P. 1
Instructiuni Acordare Prim-Ajutor

Instructiuni Acordare Prim-Ajutor

|Views: 1,641|Likes:
Published by Luciana Cristea

More info:

Published by: Luciana Cristea on Oct 06, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/13/2013

pdf

text

original

Documentatie cu caracter tehnic de informare si instruire

INSTRUCTIUNI ACORDARE

PRIM - AJUTOR

IN CAZ DE ACCIDENT

Vizat, Conducerea

1

CUPRINS INSTR. ACORDARE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENT TELEFON UNIC URGENTE . Imobilizarea fracturilor Semnele unei fracturi sunt Imobilizarea unei fracturi se face astfel TriajuI accidentatilor 2 .112 Degajarea accidentatului Respiratia si bataile inimii Functiile vitaIe Respiratia si circulatia sangelui Respiratia artificiala Masajul cardiac extern Oprirea hemoragiilor Hemoragia si hemostaza Hemoragia Hemostaza Pansamentul ranilor Cate ceva despre pansament ControluI ranii Curatirea ranii Spalarea si antiseptizarea ranii si a zonei adiacente Executarea pansamentului Fractura.

treptata. Se vor evita gesturile brutale sau· mobilizarea lui excesiva. iar datoria majora a oricarei persoane care acorda primul ajutor este mentinerea functiilor vitale ale victimei. . Semnele care denota o insuficienta respiratorie sunt: . Dupa degajare. cu capul asezat mai jos decat toracele. in pozitia gasita initial. pe cat posibil. Miscarea hartiei sau aburirea oglinzii arata prezenta respiratiei. In primul rand vor fi degajate capul.Pulsul se percepe cu foarte mare greutate sau nu poate fi perceput. Ascultarea batailor inimii se va face punand urechea pe toracele accidentatului. victimele accidentelor rutiere grave isi pierd cunostinta. victima va fi intinsa cu blandete pe o patura. la nivelul degetului mare. el poate fi simtit mai usor la nivelul arterei carotide. Controlul respiratiei se poate face in doua moduri. haine) pentru degajarea accidentatului. . la nevoie cu sacrificarea materialelor care il acopera. Controlul circulatiei sangelui se face prin ascultarea inimii si prin cautarea pulsului. Mobilizarea excesiva a accidentatului este cauza principala a declasarii socului si a aparitiei unor complicatii. Este interzisa exercitarea de tractiuni asupra partilor vizibile (membre. In timpul mobilizarii victimei se va asigura mentinerea fixa a axului format din cap-ceafa-torace. pe partea laterala a gatului. fata. .Miscarile respiratorii sunt foarte slabe si neregulate sau Iipsesc cu desavarsire. adica la nivelul articulatiei pumnului. Pulsul se va simti la nivelul arterei radiale.Hemoragiile din plagi inceteaza. Coloana vertebrala si capul se vor lasa. cap.Buzele si unghiile se invinetesc. in regiunea inimii. Curentul de aer care intra sau iese pe nas sau prin gura se poate evidentia cu ajutorul unei coli de hartie sau cu o oglinda pusa in fata gurii sau a nasului victimei. 3 . . Primul gest al salvatorului va fi sa controleze: Respiratia si bataile inimii Functiile vitale Respiratia si circulatia sangelui De cele mai multe ori. Deci.INSTRUCTIUNI ACORDARE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENT Conditie obligatorie este crearea unui climat disciplinat pentru combaterea panicii si a aglomeratiei din jurul accidentatului. primul gest al celui care acorda primul ajutor va fi controlul functiilor respiratorii si circulatorii. Semnele care denota o insuficienta circulatorie sunt: .Extremitatile sunt reci si livide. in vederea crearii posibilitatii de a se efectua respiratia artificiala si masajul cardiac la nevoie. procedandu-se la degajare prin eliberarea metodica. Daca privim toracele accidentatului se pot observa miscarile ritmice respiratorii. Cei accidentati grav sunt de obicei fara cunostinta.Bataile inimii nu se mai pot percepe. Ea va sta pe spate. Concomitent cu acordarea primului ajutor. Daca pulsul este slabit. Miscarea accidentatului se va face cu cea mai mare blandete. toracele. se vor lua masuri pentru apelarea celei mai apropiate unitati medicale TELEFON UNIC URGENTE – 112 Degajarea accidentatului Victima unui accident va fi menajata la maxim. in mod categoric.

