TIPURI DE ROCI.

Scoarta terestra este alcatuita din minerale adica substante naturale omogene din punct de vedere
fizico chimic si care in general sunt solide. Mineralele pot fi izolate sau formeaza anumite asociatii
naturale numite roci. Stiinta care se ocupa cu studiul rocilor se numeste Petrologie (petros=roc). O
roca poate fi definita prin 2 proprietati:
a) compozitia minerala, care reda calitatea si proportia mineralelor din agregat (din acest punct de
vedere rocile pot fii monominerale sau poliminerale)
b) structura petrografica este ansamblul proprietatilor care desemneaza forma si dimensiunea
cristalelor din roca precum si aranjamentul in spatiu al acestora.
Dupa modul de formare exista 3 categorii de roci: magmatice, sedimentare, metamorfice.
Rocile magmatice iau nastere prin racirea magmelor ajunse din adancime in scoarta sau la suprafata.
Ele se formeaza prin solidificarea magmelor pe 2 cai:
- prin cristalizarea fazei lichide
- vitrificare ( trecerea topiturii in sticla)
Cauza solidificarii este racirea, racirea lenta favorizeaza cristalizare iar racirea rapida vitrificarea.
Mineralele principale care rezulta din cristalizarea magmelor si intra in alcatuirea rocilor
magmatice sunt: cuartul, feldspatii alcalini, feldspatii plagioplazi, olivina, piroxenii si amfibolii. Totusi
intr-o roca nu pot exista toate aceste minerale la un loc. Cuartul si olivina sunt incompatibile primul
aparand numai la magme acide iar olivina numai la magme bazice. Rocile magmatice bogate in cuartz si
feldspatii sunt de regula mai deschise la culoare si se numesc leucocrate iar cele bogate in olivina,
piroxeni si amfiboli sunt mai inchise la culoare se numesc melanocrate.
Dupa criteriul structural se impart in 2 clase:
a) clasa rocilor faneritice cuprizand roci plutonice cristalizate in adancime: granit, granodiorit, sienit,
diorit, gabrou.
b) clasa rocilor afanitice respectiv acele roci vulcanice rezulate prin consolidarea lavelor la suprafata :
riolit, decit, trahit, andezit si bazalt.
Dupa compozitia chimica rocile magmatice sunt: acide(granitu), neutre(sienitu), bazice(bazaltu).
Dupa compozitia mineralogica rocile magmatice se impart in:
1. Grupa granitului : granit (Muntele Maciu, Banat, Apuseni - roca acida consolidata in adancime),
riolit (folosit la pavaje in Apuseni, Oas si Guti), piatra ponce.
2. Grupa granodioritului : granodiorite (consolidata in adancime mai nchis la culoare decat granitul)
3. Grupa sienitului : sienit( consolidat in adancime) si trahit(la suprafata).

