Revista AP

ADMINISTRAREA
PUBLICÃ
Revistă metodico-ştiinţifică
trimestrială
fondatã în noiembrie 1993
iulie - decembrie 2008

nr. 3-4 (59-60)
CHIªINÃU,
2008
ADMINISTRAREA
PUBLICÃ
Revistă metodico-ştiinţifică trimestrială
Fondată оn noiembrie 1993 de Academia de Administrare Publică
pe lоngă Preşedintele Republicii Moldova
Revista este оnregistrată la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova
cu nr. 172 din 15 septembrie 2004.
Nr. 3-4 (59-60), iulie - decembrie 2008
Colegiul redacţional
ROMAN Alexandru, Academiei, doctor оn filologie, confe-
rector al Academiei, redactor-şef, doc- renţiar universitar
tor habilitat оn ştiinţe istorice, profesor GUCEAC Ion,
universitar doctor habilitat оn drept, profesor uni-
COLAŢCHI Angela, versitar
vicerector al Academiei, doctor оn soci- GUŢULEAC Victor,
ologie, conferenţiar universitar doctor оn drept, profesor universitar
STEPANIUC Victor, IaţenKo Ivan,
viceprim-ministru, doctor оn ştiinţe doctor оn drept, conferenţiar universitar,
istorice Academia Serviciului de Stat pe lоngă
GUZNAC Valentin, Preşedintele Federaţiei Ruse (Moscova)
ministru al administraţiei publice lo- MANOLE Tatiana,
cale doctor habilitat оn economie,
BALAN Oleg, profesor universitar
şef Direcţie administrare publică a OBOLENSKI Aleksei,
Academiei, doctor оn drept, conferenţiar doctor habilitat оn economie, profe-
universitar sor universitar, prim-vicepreşedinte al
BURIAN Alexandru, Academiei Naţionale de Administrare
director al Institutului de Istorie, Stat (Ucraina, Kiev)
şi Drept al Academiei de Ştiinţe a PLATON Mihail,
Moldovei, Ambasador Extraordinar şi doctor habilitat оn economie, profesor
Plenipotenţiar, doctor habilitat оn drept, universitar, consilier principal de stat
profesor universitar PATRAŞCU Dumitru,
CIOBU Emilian, şef Direcţie management public a Acad-
şef Direcţie relaţii internaţionale a emiei, doctor habilitat оn pedagogie,
Academiei, Ambasador Extraordinar profesor universitar
şi Plenipotenţiar, doctor оn filozofie, ROMANDAŞ Nicolae,
conferenţiar universitar doctor оn drept, profesor universitar
COJOCARU Svetlana, SAKOVICI Vasili,
şef Catedră economie şi management Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar
public a Academiei, doctor оn economie, al Republicii Belarus оn Republica Mol-
conferenţiar universitar dova, doctor habilitat оn ştiinţe politice,
GOREA Ana, profesor universitar (Belarus, Minsk)
şef Catedră limbi moderne aplicate a VELICIKA Alfonsas,
profesor, director al Institului Lituanian
Sumar
Oficial
Vladimir Voronin:
„O CONJUNCTURĂ MAI BUNĂ DECОT ACUM PENTRU REGLEMENTAREA DIFEREN-
DULUI TRANSNISTREAN ОN MOLDOVA N-A EXISTAT NICIODATĂ”.............................. 8
“Academia de administrare publică trebuie Să sporească

calitatea instruirii”................................................................................................... 12
650 de ani de la оntemeierea statului moldovenesc

Alexandru ROMAN
Formarea Statului Moldovenesc şi constituirea sistemului
tradiţional de administrare (IV).......................................................................... 14
Alexandru BURIAN
Unele aspecte privind perspectivele geopolitice
ale statalităţii moldoveneşti (II)......................................................................... 32
Administrarea publică: teorie şi practică

Mihail PLATON
Etica şi eticheta funcţionarului public (II)..................................................... 44
Андрей ТИМУШ
Возрастание роли государства и публичного управления в условиях
становления рыночных отношений................................................................ 59
2008 - anul dinastiei cantemireştilor

Àëåêñàíäð Ò. ÐÎÌÀÍ
ДМИТРИЙ КАНТЕМИР: гОСУДАРСТВОВЕДЧЕСКАЯ
И НАУЧНАЯ ДЕЯТЕЛЬНОСТЬ . .....................................................................................67
Societatea civilă şi statul de drept

Boris NEGRU, Alina NEGRU
Domeniile şi limitele acţiunii dreptului............................................................78
Victor URSU
Perspectivele codificării legislaţiei ecologice оn Republica Moldo-
va: aspecte generale...............................................................................................89
Eufemia VIERIU
Abuzul de drept săvвrşit cu ocazia оncheierii
contractului individual de muncă ....................................................................95
Economie şi finanţe publice

Tatiana MANOLE, Elena POPOVICI
Analiza comparativă a finanţării educaţiei
оn Uniunea Europeană........................................................................................... 104
Svetlana GOROBIEVSCHI, Claudia Lorentina JUNCU

Omul – componenta factorilor productivi.................................................. 117
Natalia Cogоlniceanu
REGLEMENTĂRILE DIRECTE ŞI INSTRUMENTELE ECONOMICE PENTRU
PROTECŢIA MEDIULUI.................................................................................................. 126
Adrian Roşa
L’IMPORTANCE DU CADRE DE NORMES SAFE
DE L’OMD POUR LE COMMERCE MONDIAL .............................................................. 139
Instruirea funcţionarilor publici:

strategii şi tehnologii noi
Pavel BUCEAŢCHI
Bazele metodologice ale creării Sistemului
Naţional de prestare a serviciilor informaţionale
оn Republica Moldova .......................................................................................... 147
Vladimir FOTENCO
Republica Moldova оn epoca globalizării informatizării....................... 156
Dumitru PATRAŞCU
Calitatea instruirii funcţionarilor publici
оn domeniul economiei şi managementului public..................................... 160
2008 - ANUL TINERETULUI

TRIBUNA TОNĂRULUI CERCETĂTOR
Galina MARDARE
Evoluţia viziunilor doctrinare privind conceptul
de transparenţă administrativă....................................................................... 165
Sergiu CARCEA
Rolul firmelor multinaţionale şi al investiţiilor
străine оn procesul de dezvoltare economico-socială
a Republicii Moldova ............................................................................................. 170
Alexandrina IOVIŢA
problemele aplicării principiului distincţiei
in conflictele armate interne........................................................................... 176
Ludmila RUSNAC
Comunicarea politică: definiţii, tipuri şi funcţii ...................................... 185
Vlada PRISACARI
Comunicarea instituţională оn autorităţile publice ............................. 191
CONTENTS
Oficial
Vladimir Voronin:
A better juncture than now for the Transdniester dispute
settlement in Moldova has never existed........................................................ 8
The Academy of Public Administration must

increase the quality of training........................................................................ 12
650th anniversary since the foundation

of the Moldovan State
Alexandru ROMAN
Formation of the Moldovan State and the Constitution of the Tradi-
tional System of Administration (IV).................................................................. 14
Alexandru BURIAN
Some Aspects regarding the Geopolitical Perspectives
of the Moldovan State (II)....................................................................................... 32
PUBLIC ADMINISTRATION: THEORY AND PRACTICE

Mihail PLATON
Some Aspects regarding the Geopolitical Perspectives
of the Moldovan State (II)....................................................................................... 44
Andrei TIMUS
The increase of the government and public administration role in
the context of market relations formation................................................ 59
2008 – Cantemir dynasty year

Alexandru ROMAN
Dimitrie Cantemir : Governmental and scientific activity........................67
CIVIL SOCIETY AND THE STATE OF LAW

Boris NEGRU, Alina NEGRU
Domains and limits of law action........................................................................78
Victor RUSU
Ecological legislation encoding perspectives
in the Republic of Moldova: general aspects...............................................89
Eufemia VIERIU
Law abuse completed while ending
the labour individual contract ........................................................................95
ECONOMY AND PUBLIC FINANCES
Tatiana MANOLE, Elena POPOVICI

Comparative analysis of financing the education
in the European Union........................................................................................... 104
Svetlana GOROBIEVSCHI, Claudia Lorentina JUNCU
The human –a component of productive factors.................................... 117
Natalia COGILNICEANU
Direct regulation and economic tools of
the environment protection............................................................................. 126
Adrian ROSA
The importance of safe regulations within
the frame of CWO for the world trade ....................................................... 139
TRAINING OF PUBLIC SERVANTS:

NEW STRATEGIES AND TECHNOLOGIES
Pavel BUCEATCHI
Methodological basis of building the national
system of informational services performance
in the Republic of Moldova................................................................................. 147
Vladimir FOTENKO
Republic of Moldova in the informational
globalization period.............................................................................................. 156
Dumitru PATRASCU
Public servants training quality in the economy
and public management domain......................................................................... 160
2008 – Youth Year
THE TRIBUNE OF THE YOUNG RESEARCHER
Galina MARDARE
Peremptory visions evolution concerning
the administrative transparency concept.................................................. 165
Sergiu CARCEA
The role of multinational firms and foreign investments
in the process of economical-social development
of the Republic of Moldova .............................................................................. 170
Alexandrina IOVITA
The problems of applying the principle of distinction
in internal armed conflicts............................................................................... 176
Ludmila RUSNAC
Political communication: definitions,
types and functions............................................................................................... 185
Vlada PRISACARI
Institutional communication in public authorities ................................ 191
Vladimir Voronin: „O CONJUNCTURĂ MAI
BUNĂ DECОT ACUM PENTRU REGLEMENTAREA
DIFERENDULUI TRANSNISTREAN ОN MOLDOVA
N-A EXISTAT NICIODATĂ”
Cuvоnt introductiv al Preşedintelui Republicii Moldova
la conferinţa de presă din 23 iulie 2008.
STIMAŢI ZIARIŞTI, Vă salut pe toţi la tradiţionala noastră conferinţă de
presă de totalizare. Lista problemelor revoluţii оn sfera agrară nu au loc. Оn
este destul de mare. Оn cuvоntul meu acelaşi timp, astăzi, putem constata cu
introductiv voi căuta să fiu cоt mai suc- satisfacţie că, dacă оn 2002 noi aveam
cint, pentru ca să pot răspunde cоt mai doar 11 staţii tehnologice de maşini,
cuprinzător posibil la toate оntrebările astăzi ele sоnt deja оn număr de 200.
D-voastră. Оn acelaşi timp, materialele Dacă оn 2002 sectorului agrar i s-au
care au fost pregătite pentru această alocat subvenţii doar оn sumă de 11
оntоlnire au o anumită particularitate. milioane de lei, apoi оn 2007 suma
Mulţi indicatori – economici şi sociali – acestora a fost de peste 750 milioane de
sоnt comparaţi cu cei de acum opt ani. lei. Suprafeţele pe care au fost plantate
8 Nu este vorba de vreo оncercare de a livezi noi, оn comparaţie cu 2001, au
părea mai convingător. Pur şi simplu, crescut de peste opt ori, iar cele pe care
se оncheie cel de-al doilea mandat al a fost plantată viţa de vie – de peste 11
preşedinţiei mele şi eu, vrоnd-nevrоnd, ori. Suprafeţele irigate au crescut оn
trebuie să оncep a-mi da darea de seamă aceeaşi perioadă de 10 ori. De peste 5
pentru оntreaga mea perioadă de ac- ori a crescut volumul creditelor acordate
Administrarea Publică, nr. 3- 4, 2008
tivitate. Deşi nu voi abuza prea mult sectorului agrar. Toţi aceşti indicatori
de asemenea comparaţii. sоnt o dovadă că agricultura a atins un
Să оncepem cu economia. Iată cоteva nivel principial nou. Este оnsă evident
cifre concludente. Creşterea economică că sfera noastră agrară mai are destul
оn primul trimestru al anului 2008, com- de mult pоnă va ajunge la o dezvoltare
parativ cu perioada corespunzătoare plenară şi concurenţială, ca asupra ei
a anului trecut, a constituit 4,3%. Toţi să nu influenţeze atоt de puternic cata-
оnţeleg că această creştere ar fi putut clismele naturale.
fi mult mai mare. Оn plan statistic, noi Alţi indicatori ai dezvoltării se
оncă n-am scăpat de impactul negativ prezintă mult mai bine. Investiţiile
al secetei din anul trecut. străine оn lunile care au trecut de la
Eu deja am spus că consecinţele secetei оnceputul anului curent au crescut
ar fi putut fi altele, dacă producţia noastră cu 40%. Este un semnal foarte pozi-
agricolă şi tehnologiile corespunzătoare tiv. D-avoastră ştiţi că, chiar pоnă nu
s-ar fi dezvoltat оntr-un ritm mai demult, din partea Uniunii Europene,
dinamic. Deşi, după cum se ştie, se formulau anumite pretenţii faţă
de climatul de afaceri din Moldova. cu nimic. Un adevărat jaf!
Specialiştii ştiu că aceste observaţii au Actuala privatizare se face pe cu totul
fost determinate оn exclusivitate de unele alte principii. Оntreprinderile, conform
neоnţelegeri existente оn dialogul nos- amnistiei fiscale, au fost scutite de dato-
tru cu „Union Fenosa”. Nimic altceva. rii, atractivitatea lor pentru investiţii a
Oficial
Aceste probleme оnsă au fost depăşite. crescut cu mult, procesul de privatizare
Iar indicatorii creşterii investiţiilor se desfăşoară оn mod transparent, la
vorbesc de la sine. Voi menţiona că, оn vоnzarea оntreprinderilor statul se
2008, creşterea investiţiilor depăşeşte orientează spre ofertele investiţionale
de 2 ori indicatorii din 2005. cele mai avantajoase din punct de ve-
Noi avertizam оncă acum un an dere financiar. Numai оn anul trecut şi
că оn Moldova se aşteaptă un boom de la оnceputul anului оn curs, statul a
investiţional. Iată că el are loc. Nu оncasat оn buget de pe urma privatizării
оncape nici o оndoială că acest fenomen 241 milioane lei. Şi aceasta numai pen-
este efectul nemijlocit al modernizării tru 73 de оntreprinderi, cu o cotă sau
noastre liberale. Şi nu mă оndoiesc deloc alta de participare a statului, aflate sub
de faptul că ritmul atragerii investiţiilor controlul funcţionarilor. Consider că
străine se va accelera оn continuare. alte comentarii aici sоnt de prisos.
Toate obstacolele pentru aceasta au fost Indicatorii executării bugetului şi
оnlăturate. Inclusiv pentru creşterea politicii bugetare sоnt, de asemenea,
capitalizării оntreprinderilor, reevalu- pozitivi. Оn lunile care au trecut,
area activelor lor, creşterea atractivităţii bugetul naţional a fost executat оn 9
lor pe piaţă. Acestea nu sоnt nişte proporţie de 118%. Aceasta permite
aşteptări optimiste ale noastre, ci statului să intensifice оn continuare
estimări ale unor experţi străini. procesul de realizare a unei politici
Desigur, оn acest proces un rol deosebit sociale active.
оl are privatizarea. D-voastră ştiţi, vă mai Оn pofida creşterii galopante a
amintiţi cоte observaţii dure, cоtă critică preţurilor la scară europeană, sal-
s-au făcut vizavi de acest proces de către ariul mediu оn Moldova, comparativ
partidul nostru – Partidul Comuniştilor. cu aceeaşi perioadă a anului trecut,
D-voastră оnsă observaţi prin ce se a crescut cu 27%. Dacă vom lua оn
deosebeşte оn mod principial actuala considerare inflaţia, această creştere
privatizare de felul оn care a fost a constituit 10%. Pensia a crescut cu
realizată ea оn trecut. Din 1991 pоnă 21%. Dacă ţinem seama de inflaţie ea
оn 1997 au fost supuse privatizării peste a crescut cu 4,7%. Puţin! Sоnt de acord
1500 de оntreprinderi. Valoarea lor era că e puţin! Оn acelaşi timp, haideţi să
de cоteva miliarde de lei. Dar privatiza- analizăm tendinţa. Оn opt ani, salariul
rea s-a făcut contra bonuri, obiectele nominal оn sistemul educaţiei a crescut
au ajuns оn mоinile diferitelor fonduri, de aproape 7 ori, iar cel real – de 3 ori.
оntreprinderile, оn majoritatea lor, au Salariul mediu al unui pedagog este
fost decapitalizate şi scoase din circuitul astăzi de 1875 lei. Оn sfera sănătăţii,
economic. Оn consecinţă, deţinătorii de salariul nominal оn aceeaşi perioadă a
bonuri, ca şi bugetul de stat, s-au ales crescut de 9 ori, iar cel real – de peste 4
ori. Salariul mediu constituie оn această faptului cоt de mult şi cоt de des se
sferă 2255 lei. Această tendinţă vorbeşte scrie despre aceea că puterea centrală,
despre faptul că creşterea salariului, de chipurile, оmpiedică finanţarea acelor
exemplu, оn aceste sfere, este absolut raioane оn care consiliile raionale se
adecvată posibilităţilor bugetare ale află оn opoziţie faţă de partidul puterii.
ţării. Noi putem fi nemulţumiţi de nive- Noi am dezminţit оn repetate rоnduri
lul salariilor, dar noi ştim bine că acest această informaţie. Acest mit оnsă
salariu are o acoperire bugetară sigură, continuă să fie susţinut.
că nimeni оn ţară nu economiseşte pe Ce arată оnsă datele statistice?
seama profesorilor şi medicilor, că sal- Datele statistice, pe care oricine dintre
ariul se plăteşte la timp. Dimpotrivă, D-voastră le poate solicita Ministeru-
anume această sferă rămоne o zonă lui Finanţelor. Următorii indicatori se
prioritară a atenţiei conducerii ţării. referă la primul trimestru. Aşadar, оn
Alte cоteva exemple. Оn perioada conturile bugetelor locale se aflau (la
1 ianuarie – 1 iulie 2008, оn Moldova sfоrşitul primului trimestru) оn stare, ca
au fost deschise Centrul Naţional de să zic aşa, „congelată” circa un miliard
Gerontologie şi Centrul de Reabilitare de lei. Iar ca să fiu mai exact, autorităţile
pentru copiii cu disabilităţi grave ale locale, оn condiţiile existenţei de mi-
funcţiilor locomotorii, a fost dat оn jloace, au finanţat doar оn proporţie
folosinţă un bloc curativ al Spitalului de 67% necesităţile planificate pentru
Republican оn satul Vorniceni, au fost această perioadă. Inclusiv, Chişinăului,
dotate cu aparataj modern blocurile care se află sub controlul opoziţiei, оi
10 pentru operaţii ale spitalelor raionale revin circa 300 milioane lei, Găgăuziei
din Glodeni, Călăraşi şi Ceadоr-Lunga. – 22 milioane lei, Hоnceştilor – 46 mil-
Din mijloacele bugetului de stat, pen- ioane, Ialovenilor şi Orheiului – cоte 26
tru spitalele de nivel republican s-a milioane etc. Totodată, subliniez оn mod
cumpărat utilaj medical оn valoare special faptul că Chişinăului, care, după
de circa 58 milioane lei; cu tehnică şi cum se afirmă, se află оn opoziţie, de la

aparataj medical nou au fost asigu- bugetul de stat i s-au achitat 100% din
rate Centrul Republican de Trans- toate transferurile, iar Bălţului comu-
fuzie a Sоngelui, precum şi centrele nist – numai 61%.
de transfuzie a sоngelui din regiunea Aş fi foarte curios să aflu, dacă aceste
transnistreană a Republicii Moldova. date vor apărea mоine оn publicaţiile
Aceasta s-a produs doar оn cоteva luni. D-voastră sau ele vor fi iarăşi trecute
Şi eu am adus acest exemplu pentru ca sub tăcere. Şi doar este vorba de o
unii „specialişti” să оnţeleagă că bugetul problemă nu atоt politică, cоt de
de stat nu оnseamnă numai salarii, ci una exclusiv economică. A ţine banii
şi investiţii оn sfera socială, оn diferite „оngheţaţi” оn conturi, a nu оndeplini
obiective, оn utilaje, оn şcoli şi spitale. obligaţiile privind proiectele sociale şi
Bugetele locale au fost executate оn cele economice, nu оnseamnă politică,
aceeaşi perioadă оn proporţie de 115%. ci o politică proastă.
Aici aş dori să fac unele comentarii. Problematica politică. Aici avem teme
D-voastră sоnteţi cu toţii martori ai tradiţionale - integrarea europeană,
reglementarea transnistreană, relaţiile condiţiile unui prag electoral de 6%.
interpartinice şi concurenţa politică A trebuit să diminuăm această barieră
internă. Tuturor acestor teme, acum li pоnă la 4% ca să vedem cu ce s-a soldat
s-a adăugat şi problema situaţiei politice aceasta. Amintiţi-vă! Diminuarea a avut
din Găgăuzia. efectul unei provocări. A unei provocări
Oficial
Pe marginea acestor chestiuni, оndreptate оmpotriva oponenţilor
puterea, inclusiv eu, Preşedintele, se Partidului Comuniştilor din Republica
pronunţă aproape оn fiece zi. Acum aş Moldova. Mai оntоi, s-a prăbuşit Blocul
vrea să mă refer la aceste chestiuni doar „Moldova Democratică”, după care s-a
tangenţial. Eu doar voi insista asupra dezintegrat Alianţa „Moldova Noastră”,
rezonanţei electorale a tuturor acestor apoi s-a destrămat Partidul Democrat.
probleme sistemice. Spectrul reprezentat de oponenţii noştri
Unu. Noi am avut experienţa destul politici s-a transformat оntr-o mozaică.
de semnificativă a alegerilor din 2005. Am restabilit pragul - şi iată că opoziţia
Am avut impresia că această experienţă iarăşi se consolidează, apar noi idei,
оi va face pe unii politicieni să renunţe construcţii unificatoare. Оn orice caz,
la оncercările de a transforma оnsăşi revenirea la pragul de 6% se prezintă
democraţia moldovenească оn ostat- nu ca o modificare a regulilor оn tim-
icul unor ambiţii electorale egoiste şi pul jocului, ci ca un stimulent pentru
primitive. Din păcate, deocamdată, nu crearea unui sistem pluripartidist nor-
constatăm acest lucru. Noi iarăşi ne mal şi stabil.
оmpiedicăm de aceeaşi greblă. Iarăşi se Doi. Unele partide au lansat apeluri 11
repetă aceeaşi situaţie, deja cunoscută, către Bruxelles de a оntrerupe dialogul
cоnd de dragul unor obiective electorale cu Moldova оn problema elaborării
este оnjosită cu orice preţ Moldova, se mandatului privind noul acord cu
cere pedepsirea ei – fie prin instituirea ţara noastră. Pe de altă parte, au
de sancţiuni europene, fie prin inspirar- apărut doritori de a miza pe „cartea”
ea unei „indignări оndreptăţite” оn transnistreană şi pe cea găgăuză оn con-
Est. Se jură pe Europa, se bat mătănii, textul alegerilor. Consider inadmisibil,
de mai să-şi spargă capul, pentru a nepatriotic şi amoral să se acţioneze оn
convinge pe cineva de deosebitele lor acest mod. Оn ultimă instanţă, acest lu-
simpatii proruseşti, uitоnd оnsă iarăşi cru, pur şi simplu, nu este pragmatic.
de alegătorul moldovean. Voi оncerca Cоt priveşte situaţia din Găgăuzia:
să nu numesc astăzi nume concrete, dar sоnt sigur că, după vreo două luni,
D-voastră şi singuri оnţelegeţi totul. unor ţipălăi dintre cei mai activi azi,
Unii, iarăşi, ard de dorinţa de a demon- le va fi foarte ruşine. Şi pentru clev-
stra că, оn 2008, Moldova a devenit etirile referitoare la autonomia lor, şi
mai puţin democratică decоt оn 2005 pentru discreditarea instituţiilor sale
sau оn 2001. Oare să fie aceasta unica democratice, şi pentru toate insinuările
modalitate de a adăuga la raitingul tău despre teroarea pe care ar fi declanşat-o
cоteva procente amărоte? centrul şi cu care, de mai bine de o lună
Оn ultimii 10 ani, alegerile оn Mol- de zile, оncearcă să intimideze poporul
dova s-au desfăşurat оntotdeauna оn găgăuz. Astăzi, repet оncă o dată, oricоt
de radicale ar fi acţiunile actualelor Comuniştilor din Republica Moldova,
autorităţi găgăuze, centrul оşi va păstra ci victoria legii, victoria autonomiei
calmul şi va da dovadă de оnţelepciune. оnsăşi asupra samavolniciei şi anarhiei
Sarcina noastră оn condiţiile create nu provocate de cоteva persoane. Dacă
este victoria reprezentanţilor Partidului cineva оndrăzneşte să creadă că popo-
Vladimir voronin:
“Academia de administrare publică
trebuie
Şeful statului, Vladimir Voronin, a a personalului cu funcţii elective din

convocat la 14 iulie curent o şedinţă la administraţia publică, accentuоnd
tema activităţii Academiei de Admin- necesitatea sporirii continue a calităţii
istrare Publică pe lоngă Preşedintele acestor instruiri.
Republicii Moldova şi perspectivelor De asemenea, Preşedintele a pus
de dezvoltare a acestei instituţii de accentul pe cercetarea problemelor
оnvăţămоnt superior. din domeniul politicilor funcţionării
12 Оn cursul şedinţei a fost evidenţiată sistemului administraţiei publice,
necesitatea operării оn sistemul de func- menţionоnd necesi-tatea consolidării
ţionare a Academiei de Administrare şcolii de doctorantură оn cadrul Acad-
Publică a unor modificări, de ordin emiei de Administrare Publică. Guver-
instituţional şi organizatoric, menite nul urmează să prezinte oferta tematică
să asi-gure eficientizarea activităţii a cercetărilor care vor fi efectuate оn

instituţiei оn cauză şi să sporească cadrul instituţiei оn cauză.
imaginea acesteia. Şeful statului a solicitat per-
Preşedintele s-a pronunţat, оn spe- soanelor responsabile definitivarea,
cial, pentru оmbunătăţirea calităţii cоt mai curоnd posibil, a propunerilor
instruirii şi asigurarea unei selectări lansate оn cadrul şedinţei оn vederea
mai riguroase a candidaţilor la stu- eficientizării activităţii acestei instituţii
dii, оn conformitate cu standardele de оnvăţămоnt superior pe lоngă
educaţionale naţionale şi internaţionale. Preşedintele Republicii Moldova.
Şeful statului a evidenţiat prioritatea Academia de Administrare Publică
calităţii studiilor оn raport cu canti- a fost concepută şi trebuie să repr-
tatea auditorilor AAP. ezinte un centru de excelenţă şi de
Vladimir Voronin a subliniat elită оn domeniul administraţiei
importanţa organizării sistematice de publice, un centru naţional modern
către AAP a cursurilor de instruire
650 de ani de la оntemeierea
Statului Moldovenesc
Formarea Statului Moldovenesc
şi constituirea sistemului tradiţional
de administrare (IV)*
Alexandru ROMAN,
rector al Academiei de Administrare
Publică pe lоngă Preşedintele Republicii
Moldova, doctor habilitat оn ştiinţe is-
torice, profesor universitar
Summary
The foundation of the Moldovan State, six and a half centuries ago, is perfectly
integrated into the complex historical process of the configuration of medieval
states conceived as superior form of organizing the social life within some well-
established territorial spaces. These historical phenomena of major importance led
to the establishment of some individual administrative systems within each newly
14 created state. The elucidation of the process of forming the Moldovan State and
the creation of its administrative system allows us to undertake analysis regarding
the formation of state institutions and of administrative system of all levels.
Оn procesul formării şi dezvoltării funcţiile оnalte de stat (dregătoriile).

Statului Moldovenesc se constituie, Printre primele analize ale acestui
se consolidează treptat şi evoluează fenomen istoric se evidenţiază studiul
ascendent sistemul tradiţional de ad- renumitului istoric european din perio-
ministrare, care contribuie substanţial ada interbelică Nicolae Iorga, intitulat
la consolidarea statală şi politico- “Apogeul puterii statului оn timpul
administrativă. Concomitent, au evoluat domniei de 50 de ani a lui Ştefan cel
structurile şi formele administraţiei cen- Mare, Domnul Moldovei”. Autorul
trale şi locale ale sistemului tradiţional demonstrează obiectiv că sub aspect
moldovenesc de administrare оn con- comparativ, curtea domnească оn
stituire. Ca şi оn alte ţări europene, componenţa marilor dregători ai dom-
din obligaţiile slugilor personale ale nitorilor Munteniei (Valahiei) şi “aceea
domnului, care administrau curtea a moldoveanului Ştefan, fie chiar şi оn
şi domeniul domnesc, au luat naştere primii lui ani de domnie, se vede imediat
* Оnceput оn nr. 4 (2007), continuare оn nr. 1 şi 2 (2008).
superioritatea Moldovei”. Оn calitate Acest proces a decurs pe verticală şi
de exemple evidente el aduce hrisoavele instituţiile dregătoriilor, care au evoluat
650 de ani de la оntemeierea Statului...

lui Ştefan cel Mare, оn care “se văd treptat оn funcţionari de stat, se for-
apărоnd оn el numeroşi boieri mоndri, mau de sus оn jos. Оncepоnd cu vоrful
a căror origine se poate urmări foarte piramidei ierarhice, după domnitor
bine оn actele precedente privitoare la urmau diverşi funcţionari cu atribuţii
оmprejurările interne sau externe, şi la concrete, ce alcătuiau:
mulţi se dau şi numele de familie”. - Sfatul Domnesc (transformat
Ierarhia dregătorilor din cadrul cu оncepere din sec. XVI оn Divanul
Sfatului Domnesc a fost stabilită pen- Ţării);
tru prima oară оn cadrul reformelor - corpul dregătorilor de curte, ce
administrative, elaborate şi realizate aveau funcţii private;
de domnitorul Alexandru cel Bun. - dregătorii (funcţionarii) ce asig-
Anume lui оi atribuiau оncă pe timpuri urau raporturile dintre centru şi
specialiştii оn istoria administraţiei administraţiile din teritoriu;
publice meritul privind “formarea unui - funcţionarii statului din cadrul
stat normal, conform ceremonialului”. administraţiilor ţinutale, orăşeneşti
Astfel, оn primul sfert al sec. XV s-a etc.
stabilit următoarea structură ierarhică Drept consecinţă a reformelor ad-
a Sfatului Domnesc: mini-strative ale domnitorului Alexan-
- Domnitorul ţării care se afla оn f dru cel Bun şi a consolidării aparatului 15
runte; de stat din perioada domniei lui Ştefan
- urmau castelanii (de la curte, din cel Mare, a realizării unui complex
familia domnească etc.); integral de acţiuni diverse de ordin
- marii demnitari militari; intern şi extern, s-a constituit sistemul
- pоrcălabii de Hotin, Cetatea Albă, tradiţional de administrare оn Moldova
Neamţ, Roman şi Orheiu; istorică. Perfecţionоndu-se permanent,
- marii dregători (curtenii), inclu- sistemul administrativ alcătuit din di-
siv: verse dregătorii, menite să sporească
- vornicul care se afla оn fruntea cоt mai eficient controlul instituţiei
lor; domniei asupra tuturor teritoriilor
- spătarul; ţării, s-a оncheiat organizarea socială
- vistiernicul; a statului, ce a favorizat dezvoltarea
- postelnicul, numit de N.Iorga “cu- social-economică şi culturală a Moldovei
biculariul voievodului”; istorice. Treptat, dregătorii domneşti au
- paharnicul. evoluat оn funcţionarii statului.
Domnitorul care se afla оn fruntea Astfel, funcţionarii cu demnităţi
instituţiei centrale a domniei era ajutat publice şi private оn Statul Moldo-
оn exercitarea atribuţiilor sale supreme venesc se numeau dregători, iar
de un corp enorm de executori (agenţi). instituţiile conduse de ei sau оn cadrul
cărora activau, erau numite dregătorii. tatea cărora se оntindea asupra unei şi
Dregătorul propriu-zis era un demnitar celeilalte jumătăţi din Ţara Moldovei.
cu atribuţii administrative, militare sau Marele vornic era cel dintоi boier оn
judecătoreşti оn aparatul de conducere componenţa Sfatului Domnesc, avоnd şi
al statului. Avem tot temeiul să conchi- funcţia de judecător al curţii domneşti,
dem că оn Moldova, ca şi оn majoritatea al оntregii ţări. Instituţia оn care-şi ex-
statelor medievale, au luat naştere din ercita funcţiile sale se numea vornicie.
obligaţiile slugilor personale ale dom- Marele logofăt provine de la ter-
nitorului, care administrau curtea şi menul grecesc “logothetis” (atestat doc-
domeniul domnesc, funcţiile оnalte de umentar оn Moldova din anul 1399), era
stat, adică dregătoriile. şeful Cancelariei domneşti şi păstrătorul
Оn funcţie de esenţa conţinutului ştampilei de stat (al sigiliului domnito-
şi caracteristicile externe, dregătoriile rului). De asemenea, se ocupa de coor-
(dar şi demnitarii respectivi) se divizează donarea activităţii diecilor, pisarilor şi
оn două categorii: uricarilor. Marelui logofăt, logofătului
- cu funcţii publice, de stat; al doilea şi logofătului al treilea оn
- cu funcţii private, particulare. cadrul Cancelariei domneşti le revenea
Marii dregători participau, de obi- rolul de conducere şi supraveghere. Оn
cei, la activitatea Sfatului Domnesc şi Moldova istorică dregătoria de logofăt
a Marii Adunări a Ţării. Subalternii (inclusiv marele, al doilea şi al treilea)
16 lor şi dregătorii mai mici aveau diverse era deţinută numai de persoane laice.
atribuţii atоt la curtea domnească, pre- Toţi subordonaţii lor, de asemenea şi
cum şi оn ţară. diecii, erau persoane laice. Specialiştii
Principalele dregătorii de stat оn Mol- au determinat că din cei peste 540 de
dova medievală erau următoarele: dieci, care activau оn Moldova doar
Marele vornic - funcţie instituită de оn prima jumătate a sec. XVII, numai

fondatorul dinastiei Muşatinilor, domni- un nume avea rezonanţa bisericească
torul Petru I Muşat. El era conducătorul (diacul din Bahna semna: Epifanie
personalului curţii domneşti, fiind, de Bahnaşul). Marele logofăt era primul
asemenea, comandant militar оn timp demnitar, după marele vornic, оn suc-
de război şi judecător principal оn lipsa cesiunea membrilor Sfatului Domnesc
domnitorului. Acest оnalt dregător şi, uneori, оn lipsa domnitorului sau a
avea funcţii publice, judiciare, militare mitropolitului, prezida şedinţele Sfatu-
şi, parţial, diplomatice. Iar ulterior, lui. Logofătul al doilea era locţiitorul
pe parcursul anilor 30 ai sec. XV, s-a Marelui logofăt şi logofătul al treilea
produs dublarea acestor оnalte funcţii - secretarul Marelui logofăt. Оn Mol-
de stat: apare Marele vornic al Ţării dova istorică mai erau cоteva tipuri de
de Sus cu centrul administrativ la logofeţi, inclusiv:
Dorohoi şi Marele vornic al Ţării de a) logofătul domnesc (sau de taină),
Jos (cu reşedinţa la Bоrlad), autori- care era secretarul particular al dom-
nitorului; menul “pahar” de origine maghiară
b) logofătul de vistierie, fiind secre- -“pohar” şi sоrbo-croată -“pehar”)

tarul vistieriei domneşti; servea personal pe domnitor, gustоnd
c) logofătul de obiceiuri, fiind băutura оnaintea acestuia pentru a se
dregătorul ce avea atribuţii de maestru convinge că nu era otrăvită. El adminis-
de ceremonii etc. tra, de asemenea, toate viile domneşti,
Marele vistiernic (provine de la pivniţele cu vin ale domnitorului etc.
latinescul “vestiarius”) era marele Marele postelnic era secretarul
dregător care avea оn sarcina sa ad- domnitorului pentru relaţii externe,
ministrarea financiară a ţării şi a vis- ce se mai numea şi Mareşal al curţii
tieriei statului. Vistieria era instituţia domneşti. Lui оi era subordonat Postel-
medievală ce administra banii publici, nicul (sau Stratornicul) - cel mai apro-
tezaurul statului, fiind, de asemenea, piat şi cel mai de оncredere sfetnic al
şi localul оn care se păstra tezaurul domnului, ce se оngrijea de camera de
public. dormit a domnitorului, administra toate
Marele spătar (provine de la ter- slugile de la curte. Avea, de asemenea,
menul grecesc “spatharios”), pe lоngă оnsărcinarea să primească ambasa-
serviciile acordate domnitorului la dorii şi să-i prezinte domnitorului.
diverse ceremonii, mai tоrziu avea Clucerul (provine de la cuvоntul
şi comanda călărimii (cavaleriei), оn slavon “cluci” - cheie) avea cheile
lipsa domnitorului era comandantul cămărilor cu provizii. Referitor la acest 17
suprem al armatei Moldovei. Acest dregător, clucerul, vom menţiona, că
mare dregător era păstrătorul armelor mai оntоi apare оn Moldova, fiind
domnitorului şi purta sabia de cere- atestat deja la 12 mai 1435. Оn Mun-
monii (şi, sau buzduganul), ca simbol al tenia, el apare cu cоteva decenii mai
atribuţiilor sale de comandant de oştiri. tоrziu *.
Оn subordinea lui se afla spătarul, Marele armaş se ocupa de ex-
care era un dregător de rang mic cu ecutarea sentinţelor de condamnare la
оnsărcinarea de a păzi ordinea publică moarte. Prima atestare documentară a
la sate, оn timp de pace. Оn timpul armaşului este de la 13 martie 1489**
războiului el avea atribuţii militare. , оn atribuţiile căruia intra aplicarea
Marele stolnic (provine de la slavo- pedepselor decise de domnie (respectiv,
nescul “stolniku”) era dregătorul ce de stat), inclusiv decapitarea.
purta grija mesei domnitorului, fiind Marele armaş era un important
şeful bucătarilor, al pescarilor şi al dregător domnesc. Printre atribuţiile
grădinarilor. Оi erau subordonaţi de bază se număra, de asemenea, su-
stolnicii, care erau dregătorii domneşti pravegherea оnchisorilor şi executarea
ocupaţi de strоngerea dijmei din peşte sentinţelor, inclusiv a celor capitale.
etc. Funcţia de armaş este atestată docu-
Marele paharnic (provine de la ter- mentar оn timpul domniei lui Ştefan
cel Mare, cu оncepere din anul 1489. funcţii militare şi administrative.
Оn atribuţiile acestui dregător dom- Aceştia erau funcţionarii subalterni,
nesc se mai includea şi supravegherea care purtau acelaşi titlu, precum marele
orchestrei militare. Instituţia condusă dregător, numai cu adăugirea prefixului
de marele armaş se numea armăşie. de “al doilea ori al treilea logofăt, vornic,
Оn activitatea sa marele armaş avea vistiernic etc.”
subordonaţi armăşeii din centru şi din La rоndul lor, aceşti dregători se
teritoriu. Aceştia erau, practic, nişte оmpărţeau şi ei оn două grupe:
oşteni ce se ocupau de executarea po- a) de stat şi
runcilor date. Principalele lor atribuţii b) de curte.
constau оn prinderea hoţilor şi a crimi- Оn contextul evoluţiei istorice a
nalilor, precum şi a boierilor оnvinuiţi funcţiilor administrative, un loc tot
de hiclenie sau care intenţionau să fugă mai distinct оl ocupau slugile marilor
din ţară. dregători.
Către mijlocul sec. XV mai apare Aceştia erau, оn primul rоnd, vor-
un dregător оn sistemul administrativ niceii, spătăreii, bănişorii, păhărniceii
privat al Moldovei numit şulger. Оn etc., care aveau ca sarcini mobilizarea
atribuţiile acestui dregător de curte, locuitorilor la diverse prestaţii.
prima menţiune oficială a căruia a De exemplu, оncepоnd cu sec. XVI,
fost atestată оn documente la 13 iunie de Marele vistiernic ţineau numeroşi
18 1456***, intra grija de aprovizion- slujbaşi fiscali ca: birarii - perceptorii
are cu carne a curţii domneşti, hrana birurilor, care aveau fiecare altă denu-
oaspeţilor, delegaţiilor străine etc. mire оn funcţie de birul strоns, inclu-
De asemenea, dregător cu funcţii siv: gostinarii - pentru birul de porci;
private la curtea domnească era şi me- albinarii - pentru birul de stupi; oierii
delnicerul. Acest dregător a fost atestat - pentru birul de oi; fоnarii - pentru
documentar pentru prima dată оn birul de fоn etc.
anul 1463 şi era preocupat de vesela Aceşti funcţionari făceau tot posi-
domnească, de activitatea bucătăriei bilul să se deosebească оn slujba lor
de la curtea domnitorului. faţă de marii dregători sau chiar de
Documentele istorice atestă că pe o domnitorul ţării.
treaptă mai jos de aceşti mari dregători Dregătorul ce purta titlul de Marele
se aflau numeroşi demnitari ai curţii cămăraş era preocupat de administrar-
domneşti, care оndeplineau diverse ea cămării domneşti. Printre atribuţiile
* Clucerul оn Muntenia a fost atestat tocmai la 25 august 1469, preocupat

cu aprovizionarea curţii domneşti.
** Armaşul оn Principatul limitrof cu hotarul de sud al Moldovei este atestat
pe la 1460.
* Оn ţara vecină, Muntenia, şulgerul este atestat documentar la 7 noiembrie
1480.
principale ale acestui dregător se dova a apărut оn sec. XV. Aprozii erau
numărau: administrarea tuturor veni- subordonaţi vătavului de aprozi. Оn

turilor, deosebite de veniturile publice atribuţiile lor principale intra paza
ale vistieriei, pe care le avea domnitorul curţii domneşti, mobilizarea locu-
din dările precepute de la locuitorii itorilor la diverse munci оn folosul
tоrgurilor şi ai satelor domneşti, diferite domnitorului, оncasarea unor dări
amenzi etc.; supravegherea activităţii de la populaţie, aducerea forţată оn
negustorilor, ce trebuiau să-şi vоndă faţa Divanului domnesc a celor făcuţi
mărfurile оn conformitate cu regulile vinovaţi şi sancţionaţi (se numeau la
stabilite. Оn subordonarea Marelui gene-ral “оmpricinaţi”), aplicarea unor
cămăraş se aflau: cămăraşul de izvoade pedepse uşoare etc. Aprozii оl asistau
(secretarul la logofeţie), cămăraşul pe domnitor şi оn campaniile militare,
de ocnă (administratorul şi casierul pe cоmpul de luptă. Spre exemplu, era
ocnelor de sare), cămăraşul de rafturi cunoscută оntregii ţări fapta aprodului
(ce avea grija hamurilor şi şelăriilor Purice, care i-a salvat viaţa lui Ştefan cel
curţii domneşti), cămăraşul de sulge- Mare оn bătălia de la Şcheia, cedоndu-i
rie, cămăraşul de jitniţă, cămăraşul de propriul său cal etc.
catastife etc. De asemenea, оn contact Оncepоnd cu prima jumătate a sec.
cu aceşti dregători mari şi mici mai XVI, оn Moldova pătrunde oficial un
activa cămărăşelul, fiind un slujitor al funcţionar de stat turc numit “arcală”.
iatacului domnesc. Acesta era cel mai оnalt demnitar al 19
Subalternii marilor dregători de la Imperiului Otoman din ţară, care lua
curte, adică ai celor cu atribuţii private, sub protecţia sa pe domnitorul Moldovei
se numeau curteni. Toţi curtenii aveau după confirmarea sa de către sultan,
obligaţii militare şi făceau parte din adică după оnvestirea оn funcţie şi
oastea cea mică a domnitorului, consti- primirea firmanului de domnie.
tuind corpul de căpitani al oştirii. Specificul respectiv de implantare
Dregătoria privată a paharnicului a elementelor străine оn administraţia
оn sec. XV-XVI se mai numea оn docu- moldovenească, la nivel central, consta
mente şi ceaşnic. De asemenea, exista şi оn factorul major de impunere forţată
un ceaşnic separat al doamnei, adică al оn cadrul Sfatului Domnesc a supraveg-
soţiei domnitorului. hetorului otoman, numit divan-efendy,
Dregător de rang mic era şi aprodul. ce avea un rol decisiv оn activitatea
Acest tip de dregători provenea din administrativă. Ulterior, sub influenţa
rоndurile feciorilor de boieri, pe care-i masivă a acestui demnitar străin, Sfatul
amplasau la curtea domnească pentru Domnesc şi-a schimbat chiar şi denu-
a sluji domnitorului оn calitate de valeţi mirea sa tradiţională, moldovenească,
sau scutieri. Scopul principal al acestora devenind cu numele impropriu sistemu-
era de a face carieră. lui autohton de administrare – Divan
Oficial, funcţia de aprod оn Mol- Domnesc.
Făcоnd o totalizare cantitativă, vom dregătoriile de logofăt al treilea (1583),
remarca că corpul de mari dregători, iar apoi - de mare pоrcălab (1584-
practic, era acelaşi оn ambele Princi- 1586),mare hatman (1586-1589) şi
pate Dunărene din spaţiul de la Dunăre şi (1591-1592), ajungоnd şi mare vornic
pоnă la Carpaţi – Moldova şi Muntenia. al Ţării de Sus;
Acesta era determinat de organizarea - marele boier Cоrstea, venit оn
politico-administrativă similară a celor Moldova cu domnitorul Simion Movilă,
două ţări. De fapt, această asemănare a deţinut dregătoria de mare pоrcălab
şi evoluţie politică foarte apropiată a (1602-1607);
fost remarcată оncă acum trei secole şi - marele vistiernic Dumitrache Can-
ceva de cronicarul moldovean Miron tacuzino a fost numit оn funcţie de trei
Costin - autorul remarcabilelor cronici ori şi a activat оn această dregătorie: оn
istorice. Cronicarul a vizitat, оn repetate anul 1616, apoi оn anii 1617-1618 şi оn
rоnduri, Muntenia şi a constatat că, 1623. Această personalitate marcantă оn
cu excepţia banului şi a hatmanului, istoria administraţiei de stat a mai fost
“celelalte dregătorii sоnt cu aceleaşi şi mare paharnic (1616-1617);
numiri şi cu aceleaşi slujbe”. - оntemeietorul cunoscutei familii
Această similitudine caracteristică boiereşti Costin, boierul Iancu Cos-
a condus la schimbări foarte frecvente tin, după stabilirea sa оn Moldova, a
de domnitori şi mari dregători оntre exercitat iniţial funcţia de postelnic
20 ambele state. Specialiştii оn domeniu al doilea (1625-1626), оn anul 1627
consideră că dregătorii se transferau a avansat pe scara ierarhică şi a fost
dintr-o ţară оn alta şi viceversa datorită numit оn dregătoria de mare postelnic,
schimbării domnitorilor, pe care ei, de deţinоnd-o pоnă оn 1630, оn anul 1631
obicei, оi оnsoţeau. din nou este numit mare postelnic, apoi
Оn ansamblu, cele mai multe ajunge şi mare hatman (1633-1634);

dregătorii şi demnităţi publice le-au - marele postelnic Gheorghe Catargi
ocupat următoarele personalităţi din (1622-1623), după ce deţine aceeaşi
istoria sistemului tradiţional de ad- dregătorie оn Muntenia, revine оn
ministrare (fără o respectare strictă a Moldova оn funcţia de mare postelnic
cronologiei istorice): (1626), fiind apoi numit оn calitate de
- marele dregător Ivan Norocea din mare pоrcălab, activоnd pe parcursul
Răzvad, pe care ruda sa Petru Şchiopul, anilor 1627-1628 şi apoi оn 1631;
domnitorul Moldovei, l-a inclus оn - dregătorul Nestor Ureche a fost
Sfatul Domnesc, fiind iniţial pоrcălab mare vornic al Ţării de Jos оn perio-
(1589-1591), apoi mare vornic al Ţării ada 1596 - 1601, fiind unul dintre cei
de Sus (1591-1592) şi mare hatman (оn mai activi susţinători ai domnitorului
1593); Ieremia Movilă;
- hatmanul Andrei (Corcodel), - marele dregător Dumitrache
originar din Moldova, care a deţinut Chiriţă, zis Paleologu, cumnatul
aceluiaşi domnitor, a fost mare pоrcălab
pe parcursul anilor 1597-1600; au fost оnalt apreciate de domnitorul
- Constantin Cantacuzino a deţinut Vasile Lupu, devenind apoi unul din

dregătoria de mare paharnic (1624- principalii săi dregători pentru o
1625); perioadă оndelungată: mai оntоi e
- marele vistiernic Alexandri a fost numit оn funcţia de mare postelnic
numit de două ori оn această dregătorie (1633-1634), apoi оn repetate rоnduri
importantă (1612-1615 şi 1621); a deţinut dregătoria de mare pоrcălab
- diverse funcţii оnalte de stat a (1635-1636, 1643-1646), fiind numit din
deţinut оn Moldova Necula Catargi, nou şi mare comis (1639-1640);
fiind mare postelnic (1627) şi mare vis- - marele dregător Aslan, o rudă
tiernic (1628-1629), după revenirea оn a domnitorului Petru Şchiopul, şi-a
Moldova, Vasile Lupu оl numeşte din оnceput activitatea administrativă оncă
nou оn dregătoria de mare vistiernic оn timpul domniei lui Radu Mihnea
(оn 1638, apoi оn 1639-1640); оn Moldova, fiind numit оn 1617 mare
- Apostol Catargi (nepotul preceden- pоrcălab, după revenirea sa оn Mol-
tului) a fost mare paharnic (1622-1623), dova deţine dregătoria de mare vornic
revenind apoi оn Moldova оn aceeaşi (1624-1625);
dregătorie (оn 1631), este numit mare - dregătoria de mare cămăraş a
vistiernic (1634) şi a deţinut circa un deţinut-o оn Moldova Toderaşco Sturza
deceniu consecutiv funcţia de mare (1657);
21
postelnic (1635-1643); - mare dregător оn cea de-a doua
- vestitul cărturar moldovean Nicolae jumătate a sec. XVII a fost Lupaşco
Milescu a оndeplinit iniţial funcţiile de Buhuş, cumnatul domnitorului Moldovei
grămătic şi apoi ajunge mare spătar Gheorghe Duca: mare jitnicer (оn 1664),
(anii 1653-1659); apoi pоrcălab (1665), mare şulger (1665-
- Gordon din Criva a deţinut impor- 1666), mare şetrar (1667-1668), mare
tante dregătorii, inclusiv оn anul 1621, paharnic (1669) şi apoi din nou mare
mai оntоi a fost mare vornic оn Moldova jitnicer (1669-1771). Acest funcţionar
şi apoi mare pоrcălab, оn cea de-a doua moldovean a deţinut, practic, cele mai
revenire оn ţară devine din nou mare multe şi diverse dregătorii;
spătar şi a deţinut această dregătorie - оn 1711, cоnd pe la Soroca au tre-
оn perioada 1624-1625; cut armatele ruse comandate de Petru
- interesantă a fost şi evoluţia I cel Mare, mare pоrcălab al cetăţii şi
funcţiilor administrative deţinute de ţinutului Sorocii era Simion Afendik;
dregătorul Mihai Fortuna: iniţial a - conform relatărilor cronicarului
activat оn Moldova оn calitate de mare Enache Cogălniceanu, domnitorul
comis (1616-1617) şi mare paharnic Moldovei Ioan Calimah оl numeşte
(1617-1618), fiind din nou mare comis оn 1758 pe marele stolnic Constan-
pe parcursul anilor 1624-1629; este im- tin Cogălniceanu mare serdar de
portant că calităţile sale de funcţionar Chişinău;
- la 30 mai 1757 căpitan de Soroca tuia portarul de Suceava Luca Arbure
era Leon Imbo etc. a avut o influenţă decisivă оn eşalonul
Astfel, aceştia sоnt unii dintre princi- de vоrf al administraţiei domnitorului
palii dregători care au activat оn cadrul Bogdan III. Оncepоnd cu anul 1517, a
organelor administraţiei centrale din devenit chiar tutorele noului domni-
Moldova istorică. tor minor Ştefăniţă Vodă. Оnsă peste
Structura şi atribuţiile Sfatului Dom- cоţiva ani, оn aprilie 1523, a fost scos
nesc оn Moldova istorică s-au dezvoltat de către domnitor din оnalta funcţie
оn continuare şi s-au consolidat defini- de portar de Suceava. Fiind acuzat de
tiv, оndeosebi оn perioada domniei lui hiclenie, marele demnitar Luca Arbure
Ştefan cel Mare. Domnitorul efectuează a fost decapitat la porunca lui Ştefăniţă
un şir de completări, păstrоnd aceeaşi Vodă.
ordine a curtenilor, el modifică, de ase- Sоnt atestaţi documentar mai mulţi
menea, componenţa Sfatului Domnesc. pоrcălabi, care au administrat cetăţile
Оn consecinţă, rangul şi titulatura şi ţinuturile la diferite etape. Bunăoară,
membrilor corespunde numai parţial cu оn perioada domniei lui Ştefan cel
cea stabilită оn perioada lui Alexandru Mare erau cunoscuţi pоrcălabii de
cel Bun. Ştefan cel Mare a desfiinţat cetatea Chilia Ivaşco şi Maxim, care
unele dregătorii mai vechi, inclusiv cea la 14 iulie 1484, miercuri, după 8 zile
de ploscar. El a ridicat considerabil rolul de asediu al turcilor, au pierdut cetatea
22 pоrcălabului de Suceava, punоndu-l mai moldovenească de la Dunăre. La 5 au-
presus chiar decоt spătarul. Această gust 1484, pоrcălabii de Cetatea Albă
dregătorie a evoluţionat оn portar de Gherman şi Ioan, de asemenea, au fost
Suceava, care mai tоrziu, de la mijlocul nevoiţi să capituleze оn faţa agresiunii
sec. XVI, “după moda polonă fu numit turceşti, după un оndelungat asediu.
Administrarea Publică, nr.3- 4, 2008
hatman”. Оn evoluţia istorică a procesului

Marele dregător Costea Andronic, consolidării Sfatului Domnesc un mare
de exemplu, fiind membru al Sfatului rol i-a revenit ulterior domnitorului
Domnesc оncă din anul 1437, era un Petru Rareş (1527-1538, 1541-1544).
aprig susţinător al domnitorului minor Chiar de la оnceputul lunii martie
Alexandrel. 1529, el a operat mai multe remanieri
Importantă funcţie administrativă оn Sfatul Domnesc. Către această
era cea a portarului de Suceava din tim- dată, murise marele vornic Hrană şi,
pul domniei lui Ştefan cel Mare, pe care la 9 martie, оn locul lui a fost numit оn
o deţinea boierul Luca Arbure. Оnsă dregătoria de mare vornic şi membru al
ultimul era ostil puterii centralizate, Sfatului Domnesc Grozav. Ultimul tre-
pentru care opta domnitorul. Docu- cuse de la dregătoria de mare pоrcălab
mentele istorice atestă că Luca Arbure de Roman şi оn calitatea lui de mare
a complotat оmportiva lui Ştefan cel pоrcălab a fost numit Zbierea. La
Mare. După plecarea оn nefiinţă a aces- rоndul său, acest nou pоrcălab a lăsat
vacantă dregătoria de mare stolnic. Оn facto, moştenitor al tronului).
această funcţie domnitorul a numit pe Dregătoria marelui spătar este

Toader, fratele său de pe mamă, adică atestată documentar оn cadrul re-
fiul Mariei Rareş de la Hоrlău. formelor administrative ale lui Alex-
Оn această componenţă neschimbată andru cel Bun. Primul mare spătar
Sfatul Domnesc s-a aflat pоnă al 23 apare оn documente din anul 1432.
aprilie 1530. La acea dată Toader, Această dregătorie a fost deţinută de
fratele domnitorului, a fost numit mare marele spătar Dienie pоnă оn anul 1445.
pоrcălab de Hotin. Membru al Sfatului Important este că, deşi situaţia politică
Domnesc devine atunci şi marele ceaşnic оn ţară оn acea perioadă era extrem de
Popescu. instabilă, acest dregător s-a menţinut оn
Domnitorul Petru Rareş a fost funcţie mai bine de 10 ani. Apoi, оncă
primul care l-a lansat оn viaţa publică din perioada domniei lui Alexandru cel
pe fiul nelegitim al lui Bogdan III, vii- Bun, este atestat marele dregător Ivan
torul domnitor Alexandru Lăpuşneanu. Cupcici, membru al Sfatului Domnesc
Оn timpul celei de-a doua domnii Petru din anul 1422. Din perioada domniei lui
Rareş l-a numit mare stolnic şi, astfel, Ştefan II (august 1442 - 13 iulie 1447)
Alexandru Lăpuşneanu şi-a оnceput оn Sfatul Domnesc se manifesta activ
activitatea оn cadrul organelor de ad- marele lui dregător Mircea Dulcescul,
ministrare. supranumit de contemporanii săi pen-
De rоnd cu aceştia, şi marele logofăt tru capacităţile oratorice fenomenale 23
Toader Bubuiog a deţinut dregătorii “Limbă dulce”*.
оnalte оn timpul domniei lui Petru Unul dintre primii adepţi ai lui
Rareş, fiind frate de pe mamă al domni- Ştefan cel Mare la urcarea sa la tronul
torului. Acest оnalt dregător deţine mai Moldovei a fost Ion Dobrul. Acest mare
tоrziu şi funcţia de mare pоrcălab de dregător devine membru al Sfatului
Hotin, оnsă ulterior şi-a pierdut şi viaţa, Domnesc deja оn anul 1457. El apare оn
оn decembrie 1538, cоnd Petru Rareş a documentele domnitorului drept primul
declarat războiul antiotoman. martor оn tratatul de pace din 4 aprilie
Foarte important era că se promova 1459. Vărul domnitorului, marele
consecvent principiul stabilităţii оn dregător Duma, fiul lui Vlaicu, era
sistemul administrativ moldovenesc membru al Sfatului Domnesc din anul
privind desemnarea şi respectarea nu- 1469. Domnitorul l-a trimis оn solie оn
mirii moştenitorului tronului. Aceasta Ungaria оn anul 1475. Membru al Sfatu-
se confirma şi prin faptul că la nivel lui Domnesc devine оn 1497 şi marele
central fiul legitim al domnitorului, dregător Dumşa, nepotul lui Ştefan cel
Bogdan Rareş, care a rezultat din prima Mare şi fiul surorii sale Sora.
căsătorie, cu оncepere din anul 1528 De asemenea, a fost dregător al lui
şi pоnă оn 1534, continua să apară оn Ştefan cel Mare şi Giurgiu Dolh, mem-
fruntea Sfatului
*) Analogic, оnDomnesc
antichitate(fiind de grec Dio Chrysostomos era numit similar,
oratorul
ceea ce оn traducere оnsemna “Gură de aur”.
bru al Sfatului Domnesc din 1503. Ante- deja de o experienţă solidă оn această
rior, оn anii 1483 şi 1496, el a fost solul dregătorie.
domnitorului оn Lituania, urmărind Marele vornic Crasnăş, numit оn
obiectivul dezvoltării relaţiilor politice funcţie de Ştefan cel Mare, activa оn
bilaterale. Sfatul Domnesc din anul 1458. Era un
Abilităţile politice şi diplomatice dregător activ şi se bucura de susţinerea
deosebite ale lui Ştefan cel Mare s-au domnitorului. Оnsă a căzut оn dizgraţie
răsfrоnt pozitiv asupra funcţionarilor pentru faptul că оn bătălia cu ungurii
de stat mari şi mici. Bunăoară, marele de la Baia (1478) a оnlesnit fuga regelui
dregător Duma Braevici, care era mem- rănit Matei Corvin şi din ordinul lui
bru al Sfatului Domnesc din anul 1441 Ştefan cel Mare a fost executat. De fapt,
şi iniţial оl susţinea pe domnitorul Petru drept consecinţă a acelei bătălii victorio-
Aron, оnsoţindu-l chiar şi оn pribegie оn ase pentru moldoveni, au fost decapitaţi
Polonia, s-a convins repede de superiori- mai mulţi dregători şi comandanţi оn
tatea politică a lui Ştefan cel Mare şi a diferite funcţii: unii au fost оnvinuiţi
revenit оn ţară, devenind unul dintre cei de domnitor de оnaltă trădare, iar
mai aprigi adepţi ai lui. Printre primii alţii - pentru că nu au luptat cu destulă
şi cei mai fideli adepţi ai lui Ştefan cel vitejie.
Mare se numără, de asemenea, marele Marele dregător Crasnăş (zis Giur-
dregător Ion Boureanu. El era membru gea), care activase şi anterior, a fost
24 al Sfatului Domnesc cu оncepere din descendent din familia Crasnăş. El era
anul 1454 şi a deţinut оnalte dregătorii membru al Sfatului Domnesc оncă din
оn continuare, susţinоndu-l pe eminen- 1540. Fiind rudă cu marele boier Luca
tul domnitor. Arbure, оn anul 1541 a fost оnvinuit de
Marele dregător Costea, fiul lui Dan, hiclenie şi executat.
ce activa оn cadrul Sfatului Domnesc O influenţă deosebit de mare оn

оncă din anul 1437, s-a refugiat la ur- sistemul de administrare avea marele
carea la tron a lui Ştefan al III cu fostul dregător Petre Cărăbăţ. Оn perioada
domnitor Petru Aron. Mai apoi, s-a ori- domniei lui Bogdan III, оn anul 1515,
entat foarte repede оn situaţia politică devine membru al Sfatului Domnesc.
creată atunci, acceptоnd оnvitaţia lui Оn dregătoria de mare staroste, la 9
Ştefan cel Mare şi deja оn 1458 a reve- august 1518, оn timpul minoratului
nit оn Moldova. Acest mare dregător domnitorului Ştefăniţă, a condus oastea
a deţinut оnalte funcţii de stat şi оn moldovenească şi un mic detaşament
continuare. polonez, distrugоnd hoardele tătăreşti
Primul pоrcălab cunoscut de la trimise оn Moldova la porunca sul-
оnceputul domniei lui Ştefan cel Mare tanului turc. Datorită acestei victorii,
a fost marele boier Costea. Acest i-a crescut considerabil autoritatea оn
dregător de stat deţinuse deja оnalta ţară.
funcţie de pоrcălab оn anii 1448-1453. Оnsă mai tоrziu, оn anii 20 ai sec.
Astfel, pоrcălabul Costea dispunea
XVI, marele dregător Petre Cărăbăţ s-a Bunicul viitorului domnitor Miron
situat оn fruntea unei mişcări de boieri Barnovschi, marele dregător Toma

răzvrătiţi оmpotriva lui Ştefăniţă Vodă. Barnovschi, este atestat оn Sfatul Dom-
Domnitorul a reuşit să оnăbuşe această nesc din anul 1563. Acest dregător de
mişcare boierească оn anul 1523 şi, stat a avut o contribuţie considerabilă
pentru a evita represiunile respective, la detronarea lui Despot Vodă (1563)
organizatorul răzvrătiţilor s-a refugiat şi la alegerea noului domnitor al ţării
оn Muntenia. Оn situaţia creată, dom- Ştefan Tomşa.
nitorul i-a confiscat averea acestui оnalt Tatăl domnitorului Miron Bar-
dregător. Documentele atestă că Petre novschi, marele dregător Dumitru
Cărăbăţ revine curоnd оn Moldova, Barnovschi, era membru al Sfatului
ŞtefăniţăVodă оl graţiază şi deja оn anul Domnesc din anul 1597.
1525 este atestat оn importanta funcţie Оn оnalta funcţie de mare logofăt
de mare vornic. era atestat documentar оn anul 1542
Renumite personalităţi de stat au dregătorul Petre Cоrcovici. Curоnd,
ieşit din sоnul dinastiei familiale Bar- din 1545, el devine membru al Sfatului
novschi. Deja оn perioada domniilor Domnesc. Apoi, către mijlocul secolului
urmaşilor lui Ştefan cel Mare este respectiv, marele logofăt Petre Cоrcovici
atestat documentar marele dregător a fost trimis de domnitor оntr-o solie la
de stat Onofrei Barnovschi, membru Moscova.
al Sfatului Domnesc din anul 1524. Оn Funcţia de mare logofăt a deţinut-o 25
timpul domniei lui Petru Rareş acest оntre anii 1443-1456, cu unele
dregător avansase deja оn funcţia оntreruperi, cunoscutul demnitar
importantă de Portar de Suceava. El Mihu. El a deţinut şi alte importante
s-a acoperit de glorie alături de vornicul dregătorii. Conducоnd оn toamna
lui Petru Rareş, Grozav (membru al anului 1455 o solie moldovenească la
Sfatului Domnesc şi el, de asemenea, Poarta Otomană, mai apoi devine unul
din 1524), cоnd оn iunie 1529, la po- dintre iniţiatorii capitulării de la Vaslui
runca domnitorului, a condus oastea a marii boierimi, prin care Moldova se
moldovenească оn lupta de la Feldioara, obliga să plătească haraci Imperiului
obţinоnd o strălucită victorie. Оnsă оn Otoman оn sumă de 2 mii de galbeni.
continuare a fost totuşi оnvins de oastea Оn primăvara anului 1456 a fost trimis
poloneză оn bătălia de la Gwozdziec din la Istanbul să ducă sultanului primul
anul 1531, drept consecinţă Moldova tribut. Оnsă la urcarea lui Ştefan cel
a pierdut Pocuţia. Marele dregător a Mare la tronul Moldovei s-a refugiat
avut, astfel, o soartă tragică, fiind bănuit оn Polonia.
de Petru Rareş de trădare. La porunca Una dintre cele mai lungi cari-
domnitorului urma să fie executat, оnsă ere politice de dregător оn Moldova
curоnd, la intervenţia boierilor, a fost medievală a avut marele dregător Radu
graţiat. Gangur. Devenind membru al Sfatului
Domnesc оncă оn anul 1455, aproape оncrederea lui Bogdan III оncă de la
40 de ani a deţinut оnalte funcţii оnceputul domniei sale. Deja оn anul
dregătoreşti. De asemenea, comparativ 1506, ultimul a fost solul domnitoru-
o perioadă оndelungată, fiind numit оn lui la Veneţia. Bogdan III l-a avansat
funcţie de Ştefan cel Mare, a deţinut mereu оn dregătorii şi, pentru merite
dregătoria de mare pоrcălab de Orheii deosebite, оn 1516 l-a inclus pe marele
Vechi, fiind оn fruntea acestui oraş- dregător Eremia оn componenţa Sfatu-
cetate din anul 1478 şi pоnă оn 1490. lui Domnesc.
Discipol al domnitorului Ştefan cel Оn perioada domniei domnitorului
Mare a fost şi marele dregător Hărman. minor Ştefăniţă Vodă marele vornic
El a activat оn Sfatul Domnesc cu Gonţea a fost ridicat la tron оn timpul
оncepere din anul 1469, deţinоnd mai unei răscoale a marilor boieri ce s-a pro-
multe dregătorii оnalte. De asemenea, a dus оn anul 1523. Оnsă foarte curоnd
fost membru al soliei lui Ştefan cel Mare el a fost оnvins de oştirile credincioase
оn Cracovia, trimisă оn aprilie 1499 domnitorului ales.
pentru оncheierea păcii cu Polonia. Marele vornic Grozav era membru
Оn perioada domniei lui Ştefan al al Sfatului Domnesc din anul 1524.
III-lea cel Mare este atestat pentru pri- Domnitorul Petru Rareş l-a susţinut,
ma dată şi marele dregător Iaţco Hudici. de asemenea, оn această dregătorie.
Оn componenţa Sfatului Domnesc a Acest mare dregător a condus la 22 iunie
26 оnceput să activeze din anul 1464. Acest 1529 călărimea moldovenească оn lupta
dregător a fost оntemeietorul familiei de la Feldioara şi a obţinut o victorie
Movilă, care a dat Moldovei medievale strălucită asupra oastei săseşti.
o dinastie оntreagă de domnitori. Nicoară Hоra, deşi avea funcţia doar
Cumnatul lui Ştefan cel Mare, de cămărăşel, оn anul 1538 l-a prevenit
Administrarea Publică, nr.3- 4, 2008
marele dregător Isaia, era membru pe Petru Rareş de trădarea boierilor.

al Sfatului Domnesc din anul 1457. Оn continuare, devine mare dregător şi
Оnsă fiind оnvinuit оn hiclenie, la 16 din anul 1541 este membru al Sfatului
ianuarie 1461, оmpreună cu alţi boieri - Domnesc.
complotişti a fost decapitat din porunca S-a manifestat activ оn Sfatul Dom-
domnitorului. nesc, cu оncepere din 1527, marele
Unul dintre cei mai credincioşi dregător Mihu. Оn calitate de portar de
dregători ai lui Ştefan cel Mare a fost Suceava, el a fost comandantul oastei
marele dregător Eremia. Pentru slujba moldovene оn bătălia de la Obertyn
sa şi meritele deosebite faţă de domnie, (oraş оn Polonia, lоngă Colomeea) la
оn anul 1481, domnitorul l-a inclus оn 23 august 1531. Acest mare dregător i-a
componenţa Sfatului Domnesc. Im- salvat de la moarte pe Vlad, pоrcălabul
portant, că un alt funcţionar оnalt, cu de Hotin, şi pe dregătorul Onofrei
acelaşi nume (după unele date, posibil, Barbovschi, consideraţi de Petru Rareş
chiar aceeaşi persoană) a fost marele vinovaţi de оnfrоngerea de la Gwozdiec
vistiernic Eremia, ce se bucura de toată (Pocuţia). Оnsă mai tоrziu, оn timpul
invaziei din 1538 a turcilor conduşi domnitorului Alexandru Lăpuşneanu.
de sultanul Suliman I Magnificul, l-a Altă fiică a acestui domnitor, Chiajna,
trădat şi pe domnitorul Petru Rareş, era soţia logofătului Vasile Bălţatul.

dizolvоnd armata şi supunоndu-se Boierul Ion Carghiuzel, fiind credin-
marionetei turceşti Ştefan Lăcustă (a cios domnitorului Ioan Vodă cel Viteaz,
fost totuşi executat după revenirea lui deţinea, de asemenea, оnalte dregătorii.
Petru Rareş оn a doua domnie). Acest mare dregător era membru al
Fiind membru al Sfatului Domnesc Sfatului Domnesc cu оncepere din anul
din anul 1552, marele dregător Sava 1569.
Capotă, a fost implicat de diverse Documentele istorice оl atestă оn
grupări boiereşti оn lupta pentru plan pozitiv pe pоrcălabul moldovean
domnie. Documentele istorice atestă Vlad care оn anul 1531 a condus
participarea activă a acestui dregător la detaşamentele оnarmate оn cadrul
complotul hatmanului Simion Negrilă luptelor moldo-polone din Pocuţia.
(de asemenea, оn Sfatul Domnesc din Familia de boieri Huru din Mol-
1552) care, deşi era dregător al domni- dova a dat importanţi dregători pentru
torului Alexandru Lăpuşneanu, după sistemul de administrare centrală şi
destituirea sa din funcţie, a uneltit locală. Danciul Huru, bunăoară, a fost
оmpotriva domnitorului. Fiind demas- circa două decenii consecutiv mare
cat, a fost оntemniţat la Suceava (de pоrcălab de Neamţ (1528-1548). Din
unde fuge оn Polonia, apoi la Istanbul). ordinul lui Petru Rareş, a condus cu 27
Ambii dregători - Sava Capotă şi Si- succes mai multe expediţii militare.
mion Negrilă - erau foarte consecvenţi Marele dregător Lupe Huru, socrul
оn susţinerea candidaturii lui Con- domnitorului Ioan Vodă cel Viteaz, a de-
stantin Rareş, fiul lui Petru Rareş, la venit membru al Sfatului Domnesc din
tronul Moldovei. Sava Capotă a fost 1572. Оn anul următor, 1573, ultimul
mai tоrziu, оn 1565, printre partizanii era atestat pоrcălab de Hotin.
pretendentului la domnie Ştefan Mоzgă, Pоrcălab de Hotin оn anul 1598 era
luptоnd оmpotriva lui Alexandru şi marele dregător Gheorghe Izlozeanu
Lăpuşneanu. (fiica lui, Elizaveta, era soţia domnitoru-
Marele dregător Avram Banilovschi lui Ieremia Movilă), deţinоnd mai apoi
era membru al Sfatului Domnesc din şi alte dregătorii оn stat.
anul 1562. Anterior, оn perioada 1535- Reprezentanţii оnaltului cler activau,
1546 a fost diac, оn care calitate par- de asemenea, оn cadrul Sfatului Dom-
ticipa la multiple misiuni diplomatice, nesc şi jucau un rol considerabil оn viaţa
inclusiv оn Polonia, Lituania şi Ţara politică a Ţării Moldovei. Оncepоnd
Romвnească. cu o activitate de semnificaţie supremă
Către mijlocul sec. XVI se include de “a unge” domnitorii, ei participau
оn viaţa publică şi boierul moldovean la luarea celor mai importante decizii
Cоrstea Balş. Rolul lui creşte, оn special, оmpreună cu marii demnitari de stat.
după ce s-a căsătorit cu Evdochia, fiica O argumentare veridică a acestor
teze serveşte analiza situaţiei oficiale mai efectuat o solie оn Polonia pentru a
a mitropoliţilor Moldovei pe parcur- cere ajutor оmpotriva concurentului la
sul jumătăţii a doua a sec. XVI. La domnie. Оnsă suferind оnfrоngere, mai
оnceputul acestei perioade zbuciumate, tоrziu, l-a оnsoţit оn pribegie pe dom-
episcopul de Roman Gheorghe (1548- nitorul detronat Bogdan Lăpuşneanu
1551) a fost оnscăunat оn 1551 ca оn Polonia.
Mitropolit al Ţării Moldovei, susţinut Membrul al Sfatului Domnesc din
direct de domnitorul Ştefan Rareş. Оnsă anul 1578, marele dregător Gheor-
soarta acestui mitropolit a fost extrem ghe, era nepotul domnitorului Petru
de tragică. Deja оn anul următor, 1552, Şchiopul. După moartea domnitorului
a fost оnlăturat din scaunul mitropolitan a devenit tutore al fiului său Ştefan.
şi din Sfatul Domnesc de noul domni- Specialiştii оl consideră drept primul
tor Alexandru Lăpuşneanu, văzоndu-se cărturar moldovean, care a scris cu
nevoit să pribegească prin Polonia (din litere latine (trecоndu-se de la alfabetul
1564 a activat la mănăstirea Bistriţa). chirilic) pe logofătul Luca Stroici. Acest
Оnsă, cu urcarea la tronul Moldovei a mare dregător era membru al Sfatului
lui Ioan Vodă cel Viteaz, оn anul 1572, Domnesc din anul 1580. Activează оn
din porunca domnitorului, fostul mit- diverse dregătorii mai bine de 10 ani şi
ropolit Gheorghe a fost ars pe rug. оn 1591 părăseşte Moldova, оnsoţindu-l
Оn anul 1572, odată cu promovarea pe domnitorul detronat Petru Şchiopul
28 la tron a domnitorului Ioan Vodă cel оn Polonia. Оn această ţară străină este
Viteaz, membru al Sfatului Domnesc primit peste un an ca nobil al coroanei
a devenit şi marele dregător Ion Golia. polone, fenomen оntоlnit foarte rar оn
Fiind оn dregătoria de mare logofăt, practica medievală.
curоnd el a devenit unul din adversarii Curоnd, marele dregător Luca Stro-
politici ai domnitorului. Pentru a evita ici a revenit оn Moldova оmpreună cu

războiul cu oştirile otomane, Ion Golia domnitorul Ieremia Movilă. Domnitorul
i-a cerut оn mod ultimativ domnitorului оl avansează оn dregătoria de mare
să se supună turcilor sau să părăsească logofăt. Această funcţie оnaltă a de-
Moldova. ţinut-o timp de 26 de ani(!) consecutiv
Activitatea marelui dregător Dingă - caz fenomenal pentru situaţia politică
a cunoscut interesante metamorfoze instabilă din Moldova de după Ştefan
politice. Documentele оl atestă оn Sfatul cel Mare. Aceste performanţe politice
Domnesc din anul 1570. Оmpreună vorbesc de baza obiectivă – dregătorul a
cu marele logofăt Drăgan, a fost solul fost apreciat unanim de specialişti drept
domnitorului Bogdan Lăpuşneanu la cel mai оnvăţat boier al vremii sale.
regele Poloniei (1570). Оnsă curоnd, оn Astfel, marele logofăt Luca Stroici a fost
1572, marele dregător Dingă a trecut de primul funcţionar care semna actele cu
partea noului domnitor Ioan Vodă cel litere latine, scriind astfel: Stroicz.
Viteaz. Marele spătar Drăgan a rămas Marele dregător, Petre Albotă, a
credincios lui Bogdan Lăpuşneanu, el a devenit membru al Sfatului Domnesc
оn 1572. Bucurоndu-se de оncrederea Tiranul l-a acuzat de trădare şi l-a
totală a domnitorului Alexandru executat.

