DEVIERE RETELE DE ALIMENTARE CU APA SI

CANALIZARE AFERENT PROIECTULUI

DEZVOLTAREA AXEI DE TRANSPORT EST-VEST
IN MUNICIPIUL IASI-PASAJ SUBTERAN M.
EMINESCU

BENEFICIAR:

PRIMARIA MUNICIPIUL IASI

2011

FOAIE DE CAPAT

DENUMIREA LUCRARII:
DEVIERE

RETELE

DE

ALIMENTARE

CU

APA

SI

PROIECTULUIDEZVOLTAREA AXEI DE TRANSPORT EST-VEST IN

SUBTERAN M. EMINESCU

BENEFICIAR:

PRIMARIA MUNICIPIUL IASI

B-dul Stefan cel Mare si Sfant, nr.11

FAZA:

PTh+DDE

PROIECT NR.:

02.02.2011

ELABORATOR:

S.C. PRO SANIT S.R.L

SF. GHEORGHE
JUD.COVASNA

CANALIZARE

AFERENT

MUNICIPIUL IASI-PASAJ

LISTA SEMNATURI

SEF PROIECT:

ing.Bartos Mihaly

PROIECTANTI:

ing. Bartos Karoly

ing. Bartos Janos
ing. Csaki Kinga
ing. Benedek Levente

MEMORIU TEHNIC GENERAL

1.

Date generale
1.1
Denumirea investitiei:
1.2
Elaborator:
1.3
Beneficiarul lucrarii:
1.4
Amplasamentul:
1.5
Faza de proiectare:
2.
Scopul elaborarii priectului:
2.1
Situatia existenta retele apa-canal
2.1.1 Conductele de canalizare sunt amplasate:
2.1.2 Conductele de alimentare cu apa sunt amplasate:
2.2
Situatia proiectata pentru apa- canal
2.2.1 Alimentare cu apa.
2.2.2 Canalizare menajera.
3.
Date tehnice ale investitiei
3.1
Suprafata si situatia juridica a amplasamentului
3.2
Studii de teren
3.2.1 Ridicarile topografice
3.2.2 Studiu geotehnic
3.2.3 Clima si fenomenele naturale specifice zonei:
3.2.4 Caracteristici hidrografice
3.2.5 Caracteristici seismice
4.
Prezentarea proiectului pe volume
5.
Organizarea de antier
5.1
Proiectul de organizare a executarii lucrarilor
5.1.1 Structura de organizare a santierului
5.2
Birouri
Birouri pentru personalul tehnic
5.3 Materiale de constructii
5.4
Protectia si intretinerea drumurilor exist., a utilitatilor etc.
Generalitati
5.5
Surse de apa, energie electrica, pentru organizare de santier
5.6
Program de executie a lucrarilor, grafice de lucru, programul de receptie
5.7
Trasarea lucrarilor
5.8
Protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier
5.9
Laboratoarele contractantului si testele care cad in sarcina
5.10 Curatenia in santier
5.11 Serviciile sanitare
5.12 Semnalizarea iluminarea si paza
5.13 Relatiile dintre contractant, consultant si persoana juridica achizitoare
5.14 Inspectia consultantului si a investitorului
5.15 Remedierea defectelor si curatenia pe santier
5.16 Fotografierea lucrarilor
5.17 Panouri indicatoare
5.18 Semnalizare si iluminare
5.19 Autorizatii
5.20 Urmarirea comportarii in timp a constructiilor
6. Graficul de executie a lucrariilor de deviere retele de apa si canalizare
7. Categoria de importanta a investitiei i exigentele de calitate
8. Programul de control pe santier
9. Controlul calitatii lucrarilor
10. Masuri de securitate i sanatate n munca si situatii de urgenta

MEMORIU TEHNIC GENERAL

1. DATE GENERALE
1.2 Denumirea investitiei:
DEVIERE RETELE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE AFERENT
PROIECTULUI DEZVOLTAREA AXEI DE TRANSPORT EST-VEST IN MUNICIPIUL
IASI-PASAJ SUBTERAN M. EMINESCU
1.3 Elaborator:
S.C. PROSANIT S.R.L.
Sf. Gheorghe, jud. Covasna
1.3 Beneficiarul lucrarii:
PRIMARIA MUNICIPIULUI IASI
1.4 Amplasamentul:
Piata M. Eminescu, Localitatea: Iasi, judetul Iasi

1.5 Faza de proiectare:

PROIECT TEHNIC + DETALII DE EXECUTIE

2. Scopul elaborarii proiectului:

Municipiul Iasi, zona intersectia Piata M.Eminescu, str.Pacurari, B-dul Carol I, B-dul
Independentei, str. Gavril Muzicescu , str. Gheorghe Lazar, si str.Vasile Conta.
Conform temei de poiectare intocmit de Municipul Iasi se cere elaborarea unui proiect
tehnic pentru devierea retelei da apa si canalizare .
Realizarea lucrarilor sus mentionate sunt necesare doarece se va construi un pasaj
subteran rutier in Piata Mihai Eminescu care va face legatura dintre strada Pacurari si B-ul
Independentei.

2.1 Situatia existenta retele apa-canal

Utilitatiile existente din intersectia studiata este urmatoarea :
2.1.1 Conductele de canalizare sunt amplasate:

De la capatul Bulevardului Carol I. doua trasee de conducte de canalizare (artele

principale) conducta de beton 1000 mm catre str. G. Muzicescu respectiv dinspre Bulevardul
Carol I. spre str. Lapusneanu conducta din beton tip ovoid 1450x950 mm.
Pe str. Pacurari exista conducte de canalizare amplasat pe axul strazii pentru colectarea apelor
meteorice 600 mm la care se racordeaza gurile de colectare amplasate la marginea drumurilor
cu 200 mm.
2.1.2 Conductele de alimentare cu apa sunt amplasate:
Bd. Carol I str. Lapusneanu conducta de OL cu diamentrul 325mm. Acesta dispune de o
ramificatie catre strada Vasile Conta.
Str. Pacurari bd. Independentei doua conducte FP dispuse in paralel cu diametrele de 125mm
respectiv 325mm.
Str. Gavril Muzicescu str. Lapusneanu conducta din OL cu diametru de 350mm.
Str. Gavril Muzicescu bd. Independentei conducta din OL cu diametru de 800 mm.
2.2 Situatia proiectata pentru apa- canal
Amplasamentul pe care se va construi pasajul rutier subteran Pacurar Independentei,
este un nod important de intersectie al retelelor tehnico-edilitare municipiului Iasi. Aici se
gasesc retele de apa, retele de canalizare, conducte de gaze, energie electrica si de telefonie.
Obiectivele studiului

sunt reprezentarea de solutii pentru devierea retelelor de

apa si de

canalizare in zona amplasamentului pasajului subteran. In continuare sunt descrise punctual

variantele de deviere al conductelor de apa si de canalizare.
2.2.1 Alimentare cu apa.
Conductele de alimentare cu apa ocolesc in intregime constructia noua, pasajul. Conducta de apa
din partea de nord al pasajului cu ramificatie spre str. Vasile Conta va fi deviat catre B-ul
Independentei cu o conducta din fonta ductila Dn 500 mm , va traversa B-ul la un unghi de 45
cu racordare la conducta deviata.Conductele de apa din str. Pacurari cu Dn 125 mm si Dn 325
mm ,se vor unii in caminul de vane , din care va pleca o conducta din fonta ductila Dn 600 mm ,
urmarind traseul pasajului pe partea de sud ,pana in apropierea str.Lapusneanu ,unde s-a
proiectat un alt camin de vane pentru executarea racordurilor la conductele existente pentru b-dul
Independentei.Tot pe conducta de Fp Dn 600 se va racorda si conducta Fp 80 din str. Muzicescu
printr-un camin de vane.Conducta cu Dn 1000 mm din B-ul Independentei cu racordare in str.
Muzicescu, va fi deviat inainte de inceperea rampei pasajului prin traversarea B-ului la un unghi
de 45. Adancimile de pozare al conductelor vor fi de 1,5 m .
2.2.2 Canalizare menajera.

