IOan de

stantul

.)

stad

;k

RISTO

SF'ANTUIIOAN DE,KRONSTADT

Viata mea
in Hristos
de BorisBuzili
in rom6neqte

Tip[rit[ cu binecuvOntarea
PreaFericitului PdrinteTEOCTIST,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe RomAne

Redactclr:Anisoara Berbecc
C oper t a:M ona V e l c i o v

C Eclilull Sopltia.pL'nlruccliliaprezenli

frirducereaa fbst ficuti dupl originalulin limba rusi: Moia.jiTn' t'o

Hrisre.Izdanieknigoprodavta
A.D. Stupina,Moskva,1899.

DescriereaCIP a BiblioteciiNationalea RomAniei

IOAN DE KRONSTADT, st.
Viata mea in Hristos/ SfAntulIoan de Kronstadt:
in ronrdneqte
EdituraSophia,2005
de BorisBuzili. - Bucuresti:
ISBN 973-7623-06-1
I. Buzila,Boris(trad.)
235.3loande Kronstadt
281.93Ioande Kronstadt
929 Ioande Kronstaclt

CuvAntullui Dumnezeutriieste in veac

si rim6ne mereuviu gi lucritor
escoperitu-mi-ai,Doamne,cu asuprade misurl, adevlrul Tiu si
dreptateaTa. Dezvdluitu-mi-ai,prin cunoasterea
gtiintelor,intreaga
bogdtiea credinlei,a naturii si a rnintii omenesti.Cunoscut-amcuvAntul'Iiu,
cuv0nt de iubire care ,,p[trundepini la despirtitura sufletului si duhului"
(Evrei 4,I2); invllat-am legile careguvemeaz[ratiuneaomului, aspiratialui
spre intelepciune,alcituirea qi frumuseteavorbirii; pltruns-am,pe cdt mi-a
fost cu putinti, tainelesi rdnduielilefirii, infinitul intocmirii lumii, legile devenirii ei; cunoscdin cine estealcituitl populatiapimintului; am cunostintl
desprediferite popoare;i despreoameniide seami cares-ausuccedatin lume
Ei desprefaptelelor. Am invitat cdtecevadin mareastiinti a cunoasteriide
sine Eia cdilor pe carene putem apropiade Tine; intr-un cuv6nt.am ajunssI
cunosco mullime de lucruri, ,,descoperitu-ni-s-au
destuledin cunostintele
(Sirah
omenesti"
3,22). Voi mai cunoa$temulte qi de-acumincolo. Am o
mullime de cIrti, pe tot felul de subiecte,le citescsi le recitesc,dar nu md satur cu ele.Mai jinduiesccu duhuldupi cunoastere,
inima meanu-siafli incl
multumire,nu inceteazisI flim0nzeasci,toatecunostinteleagonisitecu mintea nu i-au adusinci deplina,fericita,mullumire de sine.Situra-se-va,oare,
vreodati?Situra-se-va,,,c0nd
se va arita slavaTa" (Psalmul16, l5); pdnd
atunci insi, nu mi voi sdtura.Cuviintat-aMdntuitorul: ,,Oricinebea din apa
aceasta(ceaa cunoasteriilume;ti) va insetaiarlgi. Dar cel ce va beadin apa
pe carei-o voi da Eu nu va insetain veac,cici apape carei-o voi claEu se va
facein el izvor de api curgitoarespreviala vesnici" (Ioan4. l3-14).
i puteti da seamasinguricd omul nu moarenicicAndcu cuv0ntul;el
rdmdne nemuritor prin cuvnnt, vorbestesi dupl moarte. Eu voi
muri, dar voi vorbi pi dupi moarteamea.Cdtecuvintenemuritoareviazi printre oameni,cele pe carele-aullsatdupi ei morlii, de multl vremedugidintre
noi, cuvinte care continul si trliasci, uneori pe buzeleunui intreg popor!
Citi vitalitatecuprindein sine cuvdntul,fie acestaqi omenesc!Cu at6t mai
virtos cuvdntullui Dumnezeu;el trdiegtedin veac in veac si rimene lnereu
viu si lucritor.

gresesc
vie. de-viatd-fdcltoare,
umnezeufiind Ratiuneacreatoare,
enorn cei care,gAndinddupi cum ii incleamnlduhul lor, se indeparteazd,
de la Ratiuneaipostaticd,preocupdndu-se
doar de cele materiale,
stricicioaseqi exprimAndprin aceastaesentapropriuluilor duh. Cad intr-o
imens[ greseallmai cu seamicei ce in timpul Dumnezeiestilor
slujbesaual
ruglciunii de-acasdisi lasd gdndurilesI se indeplrteze.ritlcind aiurea.in
afarabisericii. Acestiajignesc in cel mai inalt grad Divinitatea,Cea in care
se cuvine sd ne steaatintiti mintea.
T a ce folosescpostul si pociinta? Pentruce ne strlduirn sI le facem?
I-lEle ne pot curdlade picate,ne dau liniqtesufleteasci,ne pot duce
la unireacu Dumnezeu,la dobdndireaconstiinteide fii ai lui Dumnezeu,ne
dau indrlznire inainteaDomnului. Iat[ deci ci avem de ce sI linem postul ;i
de ce s[ ne spovedimcu inima curatd!Lucrind acestea,
cu bunl-credinlI,c[pita-vom nepretuiti risplatil CAli dintre noi nutrescoare sentinrentuldragostei filiale fati de Dumnezeu?Cali dintre noi oare L-ar puteachema pe
Dumnezeu,Tati ceresc,zicdnd-Icu indrdznirefir[ de os0nd[ Tatdl nostru!
Oare nu se intAmpll tocmai altminteri: din inimile noastrenu se inalli glas
de fii, fiindci sunt inibusite de deserticiunileacesteilumi, nu se pot dezlega de lucrurile si desfitlrile ei? CeresculTat[ nu esteoaredepartede inimile noastre?Oarenu s-arcuveni si ni-L inchipuim mai degrabl pe Dutnnezeu
ca pe Cel ce ar trebuis[ ne pedepseasc[,
deoarece
L-am pirlsit, duc6ndu-ne
intr-o tari indepirl-ard?Aqa ar trebui s[ fie, fiindcl toti meritlm dreapta-l
mAniesi pedeaps[pentrupicatele noastre,dar cu totul rninunatesteci El se
aratl fati de noi indelung-rlbditor, ci nu ne taie.ca pe smochinulneroditor.
Si ne grabim cu poclintl si cu lacrimi a-L ruga si ne fie milostiv. Sd ne regisim pe noi intine,si ne privim cu asprimeinima gi s[-i descoperimnecuri1ia, din pricina multor gunoaiecare nu lasd sd intre in ea darul dumnezeiesc;si recunoastem
cd suntemmorti cu duhul.
J\ omnul cel iubitor esteaici, ldng[ mine. Cum a$ puteasd ingldui
I-.f sd-mipltrundl in inimi o umbri de riutate? Si piari din mine toati
riutatea,umple-seinima mea de mireasmaceabunl a neriut[1ii.invingd-te
pe tine iubirea lui Dumnezeu,diavole,cel plin de rlutate, cel ce ne indemni
pe noi, cei r[i dupi firea cdzutd,citre tot r5ul. Nimic nu poateucide mai repedeqi trupul, si sufletul ca riutatea; ea lasdin urmd pdrjol, strive$te,chinuie. Nimeni dintre cei legali de riutate sd nu cutezea se apropiade altarul
Dumnezeuluiiubirii.
I tuncicAndne rugim secadesdne ludm in stlpinire inima;i s-oinlLtoarcem spreDomnul. Sd facemca si nu fie rece,vicleand,preflcutI, fdtarnicX.Altminteri ce folos ar mai avearugiciuneanoastrl.postul?

P6rea-ne-vabine oare sd-L auzim pe Domnul rostind cu mdnie: ,,poporul

acestaM[ cinsteqtecu buzele,dar inima lor estedepartede Mine" (Matei 15,
8)? Sdnu st[m in bisericl sllblnogili cu duhul, sdfim fiecarecu duh arzdror,
lucr0ndDomnului. Chiar qi oameniipun pufin prel pe serviciilefdcutecu riceali, in virtutea obisnuintei.Iar Dumnezeuvrea de la noi tocmai inima:
,,DI-mi, fiule, mie inima ta" (Pilde 23,26). Fiindcdnimic nu estemai de pre!
in om decdtinima,e viala lui gi chiarmai mult: inima ?nseamn[omul insuEi.
De aceeacine nu se roagi si nu-l slujestelui Dumnezeucu inima, acelaar
puteachiar nici si nu se roage,fiindci asase roagi doar cu trupul, cel care,
el singur,firi suflet esteca gi cum ar fi pimAnt. Tineli minte c[, atuncicAnd
vi rugafi, stafi in fala lui Dumnezeu,Cel ce cuprindeintreagarafiune. De
aceeaqi rugiciunea voastri trebuie s[ fle toati, ca si spunemasa,duh si
ratiune.
finlii lui Dumnezeutriiesc qi dupi moarte.Deseoriaud in biserici
cum cdntdMaica lui DumnezeuaceaminunatdcAntarea Sa.carene
pitrunde inima s,ipe carea alcituit-o in casamitusii saleElisabeta,dupl primirea veqtii celei bunede la Arhanghelul.Aud, iati, qi cintarea lui Moise, si
a lui Zahana,tatdl inaintemergdtorului,a Anei, mama proorocului Samuil,
cdntareacelor trei tineri, cdntarealui Mariami. $i cdli alti cdntireti din Noul
Testamentnu desflteazd pdna azi auzul intregii Biserici a lui Dumnezeu?
Dar slujbele divine? Dar Tainele?Dar sfintele rdnduieli?Al clrui duh lucreazdin ele, aducdndurnilinli in inimile noastre?Al lui Dumnezeu,al sfintilor lui Dumnezeu.Iatd, daci vreli, dovada c[ sufletul omului nu moare.
Luati aminte cum aceEtioameni,care, si dupd ce au murit, ne indrumS,de
dincolo de moarte,vietile noastre.Au murit, dar nu inceteaz[ sd cuvdnteze,
sI ne invefe,si ne cilSuzeasci,s[ ne emolionezel
upl cum trupul nu poatetr[i fdri s[ respire,iar firi respiralieomul
nu poate si trdiasci, tot a$af[ri respiralia(suflarea)Duhului lui
Dumnezeu,sufletul omului nu poate duce o viald adevdrati. Ceea ce este
aerulpentrucorp, aceeaesteDuhul lui Dumnezeupentrusuflet.Aerul inchipuie,intr-unfel, Duhul lui Dumnezeu.,,Duhul,undeval voieste/sufl5"(Ioan
3, 8, apudBiblia de la 1688).
tunci cdnd vI simlifi ispitit de pdcat,gdnditi-vdindati ci picatul il
mAniemult pe Domnul, Careurigte firddelegea.,,Ci Tu e;ti Dumnezeu,Carenu voiestifirddelegea"(Psalmul5, 4). Ca sd intelegelimai bine
aceasta,inchipuiti-vi un tat[ drept,sever,careisi iubestefamilia, carecautd
prin toatemijloacelesi-qi creascicopiii cinstili gi cu deprinderialeseEicare
doregtesI le rlspliteasci bunapurtarecu bog[tiile salecelemai mari, pregdtite anumepentruei cu imensestrddanii.si care.cu toateacestea.
i;i di seama, cu o nemirginiti amdriciune,cd copiii nu r[spund iubirii tatilui lor cu

proprialor iubire, nu iau in seami moEtenireape care le-a preg[tit-o tatil cu

atAtadragoste,triiesc in desfrlnare,seindreaptdorbeqtesprepieire.Cici fiecarepdcatinseamni- luati aminte- moafiepentrusuflet(Iacov 1, 5 si celelalte),fiindcl ucidesufletul,ne facerobi diavolului.ucigaqide oameniqi, cu
cOtstdruirnmai rnult in picat, cu atat mai grea ne esteintoarcereala calea
ceabun[, cu atdtmai siguri pieirea.Ferili-vi, din toatl inima,de tot picatul.
(^land ti se va aplecainima spre gAnduriviclene si c0nd vicleanul va
\r.-, incepesl-i dea tOrcoaleca sd o cucereascl.pentrua o face sd se
clinteasclde pe temeliacredintei,atuncispune-tiin sineata: stiu cAtsuntde
sirac cu sut-letulsi ci flri credinfl nimic nu insemn; spune-ti:sunt atat de
fir[ putere,incAt nu trliesc decdtprin numele lui Hristos, prin El imi aflu
linigtea,prin El mi inveselesc,prin El m[ impart cu inima; firi de El sunt
moft cu sufletul, md cuprinde nelini;tea, inima mi se frAnge;fdrd Crucea
Domnului as fi c[zut de mult jertfi celei mai cumplite amiriciuni si deznddejdi. Hristos mi tine in viati, El estecruceaqi linisteamea.
J\Te putem bucurade ratiunedeoareceexistl o rafiunenemlrginitl,
J. \ dupl cum putem inspira aerul fiindci existi un spaliu aerian nemlrginit. De aceeasi numim inspiratietoategdndurileluminoasedespreun
lucru sau altul. Gandireanoastri decurgenecontenitin condiliile existentei
unui Duh g0nditornem[rginit.Iat[ de ce spunApostolii: .,Nu ci de la noi
in;ine suntemdestoinicisi cugetdmcevaca de la noi insine,ci destoinicia
noastrlestede la Dumnezetf'(2 Corinteni3, 5). Iati de ce Mdntuitorulnostru spune:,,Nu vI ingrijiti cum sauce vefi vorbi, cici se va da voul in ceasul acelace sI vorbi{i" (Matei 10, 19).Bag[ de seamd,gdndul,si chiar cuv0ntul (inspiralia)ne vin din afari. Aceastase ?ntdmplideopotrivl, cAndne
estedat darul de Sus si c0nd suntemla nevoie.Atunci insl cdnd ne aflim
intr-o stareobiqnuitl, toategdndurileluminoasene vin de la ingerul plzitor
si de la Duhul lui Dumnezeu.$i dimpotrivd,gindurileimpure,intunecate,
ne
vin de la fiinfa noastri crazutia;i
de la diavolul. carene stdtotdeaunain preajmd. Cum trebuie sI se poarte crestinul?Durnnezeuinsuqi ,,esteCel ce
Iucreazl in noi" (Filipeni 2. l3). Tot ce existi in lume ni se arati a sta sub
imperiul raliunii, atetin ceeace priveqtemodul generalin careestealcituiti
lumea vdzurd,,
cAt si in particular:pe pdmAnt,in mi;careasi in existentaglobului pdmdntesc,
in modul cum suntdistribuitestihiile,cele ale luminii, aerului, apei, pimAntului, focului (in manifestirile saleascunse),celelaltestihii aflAndu-sedispersatein toatevietuitoarele,cAteexisti: in pisiri, in pesti,
in gadini, in fiare gi in oameni.in alcltuirea lor infeleaptdsi judicioasi, in
calititile, nlravurile si obisnuintelelor. in plante,in modul cum suntele intocmite ;i cum se nutrescetc. Intr-un cuv0nt,vedempretutindenidomniaraliunii, p0nl si in pietrelecele neinsuflelitesi in firele de nisip.

g lujitorilor ai lui Dumnezeu,preotilorl ilygteg.u-aSg-prc$h$!4!i,

-n
' J prin puterearndngdietoare
pe care suferi
a credintei,sdlqs-u-1*dureri-i,
invitati-vi sI faceti din cineva care se
sqlaqal buS-uqlqi;
cre;tinul, ing_-gp_
consideri pe sinecel mai nefericitdintre oameni,cel mai fericit om de P! pdpulln,-glelg rqrylat[ y-appmi" (In1emdnt, c9nylrcliJ-ce,_,Jrifr!-"pg4gpsit_cu
lepciunealui Solomon3, 5). Atunci veti fi prieteniioamenilor.ingeri-mdngdietori,organeale Duhului-M0ngAietor.
T\ e nu ve{i line aprinsin inimi focul credintei,putea-se-vastingecu
L/ totul in tine credinta;cre;tinismular puteasI disparl din tine cu tosale.VrijmaEul tocmai cltre aceastase
tul, cu toateTainele (sacramentele)
striduieste,s[ ni se stingi in inimi flac[ra credinfei,sI dim uitirii adevlrurile creqtinismului.Aga se explici de ce existi cres,tinidoar cu numele,iar cu
fapta sunt pdgdnisadea.
Cl I nu v[ treaci prin minte cd credintanu ne-araduceroadesi noud.
l) pastorilor.ci ii slujim lui Dumnezeucu fdtirnicie.Nu! Noi suntem
cei ce dobdndimfolos din milele lui Dumnezeuin primul rAnd si mai mult
decAttoti, si stim, din experienti,ce inseamnipentrunoi Domnul, cu Tainele
Sale,PreacurataSa Maici si sfintii S[i. De pildl, atunci c0nd ne imp[rtigim
cu de-viati-f[cltoarele Taine ale Trupului si SAngeluiDomnului simfim adeseaasupranoastri in;ine puterealor de viali f[cltoare, cerestiledaruri, de
paceqi bucurieintru Duhul SfAnt.$tim c[ un impirat plmintesc nu va fi in
staresi-l inveseleascicu o milostivitoareprivire pe ultimul dintre supusii
sii, asacum ne bucurl qi ne inveselesteprivirea binevestitoarea Stlp0nului
nostrucerescgi dumnezeiestileSaleTaine.Am fi cum nu se poatemai nerecunosc[tori fa{i de Domnul nostru qi am vldi o inimi de piatri dac[ n-am
inilga grai spreslavade-viati-dititoarelor Taine inainteacelor careil iubesc
pe Dumnezeu,dacl nu am preamiri minunile Sale,cele care se sdvdr;escin
inima noastr[ la fiecaredumnezeiasciLiturghie! Tot noi suntemaceiacare
putereil
simlim deseoriasupranoastri nebiruita.nepltrunsa.dumnezeiasca
patimile,
cu
izgonim
din
inimi
care
a
Domnului,
Cruci
de-via$-ficitoarei
dezn[dejdea,meschinlria,spaima;i toate uneltirile diavoleqti.Ea esteprietena gi binef[citoarea noastr[. Aceastao spunemcu sinceritate,cunoscind
tot adevirul si toatdputereacuvintelornoastre.
de atins.De ce nu intelegioareci
A i vreasdatingicelecu neputintd
te
Ate impiedicdamlriciunile care macinl;i iti omoardsufletulqi nu
pofi gisi mijloacelede a le inlitura lipsindu-tede ajutorul Domnului. Inva$-f inima cum s[ se eliberezede am[rdciuni,cum si-Ei giseasci linistea si
abiaatunci,dac[ vei simti nevoia,cugeti la celede neatins.,,Dac[nu puteli
sI faceti nici cel mai mic lucru, de ce vI ingrijiti de celelalte?"(Luca 12.26).

a-1itimp si te intrebi mai des: c[rei inlelepciunidatorezialc[tuirea

perfecti a corpului tdu; ce il fine consrantin viall qi il direclioneazd?
Cine a statornicitlegile intelectului,cele ce se manifesti pAni astlzi la toti
oamenii?Cine a inscris in inimile oamenilorlegeaconqtiinlei,cea care lucreazdin noi intru rdsplitireabinelui si osAndireariului? DumnezeuleAtotputernic,preainteleptgi Atotbun! Tu lii mereu mdna Ta ocrotitoareasupra
mea,plcitosul, si nu existi clipl in carebunitateaTa s[ m[ fi pirisitl Firn[ sd-Ti pot siruta mereu.cu credintl vie, dreaptaTa. De ce-artrebui oare
si caut undeva departesemnelebunitdtii. intelepciuniisi atotputerniciei
Tale?!Mi bucurnespuscd le pot gisi, mai evidentca oriunde,in mine insumi.Eu suntun miracolal bunitilii lui Dumnezeu,al intelepciuniigi atotputernicieiSale.Eu cuprind in mine in mic un intreg univers.Sufletul meu
esteo expresiea lumii nevlzute,trupul,o expresiea lumii vizute.
pratilor! Careestescopulvietii noastrepe pdmAnt?Acelaca, dupl ce
I am fost supuEila tot felul de necazuriEiriutdti pe plmAnt ;i dupi ce
am sporit, pulin cite pufin, in virtute cu ajutorul harului pe care l-am primit
prin Taine, si adormim,in ceasulmo4ii, in Domnul, gisind in El odihndsufletului nostru.De aceeacantim: ,,odihnegte,Doamne,sufletul adormitului
robului Tdu". odihna pe carei-o dorim adormituluiesteo incununarea tuturor dorinfelorqi pentruaceastane rugim lui Dumnezeu.Atunci nu esteoare
lipsit de raliune s[ ne intristim atdt cdnd moarecineva?,,veni1ila mine toti
cei osteniti si impovirati qi Eu v[ voi odihni pe voi" (Matei 11,28), zice
Domnul. Rrposalii noqtri, cei ce s-au s[varsit creqtineqte,
r[spund chemirii
Domnuluisi isi gisescodihna.Atunci de ce s[ ne intrist[m?
(-1"i ce se strlduiesc si duci o viall duhovniceascdtrebuiesd poarte
\r.-, necontenitcea mai anevoioasl;i mai subtili lupti: lupta duhovniceascdcu gdndurile.Li se ceresi aibi in fiece momentochi treazgi limpede
pentrua line sub supraveghere
toategdndurilecaretrec prin suflet qi carear
puteaveni de la cel viclean,ca s[ le poati respinge.Inima aceloratrebuiesd
fie niereupltruns[ de credinld arzdtoare,
de smereniegi dragoste.Altminteri
vicleniadiavoleasclar puteapitrunde lesnein ea,iar dupl viclenie, sldbirea
credinfeisau chiar necredinla.Apoi, tot riul, de carenu se vor putea izbravi
curand,oricdte lacrimi ar virsa. IatI de ce nu trebuie si-ti laqi inima si se
riceascl; mai cu seam[ in timpul rug[ciunii cauti sd te lii deopartecu orice
chip de nepisareacearece.Seintdmpli adeseaca buzeles[ seroage,dar inima sdfie cuprinsi de vicleani pufini credinli, sauchiar de necredint5.omul
pare aproapede Domnul cu buzele,dar cu inima estedepartede El. in timp
ce noi ne ruglm insd,vicleanuldiavol recurgela toatemijloacele,pe carede
celemai multe ori nici micar nu le observdm,pentrua ne rdci inima ;i a ne-o
atragespre viclenie.Roagd-teqi fii tare! intireqre-[i inima!

10

acdvrei sI ceri, rugAndu-te

lui Dumnezeu,cevabun si de folos. se
preg[tegti
cuvine sirte
inaintede a te ruga,tinandputernici, neclintiti credinlasi si iei din vrememisuri impotrivaindoielii qi necredintei.Cici
rdu i1i va fi dac[ in timpul ruglciunii inima va sldbi in credinti, nerimAndnd
statornicdin ea.Atunci nici sdnu-ti treac[ prin minte c[ vei primi de la Dumnezeuce-aicerut,indoindu-teci 1ise va da,fiindci L-ai jignit pe Dumnezeu;
iar Dunrnezeuil lipse;te de dar pe cel ce ii aducejignire. ,,Toatecdte veti
cere - zice Domnul - rugAndu-vdcu credinti veti primi" (Matei 21, 22).
Aceastainseamni ci ceeace se cere fdrd credinti saucu indoiali nu se prime$te.$i se mai spuneinc[: ,,dac[ veli aveacredinti si nu vi veti indoi"
(Matei 21,21), veti puteamiqcaEimuntii din loc. inseamnici cine se indoieEtesi nu are credintl nu va putea face aceasta.,,Si cearl (tot omui) cu
credingi,fir[ sii aibi nici o indoiald- spuneapostolullacov...Si nu gdndeascdomul acelacI va lua cevade la Dumnezeu.Birbatul indoielniceste
nestatornicin toate cdile sale" (lacov 1,6-8). Inima care se indoiesteci
Dumnezeui-ar puteada ceeace cereisi prirnestepedeapsa,
se simtechinuiti si apisati de indoiali. Si nu-L mdnii pe atotputernicul
Dumnezeunici cu
o umbri de indoiall, mai cu seamlatuncicdndstii ci ai simtit nu o dati asuprd-ti atotputernicia
Lui. indoialaestehul6impotrivalui Dumnezeu,o minciunl fir[ rusinea inimii, expresieea ins[qi a duhului minciunii care s-a
oplosit in inimi, luAndlocul Duhului adevlrului. Teme-teqi fereqte-tede ea
ca de un sarpeveninos- saumai bine zis, n-o lua in seami, nu-i da nici cea
mai mici atentie.Jine mintecd, atuncicdndI te rogi, Dumnezeua;teapti de
la tine un rispuns afirmativ la intrebareape care ti-o pune inlduntrul tiu:
,,Crezi cI pot si fac Eu aceasta?"Iar tu trebuie si rispunzi din adAncul
inimii: ,,Da,Doamne!"(Matei9,28). $i fi-va atuncidupi credin{ata. Te mai
pot ajuta sI-ti infrdngi indoiala sau necredintasi urmitoarele rationamente:
ii cer lui Dumnezeu:1) cevace exist[,nu ceeace ar putealine doarde domeniul imaginarului,al fantasticului;cevace existi si a primit via$ de la Dumnezeu,,,c[ci firi El nimic nu s-af[cut, din ce s-afdcut" (Ioan l, 3). Aceasta
inseamnlcI nimic nu existl fdr[ El, in tot ce exist[ si totul, fie cI a luat fiinti
de la El, fie ci fiinleaz[ cu ingdduinlaLui sause faceprin fipturile cdroraEl
le-adatinsuqiri$i puterede a face,;i ci in tot ce existi, El, Domnul,esteStdpin atotputernic.^$i
nu numai atat.El ,,cheamd.la
fiinli cele ce inc[ nu sunt"
(Romani4, ll).lnseamni cI dacdas ceresi ceeace nu esteinc[, El mi l-ar
putea da, flc0ndu-I. 2) Pot sd cer ceeace este cu putinfi, gtiind c[ pentru
Dumnezeuestecu putin$ ceeace oamenilorle estecu neputinti. inseamnd
c[ nici in aceastlprivin$ nu mi se pun oprelisti.Fiindc[ Dumnezeuar putea
facepentrumine chiar qi ceeace, dupi minteamea.ar fi cu neputinld.Nenorocireavine insd de-acolode undein credintanoastri se amestecdo iudecati
ll

mioapa,care,asemeneaunui pdianjen,prinde adevdrulin plasarafionamentelor, concluziilor si analogiilor sale.Credinlaimbrdtiseazdsi percepedintr-o dati, in timp ce rationamentulajungela adevdrpe cii ocolitoare.Credinta esteun mod de comunicareintre un suflet si altul; rationamentulesteo comunicarela nivelul intelectuluisaupur si simplu la un nivel material.Unul
esteduh, celllalt. trup.
Tot ceeace inseamnifericireasufletului.adici ceeace reprezintl
I adevlrataviati, paceasi bucuriasufletului.vine de la Dumnezeu!
Am simtit-odin experientd.
Imi spuneinima.Tu. DuhuleSfdnt,e$ticomoara
fericitilor!
Distreazi numelelui Hristosin iniml, teme-tesi nu-l pierzi,cu El paI ceaiti va salisluiin iniml. Dac[ il vei pierde,iti va fi greus[ o iei de
la inceput.stridaniaclea ti-l legadin nou de inimi, dupi ce ai clzut, va fi
foaftemaresi multi plltesc pentruaceastapldngAndcu amar.Tine-tede Hristos. cu toatl puterea.insuseste-fi-L,nu pierdesfinta indriznire ?nfafa Lui.
privesti icoanaMAntuitoruluiqi vezi cI El se uitd la tine cu ochi plini
-f Oenegrlitl luminl. Aceastdprivire estei'magineaiconicl a faptului
ci El ne vede cu ochii Sii, mai striluminoEidecit soarele,ci ne vede gdndurile. ne audesuspinele;i dorinteleinimii noastre.Icoanaesteun chip care
infdtiseazdin trdslturi ;i semnesimboliceceeace nu poatefi redatprin linii
si forme si nici tradusin simboluri, putind fi perceputdoar prin credin![.
Crede,a;adar,ci Mdntuitorul vegheazdmereuasuprata, cd ne cuprindepe
toti intr-o singuri privire, ca-n palm[, cu toate gdndurile,necazurile,suspinelenclastre,in orice imprejurarene-amafla. ,,Iat[, te-aminsemnatin palmele lr'[ele:zidurile tale sunt intotdeaunainainteaochilor mei" (Isaia 49, 16),
spuneDomnul. Cdt[ mdngiiere gi cAt[ viali cuprind acestecuvinte ale AtotputemiculuiproniatorlSi ne rug[m, deci, in fala icoaneiMAntuitorului,ca
;i cum ne-anlafla inainteaLui insu;i. in ea se arati Iubitorul de oameniprin
harul Sdu,iar ochii zugrdvili pe ea ne privesc,fiindci ,,ochii Domnului sunt
pretutindeni"(Pilde 15, 3), deci ;i pe icoani, ;i cu urechilezugrlvite pe ea
ne ascultdcu adevdrat.Luafi aminteci acestiochi sunt ochi dumnezeie;tisi
acesteurechi sunt urechilelui Durnnezeu.pretutindeniprezent.
T n toate scrierilepdtrunsede gAnduri;i intentii bune poli cinsti lumilna lui Hristos,,carelumineazd,pe
tot omul, carevine in lume" (Ioan
l, 9). Citeste-lecu dragoste.multumind dltdtorului de luminl Hristos,Care
revarsddin bel;ug lumina Sa asupratuturor celor rdvnitori.
1l riunde m-aq gdsi, de indatdce imi ridic din intristareamea ochiul
\,-,f inimii cltre Dumnezeu,Iubitorul de oameni rispunde neintdrziat
credinlei si ruglciunii mele qi tristeleamea se risipeqteindat[. El imi sti

T2

aproapetn toatl vremeasi in tot ceasul.Atdta doarc[ nu-L vdd, dar cu inima
il simt puternic.Tristeleaestemoarteainimii, ea inseamnl $i ciderea de la
Dumnezeu.CAndfi-e inima largi, cAnddomne;tein ea paceagi c0ndcredinta
in El ili estevie, intelegi cum nu sepoatemai limpedec[ Domnul se afl[ necontenitlAngi tine, cd.viazl inlduntrul tiu. Ce mijlocitor dintre sfinti sauce
inger ne-arputeada izbivire de plcate si de necazuri?Nimeni, decntsingur
Dumnezeu.O stiu din proprieexperienli.
A m puteavedeaclt de rodnic[ esterugiciuneanoastri mlsurAnd-o
l1'cu o mlsuri omeneasci,.sianumeprin calitatearapofiurilor noastre cu cei din jur. Cum ne puftim fala de oameni?Uneori, c0ndle exprimim
cererile,laudele,multumirile sau ii ajutim in vreun fel, o facem rece, firi
inimi, din datoriesaudin politele.Alteori cu cdlduri, din iniml, cu dragoste;
uneorif[tarnic, alteori sincer.$i fafl de Dumnezeuprocedim in chip diferit.
Si nu trebuie si fie aqa.Lui Dumnezeuse cuvine s[-l aducemintotdeauna,
din toat[ inima, qi mlrire, Ei multumire, iar cererilepe care le facem si fie
tot a$a.Orice facem inainteaLui trebuieflcut din toat[ inima. Sa-L iubim
mereudin toatdinima qi si ne punemnidejdea in El.
1^t redinta in existentalui DumnezauestestrAnslegati de credinla in
l.-, existenlapropriului nostru suflet. ca pafte a universului spiritual.
Pentruun suflet binecredincios,existentalui Dumnezeuestetot atdt de evident[ ca ;i propria-i existen{i.FiecaregAnd,bun saurdu, fiecaredorinl[, intentie si cuvAntsaufaptl fac si se producl anumiteschimbdriin inimd: spre
liniste sau spre neliniqte,sprebucurie sau spreintristare.acesteatoate fiind
determinatede acliuneape careo exerciti asuprainirnii Dumnezeulduhurilor si a tot trupul, cel care se reflect[ intr-un suflet binecredincios,intocmai
ca Soareleintr-un strop de api. Cu cAt estemai curati picitura, cu atat mai
buni si mai deslusitiesteimagineareflectat[;cu cAtestemai tulbure,cu atAt
estemai neclari, iar atunciclnd sufletulse afli intr-o starede necuritie si intunecareextreme.nu se mai reflectl nimic, sufletul r[mlnAnd cufundat ?n
bezndduhovniceascisi in totali insensibilitate.Un asemeneaom are ochi,
dar nu vede,are urechi,dar nu aude.Domnul Dumnezeumai poatefi, in raport cu sufletulnostru,precumaerulfald de mercurultermometrului.cu singura deosebireci dilatareasaucontracfia,urcareasaucobor.lreamercurului
se producin urma schimbirilor din atmosferi, iar in cazul nostruDumnezeu
rimAne neschimbat,etern,mereubun ;i drept.Dar sufletul se schimbl in raporlurile cu Dumnezeu,suport[ mutalii in sine insusi.in sensulci atunci
cdnd se apropiede Dumnezeucu credinti si cu fapte bunecapitl indatl amploare,dobdndeqtepaceainimii, dupi cum atunci cdnd se indeplrteazi de
Dumnezeu,prin putindcredinld,neincrederein adevlrul dumnezeiescsi prin
firldelege, se chircegteindati, sufer[ de nelinistesi aplsare.

13

icleanuldiavol cauti si ne impristie rug[ciuneacum ai impristia o

mAndde nisip, dupl cum qi cuvAntulei l-ar dori sI fie tot ca nisipul, neinchegat,flrd vlag5,adicl lipsit de vdpaiainimii. De asemenea,
rug6ciuneapoatefi ca o cas[ construitl pe nisip sauca o casl construitdpe stincd. Construiescpe nisip cei ce se roagi firi credint[, imprdstiat,cu rlceali.
O asemenea
rugiciune se risipestede la sine qi nu-i aducenici un folos rugltorului. Construiescpe smncdcei care.atat timp cAt dureazdrugiciunea,
asacum s-arrugauneipersoafin ochii alintifi spreDumnezeu,rugAndu-l-se
ne vii, vorbindu-I fati citre fa1i.
1nr uvintele de mAntuire,scrierile Sfintilor Parinli. ruglciunile Ei mai
l*- cu seamdcuvinteleCuv0ntuluiIpostaticinsusi suntcu adevdratapX
vie. Apa estecurgitoare,cuv0ntulcurgeqi el ca apa.Apa improsplteazd.
si
di viat[ trupului;cuvintelede mdntuiredau via1i,umplu sufletulde paceqi
bucuriesaude umilinti si zdrobirea inimii, pentruplcate.
utrim speranlacI vom obline ceeace ceremcAndne rugIm, bizuinll
I \ du-ne pe credinfain bun[tateaqi indurarealui Dumnezeu,fiindci
esteDumnezeulmilelor, al induririlor ;i al iubirii de oameni,aducAndu-ne
prin aceastaaminte nenumirate exemple prin care Dumnezeu qi-a ardtat
bunltateaqi mila, atat asupraaltora(potrivit Sfintei Scripturi qi vielilor sfintilor), cdt si asupranoastrd.Pentruca rugiciunea si dea road[, se cuvine ca
rugitorul si creadi cu t[rie, din toatl ininra,ci a obtinut deja de la Dumnezeu cele cerute.Deseori oblinem, rugdndu-ne.ceeace cerem,indeosebiin
cazulcererilorficute pentrumAntuireasufletuluinostru.indeplinireaacestor
cereri trebuie atribuiti neapirat lui Dumnezeu,harului Sdu, nu intdmplirii,
Dar existi oare loc pentru intdmplarein impirllia lui DumnezeuCel Atotputernic?Nimic nu se poateface, cu adevirat, fird voia Sa, ,,fdrdEl nimic
nu s-aficut din ce s-aflcut" (Ioan 1, 3). Multi nu se roag[ avdndimpresia
cI n-au primit nimic de la Dumnezeudin celece l-au cerut,sauconsiderdruglciuneao inutilitate.Ei zic c5, oricum,Dumnezeustietot, ne cunoagtedinainte cererile,uitdndceeace s-aspus:,,Cere[iqi vi seva da; cdutaligi veli afla;
batetiqi vi se va deschide"(Matei 7,7). Avem nevoiede cereri(rugdciuni)
tocmai pentruca sI ni se intireascdcredinfa,fiindcd prin credinfi ne mintuim. ,,CIci in har sunteli nAntuili prin credinli" (Efeseni2, 8). ,,O, femeie,
mareestecredinfata!" (Matei 15,28).Mlntuitorul a pus-ope aceafemeies[
se roage stdruitorpentru a-t trezi credinfaqi a i-o intdri. Asemeneaoameni
nu vId cd le lipseqtecredinta- avutia cea mai de pre! a creEtinului,de care
are nevoieasacum are nevoiede vial[ - ci fac mlrturie mincinoasi inaintea
lui Dumnezeuprin necredint[,ci au devenitcopiii diavolului, care nu sunt
vrednicide milele lui Dumnezeu,c[ alunec[ sprepierzare.Trebuieca in timpul ruglciunii inima si ardi de dorinfadobAndiriide bunuri duhovnicegti,de
L4

dragostefali de Dumnezeu,pe care inima si o simti deplin, inlelegAndnemirginita Lui bunitatefa1[ de neamulomenesc,vointa Sade a ne ascultarugiciunile cu pirinteascddragoste.,,Decidac[ voi, rii fiind, ltiti s[ da{i daruri
bunefiilor vostri, cu ciit mai mult Tatil vostru Cel din ceruri va da cele bune
celorcarecer de la El?" (Matei l, Il).
T\ umnezeu,Cel ce esteAdevirul etern,nu rabdl si ne gtieindoindul) ne de adevlr nici o clipiti. Dumnezeu,Cel ce estebunitateavegnicI, ,,voieqteca toli oameniisi se mdntuiasciqi la cunoEtinfaadevlrului sl
vinI" (Timotei2. 4). Se cuvineca ;i noi, fiii lui DumnezeuCelui bun fiind,
s[ dorim tuturor din toati inima, chiar ;i vrijmaqilor no;tri, mAntuire;i si ne
ingrijim de aceasta.
{r, A i griil toatitviatade inima ta, caut[ spreea qi ascult-o,incearcl sl
\ A OJt-peri ce o impiedic[ si seuneascicu Dumn ezeu,rzvorula toat[ fericirea.Va fi aceastastiintastiintelor,cu ajutorullui Dumnezeuvei putea lesnedescoperice te despartede Dumnezeuqi ce te apropieEi te uneste
cu El. Despreaceastapoatedepunemdrturieinima insisi, atat cea aflatd in
leglturi cu Dumnezeu,cit gi cea cares-a rupt de El. Diavoluluiii convine
cel mai mult sd se intetpuni intre inima noastr[ si Dumnezeu.El ne indepdrteazildeDumnezeu,prin patimi si prin pofte trupeqtisauprin goanadupi lux
qi dupl onoruriin viatl.
FicS/n are ce esrede mirarein faptul cXinsusi Dumnezeu-CuvAntul,
\-f torul tuturor vdzutelor si nevdzutelor,preface pflinea si vinul in
preacuratulsiu Trup s,ipreacuratulsiu Singe? In acestea- in pAinesi vin nu se intrupeazi clin nou Fiul lui Dumnezeu,deoareceEl s-a intrupat o dati
qi estede-ajunspentru toateveacurile,ci se intrupeazdaceafire omeneascd
pe care;i-a asumat-oo datl Hristos,intr-unchip carese aseamini cu minuneainmullirii celor cinci pAini,din cares-auhrinit mii de oameni.Naturaascundeo mullime de taine,pe careminteameanu le poatepltrunde.$i deqi.
aparent,ele par lesnede inleles, fiecarelucru are enigmelesale.Asemenea
qi taina de-via1l-dititorului Trup qi SAngerimAne pentrumine de neinteles:
cum se prefacpdineasi vinul in Trupul gi S0ngeleDomnului?Dar de;i eu
n-o pot pirtrunde,aceastitaini are o existenl[ reali. Creatorulmeu (eu nefiind decdtlucraream0inilor Sale,ficuti din carnegi singe pestecareDomnul
a suflat duh), DurnnezeuCel preainlelept,a C[rui putereestenemlrginita.
p[streazi multe taine.Eu insumi suntpentrumine o taini, ca qi crealiea m0inilor Sale.Pentrusufletulmeu existi Duhul Domnului. Pentrusufletulsi trupul meu existl Trupul ;i SdngeleDomnului.
T\ upi curn sufletul ne pune in miqcaretrupul, tot aqaqi Dumnezeu
L) punein mi;care Universul,lumile toate.firi a fi cuprinsin ele. Sufletul umple trupul. iar,,duhul lui Dumnezeuumple lumea" (Infelepciunea

15

lui Solomon l, 7); sufletul se cuprindein trup, fdrd a fi ,,blocat"de el intr-un

singurloc. fiindcl se poatedeplasaoriunde;Duhul Domnuluinu st6cuprins
in lume, nu se inchide in lume, ca sufletulin trup.
alristos, atuncicAndcredinlani-L aducein inimd, facesi se sdlisluI I iascl in ea paceaqi bucuria.Nu in zadarse spunedespreDumnezeu:,,Sfentesti si cu sfintii silisluiesti".
l\T u cluta Ia frumuseteachipului,ci la aceeaa sufletuluiomului; nu
I \ lua in seami haina (trupul este o haini vremelnici), ci vezi ce
anumeimbracl ea: nu te llsa sedusde o cas[ arltoasl. ci afld mai intdi cine
stI in ea ;i ce fel de om, este.Altminterivei batjocorichipul lui Dumnezeu,
il vei injosi pe Impirat, ploconindu-tein fala robului SIu. neddndu-I
lmpiratului nici ceamai rnicl pafteclincinsteace i se cuvine.A;ijderea,nu
sta sd adrniri c0t de frumos e tipiriti cartea,ci cauti sl-i descoperispiritul;
cici altminteriinjosestiduhul gi inalli trupul,fiindcl litera tipiriti e trupul,
iar cuprinsulci4ii, duhul.Nu te l5savrdjit de armoniasunetelorscoasede
instrumenteqi de voci omenesti,ci cauti s[ descoperiefectulacestoraasupra
sufletuluisau,cu alte cuvinte,care estespintul lor. Daci aceamuzici i1i
aduce in suflet o stare de liniste, de infelepciune,de sfinfenie, ascult-o,
nutre$te-{isufletulcu ea.Iar dacl prin eaiti pdtrundin sufletpatimi, nu o mai
asculta,tine-tedeopartede trupul si de spiritul aceleimuzici.
ptiinla lluntrici a omului, liberl de zld[rniciile acesteilumi, de bezna
I 'in care o tine firea cea trupeascd,nelegatl in vreun fel de ispitele
celui rlu, pare a se bucurade o libertatemai mare dimineafa,indati dupl
trezireadin somn;atunciea arati precumpegtelecarese arunc[ uneorivesel
deasupra
luciuluiapei.in restultimpuluieaparesI steaintr-o umbrdaproape
compauril,ca legatl la ochi, ceeace o impiedici s[ vad[ adevirataordine a
lucrurilor duhovnice;ti ;i a celor ce sunt perceputeprin simfuri. Prindeli
orelede dimineati, bucurati-vI de ele, acesteaaratda fi ca ale unei vieti noi,
care s-a prirnenitin timpul somnului.Ele preinchipuieintr-un fel aceastare
cdndvom fi cu totii innoiti, in dimineatade obqtea neinserateizile a invierii,
cind ne vom dezlegade trupul cel muritor.
1-r hiar si atunci clnd se roagi, omul nu estefiu al libertIlii, ci, in cea
\l- mai mare parte,robul necesitilii ;i datoriei.Uitali-v[ la oricareom,
chiar si la un preot.Oare mulli dintre cei ce se roag[ o fac cu iniml slobodd
;i deschisd,cu credinfdvie si cu dragoste?
/4,
f n timpul rugiciunii trecemuneoriprin clipe debezn6.ucigitoare qi de
I strAngerede inimI, care vin de la necredintainimii (necredinfaeste
beznl). in acestemomente,nu slibi in duh; g6ndegte-te
ci, dacl s-a stinsin
tine lumina dumnezeiasc[,ea rimine mereu,in toati strllucirea ;i grandoa-

16

reaei, in Dumnezeu,in BisericaLui, ceacereascisi ceapiminteasci. in universul material,in care se face vdzutd,,,vesnica
Lui putere si dumnezeire"
(Romani1,20). SI nu crezi craadevirula slibit. Adevirul nu sldbesteniciodat[, fiindci el este Dumnezeuinsusi qi tot ce existi isi are in El izvor si
temelie.Numai inima ta cea slabi, picitoasi si intunecati poatec[dea din
adevlr, fiindci. uneori, nu este in stare sI suportelumina acestuiasi sI-i
cuprindi in ea curilia. Nu o va puteaface decit atunci c0nd se va curdti sau
va fi cur[titd de p5cat. acesta fiind cauza primordiali a intunericului
duhovnicesc.ci este asa ai putea si-ti dai seamaobservdndu-te
pe tine
insuti. Atunci clnd lumina credinleisaua adevdruluidumnezeiesctrlie;te in
inirna ta, ea se simte cuprinsd de liniste, de forti, de vitalitate; cdnd se
lipse;te de acestea,devinenelinistitl ;i neputincioasi,ca o trestiebltuti de
vAnt,sleiti de orice viat[. Nu te l5sa cuprinsde aceasti beznd.diavoleasci.
Izgoneste-odin iniml cu semnulde-viati-dititoarei Cruci.
l\T u pregetaa te rugadin inim5,chiar si la capitul unei zile de munci
I \ istovitoare.Nu fi nerdvnitor in sfAntaruglciune. spunefi-otoatl
Domnului,din tot sufletul,tinAndseamaci estelucrareinchinatl Domnului.
Daci ai intrat in hor[, joacI. ,,Daci ai pus mdna pe plug, nu te mai uita
indlrlt" (Luca 9,62). O rugiciune carenu e flcuti din inimi, nerdvnitoare,
nu te va llsa sI dormi (daciite afli asupranoptii) pini cdndnu-!i vei pl0nge
plcatul inaintealui Dumnezeu.Dar aceastanu seint0mpli cu to{i, ci doar cu
cei imbunlt[!1i. Ia aminte,nu pune mai presusde Dumnezeupropriul tiu
trup, nu te deda odihnei trupegtineglijdnd cele duhovnicesti.oricare r0nduiali de rugdciuneiti vei fi ales, ?ndeplineste-ti-o
con$tiincios(dac[ ti-ai
alesrugiciuni mai lungi, du-le pdnl la capit, cum se cuvine; pe cele scurte,
de asemenea).
Tot ce faci, fI din toat[ inima. Lucr0ndcele ale Domnului. s[
nu-[i fie inima indoit5, ca si cum o jum[tate i-ar apartinelui Dumneze]J,rar
cealalt[ trupului tiu. Domnul Dumnezeunu-ti va ribda viclenia,crutareade
sine.Te va da diavolului si acelava face ca inima ta s[ nu mai cunoasci
pacea,fiindcl ai fost nerdvnitorfati de Cel ce esteadeviratapace a inimii
tale si Care va face intotdeaunatoatesprefolosul tIu, pentrua-1itine inima
aproapede El. Fiindcl orice rugiciune nesincerl indeplrteazd.inima de
Dumnezeusi o face si se indrepteimpotriva omului ?nsusi.$i dimpotrivi,
orice rugdciunesincerl apropieinima de Dumnezeu;i il face pe om supus
Lui. Deci credeceeace spui; de te vei gribi s[ dai gatamai repederug[ciunea,pentru a te bucuramai curdndde odihna trupului, vei pierde,deopotriv6, odihnatrupeasc[si paceasufleteascd.
$i, vai! cu ce chinuri,sudoaregi lacrimi se dobdnde;teapropiereainimii de Dumnezeu!Am puteaface, oare,
chiar din rugdciuneanoastri (neglijentd)un mijloc de a ne indepdrtade
DumnezeuEiLui si nu-i pesede aceasta?
Fiindci lui Dumnezeuii estemili

11

de noi si tine seam[ de stridaniile noastrede mai demult. El vrea - iati - sI

ne determinecu orice chip sI ne intoarcemdin nou la DAnsulsi si o facem
din toati inima. Vrea sd fim mereuai Lui.
ici o miscare a mintii si a inimii mele nu se poate produce fird
gtirea lui Dumnezeu,Cel ce este pretutindeni.Orice efect are o
cauzd,orice sfdrsitare un inceput.Dupi cuvdntulApostolului: ,,Nu ca de la
noi inqinesuntemdestoinicis[ cugetim cevaca de la noi insine,ci destoinicia noastr[estede la Dumnezeu"(2 Corinteni3. 5). Viu esteDumnezeu.viu
estesi sufletulmeul
sa cum curgetimpul firi si se opreasci,qi trupul meu, atdtavreme
cAtestein via$, se schimbdmereugi se trece,precumgi lumeaintreagl se trece- dup[ cum arati modul cum evolueaz[.- de parci s-ar griibi
spreun sfdrsitprestabilit,asemenea
uneijucdrii pusein migcarede un resort.
Unde s-arputeaafla cevastabil?Stabilesteceeace punein miscaresi directioneazi totul spreun tel anumit.Stabil[, neschimbitoare,estecauzaprimordiali a tot ceeace estecreatsi intocmitqi care,ea insiqi, nu estecreati qi de
aceeanu estetrecd.toare,
ci vegnic[. Neschimbltoaresunt qi spiriteleingerilor si oamenilor,createdupd chipul cauzeiprimordiale.Restul- baloanede
sipun! Prin aceastanu subapreciezcrea{ia,vreaudoar si o pun in raport cu
Creatorulsi cu fericiteleduhuri.
reluie;te dupl vredniciecea mai mare minune a lui Hristos,Fiul lui
Dumnezeu celui viu, cea care se videqte ?n imp[rtiqirea cu
DutnnezeieEtile
SaleTaine. Ce fel de minuneesteaceasta?
Cea caredd pace
si inzdr[venire inimii celei mortificatede picat, minuneacare se arat[ dupX
o deasi impirtlgire, primiti dupi ce ai trlit un timp in neliniEteqi moarte
spirituaii. S[ nu reduci impirtigania la o deprindere oarecare,la ceva
obi;nuit ;i fira importanti. DacI vei gAndi aEa,daci vei inclina cltre o
asemeneaconceptie,ili vei atragemdnia lui Dumnezeuqi nu vei mai simti
dupl cuminecarec[ ai gustatpace ;i via$. Purtdndo vie recunoqtinli,pornitd din adincul inimii, acestordaruri dititoare de vial[, vei dobAndide la
Dornnul via1i, iar credintaiti va spori mereu;i mereu.Spaimelesi nelinigtile
vin din necredinli. Dupd ceeace simti in timp ce primesti Sfdntaimpirtiqanie, poti fi sigur cd necredintate face si rimdi departede aceaviald care i1i
stdinaintein SfAntulPotir. Cauti sd nu le iei in consideralie.O, credin$! Tu
insali e;ti minunea noastri, mAntuireanoastrl! ,,Credin{ata te-a mdntuit"
(Marcu 5,34). Credin{avie in adevlrul lui Dumnezeune face s[ plecim intotdeaunade la Domnul in pace. $i, dimpotrivi, necredinlanu ne aduce
niciodati pace.Si - vai! - Satanai;i face deseoriapariliadupd o nevrednicl
inrp[rtdEirecu SfinteleTaine, incerc0ndin tot chipul si ne semenein inim[
minciuna sa, adicl necredinta,fiindc[ necredintaestetot una cu rninciuna.
l8

Uciga; de oamenifiind de cAndlumea,diavolulcaut[;i acumprin oricernijloacesi-l ucidl pe om, cu minciunaqi cu tot felul cleuneltiri.CAndse strecoari in inimi sub forma necredinleisaua vreuneipatimi, nu va incetasir-si
descoperemai tdrziu adevirata fa$ ;i anume prin neinduraresi riutate.
Atunci cind ti-ai dat seamaci a intrat in tine, de cele mai multe ori nu vei
reusis[-l scolidintr-odatI. Aceastafiindci diavolulcautl si blochezetoate
c[ile prin carear puteafi scosdin inimd si face aceastacu ajutorul necredirrte zvirtei, al cruzimii si al altor mijioace careii staula indem0n[.ZStd;4rnic
cdzuttEu suntrobulDomnuluimeu IisusHristos.
colestiin mine,arhanghele
atAtde
Tu, cel ce te-aiindlpt cdndvacu trufie,te injosestiacumluptAnCu-te
gAnd
duhuluiceluiriu, careiti stii
cumplitcumine,cel slab!Aqa si-i spuiin
ca un pietroi pe inim[ gi care te indeamndla tot rIul. Duhului celui trufas
ta
acestecuvinteii cad ca un bici de foc; rusinatde tiria si de intelepciunea
el va fugi de tine. i1i vei du ,.o,nu tnOailcleaceasta,vei veduhovniceascl,
in tine schimbiri minunate;nu vei mai sirrrtiapldea si sim{i sivArqindu-se
sAndu-tiinima povaraucigitoarede suflet;tt se va plrea ci ai clet'enitu$or
ca fulgul gi te vei convinge,din proprieexpenenti.cir existi duhuri aie rlului, cele de sub cer, carecauti mereusi ne ducasprepierzare,folosin.lu-se
de otravagAndurilornegresi ticiloase,celecarene invenureaziinima,c[zde oamenisi dorintade a intrain l:onluniunindu-sesdnimiceascidragostea
ne unii cu al1ii.
[t oatenenorocirilemi seintdmpl[ in minte si in inirn,i.astfelincit ele
I nu pot fi vizute; de aceeaimi trebuieun Mdntuitcrnevdzut,singuinimii. O, tdria mea, IisuseFiul lui Dumnezeul0,
rul care poatefi cillra.uzd
lumina minlii mele, pacea,bucuria,bogdtiainimii mele _-slavirI'ie! Slavl
Jie Celui ce mi izbdve;ti de vrijma;ii mei nevizuti, cei ce duc rizboi in
minteaqi in inima mea gi carestaugatasI mi ucidirin insusiizvorul vietii
mele,in locul cel mai sensibil.
l Tegheazi cu tdrie s[ nu incolfeascdin tine trufia. Ea aparein.\irp*
V nesimtite.mai cu seami atuncicAndte superisi ifi ie;i rJinfirr: F*
altii, din cele mai neinsemnatemotive.
n 71inunatalucrarea Sfintei;i de-viatI-ditltoareiCruci asuprasufleLYltului nostruatinsde otravariului arati in chipul cel mai lirnpede
urmitoarele:1) c[ avem un suflet,fiintl spirituali. si lucrul acestaestein
afara oricirei indoieli; 2) cra^existispirite rele care actioneaz[ucigltor
asuprasufletuluinostru;3) ca Il avempe Dumnezeul;i Domnul nostrulisus
Sa,;i cd 4) El ne-aadusprin Cruce,
Hristosmereucu noi, prin dumnezetrea
prin patimile,ristignirea gi moarteaSa mAntuirea,cd a surpatprin Cruceputerea diavolului. Iati cdte dovezi desprindemspre folosul credin{einoastre
din minunatalucrarea de-viati-ddtltoareiCruci asuDranoastrd.
l9

ei ce trdiescviatl duhovniceasclvid cu ochii inimii cum unelteste

diavolul, cum ii cllluzesc pe oameniingerii p[zitori, cum inglduie
Domnul, prin putereSa, si fim supugiispitelor si cum ne aducemdng0iere.
entru a petreceziua toati sfdntl, in pace,fIr[ de picat, existi un singur mijloc: ceamai sinceri qi ceamai fierbinte rugiciune, dimineafa, indatdce ne-amsculatdin somn.Ea ni-L aducepe Hristos in noi, impreun[ cu TatIl si cu Duhul Sf0nt, si in acestchip di sufletului tirie pentru a
tine piept asalturilorriului. Dar pentruaceastatrebuies[ ne pizim inima.
neori, cAnd amiriciunea i1i cuprinde sufletul, ajungi si-ti doresti
moartea.SI mori e lesne si nici nu trebuie si astepfi prea mult[
vreme.Dar oareesti pregdtitpentrumoarte?Fiindcl nu se poatesd nu stii ci
dupi ce vei muri vei fi supusjudecdtii, dup[ cum 1i-ai triit viata (Evrei 9,
27). Nu esti pregltit de moarte gi, daci ar fi sI mori acum, a-i incepe sd
tremuri din toate midularele. Nu-!i bate gura degeaba,nu mai spune,,mai
bine ar fi sL mor", mai curdnd spune:,,cum sI mi pregitesc crestinestede
moafte,cu credinti, cu faptebune,indurAndcu inim[ usoari toatenecazurile
si amdrdciunilece sevor abateasupramea,ca si pot primi moarteaflrd frici.
ne?nfruntat,cu pace,nu ca pe o teribili lege a firii, ci ca pe o pirinteasci
chemarea pdrintelui ceresc cel firi de moarte in impdr[1ia cea firl de
sfir;it, fdcutl unui sfdnt, unui fericit?" Adu-fi aminte de acel bitrdn care
duceain spateo povar[ greaqi care,nemaivoindsi tr[iasci, a chematmoartea.Aceasta,ascultdndu-I,i-a ieqitin cale,dar bitr0nul, speriindu-se,nu si-a
mai dorit moafiea,preferind si-si poartemai departepovaracea grea.
id ?ninchipuire,cu ochii inimii, cum inima mea il inspirl pe Hristos in sine, cum Acela pitrunde in ea, aducdndu-i,dintr-o dati,
pacesi dulceald.Nu m[ voi lipsi de Tine, Iubitorule de oameni,Tu care esti
respiratiasi bucuriameal Bolnav sunt fdri Tine.
utem, oare,si. ne rugim mai repedefiri a diuna in vreun fel asupra
ruglciunii? Pot si o facl cei ce au deprinsrugdciunealluntrici, cea
.din inimi curati. Se cuvine ca in timpul rugiciunii inima si doreascisincer
ceeace cere;sd se pltrundl de adevirul cuvintelorrostite,iar pentruo inim[
curati acesteavin de la sine. Ea se poateruga si mai repede,dar numai cu
evlavie,deoarecegrabaca atarenu poatevitima rug[ciunea,adevirul (sinceritatea)ei. Dar cei ce n-au ajuns si se roagecu toati inima trebuie si se
roage firi grabi, astept0ndca fiecare cuvint al ruglciunii si-qi giseasci
ecoucorespunzltorin inimI. Dar cel ce nu a deprinspracticarugiciunii contemplative nu poate obtine cu usurinti aceasta.Iati de ce pentru unii ca
acestiatrebuiesd devini regulI obligatorierostirearari a cuvintelorrugiciunii. Agteapti ca tiecarecuvdnt si-ti trezeasciin inim[ propriul siu ecou.

20

..1,

1n inima omului seproducefie apropiereade Dumnezeu,fie indepirtaIrea de El si, in acelasitimp, pace ;i bucurie sau tulburare,spaiml,
ap[sare,viati saumoarteduhovniceasci.De celemai multe ori apropierease
producecind avemnecazurisi clnd doarDomnul, spreCarene indreptim cu
toatl inima, ne poateizbravide ele.Asa ni seapropieinima de El. indeplrtarea
survineatunci cAndnu ducem lipsl de nimic, cAndne bucurim de bel;ugul
bunurilorpdmdntesti,careil fac sI setrufeascilpe omul vechi.trupesc.Inima
omului pierdecredinta;i il uita pe Dumnezeu,Judecitorul si Binet[citorul
sdu,tocmai atunci cArrdomul devine avid de bogitie, de slav[, de faimi si
cind le-a obtinut pe trcestea.
Atunci uitl de nemurireasufletului,uiti datoria
de a-L iubi din toati inima pe Dumnezeu,pe fiecareom, ca pe sineinsusi.
$ac-umun om rlu, cAndvine sl-i cearl ceva unui om bun, bldnd si
smerit. pentru a-gi asigura succesulcererii. cauti el insusi sd se
asemeneaceluia,tot astfel si crestinul,cAndvine si se roageDomnului, sau
preacurateisale Maici, sau ingerilor si sfintilor, pentru succesulrugiciunii
saletrebuies[ se asemene,
pe cAtii estecu putintl, Domnului insusi,PreacurateiSaleMaici, ingerilorsausfintilor.Iati in ce constdsecretulca rugiciuneanoastrl sI-si ating[ scopulsi si fie grabnic auzitia.
umnezeu,Cel in trei ipostasuri,md vedesi mi aude.Esteconvingereacareirni insuflefesteinima cu prisosinfi, mi-o urnplede pace
bucurie.
M[ vedegi Maica Dumnezeu-CuvAntului,
imi auderugiciunilesi
;i
suspinelecdtreEa;i aceastaestetot o convingeremdngAietoare,
carese confirm.i necontenit in fapt. Umbla-voi intotdeauna, simtind pretutindeni
prezentasi ochiul lui Dumnezeu.
ovadl hotdrAtoare
c[ diavolul exist[ in lume o reprezinti faptul ci
oamenii nu simt, sau simt intr-o prea micl mdsuri (desi unii
incearcl sa simtl) mila lui Dumnezeuin fipturi, putercaLui proniatoaresi
riscump[ritoare. Existi deci si cel ce se impotriveqtedin rlsputeri la tot ce
e bun si drept.
nirea cu Dumnezeueste{elul de cdpetenieal vielii noastre,iar picatul se opuneacestuia,la modul absolut.De aceea,fugiti de plcat
ca de cel mai cumplit vrljmas, ca de cel ce ucide sufletul, pentruci o viatl
fdri Dumnezeuinseamni moarte.Sd ne p[trundem de menireanoastri, sd
finem minte mereucd obqtesculnostrustipdn ne cheami s[ ne unim cu El.
n creqtintrebuiesi aibl mai intdi de toateinimi.curati, pentrua-L
puteavedeape Dumnezeu.a$acum ni se arati El, cu dragosteape
care ne-o poartd si cu toate desdvArgirileSale; cu frumuseteaingerilor, cu
toati slavaStipdnei noastre- frumuseleasufletuluigi mirelia Ei de Maici a
lui Dumnezeu,cu frumuseteasufletuluisfinlilor lui Dumnezeugi cu dragos-

2l

teape careo nutrescei fa1[ de noi. Trebuies5-ivedemasacum suntei inqiqi,

trebuiesd vedem gi sd pitrundem adevirurile credinleicregtinecu toatetaineleei, si le percepemmirelia, si cunoagtem,de aselnenea,
stareasufletelor
noastregi indedsebisd ne cunoa$tempicatele. O inimi necurati, inchinati
spredobAndireacelor plmAntesti,nutrind in sinepofte ale trupului, pofte ale
ochiului qi poftireafaimei p[rmdnte;ti nu poatevedeaqi cunoaqtenimic din
toatecele de care am vorbit mai inainte.
ugiciuneaesteiniltarea minfii Ei a inimii citre Dumnezeu.Estelimpedeasadarci nu se poateruga cel ale cirui minte ;i inimi sunt legatestrins de cevapimintesc - bani sauonoruri- saua cdrui inimi sti in robia unor patimi- uri, invidie.AceastapentrucI patimilede celemai multe ori
inlintuie inima,dupl cum Dumnezeuo lSrgeqte,
dlruindu-i adeviratalibertate.
ste mai presusde orice inchipuirecum se unegteHristos Insusi cu
semnulCrucii, ddndu-iminunataputerede a stArpipatimile,de a-i
pe
izgoni demoni, de a da impicare sufletelorzbuciumate.Dupi cum tot mai
presusde inchipuireesteqi atuncicdndDuhul Domnului nostruIisus Hristos
se unestecu pAineasi vinul, preficindu-le in trup qi sAngesi cAndne cur[1eqte deslvArqitsufletulde picate, aducAndu-ipacecereasclEi linigte,fdc0ndu-l
bun, bl0nd,smerit,plin de credinli pornitddin inimd qi de nddijduire.Aceasta se explici in parte prin aceeacd Duhul Domnului nostruIisus Hristoscel
atotputemicsi atotziditoreste pretutindeniqi ci pretutindeniEl poate ,,si
chemela fiinli cele ce incl nu sunt" (Romani4,l7), cu atdtmai mult si faci
altcevadin ceeace este.$i pentruca o inimi pufin credincioasis[ nu-Eiinchipuie cd Cruceasaunumelelui Hristoslucreazd.
de la sine,gi nu prin Hristos,
nici singurdCrucea,nici chemareanumelui lui Hristos nu vor face minuni
atuncicdndcreqtinulnu il va vedeacu ochii inimii sauai credinteipe Hristos
Domnul qi nu va crededin inimi tot ce a s[v6r;it El pentrumdntuireanoastri.
Tata, Eu cu voi sunt in toate zllele,pdndla sfdr;itul veacului" (Matei
,,L28,20). Asadar;StipAne,Tu eqti cu noi in toate zilele;nu triim nici
o zi fdrd.Tine, flri prezentaTa. O, cdt de real ,sicdt de esenlialsdl[qluieqti
Tu in SfinteleTaine! Tu iei, Stlpdne,la fiecareLiturghie un trup intru totul
asemdnitorcu al nostru, in afar[ de pIcat, ;i ne hrines,ticu Trupul Tiu
dltitor de viafi. Prin SfinteleTaine e;ti intreg in noi, Trupul Tiu se une$te
cu trupul nostruqi Duhul Tiu se une$tecu sufletulnostru.Percepem,simtim
aceastdunire dititoare-de-via1d,linigtitoare;i dulce, Simlim ci, unindu-ne
cu Tine in SfdntaEuharistie,devenim acelaqiDuh cu Tine, dup[ cum s-a
spus:,,Celce se alipeEtede Domnul esteun duh cu El" (1 Corinteni6, l7).
Ne facem asemenea
cum ai zis despreTine
Jie, buni, blAnzi;i smerili, dupd
-Ll,2g).
(Matei
insuti: ,,Cdsunt bldnd qi smeritcu inima"
Este adevlratc[
adeseatrupul nostru cel viclean Ei nev[zitor sau st[panul veacului acestuia

22

caresll[$luiegtein picltosul nostrutrup ne $optefteci in SfinteleT'ainese

afli doar pdine ;i vin, nu insu;i Trupul, si insu;i S0ngeleDomnului,
chemdndin ajutor,ca pe nigtemartorivicleni,simfurilevizului, gustuluisi
rnirosului.Noi insl nu dlm ascultareclevetirilorcelui riu si cugetirmdupl
cum unneazi:la Tine, Doamne,totul estecu putinti; Tu creezitrupurileoamenilor,animalelor,pegtilor,pdsdrilor,reptilelor,ale tuturorflpturilor. N-ai
esti si toatele implinesti",si-Ti creezi
puteaoareTu. Care ,,pretutindenea
propriul TIu trup? Oarece sculptor.lucrdndstatuipentrualtii. n-ar fi in stare
sd-sifaci propriasa statuie?Si nu numaiatdt.Tu esti Cel ce poti prefaceun
obiect neinsuflelit intr-o fiintl vie, precum toiagul lui Moise intr-un sarpe.
nimic nu estela Tine cu neputinli. Oarenu-Ji poti faceTie Insuti Trup din
pAinesi vin, acesteafiind atAtde apropiatetrupuh"rinostrusi care.intrebuintate ca hrani qi bluturi, se prefacin carneasi sdngelenostru?Tu faci ?naqa
chip ?ncAtcredinla noastri s[ nu ne fie pusdla incercaremai mult decdtarn
puteasuporta;Tu nu prefaci un bulgire de pinrint in preacuratulTlu Trup
gi preacuratul
Tdu Sdnge,ci pdineaceaalbI. moale.curatdsi plicutd la gust;
nu faci SAngeleTdu din ap[, ci din vin, careseamdnila culoarecu sAngele
(vinul caree numit in Scripturra
sdngelestrugurelui(Sirah50, l7), pldcutla
gustqi careveseleste
inima omului.Tu cunostineputintanoastri,slabanoastri credinti si de aceeaai binevoitsi Te folosesti,in Taina'l'rupuluisi Singelui T[u, de aceleelementecare se potriveaucel mai bine. Si credemdeci
cu t[rie c[ sub aparentaplinii si vinului ne implrtdqim cu adeviratulTrup si
adeviratul SAngeale lui Hristos gi c5, in Taina Implrtdsaniei,Domnul va fi
cu noi ,,in toate zllele,pind la sfirqitul veacului" (Matei 28,20).
A m putea spune cI sufletul nostru este o reflectarea chipului lui
.l-l,Dumnezeu. Cu cAtaceastaestemai fideli qi mai clari, cu atAtsuf'letul ne este mai luminos si mai linistit. Cu cdt Dumnezeuni se reflectd in
suflet intr-o mai micd misurl, cu atat el estemai intunecatsi mai nelinistit.
$i fiindcd la noi sufletul e totunacu inima, se cuvine ca in ea si se reflecte,
prin sim![minte, prin recuno$tintanoastr[,adevlruriledumnezeie5tisi si lipseasc[cu desivdrqiretot ceeace ar puteareflectaminciuna.Simte dragostea
Taine,simteadevlrultuturorrugiciunilor:inilui Dumnezeuin preacuratele
ma noastri e ca o oglindi. Adevirul trebuiesi ni se reflectedeplin ;i exact
in inimi, precumobiectelelumii exterioareintr-o oglindl obisnuitri.
p bine.cum nu se poatemai bine. sd faci faptebune.Ornul bun este
Uimpdcat cu sine,esteprietenullui Dumnezeu.estegi altoraplicut.
Cel ce face binele atrageflri si vrea asupra-itoateprivirile. De ce?Fiindci,
atunci cAndsimti o mireasmi plicuti, te oprestif[rI sI vrei sd o miro;i. Privili infdliqareaunui om care stlruie in fapte bune,chipul slu. Cum aratirla
fa$? Ca si un chip ingeresc"Blindeteasi smereniase revarsi din el, pe toti
LJ

?i cucerestefiri si vrea cu frumusefeasa.Luali aminteqi cum vorbegte:rdsp0nde;tesi rnai mult buni mireasmil Parci v-ati afla fatl cdtrefatd cu sufletul lui, topiti de dulceafaunei dulci convorbiri.
ragosteaaduce lini;te ;i destindein chip pldcut inima, o thsuflete;te,in timp ce ura o chirce;techinuitor si o tulburi. Cine uri;te
pe altii, acelase chinuieqi se tiranizeazd.pe
sine;e prostulproEtilor.
Andtrupul v[ esteatinsdistrugitor de vreo boal[, nu cArtitiimpotriva lui Dumnezeu,ci mai bine spunefi:,,Domnula dat, Domnul a
(Iov l,2I). V-a1iobiqnuitsd vi
luat, fie numeleDomnului binecuvAntat"
consideratitrupul ca pe o proprietateinalienabill si nu estedeloc aga,fiindcd
trupul vostru estetemplu al lui Dumnezeu.
xistl, oare, o mai inaltl slujire decdt cea preoteasc5?Preotul
vorbegtemereucu Domnul ;i Acela ii rispunde; la orice ierurgie,la
orice rugiciune, Domnul di un rispuns. Putea-vaoare preotul, atunci cdnd
esteasaltatde patimi, s[ nu-qi aduci aminte cI patimile suntjosnice. necurate, mai cu seami pentru un preot, c[ nu trebuie sI le lase si pitrundd in
ini'mi, acolo unde trebuie s[ siligluiasci deplin doar Iisus Hristos?Preotul
nu esteom, ci ingel Toate cele lume;ti trebuie sd le lase deopartein urma
sa. DoamneIisuse! Imbrica-se-vorpreofii Tii cu dreptate(Psalmul 13L,9),
pentrua nu uita niciodati inalta lor chemareqi pentrua nu se lisa prinsi in
capcanelelumii acesteia;i ale diavolului,pentrua indeplrta de la inimile lor
grijile veaculuisi in;eldciuneabogiliei gi pofteledupl celelaltecarepltrund
in inima lor (cf. Marcu 4,19).
ulte gi felurite sunt ciile prin care diavolul ne pitrunde in suflet,
?ndepdrtdndu-l
de Dumnezeuqi cdutAndsi ne subjugecu intreaga-i fiinti intunecati, plini de ur[ si ucigltoare. Orice migcarea patimilor
devinepentruel o cale de accesgi nu scapl nici ceamai mici ocazieca sd o
foloseasci.Si caiie Duhului Sfdnt sunt de asemeneamulte $i felurite: calea
credinteisincere,a inimii smerite,a iubirii din toat[ inima de Dumnezeusi
de semeni;.a. Nenorocireaestec[ ucigltorul de oamenicauti prin toate
mijloacele sd puni stavili acestorcii. Cea mai obi;nuiti cale pe care ne
putemintoarcela Dumnezeu,noi picitoqii, cei ce L-am pdrlsit, ducdndu-ne
intr-o lari indepirtati, esteaceeaa trecerii prin grele suferinlesi a pldngerii
cu lacrimi amare.$i SfAntaScripturi, ;i experientaaratdc[,pentrua se apropia de Dumnezeu,plcitosul trebuie si sufere,s[ se tdnguiasci,sd verselaCrimi, sd-si vindece inima de fitlrnicie. ,,Pitrundeli-vi de durere.intrista1i-vdqi vi jelili" (Iacov 4,9). Lacrimile au putereas[ ne curefeintindciunea
inimii, iar suferinfelene sunt de trebuin$ fiindci prin ele scad,mdntuitor,
pornirile pdcitoaseale inimii. O inimd intoars[ spre sine poate vlrsa mai
lesnelacrimi de pociin$.

24

Oameniiau cizut in necredinti

fiindcI s-aulipsit de duhul rugiciunii
dnd diavolul ni se afld in inimd, simfim ceva ca o greutateucigltoare,neobiqnuitl,o pardde foc in piept si in inimi; sufletul simte
cI cevail str6ngesi c[ seintunec[; totul ne iriti; simtim repulsiefat[ de orice
fapti bun5;interpretlm anapodaorice cuvdnt qi orice gest ale altora fat[ de
noi, vedemin ele porniri impotriva noastrl, ficute cu rea intentie, olezare a
onoareiqi de aceeanutrim fali de ei urd adAnc[,ucigaqi, gdnd de mdnie qi
rizbunare.,,Dupdroadelelor ii veti cunoaste"(Matei 7,20). Sunt zile cdnd
duhul riu m[ tulbur[ gi pe mine.
amenii au cdzut in necredint[ fiindci s-au lipsit cu totul de duhul
rueiciunii saufiindcdnu-l au si nu l-au avut niciodatl.intr-un cuvAnt,pentruc[ nu se roagd.De aceeainima unor asemenea
oamenidevine
cAmpulin carepoatelucra in voie StipAnullumii acesteia.
diavolul.El este
gi st[pinul lor. Acegtia nu s-au rugat si nu se roagi Domnului sd coboare
asupralor roua harului dumnezeiesc(iar de darurileDomnului au partedoar
cei ce le cer). Inimile intinate dup[ fire, lipsite de roua insufletitoarea
Duhului Sfdnt se usucdsi astfel,pdlite de o teribil[ arEi$, cad, pAndla urm[,
mistuite de flacarile infernale ale necredinlei;i ale patimilor de tot felul,
diavolul neqtiind sd facd altceva decdt si afatepatimile, cele care intrefin
acestfoc gtozav,el salti de bucurievdzdndcum pier nefericitelesuflete,cele
rlscumpdratecu sAngeleDomnului, al Celui ce i-a surpatputerea.
ruglciune de dimineagi.Dumnezeule!Fic[torule gi StipAneal lumii, caut[ cu milostivire in ceasulacestaal diminetii asuprafipturii Tale impodobitdcu dumnezeiescul
Tiu chip. Fi ca ochiul Tiu si mi inviorezeqi sd vinl lumina Ta ceamai strilucitoaredecdtSoarelein beznasufletului meu, cel ticlloqit de picat. Ia de la mine intristarea gi lenea,
dlruieste-mi veselieqi vigoaresufleteasci,pentruca inima mea s[ sliveasci
cu bucurie bunltatea ;i sfin.teniaTa, nemdrginita-Ji miretie, desivdrsirile
Tale firi de sfdrqit,in toatl vremeaEi in tot locul. CI Tu e;ti Fdcdtorulmeu
Ei Stapdnulvielii mele, Doamne,;i Jie se cuvine slavl de la toatefipturile
Tale ralionale,in tot ceasul,acum qi purureasi in vecii vecilor. Amin.
in clipa cdnd omul, prin propria-i vointi, a crazutde la Dumnezeu,el
care fusesecdndvao vieluitoarede pe l0ngi casi, dar care s-a silbiticit, hlllduind prin piduri de nep[truns,el priveqtefiri chef citre locul viefuirii salede odinioari, preferdndintunericulpidurii, adici al lumii acesteia,
luminii vechiuluiloc, adic[ raiului dumnezeiesc.
ii vine sreu si se uneascicu

25

Dumnezeu,iar atunciclnd reusestesI o facd,cadeadeseoride la Dumnezeu.

Ii estegreu s[ creadi sincerin Dumnezeu;i in toatecateEl i le-a descoperit,
nu seingrijestesi pistrezein sufletnestrimutatceresculdar al credinpi.
aca Dumnezeupoart[ de griji, cu intelepciuneaSa proniatoare,fi6
lJ rulyi de iarbi. florii saufrunzeiunui copac.ldsa-ne-va
oarepe noi
in pirisire? Convinge-te,din toat[ inima, omule, ci insusi Domnul
Dumnezeu,in a Sa iconomie. se ingrijestede toati fdptura Sa, pAn[ la cea
mai de pe unn[. intelegeci ldngr fiecarefdpturdstdnevizut creaiorul. Dupa
crivinteleM0ntuitorului,Dumnezeuimbraci iarba campului(Matei 6, 30),
hrdnestepasirile cerului(Matei 6,26). cu ce nu ne inveseleste
Domnul pe
noi, fdpturileSale?Chiar si cu flori. Ca o gingagimamd,cu putereaSa atotfiitoare |i cu intelepciuneaSa, in fiecare prirndvari face si creasci pentru
noi, din nirnic,superbavegetalie.Si ne desfltdmcu ea gi sdnu uitim a preasla-r'ibunitateaCreatorului,Plrintele nostru ceresc;si rlspundem iubirii
Salecu inimile noastreiubitoare.
fr ine nu credein Dumnezeu,Cel ce ne scap[ din situatiile cele mai
\-, grele.cine se arati neincrezdtorsi slabde fire, acelanu vrea si dea
slav[ lui Dumnezeu,;i-L inchipuiecd nu vegheaz5,ci doarme,cd nu este
nici atotputernic,nici bun, acelaminte fat[ de DumnezeulAdevirului gi prin
aceastacadein cumplit picat. Cu deosebire,nu pot fi scuzateneincrederea
si scepticismulacestoradupi ce au vizut oameni care s-au invrednicit si
prirneascdnu o dati ajutor minunat de la Dumnezeu-Mdntuitorul.o, cdte
plcate md apasi!
f\ ur)rnezeuCel neviizutsi atoateficdtorvine in atingerela modul
I-l sensibilcu sufletul meu nevizut, care,in urma acesteiatingeri,se
umple de o minunati liniqte gi de o bucuriecereasci.Dovezi despreprezenla
lui Dutnnezeunu-mi aduc ochii (ca in cazul obiectelorobisnuiteale existentei),nici urechilepe caleacuvintelor;i sunetelorvocii, nu acesteafac si
ajungdla mine ,,semnale"de la Cel de necuprins;mi le aducesufletul,care,
ca si zic asa.se pitrundede Dumnezeu.
I tunci cCndse tulburi ;i i1i umple inima de dezn[dejderiuratea oafl' menilor,adu-ti amintec[ Domnul DumnezeuCel atotputernic;i
atotdreptte iubestenemlrginit si ci El rabdi o vrelneriutatea oamenilor,dar
candvine tinipul. o pedepsegte
dupr merit.Tu nu esti in staresd dispui,aqa
curnai dori, de tine,de gurata, de un singurmldular al trupuluitiu. Tindnd
seamade aceasta,gdndeqte-te
cum esteCel ce conduceintreg universul,tinAndu-iintr-o asemenea,minunati, extraordinari ordine, Cel ce stdpdneqte
tot neamul omenesccel cuprins de riutate ;i desm[tare,oamenii fiind gata
oricdnd sd se nimiceasci unii pe altii. dar in acelasitimp avAndparte, sub

26

stlpdnireaLui, mai mult de bucurii dec0tde supirlri. Cdt de atotputernic;i

de preainleleptesteDomnul, Cel ce cArmuiegtepesteo asemeneaimensdqi
feluriti multitudine! Bizuie-tepe ajutorul Sdu la modul absolut.
ind este vorba de dumnezeiegtileTaine nu sta si te intrebi: oare
cum seint0mpld?Nu-[i estecunoscutcum a fdcut Dumnezeulumea
din nimic qi nici in aceastdprivinl[ nu poti Ei nu trebuiesd stii ceeace face
Dumnezeuin chip tainic. Taina lui Dumnezeutrebuies[ r[mdn[ pentrutine
tainI. fiindci tu nu egti Dumnezeu,nu pofi cunoastetot ceeace cunoa$te
DumnezeuCel atotputernic,a Cdrui intelepciuneestenesfArsitd.Tu eqti lucrul mdinilor Lui, neinsemnatalui creaturd.Jine minte cI a fost o vreme
cdndnu existanimic qi ci dupl aceeatot ce existdpdn[ astizi a fost creatdin
nimic de CuvAntul lui Dumnezeu:..FdrdEl nimic nu s-a f[cut din ce s-a
fdcut"(Ioan 1,3).
1)redati-v5, rugdtorilor,lui Dumnezeuinima. aceainimi iubitoare.
I. sincer[, cu carev[ iubili pdrinlii, bineflcitorii, prietenii,ceain care
simlifi dulcealaiubirii curate,nepreficute.
abiadaci ajungsi fie
J f neori.in timpul unei rugdciuniindelungate.
L,/ pldcutelui DumnezeucAtevaminute,celece suntrugiciune sinceri
;i adevlratdslujirelui Dumnezeu.Principalulintr-o rugdciuneesteapropierea inimii de Dumnezeu.cea caredi mdrturiedespredulceaprezen!6a lui
Dumnezeuin inimd
ie dupdcum Eu voiesc,nu dupdcum voieqtitu. Acestaesteglasul
Stlpdnului Dumnezeu,pe careil audemereusufletulnostruclzut in
p[cat gi carenu vrea si iasi din stareade intristarepe carei-o di picatul. Fie
asacum Eu voiesc:saute pocliestidin addnculinimii, pe misura picatului
sivArEitEi te intorci la calea viefii, cea pe care !i-am ardtat-oEu, sau supune-teunei pedepse,pe misura p[catului, aqacum fi-o va da dreaptaMea judecatd.Altminteri, plcatul pe care l-ai sivArsit te va chinui, ca unul ce este
o abaterede la poruncileMele. Sufletulnostruigi va afla lini,steanumaiatunci
cAndva facein mod real gi din addnculinimii dovadl de poclintd, pe mlsura
picatului s[vdrqit, sau va suportapedeapsadumnezeiascdcorespunzdtoare.
O, st[pAnireatotputernicd;i atotdreapt[a Dumnezeuluinostru,ceacarec0rmuieqtiin chip nevizut nevizutele noastresuflete,Tie se cuvine toat[ mlrirea! SlavdJie, Doamne,MAntuitorulnostru!Facd-sevoia Ta!
At de repedeqi de u$orne poatemAntuiDomnul nostru! intr-o clipe nebdgatein seamd.Adeseaam fost in timpiti, pe nea$teptate,
pul zilei un mare pIcltos, iar seara,dup[ rug[ciune, am mers la culcareindreptatgi mai alb decdt zdpada.prin darul SfAntuluiDuh. cu inima plina de
dulceati si de o adAnc[pace.Cdt de uEorii esteDomnului sI ne mAntuiasc5,
4n
LI

in searavielii noastre,in amurgul zilelor noastre!Mintuieqte-m[, mAntuiegte-mi, o, PreabunuleDoamne,primeqte-rniin cereascaTa irnplr[1ie. Totul
iti estecu putinfi. Sluga,,pentrustlpAnulslu stl saucade.Dar va sta,clci
Domnul are putereca si-l facl si stea"(Romani14,4).
l-teea ce estede ceamai rnareimportantdsi reprezintl elementulvital
\r.-, pentru orice fipturi, aceeas-a ascunsde citre Creatorin adAncul
flpturii. Putem observaaceastapretutindeni.Bunioarl la om. Sufletul este
alezarin chiar mijlocul fipturii sale,in inim[, de aceease si spuneadeseain
loc de suflet - inimi si in loc de inimi - suflet. .,N{dhnite duhul in mine ;i
ziinima mea incremenit[inlluntrul meu" (Psalmul142,4),.,lnimI curatra
desteintru mine, Dumnezeule,si duh dreptinnoie$teintru celedinliuntru ale
mele" (Psalmul50, l1).
T\ umnezeulnostru esteDumnezeulmilei, induririlor si al iubirii de
L/6nmsni (Psalmul102,8 $.a.),$i nu Dumnezeulchinurilor;i al pedepselor.Chinurile vin ca o consecinli a picatului, ele fiind ;i parteaacelor
fiinte flri trup carel-au plrlsit pe Dumnezeu.De aceea,daci te c[ieqti, sincer, din inimi, poli credeci vina pentruchinurile qi suferinteletale o poartd
plcatul qi diavolul, dar nu numai acestea,ci ;i tu insuti, fiindcl diavolul nu
1i-arfi putut facenici un riu daci n-ar fi gisit cevain tine de caresi se agafe.
nim[nui slava
Q unt un Dumnezeuzelos...(Ie;irea20, 5). ,,Nu voi da
(Isaia
devin o reaslavei
ale
Domnului
rJ Mea"
42. 8\. Acestecuvinte
litate atunci cdnd slava lui Dumnezeu.care lucreazdin mine prin Sfintele
Daruri, o atribui, in sineamea,altcuiva,saula altceva,neaduc0ndu-lLui recunogtinfi, din toati inima. Atunci devine Domnul zelos pe slavaTainelor
Sale,intotdeaunaminunate,ddtitoare de viafi. $i atunci sufletul meu va fi
pedepsitprin dreaptaSa Judecat5,cu toiag plrintesc. Atunci audeel deslusit
cuvinteleDomnului:..Nu voi da nimlnui slavaMea". .,Pentruci nu-mi dai
Mie slavacare mi se cuvine, cea pe care o vezi tu insuli atdt de limpede in
Tainele Mele, lovi-voi lluntrul tiu cu toiagul dreptitii Mele si prin aceasta
te voi face s[ qtii qi s[ crezi cranu voi da slavaMea altcuivaniciodatl. Eu i1i
cur6! picatele gi i1i fac sufletul mai alb decdtzapada,cu SdngeleMeu. Iti
aducin suflet pacegi bucurie.Te incilzesc gi te alint ca o mamd pe pruncul
siu, pun in tine bl0ndefeagi smereniaMea. Umplu de dragosteinima ta. Te
prefac,ili dau o alti infiliqare, spre propria-1iuimire, ca si te faci om nou,
duhovnicesc,;i cui altuia i-aq putea da slava faptelorMele? Fiindcd Eu
rimAn vesnicneschimbat:
nu esteca omul,ca sI-L minfi, nici ca
,,Dumnezeu
(Numeri
parl
omului
ca
si-i
riu"
23,l9).
fiul
umnezeuCel nevizut lucreazi asuprasufletuluimeu, ca Ei cdnd ar
tot
fi vizut si ca si cum s-arafla aieveain fala mea,cunoscAndu-mi

28

ce gandescsi tot ce simt: orice lene ascunsi ;i orice indlrltnicie, orice

patiml iqi primegteintotdeaunapedeapsacuvenitl. in general,daci dispozilia mea liuntricl nu estevrednicl de Dumnezeu,de sfinteniaLui, inima se
simte pedepsiti ca de un foc dogoritor,iar atunci cAndsunt vrednic mI simt
vesel;i linistit.
11 rice s-ar spune,omul devine uneori din cale-afari de supiricios si
\r.-f de rdu nu fiindci e in firea lui si fie aga.ci fiindc[ diavolul s-a strSduit din rlsputeri s5-l faci as.a.Observali-vl pe voi insivi, observati-isi pe
altii atuncicdnd devin irascibili si r[i, c6nd voi inqivl s,iei a1ifi fost in stare
sI faceti una cu pimdntul pe cinevacarevi dusmlneqtein mod real saunumai vi s-apirut cI o face.Comparafiaceastdstarecu linipteacarevI cuprinde qi ii cuprindeqi pe allii (uneori foarte repede,pdn lucrareaingerului p5zitor), blindefea,bunltateade caractercarereaparla propriavoastri persoanI saula altii, trecereade la o anumitl starela contrariulei. Vd veti spunein
sine:acestapareun alt om, nu seaminl cu cel carecu pulin timp in urmi era
plini de mAnieqi riutate.Acestom estecel .,dincareiesiseridemonii...sezAndjos, la picioarelelui lisus" (Luca8, 35) (adicl blAndsi smerit),cumintit
gi intreg la minte. Oares[ nu se mai afle in el nici urml din vecheariutate si
din nebuniade mai inainte?Unii taglduiescexistentaduhurilorreie. Dar
asemeneacazui precumcelede mai susdin viala unor oameniaratl limpede
cI ele exist[. DacI fiecare efect are propria sa cauzl ;i daci pomul se
cunoagtedupl roade,cum ar puteasi nu se vadi in cineva,careestecuprins
de o furie dement6,duhul riu care lucreazd,in el qi care nu se poatemanifesta decAtintr-un mod care ii esteintru totul propriu. Poatecineva si nu
recunoasclin dezllntuireade ur[ a cuiva pe incepdtorula toat[ riutatea?Mai
mult decdtatAt,omul care s-a molipsit de t0fnI qi iritare si care emandurl
simte desluqitin piept prezentaunei forle malefice;ea ii producein suflet o
cu totul altl staredec0taceeade care vorbesteMintuitorul, referindu-sela
prezenlaSa: ,,C[ci jugul Meu e bun ;i povaraMea esteuqoari" (Matei I 1,
30). CAndesteprezentcel riu, te simti ingrozitor, simti o apisaretrupeascl
si sufleteascd.
ea mai frecventdcererecare se face in biserici prin giasurilepreo\r.-, tilor, citetilor, cflntiretilor estesi fie miluiti. Ce inseamni aceasta?
inseamn[ci toti cei ce ne aflIm in biserici meritlm pedeapsa
clumnezeiascii
qi cd primul lucru de caretrebuiesi ne aducemamintecand venim la biserici estecd suntempicdtogi qi cI ne-aminfitisat inainteaDomnului cerului si
pimdntului, Flcitorul qi Binefdcitorul nostru,Cel pe Care il mdniemin fiecarezi qi in fiecare ceascu flridelegile noastre,ca si-i ceremmild, fiecare
pentru sine Ei - in duhul iubirii cre;tine- si pentrualtii. Rugiciunile pentru
miluire pot fi mari saumici, precum;i de cererestdruitoare.
intrucdtin biseri-

29

ci nu se rostestenici un cuvAntde prisos,in timpul ectentercereni stdruitoare

se cuvinesi ne rugirn cu gi mai multi tdrie lui Dumnezeu,din adAnculsufletulur, cu zdrobirede inimi, dupi cum se spuneqi la inceputulacesteiectenii:
,,Si zicemtott clintot sufletulqi din tot cugetulnostru,si zicem".in acesttimp
trebuiesi jasim deoparlericeala qi neatenliainimii qi, arzdndde duhul smerenier, stincl numai ochi gi urechi, sd inillim citre Creatorcea mai fierbinte
rugiciuneca si ne miluiasci pe noi, picdtoqii.Dar ce observimin timpul ecteniei cererii stiruitoaresi al celei mari, in timp ce liturghisescsfinlilii slujitori
si cinti cintiretir: ca de obicei,rugitorii suntneatentisi indiferenfi.
dupi o rugiciune nevredA rat dupl o impirtisire nevrednici, cdt si
llnici
si rece.sufletulboleste.InseamnicI Domnul nu ne-aintratin
inimi, cd L-arn jignit cu necredinla;i r[ceala inimii noastresi ci inglduie
duhurilorrele si ni se cuibireasciin inim[, ca si ne faci sd simtim deosebireadintrejugul Siu qi cel al vrijma;ului.
4^t e adevlr insplimintltorl Pdcdtosiicare nu se cliesc pierd dupl
\- moarteorice posibilitatede a se achimbain bine, adic[ rlmAn mereu pradi chinurilolveqnice.Picatul inseamndchin.Cum s-arputeademonin ntoclulcel mai distinctprin stareain care se afli unii p[c[tosi
straaceasra?
plcatuluiinsuqi:de a-lline pe om in prinsoareqi de a-i
si prin caracteristicile
bloca toateciliie cleie;ire din el. Cine nu qtieoarecit de greu ii vine picltosului,atuncicind estelipsit de un anumedar de la Dumnezeu,si pdriseascd
caleapicatului pe care a indrigit-o atat ;i s[ aleag[ caleavirtulii?! Cat de
adinc i;i slobozestepicatul ridicinile in inima picitosului gi in toati fiptura
lui, cum ii impune acestuiapropria sa viziune, denaturat[,asupralucrurilor,
inf{igindu-le pe cele mai rele dintre ele intr-o lumin[ ispititoare.Stim de
cI de cele mai multe ori plcitoqii nu se gAndescsd se indrepte,nu
asemenea
se socotescpe sine mari plcltoqi, l[sdndu-seorbili de trufie si egoism.$i
ce vine de la
chiar atunciclnd se consideri picitogi, cad in aceadeznildejde
iacl,carele invlluie minteaca o pdcldinlbugitoaresi le inriie;te inima.Daci
nici un pic[tos nu s-ar intoarcela Dumn-ar lucra in el harul clumnezeiesc,
picatul areinsu;ireade a ne intunecamintea;i de a ne lega
nezeu,deoarece
picioare.
Dar timpul si locul cdnd putem primi lucrareaharuclemAini si de
lui estedoarin aceastiiviati. Dupi moarte,numairugiciunileBisericii,cele
ficute pentru picdtosii care s-auc[it, pot lucra asupraacelor sufletecare se
arati primitoareharului,luminii faptelorbune,ceape careau dus-ocu ei dincolo, sufletepestecare poatesi coboareharul lui Dumnezeusau si lucreze
cucernicelerugiciuni ale Bisericii.Neindoielnic,plcltoqii carenu se ciiesc
r[mAn fiii pierzirii. Ce-mi spunepropria-mi experientXatunci cAndmi aflu
prins ctepicat? Mi se intAmpl[ uneori si mi chinuiescziua intreagi si si nu
nt[ pot inirlta cu inimi curati, fiindci plcatul md inriieste, mi face sXnu md

pot bucurade milostivirealui Dumnezeu;mi pdrjolescca in foc, dar r[mAn

de bun[voie in el, fiindci p[catul mi-a legatputerea.M[ simt ca gi cum a'sfi
inl5ntuit in mine insumi, nu suntin stares[ mI pot intoarcecltre Dumnezeu,
pdn[ cdnd, v[zdndu-mi neputinla qi smerenia,lacrimile mele, El nu se va
milostivi de mine Siimi va trimite harul Siu. Nu zadarnicomul predatpicatului estenumit legat cu legiturile intunericului(2 Petru2, 4).
iata ta sufleteasciseimparlein mod distinctin dou[ stdri,intre care
existi o profundl deosebire.O stareesteaceeacareinseamndpace,
bucurie,inim[ largdgi deschis[;o altae ceain caredomin[ suferinta,spaima,
iar sufletul se simte in strdmtorare.Cea dintdi stareesterezultatulacordului
desivdrsitdintre suflet qi legile Creatorului.La origineacelei de-adoua stdri
stdincilcarea sfintelorsaleporunci.Pot observasi observrealmentecum incepeo staresaualta.Presimtqi pe una,si pe cealaltl. $tiu ce seintimpll intotdeauna:daci stdrpeqtide la inceputs[mdnlaniscitoare de suferinldgi strflmsufletului.
torare,stirpe;ti qi roadeleei, adic[ suferinlaEi strAmtorarea
voi singuri bine cd Hristos Iisus esteintru voi?
Cl au nu v[ cunoas,tefi
(2 Corinteni13,5). Cu adevirat,
,,) Afurd daci nu sunielinetre-bnici"
pAni
acum
am fost netrebnic;nu mi-a trefapt,
De
in
mine.
triieqte
Hristos
cut prin minte ;i n-am stiut bine cd Domnul estein mine. El, Cel Atotsfdnt,
Se aratd atdt de prevenitorfa![ de mine ;i fa1[ de cea mai mic[ scldere a
inimii mele. El deqteapt[in mine hot[rdrea de a-mi elibera sufletul de cel
mai neinsemnatgermeneal pdcatului,carear puteasi incolleasci.Dar - vai!
- Satanam[ pAndeqte
la tot pasul,gatasi mi ?nghitd,md disputi cu Domnul.
oag[-te pentruiertareapicatelor altoraasacum te rogi pentruiefiarea propriilor tale greEeliatuncicdnd,cu sufletulcople;it de durere
;i apisare,simfi in tine nevoiasd te rogi lui Dumnezeu,cu zdrobirede inimd,
cu sinceritate,cu lacrimi, cerdndu-imilostivire. Roagi-te pentru rnAntuirea
altoraintocmaicum te rogi pentrua ta. Daci vei izbuti sdfaci aceasta iti va
".i daintra in obiEnuin$,vei primi de la Domnul belqugde daruri duhovniceSti.
rurile Duhului Sfdnt,careiubegtesufletelecelor ce arati compltimire fali de
m0ntuireaaltora,deoareceEl Insu;i, Duhul Sfdnt,dorestein tot chipul mintuirea noastr[ a tuturof, numai si o dorim ;i noi si nu fim tnvArtosatiIa inimi. ,,insuqiDuhul se roag[ pentrunoi cu suspinenegriite" (Ronlani8,26).
eseoriauzim din gura altora sau citim in c54i scrisede al1ii unele
6
I-,f lucruri pe care Dumnezeuni le-a imp[n[qit gi noui, pe care le-am
p[strat in minte ;i in inim[ saucltre caream nlzuit. Altfel spus,ne descoper,im adeseaaltoraunele dintre cele mai scumpeg0ndurigi ne vine sI credem
ci ne-au fost luate, c[ noi le-am gdndit prima dat[ si ci ne apartin numai
rnoui.Convingeriegoiste!Fiindci DomnulrafiuniiesteUnul, Duhul Siu este

31

Unul, Care lucreazl in toti cei ce cautl adevirul. Si oare nu tot Unul este
Luminltorul nostru.,,Carelumineazi pe tot omul carevine in lume" (Ioan 1,
9)? Slavi Dumnezeuluiunic, slavl Celui ce ne iubeqtepe toti qi ne imparte,
prisositor,darurileSaleduhovnicestisi trupesti!Slavi Celui ce nu cautl la
fata omului .siCareisi deschidetaina iubirii Sale,a atotputerniciei,a infelepciunii, ceadescoperitlpruncilor(Luca 10,2l ).
q finlii lui Dumnezeustau aproapede inimile credinciogilorqi, aseI menicelormai buni ;i mai apropialiprieteni.suntgatasI sari grabnic in ajutorul celor credinciogi;i cucernici,care ii cheami cu credinti qi
dragoste.La ajutitorii pimAntestitrebuie,de cele mai multe ori, si apelezi
insistentEi s[ le astepfiuneoririspunsul vreilte indelungati,in timp ce dupi
ajutitorii cere;ti nu trebuiesi umbli si nici s[ le asteptirnultdvremerispunsul. Credintarug[torului poatesi gi-i aducl intr-o clipl in inim5, ei ne pot da
neintArziat,dupi credinti, ajutorul cerut. cel duhovnicesc,se intelege. O
spun din experienlL Am in vederecazurile frecventecdnd s-a oblinut izblvire de nevoi qi supiriri sufletegti,chem0ndu-se
ca mijlocitori ;i apir[tori
sfinlii, Ei mai cu seami nrijlocireaStlpAneinoastreNiscitoarea de Dumnezeu.S-arputeaca unii s[-mi spunl ci in asemenea
cazuri a lucrat pur ;i simplu credinta,sauconvingereanestrimutati, decisl, a omului ci va fi izbdvit
de necazuri,deci nu mijlocirea sfiintilor inaintealui Dumnezeu.Nu estea$a.
Din ce-ar putea rezuhaceeace susfin?Din faptul c[, dacdnu voi chemacu
o rugiciune porniti din inimi sfintii pe care ii ;tiu (firI a le acordanumai
acestoraatenlie),dacdnu-i voi vedeacu ochii inimii. nu mi voi alegecu nici
un ajutor, oricAtdincredereas aveaci pot sI rnI mAntuiescgi flra ajutorul
lor. Eu simt limpedeci am primit ajutor prin mijlocirea sfinlilor pe carei-am
invocat,in virtutea credinlei mele vii, a increderii pe care o am fa96de ei.
Aceastase intAmpldintocmaica in ordineaobi;nuitI a lucrurilor plmAntesti.
Mai intdi imi vId ajutltorii prin credinli porniti din iniml, apoi, dupl ce
i-am vizut, ii rog tot din inim[ qi flri a-i vedeacu ochii trupului, ci fiind convins in sine de prezentalor. Apoi, obtinAndajutor nevlzut, f5r[ a-mi da seama cum, dar simlindu-l cu sufletul,primesco datl cu aceastasi convingerea
neclintitdcd acestajutor vine de la ei, nu de la altcineva,asacum bolnavul
vindecatde un anumit doctor esteconvinscd acel doctor l-a flcut sdndtosgi
ci nu s-ainsdndtoEitde la sine,ci ajutatde acel doctor.Totul se produceat6t
de simplu, trebuiedoar sd ai ochi si vezi.
Q unt om, in mine lucreazi necontenitmila, dreptateagi adevirul lui
tJ Dumnezeu.Dumnezeum[ miluieqte qi imi di liniste. O dati mi
pedepseqte
qi md cearti cu necazuri,pentru aceleporniri ale sufletului care
ii sunt potrivnice. E plin pimAntul de oameni aseinenimie. Deci ;i in ei
JZ

Domnuliqi arati mila Sa.adevirul ;i dreptateaSa,ca ;i in mine.I)umnez,eu

lucreazdtoatetn toli (l Corinteni 12,6).
Q I nu creadl cinevac[ picatul e cevalipsit de importanti.Nu, picar*) tul esteun rlu teribil,el ucidesufletulsi acum,si in veaculce va s[
vinl. ln veacul viitor picitosul va fi legat de m.tini si de picioare(din punct
de vedereal sufletului) si va fi aruncatin intunericulcel mai dinafari. dupl
cum cuvAnteazd
Mdntuitorul:,,Legafi-lde picioaresi de nlAini gi aruncali-l
in intunericulcel mai dinafari" (lvlatei22. 13).Aceastainseamnici el si-a
posibilitateade a-si folosi liber capacitdtilespirituale,
pierdutcu deslvArq;ire
care au fost createanunlepentruo activitateliberd,suferindprin aceastaun
ucigitor blocaj al oricdrei activititi indreptatespre slvirqirea binelui. Pic[o anumitdputerea sufletului,dar in acela;itimp simteci
tosulisi recunoaqte
ea ii estelegati in lanluri ce nu pot fi rupte. ,,Cel flri de lege esteprins in
lanturileflridelegilor lui ;i de funiile plcatelorlui esteinfi;urat" (Pilde 5,
la acesteaingrozitoarelechinuri carevin de la piicateleinsele,
22). Adrdugati
de la constiintanechibzuinteide cares-afdcut vinovatin timpul vietii, de la
de a-L fi rn0niatpe Creator.Si in veaculnostruplcatul inlintuie
convingerea
si ucide sufletul.Oarecine dintre oameniicu fricd de Dumuezeunu stie ce
durereqi ce apisarecuprindesufletul.ce foc chinuitorpirjole;te rirunchii
celui ce cade ?n picat? Inlintuind si ucig0nd sufletul vremelnic,plcatul
poatesi-l ucidi pentrutotdeaunadacl nu ne clirn din toatl inima pentrupdpe viu a faptuluic[ pIcatelesi firidelegile noastre.Iati, deci,demonstratia
catulpoateucidesufletul;i vremelnic,dar si ve;nic. Dacdcinevadintreoamenii cu fricl de Dumnezeus-arintAmplasi meargl la culcarefira si se ciiascl de vreunplcat saude unelepicate slvlrsite in timpul zilei si carei-au
chinuitsufletul,omul acelaseva chinuitoatl noaptea,plni c0ndnu seva cii
din toatl inima ci a picltuit (;tiu din experienfl).Chinul p[catuluiil va face
si nu se bucurede dulceatasomnului,fiindci isi va simti sufletulaplsat,
legatcu funiile picatului.S[ presupunem
;i c[ cinevas-adus si se culceclupI ce va fi sivdr;it un pdcatoarecare,torturatde con;tiinta aceluipicat si cd
il va lovi ?ntimpul noplii moartea.E limpedecI sufletulaceluiase va muta
in celilalt veac?nchinuri si, fiindci dup[ rnoartenu existl pociintd.el se va
chinui acolo pe mlsura plcatelor s[vArsite.Despreaceastaaducemdrturie;i
Sfinta Scripturi (Matei 25, 46: Rornani2. 6, 9,2 Corinteni5, l0 s.a.).
6oartI-ti de grijl, fii atentla patimiletale,indeosebiatuncicAnde;ti
precum cArtitele
-F ta tine acasi, un<leele ies nestdnjenitela vedere,
Cdndnu suntemin mediul nostrude acasi,paticAndse simt neameninfate.
mile cautl de obiceis[ se ascundisubo mascl mai respectabill,iar acolonu
mai avem posibilitateasi punernpe fugl acestec0rtite negre care sapdla
terneliaintesrititii noastresufletesti.
aa

J- )

,A

f n sufletul unui om evlavios, cu frici de Dumnezeuse stabileqtepe

Inevlzute o comuniunesufleteascicu Dumnezeu.Asemeneaunui tat[
sau unui preceptorsever,Dumnezeufie cI ne incuviinleazl,,fie c[ ne condamn[ gdndurile,dorinfele,intenfiile.Ne spune:astae bine!, sau:astae rdu!,
pentruceeace am
ne rlspldteEtepentruceeace am f[cut bine, ne pedepseEte
fdcut riu. Toate acesteasufletul le simte indati.
f ncepe sd tii poruncile,mai intdi cele care se referi la lucrurile mici,
lca si le poti fine;i pe cele care^sereferi la lucrurile mari. Lucrurile
mici duc intotdeaunala lucrurile mari. Incepecel pufin s[ 1ii poruncapostului de miercuri si vineri, sauporunca a zeceadin Decalog,in carese vorbeqte
de gAndurilesi poftele rele, gi vei putea line toate poruncile, iar cine este
necredinciosin cele mici rimdne necredinciossi in cele mari.
mule, cel ce !i-ai legat toatevisele de viala cea stricdcioas[qi care
nu te glndegti la viafa cereasci,cea fdr[ de sfirgit! Cugeti ce inseamn[ viala ta vremelnicd.Este o continu[ acumularede combustibil (am
in vederehrana)pentruca focul vielii noastres[ nu se stingi ;i s[ nu scad[,
pentruca qi casanoastrl (adici trupul) si aibi cildur[ Ei pentruca viala trecitoare a trupului nostru si fie menlinuti cu acelesubstan{enutritive provenite din organismulaltor fiinle vii, clrora li s-a luat viafa pentru a da viali
propriului nostrutrup. In realitate,viala ta, omule,nu-i decdto efemer[ pdnzd de plianjen. Pentrua o face trainicd,ii dai tainul de doui ori pe zi (adicd
prinzi puterede doui ori pe zi cu mAncareqi biuturi), Eiin fiecarenoapteifi
zXvor[qti sufletul in trup, linnnd inchise simlurile trupeEtiaqacum ai trage
obloanele,pentru ca sufletul si nu se afle in afara trupului, ci ca s5-l
?ncilzeascigi si-l 1in[ viu. Viala nu-i decdto pdnzdde plianjen gi ce uqorse
rupe! Smere$te-te;i fii evlaviosin fala vielii celei flri de sfdrEit.
devirul estein egaldmisuri o temelie;i un elementdiversificator
a tot ce estecreat atAtpentru propriile noastrefapte, cele dinl5untru
;i cele dinafari, cdt ;i pentru tot ce existi qi, in special,temelia rugiciunii.
Fie ca toati viafa si 1i se intemeiezepe adevlr, toatefaptele,toate gdndurile
si toatedorintele.

trlduili-vi sdpetrecelimicar o zi linind poruncilelui Dumnezeuqi vd

vefidaseamasinguri.Vi va spuneinimacebineestesi facelivoialui
Dumnezeu(iar pentrunoi, a face voia lui Dumnezeuinseamnl viali, inseamni
fericire veEnicl). Iubifi pe Domnul din toatl inima, micar aqacum vi iubili
rudele Eibineflcltorii; prelui1i,pe cdt vi sti cu putinfi, dragosteagi bunivoinla
pe carevi le arat[, marile gi nenumlrateleSalebinefaceri(c[uta1is[ p[trundeli
acesteacu inima: cum v-a trezitlaviafi, fdcdndu-vI plrtaEi tuturor bundtlgilor,
cum vi rabdl, la nesfdrqit,p[catele, cum vi le iart[, la nesfdrqit,aqteptdndu-vi
pociinla ceadin toatl inima, tn putereapitimirii pe Cruce Eia mo4ii Fiului lui

34

Dumnezeu,cel Unul-Nlscut; amintiti-vdde fericireacea vesnicdpe care v-a

figlduiro dac[ ii rimdneli credincioEi).Apoi, iubili pe fiecareom ca pe voi
insiv5, adic[ nu-i refuzalinimic din ceeace faceli pentruvoi, alungati-vl din
iniml orice amintire a r[ului pe carevi l-au fdcut al1ii,dupl cum si voi ati vrea
ca altii si uite r[ul pe care l-ati ficut voi lor; si nu nutrili voi insivd ginduri
necinstitesi ticlloasegi nici si nu le atribuitialtora;considerafi-iqi pe altii bine
intentionali,a$acum vd considerafivoi insivi, faceli altoraceeace faceli pentru voi, saucel putin nu le faceli ceeace nici vou[ nu vi facefi,si veti vedea
ce mare liniqte ;i fericire vi va cuprindeinima. Vi veti afla in rai inainte de a
cunoa$teraiul, v[ veli afla in ceruri inainte de a cunoaqteraiul, in raiul de pe
pimdnt. ,,impdr[1ialui Dumnezeuesteinliuntrul vostru" (Luca 17,21), zice
Domnul. ..Celce rlmdne in iubire rImAnein Dumnezeu$i Dumnezeur[m6ne
intru el" (Ioan 4, 16), zice Apostolul.
/\
f nchind-telui Dumnezeuin duh si adev[r.Zici. bunioari, dupi cum se
numele ldu. Doresti. oare, intr-adev[r si se
Icuvine, sfinteascd-se
sfinleasc[nurn"i" bomnului prin faptele cele bune ale oamenilorqi ale tale
insuti? Spui vie tmpdrdyiaZa. Doreqti,oare.cu adevirat si vin[ impar[1ialui
Dumnezeu,te doreqtipe tine locas al Duhului lui Dumnezeusi nu loca; al
picatului? Nu cumvai1i estemai dragi vietuireain picat? Spui Facd-sevoia
Ta, precumtn cer, a;a si pe pdmAnt Nu cumvacauli s[ faci voia ta mai mult
decAtvoia lui Dumnezeu?Nu-i asa?Zici: Pdinea noastrdcea de toatezilele
dd-ne-onoud astdzi.Nu cumva in inim[ spui altceva:n-am nevoie sd-1icer
Jie, Doamne;am destuldpdine,si 1i-oceari siracii; sau,din licomie, i1i doreEtimulte, nu te mulfume;ti cu pufin, ori cu ceeace primesti de la Dumnezeu? Nu multumim pentru ceeace avem Ei pentru ce trebuie sI mullumim.
Te rogi la Dumnezeu,zic0nd: $i ne iartd noud gre;elile noastreprecum si
noi iertdm gre;ililor no;tri. Nu cumva mintea te duce la altceva:eu nu sunt
Dumnezeuqtie ce mare p[citos; nu sunt mai rdu decAtaltii gi n-agaveanevoie si cer si-mi fie iertatedatoriile saupdcatele?Atunci cdnd te rogi, nu o
faci cumva purtdndnemullumiresaumdnie impotriva cuiva gi in felul acesta rugiciunea ta c[tre Dumnezeuesteobraznicde mincinoasd?Zici: si nu ne
ducepe noi tn ispitd, in timp ce tinzi tu insuli cdtre ispita tuturor plcatelor?
Zici: ci ne izbdve;tede cel viclean;dar oare nu trdie.stitu insuli in cirdlsie
cu cel viclean, saucu tot riul, al cirui incepitor estediavolul? Ia aminte,sd
nu spuni limba ceeace nu spuneinima. Nu-l minti pe Domnul c6nd te rogi.
Tine minte aceasta,ori de cAteori spui Rugiciunea Domneascdsau alte rugiciuni, ai griji si nu zic[ gura ceeace nu zice inima.
u cAtinima estemai curati, cu atdtestemai largd Eimai primitoare,
cu atdt primeqtemai mult pe cei cirora le poartddragoste.Cu c0t
estemai pdcitoasi, cu atdt devine mai strdmti si mai pufin in staresi-i cu-

35

prindi in sine pe cei pe care ii iubeqte,ajungind in cele din urmi s6 se iubeasci numai pe sine gi, chiar asa,s[ o faci in chip mincinos.Fiindcd ne iubim pe noi insine in obiectecare nu aduc nici un folos sufletuluinemuritor:
befia ;i altele asemenea.
iubim aurul gi argintul,desfrdnarea,
aci Domnul dI ditltoarei-de-viati Cruci o puterede neinchipuit.
6
I-,f nebiruitl, dumnezeiascra,
si ne mai mirdm ci poate da putere de
neinchipuit;i propriei noastrenaturi,pentrua o face si senascddin nou, prin
preacinstitele,infiicos[toarele qi de-viati-fdcitoareleTaine ale Trupului 9i
S0ngeluiS[u? O, cAt de mire! e;ti, Doamnel $i cit de minunatelucrurile
Tale! Nemlrginiti esteputereaTa! Orice atingeputereagi harul Tiu devine
de la sine de-viati-dit[tor.
acI vrei sd indrepti neajunsurileunuia,nu incercasi o faci bizuin6
I-f du-te pe propriile tale mijloace. Bunele noastreintentii pot cidea
adeseachiar din pricina noastri, a unor patimi cum ar fi trufia si a riutitii ce
vine din ea. ,,Arunc[ spreDomnul grija ta" (Psalmul 54,25), roag6-teCeLui
ce cearcd inimile si rdrunchii (cf. Psalmul 7. 9). din toatd inima, pentru ca
El insusi si luminezemintea rii inima omului. Daci va vedeac[ rugiciunea
ta esteplini de iubire qi porne;tedin toat[ inima, va indeplini, de bunl seami, dorinta inimii tale ;i vei vedeaindati schimbarela cel pentru care te
rogi. Aceastaesteschimbareadreptei Celui Preatnalt (Psalmul76, 10).
1-r ine dd culorile cele mai delicateqi care se potrivesccel mai bine,
\l- cine dd form[ perfecti ;i chip ales celor firi de chip, materiei
amorfe a pimintului, cine d[ florilor forme fir[ seamin?Atoateflcltorule,
dl-ne noui si putem siruta in florile pimAntului infelepciunea,bunitateaEi
atotputemiciaTa!
eosebe;tein tine Duhul dltltor-de-via1[ Ei duhul care ucide sufle5
I',1ur1. Cdnd nutreqtiin suflet gAnduribunei1i estebine ;i u;or. Atunci
simti in inim[ lini;te ;i bucurie;i ai in tine duh bun, Duhul cel Sf0nt; atunci
ins[ cAndeqtifrim0ntat de intenlii rele saude porniri ticiloase ale inimii,li-e
rIu, te simli impovirat; aceast[tulburarelluntrici i1i aratl cI ai in tine duh
rlu, duh viclean.C0ndduhul vicleanse afli in noi, simtim o str0ngerede inimi si o nelinistesi de celemai multe ori o maregreutatede a ajungecu inima
la Domnul, fiindci duhul cel riu leagi sufletul si nu-l lasd s[ se inalte la
Dumnezeu.Duhul vicleanesteduhul indoielii, necredinlei,patimilor, str0mtorlrii, intrist[rii, nelini$tii; duhul cel bun este duhul credinfei care nu se
indoieqte,duhul virtu{ii, al libertalii sufletegtiEi al ldrgimii, duhul pacii 9i al
bucuriei.DupI acestesemnecunoa$tec0ndai in tine Duhul lui Dumnezeu9i
cAnd ai duhul r[u; inalli-te cit poli de des cu inimi recunosc[toarecltre
Duhul Atotsfant,Cel ce te lumineazl si te insuflefeqte,Ei fugi din rlsputeri

de indoiald.de necredin{iqi de patimi, cele prin carene pltrunde in suflet

garpelerautilii, furul;i ucigdtorulde suflete.
A pur uneorisi in viata cregtinilorrAvnitoriclipe cind se indep[rteazl
.-l.de Dumnezeu,momentede bezni diavoleasci;i atunciomul strigd
cltre Dumnezeudin ad0nculinimii: de ce m-ai indepirtat,Doamne- LuminI netrecitoare-. de la fata Ta? Fiindci nipustitu-s-a asupramea strlina
beznda celui blestematpi rIu, Satana;sufletul rni se inlbusi in intunericul
chinuitorcel caremI face sd simt cazneleimparilieiintunericului- iadul. intoarce-md.Mdntuitorule,la lumina poruncilorTale.indreaptlcaleasufletului meu,m[ rog Jie din inimi.
SacX nu vei cunoastedin proprieexperient[cum lucreazl asuprata
l-! releleuneltiriale duhurilorrlului, nu vei cunoa$tesi nu vei pretui
dupi cuviintl binefacerilecare iti vin de la Duhul cel bun. De nu cunogti
duhul cel ucigitor, nu vei cunoastenici Duhul cel ditltor de viatI. Numai in
misura in carene dim seamade contrastuldintrebine si riu. dintreviati si
moarte, putem cunoaqtedeslugit binele si rlull dacl n-ai fost supus
inima ta nu-L va
necazurilor.primejdieide moane trupeascdsi sufleteascd,
cunoastepe MAntuitorul.dltitorul-de-viatd,Cel ce ne poateizblvi de necaviata.pacea;i
zuri si de moarteasufletului.O, Iisuse!Tu esti mdngAierea.
sporireaintru bucuriea inimilor noastre!SlavI lui DumnezeuCel Preainfelept gi Atotbun,Cel ce ingiduie duhuluirlului si morlii si ne ispiteasci;i sI
ne chinuie! Altminteri cum am mai puteaprefui mdng0ierileharului, ale
Duhului mingiietor si dititor de viati?
din
6 omnul Dumnezeu,Cel ce e insu;i Viat[ si viall prisositoare,
l-l vecie- cum spuneSfdntulGrigorie Teologul - a lucrat si lucreazl
prin trei Persoane;i s-astatornicitin acesteatrei, adici: DumnezeuesteTatil.
CuvAntulsi Duhul. Md intrebi cum pot fi in Dumnezeutrei Persoane?i1i
rlspund, nu inleleg, clarstiu cI asatrebuiesi fie Ei ci nu se poatealtf'el.MI
mai intrebi: de ce se nume$tea treia Persoanla lui DumnezeuDuhul qi de ce
trebuiesi fie o Persoaniaparte.atAtatimp cat $i flrl AceastaDumnezeueste
Duh? iti rispund. Duhul lui Dumnezeuestenumit duh in raport cu fiptura.
Domnul a suflat Duhul Siu ipostaticEi a ficut si aparl prin vointa Sa - a
Duhului de-viat[-fIcitor, un numir infinit de duhuri: ,,cu duhul gurii Lui,
toad puterealor" (Psalmul32,6). A suflatsi asupraneamuluiolnenesc,,;i s-a
ficut omul fiintii vie" (Facerea2,7);i din aceastisuflarese nascpinl astlzi
oameniiqi se vor naqtepAnI la sfirgitul veacului,dupl poruncd:,,cresteligi vI
inmullili" (Facereal, 28). Dac[ Domnul a creatprin Duhul Siu at0teafiinfe
carereprezint[ fiecareo iclentitate.o persoani,ar puteaoare sI nu fie El insusi o Persoanlsau o Fiinli care,ca s,ipersoani,si-l fi putut creape Duhul
lui Dumnezeuinsuqi?Duhul.sufldunclevoieste(Ioan3, S).Tineti seimadeci:
a-

3t

Duhul se nume$teDuh ca ipostasal Dumnezeirii.Dac[ existi o infinitate de

duhuri createca tot atateapersoane,ar puteaoareDumnezeuinsusi si rimdn[
fird Duh, firi a fi Persoanide-sine-stititoare,ipostatici?Dar Fiul, inlelepciuneaTatilui ceavie, lucr[toare,nu trebuiesi se afle in Dumnezeuca Persoan[? Ia aminte la tine. Esti o fiinli creati; ai fost inzestratcu o inteligenti pe
carefi-o admiri mul1i,faci adesealucruri pe drept cuvAntminunateEiprimqti
laudeca autor al acelorlucruri. Si totuqi,nu e$ti decAto fipturi neinsemnati
Ei neputincioasl.Stai deci si judeci: ar puteaoare si nu existein Dumnezeu
infelepciunea,inteligenlaunei persoane,ar putea oare Dumnezeusi nu fie
creator,si nu aib[ inlelepciuneaSa lucritoare qi care existl prin sine?Priveqtela toatecAteexisti in lume,cdt de inteleptsuntalcituite. Cum sevddeqte
in toate o inteligenfdfitrilde aseminare;cdt de inlelept sunt gdnditetoatecu
o nemaipomenitiexactitateEicu o acuratelefiri de cusur.Oarenu se vedein
toate acesteainlelepciuneaunui DumnezeuPersonal?Cum ar fi putttl crea
Dumnezeumultitudineade persoane,fiinle vii, rafionale,firi s[ fie El InsuEi
Persoand,izvorAnddin Sine o inlelepciune,,personali".Puteafi oare altfel?
Dac[ da, s-arfi potrivit oarecu perfecfiuneaabsolut[ a Creatorului?Deci, in
Dumnezeunu poate si nu existe o inteligen{5ipostatici, personal[,sau un
Cuvdnt ipostatical Tatllui, precum ;i Duhul de-viali-f5citor, Care purcede
de la Tatil si sIllsluieste in Fiul. Risuflarea* ta (,,duhul")estemateriall, impersonali;,,risuflarea"(duhul)lui Dumnezeu- Cel ce esteViata insdqi- este
Duhul personal,El nu se risipeste,rimdne intreg ;i di viafa.
dominalie a cirnii asupra spiritului se explicd printre
llefireasca
qi
prin
aceeaci spiritul pare a fi ,,ingropat"in carne,legat de
I \ altele
aceasta.Aceastaiese in evidenli indeosebiin raport cu slujirea lui Dumnezeu.Omul pare a se apropiade Dumnezeumai mult cu gura, cu trupul,
fals, nu I seinchin[ in duh qi adevdr.Intr-adev[r,trlim adeseaca ;i cum n-ar
exista in noi spirit, suprematreapti a desfrdnirii vddindu-sein om atunci
cAnd spiritul este sufocatcu totul qi cdnd omul rlmAne doar trup ;i nimic
altceva.,,Nu va rlmdne Duhul Meu purureain oameniiaceqtiapentruc[ sunt
numai trup" (Facerea6,3).Privili cu atenliein ce chip Il cinstescoameniipe
Dumnezeu:veti constatac[ trupul incearcdsi o ia inaintea spiritului. La
sfinli se vede ci spiritul precumpine$teasupra trupului, fiindci aceqtia
triiesc cu spiritul, nu v[d in lume nimic altcevadecdt spirit, infelepciunea,
atotputerniciagi bunltatealui Dumnezeuvidindu-se in toate.In orice fenomen, in orice lucru vid peceteaspiritului. La oameniexisti o preponderenli
considerabil[a trupului asupraspiritului qi ea aparein faptul cI ei recunosc
doar cele ce pot fi perceputeprin simluri, nu vld - cum se spune- mai departe de lungul nasului; omul sim{urilor, omul trupescvede lumea aproape
* Trebuie mentionatci in limba rusi cuvdntuldalzinseamni etimologicsuflare - n.tr.

38

ca si fiintele necuvAntltoare,iralionale;il lasdreceintelepciunea,putereapururea fiitoare, bunltatea Creatorului. Citeste Cartea SfAntd Ei vede in ea
numai buchea.CAndse roag6,minteaii zburdI, trecAndmecanicpestecuvintele rugiciunii, nu le pitrunde sensul,ignor[ artaruglciunii in duh Ei adev[r.
Trupul predomini qi sistemulde invilim6nt. (Niciieri nu se invati in scoali
ceeace reprezintl lucrul de clpetenie al practicii creqtine:cum sI ne rugdm;
se invafd oare undevacum sd-L vedempe Dumnezeu?)Trupul va continua
s[ domine lumea pdni la sfdrqitul veacului, astfel incAt ,,Domnul c6nd va
veni - si judecelumea- va gisi oarecredinti pe p[mdnt?" (Luca 18, 8), ca
si la oamenii lumii celei dint0i (necredinlaesteispravatrupului).
T\ umnezeuse bucurl atunci cAndomul descoperilucrareaSa in inil)
fiindci El estelumina si adevirul. Diavolul se teme grozav
*f
^ului,
d. u..urta, fiindcd el esteintuneric qi minciund.Iar intunericulnu se aratdla
lumin6, pentru a nu i se puteadescoperifaptele.Diavolul esteputemic doar
atunci cdnd se folosestede intuneric, de inqel[ciune,de minciuni. Da-i in
vileag minciuna,scoate-i-ola lumini si el va dispirea indatl. Diavolul il
atragepe om in toate patimile prin inseliciune; prin ingeliciune ii adoarme
pe oameni,ii face si nu vadd lucrurile in adev[ratalor lumini. Pestemulte
diavolului.
lucruri sti pusi acoperitoarea
.

T\ e ce oare sufletul picdtos nu primegteiertarede picate decAtdacd

I-f recunoaste,in adincul inimii, cdt sunt ele de iralionale,de primejdioaseqi de mincinoase?Fiindci inima inseamndsufletul.Asa cum, atunci
tot aqa
c0nd a sivirqit picatul, omului i s-a plrut pllcut si ,,respectabil",
atunci cdnd se c[ieqte de picat, trebuies[-l recunoasclvlt[mitor si cu totul
mincinos. Iar clinla, atunci c6nd are loc, aducedurere inimii, dupl cum qi
pofta picatului provoaci durerein inirni.
*
;

(r i nu te tulbureura careclocoteqtein tine Eicaretinde si deape dinar.) fard in vorbe de mAnie;porunceqte-imai bine sd taci qiisd moari.
sd vad[ c[ i te.supui.;i c[ poatesI se reverseneAltminteri,obiqnuindu-se
gura
va
lua
in stipdnire.Intocmai ca apaopritd de un dig de
ta,
te
stivilit din
pimAnt care, cAnd gise;te o splrturi, o lS.rgestetot mai mult, ciut0nd sI
rlzbeasci prin ea; daci nu o astupim deloc, sau o astupim de mdntuiall, in
noastrdde a dregedigul ;i dup[ asalturile
celedin urmi, slibind preocuparea
repetateale apei, aceastanu inceteazl si-gi facd loc, din ce in ce mai insistent, inc0t p0ni la urm[ devine foarte greu, dac[ nu imposibil, si fie zlgdzuiti. Asa si cu ura care se strecoarlin sufletul omului: dacdii inglduim si
rizbeasci afari, o dati, de doui, de trei ori, va incepesi se reversedin ce in
ce mai tare Ei,in cele din urmi, va rupe zd,gazulsi va inunda.Jine seamacI
apeleriutilii stau adunatein suflet, dup[ cuvdntul Psalmistului:,,au intrat
apepAndla sufletulmeu" (Psalmul68, 1),

39

e vei picltui inaintealui Dumnezeusi picatele te vor chinui, te vor

arde,gribeste-tes; cauti unicajertfi, vesnici Eivie, pentruiertarea
picatelor gi mirruriseste-tiplcatele inainteacelui ce s-a dat pe sine jertfi.
Altrninteri nu vei mai primi mdntuirede niciieri. Si nu crezi cd,te vei putea
mdntui sinsur.
omnul ar fi putut s[-si faci trup Siesi din tot universul,cer ;i p[mdnt, sau,dac[ n-ar fi creatlumea,puteasI faci in locul ei un templu al trupului Siu. Numai pentrutine insi a binevoit sI se faci pe Sine trup,
asemeneatrupului tiu, ca sd te mdntuiasci;i, dupi ce a creat lumea din
nimic, sd fac[, dintr-o infiml cantitatede materii, trupul S[u, pentru a te
aducela viatI, lIs0nd lumeaasacum a creat-o.o, c0ti bunltate gi milosdrdie
dumnezeiascl!,,Suntemmidulare ale trupului Lui si din carneaLui si din
oaseleLui" (Efeseni5. 30).
umeaca si creatiea DumnezeuluiCelui Viu qi PreainleleptesteplinI de viafi. Pretutindeni;i in toateesteviali ;i infelepciune,in toate vedemo expresiea inteligenfei,atdt in mare,cdt gi in mic, in intreg si in
parte.Lumeaesteasemenea
unei ci4i de invi$turl, de;i nu poli ?nvitadin ea
cunoasterea
de DumnezeuatAtde limpedecum ne invali Revelaliadumnezeiascd.Inaintes[ fi existatlumeaa fost numai Dumnezeu,Cel Viu qi nemirginit. Cdndlumeaa fost adusdla fiinli din nefiinti, estede intelesci Dumnezeu
n-a devenitmrrginit; intreagaplenitudinea vielii si nem[rginireaau r[mas in
El, dar aceastiplenitudinesi nemirginire s-avidit gi in creaturi,in cele vii si
organice,care sunt de o infiniti multitudine,inzestratetoatecu viat[.
J\ esprecaracterullimitat al lumii si indeosebial omului: lumeadi un
I-,/ punct de sprijin fipturilor corporale, ca si nu se risipeasci in
nemargmlre.
1- uvAntullui Dumnezeuscris vorbeqtemai adevlrat qi mai clar delr-- spre lume decdt lumea insiqi gi decdt cuvintele omeneEtidespre
lume. CuvAntulnaturii esteinchis in ea ;i nu poateexprima nimic deslusit,
de la sine, rimAndnd literd moarti, flri glas. ,,Undeerai tu - omule - cdnd
am intemeiatplmdntul?" (Iov 38, 4). Erai, oare,l0ngi Dumnezeuc0nd a intocmit universul?,,Cinea ciutat in adAncDuhul Domnului gi cine L-a sfItuit pe El" (Isaia40, l3)? Voi, geologilor,vi liudali c[ ati descoperitgAndul
Domnului in scoartaplmdntului ;i susfinefiaceastain pofida Sfintei CI4i a
Facerii. Dali mai multi crezarebuchiilor moarte ale straturilor solului, ale
pimdntului neinsufletitdecAtcuvintelor,de Dumnezeuinspirate,ale marelui
proorocgi vlzdtor de DumnezeuMoise.
J mi spui ci nu pofi pricepecum se intAmpli c[ ne asculti sfinlii din
I ceruri cind ne rug[m lor. Dar cum se face cI razeleSoareluise revarsi
pestenoi pretutindenigi cd lumineazi pestetot pim0ntul? in universulspiri-

40

tual sfintii Suntceeace sunt razelesoareluiin universul material. Dumnezeu

esteSoareleveqnic,dltitor de viall, sfinlii suntrazeleacestuiSoareal ratiunii.
Dup[ cum ochii Domnului privesc flri incetare pe plmdnt qi asupra fiilor
pmantutui, tot astfel ;i ochii sfintilor; ei nu pot si nu se indrepteintr-acolo
qi
unde se indreapti vedereapronietoarea Domnului fipturilor si unde sunt
comorilelor (trupurilelor, fiptele lor, locurilelor sfinteEicinstitoriilor)' ,,Cdci
undeestecomoarata, acolova fi ai inima ta" (Matei 6,21)' $tii ca inima poate
vedearepede.departe;i limpede (indeosebicele ale lumii spirituale)'Poli
pot
observau""urtu mai cu seaml in cele duhovnice;ti'undemulte lucruri nu
fi perceputedecdtprin credinti (prin ,,v[zul" inimii). Inima esteochiul fiintei
noistre. Cu cAt este mai curati, iu atAtvede mai departe,mai repede;i ma!
clar. La sfin1iilui Dumnezeuochiul duhovnicesca atinsinc[ din timpul vielii
suprematreapt[ de curdlie accesibil[ omului, iar dupd moarte' cdnd s-au unit
cu Dumnezeu,capacitatealor de a vedeas-a limpezit 9i mai mult, a devenit
mai cuprinzitoare-,prin har dumnezeiesc'De aceeasfinlii vid fbarte deslusit'
pe
cupriniitor qi departe.Vdd trebuinlelenoastreduhovnicesti.ii vId si ii aud
tofi cei ce ii'cheam[, din toat[ inima, adici pe cei ai cdror ochi liuntrici sunt
indreptalicltre ei Eipe carenici indoiala,nici necredintanu-i deznidijduie;te
cAndprivirjle rugitorilor intdlpe
iirui intunec[ atunii candii cheamX sfinti,
nesc- ca si spunema$a- privirile celor la careseroag[. Fste o vederemistiexperienli mi poateinfelege'Aqa se explicd
c[! cine a dobandito asemenea
de ce comunicareacu sfingii se face atAtde lesne.Trebuie numai s[ cureli
ochiul inimii, s[-l tntorci neclintit spre sf|ntul pe care il cuno;ti, si cerirceea
ce vrei s[-i ceri si 1i se va da. Ce esteinsi Domnul in raportcu vederea?Totul
in El estevedere,sfinlenie,cunoqtin![.De El esteplin cerul 9i pimAntul, tot
locul, El vedetot si pretutindeni.,,OchiiDomnului suntpretutindeni,veghind
asupracelor buni qi a celor rii" (Pildelelui Solomon15' 3)'
ft redintadin toati inima in lumeaspirituali, mai cu seamdin Soarele
L spiritual, Cel ce in{elepte;teqi insuflefe$tetotul, bucuri, d[ viall
sufletuluicelui cu o con;tiinli neprihSnit[.Prin credinl[' trebuiesI ajungem
s[ vedem cu inima. Aceastainseamndcd sufletul trebuie s[ atingl o treaptd
de sensibilitatemai presusde cea trupeasci,de cea a fiinlei noastreintunecate gi si pltrundd iu vedereainimii, cea mai curatl cu putinti, in lumea
spirituali. Acolo se va simfi bine, va aveapartede viati adevlratl, de linigte
qi d" bu"utie. O qtiu din experienli.
acf Domnul n-ar fi iubitor de oameni 9i indelung-rdbddtor,ar fi
lJ putut oare si indure nechibzuiteledefiimiri pe care I le aducem?
S-ar mai ii intrupat oara.af mai fi pltimit, ar mai fi murit pentru noi, ne-ar
mai fi dat PreacuratulSiu Trup qi PreacuratulS[u Slnge, citre care ingerii
privesc cu fric[ qi cu cutremur?Ne-ar mai fi izblvit' oare, de picate si de
hourt"u sufletului. asa cum de nenumlrate ori o face? Poateci ar fi apus
4l

atunci:chinuili-vi dacr suntetiat6tde rii, nu vd voi mai izbivi, clupdce in

atitea rdnduri v-am dat izbivire. Asa insi, El indurl toatd mulfir,neanenumirati a defiimrrilor noastre,astepiandsi ne intoarcemla El. Da slavi iubirii Sale;i indelungiiSalerabddrilinchipuie-tice-arfi dac[ nu L-am avea
pe Domnul,dacl ne-amlipsi de a SamAntuire!Sufletulni secuprinrCe
de frici ;i cutremur.Dar pe picitogii carenu se ciiesc ii ajunge,in cile clin urmi,
cu adevdratmania lui Dumnezeu,,,in ziua mdniei si iarltirii drepterjudecili
a lui Dumnezerf'(Romani2. 5).
tunci cdnd vii si te rogi implrltesei. Maicii lui Dumnezeu.r:redecu
-f-Ltdrie, inaintede rugiciune,cd.nu te vei intoarcede la eafdrd,a primi
milostivire. Afa esre qi aqa se cuvine sd gdndestiqi si crezi despreD-dnsa.
Fiindci este Maica Atotmilostivi a Atotmilostivului Dumnezeu-Cuvirntul
si
despremilele salenemisurateqi flrd de numlr mirturisesctoateveacLrrilesi
toateBisericilecrestine.Ea este,cu adevirat,,,noiande milostiviresi de binefaceri",agacum aflIm spusin canonul odighitriei (canon,cantarea5, vers I
).
De aceea,a nu veni cu ftrcrederecdndte rogi cdtreDAnsaar fi o sminteal.isi o
necuviintd, neincredereai-ar defiima bundtatea,asa cum este defiirnati
bunltatealui Dumnezeucdndnu niddjduieqticd vei obtineceeace ceri atirnci
candI te rogi. oare cum alergi si ceri mila unei persoanesus-puse bogate,
;i
mili pe caretoli i-o cunosc;i pe careqi-aarltaro in nenumdraterdndurii De
obicei,fiind ferm convisl si cu sperant[vie ci vei oblinede la ea ceeace vrei.
A;a se cuvine sa fii ;i candte rogi: si nu te indoiestisi sd nu sovdi.
sa cum mama isi invald copilul si meargi, ne invat[ si Domnul si
credemin El cu credinl[ vie. Mama i;i pune copilul pe picioare,il
lasi sr steaaga,seindep[rteazd.
de el, apoi il cheami s[ vinr la ea.himanand
singur,tdrd spri.jinulmamei, copilur incepesd pl6ngd,vrea si se ducd la ea,
dar nu incearci, de frici s[ faci primii pafl, panl c6nd se hotdr[Etesd piseascd gi cade.intocmai ca o mamx, Domnul'il invati pe creqtinsd creaddin El,
credinlafiind ca gi mersul (credinta- cale duhovniceasci).Credinlanoastri
estefiravd, lipsitd de experienfl,intocmai ca un copil careinvali si meargi.
poryul ne lipseEtede sprijinul Sdu,lisandu-nepe i"u*u diavolului saua feluritelor necazuriEi supdrdri.ceva mai tdrziuinsi, c0ndavemmarenevoiede
ajutor ca si scipim de ele (c6ndnu simlim nevoiamdntuirii nu sunremsata
sd mergemla El), parcl ne-ar indemnasr ne indreptdmcitre El (si treb"uie,
intr-adevir, s[ o facem) dupd ajutor. creqtinul isi di silinp sa raci u."urtu,
,,dddrumul" ochilor minfii (asacum copilul isi di drumul la picioare),incearca sd-l vaddcu ei pe Domnul, dar inimi carenu esteobisnuiixse-t
,,:radd,,pe
Dumnezeuse temesd-;i faci curaJ,se impiedicdgi cade.vrijma;ul si stricdciuneapicatului pe careo avemde la naqiereinchid ochii inimii careincerca
sr vadd,linandu-l pe om departede Dumnezeu,ficandu-l si nu poat[ inainta. Domnul ii estetotu;i aproape,gata sr-l aduci la sine,si-l cuprino[ chiar

42

reuEiin brale,numai s[ vini la El cu credinl6;qi atuncicdnd,striduindu-te,

ca
ajutor,
de
seqtis[-L vezi pe Domnul cu ochii inimii, El ili intinde o mAnd
creqtinulimEi cum te-ar lua in brale;i 1i-aralungavr[jmaEii. Atunci simte
Doamne!
Tale,
si
intelepciunii
bunltilii
br[tisareaMintuitorului insuqi.Slavd
Aqa cum, atuncicdnde;ti strdmtoratde diavolul 9i de toatenecazurile,trebuie
si vezi indati cd inainteata st[ Sdnuliubitor de oamenial MAntuitoruluit[u,
cauti cu tndriznire la acest Sdn plrintesc, ca la o nesecatl comoard de
bunltate si d[rnicie Ei roag[-te Domnului, din toati inima, ca sd ne faci qi pe
noi p[rtasi acestuinesecatizvor de bunitate qi ajutorareduhovniceascisi indatf I se va da ceeace ceri. Principalulestesd ai credinll sauvederea inimii
citre Domnul gi speran$cd vei primi de la El ceeace [i ceri, ca de la un Atotbun. Aqa este!Experientane-o aratd.Asa ne invatl qi Dumnezeu,adic[ sdrecunoa$temcd fird El suntemde o neputinldmorali fir[ seamln pi, cu zdrobire de iniml, s[ menlinemduhul nostruintr-o necontenitIdispozitierugdtoare.
reqtinul nu are nici un temei sd 1in[ in inimd url impotriva cuiva,
1(
ura fiind lucrul diavolului. Crestinul se cuvine sa lin[ in inimd
numai dragoste.$i fiindc[ dragosteanu gdndesterdul, nu trebuie sd poarte
gdnd rlu impotriva nimXnui.Cdnd nu am nici o dovadi in aceasti privinti,
iu se cuvine s[ gdndescdesprealtul ci e rdu, trufaq sau altcumva.S[ cred,
bunioari, cd daC[ ii voi arita respect,el va cddeain trufie, sau daci ii voi
trece cu vedereao jignire, mi va jigni din nou sau iqi va batejoc de mine'
Trebuie s[ nu l[slm r[ul sd se cuib[reascdin noi sub nici o formi' Iar rdul
pe care il face ura poatefi, de cele mai multe ori, lesnedescoperit.
T)acea qi belqugulde viali pe care le simte inima dupi impdrt[qanie
.F estecel mai mare qi mai de pre! dar pe careni-l face Domnul nostru
Iisus Hristos, unul mai presusde toate darurile, luate impreunI, de care Se
poatebucuratrupul. Fir[ pace sufleteasc[- atunci cAndinima estechinuit[
gi ,tramtorati - omul nu se poatefolosi de nici un bun, fie el material sau
spiritual,nu-l incearcl nici o bucuriedintre aceleacarevin de la sentimentul
adev[rului, binelui qi frumosului.Aceastafiindci i-a fost strivit si ucis nucleul centralal vietii - inima, adici omul cel dinlduntru.
ne$te-!isufletul cu Dumnezeuprin credint[ izvordti din inima 9i
vei put"u face tot ce doreEti.Poarti rlzboi cu tine vr[jmaEii nevd-

ii vei invinge!Sauvrijmaqiidin afari, vizuli?

zu[i,puterniciEineadormili?
ii vei birui ;i pe aceia!Te h64uiescpatimile?Le vei inldtura.Te coplesesc
sup[rlrilei'Le,veideplEi.Ri silUit.u duhul?Vei dobdnditirie. in toatevei
ob.tinebiruin$ prin credinli, te vei invrednici;i de implrilia cerurilor.in
viafa pimdnteasc[ credinfa este supremul bine. Ea il uneqte pe om cu
Dumnezeu,iar cflnd se afli in om, il face puternic.de nebiruit' ',Cel ce se
alipeEtede Domnul esteun duh cu El" (1 Corintenl6,l7).

43

f\ atu-ne-aDomnuldin bunitateasa, de;i nu ne-amarrtatvrectnicide

lJ sa, sii vedemsoarelesi sd ne bucurim clerazelelui. Lurnina soarelui sl-1i fie chezisie,clarmai cu seami lumina lini a Sfinteislavea Tatllui
ceresc,a Fiului Siu, Unul-Nrscut,ceacarene-afost <latdnoui, si Duhul
dragosteidat inimilor noastre.
1^te vxd cdnd privesc lumea creati de Dumnezeu?vld cOt este de
lr.-, vasti, viid pretutindeni,in regnul animal,viata
pulsandvioi printre
patrupede,printre reptile, insectegi pasiri si printre p"rti. Te intrebi
de ce
viata oameniloresteatat de tristi, strdmtoratr,plina ie amirdciuni,mai
cu
seamra celerinclinatispreevlavie.Domnula rdspanclit
pestetot, din belsug,
viati. multumire, bucuriesi toatefrpturile, in afai[ de om, il preaslivesc
fe
creatorvesele,bucurandu-se
crevia$. oare de ce viataomului sedesfrqoard
cu totul altfel decAta celorlaltefipturi? Nu esteoaresi el zidireaAceluiasi
Demiurg?Explicatia e simpli. viata noastrr este otriviti fie de noi ingine,
prin picat, fie de vrijmasul cei flrd de trup, acesta
mai cu
,,ocup6ndu-se,,
seamdde cei ce vor si duci o viati mai r0vnitoare.Viataomului,a crestinului adevirat, aparfineviitorului, veaculuice va sr uiu. a*ro il asteaptdtoate bucuriile,deplinaf"ericire.Aici pe pimint nu estedeclt un surghiunit,care
isi isprsestepedeapsa.Uneori natura toati i se ridicr impotriv[, din cauza
pdcatelor,ca sI nu mai vorbin de dusmanulsduinvederat,diavolul,care,,um_
bli rdcnindca un leu,ciutdndpe cine sdinghiti.,(l petru5, g). Asa ci nu mi
tulbur cdnd vid pestetot in lume bucurie mullumire, chiar dacr de multe
Ei
ori n-am de ce si mi bucur si privesccu mAhnirela creaturilelui Dumnezeu
carese bucurdin tot largul.Mi s-apus la spate,pentrupicatelemele,un g0de
carenu mr piriseqte o clipi gi nu lnceteazd,sitmrloveasci.Dar ind va veni
gi mie c6ndvavremeasd rnr bucur;nu aici insi. ci in lumeade clincolo.

Fie ca masata si fie intinsi asemenea

meseiDomnului!
Zgfrrcitulestevrijmasul Domnului!
privesc lumea,asacunl a zidit-oDumnezeu,descoperind
pretutindeni
r neasemuitadirnicie a Creatorului,vldit[ si in felul cum a inzestrat
natura.Pdmintul, c6t estede intins, pareo masl pregdtitdpentrucel mai bogat, mai imtrelqugatsi mai variat osp[1,asacum numai cel mai iubitor si
rnai
generosamtitrion puteasd o pregiteasci.Adancurileapeloroferr de asemenea omului hrand din belsug.si ce s[ rnai vorbim deipre animalelepatru-

pede,desprepis[ri. Ele ii pun omului la indemdni, cu aceeaqigenerozitate,

hranl gi imbriciminte. Nenumlrate sunt darurile Domnului. Privili numai
cAtenu ne oferl pimAntul vara qi toamna?Cuvine-seca tot cre;tinul ;i mai
alespreotul si imite dirnicia lui Dumnezeu! Fie ca masata sXfie intinsd asemeneameseiDomnului! Zgdrcitul estevrijma;ul Domnului.
omul cu ridlcini bine infipte in pimAnt cre$teqi aduceroadi. Sufletul omului, cares-alegatprin credinti qi dragostede Domnul, slobozind ridicini duhovnicesti,cre$te,sporesteqi rodeEtevirtutile pl[cute lui
Dumnezeu,cele care dau viatl sufletului qi il fac si triiascd acum qi in veacul de apoi. Pomul smuls din pimAnt cu tot cu ridicini nu mai are viatd.
aceastavenindu-iprin ridlcini din pimAnt. Asijderea9i sufletul omului care
a pierdutcredinfaqi iubireade Dumnezeusi carenu viefuie;tein Dumnezeu,
Cel care ii di viati: el moare duhovniceste.Ceeace este plmAntul pentru
planteesteDumnezeupentru suflet.
T)entru ca si nu fii mereurobulpatimilorsi al diavolului.trebuiesi ai
.F un {el pe caresi-l unnire$tinecontenit.strlduindu-tesi-l atingi,biruind in numeleDomnului tot ce ti-ar puteastain cale.Carear puteafi acest
locasal slaveiceresti.pregitit cre1el?implrilia cerurilor,dumnezeiescul
dinciogilor de la intemeierealumii. Dar, fiindci orice linti poate fi atinsi
numai prin anumitemijloace.trebuies[ 1i le asiguripe acestea.Carear putea
fi ele? Credinta,nldejdea si dragostea.Dar mai cu seami dragostea.Crede,
nldijduiegte, iubegte- mai cu seam[iubegte- firl sdtii seamade nici un fel
de obstacole;iubeqtepe Dumnezeumai presusde toate Ei pe oricare dintre
semeniit[i ca pe tine insufi. Daci nu te simti at0t de puternicca sd pofi tine
mai desinain iniml acesteneprefuitecomori ale spiritului, ingenuncheazra
intea Dumnezeuluiiubirii, cere,caut[, bate la usi qi vei primi, vei afla, !i se
va deschide(Matei '1,7-8),clci Cel ce a flgiduit aceastaadev[r a grdit' Fie
cd mergi, fie ci eqti a;ezatsauculcat,saustai de vorbI, saulucrezi. roagS-te
in toatd vremeaqi din toat[ inima, ca s[ ai parte de credintl ;i iubire. Incd
n-ai cerut asacum s-arfi cuvenit s[ ceri, cu inflicirare si statornicie;ti-a lipsit hot[rOreanestrimutatl de a le obline.De acumincolo spune:aqavoi f'acel
dnd diavolul iti va ridica oprelistiin caleace duce c[tre Dumnezeu
- indoiali si necredinti in inimI, url chiar fi fata de persoanecare
meriti, neconditionat,fespectsi dragoste,precum si alte patimi, nu te l[sa
tulburatde ele. Dar line seamaci ele sunt fumul si duhoareavrdjmasuluisi
cI nu se pot risipi decfltcu semnulDomnului nostru Iisus Hristos.
e trebuie s[ ne preocupein primul r0nd in educareatinerilor? S[-i
facemsI li se,,luminezeochii inirnii" (Efeseni1, 18)' N-a!i obserin trupul omului si carene face
vat c[ inima esteceadintdi carereactioneazra

45

sI acumuldmcele mai multe cuno;tinfe,in misura in careanumiteadeviruri

(idei) suntdescoperitemai intdi de ochii inimii si dupi aceeade o cunoastere
ralionalS?Fiindci in dobindirea cunostinlelorse intdmpli aga:inima vede
dintr-o ochire, instantaneu,integral; apoi acest act unii de cuprinderecu
,,ochii inimii" estetransmismintii, unde va fi descompus,segmentar.Cauzd.
;i efect. ceea ce inima a ,,vdzut",mintea anarizeazra.
Ideeaapartineinimii,
nu minlii, omului liuntric, nu celui din afari. De aceeaesteatdtde important
sd lucrezeochii inimii in dobAndirea
de cunostinte,dar mai alesin cunoasterea adevdrurilorde credintdsi a regulilor morale.
iata viitoare inseamnr desivar;ita curdtie a inimii, obtinuti, putin
cAteputin, inci de aici, de pe pimdnt, desi de cele mai multe ori
inima se strdngesi se inchide in sine,se intuneci de plcat si de suflareadiavoleasci; uneori insi, prin lucrareaharului dumnezeiesc,se limpezeqte,se
cur51i,vedepe Dumnezeu,se unestecu Acela,in mod real.in rueiciune si
in Taina Sfintei imp[rtisanii,
um prAznuim sirbitorile? Priznuim, de obicei, fie un eveniment
\-'(cdnd se cuvine si ne pitrundem de importantalui, si-i intelegem
rostul,si ne drm seamace roadi poateaducecredinciosilor),fie o persoini,
de pilda Domnul nostru Iisus Hristos, Maica Domnului, ingerii si sfintii
(pentrua ne deslusirelatia dintre aceapersoandcu Dumnezeusi cu omenirea, inrdurireabunefic[toarepe care o poateaveaasupraBisericii lui Dumnezeu,in special).Se cuvine si pitrundem in istoricul evenimentuluisau al
persoanei,si ne apropiem inima de acel evenimentsau de aceapersoani,
fdcAndu-ni-leca gi ale noastre.Altminteri, sirbitoarea nu va fi deplini qi nici
pldcutl lui Dumnezeu.Sirbltorile trebuiesi lucrezeasupravieliinoasire, si
ne insufleteascdqi si ne incilzeasci credinla (cea din inimd) in bun[t[tile
duhovniceqtiviitoare, si cultive pornirile bune,evlavioaae.Dar, de cele mai
multe ori, noi le petrecemin pIcat, le intdmpinim cu o nechibzuiti necredin1i, cu inirnl rece,nepregLtitipentruinfelegereamdretelorbinefaceripe care
ni le-a dat Dumnezeuprin priznuirea unei persoanesau a unui eveniment.
-/:
Dq41gt9!.@3urtg-S:$uflst deglul gdu,dar ff.Slefe, cum spune proverbul .,s
I
ptof.. Unuia Dumnezeu,Cel
'
ce cunoastetoate cele tainice si ascunse,si-i fie cunoscuteqi intindciunile
tale, oamenilornu le da in vileag, nu-i umple de miasmelerdului care mocnestein tine, line-fi inchis ,,cuptorul".Fumul riului fine-l in tine, lasd-l si
moardacolo.Recunoaqte-tinecazulnumai in fa{a lui Dumnezeu;cd sufletul
1i-eplin de riutate, iar viafa aproapeun iad. oamenilor arati-le o fali luminoasi, bl0nd[. crezi cd,lorle pasi de nebuniata? sau mergi qi spune-tiboala
duhovnicului,sauunui prieten,ei i1i vor inlelegesituatia,te vor sfitui, te vor
sustine.

46

itAndu+ela cer, zlreqte cu mintea in inaltul lui pe Iisus Domnul,

undei-a apdrutintliului mucenic$tefan si lui Saul. si roagi-te Lui
de mdntuire.Nu trebuies[ credeminsi ci prin aritareaDomnului atuncis-ar
fi deschiscerul ca sd-i poatdvedeape cei doi prin aceadeschidere.Sd fim
convinqi c[ Domnul ne vede mereu pe toli din cer; ne vede faptele,cuvintele, gAndurile,intenfiile, dupi cum tu insuti te vei fi convins dup[ multe
experienle,atunci cdnd 1i-ai indreptatochii spre Domnul qi ai primit de la
Ddnsul mare qi minunat ajutor. Inseamni ci doar in anumite imprejurdri,
precumcele desprecare am vorbit, se aratl pe Sine din ceruri.
[derea in p[cat estepentru suflet pagubl Ei nebunie.Fiindc[ omul
picitos se dispreluie$tepe sineqi seindepirteazddeceilalli, fiindcd
tensiuneape care o are in iniml Ei viermele care ii roade sufletul il fac sd
suportegreu o societatecarenu rispunde modului slu de via1i. P[cltosul se
simte stingheritoric0t ar fi lumeade largi, fiindcl lumeaesteoperalui Dumnezeucel Atotsfdnt si Drept, iar picltosul carenu fine poruncilelui Dumnezeu,poruncileiubirii Eipdcii, apareprintre fdpturilelui Dumnezeuca o fiinti
carenu qi-aravealocul in lume. Iati de ce nu Sesimtein largul
monstruoasd.,
s[u; i se pare c[ e mereu urm[rit: de Dumnezeu,de propria-i constiinld,de
intreaga Creafie.
1rl ui aduc oare suferinli indoiala, necredinfa,hula? Celui clruia i se
\-adreseazd,, adicl,celui pe careil acuzi cd.se indoieqte,ci nu crede,
ci hulegte,saucelui careintr-adevdrse indoie;te,nu credeohuleqte?Fireqte,
acestuiadin urmd. Cdnd face acesteinvinuiri, el tremurl de frici' deqi n-ar
trebui sd se teami (Psalmul 13, 5), il chinuie indoiala,necredinla,hula. Obea il domind. credeci igi
sesiaagoniei sale spiritualer[mdne neschimbalia,
va puteaface o p[rere mai buni despresine,caresi-i aduc[ liniEtesufleteasci. Dar nu va ajungela lini;te dec0tprin clin$ qi dupi ce va p[r[si vechile,
falseleidei legatede aceastideprindere,incepAndsi gAndeasclaltfel, in spiritul adevirului qi al bunelor intenfii. De aceea,nu trebuiesd ne indoim sau
sdne revoltlm gi cu atAtmai pulin si cldem in descurajare9i deprimareatunci cdnd ne ruglm sau in alt[ vreme, c0nd ne vin g0nduri de indoiall,
necredinli, huld. Pentruc[ aceastaesteo ispit[ diavoleasc6.
k
\"

D Sffiffiisau orice alti patimi care intrd in inim[ caut5, in virtutea

cea care aclroneazdautomat, sd se ,,verse" pe dinaI(ffiidului,
far[. De aceease spunede obicei despreun om riu saum0niosci qi-avirsat
r[utatea saumdniaasupraaltuia saua altceva.Parteaceamai proast[ a riului
este c[ el nu rimAne doar in inim[, ci cauti s[ se rispdndeasci,sd dea pe
dinafari. De aici vedemc[ pricinuitorul rlului are puteremare ;i ,.lucreaz["
pe un terenvast.,,Lumeaintreagi zacesub putereacelui r[u" (l Ioan 5, 19).
+^,7
I

Dupi cum aburii sau gazele,atunci c1nd se aclunl intr-o cantitatemai mare
intr-un anumeloc, cautl s[ rizbeasci afari. tot asasi patimile,ca o suflarea
duhuluiriului, atuncicand umplu inima omului. cauti si se reversesi trec
dintr-un om in altul, imbolnlvincl cu duhoarealor sufletelealtora.
umnezeune-adat viatd,cel mai maredar al bunitrlii sale;dupr ce
T)
lJ i1111cdzut
de la El, cizdnd si din viati in moarte,Dumnezeune-adat
pe Fiul sru, pentru a ne nastedin nou. pentru a trii o noui viati. Fat[ cje
acestedour mari daruri,cat de mici par toatecelelalte,pe care I Ie cerem
c0nd ne rugim si pe care a;teptrm si re primim la priniul cuvdnt sincer de
mirturisire a credintei daci ele ne sunt intr-adevlr necesare! cat suntem
$i
de vinovatiaruncicdndne indoim ci ni le va claDumnezeu,prin ruglciune!
Domnul ne-aindemnatlirnpede:,,cere!isi vi se va da!" (Matei 7,
f.
pe
plmant, intr-o lume a desertdciunilor,intr-o lume adulterini
I ici
pdcrtoasd,
moliile ;i rugina,cele vizute numai cu gOndul,saprT
-C-}.si
si Jltrd comoarasufletului(Matei 6, l9). care esteremediulcel mai sigur
impotriva acesteicontinuedegracliriprin picat, impotriva moliilor spiritia/e?Rugiciuni de iertareapicatelor si credinti. Credintadi viati, invie sufletul istovit si ademenitde pofte, st0rpe;temoliile gindurilor plcitoase. Ea le
estelor bici pedepsitor,
iar noui, izvor de putere,cleviati, de mantuire.slavi
Domnului pentrutoate!Rugiciuneane apiri si ne izbivesteclepdcat.credinta facecas[ bunl cu ruglciunea,fiindci prin ruglciune triim impreunl cu
Domnul, Care le-a figiduit celor ce cer cu credintr toatebunrtitile: ,,cere1i
si vi se va da. ciutali si veti afla, bateti si vi se va deschide.Cii oricine cere
ta, cel carecauti afla ;i celui carebatei se va deschide"(Matei 7, 7 -g).Slavd
cuvintelorTale cuprinzdtoarea tot adevirul, Doamne!Di tuturor celor care
iti cer prin rnine.nevrednicul,bun[ti1i f-elurite,cele pe care si le doresteinima lor! Amin, a;a si fie!
aci vrei ca Domnul si-ti creadi ,,dininimi" ruglciunea.strlcluie;f\
IJ re-tedin tot sufletulca tot ceeage vq[g{i ai_facifali de_oamgnisd
fig--@-Ut-cll $inaeritate,nu fii nlcioOaienesincer cu,-ei.CAnd vei fl fatd de
oameniincrezitor;i cu iiimCd**Ti.ttil*ffi"
* iu.. sn fii slncer;i cu
inima deschis[si in rugi.ciunecltre Dumnezeu.celui ce nu arati oamenilor
ol4gnidq,s_9[gaalc!_Dqqrqulnq-i accep[ndeschisiugl.i r"*feCanOu -t p"
acela si simti ci, intrucat este nesincer fatr de oameni, nu poate fi
desivArsiresincernici fati de f)umnezeu,flri si nu-l mustrecon$tiinta.
-u
1l mule vdtimat de patimi, ce-ti mai trebuie?zici cd sr ai zile, sr trrrr.-rtiesti.Pentruce le zbati?Pentruca si trdiesti.Dar oareviatape care

o trrieEti
ceaadevrratritntetigenr*
rr-"^p"J;;l";; ;; putearrdemna
"ri.
"u
si spui ci nu. Spune-midin ce se alcltuiesteviata.
Eu stiu imi spuneexpe-

rientasi ratiunea-- cI rlin credinrir.n;idcjrlesi <lrasiiste.

Viata sufletuluieste
Dumnezeu,
credintavie in EI. dra.sos{ea
firtljdc h,l.drag<--ster
fat[ r]eaproapele,
acestea
dauinimii si liniste. si largh::fe
eic sltrtrun <.rsinclit
, fljru"i
al pireatu!ui.
r.rn
rob nevolnical patirnilor.\iiata uri se scirrgeiir tristctesi slrinrtor-are.
/1,

glsesc pllcc in Iiristos si cr"iI'[t"r:,i*-;:

ci]l]r sir nu c:rcrJ
cir ilrrpl ntoarlrni
Ite rnirasteitptilpaceavcsnicirirr I!;'istos.linirtca dc tlupirlupta cu vrirjrnasii de pe piiniirit? Si aici itli t:sic grr'u l:i;'ii illisro:.. rn:i chipui. Cunr s[ nu
cred cd si dincolclimi va fi nrai gteu si ntai ,:liirirritortarii El. claei rn.i va iprjepiitla pentru totcleattna
de la iula Sa'.)5t:ricil \Ltllr.ielol'ltriJstrc
aici preinchipuie
viitorul. Acesta va fi o prelunrire l.t;"u':i ;lrr;)sli:iiir.rntl"ice
<leacurn.clarintr.o
fbrmi schimbati, pe o altii trelqriil.[:'i:r]tilli:ri rlrcpti schimbareava insemlra
plenitudineasiavei vesnice.pentru picrito:ri.irl.:ii;urilirrcii*:hinurilol vesnice.

i:ilil1'
fi;il,:,T,;:;;.1
,,M ;"i,il':Jii:
ililT:1,
;i;jll;;,?1
":

Dumnezeu.Acela;i lucru iicosf!1i1;,irr aitir. ?l',,rntrrnt.,ieri.piiciitosul.l-uati

aminte: incd de aici, de pe pinrint. liinr c,;i':ir ;rt: ijpi iie I)rimuez-etr
(e bine
chiardaclsuntemtruppiiciltct.iuhuire.rllir si lrrrcle innoi) Clltclebineva
fi cdnd ne volll uni ci.r[-]urrrnezi'u
:ictr!r i;r cr-:;lijer.icireii
r-jea ne lipi cleDurnnezeuaici pe plnriint esic un tttrrrlr!si o che;rii,qie
a lclicru'iiclea ne irufealipl
cle Dumnezeu dtrpi ffroilr{tj.in vcsrricie.\''t-zi r:it lle lrun. cle urilnstiv si cle
clrepteste Creatorul'l Penti"ua te j';ice sii citr;'.iin ibr"lcireaviitoar.e.cea ual-r:
iti va fi datir prin unirea crr El. tc Lhr:csii guriri tlin ;rri'irrrt acelei f'ericid ajci
pe pimint, atunci ciittclclzi in:linltu lLti I-}:trurc:r,i':i,'r,
{(lt srrfleiul.f)it! Sufletul meu nevizut i;i aftii cu adevirat p;rceairr f)urrrrrezeuCel neviizut. inseamniicri, la despirrtireade tt'up"cr.rltirt ur;ri rirrrlfi:.;ir,:rgiisl pace in El.

ufletul este puteruic, rlr a{reeir"

5i prllle ",fine" greutateatrLrpului:
Q
L) acestainsij estenepiltinci()r.il lir''ateJoltori lesnr:nr:rteria,chiar cJac.r
estede o ohcrsiecu el. Irrin conrprlritie.si l)rrmnezeri.(larc *ste cluh.tinertt:l
universul,ca -qic0nd rr-ar'{'i...cu cuvilltrrl J;utcriiS:rle"(llvl'ei l. 3). ilr sufletul omului, cu binecttviintaliicle Dulnnezclrrrsrrrrnlil.
\upune tr-rrpul
isi pr'';y163
slu. ba chiar si pr.:al rllora. crr dulnr! (pr"r!u*l '.,*ilelltr:;.jfirc st'intii) L.l jlcc
ca, in timpul rrrgirciunii.cuvinlcle ricrslt:rrr
s;i se prefaciilesne?n duh. onrul
trupescinsii se supllneIa fiecar,rpus rrraferir:i
tnrprr!rrisi .e rnipieilici in litera rugirciunii. nsrfiind in starr:s;i r ;rret;rciii* rluir. firnil r:i insusi doar tru1l.
Duhul sf6nt si cur:atal nrgirciunii Iln po&te I'r piitrun'rdc cluhui necurat, captiv al trupuiui.
in pricina p,icirtului.onutl nirre fiini corrtlrire si are nevoie <ieirn
T\
[-rrNlintultor statontic'.rie ile,":ure:,i. Ai:rstu este l\4Aniuitorui Iisus
FIristos.Fiul lui l)tulrne;:ett"Rr::rti hr (l(^rrlf,ntrl;i'e.
rlirr lriilntrultiu. nrrnr;ri
.! i)

Lui, f[-o cu credinti vie, limpede vlzdtoare si Acela te va mdntui. Aga m-a
mAntuitEipe mine in chip minunat,de nenumirateori. M6ntuireape caream
primit-o a fost tot atat de viditi ca qi cum m-agfi glsit in temniti qi mi-ar fi
venit un izblvitor sd mi scoatl de acolo.Preotultrebuiesi experiezesingur
si puterea credinfei, ;i dulceala ruglciunii, si iertarea greEelilor,chiar si
atunci cdnd aceastanu reuse$te,$i necazurilesufletesti,cdnd vin, ;i mdngdierile bineflcitoare, pentru ca atunci cdnd se roagi lui Dumnezeupentru
credincioqisd poati spune:,,Di-le, Doamne,binelepe caremi-l dai mereu
mie, nevrednicului".Toate si le ceari din proprie experien$.
clzut cu tronc la inimd", se spunecAndin relalia dintre doul per1-a
,,I soane.situatepe treptediferite, una - ceamai puternici - oferi proteclie celei mai slabe. Cel ce s-a invrednicit de protecfia celui mai mare,
cdzdndu-iaceluia cu tronc la inimi, i;i di seamade aceastasi, prin reciprocitate,^cautls[-i fie aproapede inimi. AEaseintAmpl[;i intre Dumnezeu
qi cei ce Il slujescdin toatd inima: inima acestoraesteintotdeaunaaproape
de DumnezeuEi Dumnezeuesteaproapede inima lor. Aqa trebuie s[ se int0mpleori de cAteori seroagi cre$tinul.S[ fim aproapede Dumnezeucu inima cnnd ne rugim. Aceleasirelalii bune,sincere,pe careciutim si le avem
cu oamenii,se cuvinesi le avemsi cu Dumnezeu.

i nu uili niciodatic[ umbliin fafaDulceluiIisus.Spune-1i

mai des:
vreausi triiescin asafel incAtdeviatameasi sebucureCel ceeste
iubireamea,Cel ce S-aristignit pentrumine pe cruce.Iati de ce, umblAndpe
caleavietii, imi voi lua, inainte de toate,drept tovarigi de drum iubirea cea
sfdnti, ceacaremi facesi-i cuprindin inimi pe tofi oamenii,ceacaredoreEte
mAntuireatuturor, cea care se bucurdcu cei ce se bucurdgi pldngecu cei ce
plAng.Aceastamai cu seami va mAngdiape Mingnietorul meu, Hristos.

arinti ;i educatori!Nu treceficu vedereacapriciilecopiilor,ferili-i

cu toat[ grija de ele, fiindc[ altminteriei vor uita cflt de curdnd
preful dragosteipe care le-o purtafi, inima li se va imbolnivi de r[utate, vor
pierdede timpuriu sfdnta,sincera,fierbinteadragostea inimii, iar la maturitate se vor jeli amarnicsi vi vor invinui ci in tinerelealor nu le-ali purtat de
grij[ aqacum s-ar fi cuvenit,cI ati cedatcapriciilor inimii lor. Capriciul este
germenelestriciciunii (coruptiei), rugina inimii, molia care roade iubirea,
siminfa riului, necuviintl in fafa lui Dumnezeu.
ainacurdtirii de p[cate se s[vdr;eEteindeosebiin biseric[. Mergi cu
I. evlavie spre locul unde se face curilirea de intiniciunea ta
sufleteascl,undete impaci cu Dumnezeu,undesufletultdu dob0ndeqte
via![
adevlrati. De c0teori nu mi-a dat Domnul aici curllire de p[catelemele,firi
de caren-a; fi putut gustadarurilelui Dumnezeu!Darul cel mai de pre! este
f

50

viata, darurile plcii si bucuriei, bundtilile mareriale!slavi Tie, Iisuse,Fiul

lui Dumnezeu!Tu eqti,,jertfi de isp[sire pentru picatele noastre,dar nu
numaipentruale noastre,ci pentruale lumii intregi" (Iloan 2,2).
imic nu estemai schimbitor decAtmateria.Ea se transformdin milioanede feluri, pe cale naturali, saudupi legile Creatorului.Ca s[
nu mai vorbim de transformirile miraculoase,de pildl: focul in rou5, apain
sdnge,apa in vin, toiagul in ;arpe; omul insusi transformi materiain mii de
feluri. ce-am putea spuneatunci de Atotfdcitorul Dumnezeu?Schimbarea
esteo calitatea materiei.Dumnezeunu i-a dat spiritului ralional aceasticalitate si nu i-o va da niciodatd.Calitateade cipeteniea sufletuluiesteci rimdne neschimbat.Dar spiritul rational cel creat are insuqireade a se desivArsi
in lucrarea binelui. Triumful spiritului asupramateriei consti in faptul ci
spiritul o transfonndin mii de feluri. Luati seama,de pildI, cum transforml
el materiain regnul vegetal,cdt de infinit variatesunt formele plantelorcare
cresc toate din acelaEiplmAnt, aceea;i lumind solari, acelaqiaer, aceeasi
ap6, acelaqisol. Dar corpurileanimalelorc0t sunt de variate!Schimbarea
este.aqadar,o calitatea materiei;lumeain toat[ varietateasa a fost creatdin
functiede aceasta.
SlavdAtotputerniculuiCreator,Unul, Cel neschimbatin
veci! DacI materianu s-arschimba,atunciDumnezeunu ar fi Atotputernic.
Slavi naturii spirituale! Fie ca ea si supuni intotdeaunanatura materiali.
Roagd-telui Dumnezeusd r5mAineschimbatin sivdrsireabinelui.
e ce oare nu uitim niciodati defiimirile care ne vin de la oameni,
ne m0niem pe ei ;i ii duqm[nim, dar uit[m repedecele mai rele,
mai nocive gi mai indlrltnice deflimdri ce ne vin de la diavolul, de;i suntem
victima acestorade o mie de ori pe zi, in timp ce finem minte, qi nu doar o
singurl zi, jignirea pe care ne-a adus-oo persoanioarecare?Aceastaesteo
ispitd diavoleasci(diavolul gtiecum si ne ingele;i o face cu abilitate;atunci
c0ndne defiimeazdin vreun fel, o face sub mascapropriului nostruegoism,
ca gi cAnd ar vrea mai intii sd ne faci pe plac, folosindu-sede o pornire
p[timaql a noastrl, pentruca mai pe urmi si ne loveasci de moartesi si ne
faci sd pl5tim amarniciralionalul, nerodulnostru egoism).Jignirile care ne
vin de la altii diavolul cautede fiecaredat[ si le umfle de o suti de ori, infitiEdndu-ni-le?ntr-olumini mincinoasi. $i aici nu face decAtsI se ascundl
in spateleegoismuluinostru,ca si cdndne-arpizmui pentrubunlstareanoastrd, pe care altii ar vrea,chipurile, sd ne-o distrug5,def[imAndu-ne.
supramea lucreazd.
doul forte cu desdvirsireopuse:fo4a binelui gi
forta riului, una care di viat[, alta care ucide. Fiind amdndoui de
ordin spiritual,ele sunt nevdzute.Atunci c0nd mi rog in deplini libertatesi
cu iniml deschisi,forla binelui izgone;teforla riului, a clrei puteresti doar
in rdul care zaceascunsin mine. Ca sd pofi tine piept asalturilornecurmate

51

aleduhuluiriului trebuiesi ai mereuin inimr rugiciunealui

Iisus:,,Iisuse,
Fiul lui Dumnezeu,miluiegte-mr!"impotrivac-eluinevdzut(diavolul)
_
Dumnezeu
cel nevrzut!impotrivaceluiputernic- Cel Atotputernic!
acd oamenii, fiinle slabe,repedetrecitoare, muritoare, fac
atdtea
fapte mari ;i minunate,gralie talentului insu;irilor cu care
i-a
;i
?nzestratDumnezeu;dacd uneori ,nilioun" de oameni se
supununui singur
om, de ce nu s-arcuvenioares[ ne supunemcuvdntului
celui ce ii aducJla
vialr pe tofi oamenii?Tinefi minte cuvintelesutasului:
,,Eu- spuneaer - sunt
om,pussubstrpinire,avind submine ostasiqi zic acestuia:
Du-te, seduce,
si altuia:vino, si vine, ;i slugii mele: Fi aceasta,si face.,(Luca Ei g).
7,
Mai
departe:dacr multe animale sunt inzestratecu priceperea
de a face lucruri
uimitoare,pe carenici omul nu le poateface - animalepe care
le cdlcim in
picioare,care sunt atdt de neinsemnategi de firave, ."
n-u, puteaface Atot_
ficitorul, cel carene-ainzestratdin bel;ug cu tot felul de priceperi,
indeminari ;i posibilititi? Dali ni;te plante neiniufletite, care aitilziiunt
mdine
se aruncdin cuptor (cf. Matei 6, 30), se alcrtuiescdupd cuvdntul ;i
Lui in for_
me atit de frumoasesi de gingase,daci vedem toatdmateria
supun0ndu-se
cuvdntuluiLui, voinlei sale de a se transformala infinit (prin
mijlocirea a
numai cinci stihii), cine oare, vdzdnd,toate
acestea,ar mai stasd ceari dovezi
ale Atotputerniciei sale? Minunate sunt lucrurile Tale, Doamne,
la fiecare
pas qiln tiecareclipr! Umpli cerul pimdntul de slava
intelepciuniirale, a
;i
bunrtilii rale, a atotpurernicieiralef Tu nu eqti numai tiemiurgul
cel mai
infelept,cel ce Te ar51inecontenitca Demiurg inlelept;Tu ai
dar gi rdpturito.
Tale insusireade a crea,gi ele creeazd.,pnnfutereape care
le-a dat-o slava
Ta, lucruri minunate ;i de folos! o, Doamni, in caid frumusete
Te-ai imbricat! Ce rnult ne-aminjosit pe noi in;ine, naturanoastr[, prin prcate.
Dar
cdt de mult ne prefuiegti,Doamne,si pe ce inalti treapti ne vede
ochiul rdu!
Pentrunoi, Dumnezeunu L-a crufat pe Fiul snu. L-a ficut
si ia trupul nos]ru'.{irea noastri, pentru a ne mdntui. Ne-a pregitit, inci de la intocmirea
lumii,-impdrilie vegnici; de intoarcereanoastrdse bucurd ingerii
cei buni
dupi fire. Iar noi ce facem?Nici mdcarnu vrem si stim de toate
acestea,ne
injosim din ce in ce mai riu, ne distrugemsufletul cu tot felul
de vicii si impdtimindu-nede toate cele ale rumii. N.rpus de trist
estesr vezi asa omul,
fdptur,rcreati dupi chipul lui Dumnezeu,indeosebicrestinul,
cel ce s-a invrednicit de o asemeneainalt[ chemare,pe care Dumnezeu
il cinstesteatat
de mult, ddruindu-lcu toatebunititile.
p 96.-rT-"Asiliti naqtefi1[rnicie, ?l face pe om incapabil de orice rer\flecrre, apaticfald de toate,chiar si fafi de indeplinirea
obligaliilor
sale.Aceastaar trebui si-i.facd pe tofi cei ce se roagi aqasi-;i
indrep"te'mo_
dul de a se ruga. Trebuie si ne rugim cu drag, .u uigour",
din inimi. Nu din

52

cauzasupdrirrilorsi necaz-urilor
si nici din ohliq;rri*. "('i'lciDunrnezeuiuheste
pe cel care d[ cu voie bunii" (2 Coi'intcrrio. /).
toittetrufiurilehineciltr:titot
il0; 1';*.ii:ri.r,';r:c\rr!!trr:rripleilez,iclitc
,1.
Tn
lmdnlj omenc.zrsci,
se afl:i t'rlrrillini r';lii'-rni:ltj
- ,lrrfletul.care vine de lr
Soareleratiunii suprente - l)rrnir:ezeu.{'r.rj::i, ct flcc ..t';izrrt"in lruler. ca :.;:
sufletul in trup. irni clau qe:ntlitr:inrl inti iriti"rrnrlein :uilt--iS,rarele'cunnsfin'lei - Dutnnezeu;
atunci nrir sirrrlll,ct)r.ci!Itri;ilrlLir;ls! lurninii,simt si cAnrlser
indeplrteazl de nlirte.lislind ?n irrnili irilunt:rii..sirrri'lrinti. r\:,a c,uru,irr uni
versul material. atunci cind soarelc\f lli'{)[rr]r'li
irrrr ri: iirrlepiirtcazl,riine intri,
nericul,si in univet'sulspirituiil?rltlrrciiii;!i'trre,rrl;rti cri ini.lepii.rtiil.lil
llg 5,1.1,
flet a Soareluicare lurninc;rziirnllfca ,ii ,-.iriii!-_i,".:.1:
;u'llnr:riiile o ne:trrriiblestematd.Asa cum in universul rriirti.l'iairiirriin,::!rrtntrle;rrr!];l
{-r111111r"t
de lunrini
itnenr;ifaie,
;i dupa apusulsoiuelui.fiind aceladc i, in(','irjl-.,lrlrl-,ilii
fot lsa siiii
suflet rim0ne o umt; de lurnin;j si <lrri'rijit{lrlil;iiirlrj;r5t'lrrcluidrrhovnicesc.
fiindci Acela este pretlltinclenisi f;ir:ilii .ijjriilLl! irrilnt:l'icillLrr
nu cste din
cale-afarIde putemic;i. fiirri itrg;icliiirrtit
iiri l)111,r11,-';.i'Lr.
it:_1
nc poatc?ntunec,.i
sut-letulcu totul.'frebuie totusi s;i l1eli.rrr,it.i.r,-nliilr'.r,:l!.ir.ul.rt
it spusJViintr_litorul, sit nu ne cuprinclicu clesirzil'-sire
iiir.irr:*rit:rri
ir:f. loan !"].3-5)^
end obtii vindecare dc' t're<t bo:Llir.lrlu nrultuntire Dornnului cu
1-r
\-,aceasti scurti nrgirciune ilo:irrio!,icl ..sl;rvii 'fie. f)ixurrne. Iisusc
I{ristoase.Fiule Unule-Nisr-ruttlin'Iatiri {lci fiirii 1fgi6i'epLti,Cel ce Tu singLr,"
vindeci totrtl neputinta si toatii boala in oiilrirni si i.arr, rn-ai rniluit si pe rnr.
ne plcitosul, izbivindu-ini de boaia ttrclt,neirigiidirintiu-isii s,; inriurtiteasi:;i
si sI md dea rnonii pentru picatele rnele. Diinriesic-riii. Stitpine- de-acrqg
inainte putet'eade a face cu tirie voiit'fa" pentru uilltluire;r blesternatuluifi',i:ir
suflet si intru slava Ta. cu Cel 1-Jriidc ?nr;gplutl 'fril, l'Irinle ri cu Cel dr n
fiint[ cu Tine Sllntul Duh, acunt si pl!!r]!'ri,.i
fi irr i,i.rri
e irrsealrtiiitt ininr:i Lrtn'afX'.'
, r ,litutri 1l!:ji,rj;t,,trrr-ri{;1.
ti*r,..i..1""...:..
1"*-t
\-,simplii. increzifnare. ni:rriincjri*;i:"L ne:,iiri_,r,,:ii.!Li.;,;i,
!;,.i,r.;,rri,ure
nLt
qjssrlf;;"1;1y1r
;tie de riutate, de liicornie. dc irli'idit'. E:;,;
uflete al nteulT'ine tninte cii;r c dernnit:rtcc{:filir.}i{:;!"
nlr da;atentie
Q
XJ lucrurilor strici-rcioase
si derizlt'ji. .Rr:,,i_rc;:l;i
;l iiir:tnrr::1.,,r:r
cer.eascii
a
altora qi nu cuteza si-i cieflimezi p',:n[r-rr
;.;rilcclir] r.jr::r,:i,,:r,il-ica*los.iubeste
din toat[ inima tot Ceeace este ceresc :l spiriiUfi.i.,-1!.\i.ii(]tl.tJr):ite
Lreeace este
pimOntescsi materiiil. fine ni!nte cuvri;t,:lei":{jir:1rr,iiri"*iui:
,"FAineauoastrl
cea de roate ziiele dii-ne-o ntl:ri,;sfii:r.i''.ii lrrirrr irrte'lci:cicrne;l
creslintei
noastre crestine se cull:incie ?n irce:;l* iil.,,ii:ic. 3.r1'*,ri;irr;inle r.:rrrninsusi
i:r{,ii.ti,l:lj*.lle iltr"!i, niultilDomnul adal prin viata 5;i r::t,'tlll{,lll.r
Jr.:*i,:i:l':l:i.
4r l

mindu-sedoar cu ceeace I se aduceade bundvoie:..M0ncareaMea estes[

fac voia Celui ce M-a trimis pe Mine" (Ioan 4, 34).
/\
f ti ura+tivrdjmagul?Egti un prost! De ce?Fiindci atuncicAndte prigoI nestevrljma;ul, tu tnsuli te prigoneqtiin suflet.Fiindci, spune-mi:nu
este,oare,o prigoani asuprata insuli, o cumpliti prigoani, sI te chinuie ura
pe care i-o po4i vrijmaqului? Iubeqte-fivrijmasul si vei fi infelept.O, dac[
ai sti ce t{umf este si ce fericire aduceiubirea si facereade bine fald de
vrijmasi! in acestchip Fiul lui Dumnezeu,in acestchip Dumnezeu,Cel in
sfdnta Treime, a triumfat si triumfi prin iubirea Lui asupraneamuluiomenesccel nerecunoscitorEiinvechit in rlutili; in acestchip au triumfat sfinlii
lui DumnezeuasupravrijmaEilor lor, iubindu-i si ficdndu-le bine.
u disperaluptindu-te cu vrijmagul cel f[ri de trup; sllveqte-L pe
Domnul c0ndte afli in mare strAmtoraresi suferinli, Cel ce te-ainvrednicit si induri pentruEl rizboi cu qarpelecel perfid, defdimatfiind de el
pentruDomnul in fiecareceas.Fiindci dac[ nu ai fi dus o via$ cinstiti gi nu
te-ai fi striduit s[ te unesti cu Dumnezeu,vr[jmaqul n-ar fi tibirAt pe tine,
nu te-ar fi chinuit.

lavi Jie, MAntuitorule

Atotputernice!
Slavi fie, Mdntuitorule,PutereaceaAtotfiitoare!SlavdJie, sAnulp[rintesccel atotprimitorqi
atotmilostiv!SlavI Jie, urecheacea pretutindenideschis[,care aude
rugdciunea
mea,blestematul,
miluindu-mIqi izbivindu-m[deplcate!Slavi
caremi vezimereucu iubireqi careimi pitrunzi
Jie, ochiulcelprealuminos,
tainele!SlavIJie, slavl Jie, slavi Jie, preadulce
Iisuse,Mdntuitorul
meu!
ugdciuneapornit[ din inimi ii estede trebuinfdomului fiindci lumina minlii noastrenu rizbegtedeparteqi nu poatecuprindein sine

preamultdin luminasupremei
inlelepciuni;DomnulDumnezeu
esteLumina
ceanemlrginitdgi in lumesevideqtenoianulinlelepciuniiqi atotputerniciei
Sale,in timp cein noi nu seafl6,casi spunaga,decdtun stropinfim din putereasi inlelepciunea
Sa,fiindc[ doaratdtni s-adat si avemin trupulnostru
supusputreziciunii.
dmdntulestestabilqi rigid,deqisemiqc[in jurul soareluicu o mare
vitezd;apaestefluidi si fluent[;aerulestemai,,fluid",mai subtilSi
mai ,,fluent" si se poatedeplasacu o mare rapiditatec0nd se pun in miqcare
curentii atmosferici;lumina esteqi mai sensibili, se deplaseazdcu o qi mai
mare vitezl dec0tapa qi aerul,poateparcurgein spafiu,intr-o secundi,distanle inimaginabile.Daci lumina are o atAtde mare mobilitate,putdndparcurgespalii imenseintr-o duratdde timp absolutneglijabil[, cum ar trebui si
fie spiritul creat,cdt de usor Eide rapid gi, in sfArqit,cum trebuiesi fie spiritul cel necreat,Duhul SfAnt,Domnul insusi? Poatefi oare comensurabil?

54

Dacdlumina se r[spandeqtecu o iuteali uluitoare,cat de repedetrebuiesi se

rdspAndeascl
in spiritelerafionalecreateLumina ceanecreatd,Izvorul oricdrei lumini si a toatl fiptura. in sfdr;it, cum cuprindeea - Lumina cea atotficrtoare- toatef[pturile Sale,noianulde lumi? Slavi Tie, Lumini nemateriali, necreati.carelumineazd.pe tot omul care vine in lume (Ioan r. 9)l
ajoritateaoamenilorpoartdde bundvoiein inim[ o povari satani'iici, dar s-auobisnuitintr-atdtcu ea,inc0t de cele mai multe ori n-o
simt gi chiar qi-o sporesc,fdrl si-si dea seama.De altfel, vrijmasul cel rlu
le inzeceqteaceapovari qi atunci cei ce o poartdincep sd fie cuprinsi de o
teribild deprimare,de spaimi, cdrtesc,iau in deqertnumele lui Dumnezeu.
cele mai obisnuite mijloace prin care oamenii veacului acestaiEi alungd
,,aleanul" gllryt_-pglfecglllg_r-tpsqi*ds
Dar, {qpd ce,
_c_4IL_dAqpqlile_,_q,eAfiU|
jqimli
rggllg!4 ry_e91e
rytitoac_e-,plc-tisgl$il6ucezeala spore!c.Daci oamenii
acestiaau norocul si se indreptespre Dumnezeu,inima li se despovdreazd,,
incep sd-qidea seamalimpede cdt de apdsati le era ea mai inainte, c6t de
mare era greutateacare o strivea,deqi de cele mai multe ori ei nu-qi dideau
seama.cdt de multi sunt oamenii care L-au pdrdsit pe Dumnezeu,s-au
indepdrtatde ,,izvorul apei celei vii" (...) qi ,,si-ausipat fantdni sparte,care
nu pot tine apa" (Ieremia 2, r3)? Foarte multe asemeneaf0ntdni spartese
int0lnescla oameni,aproapecnteuna de fiecare.F0ntdnilespartesuntinimile noastre,patimile noastre.

0nddescoperi
la aproapele
t[u neajunsuri
si patimi,roagd-tepentru
el. Roagd-te
pentruto!i, chiarqi pentruvr[jmasiitli. Daci vezi cra
fratele t[u e trufaq;i indiritnic, ci te trateazd,
cu dispret pe tine;i pe altii,
roagd-tepentruel, sd-i luminezeDumnezeumintea gi sd-i incilzeasci inima
cu vipaia harului sdu.Spuneasa:,,Doamne,invati-l pe robul riu, cel cdzut
in diavoleascitrufie, bldndeleagi smerenia,scoatedin inima lui intunericul,
povaramAndrieidriceqti". Dacd,vezi un om pornit sprerdutate,roag5-teastfel: ,,Doamne,intoarcesprebundtatecu harul Tiu pe acestrob al Tiu,,. Dacd
esteiubitor de arginfi qi lacom,spune:,poamne.comoaranoastd lleslrici- ;
cioasir b-odltAjgastrd.cegiesfar$iti!
; I
chipul gi aseminareaTa, si cunoasci cOtde amigitoare este bogrtia ;i cr I
zddirniciile lumii sunt umbrd si vis. Cici zilele omului sunt ca iarba sau ca il
firul de pdianjen gi Tgjllgg1ggg-Usga@'rc9aS1
bucuria noastril,. C0nd 1l
vezi un om invidios,roagd-te:,,Doamne,lumineaziminteasi inima robului
TIu acestaintru cunoa$tereamarilor, nenumiratelor si nepitrunselorTale
daruri, pe care le-a primit din dlrnicia Ta nesecati.orbit fiind de patima sa,
a uitat de Tine qi de bogateleTale daruri, socotind-sepe sine slrac si uit0ndu-secu g0nd pizmagla bunitilile pe care le-ai dar robilor Tli; o, negriitul
nostruBinefic[tor, Cel ce tuturor cu prisosintddiruieEti,uneorinu dup[ me-

55

ritul fieciruia, dar intotdeaunadupi voia Ta; ridici mult milostive stipdne
vdlul diavolului de pe ochii inimii robului TIu ;i di-i Lui zdrobirede inimi,
lacrirnide poc[inti qi de mullumire,ca si nu sebucurepentruel diavolul, cel
ce l-a supusvoii sale qi s[ nu-l mai poati smulgedin mdinile Tale". CAnd
vezi un om beat,spunein inima ta: ,,Doamne,cauti cu milostivire la robul
Tiu, cel ispitit de poftelep6nteceluiqi de desfitirile trupeqri,f[-l si inleleagi
dulceatainfrdndrii qi postului, a roadelorduhovnicesticare vin de la ele".
CAndvezi pe unul impdtimit de licomia mdncirii qi care igi afli in ea fericirea, spune:,,Doamne,Tu, Care esti dulceanoastri hran[, Care nu se sfdrsestenicicAndgi care line de foame spre viali vesnicX,curili pe robul T[u
acestade intinlciunea ldcomiei, cea care pe toate le supunecirnii qi care
indepdrteazdde Duhul Tiu, di-i lui si cunoasci dulcealahranei Tale celei
ddtitoare-de-viafd- Trupul EiSingeleTlu, precumsi cuvdntulTiu cel sfdnt,
viu si lucr[tor". in acestchip sauin altul roagd-tepentru tofi picitoqii si nu
cutezaa dispretuipe nimeni din pricina plcatului slu sau si-i po4i gind de
rdzbunare.Fiindcl aqa flc0nd, pligile plcitoqilor mai tare se vor obrinti.
Cautds[ indrepli cu sfat, cu mustrareqi cu pedeapsicare s[ slujeascidrept
mijloc de stArpirea riului, saude infrdnarea lui in limitele moderatiei.
imlim lucrdnd in inimi doui fo4e potrivnice, dintre care una se opune cu inversunareceleilalte9i care, atunci c6nd pitrunde in inimd,
silnic sauprin viclesug,aduceprimejdiede moarte.Cealalti, pe careingelepciuneao face sd se simti batjocoriti de orice intiniciune, se indepirteazdin
liniste cdnd inima esteatinsi de cea mai mici necur[1ie.Una ucide,cealaltl
aducedesfitare vielii ;i bucurieinimii. Prezen{aacestordoui forte in mine
md poate lesneconvinge c[ existi, neindoielnic,diavolul, intotdeaunaucigdtor de oameni,qi Hristos, dintotdeaunaDititorul de viali gi Mdntuitorul
nostru.Unul esteintuneric ,simoarte,Altul luminl qi via1i. De aceea,iubitorule de Dumnezeu,dac[ !i se intdmpl[ vreodati si-ti descoperiin minte si
in iniml intuneric absolut, mAhnire,urdt, strAmtoraresi necredinti, unite
intr-o puterecare se impotriveqtecu t[rie credinteiin Dumnezeu,si stii ci a
intrat in tine o fo4I diavoleasci,potrivnici lui Hristos.Ea esteintunecati qi
ucigdtoare,se strecoarl in inimi prin vreun pdcat al aceleiaqi de cele mai
multe ori ne impiedic[ sI-L chemim pe Hristos, si-i chemim pe sfinli, ascunz0ndu-ni-iin beznanecredintei.De ce face a;a? Pentruca sd ne tortureze
sufletul,fiindcl diavolul qtie cI credinlane scapl de uneltirile lui. Dar prin
aceastane si ofer[ dovadaexistenteiceleilalteforfe puternice,careii sti impotrivi, cea a lui Hristos Dumnezeu,de la care diavolul cauti sd ne abat[
prin ticlloqia necredinfei,for[[ care,prin credin{anoastri, poatesI biruie putereacelui r[u qi si o lind ,,la plstrare, sub intuneric,in lanfuri vegnice,spre
judecatazilei celei mari" (Iuda 1, 6). De aceeatrebuiesi ne striduim din ris-

56

puteri Eicu credinp sd-L chemlm pe Hristos- MAntuitorul.Se cuvineca fiecarecreqtinsi-si facl obicei din a veni grabnicinaintealui Dumnezeu,cu ruglciuni de cerere,pentrutoate(asemenea
unui neputinciosla Izvorul a toati
qi
prin
puterea a tot binele).,,intru toate
inchindciuneqi prin rugi cu mullumire, cererilevoastres[ fie arltate lui Dumnezetr"(Filipeni 4, 6). ,,Da1imullumire pentru toate" (1 Tesaloniceni5, l8). Dati slavi precum ingerii care
strigi ,,Aliluia".
el mai maredar al lui Dumnezeu,de careavemcel mai mult nevoie
si pe carene invrednicim a-l primi des de la Dumnezeu,prin rugdciunile noastre,estepaceainimii, dupl cum cuvdnteaziMdntuitorul: ,,Veniti
la Mine tofi cei ostenili si impovdrali Ei Eu vd voi odihni pe voi" (Matei 11,
28). Iar atunci cind dobdndilipacea,bucurati-vI, socotili-vi bogafi,indestulati cu de toate.
i nu uite nimeni ci esteal lui Dumnezeucu sufletul qi cu trupul, ci
depindede Acela in toateclipele vietii qi in toatecerinlelesufletului
qi trupului. De aceeasi se indreptecitre Dumnezeuori de cAteori sufletul gi
trupul simt o anumitl nevoie,cAndexistenlatrupeascdsausufleteasclii este
stdnjenitl in vreun fel, cdnd il doboari deznldejdea(bolile sufletului) sau
patimile (bolile trupului), cdndil ameninfdnestatorniciastihiilor (focul, apa,
aerul,furtunile), cdndpune inceputvreunui lucru. Si-;i aducdaminteatunci
de unicul Demiurg,Carea ficut totul din nefiinl5 si Carea dat fipturilor Sale.
puteri de tot felul, pentru a face multe qi felurite treburi.
rice ideal,orice gAndpozitiv presupuneexistenfain noi a unui principiu pozitiv, unul caresd se identificecu o sf0ntdconvingerea sufletului nostru.Aceasta,de bund seamI, fiindci in strifundul fiintei noastre
par a fi ascuns'etoate formele de manifestareale binelui, pe care ne strlduim
sd le readucemin inim[ ca pe unele care au aparlinutcindva acesteia.Cdt
adevir cuprind cuvinteleApostolului: ,,Ceai pe care s[ nu-l fi primit? (orice
g6nd bun, toate darurile naturale),iar dacdl-ai primit, de ce te fdleqti,ca qi
cum nu l-ai fi primit? (1 Corinteni4,7).
bservim in noi inqinecum lupt[ credinfacu necredinla,forla binelui cu forta riului, iar in lume duhul Bisericii cu duhul lumii. in
lume ve{i distinge,in ordinea spiritului, dou[ pozilii opuse:una a luminii,
cealalt[ a intunericului, una a binelui, alta a rdului, una a religiozitilii,
duhovniciei,alta a necredintei;i secularismului.De unde se trage aceasta?
Din lupta celor doudputeri opuse:puterealui Dumnezeu;i putereadiavolului. Dumnezeulucreaziin aceiadintre fiii Sii care ii arati ascultare;diavoin fiii neascultlrii", cf. Efeseni
lul, in fiii neascultlrii (,,Duhul care lucreazd.
adesea
lupta
dintre
cele
doul tendinleopuse.Uneori,
2,2). $i eu simt in mine

51

cdnd incep si m[ rog, putereacea rea md apasi chinuitor, imi impovlreaz[

inima, ca sd nu mI pot inilla cu ea citre Dumnezeu.
u cOt sunt mai sigure qi mai solide mijloacele care mi leagi de
Dumnezeu(rugiciunea gi pociinla), cu at6t mai aprig se inverquneazdimpotriva lor, folosindu-sede tertipuri distrugitoare, vrdjmaEullui
DumnezeuEi al nostru.Nimic nu lasi si-i treaci nefolosit:nici leneanoastr[ trupeascd,nici sldbiciuneasufletului,atracfiaacestuiacdtrebunuri ;i preocupiri pimAntesti,nici indoiala,c[reia ii cldem victim[ tofi, putinacredinti
saunecredinta,gAndurilespurcate,viclene sauhulitoare,apisareasufleteascd, intunecareaminlii, toatesunt indreptateimpotriva celor neatentila uneltirile vrljmagului, pentru a face si ne poticnim pe drumul ruglciunii, cdnd
urcim pe scara care ne duce la Dumnezeu.De aceeasunt atdt de putini
rugdtorii sinceri,rAvnitori,de aceeasunt atat de rari cei ce tin post pentru a
se pregdtipentru spovedanieqi impirt[ganie. Poateci n-ar posti nici jumitate dintre cei ce postescastdzila noi daci legile statului (de atunci - n.tr.)
nu i-ar obliga pe toti si se spovedeasc[gi si se impirtiEeasci o dati pe an.
Tofi cunoa$temaceastadin experienli.
ufletul nostru,cel in carene sti puterea,rimAne nevlzut. Si ,,sufletul" animaleloresteinvizibil. Existi si in planteun suflu dltdtor de
viall carerimAne imperceptibilochiului. ExistentaEi migcareaintregii lumi
materialesunt date de o fo4[ nevizutd (,,legilenaturii"). in locasurilecele
din inalturi existd forte ceresti pure, strline de orice materialitate.Tot ce
flinleazd.?n cer si pe pimAnt, in cele inalte qi in cele de jos, line de o forli
atotputernicd,
una careproduceenergiein cer si pe pimdnt. Si laudeputerile toatePutereaUnici, cea in trei Persoane,a Tatdlui si a Fiului si a Sfintului Duh! Iar fiii pimdntului si o preasldveasci,stiind ci in ea lucreazl,indeosebiputereaiubirii, cea careimpartepretutindeniviati si fericire.
ultd vreme nu mi-am dat seamadestulde limpedece mare nevoie
are sufletulsi primeascltirie de la Duhul SfAnt.Acum Multmilostivul m-a ficut si cunosc valoareaacesteia.Fiecaremoment al existenlei
noastrecere ajutorul Duhului SfAnt;nu ne putem lipsi de el, asacum nu ne
putem lipsi de respira{ie.Ne trebuiecand ne rugim, ne trebuie toati via{a.
FirI intirire de la Duhul Sfdnt,sufletulnostruar alunecamereuspretot riul,
deci spremoarteduhovniceasci.Ar sl[bi mereu,s-ar arlta cu totul neputincios cAndriul ar ciuta si intre in inim5, nu ar mai puteaface binele.Firi intdrire de la Duhul sfdnt simti cum riul ifi ia in stdpdnireinima, ameninldnd-o
in fiecareclipl si dispar[ in beznafiridelegii. Fiind supusi unor asemenea
incerc[ri, se cuvine ca inima si steape o temeliede piatrdrezistentd.Aceasta
este Duhul sfdnt. El ne dd tirie, iar cdnd ne rugim ne intdreEtecredintasi
nidejdeacd vom obtineceeace cerem.El ne infldcireazd,sufletulcu iubire de

58

Dumnezeu;El ne aducein suflet gAndurisfinte, care ne intdrescmintea qi

inima. Daci omul depuneo muncdoarecare,El ii sideqtein inim[ constiinta
importanfeigi necesitilii aceleimunci Ei-i di ribdare neclintiti, prin care si
indepirtezede la sinetoategreutlfile. El inspir[ omului.ln raporturilesalecu
semenii,de orice condilie Ei de orice sex,respectulfali de persoanaumani,
oricarear fi ea, ca una ce a fost creatddupi chipul lui Dumnezeuqi riscumplrat[ cu sdngelelui Hristos Domnul. El fere;te inima Ei atenfiaomului de
atracliape care o pot exercitauneori asuprasa o finut[ a corpului qi o imbr[ciminte necuviincioasd,de la orice vulgaritatein vorbire si comportament.
Duhul Sfdntne une$tepe tofi in iubire, ca fii ai Plrintelui Ceresc,si ne invatl
sI ne rugim intru Iisus Hristos:,,Tatdlnostru,Careeqtiin ceruri".
,,\
f nchipuili-v[ ci vedeti lumina ceanepitruns[, din carea purceslumiIna soarelui,a lunii, a stelelor;ci vedeli aceaDragostenemirginiti,
ceacareL-a trimis in lume pe Fiul Siu Unul-Niscut, ,,.u ii mdntuiascliprin
El lumea" (Ioan 3, 17) de chinurile vegnice,cd vedeti Frumuseteaceadintru
inceput, din Care odr[sleqtetoatd frumuseteaqi diversitatealumii: diversipdslrilor,
tatea $i frumusefeavegetaliei,a mineralelor,cetaceelor,^peqtilor,
animalelor,toati frumuse{eaoamenilor.Inchipuiti-vi ca Il vedeli pe Creatorul cerului si pimdntului, Care este tot numai iubire, strilucind de lumina
nepitrunsda desdvdrqirilorSale.Ce vefi simti atunci?Fiindci credintacrestini ne pregiteqtepe tofi pentru o asemeneaviziune. Luafi aminte la lumea
vegetald;ce deslusimlimpede in ea? 1) Cd in structuratuturor plantelor se
vlde;te o inteligenfi de supreml inlelepciune,2) o fo4[ care suslineqi revigoreazi viala gi care face ca toate pd4ile componenteale plantei s[ se afle
intr-o relalie organic[; 3) putereaabsolut[ a infinitei inlelepciunicareface si
se transformede la sine materiaamorfi, supundnd-o,firesc, nemirginitelor
Saleplanuri gi scopuri.,,Cdm-ai veselit,Doamne,intre fipturile Tale" (Psalmul 91,4). ,,Minunatdeste$tiinfaTa, mai presusde mine" (Psalmul138,6).
sa cum obiectelede pe pimdnt situatela o distanfi mai marenu pot
fi vlzute de departe,oricit de mari ar fi ele, dac[ nu se reflecti in
ele soareleqi devin vizibile numai cind seintAmpli aceasta,chiar si in cazul
celor ceva mai mici, la fel se intdmpld qi cu oamenii.Cei in care nu-si afl5
oglindire,in toatedes[vArqirileSale,Dumnezeu,SoareleDreptdtii,nu pot fi
observafidecdtde la micl distanti si de citre foartepulini lume. CAndse reflectdin ei SoareleDreptdfii,devin vizibili tuturor,de departe.Acesti oameni
(sfinlii), din orice loc ;i din orice timp, se bucuri de obqteascdlaudd, unii
dintre ei strilucind ca soarele,altii ca luna, altii ca stelele.
privind fipturile pe care le-a creatDumnezeu,nesfdrsitalor multituI dine, md vld pe mine ridicat deasupratuturor, prin chip gi asemdnarecu Dumnezeu,prin raliunesi prin libenate,prin capacitateade a percepe

59

t{j llilnleit t()it{acrcatiu si ile a JtJiiirrtiirliiade cliiirrrlcutn se videste in ea

:l3ria Creatorultripreairrteicl;tsi ai,rlburr.Cu catii e',,laviese cur.'inesi stau
it:..lilleaCreattiruiuintcu'l Sr citli t;iuslirctlcbuie sa dau celor ce m-au adus
la ';ratii, tatirl sr lllaula nrea'Jili lili-.!rl ili.rttiinia in tirnp. pentru timp ;i penllu utenlitate.N4.auadrts.pliri r,roirrta
irri l)iruriiezcu. irr piintecelemaicii mele
lr ili ft'umusc-lea
fii:a scirtniinr lllrlil, l)tilltru ca. ia vrernearinduiti. Creatorul
,ra tn[ ducii in fi'uruu:;ctcucerea:,cii.cea liilii de sear-niin.
tatul \lltl s(rLictttt.'i.r'l rcr.lr.llt'tt ci. rstc irtttlc'lltlica ttn trup ittsuQ
tJ iletrt. Clt';i i ltlr'-rlrtr.riri)t(rirtcuii-r(lrilarcle
irr unsurnblusi fiecarein
parte sunt itselatedc l-luitittc;'cuiu lo.ul ce ii se errr,inesi iri corpul unei societlti. Dutttnezcitasazi.ipe f icc'lL:'c
ll lr;cul ru\ eliit. cu toate cii si preocupirile fiecilui;.rtictciririit.riirr iil oLIiil;iiir1:ueictrie.
1-\ llsct'r'iilil

tll

lt r t li . L

lt r r r r iir t i: c

f c r ' ill- s il i l 5 i l l ) l 'i t 1 l ; . r i l t a n t u l u i d i t t c e r .

\.-,f f iirrclciisoai'cic:.luna. steieleclau lumina clin sisternulsolar. Aceasta

icriedereaziicii si lunlina cea i'atir:nala,necreati. I)umnezeu. silisluieste cu
dcosebit'eiil cer. cle la Accla veninil loatii lumina. si cea rnateriala,si cea spirtlr-tala,lrrrninarniniii si a inilnii.
".{.ur,,intulera Luniina c:eaaclevlrat[ care Iurlrineaztipe tot ottttil carc vine in lurne'"(loan 1.9).,.I)urnnezeueste iubire"
ii ioan 4, l{:). Cindrrrii*. sinrtiiriiiiriele.
iinpuisurileinirnir care tind si spullrcreiubirea sr s;.ictritivc ura vi;r tle lii clralclul. Scrie-ti aceastain inirni;i cautl
sii pdstrezicu orice pre{ rlragosie't.L.tiututiclru,e,ostt,u
(l Corinreni 14. l)! 'l'ine
trllnte: la tot ceea ce s(j illlirotri,,,*:,1c
'lhiului trupesct.rtechi,piciitos; pune-te
toata viala de-a cunttezisrrlfaptelt.rirele. Accsta si-ti {ie scopul vietii si, o datl
cu el. dobanclireaslavei intru lf irtris. ".(lei rc suut ai lui Hristos lisus qi-au
r;rstisnittrupui. impreun:icu parirniic si cu pol'tele'"(Galateni5,24).Inscrie-ti
in inimtt si unnlitolui adeviir:uu sirrgurlucru estevlednic cleura noastri: picatul sait,,,iciul^Fati de oaurcui sir ai nurnar rutrrre.I'orunca impiratului ceresc
i;urrl linrpede:.,Siiiubcsti pc.ail'oapelelau ca pe r.itleinsuti" (Matei 22,39).
rtlin('i tartd lc iolli rrrirrl;riii estr'i'uprirr.irclcde:curajaresi tristr-\irci,r
I;r tetc, ru stii ca acr.;.rsta
t,ruc ile [a tJiayolul,r]are.vdzandu-tecI te rogi,
inlearcii cu orir:c cirip sii le tacii \a {e iroiicnesti."l'ilte-tetare, blrblteste, cu
gindul ia l)unrnez-eu.irtr.lepiineaziidc la tir"redcestestiri ucig[toare. Ia seama:
clintl diavolul nu reusesles;i tc facl hulitor de l)umnezeu cu nrintea,cauti de
*ele tttai nrulte ori sI te itc;i hnlittl'cu ininra. Curn adicl poate fi hulit Atotpuiernicui l)umnezcu i-'ttiirititi-t'if'riu inthriaiii.necredrnui.descura.jare,
tic0nduie sii nu rabzi pedepselepe car"eti le trinritc. sI cifiesri. T'oateacesteasunt patiirti. Fi'icdnrlu-te
rtcincrez;rtorill dli,:trrirrr-lt
si bunitatea iui Durmezeu. vrljmaqul
{,,:tace sil lir"iiesticircptale:1,
iruriiitarcrsi alotputeriiiciaLui. Prin descurajare,
iiulesti trlui t.Lt:curti;iburtiitiitcalui i--rumucze
ii Prin dezlin{uireapatimilor sale,
tr:irui ltulelte prt;niaclurnnczciirrrci.i
atrrtl-run:i
sr uieyi-rruldumnezeresc.
tir )

T T n adevir pe care cauti si-l inscrii in minte qi in inimi. Nevizutul

L./ joacr primul rol pretutindeniin lume, in toatefiinlele. cind nevizutul piriseste fiinfa, aceastanu mai existi, moare,intrucdt,atuncic0nda rImasdoar parteavizibili, fdrd.ceainvizibili, aceeanu rnai inseamnl decfitun
pumn de tIr0n5. Eu ;i toli oamenii rriim gralie unui principiu nevizut.
amenilor care se cufund[ in beznanecunoasteriilui Dumnezeu,a
necunoasteriide sine, a necunoasteriivrijmasilor mantuirii lor le
poatefi lesnepridat[ casasufletului,zestreaei de cuget.
dnd i se spune omului liuntric: ,,Deqteapt[-tecel ce dormi qi te
scoal[ din mor,ti" (Efeseni5, l4), se inlelege prin aceastasomnul
sufletului,mult asemdnitorsomnuluitrupesc.ca si atuncicandcdntim: ,,suflete al meu, scoali, pentru ce dormi?" se infelegechiar somnul sufletului,
aici nu mai vorbim la figurat. cdnd trupul doarme,intri intr-o anumiti ine(ie
;i insensibilitate.Tot asa si sufletul, atunci cdnd este cufundat in somnul
plcatului, devine inert, firi pic de vlag[ qi total insensibilfati de credinli,
nidejde gi dragoste.Spune-i,de pild[, c[ Fiul lui Dumnezeua coboratpe pim0nt pentru tine qi S-a tdcut om pentru a te izbivi de moarteavesnic5,explici-i invititura Sa m0ntuitoare,vorbeste-ide minunile Ei patimile Sale.de
moarteape cruce,de inviere si de inillarea Sa la cer, desprea doua venire;
va rrm0ne cu totul opac.nu va simfi binefacerilelui Dumnezeu,va continua
sddoarmi, nepisitor fa1[ de credinfd,nldejde, dragoste.Nu-i va pdsanici de
Dreptul Judec[tor,nici de chinurile care il a;teapt[ in viala viitoare, nici de
viermii neadormili,nici de focul cel veEnic.Doarme,nu aude,nu simte! Este
interesantde observatci ;i somnul trupescincepecu alipireainimii. omul,
cdnd doarme,fine ochii inchiqi, nu vede, urechilenu aud. sufletul cufundat
in somnulprcatului a;ijderea.Dar sufetultrebuiesi-$i lind ochii mereudeschigi - ochii inimii - chiar qi in timpul somnului:,,dedormit, dormeam,dar
inima imi veghea"(CdntareaCdntirilor 5, 2).

u putelisi nu observafic[ toat[ putereav[ sti in inimi. O ,,inimd

I \ uqoar[" di omului senzafiade bine. Clnd ii este,,greula inimd", se

simte r5u de tot. O ,,inim[ usoari" poatefi ,,obtinuti" insl numai prin credinlI si mai cu seamdin Biserici, locul prin excelenli al credintei.Aici il
simfim pe Dumnezeu,prin harul currlitor pe careni-l coboari in inimi si prin
jugul u\or pe care ni-l asazd,pe umeri. Iat[ marele secret,pe care ar trebui
sI-l cunoascito1i.Cu inimi usoard,omul poatesi alerge,si joace. De aceea
David ,,silta juc0nd inainteachivotului" (cf. Paralipomena13, 8).
1r dnd esti vorbit de riu qi cdndderlimirile te tulburi si fac sI fi se str0nrr.-, gn inima, inseamni cd eqti stdpAnitde mOndriesi ci trebuie,firi a mai
sta pe gdnduri, s[ calci peste ea, sd f-o scofi din inimi. impunsiturile riu6l

voitoare s[ nu te scoati din fire, nu line uri fafl de cei ce te ur[sc sau te defdimeazi,,iubeste-ica pe niEtedoctori pe care ti i-a trimis Dumnezeuca si te
qi s[ te invete smerenia;roagi-te pentruei lui Dumnezeu:,,Bineinleleppeasca
cuv0ntalipe cei ce vi blestemi" (Matei 5, 44).Spune-ti:ei nu m[ vorbescde
r[u pe mine, ci patimamea;nu lovescin mine, ci in sarpelecareqi-atlcut cuib
in inima mea si careo face si mi doari atuncic0ndsuntvorbit de riu. Mi mAngAi cu glndul ci oameni buni il vor scoatede-acolocu vorbele lor usturitoare
;i astfel inima n-o sd mi mai doari. Multumegte lui Dumnezeu pentru
def[imlrile carei1i vin din afard.Celor ce le rabdl aici nu i sevor punein seami
in veaculviitor. ,,FIridelegeasaa fost ispi;iti" (Isaia40, 2). ,,Doamne,revarsi
paceapestenoi, cici toatelucrurilenoastrepentrunoi le-aificut" (Isaia26,l2).
And te rogi de iertareapicatelor, int[regte-tein credinfi, pune-fi
nddejdeain milosArdialui Dumnezeu,Care estegata oricand sd ne
ierte pdcateledacd ne rug[m cu sinceritate;fere;te-ti inima si nu cadi in
deznidejdegi in deprimareqi si vergi din aceasti pricina lacrimi silite. Ce
suntplcatele tale, oricarear fi ele, inainteamilosArdieilui Dumnezeu?Daci
te vei cdi cu sinceritate,ierta-fi-se-vortoate.Deseorise intdmpld ca omul sd
se roage fdrda nutri in inimi speranfaci ii vor fi iertatepdcatele,considerdndu-;i-le oarecummai prejos de milosdrdialui Dumnezeu.De aceeanici
nu primegteiertare,desivarsi lacrimi silite, Eiseindeplrteazd,deDomnul cel
darniccu tristegeEi str0ngerede inimi, a$acum gi merit[. ,,ToatecAtecereli
rugdndu-vd,si credetic[ le-afi primit Ei le veli avea"(Marcu I1,24). Neincredereafala de ceeace ai puteaprimi de la Dumnezeuatunci cAndI-ai cerut
esteblasfemieinaintealui Dumnezeu.
tunci cAndpui la indoial[ ceeace esteadevirat gi sfdnt,mintea!i se
?ntuneci,inima neincrezitoareti se strdngeqi se umple de spaimd.
O credinld sinceri qi neclintiti aduce insl bucurie, linigte, te face s[ te
desfdgoriin tot largul in viatd, iar mintea !i se lumineazil,deveninddeparte
vlzltoare.Oare aceastanu arat[ cdt se poate de clar c[ adevirul triumfl
asuprainimii zdruncinatede necredint[? Nu demonstreazd.
cum se poate
inqelainima? Atunci cAnd suferi, pun0ndla indoiali adevXrulqi sfinlenia,
inima scoatela iveali faptul ci nu credein adevir qi sfinfenie.Cdnd pune la
indoiald adevlrul, inima moarede la sine,vrAnds[ spulbereprin scepticism
ceea ce nu poate fi spulberat.O inimd deschisi, animatd de neclintitd qi
curatdconvingere,intdre;te adevlrul de credinld,obiectul credinlei fiind gi
cel ce transmiteenergieinimii, o regenereazd
si o fortifici. Atunci c6nd este
imbolniviti de pIcat. inima nu poate deveni o pistritoare validl a vie{ii,
fiindcd picatul inseamni moarte,nu via15.Atunci plenitudineavielii se afll
in afara noastrl. Dar in misura in care ni se transmiteviat[ spiritualdnevdzutd.,dupl cAt de mare estecredinfanoastri. devenimsi noi in chip nevi-

62

zut parte din viala (existenfa)lui Dumnezeu.Caleape care ne vine aceastd

viafd estecredinla vie, sincerl in Dumnezeu.Daci este lipsiti de credinld,
estefiresc ca inima sd se simt[ strdmtorati,trist[, asemeneaunei vieli frustrate qi chircite. Dar credinfatrebuie si implice qi un acordintre activitatea
noastri spirituali gi obiectulcredinlei,ca pe o conditieesentialmente
morald.
1-dci dorinla c[rnii estemoarte.dar dorinta Duhului este viatd si
,r\-, pace"(Romani8, 6). Ar puteaexistacinevacaresdnu fie de acord
cu cuvinteleApostolului?Dorinta cirnii esteintr-adevlr moarte.Apropie-te,
omule iubitor de arginli ;i de avulie, invidios, egoist, trufaq, dornic de
onoruri, lasi-ne sd te privim, s[-1i vedem faptelel Dezviluie-ne, dacl vrei,
gdndurile inimii! Ne vom convinge, din exemplul tlu, ci ,,dorin{ac[rnii"
estemoarte.Viafa pe careo duci nu estevialI adevirati, eqti mort cu duhul,
in libertate afldndu-teeqti captiv inliuntrul tiu; avdnd minte eEti fdri de
minte, fiindcd ,,luminacare estein tine esteintuneric" (Matei 6,23). Drrmnezeu !i-a dat inimi capabild sd se desflteze cu simtimintele adevirului,
sfinleniei, binelui qi frumosului; tu insi, prin dorinta cdrnii, ai strivit in ea
sentimentelegi pornirile nobile; egti ca qi mort, ,,nu ai viati in tine" (Ioan 6,
53). Dar dorinla Duhului esteviald qi pace.Tot cregtinulcarei;i trliegte viala
cu credin$, careiEi infrAneaz[patimile qi ciruia ii sti gdndul la ,,cdtesunt
adevdrate,cite sunt de cinste, cdte sunt curate,cdte sunt vrednicede iubit,
cAtesuntcu nume bun", la ,,oricevirtute qi la orice laudd" (cf. Filipeni 4, 8),
si vin[ la noi qi sd ne spundce simte in suflet,,dorindcele ale Duhului". Eu
- va spuneacela - simt in iniml mereu ,,poce;i bucurie in Duhul SfAnt"
(Romani 14, ll).Imi simt inima largi, simt viat[ prisositoare,disprefuiesc
tot ce {ine de dorinla cirnii, md minunez clm se face c[ are atdtaputereasupra omului trupesc,mi indeletnicescneincetatcu contemplareabunltililor
cereqti,duhovniceqti,nevizute, pregdtitecelor ce-L iubescpe Dumnezeu.
e mulli dintre noi ne duce- vai! - in ispitl darul libertilii, carei-a fost
dat de Dumnezeuomului, posibilitateade a alegeintre bine qi rlu, iar
dupi ciderea noastri in plcat, inclinarea mai mult spre riu decdt spre bine.
CreatoruluiI se gisegtechiar;i o vini: oarede ce nu ne va fi creatDumnezeu
astfelincdt si nu facemriul si s[ nu cidem in el? Altii atribuievitlmarea omului prin pdcatnaturii imperfectea omului. in acestcaz, se face abstracliede
Dumnezeu,intreguniversul,cu tot ce seintimpli qi seafl[ in el, fiind considerat ca o realitate impersonall, dependentl,neliberi, din care ar face parte $i
omul. IatI unde vi poate duce indepirtarea de Bisericd,ln ce ignoranld crasi
a1icdzat,firoscoqilor! Nu cunoaqteliceeace stiu pe de rost Ei copiii; Il faceli
glasul,
,,vinovat"pe Creator.Dar cu ce esteEl vinovat cd voi, neascultAndu-I
deddndu-vi la rele qi tlcdndu-vi nerecunoscitori,ati folosit in sensnegativ
supremuldar al bunitltii, ?nlelepciuniisi atotputernicieiSale,careesteliberta-

63

tearational;i,ca iiisusiculiteteiii:rei_rrr,ri,.rrla
.r {lilipuiurlui i)urnnezeu?
Tocruai
de aceea,lnr s-arcrivurij.uarc"cu irLrtrrruj.;irtosni^i raaunt,asteti
bunitateade
a ne fi ofetjt iicesld;rr.n*;tirtintlseauiiide ingratitudineacelor ce i-au primit.
pentrtlca truniitalea
Su sii strlluceascii
nui iruternicclecitst-rarele?
Si nu si-a
ittvecleratt)utnnez-euin firpt nc,:riisur-lr:.r
I iLitrile si infinita-I inteiepciune
ittuncicind. dupi cr tt*";ltJ:irtiitJii':il'tltr;t
sr.lirp;i.riiiutl ciizutin piicat,inclepit-tAndu-tie
clt:El si l'iirr<1
anr*lriirtati
il* llo;i$,:;rululrorniceascir.
L-a trirtris
in lunrepe FirilS;ul"{ ltiril.l{ase
rrt.(_l;irii.l,:,fii;rtricu Sine.cn siiia ,.aseminarea
chipuluionruluiceliri..iiiirar'ius.'iRoruarri
I. jl), ciinLiu-l_
pe Acelapititnirii
si tncrtji pentnlnoi'i l.trrptilt.rals;1i'g.;1g;r.
irir:car uraicutezasI-i, ..invinuiascii..
pe Crr--atnr
ci ne-;ltliinril ir!;*rtirfr;l'l..JJiur:r'lczi
rr:c i'licieste
intru aclerr;irul
Siu.
pe cAncltol oinill 1r,rr't,
i1;il,-:i11ii"
{li'riilirur-1..tri.
lv{iltirieste.-te
singur.lupti,
iltvinge,tlarttttijllret;rl:l celece nrrir t:tr'in cugetatesi nu ziceclespieCreiitor
ca nu esicbunsi inteiept.Nu-I-,hiriii;r.rAroibunn!l-)urrrnezeu.
c-rtlurtsttlintr*giitlorsircvirii li i'r irfl-Lutrii
in truprclouiprincipii:
f)
LJ ;,rlvrclii st al ut<,rt-lli.
irl briieiursi ;;l ,-icatului,al siniititii si al bolii.
Principiullnoltii lupt;i r;,,:nrciniL'luns;rtii
iu principiulvietii (vitalitatii),
prevaliindirt celeCin utrtrairsupriipiii:ciiriuluiviclii. Fiindci trupulnostru,
striciicios
nu ar"*,.!;li: sin; principiulvietii,acestafiindu-i
;i robiririicattrlrri.
dat clesuflet,cel care.prirt pir,r[..:r;niulcei insusiiiltr-o rnrisuriapreciabilii
principiul mortii. i'iind prtl sl;tLrcir sri re lpunii singur acestuia.Afari de
aceilsta,
t;rtlullluntric se innriestelii rnisun-ice s* clegradeazi
omul cel din
afari. Lin duh ..rigurcs,
rirerculurrafrir,r4ungepdrrl la unrili. prin propriile
eforturi.si surpetrupulcel :;llb:ii rtriciicios.ln a{iu'Icleaceasta,
boliletrupestierrditareajultt sii sc rttrilrc,rrCutinri:ul.ciistruginci
si ele organisrnul
olnului. Astt'el,viata tilntrltripc piurriillilllt estrrclecit o moafie treptatl, de
fiecarezi Dar'patinrilel Ciit clerluir ne ruineaziisi ele sirnltatea?Dar nectltttpiltarca,
toiosirelrrechibzuit:i
a lri'anei.
biuturii.somnului.distractiilor?
Cit de mult suirtczese
si acestrlrtr-upullAsaclar,
claciitrupulni se distruge
[lereu sr :;eindrcaptairr nrocleviclentspre:;farsit,sI-l clispretuimca pe ceva
trecf,torsi si ne apiopieurriricit cleniult si cu ceanrai rnaretirie clesufletul
nepieritor"'l-rupulesteLlnprieteninfidel si ,,,l.ernrelnic.
a
fL r'li

\'clll t ilr lr J li; , ili. : il ii t ' , r i' i: r i- l: liir : .

ir ir eit ii

\ 1 a s i r . j & t ea r i t t i j {- t u t l ] u r c d s i c c l b o a lir : : iir r iii. r : , lf t . ' . it r ir l' , il i i c t s l i . . \ c e s t a e s t e i l i n t a . A 'r p u -

tea-o nttmi si l"'ustliI,iJtrpar{:ir.rL'rrr.alalizilrt ciincl nuviE,ftlrpe marea vietii.

