Turism rural. Agroturism si ecoturism.

Definitii si concept
1. Agroturism – definit prin deplasarea unor persoane intro localitate rurala asezata intro zona pitoreasca finalizata prin stationarea a cel putin 24h si prin consumul de produse alimentare si nealimentare specific completata cu integrarea in societatea rurala privita in toata complexitatea sa. Cuprinde 2 mari concepte: - activitate propriu-zisa turistica concretizeaza in cazare si servicii de masa si agrement - activitate agricola prestata de proprietarul fermei agroturistice gazda concretizata in producerea si prelucrarea primara a produselor agroalimentare in gospodarie si comercializarea lor direct la turisti sau prin alte retele comerciale. Zonele pentru agroturism reprezinta in numeroase tari ale lumii o creatie mai recenta aparuta din nevoia de evadare in spatii de liniste dincolo de zidurile orasului sau de aglomeratia unor statiuni turistice. Exista spatii geografice mai mult sau mai putin extinse in care odihna se imbina cu recreatia, plimbarea si activitatile practice, in unele situatii valorificate, unii factori naturali de cura balneara. Aceste zone pot sa apara in teritoriu in mod unitar (Culoarul Rucar-Bran, Valea Ariesului) sau dispersate sub forma unor sate turistice (Poeni in Jud Cluj, Tismana in Gorj, Mulighion in Tulcea, Botiza in Maramures, Bala in Mehedinti). Experiente importante au inregistrat in acest domeniu, tarile alpine europene, acestea fiind primele tari in care s-a practicat aceasta forma de turism :  Elvetia – a aparut agroturismul in jurul anilor 1840. La cele 6 mil loc, gazduieste astazi peste 10 mil turisti anual; practic satele sale dobandind in cea mai mare parte functie agroturistica in special in zonele lacul Leman, M-tii Jura. Franta – are o veche si bogata traditie, activitatea fiind coordonata de o asociatie generala a spatiului rural. Statutul francez incurajeaza dezvoltarea acestor zone promovand un system de creditare avantajos si o politica fiscal stimulatoare. Austria – a dezvoltat o importanta baza turistica in mediul rural promovand sistemul pensiunilor complete rurale pentru vacante familiale. Aceste pensiuni sunt bine prezentate in zonele: Tirol,Salzburg si Valea Dunarii. Germania – a trecut la organizarea turismului rural dupa 1960 prin organizarea unui inventar al zonelor care se preteaza la practicarea acestui gen de turism. Cele mai multe ferme au fost in M-tii Padurea Neagra si in lanturile din Marea Nordului. Polonia – detine peste 3000 sate turistice, primele amenajari turistice ruurale aparand in jurul 1970. Belgia – si-a construit veritabile nuclee pentru turismul rural prin asocierea a 5-6 familii care investesc, deruleaza activitati si impart profitul. Prezenta turismului rural a incurajat productia locala alimentara considerand direct micii producatori. Danemarca - a promovat produsul touristic rural denumit vacante active; sunt oferite, servicii in 22 de asezari rurale totalizand aprox 3 mii locuri de cazare. Irlanda – dispune de 500 ferme cu capacitate de cazare de 6-10 persoane in care se ofera servicii complete sau partiale complete cu activitati de agremenet diversificate (pescuit, escalada, golf) Italia – dispune de peste 1500 locuri, situate in 20 regiuni ale tarii. Aceasta activitate este puternic stimulata pentru publicitate constanta; ghidul agroturist (1995) mentioneaza informatii foarte pretioase Finlanda – are omologate peste 500 sate turistice cu peste 10000 locuri de cazare. Beneficiind de un cadru natural de exceptie precum si de prezenta noptilor albe, Finlanda ofera doritorilor de liniste si

muzee. peisaje. de flora si de fauna. intinderi de apa si cursuri hidrografice de clima. Humulesti in Neamt. monumente tehnice (podul construit de Anghel Saligni). Putna.alternativa a turismului verde marcata de practicarea sa in spatii nealterata de interventia antropica (a omului). Aceasta forma de turism trebuie sa furnizeze avantaje economice si culturale locuitorilor zonelor turistice si sa asigure participarea lor in ceea ce priveste genul si volumul activitatilor turistice care trebuie astfel autorizate. Bujoreni in Valcea. Satele turistice sunt asezari rurale pitoresti bine consolidate dpdv economic. forme bizare de relief. Romania – bazele agroturismului au fost puse in anul 1972 cand ministerul turismului a selectat 118 asezari rurale representative ce urmau a fi promovate in turism. Tismana in Gorj. Dorna-Candreni in Suceava. monumente istorice. Botiza in Maramures. structuri geologice Relieful Romaniei este cel mai variat si mai important ca sursa turistica naturala a tarii noastre. prezentand interes prin valoarea sa peisagistica. Romania se impune printr-o mare diversitate a Resurse turistice naturale . participare la diverse activitati agricole in fermele gazda). Rasinari. Cozia. Pietroasele in Buzau. Babele) -potential turistic – patrimoniu turistic impreuna cu infrastructura generala. Baltatesti in Subcarpatii Moldovei 4)sate turistice pastorale : Orlat. peisaj natural. de desfasurare a activitatilor turistice si de amenajare pentru turism. zacaminte de substante minerale cu efecte terapeutice:saline. Vama Veche si 2 Mai in Constanta 2)sate turistice pentru participarea sporturilor : sporturi de iarna (Fundata in Brasov si Garana in Caras Severin )sau sporturi nautice (Murghiol in Tulcea) 3)sate balneare: Zizin si Covasna in Mehedinti. Clasificare sate turistice: 1)sate peisagistice si climaterice : fundata in culoarul Rucar-Brad. 8)sate turistice pomiviticole: Recas in Timis. ansambluri si rezervatii de arhitectura. 5)sate cu monumente istorice de arta si arhitectura : Sucevita. prin posibilitatile de acces. Cotesti in Vrancea 2. -localitate turistica – asezare urbana sau rurala cu functie turistica care dispune de un patrimoniu turistic semnificativ si in care activitatile turistice ocupa o pondere importanta (Sinaia) -obiectiv turistic – element individualizat (Sfinx. monumente de folclor -resurse turistice naturale – elemente de relief. Ecoturismul trebuie sa favorizeze o interactiune autentica intre populatia de primire si turisti si sa permita o dezvoltare durabila si de protective a zonelor rurale (Dracula Parc). monumente de arta si ansambluri memoriale. Polovragi si Stanesti in depresiunile Olteniei si Ohaba de sub Piatra in Tara Hategului. pescuit. Saliste in marginimea Sibiului. Ecoturism . fenomene geologice. Agapia. echitatie. posibilitati de agreement multiple(schi. Bradet in Arges. Rasinari in Sibiu. Horezu in Subcarpatii Getici 6) sate turistice etnofolclorice: Curtisoara in Gorj. edilitar si cultural situate in medii nepoluate conservatoire a unor modele cultural care indeplinesc sezonier sau permanent functia de primire a turistilor. Varatec in Moldova. 1) Relief si geologie: trepte si forme de relief. Alieseni in Alba. Naruja in Vrancea 7)sate turistice de creatie artistica si artizanat: Corund in Harghit. forta de munca si sistemul de comercializare a produsului turistic -resurse turistice antropice – monumente si situri arheologice.extindere .

