NOTĂ INFORMATIVĂ

cu privire la acțiunea revocatorie (acțiunea pauliană)

CODUL CIVIL nr. 1107 din 06.06.2002, în redacția în vigoare din 01.03.2019
Articolul 895. Acțiunea revocatorie
(1) Creditorul poate cere să fie declarate inopozabile față de el actele juridice încheiate de debitor
în dauna creditorului, manifestată prin împiedicarea satisfacerii integrale a drepturilor creditorului
față de debitor, dacă debitorul a cunoscut sau trebuia să cunoască că actul juridic va dăuna creditorului
sau, în cazul în care actul juridic a fost încheiat înainte de apariția dreptului creditorului, acesta a fost
încheiat de către debitor cu intenția de a dăuna creditorilor în general.
(2) În cazul în care actul juridic atacat este cu titlu oneros, suplimentar circumstanțelor
prevăzute la alin. (1) creditorul trebuie să demonstreze că:
a) terțul contractant sau beneficiarul actului a cunoscut ori trebuia să cunoască că actul juridic
va dăuna creditorului sau că el a fost încheiat cu intenția de a dăuna creditorului; sau
b) dacă actul juridic a fost încheiat înainte de apariția dreptului creditorului, terțul contractant
sau beneficiarul actului juridic a cunoscut intenția debitorului de a dăuna creditorilor în general.
(3) Debitorul se prezumă că cunoștea sau trebuia să cunoască că actul juridic cu titlu gratuit va
dăuna creditorului ori creditorilor în general dacă acesta este încheiat în ultimele 12 luni ce preced
înaintarea acțiunii revocatorii.
(4) Ambele părți ale actului juridic cu titlu oneros sunt prezumate că cunoșteau sau trebuiau să
cunoască că el va dăuna creditorului ori creditorilor în general dacă actul juridic este încheiat în
ultimele 12 luni ce preced înaintarea acțiunii revocatorii și acesta constituie:
a) un act juridic în care valoarea de piață a prestației debitorului depășește cu o treime valoarea
de piață a contraprestației terțului contractant; sau
b) un act juridic încheiat de către debitor cu o persoană afiliată debitorului sau al cărui
beneficiar este o persoană afiliată debitorului.
(5) În cazurile prevăzute la alin. (4), se prezumă că terțul contractant nu a executat
contraprestația.
(6) Creditorul poate înainta acțiunea revocatorie chiar dacă creanța sa încă nu este exigibilă.
(7) În sensul dispozițiilor legale privitoare la acțiunea revocatorie, prin debitor se înțelege și
terțul care a acordat o garanție reală sau personală în folosul creditorului
Articolul 896. Particularitățile contestării garanțiilor
(1) În scopul aplicării dispozițiilor art. 895, garanția reală acordată de către debitor pentru a
garanta propria obligație constituie un act juridic cu titlu oneros.
(2) În scopul aplicării dispozițiilor art. 895, garanția reală sau personală acordată de către
debitor pentru a garanta obligația terțului constituie un act juridic cu titlu oneros dacă a fost acordată
concomitent cu încheierea contractului din care rezultă obligația garantată sau, în cazul în care s-a
acordat ulterior, dacă a fost inițial expres menționată în contractul din care rezultă obligația garantată.
Articolul 897. Limitarea acțiunii revocatorii
(1) Creditorul a cărui creanță rezultă din contract nu poate ataca pe calea acțiunii revocatorii
actele juridice încheiate de către debitor în măsura în care creditorul, la momentul încheierii
contractului, cunoștea sau, în mod rezonabil, trebuia să cunoască actul juridic și posibilul efect de a
dăuna creditorului în viitor.
(2) De asemenea, nu poate înainta acțiune revocatorie creditorul care a consimțit la încheierea
actului juridic de către debitor sau care a renunțat expres în alt mod la dreptul de a ataca actele
debitorului pe calea acțiunii revocatorii.
(3) Acțiunea revocatorie se prescrie extinctiv în termen de 1 an de la data la care creditorul a
cunoscut sau trebuia să cunoască dauna ce rezultă din actul juridic supus atacării.
Articolul 898. Efectele admiterii acțiunii revocatorii
(1) Actul juridic atacat va fi declarat inopozabil atât față de creditorul care a depus acțiunea
revocatorie, cât și față de toți ceilalți creditori care, putând depune acțiune revocatorie, au intervenit în
cauză. Aceștia vor avea dreptul de a fi plătiți din sumele obținute din urmărirea prestației primite de
către terțul contractant sau beneficiar, cu respectarea ordinii de preferință existente între acești
creditori. Suma rămasă după satisfacerea creanțelor tuturor acestor creditori se restituie terțului
contractant sau, după caz, beneficiarului.
(2) În cazul în care terțul contractant sau beneficiarul nu poate restitui prestația datorată,
creditorul poate pretinde valoarea ei bănească conform dispozițiilor legale privind îmbogățirea
nejustificată.
 (3) Terțul contractant sau beneficiarul care a dobândit ceva în baza actului juridic declarat
inopozabil poate exclude urmărirea prestației, plătind creditorului căruia profită admiterea acțiunii o
sumă de bani egală cu dauna suferită de acesta din urmă prin încheierea și executarea actului juridic.
În caz contrar, hotărârea judecătorească de admitere a acțiunii revocatorii indisponibilizează bunul
până la încetarea executării silite a creanței pe care s-a întemeiat acțiunea revocatorie.
Articolul 899. Înaintarea acțiunii revocatorii în privința actelor juridice
subsecvente
Prin acțiune revocatorie se poate declara inopozabil și actul juridic subsecvent actului juridic
inopozabil încheiat de către debitor. În acest caz, dispozițiile art. 895-900 se aplică în mod
corespunzător, în special terțul contractant va fi debitorul, iar dobânditorul subsecvent va fi terțul
contractant sau beneficiarul.
Articolul 900. Acțiunea revocatorie de dreptul insolvabilității
Dispozițiile art. 895-899 nu afectează dispozițiile legale privind acțiunea administratorului
insolvabilității sau a lichidatorului de contestare a actelor și a prestațiilor săvârșite de debitor înainte
de declararea insolvabilității sale.