Lăpuşneanu, se ocupa, оn special, de Printre marii dregători se evidenţiază
politica externă a Moldovei, a fost solul şi Melentie Balica, care era membru al
diplomatic al domnitorului оn Polonia. Sfatului Domnesc din anul 1576. El a
Era un dregător fidel şi foarte credincios participat activ la luptele domnitorului
domnitorului, оnsoţindu-l pe Alexandru Petru Şchiopul оmpotriva cazacilor.
Lăpuşneanu chiar şi оn surghiun după Fiind cumnat cu Ieremia şi Simion
prima sa domnie. Movilă, оn perioada domniei lui Iancu
Cu оncepere din anul următor, Sasul s-a refugiat оn Polonia.
s-a manifestat оn activitatea Sfatului Nepotul domnitorului Petru
Domnesc marele dregător Eremia (zis Şchiopul, marele dregător Gheorghe,
şi Cernăuţeanul). Deşi a fost promovat a activat оn cadrul Sfatului Domnesc
de domnitorul Ioan Vodă cel Viteaz, оn din anul 1578. S-a aflat оn diferite
1574 el a devenit principalul trădător оnalte dregătorii, iar la abdicarea
al domnitorului, care a оntreprins domnitorului ( оn 1591) l-a оnsoţit şi
acţiuni militare de amploare оn scopul оn exil. După moartea acestuia, marele
scuturării jugului turcesc. Fiind tri- dregător Gheorghe a fost desemnat
mis оntr-o misiune foarte importantă tutore al minorului domnitor Ştefan,
оn fruntea unor trupe, pentru a fiul lui Petru Şchiopul.
оmpiedica trecerea armatelor turceşti Marele dregător Cоrstea era mem- 29
peste Dunăre, s-a lăsat cumpărat de bru al Sfatului Domnesc din anul 1588.
domnitorul Ţării Romвneşti, Alexan- A activat оn diverse оnalte dregătorii
dru II Mircea, cu 30 mii de galbeni, a de stat şi оn 1601 deţine funcţia de
оnlesnit forţarea fluviului de inamic mare vornic. Оnsă ceva mai tоrziu
şi apoi a transmis lui Ioan Vodă cel s-a produs o metamorfoză politică şi
Viteaz informaţii false despre efec- marele dregător Cоrstea trece оn tabăra
tivele turceşti. Marele dregător (şi mare lui Ştefan Tomşa. Acest domnitor l-a
trădător) Eremia a trecut cu oastea оn avansat оn dregătoria de mare vornic
timpul luptei оn tabăra turcească, fiind al Ţării de Jos. Ulterior, s-a manifestat,
apoi ucis оn bătălie. de asemenea, activ şi оn vara anului
Postelnicul Bartolomeo Brutti, 1616 moare.
fiind un catolic convertit de Roma оn Socrul domnitorului Ieremia Movilă,
tentativa introducerii catolicismului marele dregător Gheorghe, zis şi Izloz-
оn Moldova оn 1578, a fost inclus eanu (boier de origine greacă), a activat
de domnitorul Iancu Sasul оn Sfatul оn Sfatul Domnesc din anul 1597. Оnsă
Domnesc. A continuat să activeze оn acest dregător a avut o faimă negativă,
acest organ consultativ şi оn cea de-a săvоrşind multiple şi diverse abuzuri оn
doua domnie a lui Petru Şchiopul, perioada domniei ginerelui său.
rămоnоnd оn preajma domnitorului. Оn perioada domniei lui Aron Vodă,
Оnsă оn aprilie 1592 domnitorul Aron marele dregător Crăciun Grigorcea,
membru al Sfatului Domnesc din 1594, Lăpuşneanu, cоnd оmpreună cu hat-
a оndeplinit mai multe misiuni diplo- manul Dumitru a condus ţara. Оnsă оn
matice, inclusiv devenind solul acestui 1572, оn momentul fatal pentru soarta
domnitor la cazacii zaporojeni (1594- domnitorului Bogdan Lăpuşneanu,
1595), apoi şi solul lui Ieremia Movilă marele logofăt l-a trădat şi a trecut de
оn Polonia (1598). partea lui Ioan Vodă cel Viteaz.
Marele dregător Apostolache devine Boierul Grigore Hăbăşescu a deţinut
оn anul 1601 membru al Sfatului Dom- cоteva decenii consecutiv оnalte funcţii
nesc. Pentru a-şi consolida poziţiile оn publice. O perioadă relativ оndelungată,
viaţa politică a Moldovei, se căsătorise din anul 1640 şi pоnă оn 1673, a fost
cu fiica lui Alexandru Lăpuşneanu, serdar. Acest dregător a condus, printre
Chiajna, fosta soţie a logofătului Vasile altele, oastea moldovenească, оn frunte
Bălţatul (pоnă la moartea acestuia). cu domnitorul Gheorghe Ştefan оn
Apostol Catargi era membru al ajutorul Transilvaniei.
Sfatului Domnesc оncă din anul 1606. A Cu оncepere din anul 1658, a acti-
deţinut diverse оnalte dregătorii circa vat fructuos оn calitate de membru al
4 decenii consecutiv. Fiind unul dintre Sfatului Domnesc marele dregător Radu
cei mai fideli dregători ai domnitoru- Abaza. Fiind vărul domnitorului Ţării
lui Vasile Lupu, оn 1639 a fost trimis Moldovei, Ştefăniţă Lupu, se ocupa de
оn solie la muntenii din Caucaz după problemele politicii externe a statului.
30
viitoarea lui soţie Ecaterina (aceasta a Era un diplomat abil şi de aceea a fost
fost a doua soţie a domnitorului, din reprezentantul oficial al domnitoru-
căsătoria cu Ecaterina “Cercheza” au lui, numit pe atunci capuchehaia (din
rezultat mai mulţi copii, dintre care limba turcă), оn capitala Imperiului
Ştefăniţă Lupu a devenit оn 1659 dom- Otoman.
nitor, iar Ruxanda a fost căsătorită cu După urcarea la tron a marelui

fiul lui Bogdan Hmelniţki, Timoşa). vistiernic, boier moldovean de origine
Dregător de rang оnalt a fost fratele albaneză, Vasile Coci (sau Lupu Coci),
lui Vasile Lupu, Gavriil. Ultimul s-a cu numele domnesc de Vasile Lupu,
manifestat оn viaţa publică оn special оn Sfatul Domnesc activau doi fraţi
оn funcţia de mare hatman. de-ai săi. Ambii erau membri оn acest
Logofătul al doilea Grigore Neniul organ consultativ pe lоngă domnitor
a condus оn anul 1656, оmpreună cu din anul 1634. Оnsă оn luptă pentru
mitropolitul Moldovei Ghedeon, o tron, la care atenta marele logofăt
importantă solie la Moscova, trimis Gheorghe Ştefan, fratele mai mare al
de domnitorul Gheorghe Ştefan, care-l domnitorului, Gheorghe Coci, a fost
detronase pe Vasile Lupu. prins оn 1653 de părtaşii lui Gheorghe
Marele logofăt Gavriil era mem- Ştefan şi executat. Fratele lui mai mic,
bru al Sfatului Domnesc din anul 1565. Gavriil Coci, a devenit, de asemenea,
Apogeul puterii l-a marcat оn perioada captivul lui Gheorghe Ştefan şi moare
minoratului domnitorului Bogdan оn оmprejurări necunoscute.
O activitate intensă оn cadrul Di- ocupat Vornicul Ţării de Sus, Gheorghe
vanului domnesc, a desfăşurat оncepоnd Catargi, care s-a bucurat de susţinerea

cu anul 1648, marele dregător Ştefan deplină a domnitorului Ştefan Petrice-
Boul, susţinut de domnitorul Gheorghe icu, fiind cu el şi оn relaţii strоnse de
Ştefan, ultimul fiind căsătorit cu soră-sa. rudenie (domnitorul era căsătorit cu
Pe lоngă activitatea internă intensă, s-a fiica sa Maria).
ocupat şi de politica externă. Оn sep- Marele dregător Ştefan Cerchez
tembrie 1654, de exemplu, a fost solul оndeplinea оnalte funcţii militare. De
lui Gheorghe Ştefan оn Transilvania. exemplu, el a obţinut victorie оn lupt-
Mare vornic şi capuchehaie la Is- ele din 1674 оmpotriva polonilor. Apoi
tanbul al domnitorilor Vasile Lupu domnitorul Ştefan Petriceicu оl trimite
şi Gheorghe Ştefan a fost boierul de să lupte оn anul 1683 contra tătarilor.
origine albaneză Gheorghe Ghica. Pentru aceste merite deosebite Ştefan
După mazilirea de către turci a dom- Cerchez a fost avansat de domnitor
nitorului Gheorghe Ştefan, оn 1658, şi оn 1685 оl include оn componenţa
ex-marele vornic şi ex-capuchehaie Sfatului Domnesc. Documentele mai
Gheorghe Ghica a fost numit domni- atestă că acest оnalt dregător a inter-
tor al Ţării Moldovei. Оnsă peste un venit оn anul 1693 la Poarta Otomană
an Gheorghe Ghica a fost detronat de оn favoarea domniei lui Dimitrie
Constantin Şerban (fiind mai tоrziu, Cantemir, deşi ultimul n-a fost con-
оn anii 1660-1664, domnitor al Ţării firmat atunci de sultan оn prima sa 31
Romвneşti). domnie.
Un loc de frunte оn sistemul de Se manifesta plenar оn viaţa publică
administrare a Moldovei istorice l-a a Moldovei istorice şi marele dregător
Sfatului Domnesc cu оncepere din anul Dediu. 1681. Fiind
El asocrul domnitorului
participat Mi-
la lucrările
hai Racoviţă, s-a bucurat de susţinerea deplină a acestuia, deţinоnd diverse
dregătorii importante.
Marele dregător Dumitru Goia era membru al Sfatului Domnesc din anul
1612. Documente despre activitatea lui s-au păstrat puţine, ştiindu-se doar că
оmpreună cu hatmanul Şeptelici l-a ucis pe domnitorul detronat Gaspar Graţiani,
fiind mai apoi asasinat, la rоndu-i, de Alexandru Iliaş.
Оn perioada domniei lui Alexandru Coconul s-a manifestat activ marele
stolnic Grama. Fiind membru al Sfatului Domnesc din 1626, el era fidel domnito-
rului şi contribuia la consolidarea autorităţii instituţiei domneşti. Оn septembrie
1629, marele dregător Grama a respins, оmpreună cu marele vistiernic Lupu Coci
(adică, viitorul domnitor Vasile Lupu), oastea comandată de hatmanul Nicoară,
care-l susţinea pe Miron Barnovschi оn lupta pentru tronul Moldovei.
Dregătoria de mare vornic a fost deţinută оn prima jumătate a sec. XVII de
Gheorghe Ghica, albanez de origine. Оn activitatea sa politică şi administrativă
a оndeplinit diverse funcţii оnalte, fiind, de asemenea, capuchehaie la Istanbul al
domnitorilor Vasile Lupu şi Gheorghe Ştefan. După mazilirea ultimului, Gheorghe
Ghica devine domnitor al Moldovei (1658-1659).
Оn documentele timpului mai era atestat marele pоrcălab al cetăţii Hotin
PERSPECTIVELE GEOPOLITICE
ALE STATALITĂŢII MOLDOVENEŞTI (II)*
Alexandru BURIAN,
doctor habilitat оn drept, profesor universitar,
director al Institutului de Istorie, Stat şi Drept
al Academiei de Ştiinţe a Moldovei
Summary
The Moldovan statehood has its origin in the XIV century when the Prin-
cipality of Moldova was created to the east of the Carpathians. As a pro-state
bordering formation, it played the role of a bumper between the civilized Europe
and the barbarian world. Initially, in the period since 1352 to 1359, Moldova
was under the suzerainty of the Hungarian kings, but starting with the reign of
Bodgan I, the principality obtained two of the most important attributions of
statehood: sovereignty and independence. Even though the notions of sovereignty
and independence were at that time notions somewhat different from the modern
ones, it is probably not the case to overestimate their role in the political life of
32 any state. In 1359-1538, the period when the Moldovan state was flourishing, the
Principality of Moldova ascertained by itself its internal and external policy. The
possibility to consolidate the fledgling Moldovan society and to establish politi-
cal, economic and military relations with its neighbors appeared namely then.
It was very important to trace the borders of its territory as a state recognized
internationally.
3. Interesele naţionale şi securitatea naţională a Moldovei оn contextul
realităţilor geopolitice contemporane ces оn viitor.
După cum s-a menţionat deja, Există un număr enorm de cerinţe
apariţia Moldovei pe harta lumii оn anul şi convenţionalisme, multe dintre
1991 a pus оn faţa ţării şi a societăţii ele nescrise, care оntr-un fel sau
moldoveneşti probleme noi şi, totodată, altul influenţează asupra dezvoltării
le-a pus оn mişcare pe cele vechi, şi existenţei statului. Anume din
deoarece оnsuşi faptul proclamării această cauză orice stat, din momentul
independenţei unei noi formaţiuni proclamării sale, tinde spre autocon-
statale şi chiar recunoaşterea de jure a servare. Acesta este interesul major al
ei оncă nu оnseamnă că acest stat s-a societăţii (naţiunii) civile, care există
constituit sau că se va dezvolta cu suc- оn cadrul oricărui stat suveran şi este
* Sf]rşit. Оnceput оn nr. 2 (2008).

determinat sub aspect politologic şi rоvnita “unire a tuturor romвnilor de
geopolitic ca interes naţional sau interes pretutindeni”. De menţionat, că şi Mos-

de stat. cova, şi Bucureştiul au atras оn joc forţe
Cu alte cuvinte, cetăţenii Moldovei, şi mijloace mari, folosind la maximum
proclamоnd ţara lor drept stat indepen- factorii lor influenţi, structurile finan-
dent şi suveran, trebuie să urmărească ciare şi propagandistice, aşa că, оn cele
un singur scop: să-l menţină şi să-l din urmă, şi-au atins scopul: Moldovei i
consolideze. Aşa trebuie să fie din punct s-a dus faima оn lume, graţie conflict-
de vedere teoretic. Оn orice caz, aşa elor neordinare cu caracter interetnic
stau lucrurile оn multe ţări. Totodată, şi lingvistic care, spre marele nostru
dacă vom analiza procesele care au regret, nu pot fi localizate nici pоnă
avut loc оn Moldova la etapa iniţială a astăzi.
independenţei ei, va trebui să constatăm De-ar fi să revenim la problematica
că constituirea noului stat a оnceput construcţiei de stat a ţărilor nou-create,
aici nu cu consolidarea societăţii civile, vom spune că principala greşeală
ci cu оmpărţirea ei оn tabere adverse. politică pe care a comis-o conducerea
De menţionat, că o parte din prob- de atunci a Moldovei a fost aceea că,
lemele “fierbinţi” ale Moldovei ne-au probabil, din momentul proclamării
rămas “ca moştenire” de la Uniunea Republicii Moldova оn anul 1991 nimeni
Sovietică trecută оn nefiinţă, precum şi nu a formulat ideea cu caracter civic
de la vecina noastră, Romвnia. Anume general care ar uni societatea şi statul: 33
de acolo, din cele două surse, оşi trag toţi cei care trăiesc оn Moldova sоnt
rădăcinile problemele transnistreană moldoveni, deoarece toţi sоnt cetăţeni
şi găgăuză. ai Moldovei, deşi toţi au origini etnice
Oricоt ar părea de straniu, оnsă оn diferite.
anii 1990-1991 şi Moscova, şi Bucureştiul La prima vedere, acest mod de
aveau interesul ca оn Moldova să nu se abordare a problemei ar putea să pară
consolideze societatea civilă, dar să se inaccesibil. Şi aceasta se оntоmplă din
оnceapă un haos. Unii, cei care se aflau cauza că pe primul plan sоnt puse valo-
la Moscova, sperau că acesta va fi un rile imaginare, dar nu reale ale societăţii
motiv pentru a face оncă o dată “ordine” civile. Vorba e că оn оntreaga lume
şi a restabili “regimul constituţional”, pivotul principal al unui stat democratic
ceea ce оn ultimă instanţă ar fi con- este cetăţenia, adică apartenenţa indi-
tribuit la menţinerea U.R.S.S. care deja vidului la societatea civilă a unui sau
se dezmembra. Alţii оnsă, rezidоnd la altui stat, dar nu originea etnică sau
Bucureşti, nutreau speranţa că astfel confesiunea. Celelalte aspecte se оnscriu
va fi demonstrat “adevărul istoric” şi, printre lucrurile secundare, оntrucоt
оn sfоrşit, va apărea posibilitatea reală cetăţenii sоnt egali оn drepturile şi
de a fi “lichidate consecinţele pactului posibilităţile lor, indiferent de originea
Ribbentrop – Molotov” şi de a оnfăptui etnică, de confesiune etc. De fapt, pe
nimeni nu interesează de ce origine din partea statului.
etnică este cutare sau cutare cetăţean Оn asigurarea securităţii naţionale a
al SUA, al Argentinei sau, bunăoară, statului este antrenat, practic, оntregul
al Cehiei. Cel mai important este că mecanism al statului, inclusiv şeful
el e american sau argentinian, sau statului, parlamentul, guvernul, organ-
poate ceh, dar nu faptul că strămoşii ele de ocrotire a drepturilor şi organele
lui au fost irlandezi, incaşi sau poate autoadministrării locale. Evident că
slavi. Pe nimeni, оn principiu, nu–l fiecare se ocupă de acest lucru numai
nelinişteşte, de asemenea, ce religie оn limitele competenţei sale. Din păcate,
profesează ei: catolicismul, islamismul оn spaţiul ex-sovietic este deformată
sau iudaismul. perceperea termenului ca atare “secu-
Anume dezvoltarea şi consolidarea ritatea de stat sau naţională”, deoarece,
conştiinţei naţionale, a reprezentărilor оn virtutea obişnuinţei, ea se asociază
conştientizate despre propria istorie, cu abreviatura “KGB”. Iată de ce
despre starea actuală şi perspectivele aproape toţi dintr-odată, inconştient, se
dezvoltării propriei ţări, precum şi оmpotrivesc oricărei aluzii despre necesi-
despre locul Moldovei şi al moldove- tatea asigurării securităţii naţionale a
nilor printre alte state şi popoare ale statului.
lumii ne va da posibilitatea să depăşim Оn securitatea naţională a statu-
34 barierele obiective şi subiective din lui se оntоlnesc fragmentate diferite
calea statornicirii Statului Moldovenesc domenii şi elemente de structură din
independent. Aceasta este singura cale care, оn primul rоnd, fac parte: secu-
pe care se poate ajunge la o adevărată ritatea politică, economică, militară,
statalitate şi independenţă, temelia informaţională, socială, ecologică, pre-
securităţii naţionale şi a statului. cum şi securitatea dezvoltării culturale

Prin securitate naţională sau a naţiunii.
statală оnţelegem, оn primul rоnd, Esenţa securităţii politice constă
supravieţuirea fizică a statului respec- оn capacităţile şi posibilităţile naţiunii
tiv, apărarea şi menţinerea suveranităţii (societăţii civile) de a rezolva de sine
şi integrităţii lui teritoriale, capacitatea stătător problemele orоnduirii de stat,
de a reacţiona оn mod adecvat la orice de a promova оn mod independent
pericol real sau potenţial din afară şi politica internă şi externă оn interesul
din interior. persoanei şi societăţii.
Totodată, noţiunea de securitate Pentru Moldova acest lucru este
naţională a statului cuprinde asigu- extrem de important, deoarece e
rarea unor condiţii normale pentru greu de găsit оn lume un stat, unde
autorealizare tuturor cetăţenilor, nu numai reprezentanţii partidelor
apărarea vieţii, libertăţii şi proprietăţii şi formaţiunilor politice, dar şi unii
lor оmpotriva oricăror atentate, fie din membri ai parlamentului şi guvernu-
partea unei persoane, organizaţii sau lui public nu recunosc оnsuşi statul ai
căror funcţionari sоnt, demonstrativ Din acest punct de vedere, оn legătură
nu respectă Constituţia şi alte acte leg- cu faptul că Republica Moldova şi-a

islative ale ţării. Acesta este un atentat declarat neutralitatea, ea trebuie să
direct la posibilităţile statului de a pro- оntreţină o armată nenumeroasă,
mova o politică internă independentă. bine instruită şi bine оnarmată. Cu
Acelaşi lucru se observă şi pe planul toate acestea, Moldova nu se va des-
politicii externe, cоnd declaraţiile şi curca fără garanţi serioşi şi puternici
acţiunile unor funcţionari suspuşi ai neutralităţii sale.
оnrăutăţesc considerabil relaţiile recip- Acesta este minimul obligatoriu fără
roce ale Moldovei cu alte ţări. Anume de care Moldova nu va putea exista ca
neasigurarea securităţii politice cuvenite stat independent şi suveran. Totodată,
a făcut să apară pericolul integrităţii acest lucru este insuficient. Mai este
teritoriale a Moldovei, ceea ce оn ultimă nevoie şi de voinţă politică, deoarece se
instanţă оnseamnă nu altceva decоt impune necesitatea acută de a face or-
imposibilitatea de a promova o politică dine оn ţară, de a pune capăt corupţiei,
externă independentă. criminalităţii şi lipsei de responsabilitate
Securitatea economică se la toate nivelurile puterii de stat. Nu-
caracterizează prin nivelul de dezvol- mai respectarea riguroasă a legilor de
tare a forţelor de producţie şi relaţiilor către toţi cetăţenii fără nici o excepţie
economice din societate, existenţa in- şi tragerea oportună la răspundere
frastructurii, mineralelor utile, forţei a infractorilor pot stopa procesul de 35
de muncă calificate şi a unui sistem decădere a Statului Moldovenesc fragil
de pregătire a ei, precum şi prin car- care оncă nu a prins la puteri.
acterul integrării оn sistemul relaţiilor 4. Moldova: Est sau Vest, neutrali-
economice mondiale. tate sau angajament de bloc?
Pentru Moldova aceasta оnseamnă Situaţia geopolitică din lume la finele
protejarea propriului producător, sec. XX – оnceputul sec. XXI a devenit
precum şi a pieţei interne şi externe. extrem de vulnerabilă, nedefinită şi
Nespus de important pentru orice imprevizibilă. Destrămarea U.R.S.S.
ţară, inclusiv pentru Moldova, este care a dus la dispariţia sistemului bipo-
asigurarea livrărilor neоntrerupte de lar оn relaţiile internaţionale nu a gen-
resurse energetice. Pentru aceasta este erat apariţia оn mod automat a unui nou
necesar de găsit trei-partu parteneri sistem de dirijare a relaţiilor interstatale,
strategici, relaţiile reciproce cu care, care ar asigura pacea şi stabilitatea оn
inclusiv politice, trebuie luate sub un lume. Sistemul monopolar de dirijare
control deosebit. a lumii, promovat pe parcursul anilor
Specificul securităţii militare constă 90 ai secolului trecut de către SUA, a
оn faptul că menirea ei este de a asigura suferit eşec. Marile puteri continuă
interesele securităţii naţionale a statu- lupta pentru redistribuirea zonelor de
lui cu mijloace de influenţă militară. interes şi influenţă, оncercоnd să iniţieze
şi să formeze un sistem multipolar de are absolut alte conotaţii politice, eco-
relaţii internaţionale, bazat pe capaci- nomice şi, nu оn ultimul rоnd, militare.
tatea noilor centre de putere regională Aceste divergenţe, cunoscute, de altfel,
de a menţine stabilitatea şi securitatea anterior, s-au făcut vizibile la Summitul
оn zona sa de interes şi influenţă. NATO de la Bucureşti din aprilie 2008,
Dilema de bază a acestui proces de cоnd marile puteri europene (Germa-
reformare a societăţii internaţionale nia, Franţa, Italia, Spania) au susţinut
constă оn faptul că pоnă оn prezent poziţia Moscovei şi nu a Washing-
aceste centre de putere regională nu tonului оn problema extinderii NATO
s-au determinat. Pe de o parte, SUA spre Est. Am putea concluziona, că оn
nu doreşte să renunţe la ideea mo- Europa se conturează o nouă situaţie
nopolarismului, utilizоnd оn acest scop geostrategică care reflectă contrapu-
toate mecanismele interne şi externe nerea curentelor ideologice paneuropa
pe care le posedă (fluxurile valutare, şi panamerica. Marile puteri europene
influenţa economică, politică şi militară, (Germania, Franţa, Italia, Spania) şi
rolul său оn NATO, BM, FMI, OMC multe puteri regionale şi mici (Olanda,
şi alte organizaţii internaţionale etc.). Austria, Suedia, Grecia, Cipru, Slo-
Pe de altă parte, Uniunea Europeană, vacia, Serbia, Ungaria, Luxemburg
Rusia, China, India şi Brazilia se etc.) demonstrează tot mai mult şi mai
36 conturează tot mai mult şi mai mult mult dorinţa de a promova o politică
pe arena mondială ca noi centre de externă care ar coincide cu interesele
putere regională, cu enorme capacităţi naţionale ale statelor europene, dar
militare, tehnologice, economice, mon- nu ale SUA. „Fideli” Washingtonului
etare etc., dispuse de a nu оndeplini pe continentul european astăzi pot fi
оntocmai „indicaţiile şi recomandările” consideraţi diriginţii Poloniei, Cehiei,

Washingtonului оn cazul оn care aceste Romвniei, Albaniei, Ucrainei şi Geor-
indicaţii şi recomandări contravin inter- giei (specificăm noţiunea de diriginţi ai
eselor naţionale ale acestor state. Plus statelor menţionate reieşind din faptul
la aceasta, marile puteri menţionate că populaţia acestor state, conform
dispun de posibilitatea de a bloca prin sondajelor sociologice, nu susţine po-
intermediul Consiliului de Securitate al litica antieuropeană şi proamericană
ONU tentativele SUA de a-şi promova a preşedinţilor săi).
politica sa оn lume. Оn contextul celor expuse este extrem
Extinderea NATO spre Est a reflectat de actuală chestiunea determinării strat-
(şi continuă să reflecte) interesele SUA egiei geopolitice a Republicii Moldova оn
pe continentul european şi nu interesele contextul relaţiilor internaţionale con-
UE, care diferă considerabil de cele ale temporane. Astăzi problema existenţei
Washingtonului. Extinderea UE spre de mai departe a Republicii Moldova
Est, confundată de mulţi ca un proces şi strategiei geopolitice a ei nu este
echivalent cu cel al extinderii NATO, mai puţin actuală decоt pe timpurile
de odinioară, cоnd ţara noastră a iniţială a independenţei Moldovei, pare-
fost supusă unor grele оncercări. Оn se, a fost oarecum nu prea motivată.

principiu, Moldova continuă să se afle Оn afară de aceasta, este necesar de
la aceeaşi frontieră оntre Est şi Vest, a оnţelege că a fi оn centrul geografic al
оntre CSI şi UE, оntre rublă şi euro, Europei nicidecum nu оnseamnă a con-
оntre NATO şi ... multe alte cunoscute duce Europa. Trebuie lăsate la o parte
şi necunoscute. S-au schimbat forţele, ideile aberante precum că Moldova
s-au schimbat partenerii, s-au schimbat va aproviziona cu producţie оntreaga
regulile jocului, dar nu s-a schimbat Europă, cum, chipurile, a aproviz-
situaţia geopolitică a Moldovei. ionat, a оmbrăcat şi a “adăpat” cоndva
Prin esenţa sa, procesul de elaborare оntreaga U.R.S.S. Să conştientizăm
a liniei geostrategice a unui stat nu este faptul că Europa nicidecum nu оndură
deloc simplu. Să ne amintim de istoria foamete şi, оn mod practic, nu are nevoie
SUA. După Pearl Harbor, a fost nevoie de producţie moldovenească. De altfel,
de aproximativ şase ani pentru elabo- nici Rusia nu depinde de producţia
rarea concepţiei securităţii naţionale a noastră.
ţării. Acest lucru nu se făcea оn văzul Este necesară o analiză exhaustivă
tuturor, ci оntr-o atmosferă strict a situaţiei existente din lume, fără
confidenţială, оnsă rezultatele acestei reprezentări false, despre aşa-zisele
activităţi au devenit vizibile deja la “intenţii” şi “doleanţe” ale FMI, BM,
vreo cоteva luni după tragedia amintită. BERD şi ale altor organizaţii financiare 37
Dar istoria Rusiei contemporane? Dar internaţionale de a scoate Moldova din
schimbările care au loc оn alte ţări? criză şi impas. Face oare de оnvinuit
Оn Moldova оnsă оn anii precedenţi nu aceste organizaţii cum că ele ar avea un-
se observă mutaţii serioase оn această ele planuri tainice оmpotriva Moldovei,
direcţie, doar lozinci despre o aparentă aşa cum ne asigură unii politicieni?
“orientare prooccidentală” a ţării, fără Este evident că astfel de planuri nu au
nici o argumentare serioasă, fără vreo nici FMI, nici BM, nici alte organizaţii
activitate cоt de cоt serioasă chiar din internaţionale. Totodată, nu trebuie să
partea statului. ne facem iluzii nici оn privinţa faptului
Оn opinia noastră, pentru оnceput, că aceste organizaţii financiare nu pot
este necesar să se facă cea mai detaliată dormi liniştite din cauza situaţiei grele
analiză a situaţiei geopolitice şi geo- din Republica Moldova şi aşteaptă cu
strategice din lume şi, pornind de la nerăbdare cоnd Guvernul Moldovei va
această realitate, să fie determinat locul cere ajutor din partea lor.
Moldovei оn lume şi оn Europa. Cel mai Este cunoscut faptul că оn fosta
important este să nu ne lăsăm seduşi, să U.R.S.S. Moldova deţinea оntоietatea
nu ne facem iluzii, căci euforia care a nu numai оn ce priveşte producţia de
domnit cоţiva ani la rоnd оn societatea vinuri, coniacuri şi articole de tutunge-
moldovenească, mai ales оn perioada rie, dar şi la fabricarea aparatelor
de precizie, tehnicii electrocasnice şi fie atractiv, ca pe timpuri, datorită
agricole, pompe, covoare, mobilă, con- necompetitivităţii sale pe arena mondială
serve, uleiuri aromate şi tehnice (de comparativ cu euro. Оn situaţia actuală
trandafir, de levănţică) etc. Concomi- este necesar de a conştientiza dinamica
tent, să nu uităm şi faptul că producţia relaţiilor economice internaţionale,
nominalizată era destinată aproape rolul surselor energetice оn economia
оn exclusivitate pieţei U.R.S.S. şi doar mondială, influenţa factorului militar
parţial desfacerii pe pieţele fostelor şi politic asupra economiei.
ţări socialiste şi ţărilor de orientare La etapa actuală, este necesar de
socialistă. Plus la toate, producţia a studia posibilităţile nerealizate ale
noastră nu era cunoscută оn Occident, unor sau altor ţări, creоnd, astfel, un
chiar şi оn cazurile оn care ea era echilibru comercial-economic accept-
exportată оn această zonă, graţie faptu- abil оntre state. Pentru Moldova astăzi
lui că era utilizată marca comercială este important să se оnţeleagă că unele
sovietică şi nu cea moldovenească. sau alte ţări au nevoie de producţia ei
Cоt priveşte standardele şi cali- actuală şi viitoare. Este important să
tatea, această producţie astăzi poate mai ştim că unele ţări refuză producţia
fi vоndută doar pe pieţele unor ţări moldovenească nu pe motiv că ea ar fi
ale CSI şi, eventual, pe pieţele unor necompetitivă, ci din cauza insuficienţei
38 ţări din lumea a treia. Dar şi această generale a mijloacelor valutare pen-
vоnzare ar putea fi posibilă numai tru achitarea lor. Acesta este un mo-
datorită faptului că оn aceste ţări pоnă ment favorabil pentru a nu scăpa din
nu demult producţia moldovenească mоnă propriile pieţe de desfacere şi,
avea o imagine favorabilă. Оn prezent concomitent, poate servi ca punct de
Moldova, pur şi simplu, este obligată să plecare pentru оnceperea propulsării

se menţină pe piaţa CSI, fără a se lăsa mărfurilor moldoveneşti pe pieţe noi.
eliminată de acolo оn ciuda оncercărilor Lista statelor cu care Moldova poate şi
de a-i face concurenţă. Aceasta este trebuie să-şi dezvolte relaţiile оncepe cu
şansa succesului ei, viitorului ei şi numai Iranul şi India оn Asia şi se termină cu
această variantă оi va permite Moldovei Peru şi Chile оn America Latină. Şi nu-
să primească investiţii şi credite din mai la prima vedere pare neverosimilă
Occident. colaborarea оntre aceste ţări atоt de
Criza economică a cuprins nu numai оndepărtate. Aberante sоnt tocmai
Moldova şi ţările CSI, dar şi Europa de planurile de “integrare” оn Europa cu
Est, precum şi astfel de titani mondiali mоna оntinsă, cu intenţii maniacale de
cum sоnt Japonia, Brazilia, Coreea, a “cuceri” piaţa europeană cu producţie
Argentina ş.a. Cu atоt mai mult, criza mediocră.
economică a lovit şi SUA, acest bas- Bineоnţeles că Occidentul, de altfel,
tion (оn opinia multora) al „stabilităţii şi Orientul vor accepta acest lucru,
economice”. Dolarul a оncetat să mai doar numai оn cazul оn care vor exista
garanţii că Moldova poate demonstra оndreptat vertiginos imense investiţii
că domină piaţa de desfacere pentru occidentale оn formă de mijloace finan-

mărfurile sale. Vor fi oare de acord ciare şi tehnologii performante. Oare
francezii să investească оn industria Moldova nu poate deveni astăzi o nouă
moldovenească de vinuri şi coniacuri Finlandă?
ca apoi moldovenii să-i оmpiedice de Оn ce formă şi sub care formulă?
a-şi vinde оn continuare producţia Fiind membru al C.S.I. sau al U.E.? Sau
lor proprie pe pieţele europene? Dacă şi membru al C.S.I., şi membru al U.E?
francezii vor fi siguri că Moldova оşi va Dar poate nici membru al C.S.I., şi nici
vinde producţia sa оn Rusia, Kazahstan membru al U.E? Оntrebări, la care nu
sau Turkmenistan, dar nu оn Europa se poate da un răspuns univoc. Ideală
Occidentală, atunci ar putea să plaseze ar fi situaţia, ca Republica Moldova să
cu seriozitate capitaluri solide оn eco- adere pe parcursul a 5-7 ani la Uniunea
nomia Moldovei. Acelaşi lucru se poate Europeană, păstrоndu-şi, concomitent,
оntоmpla şi оn alte domenii. pieţele sale de desfacere оn arealul C.S.I.
Din punct de vedere geopolitic, Iluzii? Posibil, оnsă de ce nu? Statutul
Moldova a fost permanent o punte juridic al U.E şi C.S.I. nu contravine
оntre Est şi Vest, deşi, оn practică, nu оn sensul apartenenţei simultane la
оntotdeauna оi reuşea acest rol. Astăzi ambele organizaţii. Concomitent, nu
оnsă a sosit timpul de a da un curs efec- este neapărat ca Moldova să-şi păstreze
tiv posibilităţilor existente, cu atоt mai sau să cоştige calitatea de membru al 39
mult cu cоt ele coincid cu interesele şi acestor organizaţii. Există posibilităţi de
necesităţile unor sau altor ţări, ba chiar a menţine pieţele de desfacere оn arealul
ale unor grupuri de ţări. C.S.I. şi arealul U.E. prin intermediul
Să ne amintim de trecutul relaţiilor bilaterale.
neоndepărtat, cоnd mica Finlandă Pentru оnfăptuirea acestor posibilităţi
(ţară cu o populaţie aproximativ egală este necesar de a forţa activităţile prac-
cu populaţia Moldovei) juca rolul de tice ale integrării europene. Planul de
punte economică оntre U.R.S.S. şi Acţiuni R.M.-U.E. a concretizat оn mod
Occident. Finlandezii nu puteau să-şi pozitiv perspectivele noastre de inte-
vоndă producţia lor оn Occident. Este grare оn structurile europene. La etapa
clar de ce. Nimeni, nici din Orient, actuală este necesar de a оncheia un nou
nici din Occident, n-ar fi investit nici Acord de colaborare cu U.E. de asociere
măcar un cent оn economia finlandeză, sau de parteneriat şi cooperare, care ar
dacă finlandezii ar fi dorit să “inunde” determina оn mod practic şi concret
Europa sau Japonia cu mărfurile lor. relaţiile noastre cu statele Uniunii Euro-
Totodată, Finlanda comercializa cu pene оn diverse domenii. Important este
succes producţia sa оn U.R.S.S. şi, pe ca оn acest Acord să fie reflectate cele
garanţia acestei pieţe enorme de des- patru libertăţi de circulatie, despre care
facere, spre economia finlandeză s-au se discută оn ultimul timp: a bunurilor,
persoanelor, serviciilor şi capitalului. Un partea lor. Оn cazul unui eventual con-
alt element important оn relaţiile noas- flict, ea nici nu va fi оntrebată, deoarece
tre cu U.E. este armonizarea legislaţiei potentaţii zilei оşi vor “soluţiona” sim-
naţionale cu acquis-ul comunitar, chestie plu şi rapid problemele care ţin fie de
care este vehiculată cu zel оn presa de “instituirea ordinii оn regiune”, “com-
opoziţe, accentuоndu-se оn mod special baterea terorismului” sau de “reunifi-
procesul nesatisfăcător de implementare carea naţiunilor dezmembrate”. Anume
a legislaţiei. din acest motiv, Moldova urmează
La fel de importantă este şi оntrebarea să-şi asigure singură propria securi-
cu privire la formula perspectivă a tate naţională, оn vederea consolidării
Moldovei оn sens militaro-strategic. statutului neutralităţii permanente sau
Să aibă sau să nu aibă o armată, pen- iniţierea unui posibil parteneriat cu acel
tru оntreţinerea căreia va trebui să stat sau bloc militaro-politic, care va fi
cheltuiască o parte considerabilă a mi- оn stare să-i garanteze independenţa şi
jloacelor sale bugetare sau să renunţe integritatea teritorială.
la ea, aşa cum recomandă unii lideri şi Dacă Moldova va adera la NATO,
formaţiuni politice? Să fie şi de acum atunci, posibil, vor apărea unele garanţii
оnainte o ţară neutră, оn corespun- ale viitorului său statut. Dar numai un-
dere cu statutul său proclamat prin ele, deoarece ea se află prea aproape de
40 Constituţia anului 1994 sau să renunţe zonele de interes indicate la timpul re-
la neutralitatea permanentă şi să intre spectiv оn Pactul Ribbentrop–Molotov.
оn vreo alianţă politico-militară? Dar va putea oare NATO să-i asigure
Nu este uşor să răspundem la aceste securitatea şi integritatea teritorială?
оntrebări, deoarece de hotărоrea luată Cоt priveşte securitatea, posibil că da,
va depinde viitorul ţării. Totodată, оnsă integritatea teritorială, prea puţin

analiza situaţiei geostrategice din Eu- probabil, deoarece Transnistria se va
ropa arată că Moldova continuă să fie un separa imediat de Moldova, devenind
stat tampon, iar acest fapt presupune un un fel de “regiune Kaliningrad la Marea
interes sporit faţă de ea atоt de o parte, Neagră”. Prece-dentul Kosovo este
cоt şi de cealaltă parte a baricadelor. atоt de vizibil şi real оn cazul Transn-
Va reuşi oare Moldova să ramоnă istriei, că chiar şi opoziţia nu poate să-l
şi mai departe ţară neutră, pentru a ignore.
nu se vedea implicată оn litigiile dintre Nu este cazul să uităm şi de interesele
marile puteri, blocuri militaro-politice şi Rusiei оn regiune, de reacţia Kremlinu-
grupările financiar-economice occiden- lui la tentativele Ucrainei şi Georgiei
tale şi răsăritene? Judecоnd după toate de a adera la NATO. De altfel, reacţia
aparenţele, credem că acest lucru este Kremlinului la extinderea NATO spre
foarte dificil, deoarece оn confruntarea Est este adecvată reacţiei Washingtonu-
dintre Est şi Vest Moldova continuă să lui privind extinderea influenţei Rusiei
fie trasă cоnd de unii, cоnd de alţiii de оn Europa, Asia, America Latină şi alte
zone ale lumii. Washingtonul оncearcă Pe de altă parte, nu sоnt pe deplin
să stabilească un „cordon sanitar” clare nici relaţiile NATO cu Romвnia.
оntre Rusia şi U.E. pentru a se asigura Nu se ştie concret ce fel de promisiuni

de o posibilă apropiere a acestora, cоt a formulat ea referitor la “zonele de
şi pentru a impune Rusia să se preo- interese” menţionate. Nu este cazul să
cupe de problemele sale interne şi de fie neglijate variantele de acest fel, care
zonele mai puţin atractive pentru SUA. pot fi destul de reale.
Оnsă precedentul Kosovo a permis Dacă оnsă vom lua оn consid-
Kremlinului de a utiliza noi pоrghii de erare declaraţiile de ultimă oră ale
influenţă şi presiune. Recunoaşterea preşedintelui Romвniei Traian Băsescu
Abhaziei, Osetiei de Sud şi a Crimeii au privind „marea unire” din 1918 şi
devenit absolut reale оn cazul aderării „viitoarea mare unire” de mоine a
Ucrainei şi Georgiei la NATO. Este oare „romвnilor de pretutindeni”, dacă vom
cazul să ignorăm acest moment avоnd analiza declaraţiile ambasadorului
nesoluţionat conflictul transnistrean? Romвniei la Chişinău Filip Teodor-
escu privind nerecunoaşterea de către
ţara sa a Tratatului de pace din 1947, care оn art. 1 a fixat frontierele de est
ale Romвniei, devenite de la 1991 оncoace frontiere moldo-romвne, dacă vom
examina acţiunile unor formaţiuni „de opoziţie”, cоt şi publicaţiile unor surse
mass-media „independente” din ţară, vom constata, că tentativele de a submina
statalitatea moldovenească, de a distruge Republica Moldova ca stat suveran şi 41
independent, transformоnd-o оntr-o „mahala” a „Romвniei Mari”, sоnt foarte
clare, foarte bine dirijate şi finanţate şi, posibil, susţinute de către anumite forţe
din tagma „mai marilor lumii”.
Mai mult ca atоt, se vehiculează permanent ideea că Moldova ar putea adera
la Uniunea Europeană „...doar devenind membru al NATO”, că neutralitatea
Moldovei nu-i convine Bruxelles-ului etc., etc. Afirmaţii absolut nefondate şi
neargumentate: Turcia, membru al NATO, din 1962 (sic!) a оnaintat cererea de
aderare la Comunităţile Europene fără a avea careva succese considerabile оn
acest domeniu. Pe de altă parte, Austria, Finlanda, Suedia, Malta, Cipru etc., fiind
state neutre, ne-membre ale NATO (!), au devenit membre ale UE. Comentariile
sоnt de prisos!
Оn plus, nimeni nu a anulat, deocamdată, “zonele de interese” ale NATO,
S.U.A., Rusiei sau ale altor state şi blocuri militaro-politice. Nimeni nu poate
exclude eventualitatea unui alt “pact de neagresiune”, după chipul şi asemănarea
faimosului “pact Ribbentrop–Molotov” (de exemplu, оntre Rusia şi S.U.A. sau
Romвnia şi NATO), оn protocolul secret al căruia ar fi specificat, că Moldova
“prezintă interes” pentru o anumită putere оn timp ce un alt stat “nu are inter-
ese” оn regiunea dată.
Оn acest context, chestiunea aderării Republicii Moldova la NATO devine
şi mai mult problematică şi vulnerabilă. Statutul de neutralitate permanentă a
Moldovei, stipulat оn Constituţia Republicii Moldova din 1994, este necesar de a
fi confirmat şi pe plan internaţional, prin obţinerea garanţiilor din partea marilor
puteri şi ale organizaţiilor internaţionale.
Bibliografie
1. Arhiliuc, Victoria. Diplomaţia preventivă şi securitatea colectivă a statelor,
Chişinău, „Reclama”, 1999.
2. Bogdan, Damian, P. Acte moldoveneşti dinainte de Ştefan cel Mare. -
Bucureşti, 1938.
3. Bull, Hedley. Societatea anarhică.Un studiu asupra ordinii оn politica
mondială, Editura “Ştiinţa”, Chişinău, 1998.
4. Burian, Alexandru. Geopolitica lumii contemporane: Curs de lecţii. -
Chişinău, F. E.-P. „Tipografia Centrală”, 2003. -P. 327-356.
5. Burian, Alexandru. Relaţiile internaţionale, politica externă şi diplomaţia.
Curs de lecţii. Ediţia a 3-a, revăzută şi adăugită. – Chişinău, CEP USM, 2007.
–P. 368-373.
6. Burian, Alexandru. Principiul egalităţii suverane оn sistemul relaţiilor
42 internaţionale //„Legea şi Viaţa”, 2004, nr. 4.-P. 4-7.
7. Burian, Alexandru. Unele aspecte privind politica externă оn contextul
evoluţiei sistemului internaţional //„Legea şi Viaţa”, 2004, nr. 12.-P. 4-6.
8. Burian, Alexandru. Schimbările geopolitice din lumea contemporană şi
problemele statalităţii moldoveneşti оn contextul proceselor de integrare europeană
// „Revista Naţională de Drept”, 2004, nr. 11.

9. Burian, Alexandru. Geopolitical transformations in the South-East Europe
and Institutional reforms in the Republic of Moldova // „Revista Moldovenească
de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale”, nr. 1-2, 2007.-P. 49-52.
10.Burian, Alexandru. Republica Moldova оn contextul geopolitic contempo-
ran// „Revista Moldovenească de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale”,
nr. 1-2, 2006. -P. 48-51.
11. Cantemir, Dimitrie. Descrierea Moldovei. - Chişinău, Editura „Literatura
artistică”, 1988.
12. Costăchescu, M. Documente moldoveneşti оnainte de Ştefan cel Mare. -
Iaşi, 1931.
13. Grigoraş, N. Din istoria diplomaţiei moldoveneşti. Publicaţiile Institutului
de Istorie Naţională “A. D. Xenopol”. - Iaşi, 1948.
14. Istoria Moldovei оn date / Elaborată: Vasile Stati. - Chişinău, “Tipografia
A dministrarea publică:
teorie şi practică
ETICA ŞI ETICHETA FUNCŢIONARULUI PUBLIC (II)*
Mihail PLATON,
consilier principal de stat,
secretar al Consiliului Naţional pentru decernarea
Premiului de Stat, doctor habilitat оn economie, profesor universitar
6. Manierele – cheia bunelor relaţii dintre oameni
Summary
In the Republic of Moldova, the issue concerning the ethics of the public ser-
vant was discussed at the plenary meeting of the Parliament and on February
22, 2008 the Law on the Code of Conduct of the Public Servant was adopted.
We believe that this Code will make a link between what is specific and personal
and what is general, public and moral, as when the moral codes lack, people
lose trust in public processes. Staring with the middle of 1980s the civil service
has been undergoing hard and complicated times in the Republic of Moldova.
The administrative competence is constantly worsening due to a formalist frag-
mentation into a multitude of hostile camps, confronted by centrifugal forces of
44
politicians who reduce themselves to only one problem outside the new policy
of litigation within a system of intergovernmental relations, which neglects the
administrative control.
O mare оnsemnătate оn practica cu uşurinţă оn orice domeniu, inclusiv

Administrarea Publică, nr. 3-4, 2008
administrării o au manierele de com- cel social, iar aceste reguli se bazează

portare оn organizaţie. Bunele maniere pe amabilitate şi abilitate. Nu e vorba
aparţin muncii intelectuale. Ele nu despre un comportament fals, afectat
sоnt incompatibile cu fermitatea оn sau elitist, ci, pur şi simplu, de cineva
administraţie, ca şi оn alt domeniu care ştie să calce cu dreptul.
de activitate. Moise n-a dat niciodată Manierele guvernează modul оn care
porunci оn domeniul afacerilor, dar oamenii se poartă unii cu alţii. Оn cazul
s-a gоndit, probabil, la afaceri cоnd a оn care oamenii acceptă regulile com-
coborоt de pe munte cu tabelele legii. por-tamentului social, locul de muncă
Este imposibil să desparţi comportarea devine eficient. Nu există confuzie şi
frumoasă оn munca administrativă şi pierdere de timp, nu se bruschează
chiar protocolul de bunătate şi am- unul pe altul, sоnt reduse la minimum
abilitate. tergiversarea poticnirea, stоngăcia sau
Un cadru de conducere, care оnţelege оntrebările de genul „Ce mai poţi face
şi trăieşte după regulile nescrise ale mai departe?”.
interesului faţă de ceilalţi, se descurcă O cunoaştere a bunelor maniere
* Sf]rşit. Оnceput оn nr. 2 (2008).
propulsează automat fiinţele umane оn de făcut”;
aceeaşi direcţie. Tоnărul conducător - „nu cred că e cazul să mai insist
Administrarea publică: teorie єi...

poate fi bine educat, motivat şi deosebit de asupra diferenţelor de vоrstă dintre
inteligent, dar să se simtă stоnjenit cоnd mine şi membrii mai vоrstnici din
se confruntă cu o situaţie care se pretează această echipă. Sper că sоnteţi de
la mai multe posibilităţi de comportare. acord”.
Adesea el nu ştie cum să se sustragă Vrem să fim convinşi că funcţionarii
dintr-o situaţie jenantă, nerealizоnd că publici ştiu că pentru a-şi onora
bunele maniere constau din două treimi satisfăcător obligaţiunile de serviciu,
de logică sau bun-simţ şi o treime de trebuie să dispună de anumite calităţi:
amabilitate. Odată ce conştientizează competenţă, aptitudini organiza-
valoarea bunelor maniere, de obicei, оşi torice, bună organizare şi disciplină
dă seama de importanţa unei vieţi, care de muncă.
se ghidează după următoarea regulă Dar totuşi calităţile prioritare sоnt
de aur: cоnd eşti amabil cu ceilalţi şi ei priceperea de a analiza erudiţia politică
sоnt amabili cu tine. şi socială; abordarea problemelor оn
O atitudine deosebită trebuie să man- mod creator; comunicabilitatea; ati-
ifeste conducătorul faţă de subalternii tudinea obiectivă; corectitudinea, ones-
săi, persoane mai оn vоrstă decоt el. titatea, puterea de a rezista la stresuri
Situaţia unui conducător tоnăr care şi deziluzii.
are оn subordine persoane mai оn Etica serviciului public ca unul din 45
vоrstă decоt el оl impune să manifeste tipurile eticii sociale reprezintă un cod
tact şi оnţelegere. Un tоnăr conducător de conduită care prescrie un anumit
trebuie să practice discuţii оn particu- tip de relaţii reciproce omeneşti. Ele
lar cu fiecare persoană mai оn vоrstă, par a fi optime din punctul de vedere al
declarоndu-i: executării de către funcţionarii publici
- „ştiu că nu e uşor pentru dumneata a activităţii lor profesionale.
că eu sоnt mult mai tоnăr”; Оntreaga activitate a tinerilor şi
- „ştiu că eşti un lucrător foarte bun conţinutul activităţii funcţionarilor
şi eficient. Am răsfoit dosarul dumitale publici au la bază ceva comun – vocaţia
şi am fost impresionat de experienţa şi de a asigura sprijinirea orоnduirii
realizările pe care le ai. Aş fi fericit să constituţionale, respectarea Constituţiei
completez experienţa mea cu a dumi- Republicii Moldova şi a tuturor legilor
tale”; ei. Principiul legalităţii, al supremaţiei
- „sоnt bine pregătit pentru a Constituţiei şi a legilor asupra altor acte
conduce acest compartiment (secţie, normative şi instrucţiunilor de serviciu
direcţie), iar dacă va exista o conlucrare este principiul etic de căpetenie оn ac-
a tuturor, vom putea concura cu orice alt tivitatea funcţionarului public.
compartiment din această organizaţie Exercitоndu-şi funcţiile de serv-
şi vom beneficia cu toţii. Ştiu ce avem iciu, funcţionarul public este obligat
să se călăuzească de principiul moral funcţionari nişte relaţii bazate pe
al dezinteresării şi incoruptibilităţii, echitate şi onestitate reciprocă. Aceasta
corelоnd interesele proprii cu cele este una din normele de bază ale eticii
obşteşti. Aceasta este o condiţie profesionale a funcţionarului pub-
indispensabilă a activităţii lui de serviciu. lic. Onestitatea şi dreptatea trebuie
Temelia aprecierii morale a activităţii să-l ajute pe funcţionarul public să
funcţionarilor de stat o constituie prin- găsească mai repede şi mai eficient
cipiile legalităţii, echităţii, umanismului, contactul şi оnţelegerea reciprocă cu
incoruptibilităţii şi responsabilităţii. oamenii, să оnţeleagă motivele care
Ele sоnt incluse оn codurile etice ale determină faptele şi acţiunile lor, să
funcţionarilor publici din multe ţări, sesizeze stările de spirit şi să оnţeleagă
exprimоnd esenţa cerinţelor faţă de psihologia lor.
conţinutul moral al activităţii atоt a Totodată, onestitatea şi echitatea sоnt
оntregii instituţii a serviciului public, strоns legate cu alte norme ale codu-
cоt şi a fiecărui funcţionar, determinоnd lui profesional etic al funcţionarului
vitalitatea şi caracterul funcţionării public: bunăvoinţa şi sensibilitatea
reale ale instituţiei. Оncălcarea acestor lui. Fiecare funcţionar public este ne-
principii conduce la apariţia birocrat- voit să procedeze оn conformitate cu
ismului, samavolniciei, nedreptăţilor şi prevederile normelor etice, practic, оn
46 amoralităţii. fiecare zi. Adeseori, numai logica, op-
Curmarea cazurilor de amoralitate erarea cu datele şi argumentele pentru
a persoanelor cu funcţii de decizie a ajunge la concluzii juste se dovedesc
corespunde aşteptărilor sociale ale a fi insuficiente. Este nevoie de omenie
cetăţenilor şi necesită luarea unor şi de bunăvoinţă. Numai aşa poate fi
măsuri aspre şi eficiente pentru preve- оnţeleasă mai deplin situaţia.

nirea şi оnlăturarea lor. O calitate excelentă a funcţionarului
Faţă de personalitatea funcţionarului public este modestia, care exclude
public sоnt оnaintate cele mai diverse mulţumirea de sine, оngоmfarea,
cerinţe оn funcţie de postul pe care оl aroganţa. Modestia оşi găseşte expresia
deţine, de caracterul şi conţinutul lu- оn faptul că omul nu găseşte că posedă
crului pe care оl оndeplineşte. Aceasta nici un fel de calităţi excepţionale sau
este o gamă destul de largă a calităţilor, drepturi deosebite. El se subordonează
normelor şi principiilor moralei din care de bună voie cerinţelor disciplinei pub-
se conturează cultura morală şi nivelul lice, are o atitudine respectuoasă faţă
etic al funcţionarului. de toţi oamenii, manifestă toleranţa
Chipul etic profesional al serviciului necesară faţă de micile lor neajunsuri şi
public оl constituie calităţile general are o atitudine critică faţă de propriile
umane şi cele specifice. merite şi neajunsuri.
Astfel, un serviciu fructuos necesită Aici se potrivesc foarte bine cuvintele
оn procesul comunicării dintre lui Dimitrie Cantemir spuse оn lucrarea
„Divanul sau gоlceava оnţeleptului cu stare socială оnaltă, precum şi să se
lumea”, care sună оn felul următor: оnvrednicească de recunoaştere oficială

„Leapădă trufia şi părerea prea bună şi onorurile legate de această demnitate
despre tine şi despre virtutea ta, chiar şi decoraţii de stat.
dacă ai izbutit vreun bine prin hatвrul Una dintre cele mai importante
lui Dumnezeu, ca nu cumva gоndind calităţi ale funcţionarului public este
astfel să te umfli оn pene şi să te оnalţi, accesibilitatea. Aceasta оnseamnă a fi
ci gоndeşte-te moderat cu privire la tine mereu gata de a comunica cu oamenii,
şi poartă-te smerit”. disponibil de a face acest lucru dintr-o
Modestia funcţionarului public оn pornire lăuntrică, din propria convin-
viaţa obştească şi personală constituie gere, dar nu ca o obligaţie formală.
una dintre cele mai de seamă cerinţe ale Funcţionarul public accesibil nu va
moralei funcţionarului modern. Fiecare rata şansa de a asculta un sfat bun, o
funcţionar trebuie să se deosebească critică constructivă, de a recepţiona
printr-o sinceritate adevărată – cea stările de spirit. Şi dacă cineva insistă
mai importantă calitate morală ce să se оntоlnească cu el, dоnsul nu are şi
caracterizează persoana şi faptele sale. nu poate avea motive, care ar putea să-l
Sinceritatea este contrară făţărniciei facă să renunţe la această оntrevedere.
şi оnşelăciunii, оncercărilor de a crea O excepţie poate fi lipsa posibilităţii
o impresie greşită despre motivele de practice a funcţionarului din veriga
care se călăuzeşte omul. superioară de a se оntоlni cu toţi dor- 47
Insuportabilă оn persoana itorii. Dar şi aceşti conducători, oricоt
funcţionarului public este şi o altă cali- ar fi de ocupaţi, trebuie să găsească
tate – оngоmfarea, care se caracterizează posibilităţi pentru a se оntоlni sistematic
prin lipsa de respect şi atitudinea plină cu oamenii, dar nu numai оn timpul
de dispreţ faţă de alţi oameni, legată audienţelor personale ordinare să se
de exagerarea propriilor calităţi şi intereseze de preocupările lor.
egoism. O mare importanţă are capacitatea
Оn persoana funcţionarului public funcţionarului de a asculta. Este potrivit
este inadmisibilă оnfumurarea care se proverbul „Ascultă mult, vorbeşte
manifestă ca motiv al acţiunilor, ce se puţin”. A asculta оnseamnă nu numai
оntreprind numai de dragul cuceririi a nu-l оntrerupe pe interlocutor, dar şi
de către om a оntоietăţii, a unui rol de a avea capacitatea de a trăi cu cineva
căpetenie оntr-un anumit domeniu de aceleaşi sentimente. Оn timpul con-
activitate, să obţină influenţă şi pon- vorbirii, el este preocupat de aceleaşi
dere оntr-o oarecare sferă de activitate probleme ale interlocutorului, iar prob-
obştească. lemele interioare ale lucrătorului, chiar
Ambiţia este legată nu atоt de setea dacă ele sоnt cu mult mai importante şi
de a fi recunoscut şi apreciat de cei mult mai serioase decоt cele abordate
din jur, cоt de dorinţa de a obţine o оn convorbire, ele trebuie neutralizate
оn propria sa dispoziţie. situaţii corectitudinea ajută la asigura-
Este foarte important să asculţi rea unei оnţelegeri reciproce mai bune,
atent superiorii, pentru a nu pierde la stabilirea unor contacte mai bune
nuanţele sau semnalările ce ar putea cu oameni cu care avem de rezolvat
conduce la rezolvarea nesatisfăcătoare diverse probleme. Un caracter sigur
a multor probleme pe care trebuie să le al calităţilor morale ale funcţionarului
soluţioneze o autoritate publică. Un bun este autoritatea lui. Ea nu apare odată
ascultător оşi aminteşte toate punctele cu funcţia pe care o deţine. Ea оşi are
principale ale unei discuţii, după care „izvoarele” оn cunoaşterea profundă a
оnţelege perfect ce se aşteaptă de la el. lucrului, оn munca asiduă, оn calităţile
Un ascultător bun confruntă impresi- morale оnalte: onestitatea, sinceritatea,
ile sale privind felul оn care arată sau modestia, exigenţa оnaltă faţă de sine
vorbeşte cealaltă persoană, cu analiza şi faţă de alţii, simţul оnalt al datoriei
atentă a ideilor acesteia. Dacă simţi şi al răspunderii.
nevoia să faci anumite notiţe, după o Funcţionarul public trebuie să se
discuţie importantă, оnsemnările ar obişnuiască a-şi da bine seama cum
putea fi un instrument de nepreţuit оn sоnt oamenii şi, оn primul rоnd, cei din
obţinerea succesului. anturajul său. Linguşirea, măgulirea,
Conducătorii de instituţii publice laudele exagerate adeseori nu-i permit
48 pretind că ei pot spune foarte uşor dacă să aprecieze just, оn mod critic, situaţia
o persoană tоnără a fost atentă şi dacă şi rezultatele activităţii. Conducătorul
a ascultat cu seriozitate, după calitatea trebuie să se ferească cu prudenţă de
оntrebărilor puse la sfоrşitul unei dez- linguşitori.
bateri şi prin acurateţea cererii unei Оn virtutea faptului că activitatea
clarificări a principalelor detalii privind funcţionarului public este legată de

problemele puse оn discuţie. Multe comunicarea vie cu oamenii, el trebuie
persoane cu experienţă, din conducere, să-şi creeze o astfel de imagine, оncоt
spun că semnul unei reale maturităţi la oamenilor să le fie plăcut a comunica,
un conducător tоnăr este atunci, cоnd a se afla alături. Asemenea relaţii se
acesta poate schimba uşor rolul de vor- stabilesc prin bunăvoinţă, amabilitate
bitor, оn timpul unei conversaţii cu cel şi optimism.
de ascultător şi cоnd foloseşte timpul Dar imaginea pozitivă a funcţionarului
de ascultare pentru a оnvăţa. se conturează nu numai prin priceperea
Un loc la fel de important оn car- de a se comporta cu oamenii, prin
acterul funcţionarului public оi revine vorbire, din maniera comportamen-
corectitudinii adresării. De fapt, aceasta tului, luate оn ansamblu. Funcţionarii
оnseamnă exprimarea unor asemenea оmbrăcaţi оngrijit, cu simţul demnităţii
calităţi personale interioare, cum ar fi insuflă mai multă оncredere decоt cei
stăpоnirea de sine, răbdarea, compor- оmbrăcaţi la nimereală sau, dimpotrivă,
tamentul echilibrat. Оn cele mai diverse оntr-o manieră prea ţipătoare. Nu
face să ne periclităm propria imagine mai puţin oficială. Se foloseşte şi la noi
profesională, оmbrăcоnd lucruri prea uniforma оn unele instituţii, cum ar

ieftine, ponosite, care se cer a fi reparate, fi: companiile aeriene, inspectoratul
căci ele sоnt оn discordanţă cu stilul sau fiscal etc., ca o demonstrare, ca indiciu
nu cadrează cu mediul оn care trebuie să al disciplinei colectivului, al coeziunii
lucrezi. Orice detaliu al vestimentaţiei, funcţionarilor, ca simbol al stabilităţii
оncepоnd cu оncălţămintea şi terminоnd оn faţa publicului.
cu cravata, trebuie să armonizeze cu Forma unificată a оmbrăcămintei
celelalte şi, totodată, оntreţinute оntr-o este privită ca un semn social şi ca
stare ireproşabilă: оncălţămintea - o etichetă purtătoare de informaţie
curăţată, оmbrăcămintea - călcată. despre rolul social al celui care o
Unele persoane cu funcţii de decizie poartă, impunоnd, totodată, un anu-
de rang оnalt, оn ultima perioadă, cоnd mit tip de comportament. Desigur,
tot mai mult se vorbeşte despre stilul оmbrăcămintea funcţionarilor trebuie
democratic de conducere, de dragul să corespundă menirii de bază a aces-
popularităţii au оnceput să fie preocu- tora, fiind raţională, comodă оn lucru,
pate de imaginea lor, să apară la diferite să nu distragă atenţia de la lucru atоt
оntоlniri oficiale sau semioficiale fără a lucrătorului, cоt şi a celor din jurul
„cravate” şi, оn general, să se оmbrace său. Sobrietatea, curăţenia şi eleganţa
atоt de simplu оncоt nu le poţi deosebi sa trebuie să simbolizeze solidaritatea,
de oamenii simpli, оmbrăcaţi оn mod stabilitatea, importanţa şi cultura ser- 49
obişnuit. Dar lipsa adevăratei culturi viciului de stat.
şi a simţului măsurii оi aruncă uneori Dacă ne referim nemijlocit la mani-
оntr-o altă extremă - оntr-un populism era comportamentului, ar trebui să
foarte ieftin. Exteriorul funcţionarului оncepem de la salutul reciproc. Conform
este „оnvelişul exterior” al imaginii lui, regulilor etichetei, bărbatul trebuie
iar оmbrăcămintea constituie 90 % din primul să o salute pe femeie, iar un
ce văd oamenii оn faţa lor cоnd se uită bărbat mai tоnăr să-l salute pe altul
la ei. Adeseori ei judecă despre acel mai оn vоrstă, subalternul pe superior.
sau alt funcţionar, despre caracterul Оn timpul salutului, de regulă,primul
şi statutul lui social, despre cultura lui оntinde mоna cel care este mai оnalt
doar pe baza unei priviri aruncate оn оn grad, persoana mai оn vоrstă,
grabă asupra funcţionarului, pe care оl femeia prezentată la recepţie. Vom
vede poate prima dată. folosi оn formă de salut оmbrăţişarea
Оn orice instituţie publică există şi sărutul.
anumite standarde mai mult sau mai Noi, moldovenii, fiind persoane
puţin severe ale оmbrăcămintei pen- foarte expansive, folosim оn formă
tru funcţionari. Оn unele state poţi de salut оmbrăţişarea şi sărutul. Dar,
vedea оn instituţiile publice funcţionari cоnd ne aflăm оn străinătate sau cоnd
оmbrăcaţi оn uniformă mai mult sau ne vizitează persoanele străine, nu ar
trebui să-i оmbrăţişăm călduros şi să-i Moldovenii obişnuiesc să strоngă
strоngem оn braţe, cum se procedează, mоna frecvent, salutоndu-se. E bine,
оn mod normal, cu vechii prieteni, pe fiindcă acesta este un contact important,
care nu i-am văzut demult. Nu trebuie o apreciere fizică оntre două persoane.
să fim excesiv de expansivi nici cu Mulţi oameni pot aprecia altă persoană
colegii din administraţia publică de la după cum dă mоna cu cineva. Cоnd
noi din ţară. o persoană din administraţia publică
Aici putem propune cоteva sfaturi: dă mоna cu o careva altă persoană cu
- colegii din organele administraţiei uşurinţă, ea оi influenţează, de fapt, pe
publice, care nu s-au văzut de mult colegii săi să procedeze la fel.
timp, dar оntre care există o bună O strоngere de mоnă corectă este
relaţie, pot оntotdeauna să-şi strоngă acea care:
călduros mоinile sau să-şi prindă partea - este făcută ferm, dar nu cu
de sus a braţului drept. Americanii mai pоrоituri de oase sau lipsită de ener-
practică şi bătaia pe umăr cu mоna gie;
stоngă, care rămоne liberă. Aceasta - durează 3-4 secunde, nu mai mult,
este o semiоmbrăţişare, un gest normal astfel оncоt celălalt să nu-şi simtă mоna
la birou; prinsă cu putere.
- a strоnge mоna cuiva, punоnd-o Situaţiile, оn care trebuie să dai
50 pe cea liberă pe deasupra mоinilor mоna cu cineva, sоnt:
оmpreunate, este un alt semn de - cоnd eşti prezentat cuiva şi cоnd
afecţiune, care nu presupune o оţi iei rămas bun;
оmbrăţişare. Aceasta se practică оn - cоnd cineva din afară intră оn
mai multe ţări; biroul tău;
- bărbaţii şi femeile din conducere - cоnd dai peste cineva cunoscut оn

nu ar trebui să se sărute оn public. Un afara biroului;
„sărut frăţesc оn semn de salut” este - cоnd intri оntr-o оncăpere, eşti sa-
adeseori interpretat greşit; lutat de cunoscuţi şi ţi se face cunoştinţă
- nimic nu este mai fals, după cu persoanele prezente, care nu fac parte
părerea noastră, decоt mania mimatu- din instituţie;
lui sărutului, care constă оn оncreţirea - cоnd părăseşti o adunare festivă
buzelor şi atingerea obrazului celeilalte de oameni din afară.
persoane cu obrazul tău, apoi repetarea Funcţionarul public practică оn
acestui gest, lipsit de sens, pentru celălalt activitatea sa multe convorbiri şi de
obraz. O mulţime de asemenea gesturi fiecare dată trebuie să ţină cont de
pot fi văzute оn aşa- numitul strat „su- bunele şi frumoasele maniere, de care,
perior” al societăţii, оntre două femei оn mare măsură, depinde succesul
sau оntre o femeie şi un bărbat. Nu fiecărei dintre ele.
este un gest călduros, ci unul penibil şi Cоnd ai nevoie să laşi o persoană
artificial. de conducere, cu care ai оntоlnire, să
aştepte, ieşi afară din birou şi salută-l, ne-am оnţeles ...”
cere-ţi scuze şi explică-i pentru ce Оn procesul comunicării oficiale

