Sistem nervos periferic

- Nervii cranieni -

Nervii cranieni, sunt nervi pereche si simetrici care ies din cavitatea craniana
si se distribuie la piele, musculatura si celelalte structuri ale extremitatii cefalice. Ei
sunt analogi ai nervilor spinali,alcatuind impreuna cu acestia sistemul nervos
periferic. Exista 12 perechi de nervi cranieni, notate cu cifre romane de la I - XII,
dupa cum urmeaza:
Nervul olfactiv (I); nervul optic (II); nervul oculomotor (111); nervul
trohlear sau patetic (IV); nervul trigemen (V); nervul abducens (VI); nervul facial
(VII); nervul acusticovestibular sau vestibulocohlear (VIII); nervul glosofaringian
(lX); nervul vag sau pneumogastric (X); nervul accesor sau spinal (XI); nervul
hipoglos (Xll).

In raport cu functiile lor, nervii cranieni se subimpart in trei categorii:

senzitivi, motori si micsti.

 Nervii cranieni senzitivi

In aceasta categorie intra nervii: olfactiv, optic si vestibulocohlear. Ei sunt
formati exclusiv din fibre senzitive (aferente) si au rolul de a conduce excitatiile
exteroceptive de la telereceptori (ochi,mucoasa olfactiva, ureche) la centrii nervosi
din encefal.
Nervul olfactiv (I) este alcatuit din axonii celulelor olfactive din mucoasa
olfactiva. Acestia se grupeaza formand filetele olfactive (filia olfactoria) care dupa ce
 strabat lama ciuruita a osului etmoid fac sinapsa cu celulele mitrale din lobul
olfactiv. Nervii olfactivi formeaza o parte din calea sensibilitlilii olfactive.

Nervul optic (II) este alcatuit din axonii celulelor multipolare din retina, care
se grupeaza si formeaza nervul optic. Acesta paraseste polul posterior al globului
ocular si patrunde in cavitatea craniana prin orificiuI optic. Aici, axonii care provin
din jumatatea mediala a fiecarei retine se incruciseaza cu cei de partea opusa si
formeaza chiasma optica. Axonii care provin din portiunea laterala a fiecarei retine
raman de aceeasi parte. De la chiasma optica, axonii ce alcatuiesc nervul optic
formeaza tracturile optice. Majoritatea axonilor din aceste tracturi ajung la corpul
geniculat lateral,unde fac sinapsa cu neuronii locali. O alta parte din axonii tractului
optic ajung la coliculii cvadrigemeni superiori ai mezencefalului, unde fac sinapsa eu
neuronii acestor coliculi. Asadar, fibrele
nervilor optici pleaca din celulele multipolare sau ale retinei si se termina in corpii
geniculati si incoliculii superiori. Nervii optici constituie o parte din calea optica .
 Nervul acusticovestibular (VIII), numit si nervul statoacustic sau
vestibulocohlear, este alcatuit din doua parti distincte: nervul cohlear sau acustic si
nervul vestibular.
Nervul cohlear este nervul auzului. El ia nastere din ganglionul spiralat Corti,
situat in melcul osos (urechea intema), unde se afla corpii neuronilor. Prelungirile
periferice ale neuronilor din ganglionul spiralat Corti, respectiv dendritele, se
distribuie la organul Corti. Fibrele centrale ale acestor neuroni, respectiv axonii,
patrund in craniu prin orificiul anditiv intern si se termina la nuc1eii cohleari
dorsali si ventrali din trunchiul cerebral. Nervul cohlear formeaza o parte din calea
auditiva.
Nervul vestibular ia nastere din ganglionul Scarpa (urechea interna), unde se
afla corpii neuronilor. Prelungirile periferice, respectiv dendritele neuronilor
ganglionului vestibular (Scarpa), se distribuie la maculele utriculei si saculei si la
crestele ampulare ale canalelor semicirculare. Fibrele centrale, respectiv axonii
acestor neuroni, patrund in craniu prin orificiul auditiv intern impreuna cu axonii
care alcatuiesc nervul cohloar si se termina in nuc1eii vestibulari din trunchiul
cerebral.
  Nervii cranieni motori

