POLUAREA MEDIULUI DETERMINAT

DE INSTALAIILE ELECTRICE
Dezvoltarea industriei i creterea consumului de energie primar,
antreneaz poluarea mediului ambiant (aer, ape, pnzele freatice etc.), astfel
nct aceast activitate determin efecte negative asupra nivelului de
sntate al oamenilor i asupra modificrii climei
globale. Principalele cauze care duc la modificarea climei globale sunt:
arderea carburanilor fosili
emanaia de bioxid de carbon, a crei concentraie n atmosfer a devenit
periculoas
bioxidul de carbon este un gaz care contribuie substanial la efectul de
ser
amplificarea efectului de ser va conduce la creterea temperaturii
globale medii a
mediului nconjurtor, cu efecte multiple nc neprevzute.
Desigur, fr energie electric nu se poate concepe viaa modern pe
Pmnt, dar omenirea trebuie s contientizeze faptul c utilizarea energiei
electrice are i efecte negative asupra mediului att asupra mediilor
biologice, ct i asupra mediului complex construit. n
aceste condiii, se impune intensificarea studiilor i cercetrilor care s
vizeze, pe de o parte, optimizarea/diminuarea consumului de energie
electric, iar pe de alt parte, diminuarea impactului polurii
electromagnetice a mediului att asupra proceselor bioelectro-chimice
din natur, ct i asupra reaciilor de coroziune din mediile complex
construite.
rile industrializate aloc multe mijloace materiale tehnice i bneti
necesare cercetrii n acest domeniu, Comunitatea Economic European
stabilind n acest sens obiective precise, cum sunt: prevenirea producerii de
deeuri, reducerea cantitilor acestora prin valorificarea lor, limitarea
polurii mediului ambiant.

Impactul reelelor electrice asupra

mediului
Utilizarea tensiunilor din ce n ce mai nalte n reelele electrice este
determinat de raiuni tehnico-economice, pentru transportul de puteri
electrice pe distane din ce n ce mai mari. Pentru liniile electrice de medie i
joas tensiune impactul cu mediul nconjurtor se refer, ndeosebi la:

ocuparea terenurilor, defriarea pdurilor, poluarea vizual i impactul cu

alte elemente de construcii i instalaii.
1. Poluarea sonor
Poluarea sonor genereaz multiple efecte asupra organismului, n
funcie de trei parametri: intensitate (trie), nlime (frecven) i durat.
Nocivitatea zgomotelor are consecine diverse, pornind de la generarea unui
sentiment de fric mergnd dup caz, pn la
pierderea total sau parial a auzului. Nivelul de zgomot depinde de
intensitatea i de frecvena lui, fiind divers n centralele i reele electrice,
att ca natur (mecanic, electric, magnetic, electrodinamic, termic),
ct i ca durat (permanent, intermitent). n
unele cazuri, un acelai utilaj produce componente de natur diferit.
Motoarele electrice de exemplu, determin att vibraii a circuitului
magnetic ct i zgomote aerodinamice, iar ventilatoarele dau natere la
zgomote de natur aerodinamic peste care se suprapune i o component
mecanic.
2. Poluarea electromagnetic
Perturbaiile de nalt frecven se manifest att n instalaiile radio
care funcioneaz, n general, n banda de frecven de (0,5...1,6) MHz, ct i
n cele de televiziune (24...216) MHz i de telefonie de nalt frecven prin
cureni purttori [2].
Perturbaiile n domeniul radiofrecven depind de: gradientul de
tensiune superficial al conductorului, de numrul i dimensiunile
conductoarelor din fascicul, de distana receptorului radio fa de linia
electric de nalt tensiune i de condiiile meteorologice. Pe timp
frumos, nivelul perturbaiilor radio, n cazul liniilor cu tensiunea nominal de
400 kV poate atinge 50 dB (la 20 m de axul liniei i raportat la 1 V/m) iarpe
timp de ploaie nivelul perturbator poate atinge 70 dB.
Perturbaiile electromagnetice, de nalt frecven, determinate de
descrcarea corona cresc odat cu intensitatea ploii i se manifest mai ales,
n zone cu intensiti slabe ale semnalului TV, ca i n cazul unei montri
nefavorabile a antenei de recepie. Se poate ajunge la
nivele perturbatoare de (40...70) dB, la o frecven de 75 MHz.
Consecinele polurii electromagnetice a mediului sunt deosebit de
diverse. Cmpurile electromagnetice poluante perturb procesele naturale,
att prin efectul termic generat n diverse medii, ct i prin componentele lor
electrice i magnetice. Componenta electric perturb, n primul rnd,
desfurarea reaciilor electrochimice naturale - perturb
tranzitul ionilor de Ca++ prin membranele celulare umane i, implicit,
homeostaza calciului (cauza probabil a frecvenei ridicate a leucemiei la

