Sunteți pe pagina 1din 5

PARTEA A OPTA

1546 Tulburări ale sistemului cardiovascular

Dacă mul constituie


membrul nu un subgrup al
este în ocluziei
pericol, arteriale
poate fi acute, în
adoptată o această
abordare mai afecţiune
conservativă, depozite mici
care include multiple de
urmărire şi fibrină,
administrare plachete şi
de resturi de
anticoagula colesterol
nte. embolizează
Anticoagula din leziunile
ntele previn aterosclerotice
embolia proximale sau
recurentă şi din zonele
reduc anevrismale.
probabilitat Ateroembolis
ea mul poate
propagării apărea după
trombusului procedee
. Se poate intraarteriale.
începe cu întrucât
heparină embolii tind
intravenos, să se
urmată de localizeze la
warfarină nivelul
oral. Dozele vaselor mici
recomandate ale
sunt aceleaşi muşchiului şi
ca cele pielii şi pot să
utilizate în nu
tromboza ocluzioneze
venoasă vasele mari,
profundă pulsurile
(vezi în distale rămân
continuare). de obicei
Embolii palpabile.
care sunt Pacienţii acuză
determinaţi durere acută si
de sensibilitate la
endocardita nivelul
infecţioasă, embolizării.
valvele Ocluzia
cardiace vasculară a
protetice sau ramurilor
mixomul digitale poate
atrial determina
necesită ischemie şi
adesea inter- sindromul
venţie „blue toe"
chirurgicală (degete
pentru a albastre de la
îndepărta picioare); se
cauza. poate dezvolta
necroză si
ATEROE gangrena a
MBOLISMU degetelor. La
L nivelul
Ateroembolis embolilor

