Anale ST NR 10 2019

ISSN 1857-0976
ANALE ŞTIINŢIFICE
ale Academiei „Ştefan cel Mare”
a Ministerului Afacerilor Interne
al Republicii Moldova
Știinţe juridice
Nr. 10
Chişinău, 2019
CZU 34(082)=135.1=111
A 15
Aprobate şi recomandate pentru editare de Senatul Academiei „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne
al Republicii Moldova
Colegiul de redacţie:
Redactor-şef: dr. Iurie Larii, conf. univ., Academia „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova
Redactor-şef adjunct: dr. Radion Cojocaru, conf. univ., Academia „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova
Membri:
dr. Costică Voicu, prof. univ., Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, București, România
др. Виктор Н. Бесчастный, профессор, руководитель Секретариата Конституционного Суда Украины,
заслуженный юрист Украины
dr. Nelu Niță, prof. univ., Universitatea „George Bacovia”, Bacău, România
dr. George-Marius Ţical, prof. univ., membru titular al Academiei de Științe a Securității Naționale
(București, România), membru asociat al Academiei Oamenilor de Științe din România,
Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa, România
dr. Cezar Peţa, prof. univ., Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa, România
dr. hab. Valeriu Cușnir, prof. univ., vicedirector al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice
din Republica Moldova
dr. hab. Pavel Moraru, conf. univ., Departamentul Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Studii de Securitate
al Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, România
dr. hab. Gheorghe Gladchi, prof. univ., Academia „Ştefan cel Mare”a MAI al Republicii Moldova
dr. Rodica-Diana Apan, conf. univ., membru al International Asociatiaton on Consumer Law, membru susţinător
al European Coalition for Responsible Credit, membru de onoare al Asociației de drept privat comparat, membru
și preşedinte al Asociaţiei Consilierilor Juridici din România, filiala Maramureş, Universitatea Creștină „Dimitrie
Cantemir”, Cluj-Napoca, România
dr. Mihail David, International Police Association, Constanţa, România
dr. Bogdan Cătălin Păun, avocat, Baroul jud. Prahova, Ploiești, România
dr. Tudor Osoianu, conf. univ., Academia „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova
dr. Igor Trofimov, conf. univ., Academia „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova
dr. Veaceslav Ursu, conf. univ., Academia „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova
dr. Ştefan Belecciu, conf. univ., Academia „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova
dr. Marian Gherman, conf. univ., Academia „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova
dr. Alexandru Pareniuc, conf. univ., Academia „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova
dr. Alexandru Zosim, conf. univ., Academia „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova
dr. Liliana Creangă, conf. univ., Academia „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova
dr. Igor Bantuș, conf. univ., Academia „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova
dr. Lilian Luchin, Academia „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova
dr. Constantin Rusnac, Academia „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova
Ruslan Condrat, Academia „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova, master în drept
Articolele au fost recenzate

Responsabilitatea pentru conţinutul ştiinţific al articolelor revine autorilor
ISBN 978-9975-121-62-0
2
CUPRINS
Ştiinţe juridice
Grigore ARDELEAN,
doctor în drept, Academia „Ștefan cel Mare” a MAI
Igor PÂNZARI,
masterand, Academia „Ștefan cel Mare” a MAI
Condițiile de validitate ale contractului de donație în versiunea
codului civil modernizat (în vigoare de la 1 martie 2019)................................................10
Marcel BOȘCANEANU,
Armonizarea legislației de mediu (ecologice) a Republicii Moldova
în conformitate cu standardele Uniunii Europene.........................................................29
Alexandru CICALA,
Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la articolul 159 CP RM....................................42
Radion COJOCARU,
doctor în drept, conferențiar universitar, Academia „Ștefan cel Mare” a MAI
Cezar PEŢA,
doctor în drept, profesor universitar, Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa, România
Modele de abordare a conceptului infracţiunii în spaţiul românesc................................55
Mihail DAVID,
doctor în drept, IPA, Constanţa, România
Ion CORCIMARI,
asistent-universitar, doctorand, Academia „Ștefan cel Mare” a MAI
Mecanisme de securizare a frontierelor externe
ale Uniunii Europene și combaterea criminalității transfrontaliere................................67
Boris GLAVAN,
Victor MÎRZAC,
lector universitar, Academia „Ștefan cel Mare” a MAI
Ghenadie CALCAVURA,
asistent universitar, Academia „Ștefan cel Mare” a MAI
Conceptul măsurilor speciale de investigaţii..................................................................74
Boris GLAVAN,
Abordări conceptuale privind activitatea specială de investigaţii
în contextul legislaţiei Republicii Moldova....................................................................88
3
Eugenia GUGULAN,
Tetyana KURILO,
doctor în drept, profesor asociat,
Universitatea de Stat al Afacerilor Interne din Lvov, Ucraina
Particularităţile evaluării prejudiciului cauzat prin practicarea vânatului ilicit.............109
Iurie LARII,
doctor în drept, conferenţiar universitar, Academia „Ștefan cel Mare” a MAI
Oleg POHILĂ,
doctorand, Academia „Ștefan cel Mare” a MAI
Noţiunea şi natura social-juridică a exploatării sexuale a femeilor şi copiilor..................123
Tudor OSOIANU,
Respectarea dreptului la apărare a persoanelor bănuite:
cadrul normativ intern și jurisprudența CtEDO..........................................................137
Alexandru PARENIUC,
Alexei PUNGĂ,
lector universitar, Academia „Ștefan cel Mare” a MAI
Angela PARENIUC,
cercetător științific al Centrului de Cercetări Științifice,
Academia „Ștefan cel Mare” a MAI
Valoarea juridică şi căile de utilizare a rezultatelor activităţii speciale de investigaţii....146
Constantin RUSNAC,
Aspecte ale prevenirii erorilor în procesul elaborării
și realizării politicii în domeniul expertizei judiciare....................................................157
Oleg RUSU,
Problematica asistenţei medicale în mediul penitenciar...............................................167
George-Marius ŢICAL,
doctor în drept, profesor universitar, Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa, România
Ana CHIRUŢA,
master în drept, doctorandă, Academia „Ștefan cel Mare” a MAI
Incriminarea infracțiunii de părăsire a locului accidentului rutier
în legislațiile penale ale unor state din spaţiul Uniunii Europene..................................176
Vasile BUZDUGAN,
asistent universitar, doctorand, Academia „Ștefan cel Mare” a MAI
Respectarea drepturilor persoanei în procesul extrădării............................................188
Olesea CREŢU,
lector universitar, doctorand, Academia „Ştefan cel Mare” a MAI
Împăcarea părților – temei de încetare a procesului penal............................................200
4
Gheorghe GRAUR,
master în drept, asistent universitar, Academia „Ștefan cel Mare” a MAI
Ariadna GRAUR
Reflecții privind etapele formării poliției naționale......................................................209
Artiom PILAT,
lector universitar, doctorand, Academia „Ștefan cel Mare” a MAI
Sporirea eficienţei procesului de pregătire
a cadrelor pentru Ministerul Afacerilor Interne...........................................................222
Ion ROTARU,
Rolul pregătirii profesionale a cadrelor subdiviziunilor
Ministerului Afacerilor Interne în prevenirea criminalităţii violente............................229
Valentina RUSSU,
Particularităţile criminalităţii feminine din Republica Moldova...................................238
CONTENTS
Legal sciences
Grigore ARDELEAN
PhD, Academy “Stefan cel Mare” of MIA
Igor PÂNZARI
Master student, Academy “Stefan cel Mare” of MIA
Validity conditions of the donation contract according
to the modernized civil code (in force since march 1, 2019)...........................................10
Marcel BOȘCANEANU
Harmonization of the environmental (ecological) legislation
of the Republic of Moldova in accordance with the standards of the European Union....29
Alexandru CICALA,
The objective side of the offense provided for in Article 159
of the Criminal Code of the Republic of Moldova..........................................................42
Radion COJOCARU,
PhD, associate professor, Academy “Stefan cel Mare” of MIA
Cezar PEŢA,
PhD, associate professor, University “Andrei Saguna”, Constanta, Romania
Models of approach of the concept of offence in the Romanian area..............................55
5
Mihail DAVID,
PhD, IPA, Constanta, Romania
Ion CORCIMARI,
PhD student, university assistant, Academy “Stefan cel Mare” of MIA
Mechanisms for securing the external borders
of the European Union and combating cross-border crime............................................67
Boris GLAVAN,
Victor MÎRZAC,
university lector, Academy “Stefan cel Mare” of MIA
Ghenadie CALCAVURA,
university assistant, Academy “Stefan cel Mare” of MIA
The concept of special investigation measures..............................................................74
Boris GLAVAN,
Conceptual approaches regarding the special investigation activity
in the context of the legislation of the Republic of Moldova...........................................88
Eugenia GUGULAN,
Tetyana KURILO,
Candidate of Legal sciences, associate professor,
Lviv State University of Internal affairs, Ukraine
The particularities of the assessment of the damage
caused by the practice of the illegal hunt......................................................................109
Iurie LARII,
Oleg POHILĂ,
PhD student, Academy “Stefan cel Mare” of MIA
The notion and socio-legal nature of sexual exploitation of women and children...........123
Tudor OSOIANU,
Respecting the right of defense of suspected persons:
the internal regulatory framework and ECtHR jurisprudence......................................137
Alexandru PARENIUC,
Alexei PUNGĂ,
lecturer, Academy “Stefan cel Mare” of MIA
Angela PARENIUC,
scientific researcher of the Center for Scientific Research, Academy “Stefan cel Mare” of MIA
The legal value and the ways of using the results of the special investigation activity.....146
Constantin RUSNAC,
The aspects of prevention of errors in the process of elaboration
and realization of the policy in the field of judicial expertise........................................157
6
Oleg RUSU,
The issues of medical assistance in penitentiary environment........................................167
George-Marius ŢICAL,
PhD, associate professor, University “Andrei Saguna”, Constanta, Romania
Ana CHIRUŢA,
PhD student, Academy “Stefan cel Mare” of MIA
Criminalization of the crime of leaving the road accident site
in the criminal laws of some states in the European Union area....................................176
Vasile BUZDUGAN,
university assistant, Academy “Stefan cel Mare” of MIA
Respect for person’s rights in the extradition process...................................................188
Olesea CREȚU
PhD student, university lecturer, Academy “Stefan cel Mare” of MIA
Reconciliation-grounds for the termination of the criminal proceedings.......................200
Gheorghe GRAUR,
University assistant, Master of Law, Academy “Stefan cel Mare” of MIA
Ariadna GRAUR
Reflections on the formation stages of the national police............................................209
Artiom PILAT,
PhD student, university lecturer, Academy “Stefan cel Mare” of MIA
Enhancing the efficiency of the staff training process
for the Ministry Of Internal Affairs..............................................................................222
Ion ROTARU,
University assistant, Master of Law, Academy “Stefan cel Mare” of MIA
The role of the professional trainings of the Ministry Of Internal Affairs
staff in the violence criminality prevention..................................................................229
Valentina RUSSU,
University assistant, Academy “Stefan cel Mare” of MIA
Particularities of female criminality in the Republic of Moldova...................................238
7
, ,
ACADEMIA Anale ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova
CZU 347.471
CONDIȚIILE DE VALIDITATE VALIDITY CONDITIONS

ALE CONTRACTULUI DE DONAȚIE ÎN OF THE DONATION CONTRACT
VERSIUNEA CODULUI CIVIL ACCORDING TO THE MODERNIZED
MODERNIZAT CIVIL CODE
(în vigoare de la 1 martie 2019) (in force since March 1, 2019)
Grigore ARDELEAN, Grigore ARDELEAN

doctor în drept, lector universitar, PhD, university lecturer,
Academia „Ștefan cel Mare” a MAI Academy “Stefan cel Mare” of MIA
Igor PÂNZARI, Igor PÂNZARI

masterand, Academia „Ștefan cel Mare” a MAI Master student, Academy “Stefan cel Mare” of MIA
Esența oricărui act juridic, anterior realizării The essence of any legal act lies in its effective-
scopului pentru care a fost încheiat, constă în eficaci- ness, prior to the achievement of the purpose for
tatea sa, care să producă efecte juridice în cadrul ra- which it was concluded. It is expected to produce le-
porturilor ce le-a constituit, regulă valabilă şi pentru gal effects within the constituted relationships. This
contractul de donație ca act ce dă naștere, modifică is a valid rule for the donation contract, too, as an
sau stinge raporturi civile. act that gives birth, modifies, or extinguishes civil
Prin urmare, contractul de donație este valabil și, relations.
respectiv, eficient dacă la încheierea lui au fost res- Therefore, the donation contract is valid and,
pectate toate condițiile de fond și de formă impuse respectively, effective if at its conclusion all the sub-
de lege, fiind vorba de capacitatea de a contracta, stantive and form conditions imposed by law were
consimțământul părților, obiectul, cauza și forma. respected, i.e. the ability to contract, the consent of
Cuvinte-cheie: contract, donație, act juridic, condiții the parties, the object, the cause and the form.
de valabilitate, liberalitate, gratuit, donator, donatar, Keywords: contract, donation, legal act, conditions of
consimțământ. validity, liberality, free of charge, donor, donee, consent.
Introducere. Prin intermediul lucrării Introduction. Through this paper, we

de față, insistăm asupra enunțării principale- insist on the enunciation of the main sub-
lor condiții de fond ale contractului de donație stantive conditions of the donation contract
care, de fapt, constituie prima şi cea mai mare which constitutes, in fact, the first and the
problemă în considerarea existenței legale a biggest problem in considering its legal exist-
acestuia, eficacității și însemnătății sale. Or, ence, its effectiveness and significance. How-
potrivit literaturii de specialitate, actul juri- ever, according to the specialized literature in
dic civil există şi are utilitate practică numai the legal field, the civil legal act exists and, it
prin efectele cărora le dă naștere, iar acestea has practical utility only through the effects
constau în nașterea, modificarea, transmite- it gives rise to, and these consist in the birth,
rea sau stingerea unor raporturi juridice civile modification, transmission or extinction of
concrete, implicit a drepturilor şi obligațiilor specific civil legal relationships, implicitly of
care constituie conținutul acestor raporturi the rights and obligations that constitute the
juridice şi cărora actul juridic respectiv le dă content of these reports and to which the re-
naștere, pe care le modifică, pe care le trans- spective legal act gives rise, which it modifies,
transmits or extinguishes [7, p. 166].
mite sau pe care le stinge[7, p. 166].
10
Ştiinţe juridice, nr. 10/ 2019, ISSN 1857-0976
În contextul dat, considerăm că cerce- In this context, we consider that the

tările actuale necesită a fi orientate spre iden- current research needs to be oriented towards
tificarea unor noi soluții, mai concrete şi mai identifying new, more concrete and categor-
categorice în protejarea intereselor diferitor ical solutions in protecting the interests of
categorii de persoane, dar şi ale statului şi different categories of people, but also of the
societății în ansamblu. Spunem aceasta, având state and society as a whole. We mention this,
în vedere că prin necunoașterea, respectiv, considering that by not knowing, respective-
neîntrunirea condițiilor de fond ale donației, ly, the non-fulfillment of the basic conditions
aceasta poate deveni ineficace, adică nu-şi va of the donation, this can become ineffective.
produce total sau parțial efectele, dar şi va Thus, it will not produce its effects in whole
prejudicia interesele statului atunci când se va or in part, but it will harm the interests of the
dispune prin donație între persoane juridice state when it is arranged by donation between
cu scop lucrativ. profit making legal entities.
Metode aplicate și materiale utilizate. Methods applied and materials used.
Întru atingerea obiectivelor studiului propus, In order to achieve the objectives of the pro-
posed study, we’ve decided to use the most
am recurs la utilizarea celor mai importante
important research methods, unanimously
metode de cercetare, unanim recunoscute
recognized for their impressive efficiency
după eficiența și relevanța lor impunătoare
and relevance in the field of study. We refer
în materie de studiu. Ne referim aici la me-
to methods such as: observation, deduction
tode, cum ar fi: observația, metoda deducției,
method, systemic method, as well as quanti-
metoda sistemică, metoda cantitativă, precum tative method.
și cea sistemică. Results obtained and discussions.
Rezultate obținute și discuții. The ability to contract - significance
Capacitatea de a contracta însemnăta- and regulatory perspectives
te și perspective de reglementare Regarding the validity conditions of the
În ce privește condițiile de valabili- donation contract, the condition of ability to
tate ale contractului de donație, o deosebi- dispose by donation demands special atten-
tă atenție solicită condiția de capacitate în tion, considering that this legal act is one of
a dispune prin donație, având în vedere că liberality, by which the dispositor’s patrimo-
acest act juridic este unul de liberalitate, prin ny diminishes, and he/she will not be able
care se diminuează patrimoniul dispunăto- to follow and claim a patrimonial interest.
rului fără a putea urmări și pretinde un in- Therefore, with regard to certain categories
teres patrimonial. De aceea în privința unor of persons (minors, persons with disabilities,
categorii de persoane (minori, persoane cu persons limited in the right to take action),
dizabilități, persoane limitate în capacitate the legislator is going to impose specific reg-
de exercițiu) legiuitorul urmează a se im- ulations that would defend the interests of
pune prin reglementări specifice ce ar apăra persons who are somehow in difficulty in de-
interesele persoanelor aflate, într-un fel sau ciding the fate of his/her patrimony.
altul, în dificultatea de a decide soarta patri- In general, it is said that all persons
moniului lor. with full legal capacity can donate by do-
În general, se spune că pot dona prin nation contract, except that not all persons
contract de donație toate persoanele care with full legal capacity may have the status of
dispun de capacitate deplină de exercițiu a contracting party as a donee (profit mak-
în timp ce nu toate persoanele cu capaci- ing legal entities, the workers of the medical
tate deplină de exercițiu pot avea calitate institutions from the patients, etc.). This fact
de parte contractantă în calitate de donatar we discussed in detail in the content of other
(persoanele juridice cu scop lucrativ, lucră- works.
11
torii instituțiilor medicale de la pacienți etc.), The consent and the role of the internal
fapt despre care am discutat în detaliu în will at the conclusion of the donation contract
conținutul altor lucrări. Due to the essence of the subject we are
Consimțământul și rolul voinței inter- researching, in addition to the importance of
ne la încheierea contractului de donație the donation given by definition, we consid-
De esența subiectului pe care îl cerce- er to expose in more detail on the kind of
tăm, pe lângă importanța donației dată prin the consent of the party that has donated, a
definiție, considerăm a ne expune mai deta- condition of validity that mainly concerns
liat şi asupra naturii consimțământului părții the donor.
care dispune prin donație, condiție de validi- Moreover, in the legal doctrine, the
tate ce vizează în mare parte pe donator. consent in the process of the conclusion of
De altfel, în doctrina juridică, any legal acts that are free of charge, especial-
consimțământului la încheierea oricăror acte ly those of liberality, as in the case of dona-
juridice cu titlu gratuit, mai ales acelor de li- tion, was given much attention in the context
beralitate, cum e şi cazul donației, i s-a acor- of diminishing the disposition’s patrimony
as the main effect of the consented act.
dat o atenție sporită în contextul diminuării
In the view of the validity conditions
patrimoniului dispunătorului ca efect princi-
of the donation contract, the discernment of
pal al actului consimțit.
the donor in relation to that of the donee, of
În planul condițiilor de validitate ale
which the law binds and the validity of the
contractului de donație, un rol deosebit îl are
consent, in the sense that the first must be
discernământul donatorului în raport cu cel expressed with the intention to produce legal
al donatarului, de care legea leagă și valabili- effects and to play a special role, and it must
tatea consimțământului, în sensul că primul not be vitiated (art. 312 par. 2 CC).
trebuie să fie exprimat cu intenția de a pro- As can be seen in the judicial prac-
duce efecte juridice și să nu fie viciat (art. 312 tice, a compulsory element of the consent
alin. (2) CC). expressed by the donor is the intention to
După cum se observă în practi- gratify or thank the donee without seeking
ca judiciară, un element obligatoriu al to obtain instead a patrimonial benefit [3].
consimțământului exprimat de către dona- Therefore, the consent, in any case, must be
tor este intenția de a gratifica sau mulțumi viewed from the perspective of its elements,
donatarul fără a urmări în schimb obținerea that is, of the internal will, but also of the ex-
unui folos patrimonial [3]. De aceea ternal (expressed) will.
consimțământul, în tot cazul, trebuie privit Clearly, the externalized legal will does
prin optica elementelor sale, adică a voinței not raise great difficulties in the interpreta-
interne, dar şi a celei exteriorizate (exprima- tion plan, once it is seen when the good is
te). transmitted from the donor to the donee.
Evident, voința juridică exteriorizată This fact marks the moment when the con-
nu ridică mari dificultăți în plan de inter- dition of validity of the donation is fulfilled.
pretare, odată ce se face văzută în momentul However, according to art. 312 par. 3 CC, the
transmiterii bunului de la donator la donatar, intention to produce legal effects is deter-
fapt care marchează şi momentul îndeplinirii mined by the person’s statement or behavior,
condiției de validitate a donației. Or, potrivit as it was reasonably understood by the other
art. 312 alin. (3) CC, intenția de a produce party of the legal act.
efecte juridice se determină din declarația However, many difficulties of under-
sau comportamentul persoanei, așa cum ea a standing, identification, and testing are gen-
fost înțeleasă în mod rezonabil de către cea- erated by the element of the internal will.
laltă parte a actului juridic. This is why its role in determining when to
12
Cu toate acestea, numeroase dificultăți donate is quite obvious which leads to long
de înțelegere, identificare şi probare sunt ge- and endless discussions which we are not en-
nerate de elementul voinței interne, de aceea titled to avoid.
rolul ei în determinarea la a dona este destul Of course, the correct understanding
de evidentă, fapt care suscită discuții lungi şi of the multiple legal problems related to the
interminabile, pe care nu suntem în drept să elements of the internal will depends, to a
le evităm. great extent, on the very important notion
Desigur, înțelegerea corectă a multi- of the legal will in general. Even more this,
plelor probleme juridice legate de elemente- since any legal act has as its essential feature
le voinței interne depinde în mare parte de a declared will, it produces legal effects and
noțiunea deosebit de importantă a voinței implies the social recognition of the utility of
juridice în general. Aceasta cu atât mai the act [17, p. 62].
mult, cu cât orice act juridic are ca trăsături In the specialized literature, the legal
esențiale o voință declarată, produce efecte will as a basic element of the legal act has been
juridice şi presupune recunoașterea socială a studied by many authors who have managed
to give a well deserved appreciation.
utilității actului [17, p. 62].
Thus, according to some of them [14,
În literatura de specialitate, discuțiile
p. 8-9], the legal will represents a decision, a
asupra voinței juridice ca element de bază
determination of a person to commit an act
a actului juridic a fost studiată de numeroși
or a fact that produces legal consequences.
autori care au reușit să dea o apreciere bine
It acquires legal valences when it takes the
meritată. form of the legal act.
Astfel, potrivit unora [14, p. 8-9], In the conception of another Romanian
voința juridică reprezintă o decizie, o hotă- author [10, p. 7], the will can be defined as the
râre a unei persoane de a săvârși un act sau impulse that determines the human activity
un fapt producător de consecințe juridice. Ea towards achieving certain goals, taking into
capătă valențe juridice atunci când îmbracă account that these goals do exist. It is a com-
forma actului juridic. plex element both psychologically and legally.
În concepția unui alt autor român [10, From a legal point of view, the will is
p. 7], voința poate fi definită ca impulsul ce complex, because it includes in its structure
determină activitatea umană spre realizarea two elements: consent and the cause (the
unor anumite scopuri, cu condiția existenței purpose).
acestor scopuri. Ea este un element complex As we have mentioned elsewhere [6,
atât din punct de vedere psihologic, cât şi din p. 63], the internal will of the donor matters
punct de vedere juridic. most when expressing the consent which is
Sub aspect juridic, voința este comple- necessary to conclude the donation contract.
xă, deoarece reunește în structura sa două Thus, although the donation is free of
elemente: consimțământul şi cauza (scopul). charge, according to the internal will, being
După cum am menționat şi în alte closely linked to the cause (purpose), the do-
rânduri [6, p. 63], voința internă a donato- nor, in most cases, expects special affection,
rului contează cel mai mult în exprimarea respect, and consideration from the donee.
consimțământului necesar încheierii con- This thing should not be equated with the
tractului de donație. consideration as long as the latter has no
Astfel, deși donația are titlu gratuit, patrimonial content. At the same time, the
potrivit voinței interne, fiind strâns legată externalized will is not the same, it does not
de cauză (scop), cel care dispune, în majo- coincide in all cases with the internal will, al-
ritatea cazurilor se așteaptă la o afecțiune though in many situations it coincides, but
deosebită, respect şi considerație din partea this does not affect in any way the donor’s
13
donatarului, aceasta nu trebuie echivalată cu freely expressed consent.

contraprestația atâta timp, cât cea din urmă nu Our opinion is also confirmed by some
are un conținut patrimonial. În același timp, statements set out in the specialized litera-
voința exteriorizată nu este la fel, ea nu coinci- ture when referring to the elements of the
de în toate cazurile cu cea internă, cu toate că legal will.
în multe situații şi coincide, dar acest fapt nu Therefore, the legal will comprises in
afectează în nici un fel consimțământul liber its content two elements: one internal, psy-
exprimat al donatorului. chological, and one external, social, declared.
Opinia noastră este confirmată şi de In order to produce legal effects, the internal
unele afirmații expuse în literatura de spe- will must meet the following criteria:
cialitate atunci când se referă la elementele –– to be free and conscious;
voinței juridice. –– to be encouraged by the intention to
Așadar, voința juridică cuprinde în produce legal effects;
conținutul său două elemente: unul intern, –– to be externalized.
psihologic, şi unul extern, social, declarat. The legal will can be externalized in
Pentru a produce efecte juridice, voința in- various forms. The civil law respects the prin-
ternă trebuie să îndeplinească următoarele ciple of consensualism as a basic rule. How-
condiții: ever, there are also situations in which it is
–– să fie liberă şi conștientă; necessary to respect the solemn form, as is the
case with the donation contract. Its absence
–– să fie animată de intenția de a produ-
is sanctioned with absolute nullity. When the
ce efecte juridice;
internal will coincides with the declared and
–– să fie exteriorizată.
externalized will, no issues appear.
Voința juridică poate fi exteriorizată
However, there are many situations in
în diverse forme, dreptul civil consacrând
which the internal will does not coincide with
principiul consensualismului ca regulă ge- the external will. The inconsistencies between
nerală. Există însă şi situații în care este the internal, real, and external will do not
necesară respectarea formei solemne, cum contradict the valid formation of the legal act.
este și cazul contractului de donație, lipsa However, in the internal law, in relation to the
acesteia sancționându-se cu nulitatea abso- legal provisions, the declared will is the only
lută. Atunci când voința internă coincide cu one that produces effects, being enforceable
voința declarată, exteriorizată, nu se ridică against third parties [14, p. 8-9].
nici un fel de probleme. As for the role of the will in relation
Există însă numeroase situații în care to the donee, although it is less relevant, its
voința internă nu coincide cu voința externă. presence matters and is even necessary.
Neconcordanțele dintre voința internă, rea- However, the internal will of the do-
lă, şi cea exteriorizată nu contravin formării nor seems to be of much greater importance
valabile a actului juridic. Cu toate acestea, în because there are situations in which it does
dreptul intern, raportat la dispozițiile legale, not correspond to the externalized will.
voința declarată este singura care produce So, if it seems that a gratification oc-
efecte, aceasta fiind opozabilă terților [14, p. curs, the internal will (purpose) of the do-
8-9]. nor may be different. For example, the donor
Cât privește rolul voinței raportat la has a 25-tonne cistern. He/She can’t get rid
persoana donatarului, deși are mai puțină of it because nobody wants to buy it, but its
relevanță, totuși prezența acesteia contează transportation to the scrap collection point is
şi chiar este necesară. more expensive than the cistern itself. By do-
Însă voința internă a donatorului nating it, the donor will escape the burden.
se pare că prezintă o importanță mult mai In this case, the problem is not so complicat-
14
mare, fiind situații în care ea nu corespunde ed, because regardless of the donor’s inner
cu voința exteriorizată. intention, it can happen that the cistern will
Cu alte cuvinte, dacă la exterior are loc be of benefit to the donee, once he/she has
o gratificare, voința (scopul) internă a dona- expressed his/her agreement to become its
torului poate fi alta. Spre exemplu, donatorul owner. Thus, the problem can be solved in a
având în proprietate o cisternă de 25 de tone, positive way.
neputându-se debarasa de ea din cauza că Let’s see the problem in the case of a
nimeni nu dorește să o cumpere, iar trans- non-productive land. The amount of the
portarea acesteia la punctul de colectare a land tax can cause the owner to dispose of
fierului uzat este mai costisitoare decât însăși it, even free of charge, because no one will
cisterna, prin donarea acesteia va scăpa de o buy a burden, and waiving the property right
povară. Dar aici problema nu e atât de com- on the land is useless. However, according to
plicată, pentru că indiferent de intenția in- art. 537 par. 2 CC, the owner’s obligations in
terioară a donatorului se poate întâmpla ca relation to the property to which he gave up
cisterna să fie de folos donatarului, odată ce ceases when a third party acquires the own-
ership of the property. In this case, the bur-
şi-a exprimat acordul de a o primi în propri-
den of paying taxes will be put on the donee.
etate, rezolvându-se astfel problema pozitiv.
This instance illustrates the importance of
Alta este problema în cazul unui teren
the will agreement expressed by the donee,
neproductiv, unde mărimea impozitului fun-
which is almost as important as that of the
ciar poate determina proprietarul să-l înstră-
donor.
ineze, fie şi cu titlu gratuit, deoarece nimeni The object of the donation contract
nu-şi va procura o povară, iar renunțarea la In general, the doctrine perceives the
dreptul de proprietate asupra terenului nu object of the contract, obviously, from the
are rost. Or, potrivit art. 537 alin. (2) CC, perspective of its legal conception and not
obligațiile proprietarului în legătură cu bu- of the structural-textual one (parties, price,
nul la care a renunțat încetează atunci când and content). This fact is approached by
un terț dobândește dreptul de proprietate some [9, p.84], as the conduct of the parties
asupra bunului. În cazul acesta, povara plății determined by the benefit to which they are
impozitelor va cădea pe donatar, iată aici obliged and which usually consists in the act
apare şi importanța acordului de voință ex- of giving (transmitting or constituting a real
primat de donatar care este unul aproape la right), doing (transmitting a good, providing
fel de important ca şi cel al donatorului. a service or performance of a work assign-
Obiectul contractului de donație ment) or inaction of not doing (the agree-
În linii generale, doctrina percepe ment of not building above a certain height).
obiectul contractului, evident, din optica And the civil law perceives the object of the
concepției sale juridice și nu a celei structu- contract as an obligation of the person who
ral-textuale (părți, preț, conținut) așa cum concluded the legal act (art. 315 par.1 CC).
este abordată de unii [9, p.84], drept condu- From the presented legal material, we
ită a părților determinată de prestația la care have concluded that most authors have de-
acestea se obligă și care, de obicei, constă în cided upon two components of the object of
acțiunea de a da (transmiterea sau consti- the contract: the one that consists of a legal
tuirea unui drept real), a face (transmiterea operation, coincident with the action to give
unui bun, prestarea unui serviciu sau exe- and the one that belongs to the material op-
cutarea unei lucrări) sau inacțiunea de a nu eration, identical with the action to do or not
face (acordul de a nu construi mai sus de o to do.
anumită înălțime). Și legislația civilă percepe Therefore, when we talk about the ob-
obiectul contractului drept obligație a per- ject of the contract, we emphasize the benefit
15
soanei care a încheiat actul juridic (art. 315 to which the parties are obliged, without re-
alin.1 CC). ferring to the range of rights and obligations
Din construcția juridică prezentată, that are the effects of the contract conclusion.
majoritatea autorilor au desprins două părți Drawing a parallel with the essence of
componente ale obiectului contractului: cea the object of the contract exposed by some
care constă într-o operațiune juridică, co- authors [16, p. 115], which, in their opinion,
incidentă cu acțiunea de a da și cea care se consists of “everything about which the par-
rezumă la operațiunea materială, identică cu ties assume obligations and acquire rights”,
acțiunea de a face sau a nu face. we emphasize that “everything about which”
Prin urmare, atunci când vorbim de refers to the benefit, for the sake of which it
obiectul contractului, punem accentul pe is resorted to the conclusion of the contract.
prestația la care se obligă părțile, fără a face And, once it becomes assumed, it generates
referire și la spectrul de drepturi și obligații effects (rights and obligations) imposed by
ce au calitatea de efecte ale încheierii con- it. However, the contract is a source of the
tractului. obligation, an obligation that is born on the
occasion of assuming the benefit that is the
Făcând paralela cu esența obiectului
object of the contract.
contractului expusă de unii autori [16, p.
These being expressed, by reference to
115] care, după părerea lor, constă în „tot
the institution of the donation contract, we
ceea cu privire la ce părțile își asumă obligații
find that the legal operation through which
și dobândesc drepturi, subliniem că anu-
the obligation to perform it as its object con-
me „tot ceea cu privire la ce” face referire la sists of actions to convey the property right
prestație, de dragul căreia și se recurge la în- of the donated good. And, the one with a
cheierea contractului și care, odată asumată, material character consists of transmitting
generează efecte (drepturi și obligații) impu- the good.
se de aceasta. Or, contractul este un izvor al As some Romanian authors also think
obligației, obligație ce se naște cu ocazia asu- [15, p. 233], the object of the donation con-
mării prestației ce face obiectul contractului. tract is the donation, i.e. the transmission of
Acestea fiind arătate, prin raportare la the real or debt-claim right (including its ma-
instituția contractului de donație, constatăm terial component - handing over the good).
că operațiunea juridică prin care se realizea- Regarding the provision of a service
ză obligația de a presta în calitate de obiect al or the execution of a work assignment as an
său constă în acțiuni de transmitere a drep- object of the donation, we consider it neces-
tului de proprietate asupra bunului donat, sary to come with the indication that not all
iar cea cu caracter material constă în trans- services provided free of charge can be the
miterea bunului. object of the donation as long as they do not
După cum susțin și unii autori români increase the donee’s patrimony. Although,
[15, p. 233], obiectul contractului de donație some of them can increase it by saving (e.g. a
îl reprezintă donația, adică transmiterea free consultation received from a lawyer, ser-
dreptului real sau de creanță (inclusiv com- vices provision by a speech therapist, etc.),
ponenta sa materială – predarea lucrului). and others will not diminish the provider’s
În ce privește prestarea unui servi- patrimony (e.g. the provision of a medical
ciu sau executarea unei lucrări în calitate care service free of charge or the execution
de obiect al donației, considerăm necesar a of a work of any kind free of charge and with
veni cu precizarea potrivit căreia nu toate the materials of the gratified).
serviciile prestate cu titlu gratuit pot consti- Speaking about the situations in which
tui obiect al donației atâta timp, cât nu mă- the object of the donation contract is mova-
resc patrimoniul donatarului, deși unele din ble or immovable property, we point out that
16
ele pot să-l mărească prin economisire (ex: a series of conditions imposed by common
o consultare gratuită din partea unui jurist, law are imposed on them, such as:
prestarea unor servicii de către un logoped –– to be determined or determinable.
etc.), iar altele nu vor diminua patrimoniul The donation contract by which the donor
prestatorului (ex: prestarea unui serviciu de is obliged to forward the entire current pa-
asistență medicală cu titlu gratuit sau execu- trimony or a fraction thereof without spe-
tarea unei lucrări de orice fel cu titlu gratuit cifying the goods to be handed over is null
și cu materialele celui gratificat). (art. 1198 al. 2);
Vorbind de situațiile în care obiect al –– to be possible;
contractului de donație îl constituie bunurile –– to be lawful;
mobile sau imobile, punctăm că față de aces- –– to be the donor’s property. As stated
tea se impun o serie de condiții prevăzute de in the specialized literature in this field [11,
dreptul comun, precum: p. 33], the donation cannot have as the object
–– să fie determinat sau determinabil. another’s good, otherwise it is absolutely null
Contractul de donație prin care donatorul se as it is incompatible with the principle of ir-
obligă să transmită în viitor întreg patrimo- revocability.
niul actual sau o fracțiune din el fără a speci- –– to exist or be possible to exist with
fica bunurile care urmează să fie predate este certainty in the future.
nul (art. 1198 alin. (2)); Although in the specialized literature,
–– să fie posibil; almost unanimously, it is claimed that the real
–– să fie licit; rights can be the object of the donation along
–– să fie proprietatea donatorului. După with the rights of the debt-claims. Howev-
cum s-a precizat în literatura de specialitate er, we believe that only the tangible property
[11, p. 33], donația nu poate avea ca obiect should belong to the essence of the donation
un bun al altuia, în caz contrar fiind nulă ab- because they are transmitted through direct
solut, întrucât este incompatibilă cu princi- actions to the donee, while the debt-claims
piul irevocabilității; rights are usually transmitted through other
–– să existe sau să fie posibil de a exista acts of liberality (indirect donations). This is
cu certitudine în viitor. the idea that we will try to develop in other
Deși în literatura de specialitate, aproa- sections of this paper.
pe unanim, se susține că pot face obiectul Donation cause
The donation cause (animus donandi)
donației și drepturile reale, deopotrivă cu
is a specific one in comparison with that of
drepturile de creanță, totuși suntem de pă-
other legal acts, even with the ones of grat-
rerea că doar bunurile corporale ar trebui să
ification (disinterested donations) as long as
țină de esența donației, deoarece se transmit
the donation contract is unilateral. There-
prin acțiuni directe către donatar, pe când
fore, it generates patrimonial obligations
drepturile de creanță, de obicei, se transmit only to the donor.
prin intermediul altor acte de liberalitate Although from the perspective of the
(donații indirecte), idee pe care vom încer- modernized Civil Code, we cannot already
ca să o dezvoltăm în alte compartimente ale find the cause of the legal act as a condition
prezentei lucrări. of validity. However, in the case of the do-
Cauza donației nation we will address it as long as in Title
Cauza donației (animus donandi) este II (about contracts in general), Chapter VI
una specifică în comparație cu cea a altor (the effects of the contract), the second sec-
acte juridice, chiar și cu cele de gratificare tion is regulating the institution of a contract
(donațiile dezinteresate) atâta timp, cât con- simulation sanctioned for not producing
tractul de donație este unilateral, deci gene-
17
rează obligații cu caracter patrimonial doar effects between the parties (art. 1090 par. 1
față de donator. CC) which is an effect similar to that of the
Deși în conceptul Codului civil moder- relative nullity. However, on the basis of the
nizat nu se mai regăsește cauza actului juridic argumentation of the necessity of renounc-
în calitate de condiție de validitate, totuși în ing the institution of the contract cause as a
cazul donației o vom aborda atâta timp, cât condition of validity, the idea that the seri-
în Titlul II (despre contracte în general), Ca- ousness and the legality of the parties’ inten-
pitolul VI (efectele contractului), secțiunea a tion remains subject to verification through
2-a reglementează instituția simulației unui the content of the art. 199 (the current art.
contract sancționată cu neproducerea efec- 312 par. 2 CC) which requires the consent
telor între părți (art. 1090 alin. (1) CC) care to be “expressed with the intention to pro-
este un efect similar cu cel al nulității rela- duce legal effects” [4, p. 8]. However, we
tive. Or, la baza argumentării necesității de can observe that the situation is beyond our
a renunța la instituția cauzei contractului ca control in the case of the simulated contract
condiție de validitate stă ideea că seriozitatea (absolute simulation: when the parties con-
clude the contract without the intention to
și legalitatea intenției părților rămâne supusă
produce legal effects – art. 1089 par. 2 CC). It
verificării prin prisma art. 199 (actualul art.
follows, therefore, that the failure to comply
312 alin. (2) CC), care cere consimțământul
with the rules regarding the purpose (cause)
să fie „exprimat cu intenția de a produce efec-
of the contract does not escape the sanction,
te juridice”[4, p. 8], însă observăm totuși că
if not sanctioned with nullity, then, at least
situația ne scapă de sub control în cazul con- with inefficiency (art. 357 par. 1 CC).
tractului simulat (simulația absolută: atunci Due to the reasons mentioned above,
când părțile încheie contractul fără intenția also taking into account the specificity of the
de a produce efecte juridice – art. 1089 alin. donation contract, its cause will be examined
(2) CC). Rezultă deci că nesocotirea regulilor with special attention from the perspective
cu privire la scopul (cauza) contractului nu of defending the interests of the third par-
scapă nesancționată, dacă nu se sancționează ties. Although, in certain cases (if the secret
cu nulitate, atunci cel puțin cu ineficiență contract damages their rights) the third par-
(art. 357 alin. (1) CC). ty can invoke the existence of the simulated
Din aceste considerente, ținând cont și contract against the parties (art. 1091 par. 2
de specificul contractului de donație, cauza CC).
acestuia urmează a fi examinată cu o specia- In the specialized literature, the cause
lă atenție din perspectiva apărării intereselor of the donation contract is divided into the
terților, deși, în anumite cazuri (dacă con- immediate cause (causa proxima), which
tractul secret le vatămă drepturile), terții pot consists in the intention to gratify by increas-
invoca împotriva părților existența contrac- ing the donee’s patrimony and the mediated
tului simulat (art. 1091 alin. (2) CC). cause (causa remota), which is why the do-
În literatura de specialitate, cauza nor increases the donee’s patrimony free of
contractului de donație este divizată în ca- charge by diminishing his/her own patrimo-
uza imediată (causa proxima) ce constă în ny [8, p. 96].
intenția de a gratifica prin majorarea patri- According to another author [13, p.
moniului donatarului și cauza mediată (ca- 115], the cause of the donation knows two
usa remota) care reprezintă motivul pentru distinct elements: the intention to gratify,
care donatorul mărește cu titlu gratuit patri- being an abstract, objective, invariable, and
moniul donatarului în schimbul diminuării common element to all donation contracts
patrimoniului său [8, p. 96]. and the determined motive pursued by the
După un alt autor [13, p. 115], cauza donor, being a subjective, variable, and con-
18
donației cunoaște două elemente distincte: crete element in each donation contract. By
intenția de a gratifica, fiind un element abs- disposing of his/her goods for free, the donor
tract, obiectiv, invariabil și comun tuturor expects from the behalf of the donee certain
contractelor de donație, și motivul determi- affection, respect, attitude. And all these, al-
nat urmărit de donator, fiind un element su- though can be requested by each individual,
biectiv, variabil și concret în fiecare contract they must not be qualified as consideration,
de donație. Or, prin dispunerea de bunurile because they have no patrimonial character.
sale cu titlu gratuit, donatorul se așteaptă din Otherwise, that is not a donation any longer.
partea donatarului la o anumită afecțiune, Speaking about other cases, although
respect, atitudine, iar toate acestea, deși pot the Romanian legislation recognizes the va-
fi cerute de fiecare individual, ele nu trebuie lidity of the disguised donations with the
calificate drept contraprestații, deoarece nu condition that they are not fraudulent, we
au un caracter patrimonial, în caz contrar nu consider, however, that they do not have
vom mai fi în prezența donației. a place among the donation, as long as the
Într-o altă ordine de idei, deși legislația cause of their conclusion is simulated. There-
fore, they are sanctioned with nullity. Ac-
României recunoaște valabilitatea donațiilor
cording to art. 331 par. 1 CC of the Republic
deghizate, cu condiția ca aceea să nu fie fra-
of Moldova, the null legal act is considered
uduloase, considerăm totuși că ele nu-și au
to have a retroactive effect, and it did not
locul în rândul donației, atâta timp, cât cauza
produce any legal effect from the moment of
încheierii lor este simulată, prin urmare sunt
its conclusion. Respectively, it did not exist.
sancționate cu nulitate, iar potrivit art. 331 There is an exception, art. 1033 of the Roma-
alin. (1) CC al Republicii Moldova, actul ju- nian Civil Code (simulated donations) stipu-
ridic nul se consideră, cu efect retroactiv, că lates that any simulation in which the dona-
nu a produs niciun efect juridic din momen- tion represents the secret contract in order
tul încheierii, respectiv nici nu a existat. Cu to elude the revocation of donations between
o singură excepție, art. 1033 din Codul civil spouses is null.
Român (donațiile simulate) stipulează faptul Therefore, the simulation is a defect of
că este lovită de nulitate orice simulație în the cause, being the reason why the alleged
care donația reprezintă contractul secret în contract of donation is not valid. Respective-
scopul de a eluda revocabilitatea donațiilor ly, it does not produce the legal effects of the
între soți. donation, but of the contract in which it was
Prin urmare, simulația constituie viciu disguised.
al cauzei, din pricina căreia pretinsul con- Even if our legislation does not men-
tract de donație nu este valabil, respectiv nu tion anything about the donations simulated
produce efectele juridice ale donației, ci ale through disguise, every time such a situation
contractului în care aceasta s-a deghizat. will be attested, we will apply the rule from
Deși legislația noastră nu menționează art. 1089 CC, in force since March 1, 2019. In
nimic despre donațiile simulate prin deghi- a general aspect, it regulates the simulation
zare, de fiecare dată când se va atesta o ase- of the contract, dividing it into: absolute sim-
menea situație, vom aplica norma de la art. ulation and relative simulation.
1089 CC, în vigoare de la 1 martie 2019, care According to the rule of law men-
reglementează, sub aspect general, simulația tioned, the simulation is absolute when the
contractului, divizând-o în: simulație abso- parties conclude the contract without the in-
lută și simulație relativă. tention to produce legal effects.
Potrivit normei arătate, simulația este Referred to the donation contract, the
absolută atunci când părțile încheie contrac- absolute simulation of the donation usually
tul fără intenția de a produce efecte juridice. occurs for the purpose of concealing by the
19
Raportată la contractul de donație, alleged donee the provenance of some finan-

simulația absolută a donației, de obicei, se cial means. In this case, by concluding the
produce în scopul ascunderii de către pre- donation contract, the intention of the donee
tinsul donatar a provenienței unor mijloace is to justify the increase of his/her patrimony
financiare. În acest caz, prin încheierea con- and not to produce legal effects vis-à-vis the
tractului de donație, intenția donatarului este contracting parties.
de a justifica majorarea patrimoniului său și According to par. 3 of the rule of na-
nu de a produce efecte juridice față de părțile tional law we discuss, the simulation is rel-
contractante. ative when the parties conclude the contract
Potrivit alin. (3) al normei în discuție, with the intention that it apparently would
simulația este relativă atunci când părțile produce legal effects different from the effects
încheie contractul cu intenția ca el aparent să really desired by the parties (secret contract).
producă efecte juridice diferite de efectele dori- This is about a disguise of the cause of do-
te cu adevărat de către părți (contract secret). nation which takes the form of another con-
Este vorba, aici, despre o deghizare a cauzei tract cause, for purchase contract cause, for
example.
donației în cea a altui contract, de vânzare-
Apparently, a purchase contract is
cumpărare, spre exemplu.
concluded, but in reality, the provisions of
Adică, în aparență se încheie un con-
a donation contract (disguised donation)
tract de vânzare-cumpărare, iar în realita-
are executed. This is a fact known only by
te, se execută prevederile unui contract de
the parties and the contract produces effects
donație (donație deghizată), fapt cunoscut only against them. However, according to
doar părților și care produce efecte numai art. 1090 CC, the secret contract (relative
față de ele. Or, potrivit art. 1090 CC, contrac- simulation) produces effects only between
tul secret (simulație relativă) produce efecte the parties (relative nullity), if the opposite
numai între părți (nulitate relativă), dacă din does not result from the nature of the con-
natura contractului ori din stipulația părților tract or from the stipulation of the parties,
nu rezultă contrariul, între succesorii lor between their universal successors or univer-
universali sau cu titlu universal. sal succession.
Cu toate acestea, contractul secret However, the secret contract does not
nu produce efecte nici între părți dacă nu produce effects even between the parties if it
îndeplinește condițiile cerute de lege pentru does not meet the conditions required by law
încheierea sa valabilă. for its valid conclusion.
Forma și etape ale încheierii contractu- Form and stages of the conclusion of the
lui de donație donation contract
Oferta de donație Donation offer
Oferta de donație este o inovație în The donation offer is an innovation
rândul reglementărilor actuale ce privesc among the current regulations regarding the
materia contractului de donație, identifi- subject of the donation contract, being men-
cându-se prin art. 1199 al Codului civil în tioned in art. 1199 of the Civil Code drafted
redacția de după 15.1.2018 în vigoare de la 1 after 15.01.2018, in force since March 1, 2019.
martie 2019. According to the new institution, if a
Potrivit noii instituții, în cazul în care movable good is transmitted without the con-
un bun mobil este transmis fără acordul celei- sent of the other party, the transmitter can set
lalte părți, transmițătorul poate stabili aces- a reasonable deadline within the donee must
teia un termen rezonabil în interiorul căruia declare that he/she accepts or refuses to accept
trebuie să declare că acceptă sau că refuză the donation. At the expiration of the term,
să accepte donația. La expirarea termenului, the contract is considered concluded if the
20
contractul se consideră încheiat dacă cealaltă other party has not refused the donation. In
parte nu a refuzat donația. În caz de refuz, case of refusal, the transmitter has the right to
transmițătorul are dreptul să ceară restituirea request the return of the good in accordance
bunului în conformitate cu regulile privind with the rules on the unjustified enrichment.
îmbogățirea nejustificată. Dispozițiile art. The provisions of art. 1024 remain applicable.
1024 rămân aplicabile. In fact, the donation offer is required
În fapt, oferta de donație se impune în when the donor’s intention to gratify is re-
condițiile în care intenția donatorului de a alized in the absence of the donee, being a
gratifica se realizează în absența donatarului, kind of donation concluded by separate acts
fiind un fel de donație încheiată prin acte se- between the absentees.
parate între absenți. Regarding the ability to accept the do-
În ce privește capacitatea de a accepta nation offer, there are opinions in the litera-
oferta donației, în literatura de specialitate ture of the field supporting its validity only
există voci ce se expun asupra valabilității ei in the presence of the ability to contract of
doar în prezența capacității de a contracta a the donee at the moment of transmission to
him/her the offer. This moment coincides
donatarului în momentul transmiterii către
with the moment of the good transmission -
acesta a ofertei, moment ce coincide cu cel al
object of the eventual donation contract.
transmiterii bunului – obiect al eventualului
We adopt a contrary position on this
contract de donație.
condition, joining the opinion [15, p. 16] that
Cât ne privește, adoptăm o poziție con-
the donee should not be capable in the mo-
trară asupra acestei condiții, alăturându-ne ment when the offer is issued. This thing hap-
opiniei [15, p. 16] potrivit căreia donatarul pens because the donation offer is a unilateral
nu trebuie să fie capabil în momentul emite- legal act of will, in which only the will of the
rii ofertei, deoarece oferta de donație este un donor is manifested, not that of the donee.
act juridic unilateral de voință, în care se ma- However, the donee’s capacity condi-
nifestă numai voința donatorului, nu și cea a tion exists, and it is required to be met on the
donatarului. date of acceptance of the offer and not when
Condiția de capacitate a donatarului issuing it, because these two may differ. There-
există totuși, numai că ea se cere a fi întrunită fore, the condition of capacity is also imposed
la data acceptării ofertei și nu în momentul on the donee, because it is the subject of the
emiterii ei, pentru că acestea două pot să dife- will on which the validity of accepting the of-
re. Prin urmare, condiția de capacitate se im- fer as a unilateral legal act depends.
pune și donatarului, deoarece este subiectul For example, the Romanian civil law
de voința căruia depinde valabilitatea accep- makes a remark on the situation discussed in
tării ofertei în calitate de act juridic unilateral. the text from art. 987 par. 2 CC, according to
Spre exemplu, legislația civilă a Româ- which, the condition of the ability to receive
niei face precizare asupra situației discutate a donation must be fulfilled on the date the
în textul de la art. 987 alin. (2) CC, potri- donee accepts the donation.
vit căreia condiția capacității de a primi o In another cases, from the content of
donație trebuie îndeplinită la data la care do- the provision of art. 1199 CC of the Republic
natarul acceptă donația. of Moldova, we observe that the acceptance
Într-o altă ordine de idei, din conținutul of the offer can be tacitly realized, if at the
dispoziției de la art. 1199 CC al Republicii expiration of the term established by the do-
Moldova, observăm că acceptarea ofertei poa- nor, the donee does not reject the donation.
te fi realizată în mod tacit, dacă la expirarea Therefore, the moment of the transfer
termenului stabilit de donator donatarul nu of the property right does not take place by
refuză donația. the tradition, but on the date when the term
21
Prin urmare, momentul transmiterii expired, and the donee had not issued a re-
dreptului de proprietate nu are loc odată cu sponse to the donor rejecting the donation.
tradițiunea, ci la data când a expirat terme- In this case, it would be deduced that
nul în interiorul căruia donatarul nu a emis the transfer of the movable good to the donee
un răspuns donatorului prin care refuză imposes on the donee a certain action - to in-
donația. form the donor about the refusal to be a party
În acest caz, s-ar deduce că transferul to the donation contract, otherwise, he/she
bunului mobil către donatar îl impune pe becomes the owner of the donated good.
acesta la o anumită acțiune – de a informa From our point of view this fact is in-
pe donator despre refuzul de a fi parte la equitable, this idea underlies also the reg-
contractul de donație, în caz contrar, devine ulation of tacit acceptance of the offer (art.
proprietarul bunului donat. 1042 CC) according to which, silence and
Din punctul nostru de vedere, acest inaction do not value acceptance, and dona-
fapt este inechitabil, această idee stând și la tion should not be an exception to this rule,
baza reglementării acceptării tacite a ofer- though it pursues a goal of gratification.
We say this, reiterating that the dona-
tei (art. 1042 CC), potrivit căreia tăcerea
tion concurrently with the purpose of grati-
şi inacțiunea nu valorează acceptarea, iar
fication can also pursue other purposes (get-
donația nu ar trebui să facă excepție de la
ting rid of a good that would impose certain
această regulă, deși urmărește un scop de
obligations on the donor, for example: an old
gratificare.
car, etc.). In this context, we should not forget
Spunem aceasta, reiterând că donația the situation from 2018, when because of the
concomitent cu scopul gratificării poate ur- exaggerated taxes imposed by the Ukrainian
mări și alte scopuri (debarasarea de un bun authorities on the owners of the means of
ce ar impune anumite obligații donatarului, transport with foreign numbers who could
spre ex: un automobil vechi etc.). Nu tre- not previously register them in the territory
buie să uităm, în acest context, situația din of this country because of their age, a great
anul 2018, când din cauza impunerii de către amount of them were brought to Romania
autoritățile ucrainene a unor taxe exagerat and abandoned (donation offer).
de mari față de proprietarii mijloacelor de So, in this case, it would mean that if
transport cu numere străine ce nu au putut Romania does not notify the Ukrainian own-
să le înregistreze anterior pe teritoriul acestei ers about the refusal to receive such dona-
țări din cauza vechimii, o mare parte a lor au tions, the state tacitly accepts them which is
fost aduse pe teritoriul României și abando- not correct.
nate (oferta de donație). Regarding the application of the un-
Deci, în acest caz, ar însemna că dacă justified enrichment institution as a result
statul român nu anunță proprietarii ucrai- of the donee’s refusal, we also consider it to
neni despre refuzul de a primi asemenea be a superfluous regulation. However, by the
donații, în mod tacit le acceptă, ceea ce nu fact that the donee did not accept the dona-
e corect. tion, it is clear that he/she rejected the idea
Cât privește aplicarea instituției of increasing his patrimony, respectively, to
îmbogățirii fără justă cauză drept urmare a become rich due to the donor’s action. So,
refuzului exprimat de către donatar, de ase- the transfer of the property right did not take
menea, considerăm că este o reglementare place once the good did not enter the donee’s
de prisos. Or, prin faptul că donatarul nu a patrimony.
acceptat donația este clar că acesta a respins Moreover, if the transmitted good is
ideea de a-și mări patrimoniul, respectiv, a se not used by the donee, it is not the case of
îmbogăți pe seama donatorului, deci trans- the unjustified enrichment. The art. 1984 CC
22
misiunea dreptului de proprietate nu a avut clearly explains what enrichment means, that
loc odată ce bunul nu a intrat în patrimoniul is, a situation in which a person is enriched
donatarului. by increasing his/her patrimony, using an-
Cu atât mai mul, dacă bunul transmis other’s goods, benefiting from a service or
nu este folosit de către donatar, nici nu poa- a work assignment performed for him/her.
te fi vorba de o îmbogățire fără just temei, This situation we do not identify in the case
iar art. 1984 CC explică clar ce înseamnă of the alleged donee. Generally speaking,
îmbogățirea, adică situația în care o persoană these problems would not have been dis-
este îmbogățită prin majorarea patrimoniu- cussed, if the legislator, in the provision of
lui său, folosirea bunurilor altuia, prestarea the art. 1199 had not related the transmis-
unui serviciu sau executarea unei lucrări în sion of the offer to the surrender of the good.
folosul său, situație ce nu o identificăm în ca- It was simpler if the donation offer consisted
zul pretinsului donatar. Și în genere, aceste only in transmitting to the donee in writing
probleme nici nu ar fi fost puse în discuție, from, on paper, by electronic communica-
dacă legiuitorul în textul de la art. 1199 nu tion, or by other means of communication,
the information that expresses the intention
lega transmiterea ofertei de predarea bunu-
to donate. According to its essence, for the
lui. Era mai simplu dacă oferta de donație
purpose of regulating the institution of the
consta doar în transmiterea către donatar
offer (art. 1029 CC), the offer to contract is
în scris, pe suport de hârtie, pe calea comu-
the proposal, addressed to one or more per-
nicării electronice sau prin alte mijloace de
sons, which contains all the essential clauses
comunicare, informația ce exprimă intenția of the future contract and which reflects the
de a dona. Or, după esența sa, în sensul re- will of the offerer to be bound by acceptance.
glementării instituției ofertei (art. 1029 CC), And the simple transmission of the good
oferta de a contracta este propunerea, adre- cannot express all the essential causes of the
sată unei sau mai multor persoane, care future contract, although the donee does not
conține toate clauzele esențiale ale viitorului get obliged to commit anything.
contract şi care reflectă voința ofertantului de Let’s see what happens with the condi-
a fi legat prin acceptarea ofertei, iar simpla tional donation, taking into account the fact
transmitere a bunului nu poate vorbi despre that the legislator does not mention anything
toate cauzele esențiale ale viitorului contract, about the inapplicability of the provisions of
cu toate că donatarul nu se obligă la nimic. art. 1199 on the report regulated by art. 1204
Și cum rămâne atunci cu donația and not vice versa. Therefore, to simplify
condiționată, doar legiuitorul nu menționează things, we propose a revision of the rule of law
nimic despre inaplicabilitatea dispozițiilor from art. 1199 CC in the following version:
art. 1199 asupra raportului reglementat prin In case the donation is concluded be-
art. 1204 și nici în sens invers? Prin urmare, tween the absentees (because the donation
spre simplificarea lucrurilor, am propune re- offer operates only between the absentees)
vizuirea normei de la art. 1199 CC în varian- the donor will issue a donation offer to the
ta ce urmează: donee, through any means of communica-
În cazul în care donația se încheie între tion. The transmitter may set a reasonable
absenți (pentru că oferta de donație operează deadline within the donee must declare that
doar între absenți) donatorul va emite către he/she accepts or refuses to accept the dona-
donatar, prin orice formă de comunicare, o tion. If at the end of the deadline, the donee
ofertă de donație. Transmițătorul poate sta- does not notify the donor of the acceptance
bili donatarului un termen rezonabil în in- of the offer, it is considered rejected.
teriorul căruia trebuie să declare că acceptă Pre-contract of donation
sau că refuză să accepte donația. Dacă la ex- Although it appears in the donation
23
pirarea termenului donatarul nu a anunțat compartment under a new legal formula,

pe donator despre faptul acceptării ofertei, the institution of the donation pre-contract
atunci aceasta se consideră respinsă. substitutes, in one way or another, the in-
Antecontractul de donație stitution of the donation promise, regulated
Deși apare în compartimentul donației in art. 830 of the Civil Code in the editorial
sub o nouă formulă juridică, instituția ante- until 15.11.2018, considering it a much more
contractului de donație substituie, într-un fel successful version specific only to the dona-
sau altul, instituția promisiunii de donație, tion contract. Among other things, it is cur-
reglementată la art. 830 al Codului civil în rently regulated, also in the new Civil Code
redacția de până la 15.11.2018, considerând- of Romania, in art. 1014.
o o variantă mult mai reușită, proprie doar Returning to the old regulation from
contractului de donație. Printre altele, ea este the perspective of the corroborated analysis
reglementată, actualmente, și în cuprinsul (art. 1200 with art. 999 CC), we identify that
noului Cod civil al României, la art. 1014. as the pre-contract is the contract by which
Revenind la vechea reglementare din one party (promising) becomes obliged to
the other party (beneficiary) to conclude an-
perspectiva analizei coroborate (art. 1200 cu
other contract in the future (final contract)
art. 999 CC), identificăm că așa cum ante-
at the request of the beneficiary. Likewise
contractul este contractul prin care o parte
the promise of donation was considered a
(promitent) se obligă față de cealaltă parte
contract containing the promise to trans-
(beneficiar) să încheie în viitor un alt con-
mit a good in the future. Even the condi-
tract (contract definitiv) la cererea beneficia- tion of validity required for these two forms
rului, tot astfel și promisiunea de donație era of pre-contract is the same (the authentic
considerată un contract ce conține promisi- form), and its non-compliance, in both cas-
unea de a transmite în viitor un bun. Chiar și es, excludes the right of forced execution.
condiția de valabilitate cerută pentru aceste However, the promise of donation re-
două forme de precontracte este aceeași (for- mains, in our opinion, a simplified form of
ma autentică), iar nerespectarea ei, în ambele pre-contract and specific only for donation.
cazuri, exclude dreptul la executare silită. It is simplified because it does not require the
Totuși promisiunea de donație rămâne establishment of the essential clauses of the
a fi, în opinia noastră, o formă simplificată de definitive contract as required by par. 2 of
antecontract și specifică doar donației. Este the art. 999 CC. Therefore, it produces legal
simplificată, deoarece nu impune stabilirea effects only if the donor has fulfilled his/her
clauzelor esențiale ale contractului definitiv promise, respectively, he/she can refuse the
așa cum cere alin. (2) al art. 999 CC. Prin fulfillment of the obligation due to specific
urmare, ea produce efecte juridice doar în reasons of the impossibility to donate (the
cazul în care donatorul și-a îndeplinit pro- danger of his own patrimonial state or the
misiunea, respectiv, acesta poate să refuze possible generation of the impossibility to
îndeplinirea obligației din cauze specifice fulfill the obligations towards third parties).
imposibilității de a dona (periclitarea propri- However, in the case of the pre-con-
ei stări patrimoniale sau generarea în even- tract, by applying the rule of law from art.
tual a imposibilități onorării obligațiilor față 1000 par. 1, in the case of non-execution
de terți). without justification of the promising party’s
Însă, în cazul antecontractului, prin obligation to conclude the definitive contract,
aplicarea normei de la art. 1000 alin. (1), în the beneficiary may ask the judicial court to
cazul neexecutării fără justificare a obligației give a ruling that would take the place of a
promitentului de a încheia contractul defini- definitive contract.
tiv, beneficiarul poate cere instanței de jude- Therefore, already being a party to the
24
cată să pronunțe o hotărâre care să țină loc donation contract, the promising - current
de contract definitiv. donor will not be able to invoke the rule of
Prin urmare, fiind deja parte la con- law from art. 1200 par. 3 CC (the right to re-
tractul de donație, promitentul – actual do- quest the forced execution for the pre-con-
nator, nu va putea invoca norma de la art. tract of donation is excluded because, in fact,
1200 alin. (3) CC (dreptul de a cere execu- the execution of the contract and not the
tarea silită în natură a antecontractului de pre-contract will be required, which in the
donație este exclus, deoarece aici se va cere case of the donation promise is not allowed.)
executarea contractului și nu a antecontrac- Taking into account the reasons men-
tului, fapt ce în cazul promisiunii de donație tioned above, choosing to maintain the insti-
nu se admitea acest lucru. tution of the donation promise as a distinct
Din aceste considerente, optând and specific to the contract of donation, in
pentru menținerea instituției promisiunii the following text we will refer to it from the
de donație ca una distinctă și proprie con- perspective of improving the content of the
tractului de donație, în textul ce urmează text to be regulated.
Obligations of a pre-contractual kind
vom mai face referire la ea, din perspectiva
An appreciated regulation in the new
îmbunătățirii conținutului textului prin care
redaction of the national Civil Code is an
urmează a fi reglementată.
assumption that materializes the obligation
Obligații de natură precontractuală
of the notary regarding the pre-contractu-
O reglementare binevenită în noua
al informing. This comes to be a definitely
redacție a Codului civil autohton o consti- inspired idea taking into account the signif-
tuie cea prin care se concretizează obligația icance of the donation after its effects on the
notarului de informare precontractuală, idee donor by diminishing his/her patrimony, es-
destul de inspirată, ținând cont de însem- pecially, considering as a rule the irrevoca-
nătatea donației după efectele sale ce pot bility of the act by which it was arranged free
afecta donatorul prin diminuarea patrimo- of charge. However, we regret the decision of
niului său, mai ales, ținând cont și de regula the legislature to impose this obligation on
irevocabilității actului prin care s-a dispus cu the notary only when the object of the do-
titlu gratuit. Cu toate acestea, ne exprimăm nation constitutes a real estate with a resi-
regretul față de decizia legiuitorului de a im- dential purpose. We believe, however, that
pune notarului această obligație doar atunci this decision comes from the prevention of a
când obiectul donației îl constituie un bun possible donor’s confusion. It is important to
imobil cu destinație locativă. Intuim totuși provide explanation to the donor concerning
că această decizie vine din considerentul the difference between the contract of dona-
prevenirii unei eventuale confuzii din partea tion and the contract on the transmission of
donatorului, explicându-i-se diferența dintre the good with the condition of life mainte-
contractul de donație și contractul privind nance. Many fraudsters have benefited from
transmiterea bunului cu condiția întreținerii this confusion during the recent years.
pe viață, confuzie de care au beneficiat în ul- Therefore, according to the provisions
timii ani nenumărați escroci. mentioned in art. 1201 of the CC, if the ob-
Așadar, potrivit prevederilor ject of the donation is an immovable good
menționate în art. 1201 al CC, dacă obiect with a residential purpose, the notary au-
al donației este un bun imobil cu destinație thenticating the donation contract is obliged
locativă, notarul care autentifică contractul before the conclusion of the contract:
de donație este obligat, înainte de încheierea a) to transmit to the donor (as a nat-
contractului: ural person) the information on paper, by
a) să îi transmită donatorului persoa- signature, written in a simple and intelligi-
25
nă fizică, contra semnătură, informația pe ble manner, in a language known by donor,

suport de hârtie, redactată într-un limbaj that the donee is not obliged, under the do-
simplu și inteligibil, într-o limbă în care donation contract, to provide any maintenance
natorul poate să comunice, că donatarul nu support for the donor, and the donee has no
are, în baza contractului de donație, nicio obligation to provide the donor with living
obligație de întreținere a donatorului și nu space, unless such a task is stipulated in the
are nicio obligație de a asigura donatorului donation contract;
spațiu locativ, cu excepția cazului în care o b) to explain to the donor (as a natural
asemenea sarcină s-a stipulat în contractul person) the information transmitted accord-
de donație; ing to the letter a) in a language in which the
b) să îi explice donatorului persoană fi- donor can communicate.
zică, într-o limbă în care acesta poate comu- Form of the pre-contract and the dona-
nica, informația transmisă conform lit. a). tion contract
Forma antecontractului și a contractu- According to the art. 1200 par. 3 of the
lui de donație Civil Code in its new redaction, regardless
the kind of the good, the pre-contract of do-
Potrivit art. 1200 alin. (3) al Codului
nation is concluded in authentic form. The
civil în noua sa redacție, indiferent de natura
same condition is imposed on the donation
bunului, antecontractul de donație se înche-
contract. The sanction of not respecting the
ie în formă autentică, aceeași condiție fiind
authentic form is the same.
impusă și contractului de donație, precum și
However, as an exception, the fact of
sancțiunea nerespectării formei autentice, în not respecting the authentic form does not af-
principiu, este aceeași. fect the validity of the donation contract if the
Totuși, prin excepție, nerespectarea donated good was handed over to the donee.
formei autentice nu afectează valabilitatea In fact, if we pay attention to the way
contractului de donație dacă bunul donat a of regulation on the form condition of the
fost predat donatarului. donation contract, then there is a slight oscil-
De fapt, dacă e să acordăm atenție mo- lation between the authentic and the verbal
dului de reglementare a condiției de formă form balanced by the condition of carrying
a contractului de donație, atunci se observă on the tradition.
o ușoară oscilație între forma autentică și That is, the donation is valid if the au-
cea verbală echilibrată de condiția realizării thentic form is respected. The donation is
tradițiunii. valid even if the authentic form is absent in
Adică donația este valabilă dacă se res- case the transfer of the good from the donor
pectă forma autentică sau în lipsa ei, dacă a to the donee took place.
avut loc transmiterea bunului de la donator We observe, therefore, the real char-
către donatar. acter of the donation of movable property
Observăm deci, caracterul real al plays the determining role in considering the
donației de bunuri mobile joacă rolul deter- validity of the act by which it was ordered.
minant în considerarea valabilității actului The tradition is decisive. And generally, if we
prin care s-a dispus, tradițiunea fiind cea go back in history, the solemn form of the
care își spune ultima cuvântul. Și în genere, donation contract did not matter. There were
dacă e să ne întoarcem puțin în istorie, forma instances when it was not required for the
solemnă a contractului de donație nu prea a existence of the donation, although a Consti-
contat, au fost momente când nu se cerea tution of the Roman Emperor Constantine
pentru existența donației, deși o Constituție imposed the necessity of a written act for
a împăratului Constantin a impus necesitatea the validity of the donation. The following
unui act scris pentru valabilitatea donației, emperors gave up this form, declaring valid
26
împărații care au urmat au renunțat la aceas- the donations made without any written act,
tă formă, declarând valabile donațiile făcute et sine scripto, and even without witnesses,
fără niciun act scris, et sine scripto, și chiar when the proof of their existence could be
fără martori, când dovada existenței lor pu- obtained from other documents [12, p. 199].
tea să rezulte din alte documente [12, p. 199]. However, there are cases, when the sit-
Alta este însă situația donației ce are ca uation of the donation has as its object an
obiect un bun imobil, unde simpla transmi- immovable good, when the mere transmis-
tere a bunului imobil, evident, prin mijloa- sion of the immovable property, obviously,
cele sale specifice, nu mai este suficientă și by its specific means, is no longer sufficient
prioritară în fața autentificării pentru consi- and decisive during the authentication for
derarea donației drept valabil încheiate. Or, considering the donation as validly con-
în cazul bunurilor imobile, situația este included. However, in the case of immovable
versă, forma autentică fiind obligatorie și nu property, the situation is the opposite. The
alternativă pentru validitate, fapt impus de o authentic form is being compulsory and not
normă cu caracter general. an alternative for validity, a fact imposed by
a rule of law of general character.
Prin urmare, art. 323 lit. a) din Codul
Therefore, art. 323, letter a) of the Civil
civil stabilește expres că forma autentică a
Code expressly states that the authentic form
actului juridic este obligatorie:
of the legal act is compulsory:
a) dacă actul juridic are ca obiect în-
a) if the legal act has as an object the
străinarea bunurilor imobile.
disposal of the immovable property.
Mai mult, pentru valabilitatea desăvâr- Moreover, for the complete validity of the
șită a donației ce are ca obiect un bun imobil donation that has as object immovable proper-
se mai adaugă și cea de-a treia condiție, ceru- ty, the third condition has been added which
tă pentru realizarea transferului dreptului de is required for the realization of the transfer of
proprietate, potrivit căreia în cazul bunurilor the property right according to which in the
imobile, dreptul de proprietate se dobândește case of immovable property, the property right is
la data înregistrării în registrul bunurilor acquired at the date of registration in the register
imobile, cu excepțiile prevăzute de lege (art. of immovable property, with the exceptions pro-
510 alin. (2) CC). vided by law (art. 510 par. 2 CC).
Referințe bibliografice:
1. Constituția Republicii Moldova din 4. Nota informativă la proiectul Legii pri-

29.07.1994. Monitorul Oficial al Republi- vind modificarea și completarea unor acte
cii Moldova, nr. 1 din 18.08.1994. legislative, ,
2. Codul civil al Republicii al Moldova, adop- 5. Alexandresco D. Explicațiunea teoretică
tat prin Legea nr.1107-XV din 06.06.2002. și practică a dreptului civil român. To-
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, mul IV, partea I, Donațiunile între vii.
nr. 82-86 din 22.06.2002. București, 1913.
3. Hotărârea CSJ a RM nr. 2 din 30.03.2009 6. Ardelean G., Belecciu Șt. ,,Tendințe ale
cu privire la unele chestiuni apărute reconsiderării conceptului de reglementa-
în practica aplicării de către instanțele re a contractului de donație în legislația
judecătorești a legislației la soluționarea Republicii Moldova”. În: Revista română
litigiilor ce țin de contractele de donație „Acta Universitatis George Bacovia. Juri-
şi de înstrăinare a bunului cu condiția dica”. Vol.7 nr. 2/2018.
întreținerii pe viață. 7. Beleiu Gh. Drept civil român. București,
27
1995. act of unilateral or bilateral training, CKS,

8. Cimil D., Bejenaru E.E. Drept civil. Con- București, 2012.
tracte speciale. Partea I. Chișinău, 2014. 14. Merțicaru D-G. Ionaș Legatul şi cau-
9. Chibac Gh., Băieșu A., Rotari Al., Efrim za de priciput în contextul uniformizării
O. Drept civil. Contracte speciale. Ed. legislației europene. Rezumatul tezei de
Cartier Juridic, Chișinău 2005. doctorat. București, 2015.
10. Crăciun N. Liberalitățile în noul cod ci- 15. Stănciulescu L. Dreptul contractelor civi-
vil. Teza de doctorat. București 2013. le. Doctrină și jurisprudență, Ed. Haman-
11. Deak Fr. Drept civil. Contracte speciale, giu, București, 2017.
Ed. Actami, București, 1996. 16. Trofimov I. Drept civil. Contractele civi-
12. Dogaru I. Teoria generală a actelor cu ti- le. Chișinău 2012.
tlu gratuit. Ed. All Beck, București, 2005. 17. Vasilescu P. Relativitatea actului juridic
13. Gheorghe A., Spasici C. Liberties Legal civil. București, 2001.
Despre autori About authors
Grigore ARDELEAN, Grigore ARDELEAN,

doctor în drept, lector universitar, PhD, university lecturer,
Academia „Ştefan cel Mare” a MAI Academy ”Ştefan cel Mare” of MIA
e-mail: ardeleangrigore@mail.ru e-mail: ardeleangrigore@mail.ru
tel: 069314635 tel: 069314635
Igor PÂNZARI, Igor PÂNZARI,

Masterandul anul II, Master’s student year II,
economic law, Grup 211 B
Dreptul Economic, grupa 211 B,
Academy ”Ştefan cel Mare” of MIA
Academia ,,Ștefan cel Mare” a MAI
e-mail: pinzari-96@mail.ru
e-mail: pinzari-96@mail.ru
tel: 069071517
tel: 069071517
28
CZU 349.6(478):061.1EU
ARMONIZAREA LEGISLAȚIEI HARMONIZATION OF THE ENVIRON-

DE MEDIU (ECOLOGICE) A REPUBLI- MENTAL (ECOLOGICAL) LEGISLATION
CII MOLDOVA ÎN CONFORMITATE CU OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA IN
STANDARDELE UNIUNII ACCORDANCE WITH THE STANDARDS
EUROPENE OF THE EUROPEAN UNION
Marcel BOȘCANEANU, Marcel BOȘCANEANU

doctor în drept, PhD,
În acest articol ne propunem să analizăm In this article we aim to analyze the main pri-
principalele priorități privind modul de aduce- orities regarding the way to bring the environmental
re a legislației de mediu a RM în conformitate cu legislation of the Republic of Moldova in line with
legislația de mediu a UE. Vom încerca să definim the EU environmental legislation. We will try to de-
principalele obligații asumate de RM în domeniul fine the main obligations assumed by the Republic
protecției mediului, al utilizării raționale a resurse- of Moldova in the field of environmental protection,
lor naturale și al asigurării securității mediului în ca- rational use of natural resources and environment
drul procesului de integrare europeană. Se constată security in the process of European integration. It
că dezvoltarea viitoare a legislației de mediu a RM is noted that the future development of the environ-
necesită, în special, o înțelegere pe care principii se mental legislation of the RM requires, in particular,
întemeiază legislația UE privind mediul, legăturile an understanding of the principles underlying the
pe care le urmează dezvoltarea acesteia și sursele pe EU environmental legislation, the links to its devel-
care le acoperă. opment and the sources it covers.
Cuvinte-cheie: legislația de mediu a RM, legislația Keywords: environmental legislation of the Re-
de mediu a UE, proces de integrare europeană, securitatea public of Moldova, European Union environmental legis-
ecologică, standardele Uniunii Europene. lation, European integration process, ecological security,
standards of the European Union.
Introducere. Procesele de integrare ce Introduction. The processes of inte-

au loc pe diferite regiuni și pe diferite con- gration that take place in different regions
tinente între țări cu tradiții juridice diferi- and on different continents between coun-
te se deosebesc după, conținut și volum. O tries with different legal traditions, differ in
condiție obligatorie pentru procesele de in- pace, content and volume. A compulsory
tegrare care au loc în lume este compatibi- condition for the integration processes tak-
litatea transformării juridice, economice și ing place in the world is the compatibility of
socio-politice a statelor care se unesc. the legal, economic and socio-political trans-
În plus, accelerarea și aprofundarea formation of the uniting states.
proceselor de integrare ridică în fața state- In addition, the acceleration and deep-
lor moderne problema necesității de a găsi ening of the integration processes raises the
un model optim de interacțiune juridi- problem of the need to find an optimal mod-
că internațională, care permit să integreze el of international legal interaction in the face
cel mai eficient experiența internațională of modern states, which allow integrating the
în sistemul juridic național. Tocmai în do- international experience more effectively into
29
meniul reglementării relațiilor pentru asi- the national legal system. It is precisely in the
gurarea securității mediului este nevoie de field of regulating relations for the security
consecvență și necesită coerență, dobândind of the environment that is needed for con-
un caracter primordial datorită unității pro- sistency and requires consistency, acquiring
ceselor și fenomenelor naturale și datorită a fundamental character due to the unity of
necesității unor măsuri coordonate pentru processes and natural phenomena and due to
reglementarea acestora. Schimbările negati- the need for coordinated measures for their
ve în mediu încurajează societatea să acorde regulation. Negative changes in the environ-
prioritate măsurilor care vizează reglemen- ment encourage the society to give priority
tarea legală a utilizării echilibrate ecologic a to the measures aimed at the legal regulation
resurselor naturale. De aceea la etapa actua- of the ecologically balanced use of natural re-
lă de dezvoltare căutarea unor modalități de sources. Therefore, at the present stage of de-
coexistență armonioasă a societății și naturii velopment, the search for ways of harmoni-
vii, stabilirea unui echilibru între interesele ous coexistence of society and living nature,
economice și de mediu ale oamenilor devin establishing a balance between the economic
din ce în ce mai importante. Având în ve- and environmental interests of people, is be-
dere acest lucru, problemele de apropiere a coming more and more important. With this
legislației de mediu a RM de cea a UE și asigu- in mind, the problems of approximating the
rarea îndeplinirii obligațiilor internaționale environmental legislation of the Republic of
în domeniul protecției mediului sunt do- Moldova to the EU and ensuring the fulfill-
menii importante și relevante în cercetarea ment of international obligations in the field
științifică. of environmental protection are important
Pentru RM, aderarea la UE este un and relevant fields in scientific research.
obiectiv strategic. Aceasta este calea de mo- Joining the EU is a strategic objective
dernizare a economiei, posibilitatea de a atra- for Moldova. This is the way of moderniz-
ge investiții, accesul pe piața comunităților ing the economy, the possibility of attract-
europene și pe piețele mondiale etc. Inte- ing investments, the access to the market of
grarea europeană este cheia stabilității unui the European communities and to the world
sistem politic democratic, aprofundarea cul- markets etc. European integration is the key
turii democrației, respectarea drepturilor to the stability of a democratic political sys-
omului, consolidarea securității naționale tem, deepening the culture of democracy,
și securitatea cetățenilor, armonizarea respecting human rights, strengthening na-
legislației în toate domeniile, inclusiv în cele tional security and citizen security, harmo-
de mediu. Aici trebuie să menționăm că RM nizing legislation in all areas including the
este una din primele țări CSI care a încheiat environment. We should mention here that
un acord de parteneriat și cooperare (acor- the Republic of Moldova is one of the first
dul a fost semnat la 28 noiembrie 1994 și a CIS countries to conclude a partnership and
intrat în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o du- cooperation agreement (the agreement was
rată inițială de 10 ani), acest aranjament asi- signed on November 28, 1994 and entered
gură baza colaborării țării noastre cu UE în into force on July 1, 1998 for an initial period
domeniul politic, comercial, economic, juri- of 10 years), this arrangement ensures the ba-
dic, cultural-științific etc. Biroul de Infor- sis of our country’s cooperation with the EU
mare al Consiliului Europei a fost înființat la in the political, commercial, economic, legal,
Chișinău pe data de 30 iunie 1997 la solicita- cultural-scientific field, etc. The Information
rea guvernului Republicii Moldova, care si-a Council of the Council of Europe was set up
exprimat susținerea democrației precum și in Chisinau on June 30, 1997 at the request of
transformările economice. the Government of the Republic of Moldova,
30
Extinderea Uniunii Europene de la 1 which expressed its support for democracy

mai 2004 a determinat o schimbare istorică as well as economic transformations.
pentru Uniune în termeni politici, geografi- The enlargement of the European Un-
ci şi economici, consolidând în continuare ion from May 1, 2004 has led to a historical
interdependenţa politică şi economică din- change for the Union in political, geograph-
tre UE şi R. Moldova. Extinderea oferă UE ical and economic terms, further strength-
şi R. Moldova oportunitatea de a dezvolta o ening the political and economic interde-
relaţie de continuă apropiere mergând din- pendence between the EU and Moldova.
colo de cooperare, de a implica într-o mă- Enlargement offers the EU and Moldova the
sură semnificativă integrarea economică şi opportunity to develop a continuous close
de a aprofunda cooperarea politică. UE şi R. relationship beyond cooperation, to signifi-
Moldova sunt determinate să utilizeze această cantly involve economic integration and to
ocazie pentru a-şi consolida relaţiile şi a pro- deepen political cooperation. EU and Mol-
mova stabilitatea, securitatea şi bunăstarea. dova are determined to use this opportu-
Integrarea statului în UE, desigur, necesită nity to strengthen their relationships and
schimbări în diferite sfere ale vieții publice, promote stability, security and well-being.
politice, economice, sociale, culturale etc. State integration in the EU, of course, re-
Totuși trebuie să recunoaștem că dreptul quires changes in different spheres, like pub-
este elementul central al mecanismului de lic, political, economic, social, cultural, etc.
integrare europeană. De aceea elementele- However, we must recognize that law is the
-cheie ale integrării cu succes a RM în UE central element of the European integration
este atingerea unui anumit nivel de coerență mechanism. Therefore, the key elements
a legislației țării noastre și a practicilor de of successful integration of the Republic of
punere în aplicare a acesteia cu legislația UE. Moldova into the EU are to achieve a cer-
De fapt, armonizarea sau modificarea legis- tain level of coherence of the legislation of
lației naționale care reglementează utilizarea, our country and of the practices of its im-
protejarea, conservarea resurselor natura- plementation with the EU legislation. In fact,
le are loc astfel încât cerințele relevante ale the harmonization or modification of the na-
legislației UE să fie integrate pe deplin în tional legislation regulating the use, protec-
sistemul legislativ al RM, ceea ce ne face să tion, conservation of natural resources takes
considerăm că este unul din primii pași spre place in such a way that the relevant require-
integrarea RM în UE în ceea ce privește le- ments of EU law are fully integrated into the
gislația privind mediul. legislative system of the Republic of Moldo-
Unul din obiectivele pe care UE le sta- va, which makes us consider that it is one of
bilește pentru sine și pentru fiecare stat care the first steps towards the integration of the
intenționează să devină un stat membru este Republic of Moldova into the EU regarding
ca fiecare stat să se străduie să aibă un nivelul the environmental legislation.
ridicat de protecție și îmbunătățire a mediu- Among the goals that the EU sets for
lui. În consecință, dezvoltarea legislației de itself and for each state that intends to be-
mediu a RM în stadiul actual ar trebui să aibă come a member state is that every state
loc tocmai în lumina proceselor de integrare strives to have a high level of environmental
europeană. protection and improvement. Consequently,
Metode şi materiale utilizate. Studiul the development of the environmental legis-
efectuat a avut la bază cercetarea legislației lation of the Republic of Moldova in the cur-
naționale și internaţionale (UE) în domeniu rent state should take place precisely in the
de mediu. Au fost utilizate următoarele meto- light of the European integration processes.
de: juridică, sistemică, logică și comparativă. Methods and materials used. The
31
Rezultate obținute și discuții. Prin- study was based on researching national and
cipiile generale pe care ar trebui să se ba- international (EU) environmental laws. The
zeze, printre altele, reglementarea relațiilor following methods were used: legal, system-
de punere în aplicare a politicii de mediu a ic, logical and comparative.
UE sunt incluse în Tratatul UE, Tratatul de Results obtained and discussions. The
funcționarea UE, Carta Drepturilor Funda- general principles, which should be based,
mentale și Convenția Europeană pentru Apă- inter alia, on the regulation of relations for
rarea Drepturilor Omului și a Libertăților the implementation of EU environmental
Fundamentale, precum și a directivelor UE. policy, are included in the EU Treaty, the
O astfel de gamă largă de obligații contrac- Treaty on the Functioning of the EU, the
tuale ajută la asigurarea unui echilibru între Charter of Fundamental Rights and the Eu-
fundamentele economice ale dezvoltării UE ropean Convention for the Protection of Hu-
și protecția mediului natural. Pentru RM, man Rights and of Fundamental Freedoms
este foarte important să se stabilească modele as well as EU directives. Such a wide range
specifice de punere în aplicare a politicilor și of contractual obligations helps to ensure a
practicilor relevante în UE pentru transferul balance between the economic fundamen-
acestora în sistemul juridic național, deoare- tals of EU development and the protection
ce problemele legate de legislația de mediu of the natural environment. For the Republic
și de dreptul mediului nu sunt doar formele of Moldova, it is very important to establish
juridice și procedurile legale. Aceasta este în specific models for the implementation of
primul rând o chestiune de fond, o întrebare, the relevant policies and practices in the EU
în multe privințe, a unei alegeri de valoare. for their transfer to the national legal system,
În plus, legislația UE în materie de mediu, because the issues related to environmental
pe lângă principiile de bază ale funcționării legislation and environmental law are not
ordinii juridice a UE în ansamblul său, are just legal forms and legal procedures. This
un sistem propriu de obiective, principii, is primarily a question of substance, a ques-
proceduri specifice de luare a deciziilor pri- tion, in many respects, of a choice of value.
vind o gamă largă de probleme: poluarea EU environmental law, in addition to the ba-
mediului și a climei, gestionarea deșeurilor și sic principles of the functioning of the EU
substanțelor periculoase pentru mediu, con- legal order as a whole, has its own system of
servarea naturii etc. Un loc important în re- objectives, principles, specific decision-mak-
glementarea juridică a relațiilor de mediu în ing procedures on a wide range of issues:
UE, împreună cu directivele îl ocupă practica environmental pollution and climate, waste
judiciară a Curții Europene de Justiție, care management and environmentally hazard-
deseori se confruntă cu necesitatea abordării ous substances, nature conservation, etc. An
problemelor de mediu, prin completarea și important place in the legal regulation of
dezvoltarea legislației UE în materie de me- environmental relations in the EU, together
diu. with the directives is the judicial practice of
Trebuie remarcat faptul că începutul the European Court of Justice, which often
numărătoarei inverse a momentului for- faces the need to address environmental is-
mării și dezvoltării dreptului mediului al sues, by supplementing and developing EU
comunității europene poate fi considerat environmental law.
anul 1968, când Adunarea Generală a ONU It should be noted that the beginning
a adoptat rezoluţia nr.2398, prin care se pre- of the inverted counting of the moment of
vedea convocarea unei conferinţe mondiale formation and development of the environ-
asupra mediului, care a stat la baza pregătirii mental law of the European community can
primei conferinţe mondiale privind mediul. be considered in 1968, where the UN Gener-
32
Astfel, în urma mai multor pregătiri din paral Assembly adopted resolution on the basis
tea reprezentanţilor statelor membre între 5 of the preparation of the first world environ-
şi 16 iunie 1972 a avut loc conferința ONU mental conference. Thus, following several
privind mediul de la Stockholm [2]. În ca- preparations by the representatives of the
drul conferinţei au fost aprobate un număr Member States between 5 and 16 June 1972,
mare de texte, printre care o declaraţie ge- the UN conference on the environment in
nerală, adoptate prin aclamaţii 109 recoman- Stockholm was held [2]. At the conference, a
dări care au constituit un ,,Plan de acţiune” large number of texts were approved, among
şi o rezoluţie. Declaraţia de la Stockholm a which a general statement, adopted by the
fost ca o introducere generală în problemati- acclamation of 109 recommendations which
ca mediului şi a cuprins mai multe idei pre- constituted an “Action Plan” and a resolu-
cum: omul este creaţia şi creatorul mediului tion. The Stockholm Declaration was a gen-
său; elementul natural şi cel pe care omul l-a eral introduction to environmental issues
creat el însuşi sunt indispensabile bunăstării and included several ideas such as: man is
şi exercitării depline a drepturilor şi libertă- the creation and creator of his environment;
ţilor sale fundamentale, inclusiv dreptul la the natural element and the one that man
viaţă; protecţia şi ameliorarea mediului au o has created himself are indispensable to the
importanţă majoră pentru bunăstarea popu- well-being and full exercise of his fundamen-
laţiei şi dezvoltarea ei etc. Astfel, în anul 1973 tal rights and freedoms, including the right to
și 1977au fost adoptate primul și cel de-al life; environmental protection and improve-
doilea program comunitar de acțiune pentru ment are of major importance for the wel-
mediu, care conține principalele obiective ale fare of the population and its development,
politicii comunității europene, printre care, etc. Thus, in 1973 and 1977, the first and the
în special, prevenirea poluării, utilizarea re- second Community Action Program for the
dusă a resurselor naturale și a naturii, care environment were adopted, which contains
pot afecta în mod semnificativ echilibrul eco- the main objectives of the European Com-
logic, introducerea principiului ,,poluatorul munity policy, among which, in particular,
plătește”, luarea în considerare a impactului the prevention of pollution, the reduced use
asupra mediului în stadiile incipiente ale lu- of natural resources and nature, which can
ării deciziilor, prevenirea impactului trans- significantly affect the ecological balance, the
frontalier, definirea unui concept pe termen introduction of the “polluter pays” principle,
lung al politicii europene de mediu. the environmental impact taking into ac-
Apoi, în anii ’70 ai secolului al XX-lea, count in the early stages of decision making,
a fost format conceptul european al legislației the prevention of cross-border impact, the
de mediu și de drept al mediului ca un re- definition of a long-term concept of Europe-
zultat indirect al compromisului celor două an environmental policy.
abordări, la prima vedere, incompatibile în- Then, in the 1970s of the 20th century,
tre ele. Una dintre aceste abordări se bazează the European concept of environmental leg-
pe indicatori obiectivi, care la rândul lor se islation and environmental law was formed
bazează pe criterii științifice pentru starea as an indirect result of the compromise of the
de conservare a naturii, praguri de poluare, two approaches, at first glance, incompatible
abordare ecosistemică, randamente durabi- with each other. One of these approaches is
le, capturi totale admisibile etc. Aceste cri- based on objective indicators, which in turn
terii sunt îndreptate spre protejarea biosferei are based on scientific criteria for the state
ca atare și se formează pe baza unei analize of nature conservation, pollution thresholds,
științifice a tipurilor de risc ecologic. O ast- ecosystem approach, sustainable yields, to-
fel de abordare științifică este în contradicție tal allowable catches, etc. These criteria are
33
cu viziunea subiectivă a relației dintre ome- aimed at protecting the biosphere as such
nire și mediu, conform căreia accentul de and are formed on the basis of a scientific
bază se pune pe măsurarea calității vieții. În analysis of the types of ecological risk. Such
consecință, anumite aspecte ale mediului ar a scientific approach is in contradiction with
trebui protejate nu datorită rolului pe care îl the subjective view of the relationship be-
joacă în ecosistem, ci având în vedere rolul tween humanity and the environment, ac-
lor în viața umană sau valoarea lor econo- cording to which the basic emphasis is placed
mică. Prin urmare, protecția biosferei este on measuring the quality of life. As a result,
dependentă de interesele umanității. Echi- certain aspects of the environment should be
librarea intereselor sociale, economice și de protected not because of the role they play
mediu devin un element al conceptului de in the ecosystem, but because of their role
dezvoltare durabilă și servește drept funda- in human life or their economic value. Con-
ment al politicii europene. sequently, the protection of the biosphere is
După conferinţa de la Stockholm şi ce- dependent on the interests of humanity. Bal-
lelalte evenimente mondiale/europene men- ancing social, economic and environmental
ţionate mai sus, mediul planetei a continuat interests become an element of the concept
să se deterioreze. În această situaţie, s-a cău- of sustainable development and serve as the
tat o nouă abordare, mai eficientă, care avea basis of European policy.
să se reflecte într-o concepţie diferită asupra Following the Stockholm conference
problematicii generale a protecţiei şi conser- and the other world / European events men-
vării factorilor naturali. tioned above, the planet’s environment con-
Trebuie remarcat faptul că legislația tinued to deteriorate. In this situation, a new,
UE în materie de mediu la etapa actuală este more efficient approach was sought, which
cuprinzător dezvoltată și avansată, spre deo- would be reflected in a different conception
sebire de alte țări dezvoltate economic (Chi- on the general issue of the protection and
na, Japonia, SUA etc.). Poziția comunității conservation of natural factors.
reprezintă un punct de referință în domeniul It should be noted that EU environ-
mediului pentru comunitatea globală. Uni- mental law at the present stage is compre-
unea Europeană operează în limitele acelor hensively developed and advanced, unlike
competențe care i-au fost conferite de tra- other economically developed countries
tatele constitutive. Ele definesc domeniul (China, Japan, USA, etc.). The position of
de aplicare a competențelor sale, precum și the community represents a reference point
domeniile în care UE și statele sale membre in the environment for the global commu-
au competențe mixte. Astfel, mediul este acel nity. The European Union operates within
domeniu în care puterile sunt împărțite între the limits of those powers conferred on it by
statele membre și comunități. În cazul în care the constituent treaties. They define the ap-
în legislația UE lipsesc norme care să regle- plication domain of its competences and the
menteze acțiunile într-un domeniu separat areas in which the EU and its Member States
de protecție a mediului, atunci statele mem- have mixed competences. Thus, the environ-
bre pot adopta în mod independent acte re- ment is that area in which powers are shared
levante. Actele juridice ale UE au supremație between the Member States and communi-
în domeniile reglementate, ele sunt obliga- ties. If, in EU law, rules governing actions in
torii pentru statele membre. Uniunea Eu- a separate area of environmental protection
ropeană este parte la numeroase acorduri are lacking, then Member States can inde-
și convenții internaționale, competențele de pendently adopt relevant acts. EU legal acts
încheiere rezultă din art. 228 al Tratatului have supremacy in the regulated areas, they
de constituire a Comunității Europene[1]. are mandatory for the Member States. The
34
Cerință pentru acțiunea directă a normelor European Union is a party to numerous in-
tratatului internațional sunt claritatea și cali- ternational agreements and conventions, the
tatea formulării, nu este necesară adoptarea powers of conclusion resulting from art.228
unui act special, ci siguranța destinatarului. of the Establishing Treaty of the European
Reglementările juridice ale UE în gene- Community [1]. Requirement for direct ac-
ral și reglementările juridice de mediu (eco- tion of the rules of the international treaty
logice) în special, care obligă statele membre is clarity and quality of formulation, it is not
să adopte măsuri de protecție a mediului, necessary to adopt a special act but the safety
constau în cinci grupuri principale de acte (certainty) of the recipient is important.
juridice: directive, decizii, regulamente, reco- EU legal regulations in general and
mandări și rezoluții. La ele se mai adaugă, de environmental legal regulations in particu-
asemenea, numeroase materiale informative lar, which oblige Member States to adopt
publicate, documente de program, care sunt environmental protection measures, consist
instrumente ponderate în reglementarea po- of five main groups of legal acts: directives,
liticii de mediu a UE. Trebuie remarcat faptul decisions, regulations, recommendations
că directivele sunt principalele și cele mai efi- and resolutions. There are also numerous
ciente tipuri de acte juridice, deoarece obligă published informative materials, program
statele membre ale UE să aducă în confor- documents, which are weighted instruments
mitate cu ele sistemele juridice naționale, și in the regulation of EU environmental poli-
anume să le modifice sau să le completeze în cy. It should be noted that directives are the
conformitate cu directivele adoptate într-o main and most effective types of legal acts,
anumită perioadă. Acestea cuprind astfel de as they force EU Member States to bring
probleme ca: monitorizarea nivelurilor de them into line with national legal systems,
poluare și evaluarea stării mediului; sistemul namely to amend or supplement them in
informatic despre starea mediului; combate- accordance with directives adopted in a par-
rea poluării aerului, solului și a apei la nivel ticular law period. These include such prob-
local, regional și transfrontalier; producția lems as: monitoring of pollution levels and
și utilizarea de energie durabilă, eficientă și assessing the state of the environment; the
ecologică; securitatea întreprinderilor; redu- computer system regarding the state of the
cerea volumului, reciclarea și eliminarea în environment; combating air, soil and water
siguranță a deșeurilor; protejarea pădurilor; pollution at local, regional and cross-border
conservarea diversității biologice, utilizarea levels; the production and use of sustainable,
rațională a resurselor biologice și gestiona- efficient and environmentally friendly ener-
rea acestora; aplicarea pârghiilor economice gy; business security; volume reduction, re-
și financiare; schimbările climatice globale; cycling and safe disposal of waste; forest pro-
educația și formarea în domeniul mediului tection; conservation of biological diversity,
(ecologic) etc. rational use of biological resources and their
În stadiul actual al procesului de in- management; the application of economic
tegrare europeană, principalul punct de and financial levers; global climate change;
referință este acordul de asociere dintre RM environmental education and training (eco-
și Uniunea Europeană realizat prin prisma logical), etc.
unui plan de acţiuni UE-RM. Implementarea At the current stage of the European
Planului de Acţiuni va avansa semnificativ integration process, the main reference point
ajustarea legislaţiei, normelor şi standardelor is the association agreement between the
R. Moldova la cele ale Uniunii Europene. În Republic of Moldova and the European Un-
acest context, Planul de Acţiuni va construi ion, realized through the perspective of an
o bază solidă pentru integrarea economică EU-Moldova action plan. The implementa-
35
bazată pe adoptarea şi implementarea regu- tion of the Action Plan will significantly ad-
lilor şi reglementărilor economice şi comer- vance the adjustment of the laws, norms and
ciale, având potenţialul să sporească comer- standards of Moldova to those of the Euro-
ţul, investiţiile. Mai mult ca atât, el va ajuta pean Union. In this context, the Action Plan
la elaborarea şi implementarea politicilor şi will build a solid foundation for economic
măsurilor vizând promovarea creşterii eco- integration based on the adoption and im-
nomice şi coeziunii sociale, reducerea sără- plementation of economic and commercial
ciei şi protejarea mediului, contribuind astfel rules and regulations, with the potential to
la obiectivul pe termen lung al dezvoltării increase trade, investments. Moreover, it
durabile [3]. will help to develop and implement policies
În general, acea parte a acordului de and measures aimed at promoting economic
asociere care se referă la legislația de mediu growth and social cohesion, reducing pov-
acoperă o gamă largă de probleme de mediu. erty and protecting the environment, thus
Printre acestea, de o mare importanță sunt contributing to the long-term objective of
considerate directivele privind prevenirea și sustainable development [3].
controlul cuprinzător al poluării cu deșeuri, In general, that part of the association
calitatea apei, tratarea apelor reziduale (uza- agreement that refers to environmental legis-
te) urbane și altele. Acordul definește prin- lation covers a wide range of environmental
cipalele direcții de dezvoltare a cooperă- issues. Among them, of great importance, are
rii bilaterale dintre RM și UE în domeniul the directives on comprehensive pollution
protecției mediului și include, printre altele, prevention and control, on water quality,
schimbările climatice, managementul me- on the treatment of (waste) urban and other
diului, calitatea aerului și apei, deșeurile, waste water. The agreement defines the main
protecția mediului, poluarea și substanțele directions for the development of bilateral
chimice, modificările genetice, poluarea fo- cooperation between the Republic of Moldo-
nică, protecția civilă a populației, taxele de va and the EU in the field of environmental
mediu etc. protection and includes, but is not limited to,
La 30 decembrie 2016, Guvernul RM climate change, environmental management,
aprobă Planul naţional de acţiuni pentru im- air and water quality, waste, environmental
plementarea Acordului de Asociere Republi- protection, pollution and chemicals, genetic
ca Moldova-Uniunea Europeană în perioada changes, noise pollution, civil protection of
2017-2019 [4]. Prin acest plan RM a armoni- the population, environmental taxes, etc.
zat legislația RM la legislaţia UE în domeniul On December 30, 2016, the Govern-
protecției mediului. Astfel, în art.86 capitolul ment of Moldova approved the National
16 al planului respectiv se menţionează că Action Plan for the implementation of the
părțile RM-UE își dezvoltă și își consolidează Association Agreement Republic of Mol-
cooperarea în chestiuni legate de mediu, con- dova-European Union for the period 2017-
tribuind astfel la obiectivul pe termen lung 2019 [4]. Through this plan Moldova has
privind dezvoltarea durabilă și ecologizarea harmonized the legislation of the Republic of
economiei. Se prevede că protecția sporită a Moldova with the EU legislation in the field
mediului va aduce beneficii cetățenilor și în- of environmental protection. Thus, in art.86
treprinderilor din UE și din Republica Mol- chapter 16 of the respective plan it is men-
dova, inclusiv prin îmbunătățirea sănătății tioned that the Moldovan-EU parties devel-
publice, prin conservarea resurselor natura- op and strengthen their cooperation on en-
le, prin sporirea eficienței economice și eco- vironmental issues, thus contributing to the
logice, prin integrarea mediului în alte do- long-term objectives on sustainable develop-
menii de politică, precum și prin utilizarea ment and greening the economy. Increased
36
de tehnologii moderne, mai curate, care să environmental protection is expected to

contribuie la modele de producție mai sus- benefit citizens and businesses in the EU and
tenabile. După cum observăm, îndeplinirea the Republic of Moldova, including by im-
acestor obligații juridice internaționale a proving public health, conserving natural re-
RM are loc prin cooperare. Cooperarea vi- sources, increasing economic and ecological
zează conservarea, protejarea, îmbunătățirea efficiency, integrating the environment into
și reabilitarea calității mediului, protecția other policy areas, and by the use of cleaner
sănătății umane, utilizarea durabilă a resur- modern technologies that contribute to more
selor naturale și promovarea măsurilor la sustainable production models. As we can
nivel internațional pentru a aborda proble- see the fulfillment of these international legal
mele legate de mediu la nivel regional sau obligations of the Republic of Moldova takes
global, inclusiv în următoarele domenii: (a) place through cooperation. The cooperation
guvernanța în materie de mediu și aspecte aims at preserving, protecting, improving
orizontale, inclusiv o evaluare a impactului and rehabilitating the quality of the envi-
asupra mediului și o evaluare strategică de ronment, protecting human health, sustain-
mediu, educația și formarea, răspunderea able use of natural resources and promoting
pentru daune aduse mediului, combaterea measures at international level to address
infracțiunilor împotriva mediului, coope- environmental issues at regional or global
rarea transfrontalieră, accesul la informații level, including the following areas: (a) gov-
în materie de mediu, la procesele de luare a ernance in environmental issues and hori-
deciziilor și la procedurile de control admi- zontal issues, including environmental im-
nistrativ și judiciar eficace; (b) calitatea aeru- pact assessment and strategic environmental
lui; (c) calitatea apei și gestionarea resurse- assessment, education and training, liability
lor de apă, inclusiv gestionarea riscurilor de for environmental damage, combating en-
inundații, deficitul de apă și seceta; (d) gesti- vironmental crimes, cross-border coopera-
onarea deșeurilor și a resurselor, precum și tion, access to environmental information,
transferul deșeurilor; (e) protejarea naturii, decision-making processes and effective ad-
inclusiv conservarea și protecția diversității ministrative and judicial control procedures;
biologice și peisagistice; (f) poluarea indus- (b) air quality; (c) water quality and water
trială și riscurile industriale; (g) produsele resource management, including flood risk
chimice; (h) poluarea fonică; (i) protecția so- management, water shortage and drought;
lului; (j) mediul urban și rural; (k) taxele și (d) waste and resource management as well
redevențele de mediu; (l) sistemele de moni- as waste transfer; (e) nature protection, in-
torizare și de informare în domeniul mediu- cluding conservation and protection of bio-
lui; (m) inspecțiile și asigurarea respectării logical and landscape diversity; (f) industrial
legii; (n) ecoinovarea, inclusiv cele mai bune pollution and industrial risks; (g) chemicals;
tehnologii disponibile. (h) noise pollution; (i) soil protection; (j) ur-
Republica Moldova realizează apropi- ban and rural areas; (k) environmental taxes
erea legislației sale naționale de mediu de and fees; (l) environmental monitoring and
actele normative ale UE și de instrumente- information systems; (m) inspections and
le internaționale menționate în anexa XI a enforcement; (n) eco-innovation, including
acordului de asociere RM-UE în perioada best available technologies.
2017-2019 [4, pct.91 cap.16], și anume: The Republic of Moldova achieves the
a) Guvernarea în domeniul mediului și approximation of its national environmental
integrarea politicii de mediu în celelalte poli- legislation to the normative acts of the EU
tici (Directiva 2011/92/UE a Parlamentului and to the international instruments men-
European și a Consiliului din 13 decembrie tioned in Annex XI of the Moldova-EU asso-
37
2011 privind evaluarea efectelor anumitor ciation agreement for the period 2017-2019
proiecte publice și private asupra mediului; [4, point 91 chapter 16], and namely:
Directiva 2001/42/CE a Parlamentului Euro- a) Governance in the field of the en-
pean și a Consiliului din 27 iunie 2001 pri- vironment and integration of the environ-
vind evaluarea efectelor anumitor planuri și mental policy in the other policies (Directive
programe asupra mediului); 2011/92 / EU of the European Parliament
b) Calitatea aerului (Directiva 2008/50/ and of the Council from 13 December 2011
CE a Parlamentului European și a Consiliu- on the evaluation of the effects of certain
lui din 21 mai 2008 privind calitatea aerului public and private projects on the environ-
înconjurător și un aer mai curat pentru Eu- ment; Directive 2001/42 / EC of the Parlia-
ropa; Directiva 2004/42/CE a Parlamentu- ment Commission and the Council from 27
lui European și a Consiliului din 21 aprilie June 2001 on the assessment of the effects of
2004 privind limitarea emisiilor de compuși certain plans and programs on the environ-
organici volatili cauzate de utilizarea de ment);
solvenți organici în anumite vopsele și la- b) Air quality (Directive 2008/50 / EC
curi și în produsele de refinisare a vehicule- of the European Parliament and of the Coun-
lor; Directiva 2001/81/CE a Parlamentului cil from 21 May 2008 on ambient air quality
European și a Consiliului din 23 octombrie and cleaner air for Europe; Directive 2004/42
2001 privind plafoanele naționale de emisie / EC of the European Parliament and of the
pentru anumiți poluanți atmosferici; Direc- Council from 21 April 2004 on limitation
tiva 2004/107/CE a Parlamentului European of emissions of volatile organic compounds
și a Consiliului din 15 decembrie 2004 pri- caused by the use of organic solvents in cer-
vind arsenicul, cadmiul, mercurul, nichelul tain paints and varnishes and in vehicle re-
și hidrocarburile aromatice policiclice în finishing products; Directive 2001/81 / EC of
aerul înconjurător; Directiva 94/63/CE din the European Parliament and of the Council
20 decembrie 1994 privind controlul emi- from 23 October 2001 on national emission
siilor de compuși organici volatili (COV) ceilings for certain atmospheric pollutants;
rezultați din depozitarea carburanților și din Directive 2004/107 / EC of the European
distribuția acestora de la terminale la stațiile Parliament and of the Council from 15 De-
de distribuție a carburanților); cember 2004 on arsenic, cadmium, mercury,
c) Calitatea apei şi gestionarea resur- nickel and polycyclic aromatic hydrocarbons
selor acvatice (Directiva 2000/60/CE a Par- in ambient air; Directive 94/63 / EC from 20
lamentului European și a Consiliului din 23 December 1994 on the control of emissions
octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de of volatile organic compounds (VOC) result-
politică comunitară în domeniul apei; Direc- ing from the storage of fuels and their distri-
tiva 2007/60/CE a Parlamentului European bution from the terminal at the fuel distribu-
și a Consiliului din 23 octombrie 2007 pri- tion stations);
vind evaluarea și gestionarea riscurilor de c) Water quality and management of
inundații; Directiva 91/271/CEE a Consiliu- aquatic resources (Directive 2000/60 / EC of
lui din 21 mai 1991 privind tratarea apelor the European Parliament and of the Council
urbane reziduale; Directiva 98/83/CE a Con- from 23 October 2000 establishing a Com-
siliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea munity water policy framework; Directive
apei destinate consumului uman; Directiva 2007/60 / EC of the European Parliament
91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie and of the Council from 23 October 2007
1991 privind protecția apelor împotriva po- on flood risk assessment and management;
luării cu nitrați proveniți din surse agricole); Council Directive 91/271 / EEC from 21 May
d) Gestionarea deşeurilor şi a resurse- 1991 on the treatment of urban waste water;
38
lor (Directiva 2008/98/CE a Parlamentului Council Directive 98/83 / EC from 3 Novem-