оntоrzii. Oferă-i o cafea, un ceai sau adeseori sоntem nevoiţi să folosim
un pahar cu apă. Dă-i un material inte- conversaţia telefonică – un semn al
resant să citească şi pune-i la dispoziţie culturii оnalte. Discuţia la telefonul de
telefonul dacă are nevoie. Dacă nu poţi serviciu trebuie să fie scurtă, delicată
să ieşi afară să vorbeşti cu el, anunţă şi numai referitor la esenţă. Formоnd
secretara sau pe cel оnsărcinat cu pro- numărul şi auzind că cineva a ridicat
tocolul să te informeze de sosirea vizita- receptorul, i se dă bineţe persoanei re-
torului. Dacă vizitatorul simte că nu s-a spective, interesоndu-ne dacă aparatul
stabilit un contact cu persoana pe care funcţionează normal. Totodată, ne
a venit aici s-o vadă, va fi impacientat. prezentăm, spunem cu ce scop am tele-
El se va simţi manipulat de personalul fonat, rugăm să fie invitată persoana
de la secretariat. necesară, ne interesăm dacă interlocu-
Dacă tu şi personalul tău sоnteţi, оntr- torului i se poate acorda atenţie.
adevăr, recunoscători şi оmpăciuitori Există o regulă, potrivit căreia, оn
pentru faptul că l-aţi făcut pe vizitator cazul оntreruperii legăturii, din nou
să aştepte, iritarea acestuia va scădea formează numărul cel care a sunat. Du-
оn mod considerabil. Secretara ta ar rata convorbirii o stabileşte, de obicei,
trebui să fie instruită să te urmărească persoana mai оn vоrstă sau superiorul.
tot timpul, chiar dacă este vorba de a Subalternului nu i se cuvine să оncheie 51
se ivi la uşa biroului tău sau de a fi cu primul convorbirea sau să-şi ia rămas
ochii pe butonul telefonului şi a te scuza bun. El trebuie numai să-l informeze
că ai convorbire cu cineva de la mare pe superiorul său că a clarificat deja
distanţă. problemele abordate de dоnsul.
Dacă faci pe cineva să te aştepte pe Оn timpul convorbirii telefonice
un timp mai оndelungat, explică per- trebuie să fim atenţi la dicţia noastră.
soanei situaţia, cere-ţi scuze şi dă-i viz- Dacă cineva vi se adresează prin telefon
itatorului posibilitatea să opteze оntre a cu o plоngere, trebuie să-i daţi acestei
aştepta sau a stabili o altă оntrevedere, persoane posibilitatea de a spune totul
cоnd оi convine lui. pоnă la capăt, puteţi s-o оntrerupeţi
Оn timpul convorbirii este necesar doar pentru a-i exprima compasiune.
de a-l asculta cu atenţie pe interlocutor, Iar dacă de cele оntоmplate cu el e de
de a nu vă distrage atenţia, răspunzоnd vină organizaţia dumneavoastră, să vă
la apelurile telefonice, răsfoind unele cereţi scuze, promiţоndu-i că veţi reveni
hоrtii; de a nu vă uita mereu la ceas. cu un telefon, faceţi neapărat acest
Primul оncheie conversaţia cel la care lucru оn intervalul de timp convenit,
venit оn audienţă, ridicоndu-se, ce dă chiar dacă pоnă la ora promisă оncă
de оnţeles că оntrevederea s-a оncheiat n-aţi reuşit să rezolvaţi problemele. O
şi, de regulă, conchide scurt: „Aşadar, comunicare delicată sporeşte eficienţa
activităţii funcţionarilor şi ridică, de convorbirile telefonice, acest aspect
totodată, nivelul satisfacţiei de pe urma important al comunicării publice va
propriei activităţi. fi productiv şi va conduce la ridicarea
Conducerea fiecărei instituţii pub- autorităţii organizaţiei.
lice trebuie să ştie cum sоnt utilizate Persoana care sună la o primărie,
telefoanele, pentru a cunoaşte оn ce agenţie are şi ea o anumită responsabili-
măsură codul manierelor este respectat tate. Dacă cel care sună vrea să facă,
de angajaţi şi ce atitudine se manifestă de exemplu, o plоngere, el trebuie să
faţă de publicul larg. ţină seama că vorbeşte cu o altă fiinţă
O mare importanţă o au vocile umană, oricоt de supărat ar fi, şi оn
celor, care răspund la telefoanele din mod justificat, apelul lui va avea valoare
cadrul primăriei, agenţiei, dar şi ale numai оn măsura оn care mesajul său
ministerului. Vocea care răspunde la este redat clar şi оşi va păstra calmul.
telefon trebuie să fie caldă şi plăcută, Este foarte greu să răspunzi manierat
răspunzоnd, оn mod amabil, la ape- la telefon, dacă cel care a sunat nu este
lul telefonic. Trebuie să aibă o dicţie rezonabil şi şi-a ieşit din fire.
bună, astfel оncоt să se оnţeleagă uşor Dacă ai un vorbitor furios la tele-
cuvintele pe care le pronunţă. Dacă fon şi dacă mоnia lui este oarecum
persoana care răspunde la telefon nu оndreptăţită, poţi:
52 are o astfel de voce, el sau ea ar trebui - să sugerezi ca el să vorbească
să fie instruiţi de un instructor de dicţie cu o persoană mai importantă din
sau să fie transferaţi la un sector care organizaţie şi să-i spui că vei aranja
nu cere aptitudini vocale. astfel оncоt persoana respectivă să-l
Bunele maniere manifestate оn sune оn cоteva minute;
cadrul organelor de conducere prin - să-l rogi, оntr-un mod foarte po-
răspunsul la apelul telefonic trebuie liticos, să repete tot ce vrea să spună,
să constituie o preocupare la trei dar mai lent, astfel оncоt să poţi nota
niveluri. Primul – оntregul aparat al fiecare cuvоnt. Spune-i că doreşti ca
organului respectiv trebuie să acorde această problemă să fie rezolvată, aşa
atenţia cuvenită acestui lucru; al ca el să-şi relateze toate nemulţumirile
doilea – nici unui şef din structurile sale cu atenţie şi mai lent.
aparatului să nu-i fie indiferent modul Cea mai delicată parte a selectării
оn care se răspunde la telefonul lui convorbirilor telefonice este aceea de a
şi să supravegheze constant calitatea оndruma corect оn altă parte persoana,
comunicării efectuate; al treilea – per- care telefonează şi să faci aceasta cu
soana care răspunde la telefon trebuie atоta dibăcie, оncоt persoana respectivă
să fie preocupată de responsabilitatea să-ţi fie recunoscătoare. Orice persoană,
sa proprie оn această privinţă. Dacă care este оndrumată оn altă parte (de
fiecare acordă, оn mod conştient, la unul la altul) оşi pierde orice senti-
atenţie propriilor sale maniere legate mente bune, pe care s-ar putea să le fi
avut faţă de organul statului; cоnd este să-i spui cuiva acelaşi lucru prin telefon
оndrumată greşit, оşi pierde timpul atоt sau direct оn faţă. Оntr-o lume sufocată

ea, cоt şi organizaţia dată. de limbajul informaticii şi inundată de
Un şef al organului public ar trebui să- formulare de tot felul şi mesaje oficiale,
şi instruiască secretara, cum să оndrume o scrisoare bine concepută este ca o rază
persoanele оn mod eficient оn timpul de soare, coborоnd pe biroul cuiva.
convorbirilor telefonice. Această operaţie Sfera unui aşa gen de scrisori, cum
necesită tact, dar şi o bună cunoaştere a sоnt acele din activitatea administraţiei
serviciului public оn cadrul organului publice, trebuie să cuprindă totul,
unde este оncadrată, a оndatoririlor şi оncepоnd cu urările de succes şi sfоrşind
responsabilităţilor comportamentelor, cu explicaţiile date pe o temă concretă,
a numelor oamenilor, care se vor ocupa оn scopul căreia s-a trimis scrisoarea.
de apelul telefonic cum se cuvine, cоnd Scrisorile trimise trebuie să demon-
оl vor primi. streze profesionalism şi să fie bine
Există anumite lucruri pe care оntocmite. Pentru оnceput, alege hоrtie
persoana din interior trebuie să le de scris potrivită pentru această ocazie.
stăpоnească bine atunci cоnd оndrumă Nu оncerca să scrii o scrisoare lungă.
оn altă parte un apel telefonic: Nu expedia note de mulţumire pe o filă
- celui care sună trebuie să i se dea o cu antet pentru оnsemnări.
explicaţie cu privire la motivul pentru Asigură-te că numele destinatarului
care este trimis оn altă parte; este scris corect şi că ai pus un titlu 53
- celui care sună trebuie să i se adevărat. Fii оngrijit оn tot ce faci, fie
dea numele, titlul, compartimentul şi că scrisoarea este scrisă de mоnă sau
numărul de telefon al biroului spre dactilografiată. Nu lăsa scrisorile tri-
care este оndrumat, astfel оncоt, dacă mise prin poştă să fie pline de greşeli
se оntоmplă să decupleze, el să se poată de ortografie sau sublinieri, fiindcă
descurca uşor revenind cu un nou tele- ele te reprezintă pe tine sau instituţia
fon acolo unde trebuie; ta. Prea multă familiaritate оntr-o
- оnainte de a se оncheia оndrumarea scrisoare poate face ca lucrurile să
respectivă, secretara trebuie să-l asig- оnceapă prost.
ure pe cel care a telefonat că totul e Organizaţia оn care se respectă
normal: „A fost o plăcere să vorbesc cerinţele eticii şi etichetei, perfect-
cu dumneavoastră... Sоnt sigură că area corectă a actelor oficiale aduc o
domnul X vă va rezolva problema foarte mare satisfacţie fiecărui angajat, iar
satisfăcător... Оmi pare cu adevărat activitatea ei este apreciată de către
rău că nu v-am putut fi de ajutor, dar oamenii care solicită serviciile acestei
sоnt sigură că domnul X va şti exact ce organizaţii drept una dintre cele mai
trebuie să facă”. prestigioase.
De multe ori este mai uşor să scrii Оn practica de lucru cu oamenii are o
ceea ce simţi sau ai de comunicat decоt mare оnsemnătate felul оn care rosteşti
numele şi titlurile. Cоnd uităm numele numele mic, cоnd persoana respectivă
cunoscuţilor este o mare greşeală. Оnsă nu are dreptul să facă acest lucru. Оn
atunci cоnd prezinţi pe cineva, nu este unele locuri din America – oraşe mici,
chiar atоt de groaznic, după cum ai comunităţi de ferme şi zone rurale –
putea crede оn acel moment, dacă ai toată lumea se adresează, de obicei,
uitat cum să prezinţi. Aceasta se poate unul altuia cu numele mic. Оn oraşe mai
оntоmpla oricui. Arată-te consternat, mari, oamenii sоnt mai convenţionali.
spunоnd: „Cum am putut să fac una Оn orice comunitate, există un mo-
ca asta? Оţi cunosc numele de familie ment potrivit şi unul nepotrivit pentru
atоt de bine!” a te adresa persoanelor pe numele
Soluţia cea mai simplă este să lor mic. O persoană mai tоnără ar
recunoşti că ai uitat, pentru moment, un trebui să aştepte ca o persoană mai
nume. Este şi o altă alternativă, soluţia оn vоrstă să o roage să i se adreseze
de a vorbi repede şi poate că ceilalţi nu cu prenumele. Un conducător tоnăr
vor ghici adevărul”. Dacă ai uitat nu- ar trebui să aştepte ca superiorul
mele persoanei, care s-a alăturat grupu- să-l roage să i se adreseze cu numele
lui tău, оncepe să vorbeşti repede, оntr-o mic. Este o chestiune de percepere a
manieră plăcută, chiar puţin exagerată. respectului.
Pentru că nu-ţi aminteşti numele lui, Dacă un superior se adresează unui
54 schiţează-i оn cоteva cuvinte personali- conducător tоnăr, folosind numele mic,
tatea: „Ascultaţi, cel de faţă este cineva asta nu оnseamnă că tоnărul ar putea
pe care nu l-am văzut de foarte multă să i se adreseze imediat celui оn vоrstă
vreme, dar era un funcţionar de stat atоt cu prenumele, fără discriminare. De
de competent оncоt erau toţi din jurul exemplu, dacă superiorul se apropie
lui оncоntaţi de gradul de inteligenţă şi de un funcţionar, de rang оnalt, mai оn

profunzime оn domeniul administraţiei vоrstă, este mai bine ca conducătorul
publice”. Oricum, cea mai bună politică tоnăr să salute primul, să zоmbească
a fost оntotdeauna cinstea să recunoşti şi să spună: „Bună ziua, domnule Ni-
că nu-ţi aminteşti numele. Оn general, colae”, оn loc să strige: „Noroc, Ioane,
vei fi iertat. Prezintă-te repede. cum оţi mai merge?”.
Nu-i face pe oamenii care ţi-au uitat Cred că nu există vreun caz ca
numele să sufere, оn timp ce оncearcă vizitоnd biroul unei persoane din con-
să se dezvinovăţească. ducere să nu te оntrebi cum să procedezi
Gоndeşte-te bine оntotdeauna dacă pentru a face o bună impresie.
e corect să te adresezi cuiva pe numele Persoanele din conducere trebuie
mic. Dacă te gоndeşti că ar trebui să să se comporte cu siguranţă de sine şi
foloseşti numele unei persoane cоnd o manierat chiar din momentul cоnd trec
saluţi, răspunsul este că nu ar trebui. pragul biroului pe care оl vizitează.
Familiaritatea dă naştere, оntr- Pentru a face o impresie bună:
adevăr, la dispreţ. Nimănui nu-i face - soseşti la timp şi chiar puţin
plăcere să i se adreseze cineva, folosind оnainte, dacă doreşti să obţii un-
ele informaţii de la persoana din cuvinte, oamenii se tratează de la egal
anticameră; la egal şi acţionează оn concordanţă cu

- aşteaptă să ţi se spună unde să-ţi regulile de protocol şi nu cu cele impuse
atоrni haina sau оntreabă unde ai putea de sex. Femeia sau bărbatul este normal
să o pui; să vină оn ajutorul celuilalt ori de cоte
- aşază-te şi aşteaptă оn tăcere; ori celălalt are nevoie de asistenţă. De
- nu-l ataca pe cel de la protocol exemplu, cadrul de conducere rafinat:
cu prea multe оntrebări. Mai bine să- - se grăbeşte să deschidă uşa per-
ţi organizezi оn acest timp gоndurile soanei din apropiere ce are mоinile
pentru convorbire; ocupate;
- odată intrat оn birou, strоnge - culege de pe jos orice lucru care a
mоna cu fermitate persoanei, care a scăpat cuiva şi care nu poate să o facă
solicitat оntоlnirea, ocupă scaunul aşa uşor ca el;
indicat de gazdă, pune geanta uşor pe - se ridică оn picioare pentru a
podea lоngă tine şi aşază-te comod, dar saluta un vizitator, care intră оn biroul
оntr-un mod atent; lui (sau al ei);
- dacă se află acolo mai multe per- - ajută un coleg sau o colegă care
soane, dă mоna оntоi cu cea mai оn se chinuieşte să-şi pună sau să-şi scoată
vоrstă şi mai importantă din grup, apoi haina.
continuă să dai mоna cu toţi ceilalţi; Bărbat sau femeie, un funcţionar su-
- estimează timpul rezervat; după perior оn ierarhie оi precede pe cei mai 55
ce оl saluţi, оntreabă cоt timp оţi poate mici оn rang, cоnd intră pe uşă, cоnd se
acorda; aşază pe scaun la masă etc. (cu excepţia
- cоnd este timpul să pleci, ridică- situaţiei, оn care acestea sоnt gazde,
te, mulţumeşte gazdei, dă mоna cu caz оn care gazda trebuie să meargă
ea şi ia-ţi „La revedere”. Mulţumeşte оnaintea vizitatorilor, chiar dacă este
secretarei şi celui, care te-a оntоmpinat mai mică оn rang decоt ei).
şi te-a condus оn drum spre ieşire. O parte importantă a imaginii şi
Sоnt frecvente cazurile, cоnd nu se prezenţei unui conducător este maniera
cunoaşte, care ar trebui să fie relaţiile оn care se face comunicarea verbală.
dintre bărbaţi şi femei la locul de lu- Poţi să ai un coeficient de inteligenţă
cru. excepţional şi să fi absolvit facultatea
Pe vremuri, cadrul de conducere cu menţiune şi totuşi să nu fii оn stare
se comporta politicos şi manierat să-ţi expui ideile cu succes оn sala de
din obişnuinţă cu colegele. Odată cu conferinţe semenilor tăi şi colectivului de
pătrunderea femeilor оn rоndurile conducere. Pentru mulţi oameni a vorbi
personalului de conducere, compor- оn public este foarte dificil. O voce bună
tamentul cavaleresc din trecut a fost şi puternică este o adevărată comoară
оnlocuit de un nou gen de maniere, pentru un conducător, ea constituind şi
dоnd un nou sens colegialităţii. Cu alte o importantă unealtă socială. Oamenii te
judecă după ceea ce spui. Este оnţelept pricepute оn arta conversaţiei. Unul
să cunoşti diferite elemente, care con- dintre acestea este dorinţa sinceră de
stituie actul comunicării. a plăcea. Altul este simţul umorului,
O transmitere a mesajului unui oferind posibilitatea unei persoane să
cadru de conducere, оncununată cu tachineze şi să rоdă de alţii, оntotdeauna
succes, chiar dacă e şi un discurs sau se оntr-o manieră cordială şi binevoitoare
оncearcă să convingă pe cineva prezent şi să se autoironizeze fără vreo urmă de
e necesar: stinghereală. Talentul de a-i оnveseli
- un timbru vocal; pe oameni este un dar, оnsă, оn acelaşi
- folosirea atentă a vocabularului; timp, este şi o unealtă de a rezolva
- ţinuta potrivită оn timp ce problemele puse оn discuţie.
vorbeşti; Practica ne demonstrează adese-
- şi, desigur, limpezimea gоndirii. ori cоt este de dificil pentru un tоnăr
O conversaţie eficientă este o mare funcţionar să converseze cu un cadru
artă. Conversaţia este o parte foarte superior. Multora din corpul executiv
importantă a prezenţei unei persoane le este frică să fie singuri cu un şef de
din conducere, o piatră fundamentală оn rang оnalt, оn timp ce amоndoi merg
comunicarea pe care această persoană cu limuzina şefului o bună bucată de
o stabileşte cu auditoriul. O persoană drum. Оn loc să se teamă, ei ar trebui
56 din conducere, care se simte оn largul să realizeze că aceasta este o bună ocazie
ei оntr-o conversaţie, conferă un mare şi să o folosească, nu numai pentru pro-
avantaj organizaţiei publice, pentru pria punere оn evidenţă, dar şi pentru a
că talentul ei contribuie direct sau comunica anumite lucruri, care par să
indirect la rezolvarea problemelor de nu fi fost aduse niciodată la cunoştinţă
interes public. Dacă ea poate conduce şefului superior.

conversaţia cu abilitate pentru a ex- O persoană tоnără ar trebui „să fie
plica, a convinge, a оmblоnzi, a amuza calmă” şi să nu forţeze conversaţia. Su-
clienţii, aceasta devine unealtă pentru periorul poate fi obosit sau poate vrea să
a rezolva cоt mai raţional subiectele gоndească, preferă să citească ceva sau
puse оn discuţie. să analizeze unele situaţii. Un tоnăr din
Arta conversaţiei este la fel de organizaţia respectivă, vorbăreţ şi entu-
importantă ca şi ceea ce vrei să spui. ziast, poate fi exact genul de companie
Trebuie să foloseşti arta conversaţiei de care nu are nevoie superiorul.
la оnceputul şi la sfоrşitul discuţiilor, Există indici clari pe care o persoană
dar оn mersul discuţiilor propriu-zise, mai tоnără ar trebui să-i deosebească.
vorbirea trebuie să fie o comunicare Dacă şeful pare tulburat, оngоndurat,
clară şi simplă, pe оnţelesul tuturor cel mai bun lucru este să nu-l deranjezi.
celor prezenţi. Dacă răspunde la оntrebări mecanic,
Există cоteva elemente de bază care aceasta оnseamnă că nu are dispoziţie
contribuie la succesul unei persoane de conversaţie.
Dacă şeful este dispus pentru discuţie, trebuie să dea tonul mediului guvernării,
tоnărul ar trebui să aibă la оndemоnă pe care el o reprezintă. Pentru aceasta,

nişte „istorii” despre ceea ce se оntоmplă funcţionarii organului respectiv trebuie
оn birou şi careva veşti interesante din informaţi despre tot ce se оntоmplă оn
activitatea sa. teritoriul municipiului, a satului, co-
Оncurajarea comportării etice a munei. Textele informative, pachetele
funcţionarilor informaţionale simple, anchetele peri-
Оncă cu 200 de ani оn urmă, Femes odice şi altă informaţie de acest fel sоnt
Madison afirma оn ziarul „Federal- condiţiile necesare pe care trebuie să le
ist”: „Dacă oamenii ar fi оngeri, n-ar folosească autorităţile locale.
fi nevoie de guvern. Dacă оngerii ar 2. Participarea corpului electoral
conduce oamenii, n-ar fi nevoie nici de оn desfăşurarea operaţiilor de gu-
controlul extern, nici de cel intern al vernare. Guvernarea locală, ale cărei
guvernului”. structuri permit participarea оn vii-
Deoarece această lume este condusă tor a oficialităţilor la desfăşurarea
de oameni, pare să existe, оn esenţă, o operaţiilor de guvernare, оn primul
metodă raţională de a asigura controlul rоnd, fără necesitatea finală pentru
extern şi intern. Astfel de controale vor deciziile legislative şi politice. Cu cоt mai
spori dificultăţile şi riscul pentru cei mulţi cetăţeni sоnt incluşi оn guvernare,
lacomi de putere şi un prestigiu mai cu atоt mai mult asemenea organ al
mare. Mai mult ca atоt, controalele administraţiei publice locale serveşte 57
riguroase vor proteja pe mai mulţi оntreaga populaţie şi nu doar un număr
funcţionari, oneşti şi responsabili de selectat, dar şi atunci utilizоndu-se unele
presiunile şi slugărniciile compatrioţilor forme neetice, amorale.
şi „prietenilor” lor. 3. Politica trebuie să fie оntemeiată
Оn serviciul public din Moldova, de oficialităţile electorale. Toate deciziile
după părerea noastră, o mare parte politice trebuie să fie deduse pentru
din funcţionarii publici dau dovadă electorat de persoanele alese de el.
de un cod moral elevat şi de person- Politica stabilită trebuie urmărită cu
alitate. Оn acelaşi timp, оn corpul perseverenţă şi dusă pоnă la sfоrşit, pen-
administraţiei publice tot mai mult tru a garanta aplicarea ei оn viaţă.
pătrunde оngrozitoarea maladie – 4. Adoptarea ordinii şi procedurilor
corupţia. Stoparea acestui fenomen оn anticorupţionale. Persoanele elector-
activitatea organelor administraţiei ale trebuie оnştiinţate despre statutul
publice presupune luarea unor măsuri votării şi măsurile lui. Şi fiecare dintre
de оncurajare a comportării etice a cei aleşi şi lucrătorii angajaţi depun
funcţionarilor оn serviciul public, şi jurămоntul financiar, aceasta fiind cheia
anume: activităţii municipale. Trebuie adăugate
1. Corpul electoral trebuie informat procedurile morale, chiar şi aparenţa
bine şi la timp. Personalul municipalităţii incorectitudinii trebuie evitată, pentru
a garanta оncrederea publică. aceasta. Persoanele care au salariu bun
5. Salarii de concurenţă pentru оşi dezvoltă sentimentul de valoare a
funcţionarii organelor administraţiei sa оn conformitate cu indicaţiile reale
publice.Lucrătorii organelor publice ale societăţii. Mоndria rezultată оntr-o
plătesc aceeaşi cantitate de bani pentru profesie sau оn efectuarea lucrului e
avantajele şi serviciile ce li se acordă ca incompatibilă cu mita sau purtarea
şi indivizii particulari şi, ca rezultat, ei grosolană faţă de cetăţeni.
sоnt compensaţi, оn conformitate cu 6. Administraţia şi politica „fără
mită”. Tradiţional, cadourile se oferă frecvent cu scopul manifestării unei cinste

mari, dar оn perioada dată cel mai des se oferă cu scopul obţinerii unui careva
beneficiu. Оn toate cazurile, mitele oferite trebuie refuzate de toţi lucrătorii
autorităţilor publice.
7. Introducerea unor structuri guvernamentale ce ar avea ca scop interzicerea
activităţii clandestine şi neetice. Оncepоnd cu anul 1978, оn Statele Unite ale
58 Americii, оn unităţile organizaţionale cu nişte măsuri de decont mai puternice, a
fost rezultatul fondării oficiilor inspectorilor generali, oficiilor de etică. Оn 1981 a
fost fondat Consiliul Prezidenţial pentru Integritate şi Eficienţă. Sistemul Inspec-
torilor Generali, creat pentru ameliorarea eficienţei şi eficacităţii programelor
guvernamentale, a fost оmputernicit la realizarea lui оn anul 1988.
ВОЗРАСТАНИЕ РОЛИ гОСУДАРСТВА И
ПУБЛИЧНОгО УПРАВЛЕНИЯ В УСЛОВИЯХ

СТАНОВЛЕНИЯ РЫНОЧНЫХ ОТНОШЕНИЙ
Андрей ТИМУШ,
член-корреспондент Академии наук Молдовы
В общественном сознании все больше преобладает мнение о том, что
SUMMARY
The public awareness is increasingly dominated by a view that the world is not
ruled by the market, as liberals like to say, but by the State, especially if it wants to
achieve harmonious development of the modern society. As the famous American
economist and sociologist J. Galbraith says, in fact, the market economy relies, as
a rule, on unplanned, unmanaged system of many producers of products, goods
and social services. These producers in fact, do not know the customers’ desire,
and what is more important, they almost do not know the customers’ status of
the purchasing capacity, both internal and external.
59
миром правит вовсе не рынок, как активности, от объемов реального

лţбят говорить либералы, а именно производства необходимой лţдям
государство, особенно если оно хочет продукции или социальных услуг, от
добиться гармоничного развития которых, в конечном счете и зависит
современного общества. сама покупательная способность
На самом же деле, рыночная потребителей.
экономика опирается, как правило, К сожалениţ, рост производства
нa неплановуţ, неуправляемуţ замедлен у нас, да и повсţду в
систему, как отмечает известный мире, а цены растут в зависимости
американский экономист и от спроса, поэтому и социально-
социолог Дж. Гэлбрейт, многих демографиче ские проце ссы, в
производителей продуктов, товаров и частности, рождаемость и миграция,
социальных услуг. Эти производители регулируţтся, особенно в странах
фактически, реально не знаţт с трансформируемой экономикой
желания, а, главное, почти не знаţт пре им у щ е ств енно со циа л ьно -
состояние покупательной способности производственными процессами
потребителей, как внутренних, – темпами роста экономических
так и внешних. А покупательная показателей, уровня занятости,
способность фактически происходит наличия рабочих мест и справедливой
от совокупной производственной оценки результатов труда. Именно
п а р и т ет п о ку п ат ел ьн о й си л ы жизнедеятельности человеческого
является той мерой силы спроса, потенциала, занятого в различных

которая поддерживает механизм сферах национальной экономики,
рыночной экономики. показывает, что в начале 2006 года
Вот идет уже 17-й год число работаţщих по сравнениţ с
р е ф о р м и р ов а н и я э к о н ом и к и , 1998 годом уменьшилось более чем
н о р е з у л ьт а т ы , п о с л е д с т в и я на 320 тыс. человек, большинство
саморазрушения фабрик и заводов, из которых выехали из сельской
ликвидации производственных местности в чужие страны в поисках
мощностей становятся все средств существования (см. табл.
более плачевными. А, главное, 1).
нет виновных этих разрушений,
отсутствуţт надлежащие темпы Таблица 1
экономического прорыва. Анализ Распределение лиц, занятых в
экономике за 1998-2005 гг.

(тыс. человек)*
60
*Äàííûå Áþðî ñòàòèñòèêè Ðåñïóáëèêè Ìîëäîâà
В различных отраслях сельского Ныне 73% сельскохозяйственных

хозяйства республики в начале 2006 угодий обрабатываются в частном
года трудились 537 тыс. человек. секторе, а виноградных плантаций
В 2006 г. сельскохозяйственная в этом секторе более 94%, зато
продукция в текущих ценах составила пастбища – 365 тыс. га или
13 700 млн. леев, или около одной 99% находятся в общественном
трети суммы ВВП республики. Более секторе. Анализ производства
60% из числа опрошенных в марте основных продо-вольственных
2007 года 700 респондентов дали продуктов в расчете на одного
негативную оценку результатам жителя республики за последние
п р ов ед е н н о й п р и в ат и з а ц и и в 17 лет трансформации молдавского
сельском хозяйстве. общества свидетельствует о том, что
по производству зерна, подсолнечника за 1989-2005 гг. получены хорошие
(последний возрос, потому что дает показатели, однако по производству

значительную прибыль), да и по мяса, овощей, фруктов, сахарной
картофелю сравнительно в динамике свеклы, молока допущено снижение
почти в 2-3 раза (см. табл. 2).
Таблица 2
Динамика производства сельскохозяйственной продукции в расчете
*Данные Бюро статистики Республики Молдова за соответствующие

годы.
Известно, что для обеспечения на начало реформ в 1990 году, то по
должного рациона пит ания потреблению мяса Молдова отставала 61
людей необходимо потреблять и на 22%, по потреблению сахара
определенные продукты, выраженные опережала на 39%, по картофелю,
в ка л о р и я х . Е с л и с р а в н и т ь соответственно, отставала на 14%,
потребление основных продуктов меньше потребляла овощей на 33%,
питания в расчете на одного жителя больше потребляла молока на 30%
Молдовы и соседней Румынии со (см. табл. 3).
средними показателями Европы
Таблица 3
Среднегодовое потребление на одного жителя основных продуктов
питания в Молдове, Румынии и Европе на начало реформ 1990 года*
*Centrul de informare эi documentare economicг, Bucureэti, 1992, p.19-20.

В 2006 г. среднегодовое потребление мяса и мясопродуктов,
сахара, овощей, фруктов и молока что если в 2001 году эта зарплата
в с р е д н е м н а од н о го ж и т е л я составляла 544 лея, то в 2006 году –

республики по сравнению с 1990 1695 леев, то есть возросла более чем
годом уменьшилось более чем в два в три раза, расходы на образование
раза. Проведенные нами в последнее - в 5,6 раза, пенсионное обеспечение,
время социологические исследования соответственно, в 5 раз.
п од ч е р к и в а ют н е о бход и мо с т ь Сегодня особенно важно отметить,
повышения эффективности отраслей что 64% расходов консолидированного
промышленности и с ельского бюджета республики направлены
хозяйства путем консолидации на основные социальные цели:
земель и внедрения новых, передовых это расходы на просвещение,
технологий, а в промышленности – воспитание, подготовку кадров для
путем акционирования предприятий, всех отраслей народного хозяйства
внедрения прогрессивных и культуры, на здравоохранение,
технологий и повышения уровня социальное обеспечение граждан
производительности труда и качества и особенно социально уязвимых
продукции. групп населения: инвалидов – 126,5
Руководство республики тыс. человек, пенсионеров – 508
о р и ен т и рует э ко н ом и ч е ск и х тыс. человек, детей-сирот – около
агентов всех форм собственности, а 17 тыс. человек. Важно отметить
также руководителей всех уровней постоянную ориентацию руководства 62
управления, начиная с предприятия, страны на создание и укрепление
местных органов власти, министерств социального государства, которое
и департаментов республики, на реально заботится о своих гражданах,
принятие мер по повышению оплаты об их жизненных потребностях. И
труда в соответствии со вкладом все же, по мнению многих экспертов,
каждого. Объединенная федерация наблюдаются значительные различия
профсоюзов, все профсоюзные в оценке труда отдельных социальных
организации должны активнее групп, скажем, в сельском хозяйстве
вникать в проблемы справедливой и в секторе финансовой деятельности
оценки труда, ибо качественный – соотношение 4:1, или соотношение
труд является высшей ценностью в зарплаты финансовых работников
обществе. и работников сферы образования –
Известно, что от оплаты труда, 4,5:1, то есть работающий в сфере
распределения собственности зависит образования получает заработную
прежде всего уровень справедливого плату в 4,5 раза ниже, чем работающий
распределения доходов в обществе. Из в финансовом посредничестве.
анализа динамики среднемесячной К с ож а л е н и ю , з н ач и т е л ь н ы е
заработной платы одного работника виды эконо-мической, особенно
в национальной экономике видно, менеджерской, управленческой
активности, в том числе социальной, каждого села в рост экономических
технико-инженерной, оцениваются показателей. Известно, что рыночная

без учета реальных результатов экономика не несет ответственность
деятельности. за снижение уровня безработицы,
Сегодня результаты деятельности уменьшение трудностей безработных
примаров всех 890 сел и коммун и вообще уязвимых слоев населения,
республики оцениваются инвестиций в развитие социальной
в зависимости от численности инфраструктуры, особенно сел, в
населения в данном селе. А ведь улучшение экологической ситуации.
известно как много зависит от В этом контексте роль государства
уровня активности, инициативы возрастает. Да иначе вообще любые
руководителей сел в организации реформы без учета их социальных
новых производств, создания рабочих последствий нельзя проводить,
мест и уменьшения миграции они отзовутся, как и случалось с
населения за рубежом в поисках саморазрушением экономики и
средств для существования вследствие социальной сферы.
несправедливой приватизации Уроки произведенных реформ,
народного достояния и ликвидации исходя из результатов проведенных
рабочих мест. социологических исследований,
Национальная программа н а с т р а и в а ют н а о п р ед е л е н и е
развития молдавского села до 2015 решающей роли государства в 63
года во многих селах Флорештского, следующих направлениях:
Тараклийского, Окницкого, - в недопущении снижения уровня
Дрокиевского, Кантемирского жизни населения и занятости на
и других районов ре спублики производстве в сравнении с ранее
в ы п ол н я е т с я с о п е р е же н и е м , достигнутым уровнем;
особенно по обеспечению программ - в обеспечении проведения
водоснабжения, газификации, определенной, взвешенной реальной
увеличению сельскохозяйственного социальной политики, социальной
производства и роста валового з а щ и т ы , о с о бе н н о с о ц и а л ь н о
внутреннего продукта в расчете уязвимых слоев населения;
на душу населения, по развитию - в обеспечении занятости, создании
социальной инфраструктуры и рабочих мест в каждом городе, селе за
улучшению деятельности социальной счет организации новых производств,
сферы на селе. Именно по этим новой продукции или социальных
показателям, по мнению многих услуг для населения, способствующих
экспертов, следовало бы объявить росту покупательной способности и
конкурс среди сел и муниципий страны увеличения доходов для обеспечения
на получение лучших результатов нормальной жизни работников и
и вознаградить победителей, да и их семей, определяя по всем этим
оплату труда определить по вкладу
параметрам меры, принимаемые окружающей среды;
государством и законодательством; - в связи с частыми катаклизмами,

- недопущение явной неспра- засухой и риском для земледельцев
ведливости в распределении доходов необходимо восстановить ранее
за счет скрытых олигополий по существующие свыше 300 тыс.
скупке и перепродаже продукции гектаров ирригационных площадей,
от селян перекупщикам, особенно для развития овощеводства
посредникам, устанавливающих и других культур;
свой контроль над привозом и - существует реальная потребность
продажей сельхозпродуктов на защиты и поддержания занятого
городских и сельских рынках; в промышленности, с ельском
здесь образовался социальный хозяйстве, строительстве персонала
конфликт между трудящимися во всех секторах производства по
крестьянами и паразитирующими отношению к негативным эффектам
на их честном труде нетрудовых экономиче ского механизма,
элементов, всяких перекупщиков- особенно охраны труда, уменьшения
спекулянтов и мошенников, а также т р а вм ат и зм а , ру ч н о го т руд а ,
поддерживающих функционеров- соблюдения режима рабочего дня,
ко р рупционеров, призванных создания должной атмосферы труда
честно выполнять свои социально- и санитарии на рабочих местах;
контрольные функции; - необходимо свести до минимума 64
- важно, чтобы государственные или вообще устранить тенденцию
инстанции обеспечили на деле производства и продажи продукции,
экологическую безопасность – чистый товаров и социальных коммунальных
воздух, отсутствие загрязненности услуг с техническими дефектами,
и шумов, обеспечивали повсюду плохого качества, которые приводят к
население чистой питьевой водой, отравлению, болезням потребителей,
незагрязненную почву, увеличение важно приложить максимум усилий
площадей облесенья и зеленых государственных органов контроля по
насаждений. В условиях роста защите прав потребителей, особенно
количества земельной площади в связи с частыми нарушениями этих
сданной крестьянами в аренду – законных прав;
обеспечения договорных условий - в ус л ов и я х с т а н ов л е н и я
не только в справедливой оплате, и н ф о р м а ц и о н н о го о б щ е с т в а ,
но и содержании почвы, внесения интенсификации проце ссов
органиче ских и минеральных глобализации люди ориентируются
уд о б р е н и й д л я п од д е р ж а н и я в с е больше на использование
у р ож а й н о с т и п оч в ы , с л ов ом , возможностей преодоления болезней.
необходимо принять меры по Однако более 70% опрошенных в
п р ед у п р е ж д е н и ю р а з ру ш е н и я массивных опросах не удовлетворены
медицинским обслуживанием, в целом. Усиление персональной
отсутствием доступа к лечению и ответственности, четкое определение

преодолению различных болезней и разграничение функций работников,
и т равм. Плохая организация повышение уровня государственного
работы и слабая мотивация труда и обще ственного конт роля,
значительной части медработников участие работников в выработке и
требуют создания прочной мотивации реализации управленческих решений
труда и постоянного вмешательства должны способствовать смягчению
админист ративных органов бюрократизма и коррупции в
власти; управлении;
- в большинстве экономических, - данные социологические иссле-
социальных, административных дования показывают, что более
структурах, как вытекает из многих 64% опрошенных считают, что во
социологических исследований, многих случаях отсутствует доступ
преобладает деформированный стиль граждан в получении желаемой
социального управления, превалирует профессии в системе высшего и
зачастую бюрократический показной среднего специального образования.
формальный стиль организации В этом контексте органам управления
р а б о т ы н а д с од е р ж ат е л ь н о й , и публичной администрации следует
проявление казенного равнодушия к систематически рассмотреть эти
нуждам, интересам и правам граждан. жизненные проблемы и содействовать 65
Отсутствие контроля за выполнением более справедливому доступу
прямых обязанностей функционеров, молодежи к получению желаемой
их ответственности приводит к профессии;
преобладанию их личных интересов - в целях систематического
над интересами людей и общества изучения общественного мнения
граждан страны и создания обратной связи с управленческими структурами,

по мнению многих экспертов, необходимо создать при Академии публичного
управления при Президенте Республики Молдова Центр по исследованию
общественного мнения с непосредственной методической консультацией со
стороны социологической службы Академии наук Молдовы.
Литература
1. Galbraith John. Societatea perfectг. Bucureэti, 1997.
2. Federico Mayor. Завтра всегда позднo. Madrid, 1987.
3. Timuэ, A. Orientarea socialг a statului cere o economie sгnгtoasг. Оn
2008 - Anul dinastiei
Cantemireştilor
66
ДМИТРИЙ КАНТЕМИР: гОСУДАРСТВОВЕДЧЕСКАЯ
И НАУЧНАЯ ДЕЯТЕЛЬНОСТЬ
Administrarea
2008- Anul dinastiei
Àëåêñàíäð Ò. ÐÎÌÀÍ,
ðåêòîð Àêàäåìèè ïóáëè÷íîãî óïðàâëåíèÿ
publică:
ïðè Ïðåçèäåíòå Ðåñïóáëèêè Ìîëäîâà,
äîêòîð õàáèëèòàò èñòîðè÷åñêèõ íàóê, ïðîôåññîð
cantemireştilor
Summary
teorie єi...
The author has the purpose in this study to demonstrate the special role of
Cantemir dynasty, and firstly, that of the ruler, the state, culture and science man
Dimitrie Cantemir in strengthening Moldovan statehood during that period, in
establishing and developing relations of friendship and lasting alliance with Russia.
This attempt is successful by scientific and historical-literary draining of the great
historical novel of the famous Russian writer Z.C. Cirkova “Maria Cantemir:
vizier curse” proposed to receive the Republic’s Moldova National Award for
the year 2008. The author has performed a profound analysis of Peter the Great
67
relations with Moldovan ruler, but especially with his daughter: the beautiful,
erudite and full of dignity Maria Cantemir, stressing the relations for centuries
of good-neighbourly and friendly relations between Moldova and Russia.
ó÷èòûâàÿ, ÷òî 2008 ãîä îïðåäåëåí ðàñïèñûâàòüñÿ), ðîäèëñÿ 26 îêòÿáðÿ

â Ðåñïóáëèêå Ìîëäîâà êàê Ãîä 1673 ã. â ñåëå Ñèëèøòå òîãäàøíåãî
Êàíòåìèðîâñêîé äèíàñòèè, ñëåäóåò ìîëäàâñêîãî óåçäà Ôýë÷èó (íûíå –
îöåíèòü ïðîñëàâëåííîãî ìîëäàâñêîãî Âàñëóéñêîãî óåçäà Ðóìûíèè) â ñåìüå
ãîñóäàðñòâåííîãî äåÿòåëÿ, ïèñàòåëÿ ìåëêîãî áîÿðèíà.
è ó÷åíîãî, ãîñïîäàðÿ Ìîëäîâû Êàíòåìèðîâñêàÿ äèíàñòèÿ,
Äìèòðèÿ Êàíòåìèðà, êîòîðîìó â îñíîâàòåëåì êîòîðîé ÿâëÿåòñÿ
ýòîì ãîäó èñïîëíÿåòñÿ 335 ëåò ñî Êîíñòàíòèí Êàíòåìèð (1630 – 1693
äíÿ ðîæäåíèÿ è 285 ëåò ñî äíÿ ãã.), ïðåäñòàâëåíà 3-ìÿ ÿðêèìè
ñìåðòè, êàê âûäàþùóþñÿ ëè÷íîñòü ëè÷íîñòÿìè:
Åâðàçèéñêîãî ìàñøòàáà. - ïåðâîíà÷àëüíî, îòåö, Ê.Êàíòåìèð,
Äìèòðèé Êàíòåìèð, ìëàäøèé ñûí ïðàâèë îêîëî âîñüìè ëåò (15.06.1685
ìîëäàâñêîãî ãîñïîäàðÿ Êîíñòàíòèíà – 16.03.1693 ãã.), à ïîñëå åãî ñìåðòè,
Êàíòåìèðà (èç-áðàííîãî íà ïðåñòîë ÷åðåç ãîä, ãîñïîäàðåì Ìîëäîâû
â 1685 ã. Âåëèêèì Ñîáðàíèåì ñòðàíû, ñòàë
êîòîðûé ïî ñâèäåòåëüñòâó ëåòîïèñöåâ - ñûí, Àíòèîõ Êàíòåìèð (8.12.1695
«ãðàìîòó íå çíàë, ìîã òîëüêî – 14.09.1700 ãã.), âåðíóâøèñü çàòåì
íà ïðåñòîë âî âòîðîå ñâîå ïðàâëåíèå ÷òîáû ñìåíèòü ñâîåãî ñòàðøåãî áðàòà
(12.02.1705 – 20.07.1707 ãã. ), êîòîðûé Àíòèîõà â êà÷åñòâå çàëîæíèêà
îòïðàâèë ñâîþ äåëåãàöèþ â Ìîñêâó ñ ñâîåãî îòöà – ìîëäàâñêîãî ãîñïîäàðÿ
ïðîñüáîé îá îêàçàíèè âîåííîé ïîìîùè Êîíñòàíòèíà Êàíòåìèðà. Áóäóùèé
Ìîëäàâñêîìó ãîñóäàðñòâó, à åãî ñûí, ó÷åíûé è ãîñóäàðñòâåííûé äåÿòåëü
Êîíñòàíòèí, áóäó÷è âïîñëåäñòâèè â ñòàë æåðòâîé èñòîðè÷åñêîãî
ãîñóäàðñòâåííîé äîëæíîñòè âåëèêîãî ôåíîìåíà ïîä íàçâàíèåì òóðåöêîãî
áàíà (õàòìàíà), â 1736 ã. íàâñåãäà ïîëèòè÷åñêîãî ãîñïîäñòâà íàä
ïîêèíóë Ìîëäîâó è óåõàë â Ðîññèþ, Ìîëäîâîé, óñòàíîâëåííîãî åùå â
ãäå ñòàë áðèãàäíûì ãåíåðàëîì, à 1538 ãîäó êàê ñëåäñòâèå íåóäà÷íîé
çàòåì ó÷àñòâîâàë â ðóññêî-òóðåöêîé âîéíû ãîñïîäàðÿ Ïåòðà Ðàðåø
âîéíå è êîìàíäîâàë ïîäðàçäåëåíèåì ïðîòèâ îñìàíñêîãî èãà. Èìåííî ñ
ìîëäàâñêèõ âîëîíòåðîâ, âî ãëàâå ýòîãî òðàãè÷åñêîãî ãîäà íà÷àëîñü
êîòîðîãî â 1739 ã. âñòóïèë â ñòîëèöó òóðåöêîå ïîëèòè÷åñêîå ãîñïîäñòâî
ñâîåé Ðîäèíû – ãîðîäà ßññû; íàä Ìîëäîâîé, äëèâøååñÿ îêîëî
- è ëèøü â êîíöå ïåðâîãî òðåõ ñòîëåòèé. Ñóòü òàêîé ïðàêòèêè
äåñÿòèëåòèÿ ÕVIII â. íà ïðåñòîë çàêëþ÷àëàñü â òîì, ÷òî èíîñòðàííûå
Ìîëäîâû ïîÿâèëàñü ñàìàÿ ÿðêàÿ, âûñîêîðîäíûå çàëîæíèêè â ñòîëèöå
íè ñ êåì íåñðàâíèìàÿ ëè÷íîñòü Îñìàíñêîé èìïåðèè áûëè ãàðàíòèåé
ìîëäàâñêîãî ãîñïîäàðÿ Äìèòðèÿ âåðíîñòè ìîëäàâñêîãî ãîñïîäàðÿ
68 Ê à í ò å ì è ð à ( 2 3 í î ÿ á ð ÿ 1710 òóðåöêîìó ñóëòàíó. Èìåííî â
- 11 èþëÿ 1711ãã.), êðóïíîãî êà÷åñòâå òàêîãî çàëîæíèêà Äìèòðèé
ãîñóäàðñòâåííîãî äåÿòåëÿ, âèäíîãî Êàíòåìèð æèë â Áîãäàí – ñàðàå
ó÷åíîãî è ïðîñâåòèòåëÿ. â îáùåé ñëîæíîñòè îêîëî äâóõ
Â öåëîì æå, âîëåþ ñóäüáû äåñÿòèëåòèé.
Êàíòåìèðîâñêàÿ äèíàñòèÿ Îäíàêî ñûí ìîëäàâñêîãî ãîñïîäàðÿ,
èìåëà äàâíèå îòíîøåíèÿ ñî Äìèòðèé Êàíòåìèð ðåâíîñòíî

Ñòàìáóëîì (áûâøèì äî 1453 ãîäà ïðîäîëæàë îáðàçîâàíèå, íà÷àòîå
Êîíñòàíòèíîïîëåì) – ñòîëèöåé èì â Ìîëäîâå ó ãðå÷åñêîãî ó÷åíîãî-
Îñìàíñêîé èìïåðèè. Ïåðâîíà÷àëüíî, ìîíàõà ñ îñòðîâà Êðèò, ïðîôåññîðà
èìåííî îí, Êîíñòàíòèí, îòåö Âàñèëèàíñêîé Àêàäåìèè (îñíî-
Äìèòðèÿ Êàíòåìèðà, íà÷àë ñâîþ âàííîé â ñòîëèöå Ìîëäîâû ãîðîäå
ãîñóäàðñòâåííóþ êàðüåðó çäåñü, áóäó÷è ßññû åùå â 1640 ã. ïîä ðóêîâîäñòâîì
íàçíà÷åííûì ìîëäàâñêèì ãîñïîäàðåì ìîëäàâñêîãî ãîñïîäàðÿ Âàñèëèÿ Ëóïó)
Ãåîðãå Äóêà (ÿâëÿâøèìñÿ ãðåêîì Èåðåìèè Êàêàâåëàñà, ïîëó÷èâøåãî,
ïî ïðîèñõîæäåíèþ) îôèöèàëüíûì â ñâîþ î÷åðåäü, ñîëèäíîå îáðàçîâàíèå
ïîñëîì Ìîëäîâû â ñòîëèöå Îñìàíñêîé â Ëåéïöèãå è Âåíå. Èìåííî îí ïîñëå
èìïåðèè, êàê âëàäåâøåãî òóðåöêèì è âîçâðàùåíèÿ ðàçâåðíóë øèðîêóþ
òàòàðñêèì ÿçûêàìè. êóëüòóðíî-ïðîñâåòèòåëüíóþ äåÿ-
Þíîøå Äìèòðèþ Êàíòåìèðó, òåëüíîñòü â Ìîëäàâñêîì ãîñóäàðñòâå,
óæå â 15-ëåòíåì âîçðàñòå, ïðèøëîñü à ñâîåãî ó÷åíèêà îáó÷àë òåîëîãèè,
â íîÿáðå 1688 ã. âûåõàòü â Ñòàìáóë ãðå÷åñêîìó, ëàòèíñêîìó, ñëàâÿíñêîìó
– ñòîëèöó Îñìàíñêîé èìïåðèè, ÿçûêàì è ïð.
þíûé Äìèòðèé, êîòîðîãî â Êàíòåìèð óñòàíîâèë òåñíûå êîíòàêòû ñ
Ñòàìáóëå çâàëè Êàíòåìèðîãëó, î÷åíü ðóññêèì ïîñëîì Ïåòðîì Àíäðååâè÷åì
Administrarea
ñòàðàòåëüíî îáó÷àëñÿ â çíàìåíèòîé Òîëñòûì. Òåì ñàìûì, óæå òîãäà, íà

Àêàäåìèè Êîíñòàíòèíîïîëüñêîé ðóáåæå ÕVII – ÕVIII ââ., îí áûë âòÿíóò
ïàòðèàðõèè – òàê íàçûâàåìîé â òî âî âñå ïåðèïåòèè ïîëèòè÷åñêîé è
âðåìÿ âî âñåé Åâðîïå «Âåëèêîé äèïëîìàòè÷åñêîé æèçíè.
øêîëå». Çäåñü îí ñåðúåçíî íà÷aë Â ñâÿçè ñ ðåçêèì èçìåíåíèåì
èçó÷àòü èñòîðèþ, ôèëîñîôèþ, ìåæäóíàðîäíîé îáñòàíîâêè â Åâðîïå
ãåîãðàôèþ, ýòèêó, ëîãèêó, òåîëîãèþ, íà÷àëà ÕVIII â., êîãäà ñòðåìèòåëüíî
publică:
ìåäèöèíó, ìóçûêó, àðõèòåêòóðó, âîçðîñëà âî âñåì ìèðå ðîëü
ôîëüêëîð, à òàêæå èíîñòðàííûå íîâîé Ðîññèè, ðóêîâîäèìîé
ÿçûêè: àðàáñêèé, ôðàíöóçñêèé, ïðîñâåùåííûì ìîëîäûì öàðåì
cantemireştilor
ïåðñèäñêèé, èòàëüÿíñêèé è äðóãèå Ïåòðîì I, â êîíöå 1710 ã. Òóðöèÿ
teorie єi...
îñíîâíûå çíàíèÿ òîãî âðåìåíè. ñòàëà ñåðüåçíî ãîòîâèòüñÿ ê âîéíå
Ïîñëå ñìåðòè ñâîåãî îòöà – ñ Ðîññèåé. Ïîäñòðåêàåìàÿ, ïðåæäå
ãîñïîäàðÿ Êîíñòàíòèíà Êàíòåìèðà, âñåãî, Àíãëèåé, Ôðàíöèåé è
íàñòóïèâøåé 13 ìàðòà 1693 ãîäà, øâåäñêèì êîðîëåì Êàðëîì ÕII,
åùå íå äîñòèãøåãî 20-ëåòíåãî âîçðàñòà íàøåäøèì ïîñëå êàòàñòðîôè÷åñêîãî
Äìèòðèÿ èçáðàëè ãîñïîäàðåì ïîðàæåíèÿ ïîä Ïîëòàâîé (â 1709 ã.)
Ìîëäàâñêîãî ãîñóäàðñòâà. Îäíàêî óáåæèùå ïîä çàùèòîé òóðåöêèõ âîéñê
èç-çà èíòðèã âàëàøñêîãî ãîñïîäàðÿ â ìîëäàâñêîé êðåïîñòè íà Äíåñòðå -
Ê. Áðûíêîâÿíó, åãî ïðàâëåíèå Áåíäåðû (êîòîðóþ Îñìàíñêàÿ èìïåðèÿ 69 69
äëèëîñü âñåãî 21 äåíü, íå áóäó÷è çàõâàòèëà ó ìîëäàâñêîãî ãîñïîäàðÿ
óòâåðæäåííûì òóðåöêèì ñóëòàíîì. Ïåòðà Ðàðåø åùå â òðàãè÷åñêîì 1538
Òåì ñàìûì, ïîñëå ýòîãî Äìèòðèé ãîäó, íîñèâøàÿ äî ýòîãî ìîëäàâñêîå
âûíóæäåí áûë âåðíóòüñÿ â Ñòàìáóë è òðàäèöèîííîå íàçâàíèå Òèãèíà,
âî âðåìÿ ïåðâîãî (èç äâóõ ïðàâëåíèé) ïîñëå ÷åãî òóðåöêèé ñóëòàí çàñòàâëÿë
ñâîåãî áðàòà Àíòèîõà Êàíòåìèðà ãîñïîäàðåé Ìîëäîâû â îáÿçàòåëüíîì
(1695-1700 ãã.) ÿâëÿëñÿ îôèöèàëüíûì ïîðÿäêå îòïðàâëÿòü ñâîèõ ñûíîâåé
ïðåäñòàâèòåëåì ìîëäàâñêîãî ãîñïîäàðÿ â ñòîëèöó Îñìàíñêîé èìïåðèè â
ïðè òóðåöêîì ïðàâèòåëüñòâå (ò.í. êà÷åñòâå çàëîæíèêîâ), è â ñâÿçè ñ
êàïóêåõàéÿ èëè êàïûõåòõóäàñû). ýòèì Òóðöèÿ ãîòîâèëà âîîðóæåííîå
Òàêèì îáðàçîì, Ä. Êàíòåìèð íàïàäåíèå íà Ðîññèþ.
íà÷àë ïîñòèãàòü òàéíû äèïëîìàòèè â Ê êîíöó ïåðâîãî äåñÿòèëåòèÿ ÕVIII
òàêîì âàæíîì öåíòðå ìåæäóíàðîäíîé â., â òàêîé òðåâîæíîé îáñòàíîâêå,
ïîëèòèêè, êàêèì ÿâëÿëàñü Îñìàíñêàÿ Îñìàíñêàÿ èìïåðèÿ ðåøèëà óêðåïèòü
èìïåðèÿ ñðåäíåâåêîâîãî ïåðèîäà. ñâîè âîåííûå ïîçèöèè íà òåððèòîðèè
Çäåñü ìîëîäîé äèïëîìàò ïëîäîòâîðíî Ìîëäàâñêîãî ãîñóäàðñòâà. Èìåííî â
îáùàëñÿ ñ èíîñòðàííûìè äèïëîìàòàìè òàêèõ öåëÿõ, ïî ñîâåòó êðûìñêîãî
– ãîëëàíäöåì Êîëëèåðîì (Collier), ñ õàíà Ñàäàò-Ãèðåÿ, ñóëòàí Àõìåä
ïîñëàìè Ôðàíöèè – Øàòîíåôîì III ðåøèë íàçíà÷èòü íà ìîëäàâñêèé
(Chateauneuf) è Ôåðèîëîì (Feriol). ïðåñòîë Äìèòðèÿ Êàíòåìèðà, êàê
Íà÷èíàÿ ñ 1700 ãîäà, Äìèòðèé âîñïèòàííîãî â Ñòàìáóëå íàäåæíîãî
÷åëîâåêà. Âñêîðå ãîñïîäàðü Äìèòðèé
Öåðåìîíèÿ âîçâåäåíèÿ Äìèòðèÿ Êàíòåìèð íàïèñàë çíàìåíèòûé
Êàíòåìèðà íà ïðåñòîë Ìîëäàâñêîãî «Ìàíèôåñò» â ñâÿçè ñ çàêëþ÷åíèåì
ãîñóäàðñòâà ïðîèçîøëà 23 íîÿáðÿ 1710 ñîþçà ñ Ðîññèåé. Ìîëäàâñêî-ðóññêèå
ãîäà â ïðèñóòñòâèè òóðåöêîãî ñóëòàíà âîéñêà íà÷àëè ñîâìåñòíûå áîåâûå
Àõìåäà III, êîòîðàÿ ïðîèçîøëà äåéñòâèÿ. Îäíàêî â ðåøàþùåé áèòâå
íåïîñðåäñòâåííî â Áîãäàí-ñàðàå. ïðè Ñòýíèëåøòü ñîþçíûå âîéñêà
Âñêîðå, è íîâûé ãîñïîäàðü, òðåòèé ïî áûëè âûíóæäåíû îòñòóïèòü ïåðåä
ñ÷åòó, èç Êàíòåìèðîâñêîé äèíàñòèè, ñóùåñòâåííî ïðåâûøàþùèìè ïî
10 äåêàáðÿ 1711ã. ïðèáûë â ñòîëèöó êîëè÷åñòâó òóðåöêèìè âîéñêàìè. Òåì
Ìîëäîâû – ã. ßññû. ñàìûì, Ïðóòñêèé âîåííûé ïîõîä
Ñ ïåðâûõ æå äíåé ñâîåãî ïðàâëåíèÿ Ïåòðà I îêàçàëñÿ íåóäà÷íûì è ðóññêèå
âíåøíÿÿ ïîëèòèêà ìîëäàâñêîãî âîéñêà áûëè âûíóæäåíû îòñòóïèòü
ãîñïîäàðÿ Äìèòðèÿ Êàíòåìèðà èç Ìîëäîâû.
áûëà ñâÿçàíà ñ ñàìûìè âûñîêèìè Ëåòîì 1711 ãîäà, êàê ñëåäñòâèå
èäåàëàìè ñâîåãî ìíîãîñòðàäàëüíîãî äàííûõ äðàìàòè÷åñêèõ ñîáûòèé
íàðîäà – îñâîáîæäåíèåì ñòðàíû âûíóæäåí áûë ïîêèíóòü Ìîëäîâó è
îò èíîñòðàííîãî îñìàíñêîãî èãà. åå âåðõîâíûé ïðàâèòåëü Äìèòðèé
Äëÿ äîñòèæåíèÿ ýòîé áëàãîðîäíîé Êàíòåìèð, à âìåñòå ñ íèì - è áîëåå
öåëè ãëàâà ãîñóäàðñòâà ïîíèìàë, ÷åòûðåõ òûñÿ÷ ñîîòå÷åñòâåííèêîâ.
70 ÷òî íóæíà âîåííàÿ ïîìîùü èçâíå. Â Ðîññèè Ïåòð I ïîæàëîâàë
Ïîòîìó, ïîëüçóÿñü ñâîèìè ëè÷íûìè Äìèòðèþ Êàíòåìèðó òèòóë êíÿçÿ è
êîíòàêòàìè ñ ïîñëîì Ðîññèè ðàçëè÷íûå ïîìåñòüÿ, à âïîñëåäñòâèè
â Ñòàìáóëå (Êîíñòàíòèíîïîëå) îí ñòàë ñåíàòîðîì è áëèæàéøèì
Ï.À.Òîëñòûì, Äìèòðèé Êàíòåìèð ñîâåòíèêîì ðóññêîãî èìïåðàòîðà ïî
ïîøåë íà òàéíûå ïåðåãîâîðû ñ âîñòî÷íûì âîïðîñàì.
ðóññêèì öàðåì, âîéñêà êîòîðîãî Ñóäüáà ìíîãî÷èñëåííîé ñåìüè

íàõîäèëèñü âáëèçè îò âîñòî÷íûõ Äìèòðèÿ Êàíòåìèðà, íàõîäÿñü â
ãðàíèö Ìîëäàâñêîãî ãîñóäàðñòâà. èçãíàíèè â Ðîññèè, ñëîæèëàñü ïî-
Äëÿ äîñòèæåíèÿ áëàãîðîäíîé ðàçíîìó. Îñîáåííî ÿðêî âûäåëÿëàñü
öåëè îñâîáîæäåíèÿ ñâîåé Ðîäèíû åãî ñòàðøàÿ äî÷ü Ìàðèÿ. Áóäó÷è
Äìèòðèé Êàíòåìèð çàêëþ÷èë 13 âûñîîáðàçîâàííîé æåíùèíîé,
àïðåëÿ 1711 ãîäà ñ ðóññêèì öàðåì îäàðåííîé æèâûì óìîì, îíà
Ïåòðîì I Ëóöêèé ñåêðåòíûé âîåííî- ïîëüçîâàëàñü áîëüøèì âëèÿíèåì ïðè
ïîëèòè÷åñêèé äîãîâîð ïîä íàçâàíèåì èìïåðàòîðñêîì äâîðå Ïåòðà I, à åå
«Äèïëîìà è ïóíêòîâ». Ñîäåðæàíèå ëè÷íàÿ áèáëèîòåêà ïî-ïðàâó ñ÷èòàëàñü
äàííîãî ìîëäàâñêî -ðóññêîãî îäíîé èç íàèáîëåå áîãàòûõ, ïî
äîãîâîðà ïðåäóñìàòðèâàëî ñîâìåñòíûå êîëè÷åñòâó êíèã è öåííûõ ïî ñâîåìó
âîîðóæåííûå äåéñòâèÿ ïðîòèâ Òóðöèè, ñîäåðæàíèþ, âî âñåé Ðîññèè.
ïðèñîåäèíåíèå Ìîëäîâû ê Ðîññèè Ìàðèÿ Êàíòåìèð ïîëó÷èëà
è óñòàíîâëåíèå íàñëåäñòâåííîé ñîëèäíîå îáðàçîâàíèå â ñåìüå. Äåëî
ìîíàðõèè Êàíòåìèðîâñêîé äèíàñòèè â òîì, ÷òî, êàê èçâåñòíî, ñóïðóãà
â Ìîäàâñêîì ãîñóäàðñòâå. ìîëäàâñêîãî ãîñïîäàðÿ Êàñcàíäðà
ïðîèñõîäèëà èç âèçàíòèéñêîãî ãîäó, îôèöèàëüíî îáüÿâëåííîì
çíàòíîãî ðîäà Êàíòàêóçèíîâ (êîòîðûå Ãîäîì Êàíòåìèðîâñêîé äèíàñòèè,
Administrarea
ïðàâèëè â Âèçàíòèéñêîé Èìïåðèè äàííîå ëèòåðàòóðíîå ïðîèçâåäåíèå

åùå ñ êîíöà XI â., íî îñîáàÿ áûëî ïðåäñòàâëåíî íà êîíêóðñ
ñèëà èõ ðîäà îñîáåííî ïðîÿâèëàñü íàöèîíàëüíîãî ñîâåòà ïî ïðèñóæäåíèþ
òîãäà, êîãäà èìïåðàòîðîì ñòàë Èîàí Ãîñóäàðñòâåííîé ïðåìèè Ðåñïóáëèêè
VI). Ìîëäîâà, òàê êàê îíà èìååò
Ïðåäñòàâëÿåò îñîáûé èíòåðåñ ñóùåñòâåííîå çíà÷åíèå ñ èñòîðè÷åñêîé,
êîñâåííîå ðàññìîòðåíèå â äàëüíåéøåì õóäîæåñòâåííîé è ýñòåòè÷åñêîé òî÷åê
publică:
äàííîé ïðîáëåìû ïîñðåäñòâîì àíàëèçà çðåíèÿ. Îíî âíîñèò ñâîé ïîñèëüíûé
ñóäüáû ðàçëè÷íûõ ïðåäñòàâèòåëåé âêëàä â ñîõðàíåíèå èñòîðè÷åñêîé
Êàíòåìèðîâñêîé äèíàñòèè ïóòåì ïàìÿòè è ðàçâèâàåò èñòîðèêî-
cantemireştilor
ðàñêðûòèÿ îñíîâíûõ ñîáûòèé, êóëüòóðíûå òðàäèöèè ìîëäàâñêîãî
teorie єi...
èçëîæåííûõ â èçâåñòíîé êíèãå Ç. è ðóññêîãî íàðîäîâ, ñïîñîáñòâóÿ
Ê. ×èðêîâîé «Ìàðèÿ Êàíòåìèð: óñòàíîâëåíèþ îáùèõ ãóìàííûõ
Ïðîêëÿòèå âèçèðÿ” (Èñòîðè÷åñêèé öåííîñòåé.
ðîìàí), îáúåìîì â 528 ñòðàíèö. Èñòîðè÷åñêèé ðîìàí Ç.Ê.×èðêîâîé,
Âîîáùå, àâòîð èñòîðè÷åñêîãî èçäàííûé â èçâåñòíîé ñåðèè
ðîìàíà «Ìàðèÿ Êàíòåìèð: «Ñïîäâèæíèêè è Ôàâîðèòû», îñíîâàí
Ïðîêëÿòèå âèçèðÿ», èçäàííîãî â íà ïîäëèííî ðåàëüíûõ è êîíêðåòíûõ
ìîñêîâñêîì èçäàòåëüñòâå «ÀÑÒ: ôàêòàõ, ïðîèñõîäèâøèõ èñòîðè÷åñêèõ
Àñòðåëü: Òðàçèòêíèãà, 2006», Çèíàèäà ñîáûòèé è ôåíîìåíîâ, ÷èòàåòñÿ 71
71
Êèðèëëîâíà ×èðêîâà ÿâëÿåòñÿ ëåãêî, æèâî, ñ áîëüøèì èíòåðåñîì,
èçâåñòíîé ëè÷íîñòüþ â ñîâðåìåííîé ïðèñòðàñòèåì è ïñèõîëîãè÷åñêîì
ëèòåðàòóðå Ðåñïóáëèêè Ìîëäîâà, ïåðåæèâàíèåì. Ñòðóêòóðíî îí ïîñòðîåí
Ðîññèéñêîé Ôåäåðàöèè è äðóãèõ ñòðàí îðèãèíàëüíî è óäà÷íî ðàññêàçûâàåò
ÑÍÃ, ïðèçíàííîé íà ãîñóäàðñòâåííîì äðàìàòè÷åñêóþ èñòîðèþ 300-ëåòíåé
è îáùåñòâåííîì óðîâíÿõ âî ìíîãèõ äàâíîñòè íà÷àëà ìîëäàâñêî-ðóññêèõ
ñòðàíàõ ìèðà. Êàê ïèñàòåëü, îòíîøåíèé, ÷åðåç ïîäðîáíûé àíàëèç
æóðíàëèñò è ñöåíàðèñò, áóäó÷è æèçíè è ñóäüáû ÿðêîé ëè÷íîñòè Ìàðèè
÷ëåíîì Ìåæäóíàðîäíîãî Ñîþçà Êàíòåìèð (ðîäèâøåéñÿ 29 àïðåëÿ 1700
ïèñàòåëüñêèõ ñîîáùåñòâ, Ñîþçà ã. â ßññàõ - ñòîëèöå Ìîëäàâñêîãî
ïèñàòåëåé Ðîññèè è ìîëäàâñêîãî Ñîþçà ãîñóäàðñòâà, è òðàãè÷åñêè óìåðøåé
ïèñàòåëåé «Íèñòðó» - «Äíåñòð», Ñîþçà â Ìîñêâå 9 ñåíòÿáðÿ 1757 ã.).
êèíåìàòîãðàôèñòîâ áûâøåãî ÑÑÑÐ è Ìåæäó òåì, îòêðîâåííî ãîâîðÿ,
Êîíôåäåðàöèè êèíåìàòîãðàôèñòîâ ïåðâîíà÷àëüíî ÷èòàòåëü ñ íåêîòîðûì
ÑÍÃ, îíà èçâåñòíà ìîëäàâñêîìó ñîìíåíèåì îòíîñèòñÿ ê ò.í.
÷èòàòåëþ êàê àâòîð áîëåå ïÿòíàäöàòè «Ïðîêëÿòèþ âèçèðÿ», íî ÷èòàÿ ðîìàí
êíèã õóäîæåñòâåííîé ïðîçû, à òàêæå ñ áîëüøèì èíòåðåñîì âñå äàëüøå è
êàê àâòîð ñöåíàðèåâ ìíîæåñòâà äàëüøå, ïîñòåïåííî ñîëèäàðèçèðóåòñÿ
ôèëüìîâ ïî ðàçëè÷íîé èñòîðè÷åñêîé ñ ïîçèöèåé àâòîðà è íà÷èíàåò
òåìàòèêå. âåðèòü â ïðàâäîïîäîáíîñòü äàííîãî
Êñòàòè, èìåííî â íûíåøíåì ñïåöè-ôè÷åñêîãî ôåíîìåíà. Ýòî,
áåçóñëîâíî, î÷åâèäíàÿ çàñëóãà àâòîðà èñòîðè÷åñêèå ñîáûòèÿ, ñâÿçàííûå
è åãî èñêóññòâà ïðè íàïèñàíèè ñ Ìîëäàâñêèì ãîñóäàðñòâîì,
ðîìàíà «Ìàðèÿ Êàíòåìèð». Âèçàíòèéñêîé èìïåðèåé, â ò.÷.
Ìû ñ÷èòàåì, ÷òî â äàííîì è åå çàõâàòîì îñìàíñêîé àðìèåé
ëèòåðàòóðíî-õóäîæåñòâåííîì (ñòð. 66 - 73). Çäåñü âïåðâûå
ïðîèçâåäåíèè, êîòîðîå ñîñòîèò ãîâîðèòñÿ î çíàêîìñòâå ìàëåíüêîé
èç äâóõ ÷àñòåé è äâåíàäöàòè ãëàâ, Ìàðèè ñ ðóññêèì ïîñëîì, ãðàôîì
áèîãðàôè÷åñêîé ñòàòüè î Ìàðèè Ï.À.Òîëñòûì (ñòð. 75 - 76). Äàëåå,
Äìèòðèåâíå Êàíòåìèð â Áîëüøîé ãëàâà 4-ÿ ôàêòè÷åñêè ïîëíîñòüþ
Ðîññèéñêîé Ýíöèêëîïåäèè (òîì ïîñâÿùåíà îïè- ñàíèþ äðóæåñòâåííûõ
âòîðîé, Ì., 1996 ã.), õðîíîëîãè÷åñêîé êîíòàêòîâ Äìèòðèÿ Êàíòåìèðà
òàáëèöû è êîììåíòàðèåâ, ïîäðîáíî ñ ãðàôîì Ï.À.Òîëñòûì, íà÷èíàÿ
ïðîàíàëèçèðîâàíû æèçíåííûé ïóòü ñ 1700 ã., êîãäà ïîñëåäíèé ñòàë
êàê ãëàâíîãî ãåðîÿ èñòîðè÷åñêîãî êðåñòíûì Ìàðèè. Èç íåêîòîðûõ
ðîìàíà Ì.Êàíòåìèð, òàê è â îáùåì êîñâåííûõ ñâåäåíèé, ïðèâåäåííûõ
äåÿòåëüíîñòü åå îòöà - ñàìîãî àâòîðîì, ñòàíîâèòñÿ èçâåñòíîé
ãîñïîäàðÿ Ìîëäàâñêîãî ãîñóäàðñòâà òàêæå íàâèñøàÿ óãðîçà íàä æèçíüþ
Äìèòðèÿ Êàíòåìèðà. Ä.Êàíòåìèðà – èìåííî åãî äðóæáà
Ëèøü î÷åíü êîðîòêî îòìåòèì, ÷òî ñ ðóññêèì ïîñëîì ñïðîâîöèðîâàëà
ïåðâàÿ è âòîðàÿ ãëàâû ðîìàíà (ñòð. âðàæäó òóðåöêîãî ñóëòàíà, êîòîðûé
72 9 - 55) ïîñâÿùåíû îáùåìó ðàññêàçó â ñãîâîðå ñ âàëàøñêèì ãîñïîäàðåì
î ñåìüå Êàíòåìèðîâûõ. Îòåö Ìàðèè, Ê.Áðûíêîâÿíó çàìûñëèë çëîäåéñêîå
Äìèòðèé Êàíòåìèð, ìëàäøèé ñûí óáèéñòâî Êàíòåìèðà. Äåëî äîøëî
ìîëäàâñêîãî ãîñïîäàðÿ Êîíñòàíòèíà äàæå äî àðåñòà áðàòüåâ Äìèòðèÿ
Êàíòåìèðà, ïðè èñïîëíåíèè ëèøü è Àíòèîõà (áûâøåãî Ìîëäàâñêîãî
15 ëåò, â 1688 ã., áûë îòïðàâëåí ãîñïîäàðÿ). Òîãäà ëèøü â ðåçóëüòàòå
â êà÷åñòâå çàëîæíèêà â ñòîëèöó ñîâìåñòíîé ñêîîðäèíèðîâàííîé àêöèè

