Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SFÂNTA TREIME
SAU
LA ÎNCEPUT A FOST IUBIREA
PREFAŢĂ
AUTORUL
5
1.
apar ţ ine, la ce- ar mai fi? Deci trebuie să fie o existen ţă prin
sine, care are totul perfect din eternitate, în care nu apare
nimic ulterior.
Descartes a prod u s formula: „Cogito, ergo sum ”. El a
legat prin aceasta strâns cugetarea sau con ş tiin ţ a de
existen ţă . Existen ţ a este condi ţ ia cuget ă rii. Dar oare legă tura
nu e mai strâns ă ? Şi cugetarea nu e numai o form ă oarecare,
ci forma cea mai sigur ă a existen ţ ei. Con ş tiin ţ a e existenta
autodeter mi n at ă . Dac ă existen ţ a e prin sine o lumin ă ,
con ş tiin ţ a e lumina întoars ă spre sine. „Cogito, ergo sum ” nu
înseam n ă „cuget ”, ci cugetarea este faptul cel mai sigur al
existen ţ ei mele.
Sunt şi forme de existen ţă care nu se manifest ă în
cugetare, cum sunt pietrele, ierburile, animalele nera ţ ionale.
Dar ele sunt pentr u a da un con ţ inut cuget ă rii sau
con ş tiin ţ ei omului. În primul rând îmi cuget existen ţ a mea,
sau existen ţ a mea se cuget ă pe sine. Dr faptul con ş tiin ţ ei
mele e înt ă rit de existen ţ a con ş tient ă a altora, iar apoi de
existen ţ a incon ş tient ă a celorlalte forme ale lumii. Şi oare nu
acesta este rostul principal al existen ţ ei lor?
Existen ţ a etern ă , Care a avut în Sine, virtual, toate
formele de existen ţă , a avut numai în Sine toate virtualit ăţ ile
existen ţ ei; ea le poate cugeta pe toate, sau are con ş tiin ţ a
despre toate. Ea asigur ă de aceea existen ţ a tuturor.
Eu am cunoa ş terea şi deci şi con ş tiin ţ a de ceea ce sunt
eu, în mare parte dobân dit ă prin progres ul în cunoa ş terea
mea prin rela ţ ia cu cele deosebite de mine.
11
2 „Răspunsuri către Talasie”, în Filocalia , vol. III, edi ţ ia I, trad., introd. şi note de Pr.
3 Ibidem , p. 58.
16
5 Ibidem , 5, p. 25.
18
2.
3.
7 La Sfântul Grigorie de Nyssa, Contra lui Eunomiu , cap. VII, P.G. 45, col. 769.
30
4.
egală şi unit ă deplin cu Sine. Unirea des ă vâr ş it ă din bun ă tate
face din prima Persoan ă originea Persoanelor care să
primeasc ă întreag ă bun ă tatea Ei, ca să se bucure şi Ea de
ră spu ns ul Lor, ca d ă ruire fiin ţ ial ă . Neoriginat ul d ă na ş tere
originat ului, dă ruind u - se întreg lui, ca acesta, umplân d u - se
de bun ă tatea nesfâr ş it ă primit ă , să i- o dă ruiasc ă în calitate
de bun ă tate sau de fiin ţă primit ă , cu toat ă mul ţ u mirea ei,
Persoanei neoriginitate care i s- a dă ruit.
Chiar noi oamenii experiem faptul că, cu cât ne dă ruim
mai mult altora, cu atât ne îmbog ăţ im mai mult. Tat ă l,
dă ruind u - Se întreg, na ş te prin aceast ă d ă ruire de Sine pe Cel
ce- L prime ş te, ca să primeasc ă de la Acela ca ră spuns
dă ruirea Lui. Dar nu poate să nu dă ruiasc ă Celui Născut prin
dă ruirea de Sine, ca pe o alt ă dovad ă a iubirii Sale, pe Duhul
Sfânt, nu ca pe un Frate al Aceluia, ci ca pe Unul care devine
şi al Celui că ruia Îi se arat ă iubirea Sa, ca să produc ă şi în
Acela mul ţ u mirea iubitoare a iubirii Sale.
