Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Neuro Sem 2 An 2
Neuro Sem 2 An 2
Set I
Nervii cranieni
1.Maduva-configuratie externa
Limite:
Superior:(discutabila dupa autor)
Inferior:
Lungime: 43-45 cm
Greutate: 30g
Diametru: 1 cm
Maduva are forma de cilindru turtit anteroposterior si prezinta 2 dilatatii/intumescente cervicala si lombara la nivelul carora isi au originea plexurile brahial
si lombar. Intumescenta lombara se continua inferior cu conul medular, iar acesta cu filum terminale.
Filum terminale
una inferioara care strabate dura mater, merge prin canalul sacral, iese prin hiatusul sacral si se insera pe fata dorsala a vertebrelor coccigiene 2 +
3 ca ligament coccigian.
Anterior, pe linia mediana, maduva prezinta fisura mediana anterioara in profunzimea careia se gaseste o formatiune de pia mater numita LINEA
SPLENDENS care este strabatuta de ramuri perforante din a. spinala anterioara.
Lateral de fisura mediana se afla funiculele anterioare care se intind lateral pana la santul lateral ventral (locul de emergenta a radacinii anterioare a nervilor spinali)
Posterior de linia mediana, maduva prezinta santul median posterior care se continua in profunzime cu septul median posterior.
Lateral de santul median posteriorse afla funiculele posterioare care se intind pana la santul lateral dorsal pe unde intra fibrele radacinii posterioare
ale n. spinali.
2. Topografie radiculovertebrala
Mielomerul este segmentul de maduva unde isi arate originea un nerv spinal.
Diferenta dintre locul de iesire al nervului din canalul vertebral si proiectia mielomerului sau pe coloana este:
3. FUNICULUL ANTERIOR
Maduva este formata din substanta alba dispusa la exterior si cenusie la interior.
Substanta alba este alc. din fibre ascendente, descendente si de asociatie si este impartita in 3 perechi de cordoane/funicule:
1. anterioare cuprinse intre fisura mediana anterioara si santul lateral ventral;
2. laterale cuprinse intre santurile lateral ventral si dorsal;
3. posterioare intre sant median posterioar si santul lateral dorsal.
4. Fiecare funicul contine fascicule asc., desc. si de asociatie.
Funiculul anterior:
Fascicule descendente:
- Vestibulospinal anterior/medial
- Reticulospinal anterior/medial
- Tectospinal anterior/medial
Fascicule ascendente:
- Spinotalamic anterior
- Spinovestibular anterior
- Spinoreticular anterior
- Spinoolivar
Fascicule de asociatie:
- fascicule proprii
4. FUNICULUL LATERAL
Fascicule descendente:
- Vestibulospinal lateral
- Reticulospinal lateral
- Tectospinal lateral
- Olivospinal
- Rubrospinal
- Nigrospinal
Fascicule ascendente:
- Spinotalamic lateral
- Spinovestibular lateral
- Spinoreticular lateral
- Spinotectal
Fascicule de asociatie:
- fascicule proprii
5. FUNICULUL POSTERIOR
Fascicule ascendente:
senzitivi (cordonali)
motori (radiculari)
de asociatie (interneuroni)
contine:
dendritele + axonii recurenti ai neuronilor piramidali din nc. propriu al capului cornului posterior
contine interneuroni cu rol a de a transmite informatii intre protoneuron si deutoneuronul caii senzitive
lama II contine:
substanta P
endorfine
encefaline
receptori opoizi
corespund l. X Reixed
Nuclei radiculari
vegetativi
somatici
Nucleii visceromotori se gasesc in jum. ant a l. VII si au aspect translucid de banc de peste. Ei formeaza de-alungul maduvei 2 coloane de nuclei.
1. Coloana intermedio mediala
subcoloana ventromediala: lipseste C1, L5-S1. Axonii nucleilor de aici intra in ram. dorsale ale nn. spinali.
Inerveaza mm. axiali lungi ai corpului si mm. jgheaburilor vertebrale
ii. subcoloana dorsomediala: prezenta la niv. C1, T1-L2. Axonii intra in ramurile ventrale ale nervilor spinali.
Inerveaza mm. peretilor trunchiului
1.
fiecare din acesti 4 nc. are o portiune anterioara care controleaza mm. extensori + abductori si una posterioara care controleaza mm. flexori +
adductori
anterior: mai scurt si mai gros. Are contur neregulat datorita faptului ca la acest nivel ies din maduva fibrele radacinii anterioare a n. spinal.
1. E format din cap si baza si formeaza de-alungul maduvei columna anterioara
Intre coarnele ant. si post in regiunea cervicala inferioara si toracala se gasesc coarnele laterale care formeaza de-alungul maduvei columnele
laterale
Intre cornul lateral si baza cornului posterior, substanta cenusie trimite o prelungire in cordonul lateral = substanta reticulata.
Bara transversala este strabatuta de canalul ependimar care o imparte in 2 comisuri cenusii ant si post. Ea are 2 parti:
Substanta cenusie este formata din fibre care formeaza o retea numita neuropil, in ochiurile careia se gasesc neuroni separati sau grupati in nuclei.
Asemanator cu structura maduvei la pisica, Reixed a descris o stratigragie a maduvei care a fost impartita in 10 straturi = LAME REIXED.
Acestea se numereoteaza dinspre post -> ant:
lama VII = substanta cenusie intermediara laterala. Contine neuronii vegetativi senzitivi si motori fara delimitare fixa; primeste informatii proprio- si
interoceptive
aa. vertebrale
a. cervicala ascendenta
aceste ramuri spinale intra in canalul vertebral prin gaurile intervertebrale si se impart in ramuri radiculare ant + post care insotesc radacinile
corespunzatoare ale nervilor spinali
2 in regiunea cervicala si
2 in regiunea toracala,
1 in reg. lombara.
Cea din reg. lombara este cea mai voluminoasa si se numeste a. intumescentei lombare a lui Adam Kiewicz.
Doar cele mai voluminoase ramuri ajung pe fata anterioara a maduvei si se impart in doua ramuri: ascendenta - subtire si descendenta - groasa
Prin anastomozarea acestor ramuri cu cele de partea opusa va lua nastere artera spinala anterioara in linia splendens
Arterele vertebrale
Dupa un scurt traiect descendent se unesc pe fata ant a bulbului formand o singura artera spinala ant.
2.
In regiunea cervicala inf se va anostomoza cu ramuri ascendente si descendente din arterele radiculare
3.
2.
Coboara medial de radacinile dorsale ale nn. spinali pana in dreptul conului medular si se anastomozeaza cu tr. spinal anterior.
3.
1.
1.
1.
1.
1.
Vascularizatia venoasa:
Venele maduvei spinarii se gasesc in pia mater formand la acest nivel un plex din care in final se individualizeaza 6 canale venoase:
1 in dreptul FMA
1 in dreptul SMP
7.
Acestea dreneaza in plexurile venoase interne (peridural) -> vv. extravertebrale (intercostale/ lombare/ sacrate etc)--> la baza craniului se varsa in
venele cerebrale si in sinusurile venoase endocraniene
8.
Sangele venos poate circula in ambele sensuri deoarece aceste vene nu au valvule
Vascularizatia limfatica
->l
- celule mari
Celulele mari si mici sunt neuroni pseudounipolari care emit o singura prelungire ce se divide in T in 2 ramuri:
1/3 mielinice.
In SLD (strat zonal Lissauer), fibrele mielinice isi pierd teaca de mielina, iar cele amielinice isi pierd teaca Schwann.
Diviziunea anterioara:
- fibrele intermediare urca sau coboara cateva segmente, formeaza fasciculul dorsolateral si vor face sinapsa cu deutoneuroni supra- si subiacenti.
Diviziunea posterioara:
fibrele intermediare, dupa ce patrund in maduva urca sau coboara cateva segmente, formand fasciculul cornoradiculat, dupa care patrund in
substanta cenusie
fibrele lungi (spinobulbare) patrund direct in cordon posterior (fasciculele Goll + Burdach) cu care ajung la nivel bulbar
Ambele tipuri de fibre dau colaterale care ajung la nivelul cornului anterior medular unde fac sinapsa cu motoneuronii alfa -> reflex miotatic
osteotendinos
2. tip B mielinice: Sunt fibre vegetative preganglionare (simpatice + parasimpatice). Grosime: -> 3 microni. Viteza -> 3-5 m/s
3. tip C amielinice: Fibre vegetative postganglionare. Grosime: < 3 microni. Viteza -> 2 m/s
11.Clasificarea receptorilor
RECEPTORII:
Formatiuni specializate cu rol de traductori si codori prin care energia stimulului (mecanica, chimica, electrica, termica) este transformata in influx nervos
materializat ca energie electrica modulata ca frecventa.
Stimulul, pentru a determina excitatia trebuie sa indeplineasca conditii de prag:
prag de intensitate
prag de suprafata
prag de timp
prag de frecventa
Clasificarea receptorilor:
I. Dupa natura stimurilor:
presoreceptori
electromagnetici (vizual)
de contact (tactili)
telereceptori (vizual)
exteroreceptori
proprioreceptori
interoreceptori (visceroreceptori)
In functie de functionalitate:
1) Receptori de tip on, activati la aplicarea stimului
2) Receptori de tip off care actioneaza doar la intreruperea stimului
3) Receptori de tip on-off care reactioneaza atat la inceputul stimularii cat si la incetarea
stimularii
4) Receptori cu descarcari spontane, functionalitatea lor nu necesita prezenta excitantului, ei
descarca si in absenta unui excitant, cu o frecventa constanta
Conditia operanta pentru activarea unui receptor este o modificare in mediul inconjurator, adica
o modificare in energia incidenta. Receptorii on raspund la o crestere a energiei incidente,
receptorii off la o scadere a energiei incidente, iar descarcarile receptorilor spontani sunt
modulate de modificarile energiei incidente.
In functie de adaptabilitate
1) Receptori tonici- se adapteaza lent si descarca continuu pe toata durata stimularii.
2) Receptori fazici- sunt rapizi, procesul adaptativ este complet iar descarcarile scad pana la
disparitie in ciuda mentinerii stimulului.
Potentialul generator in cazul unui stimul prelungit creste initial pana la un nivel de varf apoi
scade pentru a se mentine in platou. Acest fenomen poarte numele de adaptarea receptorilor.
Experimental s-a dovedit ca adaptarea este in functie de viteza de aplicare a stimulului si nu de
marimea acestuia.
TNL
Receptori incapsulati
1. TNL:
Se gasesc la 3 niveluri:
tegument: intr-un plex papilar din care se desprind dupa ce devin amielinice, traverseaza MB a epidermului, se ramifica si se pun in contact cu celule
epiteliale modificate formand jonctiuni neuroepiteliale
b. terminatii peritrihiale(din jurul radacinii firului de par). Au aceasi origine si transmit informatii exteroceptive epicritice
c. in periost, fascii, capsule articulare si alte membrane fibroase; in seroase; in organe parenchimantoase(structurile conjunctive -septuri); in mucoase
esofagiana si vezica urinara.
In plus:
1.
a. Corpusculi Meissner.
Se gasesc in staturile superficiale ale dermului la nivel de degete, limba, organe genitale externe feminine, mamelon.
Au forma ovoidala, fiind formati dintr-o capsula conjunctiva, in centrul carora patrunde o terminatie nervoasa amielinica.
b. Corpusculii Vater-Pacini
Se gasesc in hipodermul profund: degete, reg. cefei, seroase (inclusiv mezouri), capsule fibroase, muschi, tendoane, pancreas.
Varietate: corpusculi Golgi-Mazzoni. Se gasesc doar la niv. organelor genitale externe (eu stiam ca sunt doar in pulpa degetelor ??)
c. Krause
d. Ruffini
14.Proprioreceptori
Proprioreceptorii:
1. Kinestezici -pentru simtul miscarii
2. Pentru simtul tonusului muscular
1. R. Kinestezici:
a) corp. neurotendinosi Golgi.
Sunt asezati la jonctiunea dintre tendon si corpul muscular, paralel cu fibrele musculare
Sunt formatiuni specializate care se gasesc in grosimea muschilor striati cu densitati diferite, paralel cu fibrele musculare.
Sunt formate din 2-10 fibre musculare modificate = fibre intrafusale. Ele sunt de 2 tipuri:
1.
fibre cu sac nuclear (partea centrala mai voluminoasa, unde se concentreaza toti nucleii);
2.
3.
1.
2.
2.
gama2 -> la partile contractile ale ambelor tipuri, dar mai ales la cele cu lant.
In stare de repaos al muschiului, prin relaxare muschiul se intinde, determinand inclusiv intinderea fusurilor si a fibrelor intrafusale -> excitarea
partilor lor centrale -> fibrele primare si secundare -> neuroni senzitivi din ggl. spinal -> 2 cai:
*sinapsa cu motoneuron alfa -> fibre musculara striate care se contracta minim (tonus)
*motoneuroni gama1, gama2 -> partile contractile ale fibrelor intrafusale care prin contractie intind fusurile/fibrele, excita partile centrale si
ciclul se reia.
este un sistem de aparare si protectie care transmite informatii nespecifice pe cai nespecifice si proiecteaza aceste informatii difuz la nivel cortical.
Specificitatea este topografica si temporala se pot diferentia semnale la interval de timp mic.
Lemnisc medial
Leminiscul lateral
Lemnisc trigeminal
Proiectia corticala a acestor lemniscuri si sistem se face in arii corticale somestezice specfice, respectiv:
1.
2.
5.
6.
Cai proprioceptive:
Cai interoceptive
Transmite informatii tactile despre atingeri usoare si presiune, informatii care pot capata si caracter afectiv.
Receptori
TNL,
corpusculi Meissner
Protoneuronul
prelungirea axonica intra in alcatuirea diviziunii anterioare (antero-laterale) si apoi patrunde in maduva spre deutoneuron.
8.
Moderna Zenta-Gotai deutoneuronul se gaseste in lamele VI, VII,VIII dupa sinapsa prealabila in lama II Rexed.
Axonul deutoneuronului decuseaza = (trece de partea opusa), trecand prin comisura alba sau cenusie anterioara de partea opusa si ajunge in cordonul
anterior unde intra in alcatuirea fasciulului spinotalamic anterior (FSTA).
FSTA
5.
Topografica (Kahler) datorita decusatiei, fibrele din partea inferioara a corpului sunt impinse periferic, iar cele din partea superioara se asaza
din ce in ce mai medial, mai profund.
7.
8.
9.
La nivel bulbar acest fascicul este situat posterior de nucleul olivar principal si medial de fasciculele spinocerebeloase.
9.
8.
Ultimul neuron se gaseste la nivelul nucleilor intralaminari talamici (sistem talamic difuz)
2.
Proiectia corticala
(1) Pentru compoenta paleospinotalamica se face la nivelul cortexului limbic gir cinguli.
(2) Pentru componenta neospinotalamica proiectia este la nivelul ariilor somestezice principala si secundara.
17.Sensibilitatea termoalgezica
Receptori
TNL,
corpusculi Meissner
Protoneuron
Prelungirea axonica este fibra subtire care patrunde in maduva prin diviziunea anteriora sau anterolaterala a radacinii posterioare.
Deutoneuronul
Exista 2 teorii:
9.
1) Clasica in lamele 2, 3, 4
10. 2) Moderna (Carpenter) se gaseste in lamele 6, 7, 8 dupa sinapsa prealabila la nivelul lamelor 2, 3, 4
10. Axonul deutoneuronului decuseaza, trecand prin comisura alba / cenusie anterioara in cordonul lateral de partea opusa.
11. La acest nivel formeaza fasciculul spinotalamic lateral. Acesta prezinta somatotopie dubla:
12. (1) Anatomica / topografa legea lui Kahler vezi la fascicul spinotalamic anterior
13. (2) Functionala durerea anterior, temperatura posterior
Acest fascicul traverseaza maduva ajungand la nivel bulbar unde se imparte in doua grupuri de fibre:
9.
10. Proiectia corticala este la nivelul ariilor somestezice primara si secundara. Acestea transmit informatii specifice cu discriminare temporala si
spatiala.
2) Paleospinotalamica
8.
slab reprezentata,
9.
foloseste o cale polisinaptica cu sinapse intermediare in nucleii formatiei reticulate a trunchiului cerebral.
10. Ultimul neuron pentru aceasta componenta este in talamus nucleii posteriori.
11. Proiectia corticala se face la nivel de cortex limbic girus cinguli.
12. Acest fascicul transmite informatii despre intensitatea durerii.
Fasciulul transmite informatii tactile si termoalgezice pana la nivelul coliculilor cvadrigemeni pentru intretinerea reflexelor oculo- si
acuosticocefalogice.
Orientarea globilor oculari, capului, corpului dupa o sursa de lumina sau zgomot se face in mod reflex.
Axonii deutoneuronilor decuseaza trecand in cordonul lateral de partea opusa unde formeaza fasciculul spinotectal.
Acesta este asezat in maduva posterior de fascicul spinotalamic lateral, anterior de fasciculul spinocerebelor anterior.
Fasciculul travereseaza maduva, bulb, punte ajungand la neuronul III din coliculii cvadrigemeni (superior reflex optic, inferior reflex acustic).
18.Sensibilitatea epicritica
Transmite informatii cu discriminare tactila spatiala si temporala, sensibilitatea peritrichiala si vibratie.
Receptorii sunt
11. TNL,
12. discuri tactile Merkel,
13. cp. Meissiner,
14. Vater-Pacini
Prelungirea axonica este fibra groasa, mielinica ce patrunde in maduva prin diviziunea posterioara sau posteromediala.
Fibrele lungi patrund in cordonul posterior unde participa la formarea fasciculelor gracil si cuneat sau spinobulbare.
1) Anatomica
1.
Fasciculul gracil aduce informatii din regiunile sacrala, lombara si toracala inferioara.
2.
Sensibilitatea peritrichiala
Vibratiile
Deutoneuronul
14. Se gaseste la nivelul nucleilor gracil si cuneat din bulb (in partea posterioara a calotei bulbare, segment inferior extraventricular).
