Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CATALIN TEODOSIU
UTCB, Facultatea de Instalatii, cteodosiu@yahoo.com
Abstract
This paper presents the basic guidelines concerning the design of systems for Passive
Houses in Romania. First, a brief introduction of passive house concept in actual and foreseen
energetic context is given. This is followed by proposed system solutions for ventilation (double
flux heat recovery units), heating and domestic hot water production (solar collectors and
several types of heat pumps) and cooling (earth-to-air heat exchanger).
unor dispozitive mecanice si electrice este impusa chiar de functionarea corecta a elementelor
pasive. Arhitectura pasiva este deci un termen generic, utilizat pentru a defini un demers care are
ca obiectiv reducerea consumurilor de energie primara pentru incalzirea, iluminatul si
climatizarea unei cladiri.
In 1991 Wolfgang Feist si Bo Adamson au aplicat conceptul de .arhitectura pasiva la
constructia unei case in Darmstat. Aceasta s-a dovedit foarte eficienta, atat din punct de vedere al
consumului energetic, cat si din cel al confortului realizat la interior. Experienta s-a reluat patru
ani mai tarziu cu o alta cladire bazata pe aceleasi concepte. Pornind de la rezultatele obtinute, W.
Feist a definit n 1995 conceptul de Casa pasiva (Passivhaus), care abordeaza trei aspecte
esentiale:
- limitarea drastica a consumurilor energetice pentru incalzire si climatizare;
- realizarea unor exigente sporite de calitate (confort termic);
- definirea unei serii de sisteme pasive privilegiate.
Pe baza acestor principii au fost construite peste 10.000 de case pasive in Germania,
Austria, Elvetia, Belgia si in alte tari din Europa Central.
Casa pasiva este o cladire care trebuie sa asigure confortul interior atat in perioada de
iarna, cat si in perioada de vara cu consumuri reduse de energie. Principalele criterii de calitate
pentru casa pasiva au fost definite de Institutul Passivhaus din Darmstadt (Dr. Wolfgang Feist),
dupa cum urmeaza:
- consumul anual pentru incalzire nu trebuie sa depaseasca valoarea de 15 kWh/m2an;
- consumul total de energie primara pentru toti consumatorii din locuinta (incalzire, apa
calda menajera, ventilatie, pompe, iluminat, gatit si aparate casnice) nu trebuie sa depaseasca
valoarea de 120 kWh/m2an;
- temperatura interioara nu va cobori sub 20 C in timpul iernii, iar in timpul verii va fi
mentinuta sub 26 C;
- testul de etanseitate (la 50 Pa) a anvelopei casei, realizat dupa normele EN 13829,
trebuie sa indice un schimb de aer de maxim 0,6 h-1;
- valorile necesarului de energie se calculeaza cu programul de calcul intocmit de
Passivhaus Institut : Passive Hause Planning Package (PHPP).
Pornind de la aceste limitari, eventuale consumuri suplimentare de energie pot fi acoperite
cu surse regenerabile de energie. Toate acestea inseamna ca intregul consum energetic al unei
case pasive este mai putin de un sfert din energia consumata de o cladire noua care satisface
reglementarile nationale in vigoare, si mai putin decat energia electrica si de preparare a apei
calde menajere intr-o cladire noua medie din Europa.
Pe de alta parte, conceperea unei solutii pentru Casa pasiva trebuie sa fie adaptata
conditiilor climatice si geografice specifice amplasamentului. Mai ales detaliile privind izolatia
cladirii, ferestrele si ventilarea nu pot fi aceeasi in oricare parte de pe glob s-ar afla
amplasamentul. Conditiile specifice fiecarei regiuni, de care trebuie sa se tina seama in
proiectarea casei pasive in special, sunt traditiile de construire locale si conditiile specifice
climatice.
Rezulta motivatia pentru adaptarea cerintelor unei Case pasive la conditiile geografice
si climatice specifice amplasamentelor din Romania. Se impune o analiza a solutiilor arhitecturalconstructive si elaborarea unui ghid de proiectare si executie a unor tipuri de Case pasive
adaptate tarii noastre.
Fig. 3: Schema de principiu pentru ventilare mecanica dublu flux cu recuperare de caldura
Recuperatorul de caldura recomandat este de tip schimbator de caldura cu placi
(schimbator de caldura in contracurent) fig. 4.
4
- panouri solare si gaz: a.c.m. este preincalzita prin intermediul panourilor solare, iar sursa
auxuliara de energie poate fi constituita de un mic cazan in condensatie (microcentrala) de maxim
15 kW, functionand pe gaz natural. Microcentrala poate fi racordata la boiler (randament inalt)
sau la sistemul de ventilare pentru a incalzi aerul refulat in casa (randament de functionare scazut
in acest caz). Se face observatia ca o astfel de solutie este viabila mai degraba in cazul mai multor
case care ar fi deservite de acest tip de sistem (minim 5 consumatori).
- panouri solare si pompa de caldura aer/apa: solutie compacta ce combina productia de
a.c.m., ventilarea si incalzirea (preincalzirea aerului refulat). Principiul de functionare este
urmatorul (fig. 5): pompa de caldura este cuplata cu sistemul de ventilare cu recuperare de
caldura explicat mai sus; pompa de caldura transfera caldura reziduala din aerul viciat catre
rezervorul de a.c.m.; un schimbator de caldura suplimentar intre a.c.m. si aerul refulat asigura
incalzirea. Se recomanda prevederea unei surse suplimentare de energie pentru situatiile in care
pompa de caldura nu satisface in totalitate necesarul de incalzire si a.c.m. (panouri solare sau
rezistenta electrica, de preferat prima varianta).
m/s); caracteristici sol (nisipos, argilos, prezenta pinzei de apa freatica care imbunatateste
schimbul de caldura, etc.); adancime (in general este necesara o adancime de minim 1,5 m).
3. Bibliografie
A. Guerriat La maison passive. Introduction pour les architectes et les futurs maitres
douvrages, G. Doneux et Fils, Belgia, 2007.
W. Feist Recommendation for Inside Air Humidity in Winter, in Homes with
Ventilation Systems, Particularly Passive Homes, Passivhaus Institut, Darmstadt,
Germania, 2000.
G. Makaka, E. L. Meyer, M. McPherson Thermal behaviour and ventilation efficiency
of a low-cost passive solar energy efficient house, Renewable Energy, vol. 33-9, 2008,
pag. 1959-1973.
S. Thiers, B. Peuportier Thermal and environmental assessment of a passive building
equipped with an earth-to-air heat exchanger in France, Solar Energy, vol. 82-9, 2008,
pag. 820-831.
V. Badescu Economic aspects of using ground thermal energy for passive house
heating, Renewable Energy, vol. 32-6, 2007, pag. 895-903