TRATAM ENT
Cei mai mulţi pacienţi pot fi trataţi conservativ. Ei vor fi
sfătuiţi să evite acele poziţii care determină simptome. Mulţi
pacienţi beneficiază de exerciţii fizice adresate centurii scapulare.
Procedee chirurgicale, cum ar fi îndepărtarea primei coaste
sau rezecţia muşchiului scalen anterior, sunt uneori necesare
pentru a ameliora simptomele sau a trata ischemia.
apar arii măsură ce el
localizate de se îndreaptă
sensibilitate, spre gât şi
paloare şi umăr. Coastele
livedo cervicale,
reticularis anomaliile
(vezi în muşchiului
continuare). scalen anterior,
Biopsia apropierea
cutanată sau claviculei de
musculară prima coastă
poate sau inserţia
demonstra anormală a
cristale de muşchiului
colesterol. pectoral mic
Ischemia pot comprima
determinată artera
de subclavie şi
ateroemboli plexul brahial
este la nivelul
recunoscută unde aceste
ca fiind dificil structuri trec
de tratat De din torace
obicei nici către braţ.
procedeele de Pacienţii pot
revascularizare prezenta
chirurgicală, durere la
nici nivelul
tratamentul umărului şi
trombolitic nu braţului,
sunt utile senzaţie de
datorită slăbiciune,
numărului parestezii,
mare, claudicaţie,
compoziţiei şi fenomen
localizării Raynaud şi
distale a chiar necroza
embolilor. ţesutului
Unele dovezi ischemic şi
sugerează că gangrena.
antiagregantel Examenul este
e plachetare adesea
previn normal, dacă
ateroembolis nu se practică
mul. Pot fi manevre de
necesare provocare.
intervenţia Uneori
chirurgicală pulsurile
de îndepărtare distale sunt
sau bypass-ul diminuate sau
vasului absente şi
aterosclerotic poate fi
sau evidentă
anevrismului cianoza şi
care produce ischemia
ateroemboli degetelor. Se
recurenţi. poate constata
SINDROM sensibilitate la
UL nivelul fosei
COMPRESIE supraclavicular
I ÂPERTURII e. Abducţia
TORACICE braţului
Este un afectat la 90°
complex de şi rotaţia
simptome externă a
determinate de umărului pot
comprimarea precipita
pachetului simptomele.
vasculonervos Câteva
(arteră, venă manevre
sau nervi) la suplimentare
nivelul sunt utilizate
aperturii pentru a
toracice pe confirma
diagnosticul de FISTULEL
compresie E
vasculară şi a ARTERIOV
sugera ENOASE
localizarea Aceste
anomaliei. comunicări
Acestea anormale între
includ o arteră şi o
manevre venă, şuntând
scalene patul capilar,
(extensia pot fi
gâtului şi congenitale sau
rotaţia capului dobândite.
de partea Fistulele
simpto- arteriovenoase
melor), congenitale
costoclavicula sunt rezultatul
re (rotaţia vaselor
spre posterior embrionare
a umerilor) şi persistente
hiperabducţia care nu se
(ridicarea diferenţiază
braţelor la suficient în
180°), care pot artere si vene;
produce acestea pot fi
sufluri la asociate cu
nivelul aluniţe, pot fi
subclaviei şi localizate în
absenţa aproape toate
pulsurilor la organele
nivelul corpului şi
braţului. O apar frecvent la
radiografie nivelul
toracică va extremităţilor.
indica Fistulele
prezenţa arteriovenoase
coastelor dobândite fie
cervicale. sunt create
Dacă plexul pentru a
brahial este asigura acces
afectat, vascular pentru
electromiogra hemodializă,
ma va fi fie apar ca
anormală. urmare a unui
traumatism
penetrant, cum
ar fi plaga
împuşcată sau
înţepată sau
apar drept
complicaţii ale
cateterismului
arterial sau
disecţiei
chirurgicale. O
cauză rară de
fistulă
arteriovenoasă
este ruptura
unui anevrism
arterial într-o
venă.
Aspectele
clinice depind
de localizarea
şi
dimensiunea
fistulei.
Frecvent, la
nivelul fistulei
poate fi
palpată o
masă pulsatilă
si se constată
un freamăt şi dimensiunii
un suflu pe fistulei arterio-
toată durata venoase.
sistolei şi
diastolei. în
fistulele de H
lungă durată TRATAME
manifestările NT
clinice ale Acesta poate
insuficienţei implica
venoase tratament
cronice, chirurgical,
Incluzând radioterapie
edemul sau
periferic, vene embolizare.
varicoase Fistulele
sinuoase mari arteriovenoa
şi pigmentaţia se
de stază, devin congenitale
evidente sunt adesea
datorită dificil de
presiunii tratat
venoase mari. deoarece
Semnele de comunicăril
ischemie pot e pot fi
apărea la numeroase
nivelul şi extinse şi
porţiunii distale frecvent se
a dezvoltă
extremităţilor. unele noi
Temperatura după
cutanată este ligaturarea
mai mare la
celor mai
nivelul fistulei
evidente.
arteriovenoase.
Multe dintre
Fistulele
arteriovenoase aceste
mari pot leziuni sunt
determina un cel mai bine
debit cardiac tratate
crescut şi, conservator
consecutiv, utilizând
cardiomegalie ciorapi
şi insuficienţă elastici de
cardiacă cu susţinere
debit crescut pentru a
(capitolul reduce
233) consecinţele
Diagnostic hipertensiuni
Acesta este i venoase.
adesea evident Uneori,
în urma embolizare
examenului a cu
fizic. material
Compresia unei autolog,
fistule cum ar fi
arteriovenoase grăsime sau
mari poate muşchi, sau
determina cu agenţi
reflex hemostatici,
încetinirea cum ar fi
frecvenţei bureţi de
cardiace gelatină sau
(semnul sfere de
Nicoladoni- silicon, este
Branham). utilizată
Arteriografia pentru a
poate oblitera
confirma fistula.
diagnosticul şi Fistulele
este utilă arterioveno
pentru ase
descrierea dobândite
localizării şi
sunt de ischemică a
obicei fenomenului
tratate şi este
chirurgical secundară
prin vasospasmulu
diviziunea i arterelor
sau excizia digitale, în
fistulei. timpul fazei
Pentru a ischemice,
restabili capilarele şi
continuitatea venele se
arterei şi dilată şi
venei, cianoza este
acestea determinată
necesită de sângele
uneori neoxigenat
alogrefe sau care este
grefe prezent în
sintetice. aceste vase.
Senzaţia de
FENOME rece,
NUL amorţeala sau
RAYNAUD paresteziile la
Fenomenul nivelul
Raynaud este degetelor
caracterizat însoţesc
prin ischemie adesea fazele
episodică a de paloare şi
degetelor, cianoza.
manifestată în
clinic prin momentul
dezvoltarea reîncălzirii,
secvenţială a vasospasmul
palorii arterelor
degetelor, digitale se
cianozei si remite si
roseţii fluxul sanguin
degetelor de în arteriolele
la mâini şi şi capilarele
picioare după dilatate
expunere la
frig şi
reîncălzire
ulterioară. De
asemenea,
stresul
emoţional
poate precipita
fenomenul
Raynaud.
Modificările
culorii sunt de
obicei bine
demarcate şi
sunt limitate
la degetele de
la mâini şi
picioare.
Tipic, unul sau
mai multe
degete vor
apare albe
atunci când
pacientul este
expus la un
mediu rece
sau atinge un
obiect rece.
Albirea sau
paloarea,
reprezintă
faza

