P. 1
a Mica Viena de Alta Data - Else Von Schuster 1.1

a Mica Viena de Alta Data - Else Von Schuster 1.1

|Views: 1,005|Likes:
Published by bogdan89

More info:

Published by: bogdan89 on Nov 26, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/22/2012

pdf

text

original

Else von Schuster Timisoara, "Mica Viena" de alta data

Introducere: Timisoara, " Mica Viena " de altadata Capitala incepind din anul 1849 Fortareata si dezvoltarea ei de la cetate la oras Stema si sigiliul Statuia Sfintei Treimi Domul din Timisoara Cladirile din Piata Unirii Din Piata Unirii spre palatul Dicasterial Vechiul si noul centru al orasului Biserica Evanghelica Liceul Nikolaus Lenau Manastirea Franciscanilor si spitalele vechi" Primaria Veche Monumentul Sfantului Johann Nepomuk Biserica Parohiala Romano-Catolica din Cetate Castelul Huniade si Catedrala Ortodoxa Azilul si spitalul de copii Liceul Comercial, Liceul C.D. Loga si Liceul de Fete Carmen Sylva Banatia In drum spre cartierul Fabric Din Piata Traian pana la Padurea Verde Din Fabric in Elisabetin Universitatea si Institutul Politehnic Maierele Vechi Institutul surdo-muti si caminul pentru orbi Maierele noi - Iosefinul Din Josefin pana in parcul din Freidorf Mehala - Franzsstadt Cartiere noi Bibliography

Introducere
Aceasta carte este dedicata sotului meu, Paul von Schuster, arhitect, decedat in anul 1987. S-a nascut in Timisoara, unde si-a trait fara griji copilaria, si si-a desfasurat activitatea de arhitect. A trecut in nefiinta in toamna anului 1987, si fiind legat cu o dragoste profunda de orasul "sau", si-a gasit odihna vesnica in pamintul natal, in cimitirul "Josefin" din Calea Sagului. Eu sint un copil al Muntilor Banatului, sotul meu fiind acela care mi-a facut cunos- tinta cu acest oras. Tot el mi-a transmis dragostea pentru Timisoara, iar biblioteca sa mi-a fost sursa de inspiratie pentru aceasta carte. Inainte de toate, as vrea sa subliniez ca lectura de fata nu este conceputa ca o lucrare documentar istorica, fiind cunoscut faptul ca mai exista probleme ce isi asteapta raspunsul sau care inca provoaca discutii contradictorii, rezolvarea acestora intrind in competenta specialistilor. Sint o amatoare de arta si iubesc frumosul si de aceea nu fac o analiza din punct de vedere artistic a cladirilor orasului, lasind aceasta in seama oamenilor de stiinta, a expertilor in istorie si arta, de a va prezenta Timisoara din punctul lor de vedere. In ceea ce ma priveste, doresc sa va prezint la inceput Timisoara in general, iar apoi sa va conduc, dragi cititori, prin cartierele orasului de pe Bega, oprindu-ma in fata unor cladiri si monumente pe care le consider interesante. As dori, prin aceste rinduri insotite de imagini, sa ajut generatiile de virsta a treia sa spuna "A fost odata. . . ", iar pe cei tineri sa cunoasca mai bine orasul in care sau nascut, in care traiesc sau in care au trait parintii si bunicii lor, iar celor veniti de pe alte meleaguri, stabilindu-se la Timisoara, sa le spun : " Priviti in jur si iubiti acest oras, caci merita pe deplin ". Daca reusesc acest lucru, personal ma declar multumita. Veniti cu mine, sa rasfoim impreuna cartea despre orasul banatean Timisoara ! Autoarea: Else von Schuster

Timisoara, " Mica Viena " de altadata
Fiecarui timisorean ar trebui sa-i bata inima mai tare cind este vorba despre orasul nostru, orasul cel mai de important, aici, in vestul tarii. Se presupune ca in locul Timisoarei de azi, se afla pe vremea dacilor o localitate cu numele de Zambara. In urma navalirii avarilor, localitatea a fost distrusa, si in locul ei s-a construit ulterior un nou castru cu numele de Beguey, dupa riul Begh(Bega) numit si Timisul Mic. Orasul era situat intr-un loc de importanta strategica si anume in zona celor doua riuri Timis, a Timisului Mare si a Timisului Mic. Sapaturile arheologice dovedesc ca vatra actuala a Timisoarei era populata mult inainte de romani. Cele mai multe lucrari despre Banat sau despre Timisoara, considera anul 1266 ca an de atestare documentara a orasului Timisoara. Ultimele cercetari stiintifice, insa, contesta aceasta data. Adevarat este ca asezarile omenesti exista cu mult timp inaintea atestarii lor documentare. Vechimea lor este hotarita istoric de prima mentiune documentara. Ultimele cercetari referitoare la orasul Timisoara, atesta ca denumirea de " Cetatea Timis" ("Tymes")apare ca prima mentiune documentara sigura si de necontestat in 1266. [1] Inceputurile istorice ale acestui oras pot fi localizate in secolul al XI-lea sau inceputul secolului al XII-lea, intrucit comitatul avea acelasi nume:Comitatus Tymesiensis, mentionat pentru prima oara in anul 1177. In septembrie 1969 s-au sarbatorit 700 de ani de existenta a orasului Timisoara, pornindu-se de la mentiunea documentara din anul 1266. Referitor la denumirea orasului Timisoara, in limba germana - Temeswar -, potrivit studiilor facute, "war"(wehr) este considerat de origine germana, ilustrind ideea de aparare, de protectie. [2] In anul 1241, Timisoara a fost devastata de tatari. In secolul al XIV-lea orasul a in- florit sub dinastia "de Anjou", in 1307, regele Carol Robert de Anjou vizitind pentru prima oara orasul. El si-a construit aici un palat, care semana cu o cetate, pe locul in care se afla azi castelul Huniade, in incinta caruia se adaposteste Muzeul Banatului. Incepind cu anul 1316, regele si-a fixat in acest palat resedinta, in care se afla si curtea regala. Aici primea ambasadorii straini, si tot de aici cirmuia tara. La sfirsitul secolului al XIV-lea, turcii si-au inceput incursiunile militare prin aceasta regiune, regele Sigismund fiind nevoit sa convoace in 1397 dieta, la Timisoara, in vederea pregatirilor de aparare. Unul dintre cei mai de seama luptatori impotriva expansiunii turcesti a fost Ioan Huniade, care si-a avut resedinta si a activat din anul 1440, la Timisoara, sub titlul de comite de Timis si mai tirziu, capitan al regatului feudal ungar. Impreuna cu familia sa a locuit timp indelungat in castelul reconstruit de el. In anul 1552, Timisoara a ajuns sub stapinirea turcilor si a devenit o cetate importanta a imperiului semilunei. De trei ori s-a incercat recucerirea Timisoarei si in anul 1716 ostile imperiale sub conducerea Printului Eugeniu de Savoya, au reusit sa elibereze orasul de sub stapinirea turceasca. Intre 1716-1778, intregul Banat si cetatea Timisoara s-au aflat sub administratia imperiala. La inceput, intre 1716 si 1755, fiind o administratie militara, iar dupa 1755, o administratie civila pina in 1778. In 1779, Banatul a fost incorporat regatului maghiar. In urma eliberarii de sub dominatia turceasca (1716), pentru aceasta regiune a inceput o epoca noua. Comandant superior al orasului a fost numit contele Claudius Florimund de Mercy, sub conducerea caruia a inceput refacerea si extinderea orasului Timisoara, ca si a intregii regiuni. A fost ridicata o noua cetate (1722-1765), au fost amenajate drumuri noi, desecate mlastinile, riul Bega a devenit navigabil iar orasul cetate Timisoara a beneficiat de aprovizionarea cu o buna apa potabila. Barajul de la Costei impreuna cu stavilarul de la Topolovat au rezolvat problema regularizarii debitelor de pe riurile Timis si Bega, in amonte de Timisoara, astfel incit este aparat impotriva inundatiilor si in ziua de astazi, deoarece aceste

Astfel. Banatul a fost desprins de Ungaria. fapt care a frinat dezvoltarea economica a orasului (activitatea industriala si comerciala a fost intre-rupta). italieni. Timisoara a ajuns sa fie denumita " Mica Viena ". orasul a fost asediat de rasculati. Alaturi de acestia au fost colonizate familii de cehi. fiind supus direct stapinirii austriece. Lorena. Dupa cucerirea Timisoarei(de catre Printul Eugeniu de Savoya). Dupa infringerea rasculatilor de catre armatele imperiale. Intre 1848 si 1849. . Bavaria si Stiria. care impreuna cu garnizoana militara au imprimat vietii orasului trasaturi germane. cu familiile lor. Contele Mercy impunind in aceasta regiune. In anul 1719 a inceput colonizarea Banatului. preocuparea pentru cresterea viermilor de matase. francezi si spanioli.lucrari sint in functiune inca. Dezvoltarea agriculturii a facut parte din planurile de amenajare a teritoriului Banatului. duzii care strajuiau soselele cunoscind o ocrotire speciala. timp de 107 zile. venind germani din diferite provincii in special din Alsacia.lit functionari si meseriasi germani. in oras s-au stabi. slovaci.

In acest an s-a construit cladirea garii din Josefin. Revista " Juzna Pcela "(Albina Sudului). Primul ziar care a aparut in Timisoara. in anul 1771. cladire ce a gazduit si teatrul german. Cele 13 numere ale acestui ziar. Gara de Est. in 1780. in timpul revo. cu caracter politic. Primul oficiu telegrafic a fost deschis la 24 aprilie 1854. firma londoneza "International Electric Company Limited" instalind. Dupa unirea Magistratului rascian cu cel german. dateaza de la 1876 si a fost transformata in anul 1897. intre 1858 . printr-o parada a diferitelor tipuri de tramvaie.1849) spitalul si biserica au ars pina in temelii. in Timisoara. dar 112 ani mai tirziu. care a avut un teatru permanent. In anul 1761 s-a construit cladirea Magistratului rascian(in acest loc se afla azi liceul Lenau). In limba maghiara. bisaptaminala. prima data. prin care orasul nostru a intrat in legatura directa cu Budapesta si Viena. stiinta si economie.1861. in oras sa arda 100 de lampi. spitalul fiind inaugurat de ordinul " Fratilor Mizericordieni". care a fost modernizata intre 1896 si 1898. Caransebes. prima institutie de acest gen din fosta Ungarie. Acesta a fost primul ziar german in Europa de sud-est. Orsova. aceasta cladire a servit pina in . Astfel Timisoara poate fi considerata. pentru ca in 1899. Gara din Fabric. prima mentiune documentara a acestui fapt . a devenit capitala. este prima revista de limba sirba. inclusiv cel tras de cai. a fost construita calea ferata Szegedin-Timisoara. traseul sau ajungind la o lungime de 10. a aparut o revista saptaminala de literatura. tot la Timisoara. primul oras de pe teritoriul Romaniei ce a avut iluminat public cu gaz si primul oras al Europei continentale care a introdus iluminatul public electric(1884). a fost un ziar de limba germana si avea titlul " Temeswarer Nachrichten "(Stiri Timisorene). Azi pe acest loc se afla clinica de oftalmologie. incepind din 1851. Cercetatorii pun la indoiala faptul ca ar fi existat o publicatie mai veche in limbile nationale din Europa de sud-est. pentru ca in 1770. a aparut un calendar in limba germana. In 1874 a aparut si primul saptaminal in limba romana sub titlul " Priculiciu ".lutiei(1848 . Datorita acestui fapt. Prima tipografie se afla probabil in Fabric si a fost infiintata in anul 1771 de Mathias Heimerl. Anii 1871 . In analele anului 1751 se aminteste deja de un spital orasenesc(azi spitalul de pe strada Marasesti). capitala Banatului a fost un avanpost important pentru publicatiile periodice in partea sud-estica a imperiului austriac. fiind protocolul din 1753.Capitala incepind din anul 1849 Dupa 1849. nu mai putin de 731 lampi. Timisoara a fost al treilea oras din fosta Ungarie. In 1857. descoperite in arhivele statului din Viena sint totodata documentele cele mai vechi pentru atestarea existentei unui ziar pe teritoriul Romaniei de azi. In 1784. Prima farmacie si primul spital au fost construite intre anii 1735 1737. In 1784 a aparut si " Temeswarer Zeitung "(Ziar Timisorean). In anul 1886 a fost infiintata societatea " Salvarea ". cea mai mare parte a Banatului a fost alipita Romaniei. In 1760 s-a introdus iluminatul public. Anul 1869 este anul in care . putindu-se exemplifica in acest sens orasele Arad. sa fie electrificat. 1782 a fost anul in care iluminatul public a fost preluat de catre administratia orasu-lui care in 1857 a introdus iluminatul cu gaz. Timisoara.1897 au fost cei in care s-au realizat legaturi de cale ferata si cu alte localitati din Banat. fiind reconstruite in 1851. 7 Km (in 1969. Sinnicolaul Mare. iar in anul 1879 a sunat primul telefon initial la 52 de abonati. Timisoara a aniversat intr-un mod original virsta de 100 de ani a tramvaiului timisorean. sub titlul " Delejtu "(Ac Magnetic). In anul 1918. In 1860 a fost desfiintata aceasta forma administrativa si teritoriul a fost redat Ungariei. adica sediul guvernatorului " Voivodinei sarbesti " si a " Banatului Timis " [3]. circula primul tramvai cu cai. aspectul actual. datorindu-se reconstructiei dupa bombardamentul din cel de-al doilea razboi mondial. tot in limba germana. Buzias si localitati ca Radna si Modos.

fapt care a facut ca Timisoara sa ramina.mana. Dupa eliberarea de sub jugul turcesc. fiind necesara baterea a nu mai putin de 1600 de piloti. in scolile orasenesti limba de predare fiind limba germana. parintii mai instariti au angajat dascali particulari. Deja in 1765 existau scoli in fiecare cartier al orasului. Teatrelor german si maghiar le sta la dipozitie o sala comuna in aceeasi cladire. A. Iezuitii au preluat invatamintul. problemele atit laice cit si religioase fiind rezolvate ocazional de calugarii care treceau prin Timisoara. citirea. iar in scolile ilirice personalul didactic a predat in limba romana sau sirba. ca limba de predare. Intr-un mod asemanator au fost construite fortareata si celelalte cladiri importante din acea vreme in oras. cladirea a trebuit fi refacuta. ars in 2 noiembrie 1920. Inca din secolul al XV-lea. Timisoara a fost centrul spiritual al Banatului. scrisul si scrierea frumoasa. timp de 10 ani. La 5 octombrie 1920. iar in 1791 s-a deschis un "Institut teologic ortodox" cu o durata de patru luni [6]. Teatrul german din Timisoara este singurul teatru de factura germana din afara spatiului etnic german. germana si maghiara. au aparut mari dificultati in privinta fundatiei. Timisoara fiind singurul oras din Europa unde se joaca teatru in trei limbi:romana. Aceste scoli nefiind de un nivel multumitor. in 1778. sa se inchida si gimnaziul. lucru intimplat pina in 1882. aparind abia in 1791. la acea vreme. iar prima scoala normala pentru pregatirea invatatorilor a fost infiintata in 1775. Aici a concertatLiszt. asezata pe un teren mlastinos. se construise in anul 1875 noul teatru in stil renascentist italian. pentru o cladire cu trei etaje. dupa model vienez. iar in 1846 a functionat pentru o scurta perioada o Academie de Drept. s-a deschi prima stagiune in limba romana cu piesa " Dama cu camelii " de Alexandre Dumas . Merita sa mentionez ca. de un invatamint organizat. pentru ca in urma desfiintarii ordinului Iezuit. Din acest moment spectacolele de teatru au loc in limba romana. Reconstructia teatrului. dar nu putem vorbi. . printre acestea numarindu-se si ďFlautul fermecat " de W.mitilor arhitecti Fellner si Helmer. Dupa incendiul din 1880. In cei 164 de ani de stapinire turceasca viata culturala a avut mult de suferit. dupa planurile renu. In acea vreme se preda numai religia. iar marele poet roman Mihai Eminescu a fost oaspete ca sufleur. in 1718 deschizind prima scoala elementara in Cetate. un curs pedagogic in vederea pregatirii de invatatori in limba romana. existind multe scoli particulare. incepe dupa 1923 avind drept baza planurile arhitectului Duiliu Marcu si numai in 1928 teatrul se redeschide in forma in care functioneaza si astazi. De aceea rezolvarea s-a gasit in realizarea unei fundatii pe piloti uriasi de stejar.1784 numai teatrului. [4] In locul unde se afla azi cladirea in care se gasesc Teatrul National si Opera Ro. [5] In anul 1726 Iezuitii au deschis prima scoala medie. Primul seminar teologic romano-catolic a fost infiintat in 1806 de catre episcopul Ladislaus Koszeghy.fiul. iar dupa cel de-al II-lea razboi mondial functioneaza aici si Opera Romana. 1777. Pina la aceasta data reprezentatiile aveau loc in limba germana. Mozart. este anul cind a inceput la Timisoara. consolidind astfel terenul de constructie. limba maghiara. fara scoala medie. a dirijat de Johann Straus-fiul.