flora specifica . recreere si agreement prin valoarea peisagistica. importante trasee pentru drumetie si alpinism precum si un domeniu speologic de mare amploare si valoare stiintifica si estetica. In tara noastra exista aproape toate tipurile de ape minerale cunoscute: oligominerale. Turda) precum si diferite defilee (dunare. Sunt cantonate in zona Montana. rezervatii stiintifice). monumente ale naturii. Marea Neagra detine un rol important in potential touristic hidrografic prin salinitatea apei si nisipului fin al plajelor. mai ales in aureola mofetica din catena vulcanica Oas-Calimani-Harghita. rezervatii stiintifice Potentilul natural generat de vegetatie completeaza de regula gama atractiilor proprii altor compartimente naturale din cadrul peisajelor geografice. Ciucas). lacuri naturale sau artificial. Alteori. Rodnei. Acestui relief i se mai adauga impresionante chei (Bicaz. Marea Neagra Fondul hidrografic detine un important potential touristic prin numeroasele resurse de ape minerale. constituind si un important factor natural de tratament/cura. multe dintre pesteri fiind ocrotite de lege ca monumente ale materiei de ex: pestera Scarisoaramuntii Bihorului. Bucegi. specii faunistice ocrotite. Se disting 3 tipuri principale de bioclimat: -climat excitant – solicitant de campie sau litoral -climat sedative – indiferent de deal si podis -climat tonic – stimulant de munte Unele din elementele climatic se constitue chiar in factori indispensabili practicarii turismului (zapada pentru sporturi de iarna) 3) Hidrografia : ape freatice si minerale. 6) Natura ocrotica : rezervatii naturale. alcalinoferoase. reprezinta principalul factor natural de cura din tara noastra de care se leaga aproape intreaga activitate balneoturistica. precipitatii. Sarat. rauri si lacuri. monumente ale naturii. iar baltile si delta Dunarii paradisul pasarilor. iazurile. Jiu) care intregesc patrimoniul de frumusete si atractie naturale ale Romaniei. raurile si Dunarea. fondul piscicol. Techirghiol). 2) Clima : temperature aerului. Ciucas. Fauna de mare interes vanatoresc (urs. Mehedinti. completate de regula cu componente ale apelor. in muntii Apuseni si Rodnei. grosimea si durata stratului de zapada. Padurile din zonele periurbane prezinta un interes deosebit pentru turism. temperatura apei. capriorul si in padurile de deal si de campie.peisajelor generate de diferite forme glaciare in muntii Fagaras. Olt. 4) Vegetatia: paduri etajate. fauna prezinta importanta prin valoarea cinegetica si estetica. dar si prin functia lor sociala. peisaje carspice in muntii Bihorului. curgatoare. Dunarea. deoarece creaza ambianta pentru activitatea de turism. vegetatiei si faunei. Delta Dunarii. Lacurile. cerb) se concentreaza in unitatile montane. salneoturism (lacul: Ursu. alkaline(biocarbonatele). rezervatii stiintifice Din punct de vedere touristic. Parang. Marea Neagra detin o bogata si variata fauna ihtiologice. durata de stralucire a soarelui Conditiile de clima reprezinta un element important al potentialului touristic al tarii noastre. parcuri naturale Factori naturali de cura pe teritoriul Romaniei. Pot fi structurati dupa importanta lor in turismul balnear in: ---ape minerale si termominerale – prin volumul rezervelor si calitatile terapeutice. 5) Fauna : fondul cinegetic. utilizte pentru agrement (Snagov. potentialul fitografic devine essential pentru activitati turistice (ex: parcuri nationale. Romania detine intinse domenii schiabile in Carpatii Meridionali. mistret. . Structura geologica deosebit de complexa a teritoriului face ca Romania sa dispuna de o impuizabila rezerva de ape minerale. peisaje cu relief structural si petrografic in muntii Ceahlau.

sunt cele mai reprezentative fiind solicitate si de bolnavii din strainatate. de pe litoralul marin (L. Compozitia chimica este in functie de originea namolului si sunt utilizate in aceleasi afectiuni ca si apele lacurilor sarate. Asa se explica faptul ca in principalele statiuni balneare din tara noastra (Covasna. Tot acest fond cultural istoric formeaza o parte insemnata a ofertei turistice potentiale si o componenta a imaginii . care prezinta interes atat prin apa sarata cat si prin fenomenul de heliotermie. radioactive s. emanatiile sulfuroase – numite sulfatare. cu o mare varietate in privinta compozitiei fizico-minerale. sodice. a gradului de mineralizare si a temperaturii. baile de aer si de soare sporesc efectul terapeutic al bailor de lac. Toate aceste lacuri depun pe fundul lor namoluri sapropelice de mare importanta. plante medicinal sunt factori naturali de cura foarte raspanditi . fapt ce permite tratarea simultana a mai multor categorii de afectiuni in aceeasi localitate. Techirghiol) unde bioclimatul excitant. apele minerale din vestite statiuni balneare de peste hotare si au o adresabilitate balneoclimaterica foarte larga. Sugas-Bai si Harghita. din ce in ce mai solicitati in cura balneara. iodurate. ginecologice si ale sistemului nervos periferic. Vatra Dornei). Sunt utilizate si lacurile din masivele de sare :Sovata. Ocna Mures. Slanic Moldova) se trateaza alaturi de profilul principal mai multe boli asociate. lacuri terapeutice – prezinta interes terapeutic apele clorurate sodice. O alta particularitate a tarii noastre este aceea ca pe spatii restranse se intalnesc numeroase surse de ape minerale cu concentratii si compozitii chimice diferite. Balta-Alba). Resurse turistice antropice Romania este detinatoarea unui imens tezaur de vestigii arheologice. atat in prepararea unor medicamente cat si in cura externa ca bai de plante. utilizate ca mofete natural. Vatra Dornei. prin captarea gazului emanate si folosit therapeutic si ca mofete artificial (gaz extras din ape minerale carbogazoase). Prin calitatile fizico-chimice si valoarea terapeutica . Bazele de tratament de la Tg Ocna. carbozoase arsenicale. Valorificarea complexa a apelor minerale se face in statiunile balneare prin cura interna si externa sau prin imbuteliere ca ‘ape medicinale’ si ‘ape de masa’. helioterapie. salinele – constitue un important factor de cura in terapia afectiunilor respiratorii. Se folosesc la Covasna. avand efecte terapeutice considerabile. Borsec. sulfatate cu cu o mineralizare medie. Se recomanda in terapia anumitor. Praid si Slanic Moldova. cura de teren). Amara. fiind utilizate in terapia profilactica curative si recuperare a 12 categorii de afectiuni. sulfuroase. Lacurile cele mai folosite in balneoturism: din Campia Romana (lacul Sarat. Factori climatici sunt utilizati in mentinerea sau ameliorarea starii de sanatate a organismului uman prin climato-terapie (aeroterapie. administrandu-se sub forma de impachetari de namol incalzit si bai de namol. cuprinsa intre 30-80 g/L. namoluri terapeutice – namoluri sapropelice (Amara. M Neagra). namoluri minerale de izvor (Sangeorz-Bai). Slanic Prahova. Ocna Sugatag sau Ocnele Mari.a. monumente istorice de arhitectura sau de arta cat si a unui inestimabil patrimoniu care atesta evolutia si continuitatea in munca pe aceste meleaguri precum si dezvoltarea culturii si artei poporului roman. Baile Herculane. sunt unice in Europa. in surmenajul fizic si intellectual si in afectiunile respiratorii. Aeroionizarea este de asemenea un factor de cura cu effect terapeutic. mofete – sunt emanatii de co2 specifice muntilor vulcani Harghita si Calimani. Borsec. clorurate. Vatra Dornei. Nu sunt suficient studiate dpdv al efectului terapeutic si nici folosite pe masura importantei lor. turbe descompuse chimic (Mangalia. in tratamentele afectiunilor cardiovasculare si ale aparatului locomotor . Sovata. apar la Turia. Apele lacurilor sarate sunt utilizate in terapia afectiunilor reumatismale. Sarat. Techirghiol.feruginoase. sulfatate. in nevrozele astenice. Buzias. care completeaza calitatile terapeutice.

2. Se inscriu nedeile din marginimea Sibiului. multe cu valoare de unicat si de notoritate mondiala ex. Includ lucrarile ingineresti si arhitectonice. cetatile dacice din muntii Orastiei si ruine ale unei cetati medieval. prilejuite de succesiunea ciclica a anotimpurilor sau de reluarea ritmica a unor vechi trairi si obisnuinte. canalul Dunarea-Marea Neagra. culoarul Rucar-Bran.turistice a tarii noastre pe piata internationala. In general. atat pentru a-si schimba produsele intre ei dar si pentru a pune la cale intelegeri si cununii intre tineri. Aproape fiecare floare are nedeia ei: inflorirea narciselor aduna oamenii la Negrileasa in muntii Apuseni si inflorirea liliacului se sarbatoreste la Ponoare in podisul Mehedinti. S-a ajuns la situatia in care tari :Marea Britanie. Aceste manifestari pot avea incarcaturi si de alt ordin asa cum ne exemplifica targul de fete de pe muntele Gaina ce are loc in a-2 ajumatate a lunii iulie a fiecarui an. monumentele stilului brancovenesc si complexele de arta feudal din Oltenia si Muntenia etc 3)Muzeele si casele memorial de interes national si international 4)Marturiile civilizatiei si culturii populare ex. barajul si lacul Vidraru si Bicaz. Destinul turistic al patrimoniului etnografic releva astazi situatii apparent paradoxale. sate etnofolclorice 6)Resurse turistice legate de activitatea economica. manifestari populare nationale si muzee etnografice 5)Satele turistice : sate peisagistice. . biserici si cetati taranesti fortificate din Transilvania. Ponderea sa minima se regaseste in tarile cel mai puternic industrializate in vreme ce resursele etnografice cele mai bogate se afla in tarile in curs de dezvoltare. se desfasoara primavera. 2)Monumente istorice de arhitectura si de arta. Desi pe mapamond astfel de evenimente sunt pretext pentru a atrage milioane de turisti in Romania nu avem inca o traditie in exploatarea lor targurile si expozitiile populare devin centre de polarizare a turistilor. nu atat prin activitatea comerciala desfasurata cat si prin atmosfera si noutatea produselor expuse. El prilejuieste in primul rand intalnirea locuitorilor din toate cele 4 zari ale Apusenilor. Nedeile sunt legate si de anumite ritualuri ale muncii: pastorit. arat. festivsalurile artistice musicale si folclorice atrag o anumita fractiune de vizitatori ce practica turismul cultural. depresiunea Hateg si Oltenia subcarpatica carnavalurile impresioneaza turistii exuberanta lor prin aceea descatusare de energie si imaginatie. monumentele stilului moldovenesc din Moldova centrala. Dintre componentele resurselor turistice antropice. arhitectura si tehnica popular traditionala. cele mai reprezentative sunt: 1)Vestigii arheologice legate de geneza poporului roman si de pirenitarea sa pe aceste locuri ex. creatia artistica populara. sisteme hidroenergetice si de navigatie de la Portile de Fier 1. biserici si manastiri cu fresce exterioare din Bucovina. cu o valoare turistica inedita: barajele si acumularile de apa de interes hidroenergetic. podul peste Dunare de la Cernavoda etc 7)Activitati umane cu functie agroturistica nedeile sunt evenimente cu adanci radacini in traditia popoarelor. sate de interes cultural istoric. canalele de navigatie si alte obiective economice ex. hramurile si pelerinajele religioase concentreaza anula mase enorme de oameni intre care si numerosi straini turisti 8)Resursele turistice de natura etnografica ocupa un loc distinct in cadru obiectivelor turistice antropice in primul rand prin specificatea lor deoarece fiecare etnie poseda un patriomoniu propriu spiritual si material rezultat din evolutia constiintei sale in timp si a raspunsului populatiei in spatiu.