Descrierea: Conducta de canalizare dinspre Bdul Carol I. conducta de beton 1450x950 si tubul
de beton Dn= 1000 mm ,se va inlocui cu o conducta PAFSIN Dn 1600 SN 10.000 N/mp,

ocolind in intregime constructia noua Pasajul, din caminul existent Cme1 pana in caminul
Cm4 , camin din care se ramifica in doua : o conducta de PAFSIN Dn 1200 mm la caminul
Cm6 pe str. Lapusneanu si o conducta PAFSIN Dn 1000 mm la caminul existent CM8 din str.
G. Muzicescu . Conducta de canalizare ape pluviale din str.Pacurari se desfiinteaza pe portiunea
care se suprapune cu rampa pasajului.Pe latura dinspre sud s-a proiectat o conducta PAFSIN Dn
200mm - 350mm ,pentru colectarea apelor pluviale.Adancimile de pozare al conductelor de
canalizare PAFSIN Dn1600 mm va fi in intre 3 - 6 m. Pe traseul conductei PAFSIN Dn 1600 se
vor monta si camine de rupere de panta .
La realizarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform
reglementarilor nationale precum si legislatiei si standardelor nationale armonizate cu legislatia
UE, aceste materiale echipamente tehnologii si utilaje sunt in concordanta cu prevederile HG
766/1997 si Legea 10/1995 privind obligativitatea utilizarii de materiale agrementale la executia
lucrarilor.
Conductele de apa deviate se vor realiza din conducta fonta ductile cu diametre Dn 125-800
mm PN10. Caminele de vane vor fi realizate din beton armat turnat monolit si vor fi amplasate in
punctele de racordare cu conductele existente.
Material: Toate conductele de alimentare cu apa se vor inlocui cu conducte noi, tip: Tub fonta
ductil / fonta de presiune.
Conductele de canalizare deviate se vor realiza din tuburi inchise din poliesteri armati cu
fibra de sticla cu insertie de nisip PAFSIN, cu diametre Dn 1600 Dn 1200 mm si Dn 1000,
lungime intre 6 m/tub rezistenta SN 10 000 N/m2.
Material: Toate conductele de canalizare se vor inlocui cu conducte noi tip. PAFSIN (conducte
de poliesteri armata cu fibra de sticla si insertie de nisip)

3. Date tehnice ale investitiei

3.1 Suprafata si situatia juridica a amplasamentului
Obiectivul apartine Domeniului public al municipiului Iasi, conform HG nr. 1354/2001 si
HG 606/2008 Privind atestarea domeniului public a judetului Iasi Inventarul bunurilor care
apartin domeniului public al municipiului Iasi inclusiv modificariile ulterioare a anexei nr.2
aparut in monitorul oficial din data de 2 iulie 2008, conform caruia la pozitia nr 1293, pozitia nr.
1296, pozitia nr. 1460, pozitia nr.1462, pozitia nr.1468, pozitia nr.1478, pozitia nr.1485 si
pozitia nr.1486 cofirma faptul ca toata lungimea retelelor deviate de apa si canalizare se vor
amplasa pe domeniile publice a Municipiului Iasi.

La executia lucrarilor de deviere retel apa si canal in Piata Mihai Eminescu din
municipiul Iasi, propus prin prezentul Proiect Tehnic, nu este necesara ocuparea de noi suprafete
de teren, proiectarea facandu-se pe ampriza existenta a domeniilor publice.
Vor fi ocupate temporar cca. 3620 m2 de teren situat in Piata Mihai Eminescu a
municipiului Iasi. Suprafata de teren va fi ocupata de zona de lucru necesara executarii devierei
retelelor de apa si canalizare respectiv organizarea de antier - numai pe durata desfasurarii
lucrarilor de reparatii, urmand sa fie repusa in circuit in conditiile initiale, imediat dupa
terminarea acestor lucrari.

3.2 Studii de teren

Studiul topografic, geotehnic a fost realizat si pus la dispozitia proiectantului de catre Primaria
Municipiul Iasi - beneficiarul investitiei.
3.2.1 Ridicarile topografice au fost efectuat cu statie totala de mare precizie.
Ridicarile s-au efectuat n sistem local cu posibilitatile de cuplare cu planurile cadastrale
1:5000. Fiecare profil are un numar suficient de puncte pentru a fotografia cat mai fidel terenul
natural.
Amplasamentul preconizat al pasajului subteran, a carei latime variaza ntre 50,0 m i
100,0 m include o zona bine delimitata, cuprinsa in Piata Mihai Eminescu.
In studiu topografic realizat s-a evidentiat urmatoarele :

pozitia n plan a amplasamentului propus ;

limitele proprietatilor ;

constructiile existente n zona ;

toate retelele supraterane i subterane existente pe amplasament i n imediata

vecinatate a acestuia ;
repere naturale n functie de care se vor putea materializa n teren elementele de

trasare la lucrarile de baza, precum i datele tehnice de planimetrie i de nivelment.

3.2.2 Studiu geotehnic
In scopul precizarii stratificatiei terenului s-au efectuat un numar de 2 sondaje dupa cum
urmeaza:
-

1 foraj de 8" la 16,50 m adancime, notat cu F1, amplasat vizavi de Biblioteca

Universitara Mihai Eminescu.

1 foraj de 8" la 15,00 m adancime, notat cu F2, pozitionat pe fostul amplasament al pietei
Dimitrov.

S-au prelevat probe de pamant care au fost supuse ncercarilor geotehnice n Laboratorul
de specialitate al Facultatii de Constructii i Instalatii din Iai.
In forajul F1 amplasat n zona Bibliotecii Universitare, sub stratul de umplutura ce are o
grosime de 2,00 m, ntalnim pana la adancimea de 5,00 m un strat de praf argilos, galben,
sfaramicios, plastic vartos, cu plasticitate mare, foarte umed, cu compresibilitate medie.
In forajul F2 pozitionat in b-dul Independentei, sub stratul de umplutura cu o grosime de
3,50 m, ntalnim pana la adancimea de 8,20 m un strat de argila prafoasa, galben cafenie, cu
plasticitate mare, plastic moale spre tare, foarte umeda, de compresibilitate medie.
Din punct de vedere al macrozonarii seismice, conform P100/2006, Municipiul Iai, se
ncadreaza n urmatorii parametri:

acceleratia terenului pentru proiectare: ag=0.20g

perioada de colt: T=0,7s

Incadrarea lucrarii n categoria geotehnica (NP 074-2007) .

Incadrarea terenului:
Apa subterana:
Categoria de importanta:
Vecinatati:

terenuri medii.............................2
cu epuismente normale............ ..........2
deosebita ....................................... ..........5
risc inexistent.......................... ..........1

Acceleratia terenului pentru proiectare a(g) ................................... ..........1

TOTAL....................................................................................... ..........11
Risc geotehnic:......................................................................... moderat
Categoria geotehnica: ................................................................ .............2

Aceasta categorie geotehnica implica tipuri conventionale de lucrari si fundatii, fara

riscuri majore sau conditii de teren si de solicitare neobinuite ori exceptional de dificile.
Lucrarile din Categoria geotehnica 2 impun obtinerea de date cantitative si efectuarea de
calcule geotehnice pentru a asigura satisfacerea cerintelor fundamentale. In schimb, pot fi utilizate
metode de rutina pentru ncercarile de laborator si de teren si pentru proiectarea si executia
lucrarilor.
Potentialul hidric al municipiului Iai este destul de variat datorita situarii sale la
contactul dintre doua mari unitati morfologice: Campia Moldovei i Podiul Central
Moldovenesc.
Principala artera hidrografica a oraului o constituie cursul inferior al Bahluiului care, n
zona municipiului, primete mai multi afluenti: Nicolina, Manta Roie, Vameoaia pe dreapta i
Rediu, Podgoria Copou, Carlig i Ciric (care strabate zona studiata) pe stanga. Aceste rauri au o

alimentare pluvionivala i subterana moderata. Aportul ploilor este estimat la peste 50 %, al

zapezilor la 35 %, iar alimentarea subterana contribuie cu cca. 15 %.
Scurgerea prezinta variatii mari de la un anotimp la altul i de la un an la altul, datorita, n
special, regimului neuniform al precipitatiilor. Debitul mediu multianual al Bahluiului n
municipiul Iai are cca. 3,5 m3/s. Valorile cele mai mari se nregistreaza n perioada primavaravara cand se produc i cele mai frecvente viituri. Perioadele cu ape mici sunt conditionate de
lipsa ndelungata de precipitatii. Ele se nregistreaza atat iarna dar uneori i la sfaritul verii i
nceputul toamnei.
3.2.3 Clima si fenomenele naturale specifice zonei:
Teritoriul Municipiului Iai apartine zonei de climat temperatcontinental cu puternice
influente ale maximului baric al Azorelor n timpul verii i a celui euro-asiatic n perioada
friguroasa. Din observatiile meteorologice plurianuale se constata ca din punct de vedere termic
zona analizata este caracterizata prin temperaturi medii anuale de 9-10C. Temperatura minima a
aerului coboara pana la cca. -20C n lunile de iarna i atinge valori maxime de cca. +39C n
cele de vara. Cea mai calda luna a anului este iulie (21,20C), iar cea mai rece, ianuarie (-400C).
Precipitatiile atmosferice influenteaza n mod evident reteaua hidrografica de suprafata i
adancime.
Zona investigata, se ncadreaza n sectorul climatic de periferie urbana care face trecerea
catre tipul periurban i ca atare, caracteristicile sale climatice vor resimti determinant influenta
tipului urban i mai putin pe cea a mprejmuirilor.
Din punct de vedere tehnic, raionarea climatica a teritoriului national, ncadreaza Iaul n
urmatoarele zone:
- presiunea de referinta a vantului, mediata pe 10 minute qref = 0,7 kPa, conform NP08204
Cod de proiectare. Bazele proiectarii i actiuni asupra constructiilor. Actiunea vantului.
- valoarea caracteristica a ncarcarii din zapada pe sol s0,k = 2,5 kN/m2, conform CR 11385
Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor.
Adancimea de nghet se considera la -0,90 m, de la cota terenului natural sau amenajat.
3.2.4 Caracteristici hidrografice
Potentialul hidric al municipiului Iai este destul de variat datorita situarii sale la
contactul dintre doua mari unitati morfologice: Campia Moldovei i Podiul Central
Moldovenesc.