azi Clinicile Noi. poarta Iosefin. iar deasupra portii acesteia este un relief care reprezinta fosta poarta Forforosa. ca cine stapineste acest turn. regele s-a declarat de acord cu defortificarea orasului. cu mici exceptii . spre Mehala. zidurile cetatii cit si portile. de aceea. din secolul al XVIII-lea. importanta acestui turn asa zis al apei. Este vorba de poarta Petrovaradin. dupa eliberarea de sub stapi. Din acest moment a inceput demolarea fortificatiilor. dindu-si seama. dar din pacate acest monument istoric nu este ingrijit. a fost asa numitul "Turnul apei". ca o veriga de legatura intre ele. prin aceasta poarta a intrat Printul Eugeniu de Savoya in cetate dupa ce i-a infrint pe turci. ci la un bastion de aparare. Una din constructiile foarte importante. orasul si-a pierdut personalitatea de cetate si si-a inceput dezvoltarea sa ca oras modern din toate punctele de vedere. atit pentru fortareata cit si pentru castel. aceasta casa aflindu-se pe strada Print Eugeniu.Poarta Forforosa a fost numita mai tirziu si "Poarta lui Eugeniu". Una dintre ele . si cu toate ca relieful este protejat cu un panou de sticla. de aceea aceasta constructie este reprezentata pe toate stemele orasului Timisoara.Fortareata si dezvoltarea ei de la cetate la oras Dupa cum ati putut vedea din cele citite pina acum. ducind in Palanca mare. s-a construit o fortareata noua. cit si pe cetate. mai mare si moderna(1722 . pina in secolul al XVIII-lea. celelalte trei. El se afla intre cetatea veche si castel. in vederea interzicerii accesului pe timpul noptii in fortareata. in anul 1892. nu poate fi vazut. au devenit obstacole importante. numita de locuitorii fortaretei. avea numai trei porti:poarta Ardeleana. dintre care printr-una se putea intra direct in castel si purta denumirea de "Poarta Belgradului". deoarece. si avind o pozitie cheie. . Noua fortareata. poar ta Vieneza. printr-o scrisoare. Intrucit orasul se dezvolta foarte repede. iar prin cea de-a treia poarta se ajungea in Iosefin. este stapin atit pe castel.1765) Vechea cetate medievala avea patru porti. azi se gaseste o casa. in 1552. care erau prevazute cu poduri mobile. Prin disparitia zidurilor fortificate. ce era amplasata in fata teatrului de azi. Si Ahmed-Pasa a inteles. cunoscuta de altfel ca si poarta Mehala. In locul unde se afla aceasta poarta. a fost principalul bastion al fortaretei timisorene. ea aflindu-se in apropierea scolii de cadeti. inconjurat de santuri de apa. Dar sa nu ne gindim la un turn de apa destinat inmagazinarii de apa potabila. care ducea spre Fabric. constructie ce facea parte din sistemul de aparare al fortaretei vechi.nirea turceasca.

a introdus o noua stema. asemeni tricolorului care a insotit multimea in acele zile ale lui decembrie 1989. aprobata in 1930. si in cealalta parte insem-nele imperiale cu cruce iar pe piept initialele J II (Josif al II-lea). tinind in gheare. soarele si semiluna s-au pastrat. simbolizind cele patru riuri principale care strabat Ungaria. cuprinde patru benzi argintii intr-un cimp imbibat de singe. la dreapta curgind Bega. drapelul tricolor din dreapta de deasupra turnului apei. prin cele corespunzatoare statului roman. Blazonul este impartit printr-o orizontala in doua. In 1972. In partea de jos. in mijloc s-a simplificat fortareata. au ramas simbolurile caracteristice Timisoarei fiind inlocuite doar cele referitoare la imperiul Austro-Ungar. dupa 1989. Jumatatea din stinga sus. continind confirmarea stemei si a sigiliului.Stema si Sigiliul In anul 1781. Pe blazon mai este reprezentata. In mijlocul blazonului se afla un scut pe care este reprezentata acvila imperiala bicefala incoronata. astfel ca cele sapte turnuri au disparut. in dreapta fiind reprezentata semiluna intunecata. partea de sus fiind la rindul ei impartita in doua printr-olinie verticala. In jumatatea din dreapta pe un fond auriu. are cimpul de culoare galbena gaurit. [8] . si anume. a fost luat de podul lui Traian cu un leu inaltindu-se deasupra lui. a fost schimbata. ca simbol al turcilor invinsi de crestini. dar se schimba as. isi urmeaza demersurile pentru aprobare. turnul apei in partea dreapta. blazonul sprijinindu-se pe doi cai albi. regimul comunist. in locul podului lui Traian si a leului apare un electromotor. in descrestere. pastrindu-se din vechea stema. Sub aceste sim-boluri este reprezentata cetatea pregatita de aparare. pe un zid-postament. astfel ca in locul coroanei cu cinci zimti au fost amplasate sapte turnuri. Stema actuala. turnul apei se mentine ca simbol al stapinirii naturii de catre om. se mentine reprezentarea cetatii. [7] Pe noul blazon al orasului din 1919. cu chip uman. prin poarta lui deschisa putindu-se vedea o roata de moara. coroana simpla. ce probabil reprezentau cele sapte provincii ale Romaniei de atunci. deasupra orasului. se inalta. orasul Timisoara si-a primit privilegiile si a fost ridicat la rang de oras liber. fostul turn al apei al cetatii Timisoara. Stema din 1919. ca simbol al dezvoltarii industriale si al progresului tehnic. scrisoarea de acreditare.pectul soarelui si a semilunii. la stinga si la dreapta cite un steag purpuriu cu o cruce argintie. putindu-se constata o importanta schimbare. alimentata de Timis. locul celor patru riuri. in partea de sus a turnului se vad. renuntindu-se insa la cei doi cai albi. pe o baza verde. la stinga se poate vedea soarele. de o parte o spada de argint.

La baza coloanei se afla statuia Sfintului Ioan de Nepomuk. patroana minerilor. Pe cele trei laturi se mai pot vedea sculpturi in relief. restul fiind pus la dipozitie de catre guvernul statului bavarez. .soara . important pentru istoria Timisoarei. denumire data Pietii Unirii de catre poetul timisorean. de o valoare istorica si artistica insemnata este perla "Teza-urului Timisoarei". domnul Johann Anton Deschan von Hannsen. pe care troneaza Sfinta Treime:Tatal si Fiul tin coroana cereasca deasupra capului Sfintei Fecioare Maria. Restaurea monumentelor arhitecturale cit si a cladirilor vechi. reprezentind cele trei calamitati . atit a romanilor cit si a svabilor. In secolul al XVIII-lea a fost creat in cetatea Timisoara. a fost recent restaurata. ca orasul Timisoara. cit si datorita interventiei miinii omului ignorant. oferind turistilor.cite ceva din Timisoa. si adus la Timisoara pe calea apei. Astfel ele s-au deteriorat. ati putut constata.soclul triunghiular este strajuit de statuile unor puteri legendare ocrotitoare: Sfintul Rochus. Statuia amintea de incetarea epidemiei de ciuma ce devastase atit Timisoara cit si intreg Banatul. a avut un trecut agitat. ar aduce un plus de frumusete aspectului citadin. el fiind creat la Viena. Aici au avut loc serbarile cu ocazia unirii Banatului cu Romania. sub el. Piatra de fundatie a acestui monument a fost pusa la 23 noiembrie 1740 de Consilierul administratiei locale.el a fost primul oras liber din Romania in decembrie 1989 . Sfintul Sebastian si Sfintul Carol Boromeus. in stil baroc. carora din pacate li se acorda prea putina atentie. in concordanta cu stilul arhitectonic al cladirilor statuia Sfintei Treimi. atit din cauza intemperiilor. [9] Monumentul baroc. stabiliti in Germania. De aceea este denumit si statuia ciumei. de pe atunci. Franz Liebhard.Statuia Sfintei Treimi Dupa lectura primelor pagini. in urma unei promisiuni solemne. care a fost initiatorul realizarii monumentului. dornici de a cunoaste Orasul Erou Timi. foamete si ciuma .1739). in Piata Unirii un alt monumentde arta baroca. Tisa si pe canalul Bega. Monumentul este confectionat din gresie si are o valoare artistica deosebita.razboi. cunoscut in Timisoara sub denumirea de biserica-dom(Domkirche). care ingenunchiaza la picioarele lor.ra veche. la aceeasi inaltime cu Sfintul Nepomuk se gasesc statuile regelui David si a Sfintei Barbara.pricinuite la acea vreme de turci(1737 . eveniment care a dat de altfel si denumi-rea ei de astazi. prin colecta organizata de organizatia svabilor din Banat. Monumentul este compus dintr-o coloana inalta triunghiulara impodobita simbolic. pe Dunare. [10] Totoadata aceasta piata a fost locul in care s-au petrecut evenimente importante din istoria banatenilor. In mijlocul pietii Unirii se inalta. si anume Domul Romano-Catolic. Statuia Sfintei Treimi. care se afla intr-o stare deplorabila. Sfinta Rozalia. Poate aceasta explica si faptul ca in oras se gasesc asa de putine monumente vechi.

si anume. si-a facut studiile la Munchen. acesta fiind devastat de turci. Provenienta celorlalte tablouri nu este pe deplin clarificata. Din datele istorice privind dioceza. Jacob Schelblauer . a fost botezat cu numele de Gheorghe (Georg). a mutat sediul la Timisoara episcop fiind in acel timp. iar prima orga in stil baroc. In 1773. a creat pentru Domul din Timisoara mai multe tablouri de altar. imparatul Carol al VI-lea. In anul 1733. din 1764. nascut in Praga. monstranta cea mare. putind fi mentionati personalitati ca:Kaspar Dissel si Johann Lechner. lampadarul din argint. de argint. Joh.Rath in Wien) si ca a fost aprobat de superiorii sai. dupa victoriile asupra turci-lor. a Sfintului Carol Boromeus(in stinga) si a Sfintei Theresia(in dreapta). la biserica Sfintul Ioan din Regensburg. Orologiul de turn. care a fost turnat in 1763 de catre Joseph Steinstock.Stadt . tablo-urile sale regasindu-se in biserica din Furstenfeldbruck. Sediul episcopului diocezei romano-catolice a fost initial la Cenad. Se presupunea. sculptorul vienez Johann Joseph Rossler (1700-1772) a creat doua statui. presupunindu-se ca patru din cele sase. se regaseste numai cel mare. la Buda. se mentioneaza ca planul de arhitectura si constructie a fost intocmit de H. la castelul Furstenried. as dori sa evidentiez altarul principal.siuni. episcopal. Creatorul acestei opere de arta. fiind angajati in aceasta constructori. in Ungaria. Gerhard von Sagredo. crucea de ceremonie a catedralei. este opera ceasornicarului mester timisorean. Domul a fost terminat sub conducerea inginerilor Carl Alexander Steinlein si Johann Theodor Kostka. la 1735. Michael Angelo Unterberger (1695-1758). Johan Bernhard Fischer von Erlach. cit si perechea de heruvini care domina ornamentatia din partea centrala a altarului. pornind chiar de la discutiile care se poarta referitor la persoana celui care a intocmit planurile acestei cladiri. In ceea ce priveste interiorul Domului. frumos ornamentata. Sfintul Gheorghe in lupta cu balaurul. la acea vreme.Domul din Timisoara Daca am trece la o descriere amanuntita a acestei splendide constructii din Piata Unirii. a fost membru al academiei (1770). Tabloul altarului principal il reprezinta pe Sfintul Gheorghe calare in lupta cu balaurul. citeva potire. Din cele patru clopote. s-a mutat la Szeghedin. Adalbert baron de Falkenstein. cind maiestria sa ajunsese la punctul culminant al maturitatii artistice. care aveau aceasta competenta. planurile renumitului arhitect vienez Josef Emanuel Fischer von Erlach (16931742). printre altele. iar in 1776 a pictat fresca cupolei catedralei din Oradea si celelalte fresce din palatul episcopal al acesteia. [11]Intr-un document din secolul al XVIII-lea. lucrarea fiind considerata ca o opera de maturitate deplina a pictorului (1755). fapt pentru care. reprezinta opera pictorului Johann Schopf. pot fi amintite. confectionat de catre giuvaergiul vienez Josef Moser. inca din secolul al XI-lea. Joseph Martin Kidl. ceea ce a dus la punerea pietrei de temelie a Domului la data de 6 august 1736. In jurul anului 1772. avind drept baza. a devenit valoare simbolica a luptelor victorioase. in prima perioada a lucrarilor. a fost renumitul pictor si director al academiei artelor frumoase din Viena. a unui palat episcopal si a unor case pentru canonici. Lucrarile au durat o perioada mare de timp. de la altarul principal (asa numita "Lumina vesnica"). am aflat ca. Ca lucrari pretioase ale artei decorative vieneze. intemeietorul si primul episcop al diocezei (1030-1046). "Wienerische Diarium" se aminteste de asezarea pietrei de temelie a Domului din Timi-soara si totodata. de mari dimen. ca domul a fost construit. a construit-o mesterul vienez Paul Hanke. am depasi cadrul posibilitatilor noastre.Consilier al orasului Viena -(Innere . ale Domului. mesteri si muncitori calificati in diferite meserii. Sfintul Gheorghe. pictind in Germania. fiul nu mai putin renumitului. . aurita. Datorita acestui fapt s-a hotarit construirea unei catedrale. Sfintul Gheorghe este considerat patronul ocrotitor al acesteia.

Aceasta cladire impozanta. Franz Braun. in aceasta fiind inmormintati episcopii. strada Rodnei si strada Eminescu. Ar mai fi de mentionat ca. in anul 1849. care are fundatii si ziduri foarte vechi. Ultima restaurare a Domului. cu toate ca resedinta a fost la Timisoara. diocezei. Palatul este inconjurat de trei strazi:strada Print Eugeniu. restaurarile interioare fiind facute de fratii Milthaler(zugravi si restauratori) din Arad. si cu ocazia manevrelor militare imperiale de la Buzias. iar sala festiva a fost luxos impo-dobita. devenind "Resedinta episcopala" permanenta. Ordinariatul episcopal se afla pina nu demult intr-o fosta casa canonica. in timpul asediului. Monsignore Sebastian Krauter a fost numit episcop de Timisoara. la 16 septembrie 1891. dar dupa restituirea palatului episcopal. se afla palatul episcopal. acesta a fost restaurat si serveste din nou destinatiei sale initiale. aspectul exterior al cladirii fiind simplu si modest. a avut loc intre anii 1981 . ca si a celorlalte constructii din jurul sau. Augustin Pacha. lucrarile exterioare fiind conduse de arhitectul timisorean. denumirea episcopiei a continut sa fie cea veche. renovata din temelii in 1889. Domul a servit ca depozit de sare. avind loc in cadru festiv la 28 aprilie 1990. ea fiind inlocuita la sfirsitul secolului al XIX-lea cu actuala orga. fiind grav avariat.1982. populatia care se afla intr-o stare critica. fiind Dr. la numarul 4. In perioada 1950-1990 exista la Timisoara numai un Ordinarius. produs al atelierului mesterului timisorean Leopod Wegenstein. In actuala strada Rodnei. abia in anul 1930 fiind infiintata episcopia de Timisoara. in strada Matei Corvin numarul 2. de-a lungul timpului a fost folosita temporar de episcopii Cenadului. hirotonisirea. demnitarii si multe personalitati de vaza ale Banatului. dar in 3 martie 1990. printre care si casele canonicilor.in anul 1757. . adica episcopia Cenadului. de catre episcopul Alexander Desseffy. in anul 1780. l-a avut ca oaspete de onoare pe imparatul si regele Franz Josef I. si-a cautat refugiul in cripta Domului. primul episcop diocezan. In timpul luptelor cu turcii (1788-1790).