15. Axonii deutoneuronului decuseaza formand pe linia mediana:
16. Decusatia senzitiva piniforma Spitzka fibre arcuate interne.
17. Fibrele ajung contralateral formand in bulb, paramedian lemniscul medial.
18. Acestea traverseaza trunchiul cerebral avand urmatoarea asezare si somatotopie.
Neuronul III,
la nivel VPL (ventral posterolateral talamic) cu somatotopie corp culcat, capul medial.
19.Durerea
Durerea exte o experienta senzoriala si emotionala dezagreabila care apare in cazul unor leziuni tisulare adevarate sau potentiale.
Clasificarea durerii:
19. 1) Organica
20. a. Somatica
21. b. Viscerala
22. 2) Psihica
23. 3) Mixta
Din punct de vedere fiziologic s-a demonstrat ca mecanismul transmiterii durerii nu se suprapune complet peste mecanismele celorlalte cai de
sensibilitate.
La nivelul lamei II Rexed mediatorul chimic dintre protoneuron si interneuron nu se este acetilcolina, ci un polipeptid (11 aa.) substanta P
descoperita de von Euler.
1.
2.
Sinteza acesteia se gaseste sub influente descendente reticulospinale cu originea in nucleii formatiei reticulate a trunchiului cerebral (mai ales
in substanta cenusie periapeductala), care prin endorfine, encefaline serotonina - moduleaza sinteza substantei P si transmiterea sinaptica
intre proto- si interneuron.
2.
corpusculii Vater-Pacini,
3.
Ruffini,
4.
Nikolaidini.
33. Anestezia rahianestezia - se foloseasc substante care se dizolva in teaca de mielina. Primele anesteziate sunt fasciculele care transmit sensibilitatea
Prelungirea axonica este fibra groasa, mielinica ce patrunde in maduva prin diviziunea posterioara sau posteromediala.
Fibrele lungi patrund in cordonul posterior unde participa la formarea fasciculelor gracil si cuneat sau spinobulbare.
1) Anatomica
1.
Fasciculul gracil aduce informatii din regiunile sacrala, lombara si toracala inferioara.
2.
Sensibilitatea peritrichiala
Vibratiile
Deutoneuronul
12. Se gaseste la nivelul nucleilor gracil si cuneat din bulb (in partea posterioara a calotei bulbare, segment inferior extraventricular).
13. Axonii deutoneuronului decuseaza formand pe linia mediana:
14. Decusatia senzitiva piniforma Spitzka fibre arcuate interne.
15. Fibrele ajung contralateral formand in bulb, paramedian lemniscul medial.
16. Acestea traverseaza trunchiul cerebral avand urmatoarea asezare si somatotopie. (???)
Neuronul III,
la nivel VPL (ventral posterolateral talamic) cu somatotopie corp culcat, capul medial.
Paleocerebelul foloseste aceste informatii in scopul controlului tonusului muscular al segmentelor corpului.
17. Receptorii
1. fusurile neuromusculare,
2. unii cropusculi tactili si de presiune e.g. corpusculii Pacini mici.
Protoneuronul
1. intotdeauna in ganglionul spinal,
2. prelungirea lui axonica, centrala, centripeta este fibra slab mielinizata intermediara ca grosime, intra in diviziunea posteromediala a radacinii posterioare.
Originea este la nivelul lamelor V, VI, VII (axonul protoneuronului ajunge la acest nivel)
Informatiile sunt aduse de la membrele inferioare prin nervii spinali inferior de L3.
Axonul deutoneuronului decuseaza trecand in cordonul lateral de partea opusa unde formeaza fasciculul spinocerebelos anterior incrucisat.
Acest fascicul traverseaza maduva, ajunge in partea posterioara a calotei bulbare unde se imparte in doua componente:
- 10% - trec prin PCI (peduncul cerebelos inferior) --> scoarta paleocerebel
- 90% - urca pana in partea superioara a calotei pontine, ocolesc posterior si lateral PCS, trec in valul medular superior unde decuseaza din nou ->
scoarta paleocerbel
Dubla decusatie face ca proiectia sa se faca pe emisfera cerebeloasa de aceeasi parte a corpului (de unde vine informatia).
Cuneocerbelos
Primeste informatii de la membrul superior si regiunea cervicala prin nervii spinali C1 C7.
Axonul protoneuronului din ganglionul spinal C1 C7 patrunde in maduva si se alatura fasciculului gracil (Goll) cu care ajunge in partea posterioara a calotei
bulbare la deutoneuron.
Axonii deutoneuronilor (fibre cuneocerebeloase, fibre arcuate externe) -> PCI -> scoarta paleocerebel arie de proiectie a membrului superior.
Termici
Axonul este fibra subtire amielinica sau foarte slab mielinizata si intra in diviziunea anterolaterala.
Deutoneuronul
1) Calea fibrelor spinoreticulotalamice cale polisinaptica cu numeroase sinapse intermediare in formatiunile reticulate
Pentru fibrele spinoreticulotalamice ultimul neruon este la nivelul sistemului talamic difuz.
Proiectia corticala este difuza la nivelul cortexului limibic, aria somestezica secundara, dar si alte arii corticale.
miomer.
4. Durerea raportata este determinata de ma imulti factori:
19. 1) Fenomenul portii de intrare lama II Rexed, substanta gelationasa Rolando unde ajung informatii diverse, exteroceptive somatice
pentru sensibilitatea nociceptiva in nucleul tractului spinal al nervului trigemen din bulb.
2.
pentru senisiblitatea tactila epicrtica in nucleul senzitiv superior al trigemenului din punte
31. Axonii deutoneuronilor decuseaza si formeaza apoi fasciculele trigemino-talamice anterior si posterior = lemnisc trigeminal.
Sensibilitatea proprioceptiva constienta si inconstienta are cale comuna pana la trunchiul cerebal pe seama nervului trigemen V.
Receptorii aceeasi se gasesc la niveluul mm. masticatori, oculomotori, articulatie temporomandibulara, periost, periodontiu.
Protoneuronul
1.
2.
Sensibilitatea proprioceptiva inconstienta ajung pe seama fibrelor trigemocerebeloase pe scoarta paleoerebelului (aria de proiectie a capului).
Nervul VII
15. Nervul VII transmite informatii gustative.
1.
2.
3.
4.
5.
2.
3.
tritoneruronul in VPM -
4.
Nervii IX si X
18. Nervul IX sensbilitate interoceptiva vase de sange in sinus carotic, glomus carotic.
19. Nervul X sensibilitate interoceptiva pe tot traictul nervului pana in abdomen. `
informatii gustative
sensibilitate interoceptiva
3.
Nervii IX + X
f.
sensibilitate gustativa
sensibilitate interoceptiva
2.
sensibilitate exteroceptiva
Se prezinta sub forma unei matrice nervoase in ochiurile careia se gasesc numerosi nuclei.
Matricea este formata din fibre ascendente si descendente; transversale si oblice; ipsi-,contra-,bilaterale; somatice si vegetative
Fig. 22.2AD. The reticular formation. Diagrammatic transverse sections through the caudal (A) and rostral
(B) medulla oblongata, the rostral pontine tegmentum (C) and the mesencephalon (D), to show the position
of the medial tegmental field (light grey) and the lateral tegmental field (dark grey), the raphe nuclei (red),
the noradrenergic cell groups A1A7 (light red), the adrenergic cell group C1 and S2 (medium red) and the
cholinergic cell groups Ch5 and Ch6 (grey). A1A7, noradrenergic cell groups A1A7; AMB, ambiguus nucleus;
C1, C2, adrenergic cell groups C1, C2; Cochl, cochlear nuclei; CUl, lateral cuneate nucleus; CUm, medial
cuneate nucleus; FLM, medial longitudinal fascicle; GRAC, gracile nucleus; LRN, lateral reticular nucleus;
MesV, mesencephalic tract of the trigeminal nerve; Nucleus subcoer., nucleus subcoeruleus; NRTP, nucleus reticularis
tegmenti pontis; PAG, periaqueductal grey; Prep, nucleus prepositus hypoglossi; Rest.b, restiform
body; SOL, nucleus of the solitary tract; V spin, spinal tract of the trigeminal nerve; Vest, vestibular nuclei;
VMS, superior medullary velum; X, dorsal vagal nucleus; XII, nucleus of the hypoglossal nerve
Acesti nuclei sunt tranversati de un fascicul de asociatie al trunchiului TCT tract central al tegmentului (sau TCC tract central al calotei) care, ii
de la fascicule spinotalamice,
de la lemniscul trigeminal,
b. Regiune mediala efectorie de la care pleaca doua tipuri de fibre ce formeaza curenti:
20. Curenti descendenti formeaza doua fascicule fascicule reticulospinale lateral si medial coboara in cordoanele lateral si anterior
medular si sfarsesc pe lamele VI, VII, VIII, IX Rexed, unde manifesta actiune antagonica asupra motoneuronilor alfa, care moduleaza
contractiile muschilor flexori si extensori
21. Curenti ascendenti se proiecteaza in ultima instanta coritcal folosind doua cai:
22. a. Calea talamica spre sistemul talamic difuz nucleii intralaminari. De la acest nivel trimite informatiile spre hipotalamus
fibrelor activatoare ascendente corticale sau SRAA determina stare de vigilenta, de veghe, de alarma.
25. Toate aceste stari sunt conditii necesare pentru receptia stimulilor specifici si pentru intretinerea reflexelor spinale si ale trunchiului
cerebral.
26. Deasemena, aceste stari intervin in mecansime de integrare in legatura cu emotia si motivatia.
27. Suprimarea activitatii SRAA determina starea de somn.
Formatiunea reticulata a trunchiului cerebral se intinde de la niv. bulbar pana la hipotalamusul posterior
1. Nc. centrali
3. Nc. median
Nucleii reticulari centrali cuprind o regiune laterala - senzoriala si una mediala - efectorie
De la cea mediala pleaca doua tipuri de fibre ce formeaza curenti ascendenti si descendenti
3.
a. Calea talamica spre sistemul talamic difuz nucleii intralaminari. De la acest nivel trimite informatiile spre hipotalamus (pentru mentinerea
homeostazie) sau spre neostriat si cortex.
5.
b. Calea extratalamica ocoleste talamusul regiune subtalamica capsula alba interna proiectie cortex limbic (mai ales).
6.
Pentru ambele cai de proiectie ale curentilor ascendenti proiectia corticala este difuza.
7.
Toti acesti curenti ascendenti formeaza sistemul fibrelor activatoare ascendente corticale sau SRAA determina starea de vigilenta, de veghe, de
alarma.
Toate aceste stari sunt conditii necesare pentru receptia stimulilor specifici si pentru intretinerea reflexelor spinale si ale trunchiului cerebral.
28. Somnul
Somnul
stimularea unor structuri care induc somnul (somnul indus medicamentos, anestezic).
Somnul de baza
8. este superficial
9. EEG se caracterizeaza prin unde lente alfa-corticale,
10. mioza,
11. pastrarea tonusului musculaturii cefei,
12. pastrarea activitatii reflexe spinale.
Somnul paradoxal
este profund
midriaza,
Apar
vise,
modificari vegetative,
hipotensiune,
bradicardie,
erectia.
Somnul profund
j.
este deteminat de secretia neuronilor din locus coeruleus, neuroni bogati in MAO si NE, care determina o a doua salva de impulsuri, instalanduse astfel somnul profund.
k. Cand aceste impulsuri isi epuizeaza efectul incepe retransmiterea informatiilor pe caile specifice, activarea SRAA si reactia de trezire.
l.
Leziuni ale nucleilor rafeului determina tulburari ale ambelor tipuri de somn.
Nucleul reticular lateral se gaseste in calota bulbara, postero-lateral de nucleul olivar principal.
Fasciule spinotalamice
Nucleul rosu
Fibre corticoreticulare
scoarta arhicerebel prin PCI nuclei fastigiali fasciculul uncinat care ocoleste PCS, reintra in PCI nucleul paramedian.
Acesti nuclei fac parte dintr-un circuit extrapiramidal cu efect inhibitor asupra contractiilor musculare.
2.
3.
2.
2.
2.
Lateral de el fasciulul gracil care la extremitatea superioara prezinta o proeminenta tuberculul gracil in care se gaseste nucleul gracil
Lateral de fascicul gracil este santul intermediar care il separa de fasciculul cuneat care prezinta la extremitatea superioara tuberculul cuneat care prezinta
nucleul cuneat
Lateral de tuberculul cuneat se gaseste o proeminenta numita tuberculum cinereum ce reprezinta extremitatea superioara a nucleului tractului spinal al
trigemenului
(2) Parte superioara sau intraventriculara corespunde trigonului bulbar al fosei romboide.
33.Puntea-configuratie externa
MEZENCEFALUL
Pe fata anterolaterala prezinta:
Cei doi peduncului cerebrali care in partea superioara diverg iar in partea inferioara se unesc si delimiteaza fosa interpedunculara.
Medial de pedunculii cerebrali se gasesc santurile oculomotorii unde se afla originea aparenta a nervului III
La nivelul fosei interpendunculare se gaseste substanta perforata posterioara, strabatuta de ramuri perforante din artera cerebrala posterioara
Pedunculii cerebrali contribuie la delimitarea spatiului optopeduncular care corespunde fetei inferioare a hipotalamusului
6.
Ei sunt separati prin doua santuri perpendinculare care formeaza impreuna un sant cruciform
7.
8.
Santul vertical superior se bifurca si cuprinde epifiza iar inferior se continua cu fraul valului medular superior. De o parte si de alta a fraului se gaseste
originea aparenta a nervului IV.
PUNTEA
Pe linia mediana - santul bazilar in care se gaseste trunchiul bazilar format prin unirea celor doua artere vertebrale
o.
p.
Lateral de ele, la unirea 1/3 superioare cu 2/3 inferioare a fetei anterolaterale a puntii este originea aparenta a nervului V.
q.
In santul bulbopontin in dreptul piramidei bulbare este originea aparenta a nervului VI.
r.
In dreptul olivei bulbare, in foseta supraolivara sunt originile aparente ale nervilor VII, VIIbis si VIII.
34.Ventriculul IV
12. Ventriculul IV este o dilatatie a canalului ependimar situata intre bulb si punte pe de-o parte si cerebel pe de alta parte.
13. El prezinta doi pereti
3.
1.
superior tavan,
2.
inferior podea,
1.
s.
Podeaua ventriculului IV
1.
2.
3.
Aceasta diagonala mica imparte fosa romboida intr-un trigon inferior bulbar si superior pontin.
3.
De o parte si de alta a santului median se gasesc doua proeminente numite eminente mediale delimitate spre lateral de un sant limitant care la extremitati
prezinta cate o foseta superioara si inferioara.
4.
2.
5.
Aria hipoglosului aripa alba interna este impartita de o creasta verticala intr-o parte mediala care are in profunzime nucleul motor al hipoglosului
si o parte laterala numita area plumiformis care are in profunzime nucleul intercalat Staderini.
6.
Aria vagului aria cenusie este impartita de o creasta oblica intr-o parte superomediala care contine in profunzime nucleul dorsal al vagului si o
parte inferolaterala numita area posterema
7.
Aria vestibulara are in profunzime cei 4 nuclei vestibulari. In unghiul superolateral al acesteia se gaseste o proeminenta numita tubercul acustic
ridicata de extremitatea inferioara a nucleului cohlear dorsal
Coliculul facialului corespunde partii superioare a eminentei mediale si este format din nucleul motor al nervului VI si genunchiul intern al nervului
VII.
4.
5.
g.
h.
i.
j.
(3) Valul medular inferior completat de ependimul ventriculului IV si panza coroidiana a ventricului IV.
VMI este o formatiune de substanta alba ce se intinde intre cei doi PCI.
Panza coroidiana a ventriculului IV este o foita dubla de pia mater care se insinueaza intre podeaua si tavanul ventriculului IV si contine plexurile coroide care
secreta LCR.
Prin doua orificii laterale numite Luschka situate in dreptul unghiurilor laterale
Prin orificiile laterale pot sa proemine in spatiul subarahnoidian plexurile coroide in forma unui chiorchine de strugure=cornul abundentei.
35.Clasificarea nc tr cerebral
Spre deosebire de maduva, substanta cenusie a trunchiului cerebral este fragmentata in numerosi nuclei, dispersati intre fibrele de substanta alba.
Dpdv al topografiei nucleilor si al dispozitiei sistemului ventricular trunchiul cerebral se imparte in
t.
4.
2.
3.
4.
2.
3.
2.
3.
- Coloana somatoaferenta generala SAG corespunde capului cornului posterior este formata de nucleii senzitivi ai nervului V:
9.
- Coloana somatoaferenta speciala SAS - este formata de cei 4 nuclei vestibulari din bulb si doi nuclei cohleari din punte
10. - Coloana visceroaferenta generala VAG corespunde lamei VII Rexed si contine nucleii senzitivi dorsali ai nervilor IX si X din bulb.
11. - Coloana visceroaferenta speciala VAS corespunde bazei cornului posterior, este reprezentata de nucleul tractului solitar la care vin informatii gustative din nervii
VII, IX, X.
12. - Coloana somatoeferenta SE corespunde bazei cornului anterior si este formata din nucleii motori ai nervilor XII,VI IV si III
13. - Coloana visceroeferenta generala VEG parasimpatica corespunde jumatatii anterioare a lamei VII Rexed. Este formata din urmatorii nuclei:Nc dorsal al n X, nc
salivator sup si inf, lacrimomuconazal, accesor al oculmotorului
14. - Coloana visceroeferenta speciala (branhiomotorie) VES corespunde capului cornului anterior si este formata din urmatorii nuclei: nc ambiguu, nc motor al n VII,
nv motor al n V
Nucleii proprii:
Bulb
6.
complexul olivar
7.
nucleii arcuati
8.
aria postrema
9.