Sfântul Grigorie de Nazianz le spune acestea astfel:
„Astfel, chiar dac ă este în ea (în firea dum ne z eiasc ă ) o
diferen ţă exprimat ă prin num ă r, nu e o tăiere în fiin ţă . De
aceea monad a «de la început» (de la început ul etern al
existen ţ ei ei, n.n. ) se miş ca spre doime pân ă în treime. Şi
aceasta este pentr u noi Tat ă l şi Fiul şi Sfântul Duh. Primul
este Nă scă tor şi Purcez ă tor şi aceasta în chip nep ă timitor şi
netem p o r al şi netru p e sc. Dintre ceilal ţ i, Unul este Născut,
Celălalt Purces, sau nu ştiu cum le- ar numi cineva, într - un
mod cu totul deosebit de cele vă zute. Căci nu vom îndr ă zni
să vorbim de o debor d are a bun ă t ăţ ii, ceea ce a îndr ă znit să
45
21„Omilia XVI”, în Scrieri. Partea I, vol. 17, P.S.B., trad. de Pr. D. Fecioru, E.I.B.M.B.O.R.,
1986, p. 517- 518.
52
5.
24 Op. cit., „Cuvântul 29. A treia cuvântare teologică ”, 19- 20, p. 67- 68.
67
6.
6.
26
Der Pfeiler und die Grundfeste der Wahrheit, 4 Briefe in „Ostliches Christentu m”, II,
München, 1925, p. 36.
79
8.
8.
39 Ibidem , p. 96.
95
Duhului Sfânt cel de- via ţă - Făcător şi Sfin ţ itor, Cel prin care
Hristos ne face fii ai lui Dumneze u, cu un trup înviat,
str ă luminat, împreu n ă cu toat ă crea ţ ia. Pentru ortodoc ş i, nu
ajunge oamenilor să fie ierta ţ i numai pentru supra m e ritele
lui Hristos, sau să fie cur ăţ i ţ i de pă cate doar în via ţ a viitoare
printr - o credin ţă în efectul jertfei Lui, ci via ţ a lor cre ş te în
sfin ţ enie şi cre ş terea oamenilor în sfin ţ enie dup ă modelul
lui Hristos tinde spre a ajunge la un trup transfigurat,
asemenea Lui, în via ţ a viitoare, prin Duhul lui Hristos.
Pentru Ortodoxie Dumnez e u Îşi poate însu ş i
umanitatea în mod real, ca mediu de transfor m a r e
(transfigurare) şi normalitate asemenea Dumnez eirii în
sfin ţ enie.
Dar pentr u aceasta trebuie să ne silim şi noi să ducem
o via ţă pe pă mânt pe cât se poate dup ă modelul lui Hristos.
Dar şi aceast ă silin ţă a noastr ă de vie ţ uire ca fii ai lui
Dumneze u ne este ajutat ă de Duhul lui Hristos. Ea începe
prin na ş terea noastr ă din nou prin Duhul Sfânt, care ni se d ă
în Botez. Prin aceasta ieşim din moartea spiritual ă care e una
cu alipirea la lumea aceasta, socotit ă ca unica realitate.
Duhul ne na ş te la o via ţă adev ă rat ă în Dumne ze u şi ne
sus ţ ine în ea; şi aceasta e o înaintarea în sfin ţ enie.
