Romanul a fost cunoscut,de marea majoriate, prin aparitia filmului cu acelasi nume care a adus

un real succes cartii.

Într-un mod surprinzător, chiar şi cei care nu au văzut una dintre numeroasele ecranizări ale
romanului, ştiu care este subiectul romanului şi cine sunt Dr. Jekyll sau domnul Hyde. Ba mai
mult, folosind cele două nume avem garanţia că trezim în mintea oricui ideea unei dualităţi, fie
ea de natură psihologică sau pur şi simplu o dedublare voită.

Putem aşadar să vorbim în cazul acestui roman de un clasic renumit, absolut şi de necontestat.
Totuşi, popularizarea excesivă a romanului prin alte metode – filme, musicaluri, teatre, seriale
etc – a atras după sine o scădere invers propoţională a celor care au citit romanul in sine. Iar acest
caz ne oferă o şansă pentru a porni pe un drum invers, de la povestea întipărită prin mijloace
media în mintea omului modern, la realitatea literară a cărţii.

Povestea doctorului Jekyll ne transpune într-un tărâm sumbru, foarte apropiat de supranatural:
într-o înţelegere profundă a ştiinţei şi a omului, cochetând cu ideea de a fi “Dumnezeu pentru o
zi”, Jekyll îşi soarbe cu nesaţ licoarea otrăvitoare care îl dezumanizează şi îl eliberează de
umanitate.

Profunda alegorie a dualităţii umane, a luptei neîncetate dintre bine şi rău în cadrul aceleaşi
persoane, încorsetarea personalităţii de constrângerile veacului oferă cu siguranţă un teren fertil
pentru dezvoltarea psihopatologiei dublei personalităţi şi îi asigură lui Stevenson rolul de a fi
introdus în literatură acest concept.

Totuşi doctorul Jekyll este mult mai mult decât un fundament pentru o misterioasă boală psihică,
iar grija sa pentru părerea societăţii şi modul în care este perceput de prietenii săi, ne trimite
semne clare că Stevenson îşi doreşte să arate mult mai mult decât ar putea să însemne o
transformare magică.

De fapt, The Strange Case of Dr. Jekyll and Mr. Hyde este o necruţătoare analiză făcută
societăţii victoriene şi aduce la suprafaţă nevoia omului de a se elibera. Sunt puse în oglindă
obligaţiile sociale şi necesitatea afişării în societate a respectabilităţii cu impulsurile şi pasiunile
fiecărui individ. Iar în epoca în care umbra este o entitate separată, orice gentleman integru se
poate transforma în propria sa umbră şi să îşi dea frâu liber trăirilor.

Transformarea doctorului Jekyll nu este doar una de fond, ci şi una de formă: din bărbatul
frumos, înalt şi cu o ţinută distinsă, locul îi este luat de o mică pocitanie gârbovită şi păroasă.

Scurta poveste a lui Stevenson mai poate fi privită şi din punctul de vedere al medicului ambiţios
care cade pradă propriei sale ştiinţe. Un Faust al experimentelor medicale, foarte asemănător cu
Frankestein al lui Mary Shelley, doctorul Jekyll devine un soi nou de Prometeu – ceea ce
construieşte ziua, poate fi distrus noaptea de domnul Hyde.

Ştiu că romanul nu a fost tradus în română, prin urmare este cu atât mai greu de găsit pentru cei
care doresc să îl citească. Dar dacă totuşi aveşi cum să intraţi în posesia unui exemplar, vă
încurajez să nu rataţi ocazia de a citi un roman fantastic! Pe cât de scurt, pe atât de intens. Pe cât
de celebru (aproape că te-ai gândi că nu se poate mai bine), pe atât de neaşteptat. Un roman

Moldoveanu Liviu, clasa a XII-a

gotic, SF şi horror cu o construcţie impecabilă şi cu o ofertă atât de vastă de subiecte, încât odată
finalizată lectura, întrebările lasate de Stevenson rămân încă multă vreme să vă bântuie

Moldoveanu Liviu, clasa a XII-a