Îñìàíñêîé Èìïåðèè – ã. Ñòàìáóë ïîñëîâ Ðîññèè, Ôðàíöèè è Áåëüãèè
(Êîíñòàíòèíîïîëü), ñàì íàçûâàÿ ñâîå óäàëîñü âçÿòü ïîä ñâîþ çàùèòó îòöà
âûíóæäåííîå 22-ëåòíåå ïðåáûâàíèå Ìàðèè Êàíòåìèð (è åãî ñòàðøåãî
çäåñü «áîñôîðñêîé ññûëêîé…» è áðàòà).
«ðàáñòâîì â Åãèïòå». Îïèñàíèå ïðåäñòàâëåííûõ îñíîâíûõ
Êñòàòè, òàêæå â ïåðâîé ãëàâå (ñòð. ñâåäåíèé èç æèçíè íàøåé ãåðîèíè
9 - 32) àâòîð èñêóñíî ðàññêàçûâàåò ïðîâåäåíî íà ôîíå îáùåãî àíàëèçà
î 5-ëåòíåé Ìàðèè, î òîì êàê åå èñòîðè÷åñêèõ ñîáûòèé â ìîëäàâñêî-
áåççàáîòíîå äåòñòâî, ïîñëå òÿæåëîé ðîññèéñêèõ âçàèìîîòíîøåíèÿõ êîíöà
áîëåçíè è äóøåâíîé äåïðåññèè, ÕVII - ïåðâîé ïîëîâèíû XVIII ââ.
ðåçêî ïåðåøëî âî âçðîñëîå ñîñòîÿíèå, Óäà÷íî èñïîëüçóåìûì ëèòåðàòóðíûì
ïðåâðàòèâ äåâî÷êó â äðóãîé ìèð, ïðèåìîì â äàííîì ïðîèçâåäåíèè
íàìíîãî ñòàðøå åå íàñòîÿùåãî ÿâëÿåòñÿ îïèñàíèå îáùèõ èñòîðè÷åñêèõ
âîçðàñòà. ñîáûòèé â îðãàíè÷åñêîé ñâÿçè ñ
Â ñëåäóþùåé, 3-é ãëàâå, àâòîð ÷àñòíûìè, ïîâñåäíåâíûìè âñòðå÷àìè
ïîäðîáíî îïèñûâàåò ðàçëè÷íûå ñ ñåìüÿìè ðîññèéñêîãî öàðÿ Ïåòðà
I è Ìîëäàâñêîãî ãîñïîäàðÿ Äìèòðèÿ Êîíñòàíòèí, Øåðáàí (Ñåðãåé) è
Êàíòåìèðà. ìëàäøèé Àíòèîõ, à òàêæå ìëàäøóþ
Administrarea
Â äàííîì êîíòåêñòå, íà÷èíàÿ ñ ñåñòðó Ñìàðàíäó, êîòîðàÿ âñêîðå

5-é ãëàâû, àâòîð óìåëî ðàññêàçûâàåò, òàêæå óìåðëà â Ðîññèè.
ñâîåâðåìåííî è áîãàòî ïðèâîäèò Â òàêîé íåïðîñòîé îáñòàíîâêå,
îñíîâíûå äàííûå è íåêîòîðûå àâòîð ðîìàíà î÷åíü øèðîêî
ñïåöèôè÷åñêèå îñîáåííîñòè îïèñûâàåò îãðîìíóþ ðàáîòó è
îòíîñèòåëüíî äåòñêîãî, ïîäðîñòêîâîãî, çàáîòó îáî âñåì, ïðîÿâëÿåìóþ
ìîëîäåæíîãî è âçðîñëîãî ïåðèîäîâ ãëàâíûì åå ãåðîåì. Ïðàêòè÷åñêè,
publică:
æèçíè ãëàâíîé ãåðîèíè ðîìàíà. Òàê, íåñîâåðøåííîëåòíÿÿ Ìàðèÿ Êàíòåìèð
óæå â äåñÿòèëåòíåì âîçðàñòå Ìàðèÿ ïðîÿâëÿëà ìàòåðèíñêóþ çàáîòó îáî âñåõ
çíàêîìèòñÿ ñî ñâîèì êóìèðîì - îñèðîòåâøèõ áðàòüÿõ è â îñîáåííîñòè
cantemireştilor
Ïåòðîì I è äàæå ñðàæàåòñÿ ñ íèì â î ìëàäøåì, ïÿòèëåòíåì Àíòèîõå,
teorie єi...
øàõìàòû, ïîñëå âñòóïëåíèÿ ðóññêîãî êîòîðîãî ïðèîáùèëà ê ÷òåíèþ êíèã,
öàðÿ â Ìîëäîâó. à òàêæå ïðèâèëà åìó ëþáîâü ê
Ïðåäñòàâëÿåò èíòåðåñ äëÿ ëèòåðàòóðå ïðè ïîìîùè èçâåñòíîãî
ñîâðåìåííîãî óïðàâëåí÷åñêîãî ëèòåðàòîðà è ó÷èòåëÿ-ôèëîëîãà Ï.
ïåðñîíàëà è äëÿ ÷èòàòåëÿ âîîáùå È. Èëüèíñêîãî. Ïîñëåäíèé ñ÷èòàëñÿ,
ëèòåðàòóðíûé ñòèëü è îñâåäîìëåííîñòü ïî ïðàâó, ñåêðåòàðåì-ó÷åíûì è
àâòîðà î òîì, êàê îí â ñâîåé ðàáîòå íàñòàâíèêîì âñåõ äåòåé ñåìüè Äì.
ïîäðîáíî îïèñûâàåò òðàãè÷åñêèå Êàíòåìèðà.
ïîñëåäñòâèÿ íåóäà÷íîãî àíòèîñ- Ðàçíîîáðàçíûìè óìåëûìè è 73
73
ìàíñêîãî Ïðóòñêîãî ïîõîäà 1711 óìåñòíûìè ëèòåðàòóðíûìè ïðèåìàìè
ãîäà. Âñëåäñòâèå íåóäà÷íîãî âîåííîãî Ç.Ê.×èðêîâà ïîäðîáíî ïîêàçàëà êàêèì
ñîþçà ðóññêî-ìîëäàâñêîé àðìèè â áûëî ëè÷íîå îòíîøåíèå Ïåòðà I ê
1711 ã., ïîñëåäîâàë îòúåçä â Ðîññèþ Ìàðèè, êàê îíà ñòðàñòíî ëþáèëà âñþ
ìîëäàâñêîãî ãîñïîäàðÿ Äìèòðèÿ æèçíü òîëüêî åãî îäíîãî. Íåëüçÿ
Êàíòåìèðà âìåñòå ñî ñâîåé ñåìüåé, íå ñîãëàñèòüñÿ ñ àâòîðîì â òîì,
ïðèáëåæåííûìè è âåðíûìè åìó ÷òî åñëè áû íå äâîðöîâûå èíòðèãè
âîèíàìè. òîãî âðåìåíè è ïðåñòóïíûé çàãîâîð
Ñåìüÿ, â êîòîðîé ðîñëà àáñîëþòíî íåãðàìîòíîé èìïå-ðàòðèöû
è âîñïèòûâàëàñü Ìàðèÿ, áûëà Åêàòåðèíû, êîòîðûå ïðèâåëè ê ãèáåëè
ìíîãî÷èñëåííîé: âñåãî 8 ÷åëîâåê. ïðè ðîæäåíèè èõ îáùåãî ñûíà -
Åñëè åå îòåö ñòîéêî ïåðåíîñèë ïîòåðþ Ìàðèè Êàíòåìèð è Ïåòðà I, âñå ýòî
ñâîåé Ðîäèíû, ñêèòàÿñü ïî Ðîññèè, ìîãëî ïîâåðíóòü âñïÿòü âñþ èñòîðèþ
òî ìàòü – Êàññàíäðà Êàíòàêóçèíî, ðóññêî-ìîëäàâñêèõ âçàèìîîòíîøåíèé.
ðîäèâøàÿ è âûðàñòèâøàÿ 6-õ äåòåé Íî èìåííî ýòî è ñëó÷èëîñü, ïîñëå
(êîòîðàÿ èìåëà çíàìåíèòûå êîðíè îò ÷åãî âñêîðå ñêîí÷àëñÿ è ñàì åå îòåö
ðîäà âèçàíòèéñêèõ èìïåðàòîðîâ, îäíà Äìèòðèé Êàíòåìèð.
èç îáðàçîâàííåéøèõ æåíùèí ñâîåãî Âïîñëåäñòâèè èìåííî ëþáèìûé
âåêà) î÷åíü òÿæåëî çàáîëåëà è ÷åðåç áðàò Ìàðèè Êàíòåìèð Àíòèîõ
ãîä, â 1713 ã., åå óæå íå ñòàëî. Ìàðèÿ (1708-1744), êîòîðîãî âûðàñòèëà
èìåëà ÷åòâåðûõ áðàòüåâ – Ìàòâåé, è âîñïèòàëà îíà ëè÷íî (è îíà
ïîñòîÿííî òâåðäèëà ñåáå, ÷òî äàæå ïðèâåäåííûìè â ðóêîïèñè…» è ò.ä.
íå âûéäåò çàìóæ, ÷òîáû íå áðîñèòü Èçâåñòíî, ÷òî çà ðóáåæîì åãî çâàëè
åãî), ñïîñîáñòâîâàë èçäàíèþ â «àâòîðîì-êíÿçåì», êîòîðûé æèâÿ
Åâðîïå çàìå÷àòåëüíîãî îòöîâñêîãî â Êîíñòàíòèíîïîëå îêîëî äâóõ
òðóäà «Èñòîðèÿ ðîñòà è ïàäåíèÿ äåñÿòè-ëåòèé, íàõîäèëñÿ â äðóæåñêèõ
Îòòîìàíñêîé èìïåðèè», íàïèñàííîãî îòíîøå-íèÿõ ñ «ñàìûìè âèäíûìè
èì íà ëàòûíè åùå â 1714-1716 ãã. âåëüìîæàìè è ó÷åíûìè» ñâîåãî
è êîòîðûé ïðèíåñ ìîëäàâñêîìó âðåìåíè.
ãîñïîäàðþ åäèíîäóøíîå ïðèçíàíèå Àâòîð èñòîðè÷åñêîãî ðîìàíà
(ïðàâäà, ïîñìåðòíî) â ìèðîâîé îïèñûâàåò ïîñòîÿííóþ ïåðåïèñêó
ó÷åíîé ñðåäå. Áëàãîäàðÿ ñâîèì Ìàðèè Êàíòåìèð èç Ðîññèè ñ áðàòîì
îáøèðíûì äèïëîìàòè÷åñêèì ñâÿçÿì è – äèïëîìàòîì Àíòèîõîì èç-çà ðóáåæà.
çíàêîìñòâó ñî ìíîãèìè âûäàþùèìèñÿ Î÷åíü èíòåðåñíî äëÿ ñîâðåìåííîãî
äåÿòåëÿìè Çàïàäà, Àíòèîõ Êàíòåìèð ÷èòàòåëÿ óçíàòü, ÷òî èìåííî Àíòèîõ
âçÿë ñ ñîáîé îòöîâñêóþ ðóêîïèñü è Êàíòåìèð íàïèñàë è îïóáëèêîâàë â
óæå â ïåðâîì ãîäó äèïëîìàòè÷åñêîé Ëîíäîíå ñâîþ ðàáîòó «Æèçíü Äìèòðèÿ
ñëóæáû â Àíãëèè ïîêàçàë åå ïàñòîðó Êàíòåìèðà, ãîñïîäàðÿ Ìîëäîâû» â
Í.Òèíäàë, àâòîðó ìíîãèõ èñòîðè÷åñêèõ àíãëèéñêîì èçäàíèè ðàáîòû «Èñòîðèÿ
ñî÷èíåíèé, êîòîðûé ñðàçó ïåðåâåë åå Îòòîìàíñêîé èìïåðèè» (1734 ã.).
íà àíãëèéñêèé è îïóáëèêîâàë êíèãó Äàííûå ñâåäåíèÿ äîïîëíÿþòñÿ
74 â äâóõ òîìàõ â 1734-1736 ãã. ïîä «Ãåíåàëîãèåé êíÿçåé Êàíòåìèð»,
íàçâàíèåì «Èñòîðèÿ Îòòîìàíñêîé ïðîèçíåñåííîé ïåðåä öàðåì Ïåòðîì I
èìïåðèè» âìåñòå ñ 22 ëè÷íûìè ñûíîì Äìèòðèÿ Êàíòåìèðà Øåðáàíîì
ãðàâþðàìè Ä.Êàíòåìèðà. (íàçâàííûì â Ðîññèè Ñåðãååì) â 1714
Âîîáùå, íåîáõîäèìî êîíñòàòèðîâàòü ãîäó, à òàêæå èíôîðìàöèåé «î áîÿðàõ è
çäåñü, ÷òî âñå òðóäû Äìèòðèÿ îôèöåðàõ, óøåäøèõ â Ðîññèþ âìåñòå ñ
Êàíòåìèðà, êàê è åãî ñûíà Àíòèîõà ìîëäàâñêèì ãîñïîäàðåì â 1711 ãîäó…»,

Êàíòåìèðà (áóäó÷è ñ 1732 ã. ïîñëîì îïóáëèêîâàííûìè â êîíöå êíèãè
Ðîññèè â Ëîíäîíå è çàòåì, íà÷èíàÿ «Æèçíü Êîíñòàíòèíà Êàíòåìèð»,
ñ 1738 ã., â Ïàðèæå), ïðåäñòàâëÿþò êîòîðàÿ îòêðûâàëàñü «Ïðåäèñëîâèåì»,
ñîáîé çíà÷èòåëüíåéøóþ ÷àñòü íàïèñàííîì ãîñïîäàðåì íà ëàòûíè
êóëüòóðíîãî íàñëåäèÿ íàøåãî íàðîäà, è ïåðåâåäåííîì íà ðóññêèé ÿçûê,
âõîäÿ ïî ïðàâó â çîëîòîé ôîíä êîòîðîå áûëî îïóáëèêîâàíî è â
ìèðîâîé êóëüòóðû. çíàìåíèòîé «Õðîíèêå äðåâíîñòåé
Êñòàòè, øâåäñêèé èñòîðèê è ðîìàíî-ìîëäî-âàëàøñêèõ».
íóìèçìàò Êàðë Áåðòîëüä Áåðø Â öåëîì, âñå ñòðóêòóðíûå ðàçäåëû
ñîîáùàë, ÷òî âèäåë ëàòèíñêèé ðîìàíà óäà÷íî âïèñûâàþòñÿ â
îðèãèíàë ýòîé ðàáîòû, äî òîãî, çàêëþ÷èòåëüíûå äîñòèæåíèÿ òàêîãî
êàê áðàò Ìàðèè Êàíòåìèð ïðèâåç ðîäà êíèã, èìåþùèõ íåñîìíåííóþ
åå â Ëîíäîí è áûë îñîáåííî ïîëüçó äëÿ ñîâðåìåííîé õóäîæåñ-
âîñõèùåí «öèòàòàìè íà âîñòî÷íûõ òâåííîé ëèòåðàòóðû ïî èñòîðè÷åñêîé
ÿçûêàõ, òî÷íî âîñïðîèç-âåäåííûìè òåìàòèêå è ñóãóáî ïðèâëåêàþùèõ
àâòîðîì», «ñîáñòâåííûìè èìåíàìè, ñîâðåìåííîãî ÷èòàòåëÿ.
Îñîáåííî âïå÷àòëÿåò ìíîãî÷èñ- ïðåäâîñõèùàÿ òðàãåäèþ îáìàíóòîé
ëåííîñòü è ðàçíîîáðàçèå ïðèâîäèìûõ âåðû â ðàìêàõ êóäà áîëåå ñòðàøíîé
Administrarea
ïðàâäîïîäîáíûõ ôàêòîâ, ïðîâåðåííûõ òðàãåäèè è ò.ä.

â îñíîâíîì àâòîðîì ðîìàíà è Â êíèãå ñ ðåäêîé ïðîíèöàòåëüíîñòüþ
èçâëå÷åííûõ èç äîñòîâåðíûõ àíàëèçèðóþòñÿ ñîâåðøåííî ðåàëüíûå
èñòîðè÷åñêèõ äîêóìåíòîâ. ñèòóàöèè èç æèçíè îáùåñòâà è
Ñòðîãèé, ëàïèäàðíûé è ëè÷íîé æèçíè èìïåðàòîðà Ïåòðà I
îïèñàòåëüíûé ñòèëü ïðè äîñòîâåðíîì è ìîëäàâñêîãî ãîñïîäàðÿ Äìèòðèÿ
îñâåùåíèè èñòîðè÷åñêèõ ñîáûòèé Êàíòåìèðà.
publică:
è ôàêòîâ îïèñàííîãî âðåìåíè, Îäíàêî ïðèõîäèòñÿ ñ ñîæàëåíèåì
ïîëîæèòåëüíî õàðàêòåðèçóåò âñå êîíñòàòèðîâàòü è íåêîòîðûå
ïðîèçâåäåíèå. Àâòîð óäà÷íî èñïîëüçóåò íåäîñ-òàòêè êàê õóäîæåñòâåííî-
cantemireştilor
àíàëèòè÷åñêèé èñòîðè÷åñêèé ýêñêóðñ, ëèòåðàòóðíîãî õàðàêòåðà, òàê è
teorie єi...
êîòîðûé óìåëî äîïîëíÿåò îáùóþ îïèñàíèÿ èñòîðè÷åñêèõ ñîáûòèé.
êàðòèíó îïèñûâàåìûõ ñîáûòèé. Õîòÿ â òàêîãî ðîäà ïðîèçâåäåíèÿõ
Ïðè÷åì, ýòîò ýêñêóðñ ÿâëÿåòñÿ è äîïóñêàåòñÿ îïðåäåëåííûé õóäîæåñ-
âåñüìà çàíèìàòåëüíûì äëÿ ÷èòàòåëÿ òâåííûé âûìûñåë, âñå æå îòìå÷åíî
è äëÿ íàèáîëåå ïîëíîãî ðàññêðûòèÿ äîñòàòî÷íî ôàêòîëîãè÷åñêèõ íåòî÷-
ðàññìàòðèâàåìûõ ñîáûòèé, áëàãîäàðÿ íîñòåé è ìíîæåñòâî îòõîäîâ îò
ïðåäëîæåííîé ÷àñòîé èíòåëëåêòóàëüíîé ïðàâäèâîãî îïèñàíèÿ èñòîðè÷åñêîé
ìåäèòàöèè. äåéñòâèòåëüíîñòè.
Ïðîâîäÿ ãëóáîêèé àíàëèç Â ñâÿçè ñ ýòèì, ìîæíî ïîä÷åðêíóòü 75
75
èñòîðè÷åñêîãî ðîìàíà Ç.Ê.×èðêîâîé, ñëåäóþùèå íåòî÷íîñòè:
ïðèõîäèøü ê îáúåêòèâíîìó âûâîäó: - îøèáî÷íî ñ÷èòàåòñÿ â ðîìàíå ãîä
ñîäåðæàíèå äàííîé êíèãè îòëè÷àåòñÿ ïàäåíèÿ Êîíñòàíòèíîïîëÿ – ñòîëèöû
æèâîñòüþ, áîãàòî íåîðäèíàðíûìè Âèçàíòèéñêîé Èìïåðèè, ÿêîáû ýòî
èäåÿìè, íåîæèäàííûìè ýñòåòè÷åñêèìè ïðîèçîøëî â 857 ãîäó ãèäæðû, èëè
è íàó÷íûìè ñóæäåíèÿìè, íî ïðåâûøå â 1451 ã. îò Ðîæäåñòâà Õðèñòîâà,
âñåãî – ãëóáîêèì âûðàæåíèåì íî èñòîðèåé äàâíî äîêàçàíî, ÷òî
èñêðåííåãî âîñõèùåíèÿ ñåìüåé Êîíñòàíòèíîïîëü áûë çàõâà÷åí
Êàíòåìèð, åãî çàìå÷àòåëüíîé è îñìàíñêèìè òóðêàìè 29 ìàÿ 1453
îñîáî ýðóäèðîâàííîé äëÿ òîé ãîäà;
ýïîõè äî÷åðüþ Ìàðèè, è âñå - ïîñëåäíèì âèçàíòèéñêèì èì-
ýòî øèðîêî ïðîè-ëëþñòðèðóåìî ïåðàòîðîì, ïàâøèì â òîò äåíü íà
óáåäèòåëüíûìè äîêóìåíòèðîâàííûìè ïîëå áîÿ, êñòàòè, áûë Êîíñòàíòèí ÕII
èñòî÷íèêàìè. Äðàãàñåñ, à íå Êîíñòàíòèí IÕ;
Îäíîâðåìåííî àâòîð èñêóñíî - íåîáúÿñíèìî, ïî÷åìó àâòîð
ïîêàçûâàåò æèçíåííîå ëèöåìåðèå íàçûâàåò øâåäñêîãî êîðîëÿ Êàðëà
è ïîëèòè÷åñêîå èíòðèãàíñòâî ýïîõè ÕII ïðîñòî «Êàðëóñîì» (ñòð. 41, 125),
ïåðâîé ïîëîâèíû XVII â. Â îïèñàíèè èëè «Êàðëóñîì ÕII» (ñòð. 80) è
àâòîðà ëîâêî èñïîëüçóþòñÿ êîíêðåòíûå ïð.
ñèòóàöèè, ðàññ÷èòûâàÿ íà äîñòèæåíèå Èòàê, äàííûé èñòîðè÷åñêèé ðîìàí
ñàìûõ ïîäëûõ öåëåé, ó÷èòûâàÿ è ÿâëÿåòñÿ óáåäèòåëüíûì äîêóìåíòîì,
ïîâåñòâóþùèì î ðàçíîîáðàçíûõ Äìèòðèÿ Êàíòåìèðà, ÷ëåíîâ åãî ñåìüè
ñâÿçÿõ ìîëäàâñêîãî è ðîññèéñêîãî è, â ïåðâóþ î÷åðåäü, êðàñèâåéøåé
íàðîäîâ. è îáðàçîâàííåéøåé äî÷åðè Ìàðèè
Óáåæäåíû, ÷òî ðåçóëüòàòû äàííîé Êàíòåìèð, åå ïî-äåòñêè èñêðåííåé
ðàáîòû ìîãóò ñïîñîáñòâîâàòü è ÷èñòîé ëþáâè ê Ïåòðó Âåëèêîìó,
ïîâûøåíèþ èìèäæà Ìîëäîâû î äâîðöîâûõ èíòðèãàõ öàðèöû
íà ìåæäóíàðîäíîé àðåíå â Åêàòåðèíû, â ðåçóëüòàòå ÷åãî Ìàðèÿ
ñîîòâåòñòâóþùåé îáëàñòè íàóêè, Êàíòåìèð ïîòåðÿëà ðåáåíêà è â
êóëüòóðû è èñêóññòâà è ñîäåðæàò àäñêèõ ìó÷åíèÿõ ÷óòü íå ïîãèáëà
äîêóìåíòàöèþ, ïîäòâåðæäàþùóþ ñàìà, îá îòíîøåíèè ðîññèéñêîãî
ýòî. Ôàêòè÷åñêè, îíà ñïîñîáñòâóåò öàðÿ ê íåé è ê ñåìüå îòöà, âîîáùå
ïðèâëå÷åíèþ ìîëîäåæè ê ó÷àñòèþ î ìîëäàâñêî-ðîññèéñêèõ îòíîøåíèÿõ
â ðàçâèòèè ñîîòâåòñòâóþùåãî ñîîòâåòñòâóþùåãî âðåìåíè
íàïðàâëåíèÿ â èñêóññòâå Ðåñïóáëèêè óáåäèòåëüíî, òàëàíòëèâî è ãëóáîêî
Ìîëäîâà. âîëíóþùå ðàññêàçûâàåòñÿ òàêæå â
Âñå ýòî ïðåäñòàâëÿåò ñóùåñòâåííûé ïîâåñòè øèðîêî èçâåñòíîãî ðóññêîãî
âêëàä â êóëüòóðíî-èñòîðè÷åñêîå ñîâðåìåííîãî ïèñàòåëÿ Äàíèèëà
íàñëåäèå Ðåñïóáëèêè Ìîëäîâà. Ãðàíèíà «Ïîñëåäíÿÿ ëþáîâü» (â
Ñëåäóåò ê ýòîìó äîáàâèòü, ÷òî êíèãå: Ä. Ãðàíèí. «Âå÷åðà ñ Ï¸òðîì
î ñóäüáå ìîëäàâñêîãî ãîñïîäàðÿ Âåëèêèì», Ìîñêâà, 2003, ñòð. 388-
76 445), â ïüåñå æèâîãî ìîëäàâñêîãî êëàññèêà, ïðîçàèêà è äðàìàòóðãà Èîíà Äðóöý
«Ïîñëåäíÿÿ ëþáîâü Ïåòðà Âåëèêîãî» («Êîíòèíåíò, N 129, 2006), êîòîðîãî
íûíå âñå ìîëäîâñêîå îáùåñòâî ÷åñ-òâóåò, 2008 ãîä áóäó÷è îïðåäåëåííûì
ðóêîâîäñòâîì Ðåñïóáëèêè Ìîëäîâà Ãîäîì Èîíà Äðóöý.
Библиография
1. Platon M., Roman A., Roşca S., Popescu T. Istoria administraţiei publice
din Moldova. Chişinău: AAP, 1999.
2. Roman A. Formarea Statului Moldovenesc şi constituirea sistemului
tradiţional de administrare. Chişinău: AAP, 2008.
3. Èñòîðèÿ Ðåñïóáëèêè Ìîëäîâà ñ äðåâíåéøèõ âðåìåí äî íàøèõ äíåé.
Êèøèíýó, 1997.
4. ×èðêîâà Ç. Ìàðèÿ Êàíòåìèð: Ïðîêëÿòèå âèçèðÿ. Ìîñêâà, 2006.
5. Stati Vasile. Istoria Moldovei оn date. Chişinău, 2007.
6. Áååð. Èñòîðèÿ î æèçíè è äåÿòåëüíîñòè ìîëäàâñêîãî ãîñïîäàðÿ êíÿçÿ
Êîíñòàíòèíà Êàíòåìèðà. Ìîñêâà, 1783.
7. Cantemir D. Vita Constantini Cantemyrii, cognomento senis, Moldaviae
principis. Bucureşti, 1996, vol. VI, partea I.
8. Eşanu A. Dimitrie Cantemir „Descrierea Moldovei”. Manuscrise şi ediţii.
Chişinău, 1987.
9. Harea V. Dimitrie Cantemir şi fiul său Antioh. Studii. Bucureşti – Iaşi,
1999.
S ocietatea civilă
şi statul de drept
Domeniul şi limitele acţiunii dreptului
Boris Negru,
doctor оn drept, conferenţiar universitar
Alina Negru,
magistru оn drept
Summary
The human activities are regulated activities, guided also by a complex nor-
mative-legal system, designed to promote the further development of the social
life, to improve its quality.
To this extent, a great importance pertains to the establishment of the field
and limits of the action of law.
Far from being an abstract notion or from being completely figured out, this
issue requires, no doubt, a special focus on it. The successful and efficient solving
of it allows, first, considerably broadening the usage of the possibilities of law in
78 view of stimulating the legal activities of the human beings, second, to determine
theActivitatea
categories umană
and theeste o activitate
kinds reglementată
of the social inclusiv
behavior, whichde un sistem normativ-
apparently are being
legal, in fact being illegal by their nature and consequences.
juridic complex, menit să contribuie la şi consecinţele lor.
dezvoltarea continuă a vieţii sociale, la Domeniul acţiunii dreptului. Оn
ridicarea calităţii acesteia. Оn această literatura ştiinţifică sоnt argumentate

ordine de idei, o importanţă majoră modalităţile de cercetare a reglementării
оi revine determinării domeniului şi normativ-juridice care, de altfel, pot fi
limitelor acţiunii dreptului. utilizate şi оn cazul problemei noastre.
Departe de a fi ceva abstract sau pe Prin obiectul reglementării juridice se
deplin elucidată, problema оn cauză оnţelege ,,totalitatea relaţiilor constitu-
necesită, incontestabil, o atenţie sporită. ite оntre oameni ca urmare a faptelor
Soluţionarea reuşită şi eficientă a ei şi evenimentelor vitale ale acestora,
permite, оn primul rоnd, de a lărgi care оn mod obiectiv pot şi, din punctul
considerabil utilizarea posibilităţilor de vedere al sarcinilor actuale ale
dreptului оn stimularea activismului statului, trebuie sau deja sоnt supuse
juridic al oamenilor, iar оn al doilea reglementării juridice.[1]
rоnd, de a preciza categoriile şi formele Оn opinia profesorului Serghei Alek-
de comportament social, care doar оn seev, obiectul reglementării juridice se
aparenţă оmbracă veşmоntul juridic, оn prezintă ca ,,o multiplicitate a relaţiilor
realitate оnsă fiind ilicite după natura sociale care, obiectiv, după natura lor,
pot să se supună unei reglementări porneşte de la două aspecte princi-
normativ-organizaţionale şi care, оn pale:
Societatea civilă єi statul de drept

condiţiile social-politice date, cer o a) constatarea că situaţiile care
asemenea reglementare din partea reclamă reglementare normativ-
normelor juridice şi a tuturor celorla- juridică există;
lte mijloace ce constituie mecanismul b) convingerea de faptul că idealul
reglementării juridice”. [2] Din cele juridic care se aplică unor asemenea
spuse rezultă că volumul, domeniul situaţii este determinat de conştiinţa
reglementării normative, limitele aces- juridică a societăţii. [6]
teia sоnt determinate de stat, de voinţa Acest lucru nu e atоt de simplu,
legiuitorului. cum s-ar parea la prima vedere. Putem
Оn literatura juridică оntоlnim atrage atenţia la, cel puţin, două aspecte
frecvent afirmaţii conform cărora negative care pot interveni din partea
,,activitatea legislativă nu se desfăşoară statului: pe de o parte, statul, utilizоnd
оntоmplător; ea urmează o serie de mijloacele juridice, se implică оn sferele
reguli de tehnică juridică”. [3] Pe de altă de activitate umană, care nu necesită
parte, se face precizarea că activitatea normarea statală; pe de altă parte,
legislativă se desfăşoară şi ,,potrivit legiuitorul ,,conştient”, pornind de la
scopurilor generale, impuse de buna оnţelegerea greşită a intereselor statale,
funcţionare a mecanismului social de omite reglementarea relaţiilor, care
coexistenţă a libertăţilor sociale”. [4] necesită o intervenţie juridică (adică, 79
Оn aceeaşi ordine de idei, legiferarea o intervenţie din partea statului). Оn
este privită ca ,,un proces de cunoaştere special, acest lucru s-a manifestat clar
şi apreciere a cerinţelor juridice ale оn cazul concretizării drepturilor şi
societăţii şi statului, de constituire şi libertăţilor omului, оn particular, оn
adoptare a actelor normativ-juridice determinarea legislativă a modului de
de subiecţi оmputerniciţi, оn limitele atacare a acţiunilor nelegitime a per-
unor proceduri respective”. [5] soanelor oficiale, realizarea libertăţilor
Poate să se creeze impresia că dome- politice ş.a. [7] Această constatare,
niul reglementării juridice se stabileşte expusă cu mai mult de 15 ani оn urmă,
de legiuitor nu оn mod arbitrar. Şi nu şi-a pierdut, din păcate, actualitatea
totuşi obiectivitatea оn determinarea nici pоnă оn prezent.
domeniului reglementativ poate fi pusă Prin urmare, domeniul şi limitele
la оndoială. Cu alte cuvinte, caracterul reglementării normative nu sоnt de-
obiectiv al domeniului acţiunii dreptu- terminate doar de sarcinile statului la o
lui poate să-şi piardă sensul, dat fiind perioada sau alta. Acestea constituie un
faptul că acesta se află оn dependenţă factor ce evidenţiază posibilul domeniu
de calitatea activităţii legiuitoare a de reglementare normativă. Оn opinia
statului. noastră, ar fi mai corect, să considerăm
O activitate legislativă calitativă că domeniul reglementării normative e
constituit din ansamblul relaţiilor so- normativ-juridică nu este soluţionată
ciale şi al faptelor neordonate. [8] Vom pоnă la capăt şi continuă să preocupe
mai adăuga, că ordonarea acestora, ştiinţa şi practica juridică, activitatea
оn mod obiectiv, nu este posibilă fără persoanelor particulare (cetăţenii şi
utilizarea mijloacelor juridice. Cu alte organizaţiile lor legitime) şi a statului,
cuvinte, domeniul acţiunii dreptului autorităţilor sale publice, a persoanelor
este domeniul spaţiului social оn care oficiale. Aceasta este necesar pentru a
se оnglobează categoriile activităţii alege corect criteriile de concretizare
umane (acţiuni-inacţiuni), pentru care a frontierelor lor legale de activitate
atingerea unor rezultate sociale sem- şi comportament. Dacă оn primul caz
nificative necesită, obiectiv, folosirea limitele acţiunii dreptului se conturează
posibilităţilor dreptului. Astfel, noţiunea atоt din prevederile legii, cоt şi din prin-
domeniului de acţiune a dreptului are cipiile dreptului, оn al doilea caz - ele
menirea de a reflecta gradul şi nivelul rezultă definitiv din prevederile legii şi
activităţii dreptului оn sistemul so- ale actelor normative subordonate lor.
cial. [9] Domeniul acţiunii dreptului Limitele acţiunii dreptului. Se poate
evidenţiază sfera posibilelor raporturi spune de la bun оnceput că limitele
juridice. Această sferă cuprinde diverse acţiunii dreptului trasează ,,linia de
domenii de activitate umană. Evident, demarcare” care separă sfera juridică
80 putem vorbi de raporturi sociale care, de sfera nejuridică, linia care indica
оn mod obiectiv, sоnt predestinate asupra frontierelor de răspоndire a
reglementărilor normativ-juridice. dreptului, a punctului de influenţă
Aceste relaţii se constituie, de exem- a dreptului asupra personalităţii şi
plu, оn domeniul existenţei şi dăinuirii faptelor sale. Limitele acţiunii dreptului
statului, structurilor economice şi sоnt condiţionate, оn fond, de factori ju-

politice, organizării şi funcţionării ridici. Ele se оnrădăcinează оn procesul
sistemului organelor statului, drep- activităţii omului, sоnt determinate de
turilor, libertăţilor şi оndatoririlor posibilităţile personale ale subiecţilor
fundamentale ale omului şi cetăţeanului sociali, de cultura lor generală şi civi-
(dreptul constituţional), оn domeniul lizarea juridică, sоnt condiţionate de
procedurii, repartiţiei şi consumului sistemul exis-tent de relaţii sociale, de
bunurilor materiale (dreptul economic), circumstanţele economice, istorice, re-
оn domeniul organizării şi realizării ligioase, naţionale şi de altă natură.
administraţiei publice (dreptul ad- Dat fiind faptul că dreptul este gen-
ministrativ), оn domeniul funcţionării erat de viaţa şi activitatea oamenilor,
pieţei muncii şi aplicării muncii (dreptul de condiţiile vieţii lor, limitele acţiunii
muncii) ş.a. Desigur, determinarea dreptului urmează să fie cercetate оn
complexului de caracteristici ale fapte- strоnsă legătură cu modul оn care
lor (acţiuni-inacţiuni) şi ale relaţiilor cei cărora le este adresat dreptul l-au
sociale care necesită reglementare оnţeles şi l-au conştientizat.
Chiar de la naştere, omul nimereşte sоnt politice. Aşa, de exemplu, putem
оn lumea obiectelor şi valorilor create spune acest lucru despre viaţa intimă,

de generaţiile precedente. Atitudinea familială şi privată a omului, despre
lui faţă de realitate este determinată de regulile protecţiei muncii etc. La rоndul
deprinderile pe care le capătă оn pro- său, conştiinţa politică reflectă şi unele
cesul de comunicare cu alţi oameni. Оn fenomene care nu pot fi apreciate din
procesul comunicării, omul apreciază punct de vedere juridic.
activitatea sa оn raport cu activitatea Conştiinţa juridică apare odată cu
altora şi a societăţii оn ansamblu. apariţia dreptului şi odată cu dezvol-
Оnsuşind realitatea, omul оşi formează, tarea societăţii se dezvoltă şi ea. Dacă
totodată, anumite atitudini, păreri, iniţial dezvoltarea ei este condiţionată
concepţii, sentimente faţă de realitate mai mult de factori secundari, spontani
şi оşi propune noi scopuri, sarcini, (impulsuri imediate, instinctive, frica
creează proiecte pentru viitor. Astfel, de pericol şi de necunoscut etc.), la
conştiinţa omului nu se limitează doar la etapele mai avansate se evidenţiază tot
constatarea unei realităţi, ci contribuie mai pronunţat factorii argumentaţi din
la crearea unei noi realităţi. punct de vedere ştiinţific.
Ca urmare, conştiinţa socială Bineоnţeles, neomogenitatea socială
reprezintă un ansamblu de concepţii, se reflectă оn diverse conştiinţe jurid-
teorii, atitudini, sentimente etc. оn care ice ale păturilor şi grupărilor sociale
se reflectă realitatea socială. Dat fiind existente. Deseori, conştiinţa juridică 81
faptul că această realitate este complexă, este silită să se supună anumitor idei şi
conştiinţa socială se manifestă оn diferite scopuri politice. Este ştiut, de exemplu,
forme. Оn această ordine de idei, putem faptul că оn condiţiile regimului totalitar
diferenţia conştiinţa socială politică, “conştiinţa juridică a оntregului popor”
filozofică, morală, juridică ş.a. se folosea pentru justificarea samavol-
Astfel, conştiinţa juridică este una niciei şi a violării dreptului. Ca urmare,
dintre formele conştiinţei sociale. Ea conştiinţa juridică se forma cu ajutorul
este indisolubil legată de celelalte forme măsurilor de constrоngere. Aceasta era
ale conştiinţei sociale şi, оn general, de şi firesc, deoarece nu se admitea interp-
conştiinţa politică. Putem chiar vorbi retarea dreptului, realităţii juridice оn
de o unitate a conştiinţei politice şi ansamblu оn dauna “adevărului abso-
juridice, оntrucоt relaţiile politice şi lut” promovat de “forţa conducătoare
juridice fac parte din sfera generală şi оndrumătoare”.
a raporturilor voliţionale. Оn acelaşi Odată cu destrămarea regimului
timp, unitatea conştiinţei politice şi a totalitar, conştiinţa juridică obţine
celei juridice nu exclude deosebirile expresie оn sistemul dreptului, оn ac-
dintre ele. Din sfera conştiinţei juridice tivitatea de realizare a dreptului etc.
fac parte şi fenomenele care, deşi capătă Dezvoltоndu-se pe baza concepţiei
o apreciere politică, după natura lor nu ştiinţifice despre lume, conştiinţa
juridică aplică realizările progresiste sоnt depăşite de timp, admit o nerespect-
оn domeniul gоndirii juridice din perio- are a principiilor unanim recunoscute
adele anterioare, elementele umaniste de comunitatea umană.
şi democratice ale conştiinţei juridice La rоndul lor, normele juridice
din statele cu bogate tradiţii juridice. exercită influenţă asupra dezvoltării
Astfel, ea devine tot mai pronunţat un conştiinţei juridice a cetăţenilor,
factor al progresului social. asupra formării unor raţionamente
Conştiinţa juridică şi normele ju- fundamentale şi echitabile privind
ridice sоnt interdependente şi exercită dreptul, realizarea acestora, rapor-
оmpreună o influenţă activă asupra turile juridice, drepturile şi libertăţile
dezvoltării sociale, contribuie la educar- omului. Оn acest context, o problemă
ea omului оn spiritul conştiinciozităţii şi primordială e cea legată de drepturile şi
activismului social. Această influenţă se libertăţile omului. Problema dată pare
realizează prin reglementarea relaţiilor a fi cunoscută doar la prima vedere.
sociale, prin influenţa perseverentă Оn realitate, ea a fost studiată anterior
asupra aprecierii de către oameni a doar parţial, оn măsura оn care regimul
acţiunilor lor de importanţă juridică. totalitar admitea să se facă acest lucru.
Conştiinţa juridică оşi găseşte expre- Оn condiţiile оn care statul nostru se
sia оn actele normative ale statului. Оn debarasează de moştenirea trecutu-
82 corespundere cu conştiinţa juridică, se lui, toate forţele sociale şi politice,
elaborează conţinutul şi formele actelor toate mijloacele trebuie să se angajeze
normative, structura acestora. оntr-o amplă acţiune de făurire a unui
Etapa actuală necesită o formă sistem democratic оn care drepturile
accesibilă de expunere a materialului şi libertăţile omului sоnt respectate şi
normativ, publicarea operativă a acte- garantate prin lege.

lor normative. Limbajul, terminologia Un prim pas оn această direcţie
aplicată оn actul normativ trebuie să l-a constituit adoptarea Constituţiei
corespundă conştiinţei juridice din so- Republicii Moldova оn 1994, care a
cietate, nivelului său de dezvoltare. ridicat la rang constituţional prob-
Practica elaborării dreptului оn Re- lema cunoaşterii de către fiecare om a
publica Moldova oferă un şir de exemple drepturilor şi оndatoririlor sale. Astfel,
de influenţă decisivă a conştiinţei politice articolul 23 al Constituţiei prevede că “
şi juridice asupra formei şi conţinutului fiecare om are dreptul să i se recunoască
actelor normative. Totodată, ea pune personalitatea juridică.
оn evidenţă şi tendinţa forţelor con- Statul asigură dreptul fiecărui om de
servatoare de a nu admite o reformare a-şi cunoaşte drepturile şi оndatoririle.
adecvată a societăţii noastre, de a frоna Оn acest scop statul publică şi face
dezvoltarea ei. Ca urmare, unele pre- accesibile toate legile şi celelalte acte
vederi ale actelor normative adoptate normative”.
оn ţara noastră nu corespund realităţii, Prevederea constituţională citată mai
sus are nu numai o importanţă teoretică, Educarea cetăţenilor оn spiritul
ci şi una practică. Ea obligă statul de legii este o parte componentă a оntregii

a lua măsuri pentru ca fiecare om să-şi munci educative. Educarea juridică
cunoască drepturile şi libertăţile sale. оnalţă conştiinţa individuală a omului
Aceasta, indiscutabil, contribuie la pоnă la conştientizarea principiilor
ridicarea nivelului conştiinţei juridice fundamentale ale dreptului. Ea permite
a societăţii. formarea la cetăţeni a sentimentelor
Luоnd оn considerare factorii social- convingerii că el va găsi оntotdeauna la
economici, politici, sociali etc., legiuito- autorităţile publice respective un aju-
rul poate da o calificare juridică unei tor eficient оn apărarea drepturilor şi
fapte (acţiuni sau inacţiuni) care, оn libertăţilor sale, a intereselor legitime,
opinia publică, era calificată anterior că statul оi cere pe bună dreptate să-şi
drept obiect al aprecierii morale. оn fe- оndeplinească obligaţiile ce-i revin şi că
lul acesta, legiuitorul va lărgi conţinutul este egal оn drepturi cu ceilalţi membri
conştiinţei juridice. ai societăţii.
Conştiinţa juridică este strоns legată Cultura juridică оnaltă este o
de cultura juridică. condiţie necesară a realizării conştiente
Cultura, оn general, inserează şi eficiente de către fiecare cetăţean a
ansamblul valorilor materiale şi datoriei sale faţă de societate, faţă de alţi
spirituale create şi оn curs de creare cetăţeni. Propagarea dreptului nu nu-
de către omenire оn procesul muncii mai că extinde cunoştinţele juridice, dar 83
sociale desfăşurate de-a lungul istoriei. şi contribuie la formarea sentimentului
[10] Cultura exprimă nivelul atins de convingere că legile sоnt echitabile,
de omenire оntr-o etapă istorică a că ele corespund cerinţelor timpului şi
dezvoltării societăţii. оntr-un sens mai contribuie eficient la soluţionarea prob-
оngust, se obişnuieşte a vorbi despre lemelor cu care se confruntă societatea
cultura materială (tehnica, experienţa la etapa dată.
de producţie, valorile materiale) şi cul- Prevederile constituţionale subliniază
tura spirituală (ştiinţa, arta, literatura, importanţa socială acordată dreptului
оnvăţămоntul, morala etc.). оn general şi drepturilor omului оn spe-
оn această ordine de idei, cultura cial şi, totodată, ne obligă să elaborăm
juridică este o modalitate a culturii programe educaţionale concrete оn
spirituale a societăţii. Ea оşi găseşte ex- acest domeniu, la diferite niveluri.
presie оn cunoaşterea de către cetăţeni a Problema educaţiei juridice şi-a găsit
bazelor cunoştinţelor juridice, оn necesi- reflectare оn asemenea documente im-
tatea transpunerii оn viaţă a preveder- portante adoptate de către Parlamentul
ilor normelor juridice, оn оnţelegerea Republicii Moldova, cum ar fi Concepţia
de către fiecare om a responsabilităţii reformei judiciare şi de drept, Concepţia
sale sociale, оn intransigenţa faţă de privind оnvăţămоntul. Ambele docu-
infracţiuni şi combaterea lor. mente consideră educaţia umanitară şi
cea juridică o parte integrantă a proce- viaţa socială şi deci ordinea juridică.
sului socializării, proces care debutează „Legiferarea, – susţin autorii cursului
odată cu primele vоrste şi care, оn de bază la Teoria generală a dreptului
conformitate cu preceptele moderne ale (Bucureşti, 1999, Editura Ştiinţifică),
educaţiei permanente, se derulează, оn – nu trebuie să оncerce să normeze
principiu, pe tot parcursul vieţii. decоt comportamentele exterioare ale
La fel de importantă este politica indivizilor, exclusă fiind orice tentativă
legislativă a statului, capacitatea aces- de a reglementa modul intim de gоndire,
teia de a ţine seama de toate schimbările sentimentele, dorinţele acestora”. [12]
din societate, de specificul etapei la care Prin aceasta, dreptul ca o etică obiectivă
societatea respectivă se află. se deosebeşte de morală ca etică
Perfecţionarea permanentă a subiectivă. Оn această ordine de idei,
reglementărilor juridice necesită profesorul Mircea Djuvara menţiona
adaptarea tehnicii juridice la noile că „morala are ca obiect reglementarea
exigenţe, optimizarea mijloacelor şi faptelor interne, intenţiunea noastră,
procedeelor acesteia оn conformitate dreptul are, ca obiect, reglementarea
cu necesităţile timpului nostru, ale faptelor externe ale noastre, la lumina
popoarelor. “Un popor – oricum ar fi intenţiunilor, ceea ce este cu totul al-
el –are dreptul de a-şi legiui trebuinţele tceva. Cоnd regula morală comandă
84 şi tranzacţiunile ce rezultă neapărat cuiva să fie bun, оi comandă o atitudine
din acele trebuinţe, reciprocitatea sufletească, o intenţiune sinceră. Оndată
relaţiunilor sale, оntr-un cuvоnt – le- ce această intenţiune s-a manifestat оn
gile unui popor, drepturile sale nu pot afară, printr-un fapt оn legătură cu
purcede decоt din el оnsuşi. Alt element altă persoană, оndată apare fenomenul
străin, esenţial, diferit de al lui, nu-i drept”. [13] Legea poate оncerca să ori-
poate impune nimic; şi dacă-i impune, enteze prin educaţie sentimentele, dar
atunci e numai prin superioritatea nu le poate forţa: „O lege poate să-mi
demnă de recunoscut a individualităţii interzică să practic оn mod public un
sale ...” [11] cult religios, dar nu-mi poate interzice să
Menirea dreptului este să ordoneze cred оn Dumnezeu. Оncălcarea acestei
adecvat diversităţile geopolitice, limite a normării a fost o altă greşeală
naţionale, lingvistice, economice, cul- a comunismului: dreptul socialist a
turale etc. Оn determinarea limitelor оncercat să guverneze conştiinţele, nu
acţiunii dreptului, legiuitorul se va exterioritatea comportamentelor; de
conduce permanent de nişte reguli. Iată altfel, acesta era şi sensul ultim al aşa-
unele dintre acestea. numitului „om nou”.[14]
O primă regulă rezultă din faptul că O a doua regulă a legiferării porneşte
dreptul reglementează doar conduita de la premisa că dreptul trebuie să se
exterioară a indivizilor, căci doar ra- abţină să intervină, chiar dacă regula
porturile intersubiective interesează proiectată urmăreşte binele public, cоnd
o astfel de intervenţie ar cauza prejudicii acest spirit nu este contrar principiilor
acestuia datorită limitelor psihologice guvernămоntului”. [17]

ale destinatarilor normei. Dreptul La acelaşi lucru atrăgea atenţia şi
trebuie, cu alte cuvinte, să impună marele nostru poet Mihai Eminescu:
maximum de constrоngere suportabilă „O teorie filosofică a istoriei nu ne
pentru destinatarii săi. [15] Pedepsele pare de prisos aicea. Popoarele nu sоnt
care depăşesc necesitatea nu numai că producte ale inteligenţei, ci ale naturii,
sоnt injuste, după natura lor, dar nici - aceasta trebuie stabilit. Оn оnceputul
nu au efectul scontat. Ele, dimpotrivă, dezvoltării lor ele au nevoie de un punct
pot conduce la rezultate inverse. Оn stabil оmprejurul căruia să se cristal-
această ordine de idei, marchizul mil- izeze lucrarea lor comună, statul lor,
anez Beccaria (1738-1794) prevedea precum roiul are nevoie de o matcă.
că pedeapsa nu trebuie să fie niciodată Dacă albinele ar avea jurnale, acestea
excesivă: „Omul, judecător sau călău, ar fi foarte legitimiste. Cоnd mersul
оşi pierde toată demnitatea aplicоnd liniştit şi regulat al afacerilor este lovit
pedepse crude. O pierde chiar şi numai оn centrul, оn regulatorul său, treaba
asistоnd la executarea lor”. Pedeapsa nu poate merge bine”. [18]
trebuie să fie eficace: „Pentru ca o O altă regulă ar necesita
pedeapsă să-şi atingă efectul dorit, ea оncadrarea, pe măsura posibilităţilor,
trebuie să depăşească avantajul rezultat a reglementărilor normativ-juridice
din delict”. [16] оn sistemul general al reglementărilor 85
O a treia regulă cere ca intervenţia normativ-sociale. Cu alte cuvinte, un
legiuitorului să aibă loc doar atunci, legiuitor iscusit se va strădui să nu
cоnd interesul social şi bunul mers accepte, să evite conflictul normelor
al lucrurilor o cere. Trebuie de evitat juridice cu alte categorii de norme
situaţiile cоnd legiferarea se face pentru sociale. Vom menţiona că multitudinea
legiferare, cоnd ea devine un spectacol normelor sociale nu e оntоmplătoare şi
politic. Legiuitorul intervine cu norme nu conduce la un haos normativ. De cele
juridice noi doar atunci, cоnd e convins mai multe ori, toate categoriile de norme
de faptul că acestea vor оmbunătăţi sociale colaborează оntre ele оn regle-
substanţial desfăşurarea de mai departe mentarea uniformă a unor şi aceloraşi
a lucrurilor, că vor asigura o mai bună relaţii sociale, оnaintează aceleaşi
soluţionare a problemelor cu care se exigenţe, cer acelaşi comportament
confruntă societatea la momentul dat. din partea subiecţilor relaţiilor sociale.
Montesquieu nu оntоmplător menţiona Legiuitorul va trebui să profite de acest
оn opera sa fundamentală „Spiritul lucru. De exemplu, străbuneii noştri
legilor” că „legile inutile slăbesc legile nu prea ştiau de conţinutul normelor
necesare” şi că „trebuie să se evite cu juridice, dar comportamentul lor era
tot dinadinsul de a se modifica spiritul legal, dat fiind faptul că „aveau cei şapte
general al unui popor, atunci cоnd ani de acasă” (respectau strict normele
morale) şi aveau frică de Dumnezeu O importanţă la fel de mare оn de-
(respectau strict normele religioase). terminarea politicii legislative a statu-
Din aceste considerente, legiuitorul va lui revine, de asemenea, principiilor
intra оn conflict cu alte norme sociale legiferării. Limitele acţiunii dreptului
(de exemplu, cu unele obiceiuri), cоnd sоnt condiţionate, оn mare măsură, şi
o altă variantă de a proceda nu este de tipurile de reglementare.
posibilă. Tipul de reglementare normativ-
O ultimă şi, оn acelaşi timp, tot- juridică este o modalitate specială de
deauna primă regulă de determinare reglementare care se manifestă оn com-
a politicii legi-slative constă оn faptul binarea metodelor (permisive şi prohibi-
că legea trebuie să urmărească binele tive) de reglementare şi creează o stare
comun. mai mult sau mai puţin prielnică pen-
Aceasta este o „cerinţă extrem de tru satisfacerea intereselor subiecţilor
vagă, dată fiind impreciziunea noţiunii dreptului. [21]
оnsăşi, ea nu limitează propriu-zis put- Оn funcţie de combinarea permi-
erea politică оn activitatea de orientare a sivului şi prohibitivului, distingem
politicii legislative, căci tot ea determină două tipuri principale de reglementare
„binele comun”, adică scopul acţiunii juridică: a) atotpermisiv (la baza căruia
sociale”. [19] se află metoda permisivă), construit
86 Binele comun cuprinde o serie de conform principiului ,, se permite tot
aspecte biologice, economice, morale, ceea ce nu este interzis direct de lege”;
intelectuale, ce vizează valorile care b) prohibitiv sau general acceptabil (la
perfecţionează individul, „incluzоnd baza căruia se află metoda prohibitivă),
оn sinele său universalitatea valorilor construit conform principiului ,,se
interesului uman”. Referindu-se la interzice tot, cu excepţia celor direct

binele comun, ca finalitate a dreptului, acceptate de lege”.
autorul belgian J.Dabin propune ca оn Ambele tipuri de reglementare
caz de conflict de valori, răspunsul să normativ-juridică sоnt aplicate, ac-
fie inspirat de adevărul şi conformitatea centul fiind pus оn funcţie de domeniile
cu tradiţiile creştine şi оl rezumă оn de activitate, etapele de dezvoltare,
trei puncte: gradul de conştiinţă şi cultură juridică
- primatul spiritului asupra ma- ş. a., pe primul sau pe al doilea tip de
teriei (şi prin spirit оnţelegem nu nu- reglementare. O analiză comparativă
mai valorile intelectuale, dar, оnainte a reglementărilor din ţările care şi-au
de toate, valorile morale – virtuţile şi propus (nu оn vorbe, ci оn fapte) edifi-
caracterul); carea unui stat de drept, democratic, ne
- preeminenţa persoanei umane convinge оn faptul că tipul atotpermisiv
individuale asupra colectivităţii; de reglementare juridică predomină,
- subordonarea societăţii-stat оn principal, la cetăţeni şi organizaţiile
оntregii societăţi. [20] acestora. Оn cazul statului, autorităţilor
sale, persoanelor oficiale este utilizat tare juridică, sоnt destul de răspоndite
predominant tipul prohibitiv (general şi numărul lor devine tot mai mare.

acceptabil) de reglementare. Aceste fapte decurg parcă de la sine,
Din cele spuse оnsă nu rezultă că pe neobservate. Şi totuşi anume aceste
principiul atotpermisiv e mai demo- fapte influenţează considerabil asupra
cratic decоt principiul al doilea. Totul mediului juridic al societăţii. Există un
depinde de faptul unde şi cum sоnt pericol real ca acestea să se abată, să
utilizate aceste principii. Acţiunea fără iasă оn afara comportamentului licit. La
limită a principiului atotpermisiv poate această consecinţă nedorită pot conduce
aduce prejudicii atоt societăţii, cоt şi atоt factorii de ordin obiectiv (instabili-
intereselor unor persoane. Se ştie că tatea social - economică, apariţia unui
faptele, care nu sоnt legate de reglemen- număr tot mai mare de relaţii sociale
noi şi nereglementarea lor etc.), cоt şi
de ordin subiectiv (nivelul scăzut al conştiinţei şi culturii juridice, ineficacitatea

intervenţiei statului оn viaţa economică, politica socială inadecvată ş. a.). Pornind
de la aceste considerente, unii autori sоnt de părerea că formula ,,se permite tot
ceea ce nu este interzis direct de lege” nu trebuie interpretată simplist, ca o formulă
generală necondiţionată. Ea poate fi aplicată doar acolo, unde este legiferată direct
şi este posibilă doar оn cazurile limitate ale reglementării normativ-juridice. Оn 87
această ordine de idei, susţinem părerea profesorului rus N. I. Matuzov, conform
căreia, ,, formula ,,ce nu se interzice, se permite” se sprijină pe оncrederea şi
conştiinţa cetăţeanului” şi că acest principiu al dreptului ,,se materializează treptat,
оn măsura оn care are loc lichidarea democratică a analfabetismului juridic”. [22]
Оn legătură cu aceasta, apare necesitatea de a preciza conţinutul formulei ,,se
permite tot ceea ce nu este interzis direct de lege”. Actualmente, ştiinţa nu a găsit
o soluţie general recunoscută de soluţionare a problemei. Unii autori consideră
indicat de a recunoaşte pentru cetăţeni dreptul subiectiv la toate acţiunile care nu
sоnt interzise de lege. O asemenea interpretare ocroteşte orice acţiune neinterzisă
direct de lege. Această cale de soluţionare a problemei, оn viziunea unor autori,
distanţează dreptul de morală, reduce simţitor potenţialul moral şi valoarea socială
a dreptului şi, ca urmare, limitează nejustificat posibilităţile reglementative ale
dreptului. [23] De aceea pare a fi raţional şi oportun ca principiul nominalizat să
fie formulat, după cum urmează: ,,Se permite tot ceea ce nu este interzis de lege
şi nu contravine normelor morale, standardelor juridice internaţionale, valorilor
şi priorităţilor general umane” [24]. Laconic, această formulă ar suna astfel: ,, Se
permite tot ceea ce nu aduce prejudicii altora”. Aceasta ar fi şi cea mai oportună
modalitate de a soluţiona limitele acţiunii dreptului.
Bibliografie
1. Ëàçàðåâ Â.Â. Îïðåäåëåíèå ñôåðû ïðàâîâîãî
ðåãóëèðîâàíèÿ. ,,Ïðàâîâåäåíèå», 1980, N. 5. - P. 64.
2. Àëåêñååâ Ñ.Ñ. Îáùàÿ òåîðèÿ ïðàâà, Ìîñêâà, ÒÊ Âåëáè,
Èçä-âî Ïðîñïåêò, 2008. - P. 213.
3. Ion Dogaru. Teoria generală a dreptului, Craiova, 1998. - P. 185.
4. Nicolae Popa. Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 2002. - P. 198.
5. Îáùàÿ òåîðèÿ ãîñóäàðñòâà è ïðàâà. Àêàäåìè÷åñêèé
êóðñ â òðåõ òîìàõ.Òîì 2. Ïðàâî. Îòâ. påäàêòîð ïðîôåññîð
Ì.Í. Ìàð÷åíêî, Ìîñêâà, 2007. - P. 398.
6. Ion Dogaru. Teoria generală a dreptului, 1998. - P. 192.
7. Ãîéìàí Â.È. Äåéñòâèå ïðàâà (Ìåòîäîëîãè÷åñêèé
àíàëèç). Äèññåðòàöèÿ íà ñîèñêàíèå ó÷åíîé ñòåïåíè
äîêòîðà þðèäè÷åñêèõ íàóê. Ì.,1992. - P. 198.
8. Vezi: Ëàçàðåâ Â.Â. ,,Ïðàâîâåäåíèå», 1980, N. 5. - P. 66.
9. Ãîéìàí Â.È. Äåéñòâèå ïðàâà (Ìåòîäîëîãè÷åñêèé
88
PERSPECTIVELE CODIFICĂRII LEGISLAŢIEI
ECOLOGICE ОN REPUBLICA MOLDOVA:

ASPECTE GENERALE
Victor URSU,
lector universitar,
Universitatea de Stat din Moldova
Summary
Codification as a systematization process of including all juridical norms of

a given legal branch and processing its contents, allows the elimination of old
materials and the systematization of the norms of new normative acts with their
specific contents. Due to the process of codification, regarded as a cleaning process
similar to a legislative catharsis, appearance of the first codes in the XVII-XVIII
centuries in Austria, Prussia, Spain, Portugal, Denmark and France was made
possible. The Prussian Code of 1724 and Sardinia Code of 1723 can serve as 89
examples of older codes. In our country the oldest codes were known under the
title of ‘pravile’.
In the present paper, the author does not aim at studying the multiple aspects
concerning the codification but undertakes some attempts to answer the questions:
How is codification conceived? How can ecologic legislation, in general, and the
Law of the Republic of Moldova on Environment Protection, in particular, be
examined as an object of codification?
Este bine cunoscut modul de abordare şi tratare a problemelor ce ţin de
codificare la general, condiţionate, оn codificarea şi cum poate fi examinată
primul rвnd, de faptul că, оn teoria legislaţia ecologică, оn general, şi Legea
dreptului ecologic nu au fost pe deplin Republicii Moldova „Privind protecţia
soluţionate astfel de aspecte, cum ar mediului оnconjurător”, оn particular,
fi scopul, obiectul şi condiţiile, care ar оn calitate de obiect al codificării?”
permite codificarea legislaţiei ecologice Potrivit Dicţionarului explicativ al
оn Republica Moldova. Autorul nu-şi limbii romвne(DEX), prin noţiunea de
pune drept scop оn prezenta lucrare „cod” se оnţelege „actul normativ, care
studierea, оn special, a multiplelor as- cuprinde o culegere sistematică de reguli
pecte ce vizează codificarea, оntreprinde juridice privind o anumită ramură a
doar unele оncercări de a răspunde ştiinţei, ansamblu de reguli privind com-
la оntrebarea: „Cum este concepută portamentul cuiva”. Noţiunea de „codi-
ficare” reprezintă, potrivit DEX-ului, ştiinţifică, care reprezintă o adevărată
„acţiunea de a codifica, a sistematiza şi revoluţie legislativă”.[3] Noi susţinem pe
a reuni оntr-un cod normele juridice, deplin aceste viziuni, cu atвt mai mult
care se referă la o anumită ramură a cu cвt astăzi, cвnd Republica Moldova
dreptului”. [1] face primii paşi оn edificarea propriului
Оn opinia profesorului Gheorghe sistem de drept, problema codificării
Avornic, „codificarea (оn sensul actual legislaţiei ecologice are o importanţă
al noţiunii), ca o acţiune ştiinţifică şi primordială.
temeinic motivată, apare din nevoia Оn argumentarea acestei idei ne
depăşirii unei simple practici cutumi- vorbeşte şi faptul că practica naţională
are şi reprezintă o adevărată revoluţie de elaborare a actelor legislative,
legislativă”. Legiferarea obiceiurilor potrivit Programului legislativ pentru
şi codificarea constituie dovezi ale anii 2005-2009, de o valoare deosebită
progresului juridic incontestabil. Tot el pentru societate, inclusiv armonizarea
consideră оn continuare că „codificarea cu prevederile legislaţiei comunitare se
este forma superioară de sistematizare efectuează pe calea codificării. Astfel,
a actelor normative, care se deosebeşte оn ultimii ani, au fost adoptate mai
de sistematizarea prin оncorporare, atвt multe acte codificate, cum ar fi: Codul
după obiectul sistematizării, subiectele Electoral (1997); Codul Fiscal (1997);
90 sistematizării, cвt şi după forţa juridică Codul Transporturilor Auto (1998);
a rezultatului sistematizării. Iar codi- Codul Navigaţiei Maritime Comerciale
ficarea constă оn cuprinderea tuturor (1999); Codul Vamal (2000); Codul de
sau aproape a tuturor normelor juridice Executare (2004); Codul cu privire la
dintr-o ramură de drept, оn prelucrarea ştiinţă şi inovare (2004); Codul Audio-
şi alcătuirea unui singur act normativ vizualului (2006) etc.

nou, denumit cod, regulament etc., care Ilustrul filozof C. Hegel
are valoarea unei legi”. [2] concluzionează că „codul sesizează
Оn viziunea doctorului оn drept, principiile de drept şi le exprimă pe
Boris Negru, codificarea este оn acelaşi calea gвndirii оn universalitatea lor şi,
timp şi: prin aceasta, оn determinaţia lor”. [4]
a) o formă de sistematizare a Оn opinia savantului rus M. Brin-
legislaţiei; ciuk, „actele normative codificate se
b) o parte componentă a activităţii disting esenţial de alte acte normative
de elaborare a dreptului. prin calitatea lor indiscutabilă şi sunt
Tot el menţionează că codificarea acte de bază dintr-o anumită ramură a
este o operaţie complexă de o deosebită dreptului”. [5] Pe aceleaşi poziţii se află
importanţă şi necesită profesionalism, şi alţi savanţi ruşi, cum ar fi B. Erofeev
previziune, răspundere. Deci fiind pe [6], O. Dubovik [7], S. Bogoliubov [8].
aceleaşi poziţii teoretico-ştiinţifice, au- Ion Dogaru оnţelege prin codificare
torul defineşte „codificarea ca o acţiune „forma superioară de sistemaţizare
a actelor care constă оn procesul de оn societate.
prelucrare şi alcătuire a unui singur act Оn conformitate cu art. 52 (p.b) al

normativ cu putere de lege, numit cod, Legii Republicii Moldova privind actele
din toate sau aproape toate actele nor- legislative, codificarea reprezintă o
mative dintr-o ramură de drept”[9]. sistematizare complexă оntr-o concepţie
Оn literatura ştiinţifică a dreptului unitară a normelor juridice, aparţinвnd
ecologic este cunoscută poziţia savan- unei ramuri distincte a dreptului,
tului rus, profesorului A. Golicenkov realizată prin cuprinderea lor оntr-un
[10], referitor la criteriile posibile sau, cod. Codul, potrivit art. 53 al Legii
mai precis, imposibile de codificare la vizate, este actul legislativ, care cuprinde
etapa actuală a legislaţiei din domeniu, оntr-un sistem unitar cele mai impor-
ceea ce prezintă оntr-un fel o chemare tante norme dintr-o anumită ramură a
la discuţii teoretice serioase a savanţilor dreptului.[11]
jurişti-ecologişti. Codificarea, оn opinia savantului
A. Golicenkov admite, referitor la kazah E. Novikova, „este un proces
legislaţia funciară, cu anumite condiţii, final”. Concomitent, autorul dezvoltă
posibilitatea codificării, cum ar fi: a) оn continuare ideea că, „din practica
stabilitatea acesteia; b) integritatea sa personală nu cunoaşte nici un caz
internă a acestui sistem; c) distingerea, din istoria dreptului, оn care să fi fost
оn mare măsură, a sistemului legisla- оntruchipate toate criteriile de core-
tiv de sistemul dreptului; d) prezenţa spundere a codificării”. Tot ea ajunge la 91
unei analize a practicii de aplicare a concluzia că codificarea, ca un proces ca
legislaţiei; e) analiza ştiinţifică de codi- atare, nu a fost efectuată niciodată, iar
ficare a legislaţiei (adică, prezenţa unui legislaţia оn lume оncă nu a atins nivelul
concept juridic pentru formarea unei respectiv, cвnd ar putea fi examinată
legislaţii noi). drept obiect al codificării, iar ceea ce
Va r i a n t a p r o p u s ă , e v i d e n t , se producea cu legislaţia era cu totul
demonstrează o analiză amplă a au- altceva, numai nu codificare”. [12]
torului privind problemele abordate Nu putem fi de acord cu astfel de
vizavi de necesitatea şi oportunitatea opinii, deoarece оn afară de „practica
codificării, bazate pe multiplele stu- sa personală” autorul nominalizat nu
dii teoretice şi practice profunde ale apelează la argumente ştiinţifice, ba
savantului rus. Оn acelaşi timp, оn mai mult – aceste afirmaţii nu rezistă
opinia noastră, modul de abordare la nici o critică şi sunt, chiar, lipsite
a problemelor reflectă opiniile tutu- de logică. Acţiunea de sistematizare a
ror savanţilor, inclusiv оn procesul de legislaţiei este cunoscută оncă оn dreptul
elaborare a actelor normative, care roman. Astfel, prima culegere oficială
ar permite sporirea calităţii actelor de norme este cunoscută drept Codul
normative, eficacităţii lor şi, drept re- lui Theodosian (sec.V e.n.).
zultat, a prestigiului ştiinţelor juridice Activitatea lui Iustinian a avut ca
scop revizuirea textelor legislative, se efectuează o lucrare, se produce o
care nu mai corespundeau cerinţelor transformare, evoluţie, dezvoltare,
de atunci şi sistematizarea lor оntr-o desfăşurare, acţiune. [15]
ordine bine chibzuită. Оn Franţa, la Оn mod corespunzător, noţiunea de
21 martie 1804, a fost elaborat Codul „codificare” cuprinde şi evoluţia оn dez-
civil (zis Codul Napoleon), la 1 ianuarie voltare, adică nu numai оn acele ramuri
1807 – Codul de procedură civilă, iar оn ale legislaţiei deja formate şi stabile,
anul 1811 a fost adoptat Codul penal. dar şi ale legislaţiei ecologice, care se
Nu оntвmplător, mari oameni de stat dezvoltă activ şi poate fi examinată оn
au dedicat eforturi enorme activităţii calitate de obiect al codificării.
de codificare a legislaţiei. Este suficient Toate ramurile legislaţiei, ca şi or-
să-l cităm pe Napoleon, care susţinea ganismele vii, s-au format cвndva şi
că „guvernarea noastră va rămвne, au оnceput să se dezvolte, iar cu timpul
probabil, оn istorie nu prin victoriile ele pot să se transforme оn altele noi
militare remarcabile, ci prin adoptarea sau, chiar, să dispară. De aceea, este
Codului civil”. foarte greu, ba chiar imposibil de sta-
Savantul C. Hegel nota оn lucrarea bilit hotarul sau criteriile, оncepвnd cu
sa: „Cвrmuitorii care au dat popoarelor care legislaţia urmează a fi codificată.
lor chiar numai o culegere informă ca Pornind de la cele relatate, noi nu
92 Iustinian, cu atвt mai mult un drept susţinem opinia savantului rus A. Go-
civil sub formă de Cod ordonat şi pre- licenkov referitor la primul criteriu ca
cis, au devenit nu numai cei mai mari „stabilitatea” оn posibilitatea codificării
binefăcători, dar au оnfăptuit prin legislaţiei. Tot autorul vizat оntreabă:
aceasta şi un mare act de dreptate”. „Poate oare fi codificată legislaţia care
[13] nu-i stabilă?” Şi noi оi vom răspunde:

Codificarea, ca un proces de „Acest lucru este foarte greu de efectuat,
sistematizare, de оncheiere, de cuprin- dacă este posibil оn general”. [16]
dere a tuturor normelor juridice dintr-o Din contra, noi pornim de la consid-
ramură concretă de drept, оn prelu- erentele că unul din criteriile de bază
crarea conţinutului, permite eliminarea care condiţionează stabilitatea legislaţiei
materialului оnvechit şi sistematizarea constituie anume codificarea acesteia;
normelor viitorului act normativ cu avвnd un caracter oficial şi respectiv
conţinutul său specific. [14] din anumite motive atвt de ordin obiec-
Punвnd accentul pe cuvвntul „pro- tiv, cвt şi subiectiv, este condiţionată,
ces”, noi оl contrapunem cuvвntului tradiţional, de voinţa politică оn orice
„rezultat” din punctul de vedere al stat (după cum este bine cunoscut din
caracteristicii temporale. Deci proce- istorie, nici Iustinian, nici Napoleon şi
sul, important pentru logica noastră nici alţi reformatori de vază n-au avut
de expunere, – succesiune de operaţii, sisteme legislative stabile).
de stări sau de fenomene prin care Anume prin procesul de codificare
ca un proces de curăţare, ca un cathar- оn conformitate cu celelalte criterii.
sis legislativ a fost posibilă apariţia Evident, este foarte greu de apreciat

primelor coduri оn sec. XVII-XVIII rolul factorilor ca „principialitate” şi
оn Austria, Prusia, Spania, Portuga- „profesionalism” оn activitatea celor
lia, Danemarca şi Franţa. Exemple de care elaborează actele normative, in-
coduri mai vechi ne pot servi şi cel pru- clusiv Codul ecologic, şi susţinerea, la
sian din anul 1724, şi Codul Sardiniei general, a conceptului ştiinţific al actului
din 1723. Iar la noi ele au existat sub normativ.
formă de „pravile”. De argumentarea Оnsă, după cum ne demonstrează
filozofică a acestui proces se ocupa o practica, astfel de cazuri, оn marea
mulţime de cugetători: „Voi doriţi să lor parte, sunt foarte rare (cum a fost
aveţi legi bune?” – оntreba Voltaire, şi cu proiectul Legii privind protecţia
răspundea: „Atunci nimiciţi-le pe cele mediului оnconjurător). Lucrul asu-
vechi şi scrieţi altele noi!” pra proiectelor de lege, codificarea, оn
Оn principiu, abordările vizavi primul rвnd, sunt arena bătăliilor dure,
de problemele codificării, bazate pe contrapunerea ideilor, confruntarea
criteriile ştiinţific nominalizate, pot fi de interese, unde, de fapt, este greu de
examinate şi оn alt context. De altfel, оn imaginat respectarea de către părţi a
fiecare caz codificarea este оnsoţită de intereselor, nu numai din punctul de
dilema de a oscila оntre două probleme: vedere al cerinţelor tehnicii legislative
sistematizarea legislaţiei оn vigoare sau şi al criteriilor vizate, dar, pur şi simplu, 93
formarea unei legislaţii noi, cum este al regulilor de conduită.
Codul ecologic. Prezintă un interes deosebit pentru
Criteriile ştiinţifice propuse de sa- noi şi problema sistematizării dreptului
vantul rus A. Golicenkov reflectă, оn din punct de vedere teoretic şi practic
mare măsură, sarcinile ce presupun atвt la etapa de elaborare a normelor
formarea unei legislaţii noi, care ar fi juridice, cвt şi la etapa de realizare a
bazată pe o legislaţie stabilă, avвnd şi o acestora. Literatura juridică şi practica
concepţie ştiinţifică respectivă ş.a.m.d., evidenţiază două grupuri de bază ale
sistematizării: оncorporarea şi codi-
ficarea.
Оncorporarea şi codificarea, оn opinia profesorului rus Gh. Fiodorov, reprezintă
grupele de bază ale sistematizării, оnsă avвnd unele deosebiri оntre ele. [17]
Savanţii romвni Ioan Ceterchi şi Ion Craiovan menţionează оn lucrarea
„Introducere оn teoria generală a dreptului” că „sistematizarea dreptului nu
trebuie confundată cu sistemul dreptului, care reprezintă structurarea internă
a dreptului оn părţi independente: norma juridică, instituţia juridică şi ramura
de drept. Unitatea de bază a sistemului actelor normative ca totalitate a actelor
elaborate оn activitatea normativă a statului nu este norma juridică aşa cum оn
cadrul sistemului dreptului, ci actul normativ оn diversele lui forme”. [18]
Sistematizarea dreptului pe calea codificării оnseamnă, de fapt, ridicarea la
universal şi reclamă o activitate ştiinţifică specializată.
Bibliografie
1. Dicţionar explicativ al limbii romвne (DEX). Ediţia a II-a. Bucureşti: Univ-

ers Enciclopedic, 1998. - P.193.
2. Gheorghe Avornic, Elena Aramă, Boris Negru, Ruslan Costaş. Teoria generală
a dreptului. Manual. Chişinău: Cartier juridic, 2004. -P. 309-312.
3. Boris Negru, Alina Negru. Teoria generală a dreptului şi statului. Curs
universitar . Bons Offices, Chişinău, 2006. -P. 372-373.
4. C.F.Hegel. Principiile filozofiei dreptului.– Bucureşti: Editura Academiei
R.S.R., 1969. -P. 232.
5. Бринчук М.М. Эколоăическое право. Учебник.– Москва: Ţристъ, 2005.
-P.83.
6. Ерофеев Б.В. Эколоăическое право. Учебник.– Москва: Ţриспруденция,
1999. -P. 70.
7. Дубовик О.Л. Эколоăическое право. Учебник, 2-ое издание – Москва:
Проспект, 2007. -P.119.
94 8. Боăолţбов С.А. Эколоăическое право. Учебник.– Москва: Норма–
ИНФРА-М, 1999. -P. 27.
9. Ion Dogaru. Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1998. -P.203.
10. Ãîëè÷åíêîâ À.Ê. Þðèäè÷åñêèå êðèòåðèè âîçìîæíîñòåé
êîäèôèêàöèè çåìåëüíîãî çàêîíîäàòåëüñòâà â ôîðìå
êîäåêñà. Âàðèàíòû ðåøåíèÿ ïðîáëåìû// Ýêîëîãè÷åñêîå
ïðàâî Ðîññèè. Ñáîðíèê ìàòåðèàëîâ íàó÷íî-ïðàêòè÷åñêèõ

êîíôåðåíöèé 1995-1998 ãã.– Ì.: Çåðöàëî, 1999. P. 140-146.
11. Legea privind actele legislative, nr.780 XV din 27.12.2001, Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, nr.36-38/210 din 14.03.2002.
12. Новикова Е.В. Теоретические проблемы развития эколоăическоăо
законодательства в Республике Казахстан. Автореф. диссepтации на соискание
уч. ст. докт. ţрид. наук., М., 1999. -P. 27.
13. C.F.Hegel. Op. cit. -P. 245.
14. Большой ţридический словарь. – М.: Норма–ИНФРА-М., 1998.
-P.280.
15. Ожеăов С.И., Шведова Н.Ţ. Толковый словарь русскоăо языка. – М.:
Азъ, 1995. -P. 616.
16. Ăоличенков А.К. Указ. соч. -P.141.
17. Федоров Ă.К. Теория ăосударства и права. Учебник, 2-ое изд., перераб.
и дополнен.– Chişinău: Reclama, 2004. -P. 400.
18. Ioan Ceterchi, Ion Craiovan. Introducere оn teoria generală a dreptului.–
Bucureşti: ALL, 1993. -P. 310.
ABUZUL DE DREPT SĂVВRŞIT CU OCAZIA
ОNCHEIERII CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE

MUNCĂ
Eufemia VIERIU,
doctor оn drept, lector,
Universitatea Petrol-Gaze Ploieşti (Romвnia)
Summary
The rights of the parties which arise from the work report, are susceptible
of being exercised in an abusive manner, in the determined circumstances of
conclusion of the individual work contract.
să se realizeze verificarea menţionată. 95

Sub aspectul subiectului ce săvвrşeşte Potrivit art. 29 alin. (2) din Codul
un abuz de drept prin nesocotirea prin- muncii, acestea vor putea fi stabilite оn
cipiilor exercitării acestuia, se impune, contractul colectiv de muncă aplicabil,
pentru o claritate şi sistematizare a оn statutul de personal - profesional sau
demersului, o distincţie оntre situaţiile disciplinar - şi оn regulamentul intern,
оn care angajatorul оşi exercită abuziv оn măsura оn care legea nu dispune
drepturile şi situaţiile оn care salariatul altfel.
săvвrşeşte un abuz de drept. Оn situaţia оn care la nivelul unei
Cu privire la selecţia personalului unităţi angajatoare regulamentul in-
оn vederea оncadrării оn muncă. An- tern stabileşte ca unică modalitate de
gajatorul are dreptul, potrivit art. 29 verificare a aptitudinilor profesionale
alin. (1) din Codul muncii, ca anterior şi personale ale persoanei care solicită
оncheierii unui contract individual de angajarea, interviul, exercitarea dreptu-
muncă să verifice aptitudinile profe- lui de testare poate fi realizată abuziv
sionale şi personale ale persoanei care de către angajator, оn vederea selectării
solicită angajarea. unui viitor salariat pe alte criterii decвt
Оn sectorul privat, legea lasă, оn cele de competenţă profesională:
principiu, la latitudinea angajatorului1 - angajatorul cu rea-credinţă poate
stabilirea modalităţilor оn care urmează adresa оntrebări cu caracter pur teo-
retic dintr-un domeniu cunoscut de
către un singur candidat (оntrebări adei de probă. Potrivit modificărilor
legate de geografie, оn condiţiile оn care aduse O.U.G. nr. 65/20054, aprobată
postul vizează atribuţii оn domeniul cu modificări prin Legea nr. 371/20055,
atragerii de noi clienţi pentru unitatea Codul muncii stabileşte оn prezent că
angajatoare); „pe durata sau la sfвrşitul perioadei de
- angajatorul poate organiza pur probă contractul individual de muncă
formal interviul, alegerea viitorului poate оnceta numai printr-o notificare
salariat nefiind fondată pe răspunsurile scrisă, la iniţiativa oricăreia din părţi”
acestuia la оntrebările adresate оn (art. 31 alin. 41, Codul muncii).
cadrul interviului. Acest text consacră legal, aşa cum a
Tot abuzivă este şi fapta angajatoru- arătat doctrina6, caracterul de clauză
lui care anunţă un candidat că a promo- de dezicere al perioadei de probă 7,
vat examenul şi urmează a fi оncadrat caracter ce se pierduse prin modul оn
оn muncă, pentru ca apoi să refuze care textul Codului muncii din 2003
să mai оncheie cu acesta contractul reglementa această instituţie.8 Practic,
individual de muncă, оn condiţiile оn vechea reglementare nu aducea o fa-
care persoana оn cauză demisionase de cilitate reală pentru angajatorul care,
la fostul angajator pentru a se angaja la finele perioadei de probă, constata că
la unitatea ce organizase examenul salariatul său nu corespunde pe post.
96 respectiv. Оn afara faptului că nu era obligat să
Şi оn alte legislaţii intervin situaţii acorde salariatului оn cauză un preaviz,
similare. Codul muncii din Polonia in- angajatorul nu ar fi putut să se „dezică”
terzice, de asemenea, abuzul de drept de contractul individual de muncă
al angajatorului, stabilind, la art. 94 оncheiat cu respectivul salariat, ci avea
pct. 9, că acesta este obligat să utilizeze la dispoziţie dreptul său de a-l conce-
criterii juste de evaluare a salariaţilor dia – cu respectarea procedurii legale
şi a rezultatelor muncii acestora. impuse de Codul muncii – pe salariatul
Referitor la criteriile utilizate ce nu corespundea profesional, urmвnd
оn vederea selectării personalului aceleaşi reguli ca şi оn cazul concedierii
anterior оncheierii unor contracte pentru necorespundere profesională a
individuale de muncă legislaţia din unui salariat ce nu se afla pe parcursul
Filipine (art. 248 din Codul muncii)2 derulării ori la sfвrşitul perioadei de
identifică ca reprezentвnd o practică probă.
inechitabilă3 (deci un abuz de drept) şi Modalitatea de оncetare a contractu-
condiţionarea angajării unei persoane lui individual de muncă prevăzută
de neapartenenţa sau retragerea vii- de modificarea textului оn discuţie
torului salariat dintr-o organizaţie de creează premisele pentru angajator
muncă. de a săvвrşi un abuz de drept.9 Dacă
Abuzul de drept poate interveni anterior angajatorul trebuia să justifice
оn mod evident şi оn cadrul perio- şi să urmeze o procedură aparte pentru
a demonstra că un salariat nu core- acestuia оn mod voit un prejudiciu (din
spunde profesional şi pentru a asigura motive diverse, cum ar fi o animozitate

trecerea acestuia оn alt loc de muncă, intervenită оntre salariat şi conducerea
оn prezent angajatorul se va rezuma la societăţii);
a notifica salariatului că оncepвnd cu o - оn cazul оn care angajatorul
anumită dată (chiar cu ziua lucrătoare vizează оncetarea raportului de muncă
următoare) contractul său de muncă cu un salariat care a săvвrşit un act de
оncetează. Nici o prevedere legală nu indisciplină (оn opinia sa) şi doreşte оn
impune оn prezent angajatorului să acest fel să evite efectuarea unei anchete
probeze vreun motiv al demersului său, disciplinare.
să demonstreze că salariatul său era cu Cu privire la exercitarea de către
adevărat necorespunzător profesional angajator a dreptului său de a denunţa
postului pe care оl ocupa ori să ofere pe parcursul sau la sfвrşitul perioadei de
salariatului posibilitatea de a demon- probă contractul individual de muncă se
stra angajatorului contrariul. Această pune problema dacă există abuz de drept
situaţie permite, practic, angajatorului оn cazul оn care angajatorul urmăreşte
să se lipsească de un salariat pe care nu-l să eludeze dispoziţiile legale referitoare
agreează din considerente subiective. la оncheierea contractului individual
Ca urmare, va putea fi apreciat ca de muncă pe durată determinată
abuziv exerciţiul dreptului unui angaja- оn situaţiile exhaustiv enume-
tor care denunţă contractul de muncă al rate de lege (art. 81, Codul muncii10). 97
salariatului său pe durata sau la finele Apreciem că оn măsura оn care оntr-o
perioadei de probă, dacă se dovedeşte că speţă concretă se demonstrează că an-
motivul real al denunţării nu avea nici gajatorul a stabilit o perioadă de probă
o legătură cu aptitudinile profesionale tocmai pentru că nu avea posibilitatea
ale salariatului (scopul pentru care legală de a justifica unul dintre cazurile
perioada de probă a fost reglementată de оncheiere a unui contract individual
de legiuitor fiind tocmai verificarea ap- de muncă pe durată determinată nu
titudinilor profesionale ale salariaţilor ne aflăm оn prezenţa unui act nelegal
potrivit art. 31 al. 1 Codul muncii): (a unui act prin care se nesocotesc
- оn cazul оn care angajatorul dispoziţiile art. 81, Codul muncii). Оn
a urmărit să оnceteze raportul de realitate, angajatorul a acţionat оn
muncă cu un salariat ce оi apare ca prezenţa unui drept al său recunoscut
inutil (evitвnd, astfel, efectuarea unei de lege, săvвrşind un abuz de drept
reorganizări şi a unor cheltuieli pe prin deturnarea dreptului său de la
care le presupune acordarea unui finalitatea urmărită de legiuitor.
preaviz); Angajatorul este obligat, оn baza art.
- оn cazul оn care angajatorul 17, Codul muncii, ca anterior оncheierii
urmăreşte să оnceteze raportul de sau modificării contractului individ-
muncă cu un salariat pentru a provoca ual de muncă, să informeze persoana
selectată оn vederea angajării ori, după ale ale salariatului.12
caz, salariatul, cu privire la clauzele gen- Оn situaţia оn care angajatorul nu
erale pe care intenţionează să le оnscrie respectă limitele interne ale acestui
оn contract sau să le modifice. drept al său, solicitвnd:
Оndeplinirea cu rea-credinţă de - de la salariat informaţii ce nu au
către angajator a obligaţiei de a-l in- оn vedere aprecierea acestuia din punct
forma pe solicitantul unui loc de muncă de vedere profesional (cвnd urmează să
cu privire la clauzele generale pe care se căsătorească, dacă intenţionează să
intenţionează să le оnscrie оn contract, nască copii оn viitorul apropiat, pentru
prin omiterea unor avantaje pe care le- ce motiv a divorţat etc.);
ar avea оn viitor cel оn cauză constituie - de la fostul angajator informaţii ce
un abuz de drept. Оn acest fel angajato- privesc viaţa personală a salariatului ori
rul оşi exercită abuziv dreptul de a nu activitatea sindicală a acestuia (dacă a
comunica viitorului salariat decвt acele avut relaţii personale la locul de muncă,
informaţii enumerate de legiuitor оn dacă a avut un număr semnificativ de
cuprinsul art. 17 alin. (2) Codul muncii11 concedii pentru incapacitate temporară
şi оl determină pe salariat să refuze de muncă, dacă a fost membru оn
оncheierea contractului individual de vreun sindicat, dacă s-a implicat activ
muncă, urmвnd a fi оncadrată pe acel оn mişcarea sindicală din unitate etc.);
98 post o persoană, care deşi nu a obţinut săvвrşeşte un abuz de drept. Sunt
rezultatele cele mai bune оn urma con- depăşite оn aceste situaţii limitele in-
cursului, se află оn relaţii de rudenie cu terne ale dreptului angajatorului de a
persoane din conducerea unităţii anga- solicita respectivele informaţii, limite
jatoare şi este singura ce оşi exprimă impuse prin chiar textul art. 29 alin.
consimţămвntul оn vederea оncheierii (2) şi alin. (3) din Codul muncii. Nu

contractului individual de muncă. Оn intervine, aşadar, un act nelegal, prin
acelaşi mod angajatorul poate săvвrşi оncălcarea legii, ci un exerciţiu abuziv
un abuz de drept prin omiterea unor al dreptului angajatorului.
dezavantaje care l-ar determina pe Cu ocazia оncheierii contractului
salariat să nu se оncadreze оn muncă individual de muncă intervine foarte rar
оn unitatea respectivă. un abuz de drept din partea salariatu-
Potrivit art. 29 alin. (3) şi alin. (4) din lui, din considerente ce ţin de specificul
Codul muncii, angajatorul are dreptul raporturilor de muncă şi care оn timp
ca anterior оncheierii contractului au conturat şi o teorie aparte.13
individual de muncă să solicite de la Оn concepţia clasică a contractului,
viitorul salariat ori de la fostul anga- accentul s-a pus pe securitatea rapor-
jator al acestuia anumite informaţii, tului contractual, securitate realizată
sub condiţia ca solicitarea acestora prin intangibilitatea actului, expresie
să aibă оn vedere exclusiv aprecierea a autonomiei de voinţă a părţilor con-
capacităţilor şi aptitudinilor profesion- tractante prezumate a fi libere şi egale.
Evoluţia societăţii a dus оnsă la apariţia dividual de muncă, incidenţa situaţiilor
variatelor raporturi оn care postulatul оn care angajatorul abuzează de drep-

egalităţii şi libertăţii părţilor nu mai turile sale este mai mare decвt cea a
poate fi susţinut. O astfel de inegalitate14 situaţiilor оn care salariatul abuzează
(de mijloace şi capacităţi) domină, spre de drepturile sale.
exemplu, şi raporturile de muncă, din Se impune subliniat оn acest context
cauza disproporţiei de putere economică că teoria abuzului de drept constituie
dintre părţi.15 De aceea, contrar teoriei un mijloc ce susţine şi face posibilă
existente conform căreia оncheierea aplicarea principiului negocierii libere
contractului individual de muncă are a contractului de muncă. Оn lipsa unei
la bază negocierea liberă a părţilor16, astfel de instituţii şi a celorlalte mijlo-
оn practică, din nefericire, de multe ace de protecţie a salariaţilor instituite
ori situaţia este diferită. Оn momentul de legiuitor, contractul individual de
contractării există o puternică inegali- muncă s-ar transforma cu adevărat
tate оntre părţile contractului individual оntr-un contract de adeziune.
de muncă, inegalitate ce conferă aces- Cu ocazia exerciţiului dreptului de
tui contract un caracter asemănător dezicere al salariatului pe durata sau
contractelor de adeziune, libertatea la sfвrşitul perioadei de probă acesta
viitorului salariat rezumвndu-se la a poate săvвrşi, de asemenea, un abuz
decide dacă оncheie respectivul con- de drept.
tract sau nu. Оn acest context apare Spre deosebire de angajator, abuzul 99
ca evidentă imposibilitatea salariatului de drept săvвrşit de salariat cu ocazia
de a abuza оn vreun fel de drepturile exerciţiului dreptului de dezicere a
pe care i le conferă legea, de vreme ce contractului individual de muncă are
nici măcar nu are libertatea de a şi le o incidenţă mai redusă, dat fiind faptul
exercita pe deplin. că salariatul are posibilitatea legală de
Reducerea impactului negocierii, a demisiona oricвnd, fără a-şi motiva
cauzată de superioritatea de putere acest demers, singurele ipoteze оn care
economică a celui care redactează con- se poate identifica un abuz de drept sunt
tractul lipseşte, procesul de formare a cele оn care utilizarea de către salariat a
contractului de armonizarea intereselor. clauzei de dezicere se face pentru a evita
Оn acest mod se creează premisele acordarea termenului de preaviz.
săvвrşirii unui abuz de drept de către Este dificil, oricum, să stabilim оn ce
angajator. Devine, astfel, explicabil de măsură salariatul a deturnat dreptul de
ce, cu ocazia оncheierii contractului in- denunţare a contractului de muncă de
la finalitatea conferită de lege, de vreme ce оn dreptul romвnesc17 perioada de
probă este instituită numai оn folosul angajatorului18, dat fiind imposibilitatea
de a identifica scopul urmărit de legiuitor. Apreciem оnsă, prin prisma dreptului
comparat, dar şi prin aplicarea prin analogie a dispoziţiilor legale referitoare
la perioada de probă (art. 31 Codul muncii) că se poate reţine că legiuitorul a
recunoscut salariatului dreptul de a denunţa contractul individual de muncă pe
durata sau la sfвrşitul perioadei de probă оn scopul de a evalua – оn consider-
area caracterului intuitu personae al contractului individual de muncă – dacă se
adaptează să presteze o anumită muncă la respectivul angajator (sub aspectul
integrării оn colectiv, al dimensionării normei de muncă, al politicii generale a
angajatorului etc.).
Оn concluzie, abuzul de drept din partea salariatului ar apărea atunci cвnd
acesta ar denunţa contractul individual de muncă pentru alte motive decвt cele
legate real de adaptarea sa la locul de muncă.
BIBLIOGRAFIE
1. Codul Muncii OUG nr. 55/2006 pentru modificarea Codului Muncii.

2. I.T. Ştefănescu. Tratat de dreptul muncii. Editura Lumina Lex, Bucureşti,
100 2003. Decretul Prezidenţial nr. 442 din 1974.
3. I.T. Ştefănescu. Modificările Codului Muncii. Comentate, Editura Lumina
Lex, Bucureşti, 2006.
4. S. Ghimpu. Termenul de оncercare оn contractul de muncă, оn Justiţia
Nouă, nr. 4/1964.
5. S. Ghimpu, I.T. Ştefănescu, Ş. Beligrădeanu, Gh. Mohanu. Dreptul muncii.

Tratat. Vol. I, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978.
6. Ţiclea, C. Tufan. Dreptul muncii. Curs pentru uzul studenţilor. Editura
Global Lex, 2000.
7. T. Tibad. Aprecierea caracterului abuziv al clauzelor contractelor de consum.
Revista romвnă de drept al afacerilor, nr. 4/2005.
8. B. Vartolomei. Informaţii referitoare la Codul muncii din Bulgaria. Revista
romвnă de dreptul muncii, nr. 1/2006.
Note
1
A se vedea pentru detalii cu privire la reglementarea modalităţilor de evalu-
are a aptitudinilor salariaţilor, I.T. Ştefănescu. Tratat de dreptul muncii, Editura
Lumina Lex, Bucureşti, 2003. - P. - 352.
2
Decretul Prezidenţial nr. 442 din 1974.
3
Cu privire la noţiunea de “practici inechitabile”, acelaşi Cod al muncii din
Fillipine stabileşte la art. 274 definiţia acestei noţiuni ca fiind acele practici “care
aduc atingere drepturilor constituţionale ale ... salariaţilor de a se autoorganiza,

care sunt potrivnice intereselor legitime ale muncitorilor şi conducerii, incluzвnd
dreptul lor de a negocia colectiv şi de a interacţiona оntr-o atmosferă de liber-
tate şi respect reciproc, care nu tulbură pacea socială şi оmpiedică promovarea
unor relaţii sănătoase şi stabile оntre partenerii sociali.” Din această definiţie
legală se deduce că, de vreme ce legiuitorul filipinez vorbeşte despre acte/fapte
juridice ce contravin intereselor legitime ale angajatorilor şi salariaţilor, ele pot fi
considerate ca o interdicţie a abuzului de drept, chiar dacă legislaţia din Filipine
nu conturează clar o teorie a abuzului de drept, astfel cum este оnţeles şi definit
оn doctrina romвnească contemporană.
4
Publicată оn Monitorul Oficial al Romвniei, Partea I, nr. 576 din 5 iulie
2005.
5
Publicată оn Monitorul Oficial al Romвniei, Partea I, nr. 1147 din 19 de-
cembrie 2005.
6
I.T. Ştefănescu. Modificrile Codului Muncii, comentate. Editura Lumina
Lex, Bucureşti, 2006. –P. 42 – 44.
7
Anterior anului 2003 doctrina juridică aprecia termenul de оncercare ca fiind
o clauză de dezicere. A se vedea оn acest sens S. Ghimpu. Termenul de оncercare
оn contractul de muncă, оn Justiţia Nouă, nr. 4/1964, p. 47 -51; S. Ghimpu, I.T.
Ştefănescu, Ş. Beligrădeanu, Gh. Mohanu. Dreptul muncii. Tratat, vol. I, Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978. -P. 209 – 210; I.T. Ştefănescu. Dreptul 101
muncii. Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000. -P. 135; A. Ţiclea, C. Tufan. Dreptul
muncii – curs pentru uzul studenţilor, Editura Global Lex, 2001. -P. 286.
8
I.T. Ştefănescu. Tratat de dreptul muncii, vol. I, Editura Lumina Lex,
Bucureşti, 2003. -P. 366; A. Ţiclea. Tratat de dreptul muncii, Editura Lumina
Lex, Bucureşti, 2004.
9
I.T. Ştefănescu. Modificările Codului Muncii. Comentate, Editura Lumina
Lex, Bucureşti, 2006. - P. 46.
10
Art. 81, Codul muncii, statuează următoarele:„Contractul individual de
muncă poate fi оncheiat pentru o durată determinată numai оn următoarele
cazuri: (a) оnlocuirea unui salariat оn cazul suspendării contractului său de
muncă, cu excepţia situaţiei оn care acel salariat participă la grevă; (b) creşterea
temporară a activităţii angajatorului; (c) desfăşurarea unor activităţi cu caracter
sezonier; (d) оn situaţia оn care este оncheiat оn temeiul unor dispoziţii legale
emise cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fără loc
de muncă; ( d1) angajarea unei persoane care, оn termen de 5 ani de la data
angajării, оndeplineşte condiţiile de pensionare pentru limită de vвrstă; (d2)
ocuparea unei funcţii eligibile оn cadrul organizaţiilor sindicale, patronale sau
al organizaţiilor neguvernamentale, pe perioada mandatului; (d3) angajarea
pensionarilor care, оn condiţiile legii, pot cumula pensia cu salariul; (e) оn alte
cazuri prevăzute expres de legi speciale ori pentru desfăşurarea unor lucrări,
proiecte, programe, оn condiţiile stabilite prin contractul colectiv de muncă
оncheiat la nivel naţional şi/sau la nivel de ramură.”
11
Obligaţia de informare a viitorului salariat funcţionează numai оn ceea ce
priveşte următoarele clauze esenţiale, enumerate de art. 17 alin. (2) din Codul
muncii: „a) identitatea părţilor; b) locul de muncă sau, оn lipsa unui loc de
muncă fix, posibilitatea ca salariatul să muncească оn diverse locuri; c) sediul
sau, după caz, domiciliul angajatorului; d) funcţia/ocupaţia conform specificaţiei
Clasificării ocupaţiilor din Romвnia sau altor acte normative şi atribuţiile pos-
tului; e) riscurile specifice postului; f) data de la care contractul urmează să оşi
producă efectele; g) оn cazul unui contract de muncă pe durată determinată sau
al unui contract de muncă temporară, durata acestora; h) durata concediului de
odihnă la care salariatul are dreptul; i) condiţiile de acordare a preavizului de
către părţile contractante şi durata acestuia; j) salariul pe bază, alte elemente
constitutive ale veniturilor salariale, precum şi periodicitatea plăţii salariului la
care salariatul are dreptul; k) durata normală a muncii, exprimată оn ore/zi şi
ore/săptămвnă; l) indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează
condiţiile de muncă ale salariatului; m) durata perioadei de probă.”
12
Art. 29 din Codul muncii prevede la alin. (2) şi la alin. (3) că: „(3) Informaţiile
102
conomie şi finanţe pub-
ANALIZA COMPARATIVĂ A FINANŢĂRII EDUCAŢIEI
ОN UNIUNEA EUROPEANĂ
Tatiana MANOLE,
doctor habilitat оn economie, profesor universitar
Elena POPOVICI,
doctorandă, Universitatea Tehnică a Moldovei
SUMMARY
The educational system of some European countries is overviewed in this

article. The fact that the administration of the educational system is gradually
decentralized is mentioned (in some countries, like the United Kingdom, it is much
decentralized). Different countries are compared by the sources and method of
104 financing the education. The common part in this process is that the system of
public education is a governmental strategy, while the financing is made, in es-
sence, from the Central and local budgets. In the analyzed countries the profes-
sional labor-oriented training, for providing a relevant qualification for 14-aged
and more senior young people, is especially accentuated. In the majority of Eu-
ropean countries the Ministry of Education (or the similar institution) develops
the management of educational policy, inspection procedures, allocation of funds,
and supervises their implementation, as well as the implementation of adminis-
trative laws and decisions. In the majority of countries, the State Budget covers
the salary and partially equipment costs, but local authorities provide financing
the maintenance and investment costs (the case of Slovenia).
Finanţarea educaţiei оn ţările din UE se bazează pe descentralizare, fapt care
implică transferul deciziei de la nivel stabilită precis, iar mecanismul alocării
central la nivel local, modelul cel mai fondurilor respectă o formulă de
des intоlnit divizează responsabilitatea finanţare stabilită la nivelul central ori
finanţării cheltuielilor оntre guvern şi regional al ţării, după caz. Prezentăm,
autorităţile locale. Fondurile destinate succint, оn continuare modul de
educaţiei se regăsesc оnscrise оn bugetul finanţare a educaţiei оn unele dintre
de stat, оn bugetul autorităţii locale şi şcolile din UE.
оn bugetul instituţiei de оnvăţămвnt AUSTRIA. Sistemul austriac de
respective. Alocarea fondurilor are loc, оnvăţămвnt cuprinde оnvăţămвntul
оn majoritatea ţărilor din Europa, ca o obligatoriu (Allgemeinbildendes Schul-
sumă globală ori ca sume cu destinaţie wesen) cu nivelul de оnvăţămвnt primar
(Primarstufe/ Volksschule), secundar lui Unit (Anglia, Ţara Galilor, Scoţia şi
(Sekundarstufe) şi terţiar, care cuprinde Irlanda de Nord) au reglementări difer-
Economie єi finanюe publice

universităţi (Universitдten), universităţi ite pentru sistemele lor de оnvăţămвnt.
de ştiinţe aplicate (Fachhochschu- Există diferenţe оn structură şi modul
len) şi colegii (Akademien). Există şi de administrare. Оn Regatul Unit, ad-
оnvăţămвntul tehnic şi professional ministrarea sistemului de оnvăţămвnt
(Berufsbildendes Schulwesen) orientat este foarte descentralizată. Respons-
spre satisfacerea cerinţelor practice şi abilitatea este distribuită оntre guvernul
economice, căruia i se acordă o mare central, autorităţile locale, biserici,
importanţă; cu cвt este mai bun organizaţii independente, organisme
оnvăţămвntul profesional, cu atвt creşte admini-strative ale şcolilor şi profesori.
şansa ocupării pe piaţa muncii. Peste Finanţarea este asigurată, parţial, prin
80 % dintre elevii austrieci optează pen- intermediul Departamentului pentru
tru o formă de pregătire profesională Educaţie şi Aptitudini DfEs, care alocă
iniţială оn оnvăţămвntul secundar fonduri оnvăţămвntului preuniversitar
superior, ceea ce demonstrează gradul prin intermediul Consiliului pentru
de acceptare a оnvăţămвntului tehnic оnvăţămвnt şi aptitudini (LSC), precum
şi profesional de calitate. şi prin intermediul autorităţilor locale
Finanţarea оnvăţămвntului ţine educaţionale (LEAs). Cadrul legal
de responsabilitatea landurilor 1, a pentru educaţia şi formarea din Regatul
municipalităţii şi a asociaţiilor mu- Unit este oferit de Learning and Skills 105
nicipale оn şcolile primare, gimnaziale, Act (Legea оnvăţării şi competenţelor)
speciale şi vocaţionale, care acoperă din 2000, care a reformat organizaţiile
cheltuielile cu utilităţi şi reparaţii, cвt responsabile cu managementul sectoru-
şi salariile personalului nedidactic. lui educaţiei permanente; Education Act
Personalul didactic este angajat de (Legea Educaţiei) din 2002, care include
către landuri, cu ajutorul fondurilor măsuri pentru creşterea flexibilităţii
federale, acestea suportă şi cheltuielile şcolilor оn ceea ce priveşte curriculum-
cu salariile. Elevii dispun de facilităţi: ul, personalul şi conducerea; Employ-
transportul la/ de la şcoală este gratuit, ment Act (Legea Angajării) din 2002,
manualele şcolare sunt gratuite şi elevii care prevede introducerea unui nou
sunt оncurajaţi să le păstreze. drept la timp liber pentru reprezentanţii
MAREA BRITANIE. Sistemul şcolar sindicatelor din оnvăţămвnt.Veniturile
de оnvăţămвnt din Anglia, Ţara Galilor, oferite şcolii se acordă pe baza unei
Scoţia şi Irlanda de Nord se divizează formule de repartizare a cheltuielilor,
оn trei stadii: оnvăţămвntul primar, la care include şi o prognoză a colectarii
vвrsta de 11 ani, оnvăţămвntul secun- taxelor locale pentru finanţarea bugetu-
dar, la vвrsta de 16 ani, şi оnvăţămвntul lui local.
aprofundat post-obligatoriu, pentru cei SCOŢIA. Оnvăţămвntul şcolar gen-
cu vвrste de peste 16 ani. Ţările Regatu- eral este finanţat de către autorităţile lo-
cale, iar colegiile publice sunt finanţate tineri. Finanţarea se asigură printr-o
parţial de către guvern. Executivul formulă bazată pe numărul de elevi şi
scoţian finanţează оnvăţămвntul şcolar, alţi factori: ponderea şcolii, necesităţile
оnvăţarea şi dezvoltarea оn comuni- sociale şi educaţionale ale elevilor, alte
tate ca o componentă a grantului2, pe condiţii specifice. Nu se percep taxe
care o plăteşte anual autorităţii locale. pentru şcolarizare, manuale şi rechizite
Strategia Executivului scoţian оn dome- şcolare, acestea fiind asigurate оn cadrul
niul оnvăţămвntului pune accentul оn bugetului şcolii. Formula de alocare
mod deosebit pe formarea profesională este stabilită de consiliile locale оn baza
centrată pe muncă, legată de o calificare unui cadru metodologic, elaborat de
relevantă pentru tinerii de peste 14 ani. Departamentul pentru educaţie.
Finanţarea pentru formarea grupului OLANDA. Sistemul olandez
de vвrstă cuprins оntre 16 şi 24 de ani de оnvăţămвnt este alcătuit din
constituie responsabilitatea Minis- оnvăţămвntulul primar (Basisonder-
terului pentru Industrie şi Оnvăţare wijs), оnvăţămвntul secundar (Voort-
Permanentă (Minister for Enterprise gezet Onderwijs), un sistem binar
and Lifelong Learning), finanţarea fiind de оnvăţămвntul superior, educaţia
asigurata prin Scottish Enterprise - SE adulţilor şi оnvăţămвnt profesional.
106 (Camera Scoţiană de Comerţ şi Indust- Оnvăţămвntul primar оncepe la 5
rie) şi Highlands and Islands Enterprise ani şi durează 8 ani, dar aproape toţi
- HIE (Camerele de Comerţ şi Industrie copiii merg la şcoală de la vвrsta de 4
de Uscat şi Insulare). Bugetul educaţiei ani. Оnvăţămвntul primar este gratuit.
este aprobat la nivel local şi stabileşte Оnvăţămвntul secundar este pentru
nivelul alocaţiei pentru fiecare şcoală. elevii оn vвrstă de 12 ani, acesta constă
I R L A N D A D E N O R D . To a t e оn programe profesionale şi generale
instituţiile de оnvăţămвnt sunt sau o combinaţie a acestora. Urmează
finanţate de către Departamentul pen- оnvăţămвntul secundar preprofesional
tru Educaţie, Departamentul pentru destinat elevilor de 12-16 ani, care
Angajare şi Оnvăţare (Department for durează 4 ani şi este considerat ca
Employment and Learning), (Depart- fiind o bază pentru componentele de
ment of Education) sau unele categorii оnvăţămвnt general şi preprofesional
de şcoli primesc această finanţare prin (Voorbereidend Middelbaar Beroep-
Consiliile pentru Educaţie şi Biblioteci sonderwijs). Există apoi оnvăţămвntul
(Education and Library Boards). Exista secundar general superior, care durează
şi un departament distinct pentru tin- 5 ani şi este pentru elevii cu vоrsta de
eri, Departamentul pentru Angajare şi 12-17 ani şi este format din două stagii,
Оnvăţare (Department for Employment primului stagiu оi revin 3 ani, iar celui
and Learning) care este responsabil cu de-al doilea - 2 ani. Acesta asigură
finanţarea Job skills-ului, un gen de оnvăţămвntul general şi pregăteşte
schemă de formare profesională pentru elevii pentru universităţile profesionale.
Оvăţămвntul preuniversitar continuă plătesc materialele şcolare, mesele de
pentru elevii cu vоrsta de la 12-18 ani şi la şcoală, asistenţa sanitară sau trans-

durează 6 ani; este format, de asemenea, portul. Există şi şcoli independente, cu
din 2 stagii: primul stagiu durează 3 management privat. Pentru a funcţiona
ani şi al doilea - 3 ani (Voorbereidende оn condiţii de legalitate, acestea trebuie
Wetenschappelijk Onderwijs). Respon- recunoscute de către Agenţia Naţională
sabilitatea generală a fondurilor pentru pentru Оnvăţămвnt (Skolverket),
sistemul de оnvăţămвnt aparţine Min- care este autoritatea administrativă
isterului Educaţiei, Culturii şi Ştiinţei centrală оn ceea ce priveşte sistemul
(Voorbereidende Wetenschappelijk de оnvăţămвnt public din Suedia.
Onderwijs), оnsă cea mai mare parte Finanţarea şcolilor este asigurată de
a autorităţii a fost descentralizată şi către autorităţile orăşeneşti sau locale
delegată primăriilor şi şcolilor indi- prin granturi acordate şcolii sub forma
viduale. Оn bugetul şcolilor se regăsesc unui buget, care acoperă cheltuielile
cheltuielile de personal, calculate prin cu salariile, materiale didactice, echi-
multiplicarea numărului posturilor sta- pamente şi altele. Guvernul central
bilite cu media cheltuielilor de personal contribuie cu subvenţii financiare, există
оmpreună cu cheltuielile operaţionale şi şi granturi speciale pentru cercetare/
de echipament. Şcoala primeste o sumă dezvoltare.
globală, dar poate să obţină venituri şi SPANIA. Sistemul educaţional span-
din alte activităţi. iol cuprinde: оnvăţămвntul preşcolar 107
SUEDIA. Оnvăţămвntul оn Suedia (Educaciуn Infant) pentru copii cu
оncepe cu оnvăţămвntul preşcolar vвrste cuprinse оntre 3 şi 6 ani, şcoala
(Fцrskola) care durează, cel puţin, un primară obligatorie ce durează de la
an pвnă la оnceperea şcolii primare vвrsta de 6 ani la 12 ani. Urmează apoi
(Grundskola), la vвrsta de 7 ani. оvăţămвntul secundar, оntre 12 şi 18
Оnvăţămвntul şcolar obligatoriu оn ani, care cuprinde următorele niveluri:
Suedia durează 9 ani, cоnd elevii pot оnvăţămвntul secundar obligatoriu
urma şcoala secundară superioară (Educaciуn Secundaria Obligatoria),
(Gymnasieskola), cu durata de 3 ani. pвnă la vвrsta de 16 ani, acesta permite
Şcoala secundară superioară oferă elevilor accesul la licee (Bachillerato)
elevilor 17 programe de оnvăţămвnt, sau la şcoli professionale de nivel mediu
iar fiecare programă oferă, pe lвngă (Formaciуn Profesional Especнfica de
noţiuni de educaţie generală, şi capaci- Grado Medio). Оvăţămвntul general
tatea minimă de a continua studiile la secundar este pentru elevii cu vвrsta
nivel postsecundar. Pe lвngă programa cuprinsă оntre 16 şi 18 ani şi se con-
naţională, există şi cвteva programe stituie ca o cerinţă obligatorie pentru
speciale şi programe pentru studiul admiterea la facultate. Mai există şi
individual. Оntregul оnvăţămвnt din programele sociale garantate (Progra-
sistemul public este gratuit, nu se mas de Garantнa Social) organizate
pentru elevii care nu se оnscriu la obligatorie are o durată de 12 ani
licee şi le oferă acestora pregătirea sau poate conduce la obţinerea unei
generală şi profesională necesară pe calificări profesionale cu o durată de 3
piaţa muncii. Comunităţile Autonome ani, оnainte ca elevul să atingă vоrsta
stabilesc calendarul şcolar, respectоnd de 18 ani. Accesul оn instituţiile de
standardele minimale instituite de оnvăţămвnt superior este condiţionat
autorităţile educaţionale, iar finanţarea de trecerea cu succes a examenului de
este asigurată de stat prin Ministerul stat după finalizarea оnvăţămвntului
Educaţiei şi Ştiinţei, оn calitatea sa de secundar superior sau de obţinerea
corp administrativ central al statului, unei alte calificări recunoscute oficial оn
nu se percep taxe pentru frecventarea urma studiului оn altă ţară. Finanţarea
şcolilor publice. Cheltuielile pentru şcolilor atвt оn scopuri educative, cвt
оnvăţămвnt sunt destinate atвt aco- şi оn scopuri administrative constituie
peririi costurilor educaţiei, cвt şi pentru responsabilitatea statului, care oferă, cel
a finanţa bursele elevilor, masa, trans- mai adesea direct, servicii şi asistenţă
portul, suportul didactic. elevilor (cantine, transport, manuale
Există şi şcoli private, funcţionarea pentru оnvăţămвntul primar, ajutor
lor este sub responsabilitatea şi contro- pentru cei săraci, asistenţă socială şi
108 lul Bisericii Catolice şi al organizaţiilor medicală). Destinaţiile financiare de
comerciale, acestea nu primesc ajutor bază sunt stabilite prin alocarea de către
financiar de la stat. Regiunile Autonome stat a unor fonduri pentru funcţionarea
sunt responsabile pentru implementarea didactică, numite alocaţii ordinare şi
sistemului de оnvăţămвnt atвt public, funcţionarea administrativă, numite
cвt şi privat, iar corporaţiile locale au alocaţii de egalizare. Оncepвnd cu nive-

posibilitatea de a coopera cu şcoala. lul de оnvăţămвnt secundar superior,
ITALIA. Оnvăţămвntul оncepe elevii plătesc taxe de оnscriere, taxe
la vвrsta de 3 ani, cоnd copiii pot de examinare şi diverse contribuţii.
frecventa creşa (asili nido), urmează Instituţiile şcolare sвnt deplin autonome
gradiniţa (scuola dell’infanzia), care conform legislaţiei regionale.
durează 3 ani, este opţională şi este GERMANIA. Оnvăţămвntul
considerată prima treaptă a educaţiei. preşcolar (Kindergдrten) este organi-
Оnvăţămвntul secundar inferior zat şi condus de organisme din afara
durează 12 ani şi, dacă elevii au susţinut sectorului public (biserici şi asociaţii
cu succes examenul de stat, pot conti- de binefacere). Оnvăţămвntul general
nua studiile la оnvăţămвntul secundar este obligatoriu de la 6 la 15 sau 16 ani
(licee) sau оnvăţămвntul secundar оn funcţie de land (stat оn Germania).
superior profesional. Legea reformei Şcoala primară (Grundschule) оncepe la
оnvăţămвntului (nr. 53/2003) stipulează vвrsta de 6 ani, urmează ciclul secundar
că este oricвnd permisă ieşirea dintr-o inferior, оn care elevii au acces pe baza
filieră şi urmarea celeilalte. Educaţia evaluării din şcoala primară оn funcţie
de anumite criterii de performanţă calificare, elevii оşi оntocmesc un plan
şi/sau la decizia autorităţilor din de studii individual, axat pe oferta de

оnvăţămвnt. Finanţarea şcolilor pub- cursuri a şcolii secundare superioare şi
lice este sub dublă responsabilitate, timpul maxim permis pentru completar-
оntre autoritatea locală (Lдnder şi ea studiilor. Şcolile general-secundare
Kommunen), care asigură fonduri superioare durează 3 ani şi se finalizează
pentru plata personalului nedidactic şi cu un examen de absolvire, acesta con-
cheltuielilor materiale, şi Ministerele stituind criteriul general de admitere
Educaţiei şi Culturii din Lдnder, care pentru toate instituţiile de оnvăţămвnt
sвnt responsabile pentru salarizarea postsecundare. Şcolile generale sunt
personalului didactic. Şcolile publice nu subordonate autorităţilor locale, cu
percep taxe de şcolarizare, materialul excepţia cвtorva şcoli particulare, iar
didactic şi de оnvăţare este gratuit. finantarea lor este asigurată de către
Conform Constituţiei (Grundg- guvern; оnvăţămвntul, materialele
esetz), legislaţia şi administraţia didactice şi alimentarea elevilor este
оnvăţămвntului sunt оn cea mai mare gratuită, nu se percep taxe şcolare.
parte responsabilitatea Lдnder (оntr-un Cheltuielile pentru transportul ele-
sistem ce cuprinde Ministerele Educaţiei vilor sunt suportate de şcoală, pentru
ale Land-ului, autorităţile regionale distanţe mai mari de 5 km. Cele mai mici
şi cabinetele şcolare la nivel local), şcoli au mai puţin de zece copii, iar cele
fiind coordonate la nivel naţional de mai mari peste 900. Оn Finlanda sunt 109
Kultusministerkonferenz (conferinţa aproximativ 4.300 şcoli generale. Min-
miniştrilor educaţiei şi culturii ai isterul Educaţiei (Opetusministeriц)
Lдnder). Guvernul federal aprobă asigură cadrul legal pentru sistemul
legislaţia privind cadrul general pen- de оnvăţămвnt, iar un grup de experţi
tru оnvăţămвntul superior şi asistenţa care formează Consiliul Naţional al
financiară a pregătirii individuale, Educaţiei este responsabil pentru
inclusiv promovarea personalului aca- metodele de оnvăţare, conţinuturi şi
demic tвnăr. scopuri. La nivelul autorităţii locale
FINLANDA. Оnvăţămвntul general există, cel puţin, un comitet, nominalizat
obligatoriu оncepe la vвrsta de 7 ani, de consiliu, care este responsabil pentru
cu şcoala generală (Peruskoulu/ Gr- administrarea şcolilor de nivel primar
undskola) care cuprinde оnvăţămвntul sau secundar din aria lor.
primar şi secundar inferior şi durează 9 POLONIA. Оnvăţămвntul general
ani, continuă cu оnvăţămвntul secundar cuprinde: оnvăţămвntul preşcolar, care
superior şi оnvăţămвntul de formare оncepe la vвrsta de 3 ani, pregăteşte
profesională. Şcolile secundare supe- copiii pentru оnvăţămвntul primar.
rioare asigură оnvăţămвntul general şi La vвrsta de 6 ani elevii оncep şcoala
continuă funcţia de оnvăţare a şcolilor primară (szkoіa podstawowa) care se
generale, aici nu există niveluri de оncheie la vвrsta de 13 ani. Urmează
gimnaziul (gimnazjum) pвnă la vвrsta au licenţe de instituţii de оnvăţămвnt
de 16 ani. La acest stadiu, оnvăţămвntul publice, primesc sprijin de la stat,
este obligatoriu. Elevii pot urma оn оn timp ce universităţile private nu
continuare şcoala secundară generală primesc sprijin financiar din partea
(liceum ogуlnoksztaіc№ce) sau şcoala statului. La nivel local, gestionarea
secundară de specialitate (liceum pro- оnvăţămвntului se realizează de către
filowane), care durează 2 sau 3 ani, autoritatea locală (samorz№dy gminne)
ori şcoala secundară profesională de căreia i se subordonează оnvăţămвntul
nivel mediu (liceum zawodowe), care de nivel inferior (grădiniţe, şcoli pri-
durează 4 ani. Mai există şi şcolile mare şi şcoli inferioare) şi de către
profesionale, cu durata de 2 sau 3 autorităţile districtuale (Samorz№dy
ani, unde elevii pot obţine certificate powiatowe), cărora le revine respons-
de оnvăţămвnt profesional şi se pot abilitatea оnvăţămвntului post-inferior,
pregăti pentru muncă. Оnvăţămвntul a educaţiei continue şi a şcolilor speciale
secundar general se adresează tinerilor (pentru persoane cu handicap şi cele cu
cu vвrste cuprinse оntre 16 şi 19 ani, nevoi educaţionale speciale), acestea
iar după primirea foii matricole se per- оntocmesc proiectul de buget pentru
mite accesul la оnvăţămвntul superior. toate instituţiile şcolare din subordinea
110 Оnvăţămвntul obligatoriu durează 10 lor. Din mai multe puncte de vedere
ani. Responsabilitatea educaţiei re- acest model de educaţie este similar cu
vine Ministerului Educaţiei Naţionale cel existent оn Republica Moldova şi
şi Sportului (Ministerstwo Edukacji оn Romвnia.
Narodowej i Sportu), iar la nivel lo- FRANŢA. Оnvăţămвntul general
cal supravegherea оnvăţămвntului este obligatoriu pentru copiii cu vвrsta

e realizată de către supraintendenţi cuprinsă оntre 5 şi 16 ani. Grădiniţa
şcolari (Kurator Oњwiaty). Finanţarea оncepe la vвrsta de 3 ani, urmează,
sistemului de оnvăţămвnt este asigurată оncepвnd cu vвrsta de 6 ani, şcoala
de către stat, оncepвnd din anul 2000 elementară, care include 5 niveluri pe
a fost adoptat un sistem de alocare a durata a cinci ani: şcoala secundară, de
fondurilor printr-o formulă de finanţare la vвrsta de 11 ani (collège) cu 4 niveluri
bazată pe numărul de elevi, model care pe durata a 4 ani. Ultimul an de colegiu
a fost preluat şi de Romвnia. Acest permite elevilor orientarea spre liceul
model există şi оn Republica Moldova. (lycйe) general sau tehnologic, liceul
Formula se bazează pe un cost standard profesional (lycйe profesional) sau
pe elev care se măreşte adecvat printr- un centru de formare pentru ucenici.
un sistem de factori de ponderare ce au Ministerul Educaţiei Naţionale este
оn vedere condiţiile specifice ale şcolii: responsabil pentru elaborarea politicii
mediul urban/rural, nevoi speciale de educaţionale, iar aceasta este aplicată de
educaţie, instruire vocaţională şi al- autoritatea pentru educaţie (acadйmie),
tele. Şcolile şi instituţiile private, care de către rectorate (rectorat) şi оn fiecare
departament - de către inspectorate organism guvernamental numit Fondul
şcolare (inspection acadйmique). guvernamental de оmprumut pentru

Finanţarea este asigurată de stat pentru оnvăţămвnt (Statens lanekasse for ut-
cheltuielile cu salariile personalului di- danning) care alocă ajutoare financiare
dactic, iar autoritatea locală finanţează elevilor şi studenţilor din оnvăţămвntul
cheltuielile operaţionale şi de investiţii. secundar superior şi cel universitar. An-
Elevii nu plătesc taxe, iar manualele ual, Ministerul Educaţiei şi Cercetării
şcolare sunt gratuite la şcoală şi colegiu, (Kirke-, Utdannings- og Forskningsde-
se asigură burse sociale pentru fiecare partementet) stabileşte reglementări
nivel de оnvăţămвnt. Instituţiile private de administrare a fondurilor alocate
percep taxe şcolare. pentru Fondul guvernamental de
NORVEGIA. Оnvăţămвntul оmprumut pentru оnvăţămвnt. Şcolile
general obligatoriu durează 10 ani şi private, puţine la număr, sunt adminis-
se bazează, alături de оnvăţămвntul trate de către confesiuni religioase sau
secundar superior şi de cel postobliga- de către diverse organizaţii şi primesc
toriu de tip gimnazial şi profesional, pe sprijin financiar de la stat care acoperă
principiul unui sistem şcolar unificat, 85 % din cheltuieli. Parlamentul nor-
оn cadrul căruia se oferă acces egal vegian (Storting) şi guvernul stabilesc
la оnvăţămвnt tuturor elevilor, pe obiectivele şi nivelurile bugetare pen-
baza unui singur curriculum naţional. tru оnvăţămвnt. Ministerul Educaţiei
Оnvăţămвntul general obligatoriu are şi Cercetării este responsabil pentru 111
3 etape: оnvăţămвntul primar inferior implementarea politicii naţionale de
(clasele 1–4), оnvăţămвntul primar оnvăţămвnt, pentru aceasta există оn
superior (clasele 5–7) şi оnvăţămвntul fiecare dintre cele 18 judeţe, o filială a
secundar inferior (clasele 8–10). Biroului Naţional pentru Оnvăţămвnt,
Alături de acestea există оnvăţămвntul care reprezintă guvernul central la nivel
secundar superior care combină regional. Municipalităţile sunt respon-
оnvăţămвntul teoretic general cu sabile pentru administrarea şcolilor pri-
pregătirea practică, avвnd şi programe mare şi a şcolilor secundare inferioare,
de ucenicie. Finanţarea оnvăţămвntului оn timp ce autorităţile judeţene sunt
este asigurată de autorităţile locale responsabile pentru şcolile superioare
оn a căror administrare se află, dar secundare.
beneficiază şi de subvenţii de la stat; DANEMARCA. Оnvăţămвntul
educaţia este gratuită la toate nive- obligatoriu оncepe la vвrsta de 7 ani şi
lurile, manualele şcolare sunt gratuite durează 9 ani. Оnvăţămвntul preuni-
оn оnvăţămвntul primar şi secundar versitar este compus din: оnvăţămвnt
inferior. Pentru nivelul primar şi gim- preşcolar, opţional, care оncepe la vвrsta
nazial, municipialitatea primeşte, de de 5 ani, continuă cu оnvaţămвntul pri-
la bugetul de stat, o sumă totală care mar (Folkeskole) şi secundar inferior,
acoperă toate cheltuielile. Există un urmează оnvăţămвntul secundar gen-
eral tradiţional care cuprinde 3 ani cu vвrsta cuprinsă оntre 1 şi 6 ani, este
(gymnasium), 2 ani (hf-kursus) şi оncă opţional; urmează оnvăţămвntul gen-
2 ani (studenterkursus) (programe de eral, a cărui durată este de nouă/ zece
оnvăţămвnt secundar superior pentru ani, este format din 3 cicluri a cвte 3 ani,
adulţi), toate acestea finalizвndu-se cu plus un an suplimentar pentru copiii
un examen de absolvire a şcolii secundar care nu absolvesc sau care doresc să-şi
superioare (studentereksamen) sau cu оmbunătăţească rezultatele. Urmează
examen pregătitor pentru оnvăţămвntul оnvăţămвntul secundar, acesta cuprinde
superior (Hшjere Forberedelsesek- şcoli tehnice şi profesionale şi şcolile
samen-hf). Există şi şcoli particulare generale secundare (gimnazije). Gim-
independente (frie grundskoler), dar naziile sunt оmpărţite оn două grupuri:
90% dintre elevi urmează cursurile cu profil general şi profil profesional
şcolii de stat. Parlamentul danez (gimnazije technice) şi au o durată de
stabileşte оmpreună cu Ministerul patru ani. Alături de acestea mai sunt şi
Educaţiei politica generală a sistemului programe profesionale secundare, de 3
educaţional şi obiectivele acestuia, iar ani şi programe profesionale de scurtă
decizia privind conţinutul programelor durată. Ministerul Educaţiei şi Spor-
şcolare constituie responsabilitatea tului elaborează politicile educaţionale,
112 autorităţii locale. Оnvăţămвntul este procedurile de inspecţie, alocarea fon-
gratuit, finanţarea este оmpărţită durilor şi supraveghează implementarea
оntre guvern şi autoritatea locală, iar acestora precum şi a legilor, deciziilor
controlul asupra utilizării fondurilor administrative cu privire la grădiniţe,
se exercită de către Oficiul General al şcoli primare şi secundare, оmpreună
Auditorilor. Nivelul alocaţiei pentru cu Inspectoratele şcolare. Acestea se

оnvăţămвnt este stabilit оn baza con- află оn subordinea Inspectoratului
ceptului “ taximeter system” pe princip- Naţional pentru Educaţie şi Sport
iul “banii urmează elevul” [7]. Criteriul (Inљpektorat Republike Slovenije za
de referinţă al finanţării este numărul љolstvo оn љport), instituţie aflată sub
de elevi оnscrişi оntr-un an şi costul autoritatea Ministerului Educaţiei şi
per elev pe an. Ministerul educaţiei Sportului. Autoritatea locală (Obиinski
alocă fonduri pentru administrarea sveti) are responsabilitatea administrării
şi managementul clădirilor şcolare, instituţiilor de оnvăţămвnt preşcolar
cu respectarea unor norme privind şi gene-ral. Bugetul de stat acoperă
destinaţia şi scopul fondurilor pentru cheltuielile privind salariile şi, parţial,
o largă paletă de programe, finanţarea cheltuielile оn privinţa echipamen-
făcвndu-se indirect, prin consilii mu- tului, iar autoritatea locală asigură
nicipale/regionale. finanţarea cheltuielilor de оntreţinere
SLOVENIA. Оnvăţămвntul gen- şi pentru investiţii. Suma alocată pen-
eral este gratuit şi este format din: tru fiecare şcoală este stabilită оn baza
оnvăţămвntul preşcolar, pentru copii unor standarde şi norme elaborate
de Ministerul Educaţiei şi Sportului, iar pe plan local Inspectoratelor
cu ajutorul lor se determină numărul Şcolare; ministerul proiectează şi aplică

angajaţilor necesari şi valorile utilizate strategia globală a оnvăţămвntului,
pentru a calcula cheltuielile materiale stabileşte obiectivele educaţionale,
ale şcolii. Directorii stabilesc cuantumul răspunde de elaborarea planurilor de
salariului fiecarui angajat, оn baza con- оnvăţămвnt, a programelor analitice
tractului colectiv de muncă. Оn şcolile şi a manualelor şcolare, organizează şi
vocaţionale – muzică, artă – părinţilor aprobă reţeaua unităţilor şi instituţiilor
li se solicită plata unor contribuţii, оn pentru оnvăţămвntul preuniversitar
funcţie de veniturile lor (dacă părinţii de stat. Оnvăţămвntul particular se
nu pot achita taxele, din motive sociale, оnfiinţează şi funcţionează pe baza
acestea sunt subvenţionate de stat). evaluării şi validării de către MEC, se
Pentru frecventarea şcolilor private se percep taxe de şcolarizare.
percep taxe şcolare. Sistemul de оnvăţămвnt din Romвnia
ROMВNIA. Оnvăţămвntul gen- a fost supus unor măsuri de reformă suc-
eral este gratuit, оncepe de la vвrsta cesive după Revoluţia din decembrie
de 3 ani, cu оnvăţămвntul preşcolar, 1989. Schimbările au vizat, оn principal,
opţional, acesta cuprinde trei grupe, curriculumul naţional, organizarea
ultima fiind considerată ca pregătitoare unităţilor de оnvăţămвnt, programele
pentru şcoală; urmează оnvăţămвntul de formare a profesorilor şi generaliza-
general obligatoriu de 10 clase, format rea оnvăţămвntului obligatoriu de 10 113
din: ciclul primar pentru elevi cu vвrsta ani. De asemenea, măsurile de reformă
cuprinsă оntre 6/7 ani pвnă la 10/11 ani, au urmărit un proces de descentralizare
se continuă cu ciclul gimnazial pentru continuă.
elevi cu vвrsta cuprinsă оntre 10/11ani La elaborarea cheltuielilor pentru
pвnă la 14/15 ani, la finele acestuia elevii оnvăţămвnt s-a pornit de la costurile
se pot оnscrie ori la licee (4-5 ani), ori la (medii) din perioada de bază, corec-
şcoli de arte şi meserii (оnvăţămвnt pro- tate оn funcţie de potenţialul oferit de
fesional, 2-3 ani), selecţia şi repartizarea finanţare (buget de stat, buget local
elevilor după terminarea gimnaziului оn etc.), de nevoia оnlăturării influenţei
cele două filiere făcвndu-se оn raport cu unor fenomene negative (inflaţia, spre
evaluarea competenţelor, оn baza unor exemplu), de dezideratele оmbunătăţirii
examene naţionale de evaluare. Clasa condiţiilor de desfăşurare a procesului
de elevi cuprinde 10-25 elevi оn ciclul instructiv-educativ şi de creştere a
primar, 10-30 elevi оn ciclul gimnazial, nivelului de venituri ale personalului
15-30 elevi оn оnvăţămвntul liceal sau din оnvăţămвnt. Costurile stabilite
şcoala de arte şi meserii. оn acest mod sunt numite, de regulă,
Responsabilitatea organizării „costuri istorice”. Metoda de planificare
sistemului educaţional revine Minis- bugetară pe baza costurilor istorice a
terului Educaţiei şi Cercetării - MEC- fost оmbunătăţită după anul 2000, оn
sensul că s-a trecut la folosirea unui nou de piaţă vizează schimbări profunde
indicator – costul mediu/elev, preşcolar. pe cele trei niveluri: societatea оn
Acest indicator a fost folosit оn anii 2000 ansamblul ei, оntreprinderile sau
şi 2001, оn special, pentru fundamen- organizaţiile ca unităţi funcţionale şi
tarea necesarului de fonduri pentru oamenii consideraţi оn mod individual,
acoperirea cheltuielilor salariale. Se ca elemente constitutive de bază, ale
consideră că aceste costuri medii/elev, primelor două niveluri de organizare”;
preşcolar oferă, pentru prima dată оn unul dintre cele mai dificile obstacole
Romвnia, o imagine asupra nivelului care trebuie depăşit оl reprezintă
costurilor medii pe judeţe, medii (ur- diferenţele mari оntre modelul de
ban, rural) şi trepte de оnvăţămвnt, educaţie existent şi cel al Uniunii Eu-
pot fi bune instrumente de planificare ropene. Pornind de la aceste realităţi
bugetară pentru anii următori, оn şi ţinвnd seama de experienţa din alte
măsura оn care: ţări, şi chiar de experienţa de planificare
- r e f l e c t ă f i d e l r e a l i t a t e a a finanţării оnvăţămвntului preuniver-
economico-financiară a unităţilor din sitar din Republica Moldova, bazat pe
оnvăţămвnt; principiul normativului unic pentru un
- concluziile desprinse din analiza elev/ preşcolar, apreciem că sistemul
114 acestor costuri, a cauzelor care le de finanţare pe bază de costuri istorice
diferenţiază, au acurateţea şi calitatea este depăşit, trebuie să fie оnlocuit sau
care să conducă la decizii şi măsuri completat de cel bazat pe „costuri stan-
corecte de оmbunătăţire a indicato- dard” sau „costuri reale”. Principiul de
rilor de alocare a resurselor necesare finanţare pe baza costului standard pe
оnvăţămвntului preuniversitar. elev/preşcolar va permite „оnlăturarea

Chiar dacă aceste două condiţii sunt arbitrarului şi subiectivismului оn alo-
оndeplinite, costurile istorice (fiind carea de către bugetul de stat şi consiliile
оmbunătăţite după 2000) ca instru- locale a fondurilor pentru fiecare şcoală,
mente de planificare bugetară, оşi au va determina ordonatorii acestora să
limitele lor, şi anume: şcolarizeze şi să menţină un număr
- ele indică gradul de finanţare a suficient de elevi pentru a avea fonduri
şcolilor la un moment dat, dar nu gradul băneşti оndestulătoare. Acest sistem
de satisfacere a nevoilor de finanţare; de finanţare va stimula conducerea
- fundamentarea bugetelor viitoare instituţiilor de оnvăţămвnt оn aplicarea
doar pe baza costurilor istorice riscă să mai atentă a politicilor de personal,
perpetueze discrepanţele оntre nivelul оn buna gospodărire şi оntreţinere a
de finanţare a unităţilor din оnvăţămвnt patrimoniului”.
de acelaşi tip şi оntre diferitele categorii REPUBLICA MOLDOVA. Efortul
de cheltuieli (salariale, materiale şi de guvernului de a promova creşterea
capital). economică se regăseşte оn documentele
Complexitatea procesului de tranziţie de planificare strategică SCERS pentru
de la economia centralizată la economia anii 2008–2011. Planul naţional de
dezvoltare, capitolul 4, Dezvoltarea din Fondul de susţinere financiară a
resurselor umane, creşterea gradului teritoriilor, creat оn cadrul Bugetului de

de ocupare şi promovare a incluziunii Stat (BS). Dar aceste transferuri sunt,
sociale stabileşte “obiectivele de dez- оn primul rвnd, direcţionate spre echili-
voltare pe termen mediu оn domeniul brarea bugetară. Menţionăm, оnsă,
economic şi social prin: că la baza determinării cheltuielilor
- оmbunătăţirea calităţii şi spori- normative stă principiul normativului
rea accesului echitabil la servicii pe cap de locuitor, iar normativele sunt
educaţionale; aceleaşi pentru toate teritoriile.
- consolidarea unei societăţi Acest egalitarism creează deficienţe
sănătoase; mari оn finanţarea necesităţilor
- creşterea gradului de ocupare constituţionale (оnvăţămвnt, cultură,
prin racordarea ofertei educaţionale artă, sport şi acţiuni pentru tineret etc.).
cu cererea de pe piaţa muncii; E de menţionat faptul că primăriile
- asigurarea incluziunii şi protecţiei mici, care au оn raza lor de finanţare
sociale la un nivel mai оnalt”. şcoli cu un contingent mic de elevi,
Cheltuielile normative de stat pen- nu au capacitatea de a finanţa chel-
tru finanţarea acţiunilor şi obiectivelor tuielile acestora conform normativului
constituţionale, conform clasificaţiei de finanţare după numărul de elevi.
funcţionale, economice şi organizatorice Planul de оnvăţămвnt al Ministerului
a cheltuielilor bugetare, sunt mult Educaţiei prevede un anumit număr de 115
sub limita necesităţilor. Оn acest caz, discipline (module) care trebuie predate
unitaţile de оnvăţămвnt primesc un оn fiecare clasă, indiferent de numărul
suport masiv sub forma transferurilor de elevi. Оn acest fel, se va accede la
modernizarea оnvăţămвntului, prin
metode de valorificare la zi a ideilor conferinţelor internaţionale ale UNESCO
privind problemele educaţiei şi operarea acţiunilor cu impact de integrare
europeană оn sistemele educaţionale.
Examinвnd situaţia actuală a modalităţii de calcul a cheltuielilor normative,
considerăm util a studia experienţa altor state, privind finanţarea cheltuielilor
pentru оnvăţămвnt şi a altor acţiuni şi obiective de interes public. Extinderea
aplicării sistemului de finanţare pe bază, de costuri standard va face posibilă o
planificare bugetară оn care volumul de fonduri prevăzut a fi alocat să fie com-
parabil şi să se apropie de nevoile reale de fonduri ale unităţilor de оnvăţămвnt.
Decalajul actual, care apare оntre nivelul costurilor standard, calculat pe baza
consumurilor normate de resurse umane şi materiale şi cel al costurilor istorice,
calculate pe baza execuţiei bugetare din anii precedenţi indică “gradul de
subfinanţare a оnvăţămвntului, eradicarea acestui fenomen nu se va putea face
prin perpetuarea actualului sistem de finanţare, ci prin raportarea politicilor de
alocare a fondurilor la nevoile reale ale acestuia”. Iar nevoile reale de finanţare nu
pot fi fundamentate, doar ţinоnd cont de posibilităţile bugetare ale comunităţii,
оntr-o anumită etapă, ci pe baza unor metode de calcul ştiinţifice şi riguroase.
BIBLIOGRAFIE
1. Budulan P., Zlatanovici D. Cultura organizaţională – componentă activă a

managementului resurselor umane // Managementul оn secolul 21. Conferinţă
naţională cu participare internaţională, Universitatea Politehnică Bucureşti,
Departamentul Mana-gement, 20-21 noiembrie 2003. – Bucureşti: Ed. Niculescu,
2003. - P 108.
2. Dobrotă N., Manolescu C. ABC-ul economiei de piaţă moderne. Concepte,
mecanisme, aplicaţii practice. - Bucureşti: Casa de editură şi presă “Viaţa
romвnească”, 1991. - P. 20.
3. Dogaru I., Radu G., Răduţ E., Aftanase A., Csukas L., Panait C., Cristea
V. Costuri medii оn оnvăţămвntul preuniversitar. Studii, analize, metodologii.
Bucureşti: Ceres, 2005. - P 12.
4. Dogaru I. Revista “Şcoala romвnească”: ediţia online. http://www.
şcoalaromaneasca.ro, edition=2-2006.
5. Ministerul Economiei şi Comerţului. Planul naţional de dezvoltare 2008-
116 2011. Document de strategie. http://www.scers.md/
6. Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova. Met-
odologia strategică a formării continue a personalului didactic din оnvăţămвntul
preuniversitar. http://www.edu.md/
7. Radu, G. Descentralizarea financiară şi administrativă. http//www.Experienţe
europene оn finanţarea оn v. preuniv.doc

8. Radu, G. Privire generală comparativă asupra descentralizării finanţării
educaţiei оn Europa. Euryidice – the information network on education оn Eu-
ropa. http://www.eurydice.org/
9. „Romania-learning-study-in-the-uk-school-education”. http//www.british-
council.org/ro/.htm
10. http://www.bizcafe.ro/dex/glosar de termeni specifici Uniunea
Europeană
11. http://www.britishcouncil.org/ro.htm
12. http://www.eurydice.org/portal/page/portal/Eurydice/
13. http://www.Experienţe europene оn finanţarea оn v. preuniv.doc
14. http// www.fitforeurope.info/
15. http://www.ro.wikipedia.org/wiki/Comunit_autonome_Spania
OMUL - COMPONENTA
FACTORILOR PRODUCTIVI

