DISPOZITIVE SPECIALE PENTRU

REDUCEREA EFECTELOR
ACTIUNII SEISMICE

ncercarea Construciilor
Curs 7
21.12.2011

Cutremurele

poteniale evenimente naturale care amenin viei,

distrug bunuri materiale i ntrerup servicii necesare
pentru meninerea vieii i a relaiilor sociale.
criterii de performan

Proiectarea seismic convenional

capacitatea
structurii
de
rezisten de a absorbi i disipa
energie ntr-o manier ct mai
stabil i pentru ct mai multe
cicluri

Disiparea de energie se poate

produce prin formarea de
articulaii plastice

Metod alternativ
de protecie seismic
utilizarea
unor
dispozitive
speciale cu rolul de a absorbi
i/sau disipa energia indus n
structur de micarea seismic.

Dispozitive speciale
ECUATIA DE ECHILIBRU DINAMIC

sau
Clasificarea dispozitivelor speciale dupa rolul avut la modificarea ecuatiei de echilibru dinamic

DISPOZIT
TIVE

DEPENDENTE DE
DEPLASARE

DEPENDENTE DE
VITEZA (amortizori vascosi
[VD])

Dispozitive liniare [LD]

Dispozitive neliniare [NLD]
(histeretice)

Dispozitive cu metale ductile

[YMD]
Dispozitive cu frecare [FD]

Dispozitive cu fluid vascos [FVD]

Dispozitive cu fluid magneto-reologic
[MRD]

DEPENDENTE DE
ACCELERATII
MODIFICATOARE DE
INPUT

3
COMBINATII

DISPOZITIVE DEPENDENTE DE DEPLASARE

Dispozitive histeretice prin deformare plastic
Comportarea histeretica a dispozitivelor cu materiale ductile (dispozitive elasto-plastice) este
rezultatul capacitatii
capacitatii de deformare a materialului constituent
constituent;;
p
p
g seismica utilizand p
p
de disipare
absoarbe energia
proprietatile
de deformare p
plastica a
Dispozitivul
metalelor puternic disipative precum otelul, plumbul si cateva aliaje speciale;
pot fi folosite atat in controlul pasiv, cat si cel semiactiv al sistemelor structurale
Exemple de amortizori folosind
metale ductile
Pot avea diverse forme: pivot,
semiluna, fluture, sina, placa
trunghiulara sau X, scopul
comun al acestora fiind acela ca
elementele sa se plastifice cat mai
uniform
AVANTAJE
Stabilitate si durabilitate ridicata;
Cicluri stabile pentru curba histeretica;
Sensibilitate limitata la schimbarile conditiilor mediului inconjurator;
Controlul incarcarii maxime transferate structurii ca urmare a unei
consolidari
lid i scazute;
t
Capacitate mare de disipare de energie pentru deplasari relativ mici;
Usurinta inlocuirii elementelor;
Comportare multi-directionala

DEZAVANTAJE
In cazul sudurilor, acestea au o
comportare casanta;
Ductilitatea dispozitivului este
puternic influentata de forma
acestuia

Exemple disipatori prin deformare plastic

Unbonded Braces

Diagrama histeretic pentru dispozitivele care folosesc metale ductile:

(a) curba experimental; (b) curba teoretic

Domenii de utilizare
Dispozitivele pot fi folosite att la cldiri ct i la poduri, dovedindu-se foarte eficiente n cazul
consolidrilor i restaurrilor cldirilor istorice.
n funcie de modelul structural al cldirii aceste dispozitive pot ndeplini diverse roluri:
la structuri in cadre: reducerea rspunsului structural sub ncrcri seismice, reducerea
deplasrilor relative de nivel, reducerea degradrii elementelor structurale ca urmare a disiprii
energiei.
la cldiri din zidrie: reducerea rspunsului structural sub ncrcri seismice, creterea
amortizrii in structura i a capacitaii de disipare de energie.
la
l poduri:
d i reducerea
d
d l il intre
deplasrilor
i t partea
t
superioara
i
sii baza,
b
absorbia
b bi efectului
f t l i frnarii
f
6ii
vehiculelor.