In aceasta categorie intra nervii: oculomotor(III), trohlear(IV), abducens (VI),

accesor (XI) si hipoglos (Xll), formati exclusiv din fibre motorii (eferente). Acesti
nervi sunt alcatuiti din axonii neuronilor motori situati in nucleii motori din
trunchiul cerebral. Ei conduc influxul nervos motor voluntar si involuntar la muschii
extremitatii cefalice, asa cum fibrele motorii ale nervilor spinali conduc influxul
nervos motor voluntar si involuntar la muschii somatici din restul organismului.
Reamintim ca nucleii motori ai nervi lor cranieni situati in trunchiul cerebral sunt
echivalenti cu nucleii motori din coarnele anterioare ale maduvei spiniirii.

Nervul oculomotor (llI) este alcatuit din axonii neuronilor motori din nucleul
oculomotor situat in pedunculii cerebrali (originea reala). El iese din trunchiul
cerebral la nivelul fosei interpedunculare (originea aparentii), paraseste craniul
prin fisura orbitala superioara si se distribuie la musculatura pleoapei si a globului
ocular. In afara de fibrele somatomotorii, nervul oculomotor mai contine si fibre
visceromotorii. Acestea sunt reprezentate de axonii neuronilor vegetativi
parasimpatici din nudeul accesor al oculumotorului (Edinger-Westphal), situat in
pedunculii cerebrali. Fibrele parasimpatice sunt fibre preganglionare care se
termina in ganglionul ciliar din orbita, unde fac sinapsa cu neuronii din acest
ganglion. Fibrele postganglionare se distribuie la muschii netezi sau intrinseci ai
corpului ciliar, precum si la muschiul sfincter al pupilei ( reflexul fotomotor).
 Nervul trohlear sau patetic (IV) este format din axonii neuronilor din nucleul
motor al nervului trohlear situat in pedunculii cerebrali (originea reala). Acesti
axoni ies din trunchiul cerebral pe fata posterioara a acestuia, imediat sub coliculii
cvadrigemeni inferiori (originea aparenta). Nervul trohlear paraseste craniul prin
fisura orbitala superioara si se distribuie la muschiul drept superior al globului
ocular.

Nervul abducens(VI ) este alcatuit din axonii neuronilor nucleului motor al

nervului abducens din punte (originea reala.). El iese din trunchiul cerebral la
nivelul santului bulbopontin (originea aparenta), paraseste craniul prin fisura
orbitala superioara si se distribuie la muschiul drept lateral al globului ocular.
 Nervul accesor sau spinal (XI) este format din doua radacini, una bulbara si alta
spinala sau medulara. Radacina bulbara este alcatuita din axonii neuronilor motori
din nucleul ambiguu (originea reala), care ies din trunchiul cerebral prin santul
retroolivar, (originea aparenta) sub nervul vag. Radacina spinala ia nastere din
substanta cenusie a coarnelor anterioare ale maduvei spinarii, situate in regiunea
cervicala (origine reala). Ea iese din maduva cervicala prin santul lateral anterior
(originea aparenta), se indreapta in sus, patrunde in craniu prin orificiul occipital,
unde se uneste cu radacina bulbara, formand nervul accesor sau spinal. 0 data
constituit, acest nerv paraseste craniul prin gaura jugulara si se divide apoi in
ramuri care se termina in muschii trapez si sternocleidomastoidian (fibrele de
origine medulara), precum si in muschii faringelui,laringelui si palatului moale
(fibrele radacinii bulbare).

Nervul hipoglos (Xll) este alcatuit din axonii neuronilor motori din nucleul
hipoglosului din bulb (originea reala). El iese din trunchiul cerebral prin santul
preolivar si paraseste craniul prin orificiul condilian anterior (canalul hipoglosului),
terminandu-se la muschii limbii (hipoglosul este nervul motor al limbii).

