Referat

DREPTURILE AVOCAŢILOR ÎN RAPORT CU CLIENŢII

Nume :Kozak Rita Brigitta

Anul 4. Drept
Dreptul avocatului de a asista şi de a reprezenta ori de a exercita orice alte activităţi
specifice profesiei în cazul persoanelor fizice şi juridice această reprezentare/asistare are
următoarele caracteristici: se va realiza în temeiul unui contract încheiat în formă scrisă [art.
29 alin. (1) din Lege şi art. 108 alin. (1) din Statut]; contractul dobândește dată certă prin
înregistrarea în Registrul oficial de evidență al avocatului; avocatul nu poate acţiona decât
în limitele contractului încheiat cu clientul său, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege [art.
108 alin. (3) din Statut]; în lipsa unor prevederi contrare cuprinse în contractul de asistență
juridică, avocatul este împuternicit să efectueze orice act specific profesiei pe care îl
consideră necesar pentru realizarea intereselor clientului; pentru îndeplinirea actelor de
dispoziție este necesar să se prevadă expres în contractul de asistență juridică.

2. Dreptul avocatului de a executa silit contractul de asistenţă juridică cu privire la restanţele

din onorarii şi alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul procesual al clientului său cu
privire la posibilitatea punerii în executare silită a contractului de asistenţă juridică, trebuie
reţinute următoarele: contractul de asistenţă juridică, legal încheiat, este titlu executoriu [art.
31 alin. (3) din Lege];

caracterul de titlu executoriu vizează restanţele din onorarii şi alte cheltuieli efectuate de
avocat în interesul procesual al clientului său; pentru declanşarea executării silite este
necesară învestirea cu formulă executorie[1] a contractului de asistenţă juridică; învestirea
este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află sediul profesional al
avocatului; procedura de executare silită este cea prevăzută de Codul de procedură civilă
[art. 124 alin. (2) din Statut].

3. Dreptul avocatului la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul

procesual al clientului său pentru activitatea sa profesională, avocatul are dreptul la onorariu
(remuneraţie), în limitele şi în condiţiile prevăzute de Lege şi de Statut; onorariile avocaţiale
trebuie să respecte următoarele reguli: onorariile vor fi stabilite în raport cu dificultatea,
amploarea sau durata cazului; onorariile se stabilesc liber între avocat şi client, în limitele
Legii şi ale Statutului; Consiliul U.N.B.R. adoptă, cu caracter de recomandare, tabloul
onorariilor minimale pentru serviciile prestate potrivit legii de formele de exercitare a
profesiei de avocat; avocaţii pot conveni cu clienţii onorarii superioare celor stabilite în
tabloul onorariilor minimale adoptat de Consiliul U.N.B.R.; onorariile se determină şi se
prevăd în contractul de asistenţă juridică la data încheierii acestuia între avocat şi client,
înainte de începerea asistenţei şi/sau a reprezentării clientului;

în cazul în care împrejurările concrete impun asigurarea asistenţei şi/sau a reprezentării

imediate şi nu se poate încheia un contract de asistenţă juridică, avocatul este obligat să
transmită clientului, în cel mai scurt timp posibil, o comunicare, prin care să aducă la
cunoştinţa acestuia onorariile pe care le propune pentru asistenţă şi/sau reprezentare; în
absenţa unei instrucţiuni exprese a clientului privind încetarea asistenţei şi/sau a
reprezentării ori a unei comunicări prin care clientul îşi exprimă expres dezacordul în privinţa
onorariilor, se consideră ca fiind acceptate onorariile propuse prin comunicarea făcută de
avocat; onorariile pot fi stabilite şi în monedă străină, sub condiţia ca plata acestora să
respecte prevederile privind regimul legal al plăţilor; cheltuielile efectuate de avocat în
interesul procesual al clientului se estimează anticipat la momentul încheierii contractului şi
se desocotesc pe măsura informării documentate a clientului cu privire la cuantumul şi
destinaţia lor. plecând de la principiul expres prevăzut că onorariul este rezultatul acordului
liber între avocat şi clientul său, Statutul profesiei [art. 127 alin. (3)] oferă o serie de criterii
care pot fi avute în vedere, de la caz la caz: timpul şi volumul de muncă solicitată pentru
executarea mandatului primit sau a activităţii cerute de client; natura, noutatea şi dificultatea
cazului; importanţa intereselor în cauză; împrejurarea că acceptarea mandatului acordat de
client îl împiedică pe avocat să accepte un alt mandat din partea unei alte persoane, dacă
această împrejurare poate fi constatată de client fără investigaţii suplimentare; notorietatea,
titlurile, vechimea în muncă, experienţa, reputaţia şi specializarea avocatului; conlucrarea
cu experţi sau alţi specialişti, impusă de natura, obiectul, complexitatea şi dificultatea
cazului; avantajele şi rezultatele obţinute pentru profitul clientului ca urmare a muncii
depuse de avocat; situaţia financiară a clientului; constrângerile de timp în care avocatul
este obligat de împrejurările cauzei să acţioneze pentru a asigura servicii legale
performante.