facind parte din creatia acestui pictor autohton. monument istoric. Colectia este completata de un numar insemnat de gravuri. insotit de prim-ministrul de atunci. Constantin Daniel (17981873) [12]. se afla biserica episcopala si palatul diocezei ortodoxe sirbe. In 1906. In muzeu se mai gasesc evangheliare din 1690 (tiparite la Viena). Petrovaselo si din vechea minastire Bezdin.tia de arta a Muzeului Banatului. dintre care unele apartin creatiei lui Zaharia Stefanovic Orfelini (1726-1785). Acest artist a fost un cunoscut gravor in cupru. caligraf. personalitate proeminenta a vietii si culturii sirbilor banateni. biserica . cind cele doua biserici s-au despartit. fosta cladire guvernamentala. de credinciosi ocupindu-se parohia ortodoxa din Fabric. Dupa primirea festiva de la gara. pentru ca in 1923. vis-a-vis de casele canonicilor. colt cu strada Rodnei se afla "Palatul Baroc". iar din 1861 a reindeplinit functia de Casa a Comitatului. Sinpetru-Mare. este anul in care. altele din secolele al XVII-lea si al XVIII- . cind biserica a fost restaurata sub episcopul Petru Petrovic. Dupa aceasta calamitate. catedrala. pina in 1745. episcopul Dr. denumita Casa Comitatului. poet si editor. inclusiv camerele de locuit ale prefectului erau decorate cu tablouri in ulei. sase dintre icoane. Intre 1849 si 1860. Mai demult. pina la mijlocul secolului al XIX-lea. pentru a participa la o slujba festiva la catedrala ortodoxa-romana. a parcurs intr-o masina deschisa. autor de manuale scola-re. dintre care unul cintareste 800 de kilograme. Iconostasul bisericii este opera sculptorului in lemn Mihailo Janic (1833-1836). In 1791. poposeste primul monah in Timisoara. cind Majestatea Sa Regele Ferdinand I si Majestatea Sa Regina Maria au vizitat orasele si satele Banatului. aici. Are doua etaje si o mansarda. amplasat pe frotispiciul inalt al cladirii. in calitate de Casa Comitatului. 1767. in persoana imparatului Josif al II-lea. In 24 august 1964. fizician. aici si-a avut sediul Institutul Agronomic. intre 1779-1848. a initiat o renovare amanuntita a bisericii si a palatului episcopal. ce reprezentau trecutul istoric al orasului. in care functioneaza cinci clopote. Biserica a fost folosita in comun de credinciosii ortodoxi romani si sirbi. Marea si luxoasa sala de sedinta a Casei Comitatului. Cind mitropolitul de Nis. iar in urma partajarii bunurilor. construita in 1754. a servit ca resedinta comitelui teritoriilor banatene. a servit drept cladire guvernamentala a Voivodinei sarbesti. acestea devenind victime ale incendiului din 1728.si resedinta episcopala. fiind si resedinta guvernului si a administratiei Banatului Timisan. In biserica se mai gasesc sasesprezece icoane. avind amprenta stilului baroc vienez. dupa mai mult de 300 de ani. fiind construita. Gheorghe Letic. cu ajutorul unor donatii din partea credinciosilor (1745-1748). palatul episcopal si cladirile din careul aferent au revenit bisericii ortodoxe sirbe. Ionel Bratianu.la inceput fara turnuri . orasul impodobit sarbatoreste. Dupa restaurare. a construit. Foeni. totodata. Majestatea Sa.zeul diocezei sirbesti. va functiona sec. sa locuiasca trei zile (9-12 noiembrie) aici. fiind creatia cunoscutului pictor timisorean. vizitind apoi lacasurile de cult ale tuturor confesiunilor si participind la sfintirea cladirii Politehnicii si punind piatra de temelie la renovarea noului teatru. vis-a-vis de Dom. putind fi admirate si obiecte din minastirile si bisericile din Ciaco-va. a devenit episcop al bisericii ortodoxe din Timisoara. In interior se afla vicariatul ortodox-sirbesc si mu. Pe latura vestica. a existat numai o casa de rugaciune in acest cartier. Fatada palatului episcopal este dominata de un balcon si de blazonul episcopiei. Gheorghe Popovic. Ivanda. si o cladire noua. cit si sala mica de sedinta. biserica a fost declarata. palatul. Oscurta perioada de timp. a fost completata cu cele doua turnuri. de o deosebita frumusete fiind si cele doua porti de intrare. iar intre 7 si 8 mai 1872 aceasta cladire l-a gazduit pe regele si imparatul Franz Josef I.Cladirile din Piata Unirii Pe latura sudica a Pietei Unirii. istoric.

lea. si alte obiecte de valoare. . obiecte de valoare din argint din secolul al XVIII-lea. o cruce de argint din 1762.

s-a creeat o parte din perspectiva necesara punerii in valoare a frumusetii acestui palat. atit interior. cit si exterior este caracteristic pentru renasterea germana. In secolul trecut. Franz I in 1807 si Principele Alexandru Ioan Cuza. trei curti interioare cu sase porti. treptele de marmura. Timisoara poate fi considerata si ca o statiune balneara.tiuni gastrice. si ajutantul sau Pisoschi.lui Johann Klein. intr-o nisa. care se incheie cu capiteluri asema-natoare unor blazoane. cladire monumentala a Timisoarei de altadata. calare pe un cal. simbolul sau. geamurile arcuite si consolele grinzilor principale infrumusetind si inviorind edificiul. a gazduit a serie de oaspeti ilustrii. Initial fusese destinata guvernului Voievodinei Sirbesti si a Banatului Timisan. 1. initial functionind ca muzeu. Amprenta juridica s-a pastrat pina in Evul Mediu. cu impresionanta ei lungime de 483 de metri. Stilul arhitectonic. s-a numit strada Trompetistului. a fost trompetist. construita dupa planurile arhitectu. in sensul unei uniuni a judecatorilor. deci ar trebui sa fie 365. din piata Dr. dar facea parte dintre cladirile insemnate ale orasului. fintina Punctelor Cardinale. aceasta cladire are atitea ferestre cite zile sint intr-un an. Nu a fost o constructie monumentala. se afla o fintina cu apa minerala. fapt pentru care a ales si acest simbol. prin strada Rodnei. se afla azi la Muzeul Banatului. in latina"dikasterium" ce denumea in antichitate curtea judiciara. Palatul Dicasterial a ramas cea mai mare cladire a orasului. in strada Doicesti nr. Dupa demo-larea cazarmii la sfirsitul deceniului cinci si inceputul deceniului sase.plasata statuia Minervei. se afla fostul han "La trompetist". numele de "dicasterial" provenind din grecescul "dikasterion". era considerata"casa cea mai lunga din Europa". Constructia are elementele stilului renasterii italiene si este o copie dupa Palazzo Strozzi din Florenta. . cu coloane arcuite la ferestrele de la etajul I. in patea de sus a fatadei. fiind am. infiintat in 1718. mai tirziu denumirea a fost data judecatoriei bisericesti. dintre care este suficient sa amintim pe imparatul Austriei. acest izvor fiind dat spre folosinta publicului in 1894. Plimbarea noastra ne aduce in fata cladirii impozante a Palatului Dicasterial. care ocupa un teren in. intregind si subliniind ambianta ansablului arhitectural. fiind strajuite de o balustrada cu lampadare din fier forjat. insotit de sotia sa Elena si copiii. cel care a construit aceasta casa in se-colul al XVIII-lea. si excep-tind spatiile de la subsol are peste 350 de camere. In aceeasi strada. De-a lungul existentei sale hanul.semnat. Prin amenajarea bulevardului Take Ionescu.Din Piata Unirii spre palatul Dicasterial Intre Dom si statuia Sfintei Treimi. sectorul respectiv al strazii. si pentru ca in apropiere se afla si un loc de balneofizioterapie. si chiar astazi aceasta cladire adaposteste in marea majoritate institutii juridice. Monument arhitectural de o valoare deosebita. considerat un exemplu perfect al unui palat florentin. a inoptat aici in 8 martie 1866. are o fatada sobra. avind patru etaje. ce duc sus la etajele superioare. desi cazarma ardeleana. Plecind din Piata Unirii. care silit sa renunte la scaunul Principatelor Romane. la numarul 6 (strada Rodnei colt cu strada Eugeniu de Savoya) vis-a-vis de palatul episcopal. Se spune ca. in drumul sau spre exil. Russel. in jur fiind o serie de tablite cu numele unor istorici de la Herodot pina la Mommsen. la numarul 7 se gaseste o cladire ce dateaza din 1891. in care se afla biblioteca Academiei. dar aceasta forma administrativa a luat sfirsit in 1860. un trompetist aurit. apa avind efect curativ pentru o serie de afec. a devenit ulte-rior trompetistul orasului si membru in sfatul german al primariei. Palatul Dicasterial a fost considerat cel mai mare edificiu al orasului. Constructia s-a realizat intre 1850 -1854. in forma de patrulater. Intrarea in cladire se face printr-o frumoasa poarta de stejar cu ornamen-te florale. In orice caz.

la numarul 4. bat cuie in acest pom. ce amintea de trecerea lor. iar piateta din fata lor poarta numele de Piateta Mercy. cind am prezentat Statuia Sfintei Treimi. desupra carora fiind un balcon. fiind construita in stil neoclasic. membrii breslelor care fie treceau prin oras. [14]. Se presupune ca. Azi se stie ca generalul. si casa de la numarul 1. Aceste cuie.ne ca actuala "Casa Mercy". fapt pentru care constructiile nu aveau o viata lunga. Acest edificiu isi are inceputurile in secolul al XVIII-lea. Cladirea are un parter si doua etaje. in strada Paul Chinezu. succedindu-se multi proprietari. cazind pe cimpul de lupta. De-a lungul timpului. probabil. iar capetele lor. la numarul 3. In 1827. este casa si.ralului Claudius Florimund Mercy. ce inchide curtea patrata.Palatul Deschan cunoscut mai bine sub numele proprietarului ulterior. Este foarte posibil sa fi locuit intr-una din aceste case. cu titlul nobiliar austriac. Deja in 1783. din ambitia de a fi foarte bun in meseria sa. unde azi se afla bazarul. a fost construita dupa aceasta data. este cea mai veche parte a edificiului. acumulind astfel bogatii imense. a incheiat un pact cu diavolul. . Adevarata legenda legata de acest "Pom al Breslelor". calfele de laca-tus. Aceasta casa dateaza din anul 1752. din Piata Unirii. statuia Ciumei. Legenda spune ca. de Jean. aveau gravate initialele unor nume. este situata "Casa Mercy".Vechiul si noul in centrul orasului Dupa cum s-a vazut pina acum. in acest loc. in stilul baroc clasic. in care isi desfasoara activitatea o serie de societati comerciale. Franz Liebhard. se afla casa cu "Pomul Breslelor". fie plecau la un alt mester in alt oras. "Casa Scherter". pomul luind infatisarea unui trunchi de fier. a gene. fiind forjate manual. reprezinta un exemplu din stilul renasterii italiene. acesta ajutindu-l sa confectioneze lacate care nu au pu-tut fi deschise cu nici un speraclu. "Palatul Dicasterial". in acest loc este figurat un grup de case. unde se afla originalul. intreaga suprafata a trunchiului a fost acoperita de cuie. Alaturi. Se spune ca a fost resedinta primului guvernator al Banatului. si se executau din materiale nu intotdeauna bune. Un exemplu marcant pentru stilul arhitectonic empire. Foarte bun cunoscator al orasului sau natal. bateau un cui. sint intr-adevar deosebite. nu a mai fost in viata cind s-a construit aceasta cladire. in forma de blazon. a descoperit modul in care a ajuns acest pom la Timisoara. devine proprietatea comerciantului Trandaphill. ridicat in memoria unei calfe de lacatus. si s-ar putea ca acesta. 1744. acest lacatus. este putin cunoscuta. pe coltul intre srazile Eugeniu de Savoya si Vasile Alecsandri. se afla odata un han pentru calfele breslasilor. In strada Eminescu. numele familiei a devenit Deschan von Hannsen [13]. care de fapt este un monument. In 1830. in care. De aceea se presupu. constructie cu un singur etaj. in acele timpuri. se gaseste una din cele mai frumoase cladiri ale orasului vechi . aripa din spatele corpului de cladire central. in 1734. de-a lungul timpului. de atunci. a ajuns in iad. monument ce initial a fost amplasat vis-a-vis de aceasta casa. printre care si casa judecatoreasca.tuata in centrul orasului. ce este fixat de un zid cu unul din aceste lacate maiastre. Isi are originea la Viena. La intersectia strazilor Eminescu si Grisselini. Cu ocazia innobilarii. purtind pe atunci numarul 116. casa Solderer "La trei coroane". in strada Eminescu. apare in locul acestui grup de constructii. pe planul orasului. Este vorba de un trunchi de copac. un loc viran. a fost deschis la etajul I. un cazinou. In amintirea colegului lor "faustic" din bresla lor si din dorinta de a-l dispretui pe diavol. cladirea noua si eleganta fiind construita mai tirziu. numele acesteia fiind mentionat. in cursul calatoriilor sale. intrarea fiind strajuita de doua coloane. atunci cind in Europa acest stil de constructie fusese abandonat. dar trebuind sa se achite de datoria fata de cel cu care incheiase tirgul. apartinind unei familii de origine franceza. la Parma. in 1802. care impresioneaza prin culoarele masive cu arcade. noile constructii se ridicau rapid. dupa retragerea turcilor. Pe un plan al orasului din 1758.

. noul si vechiul coabiteaza in conceptia urbanistica. se afla in coltul strazii care poarta numele lui Francesco Grisselini. [15] In Timisoara. Dupa cum spuneam mai inainte. "Axa de Fier" si"Poarta lui Eugeniu". Vizitind Banatul. fata in fata cu aceste constructii venerabile incarcate de istorie si legenda din strada Eminescu. acest lacat a fost rupt din perete de catre un rauvoitor. disparind. cladirea moderna a magazinului "Bega" si interesanta constructie a hotelului "Continental". Si acest pom avea un lacat ce nu se putea des-chide. sa fi vazut la Viena originalul. consider ca este necesar sa a. trebuie mentionat ca. insemnele contemporaneitatii. dar din pacate. si sa se fi hotarit sa-l foloseasca ca emblema a casei sale. mai exista inca doua case cu emblema. Gheorghe Girleanu. desi in secolul al XVIII-lea existau deja numere de casa. a redactat o serie de scrisori. acest "Pom al Breslelor". la Timisoara. Din acest motiv.mintesc citeva lucruri. dar s-ar putea confectiona o copie. de peste 20 de ani. confectionind astfel o copie dupa acesta. "Pomul Breslelor" se afla de citiva ani la muzeu. 1774-1777. in care a tratat si istoria Timisoarei. stau. astfel incit. proiectat de arhitectul timiso-rean. cuprinzindu-le in cartea sa " Incercare de istorie politica si naturala a Banatului Timisoarei"(Viena 1780). In afara de aceasta cladire. in Timisoara. acest simbol a fost emblema casei. referitor la acest invatat italian.comerciale. intrucit. neavind orificiu pentru cheie.

subliniaza I. sali pentru expozitii de scurta durata. atit din folclorul populatiei romane cit si a nationalitatilor locuitoare ale Banatului. la care. iar pe de alta parte. o cojocarie si mobilier din casele rurale. Russel. se afla biserica evanghelica. la etajul I. covoare. ce a servit drept emblema a casei. avea o clasa elementara de baieti. in curte fiind o cladire in care a functionat o scoala confesionala evanghelica. ale svabilor. Popa Sapca. alte sali adapos-tind. poarta de intrare fiind situata pe strada Popa Sapca. romanesti. datind din secolul al XVIII-lea. este fixata o axa de fier. completeaza peisajul. aveti in fata o priveliste care. o sala de expozitii ocazionale. ale cetatii Timisoara. scoala confesionala evanghelica a fost in-chisa.Biserica Evanghelica Drumul nostru ne duce din nou in Piata Doicesti. numarul 4.1972. maghiare si sirbesti. De o parte strajuieste edificiul Bastionului . administratia orasului a sistat subventionarea scolii.mente de romantism nostalgic. icoane pe sticla. 5 m. in colt. fintina "Punctelor Cardinale". . obiecte de ceramica populara. unde. in coltul Pietei Dr. dar in 1869.deea. intr-o nisa. s-ar putea sa va cuprinda mo. aici putind fi admirate sculpturi in lemn. cit si blocurile de locuinte care se inalta pe bulevar-dul Take Ionescu. sali care adapostesc biblioteca judeteana. intrucit prin infiintarea de scoli orasenesti. care in 1825. s-a adaugat si o clasa de fete. si altele. placintarie si o crama de vinuri-restaurant. in lungime de 2. si este situat intre strazile. ultima renovare facindu-se intre anii 1971 . In apropierea cladirii cu "Axa de Fier". o braserie. Tot in edificiul "Bastionului" se gasesc. fiind sfintita in 27 octombrie a aceluiasi an. coabitarii urbanistice a vechiului cu noul in acest oras. Buftea si bulevardul Take Ionescu. vesminte populare si podoabe de cap. . un anticariat.resturi ale cetatii din secolul al XVIII-lea. De asemenea se mai pot vedea. Astazi "Bastionul" gazduieste. se remarca o cladire. in 1859. Intrind pe sub bolta portii casei parohiale. vis-a-vis de "Palatul Dicas-terial". Iesind din curte. Sub denumirea de "Bastion" sint cunoscute ramasitele fortificatiilor. muzeul de arta populara a sectiei etnografice. in forma de stea. Casa parohiala dateaza din 1832 si se invecineaza direct cu biserica. constructie terminata in 1839. acoperisul a fost suprainaltat in 1908. in curte. in zidul careia.