Pontini
k.
nucleii pontini
Mezencefal:
substanta neagra
nucleul rosu
nucleul interpeduncular
nucleul insterstitial
nucleul comisural
37.Nucleii olivari
15. Nucleii olivari se gasesc in profunzimea olivei bulbare.
Cei doi nuclei Goll si Burdach reprezinta al doilea neuron pe traseul cailor spinobulbotalamocorticale.
m. Sunt neuroni de releu care primesc tractusurile respective, isi trimit axonii ventral care se incruciseaza, realizeazand incrucisarea piniforma sau
decusatio lemniscorum.
n. Dupa incrucisarea lor, fibrele iau directie ascendenta si formeaza un lemnisc: lemniscul median.
La partea dorso-laterala a nucleului Burdach(cuneat), sub corpul restiform se izoleaza un grup de neuroni ce alcatuiesc nucleul lui von Monakov.
O parte din axonii neuronilor din nucleii Goll si Burdach si unii din nucleul von Monakov nu se indreapta spre lemniscul median ci vor forma fibrele
arciforme ale bulbului
Nucleii senzitivi ai trigemenului fac parte din nucleii echivalenti ai trunchiului cerebral ce formeaza la nivelul trunchiului 7 coloane. Dintre acestea nc trigemenului
constituie coloana somatoaferenta generala ce corespunde capului cornului posterior medular.
p.
a. situat in partea posterolaterala a calotei bulbare (tegment), medial de tractul spinal al trigemenului
r.
a. in nucleul tractului spinal din bulb ajunge sensibilitatea tactila protopatica si termoalgezica
b. in nucleul senzitiv superior din punte ajunge sensibilitatea tactila epicritica
c. in nucleul tractului mezencefalic ajunge sensibilitatea proprioceptiva constienta (kinestezica)
40.Nucleul rosu
u.
Nucleul rosu este situat la nivelul tegmentului mezencefalic in jumatatea lui superioara, posterior de substanta neagra.
v.
Culoarea rosie este data de vascularizatia bogata si de o cantitate mare de pigmenti de fier.
1) Zona inferioara magnocelulara mai veche filogenetic numita paleorubru, de unde pleaca fibrele rubrospinale
y.
2) Zona superioara parvocelulara mai noua filogenetic sau neorubrum care are conexiuni cu nucleul dintat.
Conexiuni
Aferente:
1) Fibre corticorubrice
2) Fibre palidorubrice
4) Fibre tectorubrice
5) Fibre vestibulorubrice
Eferente:
1) Fibre rubrotalamice
2) Fibre rubrocerebeloase
3) Fibre rubroreticulare
5) Fibre rubrospinale
Rolul nucleului rosu este de releu intre maduva spinarii, cerebel si emisfere.
Leziunile la nivelul nucleului rosu, determina aparitia sindromului Benedikt ce se caracterizeaza prin tulburari oculomotorii ipsilaterale si sindrom cerebelos
contralateral.
Tulburarile oculomotorii se datoreaza faptului ca partea mediala a nucleului rosu este strabatuta de nervul III.
41.Substanta neagra
Substanta neagra este cel mai mare nucleu propriu din trunchiul cerebral.
Se intinde pe verticala intre santul pontomezencefalic si subtalamus si pe orizontala pe toata latimea pedunculilor cerebrali.
2.
3.
4.
Zona reticulara
1.
2.
Nu contine pigment melanic, insa contine GABA si este zona predominant aferenta a substantei negre.
Aferente:
Fibrele care vin de la capul nucleului caudat ajung in partea superioara a substantei negre.
Fibrele care vin de la corpul si coada nucleului caudat ajung in partea anterolaterala a substantei negre
Aceste fibre transporta GABA cu efect inhibitor si ajung in portiunea reticulata a substantei negre.
Eferente:
Somatotopia este similara cu a fibrelor strionigrice (sens invers), pleaca din zona compacta a substantei negre si formeaza un circuit impreuna cu
fibrele strionigrice (cu rol in reglarea sintezei de DOPA)
(7) Nigrospinale
Rolul substantei negre este de a controla miscarile automate si semiautomate asociate miscarilor voluntare.
Leziuni la nivelul substantei negre determina aparitia bolii Parkinson, iar la nivelul corpilor striati determina aparitia coreei Huntington.
42.CCS
2.stratul cenusiu superficial- prezinta cel mici orizontale,multipolare si fibre corticale care au traversat stratul zonal
3.stratul optic-format din fibre ale tractului optic si din putine cel mari multipolare ale caror eferente se duc spre retina
Lama cenusie intermediara si lama alba mij constituie zona receptoare a CCS.
Lama cenusie profunda ,cea mai dezvoltata, contine celule de toate marimile ,ale caror dendrite ajung in stratul optic iar axonii iau parte la formarea
tracturilor tectospinal si tectobulbar.
Aferente
Provin de la:
retina
cu exceptia fibrelor maculare, ele se desprind din tractul optic si pe calea bratului superior ajung la CCS
fibrele care provin din cadranele retiniene inferioare ( jumatea superioara a campului vizual) se proiecteaza pe jumatatea mediala a CCS iar
cele provenite din cadranele retiniene superioare ( jumatatea inferioara a campului vizual) se proiecteaza pe jumatatea caudolaterala laterala
a CCS.
fibrele maculare ajung in portiunea rostrala a CCS doar dupa ce au facut sinapsa in CGL
-maduva spinarii
Eferente
Ascendente
Tectocorticale(spre occipital)
Tectotalamice
Tectohabenulare
Descendente
care are in componenta sa fibre tectoreticulare(cu proiectie difuza bilaterala pentru regiunea dorsala a formatiunii reticulate, cu
rol in activarea cortexului vizual),
fibre tectopontine directe( pentru nucleii dorsolaterali pontini ale caror prelungiri se duc spre cerebel pe calea PCM conducand
impulsurilevizuale.
Tractul tectonuclear medial
este format din fibre oculomotoriidintre care unele ajung la nucleul nervului oculomotorului iar altele la nucleul autonom.
Tractul tectospinal
43.CCI
Este format
Grupurile neuronale din nucleul central sunt asezate dupa frecventa sunetelor, de la grave la acute dinspre inapoi spre inainte, dinspre lateral spre
medial si dinspre caudal spre cranial.
lemniscul lateral
CCI contralateral
CGM ipsilateral
cortexul auditiv
fibre tectocorticale
fibre tectogeniculate
fibre acusticooptice
fibre intercoliculare
b) Eferentele descendente sunt constituite dintr-un numar mic de fibre directe spre nucleii nervilor mototri din TC si mototneuronii medulari.
Conexiunile CCI arata ca au rol de centru reflex acustic dar numai prin intermediul CCS.
(1) Paramediane
Bulb
Arterele paremediane
1.
Provin in partea inferioara din trunchiul spinal anterior, in partea superioara din arterele vertebrale.
2.
Ele vascularizeaza piramidele bulbare, nucleul motor al nervului XII si lemniscul medial.
2.
Ele vascularizeaza
1.
nucleul ambiguu,
2.
3.
nucleu solitar,
4.
5.
fasciculele spinotalamice,
6.
nucleii vestibulari.
provin in partea inferioara din arterele spinale posterioare si in partea superioara din artera cerebeloasa posterioara si inferioara.
2.
Punte
Ramurile paramediane din trunchiul bazilar vascularizeaza piramidele pontine, lemniscul medial, nucleul motor al nervului VI.
Circumfernetialele scurte provin tot din trunchiul bazilar si vascularizeaza nucleul motor al nervului VII, nucleul motor al nervului V, fascicul spinotalamic, nucleul
senztivi superior al nervului V.
Circumferentialele lungi provin din cerebeloasa inferioara si anterioara si artera cerebeloasa superioara vascularizeaza PCS si PCM.
Mezencefal
Arterele paramediane provin din trunchiul bazilar si cerebralele posterioare si vascularizeaza tracturile piramidale nucleul motor al nervului III, nucleul rosu si
partea mediala a substantei negre.
Ramurile circumferentiale scurte se desprind din artera cerebrala posterioara si din cerebeloasa superioara si vascularizeaza cea mai mare parte a substantei
negre si a tegmentului mezencefalic, fasciul spinotalamic, trigeminotalamic.
Ramurile circumferentiale lungi provin din cerebrala posterioara, artera cerebeloasa superioara, corodiaiana posterioara si iriga coliculii cvadrigemeni.
Vascularizatia venoasa
Venele din partea inferioara a bulbului dreneaza in vene spinale si plex venos rahidian.
corespunde lamei VII Rexed si contine nucleii senzitivi dorsali ai nervilor IX si X din bulb.
Nucleul senzitiv al nervului IX primeste mai ales informatii de la vase si sinusul carotic, iar cel al lui X de la viscerele din teritoriul de inervatie al
acestuia
.
Coloana visceroaferenta speciala
este reprezentata de nucleul tractului solitar la care vin informatii gustative din nervii VII, IX, X.
Limita lui inferioara este reprezentata de decusatia piramidala si limita superiora este in dreptul nucleului motor al nervului V din punte.
situat posterior de nucleul motor al nervului III inerveaza fibrele circulare ale irisului si corpul ciliar
Nucleul motor al nervului V in dreptul fosetei superioara la nivelul puntii, inerveaza muschii masticatori, muschii tensor al timpanului, tensor
al valului palatin, pantecele anterior al digastricului si m. milohioidian
**EXTRA
Toti nervii cranieni cu origine in nucleii care rezulta din coloana somitica eferenta isi au originea pe fata ventrala a trunchiului cu o exceptie: trohlearul,
care este pe fata dorsala a puntii.
O parte mijlocie care inerveaza muschii faringelui, esofagului si cricotiroidian prin nervul X
O parte inferioara care inerveaza restul muschii mm.laringelui prin ramura interna al nervuluI XI.
o Nucleul motor al nervului VII din punte are mai multe parti:
2.
3.
4.
5.
6.
m. milohioidian
Toti nervii care iau nastere din nucleii derivati din coloana motorie branhiala se distribuie evident muschilor care rezulta din evolutia arcurilor
branhiale, fiecare nerv deservind un arc propriu.
1) Nervul arcului I este trigemenul iar din arcul I deriva muschii masticatori.
2) Facialul este nervul arcului II, arc din care rezulta muschii pielosi ai fetei si ai gatului.
3) Glosofaringianul este nervul arcului III din care deriva muschii faringelui
4) Vagul si accesorul (spinalul) sunt nervii arcurilor IV si V din care rezulta muschii faringelui si laringelui.
Fibrelor motorii li se adauga (la iesirea din trunchi) fibre senzitive si fibre vegetative astfel incat ei devin nervi mixti.
48.Lemniscul medial
In regiunea toracica superioara, iau nastere cele 2 fascicule: fasciculul Gracilis (Goll)
situat langa septul median posterior, care contine fibre din segmentele coccigian, sacrat, lombar
si toracic inferior asezate in ordine medio-laterala si fasciculul Cuneat (Burdach) care este situat
lateral si are fibre din regiunea toracica superioara si din regiunea cervicala.
Cele 2 tractusuri se formeaza in cordonul posterior si nu fac sinapsa in MS, urca in bulb
unde fac sinapsa cu deutoneuronul din regiunea dorsala a bulbului si anume nucleii Gracilis si
Cuneat. Ajunse la bulb, fibrele inconjoara nucleii pe fetele lor laterale apoi trec dorsal de nucleu
si in continuare medial de acesta si fac sinapsa cu neuronii acestor nuclei.
Prelungirile axonice ale neuronilor din nucleii Gracilis si Cuneat ies pe fata ventrala a
bulbului sub forma fibrelor arcuate interne. Fibrele arcuate interne se incruciseaza pe linia
mediana cu cele de partea opusa si formeaza decusatia senzitiva sau decusatia lemniscorum al
lui Spitzka. Realizand aceasta incrucisare, fibrele arciforme taie cornul posterior medular. In
aceasta decusatie, fibrele de la nucleul Gracil se aseaza ventral, cele de la Cuneat se aseaza
dorsal.
Dupa incrucisare, fibrele devin ascendente, se aseaza de o parte si de alta a rafeului
bulbar si alcatuiesc lemniscul medial sau banda lui Reil.
Lemniscul lateral in regiunea superioara a bulbului se alatura tractului spinotalamic
anterior. In punte este situat in partea dorsala a puntii, in mezencefal se aseaza lateral de nucleul
rosu si ajunge in talamus unde se gaseste al 3-lea neuron in nucleul ventral postero-lateral
talamic.
Lezarea acestor tractusuri diminueaza capacitatea de localizare a stimulului si produce
nesiguranta miscarilor active. In sifilis, individul cu tabes, pierde controlul miscarilor, pierde
echilibrul la inchiderea ochilor. Individul cu tabes are miscari exagerate si localizeaza cu greu
zona stimulata. Intr-o alta afectiune, siringomielia unde se distruge substanta cenusie
periependimara vom avea anestezia sensibilitatii tactile si termoalgezice.dar se pastreaza
sensibilitatea epicritica.
Caile de asociatie sunt alcatuite din fascicule proprii, longitudinale care depasesc cu putin limitele superioare si inferioare ale TC.
Ele realizeaza legatura intre nucleii motori ai nervilor cranieni care actioneaza in sinergism sau care intervin in raspunsurile reflexe la impulsurile
venite de la nucleii senzitivi.
Sunt in nr de 3:
1) FLM
- se termina in maduva
- in traiectul prin TC este situat ventral de substanta centrala, de o parte si de alta a rafeului
- in mezencefal este situat ventrolateral de nucleul nervului oculomotor si dorsal de decusatia PCS
- in punte este situat imediat ventral de planseul V4 avand lateral nucleul nervului abducens si
- in consistenta sa intra fibre descendente, ascendente, bifurcate ipsi- si contralaterale a caror mielinizare este timpurie.
- conduce impulsuri provenite din surse diferite, in special vestibulare spre nucleii oculomotori si cei ai muschilor cefei.
Unele fibre se termina pe motoneuronii alfa din coarnele anterioare ale maduvei cervicale, cu efect inhibitor asupra acestora.
Tractul interstitiospinal si fibre de la nucleul comisural care conduc spre nucleii oculomotori impulsuri de la articulatii dar si de la nucleii dintat,
globos si emboliform pe calea PCS.
Fibre internucleare ce conduc in ambele sensuri facand legatura intre nucleii oculomotori ai nervilor III, IV si VI si nucleul nervului accesor.
b) Fibrele ascendente
cele care unesc nucleul proabducens cu nucleul nervului oculomotor de partea opusa (fasciculul intercalar)
fibre de la nucleul dorsal al corpului trapezoid si din lemniscul lateral care se duc la nucleii motori ai nervilor trigemeni si facial ( explica reflexul
muschilor stapedius)
fibre cu originea in nucleul dintat cerebelos indreptate direct spre nucleul nervului oculomotor (muschiul drept superior) singurul caz in care
cerebelul este conectat cu un neuron inferior
Functia FLM:
mediaza miscarile conjugate ale ochilor (oculogire), ale capului (cefalogire) si combinatia dintre ele (oculocefalogire) ca raspuns la stimulii vestibulari
coordoneaza miscarile buzelor si limbii in timpul vorbirii datorita conexiunilor pe care le realizeaza intre nervul facial si hipoglos
intervine in reflexele kinetostatice ==> in mentinerea echilibrului, in afara de impulsurile proprioceptive, un rol important il au si impulsurile
vestibulare provocate de modificarile de pozitie ale capului
2.TCT
este situat in mezencefal, lateral de FLM si dorsolateral de nucleul rosu si de decusatia PCS
in punte si in bulb este usor lateralizat in special la nivelul bulbului inferior unde se termina in complexul olivar ipsilateral forman amiculum
a) Fibrele descendente:
au originea in nucleul lenticular si caudat, si in special in substanta cenusie din dreptul CCS si a nucleului rosu.
ele se termina in complexul olivar care le proiecteaza mai departe pe calea PCI, pe cerebelul contralateral
b) Fibrele ascendente:
Ele se imprastie in formatiunea reticulata talamica, in nucleii intralaminari, in regiunea subtalamica si prin intermediul acestora activeaza
hipotalamusul si cortexul cerebral.
a) Fibrele descendente
sunt considerate continuarea fibrelor caudale ale sistemului de fibre periventriculare (acestea leaga nucleul medial dorsal talamic de nucleii
hipotalamici)
aceste fibre se distribuie nucleilor vegetativi ai nervilor cranieni (accesor al oculomotorului, salivator superior al facialului, salivator inferior al
glosofaringianului, dorsal al vagului) precum si nucleilor solitar, ambiguu, hipoglos si CCS.
b) Fibrele ascendente
au originea in MS si in TC
50.Meningele spinale
Este dispus pe toata lungimea maduvei.
Este compus din 3 tunici concentrice care de la exterior spre interior sunt:
Dura mater:
este alb-sidefie
formeaza o teaca de invelis pentru trunchiul n. spinal pana la iesirea din gaura intervertebrala
intre vertebre si dura mater = spatiul epidural care contine plexuri nervoase
Arahnoida:
subtire,
avasculara
Pia mater:
1.
2.
intre cele 2 foite ale piei mater, in dreptul FMA = linea splendes.
De la niv. piei mater se desprind niste prelungiri = ligamente dintate, care sunt in nr. de 21 de perechi, ultima pereche la niv. T12-L1.
Ligamentele dintate reprezinta arcade pe unde trec nervii spinali in traiectul lor catre iesire
Set II
1.Cerebelul - configuratie externa, asezare, raporturi
Leziunea cerebeloasa se manifesta ca tulburari de coordonare ale miscarilor. Ele reprezinta ataxia cerebeloasa care se caracterizeaza prin: adiadocokinezie (=miscari
imprecise) si/sau dismetrie, tremuraturi, mistacus orizontal (=miscarile globilor oculari pe orizontala)
Asezare, raporturi
4.
2.
3.
El este situat posterior de trunchiul cerebral (intre cerebel si acesta aflandu-se cavitatea ventriculului IV), impreuna cu care ocupa fosa craniana posterioara.
