Model de reguli referitoare la datoria unui avocat față de clienții săi

MR 1.1 Competență
 Un avocat asigură reprezentarea competentă a clientului, care necesită cunoștințe juridice, competență , rigurozitate și pregă tire
necesare în mod rezonabil pentru reprezentare.

MR 1.2 Domeniul de aplicare al reprezentării*

a) Sub rezerva literelor (c) și (d), avocatul respectă deciziile clientului privind obiectivele reprezentă rii și, în conformitate cu norma 1.4,
se consultă cu clientul cu privire la mijloacele prin care acestea urmează să fie urmă rite. Un avocat poate întreprinde în numele
clientului o astfel de acțiune care este autorizată implicit să efectueze reprezentarea. Un avocat respectă decizia clientului de a
soluționa sau nu o chestiune. Într-o cauză penală , avocatul respectă decizia clientului, după consultarea avocatului, cu privire la o
pledoarie care urmează să fie prezentată , dacă să renunțe la procesul cu jurați și dacă clientul va depune mă rturie.
b) Reprezentarea unui client de că tre un avocat, inclusiv reprezentarea prin numire, nu constituie o aprobare a opiniilor sau activită ților
politice, economice, sociale sau morale ale clientului.
c) Un avocat poate limita domeniul de aplicare al reprezentă rii dacă limitarea este rezonabilă în circumstanțele date, iar clientul își dă
consimță mâ ntul în cunoștință de cauză .
d) Un avocat nu poate consilia un client să se angajeze sau să asiste un client într-un comportament despre care avocatul știe că este
criminal sau fraudulos, dar un avocat poate discuta consecințele juridice ale orică rui curs de conduită propus cu un client și poate
consilia sau asista un client să depună eforturi de bună credință pentru a determina validitatea, domeniul de aplicare, sensul sau
aplicarea legii.

MR 1.3 Diligență
 Un avocat acționează cu diligența și promptitudinea rezonabile în reprezentarea unui client.

MR 1.4 Comunicarea
a) Avocatul:
1) Informați prompt clientul cu privire la orice decizie sau circumstanță cu privire la care consimță mâ ntul informat al clientului, așa
cum este definit în regula 1.0 (e), este cerut de aceste reguli;
2) Să se consulte în mod rezonabil cu clientul cu privire la mijloacele prin care obiectivele clientului urmează să fie îndeplinite;
3) Informarea rezonabilă a clientului cu privire la stadiul problemei;
4) Să se conformeze prompt solicită rilor rezonabile de informații; și
5) Consultați-vă cu clientul cu privire la orice limitare relevantă a comportamentului avocatului atunci câ nd avocatul știe că clientul
așteaptă asistență care nu este permisă de Regulile de conduită profesională sau de altă lege.
b) Un avocat explică o chestiune în mă sura în care este necesar în mod rezonabil pentru a permite clientului să ia decizii în cunoștință de
cauză cu privire la reprezentare.
 Model de reguli referitoare la datoria unui avocat față de clienții săi
MR 1.5 Taxe
a) Un avocat nu poate încheia un acord pentru, percepe sau colecta un onorariu nerezonabil sau o sumă nerezonabilă pentru cheltuieli.
Factorii care trebuie luați în considerare pentru a determina caracterul rezonabil al unei taxe includ urmă toarele:
1) Timpul și forța de muncă necesare, noutatea și dificultatea întrebă rilor implicate și calificarea necesară pentru a efectua serviciul
juridic în mod corespunză tor;
2) Probabilitatea, dacă clientul este evident, că acceptarea unui anumit loc de muncă va împiedica o altă angajare de că tre avocat;
3) onorariul perceput în mod obișnuit în localitate pentru servicii juridice similare;
4) suma implicată și rezultatele obținute;
5) Limită rile de timp impuse de client sau de circumstanțe;
6) Natura și durata relației profesionale cu clientul;
7) experiența, reputația și capacitatea avocatului sau avocaților care prestează serviciile; și
8) Indiferent dacă taxa este fixă sau contingentă .
b) Domeniul de aplicare al reprezentă rii și baza sau rata onorariului și a cheltuielilor pentru care clientul va fi responsabil sunt
comunicate clientului, de preferință în scris, înainte sau într-un termen rezonabil după începerea reprezentă rii, cu excepția cazului în
care avocatul va percepe de la un client reprezentat în mod regulat aceeași bază sau tarif. Orice modificare a bazei sau a ratei
onorariului sau cheltuielilor este, de asemenea, comunicată clientului.
c) O taxă poate fi condiționată de rezultatul problemei pentru care este prestat serviciul, cu excepția cazului în care o taxă contingentă
este interzisă de litera (d) sau de altă lege. Un acord privind onorariul contingent se încheie într-un document scris semnat de client și
precizează metoda prin care se stabilește onorariul, inclusiv procentul sau procentele care revin avocatului în caz de tranzacție, proces
sau apel; litigii și alte cheltuieli care trebuie deduse din recuperare; și dacă aceste cheltuieli trebuie deduse înainte sau după calcularea
taxei contingente. Acordul trebuie să notifice în mod clar clientul cu privire la orice cheltuieli pentru care clientul va fi ră spunză tor,
indiferent dacă clientul este sau nu partea dominantă . La încheierea unei chestiuni contingente privind onorariul, avocatul furnizează
clientului o declarație scrisă în care precizează rezultatul cauzei și, în cazul unei recuperă ri, care indică remiterea că tre client și
metoda de determinare a acesteia.
d) Un avocat nu poate încheia un acord pentru, nu poate percepe sau colecta:
1) Orice taxă într-o chestiune de relații interne, a că rei plată sau valoare este condiționată de asigurarea unui divorț sau de valoarea
pensiei alimentare sau a sprijinului sau de decontarea proprietă ții în locul acestora; sau
2) O taxă contingentă pentru reprezentarea unui inculpat într-o cauză penală .
e) Împă rțirea onorariului între avocații care nu fac parte din aceeași societate se poate face numai în cazul în care:
1) Partajul este proporțional cu serviciile prestate de fiecare avocat sau fiecare avocat își asumă ră spunderea comună pentru
reprezentare;
2) Clientul este de acord cu aranjamentul, inclusiv cota pe care o va primi fiecare avocat, iar acordul este confirmat în scris; și
3) Taxa totală este rezonabilă .
 Model de reguli referitoare la datoria unui avocat față de clienții săi
MR 1.6 Confidențialitatea informațiilor
a) Un avocat nu divulgă informații referitoare la reprezentarea unui client decâ t dacă clientul își dă consimță mâ ntul în cunoștință de
cauză , divulgarea este autorizată implicit pentru a efectua reprezentarea sau divulgarea este permisă de litera (b).
b) Un avocat poate dezvă lui informații referitoare la reprezentarea unui client în mă sura în care avocatul consideră în mod rezonabil
necesar:
1) Pentru a preveni moartea sau vă tă marea corporală substanțială ;
2) Pentru a împiedica clientul să comită o infracțiune sau o fraudă care este în mod rezonabil sigur că va avea ca rezultat vă tă marea
substanțială a intereselor financiare sau a proprietă ții altuia și în promovarea că reia clientul a folosit sau utilizează serviciile
avocatului;
3) Pentru a preveni, atenua sau rectifica prejudiciul substanțial adus intereselor financiare sau proprietă ții altei persoane, care este în
mod rezonabil sigur că va rezulta sau a rezultat din comiterea de că tre client a unei infracțiuni sau a unei fraude în promovarea
că reia clientul a utilizat serviciile avocatului;
4) Pentru a asigura consultanță juridică cu privire la respectarea de că tre avocat a acestor Reguli;
5) Pentru a stabili o cerere sau o apă rare în numele avocatului într-o controversă între avocat și client, pentru a stabili o apă rare la o
acuzație penală sau civilă împotriva avocatului pe baza comportamentului în care clientul a fost implicat sau pentru a ră spunde
acuzațiilor în orice procedură privind reprezentarea clientului de că tre avocat; sau
6) Pentru a respecta o altă lege sau o hotă râ re judecă torească .