copiii expui sistematic la radiaii electromagnetice, accelereaz reaciile de

coroziune etc.
Componenta magnetic perturb sistemele biomagnetice, cum ar fi
sistemul de orientare al albinelor, care, s-a constatat c la semnale de circa
500 V/m devin deosebit de agresive i se omoar ntre ele, iar n cmp
electromagnetic de 600 MHz 3,2 GHz, de ordinul 0,5 1 V/m, se rtcesc
i nu mai tiu s se ntoarc la stup.
Efectul generator de cancer al sistemelor de telefonie mobil a fost
demonstrat de mai multe rapoarte de cercetare. Studiul influenei
semnalelor n curent alternativ (c.a.) suprapuse sistemelor electrochimice
reprezint o problematic teoretic complex, cu importan practic
deosebit. Complexitatea teoretic a problematicii rezult din diversitatea
deosebit a cilor cinetice (reacii pariale) aferente proceselor de electrod,
dar i din complexitatea influenei cmpului electromagnetic n special a
componentei electrice asupra atmosferei ionice. n condiiile actuale de
dezvoltare tehnologic i industrial, caracterizat, n primul rnd, prin
creterea att a produciei, ct i a consumului de energie electric i,
implicit, intensificarea polurii electromagnetice a mediului natural i
industrial cu semnale n c.a. deosebit de complexe, se impune studiul
aprofundat al influenei semnalelor n c.a. suprapuse proceselor i reaciilor
electrochimice care au loc n natur (fotosinteza, procesele redox2 de la
interfaa citoplasm/membran celular, coroziunea metalelor etc.). Efectul
accelerator de coroziune a curenilor de dispersie n c.a. a fost demonstrat
att teoretic, ct i experimental. [1]
3. Centrale electrice
La producerea energiei, din sursele energetice se degaj substane
poluante cu impact negativ asupra mediului.
n cazul centralelor termoelectrice care funcioneaz cu
crbuniarderea combustibililor implic degajri de gaze nocive n atmosfer
care se rentorc pe sol sub form de ploi acide ce distrug vegetaia.
Centralele hidroelectrice presupun construirea unui baraj de
acumulare a apei, produc dereglri ale climei, florei i faunei din zon, prin
modificarea regimului precipitaiilor, ceea ce poate determina dispariia unor
specii de plante i animale.
Centralele nuclearo-electrice sunt deosebit de periculoase din punct
de vedere al efectului distrugtor asupra mediului, mai ales n cazul unor
accidente n exploatare.Cel mai grav accident de acest fel a avut loc n 1986
la Cernobl n Ucraina, atunci cnd un nor radiocativ de dimensiuni uriae a
fost purtat deasupra Europei, cu efecte deosebit de nocive asupra tuturor
vieuitoarelor.Reziduurile de combustibil nuclear trebuie depozitate n condiii

de maxim siguran pentru a evita scurgerile, n butoaiae ermetice n

depozite protejate de perei de beton.
Dup contientizarea efectelor nocive ale tehnologiilor energetice, s-a
apelat intens la formele ecologice de energie, la sursele inepuizabile sau
regenerabile. energia vntului i energia solar nu sunt poluante, exist n
cantiti inepuizabile dar tehnologiile de producere a energiei electrice sunt
foarte scummpe.
Dereglarea ecosistemelor acvatice impurific solul. Mediul ambiant
poate fi poluat de sectorul energetic direct sau indirect:
- Tehnologiile cu impact direct in de transformarea energiei combustibilului
fosil n energie electric i termic, transformnd energia potenial a
carburanilor n energie cinetic;
- Indirect, mediul este poluat de tehnologiile energofage.