Ea ne arati incctro n1(irgillil:sp,* ii-i::aritul ccl dulroi'nii'esc,Care este Hristos, sau sprerilpus, aciiclispr': illrui,,-alu inipiiriitie a nrtifiii. cea a diavolului"
Catrtacu luare-alnirtt* la acerirtiibriri-iili,s;i nu te iusele; sir-ti arate calea cea
cireaptd.,,Ilacii inima noiistn'inu nr ri.,;iirrrlc.stc,
;.rverlindriznire cltre I)untnezeu" (i loen 3, ?.1).adica ne iiir-h-r":1-rriinr
spr-eRa-siirit.
o,l

Arati ca niste credinciosi puternici,

dar inima lor doarme si n-au habar ce le zice gura

e va iubi omul, incotro se va indrepta,aceeava gisi. Va iubi cele

pdmdntesti,pe aceleale va g[si qi ele i se vor a1ezain inimi si ii
vor transmiteaceluianaturalor pimdnteasci,legAndu-sede ea. Va iubi cele
cere$ti,pe aceleale va gisi, ii vor intra in inim[ qi o vor face si bati viguros
pentruviatI. Inima nu trebuiesi se lege de cele pim6ntesti,fiindcl acestea,
cdndnu suntfolositecu misuri qi cdnddau in patimi. suntale duhului riului,
potrivnicul cel mai inversunatal lui Dumnezeu.
ind Dumnezeuse va afla in toate gdndurile,dorintele, intentiile,
cuvinteleqi fapteleomului, atunciinseamni ci va veni in om impirdlia lui Dumnezeu.omul il va vedea?ntoatepe Dumnezeu,in lumeaideilor,
in lumeafaptelor,in lumeamateriali. I seva descoperiomului atunci,in chipul cel mai limpede, omniprezentalui Dumnezeusi cea mai curati fricl de
Dumnezeuiqi va gisi sllag in inima lui. in fiecare clipd va ciuta si placi
Domnului gi tot in fiecareclipl se va teme si nu greqeascicu nimic inaintea
Domnului- cel ce va stade-adreaptalui (v. Psalmul15,8). vie tmpdrdyiaTa!
une-temai desla incercare,omule. Caut[ sd vezi incotro ti seindreaptd ochii inimii: spreDumnezeu,spreveaculce va s[ vini, spreseninele,fericitele,purt[toarede lumin[ putericeresti;i spresfinlii caresilisluiesc
in ceruri sau spre lume, spre bunurile pimantesti: mAncare,biutur[, imbriciminte,casr, spreoameniipicitogi gi sprezadarnicele
lor indeletniciri?o, dacd
ochii noqtris-arindreptamereuspreDumnezeu!Fiindci noi ne ridicim ochii
spreDumnezeunumai candne impresoarinecazurileqi nevoile;cind nu ducem lipsl de nimic privirile noastrese indreapti sprelume ;i spre lucrurile ei
zadamice.vei spune:ce m-ar puteaface s[ staumereucu ocl.;i inimii spre
Dumnezeu?Addnca pace qi liniqtea inimii, lumina minlii tale, sfantaravn[ a
vointei tale si izbivirea de toatecurselevrljmagului.,,ochii mei suntpururea
cdtreDumnezeu"- spuneaDavid Prooroculqi arita ;i de ce: ,,El va scoatedin
la! picioarele mele" (Psalmul 24, 16). Dumnezeuva grdi pace pestepoporul
Sdu,,si pestecei ce isi intorc inima spreDdnsul" (Psalmul24 ,8-9).
ind ai indoieli dacl un anumit evenimentsau o anumiti persoand
desprecare se vorbestein SfdntaScripturdau existat cu adevirat,
adu-fi aminte ci, dup[ cuvdntul Apostolului, ,,toatdScripturaeste insuflatr
de Dumnezeu"(2 Timotei 3, 16).Aceastainseamni ci tot ce scriein ea este
adevdrat,nu existdin ea persoaneinchipuite,fabule saupoveqti:degiexisti
parabole,istorisireanu se face la persoanaintdi. CuvAntul lui Dumnezeu

65

alcltuie$teun singur adevdr,integral,nedespirfit,iar dacdtu crezi ci o singurdrelatare,un singurcuvAntsauo singurdziceresuntneadev[rate,greqeqti

fatd de adevlrul intregii Sfinte Scripturi. Iar adevdrul ei primordial este
DumnezeuinsuEi:,,EusuntAdeviruli (cf. Ioan 14,6),spuneDomnul; ,,Cuvintul riu este adevirul" (Ioan 17, 17), spunelui Dumnezeu-TatilIisus
Hristos . De aceeatrebuiesi consideritoati SfdntaScripturi adevlrat[; ceea
ce se spunein ea asaa si fost saueste.
u-ti lisa inima prad[ unor porniri sumbresi dugminoaseimpotriva
aproapeluitdu,caut[ sdti le stdpdnesti
si si 1ile scotidin inimd cu putereacredinteisi cu luminaminlii sinitoasesi vei avealinistein suflet.,,Euintru nerlutateam umblat" (Psalmul25, l). Asemeneaporniri aparadeseoriin
strdfundulinimii carenu s-aobisnuitsd le stip0neascisi cel ce le areva fi mereu mohorat,dus pe gdnduri,greu se va suportape sine,greuil vor suportasi
al1ii.Atunci candi1i vin, cauti si-1i impui o alti staresufleteasc[,fii vesel,fi
glumenevinovatesi pornirile rele sevor risipi ca fumul. Cunoscdin experienti.
I]irea noastri vitimati de picat isi dd uneori in peteccu ni;te ciudir tenii brutale:ii uram pe cei ce ne fac binele,pl[tindu-le faptelebune
cu riutate. o, cat de neprimitoaregi avardne esteinima fala de dragoste;i
fala de mil[ Ei cdt de egoist[! vrijrnaEul rAdede noi in hohote,el fiind acela
care vrea si nu se mai fac[ fapte bune.Dar iubirea noastri trebuie sd fie cu
at6t mai mare cu cdt celui cdruia ii faci bine se aratd mai nerecunoscitor,
stiind ci milosteniape care o faci i1i va fi tie chezigiea milostivirii pe care
ti-o va da Dumnezeu.
tunci cdnd ceremDomnului, sauPreacurateiSaleMaici, sauingerilor, sau sfinlilor, trebuie s[ avem si noi credinta sutasuluidin
capernaum(Luca7, 6 s.u.).El eraconvinsc[ a;a cum il ascult[pe el ostaqii
si nu ies din cuvAntullui, cu atdt mai vartos se va indeplini cuvAntulDomnului atotbun,adici cerereasa.Daci niste f[pturi cu o puterelimitatl au dus
la indeplinireceeace li s-a cerut, cum si nu poati indeplini insusi stlpdnul
nostru cel atotputerniccererile robilor SIi, ale celor ce alearg[ la DAnsul cu
credin!5gi speranti? Si oare nu ne vor satisfacecererile,daci le vom face cu
credinti, nddejde;i dragoste,si slujitorii Domnului, cei tari in fapte bune si in
mijlociri inaintealui Durnnezeu,PreacurataMaici a lui Dumnezeu,ingerii,
sfintii? cred si eu precum sutaqulcI, daci voi cere cum se cuvine qi ce se
cuvineunui sfAnt,imi va da; sau,,vinoin ajutorulmeu", va veni, ,,fd aceasta,,
qi va face.Iatd credinlasimpl[ si puternic[ pe caretrebuiesi o avem.
glnd sau idee falsl poart[ in ea insiqi dovadafalsitdlii sale,o
n rice
lr.-r,dovadl din care putem intelege cdt de ucigitoare este ea pentru
suflet; ,,Cici dorinta c[rnii estemoarte" (Romani 8, 6). in aceeasimisuri
66

gdndurile;i ideile adev[ratecuprind in ele dovadaadevlrului lor. Ea arati

cdt de intremdtoareesteaceaidee pentruinimi. ,,DorinlaDuhului esteviali
qi pace",spuneApostolul(Romani8, 6).
Q i prin sufletul Tiu va trecesabie,ca s[ se descoperegdnduriledin
,,L) multe inimi" (Luca 2. 35). Aceste cuvinte au fost spuseMaicii
Domnului qi s-auadeveritintocmai,dar sepotrivescsi altora,oamenilorbuni
si evlaviosi;Eiprin sufletullor trecesabie,atuncic0ndli se descoperice tin
in inim[ unii oamenidin preajmalor. Cu alta cuvinte,Domnul ne scoateuneori in cale oamenicare ascundmultd rlutate ?ninimile lor, dar pe care nu o
arati, uneori aceastaiesind singuri la iveali, atunci cAndveninul dinl[untru
di pe dinafari; cdnd incep si vorbeasc[,riul le curge din guri ca un torent
murdar sau chiar ca un uriag rdu de necuritenii. Incep s[ facl fapte care
intineazd,numele de om qi abia atunci afld lumea cum erau de fapt acesti
oameni,consideratimai inainte deqtepli,instruili, respectabili.
I /ie tmpdrdyiaTa, adicdimpdrdtiavietii. fiindcd acum continuim sI
Y trdim in impirilia mortii, aflati in cea mai mare parte sub domnia
stipdnului morlii - diavolul. Cum ar puteaveni in oameniimpdrdtia Domnului inci din aceastiviali? Prin poclintaceadin toat[ inima.,,Pocii1i-v[ci
s-a apropiat impir[1ia cerurilor" (Matei 3, 2l). incetezenecredinciosulsi
mai dea sfaturilesale,pirdseasciiubitorul de arginli iubirea de argin{i,ingelitorul - inseliciunile,belivul - befia,mdnciul - ghiftuiala,curvarul- curvia,
trufaqul- trufia, iubitorul de slavi deqart[- slavadeEarti,pizmagul- pizma,
lacomul- llcomia, nerlbditorul si gr[bitul - neribdareaqi grabaqi sd invete
toli lucrareaiubirii creqtine.$i mai cu seaml ,,Cei tari Ei puternici sI poarte
slibiciunilecelor neputinciogi"(Romani15, 1).
p ugdciuneaexterioardse face.de celemai multeori. pe seamarugdI\ciunii celeidinlduntru.Adicd daci mi rog cu gurasaucitind,multe
lucruri nu mi se asazdin inimd, cad in duplicitate.Spununa cu gura ;i alta cu
inima. Gura spuneadevirul, iar stareainimii nu mi se acorddcdtu;i de putin
cu cuvintelerugdciunii.Dar atunci cdnd m[ rog, tn sineamea, cu inima, nu
mai dau atenliecuvintelorpe carele spun,imi aduninima in confinutulrugiciunii, in putereaei, invilAndu-mi-o treptatsi-gi insuEeasciadevirul, eu insumi intrind cu toati fiinta in aceastaresufleteasc[in careau fost scrisecuvintelerugiciunii. in felul acestaincep,cAtepu1in,si m[ rog in duh s,iadevdr,
dupi cuvdntulAdev5ruluiveqnic.,,Duh esteDumnezeugi cei ce I se inchinl
trebuiesi I se inchinein duh ;i adevdr"(Ioan 4, 24). C?,ndomul se roagl,,pe
dinafar[", cu glas tare,nu estein starede cele mai multe ori s[ observemiqcirile inimii, care sunt foarte repezi,astfel incdt esteconstr0nss[ rimAn[ doar
la zicerearugiciunii, adicl la inveliEulsonoral cuvintelor.in acestfel mulli
citeti, citind cu gribire, nu reusescs[ treaci dincolo de o rug[ciune cu totul
67

ingelltoare.Parci se roagd doar buzele, aratd.ca ni;te credinciosicucernici,

dar inima lor doarme;i n-arehabarce zicegura.Aceastaseint0mpl[ din pricina grabeigi a faptuluici nu cugetdra ceeace spun.se cuvineru n".u [*
pentruei, asacum ;i ei se roag[ pentrunoi. sd ne rugim pentruca vorbelepe
carele spunsI le ajungi in inim[ si si le-o incilzeasci. Ei seroagi pentrunoi
cu cuvinteleSfintilor Pirinti, si ne rugim qi noi pentruei!
dcrtuim cu gdndul, cu cuvdntul, cu fapta. pentru ca s[ ne facem
r icoanecurateale Sfintei rreimi, trebuies[ ne striduim ca gdndurile,
cuvintele ;i faptele noastresI fie sfinte. in raport cu Dumnezeirea,gAndul
corespundeTat5lui,cuvAntul- Fiului, faptele- Duhului Sfdnt,Carep- toate
le implineste.
_Cresrinulnu trebuie sI considerecd picqlg-le!ugq4dghglji
,
umnezeuse
quprlnde.d.
pun inceput la toate
!e vin cuvintele $i feptel,e Cuu-t"|" ppUrStUge_Uar

i@qu!9lrfu4e-deqatt"

qg"; l" ii"d r;- d'wr iwi

ti, corupandgandurile_si
fapteleacelora,faptele,cu atdtrnai "l
mrilt. fiindcr iel

Ior
omnul tiu esteiubire.Iubegte-L;i tu pe DAnsursi in persoanasa
pe tofi oamenii,ca pe frafi intru Hristos. Domnul tiu esteflaciri,
nu fi rece la inim5, fii si tu flaciri de credinti dragoste.Domnul tdu este
;i
Lumini; nu umblain intuneric,nu f[ nimic cu minteaintunecati,necugetand
si neinlelegand,frrr credin15.Domnul tiu esteDumnezeulmilelor sial induririlor: fii si tu pentru semeniitdi izvor de mili si indurare.De vei fi asa,
te vei ?nvrednicide mdntuiresi de slavdvesnici.
ine citesterugiciunile in grabi, fdrr si le pitrundl cu inima si flrd
rv'participare, doboratde lene si de un trup care trage la somn,
acela
nu slujestelui Dumnezeu,ci propriului sdutrup, hulindu-L astfelpe Dumnezeuprin lipsd de consideraliesi printr-o inimi nepisitoare fatd de rugiciune.
,,Bun esteDumnezeugi cei ce I se inchini trebuie si I se inchine in outr
;i
adevir" (Ioan 4, 24), adicl,firl filrrnicie. oric0t de leneqsi de sllbinogit teai simti cu trupul, oricdt te-ar trageel spre somn,stdpdneste-te,
nu-!i pi..upeli eforturile,nu te crutape tine in defavoarealui Dumnezeu,stai oiept inaintea Lui pentru ca darul pe care i-L aduci si fie desivdrsit:inima.
erurile spun slava lui Dumnezeupifacerea mdinilor Lui o veste;te
tdria. Ziuct zilei spunecuvdnt ;i noapteanoptii vesteste(psalmul
l8' 1-2). Acest mesaj fdri cuvinte, dar atat de griitor, pe care ni-l transmit
ceruriledesprecum le-a creatAtotputemicul Dumnezeua ajuns pdn[ la noi
si el ,,vorbe;te" si esteinteles in toate limbile. Dupi ce Fiul lui Dumnezeu
s-a intrupat,vorbescacum despreslavaiubirii lui Dumnezeupentruneamul
68

omenescqi despreslavacreatiei,Evangheliasi Sf0ntaBiserici, vorbescqi ne

invali prin glasul propoviduitorilor Evangheliei,al celor ce s[vdrsescSfintele Taine qi rugiciuni - pistori duhovnice;ti,citeti, c0nt[reti -, prin dangitul clopotelor,findnd seamainsi ;i de ,,predica"pe careo ,,rosteste"cerul cu
luminitorii sii. Propoviduireaprin viu glas esteinsi mai vie, mai pltrunzitoare,poateconvingemai bine. Tot plmAntul,intreagalui via15,spuneslava
lui Dumnezeu.
f ndiferentde treabain caream puteafi prinEi,acasdsaula serviciu,sI
Inu uitim ci puterea,lumina, izbdndane vin toate de la Hristos si de
la SfdntaSa Cruce. De aceeasi nu pregetlm a-L chemape Domnul inainte
de a incepeorice lucru: Iisuse,ajutd-mi! Iisuse,lumineazi-ml! Astfel ne va
fi suslinut[ qi incilzitl in inimi credin[avie si nldejdeain Hristos,ale Cdruia
sunt putereaEi slavain vecii vecilor.
T a seama.crestine,p[streazdmereuin inimi credinfain Cel ce iti este
Itie viatl nev[zuti, pace,lumini,putere.respiratie,adici IisusHristos.
Sd nu dai ascultareinimii atunci cdnd se ingrasl, se intunecl, i;i pierdecredinfa, se riceqte de prea multi mdncaresi bduturi gi din pricina distractiilor
lumeqti.Cdnd inima i;i cedeazdlocul minlii, adici atuncicdnd vei punemai
mult la treab[ mintea, neingrijindu-tede inimd, iti vei mdri Ei perfecliona
nivodul, lisdndu-l pe pescarin nelucrareqi s[rIcie. Fiindci inima ar puteafi
asemuitdcu un pescar,iar mintea cu un ndvod. CAndte bucuri de tihnd si
triieqti pe picior mare Ei in desfdtiri, toatepatimile gi deprinderilerele ti se
trezescin trup; cAndeqti strdmtorat,apisat de lipsuri ;i necazuri,trupul slibeqteqi o datd cu el toate patimile. Iatd de ce intelepciuneaqi bundtatea
Tatilui cerescne supuneuneoriqi trupul qi sufletulla incercdrigreleqi la boli
qi iati de ce bolile si sup[r[rile trebuieinduratecu rlbdare ;i, mai mult decdt
atat,ele trebuiesi ne bucuremai mult decAtatuncicdndavempartede liniste
sufleteascl,suntemsinitogi gi ne merg toatedin plin. Fiindcd, de buni seamI, sufletulomului se afli intr-o staremult mai rea atuncicdnd nu treceprin
suplrdri sauprin boli ale trupului si mai cu seam[ cAndomul nu mai qtiece
si faci cu averea.Pe nesimgiteii crescin inimi p[cate qi patimi de tot felul,
ducindu-l la moartevesnic[.
u uita c[ Domnul se aflI in fiecarecreqtin.Cdnd aproapeletdu vine
la tine, aratl-i de fiecaredatl cel mai marerespect,fiindc[ in el este
Domnul, Care de multe ori iqi face cunoscuti prin el gi voia Sa: ,,Dumnezeu
este Cel ce lucreaz[ in noi, gi ca si voim, si ca sd slvir;im" (voia Lui; cf.
Filipeni 2, l3). S[ nu regreli cdnd faci cevabun pentruaproapele.considerd
cI ai ficut pentru Domnul, cu amt mai mult cu cdt nu qtii niciodatl in care
dintre cei ce vin la tine esteDomnul. Fii fafXde toti nepirtinitor, bun, sincer,
plin de bunlvoinld. Jine minte cd Domnul vorbesteuneori ;i prin necredin-

69

ciosi, le deschideacelorainimile sprenoi, cum s-aintdmplatin Egipt cu maimarele temnilei, a clrui iniml a fost indreptati de Domnul cdtre Iosif
(Facerea39,21).
J mi gdsesclinigteainimii in celede sus,spirituale,nu in celedejos, maI teriale.Di-mi Doamne,mereu,inlelepciuneaceade sus,indepirteazi
de la mine intelepciuneacea de jos. in bun[tateaTa imi pun nddejdea!,,Ridicat-amochii mei la munti,de undeva veni ajutorulmeu" (Psalmul120,l).
sa curn vorbirea dezviluie gdndul gi inima omului (confirmdnd
existenlaunei inteligentenevizute, st[pdni pe sine, creatoare)si
prin cuvinte care ii invedereazi inteligenla omul emite ;i suflare de duh,
intr-un chip oarecumasemdnltor,cuvdntul lui Dumnezeuni-L descoperipe
Tatdl, inteligentaatotcreatoare,
qi prin Cuvdnt purcededin Tatil qi Se aratd
vesnicoamenilorDuhul Sflnt, Ficitorul de via1i, Cel careesteputereaCelui
de Sus(,,CuputereaCelui Preainaltte va umbri" - Luca l, 35). Putemtntelege de aici qi cuvintele Mdntuitorului: ,,Nimeni nu cunoastepe Fiul, dec0t
numai Tatdl, nici pe Tatdl nu-L cunoastenimeni, dec0t numai Fiul si cel
clruia va voi Fiul si-i descopere"(Matei I1,27). Ai vdzut?Numai Fiul il
descoperilumii pe Tatil, asacum cuvdntulnostrudescopericeeace mintea
prastreazd,
tainic in suflet.Vezi ce strAnslunitateexisti intre Tatdl Si Fiul? $i
fiecare persoani a Sfintei Treimi are propria sa autoritate;i, ca si spunem
asa,lucreazi pe propriul siu ,,teren".De aceeaMdntuitorul le spuneucenicilor: ,,Cici dac[ nu Mi voi duce.MdnsAietorulnu va veni la voi. iar dacl
M[ voi duce,il voi trimite la voi" lloan i6, 7). Slav[ Jie, Fiul lui Dumnezeu,
Care ne dezvllui noui taina PreasfinteiTreimi - Tatil, Fiul ;i Duhul Sfdnt!
CuvdntulTdu esteadevir, trlim prin cuvinteleTale toli laolalt[ qi fiecarein
parte. Ele sunt dulceata noastri, pacea noastrd, viafa noastri, indeosebi
cuvinteledespreDuhul Mdngdietor.
pii neclintit in convingereatunci c6ndchemi pe MdngAietorul,Duhul
I Adevdrului;Il cunogtipreabine.Il chemiatOtde des,la SfinteleDaruri, cdnd,rispunz0ndrugiciunilor tale, El le prefacenegreqit,neintArziat;i
de fiecaredatdin Trupul si SdngeleDomnului, iar tu guEtide nenumirateori
roadeledumnezeiestiiSalelucriri.
d plstram cu cea mai mare griji in modestulvas al inimii noastre
Q
LJ comoaraDuhului Sfint. ,,Rduride ap[ vie vor curge din pdntecele
lui" (loan 7 , 38). Si ne finem inima teazd.,blAndi, si nu ne lisim cupringi
de mAnie,de iubire de sine, s[ nu ne legim de cele pdmdnteqti,si ne ferim
de poftelecele necurateale trupului. Altminteri, neprefuitacomoari a Duhului SfAntse va lua de la noi ?ntr-oclipi. indatl ne vor dispdreadin inimi pacea si bucuria,aceaneobiqnuiti, ingereascistarede uquritate a inimii, cea

care vine din libertateainimii si a minlii. Vor dispirea qi aceler0uri de api

vie care curgeaupdnd nu demult, stropindu-nedin belsuglarina sufletului.
Sufletul va fi cuprinsde un foc striin, careil va pdrjoli chinuitor pe dinduntru, lipsindu-l de paceqi de bucurie,il va umple de am[r5ciune,fdcindu-l si
sesimti stingher,si cad[ in ursuzenie;i blasfemie.$i astfel,frapantgi brusc,
ajung si ia fiint[ gi si se schimbeuna cu alta,in fiinta noastri, fie impiritia
lui Dumnezeu,fie impirilia vrijmaqului, cAndimp[r[1ia vietii, cdndimpirl1iamo4ii! Creqtinulvedecu ochii liuntrici dreptatea;i sfintenialui Dumnezeu ;i se minuneazi.Vede qi se mir[ si de vegheanecurmatia vrdjmaqului,
carenu-l scapddin ochi ;i care umbld ntereu,rdcnind ca un leu, cdutdndpe
cinesdtnghitd(cf. l Petru5,8).
T\ umnezeu-Tatll este viafd; Dumnezeu-Fiuleste viali; DumnezeuI-,, Duhul Sfdnt esteviati. Sfinta Treime esteviati. Vial5 estein numele Tatdlui ;i al Fiului ;i al SfAntuluiDuh. De il va respingeinima ta pe
proTatdl,respinge-va
ins[gi vialaei. De Il vei respingepe Fiul, respinge-vei
pria ta viafi; de Il vei respingepe Duhul Sfdnt,respinge-veigi prin aceasta
propriata viaf5.Din pricinaindoielii tale,chiar asase va intdmpla:moartea
inimii, suferintd, o chinuitoare strdmtorare.Dumnezeu ins[ va rlmdne
Dumnezeulvietii, Cel in trei Persoane.Vei indepirta de la tine indoiala,daci
vei recunoa;tepe toate cele trei Persoaneca fiind Dumnezeu;i lucrind si
asupravielii tale Ei atunci inima fi se va insufleti din nou; Dumnezeu,Cel
ciruia ne inchin[m ?nTreime, fi-va in ea.
1^t Andcitesti sauascullicitindu-sedin cI4ile sfinte,cinsteEtedin toati
\r.-, inima in cei ce le-au scris chipul Dumnezeu-Cuvintului,sau pe
insuqi DumnezeuCuvAntul,Care se veste$tein ele. Cdnd citeEti c[4i cu
conlinut spiritual sau profan, nu uita cd omul estechip al lui Dumnezeuqi
chipul lui Dumnezeuse arati in gdndurile,cuvintelesi duhul lui. invatl-te sl
privestiintotdeaunala fiecareom cu mult respect,ca la chipul lui Dumnezeu,
mai cu seami cind acela vorbestedespreDumnezeu.O, atunci el devine
preamult cu oamenii,cunoscAndu-i
dumnezeiesc!
ObiEnuindu-ne
din viata
de fiecarezi,famlliarizali cu darul vorbirii, al nostrusi al altora,am ajunssI
nu-l prefuimcum secuvine,iar uneorichiar sI-l dispreluim,mai cu seamila
al1ii.$i aqa,diavolul.folosindu-sede egoisnulsi indiferenfanoastri,hulegte
chipullui Dumnezeudin om. Smereasci-ni-se
inima in tot felul si gdndurilor
trufagesi le punem stavild,pentru a nu ajunge gi noi asemeneacelor ce au
trlit pe vremeaproorocilor si care nu vedeauin acestiadec0tniste cdntireti
cu dulce glas qi nimic mai mult. Refuzausd le indeplineasc[poruncile,ba
chiarii ;i urmlreau,disprefuiau,
bit0ndu-iqi chiarucigdndu-i.Sdnu gAndim
precumaceia,carecredeaucd proorociinu pot fi bine primili in patrialor (cf.
Luca 4,24). Oncdt de mic si de neinsemnatar fi omul in aparenti,cinsteqte

7l

in el chipul lui Dumnezeu,indeosebicdnd vorbegtecu dragostesi in primul

rAndcAndcuvAnteazldespreiubire Ei face faprede iubire.
presupunemci ai scriso carle despresfdnta Treime si ci ai tiprriQ I
tJ t-o intr-o mie de exemplaresauchiar in mai multe, catevei fi dorit.
$i toatesuntscrisenu doarin spiritult[u, irepetabil,dar;i cu aceleasicuvinte qi construcliide fraze.A;a seintimpli ;i cu jertfa Trupului si S0ngeluilui
Hristos.Ea se aducepretutindeni,in nenumdratebiserici si pe toate altarele
acestoralucreazduna qi aceeasiSfAntaTreime,in toateagneyeleesteAcelaqi
Hristossi Duhul siu (ca ;i intr-o carte.din multe altele.cuprinsulsiu), pretutindeni se vede aceeasifo(I a jertfei si puterndeducede aici c[ aceasti
Taini, ceamai sfAntl din c0teexistl, esteca si o singuri cartesfdnti a iubirii
lui Dumnezeupentruneamulomenesc,in nenumlrateexemplare,rdspdndite
pretutindeniin una si aceeagiformi, cu unul si acelasiDuh, Care silisluieste
in ea,Duhul aceleiIubiri carea luat asupraSapicatele lumii, Duhul lui Hristos. Si incl o comparatie.Si ne gdndim la multitudineafiinlelor omenestide
pe pdmdnt,fiecare cu persoanasa. Tofi au aceeaEiformi a trupului, tofi au
suflet, cu o seaml de aptitudini, diversificate?ns[ in functie de persoani qi
toli au un nume comun: sunt oameni;toti ca unul si toti din aceeasiob0rsie,
creafi de Dumnezeu-Tatdl,Fiul ;i sfdntul Duh. iar mai apoi dintr-o singuri
pereche.A;a se explici, printre altele,de ce legealui Dumnezeune poruncestesd ne iubim unii pe altii ca pe noi in;ine, deoarecesuntemtoti de aceeagifire. Vedem, asadar,multe chipuri, dar ele sunt una, legateprin aceeaqi
naturi a sufletuluiEi trupului.Asijderearii Domnul, in sfintele SaleTaine,
ddtitoare-de-viati,
oriundes-araducejerttaacestea.
El esteacela;i,unicul si
nedesplrtitul creator, ,,care a ficut dintr-un sdngetot neamul omenesc"
(FapteleApostolilor 17,26). Prin Duhul Slu unic, CareviazvainSfdntaTain5
a Trupului si SAngeluiSiu, carese sivdrsestein toatebisericile,El vrea sd
ne uneascdcu Sinepe noi cei ce ne-amficut, prin plcat, supugidiavolului,
despi4indu-nede Domnul;vrea si stdrpeascigi si curetedin noi toatecele
ce ne desparlde El ;i cele ce ne fac si finr qi intre noi desp64i1i.,,Catoti sI
fie una, dupl cum Tu, Plrinte intru Mine ;i Eu intru Tine, a;a gi aceqtiain
Noi si fie una" (loan 17,21). Spreaceasrirint[ ne ducesfantaimplrtfuanie.
(-l e poatefi de mirare in faptul ci pdineasi vinul se prefacin Trupul
tv,Ei Singelelui Hristossi ci in ele silisluie;te Hristos,precumsufletul in trup? Poatefi oarede mirare ci diavolul isi face cuib intr-un neinsemnat embrion (inima) al pruncului gi, pe misuri ce acestacreqteqi se intireste
in trup, se va descoperila maturitatecr il are oplosit ;i ascunsin inimi pe
diavolul?o, ce nesfOrsitibunitate ;i intelepciunearati Domnul, diruind-ne
preacurateleTaine ale Trupului si SAngeluiSiu pe carecrestinulle prime;te
in inirna sa! Luafi seama,in inimd, acolo undeisi facecuib diavolul, cel care

72

are stip0nireapicatului si a mortii (cf. Evrei 2,l4). Ele ni se dau ca un antidot des[v6rsit,ca un dar de viatd gi sfintenie,de izgonire a picatului qi a
mor.tii! Aqa cum estein afari de orice indoiali ci diavolul si tot plcatul isi
fac cuib adeseain inima noastri, neindoielnicestesi cd in noi Se slllsluieste
Hristos,Ditdtorul de viati, sfintireanoastri. Ar puteafi Domnul nostru mai
slab dec0tdiavolul? Diavolul exist[ qi lucreaz[ in inima noastrdprin aceea
ci noi ne leg[m de lucruri pdmAntesti.$i cum ar puteaHristos sI ne rlmdni
in afarl gi si nu intre in ea prin credinta si pociinta noastri, de vreme ce
inima ne-a fost creatdde DAnsulanumeca si fie templu al lui Dumnezeu?
Cum si nu intre Hristosin inimile noastrechiarcu Trupul si SingeleSiu, pe
mlsura sporirii noastreduhovnicesti,Ei si nu intre sub forma unor substanfe
materialepe care s[ le primeasc[trupul? $i inc[ ceva.Dac[ diavolului i s-a
dat si insufleduh chipuluifiarei (cf. Apocalipsa13. l5), de ce nu s-arputea
slliqlui Hristosin chipul piinii si vinului si nu le-ar face pe acesteaale Sale,
ca trup qi ca sAnge?
T)utem aprindecu o lentili o bucati de lemn,de hArtiesaude alt mateatunci cind asupraobiectului respectivfocali-F rial lesneinflamabil,
zdm intr-un punct razelesoarelui,obtinAndpe acel obiect un fel de soarein
miniaturi. Asa seintAmpli si cdndne rugim, sufletulni se infierb0nti, se invioreazi, se aprindede la Soareleratiunii - Dumnezeu,cind a;ezIm propria
unei lentile focalizatoare.deasuprainimii - nuclenoastri ratiune,asemenea
ul spiritual al intregii noastreexistenfe,flcdnd sX ,,vini" acolo Soareleraputem
liunii, ca s[ lucrezeasuprainimii cu toati simplitateaqi putereaSa.O
,,aduce"in acelasichip acolo ;i pe Maica Domnului, ii putemaducepe ingeri
gi pe sfinli. Icoanalor poatesd apar[ in inimi, asacum este,cu toati puterea
si mai deplind
Eiifinlenia, pentru ca inima si ia de la dAnsiic0t mai multi
de foc; vei
un
izvor
de
la
ca
lor
iubire
prisositoarea
lumin[, sI se aprindi de
primi de la d0nsii in inimi curitie, sfinfenie,bunitate. puteresi inima se va
purifica de la sine, intlrindu-se in credinll ;i dragostesi, cu cAt mai mult,
mai hot[rit si mai statorniciti vei indrepta inima citre Dumnezeusi citre
sfintii Lui, cu atAtse va lumina, se va curita si seva umple de viat[ mai mult.
a-1 ac[ atunci cdnd te adreseziunui sfdnt te indoiegticI i1i esteaproape, sau ci i1i poate ascultaruglciunea ;i simli cI iti sti inima in
l)
saumai bine cauti, cu ajutorulDomnului nostruIisus
cumpini, opreste-te,
Hrisios, sd-l indeplrtezi de la tine indati pe clevetitorul (diavolul) care si-a
f[cut cuib in inima ta. Dac[ il chemi pe un sfdnt cu convingere,cunoscAnd
ci i1i esteaproapeintru Duhul Sfdnt ;i ci i1i ascultl rug[ciunea,indat[ te vei
simii uturai. Dici in timp ce te rogi simfi in inim[ o apdsareqi o sfdrqeali,
s[ ;tii ci acesteavin din lipsi de sinceritate,din falsitatea9i viclenia ei,
intocmai ca atunci cdnd intr-o convorbireobisnuit[ cu cineva nu ne simtim

73

in apelenoastresi vorbim nesincer,fals, nu din inimi.

,,Greui1i estes[ love;ti in tepusi cu piciorul" (FapteleApostolilor 26, 14).Fii cu inima
deschisdin orice timp si in orice roc ;i vei avea.in orice timp si in orice loc, pace
in inimi. Dar mai cu seaml fii sincercAndvorbesticu Dumnezeusi cu sfintii
Sii; cici ,.Duhulesteadevdrul,,(1
Ioan 5, 6).
piecare cyyant,candte rogi, rostegte-ldin inimd, ca si simfi puterea
r cuprinsdin el. Fi-o ca gi cum ai ruao doctorie,
Etiindci. areo actiune
vindecitoare,prin putereape carei-a dat-ocel de Sus.Atunci c0ndmedicamentul igi pierde putereavindec[toare,nu mai rdmanein el dec0t gustul
amar.Aga se intampldsi cu rugiciunea,daci o reducemla rostireaunor cuvinte fdrr vlagi ;i al ciror adevir nu-l simtim cu inima. o asemenearusdciune va rimdne firi nici un folos, fiindcI rugdciuneaadeviratdsi lucritolre
trebuieficutl in duh si adevlr. Cuvinteleruglciunii se aseamdnicu medicamentele,in sensulcI fiecare dintre ele poseddinsusiri caracteristiceqi dau
efecte ce le sunt proprii, toate la un loc constituind mijloace de tratare a
organismului.A;a cum fatmacistii tin la calitltile si efecteleunor substante,
pe care le combini dupi o anumitl reteti, conservandcu grija medicamentelein recipientespeciale,din sticli saudin alte materiale,tot asatrebuie
si p[strlm si noi in inimi. cu griji, fiecarecuvdntcu insusirilelui, ca intr-un
vas ;i s[ le rostim astfelinc0t si-si punr in valoareputerea.
and te rogi, inchipuie-1ici toat6 fdptura nu inseamn[ nimic inain1r
\-, tea lui Dumnezeu.rar pe Acela vezi-L prezentpretutindeni,in tot
ce existd,asemenea
unui stropde apdvie, d6ndviatr si miscarela toate.
p ugrciuneacrestinului,cel ce nu estepe pimant decntun pribeaggi
r\un
venetrc,esteverigade aur care il leagi de universulspiritual,
ciruia apa4ine,gi mai cu seami de Dumnezeu.Izvorul vietii. Sufletul caree
de la Dumnezeu,cdtreEl trebuiesL tindd mereu,prin rugiciune. Rugrciunea
aducemarefolos rug[torului.Ea di linistesufletului tiupului.Ea nu aduce
;i
liniste doar sufletuluicelui ce se roagi (,,Euv[ voi odihni pe voi,, - Matei
r1,28), dar deseoriEi sufletelorstrimosilor, pirinlilor
Ei frililor nosrri care
s-aupristdvit.Vedeli cAt de mare esteputerearugiciunii?
cum fumul de la un copaccareardeurci in aer,agaurcl si sun:pa
l-r' fletul dintr-un trup mistuit de putreziciune.Constiinlaomului este
vocealui DumnezeuCel Atotprezentcarevorbestein inimile oamenilor.Cel
AtoatefdcitorEi cel ce este,Domnul, ne cunoastepe toli ca gi pe sine, cu
gandurile, intenliile, cuvintele si faptele noastre,cele prezente,trecute gi
viitoare.oricat de mult mi-aq lisa gandurileqi imaginatias[ alergein viitor,
qtiu cd Du.mnezeuintotdeaunami le va devansa,le va cunoagteinaintea
mea
gi la capitul acesteialerglri va fi intotdeaunaEl, dupi cum El md urmdreste

74

in toatedrumurile mele: ,,Ochii Lui sunt deschiEiasupratuturor cdilor fiilor

oamenilor"(Ieremia 32,19).,,Undemi voi ducede la Duhul T[u si de la fala
Ta undevoi fugi?" (Psalmul138,7).
1atI, aveminainteanoastrdun om viu: ochii sdi ne privesctintd. ureIchile suntgatasd ne asculte,st[ in fata noastri cu trupul;i cu sufletul. Nu-i vedem incd gnndurile, dorinlele, intenfiile, deqi sufletul lui nu
inceteazlnici o clipi s[ gAndeasc[,s[ triiasci, la modul careii estepropriu.
Natura vdzut6,lumealui Dumnezeu,in toatd splendoareaei, sti in acelaEi
chip in fala qi in preajmanoastrd.Pretutindenivedemin ea via1d,armoniesi
ordine, miqcare,dar nu-L vedem pe Fiptuitorul vietii si al ordinii, nu-L
vedempe Artist, desi Acela estepretutindeniin toati vremeaqi in tot locul,
precum sufletul in trup, cu toate ci nu sti numai in aceasti lume. Nu este
clipi in care El, cu Duh Atotputernic,Preaintelept,Atotbun, Atotvlzdtor qi
Atotprezent,s[ nu gAndeascila fipturile Sale,si nu reverseasupralor bundtateaqi inlelepciuneaSa. Nu esteclipi in care El si nu adaugeceva lucririi
SalepreainlelepteEi atotputernice,fiindci DumnezeuesteFiinla prin excelentI li infinit lucr[toare. Aga ni se aratdlumea; sI ciiutim si vedem in ea
pretutindeni,in primul rAnd,pe Cel ce estepretutindeni,pe Cel ce lucreazd
in tot locul, pe toate le implineptesi le orAnduieqte.
on$tiinlafiecirui om esteo razdde lumini, veniti de la soareleduhovnicesc,Dumnezeu,Unul. Cel ce lumineazl pe toti prin conqtiinfa noastr[, Dumnezeudomneqtepestetoti, ca un Imp[rat Drept si AtotpustipdnireaLui prin constiinfi? Nimeni nu este
ternic. $i ce puterniclucreazd,
cu
totul glasul congtiinlei!Ea vorbeEtefiecdruia,
la
tdcere
in staresd reducd
flr[ sI faci hatdrulniminui, ca qi cum ar vorbi DumnezeuInsu;i! Conqtiinfa
noastr[ ne aqazdpe toli inaintealui Dumnezeuca pe un singurom. De aceea
Decalogulesteastfelalcdtuitincflt parea se adresaunui singur om: ,'Eu sunt
Domnul Dumnezeultiu, si nu ai alti dumnezeiafari de Mine... s[ nu-1ifaci
Adu-1i
chip cioplit...s[ nu iei numeleDomnuluiDumnezeuluitiu in deqert...
ucizi...
S[
nu
pe
ta...
pe
tlu
si
mama
tatll
amintede ziua odihnei...Cinsteqte
S[ nu fii desfrdnat...S[ nu furi... Si nu mXrturisestistrdmbimpotriva aproapelui tIu... Si nu doreqti..."(le;irea 20, l-11). Sau:,,S[ iubestipe Domnul
bumnezeul t[u din toati inima ta... si pe aproapeletiu ca pe tine insuli" (cf.
Marcu 12. 30-31).Aceastafiindci e/ estetot una cu eu.
ilindu-vd sd pdzili unitateaDuhului, intru legdturupdcii (Efeseni4,
3). Cdt de importantl esteaceast[porunci! Ea trebuienegresitlinutd: a pdziunitateaDuhului. Fiul lui Dumnezeuaceastaa dorit-o 9i o dore;te
mereu,s-a rugat qi se roag[ pentru ea Tatilui: ,,Pirinte Sfintel P[zeqte-iin
numeleTIu - S-a rugat Domnul pentru ucenicii Sii - in care Mi i-ai dat ca
si fie una, precumSuntemEi Noi". ,,Dar nu numai pentruaceastaMi rog, ci

75

;i pentrucei ce vor credein Mine, prin cuvAntullor. Ca toli si fie una, dupl
cum Tu, Prrinte, intru Mine si Eu intru Tine, agagi aceqtiain Noi s[ fie una,
ca lumea sI creadi cd Tu M-ai trimis" (Ioan I': , Il, 20-ZI). Vezi, oare, ci
unitateanoastrd,dupi duh si dupi viald, demonstreaze
cu tlrie si dumnezeirea Intemeietoruluicredinlei noastre,Iisus Hristos Domnul? Cel ce doreste
sd-i uneasc[pe toti, s[ fie toti ca un singur suflet,nu poatefi decdtCel ce a
iesit din unicul Dumnezeu,cel ce insugi a creatqi a unit tot qi care vrea s[-i
aduci la unitate,la Sine,prin credinli qi ascultare,pe toli cei ce s-audesprins
din unitateaascultirii. Invllitorii carenu vin de la Dumnezeu,caren-au fost
nici chemafi,nici trimi;i de El (,,N-amtrimis Eu pe proorocii ace;tia,ci au
alergatei singuri"- leremia23,2I: .,Nimeninu-si ia singurcinsteaaceasta,
ci daci estechematde Dumnezeu,dupi cum gi Aaron" - Evrei 5, 4) aducde
obicei dezbinarein comunitilgi,dezacordurisi prin aceastase dau in vileag
ci nu suntde la Dumnezeu.Ca Luther, ca unii carelucreazi pentrudezbinarea Bisericii, ca ereticii. Ei au scindatBisericalui Dumnezerrceaunic[, au
despirlit ceeace este de nedespirtit, aceaunitatein multitudine, unit[ sub
singurulCap al Bisericii, Care esteHristos,insufletit[ de Duhul lui Dumnezeu Cel Unul Ei prin aceastas-au dat de gol ca unelte ale diavolului, care
chiar aceastadoreste:sd dezbine,s[ iroseasci,si risipeasc[oile Domnului.
,,Lupul r[pegte si risipeEteoile" (cf. Ioan 10, 12). Slavi credinfei creqtine
or-todoxelAdeviratele ei roade se videsc prin unirea credincioqilor intre ei,
prin dragoste,implrtisindu-gi reciproc bunuri spirituale qi materiale.Cu cdt
seindepdrteazd
creEtiniide duhul credinfei,cu at0tmai mult se separi unii de
altii prin egoism,cu atAtmai mult se inchid in sineqi cu atdt mai pulin se bucurd impreunl de bunuri spirituale qi materiale; in special de cele materiale
carele suntnecesare,
cu at6tmai mult seaclin ei dragostea;i cu at0tmai vArtos suferi toati omenirea.Adevlratul crestinismluptd ca;i aici pe pim0nt sd
fie propisire, fiindci acestaii priveqtepe cregtinica pe un singur trup, ale
cirui midulare pot fi de neamnobil, saufir{ noblefeape care o d[ locul sau
funcfiain societate,mai viguroasesaumai slabe,mai bogatesaumai sirace,
iar Duhul lui Dumnezeu lucreazi in toli deopotrivd, lucreazdgi in sufletele
celor puternici qi inst[rili pentru ca aceqtiasi vin[ in ajutorul celor slabi qi
lipsili prin punerealaolaltd a bunurilor spiritualesi materiale.,,Iar inima qi
sufletulmullimii celor ce au crezuterauuna" (FapteleApostolilor 4,32).
restinii n-ar trebui si cunoasci, nici micar dupl nume, discordia,
ura, vrijmisia. Poatesi existe,oare,urd intre crestini?Pretutindeni
in alcdtuirealumii vedem iubire, simtim mireasmaiubirii; Dumnezeulnostru esteDumnezeuliubirii, impdralia Sa esteimpdrilia iubirii. Din iubire El
n-a crutatpe Fiul Sdu,Unul-Niscut, ci L-a dat morfii, pentruca prin El viali
sd avem (cf. 1 Ioan 4, 9). Acas[ intAlnestidragostela toti ai tii (fiindci au

76

primit la Botez qi la Mirungere peceteasemnuluilui Hristos, Crucea,;i fiindc[ poarti cruceqi fiindci gustdcu tine in Biseric[ cina dragostei).In Biserici afli pretutindenisimbolurile iubirii: cruci, inchinarecu semnul Crucii,
sfinti care au binepl[cut lui Dumnezeuiubindu-L si iubindu-qi aproapele,
afllm insisi intruchipareaiubirii. Iubirea este pretutindeniin cer qi pe pdm0nt. Asemenealui Dumnezerr,ea aducepace si desfiteazl inima, in timp
ce ura ucide qi sufletul, si trupul. Caut[ si tu mereu si oriunde si descoperi
dragostea!Cum sI nu iube;ti cind auzi pretutindenivorbind dragosteasi
cAndsingurdiavolul,ucigasuloamenilor.esteuri vesnici!
r: I carene insusiFiul S[u nu L-a crutat....cum nu ne va da oaretoaH ^'
,,1)te impreuni cu El?" (Romani8, 32). Ceeace a fost lucrul cel mai
de seami ni s-a dat, tot restul din ceeace cereminseamni infinit mai pulin
dec0t Fiul lui Dumnezeu.De aceea,cu bunl nidljduire, putem cere de la
Dumnezeutotul, in numele lui Iisus Hristos, toate bunltdlile pe care ni le
putem inchipui. ,,$i orice veti cere intru numeleMeu, aceeavoi face, ca sd
fie slivit Tatil intru Fiul" (Ioan 14, 13).Ceri iertarepicatelorqi odihnasufletelor adormililor?,,El estejertfa de ispisire pentrupicatele lumii intregi"
pe noi de picat" (l Ioan l, 7). El le
(1 Ioan2,2). ,,SAngele
Lui ne curd;este
greseala,
cu cuvAntul,cu fapta sau cu
toati
gi
no;tri
adormililor
poateierta
gdndul;El este,,inviereagi viata si odihnaadormililor robilor Sii". Ceri pentru cei vii qi pentru tine? ,,Cere1iceeace voiti - zice Domnul - qi se va da
v o u [" ( Io a n1 5 ,7).
A qa cum cunoagteDomnul numlrul stelelorcerului, tot aqail cu11. noastesi pe cel al ingerilor din cer gi numirul g0ndurilorlor; aqa
cum cunoaEteDomnul numlrul firelor de nisip de pe rnalul mlrii qi al puzderiei de flpturi de pe tot intinsul pimAntului, cu mldularele lor, cu pirtile
care le alcituiesc, de la cele mai mari p0nl la cele mai mlrunte; a$acum
cunoastenumirul atomilor tuturor stihiilor, in infinita lor infinitate, tot a$a
cunoasteqi numdrul neamului omenesc,care a fost, este ;i va fi, num[rul
gdndurilortuturor oamenilorcareau fost, sunt qi vor fi, numlrul tuturor pornirilor inimilor lor, al cuvintelorsi al faptelorlor. Dupi cum in naturavizut[
si sensibili nimic nu poatefi ascuns;i nici un atom nu se pierde.fiindcl fdrd
stiinta si voia lui Dumnezeunimic nu se poatedistrugedin ceeace a chemat
El la viati, tot a$a qi in natura spirituall lui Dumnezeunu-i scap[ nici un
gdnd,nici o intentie,nici o miqcarea inimii, dorinti sau fapti. In vistieriile
Saletotul sepistreazi, ;tiindu-seEinumlrul ;i m[sura,cantitatea9i calitatea,
in ce grad gi la ce intensitatese manifesti lucrurile, ;i cele bune,;i cele rele,
gAndurile,dorintele,cuvintele,faptele,mlrturisite sau ispiqite ;i indreptate
in viati. Numirul atomilor pimintului, al atomilor fipturilor de pe pimAnt
sti in echilibru perfect cu numirul gindurilor si misclrilor sufletului ome-

nesc.Dacr ceeace estecreatsi nu are viatd de la sinenu se distruge,

cum ar
puteafi distrusceva ciruia Dumnezeui-a dat capacitateade
a crei, ceeace
esteviu prin excelenti, adici mintea, cea care invegmanteazrain
cuvinte pe
insusi ficitorul ei, sufletul?Aqa ceva nu estecu putinfd.pregititi-vi,
rnuri_
torilor, si dafi rdspuns.La judecatl v[ vor a$teptatoategAndurile,dorinlele,
cuvintelevoastre,faptelebunegi faptelerele,nemdrturisitesauneindreptate,
acesteadin urmi, prin fapte bune. De toate vei da socoteali inaintea
lui
Dumnezeu.Doamne,cel ce ne tii la Sdnulriu pdrintesc!, nu intri jula
,,sd
decati cu robul riu" (psalmul 142,2). ,,DeTe vei uita la f[r[delegi,
Doamne, Doamne,cine va suferi?,.(psalmulI2g.T.
uminltorul cel mai mai mare,soarele,se reflecti in intinitateacelor
T
r-tmai mici corpuri de pe pdmdnt,in nenumirata lor multitudine; qi
chipul omului se reflecti in minusculapupila a ochiului.Tot astfelSoarele
raliunii - Hristos,capiti chip in fiinle minuscule- oamenii-, in infinita lor
multitudinesi, tot asa,in celemai mici particuledin Trupul si SdngeleSiu,
fiindci viata primordiald qi veqnici esre simplr (necompusi) si unici.
soarelese reflectdintr-o multitudine de corpuri, mari qi mici, lumineazd tot
pdmAntul,il cuprindecu razelesale.A;ijderea si Domnul.
I cela;i vdnt,o datddezlrnfuit,poatesr bati in multe locuri; aseme-f-l'nea si Duhul lui Dumnezeu,unul qi acelaqi,poates[,,bati,,cu putere ;i tdrie in soboareleingere;ti cele fdri de numir si in toli oameniisfinli.
,,VAntulsufli undevoiestegi tu auzi glasullui.. (Ioan 3, g).
om.nul
f)
.pdze;te nu numai - toate oasele(psalmul 33, lg), dar gi
rJ chipunlesfintilor sii, ficdndu-le si nu se dea putreziciunii,negrijii si sa nu rdrndnl multr vreme ascunse,scotdndu-lela vedere
in chip minunat, dupl cum aflim din descrieriledescoperirilorde icoane fdcdtoarede
minuni,indeosebiceleale Maicii Domnuluipreacurata,
stipdnanoastri.Iati
cdt de mult preluiesteDomnul chipul omului,indeosebial bmului sfdnt,vas
alesal harului.Prin icoane,Domnul faceminuni,revarsdputerinevizutede
vindecareqi mAngAiere.
f)untnez.eu estenrui nnre dec6t inimu noastrd si stie toate (loan 3,
r-,t 291.ochiul liuntric ne facesi cunoastem
si sdvedemcelemai mici
miscdriale inimii, toateg0nclurile,
dorintele,intenfiile,in general,tot ce ni
se petrecein suflet. Dar Dumnezeueste,,nlai mare decdtinima,,.El se afli
in noi si in preajmanoastri gi pretutindeni,in tot locul, ca un unic atotylzdtor
ochi spiritual,si numai o palidi comparatieL-ar putea asemuicu ochiul
inimii noastre.El ;tie tot ce se afli in noi mai bine de o mie de ori decatqtim
noi insine, qtietot desprefiecareom ;i desprefiecareinger, si in toateputerile cere;ti si in fiecarefipturi insufleliti sauneinsufleliti vede .u-n pul.[;

vedeinliuntrul nostru ;i al tuturor flpturilor ceeace estecaracteristicfiecireia, ca un Atotficitor Ei Pronietor,Careline totul in viali 9i in putere.
upi cum in Iisus Hristos s[liqluieqtein trup intreagaplenitudinea
Dumnezeirii(cf. Coloseni2, g), intocmai estesi cu ddtdtoarele-devia$ Taine ale Trupului qi SdngeluiS[u. Intr-un trup omenesc,oricAtar fi de
firav, silisluieste intreagaplin[tate a Dumnezeirii celei nevlzute Ei necuprinse;in micul agne!(pAine),in ceamai infim[ parliculi a sa,se afl6 intreaga plin[tate dumnezeiasci.Slav[ atotputernicieisi bun[td1iiTale Doamne!
$acum soarele,degirimdne intotdeaunape cer, atingepdmdntulpe
toatd suprafalasa cu razelesale,ca si cAndl-ar mAng0iacu mii de
tuturor organismelorvii, pitrunzdndu-le(soarelepdmdini, transmifAndu-se
trundein corpuri curazelesale),inc[lzindu-le, insuflelindu-le,imprumut6npenetrabilesau reflecdu-le cildura sa, trecdndprin corpurile transparente,
lor, iar celor impenetrabile,solide,opace
t0ndu-gistrilucirea in transparen[a
si
Soarele
raliunii - Dumnezeu,desi rdmAne
intocmai
doar
cildur[,
ddndu-le
mai cu seam[in cer, iqi transmiterazeleintregii fdpturi ralionale,ingerilor ;i
oamenilor,pltrunzind in fiinta lor spirituali, sfintindu-i, intdrindu-i, fdcAndu-i si creasc[a$acum pitrund razelesoareluiorganismeleanimaleqi vegetale, ddndu-le viafI, flcdndu-le sI se dezvolte. Dupd cum soarele,aflat
intr-un singurloc pe cer, lumineazd.intregp[mAntul,fic6ndu-i si primeascl
luminl qi pe cei buni, Ei pe cei r[i, fiinlele Ei lucrurile,tot a$aEi Domnul, lumineaz[ pe tofi oamenii cu lumina Sa ipostatic[, El fiind Lumina cea adetot omul carevine in lume" (Ioan 1,9)'
v[ratl,,care lumineazd,pe
vI
l-eicare incepefisi lucrafi Domnului prin ruglciune se cuvine si
vossufletul
curati,
smerili,
cu
inimi
l*- asem[natiLui, S[ fili bldnzi,
tru si nu tinl viclenie, s[ nu fili fiprnici, nici nepisltori. Striduiti-v5 sd
aveli Duhul Lui, fiindcl, ,,Dac[ nu arecinevaDuhul lui Hristos,acelanu este
al Lui" (Romani 8, 9). Iar Domnul doreEtesi giseasci in noi cele ce ii sunt
sauapropiate,pe care si altoiasci harul S[u. Jineti seamacd nici
asemenea,
un cuvdntde rug[ciune nu va fi zadamtcdaci il ve{i spunedin inimd. Domnul audeqi ,,cAntireqte"fiecare cuvdnt.Uneori ni se pare cd ne batem gura
degeaba,c[ suntemglasul ce strigi in pustie.Nu esteasal Si fim convinqi
de un lucru: ci atuncicind ne rugim, Domnul ne va puteainfelege,asacum
infeleg, s[ zicem, cuvintele rug[ciunilor rugitorii desivdr;i1i,fiindcd omul
estechipul lui Dumnezeu.Ca orice dorinli a inimii, fie ci estesaunu exprimat[ in cuvinte,Domnul r[sPunde.
And m[ impdrtiqesccu Sfintele ditltoarele-de-viatI Taine cu credinlI neindoielnici, il primescin chip sensibilpe Hristos cel Atotprezent. Cum anume?Iati cum. Cu fiecare p[rticicd de Trup Ei cu fiecare

19

stropde sdngeil primescpe Hristosintreg,vdzdnd

astfelcu ochii inimii cd
El este,in unul si acela;itimp,in toatepiticurele
de pdrnegi in tofi stropii
de vin, oricatiar fi acegtia,
pdndla infinii. in acelagi.t ip, b.-nur seafli in
oricarebiserici.in SfinteleTaineqi in fiecarepdrticici
a lor, oricatdeminus_
culi. si intrucdtbisericiortodoxeseafli in toati lumea,
otmnur participinu
doarcu dumnezeirea
Sa,ci si cu sufletur;i trupulSiu pretutindeni
pe pemant'intrandin comuniunecu credinciosiineoesp[rtit,
idcandu_isi se bu_
curede roadedesfdtitoare:
curdlireade pdcate,srinli.eatrupurilorcreqtini_
lor, dreptat"rp?.9.ii bucurieintruDuhulstant,unirea
tuturorcu sine,cu Tatdl gi cu Duhul siu sflnt. Si inci mai qtim cr Hrisros
Domnulintrr si se
srlisluiestein sufletelecredinciosilor
impreunrcu al sa" pd;;;;ffibil;
Afldndu-sepretutind"niin lumeamate_
$gt ;_rnrin rugiciuneas0rguitoare.
rial5' ddndviati tuturorlucrurilorcareo compun,
impreundgi fieciruia in
pafte,Domnuleste,cu atdtmai mult, prezentin
oameni,mai cu seamiin
cre;tini;triiestein ei- ,,Au nu
;ti1i ci tiupurilevoastresuntmddularele
lui
Hristos?"(1 corinteni6, r5). ,,Suunu vr cunoagteli
uoir*guri bineci Hris_
tosIisusesteintru voi?,,(II Corinteni13,5).
eamul omenescestemirelul arboresidit de Dumnezeu
si crescut
pe pdmant,ale cdrui ramuri il acoperi pe tot intinsul
lui. Dumne-

zeu,cu neasemuita
Sainlelepciune
si bunitate,a iltoit peb5trana,
uscatatul_
pinda lui Adarncel cizut o tulpindtdniri, viguroasi
- ie IisusHristosDom_
nul, din carei;i trag inceputufcrestinii,ca ramuri a aceluia;i
bori afl5m viatr piminteasci, vegetalr.in neamulfr.r,in.r.-bo... il;;_
- viata lui
-calitilile
Hristos,cereasci,duhovniceascd.
p"r."1i"irii-.piir""r'urt;#_
;i
viralilor crestinitrebuieconsiderare
ca fiind atelui u"rto, in,
\ail"rt
,:,^!:::,"r:,,
(cf. I Corinteni2,11), spuneApostoluldespre
"i'.adeviralii
::,r* sens
cre.$unl.
tn acera;i
trebuieprivite qi virtutile,ca roadeale haruluilui
Hristos.creqtiniicarenu.vieluiesc
creqtine;te
suntramuriuscatepe tulpina
carevinede la Hristos.si ,,oricemlndilncarenu aduceroadd
intru Mine El
(Tatil) o taiesi o aruncdin foc" (cf. Ioan 15,2 6). pigAnii
sunt
o ramuri
Ei
nerendscutd
(prin botez- n.tr.),neinsufletiti,rrmasdpeiulpinauscati
a lui
Adam'_Prin
credinlr,.vor devenigi ei un altoipe o ramurrvie sdndtoasi,
pe
trupulBisericii,al lui Hristos.

i rr

sunrfrunzele
copacilor?
AleruiDumnezeu.
Arecuisunrgan-

l::lt bunecare
r.A \dunre
ili vin in minte?Ale lui Dumnezeu.cine a daico_
pacilor' pomilor, insuqireade a se forma si creste
in ei o parte lemnoasd,de
a se forma si dezvoltain ei frunze,flori qi roade?
Dumnezeure-adat-o.Cine
te-ainzestratcu darul gdndirii si al vorbirii? Dumnezeu.
Folosescoarearbo_
rii
pomii insusirile pe care le au de la Dumnezeu
spre dauna lor? Nu.
-;i
Foloseste
oareomul insuqirileqi puterilece i-au fost datede
Dumnezeuspre
80

daunalui? Da.,foloseste.Abuzeazd.
de minte. cea datl de la Dumnezeupentru cunoa.srerea
lui Dumnezeu qi a adevdrurilorsale, abuzeazd,
de inim[,
creatd,de Dumnezeupentru a iubi pe Dumnezeuqi pe aproapele,pentru a
simti comunicareacu Dumnezeu abuzeaz5,
in sfdrqit,de liberul arbitru,care
i-a fost dat omului pentrucontinuasa desiv0rsiresi pentrua cultiva virtutile.
,,a,
Tn trupul nostru,in manifestirile salefireEti,lucreazi Duninezeu,susrflndndu-I. nutrindu-I, crescandu-I.in firul de iarb[, intr-o plantr sau
intr-un animal lucreazi de asemenea
El; firul de iarbi,,il imbraci,, (Luca rz.
28), plantao creste,o impodobestecu frunze si flori, o face si rodeascd,pe
animalele nutrestegi le cre;te. Noi insine nu puteln face nimic in propriul
nostrutrup, nici cu o jumitate de ioti, cum se spune;nu putem face ,,un fir
de pdr alb sau negru" (Matei 5, 36). Domnul ni se descoperiin macrocosmos qi in microcosmos,nu cunoastelimite, nici intr-unul, nici in altul, existi
tot in toate,neimpi4it gi rnai presusde toate.
e pot oarelipsi frunzelede copac.iar copaculsd se lipseascdde pImdnt, de aer,de apd si de cildura? Nici sufletul nu poateexistafird

Dumnezeu,
firi Fiul siu, flri Duhulsdu.Dumnezeu
imi esreviati. lumini.

putere,apd,hrani. El mi poaft[ asacum o mamdi;i poartr in bratepruncul.

si chiar mai mult: mI poartl pe mine. imi poar-tisufletul si trupul. El estein
mine, ag zice chiar se ,,dizolv5"in mine, se face una cu mine.
0nd vd ruga{i la Dumnezeu,fineti minte ci esteih trei persoane.Si
fiindci este,deopotrivl, Persoani si Persoane,are la infinit toate
perfecfiunilepe carene inchipuim ci le-ar puteaaveaun om carea atinsculmeaperfecfiunii.De pildl, PreasfAnta
Fecioari Maria, sfintul Nicolae FicItorul de minuni, sfdntul Ioan Guri de Aur, Apostolii, proorocii cei plini de
Duhul lui Dumnezeu.omul estefdcut dupi chipul qi aseminarealui Dumnezeu.Dupd un chip carea atinsdeslvdrqireaiti poti da seama,intr-o anumitd mlsurI, cum,,arati" ,,Prototipul"- Dumnezeu.Tot ceeace existi mai bun
in om, tot ceea ce atragemai mult ochiul ;i inima vine de la DumnezeuTatdl, de la Fiul siu, de la Duhul s[u. Iati, de pildi. sfdnrul Nicolae a arirar
si aratr compasiuneqi milos0rdieoamenilorprin harul primit de la Dumnezeu.In trecut,ca si acum,si-a aplecaturecheacu bun[vointl cltre cei ce l-au
chemat intru ajutorare,fiindci prin harul lui Dumnezeu;i-a p[strat si isi
pistreaz[ aceeasiiniml iubitoare.cum ar puteasd nu fie Domnul insusi nemilosdrdnic?DragosteaLui esteinfinit mai mare dec0taceeaa sfintilor Lui,
Sfdntul Nicolae, sfantul Apostol Pavel de pildI. Si ce imer:s[ iubire de oameni incllze;te la sanulsiu Apostolul Pavell Iat[ ce-i spun/iunui stipan despreslugasa:,,Peacestati l-am trimis, pe el insusi,adici inima mea;primeste-I" (Filimon l2). Cf;.t5dragosteincapein acestecuvinte! Ca de altfel in toate epistolelesale.,,Inima noastr[ s-a lirgit - le scrie colntenilor - in inima
8l

noastri nu sunteli la strAmtoare"(2 Corinteni 6, Il-12). intr-o altd epistoli,

Apostolul a infiliEat ce este dragosteadumnezeiasc[.Citind aceastl descriere,simti cd Apostolul a indeplinit el insusi,cu fapta,ceeace a scrisdespre dragoste.Dar de unde ii vine aceasti dragosteunui apostol care mai
inainte Il prigonisesi Il batjocorisepe Hristos,care umbla prin caseciutAnd
barbali ;i femei, dintre cei ce unnau calealui Hristos,pentrua-i arunca,f[r[
mili, in temnili (FapteleApostolilor9,l-2)? De la Domnul,Izvorul iubirii.
El estevegnicagi nemdrginitaiubire carecuprindetoatefipturile.
1-a si Treime, Dumnezeuesteo singurl Fiinla in Trei Persoane.AEa
lr.-, trebuiesi fim gi noi, oricAtde mul1i,o singur[ persoani.Dumnezeu
este simplu (necompus),gi noi trebuiesI fim aga,cu tofii una: o singurl
minte, o singuri vointi, o singuri inimi, o singurl ,,bunitate",firl nici cel
mai mic amestecde r[utate, intr-un cuvdnt,iubire puri, agacum Dumnezeu
esteiubire.,,Cas[ fie una,precumnoi suntem"(Ioan 17.22).
fi ameniisi ingerii Domnuluisuntsufl5riale lui Dumnezeutde aceea
lr.-,f se si numescineerii duhuri sau.totuna.suflarea lui Dumnezeu,iar
duhurile oamenilor suflJte, fiindci provin din suflarea dumnezeiascl si
rdsufld prin Dumnezeu.,,Prin Sfdntul Duh - cdntim noi - tot sufletul viazi
si cu curdlie se inaltd". Dar qi celelaltefdpturi sunt suflarea lui Dumnezeu:
,,Toat[suflareasi laudepe Domnul" (Psalmul150,6), fiindc[ qi ele suntdin
Duhul lui Dumnezeu,deqi nu se bucur[ de raliune qi de libertate.De aceea
trebuie si avem griji de orice fdpturl, si nu o batem,sI nu o chinuim. ,,Sd
nu legi gura boului caretreierd" (1 Corinteni9, 9).
T\ umnezeueste Duh, fiin$ simpl[ (purI, necompusd).Prin ce se
I-,f vddesteduhul? Prin gAnd,cuvdnt qi faptI. De aceeaDomnul, ca
Fiinll puri, necompusl,nu ," ul.[tui.rte din cdtevasaudintr-o multitudine
de gAnduri,cuvinte sau fapte.El se cuprindeintreg intr-o singurdidee simpli, DumnezeuesteTreime, saunumai dintr-un singurcuvAnt:Treimea,sau
Trei Persoaneunite. Dumnezeuse afl[ intreg in tot ce existi, stribate peste
tot, umple totul cu Sine.De pildi, cdnd citili o rugdciune:El esteintreg, tot,
in fiecarecuvdnt,treceprin fiecarecuvflnt,ca un foc sacru.Oricine poatesd
o simti daci se va rugacu inimi deschisi,sdrguitor,cu credinldqi dragoste.
El se afld cu deosebirein numelecareI se atribuie:Tatil, Fiul, Duhul Sfdnt,
sau SfdntaTreime, sau Domnul Dumnezeu,Domnul Savaot,Iisus Hristos
Domnul, Fiul lui Dumnezeu,Duhul SfAnt,impirate Ceresc,Mdngdietorule,
Duhul Adevlrului si in alte numiri. ingerii qi sfinlii cu numelelor ne suntde
asemeneaapropiafi,ne stauaproapede inim5, dupl cum apropiatele sunt si
lor numelenoastresi credintanoastri. Fiindci si ei sunt suflare a lui Dumnezeusi ,,unduh cu El" (1 Corinteni6,ll).

82

are sfinlii pe careii chemlm in ajutor se roagi pentrunoi? Se roagi. Daci eu, om plcitos, lipsit de cllduri sufleteasci, hain si
rduvoitor,uneori mi rog pentru al1ii,fie ci asteaptlsaunu si mi rog pentru
ei, si o fac cu credin15.pomenindu-icu ribdare, dupi numelefiecdruia,desi
nu intotdeaunadin toatdinima, sfintii, oameniilui Dumnezeu,atdtde iubitori
fali de fratii lor de pe pdmAnt,si nu se roageoarepentrumine ;i pentrunoi,
atunci cdnd ii chemim cu credinti, nldejde si dragoste?se roagi pentrusufletele noastre,ca ni;te grabnici ajutltori si rugitori, ne spuneSfantaBisericd, Maica noastrl, cea de Dumnezeuinsuflati. Aqadar,roagl-te, fird a te
indoi, sfinlilor, oamenii lui Dumnezeu,cere-le sI mijloceasci pentru tine
inainteaLui. Te vor auzi, in Duhul Sf0nt.atunci cand te vei ruga, din suflet,
cu duh curat,fiindcl atuncicdndte rogi nefltarnic ai in tine suflarede la Duhul Sfdnt, Care esteDuhul Adevirului si al sinceritilii, care esteEl insusi
Adevirul si Sinceritatea.in oamenii sfinti si in noi lucreazl acelasiDuh
SfAnt.Sfintireasfintilor se face de la Duhul Sfdnt,Cel ce vesnic viazd,in ei.

D
N

oamne,a Cirui dragostepentru noi deplsestela infinit dragostea

oricirui tatd,,
a oric[rei mame,a celeimai iubitoaresotii,miluieste-ne!

Iscitoare de Dumnezeu,Stdpinanoastri! Tu, a cdrei dragostepentru neamul omenescnu poatefi m[surati cu aceeaa nici unei mame de pe pdmAnt,a nici unei sotii, ia amintela rugiciunile noastresi ne mdntuieste.Ca sd te pomenimdin addnculinimiil Ca s[ ne rugim Jie cu sdrguinti! Ca si alergim sub acoper[mdntulTIu grabnic,nepregetdnd,
nesovdielnic.
e rugdm Maicii lui Dumnezeucelei Preabuneqi firi de prihani si
ea seroagl pentrunoi. O preaslivim pe ceacareestemai presusde
orice slavl ;i ea ne pregiteqtenou[ slavi veqnic[.ii spunemadeseori:,,Bucurd-te!",iar Ea il roagdpe Fiul S[u, Dumnezeu:Fiul meu preaiubit,pentru
cd imi dau binete,zicAndu-mi,,Bucuri-te!",di-le lor bucurievesnic5!
d,crezi neclintit, cu aceeagiconvingerecu care qtii c[ te vede tatil
tiu, cdnd suntelifa$ cltre fatd, sauoricarealt[ persoand,cI te vede
Dumnezeu.Singura deosebireeste cd Tatllui cerescnu-I scapl nimic din
vedere,gtiece lii in tine, ce ai pe suflet,;tie tot despretoateflpturile, despre
ingeri, despresfinti, desprenoi picdtoqii, despreorice fiinld, vedetot dintr-o
dati, asacum lumineazi dintr-o datd razelesoarelui,,,ochii Domnului fiind
de zecemii de ori mai luminogi decAtsoarele"(Sirah 24,21). A ti-L reprezenta intr-o asemeneaimagine vie pe Domnul i1i aduce in suflet pace s,i
bucurie.A pune la indoiald prezentaSa ne tulburi sufletul, ni-l umple de
mihnire Ei aplsare. O rugdciuneizvordtddin iniml este ea insiqi izvor de
pace;o rugiciune indiferentl, superficiall, neatentl invenineaZlinima.

83

isus Hristos cu Tatil ;i cu Duhur Sfantsunt un zdcdmdntde

iubire de
T
r oameniprea pulin cercetat.in el se afli belsugde
milosardiepentru
to{i cei ce vin inaintealui Dumnezeucu credinfi, cu
n"id".jd.,cu inimi zdro_
biti, pentru toate fdridel"gtlg lor, pentru supiririle p"
.ur. le-arrpricinuit
Domnului, Stipdnul Ei Bineficitorul nostru.
uTl.reu estemai aproapede noi decdtar fi putut qi poare
si fie
I)
r-l
o'cine si orice,in orice loc si in oricaretimp. imi este
mai aproape
decdt imbricrmintea, o".at u..ur, J*a, lumina. mai
aproapedecat mama,
tatil, so1ia,fiul, fiica. prietenul.Triiesc prin El cu sufleiul
qi cu trupul. Res_
El,
gdndesc
prin
nrin
El,
simt,
inleleg,
vorbesc,
imi fac planuri. iau
9i1
iniliative.,,cici in El trrim;i ne miscim qiiuntem,.(Faptele
Apostolilor17,
28). ,,cici Dumnezeuestecel ce rucreaziin noi, si ca
id voim, qi ca si sdvdr;im, dupi a Lui bunrvointd" (Filip eni2. l3). De aceea
rrebuiesd ni-L inchipuim intotdeaunape Dumnezeuitdnd aieveain fala
noastrd,qi sd nu ne
clintim, qi si nu picituim, si stim in aqachip incat nimeni
nimic s[ nu
ni-I scoatrdin gdnd gi din inimi, si nu ni-L ascundi; nici -pi
o patimd,oricare
ar fi ea: pentrumincare, biuturd, bani, haine,locuintd si
fala ei, pentruanumite persoane,petttrunici un fel de distractiilumeqtisi
locuri. Nimic din toate acesteasd nu ni-L ia pe preadulcele,preaiubitul noit.u
Stipan, si fim ai
Lui in fiecareceassi in fiecareminut. nedespirtili de El, asa
cum si El este
nedespd4itde noi, przindu-ne ingrijindu-s. o" noi necontenit.
;i
cdnd cad
in picat, sau cand fac o patimi pentruceva sau pentru cineva,
stiu cd El se
indeprrteazdde mine, nu in spatiu,fiindcd El cuprindetotul in
fiece clip[, ci
tlindcd eu m-am indepirtat de Ddnsul cu inima, mi-am intors
fata de ia El,
m-am lipsit de harul siu, de sllrqluirea sa in inima mea:fiindci
atunciil am
in mine pe vrijmagul Siu - diavolul.
cum.in miri, in lacuri sauin rduri fiecareparticuli de apr se aflr
:r
,(A rin combinatiecu alte parlicule este inconjurati de acelea;
asa
Ei
cum in aer fiecareparticul5de aer esteinconjurati de aliele si se
combinl cu
acelea,.sinoi, fiii pimdntului, sunteminconjurali din toatepirtile
de Dumnezeu,iar cei mai curati dintre noi, sau p. .il. de a se curdji,
sunt in unire
cu El, aflandu-sepretutindeniin El. Noi to1i,pdmAntenii,suntem
intocmaica
apa,ca aerul,ca un arborerimuros, alcdtuindun intreg, uneori
insi dezmembrat, din pricina invidiei diavolului, a egoismului,enervirii,
dusminiei,
dihoniei, trufiei, ereziilor si dezbinirilor, pizmei, avariliei, izolalionismului,
rdutdlii, vrijitoriei si at0torartor patimi. Fe de alti parie, diavolul
qi ingerii
lui stautoti laolalt[, asemeneaunii upe tulburi, stitute, otrrvite,
sauca aerul
incins, asfixiant,ucigitor. Ei ne staujur-imprejur, se c[znesc
sd ne prtrundi
in suflet, atunci cdnd acestanu-qi poirtl oe gri;x si se lasd praddpitimilor,

ca si-l intunece,
si-l tulbure,si-l par;oleascd,
si-l'chinuie
r^rir",.iffi}"_

tocmai ca atunci cdnd, iesind uneori la aer curat, pldcut mirositor, nimeriti
dintr-o datd l6ngr o groapi de gunoi sau de scirni, de unde exall cele mai
nepldcutemiasmegi vI gribili s[ treceticdt mai repedede locul acela,ca si
respirali din nou aer intr-un spatiu neviciat. Aqa se intdmpli cu duhoarea
diavoleasci.insuEiDomnul numestevizduhul si apaintuneiatelorostiri diavolesti atunci c0nd vorbestedespreasaltulstihiilor asuprasufletuluiomului:
,,Acdzut ploaia, au venit rdurile mari. au suflat vdnturile si au brtut in casa
aceea,dar ea n-a cdzut,fiindcl era intemeiatl pe stAnci" (Matei 7 ,25).

Cei cu pufini credinti, sau cu totul necredinciosi,

cei ce urasc oamenii sunt si cei mai nefericiti

e spune:dacdnu m-as fi uitat, nu as fi cizut in ispiti, dacl n-aqfi

auzit,nici inima nu m-ar fi durut. daci n-asfi gustat.nu mi s-arfi
trezit pofta. Luali seamac0teispitene vin de la vlz. de la auz,clela gust.cdt
de mul1i oameni au suferit si suferi fiindci, neavdndo nesovS.ielniciaplecarea inimii cltre virtuti, au privit firi precaulie,cu ochi necurat;au ascultat cu urechineobiqnuitesi desparti binelede riu; au gustatcu poft[ lacoml.
Simlurile trupului, careestelacom, iubitor de pIcat, cAndnu esteinfrdnat de
ratiunesi de tinereaporuncilordumnezeiesti,i-au atraspe oameniin tot felul
de patimi,le-au intunecatminteasi inima, aducdndu-iacesteiadin urmi neliniste, i-au fdcut neliberi ;i nevolnici, robi ai simfurilor. c0t de previzltori
trebuie sd fim cdnd privim, auzim, gustim, mirosim, pipiim, sau,mai bine
zis, cAtde mult trebuiesd ne plzim inima, pentrua nu se furi;a in ea,ca prin
niste ferestredeschise,plcatul si insdqi cauzaplcatului, care estediavolul.
Sd nu ne intunecesufletul - aceapasrrecereasci- s[ nu ni-l rrpuni cu s[getilesaleotrXvite.ucigage.
ufletul Il primegtein sinepe Domnul prin dititoarele-de-viatiTaine,
t) qu g0ndde credin$ qi cu inimi convinsi cd in Taine esteprezentcu
adevirat insu;i Domnul ;i cd trupul nostruil primestein gurd si in mlruntaiele
sale.Atunci cOndsufletul Il primegtepe Domnul cu nezdruncinati credintl,
Domnul pitrunde indatr in el ca o esenfi curatl; intri in tot trupul. umpldnd
toatemldularele, a$acum a umplut qi sufletul in virtutea atotplinitltii Sale.
reqtinuluiii sunt de trebuintl in toat[ viata incercirile, ca niqtemijloace de verificare a strrii sale sufletesti.$i fiindci viata noastri,
dacd o comparim cu interiorul unei case,se umple de necurrlenii, trebuie

85

negresitsddereticim in ea,sr ftergemlucrurile de praf. Asa cum pentru

verificareaanumitor obiecte- de argint, de pildd - trebuies[ avem
instrumente
speciale,tot agapentrua ne verifica si punela incercaresufletul
avemnevoie
de cei din jurul nostru,care,cu voie sau tdri voie, prin faptele
lor tn raport
cu noi, sr ne demonstrezenoui inqineqi celorlalti in ce misur[
tinem ,uu nu
poruncile lui Dumnezeu,date noud prin sfdnta Evanghelie,
daci triim in
duh, zd,gdzuimcele ale cdrnii, sau dici trdim cu trup-ul,supundndu-ne
ca
niste robi crrnii, patimilor, g0ndurilorrrupesri.afldno cd n, tiairn
dupr voia
lui Dumnezeu,dupr porunciledulceluinostruMAntuitor,ci dupi voia
noastrd oarbd;i picrtoasi, sd ciutim a ne indreptacu grdbiresi a urma
indati cu
sdrguinldporunciledumnezeiestiiEvaneheiii.
rupul nostrutriiegte prin stihiile din careestealcituit, asimildndneincetatapi, aer,substanleorganice.sufletul nostruasimileazdneincetat,pentrua-si suslinevia{a,viati din Dumnezeu.cel in Trei ipostasuri;
o
face prin ra{iune,prin incliniri si dorinfe pozitive ale inimii si voinfei, prin
statorniciein bine. Dupi cum trupul, daci nu asimileazi elementeledin
iare
a fost compusdintru inceput,nu poatetrdi, moare,tot asasi sufletul,dacr
nu
se nutrestecu rugiciune, cu ginduri, simtiminte gi fapte bune,moare.
Dup6
cum parteamateriali a fiinlei noastresepoatedezvoltaatdttimp cat primeqie
o hrandcorespunzitoare,iar dacdin mancare,in b[uturd sauin u"rui p,
il respirdnimeresteo otravd sau un microb, trupul se imbolniveEtegi poate
"ur"
chiar si si moari daci nu primestera timp ajutor, tot asagi in fiinta noastrd
spiritualr totul poatedecurgebine pdndc6nd aparediavolul. Sufletul se
im_
bolnivegte,cuprinsparci de paralizie,ur" n"uoi. de un grabnic ajutor de
la
Doctorul ceresc,Dumnezeulduhurilor, ajutor care nu po-ut.fi obiinut decit
prin rugiciunea credinlei. (Uneltirilor diavolesti din sufletul omului
li se
aseamlni otrdvurilecarepitrund in corp; numai cd otravamateriali arareori
se intampli si ne intre in corp, in timp ce uneltirile diavolului ne staumereu
in preajmi.) Dupi cum alimentareasi susfinereavielii trupului nostru sunt
asiguratede mediul in caretrdim de unde ne vin lumina, apa,hrana,aerul
;i
- acestafiind elementul_
esenlialal vielii, cel care ne insoteqiemereu,dupi
cum qi apao avem la indemdnd,si vegetatiagi lumeaanimalelor,din care
ne
hrdnim,tot asagi sufletularela indemdni,din belgug,elementecaresd-i sustind viata, si-i dea tirie duhovniceascd,
sd-l adape,si-l imbracein Dumnezeu, cel in Trei Persoane.Aflandu-se intreg, in orice loc, asemeneaaerului
sauluminii ratiunii, Domnul estegata,in fiecareclipi a vietii noastre,daci
sufletulnostruare credinti qi o predispoziliepermanentrugitoare, sd ne sustind puterile sufletului,prin harul Siu atotluCritor,El fiinJ pentru noi lumina nestinsda min{ii gi inimii, aerulpe careil respiri sufletul,irana careil
nutreste si il intrreste, cildura dlt[toare-de-viati care il incdlzeste,imbrdci86

mintea cu care iqi acoperi goliciuneapicatului, dar se si impodobeste,ca

intr-o porfirl impdrdteascl.Este ?mbricimintea indrept[1irii lui Hristos. in
fiecaremomental existenfeisale,omul se misci in doud medii, in cel material qi in cel spiritual,de unde prime;te toate;unul ii sustinenaturamateriald, celllalt, natura spirituali. un mediu este cel al naturii vlzute, celilalt,
infinit, al Duhului lui Dumnezeuipostatic,carese afl5 pretutindeni,estemai
presusde toatesi le continepe toate,El insusineav0ndnici o limitd. Prin sine
insu;i, omul esteatdt de neinsemnatsi neputincios,incat primeqtetoatecele
de trebuinfdnumai din afari. El singurnu reprezinti nimic. $i aqacum trupul
ii estemenlinut in vialI de aer, de mancaresi b[uturi, tot asasi viata sufletului se menline prin rugiciune, citirea cuvlntului lui Dumnezeu,Sfintele
Taine. Pe de alti parte, agacum in creatiaAtotbunului si Atotputernicului
Dumnezeuexisti loc si pentruduhurilerele, si locul lor estetocmai in aer qi
pe pimdnt, gi cum omul dintru inceput a fost atins de rdu, si fiindc[ aceste
duhuri au fost ;i vor rlmane pxni la sfarsitulveaculuiimpreuni cu neamul
omenesc,de aceeaele intrd - ca si spunemaga- in componentamediului
care ne inconjoardqi in care trIim. Oamenii sunt fiinte libere. dar gi fiinte
cdzute,deqirestaurateprin Fiul lui Dumnezeusi asezatein har prin credinli
liber6, prin intoarcerepozitivi citre Dumnezeusi citre faptelebune.Ei trebuie,prin rugiciune neincetatlcdtreDumnezeu,sd se fereascide fortele potrivnice, cele carepoarti rdzboiin sufletul nostru,care vor si ne inrobeasci
si sd ne faci asemenealor dupi duh. Trebuie si ne pizim cat putem mai
mult, pentruca prin duhul ;i prin faptelenoastresi nu ne dim duhurilor rele,
celor de subcer. Pentruca ele si nu fie suflarea sufletuluinostru,luAndlocul
lui Dumnezeu,pentru ca rdul din careestealcituitl naturalor si nu devin[
propria noastrl natur[. De altfel, trebuie s[ ne aducemmereuaminte ci ele
sunt mai mult in noi decatin lume, dar ci Dumnezeuare asupralor deplini
autoritate;i le ingdduies[ lucrezein lume pentrudezmeticireaqi indreptarea
oamenilor,in limitele adevirului, bunitigii qi intelepciuniiSale.Sunt insi
oamenicareil au pe diavolul in imbriciminte, in mancaresi in b[uturI, dupl
cum crestinii adevlrati seimbracdintru Hristos si se hrinesc cu Trupul ;i cu
SdngeleLui. Pretutindeniin lume existi o dualitatea contrariilor:unul impotriva altuia; sufletul se luptl cu trupul, binele cu riul. satanaiqi are slugile gi
ajutoarelesalepentrua-si rdspdndidomniain lume. Domnul ii are pe ingeri,
pe care ii d[ fiecirui crestin drept paznic si drept c6lduzd.spre fericita impirdlie a lui Hristos.
l-.1 ce nu credec5.Dumnezeuestepretutindeniprezentcleveteqtein
\-, gdndurilesalesi in inima sa sripanireaDumnezeirii,neatribuindu-I
nici mdcaraceainsugirepe care o are aerul de a fi pretutindeni.oare Cel ce
a creat aerul nu poate fi pretutindeni?o dovadi puternici a faptului ci

Dumnezeuestepretutindenio constituieinsd;i necredinfain omniprezenta

Lui sauorice plcat in general:fiindc[ atunci c6ndii lipseqtecredinli,
inima
mea estestrdmtorati,suportr parci un fel de contraclie.se simte ap[satd
gi
chinuiti, iar minteami se intunecd,suntcuprinstot de intristare.Atunci
insi
cand existd credinfavie ci Dumnezeueste pretutindeni,in orice
loc, si ca
atare cd este intotdeaunacu mine si in mine, inima mea este largd,,liberr,
usoarr,vioaie,minteae luminati - suntintr-o starede bucurie.Astfel, insusi
lucrul caremi ucide slujestedreptdovadi izbitoarea faptului de a clrui
existenfi mi indoiesc.Necredinfami tortureazl fiindcl ea esteclevetirea inimii
rnele saua duhului rru impotriva rui Dumnezeu.Care esteviata mea.Tigiduirea ginditi a insesi-Viitii de cdtre sufletul meu liber esre,in chip firesc
qi pe buni dreptate,moartepentruel. DumnezeuesteFiinti gAndit[/inteligibili, sufletul meu esrede asemeneafiinld gandita/inteligibilrde la GAn_di_
tul/Inteligibilul primordial: de aceeasi comuniuneamea cu Dumnezeuse
face prin g0nd, prin credinla inimii, aceasti credinti nefiind altcevadecdt
gdndulviu si limpedec[ Dumnezeuestein orice loc. c0nd nu am acestg0nd
?nseamnd
ci in mine estegandulcontrar,negator.cand dispareprincipiul in
virtutea ciruia sufletul meu se unestecu Dumnezeu,dispaiepentru mine gi
adevirataviat[, rimdndnd in locul ei doar o ndluci exterioard.o viat[ falsi.
redusi la nivelul animalitltii.
in veaculviitor vor existatreptediferite de fericire,dar qi de cazne.
o putem demonstraqi prin stareasufleteascide astdzia diferitelor
persoane,saua aceleiasipersoanein diferite momentesi situalii. Cu cdt este
omul mai bun, mai comunicativ,cu at6testemai fericit sufleteEte;
cu cat este
mai viclean,mai rru, mai egoist,cu atdtdevinemai nefericit.cu cat estemai
puternici in om credinfasi dragostea,cu at6t se simte mai fericit. cu cdt mai
mult ii sl5bescacestea,cu atdt se simte mai riu. cei cu putind credinti sau
cu totul necredinciosi,cei ce urisc oamenii sunt cei mii nefericili. cugeEi
tdnd la aceasta,gdndeste-tesi la cazneledin veaculviitor.
u.beste
pe rot omul, oricdt ar fi de prcitos. prcatele suntpicate, dar in
l
lfiecare om rimine neclintitl temeliasi aceeaestechipul lui Dumnezeu. Metehneleunor oamenisar in ochi: sunt rdi, trufasi, invldioqi, zgdrcili,
lacomi, iubitori de arginti, dar gandeqte-re
ci ai ;i tu destuler[uti1i, p6ut" .;
mai multe decatal1ii.cel putin in privinla prcarului, oameniisunt egali. s-a
spus:,,Tofiau picdtuit si suntlipsiti de slavalui Dumnezeu,.(Romaiiz,zz1.
Toti suntemvinovafi inaintealui Dumnezeuqi tuturor ne este de trebuinli
milosardiasa. De aceea,si ne iubim unii pe allii si-i iertim p" ,.*n"nii
;i
nostri in ceeace au greqitfalr de noi, pentruca si ,,Tatil nostrucel cerescsi
ne ierte gregelilenoastre"(cf. Matei 6, r4). Deci cautd si iubeqti sr cinEi
ste;ti din toati inima, in fiecareom, chipul lui Dumnezeu,neluAndu-iin sea88

mI plcatele; singur Dumnezeuesteflr[ de pIcat. $i vezi cAtde mult ne iubeEteDumnezeu,c0te a flcut si face pentru noi, pedepsindu-necu milostivire si miluindu-necu bunltate si prisosinld.Dar trebuies[-l cinste;ti pe
om gi pentrucI se poateindreptaoricAnd.
nii dintre asa-zisiiprogresistivid in Biserici un dusman.Dar daci
estecinevaprisositoriubitoare,binevoitoaresi infeleapt[fat[ de oameni (dupd Dumnezeu),aceeaesteBiserica.in Bisericl aflim, ca intr-o comoari, tot ce se potriveqtemai bine firii noastresi ii estemai de folos. dupi
cum in SfdntaEvanghelieafldmcuvintelevielii ve;nice.Bisericaestemama
intregii omeniri,cea cu adevlratl credin$ in Hristos,prietenacea mai fideli
gi rlspundela toatecerinleleesenlialeale trupua credinciosului.Ea vtbreazra
lui si sufletului creqtinului,ca o cililuz[ qi o ajutltoare activi, prin puterea
Domnului nostruIisus Hristossi a SfAntuluiDuh, prin caretot sufletul viazd..
esprerugiciunea de laudi. Cind i1i indrepti privirile sprecerul instelat, sufletul se inal$ de la sine in rugiciune de laud6. Dar se
avflnt[ si mai mult in rugdciunedoxologici atunci cdnd, privind steleleqi
cerul, creatii ale lui Dumnezeu,se gAndestesi la lucrareaproniatoarea lui
Dumnezeuin raport cu oamenii: ci le poartl o nemirginiti dragoste,ci se
ingrijeste de fericirea lor ve;nici, ci nu L-a crulat nici pe Fiul Siu, UnulN[scut pentrumAntuireanoastrdgi pentruodihnade care vom aveapartein
impir5lia cerurilor.Nu poli s[ nu-L preamireqtipe Dumnezeudaci i1i aduci
aminteci ai fost creatdin nimic, ci ai fost juruit, nu dup[ vrednicie,fericirii
veqnice,inci de la facerealumii, daci i1i amintestide harul pe care fi-l da
DumnezeupentrumAntuirede-alungul intregii vieti, ci de nemlsuratamulfime de picate pe care1i le iart5, gi nu o dati, nici de dou[ ori, de nenumdrate
ori, de mullimea darurilor naturalede carete bucuri, de la s[nitatea trupului
pdn[ la aerul pe care il respiri qi la apa pe care o bei. incepi firi si-1i dai
seamasi zici rugiciune de laudd,cdndte minunezi vdzdndpe pimAnt infinita diversitatea creafiei- regnul animal, regnul vegetal,regnul mineral. Ce
inteleaptl alcltuire in mic qi in mare! Fird si vrei lauzi pe Domnul, zicdnd:
,,CAts-au mirit lucrurile Tale, Doamne,toate cu inlelepciunele-ai fdcut!"
(Psalmul103,25). Slavi Tie, Doamne,Atotf[cltorule!
acl Biserica a alcltuit Ei a transmisspre folosinfi ob;teascl rugdciunile si cdntirile inchinatelui Dumnezeu,Cel in Trei Persoane,
si sfintilor Sii, inseamnl cI Dumnezeune auderugiciunile ;i se afli mereu
lAngi cei ce seroagi. Dar cei mai mulli oamenise roagi de parci Dumuezeu
n-ar fi cu ei, sau nu i-ar asculta.S[-i acordlm Domnului micar aceapulini
atenfiepe care o acordi p[rinlii buni copiilor atunci cdnd aceEtiaii roagd
ceva,mlcar aceagrijulie qi indatoritoareiubire arltatl de aceqtiacopiilor lor.
Asa ne invatd Domnul insuqi: ,,Daci voi, rli fiind, ;ti1i si dali daruri bune
89

fiilor voqtri,cu cdt mai mult Tatil vostruCel din ceruri va da cele bunecelor
carecer de la El" (Matei 7, lr). Deci ;i cererilenoastrevor fi implinite daci
ne vom ruga din toati inima. Aga este.$tiu din zilnici experienti.
and ti se va isca in inimi uri impotriva cuiva, fii sigur cd estede la
at
lr.-, diavolul. indeprrteazd,-lde la tini cu asprime,pe eisi ispravasa,si
te va ldsa in pace,iar pornireacare !i s-a iscat uit-o ca gi cum n-a fost a ta.
Mi s-a intAmplatqi mie. Nenorocireaesteci diavolul ne di iluzia cI suntem
cu totul rdspunzltoride faptelenoastre,isi ascundein noi capul coada,iar
Ei
noi suntemconvinqicd facemce se cuvine,ne batempentruun lucru diavolesc, ca si cum ar fi chiar al nostru si ar fi si drept. Desi orice justificare a
patimilor nu-i decOtminciund qi estepotrivnici lui Dumnezeu,sd te conduci
dupdacelasiprincipiu, in raport cu al1ii,c6nd vezi cd cinevase inversuneazi
cu urd impotriva ta; si nu considericd ceeace face face de la el, nu! El nu
estedec0tvictima pirintelui r5.ului,diavolul, si nu qi-a dat seamala timp de
viclenia aceluia,l[sandu-seamigit de el. Roagi-te si-l lasein pace qi pe el
vrijmaEul Ei si-i luminezeDomnul ochii inimii, intunecatide suflareaotrivitoare,ucigasi a duhului riutitii. Roagd-tedin inimd lui Dumnezeupentru
toti oamenii vitimali de parimi; in ei lucreazi diavolul.
patimilesuntmolipsitoare.Iati, de
1;rin structuralor duhovniceascd,
r pilda, riutatea neexprimati in cuvinte, care n-a apucatsi treac[ la
fapte,care rimdne ascuns[in inimi si se reflecti intr-o miii misuri pe fati
gi in ochi' Chiar qi numai prin aceasta,ea se transmitesufletuluicelui pe care
il urigte ;i poatefi observatdsi de altii CAndmi tulburi o patimi, tulburarea
mea face si vibrezesi inima altuia, se creeazl un fel de flux afectiv, un curent impur carepleaci dintr-un anumit recipientsufletescsprealtul. Iar daci
stdrpe;tipatima rea pe care o ai fati de aproapele,se va st0rpi si in sufletul
aceluia.Te vei liniqti,vi ve{i gisi lini;teaamdndoi.Ce stransilegiturdexisti
intre suflete!cdt de adevdratesuntcuvinteleApostolului:,,Unulaltuiasuntem mddulare"(Efeseni4, 35)! Sau:,,un trup suntem.cei multi" (l corinteni
10, l7); ,,$i a ficut dintr-unsangetot neamulomenesc"(FapteleApostolilor
1,.7,26).
Iat[ de ce poruncadumnezeiascine cere:,,Sdiubestipe iproapele
tdu ca pe tine insuti" (Matei 22,39). pe o reciprocitateafectivisaupe inlelegerereciproc[ se bazeazdgi succesulsau insuccesulpredicatorilor.Daci
predicatorulnu vorbestedin inimd. estefdtarnic,ascultitorii, printr-un simt
liuntric, percepdiscrepantadintre cuvinteleaceluiasi ceeace estein inima
;i in viala lui qi atunci cuvdntul nu mai are forta pe care ar fi putut-o avea
daci s-ar fi vorbit din toati iqima si, mai ales,daci cuvintelear fi avut acoperire in fapte. Existi un sistemde comunicarefoarte stransintre sufletele
oamenilor.De aceeadispozitiilesufletestibune,cordiale,cinstitese comunicd lesnesi altora si mai cu seaml exemplulfaptelor bune.

mul fiind alcituit din suflet Eidin trup, in funcfie de aceasta;i mijloacelede intrelinerea vietii sunt de doui feluri: materialesi spirituale.Aerul, alimentele,blutura,lumina, cdlduraintretin existentamateriald.
Ruglciunea (asemeneaaerului), citirea cuvdntului lui Dumnezeu,ditltoarele-de-via$Taine, meditaliile pioaseintrefin existenfaspirituald.
tii din viati c[ gdndulpoates[ se inalle de oriunde,ci nici un fel de
r.) ziduri nu-i pot afine zborul. intr-o clipiti poatesi se avAntedin odaia in c6rete afli, s[ zboarepe deasupranorilor, dintr-o partea lumii intr-alta,
dintr-un oras,intr-altul, dintr-o 1ar[ intr-alta.Iar sufletul,acestnucleu gAnditor, estechip al lui Dumnezeu,minusculi icoani a nemdrginituluiDuh al lui
Dumnezeu.Dac[ gAndulnu-fi poatefi oprit intre patrupereli,nu-l stinghereqte nici spafiul,nici timpul, cine sauce l-ar puteaopri pe Dumnezeu,Cel care
a creattoatecdtesunt?Ar puteaoaresi-I steain caleperetii,si-I impuni limite spaliulqi timpul, oricAtar fi ele de infinite, dupi misura noastri omeneasc[? St[pdnireaSa se intinde pestetot locul! Ochiul Siu vedetot si pe to!i. Pe
cei ce seascundin locuri tainice- in creierulmuntilor sauin cetiti inaccesibile - El ii vedeca-npalmi. Uneori Domnul igi ascundefata de la tine. de parci
sI te chinui in ea, ca si nu uiti nicioar vrea si te lasein bezni sufleteascd,
dati lumina lui Dumnezeu.cea prin care gi sufletul tiu viazi si ci dacl
Dumnezeuiqi va intoarcefala de la tine gi il va lua de la tine pe Duhul Sfdnt,
atunci vei rimdne definitiv in beznaiadului, in chinurile iadului, qi vei cunoaste,fie si intr-o mici mlsurd, ce va insemnacdndvapentrutine iadul.
d.crezi qi si i1i aminteqticu t[rie c[ in tine suntdoi oameni.Pe de o
parte omul vechi, trupesc,bolnav de patimi, ced0ndispitelor diavolului, umbldnddupi celetrupeEtiEi vieluinddoarin trup; acestuiasd nu-i
facem pe plac, sXrezist[m pornirilor salepdcitoase,si-l ldsdmsd moarl cu
incetul; pe de altl parte,omul duhovnicesc,omul lui Hristos,cel nou, slnltos, careil cauti pe Hristos in toate,caretrlieqte in Hristos,carenu cedeazra
poftelor lumeqti gi care gdse;tein Hristos pace Ei viati; care vrea s[-L aibd
pe Hristos in aceastXvia$ qi nu rdvneqtela nici una din bucuriile acesteia,
mullumindu-secu cele pe care le primeqtede la Hristos. D4-q4pretenliil-e
fitpdgqa-facepo.l1alor-14pg4q4d
on1uluitrupescnu trebuie luate in -sea1nI,
qqgtq1:gflg1gli, q91r4!qleo-mg[uldghgvqiqe sc trebuie impli nite prin toate
m_Ul_q'age1g,
fiindcd ele duc la viala cea adevirati, vesnic[. Tot creqtinulsi
cunoasci aceastaEi sI flptuiasc[ potrivit celor cunoscute.
{...,#.:

l\Tu dezn[ddjduiatuncicAnddeasuprasufletuluiti se adundnorii iaI \ dului, unul mai negrudecit altul, cind riutateadriceasci, indoiala,
invidia, cdrtealaprind rid[cini in suflet.Fii convinscd aparilianorilor negri
la orizontul constiinteitale esteinevitabili; dar nu se int0mpli mereu qi nu
9I

poatedura prea mult, intocmai cum se intdmpli

in naturr cu norii de vreme
urdtd; vor apirea ;i vor trece,sufletul si miniea ti
se uo, i^"nina. Aparilia
norilor careintuneci lumina zilei esteun fenomen
naturalobisnuit,dar aceEti
nori sunt intodeaunanestatornici,trec repedesi, dupi
ce au trecut, se lumineazd,,
soarelestrllucestedin nou, cu mai ,nur. put.r..
Ei
eminunati trpturd esteomuMa seama:in ceeace
a fdcut din tar0_
nd, Dumnezeua pus suflarectevia{i
ca
si
se
deosebeasci
de alte
Ei,
i-a dat insusichipul sdu. cdti inrelepciun",rru.ur"1. qi
armoniearati
liinl.,
felul in careestealcrtuittrupulomuluijcatdintelepciune,
c0ti dragoste_ alt_
minteri spus,cdti aseminarecu Dumnezeupoatevidi
omul insuii in via1d,
ca stdpOnal pdmdntului,dupi cum sti scris:
,,si facemom, dupi chipul'si
aseminareaNoastri, ca si stipdneascd(...) tot pimantul,, (Facerea
l, 26).
Dar pentruca, omule,.sr nu te laqi cuprinsde trufie, ia
amintece ti s-arputea
intdmpladaci chipul lui Dumn"r.u p" careil porti in tine
nu-l vei mai avea.
Atunci nu vei mai fi nici tu, vei dispirea pentrulumea
aceasta.Templul duhului tdu i;i va pierde podoabele,frumusetease va da pimdnturui
si se va
prefacein pimdntul din carea fost luat, va devenipu.t"
u acestuia.ce minunatd frpturd esreomul! Domnur a pus in
lirani in chip minunat chipul Siu
- duh nemuritor.pdtrunde-te,
inci mai mult ie intelepciuneaatot_
"r";iin.,
puternicr ;i bunltateacreatorului
- Duhul Siu preacuratqi dititor_de_viatd
prefacepdinea si vinul pe care le oferi in preicuratut
riup ;i p;";;"r"di
1i
singe al lui Hristos-Dumnezeu.si aceastapentruce o face?pentru
ca si te
curelede picate pe tine, picitosui, si te sfinleasci qi, aEasfinfit,
sd te uneasci cu Sine gi dupa cd te-a unit sd te inclumnezeiascd.t,ri-1i
o"u lie fericire si
viatr vesnicd.o, maree bundtatea,intelepciunea;iatotputernicia
Domnului.
ti observatcu c0t respect,supunere,corectitudinese poarti subarternii fatr de superiorii lor, aceastaint0mplandu-sein toate stdrile
Eiconditiile,ca un mod al celor,,mici" de a-si face d^atoria
fatd de ,,ceimari,..
Dar ali vrzut catr supunerese arati si ce protocolriguros se
aplicdla curtea
Jarului? Acesteapot devenimodelede comportamentin raportcu creatorul;
p.ufu:.3 cglecta fati de Aceasta,rupuner.i fati de po.un.il"
sale dau scop
si fericire vietii.
neori avem impresiaci ne rugiim sArguitor,dar rugrciuneanoastri
nu aduceinimii roadelepdcii si are bucurieiintru buhul sf0nt. De
ce, oare?Fiindci rugandu-nenumai cu rugrciuni gata scrise,
nu ne cdim cu
sinceritategreselilefdcute in timpul zilei, prin .ir" n"-u*
intinat inima _
templul lui Hristos - gi l-am mdniatpe Domnul. Dacd ne vom
aduceaminte
de ele, ciindu-ne din toati inima si os0ndindu-nefiri pdrtinire,
in aceeaqi
clipi ni.xe_raumple.inimade ,,pacealui Dumn"""u,
cov0rsesteorice
minte" (Filipeni 4, 7). Rugiciunlle biserice;ti enumeri"*"
greselile,dar nu pe

92

toate,qi deseorinu gdsimin aceastlenumerarepicatelein caream cizut. Pe

acesteatrebuies[ ni le spunemnoi inqine,cAndne ruglm, con;tienfi de gravitatealor, cu smerenieqi iniml zdrobiti. De aceea,in rugiciunile de sear6,
atuncicind se numescpicatele.aparedeseoricuvAntulsa&,,,saualtcevariu
am ficut", adicl ni se lasi libera vointi de a pomeni pe lAngI picatele specificate si altele.
redinlanoastrl qi Bisericapot fi asemlnateuneisfintemaici,plinl de
dumnezeiascd,
bucurdndu-se
intelepciune
de ceamai aleasicinstire.
o ,,bdtrAn5"duhovnicesteimbundtdtit[, neclintiti in credin![. neatinsi insd de
b[trdnete, cu o inimi in care pulseazi mereu duh tAnir, viguros gi care nu
inceteazd.si-i insufleteascl pe fidelii s[i inviticei. Dupi cum in fata marilor
,,bitrani" imbunitl1i1i, trlitori duhovniceqte,ne infilfim intotdeaunacu cel
mai ad0ncrespect,cinstindu-lepirul cirunt si intelepciunea- rod al experientei - pretuindule fiecarecuv6nt;i ciutdnd a-i da viatI, tot asatrebuiesI acordim o cinstiredeosebitlBisericii, sI stdmcucemiciinainteasfinteniei,vechimii, neclintiteisaletirii. inainteaintelepciuniicelei de la Dumnezeu,a experientei duhovniceqti,a poruncilorsalemAntuitoarede suflet,a rAnduielilorsi
slujbelordivine, a Tainelor si ierurgiilor ei. Cum sd nu cinstim, fie qi numai
pentrufaptulci in sAnulsdus-aumintuit atatiasi atetia.cei pe carei-a mutat
la loc de vegnici odihn[ qi bucurieqi pe carenu i-a dat uitirii nici dupi ce s-au
sivdrqit,rostindu-lenumelepAndastizi, sprelaud[ veqnic[ si spreproslivirea
faptelorlor, ca pe credincio;i fii ai sii. Unde v-a{i puteaglsi un prietenmai
apropiat,o mami mai gingasl?Asadar.alipili-vl. crestini.cu loati inima de
Bisericalui Hristos,statornicili-viin eaneclintit,pina la capdtulvielii vremelnice,aritali-vi rdvnitoriin indeplinireaporuncilorEirdnduielilorsale,ca s[ vi
gisifi in ea m0ntuireveqnicdintru HristosIisus Domnul.
in aceastilume existl
upI preainleleaptarAnduiali dumnezeiascd,
precede
altuia (alteia)unul
o continui alternanli,un fapt sauo stare
(una) ia locul altuia (alteia):necinste-cinste;
slricie-bogitie; sinitate-boali.
inainteca Dumnezeusd ne facdpartedin darurileSalebogate,poateveni un
timp de slricie, bogafii se pot bucurade toatepentruca apoi sI piard[ totul,
ne bucurim de cinstiredupi ce mai intdi am fost deflimali, suntemtrataticu
onoruri dup[ ce am fost umilili; acestease intdmpl[ pentru a ne invlp sI
prefuim darurilecare ne vin de la Dumnezeusi si nu cidem in trufie atunci
cdnd ne simtim fericiti, ;tiind cd n-am dobdndit aceastdstareprin meritul
nostru,ci prin dar de la Dumnezeu.
l nima trebuietrezitdmereupentruruglciune.altminterise va uscade
I tot. Dragostede Dumnezeu,sinceritate,firesc, iati calitilile de care
nu trebuiesi se"lipseasclrugdciunea.Sdne rugim in duh, fiindci Dumnezeu
nu este trup, ci duh. Si ne ruglm adev[rat, nu fitarnic, fiindc[ Dumnezeu

93

esteAdevdrul.Tot a$a$i in rugiciunile citre sfinfi. s[ nu-i chemlm doar cu

gura,fiindci ei nu mai au guri, nu mai au glas,nu mai au nimic din cele ale
trupului, ci cu inima, cu suflet fierbinte si atuncine vor auzi, fiindcl ceeace
se aseamini se aduni. Nu carneagi sdngelevor mosteniimpiritia lui Dumnezeu,ci duhul curat, arzdndde iubire de Dumnezeu.
sd nu-l stingeyi(l Tesaloniceni5. 19), spunecuvdntul lui
nuhul
Iz, Dumnezeu.Tine minte c[ orice crestin.;i indeosebipreotul, trebuie si fie gi un educator.Mai cu seamdnoi, preolii, in timpul inaltei slujiri
inaintealui Dumnezeusi a oamenilortrebuie si fim mereu cu duh arzdtor.
ce mult am fi putut face pentruDumnezeu,pentruoameni,pentrunoi insine
dac[ ne-am fi sivArsit intotdeaunalucrarea cu credinll, cu dragoste,cu
osdrdie,cu ardoare,cu energieqi cAtde pulini qi de uscati ne esteea atunci
cdnd ne-o facem apatic, nerdvnitor,cu r[ceali, f[rd pic de stridanie si de
energie!Seriosrispuns va trebui si dim cdndvalui Dumnezeupentru ceea
ce am fdcut pentrunoi gi pentrucei incredintatinoul.
Eiti'de cu luare-amintece veti faceatuncicdndun slrac careare nevoie
I
ajutorva veni s[ vi-l ceari. Vr[jmasul va face atuncitot ce ii va
stain putinli ca s[ vi se rlceasc[ inima, sd cadi in indiferenti si chiar in disprel fali de cel in suferint[. Cdutati sd vi scoatetidin inimd acesteporniri
necrestinestiEi neomene;ti;treziti-i inimii sentimentede dragostecompitimitoarefati de acel om, seamlnul vostru,fali de acel midular al lui Hristos
qi al vostru:,,Cici unul altuia suntemmddulare"(Efeseni4,25), fati de acel
templu al Duhului SfAnt, pentru ca s[ vi iubeasci ;i pe voi Hristos. Si
indeplinili-i cerereaomului in suferint[, carea venit dupi ajutor.,,Celuicare
cere de la tine, di-i; si de la cel ce voiestesd se imprumute de la tine, nu
intoarcefata ta" (Matei 5,42).
1n uvintelerugiciunii trebuierostitecu convingere,din toatl inima.
\-, Cdnd vd rugati seara,nu uitati sI arItali, in rugiciunea cltre Duhul
SfAnt,cu toati sinceritateasi cu zdrobirede inim5, pdcatelein care ali cdzut
in timpul zilei. Prin cAtevaclipe de pociinti fierbinte, Duhul Sfdnt vi va
curdli de toat[ intindciunea.mai albi decAtzdpadavd va albi. din ochi vi vor
picura lacrimi de curilie a inimii, acoperiti veti fi cu haina adevlrului lui
Hristos,unili cu El, cu Tatil qi cu Duhul Sfdnt.
I fi slrac cu duhul inseamni si te consideripe tine insuti ca si cum
lL n-ai fi, iar pe Dumnezeusingurfiitor; inseamn[s[ pretuiesticuvintele Salemai presusde orice pe lume qi si nu precupele$tinimic pentrua le
duce la indeplinire fie si cu pretul vietii; inseamni si respectiintru totul
vointa lui Dumnezeu,atdt in ceeace te prive$te,cAt gi in privinta altora,iar
de vointa ta s[ nu iii seama.cel sirac cu duhul doresresi afirml din toatl

94

numele Tdu, vie impar5lia Ta, facd-Sevoia Ta, preinima: ,,Sfinleascd-Se

pe
pimint".
Zicdnd aceasta,el se face pe sine dispdrut,
cum in cer a$a Ei
vr0nd s[ vad[ pe DumnezeupretutindeniEi in toate,in sine si in altii. ,,Ale
Tale s[ fie toate.Doamne,nu ale melel" Dorestesd vad[ sfintenialui Dumvoia Sa: sd-L vadd pe
nezeuin sine qi in al[i. impdrdtiaSa.de asemenea.
unicul Dumnezeuumpl0nd inimile oamenilor,asa cum se cade,fiindc[ El
singuresteCel ce este,bun Eidesivdrqitintru toate,Creatorula toate,iar diavolul si slugile lui, oamenii care se impotrivesc lui Dumnezeu,sunt asemeneaunor furi in impdrl1ialui Dumnezeu.Pentrucel sirac cu duhul, lumea
intreagi nu inseamni nimic. El Il vede pretutindenidoar pe Dumnezeu,Cel
ce di viat[ tuturor qi impirlp$te pestetoate.Pentruel nu existi loc in care
si nu se afle Dumnezeuqi nu trece o clip[ firi Dumnezeu- pretutindeniqi
in orice timp el estecu Dumnezeuqi i se pare c[ se afli numai cu El. Cel
sirac cu duhul nu se gdndeqteqi nu cuteaz[ sd ating[ cu mintea cele ce nu
pot fi atinse, s[ pltrundi tainele lui Dumnezeu,nu se avAntI in filosofie
cunoscAnd
inaltd,el crededoar in cuvintul Domnului.cel ddtdtor-de-viatd,
viati
vesnicd.,
crez|nd
de asemeeste
adevir,
duh
si
cuvAnt
al
S[u
ci fiecare
nea qi in cuvdntulBisericii Lui, cea cilduziti neincetatde Duhul SfAntcltre
tot adevirul. Credeintocmai ca un copil care ascult[ de cuvAntultatilui sau
al mamei sale,firi sdceari dovezi,bizuindu-sepe acesteadeviruri la modul
absolut.Cel sdraccu duhul se considerdcel din urmi dintre picitosi qi mai
p[citos decdtto1i,l[sdndu-senesocotit,neluatin seamdde toli.
(-At de real si de viu qi L-au inchipuit pe Dumnezeusfinlii cei ce au
lr.-, alcdtuitrugiciuni, prin Duhul SfAnt,pentrua ne fi cil5uzi si nouI.
Cu cdti infiorare se rugau,dar si cu cdti dragosteqi sperantil in rugiciunile
estecu noi!" Dumnezeuestegr
lor fiecarecuvOntparcdroste$te:
,,Dumnezeu
cu voi, ne asculti fiecare cuvdnt, ne vede fiecare gAnd,fiecare dorinti. nu
trececu vederealacrimile noastre,nici un stropde lacrimd.
l\Ti se int0mpli, uneori,in timpul rugiciunii, acasl saula bisericd,si
I \ ne cuprind[ un fel de sllbiciunea sufletuluiqi a trupului; sufletul
ni se face atunci neputincios,rece, neroditor,ca un templu pigdn pustiu qi
de;ert. Dar indati ce ne incordim inima intr-o rugiciune sinceri. indreptdndu-ne-ocitre Dumnezeuimpreuni cu mintea,cu credinli vie, indati sufletul prindeviafd, seincdlze;te,devineroditor. $i ne cuprinde,deodat6,o stare
de pace,de u;urdtate,de umilinfi, un foc lduntric sfdnt si incep si ne picure
din ochi lacrimi gi sd ne par[ rdu din tot cugetulc[ l-am mdniat pe Stipdnul
cel Preabuncu pdcatelenoastre.Cdti lumini in inim[ si in minte, ce bogat
quvoi de apd vie ne inundd inima, putAndsd.se reversede acolo,nest0njenit,
in cuvinterostite sauscrisecu condeiulsaucu creionulpe hArtielPustiuldin
suflet incepe s[ infloreasci precum un crin o dati cu venireaDomnului in

95

inimi. De ce oarenu ne indreptim mai cres

inimile spreDomnul? c0td pace
li 1a.tdliniqte ne pregite,stedornnur in rocas,uritesatet
,,Cat este de mare
b-undtdtiirale, Doamne,pe careai gdtiro celor
lullime-a
ce se tem de Tine,.
(Psalmul30,20)l
dsdrilecaretriiesc sub cerurliber suntistete
si previzdtoaresi nu se
dau prinse.cand uneleca acesteavid pe careva
apropiindu-sede ele

cugandul
deale!hi1a,rasnesc
inaui;'ffi5"'#::"#;of,jffi;.I,"rf

felul acestascapi. si crestinurtrebuie si

fie ager si previzitor sd nu_silase
prins sufletulde vdnitorur cer nevrzut.
sufleiul estl ca ,t;;;;;;";
diavolul estev0nitorul cerriu, carecautl si prinoe
,rn"".^n;u cum pasirea
cerului, avantandu-se
in zbor sprecele inalte, scapdde vanator,qi noi,
cdnd
ne vedem dusrnanul- pe diavblul care ne vrea
sufletul ruat in captivitate,
prin fel de fel de momeli pimantesti -,
trebuie sd ne desprindemindatd de
acestea,sd nu ne tisim prinsi de ele nici o
clipi, sr zburdmcu gdndul cdtre
cele inalte, la Iisus Hristos Domnul si Mdntuitorul
nort*, p.ntru ca in acest
chip si scdpdmmai lesnede curselevdnatorului.
de a obrinesuccesfn orice treabdbund.cand i1i
faci acasi
t\-/ I::l!:c
rugacruneade seari saude dimineati, saula bisericd
in iimpul sluj_
bei, si ai in inimd preocuparepentru sivArsirea
acesteirucrari ;i dorinta
de a o isprivi. spri slava rui Dumnezeu.Domnul preacurata
si
li-"..br:*
Sa
Maicd te vor lumina, negri;it, iti vor acrucein
minte glndul cel mai bun pentru a realiza ce !i-ai propus.Dacr vrei si. scrii
o prlai.d .ruu,n cuvdnt de
folos gi stai in cumpini in privinta subiectului,
inseamndci inima i{i t6nje;te
dupd apacea vie .sitrebuicsd te_ingrijegtisi-i potolegti
setea,prin rugrciune
sincerl cdtre Domnul Maica Domnuiui, qi
;i
se
va
ardta,negresit,
subiec1i
tul ,,cuvdntului"qi planul lui, mintea qi inima
1i se vor ruminade viziunea
clari a tuturor aspectelorsubiectului.
ullumeste-Iin fiecarezi lui Dumnezeu,clintoati
inima, pentruci
lj-1"djt-via1d, dupi chipul si aseminareaLui, viatd ralionald si
liberr, viati firi de moarre.Mulpmegte-I cu
deosebire ,"-"'ii."il;tn"
naqti din nou, dupi ce.cizusesi in moarte veqnici
gi te-a"iadus la viati, nu
printr-un s,implugestal AtotputernicieiSale,
desi asacevanu ar fi corespuns
gfpl"j-9"te judecili, ci dandu-L drept rdscumpereto,p"r,t* noi pe
Fiul siu
unul-Ndscut, care a pitimit si a murit pentru
mantuirea noastrd. Mai
mulfumeqte-Ici, dupi ce caziin prcat ., uoi. gi
de la viali la moartede ne_
numdrateori pe zi, te aducedin nou la viali
ori de cdte ori spui: ,,Tati, am
gre;it la cer si inainteaTa!" (Luca r5, lg).'Mulpme;te-I
slpentru cd atunci
c6nd esti lovit nSprarli:
boli prevestitoarede moarte trupeascd,te iz-d:
bdvestedeseoride ele, i1i indreaptd
greselile$i nu te lipseqieoe viata pim6nteascd,Etiindcd tii la ea ci nu
pregdtii incr pentru viala cea vesnicr.
;i
"gii
96

Mullumeste-I pentru toate mijloacele de intrelinere a viefii, pentru toate

bucuriile Ei supiririle pe care 1i le aducevia1a,fiindci toateiti vin de la El,
Plrintele Atotbun, toate pornescqi sunt egal impd4ite de la Izvorul atotditltor qi primordial al vietii.
obil qi marela suflet esteacelacarede bunrvoie si cu mirinimie isi
imparte darurile, bucurlndu-secr poateface bine si aducemultumire tuturor,fdrd,a-i sta gandul la vreo risplati. Nobil si mare la suflet este
acelacarenu se infumureazd,
niciodat[ fa$ de cei care obiEnuiescsi-l caute
gi sd se bucurede dlrnicia lui, nu-i subapreciaz[in nici un chip, nu-i umileste
sub nici o formi, nici micar in g0nd,privindu-i ca qi cum i-ir vedeaprima
dati, sau chiar mult mai respectuos.Fiindci de obicei ne ddm ifose fa$ de
cei careau devenit,,ainostri" gi fali de cele ce s-auficut ,,alenoastre,.si nu
renuntim la ele in ruptul capului. Deseoriil situim pe om mai prejosdecdt
de un obiect la care linem foarte mult saudecdtun animal favorit.
t!? foarte bine s[ spunemcdnd ne rugdm si cuvinrede la noi insine,
F
Lpline de credintdfierbinte qi dragostepenrruDomnul. si nu vorbim
cu Domnul cu cuvinte striine, sd nu rlmdnem mereunev0rstniciin credinti
gi n[dejde, ci si aritdm ci qtim sd g0ndim cu capul nostru, si rostim din
inimd propriul nostru cuvAntde recunogtinti,fiindci, folosind doar cuvinte
strdine,ne obisnuim cu ele si ne ricim. si nici nu putem si ne inchipuim cdt
de binevoitorni se va arita Domnul cdnd vom veni cu cuvinte de ruclciune
grsite de noi ingine, izvor0te dintr-o inimi plinl de credinli, iubiloare si
recunoscdtoare.
Vom spune numai cd sufletul care inaltl spre Dumnezeu
propriile sale cuvinte cunoasteun fior de bucurie,se invipdiazi, caplti vigoare,iradiazdde fericire. vei spunedoar cAtevacuvinte,dar vei guitu fe.icirea pe care n-ai putea-osimli nici dupi cele mai lungi gi mai miscitoare
rugdciuniscrisede altii, dacl le rostestidoar din obisnuinli, nesincer.
and ii ceri oareceDomnului, inchipuie-tiindati cu ochii mintii cum
fr
\-'ti se va da darul la carerdvnestide bineficitoarea si generoasadreap-

ti a lui Dumnezeu,
manacared; t"i$"g"Iil;;t*l

i-paai, si imparre

tuturor, si nu stasi te intrebi nici o clipd daci vei primi saunu cele cerute,considerdndacestgdnd nebunie,precum a celui desprecare a scris proorocul ci
zice in inima lui ,,nu esteDumnezeu"(Psalmul13, 1). Asa cum, adresdndo
cererede ajutor unui om bun si generos,ne si inchipuim dinaintemdnacarene
va da cele cerute,fiindci dupd pilda PdrinteluiAtorbun, gi bineficitorii de pe
pdmdntsunt buni ;i mirinimoqi qi ne dau indati ceeace am cerut, dupd cum
s-a spus:,,cine esteomul acelaintre voi care,de va cerefiul sdupdine,oareel
ii va da piatri? Sau de-i va cere pefte, oare el ii va da sarpe?Deci, dacd voi,
rdi fiind, qtiti sd dali lucruri bune fiilor vogtri, cu cdt mai mult Tatdl vostru cel
din ceruri va da cele bunecelor ce cer de la El?,,(Matei 7. 9-11).

9l

0nd vei simfi in inimr vreo toani sauvreun semnde necredinli fa$
de vreunul dintre obiectelecredintei,sx stii cd ti-a intrat in inim6
diavolul si igi bate joc de ignoranta,sllbiciunea si nestatorniciacredintei
tale. osdndeste-tineintdrziat;i sincer aceastdpornire nechibzuiti, orbirea,
pdcitoasainconsecvenliin credintdqi nerecunoitinlafali de Dumnezeu,fati
de lumina pe care ai simlit-o in inimi mai inainte qi fali de binefacerilede
care te-ai invrednicit pani atunci, prin credinti, prin acele obiecte (icoane,
moaste)pe careacum inima ta dintr-o incipitdnati orbire le respingesaunu
credein ele asacum crezusemai demult. Dacd vei face aceasta.Dumnezeu
te va ierta,ili va trecesf0rsealaqi te vei simli usurat.Scipa-vei de mdnadugmanului! El incearcdsi in privinta credinteisi ne incurci cu minciunile lui.
mul cel nou (innoit) i;i grseqtesatisfactiein ascultare:omul cel
lr.-rtvechi aratd mereu impotrivire gi nesupunere.Faci-se voia
Ta,
Doamnel consider drept o expresiea vointei rali toate cdte imi cer si fac
autoritrtile cele de deasupramea, tot ceeace fac allii cu mine (si rabd), tot
ceeace mi se intdmpli. Fiindcl nimic nu se int0mplafdra Tine, Doamne!
umnezeuesteFiinta spiritual5de la care vin toate firi de care
;i
nimic nu poatefi conceput,cea in carepersistd,ceeace a fost dintru ?nceputsi ceeace continui, cea prin care prinde via$ qi se
line totul;
care std mai presusde infinitateaspatiuluisi timpului; care nu are un inceput si nu va avea un sfdrsit,in fata cireia totul esteca cum n-ar fi, care
Ei
estepretutindeni,Care tine in viati, prin putereaSa,tot ce existi, care este
in tot locul, chiar si in ceamai inimaginabili linie a spatiuluigi Care singuri
tine nemdrginirea
spatiului;intr-un cuvant,Dumnezeuestecel ce este!
acd vreun frate din preajmata face in timpul slujbei ceva incorect

r-l saunu indeajunsde ravnitor,nu-ti ieqidin fire nici inl[untrul tdu,

nici in afarl. Nu te porniimpotrivi-i,trece-i,mirinimos,cu vedereagresea-

la, aducandu-tiaminte cd gi tu eqti om, supustuturor neputintelor, Dum"f

nezeuesteindelung-ribditor si multmilostiv si ci te-a iertat de nenumirate
on a$acum a iertat $i iarti toate fdridelegile noastre.
Jine minte cuvintele
Rugrciunii Domneqti:,,$i ne iarrd noud greqelilenoastre,precum si noi iertim gregililornostri". Acestecuvintetrebuiesi ne reaminteasclmereuci noi
in;ine suntemin orice vreme rnari .,datornici"gi mari ,,gre;iti,,inaintealui
D.umnezeu;i, lindnd minte aceasra,sr ne smerim pani in addnculinimii
Ei
sd nu fim atat de aspri cu greselilefratilor, fiind ei neputincioqi,ca si noi,
Ei
$1u!1 cum nu ne judecrm pe noi in;ine cu asprime,si nu-i judecdm nici pe
ei, fiindci aceqtifrati ai nostri sunt m[dularelenoastr",
suntemgi noi
"u*-le
lor. Iritareanervoasi, atunci cand se isci, vine de la necunoa$terea
de sine,
de la trufie ;i de la faptul ci nu finem seamacdt de vitimati esteproprid
noastr[ naturi gi ci nu L-am cunoscutindeajunspe bldndul si smeritulIiiur,
98

omnul ne incearcl in felurite chipuri, prin pomirile picitoase ale inimii noastre.Pe unul (pe zgircit) il incearci prin pierdereabanilor qi a
averii, saua unei anumitepi4i din proprietate,lisAndu-i pe holi si fure, pe tAlhari sI jefuiasci; pe unii ii cearc[ cu incendii,pe altii cu inundatii,pe allii cu
falimentarea
afacerilorsaucu boall;pe unii cu pierdereasoliei,surorilor,prietenului sauprietenei,pe altii cu defiimarea,pe to{i ne incearcl cu de toate,fieciruia ne scoatela ivealdpa4ileslabe,bolnaveale inimii. invit0ndu-necum si ne
indreptdm.Multora face s[ ne treacl prin suflet sabie,,,casi se descoperegdnduriledin multe inimi" (Luca2,35). De aceea,oricit de marear fi pagubace ti
s-arfacein ceeace esteal t5u,fii convinsc[ a fost voia lui Dumnezeuqi spune:
(Iov 1,21).
,,Domnula dat,Domnul a luat;fie numeleDoninuluibinecuvAntat"
e ce oare ajungeuneori omul intr-o asemeneastarede furie, incdt
se aprindedin te miri ce, vorbesterepezit,precipitatsi incoerent.
igi fr0ngemiinile, isi rupe pirul din cap,sau,neinfr0ndndu-si
mdnia,sarela
bdtaie,rupe qi spargenebune;tetot ce ii cade in mdini, mai ficlnd si alte
fapte asemenea,pe care doar un nebun sau un apucatle poate isca? E
limpedeci fiindci ii lucreaziin inimi duhuriale riului, celede subcer.care
?mpingomul spre tot rlul ;i care poartl gAnd de rdutate;i gAnd ucigaq
impotriva tuturor. De ce oare se int0mpli in lume sinucideride tot felul, asa
cum se intampli Eicrime?Fiindci in inimile sinucigasilorqi criminalilorlucreazd.
cel dint0i;i cel mai autenticsinucigaq:
diavolul.De aceeaMdntuitorul
Hristos si credinla cregtini ne dau porunci si fim bl0nzi si smeriti, aceste
insuqirineingiduind duhurilor r[utilii qi trufiei, carecaut[ moarteafieciruia
si a tuturor, s[ lucrezein inimi. Domnul spune:,,invilati-vd de la Mine ci
suntbldnd qi smeritcu inima" (Matei 11,29). Mdnia omului esteo meteahni
teribili, impotriva firii. Ea se iscd adeseain inimi din cele mai neinsemnate
motive, din pricina egoismului,trufiei, careiqi fac loc in inimi. Si nu uit[m
cd,,mdniaomului nu lucreazddreptatealui Dumnezeu"(lacov l,20).
entrucel ce credecu adevdratin Dumnezeu,oricelucru din cite existi
pe pimdnt Ei in toatelumile vizibile parc[ n-ar fi, dispare;nu existi
nici mlcar un singur punct sau o singuri linie imaginarein spatiu firi Dumnezeu;pretutindeniii aparein minte o singuri, infinitd Fiinli - Dumnezeu.iqi
inchipuie ci ori de cdteori trageaerin piept il respirdpe Dumnezeu;pentruel,
Domnulestepretutindenigi estetotul, flpturile parci n-arfi Eiel insusidispare,
imaginar,pentrua-i face loc sd lucrezein sineUnicului Dumnezeu.
neori,cdndde-abiaai inceputsI simti desfitarede la Domnul, diavolul vine gi ifi pricinuieEteel insuEisauprin allii o mare suplrare.
Aceastaestesoartacelor ce in aceastiviatd lucreazd,celeale Domnului. De
pildd, te-ai umplut de bucurie si de liniste stdnd in fata SfAntuluiPotir si,

99

dupi ce ai terminatsru.;'ba,
vinepestetine o incercare
ca de foc si o dati cu
eao maresupirare'Chiarqi cdnd
staiin rutusrantrtuipntir, diavolulcaut!
sdunelteasci
impotrivo,u,t. turnur;:y fer defer de
g6nduri,cu care,vr0nd_
nevrdnd,trebuiesr te lupti - crefapt
sr te rupli cu er _, vrei sdrSmdicatmai
mult cu Domnur,doruril*4ul ;;;"
ta*. aiata timp'.atb'ntuiein noi pa_
tirnilesi mai viazdomul u..rri
io noi,va mai trebui,i indu.i. multe
su_
""rin
pirlri gi incerclriale vietii
fufiu o-ului vechicu cel nou.

M;::,ffii:1?:i.1ffi
::i:ffff:#y,'jffi,-;.it"::f;
1ff':J

va da..."si mai depafie:

,,cine"esteaceradintrevoi care,de va cere
fiur siu
pdine,oareel ii va da piatri?,.(
frlut.i 7, 7_g).lo.d imi uo, ..." ceva
unii si
eu' riu fiind, din cauzanaturii
mele stricicioase,
r"";;;il'h
;#'j
cererileacelora,fiindci cuvintele
""i
lor mi-au intors inima
spre
milostivire
si
ajutor, iar m6na spre dare, nu
vor misca oare cuvintelemere,cererile
mere
sincerepe Domnul, Iubitorul
d" oameni, ca si-mi dea ajutor si
milostenie

mie,celce,picdros
fiincr,
sunt,oru;io.r"uti.l.li"Jit"r.

? Dacd.prringii
trupes'ti
depepdmantsuntbuni,PrrinteleCeresc
rlu
poate
fi
decatinfinit mai
bun' Daci eu sunt bun, DumnrtiJiro
rr tuturorbunitdlilornu poatefi
decatinfinit mai bun. ,,Daci
rei fiind, ;ti1i sI cratidaruri bunefiilor
vostri,cu atdtmai mult Tatil vostru
""i,
cer din ceruriuu Ju cerebunecerorce
cerde la EI" (Matei,7,[). intire;te-te
in credintl;i in speranfa
in Dumne_
zeu,luanddreptpildi pxr-rarea
piiinlilor prmanregri
fati
de copiii lor. Doar
suntemrofi copii ai Tatilui ."r.r.,
dupi adevi.,rutei i'ut*or fdptur'or.
r1*ti c5nu mai ai pacein inim' din pricina
vreuneiarracriipencT.o
\-'tru cevace tinedeviafadefiecare
zi
atractiete turburi
;i i|raceastd
si te inrdiesre,
punein^oa1d
straji inimii si nu o rrsaaprinside foc
diavoresc.
Roagi-tedin inimdqi intdrestelg
inimap;timaqi$i
cu
purerede
la Dumnezeu.
Fii co_nv.lns
";;lil;,oare
.e uprino.r* crtreriu a inimii
este
opera
diavoru_
lui; vrljmaqulpoarririzboi i";.il;;;,j_potriva
:
i",rn;l;l;;"du_si dreptaliat
pAntecele
sirul. gtiu din experie"iti
in vizitd,la vreorudi saura vreunprieren,
(- a:d 1e.du3i
nu te ducecu
\-'gdndul sdbei si si m6n6ncibine
acolo,
ci
peniru
a
purta
o discutie
prieteneascr
qi pentruca prin aceadiscutieafectuoasd,
cu
adevdratpriete_
neascS,
sd-1irevigorezisu.fletut
upesai"prel
murt
de
grijile
viefii
si pentrua
vd mangaiaunii pe allii prin u...o$i;;;iin1e.
ru waul
-*'^'i*'
caui
,,Nu
rrr
ui"
d're
uour,r",
vr
ci pe voi,c
(2 Corinteni 12, l4),
zice
I

Apostolul.

f-s ragostea - se spune- nu se bucurd de nedreptate,

ci se bucurd dQ
u
ctclsvfir(r corinteni 13, 6). Ni
se int0mpH Jn;;; sd vedem fapte
nedreptegi picitoase ale unor ou*"na
sau sd auzim de ele, si atunci ne in_

100

cearcdqi pe noi un n[rav picitos; ele ne provoaci bucurie,pe care ne-o si

exteriorizim, flri rusine,cu rAsetesmintite.Ester[u, nu estecrestineste,este
impotriva lui Dumnezeuceeace facem! Aceastainseamnl ci avem o inimi
lipsiti de dragostecreqtineascrfa$ de semeni.Fiindc[ dragostea,,nu se
bucuri de nedreptate,ci se bucuri de adevir". sd nu mai facem niciodati
asa,ca sI nu fim osAnditiSi noi o datdcu cei ce fac firideleeea.
u te l6sacuprinsde riutate, nu purta gAndde rizbunare saudorinti
de a ucidenici mlcar fali de animale,pentruca vrijmaqul sdnu dea
morlii duhovnicegtipropriul tiu suflet,el fiind cel ce i1i inspirdriutate qi fald
de fdpturile necuvdntitoare,ficand agapentru a re obignui sd po(i gdnd de
uri qi de rdzbunaregi impotriva oamenilor. Nu uita ci animalele au fost
adusela viati tot de bunitatea lui Dumnezeu,pentru ca qi ele si guste,cdt
pot, in scurtalor via$. bucuriile existenfei.Bun esteDomnul cu toti (psalmul r44,9). Nu le bate,dac[ nu te asculti saudacr din joaci vor fi vitimat
cu ceva lucrurile tale.Fericit cel ce aratd mild si dobitoacelor.
Ondimi impir[1eqtein inimi paceagAndurilorsfinte,atunci stiu ci
silfuluiegte in mine, cu adevdrat,Domnul picii, Iisus Hrisros, cu
Tatll qi cu SfdntulDuh Ei trebuiesi mi umplu sdrguitorde recunogtintdfa$
de Incepdtorullumii qi si mi striduiesc din rlsputeri sd pdstrezin mine
aceastipace rugitoare a inimii si aceadistantarede orice picat dinliuntrul
meu saudin afard.
h /t dngdietorul,Duhul Sfdnt,Care umple tot universul,treceprin toti
IYlcredinciogii, prin cei bldnzi, smeriti, buni, prin sufleteleomenesti
simple,viefuind in ele, inviorandu-leqi intirindu-le. El se face un duh cu ele
qi devinepentru ele totul: lumin[, putere,pace,bucurie,spor in lucru; indeosebi prin cei cu viatd evlavioasl-,clrora le aducetot binele. ,,Rizbateprin
toateduhurile istefe,curate" (cf. inlelepciunealui Solomon7, 23).,,Toii de
la un Duh ne-amadipat" (1 Corinteni 12,13).Toti oameniievlavioside aco1os-auadipat, sunt imbibati de Duhul dumnezeiescca un burete.
in p[dure, in grldini sau pe o pajiste qi vizAnd tinerele
l4ergAnd
IYlmlidite
ale plantelor, roadele pomilor, diversitateaflorilor de
cdmp,privegtevegetatiacealisatl de Dumnezeuin intregul ei, ca pe o lecfie
de la caresi tragi invdliminte. Fiecarearbore,cu fiecarean, se avdntdin sus,
prin putereace i-a fost datdde la Dumnezeu,nu se intAmpli niciodat[ si nu
creascd;ludnd pildi, spune-fi:;i eu trebuiesd crescnegreqit,s[ mi inalt moral mai sus,spremai bine, spredesdvdrsire,
cu fiecarezi si cu fiecarean, trebuie si m[ av0nt spre impirilia cerurilor, spre Tatil ceresc,prin puterea
Domnului meu Iisus Hristos qi prin Duhul siu, care viazd si lucreazi in
mine. Dupd cum o pajiqte se impodobe$tecu mullime de flori, tot asa qi
pajiqteasufletului meu trebuie sI se infrumusefeze cv toateflorile virtutilor.

101

Dupd cum pomii dau in floare si apoi rodesc,qi sufletulmeu trebuiesi aduci
roadede credinli gi de fapte bune.
pereqte-te sd nu !i setransformenecesitatea
de a te hrlni intr-o patim[
r trupeascrlnu ceda poftelor trupului, nu-i cdutatrupului in coarne,
pundndu-lprin aceastamai presusde suflet. Altminteri, cdnd va trebui sd te
ocupi de el, de pildi s[ te rogi sau sI compui o scrierespiritual-morald,i1i
vei da seamacat de mult a pus stipdnire trupul pe suflet qi
l-a legat de
"umqi si-;i intre
mdini si de picioare,i-a retezattotavdntul,nu-l lasi si se ridice
in fortd. sufletul carerimane inrobit de trup esteneputincios.
ragosteade Dumnezeu si de semeni se deschidesi se arate cu
r:, deosebirein toati curilia, tdria si statorniciaatunci c6nd impotriva
ei se ridici o fo4l potrivnici (diavoleasci),care s-a aprins qi care licreazd,
in inima noastrr, umpl0nd de urd, adversitate,dispret, vrljmd;ie, cdnd
aceastdputerepotrivnic[ se inversuneazl,,cdutdndsi ne smulei din ridicini
- ca sa spunemaEa- inima. Atunci iubireadin ea capiti tirie, iar omul cauti
prin toatemijloacelesi se impotriveascl forfei adverse,iubirea lui se purifici, se inalli qi se intlreqte in lupta cu dugmanul.Drept risplati pentruacest
rizboi necurmatde apirare a dragosteide Dumnezeu o-esemeni,pentru
;i
aceastllupti nevizutd cu duhurile r[ului cele de sub cer, purtatdcu inflicdrare, tenacitateqi statornicie,St[pAnulimpletegteceregticununi de biruinli
ostaqilor iubirii de Dumnezeu si de semeni. Cu prisosinld meritl mii de
asemeneacununi sfinlii nevoitori, cei pe care ii numim preacuvioEipirinfi,
care,din dragostede Dumnezeu,au plrIsit lumeasi toateale ei, agezdndu-se
in pustie,in locuri cu totul nelocuite;i acolo, inchizdndu-sein chilii, au
petrecuttoati viata cu gindul la Dumnezeu,in rugiciune, tiindu-si vointa,
postind,priveghind,muncind si lucrdndvirtuteapentruDumnezeu,indurdnd
toati viata nivala puterilor vrijmase, care au incercat in tot chipul si la
zdruncinecredintaqi nidejdea in Dumnezeugi mai cu seami iubirea ce i-o
purtau. A te lupta, din iubire de Dumnezeu,cu propriul t[u trup qi cu diavolul, un dusmanatat de viclean, de puternic qi de r[u, nu doariateva ceasuri, zile sauluni, ci foartemulli ani, uneori qaizecisau saptezeci,ce cununi
ar putea rispliti aceasta?Si ce reprezentdm,fald de acesti nevoitori, noi,
oameniicaretriim in lume gi carenu suntemsupuqiunor atacuriat6tde dese
;i unor infrdngeri atat de dureroaseale trupului? ce sunt, in comparatiecu
sfinlii nevoitori, mirenii, cei ce triiesc dupi cum le e voia, in lux, in plrceri
de tol felul, cIzuli pradi trufiei, iubirii de onoruri, zavistiei,urii, zgdrceniei,
irascibilititii, mAniei,rlzbundrii, desfltirilor, curviei, beliei, tuturor viciilor
posibile,chiar daci nu toateadunatein acelasiom? Aceqtiase predaude vii,
firi impotrivire, vointei diavolului si de aceeaelnici nu seostenestesi poarte rizboi cu ei, ii lasl intr-ale lor. stiindu-i prinqi de multl vreme in plasele
sale,ca intr-o liniste si uitarede sine de dinaintede moarte.

t02

ine minte aceastdziceredin SfdntaScripturi: ,,Nu te lisa biruit de

i., T
+ rdu. ci biruiesteriul cu binele" (Romani 12,21). De se poarti careva cu tine cu grosolinie, te intirdti, te trateazl cu dispret;i riutate, nu-i pliti
cu aceeasimoned[, fii calm, bldnd, delicat,respectuossi iubitor fatd de cei
caresepoartl nedemncu tine. Daci i1i vei ie;i din fire si le vei vorbi tu insuti
agitat,grosolan,dispretuitor,adicl fdrl pic de dragoste,atunci,neindoielnic,
tu vei fi cel invins ;i cei ce te-aujignit i1i vor spunepe drept:,,Doctore,vindecd-tepe tine insufi" (Luca 4,23). Sau:,,Decevezi paiul din ochiul fratelui tiu
si bArnadin ochiul tiu nu o iei in seaml? Scoatemai intdi bdrnadin ochiul
tiu" (MateiT,3,5). SI nu te miri dacdgrosoliniiledeflimitorilor tii nu vor
inceta,ba dimpotrivi. se vor inteti. fiindci, descoperindu-1i
sllbiciunea,vor
c[uta sI te intlrAte intenlionat.,,Nu te lisa biruit de riu, ci biruieEteriul cu
binele" (Romani 12,2l). Aratd-i celui ce te-ajignit ci s-ajignit pe sine,cI
nu tu ai fost cel ofensat,fie-1i sincermili de el, fiindci cedeazra
atit de usor
patimilor, fiindcd are un suflet bolnav,cu atat mai mult poart[-te cu el blAnd
qi iubitor, cu c0t esteel mai grobianEi mai dornic sd te irite, cu cdt te urlste
mai mult qi aEail vei birui, cu sigurantd.Binele esteintotdeaunamai puternic decdtriul si tocmai de aceeainvinge mereu.Mai tine minte si ci toti suntem neputinciosi,c[ cedlm cu usurin!5patimilor qi de aceeafii bldnd si prevenitor cu cei ce gregescfati de tine. cunoscdndci qi tu greEe;tiadeseafafi
de al1ii,poatecd mai mult decdtcel ce !i-a greEit1ie.Iarti datoriile datornicilor t[i pentru ca si 1i le ierte gi lie pe ale tale Tatd.lceresc,fii mereucalm,
ridicd-tedeasupralucrurilor mirunte, nu fi blnuitor, fii tare cu duhul, simplu
;i bun la inim5. A;a ili vei infrAngemereudusmanii.,,Celce ceartl pe batjocoritor iEi atragedispreful...Nu certape cel batjocoritorca sI nu te urascI...
Dd sfatceluiinleleptEiel se va facegi mai infelept..."(Pilde9,7,8,9).
1 lneori perfidia diavolului se aratdin noi sub forma indiferentei;ve\J dem picatul sauviciul intr-un semenal nostru sauin societate,dar
inima rimdne nepisitoare,rece,lipsit[ de voinfl, sau,mai bine zis,cuprinsd
de o ruqinoaslla;itate, carenu ne las[ si ne pronuntim ferm, si vestejimcu
cuvAntulflridelegea, sd apucim taurul (pdcitosului) de coarne.Hristoase
ImpIrate, dI-i inimii mele rdvni apostoleasciEi focul Duhului Sfdnt,pentru
ca sI am curajul si mI ridic intotdeaunaimpotriva a tot ce inseamnl nerusinare,mai alesimpotriva celor de la care s-aumolipsit si allii de vicii ;i sd
nu crul pe nimeni, in scopul mAntuirii lor qi a altora din poporul Tiu, ca si
nu cadl;i aceiain ispitd,vdzdndcum se rlspAndeste
viciul, si sd nu devini
ei ingi;i victimele acestuia!,,Iar cine va sminti pe unul dintre aceqtiamici
care cred in Mine, mai bine i-ar fi lui sd i se atarnede gAt o piatri de moari
si sd fie afundatin adAnculmIrii" ( Matei 18. 6).

103

v.Lrlece candvaprin minte gandul nechibzuitde a-!i face

,,biT):-ri
lantul" faptelor bune, cauti indatd si-ti opresti aceastr pornire
.r-l_
gresiti, ficdndu-ti mai degrabi socotealapicatelor in
curecazi neincetatsi a
nenumdratelorocazii.c0ndL-ai jignit pe stipdnul cel preabun preain{elept
Ei
Ei le vei gisi mai multe decatnisipul mirii,'faptele bunefiind ?ncomparatie
cu ele ca si inexistente.
dnd inima i1i esteatinsi de avaritie,zi in sineata:
,,viata mea este
Hristos,cel ce pe toti ii iubeste;El estebogrtiameaneistovitd,hrana mea nesfar;iti, brutura rneanesecatd.Trupul nort.u, lovit de
orbire sufle_
teascd,viseazi mereusi-si giseasci viata in mancare,in bani,
ii vrdjmiseste
pe cei ce il lipsescde mijloacelematerialede sustinere
a vietii. fu insa fli
neclintit in convingereac[ nu banii, nu mdncareainseamni via$,
ci dragostea reciprocdin dragostefati de Dumnezeu.Nu uita ci Dumnezeu
esteDra_
goste,cel ce a unit toatefiinfele prin poruncaiubirii care,
din
unirea
iubi_
;i
rii, a ficut si apari viata.
and te rogi, tine aceastipravili: ci e mai bine sd zici cinci cuvinte
din inimi, decdtzecemii de cuvinte numai cu gura. Dacd simti
cd
inima 1i s-a rdcit ;i cr n-are chef sd se roage,opreste-tejincilzeqte-tii,ii-.
in vreun fel, de pildi aducdndu-fiaminte cat esti de ticdlos.mizerabil,
sirac
si orb sufleteste,sau gandeqte-te
la nemisuratelebinefaceride care ai parte
tu si neamul omenesc,gi mai cu seamdcregtinii,in fiecarezi de
laDumnezeu, si apoi roagd-tefiri grabi, simtit. cu cdldur[; chiar daci nu vei
reuqi si
citeqti toate rugiciunile in timpul pe care il ai la indemAni, nu va
fi nici o
nenorocire,in schimb,vei dobandiun nemisuratmai mare folos
rugandu-te
tard grab5,cu cilduri, dec6tdaci te vei ruga la repezeald,citind
toite rugiciunile fird participare.,,vreau si griiesc cinci cuvintecu mintea
mea (...)
decdtzeci de mii de cuvinteintr-o limbi striinr,, (l corinteni
14, l9). Se
intelegede la sine ci n-ar fi riu daci am puteagrii cdnd ne rugim
si zeci de
mii de cuvinte.Domnul nu-i pirise$tepe cei ce ostenesc
pentruEl, pe cei ce
stiruie in rugiciune inainteaLui; clci cu misura cu careei au
mIsurat, EI le
mlsoari strddania'risplitindu-le din belsugcuvintelespusecu
sinceritate,
trimilAndu-lein sufletebelsugde luminr si de cilduri duhovniceasci,
pace
qi bucurie.Bine este si ne ru-eirnindelung si neincetat,
dar ,,nu topi pricep
cuv0ntulacesta,ci aceiacrrora le estedat',.,,cine poatesi infeleagi
,i in1._
leagd"(Matei 19,lr-12). cei ce nu sepot rugaindelungs[ seroug"
cu rugiciuni scurte,dar cu duh fierbinte.

n
p"..ryt$ a prefaceriipAiniisi vinuluicu adeviratin Trupur
rT siTt^nun:u
Sdngelelui Hristossi in unireaceluice le primeqtecu Dumnezeu
vId minuneaperpetudatrezirliornuluila viatdprin suflaredumnezeiascl
si
104

crearealui ca fiin![ vie. ,,Si s-a ficut - spuneScriptura- omul fiinl[ vie"
(Facerea2, 7). Iar pe Sf0ntaMas[ pAineaqi vinul devin prin prefacerenu
(l Corinteni15, 45), $i acestease
doarfiinyd vie, cr ;i duh ddtdtor-de-viatd
intdmpll sub ochii mei! $i le simt cu suf-letulsi cu trupul, le simt vii. Dumnezeule!Ce taine infricositoare siv0rseqti!La ce negrlitl tain[ m-ai ficut
martor gi pirtaql Slavl Tie, Creatorulmeul Slavl Tie, Ficitorul Trupului 9i
Singelui lui Hristos!
Cr i sfintii lui Dumnezeus-au simtit uneori cuprinsi de deznddejdeaEi
) uratuidiavolesc.Ce si mai zicemde noi, plcito;iil Pe noi - o, vai!
- diat'olul ne invenineazi deseori,invArtos0ndu-neinima' injosindu-ne-o,
pradi celui mai cumplit urAt. Si ne indreptim necontenitspre Domnul. s[
ii*.u DAnsulin fiece minut, pentru ca riul si ur0tul vrijmaqului si nu ne
doboare.ExistI un mijloc de a te izblvi de urAtul vrljmaqului, acestafiind
caleacea largi a lumii. Ajunge s[ te dedai plicerilor lume;ti qi urdtul te va
p[rdsi cel pulin cAt vor dura acestepliceri. pe urml te vei infunda tot mai
mult in ele, nu vei mai fi in staresd te lipsestide ele, vei incepe si crezi cd
doar in ele i1i poli gisi bucuria si desfltarea.FereasclDumnezeupe tot
creqtinulsi-qi giseascl in agacevamijlocul de a scipa de uritul diavolesc!
Tu preferl sd mergi pe caleacea strdmti, si rabzi urAtul si sI cauti c0t pofi
pe toli cei ce lude des izbdvirela Iisus HristosDomnul, Cel ce veseleqte
creazdprinEl pentrumAntuire,nu te du pe caleacea largi 9i neted[ a lumii,
nu c[uia acolo sciparea de duhul urAtului, pl[tind-o cu preful plicerilor
lumersti.Folosindu-iede duhul urdtului,vrijmagul i-a f[cut pe mulli si piri,"or"h caleaceaingusti, m0ntuitoare,9i si alergela caleacealargl si netedi
careduce la pieire.

tnvati si invingi riut cu binele,riutatea cu bunitatea,

cu blindetea,cu smerenia
r;re rogi. Iatd, ruglciunea curge frumos, simti inl[untrul tiu cd DumI n"r., ti-o asculti cu bun[voint[; mintea 1i-elinistiti. inima uqoard
o micl slibiciune in
;i bucuroas[;spre sfArsitulrugiciunii insi. simli parci
ruglciunea
mistuitor,
qi
un
fcrc
ca
apisare
ca
o
minte qi in inimd, careajunge
ajunges[ 1i se par[ din cale-atar[ de grea si incerci chiar fali de ea ceva ca
o repulsie,de;i pdnl atunci ti se pirea uEoar6;i atrlgitoare. Nu cddeain
prietene!Acesteasunt uneltiri ale diavolului"clruia ii place siOezniOelOe,
si bati joc de noi. mai cu seami cdnd suntemcitre sfflr;itul unei preocupdri

105

evlavioase,ca sr cddem in deprimaresi

sd considerim pierderede vreme
toati lucrareasfdnti de mai inainte.invali
din aceastasi nu ti se stingi duhul
inainte de terminarearugiciunii, nici
o cripi, roag;-t" in duh si ade_
vdr, nesllbit, si nu te ardtaslugarnic,cu
-!.u,
nici un
ffi;;;;i;;;
te rogi, adici nici un cuvdntdin c6tele vei
"uuanr,
spune
sd nu fie preficut, filarnic;
si-ti fie toati rugdciuneao expresiea adevirului,
o tr6mbitda Duhului Sfdnt,
nici un cuv0nr tlnu r" puni in slujba minciunil
urffirrrui,
si nu fie o
unealti a aceluia.Roagi-te cu osdrdielui Dumnez.u
,alti despovrrezesufle_
tul de apisareavrijmaqului, sd-ti stingi focul
lui mi;;"i,;. din inimi, recunoscdndu-tiinaintealui Dumnezeudin toatd
inima vina de a te fi rugat fitarnic si vei primi usuraregi pace. ceea ce faci
qi griieEti, td tdrd grabi. in
liniste' vei avearimp. Vrdjmasulare obiceiul
si grdieasci;i sd agite,fiindci
in grabi ;i agitalie lucrurile isi pierd rafunea.
vie tmpdrdyiaTa! Domnul impdriteste preturindeni,
T1':'-n^osryu!
peste
tot
in
lumea
vizuti (Se afld in tot locui) qi in soboarereinge_
+
re;ti. Impiriteste cu..nemirginitasa putere si
cu dreptateasupraduhurilor
rele si asupraoamenilorrii sau.u." f* firidelegi;
p" unlioin,re ei ii va tine
legati

in intunericul
celve;nicla marea
zi a;uoeJdiii,
p..rt,iiiil;;;;;

felurite chipuri chiar in aceastiviati qi ii va pedepri

.u ro. veEnicsi in viafa
viitoare. Dar El, fiind Adevdrur,nu impdrile;te
asupradracilor si a oame_
nilor necinstiticu adevirul siu, fiindci-in aceEtia
zaie minciuna! Nu impicu dragosteaSa, fiindcd in ei sti riutatea; in
oamenii necinstiti nu
lut.:J:
impdritestecu credinfa,cu nidejdea,cu dragostea,
nu itnpirli.;;;ilit;;i;
indeplinireaintocmai a poruncilor Sare. pentru
ce Mi ctremati:Doamne,
,,$i

ny
cevi spun?"
(Lucao. a4l.,,ptaziliporuncile
Mele,,(Ioan
fa9e1i
P,oo,Tl.rri
14. t )). lnrparatind

in cele mai neinsemnare

miqciri fiiesti ale trupului ii su_
fletului meu (de pildi in cuvant), fiindci trupur
meu se supuneporuncilor
sale si atuncicandmrn6nci, si atuncicanddoirme,
c6ndcre;te,cdndumbli,
gandestesi vorbeste,roatese alcdtuiescsi se
miEci dupd poruncileLui. in
inima mea insd nu impdrrtesteintotdeauna,in pornirile
gi predispoziliileei,
in liberul meu arbitru. Mi simt atrasdeseorispre
rdu, fac rau cdnd ar trebui
sd fac bine. Prin aceastarni impotrivescporuncilor
Sale. sunt nu arareori
putin credinciossau necredincioi,egoist,orgolios,
dispretuitorfatd de altii,
invidios, zgdrcit,iubitor de agonisiie, iubitJr
de arginli, incrinat spre des_
frdnare,gatasr cedezoricirei pofte picitoase,
iubitoi de slavdde la oameni,
nerdbddtor,supiricios, lenes,,nu fac saufac foarte
puline fapte bune si pe
aceleasilit de imprqurdri, nu dintr-o pomire sau
dorinti sincerd,nu sufir cu
cei ce
luferd ca si cu midulare are trupului unic ur gil.ri.ii, inrr-un cuvdnt,
nu imprriteste in mine Domnul prin gdndurile,
simtimintele qi fapterecre_
dinlei, nidejdii si dragosrei.
106

rebuie sd ne ruglm pentru ca inima noastrdsd capeteconvingerea

statornici qi fermi ci totul - sufletelesi trupurile noastre,cAndse
simt bine qi cdnd nu se simt bine, in toate imprejuririle vietii - vine de la
nu de la
Dumnezeu,de la putereaSa, nu de la natur[. nu de la ?ntAmplare,
va
curdnd
uita
te
rogi
lui
Dumnezeu,
inima
il
vei
inceta
s[
noi ingine.Dac[
pe Bineficitorul, Creatorulqi Domnul siu si uitindu-L vei cidea in tot r[ul.
ci ruglciunea iti aduceun folos esenfial.
Vezi, a.sadar,
.r\,

f nsugirileomului, atdt cele de ordin spiritual,cAt gi cele fizice, se deIsdvdrgesc. sporescqi se forrifici prin exerciliu.Exerseaz[-temai des
in scris, in cusut,in croqetatsi astfel vei putea,,sd-tifaci mina'o: vei scrie,
vei coase,vei cro$etamai bine. Exerseazimai mult in compunereade texte,
vei compunemai u;or qi mai bine: exerseaziin sdvdrsireade fapte bune sau
in stivilirea patimilor gi ispitelor qi vei reusi.cu timpul, sI faci binele lesne
si cu plicere, iar patimile le vei invinge cu usurint[. ajutat de harul dumnezeiescatotlucritor. Dar dacdvei inceta si mai scrii, sI cosi, si crosetezisau
dac[ faci lucrurile acesteafoarte rar, vei scrie.vei coasesi vei crogetaprost:
nu vei mai compunenimic, saufoarterar. lisdndu-teabsorbitde grijile materiale ale vielii qi vei ajunge si nu poti lega nici cAtevacuvinte, mai ales in
cele duhovniceqti.CAnd 1i se va da si scrii ceva, vei munci ca un rob in
Egipt! Tot aga,dacdnu te mai rogi, saute rogi rar, rugdciunea!i se va pdrea
greaqi o vei face f[ri pllcere; dacl vei incetalupta cu patimile,sauo vei riri
din cale-afar[qi o vei slibi, i1i va veni foarte greu sl le mai lii piept qi te vor
birui ele pe tine. Din pricina lor, nu vei mai avealiniqte,viala ili va fi otrlvitd
dacl te vei dezv[p sI lupli impotriva acestorhaini adversari,caresunt,,de-ai
casei", stauinliuntrul tIu, iqi fac cuib in inima ta. Activitatea,munca sunt
condilii indispensabileale vielii. O via$ inactivl nu esteviafd, e o monstruozitate,o umbrd de via15!De aceeaomul trebuie si-qi impunl si lupte mereu, inddrjit, cu trdndivia trupeasci.Dumnezeusi aperepe tot crestinulde
lene! ,,Iar cei ce sunt ai lui Hristos qi-aur[stignit trupul impreuni cu patimile gi cu poftele" (Galateni5,24), adicl firea cealene;d,rea, iubitoarede p[cat. ,,Cici tot celui ce are i se va da gi-i va prisosi,iar de la cel ce n-are i se
va lua" (Matei 25,29).
mul inr[it, care se inver;uneazi impotriva cuiva, este un om bolnav. Are nevoie si i se oblojeascl inima pi nu cu altcevadecdtcu
iubire; trebuietratatcu griji, cu vorbede mdngdiere;i dragoste.Daci ura lui
nu este ad0ncinrddicinatd, fiind numai o izbucnire de moment, veti vedea
cum gingiEia ;i dragosteanoastri ii vor inmuia inima, ii vor topi gheata
riutilii, bineleva invinge riul. Pentruca binele sI invingi rIul, creqtinultrebuie s[ fie intotdeaunabun si inlelept.

t07

acdte jignestecineva,nu-i purta gandriu. Daci cel ce te-ajignit if

va arita apoi o fald prietenoasi si ili va vorbi, nu-ti intoarce inima
sprerdu, ci vorbeqtecu el politicos qi cu blandete,ca qi cum nu s-ar
fi intdmplat nimic intre voi; invati si invingi rrul cu binele,riutatea cu
bunitatea,cu
bldndetea,cu smerenia.Nu-i spunein gdndcelui ce te-adefrimat: tu vorbesti
cu mine dup[ ce m-ai jignit, nu te simli rispunzitor cu nimic de aceasta,
deci
nu te socotescvrednic sd stai de vorbi cu mine; te resping,te dispretuiesc,
ca sd simti ci m-ai ofensat...Nu fi mOndru,rrzbunitor, nu]i vorbi asa.ca si
nu-l mAnii pe Dumnezeucu inima ta impietriti.
naintealui Dumnezeuintreagalume materialr esteca si cand n-ar fi;
J
r fiinlele insufletite,precumingerii si oamenii,a;ijderea.Dar au existenti durabili acelefipturi care sunt aproapede Dumnezeu,avdndchipul gi
aseminareaLui. celelalte fipturi se tr.c precumumbra.
,,cerul si pimantul
vor trece,dar cuvinteleMele nu vor trece,.(Matei 24,35).
i nu uitrm nici o clipi c[ diavolul cauti mereusi ne aduci in suflet
t*J gunoaiedricegti, dintre cele care nu ne prisosesc sunt uneori atdt
Ei
de mdrunte;i de amestecate,
incOtnici nu ne dim seamade ele. Spune-mi,
oare
, saum6ndria, neribda-

irascibilitatea,
saudo=ffi de a

ufyu,,lraUl_Si
_e.Ofgqa_.

u q"atgdiliaiu adryL{qd_e

uspre_f_apta_ceeU_uut,_Af

indatonrile sluibei_tale;spune-mi sincer, din inimr, nu *n, acesteatoate

gunoi diavolescEi bezni veniti din iad? cu credin$ qi cu nidejde in Domnul, cu perpetud:rezviesi luare-amintede sine,Dumnezeute vi ajuta sr te
pofi feri de gunoaielesi intunericuliadului. ,,cel ce s-andscutdin Dumnezeu
se pizestepe sinesi cel rIu nu se atingede el,,(Ioan 5, lg).
oatl fericirea si toati nefericireamea sti in gdndurile gi in pornirile
inimii. Daci gdndurilesi pornirile inimii imi sunt de acord cu adev[rul dumnezeiescsau cu vointa lui Dumnezeu,atunci sunt liniqtit, plin de
lumind duhovniceasci,de bucurie,de fericire.Dacdnu, suntnelinistit, sufletul imi estecuprins de o beznTa
nepitrunsi, de apisare gi de ur6t. Dacd gandurilor qi pornirilor mincinoase,potrivnicelui Dlmnezeu, le iau locul altele,
adevdrate,plrcute lui Dumnezeu,atunci m[ simt din nou imprcat qi fericit.
proapelemeu esteo fiinli asemenea
mie, om ca;i mine, tot chip al
lui Dumnezeu.$i fiindci esteintocmaica mine, trebuies[-l iubesc

ca pemineinsumi.,,si iubeqtipe aproapele

tiu ca pe tineinsufi,,(Matei 22,
39).Trebuiesi-l considericarnedin carneata Ei sdngedin sdngeletdu,sdi
te adresezi
cu dragoste,
bland,afectuos,
iertOndu-i
gr-.selile,
a$acumai vrea
108

sa 1i le ierte si pe ale tale, asacum a$teptigi de la allii iertaresi intelegere

pentru neputinfeletale. Adic[ sau sa te faci ce nu te
Uledefe, Oeticat,arnaU
p entruca. primind Sfintele,ddtitoarele-de-viatITaine cu credinti neI strdmutatlsi poti birui uneltirile ;i clevetirilediavolului, spune-tiin
minte ci ceeace ai primit din SfdntulPotir esteCel ce estesingur Fiitor. Cu
gOndurisi convingeriin iniml, primind SfinteleTaine,te vei linisasemenea
ti indatd,te vei inveseli,vei cIpIta vigoaresi inima iti va spuneci in tine silisluieste cu adevirat Domnul si tu in Domnul. Din experienti.
dnd te rogi Stlpdnei Doamne, Maicii lui Dumnezeu,o numesti
oceande bunitate si de binefaceri.Caut[ si fii $i tu. dup
,
Uun sigqnnimos cu c
siJaaqinfUdqfe-lufiJ4g
b_unatalea
_ueyqiq_de
qu ei.rlu-Ldjlplggi, ci dimpotrivd, iubeste-icu c0t au mai mult[ nevoie de
tine.Judeci-le limpede$
pulg:lqrqqldes
inlggUl tgl-;i St[pAnai;i va sporimilele fat[ de tine.
iecarecuvAntcu puterealui. Uneledau viati, altelepot ucidesufletul: pe-altdu,pe-alaproapeluitiu. De aceeas-a spus:,,Vorbavoastri sI fie intotdeaunapllcuti, dreasi cu sare" (Coloseni4, 16). ,,Din gura
voastr[ si nu iasi nici un cuvAntr[u, ci numai ce estebun, spre zidtrea cea
de trebuinti,ca sI deahar celor ce asculti" (Efeseni4,29).
rljmagul cel riu intrl in inima omului o dat[ cu imbuibareagi betia.
Dac[ egti cu luare-aminte,poti si-1i dai seamaci aqaeste.Iatd de
ce, pe misuri ce omul capiti obi;nuintabluturii, ii spore;tegrozavsi atracgia
spreea (sporegtegi putereavrdjmaquluiasupraomului). Se observi la betivi
o seductieirezistibilda acesteipatimi, pe carecauti cu orice pre! si qi-o satisfacl, ceva ca o pornire lluntricl spre picat, spre vrijma;ul intrat in inima
acestornefericiti.Cum poatefi izgonit demonulbetiei?Cu post gi rugiciune.
Vrljmaqul intrl in oameniatuncicAnds-audedatunui mod de viati exclusiv
trupesc,satisfaceriipAntecelui,qi fiindcd nu se roag[. De ieqit, nu poateiesi
decdtatuncicAndse folosescmijloaceopuse:postulsi ruglciunea.
e mi s-ar fi intAmplatdaci nu mi s-ar fi dat, dintru inceput, harul
dumnezeiesc,dacd el nu ne-ar cuprindefiinfa deodati, neasteptat,
dupi ce am sivdrqit atdteaplcate, qi dacl nu ne-arindemnasprepocdinti, cu
lacrimi? Ce s-ar intAmpladacd ar trebui s[ ne dobdndimpociinta numai cu
propriile noastreeforturi? Ticdlogii de noi, ce pu{ini ar fi cei in staresi se
eliberezede povara pdcatelor,fiindcl, indeobste,firea noastri este leneqi,
nedeprinsdcu munca stdruitoare,mai cu seami in viata duhovniceasci.$i
fdri ajutor, f[r5 o considerabili inlesnire si usurarea nevointelor duhovnicesti, am fi renunfatla ele, am fi pirisit lucrareamdntuirii. Acum ins[

109

Dumnezeucel preain{elept,pirintele cel binevoitorfie ci ne u$ureazi ne

Ei
indulceqtepovaranoastri duhovniceascd,
fie ci ne-o ingreuiaz[, pentrua ne
punela incercare,pentrua ne invita ribdareasi pentrua facesi se istoveasci
trupul cel viclean qi aplecatspre pieire, alterndndcu in{elepciuneo situatie
cu alta. Astfel, putem lucra mereu pentru mantuire,cu ajutorul lui Dumnezeu,fdrd.un efoft deosebitsi deseoricu bucurie.
(- e, de trist este si vezi cum ii dijmuieste vrijmaqul pe creqtini in
rg, zilele de srrbdtori ale Domnului, silindu-i la plata
urr-uigreu tribut
gi cu cAtestemai importanti sirbitoarea,cu atAtestemii mare birul pldtit de
cre$tinidiavolului, fiindci ce vedemci se intdmpldde sdrbdtori?Trdndivie,
destrlbrlare, betie, desfrau, bitii, hofii, distractii usuratice.Dumnezeule!
Toate ca sI-i faci pe plac trupuluil Ce sdrguincioasislujire diavolului! Te
intrebi: sunt acegtiacrestini rdscumpiraficu cinstitul sangeal Fiului lui
Dumnezeu?Triim oareintr-o eri crestini sauintr-unaprgani? AceEtiasi fie
oarecei care se mai ;i impirtd;esc cu ditdtoarele-de-via1iTaine?AceqtiasI
fie cei ce vin la biseric[ si se roagi, impreuni cu tine, Domnului?Dacdsunt
ei, atuncide ce au mai venit la biserici?se vedecd din simpli obiEnuintl,
nu fiindci i-ar fi indemnatinima, recunoscdtoare
citre MAntuitorul Hristos.
Se vede treabaci nu s-aurugat lui Dumnezeu,nu si-au apropiatinimile de
El, si-au apropiatnumai buzele,nu s-aulisat pitrunqi oe auhui sirbltorii, fiindcd nu inleleg, in general,sensulsi scopul srrbdtorilor crestine,nu participi la ele asacum parricipd- si zicem- copiii la sdrbitorile de familie pe
care le pun la cale plrinfii. Ce copii rdi si cu o mami at0t de buni, de iubitoare,de sfanti - Biserica!Mama e sfdnti, copiii suntp[citosi. Mami duhovniceascd,copii trupe;ti. Mami cereascd,pirinli plm0ntesti. Mama vrea
si le dea in locul bunitltilor vremelnice,striiicioase, bunitilile cele vesnice, duhovnicesti,dar copiii le resping,umblanddupi desf[tdri lume;ti, irecdtoare,picitoase. Totuqi, printre betivi si printre cei dedativiciilor ii intAlnesti de sdrbdtorimai mult pe cei ce nu vin la bisericd(care n-au habarce
sirbitoare este,nu s-augdnditnicicdndla ea).Aceqtiaau o singurdsirbitoare, cea a trupului. Pdndcand, oare, noi. preotii nu ne vom ridica impotriva
celor ce pdnglrescsirbitorile Domnului? Care dintre preolii lui Dumnezeu
se va arita r6vnitor ca Ilie, sauca Isaia,sauca Ieremia,ca si se ridice cu putereaDuhului SfAntimpolriva tuturor firidelegilor care se fac in noul Israel,
ca s[-gi inchine toatl puterea,toati viata, preamiririi lui Dumnezeugi ca si
starpeascidintre creqtiniacestenecuviinte?cdnd vom sfinli, Doamne,dup[
cuviinll, sfinrenia sirbitorilor Tale? cind vom aduce mAngdieresfintei
noastreMaici - Biserica,supundndu-ne
rAnduielilorsale?cAnd ne vom umple de duhul ei? Pdni cdndvom incepein duh priznuireamarilor, mdntuitoarelor evenimenteale credinteidreptmdritoare,ca sI o incheiemapoi in trup?

110

PAn[ cflnd va mai rfldevrljmaEul de midularele lui Hristos,care sunt cre$tinii? PAn[ cind adeptii altor credinle gi confesiunine vor ar[ta cu degetul,
spunind: uitali-vl la cregtiniicei ce se numescpravoslavnici,cum trdiesc?
Ce credinli poarti ei in iniml? Ce cunostinleau desprecredint5?Ce preo{i
au?Ce prostii invald pe ei cele ale credintei,cit de pulin Ie explicl slrbitorile, cu ce scop au fost stabilite,ce reprezintalCat de putin ii invali s[ triiasci dupl credinti! Dumnezeule!C0te reprosurise aduc credinfei noastre
dreptmdritoareEinouI, preofilor?SaupoatecI noi, p[storii, sunteminvinuiti
pe drept.Poatec[ in faptul ci creqtiniinu tin slrbltorile dupi cuviinti avem
si noi o marepartede vini. Poateci fiindci nu-i mustrlm, nu-i oprim. nu-i
rugim, cu indelungi-ribdare si cu invltlturi, cum sd petreaci slrbltorile qi,
Le vorbim preapulin despretr0ndiin general,cum sI triiasci cre$tine$te.
Nu tunlm in biserici cu cuvintul lui
vie, desprebefie,despredesfrAnare.
au pus teribil[ stipinire pe creqtini.
vicii
care
acestor
impotriva
Dumnezeu
Nu obisnuimsi-i pedepsimindepirtlndu-i de la SfAntulPotir pe cei cunossi prin aceastafacemsi se rispindeascldin ce
cuti ca betivi qi ca desfrAnati
caremeriti o severl pedeapsibisericeasin ce mai mult viciile. Persoanelor
epitimii preau$oaresi nici nu le urmid[m
le
vin
spovadi
c[, atuncicAnd la
rim cum se cuvinedaci sunt[inutesaunu. Dumnezeuleal dreptitii! Si p[storii, qi turma se arati inainteaTa ca unii lipsili de rispundere.Dintre noi,
,,to[i s-auabitut, impreun[ netrebnicis-auficut. Nu estecine s[ facl binele,
nici micar unul nu este"(Romani3, 12).Ce se va intAmpla,pini la urmI,
dacl aceastidezordinein viala noastri se va menfine?PimAntul estecuprins
din ce in ce mai mult de nelegiuire.Impirltia vrljmaquluise ldlelte mereu,
Putini sunt alesii Tli, cei cdrorale stai in inimI,
implrllia Ta se micqoreazra.
in
multi sunt robii diavolului, ale ciror inimi s-a furisat ca un fur cel mai
mareucigaEde oameni.Ce vei facecu noi, Doamne?S0ngeleLegii Tale strigi din pimdnt, iar glasulbinevestitoral EvanghelieiTale nu va pitrunde in
inimile cregtinilor.Porunciletale suntuitate,rdnduielilebisericestinesocotite, ce vei facecu noi, Doamne?Trimite-ne,Doamne,lucritori plini de rdvni
in via Ta, caresd nu cauteale lor (cf. I Corinteni13,5), ci si cautelnai intai
apospe HristosulT[u. DI-le lor rAvnaproorocilor,putereasi intelepciunea
tolilor, ca s[ lucrezezi qi noaptepe ogorul inimilor omene$ti.
,4,

ce oare?
f i auzimpe unii spunand:rugiciuneaneobosesterepede.De
Ipiindcl nu-L aveli in fafa ochilor minfii pe Domnul ca Ei cand ar fi
aievea.Privi[i-L mereucu ochii minlii ;i ai inimii ;i atuncivefi puteasta la
rugiciune toati noapteaqi nu veli osteni.Ce spun,o noapte!Veli fi in stare
si stati trei zlle si trei nopti la rdnd si nu vefi obosi. Aduceti-vl aminte de
stdlpnici.Ei au stat multi ani la rAndpe un stAlp,cu duh rugltor, invingAnlil

du-si trupul, cel care,ca.-sitrupul tru, trigea

sprelenevie.Iar fie ti separ greIe cAtevaceasuride ruglciune, poatechiar unul
sinsur!
ragoste.anu gdnde;te rdur (r corinteni 13. 5).
A gdndi riul este
ceva diavolesc.GAndesteriul diavolur din
om qi-nu omur. De
aceeasa nu 1ii in inimi nici un riu, nu-l gindi
i-pot.iuu uproapeluitdu, ca

si nu te faci unacu diavolul.,,Biruieqr"-rrur

.u Lin"t"il

iito*unr 12, 2r).

Rrul pe care il vezi, sau carecrezi cr este a;a.
in aceastasd 1i se cuprindl
intelepciuneaduhovniceasciqi faptade deslvarsire,
in duhul iubirii crestine.
atet nostru care e;ti tn c.eruri!ce privelisteduhovniceascd
sublimr,
emofionantdni se arati atunci cdnd aceste
cuvinte rlsuni intr-o
imensr mullime de oameni,aduna{iintr-o biserici,
saunumai in cerculfami_
liei, sau strdngiimpreuni, elevi sau ostaqi,qi
cdni ,unt rortir" din suflet, cu
adevirat dintr-o inimi gi dintr-un gdndl'ce priveli;te
subiimd c0nd vezi cr
acestecuvinte sunt confirmatede insrsi viali
oamenilor,atunci c6nd impir_
tiEescunii fatr de allii simliminte de dragoste
frileasci, trdind in pace,cei
tineri ascultandde cei brtrdni, cei mai slabi la
minte de cei mai degtepli,d6n_
du-si unii altoracele.cuv_enite,
respectandu-se
.""ip.o., _in-.inrt" unii altora,
ddndu-siintaietate" (cf. Romani iz, to). ce priveliste,
cu adevdratcereasci.
atunci cdnd o familie numeroasi,avandu-istranqi
ird.;"d
pe mulli dintre cei
de-un neam, se agaz[ la masr gi ii vei auzi petoti
zicdnd,intr-o inimd
si intr^i*p#;i
un glas: ,,Tatrl nostru!", mirturisind pe Tatil
ceresc,c"t--;;i,
A1o1sf1nt'cu dorinta si sefacr voia sa pi""u- in
cer, agagi pe pdmdnt,minurisindu-Lpe.cel ce pe roti ne
ce
suilimi
priveris,tefanistdpdnul
!ine!
caseinu_
$i revendicr siesi bunrtrtile oferite, mdncareagi uiutuia, ci le atribuie
lui
Dumnezeu,considerdnd
cd toti trebuiesdsebucureoe oaruriteLui; cdnd,com_
par0ndu-secu tofi ceilalli, pare a fi el insuqi
cel ospitat, nucel ce ospdteazi.
Dar ce priveligte rdrd seamln si aducitoarede
liniqte ar fi dacd tot pdmantul,
toatepopoarelear rosti intr-un gdnd intr-o inimr,
ridicdndu_qiprivirile citre
Ei
cer, Tatdl nostru care esti tn ceruri, sfinyeascd-se
numereTdu -gi sd fim si noi
sfinlili! vie tmpdrdyia Ta, cum a fost dintru
inceput, inuint" de cddereain
pdcat;.facd-sevoia Ta - voia cea bund si desdvdrqi
a, prrri* tn cer, a;a pe
pdmdnt.,-veqnici,
gi sd nu impirdteasci samavolnicia;paineanoastrr ;i
cea de
toatezilele dd-ne-onoud astdzi...si ne iartd noud grrr)hk
noastre...sicele_
lalte.Ce-arfi daci toti ar gandi ar voi asa!Dar
u.."ni-uu
5i
vremeac6ndtoli cei
ce viefuiescpe pimAnt vor fi o rurmi si un pistor
ltoan tO, iO).
nu poareintelegeminunea:cAtde bun,de intelept,
M:1,:i].1g"rilor
y rde atotputernic
rni s-a ardtatDumnezeu
prin intrupareaSadin prea_
sfdntaFecioardMaria.,,Toatifireaingereascis-a
minunatie rucrulcel mare
al intrupdriirale; ci pe cel neapropiit,ca Dumnezeu,
L-au vdzutom apropiat tuturor,petrecdnd
impreunicu-noii.(AcatistulBuneivestiri,
condac9).

rt2

Slavi bun6tIlii Tale! Slavi binefacerilorTale! Slavi intelepciuniiTalel Slavd puterii Tale! Prin intrupareaSa, Domnul ne-a invilat Tainele credinfei,
carenu fusesericunoscutedecdt,poate,intr-o mic[ mlsuri in Vechiul Testament.Prin intrupareaSa,noi pdciioqii, cei supuqiblestemului,ne-aminvrednicit de Preacuratulsiu Trup qi PreacuratulSiu sange,pentrua ne uni cu El
;i a fi fiinlial cu El, dup[ cum EiEl estein noi. prin intrupareaLui, preasfanra
Fecioari Niscltoare da Dumnezeuni s-afdcutputernici mijlocitoarecitre tot
binele la Dumnezeu qi acoperimdnt impotriva picatelor, necazurilor si
supirlrilor, care se roagl pentrunoi ziua si noaptei, impiriteasa si Stipana
noastri. Puterii saleneputindu-i face fa![ vrijmaEii vizuli si nevlzuti, ,-u
"u pe
ficut qi insiqi Maica noastri,dupi har,potrivit cuvintelorDomnului, care,
cruce rdstignitfiind, a zis citre uceniculSiu Ioan: ,,Iat[ mama ta". Iar Ddnsei: ,,Iati fiul tiu" (Ioan 19, 26,27). slavi binefacerilorTare.Doamne!
dt de mult ne injosim sufletul nemuritor,cel dupi aseminarealui
Dumnezeu,impitimindu-ne de cele ce se strici si se sting repecle,
de strilucirea trecitoare a aurului si argintului.indepirtdndu-neprivirea de
la lumina cea de sus, vesnicd,aducdtoarede bucurie. impitimindu-ne de
destlt[rile trupeqti,repedetrecltoare, vitimltoare, care sllbesc sufletul si
trupul ;i abltdndu-neprivirea de la dulceafavesnicS,duhovniceasciqi de la
dulceapriveliqtea vederii de Dumnezeuqi indreptandu-ne-ocitre slava lumeascdcea desarti, ne luim ochii de la slavachemirii de Sus,de la cinstea
dati fiilor lui Dumnezeu,mostenitoriiveqniceiSaleimpiritii.
unul cel mai de pre! in aceastl viati si in cea viitoare este Duml) v1s7ss,
cel vegnicviu, atotdesivdrsit,atotfericitor.Cei ce au agonisit acestBun, cei careil au in sufletsuntcei mai fericiti oameni.Tot restullcele
pdm0nteqti,cele ale vietii socotitedrept bunuri nu sunt decdtdesertdciuni,viel"
Toate cele pe care le am ldngi mine sau pe mine, nu m[ expriml. nu md
recunoscin ele. Chiar qi trupul meu, cel in caresuntimbricat si din caresunt
alcdtuit,pa4ile existenteimele pim0nteqti,nu sunt,propriu zis,eul meu.
e vor sd spuni acestecuvinte:,,A clrui laud[ nu vine de la oameni,
ci de la Dumnezeu"(Romani 2,29\? Cui i se adreseaziaceastd
laudd?celui care lucreazd,Domnului inlluntrul siu, in inima sa, celui care
^----]->.%
tace tot lucrul sdu dlrpd_q.qm
ii spunecon$riinta$i_c_glefu_pggplgllg jareaqteprlmslavi
de la oameni, nu de la Dumnezetr,care este Dumnezeul slavei. umbldm
dupi decoraliipdmAntesti,cruci, ordine...
T\ e ce oare i-a aprrut sf0nta cruce pe cer impiratului constantin?
l-l Drepl semncr prin cruce s-a prosl5vit Domnul insuqi gi apostolii
si toatd ceatamucenicilor,ci crucea este biruinta cea nebiruitl si ci, dupl

113

cum diavolul a fost zdrobit prin cruce, tot astfel vor fi zdrobili gi vrljmaqii
Crucii lui Hristos sau ai creqtinilor.Ci in prigonitorii creqtinilor lucreazi
diavolul, cel caretrebuieinti0nt prin Cruce;ci crestiniiprigoniti sunt m[dulare ale lui Hristos,ostagiilui Hristos,afla1imereusubpazalui HristosDumnezeusi a Crucii Sale.
y atd cd te-aiJdcut sdndtos.De acumsd nu mai pdcdtuiesti(Ioan 5, l4).
I Experienlaarati c[ picatele Ei patimile distrug slnitatea sufletuluiqi
trupului, iar biruinla asupra picatelor aduce in suflet liniqte cereasci
;i
slnitate trupeascd.Rdpunehidra ceacu multe capetea picatului si vei fi sindtos.Plstreazi-fi linipteasufleteasci,nu te agita,nu te tulburade nimic din
celece !i-ar puteastaimpotrivi: necazuri,nedreptili, nereguli,si te vei bucura mereu de slndtate sufleteascdsi trupeasci.Nelinistile, tulburirile, focul
patimilor de tot felul nascin noi mullime de boli sufleteqtigi trupesti.
D entru a-i conducepe altii, trebuiemai int0i sr inveti si te conducipe
-f tine. Pentru a-i invita pe al1ii, trebuie mai intai si acumulezi tu
insuti cunogtinfe.Daci nu gtiu si mI conducpe mine insumi, daci imi lipseste duhul stipdnirii de sine,al bldndefii,sfinteniei,iubirii si adevirului, voi fi
un prost conducitor. cdnd patimile isi fac mendrelein mine, mai bine si nu
mi apuc sd-i conduc pe altii, ca s[ nu le provoc un mare riu si si nu mi-l
provocnici mie.
1-l omnul imi esteviafi in moarte,puterein neputinfd,lumind in intuIJ neric, bucurie in tristete,curaj in lasitate,lini;te in tulburare,mi
asculti cind mi rog, md slivestec0ndsuntponegrit,mi izbivestecu cinste
cand sunt defiimat. Mi ajut[ Ei mi mantuie;recu putereaSa. in chip minunat, m[ scoatedin necazuri,din stramtordri,din patimi trecltoare. cand
inall cdtre El strigarede izbivire, dusmanii nevizuli mI pirisesc degrabi,
dupdce mi-au intinat celedin liuntrul meu qi simt atuncilucrdndasupramea
dreaptaDumnezeuluisi MAntuitoruluimeu. Mlrire si multumire Pdstorului
si Luminitorului sufletuluimeu.
1r 0nd te rogi impovirat de multe picate gi cuprins de deznldejde,
\-, incepe-1irugdciuneacu convingere.cu duh arzitor, adu-li amintecI
^
InsusiDuhul lui Dumnezeuajuti neputintelornoastre,mijlocestepentrunoi
,,cu suspinenegriite" (Romani 8, 26). De ifi vei aduceamintecu credin$ de
lucrareaDuhului lui Dumnezeuin noi, atunci i1i vor picura din ochi lacrimi
de umilintd ;i vei simti in inimi pace, dulceati,dreptateqi bucurie in Duhul
Sf1nt" (Romani 14, I7). $i striga-vei,cuvAntAndcu inima, Avva, pdrinte!
flmniprezenta lui Dumnezeuse vldeste ?n spaliu gi in mintea noas\-f trI, adicl Dumnezeu este pretutindeniin raport cu spaliul si in
raportcu gdndireanoastrd.oriunde m-asduce,cu trupul saucu mintea,il voi
intAlni pe Dumnezeu,pretutindeniDumnezeuimi va iesi in cale.

rt4

dnd ne rugim trebuie sd credemin asa mdsur[ in forta cuvintelor

rugiciunii, incdt cuvintele si nu fie rupte de actiuneape care o
exprimi.SI
m c dfi
uvAntatraseduoi si
actiuneacd

*.

asacum corpuls$c_inso{q!r{9!dcau!4de:rmbra s;; Si asa

it_4e_elp_I9s!g
cum c-[y]qtelesi faptel_Damnului5grnl
intotdeauna
nedesp44tle.,,Q{_!L
{
zrssl q-aufdcut.
(Psalmul
149,5).$iru s[ crezi
+4q!!_Sis__eu-*Zrdit"
tot a;a.
TUgi aduslauda
lgj punlnez-eq;!_E_lJl-q
ptmlt_lau{4t31;_Lqr__{nd1!g[!r
!t_-g_pr1tqr"L!qqtqq!
qqa.rt!!rygifg!_dg_bUla_mire4s{nd_du[o_.v.4!94!_q
i. Nenorocirea e ci avem
pufin[ credinfi_sidespi4imcuvAntuldefapt[,precumtrupuldesuflet,forma
de confinut,umbrade corp,rim0nemcdndne rugim ceeace suntemsi in
viatd:oameni,,fireqti
carenu auDuhul"(luda1, 19).Deaceea
si suntneroditoareruslciunilenoastre.
td scris despretemplu: ,,$i vor fi ochii si inima Mea acolo in toate
ztlele"(3 Regi 9,3). Acolo,adici indreptatiindeosebiasuprainimilor celor ce se afld ;i se roagi in el, fiindcd Cel de Sus nu locuieqtein temple f[cute de mdnaomului. Citi bucuriene dau acestecuvinte ale infeleptului Solomon! in templul lui Dumnezeu,ochii stlpdnului sunt indreptati
asuprafieciruia dintre noi, inima lui asijderea!Putea-vomoaresi ceremo si
mai mare apropiere?Asupra mea este indreptatdinsisi inima St[pAnului.
Uneori stai fa{i cdtre fati cu cineva, vorbesti cu el, dar inima lui nu este
indreptat[ spretine, ocupati fiind de altcinevasaucu altceva.Aici insi inima
lui Dumnezeue indreptati spretine, toati iubirea.bundtatea,mdrinimia Sa,
toate sunt gata s[ se reversespretine, dup[ cum iti estecredinta.

4!dii!he!q[qr_!qqliUtr_!Ug4tdq:[egl_!e_es_tiqJuryele_,iqss4mni
ca ni 1_gptpptgq_de_i4!11r-"
Qglg:le alqtg1lu--aq(iula_rarli _tie

r!g9!gg_$1_T499{9n y. ttr lloLasqulta_rq$c-lglea si o vor infitisa indati

st[pinului, ca unui Atotputernic;i Atotprezent.Cand]a Proscomidiechemi,
rugdndu-te,pe Iisus Hristos Domnul, pe PreacurataSa Maici, pe sfinti, sau
ii pomeneEtipe vii si pe morti, atunci pdrticicape care o scoti reprezinti pe
Domnul sau pe PreacurataSa Maic[, sau pe vreun sfAnt,sau pe mai mulli
sfinfi impreuni, pe viii qi pe mortii pe care ii pomeneqti,gAndulindreptat
spre ei o datl cu rostireanumelui reprezintd,,,!ine locul" sufletului lor, al
fiinlei invocatesaupomenite.Astfel sunt adusein mic pe buzelegi in inima
noastri fiinle din lumea de dincolo, de Sus,;i aceastase face prin credinli,
prin Duhul Sfint, Cel Care pretutindeneaesteEi pe toatele implineqte.
dnd mi rog, cred cu tirie c[: 1) DumnezeuUnicul esteCel ce este
qi pe toatele implineste,prin urrnarest[ si la dreaptamea.2) C[ eu
sunt chipul Sau.^3)Ce El esteoceande bun[tate si 4) Izvorul a toati binefacereaEi ci El Insuqim-a imputernicit si m[ rog Lui.

115

upd cum pietrele,saubucitile de lemn, saualte corpuri aruncatein

suscad inevitabil pe pimOnt sauin api, in funclie de locul de unde
sunt aruncate,tot aga ;i cuvintele rug[ciunii ajung negresitla Dumnezeu
dacl sunt spusedin inimi; atunci cAndsunt spuseil1urni., cad pesteserpii
intunericului,in oceanulminciunii - diavolul -, cel ce estefiintf minciunii.
6nd te rogi, trebuie sr-ti inchipui intreagacreatie ca si cum n-ar
insemna nimic inaintea lui Dumnezeu, iar pe unul-DumnezeuTotul, cel ce pe toatele tine, care existi si rucreazipretutindeni,dand viafd
la toate.
ornnul umple intreagacreatie,ceacareestein fala sa, ,,capicdtura
T-1
l-l de rour, cea de diminea!6, carese pogoari pe pimant" (inlelepciunealui solomon 11,22),Careo line cu dreaptasa,-panala cel din urmr
firicel de iarbi ;i de praf, nef[cand nici o deosebireintre lucrurile mari qi
cele mici, fiinleazi in infinit, umplandtotul la modul absolut,ca qi cum totul
n-ar fi decct vid, El fiind existentaunic[; de aceeas-a numit pe sine cel
Ei
ce este(Ie;irea3, l4):,,Eu suntcel ce sunt...
ricareparticuli a universului,c0t ar fi ea de mici si de neinsemnati,
prin faptul c[ are o existentdproprie aducedovadaci Dumnezeu,
cel ce pe toatele slvArseqte9i le tine, existi. Ar fi oare cu putinli si existe
materiagi si nu existeDumnezeu,creatorul a toate?Nut Fiin El nu poatesd
existe nimic, firi prezen{agi suslinerealui Dumnezeu,n-ar putea exista,
dacdar fi si rlmani singur,nici mdcar un firicel de praf. ,,Fdri El nimic nu
s-afdcut,din ce s-aficut" (Ioan 1, 3).
ntr-o anurnitr misuri, ne putem da seamainci din aceastdviati de
T
r cele ce vor deveni realitatein viafa viitoare; cd. unindu-neatunci pe
deplin cu Dumnezeu,vom avea parte de un izvor de vesnici lumini, pace,
bucurie si fericire.
S&_fn:pfleiatrc
Dumnezeu,unindu_
, ne simtim minunat, lini$ti!!,_UgUfu-U
lre_sqli,
intqcmai copiilor la s0nul mamei..sau, mai oeslugitvodino, ai6t de bine,
incdt nu mai avem cuvinte si spunemcum. ,,Bine esteca noi si fim aici,.
(Luca 9,33). Nevoieqte-te,deci, nesldbit,ca s[ te invredniceqtide fericirea
cea fird de sfdr;it ce va sI vini si pe care ai qi inceput sd o cunogtiin parte,
clin experientd,inci din via{a aceasta.Dar ia seumi, ,,crci vedem acum ca
prin oglindi, in ghiciturl, iar atunci,fali citre fali; acumcunoscin parte,dar
atuncivoi cunoastepe deplin" (l corinteni 13, l2). cum ne va fi oarecand
ne vom uni cu adevirat cu Dumnezeu,cdnd inchipuirile qi umbrele,oglinda
si ghicituranu vor mai fi si candva veni implrilia adevirului a cunoagterii
;i
deslvdrsite?SI nu incetim nici o clipi lupta pentrudob0ndireafericirii celei
viitoare. pentruviitoareanoastri unire cu Dumnezeu.

tt6

\ /edeti cat de putemic strilucesc soareleEi stelele?,,Atunci cei drepti

v vor striluci ca soarele"(Matei 13, 43), de la lumina cea dinlruntru,
nematerial5a lui Dumnezeu.Cdndingerii igi fac apariliape pimOnt,suntaproape de fiecare datd inconjurali de lumini. Tindeli cltre aceasti lumini, pdr[sif
cele ale intunericului. Putem s[ ne inll$m fiinla, ficdndu-ne pirtaqi cu Fiinta
divinl; cici Dumnezeuestelumini necreatl,mai presusde orice luminl creat[.
mule! Cdnd md uit la tine, cunoscindu-ti sim{urile qi trupul t[u,
cdnd imi amintescde ziua in care te-ai niscut si de zilele care au
urmat,din copilirie pdn[ cAndte-ai ficut bdrbatdeplin qi pdni in ziua de azi,
pentruca mai apoi sI mi duci gdndulla ziua mo4ii tale qi pe urmd la vesnicia
care !i-a fost hirlzit[, de la facerealumii, nu gtiu de ce si mi minunez mai
intOi:de nimicnicia ta sau de atotputerniciasi bunitateaCreatorului,Care ;r
binevoit si-1i dea vialI gi Care i1i imbrac[ trupul stricicios qi muritor in nemurire! Mirarea mea spore$tecdnd vid cum !ie, celui ce egti trup qi s6nge,
Domnul Dumnezeu,imprratul cel vesnic,iti dd s[ gustidin Trupuisi'Sangite
Lui, fiindcd El, in zilele cdnd se afla in trup omenesc,S-a ficut pirtas trupului gi sdngeluinostru(cf. Evrei 2,14), ca sd te facd pe tine vesnicviu.
mul caremoarerdmine o fiinli vie. ,,Dumnezeu(...) nu esteDumnezeual mortilor, ci al viilor, caretoti triiesc in El" (Luca 20, 38).
sufletul omului plutestenevizut l6ngi trup, in locurile unde i-a fost drag sl
petreacd.Daci omul a murit in pdcat,sufletulnu poatesi se dezlegede leg[turile salecu picatul qi are mare nevoiede ruglciunile celor rimasi in viati,
indeosebicele ale Bisericii, Mireasacea preasfdntda lui Hristos. si ne rugim din toati inima pentrur[posa1i.Le poatefi de un imensajutor,mai muit
decAtoricare,venit de la cei vii.
dnd Domnul prive;te cu milostivire la fiii plmdntului eu ochii natu.rii, cu ,,ochii" unui timp senin,limpede,deschis,ne sin:tim cr-ltotii
in largul nostru,ugori qi veseli.cdnd atmosferaestecuratd,aeru!ne pdtruncie
bineficiter in sufleteqi in trupuri; cdndatmosferadevinerece,umecli,apisdtoare,simfim cevaca o povari, pe suflet Ei pe trup, multi ne imbornivim, pe
mulli ne rlpune aleanul gi urdtul. Este modul prin care natura influenteazl
puternicqi irezistibil stareaoamenilor.$i esteinteresa-nt
de observatcX cine
estelegat mai pufin de poftele si desfitirile vielii, cine nu s-a f[cut rob p6ntecelui,cine estemai cumpdtatla mAncareqi la biuturi, fat[ de acelanatura
paresd se aratemai binevoitoare,nu-l apasl sauo faceintr-o mai micd m[surd decdtin cazul celor devenili sclavii tirii qi trupului.o, cAtde limpedeni se
aratdc6,adevlrata noastr[ via![ estein Dornnul, nu in cele materiale;cdt de
clar vedem cI Domnul ,,lucreazdtoatein toti" (l corinteni i2,6). in atmosferr El esterespirafianoastri; in mdncare,ne saturi, in biutur[, ne ogoiegtese-

tt7

tea; El ne imbraci, ne adlposteste,ne incilzegte si ne liniEte$te;ne aduce

liniste si in somn; il regisim in cuvAntulcurat,invilltoresc, infelept qi ziditor, tn dragosteaunorafati de al1ii.Doamne,stipdne, FIcdtorul si Bineflcitorul nostru! Di-ne ca in fiecareclipi a vietii noastres[ ne amintim de Tine,
cd prin Tine ,,triim qi ne migcim ;i suntem"(FapteleApostolilor 17,28), cd"
viatane-afost datdde Tine, respiratia,totul! Dar s[ linem minte,daci in toate
celede caream vorbit pdndacumnu vom tine seamade poruncilesi rAnduielile lisate de la Dumnezeu,El ne va fi Ei pedeapsanoastri. Pedepsi-ne-va
cu
atmosfera,cu mincarea.cu blutura, nu ne vom mai s[tura, nu ne vom rnai
astdmplrasetea,ne va face si ne scdrbimde mdncaresi de bluturi sausi ne
imbolndvimde ele.Asa cum se int1mpli cAndcuiva nu-i mai prieqtemdncarea.cAndi seuriste de imbrlciminte ;i de casd,cAndnu-gimai giseqtelinistea
nici in somn.cind vorbele lui nu mai au nici o legdturl intre ele, cind are
partede dragostenestatornic5,chinuitoare;i p6rjolitoare.Se vide;te c[ pedepselene vin chiar din pornirile noastrep[citoase.,,Princeeace picdtuieqte
cineva,prin aceease pedepseqte"
(inlelepciunealui Solomon 11, 16).
devdrulsi darul mdntuitoral sfintei noastrecredintese videste lim.{_Lpede in faptul c[ nici o TainI si nici o ruglciune ficuti cu convingerenu rdmAnzadarnice,ci ne aduc din cer o puterecare se arati in sufletele
si trupurile noastre,care ne cur51i de picate, ne linigteqtesufletul,dupi cuvdntul MAntuitorului:,,Veniti la Mine toli cei ostenitigi impov[ra1i gi Eu vi
voi odihni pe voi" (Matei 11,28), Eicarene scapdde supiririle inimii qi de
bolile trupegti. Niciodat[ nu ne rugim zadarnicDomnului sau Preasfintei
Nisc[toare de Dumnezeu,sauingerilor, sausfinlilor, ci toatecelecerutespre
mdntuirele primim. Necontenitcoboar[ sprenoi din cer puteri vindecitoare
;i ajutor de tot felul. Domnul esteStip0nul tuturor puterilor celor ce ar putea
s[ lucrezein noi, esteDomnul milei qi al mdntuirii. Iar PreacurataMaici a
lui Dumnezeu,PurureaFecioard,din care S-a intrupat Dumnezeu-Cuv0ntul,
urmeazdintocmai cuvAntulFiului ;i Dumnezeuluisiu, rugdndu-sepentru
noi, ardtAndnecontenitcredinciosilorputerea sa. Sim[ind asupranoastrd,
neincetat,puterilem0ntuitoareale Maicii lui Dumnezeu,zicemcitre dAnsa:
,,Nu vom ticea, Niscitoare de Dumnezeu,purureaa spuneputerile tale noi,
nevrednicii.Cd de nu ai fi stattu inainte,rugdndu-te,cine ne*arfi izbivit pe
noi din atAteanevoi?". Sau: ,,Arati-1i mereu citre noi putereata". Alerg[m
la ddnsala toati supirarea,nevoia qi incercarea.Asijderea si la sfinli, qi la
ingeri, cAndii chemdm,ne ascultdEi prin har dumnezeiescne ajuti.
mul trupescnu poatesi inleleagi fericireasufleteascipe careo dau
lr.-/ ruglciunea Ei faptele bune; nu-qi poate inchipui, cdtuqi de pulin,
nici fericireadin veacul ce va si vini. El nu cunoastedecdtcele p[mdnteEti
si nimic rnai mult decit fericirea trupeasci, bunlti{ile cere;ti pirdndu-i-se
118

simple produseale imaginaliei.omul duhovnicesccunoasteinsi din experienfdpropriece ?nseamnifericireaunui suflet fdcitor de bine si pregusti de
timpuriu cu inima fericireaviitoare.
u c6t esteomul mai sporit in viata duhovniceasc[,cu atdt mai mult
se pitrunde de duh. incepesi vadi pretutindenipe Dumnezeu,pretutindeni manifestlrile puterii si miretiei Sale,si pe sine insusi se vedemereu si in tot locul in Dumnezeuqi cu Dumnezeu,se simteatArn0ndde El pAni
gi in cele mai mirunte situatii.cu cat trdiegteomul mai mult o viati trupeascd, cu atatmai mult devinecu totul om trupesc,nu-L vedein nimic ;i niclieri
pe Dumnezeu,nici micar in cele mai minunatemanifestiri ale puterii Sale
dumnezeieqti;in toate $i pestetot vede doar trup, materie,amigindu-se in
sinecd Dumnezeunu sti inainteaochilor sIi (cf. Psalmul35.D.
omnul estenumit. si asa si este,Piistorul cel bui (Ioan 10, l l).
Dacdte vei lisa condus,si vei fi convinsci asatrebuiesi faci, vei
intelegecu inima ci, asacum prstorul s0rguinciosi;i pa$teturma in pidure,
dar nu o lasl si se ritlceasci in ea, ci are grijd si tinl oile impreuni, tot a$a
;i Domnulne paFtesufletele,nelisandu-lesi rlticeasci in minciunl si in picate,adunandu-le
pe caleavirtutilor,pdzindu-lesI nu le fure saus[ le rizlelupul
cel
firi
de trup.
{easci
eoarecediavolul, prin firea lui, ar puteasi-mi pitrundl cat ai clipi
din ochi si dintr-o singurdmi;care in inimi, trebuiesi fiu gataqi eu
sd-l respingtot atat de repede,cu un singur cuvant,spusdin inimi, care sd
cuprindi in sine toati putereaadevirului, asemeneaunui antidot impotriva
minciunii vrdjmasului.in acestsensspuneaMdntuitorul ,,fi1idar intelepli ca
serpii" (Matei 10, 16), deci a;a cum qarpelefird trup ne ataci fulgeritor, cu
precizie,cu diavoleasciiscusinli, alegdndu-qi?ntotdeauna
mornentulc6ndpe
poateataca;i dobori mai usor,descoperindu-ne
mai intdi pdrtile si deprinderile cele mai slabe,pentruca ataculsi-si atingi ?nceamai marepartescopul.
In acelaqitimp, Domnul adaug5:,,qi nevinovalica porumbeii,,,adici simpli
(modesti);i buni. De la qerpiputemlua doarinrelepciunea(isretimea);inima
s[ ne rlmani simpli, curat6,neatinsdde stricdciune;fili bl0nzi si smeriti ca
Mine, ne indeamni Mdntuitorul,nu vI lisati cuprinqide m6nie si de irascibilitate: ,,Cracimania omului nu lucreaz[ dreptatealui Dumnezeu"(Iacov I,
20). Sd ne pistrdm curafi,neatinqide nici o intiniciune a trupului si duhului.
uf-letulnostru ca fiinti spirituali activd_Ufppatesi rlmani in nelu
g4_r9._f4q_{a,9-e
lrnsle,l qU__&qe_14U1,_U!4
i1n !g!g. lAq_qre jle_ln e,l
gEu,__gU_gre$te
neghinL Dar, fiindcd orice bine vine de la Dumnezeu,iar
mijlocul de a primi orice bine de la Dumnezeuesterugiciunea,numai cei ce
seroagdcu osdrdie,din adincul sufletului,sincer,primescde la Domnul har
119

pentrufacereabinelui qi, in primul rAnd,harul credinlei.Cei carenu se roagl

este firesc si rlmdni firi daruri duhovnicesti,lipsindu-sede bunivoie de
ele, din negriji si din rlceala sufletului. $i aqacum in inimile celor ce se
roagl cu sArguinlIsi lucreaz[ Domnului creqtegrAulpornirilor, intentiilor si
faptelor bune, tot asasi in inimile celor ce nu se roagi cresteneghinatuturor riutililor, care inlbusi putinul bine care a mai rlmas de la harul Botezului, Mirungerii qi apoi al Pociinlei gi impirtfuaniei. De aceeatrebuie si
arltlm ceamai maregriji holdei inimii noastre,ca si nu creasciin ea neghina rdului: lenea,huzurul,luxul, necredinla,iubireade avutie,zgdrcenia,invidia, ura;i celelalte.Sd ne plivim in fiecarezi holda inimii, micar la rugiciuneade seari si de dimineati. Sd o improspitim cu suspinemdntuitoaresi cu
lacrimi. precum ploaia cea timpurie, de dimineali, $i ploaia cea tirzie, de
searl Si s[ mai facem si altceva:sI punem inbrazda inimii noastreseminlele virtulilor - credinla,nldejdea in Dumnezeugi iubirea de Dumnezeusi
de aproapele;si o ingrlqim, sd o fertilizim cu rugiciune, cu ribdare, cu fapte bune gi s[ nu r[mdnem nici micar un ceasin trdndivie si nelucrare,cici
atunci c0nd tr0ndlvim si nu facem nimic, duqmanulse arati foarte sArguitor
in a-gi semlna neghina.,,Dar pe cAndoamenii dormeau,a venit vrljmaqul
(...) a seminatneghindprintre griu si s-a dus" (Matei 13,25). Trebuie,de
asemenea,s[ nu uitlm ci faptelebune nu se pot face firi efort si uneori se
fac chiar din obligatie;dupi cum c[dereanoastri in picat nu poarefi ispiqiti
;i nici Impir[1ia lui Dumnezeu,,cuceriti" decdt,,prin strlduin$ qi cei ce se
silescpun mAnape ea" (Matei ll,l2). De ce oarecaleacea strdmtd;i poarta ingustdduc spreviatl? cine str0mteazra
caleacelor aleqi?Cine ingusteaz[
poarta?Lumea stramteazl calea aleqilor, diavolul o strAmteazil,trupul o
strAmteazi.Acesta din urmi ne ingusteazd.caleaspre impirllia cerurilor.
omnul m-a adus,cu sufletul gi cu trupul, din nefiinli la fiin$. El
este atotputernic!Cum si nu cred in atotputerniciaSa? Aq putea
oareeu, cel adusde la nefiinti la fiinfd, si credcI existl cevacaresI-I fie cu
neputintl? Existi, oare,pentru Dumnezeu,in lume, ceva mai de pret decdt
mine - omul? Dacr Domnul a adusdin nefiintl la fiin$ sufleteleingerilor qi
sufleteleoamenilor,pot si cred oare ci existl vreun corp, insuflefit sau neinsuflefit, pe care sd nu-l poatXcrea Dumnezeu?Mai mult decdtatdt. Dac[
Dumnezeuinsuqi S-a ficut trup gi suflet omenesc,neincetdndins[ si fie
Dumnezeu,poateoarefi cevacares[-l fie cu neputin{daface?Ar puteaexista oare gi altceva,infinit miraculos,precum aceasta?Aga $i-a aritat ;i iEi
aratdDumnezeuatotputernicia.
acd ingerii cei fIr[ de trup pot cdpita uneori o corporalitarevizibili, nu una imateriali, DumnezeudAndu-leo asemenea
putinli, de
ce nu Ei-arputeacrea Dumnezeucorp Sieqi?$tim chiar cI fiecdrei creaturi

t20

insuflelite ii esteproprie capacitateade a crea, datd de Dumnezeu,DuhulAtotf[citor. Dumnezeu,Care a dat naturii legi prin care se poate schimba
repedeqi u;or, n-ar putea oare transforma,printr-o singurl miEcare,orice
materieintr-un corp viu? Oarecorpurilevii, toatecdtesunt,nu suntcompuse
din materie amorfi gi neinsufleliti? Care putin credincios ar putea si se
indoiasc[, dupl toate acestea,de prefacereapAinii gi vinului in Trupul gi
S0ngelelui Hristos Domnul, in timpul dumnezeiestiiLiturghii, dupi ce El
Insuqis-a intrupat pe Sine de la Duhul Sfdnt Si din FecioaraMaria?
e estemai puternicgi mai neschimbitordecdtcuvdntul?Prin cuv6nt
a fost creat[ lumea,prin cuvdntse ;i 1ine.Dumnezeu,,!inetoatecu
cuvdntulputerii Sale" (Evrei 1, 3). $i totuqi,noi picdtogii ne purtdm fali de
cuvAntatdt de superficialgi de neglijent.Exist[ oarecevape care si-l tratim
cu mai pulin respectdecdtcuv0ntul?Saucevacaresd ne fie mai schimbltor?
Ce aruncim din noi, in fiecareclipi, a;a cum am aruncao murdirie, dacl nu
cuvdntul?TiciloEi suntemnoi oamenii! Cat de nepisltori suntemfali de un
giuvaer atdt de scump! Nu linem seamaci printr-un cuvAnt iesit dintr-o
inimd credincioaslqi iubitoareputem face minuni in viala s,iin sufletul nostru, in viefile Ei sufletelesemenilor,atunci cdnd ne rugdm, c0nd suntemla
slujbeledivine, cAndpredic[m, cflnd slvArqimSfinteleTaine! Pretuie;tefiecarecuvdnt,crestine,fii cu luare-amintefa$ de el, fii statornicin cuvdnt;dI
cuvintelor oamenilor sfingigi cuvAntuluilui Dumnezeuincredereacuvenit[
cuvdntului viefii. Adu-1i aminte cd cuvdntul esteinceput. Cuvdntul trebuie
respectatgi fiindc[ Domnul Cel Atotprezent,Atotflcltor, Unul ;i Nedespdrlit poate fi intr-un singur cuvdnt. De aceease si spune:,,Si nu iei numele
Domnului Dumnezeuluitiu in deEert"(Ie;irea 20,J), fiindc[ intr-un singur
nume st[ insusi Domnul Cel ce este,Fiinla necompusl, simpll, Unul, Cel
pretutindenichemat(invocat).
e te va lovi vreodat[ Dumnezeucu o mare supdrare,cu o boal6,cu
vreun necaz.sI nu-ti pierzi nddejdea:fii sigur c[ El i1i va trimite si
o bucurie, iti va da har, pace,putere,bucurie, pe mlsura suferinlelortale.
Fiindc5:,,induratgi milostiv esteDomnul, indelung-ribditor qi multmilostiv.
Nu pin[ in sfdrgitse va iufi, nici in veacse va mdnia.Nu dupi picatele noastre a ficut noul, nici dupi flrldelegile noastrea risplitit noui" (Psalmul
102 , 8 , 9, 1 0 ) .
privind la CruceaMintuitorului, gAnde;te-tec[ pe ea a fost ristignitl,
I pentrumdntuireanoastr[,Iubireainsiqi qi mai cugeti la fericireacea
mare pentrucare am fost mdntuiti de Domnul ;i la chinurile de care ne-aizbivit, din gheareleclrei fiare ne-a scosqi clrui Pdrintene-a incredinfat!Ce
iubire nemlsuratil Ce riscumpdrarenemlsuratil Riscumpirare de amenintareachinurilor vesnice!Nemdsuratisi nesriitd fericireacea flr[ de sf6rsit.

12l

dnd spunemTatdl nostnztrebuiesi fim convin;i si si nu uitim c[

Tatil cerescnu ne uitd ;i nu ne va uita niciodati, fiindcd ar putea
oare exista un prrinte, chiar prmdntesc,care si-;i uite copiii, care si
nu le
p_oarte
de griji? ,,Mr cheami pe mine in ziua necazuluiii te voi, izbdvl,,
(Psalmul49, 16).Zice Domnul: ,,$tiedoarTatil vostrucel ceresc
de ce aveti
nevoie" (cf. Matei 6, 32). Reline acestecuvinte in inimi. Nu uita cr
Tatdl
:erg.lc te inconjoarr mereucu iubire si te ocrote;tesi de aceeail
Ei numim
Tatil nostru.cuvantul rati are aici o semnificatiegi'o puteredeosebite.
(- 1ndzici o rugiciune,zi-o dupi rdnduiali.cum scriela carte,nu siri
\-, de la un cuvdnt la altul fdri si pitrunzi adevirul pe care il contine
fari
a-l simti cu inima. striduie$te-teia lucrareape careo faci, cuvintele
;i
pe care le spui, s5-ti treacdprin inim[. Uneori insi inima s-ar putea
si se
impotriveasci:din lenevie,dintr-oincremenitiinsensibilitate
fati de ceeace
citesti,din indoiali saudin necredin$,saude cevaca o lingoareqi o senzatie
de asfixiere;din neatentie,din cauzd,
cd esti atrassau preJcupatde altceva;
saufiindci nu !i-a iesit din minte jignirea cuiva,din setede rizbunare fati de
acela;sauiti sti gandulla o desfitarelumeasci,saula ultimul roman pe care
l-ai citit qi, in general,la vreo carte cu conlinut profan; nu fi egoist, cautr
sd-1iinvingi pornirile nesibuite ale inimii; ofer[-i-o lui Dumnezeu,ca pe
o
ofrandi bineplicutr:,,Di-mi, fiure,inima ta!" (pilde 23,26).Atuncirugiciunea ta te va face de-unneamcu Dumnezeu,te va uni cu El gi cu cerulintreg
si te vei umple de Duh si de roadeleLui: adevir, pace,bucurie,dragoste,inl
delungi-ribdare,inimi zdrobitd.Ai vrea si isprivesti mai repedepiavila de
rugiciune, ca si dai odihni trupului ostenit?Roagi-te din inimr qi vei avea
partede cel mai linistit somn,mai profund mai slnitos. Nu te grdbi,rug6n;i
du-te oricum, cu preful uneijumitifi de ori de rugiciune vei cdqtigatrei-ore
de somn sinrtos. cdnd lucrezi sau esti la serviciu,te gribe;ti? Tiezeste-te
mai devreme,nu lenevi in pat, roagi-ie sdrguitorsi vei'aveapartede liniqte,
energiesi succesin tot ce vei face pestezi. Te doareinima din pricina grijilor.vi^e1ii?
infrdneazi-ti-o.Si-i fie ei comoari Dumnezeu,nu degertdciunile
vle1ii Inva!-o si se lege mai mult de Dumnezeu,prin rugiciune, decat de
zddirniciile lumii acesteia.ca sd nu re ruEineziin iilele u6ui tate qi in ceasul mortii, precumcel bogatin averi lumegti sirac in credinld,nidelde
si
;i
dragoste.Daci nu te vei ruga asa cum am spus, nu vei spori in viajr, in
credinld,in infelepciuneduhovniceasci.
Hristos Domnul n-aveaunde si-$i plece capul in timpul vielii
T:rir
r sale pdmantegti(Matei g, 20), aveainsi viati in Sine qi viaji pentru
toti (Ioan 3,36: 5,26; rr,25; 14,6). Boga{iiiEi construiesc'palaie
io*ptuoase,triiesc in ele, dar - vai! - in ciuda ambianleistrdlucitoarein care se
mi;ci, nu au in inimr viati adevlrati si nici cu desertrciunilelor nu se pot

122

desfdta.Seplictisesc,se sufoci in palatelelor somptuoase,

incdt mulli bogati
qi dregltori de seam[ar schimbaoricdndpalatulcu bordeiulsiracului, numai
sd dobAndeascilinisteainimii.
oti bineplicealui Dumnezeuintru totul printr-o desdvdr;itI despitimire, finAndu-1itrupul bine strdnsin frdu: de pild[, cAndti-e lene qi
tragi la somn in timpul rugiciunii, fi in asachip incdt si nu cedeziacestor
porniri, arltdnd astfel cI iti poli stlpdni trupul. De o asemeneastare s-au
invrednicit mucenicii si ascetii.
T a sfdrsitulrugiciunilor de diminea![ qi de searl pe carele faci acas[,
I-rcheami-ti in ajutor sfinlii: patriarhii, proorocii, apostolii, slujitorii
altarului,ierarhi ;i preoli, mucenicii,mirturisitorii, cuviosii, ascelii,doctorii
fdri de arginli. Vizdnd in ei exemplede lucrarea tuturor virtutilor, cauti s[
le urmezi tu insufi pilda. De la patriarhiinvati credintasi increderea,intocmai ca aceleaale copiilor fali de pirinti, ascultareafali de Domnul. De la
prooroci qi apostoli, rdvna lor intru mirirea lui DumnezeuEi pentru mAntuireasufleteloromenegti;de la sfinlii slujitori ai altarului,rAvnain propov[duireacuvdntuluilui Dumnezeuqi in alcituirea de scrieri duhovnicestichemate sd preasldveascinumele lui Dumnezeu,sI intireasci credinfa,nidejdea Eidragosteain cregtini.De la mucenicigi mlrturisitori - tiria in apirarea
credin{eiqi demnitateatriirii lor in fata necredincioqilorgi a celor deprinsisi
vietuiascdin necinste;de la ascefi- rd.stignirea
trupului, cu toate poftele si
patimile lui, rugiciunea qi cugetareala Dumnezeu;de la doctorii firl de
arginli - neagonisirea;i ajutorareafdrd risplati a celor nevoiasi.
0nd trupul se afld in largul sdu,bucurdndu-sede tihni qi desf[tare,
toate poftele qi deprinderilerele se trezescin el; cdnd este strAmtorat, istovit, cand nu-qi mai poate satisfacepoftele qi patimile, acesteaslibescqi pdn[ la urmi pier. Iati de ce infelepciuneaEi bun[tateaTatilui cerese
fac ca si fim incercali sufleteqteqi trupestede supirdri si boli. Iati de ce
acesteatrebuienu doar r[bdate flrl crdcnire,ci si ne gi bucurim de ele mai
mult decdtde stlrile de liniqte sufleteasci,de libertatesi slnitate trupeasci.
Fiindcd.neindoielnic,estemai rea stareasufleteascd
a aceluiacarenu a trecut prin supir[ri sauprin boli trupeqti,mai cu seaml cAndtrdieqtein belsug
plmdntesc,neddndu-qiseamaci inima ii odrislegtepicate si patimi de tot
felul, supundndu-lmortii spirituale.
afi atentiecopiilor, smulgefi-ledin inim[ neghinapicatelor, a gAndurilor viclene, urite, hulitoare,a deprinderilor,pornirilor, patimilor
pdcdtoase;
vrijma.sulgi trupul nostrucel picitos nu cruti nici copiii; in copii
existi germenii tuturor picatelor; aritati copiilor cdt sunt de vitimitoare
patimile in viafa omului, nu le ascundeli,pentruca, ignordndexistenfalor si

r23

neitrfeleganddespiece estevorba, si nu se dedeala deprinderiqi patimi, care

pot sI creasclin ei si si dearezultatecdndcopiii vor u;ungelamaturitate.
mul trupesc,in toati viala lui, urmeazd.
o direclie trupeasci,preocupdrile lui sunt trupesti,scopul pe care il urmrresteestetrupesc.
Rugrciuneaii estetrupeasci,modul cum invatl el insuqiqi cum ii invaid pe
atr1iiestetrupesc,scrisul si compunereade c[4i sunt trupegti.Toatd viaia,ia
fiecarepasEicu fiecarecuv0ntspus,reflectdo existenli
cei mai
mult se manif'estdviafa cea dupi trup in pdntece.Acolo-trupeascd...
esteEi tronul si tribunaomului care triieste doar cu trupul. pe mdsuri ce omul, cu ajutorul lui
numnezeu,se indepirteazd,de viata ceadupi trup, el incepesi-si tini la distanli p0ntecele,isi schimbi regirnulalimentar,inceteaz|si mai trdiascl doar
pentru nesitula burtd.Pulin cdte pufin, in inima lui se instdpdnesccredinta,
nddejdeasi dragostea.Locul mnncirii prisositoare,al b[uturii, imbriciminlii
si locuin{eiluxoaseil iau gandul la Dumnezeu,la suflet, la viafa veEnicd,la
chinurile ve;nice. in locul iubirii de arginti, de m6ncare,de biuturl de haine
gi locuinte luxoasevine iubirea de Dumnezeusi de oameni, de impreunlqedereacu ingerii qi cu sfinlii in ceruri. $i tot in loc de m0ncaresi tiuturi
vine seteade carte ziditoare,de ascultarea cuvdntului lui Dumnezeugi a
sfintelor slujbe. Mai inainte ii tinea de duqmanipe cei ce se impotriveauin
vreun fel bundstdriisale aparente,exterioare;acum dirdmd el insusi acea
fbrmd de bunistaregi ii iubeqte;i pe cei ce i-o dirdmi. inainte dormeapesre
mdsuri, grsindu-si mullumire in somn; acum doarmeputin se lipseqiecu
Ei
bun[ stiin$ de un somn dulce; inainte igi protejac0t puteamai mult trupul,
acum qi-l qubreze;te,ca si poati fi infrdnt in rizboiul necurmatcu duhul.
And il vezi pe cdte unul, silit de diavolul, ci-;i line inima in prin\-, soareavreunui lucru de qimic, av6nd,cum se spune,une iddefixe,
care il face si sufere,si-1i vorbeascide ea pdni te plictisegte,nu-!i ie;i din
fire, ci cunosc0ndcd aceastae o boali sufleteascice vine de la diavolul. fii
bl0nd si calm, indreapti-te citre Dumnezeuindati si citeEtein liniste, cu
credinti nezdruncinati,troparul icoaneicelei neficute de m6ni: ..preacuratului Tiu chip ne inchindm, Bunule, cerind iertaregreselilornoastre,HristoaseDumnezeule,cel ce ai binevoit si Te inalli cu trupul pe cruce casd,izbdvesti fiptura Ta de chinurile vrdjmaqului;pentru a"eaitu multumire i1i
aducemTie, celui ce cu bucuriene umpli pe to{i, M6ntuitorul nostru,cel ce
ai venit si mAntuiestilumea'..
a seamala tine tnsuti. vrdjmaqul i1i pune la incercaregi ribdarea; el
f
r va socoticr a oblinut o dubl6 victorie dacdi[ vei ieqi din fire. stiindu-te victima uneltirilor sale,cauti si nu-!i pesede acestea.Cdnd cineva iEi
iesedin fire, mai cu seami o persoaniapropiatd,e durerossi o vezi cum se
poartdsi cum vorbesteaiurea,aducAndmereu vorba de o pasiunepentru cine

r24

stie ce lucru lumesc.Nu te pierdeniciodatl cu firea, nu dispera,nu exploda:

,,ia seamala tine insuti ca si nu cazi ;i tu in ispiti" (Galateni6, l). Cheam[-L
in ajutor pe Mdntuitorul: MAntuitorule!Mdntuieqre-mi!Dac[ te vei gisi in
vreo dureresufleteascd,
nu-L trlda niciodati, nici de vei fi silit de diavolul sau
de patimi. Nu uita ce spuneinsu;i Domnul: ,,$i Mi chearnipe Mine in ziua
necazuluiqi te voi izbdvi gi Ma vei preaslivi" (Psalmul49, l5). Nemirginita
puterea lui Dumnezeuestegatasi ne vini in orice clipl in ajutor.Dumnezeului puterilor;i al bun[tifi ii estepldcut si-Si videasci, prin noi, putereaSa
mAntuitoaresi si ne izbiveasc[ de vrljmasii vizuti si nev[zuti. Cu atAtmai
de pl6ns;i mai de compitimit esteomul cu cdt motivul durerii salesufletesti
estemai de nimic, fiindcd atunci vei intelegelimpedec[ diavolul estecauza.
icic0ndnu-!i vine mai greusI spui,din inimi,/zcd-se voia Ta,Pd,rinte, ca atunci cdnd te afli intr-o mare suferinti sauesti lovit de o
boaldgrea, sau cdnd suferi de pe urma nedrept[1iioamenilor,sau a hi4uielilor Eiuneltirilor diavolului.Ti-e foartegreu si spuifacd-sevoia Za qi atunci
cdnd te-ai fdcut tu insuti vinovat de vreo nenorocire,fiindcd e;ti convins
atuncici nu voinfa lui Dumnezeu,ci a ta te-aadusin aceasituatie,desinimic
nu seintAmpli flri voia lui Dumnezeu.in general,qe_eqJggIpl_s1.,c1q$_eryr
g1nja!U&-g_red!![a
qO_n_{
cer
cd
suferim
vgig14_!u.LQt!!1{!e4e-u,
din
g_i_experienla_qs
_=--'ll--=
spun ca Dumnezeuest
de aceeane vine greu si spunem,
cdnd suntem nefeicili, J'acd-sevoia Ia. Ne intrebim atunci: oare aceastasi
fie voia lui Dumnezeu?Oare de ce ne supuneDumnezeula chinuri? De ce
oaresuntallii netulburatisi fericili? Ce-amfdcut?CAndse vor sfArgichinuirile noastre?De;i naturii noastrestricicioaseii va fi greu si recunoascici trebuie s[ se supuni vointei lui Dumnezeu,fdrl de care nu se intAmpldnimic,
ea se cuvine si i se plece cu smerenie,s[ i se supundsi si aduci inaintea
Domnului, ca pe ceamai de pre! ofrandl, supunereadin toat[ inima, nu doar
atunci c0nd se bucuri de linigte Ei fericire, ci ;i in tulburare,in suferinl[ si
nefericire.S5-si supundjudecatadeqartdqi str0mbl deslv0rsiteiinlelepciuni
dumnezeieqti,fiindcl pe cit de departeestecerul de pimdnt, pe atat de indepdrtatesunt qi gdndurilenoastrede cele ale lui Dumnezeu.Fiecareom si-l
aducdpe ,,Isaacul"s[u - fiul unul-ndscut,cel iubit, cel figdduit (clruia i-au
fost figiduite paceaEi fericirea,nu intristarea)- drept jertf[ lui Dumnezeu,
ardtdndu-Iprin aceastacredin$ qi ascultare,ca sd se invredniceasci de
darurile Lui, cele de care s-a folosit si se va folosi.