Salvatorul se aseaza in genunchi. Accidentatul este culcat pe spate.ATENTIE: La scurt timp dupa oprirea respiratiei si a circulatiei sangelui apar tulburari ale sistemului nervos central. aplicandu-si gura pe gura deschisa a accidentatului. nu reactioneaza la durere (ciupitul pielii). pe un plan tare. prin intermediul custii toracice. accidentatii grav nu vor fi miscati sau deplasati in mod inutil. Pana la sosirea personalului medical. In timpul manevrei se va controla eficacitatea manevrei. Masajul cardiac extern Urmareste reanimarea batailor cardiace in cazul in care inima a incetat sa mai bata. ci numai atat cat este nevoie pentru instituirea masurilor de mentinere a functiilor vitale (respiratia si bataile inimii). In functie de starea accidentatului. Dupa aceste manevre de pregatire. acesta va efectua. Daca victima are gura inclestata. Se trece mana stanga pe sub ceafa accidentatului si se impinge in sus. In tot acest timp. Metoda consta din aplicarea unor presiuni ritmice asupra inimii. In acest fel aerul introdus in plamanii victimei este eliberat datorita elasticitatii custii toracice. limba cade in fundul gatului. Dupa fiecare insuflare. Accidentatul sta intins pe spate. 4 . nu are reflexul corneean (atingerea coreeei nu determina clipirea) si reflexul pupilar Iipseste (pupila nu se mai ingusteaza la cresterea intensitatii luminii). stiut fiind ca. salvatorul trage aer in piept si.o insuflare de aer. ambele manevre. se recurge la desfundarea lor cu ajutorul degetelor. noroi sau alti corpi straini. in ritmul amintit mai sus. Principala datorie a salvatorului este de a pastra aceste functii majore ale organismului uman. In cazul unui stop cardio-respirator. narile accidentatului trebuiesc astupate cu ajutorul celeilalte maini. In eventualitatea ca nu exista decat un singur salvator. urmarindu-se umflarea abdomenului cu aerul insuflat. masurile de prim ajutor se vor institui intr-o anumita ordine. Nu vor fi abandonati accidentatii cu semne aparente de deces. In aceasta situatie este necesara prezenta a doi salvatori care sa execute concomitent manevrele. cu capul mai jos decat restul corpului. Se controleaza caile respiratorii superioare pentru a avea siguranta ca nu sunt blocate cu sange. Metoda cea mai eficace este "gura-Ia-gura". se vor lasa libere gura si nasul accidentatului. astfel incat sa se asifure o extensie a cefei. secretii. Aceasta manevra asigura eliberarea cailor respiratorii superioare acoperite de Iimba. la accidentatii care s-au pierdut cunostiinta. Accidentatul este inconstient si nu mai raspunde la intrebari. cu fata in sus. in timp ce salvatorul inspira. Ritmul de insuflare va fi de 10 -16 cicluri pe minut si va fi mentinut pana cand victima incepe sa respire autonom. Alternarea miscarilor va fi urmatoarea: la patru compresiuni de masaj cardiac . deoarece ei pot fi salvati prin aplicarea rapida a masurilor de respiratie artificiala si masaj cardiac extern. se poate recurge la respiratia "gura-Ia-nas". insufla aerul din plamanii sai in cei ai victimei. langa capul victimei. Avantajul acestei metode consta in faptul ca nu necesita echipament special si nici manevre obositoare. Respiratia artificiala Respiratia artificiala urmareste redresarea schimburilor de aer de la nivelul plamanilor. pentru a impiedica refularea aerului. este necesar sa se execute concomitent si respiratia artificiala si masajul cardiac extern. In cazul infundarii lor.