Mântuitor ul pro mite pe de o parte, pe Duhul ce- L va
trimite pe seama celor ce vor crede în El, pe de alta le spune
că ei trebuie să - L primeasc ă prima dat ă prin Botez, pentru a
se na ş te din nou, deci ca fii ai lui Dumne ze u, încetând să fie
robii lumii materiale (Gal. 4, 7- 9). El spune lui Nicodim:
„Adev ă rat, adev ă rat zic ţie: De nu se va naş te cineva din ap ă
96
Şi sfin ţ irea apei, prin care se sfin ţ esc toate cele stropite
prin ea, are loc prin Duhul Sfânt cerut de la Domnul Hristos:
în rug ă ciunea de sfin ţ ire a apei, preotul se adreseaz ă Celui
ce a venit să aduc ă tă m ă duiri oamenilor: „Şi acum trimite
harul Prea Sfântului şi de - via ţă - Făcă torul Tă u Duh, care
sfin ţ e ş te toate, şi sfin ţ e ş te apa aceasta”. Duhul este puterea
suflat ă de Dumne ze u, care sfin ţ e ş te toate. Duhul purcede
pururea din Tat ă l, e trimis prin Fiul spre a sfin ţ i toate, a
înă l ţ a via ţ a oamenilor şi, când voie ş te, a tă m ă dui toat ă
boala.
Sfânta Treime întreag ă este în lucrare asupra întregii
crea ţ ii, de la Tat ă l purcezâ n d Duhul, trecând prin Fiul, şi
realizân d u - Şi lucrarea asupra celor cerute, mai ales ca să
atrag ă pe oameni spre calitatea de fii ai Tat ă lui. Crea ţ ia e
atras ă spre Tat ăl prin lucrarea pornit ă din Tat ă l, trecut ă prin
Fiul şi unificat ă prin Duhul Sfânt cu umanitatea Fiului.
Umanitatea e sfin ţ it ă prin mi ş carea pornit ă din Tat ă l şi
făcut ă spre Tat ă l, asemenea Fiului, fiind încadrat ă în
miş carea Treimii de la Tat ă l spre Fiul şi de la Fiul spre Tat ă l,
prin Duhul. Iubirea, pornit ă de la Tat ă l spre Fiul prin Duhul
şi întoars ă iar ăşi spre Tat ă l, prinde în cadrul ei şi
umanitatea.
Dar să insist ă m pu ţ in şi asupr a sensului calit ăţ ii
Duhului ca Persoan ă de - via ţă - făcă toare şi sfin ţ itoare, deci şi
asupra efectelor ce le are Duhul asupra oamenilor prin
lucr ă rile Lui.
Duhul este de - via ţă - Făcă tor, pentru se scoate pe
oameni din moartea sufleteasc ă , încadrân d u - i în via ţ a de un
98
10.
mai presus de sim ţ ire (de sim ţ uri), Str ă lucirea cea
neîn ţ eleas ă , toat ă Via ţ a, toat ă Puterea, toat ă Slava,
Dumne ze ul tuturor, purt ă tor de grij ă şi milostiv, binevoieş te
ca tot al T ă u să m ă fac şi să vie ţ uiesc de acum dup ă voia Ta.
Ridic ă m ă dularele mele pe care le- a zdrobit p ă catul.
Luminea z ă inima mea, pe care o întunec ă pofta cea rea şi
sufletul meu cel omorât de p ă cat înviaz ă - l. Înceteaz ă
întreitele înv ă luiri ale patimilor. Miluieş te să r ă cia mea.
Izb ă ve ş te- m ă de tot vr ă jma ş ul care, dinl ă untru sau din
afar ă , se scoal ă asupra mea. Izb ă ve ş te- m ă de tot lucrul r ă u.
Iart ă toate greş elile nelegiurii mele şi să deş te întru mine
dragostea Ta cea des ă vâr ş it ă .
Scrie nu mele robului T ă u în cartea vie ţ ii şi- mi d ă ruie ş te
sfârşit bun. Ca, dobândind biruin ţ a asupra diavolului, să ma
închin f ă r ă de ruşine înaintea Scaunului Împ ă r ăţ iei Tale.
Facă - se Ţie, St ă pâne, inima mea p ă mânt bun, primind
să mân ţ a bun ă . Şi roureaz ă darul T ă u întru dânsa, rou ă de
via ţă veş nic ă . Şi să seceri darul T ă u dintr - însa, m ă nunchi
bun, închin ă ciune cu umilin ţă , înfrânare, priveghere, lacrimi.
