Cuprins

I. Definiția contractului de agenție

II. Caracterele juridice și particularitățile contractului de agenție
III. Forma și proba contractului de agenție
IV. Părțile contractului de agenție
V. Efectele contractului de agenție
VI. Încetarea contractului de agenție
 I. Definiția contractului de agenție

Contractul de agenție este contractul prin care o parte, denumită comitent, împuternicește în
mod statornic cealaltă parte, denumită agent fie să negocieze, cât și să încheie contracte, în
numele și pe seama comitentului, în schimbul unei remunerații.1
’’Agentul comercial’’ reprezintă intermediarul care desfășoară o activitate independentă și
care este în permanență autorizat să negocieze vânzarea sau cumpărarea produselor și să
încheie astfel de tranzacții în numele altei persoane, denumită ’’comitent’’.

II. Caracterele juridice și particularitățile contractului de agenție

Caracterele juridice ale contractului de agenție sunt:

a. Este bilateral ceea ce înseamnă că el dă naștere obligațiilor în sarcina părților contractate
b. Este cu titlu oneros – părțile contractate urmăresc realizarea foloaselor patrimoniale
c. Comutativ – se cunoaște existența obligațiilor asumate în "momentul încheierii
contractului de către părți"
d. Este cu executare succesivă
e. Consensual – încheindu-se prin acordul de voință al părților, dar "poate fi probat" numai
prin înscris

III. Forma și proba contractului de agenție

1
ST. D. Cărpenaru, Drept comercial român, ediţia a VII-a, revăzută şi adăugită, Universul Juridic, Bucureşti, 2007, p.
503
 Potrivit articolului 2.078 din Codul Civil, Contractul de agenție se încheie în "formă scrisă,
autentică sau sub" semnătură privată.
Același text de lege prevede că oricare parte are dreptul să obțină de la cealaltă parte , la
cerere, un document scris semnat, cuprinzând conținutul contractului de agenție , inclusiv
modificările acestuia.

IV. Părțile contractului de agenție

Părțile contractului sunt comitentul și agentul.

Comitent poate fi orice comerciant interesat să beneficiaze de serviciile unui intermediar
profesionist pentru vânzarea mărfurilor şi prestarea serviciilor care reprezintă obiectul
activităţii sale comerciale.
Calitatea de agent o poate avea un comerciant – persoană fizică sau persoană juridică, care în
mod independent, permanet şi profesional, desfăşară activitate de intermediere în favoarea
comercianţilor.2
În Codul civil regasim prevederi cu privire la statutul juridic al agentului. Conform art. 2.073
alin.2 Cod civil, nu constituie agent persoana care:
a)are calitatea de organ legal sau statutar al unei persoane juridice, având drept de
reprezentare a acesteia;
b)este asociat ori acţionar şi este împuternicită în mod legal să îi reprezinte pe ceilalţi asociaţi
sau acţionari;
c)are calitatea de administrator judiciar, lichidator, tutore, curator, custode sau administrator-
sechestru în raport cu comitentul.

V. Efectele contractului de agenție

2
ST. D. Cărpenaru, Drept comercial român, ediţia a VII-a, revăzută şi adăugită, Universul Juridic, Bucureşti, 2007, p.
506
 Contractul de "agenţie dă naştere unor raporturi juridice între comitent" şi agent. Dar, fiind
un "contract de intermediere, contractul de agenţie produce anumite efecte" juridice şi faţă de
terţi.
Obligațiile agentului sunt:
(1) Agentul trebuie să îndeplinească, personal sau prin prepuşii săi, obligaţiile ce decurg din
împuternicirea care îi este dată, cu bună-credinţă şi loialitate.
(2) În mod special, agentul este obligat:
a) să îi procure şi să îi comunice comitentului informaţiile care l-ar putea interesa pe acesta
privitoare la regiunile stabilite în contract, precum şi să comunice toate celelalte informaţii
necesare de care dispune;
b) să depună diligenţele necesare pentru negocierea şi, dacă este cazul, încheierea
contractelor pentru care este împuternicit, în condiţii cât mai avantajoase pentru comitent;
c) să respecte "instrucţiunile rezonabile primite" de la comitent;
d) să ţină în "registrele sale evidenţe separate pentru contractele" care îl privesc pe fiecare
comitent;
e) să depoziteze bunurile sau eşantioanele într-o modalitate care să asigure identificarea lor.
(3) Substituirea agentului în tot sau în parte este supusă regulilor aplicabile în materia
contractului de mandat.
(4) Agentul care se află "în imposibilitate de a continua executarea obligaţiilor ce îi revin
trebuie să îl înştiinţeze de îndată pe comitent", sub sancţiunea plăţii de dauneinterese.3

Obligațiile comitentului sunt:

1) În raporturile sale cu agentul, comitentul trebuie să acţioneze cu loialitate şi cu bună-
credinţă.
(2) În mod special, comitentul este obligat:
a) să pună la dispoziţie agentului, în timp util şi într-o cantitate corespunzătoare, mostre,
cataloage, tarife şi orice altă documentaţie, necesare agentului pentru executarea
împuternicirii sale;
b) să furnizeze agentului informaţiile necesare executării contractului de agenţie;

3
https://www.codulcivil.ro/art-2079-Obligatiile-agentului/
 c) să îl înştiinţeze pe agent, într-un termen rezonabil, atunci când anticipează că volumul
contractelor va fi semnificativ mai mic decât acela la care agentul s-ar fi putut aştepta în mod
normal;
d) să plătească agentului remuneraţia în condiţiile şi la termenele stabilite în contract sau
prevăzute de lege.
(3) De asemenea, comitentul "trebuie să îl informeze pe agent într-un termen rezonabil cu
privire la acceptarea, refuzul ori neexecutarea unui contract" negociat sau, după caz, încheiat
de agent.4

VI. Încetarea contractului de agenție

Contractul de agenţie încheiat pe durată determinată, care continuă să fie executat de

părţi după expirarea termenului, se consideră prelungit pe durată nedeterminată.5

4
https://www.codulcivil.ro/art-2080-obligatiile-comitentului/
5
https://www.codulcivil.ro/art-2088-Durata-contractului/
Bibliografie

1. Cărpenaru, St.D., Drept comercial român, ediţia a VII-a, revăzută şi adăugită, Universul
Juridic, Bucureşti, 2007
2. https://www.codulcivil.ro