4. Grupa dioritului cuprinde roci neutre: diorite (in adancime), si andezit (la suprafata).
5. Grupa gabroului : gabrou (consolidat in adancime) si basalt (la suprafata).
Rocile sedimentare se formeaza prin distrugerea mecanica si chimic a rocilor preexistente
(magmatice, metamorfice chiar sedimentare) si acumularea materialului rezultat in diferite locuri si medii
subacvatic si aerian.
Procesele foarte diverse care duc la formarea sedimentelor si rocilor sedimentare explica si marea
diversitate a constituentilor lor. Astfel in compozitia mineralogica a acestor roci se disting:
1. Minerale alogene ce provin din afara bazinului de sedimentare in urma transportului si sedimentarii:
cuart, feldspati, mice, fragmente litice.
2. Minerale antigene: (calcit, aragonit, halit, gips si opal) se formeaza prin precipitare directa in cadrul
bazinului de sedimentare sub forma de agregate, corpusculi sferici( noduli, oolite) si ciment al clastelor
detritice.
3. Bioclaste, reprezentate prin parti scheletice de natura mineral, calcit, aragonit, opal si calcedonie.
Dupa factorii care au contribuit la formarea lor ca si dupa structura si textura se disting 4 familii de
roci sedimentare:
a) rocile detritice se formeaza in medii sedimentare marine si continentale. Ele se formeaza prin
dezagregarea altor roci de obicei dure si care ulterior au fost sau nu cimentate de un material calcaros,
argilor, silicios. Aceste roci sunt : grohotiurile (fragmente colturoase de roca, prin cimentarea lor se
formeaza breciile), pietrisurile (apar in albiile rurilor si in zonele de plaj cu trm nalt, prin cimentare
dau conglomeratele), nisipurile (fragmente de 0,1 si 2 mm frecvente in zonele desertice, in albiile rurilor
si in zonele de plaj, prin cimentare dau gresiile), loessul (un praf format din nisip fin, calcar si argil,
transportat si depus de vnt in zone joase), mlurile (particule mai mici de 0,01 mm prin cimentare dau
argilele), marnele (argile calcaroase).
Rocile detritice formeaza cuverturi sedimentare si intr in alcatuirea formatiunilor cutate din zonele
de orogen. In tara noastra ele sunt raspandite in Carpatii Orientali (gresia de Kaliwa), Carpatii
Meridionali (conglomeratele de Bucegi) in Muntii Apuseni in bazinele intramontane (Borsec, Comanesti,
Petrosani) si in Dobrogea
b) rocile de precipitare se formeaza mai ales in golfurile, lagunele, si lacurile din regiunile aride. Aici,
evaporarea fiind ridicata apar solutii supra saturate din care precipita saruri minerale sub forma de roci
monominerale sau poliminerale. Roci monominerale sunt evaporitele (formete din sare), gipsul,
anhidritul, travertinul. Dintre cele poliminerale, mentionam calcarele oolitice( cu sfere mici formate in
jurul grauntilor de nisip) si dolomitele (carbonat dublu de calciu si magneziu).
Tara noastra este una dintre cele mai bogate din Europa in depozite de sare si gips.

c) rocile organogene iau nastere prin depunerea partilor scheletice ale organismelor vegetale si animale,
dupa moartea acestora. Se subdivid in 2 grupe: acaustobilotile (care nu ard), si caustobiolite. Dintre
acaustobiloite fac parte calcarele organogene, diatomitele, fosforitele.
Rocile caustobilite cuprind la randul lor 2 grupe: crbunii si bitumenele natural (hidrocarburile).
Crbunii dupa gradul lor de ncarbonizare, se clasifica in carbuni superiori (antracit si huila) si inferiori
(turba, lignit si carbunele brun).
Dintre rocile butuminoase mentionam petrolul, gazele naturale, asfaltul(rezulta din oxidarea si
degradarea petrolului in contact cu aerul), chihlimbarul,(rsina de pin fosilizat), sisturile bituminoase,
ozocherita (rezultata din polimerizarea hidrocarburilor cand ies de sub presiune).
d) rocile reziduale rezulta prin alterarea rocilor preexistenta si acumularea rezidului insolubil. Acestea
sunt : bauxite (formata din hidroxidi de aluminiu, oxizi de fer, etc.), lateritul (o roca brun-roscat cu
minerale argiloase si hidroxizi de aluminiu si fer), terra rossa (o argila bogata in oxizi de aluminiu si
hidroxizi de fer ce rmn dupa dizolvarea calcarului).
Rocile metamorfice rezulta prin transformarea rocilor sedimentare si chiar magmatice ajunse la
temperaturi si presiuni ridicate. Se produce recristalizarea acestor roci (nu topire), si concomintent au
loc schimbari de structura, textura, compozitie mineralogica si uneori chimic (fenomenul de
metamorfism).
Exista urmatoarele roci metamorfice principale:
-marmure (calcar recristalizat)
-cuartile (roci slab sistoase formate predominant din cuart)
-filite (roci sistoase formate in principal din foite minuscule de muscovit si cuart la care se mai adauga
cel putin un mineral in proportie mare: grafit, clorit, talc).
-micasisturi (roci cu textura sistuas alcatuite predominant din cuart si mica)
-guaise (roci istuase formate din feldspati, mice si cuart). Se despica mai greu in placi groase sau in
baghete.
Sisturile cristaline sunt raspandite in zona cristalino-mezozoic din Carpatii Orientali (filite si guaise) in
Carpatii Meridionali (guaise de Cozia, guaise de Cmpina, micosisturi cu graniti in Fgras si Lofru) in
Muntii Apuseni (guase si micasisturi in Muntii Gilu, filite in Muntii Poiana Rusc). Rocile de contact
formeaza o "aureola" in jurul corpurilor intruzive din Banat si Muntii Apusenii de Sud.