In forma sa actuala. din punct de vedere arhitectonic. iar mai tirziu numai teatrul. are parter si doua etaje. ) si sub el. La inceput limba de predare a fost. constructia fiind influentata de stilul clasic. a functionat liceul german si scoala normala de fete.1879. a fost costruit intre anii 1878 . In holul de la intrare. scoala a avut si o sectie maghiara. a fost terminata si sala festiva. la Timisoara. clasice simple. In 1882. dupa cum am mai spus. de a infiinta scoli. luind fiinta in continuare si un curs de pre-gatire si o scoala de ucenici. Dupa cel de-al II-lea razboi mondial. scoala a functionat temporar in spitalul orasenesc de adulti. cea germana. Aceasta stare de fapt a generat in 1868. privind perpetuarea cunostintelor teoretice si de specialitate. scoala a obtinut din nou titlul de onoare "Liceul Nikolaus Lenau". se gasea Magistratul rascian (1761). pe o tablita. Efectul decorativ este dat de coloanele cu capiteluri. iar din 1942 pina in 1944. fatada fiind dominata de un frontispiciu bogat ornamentat. Loga". in cladirea scolii din strada Gheorghe Lazar numarul 2. intre anii 1875 si 1949. situate intre ferestre. cind au aparut cerinte noi. D. dar dupa unirea Ardealului si a Banatului cu Romania. [16]pe locul unde. Din 1870 pina in 1878. Inaintea primului razboi mondial. Din 1942. promul-garea legii obligativitatii invatamintului elementar si acordarii dreptului comunelor si persoanelor particulare. astfel ca.Liceul " Nikolaus Lenau " Sa ne intoacem in strada Gheorghe Lazar. la 23 aprilie 1870. au fost cu predilectie geometria analitica. "Liceul real"(fostul "Liceu german de stat") a fost gazduit de cladirea "Banatia" si a primit numele de "Liceul Nikolaus Lenau". acest titlu fiind confirmat printr-un decret. stiintele naturale si desenul. acordindu-se anual o bursa de merit "Lenau". Pina in 1927. a cartei sala de sport la inceput fiind pusa si la dispozitia gimnaziului catolic si asociatiei de gimnastica. se situeaza cu 100 de ani in urma. care se schimba in denumirea de "Liceul german de stat". nascut pe meleaguri banatene. "Liceul german" a functionat. in anul 1919. mai tirziu maghiara cu explicatii in limba germana. pentru ca 1879. intr-o nisa. In aceste conditii administratia municipiului Timisoara s-a ocupat de infiin-tarea unei scoli reale. unde la numarul 2. la aniversarea centenarului. a fost introdusa limba germana ca limba de predare. functioneaza liceul Nikolaus Lenau. Pina la aceasta data scoala a purtat nu. chimia. este amplasat un bust al poetului Lenau (sculptor: Orgonas A.mele de scoala superioara reala. iar din 1955 a revenit in cladirea ce-i apartinea. edificiul. . putem citi versuri ale marelui poet. in 1970. au functionat numai scoli medii in limba maghiara. Obiectele de invatamint la aceasta institutie cu profil real. la stinga. Inceputurile acestui lacas de invatamint. scoala superioara reala de stat sa intre in cladirea nou construita. de comun acord cu ministerul culturii. ca urmare a dezvoltarii industriei si tehnicii. fizica. dupa plnurile intocmite de arhitectul Johann Reiber. In 26 mai 1957. sa functioneze o scoala superioara cu profil real. mai intii in cladirea liceului "C.

In strada Marasesti se gaseste si un alt spital. unui erou cazut in Revolutia din decembrie 1989. are ornamentatiile influentate de stilul bizantin si romanic. nascut in 1939. la intersectia cu strada Brediceanu. si decedat la 17 decembrie 1989. Constructia a fost terminata in 1737. dateaza de pe vremea stapinirii turcesti. azi functionind scoala populara de arta. Ca spital civic orasenesc. pina in anul 1789. Construit in 1766 si marit in 1818. si de aici inspre terenul unde urma sa se construiasca spitalul. probabil in jurul anului 1745. Ungureanu. acest spital functiona deja din anul 1745 [18]. In 1909. in timpul asediului din 1849. care a deschis aici o scoala. In alte documente nu se aminteste de cladirea de pe vremea turcilor. si in strada Ungureanu la numarul 1. dupa proiectul arhitectului vienez Igatz Schuhmann. fiind foarte grav avariata. In 1757. primarul Peter Solderer(in functie intre 1722 . o luam la stinga si ajungem la clinica de oftalmologie.jurat de trei strazi. Afara de tabla comemorativa. Era resedinta begler-begului din Timisoara. stiut fiind faptul ca pe vremea turcilor aici se afla o moschee. Pe atunci avea un singur nivel si servea probabil drept harem. Este vorba de cladirea fostei minastiri a Franciscanilor. este incon. hotarind sa-l incredinteze. Ridicata intre 1863 si 1865. multimea a pornit de la biserica Franciscanilor. 12 martie.biserica era situata pe colt. in care pe vremuri se afla spitalul Mizericordienilor(cunoscut sub denumirea " la popii negrii")[19]. In apropierea spitalelor. sub conducerea episcopului. In 1789 in spital se gaseau si 10 orfani. dar de o mare valoare istorica. atit ai orasului cit si a strainilor. aceasta institutie a exis-tat cu 24 de ani inaintea Spitalului Universal de la Viena (" Allgemeines Krankenhaus ") si cu 35 de ani inaintea spitalului " Sfintul Rochus " din Budapesta. De la bun inceput. care a deschis un conservatoriu. pe cealalta parte a intrarii a alta placa de marmura care a fost pusa "in memoriam". fiind primul spital si prima farmacie din aceasta regiune. Atestarea documentara dateaza din 1751. gasim o cladire. minastirea a fost preluata de administratia orasului. Aceasta cladire modesta are un trecut deosebit de zbuciumat. se mai gaseste. este amplasata sinagoga. sase frati ai acestui ordin . Fratia Sfintul Nepomuk a construit acest spital in 1737. unde astazi se inalta o cladire impozanta(intersectia strazilor Ungureanu cu Brediceanu).Minastirea Franciscanilor si spitalele vechi Parasim liceul "Lenau". Calugarii franciscani. fratii ordinu-lui Sfintul Nepomuk. din care reiese ca era vorba de un act de caritate. existenta calugarilor franciscani fiind semnalata inca din secolul al XVI-lea. Daca ne continuam drumul in strada Marasesti. [17]. unul dintre sufletistii si sustinatorii societatilor corale din Timisoara. acest spital a fost pus la dispozitia cetatenilor bolnavi. in primul rind fiind destinat saracilor. spre statuia Sfintului Nepomuk din piata din fata primariei vechi. cladirea a fost supraetajata. Prima sinagoga exista din 1760. Se spune numai ca. care se afla la intersectia strazilor Gheorghe Lazar cu E. cind ambele au trecut in patrimoniul ordinului Piarist. Dintr-o lista a bolnavilor spitalului reiese ca. Izvorele mai spun ca nu se poate stabili data exacta cind a fost construit edificiul. intre 1751 si 1757. in care azi se gasesc clinicile de dermatologie si oncologie. asezindu-se o placa. si ne indreptam spre Piata Libertatii. care ne face cunoscut istoricul cladirii. Este vorba de spitalul garnizoanei. in aparenta neinsemnata. datele oscilind si in ceea ce priveste punerea sa in functiune. in stil predominant maur. Ea aminteste de profesorul Ladislau Czizmarik. Spitalul civic al orasului din strada Marasesti.1742) a sustinut necesitatea de a construi un spital in administrarea orasului -spital civic orasenesc. construita intre 1716-1736. azi cunoscut sub numele de Spitalul Militar. ei fiind tratati gratuit. au folosit cladirea si biserica. fratilor ordinului Mizericordienilor. care merita si ea toata atentia. In ziua asezarii pietrei de temelie(1735).

preluind cladirea spitalului si ingrijirea bolnavilor. astazi. In interiorul foarte frumos al bisericii restaurate se gaseste cea mai veche orga a Timisoarei si a intregului Banat. numarul 10-12. sub conducerea arhitectului Nicolae Busila. ce a fost terminata in 1753. care au ramas pe pamintul natal. IPROTIM s. se inalta o cladire moderna. In cladire exista un camin de batrini si un centru cultural. al Organizatiei de ajutorare a svabilor din Banat si a Organizatiei svabilor banateni din Germania. In apropierea pietei "Timisoara 700". daruit compatriotilor lor. Proiectul a fost intomit de S. fratii Mizericordieni au pus piatra de temelie pentru o biserica a lor in 1748.un cadou al Germaniei. se gaseste o gradina de vara. spitalul si biserica in stil baroc ai fost recon-struite si din 1851. C. in strada Gheorghe Lazar. In timpul epidemiei de ciuma (1738-1739) fratii ordinului au ingrijit cu eroism si abnegatie bolnavii. patru dintre ei cazind victime acestei boli necrutatoare la acea vreme.venind la Timisoara dintr-o provincie germana ci vicarul lor Paulinus Temel. acest lacas de cult slujind credinciosilor greco-catolici. Fata in fata cu intrarea in clinica de oftalmologie linga piata "Timisoara 700" se vad vestigii ale zidurilor cetatii in care se afla un restaurant. a. Este casa Adam-Muller-Guttenbrunn . . linga gradina botanica. In fata vechilor ziduri. se gasesc in forma actuala. In locul fostei capele de casa. pe o terasa. din Timisoara. [20]. Dupa incendiul din 6-7 iulie 1849. cu mai multe etaje.

sfatul popular s-a mutat in cladirea de vis-a-vis de cinematograful Capitol.localul . din balconul primariei. salile sale au fost si sint si azi puse la dispozitia societatii militare si civile. a fost vizitarea expozitiei indus-triale banatene din sudul Ungariei. in cladirea noii primarii a avut loc alegerea primarului. aici locuind.cind primarulpoet. cind vechea primarie. nu a mai corespuns cerintelor dezvoltarii orasului. il saluta pe regele Franz Josef I la data de 16 septembrie 1891 in locul in care se afla inainte poarta Petrovaradin . si o poarta. in anul 1718. [21]. In holul din spatele portii.tunci se afla liceul comercial. Dupa unele surse. Aurel Decei. a comunicat. constructie cu trei etaje. La 24 decembrie 1731. Populatia autohtona. se afla un alt edificiu important. s-a refacut fatada in stilul renasterii. In dreapta intrarii se afla o inscriptie in limba turca.volutie. Numele de azi "Piata Libertatii" a primit-o pentru prima oara . dar s-a numit si Piata Print Eugeniu. intre doua turnuri ale unei cetati puternic fortificate. in anul 1718. este reprezentata stema si sigiliul orasului. Aici se afla pe vremuri o cladire cu un etaj . se afla pe vremuri o placa de marmura cu inscriptia : "in memoria imparatului Franz Josef I. pina in 1813 primarul Timisoarei era denumit "judecatorul orasului". datind din secolul al XVII-lea. In 1949. presupunindu-se ca aici ar fi existat o baie turceasca. decedat in Timisoara in 1902. pentru ca in perioada secolelor al XIX-lea si al XX-lea sa sufere alte transformari. la constructia viitoarei primarii germane. terminat in 1775. Karl Telbisz. care se afla in locul unde azi este Liceul Lenau. a asezat piatra de temelie. purtind si astazi aceasta denumire. pe vremuri. Fata in fata cu Primaria Veche este amplasata "Casa Comandantului". care si-a tinut aici tabara curtii intre 14-16 iunie 1853. avea administratie proprie. Dupa bombardamentele din 1849. in care pina a. In urma restaurarii din 1782(sub conducerea arhitectului Joseph Aigner). insotit de magistrat si de consilierii municipali. si sub ocupatia Imperiului Otoman. acela al fostei banci agrare. Johann Walder. adeziunea cetatenilor la re. dupa 1717 a functionat la Timisoara si un Magistrat German. se afla. Johann Nepomuk Preyer. pastrind-o si sub noua stapinire. in 1848.munitatea germana. primarul Peter Solde-rer. un tablou de mari dimensiuni. Pe frontispiciul cladirii. comandantul corpului de armata care totodata avea si functia de guvernator al Voievodinei sirbo-banatene. conceputa in stilul renasterii cu un frontispiciu orna-mentat cu mult gust. partea veche avind o fatada simetrica. dar noi ne vom opri mai intii in fata Pri.mariei Vechi. pe linga tablourile personalitatilor de seama ale orasului si ale imparatilor. dar trebuie mentionat ca in afara acestui magistrat (ortodox).in fata teatrului. primite de co. la Muzeul Banatului. fiind reales Peter Solderer. a fost din nou refacuta. Specialistul in cultura turca. [22] Vis-avis de cazinoul militar. a descifrat-o si a constatat ca presupunerea avansata pina atunci nu este intemeiata. romana si sirba. Intr-un capitol anterior am vorbit despre Casa Magistratului Rascian. In partea de vest a pietei se afla Cazinoul militar. si care reprezinta scena in care.partea noua a fost inainte o locuinta particulara. aici locuia Beglerbegul si se spune ca gradina palatului a fost de o frumusete deosebita. care cindva purta numele de Piata Parazilor. reprezentind o poarta deschisa. Tabloul a fost pictat de profesorul Liceului real. fiind ferestrele salii de sedinte. In sala de sedinte a primariei.numai pentru scurt timp . In timpul ocupatiei turcesti.Primaria Veche Acum sa ne indreptam pasii spre Piata Libertatii. pe fatada careia era un ceasornic solar. care se afla in prezent. primar al Timisoarei fiind. edificiul a fost terminat in 1734. deasupra careia se afla un balcon si patru ferestre arcuite care se dezvolta pe doua nivele. Motivul prezentei regelui. primarul Timisoarei Dr. Cert este ca la 15 februarie 1735. Thobias Balthasar Hold din Frankenhausen (Bavaria). Piata este incadrata de cladiri importante. Cladirea este compusa din doua parti.

s-au gasit in subsol. Ar mai fi de mentionat ca.in fata careia au fost amplasate doua tunuri. in Piata Sfintul Gheorghe. depozite de pulbere. in spatele cladirii amintite. Cind a fost renovata aceasta cladire. . se afla impozantul palat al "Primei case de economii".garzii principale .