Configuratie externa:
Prezinta 3 fete:
2.
lateral de vermis, de-o parte si de alta se gasesc cele doua emisfere cerebeloase
prezinta pe linia mediana un sant mai adanc = valecula, in profunzimea caruia se gaseste partea inferioara a vermisului
Fetele sup si inf sunt despartite printr-un sant adanc = fisura orizontala
pe suprafata vermisului si a emisferelor cerebeloase exista santuri mai adanci sau mai putin adanci care impart cerebelul in lobi, lobuli si folii
Structura cerebelului
3.
Spre deosebire de celelalte segmente ale nevraxului, cerebelul are dispusa substanta cenusie atat central cat si periferic.
1.
2.
arhicerebelul
1.
2.
3.
paleocerebelul
1.
2.
3.
conectat cu proprioceptorii prin caile spinocerebeloase si are rol in coordonarea tonusului muscular
neocerebelul
1.
2.
3.
Fata inferioara :
Tuber
1.
2.
cei doi lobuli semilunari sup si inf sunt separati prin fisura orizontala
3.
4.
5.
nodulul
1.
2.
Pentru prelungiri i-am sarit pe primii doi si am compus: "Pisi Si Semenii Beau Tot"
3. Arhicerebelul
4. Paleocerebelul
5. Neocerebelul
6. Scoarta cerebeloasa
molecular (asociativ)
Stratul molecular:
Stratul intermediar:
format dintr-un singur tip de celule asezate pe un singur strat (15 mil)= neuronii Purkinje
1.
mari
2.
axonii celulelor Purkinje traverseaza stratul granular si se termina in nucleii cerebelosi reprezentand unica eferenta a scoartei cerebeloase
Strat granular:
cel. Golgi,
2.
fibre agatatoare reprezentate de fibrele reticulocerebeloase si o mica parte din fibrele ponto- si olivocerebeloase
Fibrele muschioase raman doar in stratul granular, prezinta din loc in loc ingustari inconjurate de pana la 20 dendrite ale cel. gliale cu care formeaza glomerulul
cerebelos
Cel nervoase isi trimit axonul in stratul molecular unde se divid in T => fibrele paralele.
In acest mod aferentele cerebeloase ajung in stratul molecular + granular sunt stocate de cel. Purkinje. Acestea isi trimit axonul spre nc. cerebelos corespunzator
(singura legatura dintre scoarta cerebeloasa nc. cerebelos)
Fibrele muschioase raman doar in stratul granular, prezinta din loc in loc ingustari inconjurate de pana la 20 dendrite ale cel. gliale cu care formeaza glomerulul
cerebelos
Cel gliale isi trimit axonul in stratul molecular unde se divid in T => fibrele paralele. In acest mod aferentele cerebeloase ajung in stratul molecular + granular sunt
stocate de cel. Purkinje. Acestea isi trimit axonul spre nc. cerebelos corespunzator (singura legatura dintre scoarta cerebeloasa nc. cerebelos)
Aferentele directe
8. Nucleii cerebelosi
Substanta cenusie a cerebelului se dispune atat la periferie sub forma scoartei cerebeloase cat si central la nivelul nucleilor cerebelosi.
Nucleii cerebelosi:
apartine arhicerebelului
situat in regiunea anterioara a vermisului, imediat deasupra plafonului ventricului IV
apartin paleocerebelului
1.
2.
nucleul emboliform este situat in hilul nucleului dintat, lateral de nucleii globosi
3.
nc. dintat :
1.
apartine neocerebelului
2.
Nucleii cerebelosi primesc doar colaterale din aferentele cerebeloase si de la ei pleace toate eferentele cerebeloase.
Arhicerebelul
Paleocerebelul
de la nc. globos + emboliformi pleaca eferente catre nc. rosu din mezencefal (fibre decusate) -> rubrospinale (tot decusate)
Neocerebelul
nc. rosu
11 Vascularizatia cerebelului
Fiecare jumatate a cerebelului este irigata de 3 artere cerebeloase:
a cerebeloasa infero-posterioara
a cerebeloasa superioara
traiect descendent spre posterior, inconjoara bulbul, trece peste radacinile aparente ale nervilor IX X si XI.
2 ramuri terminale
3.
1.
2.
ram tonsilo emisferic --> lobulul tonsilar si fata inferioara a emisferului cerebelos.
are traiect lateral, trecand inferior sau superior de originea aparenta a n VI, apoi la nivelul PCM isi schimba directia spre medial, venind in raport cu originile nervilor
VII si VIII
ea vascularizeaza partea ant a fetei inf a cerebelului (floculus, piramida si portiunea antero-inf a emisferului cerebelos)
A cerebeloasa superioara
inconjoara lateral santul ponto-peduncular si ajunge pe fata superioara a emisferei cerebeloase unde se imparte in mai multe ramuri
teritoriul irigat de aceasta artera cuprinde toata fata sup a emisferei cereeloase si a vermisului, PCM si PCS.
Pe suprafata exterioara a cerebelului ramificatiile arterelor cerebeloase se anastomozeaza intre ele formand o bogata retea din care se desprind ramuri fine, terminale, ce
patrund in substanta alba si la nucleii cerebelosi.
Vacularizatia venoasa
este bogata si formeaza pe suprafata cerebelului o retea care va fi drenata de urmatoarele vene
2 vene ventrale - pornesc din portinuea ant a emisfereleor cerebeloase corespunzatoare si se varsa in sinusurile pietroase
2 vene dorsale ce iau nastere in portiunea posterioara a emisferelor si se deschid in sinusurile transverse
13.Ventriculul III
Este situat intre cele doua jumatati ale diencefalului.
Prezinta 5 pereti: doi laterali, unul superior, unul anteroinferior si unul posteroinferior.
Peretele lateral in 2/3 superioare fata mediala a talamusului, si 1/3 inferioara fata superioara a hipotalamusului.
La nivelul acestui perete se observa proeminenta cenusie, care poate fuziona cu cea din partea opusa si care poarta denumirea de
adeziunea intertalamica
Peretele superior format din corp calos, fornix, panza coroidiana a ventriculului III.
lama terminala,
chiasma optica si
corpii mamilari si
subtalamus.
Infundibular
Pineal
Suprapineal
14.Talamulul-topografie, nuclei
Talamus
Talamusul este un nucleu de substanta cenusie situat de o parte si de alta a ventriculului III.
Configuratie externa:
1.
2.
Mediala
este convexa
formeaza doua treimi superioare ale peretelui ventriculului III, treimea inferioara fiind formata de hipotalamus.
Pe aceasta fata, in treimea ei anterioara, in 70% din cazuri se gaseste o proeminenta numita adeziune intertalamica ce contine
neuroni si fibre care descriu o bucla, apoi se reintorc in talamusul din care au venit, fara a trece de parte opusa.
Laterala
este convexa
este separata de nucleul lentiform prin bratul posterior al capsulei albe interne.
Pe aceasta fata exista o lama de substanta alba numita lama medulara externa.
Inferioara
Superioara
Lateral este despartita de corpul nucleului caudat prin santul talamostriat care contine stria terminala si vena talamostriata.
Limita mediala a acestei fete este reprezentata de stria medulara si tenia talamica.
Partea mediala a fetei superioara a talamuslui este acoperita de ependimul ventriculului III, iar partea laterala corespunde
ventriculului lateral si este acoperita de lamina affixa parte a ependimului ventriculului lateral.
Nucleul talamic contine o lama medulara interna, care impreuna cu cea externa impart talamusul in mai multe grupe de nuclei:
Principali:
Grup anterior
Grup medial
Grup lateral
Secundari:
4. Intralaminari
5. Nucleii liniei mediane intre fata mediala a talamusului si ependimul ventriculului III
6. Nucleul reticular talamic situat intre lama medulara externa si capsula alba interna
hipotalamotalamice
intertalamice
Eferente:
Circuitul hipocamp -> fornix -> corp mamilar (hipotalamus) -> tract mamilotalamic (spre nc. talamici ant) -> cortex limbic. Are rol in memoria recenta.
Afectare lui determina pierderea memoriei recente = sindrom Korsacoff
16.Talamus-nuclei mediali
Grupul nuclear medial:
prefrontal,
orbitofrontal,
temporal si
hipotalamus.
centro-median
2.
para-fascicular
3.
para-central
4.
centro-lateral
5.
centro-medial
apartine sist. talamic difuz (STD) si in acest fel si SRAA si sistemelor paleospinotalamice impreuna cu nucleul reticular talamic
6.
in 70% din cazuri vin in contact cu cei de parte opusa formand coleziunea intertalamica (adeziunea nu prezinta fibre comisurale).
central median
romboidal
reuniens
paraventricular
paratenial
18.Talamus-nuclei laterali
Subgrupul ventral
Subgrupul dorsal
nc. posterior = PULVINAR. Impreuna cu corpii geniculati formeaza extensia posterioara a talamusului.
sunt nc. de asociatie intre nc. talamici de aceasi parte si intermediari (impulsuri de natura acustica + optica)
19.Talamus-nuclei ventrali
Subgrupul ventral
nc. extrapiramidali.
calea extrapiramidala,
corp striat,
substanta neagra,
nc. rosu,
cerebel
Nc. VPL
primeste sensibilitatea nociceptiva + epicritica + proprioceptiva constienta de la nivelul corpului, care se proiecteaza astfel:
1.
2.
2.
Nc. VPM
2.
Nc. VPI
21.Functiile talamusului
Gupul anterior
Circuitul hipocamp -> fornix -> corp mamilar (hipotalamus) -> tract mamilotalamic (spre nc. talamici ant) -> cortex limbic. Are rol in memoria recenta.
Afectare lui determina pierderea memoriei recente = sindrom Korsacoff
Grupul medial
integreaza impulsuri de natura somatica, olfactiva, vegetatica cu rol in formarea personalitatii
Grupul lateral
Subgrupul dorsal
sunt nc. de asociatie intre nc. talamici de aceasi parte si intermediari (impulsuri de natura acustica + optica)
Subgrupul ventral
Nc. VPL
primeste sensibilitatea nociceptiva + epicritica + proprioceptiva constienta de la nivelul corpului, care se proiecteaza astfel:
1.
2.
2.
Nc. VPM
2.
Nc. VPI
superioara formeaza treimea inferioara a peretelui lateral al ventriculului III si este separata de talamus prin santul hipotalamic si
In centrul spatiului optopenduncular este o proeminenta numita tuber cinereum care se continua cu infundibulul, iar acesta cu tija pituitara de care
este atasata hipofiza.
Posterior de eminenta postinfundibulara sunt corpii mamilari, posterior de ei substanta perforata posterioara.
4.
supraoptica,
2.
tuberala,
3.
mamilara.
Regiunea supraoptica:
1.
2.
3.
4.
5.
Nc. SO + PV formeaza glanda diencefalica, cu capacitati de neurosecretie: sintetizeaza vasopresina (nc. SO) si oxitocina (nc. PV)
Regiunea tuberala:
nc. ventromedial,(9)
Regiunea mamilara:
3 nc.
Functional:
In afara ependimului v. III se gasesc 3 straturi neuronale: periventricular,lateral si medial(dinspre ext spre int).
columna fornixului,
pediculul mamilar,
nc. tuberomamilari,
nc. tuberali,
nc. lateral
Este limitata lateral de capsula interna si regiunea subtalamica si se continua anterior cu nucleul preoptic lateral.
25.Aferentele hipotalamusului
Conexiunile hipotalamusului
Aferente:
corticohipotalamice de la :
1. cortex orbitofrontal pe 2 cai:
1. cale directa incerta
2. cale indirecta prin FMCA
2. hipocamp pe seama fornixului
amigdalohipotalamice pe 2 cai:
1. cale amigdala fuga ventrala = bandeleta diagonala
2. cale amigdala fuga dorsala prin stria terminala
4. reticulohipotalamice de la nc. formatiei reticulate a TC prin FMCA, FLD (fasc. longitudinal dorsal a lui Schulz)
efectuare endocrine prin 2 modalitati: nervoasa (tracturile supraopticohipofizare si tuberoinfundibular), umorala endocrina. Aceste eferente sunt
posibile datorita neurosecretiei (=capacitatea de elaborare, transport si eliberare de hormoni)
26.Tractul tuberoinfundibular
este un tract nervos mai scurt cu origine mai ales in nc. arcuat, dar si in alti nuclei cu destinatia eminenta mediala
6. de la nivelul eminentei mediane acesti factori ajung in adenohipofiza printr-un sistem vascular dublu capilarizat = sistemul port hipotalamohipofizar
7. pentru fiecare hormon adenohipofizar exista cel putin cate un factor activator si unul inhibitor
8. eminenta mediane reprezinta locul de depozitare al acestor factori si totodata zona receptorilor de reglaj ai secretiei hipotalamo-hipofizare.
Aceasta reglare se face prin 3 tipuri de mecanisme de feed-back:
1. bucle lungi: factorul declansator este reprezentat de cantitatea de hormoni secretata de glandele tinta
2. bucle scurte: reglare se face in functie de secretia hormonilor adenohipofizari
3. bucle ultrascurte: determinate de concentratia din sange a factorilor inhibitori sau activatori.
27.Tractul supraopticohipofizar
9.
10. este format din fibre amielinice cu dilatatii din loc in loc (Herring)
11. traverseaza tija pituitara si ajunge la nivelul neurohipofizei
12. cei 2 hormoni sunt transportati in forma inactiva legati de neurofizine si sunt depozitati in neurohipofiza de unde printr-un mecanism neuro-glio-
28.Functiile hipotalamusului
13. centrul de control al activitatii viscerale autonome
14. centrul de control al activitatii endocrine
15. termoreglare (hip. ant: parasimpatomimetic -> pierderea caldurii)
16. control al importului de alimente si apa (hip. lateral = centrul foamei, hip. medial = centrul setei)
17. coordonator al activitatii sexuale prin componenta obiectiva (gametogeneza) si subiectiva (libidou)
18. intervine in comportamentul afectiv printr-o componenta subiectiva si una obiectiva (=manifestari generale)
19. controlul periodicitatii ritmurilor de functionare ale organismului
29.Subtalamusul
5.
Subtalamusul continua superior tegmentul mezencefalic, la nivelul acestuia prelungindu-se mai multe structuri de la nivelul trunchiului cerebral
cum ar fi nucleul rosu si substanta neagra.
6.
Nucleii sunt:
7.
se gaseste medial de nucleul lentiform, de care e separat prin bratul posterior al capsulei albe interne si
9.
lateral de zona incerta, de care e separat prin fasciculul lenticular ce trece prin campul Forel H2.
Nucleul subtalamic e legat in dublu sens cu globus pallidus prin fasciculul subtalamic, asupra caruia are actiune inhibitorie.
O leziune lanivelul acestui nucleu determina aparitia hemibalismului miscari ample, necontrolate, violent, declansate de contractia
muschilor proximali ai membrelor.
Zona incerta
situata medial de nucleul subtalamic de care e separata prin fasciculul lentricular sau campul Forel H2 si
anterior de talamus de care e separata prin fasciculul talamic sau campul Forel H1.
medial de zona incerta si sunt statie pentru fibrele tractului central al tegmentului care vin de la globus pallidus.
Fasiculele
Lenticular are origine in nucleul lentiform, trece intre nucleul subtalamic sizona incerta apoi participa la fasciculul talamic.
Ansa lenticulara are origine la nivelul nucleului lenticular inconjoara bratul posterior a capsulei albe interne si partcipa la fasciculul talamic
Fasciulul talamic e format din fibre din fasciculul lenticular, ansa lenticulara, fibre dentroreubrice si dentotalamice. El se gaseste intre zona incerta
si talamus in campul Forel H1.
30.Epitalamusul
10. Este situat postero-inferior de tavanul ventriculului III, este format din mai multe structuri:
11. Stria Medulara
12. separa fetele superioara si mediala ale talamusului ea are traiect catre posterior unde se etaleaza (se lateste) si formeaza trigonul
mezencefal. De aici pleaca fibre catre nucleii vegetativi din trunchiul cerebral pentru a controla activitatea viscerala.
22. Epifiza
23. situata inferior de spleniumul corpului calos, de care e separat prin panza coroidiana a ventriculului III.
24. Epifiza e legata de restul diencefalului printr-un pedicul epifizar cu 2 lame superioara si inferioara.
25. Intre lamele pediculului patrunde recesul pineal al ventriculului III.
26. Deasupra lamei superioare este recesul suprapineal al ventriculului III.
27. La nivelul lamei inferioara este comisura habenulara.
28. Epifiza are rol in reglarea rimtului somn-veghe si inhiba secretia de FSH si LH.
31.Metatalamusul
El este format din corpul geniculat lateral (CGL) i corpul geniculat medial (CGM).
A. Corpul geniculat lateral se afl antero-lateral de corpul geniculat medial i reprezint o staie la nivelul cii optice. El este format din doi nuclei :
Nucleul ventral este format din nucleul pregeniculat i din celule dispersate situate medial de nucleul dorsal principal.
Nucleul dorsal principal are o stuctur lamelar fiind mprit din punct de vedere funcional n ase lame, corespunztor topografiei retiniene:
B. Corpul geniculat medial este situat pe faa inferioar a pulvinarului, lateral de coliculul cvadrigemen superior.
Din punct de vedere structural el este mprit n trei pri: medial, ventral i dorsal.
32.Sistemul olfactiv
Receptori
Sunt si protoneuron.
Axonii celulelor bipolare formeaza nn. olfactivi (16-20/fosa), care traverseaza lama ciuruita a etmoidului
Deutoneuron =
Axonii celulelor formeaza tractul olfactiv asezat impreuna cu bulbul in santul olfactiv.
Stria olfactiva mediala trece de parte opusa prin comisura alba anterioara,
stria intermediara este inconstanta; cand aceasta exista se termina printr-un tubercul olfactiv din care se desprind colaterale pentru
substanta perforata anterioara;
stria laterala conduce mai departe impulsurile olfactive spre cortex olfactiv primar.