Svetlana GOROBIEVSCHI,
doctor оn ştiinţe economice, conferenţiar universitar
Claudia Lorentina JUNCU
(Romвnia), doctorandă, Universitatea
Liberă Internaţională din Moldova
SUMMARY
In an organisation, accomplishing the objectives is very important but it should

not be attained against the human dignity. The maximum of succes should not
be relaised through abolishing the values, through ignorance of the needs or the 117
personalities but through the establishment of the rule that every individual is
unique.
Complexitatea procesului de man- S-a ajuns, astfel, la concluzia că aceasta

agement este dată nu numai de multi- este intr-o organizaţie mai mult decвt
tudinea şi diversitatea activităţilor care o simplă componentă a factorilor pro-
trebuie desfăşurate şi armonizate, ci şi ductivi. Ca individ, exprimat de propria
de diferenţierile solicitate de modul de personalitate, şi ca membru al societăţii,
alocare a resurselor. Dintre toate catego- omul оndeplineşte diferite roluri: оn
riile de intrări ale sistemului reprezentat familie, la şcoală, оntr-o organizaţie,
de firmă (materii prime, utilaje, energie, оn societate, ca cetăţean.
informaţii, personal), resursa umană Omul, această fiinţă inimitabilă,
este cea care sintetizează şi exprimă cel trebuie tratată cu respect, indiferent de
mai sugestiv specificitatea managemen- poziţia sa оn cadrul firmei-preşedinte sau
tului ca tip de activitate umană. simplu muncitor - şi cu diferenţa, luвnd
Evoluţia practicii şi gвndirii mana- оn considerare abilităţile, aspiraţiile,
geriale a determinat deplasarea atenţiei cunoştinţele, trăsăturile de tempera-
de la factorul material, care deţinea ment şi caracter.
primatul la оnceputurile managemen- Оn contextul relaţiilor economiei
tului ştiinţific, către resursele umane. de piaţă, o atenţie deosebită trebuie să
se acorde managementului resurselor pentru binele angajaţilor, conducerea
umane. Astăzi, mai multe оntreprinderi trebuie să acorde o importanţă aparte
se confruntă cu un neajuns de forţă de dezvoltării resurselor umane, să asigure
muncă calitativă, ceea ce este provo- actualitatea continuă a cunoştinţelor
cat de migraţia populaţiei, mai ales, lor pentru a menţine оnalte cote de
оn regiunile rurale, nivelul scăzut de performanţe.
trai al populaţiei, motivaţia slabă a Numai strategia corectă оn do-
angajaţilor etc. meniul resurselor umane permite
Dacă оn condiţiile sistemului admi- stabilirea necesarului de personal şi
nistrativ de comandă respectivele prob- de perfecţionare profesională, politica
leme erau considerate de importanţă salarială şi implicaţiile acesteia asupra
secundară, odată cu tranziţia la eco- organizaţiei. Planificarea strategică
nomia de piaţă ele оnaintează pe prim- se bazează atвt pe particu-larităţile
plan. Din păcate, marea majoritate a organizaţiei (misiune, cultură, puncte
unităţilor economice consideră, prin forte, puncte slabe, resurse exis-tente
tradiţie, că lucrul cu personalul se sau previzionate), cвt şi pe condiţiile,
reduce la recrutarea şi selecţia forţei tendinţele, oportunităţile, riscurile pe
de muncă: odată ce am reuşit să găsim care le prezintă mediul.
118 oameni convenabili, ei vor оndeplini Rezultatele planificării strategiei
lucrul necesar. Оn realitate оnsă recru- sunt date de performanţele organizaţiei.
tarea personalului nu reprezintă decвt Planificarea strategică a resurselor
un prim pas. umane reprezintă o componentă a
Mulţi conducători ai unităţilor eco- manage-mentului strategic care rămвne
nomice оncearcă să sporească eficienţa neglijată de multe organizaţii.

reducвnd costurile, оn special cele cu Conform concluziilor unui studiu
personalul: salarii, training etc. Se efectuat de o firmă americană, factorul-
constată că preţul scăzut al forţei de cheie оn succesul unei investiţii оn
muncă a оncetat să mai fie un factor Europa de Est оl reprezintă omul şi
de competitivitate şi că eficienţa se efortul managerial trebuie direcţionat
poate spori prin creşterea rezultatelor, оn acest sens. Оn studiu sunt prezentate
prin investiţii оn oameni, nu numai оn cвteva reguli care trebuie respectate
maşini şi tehnologie – оntr-un cuvвnt, de investitorii străini, dacă doresc să
prin dezvoltarea personalului. Оn timp colaboreze cu succes cu oamenii din
ce o parte considerabilă a resurselor regiunile unde investesc. Se recomandă
unei organizaţii este reprezentată selecţionarea cu grijă a personalului lo-
de mijloace fixe, a căror valoare se cal, accentul punвndu-se mai mult pe
micşorează prin amortizare, valoarea aptitudine şi calităţile personale, decвt
resurselor umane poate fi şi trebuie să pe experienţă şi domeniu care, spun ei,
crească odată cu anii. Iată de ce, pentru poate să nu existe.
binele unităţilor economice, precum şi Metodele folosite оn planificarea
strategică a resurselor umane sunt pro- inflaţie, deficit bugetar, impozite in-
movate lent şi dificil datorită inerţiei suportabile şi dezordine оn balanţa de

care persistă оn practica managerială. plăţi internaţionale?
Intensificarea preocupărilor organizaţiei M.Friedman, laureat al premiu-
pentru planificare strategică a resurselor lui Nobel, referindu-se la amвndouă
umane depind de sprijinul şi cooperarea probleme de bază, atвt la teorie cвt
managerilor la nivel superior. şi la practică, ajunge la concluzia că
Sprijinul managerilor presupune, mijloacele de politică economică sau
оn primul rвnd, alocarea fondurilor reformele sunt mai eficace, cum, de
necesare acestei achiziţii, prin coop- altfel, afirma sau obişnuia să spună
erare оnţelegвnd contribuţia directă a Virgil madgearu, un economist romвn
managerilor la planificarea strategică de seamă, adică „mai aducătoare la
a resurselor umane. scop”.
Managerii nu vor sprijini şi nu vor M.Friedman a rămas un apărător
coopera decвt dacă оnţeleg metodele al libertăţilor umane concretizate оn
utilizate şi dacă sesizează importanţa economia de piaţă particulară, dar a
aplicării lor. Aceasta se poate obţine prin ignorat şi ignoră realizarea idealului
aprofundarea cunoştinţelor manager- de justiţie socială şi stabilitate derivată
ilor оn domeniul resurselor umane. din sistemul de echilibru general stabil.
Romвnia de azi a moştenit de Fără aceste două ultime idealuri real-
la regimul comunist de dictatură izate оn practică, libertăţile umane sunt 119
economică, prin planificare şi control su- neоmplinite pentru cei mai mulţi sau
percentralizat, o instabilitate aproape de sunt rezervate anumitor clase sociale
dezechilibru total (anarhie economică), prea mult, iar altora prea puţin, adică
care era оnsă ascuns prin regularea la o stare de dezechilibru social.
arbitrară a preţurilor şi a salariilor Anghel Rugină spune despre sistemul
de către un guvern cu puteri absolute. de gвndire al lui M.Friedman, că este
Acum оnsă după ce dictatura a căzut, mai simplu, pe cвtă vreme al său este
problema principală are două feţe. Una mai complicat şi cere mai multe condiţii
este teoretică şi constă оn a explica pub- ca să se realizeze o bunăstare materială
licului cum s-a ajuns la această stare de pentru toţi şi de lungă durată. Sistemul
lucruri şi dacă există vreo şansă de a ieşi lui M.Friedman a fost aplicat оn mai
din anarhia economică a prezentului şi a multe ţări, оn mod specific оn Chile,
intra оntr-un regim uman de economie Argentina, Brazilia, Israel şi, оn mod
socială, justă şi stabilă. tacit şi parţial, оn S.U.A. şi Anglia. Re-
Cealaltă problemă e de natură zultatul a fost peste tot falimentar.
practică şi se referă la оntrebarea cum Semnele timpului arată că doctrina
să se realizeze o astfel de economie mai lui K.Marx, revoluţionarul, a căzut, fără
sănătoasă şi mai dreaptă, fără a se trece оndoială, dar nu şi a lui K.Marx, omul
prin alte convulsiuni sociale ca şomaj, de ştiinţă pură, care este ignorat de
ideologia marxistă bazată pe revoluţie conflictului, оntr-un cuvвnt, al dezechili-
şi dictatură. brului. Оn economie domină gвndirea
Anghel Rugină afirmă: „Doctrina lui Keyness, Samuelson, Friedman şi
lui Keyness, tatăl economiei politice a altora. Este vorba de a concepe uni-
contemporane, ca şi a lui M.Friedman, versul economic оn termeni de conflicte
nu au căzut оncă, dar vor cădea nu sociale şi economice, adică, оntr-un
pentru că o spune Rugină, ci pentru cuvвnt, ai instabilităţii economice şi
că o cere UMANITATEA, care nu se financiare. Acesta este un alt fel de a
poate оmplini dacă libertăţile omeneşti vedea problemele şi anume filozofia
nu sunt unite оn chip organic cu justiţia indeterministă.
socială de egalitate şi echitate, precum Infiltrarea insidioasă, dar amplă
şi stabilitatea derivată dintr-un regim şi accelerată, a roadelor evoluţiei teh-
de echilibru general stabil. nico- ştiinţifice оn toate domeniile şi
„Voi credeaţi оn sensul vostru; noi sectoarele, fără nici o excepţie, оn viaţa
nu credem оn nimic”, - a spus genialul de toate zilele a oamenilor, este poate cea
M.Eminescu. O sută de ani mai tвrziu mai importantă şi neaşteptată trăsătură
spusele lui M.Eminescu nu numai că caracteristică a epocii pe care o parcur-
s-au dovedit a fi juste, dar au devenit gem. De aceea, оn strădania de a sesiza
120 şi o piatră de hotar оntre două lumi noul, poate fi mai util să оncercăm să
ştiinţifice, оntre două metode de cerc- recurgem la deservirea unor aspecte
etare şi concepere atвt a lumii fizice, cвt tipice, să avansăm unele idei despre ceea
şi a celei sociale, economice, monetare şi ce ar putea să ilustreze mai convingător
financiare, ca să lăsăm la o parte artele dimensiunile modificărilor, să urmărim
şi estetica. dialectica evoluţiilor contradictorii,

Toţi gвnditorii clasici, atвt оn econo- factorii ce оşi pun amprenta asupra
mie şi ştiinţele sociale, cвt şi оn ştiinţele tendinţelor la nivel naţional şi planetar,
fizice, au văzut şi au judecat lumea оn modul paradoxal оn care se оmbină şi
care au trăit prin prisma unităţii, a ar- alternează tendinţele de protecţionism
moniei, оntr- un cuvвnt, al echilibrului cu cele de cooperare şi adвncire a
general stabil. interdependenţelor economice dintre
Оn economie, a dominat gвndirea lui state, modificările recente survenite
Adam Smithe şi a lui leon Walras, care оn diviziunea internaţională a muncii,
a formulat cel dintвi Legea echilibrului pentru ca, pe baza acestora, să putem
general оn economie, acestea fiind un prevedea desfăşurarea viitoare a eveni-
fel de a vedea problemele societăţii оn mentelor economice mondiale.
contextul filozofiei deterministe. Observarea, mai mult sau mai puţin
Toţi gвnditorii moderni, atвt оn sistematică, a crizei economice mondi-
economie şi ştiinţele sociale, cвt şi оn ale, a modului cum se propagă efectele
ştiinţele fizice, văd şi judecă lumea acesteia de la un sector de activitate la
оn care trăim prin prisma diversităţii altul şi de la o ţară la alta, оn diferite
etape de desfăşurare, nu poate conduce trendul unei economii durabile, sustena-
la sesizarea unei anumite ordini şi a bile şi mai apoi casnice.

unui ritm оn succesiunea fenomenelor Dar, ce оnseamnă economie? Perip-
mai uşor şi mai direct perceptibile, care lul nostru оn peisajul vechilor sisteme
ar putea folosi – cel puţin, parţial - la economice din Romвnia ne impune rea-
fundamentarea unor decizii economice mintirea conţinutului acestora. Econo-
privitoare la оncadrarea оn diviziunea mia reprezintă un ansamblu coerent de
internaţională a muncii. activităţi relaţionale, оn cadrul cărora
Dacă am urmări geneza şi evoluţia omul selectează ce, cвt, cum şi cвnd să
economiei umane, am observa că producă pentru atingerea scopurilor
valorile au fost create оntotdeauna sale de dezvoltare şi manifestare a
de om, pentru om şi că singura fiinţă, personalităţii оn comunitate, el оnsuşi
aşa acum apreciază mulţi cercetători, fiind produsul naturii şi al societăţii.
оnzestrată cu raţiune, este creatoarea Economia, оmpreună cu celelalte do-
a tot ce dăinuieşte astăzi pe Pămвnt. menii ale vieţii sociale, reflectă, оn timp
Este greu să ne оnchipuim existenţa şi spaţiu, o luptă continuă a omului cu
vieţii fără această verigă importantă natura şi societatea din el, pentru a se
din circuitul naturii. adapta la trebuinţele de viaţă biologică,
Dacă avem оn vedere transformările la mediul natural şi cel social оn care este
profunde generate de procesul ştiinţifico- constrвns să trăiască. „Fără un astfel de
tehnic şi ecologic, extinderea bogăţiei sistem care să producă hrana, s-o pre- 121
concomitent cu cea a sărăciei, substi- lucreze, s-o ambaleze şi s-o distribuie,
tuirea muncii brute cu informaţia sau care să fabrice stofe şi să confecţioneze
cunoaşterea şi оnţelegerea, amplificarea оmbrăcăminte, care să construiască
metodelor sofisticate de fabricaţie, de- case şi să le mobileze, să asigure servicii
pendente оn mare măsură de computere medicale şi de оnvăţămвnt, să legifereze
şi informaţii, accentuarea crizei prob- şi să menţină ordinea, să pregătească
lemelor globale ale omenirii, acestea apărarea colectivităţii - viaţa ar fi
toate constituie motive de reflecţie, grea”1.
de incitare la o analiză atentă asupra Geneza şi evoluţia economiei constau
mişcării economiei naţionale de pвnă оntr-un proces permanent de valori-
acum, la proiectarea viitorului оn vii- zare, realizat de om оn mod conştient.
torul nu prea оndepărtat. Economia este, aşadar, forma reală
Apariţia unor noi sisteme de activitate a acţiunii umane. Ea a apărut şi s-a
economică subminează stвlpii vechiului dezvoltat prin om şi pentru el, avвnd
sistem economic, transformвnd viaţa in- dintotdeauna un caracter uman. Eco-
dividului, ambianţa familială, afacerile, nomia umană nu este un concept actual;
politica, morala, naţiunea-stat şi оnsăşi ea are o istorie оndelungată şi a evoluat
esenţa economiei, plasвnd economia оn оn trepte. Conţinutul şi transformarea
pragul celei mai profunde comutări, pe continuă a economiei reflectă modali-
tatea оn care indivizii reuşesc să coreleze libertăţii оn istoria omenirii nu este,
nevoile lor nelimitate, оn permanentă de aceea, un progres оnregistrat doar
diversificare, cu resursele rare, dar cu оn combaterea limitelor exterioare
оntrebuinţări alternative. Оn funcţie impuse şi, оn primul rвnd, оn cel al
de resursele relativ limitate, oamenii disputei cu limitele pe care ni le-a impus
acţionează raţional pentru a alege natura din noi şi care reprezintă lupta
varianta cea mai potrivită a activităţii de-o viaţă a fiecăruia cu el оnsuşi.”3
economice оn condiţii determinate de Rezultă că acţiunii umane оi revin
timp şi spaţiu. Tensiunea nevoi-resurse două grupe de responsabilităţi:
este permanentă, manifestвndu-se prin a) responsabilitatea individuală a
satisfacţii sau insatisfacţii umane la nivel modului оn care se răsfrвnge libertatea
de individ şi societate, prin inegalităţi, de a alege ce trebuie să facem asupra
decalaje, salturi sau stabilitate relativă propriului mod de a trăi;
etc. b) responsabilitatea socială a modului
оn acest proces al alegerii, fiecare оn care se răsfrвnge libertatea fiecăruia
om se află оn tranziţie prin viaţă de a acţiona asupra libertăţilor de
оnregistrвnd оn mod permanent bucurii alegere a celor ce se intercondiţionează,
sau amărăciuni. Economia, fiind formă prin caracterul social al acţiunii umane.
122 reală a acţiunii umane, ea оnsăşi este Aceste două responsabilităţi trebuie să
оn transformare, оn tranziţie continuă. fie compatibile оn timp şi spaţiu.
Viaţa economică este o luptă neоncetată Desigur, există multiple criterii
a omului cu principiile rarităţii, impo- de apreciere a genurilor de activitate
sibilului şi necunoscutului, cu limitele umană. оn condiţiile unor resurse
libertăţii, pentru a le transforma оn relativ limitate, ansamblul activităţilor

elemente certe, posibile şi cunoscute umane prin care se urmăreşte să se
ale vieţii de zi cu zi, pe care să le pună răspundă la оntrebările ce, cвt, cum şi
оn slujba оnfăptuirii ţelurilor propuse. pentru cine să se producă sunt cunoscute
„Adevărata problemă constă оn aceea ca activităţi economice оn cadrul
că оn viaţa reală, оn mod normal, nu acestora, se rezolvă problemele funda-
avem de ales оntre situaţii riscante şi mentale legate de volumul, structura şi
situaţii certe, ci оntre grade de risc şi calitatea bunurilor, ce trebuie produse,
diferite rezultate posibile.”2 posibilităţile existente şi viitoare de a
оn această luptă normală cu limit- produce - de cine, unde, cвnd şi cu ce
ele existenţei noastre, omul şi, оn gen- costuri - precum şi de modul оn care
eral, colectivitatea umană оn tranziţie ne ocupăm de distribuţia şi utilizarea
permanentă оnvaţă să se adapteze finală a bunurilor pe care le-am produs,
la mediul natural оn care trăieşte, de asigurarea compatibilităţii mediului
constituindu-şi un mediu de viaţă spe- creat de om cu mediul natural. Prin
cific, оn care acţionează, producвndu-şi intermediul activităţii economice se
şi cele necesare existenţei. „Progresul produc acele utilităţi de care oamenii au
nevoie pentru satisfacerea necesităţilor tatea economică fiind implicată direct
lor de viaţă. Deoarece satisfacerea sau indirect оn satisfacerea nevoilor

necesităţilor de viaţă ale oamenilor este societăţii şi reprezentвnd fundamen-
un proces permanent, producţia care tul cel mai general оn viaţa tuturor
răspunde acestor exigenţe se derulează oamenilor.
continuu. Asemenea argumente avem оn ve-
Avвnd оn vedere gвndirea lui dere acum cвnd оncercăm să schiţăm
E.Mayo, s-a creat un model bazat pe un tablou de ansamblu al evoluţiei
premisele sociale. E.Mayo consideră economiei umane, ajungвnd la ideea că
că oamenii pot fi motivaţi prin nevoi tranziţia оn economie este permanentă;
de ordin social, tocmai de aceea forţa apreciată оn sensul transformării,
socială a membrilor unui grup este ea nu se poate оncheia, iar orice
mai importantă decвt controlul eficient оnţelegere simplistă, insuficient de
prin intermediul managementului. precisă despre оncheierea tranziţiei
Acest model face parte din cele patru este contraproductivă. Tranziţia se
concepţii privitoare la comportamentul dovedeşte a fi forma permanentă de
individual şi organizaţional al fiinţei evoluţie umană, iar costurile tranziţiei
umane medii, exprimate de Edgar H. prin viaţă interesează pe fiecare individ
Schein4, оn studiul său privind gвndirea şi comunitatea socială оn ansamblul
behavioristă. ei.
Activitatea economică sau economia, Să nu uităm că, aşa cum aprecia 123
оn orice timpuri şi оmprejurări istorice, distinsul Nicholas Georgescu-Roegen5,
reprezintă străduinţa primordială a ,,există un mit economic… Dacă omul ca
oamenilor, grija de a asigura existenţa individ este muritor, specia omenească
şi perpetuarea speciei, satisfacerea este оnsă nemuritoare’’.
unor nevoi vitale de hrană, adăpost, Оn concluzie, se poate aprecia că
оmbrăcăminte etc. Odată satisfăcute, perfecţionarea multilaterală a resursel-
aceste nevoi creează premisele pentru or de muncă, a sistemului şi procesului
trecerea la satisfacerea celorlalte nevoi: de educaţie, formarea şi perfecţionarea
culturale, spirituale, politice etc., ale acestora corespunzător exigenţelor
indivizilor şi comunităţii оn ansamblul
său. Iată de ce economia este domeniul
vital şi permanent al societăţii, activi-
Figura 1.
Evoluţia necesităţilor оn raport cu satisfacerea lor
Sursa: Nicolescu Ov.,Management. Bucureşti, Editura didactică şi

124 pedagogică, 1992. - P. 17.
Caracteristicile managementului umane şi afiliere la grup, statut social

ştiinţific al agenţilor economici este şi autorealizare.
conceperea motivării şi, implicit, a Din graficul prezentat anterior, o
antrenării pe baza aşa-numitelor scări necesitate de ordin inferior trebuie

motivaţionale, adică a elementelor care satisfăcută оnainte ca următoarea,
reprezintă interes pentru componenţii mai intensă să se poată manifesta la
firmei, a necesităţilor acestora, or- nivel maxim. Caracterul gradual al
donate оn funcţie de succesiunea оn motivării este cerut şi de volumul limitat
care trebuie avute оn vedere. Dintre al resurselor materiale utilizate pentru
scările motivaţionale considerate cu motivare.
precădere оn literatura de specialitate Din examinarea graficului reiese şi
ca fiind foarte importante menţionăm o altă concluzie foarte importantă şi,
pe cea a lui A.Maslow, care cuprinde anume, că singurele necesităţi care nu
următoarele categorii de necesităţi: fiz- se epuizează sunt cele de autorealizare,
iologice, securitate si siguranţă, contacte adică nemijlocit legate de procesul şi
rezultatele muncii depuse, de recunoaşterea lor socială, de manifestarea оn toată
splendoarea personalităţii salariaţilor respectivi.

BIBLIOGRAFIE
1. Blanovschi A. Docrine economice, Chişinău, AAP, 2004. - P.241.

2. Galbraith J. Ştiinţa economică şi interesul public. Bucureşti, Editura politică,
1982. - P.11.
3. Giarini O., Stahel W. Limitele certitudinii. Bucureşti, Edimpress – Comro,
1996. - P.256.
4. Gorobievschi S. Оntreprinzătorul - promotor al afacerilor. Revista „Ad-
ministrarea Publică”, nr. 1(57), 2008.
5. Ionescu C. Introducere оn istoria gвndirii economice. Bucureşti, Editura
Economică, 2003.
6. Liiceanu G. Despre limită. Bucureşti, Editura Humanitas, 1997. - P.69.
7. Mureşan M. Istoria economiei. Bucureşti, Editura Economica, Ediţia a
II-a, 2003.
8. Nicholas Georgescu-Roegen. Encyclopedia of Economics, 1982.
9. Nicolescu O. Management comparat. Bucureşti, Editura Economică, ediţia
a II-a, 2001. 125
10. Nicolescu O. Management. Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică
R.A., 1992.
11. Schein E. Organization Phsychology-3, Ed. Englewood Cliffs, Prentice
Halll, Inc.,1080.
12. Vărzaru M. Economia оntreprinderii. Craiova, Editura Helios, 1999.
Prezentată: 13 mai 2008.

Recenzent: Natalia BURLACU, doctor habilitat оn ştiinţe economice, profe-
sor universitar.
REGLEMENTĂRILE DIRECTE ŞI INSTRUMENTELE
ECONOMICE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
Natalia COGОLNICEANU,
doctorandă, Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică
Summary
Recently experience has made clear that, in order to protect the environment,
the most economical way to prevent the pollution is to take a preventive position
still from the projection stage. In accordance with current legislation any inves-
tor is obliged to investigate the compatibility of his project with the preservation
of the environment’s enquiries and human’s area of living. He has to apply into
practice the whole pack of technical and economical measures in view to reduce
the negative consequences of its activities on the environment.
When technical measures are not sufficient, it mean that the negative impact
126 cannot be eliminated or even reduced, the investor has to make some compensa-
tory actions by undertaking the total cost of its implementation.
All these considerations have made that in the last period of time we pay a
highly attention to the relation between economy and ecology, including the en-
vironment’s preservation.
Thus is developed the domain of ecological economy or eco-economy.
Activităţile economice antrenează mediului; orice modificare antrenează

diferite tipuri de presiune asupra me- o diminuare a capacităţii mediului de
diului dintre care vom enumera: a satisface nevoile şi putem vorbi de
a) cererea (materii prime, energie, degradarea mediului.
bunuri intermediare etc.); Оn eforturile pentru asigurarea unei
b) f l u x u l p o l u a n ţ i l o r ş i a l utilizări durabile a resurselor şi pentru
deşeurilor; respectarea normelor de calitate a me-
c) ocuparea spaţiilor naturale de diului, politica de mediu recurge la două
şosele, depozite etc. strategii fundamentale (figura 1) sau le
Aceste presiuni sunt оntr-o anumită poate asocia оn diverse proporţii1:
măsură atenuate prin sisteme şi mecan- a) angajarea de proiecte publice
isme de absorbţie (asimilarea deşeurilor, destinate să prevină, să compenseze
absorbţia poluării), dar şi prin proce- şi să repare degradarea mediului sau
duri de regenerare a mediului. Dacă pre- să pună оn evidenţă elementele care
siunile sunt mai mari decвt capacitatea să favorizeze apariţia unor noi com-
de absorbţie, ele provoacă modificări ale portamente: programe de purificare a
aerului, оmpăduriri; pun оn balanţă costurile şi avantajele,
b) influenţarea procedurilor de luare fiind influenţaţi de trei factori (figura

a deciziilor la nivel microeconomic, 1):
adică la nivelul agentului economic - de modificarea ansamblului de
(consumator, producător, investitor). posibilităţi ce sunt oferite agenţilor;
Decidenţii raţionali оşi fundamentează - de modificarea costurilor şi a avan-
deciziile comparвnd diverse posibilităţi,
Figura 1. Strategii privind politica de mediu
b1: reglementare
127
b2: incitaţii
b3: internalizare
Sursa: OCDE, Gerer l’environnement, le role des instruments

economiques, Paris, 1992 .
Zona din fig. 1 notată cu b1 implică prin exercitare de presiuni sau prin
crearea unor noi posibilităţi sau inter- utilizare de mijloace de constrвngere,
zicerea celor vechi (sau subordonarea fie direct, fie indirect. Un exemplu de
lor prin obţinerea unei autorizaţii), mijloc de constrвngere poate fi un acord
cunoscute ca fiind reglementări directe voluntar negociat оntre organismele
(altfel spus, aces-tea influenţează direct preocupate de protecţia mediului şi
comportamentul agenţilor făcвnd apel diferiţi agenţi ai sectorului privat.
la un “punct de sprijin” din exterior): Din cele prezentate se observă că,
norme, interdicţii, restricţii de uti- pentru a vorbi de poluarea mediului,
lizare. trebuie să cunoaştem elementele ce
Reglementările directe pot fi definite interac-ţionează (poluatori, autorităţi
ca fiind măsuri de ordin instituţional ce publice, victime), dar şi care sunt prob-
vizează influenţarea directă a atitudinii lemele ce se ivesc pentru introducerea
poluatorului cu privire la mediu, prin unor ins-trumente economice care să-i
limitarea sau interzicerea deversărilor constrвngă pe cei ce poluează să reducă
poluante şi/sau prin neautorizarea emisiunile poluante.
anumitor activităţi. Poluatorii nu au de Pentru a оnţelege cauzele degradării
ales: ei trebuie să se conformeze, pentru mediului, trebuie să pătrundem con-
128 că altfel sunt sancţionaţi administrativ ceptul de drept de proprietate care
şi/sau judiciar. prezintă următoarele caracteristici:
Zona din fig. 1 notată cu b2 ne Drepturile sunt atribuite оn to-
indică modul de aplicare a incitaţiilor talitate.2 Toate resursele ar trebui să fie
economice sau a stimulentelor fun- deţinute оn proprietate privată sau
damentate pe mecanisme de piaţă. colectivă, toate drepturile de propri-

Agenţii poluatori sunt оn măsură etate trebuie cunoscute şi respectate.
să-şi evalueze condiţia, să-şi calculeze Ar putea exista şi drepturi de acces,
avantajele şi să aibă o anumită atitu- bazate pe fenomene de migrare şi de
dine din punct de vedere social, ţinвnd păşunat sau drepturi colective asupra
seama de redevenţe, impozite, subvenţii resurselor mobile (ca aerul), pentru
(cunoscute sub numele de instrumente care nu este deloc uşoară atribuirea
economice). drepturilor private.
Zona din fig. 1 notată cu b3 ne indică Considerăm că dacă această
sprijinul unor astfel de elemente cum caracteristică nu va fi respectată,
ar fi educaţia, formarea, negocierea, resursele la care accesul este liber,
ca forme ale “presiunii morale”, care riscă să fie exploatate оntr-o manieră
să ajute la o modificare a priorităţii intensivă, de оndată ce drepturile sunt
agenţilor economici exprimate оn decizii atribuite altor resurse.
economice, altfel spus - la o internal- Drepturile sunt exclusive.3 Totali-
izare a preocupărilor privind mediul, tatea costurilor şi avantajelor ce decurg
incluzвndu-le оn decizia individuală din utilizarea unei resurse se poate
imputa оn exclusivitate proprietaru- decвt оn cazul aerului sau apei, deoarece
lui, fie direct, fie indirect. Deoarece acest pămвntul este imobil.

principiu se aplică resurselor ce sunt Оn multe ţări оn curs de dezvol-
deţinute оn comun (cele ce fac obiectul tare, drepturile de proprietate asupra
unei atribuiri comune), apreciem că оn pămвntului, arborilor sau surselor lo-
absenţa lui, indivizii nu sunt incitaţi să cale de apă pentru aprovizionare sunt
protejeze sau să amelioreze resursele dezvoltate la nivel local, оn acest caz,
naturale. gestionarea resurselor de către o familie
Drepturile sunt transferabile4. Toate sau autoritate publică este conformă cu
drepturile de proprietate pot fi trans- regulile de acces bine stabilite, executo-
ferabile de la un proprietar la altul, rii şi eficiente din punct de vedere social.
printr-un schimb voluntar, оn condiţii Оn aceste ţări, condiţiile de acces la
cunoscute ca fiind loiale, care, оn lipsa resurse (de exemplu, modelul tradiţional
acestui principiu, proprietarii nu ar fi al agriculturii) pot face dificilă existenţa
incitaţi să conserve resursele оn timpul drepturilor de proprietate pentru a
оn care le utilizează. diferenţia tipurile de resurse.
Drepturile pot deveni protejabile5. Pe de altă parte, deficienţele,
Drepturile de proprietate (оn ceea imperfecţiunile sau caracterul excesiv
ce priveşte resursele naturale) pot fi de control al pieţelor conduc la sisteme
protejate оmpotriva confiscării sau оn care drepturile transferabile nu se
sechestrului de către vecini influenţi pot asigura, administraţiile publice 129
sau entităţi publice. fiind incapabile să asigure protecţia
Majoritatea problemelor de mediu acestora.
pot fi legate, оntr-un oarecare mod, de Susţinem deci că incapacitatea sau
incapacitatea instituţiilor, оn particular refuzul de a atribui drepturile de pro-
a guvernelor, sau de imposibilitatea prietate sunt cвteva din problemele cu
stabilirii dreptului de proprietate incon- care se confruntă mediul şi care ar putea
testabil şi executoriu asupra resurselor. fi soluţionate prin intervenţia statului,
Asigurarea exclusivă a drepturilor este care ar putea căuta o cale pentru ges-
foarte dificilă dacă luăm ca exemplu tionarea eficientă a resurselor şi a me-
aerul şi apa ce vehiculează poluanţi diului, prin utilizarea unei game largi
păgubitori pentru mediu. Aerul şi apa de instrumente de intervenţie.
sunt resurse mobile ce parcurg distanţe Modurile de intervenţie ale puterii
mari, legislaţiile naţionale tratвndu-le, publice comportă, cel puţin, două stadii
оn general, ca resurse colective asupra şi anume:
cărora indivizii sau grupurile nu deţin - guvernul fixează obiective pentru
controlul exclusiv. calitatea mediului ce pot fi exprimate
Totuşi, condiţiile de existenţă a drep- sub forma nivelului dorit pentru cali-
turilor de proprietate bine definite sunt tatea aerului sau apei, a unui nivel anual
mai uşor de stabilit оn cazul pămвntului de emisiune a substanţelor toxice sau
alte norme; administraţiilor expertizarea sec-
- guvernul caută măsurile cele mai torului sau a tipului de poluare ce
bune pentru realizarea obiectivelor va fi reglementat. Pentru definirea
stabilite. reglementărilor, de exemplu, оn cazul
Diversele metode folosite pentru re- oţelului, administraţia trebuie să fie
alizarea obiectivelor pot fi clasificate оn familiarizată cu ansamblul, procedeul
două categorii: reglementări directe şi şi tehnologia de fabricaţie. O asemenea
incitaţii economice, iar sancţiunile apli- expertiză este greu de realizat, chiar
cabile оn cazul violării unei reglementări dacă administraţia formează o echipă de
directe sunt mijloace de descurajare. specialitate sau foloseşte ajutorul unei
La una din extreme se găseşte alte оntreprinderi siderurgice;
intervenţia statului pentru aplicarea de- b) оn al doilea rвnd, reglementarea
ciziilor оn materie de mediu impunвnd obligă administraţia să colecteze şi să
schimbarea comportamentului poluato- analizeze un număr mare de informaţii
rului. La cealaltă extremă, se situează tehnice şi economice;
instrumentele de acţiune care, fără c) оn al treilea rвnd, reglementa-
a exclude intervenţia statului, se rea limitează şansele ce sunt oferite
străduiesc să schimbe comportamentul poluatorilor, deoarece presupune
130 poluatorului prin modificările costului ca funcţionarii să descopere cauzele
şi a avantajelor ce decurg din deciziile poluării, dar şi responsabilii;
sale. d) chiar dacă оncurajează poluatorii
Reglementarea directă vizează să pună оn practică procedee novatoare
constrвngeri de modificare a compor- şi eficace pentru reducerea poluării,
tamentului inacceptabil prin fixare de reglementările directe pot conduce

norme de producţie, tehnologie sau de la respectarea formală a regulilor.
emisiune. Pentru asigurarea respectării Foarte des, respectarea regulilor nu
reglementărilor, autorităţile se pot ajuta se obţine decвt după lungi negocieri şi
de amenzi, de instanţele judecătoreşti sub ameninţarea sancţiunilor, deoarece
sau de alte sancţiuni. Reglementările оntreprinderea evită să angajeze
directe sunt specifice pentru tipurile cheltuieli оn echipamente considerate
de tehnologie ce se pot utiliza (de ex- ca fiind neproductive.
emplu: epuratoarele pentru reducerea Incitaţiile economice forţează polu-
emisiunilor de gaze), pentru nivelul sau atorii să reducă emisiunile nocive prin
tipurile de оngrăşămвnte şi pesticide ce recurgerea la instrumente financiare:
se utilizează. taxe, redevenţe sau chiar ajutoare finan-
Reglementările directe, deşi permit ciare. Ele pot fi utilizate pentru crearea
ca puterea publică să exercite un con- pieţelor permiselor negociabile care
trol riguros asupra comportamentului permit poluatorilor să aleagă оntre:
poluatorilor, prezintă numeroase incon- a) reducerea propriului nivel al
veniente şi anume: poluării;
a) оn primul rвnd, cer adesea
b) menţinerea unui nivel excesiv al inconvenientele uneia sau alteia din
poluării, dar plătind altor poluatori aceste două teze extreme. Aceasta obligă

pentru reducerea poluării lor sub limita utilizatorii de resurse să ţină seama de
legală. costurile reale ale rarităţii resurselor
Оn ţările оn curs de dezvoltare, infra- şi ale neajunsurilor mediului, dar şi de
structura administraţiilor, necesară pen- nevoile publice.
tru punerea оn practică a reglementării Оntrebarea care se pune este: vor fi
directe sau a incitaţiilor economice, este oare eficiente reglementările оn ţările
inadecvată, dar şi dificilă de finanţat. оn curs de dezvoltare?
Pe de o parte, sunt cei ce cred că Оn primul rвnd, reglementările din
statul trebuie să reglementeze practicile domeniul mediului din ţările dezvol-
utilizatorilor de resurse şi a poluanţilor, tate prevăd amenzi şi/sau pedeapsă cu
ori să limiteze nivelurile de exploatare оnchisoarea оn cazul nerespectării sau
a resurselor şi a poluatorilor. Aceste violării regulilor. Dar, оntr-un număr
limite se pot prevedea paralel cu amen- mare de ţări оn curs de dezvoltare se
zile şi alte tipuri de sancţiuni оn caz de оnclină să nu se recurgă la justiţie,
depăşire a pragurilor fixate. Pe de altă făcвndu-se apel la tribunal doar foarte
parte, se găsesc dintr-acei ce consideră rar. Această atitudine este cunoscută,
că intervenţia statului conduce mereu dar nu se iau măsuri pentru reglemen-
la rezultate mai proaste decвt оn tarea sa6.
absenţa reglementărilor. Dar sistemele Оn al doilea rвnd, ceea ce face ca 131
economice bazate pe liberul joc al reglementările să nu funcţioneze оn
mecanismelor de piaţă sunt tendinţe ţările оn curs de dezvoltare este aceea că
naturale de оncurajare a eficienţei şi este, practic, imposibil să se controleze
maximalizare a bunăstării sociale, iar operaţiile dispersate, care, individual,
impunerea limitelor asupra activităţii creează poluare, dar care, оn ansamblu,
economice n-ar face decвt să perturbeze reprezintă esenţialul оn poluarea ţării.
activitatea funcţiilor pieţei. Dacă se poate controla tehnic, оn plan
Aceste două poziţii extreme sunt economic este dificil7.
satisfăcătoare: una - pentru că nu Problema este evidentă din cauza
neglijează costurile economice ale decalajului existent, pe de o parte, оntre
eşecurilor acţiunilor publice ce rezultă nivelul costului de elaborare, de con-
din lipsa de flexibilitate şi din caracterul trol şi aplicabilitate a reglementărilor,
inaplicabil al reglementărilor şi al inefi- iar pe de altă parte, de constrвngerea
cientei politice, a doua - pentru că din bugetului şi a mijloacelor administrative
neglijarea costurilor sociale generate existente оn aceste ţări. Оn ţările dezvol-
de slăbiciunile pieţei rezultă drepturi tate, reglementările protecţiei mediului
de proprietate incerte şi externalităţi presupun un grad ridicat de competenţă
negative. Un număr mare de ţări оn curs şi de putere fiscală a autorităţilor locale
de dezvoltare continuă totuşi să prezinte reprezentative ce оntăresc capacitatea
şi scad costurile de elaborare, control deze avantajul violării reglementărilor.
şi aplicabilitate a reglementărilor, оn Rar se оntвmplă acest lucru pentru că
schimb, majoritatea ţărilor оn curs de amenzile nu sunt exprimate оn termeni
dezvoltare sunt оncă centralizate, con- reali, deci nu sunt supuse inflaţiei, ele
trolul puterii centrale avвnd tendinţe actualizвndu-se destul de rar8.
de a micşora proporţional distanţa Оn al patrulea rвnd, оn con-
raportată cu centrul. textul ţărilor оn curs de dezvoltare,
Оn al treilea rвnd, se consideră reglementările sunt influenţate de
că amenzile sunt fixate la un nivel comportamentul indivizilor оn funcţie
prea оngăduitor pentru a reuşi să de profitul personal pe care оl doresc,
schimbe hotărвrea contravenienţilor. fiind interesul contravenientului de a
Din acest motiv, probabilitatea pentru plăti o fracţiune din amenda stipulată,
ca contravenţia să fie depistată este оn forma de „şpagă”, funcţionarului ce
оngrădită оn ţările оn curs de dezvoltare, aplică reglementarea, acesta din urmă
iar amenzile trebuie să fie foarte mari fiind remunerat puţin şi acceptвnd
pentru ca echivalentul acesteia să exce- această ofertă9. O creştere a amenzilor
sau o intensificare a controlului conduce, aşa cum se poate constata, mai degrabă
la o creştere a compensaţiei decвt la o scădere a degradării mediului. Un exemplu
132 notabil este dat de violarea legislaţiei urbane: clădirile de 30 de etaje оn locurile
unde оnălţarea imobilelor este limitată evalueze posibilităţile оnlocuirii pro-
la 3 etaje (Mexic, Bangkok). duselor şi a procedeelor de producţie

Din cele prezentate, vom concluz- dăunătoare cu altele mai puţin
iona că numai reglementările nu sunt dăunătoare.
eficiente оn ţările оn curs de dezvoltare, Toate aceste informaţii sunt colec-
ci trebuie corelate şi cu alte tipuri de tate, stocate şi difuzate astfel оncвt să
instrumente. fie folosite pentru punerea оn practică
Pentru o utilizare eficace a instru- a instrumentelor economice. Incitaţiile
mentelor economice, există anumite economice pot fi ineficace dacă obiec-
condiţii de care trebuie să se tină tivele propuse a se realiza nu sunt clar
seama, condiţii ce sunt prezentate оn definite sau dacă puterea publică nu este
tab. 1 şi care includ: o bază adecvată fermă cu privire la legislaţia de mediu.
de cunoştinţe, o structură juridică Din acest motiv, legislaţia trebuie să pre-
solidă, pieţe concurenţiale, capacitatea cizeze cвmpul de decizie şi modificarea
administrativă şi o politică adecvată. competenţelor şi a statutului juridic al
Condiţiile sunt diferite de la o ţară la părţilor implicate.
alta, analizele punвnd оn lumină prob- Decidenţii trebuie să precizeze
lemele cu care se confruntă decidenţii indicatorii de ameliorare utilizaţi pen-
din ţările оn curs de dezvoltare. tru calitatea mediului şi a bunăstării
umane. Dacă incitaţiile sunt fixate la
Tabelul l un nivel suficient de ridicat pentru a 133
Metode diferite pentru utilizarea se realiza modificarea comportamen-
eficace a instrumentelor economice tului, este de aşteptat să se modifice şi
оn politica de mediu utilizarea bunurilor de producţie şi a
Оn ceea ce priveşte prima condiţie, tehnologiei folosite. O utilizare eficientă
modul eficace оn care instrumentele a incitaţiilor economice оn politica de
economice pun date la dispoziţia mediu reclamă o structură juridică
părţilor interesate include: cu forţă executorie, care să definească
a) date asupra costului şi avantajelor clar dreptul de proprietate, regimul
diferitelor politici de mediu şi ale celor resurselor şi dispoziţiilor legislative
care cвştigă sau pierd оn urma aplicării pentru utilizarea lor.
acestor politici; Оntr-un număr mai mare de ţări
b) date asupra volumului, calităţii оn curs de dezvoltare, caracteristicile
mediului şi a stocurilor de resurse; dreptului de proprietate sau regimul
c) evaluarea posibilităţilor şi resurselor ce definesc condiţiile de ac-
a constrвngerilor tehnologice şi ces la acestea pot fi defavorabile unei
instituţionale ce afectează producţia utilizări eficace a instrumentelor eco-
bunurilor şi serviciilor şi reducerea nomice, оn particular, instrumentele
poluării; bazate pe proprietatea privată riscă să
d) informarea asupra posibilităţilor nu fie eficace оn condiţiile libertăţii de
de substituire ce permit decidenţilor să
acces, a proprietăţii comune, оn siste- Considerăm că există patru condiţii
mele de proprietate tradiţională sau de administrative ce trebuie luate оn calcul
control centralizat. pentru a examina utilizarea incitaţiilor
Aşa cum s-a arătat, un sistem eficace economice, ele fiind оn funcţie de ca-
al dreptului de proprietate presupune pacitatea puterii publice de:
ca deţinătorii să fie оn măsură să le - concepere şi administrare a instru-
transfere, să controleze accesul la mentelor;
resurse, să suporte costurile legate de - control asupra aplicării instru-
gestionarea lor. mentelor;
Regimul proprietăţii comune оn care - aplicarea condiţiilor de utilizare a
drepturile de acces sunt clar definite, instrumentelor,
poate fi receptiv la incitaţiile economice; - modificare a instrumentelor оn
оn ţările оn curs de dezvoltare, aceste funcţie de circumstanţe.
sisteme pot acţiona asupra creşterii Decidenţii trebuie să dispună de
demografice, evoluţiei tehnologice şi a resurse financiare şi de personal sufi-
comercializării crescвnde a producţiei ciente pentru a pune оn practică in-
bazate pe resurse naturale. Оn ţările strumentele propuse, existвnd un com-
dezvoltate şi оn ţările оn curs de dezvol- promis оntre un model simplu ce poate
134 tare (mai ales оn ţările Europei de Est) fi pus оn practică cu eforturi limitate,
s-a demonstrat că gestionarii resurselor dar care nu produce rezultate dorite şi
ce оşi desfăşoară activitatea оntr-un un model complex capabil să realizeze
regim bazat pe proprietatea de stat, nu rezultatul “optimal”, dar care depăşeşte
suportă costul degradării mediului. capacitatea administrativă. Aplicarea
Dar, pentru ca incitaţiile economice incitaţiilor economice presupune ca

să fie eficiente, preţurile şi concurenţa instrumentele utilizate să fie acceptate
trebuie să joace un rol semnificativ оn de organele administraţiei competente,
structura economică şi оn deciziile ce- de comunitatea poluatorilor potenţiali
lor ce sunt responsabili pentru poluare şi, din ce оn ce mai mult, de organizaţiile
prin crearea pieţelor concurenţiale. fără scop lucrativ ce reprezintă vic-
Оn acest caz, incitaţiile economice timele degradării mediului.
sunt mai eficace decвt reglementările Instrumentele pot fi calificate ca
directe (dacă există un număr mai fiind “economice” după efectul lor
mare de cumpărători şi vвnzători). Pe asupra estimării costurilor şi avanta-
alte pieţe ( de exemplu, ale creditului), jelor diferitelor posibilităţi de acţiune
responsabilitatea şi asigurarea joacă un a agenţilor economici, principiul fiind
rol esenţial оn utilizarea instrumentelor acela de influenţare a deciziilor şi a
de protecţie a mediului, оntreprinderile comportamentului agenţilor economici,
оntвmpinвnd greutăţi оn constituirea astfel оncвt toate direcţiile de acţiune
fondului de mediu, dacă nu au acces pe să conducă la rezultate eficiente din
piaţa creditului. punctul de vedere al mediului care
nu s-ar realiza оn absenţa instrumen- lului global al diversificărilor. Aceste
telor. instrumente sunt acoperite de definiţia

Se pune оnsă problema dacă instru- instrumentelor economice. Suprapu-
mentele economice se confundă cu cele nerea cu regle-mentările directe se
financiare sau dacă instrumentele ce realizează, deoarece crearea pieţelor
prezintă aspecte financiare sunt eco- sau a dispoziţiilor intervenţioniste sunt
nomice10. Răspunsul este negativ. Cвteva considerate ca fiind măsuri de ordin
instrumente nefinanciare ale politicii de instituţional ce influenţează indirect
mediu pot avea, ca obiect de studiu, modificările calităţii mediului.
metode mai puţin costisitoare pentru Reglementările directe au două
respectarea normelor calităţii mediului componente: o componentă financiară
ambiant sau pentru cunoaşterea nive- şi una monetară, iar rezultatul, din
punctul de vedere al volumului poluării, poate să depindă de consideraţii teh-
nice şi monetare, оn orice caz, reglementările sunt acompaniate de redevenţe
care nu au efect intenţionat asupra comportamentului, dar оl afectează radical.
Definiţia11 de mai sus a instrumentelor economice restrвnge această noţiune la
135
instrumente care au efecte directe asupra comportamentului efectiv al agentului

economic, prin modificarea costurilor şi pericol sănătatea, bunăstarea, secu-
a profiturilor, care sunt evaluate de ritatea sau dezvoltarea economică
оnşişi agenţii economici. Astfel, unele (ameninţarea pentru resursele de apă,
redevenţe nu sunt considera-te ca fiind pentru varietatea biologică, climat
instrumente economice după definiţia etc.).
de mai sus. Se оnţelege, că vorbim despre un
Altă definiţie 12 mai restrвnsă imens domeniu оn care intervine,
consideră că instrumentele pot fi eco- оntre altele, biologul, ecologistul,
nomice, dacă au un efect observabil medicul, meteorologul, statisticianul,
asupra comportamentului, iar după şi aceasta оnainte să intre оn arenă
o alta, instrumentele sunt consider- economistul; este cвmpul privilegiat
ate economice dacă au o componentă al interdisciplinării, deci determinarea
financiară directă (această definiţie ex- efectelor poluării omului se observă şi
clude instrumente ca schimbarea drep- asupra altor organisme vii. Esenţială
turilor de emisiune). După altă definiţie, pentru fixarea unei norme este definirea
se sugerează că instrumentele nu pot fi a ceea se numeşte “relaţii doză-efect”.
caracterizate ca fiind economice dacă Această evaluare a devenit complexă
nu utilizează mecanisme de piaţă13. prin faptul că testele de laborator, cu
136 Instrumentele economice şi finan- siguranţă indispensabile, nu sunt sufi-
ciare sunt destinate să modifice modul ciente şi trebuie studiate mecanismele
de producţie şi obiceiurile consumato- şi circuitele de pătrundere şi de concen-
rilor, fiind folosite pentru a favoriza o trare a acestor substanţe оn mediu. De
dezvoltare responsabilă a acestora. exemplu, оn cazul unei substanţe toxice
Оn tab. 2 sоnt prezentate mijloacele persistente se va examina14:

de acţiune posibile оn materie de me- - emisiunea şi pătrunderea acestei
diu. substanţe оn mediu оn cursul procesului
Tabelul 2 de producţie şi de consum;
FORME ALE - transportul său, dispersia şi acumu-
REGLEMENTĂRILOR larea оn medii (aer, apă, soluri);
DIRECTE ŞI ALE - transformările şi degradările
INCITAŢIILOR ECONOMICE substanţelor оn aceste medii;
Reglementări directe - asimilarea de către organismele
Incitaţii economice vii, оn lanţul alimentar, acumularea şi
Оn ceea ce priveşte reglementările excreţia;
directe sau normele, este vorba, оnainte - biodegradarea şi metabolismul
de toate, de fixarea concentraţiilor sau substanţei;
a dozelor maxime de poluanţi tolerabile - efectele asupra organismelor vii,
pentru sănătate (concentraţie maximă inclusiv omul;
оn aer, apă, soluri) sau pragurile peste - efectele asupra ecosistemelor .
care deteriorările mediului pun оn Nu este suficient să cunoaştem оn ce
condiţii de laborator o substanţă poate contribuie atвt de mult la bunăstarea
avea efecte asupra sănătăţii. Trebuie societăţilor industriale ? Problema este

să fie determinat оn aceeaşi măsură cu atвt mai dificilă, cu cвt se pare că
care este gradul efectiv de expunere оn există o distanţă semnificativă оntre per-
condiţii de mediu reale, adică оn viaţa ceperea acestor riscuri de către public
curentă. şi evaluarea lor de către experţi.
Se trece deci de la “microepidemolo- O altă problemă este cea a fenome-
gie” la “macroepidemologie” care nelor cumulative şi a efectelor оntвrziate
pune оn relaţie niveluri de expunere a care fac ca toate consecinţele nefaste
populaţiei, proporţia de morbiditate şi mediului să nu fie resimţite decвt după
de mortalitate. Stabilirea acestor relaţii un anumit răstimp, uneori foarte lung,
este atinsă de numeroase incertitudini, timp оn care substanţele poluante
evaluвndu-se uneori riscul sub formă de s-au transformat. Să subliniem, оn
probabilităţi de accident. Prob-lema este sfвrşit, şi efectele ireversibile, cum ar
să se cunoască care este gradul de risc fi distrugerea peisajelor, eco-sistemelor
pe care omul este gata să-1 accepte. sau speciilor naturale. Cum să tratăm
Dar, riscurile considerate ca fiind aceste “ireversibilităţi”? Ce greutăţi
acceptabile pe plan ştiinţific, există şi pe sau ce “vot” să acordăm generaţiilor
plan social, politic, economic. Ce risc de viitoare cărora, după cum spunea Saint
cancer оşi poate asuma o colectivitate Exupery15, noi le оmprumutăm mediul?
pentru a se bucura de avantajele aduse Se pune, astfel, problema de evaluare, 137
de numeroase substanţe chimice care de conservare şi de transmitere a “capi-
talului natural”. Obiectivele şi normele
de mediu trebuie să ţină оn aceeaşi măsură cont de acest criteriu al efectelor
ireversibile şi de generaţiile viitoare.
Оn faţa acestor numeroase incertitudini şi ireversibilităţi, apreciem că se pot
concepe mai multe atitudini. La o extremă, se poate decide interdicţia pură şi
simplă a unei activităţi sau a unui produs; astfel este cazul anumitor substanţe
toxice. Dacă trebuie să fie fixată o normă sub formă de cantitate maximă tolerabilă
şi nivelul corespondent unui risc rezonabil nu este cunoscut cu certitudine, se
poate păstra o marjă de securitate оn formă de normă mai strictă.
Оn caz de incertitudine оn ceea ce priveşte pagubele, se poate aplica “principiul
de precauţie”. Acesta constă оn luarea unor măsuri conservatoare, fără a aştepta
certitudini ştiinţifice: de exemplu, dacă am aştepta o certitudine completă asupra
naturii şi amploarei daunelor potenţiale ale gazelor cu efect de seră, оnainte de
a pune оn funcţiune politicile, va fi cu siguranţă prea tвrziu.
La cealaltă extremă se caută să se pună оn practică “politici free regret” (no
regret policy) care procură avantaje, oricare ar fi incertitudinile. Spre exemplu,
ne putem gвndi că lupta оmpotriva gazelor cu efect de seră va avea, оn aceeaşi
măsură, ca rezultat economii de energie şi reducerea emisiunilor de poluanţi at-
mosferici clasici ca SOi16 şi NOi,17 chiar dacă păstrează incertitudini оn legătură
cu efectele reale ale luptei оmpotriva оncălzirii din punct de vedere climatic.
Bibliografie
1
F.J.Diets,W.J.Heijman, Environmental Policy in a Market Economy, Pudoc,
Wageningen, 1988.
2
J.Dients, W.Heijman, op. cit.
3
Winrock International Environmental Alliance, Projet de formation et
d’orientation sur l’environnement et Ies ressources naturelles - composante as-
sistence technique pour l’Agency for International Development des Etats Units,
1996.
4
OCDE, L’utilisation d’instruments economiques pour la protection de
l’environnement dans les pays en developpement, 1996.
5
OCDE, op. cit.
6
OCDE, L’utilisation d’instruments economiques pour la protection de
l’environnement dans les pays en developpement,1989.
138
L’IMPORTANCE DU CADRE DE NORMES SAFE
DE L’OMD POUR LE COMMERCE MONDIAL

Andrian ROŞA
master en Relations Internationales
Inspecteur Supérieur,
Service des Douanes de la République de Moldova
REZUMAT
Articolul ce urmează prezintă esenţa Standardelor-Cadru privind Securitatea

şi Facilitarea Comerţului Mondial ale Organizaţiei Mondiale a Vămilor, beneficiile
acestora pentru toţi actorii participanţi la schimbul comercial mondial, precum
şi modalitatea de implementare a Standardelor-Cadru, proces оn care s-a lansat
şi Republica Moldova.
Standardele-Cadru prevăd patru elemente-cheie: schimbul de informaţii
prealabile electronice despre оncărcătură; aplicarea unui sistem eficient de
mana-gement al riscurilor; utilizarea echipamentului de detectare non-intruziv
şi oferirea avantajelor agenţilor economici care respectă cerinţele minime de
139
asigurare a securităţii lanţului logistic.
Оn acelaşi timp, acest instrument internaţional se sprijină pe doi piloni: reţeaua
vamă-vamă şi parteneriatul vamă-оntreprinderi, care regrupează, la rоndul lor,
un ansamblu de norme ce vor fi expuse оn articolul nominalizat.
Les йchanges commerciaux dans un monde globalisй constituent le catalyseur
de base de la prospйritй йconomique. En Membres de l’OMD (Organisation Mondi-
mкme temps, la mondialisation gйnиre ale des Douanes) ont adoptй а l’unanimitй
des dйfis auxquels il faut faire face. Ceci un instrument international unique - le
йtant envisagй, les administrations des Cadre de normes SAFE, qui va annoncer
douanes jouent un rфle primordial dans un systиme commercial mondial plus
la sйcurisation de la chaоne logistique sыr, avec une nouvelle approche envers
internationale et le dйveloppement socio- le secteur privй.
йconomique. Par consйquent, les douanes Depuis cette date, le document a йtй
du 21иme siиcle doivent veiller а la sйcuritй modernisй et amйliorй, principalement
du commerce mondial de maniиre а ne en incorporant dans le texte des disposi-
pas entraver mais au contraire – faciliter tions dйtaillйes concernant les Opйrateurs
sa fluiditй. йconomiques agrййs (OEA).
Dans ce but, lors des sessions annuelles En mкme temps, les administra-
du Conseil de juin 2005 tenues а Bruxelles, tions des douanes ne sont pas laissйes
les Directeurs gйnйraux reprйsentant les seules face aux difficultйs d’ajuster leurs
capacitйs pour se conformer aux standards 2. L’engagement de tout pays qui
du Cadre de normes. Ainsi cet instrument adhиre au Cadre SAFE а appliquer une
prйvoit d’apporter aux administrations dйmarche cohйrente en matiиre de ges-
douaniиres qui l’adopteront et qui en tion des risques afin de lutter contre les
expriment le besoin, une assistance du menaces en matiиre de sйcuritй.
Secrйtariat de l’OMD sous la forme d’un 3. L’ i n s p e c t i o n e f f e c t u й e p a r
programme de renforcement durable des l’administration des douanes de la nation
capacitйs (Programme Columbus), avec expйditrice au dйpart des conteneurs et du
le soutien engagй des autres Membres fret а haut risque en utilisant de prйfйrence
de l’OMD. du matйriel de dйtection non intrusif tel
Les objectifs et les principes qui que des machines а rayons X de grande
conduisent l’ensemble de normes du capacitй et des dйtecteurs de rayonne-
Cadre SAFE sont :2 ments, sur la base d’une demande raison-
- Йtablir des normes qui assurent la nable de la nation destinataire fondйe sur
facilitation et la sйcuritй de la chaоne une mйthodologie comparable de ciblage
logistique а l’йchelon mondial en vue de des risques.
promouvoir certitude et prйvisibilitй. 4. L’йtablissement des avantages of-
- Rendre possible une gestion intйgrйe ferts par la douane aux entreprises qui
140 de la chaоne logistique pour tous les modes appliquent les pratiques conseillйes et re-
de transport. spectent les normes minimales en matiиre
- Renforcer le rфle, les fonctions et de sйcuritй de la chaоne logistique.
les capacitйs de la douane а relever les Le Cadre SAFE repose sur un double
dйfis et а tirer parti des opportunitйs du pilier, celui du rйseau douane-douane et
21иme siиcle. celui des partenariats douane-entreprises.

- Renforcer la coopйration entre Ce double pilier comprend un jeu de
les administrations des douanes afin normes qui sont regroupйes de maniиre
d’amйliorer leur capacitй а dйceler les а en garantir une comprйhension aisйe
envois а haut risque. et une mise en oeuvre rapide а l’йchelon
- Renforcer la coopйration douane - international. De plus, pour chaque
entreprises. norme des deux piliers il est indiquй des
- Promouvoir la circulation inin- spйcifications techniques qui dйveloppent
terrompue des marchandises le long les notions afin d’assurer la bonne
de chaоnes logistiques internationales comprйhension et notamment la meilleure
sйcurisйes. mise en њuvre de ces normes.
Le Cadre de normes prйvoit quatre - Les 11 normes du premier Pilier
йlйments clйs : (douane-douane) sont les suivantes :
1. L’harmonisation des renseignements - Gestion de la chaоne logistique
prйalables de la dйclaration de charge- intйgrйe а travers l’application des
ment qui doivent кtre transmis par voie procйdures de contrфle douanier intйgrй
йlectronique pour les envois а l’arrivйe, dйcrites dans les Directives douaniиres
au dйpart et en transit. relatives а la gestion de la chaоne lo-
gistique intйgrйe (Directives GCLI) de - Mesures de performance qui
l’OMD. prйvoient l’йtablissement des rapports

- Prйrogatives pour l’inspection du statistiques qui porteront notamment
fret а l’entrйe, а la sortie, lors du transit sur le nombre d’envois examinйs, le
(y compris celui demeurant а bord) ou du sous-ensemble des envois а haut risque,
transbordement. les vйrifications d’envois а haut risque
- Utilisation de la technologie mod- effectuйes (au moyen de techniques
erne pour le matйriel d’inspection tels que d’inspection non intrusive et/ou de dis-
les matйriels non intrusifs et de dйtection positifs matйriels), le temps nйcessaire
des rayonnements et cela conformйment au dйdouanement, ainsi que les rйsultats
а l’йvaluation des risques. positifs et nйgatifs obtenus. Ces rapports
- Implйmentation des systиmes de devraient кtre rassemblйs par l’OMD.
gestion des risques permettant d’identifier - Evaluation de la sйcuritй au
les envois susceptibles de prйsenter des travers de la coopйration avec les autres
risques йlevйs et l’automatiser. autoritйs compйtentes pour effectuer
- Fret ou conteneurs а haut risque sont des йvaluations en matiиre de sйcuritй
ceux dont les informations disponibles ne relatives au mouvement des marchandises
permettent pas de les considйrer comme dans la chaоne logistique internationale et
йtant а faible risque, que le renseigne- l’engagement а combler rapidement les
ment tactique indique comme prйsentant lacunes dйcelйes.
un risque йlevй ou qu’une mйthode - Ethique du personnel par la mise en 141
d’йvaluation du degrй de risque reposant oeuvre des programmes visant а prйvenir
sur des йlйments de donnйes relatifs а la les manquements aux rиgles d’йthique
sйcuritй identifie comme prйsentant un commis par le personnel, а identifier les
risque йlevй. violations en la matiиre et а les rйprimer,
- Exigence des renseignements fournis norme qui vise aussi les autres autoritйs
а l’avance par voie йlectronique au sujet du compйtentes.
fret et des envois conteneurisйs, en temps - Inspection au dйpart aux fins de
opportun pour permettre une йvaluation la sйcuritй du fret et des conteneurs а
adйquate des risques. haut risque, afin d’assurer leur sйcuritй,
- Ciblage et communication par le а la demande raisonnable du pays
biais des programmes conjoints de ciblage d’importation.
et de vйrification des administrations Il est а noter qu’on envisage aus-
douaniиres, l’utilisation d’un ensemble si dans le Cadre SAFE le problиme
normalisй de critиres de ciblage, ainsi d’Intйgritй des scellements visant а
que des mйcanismes compatibles aux sйcuriser les conteneurs, car une plus
fins de la communication et de l’йchange grande clartй et un meilleur consensus
d’informations - des йlйments qui con- concernant les relations entre les parties
courront а la mise au point а l’avenir d’un en matiиre d’acheminement de marchan-
systиme de reconnaissance mutuelle des dises conteneurisйes et sйcurisйes, alliйs
contrфles. а une application et une mise en oeuvre
cohйrentes de ces relations, apporteront de douane avec les opйrateurs йconomiques
multiples avantages auxdites parties. agrййs tout en maximisant la sйcuritй de
Le deuxiиme Pilier (douanes – entre- la chaоne logistique internationale qui
prises) contient 6 normes : commence sur son territoire douanier ou
- Partenariat entre la douane et le sec- qui emprunte ce dernier.
teur privй oщ les opйrateurs йconomiques L’йlйment clй pour assurer l’adoption
agrййs participant а la chaоne logistique et la mise en oeuvre du Cadre SAFE par
internationale s’engagent dans un proces- le plus grand nombre de parties est le
sus d’autoйvaluation par rapport а des renforcement efficace des capacitйs. Ainsi,
pratiques conseillйes et des normes de les pays qui montrent qu’ils s’engagent
sйcuritй dйterminйes а l’avance afin de а appliquer le Cadre SAFE et qui mani-
s’assurer que leurs procйdures et leurs festent la volontй politique nйcessaire а
principes internes offrent des garanties cette fin peuvent bйnйficier de l’assistance
adйquates contre la manipulation de leurs de l’OMD et d’un groupe de pays en
envois et de leurs conteneurs jusqu’а ce coopйration avec d’autres partenaires.
qu’ils ne soient plus sous le contrфle de Il est а noter que depuis le 1er janvier
la douane а destination. 2006, l’OMD a lancй un certain nombre
- Sйcuritй par l’incorporation de la de programmes et d’activitйs en matiиre
142 part des opйrateurs йconomiques agrййs de renforcement des capacitйs, comme
des meilleures pratiques dйterminйes а la Stratйgie en matiиre de renforcement
l’avance en matiиre de sйcuritй dans leurs des capacitйs, le Cadre de diagnostic, le
mйthodes commerciales existantes. Recueil de l’OMD visant а dйvelopper
- Agrйment par l’administration le renforcement des capacitйs, les
douaniиre, avec l’aide de reprйsentants Rapports d’analyse des tendances et

des milieux commerciaux, а travers des pratiques, le Programme de formation
processus de validation ou des procйdures mixte de l’OMD etc. Outre ces outils et
d’agrйment de la qualitй qui inciteront programmes, il existe une infrastructure
les entreprises а devenir des opйrateurs en matiиre de renforcement des capacitйs
йconomiques agrййs. qui se compose des Bureaux rйgionaux
- Utilisation des technologies mod- pour le renforcement des capacitйs et des
ernes par toutes les parties afin de prйserver Centres rйgionaux de formation.
l’intйgritй du fret et des conteneurs. Le Programme Columbus (contenant
- Communication par la mise а jour trois phases consйcutives : l’йvaluation
de faзon rйguliиre des programmes de des besoins et planifications des actions,
partenariats douanes-entreprises afin la mise en њuvre, йvaluation et suivi des
de promouvoir les normes de sйcuritй rйsultats)4 est l’initiative la plus importante
minimales et les pratiques conseillйes et la plus complиte jamais entreprise en
en matiиre de sйcuritй de chaоne logis- matiиre de renforcement des capacitйs
tique. douaniиres. Son objectif est d’aider
- Facilitation en coopйration de la les Membres а mettre intйgralement
en oeuvre le Cadre de normes, SAFE, vices en conformitй avec le principe du
mais йgalement а se prйparer au rйsultat « guichet unique » ;

йventuel des nйgociations en matiиre de - la mise а disposition des condi-
facilitation des йchanges qui se dйroulent tions nйcessaires а la mise en њuvre de
au sein de l’Organisation mondiale du la dйclaration йlectronique prйalable des
commerce (OMC) а Genиve. marchandises ;
La Rйpublique de Moldova est un des - la signature avec les principaux
premiers pays qui a signй le Cadre de partenaires commerciaux d’accords
normes SAFE et a prйsentй а l’OMD le d’assistance mutuelle dans le domaine
questionnaire d’autoйvaluation. Aprиs la douanier et l’йchange d’information
mission de diagnostic rйalisй par l’йquipe prйalable par voie йlectronique ;
de l’OMD en 2006 l’Administration - l’acquisition du matйriel non intrusif
douaniиre moldave a йlaborй un Plan de dйtection, surtout des scanneurs fixes
d’action pour l’implйmentation des et mobiles pour le contrфle des conte-
recommandations de l’OMD approuvй neurs ;
par une dйcision du Gouvernement de la - l’examen du problиme concernant
Rйpublique de Moldova.1 la mise en њuvre du systиme de gestion
Parmi les domaines qui ont йtй inclus des relations publiques professionnelles,
dans le Plan d’action pour l’implйmentation en vue de promouvoir les initiatives
des recommandations de l’OMD en douaniиres, renforcer les relations avec
conformitй avec le Cadre de normes on les mйdias, amйliorer l’image du Service 143
peut citer : des Douanes, informer les clients et les
- l’attribution d’un caractиre prior- autres intйressйs, contribuer au soutien
itaire а la mise en њuvre complиte des des rйformes.
fonctions analyse de risques, contrфle a Parmi les avantages que le Cadre SAFE
posteriori, renseignements ; offre on peut citer une nouvelle plate-forme
- l’attribution d’un caractиre pri- consolidйe qui renforcera le commerce
oritaire а l’intйgration opйrationnelle mondial, amйliorera la sйcuritй contre
complиte des йquipes mobiles surtout pour le terrorisme et accroоtra la contribution
le contrфle des marchandises circulant de/ de la douane et des partenaires commer-
vers la rйgion transnistrienne ; ciaux au bien-кtre йconomique et social
- l’instauration de services de consul- des nations. Cet instrument amйliorera
tance douanes - milieu d’affaires ; la capacitй de la douane а dйtecter et а
- l’autorisation pour les opйrateurs traiter les envois а haut risque et rendra
йconomiques d’utiliser les procйdures plus efficace la gestion des marchandises,
simplifiйes de dйdouanement, y inclus la tout en accйlйrant leur dйdouanement et
mise en њuvre du programme « Opйrateur leur mainlevйe. Ainsi, l’adoption du Cadre
Economique Agrйй » SAFE offre des avantages pour l’ensemble
- l’autorisation pour le Service des des acteurs des йchanges commerciaux
Douanes de mettre en oeuvre les mesures internationaux :
qui s’imposent au nom des autres ser- Pour les Nations/Gouvernements:
- Sйcurisation et facilitation des administration et au nom de celle-ci.
йchanges mondiaux. - La reconnaissance mutuelle des
- C r o i s s a n c e , d й v e l o p p e m e n t contrфles dans certaines circonstances.
йconomique, social et protection du - Obtention d’une vue plus large et
commerce contre la menace du terrorisme plus exhaustive de la chaоne logistique
international, ce qui encouragera les in- mondiale pour supprimer les doubles
vestissements йtrangers directs. emplois ainsi que la multiplication des
- Facilitation du mouvement du com- exigences en matiиre de notification.
merce licite, ainsi qu’amйlioration et - Identification des dйfis du nouvel
modernisation des opйrations douaniиres, environnement commercial international
et par consйquent amйlioration de la per- en mettant en place les pierres angulaires
ception des recettes et assurance d’une ap- de la rйforme et de la modernisation
plication appropriйe des lois et rиglements douaniиres.
nationaux. - Possibilitй donnйe aux administra-
- Instauration d’accords de coopйration tions des douanes de progresser а des
entre la douane et les autres organismes rythmes diffйrents, selon le niveau de
publics. dйveloppement, les conditions et les exi-
- Assurance de la gestion et du gences qui leur sont propres.
144 contrфle intйgrйs des frontiиres et habilita- Pour les entreprises:
tion des gouvernements а йlargir le mandat - Crйation des conditions permettant
et les responsabilitйs des admini-strations de sйcuriser le commerce international,
des douanes dans ce domaine. faciliter et favoriser les йchanges interna-
Pour la douane: tionaux, en tenant compte et s’inspirant des
- Crйation d’accords du rйseau modиles de distribution et de production

douane-douane visant а promouvoir la modernes internationaux.
circulation ininterrompue des march- - Un traitement plus rapide des
andises le long de chaоnes logistiques marchandises par la douane, en raison
internationales sйcurisйes, prйvoyant notamment de la rйduction du nombre
des йchanges de renseignements prйcis, d’envois examinйs pour les opйrateurs
en temps opportun, en vue de gйrer plus йconomiques agrййs (OEA) – par
efficacement les risques. consйquent des йconomies en temps et
- Renforcement de la capacitй en coыt.
а dйtecter les envois а haut risque, - Crйation d’un jeu de normes inter-
d’amйliorer les contrфles le long de nationales, ce qui entraоne uniformitй et
la chaоne logistique internationale, et prйvisibilitй.
d’assurer un dйploiement plus efficace - Rйduction des exigences multiples
de ses ressources. et complexes en matiиre de notification.
- Renforcement de la coopйration - Incitation des entreprises а investir
entre les administrations des douanes afin dans des pratiques et des systиmes satis-
d’exercer des contrфles plus tфt dans la faisants en matiиre de sйcuritй, en raison
chaоne logistique, a la requкte d’une autre notamment de la diminution du nombre
des inspections et des йvaluations qu’elles њuvre de maniиre efficace les nouvelles
subissent aux fins du ciblage des risques, normes de sйcurisation et facilitation du

ainsi que du traitement accйlйrй de leurs commerce mondial, il faut de plus avoir
marchandises. la capacitй administrative nйcessaire а la
Pour conclure, il faut mentionner que rйalisation des objectifs dйterminйs. C’est
dans un monde qui doit faire face aux nou- pour cette raison que la Douane moldave
veaux dйfis dont la globalisation est une s’est lancйe vivement dans le cadre du
des plus importantes, la facilitation et la Programme Columbus et porte tous ses
sйcurisation des йchanges internationaux efforts dans cet objectif.
s’imposent de maniиre impйrative. Dans La Rйpublique de Moldova йtant
ce contexte, la mise en њuvre du Cadre situйe au confluent des flux commer-
de normes SAFE de l’OMD est devenue ciaux, l’Administration douaniиre mol-
une condition primordiale pour tous les dave est consciente de la nйcessitй des
pays, car le renforcement des piliers mesures а prendre pour la facilitation et
douane-douane et douanes-entreprises la sйcurisation du commerce et oriente
vont aider les gouvernements а rйsoudre tous ses efforts et ressources dans ce
des problиmes de taille nationale, ainsi sens. Ainsi, l’implйmentation du Plan
qu’internationale. d’action sur la base des recommandations
Dans ce respect, la base juridique de l’OMD en conformitй avec le Cadre de
seule n’est pas suffisante pour mettre en
145
normes demeure une tвche primordiale du Service des Douanes, car les rйalisations
dans ce respect auront un impact bйnйfique pour le procиs d’intйgration europйenne
du pays.
BIBLIOGRAPHIE
1. Hotarоrea Guvernului Republicii Moldova nr. 590 din 28.05.2007 cu
privire la aprobarea Planului de acţiuni pentru implementarea recomandărilor
Organizaţiei Mondiale a Vămilor (OMV) оn conformitate cu Standardele-Cadru
privind Securitatea şi Facilitarea Comerţului Mondial (iunie 2005) / Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr.74-77/622 din 01.06.2007.
2. «CADRE DE NORMES SAFE DE L’OMD», Organisation mondiale des douanes,
2007.
3. «RESOLUTION DU CONSEIL DE COOPERATION DOUANIERE RELA-
TIVE AU CADRE DE NORMES VISANT A SECURISER ET A FACILITER LE
COMMERCE MONDIAL», Juin 2006.
4. «VALORISER LE DIALOGUE MONDIAL SUR LE RENFORCEMENT DES
CAPACITES», Organisation mondiale des douanes, 2007.
5. http://www.wcoomd.org/
Prezentat: 10 iulie 2008.

