Examenul de absolvire

Anul de pregătire: 2010

Sesiunea noiembrie 2010

Organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

Seria IV

Grupa: 3

1. În raport cu prevederile Legii nr. 51/1995 republicată şi ale Statutului profesiei de

avocat, cât şi cu dispoziţiile art. 69 alin. (2) C. pr. civ., comentaţi activitatea procesuală
desfăşurată de avocatul A.B.

Conform prevederilor art. 28 din Legea 51/1995 si art. 113 din Statutul profesiei de avocat,
dreptul avocatului de reprezentare se naște din contractul de asistență juridică, încheiat în
forma scrisa, între avocat și clientul său.

In baza contractului de asistenta juridica se emit ulterior imputernicirile avocatiale, inscrisuri

prin care avocatul se legitimeaza ca reprezentant al clientului sau, la efectuarea actelor pentru
care a fost mandatat.

Statutul profesie de avocat prin art. 138 alin. (5) recunoaşte dreptul avocatului ca “În situaţii şi
împrejurări care prezintă caracter de urgenţă pentru salvgardarea şi/sau protejarea drepturilor
şi intereselor clientului, avocatul poate asista şi angaja clientul chiar şi in măsura în care în acel
moment nu posedă o competenţă profesională adecvată cu natura cauzei, dacă prin întârziere
s-ar aduce atingere drepturilor şi intereselor clientului. În astfel de situaţii avocatul se va limita
doar la ceea ce în mod rezonabil este necesar potrivit cu circumstanţele şi cu prevederile
legale”.

Legislaţia profesiei dă dreptul şi chiar îi stabileşte obligaţia avocatului să facă acte chiar dacă nu
are mandat, precum şi atunci când nu posedă o competenţă profesională suficientă ori atunci
când interesele avocatului sunt în concurs cu interesele clientului, pentru a nu lăsa să fie
ameninţate prin întârziere interesele clientului.
In acest sens art 68 Cod de procedura civila precizeaza:

(3)Mandatul este presupus dat pentru toate actele judecatii, chiar daca nu cuprinde nicio
aratare in aceasta privinta; el poate fi insa restrans numai la anumite acte sau pentru o
anumita instanta”.

De asemenea, Codul de procedură civilă prevede la art. 69 alin (2) Cod proc. civ.„Avocatul care
a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fără mandat, poate face orice acte pentru
păstrarea drepturilor supuse unui termen şi care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El
poate să exercite de asemenea orice cale de atac impotriva hotărârii date; in acest caz însă,
toate actele de procedură se vor îndeplini numai faţă de partea însăşi”.

Atat in doctrina cat si in jurisprudenta, acest text a primit interpretarea unanima, in sensul ca,
pentru promovarea unei căi de atac sau orice act de procedura, avocatul are nevoie de o
imputernicire speciala, in acest scop, numai in situatia in care avocatul nu a reprezentat sau
asistat partea la judecata cauzei in fata instantei de fond.

Cum in cazul de față, avocatul are contract de asitență juridica pentru reprezentare în fața
instanței de fond, de apel și recurs, avocatu A.B. nu numai ca avea dreptul, dar avea si obligatia
profesionala sa semneze pentru clientul său cererea de îndreptare a erorii materiale, întrucât
de indeplinirea acestui act procedural depindea „pastrarea drepturilor supuse unui termen si
care s-ar pierde prin neexercitare la timp” asa cum mentioneaza textul de lege specificat.

De asemenea in completarea acestei interpretari sunt si dispozitiile art.91 alin. 2 din Statului
profesiei de avocat care prevad ca asistarea si reprezentarea clientului cuprinde toate actele,
mijloacele si operatiunile permise de lege si necesare ocrotirii si apararii intereselor clientului.

2. Redactaţi întâmpinarea cu privire la motivele de recurs ale pârâţilor F.G. şi H.G.