S-ar putea să vă placă și

  • NB 007
    NB 007
    Document1 pagină
    NB 007
    Moise Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • NB 012
    NB 012
    Document1 pagină
    NB 012
    Moise Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • NB 011
    NB 011
    Document1 pagină
    NB 011
    Moise Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Ms 001
    Ms 001
    Document1 pagină
    Ms 001
    Moise Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • NB 010
    NB 010
    Document1 pagină
    NB 010
    Moise Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • NB 005
    NB 005
    Document1 pagină
    NB 005
    Moise Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • NB 008
    NB 008
    Document1 pagină
    NB 008
    Moise Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • NB 009
    NB 009
    Document1 pagină
    NB 009
    Moise Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • NB 006
    NB 006
    Document1 pagină
    NB 006
    Moise Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Obstructia 003
    Obstructia 003
    Document1 pagină
    Obstructia 003
    Moise Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • NB 004
    NB 004
    Document1 pagină
    NB 004
    Moise Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • NB 003
    NB 003
    Document2 pagini
    NB 003
    Moise Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • NB 002
    NB 002
    Document1 pagină
    NB 002
    Moise Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • NB 001
    NB 001
    Document1 pagină
    NB 001
    Moise Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Obstructia 006
    Obstructia 006
    Document1 pagină
    Obstructia 006
    Moise Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Obstructia 007
    Obstructia 007
    Document1 pagină
    Obstructia 007
    Moise Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Obstructia 004
    Obstructia 004
    Document1 pagină
    Obstructia 004
    Moise Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Pancreatita 001
    Pancreatita 001
    Document1 pagină
    Pancreatita 001
    Moise Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Obstructia 002
    Obstructia 002
    Document1 pagină
    Obstructia 002
    Moise Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Pancreatita 006
    Pancreatita 006
    Document1 pagină
    Pancreatita 006
    Moise Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Pancreatita 008
    Pancreatita 008
    Document1 pagină
    Pancreatita 008
    Moise Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Obstructia 001
    Obstructia 001
    Document1 pagină
    Obstructia 001
    Moise Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Pancreatita 002
    Pancreatita 002
    Document1 pagină
    Pancreatita 002
    Moise Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Pancreatita 004
    Pancreatita 004
    Document1 pagină
    Pancreatita 004
    Moise Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Pleurezii 003
    Pleurezii 003
    Document2 pagini
    Pleurezii 003
    Moise Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Pancreatita 003
    Pancreatita 003
    Document1 pagină
    Pancreatita 003
    Moise Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Pleurezii 001
    Pleurezii 001
    Document1 pagină
    Pleurezii 001
    Moise Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Pneumonii 010
    Pneumonii 010
    Document2 pagini
    Pneumonii 010
    Moise Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Pneumonii 009
    Pneumonii 009
    Document1 pagină
    Pneumonii 009
    Moise Alexandru
    Încă nu există evaluări