DISPOZITIVE DEPENDENTE DE DEPLASARE

Dispozitive cu frecare
Dispozitivul cu frecare disipa o mare cantitate de energie prin frecarea dintre doua suprafee glisante.
Introducerea amortizrii suplimentare, cu care este nzestrat amortizorul cu frecare, reduce forele laterale de inerie
si amplitudinea vibraiilor.
Aceste dispozitive sunt folosite att in cazul controlului structural pasiv, cat si cel semi-activ.
n
cazull amortizrii
ti ii interioare
i t i
a structurii,
t
t ii deplasrile
d l il suntt datorate
d t t deplasrilor
d l il
relative
l ti
d nivel,
de
i l aplicate
li t
amortizorilor cu frecare. Aceasta necesita ca amortizorul sa fac legtura intre doua nivele consecutive, conexiunea
realizndu-se prin intermediul unor elemente structurale cum ar fi diagonale sau panouri de perete cu rigiditate finita,
legtura dintre acestea fiind fcuta in serie cu amortizorului

Amortizor cu frecare de tip Pall

realizat dintr-un set de platbande cu
gauri, tratate special pentru a produce o
foarta buna frecare. Aceste platbande sunt
i bi
imbinate
i
intre
ele
l in
i asa fel
f l incat
i
l o
la
anumita valoare a incarcarii este permisa
glisarea unora peste celelalte

Dispozitiv de amortizare cu frecare tip Damptech

consta in trei placi metalice si doua tampoane de frecare plasate
intre acestea. Un surub de inalta rezistenta pretensionat in
combinatie cu discuri resort si saibe intarite sunt folosite pentru a
mentine
ti
f t de
forta
d compresiune
i
pe suprafetele
f t l de
d frecare.
f
C tit t
Cantitatea
de energie disipata este proportionala cu rezistenta la frecare
rezultata din glisare si rotirea relativa dintre placile amortizorului.

7
Amortizor cu frecare de tip Pall

Amortizor Damptech

Contravantuiri in V cu amortizor
Damptech

Legatura disipatoare de energie (EDR

- Energy Dissipating Restraint)
mecanism care permite frecarea pe o zona
de miscare, cu blocaje la capetele aceste
zone. Dispozitivul, are doua calitati care il
diferentiaza de celelalte: capacitatea de
autocentrare
ridicata
si
directa
proportionalitate intre forta de frecare si
deplasare

Amortizor Electromagnetic Semiactiv cu

Frecare (SAEMFD -Semi-Active
Electromagnetic Friction Damper)
reglarea fortei de frecare se face prin folosirea
unui camp electromagnetic. Acesta consta
dintr-un suport de frecare prins intre doua placi
d otel.
de
l Aceste
A
treii straturii sunt imbinate
i bi
cu
buloane in asa fel incat frecarea sa aiba loc
intre placile metalice si tamponul de frecare.
Forta normala in SAEMFD poate fi variata prin
reglarea curentului care strabate bobinele
electrice si amortizorul in timp real

Sistem de izolare care incorporeaza

p
reazeme
glisante semiactive cu frecare controlabila
Forta de frecare pe suprafata de glisare dintre
suprastructura si fundatie este controlata in
asa fel
f l incat
i
t sa se minimalizeze
i i li
d l
deplasarile
il sii
transferul fortei seismice catre suprastructura

Caracteristici structurale
Amortizor cu frecare ideal

amortizor de tip Coulomb, avnd fora rezultant

Curba histeretic a
unui amortizor cu
frecare ideal, de tip
Coulomb

Curba histeretic a
unui amortizor cu
frecare determinata
experimental

Curba histeretic
teoretica a unui
amortizor cu
frecare

Amortizorii cu frecare sunt

proiectai ca sa nu lucreze sub
aciunea ncrcrilor de serviciu
sau a celor datorate vntului. In
schimb, in timpul unui seism
major, acetia se activeaz (la o
valoare optima a ncrcrii,
nainte
ca
alte
elemente
structurale
sa
prezinte
incursiuni in domeniul plastic)
i disipa o mare cantitate din
energia seismic.