 Nervii micsti

In aceasta categorie intra nervii: trigemen (V), facial (Vll), glosofaringian (IX) si
vag (X). Ei sunt formati atilt din fibre senzitive (somato- si viscerosenzitive) cat si
motorii (visceromotorii si somatomotorii).
Fibrele senzitive sau aferente conduc influxul nervos senzitiv exteroceptiv,
proprioceptiv si interoceptiv de la extremitatea cefalica la nucleii senzitivi din
trunchiul cerebral. De aici, influxul nervos este transmis prin alte fibre la talamus si
la scoarta cerebrala. Reamintim ca nucleii senzitivi din trunchiul cerebral, la care vin
fibrele senzitive ale nervilor cerebrali micsti,sunt echivalenti coarnelor posterioare
ale maduvei spinarii, formate si ele tot din neuroni senzitivi. De asemenea, trebuie
sa retinem faptul ca partea senzitiva a nervilor micsti isi are neuronii in ganglionii
situati in afara trunchiului cerebral, asa dupa cum nervii spinali isi au corpii
neuronilor senzitivi in ganglionii spinali situati in afara miiduvei. In cazul nervi lor
cranieni micsti ganglionii senzitivi din afara trunchiului cerebral au capatat
denumiri diferite.
Fibrele motorii sau eferente sunt alcatuite din axonii neuronilor motori situati in
nucleii motori ai trunchiului cerebral. Ei conduc influxul nervos motor voluntar si
involuntar la musculatura extremitatii cefalice (m. masticatori, m. mimicii, m.
faringelui, laringelui etc.).
Nervul trigemen (V) este format din fibre senzitive eu originea reala in
ganglionul semilunar al trigemenului (ganglionul Gasser), situat pe fata anterioara a
stancii temporalului, si din fibre motorii, cu originea reala in nucleul masticator din
punte. Aceste doua categorii de fibre alaturate alcatuiesc nervul trigemen, care intra
si, respectiv, iese din nevrax la nivelul puntii (originea aparenta).
In dreptul ganglionului Gasser, nervul trigemen se imparte in trei ramuri:
oftalmica (nervul oftalmicic), maxilara (nervul maxilar) si mandibulara (nervul
mandibular).
Ramura oftalmica, dupa ce paraseste cavitatea craniana, se subdivide in alte
ramuri (n.nasociliar, n.frontal, n.lacrimal),care se distribuie la globul
ocular,mucoasa nazala, olfactiva si la pielea fruntii. Ea este formata exclusive din
fibre senzitve.
Ramura maxilara, formata tot numai din fibre senzitive, paraseste cavitatea
craniana prin gaura rotunda, impartindu-se in mai multe ramuri (n. infraorbital, n.
zigomatic) care se distribuie la maxilar (dintii superiori), palatul moale, mucoasele
nazala si respiratorie, precum si la pielea regiunii temporale, malare, a buzelor si a
pleoapei inferioare.
Ramura mandibulara este aleatuita atat din fibre senzitive cat si motorii. Dupa ce
paraseste cavitatea craniana prin gaura ovala, ea se imparte in doua trunchiuri,
anterior si posterior, care la randul lor se subimpart in mai multe ramuri (n.
alveolar inferior, n. lingual, n. auriculotemporal etc.). Fibrele senzitive ale aeestui
nerv se distribuie la mandibula, glandele salivare submandibulare si sublinguale,
partea anterioara a limbii, la pielea tamplelor, a pavilionului urechii, a fruntii,
obrajilor si buzei inferioare. Fibrele motorii ale nervului mandibular se distribuie la
muschii masticatori, la o parte din muschii suprahioidieni, la muschiul tensor al
timpanului si la muschiul tensor al valului palatin. in afara fibre lor senzitive si
motorii, nervul trigemen mai contine si fibre vegetative parasimpatice.