Cortexul olfactiv primar - format din spatiul peforat anterior is aria periamigdaliana
Este o arie de asociatie, de integrare a impulsurilor olfactive cu structurile complexe din jur
Cortexul olfactiv secundar = arie entorinala (olfactiva)/ camp 28 (din gir piriform)
Proiectia corticala a impulsurilor olf. se face la niv. ariilor olf. primare si secundare.
33.Complexul amigdalian
Complexul amigdalian
Nc. sferic din profunzimea uncusului situat pe peretele superomedial al cornului temporal al ventr. lateral.
Conexiuni:
hipocamp,
datorita unui prag de excitabilitate scazut este incriminat in epilepsie (halucinatii olfactive).
Stria terminala
Este un fascicul cu fibre in dublu sens ce se intinde intre nc. amigalian -> aria septala.
Paraseste nc. amigdalian prin parte lui superioara => deasupra cornului temporal al ventriculului lateral, medial de nc. caudat, prin sant talamostriat
=> arie septala.
34.Hipocampul descriere
Formatiunea hipocampica
indusium griseum,
gir fasciolar,
gir dintat,
fornix,
Indusium griseum = patura de substanta cenusie care acopera fata externa a corpului calos => se continua anterior cu gir paraterminal si posterior cu
gir fasciolar
In grosimea paturii se gasesc cate 2 fascicule longitudinale (med, lat) = striile lancissi.
Girul dintat continua girul fasciolat si ajunga ca fasie de substanta nervoasa crenelata in hipocamp.
Hipocamp
La fel ca si la niv. girilor fasciolar si dintat, hipocampul prezinta ca structura arhicortex trilaminar.
In sectiune frontala limita dintre hipocamp => GPH este marcata de santul hipocampic.
Medial de acest sant se afla girul dintat, sant fimbriodintat, fimbrie, cornul lui Ammon (acoperit de alveus).
strie terminala,
Trecerea de la arhicortexul trilaminar al hipocampului la neocortexul hexalaminar al girului parahipocampic se face prin 4 zone de tranzitie:
prosubicul, subicul, presubicul, parasubicul
35.Conexiunile hipocampului
Conexiunile formatiei hipocampice
Hipocampul prezinta conexiuni in dublu sens prin fromatiuni nervoase din jurul corpului calos cu
hipotalamus,
talamus is
marea circumvolutie limbica a lui Broca = gir cinguli + istmul lui + girul parahipocampic.
prin cingulum (fascicul de asociatie intre gir cinguli si gir parahipocampic). Deasemenea,
prin intermediul gir fasciolar + gir dintat + indusium griseum cu striile lancissi cu gir paraterminal (din arie septala).
fornix via fimbrie, stalp + trunchi / columna fornix corp mamilar pedicul mamilar- bifurcat
Afectarea acestui sistem este de cele mai multe ori degenerativa, de cauza vasculara sindrom vertebrobazilar.
!!!Conexiunile hipotalamusului
Conexiunile hipotalamusului
Aferente:
1. corticohipotalamice de la :
a. cortex orbitofrontal pe 2 cai:
i.
efectuare endocrine prin 2 modalitati: nervoasa (tracturile supraopticohipofizare si tuberoinfundibular), umorala endocrina. Aceste eferente sunt
posibile datorita neurosecretiei (=capacitatea de elaborare, transport si eliberare de hormoni)
Set III
1. Capsula alba interna
Este o formatiune de substanta alba alcatuita din mai multe parti:
Brat anterior
Genunchiul contine
fibre cortico-nucleare si
Bratul posterior
Fibrele corticospinale (din bratul posterior) prezinta somatotopie dinspre anterior spre posterior, fiind fibre pentru membrul superior, trunchi,
membru inferior.
Bratul retrolenticular
Bratul sublenticular
situat inferior de nucleul lentiform si superior de coada nucleului caudat si de cornul temporal al ventriculului lateral.
Nucleul caudat
Capul nucleului caudat este partea cea mai voluminoasa si este separat de cel de partea opusa prin septul pellucid.
fata infero-laterala este separata de nucleul lentiform prin bratul anterior al capsulei albe interne.
corespunde podelei partii principale a ventriculului lateral, la delimitarea careia participa alaturi de fata superioara a talamusului.
Corpul nucleului caudat este separat de talamus prin santul talamostriat ce contine vena talamostriata si stria temrinala.
Infero-lateral, corpul nucleului caudat este separat de nucleul lentiform prin bratul posterior al capsulei albe interne.
se gaseste inferior de nucelul lentiform si de bratul sublenticular al capsulei albe interne, in tavanul cornului temporal al ventricului lateral,
lateral de stria terminala.
Nucleul lentiform
Fata anteromediala este separata de capul nucleului caudat prin bratul anterior al capsulei albe interne.
Fata posteromediala este separata de talamus prin bratul posterior al capsulei albe interne.
Fata laterala este separata de lobul insulei prin capsula alba externa, claustru si capsula alba extrema.
Baza este situata superior de bratul subelenticular al capsulei albe interne, de capul nucleului caudat si de cornul temporal al ventriculului lateral.
Nucleu lentiform este impartit intr-o parte laterala numita putamen, si o parte mediala numita globus pallidus de catre lama medulara externa.
La randul lui, globus pallidus este impartit de o lama medulara interna, intr-o parte laterala si una mediala.
Conexiunile neostriatului:
Aferente:
1. Fibre corticostriate
2. Fibre talamostriate
3. Fibre subtalamostriate
4. Fibre nigrostriate (substanta neagra...)
5. Fibre interpedunculostriate
6. Fibre reticulostriate
Eferente:
7. Fibre striocorticale
8. Fibre striopallidale
9. Fibre striotalamice
10. Fibre striosubtalamice
11. Fibre strionigrice
12. Fibre strioolivare
Nucleul lentiform
7.
Fata anteromediala este separata de capul nucleului caudat prin bratul anterior al capsulei albe interne.
Fata posteromediala este separata de talamus prin bratul posterior al capsulei albe interne.
Fata laterala este separata de lobul insulei prin capsula alba externa, claustru si capsula alba extrema.
Baza este situata superior de bratul subelenticular al capsulei albe interne, de capul nucleului caudat si de cornul temporal al ventriculului lateral.
Nucleu lentiform este impartit intr-o parte laterala numita putamen, si o parte mediala numita globus pallidus de catre lama medulara externa.
La randul lui, globus pallidus este impartit de o lama medulara interna, intr-o parte laterala si una mediala.
Conexiunile paleostriatului
Aferente
13. Fibre corticopallidale
14. Fibre striopallidale
15. Fibre talamopallidale
16. Fibre subtalamopallidale
17. Fibre nigropallidale
Eferentele
fasciculul lenticular si
ansa lenticulara.
Cele doua se unesc la nivelul campului prerubic si participa la formarea fasciulului talamic.
Globus pallidus reprezinta principala origine a cailor extrapiramidale si se afla sub control inhibitor permanent al neostriatului.
subtalamusul,
nucleul rosu,
substanta neagra si
nucleii olivari.
Restabilirea echilibrului.
Initierea miscarilor voluntare si coordonarea miscarilor automate si semiautomate asociate miscarilor voluntare.
2.
3.
4.
lobul frontal mai are o fata mediala si una orbitala (ce face parte din fata inferioara a emisferei)
5.
6.
7.
Santurile sunt
4.
1.
2.
3.
5.
1.
girul precentral
2.
3.
4.
ramurile anteriora, ascendenta si posteriora ale santului lateral impart girul frontal inferior in 3 portiuni
1.
2.
3.
Fata inferioara
1.
santul olfactiv
1.
are o directie antero-posterioara, fiind parallel cu marginea mediala a lobului frontal, cu care delimiteaza girul drept.
2.
3.
girii orbitali
1.
2.
Aria primara asigura punct cu punct a informatiei (in functie de tipul de informatie) pe care o analizeaza si o discrimeaza
Arii vizuale
= campul 18 din jurul campului 17 cu extensie mai intinsa sau mai putin pe fata externa a lobului occipital.
Primeste colaterale de la campul 17, asigura integrare psihosenzoriala, dar este responsabila si de intretinerea reflexelor oculocefalogire
el este separat de lobul occipital printr-o linie arbitrara, ce porneste de la incizura preoccipitala catre santul parietoocipital
prin intermediul liniei arbritrare, descrisa mai sus (pt jumatatea post)
2.
3.
fata sup a girului temporal sup este impartita in 2 giri transversi, ant si post, care se indreapta ant si medial in fosa laterala, pana in santul ce inconjoara insula
4.
1.
portiunea din lobul temporal ce acopera fosa laterala a creierului, formeaza operculul temporal
Fata inferioara
2 santuri sagitale
incepe langa polul occipital, avand traiect spre anterior, parallel cu santul calcarin, de care este despartit prin girul lingual
trece apoi pe fata inferioara a lobului temporal, unde delimiteaza medial girul parahipocampic, dupa care se arcuieste spre
medial, inconjurand estremitataea anterioara a girului parahipocampic
din ultima portiune a sa, inainte de a se arcui, se desprinde santul rinal care se indreapta spre polul temporal; medial de santul
rinal se gaseste lobulul piriform (cortexul olfactiv secundar)
girul cingular + istmul sau + girul parahipocampic formeaza marea circumvolutie limbica a lui Broca
santul occipitotemporal
insula reprezinta o portiune a cortexului cerebral situata in fosa laterala a creierului si care este acoperita de operculii frontal, frontoparietal si temporal
ea este delimitata de restul scoartei cerebrale de catre un sant circular, intrerupt de limen insular (o prelungire pe care insula o trimite catre substanta perforata
anterioara)
anterioara - o zona mai intinsa care este strabatuta de 2-3 santuri, ce o impart in 3-4 giri scurti
acest lob este situat posterior de lobul frontal ( de care este separat prin santul central Rolando) si superior de lobul temporal ( de care este despartit prin santul
lateral Sylvius) si de lobul occipital (de care este separat printr-o linie imaginara, ce pleaca de la extremitatea posterioara a santului lateral si se uneste cu santul
parietoocipital)
2.
girul postcentral - situat intre santul central (ant) si santul postcentral (post)
2.
lobulul parietal sup - se gaseste superior de santul intraparietal, portiunea sa post participa la formarea arcului parietoocipital
3.
5.
6.
post - inconjoara extremitatea ascendenta a girului temporal inferior continuandu-se cu lobul occipital
Fata mediala
cele doua emisfere sunt separata intre ele prin fisura interemisferica, in care patrunde un sept format de dura mater numit coasa creierului(falx cerebri)
Emisferele cerebrale sunt complet separate prin intermediul fisurii interemisferice, dar in portiunea lor mijlocie sunt unite prin intermediul corpului calos ce se afla
in adancimea fisurii.
fiecare emisfera prezinta pentru descriere trei fete, trei margini si trei poli.
1.
2.
marginile
1.
2.
3.
4.
5.
pe suprafata emisferelor cerebrale se gasesc o serie de santuri, care dupa momentul aparitiei si dupa adancimea lor au fost impartite in 3 grupuri:
1.
santuri primare - apar primele, chiar in perioada fetala, ele delimiteaza lobii emisferelor cerebrale (santurile central, lateral si parietoocipital)
2.
3.
santuri tertiare - cel mai putin adanci, care impart girii in portiuni mai mici.
cel Kajal;
cel. Martinoti,
Angioarhitectonica
- scoarta este foarte bine vascularizata, sursele arteriale vin dinspre suprafata spre profunzime aduse de piamater
- densitatea capilarelor este DP cu densitatea celulara
- dpdv fiziologic, vascularizatia arteriala este de tip terminal. Orice obstructie brusca a unei surse arteriale determina leziuni ireversibile
- dpdv anatomic, vascularizatia nu este de tip terminal. Sunt posibile anastomoze distale, numai ca acestea se deschid lent odata cu varsta
izocortex homotipic (6 straturi uniforme): frontal, parietal, polar. Functii mai ales asociative
La nivelul acestor campuri are loc proiectia corpului = proiectie deformata = homunculus senzitiv (proiectie cu capul in jos in oridinea de jos in
sus: cap cu limba foarte mare, faringe, laringe, gat, membru superior cu police foarte bine reprezentat, trunchi, membrul inferior se
proiecteaza in partea posteriora a girului paracentral.
tulburari de orientare 3D
Aria primara asigura punct cu punct a informatiei (in functie de tipul de informatie) pe care o analizeaza si o discrimeaza
Aria primara asigura punct cu punct a informatiei (in functie de tipul de informatie) pe care o analizeaza si o discrimeaz
Arii vizuale
= campul 18 din jurul campului 17 cu extensie mai intinsa sau mai putin pe fata externa a lobului occipital.
Primeste colaterale de la campul 17, asigura integrare psihosenzoriala, dar este responsabila si de intretinerea reflexelor oculocefalogire
Aria primara asigura punct cu punct a informatiei (in functie de tipul de informatie) pe care o analizeaza si o discrimeaz
gustativa
vestibulare
Ariile de asociatie
se gasesc in jurul ariilor somestezice si motorii cu intinderi si dispozitii diferite constitutionale ca urmare a experientei individuale.
1.
2.
Dominanta emisferica
Intre 2-10 ani una din emisfere se dezvolta usor mai mult astfel incat o emisfera devine dominanta.
Emisfera nedominanta intervine mai ales: perceptia datelor, simtul estetic si 3D.
Receptori
Protoneuronul
Deutoneuron
Axonii deutoneuronilor decuseaza, formeaza fasiculul solitariotalamic care insoteste lemniscul trigeminal
Tritoneruonul
Proiectie corticala
formata din campurile 4,6,8 + gir precentral, lobul paracentral parte anterioara, dar si portiuni posterioare din girii frontali superiori si
mijlocii.
Campul 4
Se gasesc la originea activitatii musculare voluntare. Sunt formate din izocortex heterotipic agranular.
ocupa inclusiv buza anterioara a santului central Rolando, asigura proiectia punct cu punct a corpului a homunculusului motor.
la om determina paralizie spastica cu refacere lenta dinsre proximal spre distal (umar->mana), insa cu sechele pentru miscarile
fine + exagerarea reflexelor (semnul Babinski pozitiv, extensia piciorului la excitarea plantei).
Campurile 6,8 nu au celule Betz; leziuni mai putin grave si de multe ori reversibile
EXTRAPIRAMIDALE
corticopontocerebelos
vegetative
Neuronul cortical
40% din neuroni centrali corticali in arie motorie secundara, suplimentara, dar si arii somestezice secundara si primara, dar si in unele arii
parietale.
Dintre acestea doar 3% reprezinta axonii neuronilor celulelor Betz pentru miscarile cele mai fine distale
capsula alba interna cu urmatoarea somtatotopie: fibrele corticonucleare posterior, fibre corticospinale anterior (cred)
pedunculul cerebral cu somatotopia: f. corticospinale 3/5 mijlocii din peduncul si f. corticonucleare posterior de acestea
piramida pontina in care fibrele corticospinale sunt despartite de nc. pontini. Fibrele corticonucleare se epuizeaza pe masura ce coboram din
trunchi
piramida bulbara ocupata in totalitate de fibre corticospinale; f. corticonucleare se epuizeaza in totalitate pana la acest nivel
70% - 90% decuseaza trecand in cordonul medular lateral de parte opusa unde formeaza fasc. corticospinal lateral, piramidal, incrucisat.
Acestia ajung la coloana laterala somatomotorie din corn anterior (lame VIII, IX Reixed).
cele mai multe trec in cordon anterior de aceeasi parte unde formeaza fasciculul piramidal, corticospinal, anterior, direct.
Acest fascicul decuseaza si el si ajunge la coloana mediala din cornul anterior cu destinatia mm. paraxiali ai trunchiului.
Restul de fibre trec in cordon lateral de aceeasi parte unde formeaza fasc. corticospinal lateral direct.
Acesta ajunge se pare de aceasi parte la coloana centrala sau intermediara a cornului anteiror (tot lamele VIII, IX) cu destinatia
diafragmele toraco-abd. si pelvina.
Neuronul medular =
motoneuronul alfa din coloanele si nucleii cornului anterior medular (lamele VIII, IX Reixed).
Axonul acestuia paraseste maduva prin radacina anterioara a n. spinal si reprezinta calea motorie finala comuna pentru cele 2 sisteme somatice
piramidal si extrapiramidal (si si oculocefalogir).
exagerarea reflexelor;
paralizie flasca,
areflectibilitate,
hipo- si atonie,
atrofia musculaturii
corticopontocerebelos
Caile descendente
piramidale,
extrapiramidale si
oculocefalogire.
nou filogenetic:
este monosinaptic.
vechi filogenetic,
polisinaptic,
corticostriomezencefalic,
corticopontocerebelos.
cortical,
subcortical,
mezencefalic.
Datorita acestor conexiuni orice afectiune a sistemului extrapiramidal este insotita si de modificari ale miscarilor voluntare
Cai vegetative
Receptorii caii vestibulare sunt situati in crestele ampulare ale canalelor semicirculare si in maculele utriculara si saculara.
sunt celule specializate, prevazute cu cili care sunt de 2 tipuri: stereocili (microvilozitati modificate) si kinocili (cili modificati).
Epiteliul crestelor ampulare este alcatuit din 2 categorii de celule: senzoriale si de sustinere.
- celule de tip 1, piriforme, avand functie discriminativa, au polul bazal inconjurat de o retea nervoasa provenita din terminatiile fibrelor groase
cu conducere rapida ale nervului vestibular.
- celule de tip 2, de forma cilindrica. Pe polul lor bazal se termina in buton fiibrele subtiri ale nervului vestibular.
sunt asemanatori cu cei din crestele ampulare, cu diferenta ca cilii sunt acoperiti de o masa gelatinoasa in care se disting granule mici, numite
otoliti.
Macula utriculara are functie in echilibrul static, da informatii asupra pozitiilor capului in raport cu fortele de gravitatie si acceleratia liniara in
plan orizontal, iar
macula saculara este asociata functional cohleei, reactionand la stimuli vibratorii cu intensitate mai mare de 50 cicli/sec.
Celule piriforme si cilindrice ciliate de la nivelul crestelor ampulare ale canalelor semicirculare si
Protoneuronul
Ajung in bulb.