AVANTAJE
Simplitate din punctul de vedere al materialelor, realizarii si implementarii;
Eficienta in reducerea pagubelor datorate cutremurelor;
E
Economie
i di
din punctt d
de vedere
d
all costurilor
t il sii ti
timpului
l id
de instalare;
i t l
Flexibilitatea aplicarii la structuri din beton, otel, zidarie si cadre de lemn;
In lucru au deplasari limitate;
Controlul flambajului in contravantuirile comprimate;
Curba histeretica stabila;
Sensibilitate scazuta la schimbari ale conditiilor de mediu;
Valori mari ale energiei disipate raportate la valori mici ale deplasarilor;
Posibilitate de reutilizare.
DEZAVANTAJE
Necesitatea unei intretineri regulate, datorata faptului ca prin utilizare, interfata de frecare poate
suferii modificari si implicit rezulta modificari in comportarea sistemului;
Uzura mecanica a suprafetelor de contact dupa numeroase cicluri de incarcare;
Dificultati in identificarea fortei de frecare dupa instalare;
Imperfectiuni ale suprafetelor.
Domenii de utilizare
Dispozitivele se pot aplica atat la cladiri cat si la poduri, dovedindu-se foarte eficace la consolidarea si reabilitarea
cladirilor istorice si monumentale.
Astfel, amortizorii cu frecare se pot intalni la diverse tipuri de structuri, avand diverse roluri, in functie de tipul
acesteia:
Cladiri in cadre: pentru reducerea raspunsului structural sub actiunea seismica, reducerea deplasarilor relative
10
de nivel, reducerea degradarilor la elementele structurale ca urmare a disiparii de energie;
Structuri din zidarie: pentru reducerea raspunsului structural sub actiunea seismica, cresterea amortizarii
structurii si a capacitatii de disipare de energie;
Poduri: pentru reducerea deplasarii dintre varf si baza, amortizarea efectului de franare al autovehiculelor.

Exemple structurale

Patient Tower, Seattle, SUA

[Contravntuiri ncruciate - amortizor cu frecare tip Pall]
Templul Yaguriji, Japonia
(Amortizori
(A
i i cu frecare
f
tip
i Damptech)
D
h)

Fabrica de avioane comerciale Boeing

Boeing, Everett,
Everett
SUA [Contravntuire diagonal i contravntuiri
n cruce amortizori cu frecare Pall]

Cldire cu 5 etaje, Japonia (Amortizor

Damptech folosit la izolarea bazei)

11

Rezultate experimentale
Amortizor cu frecare de tip Pall
1987 - Structura cu noua etaje si trei deschideri echipata cu amortizori cu frecare
(model, scara 1:4, avand o inaltime de 8.50 m si o latime de 5.50 m), test pe masa
vibranta efectuat la Centrul de cercetare in inginerie seismica al Universitatii
California din Berkeley
Concluzii
Dispozitivele devin mai eficiente in absorbtia de energie cu cat magnitudinea
fortelor disturbatoare creste.

Curba histeretica a dispozitivului, PGA

PGA=0.447g
0.447g

12

Amortizor cu frecare de tip Damptech (FDD)

La Centrul national pentru cercetare in inginerie seismica [National Center for
Research on Earthquake Engineering (NCEER)] a fost testata pe masa vibranta, in
2001 o cladire
2001,
l di
d trei
de
t i etaje.
t j Structura
St
t
d rezistenta
de
i t t a cladirii
l di ii pentru
t
t t a fost
test
f t
realizata din cadre metalice cu noduri rigide avand inaltimea etajului de 3.0 m si
deschiderea pe directia micarii de 4.5 m
In laboratoarele Universitatii Tehnice a
D
Danemarcei
i s-a realizat
li t sii testat
t t t un cadru
d
cu
un nivel si o deschidere Pentru a verifica
experimental
concepul
sistemului
de
amortizare, testele efectuate au fost atat teste
statice cat si dinamice. Dimensiunile globale ale
cadrului sunt 1.125
1 125 m inaltimea si 1.10
1 10 m
deschiderea