MR 1.7 Conflict de interese: clienți actuali

a) Cu excepția cazurilor prevă zute la litera (b), un avocat nu reprezintă un client în cazul în care reprezentarea implică un conflict de
interese concurent. Un conflict de interese concurent există dacă :
1) Reprezentarea unui client va fi direct adversă unui alt client; sau
2) Există un risc semnificativ ca reprezentarea unuia sau mai multor clienți să fie limitată în mod semnificativ de responsabilită țile
avocatului față de un alt client, un fost client sau o terță persoană sau de un interes personal al avocatului.
b) Fă ră a aduce atingere existenței unui conflict de interese concurent în temeiul literei (a), un avocat poate reprezenta un client dacă :
1) Avocatul consideră în mod rezonabil că avocatul va fi în mă sură să ofere reprezentare competentă și diligentă fiecă rui client
afectat;
2) Reprezentarea nu este interzisă prin lege;
3) Reprezentarea nu implică afirmarea unei pretenții de că tre un client împotriva unui alt client reprezentat de avocat în același
litigiu sau altă procedură în fața unui tribunal; și
4) Fiecare client afectat își dă consimță mâ ntul informat, confirmat în scris.
 Model de reguli referitoare la datoria unui avocat față de clienții săi
MR 1.8 Conflict de interese: clienți actuali (reguli specifice)
a) Un avocat nu poate încheia o tranzacție comercială cu un client și nu poate dobâ ndi cu bună știință un drept de proprietate, posesie, titlu de valoare
sau alt interes pecuniar prejudiciabil unui client, cu excepția cazului în care:
1) Tranzacția și condițiile în care avocatul dobâ ndește interesul sunt echitabile și rezonabile pentru client și sunt pe deplin dezvă luite și transmise
în scris într-un mod care poate fi înțeles în mod rezonabil de că tre client;
2) Clientul este informat în scris cu privire la oportunitatea solicită rii și i se oferă o posibilitate rezonabilă de a solicita sfatul unui consilier juridic
independent cu privire la tranzacție; și
3) Clientul își dă consimță mâ ntul în cunoștință de cauză , într-un scris semnat de client, cu privire la termenii esențiali ai tranzacției și rolul
avocatului în tranzacție, inclusiv dacă avocatul reprezintă clientul în tranzacție.
b) Un avocat nu va utiliza informațiile referitoare la reprezentarea unui client în dezavantajul clientului decâ t dacă clientul își dă consimță mâ ntul în
cunoștință de cauză , cu excepția cazului în care acest lucru este permis sau cerut de prezentele reguli.
c) Un avocat nu solicită niciun cadou substanțial de la un client, inclusiv o donație testamentară , și nu pregă tește în numele unui client un instrument
prin care să ofere avocatului sau unei persoane înrudite cu avocatul orice cadou substanțial, cu excepția cazului în care avocatul sau alt destinatar al
donației este rudă cu clientul. În sensul prezentului alineat, persoanele înrudite includ soțul/soția, copilul, nepotul, pă rintele, bunicul sau altă rudă
sau persoană cu care avocatul sau clientul menține o relație familială strâ nsă .
d) Înainte de încheierea reprezentă rii unui client, un avocat nu încheie și nu negociază un acord prin care avocatului îi acordă drepturi literare sau de
difuzare asupra unei imagini sau asupra unei relată ri bazate în mare parte pe informații referitoare la reprezentare.
e) Un avocat nu poate acorda asistență financiară unui client în legă tură cu litigiile pendinte/preconizate, cu excepția urmă toarelor situații:
1) Un avocat poate avansa cheltuielile de judecată și cheltuielile de judecată , a că ror rambursare poate fi condiționată de rezultatul cauzei; și
2) Un avocat care reprezintă un client să rac poate plă ti cheltuielile de judecată și cheltuielile de judecată ale litigiilor în numele clientului.
f) Un avocat nu acceptă despă gubiri pentru reprezentarea unui client de la o altă persoană decâ t clientul decâ t dacă :
1) Clientul își dă consimță mâ ntul în cunoștință de cauză ;
2) Nu există nicio ingerință în independența judecă ții profesionale a avocatului sau în relația client-avocat; și
3) Informațiile referitoare la reprezentarea unui client sunt protejate în conformitate cu norma 1.6.
g) Un avocat care reprezintă doi sau mai mulți clienți nu poate participa la soluționarea agregată a creanțelor clienților sau împotriva clienților sau
într-o cauză penală a unui acord agregat cu privire la vinovă ție sau nolo pledoarie, cu excepția cazului în care fiecare client își dă consimță mâ ntul în
cunoștință de cauză , într-un scris semnat de client. Divulgarea de că tre avocat include existența și natura tuturor pretențiilor sau motivelor
implicate și participarea fiecă rei persoane la tranzacție.
h) Un avocat nu poate:
1) să încheie un acord prospectiv care să limiteze ră spunderea avocatului față de un client pentru malpraxis, cu excepția cazului în care clientul
este reprezentat independent în încheierea acordului; sau
2) Soluționarea unei cereri sau a unei cereri potențiale pentru o astfel de ră spundere cu un client nereprezentat sau cu un fost client, cu excepția
cazului în care persoana respectivă este informată în scris cu privire la oportunitatea solicită rii și i se oferă o posibilitate rezonabilă de a solicita
sfatul unui consilier juridic independent în legă tură cu aceasta.
i) Un avocat nu dobâ ndește un interes patrimonial în cauza acțiunii sau obiectul litigiului pe care avocatul îl desfă șoară pentru un client, cu excepția
cazului în care avocatul poate:
1) să dobâ ndească un drept de gaj autorizat prin lege pentru a asigura onorariul sau cheltuielile avocatului; și
2) Contract cu un client pentru o taxă contingentă rezonabilă într-o cauză civilă .
j) Un avocat nu poate întreține relații sexuale cu un client decâ t dacă a existat o relație sexuală consensuală între aceștia la momentul începerii relației
client-avocat.
k) În timp ce avocații sunt asociați într-o firmă, interdicția din paragrafele anterioare (a-i) care se aplică oricăruia dintre ei se aplică tuturor.
 Model de reguli referitoare la datoria unui avocat față de clienții săi
MR 1.9 Obligații față de foștii clienți
a) Un avocat care a reprezentat anterior un client într-o cauză nu poate reprezenta ulterior o altă persoană într-o chestiune identică sau
într-o chestiune strâ ns legată de aceasta în care interesele persoanei respective sunt în mod semnificativ contrare intereselor fostului
client, cu excepția cazului în care fostul client își dă consimță mâ ntul în cunoștință de cauză , confirmat în scris.
b) Un avocat nu poate reprezenta cu bună știință o persoană în aceeași cauză sau într-o chestiune strâ ns legată de aceasta în care o firmă
cu care avocatul a fost asociat anterior a reprezentat anterior un client
1) ale că ror interese sunt în mod material defavorabile acelei persoane; și
2) Cu privire la care avocatul a obținut informații protejate de normele 1.6 și 1.9 litera (c) care sunt semnificative pentru chestiunea
respectivă ; cu excepția cazului în care fostul client își dă consimță mâ ntul în cunoștință de cauză , confirmat în scris.
c) Un avocat care a reprezentat anterior un client într-o cauză sau a că rui societate actuală sau anterioară a reprezentat anterior un client
într-o cauză nu poate:
1) Utilizați informațiile referitoare la reprezentare în dezavantajul fostului client, cu excepția cazului în care aceste reguli ar permite
sau impune cu privire la un client sau atunci câ nd informațiile au devenit general cunoscute; sau
2) Dezvă luiți informatorul