In absenta ei. este opera sculptorilor vienezi F. s-a demolat cazarma pentru a se face loc constructiei hotelului Continental. am admirat cladirile din jur. Din cronica iezuitilor. Scopul principal al acestei fratii a fost. ascunde un lucru de taina fata de sotul ei. la 15 iunie 1852. s-a intimplat ca monumentul sa revina in fata prima-riei vechi. in afara veneratiei Sfintei Fecioare Neprihanite si a Maicii Domnului. Blim si E. acolo unde ii fusese locul initial. sa pastreze neintinata morala sociala.Monumentul Sfintului Johann Nepomuk. regele ii cere Sfintului Nepomuk. regele porunceste ca acesta sa fie aruncat in riul Viltava. Epidemia devastatoare de ciuma din anii 1738-1739 . In 31 mai 1739. care . ultima statuie care a parasit monumentul. care se incheie cu o floa-re dubla. regele Wenceslav. Si nu putem pleca mai departe.dupa cum relateaza Preyer. in anul 1722. deasupra caruia troneaza Maica Domnului. istoriograful orasului . si probabil ca monumentul initial ajunsese intr-o stare deplorabila. statuia a fost ampla-sata in fata uneia din portile cazarmii "Transilvania". su-punerea. episcopul de Cenad. sa apere bunul renume al aproapelui. a fost ridicata prima statuie a Sfintului Nepomuk. simbolul neprihanirii. tinind in mina. In 1964. Monumentul are o inaltime de 20 de metri. inaugurarea festiva avind loc la 17 ianuarie 1853. sa practice caritatea crestina fata de saraci. detinuti si alti vitregiti ai soartei. la 16 mai a fost cintata litania in fata acestei statui. actualul monument. in amintirea apararii eroice a cetatii in timpul ase-diului din anul 1848. raminind astfel. duhovnicul reginei. in mijloc gasindu-se figura principala care simbolizeaza fidelitatea. sta scris 1852. bolnavi. unde se afla si acum. Wasserburger si a fost ridicata in fata primariei in 1756. in apropierea bisericii Franciscanilor. neglijind insa statuia in stil baroc din centrul pietii. sustinut de patru cai. Pe cele trei laturi ale soclului sint cioplite in piatra. un monument reprezentind . fratia a comandat la Viena. de aceea denumirea pina azi a acestui monument este de Monumentul Ciumei. vigilenta si jertfa. Din aceasta cauza. care dupa confectionare. fiind cea a fidelitatii in 1932. o data cu incheierea epidemiei de ciuma. in 1974. a adus tot mai des credinciosii sa se roage in fata acestui monument religios. fara a ne opri in fata ei. Unspre-zece ani dupa infiintarea acestei fratii. dar abia dupa zece ani. sau din recunostinta. a fost infiintata Fratia inchinata Neprihanirii Sfintei Maria si a Sfintului Nepomuk. De-a lungul timpului au fost indepartate toate aceste simboluri. piatra de fundatie fiind pusa de insusi imparatul Franz Josef I. Lovindu-se de refuzul categoric al duhovnicului. La data de 3 aprilie 1724. s-a angajat de la inceput sa intretina acest monument. fiind prevazu-ta marirea spatiului din jurul hotelului. [23]. Statuia fidelitatii este inconjurata de alte patru statui care intruchipeaza cinstea. spre a o privi si a afla cite ceva despre istoria ei. nu-mai constructia in sine. la Timisoara. Se presupune ca imediat dupa eliberarea Timisoarei de sub stapinirea turceasca(1716). a celebrat o slujba de multumire in fata monumentului. Monumentul a fost conceput de arhitectul Josef Kranner. in acest loc a stat alt monument. iar peste baldachin se inalta spre cer un acoperis svelt. Fratia Sfintei Marii si a Sfintului Nepomuk. a fost construit si intretinut spitalul Sfintul Nepomuk(1735) cu contributii benevole ale membrilor acestei asociatii[24]. care au administrat parohia.a fost ridicat. Figura centrala a monumentului este Sfintul Nepomuk. deasupra carora se ridica un baldachin. a fost ridicat in fata primariei (1753-1756). numit si statuia Sfintei Maria Plimbindu-ne prin piata Libertatii. foarte suparat. si este conceput in stilul gotic al Evului Mediu. Monumentul. Dupa aproape 100 de ani. florile de crin. scene din ultima perioada a vietii Sfintului Nepomuk. patronul Banatului. Regina Boemiei. sa-i divulge taina spovedaniei. baza lui reprezentind fortificatii.

tendinta de inaltare. acest monument al victoriei a fost amplasat in cimitirul eroilor. [25] In 1936. . unde se afla si astazi.

restaurarea sa facindu-se in 1851. in apropierea fostului liceu "Carmen Sylva". Dupa 1716. piatra sa funerara aflindu-se imediat linga intrarea in biserica. inginer hidraulician. obeliscul a fost avariat. obeliscul a trebuit sa para-seasca zona. in urma unui cutremur si trebuia inchisa. 1933 este anul in care a inceput constructia unei strazi circulare in aceasta zona. reprezentind pe Sfinta Mucenica Ecaterina din Alexandria. a devenit subreda. ca depozit de sare si mai tirziu ca magazie de pulbere. cu hramul Sfintei Ecaterina. biserica si palanca mica au ramas in zona santurilor de aparare. biserica parohiala. regina Maria Ecaterina. fiind un inalt functionar al admi. Aici se mai afla si un baptister(din secolul al XVIII-lea). data din 1763. a disparut si ultimul edificiu al Timisoarei vechi. [27] Sub conducerea sa a fost terminata constructia Domului din Piata Unirii. un dulap sculptat pentru sacristie. Cind in acest loc. fapt ce a dus la demolarea lor. semiluna in locul crucii. una ne aminteste de unul ditre cei ce si-au adus o contributie majora la contruirea unor edificii ale Timisoarei. un alt obiect deosebit de arta reprezentindu-l orga acestei biserici. In 1882. in 1757. biserica a fost transformata in moschee. fapt care a dus la mutarea obeliscului cu cca. ctitorul acestuia. Ca si cu multi ani in urma vechea biserica a Jezuitilor. El era amplasat in locul unde fusese cea mai veche biserica din Timisoara. In 1722 ajungind in posesia ordinului Franciscanilor. pe cele trei laturi ale sale fiind inscriptinate texte in limba latina. In 1849. sculptura ce se afla si astazi in sacristia bisericii parohiale din Cetate. conform cu adnotarile Franciscanilor.nistratiei publice cu numele de Ohnesorg. In anul 1723. In timpul stapinirii turcesti. Prin aceasta actiune. care in vechea biserica era plasat in partea stinga. preluata de Franciscani. si doua picturi din vechea biserica a Jezuitilor. biserica Sfinta Ecaterina a fost demolata. dintre care. cum ar fi. Johann Theodor Kostka. ce se pastreaza si azi. devenite indes-cifrabile. de catre armatele imperiale.chea biserica o serie de obiecte de cult si tablouri valoroase. din cauza intemperiilor. ce a murit la Timisoara. au reusit sa salveze din ve. incepind constructia noii cetati. Se presupune ca Schiessel ar fi pictat si alte tablouri in aceasta biserica. datind din secolul al XIV-lea. . se mai afla in biserica si doua pietre funerare. aici fiind plasat in dreapta. In 1888. se afla cu ani in urma un obelisc triunghiular ce se termina cu o cruce. iar restul trupurilor invelite in brocart cu fire aurite. 80 de metri. Aici se pastreaza sub sticla.ta. Obeliscul pe care l-am mentionat anterior. decedat in 1807. ajunge sa slujeasca din nou menirii sale sfinte. a servit ca si acum ca biserica parohiala. contruind biserica parohiala din Cetate. reprezentind pe Sfintul Aloisius si Sfintul Ignatius de Loyola. ajungind astfel sa fie plasat la marginea parcului din fata fostului liceu "Carmen Sylva". si a purtat pe turnul ei. un tablou al Madonei cu Pruncul ce sint incoronati cu corana de metal si au deasemenea inimile din metal. constructorul ei. pe timpul asediului Timisoarei. timp de 164 de ani. Din timpul Franciscanilor dateaza si frumosul amvon in stil baroc.Biserica parohiala romano-catolica din Cetate In fata fostei cazarmi Transilvanene. si in acelasi loc s-a ridicat actuala biserica. au inceput sa se ridice alte edificii. pe atunci biserica seminarului teologic. in afara de castelul Huniade. a fost folosi. prima sotie a regelui Carol Robert de Anjou. Franciscanii. fiind mutat in cimitirul din Calea Lipovei. Este vorba de o scuptura in lemn a Sfintei Fecioare cu pruncul Isus.se presupune ca si "Madona neagra"provine tot din vechea biserica. In afara obiectelor amintite. de catre parohul Josef Brand. provenind de la Belgrad. ce a fost sfintita la 25 noiembrie 1889. pictat in 1761 de pictorul timisorean Ferdinand Schiessel[26]. Se spune ca in aceasta biserica si-a gasit locul de veci. avind capetele negre. din fostul lacas de cult fiind salvate toate obiectele de valoare din perioada baroca. Nu trebuie uitat tabloul de pe altarul principal. in strada Pietrosu.

la expozitia de la Budapesta(1896). cistigind premiul I. cu aceasta. .timisoreanul Leopold Wegenstein.

La inceputul anului scolar 1864/1865. intre secolele al XVIII-lea si al XX-lea. constructia a fost realizata de catre constructori italieni.ziilor turcesti. amplificind intregul sistem instruciveducational. In perioada ocupatiei turcesti. pe care este inscriptionat. Fata in fata cu cladirea Operei.mis a locuit cu familia aici. despre is-toria caruia am amintit la inceput[29]. copie a celebrei. si statuia Lupoaicei cu Romulus si Remus. se afla bustul lui Emanuil Ungureanu (1846-1929) un pasionat luptator pentru drepturile romanilor banateni. in mai multe limbi. in partea de nord exis. terminin.du-se in 1315. Monumentul este amplasat pe o coloana de 4. se datoreste lui Ioan de Huniade. care in urma vizitei facute in Timisoara. Ansamblul de edificii care delimiteaza aceasta piata. astazi supraetajata. proiectata de Albert Vigh. in timpul Revolutiei din decembrie 1989. Probabil. parcurgem strazile Pietrosu si Bocsei. In fata sa azi se afla doua felinare. scoala de arte si meserii. dupa terminarea noii minastiri din Josefin. o institutie de stat. cu patru clase gimnaziale. Despre forma si intinderea sa nu se cunosc prea multe lucruri. "Lupa Capitolina" din Roma si este un cadou oferit Timisoarei in 1926. se afla o alta institutie scolara. a hotarit sa-si stabileas. Are un turn in stil romanic si fatada din caramida arsa. In 1849. Este si autorul unui studiu istoric despre Timisoara. Balconul sau.Castelul Huniade si Catedrala Ortodoxa Romana Lasind in urma biserica Sfinta Ecaterina. scoala profesionala de elec. forma sa actuala.rului roman. a introdus iluminatul public electric. gazduieste liceul de industrie usoara.ceasta cladire.tedrala Mitropoliei Ortodoxe Romane a Banatului.lului al XVIII-lea reprezentind Timisoara sub forma a doua dreptunghiuri. care in 1884. Numele cas. avind o forma dreptunghiulara. in 1307. Printre cladirile monumentale ale acestui ansablu arhitectonic remarcindu-se palatul Loffler. 96 metri inaltime. datind din 1856. In urma inva. a servit drept sediu pentru pasa. trecem pe linga cladirea Teatrului National.Dame. in 1443 dispunind reconstructia acestui edificiu. privelistea completa a pietei din fata Operei. ultimul act semnat de el in Timisoara datind din 15 iunie 1323. Camera de Comert.te. condusa de calugaritele de la Notre-Dame.direa a fost distrusa pina in temelii si a trebuit sa fie complet refacuta. este incadrat la sud de Ca. Sa ne oprim acum putin si la Castelul Huniade. tot de forma dreptunghiulara. fosta cladire a scolii calugaritelor de la Notre. azi adapostind "Muzeul Banatului". edificiu initiat de regele Carol Robert de Anjou.tind o cetate. se inalta majestos edificiul catedralei . in mijlocul pie. fiind cazarma si arsenal de artilerie. a avut o importanta istorica. si intram in piata Huniade.telului. si este cunoscut sub denumirea de "Lupoaica". In colt. castelul devenind sediul contilor de Timis. presupunindu-se ca era amplasat in locul actualului castel Huniade. cla. El a infiintat banca "Timisana". piata ce a primit pe drept numele de Piata Victoriei. care deseori aveau si rangul de Bani ai Severinului. grav avariat de un cutremur in acel an. deoarece in 1316. pentru ca in 1881. Pornind spre Piata Operei. avem in fata. Tot in piata Huniade. iar in 1912 a infiintat o fundatie pentru sprijinirea scolilor si bisericilor romanesti. De la inaltimea sa. acestea sa-si mute asa zisa "casa-mama" in a.tii se afla o fintina arteziana. in jurul careia s-a dezvoltat mai tirziu orasul medieval. in aceasta cladire functiona o scoala de fe. in calitate de Conte de Ti.ca aici resdinta. [28]. Numeroase gravuri de la sfirsitul secolului al XVI-lea pina la inceputul seco. regele era deja stabilit in noul sau castel. in care a locuit aproape opt ani. si construita in 18991900 de Eduard Reitter. iar la nord de cladirea Teatrului Natio. Timisoara devine statul major al operatiunilor de aparare. In micul parc din fata scolii. in 1901 aici deschizindu-se. faptul ca Timisoara a fost primul oras al Europei continentale.nal. reprezentind simbolul originii latine a popo.trotehnica. palatul Lloyd(in mare parte in stil secesionist). care intre 1441 si 1456. a condus ziarul "Dreptatea".

000 de kilograme. iar trep-tele. Picturile in fresco. arhitectura sa fiind o combinatie reusita intre stilul bizan. in grosime de citiva metri. acoperisurile inaltelor turnuri fiind acoperite cu placi ceramice colorate. diferite obiecte de cult ortodox(cruci din lemn aurit sau impo-dobite cu argint si pietre pretioase. . Terenul pe care se inalta acest edificiu.metropolita. Constructia are o lungime de 63 de metri. 300 de metri patrati. Iconostasul are o suprafata de 135 de metri patrati. au fost executate de un grup de pictori sub conducerea mult apreciatului iconograf Atanasie Demian (1899-1978)[ ]. In subsolul Ca-tedralei a fost deschis un muzeu. 98 metri. 7 metri. unde pot fi admirate icoane pe sticla si lemn din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea. a fost mlastinos si in vederea reali. pilonilor si colonadelor. ocupind o suprafata de 6. se gasesc trei candelabre. Ornamentele capitelurilor si a soclurilor. dupa o compozitie proprie. este suflat in aur de 22 de carate. o latime de 31.tin. placa de beton. Gajo. produse ale mesterilor macedonieni din 1658). Mobilierul a fost confectionat de sculptorul timiso-rean St. fiind acordate de cu-noscutul compozitor Sabin Dragoi (1894-1968).zarii fundatiei sale. I. clopotele. a fost turnata avind ca suport 1186 de piloti.ne a Banatului. sotia sa Ileana si fratele sau Ferdinand executind operatia de aurire a ico-nostasului. scul-ptate in lemn de tei. elemente decorative asemanatoare cu cele ale moscheii Sfinta Sofia din Constantinopole(azi Istambul) si elemente caracteristice bisericilor moldovenesti(Sfintul Gheorghe din Harlau). si este decorat cu elemente specifice stilului brincovenesc. sint caracteristice pentru arhitectura romaneasca in stil moldovenesc. iar turnul principal se inalta la 83. cu o inaltime de 16 metri. In cupola centrala. cadelnite din atelierele aurarilor si argintarilor lugojeni sau cadelnite filigranate din argint. peretii fiind placati cu marmura pina la inaltimea coloanelor. coloanele si pilonii si elementele decorative de la usi si ferestre sint cioplite din piatra naturala provenind de la Banpotoc. soclul edificiului. in greutate de 8. tempera si ulei.

tul fiind creat de sculptorul Aurel Pop (1879-1960). pentru libertatea si independenta Romaniei. nenumarate sint donatiile pentru spitale. din care se intra in complexul Piaristilor. minastirii si a bisericii. dispunind drenarea mlastinii. dar care in 1918 a fost distrusa. institutii pentru saraci.catolic. constructor fiind timisorea. Lucaciu (1923) reprezentind "Victoria". putem admira complexul arhitectonic al fostu. generalul Anton Scudier. azi apartinind Universitatii Tehnice din Timisoara. cuprinzind cladirile gimnaziului. se afla o sculptura. 000 de persoane. . de catre oraseni. In mijlocul parcului se afla azi un monument. al carui autor a fost Nikolaus Ligeti. iar pe soclul ei a fost instalat un ceas. care se afla si azi in fata spitalului. fiind fodatorul fundatiei "Sailer". costruirea si inzestrarea spitalului de copii poate fi considerat intemeietorul policlinicii. Vincentiu Babes (1821-1907). se afla azilul si spitalul de copii. [30]. in care au fost inmormintate peste 9. si donind bani pentru constructia unui azil de orbi. la baza coloanei. contructie realizata intre 1908-1909. azilul de batrini. in 1904. Dintre interventiile sale. executat din marmura de Ruschita. gasindu-si odihna vesnica in mormintul din cimitirul din Calea Sagului. executata de C. sub conducerea arhitectului Ladislau Szekely. ambele edificii fiind sfintite in septembrie 1904. o fetita cu flori in mina. care poarta acest bust. pe vremuri a fost un cimitir in fata portii Petrovaradin (1749-1771). de linga Catedrala Metropolitana.lui Liceu Piarist. publicistului si politicianului banatean. fiind sponzorizata de presedintele acestei Uniuni. sa nascut la Arad in 1820.nul Karl Hart. filantropul Anton Sailer. petrecin-du-si cea mai mare parte a vietii in Timisoara. rezultatul fiind un parc care a purtat numele de "Parcul Scudier". a fost construit de catre Leopold Loffler. profesorului. alaturi de care. proiectul fiind realizat de Consilerul tehnic Alexandru Baumgarten.datilor romani care si-au sacrificat viata in lupta impotriva fascismului. Acesta a executat un bust de bronz al lui Anton Sailer. se gaseste un grup ale-goric alcatuit dintr-o mama cu un baiat in brate. planurile de detaliu fiind creatia biroului ingineriatului orasenesc. bus. Anton Sailer. care a acu-mulat prin munca si harnicie o avere insemnata pe care a folosit-o pentru fapte de binefa-cere. In actuala piata Horatiu. prin grija cetatenilor orasului ridicindu-se aici. romano. in miniatura. inchinat soldatului roman. membru al Academiei Romaniei. in 1881. isi indreapta privirea spre binefacatorul lor. comandantul militar al orasului la acea vreme. Tot aici se gaseste si bustul avocatului. monument care aminteste de jertfa sol. ridicind o statuie. fiind unul din marii comercianti. numit si policlinica Uniunii Crucii-Albe. edificiile fiind ridicate de mesterii constructori Arnold Merbl Co. In fata intrarii principale a parcului. a carui fapta. Avind in vedere contributiile sale. in 1902 a fost declarat cetatean de onoare al orasului. o statuie in amintirea sa. La intrarea in acest parc. a fost mlastinos si nesanatos. Pina in 1860 acest teren. nivelarea terenului si plantarea sa cu arbori si flori.Azilul si Spitalul de copii Parcul Central. bolnavi si orbi. in dreapta. iar spitalul de copii. a fost imortalizata. Prima cladire a fost ridicata de stat.

