Drept Procesual Civil. Partea specială.

Argumentaţi narativ scrieți 2-3 fraze cu cuvintele Dvs și cu norme procesuale

corect citate, pentru fiecare din situaţiile enunţate, ce acţiuni trebuie să întreprindă
instanţa în faza dezbaterilor judiciare:
1. Ambele părți ale unui litigiu patrimonial au semnat,după întreruperea ședinţei de
judecată, o convenţie arbitrală in privinta respectivei cauze civile;
⁃ Dacă ambele părţi implicate într-un litigiu patrimonial au semnat o convenție
arbitrală după întreruperea ședinșei de judecată, acest lucru poate fi interpretat ca o
înțelegere între părți de a renunșa la procesul de istanță și de a rezolva dispula prin
arbritaj. Convenția arbitrală stabilește regurile și procedurile pentru arbritaj ți poate
avea consecinșrlr legale.
2. Sa constatat că cererea de divort este depusă de mama reclamantei care s-a adresat
în interesul fiicei sale majore, care este Şomeră;
Aceasta ar putea însemna că mama încearcă să obtină divortul sau să stabilească
anumite prevederi legale cum ar fi custodia copilului sau pensia alimentară în
beneficiul fiicei sale, având în vedere că aceasta este șomeră și poate avea nevoie de
sprijin financiar sau alte reglementări legale.

3. Supă finceperea dezbaterilor judiciare pârâtul a depus actiune reconvenţională

conexă pretenţiilor reclamantului;
Depunerea nei acţiuni reconvenţionale în timpul procesului judiciar este un act prin
care pârâtul partea împotriva căreia s-a intentat inițial acţiunea prezintă proprile
pretenții legate de aceeași dispută procedură conexă cu cererea într-o reclamantului
partea care a inițiat procesul. Această acţiune reconvenţională poate viza diverse
aspecte, cum ar fi cerinte suplimentare, compensații, daune sau orice alt aspect
relevant în contextul disputei inițiale. Acest act permite ambelor părți să- pretențiile in
același proces, evitând astfel și prezinte necesitatea de a iniția un proces separat
pentru fiecare cerinţă sau aspect legat de dispută. Prin urmare, instanţa va examina şi
soluționa pretenţile reclamantului cît și acțiunea reconvențională a pîrîtului în cadrul
aceiați proceduri.

4. După admiterea în proces a intervenientului accesoriu, acesta a formulat o cerere de

recuzare a judecătorului pe motiv că acesta fi este cumătru;
În situaţia în care intervenientul accesoriu a formulat o cerere de recuzare a
judecătorului pe motiv că acesta îi este cumătru trebuie să se urmeze procedurile
legale specifice din jurisdicţia respectivă pentru a evalua și decide cu privire la
această cerere de recuzare. Cererile de recuzare se referă la îndepărtarea unui
judecător dintr-un caz din motive de imparţialitate sau potențial conflict de interese.
Procedura tipică pentru o cerere de recuzare poate include următorii pași,Depunerea
cererii- Intervenientul accesoriu sau avocatul său trebuie sắ depună o cerere de
recuzare oficială la instanţă.
Cererea trebuie să fie argumentată corespunzător și să se bazeze pe motive legale
valide.Dezbaterea cererii- Instanţa va programăm o audiere pentru a discuta cererea
de recuzare. Părțile implicate si judecătorul în cauză vor avea ocazia să prezinte
argumentele lor. Este posibil ca intervenientul să trebuiască să prezinte dovezi sau
argumente care susţin afirmaţia sa că există un conflict de interese din cauza relaţiei
de cumătrie.
Decizia judecătorului- După audierea cererii de recuzare, judecătorul va emite o
decizie cu privire la validitatea cererii. Decizia poate fi de acceptare a recuzării
udecătorul se retrage din caz sau de respingere a cererii judecătorul rămâne în caz.
Decizia va fi înregistrată în procesul-verbal al ședinței de judecată.Impactul deciziei-
Dacă cererea de recuzare este acceptată, alt judecător va prelua cazul. Dacă este
respinsă, judecătorul original va continua să judece cazul.Este important ca toți cei
implicaţi să respecte procesul legal și să se supună deciziei judecătorului cu privire la
recuzare. Această procedură are ca scop asigurarea imparţialităţi și corectitudinii
procesului judiciar.