Nervul facial (VII) este format din fibre senzitive cu originea reala in
ganglionul geniculat, situat in stanca temporalului, si din fibre motorii cu originea
reala in nucleul motor al facialului din punte. Fibrele motorii predomina,
reprezentand nervul facial propriu-zis, care iese din nevrax prin santul bulbopontin
deasupra olivei (originea aparenta). Fibre1e senzitive sunt reprezentate de nervul
intermediar Wriesberg (VII bis), care intra in nevrax - tot prin santul bulbopontin -
deasupra olivei, dar lateral fata de facialul propriu-zis. Cele doua categoriide fibre se
unesc la nivelul ganglionului geniculat de pe traiectul intermediarului Wriesberg,
formeaza nervul intermediofacial, care trece in
orificiul auditiv intern si paraseste cutia craniana prin gaura stilomastoidiana. din
osul temporal. Dupa ce iese din craniu, acest nerv trece prin loja glandei parotide, la
nivelul careia se imparte in mai multe ramuri.
Fibrele senzitive ale nervului facial se distribuie la mucoasa linguala (doua treimi
din suprafata anterioara), iar cele motorii la muschii mimicii, muschii stilohioidieni,
muschiul digastric si muschiul scaritei. In afara fibrelor somatomotorii si
somatosenzitive, nervul facial mai contine si fibre vegetative parasimpatice
preganglionare, cu originea reala in nucleul salivator superior din punte. Aceste
fibre se termina langa ganglionii vegetativi submandibulari si sublinguali, de unde
pleaca fibre postganglionare care inerveaza glandele submandibulara si sublinguala.

Nervul glosofaringian (IX) este alcatuit din fibre senzitive care isi au originea
reala in ganglionii superiori si inferiori din apropierea gaurii jugulare, precum si din
fibre motorii cu originea reala in nucleul ambiguu din bulb. Originea aparenta a
nervului glosofaringian se afla in santul retroolivar. El paraseste cutia craniana prin
orificiul jugular, iar cand ajunge la baza limbii se imparte in mai multe ramuri.
Fibrele senzitive ale acestui nerv se distribuie la mucoasa linguala (treimea
posterioara), mucoasa regiunii amigdaliene, urechii medii si tubei auditive, iar
fibrele motorii, la muschii regiunii superioare a faringelui.
In afara fibrelor senzitive si motorii, nervul glosofaringian mai contine si
fibre vegetative parasimpatice cu originea reala in nucleul salivator inferior din
bulb. Ele inerveaza glanda parotida.

Nervul vag (X) este format din putine fibre somatosenzitive si somatomotorii
si multe fibre visceromotorii si viscerosenzitive.
Fibrele senzitive ii au originea reala in ganglionul nodos si in ganglionul
jugular al vagului, iar fibrele motorii in nucleul ambiguu din bulb. Fibrele vegetative
patasimpatice isi au originea in nucleul dorsal al vagului din bulb. Toate aceste fibre
se unesc, formeaza nervul vag, care iese din trunchiul cerebral prin santul
retroolivar (originea aparenta) si paraseste cutia craniana prin orificiul jugular
(gaura jugulara). In continuare, nervul vag strabate regiunea cervicala, fiind cuprins
in manunchiul vasculonervos al gatului, trece inapoia arterei subclavii, patrunde in
torace si apoi - prin hiatusul esofagian al diafragmei - in abdomen. El da nastere la
ramuri cervicale, toracale si abdominale, care a1catuiesc plexul gastric.

Intre ramurile cervicale mentionam: ramura meningiana pentru dura mater

craniana; ramura auriculara pentru tegumentele pavilionului urechii; ramuri
faringiene care impreuna cu glosofaringianul si cu simpaticul contribuie la formarea
plexului faringian; nervul laringian superior care merge la laringe; nervul laringian
recurent, care merge tot la laringe, si nervii cardiaci. Acestia din urma se desprind
atat din regiunea cervicala, cat si din cea toracala. Ei formeaza plexul cardiac
impreuna cu ramuri din simpatic.
Din ramurile toracale fac parte: ramurile bronsice, care alcatuiesc plexul
pulmonar posterior; ramurile esofagiene, care fonneaza plexurile esofagiene
anterior si posterior, si ramuri pericardice.
Ramurile abdominale sunt constituite din filete gastrice care formeaza
plexele gastrice anterior si posterior, precum si din ramuri hepatice, panereatice,
splenice, jejunoileale si colice.
Fibrele vegetative (parasimpatice) ale nervuIui vag isi au originea in nuc1eul
dorsal al vagului din bulb. Ele se distribuie la bronhii, plamani, inima, esofag,
stomac, ficat, pancreas, splina, . suprarenale, rinichi, intestin subtire si o parte din
colon.