pseudonimul literar al Reginei Elisabeta. [33]. primul sau director fiind Johann Pfeiffer. sa inceapa sa functioneze aici. iar din 1899. dar in conjunctura conditiilor vitrege ale primului razboi mondial. Piatra de temelie a fost pusa in anul 1914.ticulare la inceput. gazduieste azi si filarmonica "Banatul". limba maghiara. nu au avut un local propriu. Mihai Eminescu. se gaseste cladirea liceului Constantin Diaconovici Loga. dupa care administrarea sa a trecut in patrimoniul Ministerului. Este un produs al stilului arhitectonic romanesc. de arhitectul Serban Sturdza. Nu departe de de acest liceu de stat pentru baieti. limba de predare fiind in continuare limba germana. intre 1929-1930.azi liceu mixt -. modernizat in 1972. construit de firma "J. care peste douazeci de ani a servit invatamintului banatean ca sediu al Liceului Comercial. ferestrele etajului II. dea-supra intrarii principale. din Tara Almajului. tencuiala exterioara finalizindu-se patru ani mai tirziu. limba de predare fiind cea germana. se afla cine. Scolile lui Stiben si Wiessner. cladirea a fost destinata administratiei locale. multifunctional. avind chenarul frontonului in stil baroc. . "Curs comercial". in locul vechiului curs. in 1920. luptator pasoptist banatean. liceul C. pentru ca in 1844 sa i se acorde dreptul public. functionind in case par. azi numindu-se insa Eftimie Murgu. alcatuit fiind din din doua cladiri principale unite printr-o aripa de legatu. introducind ca obiect de studiu limba franceza. Steiner". Edificiul este o reusita reprezentare a barocului vienez. Statul Roman a preluat scoala. se inalta majestos. Si acest edificiu a primit terenul de constructie de la administratia orasului. cladire ce a fost construita intre 1902-1903. unui internat si un pavilon medical. introducind un nou obiect de studiu. In 1841. la intersectia bulevardelor Victoriei si Politehnicii. pina in anul 1922 scoala pastrindu-si caracterul local.tectilor Leopold Baumhorn si Jakob Klein. In 1919. dupa planurile arhitectului Ignatz Alpar. condus de Franz Stiben. D. pentru ca in 1919. in spatiile scolilor elementare si medii din Cetate.ra. executantul lucrarii fiind. cocretizata prin nenumarate greutati financiare. cind in Timisoara s-a inaugurat un curs particular de un an. avind jgheaburi late si turn la acoperis. un alt curs. planurile de constructie purtind semnatura arhi. purtind numele de "Carmen Sylva". edificiul primariei municipiului Timisoara. fiind acela care a prelungit cursul la trei ani. 1895 este anul in care scoala primeste gradul de liceu comercial. in principal. Pe partea cealalta a strazii.matograful "Capitol". In parculetul din fata cinematografului se afla un bust al marelui poet roman. cu doua etaje. a fost construit intre 1903-1904 un liceu de sta pentru fete(la numarul 45. intrucit Liceul Piarist era la acea vreme supraaglomerat. a fost prelungit la doi ani. cu frumoase elemente decorative. in 1899 devenind liceu de stat. avind destinatia de a adaposti un liceu de stat. avind insa acoperisul construit pro. reprezentind stilul neogotic englez. dupa planurile arhi. purtind denumirea de "Scoala profesionala comerciala". este destinat cursurilor scolare. avind o simetrie exemplara si proportii bine echilibrate. pina la terminarea constructiei in anul 1925. Administratia orasului a pus la dispozitie terenul oferind anual burse pentru sprijinirea elevilor nevoiasi. cind parterul noului liceu comercial a fost gata. In 1873. Cla-dirile principale au intrari a caror porti ne amintesc de intrarea in catedralele gotice.tectului Duiliu Marcu[ ]. odinioara.Liceul Comercial. Wiessner a deschis. aflindu-se . Karl Hart. ornamentele abundind de motive ale artei populare. Franz Wiessner. azi). elementar comercial. Pe Bulevardul Victoriei la numarul 37. Loga si liceul de fete " Carmen Sylva " Linga Catedrala. Istoria acestui edificiu ne intoarce in timp in anul 1838. incheindu-se cu arce. constructia a fost finalizata abia in 1925. Complexul arhitectural. in conditiile date. in fata cinematografului. in 1929. ferestrele de la etajul I. Are parter si doua etaje. Din 1946.vizoriu.

ca pe acelasi bulevard. rezultata dintr-un foraj de peste 1200 de metri adincime. foloseste pentru tratament ambulatoriu si apa geo-termala. Bazna si Govora. poate sustine afimatia ca Timisoara poate fi considerata drept o statiune balneara. avind trei ferestre mari incadrate de arcuri in stil gotic. Ar mai fi de mentionat. ale caror arce in stil gotic completeaza fatada. deasupra nisei de intrare. alimentat de asemenea de ape geo-termale. care dau un aspect placut intregu-lui edificiu. Zilnic. prodominanti fiind crinii. beneficiaza de ser-viciile de balneo-fizioterapie peste 500 de bolnavi. a carei temperatura se ridica la 52 de grade Celsius. care pe linga tratamente traditionale cu aerosoli. si care in bazinele de tratament este adusa la 37 de grade Celsius. Fatada cladirii principale este decorata de asemenea cu motive gotice. . se afla centrul balneofizioterapeutic. chimio-electrice si masaje. din izvoare termale de mare adincime. avind efecte pozitive in tratamentul bolilor reumatice cronice. este similar cu cel al bailor fizioterapeutice din orasul Baile Herculane si statiunile Ocna-Sibiului.sala de festivitati. care astazi adaposteste liceul pedagogic. Bogatia in saruri minerale si efectul terapeutic. Faptul ca in apropierea Canalului Bega se gaseste si un strand termal. la numarul 43-45. Pe frontonul cladirii principale. sint trei ferestre mici.

s-au derulat fragmente din istoria acelor evenimente si poarta titlul generic de Revolutia de la Timisoara. conceputa. preluind finantarea constructiei edificiului Banatia. sub conducerea constructorului Constantin Purcariu. ce initial fusese destinata scolii de fete "Sofia Imbroane". cladire impozanta. Proiectele au fost intocmite de arhitectii Matthias Hubert si Michael Wolf. in 1933. au participat delegatii apartinind tuturor comunelor de svabi din Banat. stilul arhi-tectonic al cladirii find o combinatie reusita intre modernism si decoratia clasica. Linga cla-direa Banatia se afla astazi un camin pentru studentii de la medicina. datorita atitudinii tolerante a Statului Roman si al poporului sau. capite-lurile corintice ale fatadei fiind sprijinite pe coloane lucrate in terasit. a servit nu numai festivitatilor prilejuite de activita. este un alt bulevard. Mult mai inainte biserica Iezuitilor. se ridica edificiul. in perioada cind era episcop al acestei dioceze episcopul Dr. de catre episcopul Dr. "Temeswarer Zeitung".Banatia La capatul bulevardului Victoriei. sa ocupe spatiile din cladirile eliberate de acestia. dar a dat si prilejul ca populatia etnica germana sa-si desfasoare aici activita-tea culturala. pastrind pina astazi amintiri din viata lor scolara. dar cu fata spre Bulevardul Revolutiei. spatioasa. Julius von Glattfelder. In acest context s-a simtit nevoia de scoli si dascali de limba germana. care adaposteste Prefectura judetului Timis. cladirea fostului seminar teologic romano-catolic si sediul Prefecturii judetului Timis. Fostii elevi ai scolii Banatia se gindesc si azi cu veneratie si respect la dascalii pe care i-au avut. la numarul 17. In aceasta zona ne atrage atentia un ansamblu arhitectonic format din actualul Institut de Medicina si Farmacie. Primul seminar teologic a fost infiintat la Timisoara in 1806 de catre episcopul Ladislaus Koszeghy si a functionat in cladirea ordinului Iezuitilor. ce functioneaza aici din 1945 se afla pe vremuri un centru al vietii culturale si al scolii germane Banatia. in decembrie 1989. Scurt timp dupa aceea planurile au fost corectate de catre arhitectul Victor Vlad si colaboratorii sai. scriind ca. Sfintirea cladirii sa facut in 29 august 1926. in zona caruia. in scopul realizarii unui edificiu cu caracter administrativ. Nikolaus Engelmann. In aceeasi piata. Constructia poarta amprentele stilului neoclasic cu elemente decorative eclectice.ptorul timsean Artur Vetro (1919). care se afla in piata Sfintul Gheorghe. Dupa primul razboi mondial a avut loc o revitalizare a spiritului si sentimentului national al germanilor din Banat. este fosta cladire a seminarului teologic romano-catolic. lucrarea fiind executata de scul. se afla un bust al marelui ginditor si revolutionar pasoptist banatean. construit in 1913. piatra de temelie a acestui cladiri a putut fi pusa in 1924. pentru ca dupa mutarea Ordinului Franciscan la Szeged. Augustin Pacha. servea drept biserica parohiala si resedinta a ordinului. Eftimie Murgu. enumera in volumul sau "Temeswar Temeschburg" citeva nume de personalitati care si-au adus aportul la constructia si amenajarea acestui complex scolar [25]. la sfintirea acestui edificiu sobru cu trei etaje.tea scolara. Gratie donatiilor svabilor banateni. Palatul Prefecturii a fost ridicat intre anii 1938 si 1943. . Intre anii 1976-1977. Sala festiva. aceasta cladire (fostul seminar) a fost modernizata (i s-a adaugat un nou corp de cladire) de arhitecta Aurelia Fackelmann. ziarul de atunci. 1805-1870. In parcul din fata Institutului de Medicina.mai tirziu biserica a fost demolata [35]. dupa planurile arhitectului Matthias Hubert si colaboratorii sai Cornel Liuba si Edmund Stanzel. unde se afla si scoala normala. terenul fiind proprietatea diocezei romano-catolice. Parohia romano-catolica din Cetate (azi scoala populara de arta) sa se mute in aceste spatii. aceasta ducind la infiintarea Societatii pe actiuni"Banatia-Hausban". In cladirea unde se afla astazi Institutul de Medicina.

.

Daca parasim cartierul Cetate.tii clima fiind nesanatoasa.duri de peste Canalul Bega.fosta ca. Acest cartier. fiind opera maistrului timisorean Leopold Wegenstein. Cu sute de ani in urma. avea mai multa populatie decit cartierul Cetate. Edificiile ce se insiruie de la Baile Neptun pina in Piata Traian. timp indelungat. s-a realizat tranportul marfurilor necesare orasului. de arhitectul Josef Ecker jr.iesit din turnatoria lui Anton Novotny.In drum spre cartierul Fabric Timisoara. ca rezultat al configuratiei de mlastina.printr-o loterie publica. si ar fi pacat sa nu serveasca si in viitor acestui scop. In 1902 a fost ridicata si o casa parohiala linga biserica.cheltuielile fiind su-portate in parte de catre oras. cladire ridicata in 1909. si modernizata intre 1954-1955 de arhitectul Paul von Schuster (19231987). strajuit in dreapta de vechea poarta a parcului Poporului si in stinga de Baile Neptun(Palatul Neptun . pe care .in prezenta primarului de atunci.de catre timisoreanul Josef Kremer dupa pla-nurile arhitectului Ludwig Ritter von Ybl. "Baile Hungaria").cheltuielile pentru vitraliile bisericii fiind acoperite in intregime din donatii. Numele si l-a primit de la numeroasele fabrici care functionau aici. construita intre 1896-1901.orga este un cadou al episcopului Alexander Des-sewffy.in stil neoroman. Contele Mercy a inceput primele lucrari de desecare a tinutului mlastinos din jurul orasului reducind cursul haotic rasfirat al riului Bega la un canal principal. In 1902. este impartita in cartiere de cursul de apa al canalului Bega Navigabila. ce functioneaza si acum. Timp de 200 de ani apele riului Bega au servit acestor scopuri.ga.lucrarile durind cinci ani. cartiere care comunica intre ele prin interme. care alimentau morile de apa.si reprezinta una dintre cele mai frumoase constructii din Timisoara. Biserica Romano-Catolica in 1765. restul fiind rezultatul unor colecte si donatii.tabloul altarului principal fiind opera pictorului Georg Vastagh. podul Decebal. era inconjurat de o sumedenie de cursuri de apa. Inainte de a ajunge in Piata Traian. punindu-si intreaga pricepere in slujba unui grandios proiect de regularizare a canalului Bega si de realizare a uzinei hidroelectrice. la sfirsitul secolului trecut. finalizarea facindu-se in 1910. intram in cartierul Fabric. construite in 1913-1914 de arhitectul Laszlo Szegely.rasul cetate Timisoara. brate ale riului Be. si dupa aproape 90 de ani reprezinta inca o realizare tehnica deosebita. inginerul Emil Szilard a fost numit inginer sef si un an mai tirziu a preluat conducerea biroului tehnic orasenesc.dominata de edificiul Bisericii Romano-Catolice(Biserica Mileniului). sint considerate printre cele mai frumoase ale orasului. o. iar cea Greco-Catolica in 1774. in aceste condi.astfel ca sfintirea a fost celebrata abia in 13 octombrie 1901. Aici s-au construit si lacase de cult.sa Laszlo Szegely.ce a fost proiectata in stil maur de arhitectul Leopold Baumhorn si construita sub conducerea timisoreanului Josef Kremer.Dr. lasind insa in cartierul Fabric citeva brate. Dupa infringerea turcilor si inlaturarea dominatiei lor din aceste tinuturi. construite peste acest canal navigabil. Biserica are doua turnuri cu o inaltime de 65 de metri. Karl Telbisz.netencuita. de pe Splaiul Coloniei. denumita si orasul de pe malurile Begai. Marele clopot.sfintirea facindu-se la 3 septembrie 1899. Intregul edificiu este construit din zidarie bruta.diul a numeroase poduri.are o greutate de 2420 de kilograme. si trecind peste unul dintre cele mai impozante po. Canalul Bega a reprezentat o artera de navigatie. Merita sa amintim aici si noua sinagoga din Fabric.in dreapta se deschide piata Romanilor(fosta piata Coronini). La capatul parcului se afla cinematograful "Apolo". sa deserveasca fabricile si sa asigure navigatia in vederea tranportului lemnelor de foc si a sarii. Piatra de fundatie a acestei biserici a fost pusa la 4 octombrie 1896 de e-piscopul Alexander Dessewffy.cupola centrala avind 45 de metri inaltime. azi cinematogra-ful "Parc". o parte alimentate de riul Timis.parohul mutindu-se aici din vechea lui casa de pe asa denumita "insula a .