in MM. Atracticitatea acestora consta in modul lor de practicare in ustentilele folosite si in modificarile aduse peisajului natural ca rezultat al activitatii umane. SUA. Astfel de ocupatii sunt : *cultivarea pamantului cu mijloacele si tehnicile traditionale reprezinta de regula o noutate pentru turistii ce se deplaseaza dintr-o regiune geografica in alta. fieraritul. *pescuitul a insotit vanatoarea ca sursa de procurare a hranei si in acest caz atractia turistica este data de gama tehnicilor si uneltelor folosite . Faptul apare explicabil datorita dezgradacinarii populatiei emigrante din matricea contextului national. Folclorul lyric adiacent pastoritului este de o mare profunzime ideatica (balada Mioritei) *exploatarea si prelucrarea lemnului e ocupatie si mestesug.Franta. Cu atat mai mare este pierderea suferita prin distrugerea acestor vestigii prin noul proiect al exploatarii de suprafata propus in zona Rosia Montana *olaritul este o practica veche ce se inscribe in continuitatea practicilor dacice de la care s-a mostenit tehnica prelucrarii ceramicii negre si rosii. Centre denumite “de olarit” sunt in tara Oasului. torsul si tesutul. cornul de barcuit. amintim: cojocaritul. Aria sa de dezvoltare este larga de la campie la poalele muntilor. *vanatoarea a inclus in sfera s de activitate teritorii si populatie numeroase. Cea mai veche forma de practicare a sa: “barcuitul”. In Romania. In zonele din Delta Dunarii sau litoral. *inventarul uneltelor folosite este de asemenea foarte variat iar obiceiurile legate de aceasta ocupatie sunt dintre cele mai pitoresti. stiube din trunchiul de copac. obieceiuri prilejuite de sanura oilor de la Camarzana din tara Oasului sunt renumite in intreaga tara. Dpdv etnografic intereseaza mai ales diferite tehnici si mijloace utilizate in timpul vanatorii. Germania si Canada au o zester turistica etnografica modesta. in depresiunea Transilvaniei sau in Jud Valcea de la Horezu si Valdesti. plasa. practicate inca in tara noastra. Ruinele romane de la Rosia Montana sunt o adevarata dovada ilustrativa a vechimii si amplorii la care aceasta ocupatie a ajuns in muntii Apuseni. . Construirea prisacilor din cosnite traditionale este o faza aulterioara barcuirii care a fost inlocuita cu stuprarirul modern – are un coef mai redus de atractivitate. *albinaritul este o indeletnicire din timpuri imemoriale. Vanatoarea presupune si prelucrarea si valorificarea trofeelor in special a blanurilor si coarnelor. Se foloseau lingura . Ex masurisul (practica ancestrala in care se stabileste riguros relatia dintre proprietari si ciobani). Modul ingenios de construire si amplasare a capcanelor precum si armele folosite pentru doborarea vanatului sunt adesea de mare originalitate. Intre ocupatiile cu tente arhaice. sac. inventarul uneltelor creste. *auraritul a imbracat 2 forme majore de practicare: exploatarea aurului in subteran si recoltarea lui din nisipurile aurifere la suprafata. astfel pe raurile de munte se practica rastocirea (schimbarea cursului apei pe un anumit sector) pescuti cu undita. *cresterea animalelor imbraca si ea nuant multiple reflectate in modul de edificare al stanelor in practicile de exploatare pastoral a terenurilor. Maramures si muntii Apuseni sunt cele 2 regiuni etalon pentru aceasta ocupatie. vanatoarea stupilor salbatici. Se intalneste la locuitorii din regiunile montane in special acolo unde predomina esentele usor prelucrabile mai ales cele rasinoase. ocupatiile si mestesugurile – releva o mare diversitate tipologica. Modelul cum populatia rurala isi asigura existent diferita de la un tip de relief la altul de la o regiune climatic la alta. appreciate de turistii romani si straini prin nota de inedit si calitatea produselor rezultate. lemnul fiin transformat prin prelucrarea artizanata intrun numar foarte mare de produse de uz casnic sau decorative. pescuitul find ocupati principala.

botezul ). cele mai multe celebreaza nasterea mantuitorului si venirea noului an. fiecare zona etnografica avand un costul propriu. alpinism. imbinand elemente cu carater economic. inmormantare). Alte obiceiuri populare au menirea de a invoca fortele binelui in sprijinul comunitatii amenintate (paparudele-ploaie.  In functie de provenienta fluxurilor turistice . Obiceiurile de primavera au rolul de a semnala reintoarcerea naturii la viata si reintrarea comunitatii in circuitul ancestral al muncii. Exista si varietati in cadrul portului popular al aceluiasi popor. Salaj. arhitectura si instalatiile traditionale – releva anumite particularitati regionale ca expresie a unei conceptii anumite asupra frumosului si utilului (portile sculptate din Maramures sau turelele zvelte ale bisericilor din Maramures. jocurile si cantecul popular – diferentiaza un popor de altul si o etnie de alta prin particularitati ale costumatiei traditionale. contribuind la o valorificare optima a potentialului existent. Ele isi propun sa consfinteaca trecerea de la o stare la alta prin asa-numitele ritualuri de trecere (mositul noului nascut. strigatul peste sat si jocurile cu masti (capra. nunta . Instalatiile traditionale (mari) sunt la randul lor de o mare complexitate si varietate. ex Sangeorzul. 1) Turism montan : de odihna. de odihna 3) Turism de litoral : de odihna. jocurile de priveghi din Vrancea si Maramures).Turism intern (national) . Obiceiurile de nunta sunt de o varietate fara seama. Obiceiurile de inmormantare sunt in majoritatea cazurilor anterioare crestinismul(bocitul.Turism international receptor (dat de sosirile de turisti straini in tara noastra) si emitator (generator de plecarile de turisti romani in alte tari) Clasificarea formelor de turism . de agreement. balmomedical. Obiceiurile familiale marcheaza principalele momente din viata omului si se desfasoara intr-o succesiune logica de la nastere pana la moartea acestuia. pentru sporturi de iarna. focul viu sau masuratul oilor. ritualic si folkloric intr-un numar mare spectacol popular. urs). Ele sunt associate deobicei succesiunii anotimpurilor (obiceiuri de iarna-primavara :colind) sau evenimente familial sau individuale (nastere. 2) Turism balnear : de cura balneara.obiceiuri populare cu functii agroturistica – obiceiurile polulare sunt manifestari creatoare ale spiritualiatatii rurale in care diferite evenimente din viata noastra obstii sau individului sunt inaltate la stratul de simbol. structura. sportive 4) Turism pentru vanatoare si pescuit 5) Turism sportive si de agreement 6) Turism cultural 7) Turism de afaceri 8) Turism stiintific In teritoriu aceste forme de turism se completeaza reciproc. mascotele de la mosi si babe puse de anul nou la casele tinerilor. speaturism. In cadrul obiceiurilor calendaristice de iarna. stiintific. asezarile umane apar ca un tot unitar bine individualizat caruia creativitatea locuitorilor ii confera un grad de specifictate. In aceasta categorie intra colindele religioase sau laice. amplasare in teritoriu si arhitectura (crangurile din muntii Apuseni). Asezarile umane devin obiect al atractiei turistice datorita unor valori recreative individualizate prin vechime. descantecele). muntii Apuseni). portul. juridic. de drumetie. Viflaimul(teatru popular). climaturism.