Arderea carbunelui polueaz prin:

emisii de poluani (oxizi de carbon, sulf i azot, particule de praf);
contribuie la schimbarea global a climei prin gazele cu efect de ser;
elimin zgura, care are efecte complexe asupra atmosferei, solului i apelor
subterane, elimin pulberi metalice;
produce deeuri. [2]

Istoria energiei solare

Cucerirea de catre om a noi surse de energie a constituit un factor
fundamental in dezvoltarea societatii. Prin anii 1850, pricipalul combustibil
era inca lemnul, care a oferit treptat locul carbunelui, prin 1910. Apoi,
incepnd cu anii 50 a fost detronat de combustibilul lichid si gazos,
respectiv titei si gaze.
Dintre formele noi de energie
enumeram energia solara, care
asa cum putem vedea se foloseste din
ce in ce mai des de catre popoare. Conversia
luminii solare in curent electric se practica din jurul
anilor 60 cnd se folosea pentru
alimentarea cu energie a aparatelor
bord instalate pe sateliti si alte
cosmice, iar mai apoi, pentru balize
luminoase pe mare sau pe aeroporturi.
aceeasi perioada dateaza si primele
utilizari ale energiei solare in

de
nave
Tot din

scopuri pasnice: case solare (Japonia, Franta, SUA, Australia etc.), masini
solare de gatit (India, Mexic, SUA, Columbia etc.), refrigeratoare (Franta, Sri
Lanka etc.), pompe solare pentru scoaterea apei din fntni sau ruri (Mexic,
Mauritania, Senegal etc.). Cnd spunem a milioana parte din ceva si mai
ales a miliarda parte ne gndim la ceva att de infim inct nici nu merita
luat in seama. Si totusi numai a doua miliarda parte din energia radiata de
Soare este suficienta pentru cele peste patru miliarde de locuitori ai planetei
noastre sa poata trai, pentru a exista viata pe Terra. Totodata, aceasta a
doua miliarda parte inseamna peste 100 000 ori mai mult dect intreaga
energie produsa azi pe Terra in centralele electrice. Pe baza a numai 1/100
din energia solara pe care o primeste desertul Sahara in cursul unui an, s-ar
putea obtine intreaga cantitate de energie electrica necesara omenirii in
prezent.
Panourile fotovoltaice, constituie solutia ideala pentru alimetarea cu
energie electrica pentru case sau sedii de firma amplasate izolat fata de
reteaua electrica. Energia produsa de aceste panouri poate fi descarcata fie
in reteaua electrica fie in baterii de acumulatori. Din constructie, panourile
fotovoltaice de produs energie electrica pot fi monocristaline sau
policristaline si au puteri de la 5 Wp- 130 Wp pentru incarcarea bateriilor
de12 V si de la 170 Wp 230 Wp pentru incarcarea bateriilor de 24 V, iar
modelele cu puteri cuprinse intre 260W si 500W se folosesc in aplicatii
speciale, cu preponderenta in zonele cu conditii de mediu dificile. Module
situate pe sol pe acoperis sau pe terasa acestea pot fi de tip izolat (Stand
Alone) si se instaleaza in zonele in care nu exista retele electrice sau
conectate la reteaua electrica (Grid Connected ) in care sistemul produce
electricitate pentru consumul curent iar cand acesta este in surpuls este
livrat si contabilizat in reteaua electrica.
Potentialul de utilizare a energiei solare in Romania, este relativ
important. Exista zone in care fluxul energetic solar anual, ajunge pana la
14501600kWh/m2/an, in zona Litoralului Marii Negre si Dobrogea ca si in
majoritatea zonelor sudice. In majoritatea regiunilor tarii, fluxul energetic
solar anual, depaseste 12501350kWh/m2/an. [3]

Panourile fotovoltaice

Un panou solar fotovoltaic, spre deosebire de un panou solar termic,

transform energia luminoas din razele solare direct n energie electric.
Componentele principale ale panoului solar reprezint celulele solare.
Panourile solare se utilizeaz separat sau legate n baterii pentru
alimentarea consumatorilor independeni sau pentru generarea de curent
electric ce se livreaz n reeaua public.
Un panou solar este caracterizat prin parametrii si electrici, cum ar fi
tensiunea de mers n gol sau curentul de scurtcircuit.
Pentru a ndeplini condiiile impuse de producerea de energie electric,
celulele solare se vor asambla n panouri solare utiliznd diverse materiale,
ceea ce va asigura:

protecie transparent mpotriva radiaiilor i intemperiilor

legturi electrice robuste

protecia celulelor solare rigide de aciuni mecanice

protecia celulelor solare i a legturilor electrice de umiditate

asigurare unei rciri corespunztoare a celulelor solare

proteia mpotriva atingerii a elementelor componente conductoare

de electricitate

posibilitatea manipulrii i montrii uoare [4]