In 1954. a pus la dispozitia municipiului. biserica fiind restaurata si la exterior.de Boboteaza.in vara anului 1992.au fost preluate de administratia orasului pentru a fi demolata. numita si Piata de Fin. in 6 ianuarie. aceasta padure apartinea domeniilor coroanei regale. acestei biserici in stil bizantin.fiind predate parohiei greco-catolice.care la cucerirea Timisoarei de catre turci. aici aflindu-se si o rezervatie de astfel de animale salbatice si pasari. O parte din suprafata padurii a fost pusa la dis-pozitia scolii si liceului silvic. biserica din Piata Traian a ramas numai a crestinilor sirbi.construit in 1773. de Sfintul Gheorghe.tablourile si iconostasul fi-ind executate in doua stiluri si anume. si tabloul Sfintei Treimi.complex de invatamint de specialitate.aici fiind centrul ora-sului rascian. care a folosit drept model pe frumoasa sa sotie Caroline Josefine Dely. este numita si orasul parcurilor.in acele vremuri.in 1522. Stilul arhitectonic este romanic.iar in 1906. Terenuri de sport. Statul Roman. Actuala biserica ortodoxa romana a cartierului Fabric (in strada Victor Belinski nr. un pictor taran din Berliste. Valoroase sint de asemenea tablourile Maicii Domnului de Constantin Daniel (1798-1873). Aici a fost amenajat si un muzeu al satului romanesc. in vederea creerii unei rezervatii naturale si zona de agrement si recreere pentru populatia orasului. opera de arta a cunoscutului pictor banatean. Sava Petrovici (17941857). Vechea biserica greco-catolica si casa parohiala(ambele construite in 1774). si e-ra destinata vinatorii de fazani.episcopul greco-catolic Vasile Hossu din Lugoj.o scena de teatru in aer liber. a fost arsa din temelii. ar apartine arhitectului Ion Niga.situat in mijlocul padurii. 12) a fost construita intre 1911 si 1912.aceasta facind renovarile nece-sare pentru practicarea cultului respectiv. Populatia romana si sirba au avut o biserica veche. Cind biserica ortodoxa din Cetate a ars [36].vechea biserica romano-catolica si parohia.asemanator celui de la Bucuresti.parohia greco-catolica datind din 1737.parohilor". Nistor Busuioc.cel bizantin-sirbesc si stilul pictorului Stefan Tenetchi . An de an. constructorul. Dupa despartirea sirbilor de romani (in a doua jumatate a secolului al XIX-lea).sa-i faca sfintirea.si o modesta gradina zoologica dau posibilitatea populatiei din orasul Timisoara de a petrece clipe placute in aer liber.se ridica un obelisc cu cruce.co-muna in judetul Caras-Severin.pe drumul intre Piata Traian si Piata Badea Cartan.Ponerchin din Arad(din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea). Dupa insemnarile arhitectului Mihai Opris. Cu ani in urma. greco-ortodoxa. Turnurile si arhitectura interioara seamana cu catedrala ortodoxa din Sibiu. planurile de arhitectura si constructii.aici aflindu-se biserica ortodoxa construita in seculul al XVIII-lea. In piata din fata bisericii. Din Piata Traian pina la Padurea Verde Piata principala din Fabric poarta azi denumirea de Piata Traian. 150 de hectare de padure din totalul de 720.a fost restaurata in multe rinduri si este considerata monument istoric.a fost restauratorul recent al iconostasului[38]. credinciosii s-au perindat prin fata acestei cruci. rugindu-se.picturile au fost executate de cunoscutul mester banatean Ion Zaicu (1868-1914). [37].originar din Izvin. fiind Josef Ecker jr. in locul ei inaltindu-se o cruce ca-re si azi poate fi vazuta la podul peste Canalul Bega. Pe linga numeroasele parcuri ale sale. .si purtind hramul Sfintului Gheorghe. cerbi si caprioare. aceasta biserica a servit drept loc de oficiere si de intilnire a tuturor crestinilor ortodoxi din oras.si in ziua hramu-lui bisericii.la 26 noiembrie. ce isi gaseste explicatia in ritualul legat de sarbatoarea Bobotezei. pentru care Timisoara. lucrare finantata de crestinii ortodoxi ai acestei parohii. Padurea Verde poate fi considerata o oaza de verdeata si de refugiu pentru locuitorii Timisoarei.

.

In strada Aries nr. exista o fabrica de bere. Linga aceasta cladire se gaseste Orfelinatul "Gisella".ridicat intre 19721978. constructie ridicata de arhitectul Laszlo Szekely in 1904-1905. arhitectul Ernest Gotthilf. mai trebuie sa amintim ca " De 250 de ani curge bere aurie si spumoasa din putinile fabricii de bere" dupa cum scrie arhitectul Paul von Schuster. in cartea sa "Alt Temeswar" (Timisoara Veche) [40]. A fost construit in tre 1970-1974. dupa planurile intocmite de un alt timisorean. dupa planurile arhitectului Eduard Reiter. Dupa cum reiese dintr-un document al arhivelor imperiale de la Viena.la fel de impozant. ajungem in alt vechi cartier al orasului Elisabetin. doua cladiri principale si instalatiile aferente din fabrica de bere au cazut victime ale unui incendiu devastator. Liviu Rebreanu. Aurelia si Hans Fackelmann.intilnim un edificiu. ce ofera locuri la peste 30. In afara de terenuri de fotbal complexul sportiv este dotat si cu piste de atletism. proiectele purtind semnaturile arhitectilor Haralambie Cocheci si Ivan Stern. I-nainte de a ajunge la spital. in acest edificiu de o valoare deosebita fiind.dupa planurile arhitectului Nicolae Dancu. Bega. Se creeaza impresia ca acest bulevard se opreste in fata unei cladiri cu multe etaje (noua). In incinta fabricii si-au gasit locul si o instalatie moderna de transformare a orzului in malt si una de imbuteliere a uleiului co-mestibil.construit in 1963. mai tirziu cel electric. Din pacate. cum ar fi Seegar. fabrica imperiala. ridicat in 1901 sub conducerea constructorului Josef Kremer senior.care prin acustica excelenta creaza o ambianta de concert excelenta. un imens bloc de beton.poate fi considerat unul dintre cele mai reusite stadioane din Romania.sala de concerte. 1 este amplasat stadionul municipal. berea. fiind in est. Nu departe de Fabrica de Bere. se spunea in popor: "Toate cele bune vin din Fabric". datat 1718. Siemens din Germania si Buhler din Elvetia. . Pe strada Cluj se gaseste si Liceul de Muzica" Ion Vidu". azi strada Pestalozzi.000 de spectatori. aruncind o privire in stinga vedem un bulevard larg care acum poarta numele renumitului romancier roman de origine ardeleana.in articolul sau "Fabrica de Bere Timisoara a implinit un sfert de secol". Planurile de arhitectura pentru cladirea internatului din ve-cinatate sint semnate de arhitectul Serban Sturdza. care producea si rachiu. fabrica de bere a fost inzestrata cu noi spatii de productie si instalatii moderne. Dupa cel de al doilea razboi mondial. insa in scurt timp s-a trecut la recon-structia cladirilor si la modernizarea instalatiilor. venea tramvaiul cu cai. Dupa cum relateaza colonelul Franz Binder.iar dupa cum este amplasat. in Timisoara. Ziemann. sala polivalenta de sport Olimpia. Coborind in statia de tramvai de la strada Cluj. in locul unde se afla si astazi (strada Stefan cel Mare).avind firme renumite din Europa.Din Fabric in Elisabetin Inainte de a parasi acest cartier. La inceputul anilor 90 ai secolului trecut. pina astazi nu a putut fi consemnata exact da. proiectata de arhitectul Sorin Gavra si construita intre 1967-1968. care indeplineste functia de Spital Judetean. [39] Si de la aceasta scriere au trecut inca 25 de ani. construita in 1895-1896.Scoala Normala pentru Invatatori. trecind pe linga abator. Se presupune insa ca ea a luat fiinta imediat dupa eliberarea de sub dominatia otomana.ta infiintarii acestei fabrici. Pe aleea Fabricii de Bere. se afla una dintre cele mai frumoase cladiri din cartierul Fabric. De aici venea apa.si chir si soarele rasarea din Fabric.construit intre 19671968. in continuarea caruia se ridica un edificiu al timpurilor noastre. 1 ianuarie.aceste lucruri fiind mindria locuitorilor Fabricului de atunci. urcindu-ne in tramvaiul cu numarul 6. merite de-osebite in aceste lucrari de modernizare. dupa proiectul sotilor arhitecti.

lucrare apartinind lui Stefan Szonyi (19191967). fiind un savant ce si-a dedicat intreaga viata in folosul binelui public si inereselor patriei sale. care subliniaza tendintele in ceea ce priveste cunoasterea umana. pe soclul caruia se poate citi:" Traian Lalescu (1882-1929). In apropierea Universitatii. cantina si terenuri de sport. obtinind titlul de doctor in matematica. caminul fiind finalizat in 1927. Si holul din fata intrarii in Aula. . Bustul a fost ridicat in 1930. din Romania. are peretii ornamentati cu mozaicuri reprezentind scene si personalitati ale istoriei Romaniei. binecunoscuta timisorenilor sub denumirea de Politehnica. figurile lui Nicolae Balcescu si Mihai Eminescu. pentru elementele tipice decorative. toate aceste reprezentari fiind inconjurate de alte simboluri. proiectata de arhitectul Petru Svoboda. Mihai Viteazu. a fost adaugata o noua cla. Lucrarea este opera lui Romul Nufin. nascut in 1942. lucrare executata in doua etape. Pe fatada.pornind de la semne hieroglife si cuneiforme si terminind cu alfabetul diferitelor popoare.prin evolutia semnelor de scriere. Primul rector al scolii superioare politehnice din Timisoara. in stil romanesc. cum ar fi simbolul spiralei.este dedicat literaturii si artei. construit in 1914. dezvoltarea simodernizarea continua. satelitii si simbolul atomului. caminele. de dimensiuni impresionante. a infiintat scoala superioara politehnica din Timisoara. sediu al Universitatii Tehnice Ti. si a lui Gabriel Kazinczi. inconjurat de bulevardele Vasile Parvan. simbolurile dominante fiind un cosmonaut.arta si cultura. monument arhitectonic. Peretele din dreapta este dedicat stiintei.dominind figura unei femei ce simbolizeaza o faclie. Constructia a inceput in 1923. cantina fiind considerata. De o parte si de cealalta a acestui simbol este amintita. este dominat de elemente decorative si de arhitectura. 1930) [41]. In holul de la intrarea principala. se gaseste campusul universitar. peretii sint placati cu marmura in care sint reprezentate simbolic stiinta.in mijloc. Mihai Viteazu (1593-1601). In 1976. A fost profesor la facultatea de stiinte si la scoala superioara politehnica din Bucuresti. Sa ne intoarcem la podul Episcopal. a publicat numeroase lucrari stiintifice. unde se gaseste "Aula Magna". Complexul arhitectonic. sint reprezentate in mozaic. anexele fiind proiectate de arhitectul Victor Vlad. Peretele lateral din stinga.dire acestui complex. Victor Babes si strada Daliei. iar cantina in 1930. Traian Lalescu a absolvit cursurile institutului francez Sorbona. (Podul Mihai Viteazu). dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. nascut in 1932. si unde se gaseste complexul arhitectonic. In fata acestui complex se gaseste bustul lui Traian Lalescu. de unde incepe bulevardul care poarta numele celebrului domnitor roman. Considerata a fi printre primele lucrari de arhitectura moderna.Universitatea si Institutul Politehnic Un alt edificiu important din zilele noastre este legat de numele arhitectului Hans Fackelmann.misoara. Doua scari monumentale de marmura fac legatura intre parter si etajul I. lucrarea fiind opera artistilor plastici Adalbert Luca (n. cladirea corespunde pe deplin sco-pului pentru care a fost creata. 1933) si a lui Leon Vreme(n. istoria civilizatiei si a culturii universale. pe acelasi bulevard.octombrie 1920-1921 ". facultatea de electrotehnica. si anume cladirea moderna a Universitatii din Timisoara.prima in 1950 si cea de-a doua in 1964-1965.

fara deosebire de nationalitate sau confesie. dupa planurile arhitectului Karl Salkovics. a fost ridicata. de catre cetatenii Timisoarei. In apropierea sa se gaseste Spitalul Bega. iconostasul si mobila fiind opere ale sculptorilor in lemn. A urmat o perioada in care cetatenii instariti ai orasului si-au construit pe aceste locuri case resedinte de vara. membru al Academiei Romane de Stiinte. unde a fost ridicat un monument in onoarea acestui mare om de stiinta roman Victor Babes (1854-1926). Biserica impresioneaza prin sveltetea sa. Pentru ca in aceasta parte a orasului. prin simetrie. azi Institutul de Igiena.in casa cu numarul 12 se afla Institutul Antirabic. cele cinci altare sculptate in lemn. timisoreanul Traian Novac si craioveanul Felix Dumitrescu [45]. Iulian Toader din Arad.construit in 1963. fiindu-i atribuita abia in 1896. cind in afara zidurilor cetatii Timisoara s-au executat lucrari de desecare si asanare a mlastinilor. care realizeaza in interior o iluminare calda. Victor Babes a fost medic. refacerea din temelii si restaurarea. la care timisorenii. unul dintre fondatorii microbiologiei moderne si autorul primului tratat de bacte-riologie din lume.descoperirile sale privind antagonismul microbian fiind premergatoare conceptiilor moderne in ceea ce priveste antibioticele. executat in 1972-1973. sint frescele in stil bizantin. svelte si impresionante.tistului plastic Romulus Ladea (1901-1970). Cu timpul insa. in 27 august 1894. (Meierhof = ferma). "Maierele" (fermele). Bulevardul Mihai Viteazu se termina in Piata Nicolae Balcescu. clima a devenit agreabila si a favorizat amenajarea in aceste locuri. a fost executata de firma Albert Schmidt .se poate vedea centrul de cercetare stiintifica al Academiei Romane. intr-un tipic stil gotic. Contributiile sale deosebite privind studiile despre turbare. opera a profesorului de arte plastice. construit in 1929. sediul Institutului de Sudura si Incercari pe Materiale. prin impartirea echilibrata a spatiului interior. lepra.Johann Bagyanszky intre anii 1912-1919. de forma unui cilindru. ce se intersecteaza cu Bulevardul Mihai Viteazu. au or-ganizat o colecta. In 1926. de aceea. au fost recunoscute drept cartier al orasului in 1744. care este de fapt una dintre cele mai vechi biserici din Timisoara.1936 de arhitectul Adrian Suciu. in galben. biserica a primit patru clopote noi. cum era denumit cartierul inainte. facind posibila astfel.cut sub denumirea de Lahovary. fiu al marelui patriot Vincentiu Babes[42]. opera a arhitectei Adelina Jojica. Si pentru ca in titlul acestui capitol a aparut o denumire mai putin obisnuita. Unele dintre podoabele de seama ale acestui lacas de cult. impreuna cu comunitatea bisericii romane. .Maierele vechi – Elisabetinul Pe Bulevardul Victor Babes. profesor de patologie si bacteriologie la facultatea de medicina din Bucuresti. denumirea de Elisabetin (Elisabethstadt). au contribuit cu sume importante. Aceasta piata este dominata de biserica romano-catolica cu cele doua turnuri. populatia de origine romana era foarte numeroasa. Construita in stil gotic pur. si inseamna fermier.si modernizat in 1947-1949. in aceasta zona. difterie si tuberculoza sint recunoscute pe plan mondial. o biserica greco-orientala-romana. fiind opera firmei sudtiroleze "Ferdinand Stuflesser ". in Piata Crucii. bustul fiind opera ar. de gradini si in preajma lor de casute sau caba-ne. iar dupa un an a fost restaurata din nou. reprezentantii populatiei "maie-relor". [43] La intersectia celor doua bulevarde despre care am amintit. prin vitraliile sale gigantice. biserica s-a deteriorat. In apropierea sa se gaseste o constructie moderna si indrazneata. La sfirsitul secolului al XVII-lea. Cuvintul "maier" este de origine germana. fiind sfintita de episcopul greco-oriental Ioan Metianu [44]. cunoscuta in tre. sintem datori sa facem citeva referiri la originea denumirii de "maiere". inca din anul 1727.

in acest loc.sub conducerea directorului Karl Schaffer. intr-un scuar.desi subventii au venit si din partea statului. Locul a fost cunoscut sub numele de "Esafodul lui Doja"sau "Tronul de fier al lui Doja". avind o valoare artistica deosebita.institutia a primit in folosinta un iugar si jumatate de pamint.unde a fost amenajat un atelier pentru orbi. impreuna cu fratele sau Gregor Doja si un grup de tarani rasculati.unde se afla cladirea in.ment.in dreapta. Actualul monument a fost ridicat in 1906.in vede-rea producerii de nuiele de salcie si impletituri din acestea.dupa plnurile arhitectului Leopold Loffler. [47] Sa ne continuam insa drumul.in preajma cla.realizind-se prin initierea unei fundatii de catre Anton Sailer.in vederea organizarii unui atelier pentru orbi. locului acesta I se spune simplu "Maria".si de un aju.iar in stinga putem vedea institutul surdomutilor. Cunoscutul gradinar Wilhem Muhle.tentele asociatiei. .in plus ocupindu-se si de ingrijirea invalizi-lor. Institutul surdomutilor din strada Doja nr. In 1906. Monumentul.a platit arenda pe o perioada de 10 ani.cladirii i-a fost adaugat inca un etaj.se afla un monu.aici fiind intretinuti si instruiti.a fost cumparata o casa in actuala strada a Independentei.la insis.si vom observa. Mai trebuie amintita aici. conducatorul taranilor rasculati la 1514.la incetarea epidemiei de ciuma.in 1908.intr-o casa de pe actuala strada Odobescu.a Parcului Doja.a fost mutata la mica distanta de vechiul ei loc.cosuri.35 de orbi.de aproape 5 iu-gare.servind si astazi acelorasi scopuri. sub care se gaseste statuia Sfintei Maria. Azi.cea nordica.linga azilul pentru copii orfani.familia Prochaska. vedem in dreapta Parcul Doja. 16. In 1904.cheltuielile fiind acoperite de o succesiune a mostenirii lasate. Si astazi.locuitorii Timisoarei au construit in 1739. In 1926 .care au frecventat la Timisoara o scoala medie sau profesionala.si anu-me Institutul Orbilor.acum ne aflam deja in cartierul Josefin.impreuna cu cladirile ce se aflau pe el.in apropierea Clinicii de Ortopedie.o capela. Cu banii fundatiei Sailer. La capatul strazii Doja. Intre 1900 si 1901.cladire construita in 1904.administratia orasului a hotarit sa construiasca un camin pentru orbi.doneaza orbilor proprietatea lor din zona Vii.este o cladire ridicata intre 1894 si 1897.in urma decesului in 1889.o alta institutie scolara umanitara din Elisabetin. In 1913.stergatoare si scaune.si a functionat initial in cladirea scolii comunale din Josefin.in Timisoara a luat fiinta o filiala a asociatiei pentru sprijini-rea orbilor.casa invatatorului.pentru a realiza din impletituri de nuiele.de catre directorul de scoala Karl Schaffer.pentru ca in anul scolar 1897/1898.dar primul razboi mondial a impiedicat realizarea acestui proiect In 1917.scoala sa inceapa sa functioneze in cladirea sa noua.tor din partea statului. Ea a fost distrusa de bombardamentele din 1849 dar a fost refacuta.fiind supraetajat in 1912.iar in 1963 a fost demolata definitiv. la nr. este compus dintr-un baldachin asezat pe sase piloni in stil roman. se afla o statuie a Sfintei Maria. Scoala de surdo-muti a fost infiintata in 1885.internatul.dirii actualului Centru de Cercetare al Academiei. in Timisoara. Inainte de a da detalii asupra acestui edificiu trebuie sa ne reamintim de capela Rozalia. Institutia a fost inaugura-ta in 25 martie 1905. 123. construit in 1901. pe lo.cul unde se presupune ca ar fi fost executat Gheorghe Doja. inaltata in anii 60 ai secolului trecut.a episcopului Alexander Bonnaz. dupa statuia Sfintei Maria. [46].posibilitatea de inchiriere a unei case.Institutul surdo-mutilor si caminul pentru orbi Deplasind-ne cu tramvaiul 6 sau 7 sau 8 pe strada Gheorghe Doja spre Josefin. sculptata din marmura de Carrara.unde ani de-a rindul a functionat un internat pentru copii de invatatori.spectoratului scolar. Era situata intr-o latura. In semn de multumire si recunostinta. cu statuia Sfintei Maria.