In continuare se mentine o neconcludanta in Valorificarea resurselor agroturistice montane . Predeal si 3 complexe turistice (Durau.Turism feroviar .Turism naval .Turism pentru tineret . Din analiza gradelor de analiza a masivilor de echipare (mijloc de transport pe cablu.Turism itinerant . partii de schi.Turism sezonier – de vara si de iarna . Austria (peste 9000 km de partie amenajata) iar Franta (peste 2000 km partie ). Dintre acestea dotari adecvate turismului international avem doar in 4 statiuni –Poiana Brasov.Turism aerian . poteci marcate) precum si a circulatiei turistice rezulta urmatoarea: -avem dotare necorespunzatoare dpdv ethnic -din 60 de massive montane doar 20 corespund iar numai 13 au o dotare tehnica corespunzatoare -turism montan contine doar 7% din locul de cazare al tarii -cele aprox 150 de cabane au aprox 5500 locuri de cazare. Elvetia peste 1500. Ulterior turismul montan a cunoscut o dezvoltare cunoscuta pe langa cabanele initiale din Fagaras si Bucegi conturandu-se complexe turistice si microstatiuni turistice montane. Cehia si Slovacia peste 1200. nu acopera intreg spatiul montan iar dpdv tehnic in general sunt necorespunzatoare -cele 65 de mijloace de transport pe cablu insumeaza doar 70 km de lungime si acopera 80 km de partii amenajate comparative cu Austria (3700 mijl de transp).Turism de sfarsitul de saptamana  In functie de mijloacele de transport folosite .Turism rutier . Franta (peste 3mii). Structurile de primire se concentreaza cu precadere in 8 statiuni si 5 complexe turistice.Turism pentru varsta a 3-a .Drumetie  In functie de module de angajare al prestatiilor turistice . in aceeasi perioada se pun bazele primei statiuni montane din tara (Paltinis). Busteni. In functie de gradul de mobilitate al turismului .Turism continuu .Turism social Principalele inceputuri ale turismului montan organizat in tara noastra dateaza de la sfarsitul secolului al 19 cand iau fiinta primele asociatii de turism (Asociatia transilvaneana Carpatina 1880 si Centrul excursionistilor 1891).Turism ocazional .Turism organizat .Turism pe cont propriu  In functie de varsta si ocupatia turistilor . Semenic si Borse).Turism de transit  In functie de perioada anului in care se realizeaza actiunea turistica .Turism de sejur lung si scurt .Turism semiorganizat .

valoarea si complexitatea potentialului turistic montan si gradul de instorare tehnica : Masivul Postavaru cu cea mai buna amenajare de turism in comparative cu Parang. Valorificarea resurselor turistice balneare De pe teritoriul tarii noastre au fost utilizate pentru tratament inca pentru acum 2000 de ani pentru folosirea in scopuri terapeutice a apelor minerale de la baile Herculane de catre daci si romani. Baile Tusnad. Conditiile naturale deosebit de favorabile pentru practicarea unui turism complex au premis construirea in cele 12 statiuni a unui puternice baze materiale cu unitati de cazare. In cele 12 statiuni exista peste 260 hoteluri si peste 300 de unitati de alimentative publica. Negre Valorificarea resurselor agroturistice ale Deltei Dunarii Fata de valoarea de exceptie a D. Are o capacitate de cazare de peste 160 mii locuri reprezentand peste 45% din spatiile de cazare ale tarii. Vatra Dornei. Mai mult. din care >20mii sunt straini. Turismul in D Dunarii ar fi avantajat de o dotare corespunzatoare cu amabarcatiuni modern. potentialul turistic al litoralului este insuficient valorificat. de existenta unei infrastructuri generale de traditie si mai putin de valoarea potentialului turistic. Sovata. Ne referim mai ales la resursele balneare de mare valoare terapeutica. Dunarii. Avem o necorelatie cu capacitatea de cazare si lungimea si capacitatea partiilor de schi cu o medie de pana la 5m pe locul de cazare. Litoralul marin romanesc este considerat principala zona turistica a tarii cu toate ca prin specificul sau se caracterizeaza pintr-o accentuata sezonalitate. diagnostic si tratament sunt oferite in cadrul aceleasi cladiri. baza de cazare pentru tratament balnear reprezinta doar 12. Valorificarea potentialului turistic al litoralului M. utilizare partial fata de polivalenta terapeutica a acestor ape. Caciulata careau capatat faima international inca din secole trecute.1% din spatiul de cazare al litoralului. Turismul pe litoralul romanesc al M Negre a aparut intr-un cadru organizat in a 2-a parte a secolului al XIX si a capatat o mare amploare dupa anul 1956 cand a inceput realizarea unor mari complexe hoteliere.din prezentarea factorilor naturali de cura se desprind o serie de aspect deosebit de interesante pentru analiza valorificarii resurselor balneare: 1)se remarca folosirea cu precadere a resurselor minerale si a namolului therapeutic 2)are loc o utilizare preponderenta doar pe profilul statiunilor balneare. Concentrarea turismului din muntii Brasovului se datoreaza apropierii de centrele urbane (Bucur si Brasov). alimentatie publica. Spatiile de cazare din delta insumeaza doar circa 3 mii locuri din care numai 36% in delta propriu-zisa. Acest lucru face ca valorificarea turistica a deltei sa fie mult sub posibilitati. cum sunt apele termo-minerale. De altfel. Romania dispune in prezent de peste 160 de statiuni si localitati cu factori naturali de cura in multe dintre aceste localitati s-au construit hoteluri si complexe sanatoriale in care serviciile de cazare. echiparea tehnica si mai ales circulatia turistica organizata sunt foarte reduse . Dorna si cu ele mai multe resurse turistice dar cu o slaba dotare tehnica. D Dunarii este vizitata anual in medie de peste 250mii turisti. namolurile sapropelice si de turba. Fagaras. unele elemente ale potentialului turistic se degradeaza sau se reduc treptat (plaja) conducand la diminuarea potentialului turistic a litoralului romanesc. . Mangalia . Baile Herculane. Cu toate acestea. agreement si tratament. Lantul carpatic romanesc dispune de un potential turistic deosebit de complex si cu reale posibilitati de utilizare in turism dar insufficient valorificate. indicele fiind sub media internationala. Ulterior sau dezvoltat si alte statiuni :baile Felix. masa.

Teritoriiul Romaniei. Spatiul geografic romanesc detine in spatiul continentului European o pozitie central SE si are o forma relative hexagonal. caracter amplificat prin construirea podurilor peste Dunare si prin extinderea sistemului portuar Constanta. Romania este si o tara dunareana intrucat teritoriul este cuprins aproape in intregime de bazinul Dunarii si udat direct de acest fluviu pe 38% din totalul lungimii Dunarii. Paralela de 45 lat N aflata la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul N strabate tara noastra trecand in apropiere de tg Jiu pe langa Ploiesti si prin D Dunarii. Putem spune ca Romania este o tara carpatica intrucat pe teritoriul ei se desfasoara aproape 2/3 din intregul lant al acestor munti. tara noastra ocupand din tarmul ei vestic 245km. Punctul cel mai vestic al tarii este localitatea Beba Veche situat la 20 grade si 15 min iar cel mai estic orasul Sulina la tarmul M Negre la 29 grade si 41 min. care evita climatele reci. Este greu de precizat stadiul si nivelul unui astfel de valorificari deoarece resursele culturale istorice sunt raspunzatoare pe intreg teritoriul tarii iar baza de cazare se afla de regula in centre sau pe artere rutiere inregistrandu-se astfel atat circulatia de interes general cat sic ea turistica. Acestea indica situatia tarii noastre in zona temperate unde distributia luminii si a temp oscileaza in timpul anului in limite moderate. Valorificarea resurselor agroturistice antropice Aceste resurse sunt valorificate in general prin turismul itinerant cu valente culturale si de cunoastere. Prin aceasta poarta maritime tara noastra are legatura de comunicatie cu marile si oceanele lumii. Meridianul de 25 long E care imparte continental European in 2 parti egale strabate tara noastra prin mijloc trecand pe langa orasele Fagaras si Rosiori de Vede. Aceste influente ajung attenuate pe teritoriul tarii noastre datorita distantelor si catenelor muntoase intalnite in cale. Pozitia tarii noastre in cadrul spatiului geografic European a permis optiuni variate de dezvoltare si distributia echilibrata a marilor unitati geografice. component esentiala de baza a spatiului geografic national include intre granitele sale 238391km2 care situeaza tara noastra printer tarile de marime mijlocie ale continentului European ocupand locul 12 ca marime. Punctul cel mai sudic al tarii noastre (orasul Zimmicea) este situate la 43 grade si 37 min iar cel mai Nordic (satul Horodistea ) la 48grade si 15 min lat. Ca urmare. Tot ca un element specific asezarii geografice amintim ca teritoriul tarii noastr este traversat de 2 limite geografice: -limita dintre padure care se intinde in V si N continentuui si stepa specifica Europei SE -limita Nordica a vitei de vie planta sensibila la frig. Romania este o tara de transit European. Un alt element geografic de importanta europeana cu care Romania se afla in legatura directa este M Neagra .siletioase si nepoluante precum si de vase-dormitor corepunzatoare turismului itinerant si ecosistemului deltaic. Asezarea pe loc este definita de coordonatele geografice care o strabat. elementele climatului scandinavo-baltic din N cu cele ale climatului Mediteranean din S. Romania se situeaza in zona de interfata a marilor drumuri europene care pornesc din zona M Baltice si Peninsulei Scandinavice spre marea Mediterana si a drumurilor ce vin dinspre Europa Apuseana si central indreptandu-se spre E si SE continentului. In longitudine Romania este asezata in emisfera Rasariteana intre meridianul de 20 grade si cel de 30 long E. Caracteristici ale spatiului geografic romanesc . Baza de cazare pentru turismul international din alte localitati decat statiunile balneare. montane sau de pe litoral reprezinta aprox 70% din totalul locurilor de cazare din aceste localitati ceea ce exprima importanta care se acorda acestor resurse de turism. Pe teritoriul tarii noastre se intrepatrund datorita asezarii geografice .