Concluzii
Comportarea histeretica a amortizorului este aproape independenta
de frecventa, pentru zonele de frecvente inalte conform rezultatelor
obtinute pentru momentul preluat de amortizor versus rotirea
relativa intre placile amortizorului. Acest lucru justifica alegerea
legii Coulomb pentru modelarea frecarii;
Energia disipata pe ciclu de incarcare este proportionala cu
amplitudinea deplasarii laterale;
O comportare foarte stabila si fara degradari sub un numar mare de
cicluri de incarcare;
O comportare de incredere a amortizorului, atribuita calitatii
materialului placii de frecare;
FDD a disipat
p aproape
p
p 89% din energia
g de intrare atunci cand
modelul cadrului a fost excitat cu o frecventa de 3 Hz si o forta
maxima de 0.8 kN

13

13
Curbele de variatie ale momentului

DISPOZITIVE DEPENDENTE DE VITEZA

Amortizori vascosi
Amortizorul vascos, consta intr-un cilindru inchis ce contine un fluid vascos. Fluidul poate fi silicon, ulei sau alt fluid
cu vascozitate controlabila. Un brat al pistonului este conectat la un element cu orificii. Prin fortarea fluidului prin
gaurile capului de piston se creeaza o presiune rezultand o forta de amortizare, disipandu-se in acest fel de energie.
Datorita faptului ca forta de amortizare variaza numai cu viteza de incarcare, amortizorul vascos poate fi clasificat ca
un dispozitiv disipator de energie dependent de viteza.
viteza
In general, amortizorii vascosi sunt utilizati ca sisteme de control pasiv, dar prin controlul asupra dimensiunilor
orificiilor sau a vascozitatii fluidului ei pot fi utilizati si in cadrul sistemelor de control semi-active.
Amortizorii vascosi reprezinta o alternativa la plastificarea sau cedarea unor elemente structurale, ca o cale de a
absorbi energia seismica. Acestia pot disipa aproape intreaga energie seismica, lasand structura intacta si gata pentru
utilizare imediat dupa eveniment

Piston
Cilindru
cu fluid

Camera 1
Capat cu orificii

Punct de
legatura

Caracteristici structurale
Forta rezultanta a unui amortizor vascos depinde de
viteza relativa dintre cele doua capete ale amortizorului

Camera de acumulare
Valva de control
Camera 2

Amortizor vascos uzual

V viteza relativa intre cele doua capete ale

amortizorului
C si - constante de amortizare

14

Curbe Forta Viteza in functie de

valorile exponentului

Influenta exponentului de amortizare

asupra curbei histeretice

Curba histeretica pentru un amortizor

liniar este o elipsa pura. Cu cat
exponentul de amortizare scade, forma
curbei histeretice se apropie de o forma
dreptunghiulara.
Parametrul C produce o marire a ariei
din interiorul ciclului histeretic rezultand
o crestere
t
a energiei
i i disipate,
di i t dar
d
sii o
crestere a fortei in amortizor.
Uzual
amortizorii
structurali
au
coeficientul cu valori intre 0.3 si 1.0;
orice valoare a lui peste 1.0 aducand
foarte
slabe
performante
pentru
amortizor. De altfel = 0.3 este cea mai
mica valoare pe care exponentul de
amortizare poate sa o aiba in mod normal

Eficacitatea amortizorului este o functie de gradul de deformatie. De aceea, amortizorii vor trebui amplasati
intre punctele cu deformatiile relative cele mai mari.