Definiția

Acțiunea revocatorie sau acțiunea pauliană este acea acțiune prin care creditorul solicită
să fie declarate inopozabile faţă de el actele juridice încheiate de către debitor în frauda intereselor
sale, cum sunt cele prin care debitorul îşi creează sau îşi măreşte o stare de insolvabilitate.

Deosebirea acțiunii revocatorii de acțiunea oblică

Acţiunea revocatorie se deosebeşte esenţial de acţiunea oblică. Acţiunea oblică se exercită în

numele debitorului, în timp ce acţiunea revocatorie este exercitată de către creditor în numele său
propriu. În timp ce acţiunea oblică sancţionează inacţiunea (pasivitatea) debitorului, acţiunea
revocatorie se declanşează ca urmare a acţiunilor frauduloase ale acestuia. Dacă acţiunea oblică
profită tuturor creditorilor, acţiunea revocatorie foloseşte numai creditorului care a promovat-o în
instanță.

Condiții de exercitare a acțiunii revocatorii

1. Prejudiciul suferit de creditor ca urmare a încheierii actului juridic de către debitor;

Creditorul reclamant are sarcina dovedirii insolvabilității debitorului prin orice mijloace de probă.

2. Frauda debitorului : existența unui act suspect care cauzează un prejudiciu creditorului
care include simpla cunoaștere de către debitor a faptului că își provoacă sau își agravează starea
de insolvabilitate.
Dovada intenției de a frauda poate fi momentul actului fraudulos, și anume actul se încheie
înainte de pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care este obligat să execute obligația.