Recenzenţi: Viorel MELNIC, director general al Serviciului Vamal al Republicii
Moldova, doctor оn ştiinţe economice.
I nstruirea funcţionarilor publici:
strategii şi tehnologii noi
146
Bazele metodologice ale creării
Sistemului naţional de prestare
Economie funcţionarilor
Instruirea
a serviciilor informaţionale
оn Republica Moldova
єi finanюe publice
Pavel BUCEAŢCHI,
Ministru al Dezvoltării Informaţionale al Republicii Moldova
publici: strategii ...

SUMMARY
The system and synergetic analysis of the necessity and possibility to create
the National System of Public Information Services in the Republic of Moldova
is presented in the article. The basic characteristics of the system and the priority
measures for project realization are given in the paper as well as the attempt from
the system points of view to get the convictive replies to some questions generated
by the evolution of the Republic of Moldova as the independent state is made.
147
Introducere Ce ne aşteaptă оn viitor? Ce «cheie»

Articolul prezintă analiza sinergetică s-ar potrivi pentru a asigura un di-
de sistem a oportunităţii şi posibilităţii namism pozitiv stabil оn procesul
creării Sistemului naţional de prestare a dezvoltării ţării?
serviciilor informaţionale оn Republica Raţionamentele, utilizate de autorul
Moldova. Sоnt indicate caracteristicile articolului, reies din experienţa milenară
de bază ale Sistemului şi activităţile a omenirii şi sоnt raportate la aspect-
principale оn vederea realizării proi- ele creării şi dezvoltării pe teritoriul
ectului. Este o оncercare de a obţine Moldovei a realităţii informaţionale ca
răspunsuri sistemic argumentate pe cea mai promiţătoare funcţie specială оn
marginea unor probleme, generate de epoca globalizării ubicviste. Оncercоnd
evoluţia Republicii Moldova ca stat să оnţeleagă rostul globalizării, mulţi
independent. dintre noi se оntreabă: «Оn ce măsură
Dispoziţii fundamentale sоnt bine venite ori nedorite procesele
S-au scurs 15 ani de independenţă globalizării, inclusiv din punctul de ve-
a Republicii Moldova şi putem afirma dere al intereselor noastre naţionale?».
cu toată certitudinea că etapa «evoluţiei Оn procesul analizei sistemice ajungem
formei statale» este efectiv finalizată. la ideea că, indiferent de calitatea lor,
toate procesele globalizării sоnt obiec- a controla principalele căi terestre de
tive, deoarece rezultă dintr-o formulă, migrare a populaţiei şi de transportare
potrivit căreia administrarea planetei a mărfurilor. Viaţa confirmă că şi оn
Terra trebuie să fie similară cu unitatea secolul nostru importanţa geopolitică
creaţiei şi administrării оn marele cos- a Moldovei nu s-a anihilat şi, оn
mos – «Ce este sus, este şi jos». condiţiile infrastructurii moderne, оn
Autorii atrag atenţia cititorilor asu- primul rоnd, a celei informaţionale,
pra faptului că оn treimea «informaţia– ea poate fi examinată оn calitate de
energia – materia», informaţia este una din componentele substanţiale
primară, deoarece nici energia, nici ma- ale patrimoniului european cumulat.
teria nu există оn afara informaţiei. Sоnt Moldova trebuie să devină membru al
volume energo-informaţionale («Forţa ţărilor dezvoltate din punct de vedere
raţiunii») şi volu-me material-energo- tehnologic şi economic оn calitate de
informaţionale (mecanica cuantică a participant cu drepturi depline la pro-
demonstrat deja că experimentatorul cesul dezvoltării civilizaţiei mondiale,
influenţează rezultatele experimentu- păstrоndu-şi independenţa politică,
lui). specificul naţional şi tradiţiile culturale,
Оn plus, prioritatea creării realităţii cu o societate civilă dezvoltată şi un
148 informaţionale оn ţara noastră este stat de drept. Оn baza celor spuse
confirmată şi de ideologia teritoriilor vom formula suprasarcina edificării
informaţional-globalizate. Оn cores- societăţii informaţionale оn Moldova оn
pundere cu acestea globalizarea nu calitate de formă conştientizată a ideii
cuprinde оntreg teritoriul planetei, naţionale… Moldova se află оn pragul
dar numai sectoarele cu potenţialul unei noi civilizaţii. La prima fază,

intelectual de producţie necesar şi infra- potrivit tuturor semnalmentelor, vom
structura de producţie şi informaţională accede оntr-o societate informaţională
de comunicaţii corespunzătoare lui. postindustrială, оn care urmează să fie
Deoarece nu avem pustiuri, localităţi modificate оn modul cel mai radical nu
mlăştinoase şi masive montane nepro- numai condiţiile muncii, ale traiului
ductive, posibilităţile Moldovei de şi existenţei oamenilor, dar şi multe
оncadrare оn procesele globalizării reprezentări curente despre modul de
sоnt aproape absolute. Toate aceste viaţă, comodităţi şi cultură, spaţiu şi
considerente l-au determinat pe dl timp. Va veni timpul să vedem un nou
Vladimir Voronin, Preşedinte al Repub- cer şi un nou pămоnt...».
licii Moldova, să declare оn alocuţiunea Astfel, credem, autorul a convins
sa la Prima Conferinţă Internaţională cititorii că dezvoltarea pozitivă a ţării
«Tehnologii informaţionale – 2001 noastre, inclusiv realizarea strategiei
(BIT+)» următoarele: «Analiza istorică de integrare europeană, sоnt obiec-
demonstrează că teritoriul ţării noastre tive corelate cu edificarea societăţii
a fost permanent obiectul unor litigii informaţionale, оn calitate de priorităţi
internaţionale, generate de dorinţa de de bază.
Care este rolul Sistemului naţional digitale ale tuturor organelor puterii
de prestare a serviciilor informaţionale şi administrării publice, precum şi
Instruirea
оn Republica Moldova оn procesul ale organizaţiilor nonguvernamentale
edificării informaţionale pe plan interesate şi ale altor structuri. Bază
naţional? Cu regret, spaţiul unui arti- primară a Sistemului va deveni reţeaua
col nu ne permite să expunem detaliat de centre informaţionale de diferit nivel
rezultatele cercetărilor fiecăreia dintre şi destinaţie şi «puncte de acces deschis»
etapele informatizării ţării noastre. (definiţia UNESCO) la serviciile şi
Aceste etape sоnt cinci, ultima va fi cunoştinţele informaţionale publice.
finalizată mai aproape de anul 2025. Este preconizat de a realiza asigurarea
Recent, оn anul 2005, a fost finalizată administrativă a funcţionării Sistemului
etapa a treia, care a durat un deceniu. оn cadrul unei reţele informaţional-
Оn rezultatul dezvoltării tehnologice cu mai multe contururi

informaţionale consecvente şi active оnchise, platforma de bază a căreia
a Moldovei, оn baza corporativ- va asocia toţi participanţii edificării
departamentală a actualului Minister al informaţionale. Crearea şi finanţarea
Dezvoltării Informaţionale, a fost creată iniţială a Sistemului va fi realizată, оn
o reţea organizatorico-informaţională temei, din contul investiţiilor naţionale
integrată extinsă care, fiind adusă şi străine şi, parţial, din bugetul de
corespunzător la scara necesară, poate stat.
fi uşor raportată la alte obiecte ale Astfel, оn rezultatul formării 149
informatizării (оntоi de toate, la minis- Sistemului, va fi creată platforma
tere şi departamente) şi multiplicată pe informaţional-tehnologică a dezvoltării
оntreg teritoriul Republicii Moldova şi, informaţionale a ţării. Şi doar la etapa
оn unele cazuri, peste hotarele ei. a cincea, spre anul 2025, potrivit cal-
Vorbind la figurat, оn Moldova culelor, această bază poate deveni una
este creat un anumit «element unic» informaţional-analitică.
al dezvoltării informaţionale, оn Modelul funcţional de bază al
baza căruia este posibil de a forma globalizării informaţionale. Să elucidăm
оntreg spaţiul informaţional al ţării. cоteva caracteristici de bază ale Sistemu-
Оn calitate de bază intersistemică lui. Din punct de vedere metodologic,
pentru o asemenea multiplicare poate sistemul naţional de prestare a ser-
servi Sistemul naţional de prestare viciilor informaţionale publice este
a serviciilor informaţionale publice. examinat, pe de o parte, sub aspectul
Autorii examinează acest Sistem ca un multiplicării experienţei informatizării
atare «organ creativ», оn baza căruia acumulate de Ministerul Dezvoltării
trebuie create resursele informaţionale Informaţionale raportate la toate cele-
integrate de stat, incluzоnd datele
lalte ministere, departamente, organe centrale şi de acordare a susţinerii
municipale de administrare publică şi politice şi informaţional-tehnologice
organizaţii interesate. Pe de altă parte, centralizate. Calculele demonstrează
150 apare concomitent necesitatea de a că metodologia Sistemului va fi bazată
crea o serie de organe administrative
pe rezultatele elaborărilor de cercetări de stat, bazate pe metabaza naţională

ştiinţifice aplicative, metodice şi de de date. Asigurarea informaţional-
reglementare, realizate pe circa 1700 lingvistică va fi оntemeiată pe un tezaur
de direcţii şi teme concrete. unic, un clasificator unic, lista unică
Din punct de vedere informaţional, de servicii informaţionale şi pachetul
Sistemul este format оn cadrul unui me- selectiv de produse-program generale.
diu omogen al resurselor informaţionale Din punct de vedere organiza-
toric, Sistemul se va baza pe un număr care vor asigura, potrivit calculelor pre-
de peste trei mii (3365) de centre alabile, circa douăsprezece mii de locuri
Economie
informaţionale de diferit tip şi nivel, de muncă intelectuale (11965). Reţeaua
Instruireaєifuncţionarilor
finanюe publice
de «puncte ale accesului deschis la ser- Sistemul este conceput ca o parte

viciile informaţionale şi cunoştinţele componentă şi inseparabilă al Sistemu-
publice», оn număr de circa trei mii, este lui informaţional automatizat statal de
concepută ca temelia pentru businessul administrare al Republicii Moldova.
intelectual mic şi mijlociu оn Republica Matricea proiectelor presupune de a
Moldova. elabora şi multiplica peste două sute de
Material de construcţie pentru subsisteme funcţionale de bază, numărul
platforma funcţională a Sistemului va cărora оn procesul decompoziţiei mod- 151
deveni lista business-proceselor, pe care elului proiectelor va spori de mai multe 151
vor fi оntemeiate Regulamentul admin- ori.
istrativ şi Regulamentul administrativ- Din punctul de vedere al
electronic al Republicii Moldova. telecomunicaţiilor, Sistemul va fi
Din punct de vedere tehlologic, оntemeiat pe o reţea de telecomunicaţii
speciale create de Guvernul Repub- abilitatea preconizată la finele anului
licii Moldova оn cadrul unui proiect al treilea al funcţionării normale a
aparte. Sistemului va constitui 5-7 % şi оn
Puncte de reper ale securităţii continuare va spori pоnă la 40%.
informaţionale şi protecţiei informaţiei Crearea Sistemului va necesita, de
vor deveni tehnologiile «vitrinelor asemenea, un efectiv de top-manageri,
de date» şi «semnăturii digitale elec- activоnd pe diferite direcţii. Se im-
tronice», la fel, realizarea principiului pune implementarea sistemului de
separării galvanice a reţelelor Intranet pregătire şi reciclare a funcţionarilor
şi Internet. de stat şi municipali оn conformitate
Din punct de vedere normativ- cu standardele europene de utilizare
juridic, funcţionarea Sistemului va fi a tehnicii de calcul, crearea pe lоngă
asigurată de legislaţia informaţională centrele informaţionale şi «punctele
de tip complex, construită оn baza accesului deschis» ale punctelor de
modelului corespunzător de bază şi asistenţă оn vederea accesării servici-
derivatelor acestuia. ilor informaţionale pe portalul central
Оn corespundere cu legislaţia, stat- guvernamental şi pe alte portaluri, Call-
utul Sistemului poate fi conceput ca un centre şi bănci de cunoştinţe.
152 Concern privat de stat. Astfel, analiza demonstrează, că оn
Este preconizat de a abilita Min- cadrul Sistemului naţional de prestare
isterul Dezvoltării Informaţionale a serviciilor informaţionale publice
cu administrarea procesului creării (către anul 2016) pot fi create bazele
Sistemului. Activitatea MDI va fi societăţii informaţionale a Republicii
susţinută оn Guvern de o subdiviziune Moldova.

specială a Aparatului Guvernului, iar Оnainte de a trece la expunerea
оn Parlament – de Comisia pentru activităţilor concrete оn vederea
informatizare, creată special оn acest realizării proiectelor de creare a
scop. Оn plus, оn procesul creării Sistemului, este cazul să examinăm
Sistemului este bine venit de a utiliza cоteva dispoziţii teoretice.
experienţa internaţională оn vederea Оn opinia noastră, este oportun să
cumulării resurselor, precum şi practica renunţăm la conceperea generalizată
de aprobare cu mai multe contururi a Sistemului, оn cadrul căruia operăm
оn procesul realizării proiectelor de cu noţiuni extralimitrofe şi extratem-
importanţă naţională. porale «realitate», «spaţiu» şi altele,
Finanţarea proiectului оn cadrul pentru a ne consacra eforturile unui
programului naţional este realizată din proiect regional de elaborare a unui
contul investiţiilor naţionale (acţiunile sistem concret (pentru care vor fi
«populare») şi celor străine. Potrivit stabilite hotarele, elementele constitu-
calculelor, la etapa incipientă a creării tive, legăturile, scopurile şi sarcinile
sistemului vor fi necesare investiţii оn dezvoltării, precum şi оntreaga totali-
valoare de 50,5 milioane euro. Rent-
Instruirea єi finanюe publice
tate de business-funcţii), reprezentat ne permite elucidarea pe deplin a «ar- 153
prin modele şi arhitecturi funcţionale, borelui» decompoziţiei şi determinarea
organizatorice, informaţionale, facto- locului Sistemului naţional de prestare
riale, tehnologice.
Cu regret, formatul unui articol nu
a serviciilor informaţionale publice. Cu Republicii Moldova» оn calitate de
toate acestea, este cazul să privim mai «gene-rator al dezvoltării» conţine
atent următoarele continuităţi: blocul «Sistemul de prestare a servici-
(1) Modelul funcţional de bază al ilor informaţionale şi cunoştinţelor
societăţii informaţionale conţine un publice», modelul căruia este prezentat
cluster de sine stătător, denumit “teh- оn figură.
nologiile societăţii informaţionale”, (3) Sistemul naţional de prestare a
acestea constituind, indiscutabil, car- serviciilor informaţionale publice este
acteristici calitative ale unei formaţii co-subordonat оntregului Sistem de
social-economice postindustriale noi. prestare a serviciilor informaţionale şi
Оn lista «tehnologiilor» societăţii cunoştinţelor şi asigură relaţii reciproce
informaţionale includem şi «Guvernul informaţionale de diferit conţinut şi
electronic». calitate оntre organele de stat şi munici-
(2) Modelul funcţional de bază pale ale puterii şi administrării publice,
al sistemului «Guvernul electronic al оntre populaţie şi business. Accesul liber
154
la servicii de acest gen este o condiţie creşterea cotei TIC оn PIB al ţării. Оn
obligatorie pentru a spori eficienţa plus, se prevede posibilitatea dezvoltării
funcţionării organelor de administrare, informaţionale a ţării din contul unei
stabilitatea social-economică, pentru părţi a venitului, obţinut оn procesul
exploatării acestui Sistem.
Propuneri
Bibliografie
Economie
Instruirea єi
1. Áóðöåâà Ñ. À. Ãëîáàëèçàöèÿ: ãåîñòàòèñòè÷åñêèé
ïîäõîä.- Ì.: Ôèíàíñû è ñòàòèñòèêà, 2005. – 448 ñ.
2. Ó÷åáíîå ïîñîáèå «Èíôîðìàöèîííîå îáùåñòâî.
Ñèñòåìíûé àíàëèç. Âûïóñê 1. «Îáùèå ñâåäåíèÿ îá
èíôîðìàöèîííîì îáùåñòâå è åãî «òåõíîëîãèÿõ» // Â.
funcţionarilor
Ôîòåíêî, Ð. Ãåîðãèöà, Êèøèíåâ; ÌÈÐ, ÃÏ «Registru», ÖÏÑÈÐÈÎ
finanюe publice
2005.- 58 ñ.
3. Ó÷åáíîå ïîñîáèå «Èíôîðìàöèîííîå îáùåñòâî.
Ñèñòåìíûé àíàëèç. Âûïóñê 2. «Ýëåêòðîííîå óïðàâëåíèå»,
«Ýëåêòðîííîå ïðàâèòåëüñòâî» è «Ýëåêòðîííîå
ïðàâëåíèå» êàê ïðàêòè÷åñêèå ýòàïû òðàíñôîðìàöèè

ñèñòåìû ãîñóäàðñòâåííîãî óïðàâëåíèÿ â õîäå
ïîñòðîåíèÿ èíôîðìàöèîííîãî îáùåñòâà». // Â. Ôîòåíêî,
Â. Èâàíîâà. Êèøèíåâ; ÌÈÐ, ÃÏ «Registru», ÖÏÑÈÐÈÎ, 2005. – 56
ñ.
4. Íàó÷íî-èññëåäîâàòåëüñêàÿ ðàáîòà «Ñèñòåìíîå
âèäåíèå îáùèõ ìåòîäîëîãè÷åñêèõ ïîäõîäîâ è
âîçìîæíûõ ïðèêëàäíûõ ðåøåíèé ïî ôîðìèðîâàíèþ
155
â Ðåñïóáëèêå Ìîëäîâà îñíîâ èíôîèííîâàöèîííîé 155
ýêîíîìèêè. Òåõíîïàðê «Îáúåäèíåííûå ãîñóäàðñòâåííûå
Оn scopul realizării efective a acestui proiect macroregional, autorul propune

de a crea un «subansamblu» organizatorico-tehnologic şi financiar puternic оn
formă de reţea оnchisă a dezvoltării informaţional-tehnologice, reprezentată оn
figură.
Оn caz de acumulare a resurselor, Republica Moldova va stabili prima business-
relaţii reale оntre stat şi societate, deci va ocupa poziţii de avangardă оn domeniul
managementului operaţional оn economia de inovaţii.
Оn legătură cu acestea, putem afirma cu toată certitudinea, că crearea Sistemului
naţional de prestare a serviciilor informaţionale publice оn Republica Moldova
REPUBLICA MOLDOVA
ОN EPOCA GLOBALIZĂRII INFORMAŢIONALE
Vladimir FOTENCO,
director al Centrului de cercetări aplicative de sistem
ale dezvoltării societăţii informaţionale al ОS „REGISTRU”
a Ministerului Dezvoltării Informaţionale al Republicii Moldova
SUMMARY
The results of information building in the Republic of Moldova in the era of

information globalization are generally described in this article. The indicators
and forecasts of ICT-sector are also reviewed.
156 Key words: information globalization, the steps of globalization, building of
information society.
Introducere
La finele mileniului trecut, mapa- оn general, iar pentru Moldova, оn
mondul a fost acoperit de un al doilea particular – pe realizarea proiectelor de

(după cel de putere monopolară) val constituire a Sistemului Informaţional
profund de schimbări radicale оn Naţional. Оn acest sens, revoluţia
societate – globalizarea, punctul cul- menţionată a avut un impact asupra
minant al căreia a revenit sfоrşitului statului nostru comparabil cu saltul
secolului trecut şi оnceputului celui industrial postbelic, pilonul căruia l-a
nou. Оn aceeaşi perioadă, Moldova a constituit producerea şi distribuirea
procedat la trecerea fundamentală către energiei. Prezentul articol reflectă
statalitate, suveranitate şi democraţie, abordarea autorului a conţinutului şi
trecerea de la economia administrativă direcţiilor principale de dezvoltare a
la cea de piaţă, de la autarhie economică comunităţii internaţionale оn epoca
spre integrare оn economia globală, globalizării informaţionale, оn general,
de la epoca industrială către ep- şi a Republicii Moldova, оn particular,
oca informaţională. Esenţa acestor precum şi a bilanţurilor dezvoltării
transformări se bazează pe revoluţia informaţionale a ţării noastre.
оn tehnologiile informaţionale (cipuri, Reieşind din scopurile оnaintate,
calculatoare, comunicaţii, Internet), оn lucrare se propune soluţionarea
următoarelor sarcini: оn primul informaţională globală.
rоnd, definirea esenţei societăţii Este cert faptul că toată istoria
Instruirea
informaţionale, direcţiilor sale pri- mondială este o totalitate de paşi mai
oritare de dezvoltare şi a provocărilor lenţi şi mai rapizi ai statelor şi popoare-
implicite; оn cel de-al doilea rоnd, lor оn direcţia apropierii globale.
prezentarea bilanţurilor edificării şi Ritmurile acestei apropieri au fost
dezvoltării societăţii informaţionale оn accelerate оn mod revoluţionar doar
Republica Moldova, evaluate оn baza de cоteva ori. Оn primul caz, acest
cercetărilor de sistem şi a realizării lucru s-a produs la hotarul secolelor
Strategiei Naţionale de edificare a XIX şi XX cоnd ţările au intrat оn faza
societăţii informaţionale „Moldova apropierii active pe faza dezvoltării
Electronică”, оn cel de-al treilea rоnd, accelerate a comerţului şi investiţiilor,
reflectarea indicatorilor şi pronosticur- repartizării legăturilor internaţionale la

ilor de dezvoltare a sectorului TIC al nivel global datorită vapoarelor, telegra-
Republicii Moldova. fului (telefonului) şi a conveierului. O
1. Esenţa societăţii informaţionale, a doua naştere a globalizării a marcat
direcţiile ei prioritare de dezvoltare şi sfоrşitul anilor şaptezeci ai secolului
provocările implicite. Majoritatea auto- trecut оn urma revoluţiei extraordinare
rilor identifică termenul de globalizare produse оn modernizarea mijloacelor
cu procesul de contopire a economiilor de transportare оn cosmos a aparatelor
naţionale оntr-un sistem mondial unic, cu rază globală de acţiune (mijloace de 157
bazat pe noile facilităţi ale transferului transportare a informaţiei), precum
de capitaluri, cu o nouă deschidere şi a informaticii, telecomunicaţiilor şi
a lumii, cu revoluţia tehnologică, a prelucrării numerice a informaţiei
ataşamentul ţărilor industriale dez- (forme de transportare a informaţiei).
voltate faţă de liberalizarea circulaţiei Provocările economice au un im-
mărfurilor şi capitalurilor pe baza pact benefic asupra teritoriilor glo-
apropierii comunicative, cu revoluţia balizate, din care fac parte anclavele
ştiinţifică planetară, mişcările sociale bogate оn resurse, potenţial ştiinţific
interetnice, cu noile tipuri de transport, sau infrastructură dezvoltată. Cel mai
saltul оn dezvoltarea comunicaţională, frecvent categoria teritoriilor global-
cu internaţionalizarea educaţiei. Оn izate este atribuită metropolelor cu
opinia specialiştilor, globalizarea spaţiile aferente, orăşelelor ştiinţifice
presupune nişte obligaţiuni pe care create conform unor proiecte speciale,
urmează să şi le asume toate statele. precum şi zonelor economice libere.
Оn legătură cu dezvoltarea prioritară Cele menţionate au contribuit оn
a tehnologiilor informaţionale оn pro- 2001 la luarea deciziei de către conduc-
cesul de globalizare, Carta adoptată erea Republicii Moldova privind edifi-
la 22 iunie 2000 poartă denumirea de carea societăţii informaţionale bazate
Carta de la Okinava privind societatea pe Sistemul informaţional naţional.
La acest moment proiectul constituirii izate peste 450 de proiecte de creare a
Sistemului informaţional naţional era sistemelor informaţionale automatizate
privit ca o oportunitate deosebită pen- şi a locurilor automatizate de muncă de
tru poporul moldovenesc, ca o şansă de diferit tip şi nivel. Оn rоndul al cincilea,
afirmare оn realitatea contemporană. Şi funcţionarea subsistemelor de bază ale
această opţiune a fost justificată. Deja Sistemului informaţional naţional la
peste cinci ani Republica Moldova a momentul actual este asigurată de către
preschimbat conţinutul său tehnologic şi şaizeci de acte juridico-normative. Оn
bazele psihologico-morale. Acest proiect rоndul al şaselea, оn mod accelerat se
a devenit un instrument de identificare constituie sistemul de instruire a locuito-
a statului nostru, atоt оn cadrul CSI, rilor Moldovei pentru viaţă şi activitate
cоt şi al UE. Din alt punct de vedere – оn societatea informaţională, precum
edificarea informaţională proliferează şi accesul populaţiei şi al businessului
autoidentificarea poporului şi a statului la informaţia din Depozitul central de
оn оntregime, permite formarea grilei date.
de coordonate, оn baza căreia republica Оn rоndul al şaptelea, оn scopul
оşi gestionează activitatea. Realizоnd integrării spaţiului colaborării
proiectul de constituire a Sistemului informaţionale şi asigurării susţinerii
158 informaţional naţional, Moldova se оn realizarea proiectelor de informa-
transformă şi se dezvoltă gradual. tizare se extinde reţeaua relaţiilor de
2. Unele bilanţuri ale edificării оnţelegeri juridice privind colabo-
societăţii informaţionale оn Repub- rarea informaţional-metodologică şi
lica Moldova. Оn primul rоnd, au informaţional-tehnologică cu alte state.
fost elaborate bazele metodologice ale Оn rоndul al optulea, administrarea

edificării societăţii informaţionale şi procesului de edificare informaţională
informatizării ţării. Оn cel de-al doi- оn Republica Moldova se efectuează оn
lea rоnd, a fost implementat sistemul cadrul Strategiei Naţionale de edificare
resurselor informaţionale integrate de a societăţii informaţionale „Moldova
bază, elemente ale căruia sоnt Registrul Electronică”, al Planului respectiv de
de stat al populaţiei, Registrul unităţilor acţiuni şi se caracterizează prin sporirea
de drept şi Sistemul informaţional unui şir de indici economici.
naţional geografic. Оn cel de-al treilea Оncheiere. Volumul de lucru efec-
rоnd, оn Republica Moldova a fost pusă tuat şi rezultatele obţinute au permis
temelia sistemului „Guvernul electron- Republicii Moldova să ocupe locul pa-
ic”, pilonul financiar-informaţional al tru оntre ţările CSI, fiind devansată de
căruia оl constituie Sistemul Naţional Rusia, Ucraina şi Belarus, la capitolul
de prestare a serviciilor informaţionale dezvoltării structurii informaţionale şi
publice şi a cunoştinţelor. a indicilor de „pregătire electronică”, să
Оn rоndul al patrulea, au fost real-
obţină o stare stabilă a securităţii publice, urmată de dezvoltare social-economică;
să demareze procesul de renovare a spaţiului infoinovaţional social-economic şi
Instruirea
cultural. Sarcina de bază a dezvoltării Republicii Moldova pоnă оn 2016 constă
оn crearea sistemului naţional de prestare a serviciilor informaţionale publice şi
a cunoştinţelor.
Bibliografie
1. Ñâîäíûé ïðîìåæóòî÷íûé îò÷åò (2003-2006 ãã.) ïî
ðåçóëüòàòàì ïðèêëàäíûõ ñèñòåìíûõ èññëåäîâàíèé
ïî òåìå: «Íàöèîíàëüíàÿ ñèñòåìà ïðåäîñòàâëåíèÿ
èíôîðìàöèîííûõ óñëóã». ×àñòü I. «Îáùåòåîðåòè÷åñêèå
ïîäõîäû» // Â.Ôîòåíêî, Ð.Ãåîðãèöà, Â.Èâàíîâà. Êèøèíåâ:
ÌÈÐ, ÃÏ «Registru», ÖÏÑÈÐÈÎ, 2007. – 257 ñ.

2. Ñâîäíûé ïðîìåæóòî÷íûé îò÷åò ( 2 0 0 7 ã . ) ïî
ðåçóëüòàòàì ïðèêëàäíûõ ñèñòåìíûõ èññëåäîâàíèé
ïî òåìå: «Íàöèîíàëüíàÿ ñèñòåìà ïðåäîñòàâëåíèÿ
èíôîðìàöèîííûõ óñëóã, ×àñòü II. Èíôîðìàöèîííî-
êîììóíèêàöèîííàÿ èíôðàñòðóêòóðà» 2007. - 65 c.
159
CALITATEA INSTRUIRII FUNCŢIONARILOR PUBLICI
ОN DOMENIUL ŞTIINŢELOR ECONOMICE
Dumitru PATRAŞCU,
doctor habilitat оn pedagogie,
profesor universitar, şef Direcţie management public,
Academia de Administrare Publică pe lоngă
Preşedintele Republicii Moldova
SUMMARY
This article treats the quality of training of public servants in economics. The
160 importance of design and implementation of quality programs, standards, and
curricular modules for training of public servants for the specialties of Manage-
ment and Educational Management are revealed.
Key words: quality, training, public servant, module, quality management.
Tema calităţii оn condiţiile globalizării a devenit deosebit de importantă оn

primul deceniu al noului mileniu, . Com- instituţiilor de оnvăţămоnt şi a sat-
petitivitatea pe piaţă a produselor este isface aşteptările, acestea trebuie
condiţionată nu de volum, ci de valoarea să-şi asume responsabilitatea pentru
lor, care оncorporează inteligenţa calitatea serviciilor prestate.
creativă. Şi instruirea este un produs Sistemul calităţii permite efectu-
important. Şi atunci cоnd vorbim de area unui control eficient al prestaţiei
calitatea acesteia, desprindem, cel puţin, individuale şi colective; оmbunătăţirea
trei referinţe: calitatea cunoştinţelor continuă a proceselor şi activităţilor;
acumulate de o persoană, calitatea prevenirea deficienţelor potenţiale;
studiilor prestate оntr-o instituţie de sporirea responsabilităţii şi gradului
оnvăţămоnt şi calitatea sistemului de implicare a personalului profesoral-
propriu-zis. didactic al instituţiei de оnvăţămоnt.
Pentru a confirma оncrederea Оn septembrie 2003, la Berlin,
s o c i e t ă ţ i i о n c a p a c i t a t e a miniştrii educaţiei din statele UE au con-
venit ca toate ţările-membre şi candidate nomice, sociale şi culturale a ţărilor
să-şi definească şi să implementeze un lor, ţinоndu-se seama de dimensiunea
Instruirea
sistem naţional de asigurare a calităţii europeană şi de schimbările rapide оn
оn оnvăţămоntul superior. Pentru a lume. Aceste sisteme sоnt adaptate la
colabora оn programe europene de specificul universităţilor cu respectarea
cercetare, de mobilitate a profesorilor autonomiei, implicоnd celelalte părţi
şi studenţilor, pentru ca documentele de interesate, cu publicarea rezultatelor
certificare să se bucure de recunoaştere activităţilor acestora.
internaţională, instituţiile trebuie să-şi Este unanim recunoscută importanţa
contabilizeze structura şi conţinutul оnvăţămоntului postuniversitar. De
ofertei, standardele, criteriile şi pro- aceea Academia de Administrare
cedurile de evaluare a rezultatului Publică pe lоngă Preşedintele Republicii
instruirii. Moldova, ca instituţie de оnvăţămоnt

Proiectarea şi implementarea pro- postuniversitar, este o forjărie de
gramelor de asigurare a calităţii, оn specialişti care conduc şi vor conduce
contextul general, se confruntă cu pre- оntr-un viitor apropiat societatea şi
siuni de intensităţi şi orientări diferite, economia Republicii Moldova. Misi-
uneori contradictorii. Instituţiile de unea instruirii funcţionarilor publici оn
оnvăţămоnt sоnt оntr-o competiţie domeniul economiei şi managementului
acerbă pentru studenţi şi audienţi. public este de a răspunde exigenţelor
Această ameninţare este resimţită din specifice de formare profesională a 161
ce оn ce mai mult, existоnd un pericol individului, precum şi necesităţilor
potenţial de alunecare spre diminuarea curente şi viitoare dictate de dezvol-
rolului standardelor de calitate. tarea socială şi economică a comunităţii
Pe plan internaţional, procesul (locale, regionale, naţionale). Aca-
de integrare europeană continuă, demia de Administrare Publică pe
se urmăreşte, potrivit Declaraţiei lоngă Preşedintele Republicii Mol-
de la Bologna, crearea unei arii a dova şi Direcţia management pub-
оnvăţămоntului superior european, оn lic оndeplinesc aceste obligativităţi
care se aplică politici armonizate şi оn conform cerinţelor standardului de
domeniul asigurării calităţii. Recoman- calitate, exprimat оn standardul aca-
darea Consiliului Uniunii Europene din demic şi profesional al specialistului
24 septembrie 1998 (98/561/EC) privind cu studii superioare universitare la
cooperarea europeană оn domeniul specialitatea economie şi management
asigurării calităţii оn оnvăţămоntul public. Acest standard permite indi-
superior prevede ca statele-membre să vidului şi societăţii să se perfecţioneze
creeze sisteme transparente de asigu- оntr-un mediu globalizat, competitiv
rare a calităţii, avоnd ca scop principal şi dinamizat. Standardul nominalizat
salvgardarea calităţii оnvăţămоntului la această specializare оn Academia
superior оn contextul dezvoltării eco- de Administrare Publică pe lоngă
Preşedintele Republicii Moldova este agement al calităţii оn baza concepţiei
menţinut prin crearea condiţiilor speci- managementului total al calităţii (Total
fice pentru obţinerea performanţelor, Quality Management, TQM) şi stan-
оmbunătăţirea continuă a ofertei dardele internaţionale ale calităţii ISO
instructive şi rezultatelor datorită seria 9000 : 2000. Dar, vom menţiona
managementului performant, politicii că, fără adaptare, formele şi metodele
adecvate de valorificare a resurselor şi propuse nu pot fi aplicate totalmente
atragerii altor noi, prin оncurajarea per- оn condiţiile instruirii funcţionarilor
sonalului Direcţiei management public publici.
şi a catedrelor economie şi management De rоnd cu acestea, pentru asigu-
public, tehnologii informaţionale, ştiinţe rarea calităţii instruirii funcţionarilor
administrative, ştiinţe juridice, ştiinţe publici оn domeniul şi la specialităţile
sociopolitice, relaţii internaţionale, limbi nominalizate, se aplică ultimele realizări
moderne aplicate, precum şi cultivarea ale psihologiei, teoriei managementului,
devotamentului şi responsabilităţii per- qualitologiei. Participanţii la procesul
sonale a fiecărui colaborator. de instruire sоnt cu drepturi egale,
Menţinerea Academiei de Admin- subiecţi activi cu valori, convingeri,
istrare Publică pe lоngă Preşedintele voinţă şi particularităţi individuale.
162 Republicii Moldova оn mediul academic De aceea, pentru audienţi un rol deo-
european şi internaţional obligă Direcţia sebit оn instruire оl au autoanaliza,
management public să оntreprindă efor- autoevaluarea, autoactualizarea, auto-
turi оn adaptarea calităţii prestaţiei оn managementul, care sоnt reflectate оn
instruirea funcţionarilor publici la do- sistemul calităţii instruirii la Direcţia
meniul „Ştiinţe economice”, specialitţile management public.

„Management” şi „Management Subiecţi ai managementului calităţii
educaţional”. sоnt atоt cadrele didactice şi audienţii,
Оn prezent, există o concepţie cоt şi Academia cu sistemul său social
aproape unanim acceptată care permite şi managerial. Оn această ordine de
definirea unui sistem al calităţii оn idei оn vizorul Academiei se află curri-
instruire, făcоndu-se o paralelă оntre cula pentru specialităţile nominalizate.
o instituţie educaţională şi o unitate de Actualmente, se depun eforturi pentru
producţie. Deşi calitatea оn educaţie şi racordarea planului de оnvăţămоnt la
instruire ar trebui să funcţioneze ca şi оn rigorile procesului de la Bologna, fiind
domeniile de producţie şi afaceri comer- supuse perfecţionării оn baza principi-
ciale, conceptele calităţii оnvăţămоntului ului modular şi standardizării.
şi instruirii se absolutizează cu teoria Acest plan include astfel de module
managementului calităţii, apărută оn de instruire ca istoria administraţiei
domeniul industrial. O astfel de abord- publice, ştiinţa administrării, ştiinţele
are оn sistemul de оnvăţămоnt permite juridice, ştiinţele socioumane, ba-
aplicarea unor forme şi metode de man- zele ştiinţelor economice, ştiinţa
managerială, managementul public, activizare a audienţilor sоnt atracţia,
gestiunea finanţelor, relaţiile economice captivitatea şi interesul.
Instruirea
internaţionale, psihologia managerială, Оn paradigma andragogică domină
informatica, limbile moderne. Оn conştientizarea necesităţilor audientu-
cadrul modulelor menţionate se in- lui şi capacitatea lui de a le satisface
clud оn medie cоte două-trei cursuri. оn activitatea sa de instruire, iar cea
Fiecare curs este asigurat cu pro- akmeologică orientează instruirea
grame analitice, literatură şi seturi spre acordarea ajutorului audientului
metodico-didactice. Оn organizarea şi оn atingerea culmilor posibilităţilor
desfăşurarea procesului de instruire o sale pentru a-şi realiza pe deplin
aplicare preponderentă are paradigma potenţialul personalităţii, realizarea
andragogică, pedagogică, akmeologică performanţelor măiestriei profesionale
şi comunicativă. şi orientării sociale.

Paradigma pedagogică se manifestă Оn cadrul instruirii audienţilor se
atunci cоnd recurgem la bazele peda- aplică paradigma comunicativă care
gogiei tradiţionale. Оn cazul acestei оnglobează paradigma instruirii recip-
paradigme activitatea instructivă este roce, unde fiecare audient este conştient
orientată la exigenţe, transmiterea şi competent оn domeniu, ei fac schimb
de cunoştinţe, reţete, porunci, sarcini de păreri, оmpărtăşesc performanţele
zilnice şi evaluarea lor. Mijloacele de lor cu scopul de a răspоndi şi aplica
operativ informaţia şi experienţa căp 163
ătată.
Оn оncheiere, putem concluziona că calitatea instruirii funcţionarilor publici оn

domeniul ştiinţelor economice va contribui pozitiv la activitatea profesională dacă
se va promova o politică orientată spre client; se vor elabora şi realiza standarde şi
proceduri specifice de identificare a necesităţilor audienţilor; se va măsura gradul
оn care rezultatele obţinute de audient sоnt оn concordanţă cu obiectivele pregătirii
profesionale stabilite; se va implementa o structură organizatorică adecvată şi
tehnologie, care va permite punerea оn practică a sistemului de calitate.
Bibliografie
1. Cojocaru V. Calitatea оn educaţie. „Managementul calităţii”, Chişinău,

2007.
2. Crudu V., Patraşcu D. Calitatea оnvăţămоntului оn instituţiile preuniver-
sitare: mana-gement, tehnologii, metodologii, evaluare, Chişinău, 2007.
3. Olaru M., Şavga L. Ghid pentru implementarea unui sistem de management
al calităţii оn cadrul instituţiilor de оnvăţămоnt superior, Chişinău, 2005.
A nul 2008 - Anul tineretului
ribuna tоnărului
cercetător
EVOLUŢIA VIZIUNILOR DOCTRINARE PRIVIND
CONCEPTUL DE TRANSPARENŢĂ
Tribuna tоnărului cercetător

Galina MARDARE,
magistru оn administraţia publică,
Academia de Administrare Publică
SUMMARY
Dans les conditions de l’йvolution contemporaine ou l’attention des organes

de l’administration publique centrale et locale de la republique est dirigйe vers la
rйalisation des taches primordiales de l’йtat de droit et dйmocratique, le role de la
transparence administrative est toujours en plein essor comme moyen principal de
gestion de l’йtat.
Pour elucider l’йvolution de la vision doctrinaire visant la transparence administra-
tive, l auteur precise le fait rue la transparence administrative, comme attribut de la
gestion, prend sa source encore en antisuitй. On justifiй aussi l’idйe que la transpar-
ence administrative a les memes origines temporelles que l’йtat, puisque l’йtat est une
structure oщ, indubitablement, la transparence a sa place particuliйre. 165
En analysant le concept de la transparence administrative et l’йvolution des plus
importantes visions doctrinaires concernant le systйme de la transparence, l’auteur
constate que celle – ci a de racines plus anciennes que la science administrative. Au
cours des periodes historiques, le phйnomиne de la transparence administrative eut
de differentes importances mais il est certes que dans la periode contemporaine ou il
existe la tendance vers un йtat de droit, on sent la necessitй d’ elaborer et implйmenter
Оn condiţiile evoluţiei contempo- atоt mai mult se utilizează оn sistemul

rane, cоnd оntreaga atenţie a organelor administraţiei de stat. Analiza acestui
administraţiei publice centrale şi locale termen оn literatura de specialitate ne
din republică este оndreptată spre demonstrează că savanţii nu ajung la o
оndeplinirea sarcinilor primordiale definire a acestuia. Autorii оl determină
ale unui stat de drept şi democratic, оn diferite forme: ca principiu, element,
sporeşte rolul transparenţei administra- sursă, factor, formă, funcţie, sistem,
tive ca mijloc principal de conducere a metodă, atribut etc.
statului. Conform Dicţionarului explicativ al
Te r m e n u l d e t r a n s p a r e n ţ ă limbii romвne, noţiunea de transparenţă
administrativă оl оntоlnim atоt оn lit- cuprinde ideea de claritate, limpezime,
eratura de specialitate (doctrină), cоt puritate, distincţie, precizie, explicaţie,
şi оn practica mai multor sisteme, cu care prin analogie ar mai semnifica ori-
care obiect, fenomen, mecanism, sistem, legilor prin intermediul instanţelor re-
„care poate fi străbătut de radiaţii elec- sponsabile de legalitate şi transparenţă
tromagnetice (mai ales de lumină), оn оn activitatea acelui stat ideal spre care
cazul administraţiei publice vom adăuga se tindea atunci.
că aceasta necesită sa fie străbătută de: Aristotel (384 – 322 о.e.n.), disci-
acces la informaţie, verificare, partici- polul lui Platon, a criticat concepţia
pare, implicare a publicului оn luarea „statului ideal”. El pleda оn lucrarea
deciziilor, control etc. sa „Politica”, оn favoarea statului
Aceeaşi esenţă o are şi noţiunea de sclavagist. Filozoful se pronunţa pentru
transparenţă administrativă, din punct supravegherea cu stricteţe a persoanelor
de vedere etimologic, presupunоndu-se o oficiale, pentru ca acestea să nu facă
analiză permanentă sau periodică a unei abuz de posturile ocupate. Deci este
activităţi, pentru a urmări desfăşurarea vorba despre unele principii şi norme оn
sa şi a lua măsuri de оmbunătăţire. cadrul administraţiei statale, care pro-
movau оncă la etapa dată transparenţa
Оn elucidarea evoluţiei viziunii administrativă. Оn acest context, este de
doctrinare privind transparenţa remarcat faptul că şi instituţia conten-
administrativă trebuie să menţionăm ciosului administrativ оşi are rădăcinile
faptul că transparenţa administrativă, оn doctrinele antice.
166 ca atribut al conducerii, оl оntоlnim Оn această evoluţie de idei, apreciem
оncă оn antichitate. faptul că principiile unei administraţii
Putem afirma că transparenţa transparente au fost iniţiate оncă оn
administrativă a apărut odată cu antichitate, оn cazurile acelor studii
apariţia statului, deoarece statul este preocupate de eficienţa conducerii.
o structură оn care, fără оndoială, Studierea literaturii de specialitate,

transparenţa are un loc aparte. precum şi realitatea ce ne оnconjoară
Оn filozofia Greciei Antice a fost vădit şi suficient de convingător
acordată o mare atenţie problemelor demonstrează că o guvernare ineficientă
societăţii şi ale statului.1 Оn filozofia este inoportună pentru dezvoltarea unui
sa, Platon a acordat o atenţie deosebită stat. Pe parcursul sec. XX un grup de
fenomenului statului şi conducerii. El a cercetători şi practicieni, cunoscuţi ca
formulat concepţia despre „statul ide- reprezentanţi ai şcolii ştiinţifice de ad-
al”, respectiv, a identificat unele funcţii, ministrare (Peter Self (1972), Jacques
relaţii оn care raportul de transparenţă Chevaller (1986) au оncercat să demon-
devine inevitabil. De asemenea, filozoful streze existenţa principiilor de orga-
antic susţinea că оn procesul de conduc- nizare şi funcţionare a administraţiei
ere a statului trebuie să ne bazăm, оn publice 3 . Respectiv, transparenţa
primul rоnd, pe religie şi pe legi2. Putem administrativă este menţionată ca
să ne dăm seama, cu certitudine, că era verigă de realizare a acestor principii.
vorba şi despre un control al respectării Studierea istoriografiei problemei
indică asupra faptului că baza con- un control direct, ierarhic оn procesul
stituirii principiilor de administrare de administrare, iar controlul, la rоndul

оşi are rădăcinile mult mai adоnci. său, presupune transparenţă, obiectivi-
Astfel, filozoful englez Djohn Locke, tate, claritate.
reprezentant al epocii iluminismului, Reprezentantul managementului
afirma оn lucrarea „Două tratate despre industrial, Taylor, sublinia că birocraţia
conducere” (1690), că orice guvern legal poate influenţa şi manipula angajatul. El
se bazează pe „acordul celor conduşi”. menţiona că activitatea de transparenţă
Оn orice proces de conducere este se poate realiza şi prin tehnici analogice
vorba nemijlocit şi despre fenomenul celor folosite cu succes pentru obiectele
transparenţei, acesta fiind ca un factor fizice. Taylor a evidenţiat necesitatea de
al eficientizării conducerii. Atunci cоnd transparenţă, control şi contabilitate оn
guvernul оşi permite să оncalce legea şi activitatea instituţiilor.
admite samavolnicii, cetăţenii au dreptul Analiza necesităţii transparenţei
de a răsturna regimul şi de a institui un a fost efectuată şi de către Henry
nou guvern. Este clar demonstrată Fayol. Concepţiile weberiene şi teoria
existenţa unui control reciproc dintre lui Taylor, precum şi experienţa lui
conducători şi cei conduşi. Ideile promo- Fayol s-au aflat la baza elaborării ce-
vate de Locke au fost preluate de juristul lor cinci componente ale sistemului de
francez Montesquieu. Autorul pleda administrare: planificare previzibilă,
оn opera sa, „Despre spiritul legilor” organizare, comunicare, coordonare 167
(1748), pentru separarea şi echilibrarea şi control. Transparenţa, ca activitate
atribuţiilor dintre puterea executivă, a administraţiei publice, se poate re-
legislativă şi judecătorească. De aici aliza numai după оnfăptuirea celorlalte
subоnţelegem existenţa coordonării şi activităţi ale administraţiei.
controlului reciproc al acestor puteri. Teoriile administrative au fost
Puterea legislativă are atribuţii de dezvoltate оn continuare şi de Luther
control asupra celei executive şi puterea Gulick şi Lyndal Urwick. Fiind adepţii
judecătorească, de asemenea, realizează conceptului de administrare eficientă оn
controlul judecătoresc. care un rol aparte revine, numaidecоt,
Оn literatura de specialitate, teoria transparenţei admini-strative, au ac-
lui Weber este cunoscută sub denumirea celerat implementarea reformelor оn
de teoria birocraţiei. Acesta considera practică. Astfel, оn lucrarea lor „Docu-
că birocraţia este superioară tuturor mente asupra ştiinţei administraţiei”
celorlalte forme de organizare, iar re- sоnt identificate şapte funcţii, care de-
zultatele unei administraţii birocratice finesc responsabilităţile administrative
sоnt claritatea, transparenţa, precizia, ale unui executiv. Funcţiile conducerii
viteza, continuitatea, subordonarea şi raportării, sоnt menţionate ca funcţii,
strictă ş.a. Cert este faptul că subor- care se оnfăptuiesc prin intermediul
donarea presupune, оn primul rоnd, transparenţei administrative, şi anume:
raportarea include autoinformarea şi in- nevoie de respectarea principiului de
formarea subordonaţilor prin evidenţe, transparenţă administrativă. Putem
cercetări şi controale. Conform acestei spune că doar reinventarierea sistemu-
teorii, aria de exercitare a transparenţei lui privind transparenţa administrativă
оn activitatea administratorului trebuie va conduce la modernizarea, оn ansam-
să fie limitată. Un principiu cercetat blu, a administraţiei publice contem-
se referă la fragmentarea limitată a porane.
transparenţei, adică subоnţelegem se- Atоt оn practică, cоt şi оn teorie este
cretizarea acelor informaţii, dezvăluirea răspоndită concepţia potrivit căreia
cărora ar conduce la periclitarea transparenţa administrativă are ca
dezvoltării societăţii. obiect – şi drept urmare – se reduce la
Оn literatura de specialitate, aceste descoperirea abaterilor de la linia de
teorii sоnt considerate a fi teorii clasice, conduită prescrisă de actele decizionale
оntrucоt au iniţiat formularea unor de conducere. Drept consecinţă a aces-
principii specifice, a unei noi abordări tei optici, transparenţa administrativă
a organizării şi conducerii, оn care se limitează la activităţi de analiză
transparenţa adminis-trativă este uni- şi verificare, оn cadrul cărora cel ce
tatea de comensurabilitate a eficienţei controlează este оn căutare de greşeli,
şi legalităţii proceselor. iar cel controlat este оn căutare de
168 Оn perioada contemporană, teoriile scuze şi motive “obiective”. Rolul
administrative comportă idei avansate transparenţei administrative este de a
оn acest domeniu, mai democratice. Teo- preveni erorile оn aplicarea deciziilor,
reticienii resurselor umane au susţinut de a le оnlătura cоnd acestea există, de
necesitatea introducerii practicii partici- a asigura оmbunătăţirea permanentă
pative. Aceasta se referă şi la conducerea a activităţii, pentru ca aceasta să

prin obiective, constituirea unor echipe corespundă cоt mai bine nevoilor sociale
de muncă care să supravegheze singure оntr-o etapă dată.
exercitarea transparenţei. Aceste teorii Pronunţоndu-se asupra transparenţei
oferă noi strategii de luare a deciziilor, administrative оn Republica Moldova,
sisteme de participare şi, evident, găsim o noţiune a acesteia оn Legea
sisteme de acces la informaţie. privind accesul la informaţie, Legea
Prin urmare, transparenţa privind administraţia publică locală etc.
administrativă devine un element in- Actele normative menţionate definesc
trinsec оn activitatea administraţiei transparenţa administrativă ca un ele-
publice contemporane, o verigă a ment necesar оn activitatea unei societăţi
procesului de dirijare. Aşadar, pentru democratice, o verigă a procesului de
a asigura conformitatea activităţii dirijare a statului, avоnd ca obiectiv
organelor administraţiei publice cu principal respectarea şi executarea
exigenţele stabilite de modernitate, оntocmai a legislaţiei. Transparenţa
contemporaneitate şi democraţie, este administrativă serveşte şi ca mijloc
de asigurare a realizării drepturilor oricărei activităţi sociale, derivă din
omului.4 Оn Constituţia Republicii Mol- оnsăşi natura acestei activităţi, care

dova este fixată exercitarea dreptului este o activitate constantă, оndreptată
la informaţie, oferindu-se orientarea spre un anumit scop. Iată de ce este
spre reducerea cheltuielilor şi folosirea necesară o permanentă confruntare
eficientă a bunurilor materiale. a liniei de conduită prescrisă cu reali-
Оn perioada de tranziţie se impune tatea, ceea ce trebuia sau ar fi trebuit
necesitatea perfecţionării sistemului de să fie. Or, această confruntare оntre
transparenţă administrativă din ţara scopul urmărit şi realizare este esenţa
noastră. Transparenţa administrativă transparenţei administrative.
se exercită şi se bazează pe un şir de Оn concluzie, vom menţiona faptul
principii ce asigură legalitatea, corecti- că, analizоnd conceptul de transparenţă
tudinea, nedivulgarea secretelor ocrotite administrativă şi evoluţia celor mai
de lege, colaborarea оntre organele de importante viziuni doctrinare privind
control şi inevitabilitatea răspunderii оn sistemul de transparenţă, constatăm că
cazurile de оncălcare a legislaţiei.5 acesta are rădăcini cu mult mai adоnci
Necesitatea transparenţei adminis-
trative ca, de altfel, a controlului asupra
Bibliografie 169
1
Sergiu Roşca. Din istoria gоndirii filozofice. Chişinău, 1998. - P. 22.
2
Sergiu Roşca. Din istoria filozofiei Greciei Antice. Revista „Administrarea
Publică”, nr. 1, 1997, Chişinău. – P. 139.
3
Tatiana Şaptefraţi. Dezvoltarea teoriilor administrative. Materiale ale
Conferinţei ştiinţifico-practice „Administrarea publică: teorii, practici, perspec-
tive” din 21 mai 2002, Chişinău, 2002. - P. 36.
4
Hotărоrea Parlamentului Republicii Moldova nr.189-XIII din 19 iulie 1994.
Cu privire la concepţia controlului de stat оn Republica Moldova, Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, nr. 6/57 din 22.09.1994.
5
Ion Creangă. Curs de drept administrativ, Chişinău, Editura EPIGRAF,
2003. - P. 251.
Prezentat: 3 iunie 2008.

Recenzent: Teodor POPESCU, doctor оn ştiinţe istorice, conferenţiar univer-
sitar.
Rolul firmelor multinaţionale şi al
investiţiilor străine оn cadrul procesu-
lui
de dezvoltare economico-socială
a Republicii Moldova
Sergiu CARCEA,
masterand, Academia de Administrare Publică
SUMMARY
This article contains a study of the economic globalization process as a decisive
factor for economic and social realities on a world scale and of the mode, in which
the Republic of Moldova integrates in the global economic environment in the
170 context of its major transformations.
The research subject is the economy of the Republic of Moldova in the context
of globalization. The small open economy of the Republic of Moldova is deeply
integrated in the internalization and globalization processes, which have both
advantages and risks.
Potrivit opiniilor de ultimă oră,

Procesul de globalizare, fie ca s-a situaţia оn ceea ce priveşte deschiderea
manifestat prin fenomene economice economiei naţionale spre economia
(cum ar fi liberalizarea schimburilor mondială este un rezultat firesc al
comerciale), tehnologice (comunicaţii, cursului evoluţiei economice оn ansam-
informaţii) şi politice (căderea comu- blu. Оn perioada de după anul 2000,
nismului), şi-a pus amprenta şi asupra Moldova a avut o creştere economică
sistemului economic al Republicii anuală de peste 6%, cu excepţia anu-
Moldova. Liberalizarea economiei lui 2006, cоnd creşterea s-a redus la
naţionale, dezvoltarea comerţului ex- circa 4% din cauza sistării exportului
terior, atragerea investiţiilor străine de vinuri pe piaţa rusească. Măsurile
şi integrarea оn structurile economice economice оntreprinse au avut ca scop
europene şi mondiale sоnt o dovadă a eliminarea activitaţilor ilegale, ele au
faptului că Republica Moldova, ca enti- prevăzut amnistierea fiscală completă
tate economică, este o parte componentă pentru activităţile economice efectuate
a sistemului economic global. оnainte de 1 ianuarie 2007, legalizarea
capitalului ilegal contra 5% din sumă şi care ar genera venituri suficiente pentru
anularea impozitului pe venit [7]. un trai decent [3, p.2].

Din punctul de vedere al experţilor Оn linii generale, potenţialul
Fundaţiei americane Heritage şi Wall investiţional intern a sporit semnificativ
Street Journal, libertatea comerţului, оn ultimii ani ca urmare a transferurilor
a afacerilor şi fiscalităţii оn Republica valutare operate de cetăţenii Moldovei
Moldova este puternică. Оn special, aflaţi la munci peste hotare. Specialiştii
este vorba de reducerea impozitu- susţin că pentru mobilizarea acestor
lui pe profitul corporativ de la 18 la resurse sоnt recomandate două direcţii
15%. Pe de altă parte, se impune o de acţiune de politici economice şi pub-
reformă a sistemului judiciar şi acţiuni lice. Pe de o parte, este vorba de spori-
mai eficiente оn vederea combaterii rea оncrederii populaţiei оn sistemul
corupţiei. bancar pentru depozitarea resurselor
Conform datelor statistice, Re- gospodăriilor casnice pe conturi ban-
publica Moldova a urcat două poziţii care, iar pe de altă parte, se are оn ve-
оn clasamentul alcătuit de Fundaţia dere dezvoltarea continuă a sectorului
americană menţionată оn funcţie de in- de microcreditare. Un pas important
dicele libertăţii economice şi ocupă locul оn această direcţie a fost оntreprins
81 din 157 ţări, luate оn analiză [8]. odată cu adoptarea legii cu privire la
Оn conformitate cu datele raportu- organizaţiile de microfinanţare [1].
lui Indicele libertăţii economice 2007, Republica Moldova concurează pen- 171
economia moldovenească este liberă оn tru atragerea unor fluxuri de investiţii
proporţie de 59,5%, Republica Mol- străine directe, prin deschiderea unor
dova plasоndu-se оn top imediat după locuri noi de muncă stabile, promovarea
Mongolia, Kоrgоzstan, Fiji, devansвnd mai intensă a exporturilor şi realizarea
Kenia, Turcia şi Şri Lanka. La nivel unui transfer de cunoştinţe şi tehnologii
regional, Republica Moldova se situează performante. Nivelul fluxurilor de
pe poziţia 33 din 41 de ţări. investiţii străine de care au beneficiat
Deşi s-au оnregistrat progrese con- ţările оn tranziţie pe parcursul ultimului
siderabile la capitolul investiţii străine deceniu variază semnificativ de la o ţară
şi politici investiţionale, situaţia lasă la alta [4]. Factorii care influenţează
de dorit. Pentru ţările оn care sistemul parametrii proiectelor de investiţii şi
economic se află оntr-un proces de determină amplasarea investiţiilor
transformări, evaluarea şi amelio- străine directe оntr-o economie sоnt
rarea continuă a climatului de investiţii [5]:
are valenţe deosebite. După cum - dimensiunea pieţei interne;
demonstrează şi cazul Republicii Mol- - existenţa unor importante resurse
dova, carenţele economice sоnt оnsoţite naturale;
de lipsa unor locuri de muncă şi de lipsa - forţa de muncă ieftină;
oportunităţilor de afaceri individuale - existenţa accesului lejer spre pieţe
externe de desfacere; reglementări pentru investitorii străini,
- liberalizarea politicilor economice acordurile bilaterale semnate cu un şir
interne; de ţări ca şi alte legi şi acte normative
- nivelul progresului tehnic şi cali- care pot preciza fie facilităţi, fie restricţii
tatea resurselor umane; companiilor sau agenţilor ce investesc
- strategiile corporative, care sоnt direct sau prin portofoliu [6, p. 390].
accesibile noilor veniţi pe piaţă. Printre facilităţile şi garanţiile pe
Оn acest context, trebuie de avut care le oferă statul putem enumera:
оn vedere şi aspectul ce ţine de pre- - facilităţi vamale pentru bunurile
siunea investiţională “firească” asupra aduse;
inflaţiei. Pe baza estimărilor efectuate, - facilităţi vamale la importuri şi
anul 2007 a fost unul de record după exporturi;
volumul depunerilor investiţionale. - garanţii оn caz de naţionalizare
Astfel, doar оn 9 luni, comparativ cu sau expropriere a investiţiilor străine;
aceeaşi perioadă a anului 2006, fluxul - garanţii оn caz de оntrerupere
investiţiilor străine directe s-a dublat, forţată şi de suspendare a activităţii;
iar specialiştii vorbesc chiar de un - garanţii la utilizarea mijloacelor
adevărat boom al investiţiilor străine băneşti оn valuta Republicii Moldo-
directe. va;
172 Dezvoltarea capacităţilor - garantarea transferării peste
investiţionale ţine оn mod direct de con- hotare a mijloacelor băneşti оn valută
turarea unui cadru legislativ favorabil şi străină;
promovarea unei politici externe care să - garanţii оn legătură cu modifi-
permită stimularea procesului de alocare carea legislaţiei;
a investiţiilor autohtone şi internaţionale. - garanţii suplimentare şi examin-

Politicile economice interne sоnt imediat area litigiilor [2].
accesibile pentru guvern şi impactul După cum se ştie, rezultatele
intervenţiilor guvernamentale asu- Moldovei оn atragerea investiţiilor a fost
pra investiţiilor se face simţit relativ destul de contradictorie pe parcursul
repede. Guvernul determină cadrul dezvoltării economiei. Оn acest context,
instituţional, standardele şi normele deşi Republica Moldova оnregistra
tehnice, unele instrumente financiare, unele succese ce ţin de оmbunătăţirea
politica fiscală şi comercială prin actele climatului de afaceri, intrările de capi-
sale legislative şi normative pe care le tal оn Moldova erau relativ mai mici
emite. оn comparaţie cu ţările din Europa
Оn Republica Moldova cadrul Centrală şi de Est şi cele din spaţiul
legislativ pentru investiţiile străine оl postsovietic. Оntr-un raport al Comisiei
formează legea Republicii Moldova Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi
pentru investiţiile străine aprobată Dezvoltare (UNCTAD) cu privire la
оn aprilie 1992, Codul fiscal aprobat investiţiile străine directe, făcut public
оn aprilie 1997 ce include un set de оn septembrie 2004, Republica Moldova
ocupa locul 110 dintr-un total de 187 fel, statelor din aceste zone geografice
de ţări după Indicele Potenţialului de le revenea 18%, 6% şi, respectiv, 24%
Atragere a investiţiilor străine directe din influxul investiţional anual. Pe ţări,

(ISD) [9]. Dar ca valoare medie a In- principalii investitori оn economia
dicelui Performanţei de Atragere a ISD, naţională sоnt Federaţia Rusă, Spania
Moldova s-a clasat pe locul 25 din 140 de şi SUA. Volumul investiţiilor directe
ţări. Astfel, Moldova este оn categoria efectuate de оntreprinderile cu capital
ţărilor, care au performanţe de atragere din aceste trei state constituie 65% din
a ISD peste potenţial. totalul investiţiilor sau 362, 2 milioane
Intrările de capital оn Repubica USD.
Moldova pe parcursul anilor 1997-2003 Principalele companii, care asigurau
au оnregistrat o instabilitate marcantă. aceste ponderi ale intrărilor de capital
Influxul anual de investiţii a variat оn din Federaţia Rusă, Spania şi SUA оn
intervalul de la 38 milioane USD оn stocul total al ISD sоnt:
1999 pоnă la 146 milioane USD оn 2002. - Federaţia Rusă - “Moldovagaz”
Investiţiile au scăzut drastic, pоnă la 58 (sectorul energetic), “Green Hills Mar-
milioane USD оn anul 2003. Anul 2003 ket” (servicii şi comerţ);
a fost unul nefast pentru investiţiile - Spania - “Union Fenosa” (sectorul
din exterior şi pentru investitori, energetic), Glass Container Company
remarcоndu-se şi prin avansarea lentă (industrie);
a procesului de privatizare [10]. - SUA - “Mobiasbancă” (sectorul 173
Оn anul 2003 statele Uniunii Euro- bancar), “Moldova Agroindbank” (sec-
pene erau reprezentate оn stocul total torul bancar), “Dionysos Mereni” (in-
al investiţiilor străine cu 40%, iar ţările dustria vinicolă), SA“Cricova Acorex”
CSI şi statele Europei Centrale şi de (industria vinicolă), „Fabrica de Pro-
Sud-Est cu 24% şi 4%, respectiv. Ast-
duse Lactate din Hоnceşti (Alba)”(industria alimentară), “Sun Communications”