Întoarce sufletul meu la odihn ă , prin post. Întoarce sufletul
meu la staulul raiului prin grea p ă timire şi prin scârb ă
(necaz). Să se afle sufletul meu, Doamne, întru lumina Ta cea
negr ă it ă , împreu n ă cu ceata Sfin ţ ilor T ăi. Aş a, St ă pâne al
tuturor, Necuprinsule şi Neîn ţ elesule, ascult ă - m ă pe mine,
netrebnicul şi nevrednicul robul T ă u. Ajut ă - m ă , Doamne, să
trec şi să să vâr ş esc calea cea strâmt ă şi nec ă jit ă , ca să m ă
învrednicesc a dobândi fă g ă duin ţ ele Tale şi să strig întru
desf ă tarea raiului: Slav ă Tat ă lui Celui f ă r ă de moarte şi
112
CUPRINS
PREFAŢĂ ................................................................................................................................................2
EXISTENŢ A CONŞTIENTĂ ŞI LIBERĂ , FĂ RĂ ÎNCEPUT ŞI FĂ RĂ CAUZĂ , ŞI
EXISTENŢ A ÎNCEPUTĂ ŞI CREATĂ ...............................................................................................5
PLINĂ TATEA EXISTENŢEI PRIN SINE, SAU A FIINŢEI DUMNEZEIEŞTI NEMĂ RGINITE
ŞI FIREA OMENEASCĂ MĂ RGINITĂ , ÎNSETAT Ă DUPĂ NEMĂ RGINIRE ŞI
ÎMPĂ RTĂŞIREA EI DE ABSOLUT .................................................................................................19
TREI PERSOANE PURTĂ TOARE ALE UNEI FIINŢE NEMĂ RGINITE ŞI NEREPETATE,
CA UN UNIC DUMNEZEU, MODELUL ŞI ŢINTA FĂ PTURILOR CREATE CONŞTIENTE
.................................................................................................................................................................27
DEOSEBIREA CELOR TREI PERSOANE ALE UNICEI FIINŢE DUMNEZEIEŞTI
NEREPETATE ÎN RELAŢIILE ÎNTREGITOARE..........................................................................41
RELAŢIA ÎNTRE PERSOANA TATĂ LUI ŞI CEA A FIULUI – TEMELIA CARACTERULUI
FILIAL AL PERSOANELOR UMANE ŞI A ÎNDUMNEZEIRII LOR ..........................................54
ÎNOMENIREA FIULUI LUI DUMNEZEU, MIJLOC DE ÎNFIERE ŞI ÎNDUMNEZEIRE A
OAMENILOR. SPIRIT ŞI MATERIE................................................................................................67
SFÂNTA TREIME, IUBIREA DESĂ VÂRŞITĂ ÎN SINE ŞI MĂ NTUITOARE A NOASTRĂ 76
PURCEDEREA DUHULUI SFÂNT DIN TATĂ L ŞI ODIHNA LUI ÎN FIUL, TEMEI AL
IUBIRII DESĂ VÂRŞITE ÎNTRE TATĂ L ŞI FIUL ŞI AL ÎNFIERII NOASTRE PRIN DUHUL
.................................................................................................................................................................82
LUCRAREA FIULUI ÎNTRUPAT ÎN NOI, DUPĂ ÎNĂ LŢARE, PRIN DUHUL DE- VIA ŢĂ -
FĂ CĂ TOR ŞI SFINŢILOR.................................................................................................................92
DUHUL SFÂNT, CAPĂ TUL DINSPRE LUME AL LUI DUMNEZEU, LUCRĂ TOR ŞI
CONDUCĂ TOR AL OAMENILOR PRIN PURIFICARE SPRE SFINŢIRE ŞI
ÎNDUMNEZEIRE...............................................................................................................................103