5. Avocatul reclamantului s-a prezentat in sedință si a cerut scoaterea de pe rol a

cererii de chemare in judecată, deoarece reclamantul nu se poate prezenta personal în
ședintă;
Cererea avocatului reclamantului de a solicita scoaterea de pe rol a cererii de chemare
în judecată, din cauza faptului că reclamantul nu poate fi prezent personal în ședință,
poate fio acţiune procedurală obişnuită în anumite circumstanţe. Motivul principal
este că, în anumite jurisdicţii, este posibil să fie necesară prezenţa personală a părţilor
în ședinţă, mai ales în cazurile de divort sau în alte tipuri de procese civile. În astfel de
cazuri, dacă reclamantul nu poate fi prezent din motive valide. cum ar fi probleme de
sănătate sau alte circumstanţe personale importante, avocatul său poate solicita
înlocuirea sedinţei cu o altă procedură sau poate cere amânarea cazului până când
reclamantul va putea fi prezent sau până când se gåsește o soluţie alternativă.Este
important ca avocatul să prezinte argumente solide și să furnizeze dovezi relevante
pentru a susține solicitarea sa. Instanţa va evalua această cerere şi va decide în
consecinţă, luând în considerare toate circumstantele cazului. în funcție de jurisdictie
și de specificul cazului, instanţa poate decide să amâne procesul, să permită
participarea la ședință prin mijloace tehnologice cum ar fi videoconferinţa, să accepte
prezența unui reprezentant legal sau să ia alte măsuri în circumstațele cazului.
În funcție de jurisdicţie și de specificul cazului, instanţa poate decide să amâne
procesul, să permită participarea la ședință prin mijļoace tehnologice cum ar fi
videoconferinţa, să accepte prezenţa unui reprezentant legal sau să ia alte măsuri
corespunzătoare pentru a asigura că procesul se desfășoară corect și că părțile au
oportunitatea de a-și susţine argumentele.

6. Din trei coreclamanţi care s-au adresat fn judecată cu cereri de reintegrare în

câmpul muncii, unul a decedat în timpul cât cauza se afla pe rol, iar altul a renuntat la
actiune;
În cazul în care din cei trei coreclamanţi care au depus cereri de reintegrare în câmpul
muncii unul a decedat în timpul cât cauza se afla pe rol și altul a renunţat la acţiune,
situaţia procesuală se poate schimba semnificativ. lată cum ar putea afecta aceste
cazul. Coreclamantul decedat:
Decesul nui evenimente coreclamant în timpul procesului poate duce la încetarea
cererii sale. Depinde de jurisdicţie și de regulamentele specifice ale cazului, dar de
obicei moștenitorii sau beneficiarii legali ai persoanei decedate pot să continue cazul
sau să renunţe la el, in unele cazuri, instanţa poate decide să continue procesul pentru
a stabili drepturile și pretenţile moștenitorilorsau beneficiarilor. Coreclamatul care a
renunţat la acţiune. Atunci când un coreclamant renunță la acţiune, acest lucru poate
duce la încetarea cazului pentru el sau pentru cererea sa specifică. Restul cazului va
continua pentru ceilalți coreclamanţi, cu condiția ca pretenţiile lor să rămână valabile
și susţinute.

7. Reclamantul citat legal nu s-a prezentat la proces, nu a comunicat instantei

motivele neprezentării și nu a cerut instantei examinarea în lipsa sa, iar pârâtul lasă
la discretia instantei solutionarea probelemei procesuale;
Examinarea în lipsa reclamantului-Dacă instanţa nu are motive să creadă că există
motive justificate pentru neprezentarea reclamantului și dacă legea permite acest
lucru, instanța poate decide să examineze cazul în lipsa acestuia.Respingerea cererii.
Dacă instanţa consideră că neprezentarea reclamantului este nejustificatā și nu există
o bază legală solidă pentru proces instanţa poate decide să respingă cererea în temeiul
neprezentării și să încheie cazul. Decizia va depinde de circumstanţele specifice ale
cazului, legile și regulamentele locale aplicabile și discuțile părţilor implicate în
proces in cazul în care reclamantul citat legal nu s-a prezentat la proces, nu a
comunicat instanţei motivele neprezentării și nu a cerut instanței examinarea în lipsa
sa, iar pârâtul lasă la discreţia instanţei soluţionarea problemei procesuale, instanţa va
trebui să ia în considerare și să decidă cum să procedeze în contiunuare. Posibilităţile
consideră că există motive justificate pentru neprezentarea reclamantului de exemplu,
o situație de urgenţă sau o problemă medicală , ar putea amâna procesul pentru o dată
ulterioară pentru a-i permite reclamantului să se prezinte și să-și susţină cazul.
Avocații părților ar trebui să fie prezenți la proces pentru a argumenta pozițiile lor si
pentru a furniza informatii relevante pentru instanțţă. Este important ca toate părțile să
actioneze in conformitate cu procedurile legale pentru a asigura un proces corect şi
echitabil.