Deutoneuronul
Tritoneuronul
Proiectie corticala
Este in jurul ariilor acustice din girul temporal superior sau arie somestezica secundara si alte arii parietale
Nucleul vestibular medial este situat dorso-lateral de nucleul dorsal al vagului, si este incrucisat de striile medulare care-l separa de planseul
ventriculului 4. El este cel mai mare nucleu vestibular, intinzandu-se pana in punte.
Nucleul vestibular inferior este situat lateral de nucleul medial. Cranial, el se continua cu nucleul lateral, iar caudal se intinde pana la polul superior al
nucleului gracil.
Nucleul vestibular lateral se intinde cranial pana la nivelul nucleului nervului abducens, la limita bulbo-pontina, unde se continua cu nucleul vestibular
superior, iar caudal se prelungeste cu nucleul vestibular inferior.
fibrele primare ale nervului vestibular, si anume: fibre ascendente provenite de la crestele ampulare ale canalelor semicirculare si fibre descendente
provenite de la macule
Receptorii sunt situati in canalul Corti, cei pentru sunete inalte in partea bazala a cohleei, iar cei pentru sunete joase in partea apicala a cohleei.
Organul Corti este alcatuit din celule diferentiate, asezate intr-un sir lateral si altul medial care formeaza o serie de arcade, iar de o parte si de alta a
arcadelor se gasesc celule senzoriale ciliate si celule de sustinere.
celule inalte asezate pe 3 siruri la baza cohleei si 4-5 siruri spre varful cohleei. Ele alcatuiesc sirul lateral.
Unda sonora transmisa la nivelul ferestrei vestibulare pune in miscare perilimfa rampei vestibulare pana la helicotrema, de unde se propaga in rampa
timpanica pana la fereastra cohleei.
Vibratiile perilimfei se transmit membranei bazilare, celulele senzoriale specializate sunt ridicate odata cu membrana bazilara in timpul oscilarii
acesteia, si cilii lor sunt presati de membrana tectoria si endolimfa din canalul Corti.
Presiunea exercitata de membrana tectoria asupra centriolilor si fenomenelor vibratorii, sunt transformate in influx nervos care este transmis
terminatiilor nervoase.
Celulele pentru sunete inalte sunt asezate la baza cohleei, iar pentru sunete joase la varful cohleei.
Protoneuronul
Neuron bipolar din ganglionul spiral Corti, asezat in canalul spiral Corti.
Deutoneuronul
La nivelul nucleiilor cohleari ventral si dorsal din bulb anterior, posterior de PCI
1) Ventrala
2) Dorsala
Cortex auditivi
Fibrele superioare formeaza deasupra talamusului radiatiile acustice pedicul talamic inferior brat sublenticular capsula alba interna arii acustice 41,
42, 22.
Unele fibre se termina in formatia reticulata si nucleii corpului trapezoid ipsi- si contralaterali, in nucleii complexului olivar superior de aceeasi parte
sau de partea opusa, iar altele intra direct in lemniscul lateral contralateral.
b) fibrele din regiunea dorsala a nucleului cohlear ventral formeaza stria acustica intermediara ce intra in lemniscul lateral contralateral. Aceste fibre
constituie calea cohleo-reticulara.
c) fibrele regiunii dorsale a nucleului cohlear dorsal formeaza stria acustica dorsala care intra in lemniscul lateral contralateral.
Complexul olivar superior situat lateral de nucleul corpului trapezoid, este compus din mai multe grupe celulare:
grupul lateral in forma de "S" este nucleul de origine al fibrelor directe eferente, de control a transmisiei la nivel de receptor
grupul medial are rol in localizarea sunetelor
grupul retroolivar este originea fibrelor incrucisate eferente, ce controleaza transmisia receptorilor.
Aferentele complexului provin de la nucleii cohleari, iar eferentele intra in alcatuirea lemniscului lateral ipsilateral, si mai putin contralateral.
Nucleii corpului trapezoid sunt: nucleii dorsal si ventral ai corpului trapezoid. Acesti nuclei primesc aferente de la nucleii cohleari si trimit eferente prin
lemniscul lateral, si cateva fibre ce intra in fasciculul longitudinal medial pentru a se termina in nucleii nervilor oculomotor, trohlear, abducens, trigemen si
facial.
Corpul trapezoid se continua cu lemniscul lateral situat in punte si mezencefal, lateral de lemniscul medial si de cel trigeminal, si medial de lemniscul spinal.
pavilionul urechii
PAVILIONUL URECHII
se gsete pe partea lateral a craniului i prezint dou fee : una lateral i una medial.
Centrul conci este reprezentat de porul acustic extern prin care se ptrunde n conductul (meatul) acustic extern.
La nivelul pavilionului se inser dou tipuri de muchi care la om sunt rudimentari :extrinseci is instrinseci
Pavilionul este acoperit cu tegument care se continu cu cel al conductului auditiv extern.
n prima parte el are un traiect oblic antero-medial, apoi traiectul su este n plan frontal.
Tavanul su se gsete n plan orizontal n timp ce podeaua are un traiect uor ascendent pn n apropierea timpanului unde ncepe s coboare spre
acesta.
Segmentul cartilaginos continu cartilajul pavilionului formnd partea anterioar a conductului n vreme ce partea dorsal i superioar a
acestuia este de tip membranos. Cartilajul prezint doua anuri verticale numite incizurile Santorini.
Segmentul osos este format antero-inferior de osul timpanal i superior de scuama osului temporal
Conductul este cptuit cu tegument prevzut cu fire de pr. La baza firelor de pr exist glande ceruminoase care secret cerumenul
Urechea medie
Urechea medie este format dintr-un sistem de caviti pline cu aer i are rolul de a transmite undele sonore captate de urechea extern, perilimfei din
vestibul i cohlee.
CAVUM TIMPANIC :
Cavumul timpanic comunic anterior cu faringele prin tuba auditiv i posterior cu antrul mastoidian prin additus ad antrum.
PERETELE LATERAL ( MEMBRANOS ) este reprezentat de timpan o membran care separ urechea medie de urechea extern.
Grosimea timpanului de 0,1 mm fiind acoperit la exterior de tegument iar la interior cptiuit cu mucoas.
Timpanul se inser pe osul timpanal prin intermediul unui inel fibro-cartilaginos care are forma literei U.
pars tensa - poriune care se inser pe osul timpanal prin intermediul inelului fibro-cartilaginos
Membrana timpanului este format dintr-un schelet conjunctiv, cu fibrele dispuse radiar, pornind din centrul membranei numit umbo.
vine n raport cu urechea intern. Pe acest perete se gsete o proeminen numit promontoriu i care este ridicat de prima tur a melcului
osos.
Postero-superior de promontoriu se gsete fereastra oval (fereastra vestibular) acoperit de o membran pe care se sprijin talpa scriei.
Superior i posterior de fereastra oval se gsete proeminena canalului facialului i proeminena canalului semicircular lateral.
ntre cele dou ferestre se gsete o foset circular numit sinul timpanic. Posterior de sinul timpanic se gsete o proeminen osoas
numit eminen piramidal la vrful creia se deschide un canal pentru muchiul scriei.
Acest perete este subire i desparte cavumul timpanic de canalul carotic. La nivelul su se deschide canalul musculo-tubar.
n partea superioar acest perete comunic cu antrul mastoidian prin additus ad antrum.
Acesta este reprezentat de o lam osoas - tegmen timpani i este n raport cu fosa cranian mijlocie.
PERETELE INFERIOR ( JUGULAR ) corespunde fosei jugulare, unde se afl bulbul superior al venei jugulare interne.
CONINUTUL CAVUMULUI TIMPANIC
TUBA AUDITIVA
Tuba auditiv este un conduct ce face legtura dintre cavumul timpanic i nazofaringe al nivelul crora se deschide prin cele dou ostii ale sale.
Tuba auditiv are un segment osos spat n stnca temporalului i unul cartilaginos.
Segmetul cartilaginos este turtit i prezint dou fee : una medial (cartilaginoas) i una lateral (membranoas).
1. Eferentele nucleului cohlear dorsal spre: formatiunea reticulata, si coliculii superiori mediati de coliculii inferiori
2. Eferentele nucleilor corpului trapezoid, care pe calea fasciculului longitudinal medial ajung la nucleii nervilor oculomotor, trohlear, abducens,
trigemen si facial. Ele explica miscarile reflexe ale ochilor si acomodarea auditiva prin nervul muschiului tensor al timpanului si muschiului scaritei.
3. Eferentele complexului olivar superior, care formeaza fasciculul olivo-cohlear. Acestea au rolul de a inhiba transmisia la nivel de receptor.
4. Pedunculul olivar format din fibre directe cu originea in nucleul principal olivar.
5. Eferente de la coliculii inferiori si fibre ale lemniscului lateral, care reintra in nucleul cohlear pentru a ajunge la receptori periferici, cu efecte
inhibitorii pentru anumite frecvente ale spectrului auditiv.
Analizatorul vizual obtine 95% din informatiile externe care ajung la organism.
El este format dintr-un segment periferic (retina) si un segment de conducere care este reprezentat de 2 cai :
calea retino-geniculo-calcarina is
calea retino-tecto-calcarina.
transmiterea pe cai
prelucrarea corticala
Ochiul uman este sensibil la radiatii cu lungimea de unda cuprinsa intre 375 760 nm, dar ochiul afak poate percepe si o gama de ultraviolete (315 nm)
6.
1.
contururile obiectelor,
2.
stralucirea,
3.
4.
profunzimea campului,
5.
miscarea.
Retina umana este de tip inversat, lumina traverseaza straturile retinei (10) pentru a ajunge la receptori.
Zona de acuitate maxima este pata galbena sau macula lutea 1 mm2, care prezinta central o depresiune fovea centralis.
La acest nivel straturile sunt inclinat astfel incat lumina ajunge direct pe receptori.
Ele se aduna si parasesc globul ocular la nivelul petei oarbe (la acest nivel campul vizual prezinta scotonul fiziologic).
Straturile retinei
dinspre coroida (stratul de mijloc in afara retinei) spre corpul vitros sunt 10 la numar respectiv:
1) Strat pigmentar
a. Contin melanina si fuscina de culoare neagra ceea ce determina formarea unei camere obscure
b. Au capacitatea sa emita pseudopode cu rol in impiedicarea parazitarii imaginii cand intensitatea luminii creste
Conuri
5 8 milioane / ochi.
Asezare
Bastonase
scotopica,
necolorata,
Asezare
Numarul celulelor receptoare raportat la numarul celulelor multipolare realizeaza o convergenta de aproximativ 150:1 (celulele multipolare approx. 1 milion).
Intre celulele multipolare si celulele corticale se realizeaza o divergenta de 1:500 (1 milion multipolare 500 milioane celule corticale).
Celule receptoare sunt capabile de fototransductie, transforma energia fotonilor in energie chimic si apoi impuls electric.
****** Din LP
Retina prezint:
pe aceast fa, n poriunea ei posterioar se gsesc dou regiuni speciale, morfologic i fiziologic:
papila optic
discul nervului optic- corespunde locului unde nervul optic se continu cu retina,
macula
este adncit n centru de o foset, numit fovea centralis, care prezint n partea cea mai profund a sa un punct negru (foramen
centrale Soemmering), datorat subierii la acest nivel a retinei, astfel nct se vede stratul pigmentar, care acoper suprafaa
extern a retinei,
Retina vizual este o membran care diminu ca grosime dinspre posterior ctre anterior.
Ea este format din zece straturi suprapuse, care de la coroid la corpul vitros sunt:
stratul pigmentar
a. Contin melanina si fuscina de culoare neagra ceea ce determina formarea unei camere obscure
b. Au capacitatea sa emita pseudopode cu rol in impiedicarea parazitarii imaginii cand intensitatea luminii creste
stratul plexiform extern - n care se gsesc sinapsele dintre axonii celulelor vizuale ( cu conuri si bastonae) i dendritele celulelor bipolare
stratul granular intern - format din corpurile celulelor bipolare, al celulelor de asociaie (orizontale i amacrine), precum i de corpurile celulelor
de susinere
stratul plexiform intern - n care se gsesc sinapsele dintre axonii celulelor bipolare i dendritele celulelor ganglionare
stratul fibrelor optice - format din fibre axonice ale celulelor ganglionare, dispuse paralel cu suprafeele retinei
Inervaia senzitiv a scleroticei, corneei, coroidei i irisului este asigurat de fibre cu originea n nucleii senzitivi ai trigemenului din bulb i punte, pe
urmtoarea cale:
-n.oftalmicn.nazociliarnn.ciliari lungi
Retina umana este de tip inversat, lumina traverseaza straturile retinei (10) pentru a ajunge la receptori.
Zona de acuitate maxima este pata galbena sau macula lutea 1 mm2, care prezinta central o depresiune fovea centralis.
La acest nivel straturile sunt inclinat astfel incat lumina ajunge direct pe receptori.
Ele se aduna si parasesc globul ocular la nivelul petei oarbe (la acest nivel campul vizual prezinta scotonul fiziologic).
Conuri
5 8 milioane / ochi.
Asezare
Bastonase
scotopica,
necolorata,
Asezare
Numarul celulelor receptoare raportat la numarul celulelor multipolare realizeaza o convergenta de aproximativ 150:1 (celulele multipolare approx. 1 milion).
Intre celulele multipolare si celulele corticale se realizeaza o divergenta de 1:500 (1 milion multipolare 500 milioane celule corticale).
Celule receptoare sunt capabile de fototransductie, transforma energia fotonilor in energie chimic si apoi impuls electric.
Retina umana este de tip inversat, lumina traverseaza straturile retinei (10) pentru a ajunge la receptori.
Zona de acuitate maxima este pata galbena sau macula lutea 1 mm2, care prezinta central o depresiune fovea centralis.
La acest nivel straturile sunt inclinat astfel incat lumina ajunge direct pe receptori.
Ele se aduna si parasesc globul ocular la nivelul petei oarbe (la acest nivel campul vizual prezinta scotonul fiziologic).
Conuri
5 8 milioane / ochi.
Asezare
Bastonase
scotopica,
necolorata,
Asezare
Numarul celulelor receptoare raportat la numarul celulelor multipolare realizeaza o convergenta de aproximativ 150:1 (celulele multipolare approx. 1 milion).
Intre celulele multipolare si celulele corticale se realizeaza o divergenta de 1:500 (1 milion multipolare 500 milioane celule corticale).
Celule receptoare sunt capabile de fototransductie, transforma energia fotonilor in energie chimic si apoi impuls electric.
dinspre coroida (stratul de mijloc in afara retinei) spre corpul vitros sunt 10 la numar respectiv:
1) Strat pigmentar
a. Contin melanina si fuscina de culoare neagra ceea ce determina formarea unei camere obscure
b. Au capacitatea sa emita pseudopode cu rol in impiedicarea parazitarii imaginii cand intensitatea luminii creste
Numarul celulelor receptoare raportat la numarul celulelor multipolare realizeaza o convergenta de aproximativ 150:1 (celulele multipolare approx. 1 milion).
Intre celulele multipolare si celulele corticale se realizeaza o divergenta de 1:500 (1 milion multipolare 500 milioane celule corticale).
Celule receptoare sunt capabile de fototransductie, transforma energia fotonilor in energie chimic si apoi impuls electric.
******
Retina vizual este o membran care diminu ca grosime dinspre posterior ctre anterior.
Ea este format din zece straturi suprapuse, care de la coroid la corpul vitros sunt:
stratul pigmentar
a. Contin melanina si fuscina de culoare neagra ceea ce determina formarea unei camere obscure
b. Au capacitatea sa emita pseudopode cu rol in impiedicarea parazitarii imaginii cand intensitatea luminii creste
stratul plexiform extern - n care se gsesc sinapsele dintre axonii celulelor vizuale ( cu conuri si bastonae) i dendritele celulelor bipolare
stratul granular intern - format din corpurile celulelor bipolare, al celulelor de asociaie (orizontale i amacrine), precum i de corpurile celulelor
de susinere
stratul plexiform intern - n care se gsesc sinapsele dintre axonii celulelor bipolare i dendritele celulelor ganglionare
stratul fibrelor optice - format din fibre axonice ale celulelor ganglionare, dispuse paralel cu suprafeele retinei
Numarul celulelor receptoare raportat la numarul celulelor multipolare realizeaza o convergenta de aproximativ 150:1 (celulele multipolare approx. 1 milion).
Intre celulele multipolare si celulele corticale se realizeaza o divergenta de 1:500 (1 milion multipolare 500 milioane celule corticale).
Protoneuronul
1) Celule bipolare pitice fac sinapse cu o celula cu con si o singura celula multipolara 1:1
2) Celule bipolare propiuzise plate si difuze care fac sinapsa cu 5 50 celule cu bastonase
Deutoneuron
Celule de asociatie
Campul vizual monoocular pentru un ochi normal este: lateral - 90, superior 70, medial 50, inferior 40.
Campul vizual bilocular se suprapune in partea mediala si astfel ne asigura vederea stereoscopica
5.
iar cadranele inferioare ale retinei receptioneaza imagini din cadranele superioare ale campului.
Ariile corespondente, sunt arii din retina care vad aceeasi regiune din campul vizual.
Proiectia corticala
Campurile vizuale superioare temporal de aceeasi parte, nazal de partea opusa se proiecteaza deasupra scizurii calcarine, iar cele inferioare inferior.
neuroni.(?)
Protoneuronul
1) Celule bipolare pitice fac sinapse cu o celula cu con si o singura celula multipolare 1:1
2) Celule bipolare propiuzise plate si difuze care fac sinapsa cu 5 50 celule cu bastonase
Deutoneuron
Calea optica
Nu este nerv ci este tract deoarece teaca lui de mielina nu e formata de celule Schwann ci de oligodendroglii.
Tritoneuronul
1) Nucleu pregeniculat parte anterioara la care sfarsesc putine fibre si de la care pornesc eferente spre arie pretectala anterior de colicul cvadrigemen
superior pentru reflexe fotomotorii.