. in ritmul amintit mai sus. compresiunile pentru masajul cardiac extern se vor face cu doua degete si cu blandete. Hemoragia si hemostaza.Hemoragii arteriale. Reluarea activitatii se poate observa dupa reaparitia pulsului si colorarea pielii si mucoaselor.o insuflare de aer. O categorie deosebita o pot forma hemoragiile interne exteriorizate. In functie de vasele sectionate deosebim: . In aceasta situatie este necesara prezenta a doi salvatori care sa execute concomitent manevrele. De asemenea. in care sangele. ambele manevre. in care curgerea sangelui se observa pe toata suprafata ranii. in care sangele. leziuni grave ale organelor vitale. In eventualitatea ca nu exista decat un singur salvator. cresterea numarului de batai ale inimii. incompatibile cu viata. in scurta vreme dupa aplicarea masajului. este necesar sa se execute concomitent si respiratia artificiala si masajul cardiac extern. iar reflexele reapar. in 5-10 minute de la instalare. avand intensitate redusa. Viata accidentatului se hotaraste in aceste prime momente. Se produce in cazul hemoragiilor mici. acesta va efectua. in care sangele ajunge in afara corpului dupa ce a trecut printr-o cavitate naturala care face comunicarea organismului cu exteriorul. Palmele salvatorului vor exercita presiuni ritmice. Hemoragia Scurgerea sangelui in afara vaselor sanguine se numeste hemoragie. cresterea numarului de respiratii. Alternarea miscarilor va fi urmatoarea: la patru compresiuni de masaj cardiac . inima isi reia activitatea spontana. de culoare rosu aprins. Se realizeaza in doua feluri: natural si artificial. tasneste intr-un jet sacadat. Hemostaza naturala se datoreaza capacitatii sangelui de a se coagula in momentul in care a venit in contact cu mediul exterior. o bucata de vata si un bandaj ceva mai strans sunt suficiente pentru a opri o sangerare medie. intr-un ritm de 60 apasari pe minut. Pulsul este slab. Cel mai simplu mod de a face o hemostaza provizorie este aplicarea unui pansament compresiv. stopul cardiac este urmat rapid de oprirea respiratiei. deoarece stopul cardio-respirator neredresat determina. • Hemoragiile interne . Hemostaza Operatiunea de oprire a unei hemoragii se numeste hemostaza.Salvatorul isi aseaza palmele surapuse pe locul corespunzator inimii in cusca toracica. Oprirea hemoragiilor. tensiunea arteriala sub limita normala. Oprirea rapida si cu competenta este una din actiunile decisive care trebuie executate de catre cel ce acorda primul ajutor in cazul accidentelor rutiere. Hemoragiile interne sunt insotite de semne prin care se pot banui si diagnostica: ameteala. Compresiunile si decompresiunile ritmice indeplinesc functia de pompare a sangelui in vasele sanguine. Accidentatul isi capata cunostiinta. 5 . Oprirea respiratiei este urmata la cateva minute. de oprirea inimii. Cateva comprese aplicate pe plaga.Hemoragii capilare. cresterea numarului de batai ale inimii pe minut. are transpiratii reci si chinuit de sete extrem de mare. avand o culoare rosu-inchis. curge lin continuu. In mod obisnuit. In cazul unui stop cardio-respirator. Se pot deosebi mai multe tipuri de hemoragii: • Hemoragiile externe.in care sangele care curge ramane in interiorul organismului. Bolnavul este nemultumit. . in acelasi ritm cu pulsatiile inimii. La copii. palid. astel incat toracele victimei sa fie turtit cu 3-4 cm. in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectionarii unor vase de sange. capilare. vorbeste sacadat. adica in stanga extremitatii de jos a sternului (osul pieptului).Hemoragii veninoase.