Ca altitudine ocupa un loc mijlociu intre 3 ramuri ale Carpatilor Romanesti depasind 2mii m doar in muntii Rodnei si Calimani. constitue una dintre trasaturile caracteristice ale Carpatilor Orientali. Carpatii Romanesti Facand parte din lantul muntilor temeri alpino-himalaieni. campie si luncile 35% din suprafata tarii. dealuri si podisuri 33%. tara Barsei). Numarul mare al depresiunilor si al vailor largi. unele destul de intinse si bine populate cunoscute din vechime sub denumirea de tari ( tara Hategului. Subimpartirea lantului Carpatic. cu exceptia Carpatilor Curburii. campii si lunci. Intre limitele aratate ei se desfasoara intro dubla arcuire fapt ce se explica prin rezistenta opusa in calea formarii lor de resturile unor munti vechi aflate in vecinatatea lor. Alpii nu sunt strabatuti de nici o vale transversal si de aceea pentru legaturile feroviare transalpine au trebuit sa se realizeze tuneluri cu lungimi de 14-19 km . Carpatii Meridionali . In Carpati. Pasurile de culme care in Alpi inaltimi de peste 2 mii m in Carpati se mentin in general la 1000-1200m fiind altfel mai usor accesibile. carpatii cu o altitudine mijlocie neatingand inaltimile Alpilor care culmineaza in Mont Blanc la 4810 m si nici nu raman la inaltimea celor mai multi dintre masivele vechi ale Europei care rareori depasesc 1000 m altitudine. Carpatii se deosebesc de celelalte catenemuntoase ale sistemului alpin prin traseul lor sinuos. masivitatea/fragmentarea prin depresiuni si vai. Spre curbura acesti munti scad in inaltime. asezate de la mijloc catre margini in trepte aproape concentric din ce in ce mai joase. nuante de clima diferite precum si complexe faunistice si asociatii vegetale specifice. Carpatii se caracterizeaza si prin masivitatea lor redusa rezultata din multimea trecatorilor si a depresiunilor interioare care ii fragmenteaza. Daca ii comparam cu ceilalti munti ai continentui.Principalele component naturale de favorabilitate sau restrictivitate ale spatiului geografic romanesc Relieful tarii noastre are o structura variata si simetrica: munti. orientate piezis fata de acestia. Muresul si Dunarea strabat acesti munti. Un alt mod aspect characteristic al tarii noastre il reprezinta proportionalitatea dintre cele 3 principale forme de relief : munti 32%. Carpatii prezinta caractere de inrudire atat cu Alpii cat si cu Balcanii cu care se leaga de o parte si de alta precum si cu alti munti din sistemul alpin. se bazeaza pe deosebirea de alcatuire petrografica de structura si altitudine la care se adauga si orientarea culmilor. varfurile lor cele mai semete abia depasind 1700 m. Acest lucru face ca relieful Romaniei sa se deosebeasca de cel al altor tari turistice: Elvetia si Austria unde predomina muntii sau Olanda. Belgia si Danemarca in care predomina campiile. formele predominante ale muntilor. Specifica pentru Carpati este si multimea depresiunilor. O alta caracteristica a Carpatilor pe ansamblul lantului Carpatic o constitue succesiunea de sectoare inalte despartite de altele joase. vaile transversal sunt destul de frecvente deoarece Oltul. dealuri. Jiul. Aceste diversitati de forme ii corespund diferite roci si structure geologice. Diviziunile Carpatilor Orientali sunt: a)grupa nordica – se intinde de la hotarul de N al tarii pana in zona Bargau-Dorna-Campu Lung-Gura Humorului b)grupa centrala – de la culoarul Bargau-Dorna-Campu Lung in N pana la Valea Oituzului in S c)grupa sudica – Carpatii Curburii intre valea Oituzului si Prahovei avand circa 110 km lungime si 100 km latime. Carpatii Orientali Prezinta lungimea si latimea cea mai mare dintre toate sectoarele carpatice si au orientarea generala de la N-V la S-E.

d)Grupa Godeanu se prezinta ca un bloc triunghiular urias cu un varf care se apropie de Dunare. Carpatii Meridionali sunt fragmentati de vaile transversale ale Jiului. piscuri cu forme caudate datorate eroziunii: Babele si Sfinxul. Grupa se compune din 2 culmi apropiate paralele: culmea nordica (reprezentata prin creasta principala a Fagarasului cu altitudini ce se mentin frecvente peste 2000m -vf Moldoveanu 2544m-se remarca prezenta formelor glaciale si lipsa vailor care sa fragmentize culmea principal –lungime 70km) si culmea sudica (este mai joasa si fragmentata puternic de catre afluentii Argesului) c)Grupa Parang intre Olt si Jiu fiind cea mai lata din Carpatii Meridionali (70 km) fiind formata din masive si culmi muntoase bine individualizate dar si foarte strans legate intre ele astfel incat apare sub forma unui complex orografic masiv. Exista forme pitoresti cu abrupturi stancoase:Busteni. urmeaza culmile cele mai inalte:Retezat (2509m in Vf Peleaga) si Godeanu cu cele mai largi platform de culme. Gruparea este formata din mai multe culmi rasfirate radial din masivul central Parang. Depresiunea Petrosani – cunoscuta sub denumirea de valea Jiului este ingusta doar de cativa km si lunga de 45km este strajuita din toate partile de munte. Are mai mult un aspect de ses fiind considerate o campie intercalate si etajata. chei: Zanoaga. cel mai inalt dintre toate care culmineaza cu vf Parangul mare de 2519m. Depresiunea hategului cea mai larga arie depresionata din Carpatii Meridionali a fost in era tertiara un golf de mare in cuprinsul careia s-au depus sediment. Cu toata inaltimea si masivitatea lor. Sinaia dominante de Vf Caraiman. avand ape limpezi si constituind puncte de atractie turistica. la V-culoarul Timis-Cerna. Carpatii Meridionali represinta doar 21% din Carpatii romanesti. Desi au o masivitate pronuntata. Desi sunt cei mai inalti si mai masivi dintre Carpati. numiti si Alpii Transilvaniei. In cuprinsul lor exista cele mai multe si mai frumoase lacuri glaciare din Carpatii nostril.Reprezinta sectorul cel mai inalt si mai masiv din cuprinsul Carpatilor Romanesti cu altitudinea maxima de peste 2000 m cu peisaj glaciar deosebit. pesteri: a Ialomitei. latime=40-70km. b)Grupa Fagaras intre culoarul Oltuluui in V si vaile Barsei si Dambovitei in E. Ozea si Tatara). Din acest punct de vedere se remarca regiunea Montana Bucegi-muntii Barsei: >60% din mijloacele mecanice de transport pe cablu si cea mai mare Tipuri de turism practicate in regiunea Montana . Depresiunea Lovistea-Lotru situate de o parte si de alta a oltului intre muntii din grupul Parang si Fagaras cunoscuta in vechime sub denumirea de ‘tara Lovistei”.Turism pentru sporturi de iarna – este conditionat de prezenta unor dotari caracteristice: partii amenajate. Din aceasta grupa fac parte muntii Valcanului si Mehedinti. Pe culmile acestor munti apar frecvent urme ale ghetarilor cuaternari. La N de raurile Jiu si Cerna care curg in directii opuse. Se desfasoara pe directia generala E-V intre culuarul tectonic Timis-Cerna la V si valea Prahovei la E. Muntii Bucegi culmineaza cu Vf Omu :2505m. Culoarul Rucar-Bran -40 km lungime si o latime de 3-5 km in S si 20 km in N. Oltului si de culoarul Rucar-Bran in 4 compartimente bine individualizate care dpdv economic prezinta importanta prin potentialul hidroenergetic si rezervele de carbuni din depresiunea Petrosani : a)Grupa Bucegi este situate intre vaile Prahovei si Dambovitei si cuprinde masivele Bucegi. la N-culoarul Bistrei si depresiunea Hategului. 1. Carpatii Meridionali cu cateva trecatori joase (Turnul Rosu si Cozia pe valea Oltului si Lainici pe Jiu) de mare insemnatate pentru circulatia transcarpatica. Este inconjurata din toate partile de tinuturi joase spre S – depresiunea Subcarpatica Olteana. al 3-lea la Petrosani. mijloace de transport pe cablu. sub forma de caldari si circuri glaciare si pe alocuri cu morene. Piatra Craiului si culoarul depresionar Rucar-Bran. Lungime=250km . prin care se scurgeau limbile ghetarilor de odinioara.altul ajunge la Caransebes.