(servicii TV şi comunicaţii), “Jolly Allon” (servicii hoteliere);
- Italia – Veneto Banca (sectorul – cu 16%, Olanda – cu 13%, Grecia –
bancar) etc. cu 8%, Italia – cu 8%, SUA - cu 7%,
Оn anul 2006, a fost atins un nivel al Marea Britanie – cu 7%, Elveţia – cu
investiţiilor străine directe de circa 300 4%, Romвnia – cu 4% şi Germania –
milioane de dolari SUA, după ce оn anul cu 3%.
2005, potrivit estimărilor preliminare Pe primul loc după volumul
ale Băncii Naţionale a Moldovei, ISD a investiţiilor оn capitalul statutar al
atins un nivel record pentru ultimii 15 companiilor din Moldova se plasează
ani de 260,33 mln. USD, cu 7,7% mai compania spaniolă Union Fenosa, care a
mult decоt оn 2004. investit 838,72 mln. lei оn capitalul stat-
Numărul оntreprinderilor cu capital utar al оntreprinderilor moldoveneşti
străin оnregistrate оn Republica Mol- RED-Chişinău SA, RED-Centru SA
dova a atins оn 2005 o cifră record de şi RED-Sud SA. Urmează OAO Gaz-
circa 721 оntreprinderi sau cu 65% mai prom cu investiţii de 666,45 mln. lei оn
mult оn comparaţie cu 2004. Moldovagaz SA, grupul italian Veneto
Sursa: Biroul Banca - cu 385 mln. lei оn BC Eximbank
Naţional de Statistică Gruppo Veneto Banca SA, compania
Dacă e să vorbim despre aşa-numita Lukoil Europe Holding BV din Olanda
“ospitalitate” faţă de capital, inclusă – cu 305,19 mln. lei оn Lukoil-Moldova
174 оntr-un top elaborat de către prestigio- SRL, Finarge 26 / Lafarge din Franţa
asa revistă Forbes, Republica Moldova cu 278,84 mln. lei оn Lafarge Ciment
a fost plasată pe locul 74 din 135 de ţări, SA, Metro din Olanda - cu 175,88 mln.
experţii MEPO susţinоnd că Forbes lei оn Metro Cash & Carry Moldova
utilizează оn analiză un şir de indicatori SRL [12].
din alte studii elaborate anterior de alte Conform afirmaţiilor lui Johan Ma-
instituţii internaţionale [11]. thisen, reprezentantul Fondului Mon-
Actualmente, oameni de afaceri din etar Internaţional (FMI) la Chişinău,
peste 80 de ţări investesc оn Repub- оn prezent nivelul investiţiilor străine
lica Moldova, majoritatea investiţiilor directe оn economia Republicii Moldova
avоndu-şi originea оn UE, CSI, Marea a crescut vertiginos atingоnd niveluri
Britanie şi SUA, conform unui studiu similare celor оnregistrate оn unele state
realizat de compania BIS Grup, оn baza la оnceputul procesului de integrare оn
datelor pentru semestrul I al anului Uniunea Europeană [13].
2007. Cu toate că volumul investiţiilor
Experţii BIS Grup afirmă, că оn străine directe pe cap de locuitor a atins
funcţie de ţările de reşedinţă ale investi- nivelul altor state din CSI, respectiv
torilor străini cu un aport de peste 10 mln. 116,4 USD estimativ pentru 2007, оn
lei оn capitalul statutar al companiilor Republica Moldova acest indicator
moldoveneşti, pe primul loc se plasează este mult mai mic decоt оn noile state
Rusia cu 18% din investiţii оn capitalul membre ale UE.
statutar, după care urmează Spania Situaţia economică din Repub-
lica Moldova ne arată că, deşi au fost Procesul de globalizare extinde la
оnregistrate progrese reale pe par- maximum fluxul şi circulaţia investiţiilor

cursul ultimilor ani оn ceea ce priveşte străine care sоnt deosebit de importante
crearea unui mediu legal favorabil atоt prin felul оn care motivează eco-
investiţiilor, numeroasele bariere nomia ţării, cоt şi prin faptul că faţă de
administrative şi tehnice continuă să creditele care urmează a fi rambursate
creeze costuri adiţionale оn procesul ele nu creează obligaţiuni.
de intrare a firmelor noi pe piaţă. Din Eficienţa acestor investiţii este mai
aceste considerente Guvernul trebuie оnaltă atunci cоnd vine din partea inves-
să simplifice оn continuare legislaţia titorilor strategici şi este bine gestionată
care reglementează procedurile de la nivel local, aducоnd know-how, revi-
оnregistrare de stat şi licenţiere. Multe talizarea оntreprinderilor şi contribuţie
studii denotă că timpul mediu cheltuit concretă la creşterea economiei ţării.
de managerii оntreprinderilor pentru Toate acestea fiind posibile doar printr-o
a face faţă tuturor obligaţiilor norma- administrare optimă a mediului de
tive a crescut. investiţii, o stabilitate sociopolitică
internă şi o imagine exterioară favorabilă a ţării. De asemenea, nu trebuie excluse
nici riscurile pe care le presupun reţelele transnaţionale de investiţii, speculaţiile,
afacerile ilicite. Toate aceste aspecte trebuie luate bine оn calcul.
Economia Republicii Moldova este оn plin proces de internaţionalizare şi
globalizare, ce implică toate activităţile social-economice şi se răsfrоnge asupra 175
tuturor sferelor societăţii. Acest lucru trebuie perceput obiectiv şi gestionat corect
pentru că presupune un şir de provocări şi riscuri pentru economia naţională.
Este vorba de instabilitatea fluxurilor financiare şi valutare, capcanele generate
de investiţiile străine directe, migraţia forţei de muncă, fraudele şi speculaţiile
transnaţionale, elementele ce pot destabiliza profund sistemul economic intern.
Pe de altă parte, este vorba şi de gestionarea avantajelor şi beneficiilor pe care
le presupune integrarea оn economia globală: pieţele de desfacere, investiţiile,
tehnologiile, tehnicile şi cunoştinţele, finanţările etc.
Bibliografie
1. Legea Republicii Moldova cu privire la organizaţiile de microfinanţare, nr.
280-XV din 22.07.2004, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.138-146/737
din 13.08.2004.
2. Legea Republicii Moldova privind investiţiile străine, nr. 998-XII din
01.04.1992 cu modificările ulterioare // Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
nr. 4/88-1 din 30.04.92.
3. Cadrul legislativ şi climatul investiţional оn Republica Moldova. Ch.: IDIS
„Viitorul”, 2004, 167 p.
4. Global Investment Report pentru anul 2003 al Comisiei Naţiunilor Unite
pentru Dezvoltare şi Comerţ (UNCTAD) www.unctad.org
5. Global Investment Report pentru anul 2001 al Comisiei Naţiunilor Unite
pentru Dezvoltare şi Comerţ (UNCTAD) www.unctad.org
Problemele aplicării principiului
distincţiei оn conflictele armate interne
Alexandrina IOVIŢA,
doctorandă, Institutul de Istorie, Stat şi Drept
Summary
Given the high incidence of internal armed conflicts on the international arena
today, and the evolving nature and character of such conflicts which make quali-
fication and determining the applicable law difficult, issues related to scope of
applicable International Humanitarian Law and problems arising in full imple-
mentation of the principle of distinction are of critical relevance. As the status of
combatants is not recognized for armed groups acting as cobelligerents in inter-
nal armed conflicts, issues related to direct participation in hostilities need to be
properly rethought in order to ensure the immunity of civilians from attack.
176 dial poate fi explicată de aşa-numitele оntrunite condiţiile de aplicare a PA II,
Amplificarea numărului de conflicte interne după cel de-al Doilea război mon-
„proxy wars”, conflicte оntre state terţe unica lege aplicabilă fiind art. 3 comun
sau pe teritoriul unui stat оn care erau celor patru Convenţii de la Geneva.
implicate interesele marilor puteri fără Astfel, art. 3 comun consacră o in-
a răsturna balanţa precară a puterilor terpretare largă a noţiunii de conflict
оntre SUA şi URSS. Vasta majoritate armat fără caracter internaţional,

a conflictelor neinternaţionale are loc stabilind că acesta există atunci cвnd
оntre forţele conducerii statului şi un au loc confruntări fie оntre forţe ar-
grup armat rebel. Dacă grupul armate guvernamentale şi forţe rebele,
mat prezintă subordonare interioară fie оntre forţe armate dizidente оntre
şi control din partea unei conduceri ele. Protocolul II promovează оnsă o
responsabile, care deţine controlul viziune mai restrictivă asupra conceptu-
teritorial suficient pentru efectuarea lui, impunвnd următoarele condiţii
operaţiunilor militare consecvente şi cumulative pentru aplicabilitate:
organizate, legea aplicabilă este PA II conflictul trebuie să aibă loc pe terito-
din 1977 la Convenţiile de la Geneva din riul unui stat parte la Convenţie, iar
1949. Există şi aşa - numitele conflicte părţile sunt forţele armate оn opoziţie
destructurate, unde există un vid de put- cu forţele armate dizidente sau diferite
ere, conducerea statului nefiind capabilă grupuri armate paramilitare. Acestea
să exercite controlul asupra teritoriului, din urmă trebuie să оndeplinească, la
unde au loc confruntări оntre diferite rвndul lor, patru condiţii: să se afle
grupări armate. Оn acest caz, nu sвnt sub conducerea unui comandament
responsabil; să exercite controlul asupra unei autorităţi statale cu alta, fie acea
unei părţi din teritoriul statului оn care a războaielor de secesiune оn care

se desfăşoară acest război; să poată se urmăreşte separarea de un stat şi
desfăşura operaţiuni militare concertate crearea unui stat propriu;
şi continue; să fie оn măsură să aplice - motivaţia războiului este atвt de
dispoziţiile Protocolului II. puternică, оncвt cu greu se găsesc
Statutul CPI instituie o concepţie modalităţi de rezolvare paşnică, mai ales
intermediară оntre cea propusă de оn conflictele interetnice şi religioase;
art. 3 comun şi cea din Protocolul II; - unele dintre războaiele interne se
el defineşte оn art. 8 § 2(f) conflictele pot transforma оn conflicte destructur-
armate interne ca fiind conflicte armate ate оn care autorităţile statale nu mai
prelungite care opun grupuri armate există;
organizate оntre ele sau autorităţilor - multe dintre ele se
statale. Se оnlocuieşte, astfel, criteriul internaţionalizează, deoarece
„teritorialităţii” cu cel al „conflictului beligeranţii şi, оn special, rebelii,
prelungit” şi se extinde cel al opoziţiei necesită sponsorizare din exterior din
„forţe armate guvernamentale - forţe punct de vedere militar;
dizidente” la cel privind „opoziţia dintre - consecinţele lor sunt adesea mai
grupurile armate оntre ele”. dezastruoase decвt оn conflictele
Conflictul armat neinternaţional are internaţionale;
anumite caracteristici1: - оn cadrul lor se aplică doar 177
- se desfăşoară pe teritoriul unui dreptul intern, dreptul internaţional
singur stat şi afectează numai populaţia al drepturilor omului şi unele norme
acestuia care se supune aceleiaşi ordini ale DIU.
juridice; Problema calificării conflictului este
- de obicei beligeranţa, deşi există оn una foarte actuală datorită importanţei
fapt, nu este recunoscută, оn special de pe care o are оn materie de determinare
către autorităţile guvernamentale; ca a legii aplicabile. O primă problemă
urmare, războiul intern este guvernat оn acest context este delimitarea оntre
de reguli atipice, cum ar fi faptul că nu conflictele internaţionale şi cele fără
există prizonieri de război (оn sensul caracter internaţional. Оn societatea
tradiţional), mijloacele şi metodele de internaţională actuală, caracterizată
război sunt uneori improvizate (mai de interdependenţă, deschiderea
ales, de către rebeli) şi utilizate fără hotarelor, dar şi persistenţa unor
restricţii; interese geopolitice, practic, fiecare
- ostilităţile n-au оntotdeauna un conflict intern prezintă unele el-
caracter de continuitate оn timp şi emente de internaţionalizare. La
spaţiu, trăsătura specifică războaielor etapa contemporană există o tendinţă
de guerilă; nouă оn evoluţia conflictelor armate
- au forma fie a războaielor de suc- оn general şi a conflictelor armate
cesiune, оn care se urmăreşte оnlocuirea interne оn special, ceea ce a condus la
apariţia inevitabilă a unor conflicte cu există situaţia de conflict armat. Astfel,
un caracter nou. Aceste “fenomene” problema determinării pragului de jos
оntrunesc, de fapt, trăsături comune al conflictului armat este şi ea deosebit
atвt ale conflictelor internaţionale, cвt de actuală. Оn cazul Tadic3, Instanţa
şi ale celor fără caracter internaţional de Apel a оncercat să clarifice această
şi creează un şir de confuzii referitor la distincţie оntre conflictul armat intern
prevederile aplicabile ale DIU2. Multe şi tensiunile interne; s-a convenit, astfel,
conflicte, cum ar fi, de exemplu, Shri că un conflict armat se caracterizează
Lanka, Irak (vis-a-vis de kurzi), Casmir, prin „violenţe armate de durată оntre
Israel, Afganistan, au avut ab initio autorităţile guvernamentale şi grupuri
caracterul unui conflict intern, оnsă armate cu o organizare solidă, sau оntre
foarte repede au depăşit frontierele două sau mai multe astfel de grupuri”.
statului respectiv. Оn doctrină se vehiculează necesitatea
Aplicarea normelor DIU оn con- оntrunirii criteriilor cumulative ale
flictele fără caracter internaţional este intensităţii şi duratei violenţei pentru
limitată la un singur articol din cele a califica situaţia drept conflict armat.
peste 600 ale celor patru Convenţii Jurisprudenţa TIPR оn cazul Akayezu4
de la Geneva, PA II care are doar 18 indică оnsă că violenţele armate cu
articole ce prevăd norme materiale, caracter intensiv pot fi calificate drept
178 Convenţia din 1980 cu privire la uti- conflict armat chiar şi оn absenţa cri-
lizarea unor anumite tipuri de arme teriului duratei. Acţiunile organizaţiei
convenţionale cu protocoalele sale, teroriste a bascilor din Spania ETA,
precum şi Convenţia de la Ottawa din care efectuează оntr-un mod coordonat
1997 cu privire la minele antipersonal. şi neоntrerupt acte de violenţă contra
După cum vom elucida mai jos, există civililor pe teritoriul Spaniei, ar putea
puţine norme convenţionale care prevăd satisface criteriul de durată, corespun-
aplicarea principiului distincţiei оn derea la cel al intensităţii fiind оnsă
conflicte interne. Totuşi normele cu discutabilă.
caracter cutumiar se aplică, indiferent DIU nu este aplicabil оn situaţii de
de calificarea conflictului atвt timp, cвt tensiuni şi dezordini interne. Dacă acest
prag de jos al violenţei nu este satisfăcut,
dreptul internaţional penal, dreptul Un exemplu elocvent оn acest sens оl
internaţional al drepturilor omului şi constituie conflictul din Cecenia. Оncă

legislaţia penală naţională constituie de la оnceputul conflictului, autorităţile
dreptul aplicabil. Unele tensiuni şi de- Federaţiei Ruse au definit operaţiunile
zordini interne pot fi caracterizate prin desfăşurate in Republica Cecenia ca
erupţii de violenţă, fapt ce complică avвnd un caracter antiterorist. S-a
calificarea situaţiei. Utilizarea forţelor оncercat, astfel, sa se plaseze evenimen-
armate pentru restaurarea ordinii tele оn categoria acţiunilor obişnuite
contribuie la crearea unor confuzii. ale politiei si, pe cale de consecinţă, оn
Unele situaţii de tensiune sau dezordini afara normelor juridice internaţionale
interne pot evolua оn conflicte armate, umanitare. Trebuie observat că Adunar-
urmвnd toate etapele ciclului de viaţă ea Generala O.N.U., prin Rezoluţia
al unei crize. nr.3034/XXVII din 8 decembrie 19726,
face distincţie intre actele de terorism
Figura 1. Ciclul de viaţă al unei şi lupta popoarelor pentru autodeter-
crize minare, pentru independenţă si liber-
tate. Cu toate acestea, dat fiind faptul
Dezordinile interne pot fi definite că partea cecenă, angajata оn conflict,
drept acţiuni de nesupunere care s-a aflat sub autoritatea unei structuri
au loc pe teritoriul uni stat, care se de comandă şi a controlat o parte a
caracterizează printr-un anumit grad teritoriului, conflictul poate fi calificat 179
de gravitate şi continuitate, prin acţiuni ca fiind un conflict armat fără caracter
violente (care variază оn intensitate internaţional.
pвnă la lupta оntre conducere şi unele Putem concluziona că, pentru ca
grupuri, organizate sau nu) şi care situaţia să fie calificată drept conflict
necesită antrenarea unor efective spo- armat, trebuie să existe o confruntare
rite de poliţie şi chiar a forţelor armate militară de o anumită durată şi inten-
pentru restabilirea ordinii. Tensiunile sitate оntre părţi, iar părţile trebuie
interne includ următoarele situaţii: să оndeplinească următoarele condiţii
aresturi оn masă, un număr mare de minime:
deţinuţi politici, limitarea unor garanţii - să dea dovadă de un minim de
procedurale drept rezultat al unor organizare;
circumstanţe excepţionale declarate sau, - să posede forţe armate;
de fapt, persoane dispărute5. - să fie antrenate оn relaţii conflict-
Autorităţile unui stat pe terito- uale care se manifestă prin acţiuni
riul căruia are loc un conflict armat militare colective şi deschise.
frecvent neagă existenţa lui, recurgвnd Conflictele nu sвnt statice, putвnd
la calificarea situaţiei drept tensiuni sau evolua la diferite etape оn diferite forme,
dezordini interne, sau la eufemisme iată de ce calificarea acestora trebuie
de genul „acţiuni poliţieneşti”, „lupta făcută ţinвnd cont de circumstanţele
contra terorismului” sau criminalităţii. respective. Spre exemplu, conflictul din
Irak a fost unul internaţional, оnceput ostilităţilor, enunţă reguli obligatorii
odată cu atacul forţelor Coaliţiei asupra pentru beligeranţi.
Irakului, care a devenit intern odată Art. 25 din proiectul prezentat de
cu instituirea guvernului provizoriu către CICR definea populaţia civilă
şi transmiterea tuturor atribuţiilor de să includă orice persoană care nu face
către forţele de ocupaţie la 28 iunie 2004. parte din forţele armate şi care nu se
Acest fapt a fost confirmat de Rezoluţia implică direct оn ostilităţi8. Versiunea
1546 a Consiliului de Securitate ONU. simplificată a Protocolului, adoptată la 8
Doctrina de drept internaţional um- iunie 1977, nu include оnsă o asemenea
anitar s-a pronunţat оntotdeauna оn definire a persoanelor care se bucură
favoarea aplicării оn cadrul conflictelor de protecţia acordată de art. 13 per-
armate fără caracter internaţional a, cel soanelor civile – interzicerea atacurilor
puţin, următoarelor reguli ale dreptului care au drept obiect populaţia civilă şi
de la Haga: distincţia оntre combatanţii a celor menite să terorizeze populaţia
civili şi interdicţia atacurilor nedis- civilă. Unica referinţă care ne permite
criminate sau dirijate contra civililor, să definim totuşi ce constituie persoana
locuinţelor, instalaţiilor de utilitate civilă оn cadrul unui conflict intern
civilă; neadmiterea atacării bunurilor este stipulaţia art. 13(3), care privează
indispensabile supravieţuirii populaţiei persoanele civile de protecţie оn caz
180 civile; interzicerea atacurilor оmpotriva de şi pe timpul participării directe la
personalului sanitar şi religios; obligaţia ostilităţi.
de a lua precauţii pentru a evita pagubele Regimul de protecţie este consti-
оmpotriva populaţiei civile; interdicţia tuit din interzicerea plasării civililor
perfidiei; interzicerea de arme care оn vizorul unui atac şi interzicerea
provoacă prejudiciu superfluu, a armelor actelor, al căror scop este de a teroriza

chimice şi bacteriologice, a otrăvii, a populaţia civilă, după cum prevede
minelor, capcanelor şi armelor incen- art. 13, precum şi protecţia bunurilor
diare. Aceste norme trebuie să se aplice indispensabile pentru supravieţuirea
оn orice conflict armat intern, indiferent populaţiei civile (art. 14) şi protecţia
de оmprejurări, deoarece corespund lucrărilor şi instalaţiilor care conţin
оntru totul “principiilor de umanitate” forţe periculoase. PA II nu conţine
şi “exigenţelor conştiinţei publice” evo- оnsă nici o stipulaţie care ar interzice
cate de clauza Martens. atacurile cu caracter indiscriminatoriu
Pornind de la proiectul iniţial al şi cele care nu sвnt proporţionale cu
Protocolului II, aplicabil оn conflicte avantajul militar scontat, şi nu prevede
armate fără caracter internaţional, care măsuri de precauţie оn atac9. Studierea
conţinea 47 de articole, a fost adoptată travaux preparatoire a Conferinţelor
o versiune de compromis cu doar 28 diplomatice denotă că aceste omisiuni
de articole, din care 10 sunt dispoziţii nu sвnt оntвmplătoare şi că prevederile
finale 7. Protocolul adiţional II din оn cauză au fost excluse din versiu-
1977, оn ceea ce priveşte conducerea nea finală a Protocolului nu doar din
intenţii de simplificare a textului. Astfel, persoanele care participă la ostilităţi.
delegaţia Canadei s-a pronunţat asupra Recunoaşterea statutului de combatant

excluderii interdicţiei de a recurge la ar reprezenta imunitatea de incrimin-
atacuri cu caracter indiscriminatoriu, are a participării la ostilităţi, fapt ce
argumentвnd că metodele indiscrimina- contravine legislaţiei penale naţionale a
torii sвnt inevitabile оn cazul rebelilor şi majorităţii statelor. Art. 3 comun celor
necesare оn cazul acţiunilor оntreprinse patru Convenţii de la Geneva şi PA II
de conducerea legitimă a statutului. Pro- face tentativa de a consacra principiul
punerea CICR de a include o referinţă distincţiei fără o referinţă expresă la
expresă la principiul proporţionalităţii combatanţi. Referinţa la „forţe ar-
şi măsuri de precauţie similare celor mate” şi „grupuri armate” ar putea fi
prevăzute de PA I, susţinută de Fin- interpretată оnsă drept o generalizare
landa, nu s-a bucurat оnsă de susţinerea a categoriilor de persoane pasibile de
altor state participante. Bothe, et al. atac оn baza unor legături incidentale
menţionează că se impune concluzia că cu aceste forţe armate, această interp-
o serie de interdicţii aplicate оn conflicte retare extensivă supunвnd riscurilor
internaţionale constituie comporta- necombatanţii şi persoanele civile care
ment permis оn conflicte fără caracter оnsoţesc forţele armate fără a face parte
internaţional10. Оntr-o tentativă de a din ele. Оn multe conflicte interne, per-
exclude asemenea interpretări, comen- soane civile pot fi forţate să facă nominal
tariul CICR la PA II prevede că clauza parte din grupul rebel, fără a se implica 181
lui Martens, şi оn special principiile оnsă оn ostilităţi, deci fără a renunţa la
umanităţii, prevăzute de preambul, protecţia sa drept persoane civile. Sвnt
includ principiile proporţionalităţii şi cunoscute instanţe cвnd un grup etnic
distincţiei şi, implicit, interzicerea ata- este declarat de guvern drept grup rebel,
curilor cu caracter indiscriminatoriu11. cum ar fi grupul etnic hutu оn Rwanda,
Este totuşi evident faptul că nu există declarat ca atare de către majoritatea
reguli convenţionale sau cutumiare care tutsi оn 1993, pe cвnd doar o parte din
ar impune respectarea măsurilor de persoanele de etnia respectivă participă
precauţie, fapt ce complică garantarea propriu-zis la ostilităţi.
respectării principiului distincţiei. Tratarea membrilor grupurilor
DIU nu recunoaşte categoria de armate rebele drept civili care renunţă
„combatanţi” оn conflictele fără car- la protecţia lor participвnd direct la
acter internaţional. Motivaţia nu este ostilităţi ar permite tragerea acestora
una altruistă, acest fapt neоnsemnвnd la răspundere pentru implicarea оn
extinderea imunităţii de atac asupra per- ostilităţi. Această interpretare ar per-
soanelor care оn conflicte internaţionale mite оnsă atacurile asupra membrilor
ar avea dreptul să participe la ostilităţi. grupurilor armate rebele doar pe par-
Mai degrabă acest fapt neagă extinderea cursul participării lor directe, fapt ce ar
protecţiei combatanţilor, оn special dezavantaja membrii forţelor armate
a prizonierilor de război, vizavi de regulate ale guvernului statului respec-
tiv, care pot fi atacaţi pe tot parcursul area principiului distincţiei, printre care
ostilităţilor militare. Оn doctrină sвnt imunitatea de la tragerea la răspundere
vehiculate păreri de extindere a statutu- pentru participarea la ostilităţi şi
lui de membru al forţelor armate asupra protecţia prizonierilor de război. Оn
membrilor grupurilor armate rebele conflicte fără caracter internaţional,
prin analogie, dacă sвnt satisfăcute acestea lipsesc. 15 Оn acest context,
toate condiţiile pentru a califica sub- problema motivării actorilor nestatali
diviziunea dată drept parte a forţelor de a respecta DIU devine una deosebit
armate aplicabile оn caz de conflict de actuală. Există mai multe obstacole
internaţional.12 Pe termen lung, aceste оntru asigurarea respectării DIU,
confuzii de delimitare a combatanţilor inclusiv a pietrei sale de temelie – a
de persoane civile afectează securitatea principiului distincţiei.
celor din urmă, făcвnd dificilă aplicarea Primul obstacol este reprezen-
principiului distincţiei. tat de absenţa ratificării tratatelor
Оntru limitarea arbitrarului оn internaţionale, căci оn virtutea efectului
atacurile asupra membrilor grupului relativ al acestora, tratatele de drept
rebel, dreptul internaţional prevede internaţional umanitar se vor aplica
că aceştia nu pot fi supuşi atacului diferitelor entităţi nestatale оn funcţie
imediat ce sвnt interceptaţi, dacă este de tratatele la care este parte statul pe
182 posibilă arestarea lor fără a supune teritoriul căruia se desfăşoară conflictul.
unui pericol disproporţionat forţele Putem menţiona оn sprijinul acestei
guvernamentale.13 idei faptul că cele patru convenţii de
Respectarea distincţiei are drept bază la Geneva au fost ratificate de cvasito-
obligaţia afirmativă a persoanelor care talitatea statelor – inclusiv art. 3 comun
participă la ostilităţi de a se deosebi de – оn timp ce Protocolul II din 1977 nu

populaţia civilă. Forţele armate guver- a fost ratificat decвt de 163 de state.
namentale, ca regulă generală, poartă O posibilă soluţie poate fi stabilirea
uniforme. Membrii grupurilor militare acelor reguli care fac parte din dreptul
rebele pot fi motivaţi să poarte uniforme cutumiar, оntrucвt оn această situaţie
de stil militar sau alte semne distinctive ratificarea tratatelor nu mai prezintă
оn scopuri de identificare, demonstrare relevanţă pentru caracterul obligatoriu
a potenţialului şi оnfricoşare, precum şi al respectivelor norme.
atragerea opiniei publice internaţionale Un al doilea impediment ţine de
prin respectarea normelor DIU. Оn imposibilitatea de ratificare a tratatelor
conflictul din Moluccas, Indonezia (1999 de către grupurile armate de opoziţie,
– 2001) diferitele grupuri religioase pur- care оnsă sunt obligate să respecte tra-
tau bandane de diferite culori: creştinii tatele ratificate de statul, pe teritoriul
– roşii, musulmanii – albe, iar partizanii căruia operează, datorită efectului
Sultanului – galbene14. direct al tratatelor de drept umanitar.
Оn conflictele internaţionale, există Deşi corect din punct de vedere juridic,
unele garanţii care motivează respect- оn plan practic acest raţionament оşi
pierde valoarea, deoarece grupul de dus la adoptarea celor două protocoale
opoziţie care utilizează forţa pentru a adiţionale, a decis să invite mişcările

răsturna un guvern are tendinţa de a nu de eliberare naţională recunoscute de
respecta ordinea juridică existentă. Trei organizaţiile regionale interguverna-
soluţii au fost propuse pentru a оnlătura mentale, оn calitate de observatori,
acest obstacol. Una dintre ele vizează dreptul de vot fiind rezervat numai
formularea unor declaraţii unilaterale delegaţiilor reprezentanţilor statelor.
de către grupul de opoziţie armat, prin Douăsprezece mişcări de eliberare
care se angajează să respecte dreptul naţională au acceptat să participe la
internaţional umanitar sau, cel puţin, conferinţă alături de reprezentanţii
regulile sale de bază, apărвnd, astfel, o guvernelor pe care intenţionau să le
practică a grupului respectiv. Ipoteza оnlăture de la putere,16 оnsă este un
trebuie оnsă coroborată cu faptul că, pe exemplu unic, existвnd puţine şanse de
de o parte, aceste grupuri sunt obligate a se repeta o situaţie asemănătoare оn
să respecte art. 3 comun, Protocolul II contextul actual.
din 1977 şi regulile derivвnd din dreptul Un al treilea obstacol este reprezentat
cutumiar, chiar şi оn absenţa respectivei de pragul de aplicabilitate a dreptului
declaraţii; pe de altă parte, оn stadiul umanitar. Dacă оn cazul conflictelor
actual al dreptului internaţional, numai internaţionale el este aplicabil de la
practica statelor poate conduce la for- primul foc de armă, nu acelaşi lucru se
marea unei cutume, practica entităţilor poate spune despre conflictele interne, 183
nestatale nefiind luată оn consider- unde trebuie оndeplinite o serie de
are. O altă posibilitate este oferită de condiţii. Оn acest din urmă caz оi revine
оnsuşi art. 3 comun, care оncurajează statului dreptul de a califica o anumită
оncheierea de acorduri bilaterale оntre situaţie ca fiind conflict armat sau nu,
părţile la un conflict. Se mai poate lua оn
de unde riscul numeroaselor probleme
considerare situaţia оn care grupurile şi arbitrarii.
de opoziţie joacă un rol оn negocierea Protocolul II aplicabil conflict-
tratatelor şi, pe cale de consecinţă, elor interne se mărgineşte să ceară
obţin posibilitatea de a adera la ele. autorităţilor să acorde cea mai largă
Astfel, Conferinţa diplomatică pentru amnistie posibilă la sfвrşitul ostilităţilor
reafirmarea şi dezvoltarea dreptului pentru cei care au participat la acestea.
internaţional umanitar aplicabil оn Оn acest context, grupurile armate de
conflictele armate, care a avut loc la opoziţie nu vor fi оn nici un fel оnclinate
Geneva оntre 1974 – 1977 şi care a con- să respecte dreptul umanitar, din mo-
mentFără
membrilor lor, ei vor fi consideraţi criminali. ce oricare ar fi comportamentul
un mecanism eficient de in-
staurare a răspunderii şi monitorizării respectării de către ANS a normelor de
DIU, acestea rămвn a fi doar litere moarte, din considerentul că nu-şi vor putea
realiza finalitatea lor.
Astfel, se impune concluzia că оn conflictele fără caracter internaţional re-
spectarea tuturor faţetelor principiului distincţiei prezintă anumite probleme
fundamentate, оn primul rвnd, de atitudinea recalcitantă a statelor, care nu vor
să recunoască statutul de combatant şi, implicit, de cobeligerant pe poziţii de
egalitate a membrilor grupurilor armate rebele, preferвnd să-i considere simpli
criminali. Оn ultimul timp, se manifestă efortul de a abandona dihotomia dintre
conflicte internaţionale şi interne, pentru a aplica anumite principii generale ale
DIU tuturor conflictelor armate, indiferent de natura lor.17 Principiul distincţiei
reprezintă unul din pilonii de bază ai principiilor generale ale DIU.
Conflictele sec. XXI se caracterizează prin forme inerent noi de manifestare a
violenţei bătrвne de secole. Aceste conflicte ridică multiple probleme de calificare
datorită profundelor conotaţii politice pe care le reprezintă şi aduc оn dezbatere
abilitatea dreptului internaţional umanitar оn forma sa actuală de a reglementa
garanţiile fundamentale de umanitate. Deşi există multiple afirmaţii că normele
dreptului internaţional umanitar aparţin unor considerente de nobleţe şi echitate
demult depăşite şi că acestea nu pot corespunde actualelor conflicte, consider că
principiile generale confirmate prin practica consecventă a statelor şi devenite
cutumiare şi acel compromis оntre necesitatea militară impusă de оnsăşi existenţa
conflictului şi considerentele de ordin umanitar rămвn a fi deosebit de actuale.
Bibliografie
184 Àáè-Ñààá, Ðîçìàðè, Ãóìàíèòàðíîå ïðàâî è âíóòðåííèå
1
êîíôëèêòû . Èñòîêè è ýâîëþöèÿ ìåæäóíàðîäíîé

ðåãëåìåíòàöèè, ÌÊÊÊ. Ìîñêâà, 2006, p. 23.
2
Gasser, Hans-Peter „Internationalized non-international armed conflicts: Case
studies of Afganistan, Kampuchea, and Lebanon.” 33 American Law Review of
April 12-13, 1983, p. 145.
3
Prosecutor v. Tadic, ICTY Trial Chamber, ICTY Case No.IT-94-1-AR72 of
2 October 1995, http://www.un.org/icty/cases-e/index-e.htm
4
Prosecutor v. Akayesu, International Criminal Tribunal for Rwanda (ICTR),
Trial Chamber, September 2, 1998.
5
Kalshoven Frits, Zegveld LIesbeth, Constraints on the waging of war. An
introduction to IHL , 3rd edition, Geneva 2001, p. 36.
6
Greenwood, Christopher, Terrorism and Humanitarian Law : the Debate
over Additional Protocol I, in Essays on War in International Law, London :
Cameron May, 2006, p. 393.
7
Àáè-Ñààá, Ðîçìàðè, Ãóìàíèòàðíîå ïðàâî è âíóòðåííèå
êîíôëèêòû . Èñòîêè è ýâîëþöèÿ ìåæäóíàðîäíîé
ðåãëåìåíòàöèè, ÌÊÊÊ. Ìîñêâà 2006, p. 11.
8
Henckaerts, J-M., Doswald-Beck, L., Customary International Humanitarian
Law, ICRC, Cambridge 2005, p. 62.
9
Spieker, Heike, “Civillian Immunity”, Crimes of War, http://www.crimesofwar.
org/thebook/civilian-immunity.html
10
Bothe M., Partsch K., and Solf W., New Rules for Victims of Armed Conflicts:
COMUNICAREA POLITICĂ:
definiţiI, tipuri şi funcţii

Ludmila RUSNAC,
masterandă, Academia de Administrare Publică
pe lоngă Preşedintele Republicii Moldova,
şef Direcţie generală
Оnvăţămоnt,Tineret şi Sport, raionul Briceni
SUMMARY
In this article we speak about political communication, its definitions, types

and functions. The communication is a irreversible process, which involves the
behavior adjustment.
Now days the political communication supposes some special characteristics
for example: actors of political communication, strategies, marketing techniques
185
etc.
The political communication has its standards at the level of different forms,
rules, strategies and political situations.
Comunicarea politică presupune realizarea unor obiective politice, car-
acteristice acestui domeniu. Aceste de către Stagiri, potrivit căruia ele

obiective sоnt corelate cu funcţiile sоnt:
domeniului politic, care se desfăşoară - funcţia politică sau deliberativă,
оntr-o formă specifică. atunci cоnd discursul stabileşte opor-
Funcţiile şi principiile comunicării tunitatea unei acţiuni cu caracter
politice reprezintă un ansamblu struc- public;
tural care susţine оntregul edificiu al - funcţia forensică sau judiciară,
fenomenului: un principiu de bază este care constă оn dovedirea justeţei sau
că “nu putem să nu comunicăm”, iar imoralităţii unor fapte deja realizate,
competenţa de comunicare este funcţia pe care le aprobă sau incriminează;
de bază a comunicării. - funcţia epideictică sau
Primele lucrări legate de definirea demonstrativă, axată pe elogierea
funcţiilor comunicării au apărut оn sau blamarea unor personalităţi, pe
contextul retoricii. O primă clasificare exprimarea satisfacţiei faţă de un
a funcţiilor comunicării a fost efectuată eveniment favorabil.
O clasificare reuşită a funcţiilor tica, vestimentaţia etc. Оn om totul
comunicării a fost expusă de către comunică, fiecare organ emite semne,
T.Gamble şi M.Gamble. Toate aceste care semnifică ceva, numai că omul nu
funcţii, care se reflectă оn diferite le poate conceptualiza pe toate.
domenii din societate, au o influenţă Comunicarea este simetrică şi
şi asupra funcţiilor comunicării оn complementară. Conform acestui prin-
domeniul politic. cipiu, simetria se dezvoltă atunci cоnd
Comunicarea politică are anumite doi indivizi se aseamănă, acţionează la
caracteristici specifice anume acestui fel. Relaţia simetrică stimulează cre-
domeniu: ativitatea. Cоteva nuanţe ale principiilor
- orice instituţie politică joacă оn comunicative au fost elaborate de către
procesul de comunicare atоt rolul de reprezentanţii Şcolii de la Palo Alto,
emiţător, cоt şi de receptor; care au fost numite axiome. Printre ele
- orice instituţie utilizează оn re- putem nominaliza:
alizarea activităţilor sale informaţii de c o m u n i c a r e a implică raporturi
natură internă şi externă; de putere оntre parteneri, de aceea un
- fiecare componentă a instituţiei date raport absolut egal este utopic;
reflectă prin informaţiile vehiculate un c o m u n i c a r e a implică procese
anumit tip de procese, şi оn cazul nostru de acomodare şi ajustare a comporta-
186 procese politice. mentelor.
La nivelul domeniului politic această Această axiomă este premisa că oa-
funcţie se referă la acele modalităţi menii sоnt diferiţi, de aceea ei vor putea
specifice, prin care se vor realiza pla- să comunice numai atunci, cоnd se vor
nurile şi programele оntocmite anterior. acomoda reciproc la stil, mod, expresia
Reieşind din funcţiile comunicării, lingvistică. Numai оn cazul armonizării

putem specifica anumite principii ale opiniilor şi intereselor se va ajunge la
procesului comunicativ. un acord comun.
Comunicarea este inevitabilă pentru Este cert faptul că lucrătorii din
un om normal. Chiar dacă nu dorim domeniul politic şi public trebuie să
să comunicăm cu o anumită persoană, оnveţe a comunica.
noi facem acest lucru prin comporta- Оn primul rоnd, relaţiile politice
mentul nostru. Comunicarea este un presupun respectarea unor norme de
proces ireversibil, deoarece nici un comportament. Cunoaşterea şi respect-
element al comunicării nu rămоne area acestor norme ne demonstrează un
static. Orice situaţie care implică două anumit nivel al culturii comunicaţionale.
sau mai multe persoane este o situaţie Noţiunea de “cultură” semnifică
interpersonală, adică o situaţie de un anumit nivel de dezvoltare. Cul-
comunicare inevitabilă. Comunicarea tura comunicativă presupune un nivel
este expediată diferit: cuvinte, voce, оnalt оn comunicare, care se axează
ton, limbajul trupului, mimica, ges- pe anumite norme şi valori. Cultura
comunicării politice presupune: practică: oamenii nu respectă această
- un nivel оnalt de comunicare , cerinţă a comunicării. Trăim un secol

adică arta vorbirii şi ascultării; grăbit, supranumit secol al vitezelor.
- iscusinţa de a percepe şi оnţelege Aceasta se reflectă şi оn procesul de
partenerul; comunicare, şi mai ales оn procedura
- arta de a iniţia relaţii cu oricare de ascultare. Un alt principiu care, la
partener şi a ajunge la finalul dorit. fel nu se respectă astăzi оn procesul
Calităţile profesionale şi abilităţile de comunicare, este оntervenţia оn
de comportament sоnt parametrii comunicarea interlocutorului, care оn
principali pentru un om politic sau situaţiile normale nu este acceptabilă,
administrator public care sоnt nec- deoarece dă dovadă de lipsă de tact.
esare оn activitatea de fiecare zi. Cul- Dar respecarea acestei reguli depinde de
tura comunicării politice presupune şi vorbitor: dacă este laconic, are simţul
un nivel оnalt al culturii etice, adică măsurii şi nu face risipă de timp. Оn
partenerul trebuie tratat ca o person- celelalte cazuri intervenţia se admite,
alitate cu toate calităţile sale pozitive. dar cu respectarea normelor morale.
Principiile de bază ale culturii comu- Caracterul şi locul intervenţiilor
nicative reies din normele de etichetă. depind de caracterul comunicării şi
Astfel de calităţi ca profesionismul şi de atmosfera оn care se desfăşoară.
onestitatea sоnt necesare оn condiţiile Оn situaţiile oficiale, intervenţiile se
contemporane şi determină primul fac după оncheierea mesajului. Cоnd 187
principiu. situaţia este neoficială, intervenţiile pot
Un alt principiu, la fel de important, fi făcute şi оn procesul discuţiei, dar
este toleranţa. Pot fi menţionate şi prin- cu respectarea anumitor reguli. Orice
cipiile de tact, justeţea, principialitatea, intervenţie trebuie făcută оn limitele
politeţea, respectul faţă de părerea bunei cuviinţe.
altuia. Un alt principiu ce ţine de cultura
Cultura politică оnglobează şi comunicării este alegerea temei pentru
astfel de noţiuni, cum ar fi calitatea comunicare , este punctul vulnerabil
comunicării, crearea climatului psiho- al politicienilor, al administratorilor şi
logic pentru o comunicare eficientă, lim- managerilor de astăzi. Uneori, insuc-
bajul. Normele de etichetă care trebuie cesul vine de la incapacitatea acestora
respectate оn actul de comunicare ţin de a alege tema potrivită pentru o comu-
de principiile etice. nicare. Оn primul rоnd, trebuie să ne
Ascultarea pоnă la capăt a interlocu- asigurăm interlocutorul sau auditoriul
torului. Un om bine educat оşi ascultă cu tema, оn care ei sоnt interesaţi. Este o
atent partenerul, dоnd dovadă de tact lipsă de tact a obliga pe cineva să discute
şi respect pentru el. La prima vedere, un subiect care nu-l interesează.
se pare, că nu-i nimic mai simplu decоt Vo l u m u l t i m p u l u i d e s t i n a t
a tăcea şi a asculta. Dar se ştie din comunicării este un alt principiu de
cultură a comunicării. Un mare filozof propus.
a spus, că a vorbi mult оnseamnă a Оn al patrulea rоnd, оn procesul
atenta la timpul celui care te ascultă. comunicativ au importanţă regulile,
De aceea, fiecare mesaj trebuie să fie normele şi procedurile care au fost pro-
laconic, conţinоnd doar informaţia gramate sau chiar impuse la moment.
strict necesară. Cultura comunicării politice presupune
Principiul menţinerii tonului acele norme, reguli şi principii, care sоnt
comunicării. Evident, tonul comunicării aplicate оn procesul comunicaţional.
se realizează оn mare măsură prin Modelul de parteneriat este idealul
vocea vorbitorului. Intensitatea vocii comunicării politice. Оn faţa fiecărui om
trebuie să fie suficientă pentru a fi auzită politic sau administrator stă problema
normal de către interlocutor. Оn fine, atingerii scopului profesional, fără a
se poate constata, că vocea şi tonul, cu utiliza modele neacceptate sau un com-
toate caracteristicile lor, constituie un portament autoritar şi manipulativ.
factor hotărоtor оn comunicarea orală, Comunicarea politică poate fi
determinоnd calitatea transmiterii me- de trei tipuri: reflexivă, nereflexivă
sajului de la emiţător la receptor. şi directivă.
Comunicarea politică are un caracter Comunicarea reflexivă este legătura
specific, derulează conform unor anu- retroactivă cu interlocutorul, care este
188 mite “reguli de joc” şi conform unor utilizată pentru verificarea atenţiei
principii speciale. partenerului. Acest tip de comu-
Оn primul rоnd, schemele compor- nicare este utilizat оn cazurile unor
tamentale sоnt elaborate nu de anu- deficultăţi.
mite persoane, ci de anumite structuri Comunicarea nereflexivă. Acest tip
obşteşti sau politice şi de aceea ele de comunicare presupune cointeresarea

poartă un caracter general. Conform de subiect şi susţinerea lui. Comuni-
acestor reguli, comportamentul poartă carea nereflexivă este abilitatea de a
un caracter instituţional şi este admin- asculta şi de a nu оntrerupe interlocu-
istrat de instituţii speciale. torul. Comunicarea nereflexivă este
Оn al doilea rоnd, comunicarea benefică оn cazul оn care partenerul
politică se caractzerizează prin aceea demonstrează sentimente profunde de
că partenerul este mijloc, dar nu sub- furie, оncоntare, durere.
iect. Comunicarea cu partenerul are Comunicarea directivă este compor-
loc pentru atingerea unui scop comun. tamentul raţional şi emoţional faţă de
De aceea caracteristicile personale ale partener. Directiva pozitivă favorizează
partenerului sоnt utile numai pentru o atmosferă de prietenie, de conlu-
efectuarea unui proiect concret. crare. Directiva negativă favorizează
Оn al treilea rоnd, comunicarea o atmosferă critică şi tensionată.
politică impune fiecărui partener un Comunicarea politică este o
rol anumit, pentru a atinge scopul interacţiune instituţională – o
interacţiune оntre actorii politici, mass- ceremoniile patriotice, care afirmă
media, public şi electorat. Comunicarea măreţia, eroismul şi nobleţea naţiunii.

politică este spaţiul оn care se schimbă Mai putem numi şi ritualul campaniilor
discursurile contradictorii ale actorilor, electorale şi al dezbaterilor politice.
care au legitimitatea de a se exprima Comunicarea politică modernă in-
asupra politicii şi care sоnt oamenii clude procedurile, normele şi acţiunile
politici; ziariştii (mass-media); opinia prin care este folosită şi organizată
publică prin intermediul sondajelor informaţia politică. Regulile de bază
de opinie. ale comunicării politice sоnt:
Elementele principale оn comuni- - coerenţa, care impune abordarea
carea politică le constituie simbolurile. marketingului politic ca un sistem, ca
Miturile constituie partea de sus a un ansamblu de acţiuni legate оntre
gamei de procedee de simbolizare. El ele şi care se influenţează reciproc. Nici
este un mijloc de convingere оn cam- o decizie nu poate fi luată ignorоnd
paniile electorale. consecinţele pe care aceasta le poate
Valorile pot fi definite ca nişte avea sau contrazicоnd abordarea
credinţe mobilizatoare de afecte cu urmată pоnă atunci;
scopul de a justifica atitudini, opinii şi - adaptarea campaniei la timpul
comportamente. Astfel de valori ca lib- prezent – luarea оn considerare a tu-
ertatea, dreptatea, egalitatea, solidari- turor factorilor existenţi astăzi şi nu
tatea etc. oferă subiectului sentimentul aplicarea unei formule. Nici o campanie 189
de siguranţă оn sine. nu seamănă cu alta datorită dinamicii
Jocurile de imagine şi de roluri sociopolitice;
presupun relaţiile dintre indivizi, care, - identificarea minimală, prezen-
оn definitiv, sоnt o punere pe scenă a tarea unei identităţi politice diferite
prezentării de sine. de cea a adversarilor; importantă este
Obiectele materiale pot fi investite prezentarea clară a acestei imagini şi
din punct de vedere simbolic. Monu- identificarea precisă оn ochii electoratu-
mentele, statuile, emblemele populează lui, chiar dacă această prezentare este
şi structurează imaginarul politic al contestată de adversarii politici;
popoarelor. - coordonarea maximă presupune un
Оn viziunea lui Edelman, există două centru de comandă unic şi respectarea
forme simbolice care sоnt utilizate mai tuturor regulilor de prudenţă, nec-
frecvent оn instituţiile politice şi anume - esare pentru a nu anticipa rezultatele
ritualul şi mitul. Ritualul este activitatea alegerilor sau deciziile adversarilor,
motrice care оi implică оn mod simbolic pentru a nu miza sau folosi informaţii
pe participanţi оntr-o оntreprindere care nu sоnt sigure şi verificate.
comună. Ritualurile politice, la care Оn prezent, comunicarea politică
participă masele, sоnt cele mai repr- este standardizată la nivelul formelor,
ezentative. Astfel de manifestări sоnt regulilor, strategiilor şi situaţiilor
politice. Standardizarea comunicării
politic. Strategiile discursive sоnt
politice este argumentul de bază pentru
utilizate pentru a comunica “mesajele
globalizarea acestui proces. Astăzi, este
politice” , pentru ca actorul politic să
utilizat modelul american de comuni-
ofere electoratului propunerile sale.
care politică care utilizează strategii
Comunicarea politică creează un spaţiu
specifice şi prin ele politicianul devine
de interacţiune dintre oamenii politici,
un personaj pozitiv şi care face ca ac-
mass-media şi opinia publică. O formă
torul politic să fie imediat recunoscut
de comunicare politică este comunicarea
de electorat.
electorală, care presupune utilizarea
Strategiile de proiectare (de mar-
tehnicilor de marketing politic. Оn
keting) structurează proiectul actorului
societatea contemporană persistă două
politic оn conformitate cu “profilul
modele de comunicare politică:
pieţei” electorale. Oferta (actorul poli-
- dialogul, bazat pe contactul şi pe
tic) este proiectată după o hartă specială
schimbul de idei cu electorul;
şi este acceptată de electorat.
- propaganda, adică discursurile
Strategiile de mediatizare oferă
convingătoare lungi, pe un ton aproape
actorului politic vizibilitate оn spaţiul
agresiv, оncercоnd să seducă audito-
riul. Comunicarea politică include
procedurile, normele şi acţiunile prin care este folosită şi organizată informaţia
190 politică.
Оn concluzie vom menţiona: comunicarea politică şi comunicarea publică
au ca scop consolidarea oamenilor pentru a face legături оn mediul оn care
activează. Оn procesul de comunicare este urmărită realizarea unor anumite
scopuri şi transmiterea unor anumite sensuri. Din funcţiile comunicării este de-
terminat statutul mesajului, locul şi rolul limbajului verbal şi nonverbal. Reieşind

din cele menţionate, putem conchide, că o comunicare politică presupune astăzi
nişte caracteristici specifice, cum ar fi: actorii comunicării politice, strategiile,
elementele limbajului simbolic, tehnicile de marketing etc.
Bibliografie
1. Beciu C. Politica discursivă. – Iaşi, 2000.
2. Carnegie D. Secretele succesului.- Bucureşti,1997.
3. Crăciun C. Teoria şi practica negocierilor. - Chişinău, 2001.
4. Dоncu V. Comunicarea simbolică. - Cluj-Napoca, 2001.
5. Dobrescu E. Sociologia comunicării.- Bucureşti, 1998.
6. Edelman M. Politica şi utilizarea simbolurilor. - Iaşi, 1999.
7. Palii A. Cultura comunicării. - Chişinău 1999.
8. Pвnişoara I. Comunicarea eficientă. - Iaşi, 2004.
9. Stoiciu A. Comunicarea politică. - Bucureşti, 2000.
COMUNICAREA INSTITUŢIONALĂ
ОN AUTORITĂŢILE PUBLICE

Vlada PRISACARI,
masterandă, Academia de Administrare Publică
SUMMARY
This article is concerned to the aspects of the institutional communication in

public authorities. In its professional activity the civil servants communicate with
different people, social groups, organizations, institutions and its activity depends
of integrity of communicative behavior. The communication is indispensable
solution in order to implement all other functions and specific organizational
activities The communication is the premise not only of the stability, but also of 191
the organizational development.
Comunicarea instituţională constituie expresia potenţialului instituţional al
societăţii civile оn epoca informaţională. ierarhizării stricte a puterii administra-

Оn schemele clasice consacrate prob- tive, a delimitării riguroase a misiunilor
lematicii instituţionalizării a fost şi responsabilităţilor de sus оn jos.
examinată ca structură izolată şi, Оn anii ‘30 ai sec. al XX-lea, sub
оn scopul obţinerii unui randament incidenţa noilor circumstanţe so-
maximal, a fost supusă raţionalizării. cioeconomice, aceste considerente
Exponenţii acestei interpretări – Max au fost supuse reevaluării. Vorba e
Weber (оn teoria birocratică), Frederic că оn perioada de referinţă au fost
Winslov Taylor (оn teoria organizării оnregistrate modificări substanţiale
ştiinţifice a muncii) şi Henry Fayol ale calităţii mijloacelor de producţie şi
(оn doctrina organizaţiei formale) forţelor de muncă. Muncitorul a depăşit
au valorizat preferenţial factorii eco- starea sa de simplă resursă de energie
nomici ca stimulenţi ai raţionalizării fizică, оntreprinderile au integrat un
individului, ca element de bază al detaşament numeros de funcţionari,
instituţionalizării muncii. Din această absolvenţi ai şcolilor de business, ai
perspectivă, individul a fost interpretat colegiilor tehnice.
оn exclusivitate ca „homo economicus”, Ceva similar s-a produs şi оn alte
iar оntreprinderea – ca o expresie a sfere ale vieţii sociale. Aceştia au devenit
atоt executorii anumitor misiuni, cоt şi o mai bună rоnduială instituţională,
coparticipanţii la viaţa оntreprinderii de natură să optimizeze interconect-
la care activau. Tratarea lor оn mani- area indivizilor şi a entităţilor. Această
era taylorismului a devenit imposibilă. necesitate a fost acoperită, pe de o
Ca rezultat, оn abordarea teoretică a parte, de diferenţierea aprofundată a
problematicii instituţionalizării a luat instituţionalizării şi raţionalitatea con-
naştere un nou curent – teoria relaţiilor duitei instituţionalizate, iar pe de altă
umane. Exponenţii săi, Elton Mayo şi parte – de comunicarea desfăşurată de
Chester Barnard, preocupaţi de motivele către toate entităţile.
integrării individului оn organizaţie, au Evoluţiile semnalate оn
evidenţiat contribuţiile factorilor sociali. instituţionalizarea intrasocietală au
Omul a оncetat să mai fie interpretat ca cuantumizat gradual natura relaţională
o simplă anexă la maşină, iar conduita a acestui proces, оn manieră simetrică
sa - să fie determinată doar de factorii au fost abordate şi valorificate resursele
economici - acesta a devenit „homo comunicaţionale.
sociales”. Şcoala clasică estima, astfel, comuni-
Şcoala relaţiilor umane a demonstrat carea doar ca o pоrghie de transmitere
complexitatea factorilor de conduită, a dispoziţiilor, a altei informaţii despre
relevоnd оn mod deosebit rostul misiunile ce le reveneau angajaţilor,
circumstanţelor neformale. Ea a propus precum şi ca mecanism de asigurare a
192 concepţia coparticipării оn producţie оn subordonării ierarhice оn plan econom-
funcţie de gradul şi modul de acoperire ic. Şcoala relaţiilor umane releva alte
a necesităţilor fundamentale. obiective ale comunicării: satisfacerea
Оn anii ‘60 ai secolului trecut necesităţilor, оnfăptuirea interacţiunii
şcoala relaţiilor umane a оnceput să orizontale a lucrătorilor din acelaşi
fie abandonată. Deşi studiile despre grup organizaţional şi antrenarea lor
relaţiile instituţionale neformale оşi pe această cale оn procesul decizional.

păstrează valabilitatea şi astăzi, pri- Teoria sistemică avansează misiunea
oritate a căpătat şcoala sistemică sau comunicării la grad de instrument de
a sistemelor sociale. Exponenţii ei au relaţionare şi integrare instituţională,
părăsit terenul „homo economicus” de control şi coordonare, de suport al
şi „homo sociales”. Şcoala sistemică deciziilor şi al adaptării organizaţiei la
a promovat ideea „omului complex” ambianţa externă.
care acţionează оntr-o „organizaţie Comunicarea оn tratarea şcolii
complexă”. E de notat şi faptul că, spre clasice este unidirecţională (de sus оn
deosebire de adepţii şcolilor anterioare, jos), de la administraţie spre subaltern.
exponenţii celei sistemice au renunţat Vectorul comunicaţional оn schemele
la interpretarea organizaţiei ca o enti- teoretice ale şcolii despre relaţiile umane
tate izolată, examinоnd-o оn contextul e orizontal şi vertical, оn optica şcolii
ambianţei оn care funcţionează. sistemice comunicarea e omniprezentă.
Complexitatea societăţii postin- Ea penetrează toate nivelurile ierarhice
dustriale, afirmă cercetătorul spaniol ale organizaţiei de mediu extern оn
Antonio Lucas Marin, a revendicat ambele sensuri.
Оn anii ‘50-60 ai secolului trecut faţa publicului preferat a notorietăţii
şi, mai ales, оn deceniile următoare sale şi pentru crearea şi amplificarea

comunicarea s-a transformat оn dimen- reputaţiei sale pe piaţă... cu scopul de
siunea оntreprinderii postindustriale, a influenţa atitudinea publicului şi a
iar оntreprinderea – оn dimensiunea obţine consensul”.
comunicării postindustriale. Francezul Cristhian Regouby
P ro f e s a re a о n a s c e n s i u n e a remarcă relaţia culturală mobiliza-
comunicării a condus la schimbarea toare şi interactivă pe care comuni-
statutului social al entităţii. Ea, indifer- carea de referinţă o stabileşte оntre
ent de profil, a evoluat оn societatea оntreprindere şi cetăţean.
postindustrială оn instituţie. Faptul Stefano Rolando circumscrie co-
consemnat are drept suport cоteva municarea instituţională оn „serviciile
raţionamente. Savantul francez Pascale de informare capabile să satisfacă
Weil le-a formulat astfel: necesităţile specifice de a cunoaşte clar
- contextul socioeconomic activ valoarea socială a оntreprinderii”.
оn care funcţionează o оntreprindere Comunicarea instituţională
necesită vocaţie atоt lucrativă, о n g l o b e a z ă m a i m u l t e t o re n t e
comercială, cоt şi comunicaţională; informaţionale interactive. Contribuţiile
- crizele reale sau eventuale sale cele mai relevante оn dezvoltarea
оndeamnă оntreprinderea să obţină spaţiului public comunicaţional sоnt co-
acreditarea socială; agulate оn sfera relaţiilor cu publicul.
- interesul publicului faţă de vocaţia Relaţiile cu publicul ca segment al 193
socială a оntreprinderii e avansat; comunicării instituţionale acţionează оn
- comunicarea evoluează оn ip- ţesutul direct şi polivalent al realităţilor
ostaza de martor şi agent al unui nou sociale, altfel zis, pe piaţa socială.
contact social оntre оntreprindere şi Societatea americană pentru relaţiile
public; cu publicul (Public Relations Society
- оntreprinderea simte necesitatea of America - PRSA) preciza оntr-o
de a оntreţine dialog cu puterea; declaraţie difuzată la 6 noiembrie 1982:
- c o m u n i c a re a о n c o n d i ţ i i l e “Relaţiile cu publicul, contribuind la
concurenţei şi ale suprasaturării pieţei stabilirea оnţelegerii reciproce оntre
se transformă оn factor de promovare grupuri aparte şi organizaţii, ajută
a mărfurilor. societăţii noastre complex pluraliste
Fluxul comunicaţional instituţional să adopte decizii şi să acţioneze mai
semnificativ conţine mai multe efectiv. Relaţiile cu publicul asigură
proprietăţi relevante. Ele pot fi de- armonizarea activităţii particulare cu
sprinse din numeroasele definiţii pe cea socială”. Оn ea se mai menţionează
care acest fenomen le-a căpătat оn că fiecare dintre instituţiile enumer-
cercetările de specialitate. El, оn opinia ate, pentru a-şi atinge scopurile, este
sociologului italian Enrico Guidotti, obligată să stabilească legături strоnse
cuprinde „totalitatea iniţiativelor de cu un număr cоt mai mare şi mai divers
comunicare pe care оntreprinderea le de auditorii sau grupuri sociale: mem-
pune оn acţiune pentru dezvoltarea оn bri ai diferitelor asociaţii, consumatori
ai mărfii propuse, posesori de acţiuni, Activitatea desfăşurată de Ivy
contribuabili ş.a.m.d., cu societatea оn Lee a avut şi o altă continuare. Ea
оntregime. a pus оnceputurile unei noi ramuri
Sintagma “public relations” a fost comunicaţionale — public relations
pusă оn circuit pentru prima dată оn — care venea să materializeze intenţia
anul 1807 de preşedintele S.U.A. Thom- firmelor de a-şi vinde nu numai marfa,
as Jefferson. Оnsă primul care a apli- dar şi propria identitate. Această idee a
cat “ingineria consensului”, cum este constituit laitmotivul cărţii lui Ivy Lee
calificată uneori activitatea de relaţii cu Publicity (1923). Autorul ei scria că pub-
publicul, a fost cunoscutul publicist de la lic relations are misiunea să furnizeze
оnceputul sec. al XX-lea Ivy Leabetter “informaţie veridică şi precisă presei şi
Lee. Оn anul 1902, compania lui John publicului despre tot ce prezintă interes
D. Rockfeller Standard Oii a fost supusă оn activitatea comercială”.
unui tir de critici, fapt care a subminat Оn activitatea sa profesională,
atвt reputaţia instituţiei, cвt şi pe cea a funcţionarii publici comunică cu
patronului. Rockfeller, pentru a depăşi diverse categorii de oameni, grupe
scandalul, a оncheiat un acord cu Lee, sociale, organizaţii, оntreprinderi,
delegоndu-i misiunea de a repara imag- fapt ce pune оn dependenţă eficienţa
inea sa alterată. Jurnalistul şi-a onorat activităţilor acestora de fertilitatea com-
contractul. Astfel, reputaţia оn declin a portamentului lor comunicativ. Aceasta
194 lui Rockfeller a fost salvată.
solicită imperios cunoaşterea de către ei a paradigmelor ce permit optimizarea
comunicării interumane оn cadrul exercitării obligaţiunilor de funcţie sau, cum
оi spun specialiştii, a comunicării instituţionale.
Comunicarea este o condiţie indispensabilă pentru realizarea tuturor celorlalte
funcţii şi activităţi organizaţionale specifice. Fiind una dintre cele mai importante
funcţii manageriale, comunicarea este premisa nu numai a stabilităţii, dar şi a

dezvoltării organizaţionale.
Bibliografie
1. Administraţia publică оn opinia populaţiei. Biblioteca Fundaţiei “Viitorul”,
Chişinău, Cartier,1997.
2. Abruzzese Alberto. Analfabetti di tutto il mondo uniamoci, Genova, 1996.
3. Bоrliba M.C. Paradigmele comunicării, Bucureşti, Ed. ştiinţifică şi
enciclopedică, 1987.
4. Burduş E., Căprărescu Gh. Fundamentele managementului organizaţional,
Editura Economică, Bucureşti, 1999. - P. 422-425.
5. Buzărnescu S. Introducere оn sociologia organizaţiilor şi a conducerii.
Iaşi: Cartier, 2000.
6. Bernays Edwards, Public Relations, Norman, 1952.
7.Calafeteanu I. Politică şi interes naţional. Bucureşti: Ed. Enciclopedică,
NOUTĂŢI ŞTIINŢIFICE
Tribuna ştiinţifice
Noutăţi
CERINŢE PRIVIND PUBLICAŢIILE
Stimaţi colegi!
Vă reamintim cerinţele privind manuscrisele prezentate spre publicare:
1. Articolul sau studiul se prezintă sub formă de manuscris (оn două exem-
tоnărului cercetător
plare) şi оn format electronic (WinWord). Pe manuscris se indică data prezentării
(revizuirii) articolului. Manuscrisul este semnat de către autor.
2. Textul: Word, Times New Roman; Font size 12; Space 1,5. Paginile urmează
a fi numerotate.
3. Referinţele: Notele bibliografice se prezintă la sfвrşitul textului оn formă
originală: numele autorului, denumirea lucrării, anul şi locul ediţiei, pagina. Оn
format electronic: Word, Times New Roman; Font size 10; Space 1.
4. Volumul textului articolului sau studiului ştiinţific să nu depăşească o l c.a.,
aproximativ 20 de pagini, al comunicărilor ştiinţifice -10-12 pagini; al recenziilor
- maximum 5 pagini.
5. Rezumat. Articolele trebuie să fie оnsoţite оn mod obligatoriu de un rezumat
tradus оntr-o limbă de circulaţie internaţională (engleză, franceză) оn volum de
pоnă la 200 de cuvinte. Оn format electronic: Word, Times New Roman; Font size
11; Space 1. (Comunicările mici şi recenziile nu conţin asemenea rezumate).
6. Extras din procesul - verbal al şedinţei catedrei (secţiilor, sectoarelor
instituţiilor academice, consiliilor metodice) cu recomandarea spre publicare.
7. Recenzia articolului cu recomandarea spre publicare prezentată de 1-2 195
specialişti cu grad ştiinţific de doctor/doctor habilitat оn domeniul respectiv
(pentru doctoranzi şi competitori).
8. Materialul ilustrativ se prezintă оn format A4, оn formă grafică clară, cu
numerotarea poziţiei fiecărui obiect, оnsoţit de o legendă. Fotografiile şi desenele
trebuie să fie numerotate şi оnsoţite de explicaţii.
9. Date despre autor:
a. numele, prenumele;
b. data, luna, anul naşterii;
c. gradul şi titlul ştiinţific;
d. locul de muncă cu indicaţia funcţiei;
e. datele CPAS (codul asigurării sociale);
f. adresele de la serviciu şi domiciliu, cu indicarea telefonului, faxului, e-
mail;
g. datele buletinului de identitate;
h. codul personal de identificare;
i. numele, prenumele şi titlul articolului оn limbile de stat, engleză şi rusă.
Manusrisele şi varianta оn format electronic pot fi prezentate direct la redacţia
revistei „Administrarea Publică” a Academiei de Administrare Publică pe lоngă
Preşedintele Republicii Moldova, MD 2070, mun. Chişinău, str. Ialoveni, 100. sau
trimise prin e-mail: sae@aap.gov.md, Telefon: (37322) 28-40-78.
Materialele reflectă poziţia personală a autorilor şi nu poziţia oficială a redacţiei
sau a Academiei оn ansamblu.
Colegiul redacţional al revistei
ÒÐÅÁÎÂÀÍÈß Ê ÎÔÎÐÌËÅÍÈÞ ÐÓÊÎÏÈÑÅÉ
Óâàæàåìûå àâòîðû!
Íàïîìèíàåì òðåáîâàíèÿ ê îôîðìëåíèþ ðóêîïèñåé,

ïðåäñòàâëÿåìûõ äëÿ îïóáëèêîâàíèÿ:
1. Ðóêîïèñü ïðåäñòàâëÿåòñÿ â äâóõ ýêçåìïëÿðàõ
âìåñòå ñ åå ýëåêòðîííîé êîïèåé (ïðîãðàììíûé ðåäàêòîð
WinWord).
2. Òåêñò äîëæåí áûòü îòïå÷àòàí ÷åðåç 1,5 êîìïüþòåðíûõ
èíòåðâàëà 14 øðèôòîì, ñíîñêè – 10 øðèôòîì. Ñòðàíèöû
äîëæíû áûòü ïðîíóìåðîâàíû.
3. Íóìåðàöèÿ ñíîñîê – ïîñòðàíè÷íàÿ, ñêâîçíàÿ.
4. Àâòîð îáÿçàí âû÷èòàòü è ñâåðèòü òåêñò ñòàòüè
(öèòàòû, öèôðû).
5. Îáúåì ñòàòüè è èíôîðìàöèÿ î íàó÷íûõ êîíôåðåíöèÿõ
íå äîëæíû ïðåâûøàòü 20-22 ìàøèíîïèñíûõ ñòðàíèö,
íàó÷íîãî ñîîáùåíèÿ – 10-12 ñòðàíèö, à ðåöåíçèè – 5
ñòðàíèö.
6. Ê ðóêîïèñè äîëæíû ïðèëàãàòüñÿ:
1) ñïðàâêà îá àâòîðàõ (ñîàâòîðàõ) ñ óêàçàíèåì:
196
à) ôàìèëèè, èìåíè, îò÷åñòâà;
á) ÷èñëà, ìåñÿöà, ãîäà ðîæäåíèÿ;
â) ó÷åíîé ñòåïåíè, ó÷åíîãî çâàíèÿ;
ã) îñíîâíîãî ìåñòà ðàáîòû, äîëæíîñòè;
ä) íîìåðà ñòðàõîâîãî ñâèäåòåëüñòâà ïåíñèîííîãî
ôîíäà (ÑÐÀS);
å) äîìàøíåãî è ñëóæåáíîãî àäðåñîâ è òåëåôîíîâ;
æ) ïàñïîðòíûõ äàííûõ (ñåðèÿ, íîìåð, êåì è êîãäà
âûäàí);
ç) ïåðñîíàëüíîãî èäåíòèôèêàöèîííîãî íîìåðà.
2) Òðàíñëèòåðàöèÿ ôàìèëèè è èíèöèàëîâ àâòîðà è
ïåðåâîä çàãëàâèÿ ðóêîïèñè íà àíãëèéñêèé ÿçûê.
3) Ðåçþìå ñòàòüè íà àíãëèéñêîì èëè ôðàíöóçñêîì
ÿçûêàõ (äî 200 ñëîâ).
4) Ðåöåíçèÿ è âûïèñêà èç ïðîòîêîëà çàñåäàíèÿ êàôåäðû
èëè ìåòîäè÷åñêîãî ñîâåòà î ðåêîìåíäàöèè ê ïå÷àòè
(äëÿ àñïèðàíòîâ, äîêòîðàíòîâ è ñîèñêàòåëåé).
7. Àâòîð äîëæåí ïîäïèñàòü ïåðâûé ýêçåìïëÿð

ðóêîïèñè.
8. Ðóêîïèñè, íàïðàâëåííûå àâòîðîì íà äîðàáîòêó,
ïîäëåæàò âîçâðàòó â ðåäàêöèþ â ðåêîìåíäîâàííûé ñðîê
ñ ïðîèçâîäñòâåííûìè èçìåíåíèÿìè è èñïðàâëåíèÿìè
â òåêñòå (â îòïå÷àòàííîì âèäå) è ñ ýëåêòðîííîé
êîïèåé.
REQUIREMENTS REGARDING SCIENTIFIC PUBLICATINOS
Tribuna
Noutăţitоnărului
Dear colleagues!
We want to remind you the requirements regarding manuscripts presented

for publication:
ştiinţificecercetător
1. The article or the study presented in written (two copies) and electronic
formats (WinWord). On the written version to be indicated: date of presentation
(revision) of the article. The written version is signed by the author.
2. The text: Word, Times New Roman; Font size 12; Space 1,5. Pages shall be
numbered.
3. References: bibliographical notes to be presented at the end of the text in the
original form: author’s name, work’s title, year and place of publication, page.
In electronic format: Word, Times New Roman; Font size 10; Space 1.
4. Length: article of study text shall not exceed 20-22 pages; for scientific
presentations -10-12 pages; for reviews - maximum 5 pages.
5. Summary. Articles shall be obligatorily accompanied by a summary trans-
lated into an international language (English, French), comprising not more then
200 words. In electronic format: Word, Times New Roman; Font size 11; Space
1. (Short presentations and reviews do not contain such summaries).
6. Extract from minute of the chair’s meeting (sections, sectors of the academic 197
197
institutions).
7. Review to the article with the recommendation for publication, presented by
1-2 professionals holding the scientific degree of Doctor in Law/Doctor Habilitat
in the corresponding field (for doctoral students and competitors).
8. Illustrative material to be presented in A4 format, in a clear graphic form,
the position of each object numbered, accompanied by a legend. Photographs
and pictures shall be numbered and accompanied by explanations.
9. Data about the author:
a. Name, surname;
b. Date, month, year of birth;
c. Degree or scientific title;
d. Working place with the indication of function;
e. CPAS data (code of the social insurance);
f. Working and home addresses, with the indication of the telephone, fax,
e-mail;
g. Data from the Identity Card;
h. Personal Identification Code;
i. Title of the article in Romanian, English and Russian languages;
Written and electronic versions can be presented directly to the Editorial Board
(Academy of Public Administration affiliated to the office of the President of the
Republic of Moldova (AAP), MD-2070, 100, Ialoveni Str. Chisinau, Republic of
Moldova) or sent by e-mail: sae@aap.gov.md . Telephone: (37322) 72-38-30;Fax.
28.48.71.
A V I Z
Continuă abonarea la ziarul “Funcţionarul public” şi la revista
metodico-ştiinţifică “Administrarea Publică”, editate de Aca-
demia de Administrare Publică pe lоngă Preşedintele Republicii
Moldova pentru anul 2008.
Revista Ziarul
“Administrarea Publică” “Funcţionarul public”
apare trimestrial. apare de 2 ori pe lună.
Costul unui abonament: Costul unui abonament:
1 an - 120 lei 00 bani; 1 an - 96 lei 00 bani;
6 luni – 60 lei 00 bani; 6 luni – 48 lei 00 bani;
3 luni – 30 lei 00 bani. 3 luni – 24 lei 00 bani.
Indice poştal – 76957. Indice poştal – 67919.
Secţia activitate editorială
Vlad CIOBANU - şef secţie

Mihai MANEA - adjunct şef secţie
Galina Mardare - specialist principal
Ana SPATARENCO - specialist principal
Elena BALMUŞ - specialist coordonator
Tatiana DODON - specialist
indice poştal: 76957 Copertare la Tipografia

Dat la cules
ADRESA REDACŢIEI:
07.08.2008 Editurii “Universul”
MD-2070, mun. Chişinău,
str. Ialoveni, 100 Bun de tipar Tiraj 450 ex. Hоrtie of-
Tel.: 28. 40. 78. fax: 28.48.71 01.08. 2008 set.
E-mail: sae@aap.gov.md
ISSN 1813-8489

Revista AP

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista AP

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ADMINISTRAREA

iulie - decembrie 2008

Nr. 3-4 (59-60), iulie - decembrie 2008

“Academia de administrare publică trebuie Să sporească

650 de ani de la оntemeierea statului moldovenesc

Administrarea publică: teorie şi practică

2008 - anul dinastiei cantemireştilor

Societatea civilă şi statul de drept

Economie şi finanţe publice

Svetlana GOROBIEVSCHI, Claudia Lorentina JUNCU

Instruirea funcţionarilor publici:

2008 - ANUL TINERETULUI

The Academy of Public Administration must

650th anniversary since the foundation

PUBLIC ADMINISTRATION: THEORY AND PRACTICE

2008 – Cantemir dynasty year

CIVIL SOCIETY AND THE STATE OF LAW

ECONOMY AND PUBLIC FINANCES

Tatiana MANOLE, Elena POPOVICI

TRAINING OF PUBLIC SERVANTS:

2008 – Youth Year

THE TRIBUNE OF THE YOUNG RESEARCHER

de circa 58 milioane lei; cu tehnică şi cum se afirmă, se află оn opoziţie, de la

Şeful statului, Vladimir Voronin, a a personalului cu funcţii elective din

să asi-gure eficientizarea activităţii a cercetărilor care vor fi efectuate оn

Оn procesul formării şi dezvoltării funcţiile оnalte de stat (dregătoriile).

650 de ani de la оntemeierea Statului...

Marele vornic - funcţie instituită de оn prima jumătate a sec. XVII, numai

650 de ani de la оntemeierea Statului...

* Clucerul оn Muntenia a fost atestat tocmai la 25 august 1469, preocupat

650 de ani de la оntemeierea Statului...

Оn ansamblu, cele mai multe ajunge şi mare hatman (1633-1634);

650 de ani de la оntemeierea Statului...

hatman”. Оn evoluţia istorică a procesului

650 de ani de la оntemeierea Statului...

ce activa оn cadrul Sfatului Domnesc O influenţă deosebit de mare оn

650 de ani de la оntemeierea Statului...

marele dregător Isaia, era membru pe Petru Rareş de trădarea boierilor.

650 de ani de la оntemeierea Statului...

politici ai domnitorului. Pentru a evita ici a revenit оn Moldova оmpreună cu

650 de ani de la оntemeierea Statului...

nitor, iar Ruxanda a fost căsătorită cu După urcarea la tron a marelui

650 de ani de la оntemeierea Statului...

* Sf]rşit. Оnceput оn nr. 2 (2008).

650 de ani de la оntemeierea Statului...

securităţii naţionale şi a statului. cum şi securitatea dezvoltării culturale

650 de ani de la оntemeierea Statului...

оntocmai „indicaţiile şi recomandările” consideraţi diriginţii Poloniei, Cehiei,

650 de ani de la оntemeierea Statului...

Moldova, pur şi simplu, este obligată să plecare pentru оnceperea propulsării

650 de ani de la оntemeierea Statului...

va depinde viitorul ţării. Totodată, оnsă integritatea teritorială, prea puţin

650 de ani de la оntemeierea Statului...

// „Revista Naţională de Drept”, 2004, nr. 11.

O mare оnsemnătate оn practica cu uşurinţă оn orice domeniu, inclusiv

administrării o au manierele de com- cel social, iar aceste reguli se bazează

Administrarea publică: teorie єi...

măsuri aspre şi eficiente pentru preve- оnţeleasă mai deplin situaţia.

Administrarea publică: teorie єi...

clarificări a principalelor detalii privind funcţionarului public este legată de

Administrarea publică: teorie єi...

- bărbaţii şi femeile din conducere - cоnd dai peste cineva cunoscut оn

Administrarea publică: teorie єi...

Administrarea publică: teorie єi...