Faza 2. insa numai pentru o hemostaza de scurta durata. - - 6 . fara a provoca dureri. Peste compresele sterile punem un strat de vata. comprimarea se face sub rana pentru a opri venirea sangelui de la periferie catre inima. . Controlul ranii Ranitul va fi dezbracat sau se va recurge la taierea hainelor in zona ranii pentru a se putea aprecia locul unde se afla rana. Curatirea ranii In rana pot ramane deseori corpuri straine (pamant.Faza 4. spre rana. deoarece acestea pot fi daunatoare. In hemoragiile venoase. se antreneaza majoritatea corpilor straini ce se gasesc in plaga. sa nu fie prea strans pentru a nu stanjeni circulatia sangelui in zona afectata. In spuma ce se ridica. . cu degetul sau cu toata mana. In lipsa lui este de preferat sa nu punem nimic pe rana. pentru a nu aduce microbii de pe pielea intacta in plaga. Pansamentul ranilor Cate ceva despre pansament: De modul in care am facut primul pansament depinde modul de vindecare al ranii. in asa fel incat rana sa fie acoperita. In hemoragia arteriala. Atentie: Niciodata nu se da cu tinctura de iod pe rana! Executarea pansamentului . Trebuie sa respecte urmatoarele reguli: sa fie facut cu miscari usoare. . solutie 3%. sa nu incomodeze ranitul. Se face apoi o dezinfectie a pielii. Oprirea hemoragiei cu ajutorul mijloacelor cunoscute .garou. se poate presara pe plaga. Spalarea se va face folosind o bucata de tifon prinsa intr-o pensa sterila. cioburi) ce trebuie inlaturate cu ajutorul unei pense sterile. Cand se intentioneza comprimarea pentru o perioada mai indelungata a vasului de sange se foloseste garoul. se trece la spalarea pielii din jur. Spalarea si antiseptizarea ranii si a zonei adiacente O regula esentiala este de a nu lucra dinspre zonele vecine. Rana se spala cu o solutie de apa oxigenata 3% sau solutie de rivanol 1‰. nisip. intinderea si aspectul ei. prin badijionare cu tinctura de iod sau alcool. comprimarea se face intr-un punct situat cat mai aproape de rana si mai sus. bucatele de stofa.Faza 3.in functie de intensitatea si locul hemoragiei.Faza 1. Daca plaga este mare. Aplicarea peste rana a catorva comprese sterile. trebuie ca accidentatul sa fie transportat pe targa pana la locul acordarii unui tratament medical de specialitate. in nici un caz nu vom pune ulei sau alte grasimi. intre rana si inima.Daca hemoragia nu se opreste. Daca nu dispunem de comprese sterile putem folosi bucati de carpa curata. Cea mai buna curatire a plagii se realizeaza turnand apa oxigenata. sa acopere in intregime si uniform rana si circa 15 cm adiacenti. comprese sterile . Pentru tratarea locala a unei rani se vor intreprinde urmatoarele actiuni: Spalarea mainilor si asigurarea pe cat posibil a sterilizarii instrumentelor. Bandajarea. Dupa ce se spala rana. este necesara comprimarea vasului din care curge sangele. Daca avem la indemana praf de sulfamida sau Saprosan. Comprimarea vaselor se face mai bine in locurile in care ele sunt mai aproape de un plan os os si se poate face direct. sa nu aiba excesiv de multe straturi de fasa.