European și a Consiliului din 19 noiembrie ber 1998 on the quality of water intended for
2008 privind deșeurile; Directiva 1999/31/ human consumption; / 676 / EEC from 12
CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind December 1991 on the protection of waters
depozitele de deșeuri; Directiva 2006/21/ against pollution with nitrates from agricul-
CE a Parlamentului European și a Consiliu- tural sources);
lui din 15 martie 2006 privind gestionarea d) Waste and resources management
deșeurilor din industriile extractive); (Directive 2008/98 / EC of the European
e) Protecţia naturii (Directiva 92/43/ Parliament and of the Council from 19 No-
CEE a Consiliului privind conservarea habi- vember 2008 on waste; Council Directive
tatelor naturale și a speciilor de faună și floră 1999/31 / EC from 26 April 1999 on landfills;
sălbatică); Directive 2006/21 / EC of the European Par-
f) Poluarea industrială şi pericolele liament and of the Council from 15 March
industriale (Directiva 2010/75/UE a Parla- 2006 on waste management in the extractive
mentului European și a Consiliului privind industries);
emisiile industriale (prevenirea și controlul e) Nature protection (Council Direc-
integrat al poluării); Directiva 96/82/CE pri- tive 92/43 / EEC on the conservation of nat-
vind controlul asupra riscului de accidente ural habitats and of wild fauna and flora);
majore care implică substanţe periculoase; f) Industrial pollution and industrial
Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parla- hazards (Directive 2010/75 / EU of the Eu-
mentului European și al Consiliului din 16 ropean Parliament and of the Council on in-
decembrie 2008 privind clasificarea, etiche- dustrial emissions (integrated pollution pre-
tarea și ambalarea substanțelor și a ameste- vention and control); Directive 96/82 / EC on
curilor; Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 the control of major accident risks involving
al Parlamentului European și al Consiliului dangerous substances; Regulation (EC) No
din 18 decembrie 2006 privind înregistra- 1272/2008 of the European Parliament and
rea, evaluarea, autorizarea și restricționarea of the Council from 16 December 2008 on
substanțelor chimice (REACH). the classification, labeling and packaging of
Tot prin acest plan părțile se angajează, substances and mixtures; Regulation (EC)
printre altele: No 1907/2006 of the European Parliament
(a) să facă schimb de informații și de and of the Council from 18 December 2006
experiență; on chemical registration, evaluation, author-
(b) să pună în aplicare activități comu- ization and restriction (REACH).
ne de cercetare și un schimb de informații Also through this plan the parties un-
privind tehnologiile ecologice; dertake, among others:
(c) să planifice gestionarea riscurilor și (a) to exchange information and expe-
a accidentelor industriale; rience;
(d) să pună în aplicare activități comu- (b) to implement joint research activ-
ne la nivel regional și internațional, inclusiv ities and exchange of information on green
cu privire la acordurile multilaterale în do- technologies;
meniul mediului ratificate de părți, precum (c) to plan the management of indus-
și activități comune în cadrul agențiilor com- trial risks and accidents;
petente, după caz. Părțile acordă o atenție (d) to implement joint activities at re-
deosebită aspectelor transfrontaliere și coo- gional and international level, including on
perării regionale. multilateral environmental agreements rati-
Implementarea în acest context este fied by the parties, as well as joint activities
identificată cu crearea la nivel național a within the relevant agencies, as appropri-
39
unui set de condiții prealabile: reglementări ate. The Parties pay particular attention to
juridico-normative instituționale și, într-o cross-border issues and regional coopera-
anumită măsură, organizatorico-economi- tion.
ce, care asigură formularea și implementarea Implementation in this context is iden-
sarcinilor cu privire la implementarea prac- tified with the creation at national level of a
tică a cerințelor stabilite. set of prerequisites: institutional legal-nor-
Concluzii. În prezent, UE consideră mative regulations and, to a certain extent,
că fiecare stat în parte trebuie să asigure ca organizational-economic ones, which en-
legislația sa actuală și viitoare să respecte cât sures the formulation and implementation
mai mult posibil legislația UE. Rezultatul ar- of tasks regarding the practical implementa-
monizării este faptul că diferite state au un tion of the established requirements.
sistem unic nu numai al principiilor comune, Conclusions. At present, the EU be-
dar și sectoriale de drept, obiective și sarcini lieves that each state must ensure that its
comune în politicile externe, un singur me- current and future legislation complies with
canism de reglementare juridică a relațiilor EU law as much as possible. The result of the
publice. În consecință, numai cunoașterea harmonization is the fact that different states
directivelor UE nu este suficientă. În pri- have a unique system not only of common
mul rând, legislația UE în materie de mediu principles, but also of sectoral law, common
trebuie luată în considerare într-un context goals and tasks in foreign policies, a single
mai larg de sarcini, obligații și angajamente mechanism of legal regulation of public rela-
care vizează asigurarea dezvoltării durabile, tions. Consequently, only knowledge of EU
a unui nivel ridicat de protecție, a proceselor directives is not sufficient. First and foremost,
de integrare, a punerii în aplicare a princi- EU environmental law must be considered
piilor generale ale funcționării comunității in a broader context of tasks, obligations and
europene, asigurarea drepturilor fundamen- commitments aimed at ensuring sustainable
tale ale omului. Trebuie remarcat faptul că development, a high level of protection, inte-
cercetătorii occidentali subliniază în mod co- gration processes, implementation of general
rect faptul că problemele de mediu nu pot fi principles of the functioning of the Europe-
reduse doar la standardele tehnice, ele sunt an community, ensuring the fundamental
strâns legate de problemele drepturilor omu- human rights. It should be noted that West-
lui și nu pot fi luate în considerare în lumea ern researchers rightly point out that envi-
modernă în afară de aceasta, într-un aspect ronmental issues cannot be reduced only to
pur formal și neutru. Deși doctrina drep- technical standards, they are closely linked to
turilor omului și teoria dreptului mediului human rights issues and cannot be consid-
s-au dezvoltat de mult ca și cum în paralel, ered in the modern world apart from that, in
în zilele noastre se intersectează din ce în ce a pure formal and neutral look. Although the
mai mult. În general, trebuie să plecăm de pe doctrine of human rights and the theory of
poziția că mediul nu este o abstractizare, este environmental law have developed much as
spațiul vieții umane care determină calitatea if in parallel, nowadays they are increasingly
existenței și starea de sănătate a oamenilor, intersecting. In general, we must start from
inclusiv a generațiilor viitoare. the position that, the environment is not an
abstraction; it is the space of human life that
Referințe bibliografice: determines the quality of life and the health
of people, including future generations.
40
1. Comunitatea Europeană a fost înființată la

Roma sub numele de Comunitatea Econo- prin planul Ministerului Afacerilor Ex-
mică Europeană (CEE), la data de 25 mar- terne şi Integrării Europene nr.2005 din
tie 1957. Constituirea CE a avut la bază 22.02.2005. În Tratate Internationale ale
Tratatul privind constituirea Comunității Republicii Moldova, 2006, nr.38.
Europene, https://ro.wikipedia.org/wiki/ 4. Planul naţional de acţiuni pentru imple-
Comunitatea_European%C4%83(vizitat mentarea Acordului de Asociere Republi-
26.05.2019). ca Moldova-Uniunea Europeană în peri-
2. Conferința ONU privind mediul de la oada 2017-2019, aprobat prin Hotărîrea
Stockholm, 5-16 iunie 1972, https:// Guvernului nr.1472 din 30.12.2016. În
www.academia.edu/30605786/ Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
Tema_2_Coonferin%C8%9Be_ 2017, nr. 103-108.
interna%C8%9Bionale_privind_
protec%C8%9Bia_mediului(vizitat
26.05.2019).
3. Planul de acţiunii UE-Moldova, aprobat
Despre autor About author
Marcel BOȘCANEANU, Marcel BOȘCANEANU,

Academia „Ştefan cel Mare” a MAI Academy „Stefan cel Mare” of MIA
e-mail: marcel842002@mail.ru e-mail: marcel842002@mail.ru
tel: 079993182 tel: 079993182
41
CZU 343.621(478)
LATURA OBIECTIVĂ THE OBJECTIVE SIDE OF THE

A INFRACȚIUNII PREVĂZUTE OFFENSE PROVIDED FOR IN
LA ARTICOLUL 159 CP RM ARTICLE 159 OF THE CC RM
Alexandru CICALA, Alexandru CICALA,

lector al Catedrei ,,Activitate specială University lecturer at the Department ,,Speci-
de investigații și securitate informațională”, al investigation and information security acti-
Academia „Ștefan cel Mare” a MAI vity”, Academy “Stefan cel Mare” of MIA
În cele ce urmează vom prezenta unele aspec- In the following, we present some aspects of
te ale laturii obiective a infracţiunii de provocare ile- criminal law of the illegal performance of abortion
gală a avortului aşa cum este incriminată în legislaţia misdemeanor as it is criminalized in the criminal law
penală în vigoare a R. Moldova la art. 159 C.pen. in force of the Republic of Moldova (RM) under art.
Provocarea ilegală a avortului este, incon- 159 of the Criminal Code (CC).
testabil, una dintre puținele infracțiuni contra vieții The illegal performance of abortion is un-
și sănătății persoanei care a cunoscut de-a lungul doubtedly one of the few crimes against the life and
existenței umane o abordare inedit de diferită: de la health of a person that has experienced a different
instituirea celor mai severe pedepse până la dezincri- approach during the whole human existence: from
minarea acesteia. the most severe punishment to decriminalization.
Cuvinte-cheie: infracțiune, provocare ilegală a Keywords: misdemeanor, illegal performance
avortului, răspunderea penală, sănătatea reproductivă, of the abortion, criminal liability, reproductive health,
sarcină, întrerupere a cursului sarcinii. pregnancy, termination of pregnancy.
Introducere. Sediul incriminator, cu Introduction. The incriminating ba-

denumirea marginală de Provocare ilegală a sis, with the marginal designation of the Il-
avortului, este dislocat la art. 159 C.pen. al legal performance of abortion, is deployed
R. M., varianta tipică a infracţiunii presupu- at art. 159 CC of the Republic of Moldova,
nând întreruperea cursului sarcinii, prin ori- the typical variant of the crime involving
ce mijloace, săvârșită: a) în afara instituţiilor the termination of the pregnancy through
medicale sau cabinetelor medicale autorizate any means committed: a) outside the medi-
în acest scop; b) de către o persoană care nu cal institutions or medical offices authorized
are studii medicale superioare speciale; c) în for this purpose; b) by a person who does
cazul sarcinii ce depăşeşte 12 săptămâni, în not have a special medical specialization; c)
lipsa indicaţiilor medicale, stabilite de Minis- in case of pregnancy exceeding 12 weeks, in
terul Sănătăţii; d) în cazul contraindicaţiilor the absence of medical indications, estab-
medicale pentru efectuarea unei asemenea lished by the Ministry of Health; d) in case
operaţii; e) în condiţii antisanitare. of medical contraindications for such sur-
În varianta tipică, infracţiunea se pe- gery; e) under unsanitary conditions.
depseşte cu amendă în mărime de la 200 la In art.159 paragraph (2) CC of the Re-
500 de unităţi convenţionale sau cu privarea public of Moldova, the following aggravat-
de dreptul de ocupa anumite funcţii sau de a ed forms of the offence are envisaged:
42
exercita o anumită activitate pe un termen a) which has caused imprudently se-

de până la 3 ani, sau cu închisoare de până rious or average damage to the physical in-
la 2 ani. tegrity or health;
La art. 159 alin. (2) C. pen. al R. Moldo- b) which caused the death of the vic-
va sunt prevăzute următoarele forme agra- tim imprudently.
vate ale infracţiunii: In its aggravated form, the offense is
a) care a cauzat din imprudenţă o vă- punished with imprisonment from 1 to 6
tămare gravă sau medie a integrităţii gravă years with (or without) the deprivation of
ori medie a integrităţii corporale sau a sănă- the right to occupy certain positions or to
tăţii; exercise certain activity for up to 5 years.
b) care a provocat din imprudenţă de- Basic content. From the aspect of
cesul victimei. the objective side, the offence stipulated in
În forma agravată infracţiunea se art. 159 CC of the Republic of Moldova is a
pedepseşte cu închisoare de la 1 la 6 ani cu committed act because they are performed
(sau fără) privarea de dreptul de a ocupa in violation of a prohibitive provision of the
anumite funcţii sau de a exercita o anumită criminal law, which is a rule prohibiting the
activitate pe un termen de până la 5 ani. performance of abortions under conditions
Conținutul de bază. Sub aspectul latu- of unlawfulness. This results from the usual
rii obiective, infracţiunea incriminată la art. expression used in the text for the descrip-
159 C.pen. al R. M. este o faptă comisivă, de- tion of criminal behavior “termination of
oarece se săvârşește prin încălcarea unei dis- pregnancy”.
poziţii prohibitive a legii penale, deci a unei For the existence of the offence com-
norme care interzice săvârşirea avorturilor position, the means by which the termina-
în condiţii de ilegalitate. Acest lucru reiese tion of the pregnancy is performed are of no
din expresia uzuală utilizată în textul de lege importance. For this purpose, the legislator
la descrierea comportamentului infracţional: uses the phrase “any means”.
„întreruperea cursului sarcinii”. In general, the means of pregnancy
Pentru existenţa componenţei de termination can be classified in two types:
infracţiune nu are însemnătate mijloacele 1. Legal means, namely the means or
prin care se realizează întreruperea cursului methods recognized as medical standards
sarcinii. În acest sens legiuitorul utilizează when performing a termination of preg-
sintagma „orice mijloace”. nancy. These methods are predetermined
În general, mijloacele de întrerupere a by the standards elaborated by the Min-
sarcinii pot fi de două feluri: istry of Health, being consolidated in two
1. Mijloacele legale, adică mijloacele normative acts: the Voluntary Termination
sau metodele recunoscute ca standarde medi- of the Pregnancy Regulation, approved by
cale la efectuarea întreruperii sarcinii. Aces- the Order of the Ministry of Health of the
te metode sunt prestabilite prin standardele Republic of Moldova of 12.09.2010 and the
elaborate de către Ministerul Sănătăţii, fiind Order of the Ministry of Health regarding
consfințite în două acte normative: Regula- the approval of the Standards for the safe
mentul privind efectuarea întreruperii volun- termination of the pregnancy No. 482 of
tare a cursului sarcinii, aprobat prin Ordinul June 14, 2011.
Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova In the Order of the Ministry of Health
din 12.09.2010 şi Ordinul Ministerului Sănă- regarding the approval of the Standards
tăţii privind aprobarea Standardelor pentru for the safe termination of the pregnan-
efectuarea întreruperii sarcinii în condiţii de cy No. 482 of June 14, 2011 it is said that,
siguranţă nr. 482 din 14 iunie 2011. in accordance with the WHO, abortion is
43
În ordinul Ministerului Sănătăţii a safe medical procedure when performed

privind aprobarea Standardelor pentru efec- by qualified medical personnel, with appro-
tuarea întreruperii sarcinii în condiţii de si- priate equipment, by the correct method
guranţă nr. 482 din 14 iunie 2011 se prevede and in compliance with health standards
că în conformitate cu OMS avortul este o (WHO, 2003). The World Health Organiza-
procedură medicală sigură, atunci când este tion recommends the following methods of
efectuat de către personal medical calificat, pregnancy termination:
cu echipament corespunzător, prin metoda –– manual or electrical vacuum aspira-
corectă şi cu respectarea standardelor sani- tion for the 1st term;
tare (OMS, 2003). Organizaţia Mondială a –– medication abortion with mifepris-
Sănătăţii recomandă următoarele metode de tone and misoprostol, which can be used up
întrerupere a sarcinii: to 9 weeks of pregnancy;
–– aspiraţia vacuum manuală sau elec- –– the suitable method after the 12th
trică pentru trimestrul I; week of pregnancy is the drug which con-
–– avortul medicamentos cu mifepris- sists of administering mifepristone followed
ton şi misoprostol, care poate fi utilizat până by repeated doses of prostaglandins-miso-
la 9 săptămâni de sarcină; prostol or gemeprost and the suitable sur-
–– metoda preferabilă după a 12-a săp- gical procedure is dilation of the cervix and
tămână de sarcină este cea medicamentoa- evacuation of the conception product us-
să care constă în administrarea mifepristo- ing vacuum - sucking and forceps after the
nului, după care urmează doze repetate de preparation of the uterine cervix with miso-
prostaglandine-misoprostol sau gemeprost, prostol.
iar cea chirurgicală preferabilă este dilata- Also according to the normative act
rea colului uterin şi evacuarea produsului de the methods not recommended by WHO
concepţie cu utilizarea vacuum-aspiraţiei şi refers to dilation and curettage (scraping)
a pensei, după pregătirea prealabilă a colului in the first trimester and intra or extra-am-
uterin cu misoprostol. niotic instillation of the hypertonic solution
De asemenea, potrivit actului norma- or prostaglandins in the second trimester.
tiv, la metodele nerecomandate de OMS se Cervical dilation and scraping are a more
referă dilatarea şi chiuretajul (raclajul) în dangerous procedure than vacuum-aspira-
trimestrul I şi instilare a intra-/ sau extra- tion and more painful for women. In most
amnională a soluţiei hipertonice sau a pros- industrialized countries, but also in other
taglandinelor în trimestrul II. Dilatarea co- countries, the procedure for cervical di-
lului uterin şi raclajul constituie o procedură lation and scraping was replaced by vacu-
mai periculoasă decât vacuum-aspiraţia şi um-suction. The incidence of severe com-
totodată mult mai dureroasă pentru femei. plications following curettage exceeds 2-3
În majoritatea ţărilor industrializate, dar şi times the incidence of complications caused
în alte ţări, procedura de dilatare a colului by vacuum-aspiration.
uterin şi raclaj a fost înlocuită prin vacuum- 2. Illegal means are medically unrec-
aspiraţie. Incidenţa complicaţiilor severe în ognized means performed by people who
urma chiuretajului depăşeşte de 2-3 ori inci- do not have proper medical training.
denţa complicaţiilor cauzate de vacuum-as- Forensic science classifies these means
piraţie. in three categories: chemical, mechanical
2. Mijloacele ilegale sunt mijloace ne- and physical.
recunoscute de medicină la care recurg per- The chemical means include drugs,
soanele care nu au studii medicale corespun- hormones, vaccines, various organic or in-
zătoare. organic combinations, plant extracts, with
44
Ştiinţa medico-legală clasifică aceste local or general administration [5, p. 135].

mijloace în trei categorii: chimice, mecanice The author, D. Dermengiu, distinguishes
şi fizice. the following chemical substances whose
Mijloacele chimice sunt reprezentate administration can cause abortion: qui-
de medicamente, hormoni, vaccinuri, di- nine; corn rye; strychnine (may also kill the
verse combinaţii organice sau anorganice, pregnant woman); lohimbrina; phospho-
extracte de plante, administrate local sau ge- rus; plants containing ethereal oils: parsley,
neral [5, p. 135]. Autorul D. Dermengiu dis- wormwood; tobacco; laurel (administered
tinge următoarele substanţe chimice a căror locally or generally as decoction, infusion);
administrare poate provoca avortul: chinina; drastic purgatives (aloe, rhubarb) etc. [4, p.
secara comută; stricnina (poate ucide şi gra- 119]. Many of the chemicals produce toxic
vida); lohimbrina; fosforul; plante care con- hepato-renal insufficiency after generalized
ţin uleiuri eterice: pătrunjel, pelin; tutun; laur administration. By direct introduction into
(administrate pe cale locală sau generală sub the uterus (iodine, oxygen, caustic) they
formă de decoct, infuzie); purgative drastice may cause infarctions [1, p. 155].
(aloe, rubarbă) etc. [4, p. 119]. Multe dintre The mechanical means can be used
substanţele chimice produc insuficienţe he- by qualified persons or not. Among these
pato-renale toxice după administrare pe cale methods we quote: the strong abdominal
generală. În introducerea direct în uter (iod, massage in hypogastrium, usually by intra-
apă oxigenată, caustice) acestea produc in- muscular or intravenous injection of various
farcte [1, p. 155]. drugs, or by the local or oral administration
Mijloacele mecanice pot fi utilizate de of some of the above-cited toxic substances;
persoane calificate sau nu. Dintre aceste me- mechanical punching of membranes with
tode cităm: masajul forte al abdomenului în various bodies, from gynecological instru-
hipogastru asociat, de regulă, cu injectarea ments and medical probes to pencils, wire,
intramusculară sau intravenoasă a diverse bicycle or umbrella spikes, spindles, knit-
medicamente, sau cu administrarea pe cale ting needles, plant roots, etc.; intrauterine
locală sau bucală a unora din substanţele administration through a syringe or cham-
toxice citate mai sus; perforarea mecanică omile tea, soapy water, vinegar, decoctions
a membranelor cu cele mai diverse corpuri, and infusions of the above mentioned sub-
începând cu instrumente ginecologice şi stances probe; transabdominal or intravag-
sondele medicale, până la creioane, sârmă, inal intraamniotic injection of many sub-
spiţe de bicicletă sau umbrelă, fusuri, andre- stances (sodium chloride solution, alcohol,
le, rădăcini de plante etc.; administrarea in- disinfectants, other chemicals), all of these
trauterină, prin seringă sau sondă de ceai de lead to the death of the fetus, but not to its
muşeţel, apă cu săpun, oţet, decocturi şi in- expulsion [1, p. 357].
fuzii din substanţele citate mai sus; injectare The physical means are rarely used ex-
intraamoniatică pe cale transabdominală sau clusively. Among these local hot baths asso-
intravaginală a multor substanţe (soluţie de ciated with boiling ingested wine or some
clorură de sodiu, alcool, dezinfectante, alte quinine tablets intended to cause conges-
substanţe chimice), toate aceste substanţe tion in the small basin and especially the
duc la moartea fătului, dar nu şi la expulsia uterus when the menstrual cycle is to be in-
lui [1, p. 357]. stalled are known. Among some means we
Mijloace fizice sunt folosite în exclu- can mention the ultrasounds, the electric
sivitate. Între acestea sunt mai cunoscute current (the anode being placed in the coc-
băile fierbinți locale, asociate cu ingestie de cygeal region and the cathode being placed
vin fiert sau câteva tablete de chinină care au on the cervix) [1, p. 366].
45
menirea să producă congestie în micul bazin For the existence of this offence pro-
şi în special în uter la data când trebuie să se vided in art. 159 CC abortive means are not
instaleze ciclul menstrual. Dintre mijloacele relevant. The illegal nature of the act is de-
respective mai pot fi menţionate ultrasune- termined by the alternative circumstances
tele, curentul electric (anodul fiind plasat în described in the provision of the law, in the
regiunea coccigiană, iar catodul fiind plasat presence of which the termination of preg-
pe colul uterin) [1, p. 366]. nancy is performed, namely:
Pentru existența componenţei de in- –– outside medical establishments or
fracţiune prevăzute la art. 159 C.pen. nu sunt medical offices authorized for that purpose;
relevante mijloacele abortive. Caracterul ile- –– by a person who does not have spe-
gal al faptei este determinat de circumstanțele cial medical specialization;
alternative descrise în dispoziţia textului de –– in case of pregnancy exceeding 12
lege, în prezenţa cărora se derulează acţiunea weeks, in the absence of medical indica-
de întrerupere a sarcinii, şi anume: tions, established by the Ministry of Health;
a) în afara instituţiilor medicale sau ca- –– in the case of medical contraindica-
binetelor medicale autorizate în acest scop; tions for such surgery;
b) de către o persoană care nu are stu- –– in unsanitary conditions.
dii medicale superioare speciale; These circumstances refer to:
c) în cazul sarcinii ce depăşeşte 12 săp- –– the place where the offence was
tămâni, în lipsa indicaţiilor medicale, stabili- committed – outside medical institutions
te de Ministerul Sănătăţii; or cabinets authorized for this purpose;
d) în cazul contraindicaţiilor medicale –– the subject of the offense – by a
pentru efectuarea unei asemenea operaţii; person who does not have medical special-
e) în condiţii antisanitare. ization;
Aceste circumstanţe se referă la: –– the time when offence was com-
–– locul de comitere a infraţiunii – în mitted – in case of a pregnancy exceeding
afara instituţiilor medicale sau cabinetelor 12 weeks plus the special circumstance – in
autorizate în acest scop; the absence of medical contacts;
–– subiectul infracţiunii – de către o –– the circumstances of the offense
persoană care nu are studii medicale superi- – in case of medical contraindications for
oare speciale; such an operation and in unsanitary con-
–– timpul de comitere a infracţiu- ditions.
nii – în cazul sarcinii ce depăşeşte 12 săp- According to the structure of the signs
tămâni plus împrejurarea specială – în lipsa that form the content of the objective side,
contraindicațiilor medicale; the offense of illegal performance of abor-
–– împrejurăriile infracţiunii – în tion has a material composition. Abortifa-
cazul contraindicaţiilor medicale pentru cient maneuvers are resulting actions that
efectuarea unei asemenea operaţii şi în con- lead to injurious consequences under the
diţii antisanitare. form of termination of pregnancy.
După structura semnelor ce formează In this respect, we support the asser-
conţinutul laturii obiective, infracţiunea de tion of the authors S.Brînza and V. Stati, ac-
provocare ilegală a avortului are o compo- cording to which the offense is considered
nenţă materială. Manoperele abortive sunt consumed from the moment of the harmful
acţiuni de rezultat care atrag după sine ur- consequences in the form of termination of
marea prejudiciabilă sub forma întreruperii the pregnancy, regardless of the moment
sarcinii. when it is performed, but not later than the
În acest sens susţinem aserţiunea beginning of the process of birth, because
46
autorilor S. Brânză şi V. Stati, potrivit căro- after this moment the life of the newborn is
ra infracţiunea se consideră consumată din protected by the criminalization of murder,
momentul producerii urmării prejudiciabile but not by the illegal performance of abor-
sub formă de întrerupere a cursului sarcinii, tion [2, p. 398].
indiferent de momentul în care se realizea- The illegal performance of abortion
ză, dar nu mai târziu de începerea procesului outside authorized for this purpose medical
naşterii, deoarece după acest moment viaţa institutions.
nou-născutului este protejată prin incrimi- The termination of pregnancy in safe
narea omorului, nu însă a provocării ilegale conditions for the life and health of women
a avortului [2, p. 398]. can only be carried out by medical institu-
Provocarea ilegală a avortului în afa- tions authorized for these purposes, which
ra instituțiilor medicale autorizate în acest are laid down in the Voluntary Termination
scop. of the Pregnancy Regulation. The setting up
Întreruperea cursului sarcinii în condi- of the medical institution where pregnancy
ţii de siguranţă pentru viaţa şi sănătatea fe- is to be terminated is subject to several cri-
meii nu poate fi realizată decât în instituţii teria: pregnancy duration, method of termi-
medicale autorizate în acest scop, care sunt nation of pregnancy, woman’s will.
stabilite prin Regulamentul privind efectua- According to the aforementioned
rea întreruperii voluntare a cursului sarcinii. normative act, the voluntary termination of
La stabilirea instituţiei medicale în care ur- the pregnancy is carried out in the sanitary
mează a fi efectuată întreruperea sarcinii se institution providing this kind of services at
ţine cont de mai multe criterii: durata sar- the choice of the pregnant woman, regard-
cini, metoda de întrerupere a sarcinii, voinţa less the place of residence or the residence
femeii. visa (item 8). Also, in accordance with par-
În conformitate cu actul normativ sus- agraph 13, the healthcare institution carries
menţionat, întreruperea voluntară a cursului out the voluntary termination of pregnan-
sarcinii se efectuează în instituţia medico- cy by the method chosen by the pregnant
sanitară care prestează acest gen de servicii, woman or refers to another medical insti-
la alegerea femeii gravide, indiferent de locul tution that provides pregnancy termination
de trai sau de viza de reşedinţă (pct. 8). De services by the method chosen by the preg-
asemenea, în conformitate cu pct. 13, insti- nant woman [10].
tuţia medico-sanitară efectuează întrerupe- Taking into account the provisions of
rea voluntară a cursului sarcinii prin metoda the Voluntary Termination of the Pregnancy
aleasă de femeia gravidă sau o referă către Regulation, the following medical instruc-
altă instituţie medico-sanitară care prestează tions can be identified by which the ter-
servicii de întrerupere a sarcinii prin metoda mination of the pregnancy can be accom-
aleasă de femeia gravidă [10]. plished:
Reieşind din prevederile Regulamentu- a) The voluntary termination of preg-
lui privind efectuarea întreruperii voluntare nancy through the drug method during the
a cursului sarcinii, pot fi identificate urmă- first 9 weeks without associated pathology
toarele instrucțiuni medicale în care poate fi is performed by obstetricians-gynecolo-
realizată întreruperea cursului sarcinii: gists who have the necessary training in the
a) Întreruperea voluntară a cursului medical abortion method, Territorial Med-
sarcinii prin metoda medicamentoasă, în ical Associations, Women’s Health Centers,
perioada primelor 9 săptămâni, fără patologie Consultative Departments of the Perinato-
asociată, se efectuează de către medicii obste- logical Centers, Reproductive Health De-
tricieni-ginecologi, care au pregătirea nece- partment of the National Center of Repro-
47
sară în metoda avortului medicamentos, în ductive Health and Medical Genetics (point
Asociaţiile Medicale Teritoriale, Centrele de 30);
Sănătate a Femeii, Secţiile Consultative din b) The voluntary termination of preg-
cadrul Centrelor Perinatologice, în secţia de nancy by manual vacuum or electrical vac-
sănătate a reproducerii a Centrului Naţional uum aspiration methods during the first 10
Sănătatea Reproducerii şi Genetică Medicală weeks without associated pathology is per-
(pct. 30); formed by obstetricians-gynecologists who
b) Întreruperea voluntară a cursului have the necessary training in manual vac-
sarcinii prin metoda vacuum aspirării uum or electric vacuum aspiration, in the
manuale sau electrice, în perioada primelor Territorial Medical Associations, Women’s
10 săptămâni, fără patologie asociată, se Health Centers, Consultative Departments
efectuează de către medicii obstetricieni- of the Perinatological Centers, Reproduc-
ginecologi, care au pregătirea necesară tive Health Department of the National
în metoda vacuum aspirării manuale Center of Reproductive Health and Medical
sau electrice, în Asociaţiile Medicale Genetics (point 31);
Teritoriale, Centrele de Sănătate a Femeii, c) The voluntary termination of preg-
Secţiile Consultative din cadrul Centrelor nancy between 10-12 weeks of pregnancy is
Perinatologice, în secţia de sănătate a performed in the sanitary institutions pro-
reproducerii a Centrului Naţional Sănătatea viding specialized hospital care (gynecolo-
Reproducerii şi Genetică Medicală (pct. 31); gy or obstetrics-gynecology departments)
c) Întreruperea voluntară a cursului by the manual vacuum / electric vacuum
sarcinii cu termen între 10-12 săptămâni de aspiration method or scraping, if the aspi-
sarcină se efectuează în instituţiile medico- ration-vacuum methods are not available
sanitare ce oferă asistenţă medicală specia- (point 32);
lizată spitalicească (secţii de ginecologie sau d) The voluntary termination of preg-
obstetrică-ginecologie) prin metoda vacuum nancy during the first 12 weeks with asso-
aspirării manuale/electrice sau raclaj, dacă ciated pathology (with major risk for the
metodele de aspirare vacuum nu sunt dispo- patient) and with patients under 16 years
nibile (pct. 32); of age (regardless of whether or not the as-
d) Întreruperea voluntară a cursului sociated pathology is present) is performed
sarcinii în perioada primelor 12 săptămâni only in the health care institution providing
cu patologie asociată (cu risc major pentru specialized medical hospital assistance (gy-
pacientă) şi la pacientele cu vârstă sub 16 ani necology or obstetrics-gynecology depart-
(indiferent de prezenţa sau nu a patologiei ments (point 33);
asociate) se efectuează numai în instituţia e) The voluntary termination of preg-
medico-sanitară ce oferă asistenţă medicală nancy after the first 12 weeks of pregnancy
specializată spitalicească (secţii de ginecolo- is performed only in public health care in-
gie sau obstetrică-ginecologie (pct. 33); stitutions (section 36).
e) Întreruperea voluntară a cursului The illegal performance of abortion by
sarcinii după primele 12 săptămâni de sarci- a person who does not have medical special-
nă se efectuează doar în instituţiile medico- ization.
sanitare publice (pct. 36). In this case the damaging degree of
Provocarea ilegală a avortului de către the deed is determined by the performance
o persoană care nu are studii medicale supe- of abortifacient maneuvers by unqualified
rioare speciale persons.
În acest caz, gradul prejudiciabil al fap- According to the mandatory rules stip-
tei este determinat de efectuarea manopere- ulated in sections 9 and 10 of the Voluntary
48
lor abortive de către persoane necalificate. Termination of the Pregnancy Regulation,

Potrivit normelor imperative prevăzu- the voluntary termination of pregnancy is
te la pct. 9 şi 10 al Regulamentul privind efec- performed only by specialists in obstetrics
tuarea întreruperii voluntare a cursului sarci- and gynecology trained in the provision of
nii, întreruperea voluntară a cursului sarcinii this kind of services. Resident physicians
se efectuează numai de medicii specialişti în in obstetrics and gynecology may perform
obstetrică-ginecologie, instruiţi în prestarea a termination of pregnancy only under the
acestui gen de servicii. Medicii rezidenţi în supervision of those responsible for their
obstetrică-ginecologie pot efectua întreru- training and education.
perea voluntară a cursului sarcinii doar sub In addition, specialists in obstetrics
supravegherea responsabililor pentru instru- and gynecology must have a special train-
irea şi pregătirea lor. ing regarding the abortion method they ap-
În afară de aceasta, medicii specialişti ply, which emerge from the following pro-
în obstetrică-ginecologie trebuie să aibă o visions:
pregătire specială în raport cu metoda de 1. The voluntary termination of the
avortare pe care o aplică, lucru care reiese pregnancy through the medical method
din următoarele prevederi: (...) is performed by obstetricians-gynecol-
1. Întreruperea voluntară a cursului ogists who have the necessary training in
sarcinii prin metoda medicamentoasă (...) the medical abortion method (point 30 of
se efectuează de către medicii obstetricieni- the Voluntary Termination of the Pregnancy
ginecologi, care au pregătirea necesară în Regulation);
metoda avortului medicamentos (pct. 30 al 2. The voluntary termination of the
Regulamentul privind efectuarea întreruperii course of pregnancy by electrical or manual
voluntare a cursului sarcinii); vacuum aspiration method (...) is performed
2. Întreruperea voluntară a cursului by obstetricians-gynecologists who have the
sarcinii prin metoda vacuum aspirării necessary training for electrical or manual
manuale sau electrice (...) se efectuează de vacuum aspiration method (point 30 of the
către medicii obstetricieni-ginecologi, care Voluntary Termination of the Pregnancy
au pregătirea necesară în metoda vacuum Regulation);
aspirării manuale sau electrice (pct. 30 al Termination of pregnancy exceeding
Regulamentul privind efectuarea întreruperii 12 weeks without medical contraindica-
voluntare a cursului sarcinii); tions.
Întreruperea cursului sarcinii ce depă- The voluntary termination of the
şeşte 12 săptămâni, în lipsa contraindicațiilor pregnancy after the first 12 weeks of preg-
medicale nancy is only performed in public health
Întreruperea voluntară a cursului care institutions. The voluntary termination
sarcinii după primele 12 săptămâni de sarcină of the pregnancy after the first 12 weeks and
se efectuează doar în instituţiile medico- until the end of the 21st week of pregnancy
sanitare publice. Întreruperea voluntară a is performed under medical prescriptions
cursului sarcinii după primele 12 săptămâni (Annex No. 1 to the Regulation) and social
şi până la sfârșitul săptămânii a 21-a de sarci- (Annex No. 2 to the Regulation).
nă se efectuează la indicaţii medicale (anexa According to Annex №. 1 of the Vol-
nr. 1 la Regulament) şi sociale (anexa nr.2 la untary Termination of the Pregnancy Regu-
Regulament). lation, the medical indications for the vol-
Potrivit Anexei nr. 1 al Regulamentu- untary termination of pregnancy after 12
lui pentru efectuarea întreruperii voluntare weeks and until the end of the 21st week of
a cursului sarcinii, sunt prevăzute indicaţii- pregnancy are stipulated as following:
49
le medicale pentru întreruperea voluntară a –– fetal malformations incompatible

cursului sarcinii după 12 săptămânii şi până with life / incurable;
la sfârșitul săptămânii a 21-a de sarcină: –– conditions following surgical treat-
–– malformaţiile fetale incompatibile ment with removal of an important vital or-
cu viaţa/ incurabile; gan;
–– stările în urma tratamentului chirur- –– diseases or pathological conditions
gical cu înlăturarea unui organ vital impor- endangering the health and life of the preg-
tant; nant woman.
–– maladiile sau stările patologice care The following is an exhaustive list of
pun în pericol sănătatea şi viaţa femeii gra- diseases or pathological conditions that
vide. may justify the recourse to medical abortion
În continuare este prevăzută lista ex- [10].
haustivă a maladiilor sau a stărilor patologice By comparing the provisions of the
care pot întemeia recurgerea la avortul medi- Voluntary Termination of the Pregnancy
cal [10]. Regulation, there is also a normative way of
Comparând prevederile Regulamentu- committing the illegal performance of abor-
lui pentru efectuarea întreruperii voluntare tion from letter c) and art. 159 CC, there can
a cursului sarcinii, e posibilă şi modalitatea be noticed a collision of the norms of law in
normativă de comitere a provocării ilegale a the way that the legal norms belonging to
avortului de la lit. c) a art. 159 C.pen., poate different branches of law solve differently
fi observată o coliziune a normelor de drept the same legal situation. Thus, the Voluntary
în sensul că normele juridice ce aparțin dife- Termination of the Pregnancy Regulation al-
ritor ramuri de drept rezolvă în mod diferit lows the termination of the pregnancy from
una şi aceeaşi situaţie juridică. Astfel, Re- 12 to 21 weeks on the basis of the social di-
gulamentului pentru efectuarea întreruperii rections, while the imperative provisions of
voluntare a cursului sarcinii permite între- art. 159 CC forbid such action. Respectively,
ruperea sarcinii de la 12 până la 21 de săp- the question arises: whose provisions are to
tămâni în baza indicaţiilor sociale, pe când give priority to the perpetrator of the crim-
prevederile imperative ale art. 159 C.pen. in- inal law? The provisions of the Regulation
terzic asemenea manopere. Respectiv, apare for Voluntary Termination of the Pregnancy
întrebarea: căror prevederi urmează să dea Regulation or Art. 159 letter c) CC.
prioritate cel care interpretează legea penală? It is well known that taking into ac-
Prevederilor Regulamentul pentru efectuarea count the hierarchy of normative acts, the
întreruperii voluntare a cursului sarcinii sau Criminal Code, compared to the Voluntary
art. 159 lit. c) C.pen.? Termination of the Pregnancy Regulation,
Este bine ştiut că reieşind din ierarhi- has a net priority to apply. But since the
zarea actelor normative, Codul penal, com- normative acts in the medical field recog-
parativ cu Regulamentul pentru efectuarea nize women’s right to abortion from 12 to
întreruperii voluntare a cursului sarcinii, are 21 weeks for social reasons, how correct
prioritate netă de aplicare. Însă din moment would it be for the Criminal Code to pro-
ce actele normative din domeniul medicinii hibit such intervention?
recunosc dreptul la avort al femeii de la 12 In our opinion, the legal-criminal
la 21 de săptămâni din raţiuni sociale, cât de provisions are not intended to establish
corect ar fi ca C.pen. să interzică o asemenea standards in the field of medicine, but to
intervenţie? protect standards established in the special-
În accepţiunea noastră, prevederile ju- ized fields, as is medical science.
ridico-penale nu au menirea de a stabili stan- We therefore propose the reformula-
50
darde în domeniul medicinii, ci de a proteja tion of art. 59 letter c) CC by supplementing

standardele stabilite în domeniile de speciali- and extending the incriminating provision
tate, precum este şi ştiinţa medicală. as well to social abortion. Thus, the de-
Prin urmare, propunem reformularea scribed way will have the following norma-
art. 59 lit. c) C.pen. prin suplinirea şi extin- tive content: termination of the pregnancy
derea dispoziţiei incriminatoare şi la avortul over 12 weeks, in absence of medical or so-
social. Astfel, modalitatea descrisă va avea cial contraindications.
următorul conţinut normativ: întreruperea In Annex No. 2 of the Voluntary Ter-
cursului sarcinii ce depăşeşte 12 săptămâni, în mination of the Pregnancy Regulation, the
lipsa contraindicațiilor medicale sau sociale. following are listed as social abortions: di-
În Anexa nr. 2 a Regulamentului pentru vorce during pregnancy; death of the hus-
efectuarea întreruperii voluntare a cursului band during pregnancy; imprisonment or
sarcinii sunt prevăzute următoarele indicaţii deprivation of parental rights of one or
sociale ale avortului: divorţ în timpul sarci- both spouses; pregnant women in the pro-
nii; decesul soţului în timpul sarcinii; priva- cess of migration; pregnant women with 5
ţiune de libertate sau de drepturi părinteşti and more children; pregnant women who
a unuia sau a ambilor soţi; femeile gravide have a child under 2 years of age or one or
aflate în procesul de migraţie; femeile gravi- more family members in the first degree of
de cu 5 şi mai mulţi copii; femeile gravide disability who require care, in accordance
care au în grija lor un copil mai mic de 2 ani with the Council of Medical Expertise on
sau unul sau mai mulţi membri ai famili- Vitality; the association of at least 2 circum-
ei încadraţi în gradul I de invaliditate, care stances - lack of domicile, lack of financial
necesită îngrijire, conform concluziei Con- sources of existence, alcohol and / or drug
siliului de Expertiză Medicală a Vitalităţii; abuse, domestic violence, vagrancy.
asocierea a minimum 2 circumstanţe – lip- In our view, however, it is necessary
sa domiciliului, lipsa surselor financiare de to re-evaluate the aforementioned situ-
existenţă, abuz de alcool sau/şi droguri, acte ations in order to see the extent to which
de violenţă domestică, vagabondaj. they justify the termination of the pregnan-
În viziunea noastră este totuşi necesară cy arising from the realities.
o reevaluare a situaţiilor sus-menţionate The illegal performance of abortion
pentru a se vedea măsura în care acestea in case of medical contraindications to per-
justifică întreruperea sarcinii reieşind din form such an operation.
realităţile timpului. In accordance with p. 17 Voluntary
Provocarea ilegală a avortului în cazul Termination of the Pregnancy Regulation, in
contraindicaţiilor medicale pentru efectua- case of detection of acute and sub-acute in-
rea unei asemenea operaţii. flammatory processes with various locations
În conformitate cu pct. 17 al Regula- and infectious diseases, the intervention of
mentului pentru efectuarea întreruperii vo- voluntary performance of pregnancy is per-
luntare a cursului sarcinii în cazul depistă- formed after their treatment, taking into ac-
rii proceselor inflamatorii acute şi subacute count implicitly the term of pregnancy.
de diverse localizări şi a bolilor infecţioase We agree with the opinion expressed
acute, intervenţia de întrerupere voluntară by A. Plop that the lack of medical contrain-
a cursului sarcinii se efectuează după trata- dications is a sine qua non condition for the
mentul acestora, luând în considerare şi ter- termination of pregnancy, the termination
menul sarcinii. of pregnancy in case of medical contrain-
Suntem solidari opiniei exprimate de A. dications to perform such interventions
Plop, potrivit căreia lipsa contraindicațiilor acts regardless the term of gestation even in
51
medicale reprezintă o condiţie sine qua case of a pregnancies exceeding 12 weeks of

non de întrerupere a cursului sarcinii, amenorrhea the criminal liability is required
întreruperea cursului sarcinii în cazul confor the illegal performance of abortion if
traindicaţiilor medicale pentru efectuarea abortifacient maneuvers were performed in
unor asemenea intervenţii operează indife- the presence of acute and sub-acute infec-
rent de termenul de gestaţie, chiar şi în cazul tious diseases of various localizations or in
unei sarcini care depăşeşte 12 săptămâni de presence of acute infectious diseases, i.e. in
amenoree se impune tragerea la răspundere the presence of medical contraindications
penală pentru provocarea ilegală a avortului, [8, p. 104].
dacă manoperele abortive au fost realizate în The illegal performance of abortion in
prezenţa bolilor infecţioase acute şi subacu- unsanitary conditions.
te de diverse localizări ori în prezenţa bolilor As mentioned by the authors S. Brânză
infecţioase acute, adică în prezenţa contrain- and V. Stati, in the context of this circum-
dicaţiilor medicale [8, p. 104]. stance, the most relevant example of the
Provocarea ilegală a avortului în con- disease that the woman who aborts in un-
diţii antisanitare sanitary conditions can contact is septice-
După cum menţionează autorii S. mia - a generalized blood infection that can
Brânză şi V. Stati, în contextul acestei cir- cause the death of the woman [2, p. 398].
cumstanţe, cel mai relevant exemplu de In the case of art.159 paragraph (1)
boală pe care o poate contacta femeia care a letter e) the provision of art. 159 is just
avortat în condiţii antisanitare este septice- conventional, as the legislator refers to the
mia – o infecţie generalizată a sângelui care normative acts that regulate the rules that
poate provoca decesul femeii [2, p. 398]. ensure compliance with sanitary condi-
În cazul art. 159 alin. (1) lit. e) tions in case of interruption of pregnancy.
dispoziţia art. 159 este de blanchetă, întrucât The nomenclature of these normative acts
legiuitorul face trimitere la actele normative contains: The Law on Public Health Surveil-
de referinţă care reglementează regulile ce lance No. 10 from 03.02.2009 [7]; The san-
asigură respectarea condiţiilor sanitare în ca- itary regulation on the hygiene conditions
zul întreruperii sarcinii. Din nomenclatorul for sanitary institutions, approved by Gov-
acestor acte normative fac parte: Legea pri- ernment Decision No. 663 from 23.07.2010;
vind supravegherea de stat a sănătăţii publice Methodical instructions on processing tools
nr. 10 din 03.02.2009 [7]; Regulamentul sa- for abortion through electric or manual
nitar privind condiţiile de igienă pentru in- vacuum aspiration [6].
stituţiile medico-sanitare, aprobat prin Ho- Conclusion and recommendations:
tărârea Guvernului nr. 663 din 23.07.2010; 1. The introduction of new aggravat-
Instrucţiunile metodice privind prelucrarea ed forms under the art. 159 of the Criminal
instrumentelor în cazul întreruperii sarcinii Code, by fulfilling the text of the law with
prin metoda vacuum aspiraţie electrică sau paragraph (1), with the following legally
manuală[6]. binding wording:
Concluzie și recomandări. Genera- (1) 1 the actions referred to paragraph
lizând aspectele și problemele abordate în (1) committed:
acest articol, desprindem următoarele con- b) after the expiry of 21 weeks of ges-
cluzii și recomandări: tation;
1. Introducerea unei noi forme agra- In order to highlight this position, we
vate, la art. 159 Cod penal, prin suplinirea can forward the following argument.
textului de lege cu alin. (1)1, cu următoarea After the 21st week of gestation, the
formulare legislativă: fetus becomes viable in the sense that it can
52
(1)1 Acţiunile prevăzute la alin. (1) să- lead an independent extrauterine life. The
vârşite: perpetrator is aware of suppressing a being
după expirarea a 21 de săptămâni de with a high probability of human existence
gestaţie. that, although at the moment it leads an in-
Întru învederarea acestei poziţii putem trauterine life, but the level of development
înainta următorul argument. allows it to lead an extrauterine life, even
După a 21-a săptămână de gestaţie fă- artificially maintained, to a complete de-
tul devine viabil, în sensul că poate duce o velopment. Besides these, the abortifacient
viaţă extrauterină independentă. Făptuitorul maneuvers performed at a more advanced
conştientizează că suprimă o fiinţă cu o pro- gestational age cause a greater danger to the
babilitate mare de existenţă umană, care deşi life and health of the woman, which is also
pentru moment duce o viaţă intrauterină, perceived by the perpetrator.
însă nivelul de dezvoltare îi permite să ducă 2. Reformulation of art. 59 letter c)
o viaţă extrauterină, chiar şi întreţinută arti- CC by supplementing and extending the
ficial, până la o dezvoltare completă. În afa- incriminating provision and to social abor-
ră de aceasta, manoperele abortive efectuate tion. Thus, the described way will have the
la un termen de gestaţie mai avansat produc following normative content: termination
un pericol mai mare pentru viaţa şi sănătatea of the pregnancy over 12 weeks, in the ab-
femeii, aspect care, de asemenea, este conşti- sence of medical or social contacts.
entizat de către făptuitor. The study of judicial practice reveals
Reformularea art. 59 lit. c) C.pen. prin that in the most frequent cases the reason for
suplinirea şi extinderea dispoziţiei incrimina- committing the illegal performance of abor-
toare şi la avortul social. Astfel, modalitatea tion is the material interference, i.e. the de-
descrisă va avea următorul conţinut norma- sire for enrichment by the one who illegally
tiv: întreruperea cursului sarcinii ce depăşeşte performs the termination of the pregnancy.
12 săptămâni, în lipsa contraindicațiilor me- Therefore, we consider that for a fairer in-
dicale sau sociale. dividualization of the criminal law and for
Studiul practicii judiciare relevă însă the dosing of its preventive effect, legefer-
că în cele mai frecvente cazuri motivul de enda makes it necessary to supplement the
comitere a provocării ilegale a avortului in- incriminating text with form: committing
fracţiuni îl constituie interesul material, adi- the act because of material interest.
că dorinţa de îmbogăţire de către cel care
efectuează ilegal întreruperea sarcinii. Prin
urmare, considerăm că pentru o individua-
lizare mai echitabilă a legii penale şi pentru
dozarea efectului preventiv al acesteia, lege
ferenda se face necesar de a suplini textul
incriminator cu forma: săvârşirea faptei din
interes material.
3. Codul penal al Republicii Moldova nr.
1. Beliş V., Dragomirescu V., Medicină 985-XV din 18.04.2002. Republicat: Mo-
legală. Bucureşti: Ed. Teora; 1992. 289 p. nitorul Oficial al R. Moldova nr.72-74/195
2. Brînză S., Stati V., Tratat de drept penal. din 14.04.2009. Monitorul Oficial al R.
Partea specială. Volumul I. Chişinău: Ti- Moldova nr.128-129/1012 din 13.09.2002.
pografia Centrală, 2015. 1328 p. 4. Dermengiu D. Medicină legală. Note de
53
curs. Bucureşti: Ed. Universitară, 2011, 2009, nr.67.

253p. 8. Plop A., Răspunderea penală pentru pro-
5. Groza I.L., Astărăstoaie V., Introducere în vocarea ilegală a avortului. Teză de doctor
medicina legală pentru jurişti. Bucureşti: în drept. Chişinău:2015, 173 p.
Ed. C.H. Beck. 2007, 215 p. 9. Plop A. Necesitatea apărării întreruperii
6. Instrucţiuni metodice privind prelucra- cursului sarcinii în condiţii de siguranţă
rea instrumentelor pentru vacuum aspi- prin mijloace juridico-penale. În: Revista
raţie electrică sau manuală, elaborate de naţională de drept, 2015, Nr. 1, p. 41. (p.
centrul Naţional de Medicină Preventivă, 39-43).
aprobate de Ministerul Sănătăţii. Nr. 09.- 10. Regulamentul privind efectuarea întreru-
3/1338 din 3.10.2002. www.ms.gov.md perii voluntare a cursului sarcinii aprobat
(vizitat la 12.05.2018). prin Ordinul Ministerului Sănătăţii cu
7. Legea privind supravegherea de stat a să- privire la efectuarea întreruperii voluntare
nătăţii publice. Nr.10 din 03.02.2009. În: a cursului sarcinii în condiţii de siguranţă.
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Nr.647 din 21.09.2010. În: Monitorul Ofi-
cial al R. Moldova, 2010, nr.241-246.
Alexandru CICALA, Alexandru CICALA,

doctor în drept, lector universitar, PhD, University lecturer at the
Academia „Ştefan cel Mare” a MAI Department “Special investigation
e-mail: alexandru_cicala@mail.ru and information security activity”,
tel. 078307773 Academy „Stefan cel Mare” of MIA
e-mail: alexandru_cicala@mail.ru
tel: 078307773
54
CZU 343.3.1.7
MODELE DE ABORDARE MODELS OF APPROACH

A CONCEPTULUI INFRACŢIUNII OF THE CONCEPT OF OFFENCE
ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC IN THE ROMANIAN AREA
Radion COJOCARU, Radion COJOCARU,

doctor în drept, conferențiar universitar, PhD, associate professor,
Cezar PEŢA, Cezar PEŢA,
doctor în drept, profesor universitar, PhD, associate professor,
Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa, University “Andrei Saguna”, Constanta,
România Romania
Acest studiu este destinat abordării modele- This study is intended to approach the legisla-
lor legislative de definire a infracţiunii în legislaţiile tive models of the definition of the offence in the crim-
penale din spaţiu românesc (România şi Republica inal legislations of the Romanian area (Romania and
Moldova). Au fost identificare trei concepte prin Republic of Moldova). Three concepts were identified
prisma cărora în legislaţiile de referinţă a fost defi- through the prism of which in the reference legisla-
nită noţiunea de „infracţiune”: conceptul substanţial tions was defined the notion of offence: substantial or
sau material, conceptul formal şi conceptul substan- material concept, formal concept and substantial-for-
ţial-formal. Aceste modele au fost determinate de mal concept. These models were determined by the so-
interesele sociale ce au format obiect al protecţiei cial interests that formed the object of the legal-crim-
juridico-penale în respectiva perioadă de dezvoltare inal protection in the corresponding period of the
a societăţii. development of society.
Cuvinte-cheie: infracţiune, pedeapsă, pericol so- Keywords: offence, punishment, social danger,
cial, ilegalitate. illegality.
Introducere. Principala sarcină a po- Introduction. The main objective of

liticii penale o constituie identificarea şi de- the criminal policy is the identification and
scrierea faptelor ce constituie infracţiuni şi description of the facts that constitute the
determinarea pe această bază a pedepselor offences and determination on this basis of
aplicabile în privinţa persoanelor care le să- the penalties applicable in relation to the
vârşesc. O premisă absolut necesară pentru persons that commit them. An absolutely
realizarea acestei sarcini o constituie stabili- necessary prerequisite for the execution of
rea şi buna înţelegere a conceptului infracţi- this objective is the establishment and good
unii. understanding of the concept of offence.
Noţiunea generică a infracţiunii cu- The generic notion of offence compris-
prinde trăsăturile esenţiale comune tuturor es the essential features common to all crim-
faptelor penale şi nu doar numai a unora inal offences and not only to some of them or
only to some their categories. An offence is
dintre ele sau numai a unor categorii ale
the most important institution of the crimi-
acestora. Infracţiunea este cea mai impor-
nal law, because the regulations within it are
tantă instituţie a dreptului penal, deoarece
applicable to all incriminating norms of the
reglementările din cadrul ei se răsfrâng asu-
criminal law system.
pra tuturor normelor incriminatoare din sis- In a broad sense, offence is an act of ex-
55
temul de drept penal. ternal behaviour of man that due to the dis-
În sens larg, infracţiunea este un act turbance of social order and of law is subject
de conduită exterioară a omului, care din to criminal repression. In a restricted sense,
cauza vătămării ordinii sociale şi de drept offence is identified with a concrete preju-
este supusă represiunii penale. În sens dicial action, described by the criminal law,
restrâns, infracţiunea se identifică cu o faptă for which the legislator establishes a certain
prejudiciabilă concretă, descrisă de legea punishment.
penală, pentru care legiuitorul stabileşte o Methods of research. The following
anumită pedeapsă. methods of research were used at the elabo-
Metode de cercetare. La elaborarea ration of this study: historical method, com-
acestui studiu au fost folosite următoarele parative method of study of law and method
metode de cercetare: metoda istorică, meto- of logical analysis.
Basic content. At the definition of the
da comparativistă de studiere a dreptului şi
notion of offence is to be taken into account
metoda analizei logice.
the fact that it can be approached from the per-
Conţinut de bază. La definirea noţiu-
spective of several sciences, legal or non-legal.
nii de „infracţiune” urmează a fi luat în con-
Thus, offence and different sides of criminal
siderare faptul că aceasta poate fi abordată phenomenon form the object of study of sev-
din perspectiva mai multor ştiinţe, juridice eral sciences, such as criminology, sociology,
sau nejuridice. Astfel, infracţiunea şi diferi- psychology, aetiology, statistics, etc.
te laturi ale fenomenului criminal formează From this perspective, offence repre-
obiect de studiu a mai multor ştiinţe, cum ar sents a complex reality with valences and ex-
fi criminologia, sociologia, psihologia, etiolo- pressions in material-objective, social, moral
gia, statistica etc. and legal-criminal terms. In the objective-ma-
Din această perspectivă, infracţiunea terial terms – offence is expressed always
reprezintă o realitate complexă cu valenţe through an act of external conduct of man,
şi exprimări în plan material-obiectiv, soci- capable of producing modifications in the
al, moral şi juridico-penal. În plan material surrounding world; in the human terms – it
obiectiv infracţiunea se exprimă întotdeauna represents an externalization of the personal-
printr-un act de conduită exterioară a omu- ity of offender; in social terms – it manifests
lui, de natură a produce modificări în lumea itself as a negative antisocial reaction capable
înconjurătoare; în plan uman – ea reprezintă of endangering or damaging its values and
o exteriorizare a personalităţii infractorului; conditions of existence of society; in the mor-
în plan social – se manifestă ca o reacţie ne- al terms – offence implies always a negation of
gativă antisocială aptă de a pune în pericol the rules of general behaviour admitted by the
sau a leza valorile ei şi condiţiile de existen- majority of other members of society; in the
ţă ale societăţii; în plan moral – infracţiunea legal-criminal terms – it represents a violation
presupune întotdeauna o negare a regulilor of the criminal law order [1, p.113].
de comportare general admise de majori- In this sense it can be noted that of dif-
tatea celorlalţi membri ai societăţii; în plan ferent aspects of the phenomenon of offence,
juridico-penal – ea reprezintă o încălcare a only the legal aspect forms an object of re-
search for the science of criminal law, others
ordinii de drept penale [1, p.113].
being studied within other sciences. Howev-
În acest sens se poate reţine că
er, at the elaboration of the notion of offence,
dintre diferitele aspecte ale fenomenului
all aspects of the phenomenon of offence and
infracţiunii, numai aspectul juridic formea-
data provided by the disciplines that study
ză obiect de cercetare pentru ştiinţa drep- them are taken into account.
tului penal, celelalte fiind studiate în cadrul The legal definition of offence is deter-
56
altor ştiinţe. Cu toate acestea, la elaborarea mined by the historical type and by the po-
noţiunii de infracţiune se ţine seama de toate litical regime existing in the corresponding
aspectele fenomenului infracţiunii şi de da- society that determines the interests of the
tele furnizate de disciplinele care le studiază. legal-criminal protection, i.e. the social val-
Definirea juridică a infracţiunii este ues and social relations existing in addition
determinată de tipul istoric şi de regimul po- to these values subject to criminal protection.
litic existent în respectiva societate, care de- In general, three fundamental concepts
termină interesele protecţiei juridico-penale, of the definition of offence are known:
adică valorile sociale şi relaţii sociale exis- –– substantial or material concept;
tente pe lângă aceste valori supuse protecţiei –– formal concept;
penale. –– substantial - formal concept.
În general, sunt cunoscute trei concep- According to the substantial concept,
te fundamentale de definire a infracţiunii: on the basis of the definition of the offence
–– conceptul substanţial sau material; lies the evil that it produces for the society.
–– conceptul formal; The basic feature of the offence constitutes
–– conceptul substanţial - formal. its danger for the society and for the order
established by it.
Potrivit conceptului substanţial, la baza
Such a concept of the approach to of-
definirii infracţiunii stă răul pe care aceasta îl
fence was promoted at the moment of the
produce pentru societate. Trăsătură de bază
formation of the Soviet Union.
a infracţiunii o constituie periculozitatea
For example, in the Criminal Code of
acesteia pentru societate şi pentru ordinea the Russian Soviet Federative Socialist Re-
stabilită de către aceasta. public (RSFSR) of 1922, the offence was de-
Un asemenea concept de abordare a fined as follows: “Offence is any social-dan-
infracţiunii a fost promovat în momentul gerous action or inaction that violates the
formării Uniunii Sovietice. basis of the Soviet social and legal order es-
De exemplu, în C. pen. al Republicii tablished by the power of workers and peas-
Sovietice Federative Socialiste Ruse (RSFSR) ants during the period of transition to the
din 1922, infracţiunea era definită după cum communist power” [2, p. 26].
urmează: „Infracţiunea este orice acţiune sau It can be found that at the definition of
inacţiune social-periculoasă, care atentează the offence in the Criminal Code of the USSR
la bazele ordinii sociale şi juridice sovietice, of 1922 the emphasis was not put on the ille-
stabilite de puterea muncitorilor şi ţăranilor gality of the action, but only on its social dan-
în perioada de tranziţie la puterea comunis- ger, as a substantial or material feature of the
tă” [2, p. 26]. offence. The classification of an offence as a
Se poate constatat că la definirea in- crime was based on the idea of damaging the
fracţiunii în C.pen. al URSS din 1922 nu se Soviet order or the order established by the
punea accent pe ilegalitatea faptei, ci doar labour and peasant power. Later this notion
pe pericolul social al acesteia, ca trăsătură was implemented in all the Criminal Codes of
substanţială sau materială a infracţiunii. În- the republics that were members of the USSR.
cadrarea unei fapte ca infracţiune era fun- This manner of the approach of the no-
damentată pe ideea prejudicierii orânduirii tion of offence was the result of the profound
sovietice sau a ordinii stabilite de puterea socio-economic and ideological changes that
muncitoare şi cea ţărănească. Mai târziu took place in the context of the formation
această noţiune a fost implementată în toate of the Union of Soviet Socialist Republics
(USSR). The Commissioner for Justice D.I.
Codurile penale ale republicilor ce intrau în
Kurtki, the author of the project of the Crim-
componenţa URSS.
inal Code of the RSFSR of 1922, mentioned
57
Acest mod de abordare a noţiunii de “…. the notion of offence represents a basic
infracţiune era rodul profundelor schimbări concept that bases all legal-criminal regula-
social-economice şi ideologice ce se produ- tions” [2, p. 26].
ceau în contextul formării Uniunii Republi- A similar notion of offence was covered
cilor Sovietice Socialiste (URSS). Comisarul also in the Criminal Code of the RSFSR of
pentru justiţie D.I. Kurţkii, autorul proiectu- 1926, in which in the art. 6 the following were
lui C.pen. RSFSR din 1922, menţiona „….no- stipulated: “It is considered social-dangerous
ţiunea de infracţiune reprezintă un concept (offence) any action that endangers the Soviet
de bază ce fundamentează toate reglementă- arrangement or the law order established by
rile juridico-penale” [2, p. 26]. the labour and peasant power during the tran-
O noţiune similară a infracţiunii a fost sition to the communist power”. [3, p. 39].
consacrată şi în C.pen. al RSFSR din 1926, Through this concept the offence is
identified with a social-dangerous action and
în care la art. 6 se prevedea: „Se consideră
not with a criminal illegality, the fact that
social-periculoasă (infracţiune) orice faptă
justifies the application of the criminal law
care pune în pericol orânduirea sovietică sau
by analogy.
ordinea de drept stabilită de puterea mun-
Initially, the Moldavian Soviet Socialist
citoare şi ţărănească pe perioadă trecerii la Republic (MSSR), established on August 2nd,
puterea comunistă” [3, p. 39]. 1940 as a union republic of the great Soviet
Prin acest concept, infracţiunea se empire, did not have its own criminal law, on
identifica cu o faptă social-periculoasă şi nu its territory being applied the Criminal Code
cu o ilegalitate penală, fapt ce justifica aplica- of the Ukrainian Soviet Socialist Republic
rea legii penale prin analogie. (USSR) of 1927. Temporary application of
Iniţial, Republica Sovietică Socialis- the Ukrainian criminal law on the territory
tă Moldovenească (RSSM), constituită pe 2 of the MSSR lasted until the adoption and
august 1940 ca republică unională a marelui enforcement of the Criminal Code of March
imperiu sovietic, nu a avut propria legisla- 24th, 1961. It should be mentioned that the
ţie penală, pe teritoriul acesteia aplicându-se notion of the offence provided in the art. 4 of
Codul penal al Republicii Sovietice Socia- the Criminal Code of the USSR of 1927 [3, p.
liste Ucrainene (RSSU) din 1927. Aplicarea 84] was a faithful reproduction of the notion
temporară a legislaţiei penale ucrainene pe of offence provided in the art. 6 of the Crim-
teritoriul RSSM a durat până la adoptarea inal Code of the RSFSR.
şi punerea în vigoare a Codului penal din Examining the notion of offence cov-
24.03.1961. De menţionat că noţiunea de ered in the Criminal Code of the RSFSR of
infracţiune prevăzută la art. 4 din C.pen. al 1922 and of 1926, it can be concluded that the
RSSU din 1927 [3, p. 84] era o reproducere main feature that characterized them was the
fidelă a noţiunii de infracţiune prevăzute la substantial element, i.e. the danger that these
art. 6 din C.pen. al RSFSR. actions presented for the Soviet power. The
Examinând noţiunea de infracţiune notion of offence was the product of the class
consacrată în C.pen. al RSFSR din 1922 şi struggle that took place in the society at that
din 1926, se poate concluziona că principala time. Therefore, any offence, irrespective of
its nature, was considered, first of all, as be-
trăsătură ce le caracteriza era elementul sub-
ing an action that impinged on the labour or
stanţial, adică pericolul pe care aceste fapte
peasant power installed for the passage of the
îl prezentau pentru puterea sovietică. Noţiu-
society to the socialist or communist regime.
nea de infracţiune era produsul luptei dintre
This political desire, i.e. the installation and
clase care se producea în societate în acele maintenance of the Soviet power, oriented
vremuri. Prin urmare, orice infracţiune, in- all the legal-criminal regulations that were
58
diferent de natura acesteia, se considera, în adopted in those times.

primul rând ca fiind o faptă care atenta la pu- As stated the distinguished criminalist
terea muncitorească sau ţărănească instalată A. Piontkovski, in his well-known work Uce-
pentru trecerea societăţii la regimul socialist nie o prestuplenii, the recognition of an action
sau la cel comunist. Acest deziderat politic, as an offence during the period of the tran-
adică instalarea şi menţinerea puterii sovieti- sition of the society from a capitalist state to
ce, orienta toate reglementările juridico-pe- a socialist one is determined by the interests
nale ce erau adoptate pe timpuri. of the working class, and during the period of
După cum afirma distinsul penalist A. the transition from a socialist state to a com-
Piontkovski, în cunoscuta sa lucrare „Uce- munist one – the interests of the whole people
nie o prestuplenie”, recunoaşterea unei fapte that are under the leadership of the working
drept infracţiune în perioada trecerii societă- class of the communist party. At the same
time, the same author pointed out that the
ţii de la un stat capitalist la unul socialist este
characterization of the offence in the social-
determinată de interesele clasei muncitoare,
ist society as a dangerous social action of class
iar în perioada trecerii de la un stat socialist
can lead to contradictory solutions. Every of-
la unul comunist – de interesele întregului
fence impinges upon the interests of class and
popor, care se află sub conducerea clasei every offender is the enemy of people. This,
muncitoare a partidului comunist. Totodată, however, can influence negatively the activity
acelaşi autor a sesizat că definirea infracţiunii of the courts in the sense of the amplification
în societatea socialistă ca faptă social pericu- of the concerned phenomenon [2, p. 41].
loasă de clasă poate duce la soluţii contradic- According to the formal concept of the
torii. Orice infracţiune atentează la interese- definition of offence, it is made the abstrac-
le de clasă şi orice infractor este duşman al tion from the social character, the criminal
poporului. Acest lucru însă poate influenţa action (offence) being considered with prior-
negativ activitatea instanţelor de judecată în ity as a legal phenomenon. By such a manner
sensul amplificării fenomenului represiv [2, of approach is reflected exclusively the legal
p. 41]. appearance of the criminal action (incrim-
Potrivit conceptului formal de definire ination and punishment). In this sense, the
a infracţiunii, se face abstracţie de caracterul offence is nothing more than an action pro-
social, fapta penală (infracţiunea) fiind con- vided and punished by the criminal law.
siderată cu prioritate ca fiind un fenomen ju- On the basis of this model of the defini-
ridic. Printr-un asemenea mod de abordare tion of offence, criminal science aims to ap-
este reflectată, în mod exclusiv, înfăţişarea proach the criminal phenomenon only from
juridică a faptei penale (incriminarea şi pe- the angle and limits of its incrimination and
deapsa). În această accepţiune, infracţiunea sanctioning, subordinating its concerns to
nu este altceva decât o faptă prevăzută şi pe- a severe legalism, the only one of nature to
depsită de legea penală. provide an effective legal protection to an in-
În baza acestui model de definire a dividual against some possible abuses of the
infracţiunii, ştiinţa penală are menirea de executive or judicial authorities. The formal
a aborda fenomenul criminal numai din concept orientates the criminal legislation
towards a precise regulation not only of the
unghiul şi limitele incriminării şi sancţionării
conditions of incrimination, but also of those
sale, subordonându-şi preocupările unui
for the execution of punishments [1, p. 114].
legalism sever, singurul de natură a asigura
Criminal legislation that approaches
o protecţie juridică eficientă individului
this legislative model, either they do not de-
contra unor posibile abuzuri ale autorităţilor fine the notion of offence, the objective being
executive sau judecătoreşti. Concepţia entrusted to the criminal doctrine, or define
59
formală orientează legislaţia penală spre o it by shading of the illegal nature and of the
reglementare precisă nu numai a condiţiilor liability of criminal punishment.
de incriminare, dar şi a celor de executare a The formal model of the regulation of
pedepselor [1, p. 114]. offence was an appropriate one also for the
Legislaţiile penale care abordează acest Romanian pre-war and inter-war legislation.
model legislativ, fie că nu definesc noţiunea Thus, in the Criminal Code of Romania of
de infracţiune, sarcina revenindu-i doctrinei 1864 and of 1934 there was not provided a le-
penale, fie că o definesc prin nuanţarea ca- gal notion of offence. In the preliminary dis-
racterului ilegal şi al pasibilităţii de pedeapsă positions was put the emphasis only on the
penală. illegal nature of the criminal action. For ex-
Modelul formal de reglementare a in- ample, according to the art. 2 of the Criminal
fracţiunii a fost unul propriu şi pentru le- Code of Romania of 1864: “No offence shall
be punished, unless the punishments have
gislaţia românească antebelică şi interbelică.
been decided before its commission” [4], and
Astfel, în C.pen. al României din 1864 şi din
according to the art. 1 of the Criminal Code
1934 nu era prevăzută o noţiune legală a in-
of Romania of 1936: “No one can be pun-
fracţiunii. În dispoziţiile preliminare se pu-
ished for an action that during the time when
nea accent doar pe caracterul ilegal al faptei it was committed was not provided by law
penale. De exemplu, potrivit art. 2 C.pen. al as an offence, nor condemned to other pen-
României din 1864: „Nici o infracțiune nu se alties or subject to other security measures,
va pedepsi, dacă pedepsele nu vor fi fost ho- than those provided by law” [5].
tărâte înaintea săvârşirii sale” [4], iar potrivit The formal concept of the offence
art. 1 C.pen. al României din 1936: „Nimeni is implemented also in the criminal law in
nu poate fi pedepsit pentru o faptă, care, în force of Romania, i.e. in the Criminal Code
timpul când a fost săvârșită, nu era prevăzu- of 2009. Thus, according to the art. 15 para-
tă de lege ca infracțiune și nici condamnat graph (1): “Offence is an action provided by
la alte pedepse sau supus la alte măsuri de the criminal law, committed with guilt, un-
siguranță, decât acelea pe care le prevede justified and imputable to the person that
legea” [5]. committed it”.
Conceptul formal al infracţiunii este Therefore, at the definition of the of-
implementat şi în legislaţia penală în vigoare fence in the Criminal Code of 2009, the Ro-
a României, adică în C.pen. din 2009. Astfel, manian legislator, unlike the Criminal Code
potrivit art. 15 alin. (1): „Infracţiunea este of 1968 renounced the social danger as a
fapta prevăzută de legea penală, săvârşită basic feature of the offence. Thus, at the es-
cu vinovăţie, nejustificată şi imputabilă tablishment of the concept there were taken
persoanei care a săvârşit-o”. into account the traditions of the Romani-
Prin urmare, la definirea infracţiunii an criminal law of the interwar period and
în C.pen. din 2009, legiuitorul român, spre of the European criminal legislations that in
deosebire de C.pen. din 1968, a renunţat la most cases define the offence on the basis of
pericolul social ca trăsătură de bază a infrac- the formal concept.
ţiunii. Astfel, la stabilirea conceptului s-a ţi- In the same sense, other criminal legis-
lations that approach the formal concept of
nut cont de tradiţiile dreptului penal româ-
the definition of offence also can be brought
nesc din perioada interbelică şi de legislaţiile
as examples. Thus, according to the art. 111-
penale europene, care în majoritatea cazuri-
2 of the Criminal Code of France, “The law
lor definesc infracţiunea în baza conceptului
determines offences and contraventions, as
formal. well as punishments that can be applied in
În acelaşi sens, pot fi aduse drept relation to offenders”, and according to the
60
exemple şi alte legislaţii penale care abordează art. 111-3 of the Criminal Code of France:
conceptul formal de definire a infracţiuni. “No one shall be liable to punishment for
Astfel, potrivit art.111-2 C.pen. al Franţei, an offence or a contravention the elements
„Legea determină infracţiunile şi contraven- of which are not established by the criminal
ţiile, precum şi pedepsele ce pot fi aplicate în law” [6]. Although it does not define the of-
privinţa făptuitorilor”, iar conform art.111-3 fence, the French legislator highlights two
C.pen. al Franţei: „Nimeni nu poate fi supus formal features of offences: illegality and
pedepsei pentru o infracţiune sau o contra- punishability.
venţie elementele căreia nu sunt stabilite de According to the art. 1 of the Crimi-
legea penală” [6]. Deşi nu defineşte infracţiu- nal Code of Sweden: “As an offence it is rec-
nea, legiuitorul francez evidenţiază două tră- ognized an action determined by the given
sături formale ale infracţiunilor – ilegalitatea Code or by other laws or statutes, for which
a criminal punishment is provided” [7].
şi pasibilitatea de pedeapsă.
In paragraph 1 of the Criminal Code of
În conformitate cu art. 1 C.pen. al Sue-
Germany, it is stipulated that “An action can
diei: „În calitate de infracţiune este recunos-
be punished only if punishability has been
cută fapta, determinată de prezentul Cod sau
previously established by the law” [8].
de alte legi ori statute, pentru care este prevă- According to the art. 1 paragraph (1)
zută o pedeapsă penală” [7]. of the Criminal Code of Belgium: “Infringe-
În paragraful 1 din C.pen. al Germaniei ments sanctioned by the law with criminal
se prevede că „Fapta poate fi pedepsită doar punishment constitute offences” [9]. From
dacă pasibilitatea de pedeapsă a fost stabilită this last legal provision results that the basic
anterior de către lege” [8]. feature of the offence is the criminal punish-
Potrivit art. 1 alin. (1) C.pen. al Belgiei: ment that in its turn can be established only
„Încălcările pe care legea le sancţionează cu by the criminal law, thus being marked also
pedeapsă penală constituie infracţiuni” [9]. the illegality of the offence.
Din această ultimă prevedere legală reiese că In the English criminal law a legal no-
trăsătura de bază a infracţiunii o constituie tion of offence is not formulated. In the view
pedeapsa penală, care la rândul ei poate fi of most English authors, from a legal point
stabilită doar de legea penală, marcându-se of view it is impossible to formulate a gener-
astfel şi ilegalitatea faptei. ic notion that would include all criminal ac-
În dreptul penal englez nu este tions or inactions.
formulată o noţiune legală a infracţiunii. În However, in the English criminal doc-
viziunea majorităţii dintre autorii englezi, trine most authors approach it on the basis
din punct de vedere legal este imposibil de a of the substantial-formal concept. Thus, it is
formula o noţiune ce ar cuprinde toate acţi- considered that offence represents an action
unile sau inacţiunile cu caracter infracţional. or inaction that causes damage to society and
Totuşi în doctrina penală engleză ma- that is prohibited by law under the threat of
joritatea autorilor o abordează în baza con- the application of the punishment imposed
ceptului substanţial-formal. Astfel, se consi- by the state [10].
deră că infracţiunea reprezintă acţiunea sau In another broader definition it is con-
sidered that offence or criminal action is
inacţiunea care provoacă o daună societăţii şi
constituted by damage, prohibited by law,
care este interzisă de legea sub ameninţarea
the main effect of which consists in the fact
aplicării pedepsei aplicate de către stat [10].
that if the offender is detained and liable to
Într-o altă accepţiune mai largă se
criminal punishment, being able to be pros-
consideră că infracţiunea sau fapta penală ecuted criminally in the order provided by
o constituie dauna, interzisă de lege, efectul law in the name of the state and if will be
61
principal al căreia constă în aceea că dacă in- convicted, a certain punishment may be im-
fractorul este reţinut şi pasibil de pedeapsă posed on him/her [11, p. 1].
penală, putând fi urmărit penal în ordinea The substantial-formal concept com-
prevăzută de lege în numele statului şi dacă bines in itself two basic elements that lie at
va fi recunoscut vinovat i se va putea aplica o the generic definition of the offence. The ma-
anumită pedeapsă [11, p. 1]. terial element, by which in the general notion
Conceptul substanţial-formal îmbină of the offence is included the indication that
două elemente de bază care stau la definirea it represents a social danger, i.e. is an action
generică a infracţiunii. Elementul material, that harms and disturbs the constituted social
prin care în noţiunea generală de infracţiu- order. The formal element, by which the ille-
ne se include precizarea că aceasta reprezintă gal conduct is introduced in the provisions of
un pericol social, adică este o faptă care adu- the criminal law, i.e. subject to incrimination
and for which the criminal law provides a cer-
ce atingere şi tulbură ordinea socială consti-
tain sanction. In addition, the material-formal
tuită. Elementul formal, prin care conduita
concept may include also the human-moral
ilegală este introdusă în prevederile legii pe-
aspect of the offence, demanding that the of-
nale, adică supusă incriminării şi pentru care
fence be committed with guilt.
legea penală prevede o anumită sancţiune. În This model of regulation of the notion
plus, conceptul material-formal mai poate of offence is specific to the countries of the
include şi aspectul uman-moral al infracţiu- former ex-Soviet area that include the former
nii, cerând ca fapta să fie comisă cu vinovăţie. union republics of the USSR and the former
Acest model de reglementare a noţiu- socialist states (Bulgaria, Poland, etc.).
nii de infracţiune este specific pentru ţările If initially in the USSR on the basis of
din fostul spaţiu ex-sovietic, care includ fos- the legal notion of offence was the substan-
tele republic unionale ale URSS şi fostele sta- tial concept, subsequently it evolved under
te socialiste (Bulgaria, Polonia etc.). the aspect of shading, on the one hand, the il-
Dacă iniţial în URSS la baza noţiunii legality of the action, and on the other hand,
legale a infracţiunii a stat conceptul substan- the diversification of social values subject to
ţial, ulterior aceasta a evoluat sub aspectul criminal protection, alternatively with those
nuanţării, pe de o parte, a ilegalităţii faptei, related to Soviet ideology.
iar pe de altă parte, a diversificării valorilor Thus, in the model of the Criminal
sociale supuse protecţiei penale, alternativ cu Code of the USSR of 1958, in the defining
cele legate de ideologia sovietică. norm of the offence there was followed the
Astfel, în C. pen. model al URSS din path of the diversification of values likely to
1958, în norma definitorie a infracţiunii s-a be injured by its commission. In the art. 7
mers pe calea diversificării valorilor suscep- was stated: “Offence is the social-dangerous
tibile de a fi vătămate prin comiterea aces- action provided by the criminal law (action
teia. La art. 7 se statua: „Infracţiunea este or inaction) that impinges upon the Soviet
fapta social-periculoasă prevăzută de legea social and state system, economic socialist
penală (acţiunea sau inacţiunea), care aten- system, socialist property, personality, polit-
tează la orânduirea socială şi statală sovieti- ical, labour and other rights of the citizens, as
well as other social-dangerous illegal actions
că, sistemul socialist economic, proprietatea
that impinges upon the socialist order pro-
socialistă, personalitatea, la drepturile politi-
vided by the criminal law” [2, p. 32].
ce, de muncă şi alte drepturi ale cetăţenilor,
A similar notion of the offence was pro-
precum şi alte fapte ilegale social-periculoase
vided also in the art. 7 of the Criminal Code
care atentează la orânduirea socialistă prevă- of MSSR of 1961, according to which: “Offence
zute de legea penală” [2, p. 32]. is the socially dangerous action (action or in-
62
O noţiune similară a infracţiunii era action) provided by the criminal law that im-
prevăzută şi la art. 7 din C.pen. al RSSM din pinges upon the social order of the USSR, its
1961, potrivit căruia: „ Infracţiunea este fapta political and social system, socialist property,
social periculoasă (acţiunea sau inacţiunea) personality, political, labour, patrimonial rights
prevăzută de legea penală, ce atentează la or- and other rights and freedoms of the citizens,
dinea socială a URSS, la sistemul ei politic şi as well as other socially dangerous facts provid-
social, proprietatea socialistă, personalitate, ed by the criminal law that impinges upon the
drepturile politice, de muncă, patrimoniale order of socialist law” [12, p. 9].
şi alte drepturi şi libertăţi ale cetăţenilor, pre- After the disintegration of the USSR
cum şi alte fapte social periculoase prevăzu- and the formation of the Republic of Mol-
te de legea penală ce atentează la ordinea de dova as an independent and sovereign state,
drept socialistă” [12, p. 9]. this notion was subjected to a legislative
amendment, being reformulated as follows:
După destrămarea URSS şi formarea
“It is considered an offence a socially dan-
R. Moldova ca stat independent şi suveran,
gerous action (action or inaction) that im-
această noţiune a fost supusă unui amenda-
pinges upon life and health of person, rights
ment legislativ, fiind reformulată după cum
and freedoms of citizens, property, state sys-
urmează: „Se consideră infracţiune fapta (ac- tem, political and economic system, as well
ţiune sau inacţiune) social-periculoasă, care as other socially dangerous actions provided
atentează la viaţa şi sănătatea persoanei, la by the criminal law” [13].
drepturile şi libertăţile cetăţenilor, la propri- The substantial-formal concept was
etate, la orânduirea de stat, la sistemul politic the basis of the definition of offence also in
şi economic, precum şi alte fapte social-peri- socialist Romania. In the Criminal Code of
culoase prevăzute de legea penală” [13]. the Socialist Republic of Romania (SRR) of
Conceptul substanţial-formal a stat la 1968, in the art. 17 with the marginal name
baza definirii infracţiunii şi în România so- “Features of offence”, was formulated the
cialistă. În C.pen. al Republicii Socialiste Ro- following legal notion of the offence: “Of-
mânia (RSR) din 1968, la art. 17 cu denumi- fence is the action that presents social dan-
rea marginală de „Trăsăturile infracţiunii”, ger, committed with guilt and stipulated by
era formulată următoarea noţiune legală a the criminal law” [14, p. 11]. From this no-
infracţiunii: „Infracțiunea este fapta care tion resulted the following essential features
prezintă pericol social, săvârşită cu vinovăție of the offence: social danger; guilt and crim-
și prevăzută de legea penală” [14, p.11]. Din inal illegality.
această noţiune rezulta următoarele trăsături At present, this model of formulation of
esenţiale ale infracţiunii: pericolul social; vi- offence in the criminal law has been preserved
novăţia şi ilegalitatea penală. in several states of the former socialist camp.
În prezent, acest model de formulare a For example, in accordance with the
infracţiunii în legea penală s-a păstrat în mai art. 9 paragraph (1) of the Criminal Code of
multe state din fostul lagăr socialist. Bulgaria of 2001: “Offence constitutes the so-
Spre exemplu, în conformitate cu art. cially dangerous action (action or inaction)
9 alin. (1) C.pen. al Bulgariei din 2001: „In- that is committed with guilt and declared by
the law as being punishable”. According to
fracţiunea constituie fapta social periculoasă
paragraph (2) of the same article: “It does
(acţiunea sau inacţiunea), care este comisă
not constitute an offence the action that al-
cu vinovăţie şi declarată de lege ca fiind pe-
though formally comprises the signs of an
depsibilă”. Potrivit alin. (2) al aceluiaşi arti-
offence punished by the law, but that due
col: „Nu constituie infracţiune fapta care deşi to its lack of importance is not socially dan-
formal întruneşte semnele unei infracţiuni gerous or if the social danger is clearly insig-
63
pedepsite de lege însă care datorită lipsei sale nificant” [15]. Four defining features of the
de importanţă nu este social periculoasă sau offence can be highlighted: social-dangerous
dacă pericolul social este în mod vădit neîn- action; action committed with guilt; action is
semnat” [15]. Pot fi evidenţiate patru trăsături illegal and action is punished by law.
definitorii ale infracţiunii: fapta social-pericu- According to the art. 1 paragraph 1
loasă; fapta săvârşită cu vinovăţie; fapta este of the Criminal Code of Poland: “Only the
ilegală şi fapta este pedepsită de lege. person that committed a prohibited action
În conformitate cu art. 1 paragraf. 1 under the threat of the application of the
C.pen. al Poloniei: „Răspunderii penale poa- criminal punishment that is established by
te fi supusă doar persoana care a săvârşit o the law in force at the moment of the com-
faptă interzisă sub ameninţarea aplicării pe- mission of the action can be subject to the
depsei penale ce este stabilită de legea în vi- criminal liability”. According to paragraph 2
of the same article “It does not constitute an
goare la momentul comiterii faptei”. Potrivit
offence the forbidden action, the social dam-
paragraf. 2 al aceluiaşi articol: „Nu constituie
age of which is insignificant” [16]. From the
infracţiune fapta interzisă, prejudiciul social
first provision of the law results the illegality
al căreia este neînsemnat” [16]. Din prima
and punishability, and from the second the
prevedere a legii reiese ilegalitatea şi pasibili- dangerousness of the action.
tatea de pedeapsă, iar din cea de a doua, pe- In the criminal legislation of the Russian
riculozitatea faptei. Federation the material-formal concept of the
În legislaţia penală a Federaţiei Ruse offence is specified in the art. 14 paragraph (1)
conceptul material-formal al infracţiunii este of the Criminal Code: “By offence it is under-
specificat la art. 14 alin. (1) C.pen.: „Prin in- stood the commission with guilt of a socially
fracţiune se înţelege săvârşirea cu vinovăţie a dangerous action, prohibited by the criminal
unei fapte social periculoase, interzise de le- law under the threat of punishment”. Accord-
gea penală sub ameninţarea pedepsei”. Potri- ing to paragraph (2) of the same article: “It
vit alin. (2) al aceluiaşi articol: „Nu constituie does not constitute the offence the action (in-
infracţiune acţiunea (inacţiunea), care deşi action) that although meets formally the signs
formal întruneşte semnele unei infracţiuni of an offence provided by the given Code, but
prevăzute de prezentul Cod, însă care dato- which due to the lack of importance does not
rită lipsei de importanţă nu prezintă pericol present a social danger” [18].
social” [18]. The material-formal concept of the of-
Conceptul material-formal al infracţi- fence is covered also in other criminal legis-
unii este consacrat şi în alte legislaţii penale lations of the former Union republics, such
ale fostelor republici unionale, cum ar fi: C. as: Criminal Code of Ukraine [art. 11]; Crim-
pen. al Ucrainei [art. 11]; C. pen. al Belaru- inal Code of Belarus [art. 11]; Criminal Code
sului [art. 11]; C. pen. al Kazahstanului [art. of Kazakhstan [art. 10 par. (2)] etc.
10 alin. (2)] etc. It is worth mentioning that some of the
Este de menţionat că unele dintre fos- former Union republics abandoned the mate-
tele republici unionale au abandonat con- rial-formal concept of the offence, establish-
ceptul material-formal al infracţiunii, consa- ing the formal one. For example, according to
the art. 7 paragraph (1) of the Criminal Code
crându-l pe cel formal. De exemplu, potrivit
of Estonia: “Offence is the action provided by
art. 7 alin. (1) C.pen. al Estoniei: „Infracţi-
the given Code – action or inaction, - that is
unea este fapta prevăzută de prezentul Cod,
sanctioned in the criminal order” [20].
acţiunea sau inacţiunea, care este sancţionată
In the criminal legislation of the Re-
în ordine penală” [20]. public of Moldova, the substantially formal
În legislaţia penală a R. Moldova, notion of the offence is provided in the art.
64
noţiunea substanţial formală a infracţiunii 14 of the Criminal Code “Offence is a prej-

este prevăzută la art. 14 C. pen.: „Infracţiunea udicial action (action or inaction), provided
este o faptă (acțiune sau inacțiune) prejudici- by the criminal law, committed with guilt and
abilă, prevăzută de legea penală, săvârșită cu liable to criminal punishment”. According to
vinovăție și pasibilă de pedeapsă penală”. Po- paragraph (2) of the same article: “It does not
trivit alin. (2) al aceluiași articol: „Nu consti- constitute the offence the action or inaction
tuie infracțiune acțiunea sau inacțiunea care, that, although formally, contains the signs of
deși, formal, conține semnele unei fapte pre- an action provided by the given Code, but,
văzute de prezentul cod, dar, fiind lipsită de having no importance, does not present the
importanță, nu prezintă gradul prejudiciabil prejudicial degree of an offence” [21].
al unei infracțiuni” [21]. Conclusions. In the light of the above
Concluzii. În lumina celor prezentate mentioned, it can be concluded that in the
Romanian area (Romania and Republic of
mai sus, se poate concluziona, că în spaţiul
Moldova), the notion of offence evolved on
românesc (România şi R. Moldova), noţiu-
the basis of two legislative concepts:
nea de infracţiune a evoluat în baza a două
–– substantial-formal, characteristic of
concepte legislative:
the Soviet regime, in which, in addition to the
–– substanţial-formal, caracteristic re-
illegal nature of the criminal action, it is put
gimului sovietic, în care, în afară de caracte-
the emphasis also on the social substance of
rul ilegal al faptei penale, se pune accent şi
the offence and namely its susceptibility to
pe substanţa socială a infracţiunii, şi anume
bring a damage to the social interests protec-
susceptibilitatea acesteia de a aduce o vătă-
ted by the state. From the perspective of the
mare în adresa intereselor sociale protejate
material-formal model the notion of offence
de stat. Din perspectiva modelului material-
was defined in the Criminal Code of MSSR of
formal noţiunea de infracţiune a fost definită
1961 and in the Criminal Code of SRR of 1968.
în C.pen. al RSSM din 1961 şi în C.pen. al
This concept is preserved also in the Criminal
RSR din 1968. Acest concept este păstrat şi în
Code of the Republic of Moldova of 2002;
C.pen. al R. Moldova din 2002;
–– formal, is characteristic to of the
–– formal, este caracteristic C.pen. al
Criminal Code of Romania of 1864 and of
României din 1864 şi 1936 în care se punea
1936 in which was put the emphasis only on
accent doar pe caracterul juridic al infracţi-
the legal character of the offence, determined
unii, determinat de ilegalitatea faptei, adică
by the illegality of action, i.e. its provision in
prevederea acesteia în legea penală. Acest mo-
the criminal law. This model of the definition
del de definire a infracţiunii este consacrat şi
of the offence is covered also in the current
în actualul C.pen. al Românei din 2009.
Criminal Code of Romania of 2009.
Referinţe bibliografice:
1. Giurgiu N. Legea penală şi infracţiunea. 3. Уголовное законодательство СССР

Doctrină, legislaţie, practică judiciară. и союзных республик. Москва: Госю-
Iaşi, Ed. Gama, 2000. риздат, 1957.
2. Пионтковский А.А. Учение о престу- 4. Codul penal al României din 1864. În:
плении. Курс советского уголовного Monitorul Oficial al României din 30 oc-
права. Москва: Государственное из- tombrie 1864.
дательство юридической литературы, 5. Codul penal al României din 1936. În:
1964. Monitorul Oficial al României din 18
65
martie 1936. şi Codul cu privire la contravenţiile ad-

6. Уголовный кодекс Франции. Санкт- ministrative Nr.1600-XII din 22.09.1993.
Петербург: Изд. Юридический центр, În: Monitorul Oficial nr.11/343 din
2002. 30.11.1993.
7. Уголовный кодекс Швеции. [on-line]: 14. Codul penal şi legile conexe. Bucureşti:
http://constitutions.ru/archives. Ed. C.H. Beck, 2012.
8. Уголовный кодекс Германии, Санкт- 15. http://ugolovnykodeks.ru/2011/11/ugo-
Петербург: Изд. Юридический центр, lovnyj-kodeks-bolgarii.
2002. 16. Уголовный кодекс Республики Поль-
9. law.edu.ru/norm/norm.asp?normID. ши. Санкт-Петербург: Изд. Юридиче-
10. Jowtt’s. Dictionary of English Law. Lon- ский центр, 2001.
don: 1977. 17. http://www.consultant.ru/document/
11. Card, Gross and Jones, Introduction to cons_doc_LAW_10699.
Criminal LoW. London: 1988. 18. https://meget.kiev.ua/kodeks/ugolovniy-
12. Уголовный кодекс Молдавской ССР. kodeks/razdel-3.
С изменениями и дополнениями на 1 19. http://xn----ctbcgfviccvibf9bq8k.xn--
октября 1986 с приложением поста- 90ais/statya-11.
тейно систематизированных матери- 20. https://www.legislationline.org Estonia.
алов. Кишинев: Картя Молдовеняскэ, 21. Codul penal al Republicii Moldova nr.
1987. 985-XV din 18.04.2002. În: Monitorul
13. Hotărârea Parlamentului privind unele Oficial al R. Moldova nr.128-129/1012
modificări de ordin redacţional în Co- din 13.09.2002. Republicat în: Monitorul
dul penal, Codul de procedură penală Oficial al R. Moldova nr.72-74/195 din
14.04.2009.
Radion COJOCARU, Radion COJOCARU,

doctor în drept, conferenţiar universitar, PhD, associate professor,
Director al şcolii doctorale Director of the doctoral school
„Ştiinţe penale şi drept public” a „Criminal sciences and public law”
Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI of the Academy “Stefan cel Mare” of MIA
e-mail: radioncojocaruu@gmail.com e-mail: radioncojocaruu@gmail.com
tel.: 069089176 tel.: 069089176
Cezar PEŢA, Cezar PEŢA,

Universitatea „Andrei Şaguna”, University “Andrei Saguna”,
Constanţa, România Constanta, Romania
e-mail: petacezar@yahoo.com e-mail: petacezar@yahoo.com
tel.: +40745022193 tel.: +40745022193
66
CZU [327+343.3]:061.1EU
MECANISME DE SECURIZARE MECHANISMS FOR SECURING

A FRONTIERELOR EXTERNE THE EXTERNAL BORDERS OF
ALE UNIUNII EUROPENE ȘI THE EUROPEAN UNION AND
COMBATEREA CRIMINALITĂȚII COMBATING CROSS-BORDER
TRANSFRONTALIERE CRIME
Mihail DAVID, Mihail DAVID,

doctor în drept, IPA, Constanţa, România PhD, IPA, Constanta, Romania
Ion CORCIMARI, Ion CORCIMARI,

asistent universitar al Catedrei university assistant of the Department
„Drept polițienesc și securitate publică”, ”Public Law and Border Security”,
Academia „Ștefan cel Mare” a MAI, doctorand Academy “Stefan cel Mare” of MIA, PhD student
Cetățenii UE au dreptul de a locui în orice EU citizens have the right to live in

stat membru. De la intrarea în vigoare a Acordului any member state. Since the entry into force
Schengen, care a eliminat controalele la frontierele of the Schengen Agreement, which has remo-
interne ale UE, se poate trece foarte ușor dintr-o țară ved controls at the EU’s internal borders, it is
în alta. Pentru ca cetățenii să poată circula liber pe very easy to move from one country to another.
teritoriul UE, trebuie să existe controale eficiente la For citizens to move freely across the EU borders
toate punctele de intrare în UE. Statele membre cola- there must be effective controls at all points of entry
borează pentru a ameliora securitatea prin controale into the EU. Member States work together to impro-
mai eficiente la frontieră și pentru a facilita intrarea ve security through more effective border checks and
în UE a persoanelor îndreptățite. Astfel, strategia de to facilitate entry into the EU of entitled persons.
securitate internă a UE se află la baza cooperării sta- Thus, the EU’s internal security strategy underpins
telor membre în acest domeniu. Ea include acțiuni the member states cooperation in this area. It inclu-
care vizează eliminarea amenințărilor celor mai ur- des actions aimed at eliminating the most urgent
gente cu care se confruntă UE. threats faced by the EU.
Cuvinte-cheie: UE, securitate, frontiere externe, Keywords: security, external borders, migration,
migrație, criminalitate transfrontalieră etc. cross-border crime etc.
Introducere. Europa s-a confruntat de la Introduction. Since the beginning of