MR 1.10 Imputarea conflictelor de interese: regulă generală

a) În timp ce avocații sunt asociați într-o firmă , niciunul dintre ei nu va reprezenta cu bună știință un client atunci câ nd oricare dintre ei
care profesează singur ar fi interzis să facă acest lucru prin regulile 1.7 sau 1.9, cu excepția cazului în care
1) Interdicția se bazează pe un interes personal al avocatului descalificat și nu prezintă un risc semnificativ de limitare semnificativă a
reprezentă rii clientului de că tre avocații ră mași în firmă ; sau
2) Interdicția se bazează pe norma 1.9 litera (a) sau (b) și rezultă din asocierea avocatului descalificat cu o firmă anterioară și
i. Avocatul descalificat este verificat în timp util de orice participare la cauză și nu i se repartizează nicio parte din onorariu;
ii. Orice fost client afectat primește cu promptitudine o notificare scrisă pentru a-i permite acestuia să verifice respectarea
dispozițiilor prezentei reguli, care include o descriere a procedurilor de control de securitate utilizate; o declarație privind
respectarea prezentelor norme de că tre societate și de că tre avocatul verificat; o declarație conform că reia revizuirea poate fi
disponibilă în fața unei instanțe; și un acord din partea firmei de a ră spunde prompt la orice întrebă ri scrise sau obiecții ale
fostului client cu privire la procedurile de verificare; și
iii. Certifică rile conformită ții cu prezentele norme și cu procedurile de screening sunt furnizate fostului client de că tre avocatul
verificat și de că tre un partener al firmei, la intervale rezonabile, la cererea scrisă a fostului client și la încheierea procedurilor de
verificare.
b) În cazul în care un avocat a încetat o asociere cu o firmă , firmei nu i se interzice să reprezinte ulterior o persoană cu interese
prejudiciabile în mod semnificativ față de cele ale unui client reprezentat de avocatul asociat anterior și care nu este reprezentat în
prezent de firmă , cu excepția cazului în care:
1) Cauza este identică sau legată în esență de cea în care avocatul asociat anterior a reprezentat clientul; și
2) Orice avocat care ră mâ ne în firmă deține informații protejate de regulile 1.6 și 1.9 litera (c) care sunt semnificative pentru
chestiunea respectivă .
c) Clientul afectat poate renunța la descalificarea prevă zută de această regulă în condițiile prevă zute la regula 1.7.
d) Descalificarea avocaților asociați într-o firmă cu foști sau actuali avocați guvernamentali este reglementată de regula 1.11.
 Model de reguli referitoare la datoria unui avocat față de clienții săi
MR 1.11 Conflicte speciale de interese pentru foști și actuali funcționari guvernamentali și angajați
a) Cu excepția cazului în care legea permite altfel în mod expres, un avocat care a servit anterior ca funcționar public sau angajat al
guvernului:
1) face obiectul regulii 1.9 litera (c); și
2) Nu va reprezenta în alt mod un client în legă tură cu o chestiune în care avocatul a participat personal și substanțial în calitate de
funcționar public sau angajat, cu excepția cazului în care agenția guvernamentală competentă își dă consimță mâ ntul în cunoștință
de cauză , confirmat în scris, pentru reprezentare.
b) În cazul în care un avocat este decă zut din dreptul de a fi reprezentat în temeiul literei (a), nici un avocat dintr-o firmă cu care este
asociat nu poate să își asume sau să continue reprezentarea cu bună știință într-o astfel de cauză , cu excepția cazului în care:
1) Avocatul descalificat este verificat în timp util de orice participare la cauză și nu i se repartizează nicio parte din onorariu; și
2) Notificarea scrisă este transmisă prompt agenției guvernamentale competente pentru a-i permite să verifice respectarea
dispozițiilor acestei reguli.
c) Cu excepția cazului în care legea permite altfel în mod expres, un avocat care deține informații despre care știe că sunt informații
guvernamentale confidențiale despre o persoană , obținute atunci câ nd avocatul era funcționar public sau angajat, nu poate reprezenta
un client privat ale că rui interese sunt nefavorabile acelei persoane într-o chestiune în care informațiile ar putea fi utilizate în
dezavantajul material al persoanei respective. Astfel cum este utilizat în prezentul articol, termenul "informații guvernamentale
confidențiale" înseamnă informații care au fost obținute sub autoritate guvernamentală și pe care, la momentul aplică rii prezentei
reguli, guvernului îi este interzis prin lege să le divulge publicului sau are privilegiul legal de a nu le divulga și care nu sunt disponibile
publicului în alt mod. O firmă cu care avocatul respectiv este asociat poate să își asume sau să continue reprezentarea în cauză numai
în cazul în care avocatul descalificat este eliminat în timp util de la orice participare la cauză și nu i se repartizează nicio parte din
onorariu.
d) Cu excepția cazului în care legea permite altfel în mod expres, un avocat care îndeplinește în prezent funcția de funcționar public sau
angajat:
1) este supusă regulilor 1.7 și 1.9; și
2) Nu trebuie:
(i) să participe la o chestiune în care avocatul a participat personal și substanțial în timp ce se afla în practică privată sau în muncă
neguvernamentală , cu excepția cazului în care agenția guvernamentală competentă își dă consimță mâ ntul în cunoștință de
cauză , confirmat în scris; sau
(ii) Negociați pentru angajarea privată cu orice persoană care este implicată ca parte sau ca avocat pentru o parte într-o chestiune
în care avocatul participă personal și substanțial, cu excepția faptului că un avocat care servește ca grefier pentru un judecă tor,
alt ofițer judiciar sau arbitru poate negocia pentru angajarea privată , așa cum este permis de regula 1.12 (b) și sub rezerva
condițiilor prevă zute la regula 1.12 (b).
e) În sensul prezentului articol, termenul "materie" include:
1) Orice procedură judiciară sau de altă natură , cerere, cerere de pronunțare a unei hotă râ ri sau altă determinare, contract,
revendicare, controversă , anchetă , acuzație, acuzație, arestare sau altă chestiune particulară care implică una sau mai multe pă rți
specifice și
2) Orice altă chestiune reglementată de normele privind conflictul de interese ale agenției guvernamentale corespunză toare.
 Model de reguli referitoare la datoria unui avocat față de clienții săi
MR 1.12 Fost judecător, arbitru, mediator sau alt terț neutru
a) Cu excepția cazurilor prevă zute la litera (d), un avocat nu va reprezenta pe nimeni în legă tură cu o cauză în care avocatul a participat personal și
substanțial în calitate de judecă tor sau alt funcționar judiciar sau grefier în fața unei astfel de persoane sau în calitate de arbitru, mediator sau alt
terț neutru, cu excepția cazului în care toate pă rțile la procedură își dau consimță mâ ntul în cunoștință de cauză , confirmat în scris.
b) Un avocat nu poate negocia angajarea cu nicio persoană care este implicată ca parte sau ca avocat pentru o parte într-o cauză în care avocatul
participă personal și substanțial ca judecă tor sau alt funcționar judiciar sau ca arbitru, mediator sau alt terț neutru. Un avocat care îndeplinește
funcția de grefier al unui judecă tor sau al unui alt funcționar judiciar poate negocia angajarea cu o parte sau cu un avocat implicat într-o cauză în
care grefierul participă personal și substanțial, dar numai după ce avocatul a notificat judecă torul sau alt funcționar judiciar.
c) În cazul în care un avocat este descalificat în temeiul literei (a), nici un avocat din cadrul unei întreprinderi cu care este asociat nu poate să își
asume sau să continue reprezentarea în cauză cu bună știință , cu excepția cazului în care:
1) Avocatul descalificat este verificat în timp util de orice participare la cauză și nu i se repartizează nicio parte din onorariu; și
2) Pă rțile și orice instanță competentă sunt notificate prompt în scris pentru a le permite să verifice respectarea dispozițiilor prezentei norme.
d) Unui arbitru selectat ca partizan al unei pă rți într-o comisie de arbitraj cu mai mulți membri nu i se interzice să reprezinte ulterior partea
respectivă .

MR 1.13 Organizația în calitate de client

a) Un avocat angajat sau angajat de o organizație reprezintă organizația care acționează prin intermediul constituenților să i autorizați în mod
corespunză tor.
b) Dacă un avocat al unei organizații știe că un ofițer, angajat sau altă persoană asociată cu organizația este implicată în acțiune, intenționează să
acționeze sau refuză să acționeze într-o chestiune legată de reprezentare, care reprezintă o încă lcare a unei obligații legale față de organizație sau
o încă lcare a legii care ar putea fi imputată în mod rezonabil organizației, și care este probabil să ducă la prejudicii substanțiale organizației,
atunci avocatul va proceda așa cum este necesar în mod rezonabil, în interesul organizației. Cu excepția cazului în care avocatul consideră în mod
rezonabil că nu este necesar în interesul organizației să facă acest lucru, avocatul va sesiza autoritatea superioară a organizației, inclusiv, dacă
circumstanțele justifică acest lucru, celei mai înalte autorită ți care poate acționa în numele organizației, așa cum este stabilit de legea aplicabilă .
c) Sub rezerva dispozițiilor de la litera (d), în cazul în care
1) În ciuda eforturilor avocatului în conformitate cu litera (b), cea mai înaltă autoritate care poate acționa în numele organizației insistă sau nu
reușește să abordeze în timp util și în mod adecvat o acțiune sau un refuz de a acționa, care este în mod clar o încă lcare a legii și
2) Avocatul consideră în mod rezonabil că încă lcarea este în mod rezonabil sigură că va avea ca rezultat un prejudiciu substanțial organizației,
atunci avocatul poate dezvă lui informații referitoare la reprezentare, indiferent dacă regula 1.6 permite sau nu o astfel de divulgare, dar numai
dacă și în mă sura în care avocatul consideră în mod rezonabil că este necesar pentru a preveni prejudicierea substanțială a organizației.
d) Paragraful (c) nu se aplică în ceea ce privește informațiile referitoare la reprezentarea de că tre un avocat a unei organizații pentru a investiga o
presupusă încă lcare a legii sau pentru a apă ra organizația sau un funcționar, angajat sau alt constituent asociat organizației împotriva unei
reclamații care decurge dintr-o presupusă încă lcare a legii.
e) Un avocat care crede în mod rezonabil că a fost eliberat din funcție ca urmare a acțiunilor întreprinse de avocat în temeiul literelor (b) sau (c) sau
care se retrage în circumstanțe care impun sau permit avocatului să ia mă suri în temeiul orică ruia dintre aceste alineate trebuie să procedeze așa
cum avocatul consideră în mod rezonabil necesar pentru a se asigura că cea mai înaltă autoritate a organizației este informată cu privire la
eliberarea sau retragerea avocatului.
f) În relațiile cu directorii, funcționarii, angajații, membrii, acționarii sau alți constituenți ai unei organizații, avocatul trebuie să explice identitatea
clientului atunci câ nd avocatul știe sau ar trebui să știe în mod rezonabil că interesele organizației sunt contrare celor ale constituenților cu care
avocatul are de-a face.
g) Un avocat care reprezintă o organizație poate, de asemenea, să reprezinte oricare dintre directorii, funcționarii, angajații, membrii, acționarii sau
 alți constituenți ai acesteia, sub rezerva dispozițiilor regulii 1.7. În cazul în care acordul organizației pentru dubla reprezentare este cerut de
norma 1.7, consimță mâ ntul este dat de un funcționar corespunză tor al organizației, altul decâ t persoana care urmează să fie reprezentată , sau de
acționari.

Model de reguli referitoare la datoria unui avocat față de clienții săi

MR 1.14 Client cu capacitate diminuată
a) Atunci câ nd capacitatea unui client de a lua decizii bine cotate în legă tură cu o reprezentare este diminuată , fie din cauza unei
minorită ți, a unei deficiențe mintale sau din alte motive, avocatul menține, în mă sura posibilului, o relație normală client-avocat cu
clientul.

b) Atunci câ nd avocatul consideră în mod rezonabil că clientul are o capacitate diminuată , este expus riscului unui prejudiciu fizic,
financiar sau de altă natură substanțial, cu excepția cazului în care se iau mă suri și nu poate acționa în mod adecvat în propriul interes
al clientului, avocatul poate lua mă surile de protecție necesare în mod rezonabil, inclusiv consultarea persoanelor sau entită ților care
au capacitatea de a lua mă suri pentru a-l proteja și, dacă este cazul, solicitarea numirii unui tutore ad litem, conservator sau tutore.

c) Informațiile referitoare la reprezentarea unui client cu capacitate diminuată sunt protejate de norma 1.6. Atunci câ nd ia mă suri de
protecție în temeiul literei (b), avocatul este autorizat implicit, în conformitate cu norma 1.6 litera (a), să dezvă luie informații despre
client, dar numai în mă sura în care este necesar în mod rezonabil pentru a proteja interesele clientului.