3. Complicitatea terțului la fraudă – cerință ce se aplică exclusiv în privința actului

juridic atacat cu titlu oneros.
Se prezumă complicitaatea părților actului juridic cu titlu oneros, conform art. 895, alin. (4) Cod
civil). Acestea sunt prezumate că cunoșteau sau trebuiau să cunoască că actul juridic va dăuna
creditorului dacă:
1) actul este încheiat în ultimele 12 luni ce preced înaintarea acțiunii revocatorii și
2) actul constituie:
a) un act juridic în care valoarea de piață a prestației debitorului depășește cu o treime
valoarea de piață a contraprestației terțului contractant; sau
b) un act juridic încheiat de către debitor cu o persoană afiliată debitorului sau al cărui
beneficiar este o persoană afiliată debitorului.
Persoane afiliate persoanei fizice (art. 203, alin. (2), Cod civil):
a) soțul/soția, rudele și afinii pînă la gradul al doilea inclusiv ale persoanei fizice respective;
b) societatea comercială în al cărei capital persoana fizică respectivă, individual sau împreună cu
persoanele specificate la lit. a), deține controlul;
c) persoana juridică care împreună cu persoanele specificate la alin. (1) lit. a) sau persoana fizică
care acționează în numele sau pe contul persoanei fizice respective;
d) persoana juridică sau fizică în numele sau pe contul căreia acționează persoana fizică
respectivă.

Important este să fie demonstrată reaua-credință a terțului dobânditor. Debitorul şi terţul

cocontractanţi sunt copârâţi.

În cazul actului juridic civil oneros ulterior datei apariţiei dreptului de creanţă pentru
exercitarea revocatoriei este suficient pentru existenţa elementului subiectiv al participatio
fraudis ca dobânditorul să-şi fi dat seama despre prejudicierea creditorilor prin încheierea actului
care îi profită. Astfel, din punct de vedere psihologic este suficient ca terţul în condiţiile unui efort
rezonabil şi caracteristic unui om de cultură medie să-şi fi dat seamă, indiferent de necunoaşterea
intenţiei dolosive din partea debitorului, că prejudiciază creditorii debitorului în dreptul lor de gaj
general.1

Totodată, prin Nota informativă la proiectul Legii de modificare a Codului civil, legiuitorul
menționează că în dreptul civil buna-credință se prezumă (art. 9 alin.(1)), iar reclamantului îi
revine sarcina să demonstreze reaua-credința pârâtului. Cu toate acestea, atunci când creditorul
se află în fața unui act juridic fraudulos al debitorului această probă este extrem de dificilă. Iată de
ce proiectul urmează următoare abordare:
Va reveni debitorului și terțului să răstoarne prezumția și să demonstreze că contractul nu
a fost încheiat cu intenția de a dăuna creditorilor.2

Termenul de prescripție a acțiunii revocatorii

Acțiunea revocatorie se prescrie extinctiv în termen de 1 an de la data la care creditorul a

cunoscut sau trebuia să cunoască dauna ce rezultă din actul juridic supus atacării. (art. 897, alin.
3)

Efectele admiterii acțiunii revocatorii (art. 898 Cod civil)

Față de creditorul care a depus acțiunea revocatorie și față de toți ceilalți creditori care,
putînd depune acțiune revocatorie, au intervenit în cauză: actul juridic atacat va fi declarat
inopozabil.
Inopozabilitatea presupune:
‒ actul juridic fraudulos nu va produce efecte în raportul dintre creditorul reclamant și
terțul pârât;
‒ operează numai în limitele valorii creanței, adică dacă valoarea creanței este mai mică
decât a bunului, inopozabilitatea va fi doar parțială, până la concurența creanței
creditorului. Suma rămasă după satisfacerea creanțelor se restituie terțului
contractant sau, după caz, beneficiarului.
‒ Între debitor și terț actul rămâne valabil; terțul evins de către creditor are la îndemână
o acțiune în regres împotriva debitorului în baza contractului.

1
Lionid Chirtoacă, Nicolae Fală, Valențele dreptului de creanță în contextul acțiunii pauliene. În:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/91-103.pdf .
2
Nota informativă la proiectul Legii de modificare a Codului civil, pag. 36.
‒ Față de terț: drepturile și obligațiile de a păstra bunul cu obligația de a plăti
creditorului o sumă de bani egală cu dauna suferită de acesta prin încheierea și
executarea actului juridic
‒ Hotărârea judecătorească de admitere a acțiunii revocatorii indisponibilizează bunul
pînă la încetarea executării silite a creanței pe care s-a întemeiat acțiunea revocatorie.