începutul acestui secol și mileniu cu o serie de this century and millennium, Europe has
încercări care au adus, și se pare că vor conti- faced a series of attempts which have affect-
nua să aducă, atingere securității cetățeanului ed, and seems to continue to affect, the se-
Europei și cetățeanului Uniunii Europene. curity of the citizen of Europe and the citi-
Dacă la nivel global conflictele existente în lu- zen of the European Union. If globally the
mea arabă au generat relocarea masivă a unei conflicts existing in the Arab world have
părți a populației sau nevoia de protecție uma-
generated a massive relocation of a part of
nitară pe continentul european, și în Uniunea
the population or the need for humanitari-
Europeană s-au manifestat consecințele acestei
situații sub forma unui flux masiv de imigranți, an protection, the consequences, in the Eu-
a abuzului protecției umanitare și a deteriorării ropean Union, are expressed in the form of
crescânde a securității cetățeanului [1]. Numai a massive flow of immigrants, the abuse of
67
în anii 2015-2016 Uniunea Europeană s-a con- humanitarian protection have manifested on
fruntat cu un număr de refugiați și imigranți the European continent and in the Europe-
fără precedent. Peste un milion de persoane au an Union and the increasing deterioration of
sosit în Uniunea Europeană, majoritatea fu- the security of the citizens. [1] Only in 2015 –
gind de războiul și teroarea din Siria și din alte 2016 European Union faced unprecedented
regiuni [2]. numbers of refugees and immigrants. Over a
Materiale şi metode de cercetare apli- million people have arrived in the European
cate. La realizarea studiului de faţă au fost
Union, most fleeing war and terror in Syria
utilizate un spectru larg de surse sub formă
and other regions. [2]
de acte normative comunitare, comunica-
te de presă ale instituțiilor UE, monografii, Applied materials and research meth-
atât în domeniul dreptului european, cât şi ods. A wide range of sources in the form of
în materia securității europene și a frontie- community normative acts, press releases
relor sale externe. Studierea şi analiza aces- of EU institutions, monographs, both in the
tora nu ar fi fost posibile în mod eficient de- field of European law, as well as in the field
cât prin utilizarea metodelor de cercetare, de of European security and its external borders
genul: observaţia, metoda deducţiei, metoda were used in carrying out the present study.
comparativă, metoda istorică, metoda logică, The most efficient method for studying and
precum şi cea sistemică. analysing of them became possible due to the
Rezultate obţinute şi discuţii. Recente- usage of the following research methods: ob-
le acte considerate a avea un caracter terorist servation, deduction method, comparative
și prezența în Europa a unui număr mare de method, methodological, as well as system-
cetățeni non-europeni au ridicat semne de în- atic one.
trebare cu privire la securitatea internă a Uni-
Obtained results and discussions.
unii Europene, definitorie pentru spațiul eu-
Recent acts considered to be terrorist in na-
ropean și securitatea frontierelor sale externe
care au permis accesul pe teritoriul comunității ture and the presence of large numbers of
a resurselor necesare pentru ca aceste acte să non-European citizens in Europe have raised
aibă loc. Uniunea Europeană a propus o se- questions about the European Union’s inter-
rie de măsuri pentru a face față crizei. Printre nal security, which is very important for the
acestea se numără încercarea de a soluționa European space, and the security of its exter-
cauzele profunde ale crizei, precum și sporirea nal borders that allowed access to the com-
ajutorului acordat persoanelor care au nevoie munity territory of the resources necessary
de asistență umanitară atât în interiorul, cât for these acts to take place. The European
și în afara UE. Se iau măsuri pentru relocarea Union has proposed a series of measures to
solicitanților de azil care deja se află în Euro- deal with the crisis. These include trying to
pa, reinstalarea persoanelor aflate în dificulta- address the root causes of the crisis, as well as
te din țările învecinate și returnarea celor care increasing aid to people in need of human-
nu îndeplinesc condițiile pentru azil. Uniunea itarian assistance, both inside and outside
Europeană îmbunătățește securitatea la fronti-
the EU. Measures are being taken to relocate
ere, combătând traficul de imigranți și oferind
asylum seekers who are already in Europe,
modalități sigure de intrare pe teritoriul său [3].
Întrucât au frontiere externe comune, resettle people in distress from neighbouring
toate statele din UE sunt obligate să inves- countries and return those who do not meet
tească în măsuri de protecție pentru a garan- the conditions for asylum. The European
ta securitatea Uniunii. Gestionarea eficace Union improves border security, combating
a frontierelor externe ale Uniunii Europene the trafficking of immigrants and providing
este esențială pentru buna funcționare a libe- safe means of entry into its territory. [3]
rei circulații în interiorul Uniunii Europene. As they have common external bor-
În acest sens Comisia Europeană a adop- ders, all EU countries are obliged to invest in
68
tat un set important de măsuri pentru gestio- protection measures to guarantee the securi-
narea frontierelor externe ale UE și protejarea ty of the Union. The effective management of
spațiului Schengen fără frontiere interne. Pro- the external borders of the European Union
punerile vor contribui la gestionarea migrației is essential for the proper functioning of the
într-un mod mai eficace, la îmbunătățirea free movement within the European Union.
securității interne a Uniunii Europene și la In this regard, the European Commis-
protejarea principiului liberei circulații a per- sion has adopted an important set of meas-
soanelor. Comisia propune instituirea unui
ures for managing the EU’s external borders
corp de pază europeană a frontierelor și a coas-
and protecting the Schengen area without
telor pentru a asigura o gestionare riguroasă și
partajată a frontierelor externe. Pentru a spo- internal borders. The proposals will contrib-
ri și mai mult securitatea cetățenilor Europei, ute to managing migration more effectively,
Comisia propune, de asemenea, introducerea improving the internal security of the Euro-
de controale sistematice în bazele de date rele- pean Union and protecting the principle of
vante în cazul tuturor persoanelor care intră în free movement of persons. The Commission
spațiul Schengen sau ies din acesta [4]. proposes the establishment of a European
Astfel, una din măsurile propuse de Border and Coast Guard to ensure rigorous
Comisia Europeană este înființarea unui corp and shared management of external borders.
de pază europeană a frontierelor și a coas- In order to further enhance the security of
telor pentru a proteja frontierele externe ale Europe’s citizens, the Commission also pro-
Europei. Prezenta propunere are ca obiectiv poses the introduction of systematic checks
înființarea unei autorități care ar asigura un in databases relevant to all persons entering
management integrat al frontierelor externe or leaving the Schengen area. [4]
ale Uniunii Europene, pentru o gestionare
The objective of the Union’s policy in
mai eficientă a migrației și pentru a asigura
the field of external border management is
un înalt nivel de securitate în cadrul Uniunii
Europene, protejând în același timp libera to develop and implement integrated bor-
circulație a persoanelor în cadrul acesteia. der management at national and Union lev-
Obiectivul politicii Uniunii în domeniul el, which is a necessary aspect for the free
gestionării frontierelor externe este de a dez- movement of persons within the Union and
volta și a pune în aplicare gestionarea integra- is a fundamental component of a space of
tă a frontierelor la nivel național și la nivelul freedom, security and justice.
Uniunii, care este un corolar necesar pentru The new authority, called the “Europe-
libera circulație a persoanelor în cadrul Uniu- an Border Police and Coast Guard Agency”,
nii și este o componentă fundamentală a unui was launched in October 2016, following the
spațiu de libertate, securitate și justiție. request of the European Council in Septem-
Noua autoritate, denumită „Agenția ber 2015, to strengthen controls at the exter-
Europeană pentru Poliția de Frontieră și nal borders. [5]
Garda de Coastă”, a fost lansată în octombrie The new European Border and Coast
2016, în urma solicitării Consiliului Euro-
Guard Corps will have the following features:
pean din septembrie 2015 de a se consolida
• a rapidly available reserve for border
controalele la frontierele externe [5].
Noul corp de pază europeană a fronti- guards and technical equipment: the agency
erelor și a coastelor va avea următoarele ca- will be able to use at least 1,500 experts who
racteristici: can be mobilized on the ground in less than
–– o rezervă disponibilă rapid de polițiști 3 days. For the first time, the Agency will be
de frontieră și de echipamente tehnice: agenția able to purchase equipment itself and use a
va putea recurge la cel puțin 1500 de experți reserve of technical equipment provided by
care pot fi mobilizați pe teren în mai puțin de the Member States. There will be no shortage
3 zile. Pentru prima dată, agenția va putea să of personnel or equipment for operations at
69
achiziționeze ea însăși echipamente și să uti- European borders. By 2020, the human re-
lizeze o rezervă de echipamente tehnice fur- sources of the new agency will be more than
nizate de statele membre. Nu vor mai exista twice compared to what Frontex has, reach-
deficite de personal sau de echipament pentru ing 1,000 permanent employees, including
operațiunile desfășurate la frontierele euro- agents working in the field;
pene. Până în 2020, resursele umane ale noii • a monitoring and supervisory role: a
agenții vor fi de peste două ori mai mari de- risk monitoring and analysis centre will be
cât cele de care dispune Frontex, ajungând la
set up to monitor the flows of migration to
1000 de angajați permanenți, inclusiv agenți
and from the European Union and to carry
care își desfășoară activitatea pe teren;
–– un rol de monitorizare și de supra- out risk analyzes and mandatory vulnerabil-
veghere: va fi instituit un centru de monito- ity assessments to identify and remediate the
rizare și de analiză a riscurilor pentru a mo- weaknesses. Liaison officers will be posted in
nitoriza fluxurile de migrație către Uniunea the Member States to ensure presence on the
Europeană și în interiorul acesteia și pentru ground when borders are exposed to risks.
a efectua analize de risc și evaluări obliga- The Agency will be able to assess the opera-
torii ale vulnerabilității în vederea identifi- tional capacity, technical equipment and re-
cării și a remedierii punctelor slabe. Vor fi sources available to Member States to meet
detașați ofițeri de legătură în statele membre the challenges at their external borders and
pentru a asigura prezența pe teren atunci ask Member States to take action to remedy
când frontierele sunt expuse unor riscuri. the situation within a set timeframe in case
Agenția va fi în măsură să evalueze capaci- of vulnerabilities;
tatea operațională, echipamentele tehnice și • the right to intervene: Member States
resursele de care dispun statele membre pen-
may request joint operations and rapid bor-
tru a face față provocărilor de la frontierele
der interventions, as well as the deployment
lor externe și să solicite statelor membre să
ia măsuri pentru a remedia situația într-un of European border and coast guard teams
termen stabilit în cazul unor vulnerabilități; in support of these actions. If the deficiencies
–– dreptul de a interveni: statele mem- persist or a Member State is under significant
bre pot solicita efectuarea de operațiuni co- pressure from migration that endangers the
mune și de intervenții rapide la frontiere, pre- Schengen area and the lack of national ac-
cum și detașarea echipelor de pază europeană tion or if these actions are insufficient, the
a frontierelor și a coastelor în sprijinul acestor Commission may adopt an implementation
acțiuni. În cazul în care deficiențele persistă decision establishing that the situation on a
sau un stat membru se află sub o presiune certain section of external borders requires
semnificativă a migrației care pune în pericol urgent measures at European level. This will
spațiul Schengen și în lipsa unor acțiuni la ni- enable the Agency to intervene and detach
vel național sau în cazul în care aceste acțiuni European border and coast guard teams to
sunt insuficiente, Comisia va putea adopta ensure that action is taken on the ground,
o decizie de punere în aplicare stabilind faptul
even when a Member State is not able or
că situația de pe o anumită secțiune a frontie-
willing to take the necessary action;
relor externe necesită măsuri urgente la nivel
european. Aceasta va permite agenției să in- • Coast Guard surveillance: Nation-
tervină și să detașeze echipele de pază euro- al coastguards will be part of the European
peană a frontierelor și a coastelor, pentru a ga- Border Guard and Coast Guard as they carry
ranta că se iau măsuri pe teren, chiar și atunci out border control tasks. The mandate of the
când un stat membru nu este în măsură sau European Fisheries Control Agency and the
nu este dispus să ia măsurile necesare; European Maritime Safety Agency will be
–– supravegherea efectuată de paza de aligned with the mandate of the new Europe-
coastă: pazele de coastă naționale vor face an Border and Coast Guard. The three agen-
70
parte din corpul de pază europeană a fron- cies will be able to launch joint surveillance
tierelor și a coastelor în măsura în care aces- operations, for example by jointly operating
tea efectuează sarcini de control la frontiere. remote-controlled aircraft (drone) systems
Mandatul Agenției Europene pentru Con- in the Mediterranean;
trolul Pescuitului și al Agenției Europene • a mandate to intervene in third coun-
pentru Siguranță Maritimă vor fi aliniate la tries: the Agency will have a new mandate
mandatul noului corp de pază europeană a through which it will be able to send liaison
frontierelor și a coastelor. Cele trei agenții
officers to neighbouring third countries and
vor putea să lanseze operațiuni de suprave-
launch joint operations with them, including
ghere comune, de exemplu prin exploatarea
în comun a sistemelor de aeronave pilotate on their territory;
de la distanță (drone) în Marea Mediterană; • a more important role in return mat-
–– un mandat pentru a interveni în țări ters: a European Return Office will be creat-
terțe: agenția va avea un nou mandat grație ed in the European Border and Coast Guard
căruia va putea trimite ofițeri de legătu- structure to allow the deployment of Euro-
ră în țările terțe învecinate și va putea lan- pean return intervention teams, consisting
sa operațiuni comune împreună cu acestea, of escorts, observers and return specialists,
inclusiv pe teritoriul lor; who will work to ensure the effective return
–– un rol mai important în materie of illegally staying third-country nationals. A
de returnare: în cadrul agenției va fi cre- standard European travel document for re-
at un Birou european de returnare pentru a turn will contribute to a wider acceptance by
permite desfășurarea echipelor europene de third countries of returned persons;
intervenție pentru returnare, formate din es- • guaranteeing internal security: the
corte, observatori și specialiști în materie de
agency will include cross-border crime and
returnare, care vor lucra pentru a asigura re-
terrorism in its risk analysis and will coop-
turnarea efectivă a resortisanților țărilor terțe
aflați în situație de ședere ilegală. Un docu- erate with other Union agencies and inter-
ment de călătorie european standard pentru national organizations in order to prevent
returnare va contribui la o mai largă acceptare terrorism, with full respect for fundamental
de către țările terțe a persoanelor returnate; rights [6].
–– garantarea securității interne: agenția Another measure proposed by the Eu-
va include criminalitatea transfrontalieră și ropean Commission is to increase security in
terorismul în analiza sa de risc și va coopera the Schengen area. The Commission is pro-
cu alte agenții ale Uniunii și cu organizații posing a specific amendment to the Schengen
internaționale în vederea prevenirii teroris- Borders Code in order to introduce manda-
mului, cu respectarea deplină a drepturilor tory systematic checks of EU citizens at ex-
fundamentale [6]. ternal land, sea and air borders. Mandatory
O altă măsură propusă de Comisia Eu- verification of EU citizens will be carried out
ropeană este creșterea securității în spațiul in databases such as the Schengen Informa-
Schengen. Comisia propune o modificare
tion System, the Interpol database on stolen
specifică a Codului frontierelor Schengen în
and lost travel documents and the relevant
vederea introducerii unor verificări sistemati-
ce obligatorii ale cetățenilor UE la frontierele national systems, in order to check whether
externe terestre, maritime și aeriene. Verifica- the persons arriving do not pose a threat to
rea obligatorie a cetățenilor UE se va efectua public order and internal security. Also, the
în baze de date precum Sistemul de Informații proposal insists on the need to verify the bi-
Schengen, baza de date a Interpolului privind ometric data in the passports of EU citizens
documentele de călătorie furate și pierdute și in case of doubts about the authenticity of
sistemele naționale relevante, pentru a verifi- the passport or the legitimacy of the holder’s
ca dacă persoanele care sosesc nu reprezintă possession. The checks will also be mandato-
71
o amenințare la adresa ordinii publice și a ry upon leaving the European Union [7].
securității interne. De asemenea, propunerea Therefore, from the above we can con-
insistă asupra necesității de a verifica datele clude that the phenomenon of illegal migra-
biometrice din pașapoartele cetățenilor UE tion is quite dangerous for the community
în caz de îndoieli cu privire la autenticitatea society, which at the same time favours the
pașaportului sau la legitimitatea deținerii aces- increased risk of committing cross-border
tuia de către titular. Verificările vor fi obliga- crimes such as human trafficking, drug traf-
torii și la ieșirea din Uniunea Europeană [7].
ficking, arms trafficking, money laundering,
Așadar, din cele relatate mai sus putem
the committing of terrorist acts, etc., which
concluziona că fenomenul migrației ilegale
este unul destul de periculos pentru socie- represents a serious threat to the security of
tatea comunitară, care în același timp favo- the European Union. Thus EU decision-mak-
rizează creșterea riscului comiterii crimelor ing institutions have adopted the EU’s inter-
transfrontaliere precum traficul de ființe nal security strategy.
umane, traficul de droguri, traficul de arme, The EU’s internal security strategy is
spălarea de bani, comiterea actelor teroriste the basis of the cooperation of the Member
etc., ceea ce reprezintă o amenințare serioasă States in this area. It includes actions aimed
la adresa securității Uniunii Europene. Ast- at eliminating the most urgent threats fac-
fel, instituțiile decizionale ale UE au adoptat ing the EU. These actions pursue five stra-
strategia de securitate internă a UE. tegic objectives: counteracting criminal and
Strategia de securitate internă a UE se terrorist networks, addressing the issues of
află la baza cooperării statelor membre în radicalization and recruitment, protecting
acest domeniu. Ea include acțiuni care vizea- citizens, businesses and societies against cy-
ză eliminarea amenințărilor celor mai urgente
bercrime, strengthening the management of
cu care se confruntă UE. Aceste acțiuni urmă-
common external borders and improving
resc cinci obiective strategice: contracararea
rețelelor criminale și teroriste, abordarea pro- the EU’s response to crisis situations.
blemelor radicalizării și recrutării, protejarea Criminal networks not only operate
cetățenilor, a întreprinderilor și a societăților internationally, but are often involved si-
împotriva criminalității informatice, consoli- multaneously in various criminal activities,
darea gestionării frontierelor externe comune such as human trafficking, drugs and fire-
și ameliorarea reacției UE în situații de criză. arms, money laundering or counterfeiting.
Rețelele criminale nu numai că operează These networks can use the profits obtained
la nivel internațional, dar deseori sunt implica- from conducting an illegal activity to finance
te, simultan, în diverse activități infracționale, the rest of the operations. The prosecution
cum ar fi traficul de persoane, de droguri și de and conviction of these offenders remains
arme de foc, spălarea de bani sau contrafaceri- the responsibility of the Member States. The
le. Aceste rețele pot folosi profiturile obținute EU’s role is to help Member States more ef-
din desfășurarea unei activități ilegale pentru fectively to fight against organized crime,
a-și finanța restul operațiunilor. Urmărirea și
by strengthening cross-border cooperation
condamnarea acestor infractori continuă să
between law enforcement authorities, with
rămână responsabilitatea statelor membre. Ro-
lul UE este să ajute statele membre să comba- the support of EU agencies such as the Eu-
tă mai eficient criminalitatea organizată, prin ropean Police Office (Europol), the Europe-
consolidarea cooperării transfrontaliere între an Judicial Cooperation Unit (Eurojust) and
autoritățile care răspund de aplicarea legii, cu The European Police College (CEPOL), by
sprijinul unor agenții ale UE precum Oficiul harmonizing practices in criminal law, by
European de Poliție (Europol), Unitatea Euro- conducting multidisciplinary police actions
peană de Cooperare Judiciară (Eurojust) și Co- based on information and by strengthening
legiul European de Poliție (CEPOL), prin ar- the training and exchange of information.
72
monizarea practicilor în materie de drept penal, The new approach in the field of training,
prin desfășurarea de acțiuni polițienești multi- provided by the European Law Enforcement
disciplinare bazate pe informații și prin conso- Training Scheme (LETS), aims to offer it to
lidarea formării și a schimbului de informații. all the officials involved (from police to cus-
Noua abordare în domeniul formării, prevă- toms officers and prosecutors or other offi-
zută de Programul european de formare în cials there, where applicable) the chance of
materie de aplicare a legii (European Law En- acquiring all the knowledge and skills they
forcement Training Scheme – LETS), își propu-
need to prevent and combat cross-border
ne să le ofere tuturor funcționarilor implicați
crime more effectively. [8]
(de la polițiști la agenți vamali și procurori sau
alți oficiali, acolo unde este cazul) șansa de a Offenders must be brought to justice,
dobândi toate cunoștințele și competențele de regardless of the country in which they are or
care au nevoie pentru a preveni și combate mai where they committed the crime.
eficient criminalitatea transfrontalieră [8].
Infractorii trebuie aduși în fața justiției,
indiferent de țara în care se află sau în care au
comis infracțiunea.
5. Propunerea proiectului de regulament al
1. Lăzăroaia Adrian, Managementul fronti- Parlamentului European și al Consiliului
erelor externe ale UE și Spațiului Schen- din 15.12.2015, pct.1.
gen, Rezumatul tezei de doctor, București 6. Propunerea proiectului de regulament al
2017, p.4. Parlamentului European și al Consiliului
2. Direcția Generală Comunicare a Co- din 15.12.2015, pct.18-26.
misiei Europene „UE și criza migrației”, 7. Codul frontierelor Schengen din
24.08.2016. 15.03.2006, art.7, alin.2. Consiliul UE,
3. consilium.europa.eu. Comunicat de presă din 07.03.2017.
4. Comunicat de presă al Comisiei Europe- 8. Oficiul pentru Publicații al Uniunii Euro-
ne, Strasbourg, 15 decembrie 2015. pene: „Securitatea la frontiere”, p. 8, 2014.

Mihail DAVID, Mihail DAVID,
IPA, Constanța, România IPA, Constanta, Romania
e-mail: david_mihail@yahoo.com e-mail: david_mihail@yahoo.com
tel.: +40744369892 tel.: +40744369892
Ion CORCIMARI, Ion CORCIMARI,

asistent universitar al Catedrei university assistant of the Department
„Drept polițienesc și securitate publică”, ”Public Law and Border Security”,
Academia „Ștefan cel Mare” a MAI, Academy “Stefan cel Mare” of MIA,
doctorand PhD student
e-mail: corcimari-ion@mail.ru e-mail: corcimari-ion@mail.ru
tel: 079549044 tel: 079549044
73
CZU 343.132
CONCEPTUL MĂSURILOR THE CONCEPT OF SPECIAL

SPECIALE DE INVESTIGAŢII INVESTIGATION MEASURES
Boris GLAVAN, Boris GLAVAN,

Academia „Ştefan cel Mare” a MAI Academy “Stefan cel Mare” of MIA
Victor MÎRZAC, Victor MÎRZAC,
lector universitar, university lector,
Ghenadie CALCAVURA, Ghenadie CALCAVURA,
asistent universitar, university assistant,
Definirea noţiunii de „măsuri speciale de in- Defining the notion of special investigative
vestigaţie” este una din cele mai discutate proble- measures is one of the most discussed issues of the
me ale activităţii speciale de investigaţie şi care stă special investigative activity and underlies the entire
la baza întregului sistem de reglementări juridice system of legal regulations meant to carry out cer-
menite să realizeze anumite sarcini concrete legate tain concrete tasks related to crime combating and
de combaterea criminalităţii şi asigurarea ordinii de ensuring the rule of law. The article deals historically
drept. În articol este abordat sub aspect istoric con- with the concept of special investigative measures
ceptul măsurilor speciale de investigaţie şi analizate and analyzes the definitions presented in the litera-
definiţiile expuse în literatura de specialitate cu refe- ture with reference to the same subject. Based on the
rire la acelaşi subiect. În baza cercetărilor efectuate research, the authors propose their own definition of
autorii propun propria definiţie a măsurilor speciale special investigative measures.
de investigaţie. Keywords: special investigative activity, special
Cuvinte-cheie: activitate specială de investigaţii, investigative measures, use results, special investigative
măsuri speciale de investigaţii, utilizarea rezultatelor, techniques, methods, tasks, crime, criminal liability, cau-
tehnici speciale de investigare, metode, sarcini, infrac- se, criminal trial, criminal prosecution, evidence.
ţiune, răspundere penală, temei, proces penal, urmărire
penală, probe.
Introducere. În ultimii ani, aspectele Introduction. During the last years, the
reglementării juridice a activității speciale de aspects of the legal regulation of the special
investigaţii, în general, și a măsurilor speciale investigation activity, in general, and of the
de investigaţii, în special, au devenit subiecte special investigation measures, in particular,
sensibile de discuţie atât pentru mediul aca- have become sensitive topics for discussion
demic, cât şi pentru practicienii cu atribuţii both for the academic environment and for
de execuţie sau control în acest domeniu the practitioners with tasks of execution or
de activitate. Problemele s-au acutizat după control in this field. The problems were ex-
reforma din 2012 prin care conceptul inves- acerbated after the reform of 2012 where
tigaţiilor speciale (operative) s-a schimbat the concept of special (operational) inves-
radical − din investigaţii prioritar proactive, tigations changed radically - from priority
focusate pe realizarea măsurilor speciale în pro-active investigations, focused on carry-
vederea prevenirii infracţiunilor, în investi- ing out special measures to prevent crime, in
gaţii reactive, concentrate pe realizarea mă- reactive investigations, focused on carrying
74
surilor pentru cercetarea şi descoperirea in- out evidences for research and discovery of
fracţiunilor deja comise. offenses already committed.
Inconsecvenţa reglementărilor juridice The inconsistency of the legal regu-
referitoare la măsurile speciale de investiga- lations regarding the special investigative
ţie a fost şi rămâne în continuare motivul measures was and remains the main reason
principal al polemicilor privind noţiunea, for the controversies regarding their notion,
conţinutul şi statutul juridic al acestora. content and legal status. Referring to the
Referindu-se la aceleaşi instrumente juridi- same legal instruments for obtaining infor-
ce de obţinere a informaţiilor, legiuitorul le mation, the legislator sometimes calls them
numeşte uneori acţiuni de urmărire penală criminal prosecution actions (art. 1321 part.
(art.1321 alin.(1) CPP al RM), alteori măsuri (1) CCP of the Republic of Moldova), some-
speciale de investigaţie (art.1321 alin.(2) CPP times calls them special investigative meas-
al RM). Deoarece nu a făcut o diferenţă între ures (art. 1321 part. (2) CCP of the Republic
aceste două noţiuni, legiuitorul nu a văzut of Moldova). Not making a difference be-
nici necesitatea definirii lor legale. tween these two notions, the legislator did
not see the necessity of defining them legally.
Complexitatea soluţionării problemei
The complexity of solving the prob-
în cauză însă sporeşte şi mai mult, având în
lem, however, is further increased, given that
vedere faptul că în actele internaţionale ra-
the term of special investigation techniques
tificate de ţara noastră se foloseşte termenul
is used in international acts ratified by our
tehnici speciale de investigare [8]. Legislaţia
country [8]. The legislation of the neighbor-
statelor vecine, sursă importantă de inspi- ing states, an important source of inspiration
raţie pentru cea naţională, operează în acest for the national one, operates in this sense
sens cu termeni diferiţi, legislaţia României – with different terms, the legislation of Roma-
Metode speciale de supraveghere sau cercetare nia - Special methods of supervision or re-
[2]; legislaţia Federaţiei Ruse – măsuri ope- search [2]; Russian legislation - operational
rative de investigaţie [11], legislaţia Ucrainei investigation measures [11], Ukrainian law
– acțiuni de investigație (de căutare) secrete - secret (search) investigation actions [18] or
[18] sau drepturi ale subdiviziunilor care des- rights of the sub-divisions carrying out spe-
făşoară activitate specială de investigaţie [12]. cial investigation activity [12].
Din 2015, problema în cauză, alături Since 2015, this problem, along with
de altele, se află pe ordinea de zi a echipei others, is on the agenda of the working team
de lucru pentru identificarea problemelor şi to identify problems and submit appropriate
înaintarea propunerilor corespunzătoare în proposals to improve legislation in the field
vederea îmbunătăţirii legislaţiei în domeniul of special investigations [4]. During this pur-
investigaţiilor speciale [4]. Pe parcurs în acest pose, several proposals were submitted, but
scop s-au înaintat mai multe propuneri, dar due to the various contradictory views the
din cauza diverselor viziuni contradictorii draft law was not finalized.
proiectul de lege nu a fost definitivat. According to the latest draft law, it
Conform ultimelor schiţe de proiect de is proposed to exclude the term of crimi-
lege, se propune excluderea termenului ac- nal prosecution actions from art.1321 part.
ţiuni de urmărire penală din art.1321 alin.(1) (1) CCP of the Republic of Moldova and
CPP al RM şi substituirea termenului măsuri to substitute the term special investigation
speciale de investigaţie cu termenul metode measures with the term special investigation
speciale de investigaţie, fără definirea lega- methods, without its legal definition, being
lă a acestuia, argumentându-se că termenul argued, that the term method is sufficiently
metodă este suficient de clar şi nu necesită clear and does not require interpretation.
interpretare. The methodology of the study derives
75
Metodologia cercetării derivă din from the purpose indicated in the annota-
scopul indicat în adnotarea acestei lucrări, tion of this article, applying the traditional
aplicând metodele tradiţionale de cercetare: research methods: logic, grammar, history,
logică, gramaticală, istorică, observaţiei, sis- observation, systemic, deduction and induc-
temică, deducţiei şi inducţiei, precum şi me- tion, as well as the method of synthesis and
toda sintezei şi comparaţiei. Studiul repre- comparison. The study represents a synthesis
zintă o sinteză a gândirii teoretico-practice of the theoretical-practical thinking on the
asupra evoluţiei şi definirii măsurilor speci- evolution and definition of the special inves-
ale de investigaţii. tigation measures.
Rezultate obţinute şi discuţii. Impor- Results obtained and discussions.
tanţa măsurilor speciale de investigaţie pen- The importance of special investigative
tru ofiţerii de investigaţie obligaţi să realizeze measures for the officers required to carry
sarcinile activităţii speciale de investigaţie out the tasks of the special investigative ac-
(ASI) este ca şi importanţa armelor pentru tivity (SIA) is as well as the importance of
soldaţii trimişi să lupte pentru apărarea pa- weapons for soldiers sent to fight for the de-
fense of the homeland. Therefore, when ana-
triei. De aceea, analizând problemele activi-
lyzing the problems of the special investiga-
tăţii speciale de investigaţie, cel mai des sunt
tion activity, they are most often subjected to
supuse analizei anume măsurile speciale de
the analysis, namely the special investigation
investigaţie. Asigurarea legalităţii în activi-
measures. Ensuring legality in the special
tatea specială de investigaţie, de exemplu,
investigation activity, for example, involves
presupune, în primul rând, respectarea te- firstly observing the legal grounds and con-
meiurilor şi condiţiilor legale de înfăptui- ditions for carrying out the special investiga-
re a măsurilor speciale de investigaţie, iar tion measures, and obtaining legally relevant
obținerea de informații relevante din punct information means the result of at least one
de vedere juridic înseamnă rezultatul reali- special investigative measure.
zării cel puţin a unei măsuri speciale de in- Historically speaking, the concept of
vestigaţie. the special investigation activity arose from
Istoricește vorbind, conceptul activită- the necessity of carrying out the confidential
ţii speciale de investigaţie a apărut din ne- search activities put on the account of the
cesitatea realizării activităților confidenţiale police bodies: following up on “hot traces”,
de căutare puse pe seama organelor poliţie- looking for suspicious persons, preventing
neşti: urmărirea pe urme proaspete, căutarea the accused from escaping from the investi-
persoanelor suspecte, împiedicarea învinui- gation and trial, detaining the accused, illegal
ţilor de a se eschiva de la anchetă şi judecată, acts and guilty persons, etc. [21].
reţinerea învinuiţilor, relevarea faptelor ile- At the beginning of the XX centu-
gale şi persoanelor vinovate etc. [21]. ry within the police subdivisions, then the
La începutul sec. XX în cadrul sub- militia, were created search subdivisions
diviziunilor de poliţie, apoi miliţie, au fost (сыскные отделения) that carried out crim-
create subdiviziuni de căutare (сыскные inal investigation activities (дознание) and
отделения) care executau activităţi de cer- operational (special) investigative measures
cetare penală (дознание) şi măsuri operative [13].
(speciale) de investigaţie [13]. At the legislative level, for the first time
La nivel legislativ pentru prima dată reference was made to the operational in-
s-a făcut referire la măsurile operative de investigation measures in the Bases of the Un-
vestigaţie în Bazele legislaţiei penale unionale ion criminal law and of the union republics
şi a republicilor unionale adoptate în 1958 de adopted in 1958 by the Supreme Soviet of the
Sovietul Suprem al URSS (art.29), organelor U.S.S.R. (art.29), the criminal investigation
76
de cercetare penală fiindu-le indicat „să în- bodies being indicated “to take the necessary
treprindă măsurile operative de investigaţie operational measures of investigation” in or-
necesare” în scopul depistării infracţiuni- der to detect the crimes and the persons who
lor şi persoanelor care le comiteau. Ulterior committed them. Later the same prescrip-
aceeași prescripție a fost inclusă şi în codurile tion was included in the Criminal Procedure
de procedură penală ale tuturor republicilor Codes of all the Union republics, including
unionale, inclusiv în cel al RSSM din 1961, the CPC of Republic of Moldova of 1961, on
pe seama organelor de cercetare penală mai the charge of the criminal investigation bod-
fiind pusă şi sarcina realizării tuturor măsu- ies being also placed the task of carrying out
rilor posibile necesare pentru prevenirea şi all possible measures necessary for the pre-
curmarea infracţiunilor (art.100) [17]. vention and the end of the crimes (art. 100)
Expresia „măsuri operative de inves- [17].
tigaţie necesare” a generat multiple discuţii, This expression “operational investiga-
deoarece legiuitorul a încercat să consolide- tion measures” generated many discussions,
ze ceea ce nu a fost definit sau specificat din because the legislator tried to consolidate
what was not defined or specified from a legal
punct de vedere juridic. În această privință,
point of view. In this regard, neither theorists
nici teoreticienii şi nici practicienii nu au
nor practitioners could reach a unanimously
putut ajunge la o înțelegere unanim accep-
accepted understanding. In other words, the
tată. Cu alte cuvinte, experienţa practică a
practical experience of the operational inves-
activității operative de investigaţii (AOI)
tigation activity (OIA) developed for centu-
dezvoltată de secole a fost inclusă în regu- ries have been included in the departmental
lamentele departamentale pentru explica- regulations to explain the term “necessary
rea termenului „măsuri operative necesare”. operational measures”. Therefore, problems
Prin urmare, apăreau permanent probleme related to the observance of legality were
legate de respectarea legalităţii. În lipsa unui permanently present. In the absence of a le-
nomenclator legal al respectivelor măsuri, gal nomenclature of the respective measures,
reglementările departamentale încercau să the departmental regulations tried to offer to
ofere activităţii practice o listă destul de con- the practical activity a rather conditional list
diţionată a acestora și, bineînțeles, fără de- of them and, of course, without defining any
finirea vreunui temei de desfăşurare, chiar theme of development, even in the case of
şi în cazul intervenţiei în sfera drepturilor și intervention in the sphere of human rights
libertăților omului [21]. and freedoms [21].
Multe dintre măsurile operative, în Many of the operational measures es-
esenţă, aminteau despre unele acţiuni de ur- sentially referred to some criminal prosecu-
mărire penală (anchetă) realizate de o mani- tion (investigation) actions carried out in a
eră neprofesională. Lipsa unei legi speciale non-professional manner. The lack of a spe-
cu privire la activitatea operativă de inves- cial law on the operational investigation ac-
tigaţie (AOI) şi accesibilitatea restricţionată tivity (OIA) and the restricted accessibility
la regulamentele departamentale au limitat to the departmental regulations have signif-
în mod semnificativ cercetările științifice cu icantly limited the scientific research on the
privire la principalele instituţii ale AOI, fiind main institutions of the OIA, being, first of
vorba, în primul rând, despre măsurile ope- all, the operational measures of investigation
rative de investigaţie cu ajutorul cărora erau with the help of which information was ob-
obţinute informaţii pentru depistarea și cer- tained for crime detection and investigation
cetarea infracțiunilor [21]. [21].
Adoptarea la începutul anilor '90 ai se- The adoption at the beginning of the
colului trecut a unei legi speciale cu privire 90s of the last century of a special law re-
77
la activitatea operativă de investigaţii, atât în garding the operational investigations ac-

ţara noastră, cât şi în restul republicilor ex- tivity, both in our country and in the rest of
sovietice, a permis cetăţenilor să afle pentru the ex-Soviet republics, allowed the citizens
prima dată denumirea măsurilor speciale de to find out for the first time the name of the
investigaţie ce le limitau drepturile. Totoda- special investigation measures that limited
tă, acest fapt a permis multor cercetători să-şi their rights. At the same time, this allowed
expună public viziunile referitoare la definirea many researchers to publicly present their
noţiunii de „măsuri speciale de investigaţie”, views on defining the notion of special inves-
suplinind fondul teoretic, deja la mijlocul ani- tigative measures, replacing the theoretical
lor 2000, cu câteva zeci de definiţii şi care con- background, already in the mid-2000s, with
tinuă să sporească şi astăzi [20, p.9]. several tens of definitions and which are still
Analiza unui număr al acestora per- increasing today [20, p. 9].
mite observarea lipsei unanimităţii de opinii The analysis of a number of them allows
cu privire la acest subiect, unii autori consi- the observation of the unanimity of opinions
derând măsurile operative drept forme con- on this subject, some authors considering the
operational measures as concrete forms of
crete de realizare a activităţii operative de
accomplishing the operational investigation
investigaţie [19], alţii apreciindu-le ca fapte
activity [19], others considering them as facts
sau operaţiuni [22], alţii ca metode [15], ma-
or operations [22], others as methods [ 15],
joritatea autorilor însă sunt totuşi de părere
however, most authors, believe that the term
că termenul „măsuri” presupune anumite
“measures” implies certain “actions”, but in
„acţiuni”, dar şi în acest caz încercările de a this case, attempts to explain the characteris-
explica caracteristicile „acţiunilor” conduce tics of “actions” lead to diversity of opinions.
la o diversitate de opinii. Thus, a first vision is that the oper-
Astfel, o primă viziune este că măsu- ational measures are “a coordinated com-
rile operative sunt „un complex coordonat plex of optimal actions in time and united
de acţiuni optimale în timp şi unite de scopul for the purpose of looking for the evidence
căutării dovezilor (obiectelor, circumstanțelor (objects, circumstances, etc.) that testify that
etc.) care mărturisesc faptul că a fost comisă the crime was committed, which indicate the
infracțiunea, care indică făptașii crimei și care perpetrators of the crime and that allow their
permit tragerea lor la răspundere” [10]. bringing to liability “[10].
Cu puţină atenţie, observăm că această With little attention we note that this
definiţie nu indică nici un semn esenţial care definition does not indicate any essential
ar delimita măsurile speciale de investigaţie sign that would delimit the special investiga-
de acţiunile de urmărire penală. Respectiv, tive measures from the criminal prosecution
în baza unei astfel de teorii, probabil, a apă- actions. Respectively, based on such a theo-
rut şi s-a dezvoltat ideea potrivit căreia cele ry, the idea that the two types of actions are
două tipuri de acţiuni sunt identice, iar, în identical and that, ultimately, the same types
ultimă instanţă, identice devenind şi genurile of activity – that of criminal prosecution
respective de activitate – cea de urmărire pe- and that of special investigations - has also
nală şi cea de investigaţii speciale [6]. emerged and developed. [6].
Nu împărtăşim o asemenea opinie din We do not share such an opinion for
mai multe considerente pe care le-am expus several reasons, which I have set out in de-
detaliat într-o altă lucrare consacrată defini- tail in another paper devoted to defining the
rii noţiunii de activitate specială de investi- notion of special investigative activity and its
gaţie şi delimitării ei de activitatea de urmă- delimitation of criminal activity [4]. We only
rire penală [4]. Amintim doar că aceste două mention that these two types of activity differ
genuri de activitate se deosebesc după mai according to several criteria, such as the ob-
78
multe criterii, cum ar fi obiectul şi forma de ject and form of the research, the bodies that
cercetare, organele care desfăşoară respecti- carry out the respective activities, the value
vele activităţi, valoarea rezultatelor obţinute, of the obtained results, the normative frame-
cadrul normativ etc. work, etc.
În accepţiunea altei viziuni, măsurile According to another view, the oper-
operative sunt „un set de acțiuni stabilite în ational measures are “a set of actions estab-
legea specială, în cadrul cărora sunt aplicate lished in the special law, within which the
forțele, mijloacele și metodele publice și secre- forces, means and public and secret methods
te utilizate pentru rezolvarea sarcinilor AOI” used to solve the tasks of the SIA are applied”
[16]. [16].
Această definiţie o găsim mai concretă, We find this definition more concrete,
cuprinzând semne specifice doar măsurilor with specific signs only for special investiga-
speciale de investigaţii – „prevederea expre- tive measures - “the express provision of ac-
să a acţiunilor în legea specială”, „caracterul tions in the special law”, “the secret character
secret al realizării acestora” şi „orientarea lor of their accomplishment” and “their orien-
tation towards carrying out the tasks of the
spre realizarea sarcinilor ASI”.
SIA”.
Observăm şi faptul că metodele, în
We also note that the methods, in this
acest caz, sunt tratate ca parte componentă
case, are treated as a component part of the
a acţiunilor, respectiv a măsurilor operative
actions, respectively of the operational meas-
de investigaţie, ceea ce contravine viziunii
ures of investigation, which contradicts the
indicate mai sus – măsurile operative sunt vision indicated above – the operational
metode. measures are methods.
Din punct de vedere gramatical ter- From the grammatical point of view
menii discutaţi sunt sinonimi în sensul de − the terms discussed are synonymous in the
mijloc folosit pentru a ajunge la un anumit mean - meaning used to reach a certain re-
rezultat [3]. sult [3].
Pe de altă parte, unii cercetători au On the other hand, some research-
constatat că în trecutul istoric al ASI măsu- ers have found that in the historical past
rile speciale de investigaţie multă vreme au of ASI, special investigative measures have
fost considerate metode şi, după cum afirmă long been considered methods and, as the
profesorul rus Şmatov M.A., nu era nimic Russian professor Şmatov M.A. states, there
rău în asta, doar că metodele, fiind mai des was nothing wrong with this, only that the
întâlnite în știință ca nişte căi de cercetare te- methods, being more often encountered in
oretică cu greu se deosebeau de metodele în science as theoretical research paths hardly
calitate de tehnici și operații practice și mai differed from the methods as techniques and
ales în situații în care era vorba despre același practical operations and especially in situa-
obiect de cercetare [21]. tions where it was the same research object
Actualmente însă, cel puţin în spa- [21].
ţiul naţional, aceşti doi termeni sunt folosiţi Nowadays, however, at least in the na-
şi cu sens diferit, prin termenul „măsură” tional space, these two terms are used with
înțelegându-se aspectul organizatoric al acţi- different meaning, by the term “measure”
unii în cadrul căreia pot fi aplicate mai multe being understood the organizational aspect
procedee de cunoaştere, iar prin termenul of the action in which several knowledge
„metodă” înțelegându-se procedeul propriu- processes can be applied, and by the term
zis de cunoaştere. “method” understanding - is the proper pro-
În acest context sunt relevante şi ob- cess of knowledge.
servaţiile expuse în literatură precum că In this context, the observations pre-
79
încercările unor cercetători de a identifica sented in the literature are also relevant as
deosebiri între ASI şi criminalistică au con- the attempts of some researchers to identify
dus până la afirmarea faptului că metodele differences between SIA and forensics have
acestora sunt diferite. Această viziune însă a led to the assertion that their methods are
fost pe bună dreptate criticată, deoarece nu different. However, this vision was rightly
metodele aplicate, ci obiectul de cercetare ser- criticized, because not the applied methods
veşte drept criteriu în baza căruia se formea- but the research object serves as a criterion
ză noile ramuri ale ştiinţei. Metodele de cu- on the basis of which the new branches of
noaştere nu aparţin unei sau altei ştiinţe, ele, science are formed. The methods of knowl-
având un caracter universal, sunt aplicate în edge do not belong to one or another sci-
diferite domenii de cercetare [14]. ence, they, having a universal character, are
Astfel, metoda comparativă, foarte applied in different fields of research [14].
frecvent aplicată în criminalistică şi nu nu- Thus, the comparative method very of-
mai, este aplicată şi în ASI. Acelaşi lucru se ten applied in forensics and not only, is ap-
poate spune şi despre restul metodelor: logi- plied in the SIA. The same can be said about
the rest of the methods: logic, statistics, sys-
că, statistică, sistematică, studiul documen-
tematics, document study, etc.
telor etc.
From this perspective, it seems, howev-
Din această perspectivă, se pare totuşi
er, that it would be more correct if the term
că mai corect ar fi dacă termenul „metodă”
“method” remains applied with the meaning
va rămâne aplicat cu înţelesul de cale ştiin-
of the scientific way of knowledge, and the
ţifică de cunoaştere, iar termenul „măsură” term “measure” in the sense of organization-
în sensul de procedeu organizatoric de cu- al process of knowledge.
noaştere. Regarding the public character, indi-
Cât priveşte caracterul public, indicat cated in the analyzed definition, of the ac-
în definiţia analizată, al acţiunilor aplicate tions applied to solve the tasks of the SIA we
pentru soluţionarea sarcinilor AOI, conside- consider that this characteristic is not specif-
răm că această caracteristică nu este speci- ic only to the special investigation actions;
fică doar acţiunilor speciale de investigaţie, respectively it does not help at all in their de-
respectiv nu ajută cu nimic la delimitarea limitation of other types of actions. Looking
lor de alte tipuri de acţiuni. Analizând mai deeper, we can say that the inclusion of this
profund, putem spune că includerea acestui sign in the definition of special investigative
semn în definiţia măsurilor speciale de inves- measures could harm and create great confu-
tigaţie ar putea să dăuneze şi să creeze con- sion regarding the application and effective-
fuzii mari referitoare la aplicarea şi eficienţa ness of the measures.
măsurilor. Take, for example, the “questioning”
Să luăm, de exemplu, „chestionarea” which according to the law is a communica-
care potrivit legii este o comunicare dintre tion between two persons, the investigating
două persoane, ofiţerul de investigaţie sau officer or another person empowered by it,
altă persoană împuternicită de acesta, pe de on the one hand, and, on the other hand, the
o parte, şi, pe de altă parte, persoana care person who can communicate about facts,
poate să comunice despre fapte, evenimente events and so on [5].
etc. [5]. According to art.18 of the Law No.59,
Conform art.18 al Legii nr.59, această this measure is authorized by the head of
măsură se autorizează de către conducăto- the specialized subdivision, respectively its
rul subdiviziunii specializate, respectiv rea- accomplishment without authorization is
lizarea ei fără autorizare este ilegală, aceasta illegal, which means that the investigating
însemnând că ofiţerul de investigaţie nu poa- officer cannot communicate with anyone to
80
te să comunice cu nimeni ca să afle despre find out about events, facts, etc., until when
evenimente, fapte etc., până când nu obţine he does not obtain authorization from the
autorizaţie de la șeful, în caz contrar există chief, otherwise there is a legal basis for sanc-
temei legal de sancţionare (cel puţin discipli- tioning (at least disciplinary) the subordinate
nară) a subalternului care nu respectă legea. who does not comply with the law. At the
Totodată, menţionăm că în activitatea prac- same time, we mention that in the practical
tică nu doar a organelor de poliţie dar a tu- activity not only of the police but of all the
turor organelor de drept, şi nu numai a lor, law enforcement bodies, and not only theirs,
acest procedeu de obţinere a informaţiilor this process of obtaining the information
„chestionarea” este foarte larg răspândit, sau “questioning” is very widespread, or perhaps
poate chiar cel mai frecvent aplicat şi nimeni even the most frequently applied and no one
nu este sancţionat pentru aplicarea lui fără it is sanctioned for its application without
autorizare, deoarece nici o lege nu interzice authorization, because no law prohibits it. It
aceasta. Rezultă că doar ofiţerilor de investi- turns out that only investigating officers are
gaţie le este interzis să comunice fără autori- forbidden to communicate without authori-
zation, but this is already nonsense.
zare, însă aceasta deja este un nonsens.
Considering the fact that “question-
Ţinând cont de faptul că „chestiona-
ing” can be performed both publicly and
rea” poate fi realizată atât public cât şi secret
secretly (confidential) and the fact that only
(confidenţial) şi faptul că doar convorbirile
confidential conversations raise questions
confidenţiale suscită întrebări legate de pro-
about privacy, it is appropriate that only this
tecţia vieţii private, se cuvine ca doar această form of questioning will require authoriza-
formă a chestionării să necesite autorizare şi, tion and, respectively, be considered a spe-
respectiv, să fie considerată măsură specială cial investigation measure, and the public
de investigaţie, iar cea publică să rămână în one should remain outside the limits of this
afara limitelor acestei măsuri. Această logică measure. This logic is also valid for the oth-
este valabilă şi pentru celelalte măsuri speci- er special investigative measures, which ac-
ale de investigaţie, care potrivit susţinătorilor cording to the supporters of the approached
viziunii abordate pot fi realizate atât secret, vision can be carried out both secretly and
cât şi public (culegerea informaţiei despre publicly (collecting information about peo-
persoane şi fapte, cercetarea obiectelor şi do- ple and facts, researching objects and doc-
cumentelor, identificarea persoanei, achiziţia uments, identifying the person, acquiring
de control, colectarea mostrelor pentru cer- control, collecting samples for comparative
cetarea comparativă). research).
În concluzie, doar forma confidenţi- In conclusion, only the confidential
ală a acţiunilor de investigaţie trebuie să se form of the investigative actions must be
regăsească în conţinutul noţiunii măsurilor found in the content of the notion of special
speciale de investigaţie, iar forma publică să investigation measures, and the public form
rămână în afara acestor limite. Aceasta nu should remain outside these limits. This does
înseamnă că ofiţerii de investigaţie nu vor not mean that investigating officers will no
mai putea să chestioneze public sau să cu- longer be able to publicly question or collect
leagă informaţii despre persoane şi fapte în information about persons and facts in pub-
mod public ori să realizeze alte acţiuni pu- lic or to perform other public actions. On the
blice. Dimpotrivă, aceste acţiuni de culegere contrary, these actions for collecting infor-
a informaţiilor vor putea fi realizate în cali- mation may be carried out as general inves-
tate de măsuri generale de investigaţie şi nu tigative measures and not as special investi-
în calitate de măsuri speciale de investigaţie. gative measures. From this point of view, the
Din acest punct de vedere se vede bine di- difference and the correlation between the
81
ferenţa şi raportul dintre activitatea specială special investigation activity that includes a
de investigaţie care cuprinde o totalitate de totality of public and secret actions (meas-
acţiuni cu caracter public şi secret (măsuri ures or actions of general and special inves-
sau acţiuni cu caracter general şi special de tigation nature) and the special investigative
investigaţie) şi măsurile speciale de investi- measures representing legal collecting in-
gaţie care reprezintă instrumente juridice de struments are well seen secret information.
culegere a informaţiilor în mod secret. According to the third vision, the op-
Potrivit celei de a treia viziuni, mă- erational investigation measures represent
surile operative de investigaţie reprezintă “a system organized according to the law of
„un sistem organizat în conformitate cu le- interdependent actions oriented to obtain and
gea de acțiuni interdependente orientate spre use the operational information and other
obținerea și utilizarea informațiilor operative information, of the objects and documents as
și a altor informaţii, a obiectelor și documen- sources of information important for the de-
telor ca surse purtătoare de informaţii, impor- tection, prevention, the closing and discovery
tante pentru relevarea, prevenirea, curmarea of illegal acts, the search for the offenders and
the missing persons, as well as for solving other
şi descoperirea faptelor ilegale, căutarea in-
operational-tactical tasks in the fight against
fractorilor și persoanelor dispărute, precum și
crime ”[9].
pentru rezolvarea altor sarcini operativ-tacti-
Obviously this definition is more con-
ce în lupta împotriva criminalității” [9].
sistent but which, in our view, contains use-
Evident, această definiţie este mai con-
less signs. The enumeration in definition of
sistentă dar ea, în viziunea noastră, conţine the list of concrete tasks for which the infor-
semne inutile. Enumerarea în definiţie a lis- mation obtained is accumulated and used
tei de sarcini concrete în vederea cărora sunt is inappropriate and inefficient. The law is
acumulate şi utilizate informaţiile obţinute not a rigid object; it is constantly changing,
este inoportună şi ineficientă. Legea nu este adapting to the development conditions of
un obiect rigid, ea se schimbă, se adaptează the society. Respectively, the list of tasks to
permanent la condiţiile de dezvoltare a so- be solved due to the information obtained
cietăţii. Respectiv, lista sarcinilor ce urmează from the special investigation measures can
a fi soluţionată datorită informaţiilor obţi- be modified, which means that every time
nute în urma realizării măsurilor speciale the notion discussed is changed. Thus, we
de investigaţie se poate modifica, aceasta în- consider that in defining the special inves-
semnând ca de fiecare dată să se schimbe şi tigative measures a general reference on the
noţiunea discutată. Astfel, considerăm că în tasks provided by law would be sufficient.
definiţia măsurilor speciale de investigaţie ar At the same time, we draw attention to
fi suficientă o referinţă generală asupra sarci- an extremely important detail, in our opin-
nilor prevăzute de lege. ion, stipulated in this definition, namely - ac-
Totodată, atragem atenţia asupra unui tions through which operational information
detaliu extrem de important, după părerea is obtained, we emphasize it is operational
noastră, stipulat în această definiţie, şi anu- information, not evidence. We consider this
me − acţiuni prin care se obţin informaţii sign to be essential and should not be miss-
operative, subliniem, este vorba de informaţii ing from the definition of special investiga-
operative, nu de probe. Considerăm că acest tive measures.
semn este esenţial şi nu trebuie să lipsească In this context, we draw attention to
din definiţia măsurilor speciale de investiga- the fact that in the text of the definition of the
ţie. special investigative techniques (measures)
În acest context, atragem atenţia că şi recommended by the Committee of Minis-
în textul definiţiei tehnicilor (măsurilor) spe- ters of the Council of Europe, which we will
82
ciale de investigare recomandate de Comite- comment below, the term “information” not
tul de Miniştri al Consiliului Europei, pe care “evidence” is also used.
o vom comenta mai jos, este folosit, de ase- According to the following vision, the
menea, termenul „informaţii”, nu „probe”. operational investigation measures are “ac-
Conform următoarei viziuni, măsurile tions indicated expressly in the SIA Law and
operative de investigaţie sunt „acţiuni indi- carried out by certain subjects according to the
cate expres în Legea AOI şi realizate de către legal requirements and which are based on the
anumiţi subiecţi în conformitate cu cerinţele use of predominantly undercover means and
legale şi care sunt bazate pe utilizarea unor methods in combination with public means
mijloace și metode predominant sub acoperire and methods aimed at direct identification
în combinație cu mijloace și metode publice and the use of factual data needed to solve SIA
care vizează identificarea directă și utilizarea tasks” [20].
datelor de fapt necesare rezolvării sarcinilor We notice that in this case the word
AOI” [20]. “evidence” is not used, but “factual data”, a
Observăm că şi în acest caz nu se fo- criminal-procedure term synonymous with
the term “information” and very close to the
loseşte cuvântul „probe”, ci „date de fapt”,
term “evidence” but by no means identical.
termen procesual-penal sinonim cu terme-
“Evidence” by their nature is “information”
nul „informaţii” şi foarte apropiat termenu-
or “factual data”, but not all “factual data”
lui „probe”, dar nicidecum identic. „Probele”
are “evidence” but only those obtained in the
prin natura lor sunt „informaţii”, adică „date
manner established by the Criminal Proce-
de fapt”, însă nu toate „datele de fapt” sunt dure Code (art. 93).
„probe”, ci doar cele dobândite în modul sta- This definition, compared to the pre-
bilit de Codul de procedură penală (art.93). vious ones, is important in that it highlights
Această definiţie, comparativ cu cele another essential sign of the special investi-
anterioare, este importantă prin faptul că gative measures – the realization of the re-
pune în evidenţă un alt semn esenţial al mă- spective actions by certain subjects.
surilor speciale de investigaţie – realizarea Indeed, the process of clandestine ob-
acţiunilor respective de către anumiţi subiecţi. taining of operational and influential infor-
Într-adevăr, procesul de obţinere clan- mation in order to split the criminal envi-
destină a informaţiilor operative şi de influ- ronment is a very complex work that cannot
enţă în vederea dezbinării mediului criminal be entrusted to anyone, but only to certain
este o muncă foarte complexă care nu poate specialized bodies, with qualified personnel,
fi încredinţată oricui, dar numai anumitor with special abilities. This job requires not
organe specializate, cu personal calificat, cu only knowledge (legal or other), but first of
abilităţi deosebite. Această meserie necesită all requires certain skills, being primarily
nu doar cunoştinţe (juridice sau de altă natu- psychological, theatrical, influencing, ana-
ră), dar înainte de toate impune anumite abi- lyzing and intuitive, quick decision-making,
lităţi, fiind vorba în primul rând de abilităţi orientation skills, in risk situations, techni-
psihologice, teatrale, abilităţi de influenţare, cal-electronic engineering skills, ability to
de analiză şi intuiţie, de luare rapidă a deci- discuss in the language and manner of the
ziilor, de orientare în situaţii de risc, abilităţi criminal contingent, etc. It is for these rea-
inginereşti tehnico-electronice, abilităţi de a sons that the right to carry out special inves-
discuta în limbajul şi maniera contingentului tigative measures belongs and should only
criminal etc. Anume din aceste considerente belong to specialized bodies.
dreptul la realizarea măsurilor speciale de in- By the above mentioned, we do not
vestigaţie aparţine şi trebuie să aparţină doar diminish the value of the institution of the
unor organe specializate. criminal prosecution officer and perhaps it
83
Prin cele spuse nu diminuăm valoa- would not be correct to say that less knowl-
rea instituţiei ofiţerului de urmărire penală edge and skills are required from the crimi-
şi poate că nu ar fi corect să spunem că de nal prosecution officer. The problem is that
la ofiţerul de urmărire penală se cer mai pu- these skills are trained and developed ac-
ţine cunoştinţe şi abilităţi. Problema este că cording to certain tasks and the combination
aceste abilităţi sunt formate şi dezvoltate în of special investigations and criminal prose-
funcţie de anumite sarcini, iar combinarea cution would be too difficult a burden on a
atribuţiilor de investigaţii speciale cu cele de single official and that would certainly mean
urmărire penală ar fi o povară prea dificilă a step back in the fight with criminality and
pe umerii unui singur funcţionar şi care cu weaker protection of citizen security.
siguranţă va însemna un pas în urmă în luptă In this context, we express the view
cu criminalitatea şi protecţie mai slabă a se- that the vision of those who plead for the ter-
curităţii cetăţeanului. mination of the institution of the investigat-
În acest context, ne expunem părerea ing officer by transferring his attributions to
că este ruptă de realitate viziunea celor care the criminal prosecution officer is broken by
reality.
pledează pentru desfiinţarea instituţiei ofiţe-
Other definitions reflected in the lit-
rului de investigaţie prin transferul atribuţii-
erature regarding investigative operational
lor acestuia ofiţerului de urmărire penală.
measures are largely in line with the defini-
Alte definiţii reflectate în literatură
tions and comments above.
privind măsurile operative de investigaţii în
Regarding the concept reflected in Rec-
mare parte se raliază definiţiilor şi comenta- ommendation (2005) 10 of the Committee of
riilor de mai sus. Ministers of the Council of Europe and ac-
Cât priveşte noţiunea reflectată în Re- cording to which the notion of “special inves-
comandarea (2005) 10 a Comitetului de Mi- tigation techniques” means techniques applied
niştri al Consiliului Europei şi potrivit căreia by the competent authorities in the context of
prin noţiunea de „tehnici speciale de inves- criminal investigations for the purpose of de-
tigare” se înţelege tehnicile aplicate de auto- tecting and investigating serious crimes and
rităţile competente în cadrul anchetelor pe- suspects, aiming at gathering information in
nale, vizând depistarea sau anchetarea unor such a way as not to alert the target persons,
infracţiuni grave şi a unor suspecţi în vederea we mention that this definition highlights
strângerii de informaţii, de aşa manieră încât some of the essential signs noted above (ac-
persoanele în cauză să nu aibă cunoştinţă de tions implemented by a competent body,
acest lucru, menţionăm că această definiţie actions aimed at collecting information, the
pune în evidenţă anumite semne esenţiale non-public form of implementation of the
remarcate mai sus (acţiuni aplicate de un measures), but which also contains signs that
organ competent, acţiuni îndreptate spre are worth commenting on.
strângerea de informaţii, forma nepublică We draw attention, first of all, to some
de realizare a măsurilor), dar care conţine şi signs, let’s call them, inappropriate for the
semne ce merită comentate. national system of law, namely - limiting the
Atragem atenţia, în primul rând, asu- application of the respective techniques only
pra unor semne, să le zicem nepotrivite pen- in criminal investigations and only for inves-
tru sistemul naţional de drept, şi anume − li- tigating serious crimes.
mitarea aplicării tehnicilor respective doar According to the national legislation
în cadrul anchetelor penale şi doar pentru the range of tasks to be performed by the
anchetarea unor infracţiuni grave. specialized bodies in the special investigation
Potrivit legislaţiei naţionale, gama sar- activity is much wider than the detection
cinilor pe care urmează să le realizeze or- and investigation of offenses (criminal pros-
84
ganele specializate în activitatea specială de ecution) and therefore the problem of legal
investigaţii este mult mai largă decât depista- means that would make the accomplishment
rea şi anchetarea unor infracţiuni (urmărirea of the other tasks (prevention, termination)
penală) şi, prin urmare, apare problema mij- appears the crimes and the persons who or-
loacelor juridice care ar face posibilă reali- ganize and / or commit them, the detection
zarea celorlalte sarcini (prevenirea, curmarea of missing persons without trace or those
infracţiunilor şi persoanelor care le organi- who hide or dodge from the execution of the
zează şi/sau le comit, depistarea persoanelor punishment, the detection of the goods from
dispărute fără urmă ori a celor care se ascund illegal activities, the collection of informa-
ori se eschivează de la executarea pedepsei, tion about possible events and / or actions
depistarea bunurilor provenite din activităţi that could endanger the security of the state
ilegale, colectarea de informaţii despre po- (art.2 of Law No.59).
sibile evenimente şi/sau acţiuni ce ar putea The same can be said about the catego-
pune în pericol securitatea statului (art.2 al ry of offenses for which the respective special
Legii nr.59)). techniques are developed, the serious offens-
es constituting only one of the five categories
Acelaşi lucru se poate spune şi despre
of offenses provided in the Criminal Code of
categoria de infracţiuni în vederea cărora se
the Republic of Moldova (art. 16). The ques-
desfăşoară respectivele tehnici speciale, in-
tion is simple – what about the investigation
fracţiunile grave constituind doar una din
of other categories of crime?
cele cinci categorii de infracţiuni prevăzute
And another observation, in the defini-
în Codul penal al RM (art.16). Întrebarea tion is missing the sign of legality, meaning
este simplă − cum rămâne cu investigarea that the measures are expressly indicated in
celorlalte categorii de infracţiuni? the law. According to this definition special
Şi încă o observaţie, în definiţie lipseşte investigation techniques (measures) will be
semnul legalităţii, adică faptul ca măsurile să considered any clandestine actions to col-
fie expres indicate în lege. Conform acestei lect information regardless of their presence
definiţii, tehnici (măsuri) speciale de investi- in the law. Therefore, it will be very difficult
gaţie se vor considera orice acţiuni clandes- to give a legal assessment of the unforeseen
tine de culegere a informaţiilor indiferent de investigative measures, their limits and their
prezenţa lor în lege. Prin urmare, va fi foar- procedures for implementation.
te complicat să dăm o apreciere juridică a In conclusion: the large number of
măsurilor de investigaţie neprevăzute legal, definitions reflected in the literature speaks
a limitelor acestora şi a procedurilor lor de of the increased interest of the researchers in
realizare. solving the problem of defining the special
Din cele menţionate anterior, putem investigation measures, and the lack of unity
trage următoarea concluzie: numărul mare of opinions on this topic demonstrates the
de definiții reflectat în literatura de specia- complexity of this problem. We find each
litate vorbeşte despre interesul sporit al cer- definition important by the fact that the re-
cetătorilor de a soluţiona problema definirii searchers, actively engaging in the study of
măsurilor speciale de investigaţie, iar lipsa the problem concerned, make public their
unităţii de opinii vizavi de acest subiect de- results which allows us to better understand
monstrează complexitatea acestei probleme. the content of the notion of special investiga-
Fiecare definiţie o găsim importantă prin tion measures.
faptul că cercetătorii, implicându-se activ Thus, taking into account the theo-
în studierea problemei vizate, îşi fac publi- retical approach of the problem discussed,
ce rezultatele obţinute, ceea ce ne permite să the recommendations of the international
înţelegem mai bine conţinutul noţiunii de institutions, analyzing the current norma-
85
măsuri speciale de investigaţie. tive framework, and taking into account the
Astfel, ţinând cont de abordarea teore- essence of the special investigation activity,
tică a problemei discutate, de recomandările we consider that the notion of “special in-
instituţiilor internaţionale, analizând actu- vestigation measures” means actions strictly
alul cadru normativ, precum şi ţinând cont regulated by legislation, applied authorized
de esenţa activităţii speciale de investigaţii, and confidential by the competent author-
considerăm că prin noţiunea de „măsuri spe- ities within or outside the criminal process,
ciale de investigaţii” se înţelege acţiuni strict in order to gather information necessary for
reglementate de legislaţie, aplicate autorizat carrying out the tasks of the special investiga-
şi confidenţial de către autorităţile compe- tion activity.
tente în cadrul sau în afara procesului penal,
în scopul strângerii de informaţii necesare
pentru realizarea sarcinilor activităţii speci-
ale de investigaţii.
9. Бобров В.Г. Понятие оперативно-ро-
1. Codul de procedură penală al Republicii зыскного мероприятия. Основания и
Moldova nr. 122-XV din 14.03.2003. условия проведения оперативно-ро-
2. Codul de procedură penală al României зыскных мероприятий: лекция. М.,
din 2010 (art.138). 2003. С. 4.
3. Dicţionar explicativ al limbii româ- 10. Горяинов К.К., Кваша Ю.Ф., Сурков
ne // https://dexonline.ro/ (vizitat la К.В. Федеральный закон «Об опе-
16.04.2019). ративно-розыскной деятельности»:
4. Glavan B., Mîrzac V., Calcavura Gh. Ac- комментарий. М., 1997. С. 200.
tivitatea specială de investigaţii: conţi- 11. Закон РФ об оперативно-розыскной
nutul noţiunii, esenţa juridică, delimitări деятельности от 12.08.1995 N 144-ФЗ
conceptuale // Legea şi viaţa, 2019, nr.3, (ст.6).
p.48-51. 12. Закон Украины oб оперативно-ро-
5. Legea nr.59 cu privire la activitatea spe- зыскной деятельности от 18.02.1992 №
cială de investigaţie (art. 34). 2135-XII (ст.8).
6. Nota accesibilă pe www.justice.gov. 13. Карягина О.В. История становления
m d / . . . / N O TĂ % 2 0 I N F O R M AT I - института дознания в уголовном
VĂ%281%29.doc (vizitat la 13.02.2019). процессе России. Вестник Таганского
7. Ordinul Ministrului Justiției nr. 288, la института управления и экономики
data de 3 iulie 2015 cu privire la forma- N.1/2016. C.65-67.
rea grupului de lucru interdepartamen- 14. Красиков В. С. Оперативно-розыскная
tal pentru elaborarea propunerilor de деятельность: актуальные проблемы,
modificare și completare a actelor legis- методы и оперативно-розыскные ме-
lative ce vizează activitatea specială de роприятия. Междунар. науч.-практич.
investigații. конф. (Минск, 3 апреля 2015 года) /
8. Recomandarea (2005) 10 a Comitetului учреждение образования «Акад. М-ва
de Miniştri al Consiliului Europei; Pro- внутр. дел Респ. Беларусь». – Минск:
tocolul al doilea al Convenţiei europene Академия МВД, 2015. – С. 189–190.
de asistenţă juridică în materie penală nr. 15. Кузнецов Е.В. Oперативно-разыскные
1959 din 20.04.1959. мероприятия как универсальные ме-
86
тоды познания действительности. 20. Чечетин А.Е. Актуальные проблемы

Журнал. Сибирский юридический теории оперативно-розыскных меро-
вестник N1, 2012. C.80-85. приятий. М., 2006. С. 21.
16. Теория оперативно-розыскной дея- 21. Шматов М. А. Oперативно-розыскные
тельности: учебник / под ред. К.К. Го- мероприятия. Виды, сущность и
ряинова, В.С. Овчинского, Г.К. Сини- назначение оперативно-розыск-
лова. М., 2010. С. 281. ных мероприятий // https://studme.
17. Уголовно-процессуальный кодекс org/62160/pravo/operativno-rozysknye_
Молдавской ССР в ред. от 01.07.1973 meropriyatiya (vizitat la 12.03.2019).
18. Уголовный процессуальный кодекс 22. Шумилов А.Ю. Курс основ оператив-
Украины (УПКУ, УПК) от 13.04.2012 но-розыскной деятельности: Учебник
№ 4651-VI (ст.246). для вузов / А.Ю. Шумилов. 3-е изд.,
19. Фирсов О.В. Правовые основы опера- доп. и перер. М, 2008. С. 183.
тивно-розыскных мероприятий: учеб.
пособие. М.: Норма: ИНФРА-М., 2011.
С. 168.

Catedra „Activitate specială Department „Special investigations
de investigaţii şi anticorupţie”, activity and anti-corruption”,
Academia „Ştefan cel Mare” a MAI “Stefan cel Mare” Academy of MIA
e-mail: gba74@rambler.ru e-mail: gba74@rambler.ru
tel.: 079402916 Phone: 079402916
Victor MÎRZAC, Victor MÎRZAC,

lector universitar, university lector,
Catedra „Activitate specială Department „ Special investigations
e-mail:victor.mirzac@mail.ru e-mail: victor.mirzac@mail.ru
tel.:068052643 Phone:068052643
Ghenadie CALCAVURA, Ghenadie CALCAVURA,

Catedra „Activitate specială Department „ Special investigations
Academia „Ştefan cel Mare” a MAI e-mail: Stefan cel Mare” Academy of MIA
calcavura.ghena@gmail.com e-mail: calcavura.ghena@gmail.com
tel.: 078476152 Phone: 078476152
87
CZU 343.137(478)
ABORDĂRI CONCEPTUALE CONCEPTUAL APPROACHES

PRIVIND ACTIVITATEA SPECIALĂ DE REGARDING THE SPECIAL INVESTIGA-
INVESTIGAŢII ÎN CONTEXTUL LEGIS- TION ACTIVITY IN THE CONTEXT OF
LAŢIEI REPUBLICII MOLDOVA THE LEGISLATION OF THE REPUBLIC
OF MOLDOVA

La general vorbind, investigațiile speciale Generally speaking, special investigations are

constituie un gen de activitate umană a cărei me- a kind of human activity whose social purpose is to
nire socială constă în relevarea şi curmarea promp- detect and promptly end the threats to the security of
tă a ameninţărilor la adresa securităţii valorilor the values of the citizen and the rule of law through
cetățeanului și statului de drept prin mijloace netra- non-traditional means of collecting information.
diţionale de culegere a informațiilor. Acest gen de This type of activity is viewed with admiration when
activitate este privit cu admiraţie atunci când acţi- it acts for the benefit of the whole society and, con-
onează în beneficiul întregii societăţi şi, invers, este versely, it is despised if it serves certain interest
dispreţuit dacă serveşte anumitor grupuri de intere- groups. When the security level of the citizen does
se. Atunci când nivelul de securitate al cetățeanului not rise to the expectations, it is appropriate to iden-
nu se ridică la înălţimea aşteptărilor, se cuvine să tify and solve the problems that prevent the proper
identificăm şi să soluţionăm problemele ce împiedică functioning of the special investigation services; this
buna funcţionare a serviciilor speciale de investiga- is actually the purpose of this article.
ţii, acesta de fapt şi fiind scopul prezentului articol. Keywords: special investigative activity, special
Cuvinte-cheie: activitate specială de investigaţii, investigative measures, use SIA results, special investi-
măsuri speciale de investigaţii, utilizare rezultate ASI, gative techniques, criminal offense, criminal liability,
tehnici speciale de investigare, infracţiune, răspunde- ground, criminal trial, criminal investigation, evidence.
re penală, temei, proces penal, urmărire penală, probe,
mandat de securitate.
Introducere. Reforma juridică din Introduction. The legal reform of 2012

2012 în domeniul investigaţiilor speciale a in the field of special investigations has fun-
schimbat din temelie conceptul acestui gen damentally changed the concept of this type
de activitate, transformându-l dintr-unul of activity, transforming it from a pro-active
pro-activ, axat pe obţinerea operativă a infor- one, focused on obtaining the necessary in-
maţiilor necesare în vederea neadmiterii le- formation quickly in order not to admit the
zării celor mai de preţ valori sociale, în speci- injury of the most valuable social values, es-
al neadmiterea producerii infracţiunilor, sau pecially the non-admission of production of
altfel spus pentru realizarea în egală măsură crimes, or in other words for carrying out
a tuturor sarcinilor stabilite de lege (art.2) equally all the tasks established by law (art.2)
[19] (relevarea atentatelor criminale, preve- [19] (detecting criminal attacks, preventing,
nirea, curmarea, descoperirea infracţiunilor stopping, detecting crimes and persons or-
şi a persoanelor care le organizează sau le ganizing or committing them, etc.), in an-
comit etc.), în altul reactiv, focusat pe colec- other reactiv focused on the post-factum
tarea post-factum a probelor în vederea rea- collection of evidence in order to carry out
88
lizării doar a unei singure sarcini – cercetarea only one task - the investigation and discov-
şi descoperirea infracţiunilor deja comise. Ca ery of the crimes already committed. As a re-
urmare, eficacitatea serviciilor speciale de sult, the effectiveness of the special investiga-
investigaţii s-a redus considerabil, iar lumea tion services decreased considerably, and the
criminală s-a simţit mai în siguranţă [21]. criminal world felt more secure [21].
Drept reacţie la situaţia nou-creată, As a reaction to the new situation cre-
prin Decizia Comisiei securitate națională, ated by the Commission Decision on nation-
apărare și ordine publică CSN/7 nr. 257 din al security, defense and public order CSN / 7
10 iunie 2015, s-a decis ca Guvernul, prin in- No. 257 from June 10, 2015, it was decided
termediul Ministerului Justiției, să creeze un that the Government, through the Ministry
grup de lucru și să înainteze, conform proof Justice, would set up a working group and
cedurii stabilite, un proiect de lege menit să submit, according to the established proce-
îmbunătăţească actuala stare de lucruri din dure, a draft law aimed at improving the cur-
domeniul investigaţiilor speciale reieșind din rent state of affairs in the field of special in-
problemele identificate în aplicarea legislației vestigations based on the problems identified
corespunzătoare. in the legislation.
În urma activităţii respectivului grup de As a result of the activity of the respec-
lucru au fost identificate mai multe probleme tive working group, several remaining cur-
rămase actuale şi astăzi. Soluţiile identificate rent problems have been identified today.
au fost materializate în mai multe proiecte The identified solutions have been materi-
de lege menite să ajusteze legislaţia naţiona- alized in several bills aimed at adjusting the
lă în acest domeniu, totuşi, până în prezent, national legislation in this area, however, so
niciunul nu a fost prezentat Parlamentului. far, none have been presented to Parliament.
Reprezentantul Ministerului Justiţiei în fie- The representative of the Ministry of Justice
care an comunică Comisiei Parlamentului every year communicates to the Parliament’s
despre activitatea grupului de lucru, însă din Commission about the work of the working
cauza diversităţilor de viziuni contradictorii group, but due to the diversity of conflicting
proiectul în cauză nu a fost definitivat. views, the project in question has not been
Propriile cercetări şi analize ne-au per- finalized.
mis să soluţionăm o parte din aceste proble- Our own research and analysis have
me, despre ele vom discuta puţin mai jos, allowed us to solve some of these problems,
însă cel mai important este faptul că deficitul about which we will discuss a little below,
abordărilor teoretice în baza legislaţiei na- but the most important is that the deficien-
ţionale produc, pe cale de consecinţă, efec- cy of the theoretical approaches based on the
te negative atât sub aspectul calităţii actului national legislation produces, consequently,
normativ, cât şi în privinţa eficienţei comba- negative effects both under the aspect quali-
terii criminalităţii. Acesta a fost motivul de ty of the normative act, as well as, regarding
bază care ne-a provocat să lansăm mai multe the efficiency of combating crime. This was
proiecte de cercetare, unele din ele devenind the basic reason that prompted us to launch
chiar teme de disertaţie. more research projects, some of them be-
Este îmbucurător faptul că în ultima coming dissertation topics.
perioadă tot mai mulţi cercetători se implică It is encouraging that lately more and
activ în abordarea ştiinţifică a diferitor su- more researchers are actively involved in the
biecte ale activităţii speciale de investigaţii, scientific approach of different subjects of the
acoperind astfel deficitul încă prea mare de special investigation activity, thus covering
literatură de specialitate autohtonă. Salutăm the still too great deficit of native literature.
şi pe cei care au reuşit deja să susţină teze- We also welcome those who have already
89
le de doctor în domeniul activităţii speciale succeeded in supporting the doctoral theses

de investigaţii dar şi pe cei care urmează să in the field of special investigative activity,
demonstreze capacităţile şi abilităţile de cer- but also those who are going to demonstrate
cetător. the capabilities and abilities of the research-
Metodologia studiului derivă din er.
scopul indicat în adnotarea acestei lucrări, The methodology of the study derives
aplicând metodele tradiţionale de cerceta- from the purpose indicated in the annota-
re: logică, gramaticală, istorică, observaţiei, tion of this article, applying the traditional
sistemică, deducţiei şi inducţiei, precum şi research methods: logic, grammar, history,
metoda sintezei şi comparaţiei. Studiul re- observation, systemic, deduction and induc-
prezintă o abordare a celor mai importante tion, as well as the method of synthesis and
probleme în domeniul activităţii speciale de comparison. The study represents an ap-
investigaţii şi sunt prezentate propriile solu- proach of the most important problems in
ţii în speranţa că vor fi luate în calcul la per- the field of special investigation activity and
fecţionarea cadrului legal din acest domeniu. their own solutions are presented in the hope
Rezultate obţinute şi discuţii. Acti- that they will be taken into account when
vitatea specială de investigaţii sau operativă improving the legal framework in this field.
de investigaţii, aşa cum se numea anterior, Results obtained and discussions.
dintotdeauna a atras ca un magnet multiple The special investigative or operative investi-
întrebări rămase adeseori fără răspuns. Anu- gative activity, as it was previously called, has
me specificul său tainic de operare şi culege- always attracted as many questions and often
re a informaţiilor, precum şi imperativul de unanswered questions as a magnet. Namely
a păstra în secret faţă de ochiul public meto- its secret specificity of operation and collec-
dologia şi tactica de acţiune, a fost şi rămâne tion of information, as well as the imperative
motivul principal care împiedică soluţiona- to keep the methodology and tactics of ac-
rea transparentă a respectivelor probleme. tion secret to the public eye, was and remains
De la proclamarea independenţei Re- the main reason that prevents the transpar-
publicii Moldova şi până în prezent dome- ent solution of these problems.
niul activităţii speciale de investigaţii a fost Since the proclamation of the inde-
reglementat de două legi speciale care au ac- pendence of the Republic of Moldova and
ţionat în perioade diferite: prima − din 1994 until now the field of special investigation
până în 2012 (Legea nr.45 cu privire la ac- activity has been regulated by two special
tivitatea operativă de investigaţii) şi a doua laws that acted in different periods: the first
− din 2012 până în prezent (Legea nr.59 cu - from 1994 to 2012 (Law No.45 on the op-
privire la activitatea specială de investigaţii). erative investigation activity) and the second
Dacă ne întrebăm care dintre aceste from 2012 to present (Law No.59 on the spe-
legi este mai bună, firesc ar fi să optăm pen- cial investigation activity).
tru ultima, deoarece totul în jurul nostru If we wonder which of these laws is
tinde spre perfecţiune şi legislaţia inclusiv. better, it would be natural for us to opt for
Răspunsul nostru însă este următorul – „de- the latter, because everything around us
pinde”. Depinde cum privim lucrurile, de- tends to perfection and the legislation also.
pinde de unghiul de vedere, depinde de cine But our answer is – “it depends”. It depends
face aprecierea, depinde de scopul urmărit on how we look at things, it depends on the
etc. point of view, it depends on who makes the
Cert este faptul că prima lege a fost ela- assessment, and it depends on the purpose
borată la răscrucea dintre apusul statului so- pursued.
vietic şi răsăritul gândirii statului de drept, în It is certain that the first law was made
90
condiţii de criză de timp şi în lipsa suportului at the crossroads between the sunset of the
teoretico-ştiinţific în stil democratic. Pe mă- Soviet state and the emergence of the rule of
sura aspirării tânărului nostru stat la valorile law, in times of crisis and in the absence of
şi rigorile europene au fost scoase în evidenţă theoretical-scientific support in a democratic
unele carenţe ale respectivei legi, care într- style. As the aspiration of our young state to
un final au fost contestate la CEDO, fiind European values and rigor, some misguid-
vorba despre Cauza Iordache şi alţii contra ed laws were highlighted, which were finally
R. Moldova. Fondul cauzei l-a constituit lip- challenged at the ECHR (Iordache and oth-
sa în lege a suficientelor garanţii contra even- ers against Moldova). The substance of the
tualelor abuzuri privind aplicarea măsurilor case was the lack in law of sufficient guar-
operative de investigaţii, în special discutân- antees against possible abuses regarding the
du-se despre interceptări. application of the operative measures of in-
Drept reacţie, în 2012 a urmat abro- vestigations, especially discussing about in-
garea Legii nr.45 şi adoptarea Legii nr.59 terceptions.
valabilă şi astăzi. Este important să menţio- As a reaction in 2012, the repeal of Law
năm că noua lege a apărut practic în aceleaşi No.45 and the adoption of Law No.59, valid
condiţii ca şi legea anterioară, fără dezbateri today, followed. It is important to mention
ştiinţifice şi cu un deficit încă prea mare de that the new law appeared practically un-
literatură de specialitate, puţinele cercetări der the same conditions as the previous law,
şi observaţii care reuşiseră totuşi să vadă lu- without scientific debates and with a still too
mina tiparului rămânând şi ele oculte pentru large a deficit of specialized literature, the
autorii respectivului proiect de lege. few researches and observations that never-
Prea s-au străduit respectivii autori cu theless managed to see the light of the pat-
stabilirea garanţiilor contra unor eventuale tern and remained hidden for the authors of
abuzuri. Aplicarea măsurilor speciale de in- the respective draft law.
vestigaţii (vorbim de cele eficiente legate de The authors have tried “very hard” to
interceptări) a fost limitată la maxim, ele fi- establish guarantees against possible abus-
ind permise doar în cadrul urmăririi penale, es. The application of the special investiga-
adică după ce infracţiunea a avut loc atunci tive measures (we speak of the effective ones
când eficienţa respectivelor măsuri este mi- related to the interceptions) was limited to
nimă sau chiar egală cu zero. the maximum, they being allowed only in
Deşi actuala lege comparativ cu pri- the criminal prosecution, that is, after the
ma este mai bogată sub aspect textual, totuşi crime took place, when the efficiency of these
aceasta limitează esenţial potenţialul anticri- measures is minimal or even equal to zero.
minogen al activităţii speciale de investiga- Although the current law compared to
ţii. Prin urmare, răspunzând la întrebarea de the first law is richer in textual aspect, how-
mai sus (Care lege este mai bună?), putem ever this essentially limits the anti-criminal
spune: din perspectiva lumii criminale actu- potential of the special investigation activi-
ala lege este mai bună, pentru că le asigură ty. Therefore, answering the above question
mai multe garanţii şi pot să acţioneze mai li- (Which law is better?), We can say: from the
ber, iar din punctul de vedere al serviciilor perspective of the criminal world, the cur-
speciale de investigaţii menite să combată rent law is better, because it provides them
criminalitatea prin identificarea şi curmarea with more guarantees and they can act more
în faza incipientă a ameninţărilor la adresa freely, and from the point of view of special
bunăstării cetățeanului ţării noastre această investigation services meant to combat crime
lege comparativ cu prima se poziţionează by identifying and ending in the early stages
mult sub nivelul aşteptărilor. of threats to the welfare of the citizen of our
91
Mai mult text de lege nu este neapă- country this law compared to the first is well
rat un indicator al calităţii acesteia. Calitatea below the expectations level.
legii se apreciază prin claritate, simplitate, Much legal text is not necessarily an in-
consecvenţă şi coerenţă, ori tocmai aceste ca- dicator of its quality. The quality of the law is
racteristici nu sunt specifice actualelor pre- appreciated by clarity, simplicity, consisten-
vederi juridice în domeniul activităţii specia- cy and coherence, or precisely these charac-
le de investigaţii. teristics are not specific to the current law re-
Reforma din 2012 în domeniul activi- garding the special activity of investigations.
tăţii speciale de investigaţii s-a făcut în nu- The reform of 2012 in the field of spe-
mele protecţiei drepturilor cetăţeanului lă- cial investigative activity was done in the
sându-l neprotejat în faţa pericolelor care îi name of protecting the rights of the citizen,
ameninţă cele mai de preţ valori şi dreptul la but, left the citizen unprotected in the face
un trai decent. Ar fi un neadevăr să spunem of the dangers that threaten his most valua-
că astăzi, comparativ cu perioada de până la ble values and the right to a decent living. It
reformă, cetăţeanul R. Moldova se simte mai would be untrue to say that today, compared
în siguranţă şi cu mai multă speranţă de via- to the period until the reform, the citizen
ţă, sau tocmai din cauza sporirii criminali- of the Republic of Moldova feels safer and
tăţii şi diminuării competenţei serviciilor de with more life expectancy. Due to increas-
investigaţii societatea îşi pierde tot mai mult ing crime and diminishing the competence
încrederea în eficienţa organele de drept. of the investigation services, the society is
Cu titlu de concluzie, putem menţiona losing more and more confidence in the effi-
că reforma activităţii speciale de investigaţii ciency of law enforcement agencies.
a produs mai multe probleme decât a adus In conclusion, the reform of the special
soluţii. investigation activity produced more prob-
În continuare nu vom vorbi despre în- lems than it brought solutions.
treg spectrul de probleme, deoarece este prea Next, we will not talk about the whole
mare şi depăşeşte limitele acestui gen de lu- spectrum of problems; because, it is too large
crări. Ne vom axa în special pe problemele and goes beyond the limits of this kind of
cu caracter general, ori soluţionarea proble- work. We will focus in particular on prob-
melor generale îşi pune amprenta şi asupra lems of a general nature, or the solution of
problemelor mai înguste. Un moto filosofic general problems will have its mark on nar-
spune cam aşa: „Cine se apucă să rezolve pro- rower issues. A philosophical motto says
bleme private fără a le hotărî în prealabil pe something like this: “Whoever sets out to
cele generale acela inevitabil, la fiecare pas, în solve private problems without first deciding
mod inconştient se va «înţepa» de acele pro- the general ones that inevitably, at every step,
bleme generale”. unconsciously, will hit him of those general
Pe parcursul carierei de cercetător în problems”.
domeniul investigaţiilor speciale am iden- During my research career in the field
tificat diverse probleme şi cu ocazia întru- of special investigations I identified various
nirilor, conferinţelor, meselor rotunde am problems and at the meetings, conferences,
înaintat soluţiile corespunzătoare şi, se pare round tables I submitted the appropriate
că unele din ele au fost luate în considerare, solutions and it seems that some of them
altele, probabil, încă nu au ajuns până la fac- have been taken into consideration, others,
torii de decizie. În cele ce urmează vom face probably have not reached the factors of de-
o sinteză a problemelor identificate şi soluţi- cision. In the following we will make a syn-
ilor propuse. thesis of the identified problems and the pro-
Aşadar, prima problemă şi probabil şi posed solutions.
92
cea mai importantă ţine de valorificarea in- The first problem and probably the
suficientă a potenţialului activităţii speciale most important one is the insufficient use of
de investigaţii capabil să realizeze real un the potential of the special investigation ac-
şir întreg de sarcini foarte importante, nece- tivity, potential that would be able to actually
sare şi utile pentru statul de drept spre care carry out a whole series of very important,
aspiră să devină Republica Moldova, fiind necessary and useful tasks for the rule of law
vorba despre relevarea, prevenirea, curma- that aspires to become the Republic of Mol-
rea, cercetarea şi descoperirea infracţiunilor, dova. It is about detecting, preventing, inves-
asigurarea securităţii statului, identificarea şi tigating and detecting crimes, ensuring state
căutarea persoanelor vinovate de comiterea security, identifying and searching for per-
infracţiunilor şi a celor care se sustrag de la sons guilty of committing crimes and those
răspundere penală, căutarea persoanelor dis- who evade criminal liability, searching for
părute fără urmă etc. missing persons without trace.
Problema este că, deşi legislaţia actua- Although the current legislation pro-
lă prevede un nomenclator bogat de măsuri vides a rich nomenclature of special inves-
speciale de investigaţii menite să satisfacă tigative measures designed to meet the tasks
sarcinile indicate mai sus, în total fiind vorba indicated above (20 measures), we must em-
de 20 de măsuri, trebuie să evidenţiem faptul phasize that the majority of them, being the
că majoritatea din ele, fiind şi cele mai efici- most effective ones, are focused on carrying
ente, sunt concentrate pe realizarea unei sin- out a single task, research and the discov-
gure sarcini, cercetarea şi descoperirea infrac- ery of the crimes, this being realized only in
ţiunilor, aceasta realizându-se doar în cadrul the criminal prosecution and only after the
urmăririi penale şi doar după ce infracţiunea crime was committed. The other tasks re-
s-a comis, celelalte sarcini rămânând fără su- main without effective support.
port eficient de realizare. Thus, the importance of the special in-
Astfel, importanţa activităţii speciale vestigation activity at the present stage is un-
de investigaţii la etapa actuală este nevalorifi- qualified and diminished, the special investi-
cată şi diminuată, serviciile speciale de inves- gation services being deprived of the efficient
tigaţii fiind private de instrumentele juridice legal instruments for collecting information
eficiente de culegere a informaţiilor şi inter- and prompt intervention to end the criminal
venţie promptă în vederea curmării actului act.
criminal. For the correct solution of this prob-
Pentru soluţionarea corectă a acestei lem we propose a chronological approach
probleme propunem o abordare cronologi- of the circumstances in which it appeared,
că a circumstanţelor în care aceasta a apărut, because only by correctly understanding of
deoarece numai înţelegând corect toate con- all the conditions of the problem can we find
diţiile problemei putem găsi şi soluţia veri- the true solution.
dică. Starting from the axiom an informed
Pornind de la axioma o persoană infor- person is a protected person, we mention that
mată este o persoană protejată, menţionăm special (operative) investigations form a very
faptul că investigaţiile speciale (operative) powerful and efficient tool of information,
formează un instrument foarte puternic şi of accumulation of information and which,
eficient de informare, de acumulare a infor- normally, in a state of law, should to use it
maţiilor şi care, în mod normal, într-un stat for useful purposes for the whole society,
de drept, ar trebui să folosească în scopuri firstly for the fight against crime, but also for
utile pentru întreaga societate, în primul the protection of all the values of the citizen.
rând pentru combaterea infracţiunilor, dar In this context, it is not surprising that all the
93
şi pentru protecţia tuturor valorilor cetăţea- civilized and democratic states of the world,
nului. În acest context, nu este de mirare că as it is natural, use similar instruments to en-
toate statele civilizate şi democratice ale lu- sure the security of their citizen’s well-being
mii uzează, după cum este şi firesc, de instru- against the threats that appear both inside
mente similare în vederea asigurării securi- and outside the respective countries.
tăţii bunăstării cetăţeanului lor împotriva Aware of the value and effectiveness of
ameninţărilor ce apar atât în interiorul, cât şi the special investigative activity, the political
în exteriorul respectivelor ţări. parties in our country that have been striving
Conştiente de valoarea şi eficacitatea for power since the 90s of the last century
activităţii speciale de investigaţii, partidele seem to have tried, more or less, to subor-
politice din ţara noastră care s-au tot perin- dinate and use this weapon of information
dat pe la putere de-a lungul anilor ’90 ai se- and protection not only in the interest of the
colului trecut se pare că au încercat, mai mult citizen but also for the realization of his own
sau mai puţin, să subordoneze şi să foloseas- party interests.
că această armă de informare şi protecţie nu For political opponents, the situation
doar în interesul cetăţeanului, dar şi pentru has become more alarming with the left-
realizarea propriilor interese de partid. wing government coming to power in 2001,
Pentru oponenţii politici situaţia a the number of human rights violations, ac-
devenit mai alarmantă odată cu venirea la cording to estimates by a group of lawyers,
guvernare în 2001 a forţelor de stânga, nu- has increased considerably [2].
mărul violărilor drepturilor omului, potrivit Disturbed by the newly created situ-
estimărilor unui grup de jurişti, sporind con- ation, the opposition seems to have sought
siderabil [2]. legal ways to maximize the effectiveness of
Deranjaţi de situaţia nou-creată, cei the special investigation services, and there-
din opoziţie se pare că au căutat modalităţi by the power of the ruling party, not taking
legale prin care să slăbească la maxim efica- into account that weakening the investiga-
citatea serviciilor speciale de investigaţii, iar tion services will weaken firstly the security
prin aceasta, şi puterea partidului de guver- of the citizen. Lacking evidence that would
nământ, neţinând cont de faptul că slăbind prove to the courts of any abuses regarding
serviciile de investigaţii va slăbi în primul the government’s application of special in-
rând securitatea cetăţeanului. Neavând pro- vestigations in party interests, the most op-
be care ar demonstra în faţa instanţelor de timal solution was to challenge any abuses
judecată abuzuri privind aplicarea de către directly to the ECHR against which Law No.
guvernare a investigaţiilor speciale în intere- 45 did not contain sufficient guarantees [2].
se de partid, soluţia optimă a fost contestarea Although the application had been
unor eventuale abuzuri direct la CEDO con- lodged with the ECHR in 2002, however, the
tra cărora Legea nr.45 nu conţinea suficiente Decision was delivered only in 2009. Why did
garanţii [2]. it take so long, or why this process was de-
Deşi cererea fusese depusă la CEDO în layed so much? We find it difficult to answer.
2002, totuşi Hotărârea a fost pronunţată toc- And why exactly in 2009, why not sooner or
mai în 2009. De ce a durat atât de mult, sau later? It’s another equally complicated ques-
de ce acest proces a fost amânat atât de mult? tion. Perhaps this meant a cross from the op-
Ne vine greu să răspundem. Şi de ce anume position, with the hand of the ECHR, on the
în 2009, de ce nu mai târziu sau mai devre- ruling party which immediately lost its pow-
me? Este o altă întrebare la fel de compli- er in the state. It may be that the change of
cată. Poate că aceasta a însemnat un croşeu the representative judge at the ECHR on the
din partea opoziţiei, cu mâna CEDO, asupra part of Moldova, only half a year before the
94
partidului de guvernare care imediat după judgment given was issued [15], had no con-
aceasta a şi pierdut puterea în stat. S-ar putea nection with the speeding up of the trial and
ca şi schimbarea judecătorului reprezentant was a mere coincidence - it remains a riddle.
la CEDO din partea R. Moldova, doar cu o The chain of coincidences, however,
jumătate de an înainte de pronunţarea Hotă- continued with the 2013 SCJ Decision [14]
rârii indicate [15] să nu fi avut nici o legătură signed by no one other than our judge at
cu urgentarea procesului şi să fi fost o simplă the ECHR, but which, in the meantime, had
coincidenţă – rămâne şi aceasta o enigmă. already returned to the country. It is about
Lanţul coincidenţelor însă a continuat examining the help of investigating officers
cu Hotărârea CSJ din 2013 [14] semnată de hit by the reform passion in 2012, not be-
nimeni altul decât de judecătorul nostru la ing able to fight crime by making effective
CEDO, dar care, între timp, revenise deja în measures outside the criminal investigation,
ţară. Este vorba despre examinarea adresării more specifically, not mentioning the traces
după ajutor a ofiţerilor de investigaţii loviţi of the convicts who avoided the execution of
de patima reformei din 2012, nemaiputând the criminal punishment. The request was to
duce lupta cu criminalitatea prin realizarea be transmitted on a hierarchical scale to the
măsurilor eficiente în afara urmăririi pena- Constitutional Court but was blocked, argu-
le, mai concret, nemaiputând da de urmele ing that the law is sufficiently clear and does
condamnaţilor care se eschivau de la execu- not allow exceptions regarding the imple-
tarea pedepsei penale. Cererea urma să fie mentation of the measures discussed outside
transmisă pe scară ierarhică la Curtea Con- the criminal prosecution [12; 13].
stituţională, dar a fost blocată, argumentân- Another coincidence was the theft of
du-se prin faptul că legea este suficient de the billion that occurred after the cursed re-
clară şi nu admite excepţii în privinţa reali- form of 2012, after the special services were
zării măsurilor discutate în afara urmăririi deprived of their skills and shown their place,
penale [12; 13]. telling them to stay happy in their bank.
O altă coincidenţă a fost şi furtul mili- These may be coincidences or might
ardului care s-a produs după blestemata re- not, it should be seen further, but it is certain
formă din 2012, după ce serviciilor speciale li that the year 2009 was a turning point for the
s-au amputat competenţele şi li s-a arătat lo- political scene in Moldova, those of the left
cul, spunându-le să stea cuminţi în banca lor. officially leave the power and come those of
Coincidenţe sau nu, rămâne de văzut, center-right, whose ranks, as seen later, were
cert este însă faptul că anul 2009 a fost unul completed with many activists from the for-
de cotitură pentru scena politică din R. Mol- mer nomenclature.
dova, cei de stânga oficial pleacă de la putere Although the new government also
şi vin cei de centru-dreapta, rândurile cărora, needed the opportunities of special inves-
aşa cum s-a văzut mai târziu, au fost comple- tigations, it still had to prove to citizens a
tate cu mulţi activişti din fosta nomenclatu- much more “clean”, “innocent” and “caring
ră. for citizen’s good” face. Respectively, some
Deşi noua guvernare avea şi ea nevo- reforms have been pampered. Instead of
ie de oportunităţile investigaţiilor speciale, fighting with the abuses, or rather with those
trebuia, totuşi să demonstreze cumva cetă- who committed abuses in the field of special
ţenilor o altă faţă mult mai „curată”, „nevi- investigations, it was blamed, as usual, on the
novată” şi „păsătoare de binele cetăţeanului”. law, the faces of the law were not perfect, and
Respectiv, s-au mimat nişte reforme. În loc they allowed abuses and respectively needed
să lupte cu abuzurile, sau mai bine zis cu cei not only to be modified but substituted. In
care au comis abuzuri în domeniul investiga- addition, that ECHR Decision of 2009 served
95
ţiilor speciale, s-a dat vina, ca de obicei, pe le- the basic argument for blaming Law No.45
gislaţie, chipurile legea nu era perfectă, per- and washing away all sins related to abus-
mitea abuzuri şi respectiv necesita nu doar es. The most interesting thing is that when
să fie modificată dar substituită. În plus, Ho- the law for the illegalities is blamed no one
tărârea CEDO din 2009 a servit drept argu- responds anymore, only the law is to blame
ment de bază pentru învinuirea Legii nr.45 şi and this must be answered, by repeal.
spălarea tuturor păcatelor legate de abuzuri. An interesting approach, as if those
Cel mai interesant este faptul că atunci când who commit abuses would comply with the
este învinuită legea pentru ilegalităţile comi- law, or by definition the term “abuse” means
se nu mai răspunde nimeni, doar legea este a violation of the law [6]. What kind of guar-
de vină şi respectiv aceasta trebuie să şi răs- antees are these when those who permanent-
pundă, prin abrogare. ly break the law again forbid them again by
Interesantă abordare, de parcă cei care law not to break it again. It is simply non-
comit abuzuri ar respecta legea, ori prin de- sense, because you can ban it again and again,
finiţie termenul „abuz” înseamnă încălcarea whenever you want, and yet those who have
legislaţiei [6]. Ce fel de garanţii sunt astea broken the law will still violate it. Those who
când celor care permanent încalcă legea le did not obey the law were to be held liable,
mai interzici încă o dată tot prin lege să nu o but not to prohibit them again and to violate
mai încalce. Este pur şi simplu un nonsens, it. Law No. 45 provided sufficiently clear and
deoarece poţi să interzici iar şi iar, de câte exhaustive tasks for which operative investi-
ori doreşti şi, oricum, cei care au încălcat le- gations could intervene, among them there
gea o vor încălca şi în continuare. Cei care was no such task as fighting with political
nu au respectat buchea legii trebuiau traşi la opponents or gathering information in the
răspundere, dar nu să le mai interzici iar să interest of any political party, and carrying
o mai încalce. Legea nr.45 prevedea suficient out special investigations to carry out oth-
de clar şi exhaustiv sarcinile în vederea cărora er tasks than those indicated was expressly
puteau să intervină investigaţiile operative, forbidden in the law (paragraph 1 of art.5 of
printre acestea nu se regăsea sarcina precum Law 45 from 1994).
lupta cu oponenţii politici sau culegerea de The 2012 reform for our citizens was a
informaţii în interesul vreunui partid politic, kind of dust-eye, assuring them that the law
iar realizarea investigaţiilor speciale pentru will no longer allow abuses, because special
înfăptuirea altor sarcini decât cele indicate investigations from now on will be conduct-
era interzisă expres în lege (alin.(1) al art.5 al ed only within the limits of criminal prose-
Legii 45 din 1994). cution. In fact, the honest officers, after the
Reforma din 2012 pentru cetăţenii noş- reform, could not do anything anymore and,
tri a fost un fel de aruncare cu praf în ochi, because they do nothing, it is still discussed
asigurându-i că legea nu va mai permite abu- that they will be fired, by reduction, reorgan-
zuri, deoarece investigaţiile speciale de acum ization, optimization and all kinds of beau-
încolo se vor desfăşura doar în limitele ur- tiful terms. Instead, those who have broken
măririi penale. De fapt, ofiţerii de investigaţii the law, washed away with sin and armed
care şi-au făcut meseria cinstit s-au pomenit with great courage, continue to violate the
că după reformă nu mai pot face mare lucru law. The criminal prosecution is started ille-
şi, deoarece lucrul lor nu este atât de esenţial, gally and special investigative measures are
s-ar putea ca în general să dispară instituţia carried out not for the purpose of combating
ofiţerului de investigaţii, prin reducere, reor- crime but for the purpose of fighting with
ganizare, optimizare şi tot felul de termeni political opponents.
pompoşi. În schimb, cei care au încălcat le- I have said it several times and we will
96
gea, spălaţi de păcate şi înarmaţi cu mult cu- repeat once again that restricting special in-
raj, au continuat s-o încalce şi în continuare, vestigations to the limits of criminal prosecu-
pornind ilegal urmărirea penală şi respectiv tion and only for the purpose of investigat-
realizând ilegal şi măsuri speciale de inves- ing and detecting crimes already committed
tigaţii nu în scopul combaterii criminalităţii, will definitely lead to the destruction of spe-
ci în scopul luptei cu oponenţii politici. cial investigative activity in its capacity as a
Am spus-o de mai multe ori şi vom protection shield of the security of the citizen
repeta încă o dată că restricţionarea inves- and the state.
tigaţiilor speciale până la limitele urmăririi From a logical point of view, but also
penale şi doar în scopul cercetării şi desco- a criminal process, it is inadmissible that in
peririi infracţiunilor deja comise va conduce the absence of the crime the criminal prose-
negreşit la distrugerea activităţii speciale de cution should be started, and in the absence
investigaţii în calitatea sa de scut de protecţie of it, under the present conditions, neither
al siguranţei cetăţeanului şi al statului. the measures discussed can be carried out.
Din punct de vedere logic dar şi pro- On the other hand, after committing the
cesual-penal, este inadmisibil ca în lipsa in- crime, the carrying out of special investiga-
fracţiunii să fie pornită urmărirea penală, iar tive measures does not have much meaning
în lipsa acesteia, în actualele condiţii, nu pot in terms of ending it, because you cannot
fi realizate nici măsurile discutate. Pe de altă prevent what has already happened.
parte, după comiterea infracţiunii realizarea It is precisely in these conditions that
măsurilor speciale de investigaţii nu prea it appears a very dangerous practice for the
îşi mai au rostul în sensul curmării aceste- rule of law and the security of the citizen,
ia, pentru că nu poţi să împiedici ceea ce s-a when the criminal prosecution is started
produs deja. not on the basis of the crime committed but
Anume în aceste condiţii apare o prac- on the basis of preparatory actions, not yet
tică foarte periculoasă pentru statul de drept subject to criminal punishment [8]. This is
şi securitatea cetăţeanului, când urmărirea a real abuse against the citizen who did not
penală se porneşte nu în temeiul infracţiunii break the criminal law. Therefore, this prac-
comise dar în baza unor acţiuni preparatoa- tice opens wide the gates for a whole series
re, nepasibile încă de pedeapsă penală [8]. of “probationary means” performed in secret
Anume acesta este un adevărat abuz în adre- and of the procedural measures of constraint,
sa cetăţeanului care nu a încălcat legea pe- including the preventive arrest, which will
nală. Prin urmare, această practică deschide also be applied abusively (art. 175) [4].
larg porţile pentru un şir întreg de „mijloace Another side of the problem relates to
probatoare” efectuate în secret şi de măsuri the lack of integrity and morality of those
procesuale cu caracter de constrângere, in- who committed abuses, and through the ac-
clusiv arestul preventiv, care de asemenea va tions that ruined the citizen’s confidence in
fi aplicat abuziv (art.175) [4]. the professionalism, social value and good
O altă latură a problemei ţine de lipsa intentions of the investigation services. What
de integritate şi moralitate a celor care au co- good is it about changing the law, because
mis abuzuri, prin acţiunile cărora s-a ruinat those who are unmorally do not even care
încrederea cetăţeanului în profesionalismul, about the law? The more special investiga-
valoarea socială şi bunele intenţii ale servici- tions were restricted, the more secure the
ilor de investigaţii. Ce folos din schimbarea criminal world felt and the lower the security
legii, pentru că celor lipsiţi de moralitate nici level of the citizen and the state in general.
nu le pasă de lege. Cu cât investigaţiile speci- A weakened police, a weakened secu-
ale au fost mai restricţionate, cu atât mai în rity service or other competent authority to
97
siguranţă s-a simţit lumea criminală şi tot cu carry out special weakened investigations
atât s-a redus nivelul de securitate al cetăţea- is first and foremost for the criminal world
nului şi al statului în general. and not for the citizen at all. For us, at least,
O poliţie slăbită, un serviciu de securi- it is very difficult to understand how, under
tate slăbit sau altă autoritate competentă să the current conditions, the Information and
desfăşoare investigaţii speciale slăbită convine Security Service (ISS), without breaking the
în primul rând lumii criminale şi nicidecum law, manages to collect information about
cetăţeanului. Pentru noi, cel puţin, este foar- possible events and / or actions that could
te complicat să înţelegem cum în actualele endanger the security of the state, given being
condiţii Serviciul de Informaţii şi Securitate that such information is valuable and needs
(SIS), fără să încalce legea, reuşeşte să colecte- to be obtained until the crime is committed
ze informaţii despre posibile evenimente şi/sau and the criminal prosecution is started.
acţiuni ce ar putea pune în pericol securitatea About ISS, we know and share the dif-
statului, dat fiind faptul că astfel de informaţii ficulties that this Service faces, we are aware
sunt preţioase şi necesită să fie obţinute până of the legislative initiatives for solving prob-
la comiterea infracţiunii şi respectiv până la lems by approving the “security mandate”,
pornirea urmăririi penale. namely in this context we want to say that
Apropo de SIS, cunoaştem şi împăr- the experts from Venice are not against the
tăşim greutăţile cu care se confruntă acest admission special investigations, including
Serviciu, suntem la curent cu inițiativele le- interceptions, outside the criminal proceed-
gislative de soluţionare a problemelor prin ings, their concern being, as I mentioned
aprobarea „mandatului de securitate”, şi above, regarding the integrity, honesty and
anume în acest context vrem să spunem că lack of morality of some employees of the
experţii de la Veneţia nu sunt împotriva ad- special investigation services, as well as, seri-
miterii investigaţiilor speciale, inclusiv a in- ously, severity, and again, the lack of moral-
terceptărilor, în afara procedurilor penale, ity of those who exercise control of this kind
îngrijorarea lor fiind, aşa cum am menţionat of activity [1].
mai sus, faţă de integritatea, onestitatea şi The basic role of the special investiga-
lipsa de moralitate a unor angajaţi ai servici- tion activity was and must remain the vig-
ilor speciale de investigaţii, precum şi faţă de ilance and timely closure of threats to the
seriozitatea, severitatea şi, iarăşi, lipsa de mo- security of the citizen and not post-factum
ralitate a celor care exercită controlul acestui collection of evidence against those who
gen de activitate [1]. committed crimes. The special investigation
Rolul de bază al activităţii speciale de activity has always had the purpose of curb-
investigaţii a fost şi trebuie să rămână ve- ing the dangers that threaten the security of
gherea şi curmarea în timp oportun a ame- the citizen and if necessary to provide crim-
ninţărilor la adresa securităţii cetăţeanului şi inal investigation with information, so that
nu strângerea post-factum a probelor contra the criminal investigation officer, in his turn,
celor care au comis infracţiuni. Activitatea to form his strategy of accumulation of evi-
specială de investigaţii dintotdeauna a avut dence.
menirea să curme pericolele ce ameninţă At the basis of the special investigation
securitatea cetăţeanului şi dacă este cazul să activity is the principle of the operative ac-
asigure cu informaţii urmărirea penală, pen- cumulation of information, and at the base
tru ca ofiţerul de urmărire penală, la rândul of the criminal investigation is the principle
său, să-şi formeze strategia de acumulare a of the truthfulness of the information so that
probelor. La baza activităţii speciale de inves- no innocent person can be accused unfairly.
tigaţii stă principiul operativităţii acumulării Because of the principles, we also draw at-
98
informaţiilor, iar la baza urmăririi penale se tention to the principle of offensive which,
află principiul veridicităţii informaţiilor, ast- after the reform, has become harmless. That
fel ca nici o persoană nevinovată să nu poată is, until the reform, the investigating officers
fi acuzată pe nedrept. Fiindcă a venit vorba had to carry out an active, rather offensive,
de principii, atragem atenţia şi asupra princi- way of working, and after the reform they had
piului ofensivităţii care după reformă a deve- to work passively, to stand guard in defense,
nit al inofensivităţii. Adică, până la reformă which means that the officers no longer had
ofiţerii de investigaţii trebuiau să ducă un to actively seek them, but to look passively
mod de lucru activ, mai bine zis ofensiv, iar for them, to wait for the criminals to come
după reformă ei trebuie să lucreze pasiv, să to them and say, “Boss, I have committed a
stea cuminţi în apărare, aceasta însemnând, crime, are you looking for me?”
că ofiţerii nu mai trebuie să-i caute activ pe From the related ones it can be said that
infractori, dar să-i caute pasiv, să aştepte ca the idea of transforming the special investi-
criminalii să vină la ei şi să spună: „Şeful, am gation activity from a proactive activity into
comis o crimă, mă căutaţi?” a reactive one (probationary) arose, besides
Din cele relatate se poate spune că other issues, from the necessity of weakening
ideea transformării activităţii speciale de in- the capacity of the investigation services that,
vestigaţii dintr-o activitate proactivă în una in their turn, created great disturbance of the
reactivă (probatorie) a apărut, pe lângă alte latent activities of the criminal world.
chestiuni, din necesitatea slăbirii capacităţii As a solution to the problem addressed,
serviciilor de investigaţii care, la rândul lor, we come again with the proposal to resus-
creau mare deranj activităţilor latente ale lu- citate the special investigation services with
mii criminale. the right to carry out all the special investi-
În calitate de soluţie a problemei abor- gation measures unconditionally during the
date venim din nou cu propunerea reanimă- criminal prosecution phase [13] so that the
rii serviciilor speciale de investigaţii cu drep- security of the citizen will increase and re-
tul de realizare a tuturor măsurilor speciale turn to the constitutional area [3].
de investigaţii necondiţionat de faza urmă- Of course, it cannot be about the un-
ririi penale [13], astfel ca securitatea cetă- limited application of special investiga-
ţeanului să sporească şi să revină în spaţiul tive measures. But if it is known about the
constituţional [3]. preparation of a crime this information must
Desigur că nu poate fi vorba despre first be verified, and for this purpose special
aplicarea nelimitată a măsurilor speciale de measures of effective investigations are need-
investigaţii. Dar dacă se ştie despre pregăti- ed. And it may not be so important the prej-
rea unei infracţiuni, această informaţie tre- udicial nature of the crime being prepared,
buie mai întâi verificată, iar pentru aceasta because, often, it increases when the crime
sunt necesare măsuri speciale de investigaţii is committed. Emphasis should be placed
eficiente. Şi poate că nu este atât de impor- first on the dangerous character of the sus-
tant caracterul prejudiciabil al infracţiunii pect, for example: the person has a criminal
care se pregăteşte, pentru că, de multe ori, record, leads a parasitic way of life, is nega-
acesta sporeşte în momentul comiterii faptei. tively characterized in society, is on record
Accentul ar trebui să fie pus în primul rând as an aggressive and scandalous person, etc.
pe caracterul periculos al persoanei suspec- We also see nothing wrong with es-
tate, de ex.: persoana are antecedente penale, tablishing the place of the missing person
duce un mod de viaţă parazitar, se caracteri- without trace (especially the missing mi-
zează negativ în societate, se află la evidenţă nors) with the help of the GPS global posi-
ca o persoană agresivă şi scandaloasă etc. Nu tioning system, this may sometimes be the
99
vedem nimic rău nici în faptul stabilirii locu- only chance to save it. We also find justified
lui persoanei dispărute fără urmă (în special the interception of the calls of the convicted
a minorilor dispăruţi) cu ajutorul sistemu- person but who is avoiding the execution of
lui de poziţionare globală prin GPS, aceasta the punishment, namely for identifying the
uneori s-ar putea să fie unica şansă de a o place where he is hiding and his detention.
salva. Găsim justificată şi interceptarea con- All these actions absolutely useful for the so-
vorbirilor persoanei condamnate dar care se ciety cannot be carried out if we strictly re-
sustrage de la executarea pedepsei, anume spect the current legislation. Who does such
pentru identificarea locului unde se ascunde legislation serve? It will certainly not serve
şi reţinerea acesteia. Toate aceste acţiuni ab- the citizen
solut utile pentru societate nu pot fi realizate At the same time, we would like to re-
dacă respectăm cu stricteţe legislația actuală. mind you that the control of the special in-
Cui servește o astfel de legislaţie? Cu siguran- vestigation activity must be tightened both
ţă, nu cetăţeanului. at the departmental level and at the level of
Totodată, ţinem să amintim că trebuie the prosecutor’s office, the judicial and par-
înăsprit controlul activităţii speciale de in- liamentary ones. We consider it necessary to
vestigaţii atât la nivel departamental, cât şi increase the penalties for those who break
la nivel de procuratură, al celui judecătoresc the law in the field of special investigations.
şi parlamentar. Considerăm că este cazul să Last but not least, purification is required
sporească şi pedepsele în privinţa celor care among the employees of the special investi-
încalcă legea în domeniul investigaţiilor spe- gation services in terms of morality and re-
ciale. Nu în ultimul rând, se impune şi o pu- sponsibility.
rificare în rândurile angajaţilor serviciilor Another extremely important issue
speciale de investigaţii sub aspectul morali- concerns the definition of the concept of
tăţii şi responsabilităţii. the special investigation activity. We men-
O altă problemă extrem de impor- tion that we addressed this topic in detail,
tantă ţine de definirea conceptului activităţii together with other colleagues, in a separate
speciale de investigaţii. Menţionăm că acest article recently published in the journal Law
subiect l-am abordat în detaliu, împreună cu and Life [10]. Here we just want to remem-
alţi colegi, într-un articol separat publicat re- ber that this problem derives from the inco-
cent în revista „Legea şi viața” [10]. Aici vrem herence of the two legal definitions regarding
doar să amintim că această problemă derivă the special investigation activity, on the one
din incoerenţa celor două definiţii legale pri- hand, the special investigation activity being
vind activitatea specială de investigaţii expu- a totality of criminal prosecution actions ...,
se în art.1321 al CPP al RM şi art.1 al Legii and on the other a secret procedure...
RM nr.59, pe de o parte, activitatea specială In particular, we emphasize the impor-
de investigaţii fiind o totalitate de acţiuni de tance of this problem, because the definition
urmărire penală …, iar pe de altă parte, o proof the special investigation activity is the cor-
cedură cu caracter secret şi/sau public… nerstone on which the entire legal regulation
Subliniem, în mod special, importanţa system in the field concerned is built. The
acestei probleme, dat fiind faptul că definiţia lack of clarity of the notion of the special in-
activităţii speciale de investigaţii este piatra vestigation activity or its non-unitary under-
de temelie în baza căreia este clădit întreg sis- standing produces a negative impact on the
temul de reglementări juridice în domeniul whole system of legal regulations in this field
vizat. Neclaritatea noţiunii de activitate spe- of activity, leads to dissensions at the level of
cială de investigaţii sau înțelegerea neunitară concrete regulations and to the non-unitary
a acesteia produce un impact negativ asupra application of the law. Namely, the definition
100
întregului sistem de reglementări juridice în of the special investigation activity as a total-