Pentru aceasta. Imobilizarea unei fracturi se face astfel: Clavicula: se utilizeaza doi colaci de panza rasuciti si legati la spate. 7 . Semnele unei fracturi sunt: . . Frecvent se rup oasele lungi ale membrelor. Semnele de siguranta ale unei fracturi sunt: . care tine de deplasarea fragmentelor din focarul de fractura si poate apare in lungul osului sau laterala. Antebrat: 1 . adica imposibilitatea folosirii membrului fracturat. orice atela trebuie sa depaseasca deasupra si dedesupt ambele articulatii ale osului fracturat.Se urmareste mentinerea permanenta a coloanei vertebrale in linie dreapta. sau la batrani. in cazul in care avem 2 atele.Frecatura osoasa (zgomot de paraitura. pe partile laterale ale piciorului.Durerea locala care apare bruse. acestea se aseaza fata in fata. . ca a doua atela. fracturile aparand cand osul este bolnav.2 atele aplicate pe brat si apoi legarea bratului de torace. usa. Pentru victima suspecta de o leziune a coloanei vertebrale masurile sunt urmatoarele: . care apare la miscarea sau lovirea capetelor fracturate).2 atele aplicate pe antebratul respectiv si suspendarea antebratului cu ajutorul unei fese legate de gat.Lipsa de transmitere a miscarii la distanta. celalalt picior. Brat: 1. pentru a evita deplasarile lateraIe. capul fiind tinut ceva mai jos decat picioarele.Capul si gatul accidentatului se mentin intr-o pozitie care sa asigure permeabilitatea cailor respiratorii superioare. la care oasele sunt rarefiate.Impotenta functionala. . este situata exact la locul fracturii. .Echimoza (vanataia) apare la interval de 1. legand strans picioarele victimei accidentului. ATENTIE: Se recomanda a nu se insista prea mult la cercetarea semnelor de siguranta a unei fracturi deoarece la mobilizarea capetelor osoase se poate provoca ranirea unor artere sau a unor nervi din vecinatate. .Imobilizarea unui accidentat cu leziuni ale coloanei vertebrale se face pe un plan tare (scandura lata. trebuie avut grija ca aceasta sa nu apese pe rani sau sa produca rani accidentatului. o asezam pe partea laterala a piciorului si folosim.Fractura. Pentru aceasta orice obiect folosit drept atela va fi infasurat in fasa sau carpa. Pentru fixarea oricarui tip de atela. in cazul in care avem o atela. etc. . determinate de cauze accidentale.Deformarea locala. Ca regula generala. in momentul accidentului. atat in timpul ridicarii cat si al transportului. Picior: de obicei imobilizarea cuprinde in intregime membrul respectiv. in functie de axele osului respectiv. se exagereaza prin apasarea focarului de fractura si se diminueaza dupa imobilizarea corecta. .Mobilitatea anormala la nivelul focarului de fractura. Imobilizarea fracturilor Fracturile sunt ruperi totale sau partiale ale unui os.) pe care bolnavul este asezat cu fata in sus. imobilizandu-Ie. intre perne sau haine.2 zile dupa accident.

accidentatii care s-au pierdut cunostinta. . astfel: . insotite de fracturi si de leziuni ale organelor interne. in situatia in care trebuie acordat primul ajutor.Ceilalti accidentati intra in categoria urgentelor obisnuite. Urmand indicatiile de mai sus se asigura un prim ajutor in caz de accident mai eficient.Cazurile de urgenta a doua sunt reprezentate de accidentatii cu hemoragii arteriale care pot fi oprite prin garou. care nu pot fi oprite prin garou. plagi mari la nivelul plamanilor. hemoragii mari. . fracturi deschise. pana la sosirea cadrelor medicale de specialitate. hemoragii de tot felul. Asigurarea unui transport rapid si netraumatizant. . 8 . sunt cele in care accidentatul prezinta stop cardio-respirator. hemoragii ale organelor interne.Triajul accidentatilor Trebuie facut un triaj al cazurilor. amputatii de membre si mari distrugeri de oase si musculare. stare de soc. unui numar mai mare de accidentati. vertebro-medulare si de bazin. plagi mari abdominale. in functie de starea fiecaruia.Cazurile de prima urgenta. in acelasi timp. plagi profunde.Cazurile din urgenta a treia sunt cazurile de accidentati cu traumatisme cranio-cerebrale. In functie de categoria de urgenta se acorda primul ajutor si se asigura transportul victimelor accidentului.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->