Conversia luminii in energie electrica este statica si nepoluanta, tocmai

de aceea acest mod de producere a energiei electrice este unul ecologic.
Trebuie sa facem diferenta intre panourile fotovoltaice si panourile solare
termice, acestea din urma fiind folosite la producerea de energie termica. La
baza producerii energiei electrice sta celula fotovoltaica. Pe scurt, in contact
cu razele soarelui, aceasta produce energie electrica. Fotonii din razele
solare bombardeaza atomii materialelor din care este realizata celula
fotovoltaica. Sub aceasta actiune, acestia tind sa se elibereze si astfel se
formeaza energia electrica.
Majoritatea panourilor existente sunt rigide, dar in unele domenii se
folosesc si panouri solare flexibile. In ambele cazuri, celulele fotovoltaice

sunt protejate impotriva interperiilor, furtunilor sau razelor ultraviolete de un

strat protector de sticla speciala. Astfel producatorii pot afirma ca panourile
fotovoltaice actuale sunt destinate unei utilizari de lunga durata, ce poate
depasi 20 de ani.

Tipuri de panouri fotovoltaice

Panourile fotovoltaice pentru producerea energiei electrice sunt
monocristaline sau policristaline si au puteri de la 5Wp 130Wp pentru
incarcarea bateriilor de 12V si de la 170Wp 230Wp pentru incarcarea
bateriilor de 24V.
Exist i panouri de tip folie. Dupa destinatie, panourile fotovoltaice
pot fi pentru conectare la retea (to grid, on-line) sau pentru descarcare in
baterii (stand alone, off-line). Pentru utilazarea panourilor fotovoltaice intr-o
instalatie off-line mai sunt necesare unul sau mai multe regulatoare de
incarcare (controler), baterii de acumulare a energiei electrice produs de
panourile fotovoltaice si invertor (convertor). De asemenea, panourile pot
descarca energie electrica direct in reteaua energetic public.

- Alte tipuri de panouri panouri laminate sticla-sticla

panouri sticla-sticla utiliznd rini aplicate prin turnare
panouri cu strat subire pe suprafee de sticl sau aplicate ca folie
flexibil

panouri concentrator:
lumina solar se concentreaz cu ajutorul unui dispozitiv optic pe
celule solare de dimensiuni mai mici. Astfel utiliznd lentile comparativ
mai ieftine pentru a crea un fascicol de lumin mai subire, se
economisete material semiconductor care este mai scump. Pentru c
utilizarea lentilelor impune ca razele solare s cad perpendicular pe
acestea, va fi nevoie de un sistem de orientare mecanic n funcie de
poziia soarelui.

Colector cu fuorescen:
transform lumina incident, prin intermediul unui strat de material
sintetic, n radiaie de o lungime de und acordat pe frecvena de
absorbie maxim din celula solar. Materialul sintetic este impurificat
cu un pigment fluorescent. Lumina solar este absorbit de pigment i
reemis cu o lungime de und mai mare. Aceast lumin generat
prsete stratul de material sintetic doar pe o anumit direcie bine

determinat pe toate celelalte direcii fiind reflectet i astfel reinut

n material. Pe direcia emisie se aaz celulele solare ce sunt
optimizate pe lungimea de und emis de pigment. Prin aplicare mai
multor straturi de material sintetic i celule solare acordate pe lungimi
de und diferite, se poate mri randamentul deoarece se poate acoperi
un spectru mai larg dect cu panourile solare obinuite. [5]

Utilizarea si constructia panourilor fotovoltaice

Panourile fotovoltaice sunt folosite pentru producerea de energie
electrica in domenii diverse, incepand de la centrale solare si terminand cu
dispozitive complexe, cum ar fi satelitii. Cel mai adesea sunt insa intalnite in
producerea de energie pentru locuintele individuale. Ele se monteaza pe
acoperisurile caselor sau pe niste stand-uri separate si asigura o parte din
necesarul habitatului. De cele mai multe ori ele sunt parte a unui sistem
complex, ce contine baterii, o turbina eoliana dar si un generator de urgenta
(diesel, pe gaz sau pur si simplu reteaua de electricitate). Acesta din urma
este obligatoriu pentru a asigura alimentarea cu energie a locuintei 100% din
timp, sistemele alternative fiind dependente de prea multi factori externi. [3]
Constructie