acest domeniu de activitate conduce la di- ity of criminal prosecution actions ... served
sensiuni la nivelul reglementărilor concrete as a reason for changing the concept of this
şi la aplicarea neunitară a legii. Anume defi- activity from an informative one to a proba-
nirea activităţii speciale de investigaţii ca fi- tionary one.
ind o totalitate de acţiuni de urmărire penală The researched problem is further
… a şi servit drept motiv pentru schimbarea complicated by the fact that, at doctrinal
conceptului acestei activităţi din informativă level, a unanimously accepted definition has
în una probatoare. not been outlined, a fact confirmed even by
Problema cercetată se complică şi mai some valuable researchers [32].
mult având în vedere că nici la nivel doctri- Following the researches and analyzes
nar nu s-a conturat o definiţie unanim ac- we have formulated our own definition of
ceptată, fapt confirmat chiar şi de unii cerce- the concept of the special activity of investi-
tători de valoare [32]. gations that we propose as a law ferenda (see
În urma cercetărilor şi analizelor efec- the conclusion at the end of this paper).
tuate am formulat propria definiţie a con- Another problem, also of fundamental
ceptului activităţii speciale de investigaţii pe and extremely important character, is relat-
care o şi propunem cu titlu de lege ferenda ed to the definition of special investigation
(vezi concluzia de la sfârşitul acestei lucrări). measures. The inconsistency of the legal reg-
O altă problemă, de asemenea, cu ca- ulations regarding the special investigative
racter fundamental şi extrem de importantă, measures was and remains the main reason
este legată de definirea măsurilor speciale de for the controversies regarding their notion,
investigaţii. Inconsecvenţa reglementărilor content and legal status. Referring to the
juridice referitoare la măsurile speciale de same legal instruments for obtaining infor-
investigaţii a fost şi rămâne în continuare mation, the legislator sometimes calls them
motivul principal al polemicilor privind no- criminal prosecution actions (art. 1321 par-
ţiunea, conţinutul şi statutul juridic al aces- agraph (1) Code of Criminal Procedure of
tora. Referindu-se la aceleaşi instrumente ju- the Republic of Moldova), sometimes special
ridice de obţinere a informaţiilor, legiuitorul measures of investigations (art. 1321 para-
le numeşte uneori acţiuni de urmărire penală graph (2) Code of Criminal Procedure of the
(art.1321 alin.(1) CPP al RM), alteori măsuri Republic of Moldova ).
speciale de investigaţii (art.1321 alin.(2) CPP So, making no difference between these
al RM). two notions, the legislator did not even see
Deci, fără a face o diferenţă între aceste the need for their official definition.
două noţiuni, legiuitorul nu a văzut nici ne- According to the latest projects to
cesitatea definirii lor oficiale. amend the legislation in the field of special
Conform ultimelor proiecte de modi- investigations, it is proposed to change the
ficare a legislaţiei în domeniul investigaţiilor expression special measures of investiga-
speciale, se propune schimbarea expresiei tions with that of special methods of investi-
măsuri speciale de investigaţii cu cea de meto- gations, without its legal definition, arguing
de speciale de investigaţii, fără definirea lega- that the term method is sufficiently clear and
lă a acesteia, argumentându-se că termenul does not require interpretation [21].
„metodă” este suficient de clar şi nu necesită Perhaps for the authors of this bill,
interpretare [21]. things are clear, but for us and certainly for
Poate că pentru autorii respectivu- practitioners, this means nothing more than
lui proiect de lege lucrurile sunt clare, însă a pun and avoiding the answer to the ques-
pentru noi şi cu siguranţă pentru practicieni tions: What is the status and legal nature of
101
aceasta înseamnă nu altceva decât un joc de the measures or whether special investigative
cuvinte şi evitarea răspunsului la întrebările: methods? What is the correlation between
Care este statutul şi natura juridică a măsu- these methods and the prosecution actions?
rilor sau a metodelor speciale de investigaţii? What is the legal value of the results obtained
Care este raportul dintre aceste metode şi ac- by the so-called methods? If the method is
ţiunile de urmărire penală? Care este valoa- secret then are the results obtained secret or
rea juridică a rezultatelor obţinute prin așa- public? How do all these innovations corre-
numitele metode? Dacă metoda este secretă, late with the Law on state secrecy in which
atunci rezultatele obţinute sunt secrete sau it is expressly stated that… the methods,
publice? Cum se corelează toate aceste ino- means and results of operative investigations
vaţii cu Legea cu privire la secretul de stat are state secrets [17]. If the special investiga-
în care se spune expres că …metodele, mij- tion methods (measures) provided for in the
loacele şi rezultatele activităţilor operative de CCP have the same legal status as the crimi-
investigaţii constituie secret de stat [17]. Dacă nal prosecution actions then in the minutes
metodele (măsurile) speciale de investiga- should be described their procedure of exe-
ţii prevăzute în CPP au acelaşi statut juridic cution, the one that already constitutes state
ca şi acţiunile de urmărire penală, atunci în secret (not to confuse the procedure for car-
procesul-verbal ar trebui descrisă procedura rying out the measures with their authoriza-
lor de realizare, ceea ce deja constituie secret tion procedure).
de stat (a nu se confunda procedura de reali- Therefore, the question arises, how can
zare a măsurilor cu procedura de autorizare the compliance of the legality of the accu-
a lor). mulation of evidence be verified by special
Prin urmare, apare întrebarea, cum methods of investigation by the defense side
poate fi verificată respectarea legalităţii acu- if, the methodology of their accomplishment
mulării probelor prin metode speciale de in- remains under the protection of the state se-
vestigaţii de către partea apărării dacă meto- cret law. At the same time, the value of the
dologia şi tactica realizării acestora rămâne principle of equality of arms in the criminal
sub protecţia legii privind secretul de stat? process becomes uncertain.
Totodată, devine incertă şi valoarea princi- Addressing the problem in question,
piului egalităţii armelor în procesul penal. the Romanian professor Viorel Pasca con-
Abordând problema în cauză, profe- cludes that the principle of equality of arms
sorul român Viorel Paşca concluzionează că in the case of criminal prosecution based on
principiul egalităţii armelor în cazul urmări- special methods of supervision or research is
rii penale pe baza metodelor speciale de su- rather mimicry than a reality [24].
praveghere sau cercetare este mai degrabă o The tendency of reformers of artifi-
mimare decât o realitate [24]. cial combination into a whole unit of the
Tendinţa unor reformatori de com- two types of activities (criminal prosecution
binare artificială într-un tot unitar a celor and special investigations) different in both
două tipuri de activități (urmărirea penală şi form and essence is unacceptable, because,
investigaţiile speciale) diferite atât după for- as Professor A. Ghinzburg finally mentions,
mă, cât şi după esență este inacceptabilă, de- chaos and the destruction of the processes
oarece, după cum menţionează profesorul A. of these state activities and their legislative
Ghinzburg, în cele din urmă duce la haos și bases. The introduction of special investiga-
la distrugerea proceselor acestor activități de tive measures in the criminal process and the
stat și a bazelor lor legislative. Introducerea recognition of their results directly (without
măsurilor speciale de investigaţii în procesul verification) as evidence, throws the criminal
penal şi recunoaşterea rezultatelor acestora process back in a period of closure not very
102
direct (fără verificare) ca probe aruncă îna- far away [27]. This conviction is shared by
poi procesul penal într-o perioadă de inchi- other famous criminals [31].
ziţie nu foarte îndepărtată [27]. Această con- A no less important issue concerns
vingere este împărtăşită şi de alţi renumiţi the legal protection of undercover agents.
criminalişti [31]. In two previous articles I analyzed this top-
O problemă nu mai puţin importantă ic in detail and submitted the correspond-
ţine de protecţia juridică a agenţilor sub aco- ing proposals [7; 9]. Unfortunately, nothing
perire. În două articole anterioare am anali- changed; the message was probably unheard
zat detaliat acest subiect şi am înaintat pro- or unread by the decision makers. However,
punerile corespunzătoare [7; 9]. Din păcate, I hope that at least this time the fate of the
nu s-a schimbat nimic, probabil mesajul a ră- proposals will be completely different. Next
mas neauzit sau necitit de factorii de decizie. we will not repeat the texts already pub-
Totuşi păstrez speranţa că măcar de această lished. I only insist on three major theses of
dată soarta propunerilor va fi cu totul alta. this subject.
În continuare nu vom repeta din nou textele First of all, we draw attention to the
deja publicate. Insist doar asupra a trei teze importance of the undercover investigator’s
mai importante ale acestui subiect. institution in combating crime and the risk
În primul rând, atragem atenţia asupra that the agent infiltrates in a criminal group.
importanţei instituţiei investigatorului sub It goes without saying that today, as nev-
acoperire pentru combaterea criminalităţii er before, criminal groups act with more
şi riscului la care se supune agentul infiltrat professionalism and more vigilance, and in
într-o grupare criminală. Este de la sine înţe- order to discredit members and their dia-
les că astăzi, ca niciodată, grupările criminale bolical plans, it is necessary to infiltrate the
acţionează cu mai mult profesionalism şi cu covered agent into their ranks. In order for
mai multă vigilență, iar pentru deconspirarea him to get in possession of the necessary
membrilor şi a planurilor lor diabolice este information, he must first gain the trust of
nevoie de infiltrarea în rândurile acestora a the captains of the respective groups, and
agentului acoperit. Pentru ca acesta să intre for this the agent will be put to various dan-
în posesia informaţiilor necesare trebuie să gerous trials that will sometimes cross the
câştige mai întâi încrederea căpeteniilor gru- line of criminal illegality. In this respect, it
părilor respective, iar pentru aceasta agentul is naturally necessary to protect the agent
va fi pus la diferite încercări periculoase care from a legal point of view from the criminal
uneori vor trece linia de demarcaţie a ilega- liability for committing or co-participating
lităţii penale. Respectiv se impune, în mod in the commission of certain categories of
firesc, necesitatea protejării sub aspect juri- facts. Of course, there is a certain limit to
dic a agentului împotriva răspunderii penale how far you can go and what categories of
pentru săvârşirea sau participarea la săvârşi- facts can be admitted.
rea anumitor categorii de fapte. Desigur că This is where the second aspect of the
se impune şi o anumită limită până unde se problem comes into play, namely how we
poate merge şi ce categorii de fapte ar putea formulate that legal provision so that it is
fi admise. a viable and clear protection shield. Law
Anume aici intervine cel de al doilea No. 50 from 2012 on combating organized
aspect al problemei, şi anume cum formu- crime knows such a provision - the con-
lăm acea prevedere juridică astfel încât să fie trolled crime, but its wording is, to say the
un scut de protecţie viabil şi clar. Legea nr.50 simplest, unsuccessful and contradicts the
din 2012 cu privire la combaterea crimina- criminal theory on crime.
lităţii organizate cunoaşte o astfel de preve- According to art.14 of the law indi-
103
dere – infracţiunea controlată, însă redacţia cated “The controlled crime represents the
acesteia este, să zicem mai simplu, nereuşită commission by the person controlled in the
şi vine în contradicţie cu teoria penală despre criminal group or organization of a fact that
infracţiune. presents only objective signs of a slight or
Conform art.14 al legii indicate, „In- less serious crime, in a controlled way and
fracţiunea controlată reprezintă comiterea de directed by the authority provided in art. 6
către persoana încadrată controlat în grupul paragraph (1), for the purpose of curbing or
sau organizaţia criminală a unei fapte ce pre- detecting serious offenses, particularly seri-
zintă doar semne obiective ale unei infracţiuni ous and exceptionally serious ”.
uşoare sau mai puţin grave, în mod contro- Students from law schools know from
lat şi dirijat de autoritatea prevăzută la art. the second year that the fact that does not
6 alin. (1), în scopul curmării sau descoperirii meet at least one of the objective or subjec-
infracţiunilor grave, deosebit de grave şi ex- tive signs of the crime cannot be considered
cepţional de grave”. a crime. In the case of the above text, we
Studenţii de la facultăţile de drept cu- talk about the crime that only includes the
nosc, începând cu anul doi, că fapta care nu objective signs of an offense, which means
întruneşte măcar unul din semnele obiec- that the subjective signs are missing, but al-
tive sau subiective ale infracţiunii nu poate ready this is no longer an offense, that is to
fi considerată infracţiune. În cazul textului say, it is not punishable and therefore the
de mai sus, se vorbeşte despre infracţiunea need for such an offense disappears of legal
care întruneşte doar semnele obiective ale provisions.
unei infracţiuni, ceea ce înseamnă că îi lip- The same students also know that any
sesc semnele subiective, însă deja aceasta nu crime is at the same time an illegal act, re-
mai este infracţiune, adică nu este pasibilă de spectively it is absurd to talk about legal
pedeapsă şi prin urmare dispare necesitatea offenses, or through controlled crime it is
unei astfel de prevederi juridice. tried to accredit the idea of legal offenses.
Aceiaşi studenţi cunosc şi faptul că With such a theory we will surely make
orice infracţiune este în acelaşi timp o fap- the “rule of law” or rather become ill with
tă ilegală, respectiv este absurd să discutăm schizophrenia, because the brain splits into
despre infracţiuni legale, ori prin infracţiu- two not another: legal and illegal crimes.
ne controlată se încearcă acreditarea ideii And where else do you say that these provi-
infracţiunilor legale. Cu o astfel de teorie în sions were adopted in the framework of the
mod sigur vom făuri „statul de drept” sau legal reform of 2012. This is how we were
mai degrabă devii bolnav de schizofrenie, all happy, assuring us against the criminal
deoarece se despică creierul în două, nu alta: world, organized crime and any abuses re-
infracţiuni legale şi ilegale. Şi unde mai pui garding the application of special investiga-
că aceste prevederi au fost adoptate în ca- tive measures.
drul reformei juridice din 2012. Iată aşa ne- Finally, let’s admit that the desire to
au fericit pe toţi, asigurându-ne contra lumii fight organized crime was, existed and even
criminale, crimei organizate şi eventualelor wanted to protect the infiltrating agent. This
abuzuri privind aplicarea măsurilor speciale is where the third aspect of the problem is
de investigaţii. addressed, namely the lack of the mecha-
În fine, să admitem că dorinţa de a lup- nism for implementing such a legal provi-
ta cu criminalitatea organizată a fost, a exis- sion. From the text of the law on the con-
tat şi chiar s-a dorit protejarea agentului in- trolled crime it is not clear its legal nature
filtrat. Anume aici intervine al treilea aspect and its place in the system of circumstanc-
al problemei abordate, şi anume lipsa meca- es that exclude the crime or eliminates the
104
nismului de punere în aplicare a unei astfel criminal liability. The Criminal Procedure
de prevederi juridice. Din textul legii cu pri- Code does not know such a circumstance
vire la infracţiunea controlată nu este clară as the controlled crime and when that is
natura ei juridică şi locul acesteia în sistemul the reason for the non-commencement of
circumstanţelor care exclud infracţiunea sau the criminal prosecution or its termination.
înlătură răspunderea penală. Codul de pro- Nor does the criminal law admit that anoth-
cedură penală nu cunoaşte o circumstanţă er law provides for the facts that constitute
ca infracţiunea controlată şi atunci care este or not crimes (art.1 of the CC). Respectively
temeiul neînceperii urmăririi penale sau în- if there is a legislative desire for certain act
cetării acesteia? Nici legea penală nu admite to be incriminated or decriminalized then
ca o altă lege să prevadă faptele care constitu- such a provision should be found in the
ie sau nu infracţiuni (art.1 al CP). Respectiv Criminal Code.
dacă există dorinţă legislativă ca o anumită Earlier I proposed that a legal provi-
faptă să fie incriminată sau dezincriminată sion in this regard be set out alongside the
atunci o atare prevedere trebuie să se regă- circumstances called generically “Cases that
sească în Codul penal. remove the criminal character of the act”.
As a model of inspiration, the criminal law
Anterior am propus ca o prevedere ju-
of Ukraine, R. Kazakhstan and R. Belarus
ridică în acest sens să fie expusă alături de
served (the draft law in this respect can be
circumstanţele numite generic „Cauzele care
found below).
înlătură caracterul penal al faptei”. Drept
In conclusion. The special investiga-
model de inspiraţie a servit legea penală a
tion activity has a very important role in
Ucrainei, R. Kazahstan şi R. Belarus (pro- protecting the fundamental values of the
punerea de lege ferenda în acest sens o găsiţi citizen and ensuring the security of the rule
mai jos). of law. The security level of the citizen and
Concluzii. Activităţii speciale de in- the state is directly proportional to the level
vestigaţie îi revine un rol deosebit de impor- of exploitation of the potential of the spe-
tant în protejarea valorilor fundamentale ale cial investigation activity. The involvement
cetăţeanului şi asigurarea securităţii statului of the politician in the proper approach of
de drept. Nivelul securităţii cetăţeanului şi the special investigation activity severely
statului este direct proporţional cu nivelul damaged the image and the credibility of
de valorificare al potenţialului activităţii spe- the officials of this field of activity. The fight
ciale de investigaţii. Implicarea politicului în between political opponents has led to an
bunul mers al activităţii speciale de investi- exaggerated restriction of the potential of
gaţii a ştirbit grav din imaginea şi credibilita- the special investigation activity, severely
tea funcţionarilor acestui domeniu de activi- striking, not in those who have committed
tate. Lupta dintre oponenţii politici a condus and abuses, but in those who have contin-
la restricţionarea exagerată a potenţialului ued and abide by the law.
activităţii speciale de investigaţii, lovind grav No major reforms are necessary to
nu în cei care au comis şi mai comit abuzuri, change the situation; wisely great things
dar în cei care au respectat şi respectă în con- can be done. We appeal to the conscience
tinuare legea. of those who hide behind human rights,
Nu sunt necesare reforme majore pen- supporting the restriction of special inves-
tru schimbarea situaţiei, cu înţelepciune se tigative activity within the limits of crimi-
pot face lucruri grandioase. Apelăm la con- nal prosecution. This restriction agrees and
ştiinţa celor care se ascund în spatele drep- contributes to the development of the crim-
turilor omului, susţinând restricţionarea inal environment. Those who have abused
activităţii speciale de investigaţii în limitele and are still abusing special investigations
105
urmăririi penale. Această restricţionare con- do not consider the law. They must fight
vine şi contribuie la dezvoltarea mediului cri- with them; they need to be eliminated from
minal. Cei care au abuzat şi mai abuzează de the system of law enforcement bodies. Law
investigaţiile speciale nu ţin cont de buchea No.59 should allow honest investigation of-
legii. Cu ei trebuie dusă lupta, ei necesită să ficers to proactively and not reactively react
fie eliminaţi din sistemul organelor de ocro- to crime.
tire a normelor de drept. Legea nr.59 trebu- In this context we propose the rein-
ie să permită ofiţerilor de investigaţii oneşti vestment of the special investigation services
să activeze proactiv şi nu doar reactiv contra with the right to carry out all the special in-
criminalităţii. vestigation measures unconditionally dur-
În acest context, propunem reinves- ing the criminal prosecution phase, while at
tirea serviciilor speciale de investigaţii cu the same time tightening the control over
dreptul de realizare a tuturor măsurilor spe- those who break the law.
ciale de investigaţii necondiţionat de faza ur- At the same time, we propose to con-
măririi penale, înăsprind, totodată, controlul sider the following notions in the following
project to improve the law:
asupra celor care încalcă legea.
• The special investigation activity is a
În acelaşi timp, propunem ca următoa-
legal and complex genre of physical and in-
rele noţiuni să fie considerate în următorul
tellectual acts of the specialized state bodies
proiect de îmbunătăţire a legii vizate:
oriented towards obtaining operative and
–– Activitatea specială de investigaţii
secretly prioritizing the appropriate infor-
este un gen legal şi complex de acte fizice şi mation in order to perform certain concrete
intelectuale ale organelor specializate de stat tasks provided by the law.
orientate spre obţinerea operativă şi priori- • Special investigative measures are
tar în mod ascuns a informaţiilor corespun- actions strictly regulated by the law, applied
zătoare în vederea realizării anumitor sarcini authorized and confidential by the compe-
concrete prevăzute de lege. tent authorities within or outside the crim-
–– Măsurile speciale de investigaţii inal process, in order to gather information
sunt acţiuni strict reglementate de legislaţie, necessary for carrying out the tasks of the
aplicate autorizat şi confidenţial de către au- special investigation activity.
torităţile competente în cadrul sau în afara Other proposals of the law referenda:
procesului penal, în scopul culegerii de in- exclusion of art. 14 of the Law of the Repub-
formaţii necesare pentru realizarea sarcinilor lic of Moldova No. 50 from 22.03.2012 on
activităţii speciale de investigaţii. the prevention and combating of organized
Alte propuneri de lege ferenda: ex- crime and the completion of the Criminal
cluderea art. 14 din Legea RM nr.50 din Code of the Republic of Moldova with the
22.03.2012 cu privire la prevenirea şi comba- following content:
terea criminalităţii organizate şi completarea “Article 402 causing damage in the spe-
Codului penal al Republicii Moldova cu ur- cial mission
mătorul conţinut: 1) It is not criminal offense the inev-
„Articolul 402 Cauzarea prejudiciului în itable prejudice of the values protected by
cadrul misiunii speciale this Law by the person who has acted within
1) Nu constituie infracţiune prejudicie- the limits of the conspiracy in order to ac-
rea inevitabilă a valorilor ocrotite de prezenta complish the special mission of the body that
Lege de către persoana ce a acţionat în limitele carries out special activity of investigations
conspirativităţii în vederea realizării misiunii pursuing the purpose of curbing, investigat-
speciale a organului care exercită activitate ing and discovering the criminal activity of
specială de investigaţii urmărind scopul cur- the respective formation.
106
mării, cercetării şi descoperirii activităţii in- 2) The provisions of paragraph one of

fracţionale a respectivei formaţiuni. this article shall not apply to persons who
2) Prevederile alineatului unu al prezen- have committed harmful acts directed against
tului articol nu se aplică persoanelor care au the life and health of the person, the produc-
comis fapte prejudiciabile îndreptate împotri- tion of an ecological disaster and other seri-
va vieţii şi sănătăţii persoanei, producerii unei ous consequences”.
calamităţi ecologice precum şi altor consecinţe
grave”.
1. Aviz comun al Comisiei de la Veneţia nr. 9. Glavan B. Protecţia juridică a agenţilor
878/2017 din 14 martie 2017 pe margi- ce au încălcat prevederile Legii penale
nea proiectului de lege al RM nr. 281 pen- în procesul realizării măsurilor inves-
tru modificarea și completarea legislației tigativ-operative. Conferinţa ştiinţifi-
moldovenești cu privire la așa-numitul co-practică internaţională: Evaluarea şi
mandat de securitate// http://www.par- prevenirea riscurilor la care sunt expuşi
lament.md/LinkClick.aspx?fileticket=rf colaboratorii organelor afacerilor interne
vjEsLD1Ac%3D&tabid=90&language= şi a altor organe de drept. 26-27 octom-
ro-RO (vizitat la 25.05.2019) brie 2010. Chişinău. p. 73-75.
2. Cauza Iordachi şi alţii contra Moldovei 10. Glavan B., Mîrzac V., Calcavura Gh. Ac-
din 10.02.2009. tivitatea specială de investigaţii: conţi-
3. Cauza Ludi c. Elveţiei (15 iunie 1992, nutul noţiunii, esenţa juridică, delimitări
nr. 12433/86, Par. 38-39) // https:// conceptuale. // Legea şi viaţa, 2019, nr.3,
ju r i s pr u d e nt a c e d o. c om / LU DI - c . - p. 48-53.
ELVETIEI-Punerea-sub-ascultare- 11. Glavan B., Mîrzac V., Calcavura Gh. Con-
dublata-de-interventia-unui-agent-infil- ceptul măsurilor speciale de investigaţii
trat-in-cantonul-Berna.html (vizitat la (Acest studiu îl puteţi găsi în prezenta
25.05.2019) culegere de lucrări ştiinţifice).
4. Codul de procedură penală al Republicii 12. Glavan B., Rolul activităţii speciale de
Moldova nr.122-XV din 14.03.2003. investigaţie în combaterea criminalităţii
5. Codul penal al Republicii Moldova Nr. juvenile în Republica Moldova // Confe-
985 din 18.04.2002. rinţa internaţională „Ordinea publică în
6. DEX [on-line]. Europa, între tradiţie şi contemporanei-
7. Glavan B. Aspecte teoretice privind noile tate”, ediţia a VI-a, Ed. Mega, 2015, Cluj-
tehnici speciale de combatere a crimina- Napoca. p. 120-124.
lităţii organizate // Conferinţa ştiinţifico- 13. Glavan B., Rolul ofiţerului de investigaţie
practică internaţională „Criminalitatea în combaterea criminalităţii politice în
în spaţiul UE şi al CSI: evoluţie, tendinţe, RM. Materialele Conferinţei ştiinţifico-
probleme de prevenire şi combatere”, 12- practice internaţionale din 06 ianuarie
13 iunie 2012, Chişinău. p. 97-100. 2015 „Criminalitatea politică: reflecţii
8. Glavan B. Locul renunţării de bună voie istorico-juridice, manifestări, consecinţe”,
la săvârşirea infracţiunilor în sistemul Chişinău - 2015. p. 276-281.
normelor penale ale Republicii Moldova 14. Hotărârea Curţii Supreme de Justiţie
// Analele ştiinţifice ale Academiei „Şte- nr.4s-10/13 din 30 septembrie 2013.
fan cel Mare” a Ministerului Afacerilor 15. JUDGES OF THE COURT SINCE 1959
Interne al Republicii Moldova, Chişinău. // https://www.echr.coe.int/Documents/
2008. p. 93-96.
107
List_judges_since_1959_BIL.pdf (vizitat o ficţiune? Revista Universul Juridic. nr.

la 25.05.2019) 8, august 2016, p. 4-20.
16. Lega RM nr.45 din 12.04.1994 cu privire 25. Астафьев Ю. В. Оперативно-розыск-
la activitatea operativă de investigaţie. ные элементы уголовного процесса.
17. Legea RM nr. 245 din 27.11.2008 cu pri- Вестник ВГУ. Серия: Право. 2017 № 2.
vire la secretul de stat. С. 232-242.
18. Legea RM nr.50 din 22.03.2012 cu privire 26. Брылев В.И., Кулькова Е.В. Соотноше-
la prevenirea şi combaterea criminalităţii ние оперативно-розыскной деятель-
organizate. ности со смежными видами деятель-
19. Legea RM nr.59 din 29.03.2012 cu privire ности. Журнал: Известия тульского
la activitatea specială de investigaţie. государственного университета. Эко-
20. Maior G.C., Un război al minţii, Intelli- номические и юридические науки.
gence, servicii de informaţii şi cunoaş- 2012. № 1-2. С. 12-19.;
tere strategică în secolul XXI, Ed. RAO, 27. Гинзбург А. О так называемых «не-
Bucureşti, 2011, p. 10. гласных следственных действиях. //
21. NOTA INFORMATIVĂ la proiectul de https://www.zakon.kz/4568011-o-tak-
lege pentru modificarea și completarea nazyvaemykh-neglasnykh.html (vizitat
unor acte legislative p.8 // http://www. la 02.06.2019).
particip.gov.md/public/documente/131/ 28. Закон РФ об оперативно-розыскной
anexe/ro_4387_NFPL010817.pdf (vizitat деятельности от 12.08.1995 N 144-ФЗ
la 25.05.2019). (ст.6).
22. Ordinul ministrului Justiției nr. 288, la 29. Закон Украины oб оперативно-ро-
data de 3 iulie 2015 cu privire la forma- зыскной деятельности от 18.02.1992 №
rea grupului de lucru interdepartamen- 2135-XII (ст.8)
tal pentru elaborarea propunerilor de 30. Уголовный процессуальный кодекс
modificare și completare a actelor legis- Украины (УПКУ, УПК) от 13.04.2012
lative ce vizează activitatea specială de № 4651-VI (ст.246).
investigații. 31. Шейфер С.А. Следственные действия
23. Recomandarea (2005) 10 a Comitetului – правомерны ли новые трактовки? //
de Miniştri al Consiliului Europei; Pro- Lex Russica. 2015. № 10. С. 115-127.;
tocolul al doilea al Convenţiei europene 32. Шумилов, Д.Ю. Курс основ оператив-
de asistenţă juridică în materie penală nr. но-розыскной деятельности: учебник
1959 din 20.04.1959. для вузов 1 А.Ю. Шумилов. 3-е изд.,
24. Viorel Paşca, Principiul egalităţii armelor доп. и перераб. М.: Издательский дом
în procesul penal român – o realitate sau Шумиловой И.И., 2008. c.9.

Catedra „Activitate specială Department „Special investigations
e-mail: gba74@rambler.ru e-mail: gba74@rambler.ru
tel.: 079402916 Phone: 079402916
108
CZU 343.77
PARTICULARITĂŢILE EVALUĂRII PRE- THE PARTICULARITIES OF THE

JUDICIULUI CAUZAT PRIN PRACTICA- ASSESSMENT OF THE DAMAGE CAU-
REA VÂNATULUI ILICIT SED BY THE PRACTICE OF THE ILLE-
GAL HUNT
Eugenia GUGULAN, Eugenia GUGULAN,

doctor în drept, lector universitar, PhD, Lecture, Department “Private Law”,
Catedra „Drept privat” a Facultății Drept, Academy “Ştefan cel Mare” of MIA
Academia „Ştefan cel Mare” a MAI Tetyana KURILO,
Tatiana KURILO, PhD,
doctor în drept, profesor universitar, Associate Professor of the Department
Catedra „Drept și proces civil”, of Civil Law and Process, Lviv State University
Universitatea de Stat a Afacderilor Interne of Internal Affairs, Ukraine
din Lvov, Ucraina
Vânătoarea, înţeleasă ca act final al activităţii Hunting being understood as the final act of
liber consimţite de gestionare durabilă a faunei cine- business coerced sustainable management of wildlife
getice, s-a desfăşurat în ultimul secol şi va trebui să se hunting took place in the last century, and will be
desfăşoare în continuare, într-un cadru juridic echi- carried out further in a balanced legal framework
tabil reglementat, prin norme scrise şi reguli nescrise regulated by written rules and unwritten rules of be-
de comportament vânătoresc responsabil şi civilizat. haviour hunter responsible and civilized. A key issue
Un aspect extrem de important în procesul exercitării in exercising their right to compensation for damage
dreptului la reparare a prejudiciului cauzat regnului caused by the animal kingdom is the illegal hunting
animal prin activitatea de vânat ilicit îl constituie cel activities that damage assessment amount represen-
al evaluării cuantumului pagubei care reprezintă în- ting extent of the damages to be awarded.
tinderea reparaţiei ce urmează a fi acordate. Besides the complexity of assessing the en-
Pe lângă complexitatea evaluării prejudiciului vironmental damages caused to any category of re-
ecologic adus oricăror categorii de resurse, particulari- sources, the specific injury caused to fauna species
tăţile prejudiciului adus speciilor faunistice de interes of hunting is the impossibility of restoring nature
cinegetic constau în imposibilitatea restabilirii în natu- destroyed components which make it necessary for
ră a componentelor nimicite care în materie de evalu- the assessment and consideration of other parame-
are determină necesitatea considerării şi altor parame- ters, costs for rebuilding hunting.
tri, costuri necesare refacerii fondului cinegetic. As a consequence, the authors made a tho-
Ca consecinţă, autorii realizează un studiu rough study on the characteristics and problems re-
minuţios în ceea ce priveşte particularităţile şi pro- lated to the assessment of damages caused by illegal
blemele ce ţin de evaluarea prejudiciului cauzat prin hunting practice.
practicarea vânătului ilicit. Keywords: evaluation, environmental damage,
Cuvinte cheie: evaluare, prejudiciu ecologic, fa- wildlife hunting, illegal hunting.
ună cinegetică, vânătoare ilicită.
Introducere. Un aspect extrem de Introduction. An extremely signifi-

important în procesul exercitării dreptului cant aspect in the process of exercising the
la reparare a prejudiciului cauzat regnului right to fix the damage caused to the animal
animal prin activitatea de vânat ilicit îl con- kingdom by the illicit hunting activity is that
stituie cel al evaluării mărimii pagubei care of assessing the size of the damage that rep-
reprezintă întinderea reparaţiei ce urmează a resents the extent of the reparation that is to
109
fi acordate. Pe lângă complexitatea evaluării be provided. In addition to the complexity

prejudiciului ecologic adus oricăror catego- of assessing the ecological damage brought
rii de resurse, particularităţile prejudiciilor to any category of resources, the particular-
aduse speciilor faunistice de interes cinegetic ities of the damages brought to the fauna
constau în imposibilitatea restabilirii în na- species of hunting interest consist in the im-
tură a componentelor nimicite care în ma- possibility of restoring in kind the destroyed
terie de evaluare determină necesitatea con- components that in the matter of evaluation
siderării şi altor parametri, costuri necesare determine the need to consider and other pa-
refacerii fondului cinegetic. rameters, costs necessary to restore the hunt-
Pe lângă aceste constatări, considerăm ing fund.
necesar să consultăm opiniile expuse în lite- Beside to these findings initially, we
ratura de specialitate în ce priveşte comple- consider it necessary to consult the opinions
xitatea, cauzele şi condiţiile, precum şi parti- expressed in the specialty literature regard-
cularităţile evaluării prejudiciului ecologic în ing complexity, causes and conditions, as
general pentru ca mai apoi să ne referim în well as the particularities of the assessment
of the ecological damage in general, and then
special la resursele regnului animal de inte-
to refer in particular to the resources of the
res vânătoresc.
animal kingdom of hunting interest.
În acest sens, vom analiza unele dife-
On this line, we will analyze some dif-
renţieri ale particularităţii de evaluare a pre-
ferentiations of the particularity of the assess-
judiciului de mediu de cel civil care în planul
ment of the environmental damage from the
prejudiciului adus faunei cinegetice de inte- civil one which, in the plane of the damage
res vânătoresc este mai puţin abordat, având brought to the hunting fauna of hunting in-
în vedere că specia de animale ale fondului terest, is less addressed considering that the
cinegetic sunt proprietate publică a statului category of animals of the hunting fund are
şi doar în foarte rare cazuri poate apărea în public property of the state and only in very
ipostaza unui regim de proprietate privată rare cases can arise in the case of a private
pentru a considera dauna civilă suportată property regime in order to consider the civil
doar de un particular. damage suffered only by a private individual.
Aspecte teoretice. Aşadar, după cum Theoretical aspects. Therefore, as stat-
se afirmă, determinarea componenţei struc- ed, the determination of the structural com-
turale a prejudiciului ecologic şi diferenţierea position of the ecological damage and the
componentelor ce aparţin prejudiciului de differentiation of the components which be-
mediu şi celor ce aparţin prejudiciului civil long to the environmental damage and those
reprezintă un proces destul de complex, care belonging to the civil damage, is a quite com-
în momentul înaintării cererii de despăgubi- plex process, which at the time of the claim,
re, este condiţionat de următoarele: is subject to the following:
–– În majoritatea cazurilor pagubele –– In most cases the damages resulting
rezultate din poluare se conturează într-un from pollution are outlined in an unrealized
câştig nerealizat. gain.
–– Nu întregul volum de prejudicii –– Not the entire volume of the caused
pricinuite se identifică imediat, majoritatea damage is immediately identified; most of
acestora pot fi apreciate doar într-o perioadă them can only be appreciated in a sustaina-
durabilă. ble period.
–– „Lanţul” efectelor nocive este condi- –– The “chain” of harmful effects is
ţionat de legătura de interdependenţă a pro- conditioned by the interdependence link of
ceselor în cadrul complexului natural. processes within the natural complex.
Marea majoritate a pagubelor cauzate The vast majority of the caused dam-
110
se prezintă în cheltuielile suportate la resta- ages are presented in the expenses in restor-
bilirea şi îmbunătăţirea obiectelor poluate, ing and improving the polluted objects, but
dar care nu au adus efectul dorit. which did not bring the desired effect.
În acest sens, „determinarea cuantu- In this sense, “determining the amount
mului prejudiciului cauzat în baza normelor of the damage caused according to the
dreptului civil este deosebit de complicată norms of civil law is particularly complicat-
din cauza specificului componentelor aces- ed because of the specificity of its compo-
teia, condiţionat de particularităţile rolului nents, conditioned by the particularities of
economic şi statutului juridic al componen- the economic role and the legal status of the
telor mediului”. În soluţionarea acestei si- environmental components”. In solving this
tuaţii, legislaţia privind protecţia mediului situation, the legislation on environmental
operează cu sistemele de taxe pentru polua- protection operates with the tax systems for
re, degradare, deteriorare etc., care stabilesc pollution, degradation, deterioration, etc.,
posibilitatea unificării sistemului de calcula- which establish the possibility of unifying the
re a prejudiciului în fiecare caz şi asigurarea damage calculation system in each case and
ensure the possibility of centralized manage-
posibilităţii dirijării centralizate a finanţelor
ment of finances regarding the restoration,
privind restabilirea, renovarea, regenerarea
renovation, regeneration of the environmen-
obiectivelor mediului care au fost afectate
tal objectives that were affected by polluting
prin activităţi poluante.
activities.
Cadrul juridic naţional în materie de
According to the national legal frame-
evaluare, ne referim aici la Legea regnului work regarding evaluation, we refer here
animal [6, Anexa nr.6], stabileşte taxe (ba- to the Law of the animal kingdom [6, An-
remuri fixe) de evaluare, unde valoarea ma- nex nr.6], establishes evaluation fees (fixed
terială a unui exemplar de specie faunistică scales), where the material value of one de-
nimicit prin activitatea de vânat ilegal este stroyed faunal specimen by illegal hunting
echivalentă cu prejudiciul adus mediului pe activity is equivalent to the damage brought
această cale, ceea ce după părerea noastră nu to the environment in this way, which in our
corespunde realităţii. Deci, la evaluarea aces- opinion does not correspond to reality. So,
tor categorii de prejudicii nu se ţine cont şi when assessing these categories of damages,
de alte costuri cum ar fi: it is not taken into account and other costs
–– costurile necesare adaptării speciilor such as:
înlocuite la condiţiile naturale sau a habita- –– the costs necessary to adapt the re-
tului natural în care sunt introduse; placed species to the natural conditions or
–– costurile necesare supravegherii mo- the natural habitat in which they are intro-
dului de dezvoltare şi înmulţire a speciilor duced;
integrate în mediul natural; –– the costs necessary to supervise the
–– cheltuielile legate de transportarea development and the propagation of the spe-
acestora, îngrijire, precum şi a cheltuielilor cies integrated in the natural environment;
suportate în legătură cu efectul negativ asu- –– the expenses related to their trans-
pra factorilor de mediu înregistrat în lipsa portation, care, as well as the expenses in-
exemplarului nimicit etc. curred in connection with the negative effect
Prin urmare, la evaluarea prejudiciu- on the environmental factors recorded in the
lui adus mediului prin nimicirea speciilor de absence of the destroyed specimen, etc.
interes cinegetic ar trebui să se ţină cont de Therefore, when assessing the damage
un spectru mai mare de valori care urmează brought to the environment by destroying
să fie considerate la stabilirea întinderii re- the species of hunting interest, a larger spec-
paraţiei, care de fapt determină componenţa trum of values should be taken into account
111
structurală a prejudiciului cauzat astfel. when determining the extent of the repair,
Prin componenta structurală a preju- which in fact determines the structural com-
diciului ecologic este necesar de înţeles cate- position of the damage caused thereby.
goriile de prejudicii patrimoniale, care după By the structural component of the
natura lor formează prejudiciul ecologic, ecological damage it is necessary to under-
aparţinând la unul din elementele acesteia – stand those categories of patrimonial dam-
prejudiciul civil sau prejudiciul de mediu. În ages, which by their nature form the ecolog-
acest sens, literatura de specialitate prezintă ical damage, belonging to one of its elements
o serie de soluţii concrete, conform cărora - the civil damage or the environmental
prejudiciul ecologic îl formează după caz [17, damage. In this sense, the specialized liter-
p.143]: ature presents a series of concrete solutions,
–– cel cauzat unor elemente de mediu according to which the ecological damage
precum şi de întregul plan de reparaţie a forms as appropriate [17, p. 143]:
acestuia, pe care autoritatea administrativă –– caused by environmental elements
ar trebui să le facă pentru a restabili situaţia as well as by the whole plan of its repair, whi-
ch the administrative authority should make
anterioară a mediului;
in order to restore the previous environmen-
–– cheltuielile rezonabile făcute de vic-
tal situation,
timă în legătură cu evaluarea prejudiciului;
–– the reasonable expenses made by the
–– costurile rezonabile ale evaluării im-
victim in connection with the assessment of
pactului prejudiciului asupra sănătăţii popu-
the damage,
laţiei şi asupra stării mediului în general. –– the reasonable costs of assessing the
Altfel spus, întinderea prejudiciilor impact of the damage on the health of the
este egală cu costul măsurilor de restaurare, population and on the state of the environ-
la care se adaugă costul lucrărilor de evaluare ment in general.
a prejudiciului şi de determinare a măsurilor In other words, the extent of the dam-
de restaurare ce trebuie luate. age is equal to the cost of the restoration
În totalizarea acestora s-ar impune measures, plus the cost of the damage as-
concluzia că natura costurilor (cheltuielilor) sessment works and the determination of the
concrete, care vor constitui valoarea prejudi- restoration measures that have to be taken.
ciului ecologic, formează un spectru destul de In order to sum up all of these it would
variat. Din cadrul acestuia fac parte atât cos- be necessary to conclude that the nature of
turile directe (valoarea bunurilor deteriorate, the concrete costs (expenses), which will form
cheltuielile pentru tratament medical, costul the value of the ecological damage, forms a
lucrărilor de restabilire etc.), cât şi indirecte quite varied spectrum. It includes both direct
(cheltuieli pentru estimarea prejudiciilor de costs (the value of damaged goods, expenses
mediu, pentru diferite expertize criminalis- for medical treatment, the cost of restoration
tice etc.). În acest context, în ceea ce priveşte work, etc.) and indirect costs (costs for es-
costurile directe, nu întâlnim probleme pri- timating environmental damage, for differ-
vind recunoaşterea lor drept componente ent forensic expertise, etc.). In this context,
ale prejudiciului ecologic, atunci în ceea ce as regards direct costs, we do not encoun-
priveşte recunoaşterea costurilor indirecte ter problems regarding their recognition as
drept componente ale prejudiciului ecologic, components of ecological damage, and then
considerăm că această problemă necesită o in terms of indirect costs recognition as com-
examinare şi o argumentare aparte. ponents of ecological damage, we consider
Costurile indirecte trebuie să facă par- that this issue requires a separate examina-
te din componenta prejudiciului ecologic, tion and argumentation.
pe când costurile indirecte (cheltuielile de Indirect costs must be part of the en-
112
evaluare a prejudiciului, cheltuielile pentru vironmental damage component, while in-

realizarea expertizelor biologice, chimice şi direct costs (the costs of assessing the dam-
de altă natură, cheltuielile pentru serviciile age, the costs of carrying out the biological,
specialiştilor consultanţi, inclusiv în cadrul chemical and other expertise, the expenses
procesului de judecată etc.), acestea nu pot for the services of the specialist consultants,
forma o componentă a prejudiciului ecolo- including in the court process, etc.), they
gic, deşi în mod necesar vor face parte din ci- cannot form a component of the ecological
fra pretinsă de către cel ce a avut de suportat damage, although they will necessarily be
de pe urma prejudiciului ecologic. Evident, part of the figure claimed by the one who
cu toate că cheltuielile necesare exercitării had to bear from the ecological damage.
dreptului la acţiune care pot consta din cos- Obviously, although the expenses necessary
turi pentru efectuarea expertizei şi în general for exercising the right to action, which may
evaluării prejudiciului adus fondului cinege- consist of costs for carrying out the exper-
tic prin evaluarea prejudiciului sunt suporta- tise and generally assessing the damage to
te de autoritatea responsabilă, acestea până the hunting fund by evaluating the damage,
are borne by the responsible authority, these
la urmă se încadrează în categoria cheltuie-
ultimately fall into the category of trial costs
lilor de judecată şi nu au nici o atribuţie cu
and have no attribution to the extent of the
întinderea prejudiciului, deoarece sumele
damage, because the amounts incurred by
suportate de cel care va pierde procesul nu
the one who will lose the trial are not intend-
sunt destinate reparării prejudiciului, ci sunt
ed to repair the damage but are intended to
destinate asigurării desfăşurării procesului ensure the judicial process.
judiciar. Scientific research. In other words,
Cercetarea ştiinţifică. Altfel spus, la when assessing the claims of the injured par-
evaluarea pretenţiilor celui prejudiciat faţă ty against the party which had been harmed,
de cel ce a prejudiciat vor fi luate în calcul both the direct and indirect costs incurred by
atât costurile directe, cât şi cele indirecte the victim will be taken into account, but the
suportate de victimă, însă asupra celor din rules and principles of civil liability for eco-
urmă nu se vor aplica regulile şi principiile logical damage will not apply to the latter.
răspunderii civile pentru prejudiciul ecolo- Therefore, the indirect costs incurred
gic. by the victim in the case of ecological dam-
Prin urmare, costurilor indirecte su- age will be applied to the general legal regime
portate de victimă în cazul prejudiciului eco- of compensation, namely those concerning
logic li se va aplica regimul juridic general the costs of the proceedings.
de despăgubire, şi anume a celor ce privesc Returning to the components of the
cheltuielile de judecată. ecological damage, and in particular of the
Revenind la componentele prejudiciu- one brought to the animal kingdom of hunt-
lui ecologic, şi în special al celui adus reg- ing interest, following the aforementioned
nului animal de interes vânătoresc, în urma ones, we conclude that they form only the
celor menţionate mai sus, ajungem la con- direct costs resulting from the pollution act.
cluzia că pe acestea le formează doar costu- Here, we recall that the extent of the damage
rile directe rezultate din actul poluator. Aici, caused by illicit hunting must be established
reamintim că întinderea prejudiciului cauzat starting from the material value lost by killing
prin vânat ilicit trebuie stabilită începând cu of hunting animals, but also from other val-
valoarea materială pierdută prin nimicirea ues considered in the ecological aspect, that
animalelor de vânătoare, dar şi a altor valori is, based on the function that they perform
privite sub aspectul ecologic, adică reieşind in relation to the environment, the expenses
din funcţia pe care o îndeplinesc în raport necessary to replace them, reintegration into
113
cu mediul, cheltuielile necesare înlocuirii lor, the natural environment from which they
reintegrării în mediul natural din care au fost were excluded by being killed, but also other
excluse prin nimicire, dar şi a altor cheltuieli expenses that would make possible a com-
ce ar face posibilă o reparare integrală a pre- plete repair of the damage caused in such a
judiciului astfel cauzat. way.
Singura problemă care mai necesită a The only problem that still needs to be
fi soluţionată şi care poate apărea în acest solved and which can arise in this regard is
sens este dacă pot face parte cheltuielile de whether the expenses of restoring the initial
restabilire a stării iniţiale a mediului şi a pa- state of the environment and the patrimo-
trimoniului persoanei din componenţa pre- ny of the person from the ecological dam-
judiciului ecologic. Răspunsul este afirmativ, age component can be included. The answer
pornind de la ipoteza că prin prejudiciu este is affirmative, starting from the assumption
necesar de înţeles „acel efect cuantificabil al that by prejudice it is necessary to understand
pagubelor…”, în sensul că nu doar suferinţa “that quantifiable effect of the damages ...”,
sau pierderea concretă va fi calificată drept in the sense that not only the suffering or the
concrete loss will be qualified as the prejudice,
prejudiciu, ci şi cheltuielile de reparare a
but also the expenses to repair this suffering
acestei suferinţe sau pierderi vor forma pre-
or loss will form the damage, because they are
judiciu, deoarece acestea, de asemenea, sunt
also the effect of the polluting act.
efectul actului poluator.
As a consequence, according to the
În consecinţă, potrivit opiniei doctri-
doctrinal opinion [17, p. 144], the ecological
nare [17, p.144], prejudiciul ecologic ar avea damage would have the following structure:
următoarea structurare: 1) The components of the environmen-
1) Componentele prejudiciului de me- tal damage are:
diu sunt: –– the damage caused directly to the
– prejudiciul cauzat nemijlocit obiec- natural object (land sector, aquatic object,
tivului natural (sectorului de teren, obiecti- forestry massif, etc.) by deterioration, quality
vului acvatic, masivului forestier etc.) prin loss, removal from the natural circuit, etc.,
deteriorare, scăderea calităţii, scoaterea din –– the environmental imbalance (chan-
circuitul natural etc.; ging the numerical ratio of the representa-
– dezechilibrarea mediului (schimba- tives of animal species, decreasing the volu-
rea raportului numeric al reprezentanţilor me of oxygen delivered into the atmosphere,
speciilor de animale, micşorarea volumului etc.),
de oxigen livrat în atmosferă etc.); –– the expenses of the environmental
– cheltuielile de refacere a factorilor de factors recovering,
mediu; –– the amount of compensation in case
– suma de compensare în cazul impo- of inability to repair the damage in a kind.
sibilităţii de reparare în natură a daunei. 2) The components of the civil damage
2) Componentele prejudiciului civil are:
sunt: –– the damage caused to the person’s
–– prejudiciul cauzat patrimoniului patrimony (decrease of the value of the pa-
persoanei (scăderea valorii patrimoniului, trimony, including the loss of the goods, de-
inclusiv pieirea bunurilor, deteriorarea sau terioration or modification of their qualities,
modificarea calităţilor acestora etc.); etc.),
–– prejudiciul cauzat omului (înrăutăţi- –– the damage caused to human being
rea stării sănătăţii, inclusiv pierderea totală (the worsening of the health state, including
sau parţiala a capacităţii de muncă, decesul total or partial loss of work capacity, person’s
persoanei etc.); death, etc.),
114
– cheltuielile de refacere a stării iniţiale –– the costs of restoring of the initial

a sănătăţii omului, a bunurilor acestuia sau a state of human health, his goods or their val-
valorii lor; ue,
– suma de compensare a pierderilor –– the amount of compensation for
care nu pot fi reparate în natură (decesul losses that cannot be recovered in a kind (the
persoanei etc.). person’s death, etc.).
E de menţionat că cele indicate în com- It is worth mentioning that those in-
partimentele de mai sus formează tipul de dicated in the above sections form the type
cheltuieli, ele putând fi concretizate în fieca- of expenses, they can be materialized in each
re caz aparte. De multe ori, prejudiciul adus particular case. Often, the harm done to the
regnului animal se rezumă la cheltuielile animal kingdom is limited to the expenses
necesare restabilirii habitatului distrus prin necessary to restore the habitat destroyed by
activitatea ilicită de vânat, fără a lua în cal- the illegal activity of hunting, without taking
cul şi anumite suferinţe ale persoanei privi- into account certain sufferings of the person
te individual atâta timp cât aceasta nu poate viewed individually as long as it cannot in-
voke personal damage, because the resourc-
invoca un prejudiciu personal, deoarece re-
es of the animal kingdom in almost all cases
sursele regnului animal aproape în tot cazul
form the object of the public property of the
fac obiectul proprietăţii publice a statului,
state, therefore it is not individualized in re-
prin urmare nu se individualizează în raport
lation to the individual. However, there may
cu particularul. Totuși pot exista și anumite
be some exceptions, when the owner of a for-
excepţii, atunci când proprietarul unei fâșii est strip maintains a hunting farm, but also
forestiere întreţine o gospodărie cinegetică, in this case we can talk about captive animals
dar și în acest caz se poate vorbi despre ani- that do not belong to the category of wild an-
malele ţinute în captivitate care nu fac parte imals both from the perspective of the legal
din categoria animalelor sălbatice atât din regime and from their destination.
perspectiva regimului juridic, cât și din des- So, as mentioned above, one not less
tinaţia lor. important issue regarding the indemnifica-
Deci, după cum s-a menţionat anterior, tion is the estimation of the ecological dam-
o problemă nu mai puţin importantă în ceea age itself. In particular, this problem con-
ce privește dezdăunarea este însăși estima- cerns the assessment of the environmental
rea prejudiciului ecologic. În special, această damage, because the problem of estimating
problemă se referă la evaluarea prejudiciului the civil damage has already found adequate
de mediu, deoarece problema estimării pre- solutions. Today, in the absence of a scien-
judiciului civil și-a găsit deja soluţii adecva- tifically argued process, the legislation of
te. Astăzi, în lipsa unui procedeu argumentat different countries calls for various ways of
știinţific, legislaţia diferitor ţări apelează la assessing the environmental damages.
diverse modalităţi de evaluare a prejudicii- The most common cases are the cases
lor de mediu. Cel mai frecvent sunt întâlni- in which the estimation of the environmen-
te cazurile în care estimarea prejudiciilor de tal damages is governed by the rules of es-
mediu este guvernată de regulile de estimare timating the civil damages, namely of those
a prejudiciilor civile, adică a acelor prejudicii damages that fall under the incidence of the
ce cad sub incidenţa regimului juridic gene- general legal regime for compensation from
ral de despăgubire de pe urma unui delict. a crime. We consider this method of eval-
Considerăm inadmisibilă această modalitate uation inadmissible, because in such cases
de evaluare, deoarece în astfel de cazuri crite- the evaluation criteria will be limited only to
riile de evaluare se vor limita doar la conside- the consideration of the value of the dam-
rarea valorii prejudiciului cauzat persoanei, age caused to the person, thus excluding the
115
excluzând astfel evaluarea prejudiciilor reale evaluation of the real damages caused to the
cauzate mediului. environment.
Argumentul în acest sens este că pre- The argument in this regard is that the
judiciile provocate sub orice formă mediu- damage caused in any form to the natural
lui natural se răsfrâng în cele din urmă, mai environment will eventually be spread to the
devreme sau mai târziu, asupra omului, dar human being, sooner or later, but we con-
considerăm că raportul de cauzalitate este sider that the causal relationship is between
cel dintre faptă și modificarea adusă factori- the deed and the change made to the envi-
lor de mediu, indiferent dacă această modi- ronmental factors, regardless of whether this
ficare a condus sau nu la prejudicierea altor change led or not to the prejudice of other
persoane. Totodată, este firesc că nu în toate people. At the same time, it is natural that
cazurile este posibilă estimarea prejudiciului. not in all cases it is possible to estimate the
O problemă deosebit de dificilă, cu damage.
importante semnificaţii pentru aprecierea An extremely difficult problem, with
cuantumului prejudiciului adus regnului important meanings for assessing the
amount of the harm brought to the animal
animal, constă în evaluarea pagubelor cauza-
kingdom, consists in the assessment of the
te. [9, p. 6]. În acest context, în jurisprudenţa
caused damages [9, p.6]. In this context, in
internaţională s-au conturat patru metode
the international jurisprudence four main
principale:
methods have been outlined:
–– calcularea valorii de înlocuire a ele-
–– the reckoning of the replacement va-
mentelor de faună și floră; lue of the fauna and flora elements;
–– evaluarea costului readucerii la starea –– the assessing of the cost of returning
anterioară a ecosistemelor afectate de poluare; to the previous state of the ecosystems affected
–– recurgerea la o evaluare forfetară; by pollution;
–– evaluarea costului compensaţiei prin –– the use of a lump sum assessment;
restaurarea unei suprafeţe de mărime echi- –– the assessing of the cost of compen-
valentă, în vecinătatea zonei poluate [10, p. sation by restoring an area of equivalent size,
124]. close to the polluted area [10, p. 124].
Drept urmare, se conturează două căi As a result, there are two basic ways of
fundamentale de compensare și una inter- redemption and an intermediate one:
mediară: the monetary assessment of damages is
–– evaluarea monetară a daunelor este possible for the damages caused to the persons’
posibilă pentru daunele cauzate integrităţii integrity, private property or civil activities.
persoanelor, bunurilor private sau activităţi- Moreover, the analysis of international juris-
lor civile. De altfel, analiza jurisprudenţei in- prudence frequently shows that these are the
ternaţionale arată în mod frecvent că acestea only damages actually redressed [20].
sunt singurele pagube efectiv reparate [20]. However, in certain situations, the law
Însă în anumite situaţii, dreptul trebu- must also take into account the damages
ie să ia în considerare și pagubele aduse bu- caused to the goods settled outside the civ-
nurilor statuate în afara dreptului civil, prin il law, by “the damages that they suffer as
„atingerile pe care acestea le suferă în urma a result of the anthropic activities”. In this
activităţilor antropice”. În această ordine de connection, the international practice has
idei, practica internaţională a acceptat inter- accepted the interpretation of some degrada-
pretarea unor degradări ale mediului marin tion of the marine environment in the sense
în sensul de „pierderi” pentru activităţile de of “losses” for fishing or tourism activities.
pescuit ori turism. Potrivit opiniei dr. Ștefan According to Dr. Ștefan Țarcă, this
Ţarcă această metodă (evaluarea monetară a method (the monetary damage assessment)
116
daunelor) prezintă și unele inconveniente: also presents some disadvantages: it contrib-

contribuie la mascarea unei părţi din degra- utes to masking a part of the objective degra-
dările obiective; confirmă că orice pierdere dation; it confirms that any loss that cannot
care nu poate fi convenită în pagubă nu poa- be agreed in for damages cannot be taken
te fi luată în calcul [19, p.391]. into account [19, p.391].
Evaluarea forfetară a unei pagube re- –– the lump sum assessment of a dama-
prezintă o serie de avantaje: ge represents a number of advantages:
–– simplitatea și costul redus de nego- –– the simplicity and the low cost of ne-
ciere; gotiation;
–– previzibilitatea și securitatea; –– the predictability and security;
–– face mai facil recursul la asigurare; –– makes insurance recourse easier;
–– în același timp, introduce o mare ri- –– and, at the same time it introduces a
giditate, greutăţi tehnice în elaborarea bare- great rigidity, technical difficulties in the ela-
murilor. boration of the scales.
Some legal systems have instituted this
Unele sisteme de drept au instituit
method of assessment by establishing fixed
această metodă de evaluare pe calea stabilirii
tariffs for situations of destruction of certain
de tarife fixe pentru situaţiile de distrugere a
categories of species from natural goods or
unor categorii de specii din bunuri naturale
species of wild animals.
sau specii de animale sălbatice.
The law on the protection of the envi-
Legea privind protecţia mediului în- ronment of the Republic of Moldova [5, art.
conjurător a Republicii Moldova [5, art. 3] 3] expressly sets out the principles and the
consacră în mod expres principiile și proce- assessment procedure of the impact on the
dura de evaluare a impactului asupra mediu- environment, the strategic environmental
lui, evaluarea strategică de mediu și expertiza assessment and the state ecological expertise.
ecologică de stat. Evaluarea impactului asu- The environmental impact assessment, the
pra mediului, evaluarea strategică de mediu strategic environmental assessment and the
și expertiza ecologică de stat sunt mecanisme state ecological expertise are mechanisms for
de asigurare a protecţiei mediului efectuate ensuring the environmental protection car-
la etapele iniţiale de planificare a activităţilor ried out at the initial planning stages of the
în scopul: activities for:
–– identificării prealabile a efectelor di- –– prior identification of the direct or
recte sau indirecte pe care le pot avea unele indirect effects that some public or private
proiecte publice sau private ori unele genuri projects or some types of planned activity
de activitate planificată asupra mediului și may have on the environment and popula-
sănătăţii populaţiei și corespunderii caracte- tion health and the correspondence of the
risticilor acestor activităţi legislaţiei, norme- characteristics of these activities to the legis-
lor și standardelor de mediu în vigoare; lation, norms and environmental standards
–– prevenirii și minimizării impactu- in effect;
lui asupra mediului și sănătăţii populaţiei –– preventing and minimizing the im-
prin elaborarea măsurilor pentru protecţia pact on the environment and the health of
mediului care trebuie respectate, în cazul the population by elaborating the measures
realizării proiectului, sau prin interzicerea for environmental protection that must be
demarării activităţilor planificate, în cazul respected, in the case of carrying out the pro-
încălcării cerinţelor de mediu; ject, or by prohibiting the start of the plan-
–– elaborării și asigurării unui cadru ned activities, in case of violation of the envi-
normativ clar și aplicabil în domeniul me- ronmental requirements;
diului. –– elaborating and ensuring a clear re-
117
Potrivit Legii privind evaluarea impac- gulatory framework and applicable in the fi-
tului asupra mediului [4, art. 2], evaluarea eld of the environment.
impactului asupra mediului constituie o pro- According to the Law on the environ-
cedură efectuată pentru evaluarea impactu- mental impact assessment [4, art. 2], the as-
lui eventual al activităţii planificate asupra sessment of the impact on the environment
mediului, precum şi pentru elaborarea pro- is a procedure carried out for evaluating the
punerilor privind prevenirea şi minimizarea possible impact of the planned activity on
impactului negativ sau pentru interzicerea the environment, as well as for elaborating
demarării activităţii planificate. De altfel, proposals on preventing and minimizing the
legislaţia autohtonă consacră evaluarea an- negative impact or for prohibiting the start
ticipată, planificată a prejudiciului ce se va of the planned activity. Moreover, the do-
produce în viitor, stabilind anumite criterii mestic legislation consecrates the anticipat-
de apreciere a pagubei care poate fi adusă ed, planned assessment of the damage that
mediului. will occur in the future, establishing certain
Dacă prejudiciul civil poate fi estimat criteria for appreciation of the damage that
can be brought to the environment.
cu o mare precizie (aceasta va constitui dife-
If the civil damage can be estimated
renţa dintre valoarea de piaţă a locuinţei din
with high accuracy (this will be the difference
zona poluată și valoarea de piaţă a locuin-
between the market value of the house in the
ţei de același tip dintr-un sector care nu este
polluted area and the market value of the
supus poluării), atunci evaluarea poluării so-
housing of the same type in a sector that is not
nore va întâlni mari dificultăţi. subject to pollution), then the noise pollution
Pe lângă metodele de evaluare expuse assessment will meet great difficulties.
mai sus, desprindem o serie de procedee de In addition to the evaluation methods
evaluare, dintre care am putea evidenţia ur- set out above, we outline a series of evalua-
mătoarele: tion procedures, from which we could high-
–– evaluarea judiciară; light the following:
–– evaluarea forfetară legală; –– judicial evaluation;
–– evaluarea administrativă. –– legal lump rate assessment;
Evaluarea judiciară reprezintă acel –– administrative evaluation.
mod de evaluare a prejudiciului ecologic, Judicial evaluation is that way of as-
care este realizat de instanţa de judecată sessing the ecological damage, which is
reieșind din împrejurările cazului poluator. performed by the court based on the cir-
Aceste împrejurări privesc importanţa cultu- cumstances of the polluting case. These cir-
rală, istorică, socială, ecologică a obiectivului cumstances concern the cultural, historical,
natural afectat, dimensiunile prejudiciului, social, ecological importance of the affect-
diminuarea capacităţii de regenerare în ra- ed natural objective, the dimensions of the
port cu situaţia la zi (ex: în cazul prejudiciu- damage, the diminishing of the regeneration
lui cauzat prin activitatea ilicită de vânat, cu capacity in relation to the current situation
cât mai puţini reprezentanţi ai unei specii (e.g.: in the case of the damage caused by the
de animale există, cu atât mai mică este ca- illegal activity of hunting, the fewer repre-
pacitatea lor de a se înmulţi, iar prin urma- sentatives of an animal species there are, the
re, devine mai mare prejudiciul cauzat prin lower is their ability to multiply, and thus the
scoaterea unor asemenea reprezentanţi ai harm caused by removing such representa-
regnului animal din mediul natural). Aceeași tives of the animal kingdom from the natu-
opinie este împărtășită și de autorul român ral environment is major). The same opinion
[15, p.134] care susţine că în baremurile de is also shared by the Romanian author [15,
evaluare a prejudiciului figurează valoarea p.134] who argues that in the assessment
118
atribuită fiecărei dintre speciile prevăzute, cu scales of the damage there is a value attrib-
cât specia este mai rară ori pe cale de dispa- uted to each of the predicted species; the
riţie, cu atât valoarea ei crește. Deși un ase- rarer the species or the endangered species
menea procedeu este destul de larg întâlnit are the higher is their value. Although such
în practica judecătorească a diferitor ţări, a process is quite widespread in the judicial
totuși considerăm că acesta nu reprezintă practice of different countries, however, we
cel mai adecvat mod de evaluare în raport consider that this is not the most appropriate
cu principiul „poluatorul plătește”, deoarece way of evaluation in relation to the “pollut-
în asemenea cazuri se admite ca pentru unul er pays” principle, because in such cases it is
și același prejudiciu să fie expuse de către admitted for one and the same damage to be
instanţa de judecată concluzii diferite în ce presented by the court with different conclu-
privește valoarea prejudiciului. sions regarding the amount of the damage.
Evaluarea forfetară legală este utiliza- The legal lump rate assessment is used
tă în special pentru cazurile în care valoarea especially for cases where the value of the en-
prejudiciului de mediu nu poate fi evaluată vironmental damage cannot be assessed, or
its assessment can be made only in relation
sau evaluarea acesteia poate fi făcută doar în
to the damage caused to the person’s herit-
raport cu prejudiciul cauzat patrimoniului
age. This way of assessing the damage caused
persoanei. Acest mod de evaluare a prejudi-
to environmental factors is also characteris-
ciilor cauzate factorilor de mediu este carac-
tic for the Romanian legislation. Thus, the
teristic și pentru legislaţia României. Astfel,
Forestry Code of Romania [1] provides 15
Codul silvic al României [1] prevede 15 anexe annexes which reflect the rates for calculat-
în care sunt reflectate tarifele pentru calculul ing the amount of compensation for differ-
cuantumului despăgubirilor pentru diferite ent types of damage caused to the forest re-
tipuri de prejudicii cauzate resurselor fores- sources. This regulatory tactic has been taken
tiere. Această tactică în reglementare a fost over by the Forestry Code of the Republic of
preluată și de Codul silvic[2] al Republicii Moldova [2], but also by the Law of the ani-
Moldova, dar și de Legea regnului animal [6] mal kingdom, where fixed scales are set out
unde în anexe sunt stabilite baremuri fixe ce in the annexes, which are reference values
constituie valori de referinţă la evaluarea ca- for the assessment of the categories targeted
tegoriilor vizate de prejudicii și care, de fapt, by the damage and which, in fact, resort to its
recurg la o patrimonializare a prejudiciului. patrimonialisation.
Legea nr. 205/2004 privind protecţia anima- The Law No. 205/2004 regarding the
lelor a României[7], de asemenea, stabilește animal protection of Romania [7] also estab-
tarifele pentru calculul cuantumului despă- lishes the tariffs for calculating the amount of
gubirilor pentru scoaterea din circuitul na- recompenses for removing from the natural
tural a diferitor tipuri de reprezentanţi ai circuit the different types of representatives
regnului animal. La calcularea acestor sume of the animal kingdom. In calculating these
se ia în considerare vârsta, importanţa eco- amounts, are taken into account the age, the
nomică și ecologică, amplasamentul, specia economic and ecological importance, the
etc. În cazul în care se constată cauzarea pre- location, the species, etc. If the cause of the
judiciilor de așa fel, atât pentru despăgubirea damage is found to be so, both for the com-
prejudiciului de mediu, cât și pentru califi- pensation of the environmental damage, as
carea cazurilor contravenţionale și penale, well as for the qualification of the contra-
instanţa de judecată nu realizează o evaluare vention and criminal cases, the court does
separată, dar face referire doar la actele le- not carry out a separate evaluation, but re-
gislative în vigoare, după care se estimează fers only to the legislative acts in force, af-
valoarea prejudiciului de mediu cauzat. ter which estimates the value of the environ-
119
O astfel de modalitate de evaluare, mental damage caused.

după părerea noastră, manifestă un caracter Such an evaluation method, in our
limitativ, nu ia în calcul și alte valori afec- opinion shows a limiting character, it is not
tate, costuri ce urmează a fi suportate în le- taking into account other affected values,
gătură cu readucerea la starea anterioară a costs to be borne in connection with the
componentelor de mediu afectate. Cu atât return to the previous state of the affected
mai mult, baremurile fixe stabilite în anexe environmental components. Moreover, the
nu acoperă integral cheltuielile necesare re- fixed scales set out in the annexes do not ful-
abilitării factorului de mediu afectat și, de ly cover the expenses necessary to rehabili-
fapt, nu permite o flexibilizare a costurilor. tate the affected environmental factor and,
Spre exemplu, în comunitatea autonomă a in fact, do not allow for cost flexibility. For
Austriei există baremuri pentru speciile de example, in the autonomous community of
apă dulce (de la 100 000 la 500 000 pesetas Austria there are scales for freshwater spe-
pentru un somon, adică în jur de 5000 USD), cies (from 100,000 to 500,000 pesetas for a
iar în Spania, fiecare comunitate autonomă salmon, that is about $ 5,000), and in Spain,
each autonomous community has its own
are propriul său barem – (de la 2500 de pese-
scale (from 2500 pesetas for relatively com-
tas pentru speciile relativ comune, protejate
mon, protected species - up to one and a half
– până la un milion și jumătate de pesetas
million pesetas, for endangered species, such
pentru specii pe cale de dispariţie, precum
as the bear or lynx) [15, p.134].
ursul sau linxul) [15, p.134].
Administrative evaluation is a way
Evaluarea administrativă reprezintă of assessing the damage based on an admin-
un mod de evaluare a prejudiciului în baza istrative decision act and is rarely encoun-
unui act de decizie administrativ și este în- tered, because it can only be applied if the
tâlnită destul de rar, deoarece se poate aplica law expressly provides for it.
doar dacă legea prevede aceasta în mod ex- The applicability of this modality is
pres. based on the consideration of a simple pre-
Aplicabilitatea acestei modalităţi este sumption, resulting from the double pre-
fundamentată pe considerarea unei prezum- sumption of legality and authenticity of the
ţii simple, rezultate din dubla prezumţie de administrative act. The prospect of imple-
legalitate și autenticitate a actului adminis- menting such a way of realizing the estima-
trativ. Perspectiva implementării unui ase- tion of the goods is quite high, considering
menea mod de realizare a estimării bunurilor that, together with the method of legal lump
este destul de mare, având în vedere faptul rate assessment, this ensures the operability
că, pe lângă metoda de evaluare forfetară le- of solving the problem regarding the value of
gală, aceasta asigură operativitatea soluţionă- the damage.
rii problemei privind valoarea prejudiciului. A special way of evaluation, to which
Un mod deosebit de evaluare, la care we rarely find references, is the conventional
întâlnim foarte rar referire, este evaluarea evaluation, which is most often characteris-
convenţională, care de cele mai multe ori tic to the ecological damages resulting from
este caracteristică prejudiciilor ecologice ce contracts and to which the contractual civil
rezultă din contracte și asupra cărora se apli- liability is applied.
că răspunderea civilă contractuală. Conclusions and implications. In
Concluzii şi implicaţii. În concluzie, conclusion, we insist on exposing ourselves
insistăm să ne expunem asupra constatărilor to the findings made regarding the difficul-
realizate în privinţa dificultăţilor de evaluare ties of assessing the harm brought to the
a prejudiciului adus regnului animal de in- animal kingdom of hunting interest, which
teres vânătoresc care reprezintă o etapă ce represents a stage that necessarily precedes
120
precedă în mod necesar acţiunea în reparare the action in redressing and which includes
și care comportă un șir de particularităţi ce a series of particularities that leave this chap-
lasă deschis acest capitol spre discuţie la ni- ter open for discussion at a doctrinal and ap-
vel doctrinar, dar și aplicativ. plicative level.
Astfel, o problemă destul de accentua- Thus, a rather accentuated problem
tă sesizată actualmente în procesul evaluării currently noticed in the process of assessing
prejudiciului adus regnului animal prin ac- the damage brought to the animal kingdom
tivitatea de vânat ilegal constă în rigiditatea by the illegal hunting activity consists in the
valorilor de referinţă determinată de bare- rigidity of the reference values determined
murile fixe stabilite, dar și de aspectul de pa- by the established fixed scales, but also by the
trimonializare a prejudiciului, fapt prin care aspect of patrimonialisation of the damage, a
se lasă în umbră celelalte valori de natură fact that leaves the other values of an aesthet-
estetică sau ecologică, destul de necesare la ic or ecological nature in the shadow, quite
considerarea acestor categorii de prejudicii. necessary when considering these categories
Or, pe lângă beneficiile de natură economică of damages. However, in addition to the eco-
nomic benefits of the resources of the animal
pe care le prezintă resursele regnului animal,
kingdom, the ecological ones prevail and are
cele de natură ecologică prevalează și sunt
much more necessary to maintain the gener-
mult mai necesare menţinerii echilibrului
al ecological balance, of all the natural eco-
ecologic general, a tuturor ecosistemelor
systems, as necessary and indispensable as in
naturale, atât de necesare și indispensabi-
their absence the existence of other natural
le încât în lipsa lor s-ar pune la îndoială și resources, even that of the human species,
existenţa altor resurse naturale, chiar și cea a would be questioned.
speciei umane. Not in vain it is stated in this sense in
Nu în zadar se afirmă în acest sens în the specialized literature [11, p.121] that, by
literatura de specialitate [11, p.121] că, expri- expressing itself through an alteration of the
mându-se printr-o alterare a resurselor din resources outside the market, the ecological
afara pieţei, prejudiciul ecologic a întâmpi- damage encountered major difficulties in its
nat dificultăţi majore în evaluarea sa și, prin evaluation and through it, even in its redress-
aceasta, chiar în repararea sa, pe această cale. ing, in this way. To overcome this deadlock,
Pentru depășirea acestui impas, știinţa eco- economic science has proposed the using
nomică a propus recurgerea la ficţiunea unei of a specific market fiction and appropri-
pieţe specifice și metode adecvate care să ate methods to assess the damage caused by
permită evaluarea prejudiciului cauzat prin practicing the illegal hunt.
practicarea vânatului ilicit.
1. Codul silvic al României. Legea nr. luarea impactului asupra mediului. Pu-
46/2008. Monitorul Oficial nr. 238 din blicat: 04.07.2014 în Monitorul Ofici-
27.03.2008. al Nr. 174-177. Data intrării în vigoare:
2. Codul silvic al Republicii Moldova. Le- 04.01.2015.
gea nr. 887 din 21.06.1996. Monitorul 5. Legea nr.1515 privind protecţia mediu-
Oficial nr. 4-5 din 01.16.1997. lui înconjurător din 16.06.1993. Publicat:
3. Legea nr. 205/2004 privind protecţia ani- 01.10.1993 în Monitorul Parlamentului
malelor. Monitorul Oficial al României nr. 10, art.21.
nr.320 din 30.04.2014. 6. Legea regnului animal nr.439 din
4. Legea nr. 86 din 29.05.2014 privind eva- 27.04.1995. Publicat: 09.11.1995 în Mo-
121
nitorul Oficial nr. 62-63. 13. Lupan, E. (2009). Tratat de dreptul pro-
7. Legea României 407/2006 privind vână- tecţiei mediului. Ed. C.H. Beck. București.
toarea și protecţia fondului cinegetic. 14. Marinescu, D. (2008). Tratat de protecţie
8. Ordonanţa Guvernului României a dreptului mediului. Ediţia a 3-a. Uni-
nr.37/2002 pentru protecţia animalelor versul Juridic. București.
folosite în scopuri știinţifice sau alte sco- 15. Teodoroiu, S-M, (2003), Răspunderea ci-
puri experimentale (Monitorul Oficial al vilă pentru dauna ecologică, București,
României nr. 95 din 2 februarie 2002). Editura Lumina Lex, 2003.
9. Durac, Gh. (2016). Consideraţii privind 16. Trofimov, I. (2002). Dreptul mediului.
răspunderea juridică pentru daune eco- Chișinău.
logice. Acta Universitatis George Baco- 17. Trofimov, I., (2006). Răspunderea civilă
via. Juridica-Volume 5. Issue 1. http:// în raporturile de dreptul mediului. Teza
www.ugb.ro/Juridica/Issue9RO/7.%20 de doctor în drept. Chișinău, 2006.
Raspunderea%20juridica%20pentru%20 18. Trofimov, I., Ardeleanu, Gr., Creţu, A.
daune%20ecologice.Durac%20Gheor- (2015). Dreptul mediului. Bons Offices.
ghe.RO.pdf Chișinău.
10. Duţu, M. (2008). Dreptul mediului. Edi- 19. Ţarcă, Șt. (2010). Tratat de dreptul me-
ţia a 2-a. Editura C.H. Beck. București. diului, Ed. Lumina Lex, București.
11. Duţu, M. Duţu, A. (2015). Dreptul mediu- 20. https://en.wikipedia.org/wiki/Amoco_
lui. Ediţia a 4-a. Ed. C.H. Beck. București. Cadiz_oil_spill
12. Ene, C. (2011), Dreptul mediului. Ed.
C.H. Beck. București.

Eugenia GUGULAN, Eugenia GUGULAN,
doctor în drept, lector universitar, PhD, Lecture, Department “Private Law”,
Catedra „Drept privat” a Facultății Drept, Academy “Stefan cel Mare” of MIA,
Academia „Ştefan cel Mare” a MAI, e-mail:gugulan.eugenia@gmail.com
e-mail:gugulan.eugenia@gmail.com tel.: 069299708
tel.: 069299708
Tetyana KURILO,
Tatiana KURILO, PhD,
doctor în drept, profesor universitar, Associate Professor of the Department
Catedra „Drept și proces civil”, of Civil Law and Process, Lviv State
Universitatea de Stat a Afacerilor University of Internal Affairs, Ukraine
Interne din Lvov, Ucraina
122
CZU 343.54
NOŢIUNEA ŞI NATURA SOCIAL- THE NOTION AND SOCIO-LEGAL NA-

JURIDICĂ A EXPLOATĂRII SEXUALE A TURE OF SEXUAL EXPLOITATION OF
FEMEILOR ŞI COPIILOR WOMEN AND CHILDREN
Iurie LARII, Iurie LARII,

Oleg POHILĂ, Oleg POHILĂ,

doctorand, PhD student,
În ultimii ani, problema criminalităţii în During the recent years the problem of crim-
domeniul exploatării sexuale a femeilor şi copiilor inality in the field of sexual exploitation of women
a constituit subiectul mai multor lucrări şi studii and children has been the subject of several separate
separate realizate de diferiţi cercetători. Cu toate works and studies performed by different research-
acestea, nu putem afirma că problema exploatării es. Nevertheless, we cannot say that the problem of
sexuale s-a dezvoltat teoretic în modul corespunzător. sexual exploitation has theoretically developed prop-
Înainte de toate, ar trebui să se acorde atenţie faptu- erly. First of all, attention should be paid to the fact
lui că, până în prezent, lipseşte abordarea uniformă that, to the present moment, there is no uniform ap-
a noţiunii de „exploatare sexuală”. De asemenea, lip- proach to the concept of “sexual exploitation”. There
seşte claritatea în ceea ce priveşte criteriile care re- is also a lack of clarity regarding the criteria that
flectă esenţa acestui concept, precum şi lista faptelor reflect the essence of this concept, as well as the list
penale care conţin semnele exploatării sexuale. Prin of criminal facts that contain the signs of sexual ex-
urmare, respectivul articol științific urmărește clari- ploitation. Therefore, the respective scientific article
ficarea conceptelor menționate supra. presumes to clarify the concepts mentioned above.
Cuvinte-cheie: exploatare sexuală, trafic de Keywords: sexual exploitation, trafficking in hu-
ființe umane, trafic de copii, prostituție, proxenetism, man beings, child trafficking, prostitution, pimping, child
pornografie infantilă etc. pornography etc.
Introducere. Ideile conceptuale şi dis- Introduction. The conceptual ideas

poziţiile specifice prevăzute în documentele and the specific provisions provided in in-
juridice internaţionale au fost şi rămân a fi ternational legal documents have been and
principala sursă de inspiraţie pentru dez- remain the main source of inspiration for the
voltarea dreptului penal autohton şi a cer- development of domestic criminal law and
cetărilor ştiinţifice în domeniul prevenirii și scientific research in the field of prevention
combaterii fenomenului exploatării sexuale. and combating the phenomenon of sexual
Bazându-ne pe totalitatea ideilor umanitare exploitation. Based on the totality of the hu-
pe care se fundamentează reglementările ju- manitarian ideas on which the international
ridice internaţionale ce se referă la contraca- legal regulations that refer to the counter-
rarea exploatării sexuale a femeilor şi copii- acting of sexual exploitation of women and
lor, putem distinge principalul element care children are founded, we can distinguish the
caracterizează esenţa socială şi morală a aces- main element that characterizes the social
tui fenomen infracţional. De fapt, este vor- and moral essence of this criminal phenom-
ba despre categoriile de infracţiuni, a căror enon. As a matter of fact, it is about those
123
complexitate, de regulă, este însoţită de sco- categories of crimes, the complexity of which
pul exploatării sexuale a femeilor şi copiilor. is usually accompanied by the purpose of
În Codul penal al Republicii Moldova sexual exploitation of women and children.
lista unor astfel de fapte infracţionale se află In the Criminal Code of the Republic
în dispoziţiile care prevăd răspundere pen- of Moldova the list of such criminal acts is
tru: traficul de fiinţe umane în scop de ex- included in the provisions providing liability
ploatare sexuală (art. 165 CP), traficul de co- for: trafficking in human beings for the pur-
pii în scopul exploatării sexuale, comerciale pose of sexual exploitation (art.165 CC), traf-
şi necomerciale, implicării în prostituţie sau ficking of children for the purpose of sexual,
în industria pornografică (art. 206 alin. (1), commercial and non-commercial exploita-
lit. a) CP), pornografia infantilă (art. 2081 tion, involvement in prostitution or in the
CP), recurgerea la prostituţia practicată de pornographic industry (art. 206 paragraph 1,
un copil (art. 2082 CP), proxenetismul (art. letter a) CC), child pornography (art. 2081
220 CP). De asemenea, Codul contravenţi- CC), the use of prostitution practiced by a
onal al Republicii Moldova sancţionează la child (art. 2082 CC), pimping (art. 220 CC).
art. 89 practicarea prostituţiei, însă când este Art. 89 of the Contravention Code of the Re-
vorba despre categoriile de persoane care public of Moldova is sanctioning the prac-
obţin venituri în urma prostituării altei sau tice of prostitution, but when it comes to the
altor persoane, atunci respectivele acţiuni se categories of persons who obtain income as
vor încadra în prevederile art. 220 Cod penal, a result of prostitution in case of one person
constituind infracţiunea de proxenetism. or many persons, then the respective actions
Prin urmare, este important de a clari- will fall within the provisions of art.220 of
fica trăsăturile comune ale acestor manifes- Criminal Code, constituting the crime of
tări infracţionale, fiindcă, deşi sunt diferite pimping.
după formă, fiecare regăsindu-se într-un ar- Therefore, it is important to clarify the
ticol separat al Codului penal, totuşi în reali- common features of these criminal manifes-
tate faptele infracţionale menţionate mai sus tations, because, although they are different
sunt aceleaşi în esenţa lor socială şi morală. in form, each being found in a separate arti-
Metode şi materiale aplicate. La ela- cle of the Criminal Code, however in reality
borarea acestui articol a fost folosit materia- the criminal acts mentioned above are the
lul doctrinar-teoretic şi normativ cu privire la same in their social essence and morality.
infracţiunile de exploatare sexuală a femeilor Methods and materials applied. The
şi copiilor. De asemenea, cercetarea respec- theoretical and normative doctrinal material
tivului subiect a fost posibilă prin aplicarea regarding the offences on sexual exploitation
mai multor metode de investigare ştiinţifică of women and children was used in the elab-
specifice teoriei dreptului şi criminologiei: oration of this article. Also, the research of
metoda logică, metoda analizei compara- this subject became possible by applying of
tive, analiza sistemică, metoda studiului de several methods of scientific investigation,
caz etc. Totodată, au fost analizate lucrările specific to the theory of law and criminology:
savanţilor autohtoni, precum şi materialele logical method, comparative analysis meth-
ştiinţifice ale doctrinarilor din străinătate. od, systemic analysis, case study method etc.
Rezultate obţinute şi discuţii. Consta- At the same time, the works of the local sci-
tările succinte făcute mai sus ne conduc spre entists, as well as the scientific materials of
esenţa juridică a exploatării sexuale, îndeo- the doctrinaires from abroad were analyzed.
sebi a traficului de fiinţe umane realizat în Obtained results and discussions. The
acelaşi scop. Dezvăluind conţinutul acesteia, brief ascertainments made above lead us to
este necesar de a aborda şi problema obiec- the legal essence of sexual exploitation, in
124
tului principal al atentatului criminal, a cărei particular human trafficking for the same
protecţie este asigurată de normele dreptu- purpose. By revealing its content, it is neces-
lui penal. În cazul nostru este vorba despre sary to address the problem of the main ob-
libertatea persoanei (un caz particular fiind ject of the criminal attempt, the protection
libertatea sexuală), care este şi un element of which is insured by the norms of criminal
esenţial al tuturor drepturilor omului. law. In our case it is about the freedom of a
Bazându-ne pe prevederile art. 25 din person (sexual freedom in particular), which
Constituţia Republicii Moldova, putem vor- is also an essential element of all human
bi despre inviolabilitatea libertăţii persoanei rights.
ca libertate în comportament, lipsită de ori- Based on the provisions of art.25 of the
ce constrângere fizică din exterior care poa- Constitution of the Republic of Moldova, we
te crea obstacole pentru libera circulaţie a can talk about the inviolability of the person’s
omului, fapt ce l-ar lipsi de posibilitatea de freedom as a freedom of behavior, devoid of
a acţiona în orice domeniu al vieţii conform any physical constraint from outside which
propriei voinţe. Aceste prevederi rezultă și can create obstacles for the free movement
din art. 3 al Declaraţiei Universale a Dreptu- of a human, the fact that would deprive him
rilor Omului, art. 9 din Pactul Internaţional of any opportunity in any area of life accord-
cu privire la drepturile civile şi politice şi art. ing to his own desire. These provisions also
5 din Convenţia Europeană pentru Apărarea reside from the art.3 of the Universal Decla-
Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Funda- ration of Human Rights, art.9 of the Interna-
mentale. tional Covenant on Civil and Political Rights
Este necesar de menţionat că fenome- and art.5 of the European Convention for
nul exploatării sexuale, îndeosebi prin pris- the Protection of Human Rights and Funda-
ma traficului de persoane, nu este altceva mental Freedoms.
decât o formă a sclaviei moderne, prin care It is necessary to mention that the phe-
se încalcă prevederile art. 4 paragraful 1 din nomenon of sexual exploitation, especially
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, from the point of view of human trafficking,
adică sclavia şi condiţii similare de aservire. is nothing more than a form of modern slav-
Acest fapt este bine argumentat de CtEDO ery, by which the provisions of art.4, para-
(vezi cazul Rantsev versus Cipru şi Rusia [1]) graph 1 of the European Convention on Hu-
şi, din aceste considerente, în prezent nu se man Rights are violated, that is slavery and
mai pune problema dacă traficul de fiinţe similar conditions of servitude. This fact is
umane este sau nu de domeniul art. 4 din well argued by the ECHR (see the case of
CEDO. Rantsevvs Cyprus and Russia [1]) and for
Hotărârea în cazul menţionat a consti- these reasons the problem arises, whether or
tuit premisele instituirii unor obligaţii pozi- not human trafficking is in the field of art.4
tive ale statelor de a elabora un cadru juridic of the ECHR.
adecvat şi eficient, juridic şi administrativ, The decision in this case set the premis-
de a lua măsuri de protecţie şi de a investiga es for establishing positive obligations of the
traficul în cazul în care acesta s-a produs [2, states to develop an adequate, efficient and
p. 58]. administrative framework, to take protective
Revenind la conceptul „libertate” în measures and to investigate the traffic in case
sensul menţionat mai sus, constatăm că it occurred [2, p. 58].
interpretarea acestuia se regăseşte în lucră- Returning to the concept of “freedom”
rile mai multor autori [3, p. 43; 4, p. 52; 5, p. in the sense mentioned above, we find that its
1]. Cu alte cuvinte, libertatea este abilitatea interpretation can be found in the works of
unei persoane de a acţiona independent şi several authors [3, p. 43; 4, p. 52; 5, p. 1]. In
125
personal în conformitate cu interesele sale. other words, freedom is the ability of a per-
Anume aceste valori fundamentale protejate son to act independently and personally in
de Constituţie, în cumul cu alte acte juridice, accordance with his or her interests. Namely,
împiedică acţiunile infractorilor implicaţi în these fundamental values protected by the
exploatarea sexuală a femeilor şi copiilor. Constitution, in combination with other le-
Mai exact, este vorba despre formele gal acts, impede the actions of the offenders
socialmente periculoase de încălcare a nor- involved in the sexual exploitation.
melor de comportament din sfera relaţiilor More specifically, it is about the social-
sexuale acceptate de societate, a principi- ly dangerous forms of violation of the norms
ilor şi ordinii tradiţionale a respectivelor of behavior in the sphere of the sexual re-
relaţii sau, cu alte cuvinte, a contactului se- lations accepted by the society, of the tradi-
xual în general. Despre aceasta, autorul V. tional principles and order of the respective
Kovalenko menţionează că, în ciuda tuturor relations or, in other words, of the sexual
transformărilor din domeniul valorilor sexu- contact in general. Hereof, the author V.
al-erotice, există anumite principii imuabile Kovalenco mentions that, in spite of all the
ale contactului sexual, îndeosebi fiind vorba transformations in the field of sexual-erotic
despre caracterul benevol şi conştientiza- values, there are certain immutable princi-
rea contactelor sexuale, neînfăptuirea unor ples of sexual contact, in particular regarding
daune de moralitate publică prin propriul the voluntary character and the awareness
comportamentul sexual, excluderea din sfera of sexual contacts, failure to perform public
contactelor sexuale a minorilor, interzicerea morality damages through their own sexual
relaţiilor sexuale dintre părinţi şi copii [6, p. behavior, exclusion from the sexual contacts
128]. of minors, prohibition of sexual relations be-
În literatura de specialitate se tween parents and children [6, p. 128].
menţionează, pe bună dreptate, că sub aspect It is rightly mentioned in the special-
conceptual nu este oferită o noţiune juridico- ized literature, that a clear legal-criminal no-
penală clară a exploatării sexuale [7, p. 4]. tion of sexual exploitation is not offered con-
Din aceste considerente, în studiul realizat ceptually [7, p. 4]. For these reasons, in the
la acest capitol este important constatarea study accomplished at this chapter it is im-
faptului că lipseşte nu doar conceptul juri- portant to find that not only the legal-crimi-
dico-penal al exploatării sexuale, ci şi cel de nal concept of sexual exploitation is missing,
natură criminologică susceptibil să cuprindă but also that of a criminological nature that
întregul volum al caracteristicilor sale cheie. would encompass the entire volume of its
Prin urmare, vom începe analiza cate- key features.
goriei „exploatare sexuală” pentru a clarifica Therefore, we will begin the analysis of
termenii iniţiali şi esenţa entităţilor care de- the category “sexual exploitation” in order to
rivă din aceştia. În sensul semantic, vorbind clarify the initial terms and the essence of the
despre termenul „sex” care rezultă din entities that derive from them. According to
sintagma „exploatare sexuală”, acesta este the semantic meaning, talking about the term
interpretat în limba română ca o totalitate “sex” that results from the phrase “sexual ex-
a caracteristicilor morfologice şi fiziologice ploitation”, it is interpreted in Romanian as
care deosebesc fiinţele şi plantele în două a totality of the morphological and physio-
categorii distincte: masculi şi femele, bărbaţi logical characteristics that distinguish being
sau femei [8, p. 980]. În ceea ce priveşte ter- and plants in two distinct categories: males
menul „sexual”, acesta este definit ca raport and females, men or women [8, p. 980]. As
dintre sexe care se referă la viaţa sexuală [8, for the term “sexual” it is defined as the sex
p. 980]. ratio that refers to the sexual life [8, p. 980].
126
Referitor la semnificaţia termenului Regarding the meaning of the term