MR 1.15 Proprietatea de păstrare

a) Un avocat trebuie să dețină bunurile clienților sau ale unor terțe persoane care se află în posesia unui avocat în legă tură cu o
reprezentare separată de bunurile proprii ale avocatului. Fondurile sunt pă strate într-un cont separat menținut în statul în care se află
biroul avocatului sau în altă parte, cu consimță mâ ntul clientului sau al unei terțe persoane. Alte bunuri sunt identificate ca atare și
protejate în mod corespunză tor. Evidențele complete ale acestor conturi, fonduri și alte bunuri sunt pă strate de avocat și sunt pă strate
pentru o perioadă de [cinci ani] de la încetarea reprezentă rii.

b) Un avocat poate depune fondurile proprii ale avocatului într-un cont fiduciar al unui client cu unicul scop de a plă ti comisioane pentru
servicii bancare în contul respectiv, dar numai într-o sumă necesară în acest scop.

c) Un avocat depune într-un cont fiduciar al clientului onorariile și cheltuielile juridice care au fost plă tite în avans, care urmează să fie
retrase de avocat numai pe mă sură ce onorariile sunt câ știgate sau cheltuielile suportate.

d) La primirea fondurilor sau a altor bunuri în care un client sau o terță persoană are un interes, un avocat trebuie să notifice imediat
clientul sau terțul. Cu excepția cazului în care se prevede în această regulă sau altfel permis de lege sau de acord cu clientul, un avocat
va livra prompt clientului sau terțului orice fonduri sau alte bunuri pe care clientul sau terțul are dreptul să le primească și, la cererea
clientului sau a unei terțe persoane, va face prompt o contabilitate completă cu privire la astfel de bunuri.

e) În cazul în care, în cursul reprezentă rii, un avocat se află în posesia unor bunuri asupra că rora două sau mai multe persoane (dintre
care una poate fi avocatul) pretind interese, bunurile sunt pă strate separat de că tre avocat pâ nă la soluționarea litigiului. Avocatul
distribuie prompt toate pă rțile din proprietate cu privire la care interesele nu sunt în litigiu.
 Model de reguli referitoare la datoria unui avocat față de clienții săi
MR 1.16 Declinarea sau încetarea reprezentării
a) Cu excepția cazurilor prevă zute la litera (c), un avocat nu reprezintă un client sau, în cazul în care a început reprezentarea, se retrage
din reprezentarea unui client dacă :
1) Reprezentarea va duce la încă lcarea regulilor de conduită profesională sau a altor legi;
2) Starea fizică sau psihică a avocatului afectează în mod semnificativ capacitatea avocatului de a reprezenta clientul; sau
3) Avocatul este eliberat din funcție.

b) Cu excepția cazurilor prevă zute la litera (c), un avocat se poate retrage din reprezentarea unui client dacă :
1) Retragerea poate fi realizată fă ră efecte negative semnificative asupra intereselor clientului;
2) Clientul persistă într-o acțiune care implică serviciile avocatului pe care avocatul o consideră în mod rezonabil ca fiind penală sau
frauduloasă ;
3) Clientul a utilizat serviciile avocatului pentru a comite o infracțiune sau o fraudă ;
4) Clientul insistă să ia mă suri pe care avocatul le consideră respingă toare sau cu care avocatul are un dezacord fundamental;
5) Clientul nu își îndeplinește în mod substanțial o obligație față de avocat cu privire la serviciile avocatului și a fost avertizat în mod
rezonabil că avocatul se va retrage dacă obligația nu este îndeplinită ;
6) Reprezentarea va avea ca rezultat o sarcină financiară nerezonabilă pentru avocat sau a fost îngreunată în mod nerezonabil de
că tre client; sau
7) Există și alte motive întemeiate pentru retragere.

c) Un avocat trebuie să respecte legislația aplicabilă care impune notificarea sau permisiunea unui tribunal atunci câ nd încetează o
reprezentare. Atunci câ nd i se ordonă acest lucru de că tre un tribunal, avocatul continuă să reprezinte, fă ră a aduce atingere unui
motiv întemeiat de încetare a reprezentă rii.

d) La încetarea reprezentă rii, un avocat ia mă suri, în mă sura în care este posibil în mod rezonabil, pentru a proteja interesele clientului,
cum ar fi acordarea unui preaviz rezonabil clientului, acordarea de timp pentru angajarea unui alt avocat, predarea documentelor și a
bunurilor la care clientul are dreptul și rambursarea orică rei plă ți în avans a onorariului sau a cheltuielilor care nu au fost câ știgate
sau suportate. Avocatul poate pă stra documentele referitoare la client în mă sura permisă de o altă lege.
 Model de reguli referitoare la datoria unui avocat față de clienții săi
MR 1.17 Vânzarea practicii de avocatură
Un avocat sau o firmă de avocatură poate vinde sau cumpă ra un cabinet de avocatură sau un domeniu de practică juridică , inclusiv
bună voința, dacă sunt îndeplinite urmă toarele condiții:
a) Vâ nză torul încetează să practice cu titlu privat avocatura sau în domeniul de practică care a fost vâ ndut, [în zona geografică ] [în
jurisdicția] (o jurisdicție poate alege oricare dintre versiuni) în care s-a desfă șurat practica;
b) Întregul cabinet, sau întregul domeniu de practică , este vâ ndut unuia sau mai multor avocați sau cabinete de avocatură ;
c) Vâ nză torul notifică în scris fiecă ruia dintre clienții vâ nză torului cu privire la:
1) Vâ nzarea propusă ;
2) Dreptul clientului de a pă stra un alt avocat sau de a intra în posesia dosarului; și
3) Faptul că consimță mâ ntul clientului pentru transferul fișierelor clientului va fi prezumat în cazul în care clientul nu întreprinde
nicio acțiune sau nu obiectează în alt mod în termen de nouă zeci (90) de zile de la primirea notifică rii.

În cazul în care un client nu poate fi notificat, reprezentarea clientului respectiv poate fi transferată cumpă ră torului numai după
introducerea unei comenzi autorizate de o instanță competentă . Vâ nză torul poate divulga instanței, cu ușile închise, informații referitoare
la reprezentare numai în mă sura necesară pentru a obține un ordin de autorizare a transferului unui dosar.
d) Comisioanele percepute clienților nu vor fi majorate ca urmare a vâ nză rii.

MR 1.18 Obligații față de potențialul client

a) O persoană care se consultă cu un avocat cu privire la posibilitatea de a forma o relație client-avocat cu privire la o chestiune este un
client potențial.

b) Chiar și atunci câ nd nu apare nicio relație client-avocat, un avocat care a aflat informații de la un potențial client nu va utiliza sau
dezvă lui informațiile respective, cu excepția cazului în care regula 1.9 ar permite cu privire la informațiile unui fost client.

c) Un avocat care intră sub incidența literei (b) nu reprezintă un client cu interese semnificativ nefavorabile celor ale unui client
potențial în aceeași cauză sau într-o chestiune în mod substanțial conexă în cazul în care avocatul a primit de la clientul potențial
informații care ar putea aduce prejudicii semnificative persoanei respective în chestiunea respectivă , cu excepția cazurilor prevă zute
la litera (d). În cazul în care un avocat este decă zut din dreptul de a fi reprezentat în temeiul prezentului alineat, niciun avocat din
cadrul unei firme cu care este asociat avocatul respectiv nu poate să își asume sau să continue reprezentarea cu bună știință într-o
astfel de cauză , cu excepția cazurilor prevă zute la litera (d).

d) În cazul în care avocatul a primit informații descalificante, astfel cum sunt definite la litera (c), reprezentarea este permisă dacă :
1) Atâ t clientul afectat, câ t și potențialul client și-au dat consimță mâ ntul în cunoștință de cauză , confirmat în scris sau:
2) Avocatul care a primit informațiile a luat mă suri rezonabile pentru a evita expunerea la mai multe informații descalificante decâ t
era necesar în mod rezonabil pentru a determina dacă să reprezinte clientul potențial; și
i. Avocatul descalificat este verificat în timp util de orice participare la cauză și nu i se repartizează nicio parte din onorariu; și
ii. Notificarea scrisă este dată prompt potențialului client.
 Reguli model referitoare la îndatoririle unui avocat față de societate
MR 2.1 Consilier
 În reprezentarea unui client, avocatul exercită o judecată profesională independentă și oferă consiliere sinceră . În acordarea
consilierii, avocatul se poate referi nu numai la lege, ci și la alte considerente, cum ar fi factori morali, economici, sociali și politici, care
pot fi relevanți pentru situația clientului.

