Indrumar Afaceri Olanda

Koninkrijk der Nederlanden
Regatul Ţărilor de Jos
Ambasada României la Haga

Biroul de Promovare Comercial - Economică Haga
Olanda
ghid de afaceri
Evoluţii economice pozitive

Economia olandeză se bazează în mare măsura pe comerţul
exterior şi se remarcă prin relaţiile industriale stabile, şomaj şi
inflaţie moderate, balanţă comercială excedentara şi rolul de
important hub european de transport.
Poziţia geografică avantajoasă, dublată de un sistem fiscal

stimulativ, plasează Olanda între primele 10 destinaţii preferate
pentru investitori. În acelaşi timp, firmele olandeze sunt
prezente în majoritatea ţărilor lumii, asigurând constant Olandei
poziţii de top în clasamentul investitorilor străini atât în
economiile dezvoltate, cât şi în cele emergente.
Economia olandeză a fost afectată în 2009 de criza economică

internaţională, dar previziunile pentru perioada următoare sunt
optimiste. Biroul olandez pentru analiza politicilor economice
previzionează pentru anul 2010 o creştere economică de 1,5%.
Cuprins
Repere economice olandeze 2 Înfiinţarea unei societăţi comerciale 9
Structura economiei olandeze 4 Taxe şi impozite 13
Regimul comerţului exterior 6 Relaţiile economice româno-olandeze 18
Accesul pe piaţa forţei de muncă 7 Informaţii utile 20
Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii 8
Datele şi informaţiile prezentate în acest material sunt publicate cu titlu informativ.
1
Repere economice olandeze

Caracterul deschis accentuează vulnerabilitatea economiei olandeze în faţa pieţelor externe
2001 – 2003
Cu un nivel de expunere relativ ridicat în relaţia comercială cu Statele Unite, economia olandeză a resimţit acut
evoluţia ascendentă a monedei unice europene în faţa dolarului american. Pe fondul influenţelor externe şi al
evoluţiilor interne nefavorabile, declinul economic a atins un nivel critic în 2003. Creşterea costurilor cu forţa de
muncă a afectat negativ nivelului de competitivitate şi implicit pe cel a exportului.
2004 - 2005
În 2004 au apărut primele semne de redresare economică, cu un spor timid de 1,7%. Dar revenirea economică nu a
putut fi susţinută de cerere, iar creşterea economică s-a diminuat în 2005 la numai 0,9%.
2006 - 2007
Economia olandeză s-a redresat în 2006, înregistrând o creştere de 3%, superioară mediei din zona Euro (2,5%). În
2007, Olanda s-a menţinut pe un trend superior zonei Euro, atingând o rată de creştere de 3,5%, cea mai mare din
ultimii 8 ani. O contribuţie determinantă la relansare a fost adusă de creşterea exporturilor, din care re-exporturile au
avut o pondere semnificativă, confirmând încă o dată reputaţia de comercianţi a olandezilor. Un efect pozitiv l-a avut
sporirea consumului intern, precum şi creşterea producţiei de gaze naturale în a doua parte a anului. De asemenea,
în această perioadă au fost implementate reforme majore pe piaţa muncii şi în domeniul sistemelor de pensii,
asigurări sociale şi sănătate, care au avut ca rezultat îmbunătăţirea gradului de utilizare a forţei de munca şi
creşterea productivităţii.
2008 - 2009
Olanda a înregistrat în 2008 o creştere economică de numai 2%, faţă de 3,5% în Produsul intern brut
anul precedent. În anul 2009, economia olandeză s-a aflat în recesiune, a scăzut cu 4% în 2009
produsului intern brut scăzând cu 4%. Previziunile pentru 2010 anticipează o şi va creşte cu 1,5% în 2010
creştere economică de până la 1,5%.
Evoluţia economică a Olandei în perioada 2004 – 2010:
5,0
4,0
3,0 3,4 3,6
2,0
2,2 2,0 2,0
1,0 1,5
0,0
-1,0
-2,0
-3,0
-4,0
-4,0
-5,0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 *2010
Rata de creştere a PIB comparativ cu anul anterior (* previziuni)
2
Principalii indicatori economici ai Olandei, 2004 – 2010:
Evoluţia anuală (%): 2004 2005 2006 2007 2008 2009 *2010
Produs Intern Brut 2,2 2,0 3,4 3,6 2,0 - 4,0 1½
Consum privat 1,0 0,7 -0,3 1,7 1,3 - 2½ ¼
Investiţii private, ne-imobiliare -2,7 0,4 10,6 5,3 7,0 - 15¾ - 7¼
Export de produse (exclusiv energie) 9,1 6,8 8,5 8,0 1,0 - 9½ 6,0
- din care din producte interna 4,1 2,2 4,3 5,0 - 1,6 -10¼ 5¼
- re-export 15,2 12,0 13,0 10,9 3,6 -9 6½
Import de bunuri 8,1 6,1 9,2 6,8 3,7 - 10½ 4,0
Indexul preţurilor de consum 1,2 1,7 1,1 1,6 2,5 1¼ 1,0
Preţul bunurilor de export (exclusiv energie) -0,2 0,6 1,7 1,8 2,0 -5,0 -2,0
Rata şomajului (nivel în % din forţa de muncă) 6,5 6,5 5,5 4,5 3,9 5,0 6½
Taxe şi contribuţii la asigurările sociale (nivel în % din PIB) 37,5 37,9 39,5 38,9 39,1 38,1 38,3
Putere de cumpărare -0,2 -2,3 1,3 2,2 -0,2 1¾ -¾
Productivitatea muncii 4,0 2,7 2,0 1,9 0,9 - 2½ 5½
Ponderea forţei de muncă în veniturile întreprinderii (nivel în %) 80,2 78,6 79,3 78,4 79,0 80¾ 78½
Sursa: Biroul Analiza Politicilor Economice [ www.cpb.nl ] * previziuni
Piaţa forţei de muncă a început să resimtă puternic efectele crizei începând din ultimul trimestru al anului 2008 şi pe
parcursul anului 2009, care a consemnat majorarea ratei şomajului de de la 3,9% la 5%. Având în vedere că
reducerile de personal vor continua, se estimează până la asfârşitul anului 2010 o rată a şomajului de 6,5%.
Comerţul internaţional se diminuează
În 2009, Olanda a realizat importuri în valoare de 276,01 mld. EUR, în scădere cu

Comparativ cu anul anterior,
17,8% faţă de anul precedent, iar exporturile au totalizat 309.76 mld. EUR, în
în 2009 a scăzut valoarea
scădere cu 16,4%. Cu aceste valori, Olanda s-a plasat pe locul 3 în clasamentul importurilor şi exporturilor
exportatorilor din Uniunea Europeană, după Germania şi Franţa, respectiv pe olandeze
locul 4 în cel al importatorilor, devansată de aceleaşi ţări plus Marea Britanie.
Volumul schimburilor comerciale ale Olandei în perioada 2001 - 2009 (mld. EUR):
Schimburi comerciale 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Import 218,33 205,57 206,87 228,25 249,84 285,37 307,27 332,07 276,01
Export 241,34 232,70 234,17 255,66 281,30 318,95 347,50 367,83 309.76
Balanţă 23,01 27,13 27,30 27,41 31,46 33,58 40,23 35,76 33,75
Sursa: Biroul de Statistică [ www.cbs.nl ]
Prin Rotterdam, cel mai important port european, este tranzitat un volum de marfă de două ori mai mare decât în
portul concurent Anvers, activităţile portuare contribuind anual cu aproximativ 10% la formarea PIB. Principalele
mărfuri tranzitate sunt maşinile şi echipamentele, produsele chimice, carburanţii şi produsele alimentare, partenerii
cei mai importanţi atât la import cât şi la export fiind Germania, Belgia, Franţa, Marea Britanie şi Statele Unite.
3
Structura economiei olandeze

Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor
Sectorul serviciilor furnizează aproximativ trei sferturi din Produsul Intern Brut, din
Sectorul serviciilor generează
care serviciile comerciale reprezintă cu puţin sub jumătate din PIB. În domeniul aproximativ trei sferturi din PIB
comercial, cel mai important segment de afaceri este cel al vânzărilor cu ridicata
şi cu amănuntul (peste 13% din valoarea adăugată brută), urmat de cel al serviciilor din domeniul tranzacţiilor
imobiliare (circa 8%), sectorul serviciilor din transporturi şi comunicaţii (7%) şi cel al serviciilor financiar-bancare
(6,5%).
Odată cu creşterea gradului de integrare a pieţelor financiare, sectorul olandez de profil a reacţionat prompt şi
dinamic şi şi-a diversificat oferta de servicii, băncile olandeze fiind o prezenţă activă pe piaţa internaţională.
Totodată, în Olanda funcţionează 60 de filiale şi sucursale ale unor bănci europene, asiatice şi americane.
Bursa de Valori Mobiliare de la Amsterdam - Euronext [ www.euronext.com ], este

Bursa din Amsterdam este cea
cea mai veche instituţie de acest gen din Europa şi una dintre cele mai importante
mai veche bursă europeană
din lume. În prezent, face parte din Euronext N.V., primul operator bursier pan-
european, creat în 2000 prin fuziunea burselor de valori din Amsterdam, Bruxelles şi Paris. În 2002, Euronext N.V.
s-a extins prin achiziţionarea platformei de tranzacţionare a instrumentelor financiare derivate LIFFE (London
International Financial Futures and Options Exchange) şi fuziunea cu bursa de valori din Lisabona. La data de 4
aprilie 2007, NYSE Group Inc. şi Euronext N.V. au lansat holdingul NYSE Euronext, devenit cel mai mare grup
bursier la nivel mondial.
Servicii de finanţare a afacerilor sunt asigurate şi prin alte instituţii specializate, cum ar fi: Banca Naţională de
Investiţii - NIB Capital [ www.nibc.com ] specializată în împrumuturi pe termen mediu şi lung, companii de investiţii
de capital (iniţial create de guvern, în prezent semi-independente) şi agenţii regionale de dezvoltare (servicii
financiare pentru înfiinţarea de noi companii sau preluarea riscului).
Randstat, centrul economic al tarii
Cea mai mare concentrare economică se înregistrează în partea de vest a

Înaltă tehnologie în
Olandei, cunoscută sub numele de Randstat, unde îşi au sediul şi îşi desfăşoară
industrie
activitatea peste 45% din numărul total de companii. Partea de sud a ţării, de
asemenea bine dezvoltată, este în prezent o zona industrială în creştere, orientată în principal spre export şi cu o
pondere de circa 25% în economia naţională.
Provinciile din estul ţării, la graniţa cu Germania, au din punct de vedere economic o structură diversă, activităţile
principale desfăşurându-se în sectorul industriilor manufacturiere, în cel al transporturilor şi în sectorul comerţului cu
ridicata.
Doar 10% din totalul firmelor olandeze s-au stabilit în provinciile din nordul ţării, activităţile acestora fiind concentrate
în special în agricultură şi mai puţin în industrie.
Activităţile industriale sunt concentrate în domenii de înaltă tehnologie: biotehnologie, chimie fină, industrie
farmaceutică, electronică, telematică, IT&C, tehnologie medicală, realizarea de materiale noi, industria alimentară,
imprimerie.
4
Agricultura olandeză, puternic mecanizată, este recunoscută pe piaţa mondială ca unul dintre
furnizorii principali de produse horticole şi este un exportator important de carne şi produse
lactate
Olanda se află pe primul loc în lume la exportul de flori tăiate, locul II la exportul de brânzeturi şi locul III la produse
agricole în general.
Atât sectorul horticol cât şi cel de producere a laptelui şi a produselor lactate au

Structuri cooperatiste în
la bază, în general, structuri cooperatiste şi se caracterizează printr-un grad înalt
agricultură
de integrare. Fiecare segment, începând de la producţie şi până la distribuţie, are
o structura proprie de organizare prin care îşi promovează şi apără interesele.
Fermierii sunt reprezentaţi de Dutch Organisation for Agriculture and Horticulture [ www.lto.nl ], industria de
prelucrare a laptelui de Dutch Dairy Organisation [www.prodzuivel.nl ], firmele de distribuţie a produselor lactate
sunt organizate în Joint Dairy Federation [ www.gemzu.nl ], în timp ce Dutch Bureau for Provisions Trade [
www.cbl.nl ] reprezintă interesele comercianţilor cu amănuntul. Toate aceste entităţi sunt grupate, prin reprezentanţii
lor, în Dutch Dairy Board [ www.prodzuivel.nl ], singura organizaţie cu rol de reglementare în sectorul de lapte şi
produse din lapte, la nivel naţional şi, respectiv, în The Product Board for HorticuIture [ www.tuinbouw.nl ], structură
similară cu rol de reprezentare a tuturor segmentelor implicate în sectorul horticol.
Agro-turismul este o formă de completare a veniturilor pentru peste 2.500 de ferme olandeze, dintre care, marea
majoritate sunt situate în provincia Zeeland. Circa 9% dintre fermele din aceasta provincie oferă facilităţi de vacanţă.
Agro-turismul este mai puţin răspândit în provinciile Groningen, South Holland şi North Brabant. Mai mult de
jumătate dintre fermele incluse în circuitul agro-turistic sunt ferme de creştere a vacilor.
Ca urmare a restricţiilor impuse de Uniunea Europeană la producţia animaliera şi din raţiuni ecologice, cotele
alocate Olandei au devenit insuficiente, mulţi fermieri fiind nevoiţi să se îndrepte către ţări care nu se confruntă cu
aceste probleme.
România devine din ce în ce mai interesantă ca potenţială destinaţie, expertiza şi investiţiile olandeze putând
constitui un sprijin important în redresarea şi adaptarea sectorului agro-zootehnic românesc la cerinţele Uniunii
Europene.
Principala resursă naturală a Olandei sunt gazele naturale
Olanda (inclusiv sectorul olandez al Mării Nordului) deţine mai mult de jumătate
Olanda asigură până la 20%
din resursele de gaze naturale ale UE-15 ceea ce îi conferă o poziţie importantă
din gazele naturale necesare
din punctul de vedere al asigurării surselor de energie la nivel comunitar. Între UE
15% şi 20% din consumul total anual de gaze naturale al Uniunii Europene este
produs în Olanda. Astfel, în ultimii 40 de ani, industria naţională de gaze naturale a avut, şi continuă să aibă, o
contribuţie importantă la prosperitatea Olandei.
Producţia de gaze naturale generează peste 2% din PIB-ul olandez şi asigură aproximativ 11.000 locuri de muncă,
3
predominant în partea de nord a ţării. Anual, în Olanda se extrag circa 70 miliarde m , din care jumătate pentru
consumul propriu.
3
Rezervele sunt estimate la aproximativ 1.600 miliarde m la care este posibil să se adauge resurse suplimentare,
3
neconfirmate încă, de 200 – 570 miliarde m . Două treimi din volumul total al resurselor sunt offshore.
5
Regimul comerţului exterior