„exploatare”, dicţionarul explicativ al limbii “exploitation”, the explanatory dictionary of
române îl interpretează ca „...profit, tragere the Romanian language interprets it as “…
de folos în mod abuziv...” [ 8, p. 359]. Tot profit, abusive use …” [8, p. 359]. Also in this
în acest context, exploatarea mai este inter- context, exploitation is also interpreted as „...
pretată ca „...obţinere (în mod abuziv) a unui obtaining (abusively) a profit from a person
profit de la o persoană sau dintr-o anumită or from a certain situation, circumstance etc.
situaţie, împrejurare etc. (prin mijloace lipsi- (by unscrupulous means)...” [9], „...appro-
te de scrupule)...” [9], „...însuşire a rezultate- priation of the results of the work of others”
lor muncii altora” [10, p. 895]. [10, p. 895].
Sensul implicit al aceleiaşi formule ne The implicit meaning of the same for-
permite să vorbim despre exploatare ca atri- mula allows us to talk about exploitation
buire ilegală a rezultatelor muncii altora. as an illegal attribution of the results of the
Exploatarea, în acest ultim sens, va constitui work of others. The exploitation, in this last
„obiect generic” al respectivului studiu. Evi- sense, will constitute “generic object” of the
dent că în cazul nostru exploatarea sexuală respective study. Obviously, in our case sex-
va deveni „obiect nemijlocit” de cercetare. ual exploitation will become a “direct object”
Prin urmare, rezultatele muncii altora ar tre- of research. Therefore, the results of the work
bui să fie considerate în acest sens ca venituri of others should be considered in this regard
obţinute de către infractori (subiecţi ai ex- as income obtained by the offenders (subject
ploatării), prin însuşirea fondurilor primite of exploitation), by appropriating the funds
ca plată pentru servicii sexuale pe care le ofe- received as payment for sexual services of-
ră femeile și copiii ce depind de ei (victime fered by women and children depending on
exploatate). them (exploited victims).
În contextul celor consemnate, In the context of those recorded, pro-
regretatul profesor Alexandru Borodac con- fessor Alexandru Borodac confirms the
firmă cele relatate mai sus în manualul său ones mentioned above in his handbook on
de „Drept penal: partea specială”, explicând “Criminal Law: the special part”, explaining
că scopul exploatării sexuale comerciale sau that the purpose of commercial or non-com-
necomerciale presupune profitarea de relaţi- mercial sexual exploitation involves the use
ile sexuale, contrar voinţei victimei, în inte- of sexual relations, contrary to the will of vic-
res material sau alte interese personale [11, tim, in material or other personal interests
p. 102]. [11, p. 102].
Tot în acest sens, autorii S. Brânză şi Also in this regard, the authors S.Brân-
V. Stati, în manualul de „Drept penal: partea ză and V.Stati, in the handbook of “Criminal
specială”, constată că exploatarea sexuală, în Law: the special part”, find that sexual ex-
sensul infracţiunii de trafic de fiinţe umane, ploitation in the sense of the crime of traf-
presupune aservirea victimei prin a o obliga ficking in human beings, implies the victim’s
să presteze în acord cu voinţa făptuitorului service, by forcing the victim to provide ser-
unele servicii cu caracter sexual. Referindu- vices of a sexual nature in accordance with
se la exploatarea sexuală comercială, aceştia the will of the perpetrator. Referring to com-
atribuie la ea folosirea victimei în prostitu- mercial sexual exploitation, they attribute to
ţie, în industria pornografică, pentru masajul it the use of the victim in prostitution, in the
erotic, în reprezentări striptease, în repre- pornographic industry, for erotic massage,
zentări erotice de alt gen implicând profita- in striptease representations, in erotic rep-
rea de sexualitatea victimei [12, p. 348]. Ace- resentations of another kind implying the
iaşi autori, în „Tratat de drept penal: partea sexuality of the victim [12, p. 348]. The same
127
specială”, constată că prin „exploatare sexu- authors, in the “Criminal Law Treaty: the
ală necomercială” se înţelege activitatea care special part”, affirm that “non-commercial
nu are nici un impact direct asupra mărimii sexual exploitation” means the activity that
patrimoniului, exprimându-se în căsătorie has no direct impact on the size of the es-
(inclusiv poligamică), concubinaj sau alte tate, expressing itself in marriage (including
asemenea forme de coabitare, realizate pen- polygamy), cohabitation or the likely forms
tru propria consumaţie a făptuitorului. Prin of cohabitation, made for the perpetrator’s
„exploatare sexuală comercială” se înţelege own consumption. “Commercial sexual ex-
activitatea aducătoare de profituri, care are ploitation” means the profit-making activity,
drept urmare majorarea activului patrimoni- which results in the increase of the perpetra-
al al făptuitorului, exprimându-se în folosirea tor’s assets, expressing itself in the use of the
victimei, prin constrângere, în prostituţie, în victim, by constraint, prostitution, pornog-
pornografie sau în alte activităţi sexuale [13, raphy or other sexual activities [13, p. 482-
p. 482-483]. 483].
Exploatarea sexuală, ca formă a trafi- Sexual exploitation, as a form of traf-
cului de fiinţe umane, în special a femeilor şi ficking in human beings, especially of wom-
copiilor, în opinia unor autori, include: orga- en and children, according to some authors,
nizarea prostituţiei, practicarea prostituţiei includes: organizing of prostitution, prac-
în unităţile militare sau în locurile de dislo- ticing of prostitution in military units or in
care a forţelor armate, turismul sexual, servi- places of displacement of the armed forces,
cii pornografice (în special, folosirea copiilor sexual tourism, pornographic services (in
de ambele sexe în acest scop) [14, p. 14]. particular, the use of children of both sexes
Aceeaşi opinie, dezvăluită prin pris- for this purposes) [14, p. 14].
ma aspectelor criminologice, o au autorii O. The authors O. Bejan and Gh. Butna-
Bejan şi Gh. Butnaru, care susţin că în cazul ru have the same opinion, revealed from the
exploatării sexuale victimele sunt folosite în point of view of criminological aspects, they
special pentru prostituţie, pornografie (filme, argue that in the case of sexual exploitation
fotografii, imagini cu relaţii sexuale transmi- the victims are used especially for prosti-
se în direct pe Internet etc.) sau sex-show-uri tution, pornography (movies, photos, pic-
(striptease, diverse dansuri erotice etc.) [15, tures with sex relations transmitted directly
p. 26]. through the internet etc.) or sex shows (strip-
Şi în literatura de specialitate rusă tease, various erotic dances, etc.) [15, p. 26].
exploatarea sexuală este concepută ca And in Russian specialty literature,
implicarea persoanelor în prostituţie, sexual exploitation is conceived as involving
pornografie etc. [16, p. 282]. persons in prostitution, pornography etc.
În contextul relatat, este important de [16, p. 282].
menţionat și faptul că legislaţia internaţiona- In the related context, it is important
lă nu conţine o definiţie complexă a acestui to mention that the international law does
fenomen. Totuşi în prevederile Protocolului not contain a complex definition of this phe-
de la Palermo se constată că „...exploatarea nomenon. However, the provisions of the
include, cel puţin, exploatarea prin prostitu- Palermo Protocol state that “… exploitation
area unei alte persoane sau alte forme de ex- includes, at least, exploitation by prostitution
ploatare sexuală...” [17]; „...toate cazurile de of another person or other forms of sexual
recrutare, transportare, transfer, adăpostire exploitation …” [17]; “… all cases of recruit-
sau primire a unui copil în scopul exploatării ing, transporting, transferring, sheltering or
sunt considerate trafic de persoane...” [17]. receiving a child for the purpose of exploita-
Evident că acest text nu reprezintă o definiţie tion are considered human trafficking …”
128
propriu-zisă în sensul direct al cuvântului. [17]. Obviously, this text does not represent
Legislaţia naţională, de asemenea, a definition in the direct sense of the word.
abordează exploatarea sexuală în cadrul National legislation also addresses sex-
conceptului mai larg de „exploatare a per- ual exploitation within the broader concept
soanei”, reproducând, în esenţă, această of “exploitation of the person”, essentially re-
formulă, cu anumite concretizări. Astfel, producing this formula, with certain concre-
Codul penal al Republicii Moldova defineş- tizations. Thus the Criminal Code of the Re-
te exploatarea fiinţei umane ca „recrutarea, public of Moldova defines the exploitation of
transportarea, transferul, adăpostirea sau the human being as “the recruitment, trans-
primirea unei persoane, cu sau fără con- portation, transfer, shelter or reception of a
simţământul acesteia, în scop de exploatare person, with or without his consent, for the
sexuală, comercială sau necomercială, prin purpose of sexual, commercial or non-com-
muncă sau servicii forţate, pentru cerşetorie, mercial exploitation, through forced labor or
în sclavie sau condiţii similare sclaviei, de services, for begging, in slavery or conditions
folosire în conflicte armate sau în activităţi similar to slavery, for use in armed conflicts
criminale, de prelevare a organelor, ţesutu- or in criminal activities, for the collection of
rilor şi/sau celulelor, precum şi de folosire a organs, tissues and / or cells, as well as for the
femeii în calitate de mamă-surogat...” (alin. use of women as mother-surrogate …” (par-
(1), art. 165 CP). Totodată, Codul penal au- agraph 1, art. 165 CC). At the same time, the
tohton incriminează separat infracţiunea de local Criminal Code separately incriminates
trafic de copii, agravând răspunderea penală the crime of trafficking in children, aggra-
în comparaţie cu acţiunile similare comise vating the criminal liability in comparison
în privinţa unei persoane mature. În acest with the similar actions committed regard-
context, conform prevederilor alin. (1) al art. ing a mature person. In this context, accord-
206 CP, traficul de copii presupune „recru- ing to the provisions of paragraph 1 of the
tarea, transportarea, transferul, adăpostirea article 206 of the CC, trafficking in children
sau primirea unui copil, precum şi darea involves “recruiting, transporting, transfer-
sau primirea unor plăţi ori beneficii pentru ring, sheltering or receiving a child, as well
obţinerea consimţământului unei persoa- as giving or receiving payments or benefits
ne care deţine controlul asupra copilului, to obtain the consent of a person who has
în scopul: a) exploatării sexuale, comerciale control over the child, for the purpose of: a)
sau necomerciale, în prostituţie sau industrie sexual, commercial or non-commercial ex-
pornografică; b) exploatării prin muncă sau ploitation, prostitution or pornographic in-
servicii forţate; b¹) practicării cerşetoriei sau dustry; b) exploitation through forced labor
altor scopuri josnice; c) exploatării în sclavie or services; b¹) practicing of begging or other
sau în condiţii similare sclaviei, inclusiv în dirty purposes; c) exploitation in slavery or
cazul adopţiei ilegale; d) folosirii în conflicte in conditions similar to slavery, including in
armate; e) folosirii în activitate criminală; f) the case of illegal adoption; d) use in armed
prelevării organelor, ţesuturilor şi/sau celu- conflicts; e) use in criminal activity; f) remov-
lelor umane; h) vânzării sau cumpărării...”. al of human organs, tissues and / or cells; h)
Alin. (2), lit. b) al aceluiaşi articol prevede o sale or purchase ...”. Paragraph 2, letter b) of
circumstanţă agravantă a traficului de copii the same article provides an aggravating cir-
legată de exploatarea sexuală a acestora, fiind cumstance for trafficking in children related
vorba despre acţiunile vizate la alin. (1), în- to their sexual exploitation, specifying the
soţite de abuz şi/sau violenţă sexuală. actions referred to paragraph 1, accompa-
Prin urmare, reieşind din prevederile nied by abuse and / or violence.
legislaţiei penale naţionale, constatăm că ex- Therefore, based on the provisions of
129
ploatarea sexuală, comercială sau necomer- national criminal law, we ascertain that sexu-
cială, prostituţia şi industria pornografică al, commercial or non-commercial exploita-
constituie principalele forme de exploatare tion, prostitution and the pornographic in-
atât în privinţa femeilor, cât şi a copiilor. dustry are the main forms of exploitation for
Totuşi nu ar fi corect să afirmăm că ex- both women and children.
ploatarea sexuală se reduce doar la prostitu- However, it would not be fair to say
ţie şi industria pornografică. Astfel, analiza that sexual exploitation is reduced only to
actelor normative internaţionale, naţionale prostitution and the pornographic industry.
şi străine, inclusiv a practicii judiciare, per- Thus the analysis of international, national
mite de a referi la alte forme de exploatare and foreign normative acts, including the ju-
sexuală următoarele fapte: hărţuirea sexuală dicial practice, allow to refer to other forms
a minorilor, abuzul şi violenţa sexuală în pri- of sexual exploitation the following facts: sex-
vinţa unui minor, căsătoria forţată, turismul ual harassment of minors, sexual abuse and
sexual (inclusiv cel cu copii), „cyber-sex” vir- violence of a minor, forced marriage, sexual
tual cu un minor pentru a stabili o relaţie de tourism (including the one with children),
încredere cu el în scopul exploatării sexuale virtual “cyber-sex” with a minor to establish
(„grooming”). a trusting relationship with him for the pur-
Finalizând analiza succintă a aspecte- pose of sexual exploitation (“grooming”).
lor care vizează latura juridică a exploatării After completing the brief analysis of
sexuale, în continuare este necesar de a face the issues concerning the legal side of sexual
anumite incursiuni cu referire la problemele exploitation, it is still necessary to make cer-
pe le care le evocă acest fenomen prin prisma tain incursions with reference to the prob-
abordărilor existente în literatura de speciali- lems that this phenomenon evokes through
tate, inclusiv cea criminologică. the prism of the existing approaches in the
În contextul general de abordare specialized literature, including the criminal
a esenţei exploatării sexuale, experţii în one.
domeniu au viziuni diferite referitoare la In the general context of addressing the
unele aspecte specifice ale acestei probleme. essence of sexual exploitation, experts in the
De menţionat că majoritatea din ei sunt field have different views on some specific
de acord cu faptul că respectivul fenomen aspects of this issue. It is worth mentioning
cuprinde o totalitate diversă de fapte that most of them agree with the fact that this
infracţionale. Cu toate acestea, constatăm că phenomenon comprises the different totality
nu este percepută uniform lista faptelor pe- of criminal facts. However, we find that the
nale care formează acest complex infracţio- list of criminal facts that make up this crimi-
nal. Însăşi sintagma „exploatare sexuală” nu nal complex is not uniformly perceived. The
poate fi considerată unica utilizată în descri- very phrase “sexual exploitation” cannot be
erea fenomenului vizat. Uneori, diferiţi au- considered the only one used to describe the
tori îl înlocuiesc cu alţi termeni – „exploatare phenomenon in question. Sometimes, dif-
sexuală comercială” [18, p. 5], „sex comercial ferent authors replace it with other terms –
ilegal” [19, p. 17] etc. Fără îndoială, o poziţie “commercial sexual exploitation” [18, p. 5],
solidară este deţinută de experţi şi oameni de “illegal commercial sex” [19, p. 17] etc. Un-
ştiinţă atunci când vine vorba despre traficul doubtedly, a supportive position is held by
de fiinţe umane şi de exploatarea sexuală ca experts and scientists when it comes to traf-
obiectiv principal şi interes dominant. Aici ficking in human beings and sexual exploita-
este necesar de adăugat că tipul respectiv de tion as the main objective and dominant
proximitate presupune, în esenţă, principii interest. It is necessary to add here that the
stabile de încadrare juridică şi condiţii unice type of proximity implies, in essence, stable
130
de tragere la răspundere pentru aceste fapte principles of legal classification and unique
infracţionale cu caracter interdependent. conditions for taking responsibility for these
Totuşi există mai multe discuţii cu pri- criminal acts of interdependent character.
vire la încadrarea juridică a cazurilor de ex- However, there are several discussions
ploatare sexuală în care o persoană este de regarding the legal classification of sexual ex-
acord să se implice în mod voluntar în astfel ploitation cases in which a person agrees to
de activităţi sau când vine cu o iniţiativă în voluntarily engage in such activities or when
acest sens. Cel mai probabil, motiv pentru a person comes with an initiative in this re-
astfel de dispute este soluţionarea neunifor- gard. Most likely, the reason for such dis-
mă a acestei probleme la nivelul reglementă- putes is the patchy solution of this problem
rilor internaţionale. at the level of international regulations.
Revenind la conţinutul Protocolului Returning to the content of the Paler-
de la Palermo, constatăm că: „a) traficul de mo Protocol, we notice that: “a) trafficking in
persoane presupune recrutarea, transpor- persons involves the recruitment, transport,
tul, transferul, adăpostirea sau primirea de transfer, shelter or reception of persons, by
persoane, prin ameninţare de recurgere sau threat or by recourse to force or other forms
prin recurgere la forţă ori la alte forme de of compulsion, through kidnapping, fraud,
constrângere, prin răpire, fraudă, înşelă- deception, abuse of authority or a situation
ciune, abuz de autoritate sau de o situaţie of vulnerability or through the offering or
de vulnerabilitate ori prin oferta sau accep- acceptance of payments or benefits to ob-
tarea de plăţi ori avantaje pentru a obţine tain the consent of a person having authority
consimţământul unei persoane având au- over another for the purpose of exploitation.
toritate asupra alteia în scopul exploatării. Exploitation includes, at least, exploitation
Exploatarea conţine, cel puţin, exploatarea by prostitution of another person or oth-
prin prostituarea unei alte persoane sau alte er forms of sexual exploitation, forced la-
forme de exploatare sexuală, munca sau ser- bor, or services, slavery or practices similar
viciile forţate, sclavia sau practicile analoage to slavery, use or removal of organs; b) the
sclaviei, folosirea sau prelevarea de organe; consent of a victim of human trafficking for
b) consimţământul unei victime a traficului the exploitation mentioned before, as stated
de persoane pentru exploatarea amintită, by letter a) from this article, indifferently if
astfel cum este enunţată la lit. a) din prezen- any of the means mentioned by letter a) was
tul articol, este indiferent atunci când unul used; c) the recruitment, transport, transfer,
din oricare dintre mijloacele enunţate la lit. shelter or reception of a child for the purpose
a) a fost folosit; c) recrutarea, transportarea, of exploitation is considered human traffick-
transferul, adăpostirea sau primirea unui co- ing, event if they do not appeal to any of the
pil în scopul exploatării este considerată tra- means mentioned by letter a) of this article;
fic de persoane, chiar dacă aceştia nu fac apel d) the term of child indicates any person un-
la nici unul dintre mijloacele menţionate la der the age of 18 years” [20].
lit. a) din prezentul articol; d) termenul copil Therefore, in the text of this normative
indică orice persoană cu vârsta mai mică de act a clear position of the legislator relat-
18 ani” [20]. ed to the sexual exploitation (including the
Prin urmare, în textul acestui act nor- trafficking in human beings) is identified,
mativ este identificată o poziţie clară a legiu- recognized as such only if the victim is in-
itorului legată de exploatarea sexuală (involved in this process against the will, forced
clusiv în cadrul traficului de fiinţe umane), to do that. Taking into account the excep-
recunoscută ca atare numai în cazul în care tion formulated by the letter c) from art.3 of
victima este implicată în acest proces împo- the mentioned Protocol, which refers only to
131
triva voinţei sale, în mod forţat. Luând în children, the conclusion can be only one: the
considerare excepţia formulată la lit. c) din consent of an adult eliminates the problem
art. 3 al Protocolului menţionat ce se referă of exploitation. In other words, the consent
doar la copii, concluzia nu poate fi decât una of the mature person will exclude the signs of
singură: consimţământul unui adult elimină sexual exploitation.
problema exploatării. Cu alte cuvinte, acor- The same problem is oppositely solved
dul persoanei mature va exclude semnele ex- by the UN Convention for the Suppression
ploatării sexuale. of Human Trafficking and Exploitation for
Diametral opus este soluţionată această Prostitution from 1949, which provides in
problemă în Convenţia ONU pentru supri- art.1 the following: “The Parties to this Con-
marea traficului de persoane şi a exploatării vention decide to punish any person who,
prostituirii semenilor din 1949, care preve- in order to satisfy the passions of another:
de în art. 1 următoarele: „Părţile la prezenta 1) through enticement, allurement and ex-
Convenţie decid pedepsirea oricărei persoa- hortation, for the purpose of prostitution
ne care, pentru a satisface pasiunile altuia: 1) involves another person, even with his / her
ademeneşte, atrage sau îndeamnă, în vederea consent ; 2) exploits the prostitution of an-
prostituării, o altă persoană, chiar şi cu con- other person, even with his or her consent”
simţământul acesteia; 2) exploatează prosti- [21].
tuţia unei alte persoane, chiar cu consimţă- In the above mentioned context, we
mântul acesteia” [21]. should notice that we did not aim to review
În contextul celor menţionate, precizăm the aspects related to the theory of interna-
că nu ne-am pus ca scop revizuirea aspectelor tional law regarding the problem of compar-
legate de teoria dreptului internaţional care ative legal force set out in two contradictory
vizează problema forţei juridice comparative documents. However, it is important to point
expusă în două documente contradictorii. out that such legal dissonance significantly
Totuşi este important de subliniat faptul că influences the positions of scientists when it
o astfel de disonanţă juridică influenţează comes to evaluating actions related to sexual
semnificativ poziţiile oamenilor de ştiinţă exploitation according to the victim’s will.
atunci când este vorba despre evaluările Conclusions. All the above arguments
acţiunilor legate de exploatarea sexuală în regarding the legal nature of the phenom-
funcţie de voinţa victimei. enon addressed allow us to offer a formula
Concluzii. Toate argumentele de mai that reflects the notion, the essence and the
sus cu privire la natura juridică a fenome- main characteristics of the “sexual exploita-
nului abordat ne permit să oferim o formulă tion” of women and children. Thus, it is about
care reflectă noțiunea, esenţa şi principalele the use as a systematic and for profit purpose,
caracteristici ale „exploatării sexuale” a fe- of women and children in prostitution, in the
meilor şi copiilor. Astfel, este vorba despre pornographic industry or in other activities of
folosirea, de regulă sistematică şi în scop de a sexual nature, by applying different methods
profit, a femeilor şi copiilor în prostituţie, în of constraint or by taking advantage of certain
industria pornografică sau în alte activităţi cu conditions in which the victim does not have
caracter sexual, prin aplicarea diferitor meto- the freedom or capacity to make decisions in
de de constrângere sau prin profitarea de anu- this regard.
mite condiţii în care victima nu are libertatea It is worth mentioning that most of
sau capacitatea de a lua decizii în acest sens. the authors who have studied this problem
De menţionat că majoritatea autori- come to the conclusion regarding the need
lor care au studiat această problemă ajung la to introduce in the criminal law special rules
concluzia privind necesitatea introducerii în establishing liability for sexual exploitation.
132
legislaţia penală a normelor speciale ce stabi- Another essential issue is the need to
lesc răspundere pentru exploatarea sexuală. distinguish between concepts related to sex-
O altă problemă esenţială este necesita- ual exploitation and commercial sexual ex-
tea distingerii conceptelor ce vizează exploa- ploitation.
tarea sexuală şi exploatarea sexuală comer- Therefore, in our opinion, the com-
cială. mercial sexual exploitation has the final aim
Aşadar, în opinia noastră, exploatarea to obtain the material benefit (patrimonial,
sexuală comercială are ca scop final obţine- financial) as a result of exploitation, its vic-
rea beneficiului material (patrimonial, finan- tims being both adults and children. Deal-
ciar) în urma exploatării, victimele acesteia ing with the issue of sexual exploitation of
fiind atât adulţii, cât şi copiii. Abordând în children, foreign experts often emphasize the
mod special problema exploatării sexuale a commercial nature of this phenomenon.
copiilor, experţii străini subliniază adesea ca- As M. Hecht mentioned during the
racterul comercial al acestui fenomen. Third World Congress against the sexual
Aşa cum menţiona M. Hecht în cadrul exploitation of children and teenagers, held
celui de al Treilea Congres Mondial împotri- on November 25-28, 2008 in Rio de Janeiro
va exploatării sexuale a copiilor şi adolescen-
(Brazil), commercial sexual exploitation is
ţilor, care a avut loc la 25-28 noiembrie 2008
a serious violation of the rights of the child.
la Rio de Janeiro (Brazilia), exploatarea sexu-
This includes sexual harassment by adults
ală comercială constituie o încălcare gravă a
and monetary or other remuneration of the
drepturilor copiilor. Aceasta include hărţui-
child or the third person (or a group of indi-
rea sexuală din partea adulților şi remunera-
rea bănească sau sub o altă formă a copilului viduals). The child is treated as a sexual and
sau a persoanei terţe (ori a grupului de indi- commercial object. The commercial sexual
vizi). Copilul este tratat ca un obiect sexual exploitation of children is a form of coercion
şi comercial. Exploatarea sexuală comercială and violence against them, being considered
a copiilor este o modalitate de constrângere forced labor and a contemporary form of
şi violenţă împotriva lor, fiind considerată ca slavery [18, p. 6].
muncă forţată şi o formă contemporană de For the above mentioned purposes, we
sclavie [18, p. 6]. notice that commercial sexual exploitation
În sensul celor menţionate mai sus, differs significantly from the forms of sexual
constatăm că exploatarea sexuală comercială exploitation in which the perpetrator of the
diferă semnificativ de formele de exploatare crime does not seek to obtain a material ben-
cu caracter sexual în care autorul infracţiu- efit.
nii nu urmăreşte obţinerea obligatorie a unui In the case of the sexual exploitation
beneficiu material. of the child by the adult “the benefits” may
În cazul exploatării sexuale a copilului be non-impartial, but the exploitation of the
de către adult „beneficiile” pot avea un ca- child anyway takes place, since the use of the
racter nepartimonial, însă exploatarea mi- child, on the one hand, satisfies the needs of
norului oricum are loc, întrucât folosirea co- a certain group of adults, and on the other
pilului, pe de o parte, satisface nevoile unui hand, this involvement causes serious phys-
anumit grup de adulţi, iar pe de altă parte, ical or moral damage, often irreversible, to
această implicare cauzează prejudicii fizice the minor’s personality.
sau morale grave, de multe ori ireversibile, In order to avoid the repetition regard-
personalităţii minorului. ing obvious aspects, and namely the absence
Pentru a nu ne repeta în privinţa unor of the material component, we consider it
aspecte evidente, şi anume absenţa compo- useful to specify that exploitation options
nentei materiale, considerăm util de a spe- “without material interest”, compared to the
133
cifica faptul că opţiunile de exploatare „fără commercial one are much narrower.
interes material”, în comparaţie cu cel co- At the same time, we observe that, ac-
mercial, este mult mai restrâns. cording to the rules of the international law,
Totodată, constatăm că, potrivit norme- obtaining income from prostitution is con-
lor de drept internaţional, obţinerea venituri- sidered a crime. It should be mentioned that
lor din prostituţie se consideră infracţiune. national law also provides criminal liability
De menţionat că şi legislaţia naţională preve- for such actions (art. 220 CC). In this sense,
de răspundere penală pentru comiterea unor the existence of norms that reflect such an
astfel de fapte (art. 220 CP). În acest sens, exis- attitude towards the people who obtain in-
tenţa unor norme care reflectă o asemenea come from prostitution seems to be justified,
atitudine faţă de persoanele care obţin veni- because it corresponds to the daily realities
turi din prostituţie pare a fi justificată, fiind- and the negative tendencies to increase the
că aceasta corespunde realităţilor cotidiene şi crime in the field of sexual exploitation.
tendinţelor negative de consolidare a crimina- Also in the Russian literature, experts
lităţii în domeniul exploatării sexuale. in the field have repeatedly emphasized the
Şi în literatura de specialitate rusă, ex- need to incriminate the facts related to ob-
perţii în domeniu au subliniat de mai multe taining of income from prostitution by the
ori necesitatea incriminării faptelor legate de third parties [22, p. 41].
obţinerea unor venituri din prostituţie de că-
Among other things, we find it ambig-
tre persoanele terţe [22, p. 41].
uous to tackle the problem of delimiting traf-
Printre altele, ni se pare ambiguă abor-
ficking in human beings for the purpose of
darea problemei ce vizează delimitarea trafi-
prostitution and exploitation of prostitution.
cului de fiinţe umane în scop de prostituţie şi
Thus, I. Izmailova, in her work dedicated to
exploatarea prostituţiei. Astfel, I. Izmailova,
în lucrarea sa dedicată acestei probleme se this problem focuses on the fact that in the
concentrează asupra faptului că în Conven- Convention from the year 1949 a number of
ţia din 1949 nu sunt bine concepute o serie problems are not well conceived, such as, for
de probleme, cum ar fi, de exemplu, faptul că example, the fact that the term “prostitution”
termenul „prostituţie” este utilizat alături de is used in conjunction with “trafficking in
„trafic de persoane”, ca fenomene omogene, persons”, as homogeneous and similar phe-
similare [23, p. 16]. nomena [23, p. 16].
Cu toate acestea, mai târziu, acelaşi au- However, later, the same author points
tor subliniază că atunci când raportăm pros- out that when reporting prostitution in the
tituţia la domeniul traficului de fiinţe uma- field of human trafficking, it is necessary to
ne este necesar să se indice că nu este vorba indicate that it is not just about prostitution,
doar despre prostituţie, ci despre prostituţie but about forced prostitution ... [23, p. 16].
forţată... [23, p. 16]. In our opinion, this point of view is
În opinia noastră, acest punct de contestable. International legal documents
vedere este discutabil. Documentele juridice interpret prostitution and trafficking in hu-
internaţionale interpretează prostituţia şi man beings as distinct phenomena, but their
traficul de fiinţe umane ca fenomene distincte, close correlation is argued by the fact that
însă corelaţia strânsă a lor este argumentată prostitution and exploitation of prostitution
prin faptul că prostituţia şi exploatarea are one of the main purposes of trafficking
prostituţiei constituie unul din principalele in human beings. At the same time, if such
scopuri ale traficului de fiinţe umane. a purpose did not exist, human trafficking
Totodată, dacă un astfel de scop nu ar exista, would not have such an aggressive dimen-
traficul de persoane nu ar avea asemenea di- sion and extension area.
mensiune agresivă şi arie de extindere.
134
1. Case of Rantsev vs Cipru and Russia Centrală, 2004. 622 p.

[citat 12.05.2019]. Disponibil: https:// 12. Brânză S., Stati V. Drept penal: Partea
ec.europa.eu/anti-trafficking/sites/an- specială. Vol. I. Chişinău: Tipogr. Centra-
titrafficking/files/rantsev_vs_russia_ lă, 2011. 1062 p.
cyprus_en_4.pdf 13. Brânză S., Stati V. Tratat de drept penal.
2. Dolea I., Zaharia V. Jurisprudenţa CtE- Partea specială. Vol. 1. Chişinău: Tipogr.
DO şi interesele copilului. Chişinău: Centrală, 2015. 1328 p.
Cartea Juridică, 2012. 182 p. – ISBN 978- 14. Vidaicu M., Dolea I. Combaterea trafi-
9975-80-619-0. cului de fiinţe umane (drept material şi
3. Громов С.В. Уголовно-правовая ха- drept procesual). Chişinău: „Nova Im-
рактеристика торговли людьми и ис- prim” SRL, 2009. 188 p.
пользования рабского труда. Дисс. ... 15. Bejan O., Butnaru Gh. Traficul de fiinţe
канд. юрид. наук. Москва, 2006. 155 c. umane. Chişinău: Pontos, 2002. 76 p.
4. Клименко A.B. Уголовно-правовая ха- 16. Коряковцев В.В., Питулько К.В.
рактеристика похищения человека: Комментарий к Уголовному Кодексу
Диc. ... канд. юрид. наук. Москва, 2004. Российской Федерации. 2-е издание.
195 c. Санкт-Петербург: Питер, 2006. 848 с.
5. Марахтапова К.А. Преступления про- 17. Railean Daniela. Prevenirea victimologi-
тив свободы личности: вопросы за- că a infracţiunilor contra inviolabilităţii
конодательной регламентации и ква- sexuale a minorilor săvârşite prin vio-
лификации: Дис. ... канд. юрид. наук. lenţă. Teză de doctor în drept. Chişinău,
Самара, 2006. 2012. 242 p.
6. Коваленко В.И. Теоретические и при- 18. Hecht M.E. Private Sector Accountabi-
кладные проблемы противодействия lity in Combating the Commercial Se-
криминальной эксплуатации чело- xual Exploitation of Children. ECPAT
века (криминологическое исследова- International Report for the Third World
ние): Дис. ... доктора юрид. наук. Мо- Congress against Sexual Exploitation of
сква, 2017. 515 с. Children and Adolescents. Rio de Janeiro,
7. Смирнов Ю.П. Уголовная ответствен- Brazil, 25-28 November 2008. 127 p. [ci-
ность за сексуальную эксплуатацию tat 12.06.2017]. Disponibil: https://www.
других лиц в форме занятия ими ecpat.org/wp-content/uploads/2016/04/
проституцией: Автореф. дис. ... канд. Thematic_Paper_CSR_ENG.pdf
юрид. наук. Москва, 2010. 25 c. 19. Левин М.И., Покатович Е.В. Экономи-
8. Coteanu Ion, Seche Luiza, Seche Mircea ка нелегального коммерческого секса:
et al. Dicţionarul explicativ al limbii ro- красный свет на синем фоне. Научное
mâne. Ediţia a II-a. Bucureşti: Ed. UNI- издание. Москва: Труды Фонда ИН-
VERS ENCICLOPEDIC, 1998. 1192 p. ДЕМ, 2006. 48 c.
9. Dicţionarul explicativ al limbii române 20. Protocolul privind prevenirea, repri-
[citat 23.04.2018]. Disponibil: https:// marea şi pedepsirea traficului de per-
dexonline.ro/definitie/exploatare%20 soane, în special al femeilor şi copiilor,
10. Лопатин В.В., Лопатина Л.Е. Толковый adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite
словарь современного русского языка. împotriva criminalităţii transnaţionale
Москва: Эксмо, 2011. 928 c. organizate, din 15.11.2000. Ratificată de
11. Borodac Alexandru. Manual de drept Republica Moldova prin Legea nr. 17-XV
penal: partea specială. Chişinău: Tipogr.
135
din 17.02.2005. În: Monitorul Oficial al говле людьми – перспективы импле-

Republicii Moldova nr. 36-38/126 din ментации в Российской Федерации. B:
04.03.2005. Взаимодействие правоохранительных
21. Convenţia pentru suprimarea traficului органов и неправительственных ор-
de persoane şi a exploatării prostituării ганизаций – эффективная стратегия
semenilor, aprobată de Adunarea Gene- противодействия торговле людьми:
rală a Naţiunilor Unite prin Rezoluţia Сборник материалов международно-
317 (IV) din 2 decembrie 1949, intrată în го круглого стола. 23 января 2004. Мо-
vigoare la 25 iulie 1951 [citat 27.02.2017]. сква: Изд-во «Экслит», 2005. С. 44-46.
Disponibil: http://www.undp.md/publi- 23. Измайлова И.Д. Уголовная ответ-
cations/hr/DO_in_Activitatea_Politiei_ ственность за торговлю людьми: Ав-
PNUD.pdf тореф. дис. ... канд. юрид. наук. Мо-
22. Корунова М.О. Международные стан- сква, 2007. 33 c.
дарты в области противодействия тор-

Iurie LARII, Iurie LARII,
prorector pentru ştiinţă, Academia „Ştefan Prorector of Science, Academy “Stefan cel
cel Mare” a MAI al R. Moldova Mare” of MIA of the Republic of Moldova
e-mail: iulari72@gmail.com e-mail: iulari72@gmail.com
tel.: 079402873 tel.: 079402873
Oleg POHILĂ, Oleg POHILĂ,

doctorand, PhD student, Academy
Academia ,,Ştefan cel Mare” a MAI “Stefan cel Mare” of MIA
e-mail: oleg.pohila@gmail.com e-mail: oleg.pohila@gmail.com
tel: 069105952 tel: 069105952
136
CZU 343.13:341.645(4)
RESPECTAREA DREPTULUI RESPECTING THE RIGHT OF

LA APĂRARE A PERSOANELOR DEFENSE OF SUSPECTED PERSONS:
BĂNUITE: CADRUL NORMATIV THE INTERNAL REGULATORY
INTERN ȘI JURISPRUDENȚA FRAMEWORK AND ECTHR
CTEDO JURISPRUDENCE
Tudor OSOIANU, Tudor OSOIANU,

doctor în drept, conferențiar universitar PhD, associate professor (docent),
Academia „Ștefan cel Mare” a MAI Academy „Stefan cel Mare” of MIA
Reglementarea dreptului la apărare în CEDO, The regulation of the right to defense in the
Constituţie și în Codul de procedură penală, consti- ECHR, Constitution and the Code of Criminal Pro-
tuie o garanţie a exercitării acestui drept fundamen- cedure, is a guarantee of the exercise of this funda-
tal. Jurisprudența CtEDO în cauze moldovenești per- mental right. The ECtHR jurisprudence in Moldovan
mite a constata că CtEDO. În unele cauze în care s-a cases makes it possible to find that the ECtHR, in
stabilit violarea dreptului la apărare s-au constatat și some cases where the violation of the right of defense
abuzuri psihice și fizice asupra reținuților. În cea mai was established, there were also psychic and physi-
mare parte, aceste constatări au vizat etapa incipi- cal abuses on the detainees. For the most part, these
entă a procesului penal și detenția reclamantului în findings concerned the early stage of the criminal
custodia poliției. Considerăm că asigurarea eficientă trial and the applicant’s detention in police custody.
a dreptului la apărare ar fi putut preântâmpina abu- We believe that effective assurance of the right to
zurile din partea polițiștilor și altor organe abilitate defense could have prevented abuses by police and
cu dreptul de a reține persoanele suspectate de comi- other bodies empowered with the right to detain per-
terea infracțiunii. În toate cauzele s-a constatat vi- sons suspected of committing the crime. In all cases
olarea dreptului la apărare, datorită relelor practici it was found that the right to defense was violated,
în acțiunilor organului de constatare și de urmărire due to the bad practices in the actions of the body
penală. CtEDO nu a constatat unele inconsevențe și for finding and prosecuting. The ECtHR did not find
neconcordațe ale legislației naționale cu standardele any inconsistencies and discrepancies in the national
CEDO. legislation with the ECHR standards.
Cuvinte-cheie: reținere, bănuit, apărare, juris- Keywords: restraint, suspicion, defense, Europe-
prudența Curții Europene. an Court case law.
Introducere. Asistenţa juridică este Introduction. Legal aid is one of the

una dintre cele mai importante componente most important components of the parties’
ale dreptului de apărare al părţilor, alături de right to defense, along with their possibility
posibilitatea acestora de a-şi asigura personal to personally exercise their right to defense
apărarea prin toate mijloacele și metodele through all means and methods allowed by
neinterzise de lege (art. 64 alin. (1) CPP) şi the law (art. 64, paragraph 1, CCP) and the
de obligaţia organelor judiciare de a avea în obligation of the legal bodies to take into ac-
vedere, din oficiu, toate aspectele care sunt count, ex officio, all aspects which are in fa-
în favoarea părţilor, iar reglementarea ei în vor of parties and its regulation in the Con-
Constituţie, în Codul de procedură pena- stitution and the Criminal Procedure Code
lă, constituie o garanţie a exercitării acestui represents a guarantee of exercising this fun-
drept fundamental. damental right.
137
CEDO consacră în art. 6, §3 lit. c) drep- The ECHR stipulates in art. 6, par-
tul persoanei acuzate de a fi asistată de un agraph 3 let. c) the right of the accused to
apărător ales şi, dacă nu dispune de mijloacele defend himself in person or through legal as-
necesare pentru a plăti un apărător, să poa- sistance of his own choosing or, if he has not
tă fi asistată în mod gratuit din oficiu, atunci sufficient means to pay for legal assistance, to
când interesele justiţiei o cer. be given it free when the interests of justice are
Constituția proclamă dreptul părților required.
la asistența juridică din partea unui apărător The Constitution proclaims the right of
ales sau numit din oficiu pentru toată durata parties to legal aid by a defender chosen or
procesului (art. 26 alin. (3)). În acest context, appointed ex officio throughout the proceed-
CPP concretizează că organul de urmărire ings (art.26, paragraph 3). The CCP specifies
penală și instanța de judecată sunt obligate să that the criminal investigation body and the
asigure participarea în proces a unui avocat court are obliged to ensure the participation
în vederea apărării bănuitului, învinuitului, of a lawyer to defend the suspect, accused
inculpatului (art. 17 alin. 3 și 5 CPP). (art. 17, paragraph 3 and 5, CCP).
Material and method. In order to
Metode şi materialele aplicate. Pen-
achieve the goals and objectives set, taking
tru realizarea scopurilor şi obiectivelor tra-
into account the specificity and complex
sate, ţinând cont de specificul şi caracterul
character of the topic investigated, as re-
complex al temei investigate, în calitate de
search methods have used the logical, sys-
metode de cercetare au fost folosite metoda
tematic, comparative method. The research
logică, sistematică, de comparare. Cercetările undertaken is based on study of doctrine, in-
întreprinse se bazează pe studierea doctrinei, ternational and national legislation.
legislaţiei internaţionale şi naţionale. The result of the discussion. There are
Rezultate obţinute şi discuţii. În litera- several definitions of legal aid in the doctrine,
tura de specialitate există mai multe definiții which as a whole, highlight the correlation
ale asistenței juridice, care, în ansamblu, pun between participation of a qualified and le-
în evidență corelaţia dintre participarea în gally trained professional in the hearing and
proces a unui profesionist, calificat în dome- the activity of protecting the legitimate rights
niul jurisprudenţei şi activitatea de protejare and interests of the person in contact with
a drepturilor şi intereselor legitime ale per- criminal justice.
soanei care a nimerit în sfera justiţiei penale. “Legal aid” means the support provid-
„Prin asistenţă juridică se are în vedere ed by the defender to the suspect/accused
sprijinul pe care apărătorul îl dă bănuitului/ within criminal proceedings through his/
învinuitului/ inculpatului în cadrul procesu- her explanations, advice and interventions
lui penal prin lămuririle, sfaturile şi interven- as specialist in the legal field” [1, p. 14; 2, p.
ţiile lui ca specialist în domeniului dreptului” 124].
[1, p. 14; 2, p. 124]. Another definition: “a legal relation-
„Un raport juridic între o persoană fi- ship between a natural or legal person and a
zică sau juridică şi o persoană cu pregătire specially trained person (lawyer), where the
specială (avocat), în cadrul căruia prima be- first benefits from advice, recommendations
neficiază de sfaturile, recomandările și opini- and opinions of the lawyer and/or is repre-
ile avocatului şi/ori este reprezentată de către sented by him/her in a qualified manner dur-
acesta în mod calificat în cursul unui proces ing or outside proceedings for exercising and
ori în afara lui pentru exercitarea și apăra- defending rights and legitimate interests” [3,
rea drepturilor și intereselor legitime” [3, p. p. 110].
110]. According to art. 2 of the Law on
În conformitate cu prevederile art. 2 al State Guaranteed Legal Aid No. 198-XVI of
138
Legii cu privire la asistenţa juridică garantată 26.07.2007 (published in the Official Monitor
de stat nr. 198- XVI din 26.07.2007 (publica- of the Republic of Moldova No. 157-160/614
tă în Monitorul Oficial al Republicii Moldo- of 05.10.2007, in force as of 1 July 2008), “...
va nr. 157-160/614 din 05.10.2007, intrată în qualified legal aid is the delivery of legal ser-
vigoare din 01 iulie 2008), „...asistenţă juridi- vices of counseling, representation and/or de-
că calificată este acordarea serviciilor juridice fense before the criminal investigation bodies,
de consultanţă, reprezentare şi/sau apărare în courts of law in criminal cases, administrative
organele de urmărire penală, în instanţele ju- offences cases, civil cases or cases of adminis-
decătoreşti pe cauze penale, contravenţionale, trative jurisdiction, as well as representation
civile sau de contencios administrativ, repre- before the public administration authorities”.
zentare în faţa autorităţilor administraţiei The Directive 2013/48/EU of the Eu-
publice”. ropean Parliament and of the Council of
Directiva 2013/48/UE a Parlamentului 22 October 2013 [16] comprises important
European şi a Consiliului din 22 octombrie provisions for ensuring the right to defense
2013 [3] conține prevederi importante pen- in criminal proceedings, including of appre-
tru asigurarea dreptului la apărare în proce- hended persons.
The provisions of the CCP and LSGLA
sul penal, inclusiv a persoanelor reținute.
on delivering qualified legal aid services, in-
Prevederile CPP și ale LAJGS privind
cluding in case of apprehension of a person
prestarea serviciilor de asistență juridică ca-
are sufficiently clear for implementing them
lificată, inclusiv în cazul reținerii persoanei,
in practice. If the suspect of a crime is appre-
sunt suficient de clare pentru aplicare în
hended, the right to be assisted by a lawyer
practică. Dacă persoana suspectată de comi- appears from the moment of drawing up the
terea unei infracțiuni este reținută, dreptul apprehension minutes and handing it out to
de a fi asistat de un avocat apare din momen- the suspect (art. 64, paragraph 2, p. 5; art. 69,
tul perfectării procesului-verbal de reținere paragraph 2, p. 2, let. a); art. 167, paragraph
și comunicării acestuia bănuitului (art. 64, 2, CCP; also see art. 25, paragraph 5 of the
alin. (2), pct. 5; art. 69, alin. (2), pct. 2, lit. a); Constitution).
art. 167, alin. (2), CPP). In case the apprehended person does
În cazul că suspectul reținut nu are not have the possibility to contact a chosen
posibilitate de a contacta un avocat ales, or- lawyer, the criminal investigation body shall,
ganul de urmărire penală va contacta în cel within one hour, contact the National Coun-
mult o oră Consiliul Naţional pentru Asis- cil for State Guaranteed Legal Aid to appoint a
tenţă Juridică Garantată de Stat pentru a fi lawyer ex officio (art. 167, paragraph 11, CCP).
desemnat un avocat din oficiu (art. 167 alin. Before hearing the suspect, he/she has
(11) CPP). the right to confidential consultation with
Înainte de audierera bănuitului, aces- his/her defender (art. 64, paragraph 2. p.4)
ta are dreptul la consultații în condiții de and 6, CCP). The conditions for confiden-
confidențialitate cu apărătorul său (art. 64 tial lawyer-client consultation are ensured
alin. (2) pct. 4) și 6) CPP). Condiții pentru by the criminal investigation body (art. 167,
confidențialitatea întrevederii între avocat și paragraph 2, CCP). The suspect has the right
bănuit sunt asigurate de organul de urmări- to be assisted by a lawyer during any crimi-
re penală (art. 167 alin. (2) CPP). Bănuitul nal investigation action starting with his/her
reținut are dreptul de a fi asistat de avocat la hearing (art. 69, paragraph 2. p.7) and 11);
realizarea oricărei acțiuni de urmărire penale art.68, CCP).
începând cu audierea acestuia (art. 69 alin. The CCP requires the release of the ap-
(2) pct. 7) și 11); art. 68 CPP). prehended person if an essential violation of
CPP impune eliberarea persoanei the law took place during apprehension (art.
139
reținute, dacă la reținere acesteia a fost ad- 177, paragraph 1, p.3) CCP). According to
misă o încălcare esențială a legii (art. 177 art. 94, paragraph 2, CCP – the absence of le-
alin. (1) pct. 3) CPP). Potrivit art. 94, alin. (2) gal aid also represents an essential violation.
CPP - încălcare esențială constituie și lipsa If during apprehension and hearing
de asistență juridică. procedures the participation of a lawyer has
Dacă în procedurile de reținere și audi- not been ensured, the law allows the appli-
ere a bănuitului nu a fost asigurată participa- cation and declaration of invalidity (art. 251,
rea unui avocat, legea permite solicitarea și CCP). Moreover, the criminal procedural law
declararea nulității acestora (art. 251 CPP). prohibits the sentence and other judgments
De asemenea, legea procesual penală interzi- to be based on evidence obtained by violat-
ce a pune în baza sentinței și a altor hotărâri ing the right to defense (art. 94, paragraph
judecătorești, probe obținute cu încălcarea 1, p.2, CCP). If violations of the defendant’s
dreptului la apărare (art. 94 alin. (1) pct. 2) right to defense were found, the court is enti-
CPP). Dat fiind constatarea încălcării drep- tled to reduce the punishment (art. 385, par-
tului la apărare a persoanei reținute penal, agraph 4, CCP).
The problem of observing the right to
instanța de judecată este în drept să reducă
defense and legal aid was invoked in the EC-
din pedeapsa stabilită inculpatului (art. 385
tHR case law, including several Moldovan
alin. (4) CPP).
cases.
Problema respectării dreptului la
In the case of Levinţa v. Moldova (ap-
apărare și asistență juridică a persoanelor
plication No. 17332/03, decision 16.12.2008)
reținute a fost invocată la CtEDO și în mai [4] the applicants complained under Article
multe cauze moldovenești. 6 of the Convention that their conviction had
În cauza Levința c. Moldovei (cererea been based on evidence obtained as a result
nr. 17332/03, hot. 16.12. 2008) [4] recla- of ill-treatment and in absence of any real
manţii au pretins, în temeiul articolului 6 evidence of their guilt. They added that they
al CEDO, că condamnarea lor s-a bazat pe had not been allowed to see a lawyer for 24
probe obţinute ca rezultat al maltratării şi hours following their placement in detention
în lipsa probelor reale cu privire la vinovă- in Moldova, and had been de facto prevented
ţia lor. Ei au adăugat că lor nu li s-a permis from having such meetings in the period of
să se întâlnească cu un avocat timp de 24 de 4-8 November 2000 and thereafter; and that
ore după plasarea lor în detenţie în Republi- they had not been allowed to meet in private
ca Moldova şi că nu li s-a permis de facto să with their lawyers (paragraph 95).
aibă astfel de întrevederi în perioada 4-8 no- In the case of Leva v. Moldova (appli-
iembrie 2000 şi ulterior; şi că nu li s-a permis cation No. 12444/05, decision 15.03.2010)
să se întâlnească cu avocaţii lor în condiţii de [5], the first applicant complained that, ini-
confidenţialitate (§. 95) . tially, upon his apprehension by the CFECC,
În cauza Leva c. Moldovei (cererea nr. he had not been allowed to be represented
12444/05, hot. 15.03. 2010) [5], primul recla- by a lawyer chosen by him. Moreover, in
mant s-a plâns de faptul că, fiind reținut de the Leva case, the problem of confidentiality
către ofițeri ai CCCEC, iniţial nu i s-a per- of meetings with the lawyer in the office of
mis să fie reprezentat de un avocat ales de el. the criminal investigation officer and in the
De asemenea, în cauza Leva a fost aborda- preventive detention isolator of the CFECC
tă problema confidențialității întrevederilor has been addressed. The Court found that
cu avocatul în incinta biroului ofițerului de the impossibility of the first applicant to di-
urmărire penală și în izolatorul de detenție rectly discuss with his lawyers the relevant
provizorie a CCCEC. Curtea a constatat că questions for his defense and for challeng-
imposibilitatea primului reclamant să discu- ing their pre-trial detention, without being
140
te cu avocaţii săi chestiuni direct relevante separated by a glass wall, affected his right to
pentru apărarea lui şi pentru contestarea de- defense, dismissing the other complaints on
tenţiei sale preventive, fără a fi separate de violation of the right to legal aid.
peretele de sticlă, a afectat dreptul la apărare, In so far as S.L.’s complaint under
respingînd celelalte pretenții privind încălca- Article 5 paragraph 4 concerning the glass
rea dreptului la asistență juridică. screen in the CFECC detention centre is
Referitor la plângerea lui S.L. în temeiul concerned, the Court reiterates that it has al-
articolului 5, §4 în privinţa paravanului din ready found violations in respect of similar
sticlă din Izolatorul de detenţie preventivă al complaints in such cases as Castravet v. Mol-
CCCEC, Curtea reiterează că ea a constatat dova No. 23393/05, paragraph 61, 13 March
deja încălcări în ceea ce priveşte plângeri si- 2007; Istratii and others v. Moldova No.
milare în cauze precum Castraveț c. Moldo- 8721/05, 8705/05 and 8742/05, paragraph
vei nr. 23393/05, § 61, 13 martie 2007; Istra- 101, 27 March 2007; Modarca v. Moldova
tii şi alţii c. Moldovei nr. 8721/05, 8705/05 No. 14437/05, paragraph 99, 10 May 2007;
şi 8742/05, §101, 27 martie 2007; Modârca Musuc v. Moldova no. 42440/06, paragraph
57, 6 November 2007 and Şarban v. Moldo-
c. Moldovei nr. 14437/05, § 99, 10 mai 2007;
va, No. 3456/05, paragraph 48-50, 126-131,
Mușuc c. Moldovei nr. 42440/06, § 57, 6
04 October, 2005. In such circumstances and
noiembrie 2007 și Şarban c. Moldovei (ce-
in view of the similarity of the complaint in
rerea nr. 3456/05, hot. 04.10.2005, § 48-50,
the present case with those in the above cas-
126-131). În asemenea circumstanţe şi având
es, the Court does not consider it possible
în vedere asemănarea plângerii în prezenta to depart from its reasoning and its findings
cauză cu cele din cauzele menţionate supra, in those cases. Accordingly, there has been
Curtea consideră imposibilă îndepărtarea de a violation of Article 5 paragraph 4 of the
la raţionamentul şi constatările sale în cauze- Convention in this respect in the case of S.L.
le respective. Astfel, din acest punct de vede- (paragraph 68). [6].
re, în privinţa lui S.L. s-a produs o încălcare There were cases when national courts
a articolului 5, § 4 din Convenţie (§ 68) [6]. intervened upon the lawyers’ request for en-
Au existat cazuri când instanțele suring confidentiality of their consultation
naționale au intervenit la solicitarea avocaților with clients in police custody. Such a situ-
privind asigurarea confidențialității consul- ation was found in the case of Popovici v.
tării clienților lor, care se află în custodia Moldova (application no. 12444/05, decision
poliției. O astfel de situație a fost constatată 15.03.2010, paragraph 21, 22) [7]. In this
în cauza Popovici c. Moldovei (cererea nr. case, the Court also found that “it appears
12444/05, hot. 15.03.2010, §21, 22) [7]. În that the applicant was not assisted by a lawyer
această cauză Curtea a constatat de aseme- during the administrative proceedings, taking
nea „Se pare că, în timpul procedurilor ad- into consideration also the period of contra-
ministrative, reclamantul nu a fost asistat de ventional apprehension of the applicant”.
un avocat, avându-se în vedere și pe perioada The ECtHR judgment of 19 December
reținerii contravenționale a reclamantului”. 2006 in the case OFERTA PLUS SRL v. Mol-
Hotărârea CtEDO din 19 decembrie dova (application No. 14385/04) determined
2006 în cauza OFERTA PLUS SRL c. Mol- the responsible authorities to ensure confi-
dovei (Cererea nr. 14385/04) a determinat dential meetings between the apprehended
autoritățile responsabile de a asigura între- person and the defender, without suspicions
vederi între persoana reținută și apărător în of audio or video surveillance, as well as the
condiții de confidențilaitate, fără suspiciuni possibility of locating both of them in the
de supraveghere audio sau video a acesteia, same room for exchange of documents. “The
precum și posibilitatea ambilor de a se afla în Court considers that the impossibility for C.T.
141
aceeași încăpere pentru a face schimb de acte to discuss with the lawyer issues concerning
și documente. „Curtea consideră că imposibi- the present application before the Court with-
litatea lui C.T. de a discuta cu avocatul recla- out being separated by a glass screen affected
mantului chestiuni cu privire la această cerere the applicant company’s right of petition. Ac-
depusă la Curte, fără a fi separaţi de perete- cordingly, there has been a violation of Article
le din sticlă, a afectat dreptul reclamantului 34 of the Convention in this respect also (par-
la depunerea unei cereri individuale (§156). agraph 156). Indeed, the Court now considers
Într-adevăr, Curtea consideră acum că pere- that the glass screen might affect the exercise
tele din sticlă ar putea afecta exercitarea de by other individuals of their defense rights
către alte persoane a drepturilor lor la apărare (paragraph 153)” [8].
(§153)” [8]. In the case of Buzilov v. Moldova (ap-
În cauza Buzilov c. Moldovei (cererea plication No. 28653/05, decision 23.06.2009)
nr. 28653/05, hot., 23.06. 2009) [9], recla- [9], the applicant finally complained that his
mantul s-a plâns că avocatului său nu i-au lawyer did not have adequate facilities to
fost create facilităţi adecvate pentru a se în- meet with him. In the Court’s opinion, this
complaint refers, in substance, to the appli-
tâlni cu el pe perioada reținerii în custodia
cant’s right of petition guaranteed by Article
poliției. În opinia Curţii, deoarece reclaman-
34 of the Convention. However, since the
tul nu şi-a întemeiat pretenţia prin prezen-
applicant failed to substantiate it by provid-
tarea unor probe, aceasta urmează a fi de-
ing any evidence, the complaint must be de-
clarată inadmisibilă, ca vădit nefondată, în
clared inadmissible as manifestly ill founded
conformitate cu art.35, §§3 şi 4 al Convenţiei in accordance with Article 35 paragraphs 3
(§21). and 4 of the Convention (paragraph 21).
În Cauza Petru Roșca (cererea nr. In the case of Petru Roșca (application
2638/05, hot. 06.10.2009) [10], reclamantul a No. 2638/05, decision 06.10.2009) [10], the
pretins, în special, că poliţia a aplicat excesiv applicant claimed, in particular, that the po-
forţa în timpul reţinerii şi detenţiei sale, şi lice had made excessive use of force during
că el a fost recunoscut vinovat de săvârşirea his arrest and detention, and that he had
unei contravenţii administrative, fără a avea been convicted of an administrative offence
suficient timp şi facilităţi să-şi pregătească without having had sufficient time and facil-
apărarea sau să fie asistat de un avocat (§3). ities to prepare his defense or to use the as-
Curtea a concluzionat că, în cazul de faţă, a sistance of a lawyer (paragraph 3). The Court
existat o încălcare a Articolului 6, §1 în cone- concluded that there had been a violation of
xitate cu Articolul 6, §3 lit. c) şi d) din Con- Article 6 paragraph 1 in conjunction with
venţie (§58). Article 6 paragraph 3 (c) and (d) of the Con-
În Hotărârea CtEDO Grădinar vention (paragraph 58).
c. Moldovei (cererea nr. 7170/02, hot., In the ECtHR decision of Grădinar v.
08.04.2008), Curtea a notat că G. şi D.C. nu Moldova, (application No. 7170/02, decision
au fost asistați de avocat în perioada reținerii 08.04.2008), the Court noted that G. and
contravenționale și a arestului administrativ, D.C. had not been assisted by a lawyer dur-
atunci când au fost audiați asupra unor fap- ing their contraventional apprehension and
te penale ce le-au fost incriminate ulterior în administrative arrest and when they were
cadrul unui dosar penal (§§ 18-22) [11]. questioned about some criminal deeds that
În Hotărârea Cristina Boicenco c. Mol- were later incriminated within a criminal file
dovei (cererea nr. 25688/09, hot. 27.09. 201) (paragraphs 18-22) [11].
se menționază că instanțele naționale, achi- In the decision of Cristina Boicenco v.
tându-l pe reclamant într-un dosar penal, a Moldova (application No. 25688/09, decision
constatat suplimentar că ofiţerii de poliţie 27.09.2011) it is mentioned that by acquit-
142
nu au întocmit un proces-verbal de reţine- ting the applicant of a criminal offence, the

re, că detenţia reclamantului, care nu a fost domestic court, additionally found that the
asistat de un avocat, a avut loc cu încălcarea criminal investigation officers had not issued
dreptului naţional şi că toate actele procedu- an apprehension minutes, that the detention
rale efectuate în timpul urmăririi penale sunt of the applicant who had not been assisted by
nule (§§ 13, 14) [12]. a lawyer took place with violation of the do-
În cauza Guțu c. Moldovei (cererea nr. mestic law and all the procedural acts drawn
20289/02, hot. 07.06.2007) [13] s-a constatat up during the criminal investigation were
că reclamantul a fost reținut fiind bănuit de null (paragraphs 13, 14) [12].
nesubordonarea cu rea-voință cerințelor le- In the case of Guţu v. Moldova (appli-
gitime ale colaboratorului de poliție. Fiind în cation No. 20289/02, decision 07.06.2007)
custodia poliției mai bine de aproximativ 20 [13] it was found that the applicant was ap-
ore, el nu a fost informat despre motivele de- prehended, being suspected of disobeying
tenţiei sale şi nu i-a fost acordat un avocat în the lawful orders of a police officer. Being
această perioadă (§§ 6, 12, 13). detained in police custody for more than 20
hours, he was not informed about the grounds
În Hotărârea Feraru c. Moldovei (ce-
of his detention and was not provided with a
rea nr. 55792/08, hot. 24.01. 2012) [14], se
lawyer (paragraphs 6, 12, 13).
menționează că avocatul reclamantului a
In the decision of Feraru v. Mol-
denunţat arestarea de facto a reclamantului
dova (application no. 55792/08, decision
la 29 septembrie 2008 şi detenţia ulterioară a
24.01.2012) [14], it is mentioned that the ap-
acestuia, şi neacordarea reclamantului asis- plicant’s lawyer appealed, complaining of the
tenţei juridice până la 6 octombrie 2008 (§14). applicant’s de facto arrest on 29 September
În cauza Colibaba c. Moldovei (cere- 2008 and his detention thereafter, and of the
rea nr. nr. 29089/06, hot. 23.10.2007) [15] s-a lack of legal assistance available to the appli-
constatat că deși reclamantul a fost reținut la cant until 6 October 2008 (paragraph 14).
21 aprilie 2006, fiind acuzat de agresarea unui In the case of Colibaba v. Moldova (ap-
poliţist, numai la 27 aprilie 2006, reclamantu- plication No. 29089/06, decision 23.10.2007)
lui i s-a permis pentru prima dată să se întâl- [15] it was found that although the applicant
nească cu avocatul său, dar numai în prezenţa was arrested on 21 April 2006 on charges of
poliţiştilor. Reclamantul s-a plâns avocatului assaulting a police officer, only on 27 April
său că a fost torturat (§§1, 4, 43). În fine, re- 2006 he was allowed for the first time to meet
clamantul s-a plâns, în temeiul articolului 34 his lawyer, but only in the presence of police.
al Convenţiei, că scrisoarea Procurorului Ge- The applicant complained to his lawyer that
neral din 26 iunie 2006 a avut drept scop in- he had been tortured (paragraphs 1, 4, 43). Fi-
timidarea avocatului său şi că, prin urmare, nally, the applicant complained, according to
a constituit o încălcare a dreptului său de a Article 34 of the Convention that the Prose-
sesiza Curtea. Curtea consideră că statul pâ- cutor General’s letter of 26 June 2006 was a
rât nu s-a conformat obligaţiilor sale impuse form of intimidation in respect of his lawyer,
de articolul 34 al Convenţiei (§59). and subsequently, represented violation of
În Hotărârea Gurgurov c. Moldovei his right to complain to the Court. In view
(cererea nr. 7045/08, hot. 16.06. 2009) [16] of the foregoing, the Court considers that the
s-a stabilit de asemenea, că partea acuzării în respondent State has failed to comply with its
dosar a făcut presiuni asupra apărării. Curtea obligations under Article 34 of the Convention
a notat că reclamantul s-a plâns de maltrata- (paragraph 59).
re. „La 4 noiembrie 2005, tatăl reclamantului In the decision of Gurgurov v. Mol-
a angajat un avocat, care imediat a depus o dova (application No. 7045/08, decision
plângere la procuratură, invocând rele trata- 16.06.2009) [16] it was also found that the ac-
143
mente. Curtea accentuează, în primul rând, cusation had put pressure on the defense. The
că independenţa procuraturii era dubioasă pe Court noted that the applicant complained
toată durata investigaţiei efectuate. Curtea ob- of ill-treatment. ”On 4 November 2005 the
servă, că Procuratura Generală şi-a exprimat applicant’s father employed a lawyer, who im-
clar opinia sa în acest sens deja la începutul mediately filed a complaint with the prosecu-
investigaţiei şi a încercat să exercite presiuni tor’s office, invoking ill-treatment. The Court
asupra avocatului reclamantului şi asupra al- notes in the first place that the independence
tor avocaţi, pentru a-i convinge să nu înainteze of the prosecutor’s office was open to doubt
plângeri către organizaţiile internaţionale spe- throughout the investigation conducted by it.
cializate în protecţia drepturilor omului (a se It observes that the Prosecutor General’s Office
vedea paragraful 11). Aceasta a condus la con- expressed a clear opinion on the matter at the
statarea violării Articolului 34 din Convenţie beginning of the investigation and attempted
în speţa Colibaba v. Moldova (nr. 29089/06, § to put pressure on the applicant’s lawyer along
67, 23 octombrie 2007) (§ 65). with other lawyers and to dissuade them from
Concluzii. În baza celor consemnate în pursuing their complaints before international
organizations specialized in the protection of
cadrul acestui articol și expunerii sumare a
human rights (see paragraph 24 above). This
dosarelor examinate de CtEDO privind cere-
led to the finding of a violation of Article 34 of
rile depuse de reclamanți împotriva R. Mol-
the Convention in Colibaba v. Moldova (No.
dova, am putea trage următoarele concluzii.
29089/06, paragraph 67, 23 October 2007)
În majoritatea cazurilor expuse a fost
(paragraph 65).
constatată încălcarea dreptului la apărare. Conclusions. Based on the findings
CtEDO și-a întemeiat concluziile nu above and a short overview of the cases ex-
numai pentru absența prezenței fizice a avo- amined by the ECtHR we can make the fol-
catului în timpul realizării unor activități lowing conclusions.
procesuale cu antrenarea persoanei reținute, In most of the mentioned cases, there
dar și pentru lipsa confidențialității întreve- was a violation of the right to defense.
derilor cu clienții. The ECtHR based its conclusions not
În unele cauze în care s-a stabilit vio- only on the physical presence of the lawyer
larea dreptului la apărare s-au constatat și during certain procedural actions with the
abuzuri psihice și fizice asupra reținuților. participation of the apprehended person,
În cea mai mare parte, aceste constatări au but also on the lack of confidentiality of the
vizat etapa incipientă a procesului penal și meetings with clients.
detenția reclamantului în custodia poliției. In some cases, physical and mental
Considerăm că asigurarea eficientă a abuses of apprehended persons were found.
dreptului la apărare ar fi putut preîntâmpina We believe that efficient safeguarding
abuzurile din partea polițiștilor și altor orga- of the right to defense could have prevented
ne abilitate cu dreptul de a reține persoanele abuse by the police.
suspectate de comiterea infracțiunii. For the most part, these findings fo-
În toate cauzele s-a constatat violarea cused on the early stage of the criminal pro-
dreptului la apărare, din cauza relelor prac- ceedings and detention in police custody.
tici în acțiunile organului de constatare și de In all cases, there was found a violation
urmărire penală. CtEDO nu a constatat une- of the right to defense, due to bad practices
le inconsevențe și neconcordațe ale legislației in the actions of the ascertaining body and
naționale cu standardele CEDO. criminal investigation body. The ECtHR has
not found any inconsistencies and incon-
gruities of the national legislation with the
ECHR.
144
1. Dongoroz Vintilă şi colectiv. Explicaţii 8. Hot. disponibilă: http://www.justice.gov.md/

teoretice ale Codului de procedură pena- public/files/cedo/judgements/OFERTA_
lă român. Partea generală. Vol. I. Bucu- PLUS_SRL_ro.pdf (vizitat: 30.10.2019).
reşti: Ed. Academiei R.S.R., 1976, 434 p. 9. Hot. disponibilă: http://justice.md/
2. Dolea I., colectiv. Codul de procedură file/CEDO_judgments/Moldova/BU-
penală, Comentariu, Cartier, Chişinău, ZILOV%20%28ro%29.pdf (vizitat:
2005, 655 p. 29.10.2019).
3. Avornic Gheorghe. Intensificarea acti- 10. Hot. disponibilă: http://justice.md/
vismului juridic al cetăţenilor prin inter- f i l e / C E D O _ j u d g m e nt s / Mo l d o v a /
mediul instituţiei avocaturrii – condiţie PETRU%20ROSCA%20%28ro%29.pdf
de edificare a statului de drept. Teză de (vizitat: 24.10.2019).
doctor habilitat în drept. Chişinău. 2005, 11. Hot. disponibilă: http://justice.md/file/
259 p. CED O_judg ments/Moldova/GRA-
4. Directiva 2013/48/UE a Parlamentului DINAR%20%28ro%29.pdf (vizitat:
European şi a Consiliului din 22 octom- 10.10.2019).
brie 2013 cu privire la dreptul de acces 12. Hot. disponibilă: http://hudoc.echr.coe.
la un avocat în cadrul procedurilor pe- int/sites/eng/pages/search.aspx# {„ite-
nale şi al mandatului european de ares- mid”:[„001-124080”]} (vizitat: 14.11.2019).
tare şi cu privire la dreptul de a informa 13. Hot. disponibilă: http://justice.md/file/
un terţ cu privire la privarea de libertate CEDO_judgments/Moldova/GUTU%20
şi a comunica cu persoanele terţe şi cu %28ro%29.pdf (vizitat: 21.10.2019).
autorităţile consulare în timpul privării 14. Hot. disponibilă: http://hudoc.echr.coe.
de libertate, publicată în Jurnalul Oficial int/sites/eng/pages/search.aspx?i=001-
al Uniunii Europene, partea I, L 294 din 126978#{„itemid”:[„001-126978”]} (vizi-
06.11.2013, disponibilă la http://eur-lex. tat: 22.11.2019).
europa.eu (vizitat: 17.10.2019). 15. Hot. disponibilă: http://justice.md/
5. Hot. disponibilă: http://hudoc.echr.coe.int/ file/CEDO_judgments/Moldova/CO-
sites/eng/pages/search.aspx?i=001-90304 LIBABA%20%28ro%29.pdf (vizitat:
(vizitat: 14.10.2019). 15.12.2019).
6. Hot. disponibilă: http://hudoc.echr.coe.int/ 16. Hot. disponibilă: http://justice.md/file/
sites/eng/pages/search.aspx?i=001-80535 CED O_judg ments/Moldova/GUR-
(vizitat: 10.10.2019). GUROV%20%28ro%29.pdf (vizitat:
7. Hot. disponibilă: http://hudoc.echr.coe.int/ 10.01.2020).
sites/fra/pages/search.aspx?i=001-78585
(vizitat: 21.10.2019).

Tudor OSOIANU, Tudor OSOIANU,
doctor în drept, conferențiar universitar, PhD, associate professor (docent)
Academia „Ștefan cel Mare” a MAI, Academy “Stefan cel Mare” of MIA,
e-mail: osoianu@list.ru, e-mail: osoianu@list.ru,
tel.: 079407536 tel.: 079407536
145
CZU 343.137
VALOAREA JURIDICĂ ŞI CĂILE DE THE LEGAL VALUE AND THE WAYS

UTILIZARE A REZULTATELOR ACTIVI- OF USING THE RESULTS OF THE SPE-
TĂŢII SPECIALE DE INVESTIGAŢII CIAL INVESTIGATION ACTIVITY
Alexandru PARENIUC, Alexandru PARENIUC,

decanul Facultății ,,Drept” dean of the Law Faculty,
Alexei PUNGĂ, Alexei PUNGĂ,

lector al catedrei ,,Activitatea specială lecturer of the Department ”Special investigati-
de investigații și securitate informațională”, on activity and information security”,
Angela PARENIUC, Angela PARENIUC,

cercetător științific al Centrului de Cercetări scientific researcher of the Center for Scientific
Științifice, Academia „Ștefan cel Mare” a MAI Research, Academy “Stefan cel Mare” of MIA
Articolul cuprinde o analiză succintă a pro- The article contains a brief analysis of the
cesului de valorificare a informației și de utilizare a process of capitalizing of the information and using
rezultatelor activității speciale de investigații în ve- the results of the special investigation activity in or-
derea precizării conținutului și modului de obținere der to specify the content and the way of obtaining
a informației colectate prin prisma măsurilor speci- the information collected through the special inves-
ale de investigații. tigative measures.
Cuvinte-cheie: acțiune, actele procedurale, Keywords: activity, procedural documents, crim-
acțiuni de urmărire penală, probe, informație, măsuri- inal prosecution actions, special investigative measures,
le speciale de investigații, prevenirea criminalității, re- crime prevention, the results of the special investigation
zultatele măsurilor speciale de investigații, valorificarea measures, capitalizing of information.
informației.
Introducere. Experienţa de aplicare a Introduction. Experience of applying

prevederilor Legii Republicii Moldova nr.59 the provisions of the Law of the Republic of
din 29.03.2012 privind activitatea specială de Moldova No. 59/2012 on the special inves-
investigaţii în practică deseori semnalează tigation activity in practice, usually demon-
nedefinitivarea unor norme aparte din lege, strates the non-defining of certain norms
necoordonarea acestora cu legislaţia penală, of the law, their non-coordination with the
procesual-penală etc. Aceasta influenţează criminal law, procedural-criminal law etc.,
negativ rezultatele luptei cu criminalitatea, the fact that negatively influences the results
eficienţa activităţii subdiviziunilor speciali- of the fight against criminality, the efficiency
zate ale autorităților ce efectuează activitatea of the activity of the specialized subdivisions
specială de investigații şi a celor de urmări- of the authorities responsible for the special
re penală în direcţia prevenirii și combaterii investigation activity and of the criminal
criminalității, precum şi căutarea infractori- prosecution in the area of crimes preventing
lor ce se eschivează de la urmărirea penală and combating, as well as searching for the
146
sau de la executarea pedepsei penale. offenders avoiding criminal prosecution or

Metode și materiale aplicate. În execution of criminal punishment.
limitele de studiu al acestui articol, în calitate Methods and materials applied. With-
de metodă de cercetare principală a fost utili- in the study limits of this article, as the main
zată metoda comparativă de studiere a valo- research method, the comparative method
rii juridice şi a căilor de utilizare a rezultate- of studying the legal value and the ways of
lor activităţii speciale de investigaţii. În afară using the results of the special investigation
de metoda comparativă au mai fost utilizate activity was used. Apart from the compara-
o serie de metode cum ar fi: metoda analizei tive method, a number of methods have been
logice, interpretării logice, clasificării, meto- used, such as: logical analysis method, log-
da analitică etc. ical interpretations, classification, analytical
Scopul cercetării. În cele ce urmează method, etc.
ne propunem să abordăm valoarea juridică a The purpose of the research. In the
datelor obținute în urma efectuării activității following, we suggest to approach the legal
speciale de investigații în vederea aprecie- value of the data obtained after carrying out
the special activity of investigations in order
rii modului în care acestea pot fi utilizate în
to appreciate how they can be used in the
procesul investigării infracțiunilor.
process of offences’ investigation.
Rezultate obținute și discuții. Legisla-
Obtained results and descussions.The
ţia contemporană a Republicii Moldova re-
contemporary legislation of the Republic of
cunoaşte direct Codul de procedură penală
Moldova directly recognizes the Criminal
ca element al bazei juridice a activităţii spe- Procedure Code as an element of the legal
ciale de investigaţii. La aceasta, din punct de basis of the special investigation activity.
vedere istoric, atrag atenţia autorii autohtoni Historically, the native authors of studies and
ai studiilor și cercetărilor consacrate proble- researches draw attention to this, and par-
melor activităţii speciale de investigații. De ticularly to the facts dedicated to the prob-
exemplu, este de remarcat că ,,activitatea lems of the special investigation activity. For
specială de investigaţii contribuie la realiza- example, it is noteworthy that, “the special
rea cu succes a activităţii procesuale, soldată investigation activity contributes to the suc-
cu realizarea normelor juridico-penale” [1, cessful completion of the procedural activity,
p.8-9]. Analiza scopurilor şi sarcinilor acti- resulting in the fulfillment of the legal-crim-
vităţii speciale de investigaţii ne permite să inal norms” [1, p. 8-9]. The analysis of the
concluzionăm că ele sunt îndreptate spre goals and tasks of the special investigation
soluţionarea cu succes a problemelor pro- activity allows us to conclude that they are
cesului penal, prin asigurarea probaţiunii aimed at successfully solving the problems of
urmăririi penale. Din aceste considerente o the criminal process, by providing probation
importanţă majoră o are perfecţionarea nor- for criminal prosecution. For these reasons
melor juridice, care arată legătura dintre ac- a major importance has the improvement of
tivitatea specială de investigaţii şi a procesul the legal norms, which indicates the connec-
penal. Astfel, Şeifer S.A. ,,atrage atenţia asu- tion between the special investigative activity
pra unor particularităţi comune dintre aceste and criminal case. Thus, Sheifer S.A. draws
activităţi” [2, p. 94-97]. attention to some common features of these
Legătura lor, destul de clar, este obser- activities” [2, p. 94-97].
vată reieșind din prevederile art.24 al Legii Their connection is quite clear from
RM privind activitatea specială de investi- the provisions of art.24 of the Law of the
gaţii, care spune: „(1) Rezultatele măsurilor Republic of Moldova on special investiga-
speciale de investigaţii pot servi drept temei tive activity, which says: “(1) The results of
pentru efectuarea altor măsuri speciale de in- the special investigations measures may serve
147
vestigaţii în scopul prevenirii criminalităţii şi as a basis for carrying out other special inves-
asigurării securităţii statului, ordinii publice, tigations measures in order to prevent crimi-
precum şi în calitate de probe dacă au fost nality and ensure state security, public order,
efectuate în cadrul unei cauze penale”. Con- as well as an evidence if they were carried out
form alin.(4), art.93 al Codului de procedură in a criminal case”. According to paragraph
penală, „Datele de fapt obţinute prin activi- (4), art.93 of the Code of Criminal Proce-
tatea specială de investigaţii pot fi admise ca dure: „The factual data obtained through the
probe numai în cazurile în care ele au fost ad- special investigation activity can be admitted
ministrate şi verificate prin intermediul mij- as an evidence only in cases when they have
loacelor prevăzute la alin.(2), în conformitate been administered and verified by the means
cu prevederile legii procesuale, cu respectarea provided by the paragraph (2), in accordance
drepturilor şi libertăţilor persoanei sau cu re- with the provisions of the procedural law, re-
stricţia unor drepturi şi libertăţi autorizată de specting the rights and freedoms of the person
către instanţa de judecată”. or restricting certain rights and freedoms au-
Reieşind din prevederile art.18 al Legii thorized by the court ”.
Based on the provisions of art.18 of the
sus-menționate, un şir de măsuri ale activi-
above mentioned Law, a series of measures
tăţii speciale de investigaţii posedă anumite
of the special investigation activity possess
asemănări cu acţiunile de urmărire penală.
certain similarities with the actions of crim-
Aceasta se datorează faptului că şi unele şi
inal prosecution. This is due to the fact, that
altele constituie procedee de dobândire a in-
both of them constitute processes for acquir-
formaţiilor despre fapte, sunt culese din una ing information about facts, and are collect-
şi aceeaşi primă sursă, în afară de aceasta ed from one and the same first source, be-
sunt folosite metode de cunoaştere similare: sides this, similar methods of knowledge are
chestionarea-audierea; cercetarea obiectelor used: questioning-hearing; researching of
şi documentelor – cercetarea la faţa locului; objects and documents – crime scene exam-
colectarea mostrelor pentru cercetarea com- ination; collection of samples for compara-
parată; interceptarea şi înregistrarea comu- tive research; interception and recording of
nicărilor şi imaginilor – interceptarea comu- communications and images – interception
nicărilor etc. of communications etc.
Savantul rus N.A Gromov presupu- Russian scientist N.A Gromov rightly
ne întemeiat că, ,,o astfel de asemănare nu assumes that “such a resemblance should not
trebuie să servească drept temei pentru conserve as a basis for confusing them or replac-
fundarea lor sau înlocuirea unora cu altele, ing them with others, because the criminal
deoarece acţiunile de urmărire penală nu pot proceedings cannot be carried out secretly,
fi efectuate în mod secret, întrucât ele sunt because they are regulated by the Code of
reglementate de prevederile codului de pro- Criminal Procedure. Nevertheless, the ac-
cedură penală. Cu toate acestea, informaţia quired information (collected, accumulated)
dobândită poate şi trebuie activ folosită de can and should be actively used by the crim-
către ofiţerul de urmărire penală în procesul inal investigation officer in the probation
probatoriu pe urmărirea penală. Această ad- process of the criminal investigation. This
misibilitate se datorează tocmai comunităţii admissibility is due precisely to the commu-
metodelor de cunoaştere în activitatea spe- nity of methods of knowledge in the special
cială de investigaţii şi în procesul penal” [3, investigation activity and in the criminal
p. 81-82]. process” [3, p. 81-82].
În baza datelor dobândite ca urmare a The state constraint measures cannot
efectuării activităţilor speciale de investigaţii be applied based on the data obtained as a
nu pot fi aplicate măsurile de constrângere result of special investigation activity, if these
148
statale, dacă aceste rezultate nu au fost inclu- results have not been included in the official
se în sfera oficială a procesului penal, unde sphere of criminal process, where they pass
ele trec procedura de colectare, verificare şi the procedure of collection, verification and
apreciere a probelor. În caz contrar, datele assessment of the evidence. Otherwise, the
obţinute în urma efectuării măsurilor spe- data obtained as a result of carrying out spe-
ciale de investigaţii nu pot fi recunoscute ca cial investigative measures cannot be recog-
juridic semnificative în sensul, că în baza lor nized as legally meaningful in that sense, be-
nu pot fi adoptate decizii procesuale ce au cause some procedural decisions cannot be
legătură cu limitarea drepturilor constituţi- adopted on their basis, which are related to
onale ale persoanelor. the limitation of the constitutional rights of
Legea privind activitatea specială de the persons.
investigaţii ,,nu determină o formă proce- The Law on the special investigation
suală concretă pentru efectuarea măsurilor activity does not determine a concrete pro-
speciale de investigaţii, dar în același timp cedural form for carrying out the special in-
acceptă folosirea datelor obţinute pe această vestigation measures, “but at the same time
accepts the use of data obtained in this way
cale în calitate de probe pe cauze penale” [4,
as evidence for criminal cases” [4, art. 24,
art. 24, alin.(1)].
alin.(1)].
Analiza prevederilor art. 24 al Legii RM
The analysis of the provisions of art.24
privind activitatea specială de investigaţii
of the Law of the Republic of Moldova No.
demonstrează că legiuitorul utilizează activ
59/2012 on the special investigation activity
noţiunea de „rezultatele măsurilor speciale shows us that the active legislator uses the
de investigaţii”, dar nu tălmăceşte conţinu- notion of “the results of the special investiga-
tul acestora. Conform opiniei savantului rus tions measures”, but without content expos-
Ilinâi V.L., ,,rezultatele activităţii speciale de ing. According to the opinion of the russian
investigaţii reprezintă informaţia, acumulată scientist Ilinîi V.L., “the results of the special
de către subdiviziunile investigative, în pri- investigation activity represent the informa-
vinţa persoanelor şi evenimentelor verification, accumulated by the investigative sub-
te, fapt ce urmează a fi expus într-o anumită divisions, regarding verified persons and
formă documentară, de exemplu, sub formă events, a fact that is to be shaped into a cer-
de documente scrise, materiale-purtători de tain documentary form, for example, in the
informaţii foto şi/sau video” [5, p. 31]. form of written documents, material-photo
Un alt savant rus Zajiţki V.I. presupune and/or video” [5, p. 31].
că „rezultatele activităţii speciale de investi- Another russian scientist Zajitsky V.I.
gaţii” trebuie considerate ştirile, informațiile supposes that, “the results of the special in-
obţinute în timpul îndeplinirii măsurilor vestigation activity must be considered news;
speciale de investigaţii, stipulate în Lege, information obtained during special investi-
sau de la colaboratorii confidențiali şi fixată gative measures, stipulated in the Law, either
în materialele dosarului special. Aceste date from confidential employees and fixed in
urmează să reflecte circumstanţele comiterii the materials of the special operative record
infracţiunii, precum şi alte împrejurări ce file. These data are intended to reflect the
au importanţă pentru investigarea rapidă şi circumstances of the crime, as well as oth-
completă a infracțiunilor cu ajutorul mijloa- er circumstances that are important for the
celor procesului penal” [6, p. 109]. În mod rapid and complete investigation of crimes
analogic, își expun părerea şi alţi cercetători through the means of criminal process” [6,
ştiinţifici: Meșkov V., Popov V. [7, p. 45]. p. 109]. Analogically the opinions of other
Spre deosebire de Republica Moldova, scientific researches are expressed [7, p. 45].
în Federaţia Rusă există un act oficial, legal In contrast to the Republic of Moldo-
149
– „Instrucţiunea despre procedura de pre- va, Russian Federation has an official and
zentare a rezultatelor activităţii speciale de legal document - the “Instruction on the
investigaţii organelor de cercetare penală, procedure for presenting the results of the
procurorului şi judecătorului”, care dezvăluie special investigation activity to the criminal
noţiunea de rezultate speciale de investigaţii, investigation bodies, the prosecutor and the
ca ,,date faptice, obţinute de către subdivizi- judge”, which reveals the notion of special
unile investigative (specializate ce efectuează investigation results as factual data, obtained
activitatea specială de investigații), în ordinea by the investigative subdivisions (specialized
prevăzută de Legea Federației Ruse privind on special investigation activity), in the order
activitatea operativă/specială de investigaţii, provided by the Law of the Russian Federa-
despre semnele persoanelor care pregătesc, tion on the operative / special investigation
comit sau au comis fapte ilegale, care se as- activity, about the signs of the persons who
cund de organele de ocrotire a normelor de are preparing, committing or having com-
drept sau de judecată, ce se eschivează de la mitted the illegal acts, that are hiding from
răspunderea penală şi celor dispărute fără the law enforcement bodies or court, which
avoid criminal liability and those who have
urmă, precum şi despre evenimentele şi acţi-
disappeared without any trace, as well as
unile care pun în pericol securitatea de stat în
about events and actions which endanger
domeniul militar, economic şi ecologic” [8].
state security in military, economical and
Unii autori ruși au definit drept re-
ecological areas [8].
zultat al activităţii speciale de investigaţii
Some russian authors have defined as
– „Informaţie investigativă/operativă, con- the result of the special investigation activity
ţinută în: note, rapoarte ale colaboratorului – “Investigative/operative information, con-
confidențial, care a înfăptuit măsurile inves- tained in: notes, reports of the agent, who
tigative; comunicările surselor confidențiale; carried out the investigative measures; com-
concluziile diferitor persoane juridice sau ale munications from confidential sources; the
persoanelor cu funcţii de răspundere; conţi- conclusions of the different entities, either of
nutul înregistrărilor foto, video, audio, fixate persons with responsibilities; content of pho-
în timpul efectuării măsurilor investigative; to, video and audio recordings, fixed during
diferite obiecte materiale, obţinute atât public, the investigative measures; different material
cât şi secret, ca urmare a înfăptuirii măsuri- objects, obtained both publicly and secretly,
lor operative/speciale de investigaţii, despre as a result of carrying out the operative/spe-
existenţa sau lipsa faptelor social periculoase, cial investigation measures, about the exist-
vinovăţia persoanei implicate şi altor circum- ence or lack of socially dangerous facts, the
stanţe importante pentru soluţionarea justă a guilty of the person involved and other im-
cauzei” [9, p.v84-87; 5, p.v15-20]. portant circumstances for the fair settlement
Autorii țin să menţioneze faptul că of the case” [9, p. 84-87; 5, p. 15-20].
până în prezent în Republica Moldova nu The authors would like to mention the
este elaborată o terminologie unică privind fact that, so far, in the Republic of Moldo-
rezultatele activităţii speciale de investigaţii. va there is no single terminology developed
Savanții autohtoni şi practicienii în ultimul regarding the results of the special investi-
timp folosesc pe larg noţiunile de documen- gation activity. National scientists and prac-
tare, legalizare şi transformare. Din păcate, titioners lately are widely using the notions
nici una din noţiunile date nu conţine pe of documentation, legalization and trans-
deplin esenţa tuturor proceselor care apar la formation. Unfortunately, none of the given
intersecţia celor două domenii de cunoaştere notions does not fully contain the essence of
– procesul penal şi teoria activităţii speciale all processes, that appear at the intersection
de investigaţii. of the two fields of knowledge – the criminal
150
Conform teoriei unanim recunoscute, process and the Theory of the special investi-
activitatea probatorie a procesului penal, în gation activity.
calitate de categorie de cunoaştere, poate fi According to the unanimously recog-
corect înţeleasă în lumina teoriei reflexiei. nized theory, the probative activity of the
Evenimentul ilegal se reflectă în mediu şi în criminal trial, as a category of knowledge,
conştiinţele oamenilor sub forma amprente- can be correctly understood in the light of
lor directe sau indirecte – urme ale infracţi- reflection theory. The illegal event is reflected
unilor. in the environment and the consciences of
Rezultatele activităţii speciale de in- the people in the form of direct or indirect
vestigaţii derivă din rezultatele măsurilor traces – traces of the crimes.
speciale de investigaţii şi determină totalita- The results of the special investigation
tea informaţiilor, datelor faptice, obținute în activity derive from the results of the special
timpul efectuării acestor măsuri. Rezultatele investigation measures and determine the
măsurilor speciale de investigaţii pot să con- totality of the information, factual data, re-
ţină suplimentar şi alte informaţii, de exem- ceived during the execution of these meas-
ures. The results of the special investigation
plu, despre starea psihologică a persoanelor
measures may contain additional informa-
investigate, care poate fi folosită la înainta-
tion, for example about the psychological
rea ipotezelor de lucru sau la pregătirea unor
state of the investigated persons, which can
noi măsuri speciale de investigaţii. Astfel, în
be used to submit working hypotheses or to
timpul ,,chestionării” pot fi obţinute infor-
prepare new special investigation measures.
maţii neverbale, exprimate prin modalitatea Thus, during “Questioning”, nonverbal in-
de comportare, emoţiile celui chestionat, ce formation can be obtained, expressed by the
pot demonstra sinceritatea celui intervievat, behavioral mode, the emotions of the ques-
nivelul de cunoaştere a evenimentelor inves- tioned person, which can testify about the
tigate, constatarea persoanelor care dispun sincerity of the interviewed person, the level
de informaţii – potenţiali martori. of knowledge of the investigated events, the
Activitatea specială de investigaţii şi establishment of the persons who have infor-
procesul penal includ nu numai întrebări mation – potential witnesses.
procedurale, dar și presupun dobândirea The special investigation activity and
informaţiilor şi utilizarea acestora, adoptarea the criminal process include not only proce-
soluţiilor procesuale şi investigativ-tactice. dural questions, but also involve the obtain-
Astfel, rezultatele ,,Achiziţiei de control” pot ing and use of information, the adoption of
servi drept temei pentru adoptarea deciziilor procedural and investigative-tactical solu-
procesuale, spre exemplu, pornirea dosarului tions. Thus, the results of the control acquisi-
penal şi/sau efectuarea acţiunilor de urmări- tion can serve as the basis for the adoption of
re penală (percheziţia, ridicarea, cercetarea la the procedural decisions, for example start-
faţa locului). ing the criminal case and/or carrying out the
În cadrul activităţii speciale de investi- criminal prosecution actions (search, pick up
gaţii, chiar şi în cadrul efectuării doar a unei and field investigation).
măsuri speciale de investigaţii, pot fi atinse In the special investigative activity,
scopurile activităţii speciale de investigaţii, even within the framework of carrying out
de pildă depistarea semnelor componenţei of only one special investigative measure, the
de infracţiune. Drept rezultat poate servi goals of the special investigative activity can
prezenţa informaţiei veridice şi sigure despre be achieved for example, by detecting the
infracţiune, în baza căreia poate fi pornită signs of the crime component. As a result, the
urmărirea penală sau înfăptuirea acţiunilor presence of truthful and reliable information
procesual-penale. Astfel, adoptarea soluţiilor about the crime can be used, based on which
151
procesuale, bazate pe rezultatele activităţii the criminal prosecution or criminal pro-

speciale de investigaţii, sau efectuarea acţiu- ceedings can be started. Thus, the adoption
nilor procesuale pot fi înfăptuite numai după of the procedural solutions, based on the re-
înfăptuirea unui complex de măsuri speciale sults of the special investigation activity, or
de investigaţii, de exemplu – ,,urmărirea vi- the carrying out of the procedural actions
zuală”, ,,investigația sub acoperire”, ,,achiziţia can be carried out only after the execution of
de control”, ,,interceptarea comunicărilor”, a complex of special investigation measures,
,,livrarea controlată”, chiar dacă rezultate- for example, “visual pursuit”, “undercover
le fiecărei măsuri în parte nu constituie te- investigation”, “control acquisition”, “inter-
mei pentru efectuarea acţiunilor procesuale. ception of communications”, “controlled de-
Rezultatele activităţii speciale de investigaţii livery”, even if the results of each measure do
constituie un sistem de date şi informaţii ve- not constitute the basis for carrying out the
rificate şi apreciate. Anume cu acest scop sunt procedural actions. The results of the special
pornite dosarele speciale” [4, art.21]. investigation activity are a system of veri-
În legătură cu specificul activităţii spe- fied and appreciated data and information.
For this purpose, special files are started [10,
ciale de investigaţii, rezultatele ei nu pot avea
art.125, par.(1), art.126, par.(1)].
permanent importanţă procesuală şi în mod
In relation to the specification of the
public nu pot fi utilizate în cadrul procesului
special investigation activity the obtained re-
penal. Deseori ele pot fi prezentate în calitate
sults cannot be permanently of a procedural
de informaţii care pot fi folosite la pregătirea
importance and publicly used in the criminal
şi înfăptuirea acţiunilor de urmărire penală. trial. Often, they can be presented as infor-
Rezultatele activităţii speciale de in- mation, which can be used in the prepara-
vestigaţii sunt reflectate în documente de tion and execution of criminal prosecution.
serviciu (rapoarte, note informative, note- The results of the special investigation
memorandum, sinteze, dări de seamă, pro- activity are reflected in the service documents
cese-verbale, rapoarte cu informația de la (reports, informative notes, memorandum
colaboratorii confidenţiali, explicaţiile par- notes, summaries, minutes, reports with
ticipanţilor la efectuarea măsurilor speciale information obtained from agents, partici-
de investigaţii sau declaraţiile cetăţenilor, pants’ explanations for carrying out special
înscrisurile şi alte documente departamenta- investigative measures or citizens’ declara-
le oficiale. La aceste materiale pot fi anexate tions, documents and other official depart-
obiecte şi documente, obţinute în urma efec- mental documents). Objects and documents
tuării măsurilor speciale de investigaţii. obtained as a result of carrying out special
,,În cazul efectuării în cadrul măsurilor investigative measures can be attached to
speciale de investigaţii a măsurilor tehnico- these materials.
operative (utilizarea aparatelor de înregistra- “In case of carrying out within the
re video şi audio, de fotografiat şi de filmat și special investigative measures of the techni-
alte mijloace tehnice), rezultatele pot fi fixate cal-operative measures (the use of video and
pe purtători materiali (fizici) de informaţii audio recording equipment, photography
cu anexarea la procesul-verbal, în plic sigi- and filming equipment and other technical
lat, a purtătorului material de informaţii” [4, means), the results can be fixed on material
art.22, alin.(2)]. (physical) carriers of information with the
Înseşi documentele întocmite (proce- attachment to the minutes, in the sealed en-
sul-verbal, raportul, nota, memoriul etc.) nu velope, of the material carriers of informa-
constituie rezultate ale activităţii speciale de tion” [4, art.22, par.(2)].
investigaţii, deoarece ele reflectă numai in- The documents themselves (minutes,
formaţia obţinută de ofițerii de investigaţii report, note, memo etc.) do not constitute
152
şi fixează rezultatele activităţii lor. Respectiv, results of the special investigation activity,
rezultatele activităţii speciale de investigaţii because they reflect only the information ob-
se află în acele informaţii, care sunt redate în tained by the investigation officers and de-
documentele operative, dar nu înseşi sursele termine the results of their activity. Respec-
documentare. tively, the results of the special investigation
Rezultatele activităţii speciale de inves- activity are contained in that information,
tigaţii pot fi folosite în următoarele direcţii: which are provided in the operative doc-
–– ,,pot fi folosite pentru pregătirea şi uments, but not the documentary sources
efectuarea acţiunilor de urmărire penală” themselves.
[10, art.125, alin.(1), art.126, alin.(1)]; The results of the special investigation
–– ,,vor fi utilizate în procesul proba- activity can be used in the following direc-
ţiunii pe dosare penale în corespundere cu tions:
prevederile legislaţiei procesul-penale ce –– “can be used for the preparation and
reglementează administrarea, verificarea execution of criminal prosecution actions ”
şi aprecierea probelor” [10, art.93, alin.(2), [10, art.125, par.(1), art.126, par.(1)];
–– “will be used in the process of pro-
pct.8; 4, art.24, alin.(1)];
bation on criminal files in accordance with
–– ,,pentru efectuarea altor măsuri spe-
the provisions of the criminal process legis-
ciale de investigaţii” [4, art.24, alin.(1)];
lation, which regards administration, verifi-
–– în alte scopuri de asigurare a
cation and assessment of evidence”10, art.93,
procesului penal.
par.(2), pct.8); 4, art.24, par.(1)];
Rezultatele activităţii speciale de inves- –– “for carrying out of other special in-
tigaţii, care sunt prezentate pentru pregătirea vestigation measures” [4, art.24, par.(1)];
şi înfăptuirea acţiunilor de urmărire penală, –– for other purposes of ensuring of cri-
trebuie să conţină informaţii despre persoa- minal case.
nele ce se ascund de organele de urmărire The results of the special investigation
penală ori judecată, despre posibilele surse de activity, which are presented for the prepara-
probaţiune, persoanele care dispun de infor- tion and execution of the criminal prosecution,
maţii privind infracţiunile investigate, locul must contain information about the persons
aflării uneltelor şi mijloacelor de comitere a who are hiding from the criminal and judicial
infracțiunilor; banii sau alte valori materiale bodies, about possible sources of probation,
obţinute pe cale criminală, alte circumstanţe persons who have information about the in-
şi fapte care permit a stabili consecutivitatea şi vestigated crimes, means of committing crimes
volumul de efectuare a acţiunilor de urmărire and tools location; criminally obtained money
penală, ce permit alegerea tacticii potrivite de or material values, other circumstances and
efectuare a lor, elaborarea metodicii eficiente facts that allow to determine the succession
de investigare a cauzei penale concrete. and the volume of carrying out the criminal
Rezultatele activităţii speciale de inves- prosecution actions, which allow the choice of
tigaţii, prezentate pentru folosirea acestora the appropriate tactics for carrying them out,
în procesul probatoriu, trebuie să permită the elaboration of the effective method of in-
formarea probelor, care satisfac cerinţele le- vestigation of concrete criminal case.
gislaţiei procesual-penale, cerute faţă de pro- Results of the special investigation ac-
be în general, ce au importanţă pentru sta- tivity, submitted for use in the probation pro-
bilirea tuturor circumstanțelor necesare de cess, must allow the formation of evidence,
dovedit pe cauza penală, cu indicarea sursei which satisfy the requirements of criminal
de dobândire a probelor materiale presupu- law legislation, required for evidence in gen-
se, precum şi alte date ce vor permite a ve- eral, which are important for establishing of
rifica probele dobândite în conformitate cu all the necessary circumstances to prove in
153
prevederile legii procesuale, cu respectarea the criminal case, with the indication of the
drepturilor şi libertăţilor persoanei sau cu source of acquisition of presumed material
restricţia unor drepturi şi libertăţi autorizate evidence, as well as other data that will allow
de către instanţa de judecată. to verify the obtained evidence according to
,,Prezentarea rezultatelor activităţii the provisions of the procedural law, respect-
speciale de investigaţii trebuie să fie efectu- ing the rights and freedoms of the person or
ată în baza deciziei motivate a conducătoru- restricting the rights and freedoms author-
lui organului de investigare a infracțiunilor ized by the court.
şi constă în transmiterea documentelor de “The presentation of the results of the
serviciu concrete (a procesului-verbal şi special investigation activity must be made
purtătorului material de informaţii) procu- on the basis of the motivated decision of the
rorului și anexării lor la materialele ,,dosaru- head of the crime investigation body and
lui special” [4, art.22, alin.(3)] ,,cauzei pena- consists in transmitting the concrete service
le” [10, art.1355, alin.(3)]. documents (of the minutes and the informa-
În timpul pregătirii materialelor, este tion material carrier) to the prosecutor and
their attachment to the materials of the spe-
necesar de luat în considerare că ,,informa-
cial file„[4, art.22, par(3)] “of criminal case”
ţia despre forţele (cu excepţia persoanelor care
[10, art.1355, par.(3)].
acordă sprijin autorităţilor ce efectuează mă-
During the preparation of materials,
suri speciale de investigaţii), mijloacele, surse-
it is necessary to consider that, “information
le, metodele, planurile şi rezultatele activităţii
about sources (except the persons supporting
speciale de investigaţii, precum şi despre orga- the authorities in carrying out of special inves-
nizarea şi tactica desfăşurării măsurilor spe- tigation measures), means, sources, methods,
ciale de investigaţii, care constituie secret de plans and results of the special investigation ac-
stat, poate fi desecretizată numai în conformi- tivity, as well as the organization and tactics of
tate cu legislaţia”. Înainte de a prezenta aces- carrying out the special investigation measures,
te materiale, urmează de respectat procedu- which constitute state secret, can be declassified
ra de desecretizare a lor în baza Ordonanţei only in accordance with legislation”. Before
motivate, sancţionate de către conducătorul presenting these materials, the declassification
subdiviziunii specializate care efectuează ac- procedure is to be followed on the basis of the
tivitatea specială de investigații. reasoned ordinance, sanctioned by the head
Deci prezentarea rezultatelor activităţii of the respective investigation body.
speciale de investigaţii presupune următoa- Therefore, presentation of the results
rele etape: of the special investigation activity involves
–– emiterea ordonanţei/procesului- the following steps:
verbal/raportului de prezentare a rezultate- –– issuing the ordinance / minutes / re-
lor activităţii speciale de investigaţii orga- port presenting the results of the special in-
nului de urmărire penală, procurorului sau vestigation activity to the criminal prosecuti-
instanței de judecată; on body, the prosecutor or the court;
–– emiterea, în caz de necesitate, a or- –– issuing, if necessary, the decree on
donanţei de desecretizare a unor documente declassification of service documents, which
de serviciu, ce conţin secret de stat; contain state secrets;
–– elaborarea documentelor de însoţire –– elaboration of the accompanying do-
şi însăşi transmiterea ,,de facto” a materiale- cuments and the “de facto” transmission of the
lor necesare (expedierea prin poşta specială). necessary materials (delivery by special mail).
În fiecare caz aparte posibilitatea pre- In each particular case, the possibility
zentării rezultatelor activităţii speciale de of presenting the results of the special inves-
investigaţii ce conţin informaţii despre tacti- tigation activity containing information on
154
ca de organizare a măsurilor speciale de in- the tactics of organizing the special investiga-
vestigaţii despre mijloacele tehnice speciale tion measures, on the special technical means
utilizate, despre colaboratorii confidențiali used, about agents within the specialized sub-
din cadrul subdiviziunii specializate care au division who participated in carrying out the
participat la efectuarea măsurilor speciale de special investigation measures, follows in the
investigații urmează, în mod obligatoriu, să following way: it must be coordinated with
fie coordonată cu executorii acestor măsuri. the executors of these measures.
Rezultatele activităţii speciale de inves- The results of the special investigation
tigaţii nu sunt prezentate în cazul în care: activity are not presented in the following
–– nu este garantată securitatea subiec- cases:
ţilor (participanţilor) măsurilor speciale de –– if the security of the subjects (parti-
investigaţii în legătură cu prezentarea şi folo- cipants) of the special investigation measu-
sirea acestor rezultate în procesul penal; res in relation to the presentation and use of
–– utilizarea în procedura penală a aces- these results in the criminal process is not
tor rezultate va crea un pericol real de desci- guaranteed;
–– the use in these criminal proceedings
frare a datelor despre tactica, forţele, mijloa-
of these results will create a real danger of
cele, metodele, planurile măsurilor speciale
deciphering the data of the tactics, the for-
de investigaţii, identitatea reală a colabora-
ces, the means, the methods, the plans of the
torilor confidențiali, precum şi a persoanelor
special investigation measures, the real iden-
cu atribuții investigative directe.
tity of the agents, as well as the persons with
În concluzie, putem afirma că pentru direct investigative attributes.
rezolvarea cu succes a sarcinilor activităţii In conclusion, we can say that in order
speciale de investigaţii, este necesar ca pe fie- to successfully solve the tasks of the special
care fapt criminal sau evenimente cognoscibi- investigation activity, it is necessary that for
le să fie constatate toate circumstanţele acţiu- every criminal fact or cognizable event, all the
nilor cercetate, care să corespundă adevărului circumstances of the research actions should
obiectiv. Numai în aceste condiţii se poate be ascertained, which correspond to the ob-
cu exactitate de soluţionat problema privind jective truth. Only under these conditions can
existenţa sau lipsa semnelor componenţei de the question of the existence or absence of the
infracţiune, vinovăţia sau nevinovăția unor signs of the composition of the crime, the guilt
persoane în timpul săvârșirii infracțiunilor, or the indictment of persons during the com-
iar valoarea rezultatelor activității speciale de mission of the crimes be accurately solved, and
investigații va contribui la soluționarea justă the value of the results of the special investiga-
și corectă a cauzelor aflate în lucru. tion activity will contribute to the fair and cor-
rect resolution of the cases in work.
1. Самойлов В.Г. Правовые морально- 3. Громов Н.А. Доказательства, доказы-

этические основы и принципы ОРД вание и использование результатов
ОВД: Материалы и лекции для слуша- оперативно-розыскной деятельности:
телей и курсантов учебных заведений Учебное пособие. Москва: «Приор-из-
МВД СССР. Москва, 1984. датель», 2006.
2. Шейфер С.А. Доказательственное зна- 4. Legea RM nr.59 din 29.03.2012 privind
чение Закона об оперативно-розыск- Activitatea specială de investigații. Publi-
ной деятельности, Государство и пра- cat: 08.06.2012 în Monitorul Oficial Nr.
во. Москва, 1994. - № 1.
155
113-118. внешней разведки РФ, Федеральной

5. Ильиный В.Л. Федеральный закон службы исполнения наказаний, Фе-
«Об оперативно-розыскной деятель- деральной службы РФ по контролю
ности», комментарий. Саратов, 1997. за оборотом наркотиков, Следствен-
6. Зажицкий В.И. Использование ре- ного комитета РФ от 27 сентября
зультатов оперативно-розыскной 2013 г. N 776/703/509/507/1820/42/53
деятельности // Комментарий к Фе- 5/398/68 «Об утверждении Инструк-
деральному закону «Об оперативно- ции о порядке представления ре-
розыскной деятельности» / Под ред. зультатов оперативно-розыскной
А.Ю. Шумилова. Москва. деятельности органу дознания, сле-
7. Мешков В.М., Попов В.Л. Оперативно дователю или в суд»http://base.garant.
– розыскная тактика и особенности ru/70531824/#ixzz61ksk71IW
легализации полученной информа- 9. Доля Е.А. «Использование в доказы-
ции в ходе предварительного след- вании результатов оперативно-ро-
ствия. Москва, 1999. зыскной деятельности». Москва 1996.
8. Приказ МВД России, Министерства 111 с. ISBN 5-88914-041-8.
обороны РФ, ФСБ России, Федераль- 10. Codul procesual penal al RM. Publicat:
ной службы охраны РФ, Федераль- 07.06.2003 în Monitorul Oficial Nr. 104-
ной таможенной службы, Службы 110 art. Nr : 447.