Un geam (de cele mai multe ori geam securizat monostrat) de

protecie pe faa expus la soare

Un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat, EVA sau
cauciuc siliconic) n care se fixeaz celulele solare,

Celule solare monocristaline sau policristaline conectate ntre ele prin

benzi de cositor,

Caserarea feei posterioare a panoului cu o folie stratificat din

material plastic rezistent la intemperii fluorura de poliviniliden (Tedlar)
i Polyester,

Priz de conectare prevzut cu diod de protecie respectiv diod de

scurtcircuitare (vezi mai jos) i racord,

O ram din profil de aluminiu pentru protejarea geamului la transport,

manipulare i montare, pentru fixare i rigidizarea legturii

Fabricarea ncepe ntotdeauna de pe partea activ expus la soare. La

nceput se pregtete i se cur un geam de mrime corespunztoare. Pe
acesta se aaz un strat de folie de etilen vinil acetat, EVA adaptat profilului
celulelor solare utilizate. Celulele solare vor fi legate cu ajutorul benzilor de
cositor n grupe (iruri - strings) care mai apoi se aaz pe folia de EVA dup
care se face conectarea grupelor ntre ele i racordarea la priza de legtur
prin lipire. n final totul se acoper cu o folie EVA i peste aceasta o folie
tedlar. Pasul urmtor const n laminarea panoului n vacuum la 150 C. n
urma laminrii din folia EVA plastifiat, prin polimerizare, se va obine un
strat de material plastic ce nu se va mai topi i n care celulele solare sunt
bine incastrate i lipite strns de geam i folia de tedlar. Dup procesul de
laminare, marginile se vor debavura i se va fixa priza de conectare n care
se vor monta diodele de bypass. Totul se prevede cu o ram metalic, se
msoar caracteristicile i se sorteaz dup parametrii electrici dup care se
mpacheteaz. [4]

Avantajele panourilor solare

Un sitem de panouri solare s-a dovedit a fi cea mai ecologica si
economica metoda de inncalzire. Anual se evita degajarea unei cantitati de
CO2 in natura, cantitate echivalenta cu emisia de gaze a unui autovehicul
care a parcurs mai mult de 10.000 km.
Sistemul instalatiilor termice solare preia energie de la soare si o
raspandeste in incapere. Este vorba de o reducere de 90 pana la 100% a
consumului de energie electrica. Rezistenta electrica nu va mai trebui fi
utilizata atata timp cat puterea solara poate acoperi necesarul de incalzire.
Pe durata unui an intreg panourile solare vor asigura necesarul de apa
calda a unei cladiri, indiferent de marimea acesteia. In perioada rece, pe
timpul iernii, se foloseste incalzirea pe baza de energie electrica atat cat apa
sa se preincalzeasca. Suplimentar se va utiliza si energia convenctionala.
Astfel costurile la incalzire se vor reduce simtitor fara ca cantitatea de
caldura din incapere sa se reduca.
Energia solara este inepuizabila si ecologica. Este lumina pura,
nealterata.
Avantajele energiei solare:

1. este gratuita, atata timp cat soarele este pe cer va puteti bucura de
avantajele unei incalziri absolut gratuite fara ulterioare cresteri de pret.
2. Este ecologica, nu polueaza
3. Este estetica
4. Instalatiile nu necesita intretinere
5. Cantitatea de energie solara ce se rasfrange pe acoperisul unei case
este mai mare decat toata energia electrica consumata in casa.
6. Cu timpul se pot reduce celelalte surse de energie, extrem de
costisitoare.
7. Cea mai moderna metoda de incalzire
Energia solara este folosita in principal in producerea de apa calda in
spatiile menajere, incalzirea piscinelor dar si instalatii de aer conditionat si
incalzirea caselor la un nivel optim pentru crearea unei ambiente atmosferice
placute. Surplusul de energie electrica folosit pentru o incalzire mai puternica
va fi necesar numai in anotimpurile friguroase si va fi cantitativ diminuata.
Exista si se folosesc instalatii de aer conditionat pe baza de energie
solara, aerul fiind de data aceasta racit. Avantaj 100% in reducerea
cheltuielilor de racire in anotimpurile calduroase.
De ce energie solar?

Este gratuit! Nu este influenat n nici un fel de creteri de pre.

Instalaiile nu necesit practic nici un fel de ntreinere.

Este regenerabil i nepoluant.