AVANTAJE
curba histeretica stabila;
functiunea de transmitere a socurilor;
se pot realiza teste experimentale;
stabilitate si durabilitate ridicata;
usor de implementat;
sensibilitate limitata la schimbarea conditiilor de mediu.
DEZAVANTAJE
necesitatea de a se produce deplasari mari pentru o comportare optima;
fenomenul de uzura si imbatranire a fluidului;
necesitatea
it t existentei
i t t i uneii fforte
t d
de revenire.
i
DOMENII DE UTILIZARE
la ccladiri
ladiri in cadre:
cadre pentru reducerea raspunsului structural sub actiunea seismica,
reducerea deplasarilor relative de nivel, reducerea degradarilor la elementele structurale
ca urmare a disiparii de energie.
la cladiri din zidarie:
zidarie reducerea raspunsului structural sub incarcari seismice,
cresterea amortizarii in structura si a capacitatii de disipare de energie.
la poduri:
poduri reducerea deplasarilor intre partea superioara si baza, amortizarea efectului
franarii vehicolelor, dispozitive de rezemare provizorii

Posibilitati de montaj

Amortizor montat in paralel cu

izolatorii bazei unei structuri

Amortizor inclus intr-o

contravantuire diagonala

Amortizori instalati in pozitie

orizontala intre structuri adiacente

Amortizori montati in ambele

brate ale unei contravantuiri
excentrice

Amortizori cu parghii
cotite

Amortizori montati in
pozitie orizontala la
partea superioara a
contravantuirilor

Exemple structurale

San Francisco Civic Center, SUA (amortizori

vscoi in cadrul sistemelor de contravntuiri
diagonale)
Torre Mayor Building, Mexico City, SUA (megaamortizori vscoi in cadrul sistemelor de contravntuiri
excentrice)

Retail Store,
Store Costa Mesa,
Mesa
CA, SUA (amortizori vscoi
in conlucrare cu diagonale
tip chevron)

18

Amortizor vscos dispus pe direcie

longitudinal la un pod din beton armat

Amortizori vscoi dispusi pe direcie

longitudinal i transversal la un pod din
beton armat

Curba
C
b hi
histeretic
t ti teoretic
t
ti ii
experimental a unui
amortizor vscos

19

DISPOZITIVE DEPENDENTE DE VITEZA

Amortizori magneto-reologici [MR]
Amortizorul cu fluid magneto-reologic este un dispozitiv de control semiactiv pe baza unui fluid
controlabil care aduce amortizorului cateva caracteristici speciale.
Fluidul, numit magneto-reologic, consta intr-o suspensie de micro-particule intr-un lichid
p
p sau uleiul siliconic. Cand este expus
p unui camp
p magnetic,
g
purtator, cum ar fi uleiul sintetic, apa
particulele capteaza un moment bipolar ce este aliniat campului extern, rezultand formarea unui
lant de particule palalel cu campul
Proprietatea principala a acestui fluid este abilitatea de a se modifica reversibil dintr-un lichid
vascos cu o curgere libera liniara, intr-un semisolid avand rezistenta la curgere controlabila, totul
realizandu se intr-un
realizandu-se
intr un timp de ordinul milisecundelor
x
Bouc - Wen

Fluid magneto-reologic

Modelul simplificat al
amortizorului MR

Moduri de funcionare
Schema amortizorului MR

20
Mod supap

Mod tangenial direct

Mod de strivire

Rezultate experimentale

Concluzii experimentale
La 0 V, amortizorul MR are o comportare caracteristica unui dispozitiv vascos (de
exemplu: relatia forta-deplasare este aproape eliptica, iar relatia forta-viteza este
aproape liniara)
La cresterea voltajului, forta necesara curgerii fluidului creste si are o comportare
asemanatoare cu comportarea unui material plastic in paralel cu un amortizor
vascos.