Alexandru PARENIUC, Alexandru PARENIUC,
decan al Facultății ,,Drept” a Academiei dean of the Law Faculty,
,,Ștefan cel Mare” a MAI, Academy “Stefan cel Mare” of MIA,
e-mail: alexandru.pareniuc@mai.gov.md e-mail:alexandru.pareniuc@mai.gov.md
tel.:(+373) 79402970 tel.:(+373) 79402970
Alexei PUNGĂ, Alexei PUNGĂ,

lector al Catedrei ,,Activitatea specială de lecturer of the Department
investigații și securitate informațională” “Special investigation activity
a Academiei ,,Ștefan cel Mare” a MAI, and information security”,
colonel în rezervă, Academy “Stefan cel Mare” of MIA,
tel.:(+373) 79705089. tel.:(+373) 79705089.
Angela PARENIUC, Angela PARENIUC,

cercetător științific scientific researcher
al Centrului de Cercetări Științifice, of the Center for Scientific Research,
Academia „Ștefan cel Mare” a MAI Academy “Stefan cel Mare” of MIA,
e-mail: angela_pareniuc@mail.ru, e-mail: angela_pareniuc@mail.ru,
tel.:(+373) 79402709 tel.:(+373) 79402709
156
CZU 347.948
ASPECTE ALE PREVENIRII ERORILOR THE ASPECTS OF PREVENTION OF

ÎN PROCESUL ELABORĂRII ȘI REALI- ERRORS IN THE PROCESS OF ELABO-
ZĂRII POLITICII ÎN DOMENIUL EXPER- RATION AND REALIZATION OF THE
TIZEI JUDICIARE POLICY IN THE FIELD OF JUDICIAL
EXPERTISE
Constantin RUSNAC, Constantin RUSNAC,

doctor în drept, conferențiar universitar PhD, Associate professor
al Catedrei „Procedură penală at the ”Criminal and Criminalistics
și Criminalistică”, Procedure’’ Department,
Prezentul articol accentuează faptul că sferei This article emphasizes that the sphere of
de creare a normelor juridice îi aparţine cel mai im- creation of legal rules is the most important role in
portant rol în realizarea politicii în domeniul exper- carrying out policy in the field of judicial expertise.
tizei judiciare. Anume legea indică limitele de apli- It is the law that indicates limits of law enforcement.
care a legii. Iar erorile la faza de elaborare a politicii Errors at the stage of political development are the
sunt cele mai periculoase, deoarece afectează realiza- most dangerous as they affect the achievement of
rea politicii şi generează consecinţe pentru întreaga policy and lead to consequences for the whole soci-
societate. ety.
Cuvinte-cheie: expertiză, politică, cadre, lege. Keywords: expertise, policy, cadres, law.
Introducere. Expertiza judiciară este o Introduction. The judicial expertise is

verigă importantă în înfăptuirea justiţiei pean important link in criminal, civil and con-
nale, civile și contravenționle. Ea reprezintă traventional justice. It represents the main
componenţa principală a așa-numitor Știinţe component of so-called “Forensic-Science’’.
Forensic (Știinţe legale) [3]. The performance activity of judicial
Activitatea de efectuare a expertizei expertise is a procedural activity carried out
judiciare constituie o activitate procesua- by the judicial expert in the judiciary process
lă desfăşurată de expertul judiciar în cadrul for the purposes of discovering the truth,
procesului judiciar în scopul aflării adevăru- through methodical investigations, with the
lui, prin efectuarea unor cercetări metodice, application of special knowledge and sci-
cu aplicarea cunoştinţelor speciale şi pro- entific procedures, to form reasoned con-
cedeelor ştiinţifice, pentru formularea unor clusions regarding to certain facts, circum-
concluzii argumentate cu privire la anumite stances, material objects, human body and
fapte, circumstanţe, obiecte materiale, orga- consciousness, events and processes, which
nismul şi psihicul uman, fenomene şi proce- can serve as evidence in the process.
se ce pot servi drept probe în cadrul proce- Judicial expertise is one of the legal in-
sului respectiv. struments to offer reliable samples, contrib-
Expertiza judiciară este unul dintre in- uting to the achievement of the purposes of
strumentele legale de oferire a probelor ve- the judicial process. A well-established infra-
ridice ce contribuie la atingerea scopurilor structure under the judicial expertise system,
procesului judiciar. O infrastructură bine in accordance with the legal quality and ju-
157
formată în cadrul sistemului de expertiză dicial standards of high qualifications are the
judiciară, conformă cu standardele legale de essential elements for the relevant evidence
calitate şi experți judiciari de o calificare înal- to be submitted properly under investigation
tă sunt elementele esențiale pentru ca probe- at all stages of the judicial process.
le să fie prezentate adecvat în cauza supusă Taking into consideration the impor-
cercetării la toate etapele procesului judiciar. tance of judicial expertise in determining the
Luând în considerare importanța ex- truth and the assurance of justice, it becomes
pertizei judiciare în stabilirea adevărului și absolutely necessary for this area to benefit
asigurării înfăptuirii justiției, devine absolut from greater attention from the legislative
necesar ca acest domeniu să beneficieze de o power and from greater understanding of its
o atenție sporită din partea puterii legislative importance by lawyers, such as prosecutors,
și de înțelegere sporită a importanței sale din judges, criminal prosecution officers.
partea juriștilor, cum ar fi procurorii, jude- The purpose and tasks of the work are
cătorii, ofițerii de urmărire penală, avocaţii. to determine the error prevention mecha-
Scopul şi sarcinile lucrării constau în nism in the process of elaboration and reali-
determinarea mecanismului de prevenire a zation of policy in the field of judicial exper-
erorilor în procesul de elaborare și realizare tise.
a politicii în domeniul expertizei judiciare. Material and method. In order to
Metode şi materiale aplicate. Pentru achieve the goals and objectives set, taking
realizarea scopurilor şi obiectivelor trasate, into account the specificity and complex
ţinând cont de specificul şi caracterul com- character of the topic investigated, as re-
plex al temei investigate, în calitate de me- search methods have been used the logical,
tode de cercetare au fost folosite metoda lo- systematic, comparative methods. The re-
gică, sistematică, de comparare. Cercetările search undertaken is based on study of doc-
întreprinse se bazează pe studierea doctrinei, trine, national legislation.
legislaţiei naţionale. The result of the discussion. Policy
Rezultate obţinute şi discuţii. Politica in the field of judicial expertise is an inte-
în domeniul expertizei judiciare este o par- gral part of the social policy of the State of
te integrantă a politicii sociale a statului de modern law. The State should realize it in
drept modern. Statul trebuie să o realizeze în the interests of the person, society and the
interesul persoanei, societăţii şi statului pe State, in the interest of ensuring that social,
calea asigurării punerii eficiente în aplicare a economic, political and legal reforms in the
reformelor social-economice, politice şi juri- country are efficiently implemented in order
dice din ţară în scopul perfecţionării sănătăţii to improve the moral and ecological health
morale şi ecologice a individului şi societăţii, of the individual and society, to form a free
formării unei societăţi libere şi democratice, and democratic society, a rule of law, defense
a unui stat de drept, apărării persoanei, so- of the person, society and the state of the
cietăţii şi statului de atentatele infracţionale crimes attempts and the compensation of the
şi despăgubirii victimelor infracţiunilor, ani- victims of crime, doing away with the causes
hilării cauzelor şi condiţiilor criminalităţii şi and the conditions of crime and of phenom-
ale fenomenelor care o generează [9, p.177]. enon causing it [9, p. 177].
Realizarea unei politici de stat inde- The performance of an independent
pendente în diferite sfere ale relațiilor sociale state policy in different spheres of social re-
este un atribut inalienabil al suveranității sta- lations is an inalienable attribute of the state
tului. Este un indicator al independenței și al sovereignty. It is an indicator of independ-
unui sistem dezvoltat de administrație publi- ence and of a system developed by public
că [8]. Republica Moldova se caracterizează administration [8]. The Republic of Moldova
158
printr-o abordare consecventă și echilibrată is characterized by a consistent and balanced

a organizării activității de aplicare a legii și approach to the organization of law enforce-
de realizare a expertizei judiciare. ment activity and to conduct judicial exper-
Despre necesitatea realizării unei po- tise.
litici eficiente în domeniul expertizei ne About the need for and effective poli-
vorbește și Raisa Apolschii, președintele co- cy in the field of expertise also tells us Rai-
misiei juridice, numiri și imunități. Astfel, sa Apolschii, the chairman of the judicial
Apolschii R. menționează că legislația în do- commission, appointments and immunities.
meniul expertizei judiciare trebuie să fie ac- Thus, Apolschii R. mentions that legislation
cesibilă tuturor în cadrul procesului judiciar, in the field of judicial expertise must be acces-
în special în cadrul proceselor penale și care sible to all in the judicial process, particular-
să asigure o cercetare echitabilă și o conso- ly in criminal proceedings and ensuring fair
lidare a probelor. Cadrul normativ din do- research and reinforcement of evidence. The
meniul expertizei judiciare trebuie să asigure regulatory framework in the field of judicial
constituirea unei infrastructuri de expertize expertise must ensure the establishment of
judiciare independente și efective, asigurată an infrastructure of independent and effec-
cu resurse financiare, umane și de altă natură tive judicial expertise, provided with finan-
[7]. cial, human, and other resources [7].
Din păcate, în cadrul formării noilor Regretfully, in the context of the for-
relaţii social-politice în spaţiul ex-sovietic, mation of new socio-political relations in the
statele noi nu sunt scutite de erori în proce- ex-Soviet space, new states are not exempt
sul formării şi realizării politicii în domeniul from errors in the process of training and
expertizei. Nu a făcut excepţie în acest sens şi realization of policy in the field of expertise.
Republica Moldova. The Republic of Moldova was no exception
Noua politică în domeniul expertizei in this regard.
judiciare a Republicii Moldova a început să The new policy in the field of judicial
se formeze în anii ‘90 ai secolului trecut. Ast- expertise of the Republic of Moldova began
fel, după obținerea independenței condițiile to form in the years 90’ of the last century.
organizatorice și legale de aplicare a legii au Thus, after obtaining independence the or-
menținut structura creată pe timpul URSS. ganizational and legal conditions of law en-
Cu prăbușirea sa, într-o anumită măsură, a forcement maintained the structure created
fost spart sistemul de control, metodologic și during the USSR. With its collapse to a cer-
de asigurare cu personal calificat al multor tain extent, the system of control, methodol-
instituții ale statului, inclusiv în domeniul ogy and assurance with qualified personnel
expertizei judiciare. Acest fapt a scos la lu- has been hacked into many state institutions,
mină faptul că, odată cu trecerea timpului, including in the field of judicial expertise.
se agravau și deveneau apăsătoare diferite This led to the fact that, with the passage of
probleme din domeniul expertizei judiciare: time, a number of problems in the field of ju-
probleme de ordin organizatoric, logistic și dicial expertise were getting worse and there
de personal. Anterior aceste probleme erau were various issues of organizational, logisti-
soluționate centralizat, iar în noile condiții cal, and personnel issues. Earlier, these prob-
economice, existente la începutul anilor ’90 lems were centrally resolved, and in the new
ai secolului trecut, era aproape imposibil de economic conditions, existing in the early
creat un organ competent care să gestioneze 90’ of the last century, it was almost impos-
și să soluționeze probleme apărute în dome- sible to create a competent body to manage
niul expertizei judiciare. and address problems arising in the field of
Politica în domeniul expertizei se rea- judicial expertise.
159
lizează atât în activitatea organelor de stat de Policy in the field of expertise is carried
creare a normelor juridice, cât şi în activita- out both in the work of State bodies to create
tea lor de aplicare a normelor de drept. legal norms and in their work to enforce the
Politica în domeniul expertizei judicia- rules of law.
re determină conţinutul legislaţiei în dome- Policy in the field of judicial expertise
niul expertizei judiciare, deoarece principi- determines the content of legislation in the
ile şi tendinţele politicii expertizei judiciare field of judicial expertise, as the principles
determină domeniile de expertiză judiciară, and trends of the policy of judicial expertise
aspectele organizatorice de efectuare a ex- determine the areas of judicial expertise, or-
pertizei, principale activități în domeniul ex- ganizational aspects of Expertise, the main
pertizei judiciare etc. activities in the field of judicial expertise, etc.
Din cele expuse mai sus rezultă că It follows from the foregoing that the
anume sferei de creare a normelor juridice sphere of creation of legal norms is the most
îi aparţine cel mai important rol în realiza- important role in achieving the policy in the
rea politicii în domeniul expertizei judicia- field of judicial expertise. Namely the law in-
re. Anume legea indică limitele de aplicare dicates the limits of law enforcement.
a legii. In this context we would like to em-
În acest context, am dori să subliniem phasize the opinion of the author Zosim Al.
opinia autorului Zosim Al. care menționează which mentions that the legislator has the
că anume legiuitorului îi aparţine cel mai im- most important role in policy making. And
portant rol în elaborarea politicii. Iar erorile the errors in the policy-making phase are
la faza de elaborare a politicii sunt cele mai the most dangerous, because it affects the
periculoase, deoarece afectează realizarea achievement of politics and thus have conse-
politicii şi, astfel, au consecinţe pentru în- quences for the whole society.
treaga societate. Theoretically, as the law constitutes the
Teoretic, aşa cum legea constituie for- ultimate force in rule of law, so also legislative
ţa supremă într-un stat de drept, tot astfel şi policy should be greater than the practice of
politica legislativă ar trebui să fie mai presus law enforcement: to make it conditional and
decât practica de aplicare a legii: să o condi- to direct the latter [9, p. 178].
ţioneze şi să o dirijeze pe cea din urmă [9, p. We agree with Zosim Al. and we be-
178]. lieve that the most serious consequences for
Suntem de acord cu Zosim Al. și con- society have errors that are committed in the
siderăm că cele mai grave consecinţe pentru work of State bodies to create legal norms,
societate le au erorile ce se comit în activi- and especially when choosing development
tatea organelor de stat de creare a normelor strategies. The reason lies in the fact that
juridice și în special în momentul alegerii some parliamentarians and other state dig-
strategiei de dezvoltare. Motivul se ascunde nitaries do not have sufficient knowledge in
în faptul că unii parlamentari și alți demni- the field of judicial expertise and in addition
tari de stat nu au cunoștințe suficiente în do- do not trust scientists [9, p. 178].
meniul expertizei judiciare și în plus nu au Thus, according to our opinion, if a law
încredere în oamenii de știință [9, p. 178]. is drawn up, a development strategy, in our
Astfel, în opinia noastră, în cazul în case in the field of judicial expertise, without
care se elaborează o lege, o strategie de dez- consulting or conducting a formal consulta-
voltare, în cazul nostru în domeniul exper- tion of the opinion of scientists is commit-
tizei judiciare, fără a consulta sau fără o re- ted the main error which is in breach of the
alizare, o consultare formală a opiniei unor principle of the scientific approach of this
oameni de știință se comite eroarea princi- process.
160
pală, care constă în încălcarea principiului Careful examination of the contem-

abordării științifice a acestui proces. porary legislation of the Republic of Mol-
Examinarea atentă a legislaţiei contem- dova convinces us that this principle is not
porane a Republicii Moldova ne convinge că reflected in the corresponding legal norms
acest principiu nu este reflectat în normele of Moldova. In such a situation we must ac-
juridice corespunzătoare ale R. Moldova. knowledge that in the process of drafting and
Într-o astfel de situaţie, trebuie să recunoaş- conducting the policy in the field of judicial
tem că în procesul elaborării şi realizării po- expertise in the Republic of Moldova, the
liticii în domeniul expertizei judiciare în Re- principle of scientific substantiation is only
publica Moldova, principiul fundamentării partially respected. In reality, the draft nor-
ştiinţifice se respectă doar parţial. În realita- mative acts are subject to expertise in various
te, proiectele actelor normative sunt supuse state institutions, including scientific ones.
expertizei în diverse instituţii de stat, inclusiv Later, however, the opinions of experts both
în cele ştiinţifice. Ulterior însă opiniile ex- practitioners and theorists are not binding
perţilor atât practicieni, cât şi teoreticieni nu on the legislature [9, p.179].
sunt obligatorii pentru legiuitor [9, p. 179]. We consider that such an approach is
Considerăm că o astfel de aborda- superficial and ineffective. It is the cause of
re este superficială şi ineficientă. Anume ea obvious errors in law in the field of judicial
constituie cauza erorilor evidente în legisla- expertise. Thus, for example, Parliament,
ţia în domeniul expertizei judiciare. Astfel, adopting the law on judicial expertise and
de exemplu, parlamentul, adoptând legea cu the statute of the judicial expert, admitted
privire la expertiza judiciară şi statutul ex- the following error: in case where in the State
pertului judiciar, a admis următoarea eroare: register of judicial expert are not the neces-
în cazul în care în Registrul de stat al sary specialization experts or where no other
experţilor judiciari nu sunt experţi de spe- judicial expert may be appointed for reasons
cializarea necesară sau în cazul în care nu of incompatibility, as a judicial expert, an ad
poate fi numit un alt expert judiciar din mo- hoc person may be recognized as a compe-
tive de incompatibilitate, în calitate de extent authority in the specialization requested
pert judiciar poate fi recunoscută ad-hoc o to carry out the expertise although the per-
persoană competentă în specializarea solici- son concerned does not meet the require-
tată pentru efectuarea expertizei cu toate că ments for the execution of the activity of a
persoana dat[ nu întrunește cerințele pentru judicial expert. And the content of article 82
exercitarea activității de expert judiciar [5]. of this Law provides the possibility, if neces-
Iar conținutul articolului 82 al prezentei legi sary, to involve experts from other countries
oferă posibilitatea, în caz de necesitate, de a in order to carry out the expertise.
implica experți din alte țări în vederea efec- On the basis of the analysis we can con-
tuării expertizei. În baza celor analizate, pu- clude that it is not necessary to create confu-
tem concluziona că nu este necesar de a crea sion through ad hoc recognition as a judicial
confuzii prin a recunoaște ad-hoc în calitate expert to a competent person in the special-
de expert judiciar o persoană competentă în ization requested to carry out the expertise
specializarea solicitată pentru efectuarea ex- as long as we can invite judicial experts from
pertizei atâta timp cât putem invita experți other countries. Subsequently, ad hoc recog-
judiciari din alte țări. Ulterior recunoașterea nition as an expert on a person with special-
ad-hoc în calitate de expert pe persoana care ization knowledge clears the issue:
are cunoștințele de specializare golește pro- –– Lack of legal knowledge (not aware
blema: of the expert’s status) ;
–– lipsei cunoștințelor juridice (nu –– Non-recognition of the methodo-
161
cunoaște statutul expertului); logy for the realization of expertise;

–– necunoașterii metodicii de realizare –– Not knowing the technical require-
a expertizei; ments for drawing up an expert report.
–– necunoașterii cerințelor tehnice de The problems outlined directly affect
întocmire a unui raport de expertiză. the probative value of the expert report. They
Problemele enunțate afectează direct cannot be resolved at the moment. Their ir-
valoarea probantă a raportului de expertiză. radiation is only possible by developing a
Ele nu pot fi soluționate pe moment. Iradi- prudent policy in the field of judicial exper-
erea lor este posibilă numai prin elaborarea tise.
unei politici chibzuite în domeniul expertizei An error affecting the budget of the
judiciare. institution of expertise exists in the provi-
O eroare ce afectează bugetul instituției sion of art. 55 evaluation of the performance
de expertiză există în dispoziția art.55 Evalu- of judicial experts. Thus, the judicial expert
area performanţelor experţilor judiciari. Ast- who challenged the results of ordinary as-
fel, Expertul judiciar care a contestat rezul- sessment because he obtained the “unsatis-
tatele evaluării ordinare, deoarece a obţinut factory” rating is subject to the extraordinary
calificativul „nesatisfăcător”, este supus eva- assessment at least 3 months after the date of
luării extraordinare în termen de cel puţin 3 the ordinary assessment. This judicial expert
luni de la data desfăşurării evaluării ordina- is subject to a new extraordinary assessment
re. Acest expert judiciar este supus unei noi on the expiry of a year from the date of the
evaluări extraordinare la expirarea unui an ordinary or extraordinary assessment organ-
de la data evaluării ordinare sau extraordi- ized under the smooth conditions (4) and (5)
nare organizate în condițiile alin. (4) și (5) art.55 of the Law on judicial expertise and the
art.55 al legii cu privire la expertiza judicia- status of the expert. During this period, the
ră și statutul expertului. În această perioadă, person has no right to sign expert reports,
persoana nu are dreptul de a semna rapoarte but holds the status of a judicial expert in the
de expertiză, dar deține calitatea de expert particular specialty and is remunerated with
judiciar în specialitatea respectivă și este re- salary.
munerată cu salariu. In addition, the expertise of legislative
Suplimentar, ar trebui să fie perfecţi- acts in the field of judicial expertise should
onată expertiza actelor legislative în dome- be perfected so that expert conclusions are
niul expertizei judiciare, astfel încât conclu- based on a wide range of scientific methods
ziile experţilor să se bazeze pe o gamă largă of knowledge. This operation should be en-
de metode ştiinţifice de cunoaştere. Această trusted to both law enforcement bodies and
operaţiune ar trebui să fie încredinţată atât scientific workers, giving them a wide range
organelor de aplicare a legii, cât şi lucrători- of skills and adequate funding. We also, rec-
lor ştiinţifici, oferindu-le în acest sens o gamă ommend regular examination of the entire
largă de competenţe şi o finanţare adecvată. spectrum of normative acts, which express-
De asemenea, recomandăm examinarea pe- es policy in the field of judicial expertise to
riodică a întregului spectru de acte norma- eliminate errors and contradictions. Particu-
tive, care exprimă politica în domeniul ex- lar attention should be paid to the prohibi-
pertizei judiciare pentru a elimina erorile şi tion on the adoption of legislative acts which
contradicţiile. O atenţie deosebită ar trebui have not been approved by those experts [9,
acordată interdicţiei cu privire la adoptarea p.180].
actelor legislative care nu au fost aprobate de On the issue, I would like to specify the
către experţii respectivi [9, p. 180]. situation of the technical-criminalist centre
Referitor la problema data, aș dori să and judicial expertise, which on 22.03.2018
162
specific situația Centrului tehnico-crimi- was accredited by the National Accredita-

nalistic și expertize judiciare, care la data tion Centre ’’MOLDAC’’, on the basis of the
de 22.03.2018 a fost acreditat de Centrul international standard SM SR EN ISO/CEI
Național de Acreditare „MOLDAC”, în baza 17025:2006 “General requirements for the
standardului internaţional SM SR EN ISO/ competences of test and calibration labora-
CEI 17025:2006 „Cerințe generale pentru tories”. The certificate of accreditation con-
competențele laboratoarelor de încercări și firms compliance with the requirements of
etalonări”. Certificatul de acreditare confirmă the standard and allows the recognition at
corespunderea cu cerințele standardului şi international level of the results of examina-
permite recunoaşterea la nivel internațional tions carried out in Moldovan police labo-
a rezultatelor examinărilor criminalisti- ratories [2]. Thus, although during the year
ce efectuate în laboratoarele Poliţiei din R. 2016 were carried out 6735 reports of judicial
Moldova [2]. Astfel, cu toate că pe parcur- surveys and 3859 reports of technical-scien-
sul anului 2016 a efectuat 6735 de rapoarte tific findings, and in the year 2017 were car-
de expertize judiciare și 3859 de rapoarte ried out 6155 reports of judicial surveys and
de constatări tehnico-științifice, iar în anul 3325 reports of scientific Technical Findings
2017 a efectuat 6155 de rapoarte de exper- and despite the fact that Dafina Gercheva, UN
tize judiciare și 3325 rapoarte de constatări resident Coordinator and UNDP Permanent
tehnico-științifice [6] și în pofida faptului că Representative in the Republic of Moldova,
Dafina Gercheva, Coordonatoare Rezidentă stated that “technical-criminalist centre is a
a ONU și Reprezentantă Permanentă PNUD modern and well-equipped institution with
în Republica Moldova menționa că „Centrul improved capacities, with well-considered
tehnico-criminalistic şi expertize judicia- internal policies and consolidated internal
re este o instituție modernă și bine echipat procedures that are a prerequisite for pro-
cu capacități îmbunătățite, cu politici inter- moting the rule of law, for the development
ne bine chibzuite și proceduri interne con- of a transparent and accountable justice
solidate ce reprezintă o premisă obligatorie system and for the protection of Universal
pentru promovarea statului de drept, pentru human rights and freedoms for all citizens
dezvoltarea unui sistem de justiție transpa- of Moldova” the institution has a secondary
rent și responsabil și pentru protejarea drep- role in the process of drafting and carrying
turilor și libertăților universale ale omului out the policy in the field of judicial expertise
pentru toți cetățenii din Moldova”, instituția and the status of the judicial expert. Thus,
respectivă are un rol secundar în procesul de no part of the proposals submitted by the
elaborare și realizare a politicii în domeniul Working Group of the Ministry of Internal
expertizei judiciare, fapt probat și prin anali- Affairs, which have tangency and the provi-
za sintezei obiecţiilor şi propunerilor la pro- sion of qualified frameworks, were accepted:
iectul Legii cu privire la expertiza judiciară –– Obtaining of the quality of the
şi statutul expertului judiciar. Astfel, nu s-au judicial expert – the establishment of the
acceptat o parte din propunerile înaintate de Committee on Qualification and evaluation
grupul de lucru al MAI, care au tangență și of judicial experts in the framework of Mi-
cu asigurarea cadrelor calificate: nistry of Internal Affairs etc. was not accep-
–– obţinerea calităţii de expert judici- ted.
ar – nu s-a acceptat constituirea comisiei de If in the case of CTJ–EJ of the RM IGP
calificare și evaluare a experților judiciari în were taken into account some opinions con-
cadrul MAI etc. cerning the law on judicial expertise and the
Dacă în cazul CTC-EJ al IGP al RM status of the judicial expert, then the opinion
s-au luat în calcul unele opinii referitoare la of the teaching staff of the Chair “Criminal
163
legea cu privire la expertiza judiciară şi sta- Procedure and Criminology” of the Acade-
tutul expertului judiciar, atunci avizul cadre- my “Stefan cel Mare” of Ministry of Inter-
lor didactice ale Catedrei „Procedură pena- nal Affairs in general has not been requested.
lă și criminalistică” a Academiei „Ștefan cel Although the Academy “Stefan cel Mare” is
Mare” a MAI în general nu a fost solicitat. the only higher education institution, which
Cu toate că Academia „Ștefan cel Mare” a from the year 2005, at the Law Faculty, the
MAI este unica instituție de învățământ su- full-time section has the forensic special-
perior care, începând cu anul 2005, în cadrul ty and judicial expertise. The graduates of
facultății drept, secția zi are specialitatea Cri- this specialization are also trained in the
minalistică și Expertiză judiciară. Respectiv, field of judicial expertise, in the segment of
absolvenții acestei specializări sunt pregătiți fingerprint and traceability surveys, and at
în domeniul expertizei judiciare, pe segmen- the same time having the necessary knowl-
tul expertizelor dactiloscopice și traseologice, edge and skills to participate as a specialist
având totodată cunoștințele și abilitățile ne- in Prosecution proceedings. In this context
cesare pentru a participa în calitate de speci- it is necessary to note that between the in-
alist în cadrul acțiunilor de urmărire penală. stitutions that prepare frameworks in the
În acest context este necesar de menționat field of forensics and judicial expertise and
că între instituțiile care pregătesc cadre în those that enjoy these frameworks there
domeniul criminalisticii și expertizei judici- must be collaboration on all segments: theo-
are și cele ce se bucură de aceste cadre trebu- retical-methodological, practical, logistic.
ie să existe o conlucrare pe toate segmentele: The preparation of the frameworks, as
teoretico-metodologic, practic, logistic. well, is an important sector of policy in the
Pregătirea cadrelor, la fel, reprezintă field of judicial expertise. On this segment, in
un sector important al politicii din dome- our view, the legislature again made an error,
niul expertizei judiciare. Pe acest segment, în because it is impossible after a traineeship of
opinia noastră, legiuitorul a comis din nou at least 3 months [5] and 5 reports of judi-
o eroare, deoarece este imposibil după un cial expertise [4] to obtain all the skills and
stagiu de practică de cel puțin 3 luni [5] și abilities necessary to carry out the tasks at
5 rapoarte de expertiză judiciară [4] să obții requested specialty.
toate deprinderile și abilitățile necesare Similarly, as a problem in the field of
pentru a realiza sarcinile la specialitatea judicial expertise, we look at the situation of
solicitată. people who have conducted their studies in
De asemenea, ca pe o problemă din the field of expertise abroad. It would be de-
domeniul expertizei judiciare privim situația sirable for the policy of selecting these people
persoanelor care și-au realizat studiile în do- to be transparent. And the selected person
meniul expertizei în străinătate. Ar fi de dorit has all the qualities necessary for the training
ca politica de selectare a acestor persoane să of a qualified expert. Thus, the language in
fie una transparentă, iar persoana selectată să which the studies will be carried out is not a
aibă toate calitățile necesare pentru formarea determinative criterion.
unui expert calificat, astfel încât limba în care A segment that is slightly in the shad-
se vor realiza studiile să nu fie un criteriu de- ows, but it determines the content of the ex-
terminativ. pert’s conclusions is the situation of crimi-
Un segment care este puțin în umbră, nalist officers and minor officer in police
dar care determină conținutul concluziilor inspectorates. The quality of the trace, the
formulate de expert este situația ofițerilor și samples that come to the expertise depends
subofițerilor criminaliști în cadrul inspecto- on them. In this context, I would like to em-
ratelor de poliție. Anume de ei depinde ca- phasize that criminalist specialists, also, must
164
litatea urmelor, mostrelor ce vin la experti- enter into the sphere of influence of policy in
ză. În acest context, aș dori să subliniez că the field of judicial expertise.
specialiștii criminaliști, la fel, trebuie să intre Conclusions. In the hypothesis of the
în sfera de influență a politicii din domeniul scientific study carried out, generalizing
expertizei judiciare. those recorded in the actual content of the
Concluzii. În ipoteza studiului ştiinţi- work, we submit the conclusions:
fic realizat, generalizând cele consemnate în –– respecting principle of scientific
conţinutul propriu-zis al lucrării, înaintăm approach to the process of drafting norma-
concluziile: tive acts;
–– respectarea principiului abordării –– periodic examination of the entire
științifice a procesului de elaborare a actelor spectrum of normative acts, which expresses
normative; policy in the field of judicial expertise ;
–– examinarea periodică a întregului –– providing several levers and CTCEJ
spectru de acte normative, care exprimă po- mechanisms to determine the policy in the
litica în domeniul expertizei judiciare pentru field of judicial expertise;
a elimina erorile şi contradicţiile; –– strengthening the forces of all the in-
–– oferirea mai multor pârghii și meca- stitutions of expertise with a view to achie-
nisme CTCEJ în vederea determinării politi- ving a qualified judicial expertise policy. The
cii în domeniul expertizei judiciare; policy in the field of judicial expertise must
–– consolidarea forțelor tuturor be undertaken solely on the basis of the
instituțiilor de expertiză în vederea realizării achievements neither of modern science, nor
unei politici de expertiză judiciară califica- by the influence of the personal interests of
te. Politica în domeniul expertizei judiciare senior officials, as well as under the influence
trebuie realizată chibzuit exclusiv în baza re- of international organizations.
alizărilor ştiinţei și nicidecum sub influența
intereselor personale ale funcţionarilor în-
alţi, precum şi sub influenţa organizaţiilor
internaționale.
1. Codul de procedură penală al Republicii legislatiei%20in%20domeniul%20exper-

Moldova. Nr. 122-XV din 14 martie 2003. tizei%20judiciare.pdf (vizitat 10.04.2018)
În: Monitorul Oficial al Republicii Mol- 4. Hotărârea Guvernului Republicii Mol-
dova, 05.11.2013, nr. 248-251. dova pentru aprobarea Regulamentului
2. Competențele Centrului tehnico-crimi- privind activitatea Comisiei de calificare
nalistic şi expertize judiciare al IGP sunt şi evaluare a experţilor judiciari, Regula-
recunoscute la nivel internațional http:// mentului privind condiţiile de desfăşura-
politia.md/ro/content/competentele- re şi promovare a examenului de califi-
centrului-tehnico-criminalistic-si-ex- care pentru atribuirea calităţii de expert
pertize-judiciare-al-igp-sunt-recunoscu- judiciar şi a modelului licenţei pentru
te (vizitat 10.04.2018) exercitarea profesiei de expert judiciar.
3. Gheorghița M. „Stringența perfectării Nr. 1411 din 27.12.2016. În: Monitorul
legislației în domeniul expertizei judicia- Oficial, 30.12.2016, nr. 478-490.
re” Avocatul poporului, nr.1-3, 2013, p.1- 5. Legea cu privire la expertiza judiciară
6. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/ şi statutul expertului judiciar. Nr. 68 din
imag_file/Stringenta%20perfectarii%20 14.04.2016. Publicat: 10.06.2015 în Mo-
165
nitorul oficial al Republicii Moldova nr. ре судебно-экспертной деятельности.

157-162. 10. http://sudexpert.gov.by/ru/list_news_
6. Raport de activitate al Centrului național head_n.html?news_id=4062 (vizitat
de expertize judiciare pentru anul 2017 10.04.2018).
(vizitat 10.04.2018) 11. Zosim Al., „Aspecte ale prevenirii ero-
7. http://www.cnej.gov.md/sites/default/ rilor în procesul elaborării şi realizării
files/r_a_p_o_r_t_u_l_2017_word.pdf politicii penale”, materiale ale conferinţei
8. Raport asupra proiectului legii cu privire ştiinţifico-practice internaţionale 12-13
la expertiză judiciara și statutul expertu- iunie 2012 Criminalitatea în spaţiul Uni-
lui judiciar (nr.273 din 08.07.2015, lectu- unii Europene şi al comunităţii statelor
ra II) Parlamentul Republicii Molodva, independente: evoluţie, tendinţe, proble-
Comisia juridic[, numiri și imunități. me de prevenire şi combatere, Chişinău
9. Șved A. Становление и развитие еди- 2012, 177 p.
ной государственной политики в сфе-

Constantin RUSNAC, Constantin RUSNAC,
doctor în drept, conferențiar universitar PhD, Associate professor at the Criminal and
al Catedrei „Procedură penală și criminalis- Criminalistics Procedure” Department,
tică”, Academia „Ștefan cel Mare” a MAI, Academy “Stefan cel Mare” of MIA,
e-mail: navrucnd1@mail.ru, e-mail: navrucnd1@mail.ru,
tel. mob. 079603423 tel. 079603423
166
CZU 343.82:614
PROBLEMATICA ASISTENŢEI THE ISSUES OF MEDICAL

MEDICALE ÎN MEDIUL ASSISTANCE IN PENITENTIARY
PENITENCIAR ENVIRONMENT
Oleg RUSU, Oleg RUSU,

doctor în drept, PhD, Head of the “Criminal Law
şef al Catedrei „Drept penal şi criminologie”, and Criminology” Department,
Academia „Ştefan cel Mare” a MAI Academy „Stefan cel Mare” of MIA
Autorul trece în revistă unele prevederi ale le- The author included in magazine some stip-
gislaţiei internaţionale şi naţionale privind asistenţa ulations of international and national legislation on
medicală acordată deţinuţilor. În context se preci- medical assistance to detainees. The context specifies
zează că dreptul la îngrijire medicală al deţinuţilor that the right to medical care of detainees should
nu ar trebui să fie diferit de al celorlalţi membri ai not be different from the other members of society.
societăţii. Totodată, se menţionează că condamnaţii It also mentions that prisoners receive free medical
beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală şi assistance and medicines in the volume set by the
de medicamente în volumul stabilit de Programul unique Program of compulsory health insurance in
unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală, accordance with the legislation. Finally, it is pointed
în conformitate cu legislaţia în vigoare. În final se that health promotion and medical education should
punctează că promovarea sănătăţii şi educaţia me- lead to an increasing understanding on health issues
dicală ar trebui sa ducă la o creştere a înţelegerii în that relate to detainees in prisons.
penitenciare a problemelor de sănătate care se referă Keywords: healthcare, prisons, ill inmates, medi-
la deţinuţi. cal examination, medical unit, treatment.
Cuvinte-cheie: asistenţă medicală, instituţii pe-
nitenciare, deţinuţi bolnavi, examen medical, unitate
medicală, tratament.
Introducere. Progresul cultural, ştiin- Introduction. The cultural, scientific

ţific şi social din ultimii ani, precum şi ten- and social progress of the last years, as well
dinţa Republicii Moldova de integrare în as the tendency of the Republic of Moldo-
Uniunea Europeană impun ajustarea legisla- va to join the European Union, require the
ţiei naţionale în conformitate cu standardele adjustment of the national legislation in ac-
europene, elaborarea noilor concepte în rea- cordance with the European standards, the
lizarea politicii penale etc. elaboration of the new concepts in the reali-
În Republica Moldova este în continuă zation of the criminal policy, etc.
desfăşurare reforma judiciară şi de drept, Judicial and legal reform is in progress
care a cuprins reorganizarea sistemului ju- in the Republic of Moldova, which included
decătoresc, a procuraturii şi organelor de the reorganization of the judiciary, the pros-
urmărire penală, a avocaturii, urmând a fi ecutor’s office and the criminal prosecution
perfecţionat şi sistemul administraţiei peni- bodies, the law, as well as the system of pen-
tenciare. Au fost operate schimbări pozitive itentiary administration is going to be per-
în legislaţia naţională, în special cea de drept fected. There have been positive changes in
167
penal şi de procedură penală, la baza căreia the national legislation, especially in criminal
sunt elemente ce ţin de standardele europene law and criminal procedure, which are based
ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale on the European standards of fundamental
ale omului. human rights and freedoms.
Metode şi materiale aplicate. Metode- The methods and materials applied.
le aplicate sunt analiza, sinteza, comparaţia, The applied methods are analysis, synthe-
investigaţia ştiinţifică. Materialele folosite sis, comparison, scientific investigation. The
sunt legislaţia internaţională şi naţională în materials used are international and national
domeniu, literatura de specialitate. legislation in the field, specialized literature.
Rezultate obţinute şi discuţii. Arti- The final results and discussions. Ar-
colul 36 al Constituţiei Republicii Moldova ticle 36 of the Constitution of the Republic of
garantează dreptul la ocrotirea sănătăţii, care Moldova guarantees the right to health care,
oferă tuturor persoanelor aflate sub jurisdic- which offers all persons under the jurisdic-
ţia statului minimul asigurării medicale gration of the state the minimum of free medical
tuite [1]. insurance [1].
În conformitate cu standardele inter- In accordance with international
naţionale, se apreciază că sănătatea în închi- standards, it is appreciated that the health
sori trebuie apărată, ea fiind aspectul cel mai in prison must be perfect, being the most
vulnerabil al vieţii din mediul carceral. Una vulnerable aspect of life in the prison envi-
din regulile principale în închisoare se referă ronment. One of the main rules in prison re-
la apărarea împotriva abuzurilor de orice fel. fers to the defense against abuse of any kind.
Un astfel de abuz ar putea fi ţinerea persoa- Such abuse could be keeping people arrested
nelor arestate sau deţinute în condiţii care le or detained under conditions that tempo-
privează temporar sau permanent de folosi- rarily or permanently deprive them of using
rea oricărui simţ natural, cum ar fi posibili- any natural sense, such as the ability to see
tatea de a vedea sau auzi sau de a cunoaşte or hear or know the place and the passage
locul şi trecerea timpului. Astfel de compor- of time. Such behaviors could be damaging,
tamente ar putea dăuna, mai ales atunci când especially when they are applied for a long
se aplică pe timp îndelungat, sănătăţii minta- time, to mental and physical health.
le şi fizice. International rules referring to the lev-
Regulile internaţionale referitoare la el of health care in prisons make responsible
nivelul îngrijirii sănătăţii în închisori fac res- the government, the penitentiary adminis-
ponsabile guvernul, administraţia peniten- tration and also the staff. The United Nations
ciarelor dar şi personalul. Codul Naţiunilor Code for Law Enforcement Officers states
Unite pentru responsabilii cu respectarea in Article 6 that: “The official application of
legii statuează în articolul 6 că: „Aplicarea the law will ensure the full protection of the
oficială a legii va asigura protecţia deplină a health of the persons in custody and in par-
sănătăţii persoanelor în custodie şi în parti- ticular, will act immediately to provide med-
cular va acţiona imediat pentru asigurarea ical assistance whenever this is required. In
asistenţei medicale ori de câte ori este ce- this context, any request made by a convict
rut acest lucru. În acest context orice cerere to be consulted by a doctor must be viewed
adresată de un condamnat de a fi consultat very seriously by the staff, to be promptly an-
de un medic trebuie să fie privită cu multă swered, unless the detainee abuses of these
seriozitate de către personal, să i se răspundă visits” [2].
prompt, cu excepţia cazului când deţinutul The right to medical care of detainees
abuzează de aceste vizite” [2]. should not be different from that of other
Dreptul la îngrijire medicală al deţinu- members of society. However, even in coun-
ţilor nu ar trebui să fie diferit de al celorlalţi tries with a long democratic tradition, rich
168
membri ai societăţii. Cu toate acestea, chiar and well-performing health systems, there
şi în ţările cu o îndelungată tradiţie demo- are major differences between medical care
cratică, bogate şi cu sisteme sanitare perfor- inside and outside the prison, which can have
mante, există mari diferenţe între îngrijirea health consequences for former detainees.
medicală din interiorul şi din afara închiso- At the international level, numerous
rii, ceea ce poate avea consecinţe asupra să- documents are in force regulating the right
nătăţii foştilor deţinuţi. to medical care of persons under detention,
La nivel internaţional sunt în vigoare such as the Assembly of minimum rules for
numeroase documente care reglementează the treatment of prisoners [3] and the Euro-
dreptul la asistenţă medicală a persoanelor pean Rules for Prisoners [4].
cu regim de detenţie, cum ar fi Ansamblul de In the most frequent cases, detainees
reguli minime pentru tratamentul deţinuţi- come from the most disadvantaged catego-
lor [3] şi Regulile Europene pentru Peniten- ries, from point of view economically and
ciare [4]. socially. For them, a low level of education, a
În cele mai dese cazuri deţinuţii provin lack of a job and a home are common. Often
din categoriile cele mai dezavantajate atât the prisoners had a chaotic lifestyle and com-
din punct de vedere economic, cât şi soci- plex social and health problems. They may
al. Pentru ei este comun un nivel scăzut de have limited expectations regarding about
educaţie, lipsa unui loc de muncă şi a unui health, but also medical services, which may
domiciliu. Deseori deţinuţii au avut un mod have lack flexibility to respond effectively to
de viaţă haotic şi probleme complexe sociale the needs of such people.
şi de sănătate. S-ar putea ca ei să aibă aştep- The organization of the medical assis-
tări limitate cu privire la sănătate, dar şi la tance of the persons detained in the peniten-
serviciile medicale, cărora le poate lipsi flexi- tiaries is carried out according to the provi-
bilitatea de a răspunde efectiv nevoilor unor sions of the executive-criminal legislation,
astfel de oameni. the normative acts of the Ministry of Health,
Organizarea asistenţei medicale a per- Labor and Social Protection, of the Ministry
soanelor deţinute în penitenciare se efec- of Justice, as well as of the Regulation regard-
tuează conform prevederilor legislaţiei ing the medical assistance of the persons de-
execuţional-penale, actelor normative ale tained in penitentiaries [5, art. 2].
Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Thus, the convicts benefit free of charge
Sociale, ale Ministerului Justiţiei, precum şi of medical assistance and of medicines in the
ale Regulamentului cu privire la asigurarea volume established by the unique Program
asistenţei medicale a persoanelor deţinute în of compulsory health insurance, in accord-
penitenciare [5, art. 2]. ance with the legislation in force. The grant-
Astfel, condamnaţii beneficiază în mod ing of the free medical assistance is carried
gratuit de asistenţă medicală şi de medica- out in the medical unit of the penitentiary
mente în volumul stabilit de Programul unic institution after the prior enrollment and ac-
al asigurării obligatorii de asistenţă medi- cording to a chart approved by the head of
cală, în conformitate cu legislaţia în vigoa- the penitentiary, except in cases of emergen-
re. Acordarea asistenţei medicale gratuite se cy [6, art. 230].
efectuează în unitatea medicală a instituţiei According to art.231 CE of the Republic
penitenciare după înscrierea prealabilă şi of Moldova, any penitentiary must have the
conform unui grafic aprobat de şeful peni- services of at least one general practitioner, a
tenciarului, cu excepţia cazurilor de urgenţă dentist and a psychiatrist. In the penitentiary
[6, art. 230]. with the capacity of at least 100 places, a sta-
Potrivit art. 231 CE al RM, orice peni- tionary curative center must be functioning
tenciar trebuie să aibă la dispoziţie serviciul permanently to provide medical assistance
169
cel puţin al unui medic generalist, al unui to each convicted person. The sick convicts
medic stomatolog şi al unui medic psihiatru. who need specialized medical treatment are
În penitenciarul cu capacitatea de cel puţin transferred without delay or according to the
100 de locuri trebuie să funcţioneze, în re- indication in the medical record of the con-
gim permanent, un centru curativ staţionar vict established by the penitentiary doctor
pentru acordarea de asistenţă medicală fiecă- in the specialized medical institutions of the
rui condamnat. Condamnaţii bolnavi care au National Penitentiary Administration or in
nevoie de tratament medical specializat sunt the hospitals of the Ministry of Health, La-
transferaţi neîntârziat sau conform indicaţiei bor and Social Protection, in order to regu-
din fişa medicală a condamnatului stabili- late them.
tă de medicul penitenciarului în instituţiile The medical examination of the con-
medicale specializate ale Administraţiei Na- victed person is performed upon receipt in
ţionale a Penitenciarelor sau în spitalele Mi- the penitentiary and, upon request and pe-
nisterului Sănătăţii, de regulă, din raza peni- riodically, during the execution of the sen-
tenciarului. tence, but not less than once every 6 months,
Examenul medical al condamnatului as well as upon release from the places of
se efectuează la primirea în penitenciar şi, la detention. The medical examination is per-
solicitare şi în mod periodic, în timpul exe- formed under conditions of confidentiality
cutării pedepsei, însă nu mai rar de o dată and intimacy, unless the doctor, for reasons
la 6 luni, precum şi la eliberarea din locurile of safety and security, requests the presence
de detenţie. Examenul medical se efectuează of other representatives of the penitentiary
în condiţii de confidenţialitate şi intimitate, administration, which will be recorded ac-
cu excepţia cazurilor în care medicul, pen- cordingly.
tru motive de siguranţă şi securitate, solicită Upon arrival in the penitentiary, the
prezenţa altor reprezentanţi ai administraţiei convicted person, within 24 hours, is exam-
penitenciarului, fapt care va fi consemnat în ined for the existence of bodily injury or oth-
modul corespunzător. er traces of violence and, within 15 days, is
La sosirea în penitenciar, condamna- questioned and subjected to medical exami-
tul, în termen de până la 24 de ore, este exa- nation and sanitation in the rooms of quar-
minat în vederea constatării existenţei leziu- antine of the penitentiary.
nilor corporale sau altor urme de violenţă şi, In case there are traces of violence, cru-
în termen de până la 15 zile, este chestionat el, inhuman or degrading treatment or other
şi supus examenului medical şi igienizării sa- ill treatment or the person convicted of vio-
nitare în încăperile de carantină ale peniten- lence, the doctor who performs the medical
ciarului. examination has the obligation to record in
În cazul în care se constată urme de the medical record those found and the state-
violenţă, tratamente cu cruzime, inumane ments of the convicted person in relation to
sau degradante ori de alte rele tratamente sau these or with any other aggression and to im-
persoana condamnată acuză violenţă, medi- mediately notify the head of the penitentiary
cul care efectuează examenul medical are institution, which notifies the prosecutor and
obligaţia de a consemna în fişa medicală cele the People’s Lawyer or, in cases concerning
constatate şi declaraţiile persoanei condam- minor convicts, the People’s Advocate for
nate în legătură cu acestea sau cu orice altă the rights of the child within 24 hours. The
agresiune şi de a anunţa imediat şeful insti- convicted person has the right to request that
tuţiei penitenciare, care sesizează procurorul he would be examined, on his own, at the
şi Avocatul Poporului sau, în cazurile pri- place of detention, by a doctor of outside the
vind condamnaţii minori, Avocatul Poporu- prison administration system, indicated by
lui pentru drepturile copilului în termen de him or a forensic doctor. The findings of the
170
24 de ore. Persoana condamnată are dreptul doctor of outside the prison administration
de a cere să fie examinată, pe cont propriu, la system are recorded in the medical record of
locul de deţinere, de un medic din afara siste- the convicted person, and the forensic certif-
mului administraţiei penitenciare, indicat de icate is attached to the medical record, after
aceasta sau de un medic legist. Constatările that the convicted person has become aware
medicului din afara sistemului administraţiei of its content, against signature [6, art. 13].
penitenciare se consemnează în fişa medicală The convicted person benefits from
a persoanei condamnate, iar certificatul me- therapeutic, surgical, psychiatric, gyneco-
dico-legal se anexează la fişa medicală, după logical and dental assistance. The convicted
ce persoana condamnată a luat cunoştinţă de person can, on his own, also benefit from the
conţinutul său, contra semnătură [6, art. 13]. services of the private doctor.
Condamnatul beneficiază de asistenţa According to the decision of the spe-
terapeutică, chirurgicală, psihiatrică, gineco- cialized medical commission of the peniten-
logică şi stomatologică. Condamnatul poate, tiary, created by the disposition of the head
pe cont propriu, să beneficieze şi de serviciile of the institution and coordinated with the
unui medic privat. Medical Directorate of the National Admin-
În temeiul hotărârii comisiei medica- istration of the Penitentiaries, the prisoners
le specializate a penitenciarului, create prin suffering from tuberculosis, venereal diseas-
dispoziţia şefului instituţiei şi coordonată cu es, alcoholism, drug addiction or substance
Direcţia medicală a Administraţiei Naţionale abus are subject to compulsory treatment.
a Penitenciarelor, deţinuţii bolnavi de tuber- The direction of the patients for sta-
culoză, boli venerice, alcoolism, narcomanie tionary treatment in the penitentiary hos-
sau toxicomanie sunt supuşi unui tratament pitals is carried out on the basis of the rec-
obligatoriu. ommendations of the doctors of the medical
Trimiterea bolnavilor pentru trata- unit in the penitentiaries, the transfer being
ment staţionar în spitalele penitenciare se carried out according to the general proce-
efectuează în baza recomandărilor medicilor dure of transfer of the prisoners, provided by
unităţii medicale din penitenciare, transferul the normative acts in force.
efectuându-se conform procedurii generale Patients in need of specialized emer-
de transfer al deţinuţilor, prevăzute de actele gency medical care are transferred without
normative în vigoare. delay, under guard and supervision, to the
Deţinuţii bolnavi care au nevoie de specialized medical institutions of the pen-
intervenţie medicală specializată de urgenţă itentiary administration system or to the
sunt transferaţi neîntârziat, sub pază şi su- public curative institutions of the Ministry
praveghere, în instituţiile medicale specia- of Health, Labor and Social Protection. In
lizate ale sistemului administraţiei peniten- case of urgent need for specialized medical
ciare sau în instituţiile curative publice ale assistance, the hospitalization of patients can
Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei be performed in the public medical-sanitary
Sociale. În caz de necesitate urgentă de acor- institutions of the Ministry of Health, Labor
dare a ajutorului medical specializat, spitali- and Social Protection with the necessary se-
zarea bolnavilor poate fi efectuată în institu- curity and escort.
ţiile medico-sanitare publice ale Ministerului In the case of planned hospitalization,
Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale cu asi- the sick detainees are transferred to the pub-
gurarea pazei şi escortei necesare. lic medical-sanitary institutions of the Min-
În cazul internării planificate deţinuţii istry of Health, Labor and Social Protection
bolnavi se transferă în instituţiile medico- based on the provision of the ANP director
sanitare publice ale Ministerului Sănătăţii, with the necessary security and escort.
Muncii şi Protecţiei Sociale în baza dispozi- The granting of the medical and advi-
171
ţiei directorului ANP cu asigurarea pazei şi sory assistance to the detainees by the public
escortei necesare. medical-sanitary institutions, subordinated
Acordarea asistenţei medicale şi con- to the Ministry of Health, Labor and Social
sultative deţinuţilor de către instituţiile me- Protection will be effectuated out on the ba-
dico-sanitare publice, subordonate Ministe- sis of the concluded contracts [5].
rului Sănătăţi, Muncii şi Protecţiei Sociale, va Detainees suffering from illnesses or
fi efectuată în baza contractelor încheiate [5]. mental deficiencies are noted and treated
Deţinuţii care suferă de boli sau defici- in specialized curative institutions under
enţe psihice se iau în evidenţă şi se tratează the strict supervision of physicians. Within
în instituţiile curative specializate sub su- the medical units of the penitentiaries the
pravegherea strictă a medicilor. În unităţile following are performed: the clinical exam-
medicale ale penitenciarelor se efectuează: ination and the supervision of the inmates
examenul clinic şi supravegherea deţinuţilor in order to apply the rational therapy and to
în scopul aplicării terapiei raţionale şi deter- determine their ability to work; outpatient
minării capacităţii lor de muncă; tratamentul and stationary treatment, somatic and spe-
ambulatoriu şi în staţionar, somatic şi speci- cialized, by the methods and means recom-
alizat, prin metodele şi mijloacele recoman- mended by the instructive-methodical indi-
date de indicaţiile instructiv-metodice ale cations of the Ministry of Health, Labor and
Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Social Protection.
Sociale. Outpatient medical assistance is pro-
Asistenţa medicală de ambulator se vided to the inmates in the medical units of
acordă deţinuţilor în unităţile medicale ale the penitentiary medical services, during the
serviciilor medicale din penitenciare, în ore- hours established by the penitentiary chief,
le stabilite de şeful penitenciarului, pentru for each sector (several sectors), exchange,
fiecare sector (câteva sectoare), schimb, con- according to the pre-registration registers
form registrelor de înscriere prealabilă pen- for medical examination, completed by the
tru examinare medicală, completate de către sector heads.
şefii de sectoare. The medical service station is provid-
Staţionarul serviciului medical este ed for:
prevăzut pentru: a) examination and treatment of pati-
a) examinarea şi tratarea bolnavilor ents who require stationary treatment, bed-
care necesită tratament staţionar, regim de time regime until 14-15 days;
pat pe termen până la 14-15 zile; b) the treatment of support of the pa-
b) tratamentul de susţinere a bolnavi- tients in case of necessity, who were dischar-
lor în caz de necesitate, care au fost externaţi ged from the penitentiary hospital;
din spitalul penitenciar; c) temporary isolation of patients with
c) izolarea temporară a bolnavilor cu contagious diseases or suspected of conta-
maladii contagioase sau suspecţi de maladii gious diseases until hospitalization in the pe-
contagioase până la internarea în spitalul penitentiary hospital;
nitenciar; d) the stationary treatment of the non-
d) tratamentul staţionar al bolnavilor transportable patients until the improvement
netransportabili până la ameliorarea stării de of the state of health with the subsequent
sănătate cu transferarea ulterioară în spitalul transfer to the penitentiary hospital;
penitenciar; e) the admission of the persons sub-
e) internarea persoanelor supuse trata- jected to the stationary treatment according
mentului staţionar conform planului de dis- to the dispensation plan.
pensarizare. Before leaving the penitentiary, all
Înainte de plecare din penitenciar, toţi detainees undergo the compulsory medi-
172
deţinuţii sunt supuşi examenului medical cal examination. In the penitentiaries with
obligatoriu. În penitenciarele cu statut de isolation of criminal prosecution, detainees,
izolator de urmărire penală deţinuţii, înainte before being transferred to other penitentia-
de a fi transferaţi în alte penitenciare pentru ries for the execution of the punishment, are
executarea pedepsei, se examinează în vede- examined in order to exclude infectious dis-
rea prezenţei maladiilor infecţioase (inclusiv eases (including tuberculosis) and dermato-
tuberculoza) şi dermatovenerologice [5]. venerological diseases [5].
Conform prevederilor art. 232 alin. (5) According to the provisions of art.232
al Codului de executare al Republicii Mol- paragraph (5) of the Execution Code of the
dova [6] şi pct. 508 al Statutului executării Republic of Moldova [6] and point 508 of the
pedepsei de către condamnaţi [7], deţinuţii Statute for the execution of the sentence by
bolnavi de tuberculoză sunt supuşi trata- the convicts [7], the patients suffering from
mentului obligatoriu. Deţinutul bolnav de tuberculosis are subject to compulsory treat-
tuberculoză este obligat să respecte regimul ment. The detained patient of tuberculosis is
curativ din instituţia curativă penitenciară. obliged to respect the curative regime of the
Controalele medicale regulate ajută la penitentiary curative institution.
prevenirea creşterii şi răspândirii bolilor şi Regular medical controls help to pre-
altor probleme de sănătate. Mai mult, dia- vent the growth and spread of diseases and
gnosticarea la timp şi timpurie a îmbolnăvi- other health problems. Moreover, early di-
rii sau a problemelor de sănătate permite ad- agnosis of illness or health problems allows
ministrarea îngrijirii necesare cât mai repede the necessary care to be administered as soon
posibil. Tratamentul stomatologic de rutină as possible. Routine dental treatment should
ar trebui, de asemenea, prestat deţinuţilor also be provided to inmates for whom den-
pentru care tratamentul stomatologic este tal treatment is inaccessible due to detention
inaccesibil din cauza reţinerii de mai mult de for more than 6 months [8]. The prison can
6 luni [8]. ensure a systematic evaluation and treatment
Închisoarea poate asigura efectuarea of people whose lifestyle has prevented them
unei evaluări sistematice şi a unui tratament from accessing adequate health care. Detain-
al persoanelor al căror mod de viaţă le-a îm- ees may be encouraged to engage the health-
piedicat accesul la o asistenţă medicală adec- iest behavior, and the detention regime may
vată. Deţinuţii pot fi încurajaţi să adopte un offer the opportunity to eliminate health in-
comportament mai sănătos, iar regimul de equalities. However, penitentiaries do not
detenţie poate oferi şansa eliminării inega- have the main purpose of promoting health,
lităţilor legate de sănătate. Cu toate acestea, and some argue that there is an inherent
penitenciarele nu au ca scop principal pro- contradiction between the goals of assis-
movarea sănătăţii, iar unii susţin că există tance and control. The prisons have values,
o contradicţie inerentă între obiectivele de rules and rituals that allow the observation,
asistenţă şi control. Închisorile au valori, re- restriction and deprivation of power of pris-
guli şi ritualuri ce permit observarea, restric- oners, issues that conflict with the idea of en-
ţionarea şi privarea de putere a deţinuţilor, couraging them to take control of their own
aspecte care intră în conflict cu ideea de a-i health. In addition, no discussion of inmate
încuraja să preia controlul asupra propriei health can ignore the question of whether
lor sănătăţi. În plus, nici o discuţie despre prison is really the right place for everyone.
sănătatea deţinuţilor nu poate ignora între- Thus, there are organizational prob-
barea dacă închisoarea este cu adevărat locul lems (insufficiently qualified staff, continuity
potrivit pentru toţi. of care and assistance outside the hours of
Astfel, există probleme organizatorice the program is not always ensured, etc.) and
(personal calificat insuficient, continuita- qualitative (non-compliance with standards,
173
tea îngrijirilor şi a asistenţei în afara orelor honoring of prescriptions not prescribed by

de program nu este întotdeauna asigurată the doctor, distribution of medicines without
etc.) şi calitative (nerespectarea standarde- the doctor’s opinion, summary reporting in
lor, onorarea de reţete nesemnate de medic, medical records, delay in providing medical
distribuirea de medicamente fără avizul me- care, inadequate hygiene, etc.).
dicului, raportarea sumară în dosarele medi- Most of the cases against the inmates
cale, temporizarea acordării asistenţei medi- are psychosocial in nature. Thus, male pris-
cale, igiena necorespunzătoare etc.). oners have a mental illness (depression, sex-
Cele mai multe acuze în rândul deţinu- ual disorders, autism, and personality disor-
ţilor sunt de natură psihosocială. Astfel, de- ders).
ţinuţii de sex masculin au o afecţiune psihică One of the objectives of the Strategy
(depresie, tulburări sexuale, autism, tulbu- for the Development of the Prison Adminis-
rări de personalitate). tration System for the years 2016-2020 [9] is
Unul din obiectivele Strategiei de dez- the development of medical services quality
voltare a Sistemului Administraţiei Peniten- for persons deprived of their liberty, equiv-
ciare pentru anii 2016-2020 [9] este dezvol- alent to those provided in the public health
tarea serviciilor medicale de calitate pentru system. The purpose of this objective is to
persoanele private de libertate, echivalente develop medical services equivalent to those
cu cele prestate în sistemul public de sănă- in the community, for all persons deprived
tate. Scopul respectivului obiectiv este de a of their liberty. Concrete actions concern the
dezvolta servicii medicale echivalente celor activity of the medical service at the level of
din comunitate, pentru toate persoanele pri- procedures and operating mechanisms. In
vate de libertate. Acţiuni concrete vizează ac- this regard, concrete actions are taken into
tivitatea serviciului medical la nivel de pro- account in the area of internal procedures,
ceduri şi mecanisme de funcţionare. În acest working instruments and the legislation for
sens sunt luate în considerare acţiuni concre- providing medical assistance.
te pe zona de proceduri interne, instrumente The achievement of the proposed
de lucru şi legislaţia pentru asigurarea asis- measures and objectives aims to ensure the
tenţei medicale. quality of the medical act, equivalent to the
Realizarea măsurilor şi obiectivelor community, by: ensuring professional inde-
propuse au drept scop asigurarea calită- pendence, adjusting the legislation, ensuring
ţii actului medical, echivalent comunităţii, an efficient management, accreditation of
prin: asigurarea independenţei profesionale, the medical services, increasing the medical
ajustarea legislaţiei, asigurarea unui manage- professionalism.
ment eficient, acreditarea serviciilor medica- Conclusions. In the context of the
le, creşterea profesionalismului medical. above, we point out that adequate health is
Concluzii. În contextul celor specifi- crucial for the implementation of a complex
cate mai sus punctăm că o sănătate adecva- humanitarian policy in prisons. In order to
tă este crucială pentru implementarea unei ensure that the international norms and the
politici umanitare complexe în penitenciare. adequate living standards for the prisoners
Pentru a asigura faptul că normele internaţi- are met, the health care service in the pen-
onale şi standardele de viaţă adecvate pentru itentiaries must include preventive, respon-
deţinuţi sunt satisfăcute, serviciul de asis- sive and health promotion measures. Pre-
tenţă medicală din penitenciare trebuie să ventive care is the basis of investigations for
includă măsuri preventive, de reacţionare şi newcomers, including scans of infectious dis-
de promovare a asistenţei medicale. Îngriji- eases and appropriate vaccination. Response
rea preventivă pune baza investigaţiilor pen- measures include on-site medical services.
tru deţinuţii nou-veniţi, incluzând scanarea Such services should include primary care,
174
bolilor infecţioase şi vaccinarea corespunză- psychic care, and assistance for those with
toare. Măsurile de reacţionare includ servicii special needs, essential disease treatment and
medicale pe loc. Astfel de servicii ar trebui să emergency care.
includă îngrijirea primară, îngrijirea psihică, Thus, the promotion of health and
asistenţa celor cu nevoi speciale, tratament medical education should lead to an increase
esenţial al bolilor şi îngrijirea de urgenţă. in the penitentiary understanding of the
Astfel, promovarea sănătăţii şi educa- health problems related to prisoners.
ţia medicală ar trebui sa ducă la o creştere a
înţelegerii în penitenciare a problemelor de
sănătate care se referă la deţinuţi.
1. Constituţia Republicii Moldova din tea Juridică, Chişinău, 2007.

29.09.1994, în vigoare de la 27.08.1994 // 5. Regulamentul cu privire la asigurarea
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, asistenţei medicale a persoanelor deţi-
nr. 1 din 12.08.1994. nute în penitenciare, aprobat prin or-
2. Codul de conduită pentru respon- dinul ministrului Justiţiei nr. 478 din
sabilii privind aplicarea legii, ONU, 15.12.2006.
17 decembrie 1979// http://eur-lex. 6. Codul de executare al Republicii Mol-
europa.eu/LexUriSer v/LexUriSer v. dova, nr. 443 din 24.12.2004, Monitorul
do?uri=CELEX:32005R1236:RO:NOT Oficial al Republicii Moldova nr. 34-35
3. Ansamblul de reguli minime pentru tra- din 03.03.2005.
tamentul deţinuţilor (Regulile Nelson 7. Statutul executării pedepsei de către con-
Mandela). Rezoluţie adoptată de Adu- damnaţi, aprobat prin Hotărârea Guver-
narea Generală a ONU la 17 decembrie nului nr. 583 din 26 mai 2006, Monitorul
2015// http://www.avp.ro/mnp/legi/an- Oficial al Republicii Moldova nr. 91-
samblu_reguli_mnp.pdf 94/676 din 16.06.2006.
4. Regulile Europene pentru penitenciare, 8. Manea V. Drept execuţional penal. Chişi-
Recomandarea REC (2006) 2 a Comite- nău, 2014. 744 p.
tului de Miniştri către statele membre, 9. Strategia de dezvoltare a Sistemului
adoptată la 11.01.2006 // Culegere de Administraţiei Penitenciare pentru anii
acte normative naţionale şi internaţio- 2016-2020, aprobată prin Hotărârea Gu-
nale în domeniul penal, vol. I, Revista de vernului nr. 1462 din 30.12.2016.
ştiinţe penale (Supliment 2007), Ed. Car-

Oleg RUSU, Oleg RUSU,
Academia „Ştefan cel Mare” a MAI, Academy “Stefan cel Mare” of MIA,
e-mail: articol1@mail.ru, e-mail: articol1@mail.ru,
tel. mob. 079407541 tel. mob. 079407541
175
CZU 343.346
INCRIMINAREA INFRACȚIUNII CRIMINALIZATION OF THE CRIME

DE PĂRĂSIRE A LOCULUI ACCIDEN- OF LEAVING THE ROAD ACCIDENT
TULUI RUTIER ÎN LEGISLAȚIILE PE- SITE IN THE CRIMINAL LAWS OF
NALE ALE UNOR STATE DIN SPAŢIUL SOME STATES IN THE EUROPEAN
UNIUNII EUROPENE UNION AREA
George-Marius ŢICAL, George-Marius ŢICAL,

Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa, University “Andrei Saguna”, Constanta,
România Romania
Ana CHIRUŢA, Ana CHIRUŢA,

master în drept, doctorandă, PhD student,
Academia de Poliție „Ștefan cel Mare” a MAI Academy ”Stefan cel Mare” Police of MIA
În prezentul articol, prin utilizarea metodei In this article, using the comparative method
comparative de studiere a dreptului, a fost identificat of studying the law, the place and the incriminating
locul și sfera incriminatoare a infracțiunii de părăsi- sphere of the crime of leaving the road accident pla-
re a locului accidentului rutier în legislațiile penale ce in the criminal laws of the EU countries have been
din statele UE. Investigarea experienței europene în identified. The investigation of the European experi-
domeniu va crea premise ştiinţifice pentru concepe- ence in the field will create scientific premises for de-
rea unui model de perfecționare a incriminării statu- signing a model for improving the criminality stipu-
ate la art. 265 C.pen. al R. Moldova. Totodată, a fost lated in art. 265 of the Criminal Code of the Republic
stabilit impactul CEDO asupra legislației europene of Moldova. At the same time, the impact of the ECHR
privind infracțiunea de părăsire a locului accidentu- on the European legislation regarding the offense of
lui rutier. leaving the road accident site was established.
Cuvinte-cheie: infracțiune, accident rutier, pără- Keywords: crime, road accident, leaving the road
sire a locului accidentului rutier, lăsare în primejdie etc. accident site, leaving in danger, etc.
Introducere. În legislația penală Introduction: In the national criminal

națională, infracțiunea de părăsire a locului law, the offense of leaving the place of the
accidentului rutier este incriminată la art. road accident is incriminated at art. 266 of
266 din Capitolul XII al Părții speciale a C. Chapter XII of the Special Part of Criminal
pen. al R. Moldova [1], intitulat Infracțiuni Code of the Republic of Moldova [1], enti-
din domeniul transporturilor. tled Crimes in the field of transport. The is-
Problematica incriminării infracțiunii sue of incrimination of the crime of leaving
de părăsire a locului accidentului rutier este the road accident site is a very complex one,
una deosebit de complexă, fapt ce ne este which is confirmed by the different models
confirmat de diferitele modele de abordare of approach to the crime in criminal law. In
a faptei în legislaţiile penale. În unele legisla- some criminal laws the aforementioned act is
ţii penale fapta menţionată este incriminată incriminated separately, as an autonomous
distinct, ca infracţiune autonomă, iar în alte- crime, and in others as a special form of le-
le ca formă specială a lăsării în primejdie. În aving in danger. In the same sense, it can be
acelaşi sens, se poate menţiona că între anii mentioned that during 1990-1999 the oppor-
176
1990-1999 oportunitatea incriminării faptei tunity of incriminating the fact of leaving the
de părăsire a locului accidentului rutier a accident site was examined in the Consti-
fost examinată în Curțile Constituționale ale tutional Courts of France, Germany, Spain,
Franței, Germaniei, Spaniei, Croaţiei, pre- Croatia, as well as in the Supreme Court of
cum și în Curtea Supremă de Justiție a Cana- Canada [11, p.41].
dei [11, p.41]. Methods and materials applied. Wi-
Metode și materiale aplicate. În limi- thin the limits of the study of this article, the
tele studiului acestui articol metoda priorita- priority method of research was the compa-
ră de cercetare a fost cea comparativă. La fel rative one. Likewise, the methods of analysis
au fost folosite metodele analizei și interpre- and logical-legal interpretation of criminal
tării logice-juridice a normelor de drept pe- law norms were used. The normative support
nal. Suportul normativ al prezentului studiu of the present study is formed by the Euro-
îl formează legislaţiile europene ale unora pean laws of some of the member states of
dintre statele membre ale Uniunii Europene. the European Union.
Conținut de bază. În C.pen. al Fran- Basic content. In Criminal Code of
ţei din 1992, infracţiunea este incriminată în France since 1992, the crime is incriminated
Cartea IV Despre infracţiunile şi contravenţiile
in Book IV On the offenses and contraven-
împotriva naţiunii, statului şi liniştii publice,
tions against the nation, the state and the
Titlul III Despre atentările la puterea de stat,
public silence, Title III On the attacks on
Capitolul IV Privind atentatele la realizarea
the state power, Chapter IV On the attacks
justiţiei, Secţiunea II Despre obstacolele la re-
on the achievement of justice, Section II On
alizarea justiţiei. Potrivit art. 434-10 C.pen.
al Franţei, fapta conducătorului mijlocului de the obstacles on the execution of the justice.
transport terestru, fluvial sau maritim ori al According to art. 434-10 of Criminal Code of
unui alt mijloc sau mecanism, care ştiind că se France, the deed of the driver of the land, ri-
face vinovat de comiterea oricărui accident, de ver or maritime transport or of another means
a nu înceta circulaţia şi de a încerca de a se or mechanism, knowing that he is guilty of
sustrage astfel de la răspunderea penală sau ci- committing of an accident, avoiding ceasing
vilă la care poate fi supus, se pedepseşte cu în- of traffic and of trying to evade in such a way
chisoare de doi ani sau cu amendă în mărime from criminal or civil liability to which he may
de 200 000 de franci. Dacă o asemenea faptă be subjected, shall be punished by imprison-
se comite în condiţiile prevăzute de art. 221-6 ment for two years or with a fine of up to
sau 222-19, pedeapsa se măreşte de două ori. 200,000 francs. If such a fact is committed
La art. 221-6 C.pen. al Franţei este prevăzută under the conditions provided by art. 221-6
în calitate de urmare prejudiciabilă lipsirea de or 222-19, the punishment is increased twi-
viaţă din imprudenţă, iar la art. 222-19 – pier- ce. The art. 221-6 of the Criminal Code of
derea totală a capacităţii de muncă [6]. France states as a harmful consequence the
Infracțiunea de părăsire a locului acci- reckless killing, and art. 222-19 - total loss of
dentului rutier poate fi imputată vinovatu- work capacity [6].
lui chiar dacă acesta a recompensat paguba The offense of leaving the place of the
cauzată victimei infracţiunii sau dacă aceas- road accident may be charged to the offender
ta şi-a retras plângerea ori accidentul a fost even if he compensated the damage caused to
unul neînsemnat și nu a cauzat un prejudi- the victim of the crime or if he withdrew his
ciu esențial. Această soluţie reiese din locul complaint or the accident was a minor one
incriminator al infracţiunii analizate, care în and did not cause an essential injury. This
legislaţia penală franceză de referinţă nu este solution arises from the incriminating place
prevăzută ca o faptă ce ar atenta la interesele of the analyzed crime, which in the French
private ale persoanei, ci la interesele statului criminal law of reference is not provided as
177
în domeniul înfăptuirii justiţiei. a fact that would pay attention to the private
Prin acest model incriminator este in- interests of the person, but to the interests of
stituită obligația indirectă a făptuitorului de the state in the field of justice. Through this
a rămâne la fața locului. Pentru a evita să fie incriminating model is established the indi-
acuzat de săvârșirea accidentului și de pără- rect obligation of the perpetrator to remain
sirea locului acestuia, șoferul este obligat să on the spot. In order to avoid being accused
se oprească de sine stătător, fără intervenția of committing the accident and leaving its
forțelor de ordine și imediat să-și facă cunos- place, the driver is obliged to stop by him-
cută identitatea. self, without the intervention of law enforce-
Se menţionează că o asemenea aborda- ment and immediately to make his identity
re este incorectă. Privilegiul împotriva auto known.
incriminării este principiul conform căruia It is mentioned that such an approach
statul nu poate obliga un suspect să coopere- is incorrect. Privilege against self-incrimi-
ze cu acuzarea prin oferirea de probe ce l-ar nation is the principle that the state cannot
putea incrimina. Adică dacă persoana rămâ- compel a suspect to cooperate with the pro-
ne la fața locului și adoptă decizia de sine stă- secution by providing evidence that might
tător de a conserva locul incidentului ea își
incriminate him. That is, if the person re-
recunoaște vinovăția, autoincriminându-se
mains on the spot and makes self-determi-
prin obligația impusă de lege de a se iden-
nation to preserve the place of the incident
tifica. Prin această obligație făptuitorul este
he acknowledges the guilt, self-incriminating
impus să conserve probele și astfel să contri-
by the obligation imposed by the law to iden-
buie la propria sa învinovățire. O asemenea
soluţie legislativă contravine jurisprudenţei tify him. By this obligation the perpetrator is
ChEDO, potrivit căreia dreptul la un proces required to preserve the evidence and thus
echitabil, în cauze penale, include „dreptul, contribute to his own guilt. Such a legislative
pentru orice «acuzat» în sens autonom pe solution contravenes the ECHR jurispruden-
care art. 6 al CEDO îl atribuie acestui ter- ce, according to which the right to a fair tri-
men, de a păstra tăcerea și de a nu încerca al, in criminal cases, includes “the right, for
să contribuie la propria sa incriminare” [12]. any” accused “in the autonomous sense that
Privilegiul împotriva autoincrimină- art. 6 of the ECHR assign him to this term, to
rii și dreptul acuzatului de a păstra tăcerea, keep silent and not to try to contribute to his
garanții implicite ale dreptului la un proces own incrimination [12].
echitabil, au fost examinate, în mai mul- The privilege against self-incriminati-
te cauze aflate pe rol (cauza Funke contra on and the right of the accused to remain si-
Franței, 25 februarie 1993[13], Serves contra lent, implicit safeguards of the right to a fair
Franței, 1997[14]), fiind constant relevată trial, have been examined, in several pending
necesitatea interzicerii utilizării oricăror mij- cases (Funke v. France, February 2, 1993
loace de constrângere în scopul obținerii de [13], Serves v. France, 1997 [14]), being con-
probe, împotriva voinței acuzatului, precum stantly pointed out the need to prohibit the
și faptul că, față de caracterul autonom al use of any means of restraint for the purpose
noțiunii de „acuzație în materie penală”, tre- of obtaining evidence, against the will of the
buie considerat că și martorul se bucură de accused, as well as the fact that, compared
acest drept în măsura în care prin declarația to the autonomous character of the notion
pe care o face s-ar putea auto incrimina [12]. of “charge in criminal matters”, it must be
În C.pen. al Bulgariei, incriminarea considered that the witness enjoys this right
este statuată la Capitolul XI Infracţiuni de pe- to the extent that by the statement it makes it
ricol general, Secţiunea a II-a Infracţiuni îm- could self-incriminate” [12].
potriva transporturilor şi telecomunicaţiilor. In Criminal Code of Bulgaria, the cri-
178
Fapta de părăsirea locului accidentului rutier minality is stated in Chapter XI Offenses of

nu este prevăzută ca o infracţiune distinctă general danger, Section II Offenses against
cu un regim autonom de incriminare, ci ca o transport and telecommunications. The act
formă agravantă a infracţiunii de încălcare a of leaving the place of the road accident is
regulilor de securitate a circulaţiei. not provided as a distinct crime with an au-
În conformitate cu art. 342 alin. (1) tonomous regime of incrimination, but as an
C.pen. al Bulgariei, constituie infracţiune aggravating form of the offense of violating
fapta prin care persoana care încalcă regu- the traffic safety rules. According to art. 342
lile de circulaţie atunci când conduce un an- paragraph (1) of Criminal Code of Bulgaria a
samblu rulant pe calea ferată, o aeronavă, un deed is considered a crime by which the per-
autovehicul, un vas, un vehicul de luptă sau son who violates the traffic rules when driving
o maşină specială, permiţând producerea vă- a rolling stock, an aircraft, a vehicle, a ship, a
tămării corporale sau decesul altuia. Fapta se fighting vehicle or a special machine, allowing
pedepseşte cu închisoare de până la doi ani the injury or death of another. The offense is
sau cu probaţiune. În conformitate cu alin. punishable by imprisonment for up to two
(2) al aceluiaşi articol, aceeaşi pedeapsă se years or with probation. According to para-
aplică şi unui lucrător sau funcţionar din
graph (2) of the same article, the same pe-
transporturi care încalcă regulile de exploa-
nalty also applies to a transport worker or
tare ori cerinţele de calitate privind repararea
civil servant who violates the operating ru-
materialului rulant, a drumurilor sau a echi-
les or the quality requirements regarding the
pamentelor, permiţând producerea vătămă-
repair of rolling stock, roads or equipment,
rii corporale ori moartea cuiva [2].
Potrivit alin. (3) al art. 342 C.pen. al allowing the injury or death of someone [2].
Bulgariei, dacă în urma săvârşirii faptei pre- According to paragraph (3) of art.
văzute la alineatele precedente a fost pricinu- 342 of the Criminal Code of Bulgaria, if, as
ită altei persoane, în mod intenţionat, moar- a result of the act provided for in the pre-
tea, vătămarea corporală sau daune materiale ceding paragraphs, it was intentionally cau-
însemnate, pedeapsa este: sed to another person, death, personal injury
(a) în cazul producerii de pagube ma- or material damage, the punishment is the
teriale însemnate – închisoarea de la un an la following:
zece ani; (a) in the case of significant material
(b) în caz de vătămare corporală mo- damage - imprisonment from one year to ten
derată sau gravă a uneia sau mai multor per- years;
soane, cu sau fără pagube materiale, închi- (b) in the case of moderate or serious
soarea de la trei la doisprezece ani; bodily injury of one or more persons, with
(c) în cazul provocării decesului une- or without material damage, imprisonment
ia sau mai multor persoane, cu sau fără from three to twelve years;
consecințele menționate la lit. a) şi b), închi- (c) in the case of the death of one or
soarea de la zece la douăzeci de ani, iar în ca- more persons, with or without the con-
zuri deosebit de grave – de la cincisprezece la sequences mentioned in letter “a” and “b”,
douăzeci de ani sau detențiunea pe viaţă [2]. imprisonment from ten to twenty years, and
La art. 343 alin. (1) C.pen. al Bulgariei in particularly serious cases - from fifteen to
este consacrată răspunderea penală pentru twenty years or life imprisonment [2].
fapta prevăzută la art. 342 alin. (3), însă la The art. 343 paragraph (1) of the Crimi-
care urmările prejudiciabile survin din culpă. nal Code of Bulgaria is dedicated to the crimi-
Potrivit textului incriminator, atunci când în nal liability for the deed stipulated in art. 342
urma săvârșirii faptei de la articolul prece- paragraph (3), but in which the harmful con-
dent, din culpă, sunt pricinuite: sequences arise from guilt. According to the
179
(a) pagube materiale semnificative, pe- incriminating text, when, following the deed
deapsa este închisoarea de până la un an sau of the preceding article, the fault is caused:
probațiune; (a) significant material damage, the
(b) vătămare corporală gravă sau mo- sentence is imprisonment of up to one year
derată, indiferent dacă sunt sau nu prezente or probation;
consecințele menționate la litera a), pedeapsa (b) serious or moderate bodily injury,
este închisoarea de până la patru ani pentru whether or not the consequences referred to
vătămare corporală gravă şi până la trei ani point a) are present, the punishment is im-
sau probațiune pentru vătămarea corporală prisonment for up to four years for serious
moderată; bodily injury and up to three years or proba-
(c) moartea, indiferent dacă s-au pro- tion for moderate bodily injury;
dus sau nu consecințele prevăzute la litera a), (c) death, whether or not the con-
pedeapsa este închisoarea de la doi la șase sequences provided for in point (a) have
ani, iar în cazurile deosebit de grave – închi- occurred, the punishment is imprisonment
soarea de la trei la zece ani. from two years to six years, and in parti-
Părăsirea locului accidentului ruti- cularly serious cases - imprisonment from
er este consacrată ca o variantă agravantă a
three to ten years.
infracțiunii de la art. 343 alin. (1) C.pen. al
Leaving the place of the road accident
Bulgariei. Potrivit dispoziției incriminatoare,
is enshrined as an aggravating variant of the
dacă fapta a fost săvârșită în stare de ebrieta-
offense under art. 343 paragraph (1) of the
te sau ca urmare a consumului de substanțe
Criminal Code of Bulgaria. According to
narcotice sau de analogi ai acestora ori dacă
a avut loc vătămarea corporală sau decesul a the incriminating provision, if the deed was
mai mult de o persoană ori dacă făptuitorul committed in a state of intoxication or as a
a fugit de la fața locului, ori a condus auto- result of the consumption of narcotic substan-
vehiculul fără a deține capacitatea necesară ces or their analogues or if the bodily injury or
potrivit legii, ori dacă s-a produs prin locul death of more than one person occurred or if
marcat ca trecere pentru pietoni, pedeapsa the perpetrator fled from the scene, either dro-
este: ve the vehicle without possessing the necessary
a) în caz de vătămare corporală gravă capacity according to the law, or if it occurred
sau medie – închisoare de la un an la şase ani, through the place marked as pedestrian cros-
iar în cazuri deosebit de grave – de la doi ani sing the penalty is:
la zece ani; a) in case of serious or medium bodi-
b) în caz de deces – închisoarea de la ly injury - prison from one year to six years,
trei la cincisprezece ani, iar în cazuri deose- and in particularly serious cases - from two
bit de grave – închisoarea de la cinci la cinci- years to ten years;
sprezece ani, iar în cazuri deosebit de grave b) in case of death - imprisonment from
– închisoarea de la doi la zece ani [2]. three to fifteen years, and in particularly seri-
În C.pen al Finlandei din 1889 răspun- ous cases - imprisonment from five to fifteen
derea penală pentru părăsirea locului acci- years, and in particularly serious cases - im-
dentului rutier este prevăzută în Secțiunea prisonment from two to ten years [2].
11 situată la Capitolul 23 cu titlul general de In the Criminal Code of Finland of
Infracțiuni privind traficul rutier. Potrivit 1889 the criminal liability for leaving the
textului de lege, șoferul unui vehicul cu motor place of the road accident is provided in Sec-
sau al unui tramvai, care este parte la un acci- tion 11 located in Chapter 23 with the gene-
dent și nu reușește să oprească imediat și să îl ral title of Offenses concerning road traffic.
ajute pe cel rănit în condiții conforme proprii- According to the text of the law the driver of
lor abilități, va fi condamnat pentru părăsirea a motor vehicle or tram, who is part of an ac-
180
locului unui accident de circulație la plata cident and fails to stop immediately and help
unei amenzi sau cu maxim un an de închisoa- the injured person under conditions according
re, cu excepția situației în care o pedeapsă mai to their abilities, will be sentenced to leave the
severă este prevăzută în lege pentru aceeași place of a traffic accident with the payment of
faptă [5]. a fine or a maximum of one year of imprison-
Din norma analizată mai sus reiese că ment, unless a more severe sentence is provi-
făptuitorul este obligat să îl ajute pe cel rănit ded for in the law for the same act. [5].
în condiții conforme propriilor abilități, în caz From the norm analyzed above it ap-
contrar fiind supus riscului de a fi pedepsit pears that the perpetrator is obliged to help
penal. Obligația de asistență este impusă în- the injured person under conditions accor-
tru respectarea dreptului la viață al victimei, ding to his abilities, otherwise being subjected
dar totodată asigură și respectarea libertății to the risk of being penalized. The obligation
persoanei prin obligația limitativă exprimată of assistance is imposed in order to respect
prin faptul că legiuitorul impune asistența în the right to life of the victim, but also ensures
limitele și opțiunile pe care le are vinovatul. the freedom of the person through the limi-
Prin urmare, considerăm că reglemen- ting obligation expressed by the fact that the
tarea infracțiunii de părăsire a locului acci-
legislator imposes the assistance within the
dentului rutier de către legislația finlandeză
limits and the options that the culprit has.
este oarecum mai echilibrată și proporțională
Therefore, we consider that the regu-
principiilor fundamentale ale dreptului pe-
lation of the offense of leaving the accident
nal. Acest lucru se datorează faptului că este
site by the Finnish legislation is somewhat
prevăzut expres că persoana este condam-
nată pentru părăsirea locului unui accident more balanced and proportional to the fun-
de circulație, cu excepția cazului în care o damental principles of criminal law. This is
pedeapsă mai severă este prevăzută pentru because it is expressly provided that the per-
aceeași faptă de un alt articol. Prin aceasta son is sentenced to leave the place of a traffic
legiuitorul exclude posibilitatea de tragere la accident, unless a more severe punishment is
răspundere penală de două ori pentru una și provided for the same act by another article.
aceeași faptă. In this way the legislator excludes the pos-
Totodată, prin sintagma „nu reușește să sibility of being penalized twice for one and
oprească imediat”, anumite situații de exonera- the same deed.
re de răspundere penală operează atunci când: At the same time, the phrase “fails
–– făptuitorul nu reușește să oprească to stop immediately”, certain situations of
imediat din cauza unor defecțiuni tehnice ale exemption from criminal liability operate
automobilului său a unei defecțiuni surveni- when:
te de pe urma accidentului; - the perpetrator fails to stop immedia-
–– făptuitorul nu reușește să oprească tely due to technical failures of his car due to
imediat autovehiculul din cauza stării sale de a malfunction caused by the accident;
sănătate rezultate după impact; - the perpetrator fails to immediately
–– făptuitorul nu reușește să oprească stop the vehicle due to his or her health after
imediat autovehiculul din cauza nerealizării the impact;
coliziunii, în cazul când are loc un accident - the perpetrator fails to stop the vehi-
neînsemnat. cle immediately due to the collision failure,
Nu mai puțin importante pentru stu- in the event of a minor accident.
diul comparativ al infracțiunii de părăsire a The criminal law of the Baltic States
locului accidentului rutier îl constituie legisla- (Latvia, Lithuania and Estonia) EU Mem-
ţiile penale ale statelor baltice (Letonia, Litua- ber States from the ex-Soviet area is no less
nia și Estonia), state membre ale UE provenite important for the comparative study of the
181
din spaţiul ex-sovietic. Având o conjunctură crime of leaving the road accident. Having a
istorică comună de dezvoltare cu Republica common historical context of development
Moldova, legislaţiile penale ale ţărilor sus- with the Republic of Moldova, the criminal
menționate comportă un interes predilect în laws of the aforementioned countries carry
ceea ce privește evaluarea gradului de evoluţie a particular interest in assessing the degree
a reglementării privitoare la infracțiunea de of evolution of the regulation regarding the
părăsire a locului accidentului rutier. offense of leaving the road accident site.
În C.pen. al Estoniei din 2002 nu era In Criminal Code of Estonia from 2002
prevăzută o incriminare distinctă referitoare there was no provision for a separate crimi-
la infracțiunea de părăsire a locului acciden- nal offense regarding the offense of leaving
tului rutier. De asemenea, în cuprinsul Părţii the road accident site. Also, in the system of
speciale a fostei legislații penale estone nu the Special Part of the former Estonian cri-
era prevăzut un Capitol destinat incrimină- minal law there was no provision for a Chap-
rii infracțiunilor din domeniul transporturi- ter intended to incriminate transport offen-
lor. În Capitolul 11 intitulat Infracțiuni con- ses. In Chapter 11, entitled Offenses against
tra securității publice şi a ordinii publice era public security and public order, the criminal
prevăzută răspunderea penală pentru două
liability was provided for two acts that poin-
fapte care atentau la securitatea în domeniul
ted to the security in the field of transport: vi-
transporturilor: încălcarea regulilor de securi-
olation of traffic safety rules or exploitation of
tate a circulației sau de exploatarea transpor-
mechanical transport by the person in charge
turilor mecanice de către persoana care se află
of mechanical transport (art. 204 of the Cri-
la conducerea transportului mecanic (art. 204
C.pen. al Estonei din 2002) şi alte încălcări minal Code of Estonia from 2002) and other
ale regulilor de securitate a circulaţiei şi de ex- violations of the rules of traffic safety and the
ploatare a mijloacelor de transport (art. 205 exploitation of the means of transport (art. 205
C.pen. al Estonei din 2002). of the Criminal Code of Estonia from 2002).
În Codul penitenciar al Estoniei, intrat In the Penitentiary Code of Estonia,
în vigoare la 01.05.2015, răspunderea penală which entered into force on 01.05.2015, the
pentru infracţiunile în domeniul circulaţiei criminal liability for offenses in the field of
rutiere este consacrată la Capitolul 23 Fapte road traffic is enshrined in Chapter 23 Acts
săvârşite cu vinovăţie în domeniul securităţii committed with guilt in the field of traffic
circulației. La art. 4232 C. penitenciar al Esto- safety. The art. 4232 of the Penitentiary Code
niei este prevăzută fapta de Consum de către of Estonia stipulates the act of Consumption
conducătorul mijlocului de transport a alco- by the driver of the means of transport of alco-
olului, substanțelor narcotice sau psihotrope hol, narcotic or psychotropic substances after
după încălcarea regulilor de circulaţie sau de the violation of the rules of movement or ex-
exploatare a mijloacelor de transport, precum ploitation of the means of transport, as well as
şi părăsirea loculului accidentului rutier. leaving the place of the road accident.
Potrivit normei incriminatoarea, este According to the incriminating rule,
pedepsită cu închisoare de până la cinci ani the driver of a transport vehicle is punished
fapta de consumare a alcoolului, substanțelor with imprisonment for up to five years
narcotice sau psihotrope de către conducătorul for the consumption of alcohol, narcotic or
unui mijloc de transport, imediat după încăl- psychotropic substances, immediately after the
carea regulilor de circulație rutieră sau de ex- violation of the rules of road traffic or of ex-
ploatare a mijlocului de transport, încălcare ce ploitation of the vehicle, violation that caused
a cauzat din imprudență daune grave sănătății by recklessly serious damage to the health or
sau chiar decesul persoanei, cu condiţia confir- even death of the person, provided the conditi-
mării stării de ebrietate, precum și părăsirea lo- on of drunkenness is confirmed, as well as the
182
cului accidentului rutier de către conducătorul departure of the road accident by the driver
care a comis accidentul, urmată de survenirea who committed the accident, followed by the
consecinţelor menţionate mai sus [3]. consequences mentioned above [3].
Din textul de lege pot fi desprine două There are two normative ways of com-
modalităţi normative de comitere a infracţi- mitting the crime from the law text:
unii: 1. the consumption of alcohol, narcotic
1. consumul de alcool, substanțe nar- or psychotropic substances by the driver of a
cotice sau psihotrope de către conducătorul means of transport, immediately after the vi-
unui mijloc de transport, imediat după în- olation of the rules of road traffic or of explo-
călcarea regulilor de circulație rutieră sau de itation of the means of transport, violation
exploatare a mijlocului de transport, încălca- that caused by recklessness serious damages
re ce a cauzat din imprudență daune grave to the health or even the death of the person,
sănătății sau chiar decesul persoanei, cu con- with confirmation of the state of intoxicati-
diţia confirmării stării de ebrietate; on;
2. părăsirea locului accidentului rutier 2. leaving the place of the road accident
de către conducătorul care a comis acciden- by the driver who committed the accident,
tul, urmată de cauzarea din imprudență a
followed by the reckless cause of serious
unei daune grave sănătății sau chiar decesul
health damage or even the death of the per-
persoanei.
son.
Fapta de părăsire a locului accidentului
The deed of leaving the road accident
rutier incriminată în C. penitenciar al Esto-
site incriminated in the Estonian Penitenti-
niei la art. 4232 este o infracţiune de drept co-
mun, întrucât anumite modalităţi speciale de ary at art. 4232 is a common law offense, as
comitere ale acesteia sunt incriminate într-o certain special ways of committing it are in-
lege specială, şi anume, Legea circulației ru- criminated in a special law, namely the Road
tiere din 17.06.2010 [10]. Traffic Law of 17.06.2010 [10].
La art. 236 al respectivei Legi este The art. 236 of the respective law is de-
descrisă infracțiunea de neraportare a scribing the offense of not reporting a road
săvârșirii unui accident rutier, potrivit căru- accident, according to which the driver in-
ia conducătorului auto implicat în accident volved in an accident that violates the legal
care încalcă cerințele legale de sesizare despre reporting requirements regarding the com-
săvârșirea unui accident rutier i se poate apli- mission of a road accident can be fined up
ca amendă în sumă de până la 300 de unități to 300 conventional units (according to the
convenționale (conform cuantumului statal), state amount), arrest or deprivation of the ri-
arest sau privarea de dreptul de a conduce ght to drive the means of transport for up to
mijlocul de transport pe termen de până la 12 months [10].
12 luni [10]. Also, in art.237 of the same law the
De asemenea, la art.237 al aceleiași legi criminal liability for leaving the place of the
este prevăzută răspunderea penală pentru road accident or leaving in danger without
părăsirea locului accidentului rutier sau lăsa- providing first aid to the victims of the road
rea în primejdie fără a acorda primul ajutor accident is provided. According to the incri-
victimelor accidentului rutier. În conformi- minating text, the act of leaving the place of
tate cu textul incriminator, se consideră in- the road accident or leaving it in danger wi-
fracţiune acțiunea de părăsire a locului acci- thout granting the help of the victims of the
dentului rutier sau lăsarea în primejdie fără road accident is considered criminal. Such an
acordarea ajutorului victimelor accidentului offense is punishable by a fine in the amount
rutier. O asemenea faptă se pedepsește cu of up to 300 conventional units (according
amendă în cuantum de până la 300 de unități to the state amount), arrest or deprivation of
183
convenționale (conform cuantumului statal), the right to drive the means of transport for
arest sau privarea de dreptul de a conduce up to 24 months [10].
mijlocul de transport pe termen de până la With reference to Criminal Code of
24 de luni [10]. Lithuania, we can mention that despite the
Cu referinţă la C.pen. al Lituaniei, pu- existence of a group of offenses that violates
tem menționa că în pofida existenței unui the road safety regime, provided for in Chap-
grup de infracţiuni care atentează la regimul ter XXI entitled Offenses against the safety of
de securitate al circulaţiei rutiere, prevăzute road traffic, leaving the road accident site
la Capitolul XXI intitulat Infracțiuni împo- does not know a distinct criminality. The ab-
triva securității circulației rutiere, părăsirea sence of a special norm causes the deed to
locului accidentului rutier nu cunoaşte o in- fall under the general norm provided in art.
criminare distinctă. Inexistența unei norme 141 Lithuania Criminal Code, and namely,
speciale face ca fapta să cadă sub incidenţa leaving in danger when the requirements of
normei generale prevăzute la art. 141 Cod the content of the offense are met. Accor-
Penal al Lituaniei, şi anume, Lăsarea în pri- ding to the law, it is an offense for the offender
mejdie atunci când sunt întrunite cerinţele to not provide the necessary assistance to the
conţinutului constitutiv al infracțiunii. Po-
victim, who is in a life-threatening situation,
trivit textului de lege, constituie infracţiune
an action that led to the death of the victim
fapta vinovatului care nu acordă ajutorul
or other serious consequences. Such an action
necesar victimei, aflat în situație periculoa-
can be punished with unpaid work or a fine
să pentru viață, acțiune care a dus la decesul
of up to five minimum wages [7].
victimei sau la alte urmări grave. Asemenea
faptă poate fi pedepsită cu muncă neremune- This legislative model is also characte-
rată sau cu amendă în sumă de până la cinci ristic to Criminal Code of Latvia, where in
salarii minime [7]. Chapter XXXIX Criminal offenses and vio-
Acest model legislativ este caracteristic lations against the security of the road traffic
și pentru C.pen. al Letoniei, în care la Capi- is not provided criminal liability for leaving
tolul XXXIX Infracțiunile și încălcările penale the road accident place. In this case, the rule
împotriva securității circulației rutiere nu este regarding the endangerment provided in art.
prevăzută răspunderea penală pentru părăsi- 144 of Criminal Code of Latvia provided that
rea locului accidentului rutier. Va deveni apli- the constituent signs of the offence are met.
cabilă şi în acest caz norma privitoare la lăsa- According to the text of the law, it is a crime
rea în primejdie prevăzută la art. 144 C.pen. which consists in the action of the person res-
al Letoniei, cu condiţia întrunirii semnelor ponsible for the care of the victim, having the
constitutive ale infraţiunii. Potrivit textului de possibility of providing first aid in life-threate-
lege, reprezintă infracţiune fapta care constă ning situations, did not provide the necessary
în acțiunea persoanei responsabile de îngrijirea assistance or alone created such a danger. The
victimei, având posibilitatea acordării primu- punishment provided for the deed is in the
lui ajutor în situații periculoase pentru viață, form of a fine or restriction of liberty, arrest,
nu a oferit asistența necesară sau singur a creat or deprivation of liberty for up to two years
un astfel de pericol. Pedeapsa prevăzută pen- [8].
tru fapta dată este sub formă de amendă sau Another landmark of this study is the
de restricționarea libertății, arest, sau privare criminal law of Romania. In the Romani-
de libertate pe termen de până la doi ani [8]. an Criminal Code, entered into force on
Un alt punct de reper al prezentului 01.02.2014 by Law No. 187/2012 implemen-
studiu îl formează legislația penală a Româ- ting the Law No. 286/2009 [9], the legislator
niei. În Cod penal român, intrat în vigoa- introduced a special chapter in which the
re la 01.02.2014 prin Legea nr. 187/2012 de facts regarding public safety are incrimina-
184
punere în aplicare a Legii nr. 286/2009[9], ted. The normative headquarters is located
legiuitorul a introdus un capitol special în in Title VII Offenses against public safety,
care sunt incriminate faptele care privesc si- Chapter II with the name Offenses against
guranţa publică. Sediul normativ este situat movement on public roads.
în Titlul VII Infracțiuni contra siguranței pu- In Art.338 of the Criminal Code of Ro-
blice, Capitolul II cu denumirea Infracțiuni mania [4], the offense of leaving the place of
contra circulației pe drumurile publice. the road accident or the modification of its
La art.338 C.pen. al României [4]este traces with the following legislative formula-
prevăzută infracțiunea de părăsire a locu- tion is planned to leave the place of the acci-
lui accidentului rutier ori modificarea ur- dent, without the approval of the police or the
melor acestuia cu următoarea formulare le- prosecutor conducting the investigation of the
gislativă părasirea locului accidentului, fără place of the crime, by the driver of the vehicle
încuviințarea poliției sau a procurorului care or by the car trainer, in the training process,
efectuează cercetarea locului faptei, de către or by the examiner of the competent authority,
conducătorul vehiculului sau de către instruc- who is in the course of carrying out the practi-
torul auto, aflat în procesul de instruire, ori cal tests of the exam for obtaining the driving
de către examinatorul autorității competente,
license, involved in a traffic accident, is pu-
aflat în timpul desfășurării probelor practice
nished by imprisonment from 2 to 7 years.
ale examenului pentru obținerea permisului
According to paragraph (2) of the same
de conducere, implicat într-un accident de
article with the same punishment, the act of
circulație, se pedepseste cu închisoarea de la
any person is also sanctioned to change the
2 la 7 ani. Potrivit alin. (2) al aceluiași articol,
cu aceeași pedeapsă se sancționează și fap- state of the place or to delete the traces of the
ta oricărei persoane de a modifica starea lo- traffic accident which resulted in the killing
cului sau de a șterge urmele accidentului de or the injury of the bodily integrity or of the
circulație din care a rezultat uciderea sau vă- health of one or more persons, without the
tămarea integrității corporale ori a sănătății consent of the on-site team.
uneia sau mai multor persoane, fără acordul The cases of exemption from the cri-
echipei de cercetare la fața locului. minal liability for leaving the road accident
Cazurile de exonerare de răspundere place are provided in art. 338 paragraph (3)
penală pentru părăsirea locului accidentu- of the Criminal Code of Romania. According
lui rutier sunt prevăzute la art. 338 alin. (3) to the law, it is not a crime to leave the acci-
C.pen. al Românei. În conformitate cu textul dent site when:
de lege nu constituie infracțiune de părăsirea a) as a result of the accident only mate-
locului accidentului când: rial damage occurred;
a) în urma accidentului s-au produs b) the driver of the vehicle, in the ab-
doar pagube materiale; sence of other means of transport, transports
b) conducătorul vehiculului, în lipsa al- himself the injured persons to the nearest
tor mijloace de transport, transportă el însuși health unit able to provide the necessary me-
persoanele rănite la cea mai apropiată unitate dical assistance and to which he has declared
sanitară în măsură să acorde asistența medi- the personal identity data and the registrati-
cală necesară și la care a declarat datele per- on number or registration of the driven ve-
sonale de identitate și numărul de înmatri- hicle, recorded in a special register, if imme-
culare sau înregistrare a vehiculului condus, diately returned to the accident site;
consemnate într-un registru special, dacă se c) the driver of the motor vehicle with
înapoiază imediat la locul accidentului; priority traffic regime immediately announ-
c) conducătorul autovehiculului cu re- ces the police, and after the completion of
gim de circulație prioritară anunță de îndată the mission, is presented at the headquarters
185
poliția, iar după terminarea misiunii se pre- of the police unit on whose area of compe-

zintă la sediul unității de poliție pe a cărei rază tence the accident occurred, in order to draw
de competență s-a produs accidentul, în ve- up the verification documents;
derea întocmirii documentelor de constatare; d) the victim leaves the scene, and the
d) victima părăsește locul faptei, iar driver immediately announces the event to
conducătorul de vehicul anunță imediat the nearest police station.
evenimentul la cea mai apropiată unitate de Conclusions.
poliție. As a result of the comparative study
Concluzii. În urma studiului com- carried out in this article, depending on the
parativ efectuat în cadrul acestui articol, în location of the incriminating norms inten-
funcţie de locul de situare a normelor incri- ded for the offense to leave the place of the
minatoare destinate infracţiunii de părăsire road accident, we can make the following
a locului accidentului rutier, putem face ur- classification of the criminal reference law:
mătoarea clasificare a legislaţiilor penale de 1. Criminal laws in which the offense of
referinţă: leaving the road accident site is incriminated
–– legislaţii penale în care infracţiunea as an offense against justice (France);
de părăsire a locului accidentului rutier este
2. Criminal laws in which leaving the
incriminată ca infracţiune contra justiţiei
place of the road accident is incriminated as
(Franţa);
an offense that threatens the safety of road
–– legislaţii penale în care părăsirea lo-
traffic (Finland, Bulgaria, Romania, Estonia);
cului accidentului rutier este incriminată ca
3. Criminal laws in which leaving the
infracţiune ce atentează la securitatea circu-
laţiei rutiere (Finlanda, Bulgaria, România, place of the road accident is not incriminated
Estonia); separately, the act can be qualified on a gene-
–– legislaţii penale în care părăsirea lo- ral basis as leaving in danger, if the compo-
cului accidentului rutier nu este incriminată nent elements of the crime are met (Lithua-
în mod distinct, fapta putând fi calificată pe nia, Latvia).
baze generale ca lăsare în primejdie, în cazul
în care sunt întrunite elementele componen-
te ale infracţiunii (Lituania, Letonia).
1. Codul Penal al Republicii Moldova a intrat in vigoare la data de 1 februarie

nr.985 din 18.04.2012, în M.O. nr.72-74 2014, actualizat la data de 23 octombrie
din 14.04.2009. 2014.
2. Cod penal al Bulgariei. http://codexpe- 5. The Penal Code of Finland (39/1889;
nal.just.ro/laws/Cod-Penal-Bulgaria-RO. amendments up to 650/2003 includ-
html. ed), https://www.finlex.fi/en (vizitat la
3. Cod penitenciar al Estoniei. https:// 09.10.2019).
v1.juristaitab.ee/ru/zakonodatelstvo/ 6. Уголовный кодекс Франции / Науч.
penitenciarnyy-kodeks (accesat la ред. Л.В. Головко, Н.Е. Крыловой; пер. с
10.10.2019). фр. и предисл. Н.Е. Крыловой. — СПб.:
4. Codul penal al României (Legea nr. Юридический центр Пресс, 2002. —
286/2009), Publicat în Monitorul Ofici- С. 35. — 650 с. — ISBN 5-94201-063-3.,
al, Partea I, nr. 510 din 24/07/2009, care https://ru.wikipedia.org.
7. Уголовный кодекс Латвийской Ре-
186
спублики: Принят 8 июля 1998 года; в силу 01.07.2011, https://v1.juristaitab.

Введен в действие с 1 апреля 1999 ee/sites/www.juristaitab.ee/ (accesat la
года, http://law.edu.ru/norm/norm.asp 12.10.2019).
(accesat la 11.10.2019). 11. Vitalie Stati., doctor în drept, conf. uni-
8. Уголовный кодекс Литовской Респу- versitar.Aspecte teoretice și practice pri-
блики: Утвержден 26 сентября 2000 vind aplicarea răspunderii penale pentru
года законом № VIII-1968.http://law. infracțiunile în domeniul transportului
edu.ru/norm/norm.asp (accesat la auto. Revista Institutului Național de
11.10.2019). Justiție nr. 2, 2009.
9. Legea nr. 187/2012 pentru punerea în 12. Dreptul-martorului-de-a-nu-se-autoin-
aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Co- crimina/ https://www.legal-land.ro/(vi-
dul penal, publicată în Monitorul ofici- zitat la 15.10.2019).
al al României, partea I, nr. 757 din 12 13. CASE OF FUNKE v. FRANCE (Applica-
noiembrie 2012http://legislatie.just.ro/ tion no. 10828/84) 25 February 1993.
Public/ (accesatla 18.09.2019). 14. Jurisprudența CEDO.com, CEDO, secţia
10. Закон о дорожном движении. Принят III, decizia Serves v. Franţa, 4 mai 2000,
17.06.2010 RT I 2010, 44, 261 Вступил 38642/97.