Regimul comerţului exterior olandez este dat de apartenenţa Olandei la Uniunea Europeană şi la
Organizaţia Mondială a Comerţului
Elaborarea şi monitorizarea politicilor comerciale naţionale se fac în conformitate cu reglementările comunitare în

materie şi rezultatele negocierilor multilaterale din cadrul OMC, intrând în competenţa Ministerului Afacerilor
Economice [ www.minez.nl ], care are reprezentanţi proprii în comitetele specializate ale Uniunii Europene.
Schimburile comerciale se desfăşoară, în general, pe baze libere, statul intervenind doar în situaţii de excepţie.
Cele mai uzuale restricţii sau bariere la import sunt:

 măsuri anti-dumping
 taxe compensatorii
 suprataxe la produsele agricole
 restricţii cantitative
 contingente tarifare
Pentru anumite produse, importul se face pe baza de licenţă. În unele cazuri şi exporturile sunt supuse sistemului
de licenţiere.
Originea bunurilor este dată de „naţionalitatea economică" a acestora. În cazul contribuţiei mai multor ţări la
producerea bunurilor, originea este dată de procentul participării fiecărei ţări la procesul de prelucrare. Regulile de
origine sunt elaborate de Ministerul Afacerilor Economice.
Aspectele fiscale ale comerţului exterior sunt reglementate şi aplicate pe plan naţional de Ministerul Finanţelor
[ www.minfin.nl ] şi autoritatea vamală [ www.douane.nl ], pornind de la reglementările comunitare în materie.
Taxele de import cuprind toate taxele generate de apartenenţa ţării la UE:

 taxe vamale, conform Tarifului Vamal Comun şi prevederilor speciale din acordurile semnate de UE cu diferite
tari [ http://europa.eu.int/comm/taxation_customs/dds/en/tarhome.htm ]
 taxe cu efect similar, inclusiv taxe anti-dumping
 taxe determinate de politica agricola comună
Acestea sunt colectate de autorităţile vamale ale statelor membre şi virate Uniunii Europene, cu excepţia unui
procent convenit cu aceasta (Olanda - 25%). De asemenea, în momentul importului se mai plătesc taxa pe valoarea
adăugată şi, acolo unde este cazul, accize şi taxe de mediu.
Taxele vamale se calculează la valoarea bunurilor în vamă, respectiv valoarea tranzacţiei de import. În Olanda este
acceptată schema „primei vânzări la export", care poate determina economii la plata taxelor vamale.
Pentru anumite situaţii, sunt prevăzute exceptări de la plata taxelor vamale:

 stocare într-un antrepozit vamal
 prelucrare activă
 prelucrare pasivă
 prelucrare sub control vamal
 admisie temporară
 procedură de tranzit vamal
6
Accesul pe piaţa forţei de muncă

În cazul cetăţenilor români şi bulgari, Olanda a decis aplicarea unui regim tranzitoriu restrictiv de
acces pe piaţa muncii
În prezent, cetăţenii români pot munci legal în Olanda doar în baza unui permis
Cetăţenii români pot lucra în
de muncă obţinut de angajatorul olandez. Obligativitatea aplicării la Centrul baza unui permis de muncă,
pentru Munca şi Venituri [ www.werk.nl ] şi a obţinerii permisului de muncă revine pentru care aplică angajatorul
angajatorului. Acesta va trebui să facă dovada că pentru locul de munca
respectiv nu a existat nici un aplicant cetăţean olandez sau din vechile state membre UE/EEA, sau din statele care
au aderat la UE în 2004 (pentru acele sectoare de activitate pentru care se aplică procedura simplificată de emitere
a permiselor de muncă, pentru aceste state). [ www.ind.nl ]
Excepţie de la regula permisului de muncă fac angajaţii cu pregătire deosebită („high skilled migrants"), cercetătorii
şi lectorii universitari cu vârsta sub 30 de ani (cu anumite condiţii) şi medicii care îşi definitivează studiile de
specializare în Olanda pentru a deveni medici specialişti. Pentru aceste categorii, angajatorii pot încheia contracte
de muncă fără să mai aplice la Centrul pentru Muncă şi Venituri pentru obţinerea permiselor de muncă.
În cazul lucrătorilor români şi bulgari care prestează activităţi în Olanda în baza unui contract de furnizare de servicii
de către o companie cu sediul într-o ţară UE, se aplică sistemul de notificare prealabilă, introdus la 1 decembrie
2005, valabil şi pentru statele care au aderat la Uniune în 2004. Acest sistem de notificare exceptează furnizorii de
servicii de la obţinerea unui permis de muncă pentru angajaţii lor, originari din România şi Bulgaria, în următoarele
condiţii:
 furnizorul de servicii are sediul în afara Olandei, într-o ţară UE în care se aplică regulile privind libera circulaţie a
serviciilor şi nu este doar o căsuţă poştală
 serviciile furnizate nu sunt de genul recrutării şi plasării de personal în scopul furnizării de forţă de muncă
 serviciile sunt înregistrate la Centrul pentru Munca şi Venit înainte de a se începe furnizarea acestora
Pentru informaţii suplimentare vizitaţi site-ul Ministerului Afacerilor Sociale şi Muncii [ www.employment.gov.nl ].
Recunoaşterea calificărilor profesionale
În Olanda există în prezent două puncte de contact (centre de informare) în materie de recunoaştere a calificărilor
profesionale:
 Departamentul de Recunoaştere Internaţională [ www.beroepserkenning.nl ] al Netherlands Organization for
International Cooperation in Higher Education [ www.nuffic.nl ] - punct de contact pentru profesiile reglementate
ce fac obiectul directivelor sectoriale (profesii medicale, arhitectură, avocatură)
 Departamentul pentru Evaluarea Diplomelor şi Atestatelor Internaţionale [ www.colo.nl ] - punct de contact
pentru profesiile reglementate, incluse în sistemul general de recunoaştere (altele decât cele din medicină,
arhitectură, avocatură).
Pentru informaţii suplimentare consultaţi secţiunea „Regim de şedere şi condiţii de muncă” de pe site-ul Ambasadei
României la Haga [ www.haga.mae.ro ]
7
Sectorul IMM
Sectorul IMM-urilor în Olanda este constituit din peste 550.000 de companii
Întreprinderile mici şi mijlocii (firme cu cel mult 250 angajaţi) reprezintă mai mult de 99% din totalul firmelor olandeze
şi asigură circa 2,5 milioane locuri de muncă.
Cifra de afaceri cumulată realizată în sectorul IMM-urilor este de circa 450 450 miliarde EUR cifra de
miliarde Euro şi reprezintă peste 50% din cifra de afaceri realizată în întreaga afaceri cumulată în sectorul
economie olandeză. IMM
Distribuţia IMM pe sectoare de activitate:
Servicii comerciale
8% Vanzari cu amanuntul
9% 24% Activitati industriale
10% Sanatate
13% Vanzari cu ridicata
11%
Constructii
12% 13%
Reparatii auto
Catering
La nivel instituţional, cea mai mare organizaţie olandeză din sectorul IMM-urilor este Asociaţia Regala MKB-
Nederland [ www.mkb.nl ]. Compusă din 125 de organizaţii de ramură şi 400 asociaţii regionale, MKB-Nederland
apăra interesele a circa 175.000 de antreprenori, în raporturile acestora cu administraţia centrală şi locală, cu
partenerii sociali şi îi reprezintă chiar la nivel european.
Chiar dacă în Olanda nu există o legislaţie specifică IMM-urilor, o parte din programele cu susţinere guvernamentală
destinate sprijinirii şi dezvoltării activităţilor economice şi comerciale se adresează cu precădere acestora:
 Programul PSB, având ca obiectiv sprijinirea activităţilor de export a IMM–urilor cu experienţa redusa în materie
de comerţ exterior;
 Programul IFOM, ce se adresează IMM-urilor care doresc să investească pe pieţele emergente.
8
Înfiinţarea unei societăţi comerciale