MR 2.3 Evaluarea pentru utilizarea de către terți

a) Un avocat poate furniza o evaluare a unei chestiuni care afectează un client pentru a fi utilizată de altcineva decâ t clientul în cazul în
care avocatul consideră în mod rezonabil că efectuarea evaluă rii este compatibilă cu alte aspecte ale relației avocatului cu clientul.
b) Atunci câ nd avocatul știe sau ar trebui să știe în mod rezonabil că evaluarea este de natură să afecteze interesele clientului în mod
material și negativ, avocatul nu furnizează evaluarea decâ t dacă clientul își dă consimță mâ ntul în cunoștință de cauză .
c) Cu excepția cazului în care divulgarea este autorizată în legă tură cu un raport al unei evaluă ri, informațiile referitoare la evaluare sunt
protejate în alt mod de regula 1.6.

MR 2.4 Avocat care servește ca terț neutru

a) Un avocat servește drept terț neutru atunci câ nd avocatul asistă două sau mai multe persoane care nu sunt clienți ai avocatului să
ajungă la o soluționare a unui litigiu sau a unei alte chestiuni care a apă rut între ele. Notificarea sau comunicarea în calitate de terț
neutru poate include notificarea sau comunicarea în calitate de arbitru, mediator sau în orice altă calitate care să permită avocatului să
asiste pă rțile în soluționarea cauzei.
b) Un avocat care îndeplinește funcția de terț neutru informează pă rțile nereprezentate că avocatul nu le reprezintă . Atunci câ nd
avocatul știe sau ar trebui să știe în mod rezonabil că o parte nu înțelege rolul avocatului în cauză , avocatul explică diferența dintre
rolul avocatului ca terț neutru și rolul avocatului ca reprezentant al unui client.

MR 4.1 Veridicitatea declarațiilor către alții

În cursul reprezentă rii unui client, avocatul nu trebuie, cu bună știință :
a) să facă o declarație falsă de fapt material sau de drept unei terțe persoane; sau
b) Nu divulgați un fapt material unei terțe persoane atunci câ nd divulgarea este necesară pentru a evita asistarea unui act criminal sau
fraudulos de că tre un client, cu excepția cazului în care divulgarea este interzisă de regula 1.6.

MR 4.2 Comunicarea cu persoana reprezentată de avocat

 În reprezentarea unui client, un avocat nu trebuie să comunice cu privire la obiectul reprezentă rii cu o persoană despre care avocatul
știe că este reprezentată de un alt avocat în cauză , cu excepția cazului în care avocatul are consimță mâ ntul celuilalt avocat sau este
autorizat să facă acest lucru prin lege sau printr-o hotă râ re judecă torească .
 Reguli model referitoare la îndatoririle unui avocat față de societate
MR 4.3 Tratarea persoanelor nereprezentate
 În relațiile în numele unui client cu o persoană care nu este reprezentată de un avocat, avocatul nu trebuie să declare sau să sugereze
că avocatul este dezinteresat. Atunci câ nd avocatul știe sau ar trebui să știe în mod rezonabil că persoana nereprezentată înțelege
greșit rolul avocatului în cauză , avocatul depune eforturi rezonabile pentru a corecta neînțelegerea. Avocatul nu oferă consiliere
juridică unei persoane nereprezentate, alta decâ t consilierea pentru asigurarea unui avocat, în cazul în care avocatul știe sau ar trebui
să știe în mod rezonabil că interesele unei astfel de persoane sunt sau au o posibilitate rezonabilă de a fi în conflict cu interesele
clientului.

MR 4.4 Respectarea drepturilor terților

a) În reprezentarea unui client, un avocat nu va folosi mijloace care nu au alt scop substanțial decâ t să jeneze, să întâ rzie sau să
împovă reze o terță persoană sau să utilizeze metode de obținere a probelor care încalcă drepturile legale ale unei astfel de persoane.
b) Un avocat care primește un document sau informații stocate electronic referitoare la reprezentarea clientului avocatului și știe sau ar
trebui să știe în mod rezonabil că documentul sau informațiile stocate electronic au fost trimise din greșeală notifică imediat
expeditorul.

MR 6.1 Serviciul public voluntar pro bono

Fiecare avocat are responsabilitatea profesională de a oferi servicii juridice celor care nu pot plă ti. Un avocat ar trebui să aspire să ofere
cel puțin (50) de ore de servicii juridice publice pro bono pe an. În îndeplinirea acestei responsabilită ți, avocatul trebuie:
a) Furnizarea unei majorită ți substanțiale a celor (50) de ore de servicii juridice fă ră taxă sau așteptare de onorariu pentru:
1) Persoane cu mijloace limitate sau
2) Organizații caritabile, religioase, civice, comunitare, guvernamentale și educaționale în probleme care sunt concepute în primul
râ nd pentru a ră spunde nevoilor persoanelor cu mijloace limitate; și
b) Furnizarea orică ror servicii suplimentare prin:
1) Furnizarea de servicii juridice fă ră taxă sau onorariu redus substanțial persoanelor fizice, grupurilor sau organizațiilor care doresc
să asigure sau să protejeze drepturile civile, libertă țile civile sau drepturile publice sau organizațiilor caritabile, religioase, civice,
comunitare, guvernamentale și educaționale în chestiuni legate de promovarea scopurilor lor organizaționale, în cazul în care plata
taxelor legale standard ar epuiza în mod semnificativ resursele economice ale organizației sau ar fi altfel inadecvată ;
2) Prestarea serviciilor juridice la un onorariu substanțial redus persoanelor cu mijloace limitate; sau
3) Participarea la activită ți de îmbună tă țire a dreptului, a sistemului juridic sau a profesiei de avocat.
4) În plus, un avocat ar trebui să contribuie în mod voluntar cu sprijin financiar organizațiilor care oferă servicii juridice persoanelor
cu mijloace limitate.

MR 6.2 Acceptarea numirilor

Un avocat nu poate încerca să evite numirea de că tre un tribunal pentru a reprezenta o persoană decâ t pentru motive întemeiate, cum ar
fi:
a) Reprezentarea clientului este de natură să ducă la încă lcarea Regulilor de conduită profesională sau a altor legi;
b) Reprezentarea clientului poate duce la o sarcină financiară nerezonabilă pentru avocat; sau
c) Clientul sau cauza este atâ t de respingă toare pentru avocat încâ t este susceptibilă să afecteze relația client-avocat sau capacitatea
 avocatului de a reprezenta clientul.

Reguli model referitoare la îndatoririle unui avocat față de societate

MR 6.5 Programe limitate de servicii juridice nonprofit și anexate instanței
a) Un avocat care, sub auspiciile unui program sponsorizat de o organizație nonprofit sau de o instanță , oferă servicii juridice limitate pe
termen scurt unui client, fă ră ca avocatul sau clientul să se aștepte ca avocatul să continue reprezentarea în cauză :
1) face obiectul normelor 1.7 și 1.9 litera (a) numai în cazul în care avocatul știe că reprezentarea clientului implică un conflict de
interese; și
2) Intră sub incidența normei 1.10 numai în cazul în care avocatul știe că un alt avocat asociat avocatului într-o firmă de avocatură
este descalificat în temeiul normei 1.7 sau al normei 1.9 litera (a) cu privire la chestiunea respectivă .
b) Cu excepția cazurilor prevă zute la litera (a) punctul 2, norma 1.10 nu se aplică unei reprezentă ri reglementate de prezenta normă .

MR 7.1 Comunicări privind serviciile unui avocat

Un avocat nu trebuie să facă o comunicare falsă sau înșelă toare cu privire la avocat sau la serviciile avocatului. O comunicare este falsă sau
înșelă toare în cazul în care conține o denaturare materială a faptelor sau a legii sau omite un fapt necesar pentru ca declarația,
considerată în ansamblu, să nu inducă în eroare din punct de vedere material.