Energia solar este practic inepuizabil. Este cea mai curat form de
energie de pe pmnt i este format din radiaii calorice, luminoase, radio
sau de alt natur emise de soare. Cantitile uriae ale acestei energii stau
la baza aproape tuturor proceselor naturale de pe Pmnt. Cu toate acestea,
este destul de dificil captarea i stocarea ei ntr-o anumit form (n
principal cldur sau electricitate) care s pemit utilizarea ei ulterioar.
Energia solar poate nclzi locuinele n mod pasiv, datorit
construciei acestora (casele pasive) sau poate fi stocat n acumulatoare
termice sub form de energie termic. Cldura generat solar se poate folosi

n principal la prepararea apei calde menajere, nclzirea agentului termic

responsabil de temperatura ambiant a casei i nclzirea piscinelor. Exist
chiar i instalaii de aer condiionat bazate pe cldura solar, unde aceasta
reprezint energia principal necesar rcirii aerului.
Utilizarea energiei solare reprezint la nivel global cea mai eficient
metod de a aduce cldura n locuine. n general, cantitatea de cldur
solar ce cade asupra acoperiului unei case este mai mare dect energia
total consumat n cas.
Cu mijloace simple, eficiente constructiv, se poate utiliza energia
solar pentru a reduce sau chiar pentru a nlocui total celelalte surse de
energie necesare traiului dintr-o locuin modern. [6]

Statistici
Paii spre liberalizare: n cte trepte se va trece la preuri libere n
energie

ncepnd de anul viitor preurile

reglementate la energia electric pentru
populaie vor ncepe s dispar treptat prin
introducerea n mod gradual a unui procent de
energie procurat de pe piaa concurenial n
coul livrat consumatorilor care nc mai
beneficiaz de energie la preurile
reglementate de Autoritatea Naional de
Reglementare n domeniul Energiei (ANRE).
Astfel, din vara anului viitor, 10% din
energia livrat pe segmentul reglementat va fi
cumprat din piaa concurenial, acolo unde
preurile se fac pe baza jocului dintre cerere i
ofert, ntregul proces urmnd s fie finalizat la
sfritul anului 2017, termen la care vor fi
eliminate complet tarifele reglementate.

De unde va veni lumina n 20

de ani
n 2035 cea mai mare parte
a produciei de energie electric
din Romnia ar trebui s vin de la
centralele nucleare, peste 42% din
producie urmnd s fie asigurat
din aceast surs, potrivit
Strategiei Energetice a Romniei
pentru 2011-2035.
n prezent, energia nuclear
acoper circa 20% din producia
de energie a Romniei, cea mai mare parte fiind acoperit de
termocentralele care funcioneazpe combustibili fosili, respectiv 50,5%. n
2035, numai 16,5% din energia produs ar urma s fie livrat de
termocentrale. Totodat, producia de energie din surse regenerabile ar urma
s creasc substanial pe termen lung, n 2035 ponderea acesteia urmnd s
ating un nivel de circa 17%, de la cteva procente n prezent.

Ci ani au termocentralele din

Romnia

Mai bine de jumtate din grupurile

termoenergetice din Romnia
funcioneaz de peste 30 de ani, n
prezent avnd durata de via
depit. Randamentul mediu al
unitilor termo din Romnia este de
circa 30%, abia n cazul grupurilor
reabilitate acesta ajungnd la circa
33%.
Aceste randamente reprezint 65%
din randamentul grupurilor moderne,
care funcioneaz n prezent n cele mai multe ri europene.

Romnia este la coada clasamentului la preul energiei, dar la mijloc

la scumpiri fa de 2009

Preul pltit pe energie de ctre consumatorii casnici din Romnia este

printre cele mai mici din Europa, doar Estonia i Bulgaria avnd tarife mai
mici fa de piaa local, arat statisticile europene ntocmite pentru prima
jumtate a anului trecut. [7]

Bibliografie
[1]
POLUAREA MEDIULUI DETERMINAT DE
INSTALAIILE ELECTRICE Stelua ANGHELU,
Florian DRGOI
[2] apollo.eed.usv.ro
[3] www.alternativepureenergy.ro/
[4], [5] www.wikipedia.ro

[6] www.e-panourisolare.ro
[7] www.zf.ro/auxiliar/grafice-si-tabele-energie9839679

Proiect

- Biopolimerii-

Nume: Voicu Daniela

Grupa: 743

Energie Solara,

Panouri Solare

Nume: Pirlitu Ionel

Grupa: 743