GRAURII

Graurii, reprezentanti ai familiei Sturnidae, pot fi caracterizati dupa

aspectul lor ca fiind reproduceri in miniatura ale corvidelor. Desi au o
conformatie zvelta, dau impresia de pasari viguroase. Zborul lor grabit si
zgomotos este sustinut de bataile rapide ale aripilor. Pe sol se deplaseaza
cu un pas clatinat, dar sigur si vioi. Toate speciile de grauri sunt agitate,
preocupate si foarte galagioase. Corpul lor dolofan este acoperit de un
penaj intunecat. Sunt pasari gregare, extrem de raspandite in Eurasia.
Cel mai cunoscut reprezentant al familiei Sturnidae este graurul
european (Sturnus vulgaris), care a fost aclimatizat in America de Nord la
sfarsitul secolului al XIX lea. Primavara penajul masculului este negru, cu
nuante de verde si purpuriu. Penele partii anterioare a corpului au varful
galben deschis, iar aripile sunt negre-cenusii, cu o margine maro-roscata.
Femela, care poate atinge cca. 20 cm. in lungime, nu este la fel de
sclipitoare si lucioasa ca masculul. Dupa naparlire, toate penele au varfurile
de culoare cafeniu deschis, iar pieptul este acoperit de varfuri albicioase,
astfel incat pasarea are un aspect punctat.

Desi cea mai mare parte a graurilor traieste in padurile mari, o parte
considerabila s-a obisnuit sa convietuiasca cu omul, in special datorita
faptului ca acesta le ofera ocazii de cuibarit in curti si gradini. Graurii isi
instaleaza cuibul in scorburi, pe langa case, in crapaturile zidurilor sau sub
capriori, iar acesta consta intr-o aglomerare dezordonata de paie, iarba si
pene moi. Femela depune o ponta de 5-6 oua, de un albastru palid,
lucioase si lunguiete, pe care le cloceste vreme de 14 zile.
Cantecul graurilor nu este deosebit de frumos, semanand mai mult
a palavrageala,dar este executat cu voiciune si veselie si este placut
auzului, anuntand venirea primaverii. Graurii se pricep sa imite si cantecul
altor pasari, redand cu maiestrie glasul acestora si chiar sunetele care se
disting in preajma sa.
Pentru a se curata de paraziti, graurii au descoperit o metoda
inedita: extrag insecticidul din furnici. Acidul formic pe care furnicile il
improasca din abdomen atunci cand sunt deranjate este raspandit pe
penele de pe aripi si de pe coada cu ajutorul ciocului, avand rolul de a
distruge parazitii din penajul pasarilor.

n oraul scoian Gretna Green, in timpul migratiei anuale, se poate

viziona uimitorul "spectacol aerian" produs de graurii Europeni (sturnus
vulgaris) veniti din Rusia i Scandinavia. Aceste psri produc pe cer nori
mari, negri de forme bizare.

Migraia anual a graurilor ne reamintete c iarna e deja aproape. n

fiecare an, psrile sosesc aici din locuri mai reci, i rmn pn la
primvar. Habitatul lor de iernare este situat n partea de sud a Insulelor
Britanice. n timpul iernii, graurii fac aceste "dansuri n aer" in fiecare zi cu
aproximativ o or nainte de apusul soarelui.

Oamenii de tiin nu sunt siguri cum i de ce fac graurii aceste

dansuri cereti. Chiar i modele complexe algoritmice nu pot explica
schiele acrobatice ale graurilor, care isi schimb direcia ntr-o sutime de
milisecunde pentru a evita coliziunea.

n ciuda acestui fapt, numrul graurilor din Marea Britanie a sczut

considerabil n ultimii ani.

Populatiile de pasari sunt in

scadere
Ornitologii atrag atentia ca, din cauza poluarii si a diminuarii cantitatii de
hrana, numarul zburatoarelor e din ce in ce mai mic. Declinul numarului de
pasari se simte in toata Europa. Daca acum cativa ani puteai zari usor o
vrabie de casa sau un stol de grauri, astazi lucrurile s-au schimbat.
Numai in Marea Britanie populatia de vrabii de casa a scazut cu 68%
fata de anul 1977, scrie cotidianul The Independent. Numarul de lastuni a
scazut cu 41% din 1994, iar cel de grauri, cu 26%.
Situatia este similara si in ceea ce priveste pasarile de padure, dar si in
cazul celor de camp, asa ca ornitologii incearca sa afle care sunt cauzele
din spatele acestui fenomen. Dezvoltarea urbana rapida, casele si
hambarele inchise ermetic sau practicile agricole in schimbare, toate au
partea lor de vina. Totusi, cauza exacta nu este cunoscuta.

Bibliografie:
www.ecomagazin.ro
www.wikipedia.org
www.meteoprog.ro
www.adevarul.ro
http://moldovabirds.blogspot.com