MR 7.2 Publicitate
a) Sub rezerva cerințelor regulilor 7.1 și 7.3, un avocat poate face publicitate serviciilor prin mijloace de comunicare scrise, înregistrate
sau electronice, inclusiv mass-media publică .
b) Un avocat nu poate da nimic de valoare unei persoane pentru recomandarea serviciilor avocatului, cu excepția cazului în care un
avocat poate
1) să plă tească costurile rezonabile ale reclamelor sau comunică rilor permise de această regulă ;
2) Plă tiți taxele obișnuite ale unui plan de servicii juridice sau ale unui serviciu de recomandare a avocaților non-profit sau calificat.
Un serviciu de trimitere a avocaților calificați este un serviciu de trimitere a avocaților care a fost aprobat de o autoritate de
reglementare corespunză toare;
3) să plă tească pentru un cabinet de avocatură în conformitate cu norma 1.17; și
4) Îndrumați clienții că tre un alt avocat sau un profesionist care nu este avocat în temeiul unui acord care nu este interzis în alt mod
în temeiul prezentelor reguli, care prevede ca cealaltă persoană să îndrume clienții sau clienții că tre avocat, dacă :
i. Acordul de recomandare reciprocă nu este exclusiv și
ii. Clientul este informat despre existența și natura acordului.
c) Orice comunicare efectuată în conformitate cu această regulă trebuie să includă numele și adresa biroului a cel puțin unui avocat sau a
unei firme de avocatură responsabile pentru conținutul să u.
 Reguli model referitoare la îndatoririle unui avocat față de societate
MR 7.3 Solicitarea clienților
a) Un avocat nu poate solicita personal un loc de muncă profesional prin telefon în direct sau prin contact electronic în timp real atunci
câ nd un motiv semnificativ pentru a face acest lucru este câ știgul pecuniar al avocatului, cu excepția cazului în care persoana
contactată :
1) Este avocat; sau
2) Are o relație familială , personală apropiată sau profesională anterioară cu avocatul.
b) Un avocat nu poate solicita angajarea profesională prin comunicare scrisă , înregistrată sau electronică sau prin contact personal,
telefonic sau electronic în timp real, chiar dacă litera (a) interzice altfel, dacă :
1) Ț inta solicită rii a fă cut cunoscută avocatului dorința de a nu fi solicitat de avocat; sau
2) Solicitarea implică constrâ ngere, constrâ ngere sau hă rțuire.
c) Orice comunicare scrisă , înregistrată sau electronică din partea unui avocat prin care se solicită angajare profesională de la orice
persoană despre care se știe că are nevoie de servicii juridice într-o anumită materie trebuie să includă cuvintele "Material publicitar"
pe plicul exterior, dacă există , și la începutul și la sfâ rșitul orică rei comunică ri înregistrate sau electronice, cu excepția cazului în care
destinatarul comunică rii este o persoană menționată la litera (a) punctul 1 sau litera (a) punctul 2.
d) Fă ră a aduce atingere interdicțiilor de la litera (a), un avocat poate participa cu un plan de servicii juridice preplă tite sau de grup
operat de o organizație care nu este deținută sau condusă de avocat și care utilizează contactul personal sau telefonic pentru a solicita
afilierea sau abonamentele pentru plan de la persoane despre care nu se știe că au nevoie de servicii juridice într-o anumită chestiune
acoperită de plan.
MR 7.4 Comunicarea domeniilor de practică și specializare
a) Un avocat poate comunica faptul că avocatul practică sau nu în anumite domenii ale dreptului.
b) Un avocat admis să se angajeze în practica brevetelor în fața Oficiului pentru Brevete și Mă rci din Statele Unite poate utiliza denumirea
"Patent Attorney" sau o denumire substanțial similară .
c) Un avocat angajat în practica Amiralită ții poate folosi denumirea "Amiralitate", "Proctor în Amiralitate" sau o denumire substanțial
similară .
d) Un avocat nu poate declara sau implica faptul că un avocat este certificat ca specialist într-un anumit domeniu de drept, cu excepția
cazului în care:
1) Avocatul a fost certificat ca specialist de că tre o organizație care a fost aprobată de o autoritate de stat competentă sau care a fost
acreditată de Asociația Baroului American; și
2) Numele organizației de certificare este identificat în mod clar în comunicare.
MR 7.5 Numele firmelor și foile cu antet
a) Un avocat nu poate utiliza un nume de firmă , antet sau altă denumire profesională care încalcă regula 7.1. O denumire comercială
poate fi utilizată de un avocat în practică privată dacă nu implică o legă tură cu o agenție guvernamentală sau cu o organizație publică
sau caritabilă de servicii juridice și nu încalcă în alt mod regula 7.1.
b) O firmă de avocatură cu birouri în mai multe jurisdicții poate folosi același nume sau altă denumire profesională în fiecare jurisdicție,
dar identificarea avocaților într-un birou al firmei indică limită rile jurisdicționale pentru cei care nu sunt autorizați să practice în
jurisdicția în care se află biroul.
c) Numele unui avocat care deține o funcție publică nu poate fi utilizat în numele unui cabinet de avocatură sau în comunică rile în
 numele acestuia pe parcursul niciunei perioade substanțiale în care avocatul nu exercită în mod activ și regulat în cadrul firmei.
d) Avocații pot declara sau implica faptul că practică într-un parteneriat sau într-o altă organizație numai atunci câ nd acest lucru este
adevă rat.

Model de reguli referitoare la îndatoririle unui avocat față de instanță

MR 3.1 Pretenții și afirmații meritorii
 Un avocat nu poate introduce sau apă ra o procedură sau nu poate afirma sau contesta o problemă în cadrul acesteia, cu excepția
cazului în care există o bază de drept și de fapt pentru a face acest lucru care nu este frivolă , care include un argument de bună
credință pentru extinderea, modificarea sau inversarea legii existente. Un avocat al inculpatului într-o procedură penală sau pâ râ tul
într-o procedură care ar putea duce la încarcerare poate, cu toate acestea, să apere procedura astfel încâ t să solicite ca fiecare element
al cauzei să fie stabilit.

MR 3.2 Accelerarea litigiilor

 Un avocat depune eforturi rezonabile pentru a accelera litigiile în conformitate cu interesele clientului.

MR 3.3 Candoare față de tribunal

a) Un avocat nu trebuie, cu bună știință :
1) să facă o declarație falsă de fapt sau de drept în fața unui tribunal sau să nu corecteze o declarație falsă de fapt material sau de
drept fă cută anterior tribunalului de că tre avocat;
2) Nu dezvă luie tribunalului autoritatea legală din jurisdicția de control cunoscută avocatului ca fiind direct adversă poziției clientului
și nedezvă luită de avocatul advers; sau
3) Oferiți dovezi despre care avocatul știe că sunt false. În cazul în care un avocat, clientul avocatului sau un martor chemat de avocat
a oferit probe materiale, iar avocatul ia cunoștință de falsitatea acestora, avocatul ia mă suri de remediere rezonabile, inclusiv, dacă
este necesar, divulgarea că tre tribunal. Un avocat poate refuza să ofere probe, altele decâ t mă rturia unui inculpat într-o cauză
penală , pe care avocatul le consideră în mod rezonabil false.
b) Un avocat care reprezintă un client într-o procedură judiciară și care știe că o persoană intenționează să se angajeze, se angajează sau
s-a angajat într-un comportament infracțional sau fraudulos legat de procedură ia mă suri de remediere rezonabile, inclusiv, dacă este
necesar, divulgarea că tre tribunal.
c) Obligațiile menționate la literele (a) și (b) continuă pâ nă la încheierea procedurii și se aplică chiar dacă respectarea acestora necesită
divulgarea unor informații protejate în alt mod de norma 1.6.
d) Într-o procedură ex parte, un avocat informează tribunalul cu privire la toate faptele materiale cunoscute de avocat care vor permite
tribunalului să ia o decizie în cunoștință de cauză , indiferent dacă faptele sunt sau nu nefavorabile.
 Model de reguli referitoare la îndatoririle unui avocat față de instanță
MR 3.4 Corectitudine Față De Partea Adversă Și Avocat
 Un avocat nu poate:
a) Obstrucționează în mod ilegal accesul unei alte pă rți la probe sau modifică , distrug sau ascund în mod ilegal un document sau alte
materiale cu valoare probatorie potențială . Un avocat nu poate consilia sau asista o altă persoană să facă un astfel de act;
b) falsificarea probelor, consilierea sau asistarea unui martor să depună mă rturie falsă sau oferirea unui stimulent unui martor care
este interzis prin lege;
c) Nerespectarea cu bună știință a unei obligații în temeiul regulilor unui tribunal, cu excepția unui refuz deschis bazat pe afirmația că
nu există nicio obligație valabilă ;
d) În procedura premergă toare procesului, să facă o cerere frivolă de prezentare sau să nu depună eforturi rezonabile pentru a se
conforma unei cereri de divulgare corespunză toare din punct de vedere juridic a unei pă rți adverse;
e) În cadrul procesului, să facă aluzie la orice aspect pe care avocatul nu îl consideră în mod rezonabil relevant sau care nu va fi
susținut de probe admisibile, să afirme cunoașterea personală a faptelor în cauză , cu excepția cazului în care depune mă rturie în
calitate de martor, sau să exprime o opinie personală cu privire la justețea unei cauze, credibilitatea unui martor, vinovă ția unui
justițiabil civil sau vinovă ția sau nevinovă ția unui acuzat; sau
f) Solicitați unei persoane, alta decâ t clientul, să se abțină de la furnizarea voluntară de informații relevante unei alte pă rți, cu
excepția cazului în care:
1) Persoana este o rudă sau un angajat sau alt agent al unui client; și
2) Avocatul consideră în mod rezonabil că interesele persoanei nu vor fi afectate negativ prin abținerea de la furnizarea unor
astfel de informații.