Principala artera hidrografica a oraului o constituie cursul inferior al Bahluiului care, n

zona municipiului, primete mai multi afluenti: Nicolina, Manta Roie, Vameoaia pe dreapta i
Rediu, Podgoria Copou, Carlig i Ciric (care strabate zona studiata) pe stanga.
Aceste rauri au o alimentare pluvionivala i subterana moderata. Aportul ploilor este
estimat la peste 50 %, al zapezilor la 35 %, iar alimentarea subterana contribuie cu cca. 15 %.
Scurgerea prezinta variatii mari de la un anotimp la altul i de la un an la altul, datorita, n
special, regimului neuniform al precipitatiilor. Debitul mediu multianual al Bahluiului n
municipiul Iai are cca. 3,5 m3/s. Valorile cele mai mari se nregistreaza n perioada primavaravara cand se produc i cele mai frecvente viituri. Perioadele cu ape mici sunt conditionate de
lipsa ndelungata de precipitatii. Ele se nregistreaza atat iarna dar uneori i la sfaritul verii i
nceputul toamnei.
3.2.5 Caracteristici seismice
Din punct de vedere al macrozonarii seismice, conform P100/2006, Municipiul Iai, se
ncadreaza n urmatorii parametri:

acceleratia terenului pentru proiectare: ag=0.20g

perioada de colt: T=0,7s

4. Prezentarea proiectului pe volume

Proiectul cuprinde piese scrise i desenate incluse n 3 volume, dupa cum urmeaza:

Vol.1 PIESE SCRISE:

Memoriu tehnic general, Memoriu tehnic pe specialitati:

Deviere Retele de Apa si Deviere Retele de Canalizare,
Memoriu tehnic de rezistenta (realizarea camerelor de lucru
apa- cana;) breviare de calcul, programul de control pe faze
determinante, documentatia economica

Vol.2 PIESE SCRISE:

Caiete de Sarcini (Apa-Canal-Rezistenta)

Vol.3 PIESE DESENATE:

Planuri

de

situatie,

profile

longitudinale,

profile

transversale, detalii de executie (Apa-Canal-Rezistenta)

5. Organizarea de antier
Organizarea executiei lucrarilor curinde complexul de masuri prin care se asigura
realizarea acestora, n conformitatea cu proiectele respective, n limita valorilor i termenelor
planificate.
Principalele obiective, urmarite de o organizare rationala a executiei lucrarilor, sunt:
- realizarea lucrarilor la teremenele stabilite;
- mbunatatirea calitatii lucrarilor;

- reducerea costurilor, fata de prevederile din deviz;

- scurtarea teremenului de executare;
- ridicarea productivitatii muncii i a utilajelor;
- folosirea unui procent maxim de mecanizare;

Problemele de baza ale oraganizarii lucrurilor, care se rezolva prin proiectul de organizare, sunt:
- stabilirea metodelor optime de executare a lucrarilor de canalizare, cu folosirea
intensiva a utilajelor necesare, micii mecanizari i a sculelor speciale, aplicand tehnica cea mai
avansata i metoda de lucru n flux continuu, n vederea industrializarii acestor lucrari;
- stabilirea unui plan calendaristic rational de ealonare a executarii lucrarilor pentru
respectarea teremenelor de dare n folosinta a fiecareia din principalele plati ale lucrarii. Din
acest plan calendaristic trebuie sa rezulte o folosire cat mai uniforma a mijloacelor de productie
(material, forte de munca i utilaje);
Organizarea rationala a teritoriului antierului, pentru asigurarea legaturilor prin:
- folosirea cailor de comunicatie existente;
- amplasarea cea mai indicata a bazelore de productie i a instalatiilor provizorii de
deservire;
Detereminarea necesarului i a stabilirea corespunzatoare a mijloacelor pentru executarea la timp
a lucrarilor, i anume:
- materiale principale, semifabricate i prefabricate, cu aratarea surselor de aprovizionare
i a modului n care pot fi ele asigurate;
- utilaje de constructie i mijloace de transport;
- forte de munca;
- stabilirea necesarului i a surselor de aprovizionare a antierului cu energie electrica,
apa, aer comprimat, abur etc.;
- stabilirea naturii, volumului i programului de executare a constructiilor provizorii
necesare i a costului lor, tinand cont de folosirea miximala a tuturor resureselor locale.
Problema calitatii lucrarilor trebuie sa constituie o preocupare permanenta a
constructorului. Lucrarile de deviere a conductelor apa i canalizare se pot ncepe numai dupa
aprobarea legala a proiectului, obtinerea autorizatiei i a preluarii traseului respectiv de la
beneficiar. Tinand seama de importanta deosebita pe care o are relieful terenului la lucrarile de
canalizare, pentru realizarea pantelor corespunzatoare, nainte de nceperea lucrarii se face o
verificare a concordantei dintre prevederile proiectului i teren.
Lucrarile de excavatii pentru canale trebuie executate din aval spre amonte, pentru a se folosi
anturile i canalele executate la scurgerea apelor; ele vor fi aa fel atacate, pentru se asigura
teremenele legate de fluxul general al lucrurilor.

Proiectul de organizare a lucrarilor se elaboreaza n doua faze:

a) faza I, denumita proiectul de ansamblu al organizarii lucrariilor (sau schema
generala de organizare a lucrarilor), se ntocmete concomitent cu proiectul de ansamblu, de
catre proiectantul lucrarii;
b) faza a II-a, denumita proiect de organizare a executiei lucrarilor (sau detalii de
executie), se ntocmete de catre executant, nainte de nceperea lucrarilor i constituie o
detaliere a prevederilor din proiectul de organizare faza I.
nainte de elaborarea primei faze este neceseara examinarea amanuntita a situatiei locale.
Retelele de comunicatie disponibile:
- drumuri i strazi (retea existenta, capacitati de trafic);
- posibilitatea depozitarii pamantului, rezultat din excavarea traneelor, n depozite;

Asigurarea alimentarii antierului cu energie electrica:

- posibilitati de amplasare, n teren, a constructiilor provizorii, necesare organizarii
lucrarilor.

Proiectul de organizare a lucrarilor trebuie sa cuprinda, n general:

- organizarea teritoriului antierului i a legaturilor cu regiunea ncojuratoare (stabilirea
fluxului tehnologic pentru realizarea lucrurilor de canalizare i indicarea, pe planul de situatie, a
amplasamentului obiectelor de organizare, precum i sursele de aprovizionare cu materiale);
- tehnologia de executie, respectiv fixarea solutiilor tehnologice i a procedeelor de
executie, analizandu-se, n mod special, eficienta tehnico-economica a procedeelor propuse, n
raport cu alte solutii posibile;
- mijloace de productie (determinarea i ealonarea cantitatilor de materiale, forte de
munca, utilaje i mijloace de transport, necesare pentru realizarea lucrarilor de baza);
Pentru a se putea realiza lucrari de calitate, constructorul lucrarile de canalizare cu realizarea
obiectelor pe care acesta le deservete.
Pentru a se putea realiza lucrari de calitate, constructorul lucrarii are datoria de a folosi /
angaja personal calificat, sa respecte prevederiile proiectului de baza si de organizare a lucrarilor
precum standardele de specialitate.
La esalonarea lucrariilor este indicat sa se coreleze lucrariile de canalizare cu realizarea
obiectelor pe care acesta le deserveste.

5.1.