21

Exemple structurale

Cladirea Nihon
Kagaku
Nihon-KagakuMiraikan, Tokyo (Mozeul
Natioanl al Stiintei si Inovatiei)

Amortizori MR pentru vant

vantploaie folositi la cablurile
podului peste lacul Dongting

Cladire cu baza izolata in

Japonia

DISPOZITIVE DEPENDENTE DE ACCELERATII

Amortizori cu masa acordata
Un amortizor cu masa acordata [TMD Tuned Mass Damper] este un dispozitiv compus dintr-o
dintr o masa,
masa un
resort si un amortizor atasate unei structuri cu rolul de a-i reduce raspunsul dinamic. Frecventa amortizorului
este acordata la o anumita frecventa a structurii in asa fel incat atunci cand este excitat, amortizorul va vibra
defazat cu miscarea structurii. Energia este disipata de forta de inertie a amortizorului care actioneaza asupra
structurii.
C t l l vibratiilor
Controlul
ib tiil cu ajutorul
j t
l amortizorilor
ti il cu masa acordata
d t poate
t fi pasiv,
i activ,
ti semi-activ
i ti sau hibrid
hib id
in functie de existenta sau inexistenta unui dispozitiv de control activ conectat la masa acordata sau in functie
de strategiile de control ce sunt adoptate pentru dispozitiv.
Dispozitivul se caracterizeaza prin masa, rigiditate si amortizare. Masa si rigiditatea amortizorului cu
masa acordata sunt alese in asa fel incat sa apropie frecventa proprie a dispozitivului de frecventa de rezonanta
a structurii
t t ii ce trebuie
t b i amortizata.
ti t
suport
resort

masa
aditionala

Reprezentare
schematica a
amortizorului pasiv cu
d
d
masa acordata
de
translatie
unidirectionala
planseu
(grinda)

Mas

Pi
u0+xs

Amortizor

u0
u0(t)

Directie de miscare
masa
auxiliara

amortizor

Structur cu absorbitori
dinamici TMD

mecanism de actionare
suport

resort

Reprezentare
schematica a
amortizorului hibrid
cu masa acordata
planseu
(grinda)
masa
aditionala

Resort

Directie de miscare
amortizor

23

DOMENII DE UTILIZARE
TMD-urile sunt adaptate pentru utilizarea in cadrul structurilor flexibile actionate de fenomene
exterioare caracterizate prin frecvente disturbatoare care sa excite frecventa proprie a acestora. Cele
mai potrivite excitatii asupra structurilor sunt cele de tip armonic. [Ex: incarcarea cu vant asupra
cladirilor inalte,incarcarile utile pentru podurile pietonale]
Pentru excitatii aleatoare [Ex: miscarea seismica] se pot dipune dispozitive de amortizare cu masa
acordata de tip multiplu, activ, semi-activ sau hibrid. Este problematica utilizarea in cazul
cutremurelor a TMD-urilor active sau semi-active datorita dependentei de o sursa de curent.
Structuri inalte si zavelte, structuri cu deschideri
mari ( Turnuri, cladiri, poduri, piloni pentru poduri,
cosuri de fum) care au tendinta de fi actionate de
p
unui mod
vant sau de cutremur corespunzator
propriu de vibratie;
Scari, tribune, poduri pietonale actionate de
mersul sau sariturile oamenilor;
Structuri metalice, ca de exemplu planseele
uzinelor
i l excitate
it t corespunzator
t uneia
i din
di perioadele
i d l
proprii de vibratie de masini, cum ar fi cazul
centrifugilor.

24

Exemple structurale

Centrul Financiar Internaional Taipei,

Taipei, Taiwan

Trump World Tower, New York,

SUA

Citicorp Tower, Manhattan,

New York

25

Millennium Bridge - Londra

M t
Montarea
amortizorilor
ti il

Amortizori montai sub pod

26

DISPOZITIVE CARE MODIFICA ACTIUNEA ASUPRA STRUCTURII

Izolarea bazei
Se poate implementa un anumit control structural prin amplasarea unor dispozitive
speciale care permit decuplarea suprastructurii de fundatii.
Amplasarea izolatorilor seismici duce la o marire a flexibilitatii bazei in plan
orizontal,
orizontal in scopul cresterii perioadei de vibratie,
vibratie in asa fel incat acceleratia transmisa
structurii sa fie considerabil redusa.
Izolarea seismica se poate atinge cu sau fara amortizare aditionala.
Fara amplificare
F