MR 3.5 Imparțialitatea și decența Tribunalului

 Un avocat nu poate:
a) să încerce în mod ilegal să influențeze un judecă tor, jurat, potențial jurat sau alt funcționar prin mijloace interzise de lege;
b) să comunice ex parte cu o astfel de persoană în timpul procedurii, cu excepția cazului în care este autorizată să facă acest lucru prin
lege sau hotă râ re judecă torească ;
c) Comunicați cu un jurat sau cu un potențial jurat după descă rcarea de gestiune a juriului dacă :
1) Comunicarea este interzisă prin lege sau hotă râ re judecă torească ;
2) Juratul a fă cut cunoscută avocatului dorința de a nu comunica; sau
3) Comunicarea implică declarații false, constrâ ngere, constrâ ngere sau hă rțuire; sau
d) Să se angajeze într-un comportament menit să perturbe un tribunal.
 Model de reguli referitoare la îndatoririle unui avocat față de instanță
MR 3.6 Publicitatea procesului
a) Un avocat care participă sau a participat la cercetarea sau la soluționarea unui litigiu nu poate face o declarație extrajudiciară despre
care știe sau ar trebui să știe în mod rezonabil că va fi difuzată prin mijloace de comunicare publică și va avea o probabilitate
substanțială de a prejudicia în mod semnificativ o procedură judiciară în cauză .
b) Fă ră a aduce atingere literei (a), avocatul poate declara:
1) cererea, infracțiunea sau apă rarea implicată și, cu excepția cazurilor interzise de lege, identitatea persoanelor implicate;
2) Informații conținute într-o înregistrare publică ;
3) Că o investigație a unei chestiuni este în curs de desfă șurare;
4) Programarea sau rezultatul oricarei etape in litigiu;
5) o cerere de asistență pentru obținerea probelor și a informațiilor necesare în acest sens;
6) Un avertisment de pericol cu privire la comportamentul unei persoane implicate, atunci câ nd există motive să se creadă că există
probabilitatea unui prejudiciu substanțial pentru o persoană sau pentru interesul public; și
7) Într-o cauză penală , în plus față de alineatele (1)-(6):
i. identitatea, reședința, ocupația și situația familială a acuzatului;
ii. în cazul în care inculpatul nu a fost reținut, informațiile necesare pentru a ajuta la reținerea persoanei respective;
iii. Faptul, ora și locul arestă rii; și
iv. Identitatea ofițerilor sau agențiilor care investighează și arestează și durata anchetei.
c) Fă ră a aduce atingere literei (a), un avocat poate face o declarație pe care un avocat rezonabil ar considera-o necesară pentru a proteja
un client de efectul prejudiciabil substanțial nejustificat al publicită ții recente care nu a fost inițiată de avocat sau de clientul
avocatului. O declarație fă cută în temeiul prezentului alineat se limitează la informațiile necesare pentru atenuarea publicită ții
negative recente.
d) Nici un avocat asociat într-o firmă sau agenție guvernamentală cu un avocat care intră sub incidența literei (a) nu poate face o
declarație interzisă de litera (a).

MR 3.7 Avocat în calitate de martor

a) Un avocat nu poate acționa în calitate de avocat într-un proces în care este probabil să fie martor necesar decâ t dacă :
1) Mă rturia se referă la o problemă necontestată ;
2) Mă rturia se referă la natura și valoarea serviciilor juridice prestate în cauză ; sau
3) Descalificarea avocatului ar crea dificultă ți substanțiale pentru client.
b) Un avocat poate acționa în calitate de avocat într-un proces în care este probabil ca un alt avocat din cadrul cabinetului avocatului să
fie citat ca martor, cu excepția cazului în care norma 1.7 sau norma 1.9 interzice acest lucru.
 Model de reguli referitoare la îndatoririle unui avocat față de instanță
MR 3.8 Responsabilități speciale ale unui procuror
 Procurorul într-o cauză penală :
a) să se abțină de la urmă rirea penală a unei acuzații despre care procurorul știe că nu este susținută de o cauză probabilă ;
b) să depună eforturi rezonabile pentru a se asigura că acuzatul a fost informat cu privire la dreptul la consiliere și la procedura de
obținere a acestuia și că i s-a oferit o posibilitate rezonabilă de a obține un avocat;
c) să nu încerce să obțină din partea unui acuzat nereprezentat o renunțare la drepturi importante înainte de proces, cum ar fi
dreptul la o audiere preliminară ;
d) să divulge în timp util apă ră rii toate probele sau informațiile cunoscute de procuror care tind să nege vinovă ția acuzatului sau să
atenueze infracțiunea și, în legă tură cu condamnarea, să dezvă luie apă ră rii și tribunalului toate informațiile atenuante
neprivilegiate cunoscute de procuror, cu excepția cazului în care procurorul este eliberat de această responsabilitate printr-un
ordin de protecție al tribunalului;
e) Nu citați un avocat în cadrul unui mare juriu sau al unei alte proceduri penale pentru a prezenta dovezi despre un client trecut sau
prezent, cu excepția cazului în care procurorul crede în mod rezonabil:
1) Informațiile solicitate nu sunt protejate împotriva divulgă rii prin niciun privilegiu aplicabil;
2) Probele solicitate sunt esențiale pentru finalizarea cu succes a unei anchete sau a unei urmă riri penale în curs; și
3) Nu există nicio altă alternativă fezabilă pentru obținerea informațiilor;
f) Cu excepția declarațiilor care sunt necesare pentru a informa publicul cu privire la natura și amploarea acțiunii procurorului și
care servesc unui scop legitim de aplicare a legii, se abțin de la a face comentarii extrajudiciare care au o probabilitate substanțială
de a spori condamnarea publică a acuzatului și exercită o atenție rezonabilă pentru a preveni anchetatorii, personalul de aplicare a
legii, angajații sau alte persoane care asistă sau sunt asociate cu procurorul într-o cauză penală să facă o declarație extrajudiciară
pe care procurorului i-ar fi interzis să o facă în temeiul normei 3.6 sau al prezentului articol.
g) Atunci câ nd procurorul are cunoștință de probe noi, credibile și materiale care creează o probabilitate rezonabilă ca un inculpat
condamnat să nu fi să vâ rșit o infracțiune pentru care inculpatul a fost condamnat, procurorul:
1) să divulge prompt aceste dovezi unei instanțe sau autorită ți competente și
2) În cazul în care condamnarea a fost obținută în competența procurorului,
i. să comunice prompt aceste probe pâ râ tului, cu excepția cazului în care o instanță autorizează întâ rzierea și
ii. Efectuați cercetă ri suplimentare sau depuneți eforturi rezonabile pentru a provoca o investigație pentru a determina dacă
inculpatul a fost condamnat pentru o infracțiune pe care inculpatul nu a comis-o.
h) Atunci câ nd procurorul are cunoștință de probe clare și convingă toare care stabilesc că un inculpat din jurisdicția sa a fost
condamnat pentru o infracțiune pe care inculpatul nu a să vâ rșit-o, procurorul încearcă să remedieze condamnarea.

MR 3.9 Avocat în proceduri nejudiciare

 Un avocat care reprezintă un client în fața unui organ legislativ sau a unei agenții administrative într-o procedură nejudiciară trebuie
să dezvă luie că înfă țișarea are o calitate reprezentativă și trebuie să respecte dispozițiile regulilor 3.3 literele (a)-(c), 3.4 literele (a)-
(c) și 3.5.
 Model de reguli referitoare la îndatoririle unui avocat față de profesie
MR 5.1 Responsabilitățile partenerilor, managerilor și avocaților de supraveghere
a) Un partener într-un cabinet de avocatură și un avocat care, individual sau împreună cu alți avocați, deține o autoritate de conducere
comparabilă într-o firmă de avocatură , trebuie să depună eforturi rezonabile pentru a se asigura că firma dispune de mă suri care oferă
o asigurare rezonabilă că toți avocații din firmă respectă regulile de conduită profesională .
b) Un avocat care are autoritate directă de supraveghere asupra unui alt avocat depune eforturi rezonabile pentru a se asigura că celă lalt
avocat respectă normele de conduită profesională .
c) Un avocat este responsabil pentru încă lcarea de că tre un alt avocat a Regulilor de conduită profesională dacă :
1) Avocatul dispune sau, cunoscâ nd conduita specifică , ratifică conduita implicată ; sau
2) Avocatul este partener sau are autoritate de conducere comparabilă în cadrul firmei de avocatură în care își desfă șoară activitatea
celă lalt avocat sau are autoritate directă de supraveghere asupra celuilalt avocat și cunoaște comportamentul într-un moment în
care consecințele acestuia pot fi evitate sau atenuate, dar nu ia mă suri de remediere rezonabile.
MR 5.2 Responsabilitățile unui avocat subordonat
a) Un avocat este obligat să respecte normele de conduită profesională , chiar dacă avocatul a acționat la îndrumarea unei alte persoane.
b) Un avocat subordonat nu încalcă Regulile de conduită profesională dacă acel avocat acționează în conformitate cu soluționarea
rezonabilă de că tre un avocat de supraveghere a unei probleme discutabile de datorie profesională .
MR 5.4 Independența profesională a unui avocat
a) Un avocat sau o firmă de avocatură nu împarte onorariile avocațiale cu un non-avocat, cu excepția:
1) Un acord al unui avocat cu firma, partenerul sau asociatul avocatului poate prevedea plata unei sume de bani, într-o perioadă
rezonabilă de timp după decesul avocatului, că tre patrimoniul avocatului sau că tre una sau mai multe persoane specificate;
2) Un avocat care achiziționează cabinetul unui avocat decedat, cu handicap sau dispă rut poate, în conformitate cu dispozițiile regulii
1.17, să plă tească patrimoniului succesoral sau altui reprezentant al avocatului respectiv prețul de cumpă rare convenit;
3) Un avocat sau o firmă de avocatură poate include angajați care nu sunt avocați într-un plan de compensare sau de pensionare, chiar
dacă planul se bazează integral sau parțial pe un acord de participare la profit; și
4) Un avocat poate împă rți onorariile judiciare acordate de instanță cu o organizație nonprofit care a angajat, a pă strat sau a
recomandat angajarea avocatului în cauză .

b) Un avocat nu poate forma un parteneriat cu un non-avocat dacă oricare dintre activită țile parteneriatului constă în practicarea
dreptului.

c) Un avocat nu permite unei persoane care recomandă , angajează sau plă tește avocatul să presteze servicii juridice pentru o altă
persoană să îndrume sau să reglementeze judecata profesională a avocatului în prestarea unor astfel de servicii juridice.