Principalele tipuri de societăţi comerciale care funcţionează în Olanda sunt societatea cu
răspundere limitată (BV) şi societatea pe acţiuni (NV)
Societatea cu răspundere limitată (BV)
Societatea de tip BV (similara SRL din România) poate fi înfiinţată de una sau mai multe persoane fizice sau
juridice, care semnează în fata unui notar public un document numit “elemente de constituire”. Documentul se
redactează în limba olandeză şi poate fi semnat fie de fondatorul societăţii, fie de avocatul acestuia sau o altă
persoană împuternicită.
Actul cuprinde, cu obligativitate, aşa numitele “elemente ale asocierii”:
 denumirea oficială;
 sediul companiei, obligatoriu pe teritoriul Olandei, dar nu este necesar ca acesta să coincidă cu locul principal
de desfăşurare a activităţii societăţii;
 obiectul de activitate, formulat succint;
 capitalul autorizat, subscris şi vărsat, exprimat în euro, cu menţionarea numărului şi valorii nominale a părţilor
sociale;
 restricţii privind transferul părţilor sociale;
 atribuţiile directorului sau a directorilor coordonatori;
 prevederi referitoare la consiliul de supervizare;
 data încheierii anului financiar şi reguli privind pregătirea declaraţiilor fiscale şi auditului;
 reguli privind adunările generale ale asociaţilor;
 dreptul de vot al asociaţilor;
 repartizarea profitului şi tratamentul pierderilor;
 proceduri de lichidare;
 detalii privind înţelegerile sau contractele încheiate anterior constituirii, pe care noua societate urmează a şi le
asuma.
Capitalul minim al unei societăţi de tip BV este de 18.000 EUR şi poate fi depus în numerar sau alte bunuri.
În faza preliminară constituirii societăţii, fondatorii sunt obligaţi să verifice dacă Societate cu răspundere
denumirea aleasă nu este identică sau foarte apropiată de cea a unei companii limitată (BV):
existente. De regulă, această formalitate este îndeplinită de notarul public prin capital social minim
intermediul Camerei de Comerţ [ www.kvk.nl ], care are în evidentă un Registru al 18.000 EUR
Denumirilor Comerciale. Denumirea societăţii trebuie să conţină - la început sau
la sfârşit - iniţialele BV (semnificând societate cu răspundere limitată). Denumirea nu trebuie să fie obligatoriu în
limba olandeză. În cazul filialelor companiilor străine care operează în Olanda, Ministerul Justiţiei [ www.justitie.nl ]
verifică denumirea şi în cele mai multe cazuri solicită adăugarea, în paranteză, a cuvintelor “Netherlands”,
“Nederland” sau “Holland” pentru evitarea confuziilor.
Un exemplar al “elementelor de constituire” se depune de către notarul public la Ministerul Justiţiei, care verifică
respectarea reglementarilor legale şi emite o declaraţie atestând inexistenţa de obiecţiuni faţă de înregistrarea
societăţii. Eliberarea declaraţiei poate fi refuzată numai în una din următoarele situaţii:
 antecedentele persoanelor desemnate pentru a asigura controlul companiei indică riscul ca societatea să fie
folosită în scopuri nepotrivite sau activităţile sale să prejudicieze creditorii;
 “elementele de constituire” pot afecta ordinea publică sau contravin legislaţiei în vigoare;
 neplata taxei datorate Ministerului Justiţiei pentru eliberarea declaraţiei.
9
După primirea declaraţiei de mai sus, notarul întocmeşte actul de constituire şi societatea de tip BV devine entitate
juridică cu drepturi depline. Procesul se finalizează cu înregistrarea noii societăţi la Registrul Comerţului din cadrul
Camerei de Comerţ în raza căreia este situată firma şi publicarea automată în Buletinul Oficial.
Formalităţile de constituire a unei societăţii de tip BV durează aproximativ două luni. Până la obţinerea declaraţiei
privind inexistenţa de obiecţiuni din partea Ministerului Justiţiei, companiei îi este permis să funcţioneze provizoriu,
în condiţiile depunerii a cel puţin 25% din capitalul social subscris şi adăugării la iniţialele BV a literelor i.o.,
semnificând “în curs de înfiinţare”. În perioada de funcţionare provizorie întreaga răspundere pentru actele şi
obligaţiile societăţii revine directorilor săi.
Principalele cheltuieli ocazionate de constituirea unei societăţi cu răspundere limitată în Olanda sunt:
 taxa notarială, pentru elaborarea şi îndeplinirea “elementelor de constituire”, este cuprinsă între 1000 EUR şi
1.500 EUR; poate fi suplimentată în cazul unor probleme mai dificile, care necesită un volum mare de
corespondenţă, traduceri, discuţii, transferuri de proprietate, ipoteci etc.;
 taxa percepută de Camera de Comerţ pentru înscrierea documentelor companiei în Registrul Comertului.
Valoarea taxei depinde de locul în care compania îşi stabileşte sediul social şi este de circa 180 EUR;
 taxa percepută de Ministerul Justiţiei pentru eliberarea declaraţiei privind inexistenţa de obiecţiuni - 90 EUR.
Anual, societatea de tip BV este obligată să pună la dispoziţia Registrului Comercial situaţia sa financiară.
Societatea pe acţiuni (NV)
Societatea de tip NV (similară SA din România) constituie forma de companie al cărei capital se achiziţionează prin
oferta publică. Acţiunile sunt liber transferabile, fără restricţii în ceea ce priveşte numărul lor.
Anterior înregistrării, ca şi în cazul BV, Ministerul Justiţiei [ www.justitie.nl ] trebuie să agreeze conţinutul actului de
constituire, prin emiterea declaraţiei de ne-obiecţiune. Respectiva procedură poate dura între 8 şi 10 săptămâni. În
continuare, actul de constituire, elaborat în limba olandeza, este executat în faţa unui notar public.
Actul de constituire trebuie să conţină:

 elementele asocierii (similar BV);
 capitalul subscris şi vărsat;
 numele directorilor coordonatori.
După obţinerea actului de constituire, elementele de asociere se înscriu în Registrul Comerţului de pe lângă
Camera de Comerţ locală [ www.kvk.nl ], fiind necesar ca acestea să includă, între altele: obiectul de activitate;
structura financiară; sediul companiei.
Capitalul minim autorizat, subscris şi vărsat pentru o societate de tip NV este de 45.000 EUR.
În cazul în care compania operează înainte de finalizarea procedurii de Societate pe acţiuni (NV):
constituire, răspunderea aparţine - personal şi colectiv - persoanelor care capital social minim
încheie acte cu efect juridic asupra companiei. Produc efecte juridice acele acte 45.000 EUR
care sunt fundamentate sau se refera în mod direct la elementele asocierii.
În cazul societăţii NV înregistrate, răspunderea deţinătorilor de acţiuni este limitată la volumul capitalului subscris. În
unele situaţii, directorii coordonatori pot răspunde în nume propriu. Suplimentar consiliului de administrare,
elementele asocierii pot prevedea constituirea unui consiliu de supervizare.
10
În cazul companiilor mari (capital peste 11.344.505 EUR, plus rezerve şi peste 100 de angajaţi în Olanda), consiliul
de supervizare este obligatoriu prin lege, revenindu-i deciziile care pot influenţa continuitatea activităţii companiei.
Ca şi societatea cu răspundere limitată, compania de tip NV este obligată, prin lege, să pună la dispoziţia
Registrului Comercial situaţia financiară anuală.
Parteneriatul
Legea olandeză a companiilor face distincţie între parteneriatul general şi cel cu răspundere limitată.
Parteneriatul general (VOF) nu formează o entitate juridică distinctă de partenerii individuali şi nu este supus
impozitării unitare. Fiecare partener poate genera obligaţii în cadrul parteneriatului, în limitele autorităţii sale
exprimate sau implicite.
Partenerii sunt deplin răspunzători pentru datoriile parteneriatului, inclusiv după retragere - pentru angajamentele
asumate înainte de respectivul moment. De regulă, grupuri profesionale de avocaţi, medici, contabili etc.
cooperează în cadrul unei forme speciale de parteneriat general, denumită “maatschap”.
Parteneriatul limitat (CV) este o formă derivată de parteneriat general, în cadrul căreia, alături de partenerii generali,
există unul sau mai mulţi parteneri care răspund numai în limitele contribuţiei lor la capitalul parteneriatului.
Partenerii cu răspundere limitată nu au dreptul să participe la conducerea parteneriatului sau să-şi înscrie numele în
denumirea firmei, cu excepţia cazului în care anterior au avut statutul de parteneri generali.
Parteneriatele şi anumite detalii referitoare la partenerii individuali se înregistrează la Registrul Comerţului, aflat în
subordinea Camerei de Comerţ [ www.kvk.nl ].
Forma legală de organizare Răspunderea Taxe / impozite plătite

 Impozitul pe venit / profit
Comerciantul unic (Eenmanszaak) Nelimitată, a proprietarului
 TVA
 Impozitul pe venitul rezultat din cota de
Parteneriatul general (VOF) Partenerii răspund nelimitat şi solidar profit a fiecăruia dintre parteneri
 TVA
Parteneriatul limitat (CV)  Partenerii activi răspund nelimitat
Partenerii pot fi: şi solidar  Impozitul pe venit
 Activi (participă la derularea afacerii)  Partenerii comanditari răspund în  TVA
 Comanditari (au doar aport la capitalul social) limita aportului lor
Partenerii răspund solidar şi nelimitat
 Impozitul pe venitul rezultat din cota de
Parteneriatul pentru obligaţiile societăţii dar fiecare
profit a fiecăruia dintre parteneri
(creat în scopul exercitării unor profesii liberale) în parte nu răspunde pentru obligaţiile
 TVA
individuale ale celorlalţi parteneri
 Impozitul pe profitul companiei
Societatea cu răspundere limitată (BV) Este a societăţii
 Taxa pe capital
Capitalul social minim la constituire: 18.000 euro
 TVA
 Impozitul pe profit
Asociaţia sau Fundaţia Este a asociaţiei / fundaţiei
 TVA
11
Filiala
Filiala nu constituie o unitate juridică distinctă, făcând parte din compania-mamă, care deţine întreaga răspundere
pentru actele şi activităţile acesteia. Cu toate acestea, ca orice altă forma de afacere, filialele companiilor străine se
înregistrează la Registrul Comerţului, în care scop trebuie furnizate informaţii precum:
 documentele de constituire ale filialei;

 valoarea capitalului;
 datele de identificare ale directorilor filialei;
 adresa biroului filialei din Olanda;
 denumirea comercială şi o descriere a obiectului de activitate.
Filialele companiilor străine sunt supuse impozitului pe profit practicat pentru societăţile comerciale înregistrate în
Olanda. Situaţia financiară a acestora nu trebuie făcută publică.
În general, companiile străine recurg la filiale în fazele timpurii ale prezenţei lor în Olanda, datorită rapidităţii
formalităţilor de înregistrare şi a unei relative confidenţialităţi. De regulă, companiile străine operează în Olanda prin
societăţi de tip BV sau NV.
12
Taxe şi impozite
Veniturile din salarii şi din alte activităţi independente
Acestea se impozitează prin aplicarea unor cote de impozitare progresivă:
Venituri anuale Cota de impozitare
Până la 17.579 EUR inclusiv 33,60% din care 2,45% impozit şi 31,15% contribuţia la asigurări sociale
din care 10,70% impozit şi 31,15% contribuţia la asigurări sociale

Între 17.579 şi 31.589 EUR inclusiv 41,85%
pentru suma care depăşeşte 17.579 EUR
nu se mai aplica contribuţia la asigurări sociale

Între 31.589 şi 53.860 EUR inclusiv 42,00%
nu se mai aplica contribuţia la asigurări sociale

Peste 53.860 EUR 52,00%
Administraţia Financiară [ www.belastingdienst.nl ] / Ministerului Finanţelor [ www.minfin.nl ]
Legislaţia olandeză oferă angajatorilor posibilitatea de a oferi angajaţilor străini o

Regim fiscal favorabil
alocaţie lunară neimpozabilă. Această alocaţie poate avea o valoare de până la
pentru angajaţii străini
30% din salariu şi se poate acorda în următoarele condiţii:
 Angajatul a fost recrutat din străinătate;
 Angajatorul aduce argumente rezonabile că angajatul în cauză deţine o expertiză greu de găsit pe piaţa muncii
din Olanda;
 Angajatul este plătitor de taxe către statul olandez.
Veniturile din salarii şi contribuţia la asigurări sociale se deduc la sursă şi se virează la administraţia fiscală.
Impozitul pe profit
Impozitul pe profit se percepe în cote progresive, în funcţie de valoarea profitului.