Axonii tritoneuronilor formeaza radiatiile optice - brat retrolenticular capsula alba interna -> arii corticale vizuale.
Proiectia corticala
Campurile vizuale superioare temporal de aceeasi parte, nazal de partea opusa se proiecteaza deasupra scizurii calcarine, iar cele inferioare inferior.
El este format din corpul geniculat lateral (CGL) i corpul geniculat medial (CGM).
A. Corpul geniculat lateral se afl antero-lateral de corpul geniculat medial i reprezint o staie la nivelul cii optice. El este format din doi nuclei :
Nucleul ventral este format din nucleul pregeniculat i din celule dispersate situate medial de nucleul dorsal principal.
Nucleul dorsal principal are o stuctur lamelar fiind mprit din punct de vedere funcional n ase lame, corespunztor topografiei retiniene:
B. Corpul geniculat medial este situat pe faa inferioar a pulvinarului, lateral de coliculul cvadrigemen superior.
Din punct de vedere structural el este mprit n trei pri: medial, ventral i dorsal.
Tritoneuronul
1) Nucleu pregeniculat parte anterioara la care sfarsesc putine fibre si de la care pornesc eferente spre arie pretectala anterior de colicul cvadrigemen
superior pentru reflexe fotomotorii.
Axonii tritoneuronilor formeaza radiatiile optice - brat retrolenticular capsula alba interna -> arii corticale vizuale.
Aria primara asigura punct cu punct a informatiei (in functie de tipul de informatie) pe care o analizeaza si o discrimeaz
Arii vizuale
= campul 18 din jurul campului 17 cu extensie mai intinsa sau mai putin pe fata externa a lobului occipital.
Primeste colaterale de la campul 17, asigura integrare psihosenzoriala, dar este responsabila si de intretinerea reflexelor oculocefalogire
Retina este excitata, informatiile au traseu prin: axonul neuronului 2 tract optic prin colaterale nucleii pretectali nucleul accesor al nervului
oculomotor nervul oculomotor ganglionul ciliat nervii ciliari scurti muschii ciliari circulari => Mioza (scaderea diametrului pupilei)
!!! Semnul Argylle- Robertson : - apare in sifilisul tertiar, reflexul fotomotor dispare mentinandu-se reflexul de acomodare la distanta. Acest lucru se
datoreaza leziunilor substantei reticulate din jurul canalului Sylvius (apeductul cerebral)
Reflexul fotomotor este un reflex consensual, adica se produce concomitent la ambii ochi (deoarece nucleii pretectali sunt uniti prin comisura
posterioara).
Acest reflex are traseu prin: colateralele tractului optic coliculii cvadrigemeni superiori tract tecto-reticulo-spinal maduva spinarii coarnele
laterale C8-T1 lantul simpatic cervical in ganglionii superiori sinapsa cu fibrele postganglionare plex carotic intern plex in jurul arterei
oftalmice radacina superioara a ganglionului ciliat nervii ciliari lungi muschii radiari ciliari => Midriaza.
Sindromul Claude-Bernard-Horner: in paralizia simpaticului, bolnavul prezinta mioza si enoftalmie (ochiul impins in globul ocular)
Sindromul Pancoast-Tobias: - in cancerul de varf pulmonar, bolnavul nu face midriaza pe acea parte.
Stimulul acestui reflex este imaginea neclara care ajunge pe cortex la nivelul ariei 17 care este legata cu aria 18
Acest reflex coordoneaza modificarile curburii cristalinului, convergenta axelor optice si scaderea diametrului pupilar.
Din ariile 18 si 8 pleaca fibre descendente spre coliculii cvadrigemeni superiori arie pretectala nucleul accesor al nervului oculomotor
ganglionii ciiliari nervii ciliari scurti contractia muschilor ciliari circulari relaxarea ligamentului suspensor al cristalinului bombarea
cristalinului cresterea vederii de aproape.
Nervul optic este alcatuit din fibre descendente (in contracurent) ce vin spre ochi. Originea acestor fibre este in talamus (pulvinar), coliculi
cvadrigemeni superiori, substanta reticulata mezencefalica. Aceste fibre se termina in celulele amacrine
Potentialul in celulele amacrine faciliteaza transmiterea prin celulele ganglionare (multipolare) ceea ce duce la amplificarea perceptiei si cresterea
cantitatii de lumina perceputa.
1) Scotom
-> fiziologic este dat de discul nervului optic (pata oarba): se gaseste in campul temporal superior la 12-15 de linia mediana
-> patologic datorita tensiunii pe retina de cauza diferita (miopie mare, diabet netratat => tulburari grave pe vasele mici)
este progresiva (de la periferie spre centru) bolnavii au vedere tubulara deoarece vad doar cu regiunea maculara
Cauza: - foarte frecvent este datorita glaucomului (cresterea presiunii lichidului din globul ocular = leziune de drenaj)
3) Hemianopsie =
1. pierderea acuitatii campului vizual pe o jumatate de camp vizual de la fiecare ochi.
2. Hemianopsiile sunt de 3 categorii:
- se explica prin leziuni la nivelul tractului optic, corpului geniculat lateral, arterei coroidiana anterioara, radiatiilor optice, ariei corticale (artera
cerebrala posterioara.
2 binazala compresie din exterior a chiasmei optice ( anevrism de artera carotida interna sau tumori lateroselare
Globul ocular este deplasat n toate direciile de un sistem muscular, format din patru muchi drepi i doi muchi oblici.
Muchii drepi
cei patru muchi drepi i au originea pe inelul tendinos comun al lui Zinn;
acesta este localizat la vrful orbitei i circumscrie gaura optic i poriunea medial a fisurii orbitale superioare
muchii drepi formeaz un con muscular, cu vrful la gaura optic i baza la locul de inserie pe globul ocular
se inser pe faa superioar a globului ocular, anterior de ecuator, la 8 mm. de limbul sclero-corneean
se inser pe faa inferioar a globului ocular, anterior de ecuator, la 6 mm. de limbul sclero-corneean
Muchii drept inferior i drept superior formeaz chinga muscular vertical a globului ocular ;
se inser pe faa medial a globului ocular, anterior de ecuator, la 5 mm. de limbul sclero-corneean
se inser pe faa lateral a globului ocular, anterior de ecuator, la 7 mm. de limbul sclero - corneean
Muchii drept medial i drept lateral formeaz chinga muscular orizontal a ochiului.
Muchii oblici
amndoi muchii formeaz o ching muscular oblic, al crei plan formeaz cu axul globului ocular un unghi de 50, cu deschiderea anterior
traiect - muchiul se ntinde n lungul unghiului diedru format de pereii superior i medial ai orbitei, deasupra muchiului drept medial; n apropierea
additusului orbital corpul muscular devine un tendon aproape cilindric i se angajeaz intr-un inel fibrocartilaginos implantat n foseta trohlear
(scripetele de reflexie al muchiului oblic), i schimb direcia iniial i se va ndrepta spre lateral, inferior i posterior; n acest traiect el va trece
inferior de muchiul drept superior,
traiect - oblic, posterior i lateral trece inferior de muchiul drept inferior i urc spre globul ocular
acesta este un muchi alungit, triunghiular, turtit, situat imediat inferior de tavanul orbitei
origine - prin scurte fibre aponevrotice, pe periostul orbital, deasupra gurii optice
traiect - fibrele sale au un traiect anterior, constituind o band muscular dispus ntre tavanul orbitei i muchiul drept superior
inseria - fibrele sale se deschid ntr-un larg evantai tendinos i se prind pe toat lungimea pleoapei superioare i pe rebordul orbitar
Sclerotica este alctuit din fibre de colagen albe sidefii, care formeaz o reea dens, ea prezentnd:
faa extern - vine n raport cu o capsul fibroas (Tenon), pe care se inser muchii extrinseci ai globului ocular,
acest strat este traversat de nervii ciliari i arterele ciliare lungi posterioare.
ntre cele dou membrane, lamina fusca i faa intern a scleroticii, nu exist aderene dect la nivelul pintenului scleral, unde se inser tendonul
muchiului ciliar.
marginea anterioar
prezint, la limita dintre sclerotic i cornee, un an (anul scleral), a crui bordur anterioar este mai dezvoltat (septul scleral).
pe faa posterioar a septului scleral se gsete pintenul scleral, sub care este spat n scler canalul Schlemm-loc de drenaj al umorilor n venele
ochiului.
Coroida
ntr-o poriune posterioar (coroida propriu-zis), care se situeaz pn la ecuatorul globului ocular i
aceste dou segmente ale coroidei sunt separate printr-o linie festonat (ora serrata).
faa extern - este convex i se ntinde pe toat suprafaa sclerei, de care este solidarizat prin vase, nervi ciliari i tesut conjunctiv lax (lamina
fusca),
faa intern - este concav i vine n raport cu retina pe care se muleaz, fr s adere,
orificiul posterior - la acest nivel trece nervul optic i astfel stratul coroidian va fi ntrerupt i va forma un canal pentru nervul optic, participnd la
formarea planului anterior al lamei ciuruite,
orificiul anterior - se situeaz cu puin naintea ecuatorului globului ocular i este demarcat de ora serrata.
format din lamele subiri, conjunctiv elastice acoperite spre faa scleral de un endoteliu continuu i spre faa retinian de celule pigmentare cu
prelungiri scurte i groase (la albinoi n aceste celule pigmentare nu exist pigment).
Corpul ciliar
Corpul ciliar este cuprins ntre coroida propriu-zis i iris. El conine dou pri suprapuse n sens antero-posterior: muchiul ciliar, dispus anterior i
procesele ciliare situate posterior ;
muchiul ciliar- conine fibre musculare radiare i circulare,
procesele ciliare- reprezentate de 70-80 ghemuri vasculare formate din vene i capilare mari, cuprinse intr-o strom de esut conjunctiv- secret umoarea
apoas.
Irisul
Irisul reprezint segmentul cel mai anterior al tunicii vasculare a ochiului. El este situat anterior de cristalin i are forma circular. Irisul desparte camerele
anterioar si posterioar ale ochiului. Camera anterioar se gsete ntre cornee (anterior) i iris (posterior). Camera posterioar se gsete ntre iris i cristalin
(posterior). Cele dou camere comunic la nivelul pupilei.
Configuraie exterioar:
faa anterioar - este convex i limiteaz posterior camera anterioar a ochiului,
-unghiul dintre faa anterioar a irisului i cornee se numete unghi iridocorneean,
-este diferit colorat la fiecare individ,
-este traversat de strii radiare mai mult sau mai puin vizibile,
faa posterioar - este uor concav,
-este de culoare neagr la toi indivizii cu excepia albinoilor,
-n partea ei central vine n contact cu cristalinul,
circumferina mare- are raport cu zona ciliar i cu linia de jonciune a scleroticii cu corneea (linia sclero-corneeana),
circumferina mic- mai este denumit i margine pupilar, circumscrie un orificiu rotund-pupila,
Structura histologic a irisului cuprinde cinci straturi:
stratul epitelial anterior,
-alctuit dintr-un singur strat de celule lipsite de pigment
membrana bazal anterioar,
esutul propriu al irisului :
-format din fibre musculare netede (circulare i radiare), vase i nervi,
membrana bazal posterioar (stratul Henl),
stratul epitelial posterior :
-format din celule pigmentate, dispuse n dublu strat pe faa posterioar a irisului.
- la acest nivel sclerotica este ciuruit de filetele nervului optic i poart denumirea de lama ciuruit a sclerei.
Glandele lacrimale produc n mod constant un lichid lacrimile, care umecteaz conjunctiva.
Glanda lacrimal
glanda lacrimal este mprit de muchiul ridictor al pleoapei superioare i de expansiunea sa lateral
portiunea orbital-principal
faa superoextern - convex, vine n raport cu periostul orbitar, de care este unit printr-un mare numr de travee conjunctive
faa inferointern - este uor concav i vine n raport cu muchiul ridictor al pleoapei superioare i drept lateral
marginea posterioar - vine n raport cu esutul grsos al orbitei; la acest nivel intr n gland artera i nervul lacrimal
poriunea palpebral-accesorie
aceast poriune este turtit, are form patrulater i prezint urmtoarea configuraie:
margine anterioar - se aeaz n fundul de sac conjunctival, de care o unesc canalele excretoare ale glandei.
ele se deschid n jumtatea lateral a fundului de sac conjunctival superior, orificiile de deschidere orientndu-se sub forma unui arc de cerc cu
concavitatea inferioar
canale principale
glandele lacrimale accesorii ale lui Krause - sunt dispuse n grmezi la nivelul fundurilor de sac conjunctivale.
-inervaia visceromotorie simpatic este asigurat de ramuri ale plexului simpatic carotic intern
Cile lacrimale
Dup ce au fost excretate n fundul de sac conjunctival superior prin micrile palpebrale, lacrimile se amestec cu secreia glandelor conjunctive i
sunt adunate n cile lacrimale.
Lacrimile se adun n unghiul intern al ochiului (sac lacrimal), apoi ptrund prin punctele lacrimale n canaliculele lacrimale, ca s ajung apoi la sacul
lacrimal. Sacul lacrimal se continu inferior cu canalul nazo-lacrimal, ce se va deschide n meatul nazal inferior.
canaliculele lacrimale
ele ocup partea cea mai intern a marginii libere a pleoapelor i sunt continuarea punctelor lacrimale, superior i inferior
poriunea vertical - este ascendent pentru canalul superior i descendent pentru canalul inferior; ele ncep printr-o poriune ngust, care va
deveni dilatat (ampula) la locul unde se va continua cu poriunea orizontal
poriunea orizontal - n extremitatea medial a acesteia cele dou canalicule se unesc i se deschid printr-un orificiu comun n sacul lacrimal
sacul lacrimal
este un mic canal membranos, de form cilindric, uor turtit transversal, situat n fosa sacului lacrimal, de pe peretele medial al orbitei
canalul nazo-lacrimal
continu inferior sacul lacrimal i se deschide n meatul nazal inferior, la 30 mm. de aripa nasului
el este spat n peretele extern al foselor nazale
lungimea sa variaz ntre 12-16 mm. cu diametrul de 2-3 mm.
traiectul su descrie o curb cu concavitatea ctre posterior i medial.
Poligonul arterial de la baza creierului, este un sistem anastomotic rezultat din unirea ramurilor celor dou sisteme arteriale care asigur vascularizaia
encefalului, respectiv vertebrobazilar i carotic intern.
Prezentnd aproape constant apte laturi, dar cu o mare variabilitate cu privire la configuraia i calibrul acestora (un poligon perfect simetric n care
fiecare component arterial s aib acelai calibru este extrem de rar ntlnit), poligonul arterial Willis are forma unui contur arterial care nconjoar
tuberozitatea cenuie i corpii mamilari hipotalamici, ntinzndu-se anterior pn n dreptul chiasmei optice iar posterior pn n aria trigonului
interpeduncular sau spaiului perforat posterior. Cele apte laturi ale poligonului arterial sunt reprezentate de arterele cerebrale posterioare, artrerele
comunicante posterioare, arterele cerebrale anterioare i artera comunicant anterioar. Arterele cerebrale medii, care practic continu traiectul arterelor
carotide interne nu iau parte la formarea acestuia. Cele mai mari variaii de lungime le prezint artera comunicant anterioar, n timp ce variaii mai
mari de calibru s-au ntlnit la nivelul arterelor comunicante posterioare. De asemenea, ngustri mai mari ale vaselor sunt mai frecvente n partea
dreapt a poligonului, fa de partea stng, artera cerebral posterioar fiind n mod deosebit interesat. Aceast configuraie poate explica, cel puin
parial, dominana emisferei cerebrale stngi, care pare s aib o vascularizaie mai bogat. In 10% din cazuri poate lipsi una dintre artere (latura) si
poligonul este incomplet.
Acest poligon este un sistem arterial anastomotic, cu 7 ramuri (laturi), la formarea careia participa 2 sisteme arteriale : sistemul carotic intern si sistemul
vertebro-bazilar.
1) Sistemul carotic intern (artera carotida interna) este alcatuit din 4 parti :
-> partea cervicala
-> partea pietroasa se gaseste in stanca temporalului si in canalul carotic osos, unde datorita formei canalului se mai numeste si sifon carotic.
-> partea cavernoasa se gaseste in sinusul cavernos si in santul carotic de pe peretele lateral al sfenoidului.
-> partea cerebrala tine de la iesirea din sinusul cavernos, in dreptul proceselor clinoide anterioare, pana in dreptul spatiului perforat anterior.
In craniu, artera carotida interna da 2 grupuri de ramuri :
a) Ramuri colaterale reprezentate de arterele : oftalmica, comunicanta posterioara, coroidiana anterioara
b) Ramuri terminale reprezentate de artera cerebrala anterioare si de artera cerebrala medie
2) Sistemul vertebro-bazilar.
unul cerebral care se intinde pana la marginea inferioara a puntii, unde prin unire cu cea de partea opusa formeaza trunchiul bazilar.
Acesta, urca in canalul format de clivus (anterior) si santul bazilar pontin pana in dreptul spatiului perforat posterior, unde arterele
vertebrale posterioare se impart in artere terminale.
De cele mai multe ori aceste artere sunt inegale ca lungime si calibru.
Poligonul arterial isi manifesta eficacitatea atunci cand una dintre laturi (ramuri) este obliterata, circulatia sangelui fiind suplinita de celelalte. Orice
obstructie in afara poligonului duce la leziuni de substanta nervoasa.
ramuri corticale sau superficiale, care trec in santurile de pe suprafata emisferelor, vascularizand cortexul in totalitate si o parte a substantei albe
subiacente, si
ramuri centrale sau profunde ce patrund in grosimea substantei cerebrale prin cele 3 spatii perforate (2 anterioare si unul posterior),
vascularizand restul substantei albe, nucleii si peretii ventriculilor.
Informatia optica, vizuala reprezinta 90% diin informatia din mediul extern, care este formata din aceeasi insiruire de neuroni.(?)