d) Un avocat nu poate profesa cu sau sub forma unei corporații profesionale sau asociații autorizate să practice avocatura pentru un
profit, dacă :
1) Un non-avocat deține orice interes în acesta, cu excepția faptului că un reprezentant fiduciar al patrimoniului unui avocat poate
deține stocul sau interesul avocatului pentru o perioadă rezonabilă de timp în timpul administră rii;
2) Un non-avocat este un director corporativ sau ofițer al acestuia sau ocupă poziția de responsabilitate similară în orice formă de
asociere, alta decâ t o corporație; sau
3) Un non-avocat are dreptul de a îndruma sau de a controla judecata profesională a unui avocat.
 Model de reguli referitoare la îndatoririle unui avocat față de profesie
MR 5.5 UPL și MJP
a) Un avocat nu poate practica avocatura într-o jurisdicție cu încă lcarea reglementă rii profesiei juridice din jurisdicția respectivă și nici
nu poate asista o altă persoană în acest sens.

b) Un avocat care nu este admis să profeseze în această jurisdicție nu trebuie:

1) Cu excepția cazurilor autorizate de prezentul regulament sau de alte legi, să stabilească un birou sau o altă prezență sistematică și
continuă în această jurisdicție pentru practicarea dreptului; sau
2) Susțineți publicului sau reprezentați în alt mod că avocatul este admis să practice avocatura în această jurisdicție.

c) Un avocat admis într-o altă jurisdicție a Statelor Unite și care nu este exclus sau suspendat din practică în nicio jurisdicție poate furniza
temporar servicii juridice în această jurisdicție care:
1) sunt întreprinse în asociere cu un avocat care este admis să practice în această jurisdicție și care participă activ la cauză ;
2) se află într-o procedură pendinte sau potențială în fața unui tribunal din această jurisdicție sau dintr-o altă jurisdicție, în cazul în
care avocatul sau o persoană pe care avocatul o asistă este autorizată prin lege sau ordin să apară în astfel de proceduri sau se
așteaptă în mod rezonabil să fie autorizată în acest sens;
3) Sunt în sau sunt legate în mod rezonabil de un arbitraj, mediere sau altă procedură alternativă de soluționare a litigiilor în curs sau
potențial în această jurisdicție sau într-o altă jurisdicție, dacă serviciile decurg din sau sunt în mod rezonabil legate de practica
avocatului într-o jurisdicție în care avocatul este admis să practice și nu sunt servicii pentru care forul necesită admitere pro hac
vice; sau
4) nu intră sub incidența literei (c) punctul 2 sau litera (c) punctul 3 și decurg din sau sunt legate în mod rezonabil de practica
avocatului într-o jurisdicție în care avocatul este admis să profeseze.

d) Un avocat admis într-o altă jurisdicție din SUA sau într-o jurisdicție stră ină și care nu este exclus sau suspendat din practică în nicio
jurisdicție sau echivalentul acesteia, poate furniza servicii juridice printr-un birou sau altă prezență sistematică și continuă în această
jurisdicție care:
1) Sunt furnizate angajatorului avocatului sau afiliaților să i organizaționali; nu sunt servicii pentru care forumul solicită admiterea pro
hac vice; și, atunci câ nd este efectuată de un avocat stră in și necesită consiliere cu privire la legislația acestei jurisdicții sau a altei
jurisdicții sau a Statelor Unite, o astfel de consiliere se bazează pe consilierea unui avocat care este autorizat în mod corespunză tor
și autorizat de jurisdicție să ofere o astfel de consiliere; sau
2) Sunt servicii pe care avocatul este autorizat prin lege federală sau altă lege sau regulă să le furnizeze în această jurisdicție.

e) În sensul literei (d), avocatul stră in trebuie să fie membru cu drepturi depline al unei profesii juridice recunoscute într-o jurisdicție
stră ină , ai că rei membri sunt admiși să practice profesia de avocați sau consilieri juridici sau echivalentul acestuia și sunt supuși
reglementă rii și disciplinei efective de că tre un organism profesional sau o autoritate publică constituită în mod corespunză tor
 Model de reguli referitoare la îndatoririle unui avocat față de profesie
MR 5.7 Responsabilități privind serviciile legate de lege
a) Un avocat se supune normelor de conduită profesională în ceea ce privește furnizarea de servicii legate de lege, astfel cum sunt definite
la litera (b), în cazul în care serviciile legate de drept sunt prestate:
1) de că tre avocat în circumstanțe care nu sunt distincte de furnizarea de că tre avocat a serviciilor juridice clienților; sau
2) În alte circumstanțe, de că tre o entitate controlată de avocat, individual sau împreună cu alte persoane, dacă avocatul nu ia mă suri
rezonabile pentru a se asigura că o persoană care obține serviciile conexe legii știe că serviciile nu sunt servicii juridice și că nu
există protecțiile relației client-avocat.
b) Termenul "servicii legate de lege" desemnează serviciile care ar putea fi efectuate în mod rezonabil împreună cu și în esență sunt legate
de furnizarea de servicii juridice și care nu sunt interzise ca practică neautorizată a legii atunci câ nd sunt furnizate de un non-avocat.
MR 6.3 Apartenența la o organizație de servicii juridice
 Un avocat poate îndeplini funcția de director, funcționar sau membru al unei organizații de servicii juridice, cu excepția firmei de
avocatură în care avocatul își desfă șoară activitatea, chiar dacă organizația deservește persoane care au interese nefavorabile unui
client al avocatului. Avocatul nu va participa cu bună știință la o decizie sau acțiune a organizației:
a) În cazul în care participarea la decizie sau la acțiune ar fi incompatibilă cu obligațiile avocatului față de un client în temeiul normei
1.7; sau
b) În cazul în care decizia sau mă sura ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra reprezentă rii unui client al organizației ale
că rui interese sunt nefavorabile unui client al avocatului.
MR 6.4 Activități de reformă a legii care afectează interesele clienților
Un avocat poate îndeplini funcția de director, funcționar sau membru al unei organizații implicate în reforma legii sau în administrarea
acesteia, chiar dacă reforma poate afecta interesele unui client al avocatului. În cazul în care avocatul știe că interesele unui client pot
beneficia în mod semnificativ printr-o decizie la care participă avocatul, avocatul comunică acest fapt, dar nu este necesar să identifice
clientul.
 Model de reguli referitoare la îndatoririle unui avocat față de profesie
MR 8.1 Admiterea în barou și chestiuni disciplinare
 Un solicitant de admitere în barou sau un avocat în legă tură cu o cerere de admitere în barou sau în legă tură cu o chestiune disciplinară
nu poate:
a) A face cu bună știință o declarație falsă a unui fapt material; sau
b) Nu divulgați un fapt necesar pentru a corecta o înțelegere greșită cunoscută de persoana respectivă ca fiind apă rută în cauză sau nu
ră spundeți cu bună știință unei cereri legale de informații din partea unei autorită ți disciplinare sau de admitere, cu excepția
faptului că această regulă nu impune divulgarea informațiilor protejate în alt mod de regula 1.6.

MR 8.2 Funcționari judiciari și juridici

a) Un avocat nu poate face o declarație despre care știe că este falsă sau cu ignorarea nesă buită a adevă rului sau falsită ții sale în ceea ce
privește califică rile sau integritatea unui judecă tor, a unui funcționar judiciar sau a unui funcționar juridic public sau a unui candidat la
alegerea sau numirea într-o funcție judiciară sau juridică .
b) Un avocat care candidează la o funcție judiciară trebuie să respecte dispozițiile aplicabile ale Codului de conduită judiciară .

MR 8.3 Conduita necorespunzătoare a avocatului raportor

a) Un avocat care știe că un alt avocat a comis o încă lcare a normelor de conduită profesională care ridică o întrebare substanțială cu
privire la onestitatea, credibilitatea sau aptitudinea avocatului respectiv în alte privințe trebuie să informeze autoritatea profesională
competentă .
b) Un avocat care știe că un judecă tor a comis o încă lcare a normelor de conduită judiciară aplicabile care ridică o problemă substanțială
cu privire la capacitatea sa de a exercita funcția informează autoritatea competentă .
c) Această regulă nu impune divulgarea informațiilor protejate în alt mod de regula 1.6 sau a informațiilor obținute de un avocat sau
judecă tor în timpul participă rii la un program aprobat de asistență a avocaților.

MR 8.4 Abateri
 Este o abatere profesională pentru un avocat să :
a) Să încalce sau să încerce să încalce Regulile de conduită profesională , să ajute sau să determine cu bună știință o altă persoană să
facă acest lucru sau să facă acest lucru prin acțiunile altei persoane;
b) comiterea unei fapte penale care se reflectă negativ asupra onestită ții, credibilită ții sau aptitudinii avocatului în alte privințe;
c) Să vă angajați într-un comportament care implică necinste, fraudă , înșelă ciune sau denaturare;
d) să se angajeze într-un comportament care prejudiciază administrarea justiției;
e) să declare sau să implice capacitatea de a influența în mod necorespunză tor o agenție guvernamentală sau un funcționar sau de a
obține rezultate prin mijloace care încalcă Regulile de conduită profesională sau alte legi; sau
f) Asistarea cu bună știință a unui judecă tor sau a unui funcționar judiciar într-un comportament care reprezintă o încă lcare a
normelor aplicabile de conduită judiciară sau a altor legi.