Majorare temporară a
La sfârşitul anului 2008, guvernul olandez a decis majorarea până la 200.000 plafonului de profit supus
EUR a plafonului de profit impozitat cu 20%. Această măsură este destinată impozitării minime.
stimulării agenţilor economici în actuala perioadă de criză şi va fi aplicată până în
anul 2010. Anterior acestei decizii, se aplica impozitul de 20% până la plafonul de 40.000 EUR, şi respectiv un
impozit de 23% pentru profitul cuprins între 40.000 şi 200.000 EUR.
Valoarea profitului Cota de impozitare
Pentru primii 200.000 EUR din profitul impozabil 20,00% Se aplica societăţilor comerciale, dar şi fundaţiilor sau
Pentru profitul impozabil ce depăşeşte 200.000 EUR 25,50% asociaţiilor care desfăşoară activităţi lucrative.
Pentru companiile care fac parte dintr-un grup, impunerea se face asupra veniturilor impozabile consolidate ale
grupului, fiind permisă echilibrarea pierderilor unei companii cu profitul alteia, înainte de impozitare.
Pierderile înregistrate în anul anterior pot fi deduse din profiturile realizate în anii următori. Profiturile distribuite
acţionarilor nu se deduc din suma impozabila. Amortizarea mijloacelor fixe poate fi făcuta după orice metoda de
depreciere, la alegerea companiei.
13
Companiile străine pot evita plata impozitelor către statul olandez dacă activităţile desfăşurate în Olanda nu au o
amplasare sau o reprezentare permanentă (locaţie fixă de desfăşurare a activităţilor sau o persoană autorizată să
încheie contracte în numele companiei mamă).
O particularitate a sistemului fiscal olandez este posibilitatea unei companii de a

Posibilitatea discutării în avans
discuta cu autoritatea în materie tratamentul fiscal pentru anumite operaţiuni sau a impozitării
tranzacţii viitoare. În acest fel, compania beneficiază de evaluarea precisă a
valorii impozitelor pe care le va avea de plătit şi poate astfel să îşi eficientizeze operaţiunile viitoare.
Veniturile din dividende
Pentru veniturile “substanţiale” rezultate din dividende se aplică un impozit de 25%. În această categorie de
impozitare intră cei care deţin singuri, sau împreună cu partenerul fiscal, mai mult de 5% din acţiunile unei societăţi
comerciale sau a unei cooperative.
Veniturile din economii şi investiţii
Aceste categorii de venituri se impozitează cu o rată fixă de 30%.
Taxa pe moştenire
Se aplică la valoarea bunurilor dobândite de la o persoană al cărei ultim domiciliu a fost în Olanda. Legea stabileşte
valorile maxime ale bunurilor moştenite pentru care se aplică, în anumite condiţii, exceptarea de la plata taxei. Cota
procentuală este diferenţiată în funcţie de gradul de rudenie (rudele de grad I plătesc mai puţin decât rudele mai
îndepărtate sau cei fără grad de rudenie) şi se aplica asupra valorii taxabile a bunurilor dobândite (valoarea
proprietăţii dobândite din care se scade valoarea exceptata). Exista o cotă procentuală maximă şi una minimă,
stabilite în funcţie de valoarea moştenirii:
Cota de impozitare
Categorie de moştenitori
Min. Max.
Soţi, copii, parteneri de cuplu 5% 27%
Părinţi şi fraţi 26% 53%
Fără grad de rudenie 41% 68%
Entităţi religioase, ideologice, caritabile, culturale, ştiinţifice sau publice, de interes general în Olanda 8%
Ministerul Finanţelor a anunţat că intenţionează să modifice până în anul 2010 categoriile de moştenitori şi cotele de
impozitare aferente.
Taxa pe transferuri de bunuri
Se aplică în cazul moştenirilor sau cadourilor dobândite de la persoane al căror ultim domiciliu nu a fost în Olanda.
Legea nu prevede excepţii de la plata taxei iar cotele procentuale sunt aceleaşi cu cele aplicate în cazul
moştenirilor.
14
Taxa pe câştigurile din jocurile de noroc
Premiile obţinute din jocuri de noroc şi a căror valoare depăşeşte 454 euro sunt taxate cu 5%, Orice bun astfel
câştigat, căruia i se poate determina o valoare de piaţă, este considerat premiu şi este taxat în consecinţă. Premiile
loteriilor olandeze sunt taxate la sursă.
Taxa pe cadouri
Se aplică la valoarea bunurilor obţinute sub formă de cadou de la o persoană rezidentă în Olanda. Legea stabileşte
valoarea maximă a cadourilor pentru care nu se aplică taxa, precum şi cazurile sau condiţiile de exceptare de la
plata taxei. Cotele procentuale de aplicare a taxei sunt aceleaşi ca în cazul moştenirilor.
Taxa pe valoarea adăugată (TVA)
In Olanda, cuantumul general al taxei pe valoarea adăugată (BTW) este de 19%. Se aplica cuantumuri diferite după
cum urmează:
 6%: produselor alimentare, medicamentelor, ziarelor şi revistelor, anumitor servicii medicale, anumitor servicii
care presupun un consum intensiv de muncă, anumitor servicii de divertisment, serviciilor de transport de
pasageri, furnizării de apă, anumitor bunuri şi servicii utilizate în agricultură;
 0%: exporturilor în ţări non-UE şi, în anumite condiţii, bunurilor şi serviciilor aferente furnizate unui beneficiar
dintr-o altă ţară UE.
În cazul afacerilor mici, de familie, şi cel al fermelor agricole se aplică prevederi speciale cu privire la plata TVA.
Pentru mărfurile importate, taxa pe valoarea adăugată este datorată în momentul intrării bunurilor în Uniunea
Europeană şi se calculează la valoarea în vamă a acestora.
Începând cu 1 ianuarie 2004, orice plătitor de TVA primeşte un număr de identificare, care trebuie obligatoriu
menţionat în toate facturile emise de acesta.
La începutul lunii februarie 2009, guvernul olandez a anunţat că analizează posibilitatea reducerii TVA asociat
activităţilor de renovare şi îmbunătăţire a locuinţelor şi a spaţiilor comerciale de la 19% la 6%, pentru a stimula
sectorul construcţiilor, grav afectat de criză.
Accize şi taxe de consumaţie
Accizele se aplică în cazul unor anumite bunuri de consum, precum băuturile alcoolice, produsele din tutun, petrol,
uleiuri minerale şi produse petroliere. Legislaţia olandeză cu privire la taxa de consumaţie respectă directivele
Consiliului UE cu privire la armonizarea sistemului de accizare în Uniunea Europeană.
Taxa asupra tranzacţiilor imobiliare
Se aplică la achiziţia unui imobil (teren, clădire) situat în Olanda. Taxa reprezintă 6% din valoarea de piaţă a
imobilului sau din valoarea de tranzacţionare, dacă aceasta este mai mare decât valoarea de piaţă. În cele mai
multe cazuri este reţinută de notar, la momentul efectuării tranzacţiei, şi virată autorităţii fiscale.
15
Taxa pe asigurări
Se aplică în cuantum de 7% din valoarea poliţei de asigurare. Sunt exceptate de la plata taxei asigurările de viaţă,
în caz de accidente, de invaliditate, de sănătate, în caz de şomaj, de transport.
Taxa pe capital
Nu se percepe taxă pentru contribuţia sau majorarea de capital la o firmă
Taxa pe autovehicule pentru pasageri şi motociclete (BPM)
Este percepută atât persoanelor fizice cât şi celor juridice, la prima înregistrare în circulaţie, în Olanda, a unui
autovehicul pentru pasageri sau a unei motociclete.
Categorie de vehicul Valoarea taxei