in lungul parcului "Alpinet" ar putea fi si ea plina de surprize. Dintrun articol publicat in ziarul "Temes. transformata in moschee. reprezentant al primariei orasului. "stilul 1900". iar in cinstea imparatului Josef al II-lea "Maierele noi " au primit numele de Iosefin. Una dintre cele mai vechi edificii cu caracter religios. a preluat modelele privind contrafortii. in Timisoara. s-au declansat primele evenimente. din 27 mai 1928. inceputurile sale datind in anul 1744. sub indrumarea caruia s-au executat lucrarile. si chiar a Banatului. Cea mai veche statuie a orasului. in 1974. poarta semnaturile de autentificare a numeroase personalitati ale orasului. si turnul bisericii si-a pastrat aspectul de atunci pina in zilele noastre. Ambele documente. Ar intrece limita posibilitatilor noastre. si anume. in timpul asediului din 1849. privind cladirile din aceasta zona.niu. limbi ce se vorbesc curent in Timisoara. care este sediul confesional reformat. in a-propierea Parcului Doja. in 1773 (Josefstadt). construita dupa planurile profesorului Victor Vlad (1889-1967). fapt pentru care a fost reconstruit mult mai inalt decit fusese inainte. de origine germana. iar o plimbare pe malul Canalului Bega. In patru limbi. Intreaga pictura murala este executata in stilul "fresco bono". a fost demolat complet cu ocazia restaurarii. arhitectul Johann von Schuster (1835-1897). incepind chiar cu cele doua edificii de linga podul care face legatura intre acest car-tier si Cetate. este biserica romano-catolica din Josefin. "16 De-cembrie". exista in Timisoara. care fiind profesor la Institutul Politehnic din Timisoara si inspirat de stilul arhitectonic majestos al Bisericii Sfinta Sofia din Constantinopol. vile construite de locuitorii instariti. o cutie ruginita ce continea doua documente deosebit de im. Nu departe de aici. din primul aflind ca turnul. dar un edificiu de dimensiuni remarcabile si un stil arhitectonic deosebit. "Maierele vechi ". in fata Primariei. biserica in stil baroc a fost supusa unui proces de renovare foarte minutios.Maierele noi – Josefinul Cartierul Josefin a luat fiinta mai tirziu decit Elisabetinul. care insoteste linia de tramvai.riat. vechiul turn din 1774. dar cine trece pe aici este bine sa le priveasca. Aici s-a sarbatorit ziua Sfintului Johann von . aflam ca in timpul renovarii crucii de pe turn. in 1722. aici aflindu-se initial. ai cetatii. lucrarea fiind realizata intre 19311936. caci ele amintesc de stilul "secesionist" vienez. aflate pe frontispiciul cladirii. construita in 1774. pe care era fixata crucea. a fost grav ava. poarta numele zilei in care. proiectul noului turn. slujind drept resedinte de vara. In vederea acestei comemorari. in timp ce Elisabetinul era denumit. a fost plasata in Piata Print Euge. Este biserica ortodoxa din Josefin. acesta fiind si motivul pentru care bulevardul. este biserica penticostala din Elisabetin.portante. existente in Timisoara. fiind intocmit de curatorul bisericesc. care eternizeaza aceste evenimente. De aici au pornit primele semne ale evenimentelor din decembrie 1989. incercarea de a descrie fiecare casa in parte de pe acest bulevard. cupolele si clopotnita. Indreptindu-ne spre Piata Stefan Furtuna. Picturile sint operele renumitilor pictori banateni Catul Bogdan si Ioachim Miloia. poarta de la intrare. iconostasul si scaunele fiind sculptate de Stefan Gajo. observam o cladire de caramida rosie in stil gotic-englezesc. Linga "Maria". de aici si numele de "Maierele noi nemtesti". Biserici neoprotestante si case de rugaciuni ale diferitelor culte religioase. ne aduce la cunostinta ca. este cea a sfintului Johann von Nepomuk. alaturat unei cladiri de mica inaltime dar cu o cupola impresionanta. azi Piata Libertatii. pe malul Canalului Bega. s-a gasit in bila. observam un turn inalt.warer Zeitung". si-a sarbatorit in cadru festiv cei 200 de ani de existenta. sint inscriptiile de pe cele doua placi de marmura. creata de un maestru necunoscut. Frontispiciul "Palatului Societatii de Hidroamelioratii Timis-Bega" impre-sioneaza prin elanul artistic si simtul frumosului[48]. s-a construit o biserica moderna baptista. iar cel de-al doilea.

Nepomuk. statuia Sfintei Maria. pe malul Canalului Bega. construita in acest scop in Elisabetin. de aici ajungind in 1932. in 16 mai 1727. in fata statuii ingenunchiind un ingeras care-si indreapta privirea rugatoare spre sfint. greu incercata de acest flagel. cind acesta a fost declarat ocrotitorul Banatului Timisan. se aduna in fata acestei statui. in curtea parohiei din cartierul Josefin unde se gaseste si astazi. cind bintuia ciuma. In anii. statuia a fost ridicata aici. descult. cind canalul a fost regularizat. a fost ridicata. scul-ptorul timisorean Gallas restaurind cu pricepere ansablul statuar. In 1908. anual. Se presupune ca. a trebuit sa-i cedeze locul. la capela Sfintei Rozalia. pentru a se ruga. confectionat din gresie. iar cind aceasta a fost demolata din cauza constructiei noii cetati. imediat dupa eliberarea orasului de sub stapinirea tur-ceasca[49]. Monumentul. statuia Sfintului Nepomuk. si a promite un pelerinaj. caci trebuia refacut com-plet capul ingerului [50]. statuia Sfintului Nepomuk a fost din nou mutata pe aleea ce ducea din cetate spre cartierul Fabrik. populatia. si a fost mutata in apropierea Bisericii Sfinta Ecaterina. in fata primariei. Cind in 1756. (17381739). drept multumire pentru ca a incetat ciuma. monumentul a ajuns in gradinile de horticultura ale orasului. re-prezinta pe acest sfint. imbracat cu un guler de hermelina. este pe un soclu de piatra. . si tinind in mina o cruce.

isi instalase.oceza sa. In 1970 a fost renovata si modernizata. gradini parcuri si locuri de joaca. Este palatul fostei case de economii din Josefin. construite in 1894 in stil neo-roma-nic. lucru despre care am amintit in secventele anterioare. "Gara Noua" ridicindu-se intre anii 1897-1899. Pe artera care leaga podul peste Canalul Bega si gara. dupa o restaurare. Tot in zona se afla sinagoga comunitatii ortodoxe evreiesti. In 1918. a fost ridicat la rangul de maior. fata in fata cu biserica parohiala. luptator pentru libertate. ajungem la parcul din acest cartier dominat de un monument modest. o cladire deosebita. avind acces la o educatie aleasa. dupa proiectul timisoreanului Karl Hart. care pina la nationalizarea din 1948. Proiectul pentru cel mai nuo corp de cladire a complexului a fost intocmit de arhitectul Michael Wolf. dar intrucit munca educativa a acestora a inregis-trat succese deosebite. urmasul acestui episcop. orfelinatul episcopal. in 1849. a initiat constructia unei noi casemama. edificiul fiind ridicat in 1900 in locul unei scoli numai cu parter. in directia Freidorf. o scoala elementara si o gradinita"Minastirea din Josefin" devenind un simbol in ceea ce priveste educatia exem-plara a fetelor. iar dupa aceea din metal.lor calugarite de Notre-Dame. din Munchen.turi ale educatiei. monument realizat prin donatii publice si inaugurat in mod festiv in 10 noiembrie 1912. Pasii ne poarta in continuare peste podul "Stefan cel Mare". pe atunci. care nu mai corespundea cerintelor de azi.ral. au acumulat comori spirituale pretioase ce au contribuit major la cultura Banatului. Daca ne indreptam spre gara Iosefin(Gara de Nord). cit si exterioara. a luat legatura cu casa-mama a ordinului surori. s-au construit in zilele noastre blocuri cu mai multe etaje. dar ea a suferit distrugerea totala dupa bombardamentele din 1944. atit interioara. Pe cealalta parte a strazii se pot vedea halele pietii agroalimentare Iosefin. marele poet. calugaritele conducind aici o scoala superioara de fete. fapt care a dus la reconstructia ei dupa razboi. in 1876. In acest loc. generatiile care au beneficiat de aceste ges. prin a carui donatie marinimoasa a fost construit. generalul Bem. in di. comandantul suprem al trupelor maghiare. reconstruit. prima lor casa-mama in acest oras fiind in Cetate. sase calugarite sa vina la Timisoara. ce alcatuiesc un complex compus din minastire. observam la coltul din stinga. iar in 1956 sa fie inlocuit cu un pod din beton armat. Luind tramvaiul numarul 3. cuprinzind mai multe edificii. Prima "Gara Josefin". si in locali. Petofi Sandor. in 1891. Alexander Bonnaz (1860-1889).tati mai mici. linga biserica parohiala romano-catolica din Iosefin. eveniment consemnat de o placa . a apartinut maicilor de la Notre-Dame. dedicat ostasilor cazuti pe cimpul de onoare. si constructia a fost ridicata in 1930. in 1994. care se intinde pina pe malul Canalului Bega. Intorcindu-ne spre biserica parohiala si mergind in directia strazii Resita(fosta Frobel). un liceu de opt clase. observam in intersectia cu strada Vacarescu(fosta General Bem)o cladire cu un etaj. grupate in jurul unei biserici. [52]Acum se poate vorbi de actuala Gara de Nord Timisoara. a avut 30 de asezari(filiale) in dioceza Cenadului. un gimnaziu de patru clase. ordinul calugaritelor de la Notre-Dame. si tot aici. s-a construit in 1857. episcopul Csajaghy (1851-1860). sarbatorindu-se centenarul de existenta. cartierul sau gene. construita la sfirstul secolului al XIXlea. Este o scoala. proiectul apartinind firmei Gustave Eiffel. In scopul de a infiinta institutii adecvate de instruire si educatie pentru fete. era din lemn. scoala normala pentru invatatoare si educatoare. ce aminteste de luptele care s-au dat aici in timpul ase-diului Timisoarei. care pina in 1871. pentru ca in 1941 sa fie largit si consolidat. cladiri administrative. [51]Astfel fetele au putut frecventa scolile Notre-Dame.Din Josefin pina in parcul din Freidorf In fata bisericii parohiale romano-catolice din Josefin se afla un important complex scolar. si a reusit sa obtina aprobarea ca. scoli.

placa in care este reprezentat chipul poetului insotit de un text in limba maghiara.de marmura pe acest monument. [53] .

cind a fost terminata constructia minastirii in stil gotic de pe linga biserica din Elisabetin. In 1981. datorata mai-strului zugrav. Dupa cum s-a amintit mai devreme. aici fiind sfintita. abia in decembrie 1964.tului". Romanii si-au construit o biserica provizorie. sfintite in 1936. in 1887. a fost construita prima biserica in Ronat. ce a fost sfintita in 1887. in administratia sa. din ordinul Salva-torian. recunoscuta oficial de curtea regala de la Budapesta. ca aceea a 'Rona. De-a lungul timpului a servit ca lacas de cult atit credinciosilor ortodoxi de nationalitate sirba cit si celor ro-mani. decedat in 1991. elev al regretatutlui pictor Julius Podlipny. din Elisabetin. in Mehala s-au construit si alte asezari. a fost restaurata de pictorul Gheorghe Boicean. provin dincunos-cuta institutie de arta Mayer.1716). a fost cartierul Mehala.ita in 1786. dar in timpul asediului din 1848-1849 a servit drept grajd. parohia catolica din Mehala cit si filialele sa. cind Gara de Nord a fost bombardata. si in prezent acest cult o administreaza si o foloseste. a urmat una interioara. care atit in timpul stapinirii turcesti (1552. bisericuta fiind sfintita de catre ordi-narius din acel timp. care se afla intr-o stare deplo . Vitralii. a facut ca biserica sa ramina cultului ortodox sirb. primii Patres ai acestui ordin venind in acestcartier in anul 1896. Jacob Hahniun. Pictura altarului principal ce o reprezinta pe Sfinta Fecioa-ra Maria cu pruncul suferind o avarie. biserica din Ronat a avut si ea mult de suferit. numindu-l circumscriptia V. incepindu-se reconstructia sa. in stinga Bunavestire. Dar in lo-cul acestei biserici vechi. (1781).le erau conduse de ordinul Salvatorian. biserica fiind constru. care a fost destinata angajatilor de la calea ferata. ca si celelalte doua vitralii care sint pro-dusul firmei Muller. comunitatea catolica a acestui cartier a trecut sub administratia parohiei din Mehala. Tabloul a fost complet refacut dupa o fotografie mai veche. in dreapta incoronarea Sfintei Maria. a reusit impreuna cu numerosi ceferisti catolici sa obtina aprobarea de a reconstrui biserica cu ajutorul Caritas. Tot in Mehala s-a construit colonia Blaskovics. Separarea religiei de rit ortodox sirb de cel roman. prima casa-mama aflindu-se in Mehala pina la inceputul secolului al XX-lea. Orga este opera maistrului timisorean. provin de la firma sudtiroleza"Ferdinand Stuflesser". Acum citiva ani biserica a fost zugra-vita si pictata de renumitul artist banatean. Dupa 1910. procedindu-se la renovarea sa in 1928. cladirea a trebuit predata in 48 de ore. Parohia greco-ortodoxa din Mehala a fost infiintata in 1744. si a fost construita in jurul anului 1902. Mai tirziu a devenit comuna Mehala. toate ope-re ale pictorului aradean Geza Ulrich. in 1983.le sanctuarului. orasul Timisoara incluzind teritoriul acestei comune. a reprezentat un cartier autonom. Dar in 1949. Dupa o renovare exterioara.narul infiintarii ordinului. insanctuariu. statului. Azi frumoasa minastire se afla din nou in posesia Salvatorienilor si a fost renovata cu atentie. constructor fiind Eduard Reiter din Josefin. din Munchen(1928). Deasupra altarului principal. se afla o pictura murala cu Isus pe cruce. pina la ridicarea Timisoarei la rang de oras liber al regatului Ungar. de hramul din 13 septembrie. abia in 1946. abia in 1890. s-a sarbatorit cente. Mai tirziu. in 12 septem-brie 1887 biserica romano-catolica inchinata Maicii Domnului. Paul Veres. iar in naos portretele celor 12 apostoli. Piata principala din Mehala poarta si azi numele de Avram Iancu. In jurul anului 1928. Pater Johannes Blum. sub parohul romano-catolic din Josefin -Georg Wentzel.Mehala – Franzstadt Singurul cartier marginas(mahala). In timpul celui de-al doilea razboi mondial. care este originar din Ronat. noul paroh. sculptate in stil gotic. la 1 ianuarie 1910. sub numele de Franzstadt. Cele trei altare. Monseniorul Konrad Keruweiss. Leopold Wegenstein. in 1975. nume ce vine din limba turca" Mahale". tot din Munchen(1937). cit si mai tirziu.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->