Proiectul de organizare a executarii lucrarilor

Faza I. Proiectul de ansamblu al organizarii lucrarilor se elaboreaza. De regula, ntr-o

singura varianta. Proiectul de organizare urmeaza sa adanceasca tehnologia executiei, astfel
ncat, sa se poata analiza, prin devize, valoarea cheltuielilor efective necesare pentru organizarea
lucrarilor.
Aceste devize se ntocmesc, folosind:

proiecte tip i directive;

indici de cost i calcule estimative de devize;

preturi ferme etc.

n proiectul de ansamblu al organizare a lucrarilor cuprinde, n ansamblu, urmatoarele:

planul general de organizare a teritoriului antierului, pe care se arata principalele lucrari

de baza, lucrarile de organizare necesare (pentru productie i grupurile sociale, drumuri
de acces);

ealonarea valorica i fizica a princpalelor capitole de lucrari de baza, tinandu-se seama

de termenul de dare n folosinta i de utlizarea rationala a mijloacelor de baza

ealonarea principalelor mijloace de productie necesare (materiale utilaje i forte de

munca);

studiul principalelor procese tehnologice, descrierea procedeelor speciale de lucru;

evaluare cheltuielilor de organizare a lucrarilor;

memoriu justficativ, cuprinzand:

datele de baza care au servit la intocmirea proiectului de organizare;

datele din procesul-verbal incheiat intre proiectant, beneficiar si executant;

caracterizarea regiunii (topo-geo-hidraulica);

situatia cailor de comunicatie existente, a surseselor de energie electrica, apa etc.;

justficarea tehnologiei propuse, precum si a esalonarii mijloacelor de baza, in functie de

specificul lucrarii si a termenelor stabilite, de dare in functiune. Este necesara analiza
amanuntita a masurilor pentru asigurarea protectiei muncii, respectarea normelor PSI si a
perevederilor antiepidemice.

Esalonarea valorica si fizica, precum si a mijloacelor de baza se pot prezenta si concentra intr-o
singura plansa.
Faza a II-a. Proiectul de organizare a executiei lucrarilor adanceste si extinde, pentru
fiecare obiect, prevederile generale cuprinse in proiectul de ansamblu; acest proiect se
intocmeste, de catre constructor, avand la baza doua categorii principale de lucrari.

Prima categorie cuprinda lucrarile din proiectul de organizare faza I, care raman
neschimbate sau se completeaza si se detaliaza, cu mici modificari, respectandu-se conceptia
adoptata la proiectare; acestea sunt urmatoarele:

planul de situatie cu organizarea teritoriului santierului;

solutiile tehnologice principale;

graficul esalonarii valorice;

graficul esalonarii lucrarilor, pe capitole de lucrari;

A doua categorie cuprinde piesele speciale fazei a doua, care detaliaza piesele respectiva din
faza I-a .

memoriu justficativ, care cuprinde detaliarea fazei anterioare, necesarul de energie

electrica, apa si caldura, precum si evaluarea cheltuielilor pentru lucrul pe timp friguros;

instructiuni pentru protectia muncii, specifice lucrarii;

fisa de indici tehnico-economiei, prin care se evidentiaza economiile sau depasirile fata
de cota prevazuta in proiectul din tabelul constructiilor provizorii, care cuprinde toate
obiectele de organizare, cu valorile lor de deviz si in care sunt evidentiate costurile finale
prevazute, dupa demontarea obiectelor si recuperarea materialelor;

graficele de executie (fizice si valorice), cu programarea lunara si decadala a

lucrarilor,intocmita in functie de esalonarea trimestriala din faza I;

esalonarea necesarului de forte de munca, pe baza consumurilor specifice de manopera;

esalonarea necesarului de utilaje si de mijloace de transport, pe baza normelor de timp si

productie pentru utilaj;

graficul necesarului de materiale de masa si graficul de aprovizionare a acestora;

detaliile de executie ale obiectelor de organizare (piese scrise si desenate).

Din fondul destinat pentru lucrarile de organizare se pot executa urmatoarele constructii
provizorii sau definitive:

constructii sociale si administrative (dormitoare, closete, pichete de incendiu, gherete de

paza etc.);

constructii pentru deservirea productiei (soproane, magazii);

constructii si intalatii de folosinta generala (drumuri de santier, retele electrice provizorii,

conducte de apa, retele de canalizare, imprejmuiri etc.);
In locul constructiilor pentru cazare se poate prevedea, in cazul in care rezulta economic,

plata transportului muncitorilor de la locul de cazare, sau domiciliu, la santier, cu mijloacele

proprii ale santierului sau cu mijloace de transport in comun, precum si plata chiriei localurilor
care urmeaza sa fie folosite pentru cazare, depozite, birouri etc.

In faza a II-a proiectului de organizare se analizeaza, in detaliu, problema executiei

lucrarilor pe timp friguros.
5.1.1 Structura de organizare a santierului
Pentru perioade de intindere a Contractului, incluzand perioada de intretinere,
Beneficiarul va pune la dispozitia Antreprenorului, fara taxe suplimentare, un loc pentru
constructia amenajarilor si facilitatilor necesare bazei de productie. Antreprenorul va fi
responsabil pentru, mentinerea facilitatilor in buna stare si va efectua prompt reparatiile si
imbunatatirile necesare.
Antreprenorul este obligat sa asigure o structura de organizare care cuprinde personal
calificat calitativ, cu experienta si bine dozat din punct de vedere numeric, pentru a asigura
respectarea riguroasa a programului de constructii si prevederilor contractului.
Antreprenorul, in organizarea de santier propusa, va arata structura personalului, cu toate
detaliile profesionale ale fiecarui post , ca: varsta, calificare, experienta, specializare, etc.
Antreprenorul trebuie sa comunice Investitorului numele RESPONSABIL TEHNIC,
care trebuie sa fie atestat tehnico-profesional, care va verifica lucrarile din partea
Antreprenorului.
Antreprenorul va include in organizarea de santier si o grupa de management pentru
realizarea conrtractului in cat mai bune conditii.
Grupa de management va fi condusa de responsabilul tehnic care va fi un inginer cu
experienta de cel putin 10 ani activitate in realizarea de proiecte similare.
Personalul ajutator care alcatuieste grupa de management, va fi numeric dimensionat in
functie de amplasarea si complexitatea lucrarii, avand experienta si cunostintele necesare.
Daca in timpul derularii contractului Investitorul sau Consultantul considera grupa de
management organizata de Antreprenor nu actioneaza la un standard acceptabil, atunci acesta
(Antreprenorul) va angaja un manager Consultant, care trebuie sa fie aprobat de Investitor.
Intre indatoririle grupei de management vor fi incluse urmatoarele:

Pregatirea planificarii, a programelor de lucru si a relatiilor cu autoritatile publice;

Supravegherea continua a lucrarilor si anticiparea factorilor care sunt posibila sa

efectueze derularea in timp a contractului;

Elaborarea propunerilor pentru modificarea

planificarii din cauze care s-au ivit pe

parcurs;

Aprecierea continua a metodelor si rutinelor Antreprenorului, referitoare la viteza de

executie si efectul lor asupra eficientei indeplinirii contractului;

Planificarea anticipata pentru necesarul de resurese, luandu-se in considerare posibilele

lipsuri si intarzieri in ajungerea pe santier a materialelor si gasirea de solutii pentru a
evita stagnarile cauzate din acest motive;

Culegerea si prelucrarea ultimelor informatii necesare la intalnirile de lucru cu

Antreprenorul si Consultantul;

Perpararea rapoartelor lunare ce trebuie sa fie inaintate Consultantului de catre

reprezentantul Antreprenorul si Consultantului;
5.2 Birouri
Birouri pentru personalul tehnic
Antreprenorul va asigura o incapere de minimum 20 mp, dotata cu dulapuri, rafturi, mese

si scaune pentru depozitarea proiectelor, intinderea planurilor si pastrarea actelor santierului.

In acest spatiu conducatorul lucrarii va convoca personalul de productie al santierului in
vederea explicarii tehnologilor de lucru a masurilor operative pentru realizarea contractului
sedintelor cu factorii interesanti in finalizarea lucrarilor.

5.3

Materiale de constructii
Materialele trebuie sa fie de calitate prescrisa de documentatiile de executie si in

conformitate cu prevederile actelor normative, urmand sa fie supuse la diverse probe atunci cand
Investitorul sau Consultantul le solicita.
Documentatia de executie va prevede o lista de mostre de materiale sau articole, pe
masura derularii contractului, in scopul trimiterii acestora la testare prin incercari de laborator.
Costul probelor si incercarilor va fi suportat de Antreprenor.
Daca Investitorul sau Consultantul comanda testari pe mostre neprevazute in
documentatie, atunci costul acestora va fi suportat de Investitor.
Cheltuielile pentru prelevarea si incercarea probelor de materiale, pozate in opera in care
se dovedesc necorespunzatoare calitativ, vor fi suportate de Antreprenor. In caz contrar,
cheltuielile vor fi suportate de Investitor.
In cazul in care locurile de materiale (otel beton, cabluri, ciment, agregate, aditive,
elemecnte prefabricate, tuburi fonta, PAFSIN, etc.) nu indeplinesc conditiile de calitate garantate
de certificatele de calitate sau actele normative, se va interzice sau sista imediat utilizarea lor si
se vor sesiza de urgenta: Investitorul, Furnizorul si Organele pentru controlul calitatii produselor.
Incunostiintarea nu va depasi 48 de ore de la constatare.
Testarea calitativa a mostrelor este o activitate ce este organizate de Antreprenor, fie in
laboratoare proprii, dotate corespunzator, fie in laboratoare specializate, pe baza de plata.