Sunt preferati versantii N-E si estici ai muntilor Bucegi. Fenomene vizibile de eroziune au aparut si datorita pistelor de acces catre partii a instalatiilor mecanice de uscat si a partiilor de pe care dispare complet vegetatia. Jiului. Amplasarea haotica a constructiilor in locuri necorespunzatoare dauneaza aspectului peisajelor montane. In muntii Carpati. Oltului.Turism alpinimul. Sovata). In ariile de mare circulatie turistica din carpatii romanesti au aparut problem datorate gradului ridicat de poluare cauzat de circulatia auto intense: valea Prahovei. 2. alpine si subalpine atrage o categotie de turisti care are conditie fizica necesara sa ajunga pana acolo. cu peste 60 tresee marcate. atrage in tara noastra o categorie restransa de iubitori ai muntilor. 3.este o forma sportive a turismului montan. Relatia dintre turism si calitatea mediului montan Turismul montan mai mult ca alte forme de turism este dependent de calitatea mediului inconjurator. Arieseni. Unele unitati industrial polueaza intens zone turistice de un pitoresc deosebit. Carpatii Meridionali (Balea Lac. aceste vai sunt insotite de importante artere Potentialul turistic al muntilor Apuseni . Intervalul de practicare al acestora se poate prelungi in functie de altitudine pana la 6m. O mare parte a masivelor montane sufera ca urmare a pasunatului intens.Turism itinerant montan practicat pe drumuri forestiere si poteci turistice in zona altitudinilor medii. Durau. a degradarii padurilor strabatute de poteci turistice . volcanic. Practicarea turismului in aria Montana necesita dezvoltarea azei de cazare existente. In prezent in zona Carpatica romaneasca functioneaza 900 unitati de cazare repartizate pe tipuri si grade de confort. Masurile de se impugn pe linia protectiei potentialului turistic si a prevenirii degradarii lui urmaresc in principal exploatarea rationala a resurselor turistice si mentinerii ei in limitele capacitatii de suport.lungime a partiilor de schi. Au ca limite valea Muresului in S si vaile Barcaului si Somesului in N. Aceasta forma de turism necesita conditii de relief deosebite iar traseele au grad de dificultate =1-6. a taierii brazilor pentru Craciun. Ranca. conditiile natural favorabile practicarii sporturilor de iarna dotate si cu amenajari specifice avem in: Carpatii Orientali (Borsa. combinate chimice si cele de prelucrare a lemnului aflate in zone turistice valoroase. relieful glaciar characteristic zonei inalte. Muntele Mic) si Carpatii Occidentali (Semeinic. Asezarea geografica Situati in partea vestica a tarii. avalanselor si caderilor de pietre. Vatra Dornei. Generalitati Iubitorii turimului montan strabat o diversitate de ecosisteme naturale differentiate si mai multe forme de relief: glaciar. muntii Apuseni inchid arcul carpatic. Stanca de Vale). 4.Turism de drumetie Montana atrage turisti prin valoarea peisagistica a formelor de relief. Straja. unele au suferit un process intens de degradare. precum si a integritatii mediului ambient in toata complexitatea sa. Este practicat pe scara restransa in tara noastra. Turismul pentru spoturi de iarna depinde de perioada cu strat favorabil de zapada. in unele statiuni exista instalatii pentru producerea zapezii artificiale. Dezvoltarea turismului reclama in permanenta protejarea si conservarea resurselor naturale si antropice. Baisoara. In afara acestei zone. Desi a existat o ruta de cabane si refugii inca de la sfarsitul sec XIX datorita incendiilor. practicata de un numar restrains de personae antrenate special. Paltinis. a prezentei resturilor menajere lasate de turisti si a vetrelor de foc. Printre cele mai poluate surse ale aerului si apei se situeaza fabricile de ciment.

cele din N la care se adauga vara vanturile din sectorul S. Unele pesteri conserva marturii paleontologice (urme si schelete de ursi de cavern):Pestera Cersilor. Muntii Macin aflati in NV Dobrogei au cele mai mari inaltimi din masivul Dobrogei. Pesterile reprezinta resursa turistica de baza in muntii Apuseni. in muntii Trascau pestera huda lui Papara. Dunarea si lacurile din zona sunt populate cu :caras. sporesc gradul de atractivitate turistica precum si pestera de la Scarisoara sau ghetarul Focul viu. Are un relief de podis si inclinare generala dinspre Dunare spre mare. Numarul pesterilor este extreme de ridicat (>5000 pesteri) majoritatea fiind considerate de mare valoare stiintifica si recunoscute pe plan international. la E cu masivul Gilau si muntele Mare. Absenta reliefului glaciar este compensata de prezenta rocilor vulcanice si mai ales a calcarelor si a determinat aparitia unor forme de relief dintre cele mai diverse si mai spectaculoase. In muntii Padurea Craiului este renumita pestera Meziad cu galerii de 5 etaje. Ocupand o suprafata de 10750 km2 muntii Apusei prezinta o mare diversitate in peisajul montan romanesc. prepelite si potarnichi. Vanturile dominante. Temperatura medie anuala 10-11 grade C. Vf Tutuiatu 467m si culmea Niculitel cu 363m. Magura. Blocul de gheata h=25m. un adevarat mosaic in care rocile cristaline din partea central se imbina cu rocile sedimentare din Bihor si cu cele eruptive din Vladeasa. stiuca. M Neagra la E si granite cu Bulgaria la S. Zmeilor sau dovezi ale locuirii acestora din timpuri stravechi: pestera Ciur-Izbuc. Muntii Apuseni se remarca printr-o mare varietate petrografica. la 1150 si se desfasoara pe 2 km in lungul unui parau subteran cu lacuri si cascade. Fauna cuprinde animale mici in special rozatoare: dropii. crap. Meziad. cu influenta de stepa in S. platica. Apusenii a caror altitudine maxima depaseste doar in cateva varfuri 1800 se prezinta sub forma unor masive intens nivelate despartite de culuare.rutiere si feroviare. Hidrografia Dobrogei Potentialul turistic al Dobrogei . Dpdv climatic podisul Dobrogei se incadreaza in clima specifica dealurilor joase. In muntii metaliferi o atractie deosebita e pestera liliecilor. in lungul carora apar frecvent bazine depresionare. media termica anuala are valori positive. In zonele impadurite: mistretul. salau si sturioni. lupul si pisica salbateca. vulpea. Ghetarul Scarisoara prezinta interes stiintific datorita faptului ca adaposteste 75000m3 fiind cea mai mare pestera cu ghetari din S-E Europei. Acesta se continua spre S cu muntele Gaina . Dobrogea – intre V Dunarii la V si N. Relieful volcanic este intalnit in muntii metaliferi unde se remarca coloanele de basalt de la Detunatele cu h=100m si sunt imbricate la baza in panze de agrohotisuri. care adaposteste lilieci. Gradul mare de atractivitate rezulta din spectaculozitatea peisajelor subterane:pesterile Vantului. In S se gasesc muntii metaliferi care se continua spre E cu muntii Trascaului.la N cu muntele Vladeasa. Relieful carstic dezvoltat pe calcare si dolonuite este specific peisajelor muntilor Apuseni. Valorile reduse ale altitudinilor medii si pozitia geografica in ansamblul Carpatilor romanesti influenteaza caracterul climei in zona. Raritatea si ineditul aspectului lor interior ca si prezenta unor acumulari masive de gheata in galerii. Pe litoral se simt brizele marine. iar regimul precipitatiilor se caracterizeaza prin valori ridicate ale mediilor anuale care scad de la V la E. Vegetatia si fauna Se incadreaza in zona de stepa urmarind variatiile reliefului si prezenta muntilor josi. Reteaua hidrografica e influentata de pozitia central inalta a masivului Bihor situat in partea centrala. Precipitatiile 400-500 mm/an. lacul subteran existent in aceasta pestera se prelungeste pe o lungime de mai multi km dupa care apele ies la suprafata. cetatile Ponorului. Astfel.