George-Marius ŢICAL, George-Marius ŢICAL,
Universitatea „Andrei Şaguna”, University “Andrei Saguna”,
Constanţa, România Constanta, Romania
tel.: +40213114817 tel.: +40213114817
Ana CHIRUȚA, Ana CHIRUTA,

master în drept, doctorand, master in law, PhD student,
Academia ,,Ştefan cel Mare” a MAI, Academy “Stefan cel Mare” of MIA,
e-mail: chiruta.ana@mail.ru e-mail: chiruta.ana@mail.ru
tel.: 068439966 tel.: 068439966
187
CZU 341.44
RESPECTAREA DREPTURILOR RESPECT FOR PERSON’S

PERSOANEI ÎN PROCESUL RIGHTS IN THE EXTRADITION
EXTRĂDĂRII PROCESS
Vasile BUZDUGAN, Vasile BUZDUGAN,

doctorand, Academia „Ştefan cel Mare” a MAI PhD student, Academy “Stefan cel Mare” of MIA
Instituția extrădării se caracterizează ca The institution of extradition is characterized

fenomenul care a suferit multiple modificări și as a phenomenon that has undergone multiple chan-
s-a perfecționat multilateral în urma dezvoltării ges, and has improved multilaterally as a result of the
relațiilor interstatale. development of interstate relations.
Simplificarea regimurilor de trecere a fronti- The simplification of the state border cros-
erei de stat care a permis libera circulație a oamenilor sing regimes, which allowed the free movement of
între state, precum și progresul în domeniul tehno- people between states, as well as the progress in the
logiilor informaționale, creează anumite dificultăți field of information technologies, creates certain di-
în procesul analizei instituției extrădării. fficulties in analyzing the institution of extradition.
Una dintre aceste probleme reprezintă rapor- One of these problems is the correlation
tul dintre instituția extrădării și aplicarea acesteia în between the institution of extradition and its appli-
raport cu drepturile și libertățile fundamentale ale cation in relation to human rights and fundamental
omului și protecția acestora. freedoms and their protection
Cuvinte-cheie: extrădare, drepturile şi libertăţile Keywords: extradition, fundamental rights and
fundamentale, libera circulaţie, convenţie, pact, asistenţă freedoms, free movement, convention, pact, international
juridică internaţională. legal assistance.
Introducere. Pentru asigurarea unei Introduction. In order to ensure an ef-

lupte eficiente cu criminalitatea în condiţi- fective fight against crime under the current
ile actuale, majoritatea statelor au acceptat conditions, most states have agreed to use in
de a utiliza în dreptul lor intern elemente ale their domestic law elements of international
dreptului internaţional. law.
Asistenţa juridică internaţională în International legal assistance in crim-
materie penală ocupă un loc important în inal matters occupies an important place in
cadrul asistenţei juridice internaţionale în the international legal assistance in general
general şi constituie o expresie a colaboră- and is an expression of the collaboration be-
rii dintre statele suverane, colaborare menită tween the sovereign states, the collaboration
să consolideze solidaritatea internaţională în meant to strengthen international solidar-
lupta contra fenomenului criminalităţii. ity in the fight against the phenomenon of
Metode aplicate şi materiale utiliza- crime.
te. În scopul realizării obiectivului trasat, în Methods applied and materials used.
respectivul articol ştiinţific au fost utilizate: In order to achieve the objective set, in this
metoda logică (bazată pe analiza inductivă şi scientific article were used: the logical meth-
deductivă) şi metoda comparativă.
od (based on inductive and deductive analy-
La fel, la elaborarea respectivei lucrări
sis) and the comparative method.
accentul a fost pus pe practica şi standarde-
Similarly, in the elaboration of the re-
le CEDO. Au fost examinate cauza Tomasi
188
c. Franței, Cauza Ase of Fox, Campbell and spective work, the emphasis was placed on
Hartley c. Regatului Unit, Cauza Soering c. the ECHR standards and practice. The cases
Regatului Unit. of Tomasi v. France, Ase of Fox, Campbell
Rezultate obţinute şi discuţii. Obli- and Hartley v. United Kingdom, Soering v.
garea de a respecta și a proteja drepturile și United Kingdom were examined.
libertățile fundamentale ale persoanei se află Results obtained and discussions. The
într-o situație de interdependență cu institu- obligation to respect and protect the funda-
ţia extradării. mental rights and freedoms of the person is
Adoptarea documentelor de bază în in a situation of interdependence with the
domeniul drepturilor omului a determinat institution of extradition.
consolidarea standardelor internaționale de The adoption of basic human rights
protecție și, în plus, a influențat crearea me- documents has led to the strengthening of in-
canismelor de control, sub formă de instituții ternational protection standards and, more-
internaționale ce au drept scop de a asigura over, has influenced the creation of control
că aceste drepturi nu vor fi încălcate. mechanisms, in the form of international in-
Astfel de tratate internaționale sunt: stitutions that aim to ensure that these rights
Convenţia Europeană pentru Apărarea Drep-
will not be violated.
turilor Omului şi a Libertăţilor Fundamen-
Such international treaties are: the
tale [9], Pactul internaţional al Organizaţiei
European Convention for the Protection of
Naţiunilor Unite cu privire la drepturile civi-
Human Rights and Fundamental Freedoms
le şi politice [15] precum și Convenţia ONU
[9], the International Covenant of the Unit-
împotriva Torturii şi altor Pedepse ori Trata-
mente cu Cruzime, Inumane sau Degradante ed Nations on Civil and Political Rights [15]
[10], acestea și alte tratate internaționale au and the UN Convention against Torture and
dus la anumite schimbări pozitive în aborda- Other Punishments or Cruelty Treaties, In-
rea instituției extrădării, care au fost dictate human or Degrading [10], these and other
de necesitatea asigurării drepturilor omului international treaties have led to some posi-
în implementarea cooperării internaționale tive changes in the approach of extradition,
în materie penală. which were dictated by the need to ensure
Constatăm că acordarea asistenței juri- human rights in the implementation of in-
dice internaționale în materie penală, inclu- ternational cooperation in criminal matters.
siv extrădarea, contribuie esențial la realiza- We find that in the case of granting in-
rea scopului urmăririi penale, însă aplicarea ternational legal assistance in criminal mat-
acestei instituții în niciun caz nu trebuie ters, including extradition, it essentially con-
să depășească limita admisibilă de tratate tributes to achieving the purpose of criminal
internaționale în domeniul protecției drep- prosecution, but the application of this insti-
turilor omului. tution in no case should not exceed the al-
Standardele în domeniul respectării și lowable limit of international treaties in the
apărării drepturilor omului își găsesc aplica- field of human rights protection.
tibilitatea în toate domeniile relațiilor socia- Standards in the field of respecting and
le, fiind reflectate și în acte naționale, astfel defending human rights find their applica-
acestea reprezintă obligațiile pozitive ale stability in all areas of social relations, being re-
tului. flected in national acts, thus representing the
În urma semnării și ratificării actului positive obligations of the state.
care contribuie la respectarea drepturilor Following the signature and ratification
omului, statul își asumă anumite obligații, of the act that contributes to the respect of
care rezultă din actul internațional la care human rights, the state assumes certain ob-
statul este parte. Deci, dacă statul a semnat ligations, which result from the internation-
189
și a ratificat Convenţia ONU împotriva Tor- al act to which the state is a party. So, if the
turii şi altor Pedepse ori Tratamente cu Cru- state has signed and ratified the UN Conven-
zime, Inumane sau Degradante, înseamnă tion against Torture and Other Punishments
că statul dat nu este în drept să extrădeze o or Cruel, Inhuman or Degrading Treatment,
persoană statului solicitant care în statul dat it means that the given state is not entitled
poate fi supus torturii, tratamentelor inuma- to extradite a person to the requesting state
ne sau degradante. which in the given state can be subjected to
Astfel de cerințe sunt specificate în torture, inhuman or degrading treatment.
Pactul internaţional al Organizaţiei Naţiu- Such requirements are specified in the
nilor Unite cu privire la drepturile civile şi International Covenant of the United Na-
politice și au fost completate și menționate în tions on Civil and Political Rights, and have
Convenţia ONU împotriva Torturii şi altor been supplemented and mentioned in the
Pedepse ori Tratamente cu Cruzime, Inuma- UN Convention against Torture and Other
ne sau Degradante. Astfel, Convenția ONU Cruel, Inhuman or Degrading Treatment
împotriva torturii prevede în art. 3 alin. (1) or Punishment. Thus, the UN Convention
faptul că nici un stat semnatar al Convenției against Torture provides in art. 3 paragraph
nu trebuie să extrădeze sau să expulzeze per-
(1) the fact that no State party to the Con-
soana unui alt stat, dacă există motive înte-
vention shall extradite or expel the person of
meiate de a bănui că față de aceasta vor fi
another State, if there are reasonable grounds
aplicate acte de tortură. În scopul de a preve-
to suspect that torture will be applied to him.
ni încălcarea acestor obligațiuni, Convenția
In order to prevent the breach of these obli-
stabilește expres că pentru identificarea
circumstanțelor care confirmă posibilitatea gations, the Convention expressly states that
aplicării torturii, organele competente exa- in order to identify the circumstances that
minează toate circumstanțele fiecărui caz în confirm the possibility of torture, the com-
parte. petent bodies shall examine all the circum-
La fel, obligațiile internaționale ale stances of each case.
statelor în domeniul protecției drepturilor Likewise, the international obligations
omului presupun examinarea obiectivă a of the states in the field of human rights pro-
posibilității încălcării drepturilor persoanei tection, suppose the objective examination
extrădate, care este urmărită sau pedepsită of the possibility of violating the rights of
penal pe motive de rasă, religie, cetăţenie, the extradited person, who is prosecuted or
asociere la un anumit grup sau pentru îm- punished criminally on the grounds of race,
părtăşirea unor convingeri politice, sau dacă religion, citizenship, association with a cer-
situaţia lui se va agrava şi mai mult pentru tain group or sharing political beliefs, or if
unul dintre motivele enumerate. his situation worsens further for one of the
În pofida faptului că astfel de situații reasons listed.
creează anumite împedimente, la extrăda- Despite the fact that such situations
rea persoanei, în general, folosirea diferitor create certain impediments, in the extradi-
instituții de drept în lupta cu criminalitatea tion of the person, generally the use of dif-
nu exclude omisiunea respectării drepturilor ferent legal institutions in the fight against
omului și trebuie să se bazeze pe respectarea crime does not exclude the omission of re-
garanțiilor procesuale persoanei față de care spect for human rights and must be based on
sunt aplicate măsuri de constrângere. respecting the procedural guarantees to the
Un exemplu elocvent în acest caz este person against whom coercion measures are
cauza Tomasi c. Franța [8], Curtea Europea- applied.
nă a menționat necesitatea efectuării unor An eloquent example in this case is the
acțiuni și împedimente întâlnite în lupta cu case of Tomasi v. France [8], the European
190
criminalitatea și îndeosebi cu terorismul, Court mentioned the need for actions and
ceea ce nu poate duce la limitarea drepturi- impediments encountered in the fight with
lor ce se referă la protecția fizică a persoanei. crime and especially with terrorism, which
În cauza Ase of Fox, Campbell and can not limit the rights related to physical
Hartley c. Regatului Unit [9], ce avea legături protection of the person.
cu activitatea teroristă, Curtea Europeană a In the case Ase of Fox, Campbell and
menționat necesitatea respectării echilibru- Hartley v. United Kingdom [9], which was
lui între instituții care asigură respectarea linked to terrorist activity, the European
democrației, ca interes comun, și respectarea Court mentioned the need to respect the
drepturilor individuale ale persoanei. balance between institutions that ensure re-
În cauza Soering c. Regatului Unit [6], spect for democracy, as a common interest,
Curtea a hotărât, pentru prima dată, că răs- and respect for the individual rights of the
punderea unui stat poate fi angajată dacă person.
acesta decide să expulzeze o persoană care In the case of Soering v. United King-
poate suferi rele tratamente în ţara de des- dom [6], the Court held, first, that the respon-
tinaţie. sibility of a State may be held if it decides to
Autorul Ian Brownlie, a menționat
expel a person can suffer ill-treatment in the
că extrădarea persoanei este posibilă nu-
receiving country.
mai în cazul în care, reieșind din date fap-
The author Ian Brownlie mentioned
tice cu privire la cauză, aceasta nu reprezin-
that the extradition of the person is possible
tă o complicitate la încălcarea drepturilor
only if it is based on factual data on the case,
omului sau infracțiuni împotriva dreptului
internațional[16, p. 315]. and they do not represent complicity in the
Un caz interesant din punct de vedere violation of human rights or crimes against
practic este Sultanov c. Federației Ruse [7], international law [16, p. 315].
în conformitate cu care Curtea Europeană a An interesting case from a practical
constatat că în pofida afirmațiilor din partea point of view is Sultanov v. Russian Feder-
autorităților ruse, organele competente ale ation [7], according to which the European
Federației Ruse au examinat plângerea cet. Court found that, despite the statements
Sultanov cu privire la extrădarea acestuia și from the Russian authorities, the competent
au respins-o ca neîntemeiată, Guvernul din bodies of the Russian Federation have exam-
Uzbekistan a convins instanțele de judecată ined the complaint Sultanov on his extradi-
din Federația Rusă că în caz de extrădare față tion and dismissed as unfounded, the Gov-
de Sultanov nu vor fi aplicate acte de tortură. ernment of Uzbekistan convinced the courts
Înalta Curte a constatat că reclaman- of the Russian Federation that in the case of
tul a comunicat instanțelor de judecată din extradition to Sultanov torture will not be
Federația Rusă că există un risc real pentru applied.
ca față de acesta să fie aplicate acte de tortură The High Court found that the appli-
precum și să fie persecutat politic în Uzbe- cant informed the courts of the Russian Fed-
kistan. El a prezentat rapoarte cu privire la eration that there is a real risk that torture
Uzbekistan către instituțiile ONU precum will be applied against him as well as politi-
și organizațiilor internaționale nonguverna- cal persecution in Uzbekistan. He submitted
mentale, care confirmau că acte de tortură reports on Uzbekistan to UN institutions as
sunt destul de des întâlnite în izolatoare din well as to international non-governmental
Uzbekistan, însă această informație nu a fost organizations, which confirmed that torture
apreciată corect de către instanțele de jude- is quite common in Uzbekistan isolators, but
cată din Federația Rusă. this information was not properly appreciat-
La fel, Sultanov a menționat că toate ed by the courts in the Russian Federation.
191
argumentele prezentate de către acesta au Likewise, Sultanov mentioned that all

fost respinse de către instanța de judecată the arguments presented by him were reject-
din Federația Rusă, fără a argumenta o ast- ed by the court of the Russian Federation,
fel de decizie, instanța de judecată în cazul without arguing such a decision, the court in
respectiv punea accent doar pe asigurări- that case focused only on the assurances of
le autorităților din Uzbekistan, că nu vor fi the Uzbek authorities, that no acts of torture
aplicate acte de tortură. will be applied.
La fel, CtEDO a menționat unele cau- Similarly, the ECtHR mentioned some
ze, în care s-a constatat, că extrădarea către cases, in which it was found that the extra-
autoritățile din Uzbekistan a unor persoane dition to the authorities of Uzbekistan of
care erau date în căutare pentru săvârșirea persons who were being sought for political
unor infracțiuni politice constituie încălca- crimes constitutes a violation of Article 3 of
rea articolului 3 din Convenție. the Convention.
În scopul susținerii celor menționate In order to support those mentioned
mai sus, menţionăm opinia autorului I.I. above, we mention the opinion of the author
Lucașuc, care menționează că soluționarea I.I. Lucașuc, who points out that the resolu-
chestiunilor cu privire la extrădare reprezin-
tion of extradition issues is a sovereign right
tă un drept suveran al statului, dar se reali-
of the state, but it is carried out only in com-
zează doar cu respectarea normelor de drept
pliance with international and national law,
atât internațional, cât și cel național, inclusiv
including those concerning human rights
acele care se referă la drepturile omului [17,
[17, p. 213].
p. 213].
Respectarea drepturilor omului în pro- The respect for human rights in the
cesul extrădării trebuie să corespundă acelor extradition process must comply with those
standarde care sunt garantate de tratate in- standards that are guaranteed by interna-
ternaţionale în domeniul drepturilor omu- tional treaties in the field of human rights
lui şi libertăţilor fundamentale. Problema de and fundamental freedoms. The basic and
bază şi cea mai discutabilă este respectarea most debatable issue is respecting the rights
drepturilor persoanei în procesul extrădării of the person in the extradition process [15,
[15, p. 757]. p. 757].
Este de menţionat faptul că apărarea It is worth mentioning that the defence
drepturilor şi libertăţilor persoanei care ur- of the rights and freedoms of the person to be
mează a fi extrădată are loc indirect, prin in- extradited takes place indirectly, through the
termediul apărării acelor drepturi care sunt defence of those rights that are guaranteed
garantate de diferite acte naţionale şi inter- by different national and international acts,
naţionale, cum ar fi CEDO, Pactul interna- such as the ECHR, the International Cov-
ţional al Organizaţiei Naţiunilor Unite cu enant of the United Nations on civil rights
privire la drepturile civile şi politice etc. În and political etc. In particular, in the ECHR,
special, în CEDO, instituţia extrădării este the institution of extradition is regulated by
reglementată de un punct, lit. f) alin. (1) art. a definite point, letter. (f) paragraph (1) art.
5 al Convenţiei, care admite limitarea drep- 5 of the Convention, which admits the limi-
tului la libertate în cazul reţinerii persoanei tation of the right to liberty in the case of the
sau aplicării arestului preventiv sau în pri- person’s detention or the application of the
vinţa persoanei care urmează a fi extrădată. preventive arrest or regarding the person to
De asemenea, CtEDO la examinarea be extradited.
cauzelor cu privire la extrădare foloseşte alte Also, the ECtHR in the examination
norme din Convenţie, cum ar fi art. 3 inter- of extradition cases uses other norms of the
zicerea torturii, tratamentelor inumane sau Convention, such as art. 3 the prohibition of
192
degradante, dreptul la libertate art. 5, dreptul torture of inhuman or degrading treatments,

la un proces echitabil art. 6. the right to freedom of art. 5, the right to a
Respectarea drepturilor a unei persoa- fair trial art. 6.
ne extrădate reprezintă o garanţie procesuală The respect of the rights of an extradit-
a acestuia, astfel de garanţii fiind prevăzute ed person is a procedural guarantee, as such
de tratate bilaterale şi multilaterale cu privi- guarantees are provided by bilateral and
re la extrădare. Tratatele date obligă statele multilateral treaties on extradition. The giv-
semnatare să garanteze respectarea drepturi- en treaties oblige the signatory states to guar-
lor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei antee the respect of the fundamental rights
extrădate. and freedoms of the extradited person.
Instituţia dreptului internaţional, în re- The institution of international law, in
zoluţie sa: „Probleme actuale ale extrădării” its resolution: “Current problems of extra-
din 1 septembrie 1983, prevede că extrădarea dition” of September 1, 1983, provides that
unei persoanei poate fi refuzată în cazurile the extradition of a person can be refused in
în care există există bănuiala rezonabilă că în cases where there is a reasonable suspicion
statul solicitant îi vor fi încălcate drepturi şi that fundamental rights and freedoms will
libertăţi fundamentale, indiferent cine este
be violated in the requesting state, regardless
persoana în privinţa căreia se cere extrădarea
the person for whom extradition is requested
precum şi indiferent de fapta prejudiciabilă
and regardless of the harmful fact for which
pentru care acesta este bănuit [13, p. 306].
he is suspected [13, p. 306].
Autorii John Dugard şi Cristen van den
The authors John Dugard and Cristen
Wyngert în articolul „Raportul dintre drep-
turile omului şi instituţia extrădării” publicat van den Wyngert in the article “The relation-
în revista internațională de drept din SUA, ship between human rights and the institu-
menţionează că drepturile omului reprezintă tion of extradition” published in the inter-
un element indispensabil al dreptului international law magazine of the USA, mention
naţional, astfel instituţia extrădării nu este that human rights are an indispensable ele-
asigurată de influența dreptului internaţio- ment of international law, so the institution
nal [14, p. 212]. of extradition is not ensured by the influence
Trebuie de atras atenţia asupra echili- of international law [14, p. 212].
brului dintre drepturile omului la soluţiona- Attention should be drawn to the bal-
rea cererii de extrădarea şi interes public în ance between human rights when solving the
procesul extrădării care este direct legat de request for extradition and public interest
evaluarea riscurilor specifice cu care se poate in the extradition process, which is directly
confrunta persoana extrădată în statul soli- linked to the assessment of the specific risks
citant. that the extradited person may face in the re-
Fără a diminua importanța luptei îm- questing State.
potriva criminalității și necesitatea cooperă- Without diminishing the importance
rii internaționale în acest domeniu, trebuie of the fight against crime and the need for
să se țină cont, în același timp de unele pro- international cooperation in this field, at the
bleme precum posibilitatea unei pedepse cu same time, some issues such as the possibil-
moartea, tortură, tratament inuman sau de- ity of a death sentence, torture, inhuman or
gradant etc. degrading treatment, etc. must be taken into
O altă problemă relevantă legată de account.
extrădare este problema unei eventuale Another relevant issue related to extra-
răspunderi pentru acțiunile statului solici- dition is the question of possible liability for
tat, inclusiv pentru cele care apar în afara the actions of the requested state, including
jurisdicției acestuia, dar sunt rezultatul ex- those that appear outside its jurisdiction, but
193
trădării. Această afirmație a problemei ridică are the result of extradition. This statement
o serie de întrebări care necesită comentarii of the issue raises a number of questions that
suplimentare. require further comment.
În primul rând, tratate internaţiona- First of all, international treaties such
le cum ar fi: Convenţia Europeană pentru as: European Convention for the Protection
Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertă- of Human Rights and Fundamental Free-
ţilor Fundamentale, Pactul internaţional al doms, the International Covenant of the
Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la United Nations on civil and political rights
drepturile civile şi politice reies din necesi- stems from the need to respect the rights of
tatea respectării drepturilor persoanelor care persons within the jurisdiction of the given
se află în jurisdicția statului dat. state.
După cum a statuat Curtea, „sensul As the Court has ruled, the “normal
normal” al termenilor „orice persoană aflată meaning” of the terms “any person under
sub jurisdicţia” părţilor contractante semni- the jurisdiction” of the Contracting Parties
fică faptul că, pe planul dreptului interna- means that, in the field of public interna-
ţional public, competenţa jurisdicţională a tional law, the jurisdictional competence of a
unui stat este, în principal, teritorială. Dacă
state is mainly territorial. If international law
dreptul internaţional nu exclude exercitarea
does not exclude the extraterritorial exercise
extrateritorială a jurisdicţiei unui stat, ele-
of the jurisdiction of a state, the elements
mentele care sunt luate în considerare pen-
that are taken into account to admit such an
tru a admite un asemenea exerciţiu precum
exercise like nationality, flag, diplomatic and
naţionalitate, pavilion, relaţii diplomatice şi
consulare etc. sunt definite şi limitate prin consular relations etc. are defined and lim-
raportare la drepturile teritoriale suverane ited by reference to the sovereign territorial
ale altor state [1, p. 126]. rights of other states [1, p. 126].
Cum s-a menţionat în cauza Loizidou As mentioned in Loizidou v. Turkey
c. Turkey [5], jurisdicţia nu se limitează doar [5], the jurisdiction is not limited to the
la limitele teritoriale ale statului care a sem- territorial limits of the State that signed the
nat Convenţia. Statul este responsabil şi în Convention. The state is also responsible in
situaţiile când în urma unor acţiuni sau inac- situations when as a result of actions or inac-
ţiuni contribuie la survenirea unor urmări în tions it contributes to the occurrence of con-
afara teritoriilor sale. sequences outside its territories.
O abordare similară a Curţii Europene A similar approach of the European
există şi în cazurile de extrădare a persoane- Court also exists in cases of extradition of
lor. Un exemplu elocvent în acest sens este persons. An eloquent example in this regard
cauza Chahal c. Regatului Unit [4], unde pe- is the case of Chahal v. United Kingdom [4],
tiţionarul urma să fie extrădat. S-a menţionat where the petitioner was to be extradited. It
că extrădarea efectuată de către statul care a was mentioned that the extradition carried
ratificat CEDO poate duce la încălcarea art. out by the State that has ratified the ECHR
3 din Convenţie, ca urmare, implică respon- can lead to violation of art. 3 of the Conven-
sabilitatea statului solicitat, în cazul în care tion, as a result, implies the responsibility
există temeiuri obiective de a presupune că of the requested State, if there are objective
în privinţa persoanei ce urmează a fi extră- grounds, to suppose that in respect of the
dată, în statul solicitant, vor fi întreprinse ac- person to be extradited, in the requesting
ţiuni care prin urmare vor duce la încălcarea State, actions will be taken, which will conse-
dispoziţiei art. 3 CEDO. quently violate the provision of art. 3 ECHR.
Un alt caz, când faţă de persoană ex- Another case, when capital punish-
trădată ar putea fi aplicată pedeapsă capitală ment could be applied to the extradited per-
194
este Сharles Chitat Ng c. Canadei [12], cauza son is Charles Chitat Ng v. Canada [12], the
a fost examinată de către Comitetul pentru case was examined by the Human Rights
drepturile omului. Сharles Chitat este cetă- Committee. Charles Chitat is a citizen of the
ţean al Regatului Unit şi a fost condamnat United Kingdom, and was convicted in 1985
în anul 1985 în Canada pentru jaf şi omor. in Canada of robbery and murder. Howev-
Însă, în luna februarie 1987, SUA se adresea- er, in February 1987, the United States ad-
ză cu un demers la autorităţile din Canada, dressed a request to the Canadian authorities
ca Сharles Chitat să fie extrădat în SUA şi să that Charles Chitat must be extradited to the
fie condamnat pentru săvârşirea a 19 infrac- United States and convicted of 19 felonies,
ţiuni printre care răpire de persoane şi omo- including kidnapping and murder, commit-
ruri săvârşite în perioada anilor 1984-1985. ted between 1984 and 1985. In order to com-
Pentru comiterea infracţiunilor respective, mit the respective crimes, capital punish-
faţă de Сharles Chitat ar putea fi aplicată pe- ment could be applied to Charles Chitat. For
deapsă capitală. Din motive menţionate mai the reasons mentioned above, Charles Chitat
sus, Charles Chitat s-a adresat cu o plânge- addressed a complaint to the Human Rights
re la Comitetul pentru drepturile omului, în Committee, in which he stated that the deci-
care el menţiona că hotărârea de a îl extră-
sion to extradite him to the USA authorities
dat autorităţilor din SUA contravine preve-
contravenes the provisions of art. 6 and 7 of
derilor art. 6 şi 7 din Pactul internaţional al
the United Nations International Covenant
Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la
on Civil and Political Rights, because the
drepturile civile şi politice, din motiv că exe-
execution of the capital sentence in the gas
cutarea sentinţei capitale în camera cu gaze,
după cum prevedea legislaţia din California, chamber, as provided by California law, is a
reprezintă o pedeapsă aspră şi inumană. harsh and inhuman punishment.
La examinarea plângerii depuse, Co- When examining the complaint, the
mitetul a menţionat că conform art. 2 al Pac- Committee noted that according to art. 2
tului internaţional, toate statele sunt obligate of the International Covenant, all states are
să respecte drepturile tuturor persoanelor obliged to respect the rights of all persons
care se află în jurisdicţia statului dat. Comi- within the jurisdiction of the given state. The
tetul a menţionat că statul solicitat nu poartă Committee noted that the requested State
răspunderea pentru respectarea drepturilor does not bear the responsibility for respect-
persoanei care a fost extrădată şi se află în ju- ing the rights of the person who has been ex-
risdicţia altui stat, dar în cazul când sunt so- tradited and is in the jurisdiction of another
luţionate chestiuni referitoare la extrădarea State, but if issues related to the extradition
persoanei, iar în consecinţă este previzibil şi of the person are resolved, it is foreseeable
inevitabil că în statul solicitat îi vor fi încăl- and inevitable that in the requested State the
cate drepturile garantate de Pactul internaţi- guaranteed by the International Covenant
onal, statul solicitat în cazul respectiv poate rights will be violated, the requested state in
încălca prevederile Pactului internaţional cu that case may violate the provisions of the
privire la drepturile civile şi politice. International Covenant on Civil and Politi-
Dar este oare posibil ca, în cazul de re- cal Rights.
fuz de a extrăda persoana, statul solicitant să But is it possible that, in the case of
întreprindă măsurii pentru a reţine persoa- refusal to extradite the person, the request-
na pentru care s-a cerut extrădarea? O astfel ing State will take the measure to retain the
de modalitate care ar contribui la tragerea la person for whom extradition was requested?
răspundere penală a persoanei este una ile- Such a method that would contribute to the
gală şi este o răpire a persoanei. criminal liability of the person is illegal and
Capturarea şi răpirea unui presupus in- is a kidnapping of the person.
195
fractor pe teritoriul altui stat se califică drept Capturing and abducting an alleged
imixtiune în competenţa suverană a statului. offender on the territory of another state
Deci constatăm faptul că nu este posibil de qualifies as interference in the sovereign ju-
a aplica legile proprii pe teritoriul altui stat. risdiction of the state. So we find that it is
Cel mai cunoscut și mediatizat caz de not possible to apply their own laws on the
capturare și răpire a unui fugar este cazul lui territory of another state.
Adolf Eichmann. The most well-known and widely pub-
Adolf Eichmann a participat la exter- licized case of the capture and abduction of a
minarea populației evreiești în Europa în fugitive is the case of Adolf Eichmann.
timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Adolf Eichmann participated in the ex-
după care a fost găsit în Argentina de servi- termination of the Jewish population in Eu-
ciile secrete israeliene în anul 1957. Trei ani rope during the World War II, after which
mai târziu a fost răpit și dus în Israel. he was found in Argentina by Israel secret
Imediat după ce Eichmann a fost dus services in 1957. Three years later he was ab-
în Israel, autoritățile argentiniene au acuzat ducted and taken to Israel.
încălcarea suveranității statului și au făcut Immediately after Eichmann was taken
apel la Consiliul de Securitate al ONU. Isra-
to Israel, the Argentine authorities accused
elul consideră în continuare că aceste acțiuni
the violation of state sovereignty and ap-
au fost pur private și nu au legătură cu gu-
pealed to the UN Security Council. Israel still
vernul. La 23 iunie 1960, Consiliul de Securi-
considers these actions to be purely private
tate al ONU a adoptat rezoluția nr. 138, care
and unrelated to the government. On June
a calificat această răpire drept o încălcare a
suveranității statului argentinian, a drepturi- 23, 1960, the UN Security Council adopted
lor și libertăților fundamentale ale unei per- resolution No. 138, which described this ab-
soane. duction as an infringement of the sovereign-
Acest caz este adesea examinat în de- ty of the Argentine state, of the fundamental
taliu în lucrările multor teoreticieni, însă ni- rights and freedoms of a person.
meni în afară de Michel Cardozo nu şi-a pus This case is often examined in detail in
întrebarea: cum Israelul a asigurat şi a creat the work of many theorists, but no one but
jurisdicţia penală asupra lui Eichmann, dacă Michel Cardozo has asked the question: how
el nu avea un astfel de drept [3]? did Israel secure and create criminal jurisdic-
În primul rând, Israelul a fost fondat în tion over Eichmann, if he did not have such
1948, la trei ani după încheierea războiului. a right? [3]?
Toate faptele criminale ale lui Eichmann au First of all, Israel as a state was founded
fost comise atunci când Israelul nici nu exis- in 1948, three years after the end of the war.
ta ca stat. În al doilea rând, dacă nu exista All of Eichmann’s criminal acts were com-
stat, atunci nu existau cetățeni și, prin urma- mitted when Israel did not exist as a state.
re, nu existau victime ale statului respectiv, şi Secondly, if there was no state, then there
în al treilea rând, toate actele au fost săvârșite were no citizens and therefore there were no
în afara teritoriului Israelului. victims of that state, and thirdly, all acts were
Multe dificultăți, inclusiv cele politice, committed outside the territory of Israel.
în cooperarea interstatală în lupta împotri- Many difficulties, including political
va criminalității au apărut și după arestarea ones, in interstate cooperation in the fight
lui Abdullah Odjalan, la 15 februarie 1999, against crime also appeared after the arrest
care se afla în căutare internațională. Cauza of Abdullah Odjalan, on February 15, 1999,
lui Odjalan a fost examinată de Curtea Euro- who was in international search. Odjalan’s
peană a Drepturilor Omului. case was examined by the European Court of
Odjalan însuși a indicat că a avut loc Human Rights.
196
încălcare a art. 5 din Convenția Europeană Odjalan himself indicated the violation
a Drepturilor Omului, și anume, dreptul la of art. 5 of the European Convention on Hu-
libertate și securitate al persoanei. El a re- man Rights, and namely, the right to freedom
marcat, de asemenea, că a fost răpit de agenți and security of the person. He also noted
turci din Kenya, adică, în afara teritoriului that he was abducted by Turkish agents from
Turciei. Potrivit acestuia, autoritățile din Kenya, that is, outside Turkey. According to
ambele țări au încheiat un acord între ele, him, the authorities of both countries con-
care oferea o oportunitate pentru răpirea lui. cluded an agreement between them, which
În hotărârea sa, Curtea Europeană a offered an opportunity for his abduction.
constatat că arestarea lui Odjalan nu contra- In its ruling, the European Court found
vine legii și nu încălcă prevederile art. 5 din that Odjalan’s arrest does not contravene the
Convenție. law and does not violate the provisions of
Actualmente, cooperarea juridică in- art. 5 of the Convention.
ternaţională uită sau special omite un ele- Currently, international legal coopera-
ment important în activitatea sa: bănuitul a tion forgets or especially omits an important
cărui extrădare se cere la fel este o fiinţă uma- element in its activity: the suspect whose ex-
nă şi beneficiază de aceleaşi drepturi şi liber-
tradition is required is a human being and
tăţi ca şi alte persoane. Totodată, menţionăm
enjoys the same rights and freedoms as other
inter alia că persoana poate fi extrădată, dar
people. At the same time, we mention inter
vinovăţia acestuia urmează a fi demonstrată.
alia that the person may be extradited, but
Articolul 2 din Convenţia ONU cu pri-
his guilt is to be proved.
vire la protecţia tuturor persoanelor contra
Article 2 of the UN Convention on
dispariţiilor forţate [10] prevede că prin dis-
the protection of all persons against forced
pariţia forţată se consideră: arestul, reţinerea,
disappearances [10] provides that by forced
răpirea sau privarea de libertate sub orice altă
disappearance it is considered: the arrest, de-
formă de către reprezentanţii statului sau de
tention, abduction or deprivation of liberty
persoane sau grupuri de persoane ce acţio-
in any other form by the representatives of
nează în baza autorizării, cu susţinerea sau
the state or by persons or groups of persons
consimțământul statului, urmate de refuzul
who acts on the basis of the authorization,
recunoaşterii faptului de privare de libertate
with the support or consent of the state, fol-
sau tăinuirea informaţiei despre soarta sau
lowed by the refusal to recognize the fact of
locul aflării persoanei dispărute, drept urma-
deprivation of liberty or to conceal informa-
re această persoană este privată de protecţia
tion about the fate or place of the missing
legii.
person’s residence, as a result this person is
Astfel, capturarea şi răpirea unei per-
deprived of the protection of the law.
soane, care este bănuită de comiterea unei
Thus, the capture and abduction of a
infracţiuni, nerespectând condiţiile stabi-
person, who is suspected of committing an
lite de tratate internaţionale referitoare la
offense, not complying with the conditions
cooperarea internaţională, intră direct sub
established by international treaties regard-
incidenţa art. 2 al Convenţiei ONU privind
ing international cooperation, falls directly
protecţia tuturor persoanelor contra dispari-
under art. 2 of the UN Convention on the
ţiilor forţate.
protection of all persons against forced dis-
Dezvoltarea instituţiei extrădării în di-
appearances.
recţia protecţiei drepturilor omului este una
The development of the extradition
actuală şi benefică. Dar, în procesul acestei
institution in the direction of human rights
dezvoltări nu trebuie uitat despre lupta con-
protection is a current and beneficial one.
tra fenomenului infracțional. Protecţia drep-
But in the process of this development we
197
turilor omului nu trebuie să devină un obsta- must not forget about the fight against the
col în realizarea scopului legii penale. criminal phenomenon. The protection of hu-
Concluzie. Respectarea drepturilor şi man rights should not become an obstacle to
libertăţilor fundamentale ale persoanelor re- achieving the purpose of criminal law.
prezintă prerogativa de bază a unui proces Conclusion. Respecting the funda-
echitabil, în sensul articolului 6 al CtEDO. mental rights and freedoms of individuals
Totodată, nu trebuie să fie neglijat şi intere- is the basic prerogative of a fair trial, within
sul public, astfel încât persoana trebuie să fie the meaning of Article 6 of the ECHR. At the
trasă la răspundere penală pentru fapta să- same time, the public interest must not be
vârşită. neglected, so that the person must be held
În acest sens, statele care au semnat criminally liable for the crime committed.
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, In this regard, the states that have
Pactul cu privire la drepturile civile şi politi- signed the European Convention on Hu-
ce etc., sunt obligate să respecte toate garan- man Rights, the Covenant on civil and polit-
ţiile prevăzute de aceste acte internaţionale, ical rights, etc., are obliged to respect all the
guarantees provided by these international
şi în caz de refuz de a acorda asistenţă juri-
acts, and in case of refusal to provide inter-
dică internaţională în materie penală să nu
national legal assistance in this matter not to
recurgă la acele acţiuni ca în cazul lui Adolf
resort to such actions as in the case of Adolf
Eichmann.
Eichmann.
1. Bârsan C. Convenţia Europeană a Drep- 27 august 1992. Accesibil: http://hudoc.

turilor Omului. Comentariu pe articole. echr.coe.int/eng?i=001-57796.
Vol. I. Drepturi şi libertăţi. Bucureşti: Ed. 9. Convenţia Europeană pentru Apărarea
„C.H. Beck”, 2005. 1251 p. Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fun-
2. Cardozo M.H. When extradition fails, is damentale din 4 noiembrie 1950 (Roma),
abduction the solution? // The American Ratificată de Republica Moldova prin
Journal of International Law, 1961. Hotărârea 160 Parlamentului privind
3. Cauza Ase of Fox, Campbell and Hartley ratificarea Convenţiei pentru apărarea
c. Regatului Unit. Hotărârea din 30 au- drepturilor omului şi a libertăţilor fun-
gust 1990. Accesibil: http://hudoc.echr. damentale, precum şi a unor protocoale
coe.int/eng?i=001-57721. adiţionale la această convenţie. Nr. 1298-
4. Cauza Chahal c. Regatului Unit. Hotărârea XIII din 24.07.1997. În: Monitorul Oficial
din 15 noiembrie 1996. Accesibil: http:// al Republicii Moldova, 21.08.1997, nr. 54-
hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-58004. 55/502.
5. Cauza Loizidou c. Turciei. Hotărârea din 10. Convenţia ONU împotriva Torturii şi
18 decembrie 1996. Accesibil: http://hu- altor Pedepse ori Tratamente cu Cruzi-
doc.echr.coe.int/eng?i=001-58007. me, Inumane sau Degradante. Adopta-
6. Cauza Soering c. Regatului Unit. Hotă- tă la 10 decembrie 1984, în vigoare din
rârea din 7 iulie 1989. Accesibil: http:// 26.06.1987, pentru Republica Moldova
hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-57619. în vigoare din 28.12.1995. În: Tratate
7. Cauza Sultanov c. Federației Ruse. Hotă- internaţionale la care Republica Moldo-
rârea din 11 aprilie 2011. Accesibil: http:// va este parte. Vol.I. Chișinău: Moldpres,
hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-101586. Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
8. Cauza Tomasi c. Franței. Hotărârea din 1998, p.129.
198
11. Convenţia internaţională pentru protec- 15. Pactul internaţional al Organizaţiei Na-
ţia persoanelor contra dispariţiilor forţa- ţiunilor Unite cu privire la drepturile
te, adoptată la New York, la 20 decembrie civile şi politice, ratificat prin Hotărârea
2006 şi semnată de Republica Moldova la Parlamentului nr. 217 din 28 iulie 1990.
6 februarie 2007, la Paris, Franţa. 16. Van den Wyngaert С. Applying the Eu-
12. Dugard J., van den Wyngaert С. Recon- ropean Convention on Human Rights
ciling Extradition with Human Rights// to Extradition: Opening Pandora’s Box
American Journal of International Law. // International and Comparative Law
-1998. - Vol. 92. - No 2. – 365 p. Quarterly. - 1990. - Vol. 39. – 957 p.
13. http://hrlibrary.umn.edu/undocs/html/ 17. Броулин Ян. Междунородное право.
dec469.htm (accesat la 06.12.2019). Москва: Из. «Прогресс», 1977. 424 p.
14. Institute of International Law. Yearbook. 18. Лукашук И.И. Наумов A.B. Междуна-
Vol. 60. Part II. Session of Cambridge (P, родное уголовное право. Москва. 412
1983). - p. 306. p.

Vasile BUZDUGAN Vasile BUZDUGAN,
asistent universitar university assistant
al Catedrei „Instruire militară ”Military training and professional
și intervenții profesionale” a Academiei intervention” Department of the
„Ştefan cel Mare” a MAI, Academy”Stefan cel Mare” of MIA,
e-mail: buzdugan093@gmail.com e-mail: buzdugan093@gmail.com
tel: 068584822 tel. 068584822
199
CZU 343.14
ÎMPĂCAREA PĂRȚILOR – RECONCILIATION-GROUNDS

TEMEI DE ÎNCETARE A PROCESULUI FOR THE TERMINATION OF THE
PENAL CRIMINAL PROCEEDINGS
Olesea CREŢU, Olesea CREȚU,

lector universitar, Catedra „Procedură university lecturer, Department of ”Criminal
penală şi criminalistică”, proceedings and forensic”,
Academia „Ştefan cel Mare” a MAI, doctorand Academy “Stefan cel Mare” of MIA, PhD student
Împăcarea părţilor constituie un act bilate- Reconciliation constitutes a bilateral act, in-
ral, implicând, în mod necesar, acordul de voinţă al volving necessarily the consent of the injured party
persoanei vătămate şi al inculpatului. În această pri- and the culprit. In this regard, it is noted that the
vinţă, este de observat că împăcarea are un caracter conciliation is personal and must be final.
personal şi trebuie să fie definitivă, fiind necesar să Mediation is a way of amicable alternative
conţină, în mod clar, acordul de voinţă al persoane- dispute resolution in a structured, flexible and con-
lor care au hotărît să se împace. fidential process with the assistance of one or more
Medierea este o modalitate de soluţionare al- mediators.
ternativă a litigiilor pe cale amiabilă, în cadrul unui The complete mediation agreements in crim-
proces structurat, flexibil şi confidenţial, cu asistenţa inal cases shall document arrangements in both
unui sau mai multor mediatori [3]. criminal and civil matters.
Acordurile de mediere complete în cauzele The effects of the mediation contract, from a
penale sunt acordurile care formalizează înțelegeri, criminal trial point of view, are conditioned by the
atât în latura penală, cât și în latura civilă a cauzelor. classification of the deed in the category of felonies
Efectele contractului de mediere, din punct that can be mediated (it only applies to cases where
de vedere procesual penal, sunt condiționate de în- criminal responsability is negated by withdrawal
cadrarea faptei în categoria infracțiunilor care se of complaint or reconciliation) and the compliance
pot media (adică a infracțiunilor pentru care legea with the conditions laid down by the law regarding
prevede posibilitatea ca, prin retragerea plângerii the mediation agreements.
prealabile sau prin împăcarea părților, să se înlăture The current agreement will lead to the termi-
răspunderea penală) și de respectarea condițiilor im- nation of the penal action and negation of criminal
puse de lege privitor la acordul de mediere [5]. responsability in the mediated case.
Acordul existent va conduce la încetarea Keywords: complaint, reconciliation, mediation.,
acțiunii penale și înlăturarea răspunderii penale, mediation arrangement, criminal case, criminal trial,
pentru infracțiunea privitoare la cauza pentru care termination of the penal action.
s-a făcut medierea
Cuvinte-cheie: plângere, împăcarea părților, me-
diere, contract de mediere, cauză penală, proces penal,
încetarea procesului penal.
Introducere. Conform art. 276, alin. Introduction. In accordance with arti-

(1) C.pr.pen., urmărirea penală se porneşte cle 276(1) of The Criminal Procedure Code,
numai în baza plângerii prealabile a victimei a criminal investigation shall be initiated
în cazul infracţiunilor prevăzute în articole- based only on a victim’s complaint in the
le: 152 alin. (1), 153, 155, 157, 161, 173, 177, case of crimes provided in arts. 152 par. (1),
179 alin.(1) şi (2), 193, 194, 197 alin.(1), 198 153, 155, 157, 161,173, 177, 179 par. (1) and
alin.(1), 200, 202, 203, 204 alin.(1), 2461, 274 (2), 193, 194, 197 par. (1), 198 par. (1), 200,
din Codul penal, precum şi al furtului avutu- 202, 203, 204 par. (1), 2461 and 274 of the
200
lui proprietarului săvârşit de minor, de soţ, Criminal Code, and if the theft of the owner’s
rude, în paguba tutorelui, ori de persoana property is committed by a juvenile, spouse,
care locuieşte împreună cu victima sau este relatives, to the detriment of a tutor or by a
găzduită de aceasta. La împăcarea părţii vă- person living with or hosted by the victim. If
tămate cu bănuitul, învinuitul, inculpatul în the injured party reconcile with the suspect/
cazurile menţionate în prezentul alineat, ur- accused/defendant in cases specified in this
mărirea penală încetează. Procedura în astfel paragraph, the criminal investigation shall
de procese este generală. terminate. The procedure in such proceed-
Alături de normele de procedură pena- ings is general.
lă împăcarea părţilor este reglementată şi de In line with the rules of the criminal
Codul penal, în art. 109 „Împăcarea”. procedure, the reconciliation of the parties
is also lamented by the Criminal Code in
*** art.109 “Reconciliation”.
Pornirea (începerea) urmăririi penale
constituie un fapt juridic important ce mar- ***
chează declanşarea unui proces penal şi care The beginning of the criminal investi-
presupune că organele competente de stat au gation is an important legal act that triggers
cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni şi se the criminal proceedings and that implies
întreprind toate acţiunile prevăzute de lege that the competent authorities are aware of
în scopul constatării acestei fapte prejudici- the comission of a crime and all actions pro-
abile. vided by the law shall be taken in order to
establish that injurious deed.
Începerea urmăririi penale este unul
The start of the criminal investigation
din temeiurile juridice care justifică efectu-
is one of the legal basis that justify the con-
area acţiunilor procesuale penale şi aplicarea
ducting of criminal procedural actions and
măsurilor procesuale ce limitează drepturile
the application of procedural measures that
şi libertăţile persoanei.
limit a person’s rights and liberties.
Pentru a începe urmărirea penală tre-
In accordance with art.274 of The Crim-
buie întrunite anumite condiţii prevăzute la inal Procedure Code, to begin a criminal in-
art. 274 din C.pr.pen.: vestigation, a few conditions must be fulfilled:
– sesizarea trebuie să cuprindă în con- – in order to initiate the criminal inves-
ţinutul său date din care să rezulte o bănuială tigation provided that a reasonable suspicion
rezonabilă cu privire la existenţa elementelor that a crime has been committed and absence
infracţiunii, nefiind necesară existenţa tutu- of circumstances excluding the criminal inves-
ror elementelor, ci numai a obiectului şi a tigation result from the notification or from
laturii obiective. Astfel, urmărirea penală în- the establishing acts. The person who made
cepe în privinţa faptei săvârşite (in rem) [4, p. the notification or the respective body shall be
225], nefiind necesară cunoaşterea persoanei informed thereof . If the culprit and his iden-
făptuitorului. Dacă făptuitorul şi identita- tity are known ,with the deed ,the prosecution
tea acestuia se cunosc cu precizie, odată cu also starts with a specific person, for example
fapta, urmărirea penală începe şi în privin- in the case of criminal offences against justice
ţa unei persoane concrete (in personam), de referred to in the art. 306-317,309-321 of the
exemplu, în cazul infracţiunilor contra jus- Criminal Code, offences committed by offi-
tiţiei prevăzute de art. 306-317, 319-321 din cials specified in the art. 324-331 of the Crim-
C.pen., în cazul infracţiunilor săvârşite de inal Code, as well as if the person is caught in
persoane cu funcţii de răspundere prevăzute flagrante delicto for every crime.
de art. 324-331 din C.pen., precum şi în cazul – there aren’t any circumstances that
prinderii făptuitorului în flagrant delict pen- could exclude the criminal investigation, re-
tru oricare infracţiune; ferred to in the art.275 of the Criminal Proce-
201
– să nu existe vreuna din circumstanţe- dure Code (there is no criminal event; the act
le care exclud urmărirea penală, prevăzute la is not defined in criminal law as a crime; the
art. 275 din C.pr.pen. (nu există faptul infrac- act does not contain the elements of a crime
ţiunii; fapta nu este prevăzută de legea pena- except for cases when the crime was commit-
lă ca infracţiune; fapta nu întruneşte elemen- ted by a legal entity; the limitation period has
tele infracţiunii, cu excepţia cazurilor când expired or amnesty has been granted; the
infracţiunea a fost săvârşită de o persoană perpetrator has deceased except in cases of
juridică; a intervenit termenul de prescrip- rehabilitating a reputation; there is no com-
ţie sau amnistia; a intervenit decesul făptu- plaint by a victim in a criminal investigation
itorului, cu excepţia cazurilor de reabilitare; that starts as per art. 276, only based on such
lipseşte plângerea victimei în cazurile în care a complaint; with regard to a person, there
urmărirea penală începe, conform art. 276, is a final court judgment on the same charge
numai în baza plângerii acesteia; în privin- or stating the impossibility of conducting a
ţa persoanei există o hotărâre judecătorească criminal investigation on the same grounds;
definitivă în legătură cu aceeaşi acuzaţie sau with regard to a person there is an outstand-
prin care s-a constatat imposibilitatea urmă- ing judgment on the non-initiation of a crim-
ririi penale pe aceleaşi temeiuri; în privinţa inal investigation or on the termination of a
unei persoane există o hotărâre neanulată de criminal investigation on the same charge;
neîncepere a urmăririi penale sau de încetare there are other circumstances provided by
a urmăririi penale pe aceleaşi acuzaţii; există law that call for the elimination or, as the case
may be, eliminate a criminal investigation). If
alte circumstanţe prevăzute de lege care con-
a factor preventing the initiation of a criminal
diţionează excluderea, sau, după caz, exclud
investigation result from the contents of the
urmărirea penală). Dacă din cuprinsul actu-
notification, the criminal investigative body
lui de sesizare rezultă vreunul din cazurile
shall send to the prosecutor the prepared doc-
care împiedică pornirea urmăririi penale, or-
uments along with the proposal not to initiate
ganul de urmărire penală înaintează procu-
the criminal investigation. If the prosecutor
rorului actele întocmite cu propunerea de a establish that there are no circumstances pre-
nu porni urmărirea penală. Dacă procurorul venting the initiation of the investigation, he/
consideră că nu sunt circumstanţe care îm- she shall return the documents with his/her
piedică urmărirea penală, el restituie actele, order to the aforementioned body to initiate
cu ordonanţa sa, organului menţionat pen- the criminal investigation as per art.274(4) of
tru începerea urmăririi penale alin. (4) al art. the CPC.
274 din CPP. The complaint of the victim is miss-
Lipseşte plângerea victimei în cazu- ing when the criminal investigation begins,
rile în care urmărirea penală începe, con- as per art.276 of the CPC, only based on the
form art. 276 din C.pr.pen., numai în baza complaint.
plângerii acesteia. This is a basis not to prosecute or end
Este un temei de neîncepere a urmări- a criminal investigation, if this fact has been
rii penale sau de încetare a urmăririi penale, established after the beginning of the inves-
dacă acest fapt se constată după începerea tigation.
urmăririi penale. If, after the criminal prosecution of
În cazul în care după începerea urmă- an offense not referred to in paragraph 1 of
ririi penale privind o infracţiune ce nu este Article 276 of the CPC is started, the offense
văzută la alin. (1) al art. 276 din C.pr.pen., shall be requalified in one of the offenses in-
se recalifică fapta în una din infracţiunile indicated in Article 276 of the CPC. And the
dicate la art. 276 din C.pr.pen. şi victima nu victim shall not require the offender to be
solicită în scris tragerea la răspundere penală held liable in writing the criminal prosecu-
a făptuitorului, se dispune încetarea urmări- tion shall be terminated.
202
rii penale. The situation “the victim’s complaint is

La situaţia „lipseşte plângerea victimei missing in cases where the prosecution starts
în cazurile în care urmărirea penală începe pursuant to Article 276 of CPC” also refers
conform art. 276 din C.pr.pen.” se referă şi to the cases of the victim’s withdrawal of the
cazurile de retragere a plângerii de către vic- complaint and of reconciling the victim with
timă şi de împăcare a victimei cu făptuitorul. the offender.
În acest sens, plângerea nu reprezintă In this aspect, the complaint is not only
numai o modalitate de sesizare a organului a way of bringing the judicial body to a hear-
judiciar, ci şi o condiţie indispensabilă pen- ing, but also a prerequisite for bringing crim-
tru punerea în mişcare a acţiunii penale. inal action into motion.
Plângerea prealabilă cuprinde o dublă The prior complaint shall include a
manifestare de voinţă a persoanei vătăma- double manifestation of the injured party’s
te. În primul rând, constituie o înformare a will. Firstly, it is an information of the judi-
organelor judiciare cu privire la săvârşirea cial bodies on the Commission of a criminal
unei infracţiuni şi în al doilea rând, plânge- offense and secondly, the prior complaint
rea prealabilă dă expresie voinţei persoanei gives expression to the wishes of the injured
vătămate ca acea infracţiune să fie urmărită person that the criminal offense be pursued
sau judecată, ridicând astfel impedimentul ce or tried, thus lifting the impediment which
s-ar opune activităţii procesual penale. would be contrary to criminal proceedings.
La depunerea plângerii prealabile în Upon lodging the prior complaint in
the cases provided for in paragraph 1 of Arti-
cazurile prevăzute de alin. (1) al art. 276 din
cle 276 of the CPC, the criminal prosecution
C.pr.pen., ofiţerul de urmărire penală expli-
officer shall explain to the victim the right to
că victimei dreptul de a retrage plângerea şi
withdraw the complaint and the right to join
dreptul să se împace cu făptuitorul.
the offender.
Astfel, în conformitate cu prevederile
Thus, in accordance with the provi-
art. 109 C.pen. împăcarea este actul de înlă-
sions of Article 109 CC. Reconciliation is the
turare a răspunderii penale pentru o infrac- act of removing criminal liability for a minor
ţiune uşoară sau mai puţin gravă, iar în ca- or less serious offense and, in the case of mi-
zul minorilor, şi pentru o infracţiune gravă, nors, also for a serious criminal offense, the
infracţiuni prevăzute la capitolele II–VI din offenses provided for in Chapters II to VI of
Partea specială, precum şi în cazurile prevă- The special Part, as well as in the cases pro-
zute de procedura penală. vided for in the criminal proceedings.
Împăcarea este personală şi produce Reconciliation is personal and has legal
efecte juridice din momentul pornirii urmă- effect from the start of the criminal prosecu-
ririi penale şi până la retragerea completului tion to the withdrawal of the trial chamber
de judecată pentru deliberare. for deliberation.
Pentru persoanele lipsite de capacitate For persons deprived of exercise ca-
de exerciţiu, împăcarea se face de reprezen- pacity, reconciliation is done by their legal
tanţii lor legali. Cei cu capacitate de exerciţiu representatives. Those with limited exercise
restrânsă se pot împăca cu încuviinţarea per- capacity can be reconciled with the agree-
soanelor prevăzute de lege. ment of the persons provided for by the law.
Plângerea prealabilă produce efecte in The prior complaint shall take effect in
rem, şi nu in personam. Astfel, potrivit alin. rem and not in personam. Thus, as referred
(3) al art. 276 din C.pr.pen., dacă la comite- to in art.276(3) of the CPC, if several per-
rea unei infracţiuni au participat mai mulţi petrators participated in the commission of
făptuitori, chiar dacă plângerea prealabilă a a crime and the preliminary complaint was
fost depusă numai în privinţa unuia din făp- filed against only one of them, a criminal in-
tuitori, urmărirea penală se efectuează în pri- vestigation shall be initiated against all the
203
vinţa tuturor făptuitorilor. perpetrators.

Din efectul in rem al plângerii prealabi- The effect in rem of the prior complaint
le se desprinde concluzia că în cazul existen- is that in the event of multiple victims, the
ţei mai multor victime, retragerea plângerii withdrawal of the complaint or reconcili-
sau împăcarea de către unele victime nu con- ation by some victims does not constitute
stituie temei de încetare a urmăririi penale, grounds for stopping the prosecution, if at
dacă cel puţin o victimă îşi menţine plânge- least one victim maintains his complaint or
rea sau nu acceptă împăcarea. does not accept reconciliation.
Prin urmare, depunerea plângerii pre- Therefore, the submission of the prior
alabile a victimei are efect universal şi necon- complaint of the victim has a universal and
diţionat faţă de toţi făptuitorii. În acest sens, unconditional effect on all perpetrators. In
retragerea plângerii faţă de un făptuitor pro- this respect, the withdrawal of the complaint
duce acelaşi efect şi faţă de ceilalţi [6]. to a perpetrator produces the same effect vis-
La împăcarea părților în procesul penal à-vis others [6].
se poate aplica medierea confom alin. (7) al At the reconciliation of the parties to
art. 276 din C.pr.pen. the criminal proceedings, mediation may be
Medierea reprezintă un proces prin applied in accordance with paragraph 7 of
care victimei și infractorului li se oferă po- Article 276 of the CPC.
sibilitatea, în cazul în care consimt liber, să Mediation is a process whereby the victim
participe activ la soluționarea problemelor and the offender are given the opportunity, if
apărute în urma infracțiunii prin interme- they freely consent, to participate actively in the
resolution of problems arising from the crime
diul unei terțe persoane imparțiale (media-
through an impartial third party (mediator).
tor).
Mediation can be achieved through the
Medierea poate fi realizată prin urmă-
following ways: a) direct mediation, when the
toarele modalități: a) medierea directă, când
victim has meetings directly with the suspect
victima are întâlniri nemijlocite cu bănuitul
(the accused, the defendant) in the presence
(învinuitul, inculpatul) în prezența medi-
of the mediator to solve the problems arising
atorului, pentru soluționarea problemelor from the crime; and b) indirect mediation,
apărute în urma infracțiunii; și b) medierea when the victim does not want and does not
indirectă, când victima nu dorește și, respec- have meetings directly with the accused, the
tiv, nu are întâlniri nemijlocite cu învinuitul, mediator meeting with each other and helping
mediatorul întâlnindu-se cu fiecare în parte to resolve the problems arising from the crime.
și contribuind la soluționarea problemelor The basic principles of mediation are:
apărute în urma infracțiunii. –– no one can be forced to participate in
Principiile de bază ale medierii sunt: mediation; mediation is absolutely benevolent
–– nimeni nu poate fi constrâns să par- –– the mediator shall be impartial
ticipe la mediere; medierea este absolut be- –– the mediator shall be bound to ob-
nevolă; serve confidentiality;
–– mediatorul este imparțial; –– the parties must consider the partici-
–– mediatorul este obligat să păstreze pation of a mediator
confidențialitatea; The outcome of the mediation pro-
–– părțile trebuie să accepte participa- cedure is the agreement of arrangement by
rea unui mediator. which both parties accept the conditions of
Rezultatul procedurii de mediere este the arrangement and include the commit-
acordul de împăcare prin care ambele părți ments made by the parties, the modalities
acceptă condițiile împăcării și include anga- and time-limits for their implementation.
jamentele asumate de părți, modalitățile și The victim, through this agreement,
termenul de realizare a acestora. disregards any claims against the accused and
204
Victima, prin acest acord, se dezice de “calls for his release from criminal liability”.
orice pretenții față de învinuit și „solicită The accused, through this agreement,
exonerarea acetuia de răspundere penală”. committed to fulfilling their obligations,
Învinuitul, prin acest acord, angajân- has been agreed, which can be both a debt-
du-se și îndeplinind obligațiile asumate, or (expressed by recovering material injury,
asupra cărora s-a convenit, care pot fi atât replacing the object, repairing it or compen-
recuperatorii (exprimate prin recuperarea sating for damage in monetary form) and a
prejudiciului material, înlocuirea obiectului, moral hazard.
repararea acestuia sau compensarea preju- The agreement of reconciliation can’t
diciului în formă pecuniară), cât și de or- contain commitments contrary to legislation
din moral. Acordul de împăcare nu poate să that cause physical suffering or detract from
conțină angajamente ce contravin legislației, the dignity of the person or relate to cir-
care să cauzeze suferințe fizice sau să înjo- cumstances other than those resulting from
sească demnitatea persoanei ori să se refere criminal proceedings. The accused cannot be
la alte împrejurări decât cele ce rezultă din required to recognize guilt when signing the
cauza penală. Învinuitul nu poate fi impus să settlement agreement.
recunoască vinovăția la semnarea acordului The agreement on reconciliation shall
de împăcare. be drawn up in written form by the mediator
Acordul de împăcare este perfectat în and signed by the parties and the mediator if
formă scrisă de către mediator și semnat de the obligations assumed by the accused have
been fulfilled.
către părți și de mediator, în cazul în care
The mediator’s signature confirms the
obligațiile asumate de învinuit au fost exe-
voluntary nature and legality of this act.
cutate.
In contrast to mediation, the event of
Semnătura mediatorului confirmă ca-
the parties’ reconciliation must take place in
racterul benevol și legalitatea acestui act.
the presence of the prosecution or the court.
Spre deosebire de mediere, evenimen-
It may take place by the submission of re-
tul împăcării părţilor trebuie să aibă loc în quests by each of the parties as provided for
faţa organului de urmărire penală ori a in- in Article 3441(1) CPC. Or by oral statements
stanţei de judecată. Acesta poate avea loc recorded in a record drawn up by the pros-
prin depunerea unor cereri de către fiecare ecution body and, where appropriate, in the
dintre părţi, conform prevederilor art.3441 minutes of the hearing.
alin.(1) C.pr.pen., ori prin declaraţii orale, In the latter case, the declarations of
consemnate într-un proces-verbal, întocmit willingness to be reconciled, it is reasonable
de organul de urmărire penală, iar, după caz, to be signed separately by the parties [7].
în procesul-verbal al şedinţei de judecată. În In the absence of the injured party, the
acest ultim caz, declaraţiile cu privire la vo- representative may submit a request for rec-
inţa de a se împăca, este rezonabil să fie, se- onciliation only in the case of possession of
parat, semnate de către părţi [7]. a power of attorney authorizing him to carry
În lipsa părții vătămate, reprezentantul out the procedure of reconciliation, other-
poate înainta cerere de împăcare numai în wise the prosecution body or the court may
cazul deținerii unei procuri privind împuter- reject the request
nicirea acestuia de a efectua procedura îm- Another situation is the cases allowed
păcării, în caz contrar organul de urmărire by legislation, concerning the examination
penală sau instanța pot respinge solicitarea. of criminal proceedings in the absence of the
O altă situație sunt cazurile permise de injured party, at its request. Starting from the
legislație, privind examinarea procesului pe- idea that reconciliation is “personal” the will
nal în lipsa părții vătămate, la cererea aces- of the injured party, about reconciliation,
teia. Pornind de la ideea că împăcarea este must be expressed by a certified notary (ap-
205
„personală” voinţa părţii vătămate despre plication) declaration.

împăcare trebuie să fie exprimată printr-o Under the terms of Article 276 CPC
declaraţie (cerere), autentificată notarial. and Article 109 CC of the conciliation agree-
În condițiile art. 276 C.pr.pen. și art. ment or of the mediation agreement, the
109 C.pen. ale acordului de împăcare sau ale prosecution body is obliged to forward the
acordului de mediere, organul de urmărire criminal case to the prosecutor with the pro-
penală este obligat să înainteze procurorului posal to cease prosecution.
cauza penală cu propunerea de a înceta ur- The cessation of criminal prosecution
mărirea penală. is the act of releasing the person from the
Încetarea urmăririi penale este actul criminal liability and finishing the procedural
de liberare a persoanei de răspundere penală actions, if the law on the grounds of non-em-
şi de terminare a acţiunilor procedurale, în powerment prevents it from continuing.
cazul în care pe temei de nereabilitare legea The prosecutor is the person who,
împiedică continuarea acesteia. within the limits of his competence, exercises
Procurorul este persoana care, în limi- or, where appropriate, leads the prosecution
tele competenţei sale, exercită sau, după caz, on behalf of the State, is the charge to the
conduce în numele statului urmărirea pena- court, exercises or, as appropriate, conducts
lă, reprezintă învinuirea în instanţă, exercită other functions provided for by the Code of
sau, după caz, conduce şi alte atribuţii prevă- Criminal procedure.
zute de codul de procedură penală. One of the basic tasks of the prosecu-
tor is to check the legality of acts carried out
Una din atribuțiile de bază ale procu-
during the prosecution. In this context, the
rorului este de a verifica legalitatea actelor
case prosecutor, receiving the criminal case
întocmite în timpul desfășurării urmăririi
with the proposal to end the criminal pro-
penale. În acest context, procurorul de caz,
ceedings, is obliged to thoroughly check the
primind cauza penală cu propunerea de în-
basis of this proposal. The prosecutor checks
cetare a procesului penal, este obligat să ve-
the file materials and the trial actions carried
rifice minuțios temeiul acestei propuneri. out, a special attention drawing on a request
Procurorul verifică materialele dosarului şi for reconciliation, a reconciliation agreement
acţiunile procesuale efectuate, o atenție spo- or a mediation agreement, as appropriate, by
rită acordând-o cererii de împăcare, acordu- pronouncing on them.
lui de împăcare sau acordului de mediere, Before ordering the prosecution to
după caz, pronunţându-se asupra acestora. cease, the prosecutor checks whether the
Înainte de a dispune încetarea urmări- agreement of reconciliation is personal and
rii penale, procurorul verifică dacă acordul voluntary.
de împăcare este personal și benevol. The prosecutor shall order the termi-
Procurorul dispune încetarea procesu- nation of the criminal proceedings by order.
lui penal prin ordonanță. The order for the termination of the
Ordonanța de încetare a procesului pe- criminal proceedings, in addition to the gen-
nal, pe lângă elementele generale prevăzute eral elements provided for in Article 255 of
la art. 255 C.pr.pen., trebuie să cuprindă da- the CPC, must include the data on the per-
tele privind persoana şi fapta la care se referă son and the action to which the prosecution
încetarea urmăririi penale, temeiurile de fapt is to be terminated, the grounds of fact and
şi de drept pe baza cărora se dispune înce- law on the basis of which the prosecution is
tarea urmăririi penale, precum şi informaţia ordered to cease, as well as information on
privind condiţiile de intrare în vigoare şi or- the conditions of entry into force and the or-
dinea de contestare a ordonanţei. der of appeal of the order.
La încetarea urmăririi penale, procuro- Upon termination of the prosecution,
rul, dacă este cazul, dispune şi: the prosecutor, if applicable, shall also have:
206
1) revocarea măsurii preventive şi a al- 1) revocation of the preventive and

tor măsuri procesuale în modul prevăzute de other procedural measures in the manner
lege; prescribed by law;
2) restituirea cauţiunii în cazurile şi în 2) release of security in the cases and in
modul prevăzute de lege; the manner prescribed by law;
3) aplicarea măsurilor de siguranţă; 3) the application of safety measures;
4) încasarea cheltuielilor judiciare sau 4) the collection of legal costs or other
alte acţiuni prevăzute de lege. legal actions.
Ordonanța de încetare a urmăririi pe- The order for the termination of the
nale poate fi contestată, de către părți, la pro- prosecution may be challenged, by the parties,
curorul ierarhic superior în termen de 15 zile with the superior prosecutor within 15 days of
de la emitere sau de la momentul când a luat the issue or of the time when he became aware
cunoștință de conținutul acesteia. Procuro- of its content. The prosecutor examining the
rul, examinând plângerea, materialele cauzei complaint, the materials of the case and the
și explicațiile procurorului, poate dispune explanations of the prosecutor, may order the
respingerea sau admiterea plângerii cu relu- rejection or admission of the complaint with
area urmăririi penale. the resumption of criminal prosecution.
*** ***
Concluzii. Urmărirea penală poate fi Conclusion. Prosecution can only be
începută numai dacă există un temei legal şi started if there is sufficient legal basis and
reason.
motive suficiente.
The beginning of the criminal prose-
Începutul urmăririi penale este mar-
cution is marked by the intervention of an
cat prin intervenţia unui act care determină
act triggering it. This act is the referral, which
declanşarea sa. Acest act dinamizator este
is the first moment in the pursuit of the fol-
sesizarea, care constituie primul moment în
low-up activity [8, p. 19].
desfăşurarea activităţii de urmărire [8, p. 19].
A special form of referral is the prior
O formă specială de sesizare este plân- complaint. The prior complaint is the pro-
gerea prealabilă. Plângerea prealabilă este cedural act whereby the injured person in a
actul procesual prin care persoana vătămată criminal offense shows his willingness for the
printr-o infracţiune îşi manifestă voinţa de a perpetrator to be held liable for criminal of-
fi tras la răspundere penală cel ce a săvârşit- fenses, an act without which criminal liabili-
o, act fără de care nu poate interveni răspun- ty cannot be involved, and therefore cannot
derea penală şi, ca urmare, nu poate începe şi begin or continue the criminal proceedings.
nici continua procesul penal. After a unanimous opinion today in
După o opinie unanim admisă astăzi the literature, the prior complaint is an in-
în literatura de specialitate, plângerea prea- stitution of criminal law and also of criminal
labilă constituie o instituţie a dreptului penal procedural law, on one hand, regulated by
dar şi a dreptului procesual penal, fiind re- the Criminal Code and other criminal laws,
glementată, pe de o parte, de Codul penal şi and on the other hand by the Code of Crim-
alte legi penale, iar pe de altă parte, de Codul inal procedure.
de procedură penală. The absence of a prior complaint or
Lipsa plângerii prealabile sau retrage- its withdrawal shall prevent the exercise of
rea ei împiedică exercitarea acţiunii penale criminal proceedings both during the crimi-
atât în timpul urmăririi penale, cât şi în tim- nal proceedings and during the trial.
pul judecăţii. At the same time, when lodging the pri-
Totodată, la depunerea plângerii prea- or complaint in the cases provided for in par-
labile în cazurile prevăzute de alin. (1) al art. agraph 1 of Article 276 of the CPC, the crim-
207
276 din C.pr.pen., ofiţerul de urmărire pena- inal prosecution officer shall explain to the
lă explică victimei dreptul de a retrage plân- victim the right to withdraw the complaint
gerea şi dreptul de a se împăca cu făptuitorul. and the right to reconcile with the offender.
Acordul de împăcare este un act pro- The agreement on reconciliation is a
cedural ce duce la încetarea procesului pe- procedural act leading to the end of criminal
nal, fiind, totodată, un act ce se încheie per- proceedings, and is also the instrument that
sonal și benevol. Având în vedere că există concludes personally and voluntary. Given
posibilitatea împăcării, trebuie să nu ezite să that there is a possibility of reconciliation ,
beneficieze de aceasta odată ce atât bănuitul, there should not be any hesitation to benefit
învinuitul, inculpatul, cât și partea vătămată from it once both the suspected, accused, de-
sunt de acord. fendant and injured party agree.
in_cauzele_penale (accesat 27.09.2019).
1. Codul de procedură penală, Legea nr. 6. În cazul când victima doreşte să fie trași
122-xv din 14 martie 2003 // Monitorul la răspundere penală numai unii făptui-
Oficial al Republicii Moldova nr. 104- tori, ea urmează să folosească dreptul la
110/447 din 07.06.2003. împăcare. Astfel, împăcarea cu un bănuit
2. Codul penal, Legea nr. 985-xv din 18 (învinuit) nu se extinde şi asupra celor-
aprilie 2002 // Monitorul Oficial al Re- lalţi făptuitori, potrivit alin. (5) al art. 276
publicii Moldova nr. 128-129/1012 din din CPP care prevede că împăcarea este
13.09.2002. personală. Comentariu la CPP al RM Ed.
3. Legea nr.137 din 03.07.2015 cu privire la Cartier, Chişinău, 2005, p. 428.
mediere // Monitorul Oficial al Republi- 7. Recomandarea CSJ, nr. 56 Cu privire la
cii Moldovanr. 224-233 din 21.08.2015. aplicarea art. 109 CP şi 276 CPP în ca-
4. Уголовный процесс, Учебник для zurile împăcării părţilor (http://jurispru-
вузов под общей редакцией П. А. denta.csj.md/search_rec_csj.php?id=85)
Лупинской, Москва, Юрист, 1995. 8. Dolea I., Roman D., Sedleţchi Iu., Vâz-
5. https://www.researchgate.net/publica- doagă T., Rotaru V., Cerbu A., Ursu S.,
tion/282818504_Acordul_de_mediere_ Drept procesual penal, partea specială,
vol. II , Chişinău, 2006.
Despre autor: About author:

Olesea CREŢU, Olesea CREŢU,
lector universitar, university lecturer,
Catedra „Procedură penală şi criminalistică” Department of “Criminal proceedings
Academia „Ştefan cel Mare” a MAI, and forensic”,
doctorand, Academy “Stefan cel Mare” of MIA,
e-mail: cretu.olesea@list.ru PhD student
tel: 069878780 e-mail: cretu.olesea@list.ru
tel: +37369878780
208
CZU 351.74.(478)
REFLECȚII PRIVIND ETAPELE REFLECTIONS ON THE FORMATION

FORMĂRII POLIȚIEI NAȚIONALE STAGES OF THE NATIONAL POLICE
Gheorghe GRAUR, Gheorghe GRAUR,

asistent universitar, Catedra ,,Drept university assistant, Department ”Police Law”,
polițienesc”, Academia „Ştefan cel Mare” a MAI, Academy “Ştefan cel Mare” of MIA,
master în drept Master of Law
Ariadna GRAUR, Ariadna GRAUR,

studentă a anului IV de studii cu frecvență Student, IV year, Part-Time Studies (tax),
redusă (taxă), grupa 541, Group 541,
Academia „Ştefan cel Mare” a MAI Academy “Ştefan cel Mare” of MIA
Poliția Republicii Moldova a suferit numeroa- The police of the Republic of Moldova have
se modificări prin comasarea/fuziunea unor organe undergone numerous changes through pooling/fu-
sau alte restructurări polițienești, ceea ce a dus la sion of some bodies and other police restructuring,
schimbarea cadrului legal, modificarea atribuțiilor, which led to changes in the legal framework, powers,
statutului, împuternicirilor și competențelor acestor statute, powers of the attorney and competencies of
organe. these bodies.
Analiza etapelor de formare a poliției The analysis of the stages of formation of the
naționale a Republicii Moldova ar putea oferi national police of the Republic of Moldova could of-
informații valoroase privind ajustarea statutului fer valuable information on adjusting the status of
persoanelor cu statut special, ajustarea numerică a people with special status, on adjusting the number
personalului organelor polițienești în vederea stabi- of police bodies with the purpose of establishing a
lirii unui echilibru perfect dintre resursele, mijloace- perfect balance between resources, financial means
le financiare alocate și randamentul realizării sarci- which are allocated and the level of fulfilling the
nilor prevăzute de lege. tasks provided by the Law.
Etapele privind formarea poliției naționale The formation stages of the national police
ar putea releva soluțiile optime ce țin de implemen- could reveal optimal solutions regarding the imple-
tarea legii, transpunerea ei în viață. La fel ar putea mentation of legislation and its translation in the
contribui la abilitarea cu competența general-ju- daily life. It could also contribute to empowerment
ridică de a înfăptui dreptatea/justiția prevăzute de with the help of the general-legal competence of do-
standardele europene sau internaționale raportate la ing righteousness/justice provided by the European
realitățile spațiului mioritic în care trăim, pe nume or international standards adjusted to the realities of
„Republica Moldova”. our mioritic space in which we live, called “Republic
Cuvinte-cheie: poliția națională, miliție, etapele of Moldova”.
de formare a poliției, organele afacerilor interne, organele Keywords: national police, militia, police forma-
de asigurare a securităţii statului, organele de asigurare a tion stages, internal affairs bodies, state security bodies,
ordinii şi liniştii publice etc. public order and safety bodies etc.
Poliția este un rău, dar este un rău necesar societății... Police is an evil, but a necessary evil for the society…
Roman STARAȘCIUC Roman STARASCIUC
Repere istorice privind formarea Poliției Historical Landmarks on National Police

Naționale Formation
Introducere. Analiza complexă a eta- Introduction. A complex analysis on
pelor formării poliției naționale ajută la the national police formation stages con-
perfecționarea organelor respective, fiind o tributes to the improvement of its bodies, it
209
structură în permanentă reformare. Analiza being a structure which is in continuous de-

comparativă în timp este necesară pentru velopment. A comparative analysis of time is
relevarea deficiențelor acestor organe și eli- necessary in order to discover and to liqui-
minarea lor. date the deficiencies in these bodies.
Importanța studiului derivă din rolul The importance of the given study de-
socialmente util și indispensabil al poliției în rives from the socially indispensable and use-
cadrul structurilor statale. Obiectivul pe care ful role that the police hold among the state
îl urmărește poliția este unul de importanță structures. The objective that the police seek
vitală din cauza păturilor sociale vulnerabile is one of vital importance because of the ex-
din interiorul statului. istence of vulnerable people within the state.
Legislația din majoritatea țărilor The legislation of many democratic
democratice și instrumentele juridice countries and the legal international tools
internaționale califică poliția drept un organ qualifies police as a law-protection body. We
de protecție a dreptului. Conchidem că este conclude, thus, that it is a reality and a “pro-
o realitate și un „organ de protecție și aplicare tection and law enforcement body”, but dur-
a dreptului”, dar în anumite perioade istorice ing specific historical periods it held different
avea roluri diferite în raport cu cele cunoscu- roles than the ones known today.
te în prezent. As F. Engels has rightly said, police is
După cum remarca, pe bună drepta- “as old as the state itself”. Even the notion
te, F. Engels, poliția „este la fel de veche ca of “police” itself comes from the Greek term
și statul”. Însăși noțiunea de ,,poliție” derivă “politeia” (polis – city). That is how Aristot-
de la grecescul ,,politeia” (polis – oraș). Așa le used to call the cities’ administrative au-
numea Aristotel autoritățile administrativ thorities, and if we were to agree that, during
orășenești, iar dacă admitem că în perioada that period, the concept of statehood was
respectivă concepția de statalitate se confun- confused with the administrative authority
da cu autoritatea administrativă a orașelor- of the city-settlements, the same designation
cetăți, prin această noțiune era redată organi- was used to describe the political organiza-
zarea politică a statului în ansamblu[1, p. 61]. tion of the entire state [1, p. 61].
Acest studiu este actual prin faptul că: The given study is up-to-date because:
„…activitatea organelor afacerilor interne, în “…the activity of the internal affairs bodies,
general, şi a poliţiei, în special, este una din- in general, and that of the police, especially,
tre cele mai puţin cunoscute. Întreaga istorie is one of the least known. The entire history
a Republicii Moldova nu poate fi concepută of the Republic of Moldova exists thanks to
fără prezenţa în cadrul ei, din cele mai vechi the historical presence of some efficient tools
timpuri, a unor instrumente eficiente pentru which maintained the public order. During
asigurarea ordinii publice. În perioada sta- the Moldovan feudal state, the public order,
tului feudal moldovenesc, ordinea publică, people and state’s safety, property protection
siguranţa statului şi a persoanelor, apărarea was entrusted to both the central public in-
proprietăţii erau încredinţate atât instituţii- stitutions and to local ones: lordships, do-
lor publice centrale, cât şi celor locale: dom- minions, council of the elders etc.” [2, p.21].
nia, dregătoriile, sfatul celor buni şi bătrâni Materials and methos applied. During
etc”[2, p. 21]. the study, the following scientific research
Materiale și metode aplicate. În pro- methods were used: historical analysis, sys-
cesul studiului dat au fost utilizate următoa- tematic analysis, logical analysis, compar-
rele metode de cercetare științifică: analiza is- ative analysis etc. The following materials
torică, analiza sistemică, analiza logică, anali- were used: national legislative and normative
za comparativă etc. Materialele utilizate sunt: acts of the Republic of Moldova, doctrine
actele legislative și normative naționale în and other relevant materials. The given study
210
domeniu ale Republicii Moldova, doctrina și is based on a series of historic and scientific
alte materiale relevante. Acest studiu este ba- researches in order to verify the authenticity,
zat pe o serie de cercetări istorico-științifice, truthfulness of the information gathered by
pentru a verifica autenticitatea, veridicitatea the members of the civil societies and of the
informației culese de către membrii societății police bodies.
civile față de organele polițienești. Results and Discussions. In order to
Rezultate obținute și discuții. În rea- achieve the objective of the given study, the
lizarea obiectivului acestui studiu s-a apelat knowledge of several specialists was taken
la cunoștințele mai multor specialiști, pentru into account for highlighting the impor-
a elucida importanța rezolvării probleme- tance of solving the problems resulting from
lor rezultate în urma etapelor de formare a the formation stages of the national police,
poliției naționale, analiza conflictelor din ca- conflict analysis from within the society and
drul societății și organele abilitate cu extir- bodies responsible for removing these con-
parea lor pe parcursul diferitor etape istorice. flicts during various historical stages.
La etapa actuală un rol aparte în opri- At the moment, police have a special
rea criminalității îl are poliția; precizăm că role in ending the crime; we want to be spe-
echilibrul perfect între organele polițienești cific: a perfect balance between the police
și societatea civilă nu va exista niciodată, iar bodies and the civil society shall never be ob-
cei ce afirmă că există au tangențe cu dome- tained, and those who say otherwise live in
niul fantasticului. Este evident motivul, fiind- a surreal world. The reason is clear; conflicts
că societatea civilă înglobează și indivizii în with the Law involve individuals who live in
conflict cu legea. the civil society.
În acest context o preocupare conti- In this context, a continuous concern
nuă a autorităților statale este prevenirea of the state authorities is to prevent crime,
criminalității care trebuie să devină „…o fi- which needs to become “…a philosophy
losofie, transmisă fiecărui cetățean. Aceasta passed on to each citizen. This is a necessi-
este o necesitate, întrucât criminalitatea afec- ty, because crime affects everyone’s life, from
tează viața tuturor, de la dreptul fiecăruia de each individual’s right to walk safely down
a merge pe stradă în siguranță până la cota the street to the insurance quota paid for re-
de asigurare pe care o plătesc pentru mașini al-estate and cars. Moreover, police and those
și case. Mai mult ca atât, poliția și cei care și- who assumed the responsibility of guarding
au luat responsabilitatea de pază și protecție, and protecting, not least each person in par-
nu mai puțin fiecare persoană, ca individ sau ticular, individual or member of an organi-
membru al unei organizații, au obligația să-și zation, has the duty to harmonize the efforts
armonizeze eforturile și mentalitățile într-o and mind-sets into a preventive method, in
modalitate preventivă, pentru a proteja cu order to successfully protect the life and the
succes viața și proprietatea” [3, p. 28]. property” [3, p. 28].
Esența dreptului este însă aceea de The heart of the rule of law is that of
a proteja cetățenii aflați sub autoritatea sa. protecting citizens which are under its au-
Astfel, poliția protejează cetățeanul, prin res- thority. Therefore, police protect the citizen
pectarea strictă a legislației. Anume în aceas- by strictly following the Law. Only in this
tă consecutivitate, direct și indirect, poliția succession, directly or indirectly, police is a
este un garant al drepturilor omului și al guarantor of human rights and public safety
securității publice [4, p. 7]. În țara noastră ac- [4, p. 7]. The activity of the Moldovan police
tivitatea poliției este reglementată de legea nr. is regulated by the Law No 320 on police ac-
320 cu privire la activitatea poliției și statutul tivity and police status, which in the summa-
polițistului care în cuprinsul art. 2 din legea ry of the Article 2 of the given Law states that
sus-menționată precizează că „poliția este o “police is the specialized public agency of the
211
instituție publică specializată a statului, în state in subordination of the Ministry of In-

subordinea Ministerului Afacerilor Interne, ternal Affairs intended for protection of the
care are misiunea de a apăra drepturile şi li- rights and fundamental freedoms of the per-
bertăţile fundamentale ale persoanei prin ac- son by means of activities for maintenance,
tivităţi de menţinere, asigurare şi restabilire providing and recovery of public order and
a ordinii şi securităţii publice, de prevenire, safety, for the prevention, investigation and
investigare şi de descoperire a infracţiunilor disclosure of crimes and offenses” [5].
şi contravenţiilor”[5]. At the given moment, it is obligatory
La etapa actuală se impune ca societatea for our society to become aware of the fact
noastră să conștientizeze că „justiția și poliția that “justice and police are a necessity in or-
sunt pur și simplu necesare pentru ca o soci- der for a society to function, without them
etate să funcționeze, fără ele nu va fi posibilă order would be impossible. The most diffi-
ordinea. Însă cel mai dificil este menținerea cult task, however, is to maintain the bal-
echilibrului. Întotdeauna există pericolul ca ance. There is always this danger that a state
un stat care exercită un control justițiar sever which exercises a severe legal control would
să creeze un regim polițienesc, care asigură create, on one hand, a police regime which
un grad superior de securitate, dar care, pe de ensures a superior level of safety but which,
altă parte, îngrădește și amenință drepturile on the other hand, would restrict and threat-
și libertățile cetățenești[6, p. 57]. en citizens’ rights and freedoms” [6, p.57].
În continuare, autorii acestui studiu Further on, in order to explain the
pentru a explica esența cercetării vor relata essence of this research, the authors of this
etapele formării poliției naționale, începând study will describe the formation stages of
cu domniile, dregătoriile și personalul din the national police starting with lordships,
componența lor. dominions and their structure.
Domnia reprezenta instituţia publică Lordship represented the supreme
supremă, care stabilea direcţiile, formele şi public institution, which established the di-
limitele activităţii poliţieneşti. Domnitorul rections, forms and limits of the police ac-
era păzit în Moldova de şoltuzi, după care au tivities. The ruler was protected in Moldova
urmat fuştaşii, arnăuţii şi seimenii. Pe timpul by the șoltuzi (schultheiss), fuștași (lancers),
nopţii, oraşele erau păzite de străjeri, iar dru- arnauti and seimen. During night time, cities
murile – de călăraşi şi polcovnici. were defended by watchmen and the roads
Dregătoriile, ca instituţii prin interme- by horsemen and polkovniks.
diul cărora domnitorul administra ţara, erau Dominions, as institutions with the
învestite cu funcţii de urmărire şi sancţiona- means of which the ruler managed the coun-
re a infractorilor. Este cunoscut faptul că cea try, were assigned to catch and sanction the
mai înaltă dregătorie care deţinea atribuţii offenders. It is known that the Great Vornic
poliţieneşti era Marele Vornic, atestat docu- was the highest dominion who had police
mentar pentru prima dată la 13 noiembrie duties, being first documented on Novem-
1393. În această activitate Marele Vornic era ber 13, 1393. In his activity, the Great Vornic
ajutat de vornici şi globnici. was assisted by vornici and globnici.
Începând cu secolul al XVI-lea, în Ţara Starting with the XVI century, in the
Moldovei şeful poliţiei era numit Marele Hat- Moldavian Principality the chief of police was
man, „mai marele peste toată oastea”. Acesta called the Great Hetman, “the highest mili-
era împuternicit şi cu funcţii de asigurare a tary officer”. He was empowered with ensur-
ordinii interne, fiind menţionat pentru prima ing internal order, being first mentioned in
dată în anul 1541, în vremea celei de a doua 1541, during the second reign of Petru Rares.
domnii a lui Petru Rareş. În timp de pace, o During peacetime, some soldiers were used
parte din oşteni erau folosiţi pentru strajă to guard the Hetman’s Palace or he would
212
la palatul hatmanului ori erau trimişi de el send them to take care of internal order. The
să îndeplinească funcţii de asigurare a ordi- Hetman was responsible for the entire coun-
nii interne. Hatmanul răspundea de ordinea try’s territory public order, following, catch-
publică pe întreg teritoriul ţârii, urmărirea, ing and imprisoning the thieves.
prinderea şi întemniţarea tâlharilor. Thus, we conclude that until the XVII
Astfel, constatăm că până în secolul al century, Moldova did not have a properly
XVII-lea Moldova nu dispunea de o organi- established police structure, as the Europe-
zaţie poliţienească propriu-zisă, asemănătoa- an countries had. The safety of people and
re cu cea din ţările europene. Atât siguranţa their goods, along with the public order was
persoanelor şi a bunurilor ce le aparţineau entrusted to the country’s commanders, who
acestora, cât şi ordinea şi liniştea publică in this position, were assigned to guard the
erau încredinţate spre gestionare şefilor oşti- internal order maintenance. The protection
rii, care în această calitate aveau sarcina de a and police structure within the capital was
veghea la paza ordinii interne. later entrusted to “Agha”, a military rank
Paza şi buna orânduire poliţienească în established in 1592. Agha decided the price
capitală, mai târziu, a fost încredinţată unui of the object of satiation, watching if people
„aga”, demnitate înfiinţată la 1592. Aga hotă- respected the measures and punishing those
ra şi preţul obiectului de îndestulare, prive- who did not obey his rules. Agha took care of
ghind ca măsurile să fie drepte şi pedepsind ghettos, streets and also owned a special jail
pe cei ce se abăteau de la ordinele lui. Aga and a courthouse. He was also responsible
avea în grijă mahalale, străzi şi mai deţinea o for judging small causes of traders along with
închisoare specială şi un tribunal. În atribuţia punishing those who disrupted the city’s or-
sa intra şi judecarea pricinilor mai mici ale der. Agha later became police commissioner
târgoveţilor şi, totodată, pedepsirea celor care in the capital.
tulburau liniştea oraşului. Aga a devenit, mai Starting with the XVIII century, the
târziu, prefect de poliţie în capitală. police responsibilities of the Great Hetman
Din secolul al XVIII-lea atribuţiile de increased a lot: issuing identification papers
ordin poliţienesc ale Marelui Hatman cunosc and travel licenses, fire fighting, doing prior
o extindere vizibilă: eliberarea buletinelor de research, escorting convicts to the place of
identitate şi a răvaşelor de drum, stingerea the enforcement of their sentence etc.
incendiilor, cercetarea prealabilă, escortarea After the annexation of Bessarabia
condamnaţilor la locul de executare a pedep- to the Russian Empire in 1812 and an ini-
sei etc. tial period of autonomy in organizing the
După anexarea în 1812 a Basarabiei la police structure, starting with 1873, the im-
Imperiul Rus şi o perioadă iniţială de auto- perial police structure is established on these
nomie în organizarea structurii poliţieneşti, territories. Starting with November 1917, a
începând cu anul 1873, în aceste teritorii este Directorate of Internal Affairs is conducting
instituită organizarea poliţienească imperia- its activity in the Moldovan Democratic Re-
lă. Din noiembrie 1917 în Republica Demo- public.
cratică Moldovenească şi-a desfăşurat activi- After the reunion of Bessarabia with
tatea şi un Directorat de Interne. Romania, in the period of 1918-1940, the
După reunirea Basarabiei cu România, police of Chisinau conducted their activity
în perioada 1918-1940, poliţia din Chişinău under the police commissioner, while in the
îşi desfăşura activitatea sub conducerea pre- other cities and counties – under the com-
fectului de poliţie, iar în celelalte oraşe şi ju- missioners of those cities and counties. The
deţe – sub conducerea prefecţilor de judeţ şi adoption of the Law on July 21, 1929 to or-
oraş. Adoptarea la 21 iulie 1929 a Legii pen- ganise the State General Police, the decree of
tru organizarea poliţiei generale a Statului, which was published in the Official Gazette,
213
al cărei decret a fost publicat în Monitorul made essential changes in the police activity.
Oficial, a impus schimbări esenţiale în acti- Thus, it provided the formation of adminis-
vitatea poliţienească. Astfel, ea prevedea for- trative, legal and information police, as parts
marea poliţiei administrative, judiciare şi de of the General Police Directorate within the
informaţii, drept componente ale Direcţiei Ministry of Internal Affairs.
Generale a Poliţiei în cadrul Ministerului de From 1940, beginning with the forma-
Interne. tion of the Moldavian Soviet Socialist Re-
Din anul 1940, odată cu formarea Re- public, a new system of authorized public in-
publicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, se stitutions that ensured the public order and
constituie un nou sistem de instituţii publice safety was established. On August 8, 1940,
abilitate cu asigurarea ordinii şi liniştii publi- the People’s Commissar for Internal Affairs
ce. La 8 august 1940, printr-un ordin al co- of SSR is established by an order of the Peo-
misarului poporului pentru afacerile interne ple’s Commissar for the Internal Affairs of
al URSS, este constituit Comisariatul Popo- the USSR. N. Sazâkin was the first appointed
rului pentru Afacerile Interne al RSS. Mol- Commissar for Internal Affairs.
doveneşti. Primul Comisar pentru Afacerile Over the years, the main functions
Interne a fost numit N. Sazâkin. of the Ministry of Internal Affairs were re-
De-a lungul anilor, funcțiile principale pressive. The Soviet regime grew on force,
ale Ministerului Afacerilor Interne au fost re- not on the authority of power during the
presive. Pe forță, nu pe autoritatea puterii se years ’50s -’60s, when the structure was led
sprijinea regimul sovietic în anii ’50 -’60, când by the comrades-in-arms of the all-powerful
această structură era condusă de tovarășii Lavrenti Beria. One of them, the Major Gen-
de luptă ai atotputernicului Lavrenti Beria. eral Nikolai Sazîkin, was sent from Moscow
Unul dintre aceștia, general-maiorul Nikolai and led the MSSR People’s Commissariat of
Sazîkin, a fost trimis la noi de la Moscova și Internal Affairs (NKVD) in 1940-1941. On
a condus Comisariatul Poporului al Aface- September 10, 1940, according to the Deci-
rilor Interne (NKVD) al RSSM, în perioada sion of the Soviet, the USSR People’s Com-
1940-1941. La 10 septembrie 1940, potrivit, missariat, Chisinau, as capital of the union
Hotărârii Sovietului, Comisariatul Poporului republic, became a type II special regime
al URSS, Chișinăul, în calitate de capitală a city. This meant that people who were con-
republicii unionale, a fost trecut în categoria victed criminals did not have the right to
orașelor cu regim special de gradul al II-lea. live or visit Chisinau [7, p. 87]. As a result, a
Aceasta însemna că persoanele condamnate harsh fight began with the national intellec-
penal nu aveau dreptul să locuiască în el sau tuals and with the people who were accused
să-l viziteze[7, p. 87]. Ca urmare, a avut loc o of cooperating with Romanian law enforce-
luptă dură cu intelectualitatea națională și cu ment bodies. They were arrested under the
persoanele acuzate de cooperare cu organele suspicion of espionage in the service of Ger-
puterii din România. Fiind arestați sub sus- many, Italy and Romania, and later executed
piciunea de spionaj în favoarea Germaniei, outside the city below the current Grenoble
Italiei și României, ulterior au fost executați Street, where later the bones of those who
în masă în afara orașului, mai jos de actuala were executed were found. If we analyse the
stradă Grenoble, unde mai târziu au fost gă- composition of the organizational structure
site osemintele celor uciși. of C.P.A.I. (N.K.V.D.) we find two levels:
Analizând componenţa structurii or- central apparatus, on one hand, and direc-
ganizatorice a C.P.A.I. (N.K.V.D.), constatăm torates, sections and services, on the other
două niveluri: aparatul central, pe de o parte, hand. Among the basic component of the in-
şi direcţii, secţii şi servicii, pe de altă parte. ternal affairs bodies established in 1940 are:
Printre componentele de bază ale sistemului Workers and Peasants Militsiya, Section of
214
de organe ale afacerilor interne constituit în Penitentiary Institutions, Fire Fighting Ser-
1940, menţionăm: Direcţia miliţiei muncito- vices, Archives Section, Directorate of Bor-
reşti-ţărăneşti, Secţia instituţiilor penitencia- der and Internal Security. By the same order
re, Secţia serviciului de pompieri, Secţia arhi- issued on August 8, 1940, 6 county depart-
ve, Serviciul securităţii de stat şi paza frontie- ments of internal affairs were established,
rei. În baza aceluiaşi ordin din 8 august 1940, along with 14 rayon sections on the left bank
au fost înfiinţate 6 secţii judeţene ale organe- of Dniester.
lor afacerilor interne şi 14 secţii raionale în During this period, the bodies ensur-
stânga Nistrului. ing state security and those ensuring public
În această perioadă organele de asi- order and security were located in one joint
gurare a securităţii statului şi de asigurare a commissariat – People’s Commissariat for
ordinii şi liniştii publice se aflau într-un co- Internal Affairs. In February 1941, state secu-
misariat comun – Comisariatul Poporului rity bodies had been separated from C.P.A.I.
pentru Afacerile Interne. În februarie 1941, and formed People’s Commissariat for State
organele securităţii de stat se vor separa de Security (N.K.G.B.).
C.P.A.I. şi va fi format Comisariatul Poporu- After the war, on March 26, 1946, in
lui pentru Securitatea Statului (N.K.G.B.). accordance with the Decree of the Presidium
După război, la 26 martie 1946, în con- of the Supreme Soviet of the Moldavian SSR,
formitate cu Decretul Prezidiului Sovietului People’s Commissariat for Internal Affairs
Suprem al R.S.S. Moldoveneşti, Comisariatul changes its designation into the Ministry of
Poporului pentru Afacerile Interne îşi schim- Internal Affairs, title which was preserved
bă denumirea în Ministerul Afacerilor Inter- until today.
ne, denumire păstrată până în prezent. An important event in the evolution of
Un eveniment important în evoluţia the bodies of internal affairs was the estab-
organelor afacerilor interne a fost şi institu- lishment, on October 25, 1956 of the prin-
irea la 25 octombrie 1956 a principiului du- ciple of double subordination of the bodies
blei subordonări a organelor împuternicite empowered with law enforcement – local
cu aplicarea legii – autorităţile publice locale, public authorities, on one hand, and the
pe de o parte, şi aparatul central al M.A.I., central apparatus of the Ministry of Internal
pe de altă parte. Direcţiile şi secţiile M.A.I. Affairs, on the other hand. The directorates
din oraşe şi raioane au fost reorganizate în and sections of the Ministry from cities and
organe pentru afacerile interne ale instituţii- rayons were reorganized in internal affairs
lor publice locale. bodies of local public institutions.
În anii ‹60, sistemul organelor afaceri- In the ’60s, the internal affairs bodies
lor interne de mai multe ori a fost supus unor system was reorganized several times. On
reorganizări. La 26 iulie 1966, este format Mi- July 26, 1966, the Moldavian SSR Ministry
nisterul pentru Asigurarea Ordinii Publice a for Ensuring Public Order was established.
R.S.S. Moldoveneşti. Dar, mai apoi, în noiem- Later, in November 1968, the title went back
brie 1968, s-a revenit la vechea denumire – to the Ministry of Internal Affairs.
Ministerul Afacerilor Interne. The adoption of a Law on July 19,
O însemnătate deosebită a avut-o pen- 1973 on “Rights and basic duties of Soviet
tru reorganizarea activităţii organelor aface- militia in ensuring public order and fighting
rilor interne adoptarea la 19 iulie 1973 a Legii crime” and the new Regulation on the Soviet
„Despre drepturile şi îndatoririle de bază ale militia had a significant importance in reor-
miliţiei sovietice pentru asigurarea ordinii ganizing the activity of the bodies of internal
publice şi lupta cu criminalitatea” şi a noului affairs.
Regulament cu privire la miliţia sovietică. Among the main components of the
Printre componentele de bază ale Ministry were: administrative service, legal
215
M.A.I. erau: Serviciul administrativ, Miliţia militia, department for fighting the dilapida-
judiciară, Secţia de combatere a delapidărilor tions of socialist property and speculation,
proprietăţii socialiste şi specula, Secţia paşa- passports and visa department, state vehicle
poarte şi vize, Inspecţia auto de stat, unităţi inspection, special front units, fire fighters,
speciale şi de front, pompieri, instituţii de co- work-based correction institutions”.
recţie prin muncă”. Social, political, economic and cultural
Schimbările sociale, politice, economi- changes that occurred in the end of the ’80s
ce şi culturale, care s-au produs la sfârşitul in the Republic of Moldova have profoundly
anilor ’80 în Republica Moldova, au influen- influenced the activity of the authorized bod-
ţat profund asupra activităţii organelor abi- ies in ensuring legal and public order.
litate cu apărarea ordinii publice şi a ordinii After the declaration of the sover-
de drept. eignty of the Republic of Moldova on June
După declararea la 23 iunie 1990 a su- 23, 1990, a new legal status was established
veranităţii Republicii Moldova, a fost stabilit along with a new structure and functions of
un nou statut juridic, structură şi atribuţii ale the law enforcement bodies. A new process
organelor abilitate cu aplicarea legii şi a de- begun, that of a building an individual na-
marat procesul de constituire a unui sistem tional system of internal affairs bodies.
propriu, naţional, de organe pentru afacerile On September 13, 1990, the Govern-
interne. ment of the Republic of Moldova passed the
La 13 septembrie 1990, Guvernul Re- Decision No 321 “on the Reform of the Bod-
publicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 321 ies of the Moldova SSR Ministry of Internal
„Cu privire la reforma organelor Ministeru- Affairs”, which provided for the creation of
lui Afacerilor Interne al R.S.S. Moldovenești”, the rayon Police Department and rayon po-
care prevedea crearea Departamentului Po- lice inspectorates. Thus, the place of the mi-
liţiei şi a secţiilor de poliţie raionale. Astfel, litia is occupied by the new internal affairs
locul miliţiei este ocupat de noile organe ale bodies – the Police. On December 18, 1990,
afacerilor interne – Poliţia. La 18 decembrie the Parliament of the Republic of Moldova
1990, Parlamentul Republicii Moldova a approves the Law on Police [8, p. 3].
adoptat Legea cu privire la poliţie[8, p. 3].
Legal Framework on the Activity of the
Cadrul legislativ de activitate a organelor Internal Affairs Bodies
afacerilor interne After the abolition of the totalitarian
După înlăturarea regimului totalitar, regime, the changes that occurred in our so-
schimbările survenite în societatea noastră ciety often generated violent events, which,
au generat evenimente adeseori violente, in discourses, position-taking, researches
care, în discursuri, luări de poziție, studii etc., etc., were called “conflicts”. After gaining
au fost numite „conflicte”. După obținerea independence, the Republic of Moldova ex-
independenței, Republica Moldova și-a ma- pressed its interest in becoming a rule of law;
nifestat interesul de a deveni un stat de drept, this decision meant taking a series of meas-
acest deziderat a impus întreprinderea unor ures.
serii de măsuri. Among the most intensely publicized
Printre cele mai intens mediatizate actions was the establishment of the rule of
acțiuni a fost instaurarea statului de drept ca law as a model of governance. Thus, this pol-
model de guvernare. Astfel, această politică icy requires the assertion “... of the rule of
impune afirmarea „…statului de drept ce a law that laid the foundations of constitution-
pus bazele constituționalismului și ale prote- alism and the protection of human rights…”
jării drepturilor omului...”[9, p. 94]. [9, p. 94].
Reieșind din cele expuse, una din Based on the above, one of the positive
216
obligațiile pozitive ale statului de drept este obligations of the rule of law is to ensure and
asigurarea și protejarea propriilor cetățeni. protect its own citizens. Therefore, Article 18
Prin urmare, art. 18 din Legea fundamenta- of the fundamental Law of our country ex-
lă a țării noastre prevede expres: „Cetăţenii pressly states: “Citizens of the Republic of Mol-
Republicii Moldova beneficiază de protecţia dova shall benefit of the State protection both
statului atât în ţară, cât şi în străinătate”[10, within the country and abroad” [10, art.18].
art.18]. Norma constituțională expusă pre- The constitutional norm set out states that:
vede că: „Pe teritoriul statului său, cetățeanul “In the territory of his state, the citizen of the
Republicii Moldova beneficiază de întregul Republic of Moldova benefits from the entire
sistem de protecție prevăzut de Constituția protection system provided by the Consti-
Republicii Moldova și de legislația în vigoare. tution of the Republic of Moldova and the
La solicitarea cetățeanului, organele abilitate legislation in force. Upon citizen’s request,
ale statului au obligația constituțională de a-i the authorized bodies of the state have the
acorda protecția necesară în termenele și în constitutional obligation to grant the nec-
limitele stabilite de lege”[11, p. 95]. Aceste de- essary protection within the deadlines and
ziderate pot fi realizate doar prin intermediul within the limits established by the Law” [11,
organelor ce au contact direct cu societatea p. 95]. These desiderata can only be achieved
civilă și au menirea implementării „de facto” through the bodies that have direct contact
a prevederilor stipulate în cadrul nomencla- with the civil society, and have the purpose of
torului juridic existent. “de facto” implementation of the provisions
Unii autori enunță că „Activitățile pri- stipulated in the existing legal nomenclature.
oritare, pe care le desfășoară poliția, pot și Some authors state that “Priority ac-
trebuie să fie realizate prin prisma legalității, tivities, which the police carry out, can and
liniștii și ordinii în societate. O altă sarcină should be carried out in the light of legality,
importantă pentru Poliția Națională este peace and order in society. Another impor-
perfecționarea permanentă a formelor și me- tant task for the National Police is the con-
todelor de muncă, ridicarea calificării profe- tinuous improvement of the working forms
sionale, eliminarea corupției…”[12]. Ultima and methods, increasing the level of profes-
componentă este foarte importantă pen- sional qualification, the elimination of cor-
tru creșerea randamentului eficienței unei ruption...” [12]. The last component is very
intervenții polițienești și realizarea cu succes important for increasing the efficiency of a
a preformanțelor optime privind înfăptuirea police intervention and successfully achiev-
obiectivelor trasate de lege. ing the optimal performances regarding the
Analfabetismul juridic al polițiștilor achievement of the objectives set by the Law.
este direct proporțional cu respectarea drep- The legal illiteracy of the police officers
turilor societății civile. Situația intelectuală a is directly proportional to the respect of the
organelor de forță este în creștere odată cu rights of the civil society. The intellectual level
trecerea timpului și perfecționarea sistemu- of law enforcement bodies is improving with
lui respectiv. Afirmațiile autorului sunt con- the passage of time and so does the system.
firmate și de numeroase cercetări sociologice The author’s statements are also confirmed
autohtone dar și ale României. Spre exemplu, by numerous Moldovan and Romanian so-
Vasile Arimia și alți autori români prezintă ciological researches. For instance, Vasile
următoarele statistici ce confirmă starea de Arimia and other Romanian authors pres-
pregătire a personalului polițienesc: „Starea ent the following statistics that confirm the
de pregătire școlară a personalului din poliție training status of the police personnel: “The
reflectă situația din întreaga țară. În 1899, state of school training of police personnel
România avea 5.956.690 locuitori, populația reflects the situation of the country. In 1899,
în vârstă de peste opt ani fiind de 4.694.288. Romania had 5,956,690 inhabitants, the pop-
217
La 100 de locuitori, fără deosebire de sex, în ulation over the age of eight being 4,694,288.
vârsta de peste șapte ani, numai 22 știau a citi For every 100 inhabitants, regardless of gen-
și scrie, iar 78 erau analfabeți”[13, p. 190]. der, over the age of seven, there were only
Impulsionate de restructurare, schim- 22 who knew how to read and write, and 78
bările sociale, politice, economice și cultura- were illiterate” [13, p. 190].
le, care s-au produs la sfârșitul anilor ’80 în Driven by reorganization, the social,
Republica Moldova, au influențat profund political, economic and cultural changes,
asupra activității organelor abilitate cu apă- which took place in the late ’80s in the Re-
rarea ordinii publice și a ordinii de drept. public of Moldova, profoundly influenced
Aceste schimbări trebuie privite ca un pro- the activity of the bodies empowered to de-
ces ce stimulează mișcarea de democratizare fend public order and law. These changes
a societății, creșterea mișcării de renaștere must be seen as a process that goes along
națională, pulsul înnoitor al epocii, schim- with the democratization movement of the
bări care, de fapt, au determinat un nou society, with the increase of the national re-
cadru pentru existența statală a Republicii birth movement, with the fluttering pulse of
Moldova[14, p. 27]. the era, changes which, in fact, determined a
La 17 august 1990, Guvernul Republi- new framework for the state existence of the
cii Moldova adoptă Hotărârea nr.276 ,,Cu Republic of Moldova [14, p. 27].
privire la înființarea Academiei Naționale de On August 17, 1990, the Government
Poliție și restructurarea actualelor instituții of the Republic of Moldova approves the De-
de învățământ din sistemul afacerilor de in- cision No 276 “on establishing the National
terne”… Academia este prima componentă a Police Academy and reorganizing the cur-
organelor de afaceri de interne căreia i-a fost rent educational institutions from within the
atribuită denumirea de „poliție”. Aceasta ul- internal affairs system… The Academy is the
terior și-a modificat denumirea în: Academia first component of the internal affairs bodies
„Ștefan cel Mare” a MAI al Republicii Mol- which received the ‘police’ designation”. It
dova, care până în prezent pregătește cadre was later changed into the “Stefan cel Mare”
polițienești de înaltă calitate, pregătind la Academy of the Ministry of Internal Affairs
ambele facultăți (3 ani facultatea SCP și 4 ani of the Republic of Moldova, which even to-
la facultatea Drept), care se finalizează cu un day, prepares high quality police officers at
statut special de ofițeri ai organelor afacerilor two faculties (3 years for the Faculty of Civil
interne. Security and Public Order and 4 years for the
Peste o lună, la 13 septembrie 1990, Gu- Faculty of Law), which ends with a special
vernul Republicii Moldova adoptă Hotărârea status of officers of the bodies of the internal
nr.321 ,,Cu privire la reforma organelor Mi- affairs.
nisterului Afacerilor de Interne al R.S.S. Mol- On September 13, 1990, the Govern-
dova”, care prevedea crearea departamentu- ment of the Republic of Moldova passed the
lui poliției și a secțiilor de poliție raionale. Decision No 321 “on the Reform of the Bod-
Astfel, pas cu pas, locul miliției este ocu- ies of the Moldova SSR Ministry of Internal
pat de noile organe ale afacerilor de interne – Affairs”, which provided for the creation
Poliția. Activitățile pentru instituționalizarea of the rayon Police Department and rayon
poliției devin tot mai evidente. police inspectorates. Thus, step by step, the
Procesul de reformare a organelor afa- new internal affairs bodies – Police, take over
cerilor interne a continuat şi pe parcursul militia’s place. The efforts for the institution-
ultimilor ani. În prezent, Poliţia Republicii alization of the police become, thus, more
Moldova este o instituţie democratică în sluj- obvious.
ba cetăţeanului, instituţie menită să apere va- The process of reforming the bodies
lorile fundamentale ale societăţii: drepturile of the internal affairs continued during the
218
şi libertăţile cetăţeneşti, proprietatea privată last years. Now, the Police of the Republic of
şi publică, ordinea şi liniştea publică. Poliţia Moldova is a democratic institution in the
se află în componenţa Ministerului Afaceri- service of the citizen, an institution meant to
lor Interne. defend the fundamental values of the society:
Alți autori definesc poliţia ca o institu- the rights and freedoms of citizens, private
ţie publică specializată a statului, în subordi- and public property, public order and safety.
nea Ministerului Afacerilor Interne, care are The police are part of the Ministry of Inter-
misiunea de a apăra drepturile şi libertăţile nal Affairs.
fundamentale ale persoanei prin activităţi de Other authors define police as the state
menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii şi specialized public agency in subordination of
securităţii publice, de prevenire, investigare the Ministry of Internal Affairs intended for
şi descoperire a infracţiunilor şi contraven- protection of the rights and fundamental free-
ţiilor. doms of the person by means of activities for
O ultimă modificare de amploare a avut maintenance, providing and recovery of pub-
loc la 27 decembrie 2012 când a fost adoptată lic order and safety, for the prevention, inves-
Legea nr. 320 cu privire la activitatea poliţiei tigation and disclosure of crimes and offenses.
şi statutul poliţistului, care a intrat în vigoare A last major change took place on De-
pe data de 05.03.2013. Prin noua lege a fost cember 27, 2012 when the Law No 320 was
instituit Inspectoratul General al Poliţiei, ca passed on police activity and police status,
unitate centrală de administrare şi control a which entered into force on 05.03.2013. The
Poliţiei, cu statut de persoană juridică şi cu new Law established the General Police In-
competenţă pe tot teritoriul Republicii Mol- spectorate, as a central unit of police admin-
dova, aflat în subordinea Ministerului Aface- istration and control, with legal status and
rilor Interne. competence throughout the entire territory
Concluzii privind studiul supus cer- of the Republic of Moldova, subordinated to
cetării. Conchidem, în urma cercetării, că the Ministry of Internal Affairs.
prin transformările democratice pe care le-a Conclusions regarding the study un-
cunoscut Republica Moldova în ultimii ani der research. We conclude, following the
s-au deschis largi posibilităţi în faţa ştiinţei research, that through the democratic trans-
istorice. formations that the Republic of Moldova has
Creşterea interesului pentru trecutul undergone in recent years, great possibilities
istoric al ţării, pentru valorile general-umane have opened up in front of historical science.
ale societăţii, pentru afirmarea pe toate că- The increased interest in the country’s
ile a libertăţilor şi principiilor democratice historical past, in the general human values of
au făcut posibilă studierea şi interpretarea society, on the assertion of democratic free-
obiectivă a multor fenomene şi evenimente doms and principles in all ways, have made
istorice. it possible to study and objectively interpret
Ca o continuitate a punctului anterior, many historical phenomena and events.
menționăm că Legea nr.416 cu privire la po- As a continuation of the previous
liţie analizată anterior a fost destul de lon- point, we mention that Law No 416 on po-
gevivă în raport cu legea nr. 320 cu privire lice, which was previously analysed, was
la activitatea poliției și statutul polițistului, quite long-lasting compared to Law No 320
care la fel s-a dovedit a fi ineficientă în timp. on the activity of the police and police status,
Aceasta a fost lovită de caducitatea fi- which also proved to be inefficient in time.
rească a unui act normativ, treptat s-a simțit It was, however, hit by the sunset of a
căderea acesteia în desuetudine datorită normative act, gradually, it fell into disuse
evoluției societății, creării unor noi organe, due to the evolution of the society, the cre-
redenumirii lor, fuziunii sau comasării aces- ation of new bodies, their renaming, fusion
219
tor organe etc. or merging.

Cercetarea respectivă nu tinde să cri- This research does not tend to criticize
tice valoarea aplicativă a legilor privind ac- the applicative value of the laws regarding
tivitatea polițienească, dar relevă consecința the police activity, but it does reveal the con-
creării unor acte legislative elaborate în pri- sequence of creating legislative acts which
pă, ineficiente în timp, sau chiar riscul creă- are drafted in rush, inefficient in time, or
rii confuziilor privind aplicarea acestor legi even the risk of creating confusions regard-
duble, cu aplicabilitate similară pe anumite ing the enforcement of these double laws,
sfere/ domenii de activitate. with similar applicability on certain spheres
Un alt act normativ care s-a bucurat / fields of activity.
prematur de prestigiu și a devenit un simbol Another normative act that enjoyed
teoretic al implementării unor reforme virtu- prestige too early and became a theoretical
ale în sectorul justiției a fost legea nr.320 din symbol of the implementation of virtual re-
27.12.2012 care actualmente este substituită forms in the justice sector was the Law No 320
treptat prin Legea nr.288 din 16.12.2016 pri- from 27.12.2012 which is currently gradually
vind funcționarul public cu statut special din replaced by the Law No 288 from 16.12.2016
cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Ea este on the civil servant with special status within
aplicată paralel cu legea nouă, ceea ce îngre- the Ministry of Internal Affairs. It is applied in
unează uiformizarea decizională a organelor parallel with the new law, which hinders the
în raport cu solicitările membrilor societății decision-making uniformity of the bodies in
civile sau chiar creează riscul aplicării unor relation to the requests of the members of the
prevederi contradictorii concomitent. civil society or even creates the risk of apply-
Conchidem că etapele formării poliției ing contradictory provisions at the same time.
naționale contribuie la analiza acestor organe We conclude that the formation stages
și eficiența lor în anumite perioade de timp. of national police contribute to the analysis
Spre exemplu, termenul „miliție” actualmente of these bodies and their efficiency over cer-
este perceput ca ceva negativ din cauza abu- tain periods of time. For instance, the term
zurilor din partea acestor organe în privința “militia” is currently perceived as something
membrilor societății civile, iar termenul ce a negative because of abuses that these bodies
substituit această expresie – „poliție” – este committed in relation to members of civil so-
noua speranță a respectării legilor, o iluzie ciety, and the term that has replaced it – “po-
a dreptății, un simbol al reformelor din seg- lice” - is the new hope of law enforcement, an
mentul justiției (de fapt, este o interpretare illusion of justice, a symbol of reforms in the
a rolului poliției și percepția societății civile justice segment (in fact, it is an interpretation
privind rolul acestor organe în anumite etape of the role of the police and the perception of
istorice). civil society regarding the role of these bodies
during certain historical stages).
1. Guceac Ion, Statul şi poliţia, Chișinău, Ed. 2006.

„CARTIER”, 1997. 4. Poliția și securitatea publică, Materialele
2. Poliția Republicii Moldova, (evenimente și conferinței științifico-practice, Chișinău,
fapte 1990-2000); Chișinău, Ed. „Tipogra- 2002.
fia Centrală”. 5. Legea nr. 320 cu privire la activita-
3. Potânga Alexei, „Conflictul și prevenirea tea poliției și statutul polițistului, din
acestuia în cadrul poliției de proximitate”. 27.12.2012; Publicat: 01.03.2013 în Mo-
În: Revista națională de drept, Chișinău, nitorul Oficial nr. 42-47, art. nr: 145; Data
220
intrării în vigoare: 05.03.2013. goare: 27.08.1994.

6. Graur Gheorghe, Antoci Albert, „Ro- 11. Osmochescu Nicolae, Smochină Andrei
lul polițistului în aplanarea conflictelor [et al.], Constituției Republicii Moldo-
din cadrul societății civile”. În: Revista va: Comentariu/ coord. de proiect: Kla-
națională de drept, nr. 7, august, Chișinău, us Sollfrank; red.: Nina Pârțac, Lucia
2017. Țurcanu, Chișinău, ed. Arc, 2012 (Tipogr.
7. Costaș Ion, Transnistria 1989-1992: Cro- „Europress“).
nica unui război ,,nedeclarat, București: 12. Papuc Gheorghe, Poliția Republicii Mol-
Ed. RAO, 2012. dova, Ministerului Afacerilor Interne,
8. Poliția Republicii Moldova XXIV ani de la Chișinău, Ed. „Tipografia Centrală”, 2005
fondare: 18 decembrie 2014. Inspectoratul 13. Arimia Vasile, Gârdu Gheorghe, Poliția
General al Poliției, Direcția Management din Gorj, Ed. Ministerului de Interne
Operațional. „APIMONDIA”, p.190
9. Huntington Samuel P., Ciocnirea 14. Poliția Republicii Moldova (evenimente și
civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, fapte 1990-2000, Chișinău, Ed. „Tipogra-
București, Ed. Litera Internațional, 2012. fia Centrală”.
10. Constituția Republicii Moldova din
29.07.1994. Publicat: 12.08.1994 în Mo-
nitorul Oficial nr. 1, Data intrării în vi-

Gheorghe GRAUR, Gheorghe GRAUR,
Catedra ,,Drept polițienesc”, Department “Police Law”,
Academia „Ştefan cel Mare” a MAI Academy “Ştefan cel Mare” of MIA of the
al Republicii Moldova, master în drept Republic of Moldova, Master of Law
e-mail: g.graur@yahoo.com, e-mail: g.graur@yahoo.com,
tel.: 069844605 tel.: 069844605
Ariadna GRAUR, Ariadna GRAUR,

studentă a anului IV de studii Student, IV year
cu frecvență redusă (taxă), grupa 541 Part-Time Studies (tax), Group 541
e-mail: taras.ariadna@mail.ru, e-mail: taras.ariadna@mail.ru,
tel.: 069364245 tel.: 069364245
221
CZU 378:354.31
SPORIREA EFICIENŢEI PROCESULUI ENHANCING THE EFFICIENCY OF THE

DE PREGĂTIRE A CADRELOR PENTRU STAFF TRAINING PROCESS FOR THE
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE MINISTRY OF INTERNAL AFFAIRS
Artiom PILAT,
Artiom PILAT,
lecturer, „Criminalistics and Criminal Procedu-
lector universitar, Catedra „Procedură penală
re” Department, Academy „Ştefan cel Mare” of
şi criminalistică”, Academia „Ştefan cel Mare” a
MIA, PhD student
MAI, doctorand
Necesitatea acută de cadre calificate în orga- The acute need for qualified staff in the in-
nele afacerilor interne este condiţionată de mai mulţi ternal affairs bodies is conditioned by several fac-
factori, inclusiv de transformările esenţiale în viaţa tors, including the essential transformations in the
politică, economică, socială şi spirituală ce au loc ac- political, economic, social and spiritual life that are
tualmente în Republica Moldova. Necesitatea de ca- currently taking place in the Republic of Moldova.
dre se datorează şi noilor fapte ilegale care se comit The need for staff is also due to new illegal acts com-
pe teritoriul Republicii Moldova, a căror investigare mitted on the territory of the Republic of Moldova,
necesită pregătire specială în diferite domenii. but the investigation of which requires special trai-
Pregătirea calitativă a cadrelor depinde pro- ning in different fields.
porţional de combaterea fenomenului infracţional. Qualitative training of pro-rata staff depends
Însă în procesul de instruire sunt anumite impedi- on combating of the criminal phenomenon. Howe-
mente cu care se confruntă instituţiile de învăţământ ver, in the training process there are certain impe-
în procesul instruirii, care vor fi analizate în prezen- diments faced by the educational institutions, which
tul articol ştiinţific. will be analyzed in this scientific article
Cuvinte-cheie: studenţi, pregătirea cadrelor, Keywords: students, staff training, MIA, educa-
MAI, instituţiile de învăţământ, conlucrare, echipament, tional institutions, cooperation, equipment, method of
metoda de pregătire. preparation.
Introducere. În condiţiile instaurării Introduction. According to the condi-

unui stat de drept, imaginea lui este creată de tions of establishing a rule of law, the image
comportamentul fiecărui cetăţean în societa- is created by the behavior of each citizen in
te, de contribuţia adusă la dezvoltarea eco- society, by the contribution made to the eco-
nomică, social-politică, tehnică şi culturală a nomic, social, political, technical and cultural
ţării. Examinând rolul poliţiei în Republica development of the country. Various opin-
Moldova, ca organ de drept, dar mai ales cel ions appear while examining the role of the
al persoanei cu statut de poliţist, apar diverse police in the Republic of Moldova, as a legal
opinii. Chipul miliţianului sovietic, pe care în body, but especially that of the person with
copilărie îl consideram drept exemplu pentru police status. In the past we considered an
societate, după formarea poliţiei Republicii example for our society the image of a Sovi-
Moldova a suferit unele schimbări, ele fiind et policeman. After the formation of the po-
cauzate şi de reducerea prestigiului poliţiei şi lice of the Republic of Moldova it underwent
de pierderea încrederii cetăţenilor în ea [9]. some changes, these being also caused by the
Încrederea cetăţenilor în poliţie va fi redobân- drawback of the prestige of the police and by
dită numai într-o poliţie instruită şi bine pre- the loss of the confidence of the citizens. The
gătită pentru a acţiona în diferite situaţii. confidence of the citizens for the police will
Metode aplicate şi materiale utiliza- be regained only in a trained police and well
222
te. În scopul realizării obiectivului trasat, în prepared to act in different situations.

respectivul articol ştiinţific au fost utilizate: Methods and materials used. The
metoda logică, metoda comparativă şi meto- main goal of this subject is to use the logic,
da sistematică. În procesul elaborării artico- comparative and systematical methods. In
lului ştiinţific, au fost consultate următoarele the process we used the scientist article, with
materiale: Codul de procedură penală, M. subject: ”The criminal Procedure Code “ by
Dogaru, Materialele Conferinţei ştiinţifico- M. Dogaru, Scientist–Practical Conferencing
practice internaţionale, din 20-21 decembrie materials from December 20-21st, 2000 “Sci-
2002, Materialele Conferinţei ştiinţifico- entist practical Republican Conference Ma-
practice republicană, din 30 martie 2000. terials” from March 30th 2000.
Rezultate obţinute şi discuţii. De peste Results and discussions. For over
douăzeci şi cinci de ani societatea se află într- twenty-five years, society has been being in a
un proces îndelungat de reformare a diferitor long process of reforming of various state in-
instituţii ale statului. Procesele de reformare a stitutions. Processes of reforming the social
edificiului social au atins toate palierele şi seg- edifice have reached all levels and segments
mentele existenţei sociale. Nu a constituit ex- of social existence. There was no exception
cepţie nici Ministerul Afacerilor Interne, nici to the Ministry of Internal Affairs, or to the
Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării. Ministry of National Education, Culture and
Calitatea în educaţie desemnează un Research.
complex de principii şi practici ce traversea- Quality in education designates a set
ză întregul mediu educaţional, în totalitatea of principles and practices that cross the
componentelor sale, orientat spre obţinerea entire educational environment in its en-
de rezultate superioare, raportate la standar- tirety, geared towards achieving higher per-
de şi urmărind satisfacerea nevoilor şi aştep- formance, standards and satisfaction of the
tărilor beneficiarilor educaţiei [3]. needs and expectations of education benefi-
În etapa actuală, cu condiţii social eco- ciaries [3].
nomice şi politice specifice, când societatea Nowadays with specific social eco-
noastră traversează o perioadă de tranziţie, nomic and political conditions, when our
pedagogia învăţământului superior urmează society goes through the transaction period,
să soluţioneze astfel de probleme importan- the pedagogy of higher education is going
te cum ar fi: cine trebuie învăţat (adică de to solve such important problems, as: who
ce specialişti avem nevoie), ce să-l învăţam should be learned (what kind of specialists
(care ar fi conţinutul procesului de formare) do we need), what to learn (what would be
şi cum să-l învăţăm. În scopul realizării aces- the content of the training process) and how
tor obiective, este necesar, în opinia noastră, to learn. In our opinion the main purpose of
a elabora modelul specialistului şi a determi- these subjects is very important, in order to
na conţinutul acestuia [3]. get qualified specialists [3].
Ţinând cont de situaţia existentă în ţară, Taking into account the situation in
care, în mare măsură, influenţează situaţia cri- the country, which largely influences the
minogenă, instituţiile de pregătire a cadrelor criminogenic situation, the institutions for
pentru organele afacerilor interne sunt obli- preparing the personnel for the internal af-
gate să-şi perfecţioneze radical metodele de fairs bodies are obliged to radically improve
pregătire a cadrelor, care să fie capabile să tra- the methods of training the staff, which will
gă la răspunderea penală persoanele care co- be able to bring to criminal liability persons
mit infracţiuni în domeniul IT sau infracţiuni committing crimes in the field of IT and eco-
economice cu care până în prezent nu s-au nomic crimes, with which the law enforce-
confruntat organele de drept. ment bodies have not yet met.
Luând în considerare faptul că pregă- Taking into account the fact that the
tirea cadrelor pentru MAI depinde, în mare training of the MIA staff depends to a great
223
măsură, de nivelul şi calitatea predării dis- extent on the level and quality of the teaching
ciplinelor de bază în instituţiile juridice de of the basic subjects in the higher education
învăţământ superior, considerăm că această legal institutions, we consider that this ac-
activitate trebuie să corespundă cerinţelor tivity must correspond to the actual require-
actuale ale activităţii practice în organele de ments of the practical activity in the criminal
urmărire penală şi să fie efectuată în baza investigation bodies based on a close, crea-
unei conlucrări strânse, creative între insti- tive collaboration between higher education
tuţiile de învăţământ superior şi organele institutions and internal affairs bodies. One
afacerilor interne. Una dintre sarcinile de of the basic tasks in this respect is to improve
bază, în acest sens, o constituie perfecţiona- the training and recruitment system for law
rea sistemului de pregătire şi de reciclare a enforcement officers [8].
cadrelor organelor de urmărire penală [8]. Only after solving the problems listed
Numai în urma soluţionării problemelor above, the Ministry of Internal Affairs will
enumerate mai sus, Ministerul Afacerilor Inter- have highly trained highly qualified special-
ne o să dispună de specialişti bine pregătiţi, de ists who will meet the needs of the society.
o calificare înaltă şi care o să corespundă cerin- However, the training of the staff for the sub-
ţelor societăţii. Însă pregătirea cadrelor pentru divisions of the Ministry of Internal Affairs
subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne does not depend only on the educational in-
nu depinde numai de instituţia de învăţământ, stitution but proportionally depends on the
dar depinde proporţional şi de subdiviziunile subdivisions of the Ministry of Internal Af-
Ministerului Afacerilor Interne. fairs.
Succesul în pregătirea cadrelor pentru The success in preparing the staff for
MAI depinde proporţional de conlucrarea the MIA in proportion depends on the col-
Academiei „Ştefan cel Mare” cu alte subdi- laboration of the “Stefan cel Mare” Academy
viziuni. with other subdivisions.
Problema legăturii teoriei cu practica The problem of the connection be-
trebuie să devină centrală şi pentru proce- tween theory and practice must also become
sul instructiv-educativ desfăşurat în cadrul central to the educational process carried
Academiei „Ştefan cel Mare”, astfel, această out within the “Stefan cel Mare” Academy,
problemă după cum am menţionat anterior, so this problem as mentioned above can only
poate fi soluţionată doar în conlucrarea insti- be solved in cooperation with the education-
tuţiei de învăţământ cu subdiviziunile unde al institution with subdivisions where the
produsul acestei instituţii activează. product of this institution is active.
Statul trebuie să asigure calitatea stu- The state must ensure the quality of
diilor în instituţiile de învăţământ superior studies in higher education institutions that
care pregăteşte jurişti în strictă conformitate prepare lawyers in strict accordance with
cu cerinţele stabilite de Ministerul Educaţiei, the requirements set by the Ministry of Ed-
Culturii şi Cercetării participând în mod di- ucation, Culture and Research, and directly
rect la realizarea politicii de cadre în dome- participate in the implementation of the staff
niul afacerilor interne. policy in the field of internal affairs.
Principiul conexiunii învăţământului cu The principle of the connection of the
practica trebuie considerat ca imperativ funda- practical education should be considered as
mental al instituţiilor de învăţământ prin care a fundamental imperative of the educational
să se realizeze înţelegerea interdependenţei din- institutions by which to realize the under-
tre teorie şi practică; îmbinarea organică a sis- standing of the interdependence between
temului de cunoştinţe cu formarea principiilor theory and practice; the organic combination
şi deprinderilor, pregătirea studenţilor pentru of the knowledge system with the formation
exercitarea atribuţiilor ce le vor reveni, să con- of principles and skills, the preparation of
stituie partea cea mai importantă a procesului students for the exercise of the attributions
224
de învăţământ. Între pregătirea în instituţiile de that will come to them, will constitute the
învăţământ şi practica muncii din subdiviziu- most important part of the educational pro-
nile MAI să fie o strictă şi indisolubilă legătură cess. Between education and labor practice
şi un raport optim, astfel ca învăţământul să nu training in MIA subdivisions there should
devină formalist, prin însuşirea teoriei fără să be a strict and indissoluble link and an opti-
se ştie a fi aplicate, prin formarea unor deprin- mal ratio, so that education does not become
deri fără să fie însuşită teoria [4]. formalistic, by learning the theory without
Integrarea instruirii cu practica ridică knowing it, by forming some skills without
importante probleme atât pentru instituţia de learning the theory [4].
învăţământ, cât şi pentru subdiviziunile Mi- The integration of training with prac-
nisterului Afacerilor Interne, unde urmează tice raises important issues both for the edu-
să fie aplicate în practică baza teoretică. cational institution and for the subdivisions
Modernizarea învăţământului este un of the Ministry of Internal Affairs, where the
element permanent şi fundamental în apli- theoretical basis is to be applied in practice.
carea concepţiei în baza căreia se dezvoltă The modernization of education is a
procesul de instruire a cadrelor în sistemul permanent and fundamental element in the
MAI, pentru asigurarea unităţii organice application of the concept under which the
dintre conţinutul şi metodele activităţilor de training of staff in the MIA system is devel-
pregătire a studenţilor. oped, in order to ensure the organic unity
Considerăm că efectul cel mai mare în between the content and the methods of the
instruire a studenţilor se obţine în urma con- students’ training activities.
lucrării dintre baza teoretică şi cea practică, We believe that the greatest effect in
atunci când studenţii implementează cunoş- student training is gained from the collabo-
tinţe acumulate în anumite situaţii tipice şi ration between the theoretical and the practi-
nu se limitează la demonstrarea cunoştinţe- cal one when students implement knowledge
lor lor în auditoriu. accumulated in typical situations and are not
Procedeul cel mai eficient în acumula- confined to demonstrating their knowledge
rea cunoştinţelor şi care este recomandat ori in the audience.
de câte ori este posibil este acela de a aduce The most effective way to accumulate
în faţa studenţilor materialul real care, înso- knowledge is to bring real material to stu-
ţit de explicaţii, demonstraţii şi experienţe, dents, which, together with explanations,
creează imaginea completă, informaţiile pu- demonstrations and experiences, creates the
tând fi reţinute în proporţie maximă. full picture, the information can be retained
În susţinerea celor menţionate mai sus, to the maximum extent.
precizăm că lecţiile practice ar avea un efect In my opinion practical lessons would
mai productiv dacă un angajat cu experienţă have a more productive effect if an experi-
al subdiviziunilor MAI ar prezenta anumite enced employee of MIA subdivisions would
explicaţii practice referitoare la o anumită present some practical explanations regard-
temă pe care o studiază studenţii şi în urma ing a certain topic with which the students
argumentării temei să prezinte cazuri practi- are acquainted and after the reasoning to
ce. În cazurile date vorbim de ofiţeri de ur- present practical cases. In these cases, we are
mărire penală, experţi criminalişti, ofiţeri de talking about criminal investigators, crim-
investigaţie. Această metodă de conlucrare inal experts, and investigative officers. This
care ar moderniza procesul de instruire a ca- method of cooperation that would modern-
drelor, trebuie remarcat, nu necesită cheltu- ize the training of the staff, it should be noted
ieli suplimentare pentru implementare, dar, that it does not require additional expendi-
prim urmare, ar eficientiza activitatea stu- tures for the implementation, but as a result
dentului în urma angajării în cadrul subdi- it would make the student’s activity more ef-
viziunilor MAI. Susţinem părerea că în urma ficient as a result of employment in the MIA
225
implementării unor astfel de metode, numă- subdivisions. We support the view that, fol-
rul studenţilor care se concediază în urma lowing the implementation of such methods,
angajări s-ar micşora şi numărul angajaţilor the number of students being dismissed after
cu experienţă va creşte. hiring would decrease and the number of ex-
Din cele menţionate rezultă rolul pri- perienced employees will increase.
mordial al învăţământului în pregătirea ca- The primary role of the education in
drelor pentru organele afacerilor interne, the training of staff for the foreign affairs is
faţă de care sunt înaintate cerinţe tot mai higher, with increasing demands being made,
mari, din aceste considerente, conţinutul şi therefore, the content and the training meth-
metodele de instruire necesită o transforma- ods require a continuous transformation de-
re continuă în funcţie de cerinţele societăţii. pending on the requirements of the society.
În această ordine de idei, menţionăm In this regard, we mention that the
faptul că pregătirea tinerilor poliţişti nu training of young police officers is not only
este o sarcină doar a Academiei „Ştefan cel a task of the “Stefan cel Mare” Academy. In
Mare”. În acest proces este important şi rolul this process, the role of every citizen, par-
fiecărui cetăţean, al părinţilor, pedagogilor ents, and educators to inspire the young gen-
care urmează să inspire tinerei generaţii dra- eration is the love for science and for their
gostea faţă de ştiinţă şi Patrie, simţul datori- motherland, the sense of duty, the sense of
ei, simţul răspunderii, calităţi pe care trebuie responsibility, the qualities that must be met
să posede noii angajaţi ai MAI. by new MIA employees.
O altă direcţie de dezvoltare care va Another direction of development that
contribui la eficientizarea şi îmbunătăţirea will contribute to improve the training for
procesului de instruire a cursanţilor o repre- our students is the endowment with study
zintă dotarea cu spaţii de studiu, laboratoare spaces, specialized laboratories, training pol-
de specialitate, poligoane de instruire, precum ygons as well as equipment with training
şi dotarea cu tehnică necesară pentru instrui- needed. We believe that the necessary equip-
re. Suntem de părere că anume dotarea nece- ment will change the pedagogical approach
sară va favoriza demersul pedagogic şi asigura and ensure the efficiency of the training
creşterea eficienţei pregătirii, prin posibilita- through the possibility to work with small
tea de a lucra cu grupe mici de studenţi. groups of students.
În acest context, este prioritară nevoia In this context, priority is given to the
dotării instituţiilor de învăţământ cu tehnică necessity of equipping educational institu-
şi utilaj modern care ar contribui la sporirea tions with modern equipment that would
nivelului de pregătire a viitorilor angajaţi ai contribute to get the high level of training
MAI. În acest sens menţionăm că subdivizi- of future MIA employees. In this context,
unile MAI sunt dotate cu echipament nou, we mention that MIA subdivisions get new
modern care contribuie la descoperirea fap- and modern equipment, that contribute to
telor infracţionale, însă instituţiile de învăţă- the discovery of criminal offenses, but ed-
mânt duc lipsă de un echipament modern. ucational institutions have lack of modern
După estimările făcute de specialişti, equipment.
din cele cinci canale de comunicare externă According to estimates made by spe-
de care dispune omul, 85% din informaţie cialists, of the five channels of external
sunt obţinute prin văz, 11% cu ajutorul auzu- communication available to man, 85% of
lui şi numai 4% cu celelalte trei simţuri, fapt the information is obtained by sight, 11%
ce trebuie să ne îndemne şi să ne determine by hearing and only 4% by the other three
să insistăm din ce în ce mai mult asupra vi- meanings, which must urge and determine
zualizării conţinutului învăţământului (filme to emphasize more and more the visualiza-
didactice, dispozitive, folii transparente, mation of educational content (didactic films,
terial real etc.), precum şi a folosirii intensive devices, transparencies, real materials, etc.)
226
a întregii game de tehnică didactică. as well as the intensive use of the entire range
Procedeul cel mai eficient în vizuali- of teaching techniques.
zare şi care este recomandat ori de câte ori The most effective way to visualize
este posibil este acela de a instrui studenţii în that is recommended whenever possible is
baza unor cauze reale şi concrete, însoţit de to train students on real and concrete prob-
explicaţii, demonstraţii şi experienţe, creea- lems, accompanied by explanations, demon-
ză imaginea completă. Remarcăm faptul că strations and experiences, creates the full
în situaţia dată informaţiile sunt reţinute în picture, we notice that in the given situation
proporţie maximă [4]. the information are retained in their maxi-
La momentul actual, se practică pre- mum proportion [4].
gătirea viitorilor poliţişti în baza hotărâri- Currently, it is practiced to prepare fu-
lor Curţii Europene a Drepturilor Omului. ture policemen on the basis of the European
Menţionăm că hotărârile definitive ale Curţii Court of Human Rights judgments. Please
Europene a Drepturilor Omului sunt obli- note that the final judgments of the Europe-
gatorii pentru organele de urmărire penală, an Court of Human Rights are binding on
procurori şi instanţele de judecată [2]. criminal prosecution bodies, prosecutors
Astfel, prin intermediul acestor hotă- and courts [2].
râri, studenţilor li se aduce la cunoştinţă ca- Through these decisions, students are
zuri reale, care au avut loc şi cum este legal brought to the knowledge of actual cases
de procedat în diferite situaţii. that have taken place and how it is lawful to
Este evident că aceste eforturi susţinute precede in different situations.
pentru documentarea şi pregătirea cadrelor It is obvious that this sustained effort
didactice, promovarea unui învăţământ pro- for teacher documentation and training, the
blematizat, esenţializat, programat şi desfăşu- promotion of a problem-based, focused, pro-
rat cu ajutorul sistemelor computerizate, pre- grammed and deployed education system
cum şi un sprijin logistic substanţial, având în with computerized systems as well as sub-
vedere că nu este posibilă realizarea unui în- stantial logistical support, given that it is not
văţământ modern cu o bază didactică materi- possible to achieve modern education with a
ală care nu corespunde cerinţelor actuale [1]. basic didactic material that doesn’t meet the
Subliniem că există o mare diversitate current requirements [1].
de modalităţi de pregătire a studenţilor, atât There is a wide variety of ways of pre-
la cursuri, cât şi în afara acestora. În această paring students, both at and outside courses.
diversitate pedagogică nici un mod de învă- In this pedagogical diversity, don’t exist the
ţare nu este identic cu altul, fiecare deosebin- identical ways to learn students, each being
du-se de celelalte prin sarcini şi conţinuturi different from the others through new tasks
noi, prin ambianţa psiho-pedagogică şi feluri and content, psycho-pedagogical ambiance
deosebite de reacţie colectivă. and special forms of collective reaction.
Din cele menţionate, deducem faptul We deduce that each activity is struc-
că fiecare activitate este structurată pe anu- tured at certain levels and differs from its
mite niveluri şi diferă prin specificul acesteia. specificity. Gymnasium studies are more
Studii gimnaziale diferă de cele liceale, dar different from high school, but Cycle I of li-
Ciclul I licenţă diferă de Ciclul II studii supe- cense is more different than Cycle II Master’s
rioare de master. Degree studies.
Astfel, concluzionăm că nu poate fi We conclude that there can be no ab-
vorba de existenţa unor metode absolute, solute methods to be applied unanimously to
care urmează a fi aplicate în unanimitate, să respond to the requirements and the speci-
răspundă în măsura cerinţelor şi specificul ficity of each individual situation; no method
fiecărei situaţii în parte; nici o metoda nu re- is the only and the only universal and effec-
prezintă singurul şi unicul mod universal şi
227
eficient în care ar putea să se procedeze; nici tive way to proceed; no method can be rec-
o metodă nu poate fi recomandată ca reţetă, ommended as a recipe, as no method can be
tot astfel cum nici o metodă nu poate fi la fel as effective for all students [1].
de eficace pentru toţi studenţi [1]. Conclusions. We conclude that in or-
Concluzii. În consecință ajungem la der to increase the level of student training it
concluzia că pentru a spori nivelul de pregă- is not enough just to solve a problem faced
tire a studenţilor nu este suficient doar solu- by the educational institution, but to solve
ţionarea unei probleme cu care se confruntă the problems encountered in the training.
instituţia de învăţământ, ci soluţionarea în The overall solution of the problematic sit-
ansamblu a problemelor întâlnite la instru- uations will change and increase the high-
ire. Soluţionarea în ansamblu a situaţiilor est level of training but will also reduce the
problematice va favoriza şi va spori nivelul number of persons who are dismissed from
de pregătire a studenţilor dar şi va micşora the MIA subdivisions after employment.
numărul persoanelor care se concediază din
subdiviziunile MAI în urma angajării.
1. Bounegru T., „Evaluarea computerizată a miei „Ştefan cel Mare” a Ministerului

cunoştinţelor”. În: Materialele Conferin- Afacerilor Interne”. În: Materialele Con-
ţei ştiinţifico-practice republicane din 30 ferinţei ştiinţifico-practice internaţionale
martie 2000, Chişinău, 2001. din 20-21 decembrie 2002,Chişinău, Ed.
2. Cod de procedură penală al Republicii „Ştiinţa”, 2003.
Moldova adoptat la 14.03.2003. În: Moni- 6. Guţanu E., „Pregătirea cadrelor califica-
torul Oficial nr. 248-241 din 05.11.2013. te pentru organele de urmărire penală:
3. Dogaru M., Calitatea în educaţie, Bu- probleme, abordări, perspective”. În: Ma-
cureşti: Ed. „Millenium Design Group”, terialele Conferinţei ştiinţifico-practice
2011. internaţionale din 20-21 decembrie 2002.
4. Gandrabur Gh., „Modernizarea procesu- Chişinău: Ed. „Ştiinţa”, 2003.
lui de instruire în Ministerul Afacerilor 7. Josan V., „Rolul angajaţilor din organele
Interne”. În: Materialele Conferinţei şti- afacerilor interne în selectarea şi pregăti-
inţifico-practice republicane din 30 mar- rea cadrelor de jurişti pentru Ministerul
tie 2000. Chişinău, 2001. Afacerilor Interne”. În: Materialele Con-
5. Gladchi Gh., „Cu privire la modelul ju- ferinţei ştiinţifico-practice internaţionale
ristului şi necesitatea perfecţionării in- din 20-21 decembrie 2002. Chişinău: Ed.
struirii la Facultatea de Drept a Acade- „Ştiinţa”, 2003.
Despre autor: About author

Artiom PILAT, Artiom PILAT,
asistent universitar lecturer at the “Criminalistics
al Catedrei „Procedură penală, and Criminal Procedure” Department of
criminalistică şi securitate informaţională” Academy of „Ştefan cel Mare”
a Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI, of MIA of the Republic of Moldova,
e-mail: artiom92@yandex.ru, e-mail: artiom92@yandex.ru,
tel. 079598848 tel. 079598848
228
CZU 351:343.9
ROLUL PREGĂTIRII PROFESIONALE THE ROLE OF THE PROFESSIONAL

A CADRELOR SUBDIVIZIUNILOR TRAININGS OF THE MINISTRY
MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE OF INTERNAL AFFAIRS STAFF IN
ÎN PREVENIREA CRIMINALITĂŢII THE VIOLENCE CRIMINALITY
VIOLENTE PREVENTION
Ion ROTARU, Ion ROTARU,

asistent universitar, Catedra ,,Drept penal şi cri- Assistant Professor, “Criminal Sciences” Depart-
minologie”, Academia „Ştefan cel Mare” a MAI, ment, Academy “Stefan cel Mare” of MIA, mas-
master în drept ter in law
Criminalitatea violentă reprezintă una din Violent crime is one of the most serious prob-
cele mai grave problemă cu care se confruntă întrea- lems facing society. The only real and effective solu-
gă societate. Unica soluţie reală şi eficientă de a lupta tion to fight it is to prevent it. Thus, in this article,
cu aceasta o reprezintă prevenirea. Astfel, autorul, în the author expresses the importance of professional
lucrarea sa, se expune asupra importanţei pregătirii training of the staff of the subdivisions of the Minis-
profesionale a cadrelor subdiviziunilor Ministerului try of Internal Affairs, which are the basic subjects,
Afacerilor Interne, care sunt acei subiecţi de bază which are directly involved in combating and pre-
care se ocupă nemijlocit cu combaterea şi preveni- venting all types of crime, including the violent ones.
rea tuturor tipurilor de criminalitate, inclusiv cea Keywords: crime, violence, prevention, training,
violentă. subdivisions of the Ministry of Internal Affairs.
Cuvinte-cheie: criminalitate, violenţă, prevenire,
pregătire profesională, subdiviziunile Ministerului Afa-
cerilor Interne.
Introducere. Există fenomene antiso- Introduction. Nowadays, there is an

ciale care prin natura lor creează un climat antisocial phenomenon that by his nature
moral psihologic foarte negativ societăţii creates a psychological negative moral cli-
în ansamblu, nu se limitează doar la unele mate in the whole society, which is not limit-
categorii restrânse. De aceea autorul îm- ed to the narrow categories. Therefore, in the
părtăşeşte părerea că este foarte important author’s opinion it is very important to train
ca organele abilitate cu dreptul de a extirpa at the highest level the bodies with the right
acest fenomen ar fi bine, sau chiar trebuie,
to extirpate this phenomenon, in order to
să fie instruite la cel mai mare nivel, pentru
have the ability to predict future movements
ca acestea să aibă capacitatea de a anticipa
mişcările viitoare ale presupuşilor infractori. of the alleged criminals.
Din cauza caracterului său agre- Because of its aggressive character, vio-
siv, criminalitatea violentă reprezintă una lent crime is one of the most serious forms of
din cele mai grave forme ale criminalităţii. crime. It is characterized by a special cruelty,
Aceasta se caracterizează printr-o deosebită badge, sadism, etc. Also, for the violent crime
cruzime, badjocură, sadism etc. De aseme- it is characteristic and the various moral also
nea, criminalitatea violentă mai este carac- social indices of today’s society.
terizată de diverşi indici morali şi sociali ai When we refer to the violent crime, we
societăţii de azi. understand the totality of crime types, for
229
În momentul în care ne referim la which violence is a mandatory element.

criminalitatea violentă, înţelegem totalitatea Analyzing several sources, we can see
unui tip de infracţiuni la săvârşirea cărora un that the main elements that we can find in
element obligatoriu îl reprezintă violenţa. most of the “violent crime” notions are the
Analizând mai multe surse, putem presence of physical violence and psychic vi-
observa că principalele elemente pe care le olence. Thus, in his criminology book, Dol-
putem găsi în majoritatea noţiunilor de ,,cri- gov A.I. defines physical violence as those
minalitate violentă” reprezintă prezenţa vio-
“actions associated with deprivation of a
lenţei fizice şi a violenţei psihice. Astfel, în
person’s life, damaging his physical, somat-
manualul său de criminologie, А.И. Долгова
defineşte violenţa fizică drept acele ,,acţiuni ic state”; and psychic violence - “actions that
asociate cu privarea de viaţă a unei persoa- lead directly to trauma: threats, insults, slan-
ne, dăunând stării sale fizice, somatice”; iar der, blackmail, discrediting, coercion, ob-
violenţa psihică – ,,acţiuni care duc direct la struction, resignation of the liberty of a per-
traume: ameninţări, insulte, calomnie, şan- son’s will” [1, p. 561-562].
taj, discreditare, coerciţie şi constrângere, Regarding the fact that violence is a ba-
obstrucţie, restricţionarea libertăţii voinţei sic element of violent crime, it is also spec-
unei persoane”[1, p. 561-562]. ified in the works of many authors such as:
Faptul că violenţa reprezintă un ele- Dolgov A.I. , which states that violent crime
ment de bază al criminalităţii violente este is “a combination of crimes characterized
specificat şi în lucrările multor autori ca: by the use of criminal violence” [1, p. 560];
А.И. Долгова, care subliniază că criminali- Malkov V.D. defines violent crime as a to-
tatea violentă ,,este o combinaţie a crimelor
tality of crimes committed with the use of
care se caracterizează prin folosirea violenţei
physical force or the threat of using it, having
penale” [1, p. 560]; В.Д. Малков care de-
fineşte criminalitatea violentă ca o totalita- the immediate purpose of depriving a person
te de infracţiuni, comise cu folosirea forţei of life or harming his or her health, physical
fizice sau cu ameninţarea folosirii acesteia, freedom, corporal integrity (including sexu-
având scopul principal imediat de a priva o al) against his will, as well as other persons,
persoană de viaţă sau de a-i dăuna sănătăţii who have committed crimes for a certain
acesteia, libertăţii fizice, integrităţii corporale period of time on a certain territory [2, p.
(inclusiv sexuale) împotriva voinţei sale, pre- 232]; and Pobegailon E.F., who also reports
cum şi a altor persoane care au săvârşit crime that violent crime is a form of social pathol-
o anumită perioadă pe un anumit teritoriu ogy with a high degree of public dangers, ex-
[2, p. 232]; şi Э.Ф. Побегайло care, de ase- pressed through the constant and relatively
menea, opinează că criminalitatea violentă massive reproduction of acts of physical and
reprezintă ,,o formă de patologie socială cu mental violence prohibited by criminal law
un grad ridicat de pericol public, exprimată
against a person”[3, p. 72].
prin reproducerea constantă şi relativ masivă
This anti-social phenomenon is a ma-
a unor acte de violenţă fizică şi psihică, inter-
zise de legea penală, împotriva unei persoa- jor one, and spreads globally, along with the
ne”[3, p. 72]. expansion of the cyber world. This is also fa-
Acest fenomen antisocial este unul de cilitated by communication channels capa-
amploare şi se răspândeşte, din nefericire, la ble of spreading information, both negative
nivel global, concomitent cu extinderea lu- and positive. Here, for example, the media
mii cibernetice. Acest fapt este facilitat şi de in their desire to capture as many followers
căile de comunicaţii capabile a răspândi in- of information as they can, sometimes make
formaţiile, atât negative, cât şi cele pozitive. promotion and resonance for the violent cas-
230
Aici, un exemplu ar fi: mass-media, în does with solid titles that become sensational
rinţa lor de a-şi capta cât mai mulţi adepţi ai on websites. Thus, the author of this research
informaţiilor difuzate, fac uneori prea mare considers that these unique cases, revealed
publicitate cazurilor violente de rezonanţă by the “free press” in the pursuit of the audi-
cu titluri solide, care devin senzaţionale pe ence, create a “bang”, a kind of “trend” from
paginile de internet. Astfel, autorul acestei the underworld, where the problems are
cercetări consideră că aceste cazuri unicale, solved by applying violence and the depri-
relevate cu ajutorul ,,presei libere” în goana
vation of life.
după telespectatori, creează un ,,piar”, un fel
State bodies should limit the dissem-
de ,,trend” din lumea interlopă, care îşi re-
zolvă problemele prin aplicarea violenţei sau ination of such materials at national level,
curmarea vieţilor. which have a very serious psychological im-
Organele statale ar trebui să limiteze pact. We conclude that such titles like: “A
difuzarea unor asemenea materiale la nivelul macabre discovery in the area ...,”; “Terrify-
naţional, care au un impact psihologic foarte ing crime on the side...” etc., even being exist-
serios. Conchidem că asemenea titluri de ge- ent, it should not be broadcast to the general
nul: ,,Descoperire macabră în zona...”, ,,Cri- public, or at least without some restrictions.
mă terifiantă de ...” etc., chiar dacă ele există, It is true that violent crime still remains
nu ar trebui să fie difuzate publicului larg, a fundamental question today, which in the
sau cel puţin fără anumite restricţii. last century rose to the global ranks [4, p.54].
Cert este că criminalitatea violentă ră- In his work, G. Schneider states that crime
mâne şi astăzi o întrebare primordială, ridi- develops on wave-shaped cycles: it grows,
cându-se în ultimul secol la rang global [4, p.
decreases, and then increases for a period of
54]. Autorul Г. Шнайдер, în lucrarea sa, arată
50 up to 100 years. [5, p.154]
că criminalitatea se dezvoltă pe ciclu în formă
de valuri: ea creşte, scade, apoi iar creşte pe Applied materials and methods. In
o perioadă de la 50 la 100 de ani[5, p. 154]. the course of this study, the following scien-
Materiale şi metode aplicate. În pro- tific research methods were used: historical
cesul studiului dat au fost utilizate următoa- analysis – through this method, the impor-
rele metode de cercetare ştiinţifică: analiza tance of discovering and preventing these
istorică – prin prisma acestei metode s-a forms of crime, system analysis, logical anal-
relevat importanţa descoperirii şi prevenirii ysis, generalization and synthesis was re-
acestor forme de criminalitate, analiza sis- vealed.
temică, analiza logică, analiza comparativă, The materials used are: the interna-
generalizarea şi sinteza. tional and national legislative and normative
Materialele utilizate sunt: actele legisla- acts in the field of the Republic of Moldova,
tive şi normative internaţionale şi naţionale the doctrine and other relevant materials.
în domeniu ale Republicii Moldova, doctrina
Results and discussions. In the litera-
şi alte materiale relevante.
ture, the native doctrinarians were exposed
Rezultate obţinute şi discuţii. În lite-
ratura de specialitate doctrinarii autohtoni quite modestly, laconically to the subject
s-au expus destul de modest, laconic la su- under investigation, given the lack of con-
biectul supus cercetării, dat fiind faptul că crete levers to eliminate the forms of violent
lipsesc pârghii concrete de a elimina formele crime, or the levers are revealed, but they
criminalităţii violente, sau ele sunt prezente need a certain impetus and a small structure
dar au nevoie de un anumit imbold şi o mică to be more effective.
structurare pentru a fi mai eficiente. At the moment, the generating fac-
La momentul actual drept factori ge- tors that determine the level of crime and
231
neratori ce determină nivelul criminalităţii its structure are: the way of life of the popu-
şi structura ei sunt: modul de viaţă al po- lation, the socio-political progress, the eco-
pulaţiei, progresul social-politic, structura nomic and social structure of society, the
economică şi socială a societăţii, ierarhia hierarchy of moral values, the criminal legis-
valorilor morale, legislaţia penală şi aplica- lation and its application, and many others.
rea ei şi multe altele. The most effective way to fight and
Cel mai eficient mijloc de a lupta şi eradicate the phenomenon of violent crime
de a nimici fenomenul de criminalitate vio-
is to prevent it. We all understand perfect-
lentă îl reprezintă prevenirea acesteia. Cu to-
ly that it is much easier to prevent a violent
ţii înţelegem perfect că este cu mult mai uşor
de a preveni o faptă/crimă violentă, decât să crime than to punish in some ways this deed
pedepseşti în anumite moduri această faptă and to bear all the resulting consequences.
şi să suporţi toate urmările care survin. “Although crime prevention is consid-
,,Deşi prevenirea criminalităţii este ered to be the primary objective of criminal
considerată drept obiectivul principal al po- policy, it still remains insufficiently defined
liticii penale, totuşi ea rămâne inuficient defi- theoretically” [6, p. 104]. The author Dolgov
nită din punct de vedere teoretic.” [6, p. 104]. A.I. in his work also defines crime prevention
Autorul А.И. Долгова, în lucrarea sa, de ase- as “the intentional impact of the state, society,
menea, defineşte prevenirea criminalităţii ca individuals and legal entities on the processes
„impactul intenţionat al statului, societăţii, of determining the causality of crime, in order
persoanelor fizice şi juridice, asupra proce- to prevent the involvement of new persons in
selor de determinare şi cauzalitate a crimina- crimes, the commission of new criminal acts
lităţii, pentru a preveni implicarea unor noi
and expanding the criminalization of social
persoane în infracţiuni, comiterea de noi acte
relations” [1, p.435].
criminale şi extinderea criminalizării relaţii-
lor sociale” [1, p. 435]. An essential category of the violent
O categorie esenţială a prevenirii cri- crime prevention is represented by the law
minalităţii violente o reprezintă organele de enforcement bodies, including the subdivi-
drept, din care fac parte şi subdiviziunile Mi- sions of the Ministry of Internal Affairs. They
nisterului Afecerilor Interne. Acestea ,,exerc- are carrying out a huge volume of activities
tă un volum imens de activităţi referitoare la related to the special criminological crime
prevenirea special-criminologică a criminali- prevention. Their specific role in this field is
tăţii. Rolul lor specific în acest domeniu este determined by the diversity of their compe-
determinat de diversitatea competenţei pe tence, by the broad spectrum of powers that
care o au, de spectrul larg al împuternicirilor allows them to carry out operative-investiga-
care le permit realizarea măsurilor operativ- tive, procedural-criminal, administrative and
investigative, procesual-penale, administra- other measures in the crime prevention pro-
tive şi de altă natură în procesul prevenirii
cess, as well as the existence in their structure
infracţiunilor, precum şi de existenţa în struc-
of various services and subdivisions, includ-
tura lor a diferitor servicii şi subdiviziuni, in-
clusiv cele specializate în domeniul profilaxiei ing those specialized in the field of crimino-
criminologice”[6, p. 110]. logical prophylaxis”[6, p. 110].
Un rol aparte şi foarte esenţial în com- Special and very crucial roles in the
baterea criminalităţii violente de către subdi- fight against violent crime by the subdivi-
viziunile Ministerului Afacerilor Interne îl are sions of the Ministry of Internal Affairs have
pregătirea profesională a cadrelor didactice. the professional training of the teaching
Acest fapt este absolut necesar, deoarece ca- staff. This is absolutely necessary because the
drele didactice ulterior vor participa masiv teachers subsequently participate in massive-
232
la informarea altor funcţionari, inclusiv po- ly informing other officials, including police
liţişti, cum ar trebui să limiteze cazurile de officers, how it should limit the cases of vi-
criminalitate violentă. Pentru a combate un olent crime. In order to combat a criminal
flagel criminal cu asemenea efecte şi de ase- scourge with such effects and consequences,
menea consecinţe trebuie să fii capabil de a you must be able to react as quickly as possi-
reacţiona cât mai repede, iar operativitatea ble, and operability without doubt implies a
presupune, fără dubii, un rezultat al pregăti- result of professional training.
rii profesionale.
Nowadays, the professional training
În prezent, pregătirea profesională a
of the Ministry of Internal Affairs staff sub-
cadrelor subdiviziunii Ministerului Afacerilor
Interne are loc în două etape. Prima etapă se divisions takes place in two stages. The first
referă la pregătirea profesională iniţială a ca- stage relates to the initial vocational training
drelor, iar a doua se referă la pregătirea profe- of the staff, and the second refers to improve-
sională de perfecţionare a acestora. ment of the professional training.
În momentul în care vorbim despre When we talk about the initial profes-
pregătirea profesională iniţială a cadrelor sional training of the staff of the subdivisions
subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Inter- of the Ministry of Internal Affairs, we refer to
ne, ne referim la acea pregătire care este ofe- that trainings that is offered at the first stage
rită la prima etapă a formării unor noi forţe of new forces forming from various struc-
din diverse structuri, care, pe lângă obligaţi- tures, which, besides the basic bonds they
unile de bază ce le posedă mai au şi obligaţia possess, also have the obligation to prevent,
de a preveni, într-un anumit mod, criminali- in a certain way, crime, especially the violent
tatea, mai de cu seamă, cea violentă. Aceasta
one. This is due to the fact that new employ-
se datorează faptului că angajaţii noi trebuie
ees must have a certain range of knowledge
să deţină un anumit diapazon de cunoştinţe
şi o pregătire moral-psihologică, pentru a face and moral-psychological training in order
faţă cerinţelor impuse de către societate. Tot- to meet the demands imposed by society. At
odată, acestora li se explică influenţa crimi- the same time, they explain the influence of
nalităţii asupra societăţii, li se explică factorii criminality on society; they explain the basic
de bază care duc la apariţia ei, din ce cauză factors that lead to their appearance, why it is
aceasta este periculoasă pentru societate şi dangerous for society and what consequenc-
care sunt urmările care pot surveni din cauza es may appear.
acesteia. We believe that the Ministry of Internal
Considerăm că angajaţilor Ministerului Affairs employees are aware about the spe-
Afacerilor Interne li se aduce la cunoştinţă de cial attention to the violent crime and why it
ce se atrage o atenţie sporită anume asupra is necessary to prevent it. The lack of such a
criminalităţii violente şi din ce cauză este ne- professional training stops a productive work,
cesar în mod obligatoriu să fie prevenită. Lip-
or rather, the proper functioning of the entire
sa unei astfel de pregătiri va duce la stoparea
police system.
sau încetarea unei munci productive sau, mai
bine zis, va împiedica buna funcţionare a în- The core functions of the subdivisions
tregului sistem poliţienesc. of the Ministry of Internal Affairs, which di-
Funcţiile de bază din cadrul subdivizi- rectly is dealing with the prevention of violent
unilor Ministerului Afacerilor Intrne, care se crime and which require professional train-
ocupă nemijlocit şi cu prevenirea criminali- ing, are: investigation officers, sector officers,
tăţii violente şi care necesită de a fi pregătite patrol officers and prosecuting officers.
într-un mod profesional sunt: ofiţerii de in- Thus, the sector officers are trained to
vestigaţie, ofiţerii de sector, ofiţerii de patru- prevent and curtail violations of law, to deter-
233
lare şi ofiţerii de urmărire penală. mine the circumstances that favor their com-
Astfel, ofiţerii de sector sunt pregătiţi mitting, and take measures to remove them.
de a preveni şi curma încălcările de legi, de- They are among the first professionals able to
termină acele circumstanţe ce favorizează co- gather information about citizens about vari-
miterea lor şi iau măsuri pentru a le înlătura. ous domestic conflicts; about the various vio-
Aceştia sunt printre primii care acumulează lations of any kind; about citizens who might
informaţii despre cetăţeni, referitoare la di- become potential violent criminals because
verse conflicte casnice; despre diversele încăl-
they lead an abnormal way of life due to al-
cări de orişice natură; despre cetăţenii care ar
cohol, drugs, poverty, etc. They also need to
putea deveni potenţiali criminali violenţi, din
cauza faptului că duc un mod de viaţă anor- pay more attention to persons who have a
mal, din cauza alcoolului, drogurilor, sărăciei legal weapon in their homes and those who
etc. Aceştia, de asemenea, trebuie să atragă o have already served the sentence for a certain
atenţie sporită şi asupra persoanelor care de- criminal offense, in order to prevent latter
ţin armă în mod legal în domiciliile lor şi a committing of a certain much more serious
celor care deja şi-au ispăşit pedeapsa pentru o recidivism.
anumită faptă infracţională, pentru a nu per- Patrol officers are also particularly im-
mite ca ultimii să comită o oarecare recidvă portant in preventing violent crime by ensur-
mult mai gravă. ing public order in the streets and public plac-
Ofiţerii de patrulare, de asemenea, au es. Fulfilling their basic bonds, they check the
o importanţă deosebit de mare în prevenirea places where various kinds of crime can be
criminalităţii violente prin intermediul asigu- done, trace the concentration of people who
rării ordinii publice în străzi şi diverse locuri
have aggressive behavior, discover the factors
publice. Îndeplinindu-şi obligaţiunile de bază
that could help commit crimes, and then an-
pe care le au, aceştia verifică locurile unde este
posibil de a se săvârşi diverse tipuri de crime, nounce other services within the Ministry of
depistează concentrările de persoane ce au Internal Affairs, in order to attract more at-
un comportament agresiv, descoperă factorii tention to the detected irregularities.
ce ar putea ajuta la săvârşirea crimelor, după The investigative officers have particu-
care anunţă şi celelalte servicii din cadrul Mi- lar importance. They are trained to counter
nisterului Afacericlor Interne, pentru a atrage crime and to pre-empt the crimes that are at
o atenţie sporită asupra neregulilor depistate. the stage of initiation or attempt. They are
O importanţă aparte o au ofiţerii de also trained to prevent criminality by detect-
investigaţie. Aceştia sunt pregătiţi de a con- ing and removing the causes that favors its
tracara criminalitatea şi de a preîntâmpina occurrence.
infracţiunile ce se află la etapa de pregătire It is worth to mention that, in the so-
sau tentativă. De asemenea, aceştia mai sunt ciety that is fighting with violent crime, it is
pregătiţi de a preveni criminalitatea prin in-
of major importance the relations between
termediul depistării şi înlăturării cauzelor ce
the police and the citizens. Namely, sector of-
favorizează apariţia acesteia.
Pe lângă cele menţionate anterior, se ficers, investigative officers and patrol officers
poate de spus că într-o societate care luptă cu are those people who are constantly tangled
criminalitatea violentă, o importanţă majoră with society. In fact, it can be said that these
o au şi relaţiile dintre poliţişti şi cetăţeni. Anu- are the ones who are at every step on the cit-
me ofiţerii de sector, ofiţerii de investigaţie şi izens eyes. They are those who are warned by
ofiţerii de patrulare sunt acele persoane care the citizens about who are suspicious, who
se află într-o permanentă tangenţă cu socie- have an abnormal lifestyle, where the groups
tatea. Practic, afirmăm că anume aceştia sunt of people with an unlawful behavior are most
234
cei care se află, la orişice pas, în vizorul cetă- often found, where can be committed most
ţenilor. Ei sunt acei cărora li se atrage atenţia, often serious crimes; and at the same time,
de către cetăţeni, care persoane sunt suspecte, they are the ones who perform various raids
ce persoane duc un mod de viaţă anormal, for the purpose of checking and prophylaxis
unde se află, de cele mai dese ori, grupurile of the given places.
de persoane cu un comportament ilicit, în ce Similarly, in terms of the prevention
locuri de cele mai dese ori se pot comite di- of violent crimes, the mentioned categories
verse crime grave; şi, totodată, anume ei sunt
of the Ministry of Internal Affairs employees
cei care efectuează diverse raiduri în scopul
are taught that victimological prophylaxis is
verificării şi profilaxiei locurilor date.
La fel, în planul preîntâmpinării cri- also very important. It is based on the dis-
melor violente, categoriile date de angajaţi ai covery of potential victims and the remov-
Ministerului Afacerilor Interne sunt învăţaţi al of their reckless, risky, mild, defeated or
că este foarte importantă şi profilaxia victi- provocative behavior. This is done through
mologică. Ea urmează să se bazeze pe de- courtroom meetings and informing citizens
pistarea pătimaşilor potenţiali şi înlăturarea through brochures and newsletters.
comportamentului lor nechibzuit, riscant, Criminal prosecution officers, through
uşuratic, desfrânat sau provocator. Aceasta criminal prosecution, must be trained to
se înfăptuieşte prin intermediul şedinţelor know which are the underlying causes or
cu locatarii curţilor şi informarea cetăţenilor conditions that favored the commission of all
prin intermediul broşurilor şi panourilor in- kinds of offenses; especially those that con-
formative. stitute a greater violence in themselves. They
Ofiţerii de urmărire penală, prin inter-
are also trained to gather all the necessary ev-
mediul efectuării urmăririi penale, trebuie să
idence, and then transmit prosecution cases
fie pregătiţi de a sesiza corect care sunt acele
cauze şi condiţii care au stat la baza sau care to prosecutors, with various legal proposals to
au favorizat săvârşirea tuturor genurilor de sanction of the illicit deeds. Thus, due to this
infracţiuni; mai de cu seamă a celor ce consti- fact and the punishments given to the per-
tuie în sine o violenţă mai sporită. De aseme- petrators of the criminal deeds, the receding
nea, aceştia sunt pregătiţi pentru a acumula criminal is prevented.
toate probele necesare, după care transmit At the same time, all employees of the
cauzele penale procurorilor, cu diverse pro- subdivisions of the Ministry of the Internal
puneri legale de sancţionare a faptelor ilicite. Affairs have psychology trainings. This helps
Astfel, datorită acestui fapt şi a pedepselor employees get into the offender’s thinking,
date făptuitorilor faptelor criminale, se îm- find a common things with him so that he can
piedică apariţia recidivei criminale. later finalize criminal prosecution.
Totodată, în cadrul pregătirii profesi- In addition to the above mentioned,
onale, toţi angajaţii subdiviziunilor Minis-
because of the changes in our society, vio-
terului Afacerilor Interne sunt dotaţi cu cu-
lent crime is constantly changing. Criminal
noştinţe din domeniul psihologiei. Aceasta
îi ajută pe angajaţi să pătrundă în gândirea offenses in this category are much more so-
infractorului, să găsească un numitor comun phisticated, thought-out and hard to prove.
cu acesta, pentru a putea ulterior să termine For this reason, in order to be able to fight
urmărirea penală cu brio. and prevent the occurrence of such a crime
Pe lângă cele menţionate anterior, dato- in the future, continuous training is required,
rită schimbărilor ce survin în societatea noas- namely the improvement of the staff of the
tră, criminalitatea violentă se află într-o per- subdivisions of the Ministry of Internal Af-
manentă schimbare. Fapte infracţionale din fairs.
235
această categorie devin mult mai sofisticate, It is necessary that within the profes-
gândite şi greu de demonstrat. Din această ca- sional training, all officials should be informed
uză, pentru a putea lupta şi preveni pe viitor about the underlying causes of the violent
apariţia unor astfel de crimie, este nevoie de criminal; which of these causes have existed
o continuă pregătire, şi anume perfecţionarea for a long time and which of these have oc-
cadrelor subdiviziunilor Ministerului Aface- curred more recently; what fighting strategies
rilor Interne. and measures to prevent violent crime are not
Este necesar ca în cadrul orelor de pre-
useful nowadays; and more others. Also, new
gătire profesională, ce are şi trebuie să aibă
tactics and effective strategies to fight with vi-
loc, în mod obligatoriu, în fiecare subdivizi-
une a Ministerului Afacerilor Interne, tutu- olent crime must be presented, which would
ror funcţionarilor să le fie aduse la cunoştinţă develop simultaneously or even more rapidly
care sunt acele cauze ce stau la baza formă- as the means of committing violent crime.
rii criminalului violent; care din aceste cauze Conclusion. Taking into account the
existau de mai mult timp şi care din ele au scale of the criminal phenomenon, we men-
apărut mai recent; ce strategii de luptă şi mă- tion that the dexterity of the police bodies
suri de prevenire a criminalităţii violente nu is not sufficient in certain situations, some-
m-ai sunt utile şi multe altele. La fel, trebuie times it is vital to collaborate with additional
să li se prezinte noi tactici şi strategii eficiente forces. Thus, in order to carry out the profes-
de luptă cu criminalitatea violentă, care să se sional duties, the policeman acts in partner-
dezvolte concomitent, sau chiar mai rapid ca ship with the citizens, provides specialized
modalităţile de comitere a crimei violente. assistance and renders services in accordance
Concluzie. Luând în calcul amploarea
with the legal attributions [7, p.8]. Similarly,
fenomenului infracţional, menţionăm că nu
the policeman should become a respecta-
este suficientă dexteritatea organelor poliţi-
eneşti în anumite situaţii, uneori este vitală ble figure, a key element of the community,
colaborarea acestora cu forţe suplimentare. dealing with everyday issues, offering advice
Astfel, pentru realizarea atribuţiilor profesi- and using his authority in solving problems,
onale, poliţistul acţionează în parteneriat cu ensuring stability and order of law [8, p.5].
populaţia, acordă asistenţă de specialitate şi Based on the findings of the research,
prestează servicii în concordanţă cu atribuţi- the author believes that the professional
ile legale [7, p. 8]. La fel, poliţistul trebuie să training of the Ministry of Internal Affairs
devină o figură respectabilă, un element-che- staff is an essential prerequisite for the em-
ie al comunităţii, ocupându-se de chestiuni ployee’s development and improvement of
cotidiene, oferind sfaturi şi folosind autori- the skills for the violent crime prevention.
atea sa în rezolvarea problemelor, asigurând Combining this with our practice, the
stabilitatea şi ordinea de drept [8, p. 5]. work done by police personnel will become
În baza celor expuse pe parcursul cer-
more effective, more resilient, and at the
cetării, autorul este de părerea că pregătirea
same time – will increase the image of the
profesională a cadrelor subdiviziunilor Mi-
nisterului Afacerilor Interne este o premisă police towards society.
esenţială în dezvoltarea angajaţilor. Why it has attracted particular atten-
Combinând aceasta cu practica pe care tion to the role of such trainings in the field
o deţin, munca depusă de ei devine mult mai of violent crime preventing? Because of all
eficientă, mult mai rezultativă, iar concomi- the crimes that belong to the violent crime
tent cu aceasta va creşte şi imaginea poliţiei category are the most dangerous for society
în societate. and the most serious for the social relations
Din ce cazuă s-a atras o atenţie aparte and values around us. Thus, if the employees
236
asupra rolului pregătirii date în prevenirea of the Ministry of Internal Affairs subdivi-
criminalităţii violente? Din cauza că totalita- sions are able to fight easily with this kind
tea infracţiunilor ce fac parte din categoria of crime (but the most correct and effective
criminalităţii violente sunt cele mai pericu- fight, perhaps even cheaper fighting method,
loase pentru societate şi lezează în cel mai is prevention), the other types of criminality
dur mod relaţiile şi valorile sociale din jurul will become small obstacles to restoring and
nostru. Anume dacă angajaţii subdiviziu- maintaining social peace.
nilor Ministerului Afacerilor Interne vor fi
capabili să lupte u uşurinţă cu acest tip de
criminalitate (dar cea mai uşoară luptă, după
cum am menţionat, reprezintă prevenirea),
celelalte tipuri de criminalităţi vor deveni
doar mici obstacole pentru restabilirea şi
menţinerea liniştii sociale.
1. Долгова, А.И., Криминология. Учебник 5. Шнайдер Г., Криминология, Москва

для вузов, 3-е издание, переработанное 1994.
и дополненное, Москва, 2005. 6. Larii Iurie, Criminologie, Chişinău 2004.
2. Малков В.Д., Криминология. Учебник 7. Chiriţa Ghenadie, Pui Eduard, Strunga-
для вузов, Москва, ЮСТИЦИНФОРМ, ru Vitalie, Proceduri şi intervenţii tactice
2006 . poliţieneşti, Acad. „Şefan cel Mare”, Chişi-
3. Побегайло Э.Ф., Насильственная пре- nău, F. E.-P. „Bons Offices, 2013.
ступность: современные тенденции, 8. Rotaru Radion, Ionel Iurie, Tehnici de
перспективы борьбы // Советское го- utilizare a mijloacelor speciale şi a armei
сударство и право. 1988. № 9. de foc, Acad. „Şefan cel Mare” a MAI,
4. Gh. Gladchi, Criminologia generală. Ma- Chişinău, Ed. Labirint, 2017.
nual pentru facultăţile de drept, Ed. Mu-
seum, 2001.
Despre autor: About author

Ion ROTARU, Ion ROTARU,
asistent universitar, Catedra ,,Drept penal Assistant Professor,
şi criminologie”, Academia „Ştefan cel Mare” “Criminal Sciences” Department,
a MAI, master în drept Academy “Stefan cel Mare” of MIA,
e-mail: rotaru_ion_93@mail.ru master in law,
tel.: 078618635 e-mail: rotaru_ion_93@mail.ru
tel.: 078618635
237
CZU 343.914(478)
PARTICULARITĂŢILE PARTICULARITIES
CRIMINALITĂŢII FEMININE OF FEMALE CRIMINALITY IN THE
DIN REPUBLICA MOLDOVA REPUBLIC OF MOLDOVA
Valentina RUSSU, Valentina RUSSU,

asistent universitar, Catedra „Drept penal şi cri- University assistant, “Criminal Law and Crimi-
minologie”, Academia „Ştefan cel Mare” a MAI nology” Department, Academy “Stefan cel Mare”
of MIA
În structura criminalităţii, un loc aparte îl In the structure of criminality, a special place

ocupă criminalitatea feminină, care, deşi comparativ is occupied by feminine criminality, which, although
cu criminalitatea masculină este mai puţin pronun- compared to male crime is less pronounced, has an
ţată, are un impact negativ evident asupra dezvoltă- obvious negative impact on the evolution of society.
rii armonioase a societăţii. În acest articol, autorul In this article, the author multilaterally describes the
abordează multilateral fenomenul criminalităţii feminine criminality relying on the doctrinal inter-
feminine, prin prisma interpretărilor doctrinare, a pretations, judicial practice, statistical dates, highli-
practicii judiciare, a datelor statistice, elaborând o ghting a criminological characteristic of this kind of
caracteristică criminologică a acestui gen de crimi- criminality.
nalitate. Keywords: female criminality, prevention of fe-
Cuvinte-cheie: criminalitate feminină, preveni- minine criminality, the personality of a woman criminal.
rea criminalităţii feminine, personalitatea infractorului-
femeie.
Introducere. Abordarea criminalită- Introduction. The investigation of

ţii feminine cu toate aspectele specifice ce le the female criminality, with all the specific
comportă este un imperativ ce rezidă în con- aspects, is an imperative that resides in the
secinţele pe care acest fenomen le are asupra consequences that this phenomenon has on
societăţii, astfel încât termenul de ,,femeie- society, so that the term woman-offender
infractor’’ trebuie să dispară, femeia are alte must disappear; the woman has other roles
roluri în societate. În Republica Moldova in society. In the Republic of Moldova, there
încă nu există un cadru legislativ şi interpre- is not yet a legislative and interpretative
tativ care să cuprindă toate aspectele legate framework covering all aspects of women’s
de criminalitatea femeilor. criminality.
Metode aplicate şi materiale utilizate. The methodology of research. In or-
În scopul elaborării studiului de faţă autorul der to elaborate the present study, the author
valorifică metode de cercetare specifice, între capitalizes on specific research methods,
care metoda analizei datelor statistice, me- such us: statistical data analysis, the synthe-
toda sintezei, metoda comparaţiei, metode sis method, method of comparative analysis,
sociologice, metoda deducţiei, metoda siste- method of logical interpretation, the deduc-
mică. Baza cercetării o constituie prevede- tion and the systemic method. The basis of
rile legislative, datele statistice, interpretările the research is constituted by the legislative
doctrinare ale savanţilor autohtoni, dar şi ale provisions, the statistical data, the doctrinal
celor străini, diverse studii cuprinse în cule- interpretations of the autochthonous scien-
geri de materiale ale conferinţelor, articole tists, but also of the foreign ones, various
238
ştiinţifice, comentarii aplicative etc. studies included in collections of conference

Rezultate obţinute şi discuţii. Pentru materials, scientific articles, applicative com-
a efectua caracteristica criminologică a cri- mentaries, etc.
minalităţii feminine este necesar de analizat Obtained results and discussions. In
indicatorii cantitativi şi calitativi ai crimi- order to elaborate the criminological charac-
nalităţii în RM, cu referire, în special, la in- teristic of the women criminality, it is neces-
fracţiunile comise de femei, fapt ce va facilita sary to analyze the quantitative and qualita-
elaborarea unor măsuri de prevenire cores- tive indicators of criminality in the Republic
punzătoare. of Moldova, with reference, in particular, to
Potrivit Biroului Naţional de Statistică crimes committed by women, which will fa-
[1], numărul persoanelor care au comis in- cilitate the elaboration of suitable preventive
fracţiuni în decursul ultimilor ani este în scă- measures.
dere, iar cei mai mulţi infractori sunt bărbaţi. According to the National Bureau of
În anul 2018 au fost relevate 13,9 mii per- Statistics [1], the number of people who have
soane care au comis infracţiuni, în scădere committed crimes during the last years is de-
cu 11,5% comparativ cu anul 2017. Cel mai creasing, and the majority of criminals are
înalt nivel al infracţionalităţii este înregistrat men. In 2018, 13.9 thousand persons were
în rândul bărbaţilor, femeile constituind o found to have committed crimes, decreasing
cotă mai mică în numărul persoanelor care by 11.5% compared to 2017. The highest lev-
au comis infracţiuni (8,3%), dar în creştere el of crime is registered among men, women
faţă de anul 2017 (8,0% din numărul total de being a lower proportion in the number of
infracţiuni). persons who committed crimes (8.3%), but
Femeile sunt implicate în comiterea in- increasing compared to 2017 (8.0% of the
fracţiunilor grave în proporţie de 21,4% din total number of crimes). The women are in-
totalul femeilor, comparativ cu 18,6% din volved in the committing of serious crimes
bărbaţi. La 100 mii femei revin în medie 63 in a proportion of 21.4% of all women, com-
femei care au comis infracţiuni, iar în cazul pared to 18.6% of men. At 100 thousand
bărbaţilor acest indicator constituie 749 per- there are 63 women who have committed
soane. crimes, and in the case of men this indicator
Bărbaţii sunt implicaţi mai mult în să- constitutes 749 persons. The men are more
vârşirea infracţiunilor în domeniul transpor- involved in committing crimes in the field of
turilor, huliganism, infracţiunilor legate cu transports, hooliganism, drug related crimes,
droguri, iar femeile în săvârşirea furturilor şi but women in committing thefts and scams.
escrocheriilor. One feature is that women compared
O caracteristică este că femeile compa- to men infringe the law at an older age. Thus,
rativ cu bărbaţii încalcă legea la o vârstă mai women who are 30 years old and even older
înaintată. Astfel, cel mai frecvent comit inare most likely to commit the crimes (54.4%)
fracţiuni femeile în vârstă de 30 şi mai mul- and those aged 18-24 years (21.9%), and in
ţi ani (54,4%) şi cele în vârstă de 18-24 ani the case of men this indicator constitutes
(21,9%), iar în cazul bărbaţilor acest indica- 49.8% and 24.7%. [1]
tor constituie 49,8% şi 24,7% [1]. Also, about 27% of men and 6.3% of
De asemenea, circa 27% din bărbaţi şi women aged 30 and more were in drunken-
6,3% din femei în vârstă de 30 ani şi peste au ness at the time of the crime, most often they
fost în stare de ebrietate în momentul săvâr- committed crimes in the field of transport.
şirii infracţiunii, cel mai frecvent aceştia au Depending on the age of the prisoners,
comis infracţiuni în domeniul transportului. we find that every second detained wom-
În funcţie de vârsta deţinuţilor, consta- an has around 30-39 years old. At the same
tăm că fiecare a doua femeie deţinută va avea time, 0.8% of detained women are up to 20
239
între 30-39 ani. Totodată, 0,8% din femeile years old.

deţinute au vârsta de până la 20 ani. It is relevant to present information
Este relevant a prezenta informaţia regarding the share of women as victims of
referitoare la ponderea femeilor ca victime domestic violence. Thus, the same source re-
ale violenţei în familie. Astfel, aceeaşi sur- ports that, the most frequent victims of do-
să informează că cel mai des victime ale vi- mestic violence are women. During the year
olenţei domestice sunt femeile. În anul 2018, 2018, 778 persons suffered from domestic
în urma violenţei domestice au suferit 778 violence, 72% of the victims being women.
persoane, 72% din victime fiind femei. Atât Both women and men become predomi-
femeile, cât şi bărbaţii devin victime pre- nantly victims at the age of 35-64. At the
ponderent la vârsta de 35-64 ani. Totodată, same time, the share of boys aged 0-17 suf-
ponderea băieţilor de 0-17 ani care suferă în fering from domestic violence is double that
urma violenţei domestice este dublă faţă de of girls, 12.6% compared to 5.4%. [1]
cea a fetelor, 12,6% faţă de 5,4 % [1]. Respectively, an important cause that
Respectiv, o cauză importantă ce deter- determines the criminal behavior of women
mină comportamentul criminal al femeilor o is their victimization in the family.
constituie victimizarea acestora în familie. It is also interesting to analyze the in-
Prezintă interes şi analiza datelor pri- formation about the women who have been
vind ponderea femeilor care au fost condam- convicted for committing crimes.
nate pentru săvârşirea infracţiunilor. During the year 2018, 11.9 thousand
În anul 2018, au fost condamnate 11,9 people were convicted. Respectively, 33.5
mii persoane. Respectiv, la 10 mii locuitori în convicts are living on an average of 10 thou-
medie revin 33,5 condamnaţi, cu 6 condam- sand inhabitants, with 6 more compared to
naţi mai mult comparativ cu anul 2014. Fe- the year 2014. Women have 6.6% in the to-
meile deţin o cotă de 6,6% în numărul total tal number of prisoners, and at 10 thousand
al condamnaţilor, iar la 10 mii femei revin în women are assigned an average of 4.3 wom-
medie 4,3 femei condamnate comparativ cu en convicted compared to 65.1 men sen-
65,1 bărbaţi condamnaţi la 10 mii bărbaţi. Cel tenced to 10 thousand men. Criminals are
mai des infractorii sunt condamnaţi pentru most often convicted of transport, theft and
infracţiuni în domeniul transporturilor, fur- drug offenses. [1]
turilor şi infracţiunilor legate de droguri [1]. It is important to highlight the dates
Este important să evidenţiem datele ce that characterize the types of punishments
caracterizează tipurile de pedepse stabilite established by the courts, including for
de instanţele judecătoreşti, inclusiv femeilor. women. We emphasize here that women
Evidenţiem aici că femeile într-o măsură mai compared to men are condemned more con-
mare sunt condamnate condiţionat compa- ditionally. In 2018, conditional sentencing
rativ cu bărbaţii. În anul 2018, condamnarea was set for 35 percent of women, compared
condiţionată a fost stabilită pentru 35 la sută to 23 percent of men. Considering the vari-
din femei, comparativ cu 23 la sută din băr- ous social roles played by women, the courts
baţi. Având în vedere diversele roluri sociale find, in more than a third of cases, that the
pe care le are femeia, instanţele de judecată purposes of criminal punishment for women
constată, în peste o treime din cazuri, că sco- can be achieved by conditionally condemn-
purile pedepsei penale în privinţa femeilor ing them.
pot fi atinse şi prin condamnarea condiţio- At the same time, in addition to the
nată a acestora. penalty and prison, almost every third con-
Totodată, pe lângă amendă şi închisoa- victed man was punished with unpaid work
re, aproape fiecare al treilea bărbat condam- for the community, and for women this
nat a fost pedepsit cu muncă neremunerată sentence was set at 20 percent of convicted
240
în folosul comunităţii, iar în cazul femeilor women.

această pedeapsă a fost stabilită pentru 20 la So, from the analysis of the women
sută din femeile condamnate. criminality, we see that the state promotes a
Din analiza efectuată asupra crimina- non-discriminatory criminal treatment for
lităţii feminine, observăm că statul promo- the subjects of penal liability, but at the same
vează un tratament penal nediscriminatoriu time, it always takes into account, at the in-
pentru subiecţii răspunderii penale, dar, în dividualization of the criminal punishment,
acelaşi timp, întotdeauna ia în considerare, la the personality of the woman, which, of
individualizarea răspunderii şi a pedepsei pe- course, is characterized by distinct features.
nale şi personalitatea femeii, care, bineînţeles Speaking about the personality of the
se caracterizează prin trăsături distincte. woman who committed crimes, we empha-
Vorbind despre personalitatea infracto- size that searching for the distinctive features
rului-femeie, menţionăm că identificarea tră- of the criminal concerned all sides of the
săturilor distinctive ale criminalului au vizat human being: the physical constitution, the
toate laturile fiinţei umane: constituţia fizică, physiological processes, the composition of
procesele fiziologice, alcătuirea psihicului şi the psychic and its anomalies, the particulari-
anomaliile lui, particularităţile de caracter ties of character, etc. The correct formulation
etc. Formularea corectă a problemei crimi- of the criminal problem implies the delimi-
nalului presupune delimitarea chestiunii tră- tation of the question of the distinguishing
săturilor distinctive de cea a cauzei imediate features of the immediate cause of the crimi-
a conduitei criminale, care nu se poate regăsi nal behavior, which can only be found in the
decât în individ, atâta timp cât comporta- individual, as long as the criminal behavior
mentul criminal este inseparabil de acesta. is inseparable from it. In other words, crimi-
Altfel spus, conduita criminală trebuie să fie nal behavior must be investigated in relation
cercetată atât în raport cu trăsăturile stabile, to both stable and variable features, depend-
cât şi cu cele variabile, dependente de factorii ing on external factors, including fluctuating
externi, inclusiv fluctuanţi [2, p. 23]. ones. [2, p. 23]
Dacă ne referim nemijlocit la persona- If we refer directly to the personality
litatea femeii–criminal, menţionăm că în ul- of the woman - criminal, we mention that in
timele decenii, criminologii acordă o atenţie recent decades, criminologists pay greater at-
mai mare explicării diferenţei dintre crimi- tention to explaining the difference between
nalitatea feminină şi cea masculină. female and male crime.
Majoritatea teoriilor tradiţionale care Most of the traditional theories that
se referă la criminalitate au fost create de cri- relate to crime have been created by crimi-
minologi-bărbaţi pentru a da o explicaţie ca- nologists - men to explain the causes of male
uzelor criminalităţii masculine, şi nicidecum crime, and not of female crime, which has
a celei feminine, ceea ce a generat diferite led to various discussions around the idea,
discuţii în jurul ideii dacă aceste teorii pot whether these theories can be applied to the
fi aplicate studierii criminalităţii feminine, study of female crime, or is it necessary to
sau este necesar de explicat fenomenul prin explain the phenomenon from the perspec-
prisma poziţiei de „diferenţă de gender”, aşa- tive of the position of “gender difference”,
numita teorie „gendered theory”. so-called “gendered theory”.
Conform opiniei unor criminologi, te- According to some criminologists, tra-
oriile tradiţionale reprezintă specificul crimi- ditional theories characterized male crime,
nalităţii masculine, prin urmare, nu pot da so they cannot answer some questions relat-
răspunsuri la unele întrebări ce ţin de crimi- ed to female crime, although their role can-
nalitatea feminină, cu toate că rolul lor nu not be denied entirely, especially, referring to
poate fi negat întru totul, mai ales, referindu- social theories, which denotes a character, as
241
ne la teoriile sociale, ce denotă un caracter much as neutral. [3, p. 142]

cât de cât neutru [3, p. 142]. A first traditional theory that explains
O primă teorie tradiţională care ex- this phenomenon is the theory of opportuni-
plică acest fenomen este teoria oportunităţii. ty. According to this theory, the difference in
Conform acestei teorii, diferenţa în tipul de the index and the type of crimes committed
infracţiuni săvârşite de femei şi indicele aces- by women is based on the idea of opportuni-

tora are la bază ideea de oportunitate, adică ty, namely, the circumstances that facilitate
de circumstanţele ce favorizează săvârşirea the committing the crimes by women.
unei infracţiuni de către femei. The criminologists explain this theory
Criminologii explică această teorie starting from the fact that the female crime
pornind de la faptul că rata criminalităţii fe- rate has increased only in certain crimes, due
minine a crescut numai în anumite infracţi- to the employment of women in various ser-
uni, aceasta datorându-se încadrării femeilor vices, which has led to greater opportunities
în câmpul muncii, angajarea la servicii varia- to commit some typical woman crimes, eco-
te, ceea ce a condus la oportunităţi mai mari nomic crimes, which involve less violence.
de a comite infracţiuni tipice femeilor, in- [4, p. 235]
fracţiuni economice care implică mai puţină The theory of social control explains
violenţă [4, p. 235]. that the index of male crime is higher than of
Teoria controlului social spune că indi- female crime, because the men’s social con-
cele criminalităţii masculine este mai mare nections, which are the core of this theory,
decât al criminalităţii feminine, deoarece le- are weaker than those of women (mothers,
găturile sociale, care reprezintă miezul aces- sisters, husbands - who are more attached to
tei teorii, ale bărbaţilor sunt mult mai slabe some persons, showing care and attention)
decât cele ale femeilor (mame, surori, soţii and this causes the breach between potential
care sunt mai ataşate de unele persoane, ma- criminals and society. On the other side, the
nifestând grijă şi atenţie), ceea ce provoacă people who live in families with problems,
ruptura dintre potenţialii criminali şi socie- people from problematic social environ-
tate. Pe de altă parte, persoanele care provin ments, are more liable to manifest an inade-
din familiile cu probleme, din medii socia- quate behavior, both women and men.
le problematice, sunt mai predispuse la un Regarding to the categories of women
comportament inadecvat, atât femei, cât şi predisposed to criminal behavior, according
bărbaţi. to the theories of social control, they are:
Referitor la categoriile de femei predis- young mothers who live in immoral relation-
puse la un comportament criminal, conform ships with men, being limited in education-
teorii controlului social, acestea sunt: mame- al resources and professional skills, women
le tinere care trăiesc în relaţii imorale cu băr- from a low-income social environment and
baţii, fiind limitate în resurse educaţionale şi a poor quality education.
abilităţi profesionale, femei ce aparţin unui The theory of differentiated associations
mediu social cu venituri mici şi o educaţie de is one of the most popular theories derived
proastă calitate. from the cultural current, elaborated by
Teoria asociaţiilor diferenţiate este una the American criminologist Edwin Suther-
din cele mai cunoscute teorii derivate din cu- land. The basic idea of this theory is that a
rentul culturalist, elaborată de criminologul criminal act occurs when there is a situation
american Edwin Sutherland. Ideea de bază a suitable for a certain person to act, therefore
acestei teorii constă în aceea că un act crimi- the criminal behavior is not innate, but it is
nal se produce atunci când există o situaţie learned, like any other job.
propice pentru o anumită persoană de a ac- At the same time, through this theory
ţiona, prin urmare, comportamentul crimi- we try to explain the phenomenon of crime
242
nal nu este înnăscut, ci se învaţă, ca şi oricare from the point of view of the different pos-
altă meserie. sibilities for the acquisition of “values” and
Totodată, prin intermediul acestei teo- criminal aptitudes, or from the position that
rii se încearcă de a explica fenomenul crimi- the labels displayed on the person, through
nalităţii din punctul de vedere al posibilităţi- the processes of social control, have a strong
lor diferite pentru achiziţionarea de „valori” influence on the individual representation
şi aptitudini criminale, sau de pe poziţia că of one’s own personality. Therefore, based
etichetele afişate pe personalitatea individu- on this theory it could be stated that female
lui prin procesele de control social folosite crime is lower than male crime, because
influenţează puternic asupra unei reprezen- women have limited access to criminal pos-
tări individuale despre propria personalita- sibilities (to certain criminal groups to ac-
te. De aceea, în baza acestei teorii s-ar putea quire some criminal abilities, being subjected
afirma că criminalitatea feminină este infe- to much more severe social control, both in
rioară numeric celei masculine, deoarece fe- the family and at school). At the same time,
meile au acces redus la posibilităţile crimina- the men are predisposed to “absorb” crim-
le (adică la anumite grupări criminale pentru inal abilities – the theory of bad companies
a însuşi unele abilităţi criminale, fiind supuse (children’s companies from school later are
unui control social mult mai sever atât în fa- transformed into criminal groups).
milie, cât şi la şcoală); în acelaşi timp, bărba- Gender theory is a theory that explains
ţii sunt predispuşi să „absoarbă” abilităţiile the essence of women criminality based on
criminale – teoria proastei companii (găşti- the gender difference. Antonean I. sets out
le de puşti la şcoală transformate ulterior în the idea that, most of the times, the crimi-
grupuri criminale). nal behavior of the woman can be influenced
Teoria gender (gendered theory) este o also by her tendency to assert herself in the
teorie care explică esenţa criminalităţii femi- society, searching for appreciation from it, so
nine având la bază criteriul de gen. that this tendency appears as an impulse to
Antonean I. expune ideea precum că, commit some criminal acts in order to ob-
de cele mai multe ori, comportamentul cri- tain the “desired grade” [5].
minal al femeii poate fi influenţat şi de ten- The crimes committed by women have
dinţa acesteia de a se autoafirma în societate, their own characteristics. From the practice
solicitând apreciere din partea acesteia, ast- it follows that criminal women resort to spe-
fel încât această tendinţă apare în calitate de cific mechanisms and methods of commit-
stimul pentru a comite fapte infracţionale în ting the murders, thefts, robberies, acts of
scopul de a obţine „nota dorită” [5]. vandalism, kidnappings.
Crimele comise de către femei îşi au The women’s committing crimes
propriile caracteristici. Din practică rezultă mechanism differs greatly from the mech-
că femeile criminale apelează la mecanisme anism of committing crimes by men, being
şi metode specifice de înfăptuire a omoru- more complex, thought up to the smallest
rilor, furturilor, jafurilor, actelor de vanda- details and, often, much more sophisticated
lism, răpirilor. from the point of view of cruelty and effron-
Mecanismul de comitere a crimelor de tery. The reflection of the social and individ-
către femei diferă foarte mult de mecanismul ual problems of actual women, their unique
de comitere a crimelor de către persoane de form of the perception of problems in the
gen masculin, fiind cu mult mai complex, family, collective and society that represents
gândit până la cele mai mici detalii şi, de the criminal aggression of women.
multe ori, cu mult mai sofisticat din punctul E.R. Abâzova states: “Emerging from
de vedere al cruzimii şi cinismului. Reflec- modern conditions, the need to conceive the
tarea problemelor sociale şi individuale ale typology of the criminal-woman personality
243
femeilor contemporane, forma lor unică de is being updated, which is closely linked to
percepere a problemelor în familie, colectiv, solving problems related to the fight against
societate reprezintă agresivitatea criminală a crime and preventing the process of “femi-
femeilor. nization” of it, decreasing the level of female
Abâzova E.R. afirmă: „În condiţii- criminality in society, creating the conditions
le moderne se actualizează necesitatea de a to prevent the reproduction of this kind of
concepe tipologia personalităţii criminalu- criminality” [6, p. 34]. In addition, the au-
lui-femeie, care este strâns legată de soluţio- thor mentions that the basis of the typolo-
narea problemelor ce ţin de lupta împotriva gy of criminal women is constituted by the
criminalităţii şi preîntâmpinarea procesului reasons of their criminal behavior, morali-
de «feminizare» a acesteia, reducerea nity and psychical and physiological features.
velului criminalităţii feminine în societate, Namely, the identification of the specificity
crearea condiţiilor care să se opună repro- of the motivation of the female criminality
ducerii criminalităţii feminine” [6, p. 34]. În gives the possibility to find and use, within
completare, autoarea menţionează că la baza the planning of the educational-prophylactic
tipologizării femeilor criminale se află moti- and adaptation measures, the basic laws in
vele comportamentului lor criminal, mora- the formation of the criminal women behav-
litatea şi trăsăturile psihofiziologice. Anume ior.
identificarea specificităţii motivaţiei crimi- The classification of types of criminal
nalităţii feminine dă posibilitatea de a con- women personality, proposed by forensic
stata şi folosi, în cadrul planificării măsurilor scientist E. Alauhanov, is also necessary to
educativ-profilactice şi de adaptare, legităţile remark:
de bază în formarea comportamentului cri- a) Violent personality - there are usual-
minal la femei. ly women who commit acts of hooliganism,
Se cuvine de remarcat şi clasificarea crime and bodily harm as a result of domes-
tipurilor personalităţii femeilor criminale, tic violence, infanticide. These are persons
propuse de savantul criminalist Alauhanov with a negative-negligent attitude towards
E.: human life, towards its most important ben-
a) personalitatea de tip violent – sunt, efits, health, physical integrity etc.;
de regulă, femei care comit acte de huliga- b) The violent selfish type - the most
nism, crime şi vătămări corporale ca rezultat dangerous type of personality from a social
al violenţei domestice, pruncucidere. Acestea point of view, with a well-established anti-
sunt persoane cu atitudine negativ-neglijen- social attitude, aimed at achieving one’s own
tă faţă de viaţa umană, faţă de cele mai im- goals and advantages, often material, even
portante beneficii ale ei, sănătate, integritate with the price of human life;
fizică etc.; c) The selfish type - about the character-
b) tipul egoist violent – cel mai pericu- istic motivation of the types of selfish crimi-
los tip de personalitate din punct de vedere nals, including related to the need to ensure
social, cu atitudine antisocială bine stabilită, the welfare of the family, speak the dates of
îndreptată spre atingerea propriilor scopuri internal research, which highlights the large
şi avantaje, deseori materiale, inclusiv cu number of people in this category who have
preţul vieţii umane; families. Thus, most people convicted of
c) tipul egoist – despre motivaţia carac- criminal liability for abuse are true family
teristică tipurilor de criminale egoiste, inclu- members.
siv legate de necesitatea asigurării bunăstării d) Negligent type - the largest number
în familie, vorbesc datele cercetărilor interne, of occasional and random criminals are the
care evidenţiază numărul mare de persoane ones with easy, negligent and irresponsible
ale acestei categorii care au familii. Astfel, attitude towards the legal regulations;
244
majoritatea persoanelor condamnate la răs- e) Dependent type - for the represent-

pundere penală pentru abuz sunt familiste; atives of this type are characteristic differ-
d) tipul neglijent – numărul cel mai ent criminal manifestations, generated by
mare al criminalelor de ocazie sau întâmplă- the psychological dependence, the object of
toare sunt cele cu atitudine uşuratică, negli- which can be the narcotic substances, alco-
jentă şi iresponsabilă faţă de reglementările hol, the personality of the man-life partner
legale; [7, p. 60].
e) tipul dependent – pentru reprezen- Depending on the depth and durability
tanţii acestui tip sunt caracteristice diferite of the orientation of the criminal motivation,
manifestări criminale, efectuate din motivul it is necessary to highlight among women the
dependenţei psihologice, obiectul cărora pot following types of criminal women:
fi substanţele narcotice, alcoolul, personali- a) Random criminal women - they are
tatea bărbatului-partener de viaţă [7, p. 60]. the ones who committed crimes as a result
În funcţie de profunzimea şi durabili- of accidental coincidences, contrary to their
tatea motivaţiei criminogene a personalităţii, general behavior, before those happened;
este necesar de evidenţiat printre femei ur- b) Criminal women of occasion - they
mătoarele tipuri de femei criminale: committed crimes as a result of the influence
a) femei criminale aleatorii – sunt cele of the negative factors that contributed to the
care au comis infracţiuni ca rezultat al coinci- formation and activity of the personality;
denţelor accidentale, contrar comportamen- c) Unstable criminal women - deviate
tului lor general, anterior celor întâmplate; from the norms of approved social behavior,
b) femei criminale de ocazie – au comis however, without assimilating them firmly;
crime ca rezultat al influenţei factorilor nega- d) Professional criminal women - they
tivi care au contribuit la formarea şi activita- do everything possible to achieve the ambi-
tea personalităţii; tions and goals established by committing
c) femei criminale instabile – se abat de crimes [8].
la normele comportamentului social apro- The analysis of the typology of crimi-
bat, cu toate acestea, fără a le asimila cu fer- nal women, listed above, will give the pos-
mitate; sibility to establish general and special pre-
d) femei criminale profesioniste – fac tot ventive measures, individual techniques for
posibilul pentru realizarea ambiţiilor şi sco- investigating crimes committed by women,
purilor stabilite prin intermediul comiterii but also to elaborate the effective planning
infracţiunilor [8]. of educational - prophylactic measures and
Analiza tipologizării femeilor crimina- integration measures in society of convicted
le, enumerate mai sus, va da posibilitate de a women.
stabili atât măsuri generale de prevenire, cât Conclusions. Carrying out the crim-
şi speciale, tehnici individuale de investigare inological analysis of the crimes commit-
a crimelor săvârşite de femei, dar şi planifi- ted by women and elucidating the specif-
carea şi elaborarea eficientă a măsurilor edu- ic characteristics of the personality of the
cativ-profilactice şi de integrare în societate a woman-offender, we mention that in order
femeilor condamnate. to counteract female criminality in the Re-
Concluzii. Efectuând analiza crimi- public of Moldova, the following preventive
nologică a infracţiunilor comise de femei şi measures must be taken:
elucidând trăsăturile specifice personalităţii – elaboration of a national program
infractorului-femeie, menţionăm că pentru aimed at improving all the social fields in
a contracara criminalitatea feminină în RM, which the woman activates and creating an
urmează să fie întreprinse următoarele mă- adequate spiritual climate in the society;
suri de prevenire: – undertaking social-economic meas-
245
– elaborarea unui program naţional ures, such as raising the standard of living of
îndreptat spre îmbunătăţirea tuturor dome- the members of the society, improving the
niilor sociale în care activează femeia şi crea- quality of social life; these objectives can be
rea unui climat spiritual adecvat în societate; achieved by stabilizing the economic situation
– întreprinderea unor măsuri social- of the Republic of Moldova, by creating jobs,
economice, precum ridicarea nivelului de timely payment of salaries and raising them,
trai al membrilor societăţii, îmbunătăţirea equal payment, balancing between supply
calităţii vieţii sociale; aceste obiective pot fi and demand, measures that will eliminate the
realizate prin stabilizarea situaţiei economi- causes that determine the criminality;
ce a Republicii Moldova, adică prin crearea – undertaking legal measures: such
unor locuri de muncă, prin achitarea salarii- as improving the legislation, especially the
lor la timp şi ridicarea acestora, egalitatea sa- criminal, administrative, labor legislation,
lariilor, asigurarea echilibrului dintre cerere economic one;
şi ofertă, măsuri ce vor duce la înlăturarea – stimulating citizens to participate ac-
cauzelor care au condiţionat criminalitatea; tively in criminality prevention;
– întreprinderea unor măsuri juridice: – raising the level of legal awareness of
ca perfecţionarea legislaţiei, în special a celei the population, strengthening the legislative
penale, administrative, de muncă, economice; framework regarding the defense of wom-
– stimularea cetăţenilor la participarea en’s rights;
activă în prevenirea criminalităţii; – creating an ideology focused on the
– ridicarea nivelului conştiinţei juridi- idea of hostility
towards female crime by in-
ce a populaţiei, întărirea cadrului legislativ volving the media in order to create a nega-
cu privire la apărarea drepturilor femeilor; tive climate;
– crearea unei ideologii axate pe ide- – raising the level of education and
ea ostilităţii faţă de criminalitatea feminină morality in family;
prin implicarea mass-mediei în scopul creă- – undertaking psychological and ped-
rii unui climat negativ; agogical measures through the involvement
– ridicarea nivelului de educaţie şi mo- of educational institutions, public organi-
rală în familii; zations (such as “La Strada”, “Casa Mărioa-
– măsuri psihologico-pedagogice prin rei”) in order to raise the confidence of the
implicarea instituţiilor de învăţământ, or- population in the law enforcement bodies, to
ganizaţiilor obşteşti (ca „La Strada”, „Casa participate in the socialization of the persons
Mărioarei”) în scopul ridicării încrederii po- released from detention, to provide material
pulaţiei în organele de drept, participării la and spiritual help to women;
resocializarea persoanelor eliberate din de- – elaboration of social and health ser-
tenţie, acordării ajutorului material şi spiri- vices for the abused women and their chil-
tual femeilor; dren, special programs for their physical and
– elaborarea unor servicii sociale şi mental restoration;
de sănătate pentru femeile agresate şi copiii – undertaking of medical actions for
acestora, programe speciale în vederea resta- the prophylaxis of diseases and for treat-
bilirii fizice şi psihice a acestora; ments of female patients (alcoholism, drug
– întreprinderea unor acţiuni medicale abuse, depression, etc.);
în scopul profilaxiei bolilor şi tratamentelor – counteracting violence in the family,
pacienţilor-femei (alcoolism, narcomanie, supervising the spouses by the law enforce-
depresii ş.a.); ment bodies, creating refugee centers for
– contracararea violenţei în familie, women;
supravegherea soţilor de către organele de – special resocialization measures for
drept, crearea unor centre de refugiu pentru women who have been convicted by the cre-
246
femei; ation of rehabilitation centers, the involve-

– măsuri de resocializare speciale pen- ment of psychologists, the creation of insti-
tru femeile care au fost condamnate prin tutions within which women will be taught
crearea unor centre de reabilitare, implicarea to adapt again to social life.
psihologilor, crearea unor instituţii în cadrul The measures taken by the state, as well
cărora femeile vor fi învăţate de a se adapta as those to be taken, aim to restore the wom-
din nou vieţii sociale. an to her social environment, to offer her the
Toate aceste măsuri întreprinse de stat, role of guardian of the family, of the spiritual
precum şi cele care urmează a fi întreprinse, values, to restore her equality and preserving
au scopul de a readuce femeia în mediul său her femininity.
social, de a-i oferi funcţia de păzitor al că- Finally, it is important to involve the
minului familial şi al valorilor spirituale, de whole community in criminality prevention,
a-i reda egalitatea prin păstrarea feminităţii. because all causes come from the social en-
În cele din urmă, important este participarea vironment of the offender, indifference, ha-
întregii comunităţi la prevenirea crimina- tred, money, envy and hypocrisy being the
lităţii, căci toate cauzele provin din mediul main factors.
social al infractorului, indiferenţa, ura, banii,
invidia şi ipocrizia fiind factorii principali.
1. Nivelul infracţionalităţii în Repu-

blica Moldova în anul 2018. http:// minalitatea-feminina (accesat 21.10.2019)
w w w. s t a t i s t i c a . m d / n e w s v i e w. 6. Абызова Е.Р., Криминологическое ис-
php?l=ro&idc=168&id=5926, (accesat следование личности женщин совер-
15.09.2019). шающих преступления и предупрежде-
2. Bejan O., Dicţionar de criminologie, Chi- ние их преступного поведения, Москва,
şinău, Ed. Ericon SRL, 2009. 129 p. 2007. 203 c.
3. Шелли Д., Криминология, №3-е между- 7. Caraman N., „Caracteristici psihologice
народное издание, Мировая юриспру- ale femeii criminale”. În: Revista naţiona-
денция, Москва: Ед. Питер, 2003. 860 c. lă de drept, nr.2, 2016, p.57-60.
4. Iacobuţă I., Criminologie, Iaşi, Ed. Juni- 8. http://www.allpravo.ru/library/doc4204p/
mea, 2002. 380 p. instrum6815, (accesat 09.11.2019)
5. https://ru.scribd.com/doc/45636599/cri-

Valentina RUSSU, Valentina RUSSU,
asistent universitar, University assistant, “Criminal Law and
Catedra „Drept penal şi criminologie”, Criminology” Department,
e-mail: valya.cociorva@mail.ru e-mail: valya.cociorva@mail.ru
tel.: 060185817 tel.: 060185817
247
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii
Academia „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Anale
Ştiinţifice ale Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova/
col. red.: Iurie Larii (red.-șef.); trad.: Angela Pareniuc. – Chişinău: Academia „Ștefan cel Mare”, 2019
(Tipogr. Acad. „Ștefan cel Mare”) – . – ISSN 1857-0976. – ISBN 978-9975-930-24-6.
Nr. 10: Ştiinţe juridice. – 2019. – 248 p. – Texte, cuprins paral.: lb. rom., engl. – Referințe bibli-
ogr. la sfârșitul art. – 100 ex. – ISBN 978-9975-121-62-0.
34(082)=135.1=111
A 15
Redactare:
Gheorghe CHIRIŢĂ
Tehnoredactare
şi procesare computerizată:
Natalia CONDRAT
Traducere:
Angela PARENIUC
Desing copertă & machetare:

Ruslan CONDRAT
Bun de tipar: 10.10.2019

Tiraj 100 ex.
Tiparul executat la Tipografia Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI

mun. Chișinău, str. Gh. Asachi 21,
MD-2009, Republica Moldova
e-mail: academia@mai.gov.md; www.academy.police.md

Anale ST NR 10 2019

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anale ST NR 10 2019

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ISSN 1857-0976

Articolele au fost recenzate

CONDIȚIILE DE VALIDITATE VALIDITY CONDITIONS

Grigore ARDELEAN, Grigore ARDELEAN

Igor PÂNZARI, Igor PÂNZARI

Introducere. Prin intermediul lucrării Introduction. Through this paper, we

În contextul dat, considerăm că cerce- In this context, we consider that the

donatarului, aceasta nu trebuie echivalată cu freely expressed consent.

Raportată la contractul de donație, alleged donee the provenance of some finan-

pirarea termenului donatarul nu a anunțat compartment under a new legal formula,

nă fizică, contra semnătură, informația pe ble manner, in a language known by donor,

1. Constituția Republicii Moldova din 4. Nota informativă la proiectul Legii pri-

1995. act of unilateral or bilateral training, CKS,

Despre autori About authors

Grigore ARDELEAN, Grigore ARDELEAN,

Igor PÂNZARI, Igor PÂNZARI,

ARMONIZAREA LEGISLAȚIEI HARMONIZATION OF THE ENVIRON-

Marcel BOȘCANEANU, Marcel BOȘCANEANU

Introducere. Procesele de integrare ce Introduction. The processes of inte-

Extinderea Uniunii Europene de la 1 which expressed its support for democracy

de tehnologii moderne, mai curate, care să environmental protection is expected to

lor (Directiva 2008/98/CE a Parlamentului Council Directive 98/83 / EC from 3 Novem-

1. Comunitatea Europeană a fost înființată la

Despre autor About author

Marcel BOȘCANEANU, Marcel BOȘCANEANU,

LATURA OBIECTIVĂ THE OBJECTIVE SIDE OF THE

Alexandru CICALA, Alexandru CICALA,

Introducere. Sediul incriminator, cu Introduction. The incriminating ba-

exercita o anumită activitate pe un termen a) which has caused imprudently se-

În ordinul Ministerului Sănătăţii a safe medical procedure when performed

Ştiinţa medico-legală clasifică aceste local or general administration [5, p. 135].

lor abortive de către persoane necalificate. Termination of the Pregnancy Regulation,

le medicale pentru întreruperea voluntară a –– fetal malformations incompatible

darde în domeniul medicinii, ci de a proteja tion of art. 59 letter c) CC by supplementing

medicale reprezintă o condiţie sine qua case of a pregnancies exceeding 12 weeks of

curs. Bucureşti: Ed. Universitară, 2011, 2009, nr.67.

Despre autor About author

Alexandru CICALA, Alexandru CICALA,

MODELE DE ABORDARE MODELS OF APPROACH

Radion COJOCARU, Radion COJOCARU,

Introducere. Principala sarcină a po- Introduction. The main objective of

diferent de natura acesteia, se considera, în adopted in those times.

noţiunea substanţial formală a infracţiunii 14 of the Criminal Code “Offence is a prej-

1. Giurgiu N. Legea penală şi infracţiunea. 3. Уголовное законодательство СССР

martie 1936. şi Codul cu privire la contravenţiile ad-

Despre autori About authors

Radion COJOCARU, Radion COJOCARU,

Cezar PEŢA, Cezar PEŢA,

MECANISME DE SECURIZARE MECHANISMS FOR SECURING

Mihail DAVID, Mihail DAVID,

Ion CORCIMARI, Ion CORCIMARI,

Cetățenii UE au dreptul de a locui în orice EU citizens have the right to live in

Introducere. Europa s-a confruntat de la Introduction. Since the beginning of

Despre autori About authors

Ion CORCIMARI, Ion CORCIMARI,

CONCEPTUL MĂSURILOR THE CONCEPT OF SPECIAL

Boris GLAVAN, Boris GLAVAN,

la activitatea operativă de investigaţii, atât în garding the operational investigations ac-

тоды познания действительности. 20. Чечетин А.Е. Актуальные проблемы

Despre autori About authors

Boris GLAVAN, Boris GLAVAN,

Victor MÎRZAC, Victor MÎRZAC,

Ghenadie CALCAVURA, Ghenadie CALCAVURA,