Testarea materialelor va fi astfel organizata de Antreprenor incat sa se evite intarzierile in

programul de lucru.

5.4

Protectia si intretinerea drumurilor exist., a utilitatilor etc.

Generalitati

Unde lucrarile pot afecta utilitatile existente precum si drumuri publice, apa, canalizare,
electricitate, telefonie si gaz se vor proiecta si executa cele necesare astfel incat sa nu se
intrerupa functionarea acestor utilitati fara primirea anterioare a aprobarii autoritatilor
responsabile pentru aprovizionarea si intretinerea acestor statii si utilitati. Antreprenorul va
obtine aprobarile necesare de la autoritatile recunoscute care detin/exploateaza aceste utilitati.
Daca nu sa da aprobarea pentru intreruperea functionarii utilitatilor, Antreprenorul poate stabili
facilitati temporare pentru alimentarea continua in timpul executiei. Astfel de facilitati temporare
vor fi implementate numai dupa aprobarea autoritati respective.
Daca dupa primirea aprobarii autoritatilor responsabile, o utilitate trebuie inchisa
temporar, Antreprenorul

va respecta cerintele acestora autoritati informand anterior

consumatorii individuali ai utilitatii si in cazul intreruperii alimentarii cu apa, departamentul de

pompieri.
In scopul prevenirii si evitarii accidentelor de munca, pentru detereminarea existentei si
pozitiei unor lucrari subterane, cum sunt cabluri electrice, telefonice, conducte de apa si
termoficare, Antreprenorul

lucrarii va convoca in scris delegatii intreprinderilor de exploatare

a retelelor subterane.
Impreuna cu acesti delegati va stabili de comun acord traseele existente ale retelelor pe
care le exploateaza, oblgatoriu inainte de atacarea lucrarilor de sapaturi manuale sau mecanice,
incheindu-se un proces verbal care sa cuprinda masurile de siguranta ce trebuie luate in prealabil
si numai dupa aceea se va da permis de atacarea lucrarilor de sapatura.
Convocarea se va face conform procedurii civile cu 5 zile inainte de atacarea lucrarilor in
zona respectiva atragandu-se atentia ca neprezentarea la aceasta convocarea atrage dupa sine
raspunderea materiala si penala in caz de producere a unui accident sau degradarea retelelor
subterane, data fiind necunoasterea acestor retele din zona.

Lucrul in vecinatatea liniilor electrice

Oriunde conductele sau alte lucrari cu drept de libera trecere intersecteaza o linie
electrica, Antreprenorul

se va familiariza cu cerintele si reglementarile cu privire la

lucrarile executate in vecinatatea liniilor electrice.

Ei vor respecta aceste cerinte si reglementari si va obtine toate avizele cerute.

Intersectarea drumurilor, conductelor, liniilor telefonice si electrice etc.

Dupa obtinerea permisiunii autoritatilor sau proprietarilor de a traversa drumuri sau
utilitati precum conducte de apa, canalizari, linii telefonice si electrice, cabluri etc.,
Antreprenorul va face toate; aranjamentele necesare cu autoritatile respective si/sau proprietarii
utilitatilor mentionate si va obtine acordul lor pentru durate si modul de executie al tuturor
lucrarilor legate de acest intersectii, pentru a evita degradarea unor utilitati, intreruperea
functionarii acestora sau producerea de accident de munca.
Daca se intersecteaza un drum public, Antreprenorul trebuie sau sa lase jumatatea din
latimea drumului libera pentru trafic, sau sa solicite o deviere temporara, dupa cum se cere de
catre autoritatea de drumuri.
Antreprenorul va instala semne de avertizere si de circulatie si va angaja oameni de
dirijare pentru a dirija traficul si va marca intersectiile de drumuri, va monta lumini de seara pana
dimineata.
Unde conducta intersecteaza conducte existente, canale, linii telefonice sau electrice si
cabluri, Antreprenorul va fi responsabil pentru pastrarea acestor utilitati in conditii bune si de
functionare in timpul executiei lucrarilor si va avea grija ca orice deteriorare la oricare din acest
servicii sa fie imediat remediata.
Prevenirea blocajelor, poluarii apei si poluarii fonice
Antreprenorul se va asigura in orce moment ca santierul si imprejurimile acestuia sa nu
fie blocate sau aglomerate si sa nu se creeze perturbare prin zgomot datorita executiei lucrarilor
care ar putea afecta santierul sau imprejurimile.
Inaintea inceperii oricaror lucrari care ar putea implica scurgeri de produse petroliere,
Antreprenorul va consulta Proiectantul si va lua masuri anti-poluare eficiente conform cerintelor
pentru a preveni scurgerea sau poluarea.

5.5

Surse de apa, energie electrica, pentru organizare de santier

Antreprenorul isi va asigura pe propria cheltuiala alimentarea cu apa, energie electrica si

termica, telefonie, evacuare canalizare etc., necesar pentru realizarea lucrarilor.
Apa este necesara in scopul spalarii agregatelor, producerii mortarului si betonului si
pentru alte utilizari la si pentru lucrari precum si pentru probarea, spalarea si clorarea
conductelor. Antreprenorul isi va face propriile aranjamente pentru alimentarea cu apa de calitate
aprobata, distributia apei conform necesitatilor la diversele parti ale lucrarilor.
Daca pentru furnizarea apei necesare executarii lucrarilor se permite racordarea la retele
de conducte existente, Antreprenorul va respecta toate regulamentarile si cerintele autoritatii

competente. Antreprenorul va obtine el insusi toate avizele legate de aceasta si va face toate
aranjamentele necesare pentru executarea racordului.
Antreprenorul va face propriile aranjamente pentru toate lucrarile de alimentare cu
energie electrica necesara pentru executia lucrarii.
De asemenea, Antreprenorul va monta, conecta in intretineri in bune conditii toate
cablurile, conductoarele si alte utilaje si echipamente electrice necesare pentru realizarea
obligatiilor sale contractuale. Toate aceste utilaje si instalatii descrise mai sus vor respecta
cerintele referitoare la acestea si reglementarile Autoritatii de Electricitate si vor fi intretinute.
Antreprenorul se va asigura in orice moment ca santierul si imprejurimile acestuia sa nu
fie blocate sau aglomerate si sa nu se creeze perturbari fonice datorita executiei lucrarilor care ar
putea afecta santierul sau imprejurimile.

5.6

Program de executie a lucrarilor, grafice de lucru, programul de receptie

Lucrarile se vor executa in conformitate cu graficul aprobat de Investitor, graficul care

face parte integranta din conditiile speciale de executie din cadrul contractului.
Ofertantul (Antreprenorul) dupa ce a primit comunicarea de acceptare din partea
Investitorului, in maximum 30 zile, va spune aprobarii acestuia un grafic de executare al
lucrarilor, in care acestea sunt esalonate in ordinea tehnologica a executiei, pentru fiecare obiect
in parte, component al intregii lucrari ofertate.
Executarea lucrarilor cronologic se va face astfel:

Deviere retea de canalizare;

Deviere conducte de apa;

Graficul de executie anuala propusa de proiectant se prezinta in anexa si se va executa in

functie de fondurile alocate pentru aceasta investitie.

5.7

Trasarea lucrarilor

Investitorul are obligatia de a materializa pe santier axele traseelor conductelor de apa si

canalizare proiectati prin puncte si repere. Pe baza acestor repere si puncte certificate si
acceptate, Antreprenorul va face masuratorile initiale si trasarea conductelor. Antreprenorul este
raspunzator de trasarea corecta a lucrarilor fata de reperele date de Investitor.
Trasarea lucrarilor va fi verificate de Consultant, in care scop Antreprenorul este
obligat sa protejeze si sa pastreze cu grija toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la
trasarea lucrarilor. Dupa o verificare a trasarii lucrarilor de catre Consultant, Antreprenorul va
pregati un desen in 3 exemplare pentru a fi aprobat de Investitor. Un exemplar, aprobat va fi
returnat Antreprenorului, celelalte doua fiind impartite intre Investitor si Consultant.

Cartile de teren si datele tabelare vor fi bine pastrate si vor fi oricand disponibile pentru
inspectii si verificari la cererea Beneficiarului sau INSPECTORATUL TERITORIAL DE
CONSTRUCTII, AL jud. Jasi. Cand se preda Antreprenorului dreptul de libera trecere al ficarei
conducte noi sau neterminate , proiectantul va indica Antreprenorului aliniamentul aproximativ
al conductei si reperele si alte puncte fixe in camp de-a lungul si adiacente aliniamentului.
Trasarea va consta din marcarea tuturor colturilor si a altor puncte caracteristice pe
aliniament si pe portiuni drepte prin tarusi infipti in pamant la fiecare 50 m. Unde marcajele
originale trebuie in mod inevitabil inlaturate sau distruse in timpul derularii lucrarii,
Antreprenorul va stabili o linie de ridicare topografica paralela la o distanta sigura, coresponzand
punct cu punct liniei oroginale.
Orice modificare a planului de trasare aprobat, ceruta de Investitor, va fi facuta de
Antreprenor si trimisa la aprobare. Antreprenorul va pastra la dosar atat planurile de trasare,
aprobat, cat si planurile ulterioare, modificate si aprobate de Investitor, in vederea includerii lor
in cartea constructiei.

5.8 Protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier

Antreprenorul va fi responsabil pentru depozitarea si siguranta tuturor materialelor si
echipamentelor livrate la amplasament si instalate si pentru siguranta tuturor lucrarilor executate
pana la terminarea, receptionarea si predarea lucrarilor catre beneficiar.

5.9 Laboratoarele contractantului si testele care cad in sarcina

Controlul calitatii betonului la locul de punere in opera se va realiza conform
normativului NE 012-99; prin probe trimise la laborator atestat, laborator care va emite un
buletin unic, in baza carui se va putea face aprecierea calitatii betoanelor puse in lucrare,
conform normativ C 56-02.
Probele mentionate mai sus vor fi confectionate, prelevate, pastrate, notate si incercate
conform prevederilor STAS 1175-88.
Defectele admisibile privind aspectul si integritatea elementelor turnate din beton si beton
armat sunt aratate in NE 012-99. Nu sunt admise defectele care inmagazineaza lichide (beton
segregat sau necomprimat). Acest defecte se inlatura inca din timpul procesului de betonare.
Daca inlaturarea defectelor nu este posibila, atunci toate cheltuielile necesare pentru refacerea
structurii de rezistenta sau a etanseitatii, ca si a acelora precizate la aliniatul precedent, privesc in
mod exlusiv pe Antreprenor.
Nu este admisa acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (ziduri, tencuieli,
protectii, finisaje, etc.) fara receptie calitativa a acesteia de catre Investitor si Consultant, cu care
prilej se va incheia un proces verbal de lucrari care devin ascunse.

La turnarea prefabricatelor pe santier tiparele pentru seriile mici, sub 50 de bucati, vor
respecta prevederile STAS 7721-90 si STAS 6657/1-89 inclusiv incadrarea in tolerante de forma
si dimensiuni, fiind obligatorie verificarea elementelor, precizate mai inainte la fiecare
intrebuintare.
Inainte de turnarea betonului in prefabricate, sunt obligatorii verificarile prevazute de NE
012-99-06 (art. 14), privind verificarea tiparelor, a armaturilor si profilelor laminate ce urmeaza
a se ingloba in beton, atat ca numar cat si ca pozitie (NE 012-99-B6/Anexa X.3).
Prepararea betonului, betonarea, vibrarea, accelerarea intaririi si decofrarea se va face cu
respectarea NE 012-99.

5.10

Curatenia in santier

Pe toate durata santierului, incinta acestuia, constructiile de organizare, cat si acelea care
fac parte din contract, vor fi tinute in mod permanent in stare de curatenie.
Antreprenorul este obligat sa respecte toate regulamentarile in vigoare ale organelor de
santier, ale politiei si ale Primariei, in scopul asigurari unui climat de ordine in desfasurarea
lucrarilor.
La terminarea lucrarilor Antreprenorul va evacua de pe santier toate utilajele de
constructii, surplusul de materiale, ambalajele, deseurile si lucrarile provizorii. Terenul afectat se
va preda in starea avuta initial.
Contractul nu va fi considerat terminat pana cand procesul verbal de receptie finala nu va
fi semnat si de Consultant, care trebuie sa ateste ca lucrarile au fost exectate confrom
contractului, caietului de sarcini si dispozitiilor consultantului.

5.11

Serviciile sanitare

Antreprenorul va organiza, furniza si intretine, in locuri usor accesibile pe santier, posturi

sanitare de prima ajutor, pe toata durata contractului.
Dotarea si incadrarea cu persnal sanitar a acestor posturi va fi conforma cu specificul
lucrarilor si cu prevederile normelor sanitare pentru santierele de constructii.

5.12

Semnalizarea iluminarea si paza

Lucrarile vor fi iluminate in intregime pana la ore dupa rasaritul soarelui sau ori de cate
ori vizibilitatea este slaba in scopul de a se evita accindentele de circulatie ale personalului de
santier sau ale publicului care au acces in incinta. Lampile vor fi amplasate astfel incat asezarea
lor sa fie aprobata de organele de politie si de protectie al muncii si vor fi mentionate tot timpul
intr-o stare de curatenie coresponzatoare. Obiectele de investitie vor fi semnalizate cu pancarte,
care vor arata denumirea si caracteristicile geometrice si functionale ale acestora.

La toate lucrarile unde este o circulatie mare, se vor semnaliza pericolele de accindetare,
prin semne speciale si plancarde, foarte vizibile, atat ziua cat si noaptea. Zonele in care se
limiteaza viteza de circulatie, precum si locurile de stationare a mijloacelor de transport vor fi
marcate cu tablite si semne de avertizare, usor vizibil de conducatorii vehiculelor.
De asemenea Antreprenorul mai este obligat sa planteze pancarte avertizoare cu masuri
de prevenire impotriva accidentelor de munca, la fiecare obiect in parte, in functie de
caracteristicile constructive ale acestuia.
Santierul va fi inzestrat cu paznic de noapte si de sfarsit de saptamana, numarul acestora
fiind stabilit de Antreprenorul in functie de marimea si configuratia teritoriului imprejumit, incat
acesta sa fie asigurat impotriva furturilor sau al actelor negative.

5.13 Relatiile dintre contractant, consultant si persoana juridica achizitoare

Antreprenorul general este obligat sa asigure toate conditiile pentru activitatea celorlalti
antreprenori, fie a subantreprenorilor, fie a Antreprenorilor angajati direct de Investitor, pentru
realizarea lucrarilor din incinta santierului sau pentru lucrari adiacente acestuia.
Antreprenorul general va asigura acces adecvat si spatiu de lucru, in conformitate cu
directivele Consultantului.
Antreprenorul general va tine seama in devizul oferta ca lucrarile mentionate mai sus sa
fie incluse sub forma de costuri suplimentare.
Antreprenorul general sau Antreprenorul este raspunzator fata de Investitor pentru
respectare de catre Subantreprenorii sai a prevederilor legale si profesionale.
Partenerii de contract raspund ficare pentru greselile proprii.
5.14 Inspectia consultantului si a investitorului
Antreprenorul este obligat sa asigure accesul si toate facilitatile pentru a abilita pe
Consultant si pe Investitor, sau pe reprezentantii acestora, pentru ca ei sa-si indeplineasca in mod
coresponzator inspectia pa santier, ori

de cate ori acestia le solicita pe timpul derularii

contractului.
Consultantul si Investitorul vor notifica Antreprenorul ziua si ora cand intentioneaza sa
efectueze inspectia lucrarilor in perioada de garantie.
Antreprenorul este obligat sa fie reprezentat la inspectie, la data si ora notificata, de un
reprezentant autorizat cu raspundere pentru masurilecare urmeaza sa fie luate.
Orice notificare se considera ca este facuta in momentul in care reprezentantul Investitorului sau
al Consultantului depune pe biroul responsabilului tehnic cu executia, al Antreprenorului nota
scrisa, pe care acesta semneaza de primire, marcand inclusiv data, pe copia notei.
5.15 Remedierea defectelor si curatenia pe santier

Antreprenorul este obligat sa refaca sau sa remedieze, pe parcursul lucrarilor, orce

lucrare sau parte de lucrare necorespunzatoare din punct de vedere calificativ.
Idem, sa indeparteze si sa inlocuiasca materialele care sunt calificativ necorespunzatoare.
Lucrarile vor fi mentionate curate in permanenta, eliberate de moloz sau de alte resturi de
materiale. Nu se va plati nici o lucrare pana cand acesta nu este terminata, in stare curata, iar
lucrarile de remediere efectuate in mod complet.
Inainte de a se cere receptia preliminara sau finala a lucrarilor sau a unei parti de acestea,
Antreprenorul trebuie sa le inspecteze el insasi, in prealabil, ca sa se convinga ca ele sunt intr-o
conditie corespunzatoare, din punct de vedere calitativ, pentru receptie.
Investitorul are dreptul sa angajeze si sa plateasca altor antreprenori realizarea acestor
lucrari, cheltuielile aferente urmand a fi recuperate de catre Investitor de la Antreprenorul
contractant.
5.16

Fotografierea lucrarilor

Antreprenorul va face fotografii periodice care sa ateste progresia lucrarilor, fotografii

care vor fi facute pe cheltuiala sa.
Sumele prevazute in devizul oferta pentru fotografii sunt destinate pentru acelea care sunt
comandate special, separat de Investitor sau Consultant.
Fotografierea va fi facuta de un fotograf profesionist independent, pentru fiecare etapa a
lucrarilor, care vor fi facute dupa indicatia Consultantului sau a reprezentantului acestuia,
privitor la fotografiile mentionate la punctul mai sus.
Antreprenorul va furniza Consultantului cate 2 copii, format A4 (105 x150 mm) din
fiecare fotografie care vor servi la intocmirea albumului pentru cartea constructiei.
5.17

Panouri indicatoare

Antreprenorul va procura si va monta unul sau mai multe panouri cu denumirea Lucrarii
si Antreprenorului pe amplasament. Panourile vor fi de o constructie solida, iar literele vor fi
scrisa in limba romana, cu culoare neagra pe fond alb. Montarea si dimensiunile panourilor vor
corespunde cu legislatia in vigoare.
5.18

Semnalizare si iluminare

Lucrarile si in special santurile vor fi semnalizate coresponzator, astfel incat sa fie

vizibile atat ziua, cat si noaptea, in vederea prevenirii accindentelor.