Autoturisme noi - benzină 45,2% din preţul de catalog, şi se aplică o reducere de 1.540 euro
din preţul de catalog, şi se aplică o penalizare de 328 euro (în cazul în care
Autoturisme noi - diesel 45,2%
autoturismul este dotat cu filtru de particule, se aplica o reducere de 600 euro)
10,2% din preţul de catalog, daca preţul de catalog < 2.133 euro
Motociclete noi
20,7% din preţul de catalog, mai puţin 224 euro, daca preţul de catalog > 2.133 euro
Se aplica reduceri în funcţie de vechime: 37% pentru 1 an; 47% pentru 2 ani
Autoturisme şi motociclete uzate
Reducerea maxima este de 90%. Pentru vechimi mai mari de 25 ani nu se aplica taxa.
În cazul vehiculelor noi, taxa este plătită de importator, în numele clientului. Persoanele care importă direct
autoturisme / motociclete uzate, plătesc taxa la momentul înregistrării vehiculului în circulaţie.
Taxa pe vehicule cu motor (MRB – Motorrijtuigenbelasting)
Orice persoană deţinătoare a unui vehicul cu motor (autoturism, microbuz, camion, motocicleta) are obligaţia plăţii
unei taxe, a cărei valoare depinde de tipul vehiculului, greutatea vehiculului, tipul carburantului, domiciliul fiscal
(provincia) al deţinătorului şi remorca, dacă este cazul.
Taxa pe vehicule pentru transporturi grele (HGV)
Se aplică vehiculelor destinate transporturilor grele de marfă şi este cunoscută ca “Eurovignette”. Este introdusă în
baza unei convenţii intre Olanda, Belgia, Luxembourg, Germania, Suedia şi Danemarca. Valoarea taxei depinde de
numărul total de osii ale vehiculului şi de încadrarea europeană, din punct de vedere al emisiilor, a acestuia.
Taxa pe combustibil
Se aplică producătorilor şi importatorilor de cărbune. Este exceptat de la plata taxei cărbunele produs sau importat
pentru a fi utilizat pentru orice alt scop decât drept combustibil. Taxa este de 12,45 EUR pe tonă.
16
Taxa pe energie
Se aplică consumului de gaze naturale, electricitate şi a unor uleiuri minerale. Consumul gazelor naturale în scopul
producerii de energie electrică este scutit de plata acestei taxe.
Taxa pe deşeuri
Se aplică centrelor de prelucrare a deşeurilor în funcţie de cantitatea de deşeuri descărcate în gropile de colectare.
Taxa este de 86,91 EUR pe tona de deşeuri ne-combustibile şi 14,34 EUR pe tona de deşeuri combustibile.
Taxa pe apa curentă
Se aplică persoanelor fizice sau companiilor care consuma apă prin intermediul unei reţele de distribuţie, indiferent
3 3
dacă apa furnizata este potabilă sau nu. Taxa este de 0,149 euro pe m şi se aplică la un consum maxim de 300 m
pe an. Este colectată de compania de apă şi virată autorităţii fiscale. Sunt exceptate de la plata taxei consumurile în
situaţii de urgentă (intervenţiile în caz de incendiu).
Taxa pe apele naturale
Este percepută companiilor care exploatează ape naturale (staţii de pompare, ferme, instalaţii industriale ce
consuma apă în procesul de producţie sau pentru răcire etc.) Fac excepţie cazurile în care consumul de apă este
relativ mic şi este determinat de situaţii de urgentă sau pentru irigaţii în agricultură. Taxa aplicată este de 0,1855
3
EUR pentru fiecare m de apă consumată.
17
Relaţiile economice româno - olandeze

Schimburile comerciale bilaterale au avut o dinamică pozitivă constantă în ultimii zece ani,
plasând Olanda între principalii parteneri comerciali ai României
Volumul total al schimburilor bilaterale a depăşit pentru prima oară pragul de 1 miliard de euro în anul 2004 şi s-a
menţinut în aceleaşi coordonate de succes şi în anii următori
2008: În 2008, valoarea totală a schimburile comerciale bilaterale a fost de 3.077,70 milioane EUR, reprezentând
3,42% din totalul schimburilor comerciale ale României, în creştere cu 25% faţă de anul anterior. Valoarea
exporturilor româneşti a fost de 974,07 milioane EUR, reprezentând 2,89% din total, iar intrările de mărfuri în
România având ca ţară de expediţie Olanda au înregistrat valoarea de 2.103,63 milioane EUR, reprezentând 3,73%
din totalul importurilor.
2009: În primele 10 luni ale anului 2009, schimburile comerciale bilaterale au înregistrat valoarea de 1.987,03
milioane EUR, din care exporturi 776,13 milioane EUR şi importuri 1.210,90 milioane EUR. Cea mai importantă
pondere în totalul exporturilor României în Olanda o reprezintă în prezent secţiunea „maşini şi aparate, echipamente
electrice şi părţi ale acestora”, acoperind o gamă largă de produse cu grad ridicat de prelucrare.
Structura schimburilor comerciale bilaterale în primele 10 luni ale anului 2009:
Export în Olanda Import din Olanda

Secţiuni de mărfuri Valoare Pondere Valoare Pondere
(mii euro) în total (mii euro) în total
Animale vii şi produse ale regnului animal 15.111,40 1,95% 130.676,10 10,79%
Produse ale regnului vegetal 77.198,60 9,95% 66.837,10 5,52%
Grăsimi şi uleiuri de origine animală sau vegetală 421,10 0,05% 8.058,40 0,67%
Produse alimentare, băuturi, lichide alcoolice şi oţet; tutun 14.672,60 1,89% 73.521,90 6,07%
Produse minerale 29.467,70 3,80% 6.621,70 0,55%
Produse ale industriei chimice şi produse ale industriilor conexe 20.654,00 2,66% 249.265,70 20,59%
Materiale plastice şi articole din material plastic; cauciuc 25.971,60 3,35% 59.247,80 4,89%
Piei brute; piei tăbăcite; blanuri şi produse din acestea 4.274,10 0,55% 12.164,30 1,00%
Lemn, cărbune de lemn şi articole din lemn 7.261,50 0,94% 2.608,70 0,22%
Pasta de lemn sau din alte materiale fibroase celulozice 1.263,50 0,16% 11.806,40 0,98%
Materiale textile şi articole din aceste materiale 47.637,60 6,14% 44.413,70 3,67%
Încălţăminte, pălării, umbrele de soare 28.119,20 3,62% 3.616,10 0,30%
Articole din piatră, ipsos, ciment, azbest etc. 3.568,60 0,46% 4.134,40 0,34%
Metale comune şi articole din metale comune 64.171,90 8,27% 56.404,00 4,66%
Maşini şi aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora 264.191,50 34,04% 357.771,40 29,55%
Vehicule, aeronave, vase şi echipamente auxiliare de transport 108.595,60 13,99% 74.978,60 6,19%
Instrumente şi aparate optice, fotografice sau cinematografice 12.022,10 1,55% 30.752,70 2,54%
Mărfuri şi produse diverse 51.402,00 6,62% 17.772,80 1,47%
Alte mărfuri 121,70 0,02% 251,50 0,02%
Total 776.126,60 100,00% 1.210.903,20 100,00%
18
Principalele mărfuri exportate de România în Olanda, în primele 10 luni ale anului 2009, au fost: maşini şi aparate,
echipamente electrice şi părţi ale acestora (34,04%); vehicule, aeronave, vase şi echipamente auxiliare de transport
(13,99%); produse ale regnului vegetal (9,95%); metale comune şi articole din acestea (8,27%).
În structura intrărilor de mărfuri în România, având ca ţară de expediţie Olanda, pe primele locuri se află: maşini şi
aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora (29,55%); produse ale industriei chimice şi ale industriilor
conexe (20,59%); vehicule, aeronave, vase şi echipamente auxiliare de transport (6,19%).
Odată cu introducerea de la 1 ianuarie 2007 a sistemului de înregistrare INTRASTAT a schimburilor

intracomunitare, în raportările privind volumul intrărilor de marfă având ca ţară de origine Olanda şi-a făcut apariţia
„efectului Rotterdam”. Astfel, parte din bunurile importate din ţări non-UE, prin portul Rotterdam, sunt puse în liberă
circulaţie în Olanda, livrate către România şi înregistrate statistic ca achiziţie intracomunitară, cu ţara de expediţie
Olanda. Printre mărfurile al căror volum raportat cade sub incidenţa acestui efect sunt: vehiculele, produsele
chimice, maşinile şi echipamentele electrice.
Olanda se menţine pe primul loc în topul investitorilor străini în România
Conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comertului, Olanda s-a Primul loc în topul investitorilor
menţinut în ultimii 11 ani pe primul loc în clasamentul pe ţări de reşedinţă al străini în România
investitorilor în societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social.
La finele lunii noiembrie 2009 erau înregistrate un număr de 3.572 societăţi comerciale româneşti cu participare
olandeză la capitalul social, cu un sold de 4.027 milioane EUR, reprezentând 16,22% din totalul capitalului străin
subscris în România
Pe lângă înfiinţarea de noi companii, se remarcă tendinţa de suplimentare a participării olandeze la capitalul celor
deja existente şi interesul investitorilor olandezi pentru piaţa de capital din România. De asemenea, se remarcă
interesul antreprenorilor olandezi pentru iniţierea şi dezvoltarea de proiecte eligibile pentru finanţare din fonduri
europene.
19
Informaţii utile
Aeroporturi internaţionale
Olanda dispune de 20 de aeroporturi, dintre care cele mai importante sunt:

 Aeroportul Schiphol Amsterdam » www.schiphol.nl
 Aeroportul Rotterdam » www.rotterdam-airport.nl
Deoarece Schiphol Amsterdam este unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi europene, autorităţile recomandă
sosirea cu cel puţin două ore înainte de îmbarcare.
Transporturi navale
 Portul Rotterdam, este cel mai mare port european, al treilea în lume din punct de vedere al traficului după
Singapore şi Shanghai, respectiv al şaselea port de containere la nivel mondial în termeni de unităţi manipulate.
» www.portofrotterdam.com
 Portul Amsterdam » www.portofamsterdam.com
Transporturi feroviare şi terestre
 Căile Ferate olandeze » www.ns.nl

 Autoritatea Rutieră olandeză » www.anwb.nl
 Routenet - instrument util pentru planificarea deplasărilor auto » www.routenet.nl
În Olanda nu se percep în prezent taxe de autostradă. Viteza maximă admisă este de 50km/h în localităţi, 80 km/h
pe drumuri naţionale şi 120 km/h pe autostrăzi, dar sunt aplicate restricţii suplimentare pe numeroase tronsoane.
Expoziţii şi conferinţe
Principalele centre expoziţionale olandeze:

 Centrul expoziţional RAI Amsterdam » www.rai.nl
 Centrul expoziţional Ahoy Rotterdam » www.ahoy.nl
 Centrul expoziţional MECC Maastricht » www.mecc.nl
Ambasada României la Haga
 Adresa: Catsheuvel 55, 2517 KA, The Hague

 Telefon: 0031 70 355 73 69
 Fax: 0031 70 354 15 87
 Internet: www.haga.mae.ro
20

Indrumar Afaceri Olanda

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indrumar Afaceri Olanda

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Koninkrijk der Nederlanden

Regatul Ţărilor de Jos

Ambasada României la Haga

Evoluţii economice pozitive

Poziţia geografică avantajoasă, dublată de un sistem fiscal

Economia olandeză a fost afectată în 2009 de criza economică

Datele şi informaţiile prezentate în acest material sunt publicate cu titlu informativ.

Repere economice olandeze

Evoluţia economică a Olandei în perioada 2004 – 2010:

Rata de creştere a PIB comparativ cu anul anterior (* previziuni)

Principalii indicatori economici ai Olandei, 2004 – 2010:

Comerţul internaţional se diminuează

În 2009, Olanda a realizat importuri în valoare de 276,01 mld. EUR, în scădere cu

Structura economiei olandeze

Bursa de Valori Mobiliare de la Amsterdam - Euronext [ www.euronext.com ], este

Randstat, centrul economic al tarii

Cea mai mare concentrare economică se înregistrează în partea de vest a

Atât sectorul horticol cât şi cel de producere a laptelui şi a produselor lactate au

Principala resursă naturală a Olandei sunt gazele naturale

Regimul comerţului exterior

Elaborarea şi monitorizarea politicilor comerciale naţionale se fac în conformitate cu reglementările comunitare în

Cele mai uzuale restricţii sau bariere la import sunt:

Taxele de import cuprind toate taxele generate de apartenenţa ţării la UE:

Pentru anumite situaţii, sunt prevăzute exceptări de la plata taxelor vamale:

Accesul pe piaţa forţei de muncă

Recunoaşterea calificărilor profesionale

Distribuţia IMM pe sectoare de activitate:

Înfiinţarea unei societăţi comerciale

Societatea cu răspundere limitată (BV)

Societatea pe acţiuni (NV)

Actul de constituire trebuie să conţină:

Forma legală de organizare Răspunderea Taxe / impozite plătite

 documentele de constituire ale filialei;

Acestea se impozitează prin aplicarea unor cote de impozitare progresivă:

Venituri anuale Cota de impozitare

din care 10,70% impozit şi 31,15% contribuţia la asigurări sociale

nu se mai aplica contribuţia la asigurări sociale

nu se mai aplica contribuţia la asigurări sociale

Administraţia Financiară [ www.belastingdienst.nl ] / Ministerului Finanţelor [ www.minfin.nl ]

Legislaţia olandeză oferă angajatorilor posibilitatea de a oferi angajaţilor străini o

Impozitul pe profit se percepe în cote progresive, în funcţie de valoarea profitului.

Valoarea profitului Cota de impozitare

Administraţia Financiară [ www.belastingdienst.nl ] / Ministerului Finanţelor [ www.minfin.nl ]

O particularitate a sistemului fiscal olandez este posibilitatea unei companii de a

Veniturile din dividende

Veniturile din economii şi investiţii

Aceste categorii de venituri se impozitează cu o rată fixă de 30%.

Taxa pe transferuri de bunuri

Taxa pe câştigurile din jocurile de noroc

Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

Accize şi taxe de consumaţie

Taxa asupra tranzacţiilor imobiliare

Nu se percepe taxă pentru contribuţia sau majorarea de capital la o firmă

Taxa pe autovehicule pentru pasageri şi motociclete (BPM)

Categorie de vehicul Valoarea taxei

Taxa pe vehicule cu motor (MRB – Motorrijtuigenbelasting)

Taxa pe vehicule pentru transporturi grele (HGV)

Taxa pe apa curentă

Taxa pe apele naturale

Relaţiile economice româno - olandeze

Structura schimburilor comerciale bilaterale în primele 10 luni ale anului 2009:

Export în Olanda Import din Olanda

Total 776.126,60 100,00% 1.210.903,20 100,00%