aceste criterii de stabilire sunt orientative şi nu trebuie respectate cumulativ, ci pot fi avute în
vedere în mod selectiv, prin raportare la datele concrete ale speţei în care urmează a avea
loc angajarea; interdicţii cu privire la stabilirea onorariilor: este interzis avocatului să îşi
fixeze onorariile în baza unui pact de quota litis. Pactul de quota litis este o convenţie
încheiată între avocat şi clientul său, înainte de soluţionarea definitivă a unei cauze,
convenţie care fixează exclusiv totalitatea onorariilor avocatului în funcţie de rezultatul
judiciar al cauzei, indiferent dacă aceste onorarii constau într-o sumă de bani, un bun sau
orice altă valoare [art. 130 alin. (2) din Statut]; sunt interzise onorariile reprezentând
dobândirea, sub orice formă, a unor aporturi din afacere; avocatul poate percepe onorarii
numai de la clientul său ori de la un mandatar al acestuia; este interzis onorariul de succes
în cauze penale cu privire la latura penală a respectivei cauze. forma în care pot fi stabilite
onorariile: onorarii orare – onorariul orar este stabilit pe ora de lucru, respectiv o sumă fixă
de unităţi monetare cuvenită avocatului pentru fiecare oră de servicii profesionale pe care le
prestează clientului; onorarii fixe (forfetare) – onorariul fix (forfetar) constă într-o sumă fixă
cuvenită avocatului pentru un serviciu profesional sau pentru categorii de astfel de servicii
profesionale pe care îl prestează ori, după caz, le prestează clientului; onorarii de succes –
avocatul are dreptul ca, în completarea onorariului fixat, să solicite şi să obţină şi un onorariu
de succes, cu titlu complementar, în funcţie de rezultat sau de serviciul furnizat. Onorariul de
succes constă într-o sumă fixă sau variabilă stabilită pentru atingerea de către avocat a unui
anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit împreună cu onorariul orar sau fix;
onorarii formate din combinarea primelor trei categorii. Statutul profesiei de avocat prevede
modalitatea de soluţionare a contestaţiilor şi reclamaţiilor referitoare la onorariile avocaţiale;
procedura de contestaţie ori reclamaţie cu privire la onorariul avocaţial presupune
următoarele reguli: contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile se soluţionează de decanul
baroului;

procedura se declanşează la cererea oricăreia dintre părţi; contestaţiile şi reclamaţiile

privind onorariile se soluţionează prin decizie motivată, după ascultarea părţilor;
soluţionarea contestaţiilor şi reclamaţiilor se face prin aplicarea principiului medierii şi prin
încercarea de conciliere a părţilor, în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării
contestaţiei sau a reclamaţiei; decizia decanului poate fi atacată la Consiliul baroului de
partea interesată; Consiliul baroului hotărăşte cu privire la legalitatea şi temeinicia deciziei
decanului fără participarea la vot a acestuia; părţile interesate pot fi invitate pentru a da
lămuriri şi explicaţii; Consiliul baroului se pronunţă în termen de cel mult 30 de zile de la
data sesizării, prin hotărâre motivată, care va fi comunicată în cel mult 15 zile de la data
pronunţării; la cererea decanului sau a părţii interesate, legalitatea hotărârii Consiliul
baroului poate fi verificată de către Consiliul U.N.B.R.

4. Dreptul avocatului de a denunța unilateral contractul de asistenţă juridică sau de a-l

modifica de comun acord cu clientul pentru această ipoteză reţinem faptul că încetarea
contractului prin renunţarea unilaterală a clientului sau a avocatului nu îl exonerează pe
client de plata onorariului cuvenit pentru serviciile prestate, precum şi pentru acoperirea
cheltuielilor efectuate de avocat în interesul său [art. 147 alin. (2) din Statut]; dreptul de a
renunța unilateral la contractul de asistență juridică îl au atât avocatul, cât și clientul; în
oricare caz de încetare a mandatului, avocatul are obligaţia să ia în timp util şi în mod
rezonabil măsuri potrivite pentru apărarea intereselor clientului, cum ar fi: notificarea
clientului; acordarea unui timp suficient clientului pentru a-şi angaja un alt avocat; predarea
documentelor şi a bunurilor la care clientul este îndreptăţit; înştiinţarea organelor implicate
în speţa clientului.

Bibliografie

art. 2, art. 11 şi art. 29-48 din Legea nr. 51/1995; art. 108-149 din Statutul profesiei de
avocat; art. 3 din Codul deontologic al avocaţilor din Uniunea Europeană.