5.19 Autorizatii
Lucrarile de executie vor incepe numai dupa obtinerea autorizatiei de construire.
In cazul in care sunt necesare intreruperi sau devieri temporare ale circulatiei rutiere in
zona lucrarilor, Antreprenorul va lua legatura si va obtine toate aprobarile necesare de la
organele de Politie Rutiera, Drumuri nationale si Judetene.

5.20 Urmarirea comportarii in timp a constructiilor

Urmarirea comportarii in timp a constructiilor se va realiza in conformitate cu
regulamentarile legale si tinand cont in primul rand de prevederile Normelor metodologice
privind urmarirea comportarii constructiilor, inclusiv supravegherea curenta a starii acestoraindicativ P130-88, precum si de STAS 7883-83 Constructii hidrotehnice. Supravegherea
comportarii in timp.
Practic urmarirea comportarii in timp a constructiilor incepe odata cu primele lucrari de
realizare a obiectului investitiei, prin verificarile privind asigurarea calitatii constructiei.
Urmarirea comportarii constructiilor este activitatea sistematica de culgere si de
valorificare a informatiilor rezulte din observare si masuri asupra unor fenomene si marimi ce
caracterizeaza proprietatile constructiilor in procesul de interactiune cu mediul ambiant si
tehnologic si cu sine insasi.
Scopul urmaririi comportarii constructiilor este asigurarea aptitudinii lor pe toata durata
de serviciu (durata se stabileste pentru fiecare mijloc fix in parte conform Hotararii Guvernului
pentru aprobarea clasificatiei si a duratelor normale de functionare a mijloacelor fixe HG
266/10 iunie 1994).
In cazul obiectelor din prezentul proiect se impune supravegherea curenta a starii tehniceurmarirea curenta.
Supravegherea curenta a starii tehnice este sarcina beneficiarului de dotatie, care o
executa cu personal si mijloace proprii si va avea ca obiective urmatoarele:

depistarea si semnalarea din faza incipienta a situatilor ce pericliteaza aptitudinea pentru

exploatare a constructiilor sub aspectul durabilitatii, sigurantei, confortului si
economicitatii in vedrea luarii din timp a masurilor de interventie necesare, pentru
inlaturarea cauzelor si efectelor acestora;

strangerea centralizata de date cu privire la starea tehnica a constructiilor;

evidentierea aspectelor pozitive se negative cu caracter generalizat din comportarea

constructiilor, in vederea imbunatatirii proiectarii, executiei, exploatarii si a cercetarii in
acest domeniu.
Supravegherea curenta a starii tehnice are caracter permanent asupra tuturor obiectelor

din prezentul proiect si se va efectua de catre personal nominalizat de catre conducerea unitatii.
Urmarirea se va face trimestrial consemnandu-se intr-un proces verbal concluziile rezultate.
Supravegherea urmaririi curente se executa vizual, prin observarea directa si cu ajutorul
mijloacelor de masurare simple, de uz curent. Cel care executa urmarirea curenta va fi
responsabilul cu cartea tehnica a constructiei in care vor fi consemnate toate modificarile
intervenite pe parcursul executiei, cat si cele ulterioare. Supravegherea comportarii constructiilor

hidrotehnice se asigura in cele trei faze distincte ale existentei constructiei: executie, punere sub
sarcina si exploatare.
Toate obiectele se vor supune urmatoarele observatii:

schimbari in pozitia obiectelor de constructie in raport cu mediul de implantare la

acestora prin deplasari vizibile verticale, orizontale;

deschiderea sau inchiderea rosturilor dintre obiecte sau partile unui obiect;

schimbari in gradul de protectie sub aspectul etanseitatii, izolatiilor hidrofuge;

defecte si degradari cu implicatii asupra functionalitatii obiectelor de constructie,

infundarea scurgerilor;

defecte si degradari in structura de rezistenta cu implicatii asupra sigurantei obiectelor de

constructie. De asemenea se vor consemna si modificarile in actiunea factorilor de mediu

natural si tehnologic.

6. Graficul de executie a lucrariilor de deviere retele de apa si canalizare

Se estimeaza o durata de 6 luni pentru Deviere retele Apa si Canal.
GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTITIEI

nr
art

Descrierea etapelor

Durata
1

1
1.1

1.2

1.3

1.4

1.3
2
2.1

2.2

2.3

Deviere retele de canalizare

Canalizare DN 1600
Constructii
Refacere sistem rutier
Canalizare DN 1200
Constructii
Refacere sistem rutier
Canalizare DN 1000
Constructii
Refacere sistem rutier
Canalizare Cond. Preaplin
Refacere sistem rutier
Canalizare Pluviala DN
200/600
Refacere sistem rutier
Deviere retele de apa
Retele de apa DN 600
Constructii
Refacere sistem rutier
Retele de apa DN 800
Constructii
Refacere sistem rutier
Retele de apa DN 450
Constructii
Refacere sistem rutier

7. Categoria de importanta a investitiei i exigentele de calitate

n conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 i a HG nr. 261/1994, lucrarile proiectate sunt
de categoria D de importanta.
n conformitate cu STAS 4273-83, Tabelul 9, categoria constructii hidrotehnice aferente
alimentarii cu apa este 4, adica de importanta locala.
Terenurile pe care se amplaseaza lucrarile de proiectare nu sunt amplasate n zone inundabile.
Verificarea prezentei documentatii pentru constructiile i instalatiile aferente se efectueaza n
raport cu cerintele prevazute n Legea 10/1995 privind calitatea n constructii proiectantul isi
asuma responsabilitatea respectarii cerintelor privind calitatea.
8. Programul de control pe santier
In cadrul memoriului tehnic de specialitate se va atasa si prezenta in forma tabelara fazele
determinante in care se vor preciza cu exactitate tipul documentelor care se vor realiza pentru
fiecare etapa determinanta respectiv se va trece si persoanele, institutiile care executa controlul.
9. Controlul calitatii lucrarilor
Antreprenorul General va avea grija ca:
Lucrarile de executie sa fie conduse de un "responsabil tehnic cu executia", atestat
conform Legi nr.10/85 i sa se desfaoare in conformitate cu proiectul, cu legislatia in
vigoare i cu regulile meseriei.

Documentele calitatii: certificatele de calitate pentru materiale i echipamente, procese

verbale de lucrari ascunse, carte de betoane, buletine de incercari, dispozitii de antier de
constatare i remediere, procese verbale de faze determinante etc., sa existe in totalitate i
sa fie accesibile i tinute la zi.

Materialele i echipamentele puse in opera sa aiba certificat de calitate de la furnizor,

acolo unde este cazul sa fie agrementate conform Legii 10/85.

Probele prevazute in legislatia tehnica sa fie prelevate la punctul de lucru pentru

umpluturi, betoane, armaturi, suduri etc. sa fie corect prelevate i incercate in laboratoare
atestate.

Calitatea lucrrilor se va verifica pe parcursul executiei pentru fiecare categorie de lucrri

n parte, n conformitate cu prevederile prescriptiilor n vigoare (C56 85; NE 012 99,
etc.)