Protoneuronul
1) Celule bipolare pitice fac sinapse cu o celula cu con si o singura celula multipolare 1:1
2) Celule bipolare propiuzise plate si difuze care fac sinapsa cu 5 50 celule cu bastonase
Deutoneuron
Calea optica
Nu este nerv ci este tract deoarece teaca lui de mielina nu e formata de celule Schwann ci de oligodendroglii.
Tritoneuronul
1) Nucleu pregeniculat parte anterioara la care sfarsesc putine fibre si de la care pornesc eferente spre arie pretectala anterior de colicul cvadrigemen
superior pentru reflexe fotomotorii.
Axonii tritoneuronilor formeaza radiatiile optice - brat retrolenticular capsula alba interna -> arii corticale vizuale.
Proiectia corticala
Campurile vizuale superioare temporal de aceeasi parte, nazal de partea opusa se proiecteaza deasupra scizurii calcarine, iar cele inferioare inferior.
sistemul vertebrobazilar.
Aa. vertebrale prin unire formeaza trunchiul bazilar care se bifurca terminal in 2 aa. cerebrale post.
Acestea impreuna cu ra. terminale ale carotidelor interne (aa. cerebrale ant si medii) si aa. comunicante dintre ele formeaza la baza creierului
un poligon arterial anastomotic = poligon arterial Willis.
Acesta isi manifesta eficacitatea atunci cand una dintre ramurile lui este obstruat complet/incomplet. Orice obstructie distal de acest poligon
determina tulburari de vasc. in teritoriul respectiv pana la ischemie totala.
corticale (superficiale), care prin piamater patrund dinspre superficial spre profund;
A. cerebrala anterioara
***
De la origine (in dreptul spatiului perforat anterior), artera trece peste nervul optic, patrunde in fisura interemisferica si se aplica pe genunchiul corpului
calos. Aici se imparte in 2 ramuri mari :
1. artera pericalosala care trece in santul corpului calos si sfarseste in aria precuneusului,
2. si artera caloso-marginala care trece in santul cinguli si sfarseste in aria lobului paracentral.
Ramuri corticale :
-> ramuri orbitale pentru gir drept, bulb olfactiv, tract olfactiv, giri orbitali mediali
-> ramuri frontale pentru corp calos, gir cinguli, gir frontal medial cu lobulul paracentral, gir frontal superior si partea superioara a girului frontal
mijlociu
Ramuri centrale :
sunt desprinse din apropierea originii arterei cerebrale anterioare, trec in spatiul perforat anterior, una dintre ele fiind mai voluminoasa (artera
recurenta Heubner).
Aceste ramuri vascularizeaza : rostrul corpului calos, septul pelucid, capul nucleului caudat, bratul anerior al capsulei interne, partea anterioara a
putamenului.
paralizii,
pareze,
tulburari de sensibilitate ale hemifetei si membrului sup. de partea opusa (gir pre-, postcentral).
Porneste din dreptul spatiului perforat posterior, are traiect lateral, paralel cu artera cerebeloasa superioara inconjurand spre posteriorpedunculul
cerebral. Apoi trece pe partea temporo-occipitala a emisferelor si sfarseste in santul calcarin ca artera calcarina.
Ramuri corticale : -> 2 artere temporo-occipitale, una anterioara si una posterioara, pentru girii temporo-occipitali dar si girul temporal inferior si
partial girul temporal mijlociu.
-> ramuri occipitale pentru cuneus, lingula, pol occipital si fata externa supero-laterala a lobului occipital
Ramuri centrale : - patrund in spatiu perforat posterior si vascularizeaza hipotalamusul, regiunea subtalamica, pulvinar talamic, epitalamus (cu epifiza),
coliculi cvadrigemeni superiori, parte postero-laterala a calotei mezencefalice.
Sindromul cerebralei posterioare se caracterizeaza prin cecitate (orbire) daca leziunile sunt bilaterale, sau hemianopsii (orbire intr-un camp nazal sau
frontal)
unul cerebral care se intinde pana la marginea inferioara a puntii, unde prin unire cu cea de partea opusa formeaza trunchiul bazilar.
Acesta, urca in canalul format de clivus (anterior) si santul bazilar pontin pana in dreptul spatiului perforat posterior, unde arterele
vertebrale posterioare se impart in artere terminale.
Venele cerebrale nsoesc rareori ramurile arteriale n aceeai teac vascular, angioarhitectonica venoas fiind asemantoare cu cea arterial doar la nivel
intraparenchimatos. Venele parenchimatoase au calibru mic, dezvolt anastomoze la nivel capilar i dreneaz apoi mai departe n canale venoase mai mari
numite vene cerebrale superficiale i profunde. Acestea trec n spaiul subarahnoidian i se vars n sinusurile venoase ale durei mater.
Venele cerebrale superficiale i profunde
Venele superficiale dreneaz cortexul i substana alb subcortical i se anastomozeaz liber n pia mater de pe suprafaa substanei nervoase. Venele
cerebrale profunde dreneaz plexurile coroide, regiunile periventriculare, nucleii bazali, substana alb profund i regiuni ntinse ale diencefalului. Ambele
categorii de vene cerebrale sunt lipsite de valvule i ntre ele se realizeaz anastomoze de tip capilar, n grosimea substanei nervoase. Au fost descrise i
canale anastomotice mai mari care fac legtura ntre venele superficiale i profunde cum sunt vena bazal (Rosenthal), vena occipital i vena calosal
posterioar, pe care le vom trata mpreun cu venele profunde.
Venele cerebrale superficiale se gsesc pe suprafaa substanei nervoase, n pia mater, la nivelul creia se anastomoseaz bogat. Ele provin din cortex i
substana alb subcortical i dreneaz n vene mai mari care se vars apoi n sinusurile durei mater. Aceste vene mari, superficiale au fost sistematizate astfel:
- vene cerebrale superioare
- vena cerebral medie superficial
- vene cerebrale inferioare
Venele cerebrale superioare dreneaz sngele feelor superolateral i medial ale emisferei cerebrale i se vars n sinusurile venoase sagital superior i mai
puin n sinusul sagital inferior. n numr de 10-15, aceste vene superficiale au un traiect anterior pe suprafaa emisferei cerebrale, n contracurent cu sensul de
curgere a sngelui prin sinusul sagital superior. Aceast configuraie are importan hemodinamic, mpiedicnd colabarea lor n caz de cretere a presiunii
intracraniene.
Vena cerebral medie superficial primete vene mici de pe faa superolateral a emisferei cerebrale i dup un traiect descendent prin anul lateral se
deschide n sinusul cavernos. Ea primete i ramuri anastomotice, cele mai mari i mai constante fiind vena anastomotic superioar (Troland) i vena
anastomotic inferioar (Labb). Acestea fac legtura ntre vena cerebral mijlocie superficial i implicit sinusul cavernos i sinusul sagital superior,
respectiv sinusul transvers.
Venele cerebrale inferioare dreneaz faa inferioar a emisferei cerebrale i puin din partea anterioar a feei superolaterale. O parte dintre aceste vene se
vars n sinusurile bazale (sfenoparietal, cavernos, pietroase i transvers) iar o alt parte, care aduce sngele de la regiuni ntinse ale feelor inferioare,
mpreun cu vene care dreneaz regiuni de pe faa medial a emisferei cerebrale se vars direct sau prin canale anastomotice n vene profunde (vena cerebral
intern i marea ven cerebral). Canalele anastomotice dintre venele superficiale i cele profunde au fost amintite i anterior i anume vena bazal, vena
occipital i vena calosal posterioar.
Venele cerebrale profunde
Sngele venos din regiunile profunde ale emisferelor cerebrale este drenat ctre marea ven cerebral (Galen) prin intermediul venelor bazale i venelor
cerebrale interne.
Vena bazal (Rosenthal) se formeaz n dreptul substanei perforate anterioare prin unirea urmtoareler vene:
- vena cerebral anterioar care nsoete artera omonim i dreneaz faa orbital a lobului frontal i prile anterioare ale corpului calos i girului cinguli,
- vena cerebral mijlocie profund care se formeaz n profunzimea anului lateral i dreneaz cortexul insular i opercular
- venele talamo-striate inferioare care ies prin orificiile spaiului perforat anterior i dreneaz partea anterioar a corpului striat; ele se pot vrsa i n vena
cerebral mijlocie profund.
Vena bazal joac, astfel rolul unui canal anastomotic ce aduce sngele, att din teritorii superficiale ale emisferei cerebrale (prin venele cerebral anterioar
i mijlocie profund), ct i din teritorii profunde (prin venele talamo-striate inferioare). Vena bazal are un traiect posterior, nconjoar pedunculul cerebral i
se vars n marea ven cerebral. Pe traiectul ei mai primete aflueni subiri, de la girul parahipocampic i din spaiul perforat posterior.
Vena cerebral intern se gsete pe tavanul ventriculului III cerebral, paramedian, n grosimea pnzei coroidiene de la acest nivel. Ea se formeaz n dreptul
orificiului interventricular (Monro), are traiect posterior, paralel cu stria medular talamic dintre feele superioar i medial ale acestuia i deasupra cisternei
cvadrigeminale se unete cu cea de partea opus formnd marea vena cerebral.
La formarea venei cerebrale interne iau parte urmtorii aflueni:
- vena talamostriat superioara
- vena coroidian superoara
- venele septului pelucid
- vena epitalamic
- venele ventriculului lateral, laterala si mediala
Vena talamostriat este aezat mpreun cu stria terminal n anul talamostriat, dintre faa superioar a talamuslui i corpul nucleului caudat, avnd traiect
anterior, spre orificiul interventricular Monro; n acest traiect primete vena terminal anterioar i numeroase vene caudate transversale i longitudinale; n
acestea din urm se vars venele striate superioare care dreneaz prile superioare ale corpului striat i capsulei albe interne.
Vena coroidian dreneaz plexurile coroide ale cornului inferior al ventriculului lateral.
Vena septal dreneaz septul pellucid i pri variabile ca ntindere ale corpului calos.
Venele ventriculului lateral dreneaz plexurile coroide ale ventriculului lateral i substana alb a girului parahipocampic.
Marea ven cerebral (Galen) se formeaz sub spleniusul corpului calos prin unirea a dou perechi de vene, respectiv venele bazale i venele cerebrale
interne. Dup formare, marea ven cerebral mai primete cte o pereche de vene occipitale i una de vene calosale posterioare. Traiectul acestei vene este
scurt, spre posterior, vrsndu-se n sinusul venos drept.
Vena occipital dreneaz feele inferioar i medial ale lobului occipital, precum i zone adiacente ale lobului parietal.
Vena calosal posterioar dreneaz spleniusul corpului calos i zone adiacente ale emisferei cerebrale.
DURA MATER
Dura mater este o membran fibroas, rezistent, puin extensibil i care ader strns la nivelul oaselor craniului.
Ea trimite nite prelungiri la nivelul poriunii intracraniene a nervilor spinali n jurul crora va forma o teac. Aceast teac se va continua de la nivelul
orificiului de ieire din craniu al nervului cu pericraniul.
Din aceast membran pornesc nite septuri care vor mpri incomplet cavitatea cranian:
Coasa creierului (falx cerebri) este un sept sagital care separ cele dou emisfere. Ea prezint dou fee laterale (dreapt i stng) i dou margini
(superioar i inferioar), vrf i baz.
Marginea superioar pornete anterior de la nivelul foramen cecum, se inser pe marginile anului sagital, de pe feele interne ale scuamei
frontalului, oaselor parietale i scuamei occipitalului, terminndu-se posterior pe protuberana occipital intern. n grosimea ei se gsete
sinusul sagital superior.
Marginea inferioar este liber i este situat n apropierea feei superioare a corpului calos. La nivelul ei se gsete sinusul sagital inferior care
se continu cu sinusul drept.
Baza se inser pe linia median a feei superioare a cortului cerebelos i conine sinusul venos drept.
Cortul cerebelului (tentorium cerebelli) este dispus transversal, uor nclinat spre lateral i se afl ntre cerebel i lobii occipitali.
Marginea anterioar este liber i particip la formarea incizurii tentoriale, mpreun cu dorsum sellae.
pe marginea superioar a stncii temporalului, nivel la care se gsete sinusul pietros superior.
Coasa cerebelului (falx cerebelli) se formeaz pe faa inferioar a cortului cerebelului, n plan medio-sagital i separ incomplet cele dou emisfere
cerebeloase. Ea se inser pe creasta occipital intern.
Prezinta o parte principala care trimite cate o prelungire pentru fiecare pol al emisferei.
Anterior / frontal
Posterior / occipital
Inferior / temporal
Limita dintre partea principala si cornul frontal este in dreptul orificului interventrciular Monro.
Este singura partea ventriculului lateral care nu vine in raport cu subtanta cenusie.
Lateral este delimitata de tapetum, radiiatia optica si bratul lateral a lui forceps major,
Una superioara determinata de bratul medial al lui forceps major = bulbul cornului posterior
Tavanul este format de tapetum, coada nucelului caudat si stria terminala, iar
Intre fimbria hipocampului si tavanul cornului temporal este fisura coroidiana prin care proemina in cornul temporal plexurile coroide.
La nivelul cornului temporal, santul colateral ridica o proeminenta numita eminenta colaterala.
Cei doi ventriculi laterali nu comunica intre ei, dar comunica ambii cu ventriculii III prin orifciul interventrcular Monro. (sunt sep de septul pellucid).
Orificiul monro este delimitat intre columnele fornixului si tuberculul talamic.
*************
Din LP
Ventriculii laterali se gasesc in partile inferomediale ale emisferelor cerebrale, sub forma unor cavitati lichidiene, care trimit prelungiri spre cei trei poli ai
acestora. Cei doi ventriculi laterali nu comunica intre ei, dar fiecare dintre ei comunica inferior cu ventriculul III prin intermediul orificiului interventricular
Monro. Acesta este delimitat anterior de columna fornixului si posterior de tuberculul talamic.
Un ventricul lateral prezinta cate o parte centrala sau raspantie ventriculara si trei prelungiri sau coarne:
superior corpul calos, care se arcuieste anteroinferior formand genunchiul ce participa la delimitarea extremitatii anterioare a cornului frontal
inferior capul nucleului caudat; acesta este separat de nucleul lentiform prin bratul anterior al capsulei albe interne.
Partea centrala (principala) a ventriculului lateral se intinde intre doua planuri frontale care trec prin orificiul interventricular (limita anterioar aa partii
principale) respectiv prin spleniumul corpului calos (limita posterioara). Pe sectiune frontala are forma triunghiulara si este delimitata astfel:
inferior in doua treimi medial fata superioara a talamusului si in treimea laterala corpul nucleului caudat. Cele doua formatiuni sunt separate prin santul
talamostriat in care se gasesc vena talamostriata si stria terminala.
Cornul posterior, mai putin voluminos si mai subtire decat cel anterior, este singura prelungire a ventriculului lateral care nu are in jurul sau formatiuni de
substanta cenusie. Pe sectiune frontala are forma de fanta verticala si este delimitat astfel:
Medial, prezinta doua proeminente: una superioara determinata de bratul medial al forceps major si numita bulbul cornului posterior si una inferioara,
determinata de santul calcarin si numita calcar avis.
Cornul inferior este cea mai voluminoasa prelungire a ventriculului lateral si se gaseste in profunzimea lobului frontal. Pe sectiune frontala are forma unei
fante semilunare, concave inferior si este delimitata astfel:
Superior, tavanul cornului itemporal este format de tapetum, in grosimea caruia se gasesc coada nucleului caudat spre lateral si stria terminala spre medial
Inferior, podeaua cornului temporal prezinta doua formatiuni: spre lateral eminenta colaterala ridicata de santulu colateral si spre medial hipocampul acoperit
de alveus.
Cavitatea ventriculului lateral este captusita la interior de epiteliu ependimar, care se continua la nivelul orificiilor interventriculare cu cel al ventriculului III.
La limita dintre partea principala a ventriculului lateral si cornul inferior al acestuia, intre stria terminala si fimbria hipocampului se delimiteaza fisura
choroidiana a ventriculului lateral, inchisa de epiteliu ependimar.
Acest ependim este impins si deformat de pia mater cerebrala, care se insinueaza prin fisura choroidiana impreuna cu plexuri venoase choroide si formeaza
panza choroidiana a ventriculului lateral. Plexurile choroide de la nivelul ventriculului III pot proemina si ele in cavitatile ventriculilor laterali. Plexurile
choroide secreta lichidul cefalorahidian
Genunchi situat anterior, care se continua anterior si inferior cu o margine ascutita numita rostru.
Trunchi
Corpul calos are superior girul supracalos / indusium griseum si santul corpului calos. Superior de acestea, corpul calos vine in raport cu coasa
creierului si cu sinusul sagital inferior.
Fibrele care pleaca din corpul calos catre emisfere leaga parti diferite ale acestora:
Fibrele de la nivelul genunchiului formeaza forceps minor si leaga fetele mediale ale lobilor frontali.
Fibrele care pleaca din partea anterioara a trunchiului formeaza radiatiile corpului calos si leaga parti intinse din lobii frontali, parietali si
temporali.
Fibre din partea posterioara a trunchiului impreuna cu fibre din partea anterioara a spleniumului formeaza tapetum si leaga lobii parietali si
occipitali.
Fibre din partea posterioara a spleniumului formeaza forceps major cu doua brate lateral si medial, care trec in raport cu cornul occipital al
ventirculului lateral.
*************Din LP
Fibrele corpului calos ptrund n substana alb a emisferelor cerebrale, fcnd legtura dintre acestea:
fibrele de la nivelul genunchiului formeaz forceps minor care unete feele mediale ale lobilor frontali
fibre de la nivelul rostrului fac legtura ntre prile orbitale ale lobilor frontali
fibrele de la nivelul trunchiului formeaz radiaiile corpului calos ce unesc pe arii extinse lobii temporali, parietali i frontali
fibrele din partea anterioar a spleniului mpreun cu o parte din fibrele de la nivelul trunchiului formeaz tapetum
restul fibrelor de la nivelul spleniului vor forma forceps major care va fi situat la nivelul lobului occipital.