125

Milosteniadati in sili rimAne firi folos

g i nu ne ducepe noi tn ispitd. Pentrua inlelege exact acestecuvinte
tJ ale Ruclciunii Domnesti. trebuie si ne reamintim ci aceasti
ruglciune a fost"dati apostolilor.careil rugaser[pe Domnul sI-i invele cum
sd se roage,inainte de pogorirea SfdntuluiDuh, cdnd Satana?i cerusede la
Domnul ca s[-i cearni ca pe grAu.Atunci apostoliimai erauinci slabi in duh
Ei puteaulesnecldea in ispiti (ca Petru);de aceeaii va si indemnaDomnul
sd spunl ,.$i nu ne duce pe noi in ispit5". Cdci firl punereala incercarea
credintei,nddejdii si dragosteinoastre,viata n-ar fi cu putinfd. Punereala
incercarea comorilor celor mai pretioaseale inimii ii estede trebuingiomului pentrua se vedeael ?nsusipe sine qi a sti cum si se indrepte.Da, ispitele
(incerclrile) ne sunt necesarepentruca ,,s[ se descoperegAnduriledin multe
inimi" (Luca 2, 35), ca si ni se descoperetdria sau sllbiciunea credin{ei,
;tiinta saunestiinla,intindciuneasaucurdliainimii, incredereain Dumnezeu,
sau in cele pimdnteqti, dragosteade sine sau de ce este striclcios, sau
dragosteade Dumnezeu.inainte de toate.
Andimi aducamintede Fiul lui Dumnezeu,Carea primit in Unimea
dumnezeirii Sale firea omeneascisi cum trliesc astdzi cei ce se
numesccreqtini,mi cuprindespaimasi jalea; spaima,gtiind ci pe cei ce nu
se iau ei inqi;i in seamd,pe cei nerecunoscitoriEiinrli! ii aEteaptlmdnialui
Dumnezeu;jalea, vizdnd cd multi cre$tini,lipsindu-sede bundvoiede fericirea cea negriitl a vietii viitoare, se dau pe sine focului si chinului vegnic.
instegtecu toati cinsteape tot omul, indeosebipe creEtin,deoarece
Domnul a binevoit si ia fire omeneasc[in ceamai str0nsdunire cu
DumnezeireaSa, astfel incAt DumnezeuS-a flcut qi Om. Priveqtela om gi
cuget6:insusi Domnul a fost intru totul asemeneaacestuiom, in afari de
pIcat, gi dacl qtii Ei vezi cd,omul acela nu cunoa,steadevlrul inomenirii
Fiului lui Dumnezeuqi trlieqte nedemn,inval[-I, dd-i cunoqtinte.S[ mai iubesti pe fiecareom ca pe tine insuti fiindc[ esteaproapeletdu, agacum s-a
spus si in poruncaDomnului: ,,Si nu mirturisesti strdmbimpotriva aproapelui t5u" (Iesirea20,16).
De pilmul trupescconsideri libertateacregtinuluio constrdngere.
d[: mersul la biserici, la sfintele slujbe, postul, pregitirea pentru
impdrtlqanie,spovedaniagi impdfiIqania,toateTainele.Nu gtieins[ cI toate
acesteasunt cerutede propria sa naturl, fiind ;i necesit5liale sufletului.
f-1 mul trufas.cdnd audevorbindu-sedesprevirtutile altora.incearcd
\-f un sentimentde teamdvicleani: nu cumvaacei oamenisauacel om
s[ fie mai presusdecit el in facereabinelui, si nu-l puni pe el in umbrd,

r26

fiindci grgoliosulsepuneintot4eeruqs
pg qng_lggllpratuturor.nu-$Lpq4!q
rqshtpUi_ciAr_pulea exista oameni care si-l egaleze.cu 41d1m4! pulip s4_l
{qpigeascl. Pentruel necazulcel mare e concurenta.
0nd cite;ti rugiciuni pentrutoti oamenii,fir[ si te rogi pentruei din
toati inima. simfi o ap[sarepe suflet. deoarecerugdciuneanu-ti
este primitd de Dumnezeu;cdnd incepi si te rogi din inim[ pentru toli oamenii, te simli indat[ usurat. fiindc[ Domnul cauti cu milostivire citre
rugiciunea ta.
eseorini se infig in inim[ coltii diavolului. Vei intreba:care colti?
aqmllor Uneori
diavolul ne supunechinului, fdcdndu-nesi ne suspectimslugile de infidelitate qi incorectitudinein raport cu bunurile noastre(Ei in specialcu proviziile). $i aceastase intdmpl[ chiar in timpul cind inimile ar trebui si ni se
indreptespre cele de Sus.Ca si te izbiveqti de astfel de grijii qi preocupiri
diavole;ti, adu-fi amintecuvinteleSfintei Scripturi:,.Ingiduintavoastrdsd se
facl ;tiuti tuturor oamenilor.Domnul este aproape"(Filipeni 4, 5). Nu vI
faceli griji degeaba.Dumnezeuvd va pdzi bunurile; chiar daci nu veti fi
acasi,El vi va,,!inelocul", fiindci estepretutindenisi pe toatele implineqte.
El va ,,vorbi" in conqtiinlaservitorilorsi casnicilorvoqtri,ii va face si-si
scrutezegdndurileinimii in toati vremeagi in tot ceasul.Le va ;opti inl6untrul fiintei lor: sd nu furil Inimile li se vor tulbura si li se vor umple de
spaimi qi de fric[ la orice intenlie pdcitoas[ de a-si insuqi ceva ce nu le
apa4ine;Domnul isi va arita minunata-Iputerein ei, nu le va ingldui si vl
prade.De altfel, ar trebui sd vi obignuili si considerafitot ce e pimintesc un
sunoi si sd nu-i dati atentie.
uv0ntul lui DumnezeuesteCreatorulsi Dumnezeulnostru ;i orice
rostirea Saesteadevir si fapti. Nici cuv0ntulnostrunu trebuiesi fie
altfel (fiindcdsuntemfacufi dupi chipul lui Dumnezeu,deci qi cuvdntultuturor fiintelor cuvdnt[toaretrebuiesi fie adevlr qi fapti; precumcuvdntulbinevestitor al Arhanghelului cdtre Zahaia si citre Fecioara Maria). CuvAntul
ingerilor qi sfinlilor a fost intotdeaunaasa.Diavolului ins6,dup[ ce a cdzutde
la Dumnezeu,nu i-au mai rlmas de folosit dec0tumbrelecuvintelorsi ale gdndurilor, ele fiind lipsite de adevdr,neexprimAndesenlalucrunlor, fiind doar
minciuni gi fantasm5.$i agacum tlecarecuvAntal lui Dumnezeu-Cuv0ntul
inseamnl via1i,tot aEacuvintelediavoluluinu sunt decAtminciun[ si moarte,
tntocmaica qi tatll lor. Minciunaestede la sinemoarte,fiindca ceeace a cdzut
din viald in moartepricinuieqtein mod firesc moafiea sufletului.
u poli s[ nu faci altcevain viall decAts[ minAnci, sd bei si sI fumezi. fiindcd viata omului nu sereducela un continuumOncat.biut
si fumat (desi existl oarnenicare nu fac decAtasaceva, mereu).Diavolului

r27

i-a reusit gi aceasti ispravr; prin fumat si transformeviafa intr-o arderefrri

folos, iar guraomului, ceameniti si aduci multumiri si laudelui Dumnezeu,
sa o prefaci intr-un cos fumegos.cu c6t vei folosi mai pulini m0ncare
;i
bdutur6,cu atat !i se va subtiasi usurasufletul.
utin credinciosule!Nu te indoi de atotputerniciaMea! Eu am creat

r tot ceinseamnrsufletsi tot ceinseamnitrup.Eu suntcreatorul,Eu

suntDumnezeulduhurilorsi al trupurilor.,,Dela Mine vine suflarede duh

gi toati suflareaEu am ficut-o" (trirnitereeronati: Is. 57, 16 - n. trad.)

n, ucizi". De ucis, ucid, printre al1ii,si doctorii cei ce nu pun un
Q 1
,, U diagnosticexact si ii prescriubolnavuluimedicamentecontraindicate.Ucid ;i cei care refuzd.s[ se tratezesau ii refuzd,vreunui bolnav asistenta medicali. ucid si cei care ii tulburi si ii agiti pe bolnavi, deqi
;tiu ci
prin aceastale pot provoca moartea,de pildi, fdcand a$acu un bolnav de
tuberculozi;i gribindu-i sf0rqitul.Ucid qi cei care,din zgdrceniesaudin alte
motive reprobabile,nu-i asiguri la timp meclicamente
unui bolnav saup6ine
unui flim0nd.

cateori nu intalnim oamenicu inimi perverse,denaturate!in timT).

ltt pul oficierii rainelor stau f[rd credinli, insensibili, neputincio$i
moral, sauii umfll rAsul,sause agiti, sautremuri de o frici diabolicl. Boala
vreunuiadintre apropiatinaste,de asemenea,
in ei nesimtire,ba chiar si un
fel de satisfactiedrlceascl: incep s[-l considerepe bolnav ca pe o fiinfi
inutilir si sr gandeasciin sinea lor: ,,dacdmoare iita, o sd mr simt mai in
largul neu", fird sr le treaci prin minte ci gi ei, ca oricare al1ii, pot muri
chiar a douazi ;i nimeni nu ii va regretasi nu ii va compitimi, dupiium nici
ei nu-l compitimescpe bolnavacum.
n om supdrdciossi firi minte, dorind si facr si funcfionezeun
obiect sau un aparatoarecaresi nefiind in staresi-l foloseascidin
nepricepere,vdzandu-sedeci in imposibilitateade a-l utlliza, asacum ar fi
dorit, de cele mai multe ori se infurie, isi iesedin fire, aruncdacel obiect sau
il distruge,ca ;i cdnd ar fi o fiinti vie si s-aropuneintenliilor sale.Se int0mpld ca cevasi nu meargi, sausi seintepeneasci,sausi se rupi, sausi funclionezealtfel decatse astepta,sau sd nu i se potriveascilocui, si omului i se
parec6 totul se ridici impotriva lui gi estegaramai-mai si inceapi sd pldngi
de ciud[. Dar daci in locul nepriceputuluivine un mester,totul intrl in norrnal. De ce?Fiindci mesterulse apuci de treabdcu cap,ralional,cu pricepere qi cu suflet. Cdtre ce mi inclreapti acestereflectii, care privesc lucruri it6t
de obiqnuite,modul nostru de a ne puna cu obiectele?citre constatareacd
pretutindenimintea,saumai exactspus,spiritul rationalal omului, domneste
asupramatedei. Nimic nu se poate face de la sine, fdrl contributia mintii,

r28

nici mdcar o singurdmi;care mecanici corect5.Nici un obiect nu se poate

adaptade la sine scopuluipentrucarea fost creat,deoarecescopulrespectiv
nu poatefi atins dec0turmdnd anumitereguli, sau prin modalit[ti determinate,cunoscute,iar acesteasunt produsulmintii, al inteligenfei.Iati c0teva
exempledin univers.De unde provine aceaordine extraordinari care domini
materia neinsuflelitl qi lumea animalelor necuv6ntltoare?De unde vine acea
frumusetefdri seamln, aceaminunati transformarea materiei amorfe, lipsite
de viatl, in ceva plin de armonie ;i de viali? De unde vine aceaadaptareperfectd a unor elementelipsite de viali la mii si mii de scopuri,dintre cele mai
diverse,intr-un mod atdt de rafional si de simplu, stiut fiind ci prin ele insele
aceleelementen-ar puteasi-si ,,propun["un scopqi nici sd-lating[? cine este
nevlzutul stlpdn al tuturor acestorforme ale materiei? Ce Minte isi vldeste
preaminunata-Iinlelepciunein materia neinsufletiti qi in multimea vietuitoarelor necuvdntitoare?
Cine esteArtistul qi Sculptorulperpetuu,Cel ce isi realizeazd.operain mod nevlzut inainteaochilor nostri?Tu eqti unul, Doamne,
Ficdtorul a toate!Ochii inimii meleTe vId in fiecarelinie a spatiului.Tu le-ai
ticut Eile faci pe toate,impreundcu Fiul Tdu si cu Duhul Tiu cel Sfdnt,Inima
meaTe siruti, oriundeTe-ai afla, qi mi inchin Tie, Te laud, si Te c0nt.
ei caredau semenilorlor infometatisaulipsiti piine saubani cu pirere de rlu, cu ochi viclean si cu inimi nesltuli, fac ca si cum ar
puneotravd?npAineape carele-audat-o sauin milosteniaf5cutl, degiotrava
r[mflne nevilzutd.,fiind doar una sufleteasci.Dac[ dai ceva, trebuie si o faci
cu dragoste,cu respectfali de persoanaaproapelui,de bunivoie. cu bucurie,
fiindcd iubirea cere bucurie;te bucuri atunci cdnd ajuti pe cineva pe care il
iubesti.Milosteniadati in sill nu facedoi bani, fiindci de fapt parteamareriali a milostenieinu-!i apa(ine, ea vine de la Dumnezeu,omului ii rimine
doars[ o impartdsi s[ o facddin toatl inima. De aceeamulte milosteniirimdn
aproapefdrl folos, fiindc[ au fost date in sild, cu pirere de riu. cu lips[ de
respectfafd de persoanaaproapelui.cam aqaseintdmpli qi cu c"i ce, primind
musafiri, ii privesc de sus Ei cu fiflrnicie. o asemeneaospitalitatenu aduce
nici un folos. Jertfele pe altarul dragosteifafi de aproapelesI le aducemdin
toatl inima. Dumnezeuiubeptepe cel care dd cu voie bund (2 corinteni 9. 7).
d te fereasci Dumnezeudacl i1i va pdrearlu de vreo danie afierositi
Mdntuitorului,PreacurateiSaleMaici sau altor sfinti; in felul acesta vei pune materia mai presusde spirit. Bagi de seamd,si nu-ti fie dania
aceeasprepierzare.Trebuie sI fii convins ci Domnul sau sfinlii Sii iti vor
da, in locul unor bunuri pieritoare,daruri nestricicioase,in locul celor vremelnice,cele vegnice,considerdnddrept daruri duhovniceEtilumina duhovniceasci, iertarea plcatelor, darul credintei vii, al nidejclii nezdruncinatesi
al iubirii nefltarnice, paceaqi bucuriaintru Duhul Sfint, toateacesteast6nd

r29

infinit mai presusdecAtdarurile materiale.Cheltuiegte-1icu bucurie agonisealapentru a face jertfe Domnului si sfintilor Sii. Daci le vei trimite
printr-o alt[ persoanl,credeci ele vor ajungela destinatie,qi daci cinevaiqi
va insuqi dania, Domnul va face ca fapta aceluia s[ iasd la lumini, incit
nimic din obolul tIu si nu se instr[ineze,ca si-1i aduci dar de la Domnul pe
mdsuracredinteisi mdrinimiei inimii tale, fiindci DumnezeuesteCel ce d[;
dd mai cu seami celor ce ii aducca iertf[ darul inimilor lor.
fintii lui Dumnezeusunt persoanecare, prin triirea lor liuntrici,
apar ca unii ce ascultdde Domnul, Cel ce le cerceteazifiinta si lucreazdin ea,cei ce aducnecontenitlaudi si mullumire Domnului pentrudulceafasi desfltareape care le simt in sine Ei pentru bucuria pregustdriipdcii
celei de dinainte de ceruri. ,,V-ati intors acum la Pistorul si Veghetorulsufletelorvoastre"(1 Petru2,25]r.
omnul a creatmateriapentruca ea sd se schirnbegi sI se prefaci in
fel si chip, dupi planul Slu. Aceastaestemenireamateriei,ca sd se
videasci prin ea, pentru creaturisi prin creaturi,infelepciunea,atotputernicia si bunitatealui Dumnezeu,pentruca prin ea creaturileinsuflelite qi mai
cu seaml cele rationalesi imbricate in trup s[ se fac[ folositoare.
rijmaEul lucreazd,
ucigltor asuprainimii omului, printrealtele;i folosindu-sede naturi sau de factori exteriori. ca in cazul lui lov:
vdntul, apa,focul. Caseleiau foc de foartemulte ori in urma uneltirilor vrijmasului;navelesi clldirile pot fi inecatesau inundatede apil vdnturile puternice pot dlrdma edificii; vrijmaEul se poateascundeqi intr-o vreme c0inoasd,sub forma frigului, umezelii,a unor curenli atmosfericicare influenteazdstareasufletului,creAndu-neo anumeapdsare,tensiune;frigul exterior
poatesi ne dea o anumiti insensibilitatefati de tot ce esteadevirat qi sfint.
O, cAtde multe suntviclesugurilestdpdnuluiduhurilorcelor de subcer si ce
greune vine sd le descoperim!
n om corupt ar vrea sd mdndncesi sd beaneincetat,sd-;i desfdteze
mereuprivirea, auzul,mirosul, pipditul. Oameniicaretriiesc dupd
trup iqi satisfacpornirile si ciutirile mdncdndzdravdn,bdndvdrtos,fumdnd,
ducdndu-sela spectacolesauascultdndmuzici, umbldnddupdcasearitoase,
ddndu-sein vdnt dupl podoabestrilucitoare.Dar in mlsura in care ne face
s[ ne inil$m c[tre Dumnezeu,impodobireaobiectelorsacrenu numai ci nu
este un pIcat, ci este ceva sfAnt gi ziditor, intocmai ca s,i cAntareabisericeascd,mireasmatimAiei, strdlucireagi mirelia bisericilor gi a obiectelor
de cult. Toate acesteafiind destinatesi slujeasc[preamiririi lui Dumnezeu
si trezirii sentimentelorevlavioasenu fin de p[cat, ci de sfinlenie.in ,,lume",
fastul este pus in serviciul trupului. al omului corupt, indeplrt0ndu-l de

130

Dumnezeu.O inimd coruptdestein c[utare de senzaliitrupegti,impure, in

ele iqi g[sestesatisfacfia.O minte coruptdcauti cunoqtinfe(informatii) care
si rispundi curiozit[1ii sale corupte,g[sindu-;i mullumire in ele; o imaginatie qi o memorie coruptecautd imagini in care si-Ei gdseasc[satisfactie.
Toate acesteadau imagineaomului vechi, fiind fapte de om vechi. Noi creqtinii insl suntem,,fdpturinoui" (2 Corinteni5, l7), sau,,semintiealeas5"(1
Petru 2, 9), oameni noi, imbrdcali ?n omul cel nou, cel dupi Dumnezeu,
,,zidit intru dreptateEiin sfinleniaadevlrului" (Efeseni4,24). Trebuie si ne
dezbricdm de omul vechi qi de poftele lui, cele pe care le-am amintit mai
inainte,sd ne impotrivim dorinlelor si poftelor lui.
1r And cite;ti in auzul poporului credincios rugdciuni foarte lungi,
lr.-, dupi tipic. atunci vrdjmasuliti strecoariindoiali in inimi, ficind
si-1i inghelecuvdntulpe buzela gindul c[ poporulnu ?ntelegemulte cuvinte
si cd citirea unor asemenea
rugdciuniestepierderede vreme.Ce prostiel Nu
esteoareDuhul Sfdnt InvilItor a tot adevlrul? Ar puteaEl oarerimdne firi
rost qi s[ nu lucrezespreluminarein inimile oamenilor?Nu ti s-aint0mplat
chiar1iesdti seluminezeinima de la Duhul SfAnt?Tu insutinu pricepeait0lcul unorcuvinteqi expresii,pdni cdnd.dintr-odati, Duhul Sfdntti-a deschis
pdndatuncicuvintesi expresii.aceastdlumiminteacitre aceleneinlelese
noas[ deschiderefiind dintr-o datdinimii tale spreinv[1Ituri. Fii convinsc[
se poateintdmplatot a$aqi cu altii. Citeqtedeci tot cu neclintiti convingere.
nu te indoi. Dumnezeuva face ca acesteseminles[ creasci ;i s[ rodeasci.
1-alea cea strdmtd;i ingustl poate fi aqa din multe cavze.CAnd te
\-, rogi. i1i strAmtorezivrljma.sulgi spiritual,qi fizicl vrei sd scrii o predic[, asacum iti ceredatoria,trebuies[-1i invingi lenea,s[ o faci sd se simtd
Pestetot intAmpinio limit[, sauceva carete obligd si strAm,,strAmtorat6".
tezi si sd ingusteziceva,de la tine saude la al1ii.Fumul iadului i1i intuneci
si i1i ,,strdnge"sufletul, chiar qi atunci cAnditi std inainte sfAntagi infricos[toareaJertfi, cind te impirtdsesticu ea si cAndsivArsestitoateTainele.Cu
cdt estemai mare Eimai importanti lucrareasf0nt[ pe careo faci, cu atatmai
putemic gi mai inverEunatesteasaltulvrijmagului.
T\ umnezeuizvorlqte bunltate, asemeneaunui mir nesecat.Lumea
unui ocean
I-f spirituali esteo revlrsarea acesteiBunit[1i. asemenea
de mir binemirositor.Aq puteaoare sd nu sper c[ Bundtateaabsoluti nu-mi
va da si mie tot binele?Revirsatu-S-aDomnul ca un mir, intru Bundtatein
toat[ flptura, f5r[ a Se istovi cdtuside pufin.
.A

f n ajunul marilor sdrb[tori trebuies[ fii cum nu se poatemai atentcu

Itine insuti. Vrijmagul cauti din vreme s[-1i r[ceasci inima fa$ de
evenimentulcare face obiectul s[rbitorii, astfelinc0t sI nu o poti cinsti din

131

toatd inima, cugetdndla semnificatiaei. vrajmaqul lucreazd,

in noi fie prin
timpul de-afari, fie prin mOncarea biutura din acele zile, fie direct,
Ei
trimitdnd asupranoastri sigeli otrivite, cu carene strdpungeinima qi careil
pot zdruncinaputernic pe tot ornul, dindu-i ganduri uicl.n", infame, hulitoare ;i o repulsie sufleteascrfati de ,,obiectul" sirbitorii. indepirteazi
vrijmasul cu iugiciune Eimeditatiila celede Sus.
u.3, in timp ce te rogi, vrrjmasul iti va trezi o srra;nici pofti de
T)
lJ ntang'dre,
cauti si ti-o reprimi, ca pe o porlire trupeasci,nervoas[,
intiregte-ti inima in rugiciune, infllcire azd.-ti-o
iu creclinli si cu dragosteqi,
in loc de rrspuns, spune-i ispititorului cuvintele Domnuiui: ,,Nu numai cu
paine va trdi omul, ci cu tot cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu,.
(Matei 4, 4). Rugiciuneainti
line clecearnai aleasi hrani, imi intireste qi imi
lumineazisufletulsi trupul.c6nd incepea se ruga,omul trebuiesi se smereascd,si-;i scoatidin inirni mdndriasi oricealti deserriciunelumeasci,si
aducdin ea credinti vie si nesoviielnicd.
and te rogi, ia aminte la tine, pentruca si te rogi cu fiinla lduntrici,
1r
\-, nu cu cea din afari. chiar daci esti fir6 de misuri de picitos,
roagd-te.Nu lua in seami aprinderea,viclenia,deznddejdea
diavoleisci. incearci si previi Ei sd invingi uneltirile diavolului. eOu-ti aminte c[ Mdntuitorul esteoceande milosardiesi iubire de oameni.Diavolul insi ti-L va infdtisa pe Dclmnulinfrico;ltor si nemilostiv,pornit si-ti respingi rugiciunea
si pociinla. Tu aminteste-ticuvinteleMAntuitorului.ur" nL diu splran1isi
curaJ:,,pecel ce vine la Mine nu-l voi scoateafard"(Ioan 6, 37). Sl: ,,veni1i
la Mine toti cei ostenitigi impovdrati" - adici purtandpovaraviclesugurilor
si defdimirilor diavolegti- ,,EiEu vi voi odihni pe voi; (Matei I l, 2g).
rugaciunepornitl din inimi, cu lacrimi, currl[ de pdcate,dar nu
1l
\g,7 numai atat. Ea vindeci bolile gi neputintelesuflete;ti,innoieste
toatd fiin{a omului. il face si renasci, as spune(Etiu din experienfi). o, ce
dar nepretuiteste rugiciuneal slavi Tie, pdrinte al indurirltor;i Dumnezeulea toati mangiierealSlavi rie, Fiul lui Dumnezeu,Unul-NIscut,Cel
ce ne-ai fost dat mijlocitor spre nesfArsitaiertare a picatelor! Slavi Tie,
DuhuleAtotsfdnt,cel ce te rogi pentrunoi cu ,,suspine
negriite,.(Romanig,
26), Carene dai noui rugiciune fierbinte,cu lacrimi qi cu iuspine, caresi ne
incllzeasci sufletul ricit, si ne dea umilinti ;i pirere de rIu pentrupicatele
noastre,sd ne curele qi si ne sfinteascd,si ne intireasci. s[ ne linisieasci si
si ne innoiascd!Slav[ Tie, Treime Sfdntdfird de inceput,ficitoare-de-viati,
in veci binecuvdntatide toati fiptura rationali!
prin rugdciuneplind de credinti poli dobdndi de la Dumnezeucel
r Atotbun si Atotdarnic toate bunitilile duhovnice;ti, precum si pe
celematerialenecesare,cu condilia si crezi sincerci le vei primi si s[ te rogi

r32

fierbinte.$i cdterugiciuni frumoasenu ne punepe buzeBisericalUnele prin

care ne putem lesneinvrednici de mila lui Dumnezeusi de toati dareacea
buni. Vrijmasul, cunoscdndbunitatea lui Dumnezeu;i puterearugiciunii,
cauti prin toate mijloacele si ne abat[ de la rugiciune sau s[ ne impristie
mintea in timp ce ne rugim, s[ ne impingi spre patimile si atractiilevielii,
sd ne faci sd ne gr[bim, si ne agite etc.
u vrei sI te rogi pentru cineva pe care il uristi sau il dispetuie;ti?
Dar tocmai fiindcd nu vrei si o faci. roagi-te. Trebuie si mergi la
Doctor, fiindcd eqti bolnav, sufletul i1i estebolnav de urd si de trufie. Roagi-te Domnului, Celui ce nu ,stiede uri, sI te invete cum si nu uristi si cum
s[ rabzi; sI te invefe qi si-1i dea putereade a-!i iubi dusmanii,nu doar pe cei
ce i1i sunt binevoitori; si te invete si te rogi sincer,pentrucei ce te urisc, ca
pi pentru cei ce i1i sunt cu priint6.
ineva,in timp ce se ruga,flcdndu-sedintr-o dat[ palid la falI qi slibind cu trupul ;i cu sufletul,a cdutatsi-si revindpundndu-qiin sine
urmdtoareaintrebare:,,Suflete,Etii cu cine stai de vorbi?" Si, inchipuindu-se
pe datd stAndln fala Domnului, a reinceputsi se roagecu lacrimi de umilintl.
Atenfia i-a revenit,minteaqi inima i s-auluminat,s-a simlit inviorat cu totul.
IatI ce inseamnls[ fii convinscI Domnul i1i sti aieveain fa$;i ci tot ce faci,
faci in prezentaLui. Vorbind in sine,mai departea spus:,,stii ci nu trebuie si
fii indiferent qi dellsltor atunci cdnd vorbesticu superiorii,suflete,ca sI nu se
simtajigni{i; indrlzni-vei oare s[ fii asac0nd vorbesticu Dumnezetr?"
rdjma;ul lucreazil adeseaprin intermediul oamenilor rii. Prin cei
trufagi - cu umilirea gi disprelul aproapelui;prin fanatici - cu necredinfa,libera-cugetare,
hula impotriva sanctuarelorcredinlei;prin dictatori
sdlbatici- cu tirania qi tortura; prin robii pdntecelui- cu ademenirea,licomia, ghiftuiala qi befia (aici ,,initiativa" o are trupul!); prin desfr0nati- cu
aplecareaspredesfrdusi pierdereadrepteijudecili; prin holi - cu jefuirea bunurilor noastre.Ne supird prin cei ce ne urlsc qi ne pizmuiesc;prin cei impietrili la inimi ne lipsescde hrani, imbriclminte, addpost.Cu ingdduinta
lui Dumnezeu,prin toatecele pimAnte;ti ;i prin tofi oamenii,el, ,,stdpAnitorul acesteilumi" (Ioan 16, 11), stipdnitorul puterilor celor de sub cer, ,,stdpdnitorulintunericuluiacestuiveac" (Efeseni6,IZ),lucreazd asupraneamului omenesc,pentru a-l inrli qi a-l atragede parteasa, folosindu-sede toate
ademenirileqi de toateconstrdngerile.DacdPlrintele Cel Preainlelept,Atotbun ,siAtotputernicn-ar vegheaneobositasupranoastri qi n-ar intoarcespre
bine nenumirateletertipuri cu carene incearci ispititorul, daci noi insinenu
ne-am fi purtat de grijI, de mult ticllosul cel firi de trup ar fi pus stlpinire
pe lumea intreagi ;i n-ar mai fi rlmas in ea nici o simAnti din care si lIstlreasci o mlddi$ sfdnti qi si rimAni asa(cf. Isaia 6, 13).

133

tunci cdnd omul trupescse simte bine, omului duhovnicescii este

riu; cdnd omul cei din afari infloreste, omul cel diniuntru se
ofileste.Asa se infrunt[ in noi omul cel vechi, pic[tos, trupesc,cu omul cel
nou, al lui Hristos,dupdhar.De aceeaApostolula Ei spus:,,omul nostrucel
din afari se trece,cel dinluntru insi se innoieqte, din ziin zI" (2 Corinteni4,
l6). cn esteasa,ne dim seamasinguri,din experienti.Iati de ce crestinul
adevirat trebuie s[-qi doreascl toate cele din afard ale lui, trupegti,lumeqti,
trecute prin grele suferin{ecare intlresc sufletul. De crAcnit, nici si nu-i
treacr prin minte! cum ai puteacrAcnifali de cevacareii estede folos sufletului nemuritor, chiar dac[ acestfolos i1i vine prin mijloace deloc plicute
trupului! Boli, incendii, furtuni, sirlcie, nefericiri. rdzboaie.foamete:toate
putdndfi pentru suflet bineficitoare.
eoareceDumnezeuestevia![, iar bolile qi suferinlelesuntabaterede
la viat[, ne estede ajunssi sorbimo singuri dati din Izvorul vietii
celeidintru inceput,si ne,,atingem"de El, ca sdne vindecdm,fiindcl Mdntuitorul, care estetuturor viatI, a vindecat;i vindecl prin simpli atingere.Acela;i lucru se poatespuneqi despre,,vindecarea"unor ,,obiecte"contaminate.
un singur gest, o singuri porunc6,un cuvint al Atottlcrtorului si Atotziditorului si ele iqi pot redobAndi,,sinitatea":aerul,apa,vegetalia.animalele.
datd cu necazurileqi str6mtorlrile vin pestenoi de obicei ;i alte
incerclri. Inima ni se face ca de piatri, sauca de lemn, insensibili
la tot ceeace esteadevirat, bun si sfdnt.Te trezestidintr-o dati ca petrificat,
ca un bugtean,firi credinti, incapabilsi te rogi, firi speran![in milosdrdia
lui Dumnezeu,firi dragoste.$i ce greuestesi fii de piatrd saude lemn, fdrl
credinti, fdrl dragoste,cdnd qtii ci ai fost creatsi crezi, s[ sim1i,si speri,sd
iubegti!si trebuiesi rabzi toategi si te rogi lui Dumnezeucu rlbdare, ca
si-ti ristoarne piatra nesimlirii de pe usa mormAntuluiinimii tale, pentruca
sd-!i ia inima de piatrr si si-ti redeainima de carne.ce ?nseamnd
un om impietrit saupreficut intr-un bugtean?Arat[ prezenfain inima lui a diavolului,
carei-a luat-o silnic in stdpAnire,din cauzaputinei salecredinle,ficdnd-o sd
respingi orice gdnd bun, orice credinli, orice simlimant ales, astfel incit
omului si-i fie sili de sineinsusi.chiar a;a se;i intampll cu unii oameni.Ei
trebuiesi-gi dea seama.
erviciile civile pe carele prestim in slujbafarului Ei a patriei ne pot
rJ aminti de slujirea de cipetenie, chematl si dureze vesnic, cea cu
care ii suntemdatori impiratului .eresc. Lui trebuie s[-I slujim, inainte de
toate,ca adevdraliservi ai SIi, pentrucrealie,pentruRiscump[rare si pentru
planul siu proniator.oare se gdndescla aceastacei ce-qi slujescpatria pimdnteasc[?Ar trebui s[ se gdndeasci.Serviciulnostrucel de pe pimdnt este

134

unul de incercareqi pregltire a slujirii celei din ceruri. ,,Pesteputine ai fost

credincioasd,pestemulte Te voi pune" (Matei 25,21).
judecitori flri crutareai celor ce slujescaltarul Domnului qi
I\T o fiti
I \ care cad in gregeal[in viafa de toate zllele,intrdnd in gAlceav[cu
ei insigi, adicd vorbind despreevlavie si ficAnd cu totul altceva.Diavolul,
ticdlosullor potrivnic, estecel ce ii aduceintr-o asemenea
contradic{ie.El ?gi
infige zdravin coltii in inima lor, indemndndu-isi faci ceeace n-ar trebui.
l\T u ajunges[ faci ceva atuncicdnd ai chef. ci mai cu seamdatunci
I \ cdnd nu ai chef. lti poli da seamade aceastagdndindu-tela orice
lucru din viati, dar in mod deosebitla mintuirea sufletului,la rug[ciune, la
citirea cuvdntului lui Dumnezeusi a cdrtilor ziditoarede suflet, la frecventarea slujbelor divine, la faptele bune de orice fel, la predicareacuvAntului
lui Dumnezeu.Nu te llsa pe seamatrupuluilenes,viclean,picdtos;el trage
mereula repaosgi, dupdun timp de tihnd si desfitare,te ducela pieire. Scris
este:,,In sudoarea
feteitaleili vei mAncap0ineata" (Facerea3, 19).,,Talantul
ce ti s-a dat f[-l lucrdtor, suflete",cdnti Biserica(in Sfinta ;i Marea Marti,
la Utrenie, conclac).,,impir[1ia cerurilor se ia prin strdduint[ si cei ce se
silescpun mdna"(Matei Il,12), spuneDomnul si MAntuitorulnostru.
and inima !i se tulburi cu duhul de la vreo patiml, cdnd te-ai lipsit
1r
rv, de liniste ;i te-ai umplut de zbucium qi cAnd incep si-ti iasi din
gurd cuvinte de nemultumiresi de urX fa$ de semeni,nu zibovi in aceasti
atAtde plgubitoarestare,ci pleaci-fi indati genunchii,mlrturisindu-li in fala
Duhului SfAntgreqelile,zicdnd:,,intristatu-te-am
pe Tine, DuhuleSfinte,cu
duhul patimii mele, duh al rdut5lii si nesupunerii".Si apoi, din toati inima,
convins cd Duhul lui Dumnezeueste pretutindeni,spuneruglciunea cltre
Duhul Sfint ,,impirate ceresc,MAngdietorule,Duhul Adevirului, Care pretutindeneaeqti gi toate le implineqti, Vistierul bunitililor si Ddtltorule-deviat[, vino si te sllisluieste in mine gi mi curdleqtede toatl ?ntiniciuneasi
mdntuieEte,
Bunule, sufletul meu pltima; ;i iubitor de desfitiri". Inima ti se
va umple atuncide smerenie,de pacesi de umilin15.Jine minte ci orice pdcat, orice patimd,orice sllbiciune pentruun lucru lumesc,orice m0nie,orice
porniredusmlnoasi impotriva aproapeluidintr-o pricini lumeascdesteo jignire fdcutdDuhului Sfdnt,Duhului picii, al dragostei,Duhul Care ne inalt[
de la plmdnt la cer, de la cele vdzutela cele nevizute, de la vremelniciela
eternitate,de la pdcatla sfinlenie,de la viciu la virtute. O, Duhule Preasfinte,
Ciliuzitorule, inv[lItorule, Mdngdietorule!Apiri-ne cu Sfdnta,Pirinteasca
Ta putere! Duhule al Tatilui nostru ceresc,vino. sdliqluieqte-te?n noi, inva[i-ne, Duh p[rintesc,pentrua ne face cu adev[rat neamal Tiu, intru Hristos Iisus,Domnul nostru!

135

mule! intelepciunea,bunitateasi atotputerniciacreatorului, revd.rsate asupra lumii vizute si nevdzute.sunt gata si se reversein
nemdrginirealor si asuprata daci te vei stridui si fii un fiu vrednical Tatilui
ceresc,daci vei line poruncaiubirii de Dumnezeusi de semeni.Nevoieste-te
neincetat,puternic,in fapte de deslvArsire,
nce om care sivdrsesteun riu, care cedeazra
unei patimi isi primestepedeapsa,
in destuli m[suri. chiar de la riul pe carel-a ficut,
sau de la patima cireia i s-a dedat.C.u *ui
p"d"4p!i_"rtgjryg_gg l_4
par,asitpg qumnezeuu-Dumnezeul-ffipGigand
-ur.
raq-acetuiom ar n o ne
qi, in cel mai inalt grad,inuman.Aifi ca silum
l-ai impinge la fund pe un om careseineaci, saul-ai imbranci in foc pe unul
carea si fost cuprinsde flIciri. FatI de un asemenea
om, careestede fapt un
orn sfArgit,trebuiesi dai dovad[ de extreml iubire si si te rogi sdrguitorlui
Dumnezeupentruel, sI nu-l condamni,si nu te bucuri de nenorocirealui.
dcatul,stiind ci nu se poateindreptili cu nimic, lucreazi prin fo45,
prin constrdngere,atacandresorturileinterioareale omului, inoculandu-i pirjolitoarea sa otravd.Fericit cel care,dispreluindcele pimdnteqti,
s-aumplut de dragostedumnezeiascl,de dragostecereascl.Dar cAtde putini
suntacestioameniprintre clzu{ii fii ai lui Adam! Cine scapl neatinsde focul
desfitlrilor, al ldcomiei, al miririlor, cine rimane neatinsde el? si invers:
cine arde de focul dragosteide Dumnezeu;i de semeni?Focul patimj_lor;i
gl iqsf[tlrtto;gllnge-fqsul iubtil dq-Dultnezeu. care nu-si mai ffire-|oc.
In unii dintre noi, acestedoui pricipii se lupti mereu, schimbOndu-se
din
c0ndin cdnd unul in locul altuia. in altii, nu se duceo asemenealupti. Focul
pdmdntescii stipdneste,arzindu-i cu iotul, inlbusind focul ceresc:in iubitorii de avutie si de pldceri,de slavdde la oameni,in betivi, in escroci,in criminali, in desfrinali, in adulterinietc. o, candni se va aprindeinima, toat[, de
dragostepentruTatil, Fiul si sfantul Duh, Dumnezeireadititoare-de-viati,
ceain trei ipostasuri,Care ne poruncestesd linem poruncileSale?
T\ e ce oarene tulburim, ne chinuim cAndn-am oblinut ceeace am fi
l-'l dorit, sau cdnd am pierdut ceva pretios din ceea ce ne apa(ine?
Fiindcl am ficut, atat din bunul de pref dupi carerdvneam,cdt si din cel pe
care l-am pierdut, un idol. Si, fic0nd aceasta,inima ni s-a indeplrtat de la
Domnul,Izvorul de apr vie, singurulcare poates[ ne adapeinimi gi si-i dea
liniste. s[ ne alipim cu toati inima de Dumnezeu;i atunci pierderilede bunuri pdmdntesti,a;teptirile neimplinite ale unora ca acestea,atdt de stricdcioasegi de zadarnice- bani,onorurietc.- nu ne vor mai intrista.si ne obiqnuim sd triim in cele dinlluntru ale noastre.Atunci ne vom indreptagandurile spre cele de sus, spre risplata cereasci,aceastafiind singuia de dorit,
adevdratisi cared[ celui care o primegteadeviratafericire.

1,36

e incdnti ;i ne bucurl de fiecaredat[ o vreme plicuti' seninl, caldi, ne place si vorbim despreea. in locasurilecere$tiinsI, ale
sfinfilor gi ingerilor.lumina, aerulproaspdt,ricoarea suntneasemuitmai pl[cute;de ce oarenu ne preavine si vorbim despreacelelocasuri,desprevia1a,
lumina qi fericirea de dincolo? Soarelerevars[ bucurie. viati, lumini, dar
lumina fetei lui Dumnezeu.ceade cafe sedesflteazi ingerii ;i sufleteledreptilor, revars[ infinit mai multl bucurie.viatI, strdlucire.Di-ne, Doamne,si
silfuluim impreun[ cu sfintii T[i. in vesnicaTa slavil MAntuiestepoporul
Tdu gi binecuvAnteazimo;tenireaTa. indreapti-ne;i inaltd-nein vecil
T\ umnezeunu-!i poateda mai mult decatti-a dat, fiindci !i S-adat pe
L/ Sine.ri-a dat Trupul si SangeleFiului SIu. El te-a tnfiat (Romani
8, 16) cdnderai ,,fiul mflniei" (Efeseni2, 3) ;i al osildei. Ji-a dat, cu prisosin[[, tot ce aveainevoiesprefolos firii celei dinafari, nu insl pestemisurl
de mult. pentru a nu-ti fi spre vltimare trupului ;i sufletului. Dac[ aceste
bunuri au inceputsd nu-ti mai fie de folos, fiindc[ te-ai legat de ele si te fac
si suferica de o patimi carete-aluat in stip0nire,te-auficut s[ cazi din ius[-ti intorci ochii de la celede Suscdtre
bireade Dumnezeusi de aproapele.
cele de jos, ce crezi ci ti s-ar fi intAmplatdaci ai fi agonisit ;i mai multe
asemeneabunuri?Te-ai fi inglodat cu totul in mocirla patimilor.
Jnima care se consuml din cauzaobiectelorde folosinli zilnicd,mai
Icu seami atuncicdndle str0ngempestemisuri, pdrisestepe Domnul,
Izvorulviefii;i al liniEtii,;i de aceeaselipsestede viati, de liniste.de luminl
si de putere.CAndincepes[ se ciiasci, lIs0nd deopartepreocupareadeqart[
fa![ de lucrurile pieritoare;i seintoarcedin nou sprenepieritorulDumnezeu,
atunciincepes[ susurein ea din nou izvorul de api vie, vin Ei se inst[p0nesc
iariqi in ea linigteaqi calmul, lumina, puterea,indrlznirea fa![ de Dumnezeu
si de oameni.Trebuie s[ triim cu inlelepciune!
pentrupuT\ oamne! CAt de mult Te laud, cat de mult Te pream[resc
L) rcreaTa.pentrumarile vindeciri cu SfinteleTale Taine' pe careeu,
nevrednicul,le-am dat celor ce s-auinvrednicit de Taina pociintei, Sfintele,
Cerestile,dititoarele-de-viati Tale Taine! Cei pe carei-am cuminecatmi-au
dat mirturie de putereaTa, de bunitateaTa; vorbescin auzul tuturor despre
cum Ji-ai pus asupralor mdna cea ficltoare de minuni. cum i-ai ridicat de
pe patul de suferintd,de pe patul pe care iqi asteptaumoartea,cAndnimeni
nu mai sperasI-i vad[ vii. $i iati ci, dup[ impirtd;irea cu Trupul si Sflngele
T[u, Dititorule-de-viati, au prins curdnd ei in;iEi vial[, s-au vindecat,au
simtit asupralor, chiar in ziua qi in ceasulacela.Dreapta'l'a cea ddtitoare'Iale, nu Te-am preamdrit
de-viat[. Eu ins[, cel ce am fost martor lucririi
pdni acum in gura mare, spre intirirea credinteipoporului TIu. fiindci nu

t37

$tiucum sefacecd in fiecarezi md rasprinsde altetreburi.Tu insuli tr_Ji

nume,Doamne,precumTi_aisi fdcut;pioslivegte
nurnrl" ii taineleTale.

e s-arintdmplaoare,daci Tu, DoamneDumnezeul

meu,IisuseHristoase,ai face si striluceasci de lumina dumnezeiriipreacuratele
Tale Taine,cand se aflI pe sfdnta Masi, pe
Disc. in timpul sfintei Liturghii,
sauintr-un mic chivot, atuncicdndpreofii
ril t" poar-trin
cdtreun bol_
nav sauintorcdndu-sede ra el? Tof cei care
s-arafla pe cale,
-amisaule_arvedea
in caselelor s-arcutremurade spaimd,ar cddea
la pimdnt fiindcd qi ingerii iqi
acoperdfetele de spaimaneapropiateirale slavel
Mi gdndescinsi cu cati
nepdsareprivescunii astdziacesteTaine,care
ne apropiecerul! cu c0tdindi_
ferentdsdvArqesc
unii (preoti)infricogitoarealucrarea SfintelorTaine!
p :Tuilu cu desivarqireIa desfitrrile senzuare,
ndddjduindci vei do_
r\b0ndi in locul lor desfitiri superioare,
duhovnicesti,dumnezeiesti.
Fi tot binele in ajutorul aproapelui,.u ,p"runiu;i
il;;;r;;;;Er:;
dreptate.,,cu misura cu caremisori, cu aceea
1i se va misura,, (cf. Matei 7,
2).c? binelepe carel-ai ficut aproapelui
se
va
intoarce,mai devremesau
1i
mai tdrziu,dupd cum si riul ficut ti ie va intoarce,
foartecurdndsauindati.
Nu uita ci suntemto{r-T singurtrup.
,,un trup suntem,cei multi,, (l corinteni
10, 17).fine minte ci Domnur racl ta maximum
ar.ptut", fani la o iotd.
-ar mai gdsi loc in noi oar pentru lupta cea buni,
pentru fapte de
desivdrsire,pentruvirtuti dac[ cei din preajma
noastii nu ne-arface

rdu,nune-arnedreptrli?
gisi oareloc pentiuribdareanedreptdtilor,
.s_a1mai
smerenie?
qeltru bl0nde1e,
vezi, aEadar,
ci pintru a ne vrdi virtuteat^
si a
'
dobdndicunundde biruinldrrebuiesdrrecemprin incerceri
ooirrun"ilJ.F-augregitsaure-auobijduitvreunii,nu-ti iesi din fire asupra
D,u^.;.
LJ
tor terest-q{9i_qg4lpa_dea yadq4
ulsqugq!_lgu rat&bfela_
catesldg q{o@j,ili
il* n" it6 noui in obicei.Fiecareva da socoteald
inaintealui Dumnezeupentrusineinsusi,fiecareare
o constiinld,fiecare
asculticuv0ntullui Dumnezeu,
cunoaQte
voialui Dumnezeu,
fie din cirti, fie
din ce afl[ de la altii. indeosebi,nu privi cu duqmdnie
picatelecelormai
varstnici,fiindci nu;1o:.ub.u
ta sa-ijuieci. Fiecare,,pentrustdpanul
saucade"(Romani14,4). i4ryglF:ligq_oprrilepigalq*plopgq-liqrtsru sti
!,
Domnulexisren{a
pentrubineletiu, pensiracilor?
".ingdduit
I):_:rtru a-fr
rJ
purea
lpIli picatele;i a te curila de ele,fiindci ,,mil6ste_
niava curili plcatele,,(Si1ah-3,
29).p
pqq_
t
d cei_y1lJe;tjyi
sslptfula (Matei5, 7). De ce a ingldufDomnulre
in lumesdraci?
Printrealtele,fiindci nici pe tine nu"tepoatefacedrept,
"*lrt"
chiardaci astati_i
dorinta'Dumnezeuputeaid ne facdindestulaliin toui.'rr;;;"g"ti,
;;;
138

atunci L-am fi uitat cu tofii, ar fi sporit qi mai mult in lume trufia, invidia,
riutatea si celelalteasemenea.
$i c0t te-ai mai fi fdlit dacdDomnul ar fi ficut
sI te afli indat[ printre dreplii Siil Dar picatul te smere$te,arit6ndu-1icAt
esti de neputincios;i de mAr;av gi ci ai nevoie mereu de Dumnezeugi de
harul SIu. Iar s[racul se smere$teprin s[rlcie si prin dependenlade al1ii.
Daci sdraciise vor imbogdli, mul1i,foarte mulli dintre ei vor uita de Dumnezeu,isi vor uita qi bineficitorii, igi vor pierdesufleteledin pricina luxului
lumii acesteia.Iat[ cdt de nociv[ estebogitia qi cum intuneci ea ochii inimii!
e mi-a trecut prin minte in timpul unei plimbdri, cdnd am admirat
un rlsirit de luni. Domnul zice: Fdcutu-le-amtoatecAtesunt ca sd
vi fiu pe plac.V-am creatdupdchipul gi aseminareaMea; am pus lumindtori
pentru voi soarele,luna si stelele;pentru voi am f[cut pimdntul cu toate
roadelelui; am rlspdndit aerul, ca si-l respirafi;v-am dat focul sI vd lumina1i,s[ vi incllzili qi si vi g[tifl mAncarea;v-am dat tot felul de bucategustoase qi bluturi felurite; v-am dat pricepereade a face leslturi de multe
feluri, v-am dat ;i materialeca s[ vi faceti hainel v-am dat aurul, argintul,
arama Ei alte metale aflate in m[runtaiele pimAntului ca si faceli din ele
monedesi alte obiecte.V-am adunatintr-o societatebine alcdtuit[, v-am dat
impirat, pe potriva inimii Mele, unsul Meu, chipul Meu pe pimdnt. Vi l-am
dat pe Fiul Meu, Unul-Niscut, Care s-a dat morlii, dupd voinla Sa,pentru a
Se face voui mincare qi bluturi; v-am dat Bisericap[mdnteascd,de El intemeiatl, al c[rei Cap este. Ce dali in schimbul bundtllilor Mele? Cu ce le
risplltili? Cu nerecunoltint5,uitdndu-Mi, respingAndu-Mi.nesocotindu-Mi
poruncile.,,O,neamnecredincios;i indir[tnic, pAni cdndvoi fi cu voi? PAnd
cAndvi voi suferi pe voi?" (Matei I1, I7).
umele Tiu, Atotliitorule, nu-l spunedoar cerul ;i p[mAntul, ci intreg neamulomenesc,viala fiec[rui om; Tu 1ii inimile tuturor fiinale
telor, nu doar ale oamenilor, ci qi ale vieluitoarelor necuvAntdtoare,
tdrdtoare,
vierme
sau
fiecirui
pe$te,
insecte,
fiec[rei
fiecirei plsiri, fieclrui
pdni la invizibilii infuzori. Slavi AtotputernicieiTale, Doamne,celei nemdrginite! Slav[ proniei Tale Atotbune,Preaintelepte;i Atotputernice,Stlpdne
al cerului Ei plmintului! AtotputerniceDoamne!Tu 1ii in mdini qi iadul, Ei
pe Satana,cu hoardelesalef[ri de numdr qi numai cu ingdduinlaTa, sprea
ne pedepsi,SatanaEi ingerii lui cuteazi si unelteasci impotriva noastrd.
Ruga-ne-vomJie, Mdntuitorule, pocdi-ne-vominaintea Ta firl fif[rnicie
pentrupicatele noastre,iar Tu, inleleplindu-ne,indeplrta-vei de la noi vrijnra;ii, zicind:,,Ajunge-vI si mai faceli riutl1i impotriva robilor Mei; ai Mei
suntacestiaiariqi!" Dar daci binefacerilegi milele Tale asupranoastrdnu ne
vor infelepli, ce ne-ar mai rimine? Ar r[mdne pentru noi doar pedepsele,
necazurile,strAmtoririle,focul; poatec[ numai acesterele ne vor intelepfipe

139

noi desfr0natii,iubitorii de cele trupesti,desarte,

pe noi nemulpmilii, cirora
nimic nu ne mai ajunge.
umease afl5 in starede somnolenti,a afipit, doarme
in pdcat.DumT
r-rnezeu o trezeste,din cand in c6nd, cu
rizboaie, morime, incendii,
furtuni devastatoare.
cutremure,inundatii,secete.Dacr nu ne-arveni mdntu_
ire de la Tine, Doamne,daci ne-ailipsi de binefacerile
Tale,am ardein focul
patimilor noastre,satanane-arfi parjolit gi
ne-arfi preficut in scrumcu totul
si n-am mai fi cunoscutin viali nr"i o bucurie.
ou.a ,,oo*nur nu ar fi fost
in noi, singuri n-am fi putut
line piept rizboiului de la diavolur,biruitu-ne_ar
potrivnicul" (cf. Antifon, glas 01.eitdzi ne
aducemingdiere mila Ta, bunitateaTa, pe care le-am_dobdnditprin patimile
Tale, prln sdngeleTdu, prin
moarteaTa pentrunoi. Mdrire
pentiu
toate,
Iubitoiule
lie
de oameni!Dar ce
re va int0mpla cu crestinii care nu vor sd Te cunoasci
pe Tine, poruncile
Tale, inv[t[turile Tale? Vai lor!
dntareingereasci strigim Tie, puternice:
,,Sfdnt,SfAnt,Sfdnt eqti
Dumnezeule;pentru Ndscitoareade Dumnezeu,
miluie$te_nepe

noi!" (rropar
dinrugiiiun'e
d"di#;;ui"iiortillil,il:5'fiL3;

impreunlcu ingerii;staiimpreunlcu ei, prin haruilui

IisusHristosDomnul,
in acelaqisobor,in aceeaqiBiserici, in aceeaqifamilie
a lui Dumnezeu.
Datoregti,preote,sdai si viatdingereasci,veghindfrri
odihnrasuprata si
a sufletelorcare{i-aufostincredin,tate,
a turmeiduhovnicesti.
Datore;ti sd_L
lauzi necontenitpe Dumnezeuqi'sd-Imultumesti.o",",
sd tinzi crtre
sfinfenie,si tr[ie$tiin infrdnareqi post,in smeritrinfelepciune,
"q,i ascultare
si
ribdare.Asa s[ fie, cu harullui Dumnezeul!
e-Ji voi aduce,Doamne,pentru toate bundtilile
cu care neincetat
mi desfitezi! Numai credinlamea,fiindci fapte care
sd md sustind

nu am, binelepe care l-am frcut inainteaTa nu inr"u,n"r

ni*i;;;;:;
credin{ameaestetot undardela Tine;cauti si primeste
m;,
dintrualeTale.,,chipulslaveirale celeinegrriiesunt,desi-iort
""-r "d*,
"r" pica_
rinile
telor.MiluiesrezidireaTa, strpane,gi o cuile$te cu inour#u
Ta mogte_
nireaceadoriti drruie;te-mi,ficdndu-mipemineiariqi."iel"un ;i
al Raiului,,
(Binecuvdntdrile
mortilor, Tropar4). ,J)airvindu-m[de patimile trupegti
pentruca, pdzindu-misufletulde ele, sr mi indrept,
sr vilpiesc duhovni_
ceste,pentrua faceintru totul voia Ta, ceainleleaptigi
lucritoare,,(A 9_a
rugiciunede diminealdpe careo cite;tepreotulin timpul
ceasurilor).

D:'1H
;".ffifil;fflTilL';T''i:1fi
Hfi:T:,
H':n:H:

culi dupdchipul Tiu le estea tinde cu toatl dragostea

gi cu toatdosirdia cltre
chipul cel dinrru inceputsi a se alipi de El. Da-r
trupul norr* lacom, iubitor

t40

de desfltiri, ghiftuit qi indlrltnic ne tine departede Tine: avem nevoie de

post, de infrdnare.noi ins[ ne-am impitimit de desfitdri. Di-ne tirie cdtre
infrdnare:Nespusadulceayda celor ce vdd lturureafrumuseleacea nespusd
a slavei Tale (Dtn rug[ciunile de dimineat[). DulceatapimAnteasclse trece
toatd,fie de la sine, fie din c^uza vietii coruptea omului. Dulcealafericirii
cerestinu are sfdrsit.Nu face,oare,s[ disprefuimdulceatalumii vremelnice
si a si mai vremelniceinoastrevieti, pentrua iubi, din toatl inima, dulceafa
ceaduhovniceasc[,neschimb[toare?
dndil avempe Hristosin inimi. afllm mullumire in toate.Lucrurile
nu ne mai supiri, ci dimpotrivi, incepemsi le gdsim
stAnjenitoare
calititi, amarulni se paredulce, sdricia - bogitie, foamea- indestulare,tristefea- bucurie! Cdnd nu-L are pe Hristosin inim[, omul estemereunemultumit, nimic nu-l mai poate face fericit, nici sdnltatea.nici confortul, nici
rangurile,nici onorurile,nici distractiile,nici palatelebogate.nici meselecu
servicii excelente,nici mAncirurile si bduturilealese,nici imbr[cimintea filoasi. Nimic. Ce mare nevoie are omul de Hristos. Ditltorul-de-viatl 9i
Mantuitorulsufletelornoastre.Pentruca Hristossi fie cu noi, si Se s[l[sluiasci in noi, avemmarenevoiesI credemci asava fi; si dormim mai putin'
si ne imbrlclm mai simplu. si intdmpinim toate cdte ni intdrnpldcu calm,
ribditori, firi duh de rlutate. Diavolul stl mereula p0ndi, nu trececlipi sI
nu vrea si ne piardi sufletul,s[ ni-l prindl in cursi, s[ ne lege de vreun picat, saude vreo patiml, s[ ne stie inrldicinati clt mai adAncin vreo meteahn[ pic[toas5, sauin vreun viciu, pentrua ne ingreuiacAtmai mult ravnaspre
mdntuire.ca s[ ni se riceasci sufletul fati de f)umnezeu,de ceeace este
sf0nt,de Biserici, de viafave;nici. de oameni.
umnezeum-a creat,m-a adusdin nefiintl la fiin$; clzut fiind, m-a
reinnoit prin patimile si moarteaSa. M-a curilat de pdcat,m-a infiat, mi-a figlduit mo$tenireabundtllilor vesnice;m[ lumineazdcu Evanqi mi rispllteste ca un plrinte. mi lumineaztaca
ghelia Sa; md pedepseqte
cu mdncaresi b[uturi;i, mai presusde acessoarele;mi indestuleazd,ztlnic
tea,imi di cea mai dulce qi mai dititoare-de-via1lhrand:Trupul si Singele
Siu; mi-a dat aerul pe care il respir. dar mai presusde aceastami-a dat suflareaDuhului S[u Sfdnt;mi imbraci in hainefrumoase,dar mai mult decfit
atit mi se d[ El insusi spreimbricare, dupd cum sti scris: ,,Cdti ?n Hristos
v-ati botezat,in Hristosv-ali imbr[cat" (Galateni3,21).lmi oferi odihnd,
intr-o locuintl curati si spalioasi,fig[duindu-mi o alta, in ceruri, vesnici.
luminoasl. Md incinge cu sinitate 9i, incl mai mult, imi da cu prisosintd
sInltate sufleteasc[.atuncicAndm[ rog ;i, cu deosebire,prin SfinteleTaine.
Ce si-I dau pentru acesteatoate?Si ce I-as puteada? Nimic altcevadecdt

141

sd-I pistrez credinli, dupi puterile mele, si-I indeplinescporuncile,

sd mi
impotrivesccu neclintiti t[rie pdcatuluiqi diavolului.
e cuvine sr nu uit niciodati relalia mea cu Dumnezeu;de la creaturi
Q
L-t ra crefltor;.cade la operade arti la Artist; aceastape de-o parte;
pe
de alti parre:ca de la chip ra Arhetip; ca de la copil la prrinte;
ca de ra mantuit la Mantuitor; ca de la cel ce prime;te binefacireala Binefdcdtor;
ca de la
cel ce se supunelegii la Legiuitor; ca de la cel trecutin testament
la Testator;
ca de la logodnicl la Logodnic,ca de la mireasila Mire, ca de
la midular al
cetdlii ;i cetilean al ei la cipetenia cetilii, ca de la unul ce
suspini dupi
veacul viitor la Prrintele acestuiveac,ca de la judecatla Judecdtor.
ce faci;i in toati vremeacautda binepldcealui Dumnezeusi
Tn^tot
r gdndeste-te
sd-!i mAntuie;tisuflerulde pdcit gi de diavolul si_t
;i
predailui Dumnezeu.Ridicdndu-tedin agternut,fr-ti
iruce ;i zi: ,,in nu-.le Tatdlui;i al Fiului;i al sfantuluiDuh,,si apoi:
,,invredniceste-m6,
Doam_
ne, in ziua aceasta,firi de picat si mI pizesc-,,qi
si
,,inva1i-mi fac voia Ta..
(Din doxologia de la Utrenie). Daci te speli sau
te imbiliezi, zi: ,,Stropi-mi-vei cu isop, Doamne,si md voi curIii,,;
,,spila_m[-veiqi mai vartos
decatzipada m[ vei albi" (psalmul 50, 9), c0nd imbraci rufdrie
curatd,g0ndeste-tela curdlia inimii qi roagdpe Domnul, cu inim[ curati:
,,Inimi cJratd
zidesteintru mine, Dumnezeule"(psalmul 50, l l). Iar daci ?mbraci
haine
n_oi,gande;te-tela innoireaduhului, zi: ,,$i cu duh stipinitor
m[ intireEte,,
Ei
(Psalmul 50, l2). Iar atunci cand te despartide o hainj
vechede care !i s-a
scdrbit, gandeste-tela despl4irea cu scarbl de omul cel vechi, picitos,
pitimas, trupesc.De mlnanci paineacu carete hrinesti zllnic,gande.ste-te
la
paineaceaadeviratl, ceacaredi sufletuluiviati vegnici
- Trupul si sdngele
lui Hristos- si doregte-o.Cauti si te imprrtiseqti cdt mai des;de
bei api-sau
ceai, sau mied, sau vreo alti biuturr, g0ndeste-tela biutura cea
adevdrati,
carerdcoreqtesufletul de vdpaiapicatului, la Preacuratulsi de-viatd-dltdtorul sdnge al Domnului, De te odihnesti ziua, ginde;te-teia odihna
..;;;;
nicd, pregititi celor ce se nevoiescpe pimantin lupia cu pe.ud*
J"rrrri
le r[ului, cele de sub cer, cu nedrepiilil., ignorunta,i grosolinia
oamenilor;
daci te culci pentrusomnulde noapte,gdndeste-te
la Jomnulmorfii de care,
mai devremesaumai tdrziu,uom aveaparle cu tolii la aceainfrico;ltoare
;i
noaptevesnici la care vor fi osanditi toti cei ce nu ajung si se ciiasci;
de
intdmpini in zori ziua, gandeste-tela lumina ."u u.rni"i,"neinserat[,
de dincolo de ziua cealuminatdde soare- ziuaimpir[tiei cerurilor,de care
se vor
bucuratofi cei ce au binepldcutlui Dumnezeusau cei ce s-au ciit
din toati
inima in viafa aceastavremelnic[. De pleci la drum, gandeste-te
la drumul
duhovnicesccel drept, in fala lui Dumnezeu zi asa:-,,paqii
mei indrepteaEi
zd-i, dupi cuvanrulriu, gi si nu mi stipdneasclnici o fir6delege,,(psaimul

142

i18, 133).Orice ai face,f[ g6ndindu-tela Dumnezeu,Creatorul,Cel ce pe

toate le-a ficut cu nem[rginit[ inlelepciune,cu bundtateasi atotputernicia
Sa, pe tine cre0nclu-tedup[ chipul qi asem[nareaSa; de vei primi bani sau
c[ nesecatanoastri comoari,
comori deosebite,saudaci le Ei ai, gdndeqte-te
de la Care ne vin toatecomorile sufletului si trupului, izvorul tuturor bunitililor esteDumnezeu;mulfumeqte-Idin tot sufletul ;i nu-ti incuia avulia in
tine Si nu-!i zlvori inima, nel[s0nd si intre in ea comoara ceavie si neprepit[ - Dumnezeu;impartedin avutul t[u celor ce au nevoie si se afli in suierinll, celor mai slraii dintre semeniit[i, siracii pentru aceasta;i fiind lisati in viafa aceasta,pentruca prin ei sI facem dovadadragosteiqi recunoEtinlei fa$ de DumnezeuEisi ne invrednicimastfelde risplata lui Dumnezeu
in veqnicie;de vei vedeaalba strllucire a argintului,nu te llsa sedusde ea,
c[ sufletultrebuies[ fie alb qi strllucitor, prin faptebune,intru
ci gAndegte-te
Hristos;de vei vedeastrllucirea aurului, si nu te la;i ademenitde ea, ci line
minte ci sufletul trebuie si-1i fie asemeniaurului, l[murit prin foc. pi ci
Domnul doresteca tu insuli si str[luceqtica soarelein veqnicaImplrdlie a
Tatilui Siu, ca s[ vezi neapropiatulSoareal Dreptilii, DumnezeuCel in trei
de DumnezeuNiscitoarea, 9i toate
ipostasuri,pe PreasfdntaStipina noastr5.,
puterile cere;ti, gi pe toti sfintii, in negrliti lumind, p[trunEi de lumina
revirsat[ pesteei si str[lucind de ea.
e !i-as puteaaduce,Doamne,cu ce-a$puteasi-Ji mullumescpentru neslflrsitele,neasemuiteledaruri date mie qi altora de mila Ta?
Fiindcl - iat[ - nu trececlipi si nu mI inviorezeDuhul Tiu cel Sfint 9i' iarlqi, nu trececlipl si nu respiraerulugor,pldcut,sinitos, intremdtor,pe care
il reverqiasupranoastri; md luminez cu lumina Ta, d[tltoare-de-via1d,spirim[ nutresccu dulcea9i intremltoareahrani
tuall qi matehali; de asemenea
Taine ale Trupului qi SAngeluiT[u, preSfintele
duhovniceasc[;i biutur[ cum qi cu mdncareasi bduturade trebuint[ zilnicd trupului' Tu md imbraci
in veqmAntimplrltesc, strllucitor si neinchipuitde frumos,adic[ cu Tine Insu[, dupi cuvdntul Scripturii: ,,Cd1iin Hristos v-ati botezat,in Hristos v-afi
imbrlcat" (Galateni 3, 2l). M[ imbraci Ei cu imbriciminte materiall, m[
curefi de gre;elile mele, mi vindeci, mi cureli 9i de multele 9i grozavele
mele patimi plcitoase; istovirii sufletuluimeu dai in schimb pu-tereabundt51ii,inlelepCiuniigi t[riei Tale; m[ umpli de Duhul Tiu cel SfAnt,Duhul
sfinleniei gi al harului. Aduci sufletuluimeu adevir, pace qi bucurie,spafiu,
putere,indriznire, birbdtie, tlrie, iar trupului meu ii d[ruieqti sin[tate nepreiuit6; inveli ,,mdinilemele la lupti qi degetelemele la rdzboT"(Psalmul 143,
i) cu vrijmaqii nev[zufi ai mdntuirii mele, vrdjmagiisfinfeniei'puterii qi slavei Tale, cu duhuriler[utI1ii, cele de sub cer, incununezicu izbdnzilucrarea
pe care o sivflrqescin numeleT[u. Pentrutoate acesteaI1i mullumesc,sld-

t43

vesc$i binecuvantez
putereaTa atotbuni,pirinteascr,atotputernicr,
Dum_
nezeule,M0ntuitorule,
Bineficitorulear
gi sr'rc cunoascd
pe
Tine
tot poporulrru, asacum mi-ai apirut .nostru.
mie, Iubitorulede oameni;sdre cu_
noascdpe Tine,prrinteletuturor, bunitatea,.proniu,
$i
in,t"t"p.iunea
gi pute_

f;i}ft::,ffi

curatil qicuSfantul
Dur,,'u"u.
qipuruiea
si
ffiilireasci

u1c_restin,
invidiae nebuniecurari.Tori am primit
I
.n"_u.intruHristos
bunitdtifdri seamdn,
togiam fostindumnezeiti,
ficut moste_
nitoriinegriitelor,
vesnicelo,
T
I;

uunetxdli"

il;1ffi;'!.i1u,,. gi in privinla
bunitdtilor
pimOnte;ri
ng-3 reged;irx
indesturare
ou.Juomcdutaadevr_
folt
rul lui Dumnezeu
si impiritia
lui Sumnezeu.
,,Ciutati,n"irrialio,p'arii"i"i

Dumnezeusi dreptatea
Lui gi ,ou," u..r,ea se vor adrugavoud,,(Matei
6,
33)' xi s-a porunci,
;rir-un'-i; cu ce avemsi sd nu fim iubitori
.r1
l"
de
arginti',,Feriri-vid:jupr.u de arginfi
;i indestulati-ur-.u'"""a
ce avefi,,.
adaugitot acolo:,,cici Dumneze"u
insu;i a zis: Nu te voi ldsa nici nu $i
te
;i
voi pirdsi" (Evrei 13,5). Nu esteoare
nebunr" oup;ioate acestea
sd
fii
invidiosfa$ de aproapele
"u de
tiu, de pliod pe: onorurile
se bucurd,pe
avere.pe meselebogate,pe o imbriciminte
luxoasi,p. o"ur"
r.."ie
frumoasd
etc.?oare acestea
toatenu suntpulberefa{i de cerece ne-au
fost
date
noud
in chipul;i aseminarea
rui Dumnezeu,
dupi careu* rori"r"afi, fati de rrs_
cumpdrarea
noastrrde crtre Fiurlui Dumnezeuizbdvireade
,
picat, de bles_
temgi demoarte,binecuvdntarea
din noudela pirintelecerescqi,prin unirea
cu Hristos,fericirevegniciin ceruri?De
aceeasapurtdmiubireunii altorasi
bunivointi, sr ne mullumimcu ceea."
uu"-, si fim pri"t"-"no"ri'ff#:;:
sd-iiubim pe strdiniqi sd iubim sirdcia,
iar ca o incununare
a virtulilor s[
aqezdmsmeritaintelepciune,
nerdutatea,
brandetea,
sfinlenia,
sd respectdm
unii altorachipullui riumnez;;il;;,
camddularearelui Hristos_Dumne_
zeu,aleTrupuluiSdu,si respectdm
infiereadati nour de Dumnezeu,
ca si
cetileni ai impiriliei cernrilor,i-f."und
vie{uindsi impreundcdntdndcu
Sgerii la toyisdfie una.(roan17,22),dupi cum Dumnezeulnostrucerin
Treimeinchinatesteunul qi inimiie noastre
re-acreatpentrua fi in unire.
rezentulnu estedecdtumbraviitorului.
Lumina

esteumbraviitoarei

_ umbrupalidl a celordin
pdmdntului
jyJc_etire
T:_ri,^"ltyTht:
veaculviitor,
deo dulceald
riri b. ,iar'ir.ro.u -;*;;;
f,iretnicia focului

gheenei'cel ce ii va pdrjoli pe plcitoqi

in vecii vecilor; bucuriile curatede
pe pdmdnt,umbre ale nespuselorbucurii
viitoare;pr"uf.u_ouselepalateim_
piritesti, umbrederi',oriiir" pr.ulun'inorselor
locaquriaie raiurui, pregdtite
t:loj.:" il iubescp" Dumnezeu
ii-ii'i"o"plinesc poruncile;fdloaselesrraie
ale fiilor si fiicelor oamenilornu ingdduieiseminare
cu vesm0ntulde slavd
in care se vor imbrdca cei areqi,ril"o.a
mu;;;;;'iii
Hrir,o, si ,,vor

144

striluci ca soarelein implra1ia Tatllui lor" (Matei 13, 43), dupl cum a figdduitcu tirie Mdntuitorul.
A $acum unui pruncnu-i pasl cum esteimbricat, intocmaisi cre;tifLnul - prunc intru Hristos - trebuie sii nu ia in seami diversitatea.
bogafia qi eleganlaimbrdcimintii pimdntesti, considerAnddrepr cea mai
aleasdEi mai nepieritoareimbrlclminte imbrlcarea szrintru Hristos,fiindci
patima pentru haine frumoase si scumpe este proprie oamenilor veacului
acestuiasau pdgdnilor,precum cuvinteazl Domnul: ,.Dupi foate acesteaadici dupdmdncaresi hainealese- se striduiescneamurile"(Matei 6.32),
fiindci imbricimintea esteunul dintre idolii veaculuiacestuia.O. cet de superficiali suntemcei chemafisi ,,comuniclm" cu Dumnezeu.clrora ne este
flg[duiti mo$tenireabunititilor nestricicioasesi netrecltoare!Cdt cleconfuze sunt nofiunile noastredesprelucrurile stricdcioasesi desprecele nestricicioase!Cdt de nechibzuitisuntemd0nd pret unor lucruri de nimic si nepreluind cum se cuvine lucrurile nestricicioase- sufletul ncrstrunemuritor,
pacea,lumina,indrlznireain fata lui Dumnezeu.lucrurilesfinte,ascultarea,
rdbdarea,in generaltoate insu;irile unui crestin adevirat. .,Ciiti in Hristos
v-afi botezat,in Hristosv-ali imbricat" (Galateni3.21). Trebuiesi preluim
bunurilespiritualeobtinuteprin lupt5,iar pe cele materiale,pieritoare.f[rl
folos sI le dispreluim.

Sufletul, cel care mi definesteca orn,

triieste numai prin Durnnezeu,
iar cAnd se desparte de El, suferi

A nu fi cu luare-amintefald de noi insine esteun picat. unul cale isi

.{:l. puneputernicpeceteaasupranoastr[. S[ nu-l trecemcu vederea.sI
ne izblvim de el prin c[in1i. Suntemneatenti,imprristiati.nu numai acasl,ci
;i la bisericl. ,,Simone,Simone,iatd Satanav-a ceruts[ vii cearni ca pe grAu;
iar Eu M-am rugat pentru tine si nu piari credinra ra" (Luca 22 3I-32).
Vinovat de neluarea-aminte
estediavolul si feluritele noastreinchnatii vicioasesprecele ale vielii pdmdnteqti,iar cauzaestepulina credintii.Cum putem si i ne impotrivim? Prin rugiciune sArguitoare"
1 lnica meafericirepe plmdnt imi estedatirde lisus HristosDomnul.
L,/ cu TatIl si cu SfAntulDuh, iar, dupl Dumnezeu.nu am pe pdrnAnt
nimic mai scumpdecAtsufletul omului, care pretuiestemai mulr ca orice (si

145

estefiresc si fie asa).Omul esteo fiint[ de inestimabild

valoare.pentru mdnlui,_insusidornn"r"u ;
cer. Domnul ii oferr omului drept
:u'T
"";;;;'lin
si biuturd Preacuratulsdu
preacuratulSiu Sdnge(adicdpe
Trup
si
Sine
fnana.
Insusi,tot) numai ca sdfie fericit, numaica si nu piard.
routJ roadelepdman_
tului, comoriletuturorcelor trei regnuriale pim0ntului,
le-a dat in stlpanirea,
in folosintagi spre bucuriaomului. prin toate acestegeneroase,
neasemuite,
nemdsurate
daruri,DgTnyt qi-aardtatsi isi aratl nem[iginita dragostefald
de
neamul omenescsi fa$ de fiecare om. Si urmim si ioi pilda-dragostei
;i
indurdrilorlui Dumnezeu;si fim pe c0t ne estecu putinli
milostivi cu inima
qi indurdtori,,precumTatil nostouc"l ."r"rc miloitiv
este,,(Luca 6, 36).
ri ince p-artemi-as indreptaochii inimii - in sineamea,asupra
mea,
sau in afara mea -, descopdrpretutindeniputerniceraliuni pentru
a-I aduceDomnului mullumire si liudi. Mi se intdmpli
mai ales cdnd mi
cercetezpe mine insumi ;i cand qtiu cd trebuiesi mi infitisez
Domnului cu
cereri,cu mullumiri gi cu cuvinte de preamirire. Toatd puterea
inimii, toat[
lumina ochiului acesteiavin de la Dumnezeu:vigoarea trupurui,
cele ce
sus{insi slujescexistenlatrupeasci vin de Ia Duninezeu.pretutindeni
v5d
slavd,slavaneperechea Dumnezeuluimeu, nimic nu aflu in
mine cu care sr
md laud, ca ;i cum mi-ar aparfine.Mrrire celui ce imi di tirie!
Mrrire celui
ce lucreazrcu mine gi inliuntrul meul fiindci nimic din ceea
ce am nu-mi
$i
apartine,ci vine de la Dumnezeu,de la cea mai micd pornire
spre bine a
inimii pdnd la gandul sf0nt si luminos, firi Dumn"r.u .u nefiind
decnt un
nimic, un riu mai rdu ca tot riul, sunt mai mult decdtindreptilit si vin grabnic in fata lui Durnnezeucu orice cerere.Dar mai alesmi simt indemnat
sd-I
multumescpentru Preacurateleqi De-via$-ddtrtoareleSale Taine _
Trupul
si sangele Sdu.Pentrumine, ele inseamni totul. preamiresc
cu ardoarepe
DumnezeuEi pe Iisus Hristos Domnul, pentrunegriita sa iubire fati
de noi
smeritii, iubire ce ni se arati in SfinteleTaine.
emdsuratreste cinsteade care se bucuri omenireaprin faptul ci
poate si-qi deschiddgura inaintealui Dumnezeu,s8-I vorbeascd.
s5-I faci rugiminli in privinla nevoilor sale,sd-I mullumeasci pentru
face_
rile.debine, s5-L preamrreascipentrunegrditasa bunitate si fie
convinsi
;i
ci jertfa sa de multumire qi de liudi va fiprimiti de Dumn Lzeu,cd,cele
mai
bune,mai duhovnicestiEimai mdntuitoarecereripentrusufletele
noastrevor
fi negreEitsatisficute.$i in aceastiprivinli. omui estesituat nemdsurat
mai
presusdecdttoati creaturasensibil[ gi insufleliti. Nici
unei altei fdpturi nu
i-a acordatDumnezeuo asemeneacinste,desi toate au un mod
specific de
a-si exprimanecesititilefiresti, fiindcd scriseste:
,,puii de corb il cheami pe
El" (Psalmul146,9). si ne folosim de aceastdinittr cinstepentru
a bine_
merita noi in;ine de la Domnul o si mai inalti cinstire,chemarea
la cele de

r46

Sus.Deplinanoastrdslavdesteacoloin cer; pentruadevdratiicregtini,aici pe

pdmdntincollescdoar mugurii ei.
T ntreaganoastrl fiin$, materiall ;i spirituali, cu toate cele ce sunt in
Iea, comunic[ si se unestecu harul Domnului - unindu-se.chiar. cu
insusi Domnul - cu ajutorul unor elementepalpabile:astfel,p0ineagi vinul
se fac Trupul qi SdngeleDomnului, fiinta sa vizutd: Bisericasefacecasasa,
pe SfdntaMasi, tn altar,stI nevizut insusi Domnul, ca un impirat; pe Cruce
ni Searatd,intr-un fel, cu trupul, ristignit; prin Crucefaceminuni, vidindu-ti
prin ea putereadititoare-de-via1i.Domnul se afld in universca intr-o bisericd, intreg,in orice loc, neingridit in spaliu,intotdeaunamai presusde orice
spatiusi de orice timp. Vi separede necrezutcI Domnul poatesdne uneasci
cu Sine, cu putereaSa, cu harul Siu mantuitor, prin elementemateriale?
Mirali-vI mai bine de modul cum a unit Domnul in om chipul Siu cel dumnezeisccu materia,cu pimAntul, cu pulberea,cum a flcut ca aceasti ,,pulbere" si poati sd gdndeascisi vorbeasci,s[ rispdndeasclin juru-i buna
mireasmda blAndetii,adev[rului, iubirii si si faci, in comun, atAtealucruri,
pe drept cuvdntminunate.Mirati-vi cum aceasti,,pulbere"inchidein sine si
atdtea,,suflete"
necuvAnt[toare.
fiecarecu modul sdude a fi inzestratecu un
fel de intuifie,carele di setede via1i,putinfade a se bucura,simtulde autoconservare,pricepereade a-si obtine hrana. de a-si asigura cele necesare
pentru o existen![ feriti de primejdii, de a-si cre$teprogeniturile,de a sti
foarte bine cum sd se apere.Minunafi-vi cum toate sau aproapetoate corpurile inerte,neinsufletitesuntlegateintre ele printr-o fbrtd insesizabild,,carc
fie c[ punein miqcaremaseenonne(precumcorpurileceresti).fie ci transformd materiain forme de o frumusetedesivdr;it6, pistrdndu-leinsii aspectul general(vegetalia!).Minuneazi-te ci atAtaenormi diversitatede forte a
fost creati de DumnezeuAtotputernicul,El insusi lucrdndprin toateforlele.
Dupd cum la Dumnezeu- Cel ce face minuni - totul esteminunat,intocmai
gi in credinfd,minunatestetotul, desi nevizut, dar lucrdndin mod real.
curati cu inimavor vedeape Dumnezeu(MaIei 5, 8), Dumnezeu
/-ri
\-, esteochiul atotvizitor, asemenea
soarelui,inzestratinsi cu ratiune,
stflnddeasupralumii gi pdtrunzdndcu ,,ochi" rationalin gdndurilesi in inimile oamenilor,luminAnd toatd creatura.Sufletul nostru este ochi din ochi,
vederedin Vedere,lumini din Lumin[. Dupi cidereain picat insd,,,ochiul"
nostru- sufletul a fost atinsde ,,albeata"picatului. vindecl-ti aceastirboali
Eivei puteasd vezi Soareleraliunii, Ochiul atotcuprinzitor,infinit mai luminos dec0tsoarelede pe cer.
A $ucum se intAmpll adeseasi in viati. c0ndomul una are in inimd
.tlLsi alta pe buze, ardtdndu-seprin aceastaduplicitar, duplicitatea
aparenu arareori qi in timpul rugiciunii in fata lui Dumnezeu,cel ce cu-

r47

noa$tetaineleinimilor omeneqti.spui ceva ai altceva

in inimr ;i in g6nd.
Ei
Dacr insi. asa cum se int0mpld rnai des, chiar
daci infelegi rugdciuneaqi
mediteziasupraei, dar nu trlieqti cu inima ceeace citesti,
rimAn6ndcu totul
insensibil.neficOndaltcevadec0tsi arunciniste
cuvinte in aer,inseamni ci
te minti pe tine, crezdndcd o asemenearugdciune
ar putea fi plrcuti lui
Dumnezeu.ce ciudati, picrtoasi, rilirniciel Rodul qi
mdrturiacdderiinoas_
tre. De aici arn puteacredeci inimii ii std in obicei
si mintd (Tot omul este
mincinos- Psalmul
atdtin rugiciune, c0t si in raporturilecu semenii,
!r5,2),
ci estestalpul minciunii.
cre;tinul Guui" sd se foloseascioe toate mijloa_
cele ca s5-sismulgr din inimr, din riddcini, orice
minciund,pundndin loc
adevdrulcurat. Si inceapdcu rugiciunea. fiindci
ea cere mai intdi de toate
adevirul, dupd cuvintele MAntuiiorului, care spune
ci cine se inchind lui
Dumnezeutrebuiesd se inchinein duh in adevdr(Ioan
4,}4).Inima si_1i
;i
vorbeascicu cuvinteleadevdrului.invd$nd si spunem
adevarulcu inima, in
timp ce ne rugim' nu ne vom mai ingidui s[ minlim
nici in viati. Rugrciuneasincerr, sau adevaratr,cea .u.. n" curild
inima de minciund, ne va
apira de minciunr qi in relaliile obisnuitecu oamenii.
Cum am puteainvrta
sd spunemadevlrul in timp ce ne rugim? Trebuie
sI aducemfiecarecuvAnt
al rugiciunii in inimi, si-l asezim acolo, sd-i simlim
cu inima adevirul pe
careil cuprinde,sd constientizram
cd ceeace ii ceremlui Dumnezeune este
absolutnecesar',
precum Ei faptul ci inima noastri trebuiesi-I mullumeascr
iui Dumnezeupentru nenumiratelebinefaceride care
ne-a fdcut parte, s[-I
aducr laudepentrumrreala,preainfeleaptaoperd
a creatieiSale.
ufletul, cel ce mi definesteca om, trdieqtenumai prin
Dumnezeu,
numai in unire cu El. Iar cdnd se despartede El, suferi.
viata sufletului meu se alcituiestedin lumeacapacitililor mele
suflete-sti,
t"u;;';";;
provenindnumai de la Dumnezeu.Existi, intr-adevir,
si o,,lume,.a trupului, una in;elitoare, preludiul furtunilor carese isci
in suflet.Despreaceastd
lume spuneaDomnul ci ,,va veni pesteea pieirea"
,,si sciparenu vor avea..
(oamenii) (l Tesaloniceni5, 3). Lumea spirituali,
."u .ur" provine de la
Duhul lui Dumnezeu,sedeosebeste
ca de la cer la pdmantde rumea,,crrnii,,,
a trupului. Este o lume cereascd,creati pentru ca si
domneascdin ea fericirea' Pacevour, le spuneadeseoriDomnul ucenicilor
sii, lisdndu-le pacea
sa, iar apostoliipropoviduiau credinciosilorpacea
lui Dumnezeu,le frceau
uraresi se bucurede pacealui Dumnezeuca de
bunul de cipetenie,tocmai
fiindci_ea' aceasti pace ii este sufleturuinostru vialr
;i mrrturisesteunirea
sufletului cu Dumnezeu.Daci sufletul nu are pace,
se tulburd, tulburarea
fiind proprie tuturor stirilor pdtimase,ea fiind in acelasi
timp si o dovaddci
in inima noastri lucreazd,
dusmanulm0ntuirii.
148

redinta este cheia de la comoaralui Dumnezeu.Ea se poate afla

intr-o inirn[ simpll, bun5.iubitoare.,,De poti crede. toaresunt cu
putintl celui ce crede"(Marcu 9.23). Credintaestevorbirecluhovniceascii;
cu cdt i se dezleagdmai u;or limba, cu atit niai bogatfdsnescdin ea izvoare
dumnezeiesti.Cdnd ea se exprimd liber, intocmai ca vorbireaobisnuitii.nu
va fi afectatdde neincrederesi necredinti.Daci te lasi cuprinsde necredinti.
comoarabunit5lilor dumnezeiestirim0ne zlvoriti pentrutine. Cu cdt crezi
mai tarein atotputernicialui Dumnezeusi iti deschizimai mult inima, cu atat
mai induritoare ti se va deschideqi tie inima lui Dumnezeu.,,ToatecAte
cerefi,rugdndu-v[,si credegici le-a1iprirnit si le veti avea"(Marcu 11,24).
oameniisunt suflareqi flpturi a unicului Dumnezeu.vin de la
Toti
I Dumnezeuqi se vor intoarce la Dumnezeu,ca la oblrsia primordiald. ,,$i ca pulbereasd se intoarc[ in pimAnt cum a fost, iar suf'letulsri se
intoarci la Dumnezeu,Care l-a dat" (Ecclesiastul12.7). \rorn f"i,.piirtasi
dumnezeieqtiifiri, scipdnd de stricdciuneapoftei celei din lunte" (l Petru l.
4). Ca unii carese trag dintr-unsingurom. estede la sineintelesci oamenii
trebuie sd trliasc[ in iubire reciproci. aviind grijir unii de altti. si ci nu trebuie si-i despartiegoismul,trufia,riutatea,invidia,zgArcenia,
incomunicabilitatea,pentru ca toti sdfie una (Ioan 11,22). Luati aminte la furnici currr
trdiescin ,,prietenie",saula albine,sau la un stol de porurnbei.de stlincute.
de ciori, de gdgte,de ra!e,de lebede,de vriibii; c[utati la o turm5 de oi saula
o cireadi de vite Ei vefi constataacelaEilucru: un atasamentreciproc.Glndifi-va la imenselebancuriin care se adun[ unelespeciide pestiin rnlri si irr
rduri, cdrorale place sI umble in colonii numeroase,clt de legati sunt intrc
ei. Gdndeqte-te
cu cdt zel se apIrI, se ajutl gi se iubescintre ei si te vei rusin:i
falI de niqtenecuvdntitoare,tu, carenu trliesti in iubire $l care faci tot ce rtl
sti in putinll ,,s[ nu porli sarcina"(Galateni6, 2) altuia.
qr milostir'; rJeaceastaiti rl:;,
umnezeui1i este1ieindelung-r'dbd[tor
seamade mai multe ori pe zi. Fii ;i tu indelungribCiitor'5i rnilcrti".
fali de fralii tdi, indeplinindcuv0ntulapostoluluicare,vqrrhinddespredragoste, puneinaintede toateaceasta,,Dragostea
indelungrabda";.,drag(,rstea
este
binevoitoare"(1 Corinteni13,4). Tu ai vreaca Domnul si te rnlnefriecu clragosteaSa;mdngdieEitu inimile altoracu iubire gingagl si cr"rpufia"rcblfrnd;i.
umnezeueste dragoste,este fiinla cea mai induriitoare,mai inteleaptXqi mai atotputernicl.De aceea,cei ce I ..eroagii sit creacl[c[
Stip6nul le va da cele bune ;i de folos, asacum poateda numai Dragostea;i
cum Cel indurdtordi cu toati indurarea,Cel inteleptcu toatii intelepciunea;
cum Cel atotputernicd[ cdnd Ei unde nici nu te a$tepti.
149

divine,al celebrdrii
rainelorsi al rostiriirugrciuI:,fiTp"y]serviciilor
rnrlor,
fii increzitllprecum
copiiid,aucrezare
pdrintilor.
t{u-i ulta
cei ce iti suntcdlduzd,:.sfinfii
plrinli - ficlii alelumii,luminatide pe
Duhul

sfdnt.Arati-te intocmaica un copil:simplu,increz[tor,

,ru pun" ra indoiali
celeale lui Dumnezeugi vei ti fdri,griji.
,,Nu ui i;fiiifi cum sauce veri
vorbi,cdciseva da vou[ in ceasulu."ra." sr vorbili.]iirioJ""
*i;;#i
carevorbili, ci DuhulTatilui vostruestecare vorbeqte
int* uoi;;oil";;i'i;;
19-20).De multd vremeDomnulv-a scutitde aceastd
preocupare,
v-a luat
aceastd
grijd,invrtdndu-ipe purtitoriide Dumnezeu
preflii, cu DuhulSf0nt,
cum sd cuvdntezeDomnului,in timpul serviciilordivine,
al sdvdrsirii
Tainelor,in diferite^i.g19ju.-1ale_vieliiundese.". rpur"
ruie"l""jffi;;
dobandirea
binecuvdntrrii
celeide sus.Ar trebuisr ne fie uEorsdnerugdm.
Dar vrijmagulcauti s[ ne puni piedici.ce pot insemna
insdacestepiedici
pentruo inimr statornicit[in Dumnezeu?
Din picate,atatatimp cdtnu vom
fi in Dumnezeu,
cdtnuvom aveacredin$nezdiuncinatd,
catr;n'an"m
depatimileviegii,c0ttimp minteane va'fi orgolioasiqi carcotaga, regati
chiarEiin
sfantagi neprihinitalucrare
a liturghisiriisaiin sevarqirea
qi impdrtdsirea
cu
StinteleTainediavolulnu va incei-a
si ne tulbure.
estecu putin!5,blind, smerit,poarti-tesimplucu ro[i,
rtrlt:I^:..1i1i
consrderdndu_-te,
firi fdllrnicie,in privin{astrrii duhovnicesti,
mai
preJos
decdtto1i,adici cel mai pdcdtosgi mai neputincios.
spune:dintrepi_
citosi,cel dintaisunteu.Din trufiesenasteemfaza,modul
de a te purtane_
sincer.;irececu toli cei pe careii consideriinferioriqi de
la carecrezicdnu
potiobtinenici un folos.
at derepedesuntemgatasi facemrdurqi catde anevoiene
indreptdm citre,bine!Ag vreasi-mi arit bunitateafati d".inluu.ur"
mi-aficut un rdu si si mi-o confirmprin fapte,au, inuint"
de a-mi induple_
ca inima sprebinesimtci nu mi lasi rrutaieadin mine,
md strdpunge
ca o
sigeatdde foc, imi pdrjoreqte
miruntaiele;a; vrea s[ fiu ingrduitor,dar
inaintecarrbdareagi ingiduinlasd-gigiseasciioc in inima
mea,md enervez
si freamdtde neribdare;a$ ur.u ,i f]u smerit,dar simt
cd in mine trufia
driceasciestein largulei; a$vreasdfiu politicos,dar
c6ndar trebuisi md
ardtastfel,devingrosolan;asvreasdnu fiu iubitoro" urginli,
sr fiu mirinimos,dar arghirofiliagi zgarceni
a aparin mine la cea,riui 11,i.aocazie,ca
niqtelei fldmdnzi,carecer de mdncare,
mugindinspiimdntdtor.
Ag vreasi
fiu simplu,increzrtor,dar vicleniagi indoialaimi rid
inima;a$vreasd fiu
concentrat
in mine insumi,atent.cucemicin a-t stuji pe atotstepanitorul,
dar superficialitatetea
gi ,,imprd;tierea,.rnimii
mi-auiuut-oinainte.Aq vrea
si nu md mai supunpatimiloi,si mi ablinde la mdncare
si bduturdmulti si
bund"
dar

cdndmi aqez
la masi,caunnevotni" ,""i'ii r"" ffi;ffi;i
"e
150

hatdrul. lisandu-md prins in plicuta lui captivitate,mancdndEi b0nd, cu

nepdsare,mai mult decdtimi cere organismul.Licomia si nestdpdnirea
imi
blocheazddorinla de a fi nep[sltor fali de mdncaresi biuturd. sunt asemenea slibinogului care azdcuttreizecisi opt de ani si, ori de cite ori era adus
la scllditoarea oilor, cea care vindecaprimul bolnav care se cufundain ea,
dupi tulburareaapei de cdtreingerulDomnului,,,pdni veneael, altul se coborainaintealui" (cf. Ioan 5, 7). Atunci c0ndeu.sliblnogit de plcatelemele,
imi adun toate fo4ele, adun0ndu-md;i in mine insumi. cu gindul de a mI
,,cufunda"in Dumnezeu,pentru a md schimbain bine, vine altul inaintea
mea si-mi strecoariin inimi picatul, diavolul mi-o ia inaintein propria mea
casd,in scdlddtoarea
inimii mele, neingiduindu-misd ajung la Domnul - Izvorul de api vie - s[ mi cufund in baia curititoare a credintei,smereniei,
zdrobiriiinimii si lacrimilor.cine mi va vindeca?unul Iisus Hristos.cind
imi va vedeasinceraqi neclintitadorinti de a-mi vindecaslibiciuneasufletului, cAndva auzi cdt de fierbinte mi rog pentru aceasta,imi va spune:,,la-ti
patul tdu si umbli" (Ioan 5, 8). $i atuncimi voi sculadin patul de boalda
sufletuluisi voi umbla,adicdprin bunitateaDomnuluiimi voi puteainvinge
lenea,patimile,slvArqindapoi toatl faptaceabuni.
f n timp ce te rogi, pdstreazio prtrunsi, chibzuitdsi extremi smerenie.
I Nu uita ,,cine"vorbestesi ce spune,indeosebicAndzici Rugiciunea
Domneasc[- Tatil nostru.Smereniaimpristie viclesugurilevrijmaqului. o,
cdtdmAndriezacein noi! ,,Astao stiu" sau,,deastanu am nevoie", ,,astanu
mi priveste",,,astae de prisos",,,flumi simt vinovatcu nimic". Ce degtepti
ne credemsi ce siguri pe sine!
p [catul, patima,diavolulschimbi intr-o clipi fataomului:din unaluI minoasdin unaintunecoas[;din unaplini de de bunltatein unacrispati de ur[. Se poateobservasi aici cdt de mult preluiestesufletulin cunoastereaomului. Despreo actriti se spunecd poatesi-si schimbeindati expresia fetei, ci poaterealizatreceriextraordinarde rapidede la un sentimentla
altul, ddndu-leexpresieprin mimici. ce-ar fi de mirare in asta?De ce n-ar
fi capabil sufletul omului gi de asaceva?intelegemde aici ci sufletul omului poateda felei indati o alti expresie,o poateschimbapin[ la a o face de
nerecunoscut;
s[ nu poati oareCreatorulsdfaci tot ceeace doreste,din orice
materie,ca Unul ce estepretutindeni,pururea-fiitor?
1r and te rogi, spune-tiin inimd acestecuvintecaresi te aperede gdnlv,duri qi pasiunivrijmase: ,,Doamne,toatevin pestemine!,.Agijderea in toate situatiile,cAndte asalteazd,
patimile, cdnd esti constr0nssd pliitesti tribut unor necazuri- boli, sup[rdri, nenorociri,nipaste, spune:,,Toate
vin pestemine, Doamne,singur nu le pot tine piept, nici ribda nu pot, nici
depaqisauinvinge greutitile. Putereaimi vine numai de la Tine,,.

151

aci de cel ce se va ru;ina de Mine de cuvinteleMele in neamul

;i
l^t
,,\-,acesra desfrdnatgi plcitos;i Fiul omului se va rugina de el..
(Marcu 8. 38). o ruqinevrednicl de rot disprelullDiavoleasci!
vine din hiurile intunecimii si duhorii diavolesti.Si ce mulli suntcei ce s-aumolipsit
de
eal Mulli nu-;i dau seamacdt estede amigitoare cad in robia ei, sprepie;i
irea sufletuluilor! De pildd, gazetani,autorii de articolede ziar.scriu, sciiu,
nu se mai oprescdin scris. Desprece nu scriu oare?Nimic nu le scapd,se
ocupl de toate.DespreDumnezeu,despreIisus Hristos MAntuitorul,diespre
Bisericr, despreslujbele gi sirbrtorile biserice;ti, despreinvierea in tr;p,
desprejudecata lui Dumnezeu,despreviata de dincolronimeni nu sufli
o
vorbd.,,Nu e domeniulnostru,nu e treabanoastri! Noi suntemai lumii, vorbim in numelelumii, de aceeane si citeste ne asculti lumea...Daci vom
Ei
incepesd vorbim despreDumnezeu,n-o si ne mai citeasc[ nimeni. in acest
chip, scrisul ,,lumesc"este str[in cu desrvdrqirede duhul crestin, se ruEineazd.
de duhul lui Hristos.
iavolul facein aEafel incdt in loc si ne ridicdm impotriva lui, ne inlJ deamni mintea si se preocupede plcatele aproapelui,ca si ne inrdiascr EisI ne alateimpotriva lui, si ne faci si-l dispretuimgi si-l duEminim gi in felul acestasdne indepirtim nu numai de aproapelenostru,ci si de
Dumnezeu.De aceease cuvine si dispreluimpicatele, greqelile,"-"nilor,
nu pe cei ce le-au sivarqit, imboldili fiind de diavolul, din slibiciune saudin
deprindereproasti. Pe aproapelesd-l compitimim, cu bldndete,cu dragoste,
si-i deschidemochii ca unui uituc,ca unui bolnav,ca unui captiv nevolnic
al picatului. Fiindcariutatea,disprelulfa$ de aproapelecizut in gresealdnu
fac decdts5-i agravezeaceluiaboala,uitarea,captivitateaspirituali,
nu si le
diminueze;in acelasitimp, ne fac si pe noi obsedali,bolnavi,prizonierii propriilor noastrepatimi si ai diavolului- cel vinovatde ele.
ol pdcatulvine de ia duhulriutdlii; cel ce se afli in picat esterobul
T
I pdcatului,sfAsiatde pdcat.de aceeafala de cel c[zut in picat fii tdri
rdutateqi nu pestemisuri de aspru.cunoscandu-ineputinfa.Compitimegte-l
pe picdtos ca pe un bolnav,ca pe un riticit care orbeciie prin iniuneric,
sau
ca pe unul legat cu lanturi de fier, sau ca pe un smintit, fiindci toate aceste
,,definitii" se potrivesccelui ce a greqitsaugrefe$te,afldndu-sesub actiunea
patimilor. omul trebuie pizit prin toate mijloacele sd nu-l atingi vipaia
pdcatului,sr nu-l intunece,si nu-l inllnpie, si nu-l duci pe pat de boali.
e-amobisnuitintr-atdtcu lucrareamainilor lui Dumnezeu.incdt am

r \ inceputsi nu o maiprefuimcumsecuvine.chiar si pe om - supremacreafiesi minunea inlelepciuniiqi bunrtltii divine- nu-l prefuimnici pe

departeasacum s-arcuveni.Privestepe oricareom, fie de-alcasei,fie striin.

152

ca pe o noutateperpetudin lumealui Dumnezeusi ca pe cea mai mare minune a infelepciuniigi bun[ti1ii divine. Faptulci te-ai obignuitcu prezentalui
sd nu-!i fie un motiv de a-l subaprecia.Respectl-l si iubeste-lmereu,nestrimutat, ca pe tine insuti.
f n naturdadie uneori un vant cildicel, aromitor,care i1i mdngaiesi ?ti
r pdtrundepldcut Ei ugortrupul, iar cerul estesenin.Alteori batevdntul
rece care i1i provoac[ o senzaliede frig si de apisare,i1i intri in oase,iti face
o piele de giinl qi tot atunci cerul gi pimdntul se intuneci. sau, firi nici o
adierede vint, aerul poatefi cald saurece,te poate incdlzi saudimpotriv[, si
te facl si dirddi de frig. A;a se intdmpli si in viata duhovniceasci:uneori
simtim parci in suflet o boarelin5, pldcuti, carene incilzeqtesi ne invioreazd, ne usureazdgi ne lini;tegte; alteori. inima ne estecuprinsdde o suflare
grea, ucig[toare, iar sufletul ni se cufundi parc[ intr-o beznrade nepitruns.
Cea dintAi stareestede la Duhul lui Dumnezeu,a doua,de la diavolul. Trebuie si ne obiqnuimcu amindoui. in primul caz,sr nu ne trufim, in al doilea,
si nu ne descurajdm,s[ nu disperim, si alergim cu gribire la Dumnezeu.
acd oamenii n-ar fi creati dupi chipul lui Dumnezeu,El nu s-ar fi
intrupat din PreacurataFecioari. O, c6t de sus este asezatdfiinta
noastrd,gi tn creafie,qi in iconomiardscumpirdrii! Prin intrupareaFiului lui
Dumnezeudin PreasfdntaFecioari Maria, Dumnezeus-aunit cu adevirat cu
oamenii. ,,Stipdni, care pe Dumnezeu-Cuvdntulcu oamenii, prin sllvitd
nastereata, L-ai unit gi firea cealepldat[ a neamuluinostrucu cele cerestiai
impreunat-o" (Rugiciune cltre PreasfdntaNdscltoare de Dumnezeude la
PavecernilaMare). slavl tie, ceeace te-ai invrednicit de mirire de la toati
creaturacea rationall, fiincd fi-a dat Dumnezeuasemeneacuritie si asemenea har gi cI ai putut, cu bunivoinfa Dumnezeu-Tatiluiqi cu lucrareasf0ntului Duh, sd dai trup Fiului lui Dumnezeu.invredniceste-nesi pe noi, Stipdni, sd dobdndimcur5lia sufletului si trupului, prin impirtSgireacu DumnezeiestileTaine ale Trupului qi SdngeluiFiului Tiu.
prin intrupareaSa, Domnul a intrat in cea mai apropiati relalie cu
I omul. Ce minune!Dumnezeuinsusi se unestecu omul. in aceeasi
persoand!DumnezeuS-a ficut trup. ,,CuvdntulS-a ficut trup" (Ioan l, l4).
Dumnezeuinsugi a mdncatdin mdncareanoastri trupeasci,a biut din b[utura noastrd,a statculcatin iesle,a locuit in cas[... Cel neincdputin ceruri a
umblat pe pimdnt, pe api, in vizduh, a,,mersla cer" (FapteleApostolilor 1,
l0), a fost bitut in cuie pe lemn...intreg p[m6ntul, apele,aerulau fost sfintite
de Fiul lui Dumnezeuficut om; de aceeasi iubegteDomnul pimAntul, vremelnicul loc de vieluire a omului, silasul neamului omenesc,fiindcd este
locul in careaviefuit El insuEiprintre oameni.Dar mai dragi ca orice ii sunt

153

oamenii,al ciror suflet si al ciror trup le-a primit, unindu-le

in persoanaSa
gi, cu deosebire,
crestinii.El estein ei; ei suntin El.
lucrul cel mai de dorit pentruom? sd fug[ de picat, sd obC l..."",rje
\-, tlna lasareasi iertareapicatelor, si dobandeascisfinlinia. De ce?
Pentrucr pdcatele,gu- sunt mandria,purtareaproastrfa{i de
oameni,neincredereariutrcioasi, iubirea de agonisire,avariiia,invidia
celelalte
ne in_
;i
depdrteazd,
de Dumnezeu,Izvoruf vietii, ne inclepirteazdside oameni si ne
supunmortii sufleteEti,in timp ce purtareablandi, smeritd,
lipsitd de rdutate
fa[5de toti oamenii,chiar si fa[d.de vrdjmasiino;tri: sinceritatea,
neagonisirea,
deprindereade a ne multumi cu pufin si cu strictul necesar,generozltatea
in
toate,solicitudineaqi alte purtiri si faptepozitivene unesccu
Dumnezeu,iz_
vorul vietii, qi ne fac pldcutioameniloi.Di-ne, Doamne,sd putem
evita cu desdvarqirepdcatul,sd ne obi;nuim a face tot lucrul bun cu harul rdu.
Fdri de
Tine,StipdneDoamne,nimic bunnu putemface,noi,,rii fiind..(Matei
12,34).
u._acinevang u{1te, ne prive;te cu invidie, setrufegtein fafa noas_
T)
rJ tra, nu treb-uiesi-i rispundemcu ur[, cu supirare saucu trufie, asa
cum obignuiestesd faci firea noastrdcoruptr, ci si ne fie mild de
acela,ca
de unul cuprinsde vipaia iadului gi de moartesufleteasci.si ne rugim pentru el din strifundul inimii. ca si-i impristie Domnul beznadin suflet,
si_i
luminezeinima cu lumina harului Siu. Patimilene innegureazdmintea
si din
aceastdpricind nu ne mai dim seamac6t suntde absurde de necuviincioase
si
faptelenoastre,dar cdndDomnul ne trimite lumina harului Siu, atunciparcd
ne trezim din somn si vedem limpede cdt de absurdesi necuviincioaie
ne
sunt gandurile,sentimentele,cuvintele.gesturile.Inima, pdni atunci invdrtosatd,ni se inmoaie, riutatea trece, in locul ei aparebunitatea, gingiEia,
solicitudinea.De aceea,dupi poruncaM6ntuitorului, trebuiesa ne iubim si
vrdjmasii: ,,Binecuvanta{ipe cei ce vr blestemi, faceli bine celor ce vd
urlsc" (Matei 5,44), fiindci si ei ne suntfra{i,loviti de orbire si de ritlcire.
lata pe care o trdim acum este o viatd de surghiunit, suntem
,,in
izgonire".Dumnezeu,,1-aizgonitpe Adam" (cf. Facerea3, 23) din
,'grddinacea din Eden". Noi toti trebuie si tindem cat putem mai stlruitor,
prin pociin{d qi prin fapte de desdvdrqire,crtre adevirata noastrl patrie.
Stipane, patria dorit[, ficdndu-ne iarr;i locuitori ai Raiului,,
,,Dd-neno_uu,
(Tropar). viata de acum este calea cea strdmtr a supdririlor,
lipsurilor,
bolilor. cu cdt esreea mai strdmtd,cu atdtputemfi mai convinsi
;imai siguri cd esteadeviratacale pe caretrebuiesi merge*; cu c0t estemai
largd,
cu atat mai mult ar trebui si fim convinsi cI ne ipropie de pieire. viata-de
acum este un rizboi_de fiecare zi, deopotrivi aspru si amar, cu vrijmaEii
mdntuirii noastre,indeosebicu duhurilenevizute, cele de sub cer ale idului.
carenu ne dau pacenici mrcar o zi, careuneltescnecontenitimpotriva noas-

r54

tri, aprinzdndin noi pasiuni qi dorinfe,de care vor sd ne lege la modul cel
mai direct. Nu uita deci c[ impotriva noastri se poartl o lupti perpetu5,cd
in aceastiviafl carene estesprepregdtireacelei viitoarenu ne estelisat timp
de liniste,de veselie,de distraclie,nici atuncicdndne impresoar[necazurile,
nici atunci cAndni se parec[ ne bucurlm de lini;te Ei suntemfericili, de pildi, cAndmergemla teatru,la serate,cdndne gdtim cu podoabesaune imbrdcdm cu haine frumoase,cAnd cedim poftelor desfititoare ale pAntecelui,
clnd ne invdrtim in dansuri vesele,cdnd umbldm cu echipaje (vehicule)
somptuoase
etc. Sd Etii,omule,ci atuncicdndte bucuri de toatepllcerile vieasupra
ta
apasi cea mai mare nenorocire.Tu eqti picitos, esti vrijma,sul
1ii,
lui Dumnezeu,eEtiin mare primejdie de a-!i pierde viala vesnicd,mai cu
seami dacl tr[ieqti nep[s5tor,nu faci fapte vrednicede poc[in1i. Asupra ta
planeazdmdnia lui Dumnezeu,mai cu seami dacd nu cauti si dobdndesti
prin rugiciuni de pociinfi gi prin indreptaremilostivireaCelui pe Care L-ai
jignit. Deci line minte c[ pentrutine nu esteacumtimpul desfltirilor, ci mai
degrabdal lacrimilor. Desf[tlrile ar trebui s[-[ fie rare Ei mai cu seamdcele
pe care!i le dau credin{aqi slrbdtorile duhovnice;ti.
T\ umnezeueste atotputernicafo4I care line toate lumile materiale,
l-l dar mai presus de aceastaeste fo4a preaminunat5,preabundsi
intru-tot-dreaptdCareline lumea spiritual[ - ingerii qi oamenii.Sub stipAnirea Sa sunt toate duhurile, paceaqi fericirea lor, ca ;i tdnjealasi suferinta
duhurilor rele qi oamenilorr[i.
neori, printr-o staresufleteasclimpur6, sumbri, copleEitide rlutate Il hulim pe Dumnezeu.Hulim pe TatIl, hulirn Cuvdntulgi pe Duhul Atotsfant,Mdng0ietorul.Dimpotrivd,cdnd suntemintr-o bunddispozitie
sufleteasci,capabili s[ aducemqi altora lini;te cu cuvdntul, ii sllvim prin
aceastape Tatil, pe Fiul gi pe Duhul Sf0ntMdngdietorul.,,Putems[ mdngdiem si noi pe cei care se afl[ in tot necazul,prin m0ngdiereacu care noi insinesuntemmdncdiatide Dumnezeu"(2 Corinteni1.4).
tottiitorul Dumnezeu.Atotliitor inseamni ci cuprindetoatd creatura, ceade susgi ceade jos. cearalionali ;i ceacaretrdiestela nivelul senzafiilorqi instinctelor,pe ingeri ;i pe oameni,cerul cu toatecite sunt
in el, pimdntul cu toatecdte sunt in el, mareacu toatecdte suntin ea; Atotliitor inseamni o cuprinderegeneral[ Ei individual5 (particular[) a intregii
creaturi si a fiecdreiadintre componentelesale. Sunt cuprinse,deopotrivI,
inima gi mintea omului ;i de aceease spune:,,Inima regelui in mAnaDomnului" (Pilde21,l). De aceeaspunapostolii;,,Nucd de la noi inginesuntem
destoinicisd cuget[m ceva de la noi in;ine. ci destoinicianoastr[ estede la
Dumnezeu" (2 Corinteni 3, 5). Daci harul lui Dumnezeunu va mai fi in
inima qi in minteamea,eu n-a; mai fi decdtpulberedusi de vdnt, firl nici o

155

tirie morald,inclinat spretot riul. Mintea qi inima mi-ar rdmanepustii,

mes_
chine,intunecate,
neputincioase.
.pecioara.Maria
este stipAnamultmilostivi a tuturor fiilor
Ei fiicelor
I .arnenilor. Ea insii;i - fiic[ a Dumnezeu-Tatdlui,cel ce
esteiubire,
N'Iarnra Dumnezeu-cuv0ntului.iubirea noastri nemdrginitd,
aleasalogoonici a Duhului sfant (iubireaceade o fiintd cu Taril sicu cuvdntul).
dum
s[ nu alergim cu grdbireIa Strp0nanoastri qi sr nu nidijduim
de la Ddnsa
toateduhovnicestile
bunltiti?
p ul. in.sufletdorintanestrimutati de a uri cdt pofi de tareprcatul: cu
r gi'dul, cu cuvantul,cu fapta,iar candvei filspitit de picat,
impotriveste-i-tebirbite;te si cu urr. Fereqte-teinsi ca aceastduri
si se indrepte
sprc persoanafratelui tiu pr-incares-aficut picatul. Urfute pdcatul
din toati
inima, dar pe aproapelecompitinreste-l;cauii si-i luminezi mintea,
roagd-te
pentruel celui Preainalt,care ne vede pe toli Care pune
la
incercare
ini_
Ei
mile ;i cele dinkiuntru ale noastre.,,in lupta voastri cu picatul nu v-ati
im_
potrivit incii pini la singe" (Evrei 12,4). nire ,l-1i inr[ddcinezi
in inimi ura
fali de picat. risti si cazi tu insuti in el, si nu o dati. Trebuie sr smulgi
din
ridrcini egoismul:tor picatur vine de la Lgoism.i.*ro"rr""
pdcatulse ascunde.ne face sd credemcd estesprebinel- nostru,ne f[giduieqte satisfactii
si liniste..,Rodulpomului estebun de mOncatsi plicut 6chilor la vedere
si
vrednicde dorit" (Facerea3, 6). Asa ne aparesi noul de fiecaredatdpdcatui.
acd ingerii pizitori nu ne-ar ocroti de viclequgurileriilor demoni,
6
lJ o. ce des am crdea din picat in p5cat,ce ne-ar mai chinui
atunci
dracii. careisi gisesc cea mai rnareplrcere in a-i chinui pe oameni,ceea
ce
se ?ntimplr atuncic0ndDomnul ingiduie ingerului pilzitorsi se indep
ilrteze
vremelnicclenoi, iar dracilor si lucrezecu uneltiri asupranoastri. Da,
ingerii
,,depace" sunt c:ilruze de nddejde,pizitorii sufletelorsi trupurilo, nouit .,
rnerelrlingr noi, aruncicandnu-i indeprrtim din proprianouit.i voin$, prin
josnice cedlri patirnilor, prin trufie, indoiall, necredinli.
uneori iti pare ci
si'r1i aieveacunr te acoperi cu aripile slavei lor nemateriale,doar
i[ nu-l
vezi. Gindurile, intentiilesi faptelebunevin de la ei.
1-1eseori vrrjnrasul ne otriveste si ne arde sufletul cu rrutatea sa, o
L-rf otravxcarene poatecuprindeinima ca o cangrenidaci nu ajungem
sr o respingenrcu sincererugiciuni de creciinti.si Du-rnnezeu,
cu iubleisa,
ne ,,imbolniveste"inimile, dar intr-altchip: ugor,dulce,nu arde,ci incilzeg_
te si invioreazi.
pocdintd.Pocdintarrebuiesd fie sincerdsi absolutliberd,sr
f)c'\py
rJ nu fie constrdnsdnici de timp, nici de rutind, nici de persoanacelui
ce primestespovedania.Altminteri n-ar fi poclintr. S-a spus:
,,pocdi1i-v[,cd

t -56

s-a apropiatimp[rd1iacerurilor" (Matei 4, l]). S-a apropiatinseamni ci a

venit ea inslgi, nu trebuies[ umbli sI o cauli; ea te cauti, cautdlibera noastri opfiune, adici: si ne pociim din toat[ inima si cu zdrobire de inim[.
,,Eraubotezafi- se spunedesprecei ce primeaubotezulde la Ioan - mirturisindu-qipdcatele"(Matei 3, 6). Adicd ei inqisi igi recunoqteauplcatele. $i
fiindci ruglciunea este, in primul rind, pociinli qi cerere de iertare a
picatelor, qi ea trebuie si fie negreEitsincer[ gi cu desivdrsireliberi, nu in
sili, nu impusi, nu fIcutI din deprinderesaudin inertie.Ruglciuneade preamlrire qi de recunogtin!5aEatrebuiesd fie. Recunostintapresupunein sufletul celui care s-a bucuratde darul cel de Suso deplini libertate,simtimflntul
viu al gratitudinii care si se reversede la sine pe buze: ,,Din prisosulinimii
gr[ie;te gura" (Matei 12,34). Rugiciunea de laudd (doxologic[) presupune
in omul carecontempl[ lucrareade infiniti bundtate,inlelepciune,atotputernicie a lui Dumnezeuin lumea moral[ qi materiali, uimire entuziasti qi, in
consecinli,trebuiesI fie cevaabsolutliber;i ralional.in general,rugiciunea
trebuiesi fie liberi $r^odeplin con$tienti,,descircare"a sufletuluiomului in
fata lui Dumnezeu.,,Inaintealui Dumnezeuirni descarcsufletul"(RugiciuneaAnei, mamalui Samuel),
Dentru ca ruglciunea noastri si fie mai curati si rnai fierbinte,
I Domnul ii ing[duie diavolului si ne ard[ chinuitormiruntaiele,pentru ca, simlind in noi o vlpaie striinl ;i suferind de ea, sd ne striduim si
aprindemin inimi, prin smeriti rugiciune, focul lui Dumnezeu,focul Duhului SfAntcare ne insuflefegteinimile.
umnezeuii inglduie vrijmasului si ne ispiteascipentru a ne pune
la incercare.ca s[ sporim in putereduhovniceasciin lupta cu vrijmaqulqi pentruca s[ putem vedeanoi inqinemai bine citre ce inclinl inima
noastrd:cltre ribdare, credinlI, nldejde, dragoste,in generalcltre virtute,
sau citre irascibilitate,pu{ini credinfi, cdrteali, huli, riutate, deznidejde.
De aceeanu trebuie si cddempradi disperdrii,ci sd suportim deschisgi cu
ribdare atuncicdndsufletulne estecuprinsde bezn[, cdndpdtrundein inimd
un foc care ne istoveste,impingdndu-nesprenerlbdare gi riutate. Si indurim necazurileEi strdmtoririle, gtiind cd acesteane suntnecesarein ordinea
viefii duhovnicegtigi ci prin ele Domnul ne incearci si vadl daci nu def[imIm caleaceaadeviratd,ceaa sfintei credintesi a virtutii, saudaci ne lisim
ademenili,mergdndpe calea celui viclean. Suntem liberi gi trebuie si ne
intirim in credin$ qi in faptebune,gatasi,,ne dam qi sufletul" pentrua urma
caleacea adevdratd.Si cum am putea-oface dacdn-am fi pusi la incercare?
iavolul poatesi vatime ;i inima preotilor:cu lenevie,conformism
qi sterilitate,f[cdndu-i si nu propovlduiasc[ credincioqiloradevirurile Evangheliei,neexplicindu-lece inseamnda face voia Domnului. Tot

1,57

el lucreazi uneori in timpul rugdciuniiin inimi, supunAndu-si-o

prin indiferenfd,astfelincdt rugdciuneasi nu mai fie sincerd,ii ficutd de mdntuiall. De
asemenea,face ca inima si nu mai fie in staresi contemplein timp ce se
roagi mirefia desivarsirilorlui Dumnezeu,m[retia Maicii bomnului, a sfintilor ingeri, a sfintilor - oameniilui Dumnezeu.Diavolul esteasemenea
unui
spin riu, carecautl mereugi in orice loc si intepeochiul inimii, sd-l intunece, si-l faci si nu mai poati vedea;esteca o pulbereotrdvitd care pluteEte
necontenitin aerul minlii noastre,asezandu-se
vltimltor pe inimi, devorand-o ;i ?ntindnd-o.Acela;i lucru il face ;i cu unii profesoride religie, cirora le infrangeinima, fdc0ndu-le-ouscati, sterild,obtuzl, ca s[ nu mai poat[
predatinerelormlddite din via Domnului adevdruriledumnezeiegti,ca i5 nu
se poati adipa de la Izvorul dit[tor-de-via!6 al Evangheliei.
Q untem intr-un cerc profan de discutii. vorbe, vorbe, vorbe...De
...t.Jcele mai multe ori goale,in care nu se sufl6 un cuvdnt despre
Dumnezeu- Tatil nostrual tuturor -, despredragosteape care ne-o poaiti,
despreviata viitoare, rdsplatacereascd;de ce, oare?pentru ci oamenii se
rusineazisi aduci vorba despreDumnezeu.Dar ceeace uimestemai mult
esteci chiar oameniicaretrec drept evlaviosi;i drept ,,luceferi"in societate
arareorivorbescdespreDumnezeu,despreMdntuitorul Hristos, desprevaloarea timpului, despreinfiAnare,judecati, fericirea viitoare sau chinurile
vesnice,atat in cercul familiei, cdt Ei in acela al oamenilor de lume, iqi
Ei
petrec adeseoritimpul in discutii sterile,jocuri de societate,distraclii.
$i
aceastaseintdmpli tot pentruci seruqineazd,srainceapd
o asemenea
disculie,
temdndu-sesi nu devini plictisitori saucI nu vor puteasi o poarteei inqisi
cu sinceritate.o, lume desfrinati si picitoasi! Vai tie, ce vei face in ziua
judecatii obsteEti,in fafa nemitarniculuiJudecitorl
,,intru ale sale a venit,
dar ai Sii nu l-au primit" (Ioan 1, I l). Da, Domnul si creatorul nostrunu este
primit la noi! Nu-L primim in case,nu-L ,,primim"in discutii.Sau,iati, cinevaciteqteSfdntaCartesauzice rugiciuni cu glastare,dar oarede ce o face
in sil5, firi chef, de parci i s-ar impletici limba in guri? Nu din prisosul
inimii, ci fiindcr se simte stingherit,buzele-ipusrii de-abiai se miqci. De ce
oare?Din dispretulfali de lecturileduhovniceptisi fati de rugiciune, pe care
diavolul i l-a sidit in inimi, dintr-o falsi rusine.o, sirmanii mei oameni!Vi
ruginalide ceeace ar trebui si tineti la cea mai mare cinste! o, fipturi nerecunoscitoare,nirivite! ce chinuri meritati pentruo asemeneapurtare?
dnd vrijmasul nu reu$eEte
si-l abati pe crestinde pe caleam0ntuirii
lr--'prin supirdri, lipsuri, sir[cie si altele asemenea,prin boli si necazuri de tot f'elul, el se arunci in extremacealalti, ciutand si o foloseasci:
incearci s[-l faci si apuce altd cale, avand o sinitate perfecti, liniEte
deplind,viali de huzur,dar ;i o inimi nesimfitoare,nepisaresufleteascrfatd
158

de valorile duhovniceqtiqi fald de comorile vietii lIuntrice. O, cdt de primejdioasi esteaceast[a doua stare!Mai periculoasi decAtprima, decdtatunci
cdnd omul esteimpresuratde supdrlri, lipsuri, boal6.Fiindc[, aflindu-ne in
cea de-a doua stare,il uitdm repedepe Dumnezeu,incetim si mai simtim
mila Lui, alipim si dormim de-abineleacu duhul. ,,Dar mirele int0rziind,au
agipittoate gi au adormit. Iar la miezul noplii s-a ficut strigare:Iati. mirele
lui!" (Matei25,5-6). Cdnd avem supiriri, il
vine! Iesili intru intAmpinarea
clutim pe Dumnezeugi f[ri si vrem, cerdndu-Isi ne mintuiasci, simlim cd
DumnezeuesteDumnezeulmdntuirii noastre,ci El esteviata,respiralia,lumina qi t[ria noastri. Deci estemai bine pentru un creqtinsd tr[iasci in necazun, oricare ar fi eie.
respirdmcu Dup ugiciuneaesteo respiraliespirituall.Rugdndu-ne,
I\hul
Sfdnt,,,nerugim cu Duhul Sf6nt" (Iuda l, 20). Prin toateruglciunile bisericeqtirespiri Duhul SfAnt,asemeneaunui aer spiritual gi a unei
hrani si imbrlcdminteduhovntceascd.
lumini, foc duhovnicesc.
uhule Sfinte,noi to1i,creqtinii,suntemsuflareaTa, nlsculii Tii; de
altfel, qi prin cea dintii suflareziditoarein fata celui dintdi om noi
toti, toate neamurilepimdntului, suntemsuflareaTa, ndscutiiTai! Miluiegte-nesi zideste-ne,Duhule Sfintel Risipestecu suflareaTa miasmapdcatelor
Ei patimilor noastre,f[ si dispari mirosul cel rdu al p[cdtoaselordeprinderi.
6nd te rogi, line minte qi crede cu tlrie ci fiecare gdnd qi fiecare
cuvdntal t[u poates[ devin[, in mod sigur,fapt[. ,,Ci la Dumnezeu
nimic nu estecu neputin![" (Luca 1,3]). C[ ,,celce se alipeqtede Domnul
esteun duh cu El" (1 Corinteni 6, L7). inseamni ci qi cuvdntul Tlu nu va
rimdne firi folos. ,,De poli crede,toatesuntcu putinlI celui ce crede" (Marcu9,23). P[zeqtecuvdntul;el estede neprefuit.,,Pentruorice cuv0nt de;ert
pe care-lvor rosti, oameniivor da socoteal[in ziuajudec5lii" (Matei 12,36).
uv0ntulesteo expresiea adevirului; esteadevirul insuqi,existenfd,
fapti. Cuvintul precedeoricdreifiinfe, oriclrui lucru, ca qi Cauzda
existenteiacestora,a trecutului,prezentuluiEi viitorului lor. ,,Eu sunt alfa qi
omega-zice Domnul Dumnezeu- Cel ce este,Cel ce eraEiCel ce vine, Atot1iitorul" (Apocalipsa1, 8). Asa gl[suieqteCuvdntulAtotcreatoral Pirintelui.
in el - in Cuvdnt- sti cauzatuturor creaturilorprezentetrecutegi viitoare.
e ce d[m o atdt de mare gi de evlavioasi cinstireCrucii, de ce vorbim in rug[ciuni despreputereaei, amintind aceastadupd ce o
invoclm pe Mijlocitoareanoastr[ inaintealui Dumnezeu,PreasfdntaFecioar[ Maria qi puterilecere$ti,dar inaintede pomenireasfinfilor. iar uneorichiar
inaintede pomenireaMaicii Domnului ;i a puterilor ceregti?Pentruc[, dupd
patimile Mdntuitorului, Cruceas-a ficut semnulFiului Omului, adici ea il

r59

,'r'eprezinti"pe insu;i cel ce s-a intrupatsi a pitimit pentrumdntuireanoastrd, Fiul lui f)unu,'ezeu.HristosS-aadusjertfr pentrupicatele
noastre,inaintea Dufiuezeu-'fatilui. pe Cruce; pe ea prin
n._u m0ntuit de lucrarea
;i
"u
vrljmasului;cleaceeao cinstimcu ltAt clemareevlavie!
Fiindci le estecredincio;ilor armi puternic5.care ii izbiveste de toati r[utatea,
indeosebide
riutltile vriijrnasi
lor ncvlzuti.
upe cum lumina, aerul si apa stauimpreuni se intrepitrund si cu
;i
T)
l--' toate acesteanu se amestecd.prstrdndu-;i fiecare calitdlile,
rrma_
nAnd,adicii,lumina- luniinii,aerul- aer.apa- api, dar avdnd
toateaceeaqi
esentd.tot asa. intr-o anumitd misuri, si persoaneleDumnezeie;tii
rreimi
stauilltotdeaunaintpreund,neclespirtiteunelede altele:Tatil in
Fiul si Fiul
in Tatil ;i Duhul sfint. care purcedede la Tatil si intru Fiul se odihnegte.
ln acelasitirnp, fiecare Persoaniisi pistreazl propriile caracteristici.
Dumnezeu-Tatilesteneniscut,neflcut qi nu purcededin altcineva.Fiul
estendscut din Tatil, Duhul sfdnt purcedede la Tatil, iar firea celor trei persoane
esteaceeasi:Dumnezeirea,simpll (necompusi).comparatia se bazeazd,
pe
cuvinteleDornnuluinostru Iisus Hristos.care se numestepe Sine tumiia
Itu,ii" iar despreDuhul Sfant vorbesteasemrnindu-L cu stihia apelor.
,,cel
ce creciein Mine, precuma zis scriptura,rOuride apd vie vor curgedin p0ntecelelui. Iar aceasraa zis-o de,spre
Duhul pe care uu"ausi-L primeasci acei
ce credin El" (ioan 7, 38-39).il compard,de arem"nea,cu aerulsaucu v6ntul: ,,vantul suflr undevoiegtesi tu auzi glasullui, dar nu stii de undevine,
nici incotrose duce.Astfel estecu oricinee niscut din Duhul,,(Ioan 3, g).
sfinta Bisericr cintr despreDuhul Sfflnt: ,,desufli Acestasprecinevadupr
vrednicie,curind il ridicl din celede pe p6mdnt...,,(Randuialatnmormanidrii preotilor si diat;onilor,Antifon I).
poateda trup oricdrei ,,fiinte", fie ea animal sau plantd,in]-1onrnul.
r-l teemnl cum am imbrica noi o haini; ai luat material, l-ai cusut,
te-ai irnbricat, ,,M-ai imbricat in piele si in carne,m-ai tesutdin oaseqi din
vine" (Iov 10, I l). $i cat de diverssi de infinit este,,materialul,,dincarecreatorul ,,coase"imbricdminte, pe multiple si felurite,,croieli.,,fdpturilor Sale:
animale, pisrri, pegti, insecte,reptile. Iar pe noi, oamenii, imbrdca-ne-va
cindva in lumini ;i vom striluci ca soarelein imp[ri1ia Sa!
,,St[tut-aimpdriteasa(...)imbricatdin haini aurirri;i preainfrumusetati,,(psalmul
++, it;.
,,Atuncicei drepti vor striluci ca soarele"(Matei 13,43).Acum insi, suntem
imbrrcati in plmdnt, apd, aer, cildurr; imbricimintea noastr[ aceastaeste!
Cu cdti infelepciunesi perfec{iunesunt imbinateacestestihii in fiinfa noastriil Nu ne stingheresc,le suportim usor,sprefolosul nostru.o, preaingelepte
fi atotputemiceArtist! Artist Ditdtor-cle-viati, tot ce faci ru iste perfect,
160

fdr[ seaminde frumos,viu! Tu pofi da viali pi pulberii.O pui in migcarecu

putereaTa!
ucrul de clpetenie intr-o rugiciune si caretrebuie s[ ne preocupecel
mai mult estecredinfavie, limpede-vlzdtoarein Domnul. inchipuiegte-gi-Lstdndaieveainainteata si in tine si atuncitot ce ii vei cerelui lisus
Hristos Domnul, prin Duhul Sf6nt, !i se va da. Cere simplu, fird a sta la
indoiali, qi Dumnezeu,Cel ce poatesdvdr;i intr-o clipi cele mai mari ,simai
uimitoareminuni, dupi cum si semnulCrucii are putereuriagi, va face totul
pentru tine. Cere, dar nu numai cele ce-!i sunt tie de trebuinfl, cere pentru
tofi credincio;ii, pentru intreg trupul Bisericii, bunitili spirituale qi materiale, nu te izola de ceilalti credinciosi,ci stai in comuniuneduhovniceascicu
ei, ca midular al marelui trup al Bisericii lui Hristos qi ca unul ce iubegteintru Hristos pe cei dintr-o familie cu el. Tatil ceresciti va da 1iepaceaSa qi
indriznire citre Sine.
dnd te rogi, pdtrundecAt poli mai adAncin cuvintele rug[ciunii,
cauti si le simfi cu inima. ,,Nu-1iindeplrta minteade la ele, nu lisa
gindul sd-1izboare aiurea. DacI te rogi in timpul slujbelor divine, al siv0rqirii Tainelor qi ierurgiilor, in diferite ocazi,,,prinde-1i"inima cdt poli de
tarede cuvinteleruglciunii bisericesti,cu convingereaci nici unul dintre ele
nu este pus acolo firl rost, fiecare are putereasa, si ci in fiecare cuvdnt Se
afli insuqi Domnul, Cel in trei ipostasuii, Car" pretutindeneaeste;i pe toate
le tmplineste.Cugetd,a$a:eu nu suntnimic, totul vine de la Domnul. Si incd:
Dumnezeu-Cuvintulcuvdnteazdin mine. Nu trebuie si-mi fac nici o griji.
Spuseste:,,Arunc[ spreDomnul grija ta qi El te va hrini" (Psalmul 54,25).
p evistele si ziarele ,,profane"le citeqti cu uqurin![ qi cu plicere si
I\inclini
sd dai repede crezarecelor citite. Dar daci iei o publicalie
religioasi, sauo carte,mai cu seami dintre cele bisericeqti,sau,uneori,c0nd
ifi spui rugiciunile, simfi ceva ca o apisare in inimi, incepe sI te chinuie
neincredereaqi necredinfa,ai o senzatiede tulburare sau repulsie. Mulli vor
recunoastecd estea;a. Oare de ce se intdmpli asa?Fire;te, nu din cauzaconlinutului qi calitdlii textului respectiv,ci datorit[,,caliti1ii" cititorului, a inimii
saleqi - in primul rAnd- din cauzadiavolului, vrdjmaquloamenilor qi a tot ce
este sfdnt. El ne ia cuvdntul din inimd. CAndcitim scrieri profane, nu-l ,,deranj[m" cu nimic qi nici el pe noi. indatl ce lulm o carte duhovniceasci sau
cAndincepem sd ne gdndim la indreptareaqi mAntuireanoastrd,atunci simte
ci ne impotrivim lui, il enervdm,ii chinuim riutatea din el ;i se porneqteimpotriva noastri. Ce trebuie sI facem?Si renunlim la lucrul bun pe care l-am
inceput, la lecturi de folos, la rugiciuni? Nu! Sd ribdlm qi prin ribdare ne
vom m6ntui sufletul. ,,Prin rdbdareavoastri veli dobdndi sufletele voastre"
(Luca 2I,I9), spuneDomnul. Aceastaestevalabil gi in raportul teatru-bise-

161

ricd, sau sceni-cultuldivin. Afldndu-nela teatru.cei rnai mulli dintre noi ne

simfim satisflculi; la biserici, apisati, plictisiti. De ce oare?Fiindci la teatru
totul aremenireasi ne produci o pl[cere senzualiEiprin aceastadiavolul nu
se suplrd, nu se tulbur[, ci simte pldcere,dupd curn el insuqi ne oferi clipe
plicute. in sinea lui gdndeqt.uEu,,,Distrali-vd,prieteni,distrati-v[ oricum,
numai si nu vi se mai duc[ gAndulla Dumnezeu".in biserici totul esteficut
pentrua stimulacredinlaqi frica de Dumnezeu,simfdmintelecucernice,pentru a ttezi conqtiinfapdcatuluisi striciciunii noastre,iar diavolul ne seamini
in inimd indoiala,deprimarea,descurajarea,
g0nduriviclene,necurateqi hulitoare,inc0t omului i se face sili de sine,nu-qimai afli locul, nu estein stare
si steanici micar o ori, ieseafari cat poatede repede.Teatrulgi bisericastau
pe pozilii potrivnice.Unul esteun templu al lumii acesteia,alta - templul lui
Dumnezeu;unul - capiqteadiavolului,alta - Bisericalui Dumezeu.
dnd ! se va ceresi te rogi pentru izbdvireacuivade moartetrupeascI, de pildi prin inec, prin boali, prin foc sau printr-o alti nenorocire, laudd credintacelui ce !i-a cerut aceastaEi zi in sine: ,,Binecuv6ntatI
si-1i fie credinla; si dea Domnul indeplinire,dup[ credinfata, nevrednicei,
pulin-credincioaseimele rugiciuni si sd-mi sporeasci;i mie credinfa".
ri de cdteori gregegtiimpotriva lui Dumnezeusi a oamenilorinclini
sd-1iacorzi lesne iertare si si te scuzi cu aceeaqiuqurinfi fa1[ de
al1ii.Iubeqte-liaproapeleca pe tine insuli, iarti-l cdt pofi de mult: ,,De c0te
ori va gregifali de mine fratelemeu gi-i voi ierta lui? (...) Nu zic fie pdni de
sapteori, ci pdnr de saptezecide ori catesapte"(Matei 18,21-22),spuneDomnul. Prin aceastase si cunoastedragostea.Dar qi aceastaesteincl preapulin:
dragostea
i;i iube;tevrijmaEii,facebinecelorce o urisc, binecuvante
aziapecei
ce o blestemd,se roagdpentrucei ce iifacnecazuri (Luca 6,2l--28).
umnezeu,Cel ce vede in inimile noastre,cunoscAndu-ne
avarilia,
meschindria,egoismul atunci cind s-ar cuveni sd dim ospitalitate
sausd facemmilostenieunorade la carenu sperlm si oblinem acelaqilucru,
ne-a figiduit risplat[ in ziua Judecilii nu numai fiindc[ am hrlnit pe cel
flimand, am dat de biut celui insetat,l-am imbrdcatpe cel gol, am ."r."tot
pe bolnav Ei pe intemnipat;a fdgdduitrdsplatrchiar Ei celui ce a dat doar un
paharde api rece unui creqtinsau unui necredincios,in numele Domnului.
,,$i cel ce va da de b[ut unuiadin acegtiamici (..")adevrratgrliesc voui, nu
va pierdeplata sa" (Matei 10,42). o, mult-dlruitorule Hristoase!Cine nu se
va ru;ina oare,cunoscAndaceasta,de invArtosareainimii sale si de rusinoasa-izgdrcenie!
iavolul fiind duh, fiinli simpld (necompusi),poates[ tulbure ;i sd
inveninezesufletul, indrept0ndbrusc gdndul,dintr-o singurdmi;care, spre viclenie, indoiali, hul[, neribdare,irascibilitate,r[utate: printr-o

r62

intoarcerede-o clipd a inimii cltre patimile trupului - concupiscenfi,desfrAnareEi alteleasemenea,

carese pot aprindedintr-o scdnteie.O face cu siretenia ;i viclenia careii sunt proprii, ficdnd sd se aprindi inl[untrul omului un
foc care il pdrjoleqtecu o intensitateinfernali. Trebuie si ne tinem ;i sd ne
intirim din r[sputeri in adevdruldumnezeiesc,resping0nddin prima clipi
minciuna,gdndulqi r[utateadiavoleascl.Omul trebuiesi fie tot numai atenfie, ochi vegnictreaz, dur diamantin toate ale sale,ferm qi statomic. Slavd
biruinlei Tale, Doamnel FI-m[ s[ pot birui si eu, cu tiria puterii Tale, pe
dugmaniivdzuti qi nevdzuli,in toatezilele viefii mele, pAndla cea din urmd
suflare.Amin! O, simplitatea credinleil Nu mi pirisi!
u numai de mdncare,de bduturd,de imbrdciminte, de o locuinti
frumoasi si bine ordnduitl saude lucrurile din casi nu trebuiesd te
impltimeEti, dar nici mlcar din sdndtates,idin propria-fi via$ si nu faci o
patimi, lisdndu-1i-lemai bine la voia lui Dumnezeusi zic6nd:,,Cici pentru
mine viala este Hristos qi moarteaun cdstig" (Filipeni l, 2l). ,,Cel ce i;i
uriste sufletul in lumea aceastail va pistra pentru viata vesnic5"(Ioan 12,
25). Patimapentruviala vremelnicd,fatd de sindtateatrupeasciducela multe abateride la legealui Dumnezeu,la concesiipe seamatrupului,la nelinerea posturilor,la neindeplinireaconstiincioasia indatoririlor de serviciu,la
deprimare,nerdbdare,irascibilitate.Cauti si nu adormi niciodati inainte de
a-ti facepravila de seari, s[ nu-ti la;i inima momiti de o timpurie mergere
la culcare,si nu fi-o impietreascivr[jmasul, fdcdnd-oinsensibil[ la rugiciune. ,,Privegheali
Ei vi rugali ca si nu cideli in ispitS!"(Matei 26,41). ,,Fitt
treji, privegheali!" (1 Petru 5, 8). ,,Dreptaceea,privegheati,ci nu gtili ziua,
nici ceasulcAndvine Fiul Omului" (Matei 25,13).,,Vegheati,
dar,c[ nu stiti
cdndva veni stlpdnul casei;sauseara,saula miezul noplii, saula cdntatulcocos,ilor,saudimineala,ca nu cumva,venind fdrd veste,si vi afle pe voi dormind. Iar ceeace vd.zic voui, zic tuturor: privegheali!"(Marcu 13, 35-37).
I) ugali-vi, fralilor, Maicii lui Dumnezeu,ori de cAteori vi se isci in
I\casi furtunavrajbei Eir[utltii. Ea esteatotbuni qi in toateajutitoare
poate
aducecum nu se poatemai bine pacein inimile oamenilor.PaceaEi
Ei
dragosteavin de la Unul Dumnezeu,de la unicul lzvor al slu, iar Stipdna
noastrdeste in Dumnezeu una cu Dumnezeu qi, ca Maici a lui Hristos,
gi seroagi pentrupaceaa toati lumeaqi, mai v0rDomnul Pdcii se sArguiegte
tos, pentru paceatuturor cregtinilor.Ea are putereacea bund qi, prin vrerea
Sa, poate sI indepirteze de la noi duhurile rele, cele de sub cer, care cautd
neadormit qi stiruitor si semenein oameni rlutate ;i vrljm5gie. Ea poate sd
dea grabniccelor ce vin cu dragosteEi credin$ sub ocrotitorul siu acoperSmAnt pace gi dragoste.Sdrguili-v[ gi voi si 1ine1iin inimd credinla si dragostea,fiindci, daci nu v[ vefi purta de grij[ singuri,nici Maica Domnului

r63

ul mijloci pentru voi la Dumnezeu,nefiind voi vrednici

de aceasta.Dati
lu
intotdeaunavoi in;ivi, cu osArdieqi evlavie,cinsrire
Maicii ahiilt""i:
cici ,,cuvine-secu adevirat si o fericim.. pe Niscrtoarea
de Dumnezeu,
purureafericitr qi preanevinovatd",mai presus
dec0ttoati fiptura, mij"cea
locitoarepentruneamul omenesc.strdduili-vi si vi
cultivafi duh de smere_
nie, fiindci ea insiEi este smeriti ca nimeni altul dintre
muritori qi cauti cu
dragostenumai la cei smeriti. ,,cd,a cdutat- Domnul
si Mdntuitorul Sdu _
spresmereniaroabei Sale.,(Luca l, 4g), ii spuneElisabetei.

u-i ingidui diavoluluisi-1i semenein inimi riutate si vrrjmrqie

impotrivaaproapelui;
fi ca acestea
si nu-sigdseasci
nicicdndcuib

in inima ta. Altminteri, de rrutatea din tine, ctriard:aJi

nu o vei exprima in
cuvinte sau fapte, ci 1i se va citi doar in privire, poate si
se molipieascr si
sufletul fratelui tiu, si aprindr din scanteiaurii o flac drd grozavd,(nimic
nu
estemai molipsitordec0trrutatea;ea ii cuprindecu usurin6 pe
cei ce au deja
in inimi un surplusde riutate neadormiti). pizeste-te:
,,cu mdsuracu care
mdsori 1i se va misura" (cf. Matei 7,2). ,,cilcr nu estenimic
ascunscare sd
nu se dea pe fafi ;i nimic tainic care si nu se cunoascl si
si nu vini la
arratare"
(Luca 8, l7).

ai creqtineascibuni-pricepere,ca si poti binecuvAntadin

ll'i.:i
inim[ pe cei ce te blestemi, pentru a bine-plrcealui Hristos, care
spune,,binecuvdntati
pe cei ce vi blestemi;iubiti p" ur4-urii voqtri,.sincer,
neludndin seami vrijmisia lor, ci ciutdnd la chipul lui dumnezeu,
dupdcare
au fost ldculi, vizdndu-vi pe voi insivi in ei. Faceti bine celor
ce vi urdsc,
asemeneaFiului ratrlui ceresc,care este bun cu cei nemultumitori
si rdi.
Fili convin;i ci rdul poatefi invins numai cu binele,fiindci binele
esteintotdeaunamai puternicdec0trdul. Rugafi-vi pentrucei ce vi fac necazuri,
penca prin rugiciunea voastri sd se izbiveascd si ei, dacd Dumnezeu
lT
va
binevoi, de viclenie,de rrutate de uneltirile diavolului qi vi veli
;i
izbivi gi
voi de necazuri.,,oricui i1i cere,dd-i, qi de la cei care iau lucrurile
tale nu
cereinapoi" (Luca6,27 ,28,30,35), fiindci toatesuntale lui Dumnezeu
qi,
de va voi Domnul, toate !i se vor rua.Nu uita cd gol ai iesitdin pdntecile
maicii tale si gol te vei tntoarce in pdmilnr (Iov l, 2L) gi nu vei lua
cu tine
nimic. Dacd vei trii asa,.veiagonisinepretuiti .o,,'ouii'd" pacesi
de iubire
gi vei trii ani indelungalipe pimdnt. cici s-a spus:
,,cei bl6nzivor mosteni
pdmdntul"(Matei 5, 5).
chii inimii mele privescnumai la Tine, stip6ne: cred nestrimutat
in Tine. Tu singur stii ce qi cum sd-mi dai. Tu esti comoaratururor

bunatililor,Tu careai revirsatdin belgugbunitilile Taleasupratuturorfdpturilor,inlelepciunea

si atotputernicia
iu. ;i la Tinecaut,Stip0nd,apiri-mi
mI
miluieste.
;i
164

l\Tu deznidijdui qi nu slibi cu duhul, vdzdndin tine lupta necurmard

1\ dintre rlu gi bine, ci ca un vrednic gi viteaz ostasal lui Hristos,incepltorul tuturor biruinlelor, luptl-te birbiteste cu rIul, ciutdnd sprecununa
pe care StIpAnulo pregdtegtetuturor celor ce inving rlul din lumea aceasta
qi din propriul lor trup. ,,Celui ce biruiegteii voi da sd gadi cu Mine pe
scaunulMeu" (Apocalipsa3, 2I).
1na sd uili ura pe carei-o po(i aproapeluigi sI-l ierli din toati inima,
lr.-, adu-1iaminte ci tu insuti nu esti striin de ur[ li nici de alte patimi.
Recunoaqtein neputinlele qi patimile aproapelui propriile tale nepuiinfe qi
patimi. ,,Iertafi unul altuia, precumEi Dumnezeuv-a iertat vou[ in Hristos"
(Efeseni4,32). O, cdt sunt de p[citos! Prin picatele mele,ficutu-m-am urdt
in fafa lui DumnezetJ,a oamenilor, a mea insumi. Ar putea oare si md,dezgustecineva mai mult decdteu insumi? Cu adevirat, nimeni! FatI de mine
tofi suntniqtedrepfi. MAnia-mi-voi pe mine insumi fird si-mi tremureinima
qi socoti-voiiertareadeflimirilor si greseliloraproapeluiimpotriva mea,nevrednicul,drept o fericire fdr[ seamln, pentruca si mie indelung-ribdItorul,
induritorul qi milostivul Dumnezeusi-mi ierte mlcar unele gre;eli. Si 1in
minte cI numai as,arni pot bucurade mila Stdpdnuluimeu, altminteri de ceas mai trii.
iafa omului pe pdmAnteste grea, asprI, plinl de necazuri ;i supdrdi. Zi de zi, de diminea![ pdnl seara,trebuiesI lupli din greu cu
patimile trupeqticare,la rdndul lor, duc rdzboinecurmatcu sufletul, si lupli
,,impotriva incepitoriilor, impotriva stdp0niilor, impotriva stipdnitorilor intunericului acestuiveac, impotriva duhurilor rlutifii, care sunt in vizduhuri"
(Efeseni 6, I2). Viclenia qi cruzimea acestorasunt de o neinchipuiti rdutate,
dar;i de o driceascl qi neobositdiscusin![! O, PreadulcelenostruMdntuitor,
Cel ce i-ai chemat la tine pe tofi cei ostenili si impovlrafi, pentru a-i odihni
pe ei! Cautdsprenoi qi vezi: istovitu-ni-s-auinima ;i rdrunchiide lupta qi necazurile cele de toate zilele, chinuili suntemgi sleili de puteri, ne miqcim de
colo-coloca niqteumbre.Nemiloqii vrljma;i nu contenescsi ne impietreascd
sufletele,cautl prin toate mijloacele sd ne aruncein beznadeznddejdii.Tinde
mdnaTa, Stipdne, Ei ne izbdveqtede uneltirile bitrdnului, ucigasuluiqarpe.
,,Dacdvoiestecineva sI vin[ dupd Mine - zis-ai Tu, Doamne- si se lepede
de sine,si-qi ia cruceasa- in fiecarezi - qi si vind dupi Mine" (Luca 9,23).
Cine ne pune zilnic pe umeri ,,crucea" necazurilor qi strAmtordrilor?Omul
vechi, omul trupescgi diavolul, cu neincetatelesalevicle;uguri.
e vei cduta mereu spre Domnul in timp ce te lupfi cu vreo patiml,
sauplcituieqti, saute poc[ieqti,inima ta zbuciumatl va afla liniSte
,sifafa !i seva lumina.,,Dat-aiveseliein inima mea"; ,,S-ainsemnatpestenoi

r65

lr:minafelei rale, Doamne"(Psalmul4,7, 6). o, cdt de mult ne luminim la

La1iatunci cdnd privim cu tdria credintei qi cu ochii inimii cdtre Domnul
inimilor noastre!cu adevdrat,asaeste.cdnd Domnul e cu noi, zic0nd:..M6
cheamipe Mine in ziuanecazuluiqi te voi izbivi" (psalmul49,16);,,cuddnsul sunt in necaz,;i-l voi scoatepe er ;i-l voi sl[vi" (psalmul90, l5). o,
Doamne,Mult-diruitorule qi Mult-ribddtorule. Tu, cel ce ierti in fiecarezi
de saptezecide ori cdte saptepicatele ;i greselilenoastre,ale celor ce se
cdiescsi vin la Tine, cerdndiertarecu inimi curati, miluieste-nepe noi cei
ce iti gregimin fiecarezi cu asuprade mdsuri. Amin.
Dentru cei mai mulli dintre noi mdncareaqi bduturanu suntde luat in
I seamd,intrdnd in ordineafireasci a lucrurilor. Ele capit[ insi o cu
totul alti importanli pentru un fl5mdnd saupentruun insetatcareduce lipsi
de ele. $i nu esteoarenebunie;i nesocotirea legilor dumnezeiestisi nu-i dai
unui om - chip al lui Dumnezeu,copirta; al fiinlei divine pentrucare Dumnezeuvafi toatetn toli (1 Corinteni15,28), de mincare,sd-1ipari rlu si-i
dai mdncare,biuturi, haine,casd;i toatecele plmdntesti?pulberearlmane
mereupulbere;chipul nemuritor al nemuritoruluiDumnezeuva sta qi se va
cinsti mereu, deasupratuturor lucrurilor pimante;ti, stricdcioase,repede
pieritoare.De aceeasi nu ne zgdrcimcdnds-arcere s[ ne ajutim aproiipele!
Esteo cinstefird seamin si hrdnegti,si imbraci, sI aduci linigtechipului lui
Dumnezeu!Preabunulesi Preaindur[toruleDoamne,umplede bun[tatepi de
mdrinimie inimile noastre!
fintii, oameniilui Dumnezeuau avut,,luminaliochi ai min!ii,, (cf.
Efeseni 1, 18) si cu aceEtiochi au putut vedeadeslusitde ce are
nevoie firea noastri corupti de picat, au vizut ;i au inleles lirnpedepentru
ce trebuiesi ne rugim, ce sr-I ceremDomnului, pentruce sd-I multumim si
s[-L slivim, dandu-neexcelentemodele de rugiciuni de toate trebuinfele.
cdt de frumoase;i de folositoaresunt acesterugiciuni! Nu cred ci am ajuns
sr le simtim ;i sd le cunoaqtemvaloarea,in schimb cunoagtemprea bine
prelul mdncirii, biuturii, imbrdcimintei la modi, pre{ul unei locuinle gara
mobilate,al biletului de intrarela teatrusaula salade concerte,preful literaturii profane, al romanelor pline de vorbe pe cdt de frumoase,pe atat de
goale,dar - vai ! - mirgiritarele fdri seamln ale rugiciunilor le cdlcim in
picioare!Si in timp ce toatecele lumestiigi glsesc,de cele mai multe ori, un
generosadipost in inimile noastre,rugdciunilenu-si afli nici cel mai rnodest
locuqor sau nu sunt primite deloc, iar cdnd rugiciunea i;i cere totusi drepturile qi reuseste,intr-un fel, sr ,,puni piciorul" in noi, o si izgonim indatd,
ca pe un cersetor,ca pe cinevacare nu are haini de nunti...

r66

Cffndte rogi, si nu uiti niciodati ci

Domnul di dupi inima celui ce cere
ucuri-te ori de cdte ori ai ocaziasi oferi mAngtiereaproapelui,ca
un adevirat creqtin,carese strlduieqtesi agoniseasclc0t mai multe
fapte bune Ei mai cu seami comori de iubire. Nu te bucuracind 1i se dd tie
mAngAiere
Eiiubire, socotindu-tepe bunddreptatenevrednicde acestea.Arat[-te iubitor, cu simplitate,dezinteresat,fira gAndde viclenie, firi si-1i faci
calculemirunte, egoiste,lindnd seamac[ iubirea esteDumnezeuInsuqi.Nu
uita c[ Domnul te urmlregtein toateciile tale, iti $tiegdndurileqi miEcirile
inimii.
u scipa prilejul si te rogi pentrucineva,atuncicAndi1i cere,saui1i
cer rudele,prietenii, admiratorii sau cunostinteleaceluia.Domnul
cauti cu bunivointd la ruglciunea ficutd cu dragosteqi cu indrdznire. In
afar[ de aceasta,cdnd se roag[ pentru altii, rugitorul isi face sie;i folos. O
asemenearuglciune curili inima, tnt[repte credinp gi speranlain Dumnezeu,incillzeqtedragosteade DumnezeuEide aproapele.Cdnd te rogi, spune:
,,Doamne!Daci i1i estecu putinli, fd asta,sauasta,pentrurobul Tdu, fi-i lui
ceeace cere.fiindci numeleTlu esteCel bun, Cel atotputernic.
..Decidacl
noi, rii fiind, qtim sI dim daruri bune - nu numai celor de-un neam cu noi,
ci qi strlinilor - cu at0t mai mult Tu - Atotputernice- vei da cele bunecelor
ce cer de la Tine" (cf. Matei 7, 11).
lavi Jie, Doamne,P[rintele nostruPreaintelept,Cel ce imi pui la incercareiubirea pe care Ti-o port Jie;i aproapeluimeu! Dacd intelepciunea;i adevirul Tlu vor gisi de cuviin$ sd o fac[, nu mi lisa neincercat nici o singuri zi. Agaz[-se,intlreasci-se,curIli-se gi inalli-se iubirea pe
care Ji-o port Tie qi aproapelui,pentru ca si nu mi inf[1iqezgol inaintea
fetei Tale in ziua Judecalii.
aci eu. om neputinciosfiind, pot face orice,in limita posibilit[1ilor
6
f-l mele,de pildi: vreaus[ scriu o lucrare- o scriu; vreausd-mi tratez
o boali - otratez, vreau si fac un lucru - il fac, vreau s[ construiesco casi
sau o bisericl - le construiesc.Sau pot spunecuiva: vino, qi vine, pleacl si
pleacl, fi asta qi face, DumnezeuAtotputernicul si nu faci, oare, tot ce
voieste?,,Dumnezeulnostruestein cer; in cer qi pe pimint toatecdtea voit
a f[cut" (Psalmul113.I l). Daci un om ajunges[ spunduneoridoardou[ cuvinte ca si se faci una saualta,chiar dacdnu se faceindati, ci in cdtvatimp,
sd nu se faci, oare, indatl tot ceeace se spuneprin cuvdntul Creatorului?

167

oare si nu ajungi un singurcuvint al Siu, prin caresi se facr tot ce voieqte?

,,El a zis gi s-au frcut, El a poruncit qi s-au zidit" (psalmul l4g, 5). Nu noi
am creatoamenii,dar acestiapot face, dupr cuvdntulnostru, atdtea.Nu noi
am creatatdtealucruri, dar lucrurile pot lua mii de forme prin dorin{a fapta
Ei
noastrd,servindu-nela nenum[rateutilizlri distracfii.Noi nu credmmate_
;i
rie, dar facem din materieo seami de lucruri mari gi mici. creatorul insusi
pretutindeneaeste;i pe toate le implineEte;dupi cuvdntulLui totul u u"nit
de la inexistenfi la existenti, prin gandul,vointa si cuv0ntulLui a fost creatd
gi existi infinita multitudine de lucruri; oare El sI nu poat6face dupl cum
voieste?Daci un om, un doctor, il poatereaducela via$ pe un muribund
datoriti cuno;tintelorqi priceperiisale,modului inteligentcum stie si trateze
boala,oareCreatorulvindecltorilor si al vindecn-riloi si nu poati s[ ne vindeceprin voinfa qi cuvdntul siu de orice boali? sr nu poati crearorul ridica pe cinevade pe patul de moartenumai prin cuvdntulsiu? si-i dim slavi,
noi, putin-credinciosii,qi si-I spunemdin inimi: Toate iti sunt cu putinli,
Stipdne,nimic nu-Ji estecu neputintl. Amin.

totputernice
stiplne, cel ce supuivoinfeirale furtreaga
lume vizutd ;i nevizutd;dd-mi mie a-Ji preamirineincetat,cu credinti

curatdEi neclintiti, nemrrginita-Ji putere.Dd-mi mie credinli neinfruntath,

nddejdenestrimutati, dragostenefiprnici fa$ de Tine;i de aproapelemeu.
umnezeultdu ,,estemai inaintedecattoatesi toateprin El sunt asezate" \(coloseni
1,) Ll7).
L
| ) ..lL
Aceste
tu vllllg
v v r v D v r rr
cuvinte
cuprind
UU
P IIII(I in
sr le
Ul C
ele
IC 0
o Ssemnificatie
emnl nC atl g
de o nemisuratd mirefie. Ele tdlcuiescnumele celui ce este, asacum a
binevoit Domnul sr Se numeascdpe sine lui Moise. c,.elce este.adici cel

cs-er{ug.fuirue-dq-lqsteilpru-=Qa{g.er.i-ttltotul.@
acelaqitimp,

Jgre;u1aintrl.p.iun" u

$ldp4gglur-$lguugzgulqlrgs-tru.,,MareesteDomnulnosrrusi rnareeG

tdria Lui si pricepereaLui nu are hotar,,(psalmul 146. 5).

acd, aflandu-teintr-un loc cu mai multi oameni,faci semn unuia
u
f,ill11sei s[ vin[ la tine qi aceravine, daci ceri vreunui prieten sau
unei persoaneoarecaresi facd ceva in limita posibilitililor sale
si ti se
respectdrugimintea intocmai,ba chiar mai mult dec0tat6t,fii convins.i uru
se futdmpli;i in Bisericalui Dumnezeu,in vastacas[ a Domnului, impirtiii
in doud:Bisericacereasciqi Bisericapimanteasci,in carepoli dobdndiajutor duhovnicesc,in sensulci poti chemaoricepersoanidin Bisericacereaici
si vei obtinede la ea tot ce vei cere,din bunrtitea si dragosteaaceleia.Ti se
vor da mai cu seami dintre aceledaruri {inandde impirdtia lui Dumnezeu
;i
de adevirul S[u si care pot si te pund intr-o prielnici s,istrdnsdcomuniune
cu Dumnezeu,Izvorul bunltilii gi al puterii. Sfinfii lui Dumnezeute pot
168

asculta,intocmai cum te ascult[. in biserici, adunareacredinciogilorcdnd te

rogi sau cdnd cuvintezi, fiindci ei sunt in Duhul Sfdnt qi Duhul este pretutindeni gi umple totul.
ni s_edgsqoper[mai cu leaqq ln -nglabdge qi iras.:
,ggismul $_trufia
LIJZ=;-:-: -:
,^^^:
-^^-^^--^+X
-Y
neinsemnati
nici
cea mai
cAnd nu suportim
-DllUititate. atunci
piedicd,
vreo
de
cflnd
ne
izbim
sau
intentie,
sau
firl
cu
la
altii,
de
supirare
oameni
sau de
de
citre
pe drept sau pe nedreptpus[, cu sau fdri intenlie,
cdtreobiecteledin jurul nostru.Egoismul gi trufia din noi ar vrea ca totul sI
le apa4inI, si se inconjoarede toate onorurile. comodit[1ileviefii acesteia
trec[toare;ar vrea ca toti oamenii- si imaginati-vi pdni unde mergetrufia!
- toatl naturas[ se supuni vointei noastre,flrl cr0cnire9i cdt mai repedecu
putin$. in timp ce noi - vail - suntemfoarte inapoiafi in privinta credinlei,
a faptelor bune,a supuneriifa$ de Unicul nostru StipAn! Crestine!Trebuie
sd fii smerit,blAnd,indelung-ribddtorsi sd nu uiti niciodati c[ nu esti decdt
putregai,pulbere,nimic, c[ esti necuratsi ci tot ce e bun in tine estede la
Dumnezeu,ci viafa, respirafia,totul iti sunt date de Dumnezeugi ci pentru
p[catul neascultlrii qi al ne?nfr0n[riitrebuie s[ rabzi. si-1i riscumperi fericirea cea viitoare din Rai prin indelungi-ribdare,aceastafiindu-ne nou[ de
trebuinf[ intr-o lume a imperfectiunilorsi nenumiratelorcideri in picat ale
oamenilordin jurul nostru.din numeroasafamilie a omenirii, cea copleEitl
de pdcat.,,Purtati-vi sarcinileunii altorasi asaveti implini legealui Hristos"
(Galateni6, 2).Cine este neribditor ;i irascibil, acela nu a ajuns sd se
cunoasci pe sine si si cunoasci oamenii ;i nu estevrednic si se numeasc[
creqtin.SpundndaceastamI judec pe mine insumi, fiindcl eu sunt primul
care suferi de neribdare si irascibilitate.
tf \ flglg_lg4$Ig J.un ioc de copii. nu ins[ unul nevinovat' ci culpabil.
gepgl t4elll,
V El4d94, ig;i_ayem minte sinlto
!p luquq-vane-lifiri noiqtgnu ddm importanfn ace
joc de copii. Licomia
un
nescuzabil
este
viala
noastri
ci
Di aceeaam spus
ne face s[ {re pasionim de mAncare$i blutur[, in loc s[ le folosim pe acestea pentru alimentafia strict necesari a trupului ;i pentru sustinereavietii
trupegti, Ilg-pgj!o44!g ig,bg[!g, in loc s[ ne mullumim a ne acoperi decent
trupu1,ferindu-ldeac!iuneanociviastihiilor;q9_Bl@
si plqg,erg.in loc sd
4rypt--o-p_i"q-!-de-lqx
4uf, tezaurizdndu-lesau f-g!pqi14[:!-ele intrebuinflm pentru satisfacereaunor necesitili, ia1-surpluqgl !4-LO[!q
sgragdqu ne p4$ionl{q .dgJ egui[lglg_Ugqsl!g-$i de mul lime a obiectel or care
le impodobescbogat qi cu fantezie,in loc si ne mullumim cu un adipost
sigur Ei decent gi cu lucririle decenteqi strict necesaretraiului; 4g-pgggryIq
minte, imaginatie, vorbire, dar le folosim
AlSg rg!44llgfq3qtre spiritu4-l-e;
numai pentru slujireaplcatului si desertlciunilorlumii acesteia;slujim ceea

r69

ce estepdmdntescsi corupt, in loc si ne punem insusirile

in primul rand in
slujba lui Dumnezeu,a cunoa;terii de Dumnezeu,preainteleptul
creator a
toatr frptura, in slujba rugiciunii - rug6ndu-L,cerandu-I preamarindu_L
si
pe Dumnezeupentru a ne ardtaunii aitora iubire qi
respect;gi numai dupr
acea,si doar in pafte,pentrua sluji lumeaaceasta,ceacare
va rdmdnecandva in urma noastr5.
t
lumii $i, penrrua ni le inmulti, prerAemtimpuf prclios,gafTrc_csfedatJqq

lru a ne pregdtipentruve$nicie.Nu arareorine ,,pasionim,,

de serviciu,de
indatoririlenoastre,dar nu in sensulcr ni le-amindeplinicorect,
ci dim_
potrivd,fdri silin{i, superficial,
lucrandmai mult in interespersonal,
pentru
a obtineun profit. Ne pasiondmdupdoameniardtoEi,
saudupi frumtasele
reprezentante
alesexuluislab,folosindu-ne
deelein jocul patimilornoastre;
ne pasionimde timp, caretrebuiefolosit cu inlelepciune,
tira a-l irosi in
qi distracfli;ne pasionlm,in sfargit,de noi inqine,ficand din noi
1o9u1i
un
fel de idoli, inainteacirora ne inchindmnoi insinesi pentrucare
crutdmsi
alli inchinitori.cine ar fi in stares[ nedescriegi si neiepl0ngi
*rr-i.ii,
imensadeqerticiune
cdreiaii slujim,nenorocirea
cireiai neddruimde bun[_
voie?ce rlspuns vom da nemuritoruruiimpirat, rui Hristos,
Dumnezeul
nostru,care va veni in slavaTatilui S[u si judeceviii qi
mo4ii, s[ deain
vileagtaineleinimilor, si primeascrrispunsulnostrupentru
toatecdteam
frcut ;i am zis?vai noui! vai nou[, celorce purtdmnunele
lui Hristos,dar
carenu avemnimic in noi din duhul lui Hristos!care purtdm
numelelui
Hristos,darcarenu urmim invd$turaEvangheliei
Sale.vai noui, ,,nepisitori la astfelde mantuire"(Evrei2,3)l yainoud, ci nu avem
credinfdcres_
tineasci,speranlIsi iubire creqtineascilVai noui, cei ce
am iubit veacul
acestafilarnic ;i trecrtorgi carenu ne-amardtatravnitori
si moqtenimvea_
cul celdlalt,cel ce urmeazd,mo4ii
noastrecu trupulstricicios,veaculdedin_
colode ,,perdeaua"
de carnepe careo vedemacum.
T Tnu dintrecarentelesufleteqtiale omuluiesteinertiain materiede
L-/ credintisi leneain cunoasierea
adevirutui,maicu seamda adevi_
rurilor de credinli ,i uo.ue.ut"i."r""ii. ce invali mai prost
qi mai firi
tragerede inimi tinerii, adullii chiar bitranii? Adevirurile
Ei
credinteiqi
adevrrataevlavie.Ne-odemonstreazr,
in nenumdrate
r6nduri,experienta.
entrucaoameniisi serespecte
gi si seiubeascd
unii pe arlii gi si nu
se lasecuprinEide trufie,si nu se mai mandreasci,
preainleleptul

Dumnezeule-a dat diferite calitdti naturale,folositoare,

astfel incat sI aibi
nevoie unul de altul. in acestchip, fiecaredintre noi
trebuie sd recunoasci,
vrdnd-nevrdnd,cr intr-o privinli sau alta esteimperfect
s,isr se smereasci
inaintealui Dumnezeusi a oamenilor.

L t0

oamne,Tu Insuli ai cuvdntatcu preacurataTa gurd: ,,Fi1idesdvdrsiti precumTatil vostru Cel cerescdesdvdrEiteste" (Matei 5, 48).
Vreau s[ fiu desivir;it. Di-mi toati deslvdrqirea,fiindci Tu ai spus:,,Firi
Mine nu putefifacenimic" (Ioan 15, 5).
oaterug[ciunile cer fiinfei noastrecdzuteo mare umilinld qi saracre
sd avemconvingereac[ Domnul
cu duhul; ele ne cer, de asemenea,
esteizvorul cel nesecatal des[vdrgiriinoastre,a tot binele,ci El estecomoara noastr[ neistovit5.Trebuie ca, rugdndu-ne,s[ fim in toatd vremea cu
adevdratsiraci cu duhul. ..Fericiticei sdracicu duhul" (Matei 5. 3).
ugetl la m[retia omului: ,,Dumnezeurdmine intru el si el in Dumnezeu" (cf. 1 Ioan 4, 16)-intr-un binecredincioscrestinnu trdieqte
omul, ci insusi Hristos: ,,Nu eu mai triiesc, ci Hristos trliegte ln mine" (Galateni 2,20), fiindci sufletulsefacetot al lui Hristos,asemenea
fierului aruncat in foc, printre cirbuni aprin;i, care se face una cu cdrbunii: foc, lumind,
cdldurd.
ratl-te bl0nd ;i paqnicfala de frateletiu, chiar si atunci cAndacesta, prin viclenie sauistelime,sauin chip brutal,te-a lipsit Ei de ultima avere.Poli demonstraastfel ci iubegtiin aproapeletiu chipul lui Dumnezeumai mult decAtorice lucru pimdntesc,stricicios, ci dragosteata ,,nu
cadeniciodati" (l Corinteni13,8); ,,De la cel careia lucruriletale nu cere
inapoi" (Luca 6, 30). ,,Celuice voiegtesi se judececu tine gi s[-$ ia haina,
lasi-i qi clma;a" (Matei 5, 40). Sd nu te fac[ de ruginevrijma;ul fiindcd pui
prefpe celece nu suntdecAtpulbere- banii, pdinea- mai mult decdtpe Dumnezeu,ci s[-l faci pe el de ruEineprin nidejdea ta neclintitdin DumnezeuEi
in sfdntulSiu cuvdnt.Fiindcd ,,nu numai cu pdineva trii omul, ci cu tot cuvdntul care iese din gura lui Dumnezeu" (Matei 4, 4). Ia aminte: ,,cu tot
cuvAntul".Fiindcl fiecarecuvdntal lui Dumnezeu-Creatorul
are putereade a
te line in via1l, dup[ cum tot un singurcuvAntpoatecreaqi preschimbaviala
a sutede creaturi.Fiindcl estescris:,,C[ El a zis qi s-auf5cut, El a poruncit
gi s-auzidit" (Psalmul32,9). S-a zidit creatura.Aqa a trezit Domnul la fiin$,
din nefiinti, doar prin cuvdnt,miriadede oqti cereqtinemuritoare,pe carelea sfinlit cu Duhul Sf0nt,pe carele intireqte Ei le suslinein via1i. Nu schimba
nebuneEtedemnitatea sufletului tdu nemuritor, pundnd pre{ pe agonisirea
zldirniciilor pim0nte;ti. Domnul estenidejdeamea! ,,N[dejdeamea e Tatil,
scdparea
mea e Fiul, acoperdmdntul
meu esteDuhul Sfdnt- TreimeaSfdnt[".
gdndeqti
ci multi dintre noi se enerveazi,iEi ies din fire, cAndsunt
$i cdndte
lipsiti nu de ultimul blnu1,ci de o infiml parte si nici pe departeultima din
agonisealalor! Citi revolti, mdnie,fiere, reproquriamare,scandalsi uneori
blestemecAndni se intOmpli aqaceva! DumnezeuleCel drept! Acest gunoi

171

care secheami bani sauacestenimicuri de-alemdnc[rii pot stdrni- iati - asemeneafurtuni in sufletele creqtinilor! Ale noastre,deqi cunoa$temcuvintele
Dulcelui nostru M0ntuitor: ,,Nu v[ ingrijili pentru sufletul vostru ce veli mAnca, nici pentrutrupul vostrucu ce vi veti imbrlca (...) Privili la pisirile cerului, cd nu seamin5,nici nu secerl,nici nu adunl in jitnile, gi Tatil vostrucel
cerescle hrineqte (...) C[utati mai intdi implr[1ia lui Dumnezeuqi dreptatea
Lui qi toate acestease vor adiuga voui" ( Matei 6,25-26,33). Sau: ,,Via!a
cuiva nu sti in prisosulavutiilor sale" (Luca 12,l5). Pdndundeam ajuns!Cu
ce suntemmai presusde pigdni, cu modul nostru de viali? Unde ne este
credinfa,nidejdea in Dumnezeu,dragosteade aproapele?Vai, ce trufie diavoleasci! Ce ru;ine! Tati ceresc,Tu, Cel ce qtii ce ne estede trebuinti mai inainte ca sI-Ji ceremnoi (cf. Matei 6, 8), miluieqte-nepe noi, necredincioqii,
nerecunoscdtorii,
inrdifi! Am auzit cuvdntulTIu milostivitor, Stipdne: ,,Nu
te voi lIsa, nu te voi pirisi" (Evrei 13, 5), dar fiind ispitili zilnic de bunurile
pdmdnteqti,nu-l lulm in seami qi nu facem voia Ta.
r. J\T u te teme de sacrificii materiale, teme-te mai degrabi de lipsurile
^' I \ care!i-ar puteaslibi sufletul.Nu-ti fie fric[, nu te teme,nu te enerva c0nd te vei afla flri bani, firi mdncare,fird biutur[, desfltdri, imbric6minte, locuinl[, cand vei fi nevoit s6-fi sacrifici chiar viafa! Teme-tecand
vrdjmasuli{i lipseEtesufletul de credinfl, nldejde, dragostede Dumnezeuqi
de aproapele,c0nd i1i aprinde in iniml ur[, vrijmisie, patiml pentru cele
pdmdntegti,trufie qi alte picate. ,,Nu vd teme{ide cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot si-l ucidI" (Matei 10,28).
u e;ti acela;i (Psalmul 101, 28), se spune desprefirea neschimbdtoarea lui Dumnezeu.O, daci si tu, omule, ai rim0ne neschimbat, azi. mdine qi poimdineqi aqamai departeEi nu te-ai prefaceintr-o mie
de feluri, ca un caleidoscop!O, daci ai rdmdnesi tu mereu acelaqi,paqnic,
bun, simplu, amabil,rdbdltor, iubitor de munci, binevoitor,generos!Ai putea fi asadac[ te-ai ruga cu credinlr pornitd din inimi ;i cu dragostede cel
ce esteneschimbitor: ,,Eu sunt Domnul ;i nu m-am schimbat"(Maleahi 3,
6). ,,Eu pizesc neplecatispreriu pe robii Mei, ci Eu sunt izvorul bunrtrtii,
Care fac bine celor ce dupi vrednicieslujescMie" (canonul Arhanghelilor,
cdntarea6, tropar 3).
acea inseamndintegritate, sinitatea sufletului; a pierde pacea: a
pierde sinltatea sufletului.
n ratd-teplin de recunostinti,din tot sufletul,inainteaSfintelorTaine
^{1l' si spunein sineata, desprefiecare Taini, sauinainte de a te face ei
pdnaq:,,EsteTaina lui Dumnezeu;eu nu sunt decdtnevredniculmartor sau
pdrta$al ei". Trufaqa noastrl minte ar vrea s[ cercetezesi Tainele lui Dum-

r72

nezeu,iar dac[ nu le poatecerceta,le respinge,ca pe cevace nu intrd in derizoriul sducalapod.

un singur cuvdnt, atunci cAnd iese din gura unui suveran
6acI
l-l pdmdntesc,poatedeterminamari fapte in lara aceluia,cuvdntullui
ficdnd si poati incepe un lucru qi sa fie dus ia bun sfdrgit,oare cuvdntul
impiratului a toati fiptura, vilzutd.qinev[zutd,al imp[ratului atotputernicgi
preainleleptnu va puteaface orice ar dori? Spune-vaceva si nu se va face?
Spune-vaceva ;i nu va fi? O, Tu care poti sdvdrqiintr-o clip[ tot ce voieqti,
nu ne llsa in picatele noastre;i, mai cu seam5,in necredinlaqi deznldejdea
noastri; nu da voie propriilor noastreneputinles[ ne chinuiasci, sd ne facd
$nd[ri, ca pe ni;te vase de;arte! ,,D[-ne nou[ tuturor s[ credemdin toatd
inima in atotputerniciaTa! Si nu ne indoim ci vom primi ceeace am cerut
sprebine!"
oati materiavdzutd.,cu toate pa4ile ei. mari, mici. foarte mici, ne
spunein fiece clipi ci totul a venit de la Domnul si ci existl $i se
misc[ prin El, prin El capitl viall ;i se tine ;i in fiecareclipa I se supune.
dt de otrdvitl estesi cit dejos a c[zut firea noastrl! Satana- de trei
ori fie afurisit! - cu otrava sa ne-a impins gi ne inrpingein mii de
relei Otrivuri imi sunteli voi, mdncareasi biutura, cele care ne ispitili atdt
de aprig astizi! PinI cAnd,oare,lisa-ne-vomispitili de voi, pflnda ne da de
dragulvostru qi viala?P0ni c0ndvom llsa sI ne treaci pe lOngl inimd cuvintele M0nt,:itorului: ,,Nu numai cu pAineva trii omul, ci cu tot cuvdntulcare
ieseCi:rgirra lui Dumnezeu"(Matei 4, 4) Ei nu le vom face s[ prindd viall?
Pdni cdnd ne vom mai deda l[comiei, ghiftuielii, beliei? Tic[loasei zgilrcenii? Arghirofiliei? Pin[ cdnd ne vom mai uita la aproapelenostru cu trufie,
ur[ q' :iutate din pricina banilor, iurbriclmintei, locuinlei, mdnc[rii qi
biuturii? Mii de inEeliciuni ale Sataneivin asupranoastrl ;i ni se arati sub
forma mdnclrii, b[uturii, imbricimintei si noi continuim si ne lIsIm prinqi
de ele ca de cevacarene-arputeaaducefolos, le dorim, visim la ele, f[rd si
ne Clm seamade primejdia pe care o aduc sufletului si trupului nostru. Nu
vi lIsali amigili nici o clipd, frafilor, de vrijmaqul, atunci c0nd e vorba de
mdncare;i biuturi, ca gi cdnd ar fi ceva cu totul nevinovat 9i cuviincios.
,,Cdutafimai intAi implrilia lui Dumnezeusi dreptateaLui ;i toate acestea
se vor adiuga voui" (Matei 6,33).,,Cum sI nu intelegelicI nu desprepdine
v-am zis? Ci ferifi-v[ de aluatul fariseilor qi al saducheilor"(Matei 16, 1l ,
Luca 12,1), acel aluat careinseamni f[$rnicie in cele ale credinlei qi evlaviei. ,,Lucrafi nu pentru mAncareacea pieritoare,ci pentru mdncareace
rdmAnespreviata veqnici Eipe careo va da voui Fiul Omului" (Ioan 6,27).
De vi se va cere, dali pdni la cel din urml lucru, dupi cuv0ntul Mdntuito-

t73

rului: ,,celuice voiegtesdsejudececu tinesi si-ti ia hainalas[-i cimasa,,

Ei
(Matei5, 40).Adici di-i qi ultimullucrudin ceeace ai.
J $i vor ingrdmddiinvilrtori dup6pofteleror" (2 Timotei4, 3). oare
,,rnu astafac mulli oamenidintrelaici gi chiarmultefele bisericesti?
oare nu-gialegei singuriinv[ldtori caresi le mangaieauzul?Nu vor sd
invetede la Unicul Invititor - Hristos-, din EvanglieliaSa,de la Biserica
Sa,ci dela jurnali;tii profani,foiletoniqti,romancieri,
poeli,actori,spunflnd:
,,Ah,cat suntde atractiviqi de instructivi!"si chiardaci n-o spundirect,in
sinealor zic:nu ne maitrebuieEvanghelia,
nici Biserica,
cu slu.luele
;i Taineleei, cu predicarea
cuv0ntuluilui Dumnezeu.
Avemdoaratdliainvitfltori
;i catde moralisunt!"Doamne,IisuseHristoase,
pdni undeam ajunsicuvinteleTalesuntnesocotite.
cdndsimli bdntuindin sufler
NT u fi tristsi nu c[deapradrdeznddejdii
r \ gi dospinducigitorriutateasi viclenia,nerdbdarea
si hula,sauceva

ca o sllbiciune,de la gdndurilenecurate
rvl
/ Jr
rlv4lu4Dl;,
ci lupti-te
r uPl
cu ele neo;i ticiloase,
bosit ;i rabdr birbdtepte,chem0ndu-Ldin roat[ inima pe Iisus Domnul,
biruitorul iadului. smereste-teaddnc,recunoscdndu-te,
din toatd inima. cel
dintai dintre p[c[tosi, nevrednicde coplrtdgiecu neamul omenescsi Domnul, vdzAndu-fismereniaqi lupta, te va ajuta. cheami grabnic in ajutor pe
Ajutitoarea gi Mijlocitoarea,preasfantaFecioari, Nisciioare de DumnezJu,
spundnddupd cum urmeazd:,,vindecd, preacuratd,rrnile nevindecateale
sufletului meu gi apiri-m[ de vrljmaqii care neincetatse lupti cu mine,.
(Canonulingerului plzitor, cdntareaa 3-a si urmltoarele).
acd Il numegtipe Dumnezeu,,Tatil" si ti-L recunostiasa,cu adevi-

r-'f rar,trebuiesi-1ipui nrdejdeain El, cain uniculratd atotbun,atotputernic,preaintelept,

neschimbltorin dragosteqi in toatedesivArsirile.
Punl-f

nddejdeain El in privintabunurilorvietii vremelnice,dar mai cu seamdin cele

viitoare, de care poli si te invrednicesti de la Hristos. intipiregte-fi bine in
inimr cuvintele:,,Dumnezeuimi estetatl! Tatil nostrucari estein ceruri,,!
Dar asacum prin iubireaTatilui cerescte-ai ficut tu insuti neamal lui Dumnezeu,ca unul ce ai raliune si liberd vointi, trebuie,numaidecat,si-1i depui
toatdsilinta pentrua te face pdrtasfericirii Ei vesniceimosteniricereEti.Trebuie sd gtii gi sd nu uili niciodati cd esti fiintd cizutd qi fiindci atuncicflnd ai
cdzutaicizut de bunlvoie, bucur0ndu-te
de raliunesi liber arbitru,tot de bunivoie, cu raliune luminatl de lumina cuvantuluilui Dumnezeugi de Duhul
SfAnt,tot cu liberi voinfd, intiritd cu harul Duhului Sfdnt intru Iisus Hristos,
trebuie si te ridici din cldere gi si mergi firl oprire citre via{a cereasci,cea
f[ri..de sfdrqit, dispretuind tot ce e pimantesc, ca fiind stricicios qi repede
trecdtor,qi mai cu seami nu te lega de aur qi argint, de mdncaregi biuturd,
acesteotrdvuri din pricina cirora neamul omenesca cdzutin hiul rlutitilor.

114

ulfume$teStdp0neinoastre,grabnic ajutdtoare,Maicii lui Dumnezeu,Preacuratei,Preabinecuvdntatei

FecioareMaria, care,pentru rugiciunile noastredin inimi izvordte,ne izblveqtede muncile qi strdmtorlrile diavoleqti.CautI spreea,cu ochii inimii, in Duhul Sfdnt,Cel ce pretutindeneaesteqi pe toatele implinegte,cauti ca qi cAndti s-ar afla chiar in
iniml gi spune-i: ,,Grabnicajutdtoare,Stipdni, Niscltoare de Dumnezeu
Marie, izbiveste-mi de vrdjmaqulcel ce nicicum nu m[ slibeqte!" gi indati
te va izblvi, pentrucredinfainimii tale,pentrunidejdeape care qi-apus-oin
ea ;i 1i se vor lua strimtorarea,focul gi intristarea.Trebuiedoar s[-ti inchipui
qi sd crezi cu tlrie c[ Duhul SfAntestepretutindeni,in orice loc, qi c[ este
Fiinll simpli. c[ prin El cerul se apropiede noi, ,,ca-npalm[", cu toli ingerii
qi sfinlii s[i, qi ci ajungedoar si chemi din toati inima pe Domnul, sau pe
Stlpdna noastrd,Niscltoarea de Dumnezeu,sau pe un sfAnt,si chemi cu
credinti limpede-vizratoare,
cu zdrobirede inimd qi cu ciinli pentrupicatele
de carene-a legat vrljma;ul, saune-amlegat noi ?nqine,qi indati mdntuirea
va strdlucipentrunoi. Minunati mAntuirene vine de la Stipdnanoastri! Mi
se revarsi in suflet asernenea
unui balsamvindecitor. sauca o adierede aer
inmiresmatEi intremdtor,sau ca o apd linistiti. Cauti numai spre ea, spre
bundtateasa purureabineflcdtoare,cu ochii inimii si cu sperantl, a$acum
cauli gi citre Domnul sau cltre sfinti. VrijmaEul se sileqtecu orice chip sd
ridice un zid de nepltruns.unul inalt si sumbruintre sufletul tiu qi Dumnezeu, Niscitoarea de Dumnezeu,ingeri qi sfinli. Nu ingiduie blestematul
ochiului inimii nici micar si-l zireasci pe Domnul, sd-i zdreasclpe sfinlii
Sdi,caut[ s[ ne intuneceinima, sI ne risipeascdcredinla,si ne simtim strdmtorali inlduntrul fiintei noastreqi copleqilide tristefe.Aceastaar vrea s[ facd,
sti in intentia lui, dar noi trebuie s[ rlzbim citre Dumnezeu,c[tre Maica
Domnului, cltre sfinlii lui Dumnezeu,oricit de inalt si de nepitruns ar fi
acestzid. De vom sti sI rlzbim, vom fi mintuiti. ,,Credintata te-a m6ntuit"
(Matei 9,22).
rJ totul; eu singur sunt un nimeni, neputincios,nimic nu pot face.
,,Fdr[ Mine nu putefi facenimic" (Ioan 15,5), spuneInsuqiDomnul. Eu fiind
Acela ce poateface totul gi cu prisosint[ pentruvoi. Convinge-teci esteasa
in fiecareminut al vielii in inima ta qi nu pregetasd alergi pentruorice lucru
la Domnul, sperAndsI oblii de la El toatecele bune ;i de folos, pentrumAntuire qi chiar pentru viala vremelnic[ de-acum.
acd Stlpdna noastrl Niscltoarea de Dumnezeu,in virtutea comuniunii sale cu Dumnezeuqi a pilduitoarei slujiri fali de Stlpdnul
tuturor, vine grabnic in ajutorul celor ce i se roagi cu credin$ si dragoste,
izb[vindu-i din toate rlutitile Ei d0ndu-letot ceeace cer spre mdntuire,cu

r75

amt mai vartos va face aceastaDomnul insugi. Numai

si nu fim pufin credinciosi,reci la suflet cdndvenim la El, nesimlitorica pietrele,
ci s6incilzim
in noi credinfain bunitilile lui Dumnezeuqi recunoqtinla
de a le fi primit, cu
conqtiinta sinceri a greqelilor noastre qi cu nemdrginit[
dragostl falr de
Mdntuitorul nostru,impreuni cu Tatil gi cu Duhul siant,
care ne iubestecu
dragostenemisurati

0nd te rogi Domnului,Maicii lui Dumnezeu,sfinfilor,si nu uifi

niciodatdci Domnuldi dupi inimaceluicecere(,,Dea Domnul,
lie
dupi inima ta" - Psalmul
4). Dupa cum i1i esteinima, asa

i1i va fi darul.
1?,
Dacr te rogi sincer,cu credinfi,
nefilarnic, din toati inima, atunci se va da
fi
dar de la Dumnezeupe misura credinlei tale, a
,,temperaturii.,inimii. si
invers,cu cdt ifi esteinima mai rece,cu cat se videqternuipu1irr..J-i".i;;
qi mai duplicitari, cu atat ili va fi rugrciunea mai
frri foios, aceastain cel
mai fericit caz, fiindcr o astfel de rugdciunear putea si-l
mdnie pe Dum_
nezeu,cel ce esteDuh gi ciruia i se cuvine inchinaretn
duh si adeidr (loan
4,24,23).De aceea.cdnd
chemipe Domnul,pe Maica Domnului,pe ingeri
saupe sfinli, cheamd-idin toati inima: de te rogi pentru vii
saupentru mo4i,
roagi-te cu inimi fierbinte, spundndnumele fieciruia; de
te rogi sd 1i se dea
1iesau altcuiva vreun dar duhovnicesc,pentruizbivirea ta sau a altcuiva de
vreo nenorocire,de p[cate, de patimi, de niravuri picitoase,
roagd-tepentru
aceastadin toati inima, dorind din tot sufletul ca tu saualtcinevisr
cipitali
darul cerut, aritdndu+e ferm hotirdt s[ pdrdseqtitu insufi picatul,
sau dorind
ca qi allii si se lepedede picate, de patimi, de niravuri rete ql
Domnul i1i va
da darul dupi inima ta. ,,cereti
voili qi se va da vou[,. (Ioan 15, 7).
"" ceea
vezi' trebuienumaidecdtsi vrei"""i
sr obtii
ce ceri qi numai aqavei priml.
,,Ruga!i-vi unul pentrualtul ca sd vi vindecati,,(Iacov 5, l6).
pii ascultitor cu inima la tot lucrul bun, cu cuvdntulqi cu fapta,in toaI tr vremea,slujind altora tdri nici cea mai mici suprrare
sau ener_
vare, lindnd minte cuvintele Mdntuitorului:
,,care dintre uoi uu vrea s6 fie
mai mare, si fie slujitorul vostru,.(Matei 20,26\.
redenezdruncinatci Domnul
li-a dat toatecelede trebuintr in toatd
a
vremea.In
trmpulrugdciuniiEl !i dd puteregi cheziqiaimplinirii

fiecirui cuvint, inhu Duhul Sfdnt;in timpul uneievlavioase,,convorbiri,.,

El ifi
dd api vie si face din cuvinteletale un torent de foc; in toati
vremeaDomnul
inseamni pentru tine tot binele. cand te afli in preajmaDomnului
tiu, n-ai de
ce sd fii trist. El te-a ,,inchis" in Sine din toatepd4ile, i1i pitrunde
toati fiinfa,
ili stie gindurile, nevoile,intenfiile dacr vei stain El cu adevrrat,
cu credingi
Ei
gi cu dragoste,nu va mai pitrunde in tine nici un rru.
,,ingrduinfavoastrdsi se
facr Etiuti tuturor oamenilor.Domnul esteaproape..(Filileni
4, 5).

176

umnezeu,Cel purureafiitor, atotprezent,simplu (necompus),poate

intr-o singuri clipi sI creeze;i si recreezetotul, asacum a fdcut in
minunile din Egipt. Cel simplu le poateface pe toate simplu, Cel atotputernic are putereas[ slv0rqeascdtoate.
intr-un orgoliu de stlpin sau,mai exact,dintr-o trufie de om cu bani,
saudintr-o inexplicabili riutate, deseorinu-i,,onorim" nici m[car cu
o vorbl pe cei ce se hrlnesc de pe urma noastri, sau chiar ii trat[m cu ostilitate. Aceasta,in loc si ne smerim inaintealor, ca niste slujitori ce le suntem,
dupi cuvdntulDomnului:.,Caredintrevoi va vreasi fie mare.sdfie slujitorul
vostru" (Matei 20,26), qtiind c[ prin aceastane sporim qi darul datoratStipanului nostru,printr-o slujire sinceri, nef6larnic[, ficuti Lui in persoanafralilor
Sii mai mici. O, CreatoruleCel bldnd si smerit cu inima, Dltitorule de via1i,
RiscumpIrltorule, Cel ce ne dai hrani gi Cel ce ne aperi,lisuseDoamne,inva!i-ne dragostea,blindelea qi smereniaDuhului Tiu Sfdnt gi int[reqte-nein virtufile Tale, cele iubitoare,ca sI nu se trufeasci inima noastri de darurile Tale
bogate;i sd nu ni se parl ci hrinim, indestul[rn qi sustinempe cineva.Fiindci
Tu egti Cel ce tuturor dai hrani, indestularesi sustinere;totul st5 sub aripile
bun[tftii Tale, induririlor si iubirii Tale de oameni,toli se indestuleazdqi iEi
g[sescpaceasubele, nu sub ale noastre,fiindcl noi in;ine avemnevoiesd ne
glsim adipost sub umbra aripilor Tale in toate clipele viefii. Ochii ne sunt
alintiti spreTine, Dumnezeulnostru;ochii robului privesc St5pdnul,ochii roabei privesc Stlpdna; indur[-Te sprenoi. Amin.
rede nestr[mutat ci fiecare cuvdnt pe care il roste.sti,mai cu seamd
l--in timp ce te rogi, poatedeveni fapti; line minte cI Cel ce a fdcut
ci Insusi Dumnezeulnostru,
si se nasci cuvAntulesteDumnezeu-Cuvdntul,
Cel in Treime preamlrit, Se define;te prin trei cuvinte: Tatdl, Cuvflntul,
Sfdntul Duh. Ci fieclrui cuvdnt ii corespundeo existenldsau, altfel spus,
fiecare cuvdnt poatefi existenfl Ei faptl. Fa![ de cuvAnt,poarti-te cu evlavie
gi d[-i prefuire.Jine minte c[ precumCuvdntullui Dumnezeuipostatic,Fiul
lui Dumnezeu,esteunit intotdeaunacu Tatal qi cu Duhul Sfdnt,tot agagi in
cuvdntul Sfintei Scripturi, cel al rugdciunilor, al scrierilor Pdrinlilor
inlelepfili de Dumnezeuse afl[ prezenliTatil, gratie omniprezenfeiSale,;i
ca RafiuneSupremi, CuvdntulS[u lucrltor gi Duhul Sfint, Slv0rsitorul.De
aceeaacolo nici un cuv0nt nu estede prisos,ci are, sau ar trebui s[ aib[, o
fo(d intrinsecd;vai de cei carevdnturi cuvintegoale,fiindc[ va trebui sddea
socoteali pentru ele! ,,CI la Dumnezeunu este cu neputinfi tot cuvdntul"
(Luca 1,37, dupi traducerilemai vechi,de ex. Biblia de la 1688- n. trad.)
A-i fi cu putinfl toateeste?ngeneralo insuqirea cuvdntului(dumnezeiesc),
exprimati in fo(a sa qi in posibilitatea de a deveni faptl. Aqa ar trebui sd fie
si cuvintul de pe buzeleoamenilor.

177

uhul sfOnt sivarqestetoate minunile, in El se afli cuprinse

toate
puterile.Prin Duhul sfdnt unorali sedr putereade
a lucra ei insisi,
altora insuqirea de a se bucura de efectele unor puteri.
DAtgdq &_g$q_SA

cuvantezi
cu q{qd
selerngql$!;p:aft

delqqdulsu-s.
!?qap4tq_y,gii\_cuvl!-!qt
Aq il
ee_D:-hg_li_fa$

rede cu tirie cd, dacd gdndegti,simti, vorbeEti,te mi;ti,

actionezi,
este pentru cd te afli atunci in Dumnezeu,in chiar sdnur
s[u,
,,Rimdneintru Mine qi Eu intru el" (Ioan 6, 56). Dumnezeute ingrideqte
din
toatepirtile, pitrunde in tine, te gtiein toatearetale.
falr
,,Din
Eioin spatespuneProorocul gi Impdratul David - m-ai i'chis pe
mine Ei ai pus peste
mine m0naTa" (Psalmul l, 3g - trimitere eronati in text,
neidentificatia_ n.
trad.). Dumnezeusti Maica Domnului, stau ingerii,
sfinlii. cine ar putea
oare sd ne fie mai aproapedecatei? Cu cine aiputea comunica
mai lesne
crestiniicredincioqidecdtcu ingerii si cu sfinfii? cieami-i
cu credinldcu nd_
fejde' cu dragoste,ca qi pe Domnul, pe toti sfinlii Sdi, roagd-isi-1i fie mijlocitori inaintea lui Dumnezeu;cere-1ea$a cum ai cere unor
oameni vii,
aflnndu-tefald cdtre fafi cu ei, cere-leingerilor si sfinlilor
si se roage lui
Dumnezeupentrutine; credecr ei staufatl citre fatr cu inima
ta.
tl
dndeqte-te
neincetatcd rlri Dumnezeuegti blestemat,sdrac,orb,
{
gol sufleteste;ci Dumnezeuinseamnl pentru tine totul.
iti este
adevdr,lumin5, bogdtie,imbriciminte. totul.
I

e inseamnd
milosardia?
Milos0rdiainseamnIsd-1iiubeqtivrijmaqii,
sdbinecuvdntezi
pe cei cete blestem[,sr faci binecelorce te urrsc

pi celor ce i1i fac riu, celor ce te prigonesc,si aperi pe

cei prigoniti.
umnezeueste Fiinfa care iqi transmiteinduririle
Ei comunici cu
toate creaturile Sale, qi indeosebicu cele rationale,la modul
cei
mai direct. Dacd aerul qi lumina prin subtilitatealor se transmit
cu uqurinti
celor capabili sd comunicecu ele, sI le perceapr sd le asimileze,
Stipanul
;i
tuturor,Duhul atotprezent,atotbun,infinit, atotputernicnu poate
oaresi co_
munice infinit mai mult decdt acesteelemente,de El create,
materiale,
neinsufletite,
iralionale?o, cat de lesnecomunici stipdnul cu cei ce credin
L,l qr ll cautd!,,vdntul sufld undevoiestegi tu auzi glasul
lui. dar nu qtii de
unde vine" (Ioan 3, 8). Daci omul, prin nutu.u sa, poate si
comunicegi si
transmiti ceva, Dumnezeucu atdt mai multl Daci un tatl
sau o mamd dau
copiilor lor toatecele de trebuin{i, chiar daci acegticopii s-arputea
sd fie rri
dupi fire, ,,Cu at0tmai mult Tatil vostrucel din ceruri va da
cele bunecelor
ce cer de la El" (Matei r , rr).,,Iar facereade bine intrajutorarea
nu le dati
;i
uitdrii,cici astfelde jertfe suntbineplicutelui Dumnezeu,,(Evrei
13, l6).

t78

acdprintr-odeasi impdrtrsirecu SfinteleTaine,Hristosestein

l:f tine, fii qi tu in toate precum Hristos - bland, smerit, indelungrdbditor, prisositorin dragoste,nu te imprtimi de cele pimante;ti, cugetr la
cele inalte, fii ascultdtor,infelept.cauti si ai negresitin tine Duhul Siu; nu
fi mdndru,nerdbditor,impitimit de celep[m0ntesti,nici avar,nici iubitor de
arginti.

auti sd-Lzireqtipe Dumnezeu

cu ochiiinimii Ei,in timp ce il conlr.-, templi,roagd-L,cere-Itot ce doreqti,in numelelui IisusHristos,qi
vei primi. Domnul ifi va fi 1ietotul, intr-o clipit[, fiindc[ El esteFiinta

simpld (necompusd),mai presus de orice timp si de orice spafiu, qi in

momenteletale de credinldnegoviielnicd,unindu-1iinima cu El, sivdrsi-va
1ietoatecele ce iti sunt de folos pentrumdntuireata si a aproapeluisi vei fi
tu insuti atuncipdrtaqdumnezeirii,prin comuniunesincerd.adeviratl cu ea.
(Psalmul81,6). Aqa cum intre tine qi
sunteli>>"
,,Eu am zis: <<dumnezei
Dumnezeunu va fi atunci nici un obstacol,tot asanici intre cuvinteletale si
indeplinirealor nu va fi nici o opreliste.ce vei spunese va indeplini indati,
intocmaica si spuselelui Dumnezeu.,.cd El a zis si s-auficut, El a poruncit
qi s-au zidit" (Psalmul32,9 ;i 148,6). Aceastaarat?nprivintaTainelor,c6t
qi in privinla rugdciunilor duhovnicesti.in general,in Taine se sivdrgesc
toategratieharului, sacralitilii cu careesteinvestitpreotul,in numeleintAiului, supremului Sacerdot- Hristos - al Cirui chip il poartd preotul. De
aceea,chiar dac[ un preot nu este vrednic de cinul pe care il poarti, chiar
dacl are sllbiciuni omene$ti,chiar dac[ este ezitant, pufin credinciossau
neincrezitor,totuqi dumnezeiasca
Taini se slvdrsesteindati, intr-o clipiti.

umnezeu-Tatdllucreazr
in minteasi in inimanoastriprin cuvdntul
(prin
S[u ipostatic
cuvAntulnostru,al preolilor,prin carevorbeqte
Duhul Sfint, care sti in cuvAntul ipostatic) si prin cuvintul credintei,
nldejdii, blindelii, iubirii noastre,cel de pe buzelenoastresi care siv0rseste
intr-o clipd, o dati ;i pentru totdeaunaaceleminuni statorniciteinci de la
intemeierealumii, ale renasteriiomului intru Hristos, sfinlirii, intiririi, nutririi qi vindecirii sale duhovnice;ti.Rdnduialapregltirii acestoracte sfinte
poatefi mai indelungati, efectul lor insl se produceindati, Dumnezeu,cel
celucreazd,prin ele, fiind atotputernic.De pildi, prefacereapdinii si vinului
in Trupul Ei Singele lui Hristos se face indati ce au fost rostite acestecuvinte: ,,Fd,adicd,paineaaceasta,cinstit Trupul Hristosuluiriu, iar ceeace
estein potirul acestacinstit SdngeleHristosuluiTiu". Dupi acestecuvinte qi
dupd binecuvdntareapreotului cu mainile cruciq, p0inea gi vinul se prefac
intr-o clip[ in Trupul qi sdngelelui Hristos, nu ins[ mai devreme,fiindcd
atotputerniciadivind ,,aqteapti"cuvintul impreuni-lucrltor cu sine al preo-

t79

tului. ,,Noi impreunI-lucrrtori suntemcu Dumnezeu"(l corinteni 3, 9). Binecuvdntarea

datl cruciE,in numeleDomnului, inseamn[ci Taina se sivdrsegteprin Duhul Sfdnt in numelelui Iisus Hristos pentru Iisus Hristos, cu
Ei
bunlvointa Tatilui ceresc.
p obul lui Dumnezeu(preorul)in timpul srvdrEiriislujbelordivine gi
l\a
Tainelor trebuie si aibd convingereneclintiti ci tot ceea ce va
g0ndi qi va spuneatunci se va indeplini. Astfel ii va fi lesnestipdnului nostru sd dea rispuns bun cererilor noastre.si faci sau s[ prefaci ceva dupi
cuvdntulnostru.Aceasti convingeretrebuiesi o aibi in chip firesc, p...uar respira,sauprecumar vedeasauar auzi ceva.Eu insumi m-am simlit aga
de nenumlrateori. Mi-am dat seamasingurci in cuvintele,,azis s-aficut,
Ei
a poruncit si s-a zidit" (Psalmul 32,9) totul esteexact.nu existi nici o contradictie.Fie ca aceasticonvingeres-o simfi mereuin tine, sd-ti fie precum
hrana.blutura,respiratia.
entru credincios,nimic nu estecu neputinti. o credinti vie, puternicd, poateface intr-o clipi cele mai mari minuni. De altminteri, si
fdri credinfa noastri sincerl qi ferml se fac minuni. De pildi, minunile
Tainelor, fiindcd dumnezeiestileTaine se sivdrsescintotdeauna,chiar dacd
noi ne-am ardtat pufin credincioqicdnd le-am siv0rqit, sau necredinciogi.
,,Necredinfa(noastri) nu va nimici credinciosialui Dumnezeu"(Romani 3,
37). $i riutatea noastri nu va indepirta negrlita bunitate milostivire dum;i
nezeiascl; prostia noastr5,intelepciuneadumnezeiascd;neputinfa noastri,
atotputerniciadumnezeiascl.
u, cel ce ai srvdrsit toate nedreptilile, doreEte-1i
fierbinte sr induri
r- de la oameni nedreptatea,pentru ca incd din aceasti viali si nu
scapi,,dejudecatalui Dumnezeu"(Romani2,3). ,,cdci cu mrsura cu care
mdsori- cele ale Domnului qi ale aproapeluitru - cu aceea!i se va misura,,
(cf. Matei 7,2s. ra intotdeaunapild[ de la cel mai Drept dintre drepti, Iisus
Hristos,Fiul lui Dumnezeu,care, drept intru toate fiind, a suferit toat[ nedreptateade la oameni,fiind indltat pe cruce qi omordtcu moarterusinoasl.
u-!i fie frici si nu deznidijdui cdnd re vor uri oamenii,fiindci ai
r \ osdnditcaleape careau apucat,ci mai vartosbucuri-te,amintindu-fi
cuvinteleMdntuitorului:,,Fericiliveti fi cind bameniivi vor urf'(Luca 6,22).
mul isi face rost de o casi si triiefte in ea; animalul, de un curcuq
saude o vizuin[ qi se adiposte$teacolo;pasireade un cuib, in care
scoatepui qi ii creste;albinade un stupcu faguri, undetriieqte si face miere;
pdianjenuli;i lese pinza, trdieEtein ea gi tot cu ea isi obtine hrana.creatorul
sd nu-si facd si El o casd,nezidit[ de mdni - Trupul Siu -, asacum
;i-a mai
frcut unain panteceleNiscitoarei de Dumnezeuqi cum iqi face si acumtemf

180

ple ale Trupului Sdu prin d[titoarele-de-viati Taine? Creatorul,Cel ce a

orinduit qi ordnduie;teneincetat,,case"materialepentrutoatefipturile sensibile si duhovnicegtesensibile?
finlenia qi indeobgtesfinlii sunt izvoare de api din care se revarsd
apI binefdcitoaretuturor credinciosilor.,,Apa pe care i-o voi da Eu
se va face in el izvor de api curgdtoarespreviafa vesnicd"(Ioan 4, 14).
dt de curati trebuiesI fie gura duhovniceascia preotuluicare rostesteatdt de des numeleatotsfinteale Tatllui si Fiului si Sfdntului
Duh! $i mai curat[ duhovniceEtes[-i fie inima, pentruca s[ poatdpitrunde
in ea gi si se faci simlit[ dulceataacestormdrite. preacurategi vrednicede
cinstirenume! O, cdt de departetrebuies[ steapreotulde destdtlrile trupe$ti,
ca s[ nu devin[ trup in carenu silisluieste Duhul Sfdnt!
are preotului i-ar mai putea arde de desf[tiri trupegti, de vreme ce
i se cuvine a se desfita neincetatdoar de Domnul si dacl o va face,
ii va mai rlspundeDomnul cererilorsale?Oarela desfdtlri trupeEtii-ar putea
sta gdndul,Etiindcd are atdfiafii sufleteqti,care vin la el cu atdteaneputinfe
duhovnicegtisautrupe;ti, cirora trebuiesi le aratecompasiune,si le deasfaturi sincereqi sin[toase, cdnd ar trebui si se dedicein fiecare zi faptelor de
desdvdrsire,sd se roagecu lacrimi StdpAnuluipentrufiii tdi duhovnicegti,sd
nu se indepilrtezede ei, si-i pizeascl de lupii cei rlpitori qi pentru ca si le
dea Domnul sporirein via1i, in credin$ qi in judecatdduhovniceasci?Oare
i-ar mai puteaardepreotuluide desfitiri trupeqti,stiind cI trebuies[ siv0rqeascides slujbe in bisericl gi s[ steainainteaprestoluluiDomnului, gtiind
ci trebuie sd slujeasciatdt de des dumnezeiascagi preaminunataLiturghie,
si fie sdvflr;itorul qi pirta;ul cereqtilor,nemuritoarelor,dlt[toarelor-de-via$
Taine, c0nd trebuie s[ oficieze de nenumdrateori at0teaalte Taine qi ierurgii? Inima care iube;te desfit[rile trupeqtiarat[ necredintl Domnului: ,,Nu
pute{i sluji lui Dumnezeugi lui Mamona" (Matei 6,24).
roadele lor ii veli cunoaste"(Matei ], 16). Dupd roadele
T\up[
,,1-, dulci, dltltoare-de-via$ qi fericire ale Sfintei Liturghii, ale PreacuratelorTaine ale Trupului si SdngeluiDomnului vei cunoaqtec[ Liturghia
estede la Domnul qi cI ea ne umple de Duh dumnezeiescqi ci acestDuh
Preasfdnt,dltitor-de-via!5 respiri in toate ruglciunile si in toate rdnduielile
sfintelor acte liturgice. Liturghia mi se pare asemeneaunui pom minunat,
plin de via16.Cu frunze viguroase!Cu roade bogate! $i frunzele sunt spre
vindecare,nu numai roadele! Oare cine nu s-a ales cu bogat folos duhovnicesc,cu pace Ei cu dulcealain suflet, fie qi numai de la o singurl participareevlavioasdla dumnezeiasca
Liturghie? Roadebune nu dI decdtpomul
slnitos. Aqa e legeafirii.

181

na din vicleniile cele mai de temut ale diavolului esteslibirea ini\./ mii prin nelucrareEi, o dati cu aceasta,sldbireaputerilor sufletesti
;i trupesti.credinla, nidejdea qi dragosteaslibesc din inimd, omul devine
necredincios,ursuz,nesimtitorfati de Dumnezeusi de oameni.
acate rogl pentruceva,trebuiesi simti ci acel cevaiti estede trebuin$, sd crezi sincerci toati dareaceabunr vine d" iu Dumn"r"u

prin El, ci nimic bunnu vinedela oameni,de la intdmplare,

li sesdvdrsegte
dela imprejuriri,nici dela soarti,cr stdp0nuliti cunoaste i1iaudecererea
Ei
de ajutorla nevoie,dupi cum iti cunoastefiecaremiqcarea gindurilor gi
inimii tale,El fiind atotbun,atotputernic,
preainlelept
Eicdpoad intr-oclipi,
printr-osingurimiscarea gdnduluisru, prin Fiul .siprin buhul SduSfdnt,
sd-1ideatot ce ifi estede folos.si primeqticelece ai cerut.omului multeii
suntcu neputinfd,nu insi qi lui Dumnezeu.
,,celece suntcu neputinldla
oamenisuntcu putintdla Dumnezeu,,
(LucaIg.2T.
e inseamni si ai nldejde in rugiciune?inseamni s[ crezi cd
Dumnezeu
estedefafi;i ci te ascurt[,inseamnic[ atuncicdndceri
ceva,sr o faci cu frici de Dumnezeu,
cu mullumireqi cu laudi, c[ nu te
indoieqti,ci ai deplini incredereci vei primi sauc[ ti seva rcalizaceea
ce
cd
Stdpdnul
auzit
rug[ciunea
qi
primit-o
c[
a
li-a
jertin
cerescul
siu
9eri,
felnic_
qi cd,rispunzdnddorinfeimaiciinoastre- Biserica,daci ne rug[m in
numeleBisericii- sauin numelenostru,ca un atotbun,preaintelept
qi atotputernicne va da cele cerute,ba chiar mai mult decdtam crezuicI vom
primi. Dar o inimi impitimitl de mancareqi biuturl. Iacomia seghiftuicu
acestea,
nu poatenutri o asemenea
speranfi,ca pi un sufletin carea intrat
u1.a,.
vrajbadin pricinaaverilor,iubireade arginli,invidia,pani candnu va
parlsi picatele;i nu seva indrepta.
dc0ndu-ne
semnulcrucii, insemnimcu celetrei degetedusela frunte capdtulde susal crucii, inchipuindpe Tat[], care esteRaliunea

necreati;capdtulde jos al crucii, pe pantece,inchipuindpe Fiul, cel niscut

mai inaintede toli vecii din pAnteceleTatilui, si marginilelateraleale Crucii
pe umeri, inchipuind Duhul Sfant, care este puterea lui Dumnezeu sau
prin care lucreazd,dupd cum s-a spus: ,,putereaDomnului cui se
,,mOnao'
arat6",sau,,fie asupramea mdnaDomnului", adici Duhul Sfant. infiliga$i
rea omului ne reamintegte,intr-un fel, de SfdntaTreime. Mintea gdnditoare
il inchipuie pe Dumnezeu-Tatil,inima, cea in care intri qi lucreaz[ mintea,
inchipuiepe Fiul lui Dumnezeu,supremainlelepciuneipostaticr a lui Dumnezeu,gura prin care vorbesccele ce stauin rninte in inimd inchipuie pe
Ei
D^uhulSfdnt. ,,$i zicand aceasta,a suflat asupralor gi le-a zis: ,,Lua1iDuh
sf6nt>>"(Ioan 20, 22). cdnd,,din inima omului ies cugetelecele rele, desfrO-

r82

ndrile, hotiile, uciderile, adulterul,l[comiile, vicleniile, nerusinarea,ochiul

pizmaq,hula" (Marcu7,2l-22), toateacestea
iesde la duhulcel r[u, careqi-a
fdcut cuib in inima omului. Iar cdnd ,,omul bun, din comoaracea bun[ a
inimii saleface si iasi bunltlti", aceastainchipuiepurcedereaDuhului Sfdnt
de la Tatdl, prin Fiul. c0t de mdrefesteomul! Nu in zadars-a scris:..Eu am
zis <dumnezeisunteli qi toli fii ai celui preainalt>>"
(psalmul gl, 6). ,,Dacd
i-a numit dumnezeipe aceia cdtre care a fost cuvantul rui Dumnez.eu* si
scriptura nu poate sdfie desfiinlatd,adici ce s-aspusesteadevirat, rdmAne
neschimbat- desprecel pe crtre Tatdl L-a sfintit si L-a trimis tn lume voi
ziceyi:<Tu hule;ti, cdci am spus Fiul lui Dumnezeusunt>>?..
(Ioan 10. 3536). o, cdt[ vrednicie!ce m[ref ne apareomul! Nu trebuiesi-l privim altfel
- indeosebipe crestin- decdtca pe fiul lui Dumnezeu,agasd-l considerim
gi si vorbim cu el, ca qi cum am vorbi cu fiul lui Dumnezeu,prin harul lui
Hristos Iisus, Domnul nostru.
ineva care se imbolnivise mortal de o peritonit[ acutd zdceade
noui zile, fird si simti nici ceamai micd ameliorare.in urma tratamentelormedicale.Dupd ce s-aimpdrtiEit in diminealacelei de-anouazi cu
d[titoarele-de-via1iTaine, spre seari s-a simlit s[nitos Ei s-a sculat de pe
patul de suferinli. s-a implrtisit cu credintdnestrimutatd.Eu md rugasem
Domnului de vindecareaacelui bolnav. Am zis: ,,Doamne!vindecl-l pe
robul Tiu de boala lui; vrednic estede aceastafiindcd arati iubire preolilor
Tdi". M-am rugat in biseric[ si la SfdntaMas[ in timpur Liturghiei, spundnd
rugdciuni qi inaintea Sfintelor Taine. Printre altele, am spus,rugdndu-mi:
,,Doamne,Tu care egti viala noastri! Dupr cum mie nu-mi vine nicicum si
cred cd omul acestanu se va vindeca,nici Tie nu-Ji vine a credeci el nu se
va vindeca,fiindci Tu vindeci orice boald; dupi cum mie imi vine ugor a
credein inviereamorfilor, intocmai i1i estelieid invii orice mort; vindeciI pe robul riu, vasile, de cumplita lui boali ;i nu-l lisa sd moari, pentruca
sofiagi copiii lui si nu cadi in deznidejde;i ca un St[pan ascultitoi;i grabnic ajutitor dile lor mili. Viafa lui atdrn[ de un fir de p[r. Slavdatotputerniciei, bunitilii si bunivoinlei Tale de a veni in ajutor, Doamne!,,.
J n cdtevaminute inima se poateschimbade catevaori, in bine sauin
rrdu. poate inclina spre credintl sau spre necredintd,spre sinceritate
sau spre duplicitate, spre dragostesau spre uri, spre mirinimie sau spre
zgdrcenie, spre infrdnare sau spre dezmit. c0ti nestatorniciel $i de c-itl
trezvie si luare-amintela sine avem nevoie!
u te bucura atunci cand, indestuldndu-tecu mdnciruri si biuturi
alesegi plrcute, fala ili radiazdsatisfacfie,fiindcd chipul lduntric al
sufletului ili estein clipa aceeahidos, ca de mort. Ji se potrivesccuvintele
Mdntuitorului. care zice: ,,Seminali cu mormintele cele viruite, care pe

183

dinafar[ se arati frumoase,induntru ?nsr sunt pline de oasede mort Ei de

toati necuritia" (Matei 23,21), adici de td$rnicie Ei de flridelege.
T\ e cAte ori, o, Stipdne Doamne Iisuse, innoitu-mi-ai uguratica-mi
L/ flinrd putreziti de picate! De nenum[rate ori Ei in nemisurate
chipuri! De cate ori nu m-ai izbrvit de focul nedomolitdinlluntrul meu, cel
al patimilor de tot felul, de cate ori nu m-ai scos din pripastia urdtului
Ei
deznldejdii! De cate ori, doar prin rostireanumelui Tiu, cu credinti, mi-ai
innoit inima secituit5! De cdte ori n-ai siv6rsit aceastaprin dltitoarele-deviali Taine! o, Stip0ne, cu adevirat nenumiratesi nemdsuratesunt milele
Tale fat[ de mine, picdtosul! ce-!i voi aducein loc, sauce ili voi da pentru
nemisurateleTale bunltili? Iisuse,viala qi usurareamea! s[ fiu culuareamintec0nd voi umbla pe cirdrile vielii in virrureaharului Tiu, fiindcd,fericiti sunt cei ce pdzesccdile Domnului (Psalmulll8 3; 17,24), dupi cum
Duhul Sfdnt a spus,prin gura pirintelui nostru David: stridui-mi-voi si-ti
fiu credincios,smerit,bl6nd,neirascibil,bun, generos,ascultitor, neagonisitor de bunuri plmflnteqti.
ilosteniaestebun[ EimAntuitoareatuncicdndii adaugivindecarea
inimii de mdndrie,r[utate, invidie, lene,licomie, curvie, minciun[, inseliciune qi alte asemeneapicate. Daci insi omul nu se ingrijeqtede
indreptareainimii, bizuindu-sedoar pe milostenie,cu pufin folos se va alege
de la ea, fiindci nu va face altcevadecatsi adunecu o mdn[ Ei si risipeasci
cu alta.
T\ oi copilasi,Pavelgi Olga, prin nemirginitamili a Stipdnului nostru
lJ si prin nevrednicamearugiciune s-auvindecatde duhul sllbiciunii
carepusesestdpanirepe ei. Miculul Pavel s-a inslnitoqit in timp ce dormea,
micuta Olga s-a linigtit sufleteste,iar fetiqoaraei intunecatl i s-a luminat deodatd. De noui ori m-am dus si mi rog cu indriznire qi cu nidejde la
Dumnezeu,ling[ cipitiiul lor, convinscd speranlanu-mi va fi ruEinatd,cd.
,,celuicarebatei se va deschide"qi ci stipdnul imi va implini rugiciunea,fie
qi numai pentru stiruinfa mea.DacI judecitorul nedrepta f[cut dreptatepAni
la urm[ femeii care il sdcdia,cu atat mai mult Judec[torul tuturor, mai drept
decattoli drepfii, imi va indeplini p[cltoasa mea rug[ciune pentru acei nevinovafi copii, va c[uta citre ostenealamea,c[tre mijlocireamea,cdtrecuvintele mele rugitoare ;i citre plecareagenunchilormei, cdtre indriznirea mea
si cdtresperantamea in El" A;a a ;i f[cut Stipflnul: nu m-a rusinatpe mine,
prcdtosul. c0nd am venit a zeceaoari, copiii erau sinitoqi. Am multumit
Stip0nului qi Maicii Sale,Mijlocitoareanoastri grabnicajutitoare.
(- a toti sdfie una,dup[ cum Tu, P[rinte intru Mine gi Eu, intru Tine,
,,\-/aga Ei acestiain Noi si fie una" (Ioan 17, 2l). Ce ne separi, oare,
de Dumnezeusi de semeniino;tri? Banii, mdncarea,biutura - aceast[pul-

184

bere,aceastdputreziciune,acestgunoi! De ce? Fiindc[ ne lipseqtenidejdea

vie, cu adevlrat creEtineascd
in Dumnezeu.Nu stim sau uitim ci adevdrata
viald a omului estedragosteade Dumnezeusi de aproapele.Preficdndu-ne
via{a in praf si reducdndu-ne-ola cele trecitoare,nu-I dim Tatilui ceresc
mdrireace I se cuvine prin a ne pune in El toati speranfaqi a-I incredinfa
toateplsurile, agacum ar trebui sI faci fiii Sai intru Hristos.,,Daci Tati sunt
Eu, undeesteslavaMea?Unde estenddejdeain Mine? Unde dragosteavoastr[ fa$ de Mine? Unde neimpltimirea de cele pimAntesti,stricicioase,unde
dorinla cu inimd fierbinte de a dobOndicele cereqti,duhovniceqti,veqnice?
dt timp trdiesc,trupul imi aparfine,fiindcl sufletul trdiegtein el.
Dupi ce voi muri, trupul nu va mai fi al meu, ci al lui Dumnezeusi
al pimintului. ,,Al Domnului estepimdntul si plinirealui" (Psalmul23.l)"
,,PImdnte$ti $i in plmdnt te vei intoarce"(Facerea3, 19). ,.Cel ce mindnci
Trupul Meu Ei bea SdngeleMeu..." Din acestecuvinte intelegemci Hristos
insuqi,intreg, Se afl[ in cele doul elementeale impirti;aniei - in Trup qi in
Sdnge;ele sunt ,,aleSale" datoriti relaliei nedespdrtitepe care o au ,,cu El"
- cu Hristos - a$acum cameagi sdngeleomului se afli in raport inseparabil
cu sufletul omului care viazd,in ele, fiindci sufletul penetreazitot trupul gi
tot sAnsele.
e nenumdrateori am simlit moarteain inimd, fiorul mortii mr-a cutremurattot trupul si din toate acesteincerclri Domnul m-a izbivit,
m-am invrednicit de nespusaSamili, m-a readusla viali. O, cdt de maretrebuie si fie recunoqtinlamea citre Domnul! ,,Cd de nu mi-ar fi ajutat mie
Domnul, pufin de nu s-ar fi sil[qluit ?niad sufletulmeu" (Psalmul93, 17).
Andestesupusunor neputinte,trupul nostruseintristeazd,isi ,,pierde capul". Cind esteslndtos si cdnd se dedi unor desf[tIri senzuale, nu mai gtiece sI faci de bucurie,sarein sus.iqi iesedin fire. Si nu lulm
in seaml senzaliileamlgitoare ale trupului, si nu ne l[sim prinqi de ,jocurile" qi tnc6ntlrile sale.SI suportim cu rlbdare durerile qi bolile trupesti,sd
sporim in duh Ei sd ne punemnddejdeain Dumnezeu.
T\ e ce oareatuncicdndfierbi de ner[bdaredintr-un motiv de ceamai
Ll rrrigi importan![, cind te la,sidus de ceamai micl pornireneribd[toare,ai ;i p[cltuit gi 1i-ai;i primit pedeapsainlluntrul tiu? $i de ce oare,tot
aqa,orice miqcarea inimii, fie chiar momentan[,sprepicat se considerdp[cat ;i iEi prime;te pedeapsaindatl? Fiindcl neribdarea,,in mic" esteo arvun[ a nerlbd[rii ,,in mare". Se ajungela o asemeneaneribdare fiindci sufletul omului este o substanf[ simpll, si chiar numai o singur[, momentani,
migcarea inimii cdtreplcat constituiedeja un pIcat. Fiindcd orice p[cat mic
duce la un picat mare,p[catul ,,mic" trebuie sancfionatintotdeaunala ince-

185

put $i currnattot atunci.,,Peste

pulineai fostcredincioasi,
pestemultete voi
pune;intri intru bucuriaDomnuluiriu" (Matei25,2r). Si cdtde mareeste
acest,,mult"?,,celeceochiuln-avdzutsi urechean-a auzitsi la inimaomutui _nus-ausuit, pe acesteale-a gdtit Dumnezeucelor ce-L iubescpe El,,
(l Corinteni2, 9\.
and te rogi, incearci s[ simti cu inima adevirul sauputereacuvintelor rugiciunii, nutre$te-tecu ele ca ;i cu o hrani nestricicioasd.
adapi-1iinima cu ele precumcu o roui, incdrze;te-tecu ele ca si cu un foc
binefdcdtor.Domnul este pentru mine totul. El imi di putere in inimi si
lumini in minte; imi indreapti inima citre tot binele,mi-b intireste, imi di
gandul cel bun; El estepaceagi bucuria mea, credinta,nidejdea si iubirea
mea; este hrana si biutura mea, imbric[mintea, casa.Aqa cum mama inseamndpentrupruncul ei totul - cu mintea,cu vointa,cu vdzul, cu auzul,cu
gustul, cu mirosul, cu pipditul, cu mancarea,cu biutura, cu mdinile si cu
picioarele,tot aqaDomnul inseamni totul pentrumine, cdnd mi predauLui
cu desivdrsire.Dar - vai mie! - cad de la Domnul candintri diavolul in mine
;i daci nu mi-aq indreptaochiul inimii spre Domnul, daci incollit fiind de
vrdjmaqul,nu L-aq chemape Domnul in ajutor, atunci diavolul ar insemna
plntru mine si esteuneori tot riul posibil: gi prin rrutate, gi prin urat, prin
;i
slibirea interesuluipentru bine, qi prin aplecareaspredezni-dejde,uri, invidie, avarilie,cdtregdnduride hul5, viclene,necurate,c[tre dispie! fali de orice; intr-un cuvant. diavolul devine atunci mintea mea, vointa mea, vdzul,
auzul,gustul,mirosul, pipiitul, rnainilegi picioarele.s[ ne punem nddejdea
in Domnull El esteAtottiitorul, cel nemirginit in sfinlenie,in mirelie, bunitate,mild, indurare,infelepciune.

Arit6nd credinti la vremebuni,

bagd de seami si nu cazila vreme rea
and trupul i1i suferi de vreo boald,ia seamaci suferi cel mai inver;ufvrrjma; al mantuirii tale, ciruia, prin boali, ii scadputerile; deci
. .lr.-1at
rabddcu tirie boala,in numelelui Iisus FlristosDomnul, Care a p[timit pentru
noi rdstignirepe Cruceqi moarte.Tine minte ci bolile carene vin suntpedepse
de la Dumnezeupentrupicate. Ele ne purifici qi ne impaci cu Dumn"r"u, n"
readucin iubirea Lui. Scriseste:,,Di-ne noui paceasi iubirea Ta; toateni le-ai
dat noui". Nu uita ci si in boaldDomnul estecu tine. ,,CuDAnsulsuntin necz*
(Psalmul90,15),cd boalafl-a venit dup[ voia Stdpdnului,ca o pedeapsrpirin186

teascd.
i la vremebuni
de seaml si
i la vreme
ci ca un mucenicfii statomicin credintd,qddejdesi dragoste.
T\ umnezeuesteFiinti simpll (necompusr)de o perfecfiuneabsoluti.
I-,, Adrcd sfinlenia cea mai curati, bunitatea gi adev[ru] cele mai
curate.Pentrua ne afla in unire cu Dumnezeu,pentru a fi intr-un duh cu El
(fiindcd de la El suntem),trebuiesi agonisim,prin harul siu, o desiv0rsitd
simplitate in bine, in sfintenie, in dragoste.Sfintii din ceruri, curitati de
Duhul sfant prin sangeleFiului lui Dumnezeu,nu au asupralor nici umbrl
de pdcat.Pentruaceastas-au;i nevoit in viafa lor plmdnteasci,pentruaceasta ;i-au supustrupul la munci, ca si-l curetede toatr intiniciunea, ceamareriali;i cea spirituali, pentrua se sfinti in frica de Dumnezeu,pentrua se uni
in veci cu Dumnezeu,Izvorul sfinteniei.Pentruaceastaexist[ astdzipe lume
sfdnta Biserici, cu toate aEeziminteleei; pentru aceastaexistd slujbele
divine, Tainele, rdnduielile biserice;ti.Pentru aceastaau fost rdnduiteposturile, ca sd curete;i sd sfinteasclpoporul lui Dumnezeu,ca s[-l uneascicu
El, Fiinla de la care ne vine toati fericirea,cealdudati in Treime:Tatll, Fiul.
Duhul Sfdnt.
f I rogi pe Domnul sd te iubeascdcu iubirea Lui mai puternici decdt
Imoartea, si te iubeascipdni la moafte.Ia seamainsd: uneoriDomnul
i1i trimite o cumplit[ boali, care te apropiede moarte.Nu cirti impotriva
Lui, rabd[ boalabirbiteqte, mulfumind lui Dumnezeucdte-aincercatastfel,
ca un plrinte. Asta trebuiesI inlelegi cAndspui ci iubirealui Dumnezeueste
tot atat de puternici precum moartea.OricAt de tare ai fi lovit, chiar ;i in
spasmelemorfii, credecd Dumnezeuva putea- daci va voi - sI te izbiveascd nu numai de boall, ci qi de moarte,cI are aceasti putere.Nu ceda,nu
schimba iubirea de Dumnezeupe iubirea de trupul cel striclcios, ci di-1i
trupul, pe de-a-ntregulDomnului, precum Avraam pe fiul siu Isaac spre
arderepe rug. Incredinfeazl-tevointei pedepsitoarea lui Dumnezeu,fdrd,a
pierdecredinfain bunitatea Sa,firl a cidea cu duhul, f[rI ca buzeletale s[
rosteasclhul5 smintiti impotriva lui Dumnezeu,Care te-ar fi osdndit,chipurile, atdtde aspru,pe nedrept.Vei aduceastfelo marejertfi Domnului, ca
Avraam, sauca mucenicii.
e imi di lini;te in minte si tn inimi, ce m[ face sI scriu,ca si rimAni cevadupl urine,sd-midobdndescliniqte statornici printregrijile
gi de;ertdciunilevielii? Nidejdea cre;tineasci,neEtirbiti gi vie, in minunata,
linistitoareaputerea acestorcuvinte:Domnul estepentrumine totul ! El este
comoarameafiri prel! in orice starete-ai afla, ea if poateda liniqte,te poate
face bogati ;i cind eqti s[rac, mirinimos gi indatoritorfafl de oameni,cdnd
eqtizgdrcitsi ursuz;s[ te faci si nu deznddijduiegtic0ndcazi in picat. Domnul estepentru mine totul ! El estecredinfamea, nldejdea, dragostea,t[ria,

r87

puterea,pacea,bucuria, bogilia, mdncarea,biutura, imbrdcrmintea, intr-un

cuv0nt - via1a,toate ale mele. Daci Domnul, omule, inseamnr pentru tine
totul qi tu vei insemnapentruDomnul totul. Si fiindci comoarata estein inima ta, Ei Dumnezeuiti cere sr-I dai inima - ,,D[-mi, fiule, Mie inima ta,.
(Pilde 23,26). Aceastainseamni ci, pentrua face si seimplineasc[voia cea
bund qi desivdrqitda lui Dumnezeu,trebuie si renunti si-1i faci voia ta cea
coruptr, prtima.si,trufa;r. uitr de voia ta, fine-tenumai de vointa lui Dumnezeu;spune:,,nu precumeu voiesc,ci precumTu voiesti,,.
1^t restinul.cel ce sivdrqestefaptede dreptate,nu are de ce si se laude
ru, pe sine,fiindcd el a fost mdntuit si se mdntuie;temereude tot riul
numai prin credint[ qi face fapte de dreptatetot numai prin credingl. ,,clci
in har suntemmdntuili prin credinti si aceastanu e de la voi; estedarul lui
Dumnezeu;nu din fapte, ca si nu se laude nimeni" (Efeseniz, g-g). pentru
ca nimeni si nu se laudecu nimic.
tdt timp cdt stiruim in rugiciune sdrguitoare,simtim liniEte,c6ldur[, ne estesufletul usor;i plin de lumini, fiindci suntemcu Dum-

nezeugi in Dumnezeu.
cand pirdsimrugiciunea,au gi inceputispitele,tulburirile tot felul. O, preafericitele
clipealerugiciunii!

ragosteade Dumnezeuapare;i incepesi lucrezein noi atuncicdnd

l-l incepem s[ ne iubim aproapeleca pe noi ingine, cand pentru er,ca
gi chip al lui Dumnezeu,nu ne crutim pe noi qi pe cele ale noaJtre,cdnd ne
strdduimdin risputeri pentru mdntuireatuturor. Cdnd, pentru a bine-pllcea
lui Dumnezeu,renuntlm la satisfacerea
poftelor pAntecelui,la plicerile trupeqti care mangaieochiul, cdnd nu-i mai facem pe plac rafiunii celei dupi
trup qi ne supunemRaliunii divine. ,,Pentruca cel ce nu iubeqtepe fratele
sdu, pe care l-a vdzut, pe Dumnezeu,pe care nu L-a vdzut nu poate si-L
iubeascd"(1 Ioan 4,20).,,Iar cei ce sunt ai lui Hristoslisus qi-aurlstignit
trupul, impreunl cu patimile ;i cu poftele.,(Galateni5,24).
trebuiedoar sd vrea:Fiul
/-r ere ce vrei de la Domnul.Dumnezeu-Tat5l
lr--, Ficitor si Duhul Sfint Sivdrgitorsuntpurureacu El in El, precum
;i
pi El estein Ei, sl sunt gata intotJe"""" g implineasci voinla Tatdlui Ator
puternic,Atotbun,fiindcl una suntcu El dupi bunitategi dupdatotputernicie.
arurile de la Dumnezeunu trebuiesi le fii in tine, ci si le reverqigi
*
asupraaltora.Ia exemplude la naturi. soarelenu tine in sinelumi-

na,cl o revarsdasuprapdmdntului;i a lumii. Pistorii duhovnicesti,

mai cu
seamd,
nu trebuiesi-qi fini lumina,mai binezis luminalui Dumnezeu
in sine,ci sdreversedin bel;ugluminamintii gi a cunoqtinpelor
gi asupraaltora.
u ce ne sunt ocupateinimile? Dumnezeu,,cearci inimile qi rirunchii" (Psalmul7, 10), vede ce avem in inimi, de ce ni s-a legat ea
188

lh cea mai mare parte a viefii. Dacd Domnul ne-ar fi inzestratcu darul de a
privi noi inqinein adincul inimilor omenesti,ochii ni s-arfi intors cu groazd,
de la ele, ca de la o strdnsuride necuritenii: preacurvie,curvie, hotie, mdrturie mincinoasr,huli, trufie E.a.m.d.cdte marsivii nu am descoperiin ele?
MdrEdviaingratitudinii fa$ de Dumnezetr,a uitirii de Dumnezeu,necredintei, pulinei credinfe,atasamentulorb fa$ de cele pimdnteEti,chiar si de
lucrurile cele mai absurde,ignorareacelor cerestisi a destinului nostru de
dupr moarte,nepisaresi dispreffa$ de Biserici, fa$ de slujbe,de rdnduieli,
de tipic, dispreffa$ de preoti, de reprezentanriicredinteiil Bisericdsi inci
n-ar fi decdt o micd parte din m6rsivii.
ruceanu poatefi conceputi pi reprezentatif[ri dragoste;undeeste
\-, Crucea, acolo este qi dragostea;in biserici vedem pretutindeni
cruci, ,,portative"sau,,aplicate",pentrua ni se aduceamintecd suntemin bisericaDumnezeuluiiubirii, Care S-a rdstignitpentrunoi.
e spune:dacdn-ai chef, mai bine nu te ruga. Esteo cugetarevicleand, dupi trup. Daci vei incetafie si temporarsi te rogi, te vei lepdda
cu totul de ruglciune. T'rupulasta;i vrea. ,,impdraliaceruluise ia prin striduintd" (Matei ll,l2). Firi o autoconstrdngere
sprebine, nu te uei mOntui.
n procesulinstruirii gi formdrii omului estedeosebitde periculossd
T
I sepundaccentuldoarpe minte qi rafiunesi s[ nu se deaatenfieinimii.
Tocmai acesteiatrebuiesi i se acordeceamai mare atentie.Inima inseamni
viat6, dar care poatefi o viatd alterat[ de pIcat. Acest izvor al vietii trebuie
purificat, trebuieaprinsi in el flacira curati a vietii, in aqachip incdt sd ardi
mereu,sd nu se stingi Ei si dea o direcfiegdndurilor,dorintelor,ndzuintelor
omului de-alungul intregii salevieti. Societateas-a corupt tocmai din cauza
carenteloreducatieicreqtine.Ar fi timpul si inteleag[ cre;tinii voinfa Domnului: El vrea de la noi inimd curatd;,,Fericiticei curali cu inima.. (Matei 5,
8)' Luali amintela dulceleSlu glas din Evanghelie.Adev[rata viati a inimii
noastreesteHristos (Hristos trdieptetn mine - Galateniz, z0). invlta1i din
infelepciuneaApostolului: acea$ta

@99!sge-114$egiqtq&a.
*

acestea,
crrora Ie placesd primeascidaruri,se vor punepe
l4ainile
IVIpiept ;i nu vor mai lua nimic. Picioareleacestea,c[rora le placesi
alergepe c[ririle riului ;i nu le place sI steala rugiciune, vor fi inlepenite
pe vecie si nu vor mai mergenicdieri.Ochii aceqtia,cirora le placesd se uite
cu jind qi cu pizmd la bundstareaaproapelui,se vor inchide,locul din ei se
va stingepentrutotdeauna,nimic nu-i va mai ispiti. Auzul, cel ce sedeschide
deseori cu plicere pentru a asculta defiimirile, va asurzi qi nu va nai auzi
decdttrAmbitelece vor sunaspreinviereamorlilor gi atunci seva sculatrupul

189

nostrunestricdcios,,spreinviereaviegii sau spreinviereaosdndirii" (Ioan 5,

29).Ya rrmdne oarecevadin noi viu gi dupdmoarte,cevade caretrebuiesd
ne ingrijim incd din viald?Da, ceeace numim acum ,,inimi", omul lluntric,
sufletul. Lui trebuie s[-i dim cea mai mare atentie.curdpli-v[ inima c0t
timp suntetiin viatd, pentru ca ea,sau sufletul, s6-L poat[ vedeaatunci pe
Dumnezeu.Dali trupului si nevoilor lui atenfianecesaridoar sustineriisale,
sdnitilii, unei prezenfedecente.Totul va muri, totul va lua pimdntul cu sine.
straduili-vd sd des[v0rqitiaceapartedin voi care iube;te si care ur[qte, care
se liniqteqtesi care se tulburi, care se bucuri gi care se intristeazd,,adicd,
inima, sauomul cel dinl[untru (cel ce gdndeEte,
judeci cu mintea).
e-a lungul intregii lor vieli pimdnteEti,oameniicaut[ de toare,numai pe Hristos,Ditdtorul-de-viat[, nu-L caut[ si de aceeaviata lor
sufleteascde ca si inexistenti qi devin robii tuturor patimilor: necredin{a,
scepticismul,ldcomia,invidia, ura, goanadupdonoruri,ghiftuialacu m0nc[ruri gi biuturi. Doar spre sfOr;itulvietii incep si-L cautepe Hristos, ducAndu-sesd seimpirtlEeasci, fie din stringent[necesitate,fie dintr-o deprindere
imprumutati de la altii. o, HristoaseDumnezeule,viata si inviereanoastri!
Cdt de mult ne-amdat desertdciuniigi cdt am orbit! Ce-ar fi fost, oare,dacl
Te-am fi clutat, dacl nu ne-ai fi lipsit din inimi? Fericireape care o gust[
cei ce Te au in inimi nu poatefi spusdin cuvinte! EEtipentru ei hrani silioas[ gi bduturdnesecatI,imbr[ciminte strilucitoareqi soareluminos,,,pacea
lui Dumnezeucarecovdrqeste
orice minte" (Filipeni 4,7) qi bucurienegr[iti;
totul, totul! Pentrucel ce Te are pe Tine, tot restul,tot ce e p[mdntesc,nu-i
decOtpulbereqi putregai.
uhul esteCel ce dd viatd. Prin Duhul lui Dumnezeuau fost insufletite fipturile din chiar momentul creatiei;Fiul lui Dumnezeua
fost coplrta; la crealieEiLui i se datoreazd,trecerea
fdpturilor din nefiinli la
fiinla. De aceeaTrupul gi Sdngelelui Hristos se fac, prin Duhul Sfdnt, din
pdine qi vin, intocmai cum in pAntecelePreacurateiFecioareele s-au ficut
prin Duhul Sf1ntdin s0ngeleei. Duhul SfAntlucreazd creatorqi in pdntecele
mamelor.Darurile noastresufletestisunt ale Duhului lui Dumnezeu.
J mperiul vietii ;i imperiul mo4ii merg unul ldngi altul, spun merg,
Iadicd nu staupe loc, fiindcd sunt de ordin spiritual.Mai-marelecelui
dintdi, adicdal imperiului vielii, esteIisus Hristos gi cine e cu Hristos,acela
se afli, neindoielnic,in imperiul vielii. Cipetenia celui de-al doilea,adicl a
imperiului morfii, estestipdnitorul puterilor de sub cer qi al duhurilor riului,
care i se supun, atdt de multe la numir incdt ii depigescpe tofi oamenii
triitori pe pdmdnt.Ei sunt fiii mo4ii, supugiic[petenieipestecele de sub cer
qi acestia se afli intr-un necurmat rdzboi cu fiii viefii, adici cu adevlralii
creqtini, pe care incearcd prin toate viclequgurile sd-i atragd.de partea lor,

190

prin poftele trupului Ei ale ochiului, prin fal[ lumeasci. prcatul f[ridele;i
gea sunt stihia lor qi, prin picate, dac[ nu ne poclim, trecemintr-adevir de
partea lor. Pe oamenii la care plcatul a ajuns sd fie o necesitatezilnici,
devenindinsuqimodul lor de a fi Eicarebeaufiridelegea asacum beauapI,
pe acegtiademonii nu-i tulburi. Ei au si intrat in stdpdnireadiavolului, de
vreme ce triiesc neingrijindu-sede suflet; indatdce se vor intoarcela Dumnezeuqi isi vor recunoaEtegre;elile, cele cu voie sau firi voie, rdzboiul va
izbucni din nou, hoardeledemonilorse vor ridica iarisi la lupti crAnceni.De
aici se vede c6t ne estede necesarsd-L ciutim pe Hristos,ca pe incepdtorul
vielii, Biruitorul iadului gi al morfii.
rf.t oatenecazurileqi suferin{elevin de la pulina credinl[, saude la vreo
I patimd care ni s-a cuibirit in suflet, saude la vreo alti intiniciune,
vdzutd,numaide Cel Atotvlz[tor, si aceastae semnci ne-aintrat diavolul in
inimd qi ci Hristosnu mai estein ea.Hristosestepacea,libertateasufletului,
lumina cea neqr[itI.
erul, suflarea vAntului, respiralia fipturilor in lumea materiali,
acesteatoatecorespundduhurilor din lumeaspirituali EiinsusiDuhului lui Dumnezeucel necreatsi Dititor-de-via1i. De aceeaDuhul qi-aficut cOndvaaparitiaca o ,,suflarede v0nt" (FapteleApostolilor 2,2), de aceea
gi Mdntuitorul amintegtede suflareavdntului, c0nd vorbestede ,,oricine e
nlscut din Duhul" (Ioan 3, 7). in multe privinte lumeamateriali se aseam[ni
cu lumea spirituald,fiindcd ceadintAiesteo creafiea Duhului"Ar puteaoare
Duhul creator si nu Se arate,parlial, pe Sine qi si nu creezeanalogii in
lumeamaterial[, printre creaturiletrezitede El la viaf[? omul esteexpresia
suprem-posibilda chipului lui Dumnezeuin creaturi.
dnd sXrut[m cu buzele inseamni cd sdrutim si cu sufletul. C6nd
sirutim un obiect sfinlit, trebuiesi o facem cu buzele,cu inima si
cu sufletul.
omnul conducecu intelepciuneaqi cu cuvdntul Sdu lumile materil-l ale'o face puternic,in chip minunat.Ca qi componenteleunui trup
de animal, arborii, iarba, pietrele se fin legate in alcituirea lor, asemenea
tuturor corpurilor,gralie forfelor qi legilor carelucreaz6,ine\e.Asa cum sufletul poartr trupul ;i il insuflete$te,tot astfel si Dumnezeu,,poartr" lumea,
insuflelind-ocu Duhul SfAnt.Nu in zadaromul esteconsiderata fi o lume in
mic. In fafa lui Dumnezeu,lumeaintreag[ iesteca o biati pdnzdde prianjen!
o biatr pinzd de piianjen este qi trupul meu! $i toru$i,c6ti ?nlelepciunein
fiecareatom al materiei;i totul se tine numai prin infelepciune,prin legi vesnice, pline de inlelepciune.o. intelepciune,intelepciune,cu toati existenta
noastrdsuntemdatori fali de tine - fati de bunul tiu Pricinuitor! Moartea

t9 1

mea, dezagregareasau nimicirea fiintei mele vlzute, dovedestelimpede c[

nu sunt in fafa Ta. Doamne, dec0t o pdnzd,de plianjen!

lavi ratilui Ditdtor de via1i,Fiului Dititor de viat5,Duhuluisfint

Dititor de via$. Slavdlui Dumnezeu,
Fiin$ simpli (necompusl)
care ne izbdveqteneincetatde moarte sufleteascd,moarteacare ne vine prin
patimi. Slavi [e st[pdne, Cel in trei ipostasuri.care rrspunzi la simpla
chemarea numelui rlu, lumindndu-nechipul mohoratal trupului qi sufletului nostru, diruindu-ne paceaTa mai presusde toate cele pdmanteqti,tot
binele gi toati intelepciunea!
p oaga-teneincetat,chemdndnumele D[titoarei-de-viaf5Treimi, ca
r\sd nu-ti fie cuprinsnipraznic sufletul de vreo patimd,de trufie sau
de invidie, de riutate saude uri, de avarilie saude arghirofilie,saude m0nie,
de licomie, de irascibilitate,de cdrteald,de infumurare, de minciund. de
clevetire qi de altele asemenea,fiindci ne migcim mereu printre curse,in
fiecareceas,in fiecareminut al vielii noastre.Ochii inimii si-1i steaneclintit de straj5, in fiecare ceas, in fiecare minut; inima si-1i fie mereu treazd,
ziua gi noaptea,dupi curn e scris: ,,De dormit, dormeam,dar inima-mi veghea" (C0ntareaC0ntirilor 3, 2).
f rebuiesd-ti iubeqtiaproapelecu atdtmai mult cu cdt gtii ci grese$te
r impotriva lui Dumnezeuqi a oamenilor,fiindci atunci el este bolnav, sufletul i se afl[ in necaz,in primejdie. Atunci trebuie si-i aritim compasiune,si ne rugim pentruel, si-i oblojim inima sprevindecare,cu un cuvint de mdngaiere,de inleleplire,de luminare,lini;tire, iertare,iubire: ,,Fi1i
buni intre voi gi milostivi, iertandunul altuia, precumqi Dumnezeuv-a iertat voui in Hristos" (Efeseni4,32). Picatele qi patimile, ocirile gi g0lcevile
sunt adevdrateboli ale sufletului ;i chiar aEatrebuie considerate.Patimile
sunt ca un foc grozav,un pdrjol sufletesc,care mistuie firea cea dinluntru a
omului, o vipaie ce vine din beznelegheenei.Focul acestatrebuie stins cu
apadragostei,care stingeflicdrile r[ului ce vin de la iad, ale tuturor patimilor. Vai noui insi daci nechibzuintasi egoismulne vor face si sporim acest
foc cu alte fliciri infemale, adici cu piopria noastri rdutate qi ursuzenie,
ajut0nd prin aceastaduhurile riutlfi care se striduiesc din rlsputeri, in toatd
vremea, sr aprindl alte gi alte focuri in oameni, prin noi ;i noi patimi. Noi
inqineintefim focul gheeneiqi dac[ nu ne pociim qi nu ne infeleplim in bine,
ci continuim s[ ne prostim in riu, vorn fi osdndili laolalti cu diavolul si cu
ingerii lui la chinuri in iezerul de foc. si nu lislm riul si invingd in noi; si
invingem riul cu binele! Blestematisuntemnoi oamenii! Nu ne-amdeprins
inci Jd considerdmfiecare plcat ca pe o nipasti a sufletului, nici si aritim
compltimire sinceri, iubitoarecelui lovit de o asemenea
nipast5.De ce oare
nu fugim de picat, nu ne ferim de el ca de o otravr, ca de un $arpeveninos,

r92

de ce suntematraside el? De ce nu ne estemild de noi inqinecdnd cidem in

pdcat?De ce nu venim cu lacrimi inainteaDomnului. creatorul nostru?
'purtuna care ni se stdrneqteuneori
in suflet,in aceastlviati, din priI. cina patimilor esteing[duiti de Dumnezeutocmai ca sd ne facd si
uram din toatl inima orice patimi qi si inlelegemc[ toatecelepimdnteqtinu
valoreazdnimic, oricdt ni s-ar pirea ele de prelioasesi de pllcute, qi pentru
ca si-L dorim din toatl inima pe Unul Dumnezeu,Izvorul liniEtii qi al vielii,
qi si ne alipim numai de El, si prefuim mai presusde orice vointa-I sfdnt[,
paceaqi bucuriaSa.
in toate pdrgile,cdt timp e.stipe plmdnt esti asaltat,inghesuit,silit sI
te schimbi, intr-un fel saualtul: de rude, de prieteni si cunostinte,de
avere,de destitirile senzualede la propriul trup; te pot face s[ te schimbi gi stihiile naturii: p[mantul, apa, focul, aerul, lumina. AlipeEte-tede unul Dumnezeu,,,la care nu esteschimbare"(Iacov, I, r7), Singurul care este,tot, iubire.
curios cd oamenii supdricioqi,dupd agonia unei puterniceqi prefilungite cize de manie ;i dupi ce au trecut prin toatechinurile unei
asemeneacrize, devin bldnzi si smeriti ca buni de pus la rani! Ceeace este
valabil pentru stirile de mdnie si riutate e valabil si tn cazul altor patimi.
InsuqiDomnul ne-aar[tat ci patimile se osdndescprin ele inqile,mor de propria lor agonie.Aqa sunt pedepsitetrufia, invidia, ura, zgarcenia,arghirofilia. Fiecarepatimi iqi estesiegidascil Ei gddein tot omul careo suporri.
1r dutali paceaqi sfinfenia fird de care nimeni nu va vedeape Dom,,\-,nul" (Evrei 12, l4). FereEte-tesd tulburi paceadin pricina unor
lucruri stricicioaseqi trec[toare,^a
egoismuluitiu plcdtos. Iube;te paceamai
presusde orice, ca pe Domnul Insugi! Nimic si nu-1ifie mai de prel decdt
paceaqi dragosteareciproc[. Sd iubim pacea,pacea,pacea!
Q ufletul omului esteo fo4i liberi, care poatedeveni fortd buni sau
rJ rea, in- funclie de direclia pe care i-o dim. Doamne, Tu eqti forla
atotputernici! intireqte sufletul meu neputincios,ca si se indrepie ciire rapia
ceabuni! Pe piatrade neclintit a poruncilorTale intire,ste-miinima mea,atAt
de slabl in lucrareavirtulilor! Imi dau seama,Doamne,din viala ceade toate
zllele, ci riri Tine eu nu sunt nimic, cI tiri Tine nu pot sivArsi binele, ci
tlri Tine mi stipaneqteriul in fel qi chip. Flri Tine sunt fiul pierzirii. o,
negriiti Bunrtate! umple de bunitateaTa si inima mea! Mi rog Tie, iar qi
iar: di-mi mie a Te iubi pe Tine ;i pe aproapelemeu ca pe mine insumi, din
toatl inima. $i si nu fiu riu, trufag, gdlcevitor,nelinigtit, ci bun, smerit,
respectuosqi indatoritor,supus.Amin.
cdt de sdrguinciosse arati diavolul qi lumea in a sidi neghinain
6,
\-/ tarina lui Hristos, care este Biserica, in a sidi. o datd cu cuvdntul
dumnezeiesc,cuvantul lumesc, .uuantui o"q;;;;iir'
in to.ut templelor

r93

divine, lumea si le-a ridicat-peale sale:teatre,circuri, sili de adunare,templele de;ert[ciunilor lumii. in locul sfinteloricoane,pe careiubitorii de cele
lumesti nu le iau in seami, au inceput si aparl pottr"tele oamenilor,pictate
sau fotografiate,imagini de tot felul; in locul iui Dumnezeu al sfinlilor
Ei
sunt cinstifi pdni la divinizare celebritilile lumii: scriitori, artisti, cflnt[refi,
pictori carese bucur[ de trecerein societategi de un respectvecin cu evlavia.
Sirmanii creqtini! Au cdzut cu totul de la Hristosl in loc de imbriciminte
duhovriceasci, iqi indreaptdatenlia spre haine la ultima mod[ qi spre tot
felul de podoabeartificiale,careexceleazd.prinscumpetesi strdlucire.
ft dnd estelovit de vreo boali saude vreo altd neputinli trupeascisau
ls'de vreo supdrare,omul nu poate veni indati la Dumnezeu cu
credint[ ;i dragosteinflicirati, fiindcd la necazsi la boali inima este in
suf'erinfi,iar credinlagi dragosteacer o iniml sinitoasi qi liniqtiti. De aceea
nu trebuie sI ne intristim din cale-afarI atunci c6nd, bolnavi fiind sau cupringi de o mare suplrare,nu suntemin staresi-I ardtim credinfi lui DumnezeuEi si-L iubim cum se cuvine qi si ne rugim sdrguitorLui. Toatela vremea lor. uneori nici pentrurugiciune nu estetimpul cel mai prielnic.
p oartd-tefati de apropelecu o inimi desrvdrsiti, adici sincer si cu
r dragoste.intocmaicum te po(i cu tine insuli, qi aproapelete va iubi
si el. Iar dacl nu te va iubi, cel putin va cinsti in persoanata pe un bineficdtor,ifi va purta respectsi va cdutasi faci qi el ci tine.
Q dracul. care se bucuri de firimiturile de la masa stlpdnului sru,
x) fdli-se-vaoarecu aceasta?
cu ce si se fdleascr?cu srrlcia sa,oare?
Eu sunt s[racul; Stipdnul e Domnul; firimiturile de la masaSa sunt darurile
haricesi celenaturale.
nn ce se recunoastecregtinulapropiatde Hristos?crestinul care se
I afld aproapede Hristos vine deseoriinaintealui Hristos,cu credinti
;i dragoste,rostestedeseoridulceleslu nume si-L cheamddeseoriin ajutor,
i;i indreapti deseoriprivirile minlii gi ale inimii citre El. il poartdpe Hrisros
pe buze ;i in priviri, fdrd Hristos devine neajutoratgi trist. omul indepdrtat
de la Hristosse gOndeqte
rar de tot la El qi atunciflri dragosteqi firl credinfd
pomite din inimI, ci silit de vreo necesitatesi ca unei persoanepentru care
nu are nici o tragerede inimi, care nu-i bucuri si nu-i desflteazl inima Ei
carenu-l atragein nici un chip. Cei ce se simt aproapede Hristosinsi, nu-L
,,scap6"din gindurile qi din inimile lor, ci trdiescprin El. pentru ei, Hristos
esterespira{ie,hrani, bluturi, casd,intr-un cuvant,totul. Dulcele siu nume,
relalia binecuvdntatipe careo au cu Iisus Hristos ii fac si se simti legali cu
intreagafiinli de El (,,lipitu-s-asufletul meu de Tine" - psalmul 62, g) qi in
acestatasamentigi aflI o nespusi fericire, pe carelumeanu o cunoa;te.Iati
semneleprin carepoli afla cine L-a gisit pe Hristos si cine nu L-a gisit inci.
194

Cei ce nu L-au gisit pe Hristos trdiescin lume f[ri credinti sincerd,se gdndesc qi se preocupi mai mult de cele ale vietii zilnice. Cum s[ se distreze,
cum si min0nce gi s[ beabine, cum sd se imbracemai aparte,cum s[-qi facl
poftele,cum si-qi omoaretimpul, negtiindce sd fac[ cu el, deEitimpul ii cauti gi, fiindcl nu se las[ glsit, fuge in mare goani sub ochii lor; zilele,noptile,
lunile, anii zboardpe rAnd,pdn[ cdnd risund, in cele din urmi, teribila ori
cdndi se spunetimpului: opre$te-licurgerea,pentruacela1i-aiincheiatmenirea.Atunci plcatele ;i firadelegilepe carele-ai slvdr;it i1i vor ieqi inainte,se
vor n[pusti asuprata cu toat[ greutatea;i nu vei sc[pain veci de apisarealor.
f^te inseamndsd umbli dupi distractii?inseamni ci vrei si-ti umpli,
lr.-, cu indiferentce, un gol sufletesc,ceeace vldeqte o starede boali,
fiindc[ sufletul a fost flcut s[ lucreze,nu si trdnddveascd.
E i" ca toatecunoqtinleletale desprecredinli sd 1i se pari mereunoi si
I' sd le considerimereutot atdtde importante,de sfinte,de atrigitoare.
omnul esteStIpAnulsi Cdrmuitorulabsoluta toati fdptura.Stim ci
5
I-rf vointei Sale i se supuneintreagacreatura:ingerii si oamenii cu
inimi tnleleapt5,cerul, pimAntul si tot ce se afli in ele, chiar gi iadul cu tot
ce estein el. Porunceqteingerilor si aceqtiaaleargi indat[ si faci voia Sa! Le
porunce$tesi fie pizitorii oamenilorniscuti a doua oari prin Botez qi ei ii
plzesc toati viafa,respectandpAni la o iotd poruncileDomnului, porunce$te
cerului ca si reverseploaie sau rou6, zdpadasau grindinl, sau sd le tinl pe
focului qi
vantului,apei;i esteascultat;poruncegte
acestea
in el; porunceqte
acela I se supune;porunce$tesoareluigi acestase intunecl sau striluce;te
pesteo intreagl emisferl a plmdntului, incdlzind-o ;i lumindnd-o; porunceqtepdmdntuluiqi el odrdsle$tetot soiul de plante,iar dacdii porunce;tesd
nu mai produci, aqase Eiintdmpli; porunce$teapelorsd se reverseflri misur[ pe plmAnt qi ele se revarsdin potopul universal;poruncestevAnturilor
qi ele bat, b6ntuind cu distrugdtoarefurie, pentru pdcatelenoastre;porunceqtepeqteluicelui mare s[-l inghiti pe Iona prooroculgi acelase lasdinghi[it; porunceqtepegtilors[ umple nivoadele ucenicilor Sai gi aceiaaleargl si
indeplineasc[poruncaAtoatef[citorului; poruncestemortului s[ se scoaleqi
omul acelaqi aparedin nou viata;pos[ fie viu qi moarteaseindepdrteaz6.de
runce$tebolii si-l lase pe bolnav ;i boala fuge de la el Ei bolnavul se ridicd
din pat sinitos si vioi, porunceftedracilor gi ei se supunfdrd crdcnire.Mdre!
estenumeleDomnului! L[udat estenumeleDomnului! Preasllvit estenumele Domnului! El poateprefacecreaturileSaledup[ cum ii e voia: apain sOnge, apa in vin, toiagul intr-un sarpeviu gi din nou in toiag; toiagul. Intr-o
planti vie, omul intr-un stilp de sare,precumsolia lui Lot, qarpelein aur Ei
din nou aurul in farpe, aqacum a flcut Domnul la rugiciunea dreptului Siu
Spiridon al Trimitundei. Dar, mai presusde toate, deosebitaputere a lui

195

Dumnezeuse arat[ atunci c6nd il transformi pe un picitos intr-un vas sfdnt

;i ales,cdnd il ridic[ pe cel cizut cu groaznicicldere; cdnd il invie si il innoieqtepe cel atinsde putreziciune,cdnddi via$ omului mort trupesteqi sufleteEte,cdnd il duce la viali vesnici pe cel cizut in moarte vesni"d! Acestea sunt minuni intre minuni! Prin acestease aratdnemirginita bunitate, inlelepciuneasi atotputemicialui Dumnezeu fat| de creituri. $i incl prin
aceeaci El, Domnul creaturiifiind, cel fdri de inceputsi neinclput, a binevoit s[ se facd om pentrumdntuireanoastrdqi ,,Cuvantuls-a ficut trup s;i
a siliqluit intre noi" (Ioan l, l4), a triit impreunl cu oamenii,a fost om intru
totul, in afari de picat. Spiimdntatu-s-aude aceastacerul qi prmdntul, p6ni
la marginile lor, vizdnd pe Dumnezeufdcandu-seom cu trupul, vorbind cu
noi, ficand tot binele pentrunoi, slvdrqindnenumirateminuni, pitimind (o,
minune negriiti!), murind (o, groaznicdminune!) qi inviind pentru noi, pe
cei morti impreuni cu Adam inviindu-i o dati cu sine! slivesc putereaTa,
Doamne,atotbund,sfAnt[, atotputernicl,preainleleaptl!Aratd-Ji si fati de
mine, Doamne,puterea-Timinunati qi, cintirindu-mi soarta,mdntuieste-mi
pe mine, nevredniculrobul TIu, trecdndu-micu vedereagreselilecele cu
voie gi flri voie, cu qtiinfi ;i cu negtiin{i, purureaindreptdndu-mipe ciile
Tale si intlrindu-mi cu harul riu, spre a le putea urma prin mine sr le
;i
urneze qi altii, cei in fala cirora m-ai asezatca un luminitor, pistor, invilitor si sacerdot.
dnd gugtimdncarea;i biutura ceaflri de moarte,Trupul qi SAngele
Domnului, inalti-ti inima plini de mullumire citre Dumnezeu;i
spune:,,Mullumescu-Jirie, Doamne,celui ce esti pdineavietii si Izvorul
nemuririi, Cel ce ne-ai dat noui spre mancareqi biuturi Trupul qi Sdngele
Tru, pentruca, fiind curlgi1igi sfintili aici pe pimdnt, si intrim in ve;nica Ta
Impirilie, ca sd ne desfitim vesnicde vedereafelei Tale si de viata fericiti
pe care ne-ai pregitit-o nour. Nu-mi da mie, Doamne,sd mi ingrijesc doar
de pdineasi biutura trupeasci,nu mi lisa sI md impitimesc de ele, fi-mi si
md pot alipi doar de Tine, Doamne". cand minanci mancarepentru hrana
trupului, mullumeqte-Ilui Dumnezeu;i zi: ,,Mullumescu-fi Jie, Doamneal
tuturor bunitrtilor ve;nice, Jie celui firi aseminare,cel ce faci si apari
nenumdratelebunitdli ale pimAntului, mullumescu-Ji
Jie, Cel ce eqti hrani
nestricdcioasd,
dltitoare de viali, sfdnti, lin[, usoar[, dititoare de pace qi
bucurieqi Carenu seacdnicicdnd.Multumescu-TiTie ci mi-ai dat si aceastl
hrani stricicioasi, pentrua mr nutri gi a mi desi[ta, pentruca p.inir-insa ,a
cunosc,fie qi intr-o nespusde mic[ misurd, dulceafaTa, Tu fiind tot numai
Dulceafi". Lumindndu-tecu lumina naturali, spune:,,Slavi fie, Doamne,
Lumina cea netrecltoare,preadulceqi aducitoare de bucurie, fiindcd prin
aceastalumini, trecitoare,dar atdt de frumoas[, ne luminezi cu chipul T[u

r96

neapropiat,plin de dumnezeiasci lumini, pentru ca, vdzdndaceastl lumini

materiali, si ne indreptim necontenitgendul spreTine, Lumina cea veqnici
qi neapropiati,qi s[ ne striduim, vietuind in curilie, si ajungema Te contempla, in fericire. C0nd inspiri in pllmdni aerul - aceasti vitali, intremitoare stihie - de care nu ne putem lipsi o clipI, pentru c[ ea ne line vii in trup,
indreaptd-tidin nou gandul spreDititorul-de-viati Duhul Sfint, impreuni cu
Tatil si cu Fiul, Duhul prin care trrim, ne miqcim, existrm, multumeEte-I
pentru cd respiri si gdndeste-tec[ precum trupul nu poate trii firi aer, nu
poateexistanici o clipd de via$ adevirat[ flri Duhul Sf6nt gi tiri o existenti
dusl in infrinare. CautI sd fii mereuin comuniunecu Dumnezeu,fiindcdfilrd
El sufletul moare. Jinandu-te departede orice creaturi, indreapti-te mereu
citre Creator,mullumeqte-Ipentru toate,nu te lipi de nici o creaturl, nu-i sluji
nici uneiamai mult decdtCreatorului,fiindci a-i sluji creaturii,a te face robul
ei, precum si a te impltimi de lucrurile pimAntesti esteidolatrie.
du-1i inima jertfi Domnului, di-o roari Atotliitorului, intoarce-{i
fala de la toati gregealasi de la toatepornirile p[cdtoase:riutatea,
ura, trufia, nesupunereasi samavolnicia,zavistia,reauavointi, bucuriariuticioas[ de nenorocireaaltuia, zgdrcenia,iubireade arginli, licomia, curvia,
hofia,inqel[ciunea,leneasi alteleEiindreapti-te,cauti mereusi fii bun cdnd
i1i poarti careva uri, cdnd te defrimeazd, roagd-tepentru vrijmagi, fii bldnd,
smerit, sincer binevoitor,mdrinimos,neagonisitor,infrdnat,inlelept, milostiv, iubeqteadev[rul, dreptatea,munca, ascultareasi celelalte.Este greu si
invingi patimile atunci cdnd s-au ficut asemeneamldularelor tale firesti
(,,Dreptaceea,omoragimddularelevoastrecelepimdnteqti"- coloseni 3, 5).
Dar veghindu-te pe tine mereu qi rugandu-tecu necurmatl sdrguinfI, infr0ndndu-te,cu ajutorul lui Dumnezeu,te vei putealupta cu ele pandcdndle vei
dezrldicina.
(-ti' unde sunt doi sau trei adunaliin numele Meu, acolo sunt qi Eu
,,\-,in mijlocul lor" (Matei 18,20). Binecuvdntez
clipa cdndmI aflu
chiar qi in fagaa doui sautrei persoanecare se roagi impreuni. Fiindci, precum a tiglduit Domnul, El se afli printre ele. cu at6t mai mult inalt laudl
lui Dumnezeucdnd mi aflu in fafa unei mullimi de oameni.o rugdciunela
care participl mulli oameni poate aducefolos daci este ficuti intr-un glas gi
intr-o inimr (,,adunatiin numeleMeu"). Rugiciunea sdrguitoarea Bisericii
(primare) a ajuns indati la tronul lui Dumnezeu qi Domnul l-a trimis pe
ingerul sdu, ca sd-l eliberezein chip minunat pe Petru din temnili, atunci
c0nd Irod voia sd-l omoare.Ruglciunea fdcuti in comun de apostolii pavel
gi sila le-a adus acestoraminunat ajutor cerescde la Duhul Sfdnt (vezi
FapteleApostolilor).

r97

dcatul este bezni, nebunie,neputinli, constr0ngereaducitoare de

moarte.Ne facemvinovati de desfr0nare
in sineanoastr[ atuncicAnd
privim chipuri (de femei) frumoase.Putem incepe s[ urdm pe cineva fiindcd
nu ne estepe plac, pe placul pornirilor noastreplcdtoase,saudin pricina vreunei dispozilii sufletesticarenu exceleazd.prin
inocenti. ci dimpotriv[, inclind
sprepatimi sau picat. Deci frumuseteachipului ar puteasta $i ea la obArsia
pdcatului desfrin[rii. Nu esteinsd mai firesc si-L admirlm pe creator, care
l-a ficut pe om sd arateca o perfecliune?Poatefi oareun motiv de a ne detesta aproapeleatunci c0nd infltfarea lui nu ne estepe plac, sau nu ne f\ateazra
gustul- de obiceivicios - saucAndnu concorddstlrii noastresuflete;ti?oare
nu esteliber fiecaresi acgionezea}acum vrea,in functiede propriul siu caracter, de propriile deprinderi, pasiuni, obiceiuri? N-ar trebui oare si fim
inglduitori unii fa$ de al1ii,si respectimlibertateapersonalia fiecirui om,
liberlatepe careInsusiDomnul nu a voit-o supusi niciodat[ constrdngerii?
*

mului trufaq nu-i convine cAndi se spunesi se smereasclin fata

altora; invidiosului, cdnd i se cere si se arate binevoitor fatl de
vrdjmagi;rdzbunitorului, cdnd este indemnat s[ ierte si sd dea dovadi de
impicare; arghirofilului, cand i se aminteqtede plata datoriilor; lacomului,
cdndi sevorbeEtede post gi de mdntuireasufletului.Toli aceqtiatrebuiesi-si
invingi simturile, patimile qi sd faci bucurosiceeace li se cere sauceeace
cere Evanghelia. Altminteri, predAndu-sepatimilor, neindreptAndu-se,
nearitAndciinli, pieri-vor in veci.
l5vit5 esteputereaharului Tiu, Doamne,si cei ce Te cheamdcu credintd vor fi apirati de n[vala plcatului, nimic nu-[i va sta imporrivi. Simtind asupramea ndvalavrdjmaquluibinelui - diavolul - si atrasfiind
de patimi. mi-am ficut semnul crucii, zicdndu-mi in sine ,,puterii harului
Tiu, Doamne,nimic nu-i poatesta impotriv5."si indat[ m-am simtit usurat,
mi-au trecut apisareasi tulburarea,m-am simtit linistit. Slavi puterii Tale,
Doamne!
ar eu sunt numar un martor, ca sd mdrturisescinaintea Lui toate
J
,,Icdte-mi vei spunemie" (Din Rdnduialaspovedaniei).LainfricositoareaJudecatipreotii vor fi martori inainteaMdntuitorului pentrupicito;ii
care s-aupocdit saunu de un picat saualtul, iar cei ce s-aupoc[it vor fi iertati. Dar de ce ar mai aveanevoieDumnezeude martori, de vreme ce El insugigtietot desprefiecare?,,Nu aveanevoiesi-I mdrturiseascicinevadespre
om, cdci El Insuqicunosteace era in om" (loan2,25). Lui Dumnezeunu-I
estenecesardo asemeneamirturie; noui insi da, ne trcbuie.Ne va fi pldcut
sd vedem cum vor depunepreolii mdrturie pentru noi inaintea ingerilor Ei
oamenilor,spunandc[ ne-am pocdit de picatele noastre,ne-am osanditpe

t9 8

noi insine, ne-amintors cu scdrbdfala de la pIcat, am luat hotirAreafermi

de a nu mai greqi.Ne vom aminti atuncicuvinteleMdntuitorului citre apostoli: ,,veti sta inainteaconducitorilor qi a regilor pentruMine, spremdrturie
lor" (Marcu 13, 9), sau: ,,Si se va propovidui aceastiEvangheliea impirifiei in toati lumea,spremdrturiela toateneamurile"(Matei 24, l4).
d-mi, Doamne,si m[ pot lepida de sine, de diavolul, care m-am
fdcut asaprin mostenirede la Adam. Fi-mi, IisuseDoamne,Adam
nou. om nou. imbraci-m[ intru Tine.
1l rice valese va umplepi oricemunte;i oricedealseva pleca;ciile
,, \-/, cele strdmbese vor facedrepteEicelecolturoase,drumuri netede.
$i toat[ fiptura va vedeamdntuirealui Dumnezeu"(Luca 3, 5-6). ,.Valea"se
tilmiceEte prin inimile smerite;deci ,,dealurileEimunlii" se vor smeri,adici
aceioamenicareau preabun[ pirere despresine si careii dispretuiescpe cei
supugiqi smeriti. Asa se ;i intdmpli. Domnul lucreazi neincetarin inimile
oamenilorh duhul adevlrului Ei al binelui, smerindu-ipe cei m0ndri prin
uneleimprejuriri nefasteale vielii: boli, pagube,difiimdri de la oameni,iar
pe smerili ii inal$.

ingusitorii ne sunt mari vrijmali, Ne iau ochii, ne fac si nu ne mai

vedem neajunsurile gi prin aceastane blocheazl calea spre
desivdrqire,mai cu seamddaci suntemegoiEtiqi neprevizitori. De aceea,
cAndauzi vreun lingugitor spundndu-ficuvinte migulitoare, zi-i si tacd, sau
mai bine evitd-I.Vai de cel ce se inconjoardcu lingusitori! Bine ii estecelui
ce se inconjoar[ de oameni mai simpli, care nu obisnuiescsI ascundi
adevirul, chiar qi atunci cdnd nu estedin cale-afari de pl[cut, de pildd cdnd
ne dau in vileagslibiciunile,greselile,pasiunilepicitoase,esecurile.
el ce s-a,,alipit" de Dumnezeuisi va iubi firesc Eiaproapele,fiindc[
aproapeleestechipul lui Dumnezeu,iar daci esti crestin,esti si fiu
al lui DumnezeuEim[dular al lui Hristos,Dumnezeuqi Om: ,,Cici unul altuia suntemmddulare"(Efeseni4,25).,,Pentru ci suntemnidulare ale trupului Lui, din carneaLui qi din oaseleLui" (Efeseni5, 30). gel ce il iuLestepe=
D,_qquez-el
ngp4qalar-f4fd_d9
c_ele_p_{m4nt9_q!i;
fati de mAncare,biururi,
AS,tq
desf[tiri; fali de frumuselile plm6ntului, fali de imbricdminte, fald de
onorurile omenesti,fiindcd nu poate sluji la doi domni. simtindu-si inima
alipiti de Domnul, ,,absorbiti" de Domnul, de iubire fa$ de El si aflAndu-se
in Domnul, un asemeneaom va privi toate cele lumesti, precum ;i toate
ispitelelumii ca qi cum n-ar fi. I se va pirea ci gi inima ceaveche,picitoas[,
pitimasi, i-a dispirut, atunci c6nd s-a ,,contopit"cu Dumnezeuintr-un singur duh. ,,Cel ce se alipestede Domnul esteun duh cu El" (l Corinteni 6,
17).Pentruci, triind in Dumnezeu,omul se lumineazi si afli adevlrataval-

t99

oarea lucrurilor, a celor pim0ntesi qi a celor ceresti,si mai cu seam[ descoperddeserticiuneaqi zldlrnicia a tot ce estedin lume, adevirul, nemdsurata
superioritate,perenitateavalorilor spirituale.El afli in Dumnezeucurilirea
de picate, dar gi ceea ce reprezint[ calitateacea mai autenticl a spiriiului
nostru, pe care din pdcate am pierdut-o, anume sfintenia, pacea,linistea,
adevdratalibertate,bucuria intru Duhul Sfint. Glseste la Dumnezeuhrana
duhovniceascide care are nevoie - mAncarea.biutura, dulceataduhovniceascd; gdse;te qi imbriciminte duhovniceasci, luminoas[, prea-infrumusefati, albd ca ziapada;
gise;te frumusefenegrditi, de care se va desfdta
vesnic, lumina neapropiat[ de care va striluci in veqnicie.locaq prielnic
sufletului,in mlsura in careinsusisufletulsiu sefacelocasal Sfintei Treimi.
oamne! Fd ca inima mea sI se alipeasc[numai de Tine, si nu se
lege de nimic din cele pimdntesri.Fiindci, de se va lega de cele
pdm0nte;ti,va aveapartenumai de necazuri,de strimtoraresi chinuri. Fd-o

sr nu pretuiascinimic din celepimlnreqti,ci doarpe unui Domnulsd-L

aqezemai presusde orice,pretuindde asemenea

celecereqti,precumqi sufletul nemuritor. rational, cuvantdtor,liber, creat dupi chipul lui Dumnezeu,
asemeneaunei respiratii,a unei ,,sufliri" a gurii lui Dumnezeu.FI ca inima
mea s[ nu-qi fac[ idoli pimdntegti:bani, m0nciruri, haine,ranguri, decoratii .. TqebUtgra f9_obis.nUfrU_qf_gralggftgfbcq& rq{ simple, tele c-a1enu
p.tgvglce]dcggf4, pentru ca trupul si se deprindl s[ consumepulin, numai
pentru intlrire.
ristos a fost ristignit pentrunoi pe cruce;prin aceastas-a vddit putereaSa,dar si putereasemnuluicrucii. De aceeacruceaested[titoare-de-viatI.De aceea,inci din Legeacea veche,prototipul crucii era inzestratcu o puteredeosebitd:lemnul pe care a fost inillat garpelevindeca
muEciturade sarpe;cruceaalcituiti din toiagul lui Moise a despd4itapele;
m0inile lui Moise. ridicatecrucisin timp ce se ruga si careintiliqau o ciuce,
l-au invins pe Amalec s.a.
gacum ii trecepllcereape carei-o dau m0ncirurile si bruturile unu.f-l. ia ce ;ade la masi, bunioari la masade prdnz,tot atat de repedevine
;i treceviala noastri de acum,cu desfitirile, bucuriile.necazurilesi bolile ei.
Ea se trececa roua diminetii cdndrisare soarele.De aceeacre$tinul,chemat
fiind la patria cereasci,qtiindu-seaici pe pim0nt ca un peregrin ;i ca un
venetic,nu trebuies[-;i lege inima de nimic pimantesc,sd se ,,alipeasci"de
unul Dumnezeu,rzvorulvietii, inviereanoastri, viata ceatiri de irarsit.
u trebuie si ne uitim cu mirare si ur[ la picatele, slibiciunile,
r \ patimile de tot felul ale oamenilor,deoareceele reprezinti o veche
imperfecfiunea omului, o neputin![ a neamuluiomenesc.singuri, oamenii,
bizuindu-sedoar pe propriile forte, nu se vor putea izbdvi niciodati de ea.

20a

Pentruca si se izb[veasci. ei au avut nevoiede un MAntuitor,nu de un simplu mijlocitor, nu de un inger. insuEiDomnul S-a flcut om ca s[ mdntuiascl
pe tot omul. Patimile omeneqticu efecteasupranoastri: invidia, ura, trufia,
zgdrcenia,venalitatea,trebuie si le urAm,insi si nu-i urAm pe cei stdpdnili
de ele. Pe aceqtiasi-i trat[m cu blindele, s[-i convingemcu cuvintul, sd ne
rugdm pentru ei in taini, intocmai cum se purtau Domnul gi aleEii Sdi cu
vr[jmasii lor. Aceastatrebuies[ fie filosofia de viati a crestinului.

triduieste-te prin tot ceea ce faci in viatX s[-L bucuri mereu pe

Dumnezeu.F[-o prin bldndete,smerenie,nerdutate,ascultare,infrdnare,chibzuinti, iubire de pace,rlbdare, caritate,sinceritatefa1[ de semenii
care i1i aratl prietenie,politete fa$ de toatl lumea, ospitalitatenefilarnici,
bunivoinli fati de oricine,constiinciozitatein munci, simplitatein purtdri gi
in cuget, curilie tn tot ceea ce lii in minte li in inimi. Infelepteqte-ne9i
intireqte-ne,Dumnezeule,ca si triim dupi voia Ta! Fiindci Tu esti Tatll
nostru,iar noi copiii Tii intru Hristos Iisus, Domnul nostru.
rebuie si nu uitim cI omul are doul firi: fizic[ si spirituali, ;i cd
atAtunul, c0t Eicelilalt isi au cerintelelor specifice.Cerinlelenaturii noastreftzice: a bea,a mdnca,a donni, a respira.a-!i asiguralumina, imbrlclmintea, clldura. Ale naturii spirituale: a gdndi, a vorbi, a simli (la
modul afectiv),a fi in relatiecu Dumnezeuprin ruglciune, a participala serviciile divine, la SfinteleTaine, a invita din cuvAntullui Dumnezeu,a invdfa
prin viu grai de la cinevacarepoatesi te invele. a invila de la cel ce doreqte
si te invefe, a inv[1a unii de la al1ii,a dob0ndicunostinfeziditoare.Mai trebuie linut minte cI firea noastri frzicd,estetrecitor, stricicios qi c[ sufletul
esteveqnic,nestricicios;ci trupul trebuiedispreluit,ca un lucru trecitor, qi
ci sufletul,lucrul cel nemuritor,trebuiepretuit,ingrijindu-ne de mlntuirea,
luminareasi curltirea lui de greselisi pasiuniruin[toare,de vicii; si-l impodobim cu virtuli: blindefe, neriutate,smerenie,curaj bdrbltesc,ribdare, supunere,ascultarede Dumnezeu;i de oameni,curilie, infrAnare.intelepleqte,
Doamne,pe tot omul sd !in[ minte mereuaceasta!
oamne,fi ca darurile Tale spiritualegi materialesi nu r6mflndin
noi nelucritoare! Fi-le s[ lucrezecu folos, spre m0ntuire! F[ sd
aibl parte tofi de aceasta.Si se inmulteasci talantii Tii, Doamne, prin
lucrareafieciruia dintre noi.

A
tt/

]1e omul r[u, trufaq,infumurat nu-l lua in seaml, a$acum nu iei in

-F seami vdntul, ;i nu pune la inimi riutatea, trufia, infumurarealui.
Plstreazi-1icalmul. Vrijmasul cautl cu tot dinadinsulsi te scoati din fire,
trezindu-fipasiuniomeneqtisauficdnd si-ti incolleasc[in inimi tot felul de
binuieli si de edndurirele.

201

u cduta la vorba celui ce se trufeste,ci incearci sd vezi cat de ser \ rioasdestetrufia lui. Fiindci deseoriun cuvdntaspru
nu inseamnd
numaidecatci porneqtedintr-a inimd aspri, impietriti, ci poate
fi doar o
deprindereproasti. ce-ar fi daci qi tot ce ne ieie noui pe gurd
ar deveni
obiectulunei atentii critice din parteaoamenilor,ficuti cu severitate,
lipsiti
de dragostecregtineasci,neingiduitoare,pripite,rluvoitoare?
Ar fi insemnat
si fi murit demultl
are vietuim cu adevrratasacum ar trebui sd viefuiasci o turmi cuvdntitoare de binecredinciosicre$tini?oare cu credinti umblrm,
trdim in infrdnare,astept0nda doua venire a lui Hristos infricosdtoarea
si
Judecatr?Ne cutremurl gdndul ra chinurile vesnice?Nu cumva
ne-am lipii
preamult de viata ceatrecitoare?,,voi suntetiseminfiaaleasi,preofie
ir"pa_
rdteascd,
neamales"(1 petru2,9).precafi-vicat putefiurechealaglasulpiopriei constiinle.Se aqteaptimult de la voi! oare aqai;i duc viata
cei ce isi
pun nddejdeain inviere si in viata vesnici ce va sd vini? oare
agatriiesc cei
cea au primit in;tiintare qi confirmarenestrdmutat[chiar de la adeviratul
si
dreptul inceprtor al credinleinoastredespreviitoarelechinuri vesnice?
0t de neinsemnatestepdmantul,cu intreagaviali de pe cuprinsul
sdu,fali de cer, de vesnicaimpir[fe a lui Hristos! si totusi,noi ne
lipim de pimAnt Ei ne ardtdmatAtde indiferentifati de mAntuireasufletului,
de viatavesnicl

encnrurile
alese,baniisuntmaiprejosdec6tpulbereaqidec0tmur14
rYrddria, pentruci ingileaz[sufletul,in timp ce murddriaobiqnuiti
.
pateazidoar trupul, hainele,incdperile.e.Of_de
mqlt_11ghrie
si displelu_im
qdllclr_ruglealese,banii,_fua.ir-relgJ4lpeS_e!
lata noastrdeste simpli, fiindci Izvorul vietii este Iisus Hristos
Y Domnul,Fiul lui Dumnezeu,Fiinfi prin excelen$simpli (necompusd),vesnici,frri de inceput.,,Dumnezeu
ne-adat viati veEnicisi aceasti
viati estein Fiul Sru" (1 Ioan 5, ll). De ce si ciutdm'via1i in
oameni,in
manciruri si bduturi,in bani, in onoruri, in gdteli g.a.m.d.?Inima nu va gisi
acolo via$, ci numai necazuri,strAmtorare,
moarteduhovniceascd.
De ce sI
p[risim Izvorul de apd vie, pe Domnul, si si srplm
,,fdnt6nispartecare nu
pot fine apa" (Ieremia2, l3)? De ce si ne frimdntdm, si ne agit[m?
De ce
sd umblrm lacomi dupi m6nc[ruri, bani, onoruri, gdteli altele asemenea?
;i
Acesteatoate sunt lucruri moarte,stricicioase,vremelnice.Diavolul, cel
ce
are stdpanireaupramo4ii, estede asemenea
o fiinti simpli gi ne poatepierde
si otrivi sufletul tot simplu; de aceeatrebuie sd stim mereu cu urechile
ciulite qi sd nu ne legim de cele pimante;ti, ca prin aceleasd nu ne otrrvim.

202

Et viti modul de viatd care se reducela dorinte si porniri animalice:

Ldormit, mdncat,bdut.imbrdcat,plimbat si din nou, mincat, blut.
plimbat. PAni la urmd un asemeneamod de viatl ucide cu desdvirEireactivitateaspiritualI a omului, fIcAnd din el o fiin$ prin execelentip[m6nteasci
chiar pe pimdnt fiind, trebuie sI
;i numai ,,depdmAnt",in timp ce ctegti-Uul,
fiq omge_fesc.
,,Pocii1i-v5,cI s-a apropiatimplritia cerurilor" (Matei 3, 2).
qagltigl_matFrltcuv_dntul lui-D_umTatil nostru care esti in ceruri! TIeQlLie_
ngz_e_Ul
sd ne rugdm apasi $,ila b-isericd;i, q4qpde ne-am ruga, si o facen
Tqt c-uA-ea$4islduutfUl,uqslru-dqq6tin exlerior. S[ cugetdmla Dumnezeu,
la creatie,la menireaEi locul omului in lume, la pronia divini, la riscumplrare, la negrlita iubire a lui Dumnezeufali de neamul omenesc,la viata si
nevointelesfinlilor, la faptelebunepe cares-auinvrednicit si le faci acestia.
si postim.sdne punemla incercarcconstiinlaqi si ne ciim
$i, de asemenea,
sincersi adinc de p[catele noastre.
.,\
lui Dumnezeuse videsc cel
tntelepciunea.bunltateasi atotputernicia
Imai bine in faptul c[ Domnul ne asazdpe fiecareintr-un loc in care,
dacl am vrea,am puteasi-I aducemlui Dumnezeubogateroadede faptebune,
mdntuindu-nepe noi, m0ntuindsi pe altii, precumgi prin faptul ci Dumnezeu
face din cei mai mari picito;i dreplii s[i. invrednicindu-icu harul Siu; har,
carene ducela mintuire, ne scapdin chip minunatdin situaliileanevoioase
ale
vietii, salv0ndu-ne
chiar si atuncicdndsuntemameninlafide pieire.
rei si-i faci pe allii sd se indreptede greqeli,in timp ce tu intirzii
s[ te indrepli; oare nu suferi Ei tu de boala de care suferl toti ceilalli? Oarenu chiar din cauzata, a neindreptdriitale stdruieqi allii in greseli
gi in patimi?
auti s[ faci totul im
mna vral
;opteqtesi-i urdqtipe cei ce te urdsc,tu iubeqte-i;binecuvdnteazd,
pe cei ce te blestem[; pe cei ce au luat ceva de la tine nu-i urmiri, di-le de
bunlvoie ;i ceva pe deasupra;pldngi cdnd ili vine sI rdzi, cind te cuprinde
urntul, incearci s[ fii vesel;cAndsimti invidie, bucur[-te de succesulaltuia;
cind te frlmAntl spiritul de contradiclie gi de nesupunere,cazi indati de
acord, supune-te;c0nd te incearcdgdnduri de desfrdnare,gdndeste-tela cur[$a inimii, la inalta demnitatea creqtinului,indumnezeitintru Iisus, adu-ti
aminte cI mldularele noastresunt midularele lui Hristos; c0nd te simti trufa;, smeres,te-te;
cdnd e;ti r[u, cautl si fii bun; c6nd egti enervat,cauti s[-1i
p[strezi cahnul; cdnd egti avar, caut[ si fii mirinimos; cAndesti impristiat,
adun[-ti ?ndatl simturile, izoleazd,-tede tot ce vine din afar6, concentreaz[te asupraunui singur lucru. Cind cazi in indoiali, cdnd i1i slibeqtecredinta
saucind te incearc[ necredinfa,aminteqte-liexemplede credinlI, de oameni

203

cu credin![ puternici din Vechiul pi din Noul Testanent,de minuni slvnrqite

prin credinla$.a.FI aEaqi nu te preda,,planurilor"vrijmaqului. Fiindc[ acesta pune la cale mereucdteceva, stArnindpatimi, pofte, pasiuninefaste.
ei puteapetreceo sdrbdtoarebine qi cu folos. spre slavalui Dumnezeu si mdntuireasufletului, dacd te vei indep[rta de patimi: de
rdutate, trufie, iubirea de agonisire, invidie, zgircenie, neinfrlnare, lene,
imprdqtiere,nerdvnl pentruceleale sufletului;qi daci, dorind a te faceplicut
Domnului, vei cdutas[ stirui in lucruri opuseacestorpdcate,adici in fapte
de desdvdrEireqi de binefacere.Nu vei prlznui pe Dumnezeu,ci pe Satan,
dac[ in zile de slrbitoare te vei lisa sedusde patimi qi de vicii. Vei petrece
cu folos duminica,ziua invierii Domnului, daci vei invia pentruDumnezeu,
pir[sind firddelegile, dac[ te vei na;te din nou Ei te vei innoi in har. Vei
petrecerdu duminica, ziua invierii Domnului dacl nu vei invia tu insu{i
suflete.ste,
dacdnu-1ivei scoatedin inimi r[utatea,seteade inavufire,pasiuneapentrulucruri pimdnteqtisi nu-ti vei umple sufletulcu dragostecereascl,
cu dreptatealui Dumnezeu,dragosteade patria cea de Sus Ei de aceaviali
neimbitrdnitoare pe care o preinchipuie duminica, ziua Soarelui Dreptilii.
(1 dracii nu te scapi din ochi, te urm[resc zi de zi. {,sta insearBf,c{S_i
--.
'c
J mila lui Dunnezc:u se tine dupl tine necontenit.,,Fericili cei milostivi, ci aceiase vor milui" (Matei 5, 7). Vrea oarecarevadintre noi sd fugi
de mila lui Dumnezeu?
finfii, oamenii lui Dumnezeu,au qtiut sd apreciezemai bine decdt
tofi pimdntenii importan[a riscump[ririi neamului omenescde cdtre Dumnezeu,cobordreadin cer a Fiului lui Dumnezeu,invilitura Sa,patimile, moartea,ingroparea,invierea qi inillarea la cer, fiindcl ei qi-au inchinat intreagaviafl mdntuirii lor ;i a semenilorqi au ficut-o din toat[ inima,
cu fermitate, neabitut. Pentru a se mdntui pe sine qi pe alfii s-au tlglduit pe
sine,au postit, s-aurugat,au vegheat,au flcut faptede des[v6rEire,au lucrat
cu fapta Eicu cuvAntul,cu minteaqi cu condeiul.Noi nu gtim si prefuim cum
se cuvine aceastifapti, de o mdrelie fir[ seamin. Suntemreci, impriqtiali,
u;uratici. Ne preocup[ mai mult lumea vdzutd.si bunurileei, degiacesteanu
sunt decdt fum.
oati viafa mea qi toate cele prin care triiesc ca om, cerinlele mele
trupeqti si sufletesti, le las in seamalui Hristos Dumnezeu,pronia-

torul, indrumitorul qi MAntuitorul,fiindcl toatese afli in mdinile Sale.Eu

trebuiedoarsdindeplinesc
poruncileDomnului.
sdrguincios
I\T u md llsa nici o singurl clipi, Doamne,s[ fac voia vrijmaquluiTiu
I \ si al meu- diavolul:fi-mi si facmereuvoiaTa.Dumnezeul
si Impiratul meu.Tu esti singurul,adev[ratulmeuimpirat, prin Tine impdrdlesc
204

impiralii; d[-mi mie a m[ supuneTie, a-Ji aduceneincetatmullumiri, cu

inimi deschisl si cu tdrie. Veniyisd ne tnchindmimpdratului nostru,Dumnezeu, sd-Ilucrim Lui cu frici si s[ ne bucurlm de El cu cutremur.
um trebuie consideratedarurile acestea:inteligenta,sensibilitatea,
libertatea?Inteligenla ne ajutl si-L cunoa$tempe Dumnezeu la
modul rafional,din faptelecreafiei,din Revelalie,din lucrareaSaproniatoare
qi din modul cum direcfioneazddestinuloamenilor.Sensibilitateane face si
percepemcu inima dragostealui Dumnezeu.pacea Sa cereasci, dulceala
iubirii Sale,iubireade aproapelecaretrebuiesi meargi pAni la a trii impreuni cu El bucuriile qi necazurile,la vreme de sdnltatedeplindsau de boal[,
cdnd estesdracsaubogat,c6nd se bucurl de cinstire saude deflimare de la
lume. Iar libertateatrebuiesi o folosim ca pe un mod de a ne desdv0rsi,pentru a lucra sprebine, pentrua-I intoarcelui Dumnezeudin cele ce ne-a dat.
f f n trup si un duh (Efeseni4. 4). A5asuntsfintii din cer.asasuntadeL/ vdralii cregtinipe pimdnt. De aceeaeste primiti in ceruri atAtde
repede;i cu atdt de muit folos rugiciunea dreptilorl de aceearuglciunea
adresati sfinlilor poate da omului nldejdea indeplinirii ei. Dar pentru ca
rugiciunea noastrdcdtre sfinli si fie ascultatl repedeqi sI aduci folos, trebuie si fim noi insine intr-un duh cu ei. duhul credintei,al iubirii de Dumnezeu gi de aproapele,duhul bl0ndetei,al smeriteiinlelepciuni, al infrdndrii,
curiliei, chibzuintei,duhul vegherii,al blrbdliei, duhul carecautl adevlrul,
duhul milosdrdiei.duh ceresc,nu pdmdntesc.
onsideri-te cel mai neputinciossub raport duhovnicesc,dispretuieqte-tepe sine, din cauzaplcatelor pe care le-ai ficut. Asa este
drept ;i smerit.Fa$ de allii ins[ fii apropiat,respectuosqi iubitor, nu le {ine
picatelor;lineseamaci gi ei suntflcuti dupl chipullui Dumnezeu,
socoteala
desi poarti rlnile plcatului, c[ sunt mddulareale lui Iisus Hristos.
neori Domnul ne trimite daruri materialebogate.Ne vine o suma
mare de bani pentru o treabl simpli care nu ne-a luat prea mult
efort; ne suntrisplltite astfel strldaniile pe carele-am ficut in slujba aproapelui. In general,ne d[ cu prisosin$ darurile bunltalii Sale,pentruca si noi
la rAndulnostru si dim, flri regrete,celor pe careii trimite fie sI ne ceari
ceva,fie sd ne ia din ceeace socotimcd ne parline,dar carede fapt ne-afost
dat de la Dumnezeu.Cu o singur[ condilie: sI nu ne urdm, s[ trlim in iubire
si armonie"Chiar dac[ cei din preaimanoastri ne-ar deposedade ce_v4,-t]u
pg
ireuuie ri n
e neqnq
fantei
lor.
doar
c[
lFi
Dumnezeu
risllafa
Domnul
a
ingiduit
cu
$eama
$tifi
qi
bldndetesi-I fie luate pAni si hainele si-I fie ristignit trupul pe crucepentru mdntuireata qi pentruca sd te invele blAndeteaqi neriutateacu caretrebuie si infrunti toateimprejuririle grele gi tot necazul.

205

eD

umnezeu este bun si tu, chipul Lui. trebuie si fii bun. El este
indurltor citre toti: si tu trebuie sI fii indurltor si generos.Fereqte-te de zg0rcenie.cind dai ceva aproapelui.sd nu-1iparl rIu. indepirteazd-tede ceeace estestricicios. ca de cevace aducenefericiresi sminteali.
in cine saudin ce ne facemidoli? Din anumitepersoane.apoi din
viata cea trecltoare.Din trupul cel muritor qi supusatAtorpatimi.
Din toatecelealetrupului:mdncare,bluturi, haine,podoabe,distinc{ii,bani,
case,lucruri din cas5.Cdnd ispititorul poarti rdzboiimpotriva ta, folosind
drept arme impltimirea ta de lucruri vdzute,sausperantade a obline asemenea lucruri, indreapt5-ti firi soviire ochii inimii spre cele nevizute Ei
vesnice.In primul rAnd,citre nevdzutulsi vesniculDumnezeu- izvorul vie{ii noastre;in al doilea rdnd, citre viata cea nevizut[ gi firi de sf0rsit,cdtre
fericirea vesnici a dreplilor, cea de dupi viata cea trecltoare. CAnd te indeamni dusmanulsi cauli viati in celetrupeqti,stricicioase,mai vArtoscautI viatl in cele nestric[cioase;cind te face s5-ti atinte;ti ochii asupratrupului ;i si nu iei ?n seami sufletul nemuritor,indreapti-ti si mai hotirAt ochii
mintii spre sufletul omului, creatdupl chipul si aseminarealui Dumnezeu,
Cel rlscumpiirat prin pitimirea pe cruce gi prin moarteaFiului lui Dumnezeu,chip ficut pentru moqtenireaveqnicelorbunit61i,pentru a primi infiere
de la Dumnezeu,pentru a fi templu al Duhului Sfdnt, logodnici a Duhului
Sfdnt.Inima ta sd nu cunoascifitirnicia, fugi de ea.adicdnu ingidui si ti se
rmpanainha in aoui
pqIfflll$jt ,,Nu puteti si slujili lui Dumnezeus,ilui Mamona" (Matei 6,24).
Jine-te de Unul Dumnezeu,pune-fi nidejdea numai in El, fiindci diavolul,
indemndndu-tela duplicitate,cautd si puni el stipdnire pe inimi, care este
una qi nu poatefi desp[4iti. Nu uita ci, alipindu-tede Dumnezqu,vel?]r_ga

nu@-brlqJr-fertqge;Egalgq:tqdeJuag-qids bunurileqi.-vgiaveaparte
pgpai de-nec_azuri,
Fiindci legareade celeale
qgagtgrare.
dg_lgderi4a,g_i
lumii inseamnlriticire si duh diavolesc.
fdrgitul a tot ce existi pe plmdnt, deci ;i a existenteimele trupeqti,
va inseninagi sfdrsituldesfitirilor, al tuturor valorilor materiale,putreziciune,distrugere,disparitie.Dar duhul triieste in veci. Sufletul meu si
nu uite aceastaqi s[ nu se intristezede pierdereacelor trec[toare,coruptibile. ci si rAvneascila cele vesnice,incoruptibile,adic[ la Dumnezeu,indeplinirea poruncilor Lui, unire prin dragoste,pacel5untric5,ribdare, infrdnare,
dreaptdintelepciune,neagonisire(Unsingurlucru se cuvine_qg9"rg!sd-L ai
pe Domnul in inimi), jertfa de sine, o inimi rece (indiferenti) fat[ de roate
desfitdrile qi frumusetileplmAnteqti;si umbli dupi un singur supremlucru
de folos. Sg ryL-iiei in ,eamap_e-reice vscJ-e.pe-_s_c
qi&e,fnfg{e_legea.Lasd-i pe

206

ace$tias[-;i impartd gunoiul de care te lipsesti tu; nu-l rdvni, nu te tulbura

din pricinalui.
omnul ne-a luat sub ocrotireaSa (ce onoarefiri de seamin si ce
vredniciel),noi insi, prin p[catelenoastre,ne instriinim de Stdpinul, Cel ce ne-aficut s[ renastemdin api si din Duh. Domnul intrd in cea
mai strAnsirelatiecu noi prin Trupul si SdngeleS[u. Noi insi. prin patimi si
firldelegi, ne unim trupe$tecu vrijmagul lui Dumnezeusi al nostru.
ind mI aflu in biserici, sivArsindrugiciune cclmuni,sunt uneoriin
situatiade a folosi rugiciunea pentru dirAmareaunui zid de nepitruns, cel care m[ impiedicl sd ajung la sufleteleoamenilor,impietrite de
griji lumeqti, sI sfdgii bezna,,egiptean[",cea a picatelor si patirnilor. De
aceeaimi vine greu uneori si mi rog. Cu cAtoameniicu carem[ rog impreund suntmai simpli, cu atAtimi vine si mie mai usor si mi rog.
acd Dumnezeunu ar fi venit pe p[mint in trup unit cu Sine, dacd
nu ne-ar fi inv[1at El insusi cum si triim, ce si sperim ;i ce si
a;teptim, dacl nu ne-arfi aritat o alti viati, desivirsitl si vesnici, daci nu
ar fi pitimit, daci nu ar fi murit gi dupi moarte nu ar fi inviat, am fi avut
poateunelemotive sI trlim a$acum trliesc indeobgteto1i,adici sI ducemo
via![ precumplnitorterestri Ei numai ,,in trup". Dar tindnd seamade cele ce
ne-au fost date cle Dumnezeu,se cuvine si cugetdmla cele inalte, pe cele
pimAnte;ti si le llsftn deoparte.Fiindcd toatecele plmAntestinu inseamnl
nimic faf[ de cele cere;ti. Diavolul insd. parintele minciunii, in ciuda
inviliturii Mintuitorului qi a Duhului Domnului, ne invafi si ne lipim de
bunurilepimAntesti,silindu-neastfel s[ ne legim de el, cu o inimi iubitoare
de desfitlri. Igqle_llqd_aSpqein e d qtqel-dUp4-!9licss, rag-diayolq_l
di o
fals[ 4qestei AqpUA(li,llq11qitr{-q c_qpgnu_qp4mAnteqti: bogitie.
dlfe.9_1le

- n.ed.),
e!9lgli,s!!"l9gqr"gjqr!eler,&abilqlqr,3g!Uql9r!99[gg.:rnilqr
srqqi$l-9r,_!g!g1tqt_or3_'!!!qq[ii,
cu totul proniel-d-umnezere$t1.
Do4qnului:
nu te
1o-in19!fT - ncrede-te

Iintrista de pierdereaunor lucruri, md refer la cele grateriale.Nu te

bucuracAndcAstigicerza;Domnul sd-tifie singurasi statornicabucurie.singurul si statorniculcd;tig. Increde-tein El, la modul absolut.El stie cum si te
conduci f[ri mari necazuriin viala de acum si cum s[ te aduci la sine in
veqnica-Iimpdr[fie. C0nd!i s-aslibit nddejdeain pronialui Dumnezeu,atunci vei fi confruntat cu multe gi mari metehnesufletesti:urAtul, cdrteala,
invidia, arghirofiliasaupatimapentruagonisireade bunuri,de bani,de avere,
ca sd-ti ajungl pe mai mulli ani, s[ mlndnci, si bei, si dormi si te distrezi"
Din pricina slabeisperanlein pronia dumnezeiasci,sufletulva aveade ficut
fafl multor supiriri, cAndte-ai lipsit de un lucru de mare valoare,de o sursd

201

de venit, chiar datoriti propriei nechibzuinfe;qi se mai poateintdmpla gi sI te

bucuri din cale-afarIcdnd ai g[sit cevadeosebit,saucdnd ai oblinut un venit
sau un profit considerabil,sau o funclie importanti, profitabill Noi, crestini
fiind, suntem ,,impreuni-cetrlenicu sfin1ii, si casnici ai lui Dumnezeu,.
(Efeseni 2, l9); trebuie si ne dim toati via[a noastri lui Hristos Dumnezeu,
cu toate necazurile,bolile, amirlciunile qi bucuriile, lipsurile qi implinirile.
tirie cu braful Tiu, risipit-a pe cei m0ndri in cugetulinimii
Eicut-a
'
,,I lor". Fdcut-acu tdrie bratul Sdu.adic[ Domnul, prin intrupareaSa,
S-a f[cut stipdn pestevrljmaqii mintuirii noastresi, biruindu-i cu tdria Sa,a
fdcut-o si pe Maica Sa impirlteasd puternicd a cerului qi pimantului.
,,Risipit-ape cei mandri in cugetul inimii lor", adicr pe diavolul si puterea
lui, qi duhurile riului le-a invins, prin cruce zdrobit-acohortelelor. .coborara pe cei puternicide pe tronuri", adicl pe Satana,caredomneapesteneamul omenescsi a,,iniltat pe cei smeriti". adici: pe Maica Domnului qi pe toti
smeritii creqtini; ,,pe cei flrmdnzi i-a umplut de bun[titi", adici tot pe
Preacurata,Preabinecuvdntata
st[pdna noastri qi pe sfinli, ,i ,,pecei bogili
i-a scosafarddese4i" (Luca 1, 5l-53), adicdpe demoni,cei ,,boga1i,,inbezna iadului si in prizonieri-sufleteleoamenilor,pe care MAntuitorul Hristos,
cobordndla iad, I-a scosin lumina impirXliei Sale.
1l numim pe Domnul ,,Dumnezeu",dar ne m[rginim numai la at6t,
r fiindcr, de fapt, avem dumnezeiinostri si nu facem voia lui Dumnezeu,ci voia trupului nostru,a gdndurilornoastre,a inimii qi patimilor noastre. Dumnezeii noqtri sunt trupul, desfltirile, mancarea,imbriclmintea,
banii si altele.
atd de sublimele qi inaltele principii ale credinfei, fagi de suprema
I. sfinlenie,cdt de deEarteqi de stupidesuntde cele mai multe ori preocuplrile noastre!omul sti inainteaicoanelorDomnului. Maicii lui Dumnezeu;ingerilor, arghanghelilor,a unui sfdnt saumai multora, acasi saula bisericd, gi nu arareori,in loc s[ se roage,in loc s[ lase deoparte,finand seamade
timpul gi locul in care se afli, ,,toat[ grija cea lumeasci", iqi face tot felul de
calcule,se gdndegtela ce-acheltuitsi la ce-acdgtigat,se bucuri de ciqtig sau
se intristeazi cind acestai s-a micgorat,saude vreun esecin afaceri (lgptdtul ;i la pierderileduhovnice$tinu se gOndeqte!),
@
, biUuindu:l de planuri necurate,
pizmuindu-I,osandindu-l;saudaci se afli in biserici, uitdndu-sela persoanele
din jur, comenteaziin gdnd cum sunt imbricate, mai frumos saumai urdt: sau
iqi faceplanuri unde s[ se duci, cum si sedistreze,desigur,petrecdndu-gitimpul cat mai fir[ folos. Aga ceva se intampli adeseachiar qi atunci c0nd se siv0rqeqtecereascaTainI a Euharistiei,adici Taina preacuratuluiTrup qi Sdnge
al Domnului, cdnd secuvine si fim toti h Dumnezeu,prinqi intru toiul de g6n-

208

dul deslvdrsirii prin Sfintele Taine ale riscumpiririi din plcat, din blestemul
vesnic gi din moarte,la taina indumnezeirii noastreprin Iisus Hristos. Cdt de
mult ne-amticlloqit, c6t de usor ne-amdat deEerticiunii!Din ce cauzi? Din
pricina neatenlieigi ner6vneifa$ de mdntuire,a impitimirii de cele trecltoare,
a pufinei credintesaua necredinleiin cele vesnice.
e ce oare natura in intregul ei si toate ale sale iqi urmeazi cursul
intr-o ordine atdt de inteleapti ;i de minunatl? Fiindci o conduce
Ei o direclioneazd,insusiCreatorul. De ce oare firea omeneasc[- omul fiind
supremaincununare a naturii - existl atdta dezordine?De ce apar in viafa
omului atateaderegliri qi anomalii?Fiindc[ omului i-a venit in minte si dispuni el insuqi de sine qi s[ nu find seaml de voinfa Creatorului.Omule
picltos, predl-te pe tine insufi ;i toatd viala ta Domnului Dumnezeuluitiu
qi viala va incepe sd urmezeun curs infelept,frumos, mlref, qi te vei simfi,
cit vei trdi, minunat,precumsfintii lui Dumnezeucares-aupredatpe sinelui
Hristos qi pe care Biserica ni-i inflliEeazd,zilnic drept modele de urmat.

Daci te vei gisi vinovatin celece fi s-aureprosat,

di deoparteegoismulqi mAndria,cere-tiscuzepentru greseli
Eicauti si te indrepti
reluiegtegi pistreaz[ cu cea mai mare griji bldndeleacrestin[, ner[utatea, pacea qi dragosteareciproci, incerc0nd si-1i infrdnezi cdt
pofi mai mult pornirile egoiste,rdutatea,irascibilitatea,tulburarea.Nu te tulbura gi nu te inrii c0ndi1i arunci cinevade la obrazneadeviruri,cdndridici
vreo pretenfie neindreptltitl, cflnd i1i spune vorbe de ocari, sau cdnd se
incumetdsl-1i deain vileag vreo sllbiciune, vreo patim[, pe caredin egoism
nu le-ai consideratdiunitoare sau le-ai trecut cu vederea,caut[ si primesti
cu sdngerece ce spuneadversaruldespretine, abline-tesi-i judeci aceluia
spuseles,ipurtarea.Iar daci, judec6ndu-i nepirtinitor afirmaliile si comportarea,vei consideraaceleafirmalii injuste,congtiinlafi se va linigti Einu-l vei
mai puteainvinui cu nimic pe adversar,fie p[strdnd ticere, tindndu-fi calmul, fie aritflndu-i cu blindele gi flrd riutate ci greEeste.
Dar daci te vei gisi
vinovat in cele ce !i s-au reproqat,di deoparteegoismul ;i mdndria,cere-fi
scuzepentru greEeliqi cauti si te indrepli pe viitor. Deseori ne supir[m pe
oamenii sinceri gi deschiqipentru cd.acuzd.direct gre;elile noastre.Asemenea oameni trebuie prefui1i in cazul c[ printr-un mod de exprimare prea
indr[znef ne-au ,,incomodat" egoismul. Ei sunt ca niste doctori, in sens

209

moral, carecu vorbelelor tranqanteamputeazlplrtile bolnaveale inimii, ne

desteaptiambilia,trezescin sufletulmortificat de pdcatcongtiintavinovitiei
si o reacliepozitiv[.
n
]mparafia cerurilorse ia prin strdduintlsi cei ce se silescpun mAna
.,-|.pe ea" (Matei 11, 12).Daci nu depunemin fiecarezi eforturipentru a ne infrange patimile care se lupti cu noi si pentrua dobdndiimplrifa
lui Dumnezeuin inimd, atunci patimile ne vor lua prin constr0ngere,tiranic
in stipdnire,n[vilindu-ne in suflet ca nistetdlhari;daci ne va spori pasiunea
pentru cele pdmAntesti,se va micsora proporfional credinta in bundtitile
ceresti,va slibi tot mai mult dragosteafati de acesteaqi in acela;i timp
dragosteade Dumnezeusi de oameni.Ne vom bucuradin ce in ce mai pufin
de paceainimii qi de linisteaconstiintei;m6ntuireasufletului- lucrul cel mai
de pret in lume - se dobAndegte
cu nevointe;toate cele plmdntesti trebuie
socotiteca un gunoi,ca un miraj, ca un vis, iar celecereqti,si mai cu seamd
Domnul, ca adevdruladevirat, etern,fericit. neschirnbitor.
tf. oti iubim viata, ne zbatempentru a ne-o face fericiti, in realitate
" I insd ne-o irosim in patimi. De ce'l Deoarececdutlm viat[ acolo
un<lenu e de gisit.
tlineri
si varstnicil Nu uitati c[ in lume acfioneazi neincetatlegea
I morald a lui Dumnezeu,in virtuteacireia fiecarefapti bunl caplti
o rispiati inlduntrul fiinfei noasrreEi fiecarefapti rea o pedeaps[.Riul imi
atrasein sine o starede suferinfi, de ,,strdngerede inirni"; cdnd ai fdcut un
bine. inima se simteimplcati, bucuroasl.in largul ei. Aceastdlegerlmdne
neschrmbati. Este legea statornici, preasfintd, dreapt[, preainleleapti a
vesniculuiDumnezeu.Cei ce fac bine,cei ce indeplinescaceastllegemorali
sau evanghelicd(care este tot lege morali, dar dus[ la des[vflr;ire) vor fi
rlsplatifi negresitcu viald veqnicd,iar cei ce o nesocotesc
gi nu se pociiesc
dupdce au incilcat-o vor fi os6nditila chinurilevesnice.
T\ omnul esteCel ce este.intru Domnul una sunttoatefiinlele sfinte,
J-lralionale. libere.,.Dupi cum Tu, Pirinte intru Mine si Eu intru
Tine,aqasi acestiain Noi sI fie una".Eu nu suntnimic.Dumnezeuestetotul
in mine si Dumnezeuestetotul pentruto1i.,,Tatil nostrucaree$ti in ceruri".
gn Andchemi,rugAndu-te,pe Domnul Dumnezeu,Cel in trei Persoane,
!*- nu uita cd chemi pe Pdrintelecel fdr[ de inceputal intregii crea{iial ingerilor qi oamenilor- qi ci de tine, cel ce il chemi, se miri toateputerile cereqti, privindu-te cu dragoste atunci cand chemi cu credinli qi cu
dragosteqi cu evlavia cuveniti pe Tatll comun. al lor si al nostru, pe
CreatorulAtottiitor Ei pe Domnul, CIruia ii poarti nemisuratl iubire si in
fata ciruia cad mereucu nestrimutatdevlavie.o. ce nemaiauziticinste,ce

2rc

fericire,ce mlretie, ce vrednicieestea-L chemape plrintele vesnic!pizeEte

pururea,neschimbatd,aceast[ supremi fericire, aceasti gansi fIrI seamin
careti-a fost dati de nemirginita bunltate a lui Dumnezeusi nu uita ceeace
eqti, in timp ce te rogi. Domnul te vede, ingerii te vid, sfintii, oamenii lui
Dumnezeu.26 februarie1864.cdnd am scris acester0nduri am plans.
oate ;i tntru toyiHristos (Coloseni3, 1l). adic[ in sfinlii ingeri, in
oamenii sfinli, crestinii care trdiescsau se striduiesc si triiasci in
sfinfeniein aceast[viafi. ,,L-a dat pe El cap Bisericii, care estetrupul Lui,
plinireacelui ce plinestetoateintru toti" (Efesenil,22-23). AsadarBiserica,
sfinfii, Maica lui Dumnezeu,ingerii, sfin{ilii slujitori ai altarului,mucenicii,
cuvioEii, dreptii qi toli sfinlii sunr trupul M0ntuitorului, iar El insugi este
capul lor. Stipana noastrl, Ndscdtoareade Dumnezetr,este incepitoarea
comuniunii spirituale,adici ddnsa,stipAna si toti sfintii sunt intr-un duh cu
Domnul - sunt curafi, sfinti, iar relatia lor cu Domnul esteintocmai aceleia
pe care o au mddularelecu capul, duhul fiindu-le comun - Duhul lui Dumnezeu-, asemeneasufletuluiin trup, acelasiDumnezeusi P[rinte fiind in ei.
$i noi, membrii bisericii plmdntesti,alcituim un singurtrup.
t[pAna noastrd,Nlscitoarea de Dumnezeu,este, dupi Dumnezeu,
comoara tuturor bunit[1ilor gi a cur[tiei, sfinteniei, inlelepciunii
celei adev[rate,izvor de puteresi de tirie sufleteasci.
lcdtuim un singurtrup: al Dragostei.MAncarea,bdutura,banii, hainele, casele,toate acesteasunt lucruri pimdnte;ti si nu valoreazil
nimic: omul estetotul, in fap lui toate celelaltenimic nu inseamn[. omul
estenemuritor prin sufletul sdu, toate cele materialefiind putregai,efemeride, praf. Totul aparfinelui Dumnezeu,nimic nu esteal nostru.omule! preluieqtedemnitateaumani ca pe chipul lui Dumnezeusi atuncicdndaproapele estela nevoie,si nu-ti pari r[u si-l aju1i,si-i oferi un sprijin material.
.r\.
f n afari de adevrrataiubire, totul estehimeri. Dac[ vezi cx un frate se
rpoartd rece,obraznic,necuviinciosqi riuvoitor cu tine, spune:aceasta e o himer[, pusi la calede diavolul. Dac[ te simti tulburatde uri din cauza
ricelii qi obrlzniciei aceluifrate, spune:esteo amdgire,adevirul e cd eu imi
iubescfratele si ci nu fin seamade ce mi-a ficut; nu vreausI v[d in el nimic
riu, ceeace mi se pareci vid esteamdgirediavoleasclsi ea se afli in mine;
trebuies[ mI ardting[duitor fali de lipsurile lui, fiindc[ ele sunrqi ale mele,
am0ndoiavem aceeasifire picitoasi. Are fratele mele plcate si neajunsuri
mari? $i eu am. De ce si-l iubesc,imi zici, fiindcd, iatd, suferi de meteahna
asta Ei de asta...Daci nu-l iubesti pe el, inseamnl ci te uriEti gi pe tine.
Fiindci ai qi tu acelea;imetehne.Tine minte ci Mielul lui Dumnezeua luat
asuprasa toate picatele lumii. ,,cine eqti tu ca sd judeci pe sluga altuia?"

211

(pentrupicate, lipsuri, vicii). Fiecare,,pentrustipdnul siu st[ saucade" (Romani 14,4). Din dragostecrestineascitrebuiesd te arIli ingiduitor cu sciderile aproapelui,trebuiesil vindeci de rdu, de neputintainimii (indiferentasi
patimile duc la aceastaneputint[), prin dragoste,mangdiere,bldndele,smerenie,intocmaicum ai dori s[ se poaftealtii cu tine atuncicdndte afli in aceeasi situafiede neputinfi. Fiindci nu existl nimeni care si nu fi trecut prin
asemeneastdri. Este oare cineva pe care si-l fi crutat vrljmaqul? Doamne,
indepirteazi de la noi si risipesteuneltirile vrijmasului!
du-1i aminte: ce este omul? Chipul lui Dumnezeu,popor al lui
Dumnezeu,crestin,moqtenitorulimpir[1iei, midular al lui Hristos.
De aceeafiecirui om i se cuvine respect,deEipoartr rinile pdcatului;aceste
rini sunt isprava diavolului si consecin{eleplcatului. chipul insi rimine
chip al lui Dumnezeu.Pentru rlnile sale, omul meriti compitimire, poti
suferi alituri de el, te pofi ruga pentru el ca pentru tine si pentru ai tii.
Fiindci suntemtoti un trup si ,,tot neamulomenescdintr-un sange"(Faptele
Apostolilor 11, 26).,,Ci o pdine,un trup suntemcei mul1i" (Corinteni10,
17). Nu da atenfietulburirilor ce vin de la diavolul, vrajbei qi dezbin[rii lui,
Fii neclintit in convingerea:totul esteuna; noi sunremuna.
onsideri orice desfitare lumeasci gunoi si putreziciune.Si nu iubegti nimic din cele plmAntesti si nici si nu regreli_n.iqricdintre
pentru asa ceva nu trebuie sI po4i r[utate fali de
@
nirneni. Dragostease strlduiestesi-l mdngdiepe cel iubit, nu precupefegte
nirnic pentruel.
oamne.fi sd-mi pot vedeagregelile.Si nu-i dispreluiescpe cei ce
T\
gresesc
fafl de mine, socotind ci si eu sunt ca ei, si nu port in
-E-/
inimd uri pentru pdcatelelor gi si m[ dispreluiescpe mine insumi, dupi
tnerit,ca pe cel dintii dintre picitosi - si-i port firii mele trupeqtiintotdeauna o neimpicati urd. Zice Domnul: ,,cinenu uriqte (...) chiar si sufletul sru
insusi nu poatesi fie uceniculmeu" (Luca 14, 26).
umnezeuesteCreatorul;i Oc0rmuitorulintregii lumi; tot ce existi
in lume esteoperaSa,rodul puterii gi in{elepciuniiSale.
u trebuie sd ceri voie de la nimeni pentru a rispdndi slava lui
Dumnezeu prin scris, prin cuvdnt sau prin fapte bune. Suntem
datori sd o facem in misura puterilor ;i posibilitl{ilor noastre.Talanlii trebuie folosili, pusi in lucrare.Dac[ in aceast[chestiuneatit de simpli vei sta
pe gdnduri, si stii cr diavolul ti-a insuflat o nerozie: ci trebuie si te
mirgineqti la o lucrareliuntrici, in tine insuti.
odul de viali de astilzi,trecltor, poate fi caracterizatcu un singur
cuvdnt:amigire, himer[!

D
N

212

s Doate existacevamai dulce decit dragostea?$i totuqi,existi in viafa

I noastrl amt de putindiubire! De ce?Fiindcl ne iubim din cale-afard
trupul Ei o datd cu el tot ce apar.tineviefii de-acum,tot ce e trupesc,material.
Si dispreluim trupul qi sd tr[im in duh, prin duh se mortifici lucrareacirnii.
r7 g4lgeniagolesleinjma-dedragqsle.,cultiv[ ur[ fa$ de cel ce rdvneqf 'te la agonisealanoastri sauii aducein vreun fel atingere.\4erinugp
fafi degi tr.ecareii tratlm mld
sUfleteascl-:ra$le-dragostel
ffi
mie silitd nu nagtedecit ur5. Zgdrceniaeste de la diavolul, mirinimia de la
Dumnezeu. Domnul este Plrintele indur[rilor. Orice impdtimire de cele
materiale vine de la diavolul. l$pfgglQlg-q" O.isp*tyirea celo. mat
nepisareafati dq ele din dragostede Dumnezeuvin de la Dumnezeu.
jugul Meu e bun si povara Mea usoard (Matei 11, 30). Porun1-dci
\-, cile Domnului sunt buneqi uqoare.Jugul diavolului estegreuqi povara lui strivitoare. Noi insi incllcim poruncile Domnului si facem, in
schimb,voia diavolului! Ticllosii de noi!
.A : -. . . . -

:::__.:_._:____

I nu uifi niciodati c[ aproapele,oricare ar fi el dintre cregtini, este

midular al lui Hristos, chiar daci unul bolnav, fiindci nici tu nu esti
sInltos. PoartI-te intotdeaunacu el cu respectsi cu dragoste,vorbestecu el
ca de la inimd la inimi, omenegte-I,
nu precupelinimic pentruel; nici mincare, nici bduturl, nici imbriclminte, nici cdr1i,nici bani, daci are nevoiede ele.
Domnul te va rdspliti pentru el. Suntemtofi copiii Lui qi El este totul pentru
noi.To!iSuntempdcdtoqi,iarpM.cun9no-Iq9iri,necazuri,

$ets'blelairegy(Romani6,.23).C_e-qans-izbayrlq-dqp{car!,e-tre
seassrelgllggla nerygatr llglgie _siav.,e4
stgdin$si spuanfi.Aqadar,
noui picito;ilor ne estede marenevoieryggglUqg&_glggilta
si nidej4gq.
Ruglciunea
nu trebuiesi lipseascd
depebuzeleplcdtosului,
din gAndul
lui,
din manifestlrile sale vizibile. In timpul rugdciunii de acas[ si al celei
comune,pentru a te pune la adipost de viclenia diavolului ;i de impriEtierea
minlii, adu-fi aminte ci adevirul este simplu si spune si tu, tot simplu: cred
tot ceeace line de credin!5qi respingtoate ale tale, vrijma;ule: viclenia, blasfemia, ticiloqia, amdgirile. Cdnd te rogi, si-ti fie incep[tura ;i temelia Ei
izvorul cugetdrii, al cuvintelor gi lucrdrii tale, smerenia,conqtiinlanimicniciei
tale qi a plenitudinii dumnezeiegti,cea care a creat si a umplut totul qi care
,,lucreazi toate in tofi" ( I Corinteni 12, 6). Cine s-a molipsit de trufie va fi
ispitit si priveasc[ totul cu dispre!, chiar si cele sacre,dumnezeieqti.Trufia
minlii nimiceqtesau spurc[ orice gtnd;i cuvdnt bun, fapti buni, orice crealie
a lui Dumnezeu.Este suflareaditltoare de moarte a Satanei.
(-e te impiedici oare si nu indeplinegtiporuncile lui Hristos? Trupul
fr.-,si lumea, mdncareaqi bdutura,dupi care te dai in vdnt, cu care te
desfitezi in g0nd gi in fapt[, care desenslbllizeazd,
qi ?mpietrescinima, pasiu-

2t3

nea pentru imbrdciminte bogati, saupentru podoabeEi decoralii. DAci imbrlcimintea sau
iale foartebune,colora
tla dg a nu le pita, murd[ri, afuma,

pr[fui, iar grija de a te facepl[cut lui Dumnezeu

cu gandut,cu cuvantut,cu
faptaiti dispare,inimaincepandsi batd,ca sdspunasa,doarpentruhaine;i

podoabe,leg0ndu-secu totul de acestea.Fali de Dumnezeunu mai arati

ravn5,nu se ,,alipeqte"de El; daci un asemeneaom mai esteqi preot. nu se
mai aratl r0vnitor a seruga pentruturrnasa.ficAndu-senu iubitoi de suflete,
ci iubitor de arginti, de onoruri,

pil,or.adicdbanii lor. mAncarpa,__brUlyIq,:ll4ggqfreq,-laudAle

lgr, u.jgrgal4_4
celedin urmasn-ifinrueqs:q_f,elpe
ei. Lupti deciimpotrivaoricirei amE-giii

de la lume si a amigirii ce vine de la lucruri. ceacarete indep[rteazd,de

llnerea poruncilorlui Hristos,si iubeqtedin toat[ inima pe Dumnezeu,ingrijestete pe c0t poti de mdntuireasufleteloroamenilor.fii iubitor de suflete.Nu uita
cd lumea. care a apirut din nimic, estechiar nimicul pur si se va prefacein
nimic, fiindcl cerul Ei pimdntul vor trece,dar sufletul omului - suflarealui
Dumnezeu,chipul imp[ratului cel nemuritor - Dumnezeu este el insuqi
nenruritor.Tine minte toateacesteasi indepirreazrd-re
de cele pimdntesti,nu
te mai impitimi de ele. Nu lua in seaml doar creaturacoruptibild,indreapti-ti necontenitochii spreCreator,Cel ce estein toatdflpturi si Carete vede
mereu,iti pune la incercareinima si gAndurile.Nu-1i lega inima de nici un
lucru, nu-!i face din el dumnezeu;singurulDumnezeusprecaretrebuiesi-ti
indrepfi inima esteCel ce ti-a creat-o- Domnul Dumnezeu.El ii esteinimii
respiratie.
inima de nici o persoani
Nu:!i
exlstaun smsur
al mdntuirii noastresi numai de El se cuvgg_qqng-',lipim_.Lipirea de lucruri saude trup esteminciuni, amlgire diavoleascS,se face din voinfa diavolului. Amin.
acdne leglm de lucruri derizorii,trec[toare,ne-amg0ndit,oare,ce
llsim deoparte,de ce bundtdli ne lipsim pi ne vom mai lipsi?
Domnul te-a invilat, suflete,cd toatdlumea vdzutd,nu inseamnl nimic fali
de tine. De aceeacautda o consideraca pe un nimic ;i ia seamace te-a f[cut
Domnul si ce vrea si te faci. Adu-1i aminte de venireain lume a Fiului lui
Dumnezeu,de lucrareasa pe pimdnt qi de buna vestire a adevlrurilor cere;ti, de siricia sa de bunivoie, de minunile Sale,de proorociri,de cina cea
de taind,de defiimirile la carea fost supus,de patimi si de moarte.de inviere
si de inilprea la ceruri gi tinde sprefericireaceade sus.
devdrataiubire rabd[ cu bucurie lipsurile, supirdrile, greutilile
-f-l'muncii, nu ia in seami defiimirile, umilinlele, neajunsurile,greqelile, imperfecfiunile,daci acesteanu diuneazil altora,lisdndjudecarealor pe
seamaDreptului Judecltor si rugdndu-sesi-i in{elepfeasciDumnezeupe cei
intunecatide patimi irationale.

214

/\

timpul rugdciuniiqi cdnd se di citire cuvdntuluilui Dumnezeu,treJn

r buie si pitrundemcu evlaviefiecareidee,fiecarecuv6.nt,ca si cum neam apropiade Duhul SfdntinsuEi,Duhul adevirului. indoiala fati de acesre
cuvinte,desconsiderarea
lor esteo otravdcare vine de la duhul minciunii si
care trebuie stdrpiti. Si deoareceindoiala si desconsiderarea
sunt rezultatul
egoismuluiEi trufiei, se cuvine stdrpitddin ridicinr trufia, astfellncdt sd putem aprreainaintealui Dumnezeuasemenea
unor prunci ganguritori,carsnu
qtiusd spuni decdtceeace au invdtatde la pirinti; vorbelepotrivnicespuselor
pdrin{ilornu le iau in seami,nu le dau ascultare,nu vor sr stie de ele, fiindci
Duhul Sfdnti-a invilat pe oameniisfinfi, ca pe nistecopii nepriceputisi care
nu cunoscriul. El i1i cere si-I mullumestisi si-I aduci laudi lui burnn"r"u
cu rugdciunilepe careni le punepe buzeBiserica.Nu uita ci toli suntemcopiii Tatdlui ceresc,de aceea,cu suflet curat si-i privim pe tofi.oamenii.u p"
copiii vesniculuiP[rinte, Cel Sf0nt,atotbun,atotprezent,
atotcunoscitor,atotputernic,preainfelept,drept,neschimbitor,care se ingrijestede to!i, Care ii
acoperdpe tofi cu acoperimdntularipilor bunititii Sale.Triieste in iubire cu
toatdlumea,invinge cu bineletot riul din oamenil
e vrednicie inalt6, ce onoare.ce fericire este sr te rogi pentru oameni, pentru aceastdnepretuiti comoardsi mostenirea lui Dumne-

zeu! cu ce bucurie,vigoare,osardie,dragoste
trebuiesdte rogi lui Dumnezeu,Pdrinteleoamenilor,
pentruoameniiSdir[scumpiralicu prefulsdngelui
Fiului Siu! ,,Acestia
aufostr[scumpirafidintreoameni,pargi lui'nu*n-.r"u
14,4).la aminte,o preotuleai lui Dumnezeu!
;i Mielului"(Apocalipsa
Tu

ai deseoriprilejul si vorbeqticu Dumnezeu,folosind modelede rueiciune.

Nu cumva ins[ limba si buzelesi spunduna qi inima alta! Sau sI voibesti si
sI nu fii pltruns de ceeace spui.Iar c0ndte rogi pentrucevasaupentrucineva sd nu fie in sufletultiu viclenie diavoleascisaufdlirnicie, ci ii te rogi cu
gura,dar si cu inima AtotputerniculuiDumnezeu,celui ce ,,cearciinimile qi
rdrunchii" (Psalmul7,9). Dar pentrua puteas[ te rogi lui Dumnezeuintotdeaunacu sinceritate,dispreluiegtecele pimdntegti,nu te impitimi de bunitdlile qi desfitlrile acesteilumi amigitoare, corupte,repede-trecitoare:de
mancare,de bluturi qi de alte asemeneabunit[1i, de bani, de imbrrcrminte,
de podoabesaudistinclii, de confortul casnic;consideri totul gunoi, putreziciune, ap[ curgltoare; infraneazd-te,iubegtepe Dumnezeudin toati inima,
nemdrginit,nu superficial,nu aqaqi-aqa,iubeste-Lcu mintea, iubeqte-Lcu
toati tiria, nu usuratic,fi intr-aqafel incdt nimic sd nu te poati rupe de iubirea de Dumnezeu,nici necazurile,nici dificultilile vielii, nici perseculiile,
nici nenorocirile,nici moartea,nici viata,nimic din ce-armai puteafi! Iubeste-9i;i aproapelecape tine insuti, suportdndu-icu mlrinimie toategregelile,
sldbiciunile,rdt[cirile, infierbdntareade la patimi. Ia seama,tine minte: este

215

un lucru din cale-afar[ de important sd,,vorbeqti"cu Dumnezeu,Cel ce ne

vede in fiecareclipI, ne ascultl, ne cearc[ neincetatinimile ;i rdrunchii. Sd.
nu !i se intoarcl inima spreminciuni gi si nu se riceasci fali de Dumnezeu
;i de aproapelecdnd te rogi pentru semeni.Jine minte: Dumnezeute va judecapentrutoate:pentrufiecarecuvdntmincinossauflprnic. Iar vrijmagul
cel invederat,pirintele minciunii, diavolul, nu doarme,se strlduiegteprin
toatemijloacelesI-ti facl pitimaga ta inimi impietritd.nesimlitoare,mincinoasd,vicleani, si scoati din ea credinta;i n[dejdeain Dumnezeu,dragostea fatl de El, dragosteaqi compasiuneafali de aproapele,pentru ca sd te
facl s[ te ocupi numai de intereselumeqti,vremelnice.Ia aminte,cerceteazdte pe sine, cerceteazd,-fi
gindurile, o, preotule,nu te lega de pofte qi desf[tdri
lumeqtil Desfdtareata sd fie unul Dumnezeuqi sufletulomului, fii iubitor de
suflete, nu iubitor de arginti sau de desfitlri. AjutI-m[ si fac aceasta,
Doamne!Fdrd Tine nu pot face nimic! (Ioan 15, 5) Ajuti-mi, ajutd-ml!
X.

umnezeuestemult-milostiv si indurltor fa15de to1i,falI de mine,

pdcitosul.Totul esteal lui Dumnezeu,nimic nu esteal meu (renun!
proprietate)
la orice
Trebuie si-I mullumesclui Dumnezeucu evlaviepentru
toate. Pentru pala de v0nt care mI mdngdie qi pentru raza de lumind, pentru
apd,pentrum0ncare,pentruimbric[minte. Pentrutot si-I multumim - chiar
gi pentru trupurile noastregi mai vArtospentru pimint qi pentru apI.
oli suntemuna qi de aceeatrebuiesi ne iubim unii pe allii ca pe noi
inqine.A-1i p[rea riu, de egoistce eEti,pentru ceeace a-i puteada
altuia, chiar dacl po4i p[rerea de riu doar in gdnd, aceastavine de la diavolul. Orice patimi pentru cele pimintegti estegdnd diavolesc,dar qi gind
al propriului nostruegoism.
(-lu ce intenfie oare Sfdnta noastri Biserici a rAnduit ca at0t in
\r.-, rugiciunile de acas[,cdt qi in celede la biseric[ s[ vorbim ca in numele tuturoi. nu in numelenostru?Pentrua ne insufla si purtdm,necontenit,
unii fag[ de allii dragoste,pentruca qi in rugiciune gi in viali s[ ne iubim unii
pe al1ii, luAnd pildl de la Dumnezeu,Cel in trei Persoane,Care alcltuiesc
impreuni supremaunitate.SI fim qi noi aqa:unitatein multitudine.,,Catoti
s[ fie una, dupd cum Tu, PIrinte, intru Mine ;i Eu intru Tine, aqaqi acegtia
in Noi si fie una" (Ioan 17,21). Rugiciuneaobqteasc[,in numeletuturor, ne
invali s[ ne impi4im intre noi grijile, si triim unii ldngl al1ii,ca qi cum am
fi toli una, ca s[ se vadi in toate dragostereciproci gi pentru ca insu;irile
noastresI poat[ fi folosite qi sprebinelealtora,tinand seamade posibilitllile
fieciruia, si nu ne ingrop[m talantulin pimAnt. S[ nu fim egoigti,leneqi.De
e$ti infelept,di-i sfat celui neinlelept;de esti cult, invali-l pe incult; de eqti
puternic,ajuti-l pe neputincios;de eqti bogat,ajuti-l pe sIrac.

216

6nd te rogi singur gi cdnd duhul din tine incepesi trAnddveasca,

sa
se lase cuprins de ur0t, sd se simti ap[sat de singurdtate,adu-ti
aminte cd DumnezeuCel in trei ipostasurite vede,agacum te vede mereu,
cI privegtecltre tine cu ochi mai lumino;i decdt soarele;ci te vid sfintii
ingeri, ingerul tdu pizitor.si sfinlii, oamenii lui Dumnezeu.Se intflmpl[ a;a
fiindcd toti sunt una in Dumnezeu,qi unde esteDumnezeu.acolo sunt si ei.
Unde estesoarele,acolo sunt concentrateqi razelesale.Ia seamala ce spun.
Roag6-teintotdeaunacu inimi fierbinte gi ca sd te rogi a$anu trebuie si fii
din cale-afari de situl ;i nici biut. Nu uita cu cine ,,vorbesti"!Oameniiuiti
adeseacu cine ,.staude vorbd" cAndse roagi. cine sunt martoriirugiciunii
lor. Uitd cd ,,staude vorbi" cu Cel veqnictreaz si Atotv[zitor qi c[ ,,vorbirea" lor cu Dumnezeuesteascultatdgi de puterilecereqti,si de sfinti.
p1 aci te impresoarl vrdjmaqii qi te afli intr-un necaz,cheaml indati
I'-l pe PreasfAntaStipdna noastrd; de aceea gi este StIpftnI, ca si
stdpdneascicu putereasa nebiruitl puterile care ne sunt potrivnice qi si ne
izbiveascdde ele.
rFoti suntemuna qi Domnul estepestetoti, pesteingeri ;i pestesfinti,
I pestetoatelumile materiale,pdndla ceamai miruntl particul[ a lor.
,,Privi1i la pislrile cerului... luali seamala crinii cimpului, cum cresc...
Dumnezeuastfel...imbracl oarenu cu mult mai mult pe voi, pulin credinciosilor?" (Matei 6,26,28, 30). ,,Cdutafimai intdi implr[1ia lui Dumnezeu;i
dreptateaLui (adici dragosteareciproci) qi toate acestease vor adiuga
voui" (Matei 6, 33). Se vor adiuga de la Dumnezeu.Iatd adevirul care iti
estede ceamai maretrebuin$. Bizuie-tein toatepe Dumnezeu.,,LIsa1i-iLui
toatd grija voastri ci El are grij[ de voi" (1 Petru 5, 7). Cum e posibil oare
sd triim a$acum tr[im? TrIim ca gi cum n-ar existaDumnezeu,Care sI ne
poartede griji. Credemci ne putemdescurcasinguri,ci putemfacerost singuri de tot ce avem nevoie, ne{in6nd cdtuEi de pulin seama ci existl
Dumnezeu,Care se ingrije;te de toate.
u ajunges[ nu te impdtimeEtide mdnclruri alesesaude lucruri frumoase, nu trebuie si te impltimesti nici de trupul tiu picitos.
FiindcI, atunci cdndfaci o patiml, chiar qi pentruun lucru cu totul neinsemnat, il minii pe Dumnezeu.,,Neprivindnoi la cele ce se vid, ci la cele ce nu
se vid, fiindci cele ce se vId sunt trecitoare,iar cele ce nu se vid sunt vesnice" (2 Corinteni4, 18).Yezi,la cele ce se vid nici micar nu trebuiesd privegti,ca s,icAndnici n-ar fi, ci la cele ce nu se vdd. Fiindci unele sunt vremelnice, celelalte vesnice,iar atunci cdnd vei cluta cele nevlzute, Dumnezeuse va ingriji de cele vilzuteale tale, asacum S-a ingrijit gi pin[ acum.
tlit de mlreati estecalitateade creqtin;i mai cu seami aceeade preot
lr.-,crestin! Crestinul se unestecu Hristos, cu Dumnezeu-MAntuitorul
(prin SfinteleTaine).

211

andte impirtlqesticu sfinteleTaine,o, preotule,spunein inimata:

cauti citre mine,Ditdtorule-de-viati,
scoate-md
din guraqarpelui

iadului, curitl-m[ de intinlciunea patimilor, d[ liniste inimii mele zbuciuinveselegteduhul meu cel coplesit de tristele gi de deznidejde,
Tlt.,
hrinegte-mi pe mine, cel istovit de povarapdcatului,imbracd-mi p" ,nin",
cel gol de toatl faptacea buni, intireqte-mi pe mine, neputinciosul,cinsteste-md pe mine defiimatul, inalli-mi pe mine cel cizut, innobileazi-mi pe
mine cel dispretuit,lumineazS-mipe mine, cel intunecat.pentru toatddarea
ceabuni ce vine de la Tine. i1i multumesc,Mult-milostive!
nima aratduneorica pimantul pe cares-a lisat intunericul.Evanghel
r lra esteasemeneasoareluicare d[ viati inimilor. Lumineazi-ne inimile cu soareleadevirului Tiu, Doamne!
itandu-mi mai cu luare-amintela unii oamenifoarte siraci qi stAnd
T T
L,/ de vorbd cu ei, mi-am dat seamac0t sunt de amabili. de blinzi, de
smerili, deschisi la inimi, sinceri, binevoitori. siraci material, dar bogafi
spiritual!Mi fac de rusinepe mine, caresuntgrosolan,trufa;, riu, suspicLs,
irascibil, viclean, lipsit de cilduri fali de Dumnezeusi de oameni.invidios
si avar.Ei suntadeviratiiprieteniai lui Dumnezeu!vrrjm"r"l. ;;;.
.r,i;;;
comoari ascundin suflet unii ca acestia,trezestein sufleiul celor pe carei-a
adusin robia sa, adici a bogafilortrufaqi,dispiel fati de ei si urd, inc0t ar fi
gata si-i spulberede pe fala pimdntului, ci qi cdnd n-ar avea dreptul si
trdiascdqi sd umble pe el! o, prieteniiDumnezeuluimeu, sirmanii mei fralil
Adevdratii bogafi cu duhul sunte{ivoi, eu fiind de fapt cerqetor,blestemat,
sdrac. voi sunteli vrednici cu adevdratde respectul nostru, al celor ce
stdpanimprisositor bunurile lumii acesteia,dar suntemat6t de siraci qi de
zgdrcigiin fapte de desivarqire: infranare, blandete,smerenie,nerlutate, sinceritateqi ardoarefald de Dumnezeuqi de aproapele.Doamnel invild-mi s[
dispretuiesccele din afarl gi si-mi indrept ochii spre cele dinluntru, s[
pretuiescesentelesi s[ dispretuiescaparenlele.DI-mi mie sd pot face aceasta ;i fafi de bogafii Ei puternicii lumii acesteia!
varul pune mare pre! pe lucruri; pe oameni,cei care au nevoie de

r
.6,lucruri, nu-i prefuiegte;
ii pareriu de obiecte,nu_i pareriu de
oameni,desiomul estefiinfi neprefuitd.
pe sineseiubegte,p" iltut nu. Tot
ceeace pretuieste
el estepdni la urml gunoi,api carecurgesi nu se mai
intoarce.Domnulestepentrutofi oameniiizvor nesecauEi a pus totul la
picioareleomului,lumeaintreaed.

ragosteatndelungrabdd. (1 Corinteni 13,4), adicdnu se gribegte

sd-l pedepseascipe cel ce a gregit, ci ii suporti cu ribdare cdderea
in greqeali,ciutdnd si-l faci sd si-o inleleagi gi nepedepsindu-l
irdati. Riu-

2r8

tateanu face asa,dimpotrivl, nu intdrzie a se r[fui cu adversarul,sau chiar

impingAndu-lsprereac{iiextreme.E uluitor cdt suntemde rdi si de nerlbditori! A gre;it un frate Ei,in loc si ne pardriu de gre;ealalui qi sI-l compitimim cu iubire frlteasc[ ci s-a smintit de bunivoie, dAndu-sepicatului, tl
urim, il dispreluimpentru ce-a fIcut. desi noi in;ine ne vom fi fdcut poate
vinovati de acelea;igreqeli,pe careallii ni le-auiertatcu mirinimie. $i poate
ci tocmai datoriti ingiduinlei superiorilornoqtri ne vom fi redresatdintr-o
cidere, dintr-o patim[, dintr-un viciu. f[cdndu-ne,cum-necum,oamenirespectabili.Si chiar dacl gre;ealanoastr[, oarecumasem[ndtoarecu aceeaa
fratelui,n-a fost atdtde gravI, rdspunderea
ne esteaceeasisi tocmaide aceea
trebuiesi fim mai ingiduitori. Pedepsindu-ipe allii pentrugreselisau chiar
crime, sd nu sciplm din vederepropriile noastreslibiciuni, vicii si patimi,
trecutesauexistente:si-i pedepsimpe cei de sub autoritateanoastri, dar si o
facemcu iubire, plrere de riu, indelung[-rdbdare,
nu cu riutate, neniil5,grabi, ner[bdare.,,CertAndcu bldndefepe cei ce stauimpotrivi, ci doarle va da
Dumnezeupociinli spre cunoa$tereaadevirului. $i ei si scapedin cursa
diavolului de care sunt prinqi pentrua-i face voia" (2 Timotei 2, 25-26).Nu
in zadarApostolul a;a25,ca primi caracteristicidragosteafa1[ de aproapele,
indelungardbdaregi caritatea.,,Dragosteaindelungrabdi. dragosteaestebinevoitoare"(l Corinteni13, 4). Fiindcdorice om esteneputincios,slab,nechibzuit,gatasI caddin pdcat,dar,cu toateacestea,
i;i poateveni in fire usor,
ridicindu-se din cdderein imprejurlri favorabile.De aceeatrebuie s[ fim
rlbddtori fa![ de neputintelegi gre;elileoamenilor,fiindci qi noi vrernca algii
sdfie inglduitori cu neputinlelenoastre,sl laseimpresiaci nu le-auvizut. De
altfel, acoloundepdcatullucreaz[nociv asupraaltorasauundese conjugdcu
neglijareaobligaliilor de serviciu,sau unde cap[t[ proporlii mult preamari,
trebuiesanctionatprompt,cu asprime,pentrua-l limita si stArpi,sauprin ?nliturarea celui care are o influent[ v[timitoare asupraunor oameni bine
afari dintrevoi pe cel riu" (1 Corinteni5, 13).
intenlionali,,,Scoateti
umnezeunu L-a,,crutat"pe insugiFiul Siu, Unul-Niscut.ddndu-L
pentrumAntuireaomului;putea-vomoarenoi sdne,,cru1dm"bunurile, despi4indu-necu pdrerede rIu de ele, cdnd le ddm aproapelui- mAncare, bduturd,imbrdclminte, bani, alte lucuri care i-ar putea fi de folos?
Domnul dI unoramult, altorapulin $i faceaqapentruca sd ne gdndimnoi inqinecu ce am puteaveni in ajutorul semenilor.Aqa a r6nduit: daci din darurile de carene-arninvrednicit noi cu prisosinti vom da altora,atunci acele
daruri ne vor fi noui de folos, sufletului Ei trupului, ne vor deschideinimile
spre iubirea aproapelui,iar daci vor fi folosite cumpdtat,va fi spre binele
trupului, ca si nu se ghiftuiascl ;i s5.se ingreunezede ele. Daci insd le vom
intrebuin{anumai in folosul nostru,cu l[comie, ca nisteegoisti si zgdrciti si

2r9

ne va pdreariu sI le impa4imcu altii, acestedarurisevor intoarcesprepagubatrupului qi sufletuluinostru.Sprepagubasufletului,fiindcd licomii*si

z$glqg4lalrulgsgl-op*"rtf
!n@ iUb-rffi-de
Dugtg?gu si de serqqld,transi;in
egoipti
respingrtoli,
sporindpatimiledin noi qi, pe oe alti parte,
lndndu-ne
fiittdci licomia ducela imbuibaresi nezdruncinlinaintede vremeslndtatea.
rebuie sd ne m[rturisim mai des picatele pentru a le stlvili, biciui
printr-o recunoasteredeschisi qi pentru a putea simli fali de ele,
intr-o mai mare mXsuri, repulsie gi a ne da seamade marile nenorociri pe
carele aducepicatul; in acelasitimp, pentrua nu uita ce-aficut pentrumdntuireanoastrl Stdpdnul,Hristos,Fiul lui Dumnezeu.sd ne reamintim mereu
cum S-a intrupat,cum S-a dat pe Sinede bun[voie pitimirii, ce-aficut cdnd
s-a aflat printre oameni,cum le-a vorbit, ce minuni a sivdrsit; cum a fost
defdimat, batjocorit, scuipat,bitut, pentru ca, in cele din urmi, si fie dat
mor,tiiruqinoasepe cruce,si fie ingropat Ei si invie din mo(i. Nu uita cI a
ficut aceastaca sI fim izbivili de chinurile vesnicesi ci nu ne cere altceva
in schimbdecdtsi ne predim Lui cu totul, si nu triim pentrusine,ci pentru
El, si-I linem poruncile.cauti s[ fugi de tot ceeace te-arputeaimpingi spre
pdcat:poftele trupului, pofta ochilor Ei trufia vielii; ristigneqte-fitrupul cu
patimile qi poftele sale;mdnruie;te-fisufletulcu r[bdare, iubeqtepe Dumnezeu, iar pe aproapeleca pe tine insuli.
I

(a"-u fdcut stipdnul vielii noastrepentru noi, cei nerecunoscltori,

\-, invechili in rele, cei ce nu valor[m, de fapt, nimic? S-a cobordtdin
ceruri, a luat trupul nostru, a sivdrsit nenumlrateminuni, a pdtimit qi qi-a
vrrsat s0ngele,a murit, a cobordtla iad, l-a legatpe diavolul, i surpatiadul,
i-a dezlegatpe cei prinqi in legiturile iadului, i-a inviat din mo(i gi ne va
invia, agacum El a inviat. Si-I indeplinim porunca ceadedinaintede moarte: ,,sd ne iubim unii pe al1ii". si tinem toateporuncileSale,si nu-L jignim
prin impotrivirea gi samavolnicianoastrd.Ajuti-ne, Doamne!

i fim intr-unduhcu Domnul- duhulsfinteniei,al iubirii, bunrtrlii,

bldndelii,indelungii-rIbdlri,milosdrdiei.Cine nu are acestduh,
acelanu esteal lui Dumnezeu.
Deci trebuiesi fim toti doariubire,iubire
unicI,gi sI ne stimcu totiiuna:,,Catoli sI fie una,.(Ioan17,2l). ASasi fie,
ajutl-ne,Doamne!
e ni se va intdmpla in veacul viitor, cdnd toate cele cu care ne-am
amdgit in aceast[ lume - bogilia, onorurile, mdncarea, biutura,
imbrdcdmintea,locuinfele des[vdrsit ordnduite qi toate celelalte lucruri atdt
de atrigdtoare nu vor mai fi? ce ni se va intdmpla - zic - cdnd toate acestea
vor r[mdne doar vis qi c0nd ni se vor cere fapte de credinti si de milostenie,
infrdnare,cur[tie, bldndefe,smerenie,caritate,r[bdare, ascultare...

220

tTtrebuie si menfinemo legiturl cAt se poatemai strAns[,vitali cu cei

I ce vietuiescin ceruri, sfinlii, apostolii,proorocii,mucenicii,sfinlilii
slujitori ai altarului,cuvioqii ;i drepfii, fiindci
,unt mi<lulareale aceluiagi
trup,^Bisericalui Hristos,cdreiaii apartinemsi"inoi picitosii ;i al clrei cap
esteInsusiIisus HristosDomnul. Iati de ce ii chemlm in rugiciunile noastre,
le vorbim, le mullumim, ii slivim. crestinii trebuiesi se afle intr-o neintrerupti relalie cu ei daci iqi doresccrestineascisporire,fiindc[ sfinlii suntprietenii gi hdrumitorii noqtri spre mAntuire,rugitori si rnijlocitori pentru noi.
ispreluili cele ale trupului, adici patimile. S[ ne strdduimsi nu-i
facempe plac trupului, el cu toateale salefiind asemenea
unui gunoi. Doamne,ajuti-m[ cu putereaTa! c0nd ne vom convingeci toate cele
trupesti,pdcitoase,nu trebuie si insemnenimic pentru noi, atunci Domnul
va insemnapentrunoi totul. Pe ruineleunei inimi impitimite de cele pimantesti inscduna-se-va
Domnul.
s

-D

iavolul ne stdpdnegte
inimile, ca si-si indeplineascivoinla, potrivnicl lui Dumnezeu,vrea si ne izgoneascidin inirnd implrltia lui
Dumnezeu,si surpe lucrarealui Iisus Hristos, adici posibilitateade a ne
indlp la cer, flcdnd aceastaprin impltimirea noastrdde trup, de poftele lui,
printr-o atentienemeritatl dat[ trupului ;i celor trupegti.A.saeste!,,Lucrdnd
si invi$m si nu ne uitim la trup, clci estetrecdtor!" (vezi Troparul la un
cuvios).Dar in veaculde-acum,la oamenii veaculuiacesfuia,trupul std mai
presusde toate cele ale sufletului; cele duhovnicesti,credinfa,faptele bune
nu sunt pretuite.
omnul nu trlie;te intr-o inimi in care domnegtelicomia, patima
pentru avufii gi bundtlti pimdntesti, bani s.a.Aceastas-a demonstratprin experienfi triit[ ;i se confirmi in fiecarezi.in aceainimi ,,triiegte" o riceali de piatr[, trufia, inchipuita infelepciune,disprelul, rdutatea,rdzbunarea,invidia, avarilia, degertlciunea,slava desarti, hofia, ingeliciunea,
fdlirnicia, duplicitatea,viclenia,linguqirea,curvia,clevetirea,furia, trldarea,
sperjurul.
o{i suntemuna prin unanimitatein dragostesi in renaqtereduhovniceascdSitoti avemAcelasi,Unic, Pirinte ceresc:,,TatdlnostruCare
eqtiin ceruri". Alcituim o singuri frilie, cu un singurduh: ,,Daci cinevanu
are Duhul lui Hristos, acelanu esteal Lui" (Romani 8, 9). Sd intelegemce
inseamni aceasta.Noi suntemBisericalui Hristos, al c[rei Cap esteinsuqi
Hristos,Cel bldnd qi smerit,nesecatefiind bunititile de carene invrednicim
de la El, dar numai sI trlim in dragoste.Noi suntemturma,HristosesteP[storul. Noi, midularele, El, Capul. Ar puteamidularele sI se laude cu ceva,
;tiind cI tot ce au vine de la Cap?

221

acd vom menline aici pe pdmdnt o relafie vie, lucrdtoare lntre

mddularelelui Hristos,daci ne vom iubi in fapt s,icu adevlrat intre

noi, atunciqi sfinfi sevor aflaintr-o unirevie cu noi Ei,oricele vom cere,
mijloci-vorpentrunoi la Hristos,C[ruiai-aujertfit tot ceauavutmai scump,
si ni seva da.
oi, cei ce am primit viatd de la Cel ce esteviala tuturor- Dumnezeu
-, pentru a-I aducein schimbroadelevieqii noastre,ne indeplinim
oareaceastddatorie,a$acum i-au adusin dar via{aqi roadeleei protoplrinfii,
proorocii, apostolii, mucenicii, ierarhii-m[rturisitori, cuvioqii, dreplii, toli
sfinfii? Saucel pufin ne trecezilnic prin minte un asemenea
gdnd?Nu cumva
trdim doar pentru noi? Trlim oare dupi poruncile Ei rdnduielile D[tltorului-de-viafd?Dacdnu, ce ne impiedicds[ o facem?Dragosteade sine,egoismul? Pe acesteasi le aducemjertfi Domnului, fiindc[ ce suntemde fapt noi,
in sine?Plcat, putreziciune.
.,\
I n fiecarezi ti se ceresd dai milostenie qi sdnu treaci zi fdrl sI dai ceva
Iunui sIrac, dar f[-o cu bucurie,firl riutate, flri s[-l jigneEti sau si
murmuri. Nici tu nu-1iapa4ii. Iar ceeace dai acelor fii ai lui Dumnezeucare
iqi poart[ crucealor, carede-abiaiEi gisescloc undes[-gi plececapul 1i-avenit de la Dumnezeu.Tu eqti imputernicit sI po4i de grijd moqtenirii Domnului, esti slujitorul de fiecare zi al acestormai mici frali ai noEtriintru Hristos,
indepline;te-tilucrareacu blAndefegi smerenie,si nu !i-o faci de mdntuiali.
Il slujegtipe Hristos,Judecitorulsi Atoatedltitorul; marecinste,inalti vrednicie! Faptabun[ fi-o cu bucurie!Banii ifi vor veni simplu,tiri si te trudeqti
din cale-afari,de undenici nu te aEtepfi;imparte-i.De-1isuntr[splitite stridaniilecu mirinimie, fii gi tu mirinimos cu al1ii.N-ai meritato asemenea
risplatl, di qi tu altora,nu pentrucine ;tie ce merite,ci fiindci au nevoie.
upi cum omul pitima$ esteintr-un duh cu diavolul - am simlit eu
insumi, au simtit si allii -, tot asa omul virtuos este qi rimdne
intr-un duh cu Domnul, ceeace qi simte,zicdnd:,,Nu eu mai triiesc, ci Hristos trlie;te in mine" (Galateni2.20). Saucum a spusDomnul insu;i: ,,Cel
ce mlnAnci trupul Meu qi bea sdngeleMeu, rImAne intru Mine qi Eu intru
el" (Ioan 6, 56). Sau Apostolul: ,,Saunu v[ cunoa$telivoi singuri bine cd
Hristos Iisus esteintru voi?" (2 Corinteni 13, 5). Sfinlii sunt intr-un duh cu
Domnul;intr-un duh cu Domnul sunt gi binecinstitoriicregtini,cei ce trdiesc
acum. Ce taind mdreali qi ce cinstire firi seam[n pentru fiii plmintului! Dar
si ce necinsteqi ce prdpid ii aqteapti pe cei ce se socot pe sine preainfelepli
gi nesupugi.Ei sunt intr-un duh cu diavolul. De care Te rugim, Hristoase
Dumnezeule,izblveste-ne!

222

.ffil:'ili"ill:ffi1Ji;il';;;
#::H":r:j;;'"',"""i'ff
Dffiprosllviliior
toataluminasi
tu
perceput:1
a fost
U[rUu1i
3l11]n
un

a sfinlilor,
ie-ai nedumerits[ stii ci faci
inAoiute
Eimai
iip"if.
iar,"
lui,
vigoarea
si a inimii'
i"gattit*e diauoleascia minlii
;;il;#;^a*
Clu n t u n d a t o r ni cd e fi e ca re cl i p l a l D omnului,cudator
iim ater ial
ciruia
qi.atrupului,

p[caturui
ain
S||ffi#.:;;llndatorat
"uuru
bani'!"y? Ti' :.11d:::
U[ututl,
mincur",
ii oferlOu*ii-rut.riale:
Domnul
qi indestulatl'Futea-voloare

fac viala comodl

sau
lumin[, in generall;;;icare
Juio*i.ii- cei indatoratimaterial
inru*i
s[ nu m[ bucur.aJ;;l;rt
"u
spiritual,cAndDomnulimiiartlnenumlratedatorii?56nuimparteuinsumr
le-a dat qi mi le dd Dumnezeu?
p" .i"
de
din darurile matenale ;i spirituale,
-i u"."rie in suflet,cunoqtinle

,,i"r""*;;imioe p"."-ii
imi rumineure
dac[ n-asda $i
il respir!Ar fi monstruos
pe.care
aerul
qi
-ini""u
pani
d[
imi
tot felul,
suntemunulaltuiamlduiareqi'
fi;'
*"t-1T
tolii
Al;;;;tu
eu,dardin dar!
putemface
altora.N;i i" ;rganismul-socialnu qi
datJrii.i
timp,
acelaEi
in
""ii *p"trn$ caeu Jl nu fiu datorcuiva indeobde
unii
dri]il';;
altora
absrraclie
D:'i nu p*"to:i li,T iert[m unii
qtes[ nu fim i"o"to'"ii'*i;il;-*'
datoriile.AEacumintr-unorganismviuuneieorganetrliescadeseap
saupe seamamAinilorqi picioacapului'
seama
pe
stomacul
pilda
primim
altora,de
iti".ip"f"f.este s[ nu uitirn c[
iartd
ne
relor,asa," in,a*pii *'fl ,".i*i"o"at"ri la nesfdrqitqi c[ El
suntem
c[-I
gi
Dumneieu
la
totul de
S[ iertlm cu
* uo*-i"nu ;i noi datornicii'
datoriiledin iubire,doar-doar
bucurieqidininim,[semenilornoqtri.datoriilecucaresuntincircalifa
pe o jertfd Ei
rui ou*n"reu in fiecarezi ca
uJo."i.rt.;;ii-;
noi, aceast[
qi nelegiuirea
S[ stlrpiinioi" ""1 samavolnicia
astfelvom tr[i in dragoste.

iifr.' lL:"il:,
ll'l:
il I ili:
:""'nil*
?'ffiHiJ
Hrtim_il::
:i:1.":,
cere
no't*troate
inajutorur
uino
3l#ffi"H,?:::IT:::^"i,''f,ii3[i";ne'

;*iil:t-ff
Din
peDumnez:" 1#lill*##jiy*";:n"'il:'"#l*.T
gurii saupenrrlrbani?.
9t:"::?,iT;I,",
Pe o"-"r"
noi. S[-L vindemPeDumnezeu
""r,*

doud,una:sauDumnezeu'Sautrupul.Nupolirecunoa$tedrridrrrrln
s[-isluje;tip"u,nanooi.Trupuln"p*,",i"'propriilesalelegi,pctrivnic
zgircenta
re.o*iu, neffidnarea,betia'hanii'
dela
rotul celor l;i;umnrr.u,
prinrite
a darurilor
"1"
instrlinarea;;;;;"pele
sauplrereao"'eu;ffi
mhnc[rii'
din eauza
fald
Dumnezeu,potnirla duqminoas[i;;"t*;j"i"-"11T
deei, invidiadin aceeaqicauzl'nepisarea
f[r[
b[uturii, uunilor,iiJpili^f"tl
Domnul
pe
cas[-L slujim
ce tr"uur. ,J;;;
deomulaflatla necazq.a.
punemnlcr
cu patimileEipoftelclui, s[ nu
rrupul
ristignim
ne
Si
f[tilnicie?
223

un pret pe el $i toatecele ce slujesctrupului - pllcerile, banii, imbrdcimintea,

casele,trisurile si le socotim de asemeneaflrl valoare,gunoi, putreziciune,
pimdnt, asa cum qi sunt de fapt. $i si punem mai presus de toate in viafi
iubirea, si jertfim totul pentru ea, si dispreluim toate celelaltepentru ea.

o1itrebuiesI qtieqi si creadici existi un $arpenev[zut,aducitor

de moarte,numit diavolul.Satana.osdnditde Creatorla chinuri
vesnice,dancare ii poate atragepe oameni in chinuri vesnice, pe necredincioqi,pe cei ce fac flridelege si nu se cliesc. De asemenea,
si Etie;i s[ creadi toti cI ne-a fost trimis de la Dumnezeuun Mdntuitor, ca si ne izbdveascd
de mugcXturaditltoare de moartea sarpelui,de picat gi de moartevegnici,
si c[ Mdntuitorul di doctorii ce vindeci musclturile garpelui:credinla,rug[ciunea,pociinla, SfinteleTaine ale Trupului gi SdngeluiS[u.
enumlrate sunt piciturile de ploaie carecad pe plmdnt, dar toatevin
din acelaEinor; multe sunt razelede lumini, dar toate tadiazd"de la

acelagisoare;multesuntfrunzele,dar copaculpecarecrescesteunul singur;

mult estenisipul,dar tot sti pe acelaqipimdnt.Mulli suntoameniiqi tofi se
tragdintr-unsingurom - Adam- dar mai inaintede toate,de la Dumnezeu.
e ce adaugl Domnul vielii noastrezi dupi zi qi an dupi an? Pentru
ca s[ ne dezblrdm treptat de picate, s[ lls[m deoparteqi sI ne
scoatemdin suflet viclenia (fiecarepe a sa),s[ dobdndimsimplitateaqi sinceritateacarene pot face fericifi, si ne facem,de pildi, buni ca mielugeiiqi
ca pruncii, si ne deprindema nu mai avea nici o patimi fali de lucrurile
pimAntesti,ci ca niste copii candiziqi iubitori sd ne ,,alipim" cu toatl inima
numai de Dumnezeugi si-L iubim din tot sufletul,cu toatdputerea,cu toate
gdndurile,iar pe aproapeleca pe noi inqine.GrIbeEte-tesd cazi in ruglciune
cu lacrimi izvordte din inimi qi cere-I Domnului si-1i dea inimi curati. Sd
ne str[duim din risputeri Ei prin toate mijloacele sI stdrpim din sufletele
noastreviclenia, suspiciunea,g0ndul indreptat spre ceea ce este mai rdu,
dorirea riului pentru al1ii, bucuria de riul altuia, riutatea, trufia, preficitoria,
laudade sine,dispretul,neribdarea,uritul, disperarea,irascibilitatea,lagitatea qi lipsa de curaj, invidia, avarilia, licomia gi imbuibarea,curvia cu g6ndul, cu inima Ei cu fapta,arghirofilia qi, in general,goanadupdinavufire,lenea, neascultarea,intreaga cohortl neagri a pdcatelor.Doamne! FirI Tine
pentrua lucra aceasta;idi-ne birunimic nu putemface.Binecuvdnteaz[-ne
inli asupravrdjagilorqi a patimilor noastre.Aga si fie!

i incercimsdnetlmlduim demiopiasufletuluiqi si nu nepreocuplm

doar de cele vremelnice,pimdnteqti;s[ clutim a desluqicu ochii
mintii ce ne a$teaptimdine - viafa ceafir[ de sfArqit- qi si ne inll$m inimile spre patria cea de sus.Este, intr-adevlr, o miopie fdr[ seamln a sufletului

224

nostru nemuritor a privi numai la prezent.la cele vilzute,perceptibileprin

simluri Ei care convin doar unor senzaliitrupeqti,qi a nu privi inspreveacul
viitor, la,,Celece ochiuln-a vizut si urechean-a auzitsi la inima omului nu
s-ausuit" - bunltali - pe carePreabunul;i Preainteleptul
Dumnezeule-a gdtit
celor ce-L iubescpe El (1 Corinteni2, 9). Ne dim seamaoarede ce ne-alipsit miopia,cireia ne-amdat de bunlvoie?Ne-am lipit ca mustelede dulcetile
piminteqti qi nu mai vrem in ruptul capuluisi ne dezlipim de elel Fericit cel
ce dispreluieste
dulcelilelumii acesteia!Fericireaaceluianu va aveast?rsit!
T\ upa cum in lumea in care trlim afl5m bogati gi siraci, tot asasi in
I-l ordineaspiritual[ existi siraci si bogati. Siracii cer de la bogati si
de la cei cu darede m0n[ ajutor;i nu se pot lipsi de el; in ordineaspirituall"
siracii ar trebui si vinl qi si ceari ajutor celor bogati sufleteste.Noi suntem
cei slraci cu sufletul,sfintii sunt cei bogati,care incl din aceast[viatl au
strilucit prin credinli ;i prin evlavie. La ddnsii trebuie si alergim noi,
slracii, si le ceremsi se roagepentrunoi, si ne ajutesi deveninrcuratica
pruncii,si ne inveleintelepciunea
duhovniceascd.
sI puteminvingepiicatul.
si-L iubim pe Dumnezeusi pe aproapele.Rugati-vi pentrumine, sfintilor,
oameni ai lui Dumnezeu,proorocilor,apostolilor,ierarhilor.mucenicilor,
cuviosilor,dreptilorsi toti sfintii, ca s[ m[ fac asemenea
vou[!
lrAnd te rogi Domnului.cautl si-ti inchipuiin mintecui te rogi. Te
lr.-, rogi irnpiratului a toati fiptura, Cel fira de inceput si fari de sfirqit, Atotsfdnt,Atotbun, Atotputernic,Inlelept, Omniprezent,Atotclrept,inaintea Ciruia stau cu evlavie milioane qi milioane de ingeri, de toate cetele.
Ciruia ii inalti c6ntareoEtilemucenicilor, ceataproorocilor qi apostolilor,
soboareleierarhilor, cuvioqilor si dreptilor. Rugindu-te Stipinei noastre.
Nlscltoareade Dumnezeu,gAndeste-te
in sinela nemisurata-isflntenie,'ndgrabnic
re1ie,bundtate,inlelepciune,stiind-o
ajutitoarein tot binele,cireia
se ?nchindcu supuneresoboarele?ngere;tisi pirndntesti.
rpaina riscumpirlrii neamuluiomenescde citre Hristos, patimile,
I moarteape Cruce si invierea Sa. iniltarea la cer si cea de-a doua
venire se cuvine sd le avem in minte mereu ;i sd ne arltim vrednici de ele,
sdcinstimsfinleniaMaicii Domnului,ca pe un chivot viu si ca pe un ternplu
al dumnezeirii,ca pe fiinta indumnezeitlgi. mai presusde toate.si cinstim
in ea - dupd cinstireape carese cadesi o dlm Dornnuluiinsusi- curitia,
sfintenia,t[ria in credinti si in dragoste.
c0t poti mai mult de lingusire,de grosollniesi de samavolI;1ere$te-te
'nicie.
I
Sufletul nostru inclin[ repedeinspre asa ceva, atunci cAnd
vedem c[ allii fac lucruri care nu ne sunt pe plac sau fhc chiar impotriva
voinlei noastre.RabdffiOndeqte-tece-arfi daci si altii ar vrea si se rdzbune

225

pe tine indati cAndvei fi ficut cevace nu le era pe plac saun-ai ficut ce erai
dator sd faci. ,,Precumvoili si vi faci voud oamenii,faceli-le gi voi asemenea" (Luca6, 31). Saufine{iporuncasfdnti: ,,precum noi iertim gresililor
;i
nostri". omul este datorie personificati. Trebuie si mai spunemcd inima
omului este foarte capricioasi gi rea Ei proasti. Din te miri ce o persoand
oarecarene poatedeveni antipatici, incepems-o urim, suntemgataoricand
s-o jignim firi motiv. Trebuie sd respingemdin inirnl ura ,,nuiurali,,,fira
motiv, si sd ne rugim lui Dumnezeusd ne fereascdde aceastrmiasmi a
bezneloriadului.S[ nu uitim ce ni s-aporuncit:,,Aceastavi poruncesc:sd
vd iubiti unul pe altul" (Ioan 15, l7).
lubirea dr viati inimii, riutatea ;i ura impordva aproapeluio omoari.
r Dumnezeune line pe pimdnt tocmai pentruca crragosiea
fafi de El ;i
de aproapelesi ne cuprinddinima; aceastaa.teapt[ Domnul de la noi. prin
dragostelumea estechematl sd diinuiasci.
NTU trecezi s[ nu mi lovescde un obstacolgtozav:plcatele, ele imi
r \ rdnescsi imi sfarteci inima. Dar pentrua-l deplsi. il am aldturi de
mine,zi de zi,pe mareleIzbdvitorsi M0ntuitor,IisusHristos.El stanevdzut,
mi ajut[, mi indeamnd spre bine. Picito;ilor, bietii de voi, aflafi-L pe
MAntuitorul,cum L-am aflat eu din harul si darurile Sale!
e inverqunezicu riutate impotriva aproapeluitdu, a confrateluitiu,
zicdndcd esteaEaEi pe dincolo, un clrpinos, un riu, un infumurat,
cd a ficut una sau alta. ce treabi ai tu cu el? Daci a gre;it, a gresitinaintea
lui Dumnezeu,nu a ta. Dumnezeusi-l judece,nu tu. va rdspundepentrufaptele saleinaintealui Dumnezeu,nu a ta. $tii preabine cdt esti de picitos si ie
b0rndmarei1i stdin ochi,cdt de greuiti estesi rii pieptpdcatelorgi s[ le ?nvingi, ci bolestitu insuti de ele fiindci te-auprins in plasalor, ci pentruaceste
picate i1i estetie insuli necesariing[duinta altora.Fratelep. .o.-. il osAndesti
esteom ca si tine. Fii ingiduitor cu el, ca fali de un om supusplcatului, intru
totul asemeneatie. Iubeste-lca pe tine insuti, fincnd searnade cuvintele
Domnului:,,Aceasta
vi poruncesc;
sdvi iubili unulpe artul"(Ioan 15, l7). Si
asacum te rogi Domnului pentrutine ca si te ajutesi-ti dezrdddcinezipatimile rebele,greu de vindecat,tot a$aroagd-tegi pentruacelfrate al tiu, ie-t etiberezeDomnul de ispiti si de boalapicatului, a patiurilor,de intunericul qi
povaralor. Sd finem seamacI suntemtrup supusplcatului si cI m[dularele
ne sunt infectate,mai mult sau mai pulin, de suflareavrijmaqului comun diavolul qi ci, fird dar dumnezeiesc,singuri nu suntemin staresi risipim
aceast[suflareddtitoare de moarte ;i de intuneric.Numai suflareaDuhului
sfant poateimpriqtia miasmagi beznadrlceascaa patimilor,cu putereaDomnului nostruIisus Hristos,cel ce a pitimit pe cruce,si c[ trebuiesd ne rugim
cu smerenieDomnului, in duh de dragostefrileasci, pentrutofi confratii nos-

226

tri ;i pentru tofi oamenii, ca qi ei si fie ferili de intunericul pdcatului, in care

se desfiteazd,neddndu-Eiseamaci merg sprepieire qi de ispita cea mare ce
vine de la ele. cum ne desfit[m cu picatele?Bogarulcu bogiliile. iubitorul
de onoruricu distincliile,lacomulcu mAncareasi cu biutura, riul cu riutatea,
invidiosul cu suferintavictimilor sales.a.
omnul, St[pflnulnostru,mi audecind spun:,,Miluieste-miDumnezeule!"Mi audeqi imi dd ceeace-l cer (cunoscdin experient[),
numai s[ fi cerut din toatd inima. A;a se intdmpli si cdnd mi rog cu alte
cuvinte din rugiciuni, saucu propriile mele cuvinte,numai s[ le fi spussincer. O, St[pdne,bun gi grabnicajutitor! Slavi Tiel ,,Ceretisi vi se va da,
cdutati ;i vefi afla; bateti qi vi se va deschide.Ci oricine cere ia" (Matei 7,
7-8). Rugali-vi insdcu inimi curatd,cu incredere.
rimitdnd asupranoastr[ boli fizice. Domnul ,,loveste"in omul cel
vechi, pdcdtos,trupesc,pentru a face sd sporeasclin putere omul
cel nou, pe caremetehneletrupestiil fac si nu se dezvolte- l[comia pdntecelui,lenea,desfdtirilelumeqti,patimilede tot felul. .,Cdndsuntslab.atunci
sunttare" (2 Corinteni12, 10).Se cuvinesi primim bolile cu recunostint;.
finfii suntmari prin condilialor spirituali, prin credintd,prin nidejde
neclintiti in Dumnezeu, prin dragosteape care I-o poartd lui
Dumnezeu,pentrucareau dispretuittoateale lumii. O, c0t de mici suntemfatd
de ei, cu nimic nu ne asemlnim lor! Mari sunt prin nevointelelor: prin
infrdnare,priveghere,post, rugiciune continui, cunoastereqi intelegerea
cuvdntului lui Dumnezeu,gdndire la Dumnezeu.Cu nimic nu le suntem
asemenea.
Am putea,oare,sdnu-i cinstim?Am putea,oare,sdnu le cerem,cu
evlavie,si seroagepentrunoi? $i putea-vomoaresi-i privim cu usurinti, fird
evfavie,si nu tinem seamade indumnezeirea
lor, de unirealor cu Durnnezeu?
ultumescu-fiTie, Doamne,Stdpdnulsi Judecitorulmeu,ci mi inveti
sI mi rog Jie simplu, curat Ei auzi strigareamea citre Tine, c[ mi
izbdveEtide picatele ;i supiririle mele si imi po4i pa;ii pe plmAnt neted.indatd
ce Te-am chematdin picatul vicleniei mele cu cuvintelerugiciunii bisericesti:
,,Doamne,Dumnezeulnostru,dd-nenoud iefiare pdcatelorprin pociinli", abia
am isprdvit rugdciuneagi mi-am qi simlit sufletul implcat si uqurat.

Acordi consideratie si respect oricirui om,

ca si chip al lui Dumnezeu,nu gandi nimic riu despreel,
neavAndnici un motiv
da ascultareclevetirilor vrrjma;ului asupraaproapeluitru, ticiloI\Tu
I \ siei lui. trufiei. riutltilor lui. Acordl considerati"ri."tpe"t oricdrui
Llrn,ca si chip al lui Dumnezeu,nu g6ndinimic rdu despreei, neavOndnici un
motiv. $_i+tunci c-0ncl*te.ragl
tn sinea ta, ;i cind te rogi la vedere,pesttgtzg

n *9lintitIgolvr-!-eqrea
caQg-rl!rlleste
d{11a,lQgg4
qi.""qie+ill",rTt9gq{.
q=U_yigt
ooar
Ehqf da,ci_tr-ai
in
,pu*
dioiiu ,nrma,srncer,
;p_A
eana;

judeci-te pe tine insuti, tot sincer,firl a te justifica in vreun fel. crede

ci
Dumnezeute va milui c[ nu vei rlmine nemiluit. Asa e, stiu din experient[.
e supen pe aproapeletlu, il dispretdie;ti,nu vrei si vorbeqticu el
calm' cu dragoste,fiindci are un caractercarei1i repugni: e grosolan, brutal,dispretuitor,acesteavldindu-sein vorbireasi in manierelelui. De
asemenea,
iti displacefiindci: iqi di aere,se consideri mai cevadec6testesi
se comporti trufas qi nerespectuos.
Tu insi, care egti doctorul si invititorul
aproapelui,rneriti si fii acuzatmai mult dec6t el. .,Doctore,vindeci-te pe
tine insuti!" (Luca 4,23). invitltorule, cautdmai intdi sd inveti tu insuii!
Rlutatea ta estemai rea decAttot riul. GAndeste-te,
e oarecu putinti sI vindeci riul cu r5u? Avand tu insuti barnain ochi, poti scoatebare paiul din
ochiul aproapelui?Riutilile, neajunsurilese indreapti cu binele,cu mdngdiere. cu dragoste,blandete,smerenie,ribdare. Recunoaqte-te
cel dintai dintre picito;i, dintre cei ce ti se vor plrea prcltosi, sauchiar sunt,asazi-tepe
tine rnai prejos decatto1i.Scoatedin tine orice urml de trufie si de uri impotriva aploapelui,de nerdbdare;i de m0nie si atunci vei puteasi-i vindeci
pe altii. Treci cu vederea,din dragosteinglduitoare, sciderile altora. chiar

dasa-derso-pert-eb*leriin-qoryp9lr3ry3-epr9*?!4u,i,c-u9q!e-y--i*a
ji veipqrrailf;ai;s. di t t. A;;ttfiiil"
vqi da_
i4 viteag?
pe.ut?D.

aceeani s-a poruncit si iertim gresitilor no;tri; daci nelegiuirilenoastrele

vede Dumnezeu,putea-vomoare si ne impotrivim judecdlii Sale?,,c[ de
veti ierta oamenilorgregelilelor, ierta-vagi vou[ Tatil cel ceresc,,(Matei 6,
14). La cina dragosteistim irnpreundcu insrgi intruchipareaDragostei,dar
nu ne iubim unii pe altii I Ciudat! $i nici nu ne ingrijim de aceasta.Iar iubirea
nu ne va veni de la sine,firi ravna,stridania si lucrareanoastri.
l ubitorule de oameni, Doamne Iisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu,
rmultumescu-Ji din addnculinimii cr mi-ai dat ascultarecdnd m-am
rugat pentru iubirea de aproapeleqi pentru dispretuireacelor pdmantesti,si
cd ai revdrsatasuprainimii mele pace.dulce si inteleapt[iubire. intdreste-mi

228

prin aceasta,Doamne, pentru rugiciunile Preacuratei stlpinei noastre

Niscrtoareade Dumnezeusi ca si tiu copil al riu, Doamne,si ccpil al Ei cu
totul adeviraL.26iulie 1864,ora 11 seara.
f1mul, creaturacea mai frumoasd;i cea mai de pret,cea mai aleasl
lr.-f dintreceleficute de mdnalui Dumnezeu:ceamai armonioaslsi cea
mai perfecti si cea care ar trebui si fie cea mai curatl. neatinsecle nici o
intindciune,ca si crealiea lui Dumnezeu,chip si templu al slu. Sd nu ne lrsdm atinsi de nimic din ceeace estenecuratsi viclean.s[ alungim gdndurile
hulitoareqi sceptice.Suntempoporullui Durnnezeu.suntemsfinti. intru Hristos; sd ne pistrim inimile in sfintenie,ca nistechivote vii ale lui Dunmezeu.
si nu ne lislm atinsegAndurile;i inimile de spurcatele;i vicleneleduhuri!
Cel ce Te-ai flcut om pentrunoi, Cuvinte al lui Dumnezeu;i Doamne,tinene in sfinteniaTa! Tu, Cel ce e;ti PreasfdntulnostruCap,nu lisa ca trupurile
qi sufletelenoastresi se deaspurcatuluiVeliar. sd ni le intinezeacelacu g3nduri ticiloase;rim0i mereucu noi, tine-necuratisi neprihiniti.F;d.Doarnne,
sI pistrim mereucu Tine, Dumnezeiescul
nostrucap, o leeiturii vie. ca si
mddulareale Tale, legitura gdndurilor inimii, Ie,eituri de ruglciune si de
fapti. De vor cldea inimile noastrede la fata Ta, Doamne,intunericul si
moarteasi fie partealor, intristarea;i strimtorarea,rusinea,nimicireagi ticilogirea.Cu Tine insi, ale noastresunt lumina. viata,pacea,bucuria,lirgimea
inimii, indrdznireacitre cele inalte,mirefia si sfinlenia.
Q tiind ci vi estefagaduitaviafl vesnici in Domnul, ci trebuies[ o
t J nreritati prin ascultarede Dumnezeu si de Biserica Sa, in viata
aceastilscurtd.prin indurareabolilor, necazurilor,vrijmiqiilor, lipsurilorde
tot felul, nu vreti si vI supunetiCreatorului,trli1i in nepdsaresi nerivni fati
de suflet, de faptele bune qi mereu in picat. Dovedindu-vi flpturi josnici.
viciatd si neascultitoare,la ce-ar trebui si vd asteptati?Cugeti, suflete al
meu, si schimbi-ti viala pimAnteasciintru slavalui Dumnezeusi sprebinele
aproapelui.Nu mai face pe placul clrnii qi s0ngelui,ci cauti a-I bineplicea
lui Dumnezeu.Carneasi sdngelesunt stricicioase,ca toatecele pimAntegti.
/^te rost ar puteaaveaneincrederea,acolo unde n-ar trebui si apari,
rr.-.de pildd in timpul citirii sau ascultirii cuvAntuluilui Dumnezeu.a
citirilor gi c0ntirilor din biserici, in timpul rugiciunilor. S[-ti fie de ajuns a
gti cd DumnezeuesteAdevirul. Bisericaestestalpulsi temeliaadevirului.
Diavolul este vrSjmaqul,rninciuna,clevetirea.I1i este deajunssii cunoqti
aceasta.
Cunoa;tepe Unul Dumnezeusi adevdrulSiu; fereste-te
de diavolul.
de minciunile, uneltirile ;i absurditllile.
J\ emonii se cutremuri chiar ;i numai vlz0nd semnulcrucii, deoarece
l-l pe lemnul crucii a fost tintuit Fiul lui Dumnezeusi acestatr fost
sfintit prin pltirnirea Sa pe el; demonii se cutremurl si de StIpAnanoastri,
N[sc[toareade Dumnezeu,nunlai auzindu-inumele atotsfdnt.Asemenea

229

unei stele strilucitoare, Stdp0nasti in strilucirea luminii dumnezeie;tiprecum j_arulcare is,iprimeqteardereadintr-un fbc urias.roatdnumai lumin[
Ei
pari. Nimic mai usor decatsi crezi cd,asacutn El, Dumezeu,esteLumini si
Sfinlenie,Maica Sa esteLumini vesnicd,Sfintenievesnicd.Amin.
Hristos,ieri;i azi qi in veci esteacerasi"(Evrei 13, g). Acela;i
Jisus
lucru putemspunegi despreadev[rurrui Dumnezeu,despretot ceea
ce se"lcitestein SfdntaEvanghelie,in rugiciunile, canoanele,acaiistelebisericeqti,in Psaltire.Acesteasuntin veci aceleasi.Suntaceleasicum le-ai desacum.,prima dati, saucand te-ai rugat cu inimi sarguitoare,simfin:op.elt
du-le intregul adevdr,dulceata,pacea,vitalitatea.Tu te transiormi,devii aitul
in raport cu ele, care riman mereu neschimbate,ca un soarevesnic. care
lumineazd,incilzepte,insuflefeqte.
p a:u cdndoare- deqisfintele Tainepe carele primim ne aducaminre
r ca ,.untrup suntemcei mul1i"(l corinteni 10, l7) - inimile noastre
nu yol ciuta sprea se uni, ca midulare ale aceluiasitrup unic al lui Hris-se_
tos?PAni cdndvom mai trii, oare,dup[ cum ne ducecapul,vrijmiEindu-ne
unii pe al1ii, pizmuindu-ne,ameninldndu-ne,amdrandu-ne m0nidndu-ne
Ei
unii pe al1ii.defiimandu-ne,judecandu-ne?pani c6nd,oare,nu vom aveain
noi Duhul lui Hristos,duhul bldndelii, smereniei,nerlutllii, dragosteinefdfarnige:abnegafiei,ribdirii, drepreiinlelepciuni,infranirii, simplitalii qi sinceritdtii, al dispretuluifati de cele de jos qi al r0vneinestinsefili de cele de
sus?IisuseHristoase,St[pdne,siDoamne!Lumineazi-neochii inimii si fi ca
Duhul riu cel bun si ne cilduzeascdspre,,pdmanrul
dreptilii" (psalmul142,
10).Di-ne, Doamne,Duhul Tiul
omnul ne estetuturor toate;noi singuri nu putem face nimic pentru
noi. El esteCel ce di putere,bunititi, toatecele de trebuinti pentru a ne petreceviala cu bine. SI ne ldslm cu totul in grija Sa.
and te rogi. caut[ sr fii asemenea
unui prunc care incepesI gin/^t
\-, gureascd,iar duhul tiu sr fie una cu cel al ruglciunii pe careo spui.
socoteste-tepe tine ca pe un nimic, ia rugiciuneaca pe un dar al lui Dumnezeu.Renunli cu desivargirelu .unostintu.s",lu
nu tine seamade ea,
fiindcd,,sgnqerestg"
(1=c.=q=!gtelu
8,_D,ne racEsr ne inaoim, s[ urzimhimere,
si hulim. Daci in timp ce Giogi, sauin alti vreme,vrijmaqul i1i tulburi sufletul cu ganduriticiloase si cu huli, nu deznddijdui,ci spunecu convingerein
inima ta: ,,pentrua ne curdti de acestepdcate;i de alteleasemenea
lor a coborat pe pdmAntDomnul nostruIisus Hristos;MAntuitorula venit si ne ajute si
ne izbdvim de ele si de toatepicatelepe noi, cei neputincioqicu duhul';.Dacd
vei spuneacestecuvintecu credinlI, !i se va liniEti inima indati. Domnul
1i-o
va cur[ta. Nici un p[cat qi nici o intenfiede plcat nu rrebuiesd duc6 la deznidejde; si linem neclintiti nidejdea in MAntuitorul.o, nemuritoare,pirinteascdgrijd a lui Dumnezeu!cat de mirea$ esteslujirealui Dumnezeu,ficut

230

Om, citre noi pdcitoqii! Cu nemlrginit[ iubire de oamenine sti in ajutor,ne

curIll si ne mdntuie,ste.
Rusineazi-seputereavrijmasului!
T\ e slivesti pe aproapeledrept-slivitor, pe Dumnezeuil sl[vesti; de
Ll faci bineaproapelui,
1ieiti faci bine,fiindci acelagitrup suntem;de
faci bine aproapelui,1i-L faci ,,datornic"pe Dumnezeu,fiindcl aproapele
estechipul lui Dumnezeu,iar Dumnezeuestetotul in toti; de faci bine unui
creqtin,!i-L faci ,,datornic"pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu.fiindci creqtinii
sunt trupul Lui, mldularele Lui. Dai cu imprumut unui cregtin,imprumufi
Duhului Sfdnt,creEtiniifiind templeale Duhului Sfdnt.,,Nu sriti, oare.c[ voi
suntetitemplu al lui Dumnezeu;i ci Duhul lui Dumnezeulocuiestein voi?"
(1 Corinteni3, 16).
T\ umnezeul-a creat pe orn dupl chipul si asem[nareaSa, aceasta
l'l11ivr4 un dar de o infinitd rnlrelie. Ornul insi. care estefiinti rationali, liberi, s-a f[cut nerecunoscltorfati de Creatorul siu, L-a jignit prin
incllcarea poruncilor ;i prin necredint5.prin trufie fali de El. A vrut sd se
facd asemeneaCreatorului,s-a ridicat impotriva t-ui. Qg_Ug&Wglqlg
. NecuprinsesteinsXdarul dumnezeiestiiiubiri de oameni! Dupi ciderea noastrdat0t de adAncI, gresind
inainteaCreatorului,clzdnd din viatd in moarte,indepirtAndu-nede Dumnezeu,Careesteinsisi viala noastrd,qi c0ndne-amdat stricdciuniiprin picate,
ameninlali fiind de moarte veqnici, Dumnezeu L-a trimis pe pimdnt pe
Rdscumpdr[torullumii, Fiul Siu, Unul-Niscut, pentru ca, ludnd chipul trupului nostru,si ne lumineze,si p[timeasci pentruvinovitiile noastresi asa
s[ ne curefe de picate, iar prin pociint[ qi credinti in El, sI ne readucdla
Pirintele Siu, de la Care am c[zut. Si pre{uim supremabunivointi a lui
Dumnezeufali de noi ;i si nu ne arltdm,,neplsitori la o astfelde mdntuire"
(Evrei 2, 3). Sdnu uitlm nici o clipd cd suntemcorupli prin picat qi ci putem
si ne innoim firea prin mijloaceleharicepe care ni le pune la indern6nl Biserica.,,Curdtitialuatul cel vechi ca sI fiti frimdntdturl nou[" (i Corinteni
5, 7). Dar suntemnoi oarefrimAntituri noui sauam rimas aluatulcel vechi.
cu aceleasipicate?
l\ 71aica Domnului estede un trup, de un sAngegi de un duh cu N{dnIVItuitorul, ca MaicI a Sa.Prin dar dumnezeiesc
a dobAnditvrednicia neasemuitide a deveniMaica lui Dumnezeuinsu;i, ddndu-Itrup preacurat qi intru-tot-sfAnt,allptdndu-L, purtdndu-L in brate, imbrdcdndu-L,veghindu-I in tot chipul copildria si adolescenta,sirutindu-L de nenumdrate
ori, m6ngdindu-L.Doamne,putea-vacineva oaresi descriemiretia Fecioarei Ndsc[toarede Dumnezeu?,,Nici un grai nu estein starea te l[uda dupi
vrednicie;mintea se cutremurdde uimire, cinstindu-Tepe Tine, Niscitoare
de Dumnezeu"(Irmos). intr-un gAndsi cu inimi curati si o chemim.

231

unoa;tesi tine rnintec6 Stipina noastri, N[scltoareade Dumnezeu,

6r-t
\-, u sta rnereuaproapede inimd cauzamantuir-iitale, de aceeafiind
aleasl dintre toa{eneamurilede Fiul lui Dumnezeu,pentrua se intrupain ea,
preacurat,din buniivointaTatilui
;i lucrareaSfdntuluiDuh, pentrui izbivi
neamulonlenescde picat, de blestem,de moarteveqnicl si de chinuri vesnice. Ea.ne esteaproape.dupi cum si M0ntuitorulne esteaproapein lucrarea
mantuirii noastre.Vino inainteaei cu deplini credinti, nidbjde-sidragoste.
ristos.Fiul lui Dumnezeu,cer rnai Sfantdecdttori sfin{ii, ,,nLtse
]J
L Lrusitteazdsd ne numeascd,
pe noi picito;ii,/rayi" (cf. Evrei 2, 11).
Nici tu nu te ru;ina.sdnumestifrali qi rurori cel ptilinpe cei siraci;i neluaii
in searn[,oarnenisimpli, de-ti sunt saunu rude dupi trup; nu te trufi in fata
ior, nu-i disprefui, nu te rufina de ei, fiindci runt". cu adevirat toti f;i
intru Hristos. Tofi ne-aln niscut a doua oarr clin api si din Duh, prin baia
Botezului.devenindfii ai lui Dumnezeu.Tori ne-numim crestini;toti ne
impdrtisim cu Trupul si cu Singele Fiului lui Dumnezeu,MAntuitorullumii;
asupranoastrdse sivArsesctoatecelelalteTaine ale Bisericii;^tofine rugdm
cu Rugrciunea domneasci, zicand ratdt nostru. deci toli il iocotini pe
DumnezeuPlrinte. Nu cunoa;ternalt gradde rudeniedecit rudeniain ordine
spirituali, suprema,ve;nica ruclenieclatdnoui de strpanul vietii, creatorul
si innoitorul fiinlei noastre,Iisus Hristos,fiindcl numii aceastirudenieeste
adevirati, sfdnti, diinuitoare, rudenia pimanteasci fiind neadevirat[,
schirnbitoare,nestatornici,vremelnicS,coiuptibila, coruptibile fiind carnea
;i s0ngelenostru. Poartr-te simplu .u oumenii, ca de la egal la egal, nu te
considerasuperiorfald de nimeni, ci dimpotrivi, smereste-ie,,,fiindc[ oricine se inaltd pe sine se va slneri si cel ce se smereltepe sine se va inilp,,
(Luca18, 14).Nu spune:eu suntcult,iar el sau.o nu rrnt; el saueasuntniste lirinoi inculti. Darul pe carel-ai primit de la Dumnezeu,nevrednicule,sd
nu-ti deafie pricini de trufie,ci de smerenie.,,$i oricui i s-adat mult, mult i
se va cere,si cui i s-aincredintatmult, mai mult i se va cere,,(Luca lz,4g).
Sr nu spui niciodati: m[ trag dintr-unneamales,neamulaceluiaesteunul
de jos. NobleteapdmlnteascS,lipsita de nobleteacredinlei a faptelorbune,
;i
nu estedecdtun nume zomiitor qi nimic mai mult. ce fel de nobleleestein
mine, de vreme ce sunt tot atat de prcdtos ca si altii, ba chiar mai riu? Nu
trebuie si-ti iubesti aproapeleclupi propria-ti misurl, ci dupl misura lui
Dumnezeu.Noi sunterngatasl-i iubim numaipe cei ce ne iubesc;pe cei ce
din cine gtie ce morive ne-audevenitfie du;mani, fie neprieteni.ii iirpr"tuim. ii urdm, ii prigonim. Dumnezeuvreainsi ca tocmai pe aceqtiasi-i iubim
mai mult, ei fiind bolnavi.Pentruca noi ingine,bolnaviiilno oe egoism,trufie, nesocotinlSsi uri, si ne vindecim prin dragostesi smerenie,iplicdndule acesteaca pe o oblojeali atotvindecltoaresi pe rinile inimilor lor. Daci
putemvindecaaltorabolile sufletului.si nu-i privim pe aceiade sus,si nu

232

fim r[i cu ei, si nu ne supirlm, s[ nu ne iesirn din fire, sI nu privim binele

pe care l-am ficut aproapeluica pe o isprav[ menitd sd ne mlguleasc[ propriul egoism sau, in general,izvorAti din vreo patirni. ,,D:gg;!gg tru sc
aprindede mAnie- fie din pripeald,fie din trufie ;i clispretfa$ de aproapele
rdul" (l
- ea tndelungrabdd, estebinevoitoare,nu se laucld,nu g,Ancleste
la intdmplarq._gqUltl
Corinteni 13, 4-5); nu ia in seamXoriq"e--y-qlbg-4rurce!.I
Fiindci, iertdndcu inglduinti. ti se intoarsi treac[ cit mai mult c_l1vederea.
ce si tie in acelasichip. Cel ce vrea sd-iinsinltoseasciipe altii se cuvine sd
vindecl-tepe tine
fie el insusislnIios, ca si nu-i spunl,,pacientii",,cloctore,
vedea
pe
ar
cI estir[u si su(Luca
care
il
doftoricesti
cel
Daci
4,13).
insuli"
pirlcios, cI nu-l iubesti.te-ardispretuiin sinealui. te va uri, nu vei putea
si-l indreplinicicum,fiindci riul nu se indreapticu riul, ci cu binele...Biruiesteriul cu binele" (Romani 12,21). St0rpesteniai intii in tine ceeace
vrei s[ stArpeqtiin alfii.
asemenea
unei neguri
ft nja fall de celeale vietii materialeucoperir
Tu nu te
leagir
sufletul.
\Jorizontul sufletului,intuneci ochii inintii.
ingriji de nimic, lasl toati grija si toati preocupareape seanlaDomnului. asa
cum ne invati Apostolul puftltor de duh. SI nu-ti parirritu de ceeace dai
altuia.Acesteasunto arvuni ale noilor si marilor incluririale Dotnnuluifali
de tine.
1-dte unul arat[ ca ;i cum s-arruga Domnului. c6-ndde fapt lucreazd
1..-,pentru diavolul, care ;i-a fircut cuib in inima lui. fiindcir se roagd
doar cu buzele,dar inima ii esterece.nu simtesi nu doresteceeace ceresi
l)ornnul"Ile asemenea.
spunegura:,,Cuinima estedeparte"(lsaia?9. l3) r,1e
multi dintre cei ce se impirt5;esc crl Trupul si S0ngeleh-ri}{ristos o fac fiirl
sinceritateqi firi prea mare dragoste,ci numai eu buzelegi cu stornacu[,cu
pulini credinli, cu riceald, inima fiindu-le cuprins;iclepatim;rde m0ncaresi
biuturl, de bani,de trufie, riuiate, invidie,lene. Stiirnfoarteeiepartecu inima
gi bunltate negriiti.
de Cel ce esteiubire, sfinlenie,desXvir;ire,?ntelepcil"lne
Unii ca aceqtiasi se scrutezemai mult pe sine,si se cIiascl, sI cugeteaclfinc
la ce esteqi ce trebuiesi fie rugiciuneagi irnplrta;ania.Rdcealainirnii fatl
de Dumnezeuin timpul rug[ciunii vine de la diavolul.esteca un vifor rece
carevine dinspretartar;noi, fiii lui Dumnezeufiind, se cuvine s[-l- iubirn pe
Domnul cu cea mai fierbinte iubire. D[-ne, Doarntre.sit putem iubi asa.
fiindci,,firi Tine nu putemfacenimic" (loan 15,5). Tu estitotul pentrunoi,
noi nu suntemnimic. Tu ne-aiadusdin nefiinti la fiinti si ne-aidat toatecele
sprefolos.
vinoviI te cii inseamnlsd simti in inimi minciuna.irationalitatea.
la tia p[catelor pe carele-ai siv6rEit,sii-ti dai seamaci, flcdndu-le, ai
batjocorit numele Creatorului,Domnului, Plrintelui si Bineficitorului tIu,
aaa

LJ.')

nemdrginita-I sfinteni", p"..care picatele omului o pingiresc

neincetat.
Inseamni sd doreqtidin toati inimi sd te repezicreele q'i
sd 1i se s,reargi.
re$tinuluicarea picituit cu voie sauf[rd voie, adu_iaminte
mai des
1nt
ll- de demnitateasa, ci a fost indumnezeit
si ci firea noastrda fost
agezatrpe tron, impreundcu Dumnezeu-Tatrl,Fiul qi srantut
Duh. Evreului,
mahomedanului,pigOnului spune-le,cand ai prilejul, J"
." vrednicie se
iipsescstiruind in necredinli, spune-lecat de rm uineltut qi
inall[ Fiul lui
Dumnezeufirea noasrrr,cum a innobilat-o gi cu." ouiuiiu
impodobit-o.pe
greqtininvatS-lsi se.lasede prcate de dragul conditiei salenobile, pe necredinciosiadu-i la credintain Aristos.
n.tare.Potrivit acesteia,toti sunremuna. in ea se face pomeF::,r:i1
r-'l
nve de toaternidulareleBisericii, ale trupului lui Hristos,
mai intAi
de celepimdntesti,agoi de celeceregti.De artfer,aceasta
o regisim p" o
caracteristiclcornunl a tuturor serviciilor de cult: Vecernie,
dtrenie,"uLiturghie...cu ce duh, la ce altitudinede cugetaregi cu ce
dragostetrebuiesd se
roagepreotulpentru toti si pentru toute?(Liturghier).
n ,ot_cuprinsul rugiciunilor
Ei c0ntirilor bisericestisuflI Duhul
T .
radevdrului. Tot gdndurce-ti vine atunciimpotrivd,ca o indoiali
sau
ca o huld, vine de la diavolul,plrintele minciunii,clevetitorul.
Rugiciunile
;i cAnt[rile sfinte sunt inspiratede Duhul Sfdnt.
ce seroagi Domnului,Maicii Domnului.ingerilor;i sfintilortre(-:l
\-,buie mai intdi sr cautea-si indreptaviala si inima si sd le'unneze
p_ilda,
asacum sti scris:,,Fiti milosiivi,precumsi'tatil vostruestemilostiv,,
(Luca_6-'
36)._,,Fifisfinli, pentruci Eu sunt sf0nt" (l petru l, 16). cine
se
roagdMaicii Domnului trebuiesd-i urmezepilda in smerenie,in
neinchipuiti
curdtie,in supunere-voinlei
lui Dumnezeu(de pildd, atuncicdndvezi n.or"p_
tatea),in rdbdare.cel ce se roagi ingerilor trebuie sd se gandeascr
la viata
cea de sus, sd se arateravnitor in triire duhovniceascd,
leiioanou-r", pulin
c61eputin, de cele ale trupului qi de patimile trupeqti,s[ seiprindi
d" ;it;i;
iubirii de Dumnezeu;i de aproapeleicelce seroagi sfintilor trebuie
si urmeze pilda iubirii lor de Dumnezeu,a disprefutulrair de lume de
bunitilile
Ei
ei degarte,sd-i imite in rugiciune, infrdnare,neagonisire,rlbdarea
bolilor, a
supirrrilor si nenorocirilor,iubirealor fali de apioapele.Altminteri
rugiciu_
neanu va fi dec0tbolborosealidesarti.
(-.1 ce se roagi trebuie si fie ca omur fldmand; si-gi doreasci cu
\-, ardoaresi nestrdmutatbundtitile dupi care flimdnzelte, indeosebi
celeduhovniceqti:iertareapl.",.r"i-,-.*i1ie, sfin1enie,stiruinti
in virtute,pe
carele cere cdnd se roagd.Altminteri igi bate gura degeaba.
Cugetr, de ase_
menea,cum sd-I aduci Domnului multumire qi laud[.-Doreqte-1i
cu inflici_
r.ar9s1-I mullumeEtigi si-I aduci laudi Domnului mereu,fiindcd
toarene vin
de la El, toatesunt darurile bunititii si milosdrdieiSale.

234

:r

omnul esteviala mea.Domnul imi esteizbivire de moartevesnicl,

imi este izvor de viatl ve;nicd, curitire qi izb[vire de mullimea
greselilor mele. sfinfirea mea. Domnul imi este putere in neputin!il, zare
largl in stramtorare.n[dejde in deznldejdesi in soviiald. Domnul imi este
luminl in intuneric,pacein tulburare,ocrotitorin ispite.El estein tot ce gAndesc,doresc,fac bun,lumini sufletuluiqi trupului,mdncare,biuturl. imbrlclminte, scut,armi. Totul! Sufleteal meu, iube;tepe Domnul qi mullumeste-I neincetat.,,BinecuvAnteazd,
suflete al meu. pe Domnul si toate cale
dinliuntrul meu, numelecel sfAntal Lui. BinecuvAnteazi,sufleteal meu, pe
Domnul gi nu uita rlsplltirile Lui. Pe Cel ce curiteqtetoatefiridelegile tale,
pe Cel ce vindeci toate bolile tale. Pe cel ce izblveste din striciciune viata
ta, pe Cel ce te incununeazit
cu mili qi cu indurdri" (Psalmul101, l-4).
I /oi tori sunterifrati (Matei 23, 8). Sd vd iubiri unulpe altul (Ioan 15,
V 17). Bisericalui Dumnezeueste asemeneaunei mdretegi sfinte
familii, il:gq QUqfrS,zg_u
e-steTatdl, PreasfdntaNiscdtoarede bumnezeu,
Maica Domnului nostruIisus Hristos.ne estemamI. inserii si sfintii. fratii
mai_mari._noi
to1i.frali buni, de aceeagiobdrsie.niscuti de Biserici, treculi
tgflp-nlr aae-e?St
in numeleSfinreiTreimi. in chip firesc,c_ei
h{e ? B_otezului
mici sunt datori sd-i respectgpe cei mqri ii s_5li se supunl, dupi cum, cei

n@A;mej
c9]o1
mCimqilqeq_ry?g.filui
Dq4qeieupentruei,fiindcd
l!_i_l?Ultq.,Zeu,
mljlggirya
lqq
fiia! prymit[cu bunlvoinld
ryee_q$1-Ule-!q!U

dgQgUUUl.Rugiciunii fiilor citre Tatil lor ceresci-a pus inceputFiul Siu:

..Tatdlnostru".

oamne,Cel ce ai venit si ne mdntuiesti,ficAndu-nesi credemin

Tine, sI credeamci Tu estiMdntuitorulnostru,mdntuieste-mi!Ai
venit s[ imi innoie;ti fiinta corupti de picat, innoieste-mdpe mine cel corupt
de plcate qi pofte,innoieqte-misufletul qi trupul, ca s[ m[ fac curatcu inima
qi puterniccu trupul, pentru slavanumelui Tdu. Ai venit si ne izb[vesti de
uneltirilevrijmasului, izb[veqte-mica sd nu mai fac cele ale necuratului,
r[ului. spurcatului,ticllosului vr[jmas care lucreazi in midularele mele 5i
care,prin silnicie, vrea si m[ atragi si si m[ duci in picat. Ai venit sI md
luminezi, lumineazi-mi inima cea intunecatdde patimi. Ai venit sd aduni
cele risipite, adund-mi gindurile imprdEtiatede vrijmaqul. Ai venit si ne
intlreqti in neputinfelenoastre,spunind ,,putereaMea se deslvArqeqtein
sl[biciune", iar Apostolul Tiu adiugAnd:,,foartebucurosmi voi liuda mai
ales intru sllbiciunile mele, ca si locuiasci in nine puterealui Hristos" (2
Corinteni 12,9). Neputinciosfdrl seamin sunt eu gi f[ri de Tine nimic bun
nu pot face;nici sI cuget,nici sd simt binele,nici si-l doresc,nici s[-l spun,
nici si-l fac. Fir[ Tine sunt cu desdvArgireneputinciosin a face binele.
D[-mi harul TIu, di-mi lumina $! putereade a gAndisi a simti binele,pentru a-Ti binepl[cea intru toate. I1i incredintez toati viala mea, Hristoase

235

Dumnezeule,Mintuitorul gi Luminrtorul meu: curiiteste-mr,sfinleste-ma

;i
mentuieste-mi.,.Inimi curati zidesteintru mine. Dumnezeulesi'duh drepi
innorgi;leintru celedinliuntru ale mere"(psalmul50, I l) Rlutd-mr,
oouine! Firr Tine pieireaimi esteaproape,poateveni in orice ceas.
in riutatea pe care ne-o poarti, din vicrenia pe care o au asupra
noastrdsi prin def[imlrile pe care ni le adui in toate chipurile,
anumiti oameni.pe care ar trebui si-i tratim mai degrabi cu compasiune
si
dragoste,ca unii ce sunt bolnavi si amenin{atide pieile, s-auflcut un"rt"
uL
vrijmasului nostruinvederat,criavolul,carene indeamndspretot rdul
care
cauti. prin semenide-ai nostri, si ne superesi s[ ne facr necazuri.Dar;iacestp_sqpg{4ll_llqqcazgr! Uqpgl- {i qi d,9un n14r. folos, deschizQndu-nerifiG
s-ull-etu]ul,
pin_aatunci nu le-am vlzut si nu le-a!_rsimtit.
unelepq -c41e
ind cevaca o tulburaresauca o neputintl a inimii te impiedici si
. \-'rostestl in timpul slujbei divine cuvinte de rugiciune, ialulbglar-aa
Srnefuttnla ga
vgnitd-ela*vragma;uisi cautdsi inrleplrtezi indati de
la tine urdtul. nehotrrdrea,sovliala; clvdnteazr atunci in nuineleDomnului,
vorbind frrr grabi, lini;tit, ciut0nd sd te faci c0t mai bine auzit si asa vei
t:-op_o.9..
tulburaresi neputinlr, vei cipita vigoare si putere.celui ce crede
si nidijduiesreroareii sunrcu putintd.-casi invingi. trebuiesi te lupti.
aproapeleca pe tine insu{i. Fiindcd iubindu-ti aproapele,te
lubeste.-ti
liubesti pe tine insuti, dupi cum urindu-ti aproapele,i1i racl in'primul
^ tie
rAnd
insuti un ntareri.u, aclicli1i uristi propriul iiu rufl"t. 'iu insuti itii Oin
expedentiici esteaga.o, porunciale lui Dumnezeu,c6t suntetide inlelepte,
de ziclitoare,de ditrtoare cleviat[! c0t estede bine si le tinem. de;i povara
plcatului face foafte anevoioasl incleplinirealor. Cer dL binefdcdtoreste
sufletuluijugul Domnului,ce usoarlpot,araLui. Adici poruncileDomnului!
acii vei fi insufletit de dragostecrestineascide aproapele,te va iubi
tot cerul; dacl vei fi in acelasiduh cu aproapele,te vei afla in
conuniune cu l)umnezeusi cu toli cei ce sillqluiesc in-ceruri.Dac[ vei fi
milostiv cu aproapele,Dumnezeuiti va fi mrlosiiv si toti ingerii si toli sfintii;
dacii te vei ruga pentru al1ii, tot cerul iti va fi mijlocitor-cltre Dumnezeu.
Sfa't esteDornnulDumnezeulnostru!Fii si tu asernenea!
oti fiii pimflntului care nu v-ati invrednicit de currtie, bucurati-vi!
curltia sufleteascd
si trupeascipe carevoi n-ati atin.s-oa fost atinsi
si cu prisosinti de PreasfdntaFecioari Maria, Maica Domnului nostru Iisus
Hristos.Bucurali-vi si rugati-vr ei ca si vi invete,pe voi pe ai vostri, cum
;i
sd vI. petrecetiviata in curllie in veaculacestari.i.ut si plin de ispite.pentru
curdtiasi smereniasa,pentrutoatevirtutile sale,prccumqi riina.ir-a invredtticit sI fie Maica Dumnezeu-Cuvintului,ii aduiem Pirintelui cerescmultumire,jertfa ceanesingeroasi,spun6nd:,,Mai alespentrupreasfdnta,aurutu.....
(din Liturghier).Adicd iti aducemTie slujireprin cuv0nt,mdrire,
multumire.

236

l-at de mult m-a v[timat p[catul! Dintr-o dati irni simt inima cuprinsl
l*-de cevardu, necurat.malefic:ceeace estebun, curat,beneficimi stti
pe buze, dar nu-l simt! Vai mie! Riul imi sti mai aproapede inimi decAt
binele.$i pe deasupra,abiadacdmi-a trecutprin gdndsauam simtit cevar[u
qi indati m-am ;i aritat gatasi-l fac qi chiar l-asfi si ficut dacl nu rni-arfi fost
fric[ de Dumnezeu.Nu acelaqilucru mi se int0mplacu binele.,.A voi se afli
in mine, dar a facebine nu aflu; cici nu fac binelepe careil voiesc.ci rlul pe
carenu-l voiesc"(Romani7, 18-19).Nu glsescin mine putereade a facebinele
la caremi gdndescsau,de celemai multe ori. amln la infinit facerealui.
p ugdndu-tepentrualtii, roagd-teca si cum te-ai ruga pentrutine.
l\fiinOc[ toti suntemuna, fii ai Tatilui ceresc.intr-o rugdciunede
cerere,lucrul cel mai importantestecredinta.incredereain Dumnezeu.precum qi dorinfa fermi si sincerl de a obtine cele pentru care ne rugdm si de
de a nu mai picitui, de a ne ?ntoarcela o viati curiltl si de a ne cdi
asemenea
pentruplcatele pe care le-am ficut. De obicei doritn ceva cand ne ruglm
numai cu gura qi cu capul,in timp ce inima rimAne nesimtitoare:ne indepirtim de p[catedoarcu vorba,nu si cu inirna.continuim si ne impiediclnr
de aceleasipicate pentrucarene ruglm in fiecarezi si fim izb[viti. Asttel
se implineqtein noi proroocialui Isaia: ..poporulacestase apropiede mine
dar cu inima esteclepafie"(lsaia79. 13).
cu gura qi cu buzeleMi cinsteste,
1-l nnd simti cd !i-a pdtrunsin inimi glnd de desiiinare.necurat.vilr.-,clean, hulitor, de riutate, de invidie, de zgircenie. de inavutire sau
l[comie
a pdnteceluisi gdndulacelate va intuneca,otrivi, strAmtora.sgu.de
ne".-t1*9I_c_g+
p+! lgry{ conyilgegg cq gdqdu! qareli il intrat in inind e.:!ede
lggi4yolUl ;! indati te va p{riqi. Fencit ,,cel ce are adevdrulin inima sa"
(Psalmul14,3). Vai de cel ce are minciunain inimd sau care g0ndeqteviclean qi picltos! ,,Necaz;i strimtorare pestesufletul oric[rui om care sIvdrseste
rlul" (Romani2,9).Fugi de desfltareatrupeasci,pdcitoas[,fiindcl
aceastaaldfi carneaceatrecitoare.CAnditi treceprin minte gind de indoiali
in adevir, spune-lic[ acestaesteminciuni, adevirul fiind realitatevesnicil
7^r ine sunteu?Pe de-oparte,suntplcat, beznl a pir:atului potrivnic lui
l.-, Dumnezeu,Atoateficitorul, Atotdiruitorul si prin aceastasuntvrednic de toati osdndasi de toatechinurile.Pede alti plrte. 'rirneninu estemai
s[rac ca mine in facereade fapte bune,neputinciosfiind pr:ntrucrice viftute.
Atit de jos am crazut,m-am stricat,am sldb[nogit. Nimic nu pot face firl
Mdntuitorul meu, urmAndu-Icuv0ntul,desi arn incercatde nenumdrateori.
Domnul mi-a dat suflet Ei trup, m-a crescut,m-A inzestratcu bune insusiri,
prin El fac tot ceeace fac bun, dacdfac intr-adevarasaceva,fiindc[ eu singur nu pot face decdtriu. Creatorulesi Izbivitoruiel Tu m-ai cteat,eu sunt
operaTa, robul Tiu, condu-mi, f[ prin mine voia Ta. da-mi darul de a-mi
supunevoinla pe de-a-ntregulvointei Tale.fiindci flrii acestdar nimic nu pot
LJI
^aa

face. Tu esti Pistorul meu, paqte-mi; Tu e;ti Mdntuitorul meu, mdntuieqte-md;tu esti Lumina mea,lumineazd-m6,Tuesti riria mea,intdreste-md!'
e tnsotireare dreptateacu firidelegea?" (2 corinteni 6, l4). Nici
1nr
\-,
cea
mai micr. ,,Gdndurilecelerele sunturdciuneinainteaDomnu,,
lui" (Pilde 15,26), Domnul se indepirteazd,de la inima in care
Ei-aufdcut
cuib asemeneagdnduri. simtim aceastadin proprie experienti. pentru
ca
Domnul sd se unlasci cu cineva,trebuieca acelasl fie.u desivArEireneintinat de p[cat pi impodobit cu virtuli qi ca, avdnd credinti in Iisus Hristos
Domnul,care a luat asupraSa picatelelumii, sr-si recunoasc[greqelile,si
qi le judececu asprime,si le considereirationale,prostesti sd-!i ceari
ier;i
tarepentruele,din toat[ inima, cu hotlrdreafermi de a nu mai gresi.in acest
chip s-auunit cu Dumnezeuqi au dob0nditsfinleniesfinlii. oupn cum sfanti
este stdpana noastri, Niscitoarea de Dumnezeu,cea cu care s-a unit in
modul cel mai real insugiDumnezeu-cuvdntul,Lumina ceapurureafiitoare.
,,Luminacea adeviratdcare lurnineazi pe tot omul care vine in lume..(Ioan
9), in carea pogorat Duhut sfdnt qi pe care,,putereacelui preainalta um,1'
brit-o" (cf. Luca 1, 35). cdt de sfantd,preasfdni[estestipana noastri, N6scdtoareade Dumnezeu,care s-a fdcut templu nezidit de mandomeneascial
Dumnezeiriisi care s-a pdtrunsin toatdfiin{a - in gnnduri,in simfire,in cuvinte gi in fapte- de_Duhulsfant gi in pdnteceleciieia si-a ficut irup insugi
Dltitorul-de-viatd? cu adevirat preasfdnti,puternicd,neclintit[ in veci de
veci, neschimbrtoarein preainalta,dumnezeiasca
sa sfintenie,fiindci Ator
desivarsitulDumnezeu,care i s-a ficut Fiu dupi omeniiate,a ficuro gi pe
pentrusupremasa smerenie,iubire de curilie qi iubire
9aTo atotdesdvdrgit[,
de Dumnezeu,careesteizvorul curdliei,^pentru
cd s-alepidat de toateceleale
lumii si s-a alipit cu toategdndurilede impirllia cea de sus mai cu seamd
;i
pentrucd I s-afdcut Domnului maicr, L-a purtat?npdntecegi apoi pe preacuratelesalebrate,L-a hrinit cu preacuratursiu sanpi cel ce dilhrand ia toati
fiptura, L-a apirat, L-a mOngiiat,a suferit s-a intristat pentru El, a triit
;i
toatdviala pentruEl, numai pentiu El, a fost cufundati cu totul in Duhul Luil
O, supremi comuniunedintredragostegi sfinfenielDintre Preacurata
Fecioard Maria qi dumnezeiescul
Siu Fiu, IisusHristosDornnullMinunati si sfinti
sunt oamenii lui Dumnezeuprin desir'0rsitalor iubire de Dumnezeu,prin
raurile de sdngesi de sudoarevdrsatedin iubire de Dumnezeu.

ineficrtorulqi MAntuitorulmeu,nemrrginitiiesremireliaTa! Cdnd

imi dauseamaci m-amticilo;it fdrr de mlsur[ prin nenumiratesi

felurite-picate qi patimi, sufletul mi se intristeazi si cade in deznidejde,

atunciinsi imi amintescde Tine, cr ai venit sd innoieptifirea mea corupti de
pdcat, si dai ticilogiei qi necinsteimele noblele ingereasc[,infiere de la
Dumnezeu,prin credin{i in Tine, prin renasterecin ap6 qi din Duh, prin impdrtisireacu sfintele Taine. GAndindla acestea,suflelul mi se va deipovira

238

indat[ de intristare;i deznldejde,se va scuturade necinste;i de patimi gi se

va umplede recunoqtinl[fa$ de Tine. Slavi Tie, Fiul lui Dumnezeu,bunit[1ii gi puterii Tale nemlrginite!
u pierdeti nldejdea, voi, plc[toqilor, printre care qi eu md num[r;
credetiin Fiul lui Dumnezeu.Respectali-vdunii pe al1ii,nu disprepe
nimeni dintre voi, fiindcd toti suntempicitosi ;i pe toli a venit s[ ne
luiti
mdntuiasci,s[ ne curileasci gi si ne inaltepAndla ceruriFiul lui Dumnezeu.
flrecutn si noi iertdm gresitilor nostri. Aceastainseamn[ sd nu ne
I
suplrlm qi si nu-i purtim uri aproapeluicare ne-a gre;it cu ceva
(intenfionat,din incipltAnare saufiri vreo intenlie).ci si-l iertim cu inimi
curati, gdndindu-neindati la neputintelesi picatelenoastre;i pdstrdndu-i
celui ce s-aflcut vinovat fafd de noi aceeagiiubire si aceleaqisimldminteprieteneqtipe care le-am avut si inainte ca el si fi grqit. Ce-arfi daci Domnul
ar sta s[ lind seamade toate f[ridelegile noastreori de cAteori ne vom fi
f[cut vinovali fa{i de semeni?Cine ar puteaface fat[? Dar 6a cum Domnul
eslg--i4d_9lu4g1i!ditorqi milostiv, fii si tu indelung-ribditor qi milostiv
(compitimitor, nu te inc[pdlina si-1i urmiresti datornicull).,,Dragostea
indeestebinevoitoare"(l Corinteni13,4). Nu lua in seaml
lung rabdi, dragostea
ca si cum n-ar fi fost! Noi toli alcituim un
greqelileaproapelui,socotegte-le
picatului, Existi oarecevain noi care sd
este
supus
trup,
iar
acesta
singur
ias[ la iveali mai repedegi mai lesnedecdt picatul? Respirdmpicatul aga
cum respirdmaerul.Dar Domnul, Capul trupului Bisericii, esteCel prin care
ne curdlim de plcate. Lasi totul pe seamaCapului,Cel ce lucreazi totul pentru to[i, tu fii statornicin dragoste,fiindci ea singurd(dragosteacurat[) nu
gre;eqteniciodati in viafa noastri. Nu sluji diavolului cu duh de ur[, de
riutate, de vrljmisie, nu inmulti rdul prin r[u, nu rispAndi implr[1ia urii in
implr[1ia lui Hristos. ,,Biruieqterdul cu binele" (Romani 12, 2l). Nu vei
puteabirui riul cu riu, a$acum nu vei puteastingefocul cu foc, ci cu apd.
Rlutateavine intotdeaunade la diavolul. Draeosteaesteadevdrdumnezeiesc
si copil al lui Dumnezeu.
/\
f mpltirnirea sufletuluide cele plmdntegtisi trupegtipAni la uitareade
I Dumnezeuvine de la diavolul, care face ca, atunci c0nd ni se leagi
inima de celepimdntestiqi trupeqti,ea si devin[ vasulspurcatal patimilor,in
loc sd priveasci cu chibzuinti spre cele de Sus si sI fie vas duhovnicescqi
templual Duhului SfAnt.,.Nu putetisi slujili lui Dumnezeu;i lui Mamona"
(Matei6,24).lui Dumnezeugi averilorlumegti,luiDumnezeusi trupului,lui
Dunmezeu;i lumii, lui Dumnezeusi desfdtirilor;de aceea,a $ti si-fi conduci
trupul qi inima este$tiinfastiinlelorqi artaartelor.SuntcAndtrup, c0ndsuflet.
de
Ce nestatornicie!Cit[ nerecunostinli!Ce lene! Si cAtdindelung5-rdbdare
la Dumnezeu!Dar oareclt timp voi fi schimbdtorca luna sauca un caleidoscop?intire;te-rni, Doamne,fi-mI si staupe piatraporuncilorTale!

239

e .,ristignir",_supus
chinurilor,
seimpacicu suflerulqi
TlLprl:_l6nd
r cu l-iumnezeu:
cdndeste

alintat.hrdnitctinbelsugiicu bucatealese,
se rrzboieqteind0rjit cu sufletul nosrruqi cu Dumn"r"u7
se ticilose;," pii,
picat. Nu se mai roagi, nu vrea sr o taci
generar,
in
nu mai vrea si stie
Ei,

deDumnezeu.
ir huleste,
seindepdrteazd,o"
ei.6t";;;;;"id- il;"*;.;
ce',suntai lui Hristoslisusqi-aur[stignittrupulimpreund puti-it.
;i .;
poflele?"(Galateni5. Zq.
"u

p{risto_s.,pe prmint s-a aritat Ei cu oameniia vietuit... qi durerile

r llloastre le-a ridicat" (AcatistulDomnuluinostruIi.sus
Hristos,condac 6). Ne striduim,noioaresi seinfiptuiasci scopulpentru
cares-apogordt
pe pdm0nrmult-iubitul nostru Mdntuitor? cugetnm
la cele de Sus? Ne
aritiim s0rguitoricitre impirilia cerurilor?Si Jiutim
mai des rrspunsul la
acesteintrebiri. Pretuim^noioareinvititura si propovdduirea
MAntuitorului,
prtimirea gi moarteaSa? Nu nesocotimnoi'oire
intr"ogr, iconomie divind,
leg0ndu-nenu de celede Sus,ci de celede jos? Ei, Doairnel
r|- u singur' Doamne,cunostigrija, truda.
sudoareasfinfilor Tii pentru
I a dobindi-curltie.si
a binef,lScea
Tie. Piirintelerururorsi al ruturor
sfintilor-Tii. invati-ne sd tim ur"-"n"u lor in viata noastrr,
pentrua ne afla
cu totii in comuniune.prin dragoste.
/'\ are de ce fiii veacului acestuiane iau in batjocurr atunci c0nd,
\-.,t ref'erindu-nela slujbelebisericesti,vorbim despreadevir,
luminr,
pace,.clulceati,
viati, ca;i atunci c0nclvorbim de citiriie qi cdntirile bise_
rice;ti. saude sfintii
pe carei-ai proslivit?.,Acestia(...)defaiJ1i,_D9amne,
ma celece nu cuno\c"
(Iuda I, l0;. ,,prrinte,iarti-reror,cr nu;tiu'""lic,
(Luca 23, 34').lartl-legi lumineazl_i.
uP:ft:,
sa stai pe g0nduri. Iubirea este simpli, ea nu te insali
T
fari
r niciodatl Crede;i nldijduieste, tot fdrd,astamuri in cumprnr.
il;:
nezeu,cei in carecredem;i nrdijcruim, esteFiinli simpli,
dupl cum simpH
estesi iubirea.Amin.
ce oa-re.
citim acatisteDomnului nostru iisus Hristos si Maicii
D :
l-l
l)s111nului?
Pentruca si intrim in Duhul Domnului si al preacura_
tei SaleMaici, pentrua cunoastemai bine c0t de miret estedarul
de careneam invrednicit. adici intruparea Mdntuitorului si riscumpirarea
noastr[,
precumsi darul sfintelor T'aineale Trupului si s0ngelui
Siu, pentruca sd le
prirnirn cu vrednicie.
omnul efre pe cat de sfhnr,pe at6t de pur in sfinteniasa, incar
un
f)
r-l 51ngx1
gandde-arnostruvicreansauimpur ne poatelipsi de pacea
si lumina sufleteascr,atdt de curatesi de dulci,
n" uin o" la El. De aceea
toti sfintii suntin lumini, sunt bundmireasmd.sunt
"oi" ca lumina
soarelui,ca cel
mal curat aer. Di-mi, Doamne,aceastisfinteniesimplll

240

and Ia intrupareasa, Domnul a ficut ca omenireasi gustedin prin

amdriciuneapicatului, si-si simti neputintade a se izb[vi singurd
de el si atunci cAnddoreautoti venireaunui izbivitor, acelasi si vini. ci un
preainteleptsi atotputernicdoctor si ajutitor. Cdnd au prins a-si dori cu
ardoareadevdrul,in misura in care acestasecltuise,le-a venit Adevlrul cel
vesnic.
neltirile vrdjmasului, oricAt de multe si de felurite ar fi, pot fi
adunatesub un singurnume:diavolul.Convinge-te,inima mea,cd
esteasa.nu sovdi,nu deznid[jdui, cand te incearci vrijmasul, cand iti iscd
furtuni in suflet.
d a Ta esteputererz(Liturghier),adici Tu tii toatesub autoritateasi
\_, puterea Ta; $i duhurile rele le lli. cd a Ta este tmpdrdtia. Tu
impdrilegti pestetoate;qi pesteduhurile vrrjmase.A Ta estepuiereoJTu ne
lii pe toti cu putereaTa; ,ri mdrirea, fiindci ai creattotul spremdrireaTa.
upI cum Dumnezeuse identifici pentru noi in notiuneade bine,
L-l rdul, ticiloEia,picatul inseamndpentrunoi diavolul. Inima simplx,
purI, invitati cu Dumnezeu,qtie si intre in comuniunecu Dumnezeusi sd
nu aibl nici o relatiecu diavolul.
nuta care se roagd pentru sine sau pentru semeni, ar trebui s[-i
punemurmitoareaintrebare,ca si i se trezeascidin somn inima si
constiinla:i1i suntoare,intr-adevlr, necesarecele pe carein aparentile ceri?
vrei intr-adevir s[ le ;i primesti?Doresti cu adevlrat s[ te indrepfi, si duci
o viali sf0ntd,tu qi cei pentrucare te rogi?
f) umnezeulinimii mele esteunul, Domnul gi Dumnezeulmeu, ;i El
r-,f inseamni pentru mine totul, cum inseamni totul pentru toati
lumea,vdzuti qi nevizuti, pe carea creat-odin nimic. De aceea,de nimic nu
trebuie si mi leg afard de Dumnezeu,ca s[ md pot despi4i, fari pirere de
riu, de toateale mele,ca si cum mi-ag scuturapraful de pe tllpi; inima s[-mi
nutreasci o singuri iubire, cea fat[ de Dumnezeusi de aproapele,pe care
mi-am asumat-ointru Hristos,in plrt[qie cu firea Sa cea dumnezeiasc[..,si
vI faceti plrtasi dumnezeie$tiifiri, scipdnd de striciciuneapoftei celei din
lume" (2 Petru1,4). ,,Suntem
fii ai lui Dumnezeu"(l Ioan3,2).Fie ca rlutatea,fiici a diavolului, si nu ne atingi nicr o clipii inima si nici trufia, setea
de onoruri, invidia.
bservati un fenomen interesantin naturi. C0nd sddestio planti
intr-un ghiveci mai mare sauintr-un hdrddu,ea isi dezvoltdindeosebirldlcinile. sloboadein ad0ncmai multe ramificatii, in schimbparteade
la suprafa![ se dezvolt[ mai pufin, di ramuri, frunze si flori sirace. cand
sddirease face intr-un ghiveci mai mic, atunci si ridicina care se formeazi
va fi mai micl, plantacresterepedein sus,d[ frunze si flori frumoase(dac[

241

e dintreaceleacaredau flori). oare nu se intdrnpli agasi cu omul?c-and

trai$Is ayand-de!-o{.e,!e-s1lqg!-e-rit,
ia !g[ug qi*iatisfaclii,spore$tein cele
pg4lggglul,
ale
s_u-fl-g1rlliasl
ii-1im0nechircit sterpLa-faprg
d?ios.
!upe. C{nd
tr4ielt_e
in c_qn_s_qan_gg1e,
bqali, neeazur!,supiriri, iqtr-un cuvint,
_i-n
9?r4c_!e,
c4Ud_pa$eg
a&1ry4iciii epteobligati la anumiteprivatiuni,cresteduhovniceste,{4jtgt 4g tr-{qt- sq^ma-turizeazl,
aduceroade,bogate.De aceea,
strdmtlestecaleacelorcareil iubescpe Dumnezeu.
oi toti, indiferent cdrei st[ri aparlinem,bogafi sau siraci, oameni
I \ celebri sausimpli anonimi,culli sauinculli, tofi formlm un singur
trup Eitrebuiesi ne iubim unii pe allii. ,,un trup suntemcei multi" (1 corinteni 10, i7). ,,S[ v[ iubifi unul pe altul" (Ioan 15, 17), ne-a lisat poruncl
Domnul. Dac[ inima ta nu face decdt si se impotriveasci.de fapt, in vial[
acesteiporunci, in raporturilecu aproapele,din egoisrn,din trufie, din dispref, din rdutate,din intristare,din tulburare,din irnpietrire sau din pricina
multelor patimi, ristigneste-o,priveste-ocu dispret,cautl si nu-i faci voia,
reteazd-i-o,supune-teintru totul vointei lui Dumnezeu.
Jnima noastri sfdEiatide multime de patimi esteiubitoarede desfitare
I si de tihni, nu suportdam[r[ciunile si necazurile,ii displacedaci cineva ne tulburd in vreun fel, de pildd dacl ne cere vreun serviciu.Domnul
ne-a poruncit sd ne ferim de un asemeneaplcitos confort trupescEi sI fim
tuturor slujitori, dandu-neinsuqidrept pild[ slujirea Sa pe pdmdnt,cand n-a
cunoscuttihna, spremdntuireanoastri. Exemplu ne sunt si apostolii,indeosebi Apostolul Pavel.
l\Tu arareori.in timp ce ne rugim, inirna noastrl doarme.Omul cel
l- \ din afari se roagd,omul diniuntru nu. Deseori.cAnclne rugim nu
facem decat si dim din guri. Imbrlcandu-neintru Hristos prin credinli q;i
prin impdrtigireacu SfinteleTaine,ne simlim tari ca st0nca.Hristosinseamnd pentrumine plindtateatuturor bunititilor qi mai cu seami aceaviatd nespus de dulce care ,,cov0rseqte
orice minte" (Filipeni 4, 7).
Ondtrupul infloreqte,sufletul se ofileqte.Cind trupul triieste in tot largul, sufletule in strdmtorare;cAndtrupul estesitul din cale-afarI,sufletul fldmdnze;te;candtrupul e chipeq,sufletularati rru; cdndtrupul rlspandeqte
padumuri plrcute, sufletul exali miasme; c0nd trupul se desflteazd rdzand,
sufletul estecoplesitde tristete;cAndtrupul estein luminl, sufletul estein intuneric,in beznaiadului. Falsainstrucfiunedin zilele noastrene indepdrleazd,
de
Lumina cea adeviratd,,,carelumineazi pe tot omul carevine in lume" (Ioan l,
9), nu ne apropiede Domnul. Frr[ F{ristos,orice invititurr estezrd[micie.
mul vechi din noi, cu nlravuri vechi, diavolesti,nu ne plrlseqte
nici o clipi, lucrdndasupranoastrl spremoarte.De aceea,nu contenim a ne ocupain predicilepe carele rostim de omul cel vechi qi de faptele
sale,pentruca toli cei carene ascult[ sd se poati cunoastepe sine,si-si dea
/ln
"

seamade amdgirilepatimilor li,gu--dat*dgla D,ttm!19ze,!_sl

omoareur sine
o-g1uly99[r_i,&IglLlg_ggrpqlqge
qq_maiesrenou in iume. tiinclJi ,i,,*urr,,*,,
in acestchip s4;i in-valiimpe toti sir-i. ,rulrcrasiri
pt: t;i.r]rr!i,1g.e-a-[l!g-?s-!lq
zeu,_sd-L
iubeascidin toatl inirna.iar pe aproapeie
cil pe Sr[e !r.r:irr"i\r
fiindci egoismulnu eite compatibilcu diagoiteade Dumnezeusr (ruilf.iruc,.
pele,invltlm dupi cum ne-aporuncitl{Antuitorul sii ne irrlriinlirr,r,r.',,,:.,.
si ne rdstignimtrupulcu patimilesi poftelesaie.plir; icear.irlnu ;Lr.iir rril i _
nou,dar in acelasitimp s-arputeaca cinevasl-mi ia spulcl: ,-,, ,, i-.,.ir,,.
,_
1,.
depindede persoand,cu referiri concretela patimile si p:rl'l*:ir:
,.lir ziir:i,.
noastre,sauin general,la necesitatea
,_,:.1i,i
de a ,.ristigni"'q_.ilisl
T)
I-l

tgyQbl-ql@ cel ce ne insu$;0i4full-d l:1!.gi_alaiig_idr, .:,itiirej,r

de intiniciu_ng!{!!-e-$c_1.Caqd hs"gpesI ri._1r._Ur-tt1.}i_!l
_,_,,.1tir..

intunelateliirii.iil,r, poti * ronvlls ,ii

4-caq$4
_OuEo.qfgl9.$tE$tfrAnlle

es-teo treabddiavoleascisi ci vei fi in stare5;l5r-'api

{'lc:rrerrsiir
rr.cturil,--:r,i::
DumneieuiX fe fuminezesi sd te intirensca.
O lstoria alegeriiqi clderii evreilor (s;i l;-cr,rc;'
ar,,:;):,i,jl:rill:,iii:;,_.j
r:.t
I D o mn u liiin a lti peceiceiisunrr:r'edirii,,i . , ; . . , . r, ).
i . , ; ir , n i;
teazd.
de Sine pe cei necredinciosisi nele,:uno:.ciir--;.i
S, :ti,.l.i,j. , i
isi tinepromisiunilesi avertismenteie
;,rilt;il
ln al ce a impodobitcerulcu steleputeaoare:i:.nu ii rili:Col;::i1..:i
\r.-,frumos cerul siu duhovnicesccu Prer,:;f.tnrn
F:r_:ir,iif;,|ii.r1irsri3.edr.
Dumnezeu?
Cel ce a smiltuit pXmdntulcumultesi f'elunteflr'lr!.iurr*n,*:_,-i*
I,i
'l,.,irri,::i
rdspAndeasci
miresmefiri seamln,puteaoaresd nLr-s:irnnr:r1,li1,-r';tr-?;
cea dupi trup cu multele si feluriteleflori ale virr,irtlioi,klc;iit..i-r:trli t.a:it,;ir
deascdtoatearomeleduhovnicesti?
Astfel St[p6nanoastrii.<,:-r:
t'iir:i! {,{:;.;i!ri)!i
al dumnezeirii,preainfrumuse{atd
cu toatesplenclorilesi ;:it tguterx5"t;srp*ie
.
mai presusde toatearomelepdmAntului.O, dacl bunatafeadu;nnt:zeiasc:r
rg
ar impodobigi pe mine,neru;inatul,pentrurugiciuniie irre.i;L;tr.;-;'-r
ii;rir.ru,.i;i_,
dacd m-ar inmiresmasi pe mine, necuratuM-a llurnnczcii,r.r.-,,ri:
,i,ir. -,r!
putinta!,,Devor fi picatelevoastrecum e cdnnlzul. ca z;ip,;J;irc ,'*-,i;i;. i i; .i;
vor fi ca purpura,ca ldnaalbi le voi face" (lsaiatr, iSi.
A dam s-atrufit, vrdndsi fie el insusiDumneze*.st irli1li1;*Lilr;,rsii.
.f1.s-a fdcut p[rtas morlii. Fiul lui Dumnezeu1i-;r
rriilr i;r
":r:er:ir-,,r'.,,
moartesi a dat viali celui cdzut.o, nernisuratisnlcr*ni*i .4,.1r,.,
.,. .,,.
r;
aflat pieireadin pricinalicomiei lor. Domnul a postitsr ll-;-l liir r-r:r,r:.trr
!r*ritru a-i face si invie. Ei s-au aritatneascultitori- I{nstos S-: flcr:i :r:cclrititor-.
strrind intruparealui Dumnezeu.,;irne rinsl;irin,:.i;i
il::1]ii\/izand
,, Y mea cea deEartdqi mintea spre cele i-Jr:nltez..*iest:
s;l r suil;1"cd
pentruaceastaDumnezeupe pim0nt s-a oogorlt. cil s[ ne riciice]: ce:.-uri
pe
noi" (AcatistulDomnuluinostrulisus Hristos.coirclac8). Diav*l'rl .qirrupuJ
ne trag insd sprepdmdnt.Hristosne cheanrlsi ne cluc:e
ia vi;rfirr"lr.,.,;.
ve:,nic:1.

243

diavolul ne ducein ispiti prin viala ceatrecdtoare,ne leagi de cele trec[toare, flcdnd ca cele vesnicesi ne rimAni inviluite in bezni, saus[dindu-nein
sufletenecredinfi in viafa veqnici. Luafi seamala uneltirile lui, nu vi lisati
ademenitide viala de acum.
T n stareasa de acum,omul estepltruns de trufie, viclenie,putin[ creIdintd. indoiall, necredinli, neascultare,frivolitate, r[utate, desfr0nare, invidie, iubire de agonisire,zgdrcenie.lene, uneori spaiml, deznidejde,
hotie, minciunl, hul[. Ce trudi uriaql sti inaintea fiecirui om, a fiecirui
crestin,aceeade a se curdtade murdiria si putreziciuneapatimilor.
e obicei diavolul vine si se aqazdin noi sub forma unei intenlii rele
sau a unui gAndamlgitor, sau printr-o pofti picltoas[, pentru ca
apoi, odatdasezat,sd lucrezein noi si si ne tulbure.Oarenu cu atdtmai mult
Domnul, DumnezeulDuhurilor vine qi se aEaziin noi tot printr-un gdnd,prin
dragostecuratl qi sfdntl, gi petrececu noi, ;i lucreazdin noi, qi estetotul pentru noi? Roagi-te deci, fdrd si te indoiegti, simplu, curat, in simplitateagi
curitia inimii Eif[r[ nici o ezitare.Aqa cum ifi esteu.sorsI gdndeqti,si-1i fie
ugorsi si te rogi.
rf'loate nedreptlfile de la oameni inflfiEeazd-le Domnului, fiindcd
L Domnul estejudecltor; tu ins[ sArguiestesi fii iubitor gi curat la
inimi cu toatdlumeasi nu uita ci esti tu insuti un marepicitos si ci ai nevoie
de mila lui Dumnezeu.Dar pentru a o merita, trebuie si ai mill de altii. Tine
minte! Domnul es
de
i: qi Ju{gg_dtgr,
rt n
Lrupe4ito-r
daruri
i-mi, Doamne, s[ pot iubi mereu pe tot aproapeleca pe mine
insumi, sdnu-i port g0ndrdu, orice mi-ar face,si nu lucrezdiavolului. Di-mi si-mi pot rdstigni egoismul,orgoliul, licomia, pufina credinfi qi
celelaltepatimi. Semnulnostrude recunoaqtere
trebuies[ fie dragosteaunuia
fald de altul. S[ credemqi si mirturisim cI Domnul estetotul pentrunoi; sd
nu ne ingrijim si sd nu ne preocuplm de nimic in lume. Dumnezeulnostrusi
ne fie singurulDumnezeual inimii ;i pe nimeni in afardde Tine si nu avem.
Sd fim toti in comuniuneiubitoare,asacum se cuvine, ;i tot ce ar putea si
ne despartl unii de allii qi de iubire s[ aibi partede disprelulnostru,precum
praful pe careil cllcim cu picioarele.Asa si fie! Asa si fie! DacI Dumnezeu
ni s-a diruit pe Sine, daci rlmAne in noi si noi in El, dupl cum insuqi ne-a
spus,oarenu-mi va da mie toatecAteii cer, lipsi-mi-va oare,putea-vasi md
pirlseascd? ,,Domnul mX paqteqi nimic nu-mi va lipsi" (Psalmul 21, I).
,,Cumnu ne va da, oare,toateimpreunXcu El?" (Romani 15, L7). De aceea,
suflete al meu, rIm0i in deplini pace qi si nu ;tii nimic altceva dec0t sI
iubeqti.,,Aceastavi poruncesc:sd v[ iubili unul pe altul" (Ioan 15, l7).

244

F5, Doamne,ca in mine, picdtosul,si sesivArseasci

minunilebunitifii, atotputernicieisi intelepciuniirale
Apa vie a Sfinrului Duh si-mi umple inima qi sdmi sereversedin ea in rOuri,spreslava
lui Dumnezeuqi m6ntuireapoporuluiSiu.
intru slc:a lui Dumnez.eu,
Celui tn Treimeldudat.Amin.
unt o minune a bundtrtii, intelepciunii,atotputernicieirale, Doamne, cdci ru m-ai chematdin nefiintdla fiinti. Tu mi-ai dat viata si
Tu mi tii in ea. Prin Tine. din bunitatea.indurlrile si iubirea de oameniale
Fiului rdu, unul-Nrscut,voi mosteniviala vesnici daci iti r,,oirlmdne credincios, fiindci prin sfantaqi infricositoarealucrareclea Te fi adus pe Tine
Insuti dreptjertfi, am fost ridicat din grozavi cidere. riscurnpirat din vesnicd pieire. Slivesc bunltateaTa, putereaTa nemirginiti si intelepciuneaTa.
Fr, Doamne,ca in mine. picrtosul, si se sivarseasciminunile bunititii,
atotputemicieisi intelepciuniiTale. si prin acesteminuni. doar de Tine cunoscute,mantuieste-mI
pe mine.nevredniculrobulTiu, du-mi in vesnicaTa
Imp5rilie, invrednicegte-mlde viata cea neimbltranitoaresi de lumina cea
neinserati.

scgnglpllglrng.jlggurul Dumnezeu.
TnlTa melJrgbuiem s
I,.Mie a mi lipi deDumnezeu
bineeste"(Piaffi
orbire,din stricnci
pldcerilelumii acesieiilmalcabautura,
desfit
g3_a baqilqr,putregaiul
tga,

huin.lor irnpopntonqt.
flori pi"rit"ut", .u podoub" $i irni.li
iau
"uluxoase ciudat,
ochii, caselecu interioare
nu? Adici eu, crestin.cm"or.
.ererc,

fifi1r6de *CE

ryslt Am fost mutat la cer intru l{ristos qi rotusi rtiu it.ins tegiioe pfie"r,
cu toatdinima si, pe cat se pare,n-asvrea si mi aflu niciodatdin cer, prefer0nd si rlman pe pimant, pentrutotdeauna.cu toateacestea,cele pimantesti,
oricdtde pllcute ar pirea, mI apasdqi mi chinuiesc,degiv5d limpedeci sunt
nestatornice,stric[cioase,repedetrecdtoare;deqi stiu ;i simt ci nimic din
cele pim0ntesti nu-mi pot aducemullumire in suflet si nici linisti si desfita
inima, mereu zbuciumati ;i amirdti de zidrrniciile pdmantegti,pini cdnd,
oare,eu, omul ceresc.voi rImAne om pimAntesc?p6ni c6nd voi mai fi trup,
eu,copil al lui Dumnezeu,careprin sf0ntulBotezm-am nlscut.,nudin sange, nici din poftd blrbiteasci (...), ci de la Dumnezer),,(Ioanl, 13). Cnnd
oaremd voi intoarcecu totul spreDumnezeu?Doamne,fi ca prin Duhul Tdu

245

cel Sfdntinima mea si seintoarc[ spreTine. indeparreazl-mi-ode zldirniciile lumeEti.FirI de Tine, Doamne,nimic nu pot face.
l ubim din cale-afar5tot ce strllucestepe p[mAnt:aurul,argintul,pieI-trele prefioase,cristalurile,hainelesclipitoare;oare de ce nu iubim
slavace va s[ vin[, ceac[tre carene cheaml Dornnul?De ce nu ne strdduim
s[ ajungemla aceastrilucireintocmaicu a soarelui?Scriseste:,,Atuncicei
drepfi vor striluci ca soarelein impdrzitiaTatllui lor" (Matei 13.43). Pentru
c[, prin pdcat,naturasufletului nostrua fost pervertitirsi in loc sI ne alipim
de cer, ne-amalipit de pimAnt, de striciciune,nu de nestriclciune,am indrigit strilucireapdrndnteasci,ceatrecitoare,stricicioasi, am[gitoare.Cici sufletul ne-a fost creat pentru lumina cereascl;i era dintru inceput tot numai
lumind qi strilucire; lumina i-a fost datl din nastere,asijdereasi sentimentul
luminii qi aspiraliaspre lumin[. indreapt[-1iaceasti nizuin$ spre ciutarea
luminii ceresti.
And vezi o fatl sau o femeie frumoasi, sau un tinlr frumos, indreapti-1iindati gAndulspreFrumusefeasupremi a supremeisfintenii, Cireia i se datoreaz1.toate
frumuselileceleqtisi plmAntesti.Adicd spre
Dumnezeu.D[-I slavi fiindci face asemeneasplendoridin pimAnt. Minuneazra-te
admirAndin om frumuseleachipului lui Dumnezeu,carestrlluce;te
chiar gi in stareavltlmat[ de picat a fipturii noastre.Inchipuieste-ficum va
arita chipul nostru inillat la stareacleprosldvire,daci ne vom dovedi vrednici de aceasta.Inchipuieqte-ticum va fi aritdnd frumuse{easfinlilor, a ingerilor, a Maicii lui Dumnezeu;inchipuieste-tinegrlita bunltate a fetei lui
Dumnezeu,pe careo vorn vedeaaievea.Nu te l[sa am[git de frumuseleap6minteasc[, cea de carneqi sOnge.Pofta esteplicuti, dar picltoasI, corup[toare, potrivnici lui Dumnezeu.Nu-1i alipi inima de frumuseteafetelor qi
femeilor, ci numai de Unul-Dumnezeu,Cel ce a creattoati frumuseteapentru slavaSa si spune:,,Mie a md lipi de Dumnezeubine este"(Psalmul72,
27), nu de frumuseleatrupeasc[ceatrecltoare.
eprimareasi jena ce ne cuprind uneori,cAndnu ne reugeqteceva qi
mai cu seaml din cauzavreunuiinsuccesin vreunlucru. mai ales
preolesc,pe care il facem spre folosul altora,vin de la vrijmaqul nostrucel
flri de trup, carecauti in tot locul si ne inghitl ricnind ca un leu, s[ ne ducd
la infrflngeresaula p[cat. De aceea,pentruca nimic s[ nu ne poatdimpiedica, trebuiesi pregitim orice lucrareduhovniceascidin vreme,cu chibzuinld
si si o imbin[m cu infrAnarea;i rug[ciunea.SI tindem in toatespredesdvArgire, astfel incdt diavolul si nu giseascl in noi nimic de care si se aga1e.
Dacdcumvani se va intdmplao nereuqiti,sdnu cldern pradddeznidejdii, ci
sd ne recunoa$temin fafa lui Dumnezeupicitosenia si neputinfa,smerindu-neinainteaLui. lepddAndu-ne
de egoismqi, f6r[ a ne ruEina.si recunoaq246

tem cd am pdcituit,cii n-am fbst indeajunsde prevdzi*.r;.1.;,r

ne.;un];ir.a1
cupringide lene saude sl[biciune,si ne replcliimclepiica.t.
!
?ncr:riint,lnrirr.
nemirginiteimilosdrdiia lui Dumnezeu.cerAndu-lmili si
pe4tlr c:,rir:
a.jr.rror
timpul ce va utma sd ne putem sivArsi lucriireacluhovnice;rscir
biile ci r,;
izbAndI.
/1,

ce te rogi saufaci artcevain viatri.inde*r-ir

,'..:;:zi
t],: r.;i,;i..,i,,
Tl liTp
| doiala,suspiciunea,
visareacresar-trj.
{ii
crrirceasr:ij.
r,crir,j . ri.i::.
:,;,1
tul- u i l i mp e d ep. e n tr uca si trupulsa-tifie lLul:ilro o , -i,,., , , . _ . , ; rlir. , : -r..
in toatdviatata.

n timp.ulrugiciunii obste;ti,ir:imasii-tifie toat;iia Iiuiriliczer..,

r;is; ri,_,
J
I t t se lr p e a scinici o clipi de cele pinriitrt e ili.S il ; 1 , , 1 , . ; 1 5 g ; 1 1 e 1 . .
iubire infldclratl fali de sufleteleoamenilor.in nurueir inj
i)Liirlit,:z,lt_i.
prrcum qi ravni pentrumdntuirealor. Roagir-tepentfl ri;. , ,_, ,.liriri
r,,
ie ii; sri
amenintate
de un marenecaz:scriseste:..Tcti:iuiltfrl iii.,:--;:: ,,, ,,,,,.rn,.i;
de amigireacelui viclean,,.
...:.. v,:tiiL,.r
,, ,,,
T\ e ti-e foame,nu te repezihuipavpe tr_r;.trrc.rr.e
r;r1,:1;1
r'f fls1rl,gi trupul.Mr'furcii fir-iiI;ici''ic riri.ir,i {r;ri;u ,,,,,,,ri rir
! ,c
spreslavalui Dumnezeu,aclucAnclu-ii
antinlein;ii;rt,:iir ii.r;itriic i--1.( ri <,e
pe toli ne hrineste,de hranasa nestricicioasi- 1'r.upui
sl siingeli:sau. cie
cum ni S-a dat pe Sine,din dragoste,drept mincaie si i;:iuti-ir:i.
rje r1-rr-iiele
cuvinteale Evangheliei.
provoaci inimii o starecrenelini-,ite.
creisfrv;r*, crr:pari:i
T:,.:.1.."
I a r r a cii- o . vin e de ra criavorrrr.
fiinrrcl er e s r, , , r\ r, , . : rre , irri. l..,i
istovire.Domnul esrepaceainimii. ,,V.;;; i; Mi";;;; .;,;;;;;;;.:;;1;.:vdralisi Eu vI voi odihnipe voi" (Matei 11,?g). .,pace;r
vir i:Ls,rru:i,p3,:,:,
Mea o dau voud" (Ioan 14, 27). Cdtepatinii, at6teanelinisti
si isto'ir.j;u1ie
pofte,atdteasdgeliascufitecarestriirungirriina.si atit_rbc:iti|
ilea 1l;ii rnzug
pane din viati omul si-o petrecein beznijsufleteascti.
de laudiclesirre.de m u irirr' ir-e
d c . : : r, ., , , r, , . .
T) g t g l'- .!- si m l i gg pr-ins
r - l s u n t un n im ic:de fac cevabun.nu fircE tr .c l h lrrrriii,
; , i1 , . , 1 , 'i,
. r,
,,$i ce ai pe caresd nu-l fi prirnit?,,(l Corinter:r4.7).."Fr:jrirl,.lirier:rrpirteti
facenimic" (Ioan 15.5). De vei simti clispretfati clerjilre\.,ii
crrrtrea,pr:,pia1i
sau d i n t r eai tdi, sp u n e:,,orice om esteo creatr e . : r, rt rrir: . ; i
ir, . riin lr. , r-1 i; r
Dumnezeu.Toatein el suntbunefoarte,.(cf. Facer"ea
l. .rI )
e-artrebuisi f-acicdnclte impirtlsesti cu f)urnnezr:ic:;tiie
-l ain*?:1;'i
lrt
\-,..cauti la celede sus.undese aflirHristos.sezarrrr
cre-adr. rprr;L
lul
Dumnezeu"(coloseni3, l), nu la celepimantesti,iiinc.;,,pentrlr
aceilsi'.
Dumnezeupe pimdnt S-apogorAt,ca s[ ne riclic,.e
la cerilripe nci,. (Acatistul
Domnului nostru Iisus Hristos, conclac g). ..In casa Tati],ir;i
Mer_rnrr:lte
')
Lal
^-l

noastrdeste
locagurisunt.(...)Mi duc s[ vi gitescloc" (loan 14,2).,,Cetatea
in ceruri" (Filipeni 3,20).,,Fericili cei siraci cu duhul c[ a lor esteimpirdlia
cerurilor" (Matei 5, 3). ,,C[ de nu va prisosidreptateavoastri mai mult dec0t
a clrturarilor si a fariseilor,nu veti intra in impirilia cefurilor" (Matei 5,20).
,,Llsa[i copiii si vini la Mine qi nu-i opriti, cici impdritia lui Dumnezeueste
a unora ca aceqtia"(Luca 18, 16). Ia seamala scopul Suprempentrucare Sa pogor0tHristos din cer pe plmint gi pentrucarene di dumnezeieqtileSale
Taine,Trupul ;i S0ngele.Acest scopestesi ne dlruiascl impirilia cerurilor.
Tinde gi tu spreel.
rufia esteun demon.Riutatea de asemenea.$i invidia, 9i m0rsava
curvie; gi hula si indoiala asupraadevlrului, Ei deznldejdea;toate
acesteasunt demoni. Patimile sunt de multe feluri, dar in toate lucreazd
numai Satana.Patimile sunt de multe feluri, dar toatela un loc alcdtuiescun
cor al Satanei,pe mai multe voci, c0nd omul se face una, intr-un duh cu
Satana.CAndte simti incollit cu furie Ei rdutatede patimi si cOndte chinuie
diavolul in timp ce lucrezi Domnului, acceptl acestechinuri ca pe unele
induratepentru Hristos qi bucurd-tede suferin{eletale, mullumind Domnucununilestrilucitoarepe care
luil fiindcl diavolul.fdrd sd gtie.i[i pregdteste
ti le va da Dumnezeu.Amin. impotrivili-v[ neint0rziatdiavolului.
u te supira pe cei ce fafi de tine sau de allii i9i dau pe fa![ trufia
sau insdmfarea. riutatea. iritarea, neribdarea, ci, aducdndu-1i
aminteci si tu suferi de aceleaqipicate qi patimi, roagi-te pentruei qi poarti-te fali de ei cu bldndele.,,Chiarde va cidea un om in vreo gre;eali, voi,
cei duhovnicesti,indreptafi-lpe unul ca acestacu duhul bl0ndelii,ludnd seama la tine insuti, ca sI nu cazi si tu in ispiti. Purtati-vi sarcinaunii altora
(adicXdaci te-a defiimat cineva,rabdl, de;i ili estegreu) si aqaveli implini
legealui Hristos"(Galateni6,l-2).
ritati, oare,destul[ atenfiestlrii sufletului vostru?Este oare sanatos, ,,tr[ieste"oaresaunu, esteoareexistentasa durabil[? Dacd,in
viafa vremelnicdde-acum;i de aici, se bucuri de reugitl, igi va fi asigurat
oarevegnici,,reusiti" in viata vesnicl, prin credin![, de pildi? Por,tioarein
suflet credinli vie in Dumnezeu,in MAntuitorul, in Biserici, ,,trece" oare
aceasticredin![ in fapte bune,bldndete,smerenie,neriutate,iubire de dreptate, cinste, infr0nare,dreapt[ inlelepciune,milosdrdie,rlbdare, supunere,
dragostede munc[ si altele?Altminteri, toati ostenealataestezadarnici; sar puteaca sufletultiu si fac[ multe lucruri de toati lauda,;i, cu toateacestea, s[ piari. ,,Ce-iva folosi omului daci va cdstigalumeaintreagi, iar sufletul siu il va pierde?"(Matei 1,5,26).
248

iua este simbolul vietii noastrepimdntesti, repedetrecitoare. Mai

intdi dimineafa,apoi ziua, pe urm[ noapteasi, o dati cu venirea
noptii, a trecutziua toat[ Aga treceqi viata.Mai intdi copildria.ca zorii unei
dimineli, apoi adolescenlasi maturitatea,cand soareleurci pe cer, p0ni la
ceasulamiezii, apoi daci dd Dumnezeu,bltr0neteaca un amurg si dupi ea
moartea,de care nu scapi nimeni.
/1
u

fl riunde s-ar duce omul, pdnl la urmi se-ntoarceacasi. intocmai Ei

\-/ gres[nu! griqglg_s-_qlucq gi oric!.!e_arfi, orn de vazi saude rdnd,
bogatsausirac, savantsaunestiutor,oriundes-arafla, oricarei-ar fi locul in
societate,orice ar face,trBbqie!L{l!l qite_qi4q qqteacqqd.ci in cilitorle, pe
dfUm, qipA lfgbutg_l4rs i4toarc[ acasd,unde il asreapt[rata, mama, fralii gi
sg1g11le_{gg1-lqgi.
Casaaceastaestecerul, tatil e_D_Umnezeu,
mama, preacurataUaqq41gg_dg*@a%"_q,_fratii-m"i mari - ingerii ;i sfinlii, iar toate
obligaliile si treburile de pe pimdnt sunt nimicuri si ceeace intr-adevlr se
cuvine fdcut aici este strldania pentru m0ntuirea sufletului, indeplinirea
poruncilorlui Hristos,curdtireainimii.
um sd-L iubim pe Dumnezeudin toati inima, din tot sufletul, cu
toatl tiria qi cu tot cugetul.Din toatl inima, adici la modul integral,
tiri a ne impir,ti iubirea intre Dumnezeugi lume. sauintre CreatorEicreaturi.
Daci te rogi, roagl-te fdr[ si-1i impa4i inima, nu te llsa furat de g6nduri
deqarte,de patimile vielii; fii tot in Dumnezeu,in dragostefa[[ de El. Cu tor
sufletul,adicl nu doar din obignuin$,nu doar la modul rational,firi participareainimii gi a voinfei,ci cu toati t5.ria,nu cu uEurinflEicu jumit[ti de efort.
c0nd trebuiesi indeplineEtio porunci, indeplineste-osdrguincios,cu sudoare
si cu sdngesi, de se va cere,chiar cu preful vie{ii, nu leneg,agale,apatic.
6t de schimbdtoareestelumea! Intr-un loc, veselie,muzici. intr-altul rugiciuni qi c0ntecede inmorm6ntare,bocetede mort; aici bogidincolo slrdcie lucie, lipsuri de tot felul, de la o imbrlcifie, lux, splendoare,
minte decentdEi cilduroasi la strdmtoare,necurilenieresping[toare,igrasie.
La unii slnltate infloritoare,puterecOtincape,la allii boli, decrepitudine,neputinfd.intr-un loc culturi, eruditie,intr-altul ignoranti, obscurantism.
Undeva instructiuneaprofan[ se imbini cu o inalti cultur[ spirituali si cu evlavia
,si aceastdimbinare realizeazd.un plicut si armonios acord si un frumos de
ordin spiritual, altundevaaceeagiinstructiuneprofani, dar in carerizbate necredinfa,imoralitatea;o dezordinespirituali, o dizannonie,o disonantdcare
i1i sfdqiesufletul; aici reuEiti in tot ce se intreprinde.dincoacee;ec; intr-un
loc se obtinetotul uqor,bani, pozitie sociald,onoruri.decoratii,intr-altul poti
sa te lupli cu inversunaresi nu ablii nimic, sau obfii cu efofiuri uriase.Poate
rezolvacinevaacesteaparentecontradictii?Numai Dumnezeu.Noi nu putem
decdtsI ghicim.

249

6/'-'{ui, ite necuviincios cu oamenii va fi necuviincios ;i cu Dum\-z rrt'r,.:Ll,

R.espectiin orn chipul lui Dumnezeu.mire{ia Eisplendoarea
sa nepreturta,tabdn cj!t_pp.,g.$.e
ms!t,gregelile $14tgggllggqglgryeaut, pentru-ca;i _Ilornnuisi 1i le rabdepe ale tale.Vr[jmasul neamuluiomenescqi al
lui Dutunezeu.nefiind ?n stares5-si verserlutatea asupralui Dumnezeu,
,::r:lirce lhip si-rsl-c verseasupraornului - chipul lui Dumnezeu- si,
c;rLtil:.
o elatiicu ar:eas{a,
toategunoaielesale:intunericul,tLufia,invidia,pe carelear cloi'iintriitein o,n"Respectd
pizeste-tesi pe tine insuti,
omul,mAntuie;te-1.
nll te enerva.nu fi r[u, pizmas,nu ofensa,nu minti, nu curvi, nu fura...
g0ndului,si iute ca gAndulgi ca
I rfl'lul ,urruluiestepur, asemenea
,3',,;:j i:i!. 5c lroatelegade pdcatsi de alte lucruri stricicioasecdt ai
:l!: I '1j,:r,..iri,p,rat* cidea indati din iubirea de Dumnezeuqi de semeni,
d,:r.t,1;1r,:i;rdnr:unriincios,dinir-o pofti pitimagl sau dintr-o rea intenfie.
iJr' :ii,:::ii ininia trebilie si ne steamereude veghe,si nu se laseatrasdde cul,inte saude gAnduriviclene,si rlmdni mereuin simplitatesi cur[1ie,in dra;:cstede l)umnezeusi de aproapele.
,r;.ritnrcloar;eclipe pe pilnint sunt atuncicdnd ne inlllim cu
at-*"l.-1.
s ..-gi.rrlui .;,rr*i--elede Susgi indeosebiatuncicAndafldm sauaplrdm
-ruic,,jri.
"ri,ir-cr,i,.;.*lliiar" :il cerului"Numai atunciputemspuneci trdim cu
iill.',;j.r'artleci, penfruca si atingem,la modul esenfial,plenitudineavielii
:,piiiiu"le, trebuiesi ne inlltlm ininia mai despesteceleplmAnteqti,Sus,la
c*i- ircoloundeesteadeviratanoastrl viati si adeviratanoastri patrie,cea
iir t iii: siiii:sri.
piur,i;i:iiilcriuprimulgimeadistractiilorla carese dedauoamenii,dupd
.,i;gr':j; pr: {-ii1'c
i; irratXdoar trupului, stai si te intrebi: mai au, oare,oariierrirgi sufier'l iiir dacl au,de ce nu-i poaftI de grijI, nu se gAndesc
la m0ntuiiea iui" yiiin riinC c[ sufletul estesupusnenunliratelorpdcate,care inscxffinripentrLiel nioafie ;i moaftevegnic[?Existl, oare,chinurile veEniceqi
i'i-:;jc:i;:a\'clijiijir? tr]acada, atunci de ce se strdduiescoamenii atdt de putin
:;;ri.r
rir sc -qlrad;"ric:lc
ijcloc sir scapede ameninlarea
chinurilorveEnicegi sI
i.'r:snic;i?
ill{rbtiirL{i,;(-ri
tci'icii";r
Iati ce nri separeuirnitor.$i inci: de ce oare
,r; . ,ri:'r.r'iiriii'iri,;i
ti;urreni
infricositorul
ceas al morlii? Fiindcd n-o si
i;u
pi,,,i;,,,:
..,'ii,,:1..,i:
c'.'*:.li-r:ie^
va
veni
Ne
cl datl si noui randul,cdndni se va
:liiirier,.ili ar oat:enii.:rr.',
preficeti-vi;i voi in 15r1na
din careafi fost f[cuti".
t,''fi "i1 ri-intrrrioe ir*i:ri;tiati si cleorgoliogi,clepitimasi de legali de piEi
rr-ialrl r',in":ito:;ilcr',
credetioareci Dumnezeunu arecu ce si vi pedepseasc[?
Are, i:urn sii ru i,ii.biilFocul gheenei,iezerul de foc, infricos[torul tartar,de
r-'aretrrirlurd i:rsLr-ci
Satana,viermii neadormiti,scrisnireadintilorl Dar iat[,
'. r.r:r:
i!,,:.'!r.
v'',r"i_'ili-lt.:-,,,d.
r,otrl...Ace]easilucruritrebuiesI mi le spunqi mie,

250

fiindcd eu sunt cel dint0i dintre picltosi, ciruia i-ar.rfost pregdtitechinurile

iadului, dar de carem-a izblvit Hristos,Cel in Care imi pun toati nidejdea.
Voi, fralilor, credetito{i in Hristos,in EvangheliaLui? DacI da, undevi este
viata dupd Evanghelie?Este vreunul printre voi care obignuieqtem[car si
citeascdzllnic din Evanghelie,acestmhel dar al lui Dumnezeu,aceastllege
a vielii? ,,Toli s-au abdtut tmpreund,netrebnicis-aufiicut. Nu estecine sd
facd binele,nici mdcar unul nu este" (Romani 3, I2).
ineretul,mai mult sau mai pulin studios,arareorjdi pe la bisericl
;i, in general,nu se aratdpreocupatde educaliareligioasd,considerdnd-o inutill si lisAndu-seatrasrnai mult de ce]e ale vielii. Aceastanu trebuie sd ne scapedin vedere.Este rezultatultrufiei si al unei imaturititi spirituale.Ei consideri mersulla bisericdsi participareala slujbeledivine o probleml carepriveqtepoporul de r6nd qi femeile.Uit[ c[ in bisericdslujesccu
fricl, impreuni cu oamenii, ;i ingerii, aceqtiaconsiderAndci astfel se fac
p[rtaqi supremeifericiri. Rlceala fafa de cultul public provine, de bunl seam[, din faptul ci unii nu-l infeleg,iar al1ii,degiau capitat cuno;tinle teologice, nu le-auasimilat,deoarecele-aufost predatecu riceal[, fird exemple,la
modul pur ralional, deqi cultul divin inseamni si prin excelenti pacea,dulceatasi fericireainimii.
reotul, ca doctor de suflete,trebuiesI fie el insusi liber de orice neajunsuri sufletesti,adicl de patimi, pentru a-i puteatrata pe alfii. Ca
p[stor duhovnicesc,trebuie sI fi pdscut el insuEi pe plqunile bogate ale
Evanghelieiqi ale mo;tenirii patristice,pentrua cunoasteunde sd-qiduci la
pdscutturrna cea cuvAntitoare.Sa fie iscusit in lupta cu lupii care pAndesc
sufletele,s[ qtie si-i goneasc[de la turma lui Hristos; sd fie incercatsi tare
in rugiciune qi in infrdnare,s[ nu fie legat de poftele gi desfltirile vielii,
indeosebide iubireade avutie,iubireade slavi deqarti,trufie, intr-un cuvdnt
sd fie el insuqio lumini, pentrua-i putealumina si pe al1ii,sareduhovniceascd, pentru a-i feri Ei pe allii de stricdciunesufleteascisi s[ se tini el insusi
departede stricdciuneacarevine prin patimi. Daci nu va fi asa,orice bolnav
cu sufletul i-ar putea spune:,,Doctore,vindeci-te pe tine insuti!" (Luca 4,
23), pentruca s[ mi incredinteztie spre vindecareabia dup[ aceea.,,Fi1arnice, scoateintii bdrnadin ochiul tIu gi atunci vei vedeasd scofi paiul din
ochiul fratelui tiu" (Matei l, 4).
J nima este, prin natura sa, sensibill, usoari, de esentl spirituali, ceIreascd. pize;te-ti-o.Nu o ingreuna,nu o tragesprepimdnt, fii cumpdtatin mdncare,in bduturi, in generalin pldceritrupesti.Inima estetemplul
lui Dumnezeu. ,,De va strica cineva templul lui Dumnezeu,il va strica
Dumnezeupe el" (1 Corinteni3, l7).

25r

creEtincu inima, adici fii inrotdeaunasincercand te rogi gi in raf]ii

L port cu semenii:credincios,ndddjduitor,bland,bun. binevoitorcu
toati lumea. drept, neagonisitor,compitimitor, milostiv, infrinat, infelept,
ribdltor. supus.curajos.
, c0t de mult ne-apretuit sufletulsi i-a dorit mdntuireaDomnul nostru Iisus Hristos,Care a pogordtpentrunoi din ceruri, ludnd suflet
gi trup de om, a indurat pitimiri grozaveEia murit pentrunoi. Dar, oare,imi
pretuiesceu insumi sufletul, mi ingrijesc de ve;nica lui mAntuire?vai, nu
stiu s[-l pretuiescqi nici nu am invitat. pdni acum, si r[spund pe misurd
dragosteiM0ntuitorului meu, fiindci rn-am legat cu totul de pimdnt, m-am
dedatlenei si patimilor. Putea-vei,oare,aveain tine dragostede Dumnezeu
si de Impdrilia Sa, de vreme ce inima iti estestipaniti de dragosrepimanteascd,iubire de desfitiri, egoism,trufie? Aqa cevanu va fi cu putintl at0ta
timp cat nu i1i vei ristigni ,,trupul,impreuni cu patirnilesi cu poftele" (Galateni 5, 24). Fiindci,,nimeni nu poatesd slujeasclla doi domni" (Matei 6,
24), iar,,pFete4ia lumii.e$e dtSudtUat.4-dg.AUgrfgzgu" (Iacov 4, 4). Scris
este: ,,Nu iubili lumea, nici cele ce sunt in lume", ,,adici pofta trupului Ei
poftaochilor;i trufia viefii...",,$ilumeatrecesi poftaei, dar cel ce facevoia
lui Dumnezeurimdne in veac" (1 Ioan.2.15-ll\.
omnul Dumnezeu,pentru neincetatelecereri cu care venim inaintea
milostivirii Sale,ne d[ curaj, vdzdndin credintanoastrl neabltutl
semnulcredinteiqi al nidejdii in El, Noi p[c[tosii insi ne mAniempe siracii
carenu inceteazd,
zi de zi a ne ceremilostenie;ne mOniemchiar si pe micutii
cersetori,a cdror increderein oameni este foarte mare gi a cdror convingere
de bunitateaaltoraestenemlrginiti, fiindcl ei insisi mai suntcurafi,buni, nu
lin rdutatea.Fiind noi arghirofili, trufaqi,iubitoride desfitiri, de cele mai
rnulte ori ii privim cu disprel,ne ristim la ei - ace;ti rnielugeinevinovati-,
ne iesim din fire, nu vrem si inlelegem ci pe ei ii imping mereu si ne ceari
ajutorfoamea,lipsa de imbrlciminte;i de incll$minte, faptul cI proprietarul
sauproprietireasanu inceteazi si le ceari banii de chirie pentruungherulin
care igi gisesc addpost.oare nu sunt ei aceia care, prin gura proorocului
David, strigr citre Domnul: ,,Mult ne-ams[turat cledefiimare; cd prea mult
s-a siturat sufletul nostru de ocara celor indestulati;i de defdimareacelor
nrAndri"(Psalnrul122,3-4)2$i, bineinleles,mai devremesaumai tdrziu,jelania lor va ajungela cer. Dar ce spun?A ;i ajunsdemult la urechileDornnului
savaot si a gi stdrnitmaniaLui asupranoastrr;i dreapta-Irizbunare.
pana acumn-amduslipsi de nimic,miluindu-ipe altii, gi nu voi duce
r lipsd cat timp voi fi, fiindc[ Domnul ,,ieri si azi si in veci esreacelagi" (Evrei 13, 8). Nu degeabase spuneci m0nacaredr nu sdr[cestenicio-

252

dg!1.PandacumDomnulmi-a inmullit bunurilevremelnice,

nu mi le-aimpufinat.Dauslav[ induririlor Sale,bogateiSalemile.
u esti, o, preo^tule,
reprezentantulcredinlei si al Bisericii, al Domnului Hristos Insusi.Se cuvine sd fii model de blOndete,de tirie. de
rdbdaregi de duh inalt. sivdrgeqtio lucrarea lui Dumnezeuqi nu trebuiesi
cazi cu duhul in fala niminui, sd nu linguqe;tipe nimeni, nici sI te faci sluga
cuiva; consider[ lucrareata mai presusde toatecele omenesti.
ine s-aobiqnuitsi dea seama,la spovedanie,de toatecele ce a ficut
in viata de-acum,aceluianu-i va fi frici si dea rispuns, in acelasi
chip, la infricoqltoareaJudecatl a lui Hristos. De altminteri, tocmai pentru
aceastaa gi fost instituiti aici pe p[mdnt, ca o sumardjudecati, poc[in1a,
pentru ca noi, cur6lindu-ne;i indreptdndu-neprin mlrturisirea pdcatelor,sd
putem da un rlspuns de caresI nu ne fie rusinela infricositoareaJudecatla
lui Hristos. Este o prim[ trezirela pociinti sinceri, una care se cere f[cutl
cel pufin o dat[ pe an. Cu cdt ciinta ne vine mai tArziu,cu atdt estemai rlu
pentrunoi, cu atAtmai mult ne vom incurcain itele picatului si cu atdt mai
greu ne va fi si dim seamade cele ficute. Al doilea lucru care ar trebui si
ne indemnela spovedanieestelini;tea pe carene-o aduceea.Cu cdt mirturisireane va fi mai sincer[,cu at6tne va fi si sufletulrnai liniEtit.Pdcatelesunt
ca niqteserpi ascunqicaremu;ci din inima omului ;i din toati fiinta lui. Nui lasdo clipi de linigte,ii sugneincetatinima. P[catelesuntca niqtemiricini
agdlitori care infeapi intruna sufletul. Picatele sunt intuneric duhovnicesc.
Cei ce se cdiesctrebuiesd aduc[ roadede poclinti. Pociintei ii vin in ajutor
conqtiinfa,memoria, imaginafia, afectivitatea,vointa. Fiindc[ in greseali
suntimplicatetoatecapacitdtilesufletului,de aceeasi poclinta trebuies[ fie
din tot sufletul.Pociinla care nu trecedincolo de cuvinte qi care estelipsiti
de intentia de indreptaresi de zdrobireainimii nu este decdt o fitdrnicie.
Picateletulburl conqtiinfa,trebuiesi o limpezim; prin pdcateafectivitatease
atrofiazd,,
se degradeazi,trebuie si o trezim; vointa se anchilozeazi,nu este
in staresd se indreptesinguri, trebuiesi o silirn si-si revinl. ,,impirilia cerurilor se ia prin strlduinfi" (Matei lI, l2). Mirturisirea p[catelor trebuiesI
fie din toatl inima, profundi, deplin5.
ai. fratilor! Oare nu vom dispirea curdndroti de pe fala pdm6ntului, ca qi cum n-am fi fost niciodati? unde ne sunt faptele de
iubire? unde indeplinireaporuncilorcreatorului? unde esteduhul lui Hristos din noi? Unde bundtatea,smerenia,dragosteafatl de sufleteleoamenilor,
nepisareafa$ de cele vremelnice?unde rdvna fali de bunit[1ile duhovnicesti?Cdt suntemde progti gi c0t de mult ne pierdemin desertdciuni!Neam schimonositchipul sufletuluinostru,ne-amschimonositviata, am intorso pe dos.Nu-i suntempllculi lui Hristos,ci diavolului.

253

fi errrlacestaseninsi pasnic.firi seam[nde frumos,presirat cu stele.

\".ne va infdiisaodat[ o privelisteinspiimiintdtoare
qi aceasta
se va
intAnipla ?naintecle arltarea lui Hristos p. i"r. O, picltoqilor, ciuta{i si
irrvirtalizihiic rirn Lrliysfistea
cerului.atAtatimp cdt mai putetiinvila. ,,Soaiei- se r,;iiutuneca:li luna nu va mai da lumina ei. iar stelelevor cidea din
r:cr'"ih4atri 24. 2tlt.
$*} xista.:;;rtrcrestiiri,o viatdadevirat[,reali. si o alta aparenti,falsI.
.{,i5ri tiiiiestipenti'r,t
ca si bei si s[ mindnci, sI te imbraci,s[ te plimbi,
sa ie ?mbcgitesti.?n g,-';reralsI tldiesti pentru pliceri qi preocuplri pimdntcgti,i:ri; -tiilir-ira irunol;l cale intrigi, uneitiri,pentrua-i judecaEi bArfi pe
allii este* ,;iati apai:enta.
SI triiesti pentrua-i binepllcealui DumnezeuEi a
fi de fclos seirienil*r,a te ruga pentrumAntuireasufletului lor, ajut0ndu-iin
'rctci.rpuis; re riiarltriiasca.
iati ce inseamnis[ triiesti cu adevirat.Primul
mcri ri; r.,l;iii tste o uroartesprritualScontinud,al doilea, o neincetati viatl
itr ciuil.
**\r.)illirrir:-rjll'LrsdespreBisericaSa:,,Voi zidi BisericaMea qi po4ile
nii o vor birui" (N{atei16. 18).Aceastas-aspusatdtin pri-fr.J1311,;ur
i'iuta pistorii,.irBiserieii,a ierarhieibisericesti,a tuturor adevdrurilorcresrrr:rlsirtului.,
c6,tsr il aceeaa dogmelor,poruncilorsfinteicredinleortodoxe,a
rlttiiirJiSlirrteir:r'ia.ine
-uiielurgiilorconstituite,de exemplu,Liturghia,Hiro(-unLrnia,
ti:,nia.
Bs-')tezui,
h{irungerea,acesteafiind statomicitepentru toate
i'rac*iile. r;imaseneschirnbate
de secole.Iati cit estede puternici Biserica
intemeiatiil.: D*mnul! l-ine minte cuvinteleDonrnuluigi sd nu te tndoieqti
nicr i; clipa ':ir;ids,iv6rsesfi
o Taini" Fii tareca diamantul.
.
:i. r:r;rrog in blsericaDomnului.mai alesin SfdntulAltar,
fU .,t . .'!r.,ri.
lVfi irrr,,:t,.]:,
:rfrntel$,{ese.
saula proscomidie,
cici, aflAndu-m[inbihil;':;il,i l}r"t*:ezeuma face sd mi simt transfigurat,
';r:rir;ii.
ca prin minune.
CarirJinait lugijrir,uiiar:pocdinti si de urnilint5,simt cum mi se desprindde
pe sufiet,.spinii".l;,unnti sedezieagilegiturilepatimilor,cum m[ cuprinde
' rll.;;,rr;ire
fiiiai i;:aur;i.n.
Tcati irJ:itasi toatdfascinatiapatimilor dispare;i
';inrt:iirrr'rli
sriilil:l lrri-iritlumii r,:cI lunea. cu toltteale sale,a murit pentru
iili.t-l;,ci-1.
,1i.:;
iir; {:i.trtl
sii i;iiiesl iti Dunrttezeu
si pentruDumnezeu,numaipent;rt []*iitr;c'r,.::.u.,
r:].r::r tr;51rund;.::.r
totul de el, cii suntintr-un duh cu El, cd
,'r-*il ficrii iiiii,.;'.:iliai
uiiui qopil careigi gisestelinisteape genunchiimamei
sair lnitia mi se uinplede o cereasc[,dulcepace,sufletulmi se lumineazd
rie iiimini cer"easci;oriundem-aguita, vid totul scildat in lumin6, toateimi
;.ipariinipede.deslupit,simt prietenieqi dragostefati de toli oamenii,chiar qi
f;;iri.;ie,'rijt-'iisi, sunt gata sI le g[sescindreptaliri s-isi-i ieft. O, cdt de feri.t< A

cit estesufletul cAndse afli cu Dumnezeu! Cu adevirat bisericaesteraiul pe

pdmdnt.
puteafi lucrul cel mai groaznicpentr.uun om? Moartea?Da,
, (-re-ar
'
\-, moartea.To{i ne cutremurdmde spaimamorlii, de gdndul ci vom
muri, cd ne vom da ultima suflare. cat de sfasieroareeste pentru pirinti
moarteacopiilor dragi,cdndii vid zicand tdr[ suflarelDar nu ue inrpdi*an-

tali qi nu vi intristalidin cale-afard,

fra{ilor!Brygqartea sa, Iisusrraa"r"i
grffi:
torul a biruit moaftea noasfr5- pri!
nrin inviere,
inviereaSa
a pus-rg4e.!!g_U-u-f
rii nou.G.
:9J91_qrrY+maallgqrla4sllo.
tq {iec1e.srpt{maq{.{ugr!ni_ca_,
p{4quim, intrqljriiroi Gi in"iit,liitoui*u

pu4lqiggpuwietii
vesnice.fatd de careaieastl
@
vlafd vremelnicdnu-i decAtun drum scurt si strdmt, presirat cu suferinte.

cteslte!!q qggl ru-99rnnrdre,rq!t!e-4yl9rr.,-qgg_g

Moarteaadevdratului

o"-nAQ!9l-e*la-q-Loua
rlel{, Priznuim in fiecare Ouminicairwlerea.tul HFtos,
dar gi propria noastri inviere din morti: s[ invdtirn necontenitsi murim
plcatului, si inviem cu sufletul din fapiele *o4ii. i,ru"geii"au-ne cu fapre
bune,si si nu ne pldngem,nem0ng0iati,morlii; sI invitdL'si primim *ourtea.fdrx spaimi, ca pe o hotrrare a Tatilui ceresc,fiindc[, prin invierea lui
Hristosdin mor1i,moarleanu trebuiesd ne mai inspiimdnte.
dcatul estein aceea;imisurl absurdsi fatal. De pildi, belivul, din
cauzaabuzului de biuturi alcoolice se imbolndvlste si, in acelaqi
timp, se dedi la tot felul de fapte ruqinoaseqi indecente,de care ii este lui
jeni si-;i aduci aminte cdnd e treaz,qi cu toate acestea,
continud s6
insugi
bea; lacomul de mancare,robindu-sepantecelui,simte o greutatein corp
dupi ce s-a ghiftuit,capacitatea
de actiunei se blocl-rcazd,
fimba i se leagi'"
iqi dd seamasingurcd a cdzutin animalitateqi ci a ciipdtatdeprinderiae animal, fiindci a inceput sd-i priveasci cu rdutatesi uri pe cei din
lurul siu si
pe cei cu care Eadela masl sauii cer milostenie;simte cevaca o strdmtorare
gi o suferinfl, nu mai are liniste, nu mai estein staresi cugetela cele inalte.
si fie cre;tin adevdrat,s[-gi consacreviafaunui scopinali si.u rour"u..rtea, continud sd fie hulpav, si mlnince peste rniriuri; desfrdnatul?si
di
seamacd prin patima lui isi necinstestesi isi spurcl firea, sufletul si trupul,
qi se expunebolilor, iEi pervertesterostul vielii itatornicit de Creator,,"
fu."
de ruEinpl,SStoate acestea,continui si trdiasci in clesfrinare;arghirofilul
vede capogStl4 il striveqte,il inrobegte,ii frustreazdlibertateaspiiituali,
il
lnoeparteaza
de l)umnezeusi de iubireade aproapele,il abatede la adevirata
viali gi ii aducemoartein suflet,il lipseqtede linisteasufleteascdgi trupeas_
cr, il impovdreazl,cu griji si, cu toate acestea,continui si strangi bogitii,
sporindu-;i mereu povara, panr cind, istovit de griji, se imboi-nru".i"'ri
moare'vitdmdndu-sisufletuldin pricina preamulteibogSlii.Aceleaqilucruri
pot fi spuseqi desprecelelalteplcate: trufia, rdutatea,i-nvidia.

255

I stdrpimdin noi dragosteapimanteasci,dragosteap[timaEI fafl de

frumuseleatrupeasci,fala de desfitlri, de cAstigmaterial,de propriul nostrutrup, de onoruri; s[ ne insuflelim de dragosteafa![ de cer - patria
noastri cea adevirat[ - de suflet - acestcetilean al cerului - de fapte bune;
&u-ram!o!ca rubpslq_trypqlqi qg_lglim toate cele pe care el !e dlsprg1qie;te
moarteq! la judecati), s4 iubim sirdcia,
re-teme(de pildi. gQ_qdq!la
$t_de-care
pe qei boJnavi.pecei in suferinld.
dnd esti cuprinsde vreo patimd,lasi-i pe cei din jur si rddl de tine
;i s[-1i facd in ciudi; nu te suplra citusi de putin pe ei, fiindca i1i
fac un bine. Rdstigne$te-tiegoismul,recunoa$tecii nu ai dreptate5i cd inima
ta treceprintr-o r[ticire. Comp[time$te-ifi depldnge-icu amar pe cei ce iau
in rds cuvintele;i faptelecredintei,evlaviei ;i adevirului, pe cei ce se impotrivesc binelui pe careil faci sau ai vrea si-l faci sprefolosul semenilor.Sd
te fereasci Dumnezeu sI te mdnii pe ei, fiindc:I sunt jalnici. vrednici de
plins. Slavi Jie, Doamne,Mdntuitorul meu,Careprin rugiciunile mele m-ai
izbdvit de tirania patimilor!
lnd vi aflati in biserici, nu uitati ci suntetiin prezenlavie, realda
Iui Dumnezeu,cd stati inainteafetei Sale.sub privirile Sale;i in
prezenlavie, reali a Maicii Domnului, a sfintilor ingeri ;i a Bisericii celor
intAi-niscufi,adicl a sfinlilor str[moqi,prooroci,apostoli,ierarhi,mucenici,
cuviosi, cuvioase.Se cuvine si aveli mereuin minte amintirea;i conqtiinta
acesteirealitlti ori de cdte ori vI afla1iin biserici. stdndcu evlavie, ludnd
partedin toati inima la sfdntaslujb[.
unt o nulitaternoral5.Daci nu m-ar ajuta l)umnezeu,nu mi-ar veni
in minte nici o ideecu adev[ratvalabill. n-asaveanici un sentiment
pozitiv, n-a; fi in starede nici o faptd cu adevirat buni. Daci nu L-aq avea
pe Domnul, nu mi-aq puteaalungagdndurilesi sirnlimintele plcltoase care
trufia...l'ot ce gAndesc,simt 9i
m[ impresoard,riutatea,invidia, desfrAnarea,
fac sprebine esteoperaDomnului. O, c0t de cuprinzltoareqi de infinitl este
lucrareaharului divin in mine! Domnul inseamni pentrumine totul, o simt
sprepIcat, ale mele sunt
limpede,o simt mereu! A mea estedoar aplecareat
neputinfele.O, cdt de mult trebuiesd-L iubim pe Dormrul,Care a binevoit sd
ne chemedin nefiinli la fiinli, si ne cinsteasc[ddnciu-nechipul ;i asemdnarea Sa,si ne aqezein raiul tuturor desfitdrilor, sd ue deain stlpAnirepimdntul; cAndnu ne-amsupusporuncilor Sale.c0nd ne-amlisat ispitili de diavonoastrd,
lul, cdndL-am deflimat f[r[ mlsurd pe Creator,pritt nerecunoEtinfa
lulnd asupr[-neinsuqirileispititorului - trufia, rlutatea, invidia, nerecunostin{a, sub toate aspecteleacesteia- prin carea inceput si ne ,,dealeclii" ca
unor captivi ai s[i, Domnul nu ne-aindepirtat de la Sinepe vecie,ci a bine-

256

voit sdne rlscumperede pdcat,de blestem;i de moarle,in caream cizut prin

pdcat,pogorandEl insuqipe pimant, la sfar;itul veacurilor,lu6nd firea noastri; a devenitEl insuqiinvildtorul, Doctorul,Ficitorul-de-minuni si Mintuitorul nostru; a consimfit si fie supusla chinuri si si moari pentrunoi, pentru ca si nu fim supu;i pieirii veEnice;a inviat, pentruca si nbi si inviem din
moarte, s-a indlpt la cer pentru a ne inilp acolo si pe noi, cei cizuti prin
pdcat.S-a ficut pentrunoi toate:mancare,biuturi, lumini, curitire, sfiniire,
s[nitate, puteremijlocitoare,mdntuitoare,pdstritoaresi milostivitoare.
nu insemn nimic, dar prin harul preotiei, prin faptul c[ impart
E !
Ldumnezeiescul Trup si Sdngedevin al doilea saual treileafactoi de
vindecarea unor suferinte:prin mine harul Duhului Sfdnt ii face sI renasci
spre mdntuire pe prunci gi pe vdrstnici, ceea ce se slvarsesteprin Taina
Euharistiei, a Trupului qi Sdngelui Domnului; prin mine, creclinciosiise
unesccu Dumnezeu,prin mine se leag[ Ei se dezleagdpicatele oamenilor.se
inchid qi se deschidcerurile,suntdatepovetemantuitoarede suflet,reguli de
viati etc. O, cAtde vrednicde cinsteestedarul preotiei! Fratilor, luati iminte
cite fapte bunerevarsi asupravoastri Creatorulprin preoti!
e foarte multe ori ni se lasi asuprainimii beznaduhului rrutitii,
r-'f c,41sne impiedici si vorbim in liniEtecu acei dintre apropiatiino;tri care ne-aujignit in vreun fel, o dat[ sau de mai multe ori, sau care si-au
exprimatnemultumireain ceeace ne priveste.Trebuies[ stlruim in rugiciune cdtre Domnul, pentru ca El InsuqisXne risipeasci beznariuti.tii si si ne
umple inima de bunltate Ei de dragostefati de vr[jmaqi, fiindci acesria,
orbiti fiind de patimi - trufie, pizmil, arghirofilie,rlutate -, nu sunr stipani
pe sine, nu $tiu ce fac, asacum nu stiau ce fac vrdjmasii Domnului nostru
Iisus Hristos, careL-au prigonit de-alungul intregii Salevieli plmintesti si
care,in cele din urmI, l-au omordtcu moarterusinoasi.Si nu uitdm cd credinla cregtini consti tocmaiin faptul de a ne iubi vrdjmasii.,,cdci daci iubiti
pe cei ce vi iubesc, ce r[splati veti avea? (...) Au nu fac si neamurile
(pagOnii)acelasilucru?"(Matei 5,46-47).
dutati mai intdi impirilia lui Dumnezeusi dreptateaLui ;i toate
1r
sevor addugavou[" (Matei6,33). Cum,in ce chip si ciu,, \.- acestea
trm mai intai impdrrlia lui Dumnezeu?Iati cum. sr presupunemci vrei si
faci un drum undeva,pentruo treabi oarecare,mergandpejos, cu un vehicul
saupe api; roagi-te lui Dumnezeusi-1i cllduzeascdmai intAi clile inimii si
dupi aceeape cele ale clldtoriei pe care vrei sI o faci. si te indreptezemai
intOi pe ciile vielii, potrivit poruncilor Sale.Trebuie sd doresti aceastadin
toatdinima si si te rogi de mai multe ori in acestsenslui Dumnezeu.cunoscdndu-fidorinfa sincer[ gi str[daniade a-l respectaporuncile,Domnul iti va
indrepta,pulin cate pulin, toateciile tale. Mai departe,dacl vrei si-ti aeri-

257

se$tilocuintasausd te plimbi la aercurat,gdndegte{emai intdi daci propria1i inimi estesaunu curat[. Mulli dintre noi dorescsi-si aeriseascd
inclperea
in caretrdiesc(ceeace esteexcelent)sausi se plirnbein aer liber, dar nu se
gdndescci le estetot atatde necesardaerisireasufletuluiEia inimii (o aerisire, ca sd zicem asa,spirituall, a sufldrii de viali) ;i, trdind in aer curat,iqi
inglduie ganduri rnurdare,impulsuri indecenteale inimii, vorbe spurcateqi
chiar o spurciciune trupeasci.De cauti lumina materiald,adu-1iaminte de
lumina spirituald,fdrd de care sufletul rlmdne in intunericul patimilor si al
mofiii spirituale.,,8u, Lumini am venit in lume - zice Donmul - ca tot cel
ce credein Mine si nu rdmdndin intuneric" (Ioan 12, 46). De vezi furtuna
bantuind si urlind cu furie sau citesti undeva despreun naufragiu,adu-1i
amintede furtunapatimilor omenesti,ceacarenu trecezi si nu iqtemuget qi
tulburarein inimile oamenilorsi care face si esuezecorabiaduhovniceasci
a sufletului,sauchiar corabiasocietilii. Roagi-te sdrguitorlui Dumnezeus[
potoleascdfurtunap[catelor, precuma potolit oarecAndcu cuvdntulS[u furtuna pe mare, ;i sd dezrlddcinezedin inimile noastreplcatele, readucdndune pentrutotdeaunalinistea.Dacdsim{i foamesauseteqi vrei si mlndnci sau
s[ bei, adu-ti amintede foameaqi de seteasufletului (lui ii estesetede adevir, de sfintenie,de mdntuireintru Iisus Hristos). Dacd nu-l saturi, sufletul
poate se moari de foame, ripus de patirni, istovit, chinuit. Ogoindu-ti foameatrupeasc[,nu uita sdogoiesti.cu atdtmai vArtossi intAide toate,foamea
sufletului,prin vorbire cu Dumnezeu,prin pociinli de greqeli,cu iniuri curati, prin citirea istorisirilor qi inv[1[turilor din Evangheliesi rnai ales prin
impirtdqirea cu DumnezeiestileTaine ale Trupului si sdngelui Domnului.
Dacd iti place s[ te fdle;ti cu o imbriciminte frumoasi, chiar in timp ce te
imbraci cu ea,adu-ti amintede nestricicioasahainda adevdrului,ceain care
trebuie s[ ne fie imbricat sufletul, sau la lisus Hristos, Care esteimbricdmintea noastrdduhovniceasci,dup[ cum s-a spus: ,,CA1iin Hristos v-ati
botezat,in Hristosv-ati imbricat" (Galateni3, 27). Pasiuneapentrueleganti
vestimentarlfacede celemai multe ori si pileascdcu totul in inima noastr[
gAndulla imbrlcimintea ceanestncicioas[ a sufletului,reducAndtoatdviata
la o preocuparede;arti pentruimbricdminte luxoasi. Dac[ esti elev saustudent la vreo institulie de invitdmdnt, sau funclionar, sau ofiler la indiferent
ce arm6,sau tehnolog,pictor, sculptor,industrias,maistru de atelier,adu-fi
aminteci pentrufiecaredintre noi qtiintasupremi estes[ fii creqtinadev[rat,
si crezi cu adevirat in Dumnezeu,Cel in trei ipostasuri,sd ,,vorbesti"in flecarezi cu Dumnezeuin ruglciune, si iei partela sfintele slujbe, si respecfi
poruncile si rdnduielile Bisericii qi sd-L porli in inimi pe Iisus inainte de
lucru, in timpul lucrului, dup[ lucru, fiindcd El estelumina,puterea,sfintenia
Ei ajutorul nostru.

258

cu
cd, oricdt de mult ne-ar preocupasinitatea gi
/^l onstatdm mirare
\-, oricdtde marear fi grija de a ne-oplstra, oricdtde sitioasesi de gustoasemdncirurile pe care le mdncim ;i biuturile pe carele bem si oricit de
mult ne-amplimba in aer liber, pdndla urm[ pe toti ne lovescbolile si decrepitudineatrupeasci,pe cdnd sfinlii, caren-au pus pret pe trup, mortificdndusi-l continuuprin infrdnaresi post,culcAndu-se
mereupe pimdntul gol, qi-au
fdcut nemuritorqi sufletul,qi trupul. Trupurile noastreghiftuite,indopatecu
toatebunlt[gile, exali miasmeneplicute dupi rnoarte;i uneori chiar in tirnpul vielii; cele ale sfinlilor inflorescEir[spdndescbun[ mireasmi atit in timpul vietii, cit si dupi moarte.Ce fapt uluitorl Vrdnd sI ne,,construim"trupul.
ni-l distrugem;ei distrugdndu-lsi-l ,,construiau";parfumdndu-netrupul, nu
reuqims[-l ferim de putreziciune;sfintii insd,clrora nu le stitea in gdnds5-si
parfumezetrupul, ci s[ le fie sufletul bine-rnirositorin fata lui Dumnezeu,
s-auinvrednicitsi de bunamireasmia trupului.Fratilor!Trebuiesi intelegeti
ce estecel mai importantlucru in via1i, careestescopulvietii: stiomorAmtrupul, cel ap[satde atdteapatimi, pofteletrupesti.pnn infrAnare,muncl, ruglciune,sd nu-i alAfIm patimile prin ldcomie,imbuibare.lene,
ine este.in toateprivintele,si-i ajutim pe cei nevoiasi.Cei ce fac
aici pe pdmAntfapte de milostenievor fi ei insisi niluili la infrico;itoarea Judecati.Dar gi in aceastlviali ei au parteadeseade mari mile din
parteasemenilor,primind uneori degeabaceea ce allii oblin cu bani grei.
Intr-adevir, iubitorul de oameni,preadreptulgi preaindurdtorulnostruPirinte ceresc,nu-i va rispldti, oare, pe cei milostivi ;i in viata de-acum,pentru
a-i incurajasprefapte mari, saupentrua-i face sI continuefaptelelor de milostenie;i pentru a-i indrepta pe cei nemilostivi, care ii batjocorescpe milostivi? A-i rlspliti pe acegtiaestedrept si o merit5.
D
I-l

7-t Atepretextederizorii nu ne oferl mereu vrijma;ul neamului omelr.-, nesc spre a ne face s[ ne urAm semenii,si ne supirim pe ei s[-i
privim cu rlutate gi s[ trlim fIcAnd pe placul atotdistrugitorilorlocuitori ai
infernului. Nu alerga dup[ nllucile diavolului, lasd deoparteorice vrajbi,
iubeqtepe tot omul, fiindci iubireaestede la Dumnezeu.
T\ oamne.Tu birui necontenitiadul din mine ori de cAteori mi rog Ei,
L'l f,vs6pdni acum n-am ajuns in iad, Ji-o datorezTie, Doamne,
Biruitorul iaduluil Slav[ Jie, Bineficitorul EiMAntuitorulnostru! Ce ne-am
facefdrd Tine? Am fi intocmai fiarelor,ne-amsfAsiaunii pe altii. S-arint0mpla aceastacu indivizii, dar si cu popoarele.Daci indivizii qi popoarelear
trai dup[ EvangheliaTa, n-ar mai exista vrajbi. lupte fratricide, rizboaie.
Cdnd oare ne vom da seamacd trebuie s[ trlim dupi Evanghelie,pentru

binelenostru,cel vremelnicsi cel vesnic?C0t de putini sunt astizi cei ce citescEvanghelia!

oamne.fac mirturie inainteaTa ci energiasi sinitatea, vigoarea
J)
l-l fizicd si spirituali nu pot fi obtinutetriinJ tor rimpul intr-o cisi de
vla.nfn sauin plidur", ci Ia Tini, in bisericd;i mai cu seami in timpul Liturghiei si prin Ditdtoarele-de-viatdTale Taine! O, supremafericire isfintelor
Taine! o, viali izvorati din SfinteleTaine! o, negriita dragostea dumnezeie;tilor Tainel o, minunati si vesnicdpronie dumnezeiaici,cea care dai
mdntuire ;i indumnezeireprin sfintele Taine! o, preinchipuire a viefii
veqniceprin SfinteleTaine!
preasfdnti Niscitoare de Dumnezeu,Stipina mear Jie m-am rugat
I inainte de Liturghie,ca si ceri Domnuruisi-mi dea harul de i o
saviirqrcu puteremultd, intru slavaSa,mAntuirealumii qi mdntuireamea! Tu
ai orinduit totul spre bine. Mullumescu-titie, ajutitoare atotbund,grabnicascultdtoare,
nddejdenedezmintitiI

lane binefacerinu mi-a adus pani acum credinp in Hristos! Nu le

lr.-, stiu nurnrrul qi nu voi vorbi desprefiecarein parte,ci numai despre
una:de cateori nu mi-a adusliniste,nu mi-a scossufletuldin lulburare,nu
mi-a alungat patimile! De cAteori nu mi-a indreptat pornirile str0mbeale
inimii, de cOteori nu m-a curdtat de pdcate,nu mi-a scipat sufletul de
moarte!Cdt de apropiatesteDomnulde omul credincios!El ne esteca aerul,
ca respiratiainimii qi a sufletuluinostru.
zA.
J[r multumesc,Doamne,din toatdinima pentru suflareabinefic[toare
r a Duhului rdu Sfdnr,pe care o simt in timpul rugrciunii publice al
;i
celei de acasd,pentru curitirea de p[cate, pentru pace, umilintl qi lacrimi,
pentrupdrinteasca-TirnAngdiere,pentrucurajul qi putereape caremi le dail
T\ e eEtipreot, trebuiesi te rogi mai alespentrucurilirea, Iuminarea,
r-'l sfintirea si innoirea poporului lui Dumnezeusi pentru propria ta
il1gk.,fiinci, dqi bei deseoriSdngeleLegii celeinoi si mindnci din Trupul
dltltor-de-viafl al Mielului lui Dumnezeu,prin carete pofi renastesi innoi,
totuEi,din pricina nerdvneitale, p0ni acum nu te-ai n[scut din nou, nu te-ai
innoit, supusfiind in addnculinirnii tale patimilor pe care le-ai avut in tine
Ei mai inainte. Vino inainteaDomnului cu rugiciune fierbinte pentru innoirea ta si a poporului lui Dumnezeu.Nu poatefi jertfa mai plicutl lui Dumnezeudecdt aceasta.Adu-o cu credintd,cu nidejde neclintiti, cu dragoste
nefilarnici. Fiindci Celui ce a venit sd facl dintr-un veqmdntvechi unul nou
qi sI toarnevin nou in burdufuri vechi rugdciuneapentruinnoire ii esteca o
timdie bine mirositoaregi vine in intdmpinareadorintei Saleca neamulomenesc,imb[trdnit in pIcat, si renasci.

,,ascultare"indeplinitdf[ri cr0cnireaducesufletuluirod duhovnicescbogat.il avem drept pild[ pe Domnul nostruIisus Hristos.pe

Care ,,ascultarea"fali de Tatdl L-a ridicat, in ordine omeneasci,deasupra
oriciror puteri, st[pdniri, autorit[1i;ne staudrept pildl toli sfintii care, arIt6nd ,,ascultare"Fiului lui Dumnezeu,EvanghelieiSale,s-auinvrednicit de
nestricdcioase
cununicerestiqi de viali vesnicdcu Dumnezeuqi cu sfinlii Sil
ingeri. Dar cel ce face ascultaredobdndestefolos ;i pentrutrup. Fiindci ceea
ce pierd leneqii aceeacdstigl cei s0rguitorisi harnici care fac ascultare.De
aceeaascultareaaducefolos ;i sufletului, qi trupului, sau chiar daci nu se
arat[ intotdeaunabinefdcitoaretrupului. sufletuluiii este,de buni searni.Si
facemtofi ascultare,spre bine, nu sprerdu.
e

si te consideri,pentru picatele tale, vrednic de

A[E!@nseamni
fLtoati umilirea,deflimarea,prigoana,bitaia. AtrSffielinseamni si
induri, tir[ a line rlutate in inimi, toateneadevdrurilece ti se pun in seam5,
oclrile, qi sd te rogi pentruvrijmasi.
iiqul suferinfeipe care,fdr[ si vrei, poate,il implAnli intr-o inimd
strlini iti va str[pungeEi tie inima, dupdlegeadrepteirlspldli, ,,Cu
mdsuracu caremisurati vi se va misura" (Matei 7, 2). Nu vrei sd suferi,nu-l
face pe altul si sufere.
ac[ oamenii consacri atit de mult timp forfotei vielii zilnice, fic0ndu-nepe noi si-i asteptdmin zadarpAni isi termindtreburile.atunci
de ce n*am face agaqi noi, slujitorii lui Dumnezeu,lucrind cele duhovnicesti
fdri grabi, temeinic,cu talc, simlit, cu ceamai mare evlavie si s0rguinti inaintea lui Dumnezeu,citind rar, deslugitruglciunile?Mai bine sI astepteei dec0t
sd-iaqteptdmnoi. Aga si fie, Doamne,la toateslujbelegi la toateTainele.DIne nou[ aceasta,,,cici firl Tine nu putemfacenimic" (cf. Ioan 15, 5).
n cre;tin adevdratnu va uita niciodatiacd.in aceasti lume el este
prinsul diavolului ;i c[ suspin[ necontenitdupl libertateaspiritual6 pe care Fiul lui Dumnezeua dat-o tuturor celor ce cred in El si care se
strlduiescsd se eliberezedin robia plcatului. Un cre;tin adevirat triieqte cu
griji, se folose;tecu mdsuri de lucrurile pimAnteEti,nu-;i irosestetimpul in
sporovdielideqarte,in jocuri netrebnice.Nu se licomeste la bani, nu este
invidios; se roagi mereu,iqi depldngepdcatele,se ciie;te.
e spune:nu-i mare lucru dacl mindnci de dulce in post; postul nu
constdin mAncare;nu-i marelucru daci te imbraci elegantqi scump,
daci mergi la teatru, la serate,la bal mascat,dacd pui pe masi tacAmuri
scumpe,dac[ aduni mobil[ de pre!, trlsuri luxoase,cai de rasi, bani mulli gi
alteleasemenea.
Dar din ce cauzd,oare,ni se indepirteazdinima de Dumnezeu,Izvorul vietii? De ce ne lipsim oarede viata vesnicl? Nu fiindci ne-am

261

fdcut robi pantecelui,ne-am?mbricatin haine sculnpeca bogatuldin Evanghelie?Nu din cauzamersului la teatru si la bal mascat? De ce oare ni se
impietresteinima fati de sdraciqi fali de propriile noastrerude?Nu fiindcl
ne-amimpitimit de pldceri,de cele trupesti,mai cu seami clehaine,de tacdmuri, mobil[, trisuri scumpe,de bani si de celelalte?,,Putemoare sd slujim
lui Dumnezeu;i lui Mamona?"(cf, Matei 6,24). s[ fim prieteniilumii ;i prieteniilui Dumnezeu,sd lucrdmlui Hristosqi lui veliar? cu neputintd.De ce
au pierdutraiul Adam qi Eva, cdzdndin p[cat;i in moarte?oare nu din pricina mincdrii? Luati binisor aminre:de ce nu ne arit[nr r0vnitori pentrum6ntuirea sufletului nostru.pe care pune atit de mare pret Fiul lui Dumnezeu?
f)e ce adiugrm oaremereup[cat dupi picat, de ce ajungemin situaliade a
ne impotrivi lui Dumnezeu,de a duce o existenti desarti? Nu oare fiindcl
ne-am impitirnit de lucrurile pimdnteqti qi mai cu seami de pldcerile trupeqti?De ce ni se invirto;eazi inima? De ce ne transformfin de bundvoiein
oameni,,trupesti",iar de suflet nu ne pasd,perverlindu-nefiinla rnorall? Nu
oarefiindci ne-amimpitimit de mancare,de biuturl, de alte lucruri pdmantesti?Poli oaresi mai sustiidupdtoateacestea
cd n-areimportanlidaci mdn0ncide dulcein post? spunind aga,nu facemdecdtsii ne vldim orgoliul,
destept[ciuneatrufasd, neascultarea,nesupunereasi incleplrtareafati de
Dumnezeu.
ce infectie adnnc[,de ce randmortald,de ce suflareucigasi a pdn.
r-l catului a venit si mi izbdveasciDoctorul nostru ceresc.Iisus
Domnul! Poateintelegeoarecinevaaceastirealitate?ntoati deplinitateaei?
Nimeni. Numai in parte,din proprieexperienti,unii dintle noi isi dau seama
c6t de adincl esteprlpastia in care au cizut prin picat, c0t de neputincio$i
suntsI facdbinelesi cit de dispusia-;i irosi la nesfdr;itputereapentrua face
riul si a sluji picatul cuibirit in inima lor. Dar gi aceastane face sd vedem
cum poatelumina harullui Dumnezeuinimile noastre?ntunecate.
Prin ratiune naturall, omul nu estein staresi vadi acestelucruri ;i de aceeanu poate
vedeasi percepenici necesitateade a se ?ndrepta;i de a avea forta sXrealizezeaceast[indreptaresi innoire.
1i ntultumesclui DumnezeuCel puternicin bunitatesi bun in tlria Sa
Ipentru cI mi-a aritat grabnicmareaSa mili, pentrucI mi-a vindecat
rinile ad0nciale inimii, pricinuitede picat. Ceeace n-a pututfacelungamea
rugdciunede acasi s-a s[varsit prin simpla atingerede sl[vita, Ditdtoarea-de-viald,infricositoarcaSfAntdMasi a Domnului clin bisericacu hramul
Sfinlilor Apostoli Petru gi Pavel. R[nile inimii, tulburareaqi str0mtorarea
mi-au disp[rut dintr-o dat[; am simlit pe loc ca si cum mi s-arfi dus o piatrd
de pe inimi, m-am linistit cu inima usoari, ?n largul meu. plin de curaj.
Minunatesunt lucrurile Tale, Doamne!Minunat esti, sezAndpe tronul slavei

262

Tale, in bisericile creqtinilor, Doamne, Dreptule Judecitor, MAntuitorule

multmilostiv si atottiitor! Slavd nebiruitei Tale bundtlti. slavd nemisuratei
Tale puteri, Impdrateal veacurilor!
printre creaturilelui Dumnezeuexistduneleefemere,treciEratilor,
I ' toare,cum suntcele iralionale,insufletitesauneinsufletite,organice
qi anorganice;i insdsilumea.careva trece...cici chipul acesteilumi trece"
(1 CorinteniT,3L),dar suntqi creaturivesnice.netrecltoare:ingerli si sufletele oamenilor,demonii inqigi qi Satana.Viata pdmAnteascd
a omului, viala
in trup, estedoar o pregltire pentru viata veqnici. careincepedupd moartea
trupului. De aceeanu trebuiesi zlbovim a folosi viata de-acumpentrupregltirea celeilaltevie1i.in misura in carene preocupl mai mult viata pimdnteasci,duminicileqi zilelede sirbdtoaretrebuiesi le dXruimpe de-a-ntregul
participariila sfinteleslujbe,citirii cuvdntuluilui
Domnului,si le consacram
convorbirilordespremAntuirea
Dumnezeu,cugetirii la cele dumnezeiesti,
sufletului,faptelorbunes,imai alesmilosteniei.Mare pdcatface cel ce nu are
pentruviatade dingriji de cele suflete;ti,nu se gAndeste
s[ se pregdteascd
colo. Cum ai puteasI uili careiti estesupremasi ultima chemare?Poli fi,
oare,atAtde nerecunoscitorfala de Cel ce ne-a creat,ficAndu-nedupi chipul qi aseminareaSa,intru nestriciciunesi intru unireacu Sine,fatl de Cel
ce ne-a riscumpirat prin Crucea Sa si ne-a deschis po4ile implraliei
cerurilor?Cum pot fi oaremulli dintre noi ,,aldtureadobitoacelorcelor f[rd
de minteqi asemenea
lor"? (cf. Psalmul48,21),,Sussi aveminimile" (Ecfonis la Liturghie).
rupul, vremelnicahain[ a sufletului,estestricicios;i nu di misura
I adevdrateivieti a omului. Adevdrataviat[ esteviala spiritual[. DacI
ii sfdEiiomului haina,el nu moare,r[mAnein via1i. Tot a;a se intdmpli cAnd
moarteaseceri trupul, ddndu-lputreziciunii:sufletulrlm6ne viu. ingrijili-vd
mai mult de suflet,de mdntuirealui.
f

f1, bisericdsfAntd,ce bine si ce frumosestesi te rogi inlduntrultiu!

f,.-, Cici undeai puteasI te rogi cu mai multd ardoaredecatintre zidua Celui ce sadepe El ! Pe dreptcuv0nt,
rile tale,in fala tronului dumnezeiesc,
aici sufletulse topeqtede umilint[ rugdtoare,lacrimile curg siroaiepe obraji.
Ce plicut estes[ te rogi pentrutoti oamenii!
l\ 71 [ minunezde mdreliaqi de daruriledititoare-de-viati ale dumnetYlzeiestilor Taine, O bltrAni care sufereade hemoptiziesi care rimisese doar piele qi oasefiindcd nu mai puteamAncanimic, dupi ce s-a
impirt[qit cu Sfintele Taine pe care i le-am administrateu, a inceput chiar
din ziua aceeas[ se inzdrlveneasc[.O tAnIrd careerape moarte,dupi ce sa impdrtaqitcu SfinteleTaine, a inceputs[ se simtd mai bine. chiar din acea

263

zi, si mindnce, s[ bea,si vorbeasci,desi panr atunci fuseseaproapeincon;tientd, era foarte agitati, nu putea sI mdndncesi sd bea. slavd d[titoarelor-de-viat[, infricositoarelorTale Taine!
pii credinciosDomnuluimereusi in toate.De spuirugiciunea,,Tatdl
r nostru".spunefiecarecuvantsincer,cu evravie,cu minteasi cu inima indreptatenumai spreDumnezeu,nu lisa atenliasi ti se abati sprealtceva. Dacdcitegtio altl rugiciune, cite;te-o si pe aceeadin tot sufletul,firi si
1i se abati inima spre altceva,nu da atentiela nimic din ce n-ar trebui sI
observi atunci. vj'4igllul manlqgtt
l.r-q1stt"cau14cljn risputeri si ne abati

la Durru"z
iqtma-sr-roiulea-oe

incepemii-t iiu:un Domnurui;1in-

cgqq[-in ehip perveqssI ne lege ilima Ei mintea Oegalrduri-iat_uralniceFii

in orice clipi, cu Dumnezeu,mai cu seamdCanat te rogi. in icest
Tereu,
rastimp deosebittrebuie sd-I rdmdi neclintit credincios,sI nu-L ..trddezt,.
De-L vei ,,tr[da", te vei lipsi de via1i, vei cidea in deprimare.
u te gribi la mincare si biuturi. Grlbeste-temai bine sd faci lucrul
r \ Domnului si c0ndil vei face nu te g0ndi la mOncaresi biuturi. Nu
uita in fafa cui stai, cu cine vorbeqti,pe cine sliveqti, fii tot in Domnul,
ddruieste-tecu totul Lui, roagi-te din toati inima, cantd din toati inima.
slujeste semenilor ca si cum 1i-ai sluji tie, bucuros, din inimd, firi a-ti
.imp[4i" inima si g0ndurile.Ajuti-mi, Doamne,fiindcr ,,fir[ Tine nu pot
facenimic" (cf. Ioan 15,5).
dnd inima estecurati, atunci;i omul estecurat.cdnd inima estenecurati, ;i omul estenecurat.,,Cici din inimd ies g0ndurile,ucideri,
adultere,desfi0niri, furtisaguri,mirturii mincinoase,hule., (Matei 15, l9).
sfintii si-au infrdnat inima cu postul, privegherea,rugdciunea,cugetareala
cele dumnezeie;ti.citireacuvAntuluilui Dumnezeu,mucenicia.munca.sudoarea,Duhul Sfant S-a s[lisluit in ei, i-a curdtit de toatdintiniciunea, sfinfindu-i pe veci. striduieste-tesi pui inaintede toatecuritireainimii. ,,Inimi
curatdzidegteintru mine, Dumnezeule',
(psalmul50, ll).
arurile lui Dumnezeusd nu le pretuiestiin aur gi argint. Asa cum
le-ai primit, a;a fii gata sd le gi dai. plata pentrumunca ta las-o la
apreciereacelui ce a primit sfintele Taine, iar pentru cei ce i1i vor propune
sau i1i vor da pentru osteneliletale duhovnicestio plati din cale-afaii de
micd lucreazd,cu aceeasir0vnl ca si pentru cei ce
;tii cd iti vor da o plati
bogati. in timp ce lucrezi Domnului, nu te gdndi la bani, nu jigni prin aceasta Duhul lui Dumnezeu,nu face negotcu darurile lui Dumnezeu,ca si nu-ti
fie arginlii pe care ii primesti spre pieire. vai, este adevirat ci multi fac
negot cu darurile sfdntului Duh, iar altii le cumpiri sau ar vrea sd le
cumpere,asemenealui Simon masul.
264

l\ fdncarea ;i biutura trebuiefolosite doar pentrua ciplta putere,nu

lVIain llcomie;sdnq m3lg3glrglg oryals-lqg!=g-r1_ryre.9s-lg.an

Mulli dintre noi (qi eu in primul rdnd).daci nu ne poclim 9i nu ne indreptdm,
vom fi osdndilifiindcXn-am mlncat si n-anl biut doaratuncicAndera de trebuin$ qi, in acestchip, fiinle rafionalefiind, ne-amflcut intocmai dobitoainima, devenitl qi eanera{ional[.V-ati dedat
celor irationale,intunecAndu-ne
cu plicere mAnc[rii s.ibluturii, ali mAncat;i a1ibaut deseoricAndnu era nevoie sd o faceti. ,,Vai voui celor ce sunteti situi acum, ci veli fliminzi"
(Luca6,25).,,V-ati desfltatpe pimint si v-ati dezmierdat;hranirali inimile voastrein ziua injunghierii" (Iacov 5. 5).
ontrolati-vi cAt se poate de bine si de riguros regimul alimentar'
fiindci de mincare si biuturl, de calitateasi cantitateaacestora
depindein mare mdsuri activitateavoastri spirituali, social[ qi familiala.
,,Lua1iseamala voi inEivl, s[ nu se ingreuiezeinimile voastrede mAncare9i
biuturd" (Luca2l ,34). Ceaiulgi cafeauapot ducesi ele la,.betie"dacl sunt
intrebuin[atela vreme nepotriviti ;i in exces.Vai noui, cei ce ne ghiftuim
astizi si, de celemai multe ori, nu punempret pe darurilelui Dumnezeul
iavolul lucreazdasuprl-ne spre pieire prin propriul nostru trup ;i,
in general,prin cele materiale.Nu a1d1apatimile prin vin, ceai,
cafea,prin atraclii de tot felul, prin bani, imbrlciminte. Trebuie sd ne ferim
si abuzim de vin, de ceai, de cafea,de alte delicatese,s[ nu le preferdmpe
acesteain locul unei alimentatiiconsistente,ralionale,sinltoase. Delicatesenumaidupl mas[ si cu maxim[ cunrpltare.
le trebuieconsumate
Jati, Satanav-a cerutsI vd ceamdca pe griiu" (Lucu 22.31)' lati
,,Icine face sd ne zboaregindurile aiureacand suntemin bisericl, la
slujbi sau acasI,la rugdciune;iati cine ne abategdndurilede la Dumnezeu,
de la propriul nostru suflet, de la sufletelesemenilor,de la cele cere;ti qi
veqnice;iati cine ne indeamnl si ne ocup[m de fleacuri, de zidirnicii p[m0nteEti,de nimicurile si amlgirile lumii: mAncare,biuturi, imbrlciminte,
caseetc. Si ne rug[m unii pentrual1ii,ca si nu ni seimputinezecredinta,asa
cum S-a rugat Mdntuitorul pentruPetru.
aci minAnci peste misuri, devii om plmintesc, fiirl suflet, sau
trup flr[ suflet. Dacd posteqti,atragi harul Duhului Sf0nt in tine,
devii om duhovnicesc.Daci iei o hdrtie poroasi flr[ s-o inmoi in apd, ea
r[mdne u$oari gi, intr-o cantitatemai mici, poatefi ridicatd in sus de v0nt.
DacI o treci prin api, se ingreuiazi qi poatecldea jos indati. Aqa e qi cu sufletul. O, c0t de mult trebuiesi ni-l pdzim cu postul!
are ruglciunea siliti, exterioari, poate aduce fblos? Nu. Ea este
cd acelagilucru sepetrece;i cu
Lf respinslde Dumnezeu.G0nde$te-te
Cine
invatd
din sild, buchere;te,nu se
a
cunostintelor.
modul de insu$ire

265

alegecu nici un folos.Aqacum rugitorul fdrr voie mestecicuvintele,

de cele
mai multe ori fird a le sim{i putereaqi fira a le pricepe,fdri ca inima
si i se
luminezeprin ele, sd se incilzeascd,si se insufleteaicd,tot asa
se intampli
;i cu invilicelul firl voie, Si-i deprindernpe oamenisi invete de bunrvbie
sI inteleagi ceeace invali si spun.
1^tare ti-e numele,dupi credintr?",,crestin.",.ce inseamndaceas,. \-, ta?" ,.Inseamnici sunt miclularal miretului rrup al lui Hristos,
ci sunt robul si ucenicullui Hristos.",,ce indatoririi1i impunecalitatea
de
crestin?",,sd-L am mereupe Hristosin minte gi in inimd, s[-mi duc
viata in
duhul Siu, urmandpilda vietii Sale,indeplinind Sfintele sale porunci qi
se
caut <<cele
de sus, unde se afld Hristos sezandla dreaptalui Dumnezeu>>,,
(Coloseni3, 1).
e inseamn[ sfinlenia?A fi liber de orice picat, a stain plenitudinea
tuturor virtutilor. Eliberarede pdcatqi vietuire virtuoasl dobdndesc
doar-pulini crestini r0vnitori, si nu dintr-o dati, ci treptat, prin
multe si
indelungatesuferinfe,boli, supdriri, prin post, priveghere,rugiciune,
si nici
atunci pri' propria lor putere, ci prin darul lui Hrisios. il qillqg,_qf_lgg_enia

cprglplrd9*lumrmr-rqlareSl"albulll!
imlgula1qt zdpezli,
ripaCutuiinfunevrijma;ul
luminii,
muld4qlgi
{19[l1r_i
q!rugrnii
privind icoanaMaicii Domnuluicu pruncul,Dumnezeucel mai inaI inte de veci, minuneazd-tecum de s-aunit Dumnezeireaintr-un
mod
atAtde real cu omenitatea,dd slavdbun[titii si atotputemicieilui Dumnezeu
;i, pitrunzdndu-tede conqtiintademnitdtii tale de om, triieqte la iniltimea
chemirii care iti estefdcutdintru Hristos: chemareaclefiu al lui Dum
nezet)
si mostenitoral fericirii vesnice.
e ce ii di Dumnezeuomului vialr lungi pe pdm0nt?ca sdaibi timp
sd sepociiascd,si se curetede prcateside patimi si pentruca sd-i
pdtrundi in inimr tot adevirul si toatddragostea,prin educareaiimturilor,
in
raport cu binelesi cu rdul.
e estesufletulomului?Esteacelasisufletsauaceeasisuflarepe care
Dumnezeua suflat-o asupralui Adam si care se transmitede la
Adam incoaceintregului neam omenesc.prin ea, toti suntemegali, aidoma
unui singurom, unui singurarboreal umanitilii. pe acestfapt, adicdpe
unitatea naturii noastre,se bazeazd.
cea mai fireasci porunci: ,,Sr iubL;ti pe
Domnul Dumnezeultdu (adic[ prorotipult6u, Tatil tdu), din toati
inima ia,
cu tot sufletultiu, cu tot cugetultdu, din toati putereata.,iarpe aproapele
tiu
(cdcicine ifi estemai apropiatsi mai asemindtorsi din
acela-si
sangecu tine)
ca pe tine insufi" (Marcu 12,30_31;Matei 22,2g: Luca 10, Zi.).
iindeplini
acestedoui porunci esteo necesitatefireasci.
266

e oricinear veni la tine,mai alesdacdvine cu un scopduhovnicesc,

chiar daci esteun cersetor
prirneqte-lcu o fat[ blAndI gi surdzdtoare,
in sineata fatl de to!i, socotindu-temai presauo cersetoare,si smereste-te
jos dec0tto1i,fiindci Iisus Hristoste-a pus sI fii tuturor slugi si toti sunt
midulareleSale,toti poartl, ca si tine, rdnilepicatului.
I\T u trebuiesi ne indoim de adevdrulEvanghelieisi al cd4ilor sfinte.
I \ tot ce se afli in Evangheliesi in Biserici estesuflarea Duhului
Adevirului, ,,cuvintecurate,argint lXmurit in fbc, curdtatde pdmdnt.curdtat
Vai de cei
de gapteori" (PsalmulI l. 6), viat[, pace,dulceatiduhovniceascl.
ce se indoiesc:duhul minciunii ii intuneci, it apasi.ii face si cad[ in deznldejde si suferinti. Cunoscdin experienti.
plicut ii esteDomnului,ca unui tatd ce-siiubegtecopiii, sI ne vadl
I rugdndu-necu inimi curat[, pentrutoti oamenii- adic[ pentrutoti
copiii SXi.Asemeneapirinlilor care,la rugdminteacopiilor cuminli qi cuviincio;i, searatl milostivi;i fa$ de copiii rIi. capricioqi,pomiti pe cli greqite,
Tatll ceresc,linAndseamade ruglciunile,,celorce suntai Sdi" (2 Timotei 2,
19) sau ale preolilor Sii, investili cu har pentru a sluji poporul, se arati
milostiv gi fala de cei nevrednici,asacum a miluit poporulevreucel nesupus qi gAlcevitor,in pustie,pentrurugiciunile lui Moise. Dar ce infliclrati
a fost rugiciuneaaceea!
? ntru slavaPreasfdntuluinumeal Stlpdnului nostruIisus HristosDomInul gi al Stdpdneinoastre,Niscitoarea de Dumnezeu.De nenumdrate
ori am simfit in inima mea, dupi ce m-am impartdsitcu SfinteleTaine, sau
dupi ce m-am rugatindelungqi sirguitor acasi,de obiceidupdvreunpicat,
o patimi, o sup[raresau o situaliece p[rea fdrd iesire,cum Domnul, pentru
rugdciunileStlpdnei noastre,sauins[si St[pAnaprin bundvointaDomnului.
parcdprimeamde pe urma lor o nou[ naturi a duhului, curati, buni, mirinimoasd,luminoas[, inleleapt[, binevoitoare.in locul celei necurate,abitute,
anemice,temitoare,posomorite,obtuze,rele.De multe ori am sirntitin mine
o asemenearadicald,minunati schimbare,spre mirarea mea ;i deseorisi a
altora.Slavi puterii tale, Doamnel Slav[ bunitl1ii Tale! Slavi induririlor
Tale de care m-ai flcut plrtas qi pe mine picitosul !
Jiata noastr[esteiubire,da, iubire! Si undeesteiubire,acoloesteqi
V Dumnezeu,iar undeesteDumnezeu,acoloestetot binele.,,C[utati
mai intii impirilia lui DumnezeuEidreptateaLui si toateacestease vor addugavoui" (Matei 6,33). Agadar,hrdnegte-i
Eimullumeste-ipe toti, fd-tepldcut tuturor, cu bucurie,bizuie-tein tot ce faci pe Tatdl ceresc,Pirintele indurlrilor qi a toatl mdngdierea.Adu dreptjertfa de iubire aproapeluitdu ceea
ce ai mai scump.Jertfeste-lpe ,,Isaac"al tiu, adujertfi lui Dumnezeuinima
\

261

ta, cuprins[ de atateapatimi, sacrificd-i vointa ta, rdstigneqte-titrupul, cu

patimile ;i poftele lui. De la Dumnezeuai primir tot, fii gata si-I intorci lui
Drmnezeu tot, pentru ca, aritandu-tein cele mici crediniios Domnului t[u,
sd fii pus pestecele mari. ,,Pesteputine ai fost credincios,pestemulte te voi
pune" (cf. Marei 25, 23). Consideri-fi parimile niqte amrgiri; mi-am dat
seamade aceastade o mie de ori. Amin.
restine!Nu uita, poarti mereuin g0ndqi in inim[ sublimelecuvinte
\-,ale Rugiciunii Domnesti.Tatdl nostru care esti tn ceruri... Nu uita
cine ne este Tati, Dumnezeu-Tatil, Dragosteanoastrd.Noi cine suntem?
suntem copiii Lui si frali unii cu al1ii.ce iubire se cuvine si-i lege intre ei
pe copiii unui asemenea
TatI? ,,Daci ali fi fiii lui Avraam,ati faceiaptele lui
Avraam" (Ioan 8, 39). ce fapte ar trebui s[ facem?sfinteascd-senumele
Tdu, vie tmpdrdtia Ta, f'cd-se voia Ta, precum tn cer, asa pe pdm6nt.
;i
Pdinea noastrd cea de toate zilele dd-ne-onoud astdzi,, (p6ineanoastri, a
tuturor; nu cerem pentru sine; egoismul trebuie scos din inima fiilor lui
Dumnezeu,toti suntemuna).,li ne iartd noud gre;elile noastre(Ai vrea,
!i-ar
plicea ca Dumnezeusi-1i ierre greselile;obiqnuiegtesi ie4i qi tu gre;iiilor
tdi, qtiind ci dragosteaeste indelung-r[bditoareqi binevoitoare).si nu ne
ducepe noi tn ispitd (Nu te llsa tu insuti dus in ispitd.Nu va ldsa sd se clatine piciorul tdu, nici va dormita Cel ce te pdzeste.Domnul esteacoperd_
mdntul tdu, de-a dreapta ra. - Psalmul 120, 3. 5). ci ne izbdvestede cel viclean (Nu i te da de bunivoie aceluia;i nici Domnul nu i te va da). cd a Ta
estetmpdrdria(Recunoqtiun singurimpirat;i eqtihotirdt si-I sluje;ti numai
Lui) ,ripurerea(pune-1inidejdea in a totputerniciaLui) pi mdrirea (fii rdvnitor din toati puterea,toatd viata, acesteimdriri) tn vecii vecilor (El este
Impdratulvesnic.impdrl1iasataneiva trecerepede,ca orice lucru amigitor).
Amin. Toate acesteasunt adevlr curat. Tine minte, ggc_e_ s-af
!i
:ltaUqplq
-g in g0ndrmedi_@azd
asuprAei, cauti sd-"iinte.legi
rafilor ;i surorilor! v-ati nlscut din nou (dupr ce v-a!i niscut prima
oarddin prrinli) din apd 9i din Duh, devenindatunci fii ai lui Dumnezeu;spuneti-mi:triiti oare asa cum cere aceastiinalti condilie? Vieluigi
cum s-arcuveni sI triiasci niqtecopii ai lui Dumnezeu?Se poatevedeadin
purtareavoastri cd.cetateavd estetn ceruri (cf. Filipeni 3,20), ci aqteptali
a doua venire a Domnului vostru, asacum a fdglduit in sfanta Sa Evanghelie? Dispretuili, oare, cele de jos, tindefi din toati inima spre cele de sus?
oare nu iubiti lumea aceastadesfrdnati qi prcitoasd? ,,Dacd,cineva iubeste
lumea, iubirea Tatilui nu esteintru el. pentru ci tot ce estein lume, adici
pofta trupului qi pofta ochilor qi trufia vietii nu sunt de la Tatll, ci sunt din
lume" (1 Ioan 2, 15-16).Lumea aceastaL-a ristignit gi il ristigneqtepdnr
268

astizi pe Fiul lui Dumnezeu.Fralilor qi surorilor! Cercetafi-v[pe voi in;ivi;

trliti oare dup[ Evanghelie?Nu cumva impotriva ei? Cititi mai des primele
capitoleale Evanghelieidupi Matei.
l\ 71intuie;te-ne,Stlpdni, pe noi. cei de-unneamcu Tine! MdntuieqteIYIne pe noi, cei de-un singe cr.rTine! Mintuieste-nepe noi. ceeace
egtiMaica vielii gi Maica noastri.deEinu suntemvrednicisi te numim mamdl
prin rugiciunile tale!
intireqte-nesi mdntuieqte-ne
Curlteste-ne,sfinfes,te-ne,

Dind cu o misuri generoasi,

ifi va intoarce si fie Domnul cu aceeasimisuri
Pentruca si-mi pot asigura
T\ e ce mi s-adat dreptulde proprietate?
pentruci si-i pot ajuta
mele,
si
a
rudelor
a
familiei
Lf existenlamea,
pe siraci, nu pentrua agoniside dragulagoniselii.Ddnd cu o misuri generoasl,ifi va intoarcesi 1ieDomnul cu aceeasimlsuri. In plus.toateproprietl1ile qi mijloacelede a ne asiguraviatanu ne apartin,suntalelui Dumnezeu,
iar DumnezeuesteStIpAnulvietii. El seingrije;te s[ ne tini in viafl prin noi
in;ine, prin al1ii, sau nernijlocit, ,,pe noi in;ine si unii pe altii si toatd viala
noastri lui Hristos-Dumnezeus[ o dim" (Ectenie).Spunem:trebuie si
tr[im, viata noastr[ esteinsi Dumnezeu,inseamnlic[ El ne di si ne va da
mijloacelede intretinerea vietii.
,
f n multe ziare Ei reviste profane, care s-au inntdltit astrazidin caleIafard, b6ntuieun duh plmintesc. nu arareoripotrivnic lui Dutnnezeu,
pe cdnd creqtinuleste(intru nldejde) nu numai cetilean al pimintului, ci 9i
al cerului, si trebuie s[ cugetegi la cele cereqti.Vechile scrieri ale lumii
pdgdneerau, pare-se,de multe ori mai bune ;i mai morale (Cicero). superioare prin principiile ;i intentiile lor multor scrieri ale unora ce se numesc
creqtini.AceEtianu inceteazds[ def[imeze grav cuvdntul lui DumnezetJ,al
Domnului nostruIisus Hristos,desi ar trebui sdcuvAntezedespreDumnezeu
ca si fiinte createdup[ chipul gi asemlnareaSa.Sunt scriericarede cele mai
multe ori bat apa in piui, spre smintireacrestinilor,abitAndu-ide la citirea
cuvdntuluilui Dumnezeusi a scrierilcr Sfinfilor Parinli. Redactoriisi editorii
de ziareqi revistemomescsi prind in cursi turrnacuvdntitoarea lui Hristos,
rev[rs0ndasupri-i un torent de cuvinte viclene.
T T nde suntastizi caselein carese mai citeqtePsaltirea.ceade DumLJ n"r.u inspiratdsi care di omului o atat de mare creclinti in Dumnezeu,o atdt de puternici speranti?nEl, atuncicdnd estelovit de o nenofo-

cire, de-o boald, de un necaz,de-o supirare, si o atdt de ardentdiubire de

Dumnezeu?unde.a dispirut cititul psilmilor, de Dumnezeuinspirafi,care
era lecturafavoritda strrmo;ilor nostri,nu numai a poporuluidarand, ci gi
a.boierilorsi cnejilor?Nu mai exist[. De aceeamulti si-aupierdutcredinta,
nddejdeacregtini, dragosteade Dumnezeugi de aproapele,apirAnd in loc
necredinta,disperarea,ura. Nu mai existi rugdciuneinflicdrati, nici curilia
moravurilor.nici du.hde umilint[, inimi zdrobiti, pentruispisireapicatelor,
nu mai existdbucurie,pace,dreptateintru Duhul Sfant.Majoritateacrestinilor sunt pitrunqi de duhul lumii, duhul ziarelorsi revistelor,al scriitorilor
profani, care si acestia,la randul lor, sunt pitrunpi de duh pigan, nu creqtinesc,duh caret[gdduieqteinspiraliadivin[ a Sfintei Scriptuii r=i
se exal"ur" vielii
td pe sine, trufaga;i ingdmfata sa destepticiune,duhui deEerticiunii
pdrnAntesti.
ce Bisericafacesi se rosteascisi si se audi estepurul adeTo:ceea
I vdr, insuflat de Duhul Sfdnt. primegtecu evlavie orice cugetareqi
orice gind al Bisericii.Nu uita cd domeniulcugetlrii qi al cuvAntului*apartine
lui Dumnezeu,ca Ei tntreagalume vizutr
;i nevdzutr.Nu ai nimic .ui. ,i-tl
aparfin[numaitie, nici mdcargAndurilesaucuvintele.Totul ne vine de la TatIl
nostru,de la Dumnezeu.Topeste-tein ordineacomuni a lumii. cum setope$te
aurul,luind forme diverse,saucum se adundnatura,alcituitd din atateaeiementedistincte,intr-un intreg.Nu tr[i pentrutine insuti,inchis in tine.
ezghetullacurilor qi rAurilor esteo imagine a desp64irii sufletului
n
L-,, de trup. Cdnd apele scapi de chingile ghetii, luclul lor incepe sl
steafatr cdtrefatl cu aerul,carele mdngdie.u suflureusa, iar razelerbu..Iui prind a se rdsfrangein ele. Asa se intdmpli cu sufletelecurate,care se
despartde trup; ele stau falI c[tre fatd cu Hristos, care le revigoreazi qi le
lumineazi. Atata timp c0t sti deasupralor crustaghetii, apelezacca intr-o
temniti, incitugate,neavAndo comunicaredirectl cu aerul-sicu lumina soarelui. Agijdereagi sufletelenoastre,cat timp triiesc sub un inveliq trupesc,
nu pot comunicanemijlocit cu Dumnezeuqi cu sfinlii, ci doar partial, prin
intermediulaceluiinvelig.Iar candva cddeainvelisul trupului, vom vedeape
Domnul fatd cltre fati, asacum apelede pe care s-a topit crustade gheald
staucu fata spresoaresi intri in contactdirect cu aerul.
noastri estesimpl[ (necompusi),unitardgi de aceea,,nupoate
Tnj.l
-!-sd slujeascdla doi domni: lui Dumnezeugi lui mamona,,(Matei6,
24). adicdlui Dumnezeusi averii; se in{elegede aici ci nu-I poti sluji Domnului cu sinceritate;i in acelasitimp si te pasionezi de lucruri plmdnte;ti,
fiindci acesteatin de ,,mamona".$i nu estede demnitateaomului sd se trudeasc[ doar pentru a_strdngeavere,fiindci aceastanu,i decatpdmdntsi cenuqd.cand inima se 1eag5.
de cele pimdnteqti,ea se indepirteazdde Dumne-

210

Zeu,de Maica Domnului,de sfinli, de tot ce estespiritual,cerescqi etern.rte

face s[ ne atasdmde cele pimAntesti,stricicioase,efemere,si ne indepirlim
de iubirea aproapelui.Ca o incununarela toate acestea,trebuie si nlai spunem ci duhul legirii de celeplmAntesti,al plstr[rii cu orice chip a acestora
qi al regretuluidupl ele esteduh diavolesc.diavolulinsuqiintrdndgi s[lasluindu-sein om prin legareade cele pimAntesti.El ne pltrunde deseoriin
iniml asemeneaunui cotropitor arogantintr-o clipi de impltimire de cele
p[mdntestipe caren-am gtiuts[ ne-oreprimim la timp, aducindu-nein suhet intuneric.apisare,moarte.il face sd nu mai poatdlucra Domnului, imbolnlvindu-l de trufie. hul[, cdrteald,dispretfali de cele sfinte si de aproarlutate.
pele,spirit gilcevitor,deprimare,deznddejde.
T)entru noi s-a intrupat Domnul, a pitimit. S-a ristignit, a murit si a
pe
PreacurataFecioari
-F inviat. Pentru noi a impodobit-o Maica Sa,
cu care,
Maria, cu toatevirtulile qi a inzestrat-ocu toateputeriledumnezeieqti
Insugi,
poatd
dupi
Domnul
sa
fi,
atotdesivirsit[,
preaindurati
ca unace este
;i
totul pentrunoi. Si nu rimAnddegertin ceeace ne privesteharullui Dumnezeu de care esteplin[ St[pdnanoastri. Sd grlbim a ciuta ocrotire sub minunatul,ajutitor cltre tot binele,PreacuratulAcoperimdntal Sfintei Fecioare,
CAndne tulburi picatul. si o rugim ca prin isopul
cu indriznire qi sperantir.
rugiciunilorsalesi ne curetede toati intiniciuneatrupuluisi sufletului.
e unde vin blasfemiaqi disprelulfali de cele sfinte?Din trufia inimri uoastre,din ingdmfareagi suficienlaminlii noastre.
T)oti si-1i dai seamaoricAndc[ Dumnezeunu suportdin tine nici cea
in inim[ un
-F mai micd, efemeri necuritie si ci indat[ ce ti-a intrat
gind necurat,te pirlse$te paceaqi totoclatite piriseqte Dumnezeuinsuqi.
Deci cdnd te incearci vreun gflnd picitos qi cu atdt mai mult un cuv0nt sau
o fapti picltoas[, trebuiesi-1i spui:estede la diavolul. Iar la orice gAndsfint
;i bun, ca;i la orice cuvdntsaufapti bund,trebuiesi spunemcI vin de la
acum ce palatal
Dumnezeu,c[ Se arati Dumnezeuprin ele. Inchipuieste-ti
de
curltenie.
nestrimutatpe
strdlucind
de
frumos,
neasemuit
Atotliitorului
suflet gi preacuratultrup al Maicii lui Dumnetemeliilelui estepreasfAntul
zeu,in pdntecelecireia S-a sll[Eluit Dumnezeu-Cuvdntul
Ei a locuit acolo,
cu sufletul Ei cu trupul siu preacurat!Inchipuie-tice vegnici, fard de sfArsit,
neschimbatsfAntiesteea! inchipuie-tide ce evlavioasdcinstiresi preaslivire s-a invrednicitl inchipuie-fi Ei cine suntem noi: trestii cldtinatede vAntul
(Matei ll,1) diavolului.Ne-a suflatdiavolulin inirni gind de huld qi indatd
am si inceput si st[m la indoiali, s[ ne tulburim, si ne posomorim, cAndar
fi trebuit si aritim dispretacestordefiimiri, sau si nu le ludm in seamd,ca
pe niqteinchipuiri.
T\
l-l

211

upd cum in Dumnezeu- Tatil, Fiul Sfdntul Duh sunt

nedespdr;i
!i!i, tot aqa;i in rugiciunile noastre,i, in g"n.ral, in viala noastr[,

gindul, cuv0ntulgi
fii
.fapjasi lie nedespi4ite.De cerl cevarui Dumnezeu,
.9.nuin!cd vei primi,
cdcererea
iti va fi indepliniti,dupi
uugdsidecuviinlr Dumnezeu.
"u*
citestecuvantullui Dumner.u,
cd ror ce se spune
acoloasaa fost,estegi va fi, s-aslvarsit,sesivArqeste,
"r"'d.
seva srvarEi.eiu re
crezi,aja si vorbesti,asasi cite;ti,asasdte rogi.cuvdntur
esteun lucrumdref. Mrre! estesi sufletulcugetitor,vorbitor,lucr[tor,chip qi
asemdnare
a
Atotputerniceirreimi. omule, cunoa$te-te
pe tine insufi gi rii p" misura
demnitltiitale!
tdpdnd.buni,arati-1isi fi lucritoare stipanireata asupra
meagi a poporului tiu' temitor de Dumnezeuqi cucernic,izbivindu-ne
pe noi,
prin rugiciunile tale-,de ganduri spurcate,viclene,
hulitoare;i de toaie gre_
;elile si picatele qi de unertirilediivolesti, ca Maicd bunr a lui Dumnezeu.

NiscitoareideDumnezeu,
sfinriloringerigi tutuR -"lgt;le.Stipdnei,
l\ror
stintilor,ca si cum te-airugaca insu;i Duhuiuisfdnt sau,mai
binezis,ca sfinteirreimi, care ii sfin{eqte
qi silfuluieqtein ei. ,,Dupdcum,
Tu, PirinteintruMine..."(Ioan17,2r),,sfantesti,Dumnezeur
nostru,gi cu
sfinfii sdllEluiesti',
(Ecfonis)
toti intr-unfel deeclipsipdrelnicia inimii si a minfii,darIisus
T::il
r HnstosDomnulesteluminanoastrd.
prin darullui Dumnezeu,
sfin_
ne
vid
mereu,fiindcdei suntin Dumnezeu
1ii
qi Dumnezeu
in ei. Sunt,,intrun duh cu El" (l corinteni6, r7), iar Domnulaudeqi vedetot.
De 1"""u,
candprivestiin bisericrchipurilesfinfilor,fii convinsce ie vxo gi
cr vid qi
ce ai in inimi.
parimis-arluptavrdjmaqiicu tine,rabdi fird sdcazi
rIndiferent..y-..
in deznddejde,
frri si te inriiesti,cu blandelesi smerenie;
nu-1ilrsa
inimapradi neribdirii, riutilii, cdrtelii,hulei.
rp oatd
f5gtya dd mirturie desprenemirginitamili si dreptatea crer atorului.
Sltga insuqiEi ingerii lui, p-rinexistentalor sceleratisi
prin ticrloaseleuneltiriimpotrivaoamenilor,invedereaz"' -;G;;;"
,iie
si dreptatea
creatorului.crci ce eraudintruinceputSatana;iingeriilui? De
ce lumini,de ce comori,de ce bunititi s-aulipsit rlin cauzanerecunostintei
Ei arbitrare,a trufiei, rrutdlii ri inuioi"i irpoiri;;;;:
fo1^i1-cipitanate
lui?N-afostoareciderealor absolutdeliberatd,
gdnditranume,cu scopulde
a serdzboivesniccu creatorur;i cu crea{iasa, cla rationaliqi
cuvdntdioare,
adicdcu oamenii?Judecand
dupi rdutrgilepe carele face satanain lume,
dupdcit de numeroase
gi de puiernicesuntile, ne putemda seamace duh
impunitorsi puternicfuseseli inceput.Judecand
dupi multimeaoamenilor
212

cdrorale intunecdminfile ;i ii amdgestepretutindeniin lume (,,celce inqeald

toatdlumea,aruncata fost pe pimAnt" - Apocalipsa12,9), putem s[ ne dim
seamaci mai inainte strilucea de lumini si de adevir. ,,Tu te aflai in Eden,
in grddinalui Dumnezeu,haineletale erau impodobitecu tot felul de pietre
scumpe"(Iezechiel28, 13). JudecAnddup[ intentiile sale viclene, trupeqti,
necurate,putemdeducecAtde rdvnitor si de binevoitorera si c0t de bun, prin
darurilecu care il tnzestraseCreatorul.Judecdnddupl cruzimeasi rlutatea
uneltirilor sale,ne putem da seamac[ fuseseinteligent si ci ar fi putut face
mult bine qi i-ar fi fost de mare ajutor Creatoruluiin lucrarea Sa, printre
duhurile cele de jos qi printre oameni.Dupi uriaEalui riutate, puteli sI vi
dafi seamace creatur[ impunitoare, bund, splendidi, frumoasi, luminoasd,
puternicl, inteligenti fusesedintru inceput Satana.Cdte daruri flcuse sI se
adunein el bunitateaCreatoruluisi de ce s*alipsit din pricina cumplitei, intenfionateisale nebunii. Dup[ riutatea pe care o poarti oamenilor,dali-vi
seamacdt de bun fusesela inceput;dupl invidia lui puteti deducecat a fost
de binevoitor,dupi aviditateafari de margini qi zgArceniape carele stArneste in oameni vd puteli inchipui mlrinimia sa cea dintru inceput;dupl trufia
lui, de mirefia pe carei-a dat-o Dumnezeu.Dupi urAtul,lehamitea,descurajareafilrd,de margini pe care le aducein oamenivi puteti da seamade fericirea lui de altddatl! Fiindci mai inainte fusesetot atat de bun, pe cAt este
acum de rdu! El reprezintd.pentru tofi ingerii din cer qi pentru tofi oamenii
inlelepli o veqnicdlectie de smereniesi ascultare,cdci oricAt de buni ar fi
ingerii qi oricdt de inteligenfi $i chiar perfec{iin anumiteprivinle oamenii,ei
au toateacestedaruri doar prin bundtateaCreatorului,nu prin ei insisi, si trebuie si-i mullumeascl Creatoruluisi si I se roagecu credinti nestrimutati
pentrubundtateaqi atotputerniciaSa,cu speranlaci vor primi totul de la El.
Cddereaduhurilor rele s-a intdmplat din cauza trufiei si riutitii. Aceastd
cidere a devenito lecfie pentrutoli oamenii:si se smereasciin fata Creatorului, sI se considerepe sine ca neinsemnAndnimic, si-I atribuie totul lui
Dumnezeu,s[ tr[iasci numai in Domnul, ficAnd voia Sa. Minunate sunt lucrurile Tale, Doamne!Acolo undenu s-apriceputqi n-a vrut sd ajungdSatana, cu toatd istetimeasa, a ajuns FecioaraMaria, care a concentratin sine
smereniefird seamin, preainalti sfinfenie. ,,Bucuri-te cea plin[ de har,
Domnul estecu fine" (Luca I,28).,,C[ a clutat spresmereniaroabeiSale"
(Luca 1, 48). De asemenea,
noi toli, carenu suntemdecAtcurati nimicnicie,
avdndtotul de la Dumnezeu,in afari de p[cat, trebuie si ne smerim neincetat
si adAncin fata Creatorului,cdutAndin orice lucru milostivirea Sa.
u vei puteainvinge nici o patimi f[ri ajutorul lui Dumnezeu.Cheam6-L mereuin ajutorpe Hristos,Mdntuitorultiu. Hristosa venit in
lume,a pitimit, a murit si a inviat pentruca si ne steain ajutorin toate,s[ ne

273

izbiveasci de plcat, de ndvalapatimilor,si ne curelede picate, sd ne deaputereade a s[vdrgi fapte bune,intru Duhul SfAnt,si ne lumineze,si ne intlreascd,si ne aduci pace.Vei spune:cum sdmi pot m0ntuidacl la fiecarepas
md lovesc de picat qi gresescin fiecare clipi? Cheam[-L pe MAntuitorul,
adu-ti amintede El ;i te vei mAntuipe tine insuti gi vei m0ntui si pe altii.
polosili darurileMele nu in chip egoist,fiecarepentrusine,ci ca Ei
I 'copii ai Mei, caretrebuiesd aibdtotul in comun;si nu vd pardrlu
s[ oferili si altora, fir[ plati, roadelelucrului mAinilor Mele. amintindu-vd
ci si Eu vi le dau fird platd,din pirinteascdbunltate si din prisositoareiubire
de oameni.Asa se petreclucrurile gi intr-o familie, cAndtatdl, saumama,sau
fiatele aduc daruri. Tatil le imparte tuturor copiilor, fratele,celorlalli frati.
Cdnd copiii, fratii Ei surorile tr[iesc iubindu-seunii pe al1ii, se vor simti
nemulfumifi ;i nefericili daci tatdl saufratelea lisat deopartepe unul dintre
ei sau nu i-a dat unuia la fel ca altuia. De ce se int0mpli aEa?Pentruci, in
dragostealor reciprocl, ei se simt una,ca un singurtrup, o singuri persoani.
Aga trebuiesa fili gi voi. $tiu cum sd v[ rdspl[tesciubireacareimi estenespus de pllcuti. Suntdarnicqi cu cei ce nu lin poruncileMele (,,Unuiom i-a
rodit larinadin belqug..."- Luca 12,16),a$puteasi nu fiu darniccu adevlratii mei copii, pentru care am pregdtit, de fapt, toate indurdrile (darurile)
Mele! ,,Voi milui pe cine vreausi-L miluiescsi Md voi indurade cine vreau
sd md indur" (Romani9, l5).
{\ aci ti se intimpli s[ cazi, ridicd.-teEi vei fi mdntuit. Egti plcltos,
L-l cazi mereu,invald si te ridici. Caut[ sd dobAndeqtiacestinvit. Iat[
in ce const[ el: invali pe de rost Psalmul,,Miluie;te-mi,Dumnezeule,
dupl
mare mila Ta" (Psalmul50), inspirat de Duhul Sfant proorocului David, qi
rosteste-lcu credinti sincerl ;i cu nidejde, cu inimi infrAnti si smerit[. De
te vei cii astfel sincer,cu cuvinteleregelui David, Domnul va face si striluceascdpestetine indatl iertareapicatelor qi toateinsuqirilesufletului tdu se
vor umple de pace.Lucrul de c[peteniein via$ este s[ te arlti r0vnitor in
dragosteade semeniqi si nu judeci pe nimeni. Fiecareva rdspundepentru
sineinaintealui Dumnezeu,tu vezi-1rde-aletale. Pdzeste-tede riutate.
4^l restinii ortodoc;i alcituiesc o familie, ca qi copii ai lui lisus Hristos.
\-,ln familiile armonioase,mama este intotdeaunala mare cinste
(Maica Domnului), iar fralii mai mari se bucuri de respectqi consideraliedin
parteacelor mai mici, acestiadin urmi ludndu-idrept exemplupe primii. De
ce oarela voi, luteranisi anglicani,Maicii Domnuluinu i se acordl evlavia
ce i se cuvine,venerafiesolemni, inchinlciune?De ce oarenici sfintii ingeri
gi sfintii lui Dumnezeunu se bucuri de o veneratiesolemn[ si de inchiniciuni? spunetici deoareceil cinstiti doar pe Dumnezeusi vI inchinafiLui.
Sdnu uitati insi ci Maica Domnului nostruIisus Hristos,inserii, sfintii sunt
274

celemai curatechipuri ale lui Dumnezeu,prieteniiIui Durnnezeu,asacum

fusesenumit cdndvaAvraam ,,prietenal lui Dumnezeu".De ce sr nu acorddm veneraliechipurilor vii ale lui Dumnezeu.fiilor si prietelilor lui
Dumnezeu?
umeaesteo cas5.Ziditorulsi StdpCnul
acesteicilseesteCrearorul.
T
)-'tEI, Dumnezeu,esteqi ratil celor ce locuiescin ea.crestinii.Mamd
este PreasfAntaNlscltoare de Dumnezeu.Tot ce faci, faci intotdeaunain
prezen{alui Dumnezeu,Tatil nostrual tuturor,pe caresecuvine si-L asculti
qi si-L iubesti,si de asemenea
in prezentaMaicii noastrea tuturor,PreasfAnta Ndsc[toarede Dumnezerr.Arati-i iubile sfAntd.evlavie. ascultare.De te
vei afla in nevoi materialesauspirituale,la sr,rplrare,
la necaz.laboalI, vino
la ea cu credintd,nrdejdesi dragoste.Fii sf0nt,asacum Domnul, Dumnezeul, Creatorulqi Pirintele tiu Sfdntestegi cum esteStipdnanoastri. N1aica
lui Dumnezeu,dar si Maica noastr[.,,Femeie.iatl fiul rru... Iatd mamata"
(Ioan 19, 26-27).Pentruca si nu ne indoim de dreptulde a o numi mami pe
Maica Domnului,Maica Celui Preainalt.Preasfinta,Preacurata.
Preabinecuvdntata,Slivita StIpAnanoastrd,dumnezeiescul
siu Fiu. Cel mai dinailte de
tofi vecii, Domnul nostruIisus Hristos,ne-arisipit incloiala.ingilcluinclu-ne
tuturor,sauaceloradintrenoi carese aratdmai rivnitori spresfintenie,si o
numim pe Maica Samamd.,.IatdMama ta", cici in persoanasfintului loan
Teologulacestecuvintene-aufost adresatenoui, tuturorcrestinilor.Da, ea
estepe dreptcuvdntgingaqa,indatoritoarea,atotsfhntanoastri mam[, carene
poateduce qi pe noi, copiii sdi, la sfintenie.
J ti dai seamalimpede cat i1i estede greu, aproapecu neputintii,s[ te
rschimbi in bine firl ajutorul lui Dumnezeu,firi rugrciune sirguitoare,firl ?nfrdnare.Simli lucrandin tine mullime clepatimi: trufla, riutatea,
invidia,ldcomia,arghirofilia,uratul,lenea,curvia.nerlbdarea.nesupunerea
qi persevereziTn
ele,ca qi cum ai fi legatde ele,dar indelung-ribditorulnostru Stdpdnte rabd[, agteaptlsi te intorci spre bine, sr te indrep{i,coplesindu-tecu toatedarurilebunltIlii Sale.Fii ingiduitor,rdbdltor si iubitorcu cei
printre care trdieqti,oameni bAntuiti si ei de multe patimi, cautij sziinvingi
riul cu bineleqi, ceeace esteesential,roagi-telui Dumnezeupentruei, pentru indreptarealor qi pentruca si li seintoarcl inimile spreDomnul - izvorul
sfinleniei.Nu-l ajuta pe diavolul si-qi extindi impir[tia. Sfinresreprin faptele tale numele Tatilui ceresc,ajuti-L si-$i lirgeasci impdriitia sa pe prmant.,,cici noi impreuni-lucritoricu Dumnezeusuntem"( I corinteni 3, 9).
Arati-te rdvnitor in a face voia lui Dumnezeu,pe pimint asacum e fdcuti
ea in cer. Iartd-i pe ,,datomicii" tli cu bucurie,agacum se bucuri un fiu ascultdtorcdnd are prilejul si indeplineascivoia ratllui iubit.

275

dt de pldcut ili estesi c0t de mult te bucuri cdnd dai pesteun obiect
\-, folositor qi de pref, pe c^are
l-ai ritdcit, considerindu-lpierdut! Ai fi
gata sd sari in sus de bucurie. Inchipuie-ti cAt de plicut ii este Pirintelui
ceresccdnd il reg[sestepe unul dintre copiii sii, un om, chip viu al lui
Dumnezeu,un picitos care ,,pierduta fost si s-a aflat", asemenioii pierdute
gi regdsite,a drahmeipierduteqi aflate.O bucuriece nu poatefi cuprinsl in
cuvinte;bucuriaPirintelui cerescpentruregisireafiului risipitor esteatdtde
mare,incit i se face pirtaq tot cerul, cu iubire qi bunlvoin$. Cici ,,qi in cer
va fi multl bucuriepentru un plcitos care se pocdiegte"(Luca 15, 7 qi 10).
Fratilor si surorilor careafi luat-o pe caleapierzaniei!lntoarceli-vl la Pirintele ceresc.,,Pociiti-vI, ci s-a apropiatimpirilia cerurilor" (Matei 3, 2).
ot omul trebuies[ cunoasclsi si nu uite ci sufletul siu estesimplu
gi ci estesuflarea lui Dumnezeu.Dumnezeuestesimplu si sufletul
estesimplu. $i fiindci sufletulestesimplu (necompus,monolit), nu poatesl
iubeascdin acelaqitimp doui obiecteopuse,incompatibile:pe Dumnezeugi
cele ale lumii, oamenii qi cele materiale,de care se ata$eazifiinla noastrdtrupeasci.Pentrua-L iubi pe Dumnezeudin toatl inima trebuienumaidecdtsI
considericele pimdntegtidrept gunoi Ei si nu te laEi ademenitde nimic din
ceeace le apa(ine. Pentrua-!i iubi aproapeleca pe tine insufi, trebuiesi disprefuieqtibanii, si nu te lasi ademenitde mAnciruri, imbriclminte filoasi,
distinclii, grade,onoruri, sd nu iei in seami vorbeleoamenilor.TrebuiesI ne
pdzimsimplitatea,puritateasufletului,mai cu seami in timpul ruglciunii, publice gi individuale(acasi),cdnd se citestedin cuvdntullui Dumnezeusi din
scrierileSfinlilor Pirinli. ,,Nimeninu poatesluji la doi stlpAni" (Matei 6,24).
reqtinultrebuie sI-L iubeasci pe Dumnezeugi pe aproapele- chipul lui Dumnezeu- cu atAtaardoaresi tirie incdt si poati spune
oricAnd:,,Cinene va despirfi pe noi de iubirealui Hristos" (gi de ceaa aproapelui nostru), ,,necazulsau strAmtorarea,sau prigoana,sau foametea,sau
lipsa de imbriclminte, sauprimejdia,sausabia"(Romani 8, 35)? Sau banii,
sauimbuibareacu mAnclruri ,sibiuturi, sau locuinteleluxoase,sau grija de
a fi mereu eleganfi,sau alte pllceri ale viepii?Dar pentru mine toate aceste
lucruri pdmdnteqtisunt gunoi qi nimic mai mult, iar desfitirile senzuale,o
amigire. Greselilesemenilormi le explic prin caracterulcoruptibil al naturii
omeneqti,prin actiunea;i uneltirile duhurilor rele, printr-o educafieproastd
sau lacunari, prin condilii de viali nefavorabile,prin sclderile pdrinlilor si
educatorilor.Con;tient fiind de propria mea aplecarespre picat, cunoscAndu-mi patimile,riutatea,ldcomia,necurilia, sl[biciunea,nu pot sd-i urdscpe
oameni,pe cei ce ii ;tiu asemeneamie, cu acelea.sislibiciuni si metehne,
fiindcd qtiu c[ trebuie s[-l iubescpe aproapelemeu ca pe mine insumi. $i
chiar mi iubescpe mine insumi, desiimi recunoscnenumiratepdcate.$i mai
trebuiesi-l iubescfiindci suntemtoti un singurtrup.

216

u uita! Daci i1i vei curila inima de picate, cdpdta-veirisplatl nesfArqitd.il vei'vedea pe Dumnezeu,Creato.ut gl proniitorul tIu
Atotbun. Grea nevoint[ este curdtirea inimii, fiindcd presupunemari renuntiri si suferinfe,dar mare este Ei risplata. ,,Fericiti cei curati cu inima,
cdci aceiavor vedeape Dumnezeu"(Matei 5, 8).
e spune:Dumnezeuestemilostivitor, El ne va milui. Fireste,mila
lui Dumnezeuestenemirginit[. Dar daci Dumnezeuestefati de noi
milostivitor la nesfirsit si mirinimos, atunci de ce it Oetiimdm cu bund
stiinfd prin flridelegile noastre?Cu c0t se arati mai bun ;i mai milostiv fati
de noi, cu atdt ar trebui sd-L iubim mai mult, si-I fim recunoscitori,si-I respectdmSfinteleSaleporunci Eipovele.Unde ne suntdragostea,recunostinla,
ascultarea?
mul riu qi trufaqestegata sd vadi si in altii numai trufie si rlutate
;i se bucurdc0nd audepe allii vorbindu-i de rIu Ei bdrfind pe careva dintre cunostinfelelui, nu insd dintre cele foarte apropiate,desprecare se
qtiec[ sunt fericili gi ci triiesc in indestulare;cu cAtsuntdefdimatimai tare,
cu atAtse bucur[ mai mult c[ alfi sunt rii si ci el este.in comparatiecu ei,
perfect,fiind dispussi vadi in aceianumai relele qi si-i asemenediavolilor.
Cdti rlutate, cdti trufie! $i cdti lipsi de iubire! Nu face asa,cauti si gisegti
in oameniirdi qi cevabun qi bucuri-te de ceeace ai gisit. fii bucurossi poli
vorbi qi desprecalit[1ile lor bune.Nu exist5om in care s[ nu se giseasci si
ceva bun. Riul pe careil vei descoperi,acoperi-l cu dragostegi roagi-te lui
Dumnezeupentru omul acela,pentru ca Dumnezeusi faci din cele viclene
cele bune,prin bunltateaSa.
re;tine, ai uitat, oare,cd.incepitorul credinfei tale, Hristos, a fost
rdstignit;i !i-a lisat lie crucea?Atunci de ce trlieqti in lux, pe picior
mare, in huzur ;i trdndivie? El a indurat batjocuri gi 1i-aporuncit sd nu te
inspiimdnli daci vei fi batjocoritpentrunumeleLui, dar tu alergi dupi onoruri. Priveqtemai des la cel rlstignit qi invati ce trebuie sI faci. ,,Iar cei ce
sunt ai lui Hristos Iisus si-au ristignit trupul impreunl cu patimile si cu
poftele" (Galateni 5, 20).
ici un fir din pirul capului vostru nu se va pierde...Ce inseamn[
asta?Nici un gdnd sfdnt pe care il finefi in minte nu se va pierde
nici pentruDumnezeu,nici pentruoameni.Fiindci Etimc[ gandurile,ideile
sfinte;i simlimintele sfinlilor lui Dumnezeuseplstreazi pdn[ astlzi intacte,
au fost trecute in mareacarte a vietii.
are este cauzaprimordiali a tuturor vizutelor qi nevdzutelor?Dumnezeu. Dar Dumnezeueste nevizut. cazi cu evlavie inaintea lui

Dumnezeucel nevizut, tinde spreDumnezeucel nevdzut.Dumnezeueste

217

duh ve;nic, dtotsfdnt,atotbun,atot;tiutor,atotdrept,atotputernic,atotprezent,

neschimbat,atotmilostivitor;i atotfericitor.Tu egti chip al lui Dumnezeu,fii
om duhovnicesc,dispreluiestetrupul, casavremelnicda sufletului,fii sfdnt,
cunoscdtor,drept,viguros.curajos.statoffricin bun[tategi mullurnit de toate.
ine si-aconstruito casi, a fdcut-oca sI locuiasciin ea.Noi suntem
caseleCelui ce ne-acreatpentruSine,cdci ,,El toatele-aflcut spre
slavaSa". Deci El esteCel ce trebuies[ locuiasclin noi si nu diavolul,ucigasul,mincinosul.Doamne!,,Vino si te silisluiesteintru mine!" (Din ruglciuneacdtreSfdntulDuh). ,,Noi vom veni la el si vom facelocagla el"(Ioan
14,23),.Nu stiti oarec[ voi suntelitemplual lui Dumnezeuqi c[ Duhul lui
Dumnezeulocuiestein voi?" (1 Corinteni3, 16).
rimestecu evlaviefiecarecuvAnt,fiecareideedin cuv0ntullui Dumnezeu si din scrierile Sfintilor Pdrinli, de asemeneadin diferitele
ruglciuni qi cdntiri, pe care le auzim la bisericdsau le rostim acasi, fiindci
toate sunt suflare qi cuv0nt al Duhului Sfint. Altminteri spus,Duhul Sfdnt
insuqi,,mijloceste"pentrunoi si prin noi ,,cususpinenegrlite" (Romani8,26).
E cteniamare,careserosteqtein fiecarezi in biseric[, cuprindein sine
Lmultd intelepciune;este o ecteniea dragostei.Cre;tinii in viald qi
sfinlii din cer aparin ea intr-un magnific intreg, aicltuind Trupul lui Hristos.
Ea culmineazd.maiestuoscu acest ultim ecfonis: ..Pe Preasfdnta.Curata.
Preabinecuvdntata,
Stip0na noastri, de DumnezeuNiscdtoareaqi pururea
FecioaraMaria, cu toti sfinlii pomenind-o,pe noi inEine qi unii pe allii qi
toati viata noastri lui Hristos Dumnezeus[ o d[m". Ecteniile mici, ectenia
cereriiintreite sunt de asemenea
foarte frumoase.Noi ne-amobisnuitcu ele,
dar si ne inchipuim c[ le auzim prima dati, s[ ne punemin locul unui strlin.
D ugdndu-telui Dumnezeu,mintea trebuie sI 1i se indrepte mereu
I\ spre mdretianemdrginitl a Creatorului,si nu treci cu vedereafaptul c[ Lui I se inchind in ceruri milioane, zeci de milioane de ingeri qi sfinfi,
cd esteatotprezent,atotvizltor, de o infinit[ bunitate, dreptateqi sfinfenie.
CAndo chemirugdndu-tepe PreasfdntaFecioari, Niscdtoareade Dumnezeu,
preacurat[,preabinecuvdntati,preabund,trebuies[-1i inchipui c[ ins[gi fiinta ei estesfinlenie vegnicd,neclintit[, neschimbatd,cu neputinli de cuprins
cu mintea,,,mirareaneincetatl a ceteloringeregti"(Acatistul SfdntuluiAcoperim0nt al Maicii Domnului). Cugeti in acela;i chip qi despresfinli. adic[
infelegecI esentasfinleniei Ei bunitilii lor provine din harul Domnului nostru Iisus Hristos.Consider[ drept o mare cinsteci poli vorbi c6nd te rogi cu
Domnul saucu PreacurataStipAni, Maica lui Dumnezeu,cu ingerii Ei sfinlii.
Roag[-te intotdeaunacu bucurie,cu cutremur,cu evlavie, lindnd seamacu
cine vorbeqtitu, viermenecuratqi de nimic.
278

d,a Ta esteimp[rdtia si putereasi mdrirea.,.Ale Tale,nu ale noas_

f
,,\-,tre! Ne-ar place sr fim noi cei care si irnpirrlim, cu patimile
noastre,adicr si facemtotul dupi propriulnostruplac, bizuindu-necloarpe
putereanoastrd,nu pe a Ta, si umblim dupr proprianoastrimirire,
nu aupi
a Ta. Asemeneapofte nu ne pot veni decatde la diavolul.Vointei Tale trebuie si i ne supunemin totul, si ciutdm ;i si descoperirnin toateputereaT.a,
sd facemtotul spreslavaTa. ,,Toatespreslavalui Dumnezeusa lL faceti,.(l
Corinteni10,31).
rucea.ca si inchinareacu semnulcrucii ne aduc aminte ci este
/^l
\-,mereu cu noi Iisus Hristos Domnul, viu si Ddtitor-de-viati,si cr
lucreazdin noi in tot chipul, pentru mintuirea noastri prin credintace I-o
purtdm,ca unui Dumnezeu;i Mdntuitor.si clrm slavi plntru aceastaDomnului nostru,cel ce estein toati vremeacu noi. ,.lati. Eu cu voi sunt.in toate
ztlele,pAndla sf6rqitulveacului.Amin.,, (Matei Zg, Z0).
adresezvoui, celorce v-ati impirrigit cu Dumnezeiesrile
Taine!
l\ /t 1
rvrLuati bineaminteci, dacdv-ati impdftrsitcu vrednicie.inseamni
cI a1iintrat in cea mai strAnsicomuniunecu Domnul. De nrareindrdznire
v-ati invrednicitin fata lui Dumnezeusi a Maicii DomnuluiJvi daf seanra
cOtde curafi trebuie sI fi1i, de blanzi, de smeriti, de buniI si clenepisitori
fali de cele ale lumiil Si plini de ardoarefatl de bucuriileceresricell curate
la modul absolutqi vesnicl
and iti.faci semnulcrucii crezi si adu-ti aminte mereu ci pe cruce
1r^t
\-, sunt pironite qi pdcateletale. De se intArnplrasracazi in plcat,
osdndeqte-te
pe tineindati, cu sinceritate,
fi asupri-tisemnulcrucii si spune:
,,Doamne,Tu care ai pironit pe cruce pdcatelenoastre,pironestepe crucea
Ta qi picatul in care am crazutacum si <miluieste-mi,dupa mare mila Ta>.,
(Psalmul50, 1). Curita+e-veiatuncide picatul tiu. Amin.
rf oate picatele si patimile posibile staugatasi-mi
cotropeascisufle_
r tul, crutdndin fiecarecripi prilejul si o facd.Lupti_rebirbdteste.
neadormitcu ele, p6ni la ultima suflare.ia-le dreptndluciule inchipuirii.
amdgiriale duhuluiriului.
pii convinsci Dumnezeuiti st[ aproapecandte rogi, in asachip incdt
r sa-t srmtrprezenlanu numai cu minteasi cu inima, ci si cu buzele
;i cu limba. ,,Aproapeeste de tine cuvantul,in _eurata si in inima ta,.
(Romani10, 8). Cuvdntul,adicl Dumnezeu.
i.sd mai $ezi inci ceva,din toatdinima: ci toti oameniialcltuim un
e
srngur trup (ca frati) si c[ Dumnezeu cel atotbun, atotputernic,
Y
-Izvorul
cel nesecatinseamnipentrunoi totul. Cu toateacestea,
in toti poate

279

qi l
lucra qi lucreazd diavolul, vrljmaqul neamului omenesc.BAU!-p9--qgre
p_fq,v!4ts-ttgbule-bug4r!f!iq9le,_qU r_a_bgql_e_a,
bl4ndelea,-lrg64Uilla.
l\Tu confundaomul - chip al lui Dumnezeu- cu riul din el, fiindcl
1\ rdul este ceva intdmplitor, o nefericire, o boall, o amlgire
drlceasci, esentanetrecitoarea omului ii estedati de chipul lui Dumnezeu.
T\e vei gregicu cevain fafa lui Dumnezeu(;i noi gresimcu prisosinld,
Lln
fiecarezi), spuneindati in inimi, cu credinli in Domnul, ingemdndnd strigltul inimii cu o con$tiin$ smeriti si cu asumareap[catelor,
Psalmul ,,Miluieqte-mi,Dumnezeule,dupi mare mila Ta", spune-lpAni la
capit. Daci dupi ce l-ai spuso datl n-ai simlit nimic, incearci a douaoar[, dar
roste$te-lcu ;i mai multd cilduri a inimii, cu ;i mai mare simlire;i indat[ !i se
va umplesufletulde luminl, de m0ntuiregi pacede la Domnul.Fa agamereu,
cu inimd zdrobitl. Este un mijloc de toati nidejdea, experimentat,de a te
impotrivi picatului. Dac[ nu vei primi ugurare,inseamn[ ci tu eEtide vinI, ci
nu te-ai rugat cu inimi zdrobit5, cu smerenie,ci n-ai fost ferm convins cd
Dumnezeui1i va da iertarepicatelor qi c[ e;ti slab,nu te poli dezlegadepicat'
u ce voi fi gresit oare,spune-mi,Doamne,Tu, Cel ce md curefi de
p[cate? Cople;it sunt de dezn[dejde, intunecat de p[cat, de
defiimarea diavolului. Tu imi risipestidezn[dejdea,Doamne,Tu faci sd-mi
reinvie curajul de a veni la Tine. Eqti totul pentru mine. Cu adev[rat, StIpdne,Doamne,Tu eqti Cel ce esti (adici ExistenlainsdEi).
semeniaerului, Duhul Sfdnt umple qi pltrunde totul' ,,Carepretutindeneaesti qi toate le implinegti" (Ruglciunea citre Duhul
SfAnt).Cel ce se roagi din toat[ inima atragein sine Duhul SfAnt,se roagd
prin Duhul SfAnt.
llil unde sunt doi sau trei adunafiin numeleMeu, acolo sunt qi Eu
,,1.-,in mijlocul lor" (Matei 18,20). De ce oarefdgiduinfaprezenfei
Domnului estecondifionati de aflareade fa$ a doi sautrei? Pentruc[ acolo
undesuntadunafidoi sautrei in nunelelui Hristos,acolo estebiserica,acolo
estecomuniunetn credinti gi iubire, esteiubire reciproci. ,,Intru aceastavor
cunoastetofi cd sunte{i ucenicii Mei, daci veti avea dragosteunii fa15de
altii" (Ioan 13, 35).
ufletul respir[ prin adev[r, adic[ prin gdnduri9i idei pline de adevdr.
GAndurile adev[rate, drepte sunt o respiralie a Duhului Sf0nt'
Adev[ru] estepentruom tot atdt de simplu, de uqor,de subtil, de vital, ca ;i
gdndulqi respirafia.
rede si n[dljduiegte cd agacum i1i este u$or si tr[iegti respirAnd,
m0ncdndgi bdnd,tot asaqi chiar mai lesnei1i estesi primeqtide la
Domnul daruri duhovnicegti.Rugdciuneaesteo respirafiea sufletului,hrand
si bluturl duhovniceasci.

280

e tine, cel ce esti plstor duhovnicesc,Domnul te-a flcut sd vezi

riutatea lupului nevdzutcarepdndestesufletele.Ti s-adat aceastasi
pentrucd qtii cum sI te lupti din risputeri ca si scapide ghearelesi de coltii
lui ;i ca sd-1ipui la adipost turma, pe care ti-a incredintat-oDumnezeu.
De-acumincolo cauti sl-i inveli, cum te pricepi mai bine, asacum ne invatl
qi Domnul, qi aratdJecum ii pdndestelupul nevdzutgi prin ce mijloace incearcd.s[-i prindi, afdtAndu-lesimfurile penrru a-i face sd picltuiasci prin
ele lesne;i cu plicere, fiindc[ mulfi dintre ei nu-si dau seamacd suntmomiti
de diavolul, ci ii slujesc de bunivoie prin lrcomie, betie, curvie qi preacurvie, iubire de arginli, hofie, slavl deqarti, riutate, pizmd,,sperjur, lene,
vorbe spurcatesaudegarte,biscdlie, patiml pentru lux, pentrudansuri,teatru, jocul de cirti qi altele.
a toli ne place sd ne imbricim curat qi cu gust.La imbric[mintea cea
nestriclcioasl, pe care ne-am intinat-o cu plcatele qi in care ne vom
infafigacu tofii inaintea lui Dumnezeu,la Judecatadin urml se gdndesteoare
cineva?o spall cineva cu lacrimi de pociintl, cu fapte de milostenie,o impodobeEtecu postul,rugdciunea,privegherea,cugetareala celedumnezeiesti?
\Je-am bucuratgi ne-am veselitin toatezilele vietii noastre.Vese,,I \ litu-ne-ampentru zilele in care ne-am smerit, pentru anii in care
am v[zut rele" (Psalmul 89, 16-17).Milostivul Dumnezeu,dupi ce ne pedepseqte,
ne qi miluiestecu mill vremelnic[ sauveqnic[.cineva se chinuieqte cumplit de o boalX,ca si cind ar fi stipdnit de un tiran nemilos,dar in timpul bolii sufletuli se curl1dprecumaurul si omul aceladobdndeEte
libertatea
fiilor lui Dumnezeusi se invredniceqtede paceEi fericire vesnice.
ptnrn a fi pusela incercare,fierul ordinarar puteatrecedrept otel, alaI. ma sautinicheaua,sauvreun aliaj de argint drept argint curat,bronzul drept aur, aurul impur drept aur curat, o sticl[ ordinar[ drept diamant.
Numai puse la incercare,acestematerialeiqi descoper[adevirata lor valoare.AEase intdmpli qi cu oamenii.in aparentl,mul1i se aratd.bldnzi,smerili, milostivi, buni, simpli, chibzuili, credincioEietc. Daci suntpusi la incercare, se decoperi nu arareoricd sunt rii, mdndri, impietriti la inimi necinsti1i,zgdrcili, lacomi, invidiosi, ranchiunoqi,lenegietc. oamenii sunt puqi la
incercareprin lipsuri, pierderimateriale,necazuri,boli, umilinte. Cei ce trec
cu bine printr-o incercaresunt vrednici de impdrdflalui Dumnezeu,cei care
nu-i fac fafi nu sunt vrednici de ea, fiindcd mai tin in ei o mare dozi de riu.
rIili (si triieqti si tu) ca mldulare ale aceluiasiTrup, ca fii ai lui
Dumnezeu,in dragostesi inlelegere,in liniEte si pace,respectdndu-vr unii pe al1ii,aritind infelegereunii altora,dupi cum gi Domnul esteinlelegitor cu noi. Nu vi trufili, nu vi pizmuili, nu vd urati, infranati-vl poftele

28r

trupegti,cugetatila cele inalte, infrAnali-vi de la orice exces,nu fili trdndavi

la rugiciune, orice lucru incepefi-lcu o rugiciune scurtl, incepeli gi sfdrqili
ziua cu o rugiciune sArguitoare
cdtreDumnezeu,citre Impiriteasa cerurilor,
citre ingerul pizitor, rugali-vl pentrutofi ca pentruvoi inqivd,dorili tuturor
binele,ca qi cum vi l-ati dori vou[, nu doriti si nu faceli nimlnui riu.
1-6^ndvezi craoamenii pXcituiescintr-un fel sau altul fatl de tine, de
\r-, Domnul, de semenigi fali de ei ?nsiqi,nu te inver$unacu uri impotriva lor, fiindci gi firi tine estedestull uri pe plmdnt, ci compitime$te-i,
iarti-i din toati inima cAndte jignesc gi spunein sine:,,Doamne,iarti-le lor
- fiindcdi-a niucit plcatul - cd nu Etiuce fac" (Luca 23,34).
rf't oatecele plmdntesti,materiale,atuncicind ni se leagl de inimi, nu
I aduc sufletuluidecdt tulburare,necazuri.strdmtorare.moarte,iar
trupul nostru,in sine,nu-i decdtputreziciune,pulbereqi fum. Singurelelucruri care ii sunt de trebuinli sufletului sunt dreptatea,sfinlenia. adevirul.
dragostea,milosirdia, bllndetea, nerlutatea,pacea,libertateaspirituali sau
harul lui Dumnezeuin inimi. Acesteasunt cornorile veqnice,dititoare de
viali ale fiinlei noastre.Pe acesteastrdduiegte-te
din toateputerile sd le agonisegti;i agonisindu-le
si le plstrezi,si le inrnulle$ti$i si le faci statornice,
fiindc[, din pricina pdcitosenieinoastre,tot ce e bun nu dureaz[,tinde si
disparl repede.
T\ oamne,fi ca inima mea sd-mi fie mereuingiduitoare,vdzul limpeLl de.drept. blAnd! Amin. Dau slav[, Doamne,schimb[rii pe care a
slvdr;it-o in mine dreaptaTa. Mullumescu-Ji c[ ai scosdin mine ghimpele
de foc al patimilor, ci m-ai izbivit de strAmtorare,
de rusine,de neputinli, cd
ni-ai dat pace,liniqte,libertate,putere,curajl Intlreqtecele ce ai ficut cu
mine. Slav5puteriicredinfei,puteriirugiciunii, fiindci, dupdcuvdntulTdu,
tot ceeace voi cerecu credinld,rug0ndu-mi,voi primi. (cf. Marcu I1,24).
Multumescu-Ti,Doamne,cI mI inviezi de-atdtea
ori pe mine cel osdnditla
nloarte(cf. I Corinteni1, 9) I
7^i restinultrebuiesd cugetela celede Sus,adicdla Hristos,;i sd nu se
\-,lege de stricicioaselebunuri ale acesteilumi, cum fac pigAnii. $i
totusi, noi ne impitimim de lucruri si desfitdri lumegti.Ne-am pervertitviata, indepdrt0ndu-ne
de exemplulpe careni l-au dat Domnul,apostolii,mucenicii,cuviogii,doctorii flri de arginti,toli sfinlii. Ei n-au fost ai acestei
lumi, cum suntemnoi, cei ce triim dupl cum ne taie capul,nu cregtine;te.
Invidia, trufia, bArfa,vrajba, ura, r[utatea,minciuna,intindciuneatrupeascd
n-au displrut din inimile noastre,au lisat acolo multe Ei adAncirlddcini.
I\T u facetotul dupi voia ta nici m[car o clip5, ci fd voia lui Dumnezeu
1\ care ?nseamnisI po4i tuturordragoste,chiar si vrdjmaqilor,qi si
tinzi cdtresfintenie.A facedupi cum ne estevoia inseamnda pic[tui in felu-

rite chipuri,a nu-l iubi pe Dumnezeu;inseamnlegoism,riutate, uri, lrcomie, iubire de desfltlri, ghiftuiali, betie,furtiqaguri,arghirofilie,curvie. viclenie, lene, impietrirea inimii, nesimlire fatd de suferintelealtora, bucurie
perversdpentru nereusiteleaproapelui,finerea de rninte a rdului, cdrteal[,
huld, blasfemie.
(-e iniltltoare sunt acestecuvinte:,,$i ne dd nou5.,cu o guri si cu o
ll- inimd, a miri qi a cdnta preacinstitulgi de mare cuviinfd numele
Tdu, al ratilui ;i al Fiului ;i al Sfanrului Duh" (Ecfonis la Liturghie). o,
dacdar fi mereua;a, daci inimile noastrenu s-arimpri;tia in atdteap6rti, nu
vorbescnumai de cele ale oamenilor,ci de propria mea inimi!
6 acd dispretuiescsau urisc pe cineva,inseamnicI md inall ;i mi
L, iubesc.pe nedrept,pe mine, adic[ irni pun fiinla meatrupeasc[mai
presusde orice. Inima noastr[ cautl si ne flatezemereu,ne ridic[m in sldvi.
in forul nostruliuntric, subapreciindu-ipe cei din preajmanoastrl. I)e aceea
trebuie sd linem seam[ mereu de multele noastrepdcate,sd ne osdndimpe
noi in;ine, si ne deplingem,ca si cdndam fi murit duhovniceste.
Atunci nu
vom mai aveatimp sI observim greEelilealtora,s[ ne judecdm semeniisau
sd-i disprefuim,ci, dimpotrivi, le vom purta respect,dandu-neseamac[ in
multe privinte ne sunt, incomparabil,superiori.
(-u adevdratbisericaestecerul pe pimdnt, fiindci acolo unde se afld
\-, tronul lui Dumnezeu, unde se sivirsesc infricositoarele Taine.
unde ingerii cu oameniiimpreuni slujesc,uncleI se aduceAtotliitorului neincetati doxologie,acolo este,cu adevirat,cerul si cerul cerurilor.Sd intrim
in biserici, qi mai alesin Sfdntasfintelor, cu fricd de Dumnezeuqi cu inimi
curat6,lepiddndu-nede patimi si de toati grija cea lumeasci, si si stim in
ea cu credinfd,cu evlavie,cu chibzuinli, cu luare-aminte,cu dragoste.cu
paceainimii, in a;a fel incdt sd putemie;i din ea reinnoili, ca oameniceresti,
triind in sfinfenie, ca qi cum ne-am afla in cer, dezlegati de poftele si
desfdtlrile acesteilumi.
'postut ne poatefi tuturordascil
iscusit.r) ir facesi inteleagirepede
I pe postitorci omul are nevoiede foarteputinl mdncaresi bduturdsi
ci suntem,indeob;te,lacomi,mdncdndEi banclcu mult pestenecesitdti,adicd pesteceeace cerenatura.2) Postulinvedereazisaudescoperdcum nu se
poatemai bine neputin{ele,
slibiciunile,scdderilesufletului,plcatelesi patimile sale,?ntocmaicum o api st[tutd, tulbure,c0nd incepe si fie filtrati isi
scoatela iveali impuritilile si gdnginiile carerniquni prin ea. 3) Ne arati cdt
de necesarne este si alergdmla Domnul, din toatd inima, si cdutim la El
mili, ajutor, mdntuire.4) Postuldescoperiviclenia, perversitateasi riutatea
duhurilor flri de trup, cirora, firi si ne dim seama,ne-am supussi le-am

283

f[cut pe plac mai inainte qi a ciror cruzime ieseacum la iveall. dupd ce am

fost luminali de lumina harului dumnezeiesc,ceeace le face s[ se inverqunezeimpotriva noastri, fiindci nu le mai cdlclm pe unne.
/\
f n naturd,toatecorpurile sunt supuseatracfieipdm0ntului,in timp ce
I sufleteleoamenilortind, firesc,citre focarul lor spiritual,citre Dumnezeu- arhetipul.Picatul a pervertit si pervertesteaceastifireasci atraclie.
Focul si fumul au tendintasi se indreptesprestihiile inrudite cu ele.
.,\,
f 1i tdnje;te sufletul dupd o via$ adevlratl qi dupi o hrani potrivitl
I acesteia,hranaminlii. careesteadevirul, hranainimii, careestepacea
qi fericirea,hranavoinfei, adici un mod corectsi drept de a aclionain viat[.
Mergi la biserici, ea poatesi 1i le dea toateacesteacu prisosin{i.Ea este
,,stAlpqi temeliea adevirului" (Timotei 3, 15).fiindcl in ea se gdseqtecuv0ntul lui Dumnezeu,cel ce descoperiinceputultuturor lucrurilor, obdrqianealui Dumnezeu,
mului omenesc,creareaomului dupi chipul Ei asemdnarea
de a dobdnprin
mijloacele
cidereaoamenilorqi restaurarea
MAntuitorul,
lor
di mintuirea: credinfa,nidejdea, dragostea.Biserica ne di liniqte, ne face
fericili prin dumnezeieqtilesale slujbe si mai cu seaml prin Sfintele Taine:
,,Veni1ila Mine toli cei ostenili qi impovdrati ;i Eu vi voi odihni pe voi"
(Matei 11,28). Ea ne inva$ caleaadevlrului,pe carese cuvines[ o urmim
cu voinfi neabituti gi care ne poate duce la viati veEnic[, calea urmlrii
poruncilorlui Dumnezeu.
omnul mi-a diruit supremabogdgie,cea pe carenimeni nu mi-o va
putea lua vreodat[: chipul Ei asemlnareaSa, mi S-a dat pe Sine
insuEi,dupi cum s-a spus:,,Dat-aimo$tenirecelor ce setem de numeleT[u"
(Psalmul60, 5). Ag putea,oare, dup[ aceasta,si-mi doresco altl bog[1ie,
una pdmAnteasci?Ce onoare! Nu exist[ mai mare onoaredecdt aceeade
cregtin,de midular al lui Hristos,de fiu al lui Dumnezeu,intru Hristos.Nimeni nu poatefi mai bogat dec0tcel ce il poartl mereuin inim[ pe Hristos
gi harul Siu. ,,Ci pe cine am eu in cer, afari de Tine? $i, afari de Tine, ce
am dorit pe pIm0nt? Stinsu-s-ainima mea Ei trupul meu, Dumnezeulinimii
mele qi parteamea,Dumnezeulein veac" (Psalmul72,24-25).Iar noi continuim si fim hripirefi, nu ne mai ajungeagoniseala,suntemzgdrcili, trufasi, invidiogi, ce riticire, ce prostie! Omule! Bogltia ta sI fie Dumnezeu;
toatei[i vin de la Dumnezeu.
6nd vezi in bisericl lumdniri qi candeleaprinse,indreaptl-1imintea
de la focul material,la cel imaterial,focul Duhului Sfdnt.,,Dumnezeul nostruestegi foc mistuitor" (Evrei 12,29). V[zAnd, arzind gi mirosind
t[mdia ceapl[cut mirositoare,indreaptd-figdndulsprebuna-mireasm[a Duhului Sf0nt...Suntemlui Dumnezeubuna mireasml a lui Hristos" (2 Corin-

284

teni 2, 15) si, prin contrast,adu-ti aminte clemiasmelepe care le aducein

suflet pdcatul;i cautl si te umpli de focul Duhului Sfdnt,sd indepirrezi de
la tine rrceala inimii, careestede la diavolul, de la trup, de la lumi, infi;i
tiseaz[-te inaintea lui Dumnezeu ?nmiresmatde mireasmafaptelor bune:
bldndetea,nerdutatea,smerenia,ascultarea,infrAnarea,dreaptainlelepciune,
rdbdareaEi celelalte.Fugi de duhoareapatimilor, cieriiutate,ilvidie. trufie.
neascultare,neinfrdnare,desfrdnareetc.
11rin citirile. cdntlrile,rugiciunile si cerelilepe careie auzimin biseI ricr cuvdnteazdpropriile noastresuflete,avcnd con;tiinta qi sentimentul necesitltilor si cerintelorlor spirituale.Prin ele risuni glasul?ntregii
omeniri care iqi simte qi igi recunoastesdricia, rnizeria,pdcitoqenia,n"uoio
de un Mdntuitor, necesitateade a aducemullurnire Ei laucldlui Dumnezeu
pentrunenumlrateleSalebinefacerisi nesfdrsiteledesivdrsiri. Ce minunate
suntacesteruglciuni si cdntiri; ele suntsuflarea Duhului sfant.
pe care preotul sau arhiereulo dau cu semnulcrucii
p inecuvAntarea
r-l este expresiabunei voinle intru Hristos ;i pentru Hristos pe care
Dumnezeuo aratl omului.Esteun gestritual chematsI aclucibucurie.unul
de mare insemndtatesi valoare. Fericili sunt cei ce primesc cu credintir
aceastibinecuvdntare!Cdt de atentitrebuiesi fie preotii .anA ii binecuvdnteazapecredinciosi!,,Asasii chemenumeleMeu asuprafiilor lui Israelsi
Eu, Domnul,ii voi binecuvdnta"(Numeri6,27).
/^\ are spunem in zadar, de cdteva ori pe zi, ,.Sfinte Dumnezeule,
rr.-f sfinte Tare", ,,Tatil nostru" si alte rugiciuni, cele de seari si de climineafd?Oareprin ele nu ne curIlIm de picatele si de intiniciupile noastre,
nu scrpim de ispite, necazuri,intdmpliri nefericite?oare, fdcaldu-ne semnul crucii, nu ne alegemcu nimic? o, nu! Acestaproduceindati un efect
bineficdtor asupranoastri si asupracelor pestecare l-am ficut cu credinti,
indeosebibinecuvdntarea
preotului.Si ddm slavi necontenitmilosArdieisi
puterii Domnului nostru Iisus Hristos,Care ne asculti si ne dI mdntuire.
noud,nevrednicilor.cu mila Sa.
rfr oatecuvintelerugdciunilorsi laudelorbisericegtisuntimpresionanr te prin mdrefie.Acestecuvinteinsi: ,,cr Tu esti inviereasi viata
;i
odihna..."respirl o miretie firl seaminqi aduco imensdmangdierenearnuIui nostru omenescmuritor. De aceeatrebuie rostite cu o deosebitl fort6.
accentuatein mod special.
sfantdcredinfi! cu ce cuvinte,cu ce cintiri a; puteasd te slivesc
n,
rvr indeajunspentrunemisuratelebinefacerispirituale materiale,pe
;i
care mi le-ai ddruit prisositor,pentru tot ce s-a sivArsit si se sivArrest. in
mine prin tine, pentru ci m-ai ficut sd mi bucur clepace si m-ai izbivit de

285

tulburare,pentru ci rni-ai dat libertatesi m-ai scipat de amarastramtorare,

nii-ai dat lumini duhovniceascd
si mi-ai risipit beznapatimilor,mi-ai dat
curaj,elibelAndu-mide spaimegi boald,mi-ai dat fo4[ ;i noble{esufleteascii, izbavindu-mide robia picatului si de cidereacu duhul,pentruci mi-ai
dat sfinteniesi rn-ai curdtatde intiniciunea picatului, pentruc[ m-ai sclpat
de riutate, c1einviclie,de samavolnicie;i incipildnare, de iubirea de arginli,
cle deslilinaresi de toatl striciciuneaplcatului? Slavi Jie, Dumnezeule,
Bineficatorulrneu,in vecii vecilorl Fie ca toatepopoarele,toateneamurile
prarn0ntului
sli l-c cunoasciprin credinll si si Te preasllveascipe Tine, cu
o gurziqi cu o inimi, de Ia Risirit pAni la Apus. A;a si fie!
1 4edicii cu o practicl indelungati,careprimescbani mulli de la bolMnavi.
ar trebui si faci generoase
actede milostenie,pentrumdntuireasufletului,daci cred in existenlasufletuluinemuritor.Preolii bogati,
ar trebuis[ facd ;i ei
rirsplititidin belsugpentruostenelilelor duhovnicesti,
judeca
gesturide milostenie,pentrua nu-i
lumeaca pe trldltomiiriniuroase
rul Iuda,careL.-avinclut pentruarginti pe Domnul slavei.Negulitorii care
oblin profituribogatetrebuies[ sededicenumaidecit;i unor acfiunide binelacere,de inliumusetaresi inzestrarea bisericilor;functionariicareprimesc
salariimari nu trebuiesd considerebogatelelor venituri,oblinute,e drept,
prin muncalor, ca apar-{inCndu-le
ci si-si mai aduci aminte
in exclusivitate,
de fratii lor oloirsiti,ca si se bucurede risplatl de la Domnul ;i si-Ei curele
sufletulde plcate.Toti trebuiesi agoniseasc[
untdelemnulmilostenieiqi al
faptelorbune,pentrua nu seinfdtisacu mAinilegoaleinainteaJudecdtorului
cind vor fi cercetatiin ziua infricositoareiJudecdli,pentruca sd nu se trezeasciatuncicu totul goi si si se faci de rAsfati de o lume intreasi.
1 4ulturnesc Preasfintei,preabunei,preaintelepteimele maici, BiM
sericalni Dumnezeu,pentrucI mi clucespremAntuirein aceasti
vremelnicir,
pregdtindu-rnisi devin cetileanal cerului.ii mullurnesc
viati
pentrurugiiciunile,slujbele,Tainelesi rdnduielilesale,pentruposturilecare
irni suntde nepretuitfolos duhovnicescsi trupesc(fiindci imi asigur[ sinitateasufleteascisi trupeasci,ntl fac si mi sirntlinistit,teafir, uqor;flrd post
uri-arfi fbartegreu,am simtit astaori de cAteori nu eramin post).Ii mullumescneprihlniteimele maici, Bisericalui Dumnezeu,pentrucd m[ inc0ntl
cu cerestilesaleslujbe,careimi inalti sufletulsprecer,imi lumineazlmintea
cu aclevirulceresc,?miaratl caleavietii veqnice,mi scapl de nivala gi rusineapatirnilor,irni aducefericirein viatd.
T umeaintreagi- cerul si pim0ntul,cu tot ce se afli in ele,marea,cu
l-r toateale sale- esteo revirsarea nesfdrsiteibunititi a lui Dumnezeu,
si puteriiSalenemirginite,a bundtitii pe careo arat[ fdp^intelepciunii
turilor Sale, createpentru bucurie qi fericire qi, in primul r0nd, a bunltdlii
286

Salefatd de neamulolnenesc.Lumeaesteo oglindda bunlt[tii, inreligentei.

intelepciuniisi puteriilui Dumnezeu.De aceea,si nu ne legdmclelurne,ci
cleDumnezeu.,,cd pe care aln eu in cer afari de Tine? si afari de Tine, ce
am dorit pe pimdnt? stinsu-s-ainima mea si trupul meu,Dumnezeulinimii
mele qi parteamea,Dumnezeulein veac"(Psalmul72,24-25).
de treb-uiltg-c-i9$Uiql-ui
pelt4t q-i lrnpezi pgipte3.pq1D!!lg+e.ste
I. tru a-i trezi si d__e-'zyg!1q
qenqlbiJitqlqg,pe_n1ry3_i
d_if1a_yoinJaiurr:o

p!ri,i"l. Aiiiie ii.iiipriitrii ateomului

ie i;iln;;t ,irseatrofiaia
{rgel_tg

cel mai rnult,,de mdncareEi de bduturi si de grijile vietii" (Luca 21, 34) si
prln acesteane indepirtim de Dumnezeu,Izvorul vietii, ciclem in piicat,ip
sqic[giunq.sideserticiune,desfigurdndsi intindndin noi ehipultuiDumne,
ne lintuiescde pim0nt qi am pureazice
aqlr.Ldcomiaburtii ;i concupiscenta
ci ne reteaziaripile sufletului.Stiti cAtde inalt era zborul celor ce s-auciat
pe sine postului si infrdnlrii? Planauin ceruri aemeneavulturilor; fii ai piimdntuluifiind, tr[iau cu minteasi cu inima in ceruri,auzeauacolocuvinte
negrdite,inv[tau dumnezeiascdinlelepciune.Cdt clemult se injosesteornul
fhcAndu-se
rob pdntecelui,mdncirii si biuturi ! isi pervertestefirea, ceacreati dupl chipul lui Dumnezeu,sefaceasemenea
clobitoacelor
necuvdntitoare.
clazdndchiar mai jos decdtacestea.Vai noui, cdt de mult suferim din pricina patimilor,nlravurilor noastrenelegiuite!Ele ne impiedicl sd-L iubirn pe
Dumnezeu,si ne iubirn semenii,si indeplinimporuncileDomnului.Ele fac
si prindi ridicini in noi ucigitorul egoisrntrupesc,care,de cele mai multe
ori, ducela pierzanievesnicl.Astfel, bEl_yulqr,
pentrua-gisatisfaceo pliicere trupeasclqi pentrua se indobitoci,nu-i pasi ci cheltuie;teo gr.oiziirie
bani,dar se zglrcegtecandestevorbasI dea un blnul unui sirac; fumitorul
risipeqtein vAntzeci si sutede ruble,iar cdndar trebuisi dea cetivffifri
unui sdrac,spremdntuireapropriuluisau suflet,pregeti; iubitorul de haine
luxoase,de mobili qi tac0muriscumpe;i la modir cheltuiesteca sir-sifacl
pofta sume imense,dar treceindiferentsi dispretuitorpe ldngl siraci: cei
cirora le placesdmdnAncebine Eicarenu sedauin lituri sii cheltuiascipentru o masi zeci gi sutede ruble uu se inclurl si dea slracilor nic,irn[car un
sfanf.Postulii estenecesarcre$tinuluideoarece,
clela inomenireaFiulur lrri
Dumnezeu,firea omeneascia fost induhovnicitd,indumnezeitisi noi tindern
acum spre impirSlia de sus,care ,,nu estemdncaresi biuturii. ci clreptatesi
paceqi bucuriein Duhul sf0nt" (Romani14, 17).,,Bucatele
suntpentrupantecesi p0ntecelepentrubucate;i Dumnezeuva nimici si pe unul si pe ielelalte" (l Corinteni6, l3). A mancasi a beainseamnla faceo patirnirpentru
pldceritrupestisi aceasta
esteo caracteristicia plgOnilor,eare"necunosc1ncl
desfitiri spirituale,ceresti.i;i irosescviala in plicerile pdntecelui,rnAncdncl
si blnd in exces.De aceeaDomnul os0ncleqte,
nu o clati. ?n Evanghelie
287

aceastlp[gubitoarepatim[. Esteoareralionalca omul si trliascd mereuintrun delir al pdntecelui,intr-un rigAit de mAncare?Poatefi redus omul la o
bucitirie ambulanti, saula un cos in continul futnegare,cu care i-am putea
compara,pe bunl dreptate,pe cei ce fumeazl continuu?Ce plicere poatefi
aceeas[ triiesti mereuin aburi de mdncaregi in fum de tutun?Cu ce ar putea
semina caselenoastre?De ce sd viciern aerul cu miasme,pe care si le qi
respirim qi, mai presusde aceasta,de ce si ne intunecim si s[ ne asfixiem
sufletul,si ucidemin el cele din urmd potenfe?
levii din institutiile scolareinvati o sumedeniede lucruri, dar de
foarte multe ori nu li se dau singurelecuno$tinlecu adevdratnecesare,qi anume:despre-p_upqnezeu,
dery.rq-eji.nq-i;j,dqslfgeqal4g-Fi,ltmi-lele
c_8ndsq lipsqsc {e- Duurnezeuqi
lqtqpifi!g41", dgslrelimlqniq-ia lor, atu-nc_i
Aduceti-vi aminte de rugiciunea Sfflntului Efrem
iqf1p,g$ 9q _pl1qn_ezeu.
Sirul: ,,D[-mi, Doamne. s[-mi vdd pdcatelemele". A-1i vedeaplcatele, in
toat[ mullimea qi mdrs,ivialor, este,intr-adevir, un dar al lui Dumnezeu,pe
careil poti obtine in urma unei rugdciuni sArguitoare.De aceeace am spus
mai inainte se potriveEtemultora:elevi. oamenibogatiEide vazd.Cunoscnu
puline lucruri, posedi multe, dar deseorinu cunoscesenlialul.,,CIci ai ascunsacesteade cei infelep{i si pricepuli si le-ai descoperitpruncilor. Da, Pdrinte, cXci asaa fost bun[voireainainteaTa" (Matei Il, 25-26).Cdt de minunatesuntlucrurile Tale, Doamne!Vedemci harul lui Dumnezeuqi bunurile
acesteilumi nu pot insemnaacelaqilucru qi cI patimanoastrl pentruacestea
din urm[ nu se poateimpica nicicum cu harul dumnezeiesc.
are esteiubireaTa, DoamnelDatu-Te-aichinurilor din iubire pentru mine. Privesc cruceaTa si mi minunez de dragosteape care
mi-o porli s,ipe care o porli lumii intregi, fiindci q"rugggg!!g-lg!lt!Ul vldit al
tlbinlfqlglgggU noi. ,,Mai mare dragostedec0taceastanimeni nu are, ca
sufletullui sd qi-l puni pentruprieteniilui" (Ioan 15, 13).TaineleTale Dit[toare-de-viati,Doamne,staumereudreptceamai buni dovadi a iubirii Tale
fatl ddnoi, picdtoEii,cici dumnezeiesculTiu Trup s-a fr0nt pentru mine 9i
pentrunoi toti; iar SAngeleTiu pentrumine gi pentrunoi toti s-a vdrsat.Dau
slavl, Doamne,minunilor siv0rsite de SfinteleTale Taine asupracredincioqilor T[i, care le-au primit prin mine; dau slavl nenumlratelorvindecdri,la
care am fost eu insumi martor; dau slavi lucririi atotmantuitoarecare s-a
sivdrEitin mine insumi prin ele; dau slavl milos0rdieipe caremi-ai ardtat-o
in ele gi prin ele, puterii Tale Ditltoare-de-viati care siligluieste in ele! Dimi, Doamne,pentru iubirea pe care mi-o porti, si Te iubescqi eu, din toatd
inima, s[-mi iubescaproapeleca pe mine insumi, si nu-i iubescdoar pe cei
ce mi iubesc,ci si pe cei ce mI urisc.
288

.,\
f nvatd-md.Doamne,dr-mi tirie prin Duhul rdu cel Sfantsi vietuiesc
I in dragoste.
Potoleqteviforul patimilor,cel ce stingeiubireacereascl.
evanghelicd,fd ca inimile noastresi moard pentru lumestile desfltiri. Dami, Doamne,si pun harul riu, pacea,dreptateasi adevirur riu deasupra
tuturorbunurilorplmdnteqtisi sI rimAn in ele,in toatezilelevietii melepAni
la ultima suflare!

egtiinla,inapoierea,asprimea,neindemAnarea
inirnii sunt cJeo nrie
de ori mai vinovatedecdtnestiintarnintii.Fiindci nestiutorur,
omur
cu mintea intunecatl, meritl consideratiesi cornpitirnire.in tirnp ce un ol)l
instruit, dar dedat patimilor si viciilor riutilii, trufiei, inganrfirii, invidiei,
avaritiei,licomiei, betiei,arghirofiliei, curviei ;i altor patimi, in pofida rnultelor salecunostintesi a faptuluici cunoastevoia lui Dumnezeu,rirnine un
om cu inimd de piatri, mort pentru Dumnezeu.de vreme ce nu pune in lucrarecunostinfelesi normelemoralepe carele posedi,nu inclepline;tevoia
lui Dumnezeu,ba chiar i se impotriveftecu mai rnulti nerusinaresi indrlzneali dec0t un ignorant. S:lgp]ttglgglllir"l_b_trUdql9g,-lle_r4q_tQre,4,ln1ql9nia
preruiescmai mulr in fata lui Dumnezeu
qlui !-gr,roraqr
!Ag_"..ryC,-_{g_b{99q
dec6ttoatdstiintanoastrl, tot lustrul exterior,expresiilefrunroaseinvdtatepe
de rost,etichetafrprnicii, mgiciunile lungi, discursurileme;te;ugitalcituite. si picateleficute cu nestiinti isi pot gisi o scuzi. De aceearespectinestiinlace are simplitategi invali de la ea ceeace ii lipsestetalsuluiilstruir:
simplitatea,nerS.utatea,
ribdarea ;i celelalte.Negtiutoriisunt prunci inu-u
Hristos,cirora Dornnulle dezviluie uneoritaineleSale.
i nu sunt din lume, precumnici Eu nu sunt din lume" (loan 17,
f
,,LJ 16).Suntcuvintelepe careIisus HristosDomnul le-a spuscrespre
apostoliiSdi.Estecel mai mareelogiuce li seputeaaduce.De ce oare?pentru c[ tpostolii, trd_i]1{tilgg_e,itglu rqe$pIq srraltu,s-!-14j-ni
cleorice patimir
nlci gJq{g,,!t!c_i_b!gnt19,
&t[ !g ea, qg:,s1qrig!4U
nici clesfi.rare,nici
iq l_Um,e
!i!l!19 cgj_r,c_a!_d*4r
iiltqrjuuC"cera.c-a Eq, p.q! {g$Ji!tll"_ ye-qi!9_drn-t.r,p
olupqti-4eceleqeresll-qiquge-Laula
elq,la_s_!ry4
gereaci, ciutau cele ceresri,
nestricici_oase._!gg4lr_e-_nestricicioasl,_,!9q_fi!rr1
pace cereascr in
e^greqri,
picltosii,
suntemdin aceastilume. ciutim
Dulqlez..qq$i:t-uuueeul. Noi,
slavaacesteilumi, bogitii materiale,sinitate, viali lungi, desfitarecu cele
prmdntesti,linistesi bucuriilumesti.Toatenecazurile,patirnile,ispitele,nereusitele,atuncicdnd?ncercimsi ducemo viati crestineasci,
ni se trag deacolode undene-amimpitimit de lume si de bunurileei.
trebuieunnati gi de mersulla biseriT\ e ce oarerugiciuneade-acasd
l-/ cd,la slujbe?Dd-mi voie si te intreb de ce mdndncisi bei. iesi ia
aer curat qi muncestiin fiecare zi? Pentrua-fi rnentinein viati trupul si a-i
289

da vigoare.$i rugiciunea trebuiepracticatdtot ca o necesitate,pentru a

mentinegi forrifica viata sufletului,pentru a-i reda vigoarea,clupirce a fost
anemiatde picate, pentru a-l purifica, administrdnclu-i-se
o hran[ ;i o bduturd caresI-l ajute s[ elimine secre{iile;i impurititile nocive.Dacir,cunosc0ndtoateacestea,
continuisdnu te rogi, dai clovaclide o marenechibzuintd.
Te ingrijesti in tot chipul de trup, ii dai toatebunltIlile, cauti si-l rnentii viguros,dar sufletulil la;i in negrijd.Deqi stii ci omul esteo fiinti binari, se
compunedin trup ;i din suflet.
pglo__p4q4
cqlo,vo1lele dq oc_adcg ca{e
D ine ar fi 1LnllpurtIm del-l ne-a defailqat
careya,sI le trecem sub tlcere sau si ne inchipuim
-:-----*. - --- arnauzit
ca
cuvintede iubire si bunlvointi. Daci vom faceasa.sufletulnostru vtrldmane netufUuiat.-fd[ce de colo pdni colo vorbe cleuri si inviclie
face mult rdu. Ele provoacl adeseain oanreniipripigi;i egoisti,pe seama
clrora au fost spuse,adeviratefurtuni suflete;ti,reaprinclfocarede uri, iscri
discordie.Trebuiesi ne inarmim cu rdbdarecrestineascisi cu inlelepciunea
sarpelui.
/^t uln seintAmplioarecI ajungeo singuli vorbl aspri.o sirnpll birfl
\- care sI ne produci o impresiedin cale-afarlde proastd,sI ne tulbure p0ni in strlfundul sufletului, in timp ce alti dati. mii cle vorbe bune
despreDumnezeu,de pildi, saudesprelucrareaSa in lurne s[ nu ne miste
inirnadelocsi si se risipeasciin v6nt?Diavolul vine qi smulgecuvAntulsemlnat in ininrile oamenilorqi tot el, pe de alti parte,aducein inimile noastre seninte de riutate si nu scapi nici cel mai rnic prilej sirne starneascim0nia si invidiafatl de aproapelenostru.Ajungesi anrncecarevaasupranoastrii o singuri privire, de cele mai multe ori fir[ nici ur.rgOndliu, pentrucir
noui s[ ni separi suspectl.sirincolteasclin noi ura impotrivztaceluiom. Si
nu punemla inimi rdul pe careni l-au ficut cu saufirri voie semenii,deoarecestim de undevine de fapt acelrdu:,,Lumeaintreaglzacesubputereacelui viclean"(1 Ioan 5, 19)incr de la incepururileei. Sralauui,4q
p-q4ern
la inlr4a iignirile, 9g*p_9_rqg_im
pentru cei ce ne defirimeazra,
ca qi c0nd ar ti
bineflcitorii nogtri,fiindci chiarin acesteoclri pot fi glsite cuvintede folos,
cu toateci nu pornescdintr-o inimi binevoitoare.
Dumnezeusi-i lumineze
si
nu
le
picat,
socoteasci
acest
iar
noi
si
fim
cu
luareaminte,ca si nu-i
;i
prilej
dim
diavoluluisd ne tulbure.
n
f n aceastiviat5.picituim mereu gi cu toate acestea,suntematdt de
Iincrezitori in sine,incdt nu acceptdmsi ni se facl nici ceamai micd
observatie,
mai cu seamdin prezenfaaltora.in viala viitoareins[, greqelile
noastrevor fi date in vileag in fafa intregii lumi. Arnintindu-nemereu de
infrico;dtoareaJudecatI,sd suport[m cu smerenieqi fir[ rlutate mustririle
ce ni se fac acum qi si ne indrept[m de toate neajunsurilegi pdcatele.Si

290

ribdim mai ales mustrlr'ile mai-marilor nostri, pe care s[-i inlelepteasci

DumnezeusI nu ne certecu rdutate,ci cu dragostesi cu duhul blAndetii.
preferd mustrdriledreptesaunedreptecareiti vin de la oameni.penI tru ca si te indrepti aici ;i si nu fii certatla infricositoareaJudecatd,
inaintealumii intregi, a ingerilor si a oamenilor.Ce greu ne va fi, Doamne,
Tale Judec[ti!
si indurdmspaimasi rusineainfiicogdtoarei
1^1mul rlu trebuie depldns,nu trebuie sI ne inrlim impotriva lui,
L/ tiinOcdprin aceastafacem pe placul Satanei;priveqte-lpe oricare
vrljmaq nu altcumvadecAtca pe o crealiea lui Dumnezeu,fIcut5 dupl chipul lui Dumnezeugi ca pe un mddularalpropriuluinostrutrup. Sdnu-l urdm.
adici sI nu ne facemasemenidiavolului,fiindci omul cuprinsde r[utateeste
diavolului atatatimp cit nu-l pdrlse;te acestsentiment.Se cuvine sd fim
mereubl6nzi,buni,cu inima iubitoare.rdbd[tori,ca si cum n-amobservadeloc rdutateaaltora.,,S[ biruim riul cu binele"(Rornani12.21) si pe oamenii
cu o fapti bunl. SI ne f'ereasclDumnezeude a.ceasusr[i, cu o mdngdiere,
piciunereacarene faces[ vedemin semeniitiostriuumaip[4ile proaste:in
in fiececuvdnt.
miEcdri,in gesturi,priviri, voce,contportament.
1 4ulpmescu-Ji, Doamne,ca imi d[ruiesti de fiecaredatd o viati
IVInoui cdndslujescDumnezeiasca
Liturghie,cu lacrimi de pociinti
si de mullumire ;i cdnd mi irnplrtd;esc cu preacuratelegi de-viatl-fdcdtoarele Tale Taine. Sfintelor Tale Taine datorezfaptul c[ m[ aflu incii in viati,
c[ nu rltlcesc pe cii greEiteqi ci mI bucurde un bunrenurnein poporulTdu.
Sfinleasci-seiar qi iar mlrelul Tdu nume iu mine si in tot poporul cel crestinescsi in toatl lumeaTa. Vie impiralia Ta, irnpirirtia adevdrului,picii si bucuriei intru SfAntulDuh, in toateinimile noastre,intocnai cum ai cuvdntat
Tu: ,,Voi locui in ei ;i voi umbla (...) li voi fi voul tati si veti fi Mie fii 9i
fiice" (2 Corinteni6,16. 18).$i facl-sevoia Ta sfinti. in[eleapt5,atotbuni,
atotdesivArgiti,atotfericitoare.precumin cer, asasi pe pdmdnt,in tot poporul TIu Ei in mine picitosul, fiindci voia noastri estegreEiti,mioapi, picitoasi, primejdioasi, trufaqi, leneEI,avari, iubitoarede lux ;i de arginti.
Q araciiiqi strigi nevoilestdruitorqi uneoricu insolenti,dar gi patimile
L) noastrese manifestlcu inclp[fAnare,st[ruitor,insolent,precumzg0rrdutatea,invidia, trufia, hofia, erezia,
cenia, seteade agonisire,desfrdnarea,
dezbinarea,superstilia,idolatria.Sd cedlm cu chibzuinti cererilorinsistente
ale siracilor qi suferinziloraflafi in nevoi.Aceastava fi sprefolos mdntuirii qi
fericirii noastreveqnice.Aqa cum cei slraci sausuferinzine silescsI-i compdtimim, tot a$asi ne silim s[ fim buni, pdn[ cAndmai avemvreme sd fim, tot
a$acum ne sileqtemereu pdcatulsd gresim ;i s[-L mdniem pe Dumnezeu.
sporindastfelnoi ins,ine,,combustibilul"careva intretinefocul gheenei,focul

291

carea inceputsI ne pArjoleasciinimile inci de aici, preinchipuindvlpaia cea

veqnici,cu plangerevesnici qi cu scragnirea
din{ilor.,,imprritia cerurilorseia
prin str[duint[ si cei ce se silescpun mAnape ea,.(Matei ll, 1Z).
i vrajnrapuldepuneeforturica si ne prindi qi si ne aruncein gheenr,
Q
pe
carenu sepociiescsi
Y lo-latraga cei neprevrzitori,necredincioqi,
careramanlegatide bunurileacesteilumi.
T\ e ce oareziua de odihni vine dupi ;asezile de munci? pentruca
l'-l sdnu uitiim nicioclaticii, dupi ostenelileacesteivieti, va veni ziua
vesniceiodihne.cici, dupi cuvantulApostolului:,,Dreptaceeas-alisat alti
sirbltoare de odihni poporuluilui Dumnezeu"( Evrei 4,9. Dar duminica
senrnifici ziua invierii obqte;ti,clupi care va veni o zj de odihnl pentru toti
cei ce au lucratbinelein aceastiviati, intru HristosIisus.
frandelesi milosteniilepe carele dim siracilor, oricarear fi ele,nu
fl
\-/ pot fine loc iubirii de aproapele,daci inirna nu o mai simte. De
aceea,4$[ql_sa1tddgrf1-gr,ilq_s1_qn_i__e
si avem griji ca ea si fie dati cu
1g9b"uj9
dlagoste,_din
inirnL-de_b_quavqiq,
p_irere
nu_cu
cler:iu. insusi cuvdntulrnilos_
tenieinseamni de fapt o lucraresi o ofrandl a inimii. un dar flcut cu urnilin[i, cu compasiunefa]d de omul slrman, cu umilintl si cu pirere cleriu pentru greselilepe carele-ai flcut ;i pentrua clror spdlarese di milostenia.
;i
Fiindci, dupr cuvantul scripturii: ,,\[]g!!gniq izbive$rejg_gr.o:rrte
$l_crugl4
olllgjagal. fobit 12,9). Cine di miiosteniein sili, firi chef, a, pir"* d;
rau,cu zg0rcenie,
inseamnlci nu qi-arecunoscut
picatele.nu s-a scrutatpe
sine. M i l osteni4-este bi nefrc it oarg_Lqpumulr6.ndBentru scl _ceo _dL

Si nu ne rizbunim pe nimeni,
nici micar cu un gAnd sau intentie rea,
sI lisim rlzbunarea pe seamalui Dumnezeu

NT u te ldsa biruit de riu (de cel al semenilor),ci biruiesteriul cu

,,r \ binele"(Romani 12,21).Dar esenfialestesd te rogi pentrucei ce
fac riul. Pe noi inqine gi unii pe allii si toatdviala noastri, cu toate lipsurile
si cu toatenecazurileunorasi ale altora,lui HristosDumnezeusi o dlml SI
nu ne rizbunfun pe nimeni, nici micar cu un gdnd sau intentierea, si lisim
rdzbunareape seama lui Durnnezeu.,,A Mea este rizbunarea. Eu voi
rdspliti" (Romani 12, 19 si Deuteronomul32, 35), ziceDomnul. Si-i iubim
qi pe vrijmaEii nostri. Pe ei ii invari si ii atAtddiavolul.

292

r| eatrul facesI se atrofiezeviafa crestineasci.o pustieste,ii di un caI racterpdgdn.,,Au alipit toatesi au adormit"(Matei 25.5). Un asemeneasomnfatal poateprovoca;i teatrul.$i mai ce incl? Stiintelepredate
la qcoali intr-un spirit pig0n, grijile vietii acutizatepini la insuporlabil.iubireade agonisire,de onoruri,de distractii.Teatrulesteo gcoalia lumii acesteia,a stlpAnuluiacesteilumi - diavolul - desprecare;tim c[ seprefaceuneori in inger de lumini, pentrua-i puteaademenimai lesnepe neprevizitoril
uneoriil puteaidescoperistrecurat;i intr-o piesl. chipurilemoralizatoare.
pentruca sI ni se spunl apoi despreteatruci esteprin excelentl o ;coali de
moralitatesi cd trebuiefrecventatnu mai putin clec0tbiserica,ba chiar si mai
des.Fiindcd- de! - la bisericdauzimmereuaceleasilucruri,pe cind la teatru
pieselesuntdiverse,ca qi decorurileqi personajele...
A

dacaifi iube;ti saunu aproapele,dupl

Dentru a-ti da seamatu insuli
pe sineori de c0teori e;ti jignit, cleflimat,
I Evanghelie,cercereazd-te
batjocorit,saunu !i se da respectulcuvenitin societate,
saucAndsubaltemii
tdi fac greEeliin serviciu;i nu dau semnede indreptare.Daci reuse;tisl-ti
pistrezicalmul,gi nu te laqicuprinsde duhul vrajbei,urii, intolerantei,dacir
nu incetezisi-i iubestipe acei oamenica si pAni atunci,adici p0ni a nu te
fi defiimat si a nu fi dat semne de indreptare,inseamnl cI iti iube;ti
aproapele,
dupl Evanghelie.Dacdte enervezi,te minii, te tulburi,inseamni
ci nu-l iubesti.,,$i daci iubili pe cei ce vi iubesc,ce risplati putetiavea?"
(Luca6,32, comparlgi Matei 5,41).
/a'

t ntruc0tsuntemstriini, venetici,cllitori spreimplritia ceade sus,nu

I trebuie si ne lisim strivili de grijile vietii de-acum,si nu ne impatimim de foloaseleacesteilumi, de bogdliile,pllcerile si onorurileei, pentru
ca acestepreocupiri qi acestepatimi sI nu ne creezedificultdli ;i si nu ne
fac[ de ruqinein ceasulmortii. Cregtinultrebuiesd se deprindi incii de-aici.
de pe pdmint, s[ ducl o viatl cereasci,in post,neagonisire,
rugiiciune,dragoste,blAndele,nerdutate,ribdare, curaj qi caritate.Greu ii va fi in ceasul
mo4ii omului carein aceastlviafd;i-a fdcutidoli din bani,m0ncare,biuturi,
din onoruri lumesti! Nimic din toate acesteanu-i vor fi atunci de folos,
fiindci si-a legatinima de ele,nu de adevdrata
comoard,dititoare de viatd,
virtutea.De aceea,ca sI avem partede moarteu;oar[ - fiindci de moartenu
scapl nimeni - sI nu iubim nimic din aceasti lume! ,,Ci avAndhranl si
imbriciminte, cu acesteavorn fi indestulati"(1 Timotei 6, 8).
/\.
f n bisericl mi simt cu adevlrat ca in cer, cerul pe pimint. Acolo vid
Ichipurile Domnului,PreacurateiNiscitoare de Dumnezeu,ale sfinfilor. Acolo estetronullui Dumnezeu.cruceadltltoare-de-via{i,Evanghelia,
veqnicavestebund,cuvAntullui Dumnezeu,prin caretoates-auficut; acolo

293

sunt chipurilesfinpilor.M[ simt ca si cum ar fi de fati aieveaDumnezeu,

Maica Sa, puterileceresti,toti sfinlii. cu adevlrat,cerul pe pirndnt! Acolo
te recunostisi te simli partelucritoarea Trupului lui Hristossi a Bisericii
Sale,mai alesin timpul Sfintei Liturghii qi al irnpirtirsirii cu SfinteleTaine,
cu Trupul Ei s0ngelelui Hristos.o, ce viali ar:trebuisi cluc,si gOndesc,
sd
simt, s[ vorbescpentru a mi invrednici de acestcer pe pilnint! Trebuie sI
tr[iesc demn, si rni ridic la inlltimea chernlrii cleciire rn-anlinvrednicit clin
mila PreadamiculuiDumnezeu.Cum ar trebui si triiesc. cAt de blAndl. de
iubitoare,de smeriti, de curati qi de infrdnati ar trebui si-mi fie viata, pentru a-i puteachema,cu vrednicie,ca pe adeviratiinrei Stipdni,pe Preasfdnta
Ndscitoarede Dumnezeugi pe insu;i Domnul Slavei?invredniceste-md,
Doamne,de o asemeneaviati! Vreau si triiesc flcdndu-ml clestoinicde
numelede crestin,dar nu gisescin mine putereade a trdi asa.Picatul mi
ademenegte
neincetat,poarti rdzboicu sufletulmeu.
1r heamd,firl a sta la indoiall, cu inirni curati, pe Dornnul Dumnelr-- zeu; cheami ingerii si sfinlii, cei ce prin harul lui Dumnezeu,prin
comuniunesaulnitate cu El gi prin curitia fiintei lor ne aud. cum nu se
poatemai repede,chemareanoastrdajunge la ei cu iuleala fulgerului si ne
indeplinesccererile,cu voia lui Dumnezeu.
..
'n

A -L iubi pe Dumnezeudin toati inima inseamnl a nu te impitimi de

-f1.nirnic din aceastllume, a-ti increclintaintru totul inima Domnului
Durnnezeu,ficAnd voia Sa in toate si nu voia ta, a-L iqbi-pg Dqmllezeudin
1q!qufictql,-ad19a-$:Llig 1nl4lglqgreu la pg!Ulg.?_q[iai iniuru sI se slldsiuiasci toati in El; si-!i pleci voinlata vointeiLui. in toateimprejurlrilevietii, la suplriri, la necazuri.A-L iubi pe Dumnezeudin toateputerile,adici
in aqachip incit nici o puterepotrivnicl sd nu ne poati desplrti de iubirea
Sa ;i nici o imprejurarea vietii noastre,oricarear fi ea, necazul,sau stramtorarea,sauprigoana,iniltimea sauaddncul,sausabia(cf. Romani8, 35, 3839). A-L iubi pe Dumnezeucu toategcndurile,adici si cugefirnereula El.
la bunitateaLui, indelunga-Iribdare, sfintenia.atotputemicia,la faptele
Sale,si-1i alungiprin toatemijloacelegdndurile<Jesarte
si amintirileviclene.
A.ll-tu4pg-Qqule-z-qq iqgeam4i sd iubesti din.tot q!!!etul dreptatea;i sI
g&$t-&f4d9lejq?, dupd cum s-a spus:,,lubit-ai dreprarea;i ai urAtflrldelegea" (Psalmul44,9) A:_Lfub!p9 Dqpnezgu ius_g_ql4-na
q le._u!pg*lineinsuti,
adjgg-y*g.ch-1Jl
aua,lryPery-{t"ft
!!1.. ,,Daci vine cinevala Mine si nu uriste (...)
chiar gi sufletulsiu insuqi,nu poatesd fie uceniculMeu" (Luca 14, 26). in
fiecaredintrenoi, in gdndul,in inima ;i in voinla noastrl slldgluie;teo pLltererea,foafie vie si activi, carese strdduie;ternereu,zi de zi, clipi de clipzi,
sd ne indepdrtezede Dumnezeu,si ne indemnespreganduri,dorinfe,inten!ii, ispite,cuvinte qi fapte de$arte,s[ ne trezeasc[patimi qi sr ne impingd
294

spreele firl voia noastri, adicl spreriutate, invidie, pofti de agonisire,truindiritfie, iubire de onoruri si de slavl clela oameni.trandivie, nesupunere,
nicie, inqeldciune,neinfrAnare.A-L iubi pe Dumnezeuinseamnda-i indeplini poruncile.,,Dac[ MI iubestecineva,va prazicuv0ntulMeu (...) cel ce nu
M[ iubestenu p[zeqtecuvinteleMele" (loan 14, 23 si 24).
ft omnul stipdneqtepeste o nemisurati bogitie: peste lurnini, aer.
L-l apd.pdmdnt,foc, celecinci elementeale lumii materiale,cele ce intr[ si in alcltuirea corpului nostru si plin care acestaiqi asiguri viata. Dar si
omul estestipdn pestebogilii firi seamln: cele ale pimAntului gi ale apei.
El estecel ce sebucuri primul de ele,ca irnpirat al creaturii.Multumescu-Ti
Tie, Creatorulnostru!Slavi Jie, Proniatorulgi Riscumpiritorul nostru,Cel
Ta. Cel ce ai binevoitsi Te imbraci
ce ne-aificut dup[ chipul ;i asemlnarea
in firea noastrd!
f n .. consti adevlrataavutie4 qm{U1?in-chlpqhi asglnanalga
la sq
lDu4qn"reu, nuil;il;;
in p,,*anturi, nu in bani,nu in cunogtinle
qi priceptri;Affitegti, nu in titluri nobiliar", nu in rnultimeaslu-qilor,nici in
mullimeahainelorsi indeobstea bunurilorplm0ntesti,fiindci toateacestea
suntlovite de putreziciunegi trecitoare.Sufletulinsi, chipul lui Dumnezeu,
are viali vegnic[,iar boglliile lui suntvirtutea,sfinlenia,smerenia,neriutatea,infrdnareain toate,credinfa,nidejdea si dragostea.
I tunci cAndcu credinti. cugetandla cele vlzute. privescsfintele
l1' icoanein bisericl gi toatecele ce se afl[ in ea, m[ cuprindeo stare
de minunati contemplalie.Intreagabiserici mi se infiliseaz[ ca o istorie
sfdntl, cu figurile salecele mai de seamI, cu fapteleminunatecare au prins
vialI in neamul omenesc,prin cuv0ntullui Dumnezeu.Vid acolo aievea
istoria ciderii omului si restauririi lui prin minunataiconomiea lui Dumnezeu, vid ridicareaneamuluiotrrenescprin intruparealui Dumnezeu,indumnezeireaqi inlllarea noastri la cer. Aici ni se arati ArhanghelulGavriil. cel
ce a binevestitintrupareaFiului lui Dumnezeudin Fecioari, aici vid Naqterea dumnezeiescului
Prunc,o vId pe FeciotrraMaicl, iesleade la Betleem,
vld tiierea imprejur, botezul,il vid pe Sirneonin templu, intdmpinindu-L
pe dumnezeiesculPrunc, vid schirnbareala fat[ si revlrsarea lurninii pe
munteleTaborului,intrareain Ierusalima Dreptuh"ri.BlAndului,Mdntuitorului imp[rat, vdd Cina cea de tain[ gi instituireaatotrnAntuitoarei
Taine a Cuale Domnului slavei.Vid, ca gi
mineclturii, vId patimile atotmdntuitoare
cum m-as fi aflat acolo, Golgota si pe Domnul rdstignitpe cruce pentru picatelelumii, v[d cobordreain iad a Biruitorului iadului si eliberareacelor
inchi;i acolo,inviereaqi inillarea la cer, toatepentrurnAntuirealurnii si pentru propria mea mdntuire.In biserici mi aflu intr-o divind contemplalieqi
multumescDomnuluic[ m-a iubit atAtde mult. ci m-a invrednicitde o atAt

295

de ntarecinste.ci m-a ficut pdrtasunei asemenea

fericiri. Dar cAndcautiniuntrul meu,in inima rnea,ce vid acolo,o Durnnezeulelvid un abisde p[cate,si.vdrsitecu voie saufdri voie, abis de neputinte,de ispite,de necazuri,
stramtorlri, spaime,uneltiri ale vrljmasului, beznl de nepitruns, cideri cu
miile, dezastreqi rnoarte;vid uneori in mine insumi intunericuliadului.
a
Q Pecificul, fofia qi viclenia aclemenirjlorcliavoluluiin raport cu oarJ menii srauin faptul ci el i-a inselatsi ii in;ali pe oameni,i indeamnd
si iubeascrlumea ;i toate cele ce sunt in ea: deqaftainlelepciune,bog[tia,
nririrea, onorurile,plicerile lumesti,ii invati si se ?ndepdnezede
Dumnezeu
si de cereascaSa impirdtie, de fericire; si iubeascdlucrurile pimdnteqtizadarnice,sd se preocupein ceamai mare misuri numai de aflareasi acapararea lor, si dispretuiasclsufletulsi cerintelesalefiresti; sdiubeascltrupul, sinitatea trupeasci,culoarea,frumusetea,grisimea,iubireade desfitdriile t.upului, sd urascdsufletul,aclici virtutea,sirdea uitlrii nemurireasufletului,si
deauitlrii Arhetipullui, adici pe Dumnezeu,si nu semai gandeascila m6ntuire. la cdile careduc spreea, spreDumnezeugi la unireacu El. Fericiti sunt
sfintii, pllcuti lui Dumnezeu,cei ce urdsctrupul, cei ce s-auingrijit de suflet,
de lucrul cel nemudtor- jalnici si blestema{i
suntemnoi, cei ce iubim lumea,
bunurileei striclcioase,cei ce ii facempe plac trupului,dispretuindsufletul.
acauneoriunii cre;tini orlodoc;i nu gisescloc in credinfalor si penI
-lJ tu TaineleBisericii, estesemnlirnpedeci mintile si inimile acelor
oameninu sutttcurate.ci suntsupusepatimilorsi ci nu pot suporlacurdtiasi
lumina credintei,asemeneaochilor bolnavi care nu suporti lumina soarelui.
Aceasti cotnoarl cereasclpot si si-o pistrezein inimd numai oameniicaresau indepirratcu mintea;i cu simturilede ispitelevietii de toatezilele.
toti plstorii.adicirslujitoriiBisericii.si pistoritii lor s-arruga
6aca
I-'' lui Dulttrtezeu
cu sinceritatesi in prieteniereciprocl.intr-unsuflet.
cu acelerugiciuni pe careni le-a dat Bisericapentrua fi rostitecu glastare
sau spusein taini, ar puteaoareexistaceva care sI nu putem obtinede la
Dumnezeucdndne rugrm? De c0tebunititi n-am aveaparteatunci,de cdte
pdcatesi patimi rele,necazuri,supdririn-anrgisi izblvire?Acesterugdciuni
sunt cele mai chibzuit alcituite din cdte ar puteaexista,mai rationale,mai
pldcutelui Dumnezeu,mai puteraice,mai in stare si incline bunivoinla
Domnului spretoati milos0rdia.Sr cleaDomnul si ne rugim intr-un suflet,
sincer,putenlic,concentrindu-ne
toati atentia.
a-mi. Doamne,sr cad inainteaT'acu ruglciune pentrutoati lumea
5
r-', si penrruplenitudineaBisericii si si o fac mereu cu dragosteatotcuprinzitoare si nefltarnici, fiindcl prin bunitatea Ta sunt rugitor pentru
to{i si pentru picatele rnele. Dd-mi, Doamne,Dumnezeule-prrinte,iI pot

Ta negriitl fa1[de lume prin carene-afost datFiul Tdu

contempladragostea
iubit, Unul-Niscut.D[-mi, Doamne,Fiule al lui DumnezeusI pot contempla p[timireaTa in lurne;i pe crucepentrumAntuireanoastri.Da-mi.Doamne, DuhuleSfinte,s[ pot contemplabunltateaTa. cares-arevdrsatsi se revarsl prisositorasupralumii, prin meriteleDomnuluinostruIisusHristos,de
carese umpleatatde des si nevrednicamea inimd.Treime Sfintl. dI-mi sd
Te sl[vescneincetat,cu o guri gi cu o iniml si mai vdtloscu fapta.
posturiloruitl din ce pricinl au clzut irt
1A ine contestinecesitatea
\-, pdcatprimii oameni(din neinfrlnare) qi ce armirimpotriva picatului si a celui vicleanne-adat Mintuitorul cAnda fost ispititin pustie(postind
patruzecide zile),acelanu Stiesaunu vreasi stieci ornulde celemai multe
ori de indepirteazi de Dumnezeuqi cadein picat prin neinfrinare, asacum
s-aintdmplatcu locuitorii Sodomei;i Gomorei qi cu cei ce eiutriit pe timpul
lui Noe, fiindci toate picatele oamenilorse trag de la neinfrAnnre.Cine nu
recunoastenecesitateaposturilor.acelaisi refuzd.siesisi altorao amri impotriva multor patimi ale trupuluigi a diavolului,patimicatene pricinuiescatAta riu, mai ales prin neinfrdnare,acelanu este osta$al lui Hristos, cdci inseamndci renuntl la aceaarmi qi se di pe sine rob trupului iubitor de clesfltiri qi de picat. in sfdr;it, acela este orb, fiindcl nu vede relatia dintre
cauzeleqi efectelelucrurilor.
C1 d nu uitlm niciodat[ c[ suntemfiinte cizute, intinate,vinovateinainD t.u Dumnezeuluidreptdtii;ci suntemfiinle perverrite;i c[ se cuvine
si ne smerimmereu,adAnc,in fala lui Dumnezeusi unii fali de al1ii.Acest
carese citesczilnic. ,,Dumnezeule.
lucruni-l inspirl gi ruglciunilebisericegti
,,Prea
milostivfii mie p[cItosului",,.implrateceresc",,,SfinteDumnezeule",
Sfinti Treime", ,,Tatil nostru",rugiciunile de dimineali Ei seard;i aproape
toatecelelalterug[ciuni.De aceea;i tineretuldin scoli ar trebuis[ ;tie si sI
retini inainte de toateci a odrislit dintr-o ridlcini supusirpiicatuluisi c[ el
insusise supunela tot plcatul, s[ agezeaceasticunogtin]Ila temeliatuturor
celorlaltesi, chiardac[ va acumulamulti stiinti, sitnu se umplede trufie,ci
si se strdduiasclmai inaintede toatesi-si cureletrupul ;i sufletul.
f ubegte-lipatriapimfinteasci;i pe pirintele ei. Ea te-aeducat,te-ainI struit,te-aflcut si insemnicevaprintreoameni,ti-a dat respectulce
!i se cuvine,ili di de toate.Dar trebuiesl-ti iubesticu deosebirepatriacereascd,pe Plrintele veaculuice va si vini; aceapatrieeste,de buni seaml,
tiindci estesfdntd
mult mai scumpl si mai vrednici de cinstiredecit aceasta,
de frumoasi ;i
seamin
flri
nestriclcioasir.
vesnicd,
de
neclintit,
si dreapti,
inlesniri si
mai
multe
i!
d[
infinit
de dlt[toare de fericire, fiindc[ ti-a dat $i
bunltili dec6tpatria plmdnteasci; fiindcl Plrintele acelei patrii nu este Lln
om muritor, Supuspatimilor, ci DumnezeuCel mai ?naintede veci, atoate297

fdcrtorul.El te-a flcut fiu al lui Dumnezeu.mostenitoral lui Dumnezeu

;i
impreuni-mo;tenitor cu Hristos, fiindci Tatil cerescte face pirta; tuturor
bunltdtilor impdraliei Sale:,,cele ce ochiul n-a vdzut urechean-a auzit si
Ei
la inima omului nu s-ausuit" (i corinteni 2, 9). Aceasti patrieti-a fost juruitd cu nepretuitulSinge al Fiului lui Dumnezeu.Dar p.niru a fi cetiteanal
aceleipatrii trebuiesi-i respecti;i si-i iubestilegile,a;u cum eEtiobligatsd
respecti;i cum respectide fapt legile patriei pimAntesti,fiindci firi aceasta
nu te vei puteaface cetdleanal aceleineasemuitepatrii. IubesteBiserica,
aceasti;coali de educaliecluhovniceascd;
ea n. prcgit"rte si fim midulare
si cetdleniai aceleiparrii.
cel
17 SimaSul fdri de trup se lupt[ cumplitcu noi in timpul slujbelor
Y bisericesti,
fiindci atuncise siv0rEe;teprin harullui Dumnezlu,cu
mijlocirea noastrj. o renasterea sufletului nostru.De aceea,atacurilevrdjrna;ului sr nu ne faci si pierdem speranta,ci sir ne intirim in birbrtie, ciut0nd cu ochii inirnii la incepitorul tuturor biruinlelor,Hristos,Cel ce sti nevazut inainteanoastrd,sivdrsind in taini renastereasufletelornoastre.
fintii. oameniilui Dumnezeu,sunt minunate,neveqtejite,
inmiresQ
LJ lnate flori. Nu te atingede ele cu buzeintinatede duhoarep[catului.
Roag[-telor cu inimd si cu buzecurate,cu luare-aminte,
adun6ndu-1i
gdndurile,cu evlavie,fird grab5.Ei suntcer cuvlntitor, au dus pe pdmlnt viati
cereascd,
impodobiti cu minuni Ei cu alesefapte de desivdrgire,in iubire
necuprinsdsi adAnc[smerenie,in nerlutate,ribdare, jertfire clesine,iubind
pe Dumnezeumai presusde toate.
/\
biserici gdsimimplinireacelormai scumpesperante nrzuinle,pace
;i
1n
l li bucurieiu suflet,dimpreuni cu curilire si sfintile.Aici ni se vesiegte
neincetatadevirul viitoalei noastreinvierj si biruinfaasupramo4ii. Ar putea
existaoarecinevacaresi iubeasciviatasi si nu iubeascl,dintoati inima,Biserica?Tot ce estemai bun, mai iniltdtor. mai de pref.mai sf6nt,mai infelept
grsim in Biserici. Bisericaesteidealulumanitdtii.Estecerul pe pim6nt.
n
bisericl ne trezimdin seduclialumii acesteia,
din beliapatimilorqi
1n
r a poftelor vielii, ne luminirm, ne sfinfim, ne curitr- rufl.tel", n"
apropiemde Dumnezeusi ne unim cu El (,,carepe Dumnezeu-cuvdntulcu
oamenii,prin preasliviti nastereata, L-ai unit" - din ruciciunea cdtrepreasf0ntade DumnezeuNlscitoarea,la pavecerniti).CAtdJvrednici de cinstire
si de iubire trebuiesi fie Bisericarui Dumnezeusi cat de mult au iubit-o
sfintii, oameniilui Dumnezeu!
,

u trebuie si ne supirim si sd ne ieqim din fire de nimic, fiindci,

J\T
r \ supdrandu-ne;i enervdndu-neprea des, enervareane va deveni o
foarte vltimitoare obiqnuinfi, atat din punct de vederemoral, c6t si fizic, in
298

timp ce, aritindu-ne neplsltori falI de adversititi, ni se va fonna bunasi folositoareadeprinderede a suportatotul cu calm si rlbdare.Din cauzanenumlratelor irnperfectiuniexistentein raporturilenoastrereciprocepot apirea
multe situatiicritice si, daci ar fi sd ne suplrim de fiecaredati, ar insemna
s[ nu ne mai rim0nl cletrlit dec0tc0tevaluni! in plus, supirareasi enervarea nu pot indreptalucrurile, ci dimpotrivd,le pot degrada,datoriti propriei
lor... degradlri.NIai bine sd fim mereucalmi, egali cu noi in;ine, plini cle
dragoste;i respectfagi de oameuiicu o moralitatein suferinti qi ?nspecial
fati de apropiatii,rudeleqi subalterniinostri.Fiindc[ omul nu esteinger gi.
pe deasupra.viata noastrl a ajunssd decurgi astfelincat p[cituim in fiecare
zi qi aproapefirl voie, chiar $i atunci cAndsuntemdecisi si nu cidem in
picat. ,,CIci nu fac binelepe careil voiesc,ci riul pe carenu-l voiesc,pe
(Romani7,19).InsuEiDomnul ne-ainvirtatsd privim cu
acelail sdv0rsesc"
inglduinla deseleneimpliniri ;i cdderiomenesti,atunci c0nd a zis: ,,$i ne
iartl noui gre;elilenoastreprecumgi noi iertim gresitilornoqtri" (Matei 6,
12) ,,Si precumvoili sI v[ faci voui oamenii,faceti-lesi voi asemenea"
(Luca 6, 31). Si cine dintrenoi n-ar vrea sd fie tratatde altii cu ingiduinti"
cu ribdare,cind se aflI in necaz,cdnd se poticnestesaucade,cdndse face
vinovatde neirnplinirisi sc[pIri? De aceea;i Apostolulne invatl s[ fim in- zice Apostolul Pavel- indedelung-rdbditori;i inglduitori. ,,Dragostea
nu se aprindede mdnie,nu gAndeqte
lung rabdl estebinevoitoare,
riul, toate
(cf.
1 Corinteni13,4-8).
le suferi,toatele rabdl, nu cadeniciodati"
T iber-cugetltorii;i ateii spuncd credinla,Biserica,slujbele,Sfintele
I-rTaine, rAnduielilebisericesti
au fost scornitede oameni.pentrua
tine poporul in frici Ei supunere,pentru a se asigurao buni moralitate,si
pentruobtinereaunorprofituripe seamapoporului.Iati curnniqteanalfabeti,
,,liber-cugetitori",carenu mai au frici de Dumnezeu,au ajunssi huleasczi
minunataSa iconomiea mdntuiriineamuluionemilosdrdiadumnezeiascl,
nesc,inslsi illtl'uparea,pitimirea si rnoarteapentru noi a Fiului lui Dumnezeu.Uitati-vi insi ce viatii duc aceqtia,cum trliesc qi cAttriiesc, irosindu-si
prematurfbrtelesi sinltatea,seistovescin dezrndtsi in betii, se abrutizeazd.
mor repede.
/\
estede preferatsi rdbdim nepl[cef narmaticu dragostecre$tineascd,
Irile exterioareale existentei,oricare ar fi ele, disconfort,aer viciat.
prejudiciicle tot felul, decdtsd cedIm, din cauzaunor asemenea
inconvenienteexterioaresaua altora,ullor porniri de intoleranti, supirare,enervare,
r[utate,cdrlealii,carepot survenidin necesitate,
dintr-uncapriciude caracter,
saudin dorinla de a trli pe searnaaltora,a linistii altora.Dragosteape toatele
rabdd,pe toatele suportl. in detrimentulcelui ce iubeqte,al vietii salemateriale. trupeqti.Fiindci unde estedragoste,acolo estesi harul lui Durnnezeu,
299

si tot binele,estepace;i multumire.Crestinulrabdi tot, numai pentrua nu se

lipsi de harul lui Dumnezeu,careinseamn[pentruel supremaavulie.
1^t e furtuni sufletesti,uragane,vijelii n[prasnice,v0rtejuri de foc se
\r*-,dezllntuie adeseain viata omului. in viata aceloroamenicare se
strlduiescsd triiiascircreqtineste
si si-L slujeascipe Dumnezeucu ruglciunea, fic0ndu-sernijlocitori pentru sine ;i pentru altii inainteanegriitei Sale
milel Daci luntrea pe care cilitoregte sufletul nostru pe mareaviefii, citre
vesniciacare il asteapt[,nu se sfarmi cu totul qi nu se scufundd,aceastase
datoreazra
numai milei lui Dumnezeu.
preotul tlebuiesi se strlduiasci,cu oricechip, si-qi plstrezecurajul,
I birbitia, indrlzneala,in pofida vrljmaqului celui flri de trup, care
seaminl neincetatin el o teaml himerici, o spaimi prosteascl.Altminteri nu
va plrtea sd critice viciile oamenilor, nici sd fie un adevirat siv6rqitor al
SfintelorTaine.indr[znealaesteun maredar de la Dumnezeugi o nepreluiti
comoari a sufletului. in luptele s,irlzboaiele care se poarti in lume, curajul
qi vitejia inseamni foartemult, fiindci prin acesteapot fi sdv0rqiteadevlrate
minuni,in lupteleduhovnicegti,
cu atdtmai mult.
1n Bisericdcurge izvorul adevdrateibucurii, adeviratei lini;ti, al imI plcirii constiinfei,al curltirii, al vindeclrii trupestiqi sufleteqti, rzvorul puterii si al vigorii spirituale.Teatrul, feluritele moduri lumeEtide a te
simti bine acasi nu vor puteainlocui niciodat[ ceeace obtine adeviratul
cre$tinin biserici, acolo undeinsusiDumnezeuface sd se simtl bine, si-si
afle liniste sufletelecredincioase
careigi inalfi mAinilecitre El; o face ?ntocmaica o mantl careisi lini;testepruncul.De la Biserici dobAndesc
bucurie si implcare, curltire de plcate ;i milostivire si rlposalii nogtri, mai inainte adormili. Cu citl ardoaretrebuie si iubim bisericasi si o impodobim!
Aceastasi fac toti cei ce ;tiu si o pretuiasci.Pentruei se roagi Biserica,
indemn0ndsi ne rugint ,,pentrucei ce cu credint5,cu evlavie,cu frici de
Dumnezeuintrl intr-insa; pentru cei ce aduc daruri ;i fac bine in sfdntaqi
?ntrutot cinstitdbisericaaceasta":sau:,,sfinlegte
pe cei ce iubescpodoaba
caseiSale,Tu pe acestiaii preamire$tecu dumnezeiascd
putereaTa".
emasul'atde mare este lumea, nem[suratde multe fiinle locuiesc
ll
I \ intr-insa, dar ce ordine desivdrsitl se arati in devenireaei, in
modul de existen{Ial lumii (naturii)! Nemisuratde mareestelumeafiintelor
cugetitoarede dincolo de lume, a ingerilor, dar cu ce rigoarese indeplinegte
acolo vointa lui Dumnezeu!Imensi estelumea oamenilor,dar cdte firidelegi suntin ea, cdteabuzuri si infamii si de aici cdtenenorociri,cele pe care
le aducbolile, rnor{ilede tot felul, r[zboaiele,foametea,inundaliile,incendiile. calamitdtilemeteorologice,nesfdrqitelenenorociricarevin de la betie,de

la ghiftuiala pAntecelui,apoi nedreptltile,jurinlintele tnincinoase,sittuciderile.omorurilelNu li se mai cunoastenumirull Si ce ni se va intimpla

dincolode morm0nt.in veaculveacurilor?
1r-1mul esreo splendidl,rnagnificl. preaiscusitioperi a unui Artist
Dumnezeu.La oblirsieera neintinatit.neispititl, nestriLf desitvArsit:
prin picat, prin aceastlnevoiepe care cluhulintunerdar
curati,
cicioasi,
icului a dat-o firii, prin aceastispurcatl,absurdl si haini pLlterea ajurtssI
fie intinati si bolnavi, necuratisi corupti. din pricinafirii dualea omului,
atotputerniculsi
alcltuit din trup si suflet.Cu toateacestea.preainteleptul,
atotbunulArtist nu i-a inglduit vrljnra;ului nostrusi al SirusI distrugl cu desivirsire superbasi magnificaSircreatie.El si-a alcituit Siesitrup la f-elca
FecioareMaiPreacuratei
al nostru,pltimitor, si si-a luat sufletin pAntecele
ci. Prin intrupareaSa,prin invititurile. minunile,patirnile,moafiea;i invieSa iconottlie.El a restauratopera
rea Sa, prin minunatasi preainteleapta
si slavaclenrai inaintesi chiar rnai mult decit
m0inilor Sale.in splendoarea
si readttciinatit, dlruindu-i din nou nestriclciune.frunruseteclumnezeiascit
irnpreasezind-o
onreueascit.
firea
indunrnezeit
a
d-o la fericireaceadintii,
si
preaintelept
SlavaTie. Artistuleatotbuu.
uni cu El pe tronuldumnezeirii.
atotputernic!
'fu
/-1, nevlzurulmeu Binetlcitor, Cel ce imi dai viatii necontenit!
\J imi porti de grijii, irni indeplinestidorinlelebune ale inirnii, rnl
izblvesti cle picate, de rlutltile vrljrnasilor nevizuti: Tu esti Cel ce trt-ai
hdrrazitunui destinprielnic, m-ai luminat; clincloare imi va fi dat sI te vird?
Cdnd imi voi vecleaBineficitorul si Creatorultatl ciltre fatl? i)ar tu, diade plcate.tu
vole, vrljma;ul meu,cel ce nu contenestisi-mi incarcisr-rfletul
intunecdncu
rlutate,
viala
neittcetat,
cel ce irni iei
perfidulesi linguqitorule,
4u-ml, istovindu-miputerea,acoperindu-mifata de rusine;i necinste,cincl
oarevoi scipa cu totul de tine, prin harul,induriirile;i iubireacleoattrenizt
Domnuluimeu IisusHristos?Cincl li seva lua oareoriceposibilitatede a-ttli
picurain inirni veninulurii tale?
in afura
T\ e ce as aveanevoieoare?Nu-nii trebuienimic pe paintAnt
De ce as aveanevoie.oare?De Dottrnul.cleharul
I-,/ strictuluinecesar.
mea.Aici pe pimint. locul peretrinirriintele.
in
inima
Sa
de
impiritia
Siu,
al vremelniceirneleucenicii,nu am nimic caresir-miapartinir;toatesuntale
lui Dumnezeu,toateimi suntdatesprevremelnicitfblosintl. tot ce imi prisoacleseqtedau semenilormei mai siraci. De ce as aveAnevoie?De clra-uoste
viratl, crestineascl,vie. lucritoare.Mi-ar trebui o inirtli iubitoare,care s:.i
simt[ compltirnirepentruserneui.caresii se bucurede satisfactiilesi succeselelor, sI seintristezede necazurilesi suferintelelor. de piicatele,sllbiciulor. Sirtttnevoinde a-i
si sirrircia
de nef'ericirea
neajunsurile,
nile, nereusitele,

301

puteacourpitimi cu cirlduri, sincer,in toate imprejurlrile vietii,

de a mI
bucuracu cei ce se bucuri, clea plOngecu cei ce pldng.Destulne-amlisat
du;i de iubire de sine,de egoism.am ciutat sa tiaim mereunulnai pentru
sine,si acaparrrntotul: bogltii, prrceri,gloria lumii acesteia,
si nu trrim, ci
sI nturinl, si nu ne bucurlm, ci sir suferim,purt0ndin noi otravaiubirii
de
sine,fiindcI iubireade sineesteceaprin careVeliar ne picurl mereuotravl
in ininri. Striga-voideci cu psarrnistul:,,cr pe cine am eu in cer, afari de
Tinel Si afarirde
am dorit pe piundntfStinsu-s-a
inima measi trupul
Ji1e,.ce
meu,Dunrnezeulinimii mele ;i partearnea,Durnnezeule,
in veac,.(Fsalmul
72,24-25).Doanrne,cel ce cunostiinirnamea,zv0cnirileei, dr-mi ceeace
iti cerl Pentruurl:, aceastae cu neputintr,la Tine sunt
,,toatecu putin(d,,
(Marcu 10. 21). Di-mi viata cea aclevirati,risipesteintunericulpatimilor.
nimiceste-leprin putereaTa!
relatie existr intre cuvint gi faptr? cuv0ntul lui Dumnezeua
1^re
\, cheurat,din nefiinti Ia fiinli, lumeaceavlzutl si ceanevlzutd.Iati
de ce cuvintul si fapta trebuie sI fie nedesprrtite,aga cun' nu pot fi
desplt'tite,in existentalor, sufletr"rl
si trupul.Cinerespectir
gi urmeaz[cuvdntul lui Dumnezeucu creclintit;i statclrnicie,
pentrucarecuvdntulinseamli si
fapti, acelasiivir;este;i acum lucruri miirete,uimitoare;prin cuvantulsru
se pun toate in rniscare.se supun dernonii,se vindeci bolile, se edificl
molalitateaoarnenilor.
"

(-, ruceaestein Hristosqi Hristosestepe cruce.crucea inchipuiepe

\r-- Hristos,Fiul lui Durnnezeu,ristignit si de aceeade semnul
crucii
si chiarde umbraei seinfiicoseazldemonii,ca semnal lui Hristosinsusi,ca
insit;i umbra celui rirsti_enit.
De aceea,introducereacrucii in api pentru
sfintireaacesteiaesteun lucru cleosebit
cleirnportant;apacapiti put.ii uindecitoaresi de izgonirea dernonilor.

(-rrestinul estevasal lui Duninezeu,bisericaestecasalui Dumnezeu.

l\-' O, catl cinstirei se cuvinecrestinuluiaclevlrat,cu cAti rdvni
trebuie si se indepirtezeel cleorice plcat si clt clemult trebuiesI se respecte
cre;tinii intre ei!
tf-icllosul nostru vrljmas se strlduiestesi distrugi iubirea tot prirr
,"
r iubire. Iubirea cle Dumnezeu;i de aproapeteir o distrugaprin
iubireade lume,de bucuriileei efemere,prin iubireade practicileei corupte,
potrivnicelui Dumnezeu;prin iubire trupeascl,iubire de avutie,de onoruri,
prin pllcereade a ne distrain tot felul. IatI de ce trebuies[ ne inlbusim in
noi orice iubire pentrucele luniegtisi s[ intetim focul iubirii de Dumnezeu
si de aproapele,prin jertfire de sine.o:gc_e_fi-gmusete
clinlgmea 4ceasta(frueqlq
d-e,qit
paf
o
idi,
clerizor-ie_
umbri
{g.qe_lgQ,4q
TU!9_tq4
4 fqumqgefiinecre_

302

4t_er.alqlpupgi
[q{1iili 4_fejqllui Dumnezeu.Orice desfltarelumeascinu
inseamninirnicin comparatiecu desfitareace va si vini. Mi rog Domnului
si pitruncll creclinlalui Hristosin strifundulinirnii mele,si lucrezede-alungul intregiinrelevieti, sI pltrundi Evanghelialui Hristosin toategdndurile,
simlimintele,vorbele;i faptelenrele,in toateoasele5i in creierulmeu ;i nu
numaiin mine, ci in toli onnrenii,ca adevlr universal",,Si aceastaesteviata
vesnicl: sir Te cunoascipe Tine, singurulDumnezeuadevirat,gi pe Iisus
Hristospe careL-ai trimis" (loan 17,3)
suntoaselesfintilorl Ce minunatearomerispindesc
7^t e inmiresrnate
\,.-,uroastele
celorce s-auficut plicuti lui DumnezeulCe neasemuiti
fericire este sir dobindestiharul nestricaciunii,binemirositorde la Duhul
Sfint si, o dati cu el, viala veqnici! De ce oarealergirndupl putreziciune?
De ce oarene placerniasmaplcatului,a patimiloraclucltoarede otravl? In
ruglciunile pe careJi le aducenr,Doamne.ii cherninrclreptmijlocitori pe
ca pe un mir al aromatelor
Tale!
sfinli, ca pe mi;te uriresmeduhovnicesti.
pe
binemirositoare
cle
iubire
si
curirtie.
care
o fac
Primeste-lerugiciuneacea
piicatului.fiindcirinimile ne sunt
pentrunoi, si izblveste-nede clultoarea
si nu sunternvrednicicleclulcea
vorbirecu Tine.
necufatesi buzelespurcirte
putreziciune.
intir-riiciune.
ei suntsfintii Tai.
ri.Lltiite:
Totul in noi estetiirinri.
Ta Maici. mai
mirul cel mai curat,qi mai presusde toti sfintii stl Preacurata
fiindci
de
sale, a
aromatele,
mireasma
sfinteniei
dec0t
toate
inmiresmatl
virtu{ilorSalesuntplinecerulsi pinrAntul.
1l Cndroste;tinurttelelui Dumnezeu,fi-o cu ceamai mareevlavie;i
\*-, nu uitirci Dumnezeua chematdin nefiint[ la fiinti toatecite existii
si cI tot ceeace existl se tine in buni rdnduiali numaiprin bunitatea,atotSa.Rostestecu cearnai mareevlavienumelelui
puterniciasi intelepciunea
Iisus Hristos,Fiul lui Durnnezeu,prin Caretoateisi glsescrostul;Careprin
putereacuvantuluiSIu punein rnigcaretoatecelece sunt,detennini schintanotimpurilor- vara,toamna,iarna,primlvara -.
bareaanilor, succesiuuea
face si dea in plrg roadeleplmdntului, umple pirndntulcu oamenisi animale,vlzduhul cu plsiri, nrlrile, lacurile,rAurilecu pe$ti,inmulteqteneamul
omenescindestulindu-lcu toate bunititile, ne izbiveste de picate si de
cluhurilerele,pregltestecelorce il iubescloca;uriin intpiralia cerurilor;Cel
ce porunce;telumintitorilorcerefti si lumineze pimintul, si ntic;oreze
intunericulnoptii, Cel ce nu inceteazlsi reversepestenoi aerulintremitor,
ftiri de caren-ar puteasi riundniin viali fdpturile;Cel ce a dat foculuiniinude a se
natainsusirede a incilzi, ardeqi lumina,iar pfun0ntuluicapacitatea
roti, cu u;urinta unei simple bule de aer,in jurul unui astrude imensitatea
cu puterea
soarelui,de a se roti ;i in jurul axei saleqi totodati inzestrdndu-l
de a cladin sine,clupi cuvilrttulDotnnului,verdeall de tot felul; Care a dat

303

apeicalitateade a se transfomrain nenumdrate

chipuri,trecdndin sevasi in
sucul fructelor, copacilor. arbustilor,
ierburilor. Dum";;;;i;#
il;
Dumnezeul'iinunilor,Dumnezeuatotbun,
o,o,pu,..ni.-.p."uint"tept,Dum_
nezeulmilei, i'd'rrrilor, iubirii de oameni.
cine esteDunrn"r"u mare ca
Duntnezeulnostru?Rostegte
cu evlaviesi numelepreacwateiMaici a Domnului nostruIisusHristos,purureaFecioara
Maria, careL-aniscutpe Dom_
nul, pentrua noastri m0ntuire.prin ddnsa,
din bunitateaDomnului,ne_am
invrednicitde multe si rnari daruri: iertarea
picateror,sfintire, luminarea
urintii,innoire,izbivire de moartevesnici,
ridiiare to.".,}nfi.re de la Dum_
nezeu'itrdunlttezeire
si viatl vesnicd.Rostestecu evlavienumele
apostolilor
lui Hristos.cei ce s-auinvrednicita-I, vecrea
p" Donrnursi a_Ifi srujitorigi
careau clusir intreagarumecrumnezeiasca
sa invitituri, .u.. au srdit si au
rispinditpe

prnrdntmrintuitoarea
credintlgi Biserica
rriiiil;;;;il;
innoiriisi mcntuirii:nunrele
muceniciror
caresi-auplitii;ffi;;;'ro,.

rastereaceade-adoua,intru viati vesnicd,

numerecuvi,osilor.u..,,Jpunan_
du-sitrupul la inlidnare,au supusin iine patimile
feri_
;ifl."irr, clobandind
cita innoire si viati vesnici, nurneresfintiror
,,reri o"
prin ne_
ago'isire si-au agonisitnepretuitacornoarr
a duhului".gin[i..care
siviala vesnicii,nu_
meletuturorsfintilor.
\Tu altul dec0ttrupul,pe careil risfitrm, il destrtim, il
irnpodobim,
I \ ii clrm linistesi ocrihnr,estevrijmasursufreturui
nostru;i i.cr unur
foarteperfid si priurejclios.
El nu inceteazia se impotrivi iubirii de Dumne_
zeu.vointei si poruncilorsale,ciutdnd sr-si facr
propriasa voie, ceeace ii
si reusestede celemai murteori, atunciccnd
Domnul Dumnezeu,in bunasi
intele.pt. I grijl pe careo poarti mAntuiriinoasrre,
p;;;;;;.#_
vili. sa ristignir' rrupul,cupatimile poftele
"u_i
lui, si nu-l iisratam; si_l mor_
;i
tificlm cu postul.privegher-a,ruglciunea,munca,
iar sufletulsI ni-l desivlrsim prin citireacuvantuluilui burnnezeu,cugetiri
la cele dumnezeiesti.
r u q a c l u nr .
l\ ,/fa si'rr plin de rurnrni,de cil<Iurr si de rinistecandmd indreprcu
LYrtot suf-letur
crtre Soarelecel nevrzut,SoarereDreptilii, Hristos,
Dumnezeulmeu.Atunci
se topestegheatade pe inimr, mi-o sirntspilatr
'i se
clerecurirtie;i striciciune,
risipeste-bezna,
fuge moarteaduhovniceasci,
se instrpdneste
viatacereascl,nimic di' celepinidnte;ti nu ma mai
atinge.
taina
crecJintei
pirrtrend
in cugetcurat" (1 Timotei 3,9). pentru a
,,r aveainirni curatr iti trebuieo credintr crestineascisf0nti, dum_
nezeiascr,cereasci,una care si poati lucra binefrcitor
asupraintregii tale
fiinte; credin{anu poate sarrslui intr-o inir'i impuri,
nu poate produce
schimbiri bineficiitoaredaci omur persistdin viciu,
nu di semnede incrreptare'De aceeasi printrecrestinisuntrnulti chemati pufini
si
alesi.Multi isi
304

zic cre;tini,dar pulini suntcei ce s-arputeanumi pe dreptcuvdntasa,putini

sunt cei ce dau roadeale imprritiei lui Durnnezeu.tati ctece si in ir-.u
crestini sunt multi atei, liber-cugetitori.superstiriosi,
profitori, desfrinati,
curvari, betivi, hoti si asa tnai departe.Nu estevinovati crecliltaci unii
crestinisuntasa.ci cei ce poartl nutnelelui Hristossuntde vinl pentluneatentia lor fali de credinti si cle rinduielile ei. pentrunecuriti:rlor, pentru
patimape careo arati fati de celepintintesti si clincauzacireia nu-ri poot"
gdsiloc in inima lor necurati.ceamai curati comoaricereasci- credinia
lui
Hristos- ceeace ii facesi piari chiar lingi izvorul rnintuirii. Vai vouj. nerecunoscitorilor,
ririlor,ingdnrfatilor,superficialilor,
desfrflnatilor.
lenesilorl
ce-ar trebuisi facem,Doamne?Fr prin nrila.dra_eostea
si intelepciunea
Ta
sd fim supusiTie. spulberljuclecatanoastriiceach-rpitrup, infringe-neri-rutateacu putereabunitirtii Tale.
pe pImAnt bolesteclelingoareapiicatului.cleorbireapicaTo,.olt:l
I tului' de turbareaplcatului.Si cum pircatulia de celemai nulie ori
fotma rlutilii si a trufiei,trebuiesI ne purtfttl cu rot ornul stipAnitde picat
ca si cu un bolnav,cu inglduitoareiubire.lati un aclevirr
irnporlatpe carede
cele tnai multe ori il uitftn. Ba chiar procecllnrcle-a-ndoasel.a,
sporin rlul
addugindu-iproprianoastrl rlutate.trut'ieiii opunernproprianoastri trufie.
In felul acestasporestela noi riiul. nu se uricsoreazl,nu se vindeci, boalase
intindegi nlai mult.Ivliluieste-ne,
Doanrne!Miluieste,Doarrrne.
omenirea!
c
Dentru cii a muscatdin fructul oprit, in rai, omenireas-a ales cu o
I cumplitl boali suf1eteascl:
patimirpentruaceastir
viati, atlt clescurpentru
ti,
bunititile si desfitirrileprirnintesti.Esteatotplgubitoarea
dualitare
a inimii omului,careseimparleintre Dumnezeusi luilre,intt-ebine si r[u. Si
fiindcdbunurilepimAntestinu pot situra sufletul,careesteflcut peltru clesfItIri duhovnice;ti,pentrunesfArsite,
vesnicebunitili si fiinclciibirnurilepimante;ti nu sunt irnplrtite la egalitate,unii acapareazidin patimi, clintr-o
oarbdatractiespreele, foartemult, altorarevenindu-lefoarteputin sau nimic. De aici se iscl etemul piicat,vrajbl si moarte.ciindorintade a poseda.
De aici se trageinvidia si ostilitateaintre persoanesi intre popoare,cleaici
rdzboaielesengeroase,
luxul ;i risipa unorasi slrlcia lucie a altora,ghiftuiala unora;i foameteaaltora,atotputemiciacelor bogatisi cu vazi si inipilareaaltora;de aici fufiuri. jafuri. tot rlul. Iatirundea dus muscarea
din fiuctul oprit, riul carel-erputut facesi de carenu ne puten clezbiira
nicicum.$i
dacdFiul lui Dumnezeunu s-ar fi intrupat,n-arfi pltirnit gi n-arfi murit pentru mAntuireanoastri. atunci omenireaar fi avut parte cle un clezastrude
neinchipuit;i firl de sfdrsit,Iipsitde oricebucurie,toti arnfi pierit?npicate,
am fi suspinatveacurinesfirsite.scrAsnind
clinclintiin iad. fiiri nldejde cle

30.5

izblvire, asacum ;i acum plcitosii care nu se cliesc sunt sortiti acelorasi

vesnicechinuri.
Drinsi cu nimicuri, cu desfltiri desarte,nu ntai aveti nici tirnp, nici
I chef sI pltrundeti in duhul credinteicrestine,al dumnezeiestilor
slujbecrestine,pentrua cunoasterdnduielilebisericesti,rostul sirbittorilor
Bisericii ortodoxe, al posturilorsi, in special,semnificatiafieclrei siptamani din PostulMare, evenimentele
legatede acestea.
cunoa;tetiun"ori pe
dinafari repertoriulteatrelor,clte acte sau cite tablouri are cutarepiesi, ce
contineea,in linii mari gi in amlnunt,dar nu cuuoastetiesentaSfiltelor Taine,desiacestea
dau celorce le primesccu vrednicieviall vesnici,negr:iitele
fbloaseale vielii vesnice.Nu cunoa;tefinici esenfaslujbelordivine ale Sfintei Bisericiortodoxe,maicavoastri,cea carevi nutreste.vI incilzeste,vi
curlti si v[ sfintestein toate,vI di putere,tinindu-vi la slnul ei. Nu cunoasteti cuprinsulsi insemnltateaslujbelorclesearl,cledirnineati,nici ale Sfiltei
Liturghii, ale c0ntirilor,citirilor si rlnduielilor bisericesti,rlmase neschimbate.se aduc argumentein favoareaspectacolelor
teatrale,arltindu-se ci
sunt folositoare,morale qi ci, oricum, nu sunt vitimltoare sau cI rlul pe
carel-ar puteaaduceestemai rnic. in comparatiecu betiasi desfr0narea,
si
pebazaacestorargumenteseincearcirisplndireala nraximurna spectacolelor teatrale.Estede mirarecI crestiniin-auglsit cevarnaibun de a-;i petrece
pretiosullor timp liber dec0tteatrulcare,atit prin obdrsia,ciit ;i prin sernnificatiasa, si-a plstrat pdniiastizi un caracterpigAn, idolatru,sub semnul
desertlciunii,al vidului, nefdcind altcevadecdtsi prezintecit se poatede
aminuntitpatimilesi aberatiilelumii acesteia.
poftatrupului,poftaochilorqi
trufia vietii si numai arareorivitejia fiilor patriei, bineintelesai patriei pImlntesti,nu cere;ti?Tot ce tine de celeceresti,de sacralitate,
purtdndpeceteacrestinismului,
sesitueazlin afarateatrului,saudaci cumvanimereqtepe
sceni, esteridiculizat.insuEinumelelui Dumnezeu,de care se cutremuri
toati flptura, esteinvocataici cu frivolitate,uneoriin deriziune,blasfemiator, sunt batjocoritechemareapreoteascl,cllugiria - ,,chipulingeresc"-,
respectuldatoratautoritdlilor;i pirintilor, fetelorbisericesti,
prin ridiculizareapublicl a unorfaptecondamnabile
ale acestorpersoane,
aceasta
fic0nduse in fala intregii societiti, a unui tineretsuperficial,ba chiar si a copiilor,
pentru care persoanapdrintilor sau a autoritltii trebuie si fie sfAntl. Uneori
ajungeun singurcuvlnt ireverenliossaudefiimltor la adresacelormari pentru a le subminarespectulce li secuvine.Si fi devenitcrestiniiatit de superficiali, incit sI nu-sipoati glsi un mijloc mai bun de a-;i petrecetirnpuldecat la teatru,pirisind pentruel Bisericalui Durnnezeu,
gi timslujbele<Jivine
pul atdtde scump,pe careli L-a dat Dumnezeuin zilelede slrbitoarepentru
a invdla cuv0ntul S[u, pentru a-l consacraunor reflectii mlntuitoare si

306

faptelorbune.timp careesteirosit cu nechibzuintd.

pentrubucLrriiclesarte.
pentrua facehazin mod stupidsi a batedin palmela teatru?orice s_arspLr_
ne, teatrulesteo institutiecareil batjocoreste
pe Dumnezeu.Aju'ge s[ vir
dati seamade spiritul lui qi imi veti da dreptate:esteo scoali a necieclintei.
a zeflemisirii,a ridiculizdriiinsolentea tot ce existi, a clesfrAului.
Vai cle
societatea
in carese iumultescteatrelesi carese pasioneazlcleteatru! Este
adevdratci uneorirlul pe careil producenu estechiar atAtclemarepentru
cei ce iubescrrul. Luati amintela pirereapoporului,a celor ce au fi.ecven_
tat teatrulmai des.Ei nu s-ausfiit sa spuni cii teatlulclucela clesfr-iu.
Nunai
nevlzltorii, cd.ci,,Dumnezeulveaculuiacestuiaa orbit rnintilenecredincrosilor" (2 Corinteni4,4). spunci teatrulesteinstructivsi moral.Nu, crestinii
trebuiesI secultiveneincetatpotrivit legii lui Dumnezeu,sirciteasciinai cjes
Evanghelia,sr prtrund[ sensulslujbelordivine, sii tini poruncilesi rlnduielileBisericii,si citeasciscrierileSfintilorPirinti, pubiicariilecJuhovlicegti,pentrua se pltrunde de duh crestinesc
si a trii crestineste.
Iati spectacolul nostru!
N,fdltui' cdtaamiriciuneti-aupricinuitgreselilemele.Hristoase.
6
lr--rztorul tneu, Dumnezeulmeu, atunci ciinclai fost
clefiiimat,britut.
scuipat,cdndfi-au pus pe cap cununi de spini.ccndai fost pironit pe cruce.
c0ndai rimas spAnzurat
pe crucein chinurinegr:Iite,penlrunrine.jzbrivinrlumd de celemai arlare ;i mai grozavechinuriale iaclului!De acestsacrificiu.
de chinurileclrora Te-ai dat de bunlvoie, ar trebui sii-mi aduc aurinrenrar
des,pentrua nu picitui, pentrua sivarsi s0rguinciosftrptebune.a Te iubi
din toatdinima, a indeplinimAntuitoarele
Tale porunci"Si. cu roareacestea"
uit deseoride aceast[intricositoarejertfi. pe careFiul a adus-opeptrupripe,
cel unul-Nrscut, firi de inceput,purureafiitor al ratilui Ceresc.Dr-mi.
Doamne,inimi curati si pociinti nestrdmutatlintru nrCntuire,
cll-uri ca si
cealaltl vremea vietii mele si o petrecflcind voia Ta.
hematu-M-aideseoricu sinceritatein ruglciuniieTale'?il intreabi
1n
ll- Duntnezeu
pe pacdtos.
Multurnitu-Mi-ai
cu irrirnlcuratl per)rr.u
1cnumirateleMele bunitlti, caredepisesctot ce ti-ai fl purutinchipui?Deseori, oare,adusu-Mi-aisincerijertfa de laudi, pentruca si revirs ipci sr incr
o datdmila Mea pestetine? $i ce-artrebuisi fac vdz0nclu-te
in clestr1nare.
in perverlire,cu mintea gi cu inirna corupte,cu vointa inclilatl in fiecare
ceassprerdu si spreviciu? Cici pe cine iubesc,pe acelail pedepsesc,
biciuiescpe tot fiul pe careil primesc(cf. Evrei lz,6). Nu da semnede slibiciune.
tu, cel pe carete cert,pe carete pedepsesc.
RabdI.,.oricelr-lustrare
la ilceput
nu parecI e de bucurie,ci de intristare,dar mai pe unnl cli celor ilcercati
cu ea roadapasnicl a dreptitii" (Evrei 12, ll).

307

Dumnezeie;tiiLiturghii trebuiemai presusde toate

D entrusdvarsirea
I duh inalt. Omul cu asemenea
duh si nu fie legatde nici o pofti, de
nici o patimi gi desfitarelumeasci,sl-i fie inima cuprinsl toatl de vipaia
Duirului sflnt, de o fierbinte iubire de Dumnezeusi de omenire,de fiecare
sufletde om si, mai cu seami,de sufletelecrestinilor,astfelincdt sI sepoatl
inllta oricAnd in rugiciune, cu inimi smeritl, cltre Dumnezeu.,,Foc am
venit si aruncpe p5m0ntsi cit a; vrea si fie acum aprins!"(Luca 12, 49),
focul carea fost trimis asupraapostolilorin chip de limbi de foc, focul cel
carene estede treouintl si nouI, ca si ne incilzeasciinimile inghetate,si ni
le inmoaie,si le retopeasci;i si le curetenecontenit,sI le sfinleasciqi si le
innoietsci.Unde s-arputeagisi un asemenea
preot,intocmaiunui serafim,cu
duh arzAndde iubire,de laudi si de recunostintiinaintealui Dumnezeu,pentru minunilepe careni le arati cu at0tabunltatesi intelepciune?
Eu, cel dint0i dintre pIcltosi, sivArsesccu nevrednicieaceasticereasciTain5,fiindcl
nu-mi simt niciodatl inima curati. legatl fiind ea de desfitlri si pofte pim0nte;ti.Cautl, Doarnne,in str[fundul inimilor noastre,strope$te-mi,,cu
isop si mI voi cur[ti", spali-mi ,,si mai veftos dec?"rt
zTapada
mi voi albi"
(Psalmul50, 8). ,,C[ de vei mlntui pe cel drept.nu-i lucru lnare,iar de vei
mentuipe cel cururt,nu-i nici o minune,cici suntvrednicide mila Ta, ci spre
rnine.piicitosul,si faci ntinunicu mila Ta" (din rugiciunilede seari).
din toati inima,Doamne,cI de nenunirateori m-ai
1 4 ultunrescu-Ti
J'- izblvit de necinste,de nivala gi silnicia patimilor, c[ ai stins
sagetilede foc ale vrljma;ului, cI mi-ai ingridit sufletulcu paceaTa, ci mi
l-ai rlcorit cu rouaharuluiTIu. Slavl Jie, Multmilostive;i Atotputernice,
ci
prin harul TIu am rlmas pini acum teafir qi nevltimat, in pofida nenumirateloruneltiri pe carele-auurzit impotriva meacrincenii vrijmaqi nevlzuli,
careau clutat sI mI inghiti. Cred,Doarnne,ci mI vei izbivi si mi vei mlntui ;i de-acumincolo de toat[ uneltirea;i de toatl nivala vrljmaqilor,f[cindu-mI vrednicde hnplritia cerurilorsi ci se vor bucurade ajutorulT[u toti
cei incercatide duhurileriului, carevietuiescin evlavie.CI Tu eqtimila si
urdntuireacelor ce vor ;i chiat celor ce nu vor m0ntuirea.S-a spus:,,$i de
voiesc,;i de nu voiesc.mintuie;te-mi" (dintr-oruglciunede seari).
Darfiru rn[irttuireasufletelornoastre,Domnului sd ne rugdm (EcteI
nie). Cel ce se cerceteazlpe sinecu sinceritate,acelanu poatesi
nu-;i deasealnacI sufletulnostrupierecdtepufinin tot felul de pdcate,doarme cuprinsde somnulde moarteal picatului,sti prins mereuin captivitatea
diavolului,incitu;at de cumplitepicate; dindu-si seamade acesteatoate,
ornulsuspini;i se roagl, din adincul inimii, pentrumdntuireasufletelorriscumpdratecu nepreluitulSdngeal lui Hristos.In fiecarezi sufletelenoastre
se irosescsprepierzarein rlutate, bArfi. invidie,arghirofilieqi l[comie, be-

308

tie, desfrAnare.
trAndiviesi ner0vnl, uritenie si cdrleall,ignorantl,vorbire
degarti ;i vorbire spurcatl,superficialitate,
nesupunere,
,.liberi-cugetare",
insolenll, samavolniciesi atcteaalte patirni.,,Pentrupaceade sus".fiinclcl
,,nuestepacein oaselemele de la fata plcatelormele" (Psalmul37, 3).
sa Liturghie,BisericaOrtodoxi ne pregitestesI
prin Dumnezeiasca
I devenin cetiteniai cerului,invitindu-ne toatevirtutilepe careni le
dau drept pildl viata Maicii Domnului si vietile sfintilor, prin curltirea.
sfinlirea;i indumnezeirea
noastri cu Sfintele'faine, prin .,toatecelece sunt
spreviat[ ;i sprebunl cucenticie"(2 Petru l, 4). De aceeatrebuiesI nu pregetdma mergela sfinteleslujbe.cu cugetcurat,cu evlaviesi de bun[voie,
mai cu seami de sirbitori, sI ne facemplrtasi TaineiorPociintel si Cuminecirii. Cei ce se indeplrreazrade
Biserici si de sfintelesaleslujbecad vicpatirnilor
time
lor, mergind sprepieire.
1^1e fiintl firl seaminesteoruul,minunzrtcreati de Dumnezeudupi
lr.-, chipul Siu ! Daci chiarsi in stareclecidere se arita capabilde multe lucruri extraordinare,
pe care le-a sivirsit qi le sivdrseste,dupi cum vedem,atAtclinistorie,cAtsi din viatacleazi, atuncicAterninunin-arfi in stare
sI faci dacl ar atingesfinteniasi deslvirsirealDar ceeace estecu cleosebire
demnde atentie,de ntirare,de respectqi de nepreficutl recunostintiin fiinta
omuluiestecd el poatedeveniasemenea
CreatoruluiS[u, Durnnezeu,
c[ este
juruit fericirii vegniceinDurnnezeusi inipreunlcu Dumnezeu,cI va striluci
cindva ca soarelein hnpiriitia Pilintelui siiu ceresc!Domnul, mai inaintevizitor al slaveialesilorSIi. zice: .,Atuncicei drepli vor strlluci ca soarele
in ?mpdrdlia
Tatilui lor" (Matei 13,43).
a Proscolnidieni se aratl imagineaBisericii cel'e$risi a celei pirT
I-trndrttesti, Bisericacelormai inaintetlecutidintrenoi, al ciror nume
esteinscrisin ceruri,si Bisericaluptltoare,ceacarepoartzirazboipe pirnint
cu vrdjmasiimdntuirii,intreagaBisericdadunatiin jurul Mieluiui careridicir
plcatelelurnii (Agnetul).Ce privelistemireatl, ne umple de incintare,dar
obstea sfintilor.si pe
;i de umilinti sufletul!Fiindci si eu uti aflu in erceasti
mine m-a rlscumpiratMielul lui Dumnezeu,si eu suntimpreunl-mostenitor
cu sfintii dacl mi voi ardtacredinciosMielului pAni la n]oirrte.Suntmernbri ai acesteisfinte ;i cere;ti obsti si rnostenitoriai irnplrltiei ce va si vinl
;i apropialiirnei. O, cit de mult ar trebui si mi se llrqeascl inima, ca si-i
cuprinddpe toti in ea,ca sl-i pot iubi pe toti, sI mI ar"itrlvnitor pentrutoti,
sd mI ingrijescde mdntuireatuturorca si de propriameanr0ntuire!Inlelepciuneainlelepciunilor!Sa fim curati si nepreficuti.sa fim cu inimi curati
fa$ de toti. SI nu ne uitim chemareasi alegerea,
celede Sus,si sI ne striduim mereusi le cinstiml Chemareclurnnezeiascl.
intru HristosIisus.

309

u cdutala picatelealtora,nu arita dusmrnie.nici pe ascuns,nici pe

fati, celui ce gre$e$te,
gdndeqte-te
mai bine la picateletale,clieste-tedin toati inirnapentruele, socoteste-te,
cu adevlrat,mai plcltos decdt
toti, roagl-tecu iubire pentrucei ce gresesc,
cunosc0ncl
cir toti suntemaplecati sprepicat.
1 deviratulcrestinsecompofii ca qi cum viatade-acuurnu ar fl clecdt
lLpregltirea celei viitoare;nu consiclerlviataclin veaculacestasinguraposibila.in tot ce face,nu tine seamade ce se spunedespreel in viata
de-aici,ci de ceeace se va spunein viatacledincolo,in cer. El se inchipuie
pe sinemereuin prezentalui Dumnezeu,a ingerilor,a tuturorsfintilor si nu
scapddin vedereci odati si odati ei vor clarnirturieclespre
gdnclurile,
cuvintele si faptelesale.
prin iubire de Dumnezeusi de aproapeleapartincerului, sunt onl
r ceresc.Daci md las coplesitde grijile rumestisi mai cu seami de
patiuri,sunt al pim6ntului, om plmdntescsi om al diavolului.Doamnesi
Stdp0nulvietii mele,d[-mi mie, robului Tiu, cluhuldragostei!
Daci vei purla in ininririubirecleDumnezeusi de aproapele,
lubeste.
ravea-vei de toate.nirnic nu-ti va lipsi, fiindcii undeesteiubire,acolo
estesi Dumnezeu;iar Dumnezeuinseamnlpentrunoi lucrul clecirpetenie,
totul: viata,pacea,dulceata,fericirea.Ciudatsi durerosestesi vezi cum clin
motiveneinsemnate
cledragostea
Eimeschinediavolulajungesi ne lipseascir
lui Dumnezeusi de aproapele.
De pildl, pentrucevace nu esteclecatpulbere
la propriu,cea pe care de-atateaori o cllcrm sub picioare,din pricina banilor, mAncdriisi biuturii, hainelor,locuintelor,onorurilor,a tuturoracelor
lucruri carese trec si disparo dati cu materiacarele-a odrislit - plmantul ;i cu pulbercatrupurilor noastreacaparatede griji.
u uita DragosteaCare si-a jerrfit viata pentruoameni.Nu-!i preI\T
J. \ cupeli nici tu viala pentrufrateletiu; rlstigneste,firi mili, omul
trupescdin tine, cel ce refuzi a sejer-tfipentrufratele sIu.
.:,i lacom,nes61ios,
zgir.cit?G0ndeqte-te:
cine !i-a dar viali? Banii?
E
L SaupAinea?
Nu Dumnezeu?
Nu oarecuvdntulS[u te-atrezitla viat[
pe tine si toateflpturile? Nu Fiul lui Dumnezeu,,tinetoatecu cuvdntulputerii Sale"(Evrei 1,3)? oare, te menfii in viali numaicu bani,cu pline, cu
apa gi cu vin? Nu cu tot cuv0ntulcare iesedin gura lui Dumnezeuva trii
omul (cf. Matei 4, 4)? Banii gi piinea nu sunroarepraf si pulbere?oare nu
paineaestecel din urmd lucru de careaveln nevoiepentrua ne menlinein
viala?Totul a fost creat;i se fine prin cuv0nt.Din Cuv0ntizvorlste viata.
Prin el se mentine.

310

rf oatafiipturai;i preaslrve;tecreatorul,pe Dumnezeu

in trei iposta_
I suri:Tatil, Fiul si Duhul SfCnt;soboarele
ingeresticareinalti neilcetatcAntareintreit-sf0ntl,SfAntaBiserici a lui Hristos,mucenicii.sfintitii
slujitori,cuvioqii,dreptii,toli sfintii,toati lun.reavrazutra,toti
adevlratiicrlestini acumin via$, lumeatoati. Realitateatreimicititii Durnnezeiriine esre
evocatdde celetrei insusiriale aerului:el ne inconjoarddin toatepirtile, prin
el trrim, suntempitrunsipe de-a-ntregul
cleel. putemoare,cunoscindaceasta, si ne indoini de dumnezeirea
Fiului saua Duhului lui Duunezeu?Cite
Iucruri nu vedemsdvirsindu-sein numeleTatilui si-al Fiului si-al Duhului
Sfant?cdte puteri ale Duhului lui Dumnezeunu le-am sinrtitnoi insine.in
propria noastri persoanl?Sfintul Duh este aerul, spiritul duhovnicescal
fiinlelor rationale.ceea ce esteaerulpentrucorpurilefizice, aceeaesteDuhul SfAntpentrufiintelerationalesi libere.Ele s! urnplude EI, capitit viatir,
sfinlire,intelepciune,tirie. Fiul lui Durnnezeuestepertru noi ,.Calea,
acle_
vdrul si viata"(Matei4, 4), odihna(,,vr voi odihnipL voi..- Marei I l. 2g),
bucuria(,,vi voi vedea;i se va bucurainirnavoastrir,,
- Ioan 16.22t.Toate
acestea
le-amincercat;i le incerclmnoi insine.Putea-r,onr.
oare.cunoscincl
acesteatoate,sf, ne plecfunurecheasi sI diint ascultarecelui ce se intpotrivesteDomnuluiin toate?Soapteiceleiclinliuntrulnostru.duhuluirluiui. al
intunericului,care ,,respirl" minciuni, rlutate. uriteuie. strimtoraresi foc
ucigitor, dar care se risipesteca fumul ;i ca praful la auzul numelui lui
Hristossi al crucii sale?Facesi-i dim ascultareaceleifantasme,si ne tulburlm de vicle;ugurilesale?Si stii si si nu te indoiestinicioclatiici acela
estetlglduirea absolutla adevlruh'i.,,Sidacl as zicecranu-Lstiu (peTatil).
a; fi mincinos,asemenea
voui. ci il stiusi plzesccuvantulLui.,(loang. 55).
Fie si numai faptul ci el ucide intotdeaunasufletulconstituiedovadacir el
esteminciuni.,moarte,nu adevir, nu viati. singurul vinovat de existepta
mor-tiiestediavolul.Amin.
ne vor ascultaipcla5 acaii chemim pe sfinti cu credintl qi dragoste.
l-' ta. Noi ne unim cu ei pe terneiulcreclintei.
ei se unesccu noi si loi
cu ei pe temeiuliubirii, fiindci ei suntin Dumnezeusi noi suntenlin Dunrnezeu,Careesteiubire (1 Ioan 4, 16).De ce estenevoiesi ne m_slminclelung?Pentruca prin indelungi si stiruitoarerugiciunesI clirn citldurdininiilor noastrericite ;i impietritede o inclelungatii
rlmAnerein cleserldciule.
Cdci ar fi straniusi considerlmsi cu at0trnai putin si prerinclenr
cir o inirnii
inrliti si impietriti de deqerticiuneaacesteiviefi ar pureasii se pirtrundir
degrablde clldura credinteisi iubirii de Durnnezeu,
ruginclu-se.Nu, pentru
aceastase ceremuncl si iar munci, timp si iar timp. ,,impirltia ce.urllor.e
ia prin strdduintiqi cei ce sesilescpun m0nape ea" (Matei rl, lz). irnpiriitia
lui Dumnezeunu vine indati in iniml. mai cu seamiic0nd oamenii se

31t

indepirteazl de ea cu atAtaindiritnicie. insusi Domnul ne face cunoscutI

vointa Sa, aceeade a nu ne ruga in grabi, c0nd ne dI exemplulvlduvei
stiruitoare,caremergeala judecltor,stAnjenindu-l
cu cererileei (Luca 18,26). Domnul, Piirintelenostru ceresc,stie mai inainte sI-I fi cerut noi ce
anumeii cerem(Matei6, 8), de ce avemnevoie,dar noi nu il cunoa$tem
cum
ar trebui,ne-amdat preamult de;ertlciunilorlumii, nu Pdrinteluiceresc.De
aceeaDomnul.in inlelepciunea
gi milosArdiaLui, facedin nevoilenoastreun
prilej de a ne intoarcela El. ,,Intoarceti-vila Mine, Pirintele vostru,rnicar
acum,rirticitorii Mei tii, daciimai inaintea1ifost departede Mine, acum,cel
putin, incllziti-vl inimile, care alti datl erau atdt de reci, prin credinldsi
clragoste
cltre Mine".
[ -i sluji Donuruluiin biserici cu vrednicie,din iniml, cu evlavie,cu
.1-Lcredinti vie esteizvor de pace,bucurie,fericiresufletelornoastre.
Un preot cucernic,sivir;ind astf;l slujbele,Sfintele Taine, rugiciunile.
dob0ndegte,
cu adevlrat,suprenl desfltaregi fericire.
fl uvantullui Dumnezeuestefaptl, viatd,fiintl, realitatedin Realita\r.-, te, viatii din Viatl, adevir din Adevir. De la diavolul,carea cizut
din trutagi inchipuire,dorind sl-qi insuqeascd
ceea ce e cu neputintl de
minciinsusit;i care acrazutde la viati si de la adevir, vine visareadegart[,
una.de la moarte- moarlea.
fl mul esteliber.zice-se;el nu se cuvinesi nu poatefi constrinssi
\,.-/ primeascl nici o credinti si nici o invilituri. Ce concepliediavoleascl! DacI nu li se impuneoamenilors[ faci ceeace trebuie.ce se poate
alegede ei? Ce-o sI se aleagl de tine, cel ce trAmbileziacumnoi reguli de
viat5.daci nu-ti vei irnpune1ieinsuli nimic bun, ci vei trli dupi cum iti va
dicta inima ta coruptl, minteata trufaqd,mioapS,oarbi, trupul tlu plcitos?
Rlspunde-mi,ce se va alegede tine? DacI nu-1ivei impunenimic, nu zic
ceverbun. ci nici rnicar ceva obligatoriu;i folositor?Pofi oare si faci abstriictiede orice autoconstringere?
Estede conceputca unui cre$tinsi nu i
seceari, sI nu i seimpuni sI indeplineasciprescripliilecredinleiqi evlaviei?
Oare nu estescris in Sfinta Scripturl c[ ,,lmpIrlfia cerurilor se ia prin strdduinti", cd numai cei ce se silesc;i-o pot dobAndi(cf. Matei 11, l2X Cum
s[ nu le impui, mai alescopiilor,sd se roage?Ce s-aralegede ei dac[ n-am
face-o?Nu nigtelene;i si nigtederbedei?Nu s-ardeprindecu tot r[ul?
T\ esprecei ce fac actede binefacereastlzi. Te infrupli din belsugde
l-,f toatebunitltile plmAntului,mai dai cdtecevacelornevoiaqi,dar te
risfeli cel mai mult pe tine, adic[ ge_qlurylg
l-efasi-nu-!i
de !i4glac-e-qq-p,q.qatetUpyl_Ufgl*crl_fuai q[q- q?pfitiELu.Asgqlenqaacte caritabile n-au nici o valoare.Ce alte moduri de a ,,facebine" se mai practici astizi, ac[iuni a;a-zis

312

caritabile?Seratedistractive,.,in scop de binefacere",dar care unniresc si

slujeascdpicltosului nostrutrup, diavoluluiin primul rand Ei de-abiadupl
aceeaaproapeluisi lui Dumnezeu.Asa ceva,domnilor,nu estefilantropie
decatpoatenumai cu numele.,,$glu-face_m,
q4_reyinr sele _bune.l'o
cg.!5:__r9fe-,
(cf. R.ggg!1-O ,,Caivou5.,celor ce sunretisitui acum.ci veti flImdnzi.
Vai vou5,celorce astdzirddeti,c[ veli plinge;i vi veli tAngui"(Luca6,25).
end te rogi Domnului ;i ii ceri, pentrutine sau pentru altcineva,
f
lr--, bunuri duhovnicesti,
ceresti,saupdmantesti,
materiale,ca sr fii cu
totul convinsci 1i se va da ceeace ceri qi, in general,bunuri de trebuintl
tuturor,prin pur-tarea
de grijI, intelepciunea
qi bunltatealui Dumnezeu,si ai
in minte si in inirn[ cuvinteleM0lrtuitorului:,,ceretisi vi se va da; clutati si
veti afla; batetisi vi se va deschide;ci oricinecereia, cel carecauti afli si
celui carebatei se va deschide.Saucine esteomul acelaintre voi care.de
va cere fiul sdup0ine,oareel ii va da piatrl? sau de-i va cere pe$te,oareel
ii va da sarpe?Deci daci voi, rii fiind, stili sd dali daruribunefiilor vostri,
cu cit mai mult Tatil vostruCel din ceruriva da celebunecelor carecer de
la El?" (Matei7,7-11).
nu spun stiute.nicioclatd:
nirnic
1r dnd citestiadevlruricunoscute.
Ir-, nou, numai lucruri stiute,intocmaicum am afinnat si eu. Aceasta
inseamnl trufie diavoleascLo asemenea
reactieduce in cele din urmi la
convingereacI toateiti suntcunoscute,gi bune;i rele, cu alte cuvinte,esti
atotstiutor.Mulli refuzl.sI citeascicirti de predici,in generalcirti duhovnicesti,pe motiv cI stiu ce scrieacolo,ci s-amai spusde o mie de ori, ci totul
este,de multi vreme, arhicunoscut.Spre deosebirede cirlile profane,in
care,chiar dacdse spunmereuaceleasilucruri,de multi vremecunoscute,
serepeti aceleagi
deserticiunilumesti.oameniile citesc;i le recitesculereu.
O, voi, mufte necurate,carevi nutriti cu niorticiuni!
cu El si pentruaceasra
J) omnulne cheamlsI intniurin cornuniune
I-rl trebuiesi plzim intre noi cu luarearninteunituteain duh si unirea
in pace,ca mldulareale trupuluilui Hristossi ca rnidulareunul altuia:,.Unul
altuiasuntemmldulare" (Efeseni4,25).
rpa ce ai sivdr;it cu vrednicieslujbele;i SfinteleTaine.multume;T)
lJ te-I intotdeaunaDomnului, din tot sufletul, printr-o scurtl rugiciune,pentrucI te-a socotitvrednicsi-I slujestidin toati iniml, cu credintir
si cu dragoste,sd te pui in slujbaintentiilorsi faptelorSale,plin de suprernl
iubire de oameni.clci a sluji Domnului,Crearoruluiqi Riscumpiritorului
nostru estecel mai mare dar si cea mai mare binefacerede care ne putenl
bucura noi plcdtogii, cu roadi neasemuitde bogatl, atAt pentru cei car'e
primesc,prin noi, sfinlire ;i mdntuirede la Dumnezeu,cit si pentrunoi insine,

313

fiindca ne aducepace,suflarede viati, bucurie.Si-l mulpmim neincetat

Domnuluici a binevoitsi ne facl pe noi, piclto;ii si nevredniciirobii SIi,
impreund-lucritoricu Sine,dupi cuvdntulApostolului:,,cici noi impreunilucrltori cu Dumnezeusuntem"(1 Corinteni3, 9), slujitoriisi chivernisitorii
Tainelor Sale..,Asa si ne socoteasclpe noi fiecareom: ca slujitori ai lui
Hristossi ca iconomiai Tainelorlui Dumnezeu"(l corinteni4, l). si cu toate
acestea,
ce fac multi dintrenoi? SivArsescslujbele,Tainele.rugiciunileflri
tragerede inirnl, firi vlagl, neglijent,in grabI, cu omisiuni,dorind gi ispriveascic0t nlai repedeaceasf0nti lucrareca si iieafuga la cle;erticiunilevietii
zilnice.ce groaznici ispitl, ce greu ;i curnplitplcatl Firi sI vrei iti aduci
aulintede acelteribil cuvint al Domnuluicltre cei ce nu se arat[ r0vnitoriin
indeplinirealucruluiSiu: ,,Blestemat
si fie cel ce facelucrurileDornnuluicu
rrebigarede seaml" (leremia47, r0). spuneam:ce groaznici ispitd! Da,
groaznici ispitl, cleoarece,
orbiti fiind, desconsiderlmcuvinteleDuhului
Sf0nt,de a cirui suflaresuntpline rugiciunile,Tainelesi slujbele,desconsiderinr prin aceaata
ceeace poateinsemna;i pentrunoi, daci ne-amarita plini
de osdrdiesi rlivnl, un izvor de preadulcepace,bucurieintru Duhul Sf0ntsi
cltiar izvor de sinitate trupeasci.Fiindcl cuvintelerugiciunilor din timpul
slujbelorsi Tainelor,citite cu credinti si evlavie,cu frici de Dumnezeu,fIrI
grabii,cu duh arzltor, au, neincloielnic,
miraculoasa
insusireca deodati cu
sufletnlsI ne revigoreze,si ne intireasci gi si ne vindece;i trupul.practica
ne-ttdeurotrstreazi.
Am spuscI esteun greusi cumplitpicat, fiindci, sIv0rsind Taineleneglijent,p0nglrim cele sfinte ale Dornnului.ce-ar trebui si
facenrpentrua celebraTainele;i slujbelecu vrednicie,constiincios,
cu cluh
arzitor?Si tinem lnereutreazi in noi creclintacI Dumnezeulnostru,Cel inchinatin Treime- Tatll, Fiul si Duhul SfAnt-, esteneincetatcu noi, ne vede
si ci la prirnulcuvAntal ruglciunii noastresincere,cdndii ceremajutor,este
gatasa ni-l dea.Fiindcl ruglciuneaspusi cu credint[esteintocmaica respiratiapentrutrup: atAtatimp cAttriim pe pimdnt, ceeace esterespira{iapentru trupulnostruesterugiciuneaficutd cu credintdpentrusuflet.Amintindune ci Atotputemiculestepurureacu noi si pistrAndu-ni-Lmereuin minte,indepart0nddin inimi orice gind lumescpi orice indoiali, griji ori patimi,
putea-vomsivirsi intotdeauna
cu vrednicielucrareaIui Dumnezeu.
T\ spreruglciuneafirlirnicl. Credeauoarefariseii cd ruglciunealor
I-| estepreflcuti? Nu credeau.in ipocrizialor, ei seconsiclerau
drepli.
Fatirrniciadevenisepentruei obisnuint[,ajunsese,ca si spunemaga,o a
clouitlor naturl. Erau convin;i ci prin rugiciunile lor il sluiescpe Dumnezeu.considerir,oare,cre;tinii filarnici de astdzici se roagi si triiesc preflcut?Nu. Ei se roagi in fiecarezi si, poatenu putirr,rugiciuneale-a intratin
obignuintii,dar se roagdcu gura, nu cu inima, nu cu inimi zdrobiti, firl
314

dorinla hotrratr de a se indrepta;o fac nurnaipentrua se achitade o r6n_

duiali prestabilitir;,,credci aducinchinarelui Dumnezeu,.(cf. Ioan 16,
2),
clesi,rugOndu-se
asa,nu fac dec6tsi-;i atragi mlnia lui Dumner.u. intr-o
mrsuri mai mare saumai micr, toti plcituini, in sensulci ne rugim frtarnic
;i pentruaceastavoln aveapartede mareosdndi.Smereste-te,
socotindu-te
pe tine ca iarba,care nu pretuiestenimic fali de stejariiseculari,sauca
un
rndrdcineplin de ghimpi fati de ni;re splenclide,
inmiiesmaregi gingageflori;
esti iarb[ ;i rniricine din pricinapicatelortale.
dnd dai milosteniecuiva care !i-a cerut-osi gtii ci acelanu este
o
/r
lr*-, slrac. e siinitos qi, pe cit se pare,nu rneritr
si fie ajutat,incepesi
te doari inima, cum se spune,si regreli ce-ai ficut. Nu estebine, si nu-ti
parl rIU, f,-indc[ tL.! i, t ut rltg_L_e&ggggq j1_vj!4!9
lnp"n" Oi"t._a&$
9u
de$in-arniugr.interdgau-na
nevoie,rle-arfi de ajuns.""ui" avem.niigosiea
de aproapeletrebuiesi-1i ;opteascia;a: ,,chiar dacl ornulacelaare ce-i trebuie, nu i-ar strica daci i-a; spori avutul" (la clreptvorbincl,cu doui-trei
copeicinu poti spori sauredresaavutul niminui). ,.Mie imi dd Dumnezeu.
de ce si nu dau si eu celui ce simteci arenevoie?"Dacr ar fi sd primestide
la Dumnezeudarurilebunitiitii sale nurnaidupi merit,probabilci te-aiglsi
in situatiade a nu aveaninric.Dumnezeuestegenerosfali de tine, deqinu
meriti; tu insi esti convinsca El trebuiesi fie generos.Atunci de ce nu vrei
sa fii si tu generoscu frafii tii, clinceeace iti prisoseste?
orice lucru in lume ca pe o umbr[ treci.toare,
nu-i ingidui
1r glsiderr
rr-- ininrii sI se lipeascide ceva,nu claimportantila nirnic dil
celece
sunt ale lumii, nu-ti pune nrdejdeain ele. Aripeste-tede singurarealitate
nestricicioasl,preainteleapt[,
nevizutl: Dumnezeu.,,Neprivind1oi la cele
ce se vid, ci la cele ce nu se vid; fiindci cele ce se vid iunt trecltoare.iar
celece nu se vid suntve;nice" (2 Corinteni4, lg),
de a trarabolile sufletului(patimile)se deosebe$re
mulr cle
14odu;
rYrtrararea bolilor trupului.in bolile trupeqti,dupr ce a fost diagnosticatl boala,uuneazl a ti folositecu luare-arminte
gi grijuliu nrijloacelecar-e
s[ atenuezedurerea,ap[ caldl, comprese...
in cazulunor boli ale sufletului,
lucrurilestaualtf-el,nu trebuieingrijite cu urenajameute,
necumcocolosite,
alintatecu ,,cornprese
calde",ci lovite firi mili, ,,rlstignite',.Cauti si faci
intotdeaunairnpotrivr la ceeace iti pretindeo asemenea
boali: ti-a cisunat
urI impotrivaaproapelui?
Cautl sl-ti rlstignelti ura indatl. prin iubire;te-ai
imbolnlvit de avaritie?Striduieste-tesI fii generos;pizn-ta
inlocuieste-ocu
solicitudinea,trufia cu smereniacea mai adAnci.arghirofiliacu neagonisirea.Te chinuieduhulvrajbei?Iube;tepacea;i clragostea;
te incearcil[comia
p0ntecelui?
Arati-te grabnicrAvnitorcitre infrdnaresi post.Ar-tade a vinde-

315

ca bolile sufletuluiconsti in a nu te lisa obsedatde ele.in a nu le facenicicum pe plac,ci in a le retezaindati, de la ridiicini.

n

pe careil va da Dumnezeurugiciuniitale.
]n privinta.,rispunsului"
Iadici dacl se va indepliniceeace I-ai cerut.fii convinsci, dupl cum
iti
1ie esteuqorsl-ti respec{icuvAntuldat,lui Dumnezeuii estemult mai ugor
fiecarecuvAntal rugiciunii tale,fiindci
;i mai la indemOnlsi indeplineascir
prezentacuvAntuluiimplici prezentafaptei,iar la Dornnulnu existi cuvdnt
firl fapta.cuvintul nu se intoarceniciodati neroditorla El. (,,A$ava fi cuvdntul Meu, care iesedin gura Mea; el nu se intoarcecitre Mine fIrI sii dea
rod,ci el facevoiaMea si isi indeplineste
rostullui" - Isaia55. 11).CAndte
rogi, tine mintecI DumnezeuesteCel ce este,ci tot ce existl vine de la El.
Si g0ndul,si cuv0ntul,si fapta.Totul. Estepreaintelept.
atotputernic,
atotbun.
l\ 71are pircatcI in discutiilepe carele poanl oameniiintre ei, acasd
IYI sI zicern,nu aducvorbade Dumnezeu.Cit de mult s-arimboglti
acestediscutii,s-arinviora,ar da roade! Riuri de api vie. de cuvintemAntuitoarear curgeatuncidin riruncl'riicredinciosilor(cf. Ioan 7, 38). Cdtedintre
acestediscutii n-ar cleveniinstructive,linistitoerre.
cu adevlrat delectabile.
Acum insi, cAndin cercurilede familie ;i de prieteninu se vorbe;tenimic
despreDumuezeu,ci numai despreceie lumesti,discutiilese istovescrepede,se lasiiplictiseala,pentruca in celedin urml tiurpulprelioss[ se iroseasci in distractiistupide;i dansuri.Vrijrnasulueamuluiomenescline seanta
de sldbiciuneaoamenilorde a se dedafleclrelii desartesi in generalde a-si
pierdetirnpul in distractiifrivole. Din aceastislibiciunea ftiut si tragi un
imensfolos. A pus la caleteatrele,circurile,panorameale degertlciunii,dar
;i un mod prin carei;i batejoc de vanitateaomeneasci.Oamenifirl minte,
inclinati spre frivolitate. trlndirvie, inactivitatefrecventeazlcu patimi
teatrele;i circurile,nestiindsI glseascicevamai bun de f'5cut,pllcut, linistitor pentru suflet. ..Desertlciunea
deserticiunilor.toate sunt de;ertdciunil
Teme-tede Dumnezeusi pizesteporuncileLui! Acestaestelucrul cuvenit
fiecirui om" (Ecclesiastul
1,2; 12. 13).
te-acue;ti deprirnat.
Tf
Stibolnavsi boalate chinuiedirt cale-aflarl:
H
Lprins uritul. te frirnAnti g0ndurile.unelemai negredecdtaltele;inima ;i buzelestaugatasi munnllre,sd-L huleascipe Dumnezeu.IatI, frate,
sfatulnreusincer:rabdi-ti boalacu demnitate,nu te llsa cuprinsde disperare, ci dirnpotrivl,bucurl-te,daci po1i,ci ai cizut bolnav!De ce sdmd bucur,
mi vei intreber,
clnd mi sirntdobordtdin toateplrtile? Bucurl-teci Dornnul
te-a ales pe tine, trimilAndu-tiaceastivremelnici pedeapsi,ca sl-1i curele
sufletulde plcate. ,,Cici pe cine il iubesteDonrnul,il ceart5"(Evrei 12,6).
Bucuri-te ci in stareain carete afli nu te mai dedaipatimilor la carete-ai fi
dedatdaci erai teafir. BucurI-te cir porli cruceabolii ;i ci astfelmergi pe
316

calea cea strdmtS,plinl de suferint[ care duce la impiritia cerurilor. in

aparentl,bolile ni se infilig eaz\,doarprin partealor dureroasi,neplicutl, infricosltoare.Putini sunt aceiadintre noi care realizeazra,
in timpul bolilor. si
folosulpe careacestea
il aducsufletului.in fatalui Dumnezeuinsi. a preainteleptuluisi preabunuluiProniator,nici o boall nu rimAnefIrI folos pentru
sufletulnostru.In ,,mina" Providentei,bolile suntca o doctorieamarl dati
sufletuluinostl'u,pentrua-l vindecade patimi,de niravuri si inclinatii rele.
Nici o boali dintre cele ce ne sunt trimisenu rimdne firi folos. De aceeatrebuie si avem in vederefolosul pe care ni-l aduceboala,pentru a o putea
suportamai lesneqi ntai impicati cu sine. Scrisestein Scripturi: ,,Cinea
suferitcu trupul a isprivit cu plcatul" (l Petru4, l).
T\ ragosteape carene-opoartdDumnezeusti ntai presusde dragostea
l-,f matemd.Mama m-a purtat in pdntece,nt-a aclusia lumina zilei,
dupl rAnduialalui Dumnezeu,apoi m-a hrinit, m-a rndngliar.nr-a purtarin
brafe.Cind am fost in staresi merg singur.nu m-a rnai purtatin bra1e.dupl
ce mai inainteincetasesd mI mai aliptezedin sinul ei. As putezrspuneinsi
cI Domnul Dumnezeurnl poartl lnereula sAnulSIu. SpuneDomnul: .,Cel
ce mdn0ncdtrupul Meu ;i bea S0ngeleMeu rlmdne intru Mine si Eu intru
el" (loan6, 56).Sau,,FiindcIesticildicel - nici fierbinte,nici rece- am si
te virs din guraMea" (Apocalipsa3, 16).Mii poarti mereuin brateleSale.
,,latd,te-aminsemnatin pahneleMele; ziduriletale suntintotdeaunainaintea ochilor Mei"( Isaia49, l6). ,,Jine toatecu cuvAntulputerii Sale" (Evrei
1,3). El estetiria, pacea,dulceafasi bucuriamea,luminanrintii si a inimii
mele;El md hrlnestecu toateroadelepimdntului.intocmaica o mami care
isi allpteazdpruncul.El estehrantt mea cea tare, bdutura mea c:eanesac:cttci
(AcatistulDomnuluinostruIisusllristos, icos l0). Pirintii ne piirisesc,cincl
ajungemla maturitate,ii plrlsim si noi atunci,fiindcl scriseste:,,Va liisa
omul pe tatll siu Ei pe mama sa si se va lipi de femeia sa" (Matei 19. 5)
(aceastapoatefi infelesla propriu sau Ia figurat, adici si se alipeascide
Hristos,cea mai inalti ;i rnai sfdntl iubire, mai puternici decit cea a unei
femei iubitoare).Domnul nu ne plr[seqtenici o clipi, de c0nd incepemsir
existlm pini murim (,,intotdeauna
inainteaochilor Mei" - Isaia 49, l6;.
ingrijindu-semereude noi ca paslreade puii sii. El estencidajdcuc:eaclela
moarteanoastrd,linisteanoa,strdla judecataSa,dorirea noostrcide a nu ne
ru;ina atunci(AcatistulDomnuluinostruIisusHristos,icos 5), de a ne duce
in vegnicelelocaquriale impiritiei cerurilor.

si starpim din noi incremenita nepisare fati de picatere

noastrel si starpim din inimi trufia, care ne face si credem
cd n-avem nevoiesi ni se ierte picatele

ratilor si surorilorcarevi pregititi de impirtlsanie! Si stdrpimdin

noi incrernenitaneprsarefatr de picatele noastre;si starpirndin
inirn[ trufia.carene fb.cesi credemci n-avemnevoiesi ni se iertepicatele,
cI u-riverrlnici o vinl, ci nu suntempicito;i, saucI picatelene sunrusoare,
* ca si cind ar fi trebuitsi fie driice;til-, sauci ne simtim foarte
.,orneiresti"
bine si trlind in picat. Aceastaestetrufie diavoleasc[,insu;i Satana,pripa;it
in inirna noastrl, vorbestecu acestecuvinte.Se cuvine si avem constiinta
plofundl. ponriti din toatdinima, a firidelegilor de carene-amfdcut vinovati, sii le regretlnrdin adincul sufletului,cu suspine,si virsim lacrirnide
urnilintd,ca sii seinduresprenoi Stipdnul,a Clrui clreaptir
rnAnieam iscat-o.
Cu nici un chip si nu incercim a ne dezvinovirti,precumfitarnicii farisei,
stiindci ,,nimenidin cei vii nu-i dreptinainteaDornnului"(cf. psalmul142,
2) si ca Dumnezeuse va rnilostivisprenoi numaic0ndne vom pocii sincer.
SI liisiirncleoparte
neplsareasi rlceala,sI lucrim Dornnuluicu duh arzrator.
Sit nu uitim cii vietuindvremeindelungatdin flrldelege, am venit acum s[
ceremStripinuluisi dreptuluiJudecltormilostivirepentruviala noastri.Ar
putea fi orlre ilculn tirnp pentru neplsaresi riceali, cdnd nici m[car in
relatiilecu oanreniiacesteanu-si au locul?Nu s-arcuvenioareca intreg
sr-rfletul
sirnr se prefacl in foc duhovnicesc,
si se reverse,nepreflcut,in lacrimi de poclinta?o. Dumnezeule,
DumnezeulelPe dreptcuvant,fdridelegilenoastres-auinmultitmai mult decit firele de pir de pe cap si decdt
nisipulniirii, clesinu ne cjiimseama.le privim cu nepisare,ba chiarle iubirn.
..DeTe vei uita la firidelegi, Doatnne,Doantne,cine va suferi?"(psalmul
129,3). Di-ne, f)oairine.duh urnilit, inimi smeriti, ca si-Ti aducempoclintl adevlratl. Amin.
lnd credintata itt Durttnezeu.
fie cii iti rnergbine toate.fie cI ai
1r
\- clzut la pat, saute afli in ceasulpleclrii din unni, sllbe;te sau se
las;iinfrintl de zidlrniciile vietii, de boali, de ameninfarea
qi spectrulmortii, ndica-ti ochii iniurii spreceteieprotopirinlilor,patriarhilor,proorocilor
si dreptilor(Simeon,cel ce L-a purtatin brafepe Domnul,Iov, Ana proorocila si altii), apostolilor,ierarhilor,mucenicilor,cuviosilor,doctorilorfdrl de
arginti,cuvio;ilor si ale tuturorsfintilor.Ia seamacum, atatin timpul vie{ii,
cdt si in ceasulplecirii lor din aceasrllume, ;i-au indreptatmereugAndul
spreDurnnezeusi au murit in nldejdeainvierii, a vietii vesnice;cauti si tu
318

sd le umrezipilda.Acestevii exemple,atatde numeroase,

pot intiri credinta
soviielnici in Domnul ;i in viata viitoarea oricirui crestin.Cornunitltile
crestinecarenu dau cinstiresfintilor;i nu-i cheamiin rugdciunilelor se lipsescmult. Refuzulunoraca acesteade a da cinstiresfinfilor si de a-i chema
in ajutor in ruglciunile lor le frustreazide evlaviasi nldijduirea crestinl.
Renuntdla un imenssprijinin intirirea credintei,pe careli-l poateda exemplul unor oamenialesi,supusi,ca si noi, patimilor.

ind. bolnavfiind, te cople;e;teduhul descurajiriisi incepesi ti se

I
\-, arateurnbramorlii, cauti si-1i alini si sr-1iliniEte;tiinima zbuciumati, indurerati,infiicoEatl,cu umrltoarelecuvinte:,,Tu,Doamne,toatele
or0nduiegti,
cu adinca-Ji inlelepciunesi iubire de oameni,sprefolosulnostru, al tuturor". Nu ajunge sI spui asa,ci ghiqf_s4_clgg_lfq*Dqrp.nq1-lq__ora
dltq$g_pgtqale_lprqblnele nostru:;i y1q1a,
;i_boala,gi necazurile,;i supirit_t]_q,
moql'te4;
ceva
mai
bun
n-ai
avea
ce
sii-ti doresti.Nu spune:,,E preil
l!
devremesi mor, as vreasi mai trliesc. spreslavalui Dumnezeu.sprea fi cle
folos rudelor,celor apropiati;sirrnai vld lurnina,s[ rn5niai desfitezcu bunltltile plm0ntului".Mullumestelui DumnezeucI te-aibucuratpdni atunci de bunltltile, milele si indurlrile Sale.Si supune-tevointei Lui, chemirii
Sale,darin acela;itimp, nu te lisa coplesitde deznidejde,sperdndci si viata
aceastati-ar mai puteafi prelungitl.
I deviratul plstor ;i pdrinteal turmei sale duhovnicegtiva trii in
a plstoritilor;i dupdmoarte.Ei ii vor pis-ff.memoriu recunoscitoare
tra faima si cu c0t se va ingriji rnai pufin sl-si asigurefaima aici pe pimint.
truclindu-se
pentrumlntuirealor, cu atdtmai ntult ii va striinsl sdrguincios
luci renumeledupr moarte.Va fi ponienitde bine ;i dupi moarte.Aceasta
estefaima pregltitl celor ce se ostenesc
pentrufolosulobgtii.
ar trebuisl-ti
T] lti fiinll de bunivoie cdzutd.corupt[.Tocmaiaceasta
r_tdea un puternicirnpulsca si te rogi. Dumnezeuiti arati in fiecare
zi nemirginita Sa milI. Aceastaar trebui sI te determinesl-l multumesri.
Vezi in fiecarezi fapteale atotputerniciei,
inlelepciuniisi bundtiitiilui Duninezeu.Aceastaar trebui sI te indernnesi-I aduciin fiecarezi lugiciune de
laudI.
1^1urn aparein om trufia diavoleasci.De celentai multe ori. trufia se
\r.-, vldegteprin faptul cii cel molipsitde ea se creclecel putin egaltuturor celorlalli,nelinAndseamaci unii i-ar puteafi superioriprin virstii"
autoritate,capacitate.
Nu suport[ sI fie mai prejosdecdtnimeni.DacI trufagulestesubaltemulcuiva,nu-girespectdcum se cuvineseful,nu vrea si i
se supund,nu line seamade dispoziliilelui, le executdfir[ tragerede inintii.
de fricd. Se consideriegalcu toti oameniiinvltati, nu acordi niminui inti319

ietate.saucel rnult unuinunrlr foartemic cliutreei. in calitutede f]u saufiicl,

fie ci estesaunu trecutprin scoli inalte,nu di respectulcuvenitpirintilor qi
bineflcltorilor, mai ales daci acestiasunt oanleni simpli, considerAndu-i
egalicu sinesauinferiori.TrebuiesI avemmaregrijl sI nu ne comparlmcu
altii in nici o privinti, ci si ne pultenrpe noi in;ine mai prejosdecAttoti.
chiar dac[ ne stim mai buni decit altii sauegali cu mulli altii. Tot ce avern
bun in noi vine de la Durnnezeu.nu clela noi. ,,Aceastanu e de la voi; este
darullui Dumnezeu"(Ef'eseni
2, 8). ,.Darurilesuntfelurite,dar acelasiDuh";
.,AcelasiDuh irnpirtind fieciruia deosebi,dupii cum voieste"(l Corinteni
12,4. ll). Cum a$ puteaoaresi nti laud cu cevacarenu-mi aparline$i sI
mI fac egalulcelor pe careDurnnezeuinsusi qi increclerea
societilii i-a pus
mai presusclemine?Deci,,,nute asezain locul cel dintAi,ca nu cumvasi fie
chematde el altul mai de cinsteca tine". .,Oricinese inalti pe sine se va
smeri,iarcel ce se sulereste
pe sinese va inilta" (Luca 14, l8; 18, l4).
1r lnd vorbirnclespreDuutnezeu,despreslava.vointaEi legeaSa tre\r.-, buie sI danruitirii cu totul proprianoastrirslavi, sI ne dlruim cu
intreagafiintl contemplilriislavei lui Durnnezeusau preainfeleptei,
atotbunei Salevointe;sI nu ne steagdndulla slibiciunilenoastre,cele pe care
ne facesi le sinrtimsi ni le aducein con;tiinfl diavolul,pentrua ne injosi in
propriii nostri ochi, pentrua ne face si ciden intr-o falsi ru;ine, in deprimaresi deznldejde.Si nu uitlnr cI nimic nu estedeslvirsit pe pimint, nici
nu se poatevorbi de o slavl deslvlrsiti. ,,PentrucI in partecunoagtem;i in
parteproorocim"(propovaduim)
(l Corinteni13,9). $i cine ro$e$te$i de
ru;ineazi de imperfectiunea
carenu existl
sa, se rusineazide o ?nchipuire,
decdtin minteasa; acelase laudi cu nistedesirvirsiriinchipuite.
si sI aud vorbindoan]eni,carese refel\ 71i s-aintimplat sii int0lnesc,
IVIreau perfid.cu o bucurieriuticioasl la niste..Dete"
din viata si
activitateaunor oarnenide seaml si chiar sfinti si care,pentruacele,,pete"
zicind de ele c[ ar
realesauinchipuite,defiimau toatirviataacelorpersoane,
fi fost flprnice sauchiar ci s-arfi lepidat de Dumnezeu.Ei sunt gatasi-;i
sustinl afirmatiilecu fapte,numaici si acesteasunttot atetde obscure;i de
indoielniceca qi obscurul,suspectul;i vicleanullor suflet,care,cu o ,,pat["
a altuia,pdcatsau slibiciune.vor sI-si asigureo falsl justificarepropriilor
lor fapte reprobabile.Prin acesteiiinsl nu se pot scuzanicicum, ci dimpotriv[, ?;i aduco ;i mai rnareos0nd[,fiindcl ,,virdpaiul dir-rochiulfratelui"
si il judecl, dar ,,bdrnaclin ochiul lor - da, o ditarnaibirnii - nu o iau in
seami" (cf. Matei 7, 3). Zice: acestpiirintesau acestas-a ficut vinovat de
cutaresaucutarepicat. Ei, ;i ce?E orn, si nu esteom caresi nu gre;easci.
,,Dac[ zicemci picat nu avem,ne arnirgimpe noi insine si adevlrul nu este
intru noi" ( I Ioan I , 8). Esti tu, oare,fari de plcat?DacI nu e;ti, de ce arunci

32C)

in frateletIu cu piatraos0ndirii?DacI agincepes5-ticautviata,,,labanimirunti", raporlAnd-ola cuvantullui Dumnezeu,ti-a$ puteacondamnasi eu

pdcatele,multe qi grele,cu propriiletale cuvinte.As puteasd te invinuiesc
de trufie,de ingdmfare,de necredintl,de iubire de agonisire,de desfrcnare.
de tdlcuireanapodaa cuvantuluilui Dumnezeusi a poruncilorsale, de ricealdin credinti gi de cdtealtele.Ti-as gisi, poate,nu o singuri ,.pati", ci
intreg trupul tdu devenito imens[ patl neagri, fiindci ochiul rnintii tale este
viclean.Cdt de mult mi scArbeqte
aceastidriceasci satisfactiede plcatul
altuia, aceastl infernall str[danie de a demonstrapicatele, adevlrate sau
inchipuite,ale omului! Si candte gandestici cei cirora le placesi se ocupe
de asacevaindrlznescsi suslinl cI o fac din respectsi ci incearci,prin toate
mijloacelesd indeplineasclporuncalui Dumnezeudespreiubireaaproapelui! Desprece iubire poatefi vorbacdndcauti cu orice pre! si vezi ;i si gisestichiarsi la oameniide seamdEila sfinti petenegresi cdnd,pentruun singur pdcat,cauti si le ponegrestitoatl viata.refuzdndsi li-l treci cu veclerea,
chiar qi atuncicAndar fi cazul.Uitat-atioareci drasostea..toate
le rabdi" (l
Corinteni13,7)?Ce riu imensfac lor insile si altoraacestivienni rnoralizatori! Ei fac sd sesurpein constiintamultorarespectullegitinrfatade anumite
persoane,sd li se intuneceprestigiul.sI nu mai poati fi luati dreptexemplu
de urmat,agiti spiritelecu g0ndde os0nda.isi fac riiu lor insile,ludndde la
diavolul otravajudecdrii aproapelui.Frate! .,Cineesti tu, ca si judeci pe
slugaaltuia?PentrustlpAnulsiu sti saucade.Dar va sta,clci Domnul are
puteresi-l faci, sI stea"(Romani 14.4).
1-dnd chemipe Duhul SfAntca si se pogoareasupraDarurilorce au
\r.-, fost puseinainteqi c0ndle sfinte;ti (in timpul SfinteiLiturghii) cu
puneriiinainte,nu uitaci ,,Cerulsi pimdntul vor trece,dar cuvinrugdciunea
tele Domnului nu vor trece" (Matei 24, 35) ;i cI peinea;i vinul se plefac
negreEitin Trupul ;i SdngeleDomnului,prin vointaDomnuluiInsu;i ;i prin
lucrareaSfintului Duh, chiar daci persoanaliturghisitorului^ste, datoriti
vreuneisllbiciuni,nevrednicX.
T-1 espredatoria omului de a face binele. Scris este:,.impiritia cerul-! rrlor se ia prin striduinli si cei ce se silescpun m0nape ea" (Matei
ll, l2). De aceeaa stain adevir si a facebineletrebuiesi insemnepentrunoi
o datoriestatornicd.CAndne ruglm, suntemdatori s[ rostim intotdeaunafiecarecuvAntcum se cuvine, puternic,din toati inima. Daci il vom rosti flri
griji, firi parlicipareainimii, firi sinceritate,ruglciuneanoastri va fi fitarnici, fals[, seva intoarceimpotrivalui Dumnezeu.Rostirearuglciunii trebuie
si fie convingltoarein primul rAndpentrurugltor. CCndcuvintelecu carete
rogi vor sunaconvingltor pentrutine insuli, ele il vor putea,,convinge";i pe
Dumnezeu;sI nu crezicI il vei puteaconvingepe Dumnezeus[-ti deaceva

321

dacl nu vei fi tu insuli convinsci vei obtineceeace ceri. Dumnezeune dd

dupdinima noastrii(Psalmul19,4). Cu cOtsuntemmai sinceri,cu c0t ne este
mai marevlpaia inimii, cdndne rugIm, cu atatmai mirinilnos ne estedarul.
ine nrinte.omule,cd moral;i fizic nu e;ti dec0to nulitate.Moral,
I fiindca in tine se intruchipeazipicatul. patirnile.neputinla;fizic,
fiinclcf trupul tiu nu este decAt lirAnl. Pentru a te smeri inaintea lui
Dumnezeu,la modul vidit Ei palpabil,asemenea
oamenilordin vechimesi
chiaral unoradin zilelenoastre,ar trebuisa-1ipui cenu;i pe cap,si-ti lepezi
vesminteleluminoase,celece intrelinziddrniciasi fala in sufletulnemuritor
al omului.Fiindcd,omule,ceamai neinsemnatiflrdmi de bineiti vine clela
Dumnezeu.asemenea
celei mai usoareadieride aer af'latiin trupul tIu, pe
careai tras-oin pieptdin atmosferacarete inconjoari.
f

Q lava Preasfintei,Celei de-o fiinla gi Ditltoarei-de-viataTreirni!

t J C0nddiavolulizbutestesdmi prindl in plasacirtelii, urii, deflinririi aproapeluidin cine qtiece motiv lumesc,de ordin material.si clnd incepe
sl-rni fie rlu, si mi chinuiesc,imi inall ochii inirnii spre Sflnta Treime qi
zic: ,,Tatia,
Fiule ;i Duhule Sfinte,miluieste-mi",privind nurneleTatilui si
al Fiului si al SfAntuluiDuh ca pe inslqi fiinla SfinteiTreirni,Careesreprezenti in rnod fiinlial pretutindeni,chiar gi intr-un singurcuvdnt.Vei vedea
atuncicI te vei simfi indati usurat,vrljmasul seva indepirtade la tine,se va
risipi ca fumul la sirnplarostirea nurneluiatotputemicinvocatal SfinteiTreinri. S/rrur7
Sfintei,Celei de o fiintd, Diitdtoarci-dc-victlci
si nedespcit"yitei
Treriruil(Ecfbnisla inceputulutreniei).Preasf0ntlTreime! invatl-url sii-miintorc fatade la toatecelelumesti,s[-mi aflu numaiin tine pacea,mullumireer,
fericirea!Si pentrua nu mi semetidin pricinaatentieibinevoitoarearitati
mie de Sfinta Treime,si nu uit c[ Ea poartl de grijl cu bunlvointi fiecirui
vienne,fiecaruipuiandru.$i inci sd nu uit cI aceicrestini,carevor fi ficut
multe silnicii. folosindu-sede numeleSfinteiTreimi, vor auzi odati cuvintele Domnului: ..Deplrrati-v5de la Mine, nu v-an cunoscutpe voi" (cf.
Matei 7 ,23;25, 12)pentruviatalor, caren-a linut seamlde poruncileEvangheliei. Preasfintl Treirne! Fereste-m[de trufie, invalI-url smeritainfelepciune! Stiu cI Tu imi dai indatl ascultare,cu bunivointl, s,im[ m0ntuie;ti,
incAta; puteaca din pricinarnilei pe caremi-o ar[1isI rnl ;i trufesc,s[ prefac nemirginitaTa bunitate;i milosdrdieintr-unmotiv de lauddde sine,precum cd eu insumi m-as fi invrednicitde o asemenea
atentie,fiindcl voi fi
ficut vreunbine.Acoperi-m5,PreasfdntiTreitne- Tatil, Fiul, Duhul Sfdnt
- de tot riul, sub acoperimAntul
aripilorTale.
1r nnd zici in inimi, pentrusine,sauclnd rosteqtinumelelui Dumnetr*-,zeu,saual PreasfinteiTreimi, al DomnuluiSavaot,saual lui Iisus
Hristos Domnul, ai concentratdin acestenume intreagafiintl a Dornnului:

322

bunltateafIr[ de sfArgit,nemirginita intelepciune,atotputernicia,lumina cea

neapropiata,
neschimbarea.
Apropie-tecu minteasi cu inima,cu tricd de Durnnezeu,cu credin,tdgi cu dragostede acestnume,atotflcitor, atotcLrprinzltor,
atotocArmuitor.Inlelegede ce porunciledumnezeie;tiosandesccu asprime
luareain deserta numelui lui Dumnezeu,fiindci acestnumeestechiar Durnnezeu,Unul, in trei Persoane,Fiinti simpli (necompusl),Care se infdtiseazi
si se cuprindein acestnume,dar, in acelasitimp, estede necuprins,adici nu
poatefi mirginit nici prin sine,nici prin nirnic din ceeace existi.
iala pe careo trlim acumnu esteo glurni, o joaci, desi oameniio
iau dreptglumi saujoacl. Sejoacl iresponsabil
cu timpul carele-a
fost dat sprea-qipregdtivesnicia.sejoacl cu cuvintefiri rost. Se aduni in
ospefie,stauq;ipillvrlgesc. apoi incep si se joace,intr-un fel saualtul. Se
aduni la teatru,undetotul nu-i decdtjoaca,distractie;se distreazicei clepe
scend,se distreazlsi cei ce-i privesc.Unii isi petrectinrpulfolosindu-si
calititile intelectuale,
allii sllbiciunile omenesti.altii in faprecarirabilesau
in a scrie sau vorbi frumos.Se mai pot ocupacu mAncatulsi cu blutul in
exces,in loc sI mdnAncesi sd beadoar cAt le estenecesar,se preocupicle
imbrdclminte,isi pierd tirnpulingrijindu-sede persoanalor, se distreazipe
seamaisprivilor copiilor, in loc si-i educein credintd,evlavie, fricl de
Dumnezeu.Pentruunii ca acestiatoati viatae o distractie.Vai de cei ce iau
viatadrepto distractie!
(^le groaznicestesI nu-fi steaminteadecdtla mincare si bluturi, la
\r.-, ghiftuiald gi belivdnealll Un p0ntecesitul ciin cale-afari pierde
credinla,frica de Dumnezeu,incepesI nu-i mai peseclerugiciune,pentrua-i
aduceDomnului mullumire ;i laudi. O ininri imbuibati isi intoarcefata de
la Dumnezeu,devineinsensibilir.se invdrtoseazra
ca piatra.Iatii de ce Mdntuitorulne previneindatoritorsI nu rninc[m ;i sI nu bernpestemlsuri, pentru ca ,,ziuaaceea(a mortii) sI vinl pestenoi fIrI veste"(cf . Luca 21,34).
Ea ar puteaveni agadin pricinl ci l-am mdniatpe Domnul prin modul nostru usuraticgi flr[ rost de a ne petrecetimpul, mdncdnds,ibdnd.
pe misurl ce omul plltestetribut senzualitatii,
devine.,otr rrupesc"
I ;i facesi seindepdrteze
de la sinePreasf6ntul
Duh al lui Dumnezeu,
carenu poaterimdne in iei ce isi supunviata trupului.,,Ceimpirtiqire are
luminacu intunericul?"(2 Corinteni6, 14)Aceasti stare,vrednici de plins,
esteirnpillfuiti - vai! - de multi oameni,care nu-si dau seamaci Duhul
Sf6ntnu mai estein ei, a;a cum orbii din nasterenu-si realizeazra
grozava
meteahnd:
de a nu puteavedealumina.Inimile unoraca ace;tiasuntgoalede
credinti ;i dragoste,de duhul rugiciunii, eviti cornunicareacu Biserica.
Dumnezeule!Cdte primejdii md pascin viati! M[ fac mie insumi cel mai
aprigdusman,cdndmi supunpestemlsurdcerintelortrupului.
_'\zJ

du-fi aminte ci sivir;irea clrtitoarelor-de-viatiTaine se face prin

vointa nestrimutatia Dititoarei-de-viattiTreimi mai inainterOncand srvdr;e;ti SfinreleTaine,Dumnezeuinsusi- Taril, prin Duhul
9yi,l
siu Preasfant
- prefacepdineasi vinul in Trupul si SingeleDomnului,Dumnezeului;i MAntuitoruluinostru Iisus Hristos;tu nulsti decAto unealti.
In_s.1t1
Tatil. Fiul si Duhul SfAntliturghisescprin tine si sfintescDarurile.
,.cr ru esti Cel ce aduci si re aduci,HristoaseDumnezeulnostru..,se zice
(Rugiciuneade tainr a preotuluila Liturghie,inaintede Heruvic).
Tine minte ceiDumnezeuesteneschimbatsi credein toatecuvintelesale.
atuttcivei slvirsi cu vreclnicie
TainaPociintei,cincl nu vei fi
11umai
r \ lacomde cistig, ci iubitor de suflete,c0nclvei fi ribdrtor, nu nervos' supiiricios.O, ce nlareiubire trebuiesi nutrestifati de sufletelesemenilor, pentrua-i spovedipe tofi farr graba,firi supirare,cu calm! preotul
caresiv0r;esteTaina Spovedaniei
trebuiesI nu uite ci ,.sifir cer va fi multi
bucuriepentruun picitos carese pocrieste"(Luca 15,7 si t0). cat de mult
trebuie sr se strirduiascipreotul pentru a rrezi in penitenti simliminte de
pociinti, in cei ce nu-sidau seama,nu intelegde ce trebuiesI se pociiasci,
sau se prefac a nu pricepe.Preotultrebuiesa aiba mereuin rninte cum ii
invita Apostolul,zi si noapte,pe crestiniide curAndbotezati,indernndndu-i
sI verselacrimi de pocrinti (FaptereApostolilor20, 3l). cel ce srvdrseste
lucrareaDomnuluitrebuiesi lasetotul deoparte,sr nu astepterisplati jecdt
de la Dumnezeu,Iubitorulde suflete.
ntreabide picate ;i atuncicandrostesticuvintede invrtiturr, fi-o cu
l
r tarlest slncerttate,
nu anefilicsi cu indoiali in inirni. Un cuvantne$ovrielnic aduceclupdsine o pociinti nesovrielnicr,spore;tebdtdileininiii,
stoarcelacrimi de umilintii si de zdrobirea inimii. Dar clacl preotulnu irtreabi pe un ton fenn, ci nroale.ezitcnd,atuncisi pistoritii, clandu-siseama
de lipsade ferniitate;i de ezitarilepistoruluiduhovnicesc,
nu vor fi pregititi
sufletegte
pentruo ciinti din toati iniuru.
au.1a
sr pricepi cu ochii mintii, cat poti de bine. atotputerniciasi
1r
It*-, mdretiacuv0ntuluiipostatical lui Dumnezeu.El zice,gi
cuvdntul
sdu caplti numaidec0tmulte si feruriteforme de existentr.Spune:
,,Sdfie
lumini" Eisefacelumini; zice:,,Si fie o tirie" gi apareindatr tjria; zice:
,,Sr
seaduneapelecelede subcer la un loc si sI se arateuscatul...,.
,,SI fie luminitori pe tiria cerului...si misuneapeleclevietiti" (Facerea1,3-20),si toate
apardupi cuvdntulsiu. Esteintocmaicum voceaunui comandant,rdspdndindu-sein vdzduhqi ajungdndla urechileostasilor,ii punepe acestiain mi;care,potrivit vointei Sale,ii asazl pe pozilii de lupt[, ii face sd executeanumite manevre,rcalizdndu-siastfel prin ei intentiilesi telurile.inchipuie-ti

324

aceaimensr masi a materiei,destinatdcreatiei.cum s-auformat clinpirnlnt,

la cuvantullui Dumnezeu,masiviimuntosi,inchipuie-titumultulup"io..ur.
s-au adunatin oceane,mIri, rOuriqi izvoare.Imagineazi-ficum a apirut,
dintr-odati, la un singurcuvAntal lui DumnezeuAtotfdcdtorul,infiniti varietatea lumii vegetale.Imagineazd.-1i
cum au apirut si au strllucit lurninltorii
ceregti,incepAndu-simiscareafdri de sf6rqit, cum au fost trezili la viati
dintr-o datr pestii,pisirile, reptilele,fiarele si, in cele din urmi, ornul. si
toateacestea(in afarl de om) au fost createdin aceeasirnaterieinfomd sau.
mai bine zis, din celepatrustihii neinsuflelite.amorfe,Iipsitede via1i.cum
sd nu se minunezeminteade toateacestea!,,c0t s-aumlrit lucrurileTale.
Doamne,toatecu infelepciunele-ai ficut" (psalmul 103,25). si acum Stiplnul face din materietot ce doreste.Zice si face (prefacepAineasi vinul in
Trupul si Singeleeuharistic).
iintr cuvlntltoare!Adu-ti aminteci ai la ob0rsiecuvdntulAtotficdfi tu insuli, cu ajutorulcredin{ei,creatorin ordinemateriali si spirituali.Fii
convrnscd prin credintata in Cuv0ntulcreatoral Parinteluiceresc.nici cuvantultIu nu ti se va intoarceinapoinelucrator.neputincios(clepildi, cdnd
te rogi Bineflcitorului Dumnezeu,cdlluzit de sfAnraBisericaj.ci iti va
aducedar bun ;i de folos.Fii convinsci, daci vei credein Cuvantulcreator.
ny y"i inv6,tapoporul fari fblos in biserici, la sfintele slujbe, in timpul
sdvirsirii SfintelorTaine, pe la caselecredincioqilor;nu-ti va rimane firi
folos cuvintul nici cdnd vei cuvdntala scoald,ci fi-va ziditor mintilor si
inimilor ascultitorilor.
ulta c1 fiecare cuvant cuprindein sine o actiune poten{ialr.
I\Tl
r \ Trebuies[
insi, nesoviielnic,in putereacuvdntului,in capac_crezi
itatealui creatoare.La Dumnezeucuvdntulestelegat nedesplrtitde fapti.
Nici un cuvant nu s-a intors la El firi si fi determinato ictiune. ,,ci la
Dumnezeunimic nu estecu neputinti"(Luca r,37)*. Asatrebuiesd fim si
noi.deoarece
suntemchipurialeCuvAntului
si CuvAntuls-aunitin chip vadit
cu noi, prin intrupare,cea care ne-a indumnezeit,ficindu-ne prrtaii Firii
dumnezeiegti.
J\ eschizandaltora usa impirdtiei ceresti,prin Sfcntul Botez. sr nu
r-l intrram,oare, noi inqine prin ea? curitindu-i pe altii. prin Taina
Pocdinlei;i dezlegandu-le
altora greselile,si nu primim noi insine,oare,
* in,,Biblia de la 1688",citatuleste
redatastfel:,,Ci la Dumneziunu va r.reputinti
tot
cuvdntul",:.:.1.".:-lf puteatraduce:,,La Dumnezeunici un cuvinr nu rimine neputincios
(nelucritor;".In editiilemai noi ale Bibliei rominesti,referirealacut,ittt lipseste.
bompari
cu: ,,QuiaapudDeum non erit ullurn verbwrzquod fieri non possit,,(lati.).,,lbo u Boga ne
ostanetsja
besssil'nymnikakoes/ovo"(rusi). Greceste:,.OtLot'r r-rbuvuu"reoEL
rrgp11rorr
Tqeou nolv pe!ru" (Toati vorbirea).

325

dezlegarea
greselilornoastre?Unindu-ipe altii cu Hristos,prin TainaSfintei
ImpirtrEanii,sd nu ne unim, oare,noi in;ine in chip vidit cu Hristosin irnpdritia sa? Fic0nd ungerecu Sf0ntulMir, spreintrrire ;i spresporireaharului Duhului sfdnt, sd nu ni se dea,oare,noui inginetlrie gi putereclela Duhul Atotsfdnt,si nu ni se sporeasc[darul? Sr nldijduim cu tirie cI vom
dobandicele bune,figiduite prin bunitatea,indurdrilesi iubireade oameni
a Dumnezeuluisi Mdntuitoruluinostru.Si dea Dumnezeusi aibapafie toti
de ele! Numai sdnu lenevim,si nu deznidljduim,,,si nu puftIm grijir trupului sprepofte" (cf. Romani 13, 14).Si p[zim ,,tainacredinteiin cugetcurat"
(1 Timotei3,9), ca si sporimin iubirede Dumnezeugi de aproapele.
te vei indoi cd cuvintelepe carele spui rug0ndu-tear puteas[ nu
T\.
I-/ prindd,viati, adu-ti arninteci cuvlntul este,prin insisi naturasa,
sivirsitor. lucrltor si c[ Duhul Sfdnt,Carene invatl si ne rugim pentrutot
lucrul de folos, este gi Se numeqtepe Sine Sivlirsitor; El ne siv0r;este
rugiciunea (,,prin sivArsireaDuhului Sfdnt"). Nu r-ritacir cuv0ntuleste o
fo4[, ca la Dumnezeunici un cuvlnt nu rdmine nelucrltor(cf. Luca 1,37).
CuvAntulDomnului,,nuseintoarce- la Sine- firl sI dearocl"(Isaia55, I l),
ci, ?ntocmaica ploaia sau ca ninsoarea,adapi solul inimilor noastre,ddnd
roade(inflptuiri) seminitorului.Se spunesi despreun onr: cuvdntullui are
o fo4i exceptionall Vezi: cuvdntulinseamnlputere.viati, duh.
nestrlnrutatli
cI vei
Dentru a dobdndi.in timp ce te rogi.convingerea
I primi de la Dornnultot bineleduhovnicesc,
credecI, unindu-tecu
Domnulin rugiciune,te faci,,unduh cu El" (1 Corinteni6, 17)si cI Durnnezeuesteatotbun.atotputeffric,
preaintelept.
El estedesiv0r;ireaatotdeslvirsitl, deci si tu. pe misurl ce esti ingiduit, pe ruisuracredintei;i iubirii
tale,te faci pdrtasdumnezeiestilor
SaledeslvArqiri.Nu consiclera
inrposibill
unireasufletuluitIu cu Duurnezeu.deoarecela Duntnezeunintic nu estecu
neputintd(Luca l, 37). Estecu putinti nu nunraiceeace poatesir-titreaci
prin minte sauceeace ti-a si trecut,ci ;i ceva la carenu te-ai g0nditniciodati sauceeace ti separeimposibil,fiindci DuurnezeuesteFiintirinfiniti si
desivArsirileSalesuntinfinite.
acl pui la indoiall obtinereacelor bunepe careI le ceri lui Durn5
l-f ng7su,adu-1iamintemicar de faptul cI. desiesti nevoial ;i strCns
la pungi, nu bogat,nu atotputelnic,dai celor af1a1i
in lipsuri,cind 1i-ocer,
sau le dai chiar fdrl sI-ti ceard,cunoscdndu-le
nevoile.,,Cu cit mai nrult,
Tat5lvostlucel din ceruri- Careestebun,bogatin toate,preainfelept
;i atotputemic- va da cele bunecelor carecer de la El" (Matei 7, I l).
(-1u cAt estemai mare numirul celor pentrucare ceri cele br.rnede la
\r.-, Domnul si cu cAtacesteasuntmai alese,cu atit mai mareesteinver$unareadiavoluluiimpotrivapreotuluirugltor, pentruca Domnul sI nu-i ia in

326

seamdsi si nu-i rispliteascl sArguitoarea,

fierbintealui rugiciune.Fiindci sa spus:,,Dupi credinfavoastrifie voui" (Matei9,29). Si: ,,Depoti crede.toate suntcu putinfi celui ce crede"(Marcu9,23). De altfel,undese inmultesc
uneltirilediavolului,acolose arati, prisositor,harullui Dumnezeu.
1^trl ce se roagi trebuiesi lini minte ci, dac[ Dumnezeunu Si-a
\l-, crutatpe InsusiFiul SIu, Unul-NIscut,ci L-a dat pentrunoi picitoEii,nu ne va puteada oare,asacum L-a dat pe Fiul siu, toatecele bune.
pe careabiadacl ni le puteminchipui?Fiindci, dupdce ni s-adat supremul,
infinitul bine,putea-vaoareDomnul si nu ne dealucruri bune.de mai mici
insemndtate?
Toatddareaceabund,intru Hristos,ne-afost si ne estedati cle
Tatil ceresc.,,Dumnezeiasca
Lui puterene-adlruit toatecele ce sunt spre
viala ;i sprebunl cucernicie"(l Petru l, 3).
t-r and te rogi ;i simli ispiti puterniciide la diavolul,rasr tot necazul
rr.-,tlu in seamalui Dumnezeu,,,c[ci El are griji de tine" (cf. I petru
5. 7). Cdndte rogi, trebuiedoarsI creziin Donrnul.ci El sti la dreaptata si
atuncitoatevor fi cu putinti.
saua sutaourl si sirnricd te-a
1r Andplcituiestiintr-ozi a cincizecea
lr*-, cuprinsurAtuldiavolescqi 1i-aipierdutnlclejdeain niilosArdialui
Dumnezeu,spunedin addnculsufletuluiimpreuni cu Sfintul SitneonMetafrastul:,,$tiu,Doamne,ci fdridelegilemeleau covdrsitcapulmeu,clarmulfimea indurdrilorTale estenemisurati. $i mila bunltitii Tale cea firi de
rdutateestenespuslqi nu estenici un p[cat caresi biruiasci iubireaTa cle
oameni.Pentruaceasta,preaminunate
implrate, arati-mi putereabunitatii
Tale, aratd-miputereamilostivirii Tale celei induratesi mi primeqtepe mine
picltosul, cel ce mi intorc;primeste-micum ai primit pe fiul cel pierclut,pe
tAlharulsi pe desfranata.
Primeste-mipe mine, cel ce pestemisuri Ti-am
gregitsi cu cuvdntulsi cu lucrul si cu pofta cea firi cale si cu gdnclulcel
(...)ci nu cu judecataTa ceadreapti,nici cu meniaTa sI mi nrusdobitocesc
tri pe mine.Miluie;te-mi, Doamne,ci nu suntnumaineputincios.ci si ziclirea Ta sunt,ci Tu, Doamne,ai intirit pestemine frica Ta. iar eu anr ficut
rdutateinainteaTa (. ) Doamne.Dumnezeul
meu.spreTine nrdujduie:clDe
mai estepentrumine nddejdede mAntuire.de biruiesteiubireaTa de oameni
multimeafiridelegilor mele, fii mie M0ntuitorsi, dr-rpir
irrduririle si milele
Tale, sllbeste,lasd,iart[-mi toatecateam gresitTie: ci s-aurnplutde multe
rele sufletulmeu si nu aflu intru mine nidejde de nidntuire.Miluieste-mi.
Dumnezeule,dupi mare mila Ta si si nu-mi risplitesti rnie dupi faprele
mele,ci intoarce-mr,sprijineste-m5,
izbivestesufletulmeu de relelece au
crescutintr-insulqi de agonisirilelui celecurnplite.Miluieste-mIpentrumila
Ta, ca undes-ainmultit plcatul sd prisoseasciharulrau gi sd Te laud si sr
Te slivescin toatezilele vietii mele,ci Tu esti Dumnezeulcelor ce se pocl-1 ' I

iesc si Mcntuitorul celor ce gresesc"(Din rugiciuneaa patra a SfAntului

SimeonMetafrastulinaintede Sfinta impirtisanie).
aminte,daciin timpulcdtte vei ruganu vei bolborosicuvintele,ci
Ja
Ile vei rosti simlit si lintpede,ele nu [i se vorintoarceseciEi neputincioase(asemenea
unor coji flri serninte),ci iti vor aduce,negresit,tocmai
roadelepe carele cuprindin sinealor cuvintele,asemenea
fructuluiin coaja
lui. Esteun lucru tot atAtde firesc,precumin naturl legitura dintrefruct si
coajI. Dar dacl aruncicuvinteleanapoda,flri credinti, f[ri si Ie simti puterea,ca pe^niqte
coji flrl ntiez,ti se vor intoarceintocmaicum le-ai trimis,
adicl seci.Impristii coji. vei prirni inapoi tot coji; rispdndeqtiseminre,vei
obtinein schirnbspiceintregi;i cu cit suntseminetele
mai bunegi mai roditoare,cu atetmai plin va fi spicul.Acelasilucru ;i cu rugiciunilenoastre:cu
c6t vei rosti mai sincersi mai din inimti fiecarecuvAnt,cu at0t mai bogate
vor fi roadeleruglciunii; fiecarecuvAnt,asenterlea
uneisenrinfe,i1i va aduce
rod duhovnicesc,
!i se va intoarceca un spiccopt.E oareprintrerugitori vreunul caresI nu fi sirntitaceasta?
Nu in zadarMAntuitorula comparatsimdnta cu cuvAntulsi ir.rimaomuluicu pirnAntul(Matei 13,5). Acelagilucrupoate
fi spus;i desprecuvintelerugiciunilor. $i inci ceva.Cine nu gtiecI ploaia
udI piln0ntul, plantele,le dI vlagi? A;ijdereasi cuviintullui Dumnezeugi
cuv0ntulnostru.spuscu credintl,nu ni seva intoarcefarl si ne fi ogoit setea
sufletului.a sufletelorcredincioase.
ascultitoarede Dumnezeu.intocmaica
in naturi, undeploaiaudi ;i nutreste,in ordineafirii, plmdntul Ei vegetatia
dete r n r i nu nde
d zvo ltarea
acesteia.
ine se supiri pe cinevadin pricina vreunuiobiect oarecare,acela
1^l
lr.-, puneobiectulmai presusdeclt oniul, decAtfratelesiu. Dar poatefi
cevamai presusdeclt omul?Pe pimiint, nimic.
and te rogi. cautl sI te ro_9iurai ntult pentrutoti oameniidecdtnu1r
\-, mai pentrutine qi inragineazir-ti-i
atunciadunatitoli intr-un loc qi
pe tine printreei, ca intr-un singurtrup,fiecarein pafie fiind m[dular al trupului lui Hristossi propriultiu midular. ,,Cdciunul altuiasuntemmidulare"
(Efeseni4,25). RoagI-tepentrutoti, intocmaicunrte rogi pentrutine insuli,
cu aceeasisinceritate;i ardoare;considerica qi pe ale tale proprii bolile qi
neputinlelelor. Ignorantalor in celeduhovnicegti,
greselilesi patimilelor, ca
qi propriata ignoranfl.gre;elilesi patimiletale;ispitele,necazurilegi durerile lor, tot ca gi cum ar fi ale tale.O asemenea
rugiciuneesteprimiti cu cea
mai marebunivointi de TatIl ceresc,atotbunulnostruPirinte, Carenu este
pdrtinitor (cf. Romani2, ll), la care,,nuesteschimbaresauumbri de mutare" (Iacov l,ll). Aceastaestedragostea
ceafir[ de margini,careimbrili;eazi si ocrotestetoateflpturile.
328

saucu cinevacares-a
e minune!Intratin relatiecu un necredincios
indepirtatde Dumnezeu,sufletulnostruincearcl o anuntiti repulsie fali de acel orn, iar diavolul cauti si transformeaceastifireasci inaderentl in supiraresi uri. Pentrua nu nutri simtimintedusmlnoasesi a nu-i fi
p e p l a ci n ace stchip d iavolului.trebuiesd ne spun e mn o u l in s in e :. . n umi
nepiislrii si rdcelii lui fata de
simt aproapede acestfrate al meu din caLtza.
Dumnezeu,dar nu trebuiesi-i port dusrniniesauurl in inim[, ci sl-l rabd,
asacum mi-asribda propriulmeu midular bolnav,si cauta-l vindeca,si-l
doarpe potrivniculnostrual tuturor,,,doarii va
alin cu bldndete,osAndindu-l
adevirului"(2 Tirnotei2,25).Daca
da Dumnezeupoclintl, sprecunoa$terea
acelase va intoarcela Dumnezeu,si eu rnit voi intoarcespreel cu dragoste
izvordti din inimi. Daci se va ardtaplin de compasiunefatl de semeniqi
nu-i va sta g0ndulnumaila sine,la cdstigurilesi pllcertlesale.si eu ?i voi
arlta compasiune.De altfel, trebuiesi-i ribdinl pe toti cei din jurul nostru
cu iubire si si ne cercetlmmai nult pe noi inqine.Ctttn suntent,nu ne-am
si de aproupele?
DacI du.atuncice I'ostar avea
rlcit oarefatl de Duttrnezeu
piatra
atata
timp
ciit ..piatra"ni s-arcuveni
in fratii nostri.
sI mai aruncimcu
mai degrablnoul?
Dumnezeupe plnrlint S-apogordt,ca sI ne ridice
1-la pentruaceasta
,,1.-,la ceruripe noi" (AcatistulDomnuluinostrulisusHristos,Condaar trebui si tririm pe pimant afa
cul al 8-lea).S-ar plrea cI. qtiindaceasta,
acolo.prin nirdijduire.De obinrai
dinainte
cum am trdi in cer, mutlndu-ne
oatneniise leagi cu toatl fiinta de pdrnint,
cei se int0mpli de-a-ndoaselea;
de tot ce e pimiintesc.De ce, oare?Fiindcl vrijmalul nostru,diavolul,cautl
din risputeri si se impotriveasclplanului divin. lui Hristos,Dumnezeu9i
om. El nu contene;tesi faci inversdeclitceeace a ficut gi faceHristos.Hristos vrea sI-i inalte pe oamenila cer, punindu-lela indeminli.pentruaceasdin cer din pricina
ta, toate mijloacele,diavolul. izgonit el insugidepar-te
m0ndriei,in cele de sub cer, vrea cu orice chip s[-l lege pe our de cele pitmAntesti,de lumeasimlurilortrecitoare,folosindu-sede celemai perfidesi
mai redutabilemijloace.Hristosne invatitadevirul;diavolulne iuvatdntinciuna,clutind, pe toateciile, si tlgiduiasci orice adevlr, arttncAndasupra
aceluiaclevetiri de tot soiul, Diavolul incearci, in tot chipul. si-i tinl pe
oameniin riticire, in fantasmapatinrilor,in beznamintii si a inirnii, in trufie, avarilie,arghirofilie,invidie,uri, vrijrnirsie,intolerantisi iritare,in uritul cel mai de pe urmi, in mir;lvia desfrinirii. a preacurviei.in hotie.miirturie mincinoasi,blasfemie,nerAvni,tr0ndlvie,parazitisnt.
si cautd
Doartl mereuin inirni acestecuvinte:Hristos estedragosre
jertfind
pentruiubire nu numai avepe toatiilumea.
-f sI iubestisi tu
re a .c r y r pe tr neIn su tl.

329

a ridicina oricirui rIu sti(egois;;l) atenfiabornivicioasi

acordatd
plgprgl pqlso4le, d-g1in[a
de a !-o menaja.De la egoism sau de la
o iubire neindreptititi fati de sine se trag toatepatimile:
rlceil[, indiferenli,
cruzimein raportcu Dumnezeu cu semenii,lntolerantd,
iritare,urr, invi;i
die' scarbi,rrufie,indoiall, pulini credinti saunecredinie,
ti"o-ie de mOn_
caresi de biuturr, iubire de agonisire,de slavr desafti,
lene,duplicitate.Nu
te crutacu orice chip, nu-{i cdutain coame,ristigneqte
omul veihi din tine,
care isi afli culcus prielnic mai cu seami in trup ri ugu
iti vei retezatoate
patirnile.Rabdircu ingrcluinti orice lucru neplicut i
s-arintamplatrupului,
nu-l ocroti,impotriveste-i-te
;i vei fi, cu adevirat,urlrrtor lui Hristos.Toati
inlelepciuneacrestinuluiconsti in a duce o viati cumprtati
;i a i se impotrivi. intru totul, trupului.,,Fii'clca
ci
nu
locuieste
in mine, adicdin tru_
;tiu
pul meu,ceeace estebun,,(Romani7, 1g),spuneApostolul.
perfectsi'itos se arati mai subredi in privinla credin.ulyi.9n.
rT lima
tei, a iubirii de Dumnezeusi cleaproapele,
inclinr mai mult sprepofte
trupe;ti:lene,nercvni, ricearr, licomie, zgdrcenie,desfrinare,
trufie; inima
unui om suferind,rdniti, strlmtorati, istovitr, se face
mai tare in credinti,
nadejdesi dragoste,se indeprrteazi,
de patimiletrupeqti.Iatr de ce Tatil ce_
resc' care se ingrijestede mantuireanoastrr,trimite asupra
noastrr drept
pedeapsldiferiteboli. Necazurilesi strdmtoririlecare
n. uin o datdcu boala
ne fac si ne indreptim iarisi ,p." bu,rrn"r.u.
ri iubi aproapeleca pe rine insuti,a-i impirtigi bucuriilesi neca,(A \ zu.le, a-l hrrni, a-l imbrricala nevoie,a respira- ca
sr spunemasa
- acelasiaercu el, considerltoateacesteatot atatcle
firestiprecuma manca
tu insuti qi a te ocrotrpe tine,nu le lua dreptactede bineiacere,
de iubire de
aproapele,ca si nu te lauzi cu ele, ,,c[ci unul altuia suntem
midulare,,
(Efeseni4,25).
l\ ,f i minunez de atotputerniciasi de intelepciunealui Dumnezeu,
rvlcum din unul ;i acelasipdmantsi din una qi aceeasiapd
mi-a intocmit feluriteleprrti ale trupului: trupul, sdngele,pielea,pi.ui plim0nii,
ficatul,venele,ochii,urechile,totur,cum o pu, El in miscareaceastd
materie.
carein sineete greoaiesi inerti. incat in mine se sivirsesc firi incetare
misclri armonioaseale sdngeluisi feluritelor umori, degesiiaminclrii gl
uq,.mui
deparle.Minunatesunt lucrurileTale, Doamne!toat" c, intelepciune
le-ai
fdcut(Ps. r03,24). Nu ai cuvintesr poveste;tiinlelepciunea,
bundtatea,
atotputernicia lui DumnezeuFrcitorul si purtitorul di grijr? Cere
de la cu_
v0ntul lui Durnnezeu.Si cdt de mare e felurimeafipturilor ceresrigi pimante.sti,insufletitesi ne?nsufletite,
alcltuitedin patruriilriit Minunati s-afdccut
Ta
de
crrre
mine,nu voi puteaajungespred0nsa(ps. r3g, 6). Din pa$tiinla

330

tru stihii sunt soarele,lLuta,stelele,norii, lumina,vdzduhul,apa,pimAntul,

feluritelepietresi metale,arborii,toati vegetatia,trupul tuturoranimalelor.
pdslrilor,pestilorqi oamenilor!
ganOesc,
irli fac planurisi doaratdt.La Dumnezeuinsi g0ndulsi
f] u
Lfapta. a g0ndigi a facesaua pre-faceinseamnlacelaqilucru,fiindcl
El esteCel ce este,FiintI sirnpli si atotputernic[.Aceastafaceca la Dumnezeutotul sI fie cu putinli cat ai clipi din ochi.Zic ,,Domnula spus"qi aceasta imi ajungeca sd credqi sI nu mI indoiescde cevadesprecarea spusce a
spus.Nu-mi llmlne loc pentrunici un dubiu. Divinitatean-ar fi Divinitate
daci n-ar fi atotputernicl.,,Dumnezeulnostrue in cer, in cer si pe pirn0nt,
toateclte a voit a f5cut"(Psalmul113,11).Voiestegi face.voiestesi curgl
api din piatr[ seaci ;i curge.Voiegtesd apardlumea din nimic ;i apare.
Faptelespunatotputernicia
Lui. Vino si vezi.
traduieste-te
sI-ti consacritoati viataslujirii lui Dumnezeu.Daci stai
Q
xJ acasi si cite;ti,incepeprintr-osculli ru-eiciunespusi din inintl. sIti dea Dumnezeuintelegeresi intelepciune.
intru credintasi evlaviesi intru
indeplinireaslrguincioasiia indatoririlortale. Nu citi niciodati numai cle
pllcere,ca sir-tiumpli astfeltimpul. FIcCndasa.vei rlinimaliza putercacuvdntului,caretrebuiesI slujeascirndntuiriinoastre.nu vorbirii in desertsau
ca mijloc de distractiesi de petrecere
a timpului.Dacdstaide vorbi cu cineva,
vorbeste-icu tilc, supravetliindu-te
pe tine, instructiv,ziditor; fugi de pdlavrigeall, fere;te-tede eaca de muscituraveninoasd
a qarpelui,qtiindc[,,pentru odcecuvdntdeseftpe careil vor rosti,oameniivor da socoteallin ziuajudecdtii"(Matei 12,36);i le va fi dat si audddreaptasentintia Judecitorului.
Dacr inveti copiii, pe ai tii sauai altora,fi din aceasta
un mod de a-i sluji lui
Dumnezeu,invati-i conftiincios,avdndgriji si reflectezitu insuti rnai int0i
asupraunorbunemijloacede instruire,caresi fie clare,pe inteles,pe cAtposibil completesi eficiente.Zldlmiceste cu numelegi prin purereaDomnului
qi a Crucii viclesugurilevrljmagului,carecaut[ si te tulbure,sd-ti intunece
mintea,si te strdmtoreze
si sI te slibeascl;ori de minAnci.ori de bei. ..toate
spreslavalui DurnnezeusI le faci" (cf. Corinteni10,31),
,r1.

Fiin$ simpld.Cu cdt[ luaf n oricecuvint seaflii Dunmezeu-Cuvdntul,

Ire-aminte trebuiesi rostirncuvintele,cu cAti smerenie,
precautie,
ca sI
nu-L mlniem pe Dunrnezeu-cuvlntul,
impreunlcu Tatll si cu Duhul Sfint.
tapAne.Doal.ltne,
IisuseHristoase,grabniculmeu ocrotitor!MultuQ
rJ mescu-TiclinadAnculinimii ci Te-ai aplecatspremine cu milostivire, cdndre-am chemat,afldndu-mrin tulburCregi in strdmtorare,
cuprins
de focul vrijma;ului; ci rn-aiizbivit neintdrziatde vr[jmaqii mei cu purerea
qi cu bunivoinfaTa si cI ai dat inimii mele si bati in tot largul,uqoarlsi in

331

lumind.o, Strpane,cat am suferitla uneltirilevrijmasului

si cdt de bun, la
timp si vidit mi-a fosr ajurorulTiu, gi cit de puLrnic
gi spornicrsrrvesc
bundtateaTa, Stipane,cel ce cu bundvoinldne dai
ascurtare,cel ce esti
nddejdeacelordeznrdijduiti.Te slivescfiindcr nu
mi-ai G;;;;f*;;;;
cele di' urmr, ci cu milostivire m-ai izbivit de
intunecimea;i necinstea
iadului. Putea-voi,oare,dupi aceastasi nu nrdrjduiesc
intru Tine, si mi
indoiescci nu mI vei ascultasi nu mi vei milui pe
mine, blestematur?
chema-voirnereudulceleTiu nume,Mdntuitorulmeu.
Tu, cel ce esti buni_
tateaceanemisurati,cel ce mi-ai dat si imi claimantuir.,
.u un n"ur.-ui,
gi preabunocrotitor,cel pe careTe numim Iubitor-de-oameni
qi MAntuitor.
,._t"credetrupuluiatuncicind prindea srrbi si a nu te
mai ajura,
Nl \ pasamite
Jfiindcd nu e hrinit indeajuns.Esteo iluzie.Stdpdneste_te,
roagl-tesArguitorsi vei vedeacI sllbireatrupuluitiu
nu estereald,ci falsi,
i'chipuiti. iti vei da seamaci ,,nu numai cu pdine va
trii omul, ci cu tot
cuvantulcareiesedi' guralui Dumnezeu"(Maiei 4, 4).
Nu te bizui pe pdine.
'fJristos pe
prmdnt, inillari-vrr" (din primul irmos ra Nasterea
,,1 r Dolrnului). Aceastainseamnici cei ce credin venirealui Hristos
pe pimdnt, in inrrupareaSa gi in iubitoareasa grijr
de oameni si de min_
tuirea noastri nu seJipescclepimant, ci se inaltlaneincetat
cu gandul gi cu
i'ima spre cele de.Sus.voinla lor esteindreptatd
mereucatrecele inalte,
citre Dumnezeu,citre cele bune,ceregti,nu se lasr
ispitili de desfrtirile
prmdntesti,de strilucirea,bel;ugul si onorurileprm0ntfsti.
Din pdcate,Ia
noi credinlain Hristos esteslabd;am vrea sr implcdm dragostea
de lume cu
dragosteade Hristos, patimile pimantesti cu diagostea
d"eDumnezeu.Nu
estecu putinti! ,,Daci vreacinevasi vini dupl Mine, sr
se lepedede sine,,
(Matei 16,24),de tot ce iubeste,pandla patimi, in
lume, sr-giurascl sufletul iubitor de pdcat.(24 decembdi t SOq)
umnezeule,c0tr desfitare aduce inimii dragostea ataqamentul
;i
5r-l s1nqg1
de aproapelelcine ar puteadescriefericireacareimi cuprin_
de inirna atunci cdnd se pitrunde de iubirea pe care mi-o poarti
allii gi pe
careeu le-o port lor?.Nupoatefi spusi in cuvinte!Dacdaicip" pe-ant
iuuirea unora fati de altii ne produceo asemeneadesfdtare,de cati
dulce iubire
vom fi cuprinsi in ceruri, c6nd vom petrececu Dumnezeu,
cu Maica Domnului,cu puterilecerestiEicu sfintii?bine ar puteasr-si inchipuie
;i si redea
in cuvinte aceasti fericire ;i ce ar trebui si sacrificim din
vr"m"lnice,
pimantesti pentru a o dobd.di, pentru a ne bucura de ""1"
negrdita fericire a
dragosteiceregti?Doamne,numeleTru esteDragoste!inuuil-*i
adevrrata
iubire, ceatareca moartea.M-am infruptat cu asuprade mrsurd
din dulceata
ei, prin comuniunein duhul credinleiin tine cu ciedinciogii creoincioar;_
;i
le talerobi qi roabe,datu-mi-acu prisosintdpace
$i;t;;. i;;rreste, Doamne,

332

ceeace ai ficut sI aparl in mine.O, dacl ar fi sI mI simt asap0n[ la capitul

vieliil Adu-ml mai desin comuniunede credinti si de iubirecu credinciosii
Tdi robi, cu BisericaTa. cu mldulareleTale.
preadulcele meu Mintuitorl Coborlt-ai din cer si slujestineamul
propoviduindcuvintul adeviruluicerescnu numaiin temI omenesc.
plu, ci strlbitdnd orasesi sate,fIrI a Te feri de nimeni. intriindin orice casii.
mai ales la cei a ciror fierbinte poclinti o prevedeaicu dumnezeiascaTa
vedere.Nu stlteaiintrepatrupereti,intraicu toti in comuniuneiubitoare.Ddne qi noui si fim in comuniunede iubirecu poporulTiu. sI nu ne izolSm,noi,
plstorilii, de turma Ta, retrasiin caselenoastreca intr-o forldreafl, sauintr-o
temnifi, neie;inddecAtpentruslujbelebisericestisaupentrusf-estanii
in case,
pe
din obligatie,zicAnddoarrugirciunile,
invltate dinafard.SI sedeschidagurile noastre,ca sI le putemvorbi enoriasilorliber,in cluhde credinti;i de dragoste.SI ni se deschidlsi sI ni se inzdrlveneascidragostea
crestineascl
fala
de fiii nogtriduhovnicesti,
intr-unclialogviu. liber.ca de la pirinte la fii. O,
cAti dulceati si citi cildurl iubitoareai dat Tu insuti. Stiip0ne,Dragostea
noastrlnemirginiti, convorbirilorTale clePiirinteciuhovnicesc
cu fiii Tii sufleteqtisi cAtI fericire!Putea-voieu, oare.sI nu nizuiesc,din toateputerile,
fericire?$i caren-ar puteafi decAtmugurul
aici pe pim0nt, spreo asemenea
firav, palidacopiea fericirii cere$tiintru iubire!Iubestemai alescomuniunea
atit materiale.cit si spirituale.,,lar
cu cei ce slvAr;escfaptede binefacere.
dati
nu le
uitlrii" (Evrei 13, 16).
facereade binesi intrajutorarea
in
fi Anddiavolulva cluta si te sminteasclsemlndndu-tineincredere
lr.-, suflet in privinla SflntelorTaine,zicind: nu se poateca piinea si
vinul sd fie Trupul ;i Singelelui Hristos,rlspunde-i:ai dreptate.tie si nrie
lucrul acestami separecu neputintl,nu insl ;i Iui Dumnezeu,la Care,,toate
sunt cu putinli" (Marcu lO,2l). La DumnezeuInsusig0nduldevinefapti;
cuv0ntullui Dumnezeuinseanurlchiardin acelmomentfapti. ,,A zis si s-au
ficut" (Psalmul32, l). Concis;i clar.Tot ce existl se tine prin cuv0ntullui
toatecu cuv0ntulputeriiSale"(Evrei 1,3). indrazni-vor
Dumnezeu.,,Tine
oarepicioarelesii ia locul capuluisi si-L invete,daci ne esteingiduit sI spunem asa,pe Ziditorul tuturor?Esteoarecu putinlirsI ne indoiurde lucruri a
cdror realitateeste invederatl de propria noastrl experientii.de intreaga
lume, vlzutd.si nevizutl? In ce consti taina existenteiintregii creaturi?In
cuvinteleCreatorului:
.,A zis qi s-auflcut". Totul setragedin cuvint,intreaga, infinita diversitatea creatieiisi are drept obiirsieunicl atotputemicul,
preainfeleptul,
preabunulcuv0nt al lui Dumnezelr.Glsesti in Scripturiiun
exemplude ce s-a petrecutodatir,dupi ..zisa"lui Durnnezeu:apelese preschirnbiin slnge la cuv0ntullui Moise,piinAntulincepesi fojglie de glnginii, toiagulin sarpe,mina se acoperi de lepri si apoi se vindeci indatl.
I

333

lurninase preface.intr-un.
intunericpe-carepoti si-r pipai cu mOna.Ajunge
ca Moise sd i'tindi m0iniregi Domnursd piefaci,
ini.-o clipitl, firea rucru_
rilor'.Jara Egiptuluise acopericu broasteindati
ce Aaron, ra indemnullui
Moise, inti.cle mOnaasupraapei.Moise ia cenugi
in mdini, o arunci in aer
si indati oameniisi anin-ralele
se acoperide bubepurulente.Moise i;i inalta
toiagulsprecer si se iscl pe loc o fuituni grozavi
cu grinOinI.Vino si vezi.
Iata cit de usor ii esterui Durnnezeusd
ri r;"r...."^r o"Lt"r a,
Dumnezeulucreazisi prin noi, preotii?in"r""rr
lucrareunoa.t.r.* i"*si;;nul Cel ce S-aintrupatpentrunoi, N{ijlocitorul
nostrusi SlvdrEitorula toate.
.'Ce.lce aducesi cel ce se acluce,cer ce pr-imeste
;i cei c. se imparte,,(Ru_
gdciuneade taini a preotului inainte
de Heruvic). preotul doar rosteste
cuvintele,intindemdinile.iar Domnul pe toate
le preface.
l\ T u uita ci nlinteatrebuiesI slujeascii
inima,aceasta
fiind inslsi viata
I \ noastrd.Dacd mintea conduceinima
spre adevdr,spre p*", ,pr."
bucurie si spre viatd, i'seamni ci isi indepri'eliniste
menirea,ci std in
adevir. Daci o conducespreneincredere,neriniste,
l[ncezearra,deznidejde,
beznI,inseamnrci se abatede la rosturei ci,
de bunr seamd,stdin mi';i
ciund(,'stiintaceaminci'oasi" - 1 Timo tei
6,20). Dacr credinfaaduceini_
mii impicare,multumire,usurare,in indiferent
caresituatie,aceastaestede_
ajuns:nu trebuiesi-i ceri ratiunii si faci cu tot
dinadinsuid"nron.,ruriaade_
vlrului; inima atesti prin ea insiisicenitudinea
adevirului,scopuroricdrei
ciutari fiind adevdrulsi viata.
avirsi'd SfdntaTainda pociinlei, incepisdte simli
si tu inaintealui
,q
L) Duur'ezeu cer mai picitos dintre prcrtosi,
iti dai seamacat de
sdrmanr.de nestiutoaresi de picitoasl este
firea omeneascd.
Spovedania
esteo cruce,da. . crucepe umerii celui ce o primeqte.
cat de indatorattre_
buie.si se simtiipreotulfatirctefiii sli duhovniceqti
atuncicandi se miirrurisesclcu adeviratca u'ul carenu estein stare
sr-si plrteasci datoria,care
s-aficut vinovatfatl cleadevirul dumnezeiesc
si caremeritdsdpiarl i' vdlviitdilegheeneilVezi si simti cI oameniizac intr-o
neagrrignorantd,in ne_
cunoastereaadevirurilor de credi'gl, inglodati prcatJ,
in
intr_oincremeniti
nesimtireqi cd duhovnicultrebuiesi seroagepentru
ei cu ceamarmaretdrie,
si-i invete,ziua si noaptea,crecdndsearatizorile pan[
in cruceanopfii. vai,
cdti nestiintdlHabarn-aude SfentaTreime,nu gtiu
cine esteHristos,nu stiu
ce rost are viatalor pe pimdntr ca sr nu mai spun
crecldereain picat. Noi
insr umblirn dupr crpituiali, crupitihnr, nu nL prace
si muncim,ne iesim
din fire candse adunl rnai mulli ri spovedit,crutim
casec0t rnai rargi gi mai
aritoase,imbricirninte luxoasil sr nu iubim tihna
pdmanteasci,si nu ne
lenevim,sr nu ni seimputinezerlvna in lucrareaduhovniceascr,
pentrua nu
na

-r -l+

ne lipsi de bunltllile vegniceqi de paceacereascd.

DacI ai gustataici din
belsugultihneilume;ti,nu mai ai de ce si asteptitihnade dincolo.
a celortrei Persoarre
preasfanta Treirneesteurtirecu totuldesdv0rsiti
I- intr-o singuri Fiinti, pentru ci intre Ele este egalitatecu totul
desdvArsiti.
Tlace cu adevlrat fapte de milosteniecel ce d[ din toati inima si
-F din,r-oininr[ iubitoare.Estecu adeviratmilostivcel ce sti de vorbri
cu oricinear fi. ca de la iniml la inim[. nu doarla modul rationalsaunumai
respectcordial,cel ce propovdduieste
cu gura,cel ce aratl oricui sinceritate,
sitvlrseste
slujbele
cuvlntul lui Dunrnezeu
divinecu iniml curatd.nefltar;i
qi
poartl
ce
ii
cuprinde
pe toti cu dragostein inirn[,
ii
nic, intr-uncuvint, cel
dispretuindtot ce estematerial,tot ce poatedevenio piedici in cultivarea
Acelaestecu adeviratmilostiv.
iubirii de aproapele.
D entruca firea noastrl corupti si nu se mai laseispititi de pirelnica
I dulceatla nlcatului.Domnula ficut ca desfltlrilecelemai nlicute
carene vin prin simturisi la carene repezinicu nesatsii fie vdtimdtoareprin
se numlri
ele insele,fiindcl ne llcomirn si abuzlm de ele.Printreacestea
mdncXrurilecele mai ademenitoaresi biuturile cele mai plicute. Adicir
pllcerile ce ne vin prin sirnturi.Sirdim slavl bunltdtii si intelepciuniiPlrintelui ceresc,Carecauti. prin toatemijloacele,si ne faci sdnu cldem in robia
- de
simlurilor,a mirsavelorclesfdtlritrupesti.,,Cineareochi - duhovnicesti
vlzut si vadl si urechide auzit s[ audi" (Matei 13,9) acestea.
seama.
Jine
cre$tine,ci vitirnarea pe care !i-o st0rnescpllcerile simturilorne ruineazl
trupulsi ci ea arati cI nu suntemfdculi ;i nu triim pe pdm6ntpentruasenleneapliceri, ci pentrudesfltdriinalte,spirituale,vesnice!Sufletulmeu isi gIse;tepace;i desfltarein Dumnezeu!Iati desfitareacarenu vatiml, adevlrati, veqnici! Ai gustatdin ea de multe ori. Desfitirile pimAntestisuntinsi
arndgitoare.
nocive, vremelnice;i cuprindin ele, din prima clipi cind ne
dedlm lor, gemreneleputreziciunii.Bolile si suferintelepe carele provoacl
ne staudovadl.
tfi i se intirnpll, frate, sI sirnli ?n inimi uri ucigitoare impotriva
I aproapelui.
te chinuieg0nduriticiloase,nu poti uitajignireape care
ti-a adils-opersoanarespectivl.IatI ce-artrebuisd faci ca sd te izblvesti de
aceastlstrAmtorareliiuntrici: adu-ti aurintede multeie,nenumirateletale
gre;eli.Nu pregetasrite intrebicum le mai poatesupoftaStlpdnulvietii tale.
gAnde;te-te
ci, in fiecarezi ti le iarti. de nenumlrateori, daci I te rogi cu
sinceritate;
tu insi nu vrei sa-iie4i aproapeluiniqteiegiripitimage,carei-au
sminteala,osindesfost al0latede diavolul.Suspinii,daci po1i,depldnge-1i
pe tine. nu pe aproapele
si Stdpdnulva fi gatasi te ierte.
te-tenurlraidecit

335

Strimtorareacrinsuflet se va risipi.ca fumul,

t]
gdndurileti se vor rimpezi,
ininra1i se va linisti, va fi din nou in largul
ei si iu o datr cu ea.Deprinde_te

sanuporliurn,_fi-teSe.luu_ai
auzi!!iq-io i nrir", Uarru,
ji&!,{" ;" G;;
!gle- va fi auzitarrcirgru.-pggrqg4
urnu."tu.Nu te tarupiu"oe
u#;Eliil,
,,Euintruneriutate
amumutffiiarmur 25,i),,canda statpdcdtosur
inain_
teamea,amutit-am

si m-am smerit"(psal'rul x, z-2s,,$im-am

f6cut ca un
om ce nu audegi nu arein guralui mustrtiri,,(psalmul
i,l. t+1.
pAineavielii; sr nu
ne ingrijorim de ce vom mOncamai_
ff.ristos este
r rne' Domnul, cer ce ne-a dat drepi
mdncareqi bruturd Trupul si
SAngeleFiului siu, cu atat mai vartosne va
da p6ineacea fireascd.cel ce
ne-a imbricat sufletul intru Hristos, cu atOt
mai mult ne va trimite imbri_
crminte materiali.cel ce a binevoitsr se
silisluiur.e Et-inrusiin noi nu ne
va lipsi de locuinli materiali.
la-indoiald
durnnezeirea
DuhuruiSfdntesreca si cum ne-am
P,ult
A \ rndol
ca existrm, fiindcr Er este tuturor Ddtitorur_de_via1i.
'(
prin
Duhul sfdnt ne nutrim duhovniceqte;
El estepentrusufletulomului ca un
soarespiritual.prin carerespirim, careil hrineste
si il adapr.Deci a renunta
Ia rugiciune - fiindci ne rugim prin Duhur
sf6ni - inr.;;;;;;";;,;'i;
adevlr;i ra sfintenie,fiindci Duhur Sfanr
esteDuhur .d.;;;
,#i:;;:
teniei; a renunfala m0ng0iereduhovniceasc[
atuncicand suntemlovili de
necazurisi boli, fiindci Duhul sf6nt este adeviratul,
firescul MAngaietor,
irnpreunrcu Tatil gi cu Fiul; inseamnia renunta
la credinti,fiindcr credinta
ni se dii prin Duhul
nldejde
si
dragoste,
fiinclcl ;i;;;;;;;
fflnt.la
inimilor noastretot de
ra Duhul siant. ,,Iubiiealui Dumnezeus-a varsat
in
i'irnile noasrreprin Duhur sf0nt, cel diruit
noui,, rnoo,"ni 5, 5).1";;;;;;
a renuntala putereasufleteascisi trupeasci,
fiindcl Duhul Sf1ntesteDuhul
puteriisi al tiriei, la in{erepciune
si ratiune,ra frica de Dumnezeu,la propria
noastrdrespiralie,fiindci El esterespiralie,suflare,
aerulsufletuiui.int.'_un
cuvant,inseamnia te condamnara o ciistrugere
morarr,a te ucide.Nu lua in
seamdindoialacarear puteasI te incerce,asupra
adevdruluiea estesuflarea
duhuluiriului pi al minciunii,duh careucide.

,,D;#,;",:i*iT:'"1&."i?.",i::.;Jy:,

Dumnezeu:cuvantul lui Dumnezeu,operele

Sfintilor parinli si dascili ai
Bisericii, in orice cuvant si faptr de creatie,
in orice lucrare omeneascd
evlavioasisi iubitoarede Dumnezeu.
iubi pe.Dumnezeusi aproapere,
in stareade cldere in carene afldm
d
r
acum,
implicr un sacrificiude sine;firi asaceva,n-a fost
'(
Einu este
cu putintd. cel ce vrea si indeplineasci legea
iutili o" bu.nn.zeu qi de

336

aproapeletrebuiemai intdi sl-si impuni faptede deslvAr;iresi privatiuni din

dragostepentrucei pe careii iube;te.(Amin.) ,,in aceastaam cunoscutiubireac[ (Hristos)si-apus sufletulSiu pentrunoi" (1 Ioan 15, l3). ,,Mai mare
dragostedec6taceastanimeni nu are,ca sufletulsIu si si-l punl pentruprieteniisdi" (Ioan 15, l3).
minteasi ininratrebuiesi ne fie tefere
1r nndne ruglm lui Dumnezeu.
limpezi. S-a spus:,,Fiti dar cu minteaintreagi si privegheatiin
\-;i
rugdciune"(l Petru4,7). sraindep[rtarnde la noi impri;tiereamintii si lenea.FI in a;a chip incit rugiciuneata sirnu se volatilizezesi s[ rirnAni din
ea numai cuvintegoale,ci si respireclldura duhului,asemenea
unei p0ini
proaspetesi caldescoasedin cuptor.
le-a intratin obiceiun mod
l\ 7f ulti oanreninu seroagi cu sincerirate,
I'vrfitarnic de a se ruga.Ei insisi nu-sidau seamasi nici nu vor sr-si
dea seamac[ se roagi fals, riu in duh si aclerair.iar daci cinevale-ar atrage
atentia,s-ar mdnia pe acela,convinsi cir reprosulcare li se aduceeste o
neobrdzatlneghiobie.Omul nu ajungedintr-odattila fitimicie. Poateci la
inceputse va fi rugatintr-adevlrsincer.apoi.fiindcl o rugiciunepornitl din
inimd cereun efort considerabil,
la carenu totdeauna
te poti supune,fiindcl
- s-aspus*,,impdrd1ia
cerurilorse ia prin strIduinll" (Matei 11, l2), omul
incepesi se roagemai mult cu buzele,superficial,firi suflet,deoarecee
mult mai uqor.In sflrEit,ha(uit mereude trup si de diavolul,omul ajungesi
se roagenumaicu gurasi astfelputereacuvintelorruglciunii nu mai ajunge
la inim6. Asemeneaoamenisunt multi. Dornnulspunedespreei: ,,Poporul
acestami cinstestecu buzele,dar inima lor estedepartede lV{ine"(Matei 15.
8; vezi si Isaia29, 13).Ceeace am spusdesprerugiciuneputemrepetasi despre Sfintele,nemuritoarele,dltltoarele-de-r'iataTaine. De multe ori, la
inceput,omul se impdrtdseste
cu credinldvie. cu simtimintede dragostesi
evlavie,apoi insi, simtindimpotrivireanecunnatia trupului si a diavolului
fali de adevirul dumnezeiesc,
cedeazlin rizboiul cu acestiagi incepea se
impartaqifilarnic, zicAndu-qi
in sineci nu gusti din Trupul gi SdngeleDomnului, ci din p0inesi vin. ceea ce esteesentialin aceastdsfanti Taini, adicl
,,duhulsi viafa" (cf. Ioan 6, 63), ,,nu incape"(loan 8, 37) - dupd cuvdntul
M0ntuitorului- in asemenea
oameni,ci estefurat de Satana.Si ne fereasci
Dumnezeupe toti de o asemenea
impirtlsanie, cle o asemeneablasfemie
impotrivaDomnului.A;a se poateintirnpla si cu TainaPoclintei.
Mlrturisirii este pentru preotul care o sivirseste o scoall a
faina
I diruirii de sine.Preotulesteconfruntatcu o multime de situatiiin
carear puteacedaegoismului,nerdbdlrii,comodititii, neatentiei,neglijenlei, Taina Mlrturisirii devenindastfelpiatrade incercarea dragosteisalefati
de enoriasi.Nu se cuvinenicidecumca preotuls[ vietuiasciin huzur,rIsfl_'\J I

fandu-secu sonuul, cu mlncrruri si biuturi alese,fiindcl diavoluli-ar putea

lesnelegainima de vreunadintreacestepatimi,aclucAndu-l
la str1mtorare
si
la degradaremoralr. De aceeatrebuies'ii-si
,'istign"orcii ;.ilJ;6i;t
trupe'sti.
PentrupreotSpoveclania
trebuiesi fie o n-evointi,o faptnde iuUire
falI de fiii sIi duhovniceqti,
oricarear fi ei, inclelung-ribdiitoare,
binevoitoare, carenu pizmuieste,nu se laudI. nu cautiiale sile (adica
comoditateasi
cigtigul),nu se aprinde.de.mlnie,
nu gOndeqte
rlul, nu se bucuril.;;;_
tate,ci se bucuri de adevir, pe toate le suferi, pe toate
le rabcrr,nu .o,r.
niciodati (cf. I corinteni 13, 4-g). Astfel se poatevedea(vede
i'suqi preo_
tul, vId fiii sdi duhovnice;ti)claciestepistor aclevlrat
sauurl ndimit,pirinte
adevrratsauun striin pentrufiii sri, dicr urnbli dupiiale
,rl" ;;; ii'j;fi;
pe Hristos.Dumnezeuie,c0t de greuii estepreotului
sr siv0rqeascrculn se
cuvineSfhntaTainI a Mirturisiriil Ce greupicat inaintea
lui Dumnezeueste
o spovedanieficuti anapoda!C0nd cuvinteleparci se
sleiesc,se ziticnesc
in iniml! Limba trideazdminrea.cdt de grijuliu trebuiepregititir
o spoveda_
nie! CAttrebuiesI ne rugim pentru.u oi"it fapt de desdvarsire
sufieteascl
sd se produczicum se cuvine! Si c0t clenecunoscltorisunt
fiii nostricluhovnicestilrrebuiesi ne ocuprrnzi sinoaptede ei, cu calm,cu
blcndete,
cu rirbdare, sd-i invitim pe fiecare.Grea truce este pentru preot
spovedania!
c0nddescopere
ignoranfapenirentilor,rlceara,picrtosenialor, cdncl
llrlri
isi di seamasi de propriasa nemernicie,neputinti,moiiciune,
de invirtosarea inimii fafi de aproapelesi fatl de slujireariivnitoarea
slaveilui Dumnezeu si a mdntuiriiaproapeluica pe sine insusi,si cu c0tecruci
nu ne impo_
vrareazd
diavolul?ntirnpulspoveianiei!Faceca un gestcleiubire,o
convor_
bire intre un pirinte cluhovnicesc
si flii sIi si ,",rr"i" cu o discutiebrutall,
dintreun vechilsi slugilesalepe carele ia la rost.
onrnuliisus Hristos,inipreunrcu Tatil gi cu Duhul Sfent,
Se af]i
})
t-l pretuti.deni.Ingerii si sfi'tii sunt intr-un duh cu
Domnul. Daci
prin lucrareaduhului
ti-ai pierclutpentruun tinrp credinfasinceri in
5;1rui
Duhul SfAnt,inseamni
ci nu rnai lecunostiatuncinici existenfaTatdluisi a
Fiului' fiindci credinfai1i vine de ra Duhul Sfint, Duhul Adevirului,
Duirur
Iui Hristos,care a spusdespresine: ,,Eusuntadevirul" (cf.
Ioan r4. 6); sau
Duhul riltilui: ,,Duhulratilui vostr-uestecaregriieEteintru
voi,, (Matei 10,
20); sauDuhul Fiului: ,,A trimis Dumnezeupe Duhul Fiului
Sru in inirnile
voastre"(Galateni4, 6).
espre
T-)
9u1ant in cuve't ni se infrtiseazl imagineapreasfinteirrel-', imi, adici ideea,cuvZintulsi spiritul.c0nd ne rugim
cu adevirat,
din inimi, simlim cd ne rugim cu Duhul Sfa't. cuvintele
sint patrunsede o
imensi ardoare,izvorrsc din inirnd.Alteori simtim cl nu
ne rugl,r' cu Duhul
sf0nt,ci cu duhul neadevirului.Guraspuneceva,inirnasimte
altceva,dese_

338

ori contrariul.De pild[, rostim cuvinteleflri si credemce spunele, fie cu

neribdare, fie nemullumili de ceva, cu trufie, cu arogant[, refuzAndsi ne
recunoastem
asacum suntem.
T-\ esprerlutate.DacI porti rlutate impotrivavreunuiadintrefratii tii
l-l pentrupdcatelesale,socotindcI ele ar puteiiduce in ispitl si pe
al1ii,adu-tiaminteci qi tu estipdcdtossi ci si picateletalear puteati pricinir
de sminteald,chiar dacl in alt sens.Tu ai vrea de fapt ca plcateletale care
.i-arputeaducepe unii in ispitdsa-1ifie trecutecu vederea,datoritl dragostei
ingdduitoare
a celorce-li suntapropiati.Daci ar face-o.le-ai fl recunoscltor.
i-ai imbrlliga cu dragoste,i-ai slruta pentru dragostealor atotribdltoare.
Ingdduinlalor te-ar face si supo4i mai lesnedurereapentrupicatele tale,
te-arinviora,te-arintiri in slibiciuneata, ajutOndu-te
si li te impotrivesti,ar
spori in tine duhul speranfeiin milostivirealui Dumnezeu.Dar ce doresti
si-1i faci tie altii in asemenea
situatii.fi si tu frateluitiu, careestenridular
al lui Hristos;i propriultiu m.ldular.S-a spus:,.SI iubestipe aproapeletiru
ca pe tine insu{i"(Marcu 12,31).Nu uita.cAndil judecipe frateletlu pentru picatelesale,ci nici tu nu estifdrdde pdcat.,.Dece vezi paiuldin ochiul
frateluitdu si b0rnadin ochiultiu nu o iei in seami?Fittamice- cu adevirat,
filarnice! - scoatemai int0i bdrnadin ochiul tlu si atuncivei vedeasi scoti
pa i u ld i n och iu lfr ateluitlu" (Matei1,3:5). S i.de a lt f e l,f ra t e let iu , , p e n rru
stipdnulsdusti saucade"(Rornani14,4), nu pentrutine. Dar de ti-a gresit
frateletiu tie, iarti-i numaidecitofensasaugre;eala.Tu insuti ai aveamare
nevoiesI-1iierteTatil cerescgreqelilein fiecarezi si de aceeate rogi: ,,$i ne
iarti noudgregeliienoastreprecumsi noi iertdmgresitilornoqtri" (Matei 6.
12).DacI vrei sI !i se ierte picatele.iarti si tu celor care au gresitfatl de
tine. ,,Ci de veli ierta oamenilorgreqelilelor, ierta-vasi voul Tatll cel
ceresc;iar de nu vefi iefta oamenilorgreselilelor, nici Tatil vostrunu vi va
ierla greqelilevoastre"(Matei 6, 14-15).
(necompusir,
neamestecati)si de
Q ufletul nostru estefiinfi simpl[
l) aceeanu poateiubi dintr-odatdpe Dumnezeusi - si zicem- banii.
mAncarea,biutura, sau pe aproapelein acelasitirnp cu banii. m0ncarea,
blutura. De aceease qi spune:,,Nimeninu poatesI slujeascila doi domni.
clci saupe unul il va uri si pe celdlaltil va iubi, saude unul se r,'alipi si pe
celdlaltil va disprelui:nu puteti si slujiti lui Dumnezeusi lui mamona"
(Matei6,24). De aceeagi psahnistul
zice,prin Duhul Sf0nt:.,Bogatiade ar
curge,nu v[ lipili inima de ea" (Psalmul6l , l0). Deci.crestinule,oricineai
fi, teme-tesi nu-ti legi inirna de bani, mdncare,b[uturd, haine luxoase,
locuinli luxoasi, ci4i, muzicdprofanl, pentruca sI nu-ti iubeEti;i si nu-ti
risfeti trupul cu orice ar fi: distractii,lucruri plicute la vedere,minciruri qi
bluturi, cu somnul,trAndivia,lenea,cu indeleniciride ocar[, cu iocuri, cu

339

crlrtorii nefolositoare,
cu cirli gi spectacore
fird rost.Iubestepe unul Dumnezeudin toati inima,din tot sufletul,cu toatl tlria si cu toategAndurile,iar
pe aproapeleca pe tine insuti;fali de toateceleale lurnii fii neprsitor,nu te
intpdtimisi nu te licorni de nirnic.Fii r0vnitorfatl de tot ce e simplu si vei
fi iubit de Dumnezeu.indepirreazide la tine vicienia,indoiala,putinacredintI, duplicitatea.
umnezeuesteVia1i. prin Er toateau primit viati, toateexisti. El
f)
r-l g51scel ce estesi Atottiitorur,cici de la El vin toatesi prin El se
tin. Numai pe El il cunoastemca unicr Existent[. Diavolul estl moarte,
fiindcr s-aindepirtat,prin liber arbitru,de viati, adici de Dumnezeu.Si intlucat DumnezeuesteExistenli, clela diavolul,din pricinaciderii saledin
viati, vine neviati, visaredegartr,amigire;cuvdntuliru nu poatecreaviati,
esteminciuni, dupi cum cuvintul lui DumnezeuesteAdevlrul.
uhul Sfdnt estepentruingeri si pentruoamenica aerul pentru vieJ)
r-l 1v11sx1e
si pentruplante.De aceeaa spusDomnul. ,,v0ntul suflI
undevoiestesi tu auzi glasul(suflarea)lui, dar nu stii de undevine,nici incotro seduce" (Ioan 3, 8). Iati de ce trebuiesi fii convinsci sufletulrespiri
prin Duhul sfant si si nu uili cine iti esteBinefdcitorul cine Viati
;i
;i,
cazinclinainteaLui cu evlavie,in fiecarezi, cinsteste-Lprin dragostegi prin
faptebune.Fugi de suflareariu-mirositoarea diavolului,cea a patirnilorgi
picatelor, dar mai cu seamrclevrajbi, neorAnduiali,trufie, necredinlr.spune-tirlai desin sineata: ,,sufletulmeu respiri prin Duhul Sf0nt;rimdni vesnic in rriineslavaDuhului sfant, impreuni cu Tatdl si cu Fiul.
rebuiesi nu uitim niciodatrcr ornulestesuflarea gurii lui Dumnef
r zeu.chip al lui Dumnezeu-Tatil,Fiul si Duhul Sfant;cr picateleqi
neputinteleomului suntaparitiiintdmplitoare,venitedin afar[, petemurdare
pe careharul le poatelesne srerge:.,Stropi-mi-veicu isop mi voi curiti,
Ei
spdla-mi-voigi nrai varrosdecdtzipada mi voi albi" (psahnul50, g). Se
cuvinesI nu uitlm cd ,,Durnnezeu
asaa iubit lumea- desiga estecorupti $i
picitoasi - inclt pe Fiul sru, cel unul-Niscut L-a dat,ca oricinecredein El
sdnu piard,ci si aibi viala vesnici" (Ioan3, 16).sn iubim pe tot omul ca pe
noi inqine,asacunriube;teDumnezeu.cu toateci suntemmari prcitosi, ne
iubim pe noi insine.Si-l iubim si pe aproapele
nostru,chiardaciiste plin de
pdcate,fiindcl nu esteom caresI nu picltuiasci.
/^t onceptiilefalse in privinta credinteise dau in vileag ele insele,
rr*- fiindcl ne pustiescviatasuf'leteascl.
vidindu-seci vip de la diavolul. plrintele minciunii.al visirii desarte,cel ce are stlp0nireasupramortii.
Conceptiilejustei;i invedereazijusteteatot prin ele insele:dau vigoareinimii. setnnci vin de la Duhul Sfdnt,Dititorul-de-viatd,de la PirinteleVietii,

340

Ei care sdllEluiescin Fiul, Cel ce esteViata. ,.DupI roadelelor ii veti cu(Matei 7,20). Nu te tulbura;i nu cldea in uimirec0ndti sevor bulunoas,te"
ci in minte gdnduripierzltoare,aducandu-tistrimtorarein inimi si in suflet.
Ele sunt mincinoase,vin de la diavolul. ucigasuloamenilor.Alungi-le
indatl, nu stasi te intrebide undevor fi apirut ca nistemusafirinepofiiti.Ii
poli recunoaqte
indat[ dupl roade;nu te lua la sfadl cu ei, te vor duceintrun labirint din carenu vei fi in staresd iesi, vei rirtici in el, chinuindu-te.
/\.
f mi placesi md minunezprivind icoanaDititorului-de-viatirinviind
I din rnonnAnt,cu steagulin mAni - sirnbolulbiruintei Sale asupra
morlii s,i asupracelui ce are stipanireamorlii - diavolul: ,,Undeili este,
moarte,biruintata? Unde iti este,moafie.boldul tlu?" (l Corinteni15, 55).
Ce Biruitor preasldvit!$i ce crdncensi neinduritorvrdjmasa infr0nt pe cel
ce s-aimpiunat cu biruintelesalede mii de anil ,,Tie.Biruitoruluinrortii.iti
cei de susl BinecuvintatesteCel ce vine intru numele
strigim: <<Osanaintru
(Troparla DuminicaFloriilor). ..Te slivim Hristoase,DirtitoDomnului!>>"
rule-de-viald,Carepentrunoi Te-ai pogorlitla iad si pe toti ne-aiinviat impreuni cu Tine" (Doxologie la utrenia din Duminica Sfdntului Apostol
din morm0nt.o, Hristoase.ai ridicatirnpreunicu Tine
Toma).,,SculAndu-Te
a sasea).
intregulneamal lui Adam" (CanonulPastelui.cOntarea
.
'

\ 7 5 spunci pentruoricecuvdntdesert.pe careil vor rosti, oamenii

,, V vor da socotealiin ziuajudecitii" (Matei 12,36).la aminteci va
trebuisi rispunzi ;i si primestiosAndlpenuuoricecuvAntdeqert,nu numai
pentru cele ce duc in ispiti. Fiindc[ la Domnul nostru,unicul Creatoral
cuvintului,nu existi qi nu pot existacuvintedesarte;cuvAntulDomnului,,nu
se intoarcela El fXr[ rod" (lsaia55, 1l); ,,ci la Dumnezeunimic nu estecu
neputin![" (Luca 1,3]). Deoarecesuntemcreafidupdchipul lui Dumnezeu,
nici cuvintelenoastrenu trebuiespusein go1,zadarnic,de;ert; fiecalg--glvgUl
zidi toare.,,Vorba voastrI si fie
lpUg&_ryt bq!U!e;g sp!ru[a!4,]!!!ryllrv4!l
intotdeaunapldcuti, dreasi cu sare,ca sI stili cum trebuiesi rispundeti
fieciruia" (Coloseni4, 6). De aceea,si cAndte rcgi, si cAndstaiclevorbitcu
ca nu cumvasi spuivorbegoale.vorbein vint.
cineva.fii cu luare-aminte
Doti oare primi cu vrednicie,cu credintl si cu dragosteTrupul lui
-f Hristosdacl dispreluiestimldulareleSale,dacl nu le dai milostenie? Crestiniisunt midulare ale lui Hristos,mai alessdracii.Iubeste-le,fii
milostiv cu ele si stlpAnulse va arlta prisositorrnilostiv;i fati de tine. Dar
ce milostivire mai mare ar puteafi decit aceeaci M0ntuitorul nostrune face
Siu Sange?
pirtas preacuratuluiSiu T'rupsi preacuratului
7^t uvintele.,cI a Ta esteimpirdtiasi puterea1i rniirireain vecii vecil.-,1o." inseamnl:Tu, Doamne,Unul eqti,pretutindenea
gi implritegti
vesnic,ca imp[rat atotputemicsi slivit. Sau: Tatil esteirnpirltia, Duhul
341

Sfant- puterea,Fiul - mirirea, fiindcl s-aspus:eu'fe-am preaslivitpe Tine

pe pimdnt" (Ioan ll, 4).
u fi mort cu inima; fr in asachip ?ncatinima sr nu se leneveascr,
NI
r \ sd nu adoarm[ duhovnice;te,si nu se irnpietreasciin nesimlire;
altminteriva fi vai de tine. c0ndte vei afla in situatiade a-l sluji Domnului.
prin efortul minlii si al inimii, cu o aselnenea
inimi. Dezrldicineazi-ti din
inimi, pe oricecale,trufia,ceatrupeascd
cea
spirituali,carestl impotriva
;i
Duhului Sfdnt.Ea caut[ si se ascuncliin inirni gi iesela iveali in raporturile
cu oameniigi atuncicAndne rugIm.
I duc cantarede rnullumireDomnului Durnnezeuluimeu, Dumnef}. zeul mantuiriimele.inaintede slptrmana patimilor,c0ndtrebuia
sd sivArsescTaina Spovedaniei,
vrijmasul a incercatsi m[ sminteasc[;an
simtit in inimi cevaca o strdmtorare,
o tulburare,o curnplitl uriciune. Dar
ln-am rugatdin tot sufletul,cu neclintitl credinti Dornnuluimiintuiriirnele,
zicand:,,Dumnezeule,
Pirinte Atotbunlru, prin guraFiului riu, Unul-Nrscut, DomnulnostruIisusHristos,ai zis: <Cerefiqi vi se va da...oricinecere,
ia...saucine esteomul acelaintre voi care,de va cerefiul siu piine, oareel
ii va da piatrd?...Cu cit mai rnult Tatil vostrucel din ceruriva da cele bune
celorcarecer de la El>" (Matei7,J-ll). Cu credintacir celepe careLe-ai
fdgiduit se vor afla in inima rnea,Te chem,zicdnd:..Di-mi acumDuhul rru
cel Sfdnt,ca sd-miintireascdinima, sI pot slvirsi Taina spoveclaniei,
pentru a lega si dezlegacu intelepciunecele ce apasi constiintaoamenilor,cu
rdbdaresi bunivointd,pentruca raporturilecu fiii rnei duhovnicegtisii fie
iubitoareqi ziditoare".$i ce-aumrat?o, Dumnezeuleal milelor! Am ficut
spovedaniacum nu s-ar fi putut mai bine: calm, cu iubire,in chip ziditor,
n-am simlit nici o apisare,nici o neliniqte,nu m-arn gribit, preasllvesc
dreaptamiluitoarea Pirintelui ceresc:A$aar trebuis[ caplt puterede fiecare
datd,prin rugiciunecitre TatIl ceresc,izvorlti clininimi, ori de cAteori mi
aflu in fata unei nevointeduhovnice;ti".A;a s-a rugatDomnul nostruIisus
Hristosinaintede a Se arita neamuluiomenesc,inainteclechemareaapostolilor, inaintede patimileSale.
u.te.f up3f pg cei ce lli vorbe^rc_Xgs9_pg*_lgsTlgl
gy_l-$e_i
tu
\f
t \ insuti vorbestisaute porti oaresincercu altii? Nu cumvaeEiifiprnic? Saufati de Dumnezeu,cdnclte rogi, candvorbe;ticu El e$tiintotdeauna sincer,nef[tarnic?oare de cAteori nu fi se intAmpli si rosteqtiadevdruri
cu gura,iar inima sr mint[? Trliesti, oare,inaintealui Dumnezeucu inima
deschisi,nepreficandu-te?
Daci inaintealui Dumnezeu;i a oanrenilornu
stai drept,ci, de multe ori stramb,mincinos,fals, nu te mira ci si allii sunt
nesincerifatl de tine, ipocrili. ,,BfU
g
"
)+L

qt-WdeBte;ts:*
(inlelepciunealui Solomon11. 16). in cele in carete srii ru
insuti pdcdtos,fii ingiduitor cu altii.

line minte ci riutatea pe care o ai in tine de la diavolul

nu poateinfr6nge qi nu va infr6nge niciodati negrlita,
nemirginita bunitate a Iui Dumnezeu
rpine minte cr rdutateape care o ai in tine de la diavolul nu poate
I infrAngesi nu va infringe niciodatdnegraiita.
nemirginitabuniitate
a lui Dumnezeu.Rdutateadiavoleascidin tine este mare. clar bunitatea
Domnuluiesteinfinit mai mare.De aceea.candte incearci,fiiri si vrei. indoiala,putinacredintl.hula,riutatea.invidia.a..'aritia.
iubireade arginti.cluplicitatea,nu uita cI bunitatealui Dumnezeunu arelintite si ci se va intoarce cu milostivirespretine dacl te vei leplda de rar,rtate.
pd blteslracului de bulg]gle-Igq{lu&r. Iuri a stape sindu{ si iirl
I ' a-i pune intrebiri meschine.c!{qo!!q_q_qt in per.roana
s
i_ii
e l _ @ d u pIcum e stescris:..int.u.atatificutbin e u riu ia
dintreacestifrali ai Mei preamici, Mie rni-atifrcur" (Matei 25,40).SI stii cI
milosteniata nu va insemnaniciodatinimic in conrparalie
cu omul, acestfiu
al lui Dumnezeu.
Toatemilosteniiletalenu suntdecdtpimAntqi cenusi;o_rice
trq-Qgle*f {grygF
ryglgllg!tr-l111e_rial+
{e-g .ftlorrgnre a -sufletutlriIde
mAngAiere,
de o purtareiubitoare,aorAitlilT;tiliscffitEG
apToiipelelnu;l
tegg_lgq95irq!e_rndglggt_l!f{q!ff;tg1,g!_tg qte1a.gUlql.,,Cel ce ?mparreattora s[ impartl cu fireascinevinovltie(...)daci miluieste.sI miluiasclcu voie
buni" (Romani12, 8). Ai grijn ca milosteniata materialdsi nu rimAndfirir
valoare,neinsotitl si de o milosteniepornitl din suflet. Si stii ci in ziua
judecilii Stipdnul te va cercetaqi in privintafaptelorbune.Arninteste-ticir
cerul si pdmdntulau fost createpentruoln, ,,spremostenirenestriclcioasir
si
neintinatl,pistratein ceruri" (l Petru 1,4). Pentruoameni,Durnnezeu-Tatil
nu $i-a crutatpe Unicul SIu Fiu, ci L-a dat mor-tiipentrumintuireanoastrii.
Din pricinardutitii noastre,diavolulne impiedicl in sirvirsireade faptebune.
uvintelerugiciunii suntasemenea
ploii sauninsoriicdndsuntspuse
7^r
ll-,cu credintlsi parricipare.
Fiecaredintreele continepropriasa puteregerminativlsi propiiut rau rod. stropii de ploaie;i fulgii de zapadd,toti
impreunl gi fiecarein parte,adapl p[mintul carecapiti vlagi si aducerod.
Intocmaisi cuvintelerugiciunii, aceastiploaieduhovniceasc[;
fiecarepici-

343

tura si fiecarefulg pot adrpa sufletulcareprinde vlagd gi rodestefapte bune,

inrpreunr-lucrrtoare
cu Duhul Sfrnt, mai ales cand sunt insotite si de o
ploaiede lacrinri.
parcdi-ar fi frici si nu dea
l4ilostenia onreneasciestesuspicioasii:
rYr celuice aresausi nu deapreamult.MilosteniaDomnuluinu este
ul cu toti si induririle Lui. nes
lucruril
(Psalmul144.9).,,CIcicelui ce aie - zice Domnul - i se va da gi-i va prisosi.iar de la cel ce n-aresi ce are i se va lua" (Matei 25,29).
o
(- ln,lre rogi, nu facevoia trupuluicelui trandav;nu te gribi. Trupurs,lui i se urrstede efbrtulrugrciunii,se simteapisat
si atunci di,zor
sd tetmine mai repede,ca si-si afle rd,gazsau sd-qivadi de treburilezilnice.
implitateasi te insoteascioriundeqi oric0nd:fii mai cu seaml simQ
u plu (curat) in credin1[,nidejde si dragosre,fiindci Domnul este
Fiinti simplr, unime, purureainchinati si sufletulnostru estetot simplu.
Trupul se impotrivestesufletului,c6nclii facempe plac, de pild[, cdndmancrrn gi bem pestemrsuri Eimai murt de pldcere,c6ndfumrm, ne distrim, in
generalcdndcedrmtrupului,fic6ndu-l si precumpineascd
asuprasufletului.
lj de distincrse separiin noi, pe de-oparreDuhul binelui,al picii,
/rs, al linistii, bucuriei,luminii, Duh ditdtor-de-viati, pe
iar de altr parte. duhul riutiiii, al strimtoririi, sfArselii,urAtului,intunericului,duh care
ucidesufletul.cel dintaiesteDuhul lui Dumnezeu,prin care triim, respiriln
duhovniceste.
ne migcirn gi existim; celilalt, duhul riului, al Satanei.
unrnezeuldragosteiesteneschimbitor;si noi se cuvine si fim neJ\
I/ 5ghilllSiitori
si statorniciin iubire:,,Dragostea
nu cadeniciodati" (l
corinteni 13,8). Lipsa dragostei.
sau ura,saudoar indiferentagi dispretul
vin de la diavolul.
rice cuvdnt al Stipdnului este existentl spiritualSsau material5,
fl
rr--rrfiindcr Domnul este cel ce este si Ziditorul. Strpdnul,
Domnul
Dumnezeu,esteAtotputernic,fiind Duh infinit, puterenemirginitdsi supremd infelepciunesi fiecare gdnd al sru are sau poate uuea
poate
"iirt"ngd,
prinde viatl, devenifapt6,prin vointa Sa.
\ Tefericit estecel ce iubeqtepesternlsuri comodititiile vietii care
Ei
L \ s-ainconjuratcu acestea.
La orice inconfortse va simti stingherit,
dezarmat,fiindcl nu esteobisnuitsd rabde. totugi,toati viata cregtinului
$i
este,,inconfoftabili",o caleingusti ;i plini de asperititi,o crucecareimpune priva{iunigi cereo imensi ribdare. Nu umbladupi un trai lesnicios,nu
indragi inlesnirilelumii acesteia,ci iubestepe Hriitos, purtitorul crucii.
Rabdr str0mtorrrile,obisnuieste-te
cu ele. ,,M-am deprini si fiu indestulat
344

cu ceeace am" (Pilipeni4, l1), spuneApostolul.Nefericitestecel ce iubeste

podoabele,cel ce cauti s[-gi impodobeascitrupul cu ele. El nu se va mai
puteastrdduisd-siimpodobeasciaEacum se cuvine sufletul.prin credintl.
dragoste,bldndele,smerenie,adevlr,r[bdare.Nefericiteste,de buui seaml,
si cel ce umbli dup[ podoabelecarevin o datl cu onorurile;unul ca acesta
lui Nabucodonosor.
se va prefacepe sineintr-unidol netrebnic;i, aselnenea
sI i seinchine
se va trufi in fata celorce nu au onorurica ale sale,cerAndu-le
(frumusetea
nu consti in podoabe).Chiar si noi, birbatii, am devenitasemeneafemeilor,umblim dupi tinichele,gitindu-necu ele ca niqteidoli, fdri si
ne gAndimcum sI ne impodobiminliuntrul nostru,llsindu-ne deopaftecu
totul alcituireainterioard,cimara sufletului.Nefericitestecel clruia ii place
avea de infruntat nenumirate
si se gribeasci; se uu pdiiiiffiFin",*ua
strAmtoriri si nepliceri sufletegtidin pricina grabei,va aveanu putineprilejuri de a-siiegidin fire. Nefericitestecel ce s-aimpitimit de mincare;i bludoarla cum sd sesaturesi cum si-si facl poftele.C0nd
turi, carese gAndegte
va incepesi slujeasclDomnului isi va da seamaci mAncareasi blutura.
atunci cAndinima nu esteluati in seamdsunt pentrutrup povarl, iar pentru
suflet durereqi pieire ;i c[ omul se poatesltura cu hrani foarte putinl si
foarle simpld.
Cl ufletulomului estesimplu.ca tot ce estedul-r.De aceeatrebuies[ fie
\
rJ simplu qi in dragoste,adicdsa-L iubeascipe Dumllezeu,ca pe Cel
ciruia ii datoreaziexistenla,iar pe on1ca pe sineiusu;i, ca pe semenulslu:
de celeale lumii s[ nu se legenicicum,niciodatl.Fiindc[ acesteanu-i sunt
inruditesi tocmaidin aceastlpricini suferasufletulclnd se ata;eazide ele.
LiturJliecare cuvAntdin SfdntaScripturi.din slujbadumnezeiestii
ghii, Utreniei,Vecemiei,fiecarecuvint din rugiciunilece serostesc
-F
celei
la SfinteleTaine si ierurgii cuprindein sineo putereaparte,asemenea
propriu
ii
este
astfel
har
Cruci.
Un
si
de-viati-f[cltoarei
a semnuluicinstitei
fiecirui cuvdntspusin BisericI,in virtuteacuvintului ipostatical lui Dumnezeuintrupat,CapulBisericii,Cel ce silisluiestein Biserici. Dar o putere
Celui simplusi carepe toaproprieare,in virluteaCuvdntuluilui Dumnezer-r
te le umple,oricecuvdntcu adevlratziditor.Cu cdti atentiesi evlaviesecuvine si rostim orice cuvdnt,si cu cAti credint[l Fiindcacuvantulestelrtsu;i
si prin cuvAnts-auadustoirtedin nefiinti la fiinta.
Creatorul-Dumnezeu
fiindcdni le dd Domnul,
l\Tumim SfinteleTainedaruridumnezeiesrti.
plat[
ca
noi
si
le
fi meritat in vreun fel.
I\ ru.[ s[ agteptevreo
;i firl
in loc s[ ne peclepseiscipentru nenumiratelenoastrefiridelegi, pe care le
sivdrgim in fiecarezi, ord,gi minut gi s[ ne dea mo4ii spirituale,Domnul ne
di, prin SfinteleSaleTaine iertarepi cur[1irede picate, sfintire,paceputerilor noastreduhovnicesti,vindecaresi slnitate sufletului;i trupului ;i tot

345

binele, tindnd seamanumai de credinla noastrl Daci Stipdnul se d[ noui

flri plat5, in fiecare zi, pe Sine insugi spre mdncare,ne di dumnezeie;tile
SaleTaine, nu se cuvine oare si ddm si noi, neintdrziatqi firi plati, in dar
bunuri pieritoarecelor ce ni le cer: bani, mincare, b[uturi, imbriciminte? $i
de ce sd ne supirim pe cei ce minAncl pdineape careo primescde la noi pe
gratis,de vremece noi in;ine mdnc[m, fdrd.a fi pl6tit-o, nepreluitaqi nemuritoareahrani a Trupului qi SAngeluiDomnului?,,Dela cel careia lucrurile
tale,nu cereinapoi" (Luca 6, 30).
rF rdiesti in casalui Dumnezeuintr-o lume minunat[; te bucuri firi
I platl de toatedarurilebunltitii siimirinimiei lui Dumnezeu,caret1i
trliestiin casalui Duntnesulltdatedin belsugde la naturl,tot pe degeaba:
de toatedarurileharuzeu,in Biserici,in obsteacelormAntuiti,bucurAndu-te
lui, pentrua ta mAntuire.Deci nici tu nu sta la indoiali gi, pe cAt i1i estecu
putinti, fi bine fratelui tiu; fii bun chiar si cu cei nemullumitorisi rii, ca sI
poli fi ,,fiu al Celui Preainalt"(cf. Luca 6. 35). Primeqtepe toatd lumea cu
bucuriein casata, cunoscindcI si tu triiesti, fard,a da cevain schimb,in casa
lui Dumnezeu,in aceacasi a lui Dumnezeuspirituall;i universalicareeste
pentruviala veqnicl. Ospiteazi-i cu bucurieqi
Biserica,ceacarete pregdtegte
firi sI le ceri nimic in schimb pe cei ce vin in casata ;i nu uita c[ 9i tu te
Siu Trup ;i Sdnge.
cu insu;i Preacuratul
ospltezizilnic de la masaStXpdnului,
rpe intrebi: ce si mi fac cu inima mea?Bate impotrivaa tot ce este
I adevirat si sfdnt.Necredilla o slibegtetocmai atunci cAndi s-ar
cere credinti nezdruncinatl,trideazi atuncicAndar trebui s[ 1in[ credinld
pini la moaftelnu tresare.ba chiar aproapeci e gatasi ridi atuncicind ar
trebui sI se inspiimAnte.Ce si url fac, ce si mi fac cu inima mea,mi iutrebi. Recunosccu hotdrAre.o dati pentrutotdeauna,ca pe un adevlr nestrlmutat,cI inima ta esteminciuni, rezemulminciunii,,,totomul esteminciuni" (Psalmulll5, 2). Tot ceeace estein Bisericl insd,de la cuvdntullui
DumnezeupAnI la ceamai scufiI rugiciune,esteadev[r,fiindcl Bisericalui
Dumnezeueste ,,stdlpsi temeliea adevirului" (1 Timotei 3, 15), ca una
ziditrape piatrade temelie- Hristos,Cel ce esteAdevlrul - qi careesteinsufletiti si cll[uziti in veci de Duhul Sfdnt- Duhul Adevdrului.
.5
isericaesrecaleaceasiguri citre viala vepnici.Urmeaz-oneabltutsi
lJ vei ajungein impiraliierurilor. Dac[, din pricinatrufasieicongtiinle
de sineSaua necredinfeite vei abate,la vreo rispAntie,va fi numaidin vina ta;
te vei ritici si vei pieri.,,EusuntCalea,Adevirul qi Via1a"(loan 14,6).
lleindoielnic, diavolul iqi face cuib in inimile foartemultor oameni
l\
sub fortna apatiei,slibiciunii, lenevirii fa$ de toati fapta cea bun[
si folositoare,indeosebifali de faptelede credinl[,de evlavie,celece impun
si trezviainimii gi, in general,fali de orice efort de natur[ spiriconcentrarea
346

tuald.In acestchip el supuneinima prin noleseal[,iar minteaprintr-unblocaj la vremearugdciunii.Inima esteinfr0ntl astfelprin apatie,riceali, iner-tie
atuncicdnds-arcerefdcut[ o faptdbuni; de pildd,s[ ar[1icompdtimireunuia
aflatin suferintl,sI ajuli pe cinevala nevoie,sd-lm0ngdipe un intristat,sd-l
inve{i pe un ignorant,si-l aducipe caleacea dreapti pe un ritdcit si altele.
Inimii trebuiesI-i purtfunlnereude grijl; sI risipim din ea pAclamoleselii,
cAndesteincremenitdnesimtire;si facemin asafel incAts[ ardi neincetatde
credintl si de iubire de Dumnezeusi de aproapele,si fie gata pentru tot
lucrul ;i toatesacrificiileintru slavalui DumnezeuEi mdntuireaaproapelui.
,,Laslrguintl nu pregetali;cu duhul fiti fierbinli,Domnuluislujiti" (Romani
12, ll). Diavolul i;i gdsesteculcu; in ininia noastri si sub fonna unei irascibilititi din cale-afarlde rnari;devenirnuneoride un egoismatatde boln[vicios,incdtnu acceptlmsdfim contrazi$inici subceamai neinsemnat[formI, sI nu ni sepun[ in calenici un obstacol,fie material,fie spiritual;nu inglduim sI ni se spuni un singurcuvAntasprusau grosolan.De;i tocmai
atunciar trebui s[ avem ribdare,cdnd sufletulne estecupdnsde talazurile
r[utllii ;i neribddrii,.,,Prinribdareavoastri veti dob0ndisufletelevoastre"
(Luca21,19).,,$ia clzut ploaiasi au venitriurile mari,si au suflatvdnturile
si au izbit in casaaceea.;i a clzut. Si cidereaei a fost mare"(Matei7,27).
Ce seva intdrnplacu inimaontului,ce seva intimplacu omul,cdnddiavolul
va face sd vinl asupralui rAurilemari ale ispitelorsi va sufla cu vAnturile
uneltirilorsale?DacI cre;tinul stl f'ermpe aceapiatri careesteHristos,nu
va c[dea;dar dacl stI pe nisipuljudecilii saleegoiste,al patimilor,va cldea
cu cldere mare(cf. Matei 7,24-27).
/-\ are Eu nu ?nsemntotul pentrutine, tu, cel impodobitcu chipul
,, \,, Meu?De ce te-aiputealipi? Pe ce te-aiputeabizul?Nu rni pirrisi
pe Mine, Cel ce suntizvor {e api vie (de viala).Eu suntViata insdsi.Viata
noastrdesteDomnul. DacdIl avemin inirni, putentfi pe deplin multurniti.
Doar El ne suspineviata.De aceeas-a si spus:,,Nu numai cu pdineva trii
omul, ci cu tot cuvlintulce iesedin guralui Dumnezeu"(Matei 4. 4).
-l\Tu te lenevi sI te rogi cu osArdiepentruallii si impreunl cu ei. la
I\ cererealor sauclinproprieinitiativd:dacdo vei face.prirni-veitu
insuli mil[ de la Dumnezeu,harul Saui1i va cuprindeinima.indulcindu-teqi
intlrindu-tein credinti ;i in dragostede Dumnezeu;i de aproapele.
Ceeace
spunesteadevdruladevlrat.Cunoscdin experienti.De obicei,pentruallii ne
rugamcam flrd chef, din necesitate
si din obisnuinti,farl o deplindparliciparea inimii;trebuie sI o facerndin toatl inima,cu lnarecredint[;i indriznire, ca sd primim mare si bogati nrill de la Dumnezeu.Cel indurdtorsi
Preadarnic.
,,Si cearl - se spune- cu credintl, flri sd aibi nici o indoiali.
pentruci cine se?ndoieste
esteasemenea
valuluimIrii, miscatde vdnt,arun-

341

cat incoacegi incolo" (lacov 1,6). Domnului- pirintele nostrual tuturorIi esteplicut c0ndne rugim de bun[voie.cu credinli dragosteunii pentru
;i
altii, fiindci El esteDragostea,
ceagatamereus[ rniiuiascd,
pentrudragostea
ceadintrenoi. SfantulDuh glisuieste:,,Rugati-viunul pentrualtul,cts[ vi
vindecali"(Iacov5, l6). Vezi c6t de plicuti ii estelui Durnnezeurugiciunea
lucrltoarea unuiapentrualtul?
and te rogi lui Dumnezeu.inchipuie-ti apropiereade DAnsuldupr
1r
\-, cum urmeazd:prin El respiri in fiecare clipi, prin El te misti, te
luminezi,iti afli linistea,dobandestitirie, intr-un cuvant,tiliestl prin El, dupi
cuv0ntulScripturii:,,ln El triim si ne miscrm suntem...El ddndviati tutur;i
or si suflaresi roate"(FapteleApostolilor17,29 ii 25).,,Aproapeestede tine
cuvdntul,in gurata si in inimata...ci de vei mirturisi cu gurata c[ Iisuseste
Domnulsi vei credein inima ta (...)te vei mintui" (Romini 10,g-9).
re$tinultrebuiesi seroagepentrutoti crestiniiintocmaicum seroa\-- gr pentrusine,pentruca Domnul sI le creasporirein viati in cre;i
dintr, intelepciuneduhovniceascl,izblvire de prcaie si de patimi. De ce,
oare?Din iubireacrestineascl,ce vedein toti crestiniimidulare ale salesi
mddulareale lui HristosDumnezeu,Mintuitorul nostrual tuturor,aceaiubire caredorestealtoraceeace isi dorestesiesisi carese strlduiesteprin toate
mijloacelesi faci altoraceeace face'pentrusine.
r|f ilem icoane in caselenoastresi ne ?nchindminaintea lor printre
altele si pentrua arita ci ochii DornnuluiDumnezeugi ai iuturor
+
locuitcirilorcerurilor sunt atintiti mereu asupranoastrl si cI ne
,,vid,. nu
numaifaptele.ci ;i cuvintele.ginclurilesi clorintele.
ultumescMaicii Bisericicr mi-a aritat,in ectenii,pentruce si mI
14
-Lvlrog. flindcr,,Noinu stinrsiine rugim cum trebuie,ci insusiDuhul
seroag[ pentrunoi - in ecter.rii
- cu suspinenegriite" (Romanig,26). slavi
dirii celei bune a SfantuluiDuh MdngdietorullSunt convinsci, din incredinfareaMintuitorului, El rinrine cu noi in veci, pentrua ne invita tot adevlrul, pentrua nu ingldui si cacll in rltrcire cei ce cautdcu osardiesi cu
smerenieadevirurilelui Dumnezeu.De ce oareincepemrugiciunile cu invocareairnpiratuluiceresc- Duhul Adevirului? DeoareceEl esteCel ce ne
invaf[ si ne rugim cel ce ne di rugiciunea,cel ce rimlne in veacgi Cel
li
ce lucreazlin lume.Iti multumim,IisuseDoamne.fiindcl datoritdTie Duhul
Sfdntpogoarl in lume.
estenrdejdeanoastri, currtirea,sfintirea,invierea,viata si
!f.ristos
r rpacea noastri;ne estenoui tuturorSingurullucru de trebuinli si de
aceeaSfdntaBiserici nu inceteazlsi ne reaminteasciaceasta,
cu mareglas,
in timpul slujbelor de inmormintare si al parastaselorpentru rlposati ii al
348

fiindc[ noi obiEnuimsi uitim ceeace esteunicul lualtor slujbebisericeqti,

cru cu adevirat necesar;patimile trupe;ti atragdup[ ele qi o alterarea mintii,
a memoriei,a imaginatiei,a inirnii qi a vointei.O datacu moafieane sunt
luate toatecele pimAnteEti:bogllia, distinctiile,frurnuseleatrupeascl.frumuseteaimbricdmintii,locuinlelespa{ioase, mincirurile gi biuturile alese:
faptelebune,fdcutedin tot sufletul.rimin vesniccu noi; ele suntve;mintele
Iar Hristosestebogitia noastrlceavegnicd,viala noasnoastrenepieritoare.
trX, adevirata frumusele,adevirata mirire si cinste,irnbriclmintea cea nestriclcioasi,careva rimAnevesniccu noi.
si ca viatain dult sI nu se
T)entru ca crestinulsi vietuiasclclestineste
-F stingl in el cu totul, trebuiesd practicerugiciuneaacasdsi in obstea
cu credinciosie,
cu luciditate;i cu osArdiesfinsI frecventeze
credincioEilor,
fiind
tot
atdt
de necesarca si a turna unttele slujbeale Bisericii, aceasta
delemnin candeli,ca si nu sestingi. Si fiindcao ruglciunesincerl.fierbinte
cere infrAnarepentru a menfineo viatd cu adevdratcrestinerscl,ardoarea
credintei,nidejdii gi dragostei,postulsi infrdnareasuntde neinlocuit.Nintic
nu stingemai repede?n noi flacira credinteidec0tneinfrit.tlrea.llcornia.
ghiftuiala,o viali impristiatd si desfrdnata.NII pierd. mor duhovniceste
atuncic0ndnu slujesctoatl siptdmina si nri inflIcdrez.mi se invioreaziisufletul si inima cdndslujesc,cAndnu mi rog doarde formi, c0ndruglciunea
mea devinelucritoare,duhovniceasci,sinceri, ardentl.Dar atunci ;i vrljmasiicei firi de trup se lupti mai aprigcu mine si trebuiesi le tin piept.Ce
efort mi se cere s[ fac fati vicleniilor si atacurilorlor! $i teatrulface sI se
stingi credinlasi viata cre;tineasci,atuncicind ne invati sii trlim neluAndu-nein serios,si ne fblosimde viclequguri(saune invali ;tiinta de a trdi in
lume),la modul frivol. El faceeducafiadescurclrelilorfii ai veaculuiacestuia, nu a fiilor luminii. Teatrulesteun adeversaral vieluirii cre;tine;ti.un
nu al duhuluilui Dumnezeu.Adevdratiifii
produsal spirituluilumii acesteia,
ai Bisericiinu merg la teatru.
l\Tu existl nimic mai importantin lunre pentrumlntuirea sufletelor
I \ noastresi nici realitatemai vrednici de necontenitladucereaminte
decit riscumpirarealumii de picat, de blestemqi de rnoartevesnicide citre
Fiul lui Durnnezeu.SfAntaBiserici a inscrispentruvesnicie.cu literede neslujbe,intreagiticonontiea
stersin imaginileqi rAnduieliledumnezeiestilor
mlntuirii noastre,pentru ca oamenii,inclinali in mare rnisurd si uite de
Dumnezeuqi de mAntuireasufletelorlor, s[ uite tot ce a facut Dumnezeu
pentrumdntuireanoastri,pentruve;nicanoastri bucuriesi fericire,si aibi,
ca sI spunema$a,permanentinainteaochilor,la inderninl, mlretele,binefapte ale lui Dumtrezeu,in raportcu noi oamenii,
flc[toarele, preainteleptele
pentrua ne chernamereula poc[intd,la indreptare,la mAntuire,pentrua ne
349

facesI fugim de de;erticiunilecelestricicioase,repedetrecdtoare

ale lumii.
,'Si lumea trece,si pofta ei, dar cel ce face voia lui Dumnezeurim0ne in
veac"(1 Ioan 2, I1).
1-r autasd-ti prstrezimereustrpdnireade sine,ca si nu se istoveascr
\r-- in tine viata duhovniceascr,
intelepciunea
cea duhovniceasci.cugetdmai rnult la ceeace cite;ti saucdnti,sauascultiin biserici, sauuneori
acasd.Triieste-tiviatadupi pilda sfintilor,cu rugiciunile cu felul lor clea
Ei
privi viata, precunlqi lucrAndvirtutile lor: bldncletea,
smeritaintelepciune,
nerautatea,
neprecuperindu-1i
efbrrurile,ignorAndu-te
pe tine, neprshndu-ti
de linistea,multumireasi cresfitarea
ta, in numeleiubirii de Dumnezeusi de
aproapele,
al ribddrii, birbrtiei, luptei;triieste cu credinta,nddejdeaqi dragostealor. ,,$i si fie mijloacelevoastreincinsesi fdcliile voastreaprinse.Si
voi fi! asemenea
oamenilorcareasteaptipe stip0nullor cdnd se va intoarce de la nunti, ca, venindsi bitand, indatdsi-i deschidi,,(Luca 12,35-36).
aca citesti ziarelesi revisteleprofanegi desprinzidin ele un oare6
lJ garcfolos pentrusine,ca gi cetitean,crestinsi tatd de familie, cu
atit mai vdrtos trebuie si citesti Evangheliasi scrierileSfinlilor plrinfi,
fiindcdar fi picat ca un crestinsi citeasciscrieriprofanesi si nu le citeascl
pe cele inspiratede Dumnezeu.InteresAndu-te
de ce se intdmpli i1 aceastl
lutne'nu scipa din vederepropria-tilume lluntrici. sufletultiu. Acesteaiti
sunt mai aproapesi nrai de pret.A citi doar ziarelesi revisteleinseamnla
trdi doar pe o singuri dinrensiunespiritualr,nu cu tot sufletul,sau a trri
numai dupr trup. nu dupi duh. Tot ce esteal lumii se va sfarsio datr cu
lumea.,,Si lumeatrece.si pofta ei - adici toatepreocuprrileei - dar cel ce
facevoia lui Dunmezeu
ljmdne in veac,.(l IoanZ, l7).
patinix fatit de obiecteduceneintirziatla o rlcire fati de Dumnezeu
r si fatr de propriata mantuire.ricire fati de aproapelesauchiar urr,
in cazulin caredepindede el obtinereaunor lucrurip" .oi" int6rziesI ni le
dea,saucandsuntemconstrin;i si-i drm lui ceva.De aceeaestebine sI firn
fati de lucruri cu totul neprsitori,ca s[ nu avemnici un pretextde a ne vrijmi;i aproapele,
ceeace esteun greuprcat.Fii mai pt.rur de patimileaceitei Iurni corupte.desarte,repecretrecitoare; trrie;te avand inima in ceruri,
iubestecele bune, netrecrtoarede-acolo,pregitite celor ce il iubesc pe
Dumnezeugi pe aproapele.
red intr-unasfinti, soborniceasci
si apostoleasci
Biserici,,.crezi
1r
,,\-,oare cd to{i dreptcredinciosii
cregtinisunt mrdulareale unuia ;i
aceluiaqitrup si cd de aceeasecuvinesI ,,przimunitateaDuhului intru legitura picii", sI ne preruimunii pe al1ii,sI ne purrim de griji gi sr ne ajutrmr
Crezi ci si sfinlii suntmidulare ale trupului lui Hristoi, odi.; ol. Bisericii.

350

;i frali ai no;tri, mijlocitori inaintealui Dumnezeupentrunoi? Porti oare

respectoriclrui cre;tin,socotindu-lmidular al lui Hristossi frateal Lui dupd
omenitate?Iubestioarepe tot omul ca pe tine insuli,ca pe trupul si sAngele
tIu? Ie4i, oare,cu mdrinimiegreselile?Ajuti. din prisosultdu, pe cei aflati
in lipsuri?Inveti pe cei ne;tiutori,ii ?ndreptipe picito;ii careau apucarpe
un drum gresit?MdngAipe cei intristati?Credintain SfhntaBiserici, soborniceascl;i apostoleascS,
trebuiesi te detenninesd slv0rsestitoateacestea
;i, dacl o vei face, [i se va figadui mare rlsplati de la Capul Bisericii.
Domnul nostruIisusHristos.
T IsAndu-neseduside cele trecltoare,preocupindu-nede ele peste
I-r nrlsurir.pierclemdin vederelucrurilede o extrerniinsemnltate,cele
ctt adeviratcongeneresuf-letului
nostru5i carealcituiescadeviratagi etema
sa stihie;,,ne siplm fdntAnisparte,care ltu pot tine apa ;i plrlsinr izvorul
apeicelei vii" (cf. Ieremia2, 13).Nu transpunem
in viatl, astfelincit si ne
intre in sdnge,precepteduhovnicesti.sfinte,ceresti.diititoarede viati. ci
continulm sI trlirn dupi criteriilesi tendintelevietii trupesti.pimAntesti.vicioase,carenu fac decdts[ ne istoveasci.sa ne chinuiesi si ne dearnortii.
O, daci am puteajudecaintotdeauna
dupi Evanehelie.
dupi culn ne invall
SfdntaBisericdin slujbele;i rugdciunilesalein timpul sivdrsilii Sfintelor
Taine gi ierurgii,dupi curn cu,cetiSfintii Piirintiin scrierilelor. Atunci am
fi to1i,aici pe plmlnt, cetiteni ai cerului,,,ceruricuv0ntitoare".
Liturghie este,pe drept cuvdnt,slujire cereascdaici
T\ unrnezeiasca
Ll pe pinrdnt,in tirnpulclreia Dumnezeuinsuqiparticipl la ea,seafli
printre oameni,in chip deosebit,la modul cel mai apropiatgi rnai str0ns,
fiinclEl insusi sacerdotulnevizut, Cel ce aducesi Se aducepe Sinein dar.
Nimic nu estemai sf0nt,mai iniltdtor, rnai rnlre!, mai solemn;i rnai dltirtor
de viall decAtLiturghia.in acesteclipe deosebite, Bisericadevinecerul pe
pImAnt, sfinlili slujitori intruchipAndpe insusi Hristos,ingerii, heruvintii.
serafimii,apostolii.Liturghiarepetiiin perpetuitate
triumful iubirii lui Durnnezeufali de neamulomenesc;ea estemijlocitoareaceamai puternici pentru mAntuirealurnii intregi si a fieclrui miidularal acesteia.
Nunta Mielului
estenuntafiului de impirat in carelogodnicaFiului lui DumnezeuestefiecaresufletcredinciosaduscleDuhul Sfdnt.O. cit de tenieinictrebuiesii nc
pregdtimpentrua fi pirtasi, intotdeaunacu suflet curat,iniltat pestetoate
cele pdrnAnte;ti,
SfinteiLiturghii, pentrua nu ne numira printrerceia cale,
neav6ndhaindde nunti, purl0ndimbriciminte intinatl de plcate.au fost legafi de mdini si de picioaresi aruncatidin odaiade nuntdin intunericulcel
mai din afarl. Din nefericire,astizi multi consideri ci nu estenevoie sii
mearg[ la Liturghie.Unii se duc doardin obisnuinti,se intorc asacum s-au
dus,fird sd le steaminteala cele de sus,f[ri zdrobirede inimI. cu sufletul

35r

strlin de ciin{d, firi hotirirea de a se indrepta.Altii staufiri pic de evlavie,

distrali, fdrl a se concentra,firi a se fi pregitit inci de acasi prin meditalie
;i infranare,unii reusescsI se si imbeteinaintede Liturghie,iir uneorisa ;i
mdn0ncepe siturate.cind Domnul a coborlt pe Muntele Sinai, poporul
evreua primit dinainteporuncl si se pregiiteascisi si se curileasc[,-intimpul Sfintei Liturghii, Dumnezeuse pogoari pe pimdnt mai mult decdta ficut-ope MunteleSinai.cand Dornnuli s-aaritat lui Moise pe Horeb,in rugul aprins,i-a poruncitsi-si scoati inciltimintea din picioire; la Liturghie
se produceo mai cutremuritoareteofaniedecatcea de pe Horeb. Acolo era
doar o preinchipuire,aici apareinsusi chipul lui Dumnezeu.o, ce mult
ne-amirnpitirnit de cele plmintestiI Nu vrem si nu suntemin staresi consacrim un singurceasnumailui Dumnezeu.cit tine dumnezeiasca,
intru tot
cereascaLiturghie.Chiar atunci mintea ne zburdl la celeapimdntesti,ne
ldsdmsufletulprinsde imagini si poftepimdnresriqi uneori- vai! - chiarde
imaginiimpure.Aceastain loc sr ne rugim cu ardoare,sd cugetim cu inimi
curatdla aceast[taini, si ne ciim pentrupiicatelenoastre,si dorim qi sI
cerem curitire. sfinfire, luminare;innoire si intirire in viata crestini, intru
indeplinireaporuncilorlui Hristos,si ne rugim pentruvii si morfi. Fiindcd
Liturghiaesteo jertfi de milostivire,de multumire,de laudi si de cerere.cat
estede rnireati! Nu esterememorarea
vietii unui om de seamd,ci a insdsi
existenteilui Dumnezeu,cel ce s-a intrupat,a pitirnit qi a niurit pentrunoi,
a inviat si S-a suit la ceruri si va sr vini si judecelumea?ntreagrl
e inseamnra-I purtaDomnuluio recunostintifrrarnicr?Recunos\\-. tintd fitarnicr esteatuncicind. prinrindde la Dumnezeubogate,
dar nemeritatedaruri spiritualesi materiale,ii rnultumim cu gura, dar le
folosirndoarin profitul nostru.fira si le impirtirn cu semenii.Dupace le-am
primit, le ascundemin tainite.in cufere,in rafturi,lipsindu-iprin aceastape
mulli frali ai no;tri de inr,'itiituridurrovniceascl,
de cuvantde folos.de m6ngaier-e
saude mAncare,bIuturI. irnbrlciminte,casi, asistentimedicall, sau
de posibilitatea
de a se deplasaclintr-unloc in altul pentruobtinereacelorde
trebuinli. o asenrenea
recunostintlestefilarnici si potrivnicl lui Dumnezeu.InseamnicI-I multumegtilui Dumnezeucu gura,prin fapteinsdte arili
nerecunoscdtor
si imoral. $i cdt de multi sunt acesti,,recunoscitori,.,
mai
bine zis nerecunoscitori
!
pirea noastrr coruptr estegata si uite repedeceeace este sfant si
I 'rnirntuitor,fiindcl plcatelesi patirnilene tulburi si ne intunecdmereu capetelesi inimile, ni le donrini, eliminind reminiscentele.
edndurilesi
simfftnintele legatede evenimenteleistoriei sfinte si de marile"inOuriri Oe
carene-ainvrednicitDumnezeu.De aceeaSf0ntaBiserici, fideli pistritoare
a poruncilorDomnului sIu, a invititurii si lucririi Sale,rlmandnd vesnic

352

recunoscdtoare
negrlitelor Sale induriri, a statornicitsi se sivirseascl. in
fiecarezi, duminicilesi in zilelede sirbitoare,solemneslujbebisericesti.
cu
un ceremonialinstructiv,in reprezentirisugestive,evocareatuturor evenimentelormdntuitoareale vietii si activititii Dor.nnuluinostruIisus Hristos.
ale intregii iconomiia rnAntuirii,atAtdin Vechiul cat si clinNoul Testartent.
precumqi ale facerii lurnii vizute si nevizutede citre Dumnezeu.Afard cle
acestea,
de evenimentele
legatede atotrnintuitoarea,
fiicitoareade minnuni
viali a Mintuitorului, qi cele legatecleviata Preacuratei
SaleMaici. care a
slujit cu negriiti slavi TairteiintrupariiFiului lui Dumnezeu,cleviatainaiptemergltoruluiSiu, a apostolilorsi proorocilorS[i, ierarhilor.ntucenicilor.
cuviosilor,doctorilorflra de arginti,dreptilorsi a tuturorsfintilorcareL-au
slujit gi s-au ficut pllcuti lui Dunrnezeu,a nenumirratilormirturisitori ai
Domnului,ai adeviruluisi credin{eiSaledumnezeiesti,
nrintuitoare,a intregii Saleinvltituri divine, cei ce s-ztuficut, dupi figicluinta Sa.rnostenitori
vietii ve;nice.Acestlucru estefolositorsi necesarpentrua ne intlri creclinta.
nldejdeasi dragostea,
pentrueducatiaspirituala.crestinila r)rltcnirii.pcntlu
invltarea ;i insu;ireadogmelorcredinteio clatl si pentrutotdeauna,penrru
cultivareafeluritelorvirtuti: statorniciain creclinta.
blirbatia.rilbclarea.
bliindetea,neriutatea,smerenia.nea-qonisirea.
infrinarea.curltia, clreaptaintelepciunesi altele,fiindci viataDomnuluisi a Preacuratei
SaleMaici. precutlt
qi ceaa sfintilorreprezintlmodeleale tuturorvirtutilor,pe care,incleplinindu-le,omul se poateface lesneplicut lui Dumnezeu,rndntuindsuf'letulsiu
si sufletelefratilor sii.
I birui plcatul caresilisluiestein noi saupatiniile.,active"estestiinll'ta
stiintelor.Dai dovadi de o mare infelepciune,de pildi, atunci
cdnd nu te supeii de nirnic ;i pe nimeni,atuncic0nd nu gtnclestinicioclata
riu desprecineva,chiardaci ti-a fiicut un riu, ci cautimai decrabi si-l clezvinovltesti pe acelaprin toaternijloacele.intelepciuneestesa tlispretuierri
cAstigul,si nu te ariti lingusitorfatl de nimeni,ci si spui oricu..flrl teanli.
adevlrulin falllintelepciuneestesi nu te lasi dus de fi'urnusetea
chipului.ci
si respecfiin fiecareom, urit sau frumos,chipul lui Dumnezeu.acelasila
to1i.Inlelepciuneestes5-tiiubeqtivrdjmagii,sI nu le poni r-izbunare
nici cu
cuvAntul,nici cu g6ndul,nici cu fapta;intelepciuneestesij nu aclunibogltii
pentrusine,ci sd dai milosteniesdracilor,pentrua-ti agonisicomoarl nesecatl in ceruri.Vai noud,arn iuviitataproapetoatestiintele.clarn-arninvitat
stiinlade a ne feri de picat, arit0ndu-ne,de celemai nrulteori. cu desiivirgirenestiutoriin aceastl;tiinti morali. Rezulti cleaici ci adeviratiiintelepti,
adevdratiidasclli au fost sfintii, adeviratiiuceniciai Acleviratuluiinvdtitor
- Hristos,noi to1i,cei ce ne socotirninvitati, fiind nrsteignorantisi cu cit
suntemmai savanti.cu at6tdevenimmai nestiutori.fiindcdnu cunoastemsi

353

nu facemsingurullucru carese cuvinefiicut, ci lucrlm cloarpentruiubirea

de sine,de slavI, de cdstiguriqi de desfitiri lunresti.
preotul Iru trebuiesi se lege de nintic din cele pfttrintesti printr-o
r patim[. pentruca, sivdrsindslujbelece ii revin, marile ;i cerestile
Taine, si nu se laseprins nicicurnde curselecliavolului,sI ardr mereude
dragostecurati pentruDumnezeu$i pentrucei de o fire cu el - oameniicarepier in plcate gi carepot fi rndntuitiprin harullui Iisus HristosDomnul.
?ntruSfAntulDuh. Dar cAtde inridircinatene suntnlravurileceleplcitoase!
cdt de putemicne-amlegat,cu patiml, de cele piim0ntegtilcdnd slvdrsirn
Tainele. nu ne lepidim niciodati cu rotul cle grijile lumegri,de parimi,
fiindcl ne-an deprinscu ele si fiindci vrijma;ul ne tulburi. ne inrunec[.ne
zdplcestemintea,ne leagi inima,ne tine in greaprinsoare.Nu te cledavisirilor de;arte!Preotultrebuiesi fie un inger,prin altitudineagAndurilorsale,
prin curilie sufleteascisi trupeasci,prin ardoareaiubirii fati cleDumnezeu
Atotfdcdtorul;i Mdntuitorul;i pentruoameni.fratii siii.
A -L iubi pe Dumnezeudin toatl inimalnseamnla iubi clintot suf-letul
^f1.bl0ndetea.snlerenia,curitia, intreiigainlelepciune,intelepciunea,
adevdrul,milosArdia,ascultarea
fa$ de Durnnezeusi a nu faceniciodatdnimic
impotriva acestorvirtuti, adicda nu ne trufi, iegi din fire, rn0niape nimeni ;i
de nimic,a nu cidea in desfrdnare
nici micar cu ininra,cu vlzul, cu cuvdntul,
cu gAndul.cu miscirile trupului,a pizi dreaptaintelepciune,a te feri cleorice
cuvantsi orice faptl flri rost,de prisos,a fugi de oriceneadevlr,a uri avaritia
si seteade cdstig.a te line departede sarnavolnicie
;i clenesupunere.
patinrile. ca nisteaprigihaitasi.nu ne scaplunnatprofit0ndde atracI tia noastrl fatl de cele piinrintesti.nu trecezi sI nu ne indentnesi
lucrim impotrivalui Dumnezeusi a acleviratului
nostrubine,flcdnd pe placul Satanei.
J [i mullumesc,Bucurialnea,Doanrneal slavei,ci ai luat chipulmeu,
Iprin intruparedin PreacurataFecionrir,cI ai cinstit, ai inlltat si ai
indumnezeitomenirea;i1i mullumesccd m-ai ridicat din putreziciunela neputreziciune,cd intindciuneamea o cureti,cir neputinlelesi bolile mele le
vindeci,ci suplririle rni le prefaciin bucurii,strimtoririle, din pricinapdcatelor,in llrgirneadreptllii Tale, cii, prin credinla;i pociintd,risipegtinegura patimilor,diruind-neduirovniceasca
Ta luminl, ci ne scoti din tulburare,invrednicindu-ne
de paceade Sus,cI ne eliberezide teami si ne dai
bIrbIlie qi curaj.Slavi milosdrdieiTale!
1^t uprind cu privireaicoanelein bisericl. IcoanaTa, Domnul nteu,a
lr..-,PreacurateiTale Maici, a sfintilor ingeri si arhangheli,icoanele
sfinlilor,impodobite,strilucindde aur si argint;i cugetin sineameacum ai
354

cinstit;i ai impodobitfirea noastriCreatorulesi Proniatorulea toate!Sfintii

strdlucesc
de lumina Ta, se sfinlescprin harul Tiu, biruind stareade picat.
splldndnecuritiatrupuluisi a sufletului.Ei suntslivili prin slavaTa, nestricdciosiprin nestriciciuneaTa. Slavi Jie, Celui ce ai cinstit,ai luminatsi ai
iniltat in acestchip firea noastrl! IatI apostoliisi ierarhiiTii; ei sunt imagini vii ale Tale,Cel ce egtiIerarhulsupremsi int0iulPlstor venit clir.r
ceruri.
trimisul Tatllui. in ei strllucestebunitateaTa. intelepciuneaTa, puterea,
frumusetea
tIria, mlretia, sfintenia.Iati muceniciiTii, cei ce
duhovniceasci.
prin putereaTa au trecutcu bine prin cuurpliteincerciri, au rlbdat chinuri
grozavetei Ei-aualbit ?n SAngeleTiu vesrnintulsufletuluilor. Iati cuvio;ii
Tdi, cei ce cu postul;i cu privegherea
de noapte.cu rugiciunea,primind rninunateleTale daruri,s-auinvrednicita sivdrsi vindeclri rninunatesi a prevestiviitorul, putereaTa i-a intdrit,ficdndu-i sI steamai presusde picat si
de toatevicle;ugurilediavolesti.Prin asenrdnarea
cu Tine ei strllucescprecum soarele.
/1,

dispunerea
spatiuluiin pdr-tidistincte.icor.rostasul.
servici1n bisericd,
Iile liturcice.citiriledin SfAntaScrintura.
cAntirrile.
rincluieiile.toate
acesteacuprindca intr-un tablou.in inragini.in linii generale,intreagaistorie bisericeascla Vechiuluisi Noului Testament.
intreagaiconomiedumnezeiascda rndntuiriioamenilor.Slujbeledivineale BisericiinoastreOrtodoxe
infltiseaz[ celui ce le intelege,le pltrundeesentasi duhul,tdlcul ;i miezulo
priveli;temirealll
lubitorule de desfltlri lumesti!Oaresprece i1i vei indreptapltimasa
I ta iubiredupl moarte,cAndnu vei mai aveaparrede desfitirrisi clnd
locul lor il va lua amirdciuneaabsoluteideposediri?Cu ce iti vei nutri rtunci
sufletulnepieritor?Desfltdrilelume;ti nu-ti vor mai stala inderndni.Iubitorule de arginti,sprece iti vei indreptadragosteainirnii tale cAndmoarteilte
va face sI nu mai agonisestibani,desfitindu-tecu ei qi cu alte cornori?Sufletului, careestede esenldspirituald,comorilematerialenu-i vor fi atunci
de nici un folos, dimpotrivd,i se va face sili de ele,ca de o otravi. ca de o
ruginl, ca de o putreziciunede care s-a molipsit in timpul vietii si care l-a
indepdrtatde Dumnezeu,lipsindu-lde comoaraceaneputrezitoare
- Dumnezeu. Iubitorulede onoruri qi de mlriri careumblai dupi distinctii 5i glorie,
pe carele iubeaimai mult ca orice pe lurne,citre ce iti vei indreptaiubirea
cdndmoarteate va deposeda
de toatedistinctiilesi te va arita in toati goliciuneasi necuviintata?Ce hrandvei da atuncisufletuluinepieritor;i ce ii va
da viatl, de vreme ce l-ai indepirtat de Dumnezeudin pricina deqartelor
pe tine pAni la idolatrie?Aqa este
onoruri ale lumii acesteia,zeificAndu-te
omul, robit deserticiunilor,ripus de patimi; nu gtiece face,nu-;i dd seama
la ce renun15,
de ce chinuri va aveapartedin pricinapicatelorsalesmintite,

355

pentruca,cinstitllind cu chipullur Dumnezeu,cu calitateaclefiu al lui Durnnezeu.de prietenal lui Dumnezeu.mostenitoral irnpiritiei cere;ti,impreund-nrostenitor
cu Hristcls,,,alituratu-s-a
clobitoacelor
celor flri cleminte din pricina srninteliisale- si s-a aseminatlor" (psalmul 49, lz) prin llcotnie, neistovitl pofti de desfitare,rlutate. invidie! Iati de ce si te ferestia!i lipi sulletulde vreunlucru lumesc.
xPLinrarea
prin imaginisi simboluriconstituieun clatnecesaral fiinf]
I-rtet urllatle.tinind seamade nivelul slu uctualde sensibilitate
spirituali. Ea oferiio explicatieconvingitoaremultoraspecteale universuluinostru sufletesc,pe care,flcAnclabstractiecleinraginisi de simbolurinu le-aru
puteaculloaste.Iatl de ce dumnezeiescul
invititor, intelepciunea
ipostaticl
atotcreatoare.
Fiul lui Durnnezeu.Domnul nostru lisus Hristos i-a invitat
adeseape oantenicu ajutorulmetaforelorsi al pildelor.De aceea.in bisericile noastreortodoxeexisti traditiacornuniciriicu creclincio;iiprin irnagini
vizualesugestive
- de pilda,icoanaDonrnuluinostt'uIisusHristos,a Maicii
Domnului,a ingerilor,ale tuturorsfintilor* penrrua ne pureaorindui vietile,
fomra conceptiile,cuvitttelesi fapteledupl ntoclelulconceptiilor,cuvintelor
si faptelorMlntuitorului si ale sfintilorLui. De aici frecvenrareprezenrare
a
semnuluiClrucii.cidirea cu tirnAie.lumenirile qi candeleleaprinse,intririle
si iesirile din altar: aceluiasiscop slujescinchiniiciunile,plecareacapului,
netaniile nrari (semnal clclerii noastreadlnci prin picat). Toateacesteane
an")intesc
diferitesubiectesaustlri spirituale.imagisticalucreaziintensasupra sufletuluiotttettesc,
asupracapacitirtilor
salede a creasi de a actiona.Se
spullecii atullcicind nratna.in tinrpul
prive;testlruitor fata sau
portretulsotuluiiubit.copilulce se va -eraviclititii
nrrsteva semlnaleit cu tatil slu, sau
daci privesteportretulunui copil frumos,fltul ce se va nasteva fi frurnos.
Tot asa.daci crestinulprivestecles.cu clra-qoste
si evlavieicoanaDornlrului
nostruIisusHristos,a preacuratei
SaleMaici saua sfir-rtilor
Sii, sufletuls[u
isi va insusitr[slturile spiritualeale chipului contemplatcu iubire (blindetea,smerenia,milosardia,infrinarea).o, daci am contemplamai des icoanele si, ntai ales,daci arncuprindecu minteaviataDornnuluisi vietile sfintilor Sri, c0t de mult ne-amschimba,am rnerge,,dinslavi in slavi". Tot astf.elsi placutamireasmira tlmaiei in biserici sauacasi evocl, prin analogie,
bunamireasmla virtutilor si, prin contrast,miasmapircatelor,si-i invatl pe
cei sensibilila triirile l5untricesI se fereascide duhoareapatimilor,a neinfrinirii, curviei,rlutitii, invicliei.trufiei, clezniclejdii
si a altor patirni,si se
irnpodobeascicu virtutile crestinesti.Timlia ne acluceaminte cuvintele
Apostolului:,,Pentruci suntemlui Dumnezeubuni mireasmda lui Hristos
intre cei ce se mdntuiescsi intre cei ce pier; uuora,aclici,mireasmla mortii
spremoafte,iar altoranrireasmia vietii spreviati" (2 Corinteni2, l5-16).
356

in acelasichip, lum0nirileqi candelelene reamintesc

de luruina;i focul spiritual,de pildI, de cuvinteleMdntuitorului:,.EuLumini am venit in lume.ca
tot cel ce credein Mine sd nu rfun0ni in intuneric"(loan 12,46).Sau:,.Foc
am venitsI aruncpe pIm6nt si cit agvreasI fie acumaprins!"(Luca 12,49).
Sau:,,Si fie mijloacelevoastreincinsesi facliile voastreaprinse.Si voi fiti
asemenea
oamenilorcareasteaptlpe stipAnullor cind se va intoarcede la
nuntl, ca venindsi bitAnd.indatl sl-i deschidi"(Luca 12,35-36).Sau:,,Asa
si luminezelumina voastri inainteaoamenilor,asa incAt si vadi faptele
voastrecelebuneqi sI sllveascl pe Tatil r.ostruCel din ceruri"(Matei -5,16).
Acestematerii prin insisi substantalor ne invati desprerealitlti spirituale
caresugereazio analogiecu focul si lumina:de exemplu,ca inirnilenoastre
si ardl neincetatde dragostede Dumnezeusi de aproapele;
cI nu trebuiesii
inglduim si se aprinddin noi focul patimilorsaual eheenei.ci prin exemplul unei vieti virtuoasene luminiununii pe altii. ca si cu luurinilepe carele
folosimtn gospodlrie.
poatede firescs[ ar.'enr
icoiinelelui Hristos.ale PreacuraI] stecAtse
IJtei SaleMaici, ingerilor.sfintilor.in prinrul rdnd fiindcirne-o cere
insl;i firea noastri,dorirnsi avemnereu inainteaochilorchipulCelui iubit,
al Binefdcltorului,pentruca privindu-Lsi ne aducemamintede El mai des.
de binefacerileLui, si-L ornagiem,intocnraica pe oarrieniivii, stinratisi
respectatiin chip deosebit.In al doileardnd,noi suntemcrealidupl chipul si
asemdnarea
lui Dumnezeu.Estefirescdeci si avenlmereusub priviri chipul nostrucel dintru inceput,inceputulprimordial,pe Domnul Dumnezeuin
aceleinfltislri in carea binevoitEl insusisi Se arateoamenilor,pentrua ne
aduceaminternai des de El, de vesnicaSa prezenli printrenoi, de lucrarea
Sa proniatoare,pentru a ne exprimaprin semnevizibile sau prin ritualuri
evlaviafatl de El, recunogtinta,
dragostea.
Deoarecesuntemfiinle corporale.
din pricinaacesteicorporalititiavemnevoiede reprezentirimateriale.de ritualuri materiale.Se inlelegeci tocmai de aceeaDomnul insusi S-l anirar
dreptilorSii in deferiteforme: de pildi, lui Avraamla stejarul\lantvri. sub
infdtiEarea
celor trei cdlitori; lui Isaia,ca un sllvit impirat, stind pe un rron
preainalt;prooroculuiDanielin chipulCelui vechide zile si al Fiului Ontului
adusinainteaLui. DacI n-ar fi fbst necesar[o ima_eine
vlzuti a Dumnezeului nevlzut,de bunaseamici El nu S-arfi aritat la modul vizibil. n-ar fi venit pe plmdnt ludnd chip de om, n-ar fi prirnit chip cle rob: zice David:
,,Cdutatifap Lui pururea"(PsalntulI04, 4). De aceeapictlm, plstrim ;i respectlm icoaneale Preacuratei
lv{aicia Domnului,ingerilor.sfintilor,fiindca
ei sunt reprezenldri
vii ale chipului si aseminirii cu Dumnezeu.Privinclu-le
ne apardin nou in amintire,rnai lirnpecle,nevointele,vir-tutile,binefacerile
de carene-aminvrednicitde la ei, dragostealor inflicirati fatl de Dumne-

357

zeu.simtindu-neindernnafinoi insinesirle urmirn exemplul.sI veghenrasupra noastrdpentrua ne tine tef'ericu trupul si cu sufletul,a ne curiti de toatl
intiniciuneatrupeasci;i sufleteasc5,
pentrua le preaslrvinevoinfelesi pril
toateacesteani-i facemapziritorisi mijlocitori pentrunoi inaintealui Dumnezeu.Fiindcd Dumnezeubinevoiestea prirni mijlocireaprietenilorSii, a
credinciosilor Sii slujitori, pentru oorrr.nii fati cfu care se fac intercesori
inainteaSa.intrucdtnu suntemduhurifirri trup,ci flinte irnbraicate
in carne,
av0ndcalititi materiale,infltisare materiall,estefiresc sI clutiln chipurile
unor fiinte nev[zuteEide aceea,venindin ajutorulneputinteinoastre,bomnul le-a dat putereingerilor sI ia chip cleom si sir ni se arate(atuncicdncl
binevoieste
El) intocmaicurnsuntenlnoi, ca, de pilcli: Arhanghelulcarei sa aritat lui IsusNavi, lui David,Anei, lui Zaltarta.preacurateiFecioareMaria gi altora,in Vechiul qi in Noul Testalltent.
Oarenu ne clenronstrimchiar
noi in viatade fiecarezi aceasticerintl a firii rloastre,necesitatea
de a avea
por-tretele
lor Eicind ni le facem;i pe ale noastreclea ni le aternape pereti,
saude a le pdstrain albume,pentrua le privi clec0teori vrepl, desfii0ndune cu chipul unor persoane
respectate
si iubite?Tot cevaflresc,lecesar,plircut lui Dumnezeueste si cinstireasfintelor icoane.clesirnulti luterani si
anglicaniconsiderdcd n-ar fi firesc,ci estecontrarvointei lui Durnnezeu
;i
cI esteo erezieqi o idolatrie.Ei nu {in icoanein case;i nici in bisericilelor.
consider0trd
dreptpicat a le aveasi a li te inchina;prin aceasta,
ei pierdfcrarte Inult din credinfi si din evlavie,fiindcir,intrerupdndrelalia vizibili cu
sfinfii, au intrerupt-oprin aceasta;i pe cea invizibili, cu toatec[ Biserica
cereascisi BisericapirnAnteascialcltuiescun singurtrup. Au rupt legitura
si cu adormitii,nu se roagdpentruei, nu aclucjertfe pentrusufletelelor jerrfe plicute nrilostivuluiDunrnezeu- si prin aceastaisi vldesc necreclinta
in puterearugiciunilor Bisericiipentrucer rnofii. Ce Biserici poatefi aceeer
care,in mod irational;i prezumtios,a rupt legiituracu Bisericacereasci,triumfitoare,comuniunearugdtoarecu cei rnorli, relatiacu aceaBiserici ce a
mirturisit credingain Hristos.in puritateaei cea clintruinceput?Este oare
acestatrupulsflnt gi viu al Bisericii?Poatefi consiclerat
trup viu, firescalcituit, un trunchifird cap,flri mdini ;i picioare,firrl ochi si flra urechi.Si o
asemenea
comunitatesustinesus;i tareci credintasa estepurificati, eacare
a respinspreotia,a renuntatsi la alte Taine,in afarl de Botez cteirnplr;i
tisanie, aceastadin urmi nefiinclnici rnicar reali. a respinscinstireasfintilor, a moastelor,icoanelor,monahisrnul,rugirciunilepentrumorti, tinerea
postului?Esteoareaceastao credinti clupi Evanghelie?Bisericalui Hristos
apostoleascl?
Nu, aceasta
esteo bisericiiutoconieclionati,creatl dupi liberul arbitrual oamenilor,subinfluentapatinrilorornenesti,
fIc0nclu-leacestora concesii.Esteuna caretine,,nedreptatea
dreptaclevilr"(Romanil, lg). o
pervertirea ,,vestiicelei bune" ;i chiar a lui Hlistos,o indeplftarea oarne358

nilor de Hristos,o rlzvrltire ?mpotrivaLui, ,,o alti Evanghelie",clesprecare

spuneaApostolul:,,Chiardacl noi, sauun ingerdin cer v-ar vestialti Evangheliedecdtaceeape care v-arn vestir-o,si fie anatema!"(Galateni6, 8).
Aceastanu esteBisericii,ci o dezntenrbrare
pierzdtoare
de sufletea trupului
lui Hristos.Cinstireaicoanelorestefireascd.dreapti.pldcutl lui Dumnezeu,
folositoare.
/\.
lngerii si sfintii - oameniilui Dumnezeu- ne suntcei mai buni, nrai
Ivrednici si mai fideli frali si prieteni.carene vin foarte des in ajutor,
in diferite situalii in carenimeni dintre oamenlnu ne-arputeaajuta.lntrucOt
ace$tifrali ai no;tri, vesnicvii si carenu inceteazlsI ne faci tot binele,nu pot
fi vlzuti, iar noi, fiinle in trup fiind, am vl'easi-i avem inainteaocliilor ca si
cind s-araflanecontenit
impreunicu noi. le zugrlvim chipurilegi, uitindu-ne
la ele, ni se pare c[ ii avem printrenoi, ii chemim in ruglciunile noastre,
cunosc0ndcd au mare indrdznireinaintealui Dunrnezeusi ci ne ajut[ in
diferite imprejurlri. Cinstireaicoaneloreste. asadar.aducdtoarede bine.
rlspundecerinfelornaturiinoastre.fiind totodatiin acordcu bunul sir.ntsi cu
insd;i SfdntaScripturl,clci si chivotulfdcutde \loise in VechiulTesramenr
avea chipuri de heruvimi. Icoanelene slujescdrept pennanentdaducere
amintecL Domnulestemereucu noi. ..latd.Eu cu voi sulltirl toatezilele,pind
la sfArsitulveacului"(Matei 28, 20).cd Preacurata
Ndscitoarede Dumnezeu
ne sti mereuaproape,ca incepitoarea ascultlrii,ca Maicd dupi har a tuturor
adevlralilorcrestinisi de aceeatoli acestiaau icoanaMaicii lui Dumnezeu,a
Maicii qi imp[rdteseilor dupi har.o plstreazlin caselelor, o inrpodobesc
din
belsug.pe drept pi dupl vrednicie.cu argint.cu aur. cu pietrepl'erioase.
fiindci nu existi pentruei cevamai sfAntgi mai vrednicde marecinste.dupi
Dumnezeu,decdtPreacurata
SaMaici. Si Domnul,si Preacurata
SaMaici ne
prin minuni,inliuntrul si in afaranoastr5,ci cinstireaadevirati
mdrturisesc
pe careo aducemsfinlilor si Maicii lui Dumnezeu,sfinteloricoaneestebinepl[cuti Domnului, iar nou[, in cel mai inalt grad,folositoare.
lui Hristos.Venit-ape pimdnt Cel Carene-acreat1ainceput
l\T a$terea
I \ din pdmint,suflAndasupranoastrlsuflareaSadurnnezeiasci.
venita Cel caredI ,,tuturorviatl si suflaregi toate"(FapteleApostolilor 17,25).
Venit-aCel Carecu un singurcuvAnta chematdin nefiinti la fiinti vizutele
;i nevlzutele;Cel Carecu un singurcuv6nta poruncits[ prindl viati pisirile.
pestii,patrupedele,
insectele.
toati fiptura careisi duceexistentasubatotputernica,ocrotitoareaSa providenti; venit-aCel Ciruia ii slujescneincetat,cu
frici ;i cu bucurienenumirateleogtiingeregti.Venit-a,cu cdti umilintl! S-a
ndscutdintr-o Fecioari siraci, intr-o pe;teri, a fost infisat in scuteceslricicioase,a fost culcatin iesle.O, voi bogitii, onoruri.slavaacesteilunti, veniti
qi cIdeli cu stnerenie,
cu lacrimi de urnilintl si cu addncirnultumiti inaintear

359

Mdntuitoruluioamenilorsi impirtiti averilevoastrecu cei slraci si lipsiti; nu

vI lludati cu faima voastri pirelnica, repedetrecitoare;adevdratafairnl se
obtinenumai prin lucrareavirtutilor.O. tu, slavi a acesteilumi! invati aici.
inainteaieslei,cAtestide desar-tir!
Sirne snrerim,si ciclerncu frunteain tirAnir
inainteanetni.suratei
snrerer-rii
si nevointea lui Dumnezeu,StdpAnultuturor,
Carea venit si ne vindeceneputintele,
sI ne ntlntuiascicletrufie,cledesertdciune,de striclciunesi de toati ?ntinlciunea
piicatului.
plcatul prin sine insusi estefoc. De aceea;i spunem:carevas-a
I aprinsde m0ttie,saude dragostetrupeascii.
saude invidie. Prin ins;i|i naturasa picatul inrpliciisugestiaclefoc. Cum vor simti piicitosii focul
pedepsitoratuncicind Durnnezeuii va pirisi cu totul fiindci n-auflcut dovadi de cirinti? Cum va fi acestfoc exteriorin raportcu persoanapirciitosilor? Fiinclcl,neincloielnic,
el va exista.Si iezerclefoc, si cuptor aprins.si
gheenl,si desisclefoc. -foateacesteasunt si-rure.reale.Noi insii rirnAnelr
nesinrtitot'i.
nu ne insplirndntiln.nu lle cutremuriim,ue irosim viata in desfdtari, ne-am riicit fati de Bisericii,de inclatoririlecrestinesti.nu le rrai
tinem,arnincrernenitin picate. Vai nouiil
tinlpul slujirii noastrepreotesti,in bisericl,repetftnaceleasirugiTn
rciuni. desi foane diverse.incepdndcu ,,Tatil nostru".Facemaceasta
asacunl estede datoriatuturorsi indeplineasciunelesi acelea;iporunciale
legii nlorale:fiindcl sufletulnu capiti tlrie prin varietatearuglciunilor,ci
prln repetareasi asintilarealor cu nrintea,cu itrinta,cu vointanoastri,prirr
transpunerea
lor itr practici toatl viata.
ocaziile.pretextele,
cwintele careatatl si
p r'!ll.prirtto.rlgr_nijloacele.
L.s ustin.vriub-q:mtr | r. L e cle ori ce pri Iej pe' trum;iltilTTfenH;
sincerl i ubire. i n pri mul caz, ri f e_vor_qe4lgaq4u dtfrfUfl gLpliq! alg1ugrl,
p!U!_!ile_d_LltUliUoqqe;
in al doileacaz, iubireari se va nutri si se va intlri.
Cautl sii nu-ti lasi ininra cuprinsircleriiutatenici micar o clipi. fii_mereu
b4gygttat:gglg!. infringe-ti orice dispozitieproasrl cu dragosreacare ,,pe
toatele rabcliisi nu cadeniciodatl". Fereste-te
cleindiritnicie, de samavolnicie,de sfadiicu aproapele,
nu facedupiicum ti-i voia,clutlind a-ti satisface un capriciunociv si a-i facecuivariu cu buni stiinti.
ui Adam si Evei, oanenilor (dintruinceput)li s-a dat o singuri
T
I-rporuncir precisl.pentruca prin indeplinireuacesteia,
unicl si de altrninteliusoarl,oarneniisi poati cipita deprinclerea
de a facevoia lui Dumllezeu,indeplinireaacesteiaputind si asigureintregii creatii o existentl
prielnici ;i in acelasitimp si sporeascliubireaIa$ de Dumnezeu.Lu0ndin
seattricontrariulacesteiporunci,adiciineindeplinirea
vointeiCreatoruluisi
incleplinirea
proprieivointe.potrivnicecreatorului.vedenrcum omul, putin

360

naturasuperioari,creati dupl chipulsi asemittarea

cite putin,i;i perverteste
are
lui Dumnezeu.devinevrijmasul lui Dutnnezeu.Ce uriasiiinsemnittate
pigubitor
nu
tii
seama
si
cAt
de
este
sI
indeplinireaporuncilorlui Dumnezeu
de ele! Dindu-le primilor oantertio poruncl precisii,sI nu minlnce din
fructelepomului cunoasteriibinelui si rdului. Domnul DumnezeuapdreaEl
insusica Educatorul,Dascllul noii Salecreaturi.a neatnuluiSIu dupirinfierrfost respinsir
si cii omul a preferre. Cineestevinovatcii aceasti,.eclucatie"
pAnir
latir.
itt
ziua
de
astlzi,
cu toatesuccepe
sine
insusi?
conduci
at si se
seleobtinutein stiinti ;i arrii.cu toatecomorilepe carele-aacumulatintelepclmulcel vechisi omulcel nou nu estein staresi seeduce
ciuneaomeneascl,
tutelira lui Dunrnezeu,
pe sine,pentruci a respinsdintruinceputpiu'irtteasca
ar trebui sI ne fie
fjindci, spuneti-nri,vi rog, cine altul clacitrtu Durtrnezeu
flcut cu succesc)
Educator?Si astizi.si in trecut,nunraiaceioamenisi-ar"r
dup:iinsi
clupir
Evanghelie.
au
triiit
trliesc
care
educiiliementall si morali,
o reSale.Nu ti se pareaceastel
conclucerii
vltltura Bisericii,supunAndu-se
clinzilelenoastre?Suntetidoldorade
dontnulepeclagog
marcdfolositoare,
Tinerirau clpul plin de cunostinte.
stiinti,dar cu practicanu vii prealiruclati.
darin inirnl nu au mai nimic.ba uneori.clinplcate.nu au chiarnirnic.Viata
scolaresi a stiintci.Dar..taineletoate
nu se prezintlpe misurainstructiunri
nu rnl. lintricuu-mi foloseste"
iar clragostc
si oricestiintar.
de le-ascunoaste
(c f . I c o r i nten i1 3 ,2-3).
a1rin edificiulclecult si prin slujbeleSaleclivine,[Jisericaactioneazit
cornpleti.l,ucreazirasupra
-f- ,rup." fieclrui om. oferindu-io eclucatie
a sentiasuprainraginatiei,
vizului, auzului.mrrosului.pipiitului,gustlllLli.
icoanelorsi a bisericiiin ansat"nmentelor,a nrintiisi vointeiprin frunrusetea
bh.rlei, prin dangltul clopotelor,clntirea ctintlretilor',caditulcu titnlie. sarutatulEvangheliei,SfinteiCruci,sfinteloricoatte,prin prescuri,prin ciitrtareasi cititulcu glasdulcea Scripturii.
p; u.giiciunea
rodnici.sitIteprefacli
trebuiesi fie adlinci,sincer[,lucicid.
cleriru.Rugaspre
birie.
si
ne
incleplfteze
l\.in],nu, si ne indreptevointa
acestalv'lI
desertlciune.
..Poporu!
ciuneasuperficialiestefatirnicie.sacrilegiu.
cinste;tecu buzele,dar inintalor estedepartede Mine" (Matei I 5. 81.
ca
1; ugindu-neMaicii Douurului,ingerilor,slintilor.ii recunoastem
I\flcand parleclintrupulmistical Bisericii.cirruiasi noi ii :rpafiinenl
si, cu toateci suntemplcirtosi.credenlcI ei seroagl lui Duntnezeu,din dradin toati ittitnapentrudiversegoste,pentrumdntuireanoastrl.Rr-rg0ndu-ne
le stlri, ierarhii ;i persoanedin patrianoastrl piinrinteasclsi pentrutoati
si pe ttoi insineapartinandunui singurtnaretrup prin
lumea.ne recunoastem
duhul iubirii ;i al doririi de bine fieclrui orn, asetcunt ni-l dorim si noui. In
sfirsit. rugindu-nepentruodihnariposatrlor.ii considerirmsi pe ei un sin-

361

gur trup cu noi, trup duhovnicesc,

dorindu-lepacesi linistein tara
prin aceastacr ei suntvii cu sufletele
'emuririi.
si ci noi ingine,
'rrr-turisind
poate,ne
vom ducecurandraei. Iatr roadere
credinfeilui Hristos,comuniuneadragos_
tei tuturorcelor din.cer,de pe pim6nt,
clincelede dedesubtlce sublimeste
duhulBisericii!o,
n"-im put"o ridi"u la inlrlimea ruil patrunoeti
!a,ci
duhul

litrugiciicresrine,
o1tr1r

rugrciunilor,
Taineror,

rinduierilor,
rdsali-vl pltrunsi voi insivi3.1"nri1o.,
cleell vai d'ecei ce se indepdrteazradeBisericil
Pesteei sufli cluhullumii, duhulriutitii.
umai adevdratiirobi ai rui Hristospor
pretuidupdcuviinti intru_
\f
I \ pareaFiurui rui Dumnezeu
si grija br.n"r.u-ratatui si a intregii
i pen-rru
mi'tu ireaneamurui on.,.,,.r..Dou. .i- pr"ruiesc
cu adel.fl]l:r_t'rt,ri
varat
preacuratur
rrup si s0ngeal rui Hristos,fii'dci oamenii
veacurui
aces_
tuia trriescasemenea
animareror
frri judecati,cufundatiin grijile viefii in
;i
desfltrrialesirnturilor,.fir-x
pune

a
p..1 f.;;;;;ffiiurui
ruiDunrnezeu'nicipepreacuratere
SareTuini.di"rri
intocmai
cum
aresii
rui
Dumnezeu
pretuiesccum

secuvinefaptelesare,dragor,"u-so;";;;;;;;ra
fald de lumea
cea desfranatrsi piciitoasr,qi Dumnezeu
ii prefuiestesi sivArsegte
pri' ei
lucruriurinunate;in ei silrsruiesteDuhur
sran,inrp..rni.u ru,ur cu Fiur,
;i
dintr-i'sii curg riuri de apii
iar cei ce Ir cunoscpe Dunmezeuse crucsr
'iej
se adapeca crinrr-undurceizvor.
Fiti toti robi ai rui Hristos.
oareledi luminr. soareleRatiuniidumnezeiesti
strirucestenefircetat in sufletelecelor alesi.

D,Tl
T:H
i'J
T:IT:ff1il,',jll,:
",".
J;:ffi:'ilI",j:
i jl;.Hl
;i11..''i#;""#illl,oi,T,1'l'J::lff
'veciiD
T:h,Tffj:J:j
vecilor.Amin.
esre.
r'eprezenra'ea
T .l:lg]]ta cuvinte.si.acte plasticl,i'tuitivi pri' diferitepersoane,
r-robiecre,
riturgicea.nasterii,
vietii,i'vrt5turii,porun_
cilor,minunilor,proorocirilor,
patirnilor,
ristigniriip" b.u.., mortii,i'vierii
;i inrltirii la ceruda incepdtorului
credinteinoastre,
Dom'ul nostruIisus
Hrisros,

FiurruiDumnezeu,
unul-Nis."ii,i ,i-orl Li;";;;i:Ei^i"r*i
irr_
ticipa nevizut, insusilucreazr,sdvcrsegte
toturprin preot;i diacon,carenu

suntdecit instrumentele
Sale.

ii vinerotatardeu;orsI_qiatragisie;iDuhul
Sfhnt,
C::1li::"j"tui
\-/ casl cumarrespira;
intocmai
aerurui,
Duhulsi^ntumpre
qi
pdtrun_
de totul. Pretutindenea

estesi pe toatere implineste.cine se

roagi s0rguitor,
acelaisi atrageasuprd-gioutrut Sfant,
se roagdprin Duhursfdnt.

362

ugirciuneaesteo respiratiea sufletr.rlui.

intocmaicurn trupul fizic
inspiriisi expirl aerulin plim0ni. Respirdrnprin Duhul Sf0nt.Firi
Duhul Sf0nt n-am putearosti din ad0nculinimii nici un cuvAntdintr-o
rugdciune.Cind te rogi. stai de vorbircu Donrnul,,guri.cdtreguri" si dacl
gurainirnii iti estedeschisiprirt credintl si dragoste,ti se va pdreaci sirnti
suflareagurii Sale si pe Duhul SfAntaducinclu-tiduhovniceqtile
daruri pe
carele-ai cerut.
\ /iata noastri,ce esteea oare?Ardereaunei luminiri. Ajunge si suV fle in ea Cel carea aprins-oca si se stingii.Viata noastrl,ce esteea
oare?Drumul unui cllltor: odatriajunsla un anurnitsoroc,portile i se dessi toiaculde pelerinsi intri in casi.Viatanoaschid,i;i lasi hainele^(trupul)
tri, ce esteea oare?Indeluncatsi sirnseros
rlzboi pentrucucerireaadeviratei
patrii si a adevlrateilibertati.La capirtulrdzboiuluiestifie invingltor, fie invins,chenratde pe cdmpulde luptala locul r[splateica s[ primestide la Dreptul Judecitorfie risplatl si slavl vesnice.
fie osindi si rusinevesnice.
omul sfint. esteo creatiea lui Dunrnezeu
minunatl.
f1mul. indeosebi
\,.-,fneaseuruitde frumoasi si cle mireatl: o steaa iui Dumnezeu.o
splendidifloarecleo neprihirnitri.
culati fruniusete:un cedrubine-mirositor,
un mirglritar sclipitor.o nesteuratir
fiirirpret,un preafrumosgi bogatin roade
pornal raiului.Ornul- nrinunata
creaturla lui Dumnezeu!Slavi Ficitorusiul SlavirMiintuitoruluineaniuluiomenesc,
lui qi Proniatorului
Cel ce ne-a
scosdin intunecimeapatinlilor.Cel ce ne-adus de la putreziciune;i moarte
la viatavesnicl!
\ /t ultumescDornnuluisi Sfintei rneleMaici - Biserica,neprihinita
IYI si nestricicioasa
rnireasir
a lui Flristos,ci mi-a aritat,mi-a pregltit
si mi-a netezitadevlratacalea mZintuirii,ceacare,la sinoadeleecumenicesi
locale,a stArpitereziilesi schismelecarear fi putut devenipietrede poticnire ;i obstacolein caleamAntuiriiiutru Domnul;c[ s-aluptatcu birbitie si
a biruit cu mare biruinla impotriva tuturor prigonitorilorcredinteisi mi-a
deschiscaleairnpirrlteasclii sflrrtului altar, care duce la viatd vesnicd;ii
mullurnesccri a plstrat toateSfinteleTaine intemeiatede Domnul,carenti
poartl cltre mintuire pe caleaceadreaptl;ii multumesccd a statornicitsi a
rlnduit pentrumine slujire lui Dumnezeu,de o cereascifrumusete.slujire
ingereasclaici pe pirrndnt;cii celebreazlcu solemnitate,
in fiecarean,evenimentelede supremlirnportuntlale vietii plmiintestia Mdntuitoruluimeu si
ale Nirscitoareide Dumnezeu,intru cuvenitasi recunosc[toarea
aducere
amintea negriritelorbinefaceride carene-aminvrednicitde la Dumnezeu.
vidite in rlscurnplrareiinoastrl de picat, de blesternsi de moartede cirtre
Fiul lui Dumnezeu.Si pentruci. in fiecarezi. in dumnezeiasca
Liturghie,

363

supuneatentieimele evlavioasetoatdviatapiminteasci a Domnului

meu;ii
multumescpentrucI in slujbelede fiecarezi preasllvestefaptele
de desivArsire ale sfintilor bineplicuti rui Dumnezeu,aritandu-mi in persoana
lor
exemplevii de credinld..nidejde
si iubirede Dumnezeu,precumqi clile care
duc spreviata cea vesnici. ii multumescsfinteimele miici pentru
scrierile
Sfintilor Pirinli ;i dascdliai Bisericii,pentrudulcile si de suflet
manruitoarele lor cuvinte,llsate nour mostenire,ca pe o nepretuitdcomoard
duhov_
niceasci.ii rnultumescpentrupreotiaceaasezatd
de Dumnezeu,lucrrtoarea
celor sfinte.intru Hristossi cu Ijristos,pentrumantuireamea,
carerna im_
pacacu Dumnezeu,mr sfintegte,mr m6ngdie,mi intrreste, pa$te
mi
si mi
ducesprestaululceresc.
r^d..rladijdui cind e;ti supusla grereincercrri,necazurisauboli,
NT
r \ cind iti vin piedici sau ispite clera vrij'ragur. Toate acestea
sunt
dreptecliri in viieag sipedepseprin careDomnul iti pune la incercare
inima
si rrrunchii, intru curitirea, trezirea indreptareata, pentru a-ti
arde spinii
;i
patirnilortrupe;ti; de aceeanu cricni dacii ti se vor prr"u
acesteadin cale-afari de dureroase.Nu ciuta la clureri,ci la urmiiile bineficdtoare
ale
acestorpedepsepentrusinitatea sufletuluitiu. ce nu face omul pentru
sr_
nitatea trupului?cu atat mai murt trebuiesi se ingrijeascdde sdnitatea
si
mAntuireasufletuluicel nemuritor;rabdl totul.
l i pu 'e nld ejdeai'grlmezire de bani.c i in Du n rn e z e uc .e l c e s e
NIi
r. \ ingruesteneadonnitde toatesi. mai vafios,clefipturile
sale ratio_
nale si cuvanritoarecare vietuiesccucemic.Fii convins.r
il;s;;;t;
incetasirfie clarnrcl,mai cu seauricu cei ce fac milostenie,fiindcr
omul nu
va puteafi niciodati rnai generosclec0tDumnezeu.propria
ta viati ti_ar
puteaaducedovezi in aceastiprivinti, preculnsi vietile ielor
careau triit
inainteata gi careau clatmilostenie.Coinoarainirnii iale sI fie
Dumnezeu;
lipeste-tecu totul de El. ca unul ce ai fbst chematdupi chipul gi
asemrnarea
Lui, si f'ugi de putreziciunea
piurenteasci cea cars face necontenitsd pu_
trezea-scii
sufletelesi trupurilenoastre.Grdbeste-te
spreviataceanetrecdtoare, neimbdtrdnitoare,
nesf0rgitrin veci;du-i intr-acolope toii, pe cdtiti va sta
in puteri.
sr dau milosteniede bunrvoie,cu gingdsie,cu
rlnvatir-mr._Doamne,
bucurie,si fiu convinssi prin darulmeu nu pierd,ci cdsti! irifinit
mai
mult decatceeace dau.intoarceochii mei de la ceicu inimr impietriti,
care
milr de siraci, caretrec nepisrtori pe langl cei lipsili, ii Condamni,
ii
'-au
invinovrtesc,ii blameazi cu vorbe de ruqinesi iare fac sr mi
se invifioseze
gi mie inirna gi si nu fac binele, mi inversuneazd
si pe mine i,npot iuu
sdracilor.o, Doamne,ce desintalnimasemenea
oameni!Fr-mi si tin calea
rnilosteniei!Fr ca fiecaremirosteniesI-rni fie sprefolos, nu
sprevatdmare!
364

Primeste,Doamne,Tu lnsuli milostenia.in persoanaslracilorTail Arati-Ti

spremine bunivointaTa. ca si pot inilta o casl pentrusdraciin orasulacespreaputernicule,
ta. c[ pe Tine sirguitor Te rugIm, preabunule.
preainteleptule,minunateDoamne(si am inaltat-o)l
icoanaM0ntuitomluiHristos.a Preacuratei
SaleMaici.
/-t ontenlplAnd
lr.-, ale sfintilorcareau brnepllcutlui Durnnezeu,
iti poti inchipuislava
prin nrilosCrclia,
in careimbracl Dumnezeufiintanonstrd.
intelepciunea
si putereaSa ;i ce slaviisi fericiresuntpregirtitetuturorcelorce cu credinti slujesc
Domnului.Leapirdi-tede patimile;i caznelevietii. celece nu pot fl cuprinse
si pulbereapirnrlnteascir;
in cuvinte,de putreziciunea
iubestepe Domnul si
Sfintalegea EvanghelieiSale,din toatirininra.cu tot sufletul.rispundecu rAvceleide sus.spreviati vesnici,neimbitrlinitoare.
ni chemlrii dumnezeie;ti
pircatelorsi ale faptelornoastre
f-1. daci am tine seamiide umri-rrile
l-f bune!Cit clepreviziitoriarn l'i. ferintlrr-n.'tle
picrt. si critclerivnitori cltre faptercea buni. Fiindci atuncianr recleadeslusitcir orice pircat.
si isi infige racllciniaclinciin ininra
nestirpitla vreme.devineobisnuintir
omului.aducAndu-i
nu arareoritulburirriclenrolu1e.
inveninlnclu-l.
chinuindu-1.Setrezeste.
ca sI spuncnrusu.si \e reacti\eazi in inimi. ilt oriceocazie
piicatulsirvirsitcinclra. spurciincli.r-ne
careil poaterear-nintr.
astf'elmintea.
Trebuiesit vrrslnr ..nori"intregiclelacrimi,ca si
simfimintele,constiinta.
putemsplla invechitapati a piicatului:vai. cCtesteea de persistentl;ide
usturitoare!Dimpotrivi, orice faptabunl. fircutl cdndva,sincer,dezinteresat,repetarea
acesteiap0ni la obi;nuinti bucurl inima, se prefaceintr-o bucurie a vietii noastre,dAndu-nesentimentulcir nu am trlit cu totul degeaba.
in pdcat,ci suntemoameni.nu fiare.cir suntenrsi noi creatidupi chipulsi
asemlnarea
lui Dumnezeu,ci si in noi existi o sc0nteiede luminii dumnezeiascl si de iubire, desi pe cdntarulnemitamiceiDreptlti a lui Dumnezeu.
faptelenoastrebunestauin cumpdniicu celerele.
uhul sfinteiiubiri pentrutoati ornenirea.
cel ce striibatetoaterugl6
I-rf ciunile,cererile.multurnirile,cAntirilesi slujbeleBisericiinoastre
dreptmiritoare.irni di o starecleumilinli. O. curnar trebuisirfie preotul.ca
organplmintesc al acesteidivine. cerestiN{aici,careesteBi-*erica.carese
ingrije;teneincetat.cu atataclragoste
de toti fiii^sai,incepinclcu Suveranul
Tar, pini la cel din urnrl mujic, clela Sfintul. Indreptritor
LrlSinoclpiini la
ultimulenorias.si nu nunraicleturmasa.ci de intreasalunre,Citir clragoste
trebuiesi nutreasclpreotul.pirstorulfatl de turnraBisericii.Bisericafiind
ceacarel-a investitcu harulpreotiei.apropiinrlu-l
astfelde tronullui Durnnezeu,ca pe un slujitoral Sirusi prietenal lui Drnnnezeu.
carei-a acordat
boqate.l-a irrcununat
cinstire,l-a diruit cu daruridunovnicesti
cu mirire si
pe
pe
cll cinsteca
un rnirebisericesc.
ca
un -slLr-iitor
al Irnpirratului-Hristos,
36-5

Dutnnezeu'MAntuitorulsi Pistorulde sufletelCOtde departe

trebuiesI stea
preotul de patimi, de filirnicie, egoism,clragostea
cea dupi simturi, trupeiisci, de trufie. uri, pofti clea_qonisire,
trdndivie. deprirnari,griji lumeas_
cI"' Sirfie pitruns si plin tot de clurnnezeiasci
dragosiefa$ cte*toatllurnea,
grija sa de cipetenie sd fie aceeacle a sta firl pXcat
inailtea tro'ului lui
Dumnezeu,si inaltem6ini rugitoarecucernicep"ntru toatr
lumea,sii mintu_
iascr,mai devremesaumai tarziu,sufletelece i-au fostincredintate,
riscum_
plrate cu nepretuitulsangeal lui Hristos.
,,Si pentruaceasta,
cine e destoi_
nic?" (2 corinteni z,16). Fie ca Dornnul,pentrumullirneabunitdlii
sale, sI
ne deanouiiacestea,
fiinclcirsunternreci ci gheata.egoisti,porniti sprevrij_
mdsie,arghirofilie,nepisltori, trAnclavi,
cdriotasi.
ulu se tlillniiceste
cutttarea
pe careo auzirrratCtde desin biserica:
lt^t
\r-,,,Doamnemiluieste?"Estestrigitul
celui vinovatsi osdnditla chi_
nuri, care implorr niila juclecitoruluimanios,fiindci l-a
suprrat.Meritim
toti vesnicblestemsi vesnicfoc nedomolitpentrunenumrratele
noastrepr_
cate si numai harul Domnului nostruIisus Hristos,care mijloceqte
peniru
noi inainteaTatilui cerescne mAntuieste
de vesnici osancli.E strigitui celui
ce se ciriestesi careisi afimri rispicat hotirirea neclintitdde a
se indreptasi
de a incepeo viati noui, cum secuvineunui crestin.Estestrigdtul
picitosuseciiegte,garasi miluiascii;i el pe altii, a;a cum a foit si eite miluit
ti ju.r.
firl de misurl cleDumnezeu.Juclecitorulfaptelorsale.
esteca o v0lvitaie,tulbure,nechibzuitr,rea,nestdpanitrsi de
pati'a
r ilceeaornul-lamdnie- de pildi - nu-qimai dr searna
ce spune:nea_
deviruri. scorneli.riutiti, lucruri pe caren-ar fi in staresi le
spunr daci ar
fi calm.De aceea.cunosc0nd
cri'experientiaceastrmeteahnia ornuluipr_
timas,fii tu cel carese abtinesI ,,'orbeasci
la supirare,tulburare,scuz:i-ipe
cei ce s-auaprins,si-auiesit din fire, ci'cl irnproa;ci cu injurii
si reprogui.i,
indreptititesaunu.
Iurninasi cildura nu pot lipsi soarelui,tot asatrebuiesr nuA !1..*r.,
r. r r Irpseasca
preotului:sfintenia,darulde a-i invita pe altii, dragostea
si miloscrcliafali de toti. Fiindci clece clemnitate
s-a invrednicit?De cea a
lui Hristos.Cu Cine se impirrlsesteatatde cles?Cu insusi
HristosDumnezeu,cu Trupul ;i s0ngeleSiu. De aceeapreotultrebuie,e ri.
in universul
spiritual'in cercuiplstoritilor sIi ceeace estesoarelein universul
fizic - o
lu.rinti pentrutofi, o cil<Juridititoare de viati, sufletultuturor.
It ,f i.ntuitorula binevoitsi se intrupezenu nurnaipentrua ne mantui
LYlcand ne-aucopregitpicatele,patirnile,cand nu
mai stim cum sr
scapdrnde ele,ci pentruca si ne m0ntuiascd,
clandumlarerugiciunilornoastre, atunciciind picatul si patimaabia incearcl sr pdtrundr
in noi, cind ne
366

Iuptirn cu ele. Se cadesirnu donnim. sI nu incruciqdmneputinciosibralele

cind se luptl cu noi patimile,ci tocmaiatuncisI stiln de veghe,birblteste.
sirne ruglm lui llristos sii nu ingircluiesirclclernin plcat.
l\Tu salvim casade incencliucdnda fbst cuprinsl toatdde fl[cirri. ci
I \ atuncicind a izbucnitfocr-rl.
intocrnaiasaseintAmpli qi cu sufletul:
sufletulestecasa;patimile focul.,.Nudati loc diavolului"(Efeseni4,21).
q i nu-tifie fi'ici de lupti. nu fugi cleea.CAndnu estelupti, nu suntnici
rJ vir-tuti:cand nu ue slrnt pusela incercarecredintasi dragostea.
nu
putemqitidacaavemcreclinciosie
,i iubi.. cltre Durnnezeu.'Credinlal
nldejclea
qi clragostea
pot
fi
manilestate
nunrai
in
situalii
de
lupti,
in
conditii
noastrl
grelesi apisiitoare.
subiectivesauobiective,la boalI. la necaz,la lipsuri.
O simdnti buni poateda rod bun.
l\ /T ilosteniaesteca o sriurAntir.
LYlinsutit; fi ca si siirnintaniilosteniei
tale sI fie aleasi.si o dai cu
ci ci
urilostivl.compittiuritoare.
sI nu crezici ai pierclut,
iniml bunI, curatir.
care.oricum.estesupusidisai clstigatinfinit mai rnultdiindo urilostenie
paritiei,dar cu credinli,din tot sufletul.fatl de Cei ce tuturordd rlsplatd,nu
din meschiniriesau egoisrn.,.lntrucatati facut unuiadintreacestifrati ai
Mei, nrairnici,Mie Mi-ati fr'icut"litlatei25. 40).
7^r andulileornuluiau o inlluentadeosebitiasuprastirii, predispozi\Jtiilor si activitirtiiininrii,Pentruca inima si fie curatl.linistiti. iar
vointasirfie aplecatir
sprecelebunesi cucernice,
trebuiesI-ti curelirnintea
cu ruglciuni, citirea Sfintei Scripturisi a scrierilorSfinlilor Pdrinti,reflecsi vrenrelnicieidesfitlrilor lume;ti.
tind asupraputrez.iciunii

Dumnezeuestebunitate infinitd, binele infinit

gi estemereu gata si diruiasci celebune gi de multe ori
oferi acesteafiri si le fi cerut si intotdeaunacu prisosinti

f ti dorelti tie saualtuia,saula toati lumeaun anumitlucru de folos

Iduhovnicesc;cu muit inainteata insi, Dontnulestesatasi-ti dea,tie
sI fii pregirtita prinriaceldarduhovnicesc
;i altora,acelasilucru.cu conclitra
si si te fi invrednicit.urlcar intr-o anunriti rnisuri. a-l primi. Fiindci Dumnezeuestebunltateinfiniti. bineleinfinit si estenlereugatasI dlruiascl cele
bune;i de multe ori of'eriracesteafirrl si le fi cerut si intotdeaunacu prisosintd:..Cumult nrai presusclecAttoatecite cerentsaupricepemnoi" (Efe361

seni3, 20). De aceeaceremDomnuluiintotdeauna,

cu sperantr;i indrdznire,
cele buneduhovnicestisi chiar cele materiale,
atuncicdnd suntnecesare,
si
Domnulni le dr d'pi fiigiduintasa ceanedezmintitd:
,,ceretigi vi se va da,
cirutati;i veti af1a,batefiqi vi se va deschide.
ci oricinecereia, cel carecauta afla si celuicarebatei se va cleschide.,(Matei
j,l-g).
T\ upainviere,trupurilenoastrenu vor mai fi prmantegti,ci spirituali_
u
7'a1s.Tot ce e pirn0ntesc va rim0'e pe prrnint.
Iatd de ce, frati
c.e;tini, tinandseamade cum va arita viata'oistri
viitoare,sa incepemsi
renuntdm,putin c0teputin, la celepirn0nteqti.
La inviereamofiilor, oamenii
vor fi ,,caingerii lui Dumnezeuin cer,,(Matei
22.3}).intr-o asemenea
mi_
suri fiind spiritualizali.De aceeaacolo nu uo.
,rrui fi nici mancare.nici
bruturi. nici haine,nici aer,nici cilduri, nici
unul dintreerementele
carene
asiguri hrana;i cilcrura,ne sustintrupur,ci
qi
pace
,,dreptate
si bucuriein
Duhulsf0nt" (Romanir4. 17).Acumtrupurile'oistre
pdmdntesti
sementin
ttt
celepinr6nre;ri,adici prin stihiilepimantului,atunci
1i1r11prin
insr roate
,,stihiilearz0'd se vor desface,si prrnantursi lucrurilede pe
er se vor mis_
tul" (2 Petru3, l0).Tindnd seamadecide viitoarelemutatri
carese vorpro_
ducein destinulnostru,in trupurilenoastl'e,
in viafanour,rd,,,vdzindstrri'i
intruparealui Dumnezeu.si ne instriiniini de
lumeacea desartdsi mintea
spreceledumnezeiesti
sr o suim,cii pentruaceasta
Dunnezeupe pdm0ntS_a
pogorlt, ca si ne ridice la ceruri pe noi,. (Acatistul
DornnuluinostruIisus
H r i s t o sCon
.
d a c8) .
Domnul ne-aalcltuit crindour elementeprimordiale,
di'
D splnt
"o,t..e
r/
sl crlnnraterie,din sufletrationalsi din trup
material,trupului
fiindu-i necesarernijloaceclesubzistentrmateriale,
diavolul,care unelteste
mereuimpotrivalui Durnnezeusi a noastri,cauti
cu ori.. pr.!;G;ii;;;;:
mai de caracterulduarar
noastre,i'dem.0nd-n" ,u nu ne bizuim pe
'aturii
Dumnezeu,ci pe cerenrateriale
si prin acestea
din urmi ne ispitestesprepr_
cat: spre licomie, desfrdnaresi alte intinrciuni,
iubire de arginfi,pofta de
agonisire,invidie, lene, hotie, avaritie,uri,
crimr. Astfel face sr ne treacd
prin minte,fara sr ut:r}, si nu rnai punem
temeipe ajutoruirui Dumnezeu,
ci pe bani,mincare,biuturl, relalii. distinctii,
.ongrri, priviregii,faima nunlelui,inteligenti,instructiune,
cirti; ne incleamnl.sine cdutamdesfitarein
mcncare,biuturi, haine,concerteprofane,amuzamente,
vorbiredesart:i,
jocuri de cuvinte.Adevrratul rob al iui Dumnezeu
se bizuiepe Domnul intot_
deaunasi in toate,Domnurfiind cer ce rucreazl
totul pentrutoti, prrintele;i
Proriatorultuturor.A$a cum s-aspus:
,,Lrsati-rLui toati grija v'astrr, cici
El are griji de voi" (r perru5, z;. itecunoa;re-l
in tine pe veliar dupi tulburareasi apisareape careo simli in sufletsi
impotriv"rt"-i-t" indatd,lu6ndu-ti
368

drept scutpe Hristos:i$i va rupe dintii in el veliar. nu-ti va puteaface nici

un riu. Dar ia seama:iube;tepe toati lumeaca pe tine insuti.
tipina noastri, N.iscltoareade Dumnezeu,ingerii, toti sfintii irni
Q
LJ suntcunl nu se poatemai apropiati.
usacum imi simt aproape
sufletul, atuncicAndmI simt curat si c0ndii cherndin toiiti inima, ni aud, asa
cum mi aud pe mine insumi.Fiindci toti sunten un singurtrup,un duh: Bisericaingerilor si a oameniloresteuna. Cum suntrelatiiile?ntrementbrele
trupului,asasuntsi relaliiledintremernbriiBisericii:isi slujescunii altora,
se ajutl, se sustinsi se mintuiescunii pe alttr.(Dar protestantii?)
/a'

T n ce inaltd,sfAntlsocietatese veclecrestinulin biserici,inconjuratde

Ichipurile sfintiloringeri si ale alesikrrlui Dumnezeu!Estemembrual
aceleiBisericiclreia ii apa4in;i acei sfinti. Ce inclemnnepre{uitcltre iniltaremorall, cltre aceaviatl neiurbitrAnitoilre
spl'ecareau tins si de cares-au
invredniciteil
iavolul il infringe si il ia prinspe onr in nceastilume,stimulinclu-i
6
I;f pestemlsuri interesulpentrucerintelenaturaie,sufletestisi trupesti,cum ar fi necesitatea
de a m0ncasi a bea(si fiindci acesteaseobtin cu
bani, ;i necesitatea
de a aveabani),de a ne imbraca,de a ne distra,de a ne
bucurade onoruri,de faiml. de renume.Toateacestenecesitllisi alteleasemdndtoarepe careDumnezeule-a pus pe seamafirii omene;ti insiqi, dar pe
carediavolulnu inceteazlsi ie pervefteascl,ducdndu-lepAni la exces,uneori flri si fie cctu;i de putin nevoie,ne istovescsufletulsi trupul,ne indeprarteazd.
sufletulde Dumuezeu.robindu-l simturilor si prin aceastaflclndu-l
si cedezepatimilor: riutrrii, trufiei, invidiei. deznrdejdii,trandiviei, lircomiei, curviei,betiei,pofteide cistig si de onoruri.De aceeane suntde trebuintd postul,castitatea,
neagonisirea,
bldndetea,
smerenia,neri.utatea,
credinta, nldejdea,dragostea,
rugiciunea,cugetarea
la celedumnezeiesti.
sinceri.in staD oafta-ide grija cat poti mai bineinirnii,pirstreazi-1i-o
I re sI simtl bucuriilesi amiriciunile celor apropiati,fereste-oca de
o otravducigitoarede riceali si de nepisarefatl de necazurile.bolile. nevoile omenesti,fiindcitin compasiune,
rnaicu seanriintr-o compasiune
activd, se exprimi dragostea
si bunitateacrestinului,iar in dra_soste
secuprinde
toati legea(crestineasca).
ne expriurlnt ecois$i dimpotrivi. prin nepirsare
mul, rdutatea,
lipsade bunlvointl, invidia.Roagl-tepentrutori.intocnlaicurn
porunceste
Biserica,szlucun'lte rogi de bunivoieca si cum te-airugapentru
sine;nu slibi in sinceritate,
nu pierderespectul.neimpus.fatirde cei pentru
carete rogi; nu lisa s[ se stingi focul sacrual dragostei.sI seintunecelumina ta; nu deznddijduiin fata uneltirilor vr;ijrnasului.care iti rod inima si
cautd si-ti sideascl in ea repulsiefatir de roate.si-ti smulgi de pe buze
369

rugdciuneapentrutoatl lumea,cea
careestecearnai buni rninurie a iubirii
evanghelice
fati de aproapele.
oor1l", fi ca BisericaTa si aduci tuturor
celor ce vin ra ea cu
D
tJ credintr,evravie,fricr creDumnezeu,
ruminaresufretului,curitire
de p{c.a1e,
sfintire,pace,sinitate, liniqtesufleteascir;
si le intir.eascl.r.din_
ta' nidejdeasi dragostea,
sI-i facr sr-;i incrrepte
viara,sii re dea izb1ncra
i'
tot lucrul bun' in cultivareaiubirii
reciproce,a unei vieti crestineqti
nei'tinate, inmuiereainimii, r.eLezarea
egoisrnurui.r""an"r,j"ii i'irnii, poftei de
inavurire'
licomiei,invidiei,
urii,;pre;a;ri;r; ilii;;i,
u.ti., desfrcnare,
vicii carevatimi at6tde murt viata.sociarr,
o .'upLoin teniefie.Di, Doa'rne,
aceastatuturorcerorce vin cu drag
ra casaTa, iar pe cei ce nu au dragoste
fala de ea' fi-i si o iubeascisi sI i.
in,t."p,. inima qi tot lucrul lor. Fiindcl
ut:*.t1 esteaproapesi judecatase
aflI la uqapentrutoli oarnenii,cretot ran_
gul si de toati starea,de oricesex
si de orice v6rsti, gi roli uo, trebuisi facir
fatd c0ndvaunei situalii de o-uriap:i,
inri,rit,j,importanlir:sr rirspuncriIa
infricosdtoarea
Judecatla lui Hristos.
,j.r3.:":olr gyl.o ingriji cle?nrbrircilnintea
ceanesrricicioasi
C
i"O
\-' a
sufleturui?^prin.htdndele.
*d;vrr, dreapti in1.r"p.irne, rrbcrare,
caritate'ce si facem
cl;rczi
toatcgrijile, saupreocuprrire,mijroacerene
{s1
sunt indreptatespreimbricrminr.o
..L stricdcioaslsi spreimpodobireatrupului? Nu estecu putinti si .slujesti
la cloi dom'i, fiindcl sufletulesteneamestecat
(simplu)si unitar.cum si cdncr
si,"," ,rrnif,l.o.rpan, de avutiade
fapte bune a sufleturui,cdnd ne rricornirn
doar de uog,irro'."upieritoare
;i
ciutim si o aclunimdin roareput..it.
.riprin orice.i;Tof ,-.andinima ni s_a
lipit de bani,de lume,candne-arn
ino.pirtut-o de Dumnez,eu?
cum ;i c0nd
sr ne mai ingrijim de nrdncarea
ceanestricdcioasi,
cluhovniceascd,
de biutu_
11hal{ui, de rugdciune,citireacuvcntului
rui Dumnezeu,a scrierilorsi vie_

tilorSfinlilorpirinti,creinrpirtisirea
cuTrupulsi

s1ngele

;;ffiil,,,fi;
guranu inceteazi,si ceari mdncare,
sr i'ghitir btiuturi si si tragaaceaotravi
;i acelfum indobitocitorcarea crevenit
prr."r"o atrtora?cu,,, u. puteaoare
sa se desfrtezesufleturcu Duhul Sfc.t,
.en.J,unt"n, p.inqiL"reu i'desarte
jocu,risi disrractiipim'nre;tir
o, cat ae vitimrtoar. irnt d;;"*
#;
ne duc ele spre putreziciune,indepil-tanclu-ne
de viata cea
adeviratl, vesnici!
'eputrezitoare,
ne rugim, incep.sine treaci pri' mi.te
in chipul cerrnai stra^nd
tiil,_"

ganauii
$i'Ti
si in acetasi
ti.p-ganour]
::j:t:::t
:11:
Iumesti,
go'poor."$ti,
derizori
i
_
;;
;ffiill'il
;id
ffi
fiLrfi:
ffiT,il
vreunobiectsaulucruoal'ecare

clecaresuntemregati,$ ,i;;;,;;";:;'i;l:
ceyagusrosde rnancar
saude uiui iau vreodisri.clieexte:1..:o1rr*,
roara' o crucede podoabi,un orcri' etc.
cct suntefirde superficiali,
de
370

pdtimaqi,de imprlstiati! Aceastaar puteafi cevaspecificp.{g0nilor,nu celor

ce L-au cunoscutpe adeviratulDumnezeu.pe Fiul siu, Iisus Hristos,cu
Duhul Sf0nt,nu cregtinilora ciror comoari nu estepe pimdnt, ci in ceruri.
Unde esteapa vie din inima noastri,izvorul dltltor-de-viati caresusuri i1
inimile predatepe de-a-ntregul
lui Dumnezeu?Nu mai estefiinclci i-au iuat
locul grijile vietii si altepatimi.,,Nu puretisluji lui Dumnezeusi lui mairona" (Matei 6,24).
xisti o strinsi relafieintre chip si Chip, intre omul indumnezeitsi
f
I-rDumnezeu; intre membreqi Cap.intre pistori si tr-rrmI,intre mlircli1asi vi15.Daci am fi convin;i mereude acestadevir si nu l-am da uitlirii, o,
?nce armonie,iubire qi puritateam trii. cu catl rnilostivirene-ampurtaunii
fati de al1ii,ne-aminlelege,ne-an ierra.cunoscindci r.roiin;ine, in prinrul
rind, avem nevoiede ingiduintl si milosardiede la Durnnezeusi de la oameni,ca unii ce suntemneputinciosipestemisurl. sufletestesi trupeste.
T\espre har. Ce esteharul?Purereabinefitcitoarepe careDumnezeu
l-l o di omului credincios.botezatin nunreleSfintei Treinri, putere
cur[1itoare,sfinlitoare,luminitoare.atotputentici.pentruslvi.rsireabinelui
Ei indeplrtareade riu, pentrumangdieresi incura;arein necazuri.supirlri,
boli, pentrua indrumain dobdndireabunatatilorvesnicepregltitecleDunrnezeualesilorSIi. De va fi fost cinevarrufas.egoist,riu. invidiossi va fi
devenitbldnd.smerit.devotatlui Dumnezeusi aproapelui,binevoitor,inqiduitor,fdcitor de pace,fdrl prefircitorie,a devenitaqaprin putereaharului.
De va fi fost cinevanecredincios
gi s-a ficut credincios,indeplinindcu slirguinld poruncilecredintei,s-a flcut asa prin putereaharului. Iubitor de
arginli de va fi fost cineva,hrlpiret, nedrept.impietrit la inimi fali de sirraci
si s-aschimbatin adAnculsufletuluisiu, flcdndu-seneagonisitor,
drept.generos,plin de compasiune,aceastase datoreazlputerii harului lui Hristos.
De va fi fost cinevalacomde mAncareqi biuturi ;i s-aficut cumpltat.postitor nu din cauzi de boal[ saufiindci si-arfi dat seamaci licomia vatiinu-r
slndtateatrupeascd,
ci avdndcon;tiintaunui scopmoral superior.a clevenit
agaprin putereaharului.De va fi fost cinevariu la inimi, ranchiunos.nevrand si dea uitirii riul, rizbunltor si s-a flcut dintr-o dati iubitor de oameni, iubindu-sichiar ;i vrijmasii, pe cei ce ii vor riul si il defiirneazi.
trecAndcu vedereatoatesuplririle de la oameni,a devenitasadatoritl puterii regeneratoare,
transformatoare,
innoitoarea harului.De se va fi arltat
cinevarecesi indiferentfati de Durnnezeu,
de Bisericii.de sfinteleslujbe.de
rugiciune,in generalfala de tainelecredinteicare ne curiiti si ne intiiresc
sufleteleqi trupurilesi iEi va fi schirnbatdeodati sufletul,devenindplin cle
ardoarefaf[ de Dumnezeu,de Biserici de sfinteleslujbe,de rugiciune,prirnind Tainele cu evlavie, s-a flcut asa prin lucrarealiarului dumnezeiesc

31r

mAntuitor.Ne putem da seamacleaici cI multi trliesc in afaraharului. flri

sd-sideaseamacit le estede importantsi de necesar,firi a-l ciuta. asacunr
ne povituiesteDomnul: .,crutati mai intii iniplrdtia lui Dumnez.u,i dr"ptateaLui" (Matei 6, 33). Multi triiesc bucurAndu_se
de tot belsugulsi de toa_
te satisfactiile,inzestratifiind si cu o slnitate infloritoare,minAncl si beau
de plicere, se plimbi, se distreazi. creeazra,lucreazi
in cliferiteramuri sau
ciomeniifiri si aibi in inimi harullui Dumnezeu,aceastinepreluitlcomoari cre;tinii, fini clecare nu poti fi creqtinadevirat, rnostenitoral impiritiei
cerurilor.
Q tiinta si literaturacrestinilorde astizi au devenitin cea mai mare
purleprofane;Evanghelia,legealui Hristossunt subapreciate,
vie. P
tile sfiiitilorridieulizate,in general,toatiilumeaesteprinsi intr-o febrili activtlate prof:u-rr:aproapenimeni nu se mai gdndeqtela rcspectulpe care
il
datorinr lui D'urnnezeu,
la mintuireasufletului.ce starejalnicil
de idolatriecarese practicl astizi printrecrestini:egoistrati.forrrlele
amul. onorurile,deefrtirile lumesti,ldcomia,seteade inavulire,tesfrAnarea.
cultul iicestoriclolia indeplrtatcu desivlrsireochii si inimile noastre de Durnnezeu.de patriacereasci,leg0ndu-nede pim0nt; a dezrldrcinat
si iubireude aproapele,
ridicdndu-nepe unii impotrivi altora.vai nour, vai!
urrrreceprrnr\uprenrataini a iubirii pe carene-opoartrDumnezeu
f-t
\z - tainacredinteicrestine?cu mintea,cu inima, cu modul de viatr
sau cu liberul arbitru. Oare acestetrei energii ale sufletului nostru sunt
prtrurrsede credinti sflntii, asemeneasufletelorsfintilor?
,,impiritia lui
Dunrnezeuesteasemenea
aluatului,pe care lu0ndu-I.femeial-a ascunsin
trei nrisuri de fainr (celet'ei energiiile sufletului)p0ni ce s-adospittotul.,
(Luca 13,21). Noi receptrminsi cu toateenergiilenoastre
sufletegtisi trupe;ti' celepicltoase.ale lumii trecitoare(iubireade desfitiri si
de onoruri.
avaritia).nu celeceresti,vesnice.
unrnezeua ?rnpii4itcu noi - ca si zic asa- viataSaceafdrr de moar_
f-t;
lJ te: totl sunteminclumnezeiticu preacuratulSru Trup si SAnge,
uniti
cu Durnnezeirea.
:;;;;;J"i
,,Eur-;t,
,rnt"ti si toti fii ai celui preainalb>,,
(Psalmul81, 6). (,,Tatrlnostrucareesti in ceruri...";.oare
nu trebuiesi implrtiffr si ltoi. dupi cunt voiesteDomnul,celece slujescexistentei
sufletuluisi
trupuluinostrucu semenii?Adici inteligentanoastri,cunostinfele,
bunurile
ntateriale.aceastafiindcl Domnul insusine-afigiduit inmultireatalantilor,
pe
care ni i-a increclintat,atunci cincl ii vom inapoia,nu micsorarea
lor. ,,cu
nrrsuracu caremisurati vi se va misura"
lnaatei7,2). DacdDumnezeune-a
primit in comuniunecu Dumnezeirea,prin cuminecarecu Trupul
;i Slngele
sdu, si noi trebuiesi fim in comuniun., fi.i a sta in cumpinr, adici
bolatii

372

si-i ajutepe siraci, si deamilosteniedupii posibilit[ti, si-i gizduiascl pe str[ini, sI-i cercetezepe bolnavi,sl-i mingAie pe cei intristati,s[-i invele pe nestiutori,si-i intoarci pe ritlciti, si ierlejignir-ile,tinAndseamacI toli suntem
ai lui Hristos.Iar Hristos ne va rispliti pentrutoategi pentruto!i. ..CIci flamAndam fost si mi-atidat si mitrinc..." (Matei25, 35) si celelalte.
fiindcl
7^i ruceasi semnulcruciicuprindin sineputeredutnnezeiasca.
ale
icoanele:
si
Domnul.
intocmai
prezenti
neincetat
ele este
\-in
putere
dumnesi sfintilor.pot fi
Domnului,ale Maicii Sale.ale arhanghelilor
si pot face minuni pentrucei ce cred in ele. De ce? Fiindcl prin har
zeiascd.
in ele suntprezenfiDomnul. Stipina noastri Maica lui Dumdumnezeiesc
nezeu,ingerii sausfinlii, adicl ei ne sunttot atatde aproapeclt ;i icozrnele
careii infitiseazi. A;a e. experientane-oconfirml deseori.
Ia teatru?Cu duhul
l-lu ce rlmine omul. pentruinima lui. ducdndu-se
l.-, veaculuiacestuia.
duhul zldlrniciei. al vorbirii in deseft,al hazului
al trufiei si lludiroseniei.nu se alegecu
si
vicleniei,
neghiob,al sireteniei
nici o urmi de moralitate.Autorii pieselorsi interpretiinu pot transtnite
decit ceeace au er insisi:propriuilor spirit.nici mai mult nici
spectatorilor
oare actorii la educatiamoraii a poporului:au oare
mai pu{in. Se gOndesc
intentiade a-i indreptamoravurile?\u si iar nul
7^t onsiderdintotdeaunao marecinstesi poti vorbi cu Domnul,cAnd
\.-,te rogi. saucu Preacurata
Sa Maicl, cu ingerii saucu sfintii. Roagi-te lor cu bucurie.cu evlaviesi cu cutremurgi si nu uiti nicicAndcu cine
vorbestitu, cel ce nu esti decAtun viennenecuratqi de nimic.
T\ e ce oare c0nd ne rugirn cu sinceritateunii pentnt allii rugirciunea
I-| noastri capit[ putereasupraaltora?Fiindci atuncicind mi rog mI
lipescde Dumnezeu,mi fac acela;iduh cu El, iar pe cei pentrucaremi rog ii
unesccu mine prin credinti si dragoste,fiindci Duhul lui Dumnezeucare lucreazrain
mine lucreaziin acelasitimp si in ei, pe toateirnplinindu-le.,.Untrup
suntemcei multi" (l Corinteni10, 17).,,Esteun trup si un duh" (Efeseni4. 4).
gi desfltareape careo simfimdin cind in cAndin
T inigteasufleteascir
ale c0ntiretilor.
I-r bisericl.atuncic0ndascultlmc0ntirileannonioase
citirile deslusiteale citetilor si ale sfintitilor slujitori sunt semneale nesfArsiteidesfltlri pe careo vor simfi cei ce vor contemplanegrditabunitatea
felei lui Dumnezeu.TrebuiesI tindemspreo clntarerlereu armonioaslsi o
citire clari si pe inteles.Numindu-ipe sfinti cu numelelor. cdndne rugdmii
indemnim si se roageqi ei pentrunoi"
\ / enindsI ne rugim la biserici,trebuiesi qtim qi si nu uitlm c[ sunV tem copii ai Tatiilui ceresc;i c[ am venit in casaLui. Se cuvine
deci si stim cu simtlminte de fiasci, sincerl, iubire,cu recunogtinfi;si ne
all

Jt)

rugdmcu inflicirare. Duhul nostrutrebuiesd strige:Avva, pirinte! (cf. Rom a n i8 , 1 5 ) .

a, esti de bun, Doamneal meu, si cdt ne esti de apropiat,atdt de
f
\-' aproapeinc0t putemvorbi oricdndcu Tine, putemsr ne mAngdiem
cu Tine, s[ respirdmqi s[ ne inteleptimprin Tine, sd ne aflirn pacea,sr
dobindim prin Tine larg orizontsufletesc.invatl-mi, Doamne,si Te iubesc
cu simplitate,si-mi iubescaproapele
pentrua fi nrereucu Tine, si-mi glsesc
mereupaceain Tine. DI-mi, Doamne,sI nu cad in pdcatcu preanememicul
qi preahainulmeu vrljrna; - diavolul-, prin riutate,trufie,invidie,avaritie,
iubire de arginti, llcomie, ganduridesfr0nate,
blasfemie,deznrdeide,,ni,rciuni, prin nici un alt plcat. FI-mI si fiu rnereual Tlu.
unrtateameanemirginiti, IisuseHrisroase,
din cdtebunitili nu mJ]
L) ai ficut sr gustin vremelnicamea viatil Multumescu-Jirie, Milir
si Dulceatamea! Dar dacdbunitltile din lumeaaceastasunt atat clemulte,
de felurite si de plicute, cunl vor fi, oare,bunltiitile ceresti,duhovnicesti?
Ele vor fi cu adevrratnesfdrEite,
nenumrrate,
nespusde plircute.Nu mr lipsi,
DoamnemultrnilostiveEi multindurate.de buniititileTale ceresti,pr-egiiite
celorce Te iubescpe Tine. Nu-i lipsi cleele pe ei, pe toti, poporulriul b;-t"
tuturor a Te cunoastepe Tine, Doamne,Dulcea[anoastrl. Tu eqti dulcele
nostru Stapamsi pretutindenipe piiuriinttoati lucrareaTa este bundtate.
Fa-ma,Doatnne,sd indur cu bine qi necazurilevietii; ele ii suntde trebuinfl
trupuluimeu, bAntuitde ntultepatirni.omului vechi din mine, Iubitorulede
oarnenilInvati tot poporulTiu si treaci cu-bineprin ?ncercari.
Fa-i pe toti
oameniisi inleleagi necesitatea
acesrora.
suf'erinte
fiti
rdbddtor.ii
(Ro,,in
mani 12, l2). ,,in lumenecazuriveti avea,,(loan 16,33),
e ceri altora si triiascii, sI creadiisi sI g0ncleasclduhovniceqte.
T
r-roare le ceri sincer,nu fllarnic, nu nurnaiLu gura?Le dore;ti oare
in acestchip din toati inima sii sporeascrcluhovnic"rt"?spo..sti tu insuli?
Nu cumvavie{uieqtiin picat? Bag[ da seami,Stiplnul vedl tot cu ochii sii
scAnteietori;
trebuiesI ;tii cum sr-I ceri, cu inirnf sirnpldcu duh arzrator.
din pricina unor mlnciiruri grele care s-auadunatin stomac
1z^l
;i
rs,ini"9intestinete simli riu, indispussi, rugindu-te
in aceastrstare,ruglciuneaiti va fi rece,greoaie,prini de deprimare de deznldejde,sr nu te
;i
pierzi cu firea,fiindcl Domnul isi va,,da seanra,,destareagreid" boali ?'
carete afli. Lupti-te cu aceastineputinll,roagl-tepe c0t te vor ajutaputerile
gi Domnul i1i va trececu vedereaneputintatrupealcrqi sufleteascr.
u.1 te simgip[citos, necurat,necinsrir,vicrean huritor
cu;i
T)
;i
a te apropiade stipina noastri qi a te ruga ei, tocmai'u
atunci
.r-,1-tezi
cautl s[ I te rogi cu sArguintd,
recunosc0nclu-te
plcltos, nu zraceain
mocirla
_7J
4

pdcatului,vino la Stipdna,staiin fata icoaneisalecu nldejde.cu credintaci

ea se afli acolo,aratl-i fIrI si te ruqinezirinile picatelortale.dovedeste-i
ci i1i estescArbIde ele,roag-osi-ti cureleleprade pe sufletsi nu te vei face
de rugine.Atotmilostivanu te va dispretui.Preacurata
$i Atotajutitoareate
va curiti Ei pe tine, asacum i-a curltat Domnul pe cei zecelepro;i.
11nde as puteagdsi un cregtinadevirat.careprin exemplulfaptelor
L-/ salesd-iinvete;i pe allii si dispretuiascltrupul,ca pe cevarepecle
trecltor,gi si se ?ngrijeasc[de sufletulcel nemuritor?Unde as puteagisi un
asemenea
bdrbatcu un suflet atat de nobil? Pe pimAnt, printrecei vii este
greude glsit, desi existi de buni seami aselnenea
birbati, dar in ,,Biserica
intiilor niscuti caresuntinscrisiin ceruri"i in Bisericacereascisuntmulti,
c0t stelepe cer.LepldAndu-sede sine.de omul vechi,corupt,pierdut,ca de
un vas spart,carenu poatetine apa,ei au luat cruceasi au urmatlui Hristos.
diruindu-I intreagaviatl, dispreluindtrupul si luntearepedetrecitoare.Au
dat ascultareglasuluicare spurle:,,Ce-iva folost ornuluidaci va cistiga
lumeaintreagi,iar sufletulsiu il va pierde?"(\latei 1626):au sriurci trupul
si lumeavor trece,nu vor mai fi, cI sufletulIe esteatatde pretios.fiinclci.
chip al lui Duntnezeufiind ei. el esteflra de moarte.lunteatoatd.trecltoare.
neinsemnindnimic falii de suflet. fiindca. dupir cuvantul \l0ntuitorului,
,,cerulsi plmintul vor trece''(Marcu 13,31). Ne convingemnoi insine.cu
propriii nostriochi si la fiecarepas,ca sii zic asa,ci lumea.,trece",ci tot ce
existi ?nea estein migcare,in continul rotire,cI stihiiletoatesuntin miscare; anotimpurileanuluiserotesc,ca intr-o horl, oamenisenasc,oamenimor,
unii se cdsdtoresc,
allii rdm0nvdduvi,unii se cdpituiesc,altii se lipsesccle
casepi de averi;uneleora;e sporescin constructii,se infl'umuseteazl.
altele
sunt mistuitede foc qi se prefacin cenu;I. Toate trec pe ptirnint, clecisi
pdmdntulva trececdndva.DacI intr-o casi iau foc lucrurile,va ardepinl la
unnd si casa.,,Cerulsi pirmintulsuntpistratepentrufoc..."Lumeacericlintdi a pierit de apd,iar ceade acum,,,cerurilede acum;i plnrdntulsunttinute
prin acelasicuvint gi pistratepentrufocul din ziuajudecifii si a pieirii oiu]lenilor necredinciosi"(2 Petru3, 7). Deci undeasputeagisi crestiniadevlrati.
caresI dispretuiascltoatecele pim0ntesti,ca pe nistelucruri trecitoare.si
cares[-;i consacretoatl putereacinstiriilui Dumnezeu.impdratuluicelui
fdri de moarteintru mAntuireasuf'letuluilorl Unde as puteagisi un aselnenea bdrbat,un sufletiniltirtor careprecumun impirat sauun zeu sirdispretuiasci plm0ntul gi cele pimdntesti(nu din orgolioasisficlare)si caresi-si
supuni ratiunii sau legii lui Dutnnezeutoatepatimilesi lspitelelumesti?
Caresi ardl de rivnd dumnezeiascipentrumintuirea sufletelorfratilor sii,
si seingrijeasclde luminarea.curltireasi intirirea lor intru credinli si virlute?Aprinde.Doamne.asentenea
ficlii in sfesniculIunrii aceesteia,
in sfesni-

315

cul Bisericii'{'ale.ca si propoviduiascislavaTa, ca sI ardi de r0vni pentru

slava'rasi pentrunrdntuireapoporuluiTiu! Toateiti suntcu putin[[, Doamnel {-lit tirnp deserticiunealumii acesteiane va inconjura?Cit timp ne vom
incleplrtade la'fine. Creatorulsi MAntuitorulnostru?Fi. Doamne,ca totul
si ni se orAncluiasci
clupl voia Ta!
Anclte va tulburavreunduh striiin.trufa;, rIu, inaintesauin timpul
citirii unor rugiciuni citre Domnul Dumnezeusau citre Maica
Donlnului.inchipuie-tiindatirci toti suntemcopiii Tatllui ceresc,Celui atotputenlic.fiirii cleinceput,nestirsitsi atotbun.cI DomnulesteTatil nostrugi
roagi-teatuncicu curaj.cu pace,cu bucurie,liber,in numeletuturor,firi si
te tellli rtici clebatjocora.nici de dispretul,nici de riutateaoamenilorlumii
acesleia.Nu fi lag,ru;inindu-tede oarneni,nu te indoi, roagi-te cu sinceritate 'ratiilui ceresc;citestecu evlavie deosebiti RugiciuneaDomneascl,
calm.fIrI grabl; in general,citestelinistittoaterugiciunile,egal,cu evlavie,
s t i i n dc u ci nevo r b e sti.
iti cre;tini dintre cei care spun ,,credin Dumnezeu"creclcu adevlrat? Cliteguri amutescatuncicAndar trebuisI aperein societate
slavalui Dutunezeusi a sflntilor SIi, huliti clefiii veaculuiacestuia,in fata
cirrolanu scot o vorbi? Unii pistreazl tlcere cincl se cere argumentatio
cliscutiedespreDumnezeusauclnd ar trebuisanctionatlo necuviintl.Mulli
zrc ..creclin Dunrnezeu",clarcind ii ce intiimpli vreo nenorocire,vreull
necaz.r'reoincercare,se descurajeazi.
se lasi cuprin;i de urit, allii ciirresc.
unde le estecrecjinta?
in astfelde situatii.trebuil si ne supunemlui Dumnezeusi sa zicenr:,.Dournula dat. Domnula luat:fie numeleLui binecuvAntat
!" (lov i . 2 I ). Acestiacred.pare-se.
in Dumnezeu
doarcAndsuntferici t i . l a n L'ti ( ) r oci|c
ii i nt.,rcsputele.
J] acrivc'isuportadilicultateasi durereaunei operatiichirurgicale,te
lJ vgi rnsanltosi(estevorbade TainaMlrturisirii). inseamnici atunci cincl te spovedesti,trebuie sl-i dezvilui duhovnicului,firl sI ascunzi
Iriilric,firpteletalerusinoase,
desie dureros,e jenant,e umilitor. Altrninteri,
ranava rimlne nevindecati,vei continuasi suferi,sI te vaieti,ti se va subrezisi slnitateasufleteascl;va rimAnecevaca o drojdie,clincarevor dospi
alteneputintesufletesti,niravuri urAtesaupatimi.Preotulestedoctorduhovnicesc;arati-i rlnile, nu te rugina,fi-o sincer,deschis,cu increderefiascl,
fiindcd duhovniculestepirintele tlu sufletesc,care trebuiesi te iubeasci
mai mult decit plrintii dupatrup, fiindcl dragostea
lui Hristosesternai presus de dragosteatrupeascd,naturall, iar preotul trebuie sI rlspundl pentru
tine in fafa lui Dumnezeu.De ce oareviala noastrl a devenitatatde abjecti,
plinii de patirnisi de niravuri ticiloase?Fiindcl foar-te
rnultiisi ascundrinile

376

sufleteqti,cangreneleqi de aceeasuferd,isi ies din fire. dar nu acceptlnici

un tratament.
l\T u dispretuipe nimeni,oricit ar fi onrul de sirac. poarti-tefatir de
-,1\ toti sincer.cu deplin respect,cu bunivointi, in specialfatl clesdraci, socotindu-imidularelenoastrevredniceclecompasiLule,
sau nradulare
vei
ale lui Hristos;altminterii1i
inveninacumplit sufletul.O, cit de usoari
ne-arfi viala daci am trli in sinrplitatesi iubire si c0t de greLrii esteinimii
noastrecoruptesi trliasci in iubire! La fiecarepasgisesteun pretextde aqi uri aproapele.
Q unt, Doarnne,vasulTIu, umple-nricu darurileDuhului'Iiu Sfint,
tJ firi de Tine suntgol de oricebuni.tate,
sauplin de tot plcatul. Sunt,
Doamne,corabiaTa, incarcl-mI cu podoabafaptelorbune.Sunt,Doarnne.
arcaTa, nu mi umplecu mirajul iubirii de ar,cintisi al clesfitlirilor.ci cu dragostede Tine si de chipul Tdu insufletit:onrul.
ridicata.ourule.frintl prin persoani.r
iui lisus
T a ce iniltime !i-a fost
La
I-rHristos, Dumnezeusi Onr?Pe iniltrnreatronulr.ri
clunrnezeiesc.
ce inillime ti-a fost ridicatirfiinta prin persoura\iaicii lui Dumnezeu?Mai
presusdecAtheruvimiisi serafimir.Penti'ucine s-ausavArsitacestea?
Pentru
tine, ornule,pentruca. eliberindu-teclepovarapoftelorticiloase,si te faci
pirtas firii dumnezeie;ti.Ce rispuns dai ucestorintenlii, acestorfapte ale
Ti s-audat toateputeriledurnnezeDivinititii, Providenteiatotbinevoitoare?
iegtispreviali si bun[ cinstire(2 Pt. 1, 3), cum le folose;ti?Nu cunrvale dispretuie;ti?Nu te prelinge,lipindu-tede pdmAntca melcul.
ca esenta,dupl chipul gi aseminaQ ufletul estesimplu,nealnestecat,
t ) rea lui Durnnezeu.IatI de ce, atuncicind esteteafir si facevoia lui
estelini;tit, usor,plin de bucurii.Cind insl cedeazlpicatulur.
Dumnezeu,
cCndil slvAr;e;te,lis6ndu-seimpins spreel de vrijmasul, devinenelinistit.
in
intunecat,apisat.De aceeaf[ necontenitvoia lui Dumnezeusi vei riinrCne
simplitateqi netulburare;dacd vei picitui, nu vei avealini;te. Nu te lisa
prinsde vrijniagul;el iti va aducein sufletsfAr;ealI,strdrntorare.
beznl. pirjol. ,,Spilati-vI,curitili-vl! Nu mai facetiriu inainteaochilor Mei. incetati
od a t l ! " (Isa ial, l5 - 1 6).
/^t uln ue estefilesc,plicut, usorsi respiriunaerul.asaar trebuisil ne
\,.-, fie firesc,u;or ;i plicut si respirlni prin DuhLrlSfint. careesterespiratiasufletuluinostru.Asa curnne estefiresc.usorsi pldcutsI ne iubinrpe
sine,tot atAtde firesc,plicut gi u;or ar trebuisii ne fie si iubim pe tot omui,
aceluiasiDumnezeu,tofi sunfiindc[, ficuli fiind dupachipul si aserninarea
tem una, aceea;icreaturi, avem aceea;irespiratie,acelasisuflet"aceeasi
infltisare.

371

oatenecazurile,suferintele,
lipsurile,bolile vin pestenoi cu inglduinta Iui Duntnezeu,
pentrua izgoniademenirea
picatului si a ne sidi
in inimi adevdratavirtute,pentrua ne face si cunoagtemdin proprieexperienti ce inseamniminciuna.nerusinarea,
nebunia,tirania,naturaucigltoare
a plcatului,si a ne facesi avemrepulsiefati de el, precumgi a cunoaste,
tot
din proprieexperienti,adevirul, blandetea,
?n!elepciunea,
blajina stlpdnire
asuprainimilor noastre;i binefacerilevirtutilor. De aceeaindura-voitoate
necazurilecu reselnnare
qi cu recunoqtin{ifall de Dumnezeu,Doctorul sufletelornoastre,Mdntuitorulnostru,Iubitorulde oameni.
pretutindeni;iin toate,ne poarti si ne ocroteqte,
de
f)onurul^este
I-l aqss'1Il si numim Atottiitorul.Ar-trebui,deci, si nu mi ingrijesc
clenirnic.AtotputerniculDumnezeune-achernatpe toti la viatddin nimicnicie si fiindcd,prin noi insine,firi Durnnezeu,
nu putemfacenimic, nu ne puteurcreasaumentineviata.Dumnezeuestetotul pentrunoi. Viata ;i puterea
noastri,lumina;i aerul,mancareasi biuturaduhovniceasci,
imbrlcimintea,
totul. El a creat,ne-adat si ne di si celenecesare
vietii noastremateriale:lut-uina.aerul, clldura, mincarea,biutura, imbriclmintea, locuinta.Fericiti
suntcei siraci cu duhul caresi-aurecunoscutnimicnicia,recunoscdnd
totodati atotputernicia
si atotdlrnicialui Dumnezeu;fericiti,fiinclcirnu seingrijesc de nimic din cele ale vietii acesteia;fericiti cei curaticu inima, fericiti
cei ce se predauDornnuluiintru totul. ,,Penoi in;ine ;i unii pe altii si toatd
viata noastri lui DumnezeusI o dim". Fii insi mereucu Dumnezeusi se
1i
va da totul: ..clutati mai intlir impiiratialui Dumnezeu(in voi in;iv5 si in
altii) si toateacestease vor adiuga voui" (Matei 6, 33). Fie ca in inirnile
voastresi seafle numaiDumnezeu,rarndnelinedespi4itide El mereusi toate celeale vietii '*zise vor adiuga voui. Dar nu v[ legatiinima de nimic dintre acestea.
Fiindcl parteavoastri esteDumnezeu,Dumnezeulinimii voastre. Dumnezeuestebogitia ceaneimputinatl,izvorul cel nesecat;undeeste
Dumnezeu,acoloestetot binele.Pe cei ce il iubescpe Dumnezeu.bineleii
unn:iresteca propria lor urnbri.
uur as puteafi recefati de aproapele,
de vremece Dumnezeumi-a
l^l
\-, poruncits;-l iubescca pe mineinsumisaucum ne-aiubit El pe noi?
sunteni reci tati de aproapeledin pricina egoismului,a pasiunii fatl de
desfltlri. Si ne ferim de desfirtlri si de neinfr0narepentru a bine-pllcea
StipAnului.
acdne-amlipsi de Domnul,de Stlpdnanoasrri,de ingerii pizitori
gi de sfinli, diavolulsi slugilelui ne-arinchidegurile,nu ne-arllsa
si llLrdirnnumeleDomnului;chiar a;a ar fi, judecdnddupi ceeace se strl318

duiescs[ faciracum;i dup[ ce ;i izb0nclesc

in parte.Oarecine ii incurcl pe
preofiin timpul slujbelor?Diavolul.
I nu uitlm nicioclatlcI toli alcirtuimun singurtrup qi ci trebuiesI
Q
LJ ne indemnlm unii pe altii in a ne iubi si a face fapte bune;mai cu
seaminoi, pistorii, trebuiesI tinemminteaceasta
si sdo dovedimprin fapte.
Da, trebuiesir nu uitlm cl atuncic0nd sufletulne esteluminat.cind rim0nem cu tlrie in credintdsi evlavie.tumranoastriva fi mai puternicd,mai luminatl, va trli in mai multl cur[tie. Dacirminteaesteluminat[, luminatevor
fi ;i mddulareletrupului;dacl ni se intuneci sufletulde la patimi,intunecat
va fi si trupul Bisericii, turma noastri, fiindcl intre cap gi membre,intre
plstori qi pistoriti existi o legirturl de nedesfiicut.
Iatd de ce zice Domnul:
,,AEas[ luminezelumina voastrdinainteaoanrenilor.againcdt si vadi faptele voastrl cele buneqi sI sliveasciipe Tatdl vostruCel din ceruri" (Matei
5, l6), ,,Daci lurninacareestein tine esteintuneric.dar intunericul,cu at0t
mai mult" (Matei 6,23). iti dai seamacii. clacaesrilacom,avat'.nu vei avea
nici o autoritateasuprapistoritilor. fiindcanu te ariti rdvnitorin rnAntuirea
sufletelorlor? Cdcice r0vnI sI aibiifati de sufletecel ce rAvnegte
doarbanii?
Nici una.A;a e, clacllurninapdstoruluise intunec[,intuneca-se-va
si lucrarea lui printreplstoriti, in virtutearelatieiduhovnicegtistrAnsedintrecap si
membre.DacI estitarein faptede desivArsileduhovniceasci,
si ei vor fi tari
si de aceastai;i dau sealnaei insisi.Te intdre;ti duhovniceste,
intdri-se-vor
ei.
Sllbegti
tu,
vor
sllbi
ei.
si
Miluieqte-ml,
Doamne!
;i
1-l orpul onruluiestealcituit din stihii telurice:lurnind.clldurd.aer.
\.- apl. pdnrdnt.in acesteelententese va descompunedupl rnoarte.
Lumina ;i cildura se vor integralurninii si cildurii, aerul - aerului,apa apei, plmintul - pfindntului. Suntenralciituili pentru a ne descolltpune.
SlavircreaturiiTale,DoamnelSi intelegensi si tinem minte c0t sunternde
singuri;i de trecltori si si diln slavi Creatorului.Toli suntemoperarnAinilor
L u i , o i l e p lsu n iiLu i.
iatanoastrl esteo continul revlrsarea negriitei mile a lui Dumne\ /
Y zeu.Cunosc0nd
aceasta,
eatrebuiesI devini o neincetatlmultumire si laudl adusi lui Durnnezeu,Creatorulsi Bineflcltorul. si mai cu seaml
si fie expresiaunei iubiri necontenite
fatl de Dumnezeusi de aproapelenostru, clrip al lui Dumnezeusi rnidular asemenea
noul. Iubindu-neaproapele,
il iuUimpe Dumnezeu.Ddnclrespect
oriclrui ol'n.respectdm
chipullui Dumnezeu,pe DumnezeuInsu;i, pe noi insine,fiindcl in aproapelemi vId pe
rnineinsunri.CopacuIarernultefrunze,toatetin insi de aceeaqi
coroani,triiescaceeasiviatI, au aceeasiobAr;ie,acelasiaspect,acelagisfArsit.

379

acr te vei indoi de sfinteniaicoaneiMaicii Dornnului.in fatacireia

r:r te rogi, aflr ci Stipananoastri,fiptura sa ceadintruinceput,a fost
sflntiti acum o mie noul sutecleani, in pirintii sii, Ioachim Ana, apoi,
;i
dupr nastere,in ternpluldin Ierusalimsi, in cele clin urmd, prin negriita
intruparedin ea a Dumnezeu-cuvdntului.
Ea estesflnti si va fi in veci, neschimbat,neclintitsi se aflI in orice loc, esteprezentiin orice icoanl prin
chipul slu zugrlvit si prin numelesiu, dupi cum tot prezentesteDomnul
prin chipul si prin nuurelesau. El sfintestetotul, orice materie,doar prin
chipul ;i prin inscrisulnumeluiSiu; contempll icoanelecu inirni deschisi,
cunoscAnd
cI indoialavine de la diavolul,ca si te abatiide la ruglciuneacea
din toatiiinima.Spune-i:tot plmintul estesfAnt,in tot locul stlpAneste
Domnul meu si Preacurata
SaMaici, Stipdnalumii. Privescla Preacurata
cu ochii
inimii, nu m[ inchin lemnului! zugr|veala esteficuti doar pentrua ajuta
neputinteintele.
Icoanele ficltoare de minunialeMaicii Donmului;i ale sfintilorne fac
I sI veclern,
ca si cdndprin ele suntclefati sfintii si sfintelela carene
rugdnt, de parci ar fi persoanevii. care vorbesccu noi. oricum, ii simtim
aproapepe sfinti,dar icoaneleni-i apropiesi mai mult. Cu conditiasi ne rucu credinti si din toati inirna.Acelasilucru putemspunesi despredlti-edttr
toarea-de-viatd
Cruce.UudeesteCruceasausemnulcrucii,acoloesteHristos
si putereaLui si rnOntuirea
Lui, numaisi o faci si sI i te inchini cu credinti.
and te rogi lui Durnnezeu
cu rugiiciunicunoscute,
intratein obisnu1^t
\-,inti. sputtedin toatl inima: Doarrine!Tu esti mereuunul si acelasi.
Inima measeschimbl si sericeste,fati de cuvintelerugiciunilor,desiqtiucI
puterealor rlmdne vesnicneschimbata,
clupacum si Tu esti vesnicAcelasi.
and te rogi lui Dumnezeu.vorbesticu El fati citre fati. Deci, cauti
1r
\-'si vorbesticu el ca si cu un imprrat, ochi in ociri, vorbe;ti gi cu
impiriteasa cereascl,Maici, ca si cu o rilntri vie si cleasenlenea
cu arhanghelii, cu sfinlii, ochi in ochi; in acestriistimpinima ta sd nu se abati citre
nirnic lituralnic ;i sd nu se lipeasciide nimic, fiinclcii,spune-mi,rogu-te:
c0nd vei incepesd vorbesticu un impiirat sau o implriteai[, i1i vei ing;ctui
oaresi te ocupi atuncide cevalituralnic, lipsit de imporrantd,de pildi-sl te
uiti pe fereastrila trecitori sausi cerceteziobrecteledin inciperet N-ar fi,
oare,aceastao extrenrl ofensi adusi majestltii imperiale?Am puteanoi,
oare,vorbindcu Domnul,si facemasacevasausi mai rlu?
ecazul'ilesunt un dascll iscusit.Ele ne scot in vileag slibiciunile,
\f
I \ patinrile.ne arati nevoiade pociintr, ne curitescsufletul,il invioreazd.,
ca gi cum l-ar trezidintr-obefie,fac si sepogoarein el harul;ele inmoaie inima, inspirl dezgustfatl clepicat, intil-esccreclinta,niclejclea,virtutile.

380

ele materiale,atunci cAndne ataslm de ele cu inirna. cCndni le

dorim noui saualtora.ucid sufletulprin indeplrtarede Durnnezeu.
Izvorul vietii. lnima trebuies[ se afle mereuin relatiecu l)umnezeu.Izvorul
si nrateriale.
Fiindcircinee s t ela o rig in e ae x i\ t e n t e i
nese c aatl vie ti ispir ituale
intregii creaturi,a vielii lumii vegetalesi animale,a ordinii universale.iir
macrocosm;i in microcosm?DornnulDumnezeu!Toatecele materialetreperisagunoaie,lipsitede imporlanti.derizorii,trecdtoare,
buieconsiderate
bile, stricicioase,supusedisparitiei;si tinenrseamanumai de sufletulnevl z u t . n e am estecane
nesupus
niuricirii.. . SnI u s e u it c la t ru p .c lc i
t. muritor.
estetrecitor,ci si poafiegrijl de suflet.de lucrul cel nemuritor"(din Tropaprin fapte:poste$te,
dI rnilosteniesdracilor
rul la cuviosi)Dovedesteaceasta
din toati inima,primeqte-ipe cilitori clintoati inima,si nu-ti pariirlu de lucruriledin casl. citestecu sirguintl cuvAntullui Durnnezeu.roagl-te.cliesplcatele,arati-ter0vnitordin tot sufletulcltre sfintenie.blAnte-te,pl0nge-1i
dete,smerenie,rlbdare,ascultare.
/\,
f n lumedistingemdoui realitlli niajore:pe de-oparre.infinitateaobiecpe cle
palpabile,
a creaturilor
si neinsufletite.
Itelor materiale,
insut-letite
Legatde
alti parte,infinitatealumii liiuntrice.a universuluipsihicsi at'ectir'.
putemintelegecAtde absurdestepicatul.Tot ce tine de universulmaaceasta
terial nu valoreazinimicl un singurgAndluminatde har. ult singurgestde
iubire sfint[ suntinfinit mai pretioasedecdttot ceeace inseamnimaterie.

,-r um tinernleglturacu lunreaduhurilor.cu Bisericacereascl?Prirr

lr.- chernlri adresatesfintilor in rugiciuni, prin sirbiitoririle ce le sunt
prin slujbebiserice;ti.Fiindc[ Bisericaesteuna ;i are un sittgur
consacrate,
Hristos.Cum tinem legltura cu rlposalii noqitri?Prin rugaciunipentru ei.
jertfei celeines0ngeroase.
Cum finemlegituracir
indeosebiunitecu aducerea
tofi oarnenii?'fotprin r:uglciunipencrestiniiaflati in via$ ;i, in general,^cu
cu generatiile
tru toti oamenii,in biserici;i acasi.In acestchip tinenilegr.itura
crestineascir
Mareestecr"eclinta
din cer,de pe piimdntsi din celede dedesubt.
cu suspine.cu
(] pune-l Domnuluiplcateletale,cu iniml zclrobita.
tLtlc
l) plrereade rlu cI ai gresitsi iti vor li sterse.Spurtc.ltiritdalegile
si te vei tndreptct.Cum au venit, a$aau trecut.Arnlgirile sunt anragiri.Ti
le-ai recunoscut,ti-ai dat seamacOtsuntde vitimatorre sl de absurde,ti-ai
exprirnatintenliade a te indreptasi Dunrnezeute-i.rculitrt prin slujitorii Sai
si prin sfinteleTaine.
DItltorul-de-viatd,DumnezeuCel cleslvArsitintru toate,
flristos.
I ICreatorul, Proniatorul.Ocrotitorulsi i\4antuitorulnreu,irni ajunge
pentrua-mi umple via1a,nimic altcevanu-i mai trebuiesufletuluimeu imaterial. Obiectelematerialeii sunt de trebuinti doar trupului striclcios ;i
381

trecd.tor,dar si trupul obtine in fiecare zitoate cele necesare,de obicei prin

bunrtatealui Dumnezeu,prin induririle Sale.Nenumlratesunt pofteG gi
capriciiletrupului,^sau
ale omului vechi,dar ele nu suntdecdtvisaredegarti,
himere,nimicuri. intristeazi gi zlplcesc sufletul,il duc la c6clere.Doar in
Dumnezeuimi aflu lini;tea;El esteviatamea.
e strdnslesterelatiadintreBisericatriumfltoaresi BisericaluptiI
tl-, toare.ceil cereascisi cea prmdnteasci,si cdti iubire aflim in bisericil IatI. ea facemereuaducereamintede Bisericacereascl,o cheami in
rugiciuni. o preaslivestepentru faptele de desivirqire fdcute pe pimant,
intru slavalui Durnnezeu;se roagi neincetatpentruBisericapirnlnteascl,
mijloce;tepentrucei adormitiintru nidejdeainvierii, a vielii vesnice,pentru
comuniuneacu Dumnezeuqi cu sfintii. Necuprinsi,mdreatd,dumneziiasci
iubirel SI intrim in duhul acesteimaterneiubiri a Bisericii noastredreptrnlritoare;i s[ ne pitrundemde el. SI-i socotimpe toti semeniinostrica pe
mddularelelloastre,pe noi si pe ei ca pe miclulareale aceluiasitrup al Bisericii si si-i iubim cu iubire lucritoare,ca pe noi insinesi vom fi atuncinoi
insinemldulare vii ale Bisericiiceresti,carene va fi ajutitoarenepregetati,
grabnicascultitoaresi rugitoarepentrusufletelenoastre.
Ctit tinrpducenrdoaro viardtrupeascisi nu ne apropiemde Dumne\r*- zeucu itritna,dracii sillsluiescin noi subchipul diferitelorpatimi:
Ircomie de m0ncare;i biuturl, desfr0natlaprinclere,orgoliu, trufasi, samavolnici gdndirein raportcu cledinta,cu Biserica,cu dogmelecredintei,rIutate,invidie,avaritie.iubirede arginti:.tririndin acestfel, le facemintocmai
voia.Cincl incepeiusi lucriiurDomnului.cu inirni deschisi,cdndpunemclegetul pe rani - ca sli spunafa -. stfunindu-ipe diavolii patimilornoastre,
atunciei dezllntuieinversunatrizboi irnpotrivanoastri,pun in miscareinfernalalor riutate ;i toatearlrelepe careau stiutsI si le asigure.adicdpasiunea
noastrdpentrucelepil.ndnresti,
panacdndnu reusimsi-i izgonimdinnoi, sl-i
punempe fugi cu rugitciuneslrguitoaresi cu irnplrtisireacu SfinteleTaine.
Intocmaifac ;i dernonizatii.
Ei nu seagitl atdtatimp c0t nu-i ducemla un loc
sf0nt,dar atunci cind ajung acolo, se iscd in ei o putereextraordinarl,o
pomire rea falI de acelloc sfint. pe careindati incep sl-l huleascd,scuipind
si rdcnindcdt ii line gura.IatI de ce clemonizatii,
tremuritorii,cum li se mai
spune,scotricnetein biserici in timpul slujbelorsauc0ndsuntdusi la sfiptelemoaste.Fiindcl dracii din ei suntconfruntatiatuncicu energiibenefice,
pe carenu le pot supoftaqi caresuntmai puterniceclecAtale lor si careii ard,
ii inghesuie,ii rizbesc,asacum li se cuvine,ii gonescdin culcusullor drag.
1l rice casr de crestininchipuiecasaceanecuprinsde mare,univerlr.-,,,sul,cerul si pimantul,in caresrldsluieste
Domnul.Iati clece intilnirn in oricecasl de creqtinchipurileM0ntuitoruluisi Maicii Domnului,care

382

cheamdla rugirciunepe cei ce vietuiescin aceacasi si carevin cu evlavie

inainteaLor.
T\ o-ti sealna,omule,clemizeriata sufleteascisi roagl-tecu tirie, staI-l 1e11116'.
M0ntuitoruluioamenilor.ca sI te scapede ea. Nu crede
despretine: nimic nu mi ameninli. nu rni gisesc ?n prirnejdie,n-am trebuinti si m[ rog des si mult, ca sii scapdin necaz,flindcl nu m[ aflu in el,
sau,oricum,nu-l cunosc.Dar chiaracestati-e marelenecaz'.
cd aflAndu-tein
el nu-l cuno;ti: necazulpicatelortale.
T\ e [i se va intAmplasd treci prin rnaritrenorociri,supirlri, boli, nu fi
I-,f las. nu deznidljdui, nu crAcni,nu-ti dori moafiea,nu spunevorbe
de ocarl inainteaatotvizltorului Dumnezeu.de pildi: vai, ce lovituri curnpliti, e pesteputerilemele,mai bine sii mor sausI-mi pun capit zilelor! S-zr
tg;lq1gasgi
Dumnq4e_u
de o Asemenea
iasitate.cdrleald.nesibuintil Rabdagu
Sgfn!glg_!_ot!tl,ca ;i cunr toateacesteati-ar fi fost trimise de Dumnezeu
pentruplcateletale. ;i spuneprecuurtilharul cel intelept:,.Primir-ampe
drept,dupd faptelemele" (cf. Luca 2i..+11 si prir.'este
cu ochii urintii la
Mintuitorul carepltime;te pe Cruce.
A i grijl ca valul de supiirlri si necazurilauntricecarete incearci sI
.{-Lnu te snrulgi de la Iisus HristosDomnul, fiindci vrijmasul cautl
prin toatemijloacelesi ne indepdrteze
de Domnul,si prin mirajul plicerilor,
si prin dificultatilenecazurilor,preculnpe Iov si o face mai cu seaml prin
necazuri;i strdrntorlrisuflete;ti.Rabdatotul, multumindlui Dumnezeu,cunoscdndci ,,Dumnezeu
toatele lucreazisprebinelecelor ce-L iubesc"(Romani 8, 28). Adu-ti amintec[ insuti mirturisestizilnic, clnd te rogi, cI pentru greseliletale,cu care rn0nii pe Dumnezeu,pe Preacurata
Sa Maici, pe
toateputerilecere;ti,pe sf0ntultlu inger plzitor, nu egti vrednicde iubirea
Sa de oameni,cI te-aiflcut vrednicde toati os0nda;i chinul gi ci prin ceea
ce ti se intcmplir.Domnul invedereazidreptateaSa,atuncicAndin locul iubirii, te cearc.lcu strAmtoririsi necazuri,umilinte,defdimiri, ca s5-ticurete
inima,sa1i-oinmoaie,sti1i-osleiascii,si ti-o smereascl,pentrua facedin ea
un alestemplual Siu. ,,Cticipe cine il iubesteDomnulil ceartirsi biciuieste
pe tot fiul pe careil primeste;orice mustrare,la inceput,nu parecI e clebucurie,ci de intristare,dar rnai pe urrni cli celor?ncercati
cu ea roadapasnici
a dreptltii" (Evrei 12,6, ll).
s.eaml : de pi Ida. daci te poticne;t i
D gqal!4ggqni1gti:t-ltUllql4jn
I c0nd te rogi, gAndurilenecuratesi hr"rlitoare,
riutltile involuntare,
daci clutim sI le respingelncu hotlriire,avariria,dacl ne luptim cu ea,toate
acesteafin de nlvala cluhuril or rele.'l IggbA__1isasga
Cqt_q
-sa;i_b.d,4!n-jg*Li.e
rggg.nq,js nesmerirn-gi si,lub_ilfi

383

, cat de dulce,de sfdnt,de atotputernic

estenumeleDomnuluinostru IisusHristosl Slavl Tie, Doantne,Tu esti biruintamea.MidulareleTale suntem,Doamne,toli un singurtrup si -fu esti capul. FI, Doamne,si seindeplrtezede la noi toatepatimilesi toti demonii!Di-ne, Doamne,
harul netrecltor al iubirii I DI-ne a ne purtacu dragoste;i respectunii fatl de
altii, precumsi fati de Tine, ca unii ce sunremindumnezeilide Tine.
(lat de bine le va fi cu Tine, Doamne,in cer alesilorTii! Si cOtcle
\.-, istovitoareii suntinimii meleamigirile plm0ntesti.Clt de vitimitoareii suntpatiurilefali de celelumesti,fie si de-osingurl clipa! si ce pace,
ce libertate,ce lirgime. ce luminl, ce bucuriegisim in Tinel
lavaputeriivesnice.netrecltoare,
nepieritoare
a Crucii Tale,DoamQ
l-) ne. Cind vrljmasul di n[vali asupramea cu ginduri si simtiminte
ticdloasesi cAndinima imi esteprinsirde ele, fac de cdtevaori cu credintl
setnnulcrucii si dintr-o dati picatul se indeplrleaz:ade rnine, strAmtorarea
dispare,md sirntliber. Slavl Jie, Doannel Fie ca nirnictrupesc,material,si
nu md poatl despl4i de Tinel $i ce bine irrii estesi fiu cu Tinel
NT u mI lipsi, Doamne,de bunititile Tale ceresti,fiindca;tiu ci, dacl
L \ ai vrea,ar puteasi o faci. Izbiveste-mi,Doamne,de muncilevesnice,fiindci Tu e;ti Domnul meu gi poti sa o faci lesnedacl ai vrea.De voi
fi greqitcu gAndul,cu cuvlntul saucu fapta.iar-ti-mi,Doamne,vlz0nd neputinta sufletuluimeu.Fiindci, Tu, Doamne.poti facetotul pentrumine,cel ce
vin inainteaTa cu ciinti si implor bunltlitileTale. Iar Tu, Stipdnl a ingerilor si a oamenilor,atotbuni si atotbineficltoare,ceacareai stlpAnirenebiruiti asupraputerilorpotrivnice.pe cul'elesnele poti spulbera,cu iutealafulgerului,precumsi uneltirilede tot felul ale duhurilorrele, izbiveste-nepe
noi de tot picatul, intireste-necu putereata, indreapti-necitre toati fapta
ceabuni. Fi-ne si fim ca si Fiul Tiu si Dnntnezeulnostrusi ca si Tine, PreasfdntdFecioari,Maica Dumnezeuluinostru,flindci purtim numelelui Hristos,Fiului Tiu, ca mldulareale Sale.Si nu fie pentrunoi nurnelede crestirt
vorbi goal[, neputincioasir,
sI fim urmdtorilui Hristos,incepitorul si Domnul credinteinoastregi al Tiu, sI te umrini si pe Tine, Stlp0na.S[ fim toti
pietrevii, ziditein ternplulcredintei,sdaducemDomnuluicu sfinteniejerrfe
sfinte,bineplicute.o, stip0ni! NLrzadarniciti zicemasa!Fi si se aratein
veci stlpAnireaTa asupranoastrl,stipdniresfdnti, vie, lucritoale.Fd toate
spre bine, ca Maici atotbuni a atotbunuluinostruimplrat; risipeqtebezna
inimilor noastre,indepirteazl sigelile duhurilor viclene,indreptateasupra
noastr5.F[ si ne domneasclin inirni paceaFiului TIu, paceaTa, pentruca
si putemstrigamereu,cu bucurie:,,Cineestedupi Domnulmai mareca Stipananoastrr,atotbuni,atotbineficitoare,grabnicajutitoare"?Esti preamr384

rit[, StipAnI, pentrubelsuguride binefaceridumnezeie;tice ti-au fost clate.

pentrunegriita indriznire si puterepe careo ai la tronul lui Dumnezeupentru darul atotputernical rugiciunii, de carete-aiinvrednicit,pentrunespusa
sfinteniesi curilie cu careai fost impodobitl. Datu-ti-s-aTie clela Domnul
puterenecuprinslsdne pizegti,si ne aperi,si ne cureti,si ne m0ntuiesti.sii
ne fii mijlocitoarenoui, cei ce sunremmostenirea
Fiului ;i DumnezeuluiTIu
gi a Ta. MAntuie;te-nepreacuratl.preabuni,preainteleapti;i Atotbinefircitoare!Cd Tu esti Maica Dumnezeuluinostru.Cel Ce dintre toatenumelea
binevoitsi ;i-L aleagi mai intai pe acelade Mlntuitor, Iisus rilmicindu-se
qi Mintuitor. Noi, cei ce suntemin aceastiviatiicilitori, suntemamenintati
mereude cldere,irnbricali fiind in trup niultpirtimas,
inconjuraticleduhurile
cele de sub cer, carene ispitescsprepicat. Tririrnintr-o lume desfrdnatisi
ticdloas5,carene ducesprepicat. Tu insi estinrai presusde tot picatul, esti
soare prealuminos,Preacurati,atotbunil.atotbinefircitoare:
tie ti s-a clat
darulde a ne spdlade intiniciuneapircatului.asacunl o martriiisi spall copiii, dacl te chernimcu smereniein ajutor.Ti-a clatputereaclea ne riclicaatunci c6ndcddemsi cidem neincetat.clea ne fi nri.;locitoare
si ocrotitoare.clea
ne mdntuipe noi, cei bdntuitide duhurileriutlitii: de a ne pol'irrnicurl sri
tinem caleamAntuirii.
p t u sun l vita - zice Donrnul- roi sunt e tni t liid it e le(lo
" a n l-5 , 5 ).
Biserica,
una.
sfAtrta.
soborniceasci
si apostoleascl.
,,I-radicd
Iati cje
ce, asacum sfint esteDornnul,si Bisericaestesf0nti; Doninul estec:crLaa,
adevdrul;i vicrtct
(loan 14,6). Bisericaeste;i ea asa.fiind una cu Domnul,
fiind ,,trupulLui, din carlea ;i din oaseleLui" (Ef'eseni,5,30), rnkiditaclin
Cel ce estevita ceavie, hriniti de El fi cresc0nddin El. Si nu-ti inchipuicri
Bisericaar puteafi despirtiti vreodatlde Iisus HristosDomnul,cleTatil si
de Duhul Sfdnt.
end vrljmasul va face sii ti se cuprindl inirna de indoialafatrl cle
1r
lr.-, cuvantullui Dumnezeu,invenincndu-te
in acestchip spunein sinea ta: ,,oricecuvdntal Dumnezeuluimeu, IisusHristos.inselnrni pcntru
mine viatI" ;i atunciveninulindoielii i1i va dispireadin iniml si vei sirpri
linistesi usurarein suflet.
6 acapui la indoial[ vreuncuvAntsauvreo porunci referitoareia un
I-,1fapt sauun ritual din viataBisericii.spune-iin sineata celui ce ti-a
insuflat acestgdnd cuvinteleMintuitorului: .,ccnclva veni Acela. Dulrul
Adevdrului,vI va cralrauzi
(adicirBiserica,prin apostoli.ceacarea fost intemeiatdgi s-arlspAnditmai cu searnlprin plstori duhovnicesti
si ctascili)la
tot adevdrul"(loan 16, 3) si credenesovlielnicca. ctupiifrigiduintaDomnului, Duhul Sfdnt rimdne in veci in Biserici. caliruzinci
-o lu tot aclevdruL.
Aceastainseannlci in ea totul esteadevirat si rtrAntuitor.
De aceeai se si
38-5

spune,,stdlp
si terneliea adevirului"(1 Timotei3. l5l. in clrlile biserice;ti,
in scrierileSfintilor Plrinti si dascili ai Bisericiirespiri pretutindeniDuhul
lui Hlistos,Duhul adevdrului,dragostei,mOntuirii.
l) uglciuneaestesimtimdntulde constantiacceptarea neputinteisi
I\siriciei
in noi in;ine, ?n tofi oanoastrespirituale,recunoasterea
lui Dumrneniisi in naturi a opereiintelepciunii,bunltitii $i atotputerniciei
nezeu;ruglciuneaesteo staresufleteascldin care nu trebuies[ lipseascl
niciodatlrecunostinta.
f f neorinurnitnrugiciunecevace nu arenimic comuncu ruglciunea.
(J Te duci la bisericl,staic0tvatimp, te uiti la icoane,dar uraiintAi la
oanreni,la chipurilelor. la felul curn se prezintd.apoi zici: m-am rugat lui
Dumnezeu.Ai statacasi cAtvatimp in fafa icoanei,ai dat de cAtevaori din
cap.ai spusfirl atentieqi fir i pafticiparecOteva
r ugaciuniinvitate pe clerost
mintea
;i cu ininta nu te-ai rugat
5i zici: m-arnrugat lui Dumnezeu,desicu
deloc,ci te-ai aflat in alti parte,cu altcineva,prirttrealte lucruri, numai cu
Dumnezeunu.
(din
Dugdc'iunea estetndLtareagAndului;i ct inimii ccitreDunutezen
lui
I \ Cateltisnrul
Ortodoxal MitropolituluiFilaret).Estecontemplarea
Dumnezeu,vorbireatemeraria creaturiicu Creatorul,cucernicaintIli;are a
sufletuluinostruin fata lui Dumnezeu,ca inainteaunui implrat ;i a Celui ce
de tot ce ne incondii viatatuturor.E,ane facesd uitirn, in fatalui Dumnezeu,
joarI. inseamnihranasufletului,aerul.lumina,clldura sa dltitoare de viatI,
curirtirea
de plcate.jugul cel bun al lui Hristos,povaraSaugoari.Rugirciunea
inseamnlacceptarea
statorniculuinostrusentirllentde neputinfisaude sIrIfericirii ce va si vinI, fericire
cie spirituali,sfintireasufletului.pregustarea
ploaiecereasci.rircoritoare.
carestrope;tedin belsug;i ferrilizeaingereascS,
zi solulsufletului.puteresi tirie suf'letLrlui
;i trupului,carepurifici si irnprosplteazdvlzduhul spiritual.lumineazifeteleoamenilor,le invesele;tedr"rlrovniceste.Esteleglturacleaur dintrecreatur[;i Creator,cilrene di birbiilie ;i
curajin necazurileqi incercirrilevielii, lurnini existenfeinoastre,reu;itdin tot
lucrul, ne ridici la vredniciaingerilor, ne intire$te credinla,nldejdea ;i
dragostea.
Rugiciuneane punein relaliecu ingerii, cu sfintii care au bineesteindreptarviefii,
pllcut lui Dumnezeude la inceputullumii. Rugdciunea
maicaumilintei inimii si a lacrimilor;eadd puternici porniresprefaptede rnilostenie,pize;te viata,spulberifrica de moarte,ne faces[ disprefuimcomoJudecati,
rile pimdnteqti,si dorim bunltitile cere$ti,si agteptdmobsteasca
viataveaculuice va si vinil estestridaniastiruitoarede a sclpa de chinurile
vesnice,necontenita
ciutarea milei Stip0nului.Rugiciuneainseatnnia sta;i
a mergemereusubprivirile lui Durnnezeu;inseamnifericitasuprirnarea propriei persoaneinaintea Creatorului,Atotficitorului, Atoateimplinitorului.
386

Esteap[ vie pentrusuflet,cuprinderea

tuturoroamenilorin inimi prin iubire,
coborAreacerului in suflet, sdldsluireaSfintei Treirni in inimi, dupi cunr s-a
spus:,,Vornveni la el;i vom facelocaEla el" (loan 14,33).
e cit iti simfi aproapepropriata minte,pe cAtii estede apropiati inimii tale credin[a,pe atAtde aproapeesteDumnezeude tine si cu clt
gdndulla Dumnezeuestemai viu si rnaiputernic,cu atatmai vie iti esteconvingereaci e;ti neputincios,
cd nu insemninimic si cI Dunmezeutrebuiesiti steaaproape,ci ai nevoiede El. Fiindci Dumnezeueste- ca si ne expdnrdm
aqa- ca un aer irnpregnatde un principiu rationalpe care il inspirl ingerii,
sufletelesfinlilor,sufletelecelor vii, mai cu seani ale celor evlaviosi.FdrI
Dumnezeu,nu poli trli nici o clipa;cu adevlrat.in odceclipi triiesti prin El.
,,CIci in El trdim gi ne rniscdm;i sunteur"(FapteleApostolilor17,28).
lndoietile tale asupraprezenteilui Duntnezeuintr-un anulne loc si
Iintr-un anumetirnp,fi'irn0ntirilesufletcstiIegatede aceastii
probleml
demonstreazl
cI nu ne putenllipsi de Duurnezeu.
nici un minut si nici intr-un
loc. CIin fiecareclipa siiin fiecaleloc tririurntinraiprin El. Deci ciubiiletale
confinni ,,in negativ" realitateaprezenteilui Dumnezeuin orice loc si
imposibilitatea
noastrd;i a intregiicreaturide n ne lipsi de El. oriundene-anr
afla.$i, tntr-adevdr,
oriundeai fi. dacate indoiestide prezentalui Dumnezeu.
vei simfi cevaca o strAngere
de inimir.ca un foc liuntric; nu te llsa cuprins
de indoiali, considerici esteo ispitl, un g0nddiavolescsi, fac0ndasa,te vei
simfi indatl ugor.TrebuiesI tii mintelnereuci Dumnezeu,ca si sufletulnostru, esteo fiinli spiritualipe careo percepemcu mintea.Saune apropierncle
Dumnezeucu minteagi cu inirna;i ne facernun duh cu El, saune indepir-tint
de Duntnezeu,
ficdndu-neun duh cu diavolul,supunAndu-ne
pr-rterii
lui.
prin celelumesti
fi rice cre$tintrebuiesI ;tie cI diavolulademeneste
f,.-f si striclcioase
si care.uneori.subcelernaidiversesi mai ouorubile
pretexte,fac sirnu ne mai iubim aproapeleca pe noi insine.
a naturiiourului P
. o a t eo a relire an o u : t li: i
J c o an e lesu n to necesitate
I selipseascide imasine?Poti oaresI-ti aduciamilltede un obiectsau
o fiintl .ur" nu suntde faiX fXresI 1i le ,,imaginezi"?Oarenu insusi Dumnezeune-adatcapacitatea
de a ne irnagina?
IcoanelesuntrispunsulBisericii
la una din necesitllilestringenteale naturiinoastre.
f n biserici. acasi,rostul icoaneloreste;i acelade a ne aduceaminte
Ide nemurireasfintilor,care..totitriiesc in El" (Luca20, 38),in Dumnezeu,cum spuneDomnul;triind in El, ne vid. ne asculti si ne ajutil
nostru?Dra_costea.
Bunatatea.
Iubireade
/^t e numepoarti Dumnezeul
\r-, oameni,Indurarea.Cdndte rogi, cauti sI vezi cu ochii mintii Iubirea si Bunltateastandinainteata. nu uita ci Iubitorulde oamenite vede.
381

0nd te rogi puterilorcerestisi nu ti le irnaginezisevere,inaccesibile, neinduritoare.Nu. ele suntfiinte cleosebit

de bldnde,srnerite,
evliivioase,
iubitoare,accesibile,
comunicative,
dispusesI ne asculte,apropiate de cei ce le cheami cu credinli sinceri si clragoste
in rugdciuniielbr.
Dragosteaesteiususit'ea
lor clecirpetenie
si prin ea intrl in comuniunecu toti
crestinii,prin rugiiciunilecredintei,cind te rogi puterilorceresti,dispreluielte cele plrnitttesti,striclcioasesi iube;tedin toati inima viata cereascl,
duhovniceascisi titrdecltre eu. Lor le estecum nu se poatemai pldcut si
vadl la noi o udeviirataiubire de intelepciune.
dorint, d.
ne fl,rcecon" Hristossi al
cetltenicu ei, spreaceastafiind noi chernati,prin harullui Iisus
Preadumnezeiestii
Treimi.
unr as pureasI te uit. Dounrne.
pe Tine.cel nevlzut.de ncpltruns.
l-\
\,--'cel ce inri umpli lnereuinirnasi viatacu ruminr,pace,bucuiie,putere.rlbdare;pe Tine,Careinsernnipentrumine,pentruvialarnea,tot binele?
Esti insrisiviatamea.O, cum as puteasI Te uit?
Tiiu esteDragostea;nu 'fe indeprrtacle la mine,
f-\ oanlne,r'rLrnrele
r-,,r rntlcitul; numeleTiu esteputerea,intireste-mrpe rninecel neputinciossi clzut; numeleTiu esteLurnini, lurnineazisufleiulnreu,intunecat
de patirnilevietii acesteia;
nunreleTiiu estePacea,pacificirsufletulmeuzbuciurnat;numeleTiu esteMila, nu incetasi nrii'riluiesti.
a ros uneoriin bisericrpentrupoporullui Dumnezeudupi curn
umteazl: iatr, zic. multi dintre cei ce stau acum in bisericl au
sufletelegoaie.ca nistevasesparte1i nu stiu sd,rerutagecuntse cuvine.Fra,
Doanrne,sa li se unrpleinirnile in aceastivremecare le esteprielnici, in
aceastlzi a nrAnturrii.prin harul Duhului TIu AtotsfAnt.Di-mi-i mie. cli-i
rugdciuniimele.clrasostei
ntele,plini de cunoasterea
bunitltii Tale,cu inirnl
zdrobiti si infrdnti, ca pe rlistevasepline; cli-le Duliul Tau cel Sfilt, ,,Care
si se roagepentruei cu suspinenegriite" (cf. Romani g, 26). Eu insumi,
pistorul lor, sunt cel clintdiclintrepicltosi; nu ciuta, Stipine, la greselile
mele,cauti spreei cu induririle Tale, iar ruglciuneamea ascult-oin ceesul
acesta,pentruharulpreotieicareesteasuprameasi caresilisluie;te in mine;
sd nu-mi fie neroditorharul preotiei,ci sI ardi rnereuin mine cu credintl,
nadejdegi dragoste,cu fiasci indrrznire?nrugiciunile pentrupoporulriu.
rirnests.Stiplne, rugiciuneape carecu lacrimi o indreptcitre Tine,
D
I pentru fiii mei duhovnicesti;i pentlu toti crestir.riidreptmiritori,
care fac voia Ta; prime;te-mi si grija pe care o port rn0ntuirii lor, in tirnpul
lucrrrii mele pistoresti.Fii, Doamne,prin rugiciuneamea,Tu insuti p.ni.u
ei glasde trAmbiti caresi-i trezeasclclinsomnulpiicatului,ochiulcaresi le
veghezeinima, bratulcaresii le dea tiria pe drurnulcirtrepatriacereascisi
388

cares[-i ridice din cddereain necredinti,in frici, in deznldejde,clI-le clragosteade mam[ - de careeu sunt lipsit - ceacarese ?ngrijeste
cu gingasie
de adevlratulbine..,Fi-te tuturortoate,ca in oricechip si-i niintuiesti" (cf.
1 Corinteni).Ca Tu singure;ti adevlratulPlstor,ce Insuti,nevizut si-tainic.
paqtisufleteleoamenilor,Tu singuregtiadeviratul;i preainteleptulInvirtator, carevorbestiinimii poporuluiTdu! Tu esti singuruladevdratuliubitor al
fdpturii,al fiilor Tli dupl har.Ci la Tine estenoiande intelepciunesi de putere,Tu singurstai mereude veghe,neadomrit,.sine inveli caile Tale chiar
;i atunci cAnd domrim. Fii mereu,StipAnesi lnvititorule, Pistorul oilor
incredintate
mie; du-leTu insuti la pisunebogatii;aplri-le Tu insuti de lupii
carecautl s[ le pradesufletele,indreapti-leTu Insuli pasii pe caleaadevirului, dreptltii si pIcii. Fii lor, in locul rneu.lumini, ochi,gurl, brat,inlelepciunegi mai presusde toateiubire.de caresuntsirac eu. picitosul.
preainfelept,
T\umnezeu este noian de tot binele,este atotvrizirtor.
Lt arclr,fiernic;estehar si milostivire.adevir. statorniciein bunhtate:
ctlipe;te-te
di Domnul-prin ruglciuneacreclinteisi prin faptede iubire- lii
un duh cu El (cf. 1 Corinteni6. l7). ca sii te umpii si tu. pe cit iti esteclr
putintl, de credinti gi dragoste.intelepciune.putere duhovniceasc[;siL
primeqtide la El, de la Izvorulnesecatei
bunatati.
ccleca suntsprentAtiuire
gi ca si fii tu insutibun si compatinritor
cu altii, sa te urnplide intelepciune
duhovniceascl,de tirie si statorniciein credintdsi in fapte bune.Fiindcl
Dumnezeuesteizvor nesecat,noul nu ne riurine decit sI ne uniur cu El.
prin credinf[ vie si dragostenefltamicI, sii ne umplernde la El de cele bune,
duhovnice;ti.Aceastdunireestecu putinll oricCndsi in oriceloc, atlta timp
c0t ne pistr[m inima curati ;i nu ne-o leglm de diavolul si de ziidlnriciile
lumii acesteia.Din unireacu Dumnezeua putut sd aparl printredrepti proroci ;i inainte-vlzdtori,fdcdtoride minuni,prin atotputernicie
dumnezeiascii.
prin iubire ,similosirdie, puternici,neclintiti in virtuti, p0ni Ia sacrificiul
vietii pentrucredin15,din dragostede Dumnezeu,oameniplini de duhor'niceascainlelepciunea sfintilor.,,CI sfAntesteDomnul,Dumnezeulnostru"
(Psalmul98, l0).
J\ acI inima si gAnduriletalesuntin amonie cu credintaBisericiisi
I-l cu poruncilelui Dr"rmnezeu.
inseamni.de bunir seaura.ci te afli
intr-o strAnsirelatiecu Dumnezeu,cd te-ai facut neanral Sau.Dumnezeu
fiind Fiinla spiritualiunicI. perceptibillcu mintea.Dar dacaininrasi nuntea
trddeazd.
si porunintr-unfel, in rnodconstient,credintaBisericiiecunrenice
cile lui Dumnezeu,sau cuvinteleEvan_ehelier.
care cuprind nomrelede
vietuireale cregtinilor,inseamndci ti-ai intreruptrelatiacu Dunnezeu;i ci
inima ta a intrat intr-o relatienrortalacu vrijmasul adeviiruluisi al vietii diavolul.Asa cum aerul dintr-o incipere carenu conrunicl cu cel de afari
389

devinestdtut,viciat,se umplede impurititi nocive,isi pierclecalitltile originare,tot a$a$r sufletulcare se despartede Dumnezeu,din pricinaipdoielii
intenlionate,a necredintei,a firldelegilor iqi pierclecalitltile vitale initiale,
menfinandu-se
in viati numai la modul ,,fizic", primitiv. Dupr cum ca sr
improspdtezi
aeruldintr-unspatiuinchistrebuiesI lasi sI pdtrundiin el aerul
de afari, a;a si in suflet- acestaer inchis in cirnarasuflLtuluinostru- trebuie ldsatsi pitrundi, prin credinfd;i iubire, suflareaclltitoare-de-via1l
a
Duhului dumnezeiesc
si atuncinu va intdrziasi ne inviot'eze,vaclpita noi
energiiin credintiisi dragoste.,,prin Sfintul Duh, tot sufletulviaziri,(Antifon. glas4, la utrenie).CIci ce estede fapt omul. clacinu o ciunari in care
adiesuflareaduumezeiascisausufletclupi chipul si asemlnarealui Durlnezeu?Aceasti cimarl trebuieaerisitl cu atatmai mult cu cCtaerulclinea - al
rlostru- este viciat de la naturi, din cauzacelor clint0i oanrenicare eru
paciituit;i se viciazi prin patimileEipoftelenoastre,inf'ect0ndu-se
cleseorisi
de suflareaotrivitl a diavolului.
upa cum aeruldintr-o incipere se aseamini cu cel clinexterior
T)
;i
l-'f provinede la acela.presupunandu-i
in mod necesarexistenta.prezentalui pretutindeni,
tot asaqi sufletul,careestesuflarea Duhuluilui Dumnezcu.pl'esupulle
existentaomniprezentisi atotimplinitoare
a Duhului Iui
Dunrnezeu.
Iatr o paraleli intre ,,incdperile"materiale;i cele spirituale.
'Tine minte o dati pentrutotdeaunaci in Biserici. in toareslujbele,
I tainele.rugiciunileei sufl5duh de sfintenie,
duh clepace;i de nr0ntutre. proprienutlraiDuhul Sf0nt.Putemface lesnedeosebirea
dinffe cugetirile
sfinte,cuvintelevietii si adeviruluisi cugetirilesi cuvinteleminciuniiii mottii; acestea
dur urlrr istovesc.nelinistesc,
aducmoartesufleteasci.
,,Cici clorintaclmii esterloafie. iar dorintaDuhuluiesteviali si pace,,(Romanig, 6).
J) eoareceDumnezeuesteFiinta inteligibild,il poti pierclefoafie rel,-,r pededin iniml. dupacunr.tot foafierepecle,
pociinclu-tede plcate
o dati pentrutotdeauna.
ti-L poti aducein inimd.
minune!Cind inima se afld in relaliecu principiulvital primorf1.
\v, dial, Duhul Sflnt, prinrr-ocreclinlivie, simte rini;te, amplitucline,
minteaestelirnpede;i liberi, graiul ,,clezlegat",
desru;it,egal.Ajunge insi
ca omului si-i treaci prin rninteasao dorinll de orclinrnaterial,clepildi sl-i
fie foame,si se gAndeasclcum sd facd rost de bani, si-si acluciranrintede
cinevacareii jinduiesteavutul si indati inima ii va fl lovitl cleo apoplexie
spirituali,i se blocheazl,cadeintr-o starecleprostratie;dupl inirnfui ulocheazra
qi mintea,inima fiinclizvorulmintii, sehtuneci; limba seimpleticeste, s0ngeleincepesi zvacneascd,
se urci la cap.omul ajungeintr-o situatie
nefireasci.Astfel estesanctionatipe dreptneatentiaomului fali de celespi-

390

rituale. Astfel estesanclionati pe drept irnpltimirea noastri de cele mareriale. SlavdadeviruluiTlu, Doamnel
llebiruita puterea lui Dumnezeu,prezentdgi activl pretutindeniin
1 \ lume, se concentreazi,intocmaica razelesoareluiin focarul unei
lentile,saupe un geam,in sfinteleicoane.Focalizarea
puteriilui Dumnezeu
produce
se
mai cu seaml in ,.icoana"gdnditoarecreatl de mdnalui Dunrnezeu, adicd,
in om, mai desluqit,in inima lui. plini de credinti, nidejde,dragoste.in ea isi reflectdlumina SoareleDreptitii, Dumnezeu,in trei ipostasuri,cu belsuguldarurilorSale,pe carele primim fiecaredupl credintanoastrI, incilzindu-nesi lurnin0ndu-ne
ininia.
I ti observatcunt se multiplici chipul unui om in cioburile unei
.{-Loglinzi sparte,saucum se reflectl intr-unstropde api, intr-o piciturl de roul, in pupilaunui ochi?Daciiun aselnenea
fenomenesteposibil si
frecventin naturi, de ce n-atnacceptanrultiureaclereproduceriin icoaneale
aceluia;ichip, sI zicem al Domnului.al Preacuratei
SaleMaici. ale unor
sfinli,asacumvedeminoglinda.sauin desene.
cirrorasii le acorcllrncinstea
cuvenitd?Nu cumva,in acestlnod. nertura
insasiue invati sa oreludrnciela
ea unelelucruri carear puteasluji evlavieinoastre?

CAnd ne rugim lui Dumn ezeu,

PreacurateiSaleMaici, ingerilor, sfintilor,
ii vedem stAndinaintea noastri si ascultAndu-ne
intocmai ca intr-o discutiela care iau parte doui sau mai
multe persoane,fa[d citre fati

And ne rugdm lui Dumnezeu,PreacurateiSale Maicr. ingerilor.

sfinlilor,ii vedemstAndinainteanoastri si ascr"rltendu-ne
intocmar
ca intr-o disculiela care iau partedoui sau mai multe persoane.fatl ciitre
falI Asa qi este.FalaDomnuluiestemereuinainteanoastri.asijdereasi cea
a Stipdneinoastre,Maica Domnului,gi a ingerilorsi sfintilorcares-auprosllvit intru Domnul;stlm mereuirnpreunicu ei, fati citre fatzi.c0ndsi inirna
ne esteindreptati spre ei. Toti locuiescin aceeasicasi. NlaicaDomnului.
ingerii,sfinlii, formeaziaceea;ifamilie,stip0nanoastrifiind Maicatuturor.
ingerii qi sfinlii - frafi ai noq;trimai mari.Asa cum in familia unui tati iubitor
copiii suntmereual[turi de el, se iubescunii pe altii. isi poar-tide griji unii
altora,tot a$astaumereuin fafaTatilui cerescingerii si oamenii,iubindu-se
391

unii pe altii, pur-tAndu-si

de grij[ unii altora,cei puternicicelor neputincio;i,
cei des[vAr;i1icelor nedeslvirsiti.
aca te rogi Domnului din toatl inima, sauMaicii Sale,sauingeri6
Iul lor. sauunui sfEnt,inseamnlci te adreseziinslsi inimii Domnului,
Maicii Sale,ingerilor si sfintilor.Fiindci inima lui Dumnezeune cuprinde
pe toti in ea,intru Duhul SfAnt,tofi sfinlii suntin inima lui Dumnezeu.,,Rim0n intru Mine si Eu intru ei" (Ioan 6. 56).
and te rogi, credecu tlrie cI fiecarecuvAntal rugaclunll este auzrt
fl
lr.-, rlc Dunrnezeusi orice I-ui cere perrtrutine qi pentru altcineva
iti va da.
l\T, tlecezi ca vrljmasul sI nu-rniatacecredinla,nldejdeadragostea.
I \ Vreu sI vI distrugi, credintamea,dragostea
mea! Rabdl credinti,
rabdl nldejde, rabdi iubire! Curaj credinti, curaj nidejde, curaj iubire!
Dumnezeuestede pafieanoastri! Nu sllbi, credinti, nu sllbi, nidejde, nu
sllbi. iubire!
Tot ornul trebuiesd respectechipul oamenilorvii, pentrua respecta
I dupl cuviinli si chipullui Dumnezeu.
Cici chipulDomnuluinostru
IisusHristosestechip omenesc.Cine nu respectlchipulolnenescnu respecti nici chipullui Dumnezeu.
l\T, insernn.oare,totul pentrutine Eu: Tat.il;i Fiul;i Sfintul Duh
I \ Dunrnezeultiu, viata ta, paceata, bucuria;i f'ericireata? Bogitia
ta, hrana.birutura.imbriclmintea.totul?De ce. saude ce altceva.saude cine
altcinevaai vreasi te legi?Cumvade obiecteurateriale,
de caresealegedoar
praful si pulberea?De ce oareiti parerdu cind dai ceva aproapeluipentru
Mine? Nu cumvaregretitocrtraipraful si pulberea?PentruMine, Cel ce am
dat toatecite existll perltruN{ine.Cel ce poateprefacepim0ntul gi pietrele
in pdini gi scoateapl din piatrii?Riinili nlereucu Mine si in Mine gi vei fi
intotcleauna
in pace si liniste. Fost-ai vreodatl dezamlgit cAnd ti-ai pus
nldejdeain Mine; oarenu fi-ani dat intotdeauna
lini;te ;i tirie?
5 acl iti vei punebunuriletale laolaltl cu celeale aproapelui,atunci
I-/ si toatecele ale lui Dumnezeuvor fi laolalti cu ale tale. ..Cereti
ceeace voiti si vi se va da voul; toateale Mele suntale Tale s,iale Tale sunt
ale Mele" (Ioan 17,l, 17, l0).
1r and zldlrnice;ti uneltirilediavolului in numeleDomnului nostru
lr.-,lisusHristos.tocrnaiacestnume.atit de dulcenoul si atatde amrr
diavoluluisivirse;te el insusiputeri,ca o sabiede amiindouipirtile ascutitl.
Tot asa.daci ii ceri cevaTatilui cerescsauvei slvArsivreunlucru in nuntrele
Domnului nostru Iisus Hristos,Pdrinteleceresciti va da totul, in numele
-)Y Z

PreaiubituluiSiu Fiu si intru Duhul Sf0nt,daci 1ii poruncile,iar in cazul

SfintelorTaine,chiar si fiiri a tine seamade nevredniciata. Oriundeestefoputeri,fiindciiinsusinumele
losit numelelui Dumnezeucu credinti,creeazi"r
Dornnuluiesteo putere.
, 4.
1i aud pe unii vorbind:de ce si se pomeneascila slujbenunrelentoru n o a g tseig u r
Caree\teirtot c u n o s c lt ocr.
I t i lo r si alevi i l or?Dumnezeu,
si acestenume,El cunoa;tenevoilefiecirruia.Cei ce vorbescasauitd saunu
cunoscinsemnltatearugiciunii, nu stiu ce iurportantiare un cuvdntspusdin
inimi, uitl ci dreptateasi mila lui Durnnezeupot fi induplecatedacl ne
rugim din inirni, cu rugiciuneape careDournula dat-osi rnortilor,si viilor.
in calitatealor de mldulare ale trupului unic al Bisericii.Unii ca acestianu
stiuci si ,,BisericacelorintAiniscuti caresuntscrisiin ceruri"(Evrei 12,23)
necontenitse roagi lui Dumnezeupentrunoi. din dragoste,si o face pomenindinaintealui Durnnezeupe rind nunreleoaurenilorcareli se roagi.
ctl
pe nor.Iar cine nu-si pomelleste
Noi ii pomenimpe ei, ei ne pomenesc
pontetrit.
ttu se va invrecinici
drasostesemeniiin ruqlciuni, nici el nu r a fi
si de creclintir
cle
clragoste
cur
int
un
singur
rug[ciune.
pomenire.
intr-o
de
a dreptilor"(lacov5, 16).
mult inseamni.,,Multpoaterueiciuneastirruitoare
pe care
trebuiesir-iacorziirtentiasi respectul
7^r uvantutuilui Dutnnezeu
Dumnezeu
lui
ci
cuvintul
\.-.it datoreziunui onr viu. Fii fenn convins
uneifiinte vii. unui inger si, inzestratfiind cu o
esteviu ;i lucritor,asemenea
subtilitateduhovniceasci,
,,pitrundep0ni la despirtiturasuf'letuluisi duhului,
dintreincheieturisi miduvl ;i destoinicestesi judecesirn{irilesi cugetlrile
inimii" (Evrei 4, 12). Cuvdntul lui Durnnezeueste DumnezeuInsuqi.Deci
atunci cAndcuvAntezitine seamaci ai de-a face cu oamenivii, nu cu fiinte
si inerte.Trebuiesi stii ci se cuvine sn
moarte,fiinte active,nu neputincioase
rostesticu credintl si convingerefiecarecuvAnt.Cuvintelesunt nlirgiiritare
'/.
vii. ,,Nu aruncatirnlrgiritarelevoastreinainteaporcilor"(Matei 6).
Tlaptul cI omul isi are obArsiein cuvdntullui DumnezeuesteinveF 0..", chiarde cuvintul om. upoide numelepe careontul il priuteste
la Botezsauin ritualuride atribuirea unui nume.Clt timp estein viiiti. onlul
se va chemacu numelepe careil poarti si va riispundela acestnultle.collsiderlndcI se identificl cu el. hi sfirsit, cAndrnoaresi cind ritml:;itelesale
sunt incredintateplm0ntului, nu va r[r'u0nein anrintiredecit cu numele,
drept mdrturiea obdrsieisaledin cuvAntullui Dunrnezeu.aceastirealitate
lui si a troastri.
sufletului.urostettirea
irnateriali,vesnicl,asentenea
a; uglciuneaimpune.intdide toate.o tomrulareexpliciti a obiectului
A.siru; saucel putin si ai linrpeclein ininraconstiintacereriitale,precum si convingereafermi cI iti va fi implinitir.hi al doilearind, sl-ti ex-

393

prirnrdorinteresimtit,
nidejde in m'a Strpdnuluisaua Maicii
:u yi:
Dorn_
nurui;in al treireardnd,
si fii ferm hot5rdtsi r;;;;;$e;ti
in
viitor
qi s;i
faci i'tru totur voia rui.Dumnez"u,,Iorucr te-ai fi.uirenetos. De acum sI
nu mai picituiesti,ca si nu_tifie
cevarnairiu,, (Ioan5, l4).
ond te rogi fie Dornnurui,fie preacuratei
sale Maici, saui'gerilor.
f-\
\- sausfintilor,roagi-i si-ti fie mijrocitori
inaintea.ratlui ceresc,
1ie
saualtora,si atunciconsiderrcuvintere
pri,,.u." it,
cererle,nevoire,
ca pe i'sesi rucrurire fapterecerute
,si
si crede.e"^pri-i
oi ,i obtinut o garantie
sigurirci cererileiti vor fi satisfdcu,.,
p,in i"r"ir .r."i"r" caredesemneazra
acelelucruri saufapte.De pildi, t,
.ogi pentru,;netot.l cuiva: ia cuvantul
sdndtate
drept cevace existi, credecr te afli
tu, ,uu."i p"ntru carete rogi,
din mila si din atotputemicialui
Du,mnezeu,
i, ,,posesia.,
a ceeace ceri,
flindci la Dumnezeucuvdnrurpoate
deveniinlr-o .ipe i.pr; Aga vei primi
negresitceeace ai cerut,oacr ai crecrinfl
necrintiti.i,-.."1i si vi se va da,.
(Matei 7, 7). ,,Toal"..1,: cereri
rugdndu-vi,si credeiic[ te-atiprimit qi
re
veti avea"(Marcu 11,24).
in
'i\I:-ly:
1e.amirurburarea,focur, str'mrorareacu care te incearci
r' \ vraJma;ur
i' timp ce te rogi, agazd-te
temeiniccu inima in cuvin_
teleruglciunii' cu convingerea
ca elJ inchidin sinecomorileDuhului Sfint:
adevr'ul, lumina, focuf oitdtor
cte viard, iertar;;-;acarelor, orizont
nemirginit,paceaqi bucuriainimii,
viatii,fericire.
A cestenume de o miretie firi searnrn,preasfdnta
Trcime, sauTatdr,

Apiut. Sfanlu]
Duh,saur.iii Cuv0nrul
si Duhul

Sfdnr,
chemare
cu
credinti vie. pornitidin inimi. si cu
evravie,saucdndni Ieinchipuimcu su_
fletul, il cuprindpe Durnnezeuinsuqi,
ni-L aducin sufletpe InsugiDumne_
zeu,cel in trei ipostasuri.
Ele suntde Ia Dumnezeu;,,dela dl qi prin
El gi intru
El sunttoate"(Romanil l . 36). De
aceea,dacl te_aiunit cu Dumnezeu,Cel
in trei ipostasuri,
prin credintavie prin.virruti.indeosebi
;i
prin blandete,
sme_
poti si-r ceri ce doiestr,ce re va ?nvrpa
Duhur
sfanr
lii]t^:Tilp:0rdiesi_I ceri
qrtr se va da curdnd,i'tr-o cripd
sauintr-unceas,saupesteun timp, prin pur_
tareade grry[ si inferepciunea
rui Dumnezeu.,,Cerede la Mine gi i1i voi
da,.
(Psalmul2, 8) oriceMi-ar cere.
Fireste,1ise va da infinit mai putin decatpoa_
te da Dititorul a toate,cel prin care
existdtoatecatesunt. cum Ddtitorur
;i
a toate estefiinti simpli,
neamestecatd,
El
poate
fi, intr_unfel
-necompusd,
cuprinsintr-un singurgand,
intr-un sirigu.cuvdntal nostru;de aceea
credecI
un singurcuvdntal tdu, o si'gurI
."."i", poatedeveniindati, prin voi'ta rui
Dumnezeu,realitateconcreti.
,,cI El a zii ;i s-aug.ut, iiu poruncitsi s_au
zidit" (Psalmul32,9). Adu-ti aminte
de mi'unire rui Moise,cum acestom al
lui Dumnezeudevenise-pe'tiu
faraon.Jun'n.r"u,, si cum,Ia un singurcuv0nt
al sdu,la o miscarea m0inii ru, o toiogutui
slu ,. pioou..uu inrr-ocripdtrans_
394

formari si aparitiiminunate.O, Dumnezeulemare,Dumnezeulepreaslivit,

Durnnezeulminunilor,al milelor,al induriirilor,al negriiteiiubiri de oameni!
SlavdTie. acumsi purureaqi in vecii vecilor!Amin.
rlrufia se ntanifestiin credinti prin aceeaci trufasulcuteaziisi se
I facape sinejudecitorcredinteisi al Bisericii,spundnd:
astanu cred.
astan-o recunosc,astao considerde prisossauinutill. astami separestranie
sauridicoll.Trufia se mai vldestein credintirsi prin lludirosenie.prin convingereafalsi cI qtii tot, desi stii foar-teputin. sauesride-adreptulorb, suferi de orbire duhovniceascl:asteanu meritacitite, spun lucruri de rnultil
vreme,stiute;
nici cu predicileasteanu rnentdsi-ti pierzitimpul; mereuaceleasilucruri pe care le stiu de rnult. Supremulstadiual trufiei omenestise
arati atuncicdndun muritor oarecarecuteaziisi se comparecu sfintii. nu le
recunoaste
rneritele.
minunatele
lor desivirstri.dobAndite
de ei prin nevoinharuluilr-riDumnezeu:deslvdrsiricu care insusi
[[. cu impreunl-lucrarea
Dumnezeui-a incununatsi i-a preaslirvit.
Zice acela:de ce s[-i citesc.de ce
s[ m[ rog lor? Suntoarnenica si urine.mi rog L'nuiaDuntnezeu:
el nu tine
seamaci Dumnezeuinsusine porunceste
sirapellnrla rusiiciuniledreptilor.
pentruel, voi fi ingiduitor"(ior' 42. 8).
,,Dindragoste
acI te rogi Maicii Domnuluifira a-ti indreptainirnaspreea. cu
6
I-l suvsnitl evlavie.sirntindg0nduriviclenesi hulitoare,atuncispune
cu glastareacestecuvintede preamlrire,dupl vrednicie:,,Tu,StipAni, e;ti
toati lumin[. sfinlenie,bundtate,inlelepciune;toate iti sunt cu putinll ca
MaicI a Celui Atotputernic;Tu singurdegtiintru toatedesivdrsiti,ca Maici
a impiratului Slavei,Celui intru toatedeslvArsit!".
llecredinta se di pe sinesingurl in vileagcd estemincinoasisi nu
I \ arenimic comuncu adevirul;o inimi necredincioasd
nu areliniste.
esteagitatl, slabi, precari; credinla,dirnpotrivl, estelinistitl, blAnda.mIrealI, sigurl
1-l Andte rosi Domnului sauStIpAneiDoamne,ingerilorsausfintilor.
rr.-,sI nu ai aerulcI ..ledai de lucru" ca sl-1iirnplineascd
cererea.
a ta
saua credincio;ilor,ci fii convinsc[ asacum ti-e tie lesnes[ te gdndestila
cevabun qi de folos, tot atat de lesneEi de simplu ii esteDomnului sd dea
cele bune poporului SIu, pentru ruglciunile PreacurateiMaicii Sale, ale
ingerilor;i sfintilor.$i intrucAtDumnezeuesteBunitate.revirsati prisositor s,ila nesfar$it,El vrea si cautdsi-qi transmiti bunltateacreaturiiSale,cu
conditiaca noi si venim la El cu credint5,nidejde si dragoste,ca fiii la Parinte,recunosc0nd
ci suntemcoplesitide plcate.slraci,lipsili,orbi duhovniceste,neputincio;iatuncicdndnu ne vine El in ajutor.

395

0nd te rogi ratilui, Fiului si Sfintului Duh, lui Dumnezeucel in

\-'Treime, nu-L ciuta in afarata, ?ncearcisi-L vezi in tine, triind in
Tine, ca ;i cum te-arpitrunde si te-arcunoastein chip desrvarsit.
,,Nu qtiti,
oare,ci voi suntetitemplual lui Dumnezeu(al lui Dumnezeuin Treime)si
ci Duhul lui Duninezeulocuiestein voi?" (1 corinteni 3, l6);
,,voi ageza
locasulMeu in mijlocul vostru,(...) voi umblaprintrevoi, voi fi Dumnezeul
vostru"(Leviticul26, rl-r2 comparrcu 2 corinteni6, 16, 1g).
,,Doamne.
cercetatu-nr-ai
si m-ai cunoscut",zice David (psalmull3g, l).
te ro-qiavdndin suflet indoiali c[ vei obline ceeace ceri, adu-fi
T) ".r.
r/ x111in1g
cr la Dumnezeutoatesunt cu putinyd,cr iti poateda orice,
in afari de rru. caree pafteadiavolului;ci insuii faptul cr ai cerutceeace ai
cerut devine, in ceea ce te priveste,o garantienestrrmutati a indeplinirii
cererii.Eu as puteasi pun la indoiali realizareaunui lucru pe care mi-l propun,la Domnulinsi, toatesunt,in moclsigur,cu putinti, fiindci numaila
El
rntentia,glinduldevinede indat[ fapti, daci vreasr fie. Dar chiar si cu noi se
poatepetreceacelasilucru; cuvdntulprin carecerelncevasi cuprindl in sine,
viftual, obtinereaaceluiceva.impreunr cu Dornnul-cuvintul, pentrua-ti indeplinicererea,
lucreazdTatIl-Creatorulgi Duhul Sfint-Siv0rEiiorul.
AdaugI
posibilitrtiide a-ti indeplinicererea;inemrrginitabunitateprin careDomnul
ni Se aratirca Izvor nesecat,ca insisi Existentasi ca cel ie face si existe
toate.EI esteDumnezeuldarurilor,al milelor si al indurdrilor.
,,ceretisi vi se
virda:ciutatisi veti afla;batefisi vi seva deschide,,(Matei
7,7).Maiadaugl
la aceastaintelepciunea
lui Dumnezeu,care, atuncic0nd di, stie sr aleali
pentrunoi ceeace estemai bun, ceeace se potrivestemai bine stdriinoastre
sufletestisi trupesti.Tie ti se cereinsi convingerenestrimutatisi neindoielnici ci Dumnezeupoatesa-ti incleplineascri
cererea,cu conditiaca aceasti
cereresa fie sprefblos, si ceri cele bune,nu celerele.,,Tatil vostrucel din
ceruriva da celebunecelorcarecer de la El., (Mateil, Il).
rprufia in cr'.-dintIse vadestesi prin nerecunoasterea
greselilor.prip
I modulfariseicde a rejusrificasi de a te lluda pe sine;prin nerecu_
noastereamilelor lui Dumnezeu,lipsa de recunostintlfati de Dumnezeu
p,entrutot binele pe care ti l-a dat; prin nerecunoasterea
necesitdtiide a da
slavr mrretiei lui Dumnezeu.cei ce nu se roagi Dumnezeuluiatotputernic,
,,Durnnezeulduhurilor qi a toatr frptura", cel ce este Viata insigi, nu se
roagi clintr-otiinuitl trufie.
a{ te rogi lui Dumnezeu,trebuiesi concentreziintineo credinti
|/f
ll-, atat de puternicr si de trainici, incdt sd poati
infr0ngaorice indoialI, oric0t de anevoioasi;i chiar imposibill ti s-ar pdreasatisfacereacererii
pe care o faci. Pentru aceastasr ai mereu inscrise in inimi cuvintele:
..la
396

Dumnezeutoatesuntcu putintl" (Matei 10,21).TrebuiesI nrai ai si convingereacd Domnul pe toate le irnplineste;ci El este prin insirsi firea Sa
Dragostegi Bunitate;ci a crea,a dIrui, a rnilui, a ru0ngAia,
a ne indeplinicererilesuntacteproprii firii Saledumnezeiesti.
.,Sitoateclte veti cererugindu-vI cu credinli veti primi" (Matei 21.22: vezi si Marcu 11,24).Miii trebuie si-i impui inimii tale.cu f'ermitate.sI nu minti. fiecarecuvint si tAsneasc[din strlfundurileei, dupl cum s-il spus:..Dintruadincuri am stri_eat
cdtreTine,Doamne"(PsalmullZ9,l). Aclicasi te ingrijesticum nu sepoate
rnai bine ca rugiciuneasii-ti fie adeviratl. pe misura adevirului si sinceritilii care di specificulfieclrui cuvint al ru_qirciunilor
alcltuite de Sfintii
Parinliqi pe careiubireale faceaclevlrate.
ii rivnitor spre iubire, toatetrec. r.rurnai
iLrbirearlrnine vesnic,ca
DumnezeuInsusi,CareesteIubire.
0nd te rogi pentruvii si mor-tizicinclu-lefiecirruiape nunte.trebuie
sI rostestiacestenumedin toatl iniuta.cu clragoste.
ca si cunr ai
purtain sufletchipurilepersoanelor
pe carele ponrenesti.
..preciiru
o doicl
(1
ingrijestede fiii sii"
f'esaloniceni
2. 71.cunoscinrlci ei ne suntmirclulare
n o u i i n s in esi m id u la reale lui Hristos(E fesenil. 1 , 5 -5
: .-1 0 ). Nus t ab in es i
pomenesti
le
numeleinaintealui Dunrnezeu
nunritir'Llsurr. frirl participarea
Trebuie
s[
inteleei
ca
vedece aven in iniml
dragostea
inimii.
Dumnezeu
;i
gi ci persoanele
pentrucarene rugirmasteaptlde la noi. in virtuteaiubirii
crestine,compasiune;i dragostefriileasci.Este o diferentl ca de la cer la
pdmAntintre sirnpla,indiferentaenumerare
de numesi pomenirealor din inim[; iar numeleDomnuluiinsusi.al Preacuratei
SaleMaici, ale ingerilorsi
sfinlilor trebuiechemateintotdeaunain chip deosebit.cu inirni curatir.cu
credinli, cu dragostearzitoare:in general.cuvintelerug[ciunilornu trebuie
spusedoar cu gura.ca;i cum ai bolborosiceva.rirsfoindo carte,sauai numlra bani.Trebuieca vorbelesI porneascldin gurl ala cunrtAsneste
apavie
dintr-unizvor, si fie voceasinceri a inimii, nu haini de irnprumut.nu lucru
fdcutcu mAnaaltuia.
\ /ia{a esteo;tiinfi din careputeminvlta nulte. Nirnic mai greudeV cat a parcurgeaceastistiintd- caleaceaingusti. poafiaceastrimtI. Cel ce ?ncei qapteani de ucasiisaula scoali n-a invitat credinta,frica de
Dumnezeusi un mod de viatacucernic,aceluiaii va fi fbartegreu si treaci
prin ;coala vielii. Unul ca acesta,desi se va fi arltat capabilla invitlturi,
bine pregdtit,apreciatpentrucalitllile sale,poaterimdne repetentla scoala
vietii. Mai mult chiar, uneorinu e bun de nimic, din cauzacaracteruluisIu
necomunicativsi a egoismului,nici in viata de faniilie. nici in cea sociall.
Din aceastipricini suferl. nu arareoriisi rateazi viatit,se scufundl in val391

unle manl, ca o corabieincircati cu o prea greapovari,

rimasi frri cdrmr
pe vreme de furtuni, firi par0mesi firi vele.
du-ti atninte e-;tifiinti cuvdntltoare.ci totul a fost crearsi existl
^cd
,(A \prm cuvint. In
el sii ai credintrnesoviielnicd,convinsci a facesau
a prefaceceva,prin cuvdntulrostit cletine si cu puterealui
Dumnezeu,este
un lucru foartefiresc;de aceeasi-i po4i cuvantuluicel mai
marerespect,sr
nu-l_ieiin de;ert ;i, mai cu seami, si nu-l folose;tidrept unealtl
a minciunii. Pe cei se spunneadevdruri,
Dumnezeuii os0ndeste-.
o, Dumnezeuleal
meul Lumeaspirituali si lumeamaterialdsuntcreatesi existi prin
CuvAntul
dumnezeiesc
care, impreuni cu Tatil gi cu Duhul sfdnt, esteFiinti simpli,
Duh, Unirne,inchinatl in TreirneaIpostasurilor.
and ceri de Ia Dumnezeucele bune,credeci Dumnezeuestetotul
1r
\-, pentruto[i; de-l ceri sindtate,credeci sinltateata esteEl; de-i
ceri
cfedintd.credintata.esteEl; dragoste?
El estedragostea
ta! pacesi bucurie?
El iti estepaceasi bucuria!Ajutor si biruintdoruprovrijmasilor
vdzuli ;i
nevdzuti?El iti estecel mai puternicajutor! orice bine ii vei
cere,El este
acel bine, ;i dac[ va consideracr-ti estede folos, te va face parraE
acelui
bine;iti va fi tie El insusi acel bine. ,,Dumnezeu
iti va fi toatein tot,, (cf. I
Corinteni15,2g).
pe buzele unora cuvdntuleste duh ar vietii, pe ale altora - literr
I moartr (intelegin tirnpul rugrciunilorsi predicilor).
,,cuvintelepe
carevi le-an spussuntduh si viati" (Ioan6, 63). cu adevirat
aqatrebuieir
fle cuvintelenoastre,fiinclci suntemchipuriale cuvantuluilui
Dumnezeu.
o. cuur trlie.5tetrupul respirAndaer, tot a;a trlieqte si sufletul,
A
,( \respr.i'd rnilelelui Dumnezeu.
Asa cum un tati si o mami cor_
siderr dreptcevaobisnuit.flresc.necesar.sr-si
hrdneascicopiii cu o bucati
de piine sau cu un peste- hranacea mai obi;nuiti - si nu
le cli in loc de
p0inepiatri si in locde peste
clesi
dupi
iire
sunt
rii
si
vicleni,cu atdt
$arpe,
mai mult Tatrl nostrucel ceresc,Bunitatei intruchipati,
,,va da cele bune
celorcarecer de la El" (Matei 7, Il).
cum pe pimantexistiibelsugde ape.la indemdnacelorinsetali.
A $u
ca'e
vin la ele si le folosescin clar,urild.r"o Domnul, cel ce este
-1a.
;i
oceande apeduhovnicesti;vino la El si adapi_iede toatecele
duhovnice;ti,
plin de adeviratr, neinfricati, purernicrcredin$. soarbedin
toati inima si te
vei adipa cu apavietii, cu iertareaprcatelor,cu paceacongtiinfei.
Fere;te-te
de indoialr. Ea te lipsegrede mijloicele de a sorbitoati *ilu tri
Dumnezeu.
iti va lipsi credinfaneclintiti, neinfricati in Dumnezeu,cel
11aci
r-l atotputernicqi atotbun,nu te grrbi a-I ceresd-tideavreunbine;
alt_
minteridiavolul te va rrpune si te va liga din pricinaputinei
credintesaua
398

necredintei,
ca sI nu-ti poti ducela bun sfdrqitrugiiciuneasi te vei indeplrta
de la fata lui Durnnezeurusinat.deznldijcluitsi intunecatla suflet.Nu fl
usuratic,superficial,cautiisI-ti apreciezipotentialulsufletesc.clupl cuv1ntul Domnului. sl-ti cintlresti credinciosia,sL vezi daci ai ,,toatecele sore
desrvirlire". De nu Ie vei avea,vizand aceasta,demonii vor ride de tiie.
spunOnd:,.omul acestaa inceputsii facd ceva,clarnu poateduce p0ni la
capdt"*.Deci inaintede a te ruga,scruteazi-tepe sine,apreciazi-tigriclulcle
credinti si de-ti vei gisi credintaindestulltoare,vie, putemici, neinfricatii,
apropie-tecu increderede tronulharului,ca si iei mili si si afli har,spreajutor la timpul potrivit. (Evrei 4, l6).
upd cunt in universulmaterial,Domnul igi revarsdasupr-a
noastrei
T)
lt' si a piunintuluibinefacerileSaleprin cildura si lumila soareluisi
prin toatecele pe care acesteale atragdupi sine- in aer,in apl, in lumea
vegetall si animall - a;a si in universulspiritual.Domnul ne clfiuiestenemijlocit binefacerile
Sale,lumin0ndu-ne
minteasi inima.ajutindu-ne.rn0ntuindu-ne,miluindu-nesi pirzindu-ne
prin harul Sau(prin sfintitiiSIi slujitori),sirvir$este
tot bineleprin niijlocireasupusilorSIi. ingerii.numiti..duhuri slujitoare",prin sfintii SIi si cu deosebireprin nrijlocireaPreacuratei
SaleMaici, cea mai presusde toati fiiptura.prin patriarhi.prooroci.apostoli, ierarhi.mucenici,cuviosi.dreptisi toti sllntii.Acestefiintesfinteil slujesc pe Dunrnezeuintru mcntuireanoastri.,,ingerii,oare,nu sunttoti duliuri
slujitoare,trimiseca si slujeascipentrucei ce vor fi mostenitoriimdntuirii?'
(Evrei l, 14). Ei sunt razeleluminoase.gdnditoareale vesniculuiSoareal
Adevirului - Dumnezeu.cum si nu-i chemlm in ajutor,si nu ni-i facem
mijlocitoripe acestefiinte bunecirora Dornnulinsusile-adat harulde a sluji
mdntuirii noastre? SI nu ne incredintlm bunlvointei si grijii lor? N-ar l-i
aceasta
contrarchiar si regulilorde buni-cuviintl ale vietii in societate?
uteraniispun:,,Dece si le ceremsfintilorsi se roasepentrunoi?
T
I-rPutern sI ne ruglm noi insinelui Duninezeu!Se coltrazicei insrsi:
atuncide ce ?icerpastorlrluisi seroagepentruei? Rugati-vIflrrj pastordacir
avetifiecareaccesla Dumnezeuqi nu vI suntde trebuinti clerici sfintiti care
sziseroagepentruvoil" CAtsuntde orbil Zic:,.Ruglciuneacirtresfintreste
idolatrie".Nu esteadevlrat.Nici unui sfint nu-i aducenrcinstire.ca unui
nici unui sfantnu ne rugim asacum ne rucirn lui Dumnezeu.
,,dumnezeu",
ci ii ceremdoar sir se roagepentrunoi. Existi in astavreo umbri de idolatrie?Dupi cum le cerelnsfinlitilorslujitorisi seroagepenrrunoi inaintealui
Dumnezeu,tot ala le ceremsi se roagepentrunor si rugitorilor ceresti.care
au mai mareindrltznireinaintealui Dumnezeu.pentrunemirginitalor iubire
* Trinr it er eer onat i:
,.I-u c a1l . 2 8 -3 0 "

399

de Dumnezeu:acolo in ceruri,ei duc mai departelucrareainceputdpe pirnant,ii dau o dimensiunemai ampri.,o pot facecu mai multi put".",
tina.;
nu nai suntapisatide povara;i rutinatrupului.Sfintii, desicilltoria lor pe
pdmint a luat sfirsit, continuiisi triiascd.
,,Dumn.zeunu esteDumnezeual
nroftilor,ci al viilor, clci toti triiesc in El,, (Luca 20,3g).
estecu tine. Binecuv0ntatieqti tu intre femei,,(Luca l,
f-lomnul
,,r-,,38). Domnulestecu oricesufletcredinciossi cucernic,impreunrsedereaDomnului cu FecioaraMaria, p0ni cand ea l-a avut in pdruecepe
Mdntuitorul.nu esteo particularitate
doar a vietii SfinteiFecioare.Domnul
estecu orice suflet credincios,Domnul estecu tine! Acestecuvintepot
fi
spuseoricirui orn carepize;te poruncilelui Dumnezeu.Domnul se afli in
pr:eajmafieclruia dintrenoi; noi insi suntemdepartede Domnul cu
inima,
cu mintea,cu intentiile,cu strrile noastresufleteiti,cu vorbele cu faptele
;i
carenu tin le-qea
lui Dumnezeu.,,Iati, Eu cu voi suntin toate zilele,paneta
sfirsitul veacului"(Matei 23,20).Adicdcu fiecaredintrevoi, in oriceireme,
Ia toateneamurile,in toatetimpurile,pe toati intindereapimAntuluipdnr
la
sflrsitulveacurilor.
unt in Dumnezeu,cu Dumnezeu,inaintealui Durnnezeu,subDumQ
LJ nezeu.El esteviatamea.pentrua ne asiguraexistentaprmdnteasci,
El ne-adat aerulgi apa,a ficut si facesi creasciiele de trebuinlrhranei,iar
pentrusufletulnleu prerutindenea
estesi pe toatele irnplinegte.
El imi este;i
aer.si apr. si hranr,si biuturi. Mi aflu, umblu,stau,dorm,min0nc gi lucrez
in aer:cu atet mai v0rtosmi aflu mereu in orice loc cu Dumnezeu.ceea
;i
ce alll spusclespre
Dumnezeureprocluce
la figuratceeace am spusdespreaer
Ia propriu.Nu potrrespiracu gurainchisl si istupAndu-tinirili. pentruviala
in duh ai nevoiede rugirciune.pentruca rugrciuneasi-1i fie sinceri si-'ti
;i
cuprindi pe de-a-ntregulsufletul.trebuiesi fie concentratii;
pentrua fi aga,
trebuie.si-iporri de grija inimii, sij-riconcentrezisi sa-1iindrepli minteasi
inima crtre unul Dumnezeu,si ti le indepirtezide oriceneadevrr,duplicitate,si.nu ti le legi de celepirrndntesti.
/-r.u tnai gl'avi si mai persistentiriiticire a inimii noasrrecu caretre\r.-, buie sI ne luptim necontenitviata intreagr, seara,
dimineata,ziua,
esteconvingerea
nemirrurisitl cI puternfacetotul firi Dumnezeusi in afara
lui Durnnezeu,cdndva,undeva,micar o singur[ clipi. Iati de ce inima trebuie si ne stea rnereuin Dumnezeu,de la care ef se indepdrteazd,
mereu
netrupeste.
cea nai mareizbdndi in viataduhovniceascr
a repunat-ocel ce
poateexclamape dreptprecumAna, mamalui samuel:
inima
,,Bucuratu-s-a
meaintru Dornnul,inlltati a fost frunteameade DomnulDumnezeulmeu si
gura mea s-a deschislarg asupravrijmasilor mei, cici m-am bucurat
de
izbindireaTa" (l Regi 2, 1).
404

I nu uitlm c[ viu esteDumnezeu,Cel ce dI viatl tuturor,cI vie este

Maica Domnului, ci vii sunt ingerii si sfintii, cd ne asculti. intru
Dumnezeu.
p ugAndu-v[in Duhul Sfint" (luda I, 20). Duhul SfAntesteaerul
,,1\ sufletului.IisusHristosestehrani ditltoare-de-viati.iar Duhul si
Fiul suntnedespirtiti.Ei ne suntde trebuintideopotrivl.ca aerulsi ca hrana.
fiind nedesplrtitiunul de altul,dupiicunrDuhul ;i Fiul rimAn nedesplrtitisi
prin Fiul si Sf6ntulDuh. lucreain lucrareaLor in noi. Iar Durnnezeu-Tatll.
zi cu bunlvoire,ca inceputsi Pricinaa lor.
(- ri ce s-auatinsda imbrlclminteaN{intuitoruluis-auficut sdndtosi.
\.-, De ce. oaresi astizi.cei ce folosescapasflntitl se vindecl?Crucea
cufundatl in apd,cu'ruglciuneacreclintei,esteintocmaiDornnuluiinsu;i,
Mintuitorului era pdtrunsdde viala
CaredI viatl. DupI cum iurbrirciimrntea
cufuncl.i
crucea
ditirtoare-de-via1I
sepitrundede
Sa,tot asasi apain carese
viati si de aceeacapdti puteritlrnlcluitoare.
\J imic nu ne estemai aproapedec0tDumnezeu.El esteDumnezeui
I \ i nim ilo r ,in ima[iind.lu rundulei, lucrulc e l ma i u p ro p iant o u i, e s t e
insirsifiinta noastri,esentialulclinnoi.
l\ 71ergeanrsI slvirsesc slujbaLltreniei.Soarelerlslrise si i;i refleclYIta razelein sticlaunui f'elinaratlmat de un stilp. Se reflectaatit
de clar si de intens,incit trebuiasa-tiferestiochii, nu te puteaiuita asacum
nu te po{i uita la soare.Cugetamin sineamea:dacl soarelecreat,material,
sereflectdcu o strllucireatit cleintensiintr-o bucltici de sticll transparenti,
cum si nu se reflecteSoarelecel necreat.imaterial- Dumnezeu,in inima
omului caren-a cunoscutpircatul(vorbescin principiu),s[ nu Se reflectecu
toatl strilucireain sfintii SIi, in virtuteaunirii cu El, a dragosteifat[ de El,
curititi fiind ,,detoati intinareatrupului;i a duhului,desvirsindsfintenia.in
frica lui Dumnezeu"(2 Corinteni7, 1). Da, El se reflecti, in plenitudinea
splendoriiSale,in sufleteleale;ilor Siii si acestesufletecurate,acestechipuri
ale lui Dumnezeu,ca si sticla transparentl,strllucescca aurul la soare.cu
strilucireadiarnantinia celoruraicurateape.Strilucescinsl pentruDumnezeu si pentruingerii SIi, farl a-siarlta strllucireaoamenilor.dupl iconomia
lui Dumnezeu,striilucindloru;i prin lurninacredintei.a vir-tutilor.asemenea
luminOndo incirperesi pe toti cei aflatiin
unei lumAniri puseintr-unsf-esnic.
si asa:daci soarelecreatsereflecti in geamulunui feliea.MI mai gAndeam
nar,cum s[ nu sereflecteoareSoareleimaterial.in chip deplinsi fiintial, in
preacuratulTrupSi Singe al Domnului.in altar.prin lucrareaDuhului Sfint,
Ditltorul de viatl? Da, lucrareaSasereflectiraici toatI.intru totul si cu toatl
r:eniirthrtcciT-rupul
Meu si bea SAngeleMeudragosteaSa.deoarece,,CeL
?ntruDumnezeu- rdntAna- in Dumnezeusi Dumnezeutn el" (Ioan 6, 56).
401

esprerugdciune.Rugrciuneaesteo cererefiicuti in pofidatrupului

nostrutrufa;, careisi atribuietoatesiesi.Este o multumireadusr
lui Dumnezeupentrunenum[rzrtele
Salebinefaceri,inirltati in poficlanesimtirii trupuluinostru.O preaslivireflcutl in pofictaomuluitrupesc,carecautzj
slavadoarpentrusine.Rugiciuneaestedovaclafaptuluici suntfiintl rationald,creatddupdchipul lui Durnnezeu,acestchip fiinclu-michezlsiea viitoareirnelefericiri gi indurnnezeiri.Stiu ci sunt creatclin nimic, ci nu insemnnimic inaintealui Dumnezeu,ci neav0ncl
nimic cleIa mine, din mila
lui Dumnezeusuntpersoani,arnratiune,am inimi, vointirliberl si, folosindu-mdde ratiunegi de libertategi indreptAndu-mi
inirua spreEl, pot sI-ni
sporescin mine infinita-Iimpiratie,treptatsi clince in ce mai rnult,pot sl-nri
inrnullescdarurilepe caremi le-a dat, sI sorbclinEl ca clintr-unizvor nesecat,fiiri de moarte,tot binelespiritualsi material.incleosebi
pe cel spiritual.
Rugdciuneaimi spunecI sunt chip al lui Durnnezeusi cI, situcndu-mIcu
sufletulintr-o relatiesmeriti ;i nobili cu Dunurezeu,
clebunlvoie,pot sl-rni
sporescla nesfe.rsit
darurileduhovnicestipe caremi le-aclatDumnezeusi, in
acestchip, mi pot deslvArqila infinit, imi pot spori la infinit aseminareacu
Dumnezeu,fericireacereascicireia ?i sunthirlzitl Ruglciuneaestesemnul
supremeidemnititi la carene-aridicatCreatorul.Dar. in acelasiti1rp,ea imi
aduceamintede nirnicniciamea(suntcreatdin nimic, ninric nu-mi iparline,
de aceeami si rog lui Dumnezeupentrutoate),ca de suprema-minoblete
;i
(suntchip al lui Dumnezeu,?ndumnezeit.
mii pot numi prietenullui Durnnezeu, ca Avraanl,pdrintelecelor credinci<lsi,
cu conditiasI creclneclintitin
existenta,
bunitateasi atotputenricia
Dumnezeului
rneu,si mi asemiinLui
in aceastlviatl prin faptede iubire ;i clenrilosCrclie).
aci ne rugim de fiecaredatacu ciildurr,ajungenrsi credemsincer
I
L" si nesoviielnicin nemurireasufletuluinostrusi in fericireaveacului irnaterialce va sii fie. Fiindcatoatdbucuriarugiiciuniiomul o soarbede
la DumnezeuDuhul; toatdputereasi-o trageclela El
;i, prin harullui Dumnezeusi de la Maica Domnului (Ea ne izbivestedin nevoi sufletele,ne dI
pace,ne bucuri, ne dI vigoare),de la ingeri si de la sfinti.
u stiti. oare,cr voi suntelitemplual rui Dumnezeuqi ci Duhul lui
I\T
,,J. \ Dumnezeulocuiestein voi?" (l corinteni3, 16).,,Iardaci Hristos estein voi, trupul estemorl pentrupicat; iar Duhul, viati pentrudreptate" (Romani8, 10).Fratilor,fili cu luare-arninte
si cu evlaviefali de outrut
SfAntCareslllgluiestemereuin voi ;i nu uitati ci tainasi minuneainvierii
voastredin morli se va sivargi prin acelasiDuh, cel ce viazd,acum in voi,
prin harulsi darullui Hristos.?nvirtuteaBotezuluicu apI si cu Duh, a pociintei gi mai cu seamra impirrisirii cu de-viatij-frcltoarele
Lui raine.

402

umnezeuesteAdevirul; ;i ruglciunea,si viatanoastritrebuiesi ne

fie adevirate.DumnezeuesteLumini. Si rucdciuneatrebuiesI-rni
fie flcut[ in lumina inimii si a mintii. DumnezeuesteFoc] si ru_elciunea
si
toatdviata mea trebuiesi ardi ca flacira. Dumnezeuestelibertatedesiivdr;iti; gi ruglciuneatrebuies[-mi fie liberi. prin revirsareanacstivilitda inimii. Cdt de bogatestesufletulomului.Doar sd-siindreptegOndurile,
din toatd inima, citre Dumnezeu,sd doreascd.
din toatdinima,a se uni cu Dumnezeu gi indati Dumnezeuva fi cu el. Si nici un perete,nici un zivor de
temnild,nici un munte,nici o prdpastienu vor puteasta impotrivaacestei
uniri. Atunci Dumnezeuva fi cu tine,asijderea
ingerii si sfintii; impreunl cu
Dumnezeuei vor sta toli inainteainirnri tale. ca prieteniapropiati,ca rude
scumpelO, cAtde bogatestesufletulomului!
uhul esteatAtde subtil, incit poatepitrunde prin orice creaturi,
n
I-,f matelialdsauspirituali.prin toate..duhurile"rationalesi prin toate
sufleteleneralionale,prin corpurileceresti.prin pimAnt. prin toati materia
organicl si anorganicl,flrl s[ intAmpinevreunobstacol.fiind totdeaunamai
presusde ele si ddndu-leviati. ca Duh ai lui Dumnezeu.saupenetrindcu
uqurinli oricematerie,firti a-i da viata.precuntluLrntii.pietrele.peretii,ca si
cum n-ar intAlninimic in cale.Prezentalui Dumnezeuse vddestechiar dacir
faci abstracfiede orice alti realitatede naturi spiritual[ sau materiall. De
aceeapot spuneoricAndcd suntcu Dumnezeu,inchipuindu-micii suntnumai
eu cu El. ,,Ci Tu cu mine esti" (Psalmul22.4), spunepsahnistul.
..Eusunt
(Faptele
cu tine"
Apostolilor 18, 10),ii spuneDomnul ApostoluluiPavel.
J) ugindu-nesirguitor,stdndin picioaresausezAnd.culcatsaumerI\gind.
ne simlim uneoricercetati.dintr-oclatl de Duhul Sirinr.ii
,,auzim"glasul,ne ddm seamaci ne pitrunde in suflet,in iniml, intocntai
cum a venit Domnul la apostoliiSIi, trecdndprin pereti,dupi inviere: luqeazd fulgerltor, precumcurentulelectric;i chiar mai repedeca acesta:si
atunciincepisI te simti nemaipomenit
de usor,fiindcl ti se dezleagidintr-o
datl legdturileplcatului, incepi si-1i regreti plcatele, te sinrtr pitruns de
umilinld,de pace,de bucurie.Ia seama,cdndingerula venit la Petruca sii-l
elibereze,a pltruns in temnitazivordtl; usaeraincuiatir.stra3astateacleveghe in fala ei. $i totu;i, ingerul s-a aritat intr I clipita si toati incapereaa
strilucitde lumini. intocmaisi Duhullui Dumnezeu
poateintrafuleel'itorin
casasufletuluinostru,careestetrupul,umplind-o de lurnini,.
pot sd ne audi sfintii? Ne aud fiindcii sultt una cu noi in
1l are cum
rr.-,rDuhulSfAnt,,,gi
acestiain Noi sI fie una" (loan ll.2l), ca nridularealeBisericiilui Dumnezeu,al cdreiCapesteHristos;i careprimesteviatd de la Duhul Sfint. Sfintii ne vdd si ne aud intru Duhul SfAnr:noi cu ochii

403

si urechilenoastretrupestivedemqi auzimcu ajutorulIuminii si aerului.Dar

vedereasi auzul de naturi trupeascisunt imperfectefati de vedereasi auzul
de naturr duhovniceasci.Multe obiectenu le putem vedeade la mare distantd,nu auzimmulte suneteindepirtate.Vedereaduhovniceascd,
auzulduhovnicescsunt desivarsite.Lor nu le scap[ nici o mi;care a inimii, nici un
gand,nici un cuvant,inten{ie,dorintr. FiindcdDuhul lui Dumnezeu- cel in
carepetrec,in carene vld ;i ne aud sfintii - estedesivirsireasi cunoasterea
absolutd,vedesi andetot, fiindci ,,pretutindenea
este".
T) esp''eputerearugrciunii.Ea poate,de pildr, si deschidisi si inchiL', ,Jacerurile, si prefacl focul in roui. A cui rugiciune are putere
deosebiti?A Maicii Domnului (,,cu atorputernicele
rugiciuni ale sfintilor
SIi"), ale sfin{ilordin cer; pe pimint, ruglciunile preofilor,ei fiind pusi cle
Dumnezeuinsu;i in fata prestoluluiSiu, ca si se roagepentruei Ei pentru
poporulsru (,,pentrusineinsuEisi pentrugreselilepoporului"- Evrei 9, 7),
rugiciunile cuviosilorplrinfi, ale sihagtrilor(,,dindragostepentruel voi fi
ingiduitor" - Iov 42,8). Putinltateacredintei,nidejdii, dragosteivine crela
nerlvna crestinilorfa$ de ruglciune, ca si din pricina pdcatelor,firidelegilor,necazuriiorsufletestigi trupesti.
1-1u. cel ce esti preot al lui Dumnezeu,credenecontenit,din toatl
I inima in harul pe care ti l-a dat Dumnezeuca sI te rogi pentru
poporui Sdu.Sa nu-ti fie zadamicacestmire! dar dumnezeiescprin carepofi
conducela mintuire multe suf-lete.
StipAnulva da ascultareindat[ rugiciunii tale pentrupoporulSiu, dac[ o vei face din inimi si Se va aplecalesne
cu nrilostivireasupralui, asacum a rispunsruglciunilor lui Moise,Aaron,
samuel, ale apostoiilor.Folosesteorice clipr a rugiciunii, in bisericl, la
slvirsirea DumnezeiestiiLiturghii sau a SfintelorTaine, in caselecredinciosilor,la oficiereaSfintelorTainegi ierurgiilor,in tot locul si in toat[ vremea,ginde;te-tela mOntuirea
poporuluilui Dumnezeusi te vei invrednici
prisositorde dareacea bunl a lui Dumnezeu.
tot atiit de convinsci in fiecareclipi a vierii trdieqtiprin Ddtrl]ii
r toareade viali Treime,asacum egticonvinsci luminaiti vine de la
o sursr perceptibiliprin simfuri,ci te hrinegti cu mancare,c[ bei api, cr
respiriaerul,qi acesteatrei devin pentrutine una.
rf\oate cele ale lurnii materialenu valoreazinimic. Pretutindenisi in
r toateesteDuhul lui Dumnezeu,cel ce d[ viati ;i sti mai presusde
toate.CAndte rogi lui Dumnezeu,incearcasa-tiinchipui ci universulvdzut
si toatdfiptura nu existi, ci numaiDumnezeuestepretutindeni,
singur,ci nu
sti intr-unsingurloc, pe toatele umple,le cuprinde,le face,le pdzeqte.
DacI
nu vei cedanici unei patimi fali de cele materialesi vei stlrui in post qi
404

rugiciune,atunciti se va plrea cI duhulti-a absorbittrupul ;i te vei faceotn

duhovnicescsi vei contemplapretutindeniin naturi Duhului lui Durnnezeu;
biuturl, bani,
daci te vei impitimi de celepinAnte;ti. rnai alesde mAncare,
(luda
(firesc)
are
in
Duhul"
1,
l9).
care
nu
sine
vei
face
om
,,te
fl riundeexistdmaterieorganizatl,creatl, acolo trebuiepresupus;i
l - f Cr e a tor u le fiindca
rnateria
in sirrenu aren ic i u n s e n s1 i n ic i o p u t i.
ere,nu se poateorganizade la sine,dezvolta,nu aduceroade.Evident.nu
existi clipi in caresi nu fie condusiide o inteligentinernlrginitd,de o M0nI
atotputemici.
A $aculn soarelede pe ccr isi reflectiintrerga-irnlretiesi strilucire
de pe plni0nt ;i soareleduhov.f1in puzderiade corpuritransparente
nicesc- Dumnezeu a binevoitsI se reflectein nenumlratefiinte, in cer si
pe pim0nt: acolo in ingeri, aici in oaureni.Si dupa cum lurnina- ;i cea a
lusoareluimaterial* nu se irnpiedicl de corpurilesolide,dar transparente,
minlnd prin geamuriincdperiinchisedin toatepirtile. in carenu pitrunde
aerul de afari, tot a$a;i lumina Soareluispiritualnu se opre;tein fiintele
nici clepereti.nici de ziduri
nu se izbegtede opreli;tirnateriale.
spirituale,
a n]untilor.nici de adincimeape$termohordtede temnit[, nici de inrensitate
nici de abisurileplnranilor in carese ascundde lume robii lui Dunrnezeu.
pretutindeni,in tot sufletulin
tului. Ea pitrunde pretutindenisi strirluceste
(Pavel si Sila se rugau in
adevirului
ceresc.
primeascd
lumina
stare si
temniti, liudau pe Dumnezeuin cintdri, si Domnul le-a ascultatrugdciunea.
- FapteleApostolilor 16,25-26).
gatasi ne asculte:atunci
/^r andne rugim lui Dumnezeu,auzulSIu stI
\.-, El se afld aproapede noi, asemeneaicoanei inaintea cireia ne
rug[m. Estechiarin inima noastri.PrezenfaSallngi noi estetot atatde reali
ca si aceeaa icoaneiSale,icoananefiinddecdto vizualizaresugestivia faptului ci Domnulne sti aproape,ne vedesi ne aude,iar sfintii ne stauaproape
intru Duhul Sfdnt si intocmaica Duhul Sfint, Care pretutindeniestesi pe
toatele irnpline;te.Circiin ,,casaLui (a lui l{ristos)suntemnoi" (Evrei 3. 6,
compar[ cu I Corinteni3, 16; 6, 19) ;i ei ne vld si ne aud intocrnaicunt ii
vedemEi ii auzim pe cei cu care stl-mde vorbl - cici pdnasi vederea.si
auzulne suntmijlocite de Duhul Sfiirl.
A [i vlzut ci pe sfintele icoaneDomnul nostru Irsus Hristos este
l.I.zugrlvit tinind intr-o mAni giobul puterii.in tinrp ce cu cealalti
Asa estesi in reaiitate.Din inaltul cerului,Domnul ii cubinecuvAnteazi.
prindecu privireape cei se se nevoiescpe pirmlnt in numeleSdu,dAndu-le
temeinicajutor,ca un atotputemicimpirat, in rizboiul lor cu vrdjma;ii mAntuirii, binecuvintindu-ipe alesir Sii osteni.,,cu pace si lrucuriein Duhul

405

Sfint" (Romani 14,

.ll),le rispliteste faptele bu'e frcute pe pdmdntcu
cununavielii' Stiruili deci,cregtinilor,in credintiisi nidejde,,Cuo"hii
atintiti
asupralui Iisus,incepitorulsi plinitorulcredintei,J
(Evrei lz,2). care vi are
necontenitsubpriviri. Din inaltulceruluivedetot ce faceti.asacum vlzut
l-a
pe intaiul Mucenic Stefan,deschizAndu-i
cerul si descoperindu-i
slava Sa,
a$acum l-a vizut pe saul, cel ce aveasi fie pavel.crruii i S-a aritat pe
cer
in toatr strrlucireaSa si pe carel-a chematcu clasulsiu.
iata noastri are drept scopunireacu Dumnezeu.in aceastiviatr,
prin credintl, nidejde gi dragoste;in viata viitoare, prin dragoste
intru-tot-desdvArqiti.
Luati aniinteinsicurn esteclenaturat
acestscopuici p"
prmant.de noi in;ine gi clediavolul.Ne legirn inima de lucruri pdmantesii,
in functie de preferinfelenoastrepitirnage.Uneori - vai! - dragostea
ni'se
indreaptisprebani,m0ncare,biuturi, haine,case,inlesniride to-tfelul,
spre
persoanede aceeasiteapi, uit0ndde Dumnezeu.Alteori ne trufim,
ne lisrrn
cuprin;i de urd si de invidie,minlirn atuncine unim cu diavolulinsugi,per;i
sonificareariutdlii, mi'ciu.ii, trufiei, invidiei. c0t clemult il mdniempe
$i
strpdnulnostru,care ne-acreatcrupirchipulasemlnarea
Sa.cdt de uratschimonosimchipul zugrivit dupi insu;i rnocleluldumnezeiesc.
Dar la aceasta
nu preane sti gdndul,rimdnemnegtiutoriin privintaunui lucru esenlialpentru noi: unireacu Dumnezeu.
(-i.n. tli::l vrijmasii frri cletrup nu inceteazisi ne poar-re
uri si nu
deznidijduiascl,chiardacdvrijma;ii cauti cu oriceprel si ne ducr
la disperarelsI nu-siiasddin fire oricei i-ar intdnipla,cunoscindci vrijrnasii nevizuli tocmaiaceastavor: si-l faci sI-si iasiidin fire, si urascri,si pizmuiascl,si-;i legeinima de bani si cleobiectemateriale.Trebuieinsl si
firn
cu mareatentiefatdde sine,fiindcl de multeori vrirjrnasulseascundein propriul nostruegoisrn,lisand impresiac6lucreazra
sprebinelenostru,cdnclde
fapt vrea si ne deapieirii. cel mai s0rguincioslucreazls[ ne zdruncine
nidejdeacrestineasci.si ne amintirndoir clecei ce igi pun capit zilelor,prin
spdnzurare,
prin inec,prin altemijloace,saude alcoolicietc.
omnul r.o-rlir
cuvAntde figiduintl, ;i cuvAntulLui se va impri'i.
5
1
r:' Domnul di legile naturii,statornicia nestrlmutarealor, ca pe
o
;i
dovadl a adeviruluif[gicluintelorsale.
I ti simtit in trup, pe vremearuglciunii sau la citireacuv6ntuluilui
-{]LDumnezeu.;i altor ci4i cu continutsfintit (ba citeodati ;i a unor
cd4i lumegticu conlinutbun,unde,spreexemplu,estecrescrisio inicmplare
careinfiliseazi lucrareaProniei lui dumnezeuasupraoamenilor)sau
in vremea discutiilor evlavioase,g/as clerdcoare subyiri, incdt parcr v-a strrbitut
trupul un curent electric?Este cercetareadurnnezeiascr.Glas de
rdcoare
subtire,;i ctcolovafi Domrtul (3 imp. lg, 12).
406

and te rogi Stapineisauvreunuisfdnt,sii ai gindul neclintitci esti

midular al Bisericii,in careStrpina estepiatraceamai insernnati
a zidirii. incepiitoareaz,icliriicelei gdnclire (AcatistulpreasfinteiNlscdtoare
de Dumnezeu,icos l0), si si stii ci esti strdnslegatlluntric de toti locuitorii
Cerului,ca piatrl a zidirii, desi esti nroalesi neintdrit.Astf'elintelegdndu-te
pe tine insuli,vei pricepede ce rugiciunileajungat0tde usorla sfinti:cu totii
suntemsub un singurCap - Hristos- si cu totii sunteminsufletiticleun singur Duh al lui Dumnezeu.
omnul estepricinagi reazimulstatomical vietii organicea trupuLri
f)
L' meu prin lucrareaplirndnilor.stomacului,inimii, venelor,rnuschilor, precumsi al viefii duhovnicestiorganicea duhului- prin minte si gdn_
dire.prin luminareainimii de Lumina Lui.
cici sirntpe Du mn e z ecua p eo re a li( ^ l e m in u tta tlestetlria cledirttei.
\-, tate vie, cred in El din adincul inimii si Dumnezeuestecu mlne.
c0nd fac dovaddde pocrinli penrrupacatelemelecu credintdin El. Dumne_
zeu estecu mine; cand imi vine un eand bun. Dumnezeuestecu mine: un
sirntirndntevlavios,Dumnezeu.r,. iu mine. Diavolql insi
!r4! palruqdein
prin frici, trufie.n..r.oat,,t.,id"t"t., avirilie, pizni.
yfle! prin neincredele,
Putereape carea clpitat-o vrdjmasuiasuprarneaii vine, asaclar.
chiai de la
mine.Da$ suql j!9nt insdcu nrineinsumi si cautsii am mereuin minte nu-

qelsulsllttg'rii

ffi

di neputin_cro*s,
nu va puteasi mI vatiimeinfuii u,r ctrip.autr..sate impotriveqtila tot ce ar
sd faci vrrjmasul nevizut.
fl
'rea
\r*-,Dacr te indeamni spre trufie. spre
laudi de sine, spre blrfirea
aproapelui,smereste-te,
fd-te pdm0nt,fd-te pulbere,osandeste-te
cit mai
aspru,iar pe frateletdu laudi-l din toati inima. Daci fi-ateletiu. pus la cale
de vrdjmaEul,se poarti cu tine trufassi cu ruurate.tu poalti-te cu el srlent
si iubitor. Dacr vrljma;ul te indeamndspre zgar.:."i..Jii generossi indatoritor'FI asain toateocaziilegi te vei invreclnicrcleurareclarde la Duurnezeu,pe careil vei descoperitu insu{i cu ochii inimii. Daciriti lipsesteenergia lduntrici de a te purtaasa,considerCnd
cii vrajmasule preapurerrlc.ro1gd-teAtotputerniculuiin toatl vremeasi in tot ceasul El te va aJura.
li
mlsurl.ce
incepisI te rogi in duh si adeviirin fataicoiinei.de pilcli
pe
I in fataceleia Mintuitorului,citre icoani e atrasduhulceluiinfltisat
pe ea.Daci convingereain prezentarearr a celui infdtis.t i,-ri."r":, ;#i#
si-I vezichipul ca si cum ar fi in fatata, Acelaesteintr-aclevirprezentacolo
cu harulsiu. Icoanelefrcdtoarede rninunicarelrcrimeazr.
san,.vorbesc,.si
gereazd.
au intotdeauna
o privire nemaipomenit
de vie gi de expresivi.Existl
oare ceva care sd nu-I fie cu putinti lui Durnnezeu.Cel ce poateda viatl

407

pietrelor, Cel ce le poate prefacein oameni?in acelasifel minunat poate

lucra;i in privinfachipurilorzugrlvite.,,Depoti crede,toatesuntcu putinti
celui ce crede"(Marcu 9,23). Cel Preainaltcoboari in chip minunatla cel
ce crede.Se unestecu semnulcrucii dltitoare de viati ;i lucreazi prin el
minunat.
/^t e esteourul,daci nu chip al lui Dumnezeu,pllmldit cu miiestrie
rr.-. din plmint? Nu te mira cI Dumnezeu apare in materialitatea
icoanelor,clci ..laDurnnezeutoatesuntcu putint5"(Marcu 10,21). Cdnda
fost nevoie,El a cuvintat cu glasomenescprin guraasinei(Numeri22,28).
T\ espreun portretse spuneuneori:cat estede fidel ;i de expresiv,
L) do.rlrcI nu vorbeqte!Daci omul este in stare si dea via$ unei
pAnze,unui lemn,unei hirtii, prin artasa,de ce n-ar puteafaceacelaEilucru
Dumnezeu?De ce n-ar puteada suflarede viati unei icoane,ficAnd-o ,,sd
vorbeascl",dacl astaI-ar fi voia? Tu, aftistule,ai zugrlvit icoanapini cAnd
!i s-a apusdespreea,,doarcI nu vorbeste!"Lasi-L pe Dumnezeusi o terrninesi sI o faci sI vorbeascl.
T umeaduhurilorexistd,sufletelemo4ilor existi; ele ne vld, ne aud.
I-rIatI o mlrturie invederatS.:
o femeiecareaveasoful bolnav,undeva
depar-te,
la vreo 600 de verste,l-a vizut intr-o seari ce flcea gi cu cine era:
i-a auzitchiar si vorbele.Oarenu in acelasichip ne vld sfintii?Oarenu tot
asane aud rugiciunile?
chipulcelorlaltiimi vid propriulmeu chip,fiindcl toli ca unul sun1n
I tenrfacutide Dumnezeu.
ne tragemdin acela;iom, din acela;isdngeqi
tot dupi chipullui Dumnezeu.
De aceeatrebuiesi ne privim semeniifiri gnnd
necurat.flrzi dor-intade ispitire.fara vrajmasie,firi viclenie,dezinteresat,
cu
dumnezeiascl,curatl dragoste.Asijderea,viz0nd pe icoanechipurilesfinlilor,
al Maicii Dornnului,al Domnului nostruIisus HristosInsusi,Durnnezeuqi
Om, mi vid in ei pe mine,fiindci si ei suntoameni,iar IisusHristos,Dumnezeul nostru,a luat chipul meu, prin intrupare;i inomenire,invrednicindomenireade neasemuitdcinstire.risipind din credincioqimiasmaplcatului, botez0ndu-iin numeleSdu,inmiresmAndu-i
cu sfinteniaDuhului SfAnt,careslligluiestein ei prin credinli, prin Botez,prin impirlisirea cu Dumnezeiescul
Sdu
Trup;i Sdnge.Vezi, asadar,pe tine in al1ii,ca si altii sd sevadl in tine,iube;te
pe toli ca pe tine insuti. Vezi de asemenea
in Hristos,in PreacurataSa Maici,
in chipurilesfinlilor,pe tine,vezi omenireaintreagl,si fi-te casnical lui Dumnezeusi al sfinlilor Sii, urmindu-i in sfintenie,;i atuncise vor vedea;i ei in
tine, in misura in care te vei aseminacu Dumnezeugi cu sfintii prin fapte
bune,si te vor recunoa$te
ca pe un midular al lor cind te vei infltisa la obsteasca judecatl;i te vor lua la ei ca pe unul de-allor.

unt bucurosci mi se intAmpldfoafte des sd porl in inirni si in gind

;i sXam pe buzenumelelui Dumnezeu,al Nlscltoarei de Dumnezeu, StipAnanoastri, ale ingerilor si sfintilor, cAndii pomenescdupd tipicul
de-alungul anuluisau,in mod special.in rugiciuni, la slujbelede
bisericesc
sfinlirea apei.Fiindci numelelui Dumnezeu.pornenitsincer,cu inirni curati, ne sfinteste,ne d[ vigoare,liniste,ca si nunteleMaicii Domnului,atotputemicamijlocitoare.$i sfintii,mijlocitoriinostriinaintealui Dumnezeu.se
roagdpentrunoi cAndii chemlnrin lugiciurri.ne lumirteazlin tot clripulcu
virtutilelor. Bine estesi fim in unirecu Durnnezeuqi cu locuitoriicerului.
prin rugiciune dobdndimienare de picate. ,,Datoriaaceea!i-am ier(Nlatei18.32).A;a este.Stiudin experienti.
-f tat-ofiindcdM-ai rugat"
1rt el ce mlnAnci trupul Meu si beasAngeleMeu rlmine intru Mine
o d e n t o lt . . \ : -si Eu in tr uel" (loan6.56). .\ceastases imt es i p ra c t ic a
streazd.
Cel ce se impirtdse$tecu credinti cu SfinteleTaine,ciindu-sedin
adAnculinimii pentrugreselilesale.se untplede viati. estecuprinsde o nepoatefi ficuti si in sens
asemuitifericire.Este o realitatesi demonstratia
si
contrar.Cdndte apropiide SfdntulPotir fira a-ti deplingesincerpzicatele
iti
uciin
sut-let.
atuncr
intrii
in
tine
Satana,
te cii, mai avAnd;i indoiali
frarraa
de sufletulsi simti aceastatu insuti la modul cel ttraiacut.
toateii suntaproape".intr-adevlr.
Ttice un proverb:..Lui Dunrnezeu
f 't$a este.Toateii suntaproape:
universulspiritualqi cel perceptibil
prin simturi,ingerii,sufletelelnortrlor.toti oanreniivii, toateanimilele,toate
lumile materiale.Duhul lui Durnnezeu,duh rational.pur, neasemuitde subtil, stribatetoategi viazl in orice sufletcredincios;i cucernic.Fruntuseteu
p1rtti
tarinii cu Mine es/e(Ps.49. I I ). spuneEl. Eu cu voi sunttrttootez.ilale,
la sfdrsitulveacului(Mt. 28. 20). PentruDumnezeu.ca Duh fIrI de sfirsit.
nimic nu estepreadeparle.totul ii sti in fali ca-npalmi. El estepretutindeni
si toatesuntin El, toatetriiesc, existi prin El.
vii
T\ umnezeu,duhurile createsi duhurile mortilor, ca si oatnenii
(inteligibile),
gAndul
gAndite
foarte
si,
intr-un
I-,f suntfiinte
iar
rapid
Indreapta-lispreei gdndul din toatd inima ;i vor fi lingi
fel, atotprezent.
tine: Dumnezeu,oricAndsi in chip necesar.ceilalli prin dar si puterealui
Dumnezeu.,,Adusu-mi-amamintede Dumnezeusi m-anl veselit"(Psaltnul
76.3)+.De ce?Pentrucd estecu tine si in tine.
dndinima ne estecufundat[in bezni satanici,beznaplcatului,atunci ea il tigiduieste pe Dumnezeu,deqiceeace ar trebui sI tlgidueste
lumina propriei inimi. Inima s-a lisat cuprinsl de intunericfiindcl
iasci
+ in eciitiilerominestirecenteale Bibliei. ..sim-am cutrenurttt"

409

gi-apierdutvedereaduhovniceasci,
nu-l mai vedepe Dumnezeu,,,Zis-acel
(Psalmul13, l). Curatnebun.
nebunin inima sa <<nu
esteDumnezetJ>>"
\Jumele lui IisusHristossaugdndulcuratla IisusHristosatragdupl
patimilesi linigtesteinima.Pune
I\ sineo mareenergiecarerisipeEte
aceasta,:i pe seama numelor ingerilor, sfintilor, incep0nd cu Maica
Domnului.Trebuiesi rostestiinsl acestenutnecu inimi curatl ;i, prin harul
vei primi ajutor.
lui Dunrnezeu.
lcoanele Mintuitorului, aflatein orice casdde cregtinortodox,simIbolizeaza ornniprezenla
Sa, StipdnireaSa, in orice loc, iar icoanele
sfintilor o ,,coparticipare"
la aceastiprezen![saufaptul cI sfintii se afli in
ca midulareale trupuapropierea
noastri,prin putereaharuluidumnezeiesc,
lui unic al Bisericii.unite sub un singurCap - Hristos.
/^! a toti sd fie una,dupi cum Tu. Pirinte, intru Mine ;i Eu intru Tine
..\l-.si acestiain Noi si fie una" (loan 17.21). Iati de ce trebuiesi ne
rugim sfintilor:ei suntin Dumnezeu;i Dumnezeuestein ei qi de aceeane
asculti:fiindci suntimpreunl cu Dumnezeu,Cel omniprezent.,,C[sfAnte;ti
Dumnezeulnostru;i intru sfinti Te odihne;ti" (Ecfbnis).
prin creditttanoastraam puteatniscadin loc ntuntii inimii, adicl
I picatele.oricAtde grele;i de multe.Cind crestiniisevor usura.pritt
pocdint5,de povarapicatelor,spununeori:,,Slavi Domnului,ni s-auniruit
de pe umeri muntii".
I n r.ugd.iuneesteneapdratlnevoiede clutareasincer[a inclreptdrii.
sa cunl putemcornunicarapid cu persoaneaflatela mare distan![,
prin credinti vie, ca printr-unaltcu ajutorultelegrafului.asijderea,
fel de telegraf,puternintra indati in relalie cu Dumnezeu,cu ingerii, cu
sfinlii. A;a cum ne bizuim pe rapiditateaqi pe eficienfacurentuluielectric,
trebuiesi ne bizuirnintru totul si pe rapiditatea$i eficienlarug[ciunii.Trimite-ti prin telegrafulcredinlei cerereacitre Dumnezeusau citre sfinli 9i vei
primi neintirziatrdspuns.Semnalelede rdspunsale telegrafuluisuntsimple
;i cunoscitoriipot si le citeasci.Simplesunts,isemnaleleprin carelucreaz[
asuprainimii DumnezeulDuhurilor,a toatl fdpturasi al sfinlilor,dar cineva
cu experientdle poatepercepe.
a omniprezenleilui Dutnnezeu!De pildd,
7-lrninunatd demonstratie
de arginti;inima 1i s-a lipit de aceasti
te-ai
irnbolnlvit
de
iubirea
L/
patimi, fie 9i nurnaipentruo clipi; suferi.Ajungesd strigicitre Domnul din
toati inima: ,,Tu egti singuramea comoari,esti aurul si argintulmeu, mdncareasi imbricimintea mea". si indat[ te vei simti usurat.

4r0

unt multi rugltori careii aduclui Dumnezeuo cinstrrefird de folos;

a ltii sun tle n e sisi vicleni.care.cdndsimt a s u p ramin t ir. i a in imii
indatl sI se mai roage.o inu
n[vala gAndurilorticiloasesi viclene,inceteazd
la fuci din bisericXsaudin fata icoaneide acasI.

D
D

acl vrei si te rogi cu ruglciunedititoare de via1i, fi niai intii ca

inima sI steaneclintitin Domnul.inaltl-ti frunteaspreDutnnezeu.

e la pdcatulcelui dintdi oln, oameniiau ajunssd fie coplesitiintr-o

aserllenea
rnlsuri de beznaplcatului, in insigi punctulcentralal
ca ;i-au pierdutcongtiinla;i sentimentul
fiinlei lor (inima), incit aprozrpe
omniprezentei
lui Dumnezeu,ajunglnd si creadl c[ ar puteasd se ascundd
intre patru peretide Cel ce pe toatele plineste,a c[rui vederepltrunde in
locurile cele rnai tainice,unde si-ar puteaglsi ascunzi;cineva.,,De se va
ascundecarevain locuri tlinuite, au nu-L voi vedeape el?" (cf. I Regi,2, I ).
,,Au nu urnpluEu cerul;i piiurlntul.ziceDournul"(Ierernia23,24).,,Sunt
3, l0). Ninrenitru se polte ascunde.
gol;i rn-amascuns"(Facerea
Cr ufletul lneu estein Dutunezeuca pestelein apd si ca pasireain
) vizcluh,inconjuratde El in toata vrerrea si in tot locul. Prin El
triie;te, se mi;cit, in El iqi afll pacea.El ii deschideorizotttnemdrginit.
7^t 0ndurilernele pot fi luminoasesau sumbre.spreosAndasau spre
\Jinclreptltirea rnea:iniml poatesd-nrifie inrplcatasi vesellsautrist[ gi strdmtoratl.Modul curninri estealc[tuit trupul,cum suntalcituitelumile si pimdntul pe caretrliur, cu tot ce seafli pe el si ?njurul sdunu inceteazl
Creatorului,al meu, al tuturor;prezentde-a
sI mirturiseasciromniprezenta
pretutindeni.
SI se depirtezede la mine pentrutotpururiin rnine,cu mine,
deaunag0ndulintunecatgi absurdci Dumnezeum-a pdrlsit, cI nu se afli
mefeucu mine.
irnpreund
61lufletul nreu nicicdndsI nu uite ci Dumnezeu-Cuvdntul,
).u
Tatll si cu Duhul Sfdnt.caretine toatelumile ,,cucuvintul putni"u lume- sufletulsi trupul- ti .i
erii Sale"(Evrei I . 3;. tine si rninusculo
gtiein fiecareclipl nu numai cdte fire de plr aln pe cap. dar si gdndurile
mele,c0te;i curnsunt,qi pornirileinimii, fiindc[ toatese s[v0rsescsubochii
Sli atotvizdtori.
(l I stie sufletulrneucri fiindcii toateau purcesde la Durnnezeusi
in El, cle aceaDomnul Dum,rezeuinsusi cunoa$tein chip
).*irte
gi
desivArqit in oriceclipl viatasi insusirilefiecareifiinte; ci in fiecareclipd
face si actionezelegile naturii,de El statomicite,cunoscindcum lucreaz[
ele in orice fiintl. DacI atuncicdnd scrierno calte,qtirnpreabine cum am
alcltuit-oqi ce cuprinde,ce icleiam pusin ea,iar atuncicdndaltii igi exprirni
4tl

despreea o pdrere,i' specialdesprescopurcirtii,

recunoastemca aqaeste,
ci aceastane-a fbat intenfia,
un puteasi-i tigidui'i Dornnuluiatot_
cunoasterea
tuturor lucrurilor,"un-'
a tot ce existi viu a materieineinsufletite
din univers,cu caritrlilesi cu stareaacestora? ;i
crci univerr;l ;;;;;.;;;:;
cartea lui Dumnezeu?Deci, sufleteal meu,
multumeste-icucemiccreato_
ryluj in toateclipele-vietiitale
;i line minte ci El stieinrordeauna
ce faci, re
ajutl' iti di vigoareiti punela indenrAnitoate
..1. J"-tr"luinti vielii qi bundstrriitale.,,si cunl ar fi rinras ceva,de n-ai fi voit
Tu?,,(Intelepciunea
lui
Solomonl l, 25).
f\ amenilor_le este rusine si recunoascrfirptur cii nu crecl
in inalta
\-/ n6[lg1ede cares-auinvreclnicitde ra Dumnezeu,
in chemarealor,
.1.po.unj nepretuitulchip al lui Durrinezeu,al preaiubitorurui
Dumnezeu,
chipul clruia i s-afiiglcluit si pregitit suprenrd,nernirginitl
fericire in ceruri,
in unirecu Dumnezeu.A;a.umiiru.ur nu crecrecr
ai puteadevenibogatsi
om de vazra,tot astfel multi crestini nu creclcii uo,
ujung" si stdpOneasci
avutia viitoarelorbunrtrti ci vor fi a;ezatiin ceruri,
;i
intru Hristos Iisus
(Efeseni2, 6). Ne minunim ci, firi a ne invrednici
de cine ;tie ce merite,ne
va asteptao aseme.nea
cinstesi mirire, o asemenea
avutie.Suntemegoi;ti,
agonisitori,zgdrcilisi nu putempricepecum poate
,i ."lrt" aceastdinfiniti
dragoste,un Tati atAtde i'telept si dgdezinteiesat.
Nu ne vine si credemci
Dumnezeu,,asaa iubit rumea,incet pe Fiur Sru,
unul Niscut L-a dat, ca
oricinecredein El sr nu piari, ci si aibaviatl vesnici,.
(Ioan 3, 16).
amenii
f\
nu intele.g;i, ca sI spunemlucrurilor pe nume,
mulli nu
\-/ credin cinsteafagiduiti drepfilorin viataviitoare
fiindcr Satanaa
injositomenireain propriii ei ochi. Dar aceastdcinste
esterealdsi trebuiesi
nridajduimin ea. ornur estechipur lui Dunrnezeu,
Fiul lui Dumnezeus-a
intrupatpentrua restaurachipul SIu in om. Aceasti
ideeestedezvoltatiin
SfAntaScripturi.
T\ acii vreodatdte vei incloi de Dumnezeusaude dogma Sfintei
rre_
l-" imi. adu-ti amirte aceasti scurli croxorogie
bisericeascr:,,Sravi
Tatilui si Fiului si sf0ntuluiDuh, acumsi pururea
si in vecii vecilor,,.Gdn_
deste-teci te numeri printre oarnenii tuturor veacurilor,
printre care s-au
aflat rnultintede minfi uriasesi de Dumnezeuluminate,
.ur" uu sldvit pe
DumnezeuCel in trei ipostasuri,cu o inirni si cu
un suflet.
Crearorulsi Dumnezeulnosrruesre unul, El apropie
si
D::iT:e
r-l
tl11g51s
totul' incAtpentruun sufletcreclincios
nimic nu poateii atat
de indepir-tat,ca Dumnezeusi nu i-l apropieprin
credinli. vrei sr vorbesti
nu zic cu Dumnezeu,careesteomniprezent,cicu puterit.
."r"riiJ";;
,*:
cu icepdto'iile,cu Arhangherii,.u ingerii?o pori
face.vor fi cu tine. dacr
412

te vei ruga,te vor povitui, lumina,intiri in creclint5.

Saucu sfintii, rnaiinainte prosliviti? Vei puteafi si cu ei. Vor veni Ia tine la ceadintai chemare.
din toatl inima, mai ales PreasfintaFecioari. Niscltoarea de Dumnezeu.
grabnicajutdtoarea
noastrl.,,PeTine, cel ce ai impreunatnegriit, Hristoase.
Cu cele cere$ticele plmAntestigi o Bisericl ai ficut ingerilorsi oamenilor,
neincetatTe m5.rim"(CanonulSfintilorArhangheli,CAntarea
a 9-a, tropar).
cipetenia ingerilor si a oameniloresteHristoi. Ar,0ndo asemenea
capetenie,ar puteasr existecevala caresdnu putemajunge? cit de aproapeeste
$i
de noi cipetenia i's[gi, incat ne poateauzil Ne convingernsi din viati cI
Hristosne aude,dupi cum ;i sfinfii ne aucl,
omnul acord[ deplinrespectnaturii celeide El create,legilor acesteT)
l-l ia. ca unei operea infinitei ;i intru-tot-desdvdrsitei
Saleintelepciuni.
De_acega voinfa Sa sefacecunoscutiJ"
si prin legile sale
1i
"rr"=ip.i";il;
- de pild5,c0ndii pedepseqte
pe oameni,sau
clindii binecuvdnreazd.Iatr
de
ce nu trebuiesi asteptirninuni de la El decAtin caz de extremdnecesitate.
J) omnul acordi un deplin respectindeosebiacelorcreaturiale mdiLtl nllsl Sale care sunt inzestratecu ratiunesi cu vointi liberil cJe
pildd,?ngerilorsi sfintilor.lucr0ndprin ei pentrusfintireasi rnintuireanoastrd. De aceea,si nu zici niciodata:..in ruclciunilerneiemi adresezintotdeaunapentrunevoilepe carele am doarlui Dumnezeu,'.
Uneoriti-ar prinde
rnai binesi te adresezisi sfintilor.caresuntinstrumentele
sauorganel"Sal..
Domnulinsusinu vreasi rlmAni nelucritoare,intru m0ntuireanoastrii.sfintele templeale harului SIu, ale Dumnezeiescului
SauDuh.
puisorilorsubaripileuneiclosti,lumeatoati sri subaripA :..tl"l:a
fL ile lui Dumnezeu,toatesoboarele
ingeresti,toti oamenii,toatealimalelenecugetitoare,
lumile materiale.El acluceluminr in toli $i in toare:
unorale dI luminaratiunii,altoraluminl fizicir:tuturorle cll cilcluri: unora
cildurl duhovniceasci,altoracildurd fizici,.$i asemenea
unei c]osti.aucle
piuitul si scdncetulpuilor de subaripilesale.Domnulne audesuspinelecele
mai tainice,rugiciunile, laudele,ne vede nevoile.,,Acoperi-nepe noi cu
acoperlmAntul
aripilor Tale" (cf. Psalmul60, 5).
i-. foaftebine atuncicdnd,impirtiqindu-mr cu vrednicie.md rog
l\71
lYrpenrru poporulcredincioq,Tatil, Fiul si Sfintul Duh. Dumnezeu
esteatunci in mine, am inainteaLui indriiznirefirir seamdn.irnpdratuleste
atunci?nmine ca intr-unlocas;pot si-L rog orice.,,vonl veni la el locagla
;i
el vom face".,,cereticeeace voiti si vi se va da voui" (loan 14. 23,15,7).
ne rugdm,trebuiesi avem o asemenea
credinti incat sd nu
1nt Lld
\r--,lrsim sii ni se strecoare
in inimi nici o clipr vreo indoialr ascunsi,
vrun gand ascuns,precum ci Dumnezeunu ne-ar asculta,ca, in timpul

413

rugdciunii,sufletulsi qi-L inchipuiepe DumnezeustAndinainteasa,vorbind

cu El aqacum ar vorbi cu un Impirat.
J-1 ac5 noi picltosii il rugdm si il implorini pe Domnul, penrrunoi
I;, insine;i pentrualtii; dacd,trlind pe p[mAnt,sfin{ii se roagi pentru
ceilaltioameni,cerdndu-llui Dumnezeucelede trebuinti,cu at0tmai mult,
cind sfintii se vor mutala celevesnicesi vor stainaintealui Dumnezeu,fali
citre fati, o vor face.Prin putereamarii jertfe mijlocitoarea Fiului lui Dumnezeuare putere;i mijlocirea sfintilor, prin rugiciunile lor qi cu harul Domnului nostruIisus Hristos.Mai cu seam[mijlocireaPreacuratei
SaleMaici.
Esteo rasplatipe careDomnul o di sfintilorpentrumeritelelor.
T a terneliarugiciunii sti aspiratiachipuluicrtre chipul primordial.
l-rca de la aseminarela aseminare.
/\
ci eqtiiconomal moqteniriide marepret
J n tiurpce te rogi, gAnde;te-te
I a rugdciunilorBisericii;dar un iconomnevrednicsi intinat si cI trebuie,deci, sr-ti deschiziinima cu evlavie,sd-ti umpli sufletulde limpedea
api a cuvintelorruglciunilor,dar si nu le t0lcuiestidupi cum te taie capul.
1-\ unoscind Domnul neputintafirii noastreintunecatesi apisatede
rr.-, pdcat.cdreiaii vine greu si se inalte cdtreDumnezeucu credintd,a
binevoitsii se pogoarela noi. asemln0ndu-se
cu firea noastri,luandchip de
rob, trup onlenesc:atatde mareesteiubireaLui. Dar fiindci nu puteasi r[ni0ni ve;nic pe pirnant,cu trup de om, ci, potrivit iconomieidumnezeieqti,
trebuiasI se inalte la cer, pentruneputinlageneraliilorde oamenice aveau
sr vinii si intru amintireavesniceiiubiri pe care ne-o poartl, a patimilor si
mortii Sale,El prefaceprin Duhul Sf0ntpdineade rind in trupul Siu si vinul
de rAnd in sAngeleSIu. in acesttrup si in acestsAngesdligluindu-Sepe
de-a-ntregulprin Duhul Siu. astfelincdt hisugiDdtltorul de viati Hristos
Dornnulsti sub chipul piiinii si al vinului. o, negrritr iubire! o, dumnezeiescadevlr! Domnul si-a pus nerndrginita
Sa intelepciunein folosul nostru,
nesfdrsita-I
putereI Neputintanoastriil vedepe Domnulnu doarprin credinti, dar il si sirntecu gura,dar mai cu seamlcu inima si cu tot sufletul.slavi
Tie, Doamne,caremi iubestiintr-o asemenea
mlsuri!
Q I deaDumnezeusii nu ni secunlrenici dincolode mormlnt friteasrJ ca relaliecu cei mor-tidin neamurilenoastresi cu cei pe care i-am
cunoscut,sd nu ni se stingdiubireanici dupl moafte,ci si ardl cu o flaciri
;i mai puternici.Sd rim0ni mereuin noi, p0ni ce vom inchideochii, arnintireacurati a celor adormiti.,,cu ce misuri mdsurirn,cu aceeani se va da"
(cf. Marcu4,24; Matei 7. 2).
21.

lmpartisindu-vi cu SfinteleTaine,fili tot atdtde convinsicd vi impirrtlsiti cu Trupul si sdngelelui Hristos,precumnu vi indoiti de faptul
ci nu trececlipl si nu respirati.Spuneli-vdin sine:asaculn neindoielniceste
414

cd nu incetezatrlrgein pieptaerul,tot atatde siguresteci

o dati cu aerulil
primescin rnine pe Iisus Hristos,Domnul meu -"respiratia
mea,viata, bucu_
ria si mdntuireamea. inainte de a respiraaerul,,"rpi, prin
uristos, in toate
zilele vietii mele; El imi estecuv0ntiiraintede a cuvania,gand
inaintede a
gdndi,lumind inaintede orice lumini, hrandinainteaoricaiei
mdncdri,biururd inainteaoricirei bluturi, imbriciiminte inaintede a md fi imbricat,
mireasmi inaintede mireetsmi,clulceal[inaintede dulceall, tatdinainte
de tatdlrneu
trupesc,mamaiinaintecle mama rneaclupi trup, pdmant
solid, care nu se
cutremuriin veci.caremI poarrl gi caremd duceinaintede plm61t.
oameri
fiind in aceastilume, uitiim ci respirlm rnereuprin El, trdirn,
ne migcim.
existirnsi ci ,,ne-amsipat f0ntanisparte"(leremraz, l3i. Domnul
insdne_a
descoperitprin Sfintelesale Taine, in s0n,cele
sdu, izvor de api vie, care
curgesprevialI vegnic[si ni Sedi insusispienrincare biuturi,
ca si triirn
;i
prin El. ,,Dat-aimo;tenirecelor ce se terncienumeleTdu,,
(psalmul60, 6).
DomnulS-adatpe Sinespremostenirecelorce setem de El. Ce clar
minunatl
upi cuttt duhurilerele ne stauintotcleauna
in preajrni si lucreazi
T)
r-l
nsvp11nOastrircpedesi usor.tot a\u ne suntaproape.as zice
in_
comparabilmai aproape,DomnulDurtinezeu.
Preacurata
Maicd a Dornnului.
ingerii,sfintii. Ei pot si lucrezein noi mai usorsi mai repede.Aceasta
deoareceduhurilerele lucreaziasupranoastri numai cu i'grduinta
lui Dumnezeu,iar Domnul Dumnezeurucreaziprin sineinsuqi,cu"osupremi
libertate,
fiindci ,,pretutindenea
estesi pe toat-ele pli'eqte,,.Arild.r"u preacurataSa
Maici, ingerii, sfintii, ca unii ce prin harui siu suntuna cu EI.
p ugiciun.l r-" intemeiazipe crecri'td:cred cr existi Dumnezeu,in
r\ tata caruiaimi fac rugiciunea;existi un Atotputemiccare
tine in

Saleroaticrearura
si cire a datfiiprurlorsalevl;ilii.ri;:;jiii:.,';

'rainile intre ele,El insusineavAncl

comunica
nevoieclevoce;trag nideideaii rusii_
ciunea,lneava ajungeIa El, saurnai bine zis, va rrecediiect,ri"
i,ii,rin urecheaSa.coresponclenta
"i.,si
fiului cu tatil siu, saucu manlasa,cu fiatii
surorile,tatrlui cr-rcopiii, a prietenilorintre ei, cand toti acestia
,.
parte unii de altii, se intemeiazi,totpe credinti. Toti sunt
"ttJ.t._
convinsi.
arur.lcl
candscriuscrisori,cd cei crrora Ie scriu suntin viali; speri cd
ceeaau vrut
sd comuniceprin scris,ajungdndla destinatie,va pioaucein constiinta
cles_
tinatarilorreprezentlri,gdnduri,sentimentein coricorclantlcu cele
scrisesi
cd.vor rispundein acelasimod. intocmai in viata de fiecare
,i, i,i,rrri"
;i
privintene clliuzirn de credrntiisi clesperanti.Cu atdt rlai
mulr in universul spiritual,in caretrebuiesi.,unibrftn prin credinta.nu pnn veclere,.(2
co_
rinteni5, 7).
T\ aca vreodatr,intr-un anunritloc. intr-o i'cdpere, sau pe apr, sau
r;t sub cerul liber vei pune la incloiaiiprezentalui Dumnezeu
acolo.
oferi-i inimii tale aceastrdei'o'stratie. Durnnez"utin" totul cu puterea
sa.

415

M51inesi pe mine cu trupulqi cu sufletul,tine toatecorpurilesolide,lichide,

gazoase.
line ;i aerullocului in caremi aflu si pe careil respir,line orice
par-ticulidin el; de aceease si numeqteAtottiitorul,fiindci tine in mOnaSa
toat[ flptura, mactocosmul;i microcosmul.Cum ar putea,deci,si lipseasci
dintr-unanumitloc? Si nu fie undevaAdev[rul lucrurilor,Cauzaexistentei
lor? Cind vei aveain gind acestecuvinte,inima loviti de apoplexiaindoielii
indatdse va inviora ;i se va linisti, aceastafiind tot o dovadl puternici a
omniprezenlellui Dumnezeu,cu deosebirein sufletelenoastre.Slav[ Jie,
AtotliitoruleImpirate,cX nu m-ai lisat in beznadiavoleasci,ci mi-ai trimis
grabnicluminaTa, ca si mi serisipeascidin sufletintunericul.Tu, Doanrne,
esti Luminiitorulmeu.lumineziintunecimeadin mine.
te rogi, de ;ezi, de umbli. de te culci.de gdndesti,vorbesti,te buT)
ltf "curi, te intristezi.de esti siinltos sau bolnav,de esti acasi sau in
ospefie,pe uscatsaupe apI, fii sigur cI Dumnezeute vede limpede- cunl
nu se poatemai limpede!- cI ?ti cunoastegindurile,dorintele,faptele,stirile sufletesti,in fiecareclipira existenteitale,iti audemai bine decit cu cel
mai fin auz toatevorbele.iti percepetoaten-riscririle
sufletului,desi nu are
vedere;i nici auz, acesteorganeolnenelti atCtde complicatesi de aceea
imperfecte(clesinoui ni se cloveclesc
perfecte).fiind El insusi,in substanla
Sa,totul numaivedere(de aceeaL-au si numit greciiTheos);i tot numaiauz,
mai bine zis, tot Lumind si Vedere.

Sd nu uiti nicic6nd ci lumina sufletului,

a mintii si inimii tale vine de la lisus Hristos.
El estelumina ochiului inimii noastre

d nu uili nicicAndci luminasufletului.a mintii si inimii talevine de

la Iisus Hristos.El estelumina ochiuluiinimii noastre:nu se compard cu lumina soarelui,care aparegi apoi piere si care nu poatep[trunde
prin corpurilesolide,netransparente,
carelasi multelucruriin intunericsi nu
estein staresd luminezeun sufletcufundatin beznaplcatului. Hristoseste
,,lumina care lumineazd,pe tot omul" (adici ceeace estemai imporlant in
om, sufletul),,carevine in lume" (Ioan l. 9). Da, luniinalui Hristoslumineazf, tuturor,ii lumineazdgi pe pdgini, ,,luminI spredescoperirea
neamiurilor"
(Luca 2, 32). Ea lumineaz[ si in beznapicatului. Dar beznapdcatuluicea
omeneasci.Oameniicare vietuiescin picat nu-l intelegpe Hristos,nu cuprind (Ioan 1,5), nu-si dau seamacI lumina care licireste ?n sufletelelor

4 t6

vine de la Hristos,sunt convinqici estea lor din nastere,ci ei inqi;i,

cu
minteacarele-a fost datdde la naturi, cu istetimea inteligenlalor au ajuns
Ei
si descopereun adevrr sausi sivdrseascio faptr. Nu uo, sd creadrci numai
in lumina lui Hristos vId orice lumini: lumina oricdrei qtiinte nobil, arte
nobile, lumina oriclrui lucru.
E xista inlduntrulnostruun ochi duhovnicesccu care vedem de un
I-r milion de ori mai binedecdtcu ochii trupului,acestiafiind doar un
instrumental ochiului duhovnicesc,un canalde comunicareprin care sufletul cunoaqteobiectelevizibile si reflecteazi asupralor. Ce obiecteintrl i1
aria de contemplare
a ochiului duhovnicesc?
Fenomenele
de ordin spiritual.
In afaralumii vdzuteexistl Dumnezeuca Duh infinit, Ratiuneinfiniti. care
a creatsi creeazitotul in universulmaterial,acestaconstituindtraducerea
in
u planurilor;i ideilor sale, qi existdlumea duhovniceasciingereasci,
{3pj
frri numrr, caretriieqte intr-o perpetudconremplarea Divinitilii, ifaprelor
atotputerniciei
si infelepciuniiSale.Ochiul nostruduhovnicesc
tine maimult
de Domnul si ca atare,lucrarealui se nuneste contemplatie.cugetareade
Dumnezeu'Contemplatia
si cugetarea
de Dumnez.u,. ptt extindJla infinit,
dupd cum DumnezeuInsu;i esteinfinit; ele au darul de a ne curiti sufletul
de picat, de a-l desiv0rsi,de a-l apropiator mai mult de Dumnezeu.Izvorul
luminii, ra{iunii si existenteinoastre.Apoi contemplarea
cinuriloringeregti,
pe mlsurd ce avemrevelalialui Dumnezeu,firii loi duhovnicestipurtitoare
de luminr, bunrtilii lor duhovnice;ti,iubirii de Dumnezeu,iubirii reciproce
;i de neamulomenesc,lucrdrii lor ocrotitoareasuprapimantului norirr, u
stihiilorpimantului,a comunitrtiloruman",usupralo.urilor sfintesi in general a oricirui loc si a fiecdrui creqtinin parte.Ochiul duhovnicescmaiiste
indreptatqi inlluntru, asupraomului insusi,si atuncilucrarealui se numeste
cercarede sine, autocunoastere,
introspectie,sfAntdinviorare sau trezvre.in
raport cu rationamenteleqi dorintelenoastre.
A tu cum Duhul lui Dumnezeuviazd,in multi crestini,cu Tatil si cu
f}.Fiul Sdu,IisusHristos,dar in acelasitimp estepretutindeni.i1 cer
gi pe plmAnt' tot astfel gi Iisus Hristos Domnul r" ifli in oricareparticuli a
trupuluiqi sangeluiSiu intreg,in toatebisericilecre$tinein acelasitimp. pre_
tutindeniin cer si pe prmdnt. Dumnezeufiind, El este pretutindenisi nu
existdloc in caresi nu se afle intreg,deplin.Iau o plrricici infima de impirtdsanie,El estein ea intreg,tot; iau alta, acoloiste. a treia.a patrasi asa
;i
mai deparle;in toateesteunul gi acelasiHristos.
cu g0ndul a uneiadintre cele rrei Lunrini firi de inceput
l\Tegarea
I \ aducecu sine negareasi moarteasufletului.in felul acesta,Dum_
nezeune descoperide fapt ci fiecaredintre Cele trei Persoaneale Divinititii
inseamniinsd;i via{a noastri;viali si vieti (canonulMare,Cdntareaal_i),.
417

vrdjmasul poatefi lesnerecunoscutdupd tigiduirea persoanelorDumnezeirii, dupi catde mulr ne frige inima mintiunilui, dupf beznasi secituireape
care ni le aducein suflet.
A $ucum in luminasoareluiputemvedeasi aerul,gi pIm0ntul,;i apa,
-{lL tot ce se afli in vizduh ;i pe prm6nt, asijderea;i in lumina soarelui imaterialputem vedeacu ochiul inimii lumea duhurilor,a ingerilor, a
sfintilor; pe Maica Domnului, pe patriarhiibiblici, prooroci,apostoli,ierarhi,
ucenici,cuviosi,toti sfinlii; ii vedemcu ochiul inimii (prin credinl[) intocmai cum vedemcu ochii fireqti realitilile lumii senzoriale.O inim[ simpld qi
curati poatevedea,de pildi, cu ochiullduntricchipul Maicii Domnuluica si
cum ar vedeacu ochi trupeqtioricarealt obiect.
emnul milostivirii pe care Domnul sau preacurataSa Maic[ ne-o
Q
trJ aratdin timpul rugiciunii sau dupi ce ne-amrugat ne estevidit de
paceacare ne cuprindeinima, mai ales daci fusesestdpdniti mai inainte de
vreo patimdcareii tulburaselinistea.Dup[ paceainimii qi dupl o anumitd
sfdnti bucuriecarea cuprins-o,putem lesneinlelegecd rugiciuneanoastrl a
fost ascultatdsi ci ni s-a dat de sus dareacea buni. Mai putem afla ci
rugdciuneane-afost primitl qi printr-o energiespirituall pe careo simlim in
noi intru s[vdrsirealucririi pe careo cerechemareanoastrl, precum dupi
;i
lumina interioari carene strifulgeri sufletul.
n comparafiecu sufletul omului, al crestinului,lumea toatr este
T
r asemeneaunei pdnzede piianjen. Nimic nu este statornicin ea, pe
nimic nu ne putemsprijini,nu ai pe ce punebaz[; totul serupe,cedeazi.Nufi lega inirna de nimic in afari de Dumnezeu,cel ce a urzit aceast[ pdnzit,
care o tine si ii dd via1d.De orice ;i de oricine te vei lega in afari de
Dumnezeuiti va otrdvi via1a,i1i va strAmtorainima. Numai legdndu-tedeplin
de El vei dobdndiviati.
in a nu aveaninric.in a-L avea pe
Tl .. consrdviata cresrinului?
r Hristosin inimd, sau,avind bunuripimanteqti,a nu [e legac6tu;i de
pulin de ele,a te ata$acu toati inima de Hristos,
T\.qi Dumnezeune cunoastetoatenevoile,rugiciuneane estede trer;r buinl[ pentrua ne lurninasufletul.Ji-e bine si stai la soare,ti-e
cald, te bucuri de lumin[. AEaeste ;i cdnd te rogi lui Dumnezeu- Soarele
nostruduhovnicesc;
Te incdlzeEte
;i te lumineazi.
estespilareade necu5 acdeqtimurdar,trebuies[ te speli.Rugdciunea
u
vdlsniilesufletului,adici de pdcate,mai alesrugdciuneacu lacrimi.
Q tii de ce nu-ti d[ Dumnezeuceeace ceri? Fiindcdnu te lepezide
rJ ticiloasa idolatrie, fiindci esti robul pdntecelui.Te rogi adeviratului Dutmnezeu,
dar in acelaqitimp ii siujeqtiEialtui ,,dumnezeu"
- p0ntecelui.

418

".Nimeninu poatesi slujeascira doi clomni,.(Matei 6,24). inceteazdsd_i

slujestiidolului -.pdntecelui- gi poli nddijdui
,e prin'"iii ceeace ai cerutde
la Dumnezeu'I-ai cerutadeviratuluiDuninezeu,'dar
ii'slu.yeai
clumnezeului
mincinos.Cere-iaceluia,daci poatesd_tidea.
T\ e te vei pune in slujbademonuluicdpltuielii, adevdratul
DumnerJ zeu,cer de care nu tii seamdsi pe caie
L-ai pdrisit, nu iti uu inJ._
plini rugiciunea'De te vei punein slujba
i.toluluit.u-fi ur slaveidesarlesi
idolul acelaifi va robi inima, asemenea
celorraltiidoli, Dumnezeunu va
plecaurecheala rine,fiindcr nu
;i-o preacila rugiciunilecerorcu inimr idolatri. ,,Ai pirisit izvorul apei celei vii ar
Don*rnuluisi ti_ai sdpatfdntini
spafie"(cf. Ieremia2,.13);apape cal-eo bei
din acestefdntdnieste
tulbureca si acea,,apiintunecoisiin norii vlzcluhurui,,(psalmulmoarti.,
17,3r).
locul pomuruivietii ne-adat piinea vietii;
in locurroaderorpomu_
1n
rlui cunoasrerii
binelui;i a riurui ne-acratpain"u.o." dr viafa.
Atu'ci
s-aspus:,.nicisi vr atingetide el..l,rruriti', (Facerea
3, 3), acumni se spu_
ne:
' , c i ne'r in a n cd din pdineaaceasta'iuva fi in v e c i, , (I o a n6 , 5 1 , 5 g ).
Atunci Adam gi Eva i_auclatcreziireispititorului
uu _urit; acum,dim_
potrivr, drm crezarecuvinterorDonrului vietii: ;i
,,acestaeste Trupul Meu,
acestaestesdngele
Meu" (Matei 26.26.rg: \4arcu14,22,24)si
ne umprern
de viati' Ne ridicirn prin ciclereaclealtiiclati.
Arn cizut neavandincreclere
in
Dumnezeu,prin neascurtare
(necredinta).
ne-arnridicat frin ascurtarea
cre_
dinfei. Atunci am ciz,ut la inteleger-e
cu cliavolulimpotriva lui Dumnezeu.
unindu-necu er, in;_erito^rul,
rpt" ro'rea noastri; acum ne intelegem
di'
toatdinirnacu Adevirur insu;i, cu Dunrnezeu-N{dntuitorul
si ne unim cu Er,
curatr, spre,viafanoastrd,sprepace,sprebucuris.
3.r"-trl
,,o, infricosati

Taini!o, bunrmilalui Dumnezeur

bun eu.fiindtina,mi iir'ruriu,r.r;.,

Dumnezeiescul
Trup gi sdngesi rnirfac fird str-iclciune,,
(CanonulSfintei
impirtlsiri,Tropar,Cdntareia'g-a).
* pa.eci
Tr' erl
i a rl
1e1osi,darai incerardernurtsi o faci.ceeace consid_
o rugaclune
nu estedecAtbolboroseald
clesarti,
in carenirnic
nu vin3derainimd.buru vorbesre,
i;,.";;;ilt;;J:i,
inseri
peDum_
nezeu,te in;eli peti'e. cdndte rogi,secuvinesd_ti
adunirninteain ini'rr si
in cuvintele
rugiciunii,si le simtiadevdrul puterea.
;i
.yn'' fie ci stim drepti,fie cr neporicnimsi cdclem
(in credintisi
a
lL virrute).Nidijduirn insdci va venitimpur
.and
;;;#;;
nu mai cidern,c6ndvom ajungesi fim siguricd
";;;i
oricecddere
estecu neputin15,intocmaicaingerii,carenu uunici o pornlre
sprerdu,si cdnevom tine
pentrurordeauna
tari in sfinrenie.Lupti-te cu pdcatul
;i
venipentrutine,in ceredin urmi, timpuldeprinei
ui."i"i. "aie:a"id;';#;
rui, asupra
"r"pra

4r9

mo4ii carese nafte din picat. ,,Vrijmasul cel din urml. careva fi nimicit, va
fi moartea"(1 Corinteni15, 16).
I stlzi si ,,dreptulcadede Eapteori" (Pildelelui Solomon24, 16) si,
fLclzlnd, suspinisi zice:..onlnenorocitce sunt:cine mI va izbdvi
de trupul morlii acesteia?Eu insumi, cu mintea mea, slujesc legii lui
Dumnezeu,iar cu trupul, legii picatului". Dar veni-vavremeacind nimicise-va,,trupulplcatului,pentrua nu mai fi robi ai plcatului" (1 Corintenil,
24-25;Cf. 6, 6). Atunci se va insciunalegealui Dumnezeu,unici.
iutam o fericirestatornicisi nu o g5sim.Pllcerile pe careni le-am
1r
\-, descoperitnoi insine nu sunt durabile,sunt false, zadarnice.efemere.Dar daci creftinulse va puftademn,rlspunzlndcu vredniciechemdrii
sale, primi-va fericirea cea adevirati si trainicl, flindc[ este veqnici ;i
indestuleazlintru totul cerintelesufletuluinostru.
1r nnclne ajung la urechevorbede ocarirdesprecareva,incepems[ ne
\r.-, cornparlm in sine cu aceapersoanl,zicind: eu nu sunt aga;fa[I de
omul acelanu am nimic ce si-mi reprosez;;i tot cugettnda;a despresine;i
osdndindu-lin gAndpe altul. ne arnigim,incAntati,socotindu-ne
mai presus
decdtto1i.Este trufie demonici, duhoareatrupeascia omului picitos, indepdrteze-se
de sufletulnostruasemenea
gdnduril Si ne socotirna fi cei mai nevrednicidintreoameni.De vom auzi vorbindu-sede rIu despreal1ii,sI suspindm;i sI ne spunemin inima noastrl:noi suntemmai rIi, rnai picito;i de
o suti de ori decAtomul acela;i si ne rugtim cu tot sufletulpentrucel bArfit.
l\ /f areestecinsteaacordatdfiinlei melel Eu, din gdoaceadin careimi
lYlduc zilele saudin inima mea,pot vorbi cu Cel ce tine cu dreapta
Sa cerul qi plmdntul, Ciruia ii slujesccu fricl PuterileCereqti,Cel ce este
Dragosteanemirginitl.
inAndsealllaci suntemfiinte trupe;ti,Domnulleagi, ca sI spunasa,
prezenta
S^ali W SineInsuside lucruripalpabile,de semnevizibile.
{
De pildi, in Taina impirtisirii, El se prefaceinsusi in trup ;i senge;in Taina
Poclintei, lucreazi printr-o persoanlvdzuti - preotul;in Botez, prin api; in
Mirungere,prin mir; la hirotonie,prin arhiereu;la cununieincununeaziInsu;i
prin preot; la SfAntulMaslu, prin untdelemn.PrezenlaSa in biserici se arati
prin icoane,prin cruce,inchinareacu semnulcrucii,numeleSiu, alcltuit din
sunetedistincte,agheazmi,sfinlireaartoselor,gr0ului, vinului. Va veni insl
timpul cdnd trupul qi sAngeleSiu, ca qi celelaltematerii qi semnevlzute, nu
ne vor mai fi de trebuinfdgi cdnd ,,ne vom implrt5;i de El mai adevirat, qi
anume in ziua cea neinserati a implriliei Sale" (Canonul Sfintelor Pagti,
Cdntareaa 9-a).Acum insl. o facemprin materii.prin icoane.prin semne.
f

420

acd mi rog lui Dumnezeudin adAnculinimii, cu desivArsiti.vie

credinld,atunci voi fi nu doar aproapede El, ca un fiu de pirintele
sIu, c0nd vietuiescsub acelaEiacoperig,dar aproapesi de Puterile Cereqti,
de toli sfinfii care vietuiescin ceruri. Ei imi vor sta tot atat de aproapeca si
icoanelein fata cirora m[ rtit Minunat estede aceeaobiceiul de a tine in
caselenoastreicoaneleMAntuitorului,ale PreacurateiMaicii Sale,Arhanghelilor, ingerului pdzitor;i ale sfintilor si a ne ruga inaintealor. Faptul ci
suntaproapede noi gi cd le putemvedeachipul cu ochi trupestini-i punesi
mai aproapede ochii duhovnice;ti,cei inzestraticu nezdruncinatlcredintl.
Apropierea aduce ,,bucuriein ceruri pentru un picitos care se pociieste"
(Luca 15, 7 gi l0), dupi cum in casapinnteascdfralii se bucuri cAndunul
dintreai lor, carea gregitin fala pirintelui sdu.se ciiegte,pirAndu-iriu ci la jignit printr-oproast[purtare.
Cel ce dI viati din
Q ingur Dumnezeu,Cel vesnic.Cel utotputernic.
tJ Sinesi areviati in Sine,Se poatelipsi de nddejde.NouI insi, fiinte
efemere,care am primit viafa si toatl daruril. i.got. di viati de la Durnnevietii, carenu am pistrat
zeu,fiinle ticiloasecarestim inainteaIncepdtorului
qi nu linem poruncile vietii, noui, fiinte care ne-am rdzvritit impotriva
Creatoruluigi Domnuluinostru,ne-afost lisati ca parte,numaidin mila lui
Dumnezeu,nldejdea,Domnul socotindci trebuiesI ne dea un rnijloc de a
ne intoarcela viati noi, cei ce am clzut din viala veqnici in moarle veqnici.
Tofi Etimci purtlm in inimd moarteasufletului;i ci aceastapregitegte,pufin
cdte pu1in,moarteatrupului. Inima insi, creatl pentru viata vesnici, deqi a
gustatmoartea,n-a fost cu totul supus[de ea qi tdnjestespreviali ;i fericire.
Fericireanoastrdpierdutdne-a fost redatdde Fiul lui Dumnezeu,Iisus Hristos, qi estegata sd se dea,in timpurile din urm[, celor ce cred in El. Iar nidejdeacregtini este tocmai nidejdea cI ni se va da, in numele lui Hristos,
fdglduita fericire. Pe toati duratavietii noastreplm0ntesti,Dumnezeu,pentru Fiul SIu, CareS-a f[cut om qi a luat asupraSa picatelelumii pentrunoi
oamenii,se ingrijeqtede m0ntuireanoastrd,ne duce intr-acolo.tinAndu-ne
parcl de mAni, prin Duhul Sfdnt,carene dd chez[giamo;tenirii bundtitilor
viitoare prin slujbeledivine, prin predici, prin cuvdntul lui Dumnezeu.Tainele Bisericii, prin credinla noastr6,prin cercareavietii noastrelSuntrice,
pentrua ne face, in cele din urm6, mostenitoribunitdtilor figdduite.
A -!i punenidejdeain Dumnezeuinseamnia-l incredintaviata,destifa.nul, viitorul gi a aqteptacu incredereindeplinireafdgdduinlelor
Sale.Speranlavine din credinli,ca plantadin simAnti.ca apadin izvor.Credem cd Dumnezeuestebun qi milostiv, ci ne iubeqteca un pdrinte;asadar,
ne doregtetot binele,adevlratafericine.Esteinteleptsi omniprezent.De aceea gtiemai bine decit noi ce trebuiesi ne dea si cAndsI indeplineasc[cele

421

faglduite. Este sfdnt qi drept;de aceeacuvintul Siu esteadevirul, flgiduinlele Salerlmdn neschimbate.Supremadovadda dumnezeieqtiiiubiri de oameni ni searati in faptul cI Dumnezeunu L-a crutatpe insuEiFiul Slu UnulNiscut, ci L-a dat pltimirilor gi mortii. intirindu-ne sufletul prin gdndul la
nemdrginitabundtate,la inlelepciunea,atotputemicia;i sfinteniaCreatorului
;i Proniatoruluinostru,puremstrlbate tirdmul vielii plmAnreEriflrd frici qi
tulburare,asemeneacopilului in bralelemamei,precumo corabiecu ancori
de nidejde.De aceea,,binecuvantat
fie omul carenrd[jduiestein Domnul si
a clrui n[dejdeesteDomnul" (Ieremia L7, J; Cf. PsalmiiZ, lZ. 13,6; Pilde
16,20). ,,Domnulesteapiritorul meu Ei putereamAntuiriimele gi sprijinitorul meu" (Psalmul17,3).,,Numi voi temede mii de popoare,careimprejur mi impresoarl"(Psalmul3, 7).
ar cAndnddljduim, trebuiesi nu fim nepisitori ;i pasivi. Nldejdea
crestinI, prin esentasa, esteo vie, lucritoare $i stator.niciaspirafie
spresupremulbine qi spreizvorul tuturorbunitltilor - Dumnezeu,o setede a
ne apropia de El si de a primi de la El ;i in El imp[rI1ia cerurilor, pregititd
inaintede facerealumii. ,,in ce chip doregtecerbulizvoarcleapelor,asaTe dorcstesufletulmeu pe Tine, Dumnezeule.insetat-asufletulmeu de Dumnezeul
cel viu; cdndvei veni qi mi voi arlta feteilui Dumnezeu?"
(Psalmul41,l-Z)
untem poftili a ne face pirtaEi obgtii Heruvimilor, Serafimilor,Scaunelor, StlpAniilor, ingerilor ;i Arhanghelilor,nu celei a duhurilor
c:azutesi semete.Acesteas-au sumetit qi au zis in sinealor citre Domnul:
,,Cum oare vei dregelipsa care a rimas in urma noastrl pe care nu n-o poli
suferi gi careTe nemultumegteat0tde mult fiindcl, Preainleleptfiind, nu ingidui in lumeape careai creat-onici un neajunssi nici o lipsi de annonie?".
Iar Domnul, drept rispuns la vorbelenesdbuiteale diavolului,a binevoita
face pe orn din tdrani, ca prin fiinte ficute din firani si umple lipsa rlrnasi
in lumile ingeregtide pe urma ciderii duhurilor trufase.Prin aceastaa dat un
blam perpetuu;i o greaosAnddtrufasilor.De aceeaduhurile cdzuteclin trufie pun in miscaretoateputerileiadului sprepieireaoamenilor.Ca si-gi arate
iubireade oamenisi spremarearuEinare
a diavolilorsi scoaterea
omului din
ghearelelor, Domnul a luat trupul cel ficut din tlrdni al omului.
dnd esti foarte tAndrsau duci o vial[ lumeascdplcdtoasl. atunci
cunoqtisi pe MAntuitorulHristosgi pe vrdjmasullui Dumnezeusi
al oamenilor,satana,cel ficitor de tot riul, numai dup[ numelelor ;i crezi
cI Hristos este departede tine, in cer, iar diavolul existl pe undeva,dar
departe,nu in preajmata, si, degiai auzit cd,ester5.u,e;ti convinsc[ rrutatea
lui nu te priveste;cind vei ajungela anii deplineimaturitl1i,cdndvei plEi pe
caleaduhovnicestiisporiri,cAndvei sluji Domnuluicu constiintlcurati, vei

422

simli in inimi ;i jugul bun al MAntuitorului,si pe cel nespusde greual saranei, ce ne jigne;te fird crutare.
11 iavolul se face pirtas intr-o foarte mare mdsuri picateroroamel-'l nllor. De aceeain ruglciunea de dinaintede spovedanieplcitosii
igi osdndesccu umilinli picateleinaintealui Dumnezetr,ca fiind sdvArsite
prin ispiti diavoleasci.De aceeanimeni si nu se considerepe sine osdndit
pe veci,chiarde va fi fost un marepicitos. Diavolulpoafldo marevind pentru greqeliletale.Adu-1ineintArziat
amintede IisusHristos,caziinainteaLui
rugindu-L s[-ti ierte pdcatele,El este..lvlielullui Dumnezeucel ce ridici
pdcatullumii" (loan 1, 29).EsteMielul lui Durnnezeupentrua lua asuprasa
pdcatelenoastresi a ne curdtide ele.
meu seinterpuneadeT ntremine si Dumnezeu,?ntremine si aproapele
I seao fo4I intunecatlsi rea.Stiu din experientici asaestelestelogic
sa lle asa.
'polosind mijloacede nimic.
diavolulobtinerezultateimportante.
Fii
I'tare. crestine!Crededin toatainima in Hristos.Daci vei fi impristiat qi nerAvnitor,vei cidea sigur pradi diavolului.El isi va punein miscare
toatefortelepentrua-ti indepirtainima de Hristos.pentrua nu mai credein
El. Dacdi1i vei pierdecredinta,va fi vai de tine!
1 cui intelepciunese va fi arltat in chipul cum estealcituit trupul
-f-}' nostru,cum estenentinut in viali, cum esteconduspe directiiprecise?Cine va fi stabilitlegile raliunii, aceleasipAni astdzila toti oamenii?
cine a inscrisin inimile oamenilorlegile con;tiintei,cele care pdni astizi
sanctioneaz[riul si fac s[ triurnfe binele?Dumnezeuleatotputernic,preainlelept,atotbunlMAnaTa estepurureaasupranoastri;i nu esteclipi in care
bunitateaTa sI ne plriseascl pe noi picito;ii. Di-ne noudsi sirutrm neincetat,cu vie credinfl,dreaptaTa! De ce si clutim departesemnelebunititii.
intelepciuniisi atotputernicieiTale? Ele pot fi descoperite- iati - in noi
inqine. Noi suntemntinuneabunitltii, intelepciuniisi atotputemicieilui
Dumnezeu.Suntem,,in mic" o intreagi lume; sufletulintruchipeazalunrea
nevlzuti, iar trupul pe ceavizut[.
1n relatiilecu oameniisi c0ndte rogi, incearcdsd a.lungiIa simplitatea
Ipruncilor; aceasta
e un [lare darsi o calitateurnananobrli.Dunrnezeu
estesimplula modulabsolut,ca fiinti spirituallla modulabsolut.dupdcum
estesi personificarea
absolutia bunititii. Se cuvinecii si sufletultiu sd fie
simplu,neamestecat,
adicdnu pe junritate bun si pe jumiitaterau.
no:truMantuitorlisus
T\ragostea pe carene-opoart;Dunrnezeiescul
r-rf p16r1os,
DumnezeuTatil si Duhul Sfdntesteatat de rnaresi frrr
limite,incatin fala ei devincu desdvdrsire
neinsemnare,
aproapeci disparcu

423

totul orice url, vrajb5,dusmlnie omeneasclori de undear veni. pentrunemrsurataiubirede oamenia lui Dumnezeugi nimicniciaurii omenesti,Mdntuitorulne-adat porunci: ,,Iubi1ipe vrijma;ii vostri,binecuvir.rtafi
pe cei ce
vi blestemi,facetibinecelorce vi ur[sc ;i rugati-vi pentrucei ce vI vatimi
si vi prigonesc"(Matei 5, 44).stim in iubirealui Dumnezeu.Esteoareun
lucru atdtde importantcI oameniinu ne vor binele?Ar puteaei, oare,si ne
facl cevacAndDumnezeune iubegteatit de mult?
ufletelebune,simple,credincioase
se simt in bisericrin tot largul.
Q
LJ usoareca fulgul, precumin casaTatllui ceresc.Adeviratii crestini
.:
capataarci pregustarealmpiritiei ce va si fle, pregititi lor de la facerealumii, a eliberirii de tot picatul ;i de moarte,ce va sr vini, pacea;i fericirea
viitoare,cAndli sedi aceastlarvuni?Cdndisi indreapticu sinceritatesufletul cltre Dumnezeu,cand I se roagi cu sarguintl,c0nclse hotlrisc cu tot
dinadinsulsi-si inchineviafa lui Dumnezeugi sI faci faptebunechiarcAnd
nu vor fi in sfAntullocas.
crestineascieste nidejdea noastri in Hristos. Am fost
llidejdea
r \ creatipentruviati, dar am cizut din viati in moarteasufletuluisi a
trupului, si de n-ar fi fost Domnul am fi fost sortiti rnortii vesnice,chiar daci
n-am fi pierit de tot. DumnezeuestecredinciosSiesi.Cre0ndcluhurivesnice.
dupr aseminareasa, el estecredinciosproprieive;nicii din ele; daci le-arfi
nimicit, ar fi insemnatca Domnul sI Se lepedede ins5givesniciasa. Pe de
alti par-te,
El nu puteaacceptaca cei clzufi, picitosi, flri sfinteniesi intre
in comuniunecu Sine,altminteriar fi trebuitsi renuntela sfinleniaSa si la
firea Sa neschinrbdtoare.
Pentruaceasta,
prosliveasci-sein vecii vecilornestramutataiubire a lui Dumnezeu-Tatilfa$ de noi, intru riscumpdrareasi
curdlireanoastrl,a plcltosilor, de toateplcatele;aceaIubirecarenu L-a crufat pe Fiul SduUnul-Niscut.care s-adat nror-tiipentrunoi nu doarpentrua
ne curiti de toati intiniciunea.a ne sfinti, a ne da ,,Bisericisliviti, neavdnd
patd sau zbArcituriori altcevade acestfel si si fie sfAntl firi de prihani"
(Parafrazd,
dupi Ef'eseni5,26-27 - notatrad.).,,Eusuntviu, si voi veti fi vii"
(Ioan 14,l9). Iata in cine si pe ce se intemeiazratoati
nidejcleanoastri.,,Eu
sunt viu - zice Domnul - si voi veti fi vii, vefi trecedin moartela via1i".
Toatd Evangheliaconfirmi nidejdeanoastri in viata vesnicl (?nvierealui
Lazdr,convorbireacu Marta si Maria.cuvinteleMAntuitoruluidin Evanchelia dupi Ioan,la instituireaSfinreiimpirtlsiri).
f isus Hristosa inviat si a iesit din morrnAntulpecetluitflri si fi rupt
Ipecetile. El S-anlscut din SfdntaFecioari,dar prin nastereaSa,,,currtia Ei fiind pecetluitr"(canonulsfintelorPaqti,cintarea a 6-a,Tropar).in
acestchip intrl Domnul si in sufletelecredinciosilor,trecdndprin trupurile
lor, pitrunz0ndu-leliber, nevizut. Asa intri si in caselenoastre;i nici un
424

peretesi nici un zlvor nu-L pot opri, ca unul ce nu cunoa$teopreli;te,nici

margini.
n
f n veaculce va s[ fie. fericireanoastrl va odrlsli din uimireade a-i
I vedeadintr-odati pe sfinli, pe ingerii Domnului,neinchipuitde frumosi, strAnsiin miriadede cete,alcituite perfect,in ordineaierarhiilorceresti;din uimireade a vedeasfin{ii,pe oatneniilui Dumnezeubuni si simpli,
din toateveacurile,prooroci,apostoli;i pe toti ceilalli.dar mai cu seaml din
uimireade a sta in fata lui Dumnezeu.contemplindu-Lin lumina cea neapropiati, mirati fiind si de propria noastri iluminareliuntricl, simtind fericirea absolutl, neintunecatlde nici un plcat. de nici o spaiml, grij[ sau
intristare.
\lddejdea crestineasclestenlclejdeain unireanoastrdcu Dumnezeu
I\ in veaculce va sI fie. in stareain caresunternastizi ca si creqtini,
unire.faptul cI ne bucutotul depunemlrturie ci mergemspreo aselllenea
rim deopotrivide darurimateriale;i spirituale:in Bisericl ni sedI harullui
Dumnezeuprin sfinteleslujbe,prin SfinteleTaine:ne invrednicimde har in
proprianoastrdconqtiintl prin felul cunt Duntrtezeune incearcl si ne curitesteliuntric, prin rugiciuni, prin roadeleruglciunilor.prin necazurilesi bolile carene purifici sufletul,prin indenrnulde a lua cruceaSa (cf. Marcu 8,
Tainaimpirtisirii ne
34).in stareanoastrl de acunt,rugiciuneasArguitoare,
pregitescpentruunireacu Dumnezeu.Ne estechezi;ie prezenlaDuhului
Sfdntin sufletelecrestinilor.De aceea,noui crestinilorni seoprestecu asprime oriceunirea inimii daci nu estecu Dumnezeu;i pentruDumnezeu.Pentru aceasta,trebuies[ ne f'erimde poftele trupe;ti 9i de tot picatul'
dititoare de via7^i instindu-ipe ingeri,ne pltrundemde convingerea
\*- tI si de speranlicI existi o lume a fiinlelor ralionalede o desiverceeace inseamndcI ;i sufletelenoastrevor
qitl puritate,simple,netrupeqti,
ci realinu estedoar presupunere.
convingere
diinui dupl moarle.Aceastl
tate.Iar cAndii cinstim pe sfinfi, ne obisnuitndin nou cu aceeasiidee: ci
viata noastri poatecontinua;i dupl moarte,ci fapta bunl si sfinteniaprimescrlsplatl dupi moarte.Deci si noi, daci vom trli in virtute.vom fi rdsplitili; ci riul va fi osdndit,dupi curn se arati in istorisireadin Evanghelie
d"rpr" bogatulnemilostiv;i siracul Lazir. inseamni ci votn fi pedepsiti
p"niru rlul pe careil sivdrsimaici pe plmant. in general.cinstireaingerilor
de
si a stintilornu inseamnicitu;i de putin politeism:eatine pe de-a-ntregul
firea noastri si ne aduceun folos duhovnicescesential.
T) atiuneane face sI credemcI in lucrareaproniatoarea lui DumneI\z.u
in folosul oamenilortrebuiesI existenistemijlocitori intre oameni si Durnnezeu,in lumeaspiritelor(aceastafiindci oameniistaula mij-

425

loc.,intre lum.easpirituardqi ceamateriali),care

sr ne cdlruzeasca
spreimpa_
rdtiade susqi ace;tiasuntingerii.in tot ceea
ce face,Domnurvddegteo per_
fecti-ordine ;i o succesiune
in trepte a lucririi Sale.pretutincleniin ceeace
faceDomnul,cei dejos suntconduside cei
de sus.De aici vedemc't de necesarile suntcrestinilor,riscumpirali cu s0ngele
Domnului,ingerii pdzitori.
in afardde aceasia.iq*1i in94i sunf prini de
iubire fala de noi si se bucuri
de indreptareaoricdrui pdcltos; dragostealor
este lucritoare ;i in aceasti
nobilr si folositoareactivitate,Dumn"ezeu
le-a dat toatdlibertatea,dupdcum
stim din cuvinteleDorrrnului.ingerii plzirori
le suntJ" ir"urin,i oamenilor
din pricina urii duhurilor rele iipotriva oamenilor
si fiindcl oamenilorle
estecu nepurinfrsd re vadi. oamenii ," urut.tiouri"
in privinta
vietii lor sufleteqti.
"lp"ii".ro;i
in afaraharuluidumnezeiesc
pe care
il pot primi ei inqisi,
au nevoiesi de cinevaplin de har, inlelept,putei.ic
din fire: acestapoatefi
ingerulplzitor, iar la plecareaomului din aceasti
via1i,?'gerul pdzitortre_
buie sdfie acelatare si deamrrturiede faptel"
o-uruiffiotriva clemonilor.
afla din proprieexperienti,cand ne rugdm osarduitor
si crin
P:'.T
I toati ininra, ci sfintii sunt in relatie apropiatE
;; ;;;;;;;
;t;;;
din experienli gtim cii rninteanoastrr,aflati
in ielatie .*;r";;;;;;;il
;;:
giciune plinl de credin!5,se umple de
o neobisnuitiluminii, incepesi se
miste pe un camp de rucru nelimitat,vedein
acestristimp .""u ce in nrod
obisnuitnu estein staresi vadi. De aici deducem
cii sfintii, fiind in relatie
cuDumnezeu

si in aceragi
timpstiincru-se
curari.;dJ;il.;il,#;i[;

trup, au ;i minteaceamai ruminatl,departe-vrizitoare

si c! aud rugiciunile
pomitedin i'irnile noastre ci, daci acestea
suntplicute lui Dumnezeusi
;i
noui de folos. r.rise vor implini negresit.
prezenla ingerului prazitor
pe ldngatot creqtinuladevdratestede for los' deoarecetrupurilecrestinilorsunt,dupi
rnil'turiacuvAntuluiIui
rempleareDuhuruiSfdnt,iar cresriniiin;i;i mldurare
Pyrll-".r'
aretrupu_
lui lui Hristos,
$in1i1ede piitimireaSa pe crucesi crenioarteasa, cr poarti
pe ele peceteaTainelor.Sile,prin care ni
se dI harul Duhului Sf6nt si mai
alesfiindcd

ne?moirrdsim
culnsusiTrupur SAngere
r"i ii;;r;;;'i; ri;i*

;i
cuminecirii. inalta vrednicieo o,rrlui, er-crestinulu],
ca mddularal trupului
lui Hristossi templuar Duhului Sfdnt,impuneprezenta
in preajmasa a ingerului pizitor asemenea
unui fiate mai maresi prieten.careszine cllluzeascd
in drumul nostru citre stdpOnultuturor, cdtre
imparilia luminii gi fericirii.
Daci ,,seface bucurieingeiilor rui Dumnezeupentru
un picdtos care se po_
cdieste"(Luca 15, l0), dupr aceasta
putemjudecacat clemult rauparte?nge_
rii Domnuluila lucrareamAntuiriinoastre.
mllte cI.in timp ce te rogi, Domnul sefaceaidoma
noud,aseme_
T11:nea cnlpurur
nostruceruidintru inceputqi ci rispundefiecrrui
+
cu_
^ aI nosrru.fiecdrei
v6nt
bltai a ininrii.
426

ind md inchin la icoane,cinstescin ele in primul rind pe Dumnezeu, Cel din care s-a ndscut,fir[ de inceput,Fiul, chipul Siu viu,
prin care glndul cel fdri de sfArgital Tatilui a dat viati lucrurilor, a creat
lumile;i toatefipturile celeconceputedemintealui Dumnezeusi pe om, cel
creat dupl chipul qi asemlnareasa. in al doilea rand, cinsrescchipul lui
Dumnezeuintrupat;in al treilearAnd,mi respectpe mine insumi, chipul nemuritoral omuluificut dupl asemdnarea
lui Dumnezeu,chematsi fie copdrta; firii dumnezeieqti,
unacu Domnul,templual Duhului Sfdnt.chiar firi si
vreau sunt indemnata cinsti icoana,fiindci vid lucrdnd prin ea puterealui
Dumnezeu,pentru credinciogim0ntuitoare.pentru pdcito;i pedepsitoare,
dupdcum vld ;i simt aceea;iputerein chipul crucii Domnului pe care,datoriti puteriiSaleficltoare de minuni.o numim ditltoare de viati. Din toate
acestemotiveeu vld in icoanl chipurilerealeale celorpe careii infltiseazi.
Chipurile sfinlilor zugrivite pe icoanelenoastrene dau semnci prin duh
suntemaproapede sfintii lui Dumnezeu,caresi ei suntintotdeaunaaproape
de noi, prin rugiciunile si prin credintanoasrrl pornitii din inimi. CIci ar
puteaexistacevacaresi steadepartede Duhul lui Durnnezeu.
carepretutindeneaestefi pe toatele implinestesi carerazbate..printoateduhurileistete
(adicdinzestrate
cu ratiune),curatesi oricit de subtiri"{intelepciunea
lui SolomonI ,23). Se facebucurieingerilorlui Dumnezeupentruun picdtoscare
(Luca 15,7 qi 10).Inseamnici nu numaiDumnezeu,
se pocdieste"
ci gi ?ngerii sunt deschigimi;cirilor sufletuluinostru.,,La Sfdntulrdu Altar stind
inainteaTa gi inainteainfricoqdtorilorsi sfintilor Tdi ingeri, fiind plecat de
$tiinla faptelor rnele, aduc inainte lucrurile mele cele rele gi fdridelege.
ddndu-lepe fali qi vddindu-le"(Rug[ciuneaa 4-a inaintede impirtdsire).
\ /oi,cei ce vi rugati!Oare,,nuvd ajungesI obositipe oameni.de veV nili sd obosili qi pe Dumnezeulmeu?" (lsaial, 13).Nu vi ajunge
ci vedeli neputinli la'oameni,ali vrea s[ vedeli neputin$ ;i la Dumnezeu
Insu;i, socotindin tainl c[ nu vi va indeplini cererile?Intr-adevdr.multe
lucruri sunt greu sauchiar cu neputinfi de indeplinit pentruoameni,Credeti
cd ar puteafi cevagreupentruDumnezeu?ExistI oarecevacaresd-i fie greu
sauimposibilsI facl? Toateii suntcu putinli Ei lesnede ficut. La Dumnezeu,toatesuntclt putinld (Marcu 10,27).Deci, cdndvI rugati,trebuies[ fili
ferm convin;i c[ la Domnultotul esteusorde ficut si cd poatefacetotul intro clipl. Propriavoastrdneputint[in a faceceva- a vd ajutape sine saua-i
ajutape allii - sd nu o punefipe seamalui Dumnezeu.Voui vd vine greu sI
facefi aproapetotul, ca nigtecreaturislabegi neinsemnate
ce sunteti.V-ati
dat searnade aceasta
dupi voi inqivdqi dupi allii de o mie de ori pAni acum.
Nu v[ ajunges[ punetipe seamaoamenilorneputintade a faceceva,vreti si
o puneli acum ;i pe seamalui Dumnezeu,Cel ce a creattoatecatesunt cu
+/^41 I

gandul gi cu cuvdntul?
Jineli minre! Lui nu-i estenimic greu de ficut. Deci
tot ceeace cereti,cerefi cu curaj gi cu nidejdea ci veti piimi.
,,$i toatecate
veti cere,rugAndu-vicu credintl veli primi;, (Matei
Zt,'ZZ).
fintii,ingeri gi celelalteputeri ceresrisunt pline de vialr
sfantd,inte_
Q
tJ gra. de pace,de nevestejitrvigoare,de birbrtie vesnici
qi de putere,
de negrditi frumusete,de luminl, de Juperioariinterigentx,
o, dragostecuratd de Dumnezeusi de oameni,de prietenieunii falr ie
uitii, .dspandesclumini qi lumineazi mintile. Astfel sunt srinlii nogtriingeri pizitori.
Minunatl
este firea ingerilor! CreEtiniise vor invrednici de veicul
ce va sI fie si de
invierea^din..morti
;i vor fi deopotrivdcu ingerii, dupi .uuantuibil;M
Insusi' Si nizuim, din toati inima, .u ,tutorni.ie qi curaj,
cdtreveaculcel
fird de sfdrsit.
restinelre vei uni cu ingerii arhanghelii,cu toateputerile
;i
ceresti;
fii deci pe mlsura ingerilor,
ArWfgigglq_q{e_l4@regti, iubeqte

^
celecere; ti, vesnice, duhovnice
gti,fugide i;tu"uttttqrfi
i;;ir
pa";":
celui,demonului
iubiriidearginfi,fii bun,liana,iinftri.u uninger,curatca
un
inger, simplu qi sfAntca un inqer.

rivegtesi in om principiul dumnezeiesc-sufletul creat dupi

chipul
qi aseminarealui Dumnezeu- si, cunosc0ndaceasta,
nu in."to ,d
respectisi sr iubegtiomul din toari inima, tiri nici o fitrrnicie.
uvantulare posibilitateade a se ,,intrupa"qi acestaesteun
lucru c6t
\-'se poatede obisnuit.Atunci cdnd vorbim prin sunetesuccesive
distincte' nu esteoareo ,,intrupare"a cuv0ntului?sau cdnd
asternemcuvintele
pe hdrtie,nu estesi aceastao ,,intrupare,.
a cuvdntului?
e este credinta?Convingereain adevdruride esentdspirituali,
in
cel ce este- Dumnezeu-, in existentalumii spirituaie,.u tout"
.u.acteristicilesale,in aceeagimisuri in care suntemconvinsi
de existentalu_
mii materialecu toate determinantelesale. A fi convinr o"
r"otiiut""'"""i
p.rincipiu.spiritualprimordial gi de existenlalumii spirituale
cu toateinsusirile si atributelesaleinseamni a aveacredintr. Iatr, eu u*...ainp
*;hr-i;
ci DumnezeuesteveEnic,atotbun,preainlelept,atotputernic;
aceastacred cu
tirie, tiri nici o indoiald.cred cr Dumnezeu- Bunriatea
absolutd- ne poate
da tot ceeace ii cerem;nu pun la indoialr, aceastainseamnr
deci ci cred.
umelelui DumnezeuesteDumnezeuinsusi.De aceease qi
spune:
,,sd nu iei numele Domnurui Dumnezeuruitru in degert';
fijgirea

veziqi Deuteronomul
5, 1l). sau:,,Sdte aperenumeleDumnezeurui
?0.,-1,
lui lacob"(Psalmul19,l). Sau:,,Scoate
ain temniidsufletulmeu,casi laude
numeleTdu,Doamne"(psarmulr4r , 7). intrucdtDomnulesteFiinfd
cu desdvarsire
neamestecati,
simplr,El secuprindefintr-unsingurcuvdnt,intr-un
428

singurconcept,intreg,tot si in acelasitimp, pretutindeni,

in toati f[ptura. De
aceea,c0nd vei chemanumeleDomnului,pe Domnul il vei chema.,,$i tot
cel ce va chemanumeleDomnuluiseva mdntui"(FapteleApostolilorz,2r).
,,si Mi cheamrpe Mine - numeleMeu - in ziua necazului,si te voi scoate,
si Md vei prosllvi" (Psalmul49, 16).
T\ umnezeuesteDuh infinit. in ce consti aceastiinfinitate?intr-o inr;, finitatea fiintirii, a vietii gi interepciunii,bunitrtii si iubirii, atotputerniciei,dreptitii, sfinteniei,in omniprezentaSa in toate fiptura cugetltoare,transcendentl
si necugetltoare,
ca si in ceamateriali.Dumnezeueste
pretutindenisi in toateexistl mai presusde toate,nu se cuprindein nici o
creaturi si nici un gAnd,oricdt ar fi de agersi de temerar,n-o poatelua inainteaLui, ci totdeaunadoar se invdrtein El.
p vreii mdncaucarneaurtirnalelor
de jerril. Erao pret'igurare
a lrranei
Lnoastre duhovnicesti.AstIzi nu rnai rnAnclmdin trupul animalelor
de jertfi, gustim din insusi trupul si sangeleDomnuh-ripretutindeni,pe
intregpimAntul.De aceea,celui ce seimpiirtisesredescu SfinteleTaine.iu
trupul qi sAngelelui Hristos.nu i se cu'u'ine
saniinancecamecleanirnale.La
ce mi-ar folosi aceasticante.clevrenrece qustdin PreacuratulSIu trup si
sAnge,din Tainaduuinezeiascldltiitoarecleviatl? Oarenu-nridi eaindestul
viatd,pace,bucurie,tiirie sufleteascisi trupeascr?oare nu mi-ar ajungesI
mi hrlnesccu vercleturisaucu pe$ti,hrani rnult mai usoard?
(- e ti se pare de mirare ci ti se oferi drept mincare ;i bruturi trupul
lr.-, si sangeleDomnului? Asa cum ti-a dat drept hrani camea animalelorcreatede El, [i s-a dat,in celedin unnr, drepthrani pe sine; cel ce
te-anutrit din sinul maicii tale,acelaS-a oferit sI te nutreascicu Trupul si
sangeleSiu. Atunci cdndai suptlaptelemamei,ai supt;i insusiriale mamei,
duhul ei, intocmai;i acum,o datl cu trupul ;i slngeleDomnuluiprimestiin
tine Duh si viati din Domnul.sau, asacurnin pruncietriiai cu laptelernamei, tot astfel,dupl ce ai crescutsi te-aitlcut om plcitos, trtiiestinutrindu-te
cu sAngelecelui ce ti-a dat via1i, ca si fii viu qi sI sporestiduhovniceste,
pdndce te vei face om al lui Dumnezeu,sfint, bland;pentruca. asacunl al
fost candvafiul nrameitale, sr fii acumfiu al lui Dumnezeu,educatde El,
nutrit cu trupul gi cu sangeleSIu, adici cu Duhul sIu, fiindci trupul san;i
gele Siu sunt,,Duhulcaredi viati" (cf. Ioan 6,63), si si te faci mostenitor
impdraliei cerurilor,pentrucare ai fost creatsi pentrucare triiesti.
opii! Tineti minte cI Iisus Hristosv-a iubit at0t de mult, inc6t vi
1r
\r.-,cheami la sine in fiecarean,de catevaori, la Dumnezeiasca
si Ddtrtoareade viati cinda Sa,la carevi dI drepthranl preacuratul,
dumnezeiescul siu Trup. ca sI triiti teferi.sinitosi nu numai aici, in vremelnicie,ci si
429

in cer, fdri de sfArqit.De aceease cuvine sd aducetimulte

multurniri Creatorului si MAntuitoruluivostrupentrudragostea
nemrsuratipe carev-o poart,l
voud gi pirintilor vostri, fratilor gi surorilor,tuturor
oamenilor.
,^:rr..tr,rd
este niclejcleanoastri in Hristos gi in fericirea
1nTdaei(!
v vesnica,fagiduitl de Hristos.Er estetot ce ne-am putea
dori sii
avemmai de pretin aceastiviati. ,,El va m0ntuipoporul
Siu depicatelelor,,
(Matei 1,21).,.Bucura-m-ag
s[ mr duc la rai, dai prcatel"nu n'd lasi..,,spun
multi cresti'i, carehabarn-au de nidejdeacrestini,ca si
cum pdcatelear fi
un zid de netrecut.Nu esteasa.As zice craacestzid a fost
niruit prin cruce,
prin moarteaMf,ntuitoruluinostru Iisus Hristos,
care a deschisRaiul lui
Dumnezeucelor ce se cliesc. De aceeavin si stlrui ci
trebuiesI invitirn
cutlt sii nidijduuu in Hristos,fiindci nu oricenlclejde
estecrestin"ur.e,oJ.virati, rnantuitoare.
voi arIta, deci, calitalileneol.lctiicrestine:temeinicie.
tdrie,deplinitate.Mai suntqi alte caracteristici
dupl careputemsti cr avern
nadejdecre;tini. voi spunecI nrdejdeacre;tinr iespiri prin
rugiciune asa
cum respirim aerulprin plim0ni; se sustinegi se intiresteprin
Dititoarele0.9viltr Taine,prin citirea ascultarea
cuv0ntuluilui Dumnezeusi a scrie_
;i
rilor SfinfilorPrrinfi, prin virrutilefiecrruiadintrenoi. voi
;;;,
crestinulestefiinfr liberr rationali, creatr dupi chipul "gi".i,
;i
si aseminarealui
Dyml:l"u, dar si cizuti (din proprievointr) ,uu ino"pirtati
de Dumnezeu
prin farddelegi,trebuiesi se apropie,prin credin{i,
nddejdesi dragoste,de
chipul s5ucel dint0i.Vorn clasfat fiecirui crestin'sise
cJrcetezepe sinecu
luare aminte:ce anurle reprezinti in fiinta lui aseminarea
cu Dumnezeu,
pafteasa de nemurire;ii voi spunesr-si indrepteatentia
spreinimr, sr tini
seamade cerinteleei, carese viclescde celemii multe'ori
in con;tin1aomu_
lui, ;i sii le satisfaclneintdrziat.Inima ne ceresi credem
in Dumnezeusi in
posibilitateade a ne uni cu El, fiindcii ea isi giseste
in Dumn";";;;;;;;i
fericirea'Dar ea se poateIdsasi amdgitii,prin uneltirile
cluhuluiintunericului ;i prin striciciuneaoriginari,de toatecelepim0nte;ti
carenu-i aducnici
p_ace,
nici viati, nici fericire.ci doar necazurisi suferinli, unirea
inimii cu
Hristos,prin dragostesi crecrinti- aceastale-o vom dori
celor ce vor ascul_
ta cuvantulnostrudespreniclejcle.Si cunnim nidijduirea
noastri in bunu_
rile pimantesti,in oameni,in onoruri,in bogitie, in desfitrri
trupegti,iatr
caretrebuisdne fie unicadorintd.Ne inecimln picate
si de multeori ne cu_
prindeuratul,disperarea,
pierimde multimeapicatelor.bu ogu."u ca privirile tuturor sd se indrepteciitre nidejcleanourtri - Hristos,
c0nd ne afldm in
pdcat,in necazuri,in toate imprejuririle vie{ii, fericite
sau nefericite,si pot
convingeci El esteDumnezeulcelor ce se ciiesc si MAntuitorul
celor ce se
m0ntuiesc.Sd arit ci viatanoastrdestein Hristos,ca si
fericirea,lumina,bo_
gdtia,mencarea,biutura - totul - si si-i invil pe oameni
ci trebuiesr tindi

430

toat[ viata spre Hristos, ca spre supremultel al vietii noastre,iati ce mi-as

dori cel mai mult sI fac. Iisusesteizvorul a tot ce e viu, A; vrea si pot face
astfelinclt fiecaredintrevoi si-L numeascidin toatl inima pe Iisus,,lisusul
meu", ,,Mintuitorulmeu". SI ne fereascdDumnezeusd ajungemsi strigim
vreodati: ,,Doamne,cine a ctenJrin ceeace a auzit de la noi? Si bratul
(Ioan 12,381'Cf. Isaia53, 1).
Domnuluicui s-adescoperit?"
]lomnul esteadevirul.Tot ceeace a spusDomnulesteadevircurat.
Iul nu lasi nici urmi de indoiald.Deci avemnldejdeacI Dumnezeuva
veni din nou sijudece viii si nrorlii.ci viataveaculuice va sI fie existd,precurnqi fericireadreplilorgi chinurilepicitosilor.
ddejdeacre$tindar putea fi caracterizatidupi cum urmeazd:roa\l
gi nadijduieste;nevoie$te-te
I \ gl-te ;i nidljduieqte;nevoieste-te
cIut0ndsI treciprin poartaceastrdmtl.,.Stiruitiin ruglciune,priveghindin ea
cu muftumire"(Coloseni4.2).
el ce vine la SfAntulPotir avdndin inimd vreo patimdesteIuda,cel
ce vine sI-L s[rute fitarnic pe Fiul Ornului.

C
R
N

uglciuneanddijduiestesd primeascatot ce cere. Dragosteintreit

strilucitoare,miluieste-md
!

u-mi dau seamacum ar puteaun om intregla minte si puni la indoiali un adevdrdumnezeiesc

revelatprin Iisus Hristos.mirturisit
de apostoli,pecetluitcu s0ngelenenumdratelor
cetede mucenici,propoviduit de sfinlilii slujitoriai Bisericii,de cuvioqisi de toti sfinfii,ditltor de vianefericiticarestaula indoiali,
1dinirnilor noastre.$i totugiexistdasemenea
se clatindintr-o parte Ei in alta, cutremurafide nigtesovlieli l[untrice apisitoarcca piatra,muqcltoareca vipera,ucigaqeca diavolul,inselatide inselitorul nev[zut,de ucigaEulfIrI de crutare.Oarede ce se intAmpli a;a?De ce
suntematunciatlt de absurzi,de prosti,de monstruoEisi pe deasupraintunecafi;i trigti?Vai, nu ;tiu de ce. ,,Dupi roadelelor ii veti cunoaste"(Matei
l, 16). Dup[ acesteingrozitoareconsecintein sufletul nostru ne putem da
seamade unde se trag toate.dupi urmelecrimei il caut pe criminal.Totul
vine de la vrljmaqul nostru- diavolul.El esteucigaqul.El ne ucide sufletul
prin necredinli;i indoial[, ne tortureazd..
Dar si noi suntemnechizuiticdnd
dIm ascultaresoaptelormincinosului,ucigasului,potrivniculuilui Dumnezeu.CAnditi vei descoperiin minte o adversitate
fati de Dumnezeu,o indoiald cu privire la firea triipostaticda Dumnezeirii.in privintarelatieidintre
celetrei persoane;i a altor adevdruriasemindtoare.
fii sigurcd vrdjmaqullui
Dumnezeugi al omului se afld in tine. Crezi de mult in SfAntaTreime Cea
Dltitoare-de-via$Einedespi4itl,te bucuride mult de rnileleEi, de via{ape
care!i-o dd, de paceaEi gi de toatecelebunecareiti vin de la Ea; deci nu te
indepirtade Ea, tine-tepAni la moarteimpotrivavrijmasului comun.

43r

11
\-.redinta dI pacesi dulceatS;
necredintad[ nelinistesi venin.
dnd te rogi, fi totul cu infelegere.CAndtorni untdelemnin candeli
gdndeqte-te
c[ in fiecarezi si minut ale vietii tale DItltorul de viatl
te tine in viat[ prin Duhul SIu Preasfintgi ci ?nfiecarezi, prin somnin privinta trupului ;i prin rugiciune Ei cuvantullui Dumnezeuin privinla sufletului, toarnl in tine untdelemnulvietii, pentru a mentinevie flacira sufletului
si trupului tlu. Cdnd pui o lumAnareinainteaicoaneloradu-1iamintecd viata
esteintocmai ca o lumdnare:cdnd inceteaziasd.
ardi, se stinge.$i ci unii o
fac si ardi mai repededecdts-arcuveni,prin patirni,prin prisosde mdncare,
de vin si de alte desfdtiri.
J ntrucAtprimul nostru dascil in ale rugiciunii este Biserica,ea fiind
I invdtatr sd se roagein chip minunatde insusi Duhul Sfant,deoarece
noi inqine,,nugtim s[ neiugim cum trebuie"(Romani8,26) datoriafieclrui
crestinestesi-si insuseascilimba maicii Sale- Biserica.Mare plcat facecel
ce nu o cunoasteindeajuns.Picat, mai ales pentru cei care,invlland limbi
strline, n-au vrut sI invete limba Maicii mdntuitoare.in general,toli trebuie
si inteleag[si si invetelimba slavond.
l ati mijloacelecarechezisuiescnddejdeacre$tinl: ruglciunea,mai cu
I seamdcea deasd,mirturisirea sinceri a plcatelor cAndne ruglm, citirea deasl a cuvAntuluilui Dumnezeuqi mai alesimpdrtlqireacdt mai deasi
cu De-viati-ficitoarele Taine, cu trupul ;i sAngelelui Hristos.
l ata cdlauzelenoastrein nidejdea cregtini: Domnul Iisus, Preacurata
I Sa Maici, toti sfintii, proorocii,apostolii,mucenicii,ierarhii,cuvioqii; toli s-auindreptatspreDumnezeuin nidejdea mdntuirii gi nimeni nu s-a
rusinat,toti s-au mAntuit.,,NIdejdeanu rusineazl" (Romani 5, 5), spune
Scriptura,nici nu a rusinatvreodati.
/^t um se vddestenddejdeacreqtini in raport cu viata noastri aici pe
\,.-.pdmAnt?Prin iertareapicatelor, in care tr[im neincetat:,,Dacdva
prcitui cineva,avem Mijlocitor citre Tatil. El estejertfa de isp6;ire penrru
plcatelenoastre"(1 Ioan 2,I-2). in raportcu viata viitoare:,,Daci E[se va
ardta,noi vom fi asemeneaLui" (1 Ioan 3, 2). ,,Atunci cei drepli vor strdluci
ca soarele"(Matei 13, 43).,,$i unde sunt Eu, acolo va fi ;i slujitorulMeu;
MI duc si vI gitescloc" (Ioan 11,26;14,z).,,Cetatea
noastrlestein ceruri,
de unde si aqteptimMAntuitorpe Domnul Iisus Hristos,care va schimbala
infdli garetrupul smerenieinoastre"(Filipeni 3, 20 -21).
'1' nca un mod de
a nidijdui. Iati, dau nivall asuprainimii patimile; ca
l
Iun suvoiputernicsi i1i estegreusi le 1ii stavil5.Ziin sineata: ,,Patimile se lupt[ cu mine, ci Insuti mi sprijinestesi m[ mantuieste,MAntuitorul

432

meu. Din tinerelile mele vrljrnagul mI ispitestesi cu desfitlri mI aprinde.

iar eu,nldljduindu-mi spreTine, Doamne,il biruiescpe el" (primul antifon,
glas4 si 8).
unor crestini li se trage de-acolode unde le lipsegte
,,u
* l\Tenorocirea
1\ nidejdea.Simteomul c[ i se srringeinima,ci il cuprindeuritul, o
plcitoasi lehamite.Ce si faci daci nu are in inim[ nidejde creqtind?cauti
mijloacenefireqtide a scipa de strimtorareainimii si de lehamitein distractii
ucigdtoarede suflet,nu se g0ndestesi vini la Hristos,,,alcirui jug cstebun
qi nu apasi inima, iar povcra u;oard" (cf. Matei I I, 30), nici la rug[ciunesi
c[inli de picate, nici la cuvAntullui Duntnezeu,,,defolos spreinvilituri,
spremustrare,spreindreptigireacelor intru dreptate"(2 Tirnotei 3, l6; Cf.
Romani 15, 4). De cele mai multe ori, asase intArnpli.De aici nevoiaunor
oamenide a mergela teatru,de a ciuta ahe muhedistractii.Recurg;i la sinucidere.Nddejdea,cand prindeputerein sLrfletulrugitorului. il poateajuta
mult ca sddobdndeasci
o experientiin a sti cum sl ceari. Cel ce sescruteazi
atentpe sineiqi dI seama?nce consti aceastiiexperientir.
D ugdtorultrebuiesI creadi ca nu existi gresali pe care sd nu-i o
I\poat[
ierta Domnul. ..Datona aceeati-ant ienat-o fiindci m-ai
rugat" (Matei 18,32). Nu existi picat caresi nu poati fi iertatde iubitorul
de oameni-Dumnezeu;
,,Singele lui Iisus, Fiul Lui, ne curlteste de tot
pdcatul"(l Ioan 1,7) (ca pe Maria Egipteanca).
,,Daci va picitui cineva,
avemMijlocitor citre Tatil pe IisusHristoscel drept" (1 Ioan 2, l).
asteptarea
unui binede careduci lipsi: ,,lardaci
l\T adejdeapresupune
I \ nidijduim ceeace nu vedem,a;teptiln prin rdbdare" (Romani 8,
25). Dar intrucdt cel mai mare bine la care putem spera este sI nu mai
pdcltuim deloc gi intrucdt nu avem acestbine suferim zilnrc de picat. care
ne poate duce la vesnicl pieire, nidejdea cregtinl trebuie ?ndreptatlspre
Hristos,ca spreizbivitorul de picate si MAntuitorulnostru.
existenteinoastrefizicene vin de la la
T\ upucum toatecelenecesare
l-l pdmdnt.aer, foc si ap[, tot asacele necesarevietii spirituale,gAndurile, impulsurileluminoase,bune, mdntuitoareale inimii ne vin de la
Dumnezeu,de;i nu ne ddm seama,fiindcl gdndurilesi impulsurileinimii nu
pot fi vlzute. ,,Duhulsufli unde voiestesi auzi glasul1ui" (cf. Ioan. 3, 8).
,,Nu ci de la noi inEinesuntemdestoinicisi cugetim ceva.ca de la noi insine, ci destoinicianoastri estede la Dumnezeu"(2 Corinteni3, 5).
and primeqtiDe-viat5-dititoareleTaine.inchipuieste-[icu nesrri1r
lr.- mutatdconvingereci InsuqiHristosse aflI subinfitisareapAiniisi
a vinului. scrie, in gand,pe ele IisusHristossi acestinscristrece-ldin gdnd
in inimi, asazl-lin strdf-undul
ei pe oasperele
Ditltor-de-viati. De vei primi
All

+ JJ

SfinteleTaine cu o asemenea
credinti, fiinta ta liuntricl nu va intArzias[ se
bucurede roadi, puterile sufletului vor afla o pacead0ncd,vei sirnfi in toate
o usurarefdrl seam[n.Dumnezeune di cele bunepe misura credinteinoastre; in misura in careiti estepregititi inima si le piimesti,Trupul gi Sangele
Domnului devin un cirbune aprinspe inima credinciosului,
Bisericadevine
cer, altarul- tronul vielii de pe carecoboarl Dumnezeuca si deahrani credinciosilor sdi si viaf[, prin PreacurateleSaleTaine. ,,Mari si minunatesunt
lucrurileTale, Doamne"(Apocalipsa15, 3). Tu, Doamne,ne pregitestidin
vremepentrucontemplareatronului dumnezeiescsi a Celui ce sti pe el, prin
ardtareatronului pimAntescdin biserici, prin contemplareacu ochii credinlei
a Celuice sri pe el.
and ii vei cerelui Dumnezeudaruriduhovnicesti,
de pildI, intelep1r
\-, ciune,credintS,nrdejde,dragoste,bldndete,smerenie,sr-1i aduci
amintecI esti chipul si aseminarealui Dumnezeu,ci, intr-un fel, chipul tiu
poarti sigiliul lui Dumnezeu;i toate bogifiile sufletului sunt cuprinse in
Dumnezeuca intr-o comoari (,,comoarabunitililor"), noi putand icoate de
acolo orice bogilie duhovniceascd,
prin rugdciuneacredinlei, prin ribdare,
curitindu-nede toatl intinlciunea. Zi ciltreDomnul: sufletulmi-a venit de la
Tine, de la Duhul riu nemirginit qi arotdesivdr;it.Iati-mr acum, strp0ne,
sirac, srrace imi sunt inlelepciuneasi judecata,sirac sunt qi in credinti,
nddejde,dragoste,bl0ndete,smerenie;cautr spreravna inimii mele si dr-mi
intelepciuneaTa,,,credinti ne-ruEinati,nddejde neclintiti, drugo.t.
nefilarnici" (A 8-a ruglciunea preotuluila Utrenie).
u
up.unerea
fiilor duhovnicestifatr de Biserici trebuie si inceapi
Q
tJ printr-o desivdrsiti increderein rugdciunileBisericii, Tainele r6n;i
duielilesalesi sd se incheiecu respectarea
in fapt a poruncilorSale.
u ochii inimii pofi vedealimpedecum te tine Domnul mereusub
stipdnireaSa,prin legile constiintei.
ce vin m0ncatila sfinteleslujbese incarci de bunivoie pe sine
c.o (-ri
\-, cu o povari inutilr Ei vitdmitoare, ficand ca inima sr le devini
surddinaintechiar de a fi inceputsi se roage,pundndoprelisticugetirilor si
simtdmintelorsfinte ca sI nu poati pdtrundein inimr. Tiebuie s[ ivem mare
{Ua sa nu mdnclm inainte de sfintele slujbe. Aceastaestenecesarfiindcl
,,Impirdlia lui Dumnezeunu estemancareqi biuturl" (Romani 14, l7); cu
alte cuvinte,Dumnezeunu poateimpirl1i intr-o inimi ingreuiati de mancare
si biuturi.
T\ omnul estefoarte aproapede fiecaredintre noi, mai alesde cregtilJ nul care vietuiestein sfintenie,pentru ci inima si trupul sru sunt
templu al Duhului sf0nt. cunoscdndaceasta,c0t de usorne vin.id n" rugrm

434

in orice loc! ,,Aproapede tine estecuvAntul- cel al

rugdciuniisau ar lui
Dumnezeu- ciruia I te rogi - in gurata si in inima ta,,(Romani
r0, g).
pacatul inchideochii inimii. Hotul credecd Dumnezeunu-l vecle.
r curvarul, deddndu-se
destrrbilirii, credeci Dumnezeunu_rvede;
arghirofilul,manciciosul,betivulcredcd isi pot ascundepatimile.
Dar Dum_
nezeuii vede si ii judeci. ,,cici sunt gol si m-am ascuris,,
(Facerea3, l0).
A;a i;i zice,prin ceeace face,tot pIcitosul carese ascuncle
de Dumnezeu,
Cel omniprezent.
paptul ci Dumnezeuesteintotdeauna
cu noi esteinvederatde Dumr nezeiestile,
Dititoarere de viali sale Tai'e; in ele Domnul se face
perceptibilprin simfuri, ?ngdduiemainilor inirnii noaste
si pipdie rinile
cuielorcu carea fost ristignit, sr puni degeturpe coastasa.
ri de cdteori nr-amrugatcu credinta.Dunrnezeu
M-a ascurtatsi
f)
\-/ pi-a indeplinitrugiciunea
mai_mareparte a vietii suntembOntuitide neincredere.
(-ru
putinr
\-' credinti, necredinti;..avemochi. crarnu ,u-ecrenr.
a'em urechi,dar
nu auzim,inima ne esteinvartosati"(cf. \larcu g, l7-lg).
Trebuiesi ne
ferinrde invdnosarea
inimii.
(l pul esrechipulIui Dumnezeu.
chipulviu al Dumnezeului
Celuiviu.
rg'r In sufletulomului. mai alesin al
ornului credinciossi ficitor de
bine, se reflectl lumina.Dumnezeirii,perf'ectiunea
ei. ,,Fi1isfinti, pentrucii
Eu, Domnul Dumnezeulvostru,suntsfant" petru r, r6
1i
$i Leviticur rg,z).
ufletul celui dintdi om i-a fbst dat aceluiade Dum'ezeu.
Date de
e
L-, Dumnezeusunt;i sufleteletuturoroamenilorcareau
unnatIui Adam.
Toti oameniisuntsuflareaLui, a DuhuluiDumnezeiesc,
toti ca unul trebuiesi
fie poporulsiu. ,,Dupi cum Tu, prrinte, intru Mine si Eu intru
Tine - se ru_qa
MAntuitorulratilui caresc- a;a si acestiain Noi si fie una,.(loan
17.21) !i
fiindcr sufletelenoastresunt de la Dumnezeu,estefiresc
ca si DunrnezeusI
fie lntotdeaunaaproapeclenoi, cum sunt piirintii aproape
de copii. Asa cum
parinlii igi cunosccopiii, cu atdtmai muliiEi cunoaste
bomnul oarreniiSIi.
poporulSdu,binecuvintati'tru Hristos.
,,Eusuntpisiorulcel bun si cunoscpe
alemele(oile)si aleMele Mi cunoscpe Mine,.(ioan10. l4).
cunostinre
polosinOu-te de obisnuitele
omenesri
iri poti insusiperfect
r o anumitr disciplinr si, de cele mai multe ori, ceea
ce ai invltat la
gcoaldnu [i se va stergeclin rninretoati viata.in privinta
credinlein;;r;;
asa.Adicd ai aflat o dati, ai pri.s nisterucruri,Ie-ai
,,pipiit.,qi gata,te gandesti:,,obiectulcredinfeirni-a rimas in suflet,tirnpeoe,
l-a'r inleles,il voi
iubi toatr viata".Nu esteasa.El, acest,,obiect..ti seva prrea
de o mie de ori

435

obscur;i indeprrtat,ba chiar vei aveaimpresiauneoric[ ti-a ,,scipat"cu totul si cr. dup[ ce 1is-apirut ci-l iubesti,ci triiai qi respiraiprin el, ti-a devenit deodat[ cu totul indiferent.Ca si nu !i se intample asa,trebuie sI curefi
rnereucaleace ducesprecredintl si si o faci cu lacrimi gi cu suspine,ca sI
o poti vedea,insugi,cuprindecu inima si cu sufletul.Nepisareafatd de credinfi esteurTnarea
piicatului.
gura noastrl cuv0ntulestecreator,formdnd sunetearticulate;o
Q i in
x) datii cu cuvantuliese duhul viu al omului, care nu se despartede
gnnds1de cuviint.DupI curn vecleti,cuvAntulprin insisi naturasaestecreator chiar ;i in noi. Atunci de ce mai suntemneincrezitorisi scepticifa$ de
fbfta creatoarea cuvantului?De pildr, c0ndne rugrn, de ce nu suntemconvinsi cI aceastlslujireprin cuv0ntne aducenegre;itmilostivireastlpanului? Fiindci cuv0ntulisi creazl mereutrup sieqi.Suneteledistincte,vorbele
pusepe hirtie, cirtile nu sunt oarecarneain cares-aimbricat cuvAntul?Dar
noi n-am tinut seamade aceasta,
am ajunssi credemci estecevace nu meriti o preamare atentie.Nu numai firea dumnezeiascd
estecreatoare,ci, prin
darul dumnezeiesc,si firea creaturilorsale insufletite,cu ciliuzirea lui
Dumnezeu,
Carea spus:,.Creqteli;iviinmultiti" (Facerea
1,28).Subputerealui Dumnezeu,sufletelecreaturilorinsufletiteigi cresclorusitrupuri.Astf'el, oamenii prin putereape care le-a dat-o Dumnezeucresc;i se inmullesc
pe pirnint p0n5in ziua de astizi. Oameniisi animaleleisi fac celede trebuinti vietii, dar mai alesomul. creaturdprin excelenli niscocitoare,carreuimesteprin creativitatea
sa infiniti in toatedomeniile.DeoareceDumnezeuCuv0ntulesteCreatorulomniprezent,fapteleSalesuntrispAnditepretutindeni,desinu la nesfirsit:creeazii,facegi, dacr estede trebuinti,preface.
|\ urnrurezeuesteFiinta atdtde sirnplr,incatmai repededeclt fulgerul
L-l si decatgdndulne poatecercetasufletul,chiar firl sI ne dim seama.
De aceease gi spune:,,inrprritialui Dumnezeunu va veni in chip vizut (...)
crci inrplrilia lui Dumnezeuesteinluntrul vostru" (Luca 17, 20-21).Deci nu
poatefi stabilitl clipa venirii inrpirltiei lui Dumnezeuin sufletulnostru.inclati
ce ai izgonit picatul din inimi, eapoateveni in oriceclipi gi nu-!i vei puteada
seamacum si cind. Mornentulrespingeriicategoricea picatului din inima
noastri estesi cel al instlp0nirii absolutea lui Dumnezeuin noi. Fiindci Dumnezeuseinstlpinestesi impiirdtestein noi pe misuri ce ne curitim de picate.
Pe mlsura credinteinoastreDe-viatI-dititoareleTainene curili si ne sfintesc,
dereticl indatii clmara sufletuluinostru.Dar si diavolul si duhurilerele sunt
fiinte simple,de;i nici pe departedesivArsitein simplitatealor si mult limitate;
si ele lucreazicu iutealafulgeruluiqi a gdnduluiasuprasufletuluinostru.Clipa
c0ndsimli cI te-ai legatde celeplmintesti, sauceacAndinima ti-a fost atrasi
de picat, ca si ceaclind te-ai indoit de adevlr estemomentulintririi diavolu436

lui in tine, careiti poatetrezi in iniml orice patimi, pentruca mai t0rziu.pe
misuri ce o accepli.sI pundstipAnirepe tine si si te duci undevrea,ca pe un
captiv,legatde mAini ;i de picioare.Daci ne opunentdiavolului,el cauti si ne
opreasclrdvna spre credintaizvoriti din inimd. spre gAndurigi simtirninte
cucernice,ne intuneci mintea;i inima ciit poatemai mult. Pentrua-l birui si a
ni-l indepirtadin inimi, trebuiesi ne intirim inima prin credinli in Iisus Hristos Domnul, sI nu uitdm cd diavolul lucreazl in noi si ci gdndurile,pornirile
inimii, voinfane suntdin aceast[pricini picltoase, potrivnicelui Dumnezeu.
De aceeacautl si indeplrrezi de la tine. cu hotir6re, din toati inima, aceste
gdnduri,ca si-1i smulgi - ca si zic asa- din riisputeriinima din leglturile picatului,a$acum s-asmulsSamsoncareseirr,,u'case
in fringhii, si vei reuqisI
rupi aceleleglturi ale iadului ca pe nistertc. . ir puterealui Iisus Hristosgi cu
harul SfAntuluiDuh.
X ,-tAnd ne rugdm.se cuvinesa tinenrrrrintecI suntentunul altuiamI,5 lr.-,dulre si cI trebuiesi ne rugim unii pentrualtii si pentrutoti. dupd
cum ni searatl in ruglciunea,,Tatil nostru".Ne staudreptpildi apostoliisi toti
sfin1ii.Daci nu vei uita aceastasi te vei ru-qapentrusenreniitiii. si sfintii se vor
rugapentrunoi,ca si mddularealeirnpiiritieilui Hristos.aleBisericiiunice.ale
aceluiaqi
trup.,,Cumlsuracu caremisurativi se va misura"(Matei7, 2).
J\ omnul imi este viata. respiralia.puterea.lumina, pacea,bucuria,
l-/ mincareagi blutura; ce ii voi da in schirnbBineficitorului meu, cu
ce mi voi rdspliti?Cu ajutorulSiu, ii voi aducein schimbsupunere,
supunemd-voi voinlei Sale, voi indeplini poruncile Sale. ,,De Mi iubili - zice
Domnul - pdzili poruncileMele" (Ioan 14, 15). Strldui-mi-voi si-l fiu pe
plac, cdutAndimplrdlia lui Dumnezeuqi adevdrulSiu ;i firi a punepret, cu
nici un chip, pe bunurileplmdnteqti,asezAndu-le
mai presusde celeceresti;
nu-mi voi lipi inima de nimic dintre cele pirmintegti. O, Doamnel Fii Tu
acelacare s[-mi dea putereade a face acestea.Intlreste-mi cu dreaptaTa.
Di-mi a-mi punenidejdeanumaiin Tine, Cel ce mI nutresticu de toate.Cel
ce nicicdndnu m-ai plrlsit.
\/iata esteputerede via$ fIc[toare. De aceeaDumnezeu,careeste
V Viap primordiali, ceadin careau purcestoate.esteo putereinfiniti, care di viapi. De aceeaingerii semai nutRescPutericeresti.de aceeaqi sufletul nostruestetot o putere.Ingeriigi oameniisuntputeriadusela viatl de
Viala primordial[. pusein migcare.cilduzite, intirite de purereaprimordiali,
pentrua sluji in mod rational si in liber-tateVietii prirnordiale.Moarteaeste
putereacare ucide. in implrdtia fiintelor vii. in care Dumnezeucreasetotul
pentruvia1d,prima puteredistructivi a apirut in persoana
diavoluluigi de la ea
a trecut la oamenigi celelaltecreaturiale pimdntului, fiindci ,,fiptura a fost
supusddeEerticiunii- s-a ficut roabd putreziciunii- nu din voia ei, ci din

431

cauzaaceluiacarea supus-o"(Romani8, 20). Adici omul s-asupusceleidintAi putereaducitoarede moarte- diavolului.Dar fiindc[ diavolul esteo for[i
inteligenti, lucreazi asupraminlii noastrecu putereainteligenfeidiabolice,
dupi ce mai int6i ne-avit[mat-o cu suflarealui otrivitl si a ciutat s[ ne-oindepdrteze
de Dumnezeulvielii prin indoiali si neincredere
in atotputerniciaSa,
in insuqirileSaleneschimbltoare;ne despartede Dumnezeuliubirii prin duhul
vrajbei,rIutilii, zavistiei,de Dumnezeul-Duhprin legareaputemicl a inimii
noastrede celemateriale,de bunurilepimdntegti.Ne dim seamaci dependenta vinovati, nefireascla inimii noastrede toateacesteaprovine de la puterea
careucidesufletul,dupdcum tot aceastalucreaziin inima noastrl cdndne umplem de urr, de neincredere,
de toatepdcatele,c0ndcldernin deprimare;i deznddejde,candne impotrivim poruncilorlui Dumnezeu.$i Domnul Dumnezeu
vine ca o puterein inima noastri mai cu seaml prin dragoste:,,Ci iubireaca
moarteae de tare" (C6ntareacdntirilor 8, 6), putereatuturor virtulilor, care
inldturi toateoprelistileridicatede puterileiadului in inima noastrd.
tunci cAndte rogi, fie c[ te afli saunu in fata icoanelor,trebuiesi
-{ll. vii intotdeaunacu nldejdea ci vei primi ceea ce ceri; de pild[,
izbdvirede necazuri,de bolile sufletului,de picate, fiindci qi ceeace ti s-a
dat pdndatuncide mii de ori fi s-adat rot din mila lui Dumnezeuqi a Stipinei
noastre,Maica Domnului.Daci i1i va lipsi nidejdeaci vei primi ceeace ceri
sau te vei indoi cd 1i se va ascultarugiciunea, ar fi din parteata nebunie
curatd,orbire.
6 acdigi va spunecareva:,,De ce te logi la icoaneneinsufletite,crezi
r-, cd te vei alegecu vreunfolos?",r[spunde-ic[ folosul pe careil primim de la icoaneesteneasemdnat
mai maredeclt de la oameniicei mai buni
qi mai sdritori.spune-icd de la icoaneprimim intotdeaunaputereharic[ qi ajutor sufletelornoastre,izbivire de picate, de supirili, de boli. Folos primim
mai cu seam[de la icoaneleMdntuitoruluigi Maicii Domnului.cd fie gi numai
contemplarealor cu credinti izvoritd din iniml, inchipuindu-neci avem in
falr oamenivii ;i apropiati,ne izbivestede suferintecumplite,de patimi, de
beznaceadin suflet.C[ agacum atingereade imbricirnintea MAntu]toruluiqi
de m6inile apostolilorinslnitosea bolnavii, cu atat mai vdrtos icoanelecu
chipul MAntuitoruluigi al Maicii Domnului au putereade a-i vindecape credincioEide tot necazul,prin credinti in Domnul si in Maica lui Dumnezeu.
s puteasd-miimaginezinliuntrul sufletuluimilioanede chipuri, de
./-l'pildd, toate ale Maicii Domnului; aq zugrlvi-o cu mintea in toate
felurile gi toateinflfisand aceeagipersoanlvrednici de veneratie,ca gi Ea insdqi.Dupi cum Monada Cea de dinainte de fire, drtitoare de viati, a conceput,a creatprin cuvAntulziditor;i a sfinlit prin Duhul Sfanto infinitate de
chipuri inteligibiledupi insugimodelulSIu, Caresuntputerilecere;ti,asij-

438

dereaTatil a conceput,iar Fiul, insu;i chipul cel viu al ratlui, a creatsi a

sfintit prin Duhul SfAntsi un chip al Sdu sensibilsi inteligibil totodati omul.De la aparitiaaceluia,Ia inceputchip unic, creeazil,
spreuirnireanoas_
trd,pind in ziua de astizi asemenea
chipuri.si toatesuntvii, nespusde fru_
moase,dupd aseminarealui Dumnezeu.ddinuitoare,vesnice.Asijdereasi
eu,oric6tde multeicoaneasface,pe toatele voi consideraadevirate,vreclnice de cinstire,?mivoi plecagenunchiiinaintealor, cu conditiasi corespundi
chipurilor(imaginilor)vii ale sfintilorlui Dumnezeu.ce ne-arputeaimpiedica sd avem atateachipuri ale MAntuitoruluiHristos,cAtechipuri realede
crestiniexisti? Orice icoani a Mintuitorului estechipul Sduvrednicde cinstire,carestrilucestein sufletuloricirui crestinadevdrat.
Drintr-o frumoasdsi pioasi tradilie,tinemin bisericilenoastreicoana
I Mdntuitoruluisi ne ruglm inainteaei. Esreo cerintiivitali a sufletuIui nostru.Domnul Insu;i, cu Dragosteacare ii esteproprie.dorestesr Se
facratnchipuitin noi, dupr cum spuneapostolul:..o. .opili mei. pentrucare
sufir durerilenasterii;pAnI ce Hristosva lua chip in uoi:,,
lcoluieni 4. l9).
sau: ,,Hristossi se silrsluiasclcu creclintiin inimile voastre,,
(Efeseni3,
17).Dar cum aln puteasi ni-L reprezentdm
cu ininia pe Hristos,fdrd ca mai
inaintesI nu ni-L fi reprezentat
perceptibil.prin simturi.ca si cum L_amve_
deacu ochii nostri?IatI de ce tinemicoaneieMintuitorului.Maicii Domnului, ale altor sfinti. Dragosteape carele-o poarrdcrestinii,dornici si le aibii
chipurilemereuin minte gi in inimi, tine de insdsinaturanoastrd,deopotrivl
senzorialdsi spirituali, carei;i dore;tereprezentarea
lor iconograficd,spre
a-i asezain locurilecelemai de cinste,in case,ca si in inimi, in casasufletului nostru,oferindu-leacoloIoculde onoareqi venerandu-i,
mai intdi de toate
prin pleciciunileinimii si numai dupi aceeaale genunchilor.Si c0t
de mult
rdspundecinstireaicoaneloriconomieidumnezeiesti!
Cerulne rispundeprin
icoaneasa cum dddearispuns Domnul de pe altarul timiierii, din
cortul
vechilorEvrei. Multe dintreele strilucescprin facerede minuni.
I
Tara. srauIa ugd ;i bat!" (Apocalipsa3,20). Aceasrainseaurnlcd
n ,,r Donurulstdmereula usasufletuluinostru,
inchisiisauzivorctdpen_
El din pricinapdcatelorsi a patimilorde tot felu:.Iatit s/au.\'i rugari.
iar
$
El sti chiarla usainimii voastre,
ludndamintela fiecarerniscare
a inimii, la
oricesimtimdnt.
-d!-

Di-nri inirnl sinrpla.neprefiicutri.

fiiri riutate.deschisl,
J)oamllel
lJr glsf,incioasi,iubitoare,generoasl.
ntrdstirnrde vorbacu cineva,suntemconvinqicd ne aude,ildiferent
fl
\-, de distantacarene separide cel cu carevorbim si carepoatefi. une_
ori, considerabilr.but.rn fi convinsio.
ilr.lce *r-trdspunsurile
"."uriu,

439

a$teptate,;tiind ci si cuvintelenoastreproduc in conqtiinlainterlocutorului

aceliasi reprezentlri;i acelea;idispozitii sufleteqtica qi in noi insine' Sau
9i suntemconluim cuv0ntulla vreo adunare,in fatauneiasistenlenumeroase.
vinsi c[ in aceea;iclipl toti ne ascultl,iar atuncicAndvorbim din inim[, cuvintele noastrenimerescin inima ascult[torilor,producindreflectii qi stlri sufletegti pozitive.in acelaqichip, vorbind cu Dumnezeusau cu sfinlii' cdnd ne
rugim, nu trebuies[ ne indoim cdtuEide putin cd spuselenoastre,pornitedin
adlncul inimii, n-ar fi ascultate(Nu vorbescde Dumnezeu,careestepretutindeni. stie tot. stie si ce avem in inimi). Suntemascultalimult mai bine decAt
ne dau ascultareoamenii,fiindcl lumea duhurilor estesimpli, necompuslqi
de aceea;i rlspunsurilela cererilenoastrevin mai simplu,sunt mai intelepte
de pe plm0nt, din cauzasimplitltii
gi mai folositoaredecit celeale persoanelor
le vine directde la Dumnelumina
duhurilor,a faptului c[ locuitorilorcerului
zeu.Acest lucru trebuieconsideratrealitate,carenu are nevoiesi fie demonstrati, mai mult, esteun lucru cu totul obignuit.Ca ;i in primul caz,cind suntem convinsici suntemascultalide cei cu carestim de vorbl pe p5mAnt.
1rr And ne rugim, Dumnezeu9i sfintii ne ascultl intocmai ca intr-o
\-,.onu..satie intre cloui saumai multe persoane'sauprecumcredinciosii care ascultl o predici in bisericl, sau osta;ii care ascult[ de comandant.Suntemascultatichiar incomparabilmai bine decit intr-o conversatie
obisnuit[.Fiindcl atuncic0ndii dlm ascultareunuia.nu gtimce arein inimi
si in gind si se poateintAmplasd spunl una ;i si aibl in iniml cu totul altceva. Nu acelasilucru se intdmpli cu Dumnezeu;i cu sfintii. Ei vld ce avem
in rninte si in inimi. Dumnezeuca un Atot;tiutor, sfinlii prin harul Duhului
Sfdnt,in careneschimbatsiliqluiescEiisi pot da seamadacl cuvintelenoastre sunt intocmai g0ndurilorpe care le avemin inimi 9i daci, intr-adevir,
corespundpe deplin, iar inima. la r0ndul siu estecredincioasi,infr6nt[ si
smerili, ardesaunu cledragostesi clerdvn[ (,,cuumilinld la Tine cldem") ;i
cu dorintade a oblineceeace am cerut,ei vor rlspundecu dragosterugdciunii noastresi ne vor dit celecerute.Dumnezeu;i sfinlii vor ca atuncicind ne
rugim sI ni-i inchipuimaievea,stdndldngl noi, s[-i vedemcu ochii inimii.
Viu esteDumnezeu:,.Dumnezeunu esteDumnezeulmorlilor, ci al viilor,
cici toti triiesc in El" (Luca 20, 38).
a-;retutindeni, pe tot intinsul plmintului, se face simtitl prezenlaMasillsluiegte, aducdndne;tirbiti
-t- relui Artist - Duhul Sfdnt care se
bucuriein toateflpturile, vidindu-si nemdrginitaSa inlelepciunein tot ceea
ce se face. Vedem pretutindeniDuhul D[titor-de-viati, lucrAndasemenea
unui mareartist,saual unui olar, modelAndmullime de vaseneinsuflelite.El
poatefi descoperitmai cu seam[ in sfinli, ca in niqtem[refe qi neasemuitde
iru-our" temple ale Sale. in oamenii necredincioqiqi necinstili ins[' poli

descoperi,aproapela fiecare pas, lucrareaduhului riu, patimi, frimantare

zadamicd.,vraj b5, dusminie.
umnezeuesteexistentasi viataa tot ce existl. De aceeaEl estenuT-l
rt, mit Cel ce este,ca si unici existenti,existentaprirnordiali.necreati sauca inceputul,din carese trageintreagaexistenid.^De
aceeasi spune
apostolul:,,Cici in El triim;i ne miqclm si suntern"(FapteleApostolilor17.
28).Traim prin Dumnezeu,ne miscrrnprin putereaLui, existirmprin vointa.
poruncasi atotputemiciaLui.
u intelegiin ce chip poatestaDornnulin Sfdntaimpiutisanie.Este
NT
I \ o taind,dupi cum tot taini estein ce chip ti s-apusin Tine dulr nemuritor,ddtltor de viatl, sprepodoabasi putereatrupuluitiu. Domnul este
fiinti simplS,adic[ necompusi,cu totul cleosebiticlematerie.tot atetde simpli, ca si gdndulsauca o miscarede-oclip[ a inirnii saua sufletuluinostru.
Taindestesi chipulin careDomnulvine si ti seasazirin inimi intre_q.
nu prin
mijlocireavreuneimaterii,nuuraiprin simplul tiu
indreptatcatreEt.
-g0nd.
prin credinfl vie in El, prin ascultarefati de cuvAntul
lui Dulrnezeu.Simplitateasa absolutdil face sd se afle. in mod necesar,pretutindeni...pretuiindeneaeste;i pe toatele plineste"(Rugiciuneacitre Duhul Sf0nt).,,Au nu
umplu Eu cerul qi pirnantul.zice Dornnul"(Ieremia23,24). El estenedespd4it, dar se ?mpartepe Sinetuturor,se dr tuturorpe Sine.cu aclevirat,prin
diferitedaruri.Unic ;i nedespirtitfiind, El creeazra
mereu,la nesf6rsit,mullime de fapturi de tot felul, fiind ,,implicat"in orice fipturi, de la cele mai
mari pandla cele din urmi, pani la cei mai minusculiinfuzori.
azelesoareluistribat aerultransparentcaresecontopesc,ca si spuf)
l\ nem asa,cu lumina,desiaceasta,
ca un elementsubtilce este,poite
oricdndsr il pdr[seasci.Apa de izvor, cristalul,sticlasuntde asemenea
strib[tute de lumini gi se fac una cu ea.Numeroasecorpuricapabilesi reflecte
sausi refractelumina sunt scildatesaustrilucescOLtuminasoarelui.saua
unei sursede lumin5,primescsi cildurl de la ea.La odijdiile cusutecu fire
de aur saude argint,in fiecaresclipirestrllucesteluminasoarelui.Exactla
fel qi alesiineamuluiomertesc,
sufleteledreplilor,devin penetrabile
Lupripii
Dumnezeului
Ratiunii,strilucescde luminaLui, se dizolvain ea.intocmai
si fiecarepirticici din Sfintelepi Dltitoarele-de-r,iatlTaine. preficute in
Trupul si SdngeleStdpdnuluiinsusieste,toard.nunrailurnina.strilucire.
cildur6, via1i. Nici cea mai mdrunti parliculi nu ramdnenepreficuti ip lumi n as i via taD um n e zeirii.
seamaci Domnul estepurureacu tine. in orice loc, in cu chipTil.
r ul si cu aseminareaSa. cele ce sunr in tine. Gdndestiprin tatjt.
vorbeJtiprin Fiul, actioneziprin Duhul sfint. ceea ce sunt aerulsi lumina
441

pentrutrup estegAndireasauDumnezeu-Tatilpentrusuflet;ceeace estehrana pentru trup esteCuvAntulpentru suflet; ceeace esterespiratiasi cildura
pentrutrup, aceeaesteDuhul SfAntpentru suflet.
ft ti vdzut cum se ;in albinelede regina-matcd;i fumicile de regina.fl'furnicdT Exact Ia fel si fiinlele cuvilntdtoaresi rationale trebuie sd,
se tind de Dumnezeu.
uu ;titi oarec[ o planetimici setine de unamaresi semi;ci in jurul
Q
t-J ei? Exactla fel fiinlelerationaleqi cuvdntitoaretrebuiesi setinl cu
oricechip de Dumnezeu.Si trebuiesd-L clutim rnai mult.
upacunrintr-o convorbireaerulse afli pretutindeniqi umpletotul,
T)
I/r dsvills un fel de mijlocitor intre cuvintelenoastresi cele ale persoaneicu carevorbim gi cuvinteleajungla urechileunuiasauale celuilaltpe
caleaaerului,iar neexistdndaerul,n-am puteavorbi si nici auzi,intocmaisi
in cele duhovnicesti.Duhul Sfint, care pretutindeneaesteEi pe toate le implineste,ne mijlocestecomunicareacu fiinlele firi de trup. Nu infelegem
bine cum anulnesuntemauzitide altii, de persoaneaflateuneorila maredistanld,prin intermediulaerului,;tim doar c[ suntemauziti;de asemenea
nu
intelegemcum aud, prin Duhul SfAnt,ingerii gi sfinfli suspineleinimilor din
noastre,dar stim ci le aud.Aga cum din rdspunsurile
celorcirora ne adresim
deducemci anr fost auziti, si in cel de-al doileacaz declucemaceastatot din
rispunsuri.in primul caz vedemcu ochii no;tri trupe;ti fap celui cu care
vorbim,in al doilea,chipulcelui cu carevorbim seinfitiseazl ochilorinimii,
o fati nevlzuti sau un duh nevlzut. Pentrufiinfele corporaledistantaconIeaz:a.
Pentruomul sfAntea esteinexistenti.
I i puteasr-ti inchipuicd un inger esteca sufletulomului.Adicr in-{]l-gerul esreintocmaica suf-letultiu. De aceease si aratr ingerii in
chip omenesc,fiindcd naturalor se a seamdnd
cu sufletulomului.atatadoar
c[ ea estefiri de picat, sfdntl, superioarl.
rnairepederuglciuniifrcutede doi sautrei
T-\umnezeu dr ascultare
r-,' rugratoriimpreuni si care se roagi din toati inima. cunosc din
expenenla.
eeace isi doresteDomnul nostruIisusHristospentrunoi estesi ne
fl
\-, stdrpeascldin inimi minciuna,trufia, riutateadiavoleascrsi s[ se
pundin loc adevirul SIu, dragostea,
blAndetea,
smerenia.
acane-aminchipuichipul Domnului afldndu-sein fiecarepunct si
5
-lJ linie ale spafiului,n-am gresi, fiindci Domnul se aflr intr-adevir
pretutindeni
in spaliu,de la celemai mari pdni la celemai mici lucruri.Dacd
442

L-am vedeapretutindenipe Domnul, am recunoasteo realitate;ci Dumnezeusti mereula dreaptanoastri, oriundene-amafla.

uhul Sfdntse numeste;i Mdngdietoruldaroriti insiEi esenteiSale;
6
r-, El estepace,bucurie,fericire nesfdrqitrqi prin lucrareaSa in sufletul credinciogilor,cirora le aducelinistea,asemeneaunei mame,ii ajutd in
toati faptacea bun[, in stridaniile lor,'la supirare,la boall, in nevointelelor
pentru credin$. se mai nume$teMAngdietorul gi fiindcd
"seepungjgh_ului
qi
nepitrunle d-eselriin sffier
OiiceluFu
-tt_qtur4tu_luj dqznqd-ejdittef.
are o cauzd.cind s[var;ifi o fapti buni, vi bucuratici vI gisiti linistea sufleteasci.De ce?Fiindcl il aveliin sinepe Duhul mdngdietor,,,care
pretutindeneaeste;i pe toatele implineEte,vistierulbunitltilor", cel carevd di lini;te. Dimpotrivd, cdnd faceli o fapti urdt[ sau chiar c0nd n-ari f[cut nimic
riu, dar simlili in sufleto sfd;iereucigdtoare.
De ce?Fiindci v-ati lisat luat
in strp0nirede duhul urdtului.al deznidejdii.De pilda.vd rugaiisi vd cuprindedint-odati urdtul.Desi o asemenea
starenu vi incercainaintede a incepesd v[ rugafi.Sauafi inceputsi cititi o cartecu continutduhovnicesc,
de
pildi SfantaScripturd,;i simtili ci vi cuprindeurdtul.lenea,indoiala,purina
credinld,necredinta.
De ce?Fiindci v[ ispitesc,supundndu-vila viclesuguri,
duhurilerele ale urdtului,indoielii,necredintei.Suntetiin bisericd,la slujbd.
incepelisI v[ plictisiti,vI estegreu,vd cuprindelenea,v-a luat in stipdnire
urdtul.De ce?Fiindci uneltescimpotrivavoastriduhurilerele ale uratuluigi
trdndiviei. Sau incepeli lucrul la o scrierecu caracterduhovnicesc,de pildd
o predic5,qi vr simlili minrea,inima cople;itede intuneric,de riceali gi parcI de o sllbire a intregului organism.De ce?Fiindci suntetivictima uneltirilor vrdjmasilornevizufi. ceea ce spun se poateuqordemonstra.indati ce
acesteduhurivor incetasi v[ mai chinuiasci,vd veli simfi usurat,pldcut,sufletul qi inima despovirarede orice greurate.De ce?Fiindcl Duhul Sfant ne
estetuturor de trebuinfi Ia modul absolut,pentru toati fapta buni. El ne di
putere,tIrie, bucurie,pace,mAngAiere.
existenlalumii vegetalegisim o dovadi palpabili a omniprezenrei
Jn
r lui Dumnezeu;i a lucririi Saleproniatoare.Exist[ oar. ur.un loc pe
pimAnt in carevegeraliasd nu-gi fac[ simtitd prezenla?Ea acoperi campiiie,
se catiri pe povdrnigurileinaccesibileale munfilor de piatri, rizbesteinpustiuri, sloboaderidicini in apd gi printre ape,pe ostroavenelocuite.si cine o
cre$tegi o impodobestein cele mai frumoaseEi mai felurite forme culori?
;i
Domnul Dumnezeu.Donmulastfuttmbracd.Dar daci Domnul imbraci astfgf, cu atdtagrijr, firul de iarbd,prrisi-ne-va oarepe noi? Fie si o singurdclipa; il va uita, oare,Dumnezeupe orn?,,lar dacr iarbacAmpului,caie astezi
estesi mdinese aruncl in cuptor,Duanezeuastfelo imbracf, oarenu cu mult
mai nrult pe voi, putin credinciosilor?"(Matei 6, 30: cf. Luca 12.2$. Dacra

443

Dumnezeudi viali in fiece clipi firului ierbii gi nu-l lasdsi moar[, incetava, oare,si-mi dea viatl mie? Nu. Dac[ firul ierbii esteimbrlcat qi men{inut
mereu,ca intr-un templu,
in viatl de Domnul, in mine Domnul vieguiegte
dacl nu-L indepirtez de bunivoie prin picatele mele. ,,Nu ;ti1i oare cI voi
suntelitemplual lui Durnnezeugi ci Duhul lui Dumnezeulocuieqtein voi?"
(l Corinteni3, l6). in ceeace priveqtetemplul,ia aminteci apostolulspune
desprecreqtincI estetemplu fiindci in el viaz[ Duhul lui Dumnezeu.Deci
in templele(bisericile)cre$tineviefuiegteneincetatDumnezeu.Bisericaeste
sfdnti. SI ne apropiemde ea cu evlavie.Credincio;ii care vin si se roagein
bisericl inainteaDomnuluiisi simt inima plini de sfinfenie.
6triga-va cltre Mine si-l voi auzipe el" (Psalmul90, 15).O, voi cu..Jvinte preaplinede iubire! O, voi cuvintecare insuflagirugltorului
nidejdeaceamai vie!
pAnI acumincl nu te-ai obignuitsi-1i iubestiaproapele.Indiferenlei
-f altorafatl de tine tu ii rlspunzitot cu indiferentl.F[ altminteri.igg[{erenfeLal t q:a r:rispunele*i qu-co^rdiald,solie itudine-$Lcu dragosle. CU r eil"j
vgdea-matloultahpsi de iubire fat[ de tine, cu atAtiube;te-i mai mult. Ljppa
de_1uhi1q9s!q
o_bo-ele,
ig Qolnayulqteri-timai multq compdtimire,griji, dragg$gJagq4llrfqdguglte lglnav. Nu stii, oare,c[ vrdjmaqulcel flri de trup
unelteEteimpotriva tuturor, cautd s[-i otrlveasc[ pe toli cu otrava urii?
Slujeste-iDumnezeuluidragosteicu toatl osdrdia.Jine mintecd DumnezeuCuvdntula murit qi pentrufralii tai.
fo culn curg riurile citre mare, curg sufletele oamenilor cdtre
.{_l,Dumnezeu.
,\,
f ntre viata spirituali si cea fizici a omului nu esteintotdeaunaa[nolnie. De aceea.uneori.fizic te simti excelent,nu insl;i sufleteqte,
cu
inima. Uneori,c0nd incepi si te rogi, iti simti inima ingreunatl:,,ingri.satu-s-a,ingro;atu-s-asi s-aumplutde grisiue: a piirlsit pe Dumnezeu"(Deui t i t e a f d rs in
t er o n o m u32
l . l 5) si iti vinegreuslterogi.dese;
i p u t e re . Da c i
incetezisi te rogi, te simti din nou u$urat.Dar esteo usurarepIc[toasd.

>,*n

6ci undeestecomoarata, acolo va fi si inima ta" (Matei 6,21).

f
,,\.-,Caut[ s[ afli la ce se gdndescrugitorii in biserici. GAndulle stI
acoloundele stl si inima.
acd inima !i se va indoi de Duhul Dltitor-de-viati, nu vom avea
6
I-, viati in noi. ci doar suferinti si sffamtorare.Fiindci viata ne vine
de la Duhul Dltitor-de-viafi. Suferintape care ne-o aduceindoiala aratl
limpedeci ea vine de la diavolul.Ci o asemenea
filosofie (a indoielii) este
mincinoasi.
444

0ni acumam trlit prin Dumnezeu(am gdndit,am simtit. l.n-amnutrit). Si de-acumincolo voi trii prin El. Las deoparleonce preocuparenelinistitoaregi ?mipun nidejdea?nHristos,respiratiamea.
/^t um trebuiesd creadl in Hristoscel ce nu-siingiduie nici o clipa si
rr.-, pundla indoiali celespusede Domnul in SfAntaEvangheliesi cele
cuprinsein ?nvdlituracurateiSaleMirese- Biserica?Se cuvinesi adunein
inimi o credint[ atAtde putemici, incAt,pistr6ndu-siliberavointi, sI nu se
lasecuprinsnici o clipl de preflcitorie si nici atrasde parteapotrivnicului.
Cre;tinul nu trebuiesi fie ca valurile mirii, iscategi apoi risipite de vint.
Credin{anoastrl sI nu fie ,,da si nu", ci numai ,,da" intru Hristos.(cf. 2
Corintenil, l9).
T-\ eoareceDuhul lui Dumnezeuesteo forti teribili, spaima;i chinul
Irr flsmenilor,aceqtia,punAndin miscarevicle;ugurilelor drlcesti,
poaft5rizboi impotrivaDuhuluiLui Dumnezeusi il hulesc.Duhul lui Durnnezeufiind Duh mintuitor, duhul comuniunii,dragostei5i pircii.ei cautl pe
orice cale sI se impotriveascicomuniunii,dragosteisi rnintuirii oamenilor.
Ei suntla origineadezbinlrii Bisericiiin Rislriteanii si Apuseanasi - luati
aminte!- aceastas-a produsdintr-o neintelegere
in privintadogmeidespre
Duhul Sf0nt;de la ei se tragesi scrziuneaaparutiin s0nulBisericiiRornei,
luteranismul,
calvinismul.anglicanisrnul.
Ei suntla ob0rsiadezbinirii apirute si in Bisericanoastri Orlodoxi (Apropo:e bine oareca existentala noi a
schismaticilor
si nu ne opreasclsi facemuneleschimbiri.necesare,
benefice in Biseric5?Firegteci da,altminterii;i vor batejoc de noi demonii;putem
sI ne tinem departede uneltirilelor? Putem,fireste.Deci traducerea
Bibliei
in limba rusi estebineveniti,tinAndseamaci rnilioanesi milioanede oameni se lipsescde aceastlcomoari deoarecenu cunoscslavona*).Demonii
mai cautl in fel si chip si scoatldin inimile oamenilor,si au si scos,credinta
in Evanghelieqi in Bisericalui Hristos.ceeace estetot o blasfemieimpotriva Duhului Sf0nt.De asemenea,
se strlduiescdin risputerisi-i in_elodeze
pe
crestiniin lucrurilume;ti ;i in scdrniviitrupesti,pentruca Duhul lui DumnezeusI nu mai fie in ei ;i sd sefaci asentenea
oamenilorde dinaintede potopi
nu ne dlm seama,oare.ci lumeas-a robit cu totul arghirofiliei.ghiftuielii,
betiei,curviei?Pdni undeva ajungedezmitul?Va fi vai de capul nostrusi
incd foartecurind. Duhurilerlului se nipustescasupraDuhului lui Dumnezeudin minteasi din inima oamenilor;fac in asafel incit si li se clatinecredinfain Dumnezeu.vai noui! Si nu hulim Duhul Sfcntal lui Dumnezeu,clititor de viati, Duhul dragosteinespuse...Duhulcarese roagi pentrunoi cu
+ Am scrisaceastape vremeacind traducerea
ruseascia SfinteiScripturinu fusese
inci editati de Sfintul Sinod(irolaautoruluD.

445

suspinenegriite" (Romani8,26). Fie ca toati viafa sI ne inchinim Lui gi

si-L mlrim, intocrnaicum ne inchiniln Tatilui qi Fiului, cum dim slavl
Tatilui qi Fiului, slavl nedespirtiti,egali. S[ cinstim Crezul,simbolulcredintei, mdntuitoareanoastri cilrauzd,
intru credinli, a credincioqilordin toate
timpurilegi de pretutindeni.Si nu deflimim cu gdndde indoiali Duhul lui
Dumnezeucare viazrain noi si care ne di viatl, a cirui iubire este fdri de
sfArgit,ca ;i aceeaa Tatilui qi Fiului.
Toti la un Duh ne-amadlpat"(l Corinteni12, 13).Ia seama:Duhul
esteca apasi ca aerul.ne inconjoaridin toatepir,. I lui Dumnezeu
tile,,,Duhullui Dumnezeuumplelumea"(Inlelepciunea
lui Solomon1,7).
Spuneapostolul:,,$i unuiai se d[ intru acelasiDuh credinta,iar altuiadarul
vindecirilor intru acela;i Duh" (l Corinteni 12,9). $i tot acelaEiapostol
spune:,,Iubirealui Dumnezeus-avirsat in inimile noastreprin Duhul SfAnt"
(R o ma n5,5)
i
.
e bineestesd-tiinvingi patimile!Dup[ ce le-ai invins,simli o mare
u$urarea inirnii, pace,parci ti se inalti sufletulI

C
A

u nu estesuf'letulmai mult decdthranct?(Matei 6,25) De bundseam[, infinit mai mult! in sufletstrllucestechipul lui Dumnezeunevdzut,Creatorulnostru.Pentrua mi punein slujbaaproapelui,nimic nu trebuie sd precupetesc
nu numai dintrecele materiale,dar mai alesdintrecele
spirituale,nici sufletul, nici via1a.Slujindu-rnicu dragosteaproapeleii slujesc iui Dunurezeu
insusi.O. inirnamea sinrteun mare.un sublirnadevir:
,,lntruc0tafi ficut unuiadintre acestifrali ai Mei preamici, Mie mi-a1ificut"
(Matei 25, 40).De ce?PentrucI, in primul rdnd,fiecareom estechip al lui
Dumnezeusi, in al doileardnd,fiindcl IisusHristosestedeopotrivdDumnezeu gi om qi Cap al BisericiiSale,iar noi suntem,,mddulare
ale trupuluiLui,
din carneagi din oaseleLui" (Efeseni5, 30), adici mldulareale lui Hristos.
l\Tu da crezaretrupului atuncicdnd te ameninti c[ n-o s[ poli face
< 1\ fatd fizic in timpul ruclciunii. Minte. DacI te vei rusa. iti vei da
seamaci trupulti se supuneca un rob credincios.Rugiciuneaii di via1a.Nu
uita cd trupul te minte intotdeauna.
t-t.l ce credein Mdntuitorulsi senutrestecu trupul gi sAngeleSIu are
lr-- in el viatl vesnicl. Iatd de ce orice plcat producein inima omului
multd boal[ si tulburare.Fiindcl cei ce n, uu in ei viali vesnici beauflrldelegeaca pe apl si nu le pasd.
Q lava Duhului lui Dumnezeucaredin Tatll purcede,ca si dea viaf[
tJ la toatdfiptura, ca si se umple de El intreg universul.Slavi Celui
ce dd viat[ ingerilor,oamenilor,intregiicreaturi.SlavdCelui ce esteputerea
si sfintenianoastrd.Slavi Celui ce estede-ofiinti cu Tatil.

446

irea mea trupeasclare nevoiede icoane.Vrednic ;i drept estesi ne

facemicoanesi sdne ?nchiniminaintealor. Oarece esteomul. daci
nu chip viu al Dumnezeuluicelui viu? insusi Fiul lui Dumnezeuil redr in
sine pe Tatil, ca urma llsati de o pecete.Dac[ noi inginesuntemchipuri ale
lui Dumnezeu,alcltuiti fiind din trup;i din suflet,de ce s[ nu-i venerimoare
pe alesii lui Dumnezeuzugrlviti in icoane?Scriereape icoanda numelui celui pe careil reprezintl are o mareimportanll pentrucredincios.Acest nume
esteca un fel de suflet pentruicoani, cheami din tot sufletul numelesf0ntului, el te va asculta;i va puteas[-si v[deasci in chiar icoanacareil reprezinti
o putere fdcltoare de minuni. Numele Mdntuitorului, chemat cu credintl,
face minuni, izgonegtedracii, stinge patimile, vindec[ bolnavii. Prin harul
Domnului gi al sfinlilor, c0nd ii chemim pe nume, se fac de asemeneaminuni. $i ce-ar fi de mirare?Tofi stirn in Duhul lui Dumnezeu"iar Duhul Siu
esteddtdtorde viafd, umple totul gi prin Duhul Sfdntsfintii fac minuni, fiindci numai Duhul lui DumnezeuesteDuhul minunilor.
mul esteun microcosm.A;a cum sti sufletulin trup stdDumnezeu
6
l.-f in lume. DacI sufletulpdrisestetrupul. acestacadeindatd.Daci
Duhul lui Dumnezeuplriseste lumea,ea va cidea indatd.Sufletulpoatesta
in tot trupul,darmai cu seamdin inimd.Dumnezeuestepretutindeniin lume,
dar mai cu seamdin cer si in bisericd.Recunoaste
la tot pasulprezenfalui
Dumnezeu.
lavi Jie, Atotsfinte, Duhule Ditltor de viati, Cel ce din Tatll purQ
t.J cezi, gi in Fiul purureaTe odihne;ti, nedespi4it de Tatdl qi de Fiul !
SlavdTie, Fiul lui Dumnezeu,cel ce cu Duhul lui Dumnezeuscotidracii si
care,prin El ne dai mdntuire,sfinfeqte-ne,
inlelepfeqte-ne,
int[reqte-ne!Slavi
Jie, Pirinte, Cel ce purureabine voiegtipentrunoi in Fiul, prin Duhul SfAnt.
Treime nedespirliti, Unime sfdntl, miluieste-ne!
trdsdturiletat5luisi mamei.sunt aproape
1-topiii, in care se regdsesc
lr--, de inima pdrinlilor. $i mai aproapesunt indeosebicrestinii - chipuri ale lui Dumnezeu- de inima lui Dumnezeu.A5e14Xna1qg
gxr,qlrqla3
c_opi!_qr_cllpi_Unti!
adqsea
o
asemlnare
sufleteasci
ne
aduce
aminrede
;i
;i
asemdnarea
cu Dumnezeu,ceadinlduntrulnostru.
fl rice loc esteun loc al prezenleiqi domniei(autorititii) lui Dumne\',f zeu. De aici deducem,neindoielnic,cd Domnul ne vede cu ochii
icoanelorqi ne poate vorbi prin gura icoanelor,ca si prin propria sa guri.
CruceaDomnuluilucreaziin chip minunat,fiindci Dornnulestein oriceloc,
numeleS[u face minuni, icoaneleSalesuntficitoare de minuni si in orice
imprejuraresunt locuri ale binecuvdntateiSaleprezente.

447

D ot pltrundeliber cu minteaprin zidurileoricirei clidiri, munfii,miI rile, cerul Ei plmdntul, fiindci mintea omului arat[ asemlnareacu
Dumnezeu,Cel ce esteduh infinit si omniprezent.Cum ar puteaoare Dumnezeu,Atoateficltorul, si nu pitrundi si sI nu umple totul?

T
In

ruglciunerespir[ nidejdea;o rugiciunefara nidejde esteun picat.

veln fiecareun inger pdzitor?Avem. Estefiresc sd avem.Spiritele,

A
.t-Lprin inslsi naturalor, sunt deosebitde dinamice,nu pot rlmdne in
inactivitate.Ne putem da seamadupi propriul nostru suflet. Un spirit bun
cautd,in mod necesar,prin insisi firea sa,s[-si lirgeascdcAmpulde activitate,
extinzAndastfel imperiul adevirului si binelui. $i invers, un spirit r[u prin
insisi naturasa, i;i va ciuta o activitatepe misura acesteinaturi, extinzAnd
imperiul riului q;iminciunii. Ci dracii cauti cu orice chip s5.extindi imperiul
rlului simtim noi ingine,exist6ndde altfel in aceastdprivinll m[rturii si in
SfAntaScriptur[ ,,Potrivniculnostru,diavolul, umbli ricnind ca un leu, ciutind pe cine sI inghiti" (1 Petru 5, 8). Am puteasI nu acceptim,asadar,un
lucru caretine de bunul sirnt,gi anumeci ingerii lucreazrapretutindeni
in lume,
striiduindu-se
s[ extindi imperiul binelui si ciutAndmlntuirea oamenilor?CAt
adevlr cuprindacestecuvinte:,,in cer va fi (...) multl bucuriepentruun pic[tos carese pociieste" (cf. Luca 15, 7). Si asacum pe l0ngi fiecareom se afl[
un diavol, a;ijderease afl[ qi un inger bun; dupi cum simfim deslu;it prezenla
unuia,o simfirnsi pe a celuilalt,deEi,din egoism,ne-amobiqnuitsI ne atribuim noui in;ine toate ideile, simtimintele, dispozitiile sufletestisi intentiile
bune.nu ingerului pdzitor.Pot existaoare atdlia ingeri pdzitori cAti oameni
sunt?Pot, fireste,cu prisosinti.CdndapostolulPetrus-aaruncatcu sabiaasupra slugii arhiereului,in apdrareaDomnului si invititorului sdu,Domnul i-a
spus:,,Ti se pareci nu pot si rog pe Tatil Meu si-Mi trimiti acummai mult
de douisprezecelegiuni de ingeri?"(Matei 26,53).intelegemde aici ci Domnul aredestuiingeri pentruapirareafiecirui om (Elisei,Iacob),iar pentruFiul
lui Dumnezeuintrupat cu atat mai rnult. Se stie de asemeneaci in Grldina
GhetsimaniMAntuitoruluii s-aaritat un inger pentrua-l aduceintdrire.,,ingerii venind la El ii slujeau"(Matei 4. ll) dupdce a postit patruzecide zile si a
fost ispitit de diavolul in pustie.ingerul pizitor al Pruncului-Mdntuitori s-a
ardtatlui Iosif in somn,spuninclu-ice trebuiesI faci.
J\ uhule al luminii, Duh viu, personal,Domnesc,legitura vie dintre
I-,, T dtil ii Fiul, rniluieste-rndl
uhule Sfinte.Cel ce dai viatd intregii zidiri. unind-o,si mai cu
5
It/ seantd tipturilor rationale, Tu, Cel ce e;ti puterea intregii zidiri,
miluieste-mil
448

mul cdnd se roagi trebuiesd lasedeopartetoat[ grija cea lumeascl

gi sI se ingrijeascdnumai de m0ntuireasufletului.
.d. f
F{ I

rebuiesd ne punemnddejdeain Domnul,oricAteispitene-arincerca si oricdtl intristarene-arcopleqisufletul.Domnul ne va rzbivr.

uget in sineamea la perfecliuneaDivinitilii. CAti infinitl plenitudine de viald cuprindelDin Dumnezeu-TatllS-a nlscut cuvdntul
creatorsi a purcesDuhul Sfint. CuvAntulgi Duhul indeplinesc,cu stlp6nie.
voinla Tatilui, asa cum miinile omului executl lucrare pe care o concepe
capul qi o doregteinima. Minunat esti, Dumnezeulnostru,Cel ce pe toate
le-ai creatcu cuvintul TIu ipostaticgi carepe toatele desdvArsesti
cu Duhul
TIu ipostatic.Cdti plenitudinede viali! AtAt Fiul, cit si Duhul suntdeopotrivi cu Tatil, deopotrivl Cauzeiprimordiale.AtAt Fiul, cAt gi Duhul sunt
atotputernici,
dupl cum Tatll qi Fiul suntunain bunitatesi iubire,o singuri
voinli, o singuri putere,o singurl Dumnezeiresi implritie ! C0taplenitudine
de viali! Fiul estecreator,Duhul estecreator:,,MdinileTale (Fiul li Duhul)
m-au fdcut gi m-au zidit" (Psalmul118,73).Ce perfectiunitatelNici Fiul
firl Duhul, nici Duhul firi Fiul, nu lucreazlsinguri.ci impreuni indeplinesc
voia Tatilui, fiind trei, dar o singurdFiinli. De aceea,unde vei auzi cI luacolosi cu Duhul Sfdntsi tot acolose afli
creazd,
Fiul, lucreazlnumaidecAt
numaidecdtgi Tatll, din careprovin si cltre careseindreapti.,,Slivescputerea Tatllui si a Fiului ;i laud stdpdniaDuhului SfAnt,DumnezeireaCea nedespi4itl Ei neziditl, Treimea Cea de o fiinli, Care impirlteste in veacul
veacului"(Stihirdde duminicl, glas 3).
Ta miretie.MAntuitorule
Doamne.constiin fuptulci
T\ umnezeiasca
l-'l viala oriclrei fipturi in Tine esteViata cea ipostaticdsi ci toti iti
aducemcinstireintocmaica Tatllui; mlretia Ta, Duhule Sfinte,Dititorule
de via1i,consti in faptulci Tu ne luminezipe toti gi ne intlre;ti, ci vietuiesti
impreuni cu TatIl Ei cu Fiul si iti aducemcinstire intocmai ca Tatllui si
Fiului; mlretia Ta, Duhule Sfintemai st[ ;i in faptul ci Fiul lui Dumnezeu.
Unul-Ndscut,Cel de o Fiinla cu Tine, prin Tine gi-avidit putereasi a ficut
minuni,'prinTine ne sfinleEte,
ne intiresteqi ne ducela TatdlTiu. ,.CI prin
El avem;i unii, qi al1iiapropierea
citre Tatdl,intr-un Duh" (Efeseni2, 18).
rice pdcatsi orice huld se va iefta oamenilor,dar hula impotriva
1l
,, \-rf Duhului nu se va ierta" (Matei 12, 3l). Cine a tdgaduitexistenga
Duhului SfAntca persoanl,mai cu seaml dacl se va fi ficut plrras de multe
ori de darul Duhului SfAnt,acelail hule;teqi, daci nu se va lepida de huli,
nu va fi iertat nici in veaculacesta,nici in cel viitor. Duhule Sfinte,Datitorulede viafI, Duhul harului,miluieqte-nepe noi!
449

f nima oamenilorcarese roagl putin esteslabl. Atunci cdndtotuqivor

I si se roageisi simt inima slabl, aqijdereabrafele,trupul, mintea;le
estegreu si se roage.rclUtgjaJg-irrUpge_lfqSgS.t[bigiunea; sir ne strtiduitl_a-Uqruga din toatdinima, {iindci atuncicAndajungi Sate rogi ir;a, te rogi
cu.'qlUdnta-

ddejdea
in mijlocireaMaicii Domnului,ingerilor,sfiirlilor,esteo
form[ a nidejdii cre;tine.Ei au mareputere,ca mijlocitoripentru
noi, in dobdndireaharuluide la Hristos.Nu ne rugim lor zadarniclnidljduim ca prin mijlocirea lor s[ dobAndimiertareclepicate ;i mdntuire,precullr
;i binefacerivremelnice,de pildl sdnitate,buna intocmire a vlzcluhului,
izblvire de necazuri;i de supiriri. Roagi-te in Duh ;i prin Sfiintul Duh
Mdntuitorului,Tatilui ceresc,ingerilor,sfinlilor;i sir-1ifie ruglciuneainfliclrat[ si sl-ti izvorascddin ochi dulci gi ulorlrelacrirni.Slavi DuhLrluiMingAietor!Si cAt[ mdngdierene aducein suflet!
intuitorul ;i MAngdietorul:doui Persoane
ale Dumnezeirii.MAntuitorul ne mintuie;te de picate, M0ngiietorul m0ngiie pe cel
mdntuit.Acestedoud cuvinteexprirni o realitate,fiind invederateintotdeauna de realitate.M0ng0ielMingdie sufletulcredinciosului
intocmaica si Maica Preacurati,Duhul Sfdnt.
umnezeu,prin putereaSa,prefacepiinea obiqnuitl;i vinul obi;nuit in trupul EisdngeleDltltoare-de-via1iale Fiului SIu, prin Duhul
SfAnt.Din aceastaputemdeducelirnpedeci DumnezeuesteCel ce ne-adat
viala gi ne hrlnesteqi ci existenlanoastrl trupeasclnu estenici pe departe
atit de irnportantlca existenfaspirituallEide aceeap0ineaobisnuitrisi vinul
obiqnuit,celece ne nutresc;i dautlrie firii noastre,seprefacin ceaurai bunii
pdine- pAineavietii - iar vinul in bluturl duhovniceasci.
uhul lui Dumnezeueste pretutindeni;lisati-vl glndul sii zboare
pretutindeniin lume, pestetot vedea-veilucrareaLui. Prin El dobAndescviall de susoamenii,animalele,plslrile, pe;tii, plantele.Pretutindeni trupul si singeleMintuitorului fac rninuni,pretutindeniSllnteleTaine
au puterede la Duhul Sfdnt.
esprecinstireastinlilor Ei desprechemarealor prin rugdciuni (De
ziua SfdntuluiNicolae).De ce ii cinstim?Fiindci ei suntin Duninezeu,daruili cu bogatedaruri duhovniceqti.
Ei sunt acunrpe tirlmul celor
vii, tdrdmulbel;ugului,noi suntempe tlrAmul rnorlii;i al pustiuluiduhovnicesc.Domnul i-a luat la Sinepentrua ne fi noui spreviall? ,.Dumnezeunla trimis inainteavoastrl pentrupdstrarea
vielilor voastre"(Facerea45, 5), le
spuneIosif fralilor sdi.Avraam,Noe.Bogatulnemilostivil roagl pe Avraam
in iad sd i-l trimitiapeLazir.Noe - salvatorulde potop.,,Fericitcel ce arein
SionslmAnf[si rudein Ierusalim"(Isaia3I,9, apudBiblia de la 1688).

450

i bucur ;i mI incAntde nemirginitaperfecliunea Durnnezeirii.

MI bucursi mI inclnt cd Dumnezeirea
estein trei Persoanesi cI
fiecare Persoan[ este de sine stltitoare si c[ existl Durnnezeu cel
AtotdesivArqit.
Ci Tatil esteatotputernic,
ci Fiul esteatotputernic,
ci Duhul
SfAntesteatotputernic.CI Tatdl esteomniprezent,aqijdereaFiul, a;ijderea
Duhul Sfdnt.VialI esteTatil, viatdFiul, viati Duhul Sfdnt.DragosteTatil.
dragosteFiul, dragosteDuhul SfAnt.M[ bucur intru DumnezeuTatil, md
bucurintru DumnezeuFiul, md bucurintru DumnezeuDuhul SfAnt- Dumnezeireuna,fiin{I una,putereuna,de oameniiubitoare,DumnezeuMdntuitorul. M[ bucurcI fiecdreidintreceletrei Persoane
i se atribuielucrdri stIgAndirea
pdnestiaparte.Tatllui
creatoaresi buna-voire,Fiului - inflptuireagAndiriiTatllui ;i a buneiSalevoiri, SfAntuluiDuh - slv0rsirea,dareade
viat[, introducerea
lor.
1 lneori diavolul lucreazicu o nel'usinaticuriozitate.inrpuinclu-ne
L,/ capul cu intreblri desprecele nepitrunse,despreTaina Celor trei
Persoaneale Divinitilii ;i relatiiledintre ele. La TrinitateaDumnezeiriise
cuvinesi cugetim cu evlaviesi rnaximl prudenti.
intocrnaica aerulpentrutrup.dLrr ieouresi prospetiure
D ugaciunea.
I\sufletului. Te simtiin ea mai vioi sr mai vesel.ca si cum ai fi flcut
o plimbarela aer curat,rnai vioi si rnai proaspltat0tfizic. cit ;i spiritual.
r1r oatecdteare Tatil ale mele sunt" (loan 16, l5). Toatecdtele are
Poti spunela fel
,, I Duhul, ale Domnului sunt,mai pulin purcederea.
si
despre
Fiul.
dar
faci
distinclie
despre
Tatll,
intre
insu;irile
lor. Aces;i
Ei
teaintri in comuniune,fiindci TreimeaesteDeofiintl.
/\
f nvitati si vi ruga{i, impune-1i-v5rugiciunea.La inceput vi va fi
I greu.apoi.pe misurl ce vi veti impunesi vI rugati,vi va fi rnai usor.
La inceputtrebuieinsl sI ne-oimpunem.
Q finte ierarheNicolae,roagi-te lui Durnnezeupentrunoi." Pe ce
,, L) temeiii ruglm pe sfinli sI se roagepentrunoi? Se roa_siei. oare,
intr-adevirpentrunoi si in ce mlsurl ruglciunealor pentrunoi estelucritoare?InsuqiDumnezeule-a ingdduit unor oarneni,care nu ii erau deloc
apropialisi care pe deasupramai erau qi plcltosi, si-i roagepe alesii lui
Dumnezeusi se roagepentruei. De pildi, lui Abimelec,careluaseso{ialui
Avraam,i s-aporuncitsa seroagelui Avraampentruel. Iar in unna uneiv[dite descoperiridumnezeiegti,
Iov serugapentruprieteniisdi.SerugauMoise,Samuel,Ilie, toli proorocii.InsuqiDomnul,in virluteafirii Saleomene$ti,
se ruga Tatdlui cerescpentru Petru ;i pentru toti ucenicii Sdi. Sfintii merit[
sI ne fie mijlocitori ?naintealui Dumnezeu,indreptiliti fiind pentru aceasta
de faptelelor bune,de vredniciilelor, ca unii ce suntbineplicutilui Dumne-

451

zeu.Dacepe prmantdreptesteca un anunlitom, mai aproapecleDumnezeu,

si se roagepentrualtii, de pildi preotulpentrucredincio;iisri, de ce n-ar fi
asasi in cer?
a Dunrnezeu,
to{i sfinlii suntvii, vii ne suntgi noui. Vizand ci toate
T
l-rtrebuintele noastresuntin Dumnezeu,ei se aratiigatasi ne steain
ajutor,cincl ne rugim lor. De ce croarc0nd ne rugrm? pentru a ne intiri in
credinti gi in lucrarearugiciunii. $i penftuce inci? Au nu cloarsi viii, aici
pe prmiint, vor ca ceiace au nevoiede ajutorullor si li se roage?
cuut diavolulpoatefaceca inima omului sI se legeintr-o clipi
T) YpI
de vreo pofli nelegiuiti saude vreungAnclnecuviinCios,
intocniai
s.iDumnezeusi ingerul ptizitor pot face seipr-indl viatl intr-o clipi multime
de doriri si cugetiri sfinte.Trebuiesi firn Culuareamintesi si-f multumim
DomnuluipentruluminadarurilorSaleDuhovnicesti.
/^r e rost are chemareazilnicl pe careo adresinrsfintilor, in fiecarezi
\-- in chip deosebit,pe durataintreguluian si a intregiivieti?inseamni
ci sfintii, ca nigte frati ai nostri,care s-auinvrednicitinsd cle desivdrsire,
suntvii si ne stauaproape,ne aud si suntgataoriccndsi ne ajute,prin harul
lui Dumnezeu.Triini impreunrcu ei in aceeasicasr a Tatalui."r"r., dar i1
altedespirfituri:noi in ceapirninteascii,ei in ceacereasci,avind la indeminr insi u1i1,si allii mijloacede a comunicaintrenoi. Noi avemrugrciunea
1i
credintei;i dragostei,ei au naturalor spirituall cu care sunt gata i1 orice
clipr si ne vinii in ajutor,clindragostea
clecare[e suntpline sufletele.
redintai se di omului prin Duhul Sfdnt.De aceea,,nirneninu poate
1r
\,.-,sa zicil Domn esteIisusclecdtin Duhul Sfant,,(l corinteni
lz,3).
Duhul sfint ne-afost descoperitde Iisus Hristos,acel Duh prin carea fost
zimislit si S-attlscut.prirtcareil crescutsi a ciipltatputere.Duhul Sfiintprin
carea izgonit dracii. Duhul sfint prin carea inviat. DespreDuhul Sfantau
propovdduitapostolii.rttucenicii,cuviosii ierarhi si multi altii care au
pecetluitcu s0ngelelor i'vititura despreSf0'ta Treime.
ul, neputinciossi sirac, putereamea esteDumnezeu.AceastrconQ
t J vingeresocotci esteinalti intelepciune.
carenri facefericit.
/a'
roarein Hristos;viaraintreagi,roatebunitilile de mancat
TTi.glrgrc
l;i de bIut. A;a si-i spui vrijmasuluicarete va ispiti cu bucategi bauturi pim0nte;tialese.Dupi fericitulMacarie,si le llsim pe acestea
spredesfdtareaaltora;i si ne bucurim creaceasta.ca sufletulid ne fie mai putin
impovlrat ;i si poati urcamai lesnela cer.
1 lnii crestinicarevin la biserici si se roagelui Durnnezeunu au in
L,/ sufletde fapt un singurDumnezeu,ci rnai rnulli, o seamrde idoli
(picltuind astfelprin incllcareaprirnei si a celei de-aclouaporuncidin
DecaA< 1

log).Unul dintreaceqtizei sauidoli esteegoismul,iubireade sine...Undeeste

comoarata, acolova fi qi inima ta" (Matei 6,2I: Cf. Luca 12, 34).
T\ upI cum atuncicdndrespiritragi aerin plim6ni, pentruca s[-l elil-l mtni indat6,qtiindu-teinconjurat;i pitruns din toatepirlile de aer.
qi sufletul,!i se tragede la Dumnezeusi se intoarcela El, fiindci
asemenea
e;ti inconjurat tot timpul de Dumnezeu,iar fiinta liuntrici iti esteplina de
El, ca qi de aer.De aceease qi spune:,,Vi umpletide Duh" (Efeseni5, l8).
A $acum respiri in fiecareclipi, tot in fiecareclipi poli fi cu gdndul
.{_Lfie la Dumnezeu,fie la diavolul,potrivit stdriitale lluntrice.Duhul
lui Dumnezeueste pentru suflet ca aerul pentru trup. Dup[ cum o dati cu
aerul inspiri Ei anumiteelementenecesaresustineriicorpului, tot aqadin
Duhul lui Dumnezeuinspiri gAnduriqi porniri bune.
Nu eu cuvlntezcu vorbeleei. ci Domnulinsusi.
1^l itescEvanghelia.
\.-, El stI in acestecuvinte.FiindcXDomnulesteDuh. intelepciune,
infiniti gAndireipostaticd,El estein minunateleidei ;i cuvintedin Evanghelie.
Numai cuvintelein invelisul lor materialsuntale noastre,omenesti,desi.dacl
stausI mi gAndescmai bine, qi cuvintelesunt tot ale Sale;in ideile lor, in
esenla;i adevlrul lor se afli Domnulinsusi.Tot atdtde limpedeirni apare;i
icoanaMdntuitoruluisaucruceaLui; si in acesteasti El, omniprezentul
meu
Domn,in chipul de pe icoanl, saude pe cruce,ca si in cuvdntulEvangheliei.
Chipul Slu zugrivit pe o icoanl saupe o cruceestedoarun invelis exterior;
in esenfi sti El. in orice loc gi in toateputdnds[ se aratein tot chipul, clar
mai cu seamdin icoane qi in semne sfinte pe care sti scris numele SIu,
Ciruia se cuvinesI ne inchin[m, ca insu;i chipuluiSiu. Astfel, El estegi in
in chipul crucii a preotului,se afli in ea cu intreaga-lputere.
binecuvdntarea
ca Ei cAndinsusi ar binecuvdnta.Binecuvdntareapreotuluiare o foarte ntare
insemnatate.
$i gestulnostrude a ne inchinacu semnulcrucii are puterede
la Dumnezeu,dar trebuiefdcut cu credintd.Iati cum poatefi descoperitsi
perceputDomnul pretutindeni.
1-t hiar dacdili va gresi de sapteori intr-o zi si de lapte ori se va in,,\:-toarce citre tine, zicind: <mi c[iesc>,iarti-I" (Luca 17,4). Stip0nul, ca unul ce cunoa$tece avem in iniml, stie ci foarte des oamenii
inclini sprecldere gi cizdnd seridicl de multe ori qi de aceeaa ldsatporuncl
sl-i iertdmde multe ori pe cei ce cadin gregeal[.El insuqi,Cel dintii isi tine
acestcuvdnt:cum spui din toat[ inima ,,mi cliesc" indati te iarti.
rp oati Evangheliaeste,,vesteacea buni" a implritiei preg[tite cresI tinilor, figiduin$ de la un caplt la altul (toateparabolele,
proorocirile, minunile),iar epistoleleapostolilorinfitiseazi mai aminuntit aceastd
flglduintl a nldejdii cre$tine.
453

\ / ie implrilia Ta." Adicir s[ irnpirdlestiin chip desivir;it in inimi,, V le noastre.

upatrup suntplrndntsi cenu;[, dar sufletulmeu viazl si isi girseste
T)
lJ paceanumaiin Dumnezeu.El imi estelumina mintii, tlria inimii.
Eu singurnu insemnnimic.
q finlii au indeplinit cuvAntulDomnului, Dornnul le indeplineste
tJ cuvAntullor;ei au lucratDomnului.Domnullucreazipenrruei. .,Cu
mdsuracu caremlsurali - a spusDomnul - vi se va mlsura" (Matei 7, 2).
IatI de ce Domnul indeplinegte
neint0rziatruglciunilesfintilorcale se roagl
pentrunoi.
and ne rugIm, se cuvines[ ne deplingemcu inim[ deschisigrese/^t
\-,lile si sI ne ciirn sincer,spundndplcatelepe nurnelelor, curlt sunt
trccutein rugiciunilerdnduite,si s[ le simtimca gi cum ar fi ale noastre.Mai
trebuies[ nu ne lipseascidorinla fierbintede a nu urai repetaaceleasipicate.
ntentionAnd
sd vorbescdesprenldejdeacre;tinl, se cuvinesil fac cuf
Inoscute celefigdduitede Dumnezeu,la carenidajduirn.dar si vicle;ugurile prin carevrljma;ul crestinilorcauti si le abatl aten{iagi nidejcleacle
la aceleneprefuitefiglduinle ;i anume:ispitede la bogilii, desfdtirri,onoruri
lumegti.Vorbind desprenldejde,trebuiesI v[ fac cunoscutdconloarabunitllilor faglduite noui intru Hristos,si vd infitisez negriita ;i nernlrgiriitabunitate ;i neistovitaindurareale Tatdlui,Fiului si Sfintului Duh, Tatirl flind Nirdejdea,Fiul sciparea,Duhul Sfdnt Acoperirmlntul.Dumnezeulmeu! Vid
inainteaochilor desfisur0ndu-senemlrginitele binefaceriflgiduite cregtinilor, dar in acelagitirnp ;i neatentiafirl de margini a cre$tinilorfali clebinefacerile fdgiduite, putina credinll ;i, in cele din urml, necredintasi indiferentalor, carecalcl in picioaresdngeleLegii cele noi, nearltdnclnici o rAvnl
pentruTaina mAntuirii.Sa-rnidea Domnul guri ;i niinte ca sI cuvllntezcu
grai de foc, aprinzdndfocul nldejdii, care si gribeascl pasii Dornnului spre
inimile inghefate.O, tu, cartea nestrimutatelor
porunci!Veste;te-nenrereu
cele fdgdduitede Dumnezeudreplilor;i pdcito;ilor.
a ne punemnidejdeain Dumnezeu,dupi ce am plcituit in tot chipQ
U ul, adicdin implcareacu Dumnezeu,dupi ce ne-antclu;tnirnitcu
aproapele;
la disperare,
cdndne copleqeqte
urdtul,cdndne incearcipatirnile.
Pare-secd niciieri nu se exprimi mai limpedeqi mai tare nldejdea crestinului in iertareapdcatelorsi in mAntuireca in rugdciunilede dinaintede inrpdrtl;ire, in canoanele
de pocdin$ citre DomnulnostruIisusHristos,Maica
Domnului,ingerulplzitor, in canoanele
zilnice.

454

Idejdeacere ;i ea o viali pe mlsura nldejdii. Cel ce nddljduieste

nu se cuvinesi vietuiascl,,caceilalgicarenu au nidejde"(1 Tesaloniceni4,13).,,AvAnddeci acesteflglduinte, sd ne curdlimpe noi de toati
intinareatrupuluisi duhului"(2 CorinteniT, I).,,Fi1igataintotdeauna
sI rdspundetioricui vd ceresocotealidesprenidejdeavoastr5."
(l Petru3, 15).Iatd
ce ii cer lui Dumnezeu.
1 lnd e sun tEu, acolova fi;i slujitorulM e u " (I o a n1 2 , 2 6 ). , , ii v o i
,, \J da si;adi cu Mine pe scaunulMeu" (Apocalipsa3,2l).,,Vomfi
rlpiti impreuni cu ei, in nori (...)purureavom fi cu Domnul" (1 Tesaloniceni
4, 17).IatI nldejdeanoastrl!
de ceeace cred ei cI au mai de pret
]\ aca oaureniiar fi deposedati
I-,f dintre lucrurile din care trag un anumit folos, de pildi dacl ii veti
cere sauii veti lua zg0rcituluibanii, sauminclciosului mincareafavoriti,
sauil veti despuiape trufa; de uneledintretitlurile saleonorifice,ati putea
vedeain ce si-aupus ei speranla.ce consideriei comoaralor. ce patiml ii
Vai, cu cetepatiminevrednice
stdpdneqte.
ne estedat uneorisI ne intdlninl
Uneoriomul se leagi printr-oiubire vinovati de o persoanide sex opus,
respird,ca sd spunemasa.prin aceastiiubire.se nutrestedin eal Niidejdile
lui s-aulegatde un lucrurusinos.\,'aide inima ticiloasi cares-aindeplrtat
de Dornnul! Vai tie, omule carenaddjduiestici r,'eiglsi sprijin fdpturii tale
trupe;ti slabeintr-un om tot atAtde slabca qi tine. I1i voi arlta pe cine trebuie sd iubestilSi voi, cei ce vI ingreunaliinima m0nc0ndpestemlsurl;i
betivinindu-vi,v[ voi arita cu ce se cuvinesi vi sdturatiinimile. Si tu, iubitorulede arginti,i1i voi arita de undesI cumperiargintulcarenu se innegrestenicic0nd.$i tu, cel irnpitinit de distracfiisaude onoruridesarte,cauti
onoruriin celede sus,inaintede a te impopotonacu hainefiloase,,,imbracite irr veqmintele
albe" (Apocalipsa3,78)ale adevirului.Iati in ce chip se
poate plcdtui impotriva nadejdii; prin disperare,prin deprimare.plin
rlzbunare.
primiti pentrupicat si linisteape careo regisesteconstinta
p edeapsa
I dupl ce te-aiclit de plcat demonstreaziin chip evidentci Judecittorul D[titor de viali ;i Dumnezeulnostruesteunul si ci El ne poate,deopotrivd,mintui, dar gi pierde;Cel ce ne-adat viatasi legilevietii este;i Cel
pentrunesocotirea
ce ne pedepse$te
lor si El rlm0ne neschimbat.
(,.Tulburatu-s-ade
Q fdntul prooroc David nume$tesufletul ochi
l) suplrareochiulneu" - Psahnul6,l; ct. 30, 9). auz.,gurd, ntiind,
picior, saupas,pa.ri(,,Nu va llsa s[ se clatinepiciorul ti.u" - Psalmul120,
3,,,gurameava vestilaudaTa" - Psahnul50, l6). Ochiulsufletuluinu atipestenici noaptea.

455

a-rnd,Doarnne,in dulceaprinsoarea DuhuluiTiu Sf0nt,pentrucI asa

J
I,,clrm intorci pAraielespremiazizi" (Psahnul125,4) sI curgdcuvintele mele spre slavaTa gi spre mdntuireaoamenilor.Di-rni mie dulceasi
profundapornireliuntricd prin caresi pot aducela luminl deplinltateasimflmintelor si cugetirilor duhovnicesti.Sit-mi fie ,.limbamea (...) trestiede
scriitorce scrieiscusit"(Psalmul44,2) celeale DuhuluiSfAnt.
orice sufletdeschissi smeritstaurecunoasterea
sirlciei lui. plin1n
I gerepentruexistentarlului in lume,seteade mdntuire.

D
C

angdtulclopotuluiestechemarela vorbireacu Dumnezeu,venirea

copiilor la Tatll, sernnalulde infitisare?naintea
Lui.

e iubim cel mai mult pe lume?Viata si slnltatea.Cine esteviati si

sinitate?Iisus Hristos.De aceea.claci vrei si fii viu, vesnicviu si
fericit,credein IisusHristossi supune-te
Lui. vietuieste
dupi EvangheliaLui.
T-1 uninezeuesteiubire. ,,Dumnezeuestein tine ;i tu in Dumnezeu"
l-l lcf.l Ioan4,16). Diavolulesteuri. Te-airnlniat intr-o clipl asupra
aproapelui,a si intratdraculin tine,a inceputsI te irnboldeasci,cizni-se-va
si creasciin tine ca un munte,intr-atdtaseva liti si seva ingreuna!De aceea
fii mereuiubitor de Dumnezeusi cleaproapele.
Nu lisa ura nici mlcar pentru o clipr sr-ti pitrundi in inimr, ia-o drepto nlluci diavoleasci.Amin.
ragosteaindelungrabdl: dragosteaestebinevoitoare"( I Corin]-l
,,1r, teni 13,4); ura esteneribditoare,repedepornitl spre mAnieqi
rdzbunare.Ura se gribegtesi cauteripostapedepsitoare,
dragosteainclini
repedespreinglduinta Ei iertare.Dragosteaisi ia in seami propriileneajunsuri,iar pe ale altoranu le privestecu pl[cere;ura urmireEtecu ageri aten(ie
celemai mici neajunsuriale aproapelui,iar fati de propriilescideriesteoarbd. Vedempaiul din ochiul aproapelui,nu vedembarnadin ochiulnostru.si
cAtde desni se intinipll aceastasi nu luim in searniceeace ne soptestein
forul nostrulluntric durnnezeiasca
intelepciune.
rT'reme-tede rdutateca de foc. N-o llsa si-ti cuprindi inirnaoricit de
I indreptiitit1ise va pirea motivul carete impingespreea,cu atdtmai
putin daci acestaesteun fleac,cevacarete va fl scosmomentandin sirite.
Riutatearim0ne intotdeauna...
rlutate, ureciunedrlceasci.Uneori rlutatea
iti aparein inimd chiar sub pretextulslujirii rivnitoareintru slavalui Dumnezeu,sau sprebineleaproapelui;in acestcaz,llu da crezareunei astfelde
rdvne;ea esteminciuni saunebunie.Rdvnasi ti se indleptecltre stArpirea
rdutitii din tine.Dumnezeunu poatefi preaslivitcu nimic mai mult clecitcu
dragostecttndeLung-rcibdlttoare
;i nimic nu-l poatedefiima gi jigni mai rlu
decatriutatea,indiferentcat de cuviincioasiar cluta sI pari. Submascagri456

jii pentrusdraci,Iuda,ascunzAndu-si
riutateafati de Domnul Siu, L-a dat pe
30 de arginti. Nu uita ca vrijmasul iti cautl, neadonnitpieirea.d[ nlvall
pestetine cAndte asteptimai pulin. Riutatealui nu aremargini.Fusi de egopentrua nu te claprins lesnede ele.
isu -ql-_49_iubif3-49-d-e-q"fit4ri,
latl.
in darurilepeclu'ele faceoantenilor.
esteinepuizabil
T\ umnezeu
Pretutirlprisositor,
fiptura.
la
toatl
hrani,
El
di
de
anis
lJ 6s I .310
deni putemvedeamultumireqi bucurie,atCtdoarci bogatiiaduni preamult
in mAinilelor, tin ascusein vistieriidarurilelui Dumnezeucalrear puteaaduce prisositorfolos sutelorsi miilor de slraci. Q1furl.,9|9d.
""tttl
garudlllcluq ne vin de la Dumnezeusunt nesecate-$ii4pqftq pQ4reat4 cu
qel_flimatd" (lsaia 58, 7). Cu cit vei dlrui mai mult. cu stdt vei primi mai
,,Clci cu judecatacu
mult de la Dumnezeu.AceastaestelegedumnezeiascL
carejudecativeli fi judecatisi cu tnlsura cu carernisurativi se va mlsura"
( c f . Ma t ei7. 2) .
/\
cu
f nvagl-tesI nu uiti;i sI rostestinumelelui Dumnezeuintotdeauna
Si
toati
inima.
gi
din
Imare credintl, evlavie,dragoste recunostintir.
i usurinti.
n u - L s p u inicio d a ticu
(\ punesi fI tot adevlrul.furi sa te indoiestide el. curajos.cu tirie si
r.) hotlrAre.Fugi de indoiala.de sfiiciune.de molesealiisi nehotirAre.
si al in,,CaciDumnezeunu ne-adatduhultemerii.ci al puterii.al dragostei
lelepciunii"(2 Timotei 1,7'.Cf. Romani8, 15).DomnulnostruesteDomnul
puterii.
a; espirl prin credintir(adicl nu te ildoi de adevlrul lui Durnnezeu).
I\ prin nldejdein Dumnezeu,prin dragostede Dumnezeu;i de aproapele.Ce te-arputeaajutasi faci asa?Nu te iucredein ddinuireacelorplm0nte;ti; nu-!i pune nidejdeain ele. adici in mAncare.imbriclminte, bduturd,
bani,avere,relatii.Nu iubi, fii nepisitor fati de toatecelepanrlntestistl'icircioase;nu-ti legainima de nimic, nu te inipitimi de nirnic.,,Cugetaticelede
sus,nu celede pe pimAnt"(Coloseni.3,2).
si
T\ umnezeuestedragoste;eu, ca ;i chip al lui Dumnezeu.trebuie
l-l fiu in toate dragoste.Dumnezeueste binele cel rnai sirnplu (pur),
striin de orice umbrii de riutate. Eu. ca si chip al lui Dumnezeu,trebuiesI
fiu in toatebun,fIrI nici o umbrl cleriutate;de te va tulburavrijmasul prin
mdncaresau prin biuturi, zi: trupul si slngeleDornnuluiimi sunt hranl si
bluturI, nu m[ despartde ele nicicdnd.Preotfiind, rnl pot impirtisi de ele
in fiecareslptim6n[ si de multe ori chiarde c0tevaori pe slptimdnl. Iar de
nidijduind in El, in Domnulmeu,
voi ciuta in mineimplrItia lui Dutnnezeu,
+ Am scris acesterinduri in -l863 (ncttctttutortiui)

457

toatecelede trebuintraici pe pirncnt mi se vor da,dupi cuvantulscripturii:

,,cdutatimai intii imprrilia lui Durnnezeuqi dreptateaLui ;i toateu..rt.u
se vor adrugavoui" (Matei 6, 33). Am increderein Dumnezeulmeu.Dumnezeuestetotul pentrumine.FI ca acestecuvintesi ti seinridlcineze adanc
in minte.
ayta sI nu te inriiesti de nimic, invingetotul cu dragostea:
suprri1r
lr--'rile. capriciile,necazuriledin familie. Si nu cunosti
nimic aliceva
decatdragostea.
inaintede a-i invinui pe altii, invinuieste-tepe tine, recunoaste-te
vinovatde tot ce ti seintdmpli riu. zi: eu suntde vinI, eu suntpi_
citos. Nu uita ci estineputinciossi ci neputinciosestegi aproapeletiu sici
neputintase trecetot cu neputintaEici atuncicAndneputinciosii picdtosii
;i
isi recunoscneputinfasau picatul, nu mai are rost sl-i invinuiesti:vinovat
estediavolul,cel incremenitin rele.
rpatal ceresc,in mareagr4i pe careo poarti vietii si m0ntuirii
mele,
r nu L-a crufatnici pe Fiul sru, Unul-Niscutpentrua'rr mintui, La trimis in lume ca sI prtirneascisi sd moarr, dandu-rnirnie hrani Trupul si
s0ngeleSru. Ar pureaoareDomnul si nu-mi poartede griji in alte privinte,
ntai putin importante,sausi mi lipseascide celede trebuintimentineriivietii? Asa cevanu a fost;i nu va fi! ,,ciuta1imai int0i impirdiia lui Dumnezeu
si dreptateaLui ;i toateacestease vor adrugavour" (Matei 6, 33).
,,La voi
(...).:iperii capuluisuntnumrrali.Asadar,nu v[ temeti,,(Matei10,30-31).
rlleaesteintru Domnul Cel flri de sfirsit, Cel atottiitor,sutlt
\/iata
Y afundatcu totul in aceast[viati. ,,un Dumnezeusi ratll tuturor,
careestepestetoatesi prin toateqi intru toti" (Efeseni4, 6). Mereumi aflu
inaintealui Dumnezeu.sunt in Dumnezeu El estein mine. De ce mi-as
;i
punen[dejdeain mdncare,in biutur[, in bani,in oameni!Ar insemnasI fiu
orb! Dumnezeueste,cu adevirat,nidejdearnea;El estepentrumine totul.
rebuiesd ne reamintirnmai descuvinteleMdntuitorului:,,Aclevdrat
f
L zic voui: De nu vr veti intoarceqi nu veti fi precumpruncii,nu veti
intra in impiralia cerurilor"(Matei lg,3). si ale Apostolului:
,,ca niste
prunci de curandndscuti,si dorili laptelecel duhovnicescsi nepreficut,ca
prin el sI cre;teli spremintuire" (l petru 2,2) (adici ceeace esresincer.
neamdgitor,nepreficut, adevlrat).
..ll se poarede bldndqi de ribdrror, mai alesla boali in impre;i
I]ii
r juriri neprielnice.Fiindci aruncini se intimpli s[ ne ie;im din iire:
cdnd suntemlipsili de orice multumire,de sdnitate,de fericire, de pace.
Ferici[ surr*t
apeiadin{p.noi care sunt firi parimi. carenu-q! leagdinima de
s=elg_pgr11g4le.sli.
458

0nd te ro,ti, nu uita c[ vorbeqticu Dumnezeu,Pirintele indurdrilor

si a toatl mAngiierea,Cel neschimbat,
pe carecererilenoastrenu-L
suplri gi careesteintrunade o nem[rginitl bun[tate,preaintelept.
atotpurernic. Celui care,prin nernirginitaLui bundtate,
infelepciune,
atotputernicie,
ii
estelesnesi la indemAnis[ ne indeplineasclcererile,dupi cum si noul ne
estelesnes[ rostim rug[ciunile.Domnului ii esteinsi mult mai usor.Tine
minte aceastacdndte rogi qi nu-[i pierdesperanta.
A vra.iln.robulMeu. si seroage...Iov, robul Meu...Moise,Samuel.
,.f\ Ilie..."(lov 48, 8l Cf. Facerea20,7; l, 17;Ieremia15, 1; 3 Regi
18,36:Psalmul93.6),Ruglciunilecarele fac sfinfiipentrunoi suntprimite
de Dumnezeuca de la niqterobi credinciosiai sli.
iavolul, afldndu-sein inima noastrl, il deflimeazi necontenitpe
5
IJl pulnnezeucu minciuna,ii tdglduie;teomniprczenta
Sa.,,Nu te va
ciruta,nu esteDumnezeuinainteata" (Psalmul9.24).DreptateaSa,,,Domnul nu va cerceta"(Psalniul9. 33).ExistentaSa:,,NuesteDumnezeu"(Psalrnul13.l).
T\ e aceeaar vrea Dumnezeuca sd ne rugim neincetat,pentru c[
I-l pfic'x1ul
ne-asirlbiticitsi ne-aindepiutatde Dumnezeu.Dar fiindca
sunterlrfiii Sli, ar vrea sI ne aclucirla Sine,si ne cure[e,si ne cuprindi in
?rnbrirti;area
iubirii Sale,sI ne arateci ne vreamereubinele.in acelasichip
fac si pil'intii cu copiii riri.
frnbuibarea ne face sI uitlm de credintl. Duce la pierdereadreptei
I uniilintea inimii, ne lipse;tede rugiciune,cidem intr-o glaciald;i incremenitdnesimtire.Estelipsirede har, izvorul trufiei, pierdereasmereniei.
nesocotireaajutoruluide sus,inceputulhulirii lui Dumnezeusi a sfinlilor,
neistovitapoftd de ,,maimult", nemultumireacu ceeace ai, pervertireainirnii. De vir veti intreba:de ce mulli oamenisuntnecredincioEi,
nu se roagl.
nu cluco viatl cre;tineascd,
se dedaula tot felul de vicii, rlspunsulil veti
aveagata:si-aufticutdumnezeudin pantece.
D ugaciuneaesteapa vie cu care sufletuliEi ogoieEtesetea.Cdnd te
I\rogi, inchipuie-fic[ nu estenimeni cu tine in afardde Dumnezeu,
carestd inainteaTa in celeTrei Persoane
ale SfinteiTreimi. inchipuie-1icI
Dumnezeustl in lume ca sufletulin trup, dar la modul superior,fiindc[ nu
cunoastelimite. Trupul omului este mic qi sufletul este tot aga gi poate
pltrundetrupul pAni la limitelelui; lumeaesteuriaqi,Dumnezeuesteimensitateainfinitl careuntpleintreagafdptur[, ,,pretutindenea
esteqi pe toatele
plineste"(Ruglciuneacltre Duhul SfAnt).
459

um ar trebui inteleasi venirea celor trei cdlltori la Avraam? CI

\r--, Domnul, in trei persoane,nu inceteazrs[ cilitoreascd pe prm6nt,
ciutAnd si aibl grijl de toatece se petrecaici, pentruca acei dintre robii sli
care Il cauti sI fie treji si cu luare aminte fati de sine; le accept[ ospitalitatea,stdde vorbr cu ei, prietene$te.
,,vom veni la el ;i vom facelocasla el"
(loan 14, 23).Pe cei ce nu-I dau cinstireii ardecu foc.
niciol\ /t ilostivireaDomnuluiesteatdtde mare,inc0tnu-L scArbeqte
rYrdatr rugiciuneanoastri. o primestecu milosardie,ii indreaptl
lipsurile.Trebuiedoar sI venim la El cu inimi deschisisi si nu-L uitlm.
11oua. propovdduitorilor,nu ne rimane decat s[ dlm ajutor lucrrrii
I \ lui Durnnezeuin inimile oamenilor,sr sesizimpredispoziliilelor
spreciintl qi sI le intdrim.
1^! uvantullui Dumnezeuestetot una cu Dumnezeuinsugi.De aceea
\r.-, nu sovri in credintain tot cuvdntullui Dumnezeu.cuvdntul S[u
este,implicit, fapta.$i cuvantultiu trebuiesI fie numaidecatfaptd.Dacd tiai dat cuvantul,trebuiesI ti-l tii. De aceea,candne rugdm,cuvintelepe care
le spunem trebuie sd fie fapti si adevrr, nu minciunr, prefdcltorie sau
lingusire.Acum si mereu,viataintreagi.
/a hip al lui Dumnezeufiind, omului i-a fost dat[ o inaltr vrednicie.Vlr*-, ati intrebatde ce poateun om cu credinl[ vie sI faci tot felul de minuni, devenind,intr-un fel, zeu pentrunaturi? Deoareceestechip al lui Dumnezeusi fiindci prin credinti se face intr-un duh cu Dumnezeu.De ce igi va
fi trirnis oareDumnezeupe Fiul slu ca si mantuiascllumea,ddndu-semortii
pentruplcateleoamenilor?Fiindcl oameniiau chipullui Dumnezeu.De ce li
s-a fdcut oamenilorfdglduinta acelornegriite bundtlgi:,,cele ce ochiul n-a
vizut si urechean-a auzitgi la inima omului nu s-ausuit" (l Corinteniz,g)?
Fiindci oameniisuntchip al lui Dumnezeu.cum ar trebui sI se araterespectul nostrufa$ de oameni?Cum ar trebui sa fie nldejdeacreaturilor?Prieteni
ai Dumnezeuluimeu! ,,Cugetaticelede sus"(Coloseni3,Z).
petru a
Q i intorcdndu-seDomnul a privit spre Petru; qi iesind afari
pldns
tJ
(
cu
amar"
Luca 22, 6I-62). $i acumcind Iisus privestespre
,,
noi, pliirgeln cu amar pentru picatele noastre.Da, lacrimile noastrecflnd ne
rugdmsuntsernnci ochiul Domnuluine-avlzut, ochiul caredI vialI tuturor, care scruteaziinima ;i rlrunchii. vai, cum ni se mai agafi uneori sufletul de tot plcatul, intocmaicum se prindein plasi o pasdre!$i de cele mai
multe ori nu vezi de undeti-ar puteaveni scdparea,
picatelete chinuiesc,1ie greu,inirna ti-o simti cuprinsdde deznidejde.Dar te vedeIisus Eiincep sdti picure lacrimi de poclin$ care iti spali rlul din suflet, ca si c6nd n-ar fi
fost pl0ngi si te bucuri c[ ai primit mili, cand nu te mai aEteptaila nirnic.

Ininia iti esteinviluiti de cildurl si de o u$urasefdrl seamdn.O, cum ti-ai

c mrt u lu i
l u a z b or u lin d a ti cl tre insusiDomnulDurnne z e uiil rn u lt u n re sDo
rneudin toatl inima,Celui ce mi curlti flri plati de toatefirldelegile mele.
prin suflarea(duhul)lui DumQ ufletulsenumesteasafiindci rdsuf'ld
l) nezeu.Adici isi tragenumelede la Duhul lui Dumnezeu.
a clutat mai inJisus Hristos.c0nda impirtit celeadusespremAncare,
apoi a frAnt pdinea'gia imItAi sprecer. a mullumit, a binecuv0ntat,
p[4it-o. Tot asaa ficut ;i apostolulPavelcind se afla pe corabie.Asemenea
trebuiesi-i multumimsi noi lui Dumnezeupentrumincareqi pentrubluturi.
pentrubunitltile materiale,dar mai alespentruceleduhovnicesti.
uhul Sfitnt este colnoaratutLrrorbunltltilor, a tuturor bogitiilor
6
l-f duhovnicesti.Luati arnintede ctte bogllii flri numlr s-auumplut
de citi lumini a cunossufletelein cares-asilisluit Duhul lui Dunlnezeu.
tinlei,de cit[ bunl-mireasmia virtutilor! Sufletuldreptuluiestevistierieduhovniceascl,cuprinz0ndin ea bogatii firi asemlnare.De pildi, Apostolii
Pavel,Petru,Ioan,Ioan Guri de Aur. \'asile cel Mare,GrigorieCuvAntdtorul
de Dumnezeu.,.Omulbun. din vistieriacea buni a inimii salescoatecele
cotnoat'I.Carenu seascunde,nu
bune"(Luca 6. 45). Iati unclestitadevitrata
se ferestede lurninl.
1 7 rei si vezi nidejdeacrestinirin toatl mlretia ei? Cite;teruglciunile
V bisericeqti,urrniresteslujbele,indeosebicele de duminici si din
comoari de binefacerifdeazilele de sirbitoare.Acolo vei r'edeanesecata
credinciosilor.
duite
glsesseafunrlicu minteasi cu inirnain Dunrnezeu.
fi mul duhovnicesc
\-f te in El cornoar[de cunostintehlelepte,de adevlr, de pacesi de bucuriein Duhul SfAnt:omul trupescse afundl ?nlumeadesfi'lnatlsi plcltoasi,
sauin ceamateriall,nu-L vedeniceiieripe Duttmezeuin ea.cauti si-;i nutreasci
din eamintea-imioapi, rclbiti celorplmlnte$ti,egoismul;i orgoliulsiu.
7a e rol joacl inima in ntidejde?,,Fericilicei cura{icu inima" (Matei
\*- S, 8). Ca si poti nadajduisi sI te une;ti cu Dumnezeuin vecii vecilor, curill-ti inima.
rnai inaintede orice.si ai duh arzritor.
l-t nnd te rogi. strirduieste-te.
l.-,dorinta de a te cii de picate si-ti fie infl[clrati;i sinceri.Ia pildl
de la Anania,Azaria si Misail, de la ProoroculDavid (inaintede a i se fi
arltat Arhanghelul),de la Tilharul cel intelept.
preotul esteslujitorullui Dumnezeu.investitcu autoritateagi cu put-f ereaLui (cAndsivArsesteTaina Pociintei).Binecuvlntareastavromorfi (in cruce)a preotuluiare putere.
461

a crestiniiadevirati,rugrciuneanu se intrerupeniciodatr,fiindcl
nu trececlipr sr nu greqim;mullumireperpetui fiind, nu trecezi.
nu trececlipd si nu primim noi milostiviri clela bumnezeu,degicele vechi
sunt nenumdrate;doxologieperpetuir,fiindcd vedem necontenitslava lui
Dumnezeu,nernirrginitaiubire pe carene-o poarti.
omnul ne stdaproapesi in clipelecelemai nefericite,cdndnu mai
6
r-lavenr nici o bucurie.,,CuDdnsulsuntin necaz"(psalmul90, l5).
Noi insr gdndirnaltfel, credemcr Dumnezeune-a pirrsit. o, c0t de mare
esteputerealui Dunrnezeuasuprainimilor noastre!Mama nu ne poatecu_
pr.tnf cu desrvarsireinirnain iubireasa; Donurulne-o cuprindeprin SfinteleTainesi rugiciuni.
paptele buneiti daunidejdearlsplitii: ,.Cdplatavoastrimulti estein
r ceruri" (Matei 5. l2);,,Si nu incetirn de a face binele,cici vonr
secerala tinrpulslu, dacr nu ne vom lenevi" (Galateni6, 9).
,,Mi s-agitit
cununadreptrtii" (2 Timotei 4, 8). ,,Fie,Doamne,mila Ta sprenoi, pr.lr,r.,
am nidijduit si noi intru Tine,.(psalmul32,21).
p espectr-tepe tine insutica gi chip al lui Dumnezeu.Nu uita ci acesl\ta
estechip duhovnicescsi arati-terAvnitorin indeplinireaporuncilor lui Dumnezeu,cele chematesr restaureze
in tine asemrnarea
cu Dumnezeu.Fereste-te
cat poli si incalci,oricdtde putin,poruncilelui Dumnezeu.
Incllc0ndu-le.stergemasemhnarea
noastri.u Duton.reusi ne facemasemeneadiavolului.Cu cCtvei nesocotimai rnultporuncilelui Durnnezeu,
cu at6t
te vei asemuimai mult diavolului.
fr autasI-tireprinripatimileprin putereainvoclrii numeluiDomnului
lr*-, si prin propria-tivointi, mai cu seamratuncicdnclai accese
de esoisrn.ccnd ai fi gatasi te iei la harti cu toti si si spargitotul in cale.
A m un dascil careimi di viatl: orice cuvantal Sru estecuvdntde
1L viati. deci aclevir.ii port creclint[absolutl nu le claucrezarece;i
lor pe careii aud vorbind irnpotrivaLui, fie persoane,fie cele ce imi sunt
;optite de propriamea minte si clei'ima rnei; le iau drept minciuni,drept
llroartea sufletului.
uhul atotsfant,prin bunivoireaTatllui dI viatd la toatl creatia,ce6
I-,f reascl qi piminteasci.
r|ao.ate cele rnaterialesunt supusestriciciunii,incepand
cu mOncarea
r si cu imbrlcrmintea.Picatele,de asemenea,
duc la alterareatrupuIui ;i a sufletului.cunosc0ndaceasta,
trebuiesi se aprindi in noi nidejdea
in celenestricicioase
gi netrecitoare.voi cei ce vi oali in va't dupi mincrruri alese,voi cei ce vii frlili cu imbricrminte luxoasr,cu casepompoasesi
cu averi,$titi oarece faceti?VI jucali cu baloanede sipun.

462

oatl suflareapiun0ntuluirlsufli, adici nu poatetrii firl aer.Toate

I tlipturilerationalesi liberetrliesc prin Duhul SfAntca si cum ar respira aerul,nu pot rimdne in viatl firi El. ,,PrinDuhul Sfdnttot sufletulviazI" (Antifon utrenie,glas4). Nu uitaticI Duhul Sfdntse afl[ fatl de sufletul
vostruin aceeasirelatieca ;i trupul fati de aer.
f

l\Toaptea sufletulni se elibereazide orice griji lumeascisi de aceea

L\ luureaspiritual[ poatesi lucrezecu u;urintl asupralui. El poate
receptaatunci o seami de stinuli care s[ conduci gindurile si pornirile
inirnii spreactiunibenefice,mai cu seaurlla oameniidrepli. Dar dacl esti
pircitos.care n-ai ajuns s[ te cliesti, g0ndurilesi pomirile inimii iti vor fi
indreptatespredeserticiune;i viclenie.
D. u icoanl ficirtoarede minuni,chipulMdntuitoruluiesteMAntuitoI rul lnsusi.Pl0nccu anlarsi. intr-un anumefel. firi sI vreau.Harul
Domnuluis-arevlrsatdi"nbelquguiup.umea.vdrssiroaiede lacrimicareimi
spalirsufletulde pircate,aducAndu-mi
in ininrl bucuriesi pace.
iavolul obignuiestesd se nlpusteasclasupranoastrl cAndsuntern
str0mtorati.
ucl o anumitiridee poateprincleviala in inirnl, aceeanu poatefi
6
I-.f 11gc'11
adevlratir.DacI i1i sirnti inirna cuprinsi de o istovire ucig[toare.inseanrnic[ icleeaaceeaa fost fals[. Domnulestepaceasi viatanoasin inirnircu paceasi cu viata Sa.
tri; se sirldsluieste
1fr restinul.aflat mereuin a;teptarealiniqtii gi bucurieieternede care
\r.-, va aveapartein ceruri, n-ar trebui, oare,sI supoftein aceast[viati,
cu inirni largirq;icu bucude.necazurilegreut[tile,bolile,nedreptitile,chinurile, nepllcerile?A;a ar trebui. Altminteri ar mai avea rost sI gustedin
liniqteace va si fie? De careliniqtesI mai aib[ partein ceruricel ce s-abucurat de tihnriaici pe pimAnt,flrl sI rabdenimic? Unde ar fi atuncidreptatea
clumnezeiascl?
.,Prin multe suf'erinletrebuie si intrirm in impir[1ia lui
(Faptele
Dumnezeu"
Apostolilor 14, 22).
pentruviata noastr[pfunAnteascl
esteperpetuaastepl-r al'acteristicl
lr*-, tare a clipei cdnd Dornnulne va chemala Sine,din lumeaaceasta
in cealaltl.Noi nu ne apartinem,suntemrobii lui Dumnezeu,asacum ne nunte$teatit clefrumos Biserica.iar robii trebuiesI steain asteptare,in fiecare
ceas,pAnricdnd ii va chemaDomnul lor. S[ fie gata cAndle va batein uqi:
indati sI-I deschid["(Luca 12,36).Ce seint0mpli cu noi
.,Venindsi birtAnd,
oare?Am uitat cu desivArsirecI suntemrobii lui Dumnezeu,suntemconvingi ci nc aparfinenl.llu ne mai ordnduimviala dupi poruncilelui Dumnezeu,ci clupl meschinanoastri vointi? Trlim dupl cum ne esteplacul.De

463

aceeavlala ne este plinl de nenumirate picate. Luati aminte cum trdiesc

oameniigi veti vedeanumai ,,deseftIciunea
desertlciunilor,toatesunt de;erticiuni" (Ecclesiastul1, 2). Moda, teatrul,jocul de crr.ti,seratele,balurile,
mascaradele,
albumele,mobilele luxoaseetc., etc. Totul pentrunoi, nimic
pentruaproapele,ne facem ci nu-l vedem,lasr-l sd umble descull,si crape
de foame ;i de frig.
ispretul fati de creaturl este un dispre! fali de Creator.De aceea
nu-ti esteingdduitsI spui vorbeprecum:acestom imi esteantipatic, desi s-arputeas[ fie un om de treabi. Ar fi un disprefdiavolescfa$ de
creaturalui Dumnezeu,o mar;ivie driceascl. Jine minte ci orice oln este
chip al lui Dumnezeuqi ci mlrelia omului sti in inima lui. omul cauti la
fatI, Dumnezeucauti la inimi.
du-1iamintecAtmai des ci rdul estein tine, nu in oameni.Nutrind
o asemeneaconvingere,intru totul adevirati, vei putea line piept
multor plcate si patimi. Nenorocireanoastri constl in faptul cI punem pe
seamaaltorarlul din noi.
fintii sunt intocmai marilor negulirori; ei s-au ?mbog[1itadundnd
comori sufletesti:blAndelea,smerenia,infrAnarea,ribdarea, prisositoarecredinld,nidejde si dragoste.De aceeale si ceremsfinlilor sI se roage
pentru noi, asa cum le cer slracii bogalilor; le cerem si ne ajute in s[rlcia
noastri duhovniceasci,sI ne invete sI ne rugdm,si sporim in faceri de bine
cregtine;ti;stiind cI au indriznire inaintealui Dumnezeus[ se roagepentru
iefiarea picatelor noastrede pdnl acum si pentru prevenireacelor pe care
Ie-arnputeasrvarsi.Mergem la negutitorii p[rnante;ti, la privrliile lor ca si
le curnpdrrmmarfa. De ce oare si nu ne ducem qi la ,,negut[torii" ceresti,
cazdndinaintealor cu ruglciuni sdrguitoare,
ca qi cum ne-amducecu aur;i
cu argint, ca si le ,,plitim" mijlocirea inaintealui Dumnezeupentru noi, ca
sI ne ierte picatele si si ne dea virtuli crestine;ti.Ar fi cdt se poatede firesc.
e ce oaretrebuies[-i mullumim lui Dumnezeu,precumgi oamenilor buni, bineflcitorilor nostri? O facem mai mult spre propriul
nostrufolos. Pentruca sufletulnostrusi devini mai sensibil.sXaibi intr-o
mai mare mlsuri sentimentuldependenteitotale fa$ de Dumnezeuqi de oamenii buni, al iubirii recunoscdtoare
fatl de ei, al nimicniciei noastreinaintealui Dumnezeu,al imposibilitdtiide a ne lipsi de ajutoruloamenilorbuni.
Andvei fi in situatiade a-ti mustrasubalterniipentruanumitenereguli in serviciu,fii cu blgarede seamd,abtine-tede la excese,nu-ti
iesi din fire, nu te aprinde,fii bldnd,plin de iubire,ponderat;i calm. DacI
persoanape care vrei s-o indrepti se va simfi of'ensati,fi-o cu bldndelesi
inteleag[cI nu ai cAtuside pufin inrentiasi o jigneqtisausI-i faci nervi, ci

464

ii dorestibinelein mod sincer,vrei sI fie orclinein ceea

ce ilre clatoriasii faci.
ca iti displacenu el ca persoani,ci dezorcli'eape cerrer
o procluce.Nu_ijigni
amorulpropriu' demnitateacleom, iniiltlinclu-te
pe tine in ochii lui. ur'ilinduJ pe el' Daci ai o asemenea
rneteahnri
(truf)a).rnai bjne renuntiisI nrai
indrepli pe altii' indreapti-temai intci pe tine. ..Scoate
lnar intdi bima din
ochiultiu si atuncivei vedeasi scotipaiul clinochiul
frateluitdu.'(N,,Iatei
7.
5). in caz contrar.nu vei face dec0tsr-ti scoti clin srrite
aproapele.tdri a_i
aducevreunfolos moral. Fii bllinclsi inclaroritorfatl ae
aliii chiar si aruncr
c a n dl e f a ciob se r va tii
pentrulipsurilelor si bagi, l.
s i ru a i n e a ju ' -. ; ; r; c ii
suri foartemari. S:i zicetncI il certi pe unul p*tru betie,
clarclaciesti tu i'sufi bdutor,saupoatenu bei, ciaresti nrdncicios,laconr.
rob pAr-rtecelui.
esti
tot atatde plcitos ca si el; inclreaptl-tetu nrai intdi cle
llcomra panteceluisi
atuncivei puteatuna ;i fulgerain gurar.nareimpotliva
betiei.inuirruo,S,ii
pf
allii ca nu sunt con$tiinciosiin sen,iciu,tu insuti flind
poate tot atit cJe
neconEtiincios.
vindecir-te
,,Doctore,
pe tine insuti'.(Luca4.23).
in inimi riutate fatricleninrenisi clenirnic.nu clispretuipe
rN,l,ootqi
\ nrmeni sub nici un pretext.,.Dar m.i presusde
to.re tineti crin
risputeri de dragosteadintre voi. pentrucr dragosteaacopera
nrultinrecle
plcare" (1 Petru4, g).
cinevadintrecei cu careai relatii te va tratacu lipsncle
atentie
f)acasilu
u
cu dispret,nu te consicrera
ji-enit,ci spune-tii' si'e: nrerit
aceasta,
slavi Jie Doamneci m-ai invrednicitpe mine, ticirlosul,
sli flu cle_
flimat pentrufaptelemele de cdtresemeniirnei. Tu insii aratii-te
fati clealtii
mereuiubitor, mai cu seamrfali de ai tii; fr-o cu sinceritate,
cu slirguinti,
din toatdinima, cu toatl gura,nu rece,nu vag, renes,preficut,
firr chef-.cu
jumitate de gurl.
pe slturate,nu clormipe sdturate,
ntunceste
cu sdrg,roagiirN-"
\ teTl"ca
din toati inima. Fii ascultitorcu sinceritatefati ae piirilti
si"cte
superiori,binevoitorfatl de toti, ntultunritclepurtarcaallora
si vei fl rnultumit gi de tine insuri,sdnitos,fericit.
trebuiesirdevini o pennanentive_qrre
asupranoas_
\/lrj"^..eqtinului
Y trd insine,asuprainimii noastre,
fiindci nu trece.ripi,.u irirjmasii
nevdzutisd nu fie gata sI ne sfdsie.Cu fiecareminut
fierbein ei mai mult
rdutateaimpotriva noastri.
de cei ce in aceastiviatl se ferescclt pot clemult de
suferintele
Vli
y trupesti de chinurile
sufretesti,care isi risfatii pestemirsurii
;i
trupul qi i;i menajeazrsufletul.De ce oarenu s-or ingriji
mai mult sr scape
de focul cel vesnic,de o mie de ori mai curnplitdeceisiihia
fbcului pim6n_
465

tesc?De ce nu se strlduiescsi scapede chinurilevegnice?slracii de voi;

dezmeticiti-v[!O sI vi fie greu,nespusde greu.
Jl are nu cumva atArnipe peretii caseitale icoanebogatesi frunroase
tr.-rfpentrua-ti impodobi locuinfa,consider0ndicoaneleca pe o mobila
scumpd,sauca pe un ornamentoarecare,f[rir sI vii la ele cu credintl izvoratr din inimI, cu dragostegi recuno;tintl,asacum se vine la un sanctuar?
intreabi-tiinima:oarenu esteasa?Icoaneledin casl si din bisericl nu sepun
pentrua face impresie,ci pentrua ne ruga la ele, a le cinsti, a ne fi de invirllturI lcoanelesfintilortrebuiesI ne fie dascllii nogtride acaslsi de la biserici. Citegtevielile acestorsfinfi gi intiplreste-1i-lein iniml, cautl sir-ti farci
viata asemenea
vielii lor.
q i iubestipe aproapelet[u ca pe tine insuti" (Marcu 12,31).Ar tre,, |t) bui si avem totul in conrun,asa cunr ne sunt comune soarele,
aerul,focul, apa,pim6ntul.Ar trebuisii ne fie in ceamai mareparlecontune
mAncareagi blutura, banii, cdrtile,indeob;tedarurileprimite de la Dumnezeu,care au o destinafiecomuni ;i care pot fi lesneimpirtite. Fiinclcirnu
avemnimic caresI ne aparJiniin exclusivitate,
totul estede la Dunrnezeu.
Estenedreptca bogatiis[ tinl in vistieriilelor prisosul,cOttirnp existiiararia
srracicarenu au ce minca;i ce imbrlca qi nu au nici undes[-;i plececapul.
g, Totu;i, cei care au indrlgit munca pot definepe drept prisosuri;i tot ala
I lenesiitrebuiesI indure pe drept slrlcia ;i nevoile.De aceea,clacl afliun
'l desprevreuniici suntslraci fiindcl nu lucreazl,suntlenesi,unoraca ace;tia
i sI nu le dftn nimic din prisosulagonisitde noi prin muncl spuneApostolul
Pavel:,,Daci cinevanu vrea sI lucreze,acelanici s[ nu minince" (2 Tesaii loniceni3, l0). S[ ne gribim insl a slri in ajutor,rnai cu seami cind suntenr
l bogafi,celor ce zac intr-o sirlcie strigltoarela cer datoritl bitr0nelii, sleirii
, puteriifizice.bolii, ntunciizadarnicesauprostplltite, situatiilorcu adevlrat
" dificile,cum ar fi familiile numeroase,
recolteleslabe.TrebuiesI luiim drept
cllluzi istoriatimpurilorapostolice,
exernplulBisericiiprintare.
A vand mereuin inimi cuvintele,,Toatesuntcu putinll celui ce cre-/a,de" (Marcu 9,23), si tindemsprece estebun si vrednicde laudir.
CAndte apucide un lucru bun,ai credinli neclintit[ cI il vei ducecu bine la
capit, Cauti sl-1i plstrezicu oricechip simplitateainimii, credinli, niclejcle
si dragostesimple, blindetea, smerenia,neriutatea.Tot binele este cle la
Dumnezeu,Dumnezeune estetot binele;iati ce inseamnlsirnplitateacredintei.nldejdii.dragostei.
untemdatorisI ne punemviafapentruDomnul si pentruaproapele,
Q
u sdnu ne-ocru$m. Noi insi ne precupelirnchiar;i mdncarea,
imbricdmintea,banii,clrlile si alte obiecte.toateneinsemnindaltcevadecCtpraf

si pulberepdminteascit,
ne parerlu de ele. Trupul nostrucel riru si viclean
cautl cel mai mic pretextca si-gi justificeegoismul.rapacitatea.
liicorlia.

(-rat de linistitsi de impicat te simti atuncicAncli-ai ierratpe cei ce au

It-, qresititt vreuttfel impotrivata saute-aujignitl Arn iertat.nt-arnlinistit. Te-adeflirnatcineva?$i ce dacil Omul cel vecliidin tine,fiintatrupeascir
merjtl sdfie defdintat.El, cel ce nu inceteaziisi-L clefiinrezesi sI-L trp.r. p.
Durnnezeu- egoistul,trufa;ul, suplriciosul.pizrnasul,lenesul,zgircitul.-ii
prindebine daci i se miisoari cu misura cu careii rnirsoariiEl iui Dumnezelr.
estecel ce lunriueazl.Dornnullumineazicu neaseltuitn
l\T u soat'ele
I \ Sa bunltate,cu negrlitaSa luminir.DacI Domnuli-a clatsgarelui
at0talumini. de buni seami Doutnulareinfinit nrai rnulti.lunrinii;clevrente
ce i-a dat soareluio asetnenea
lutninii.inseamnlc[ dreptilor'.in veaculce va
sdfie, le va da neasemuitmai multli lurnini. soareleneinsernnincl
nirnic ftrtir
de sufletulrationalal otnului.Daci materiacreatiiare o asenrenea
orbitoare
strilucire,cutrlar puteasi aratestrirlucirea
lurniniilui DLrmnezeu
rlecreate.
adevirate.primordiale?O analogiea lumii matenale(incepCncl
cu soarele
pdndla firul ierbii)cu lumeaspirituali.
lrand frateletiu va gresiin vreunf'elfatacletine.ctepilclirte va vorbi
\r*-'de rlu, te va blirfi fall de cineva,relatinclu-iaceluiaspu-se
le taleiptr-o fomrl denaturatX,
nu te supira pe el, nu-l uri. cautl sii vezi in el pirlile
bune,atiteac0tevor fi existlnd.Ca in fiecareour.tine seanracleele cu clragoste,neludndin seamirlul ce ti l-a flcut bArfinclu-te,
ca pe o prurdiriecarc
nu meritl atentie,ca oricepllsuiuirediavoleascl.Asa cum c;iutitoriitje aur
nu iau in seamlmultimeanisipuluisi a impurititilor in nisipulaurifer,oprindu-senumai asuprafirisoarelorde aur,clesiacesteasuntfoatleputine.Ie prizescctl griji, le spali, extrlgAndu-ledin masanisipuh:inetrebpic.iptocltlai
facegi Domnulcu noi, culegindu-nesi curitCnclu-ne
cu itrclelultgiritbclare.
racipe EI, caren-a cunoscutpicatul (se
spuneclespreHrisros)L-a
f
,, \--, frcut pentru noi picat, ca si dob0ncliurintru El crreptatea
lui
Dumnezeu"(2 Corinteni5.21). Cunoscdncl
aceasta.
iti va uraifi oarerusine
si-ti recunostipircatelesausi-ti asurnivina plcatelornesirvlirsite
inci? Daci
InsusiFiul lui Dumnezeus-a lisat invinuit clepircat.El insusi fiincl fiirir cle
picat, si tu trebuiesi-ti iei asupra-tivina pentrutoatepicatele,cu dragoste
qi blAndete,
fiindci tu estiintr-adevirpircirtos.
inrrucarte-ai flcut vinovit de
toatepdcatele.
Iar daci, totu;i. cleunelenu te vei fl fircutvinovat,ia-leasupra
ta, cu smeritdcugetare.

pii indrlzltet,fetm in tot lucrul bun si in prirnulrAnclprintr-uncuvant

'bun.
I
mdngaietor,
duios,de implrtisire, atuncicincl ti se oferiiprilejul sa ajuti pe cineva.sl-i fii aproape.Consicleridrept arnigirecliavoleascir
461

uretul.disperarea.
atuncicCndte impiedicl si faci o faptl bunit,.Zi: ..Toate
pot
le
intru Hristos,Cel Carene intireqte"(Filipeni4, l3), desi suntcel dintei dintre picitosi. ,,De pofi crede,toate sunt cu putintl celui ce crede"
(Marcu9,23).
Q e cuvine sI avem inscrisein inim[ pentrutotdeaunacuvintele,,si
tJ iubestipe aproapeletiu ca pe tine insuti" (Marcu 12,31), inima si
si le ia dreptcilluzi in relaliilecu semenii,oricAndsi oriunde,fie cI vin ei
la noi saumergenrnoi la ei, oricear fi de flcut pentruei, oricear trebuisi le
dIm, oricealn aveade vorbit cu ei. Pistreazldeci mereuin inim[ cuvintele
..si iubestica pe tine insuti" si poarli un necontenitrlzboi al rnintii pentru
aplrareaacestornemuritoarecuvinte ale Domnului nostru.Cautdsa-ti iubestiaproapelesi si-l faci si te iubeascl,iar pe vietmeleegoismului;i riutitii carese ascundein tine f[-l cu tot dinadinsulsi nu aib[ o clipl de linigte,
schingiuie;te-I,ristigne;te-l ;i stArpe;te-l,,,intirindu-tein
scormoneste-l,
Domnul qi intru putereatiriei Lui" (cf. Efeseni6, l0).
1-l nnd te vei rugapentruodihnasufletuluiunui riposat,caud s[ te rogi
\,.- din tot sufletul,tin0nd seamac[ aceastaesteo datoriede clpetenie
a oricirui cre;tin, nu doar a oamenilorBisericii, a preolilor.Cautl sI inlelegi
cit de nare nevoieare rlposatulde odihni, cit de mult il pot ajuta sii ;i-o
dobAndeasci
ruglciunile celor rimagi in viatl, ca fiind mldular al trupului
unic al Bisericii;cum igi disputi demoniisufletullui, caretremurl de spaimi,
cu ingerii. Rugdciunea
nestiindce soart[ il asteaptiin veci, incontr0ndu-se
pentruriposafi ficuti cu credinti ;i dragosteinainteaStipAnuluimult foloseste.Giinde$te-te
ci qi tu ai nevoiede odihnl, de lini;te, c0nd,prinsfiind in
lanturilepicatului,te rogi cu sArguinfi,cu ardoare,cu inimi deschislDontnului, Preacuratei
SaleMaici gi c0t de mult te bucuri ;i ili trliqti biruinfa,
cind dupi o asernenea
izbivire de plcate. odihnl si
lugiciune dobAndeqti
pacein suflet.Puneaceastagi pe seanlasufletuluiriposatului:gi sufletullui
t0njestedupl rugiciune in stareain carese aflI, ii estede folos ruglciuneata,
fiindci el nu se rnai poateruga,ruglciunealui nu mai di roade.Sufletullui
are nevoiede odihnl, iar tu poli s-o ceri printr-o ruglciune fierbinte,de mare
folos pentruel, dar nai alesaducdndpentrueljertfa ceaneslngeroasl.
\ /oi, betivilor, desfrenatilor,lacomilor, lenesilor,calomniatorilor,
V trAndavilor,cartoforilor,voi carevI dati in vAntdupi teatru,dupl
dansuri,dupl fleciu'eliserbede;i dupi glume stupide,spuneli-mi:de ce s-a
pogorit din ceruriFiul lui Dumnezeu,de ce a predicatEvanghelia?mplrltiei
cerurilor,de ce a flcut nenumrirateminuni, a pitirnit, a murit ;i a inviat, de
ce ;i-a trimis in lume apostoliica si propovdduiasclimpiritia cerurilor?
Rlspundeti-mi,de ce oare?Pentruca voi si vi ghiftuili, sI vd imbitati. si
curviti, si furati, sI dati mirturie mincinoasl,si vI irositi vrenleain nirni468

curi, in flecireli serbede,la teatru.in dansurisauin birf'e? Vai. ce scumpvii

veti pllti aceast[viat[, potrivnici poruncilorEvangheliei.clacinu vI veti indreptaqi nu vI veti pocdi.
preotii sunt cei dintdi care ar trebui sI faci dovacl:rcelei mai rnarr
rlului cu binele,ca unii ce se sirguiescpe
-f iscusintein infrAngerea
fiind gi cunoscitoria nenunilrateexenrple
terneiulporunciiorlui Durnnezeu,
sfintilor:
Avraam, Isaac,Iacov, Noe, David,
vldeste
nereutatea
care
se
in
Moise, Samuelsi, fireste,intdi de toate.exemplulDomnului nostru lisus
HristosDumnezeuqi om, suprenlaintruchiparea puritiitii:exentplulapostolilor Petru,Pavel,Iacov,Ioan gi al celorlalti,al intAiuluintucenicsi arhidiaei.runii ce capitl des tdrie
con Stefansi al at0toraltor sfinti. De asenrenea,
prin impirtigirea cu insuqiIzvorul bunirtltilor,Domnul nostruIisus Hristos,
gi ca unii careii invati pe allii cum ..sebiruiesterlul cu binele"(Romani12.
clacii
21). Unui preot,dacl nu va fJ deprinsbliindetea,smerenia,nertiutatea,
nu va fi invitat s[ infrAngdriul cu binele,i se ceremult mai mult declt unui
Taine si a
mirean.Fiindci preotulse inallii pinl la cer prin Dumnezeiestile
dobdnditputeremulti in a-L binecinstipe Domnul.DacI insii nu-i va clacinstiredupi cuviinti, osindi-se-vape sinela focul cel vesnicclenu se va cii,
de nu se va ingriji de lucrareasa,ficlnd-o de rniintuialir.[artir-mi,Doanrne,
gre;elilemele si invalI-rni s[ fac voia Ta. Preotiinu trebuiesir fie inglduitori p0ni la a trececu vedereaplcateleqi patimile,acolouncleacestease cel'
starpite,ca ;i obiceiurileproaste.Ei trebuiesi lucrezecu stlruintil ;i curaj,
i;i vor atrageura celorimpricinati,desichiar
firl si seteami ci prin aceasta
trebuiesI dea dovadl de bllncletesi dragoste.de dosi in asemeneacazurr
rinti sincerl de indreptarea semenilor.Daci asuprrlunor oarnenica acestia
nimic nu mai poateaveaefect.atuncisI nu mai tinl seanlade nici un caprirlbufnirile
ciu sau moft si si-i mustrefiri crulare,nelulnd in consideratie
rlutIfli lor. Nu secadesI ajungila invoialacu p[citosii careiti ruistllmircesc
intentiile, vdzdndin orice repros.oric0t de binevoitor,si it.torice indentn dc
nevlz0ndei insisi lurttina,ii conindreptareo reaintentie.Aceastadeoarece,
sideri orbi si pe allii; fiind ei insisi rii, refuzl sI vacltibunltateaaltora.
aca,din bunitate,ti seva intimpla si te laudecarevafatirde altii si
6
I-l ace\aiti vor transmitelaudele,nu le lua clreptun prinosce ti se cuiniruit binevoitoarei celui ce te-a li4yclat5i
vine de drept, plq.:ne-le4e-seaua
roagl-tepentruel-,ca Donurulsi-i intlreasciinirrra.inclinincl-ospretoati
ca pe cel clintii dintrepacltosi,nu
faptacea buni, iar pe tine recunoaste-te
preabine nretehnele.
pe
iti
cunosti
drept,fiindcl
din smerenie,ci
dragostesi milosartlieu Sriplnului.dupirce
Q I triurnfenemdrginita
l) ne-amrecunoscutpicatele;i le-amrnirturisitcu inimi deschisi.Sir
se ruqinezein veci pdcltoasaademenirea diavolului.carene punela cale sI
469

ne tlinuim plcatele;i sdnu ni le recunoafteln.

prin pociinli,
Si sedestrame,
ca pdnzade pdianjen,mrejelegi legiturile diavolului! Diavolul ar vrea si ne
t[inuim pdcatelepentru ca astfel sI ne cufundim mai addncin ele qi mai
ugor.Noi insd,cunoscAndu-i
dorinla,ii vom spulberaviclesugurile,ne voul
mdrturisiplcatele,pentrua ne da seamanoi in;ine si a descoperisi altora
mArqiviadiavoleasci;i prin aceastasd ne indreptlm.S-aspus:"Mlrturise;te-1ifiridelegile tale-nu le trecesub ticere - ca sI te indrepfi".
t: nimic nu-mi aparline,totul esteDumnezeu,c0ndzic.,al meu" mI
fac victimauneiamigiri a trupuluiplcltos". Toatene suntcomune:
un om innoit asaar trebuisi spuni. ,,Nici unul nu ziceacI esteal slu ceva
din avereasa, ci toateeraude obste"(FapteleApostolilor4,32). Doamne!
Toatecelece imi suntdateale Tale sunt!
rafilor! Preg5tili-vi si vi unili cu Dumnezeu,liisatideopaftetoate
zddftniciileplmdntesti.Stiruili asupralucruluicelui mai imponant:
curllirea qi desdvirsireade sine.Iubili progresulintru credinll ;i faptebune,
nu progresulveaculuiacestuia.inci de aici, de pe plmlnt, ne pregitim sir-L
vedem pe Marele Artist, pe Cel ce a creat toatl flptura vlzuti qi neviizutir,
Frumusetea
absolutl,pe careacoloo vom descoperisi o von conternplain
eternitate.
f f cenicilormei. Sunteticopiii mei fiindci v-amndscutEivi nascprin
(J buna-vestirea adevlrurilor lui Hristos, suntefi sAngeclin singele
povefelemele vi curg in vine. V-am nutrit ;i vii nutresc
meu duhovnicesc,
cu laptelecuvnntului,a$acum iqi allpteazl o maml pruncii. Sunteticopiii
mei, fiindcl v[ 1inmereuin inimi gi mi rog pentruvoi. Sunteticopiii mei ca
Suntelicopiii mei, fiindci eu, ca preot,suntcu adevirrat
;i fii duhovniceqti.
p[rintele vostruqi chiar voi imi spunefipdrinte. S[ qti1i,copii, ci acestcuv0nt nu-i place deloc diavolului,taftorul urii, rlut[1ii, fI1lrniciei. Eu insi.
carem[ strlduiescs[ fiu de ajutorDomnului,nu-l voi lua in seami,nu mi
voi supunelui qi nu v[ voi nurnidecdtcopiii mei, fiindci imi sunteficu adevdrat copii intru credinld,intru BisericaDomnului qi in virtutea faptului cI
vI poviluiesc gi vd indrum plrinteEte.A-i numi cu inimi deschislpe ni;te
copii strlini copiii tii poti sI o faci numaicu Duhul Sfdnt,Duhul adevlrului
qi al dragostei.
I colo undete agtepfila ispitemari de la vrljma;ul, inarmeazii-tepul1.ternic cu armelelui Dumnezeu:credinla,nidejdea,dragostea.Plstreazd,nlereu in minte cuvintele:,,De poli crede,toate sunt cu putinfi celui
ce crede"(Marcu 9,23). $i: ,,SI prisoseascinddejdeavoastrdprin puterea
Duhului Sfdnt" (Romani15, 13.)Nu mi voi indoi de nimic din ceeace este
bun gi nu voi deznidljdui, de;i tu, vrijma;ule, caufi si-mi slde;ti in suflet

470

neincrederea
fati de orice lucru bun si mai alesfatl cleceea
;i deznddejdea
c e es t es u p r e r n bu
a n a tate:
dragostea.
il arn pe ins u s rDu rn n e z e uiul b ilii.p c
Cel ai cirui fii suntem.Chipul acestuiTa$ il port,desinll sul.ltvrecinrccieel.
,,Al Tdu era si Mie mi L-ai dat" (cf. Ioan 17,6 si 9).
y 7 nuia core nu cite;teEvanghelio.Poti fi oarecurat,sfint, deslvir(J sit. claclnu citestiEvanghelia;oarenu simti nevoias[ te vezi in ea
ca intr-o oglindl? Saufiindci esti schimonositsufleteste
ti-e tearnlstite vezi
a;a? ,,Apropiati-vide El si vi lurninati;;i fetelevoastresi nu se rusineze"
(Psalmul33, 5).
vd facetigriji in privintabanilor.Daciiveti aveanevoie.Dumne{eT\Tu
\
zeu
vi-i va trimite,precumodinioarimanasi prepelitele.
..AI DomtJ.
nului esteplmdntulsi plinirealui: lurneasi toti cei ce locuiescin ea" (Psalmul 23. l). Cauti mai intAiimplrirtialui Dumnezeu.
rnintuireaoamenilor.
intdrirealor in credint[,indreptarea
moravurilor:intirreste-te
tu insuti in credin1i, curlti-ti inirna,indeplineste-ti
cu vreclniciecherlarea.achitl-tecr-r
binede toateobligatiilesi atuncitoatecelelalteti se vor adiiuga:banii.inincarea.imbriclmintea.
Tu esti Fiintirsinrpli, iar sufletul
f1. TreirneSfCnti,Dutnnezeulel
\.,f uostruestecreatdupii chipul Tiru.in Tine ne afllm viata $i pacea!
O, Treime Sf0nti, Tu esti nldejdea noasrrir.in tine af'lim toate cele spre
viatil Di-ne noul sI nu ne punemnadejdeadecit in Tine. si ne aflftn pacea
si viatanumaiin Tine. O, TreiureSfintl! Ne porti in brateleTale aserneneit
uneimameiubitoare,ne hrine;ti cu rn0inileTalel Nicicind nu ne vei da uitirii! FiindcdTu insutiai spus:,,Oarefemeia(marna)uiti de prunculei? Eu nu
te voi uita pe tine" (Isaia 49,15). Adici nu voi uita si te hrlnesc,sa te pizesc,sd te aplr, sI te izbivesc,sI te mAntui.Si tot Tu insutiai spus:".Nute
voi llsa, nici nu te voi pirrlsi" (Evrei 13.5). De ce oarene facemgriji din
pricinanrdnclrii.de ce ne licomim si ne ghiftuim?De ce ne pareriiu dupir
ce ant dat cevaaproapelui?
Vai, ce blestemltie!Ce orbirel Ce cunrplireroism! si catl lipsl de iubirede Dumnezeusi de aproapelelDoar stirnci Duurnezeuestein aproapele
nostru,deciregretin cI I-am dat cevalui Duntnezeu.
adicl chiar cevadin darurileSale!Adu-ti amintece rlsplatl bocatai-a cJat
De-Dumnezeu-Purtitorul
ProorocElisei femeii sumanitence
care l-a primit
in casasa din tot sufletul,ospitindu-l cu iniml curatl El s-afugatlui Dumnezeusi-i dlruiasci ei fiu, iar apoi,cind fiul a murit, l-a inviut.
Jl esertlciuneesteviatanoastri,adici ne-o irosimin zadar.firl rost;
lzl Tllsls vietii ni se irosescin van, f[rI sI ne gAnclirnla viata vesnicl.
Ne zbatemdoarpentrucelepfunantesti
ale vietii, abiadaci ne rreceprin minte uneoricI mai existl si o viati fir[ de sfirsit. Nu ne sti minteanici la infl'i471

judecatl ce va si fie, la chinurile vesnicesaula fericireacea flri

cosdtoarea
de sfdrvt.Trdim intr-unfel de pAcli spirituali.Trupul.patimiletrupegtine tin
loc de toate.Duhul esteoropsit,oprimat,sufocat.Dar iatI, mirele sufletelor
noastre:,,vine in miezul noplii Ei fericiti estesluga pe care o va afla priveghind,iar nevredniclesteiarigi ceape careo va afla lenevindu-se",adicl coplesitl de grijile vietii. ,,Yezidar, sufleteal rneu,cu somnulsI nu te ingreuiezi, ca sdnu te dai mortii ;i afari de irnpdrilie sI te incui, ci te degteaptistriglnd: SfAnt,SfAnt,Sfdntesti Dumnezeule,pentrurugiciunile Niscitoarei de
Dunrnezeurniluieste-nepe noi" (Troparla Denie in SiptdrndnaPatimilor).
redecI ruglciunea.fie ea doara unui singul'prietenal lui Dumnefl
l\-,7ss, cu deosebirea unui sacerdotcu viati de sfAnt,poateface minuni, in auumiteprivinte si in naturl, precumrugdciunileproorocilorIlie,
Moise si ale altora.Vietuiestedeci,o, preotuleal lui Dumnezeu,asainc0t sI
te faci binepllcut I)ornnului.Fii sfint, curat,blind, smerit,milostiv, infrAnat,
iubitor de munci, ribdltor, astf'elruglciuneata va puteasI urce la cer, s[ fie
ascultatlqi implinita. Roagl-te mereu,din toati inima, dar si o faci cu inimi
curati. ,,Sii s-adatlui (ingerului)timAiemulti, ca s-oaduci impreun[cu rugiciunile tuturor sfinlilor pe altarulde aur inainteatronului. $i fumul tlmAiei
s-asuit din mlna ingerului,inaintealui Dumnezeu,impreuni cu ruglciunile
sfinlilor" (Apocalipsa8, 3-4).Aceast[timiie ti-a fost dati gi fie, cldelnilacu
tiirliie trebuiesl-ti aduciiamintemereude ceeace am aritat: rugiciunile pe
care le faci ,,pentrutine insuti gi pentru gre;elile poporului" (Evrei 9, 7) sI
ajungl si si fie bine primite de Dumnezeugi si nu uili nici de plcate.
T\ ui slavi lui Dumnezeucu vorba,nu insl si cu fapta.SlIve;te-L pe
I-,f pumnezeu mai degrabi cu fapta. Cu infr0nare, cu dragostede
ntuncd,iubire,rnilosirdie,smerenie,r[bdare.Nu te indoi de nici un adevlr.
pentruce te-aiindoit?"(Matei 14,31).Necazurileni se
,,Putincredinciosule,
trag de la indoiali si de la o preamareincrederein minteanoastri.
rp ainaSfintului Masluestemiereduhovniceascl,
licoaredltltoare de
I viatl. Cati bosltie dititoare de nldeidel Ce ruglciuni minunate!
Un extrasdin intreagaEvangheliel
et de putin ii trebuieomului si cu cdti mirinimie ne intparteDomK
l\r*-,
nul darurileSale,spresiturareasi astAmpirareaseteifratilor nogtri.
1"
Ceeace ddm noi, atunciclnd d[m, estenu mai mult dec0tun ulcior de api
dintr-unrAu,si nici atuncinu dim de la noi, ci de la Dumnezeu.Si totusine
zgdrcim,ne tremuri mAna,ne f0stAcim,dim din colt in colt, ca si cum ne-ar
fi viala in primejdie. O, c6te ne mai lipsescca si fim crestini adevlrafil O,
cAtde zadarnicsi de orb ne estetemeiulpe careil punempe mdncaregi biuturi! Vai, cAtene mai lipsescca si ajungemla simplitateacreqtineascl!

472

t^t.l ce mrnanci trupul Meu si bea singeleMeu rim0ne intru Mine

,. \.-, si Eu intru el" (Ioan6, 56).Dupi cum pruncul.purtatin p0ntecere
mamei,trriegteprin ea, asemenea
si crestinul,hnplrtlsindu-secu trupul ;i
sdngelelui Hristos,rirninAndin Hristosca prunculin pAntecele
mameisale,
trdieqteprin Iisus Hristos:,,Eu viez pentruTatll si cel ce Mi mrnAncape
Mine va trii prin mine" (Ioan6, 57).E limpede.De ce altcevadecdtde Hristos ti-ai putealeganidejdeatu, cel ce te-aiimpdrtisitcu Dumnezeiestile
Taine,rnai alesdaci esti preot?De ce altcevate-aiputeaata$a?in ce ti-ai putea
glsi viata?in bani,carel-au dus pe Iuda la gtreang?
in m0ncaresi bruiuri?
IatI, mincareata nestricicioasl,trupul Iui Hristos,ciruia te faci plrtas at0t
de des.,,cr pe cine am eu in cer, afarr de Tine? Si afardde Tine ce am dorit
pe pdmAnt?"(Psalmul12,25).
Cu cAtestecinevamai evlavios.cu atat
f)espre rdutateavriijmusul,ui.
rJnai
vdrtosdiavolul ne face si-i purtim gdndliu aceluia,asacunl
ii purtaSaulevlaviosuluiDavid. Cu cit estentai sfentcineva.cu ar0tse nipustestetnai mult diavolul asuprasa cu inversunatiihull. intocnraica iprpotrivaCelei ce estemai cinstitl decdtheruvimiisi rnai slirvitl. fdri de asemlnare decAtserafimii;pe cei cu inirrii curati ii indeamnrisi se semeteasci,
dispretuieste
simplitateacredintei.credintainsisi. tinereaei cu evlavie.
7^r uvantullui Dumnezeuglisuieste:.,Nu vii imbitati de vin" (Efeseni
\*-'5, l8). Voi insI, cei ce tineti cArciumi,ziceti:,,intbitati-vi de vin.,
si ati inmulfit Ia nesfArsitcArciumile,spreispitireafralilor voqtri.Ba uneori
mai mergetigi la biserici,c0ntatisi vi rugatiacasi.,,Judeci-ipe ei, Dumnezeule,sd cadi din sfaturilelor, dupi multimea nelegiuirilor lor, alungi-i pe
ei, cI Te-auamXrAt,Doamne"(Psalmul5, 10).
.l-ot ce am bun in mine qi pentrumine Domnul este.Eu insumi, sub
I raportmoral,nu suntnimic in afar[ de rdutate,dupl cunt spunesi
Domnulmeu:,,FdrIMine nu putetifacenimic" (loan 15,5) (aceasta
i-ar puteaspuneDomnul ;i unui sflnt). Dar dacl in mine si pentrurnineror ce este
bun vine de la Ddnsul,si cu sfintii seintampll a;a. fiindcd si ei suntoameni
ca si noi. De pildI, sfinlii seroagl pentrunoi prin harulprimit de la Dumnezeu(vezi Apocalipsa).DacI Domnulnu le-arfi dat harulde a serugapentru
noi, ei n-ar fi putut faceaceastade la sine.
1^l redintl neindoielnicl,sperantineincloielnici,iubire neindoielnic[.
\r.-,Intipdreste-tiacestecuvintein inimi si fi-le si prindirviati.
f,ii' in aceastilume una cu toti, prin iubire reciprocr si prin slujire.
I Vor ti cu tine unatoti ingerii si sfintii, Dumnezeuinsusi,aici pe pdmOntsi cu atdtmai vdrtosdincolo,in veaculce va si fie. cAnclDumnezeuva
fi,,toatein toti" (1 corinteni 15,28).Fi in asafel. omule,incatsI ajungia

413

obtineunirea,comuniunea.
Fereste-te
cat poti mai mult de dezbinarea
spiritualI, aceastaputdndu-seproducedin egoism,trufie, invidie, iubire de arginti. indoialS,putindcredinti. ,,Catoti sI fie una,dupi cum Tu, Pdrinte,intru Mine si Eu intru Tine, asa si acestiain Noi si fie una" (loan Il, 2l).
Dunrnezeu
esteunire,comuniune.Diavolulestedezbinare.
Dezbinarea
Bisericilor esteispravadiavolului.Ereziile,schismelesuntisprivi ale diavolului.
Jl acI vei fi lacorn de m0ncaresi de biuturl, te vei face tot numai
L) mrp:clacIvei postisi te vei ruga,vei fi duh.,,Nuvi imbitali de vin,
ci vI umpletide Duhul" (Ef'eseni
5, l8; Cf. I Tesaloniceni
5,6-8). Posteste
roagii-te
vei
si
siversi
lucruri mari. Plstnezra-tr
credintacurati, nealneste;i
catl si vei faceminuni,cici ,,toatesuntcu putinti celui ce crede"(Marcu 9,
23). Fii osArduitorsi plin de revn[ si vei puteasivArsifaptenrari.
aci se face,,multI bucuriein cer pentruun picltos caresepociies6
I-l 19"(Luca l-5,7 si 10).c0t clemult ii va fi bucurdndpe ingerii Domnului tinrpulmareluinostrupost.rnaicu seamizilelecAndne spovedimgi ne
implrtlsim. vinereasi sdmbita?$i cit de mult contribuiela bucurialor preotii. cei ce primescatuncicu os0rdie,plrinte;te.spovedania
fiilol lor duhovnicesti.Dar. pe de altl parte.nu existi timp de mai mare intristarepentru
draci clecAtpostulnostru;atuncise nipustesccu mai marefurie asuprapreotilor, rnijlocitoriiclintei sincerede picate a oamenilor;se strlduiescdin
rdsputeri,acasi si la biserici,si impietreasc[sufletelebinecinstitorilor
cre;tini, rivnitori in post,rugiciunesi poclinti. Nu estenimenidintrebinecinstitorii preotisi mireni cares[ nu cunoascirninia dracilorindreptat[asupralor
chiarin timpul slvArsiriiSfinteiTainea Pocliintei.La ceamai rnici neatentie
a duhovnicului,
la ceamai neinsemnatd
miscareneevlavioasl
a inirnii,dracii,
cu toatd infen:alalor cruzirne,pitrund in inima preotului,il chinuie tinrp
indelungat,daci nu va cluta sd-i izgoneasclindati pe ace$tinepoftitimusafiri cu sdrguitoare
ruglciunede pociintir.
'postul lui Moise a fost din pricina
neinfrdnlriiisrailitenilor.Sfinlii se
I nevoiescperltrudecldereanoastri.Postescgi se supunla tot felul de
lipsuri din cauzaneinfrdnirii si luxului nostru.Se roagl cu ardoarepentru
noi" cei lene;i si dellsltori in ruglciune.Domnul nostruIisusHristosa postit pentruneiufrinareanoastli. El si-aintinsm0inilepe crucefiindcdnoi neam intins mAinilecitre fructul pomului oprit si citre toate cele oprite de
poruncile lui Dumnezeu.In schimbul rgg*_cgnllolpe-care !g lacem pentl'u
.[e-r1eTu gnm. Ar"-"n" o ; i fapGle de
+ltu*-np.ylle-4rdt" pt?t o .6ioTl*ti
desivdrqiresi de virtutepe carele facemin folosulaltora.De pildi, ruglciuni l e s i r t r i l osten iile
p e ntrunlortisi pentruvii. in ac e s ct h ipru g ic iu n iles t ro pite cu lacrimi ale niameilui Augustinl-au pututsalvape acestade la pieire.
414

Cndspovedesti,
nu-ti precupetieforturile,nu te grlbi, nu te infierbAnta,nu te enerva.Spune-fiin sine:aceasta
estebucuriamea.sI-i
spovedesc
cu deamlnuntulpe fiii mei duhovnicesti,oitele Domnului meu.
Prin arceasta
ii aducDomnului,care;i-a dat sufletulpentrunoi, jertfr preaplicutl, mare folos fiilor mei duhovniceqti;i mie insumi,indeplinindo lucrareatAtde insemnatl si imi simt constiinlaimpicati.
e ce oare Atotputernicul n-a creat lumea dintr-o dati, ci in sase

r-'l Tilsl Pentrua-l invrla pe om,in modpractic,s6-gifaci treabatreptat,frrr grabi,cu cap,De te rogi,roagi-tefirr si te gr[beqti;decitegtiEvan-

ghelia, de pildr, clrfi sfinte sau profane,cite;te-le firi grabd,reflectAndla

celecitite,clutdnds[ pitrunzi adevirul lucrurilor.De inveli o lectie,nu cluta sI o ispr[ve;ti rnai repede,cauti sI judeci ;i s6-i p[trunzi bine intelesul.
orice ai face,cautds[ faci fdrr grabi, lini;tit, cu cap.pan[ qi lumean-a fost
creati deodatl,ci in ;asezile. Domnulne dd exempluin toate;s[ ciutim si-i
urmlni paqii.
aracteristica
omului celeide-adouajumrtrli a secoluluial XIX-lea
esteautozeificareasi auto-nomia(in sensulcI iqi creeazd,
propriile
sale legi - nonns), materialismulin vialI qi scepticismulin materie de
credintl (necredinta).
A nl fdgrduit vialir ingereasciin sdnul lui Avraam, strilucire ase,,-1Lmenea soarelui,voi insi nu ati luat in seami flgdduinleleMele,
cuvintelegurii Mele, in caren-a fost minciunl in veci."

e ce oare ,,pentruorice cuv0nt de;ert, pe care-l vor rosti oamenii,

vor da socoteallin ziuajudecilii" (Matei 12,36).Fiinci orice cuvdnt de;ert aducevltitnare atatin sufletulomului carevorbestein deqert.c6t
;iin al aceluiacareil ascultl,fiindci il indepirteazddeDumnezeu-cuvdntul,
cel simplusi neamestecat.
De aceeane rugim Domnuluiin timpul postului,
cer0ndu-Isd ne fereascir
de cuvintede;arte.,,Duhulvorbirii in desertnu pi-l
da noui" (RuglciuneaSfintului Efrem Sirul).
abdi cu cuviincioasiisupunerevointa lui Dumnezeu,orice necaz,
orice boali qi neputint[,orice muncl grea,jignire, neplicere,spun0nd:,,faci-sevoia Ta" (Matei6, l0; Luca ll,2), cunosclndca bunitatea
lui Dumnezeute va duce sprebine ;i cd Domnul poatelesneprefaceorice
nepllcerein bucurieqi fericire.
izire'a,srnit[1ii si umplereaburtii sunt cei doi idoli la careseinchind
cu deosebireoameniisecoluluial XIX-lea, printre care mI aflu si
eu, prcrtosul. Pentruaceqtiatrtiirn si ii slujim neincetat,mergdndpani la neglijareaobligaliilorlegatede chemareanoastr[creEtineascd,
de pildd citirea

475

cuvantuluilui Dumnezeu.cel rnai dulcedeclt mierea,rugdciunea,preadulcea noastri vorbire cu Dunurezeu,alcltuirea predicilor cuvintitoare de
Dumnezeu.Pentruintretinereasinitltii ;i pentrustimulareapoftei de mAncareobisnuirnsi facemplimbiu'ilungi: iatl ce-sidorescsi faci.si la ce aspirl
cei rnai multi dintrenoi. Din cauzapreadeselorplimbiri si a patirniipentru
mdncaresi biruturi nimerim pe drumuri firi de intoarcere,rlmAnem cu
multe lucruri neflcute,la carenici mlcar nu mai avem tirnp si ne gdndim.
Fiindcr nu mai esti in stare,dupl un pranzsauo cini copioase.Ai vrea sI
lucrezi, dar p0nteceleghifiuit de mincare si bluturi nu te lasi, te trage
inapoi.te incleaurnlla odihni. sau daci lucrezi,motii la lucru.Mai poatefi
astao treabi?Daci dupi masade prinz nu-ti rlmdne clecAtsi te culci ca si
te odihnesti,dupi cinl, ficandu-ti cu vhiu, cu vai rug[ciunea(cu burtaplini
nu te poti l'ugaculn trebuie).nu-ti rlmdne dec0tsI te arunciin pat gi si donni
pAnda doua zi * jalnicii unnarea imbuibirii pdntecelui.Iar dimineata,la
ceai.ut.tmic dejun coltsistentte asteaptlsI aducidin nou jertfi pAntecelui.
Te-aitrezit,ti-ai facutruglciunea,firestenu din toati inima; nu ne pricepem
decdtsir mencini. si ne plimbim, sI citim rornane,si mergemla teatru,si
dansruila serate,sii umblim imbrlcati dupi curn ne place,dar de rugat ne
rugim din inertie,neglijent,atenfidoar Ia aspectulformal al rugdciunii,nu
la esentaei. frri credintl vie, firl vlagi, firi ardoarein ceeace ii aducem
lui Dunrnezeu- cereri,laude.rnultumiri- pentrumilele lui fard de numIr.
Si hai. repede.repede,incepemsi rnancim si sd bem.Ai mdncat,ai biut pe
slturate.acur-n
te poti clucela treabi t0r0s-gripis,daci cumvaai vreo treabl,
dar de cele rnai nrulteori te asteaptiun lucu flri rost,de pildi si negutitorestivreo desertitciune
ollreneascl,in careminciunagi inselitoriase vor afla
din bel;ug.Iatacunrisi petrectimpul multi, chiarfoarternulti dintrenoi, cum
se prezintl astlzi viatacum ,,ni se stingin deserlSciune
zilele noastresi anii
nostri degeaba"(Psalniul77, 3l). De ceeace ar trebui sI fie preocuparea
noastrdde cipeteniepe pimint - mdntuireasufletului- putinne pasd.Ne petrecemcea tnai llrarepartedin viatii intretin0ndcultul acestoridoli fragili:
.,slnitateasi burta".clrora li se adaugl si imbrlcdmintea.Din cauzahaineIor. a cultului pe careil au fati de moclir.unii renun![ la slndtatesi la mancare,clziind intr-o altirextrenri:a banilor,acestatotputerniczeu,Jupiteral
zilelor noastre.Multi ii jertfescacestuiidol sinitatea,pentruel petrecuneori nopti intregi de nesornn.dau mlrturie mincinoasi,incalcl regulileprieteniei,intorc spatelecelor dragi,doar-doarvor adunabani, netin0ndseama
cu ce rnijloace.Suntarghirofilicare,daci.ar putea,ar prefacetotul in bani si
ar treiidoar pentruei, intocrnaica Iuda Iscarioteanul,carear fi vrut sI prefaci in bani rnirul de mare pret cu careo femeieevlavioasi,careil iubeadin
tot sufletulpe I)omnul siu, i-a uns picioarelestergindu-l-leapoi cu pirul
capuluisiu. Crestine!Nu pur-tagrija sanatilii.mAnclrii,hainelorfiloase,ba476

nilor; ingrije$te-ternai bine de iubire cle Dumnezeusi de aproapele,cici

acesteasuntceledoul mari porunciale lui Dumnezeu:,,Dumnezeuesteiubire si cel ce rirndnein iubirerim0ne in Dumnezeusi Dumnezeurirndneintru el" (l Ioan 4, 16).
tTtoate suntcu putinfr celui ce crede"(Marcu 9,23) cleoarece
cred,, r inciosuleste?ntr-unduh cu Dumnezeu.Dacii pe prrnint toateii
suntcu putinldcelui ce crede,desinu esteintru totul desivflrsit,cu atAtmai
mult ii suntcu putinti celui ce vietuiestein cer, in str0nsiunirecu Dumpezeusi cares-aficut desivArsit.Pentrusfinti.Dumnezeuestetotul.incit sfintii suntcu adevrrat,,durnnezei".
,,Euam zis - adicr a zis insusiDumnezeu,
al cirui cuvdntesteadevir * <<Durnnezei
suntetisi toti fii ai Celui preainaltrr"
(Psahnul81. 6).
f f nndresteoricemi;carea inirnii,ca s[ vezi in ce misurii convineea
\J SfinteiTreirni.dacattu cunrvaeste.dinrpotrivl.o nriscare
a olnului vechi,pitimas din tine.
A p.tu fiuritl de rndinilelui Dumnezeu- lumeaviizutl si nevizutl \,f rnlrturise;tedespreexistentalui Dumnezeu,despreintelepciunea,
bunitateasi atotputernicia
Sa.De aceease si cinti in bisericii:,,Binecuvdntati pe Domnul pentru toate lucrurile Lui". De ce oare il respingunii pe
Domnul,nevizdndlucrurileLui?
fl rede si intipdreste-fibine in nrintec[ oriundete duci, oriundete
\l- arlti cu cruceaDomnului.la sfestaniisauin alteocazii,cruceasfinintotdeaunaaerulsi toatecelece seating cleea.Credeca la toaterugl1e$te
ciunile,sfestaniile,
mai alesla slujbeledin bisericirsi cu deosebirela Sfdnta
Liturghie, Dornnul imparte neincetatbinecuv0ntarea
Sa, clrepturmare a
rugdciuniitale saua altor preoti.asupratuturor celor ce se roagi cu inilrl
deschisd,miluindu-i cu dumnezeiasca,
impiriteasca sa rnili. ,,Deci.clacl
voi, rdi fiind, stiti si dati daruribunefiilor vostri,cu cit mai mult Tatil vostru cel cerescva da cele bunecelor ce cer de la El?', (Matei l, Il)
r.otii careseroagi pe pimAntpentruto[i oameniisunto preinchipuD
I ire si un simbolal Bisericiiceresti.careseroagl pentrunoi in ceruri.
precum si a lui Hristos-Dumnezeu
insusi,Mijlocitorul nostru.Sfintii sult
rnai buni dec0tne-amputeainchipuisi ne pot veni in ajutornrairepedeclecAt
am crede,rlspunzdndruglciunilor noastre.
I mdriciunilecarene incearcl inirna le rabclftncleobiceiin sili, cu
.Cl.spainrl, cdrtindimpotrivalui Durnnezeusi hulindu-L,refuzind sI
vedemfolosul pe care l-am fi tras daci le-am fi induratcu supunere cu
;i
sufletul?mpicat.Nu vrem si acceptdmci ni s-arnolipsitinima de picate,ci
s-a ficut trufasi, desfrinati, rea,vicleani, impitirnitl de cele pimdntestisi

411

ci nu poatefi altminteripurificati qi smerita,ca si seimbunezesi si devinl

rnaisupusilui Dumnezeu,decit prin necazurigrele,caresI o treaci prin foc,
prin celemai rnari strOmtorari.
n
Doatnue,di-mi putere,ajuti-mi! MAntuiegte-miDoarnf ntirreste-rttI
Ine. cu r:rubirel
.
A corzi o preamareimportantipdreriloraltoradespretine,te preocu-l|\ pi preanrult faima de la oameni.Cauti, stiruitor, si-ti dezrldlcineziaceastimeteahnla sufletului.Cautl si fa-(i un scopdin a-L sllvi numai
pe Dumnezeu.Faitnaomeneasclia-o dreptun niuric.Cind vei fi in situalia
clea acorclarespectin fata celebritltilorsi invitatilor veaculuiacestuia,unui
sirac, sauunui nestiutorde cafte,saupirintilor tii mai ,,neciopliti".sauunui
prieten,rudi saucultoitiltli, saus[ aperiadeviirulintr-un cerc de persoane
careiau in batjocuriacestadevir, si 1ii seamanumaide DumnezeuEide pode adevlrul lui DumneruncileLui, de pirinti, rucle,prietenisaucunogtin[e,
zeu. Si-i respectinesovlitor,firi frici, flrl sa te ru;inezi de cei ce-(i stau
inaintesauirnprejur;i te supunla intrebiri.
tn Pronia clumnez,eioscci.
,,Oarefemeia(mama)uita
T\esiprc ndclc.jdea
pe pruuculei si cleroclulpinteceluiei n-aleearnili? Chiarclnd eail
I)
va uita,Eu nu te voi uita pe tine" (lsaia49, 15).Poatefi oarecevamai inlportaltt pentruo urami decdtsi aibl griji de copiii sai?Ce matni ar puteasI uite
sa-sialipteze pruncul,rodul pAnteceluiei? Dar chiar dacl vor mai fi printre
oamertilnanlecarei;i pirisesc pruncii,Eu, spuneDomnul,nu voi faceca aceste utanleclupatrup. nu te voi uita, nu te voi pirlsi. CltI incredere9i cltl nidijrluue iu proniaDumnezeiascine di Dornnulprin acestecuvinte,El carene
poafiI de griji ntereusi carenu plrlseqtepe nimeni! Eqti preocupatuneoride
ce-osi minincr, ce o sirbei saucu ce o si te imbracisi prin aceastiiti produci
in inimii o llare apasare.ca ;i atunci clnd te desparticu plrere de riu si cu
durereclebanii pe careti i-ai adunat.cdndtrebuiesirdai cevaaltora.desiai de
de prafulsi pulbereapimintului. De ce trebuie
undeda,cAncliti legi sperantele
de Tatll ceresc,
pr-rlbere?
sirte nelini;tegti.si te ,.lipesti"de aceastit
,,Lipeste-te"
El nu te va uita si nu te va pirisi! Plriseasci-temai bine praful si pulberea,te
vei sim{i prin aceastausurat.Fiindci cu ciit ai mai mulli bani,cu cAtte-ailipit
rnai mult cleacestsunoi. cu atiit mai grav iti vei vitlma inima ceanepfun0nteasci.ExistI un proverbcarespuneci baniinu strici, oricAtde mulli ar fi. Nu
esteadevirat.Ei aducstriclciunesufletuluisi inci foarlemare,il irnpiedicas[
se inaltela celede sus,si cugetela patriacereascl9i cu cAtsunt?nmai multi,
cu at0tmai in jos ne trag sufletul,sprepimAnt,ne indeaurnlspreindeletniciri
plminteqti: constructii,interioareluxoase,imbrlclminte bogatl, m6nclruri ;i
bluturi alesesi in f'elulacestasufletulne estefrustratde rlvna sfAnt6,de timpul
pre{iosin carctrebuiesi ne asigurim,inci de aici, fericireave;nicI.
418

ufletul omului trlie;te in trup ca intr-un microcosm.Precunr.oC::ioarI, din pricina flrirdelegilor care s-aurlspAnditpe intrec pimintul, Dornnula alesdreptmijloc de pedepsire
un elementcareintra in alcaturrea pirnlntului, ficind s[-;i iasl apeledin rnatci qi sI inundetot pdmantul.
asijdereaalegepentrupedepsireavreunui orn, pentruplcatele sale,ceva din
fiinta aceluiom, poruncindunor elementecareintr[ in componentaorganisnrului siu sI ,,iasl din matcl", determinAndscurgerimasiveale apeisi sdngelui (hiclropizii,hemoragii)care inund[ mica lume a corpului omenesc.in
fiecareclipl ne putem asteptala o pedeapslde la Stdpdnulnostru,propriul
nostru trup si propriul nostru suflet ascunzind inlluntrul lor rnultime de
pedepsepotentialepentrucei ce incalci poruncilelui Dumnezeu,Atoateficitorul ;i Judecltorul.in acestchip ne pedepsegte
Dumnezeuplcatele.prin noi
qi bolilelin de asemenea
pedepse.
in;ine.Suferintele
,,Princeeace picirtuieste
(lntelepciunea
cineva,prin aceease qi pedepseqte"
lui Solomonll, l6).
indeobStqsauaceiadintre niusafirii t5i care vAnturI,
\ / orbele_-clsrarte
V cum se spune,c_tlyi!!q!g
pust_iu
!n dc$ertfac si ni se goleascl
-dr_n
inimade credintl vie, de frica de Dumnezeuqi de iubireade Dumnezeu.Musafirii suntotravdpentruinima evlavioas[.Vorbesc,bineinteles,
despreacei
urus;rfiriflecari care nu fac dec0tsI v0nturevorbele,,,din pustiu in de;ert".
Estecu totul altcevacAndne vin musafiriserioqi,plini de credingd.
l/

?mbuibarea cu m0ncarescoatedin inimd credintasi frica de Dumne-

Izgg,ffi

ri.t" pr=rortul,li6ilii.u.

nuirt" in

starede rugiciunefierbinte.
rp i-ai construito casdsauai flcut ca locuintasI arateca noui, ldrginI d-o, credndu-imai multecomodit[ti,fdcdnd-omai curati, mai lunripofi ducein ea o viati mai veseli.Te-ai imbog5litsauai cdpitat o
noasir,tsii
oiu'ecare
bunistare,te migti acumintr-unmediuincdntdtor,i! rddeinima.Si
tot trlie;ti, nu? Dar abiadacl ai prins gustde binefacerilepimAntesti,dupa
ce te-ai ingrijit sd 1i le asiguli,qi i1i simli sufletulinecatde suferinli. ca ;i
cum ti s-arfi descoperitacoloun izvor nesecatde carenu aveaip0ni atunci
cuno$tint[gi carei1i inundirdin ce in ce mai mult fiinla, ripindu-ti mult dorita pacea inimii. Incetezisd te mai ocupi de celedin jurul tiu, ti se pcr acurn
ca ;i inexistente,te apasi un riu persistent,un ur0t ucigltor. Ce inseamni
aceasta?
Ce forte ale riului si ale invidiei ne asediaz[atuncic0nd ar fi trebuit sri ne bucurftn de toatedesfitirile? Ce suferinli ne-acoplesitsufletul,
duc0ndu-lparcdspreprdbu;ireintr-un momentin carear fi trebuit si se veseleasci?Ascultl-md, uceniceal lui Hristos;credeaici vei puteavie{ui pe
plmdnt in lini;te ;i desfltare,desicaleape carear fi trebuitsi o urmezieste
ingusti ;i plind de suf'erintI.ai crezutci i1i poli glsi liniEtesi multumirein

479

lucruri striclcioase,nu in Hristos,singurulcarepoateda sufletelornoastre

pace ;i fericire vegnice.Si iatl ci Dornnul,care nu vrea si trlim aici pe
pricini si uit[m de lucrul cel mai
pirnint in pacesi .,ricoare"si din aceastit
important- m0ntuireasufletuluisi patriacereascl- si carevreasdne c[utim
poi"o ;i fericireanumai in El, ii ingiduie diavolului,vrijmaqul nostrusi al
.Siu,sI ne copleseasclsufletulprin supiirare;i deznidejde,chiardaci ambiantain caretrlirn indeamni la liniste.desfitaresi pace.Stii din experientd
si cldere a duhului si ci fXrI
cI orice clesfitarelumeasclestecleserllciune
si ne faci fericili in viati, r[care
Dumnezeu.6ricite cornoclitltine-amcrea,
mAnen tot sirracisi jalnici. Ci, UryUry n-qlqq4*hqg{ig-qilqd9 g L 4*Yeqp-e
ambtanla
Ild$oj in ininla.-E! ng_qlg lo-c,ua4a
-p1eaiq42-oj-a-bi!a,lu$lLo-9qI,
inima
deprinde-fi
si
tAnjireain ribdare
S!-ejty4f$g.,paqe{i-r-l1l-lstealPrefi-ti
tocmaipelltrucI te facesI
ii ltie c,i c", rnai buni leclieti-o dI Durnnezeu
?n mila Lui. ',in ce chip
pierde
nidejdea
nu-ti
suferintei.
tinjesti; in bezna
nriluiestetatil pe fii. aqaa miluit Domnul pe cei ce se tem de El" (Psalmul
102.l3). Fiindci Domnule milostivsi;tie ci suntempfecumfirul ierbii qi
ci zilele ontului suntca iarbasi ci infloresteca floareac0mpului.Nu ne dd
DornnulcerciirernainraredecatputemsI indurirn.Dar chiarsi in ispitl ldsane-vadestuli putereca si o putemribda (cf. 1 Corinteni10, 13).
ft rede clil toati inirna cir ori de ce s-ar atingeDuhul lui Dumnezeu
\- D,ititor cleviat[. Careintpreun[cu Tatil si cu Fiul esteinchinatqi
slivit, El poateclaviati 1i suflarede Duh (piniintului, holdelor,pAinii,lemTrup Eipreanului. pietrei).Astfel,El prefacepAineasi vinul in preacinstitul
cinstitulSinge al DomnuluinostruIisus Hristos.DeoareceDuhul estesimatotdeslvirlit ;i precumgindul, El poate,in mai pulin de o
plu. necourpus.
itipi. ri, se .siillsluiasciin ont,in altcineva;i in altcevadup[ cum va binev^oi
si nu existirobiect.oricit clernic, sauatom caresI nu-L poatl cuprinde.In
si micul infinit din crea{iesuntdeopotrivd.
fata Duhului Sfint. t.narele
necazurili boli carenu rnailasi loc la nici
{nrervin in liata crestinului
inclini sI crezi ci Domnul te-a aruncat
in
care
I o bucurie.lnomente
de 1 li te-apiirlsit, fiindci nu mai sirnli delocin sufletprezenfalui
cleparte
in acesteclipe,cre;tinuluiii suntpusela incercarecredinfa,n5Durnnezeu.
dragostea,rlbclarea.Dar curtud vor veni pentruel ,,vretnuride u;uclej<lea,
rare" (FapteleApostolilor3, 20), cdndDomnul il va bucuradin nou dacdnu
vu cedaispitei.
?n zilele nrarilorsirbitori, vrljmagul si pizma;ul nostru,diavolul, vine
Iu.upI:r noastr[cu suplrlri, irrtristiri, stlri de deznidejdesaucu boli trupe$ticarene deprimi si ne apasi sufletul,cu sigeti de foc, saucu extreml r[in scutt tirnp ni se vide;te c[ am cizut pradavicleEuieall si insensibilitate.
gurilor diavolului si ci n-a fost vorbacleo predispoziliefireasc[ a sufletului'
480

u cat spore;tebunistareaunorcrestinievlavio;i,cu atatseinversumai aprig Satanaimpotrivalor, dezlin[uindasupralor razboi

neazra
prin ispiteqi uneltiri,asacum i s-aint0rnplatlui Iov. De aceeil,iubitorilorde
Dumnezeu,c0nd in caselevoastrepiitrundebunlstarea,asteptati-vlla atade la Satana.Se va nipusti asupracuiva din fanriliavoastrri
curi inversunate
si va incepesd-i faci rIu.
luft Andte rogi, f[ in asafel incdt sI nu te doboaretrupul saucel ce
1.- creazdprin el, vrijmasul.Fii precum,,Celce n-a viclenit cu limba,
cel ce are adevlrul in inima sa" (Psaltnul14, 3 li 2). Ceeace spui intr-o
ruglciunetrebuiesi si g0nde;tisi si simti,nu culnvasi ai nrierepe buze;i
gheat[ in inimi. DacI vei fi infrdnt o singuri dati de vrijrna;ul, va trebui
dupi aceeas[ i te impotriveqtimai tare,si-ti aperiiniurade el. Fiindcl, dacl
vrijmasul a izbutitsi cucereascio cAtde micl partedin inima ta. ea va incenimic din ceeace !i seintirnpe s[ seindeplrtezede Domnul.Nu subaprecia
pl5 in viafa sufleteascl,nu consideranimic lipsit de importantl. ci-lren-ar
meritaatenlie.Prin picate mici, diavolulte poateclucela picate mari. Principalulestesi-1i steainima mereude parteaadevlrului.Ciinditi estecel tlrai
greu si te lupti cu trupul. atunciarata-titdria.nu slibi lupta.ca ull vrednlc
o$teanal lui Hristos.
fi dnd sintti cu ininta ci Donrnular puteasI se indepLrlezede inima
\-. si cle nrinteata. cautri si-L indupleci pe El. Milostivul, ziclttd:
,,RimAicu mine, ci estespreseari gi s-aplecatziua" - ziuaviegiisufletesti
- si,,va intra s[ riminl in tine" (cf. (Luca 24,28-29),fiindcl esten]ilostiv
;i va puteas[ te asculte.
l\ T u te asezala masl dacl te tulburl cunlvavreo patimiidintreacelea
1\ .ur. apasl sufletul,pentruca vrijma;ul si nu-1iprefaci mAncarea
si bduturain otravl, spreboal[, nu spresinltate. Clci vrljrnaquluneltestein
tot ce poate,numai ca sI ne vatlme. Aqazi-tela tnasdintotdeaunacu pace,
multumind Domnului, ;i atunci mlncareaqi blutura iti vor fi spre bine si
lui
spresinitate.Fiindci ;i tu, ;i mdncareave{i aveapartede binecuvintarea
Dumnezeu.
rnr aci cine va voi si-si scapesufletulil va pierde" (Matei 16, 25).
,.(*-Adicl cineva voi sI facdsclpatomul vechi.trupesc.plcitos din
sine,acelaisi va pierdeviata.Fiindci dacirvrei sI duci o viatl adeviratl,
ristigneste,omoari omul vechiclintine cu toatefaptelelui si te intbraci cu
omul nou, ,,cafeseinnoie;tedupl chipul Celui ce L-a zidit" (cf. Coloseni3,
9-10).FIri omorireaomului vechi,trupescnu poateexistaviali adeviratl,
nici fericirevesnic[.Cu c0t simti mai n-rultsi mai chinuitoromorirea omului veclii din tine,cu atlt mai perfectte innoie;ti si renaqtica om nou. Cu cdt
481

purificareaa atinso treapti mai inalti, cu atatne va fi viataruai perf'ectisi

vom dobindi o mai mare fericirein veaculce va sli fie. Mortifici-te si vei
trli. Vai, simt eu insumi ci atuncicincl mI bucurclesirnltateperf-ectl,cencl
nu ostenescsi nu mi istovescmuncind,atuncinu aln in mine implrltia lui
Dumnezeu,trupul rnd ia in stipAnir-e
si o clatai
cu el, diavolLrl.
acati seva fl slabitcumvacredin{ain inirnl. nu lua clreptslabl pu6
I-,f lgwr Crucii Domnului si cu atAtmai putin aceeaa Dltitoarelor cle
viatl Taineale Trupuluisi SingeluiDomnuluinostruIisusI{ristos.Ele au
avut, au ;i isi pistreazi putereadititoare de viati, fiinctci in ele stii insu;i
Hristos,putereaceavesnici,atoateficitoare,atottiitoare;i ditltoare cleviatI. A semenea ; i Crucea glglg rer_e,:g!!
q Cel u_I,_qe_
S:iltt{Ulli!!_e_ e_q
.pq!qt_e
pg4lqu
V!a[4-Q4re
,e_!!.e.p"Lrg!
fo_5t
pe sa,
{4141oare
5p!44_u14gti
4
-4e_yillq
dulceatlamari, cdstigLrl
ca si paguba,celescul]lpe
)k Q u-tl fie trupeasca
' \) ca si celeieftine,
cele sinitoasegi sitioaseca si celenesln[toasesi
fIrI sat, fiindci acestealesne pot fi nesanatoase
si nocive pentru suflet.
Singuradulceati de care si te apropii sa fie Hrisros,singuranldejclein El.
Cel ce a creattoatedin nefiinti.
daci ne-ar fi dat tuturor sI ancorirn cu bine la tirntul patriei
6,
\-rf ceresti!
1ar ei, lasindindati mrejele.au mersdupl El" (Matei1. 20).Aposnu le-apirut riu si-qi lase,pentruDomnul.rnrejele.acestea
',rtolilor
fiind poateunica lor avutie,foarte pretioasipentrllei, fiindcii isi c0stigau
pdineacu ea.Si noi trebuiesi llsim totul pentmDornnul.tot creea
ce ne iurpiedicasi-L untrlm: urultelemrejepe careni le-aintinscliavolulin aceasti
viata.Dar nu alun-ee
sa le laslm,trebuiesI-L si unnlnr pe l{ristos,asacurn
au llsat totul apostolii.urmdnclu-L.
Iar cel ce vreasri-Lunnezepe Hristossi
si ajungl acoloundea ajunsEl. acelatrebuiesirse lepecle
clesinesi sii-siia
cru c e as a " ( M atei 16 ,24:Marcu8.34; Luca9.23) , a s e n re n eluai Hris t o s ; i
apostolilor,si si-L uffnezepe Hristos-Dunrnezeu,
tincndu-lporuncile:si
nu-si precupeteascl
puterile,slvirsind nevointeintru slavalui Dumnezeu;i
nllntuireasa.AplicI istorisireaevanghelicldesprellsareaurrejelorla viata
noastri si toatecele pim0ntegti,incepdndcr-rtrupul nostrusi terminCncl
cu
ultinrulobiectcarene acapareazra
ti se vor pirea ntreje.clecarete poti lesne
debarasa.
I\Tu putemsii nu ne mirtunftnde aceipesclridin Calileia.cLro inirni
I \ atCtde deschislsi atdt de neplsltori falii clebunurilepiimente;ti,
care s-au supusla modul absolutchemirii l)onurului. A fost de ajuns ca
N{dntuitorulsi rosteascicdtevacuvinte.pentruca ei sir-silase rlrejele rnicalor avutie,singuralor nepretuitlcomoarir- si sl-i unneze,firi a sein482

trebaundesi de ce.Cit[ curatl simplitate!Citir neplsarefat[ de celepirmdrlte;til Ce lesneau putut pdtrundein ininrile aceloroatnenisinipli cuvintele
Mesia! Zis si ficut! Aqa se intinipll pdni astlzi cu mu]ti
clumnezeiescului
oamenisimpli caretrliesc. muncinddin greu,in conditii urizere.Nu insa si
cu bogalii.Existi oareexemplulmicar al unui singurbogatciruia Dotnnul
si-i fi spussi-si vdn<llavereaqi si-L unnezeqi care si-L fi si urnat? Nu
L-au urmat,bogaliiau urmatdrumulpe careii duceabogitia.Scriseste:..Tinlrul a plecatintristatc[ci aveaurulteavutii" ( Matei 19,22)'
r. TJ ste de folos si aprindemlum[niri i1 fala icoanelor.Mai de folos
jertfl lui Dumnezeufocul iubirii noastresi al
\ -D.r,. insl si-i aducem
Estebine si aducetllsi una si alta.Daci pui o lumAnare
iuUiriide aproapele.
la icoani ;i nu ai in inimi dragostecleDutnnezeusi de aproapele.daci te
daci nu trlieqti in pace.degeabaii aducijertfa lui Dunrnezeu.
zgdrcegti,
ei cu
l\Tu-li ie;i din fire de riutateaaltora.clutil s[ triumfi asupra
ta
inaintea
sI se incline
l\ mlrinimia duhului:fI astfelincAtrirutatea
cidere. o fapta
cu frunteapflni la pimint: nu-i cecla.Rdul esteitrtotdeaunlr
la iniltime'
bun[, chiar;i atuncicind esteluati in batjocuri.sti intotdeauna
Atlta cloar,si nu cadl si ea,llsindu-se irlvitrsi cleriu'
pIr[ft findsimrin in aerun rnirosneplircutsaunesitiitos.ciutlm si
\- sini indatl acelrnediuviciat sausi tacemcevasprea-l aerisi,ca si
se impriqtie emanaliilenocive.Asemeneacind i1i sittrtiinirna cuprinsl de
tulburaresaustrlmtorati in vreunfel, cauti sii te elibereziindati de aceasenzatie vltimitoare, care ar putea^siprovini cle la o patirni. cutioscdndcir
si viata
acesteavin clil bezneleiaclului.in multe privinfe viata suf-leteascl
intelept
crestin
unui
al
trupeascise aseamlnl intre ele, simtul dtthovtticesc
fiind tot at1tde dezvoltatpe c6t ii suntunui otn ,,trupesc"simturiletrupesti.
pe celecluAr fi ridicol si ne cultivim doar sim{uriletrupeqti,neglijAnclu-le
siliisluieste
duhovniceasci
sausensibilitatea
Simtulduhovnicesc
hovnicesti.
astcuritinl.
il
si
sir
in inirnaomului.trebuieinsi si-l cultivlm in tot chipul
t'elincdt si se poati indepXrtade ceamai rnici miasrnlde pacatsi c1epatrrni,
ferindu-seneintdrziatde ele.
C1 I nu-ti fie fricl de ce vor spuneoameniidespretitte,tlici clebatjocu) .o lor. Aceastaesteo frici drlceascl;cugetl cloarla ce ,.vaspulle"
Domnul despretine, ce vor spunein-qeriiqi sfinlii'
? n relatiilecu oalrenii p[streazl mereuin inima cuvdntuldragoste1i
I supune-telui; vorbe$tecu toti arit0ndu-ledragoste,inimi deschisir,
Nu lXsas[-ti iasl din inim[ vreodatiacestcuvdntin raporturile
binevoitoare.
cu cei apropiati.El te ajutl mult ca inirna sI se statorniceasclin iubire.
483

Bineinteles,trebuiesI purtlrn in inimi aceastliubire nu singuri, nu in sine,

ci dimpreuniicu credintar.reclintitiin risusHristosDomnul.
rp u, paclrosule,carete-ai pribusit in abisulriutitilor, vizandu-ti
cu
I tniuterttuultimeapicatelor.atuncicAnclesti gatasI cazi in cleznidejdesi impietrire,aclu-tiaminteci Pirintele cerescL-a trimis in lume pe
Fiul Sdu unul-Niscut Donrnurnostru Iisus Hristos pentrua te mantui de
prcate;i a te scrpade vesnicaos0ndrce s-arfi cuvenitpentruele.Vino cu
ti
credintrin fataacestuiMijlocitor, Dumnezeusi onl, implorindu-Ldin adincul sufletuluisi-1i spelecu sAngeleSiu virsat p" .ru.- si firlclelegiletale.
Vino cu osArdiela pociint[, mirturisinclu-tiinainteapreotuluica ipaintealui
Hristosinsusi firldelegile, ca sI te inclrepti.apropie-tesi de Sfdntulpotir,
clacislujitorulSfintelorTai'e te va gisi pregitii, ti se vor srergepicatele.
;i
si iti vei afla paceasi vei fi fiu al piirinteluiceresc.dupi ce ,,mortai fost gi
ai inviat,pierdutai fost si te-aiaflat.,(cf.Luca 15,24 32).
fi
residin fire in fata ceruice iti poarri gind rru carenu inceNTr-ti
;i
I \ teazi sr te slcaie in fel si chip; cornpitimesre-I,
iube;te-I,zic0nd:
stiu ci nu el sauea irni poarti riutate, ci diavolul,prin el sauprin ea, se irlversuneazd
irnpotrivamea. Slmranii de ei, s-au llsat arnigiti, le va trece
amlgireadiavoleascir
si se vor imbunaclinnou. Uneltirilevrljma;ului celui
fIrI de trup ne fac pe toti vreclnicic1ernilL Omenireaunniriti cu inversunare
de vrljmasul meriti compitirnire.
itnti.uneoripe sufletcevaca o inipietriti insensibilitate
din pricina
Q
\, carelanu-ri mai vezi si nu-ti rnai sirntipicatele.Nu-ti mai pasi nici
cle moarte,nici de Dreptul luOeciior, nici de infricos:itoarea
JudecatI,cle
toatecelecluhovnicesti
nu ai habar.vai tie, vicleanul,trufasul,hainulmeu
trupl Nu in zadarsi sfintii setCr-rguiesc:
,,Declormitarea
leneviriisuntfinut Ei
somnulplcatului irtgreuiaziiinima nrea.Avdncl,suflete.vrentede pociintd,
scuturl somnulprea
al lenevirii si cu grlbir-ete desteapti,..Uneori ne
-qreu
silrtim sufletulcuprins
de o asemenea
lenevoasinesirntire,
incAtcldernintro totali disperare.pdni cine izbutim si ne smulgemdin aceastistare.Este
mai bine si bolestidecdtsi zacide trdndlvie.
p a.ii-savoia Ta.lati un exempru.Ai vreasi nu fii atinsde nici o
I
boall trupeascl,te striduiestidin rlsputeri sii te ferestide boall si
totusi cazilap'rt.Zi atunci:Jacti-sat,oia7-u.cincl faci un bine cuiva si ti se
riispllte;tecu rlu, zi:,facd-sevoia T'a.Ai vreasI intreprinzi cevasinu-ti reuseste,zi: Jacii-sevoiuTu. Ai vrea si dormi, dar te chinuienesomnul,zi:
fucd -se voi a 7'a. in general,rJu- li:ie si cli n f r,r_g
qaq{$ q_i!t|f11pl[qpf+ nepllcu t ;

vqlllei I,{dT-t, tt;rc. A, ;il;t;

iru4ld lequzutjnrru,tssgJ

fii.upu,

nici unei ispite,dar nu rrecezi flri ca vrijmasul si nu cleanavaldpestetine

484

nu
cu ispite;te aprindede nranie,te strimtoreaziin tot chipul;stlplneste-te,
te enerva:z\: facd-sevoia Tct!
r:re omul lipsit de r[bdareil scoatedin fire si il suplr[ totul' Se minie
si aluncicincl se abatespreel funrul unei lumlnirri. Suplrarea
-t'.ni"r
poart[ nemisurati
i setragecleacolode uncleesteclincale-afaricleegoistsi-i
desin tot
griji omului trupesc,cel pe care s-arcuvenis[-l ristigneasc5nlai
propriul'slu suflei fumegl grozavde picate ;i de patimi, dar el
;t*i'u
stie,simte
vedeceeace s-arcuvenis[ vadii,nu ;tie ceeace s-arfi cuvenitsI
fire, nematca ;i cum n-ar simti.Atunci insi cind i se afuml fala i9i iesedin
sensibilitastiinclcum si se fereascl.Dumnezeustiede uncleii vine aceastl
nu doare,
fumul
nelini;te:
de
ie. aceastigrijir de sine,clesin-ar aveantotive
nu vatinli. aclieca un vintulet uqor'
nu vi grlbili
T\ aci vreti si vi itucuratipe pimint de zile inclelungate,
mincare,
cu
lJ sa traiti fica'du-i pe plac trupului, imbuibindu-v1
trlndlvincl' Viata
bAndpestemisurl, furnAnd,trlincl in clesfrinaresi lux,
trupuleste
trup" ascundein sinetnoartea.De aceeai1 Sfilta Scripturl
-dupi
amigitoapofiele
prin
consideratsupusmortii, ,,omulcel vechicarese strici
in sine
r 4,ZZ).De vreli si triiti mult. trliti in duh,duhulcuprinde
re" (Efesen
dacl ucideticu Duhul faptele
uioti, ,,Do"i vieluili dupi trup.
^g.veti rtluri, iar
trupului,veri fi vii'; 1Ro'rani t3) \'ii si aici, si in ceruri.EUfgum*lgllli
irositinebutreste
sirripliin nrarggrllbiu-tur.. pizili i'rr.eagu.infranat'e,.rtu
cu
y.I 111u[lumiti
sIcaut-a1i.
lyx.
ar:utie.rlupi
ui.tii.I ari-g1,1i,rupf
restuturor
ptlltnti
"li^,*l
qu llrt{!!4tl1te,,1y--9fi'
plU". trnUr" r.*;;];q!Lrlg4.

'pgr$@mp--a"r

o.';tt;.,-r

in inirn-r
r si-L_4ve.1r-qpqeu

veti trli multi ani irr pacesi tihna'

se intinlTtratilor si surorilor,voi cei r0vnitoriin evlavie!Deseorivi
chiarde la ai caseici suntetiposaci;i greude suportat'
-F pll sI auziti
vor trata in acest
Vi veti vedearespi';i, trataticu ostilitate,desi cei ce vit
ci vi respingfiindcl suntetievlaviosi.Nu vlt
chip nu vor llsa sii se'intelea-el
fiinclci esteposibil ca cliavolulsi fi facut
enervatigi 1u cideti i1 clisperare.
fiind' va este
sI .rea-.clipestemisuri in voi unelesllbiciuni,de care,oanleni
dusgreus[ vI eliberali;aclucetit-vlamintede cuviltele Mintuitorului: "Si
nevir
indreptati
si
Ciutati
(Matei
36)'
10,
manii omului (vor fi) casniciilui"
Cel
lui Dunlnezeu' ce
ajunsurile,dar tineti-vI tari in evlavie.increclinlati-vir
insi si vi autoui .unou;te ilirna, con;tiin1a,viata si faptele.Striduiti-vl
raportcu ai cain
dificil
apreciatineplrtinitor;daci aveti saunu un caracter

p-"--6fglli

taclt:lxl
,ii, pgg!914i*re&yar-srlefi-peJ4crr-re94194-1'ff99q,nlq!!9{Ti;
pentruo
qggqfGs'sEf i".gg "f:lj&-':f[if"i-trp9-!t!qrelalii q-ual1i1'
pentruprefircltorie'C.gu!.1i
aritudineindatoritilie@ dfi-qtt'o. iru in-lJi
goqr' "Toate
tlfgggggtf-b-]l1Kl*99 conyersalii!", :lu yr qnervl{L! qjilr- arqi
485

ajgygptre cu dragosresi se facd" (1 cori'reni r6, 14),a spus

apostolul.Fiti
rdbiiditori,stipiniti-vd sI nu intoarcetivorbaindati ia mhnie.
rlnoati totul-'
i'ticere. treca'dcu vederea
totul.Dragostea,,
toatele suferi.,,..toate
le rabdd" (l corinteni13,7)..uneori,
din pricinauneivorbeintoarsenecugerar.
se
iscdvrajbr, fiindci vorbacu care oii .Ispu,r, n-a fosr in duh
de bl0ndetesi
t^
dragoste,ci in cluhulegoismului,al pretenfieide a-i oo-ino p.
uriii"-'''
rnai tineredec0ttine,de aceeasietatesaumai vArstT T neorlpel'soane
L'/ nici i1ifac o observatie
cu carenu estinicicumae acord,chiarclacl
doar o simpli aluzi.. gi in..pi g-i ,r;sti pe acegridascili de ocazie.
1f?t,
Trebuiesi rabzi si si asculticu iubire tot ceeaci ti-ar putea
fi de folos, in_
diferentde la cine ar veni. E-eoisrnul
clinnoi cautl si ne ascunclineajunsurile,altii insirni le virdsi de aceeane fac observatii.
Tineminteca,,unurartuia sutttemmitdulare"(Efeseni4.25) si cd suntemdaiori sI ne indreptirn
unii
pe altii. DacI nu suportisi se facl observatiisi prinzi uri pe
1i
cei ce iti cli
sfaturi'inseamnlci esti trufas,ci ai intr-adevdraiele neaiunsuri
de careti
se spunesI te indrepti.
ntrucit DumnezeuesteDuh atotdrept,legile si poruncileSale sunt
f
rclrepte: [n ele se exprimi dreptatea
Sa. De aceeasi spuneDomnul:
..Demr iubiti,paziliporu'cile Mere':..,cel ce nu mr iubestenu pize;te cuvinteleMele" (loan 14,2l si 24).
p oaga-tepentruriposati ca si curn ai fi cu sufletulin flIcirile iadur\lui, supustu insuti la cazne.simte cu inima chinurilemortilorsi
roaga-tecu ardoarepentru odihna sufletelorlor in loc luminat, ?n loc
cu
verdeatd.de undea fugit toati intristareasi durerea.
hertnl-i pe sfinti cu credintl sinceri si cu dragostenefdtiritl. de
1-r
\r.-, vrei sI te ascultesi sr-ti indeplineascicererea.
Tine rninte!Aseminareacere aseminare.Sfintii au binepllcut lui Durnnezeuprin credintl si
dragoste;ivor ca;i tu sI le fi aseulenea.
Aclaugicredintei,iiubiriitale'sio
evlaviepe m[sura celei a sfintilor.
om
se cruti pe sine cand estein situatiade a-l ajuta pe
T I ",
^egoist
\J altul. I;i precupeteste
pani si cuvintelecdnds-arceresi invetepe
al1ii,Daci esteinvititor sau preot,nu se induri sr-;i faci treabadin toati
inima,s-arzice cd sepunein slujbasemenilordoarcu jumitate cleinirnr.
isi
crutd si eforturile fizice gi e fricos ca un iepure.Se tenie s[ nu se vatrnre
de
preamultd muncI, tragela odihni.
redinta.in Domnul, cel pururea-Fiitor,esteizvor de viati pentru
1tr--, sufletulomului. Curn oarearn puteasr-L cuprindem
cu minleape
Cel ce esteExistentaprimordiall?Consideritoateviiutele qi nevizuteleca
inexistente,
iar dreptunici existen$pe Domnul.
486

T)elttru a-i cerecevaunui irnplrat sauunui om de seaml.oricarearfi

vezi, sI staifatl citre fat[. lntervi-f- acela,trebuies[ qungi la el, s5-l
respecne insl. clecelentai nrulteori. distantain spatiuin raportcu persoana
a
aJullge
Pentru
persoane.
alte
cu
multe
intAi
mai
si ai cle-aface
tivl. tr-ebuie
ilsir la impiratul cefesc.sau la impirlteasa,Nlscltoareade Dumnezeu.la
lnterilgeri saula sfinti nu trebuiesirte confrunticu o multimeclepersoane
plcate.
de
tale,sX-tiscuturisufletul
ci cloarcu niultimeanecredintei
mecliare.
vie,
rivna si iubirea.Numai asavol]'l
credinta
clrunr
de
si-ti iei clrepttovarls
ajun-sela ei si voln puteainclrizni si ceremde la Domnul,de la Preacurata
Sa N{aicir.c1ela ingeri ;i clela sfinti celede folos,
N T ici o creatiecleorclinntentalnu poatefi alcdtuitl flri un plan preI\ ullbil. clupi cum si Domnul Atoateflcltorul n-a conceputlumea
prin Duclecltclupirun plan.cre0ncluniversulprin Fiul Saugi desivArsindu-l
hul Sfint. A realizao scrierefirrii un plan dinaintealcituit esteun gestde
orgoliu.,,C[ cineclintrevoi, vrAndsi zideasclun turn.tlu stil
nernaipomenit
rnai intii sI-si facir socotealncheltuielii,dacdare cu ce sd-l ispriveascit?"
(Luca 14,28;vezisi Matei1. 211.Secuvinedecica rnaiintAisI incercia vecu minteasi cu ipima cLmr\.a arita lucrareain intregulei. cu ideile sale
<.lea
leA facealtnrinteriinseanrn[a nlergepe un drum necunoscut,
cliriguitoare.
gat de buuitvoiela ochi.
,, T-t oagir-teDornnuluiin fiecarezi, dirnineata;i seara,pentfu odihna
Fr
p[rinti si frati, ca sI trliascl in tine
IS.rlio..tilor tii, nrosi.striu.nosi.
in viataviitoare,dupl moane:sit
gAnclulmortii ;i si nu ti se stingiindclejdea
," ,m"r"ur"i in flecarezi cluhultiu. la gindul c[ viafaestetrecitoare.

,rr

in fiecarezi pe sfintii care s-auproslivit, ca

f,1hca1rI, cleasemenea.
L- sa-ti lumiuezecaleacu ruglciunilelor si si-1i fie nrijlocitori[a
nu uitacd dupl moartete a;teaptipreasllDomrrulpentruiertareapircatelor:
vire si fericirepentrufaptelebunesi vesnici osAndipentrucelerele
de Duurfl i seintiimpli uneoriin tiurpce te rogi si simti ci te-airupt
aceasta
de
coplesit
te
llsa
Nu
I nezeusi cir esticizut in deznidejde.
Sai1i vine clela cliavolul.cleaceeazi in iniml: nu voi deznldijcluieu.
s1nre,
spremilostivireaTa cea
in mdntuirealuea...Niddjduindu-rnl
blestematul,
fdrl de numlr vin: cleestenlie nirdejdede mdntuire,de biruiesteiubireaTa
mele,fii rnieMdntuitor"(Rugiciunile
ceacleoamenimultimeafirrzidelegilor
intAia1i a patrainaintede irnplrtaqire).
'Arl acl in timp ce te rogi cliavoluli1i va incurcacuvintele,venindasul)
praril cu o ploaiecleglnduri foartesubliri,zi in sineata: MAntuitorul esteclomnpestefiececuviint;i pestefiece sunet.
481

crezi tu ci Eu suntintru Tatil ;i ratdl estein Mine" (Ioan 14,

NT,
\ 10). Nu stii oareci in timp ce te rogi ratil, Fiul si Duhul Sflnt
"1
suntin tine si tu in ei?
1r and in timpul citirii canoanelorqi acatistelorMintuitorului, Maicii
\- Domrtului,al canonuluiingerului pizttor, in generalal rostirii ruglciunilor.diavolul iti va sopti in inimi: ,,Nu-i adevlrat!Nu-i adeviratlF;ls.
fals' falsl" si i1i va qi smulgedin inimi putereape careti-o dr numaiadevrrul
cuprinsin ruglciuni,ti-te ca ,,unom ce nu aude"(psalmul31, l4);,,fr-te nebun,ca sI fii intelept,cdciinlelepciunea
lumii acesteia
estenebuniein fala lui
Dumnezeu"(l corinteni 3, l8-19), inirnata si nu steanici o clipr de paftea
vrdjmasului,a niinciuniisale,nu judecadupi mincinoasa
judecaiaa iadului.
Credecu tirie in adevlrulnegtirbital rugiciunilorgi c6ntirilorbisericesti,
cunoscdndcI acesteaau fost insuflatede Duhul Sfdnt unor oamenisfinfi care,
itnbrlcAndu-lein cuvinte,au aduscu ele IaudeMintuitorului, Maicii Sale,
sfintilor.in acelagitimp, recunoaste
ci suntemneputinciosisi blestemafi.
Nu
uitaci Bisericaeste,,stalp;itemeliea adevrrului;'1lrimotei 3, l5).
piecare preotestein parohiasauin satulsru, sauintr-o parohiede la
r oras un apostolqi are datoriasr umbreprin caseleenoria;ilorbinevestindimplritia lui Dumnezeu,dCndcuvAntde invitituri celorneinvltati,
chernindu-ila o viati crestineasclpe cei ner0vnitorisi nepisitori, pe cei ce
isi duc viatain patimi,incurajAndu-i
pe cei cucernicisi rdvnitori,neiubitori
de cele lumesticu figlduinta risplitirii viitoare,intirindu-i mAnglindu-i.
;i
umblatul pe la casede slrbltori trebuiesi-qi propunl int0i de toareacest
scop.Noi de obicei, cdnd umblrrn cu cruceamancrm si bem. Nu e bine.
Av0nd in mdini crucea,trebuiesa ducemdin casl in casl vesteacea buni:
,,PentruaceastaDumnezeupe pinidnt S-a pogordt,ca si ne ridice pe noi la
ceruri" (AcatistulDomnului nostruIisus Hristos,condacg) si ci nu trebuie
sa ne leglrn de nimic dintre cele pimdntesti,ci trebuiesi pretuim timpul
pentrua dob0ndivesnicia.Si ne curilim inima de toati intiniciuneapatimilor, si facemcatmai multefaptebune.,,MAncarea
Mea estesi fac voia celui
ce M-a trimis pe Mine gi sI slv0rsesclucrul Lui,, (Ioan4,34).
um seexplicdfaptulci in timp ce te rogi, saucompuio predicr,sau
/^l
\-, predaio lectiede religie la scoaldte cuprindecevaca o molesealr
trandavl, sauca o incremeniti nesinitirea inimii? insearnnicI din inleiepte
si intemeiatemotive ne-apirisit harul lui Dumnezeu,carear vrea poatesd
ne incercetiria inimii sau sir ne ofere libertateaunor initiative duhovnicesti
proprii.uneori harul ne ducede m0nr ca pe nigtecopii, incdt nu ne mai rrmine decat si terminim un lucru ficut pe jum[tate, deslv0rsind o fapti
bunr, alteorine lasi si ne descurcilnsinguri,in neputintanoasird,ca si. nu
488

ne lenevim,ci sI trudim, pentru a dobAndiharul prin efortul sufletului nostru. in acesttimp, ca nistefiinle liberece suntem,trebuiesi arlt[m ci ne-am
indreptatprin proprianoastrivointl, ci suntemrAvnitoricitre Dumnezeu.A
cArtiimpotrivi lui Dumnezeuci ne-a lipsit de har ar fi o nebunie,fiindcd
Domnul,daci voieste,ne poatelipsi oricAndde harul S[u, ca pe nistedeclzuli si nevrednici.Trebuie,in acesttimp. si invltirn si riibdin ;i sd binecuvintlm pe Domnul:,,Domnulnli-a dat - harulsIu - Domnul l-a luat,fie numeleDomnuluibinecuvintat!"(veziIov l. 2l).
f J neori unii oamenimai comozisi mai impietrili la inirnl, din slabiL./ ciuneavointeisaudin neribdare.adopti in timpul rugiciunii o atiinglduindu-qianurniteciutudinesi-i zicern.,familiari" fatirde Dunrnezeu.
d[lenii in glas sauin migciri menitesa exprimenerlbdarea,nemultumirea.
Trebuiesi ne ferim cu decArtealasauchiarneobrizareafatirde Dutnnezeu.
,,familiarisme"'SI i1sivdrsirede asaceva;i si ne scuturirntde aselnenea
vingemvrljrna;ul si Patimile.
vrednicde toatdriutatea.urasi
socote\te-te
T\ acavrei sI te smeresti.
IJ clevetireaaltorasi nu te enerva.nu-i uri pe cei ce te urisc, te clePirinte, voia Ta! Adu-1i
vetesc,te defiimeazi pe nedrep. Zi asa:Fnr:r7-,r'e,
amintecuvinteleDomnului: ,.Nu esteslusa tnai mare decit StXpAnulslu":
pe voi
,,Daci vi uriste pe voi lumea.si stiti ca pe N1inernai inaintedec0t
bun
L-a
pe
cel
mai
M-a urit" (Ioan 13, 16; 15,l8). Daci pe cel n.iaidrept;i
urdt lumea,ce-i de miraredaci te urascaltii pe tine,picitosule ;i rlule?
ind te rogi Domnuluisl-ti luminezeminteasi si-ti incllzeascdini^
ca sI-po1ialcitui o predicit.sauo scrisoareadresatiplrintilor,
Lr1o,
iar Dumnezeupareca nu te aude,iar tu rimfi in beznl
rudelor,cunostintelor,
nu fi nenlullumit,nu cAfii impotrigi frig, s[ nu-ti fie tearni,nu Ceznacla.ldui.
Domnuli1i punela incercarer[batentie".
clat
ti-a
va lui Dumnezeucare,,nu
fati de Atottiitorul.Jine rnintecI El
darea,credinta,lldejdea, devotamentul
te poatelesne.in c0tevaclipe.lurninasirscrii o predici excelentlsauo scrisoareplinl de cilduri. de lumini. de idei ir.ralte.
T-)entruaceeaam voit sd renint la voi (...)o datl si inci altiidat[. dar
( I Tesalonicem2, l8). Ia seamacine ne im-t- n"-, impiedicatSatana"
pieclic[uneorisi ne vedemsausr coresponditncu rudele,prietenii,cullo$iintele: Satana.C0t de neputinciosesteomul cind se bizuiedoar pe for{ele
sale!$i cAtde limitatl Nu nuuraiDunnezeunu-l lasl si faci ceeace ar dori,
dar si Satanaii PunePiedici'
fali de tot ce tine
J J uzurul,dupi caretAnjestetrupul,insensibilitatea
vine
de la vrdjmace
a
fi'
I]LO. suflet si de sfintenieesteun riu fel de
sul, cleqiomul trupescconsideraca ii e bine,fiindcl ;i-l asumXde bunlvoie'
489

Dar cei ce vof sd vieluiasci duhovniceste

consideriraceastao strimtorare.
fiindcl Dumnezeunu estellsat si qungii la inima omului si si-qi reverse
acolo harul Siu, pentrua ne inviora si sfinti sufletul.Faceca suf'letulsI ne
fie sterpin faptede credintd,niclejclesi clragoste:
lipsinclu-icluhul,se pietrifici. IatI in cite feluri ne poate,,agresa"cliavolul.Aceastiiipcreprenitir
insensibilitate
a saii aducesufletuluimarevitlurare si, vai, cum vei mai virsa
lacrimi inainteaDomnului! Dar si aceastapoatetrece,inima ti se va incllzi
si inmuia,va devenicapabili clecontemplare
duhovniceasclsi clesimtininte sfinte.
and te rogi cu glas tare seruin taini pentrualtii, clepilcli pentruai
f-!
\-, caser,saupentrustrrini, chiar daci ei nu te-aurugat sii o firci,roagi-te cu aceeasirivni si cilcluriica si cunrte-airugapentrutine.Nu uita porunca:,,sdiubegtipe aproapele
tru ca pe tine insuti"(Matei 19, l9; 22,39:
vezi;i Leviticr-rl
t9, l8). Respectiporuncain oriceocazie.Nu fi vicleancu
Domnulcare.,cerceteazi
i'imile si riirunchii"(lerenriaI l, 20; Apocalipsa2.
23),ca si nu-ti ia ruglciuneaclreptclesartii
si urincinoasii.
D.ororrea

nu cautl ale sale,nu se iaudii.nlr se truf'este.

0nd citim prima dati anurniterugiiciuni,rerucndu-leapoi nrai rar,

noutatealor ne facesir le parcurgerncu mare plicere si si le citirn
expresiv,simtit. DacI le repetiirnmai cles,nu simtini aceeasiatractie;ele
inceteazdsd ne mai cucereasclsi trebuiesi faceurun anumitefbrt ca si le
mai putemciti ca prima datr. ce-ar trebuisr facempentrua regirsiimpresia
de la prima lecturd?Si ne inchipuinrcit le citim intCiaclatl.cincl le-amclescoperitfrumuseteacarene-a cucerit.Si pitlundent cu inima in fiecarecuvdnt,sd pretuimfiecarecuvAtrt.Ceeace simtim acumin sufletesteunnarea
picatului originar, a nestatornicieinoastre,a neincrecleriiin aclevlr.Nici
p6ni in ziuade astizi l1usunteurin staresii ,,stim" neclintitiin aclevir.Ajunge si ,,iesim"din el si indatirincepemsi ne incloim.Aceastani se intarnpll
in privintaruglciunilor,dar acelasilucru se petrecesi in privinlacreclinlei,a
prietenieicu semenii,a dragosteide Dumnezeuqi de aproapele,in general
cind estevorbade faptebune.Pretutrncleni
ne arltlm neitatorniciin adevir.
e rnaiintampli uneori,in timp ce ne rugim, ca inima sr ni se aplece
Q
t-J spre blasfemie,de parci ne-arfi ru;ine inainteaoamenilor a lui
;i
Dumnezeude cuvintelerugrciunii si atuncile rostirnparcr in sili, cu jumitate de guri. Trebuiesi cunniim indati elceasti
jenl qi aceastlfrici, potrivnici lui DumnezeuEipldcutl ornuluitrupescsi diavolului.SI rostin ruglciunile din suflet,rrspicat,din sirnplitateainirnii, inchipuindu-necr suntemin
fatalui Dumnezeu,singuri,frcind abstractie
de oricealti prezentr.,,cici cle
490

cel ce se va rusinade Mine si de cuvinteleMele in veaculacestadesfrdnatsi

plcltos ;i Fiul omului se va rusinade el cAndva veni intru slavaTatdluiSIu
cu sfintii ingeri" (Marcu 8, 38).
pune mare pret pe om. Lumea toatl se supuneomului.
T\ urnnezeu
I-l InsusiFiul lui Dumnezeua pogorit din cer pe plmint pentrua-l
rndntuipe om de chinurileveqnicesi a-l impi"o cu Du-nezeu. I s-au dat
pentruhrani toateroadelepirnAntului.carneaanimalelor,precumsi felurite
b[uturi pentrudesfltareagustului,nu insi pentrua face o patiml pentruele
qi nu doarpentrudesfitare.Fiindci crestinuluii se oferi mari, dumnezeiegti
desfatiri spirituale.AcestoratrebuiesI le supunemintotdeaunadesfltlrile
trupe;ti,cirora trebuiesI le qtim mlsura sau sI le curmim cu deslvOrsire,
atunci cind ne fac s[ nu ne putem bucurade desfitlrile duhovnicesti.inseamnici restrictiilecareni se impunin privintamAncdriisi biuturii nu sunt
statornicitespreriul omului sausprea-i limita libertatea,asacum se spune
uneoriin lume,ci pentrua-l face sI gusteadeviratadesfdtare,
trainici, veqnic[. Iati de ce sunt oprite in post mdncdrurilede dulce qi vinul, fiindci
Dumnezeutine mult la oameniqi vrea ca ei sI nu-si lipeasci inirnade cele
stricicioase,acestafiind un mod de a abdrcade la demnitateaurnani. Dar
omul vdtimat de picate se ata$eazilesnede plicerile lunreEti,uitdndci in
adevirateledesfltiri igi poateglsi adevirataviati. adicl pe Dumnezeucel
vesnic,nu doar o pllcutd excitarea sinrturilortrupesti.
T a cei ce se roagi firl rdvnl si nu din toatl inima auzulqi sensibiliI-rtatea inirnii se atrofiazdputin cateputin; acegtiavdzAndnu vdd si
auzindnu aud cuvitrtelerugiciunii. Ei de ochii lumii se roagii tndelungsiracii, fIrI a-si da seamaci inmultind cuvintelelor ,,isi vor lua niai multi
osindi" (Marcu 12,40).
i se intampl[ sl-1i bali joc de neajunsurile
altuia,si-l dispretuie;ti,si-l
I urigti din pricina lor? Dragosteatoate le rabdI. Si nu uili aceasti
porunih.Suferl neajunsurile
;i greselilefrateluitiu, ca si 1ile sufere;i Dumnezeupe ale tale.Rabdi neputinleletrupesti.Suntemtofi acelagitrup cu Domnul.
rprdieste cu inima cuvintelerugdciuniiDomnuluicltre Tatil: ,,DupI
I cum Tu, Pirinte,intru Mine gi Eu intru Tine, aqasi acestiain Noi si
fie una" (loan 17,21);i strdduieEte-te
in tot chipulsI fii unacu El, aplri prin
toatemijloaceleunitateain evlavie,nu precupefinimic din tine si din ceeace
esteal tIu pentrua susfineunitateain dragoste.Fiindci Dumnezeulnostru
Cel ce ne-adat viafd estegi Cel ce ne dI de toate,Atotputemicqi Atotbun.
El ne line in vial[, El ne suslineeforturilesprebinelesemenilorqi, de va fi
nevoie,ne va da toatecelede trebuintl.daci curnvane von fi cheltuitaverea
in scopulsustineriidragosteiunuiafata de al1ii.
f

491

upatcum in cearnai rnici parriculi din trupul Ei singelelui Hristos

se afli Hristosintreg,asemenea
in fiecaregdnd si cuvAntbun sti
[]ristos intleg.

acii vrei si fii intru totul smerit,jinduiestedupr defiimarea si

r-l striimtorareaveniteasuprata de la altii. asacurnjinduieqteflimandul hrana.Fiindcii, potrivit adevlrului dumnezeiesc,
le meriti pe acesrea.
Daci vrei sI te smeresticu adevirat.consideri-temai prejosdecAttoti, nesocotitulcel mai de pe urmi. Fiindci si tu, ?nfiecarezi si in fiecareceas,nesocotestilegealui Dumnezeu,deci pe Domnul insusi.
1r and iti vei simti inima infrdntl de vrijma;ul, care,cuibrrindu-sein
lr*, tine iti dir tulburare,strdmtorare
gi crderecu duhul,nu predica,pentru ca predicata sii nu fie spresminteali,nu sprefolos,nu merindeduhovniceasci,nici sI buirnicestimintile sau sI le scirbesti.Abtine-tein acest
tinrpsI n^rustri
pe careva.fiindcr s-arpureaca in loc re-t inoi.pti. sa-lscoti
din fire. In general.cind ti s-a oplositvrajmasulin suflets-arcuvenimai
rnult sirtaci,ciici atuncinu suntemvrednicisi folosimcuvAntul.careesteun
dar al cuviintuluiipostatic.indeplrteazl-lde la tine pe vrijmaqul,fi si ti se
instipineascl paceain inimi si atuncivorbeste!
1 lnii considericI daci vor zice toateruglciunilerdnduiteinaintede
\J irnpartlsire vor cipita de la Dumnezeubunr sporire si iertarede
piicate,socotinduci nu mai estenevoiesI se pregiteasciintr-alt chip, indreptdndu-giinima spre Dumnezeu,pentruimbunitlfirea celor dinlluntrul
lor; asa interpreteaziei rinduiala de dinaintede impirtl;ire. Cine vine la
SfentaCumineciturl trebuiesi aibi in vedereinaintede toateindreptarea
inirnii, pregitireaei pentruprimireasfintelorTaine. cautr si vezi, i1i este
oareinima statornicit)i
in adevlr, din mila lui Dunrnezeu;
esteea gatas[ primeasciMirele?Atunci di slavi Dornnului,chiardac[ n-ai dus pAni la capit
ruglciunilede dinaintede imparti;ire. ,,cici implritia lui Dumnezeunu stI
in cuvAnt,ci in putere"(l corinteni.4,20).Bine estesi dai ascultare
in toate
Maicii Biserici,dar cu intelepciune,
si, de estecu putintl, nu cu multe rugraciuni, ci punanclntult in ele. ,,Nu toti pricepcuvantulacesta,ci aceiacirora
le estedat" (Matei 19, I l). Daci iti dai seamaci, zicind o rugiciunelungi,
nu esti in staresI o sustiicu duh fierbinte,mai binefi una scurti, dar cu ardoare.Adu-ti aminteci un singurcuvdntal vamesului,pornit dintr-o inimd
flerbinte,l-a ficut sI fie dreptinaintealui Dumnezeu.Dumnezeunu cauti la
multimeacuvintelor,ci la stareainimii. PrincipalulestesI ai credinti vie in
iniml ;i sI te ciiesti de picate cu ardoare.
llerurile putemice,ca si dezgheturilebrustearatl lirnpede,,inmic..
rr-f cd Domnul care a ,,colnpus"intreg universul poate, intr-o clipi,
daci ar vrea,sr-l si ,,descompunr".
Aratl, de asemenea,
ti mrril", lacurile,
492

rdurilepot si inghete,dar si si se dezghete,

ci vegetatiainflorestesi se clezvoltl primivaraqi vara,pentruca toamnasI seofileasclsi sI sedesfrunzeasci. In acelasichip puternprivi naqtereasi nroarteaomului. Domnul ne-a
conlpus.El ne si descont;tune.
preotuluipelttruoarneniareo ulareputcrela Dunrnezeu.
I) ugaciurtea
I\atunci clnd estespusirdin toatl ininia. cu credinti si dragoste.Si
deaDur-nnezeu
sd fie cdt mai multi preoticaresI se roaseDomnuluicu duh
arzitor.Cici cine ar puteasI se roagepentrutunna ceacuv0ntltoarecu mai
multdputeredecdtpreotulinvestitpentruaceasta
cu har si puterede la DumnezeuInsusi?
'p ugandu-te
cu dragostesi lacrinripentruturnraceaduhovniceasci.
I\ s-arputeas[-1itreaci prin mintegAnduride laudl de sine:zi-le acelora: nu mI rog eu pentruoameniilui Durnnezeu,ci ,,insusiDuhul se roagi
pentrunor cu suspinenegrlite" (Rornani8, 26). Si pe mine ur-aprinscluhul.
c0ndnri ruganr.in dulceaprinsoarea dragosteiSale,a inimii infrinte si smerite.Cd esteasa.se vededin faptulcI aceastldulcerugirciune
si stareiubipoate
pirlsi.
repede
toarenu line nrult;i nri
.:
f1-ristos Insusidepunemdrturiepentruadevlrul SfintelorSaleTaine.
IIAdevir
estecI au fost createsi statornicite
de El, ca diinuiescin
lumea vrazutd,
;i in cea nevizuti. ci ne curilii de pircate,ci aduc pace si
bucurieinirnii.
nragostea nu se apritulc clc rttAnie(l Corinteni 13, 5). Tu insl te
I-'/ aprinzide minie. Ia seama.prin aceasta
diavolulunelte;teimpotriva ta, fiindcdin inima aprinsi de miiniese stingecredintain Dumnezeu,dispareindrlznireainaintealui Dumnezeu.
ne
preocupirile lumesti,celor clrora ne cliruim cu lnare satisf'actie,
I lipsescde curdtiainirnii si de infiriznire inaintealui Durnnezeu.De
aceeaestebine sd nu mergemla teatru.si nu frecventlmreuniunirnondene,
frivole,s[ nu ciscim gurala dansuriarnetitoare,
si nu vedemspectacole
dintre acelea?ncareestearltatl toatl desertdciunea
lumii acesteia.
Bine estesi
ne atas[mcu inimade Unul Duntnezeu.
Luureane ntome$te
cu atatealucruri,
incit ochiul nu se mai saturl de ele niciodatl.
(l finteascd-se
numeleTdu! Iati ce ceremsi ce ne dorirnintii de toate:
J .u sI se sfinfeasciin noi si prin noi numelelui Dumnezeu.si ne
aducemamintecI suntemcreali dupd chipul si asemlnarealui Dunmezeu,
dupi aseminareasfinlenieiSale- dar vai noui! - am picltuit si ne-arnlipsit de sfinteniegi acumne nastemin pdcatesi firddelegica.fii neLegitinti
si
(Evrei
neadevdrati
12, 8). Ce alti griji nrai mare ar puteasi ne preocupe
acumdecAtaceeade a dobdndiaserninarecu Tatil ceresc,cu chipul nostru
493

cel dintru inceput?InsusiDomnul ne-o cere:,,Fi1isfinli, pentrucI eu sunt

sfdnt"(1 Petru l,16;vezi si Leviticul 19,2). Aceastaar trebuisd ne fie cea
dint6i dorin$ Eiscopulintregii noastrevieti. A douadorinld (din Rugdciunea
domneascd)
o explicdpe prima.
] nima noastrdmoarein fiecarezi de moarleduhovniceasc[.O rugiciuIne fierbinte,cu lacrimi,ii poateredavia1a,o poateface sd respireca
gi la inceput. DacI nu te rogi in fiecare zi cu cirlduri in suflet, poti lesnesi
cur6ndmuri duhovniceste.
,,\,
n timp ce te rogi, minteacArteste
uneoriinpotriva cuvintelorruglciuT
Inii. Din cauzafirii saletrupe;tiqi inselitoare,acestecuvintenu-si gisescloc in ea.Dar ele suntduh si adevlr, argint ldmurit la focul credinteisi
dragosteidin suflet,,,curI1atde pirndnt de gapteori", ,,atuncic0ndse ridici
oameniide nimic, nelegiuitiicaremisundpretutindeni"(PsalmulI l, 6 si 8).
fa$ de cuvintelerugiciunii vine din necreA aveainiml nesimtitoare
f}.dinta inimii qi din nerecunoasterea
picatelor.Iar acestea,
la r6ndul
lor, vin dintr-untainicsentimentde truiie. in iunctiede sentimentele
saledin
timpul ruglciunii, omul se poatecunoa$tepe sine:estetrufa; sausmerit;cu
cat ffiieste mai intens si mai ardentrugiciunea,cu atdt estemai smerit. Cu
cAtestemai insensibil,cu atatesternai trufas.
fl ine vaprazitoat[ legea,dar va gregiintr-o singurl porunci, s-a f6,,1\--,cutvinovatde toateporuncile"(lacov2. l0). Aceastasepotriveste atatin planmoral,c0t si in plandogmatic.Cel ce,cunoscAnd
temeinictoate adevdrurilecredintei,ar greqifati de unul singurdintreele, acelase face
vinovatfa1[ de Adevirul unic gi nedesplrlitin esenlasa gi fali de IisusHristos carea spus:,,Eu suntadevlrul" (loan 14, 6). De ce?Fiindci Dumnezeu
este Fiinli sirnpll, necompuslsi totu;i nemirginit[. ,,GAndurilecele rele
sunt urdciuneinainteaDomnului" (Pilde 15,26). Cel ce plcituie;te fafi de
adev[ruldogmelorpicdtaieqte?naintea
Celui ce a spus:,,Eu suntadev[rul".
l\Tu-tl pierdenidejdeain mila lui Dumnezeuori de clte plcate te va
I \ fi legatdiavolulprin uneltirilelui, roagi-tedin toati inima,cu sperangacd vei primi mili, batein ugamilostivirii lui Dumnezeu;i 1i se va deschide. Eu, plcltosul preot, ili pot sluji drept exemplu;oricAtai gregi,din
uneltirediavoleasclde pildI, arltindu-tedu;minos falade vreunfrateal tlu,
dintr-o pricinl oarecare,fie ea qi intemeiati, gi te vei aprindede mAnie,stirnindu-l gi pe acel frate impotriva ta qi vei siv0rsi (preotfiind) firl vrednicie
o Sfdnti Taini, nu din rea intenlie,nu dintr-o delisarevoiti, ci fiindci ai fost
prins pe neaqteptate
in cursadiavolului Ei vrei si te cdieEti,Stipdnul te va
iertasi vei puteada ;i primi cu vrednicieSfinteleTaine.Spila-re-vasdngele
lui Hristos ;i te va albi ca zipada gi ca spumarnlrii; paceacereascii1i va
494

silislui in inimi, simfi-veiin ea u;urareularesi fericire.Uita-veitoatdtulte vei simfi a]t om, ca si cind
burarea.nelinisteaqi stritttorareadiavoleascd,
ai fi inviat din morti. Nu deznidijdui, fratelemeu,oricite picate vei fi fdcut.
trebuiedoarsI te pociiesti.cu duh umilit, cu irtinri infrOntlsi smeritd.Slavit
Tale Doarnne!
milosirdieiTale. Doamne!Slavi indelung-rirbdarii
flindcir;i ornulpornit pe fapte
J)irstreazl niisurain celeduhovnicesti.
de posibilititi,de tirnp,de
pistreze
in
functie
tnisura.
sI
trebuie
bune
-F
E
bine,
de pildi, si tie rugim cu
mai
inaiute.
el
insusi
loc,de ceeace a realizat
inimi curat[,dar dacrirugiciuneanll esteinsotitii5i de putereacaresd te facd
dacitnici locul.nici timpul.nici pregltirea
sI realizeziceeace cerirug0nclu-te,
la rezultatulbun pe careti-l
prealabilinu oferi conditiiprielnice.nu vei a3unge
punetisi din partea
aceasta,
spune:
..Petltru
Petru
apostolul
doresti.De aceea
pe
voastrtitoatl sirguinta(adici nu vi bizuiti cloar inimi) 9i ad[uga1ila creLa cunostinti:infrAtraclintavoastrii:faptabuni, iar la faptabunii:curtostinta.
(2
Petru
1, 5-6).
er'lavia"
la
riibdare:
ribdareal
infrlnare:
rea:lzt
fl el ce nu aduni cu N'line- ziceDontttul- risipe;te"(Luca I l, 23).
si ne inillim
..1-.Ttebuie sI inaintiimmerellin r iataduhovniceasci,
tot rnai sus.Sjlppli-ql.c0t nrai ttrult rezentt cief4I&:_bune.DacI ne menlinem
in acelali punct de dezvoltitretnontla. pe aceea;itreaptl de ascensiune
crestin[,esteca si cum atn clainapoi.Dacanu aclunim.inseaninici risipinl.
T)eutl'u a tine aprinsiiflaclririnuinteaDomnuluiin timp ce te rogi,nu fl
cleluniinlri. tine seauracI luminirile stauaprinsein fala
-F ecoltortrie
Celui ce vietuiestein luminacea neapropiatlsi care.clt lumina Sa,te lunrineazl;i pe tine.Lurninareata esteca o jertfi a arderiide tot inainteaDomnului. Si fie ca un claraduslui Dunnezeude la o inirni imbunltititi, sl-ti aduci
antintecir si tu trebuiesi fii fircliecarearclesi lumineazi.Sespunedespreloan
Botezirtorul:
,.Acelaeraficlia cat'eardesi lumineazi"(Ioan5, 35).
Sa.esteo Fiinti atlt de simpli, inc0tpoate
fl onmul,in nemlrgiitirelL
l) ti cultrinstot intr-ul-lsingurcuvent:Treime,Doutnul,Dontnulnostru IisusHristos.
inainteaStdpdnului?
/^t ine.oure.clintrenrurrtoripoatestacu vreclnicie
l.- Cet Derltrucare toatenu iltseaurnlnirnic, in afarl de Creator,cel
insearnnitotul.Omule! De nimicsI nu ti selegeinima,
pentrucareCreartorul
in afarzicleCleatorl Leagi-te de El cu siurplitateainirnii tale. Sd nu te lasi
nici clevreo latl
amlgit clenir-nic:nici clemincare.nici cleiurbrdciminte,
omeneasci,nici de avere,nici cleconroditltilevietii, nici de gloria lumii
de ninricclinceleluttiesti.
acesteial
T) un inairtteaDornnului,a Stitpineinoastre,Nlscltoareade Dumne-f- reu, saua ingeruluiplzitor.a unui sfdntlumindmateriali.Stipdnul.
si nti
prin rugitciunile
lor, irni va da lunrinirharicirsi luruini duhovniceasci
/o <

va scoatedin beznaplcatului, ducdndu-miin lurninacunoasteriide Dumnezeu,indreptandu-micltre toati faptaceabunI. Aduc foc material,pentru
ca prin focul haruluiDuhului Sfdntsi se aprindl in inirnamea gi si se stingi
din mine, blestematul,
focul patimilor.Aduc luminltor cu dorintaca eu insumi sI fiu luminltorul aprins,caresi luminezetuturorcelor ce se vor afla
in bisericl. Iati de ce pun lurn0niri inainteaicoanelor,cu nidejdeacI voi primi binefaceriduhovnicestide la aceleintrutotsfintesi sfinte persoanezugrravite pe icoane.RecunosccI in aceastiprivinti suntduhovnice;te,,interesat".
De altfel, asaestelegeareciprocitilii,dai ca sI printesti.S-a spus:,,CumIsuracu caremdsurativi seva mlsura" (Matei7, 2). Suntom ueputincios,
trupesc,pdcltos.Dau qi eu ceeace pot. Nefiind in staresi-l aduc Dornnului
nteu,Preacuratei
SaleMaici, sauingeruluiDomnului,sauunui sflnt din toatd inima credinti si iubire arzdtoare,leaduccel putin, ca om trupesc,alcituit
din carnesi din oase,ca pe un dar aduscerului,darul meu material:o lurndnare aprinsl, sl-qi apleceprivirea din cer Stlp0nul asupramicului dar al
rAvneimele ;i sI-mi deain schimbmai mult. El estebogat,eu nu am niruic,
suntsirac. El stl in luminaceaneapropiati,eu stauin intuneric;eu suntpulin credincios,El imi va da darul credintei;eu sunt sirac de iubire; fie ca
Domnulsi-mi irnbogdteascl
ininracu acesteneasemuite
comoricereqtiteu
suntneputinciospentruorice faptl bunS;Domnul si-rni dea putere.imi doresc binefacericerestigi am oferit pentru aceastaun zilog material.Fie ca
Domnul cel Atotdiruitor sd-mideamie, pentrurugiciunilePreacuratei
Sale
Maici, ale ingerilor Ei sfintilor, tocttecele cerutespre mdntuire.
6 acd cineva te va vorbi vreodati de rlu, acuzind irnperfectiuneasi
l-l nsajvnsurile
rnunciipe careo faci. recunoaste
cu smereniejustetea
acestorrepro;urisi zi: ,,Da,asaeste,suntpicitos foartesi nu-mi fac lucrul cu
zelul,rdvnasi elanulcuvenite;roagd-te,fiate, pentrumine (zi-i celui ce te-a
ceftat),pentruca si rnI in{elepteascl
Dornnulsi si rnl ajutecu harul Siu si
rlspundchemirii melesi si duc la bunsfArsitmuncace imi revinecu tot zelul
si elanul".Daci iti vor faceimputiri rcferitoarela insusiriletale personale,zi'.
mi le-adat Domnul,nu altele.Daci imi
,.Nu eu rni le-amatribuit,pe acestea
vorbili de riu insuqirile,inseamni cI il vorbiti de riu pe Creator,Cel ce mi
le-adat".Cdndvor aducereprosurisl[biciunilortalein auzulaltora,spune-le:
,,intocmai sunt, cum zicetri,dar ce vI pasl voui, ce folos trageti daca mi
defdimatiqi r0de1ide mine in fata altora?A rlde de neputintelesi de sllbiciunile cuivaesteirationalsi inuman,mai bine estesi nu dai in vileagneputin!ele,fiindcl neputintameaestesi neputinlavoastri,ru;ineameaestesi rusineavoastrf,.FiindcdvI suntvoui mldular si nici voi nu suntetiscutitide neputinfe; sd ne rugim Dornnului pentru vindecareaneputintelor noastre,
fiindcl toti ne-ammolipsit de lepra firidelegilor. s-a spus:<Dragosteatoate
Ie suferd>(l corinteni 13.1), iar voi scoatetila iveall rusineaneputintei".
496

ne ru7- l\ /fare esteneravna;i leneanoastrdla rugdciune.Intotdeauna

jv- Mglm.
sauavemtendintade a ne ruga grlbindu-ne.ca si cum am
vrea sI isprivim mai repede,sI sirim pesteceva, firi a cluta in addncul
inimii. De aceearugiciuneanoastri esteca vintul: se isc-I,bate$i se 4uce.
1-r And te vei simti cufundatin beznaticiloas[ a indoielii, urAtului.
\l- deznldejdii.tulburlrii, cheami atunci,din toati inima.preadulcele
numeal lui Iisus Hnstos.G[si-vei in El lumin[, intlrire, nidejde,mdngdiere, pace;glsi-vei bunitate,mili, indurare,toatecuprinseintr-un nume,adunateacoloca intr-o nepretuitlcomoard.
omnul mi-a dat si irni di de toate,cum a$putea,oare,sI nu vin la
6
l-l Ut, numaila 81.ca mi rog pentrutoatecelede trebuinli?Putea-voi
oaresi nu nldijduiesc ca irni va da toatecite ii cer?Mi-a dat viatI, tni-a dat
de toate.El estesingurulcareimi poateda toatecelellecesarepentrubunlsporireaulea vremelnici si ve;nici. Lui ii ,,revine",ca si spun a;a, si-rni
asigurecelede trebuinti.Ii sti in firea sa bunl qi indurdtoare.
edajduie;tesr credenestrlmutatcI vei primi de la Domnul toate
ll
I \ cele buneca si-tr poti ajuta aproapelesi si dob0ndestimintuire.
Nu stain cumpini, nu Ie indoinici o clipi cd vei primi celecerute:,,LaDumnezeutoatesuntcu putinla:nidejdeanu ruqineazl"(cf. Matei 19,26;Marcu
9, 23 qi 10, 27; Rontanr5. 5). Numai necredinta,inima gt-ralide nldejde
rusineazii.
Cl i indatl stngind tatll copilului a zis ctt lacrimi: Cred, Doamne!
nlele" (Marcug,24). Mare durerelEsti str0m,,) Airtd necredinrei
toratdiri toaiepdrtile,ti-e nrili de copil,dar nu ai credinli in inimI, nu te poti
abtinesi nu pldngi.Si lttuncispui cu lacrimi in ochi: Cred. Doarnne,ajutd
dar ne lipnecredinteimele!Asa se inrirnpli si cu noil ne pasteo nenorocire,
de noi. Ai puteasI nu-ti deplAngi
sestecredintade a o face..i re indepdrteze
nu simt nevoiasi cread[,
i
au
inima
impietriti,
acestde doui ori necaz?\lulti
pentrua se izbdvide necr::rt
T\ ar el, intristind.-:3 de cuvintul acesta,a plecatutihnit, cici avea
,,f) multebogilii' \1.rrcu10,22).$i noul ni se intimpli adeseasi
ne pierdemcu firea, sutle::.:: si trupe;te,de la un singurcuvant.prin care
ni se cere o jertfi pentru: :.utdireainrpiritiei cerurilor.Dar pdna atunci
cum ne mai grozdvinri
T\e ce, oare,SeC;1..-c-rc:,ulinaintede prefacereaSfintelorDaruri?
ntrrreflt qi preotulin altarcitestein tainl Crc|-lOe ce, oare,in
",:.
zul? Pentruca to{i cei de .::* -i creadigi sl-;i aduci aminteca la prefacerea
SfintelorDaruri participi ).:r...r Treime;i cI TainaEuharistieiestelucrarea
491

Sfinteirreirni, a.Tatrlui si a Fiurui;i

a SfdntuluiDuh. penrruca qi preotur
cu indriznire fird de osOndi cu
credinti nestrdmutatn
;i
in bundtateasi atotputerniciaTatrlui si a Fiului pi
a sf0ntuluiDuh si sdvarseasci
SfdntaTainr
si dupi aceeasi seimprrti;eascdqi
er.niinol;^il;;;menr,
mai mulr ca
oricand,preoturtrebuiesi aibi o foarte
marecredin{r,stiindci mai cu seamd
atuncivrijmasurcauti sd-i vatrme
minteagi inima. ,ir..uranou_iin ele in_
diferenti saunecredintd,
tulburindu_lcu indoieli.
minunirorci Domnul qi crearorurmeu
recreeazd,
preF.:i: -llunea
rJlace,
preschimbiifiinla mea istovitdde picat,
intocmai cum pre_
si vinur in trupursi s^ngeleSiu, cum
a preschimbatsi focur
ili;;l'p^inea
acnvei vrea.si te rogi unui sf'nt, fi
mai int'i rugaciuneca si te in_
f)
t-l vredniceasciDumnezeusI inarti,
din ad0ncuririimii, cerere,laudr
sau rnultumire,fiindcr.noi singuri
nu ne putemruga declitprimind intrrire
de la Duhul Sfint gi clelaaceiJtinli,prin
mijlocirericeroiuu."_ sd_qiaplece
privireaasupranoasrriMantuitorui
ilriliil"l;il.;;;"ga
si a_Lsrrvi pe
Domnul,inalti grasdin inimr.u r;-g
i.u 1iedarurrugiciunii nefitarnice,ca
jugul Siu cel bun povara
sa u.soarisi ti se u;.r. p.lrnr-a .i ,l se
;i
indepirtezede la rine toatduneltireadiavoleascd
impotiivireaminfii si a inimii.
;i
Daci vei vrea si te rogi Stip0nei.Nir.dtoor.a
de Dumnezeu,cheam-odin
add'cul inimii si te invredniieasci
a-i aducenefitirit, din tot sufletul,cere_
re' laudd sau murtumire.De vrei
si te rogi ingerurui pdzitor,cheamr pe
Domnul si te invredniceascr
o,..rgu aceruia,a-iaducelaudapentrubinefa_
cerilesale,pentruruminasi bunitatla
firii sale;oacavei vreasd te rogi unui
sf0nt,fr chemarecitre ftuhur Sf6nt,prin
a crrui sfinre.. ,, sfin{escsfintii,
pentrua-l invocacu vredniciesi
a-i da laudl p""* tr"r"ceri. Fiindcdnoi
nu putem face rugdciuneclestoinica
si ddtitoare de viat6 Jecat intdrili fiind
'srinlii
de Duhulsf^nt

Ditirorul-de-via1;.

zu;,";r;;;

Jroo." a Duhurui
Sf0nt',,Duhulsufldundevoieste"(vei
Ioan 3, g). Adica iqi vddestesuflarea
in cine voiesre.preasfdntaNisciitoare
de Dumnez;, s,$;". noastrd,este
prisositorsfinliti si curititd de Duhul
Sf0nt.ingerii'sunisrinlili de Duhul
sf0nt, prin el viazr si respiri. intocmai
cum trupul nostrutrdieqtesi respiri
prin aer' in forma r9rjr^!eviy;,
nu sunr alrcevadecdt suflarc
il;;-n,e
(respirarie)
a Duhuruisf6nt.s-arprJ,

il;il-"ga

pentrunoi cu
"i;;;.;
suspinenesriite,,(Romanig, 26).
,\ stlzi, i'vrlatii au i'iillat ;i inarti un idol urias,d6ndtuturorporuncr
fLsI i seinchine,intocmaicum i se
inchindei: scrisurcaretdgrduies_
te existentalui Dumnezeu.un duh
necuratcarene atdtdsi ne punein miscare
trufa;a,necredi'cioasa
noastrdratiuneporniti i,rrpoiriuu.iui
nu-n"reu. Dia_
volul e siret,vai, c6t de
riret este!Era descoperit,
pasrmite,in credintacres_
498

tinl o idolatriesubtill, iu raportcu tenclintele

;i cu spiritulveaculuiacestasi
cu gradulsiu de dezvoltareintelectuali.Pe cdt estede ;iret. pe ar6testecle
nemernic! Cum igi mai facemendrelein sirmanaomenire,caresi-aindepirtat inima de Hristos! Cu cliti inversunareii trage pe oamenispre iad- fIcAnd-ochiar cu funiile pe care si le-auimpletit si nu inceteazisit si le inrpleteascioameniiin;i;i! Ne ducela pierzareprin proprianoastrl minre,cea
carear fi trebuitsI ne duci spreDumnezeulcel viu si nemuritor!Cu propria
noastri glleati scoatetnapii rnoartl din fint0na deqartei,oarbei?ntelepciuni
a lumii acesteia.
dAndu-nesit bentnouirsi altorasi noi o bem,flri si ne treaprin
cI
gind cI bem apirnloartir.
u uitacI omul treceinaiutealui Durnnezeu
drepto fiinti magnificl.
NT
I \ nepretuitl,dar cii aceasticreatieclurnnezeiascl,
clupdciclereaip
picat, s-a flcut neputirrcioasir.
vltiun0nclu-se
de nenumiratesliibiciuni.Iubeste-o,respect-o,clarin acelasitimp fii inclurltorfati de neputiltele,slabiciunile,patirnilesi faptelesale...lubeste
- sincer- pe aproapele
tIu - chiar
de ar fi picltosul piicirtosilor
- ca pe tine insuti"(cf. Matei 19. l9). ,,Datori
suntemnoi cei tari si purtiim sliibiciunilecelor neputincioli",.,pentrua indepliniasalegealui Hristos"(cf. Rornani15, I ;i Galateni6.z).ce cuvinte
mirrete!Cugetl asupralorrtrai adCnc.\rei regitsiin ele cuvinteleRuglciunii
Domne;ti,,precumsi noi iertiungresitilornostri".
'palnic si vrednicde toatir
cinstireaestetrupulSfinteiBiserici.al clrui
I Cap esteHristosInsu;i. Nu uita cir in acesttrup falnic si vredniccle
toatdcinstireatu e$ti un uriclularcu totul neinsemnatsi neputinciossi cI
toatele prirnestide la Capul trupuluiBisericii- Hristossi ci iei viatirde la
DuhulSiu. Nu uitacI in trupulBisericiisuntmilioanede midulareviguroase,careau prirnit de la Duhul Sflnt nrari si feluriteclaruricluhovnicesti,
fiecaredupi vrednicie;i dupl posibilitltilede a si le insu;i. Respectipe fiecare
crestinca pe un rniclularal Bisericiilui Hristossi ternplual Duhului Sfdnt.
Nu dispretuipe nirnenipe tnotiv cI ar fi ignorantin materieclecredinti, lipsit de darurileDuhului Sfint, ,,fiindciiin toatesi intru toti esteHristos"(Cf.
Coloseni3. ll). Domnul se aratl liiuntricin fiecare.lumineazioameniiin
ntitsurareceptivitltii fiecirruia.irnpartetuturor,firi pirrinire. din darurile
Sale.Deci spune-tiin sineata: suntun nridr"rlar
mic, neinsemnat
in falnicul
qi vredlticulde cirtstiretrupal Bisericii.SecuvinesI portdragoste
si respect
tuturorcelorlalterrtitdulare,
irttocmaicum as purtanepretuitelor,
s.ump"lot.
midulareale Hristosuluimeu.
end ni se reprogeaziceva,intr-o privinti saualta,nu trebuiesI ne
1r
lr.- lprilrcletltcletninie. nici sI ciclemin deznlclejde,
ci si 1e smerint.
consideriindu-ne
cei de pe urtnl clinpunctclevederemoral si sdne inclreptin
spreDuntnezeucu ruglciunes0r-cuitoare,
pentruca si ne vindecepeputi;tele
499

gi sr ne umple lipsurile cu harul siu. A ne ie;i din fire, mai ales cdnd ni se
aratd^niste
sllbiciuni realear insemnasi adiugdmboali la boali, patini la patin5. Inseamnla ne complacede bunlvoie intr-un egoismorb, unul care."fuzd si-gi vadi pi4ile inrunecaresi prin aceastaaciepti sI ajungi la pieire.
Disperareanu tine de nici o rafiune.Fiindci orice creqlin,prin daiul primit de
la Dumnezeu,daci vrea,poatesi se schimbeoricandsp." bin". De aceeane
si trimite Dumnezeupe cei ce ne dau in vileag lipsurile, ca sI ne deschidi
ochii inimii; pentrua ne face si vedemneoranduieliledin viata si din munca
noastrI,si ne indreptim, si nu cidem in deznidejde.Deznidejdeaesteplcat,
estelucrarddiavoleasci.Scoatereain vileag a lipsurilor trebuiesi ne duci la
ceadupi Dumnezeu",cares[ trezeascrin noi ,,pociintasprem6n,,intristarea
tuire, frrd pirere da rIu" (2 corinteni 7, l0), nu intristareicea dupdegoism.

Cuprins
Cuvantullui Dumnezeutrlieste in veacqi rimane mereuviu si lucritor. . . 5
oamenii au cizut in necredinli fiindci s-aulipsit de duhul ruglciunii . . 25
Fie ca masata sd fie intinsl asemenea
meseiDomnului!
Zgd r citl lestevrijmasulDomnului!
..
Aratd ca niste credincioqiputernici,dar inima lor doarmesi
n-auhabarce le zice gura .
Cei cu putini credinti, saucu totul necredinciogi,
c e ice u r d sco ameniisuntsiceimainefe ric it i.
invatl sd invingi rdul cu Uin"t., riutatea.u Ouni,ur"a,
c ublAnd e tea .cusmerenia..
Mi l o sten ia d a ti i nsildrimdneflrifolos

.......44

. . . . 65
.......

g5

..105
.......126

Sufletul,cel caremd definesteca om, trdiestenumai prin Dumnezeu,

iar cAndse despartede El, suferi
. . . . 145
CAndte rogi. si nu uiti niciodatl c[ Domnul di
d upd in im a ce luicecere.

....161

ArItAnd credintala vremebunl, bagl de seaml

s anu cazil a I'r emerea . .

. . . . lg 6

Dacdte vei gdsir,inovatin celece ti s-aureprosat.

dI deoparte
esoismulsi mAndria.
cere-tiscuzepentrugreqeli
s i ca u tasa tei ndrepli,...
....209
Acordi consideratie
si respecroncirui om. ca si chip al lui Dumnezeu,
i in ti crau despreel. neavA ndnicui n mo t iv
n u gAnd n
.......ZZg
Fd, Doantne.ca in mine. pdciitosul,sd se siv0rseascl
minunilebundtitii.atotputerniciei
si inlelepciunii
rale

50r

. . . . .245

D0nd cu o mlsurI generoasi,i1i va intoarcesi tie Domnul

cu aceea;imdsuri

269

Sd nu ne rdzbunimpe nimeni,nici mrcar cu un g0ndsauintentierea,

s [l i sl m r i zbu nareapeseamaluiDumne z e u . . .
....Zgz
Sd starpimdin noi incremenitanepisarefati de prcatelenoasrre;
si stArpimdin iniml trufia, care ne face sI credemcI
n - a ve m n e vo iesdniseiertepicatele...
....31g
Tine minte ci riutatea pe care o ai in tine de la diavolul
nu poateinfr1nge;i nu va infrdngeniciodatdnegrlita,
n em d r g in itabunitate
aluiDumnezeu..

.....343

Dumnezeuestebun[tateinfinitd,bineleinfinit gi estemereugara
sd diruiascl cele bunegi de multe ori oferl acestea
firl si le fi cerutEi intotdeauna
cu prisosintl.
. . . . . .361
cand ne rugim lui Dumnezeu,preacurateisale Maici, ingerilor,
sfintilor, ii vedemstnndinainteanoastr[ si ascult0ndu-ne
intocmai
ca intr-o discutiela careiau partedoud saumai multe persoane,
fali citre fa$. .
391

sd nu uili nicicindcr luminasufletului,

a rnintiisi inimii tale
vinedela IisusHristos.
El esteluminaochiuluiinimiinoastre
. . . . .416

Cu imbelgugare mi-ai descoperit, Doamne, adevdrul Tau

gi dreptatea Ta. Dezvdluitu mi-ai, prin cunoaFterea gtiintelor,
intreaga bogalie a credintei, a firii 9i a minlii omenegti. Cunoscut'am cuvAntul Tdu, cuvAntul dragostei, care ,,pdtrunde p6nd
la despdrtitura sufletului gi duhului"; invatat-am legile minlii
omenegti, iubirea ei de inlelepciune, intocmirea si frumusetea
vorbirii; patruns-am din parte in tainele firii, in legile ei, in
adAncurile zidirii :i in legile devenirii ei; Ftiu care sunt locuitorii
pamantului; am cunostin{a despre feluritele popoare, despre
oamenii de seamd si despre faptele lor, care s-au petrecut rAnd
pe rAnd prin lume. Am invalat cdte ceva din marea stiinia a
cunoasterii de sine gi a apropierii de Tine; intr-un cuvant, am
aflat o multime de lucruri, ,,descoperitu-mi-s-aucele mai mari
dintre cunostintele omenosti"; multe voi mai afla gi de-acum
incolo. Am o multime de carfi foarte felurite, in ce priveste
c u p r i n s u l l o r: l e ci te sc g i l e re ci tesc. dar nu ma satur cu ele.
Duhul incd linduiegte dupa cunoagtere; inima mea nu-i mulfumita inca, nu e satula, si de la toate cunogtintele dobandite cu
m i n t e a n u p o a l e p ri mi d e p l i n a fe ricir e.
$i atunci, cand se va satura? Sdtura'se-va ,,cAndse va arata
mie slava Ta"; pana atunci insd nu ma voi sdtura. ,,Oricinebea
din apa aceasta (a cunoasterii lumegti) va inseta iaragi. Dar cel
ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu nu va inseta in veac,
caci apa pe care i-o voi da Eu se va face in e\ izvor de apd
curgdtoare spre viata vesnicd", zis-a MAntuitorul.

ltilLtilJl[ilil1il1ruil