Astfel de lacuri sunt Techiorghiol. piciorongi. aceasta moschee este cel mai vechi monument architectural din Romania si la 8 km de Bagadag se afla cetatea Emisala construita in stil genovez la sf sec XIII. Toate aceste caracteristici favorizeaza baile de soare. realizata in stil Brancovenesc si manastirea Saon ctitorita in 1846.Rezervatii floristice – padurea Comorova de langa Neptun – rezervatia de stejar brumariu in care intalnim exemplare de stejar seculari si Vala Fagilor de la Luncavita 2. In regiunea litoralului romanesc. Gasim numeroase dovezi din timpul perioadei elene (orasele Histria. canalul Dunare-M Neagra inaugurat in 1984 care are o lungime de 64. Callatis sec VI i. stratul al 2-lea salitatea 22-30% sub 180 m adancime si este lipsit de viata cu exceptia unor bacterii. Durata de stralucire a aerului este de 2300-2400 ore/an. Verile sunt insotite de vanturi puternice si umede ce bat predominant dinspre mare. In sec XIX apare in documente Paristrion. palatal Pescariilor in 1900. Valurile – provocate de vantul din N-E. Peliprova si Crisan. aduse de afluentii sai principali Dunarea . fiind cuprinsa intre 17-18 g/l. Plaja are o inaltime ce variaza intre 5-42 km si coboara in trepte largi de la V la E.H). Format din sectorul N Clima: Bioclimatul marin este rezultatul interferentei dintre climatul de stepa si influenta M Negre fiind caracterizat prin nuante de suprasolicitare a organismului. determina expunerea ei la soare in tot cursul zilelor de vara. In ce priveste transparent apei atinge valori de 6 m iar in Mangalia in larg 16m. Nuntasi multe din acestea au valoare terapeutica si rezerve de namol sapropelic. califari rosii. Apa marii are o salinitate mai redusa decat a altor mari. iar numarul zilelor senine este de 140 zile/an cu 10-11 ore de soare /zi. ating 3-4 m inaltime.7 grade C cara putand ajunge la 25. in comuna Niculitel avem biserica ingropata numita astfel deoarece o parte a edificiului se afla sub pamant. Acestea apar in zona mangalia. Are o lungime de 245km si este situate intre bratul Chilia si Vama Veche. situatie intalnita in Europa doar pe coastele E ale Italiei. Potentialul turistic al litoralului romanesc al M Negre si S. Nistru si Nipru si ape aduse de curentii de fund din M Mediterana. Agighiol. intalnim lacuri sarata de tipul limanelor maritime care au evoluat prin intreruperea legaturi cu marea. Plaja naturala este formata in cea mai mare parte din nisip curators calacaros cu o granulatie fina spre medie. iar in sec XV capata denumirea turceasca Dobrugi-Ille. In Tulcea se afla palatul Pasalelor construit de Izmail Pasa in 1860. Faptul ca plaja are o orientare predominant E. Rezervatii naturale 1. Este situate in complexul lacustru Razinu-Sinae 3. Dobrogea era cunoscuta sub denumirea Scytia Minor. Ploi rare si de scurta durata. Tomis sec VI i.Rezervatii faustice – refugiu ornitologic important: pelicani. Temp a apei marii este la suprafata de 12.H.manastirea Celic Dere ctitorita in 1844. Agigea Costesti. Apa marii are primul strat de la suprafata 180 m adancime.Dobrogea este o regiune bogata in ape termominerale. o salinitate 17-18%. in secolul IV-VII. moscheea lui Ali Gazi Pasa construita in sec XVII si care detine un minaret inalt de 23m. Statiuni turistice de pe litoral . Obiective turistice:.2km.Alte rezervatii – Calinule Tatarasti. sec VI i.H. Dumbraveni si Esechioi Potentialul antropic al Dobrogei Dobrogea a fost locuita din cele mai vechi timpuri. Chelia Veche. in Sf Gheorghe. dovada fiind numeroasele urme arheologice descoperite. Geamia Azzizie. Apa Marii Negre este formata dintrun amestec de ape dulci.

amenajarile turistice au fost adaptate acestui scop: discoteci in aer liber. Este recomandata pentru tratarea afectiunii reumatice si anumitor forme de dermatoza.Delfinariul – vizitat pentru spectacolele de dresura a delfinilor si acvariilor cu specii din flora si fauna M Negre .Cazinoul – in 1904-1909 conceput in stil Rococo cu imbinari de diverse elemente de decoratie nationala si amplasat pe faleza .se afla la 38 km S de Constanta. o parte construite in perioada 19591962 cele mai multe au fost dotate doar pentru sezonul estival. Pe plaja dintre Euforia N si S sunt construite paviloane pentru tabere de copii. Tismana.Statuia lui Ovidiu – amplasata in piata Ovidiu in fata muzeului de istorie nationala si arheologie . schi nautic. Baza de cazare trebuie modernizata. Delfinul si Steaua de mare precum si la clinica institutului de Balneoterapie si recuperare medicala. Dispune de baze sportive. Are o plaja de 8 km lungime cu latime variabila 100-250 m cu nisip fin .Farul din Constanta – a functionat pana in 1913.Statiunea Costinesti – la 28km S de Constanta fiind construita pe raza comunei Tuzla. discoteci. potentialul sau turistic a fost pus in valoare din anul 1969 cand a fost relizat un complex de odihna desfasurat pe 200Ha. Astazi sunt peste 70 hoteluri cu categorii cuprinse intre 1-5 stele numeroase restaurant. A aparut pe o veche vatra de locuire geto-dacica peste care colonistii greci veniti din Milet au intemeiat Tomisul in sec VII-VI i. Statiunea dispune de o baza de tratament in aer liber pe malul L. Mamaia –perla rivierei romanesti situate pe cordonul de nisip ce separa apele sarate ale M Negre de apele dulci ale lacului Siutghl situate la 5 km N de municipiul Constanta. Techirghiol la 19 km de Constanta. Are numeroase hoteluri. lipsit de pietre.H. Plaja are 3km lungime si o latime de max in S de circa 100m. Plaja :lungime 4 km . Eforie S – este o statiune renumita inca din secolul trecut situate pe fasia litoralului dintre mare si L. fiind principalul edificiu al cultului mulsuman din Constanta. cantine. In apropiere se afla padurea Comorova si 2 lacuri cu apa dulce: Jupiter. Festivalul National Mediafest. Statiunea a aparut pe la inceputul anilor 70 fiind considerate una din cele mai elegante statiuni ale litoralului romanesc. respiratorii/gimco. Dispune deun sat de vacant si unitate de vara. Dispune de >2500 locuri de cazare in hoteluri. cluburi. Eforie N – statiune turistica amplasata la 14 km S de Constanta si este recomandata turistilor atat pentru a petrece concediul de odihna cat si pentru tratarea anumitor afectiuni reumatice. a fost ridicat de o companie engleza in 1860 .Navodari cunoscut pentru taberele de vara are elevilor. vile. Inceputurile statiunii dateaza din 1949 odata cu amenajarea primei tabere pentru copii care s-a extins mai tarziu. Plaja are o lungime de 2 km si o latime 50-100 m cu nisip fin in strat consistent fiind aparata de diguri. Statiunea are in dotare si o baza de tratament . Puncte de atractie: . Constanta – oras istoric cu vechi traditii presarat cu monumente de arta si istorie.Moscheea – situate pe locul vechii Geamiei Mahmudia ( a fost ridicata in onoarea sultanului Mahmed al 2-lea). la Costinesti se desfasoara o serie de evenimente culturale care atrag turisti de pe tot litoralul: Gala Tinerilor actori. Exista minitabere cu bazin. dermatologice.5 ha pe malul lacului Techirghiol. neavand instaltatia de incalzire. In timpul verii. Serbarile marii. . Primul stabiliment de bai de namol a fost realizat in anul 1901 de Eforia spitalelor din Bucuresti. discoteci insemnand circa 900 locuri. fiins aparata de 7 diguri in larg insemnand 3 ha de plaja maritime si 3 plaje de 4. Latine 150-250 m cu nisip foarte putin. Techirghiol si de inca 2 baze conectate la reteaua hoteliera medusa. Neptun . Fiind o statiune destinata de la inceput tineretului.