Amplificarea forteei
A

drift neglijabil

fundatie

Principiul mecanismului
pentru izolarea bazei
placa de baza
f d ti
fundatie

izolator

Principiul teoretic al
izolrii bazei

27

Dispozitive elastomere

Reazeme de cauciuc natural sau neopren [NRB]

Reazeme de cauciuc cu amortizare ridicata [HDRB]
Reazeme de cauciuc cu miez de plumb [LRB]
Reazeme de cauciuc cu amortizare aditionala [ADRB]
Reazeme de cauciuc armate cu fibre [FRRB]

Dispozitive glisante
(cu frecare)

Reazeme glisante plate

Reazeme glisante curbate [FPS]

Dispozitive elasto-plastice

Reazeme elasto-plastice

Reazeme de cauciuc
natural sau neopren
[NRB
Natural
Rubber Bearings]

DISPOZITIVE
ELASTOMERE

Placa superioara
Placasuperioara

Fasiideneopren
sideotel

Miezdeplumb
Protectie de
Protectiede
cauciucsintetic
Placainferioara

Reazeme de cauciuc cu miez de plumb [LRB Lead

Rubber Bearings]

28

Reazeme de cauciuc cu amortizare ridicat [HDRB - High

Damping Rubber Bearings]

Captusealacompozita
autolubrifianta

Articulatieglisanta
Placaconcava
Blocajpentru
jp
deplasarelaterala

Suprafataconcavadin
otelinoxidabil

Placadebaza

Reazeme de tip pendul cu frecare [FPS - Friction Pendulum

System]

Tipul dispozitivului
Elastomeric

Avantaje
eficacitate mare n reducerea att a rspunsului ct
i a degradrilor atunci cnd este utilizat corect (n
cazul cldirilor rigide
g
i pe
p teren tare);
)
capacitate de deformare orizontal cu capacitate de
ncrcare pe vertical mare, mai ales n cazul
HDRB;
amortizare vscoas n cazul ADRB;
costuri i greutate redus n cazul FRRB.
reducerea deplasrilor n stadiul de lucru limit
datorat frecrii
curba histeretic stabil
capacitate de revenire n cazul FPS
costuri sczute de fabricaie

curba histeretic stabil

stabilitate i durabilitate ridicat
costuri reduse de fabricare, instalare i ntreinere
valori mari ale energiei disipate
n particular, foarte potrivite pentru poduri

Cu frecare

Elasto-plastice

Dezavantaje
probleme de stabilitate atunci cnd au loc
deplasri orizontale mari;
probleme din cauza fenomenului de
p
mbtrnire n cazul unor tipuri de materiale
elastomere
un exces de deformaie pentru stadiul de
lucru limit
probleme n definirea coeficientului de frecare
datorate sensibilitii la coroziune
sensibilitate ridicat la ncrcrile de
compresiune pe suprafeele de glisare
degradarea suprafeelor de glisare dup
cteva cicluri de ncrcare
proprietile de ductilitate influenate de
geometria reazemului
comparativ, capacitate sczut la fore
verticale

29

Cldirea colii Pestlozzi, Skopje,

Macedonia, izolat cu reazeme de
neopren (prima cldire din lume la
care s-a folosit sistemul de izolare a
bazei)

Pasadena City Hall, SUA (pentru

realizarea izolrii bazei s-au folosit
240 de reazeme izolatoare)

San Francisco City Hall, SUA (475

de izolatori HDRB n combinaie cu
60 FPS ii 52 d
de amortizori
ti i vscoi,

i
numai la nivelul bazei izolate)

30

Pasajul Basarab Bucureti

Amortizori vscoi i reazeme izolatoare

Viaduct din beton armat Centura oraului Constana

31