Pentru verificarea proiectului Consultantul va angaja pe cheltuiala sa, specialiti atestati

romani conform cerintelor Legii calitatii n constructii nr. 10/24 martie 1995 publicata n
Monitorul Oficial nr. 12/1995.
10. Masuri de securitate i sanatate n munca si situatii de urgenta
SECURITATEA I SNTATEA IN MUNC

La executarea lucrarilor se vor respecta normativele in vigoare privind securitatea si

sanatatea in munca:
- Legea securitatii i sanatatii n munca Legea nr. 319 / 2006;

Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii i sanatatii n munca

HG nr. 1425 / 2006 completata si modificata cu HG 955/2010;
Cerintele minime de securitate i sanatate pentru antierele temporare sau mobile HG
nr. 300 / 2006;
Cerintele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau sanatate la locul de munca
HG nr. 971 / 2006;
Cerintele minime de securitate i sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a
echipamentelor individuale de protectie la locurile de munca HG nr. 1048 / 2006;
Cerintele minime de securitate i sanatate pentru utilizarea n munca de catre lucratori a
echipamentelor de munca HG nr. 1146/2006;
Cerinte minime de securitate n munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor mpotriva
riscurilor legate de prezenta agentilor chimici HG nr. 1218/2006;
Cerintele minime de securitate i sanatate pentru locurile de munca HG nr. 1091 / 2006;
Cerintele minime de securitate i sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile
generate de zgomot i vibratii HG 493/2006 i HG 1876/2005;
Cerintele minime de securitate i sanatate pentru manipularea manuala a maselor care
prezinta riscuri pentru lucratori, n special de afectiuni dorsolombare HG 1051/2006;
Masurile ce pot fi aplicate n perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia
persoanelor ncadrate n munca OUG nr. 99/2000;
Supravegherea sanatatii lucratorilor HG 355/2007.
Masuri de securitate i sanatate n munca

La executia si exploatarea retelelor accidentele cele mai frecvente pot fi datorate:

- surparilor de maluri
- caderilor in camine, transee etc.
- exploziilor in camine, canale, statii de pompare din cauza gazelor inflamabile;
- electrocutarilor;
- intoxicatiilor cu gaze toxice (oxid si dioxid de carbon, gaz metan, hidrogen sulfurat etc.)
Pentru securitatea si sanatatea lucratorilor se prevad urmatoarele masuri de prevenire si protectie
instruirea tuturor muncitorilor care iau parte la realizarea investitiei;
evitarea caderilor, prin montarea de dispozitive corespunzatoare la scari, bazine si
pasarele, prin acoperirea accesului in camine si la incaperile subterane, prin montarea de
imprejmuiri si panouri de avertizare pe timp de zi si de noapte in jurul gropilor si transeelor,
montarea podetelor pentru traversarea transeelor etc.
evitarea surparii malurilor transeei prin lucrari corespunzatoare de sprijiniri,
folosirea echipamentelor de protectie corespunzatoare in timpul lucrului si circulatiei
prin santier,
folosirea troliilor si macaralelor pentru obiectele grele si utilizarea acestora numai de
catre personal calificat,

se interzice prezenta personalului muncitor in santuri, puturi sau goluri cand se coboara
sau se ridica in aceste sau prin acestea tevi, acesoriile lor sau alte materiale,
leziunile si socurile electrice pot fi evitate prin folosirea de manusi si covoare de
cauciuc la manevrarea tablourilor electrice de distributie, intreruperea curentului de la
intrerupatorul principal cand se lucreaza la echipamentele electrice, executarea corecta a
punerii la pamant a motoarelor electrice si izolarea corecta a firelor de curent,
in timpul montajului se vor evita manevrele langa stalpii electrici aerieni
asigurarea unei ape de baut corespunzatoare prin evitarea oricarui contact intre reteaua
de apa potabila si cea de apa uzata,

ventilarea inainte de acces a caminelor, camerelor sau bazinelor ce urmeaza a fi

vizitate, prin curent natural sau mijloace mecanice (in cazul spatiilor inchise),
apararea contra incendiilor prin dotarea corespunzatoare si tinerea la zi a panourilor
contra incendiilor.
Alte masuri generale de prevenire i protectie:
- organizarea corespunzatoare a antierului, respectandu-se normele de securitate i
sanatate n vigoare;
- depozitarea n mod ordonat a materialelor si numai n locurile special amenajate;
- desfaurarea activitatilor pe baza procedurilor/tehnologiilor de lucru;
- purtarea echipamentului de protectie (casca, incaltaminte, hamuri de siguranta) n functie
de lucrarile execuate;
- asigurarea marginilor n mod corespunzator (bariere, balustrazi);
- acoperirea sau ngradirea golurilor conform cerintelor legislatiei in vigoare
- utilizarea pentru transportarea i manipularea elementelor componente ale instalatiilor n
timpul montajului a dispozitivelor i aparatelor de ridicat, ce corespund greutatii lor, avand
rolul de a evita riscurile de accidentare si de afectare a sanatatii lucratorilor;
- aprovizionarea numai cu strictul necesar ca materiale pentru desfasurarea in conditii
optime a activitatii;
- asigurarea incarcaturilor in timpul ridicarii lor;
- utilizarea numai a echipamentelor certificate si autorizate conform legislatiei in vigoare
(iscir);
- instruirea lucratorilor conform prevederilor legale;
- separarea traseelor auto de cele pedestre, marcarea rutelor auto i pedestre i a zonelor de
parcare pe un plan i afiarea lui;
- interventiile se fac numai de catre persoane autorizate i desemnate n acest scop;
- organizarea traseelor de cabluri i suspendarea lor;
- verificare periodica a prizei de pamant;
- respectarea masurilor de prevenire i protectie conform instructiunilor producatorului
echipamentului/produsului respectiv;
- elaborarea unui plan de urgenta n caz de incendiu i calamitati
- desemnarea locurilor de fumat;
- identificarea tuturor retelelor subterane.
n conformitate cu prevederile HG nr. 300/2006, pentru toata perioada de realizare a
proiectului, beneficiarul va numi un coordonator n materie de securitate i sanatate (cap.II,
art.5 9). Coordonatorul n materie de securitate i sanatate va elabora planul de securitate i
sanatate pe toata perioada de realizare a proiectului (cap. III, art. 13).
Fiecare antreprenor (subanteprenor) va elabora planul propriu de securitate i sanatate n
munca, care va face parte integranta din planul general de securitate. Acest plan va contine
ansamblul de masuri de securitate i sanatate specifice lucrarilor pe care antreprenorul le executa
pe antier (masuri de protectie colectiva i masuri de protectie individuala) i va fi actualizat ori
de cate ori este cazul.

ntre beneficiar i executantul lucrarilor se vor stabili protocoale privind graficul de realizare
a lucrarilor precum i masurile specifice pentru modul de realizarea a lucrarilor de desfiintare.
Aceste protocoale vor face parte integranta din planul de securitate i sanatate elaborat.
Masurile de securitate i sanatate n munca nu sunt limitative i se vor completa de catre
beneficiar i executantul lucrarilor, pe baza experientei acumulate n domeniu, i cu alte masuri,
n functie de specificul locului de munca.

SITUATII DE URGENTA
La elaborarea documentatiei tehnice s-au avut n vedere urmatoarele norme legislative
privind situatiile de urgenta, care trebuie respectate de beneficiar i executantul lucrarilor
prevazute n proiect:
Ordin nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor Generale de aparare mpotriva incendiilor;
Legea nr. 307/2006 privind apararea mpotriva incendiilor;
Normativ Tehnic P118 - privind siguranta la foc a constructiilor;
Ordinul MAI nr. 712/2005 Dispozitii generale privind instruirea salariatilor n domeniul
situatiilorde urgenta;
Pentru Situatii de urgenta se va ntocmi un Planul de interventie n caz de situatii de urgenta
care va cuprinde, n principal:
- persoanele responsabile pentru aplicarea masurilor;
- date de contact pentru institutiile cu autoritate n domeniu: pompieri, salvare, aparare
civila, agentia de mediu;
- masurile care se iau n caz de incendiu, accident, poluare accidentala;
Planul va fi afiat in zona de activitate, la loc vizibil.
Masurile de prevenire i stingere a incendiilor pentru perioada de executie se stabilesc
de catre elaboratorul documentatiei de organizare a antierului i de catre unitatea de
executie.
PROTECTIA MEDIULUI
La ntocmirea documentatiei tehnice s-au avut n vedere actele normative privind
protectia mediului .
Atat beneficiarul cat i executantul vor respecta prevederile legislative de protectia
mediului n vigoare i anume:
- OUG nr.195/2005, privind Protectia mediului, aprobata cu modificari i completari cu
Legea nr. 265/2006 i cu OUG nr.114/2007;
- OUG nr. 152/2005, privind Prevenirea i controlul integrat al poluarii, aprobata cu
modificari i completari cu Legea nr. 84 / 2006;
- HG nr. 349/2005, privind depozitarea deeurilor;
- HG nr. 856/2002, privind evidenta gestiunii deeurilor;
- Legii nr. 1408/2008, privind clasificarea, ambalarea i etichetarea substantelor
periculoase;
- Legii nr. 360/2003, privind Regimul substantelor i preparatelor chimice periculoase;
- Legii nr. 655/2001, pentru aprobarea OUG nr. 243/2000 privind Protectia atmosferei.

Intocmit,
Ing. Bartos Mihaly