8. În pledoarii, pârâtul a recunoscut toate pretenţiile reclamantului cu exceptia

cheltuielilor pentru asistenfa juridică, pe care le consideră exagerate; Dacă în
pledoariile sale, pârâtul recunoaște toate pretenţile reclamantului, cu excepția
cheltuielilor pentru asistența juridică care le consideră exagerate, aceasta poate
reprezenta o bază pentru soluţionarea amiabilă sau negocierea litigiului înainte de a
continua cu procesul sau de a se prezenta in faţa instanţei.Negociere amiabilă-Părţile
pot decide să discute cu privire la suma exactă a cheltuielilor pentru asistenţa juridică
şi să încerce să ajungă la un acord amiabil. Aceasta poate implica reducerea sau
ajustarea cheltuielilor pentru asistenţa juridică pentru a ajunge la un acord acceptabil
pentru ambele părţi.Mediere-Dacă nu se poate ajunge la un acord direct între părţi,
medierea poate fi o optiune. Un mediator neutru si imparțial poate ajuta părțile să
găsească o soluţie acceptabilă pentru ambele părţi cu privire la cheltuielile pentru
asistenta juridică. Continuarea procesului-Dacă părţile nu pot ajunge la un acord,
instanța va trebui să soluţioneze disputa cu privire la cheltuielile pentru asistența
juridică. Îin acest caz,' avocatii ambelor părţi vor prezenta argumentele lor și instanţa
va emite o decizie cu privire la aceste cheltuieli.Este important ca părţile să fie
conștiente de faptul că litigiile pot implica costuri suplimentare și timp. Astfel,
soluționarea amiabilă sau medierea pot fi opţiuni mai rapide și mai economice pentru
a rezolva această problemă specifică legată de cheltuielile pentru asistenţa juridică. Cu
toate acestea, fiecare caz este unic, iar avocaţii părţilor ar trebui să consilieze în
funcţie de circumstanţele specifice.

10. Pârâtul la începutul dezbaterilor judiciare a ridicat exceptia de

neconstitufionalitate a unui regulament al Băncii Nationale a Moldovei. Dezbaterea
excepţiei-Instanţa va examina de excepţia neconstituţionalitate i va decide dacă
aceasta este validă.
Aceasta poate implica citirea textului constituţional sau al legii relevante și
compararea cu regulamentul contestat. Consultarea Curţii Constituţionale-În anumite
jurisdicţi, instanţa poate decide să consulte Curtea Constituţională a Moldovei cu
privire la chestiunea de constituţionalitate.Curtea Constituţională va analiza apoi
problema atunci când pârâtul ridică o excepţie de neconstituţionalitate a unui
regulament al Băncii Naţionale a Moldovei (sau a oricărui alt act normativ), aceasta
înseamnă că el susține că acel regulament este contrar constituției Moldovei sau altor
legi fundamentale și, prin urmare, nu ar trebui aplicat sau ar trebui
modificat.Procedura pentru a ridica o exceptie de neconstituţionalitate poate varia în
funcție de jurisdicţie, dar, în general, următoarele etape pot fi implicate: Ridicarea
excepției- Pârâtul ridică excepţia de neconstituţionalitate in impul dezbaterilor
judiciare, precizând că regulamentul în cauză încalcă dispozițile constituţiei sau ale
altor legi fundamentale.și decizie cu privire la constituţionalitatea va emite
regulamentului. Decizia instanţei-În funcție de rezultatul analizei, instanța va decide
dacă regulamentul este sau nu constituțional și va decide cum să procedeze în
consecintă în cadrul neconstituţionalitat afecta procesului. Excepția de poate
rezultatul procesului și poate avea implicați mai largi asupra aplicării regulamentului
în întreaga jurisprudență. Acesta este un aspect important într-o democraţie pentru
asigurarea respectării principiilor constituţionale și a drepturilor fundamentale ale
cetățenilor.