Plaje mici. situate la 1 km de Mangalia. Plajele sunt pline de scoici. Si pot vizita Moscheea Turca. bucium) a unor peisaje locale si a Potential turistic al N Moldovei . piste de Bowling. aflata la contactul dintre Obcinele Bucovinei si podisul Moldovei. Un rol major il are pavilionul destinat cu bai de namol cu ape sulfuroase. natura si inotul in mare. latime 100-160m. Unele biserici se remarca prin picture exterioara (fresco) cu teme religioase :Voronet. Siret. Intre Naos si Altar se mai pastreaza ansamblul iconografic din timpul lui Stefan Cel Mare.8km. Statiunea are >1400 locuri de cazare. 200 m latime. Are 5 hoteluri mari: Balada.Cocor si Egreta si hoteluri cu nume feminine :Anca.5 km lungime. Orasul are numeroase posibilitati pentru petrecere a timpului liber prin excursii cu vaporas. numeroase golfuri artificial. Cap eturora – este ultima statiune create intre Venus si Jupiter. la 48 km de Constanta. Detine 10 hoteluri cu nume de pietre pretioase. Tratament cu namol si gerovital. nisip fin. Are terenuri de sport. Aceasta zona si-a catigat renumele in special datorita manastirilor care apartin perioadei feudale de maxima afirmare a Moldovei (sec XV-XVI). In arhitectura acestor biserici se imbina elemente gotice si byzantine cu elemente locale care au dat nastere unui stil tipic moldovenesc. In apropierea acestora se afla si alte manastiri renumite: Putna. miniglof.. piscine in aer liber. Paja. Bisericile aflate in incinta manastirilor se remarca prin stilul constructiei prin picturile exterioare si interioare si prin obiectele care le impodobesc. discoteci. hora. Rodica. situate aproape de plaja. Dateaza din anul 1972 fiind alcatuita dintr-un ansamblu de hoteluri cu stil architectonic. Plaja 1. in cadrul hotelului Mangalia. Olimp – se afla intro zona bogata in vegetatie la 7 km in N de Mangalia. Humor. 2Mai si Vama Veche – 2 sate situate in S litoralului. Pictura interioara si exterioara au fost realizate in timpul lui Petre Rares. ruinele antice ale fortaretei Calatis. Venus – la 3 km de N de Mangalia. cluburi. intre 1534-1535. teren de sport. Dragomirna.balnear langa hotelul Doina. parc pentru copii. traditia celor ce indragesc plajele linistite. in antichitate sub numele de Calatic. Una din cele mai importante regiuni turistice din tara noastra este N Moldovei. Plaja 1. Desi au trecut prin perioada de vicisitudini istorice . Atena si Diana si 15 hoteluri cu doar 5 etaje. Nu dispune de campinguri si casute. Saturn – cea mai sudica. parc de distractie. Sectorul cel mai atractiv = in dreptul hotelului Prezident. In apropiere exista un sat de vacant cu bungalowuri.pe peretele V este pictata “Judecata de Apoi” unica in arta Orientului crestin. Sucevita. Mangalia – oras istoric. Statiunea are 4 campinguri. Manastirea Voronet – este ctitorite a lui Stefan Cel Mare din 1488. Moldovita. Dispune de posibilitatea de tratament balnear. In statiune apar izvoare de ape sulfuroase si hipotermale captate. Este o asezare pitoreasca pe un promotoriu stances intro zona cu vegetatie bogata. Acestea au intrat in anul 1991 in patrimoniu UNESCO. popicarie. terenuri sportive. Cazarea se poate face la localnicii sau la corturi. Carmen. restaurant. Rsca si Slatina. Pictura exterioara se realizeaza pe un font albastru inchis devenit celebru in toata lumea sub numele de albastru de Voronet. Originalitatea acestei picture consta in prezenta in scena a unor instrumente musicale moldovenesti (coliza. Au devenit destinatia. multe dintre constructii s-au pastrat intr-o forma apropiata de cea initiala. Statiunile situate la S de Neptun – destinate pentru vacante cu buget moderat sau mic. Au aparut si vile. Are hotelurile Vulturul. Comparativ cu alte constructii similar din Europa bisericile din N Moldovei au dimensiuni reduse avand in mediu 30m lungime si 15 m latime.

portarul Sucevei. Biserica are un plan dreptunghiular la exterior si fals trilobat la interior in forma nemaiintanita pana atunci la ctitoriile epociile. Picture exterioara realizata in 1541 este o sinteza intre elementele orientale si occidentale integrate in traditia locala.2 m. Picture exterioara – rosu intens prezinta cele mai vechi fresce in aer liber din Bucovina. Manastirea Arbore – inaltata de boierul Luca Arbore. portrete socotite capodopere. Elementele particulare il constitue pidvorul deschis cu arcade. Manastirea Humor – in anul 1530 fiin pictata atat la interior si exterior in 1535. naos. inovatie la acea vreme determinata de influente renascentiste din exterior. Aceasta manastire adaposteste mormantul lu Stefan Cel Mare avand si un muzeu in care se pastreaza mai multe obiecte ce au apartiut marelui voievod. A fost ridicata de Bogdan I in 1360 domnitorul fiind inmormantat in aceasta manastire. fiins construita in timpul lui Dragos Voda la Volovat si mutata in 1468 de catre Stefan Cel Mare la Putna. Manastirea Varatec – 1785-in ansamblul monarhal de la Varatec se afla si biserica Sf Ioan Botezat construita in 1844 si langa care se gaseste mormantul poetului Veronica Micle. Manastirea Dragomirna – construita in 1609 pintre primele manastiri a Moldovei in care se renunta la pictura exterioara iar ca noutate se introduce sculptura in piatra. Manastirea Bogdana – cel mai veche monument construit din piatra in Moldova. ziduri H=6m si groase de 1. Peretele V = nepictat. pronaos. Un al doilea grup de manastiri este situate mai la S in apropierea orasului Tg Neamt: Manastirea Neamt – ctitorita de Stefan Cel Mare in 1497 Manastirea Agapia – in judetul Neamt construita in 1642. pictura fiind terminata in 1537. Manastirea Sucevita – ctitorie a movilistilor terminate in 1581 iar pictura exterioara si interioara a fost executata intre 1595-1596. Manastirea Putna – 1466-1469 in trilobat: pidvor. . Pe langa biserica au fost construite chili. este pictata atat in interiorul cat si exteriorul. Peretele S are pictat “Arborele lui Iisus” si fiziologia antica. Pictura exterioara pe un fond predominant verde (verde de la Sucevita) prezinta scene din Vechiul Testament .unor vesminte populare. turnuri de aparat in cele 4 colturi. Manastirea Patrauti – construita in timpul lui Stefan Cel Mare in 1487 fiin cea mai mica dintre ctitoriile sale si singura detinata a fi manastire de calugarite. Manastirea Secu – din secolul XVIII si este asezata intrun cadru natural deosebit . fiind monumental cu cel mai mare numar de imagini religioase din tara. Construirea bisericii este in plan trilobat fara turla pe naos. turla fiin impodobita cu sculpture cu motive geometrice si florare. Este considerate cea mai veche biserita din lemn Romania. incaperea mormintelor. lucru care o particularizeaza in peisajul manastirii cu picture exterioara. Manastirea Moldovita – ctitoria lui Petru Rares din 1532. Aici se afla si casa monumental Al Vlahuta. Valoarea deosebita este data de picture realizata de N Grigorescu in perioada 1858-1861. o casa domneasca. La mica distant spre E de Putna se afla o bisericuta din lemn construita in 1353. In muzeul manastirii se pastreaza manuscrise din sec XV in care se fac referiri la modul de organizare al scolii romanesti. In incinta manastirii se pastreaza distinctia “Marul de aur” abordata manastirilor din N Moldovei de catre federatia internationala a ziaristilor. altar. In 1481 Stefan Cel Mare a intarit biserica cu ziduri de cetate prevazute cu turnuri in conturi si la mijlocul laturilor.

Peisajul deosebit de frumos si ospitalitar cu care sunt intampinati turistii. .Pe langa aceste manastiri in zona Moldova se afla multe manastiri situate in locuri retrase mai greu accesibile care pot oferi spatiu de cazare pentru turisti. justifica vizita lor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful