Turism rural. Agroturism si ecoturism.

Definitii si concept
1. Agroturism – definit prin deplasarea unor persoane intro localitate rurala asezata intro zona pitoreasca finalizata prin stationarea a cel putin 24h si prin consumul de produse alimentare si nealimentare specific completata cu integrarea in societatea rurala privita in toata complexitatea sa. Cuprinde 2 mari concepte: - activitate propriu-zisa turistica concretizeaza in cazare si servicii de masa si agrement - activitate agricola prestata de proprietarul fermei agroturistice gazda concretizata in producerea si prelucrarea primara a produselor agroalimentare in gospodarie si comercializarea lor direct la turisti sau prin alte retele comerciale. Zonele pentru agroturism reprezinta in numeroase tari ale lumii o creatie mai recenta aparuta din nevoia de evadare in spatii de liniste dincolo de zidurile orasului sau de aglomeratia unor statiuni turistice. Exista spatii geografice mai mult sau mai putin extinse in care odihna se imbina cu recreatia, plimbarea si activitatile practice, in unele situatii valorificate, unii factori naturali de cura balneara. Aceste zone pot sa apara in teritoriu in mod unitar (Culoarul Rucar-Bran, Valea Ariesului) sau dispersate sub forma unor sate turistice (Poeni in Jud Cluj, Tismana in Gorj, Mulighion in Tulcea, Botiza in Maramures, Bala in Mehedinti). Experiente importante au inregistrat in acest domeniu, tarile alpine europene, acestea fiind primele tari in care s-a practicat aceasta forma de turism :  Elvetia – a aparut agroturismul in jurul anilor 1840. La cele 6 mil loc, gazduieste astazi peste 10 mil turisti anual; practic satele sale dobandind in cea mai mare parte functie agroturistica in special in zonele lacul Leman, M-tii Jura. Franta – are o veche si bogata traditie, activitatea fiind coordonata de o asociatie generala a spatiului rural. Statutul francez incurajeaza dezvoltarea acestor zone promovand un system de creditare avantajos si o politica fiscal stimulatoare. Austria – a dezvoltat o importanta baza turistica in mediul rural promovand sistemul pensiunilor complete rurale pentru vacante familiale. Aceste pensiuni sunt bine prezentate in zonele: Tirol,Salzburg si Valea Dunarii. Germania – a trecut la organizarea turismului rural dupa 1960 prin organizarea unui inventar al zonelor care se preteaza la practicarea acestui gen de turism. Cele mai multe ferme au fost in M-tii Padurea Neagra si in lanturile din Marea Nordului. Polonia – detine peste 3000 sate turistice, primele amenajari turistice ruurale aparand in jurul 1970. Belgia – si-a construit veritabile nuclee pentru turismul rural prin asocierea a 5-6 familii care investesc, deruleaza activitati si impart profitul. Prezenta turismului rural a incurajat productia locala alimentara considerand direct micii producatori. Danemarca - a promovat produsul touristic rural denumit vacante active; sunt oferite, servicii in 22 de asezari rurale totalizand aprox 3 mii locuri de cazare. Irlanda – dispune de 500 ferme cu capacitate de cazare de 6-10 persoane in care se ofera servicii complete sau partiale complete cu activitati de agremenet diversificate (pescuit, escalada, golf) Italia – dispune de peste 1500 locuri, situate in 20 regiuni ale tarii. Aceasta activitate este puternic stimulata pentru publicitate constanta; ghidul agroturist (1995) mentioneaza informatii foarte pretioase Finlanda – are omologate peste 500 sate turistice cu peste 10000 locuri de cazare. Beneficiind de un cadru natural de exceptie precum si de prezenta noptilor albe, Finlanda ofera doritorilor de liniste si

posibilitati de agreement multiple(schi.extindere . prin posibilitatile de acces. Babele) -potential turistic – patrimoniu turistic impreuna cu infrastructura generala. Horezu in Subcarpatii Getici 6) sate turistice etnofolclorice: Curtisoara in Gorj. Polovragi si Stanesti in depresiunile Olteniei si Ohaba de sub Piatra in Tara Hategului. peisaje. forme bizare de relief. Dorna-Candreni in Suceava. Clasificare sate turistice: 1)sate peisagistice si climaterice : fundata in culoarul Rucar-Brad. echitatie. Rasinari in Sibiu. Satele turistice sunt asezari rurale pitoresti bine consolidate dpdv economic. Saliste in marginimea Sibiului. monumente de folclor -resurse turistice naturale – elemente de relief. 1) Relief si geologie: trepte si forme de relief. prezentand interes prin valoarea sa peisagistica. participare la diverse activitati agricole in fermele gazda). monumente de arta si ansambluri memoriale. forta de munca si sistemul de comercializare a produsului turistic -resurse turistice antropice – monumente si situri arheologice. -localitate turistica – asezare urbana sau rurala cu functie turistica care dispune de un patrimoniu turistic semnificativ si in care activitatile turistice ocupa o pondere importanta (Sinaia) -obiectiv turistic – element individualizat (Sfinx. fenomene geologice. Rasinari. 5)sate cu monumente istorice de arta si arhitectura : Sucevita. Baltatesti in Subcarpatii Moldovei 4)sate turistice pastorale : Orlat. Varatec in Moldova. Putna. monumente tehnice (podul construit de Anghel Saligni). Humulesti in Neamt. Pietroasele in Buzau. Bujoreni in Valcea. Cotesti in Vrancea 2. intinderi de apa si cursuri hidrografice de clima. Agapia. peisaj natural. Naruja in Vrancea 7)sate turistice de creatie artistica si artizanat: Corund in Harghit. 8)sate turistice pomiviticole: Recas in Timis. monumente istorice. Botiza in Maramures. Alieseni in Alba. Ecoturism . de desfasurare a activitatilor turistice si de amenajare pentru turism. Cozia. structuri geologice Relieful Romaniei este cel mai variat si mai important ca sursa turistica naturala a tarii noastre. Vama Veche si 2 Mai in Constanta 2)sate turistice pentru participarea sporturilor : sporturi de iarna (Fundata in Brasov si Garana in Caras Severin )sau sporturi nautice (Murghiol in Tulcea) 3)sate balneare: Zizin si Covasna in Mehedinti. muzee. zacaminte de substante minerale cu efecte terapeutice:saline. Aceasta forma de turism trebuie sa furnizeze avantaje economice si culturale locuitorilor zonelor turistice si sa asigure participarea lor in ceea ce priveste genul si volumul activitatilor turistice care trebuie astfel autorizate. Ecoturismul trebuie sa favorizeze o interactiune autentica intre populatia de primire si turisti si sa permita o dezvoltare durabila si de protective a zonelor rurale (Dracula Parc). Romania – bazele agroturismului au fost puse in anul 1972 cand ministerul turismului a selectat 118 asezari rurale representative ce urmau a fi promovate in turism. pescuit. de flora si de fauna. ansambluri si rezervatii de arhitectura. Tismana in Gorj.alternativa a turismului verde marcata de practicarea sa in spatii nealterata de interventia antropica (a omului). Romania se impune printr-o mare diversitate a Resurse turistice naturale . edilitar si cultural situate in medii nepoluate conservatoire a unor modele cultural care indeplinesc sezonier sau permanent functia de primire a turistilor. Bradet in Arges.

lacuri naturale sau artificial. vegetatiei si faunei. Jiu) care intregesc patrimoniul de frumusete si atractie naturale ale Romaniei. Sarat. Romania detine intinse domenii schiabile in Carpatii Meridionali. temperatura apei. Techirghiol). importante trasee pentru drumetie si alpinism precum si un domeniu speologic de mare amploare si valoare stiintifica si estetica. raurile si Dunarea. rezervatii stiintifice). Se disting 3 tipuri principale de bioclimat: -climat excitant – solicitant de campie sau litoral -climat sedative – indiferent de deal si podis -climat tonic – stimulant de munte Unele din elementele climatic se constitue chiar in factori indispensabili practicarii turismului (zapada pentru sporturi de iarna) 3) Hidrografia : ape freatice si minerale. reprezinta principalul factor natural de cura din tara noastra de care se leaga aproape intreaga activitate balneoturistica. salneoturism (lacul: Ursu. monumente ale naturii. alkaline(biocarbonatele). constituind si un important factor natural de tratament/cura. 2) Clima : temperature aerului. Ciucas). monumente ale naturii. grosimea si durata stratului de zapada. 5) Fauna : fondul cinegetic. flora specifica . curgatoare. Turda) precum si diferite defilee (dunare. in muntii Apuseni si Rodnei. Rodnei. mistret. Dunarea. Alteori. Marea Neagra detin o bogata si variata fauna ihtiologice. Ciucas. completate de regula cu componente ale apelor. iar baltile si delta Dunarii paradisul pasarilor. specii faunistice ocrotite. Pot fi structurati dupa importanta lor in turismul balnear in: ---ape minerale si termominerale – prin volumul rezervelor si calitatile terapeutice. fauna prezinta importanta prin valoarea cinegetica si estetica. Acestui relief i se mai adauga impresionante chei (Bicaz. Delta Dunarii. In tara noastra exista aproape toate tipurile de ape minerale cunoscute: oligominerale. capriorul si in padurile de deal si de campie. dar si prin functia lor sociala. . potentialul fitografic devine essential pentru activitati turistice (ex: parcuri nationale. mai ales in aureola mofetica din catena vulcanica Oas-Calimani-Harghita. parcuri naturale Factori naturali de cura pe teritoriul Romaniei. Mehedinti. peisaje carspice in muntii Bihorului. Bucegi. Fauna de mare interes vanatoresc (urs. utilizte pentru agrement (Snagov. Parang. cerb) se concentreaza in unitatile montane. rezervatii stiintifice Din punct de vedere touristic. deoarece creaza ambianta pentru activitatea de turism. alcalinoferoase. Padurile din zonele periurbane prezinta un interes deosebit pentru turism. precipitatii. Lacurile. rezervatii stiintifice Potentilul natural generat de vegetatie completeaza de regula gama atractiilor proprii altor compartimente naturale din cadrul peisajelor geografice. peisaje cu relief structural si petrografic in muntii Ceahlau. Olt. iazurile. Sunt cantonate in zona Montana. rauri si lacuri. fondul piscicol. Marea Neagra Fondul hidrografic detine un important potential touristic prin numeroasele resurse de ape minerale.peisajelor generate de diferite forme glaciare in muntii Fagaras. 6) Natura ocrotica : rezervatii naturale. multe dintre pesteri fiind ocrotite de lege ca monumente ale materiei de ex: pestera Scarisoaramuntii Bihorului. Structura geologica deosebit de complexa a teritoriului face ca Romania sa dispuna de o impuizabila rezerva de ape minerale. Marea Neagra detine un rol important in potential touristic hidrografic prin salinitatea apei si nisipului fin al plajelor. 4) Vegetatia: paduri etajate. durata de stralucire a soarelui Conditiile de clima reprezinta un element important al potentialului touristic al tarii noastre. recreere si agreement prin valoarea peisagistica.

sulfuroase. helioterapie. Resurse turistice antropice Romania este detinatoarea unui imens tezaur de vestigii arheologice. Toate aceste lacuri depun pe fundul lor namoluri sapropelice de mare importanta. Valorificarea complexa a apelor minerale se face in statiunile balneare prin cura interna si externa sau prin imbuteliere ca ‘ape medicinale’ si ‘ape de masa’. fiind utilizate in terapia profilactica curative si recuperare a 12 categorii de afectiuni. Lacurile cele mai folosite in balneoturism: din Campia Romana (lacul Sarat. Tot acest fond cultural istoric formeaza o parte insemnata a ofertei turistice potentiale si o componenta a imaginii . Sugas-Bai si Harghita. Techirghiol) unde bioclimatul excitant. utilizate ca mofete natural.feruginoase. in nevrozele astenice. Praid si Slanic Moldova. Ocna Sugatag sau Ocnele Mari. Asa se explica faptul ca in principalele statiuni balneare din tara noastra (Covasna. sulfatate. clorurate. Se recomanda in terapia anumitor. Sovata. radioactive s. Se folosesc la Covasna. sunt cele mai reprezentative fiind solicitate si de bolnavii din strainatate. lacuri terapeutice – prezinta interes terapeutic apele clorurate sodice. Bazele de tratament de la Tg Ocna. M Neagra). Balta-Alba). a gradului de mineralizare si a temperaturii. Sarat. Nu sunt suficient studiate dpdv al efectului terapeutic si nici folosite pe masura importantei lor. Slanic Prahova. plante medicinal sunt factori naturali de cura foarte raspanditi . Techirghiol. namoluri terapeutice – namoluri sapropelice (Amara. Slanic Moldova) se trateaza alaturi de profilul principal mai multe boli asociate. Compozitia chimica este in functie de originea namolului si sunt utilizate in aceleasi afectiuni ca si apele lacurilor sarate. avand efecte terapeutice considerabile. O alta particularitate a tarii noastre este aceea ca pe spatii restranse se intalnesc numeroase surse de ape minerale cu concentratii si compozitii chimice diferite. emanatiile sulfuroase – numite sulfatare. Sunt utilizate si lacurile din masivele de sare :Sovata. baile de aer si de soare sporesc efectul terapeutic al bailor de lac. Apele lacurilor sarate sunt utilizate in terapia afectiunilor reumatismale. din ce in ce mai solicitati in cura balneara. Vatra Dornei. apele minerale din vestite statiuni balneare de peste hotare si au o adresabilitate balneoclimaterica foarte larga. sunt unice in Europa. in tratamentele afectiunilor cardiovasculare si ale aparatului locomotor . cu o mare varietate in privinta compozitiei fizico-minerale. cura de teren). apar la Turia. sodice. fapt ce permite tratarea simultana a mai multor categorii de afectiuni in aceeasi localitate. care completeaza calitatile terapeutice. monumente istorice de arhitectura sau de arta cat si a unui inestimabil patrimoniu care atesta evolutia si continuitatea in munca pe aceste meleaguri precum si dezvoltarea culturii si artei poporului roman. Vatra Dornei). namoluri minerale de izvor (Sangeorz-Bai). Prin calitatile fizico-chimice si valoarea terapeutica . sulfatate cu cu o mineralizare medie. turbe descompuse chimic (Mangalia. Amara. cuprinsa intre 30-80 g/L. Borsec. atat in prepararea unor medicamente cat si in cura externa ca bai de plante.a. prin captarea gazului emanate si folosit therapeutic si ca mofete artificial (gaz extras din ape minerale carbogazoase). care prezinta interes atat prin apa sarata cat si prin fenomenul de heliotermie. ginecologice si ale sistemului nervos periferic. salinele – constitue un important factor de cura in terapia afectiunilor respiratorii. in surmenajul fizic si intellectual si in afectiunile respiratorii. administrandu-se sub forma de impachetari de namol incalzit si bai de namol. Aeroionizarea este de asemenea un factor de cura cu effect terapeutic. de pe litoralul marin (L. Vatra Dornei. Ocna Mures. Factori climatici sunt utilizati in mentinerea sau ameliorarea starii de sanatate a organismului uman prin climato-terapie (aeroterapie. Baile Herculane. Buzias. mofete – sunt emanatii de co2 specifice muntilor vulcani Harghita si Calimani. carbozoase arsenicale. Borsec. iodurate.

2)Monumente istorice de arhitectura si de arta. barajul si lacul Vidraru si Bicaz. sisteme hidroenergetice si de navigatie de la Portile de Fier 1.turistice a tarii noastre pe piata internationala. Desi pe mapamond astfel de evenimente sunt pretext pentru a atrage milioane de turisti in Romania nu avem inca o traditie in exploatarea lor targurile si expozitiile populare devin centre de polarizare a turistilor. se desfasoara primavera. prilejuite de succesiunea ciclica a anotimpurilor sau de reluarea ritmica a unor vechi trairi si obisnuinte. El prilejuieste in primul rand intalnirea locuitorilor din toate cele 4 zari ale Apusenilor. biserici si manastiri cu fresce exterioare din Bucovina. depresiunea Hateg si Oltenia subcarpatica carnavalurile impresioneaza turistii exuberanta lor prin aceea descatusare de energie si imaginatie. Nedeile sunt legate si de anumite ritualuri ale muncii: pastorit. hramurile si pelerinajele religioase concentreaza anula mase enorme de oameni intre care si numerosi straini turisti 8)Resursele turistice de natura etnografica ocupa un loc distinct in cadru obiectivelor turistice antropice in primul rand prin specificatea lor deoarece fiecare etnie poseda un patriomoniu propriu spiritual si material rezultat din evolutia constiintei sale in timp si a raspunsului populatiei in spatiu. multe cu valoare de unicat si de notoritate mondiala ex. monumentele stilului brancovenesc si complexele de arta feudal din Oltenia si Muntenia etc 3)Muzeele si casele memorial de interes national si international 4)Marturiile civilizatiei si culturii populare ex. atat pentru a-si schimba produsele intre ei dar si pentru a pune la cale intelegeri si cununii intre tineri. Aceste manifestari pot avea incarcaturi si de alt ordin asa cum ne exemplifica targul de fete de pe muntele Gaina ce are loc in a-2 ajumatate a lunii iulie a fiecarui an. sate de interes cultural istoric. culoarul Rucar-Bran.2. arat. sate etnofolclorice 6)Resurse turistice legate de activitatea economica. Se inscriu nedeile din marginimea Sibiului. biserici si cetati taranesti fortificate din Transilvania. Dintre componentele resurselor turistice antropice. canalele de navigatie si alte obiective economice ex. S-a ajuns la situatia in care tari :Marea Britanie. cu o valoare turistica inedita: barajele si acumularile de apa de interes hidroenergetic. monumentele stilului moldovenesc din Moldova centrala. cele mai reprezentative sunt: 1)Vestigii arheologice legate de geneza poporului roman si de pirenitarea sa pe aceste locuri ex. . Includ lucrarile ingineresti si arhitectonice. podul peste Dunare de la Cernavoda etc 7)Activitati umane cu functie agroturistica nedeile sunt evenimente cu adanci radacini in traditia popoarelor. In general. manifestari populare nationale si muzee etnografice 5)Satele turistice : sate peisagistice. arhitectura si tehnica popular traditionala. cetatile dacice din muntii Orastiei si ruine ale unei cetati medieval. canalul Dunarea-Marea Neagra. festivsalurile artistice musicale si folclorice atrag o anumita fractiune de vizitatori ce practica turismul cultural. Destinul turistic al patrimoniului etnografic releva astazi situatii apparent paradoxale. nu atat prin activitatea comerciala desfasurata cat si prin atmosfera si noutatea produselor expuse. creatia artistica populara. Ponderea sa minima se regaseste in tarile cel mai puternic industrializate in vreme ce resursele etnografice cele mai bogate se afla in tarile in curs de dezvoltare. Aproape fiecare floare are nedeia ei: inflorirea narciselor aduna oamenii la Negrileasa in muntii Apuseni si inflorirea liliacului se sarbatoreste la Ponoare in podisul Mehedinti.

torsul si tesutul. sac. Intre ocupatiile cu tente arhaice. Astfel de ocupatii sunt : *cultivarea pamantului cu mijloacele si tehnicile traditionale reprezinta de regula o noutate pentru turistii ce se deplaseaza dintr-o regiune geografica in alta. Ruinele romane de la Rosia Montana sunt o adevarata dovada ilustrativa a vechimii si amplorii la care aceasta ocupatie a ajuns in muntii Apuseni. Atracticitatea acestora consta in modul lor de practicare in ustentilele folosite si in modificarile aduse peisajului natural ca rezultat al activitatii umane. *cresterea animalelor imbraca si ea nuant multiple reflectate in modul de edificare al stanelor in practicile de exploatare pastoral a terenurilor. In Romania. Centre denumite “de olarit” sunt in tara Oasului. inventarul uneltelor creste. Faptul apare explicabil datorita dezgradacinarii populatiei emigrante din matricea contextului national. *albinaritul este o indeletnicire din timpuri imemoriale. SUA. appreciate de turistii romani si straini prin nota de inedit si calitatea produselor rezultate. *pescuitul a insotit vanatoarea ca sursa de procurare a hranei si in acest caz atractia turistica este data de gama tehnicilor si uneltelor folosite . fieraritul. Maramures si muntii Apuseni sunt cele 2 regiuni etalon pentru aceasta ocupatie. Se intalneste la locuitorii din regiunile montane in special acolo unde predomina esentele usor prelucrabile mai ales cele rasinoase. In zonele din Delta Dunarii sau litoral. in depresiunea Transilvaniei sau in Jud Valcea de la Horezu si Valdesti. amintim: cojocaritul. *inventarul uneltelor folosite este de asemenea foarte variat iar obiceiurile legate de aceasta ocupatie sunt dintre cele mai pitoresti. . *auraritul a imbracat 2 forme majore de practicare: exploatarea aurului in subteran si recoltarea lui din nisipurile aurifere la suprafata. cornul de barcuit. ocupatiile si mestesugurile – releva o mare diversitate tipologica. astfel pe raurile de munte se practica rastocirea (schimbarea cursului apei pe un anumit sector) pescuti cu undita. plasa. Dpdv etnografic intereseaza mai ales diferite tehnici si mijloace utilizate in timpul vanatorii. Folclorul lyric adiacent pastoritului este de o mare profunzime ideatica (balada Mioritei) *exploatarea si prelucrarea lemnului e ocupatie si mestesug. Modul ingenios de construire si amplasare a capcanelor precum si armele folosite pentru doborarea vanatului sunt adesea de mare originalitate. vanatoarea stupilor salbatici. obieceiuri prilejuite de sanura oilor de la Camarzana din tara Oasului sunt renumite in intreaga tara. Construirea prisacilor din cosnite traditionale este o faza aulterioara barcuirii care a fost inlocuita cu stuprarirul modern – are un coef mai redus de atractivitate. Modelul cum populatia rurala isi asigura existent diferita de la un tip de relief la altul de la o regiune climatic la alta. lemnul fiin transformat prin prelucrarea artizanata intrun numar foarte mare de produse de uz casnic sau decorative. Cea mai veche forma de practicare a sa: “barcuitul”. Germania si Canada au o zester turistica etnografica modesta. Vanatoarea presupune si prelucrarea si valorificarea trofeelor in special a blanurilor si coarnelor.Franta. practicate inca in tara noastra. stiube din trunchiul de copac. *vanatoarea a inclus in sfera s de activitate teritorii si populatie numeroase. Aria sa de dezvoltare este larga de la campie la poalele muntilor. Cu atat mai mare este pierderea suferita prin distrugerea acestor vestigii prin noul proiect al exploatarii de suprafata propus in zona Rosia Montana *olaritul este o practica veche ce se inscribe in continuitatea practicilor dacice de la care s-a mostenit tehnica prelucrarii ceramicii negre si rosii. Ex masurisul (practica ancestrala in care se stabileste riguros relatia dintre proprietari si ciobani). in MM. Se foloseau lingura . pescuitul find ocupati principala.

urs). Viflaimul(teatru popular). nunta . cele mai multe celebreaza nasterea mantuitorului si venirea noului an. de drumetie. ritualic si folkloric intr-un numar mare spectacol popular. de agreement. Obiceiurile familiale marcheaza principalele momente din viata omului si se desfasoara intr-o succesiune logica de la nastere pana la moartea acestuia. strigatul peste sat si jocurile cu masti (capra. Instalatiile traditionale (mari) sunt la randul lor de o mare complexitate si varietate. focul viu sau masuratul oilor. imbinand elemente cu carater economic.  In functie de provenienta fluxurilor turistice . descantecele). Alte obiceiuri populare au menirea de a invoca fortele binelui in sprijinul comunitatii amenintate (paparudele-ploaie. In aceasta categorie intra colindele religioase sau laice. structura. In cadrul obiceiurilor calendaristice de iarna. alpinism. balmomedical. arhitectura si instalatiile traditionale – releva anumite particularitati regionale ca expresie a unei conceptii anumite asupra frumosului si utilului (portile sculptate din Maramures sau turelele zvelte ale bisericilor din Maramures. Asezarile umane devin obiect al atractiei turistice datorita unor valori recreative individualizate prin vechime.Turism intern (national) . speaturism. ex Sangeorzul. 1) Turism montan : de odihna. de odihna 3) Turism de litoral : de odihna. pentru sporturi de iarna. 2) Turism balnear : de cura balneara. inmormantare).obiceiuri populare cu functii agroturistica – obiceiurile polulare sunt manifestari creatoare ale spiritualiatatii rurale in care diferite evenimente din viata noastra obstii sau individului sunt inaltate la stratul de simbol. mascotele de la mosi si babe puse de anul nou la casele tinerilor. amplasare in teritoriu si arhitectura (crangurile din muntii Apuseni). sportive 4) Turism pentru vanatoare si pescuit 5) Turism sportive si de agreement 6) Turism cultural 7) Turism de afaceri 8) Turism stiintific In teritoriu aceste forme de turism se completeaza reciproc. juridic. muntii Apuseni). asezarile umane apar ca un tot unitar bine individualizat caruia creativitatea locuitorilor ii confera un grad de specifictate.Turism international receptor (dat de sosirile de turisti straini in tara noastra) si emitator (generator de plecarile de turisti romani in alte tari) Clasificarea formelor de turism . Obiceiurile de nunta sunt de o varietate fara seama. Exista si varietati in cadrul portului popular al aceluiasi popor. portul. Salaj. Obiceiurile de primavera au rolul de a semnala reintoarcerea naturii la viata si reintrarea comunitatii in circuitul ancestral al muncii. climaturism. fiecare zona etnografica avand un costul propriu. Ele sunt associate deobicei succesiunii anotimpurilor (obiceiuri de iarna-primavara :colind) sau evenimente familial sau individuale (nastere. Ele isi propun sa consfinteaca trecerea de la o stare la alta prin asa-numitele ritualuri de trecere (mositul noului nascut. botezul ). Obiceiurile de inmormantare sunt in majoritatea cazurilor anterioare crestinismul(bocitul. jocurile si cantecul popular – diferentiaza un popor de altul si o etnie de alta prin particularitati ale costumatiei traditionale. stiintific. jocurile de priveghi din Vrancea si Maramures). contribuind la o valorificare optima a potentialului existent.

Cehia si Slovacia peste 1200.Drumetie  In functie de module de angajare al prestatiilor turistice .Turism pentru tineret . Austria (peste 9000 km de partie amenajata) iar Franta (peste 2000 km partie ). Structurile de primire se concentreaza cu precadere in 8 statiuni si 5 complexe turistice. Dintre acestea dotari adecvate turismului international avem doar in 4 statiuni –Poiana Brasov.Turism rutier . partii de schi.Turism pe cont propriu  In functie de varsta si ocupatia turistilor .Turism social Principalele inceputuri ale turismului montan organizat in tara noastra dateaza de la sfarsitul secolului al 19 cand iau fiinta primele asociatii de turism (Asociatia transilvaneana Carpatina 1880 si Centrul excursionistilor 1891). nu acopera intreg spatiul montan iar dpdv tehnic in general sunt necorespunzatoare -cele 65 de mijloace de transport pe cablu insumeaza doar 70 km de lungime si acopera 80 km de partii amenajate comparative cu Austria (3700 mijl de transp). Din analiza gradelor de analiza a masivilor de echipare (mijloc de transport pe cablu. Franta (peste 3mii).Turism naval .Turism itinerant . Elvetia peste 1500.Turism de sfarsitul de saptamana  In functie de mijloacele de transport folosite .Turism organizat .Turism de transit  In functie de perioada anului in care se realizeaza actiunea turistica . Predeal si 3 complexe turistice (Durau. In continuare se mentine o neconcludanta in Valorificarea resurselor agroturistice montane . In functie de gradul de mobilitate al turismului .Turism continuu .Turism semiorganizat .Turism aerian .Turism ocazional . Semenic si Borse).Turism pentru varsta a 3-a . in aceeasi perioada se pun bazele primei statiuni montane din tara (Paltinis).Turism sezonier – de vara si de iarna .Turism de sejur lung si scurt . Busteni. Ulterior turismul montan a cunoscut o dezvoltare cunoscuta pe langa cabanele initiale din Fagaras si Bucegi conturandu-se complexe turistice si microstatiuni turistice montane. poteci marcate) precum si a circulatiei turistice rezulta urmatoarea: -avem dotare necorespunzatoare dpdv ethnic -din 60 de massive montane doar 20 corespund iar numai 13 au o dotare tehnica corespunzatoare -turism montan contine doar 7% din locul de cazare al tarii -cele aprox 150 de cabane au aprox 5500 locuri de cazare.Turism feroviar .

echiparea tehnica si mai ales circulatia turistica organizata sunt foarte reduse . Are o capacitate de cazare de peste 160 mii locuri reprezentand peste 45% din spatiile de cazare ale tarii. In cele 12 statiuni exista peste 260 hoteluri si peste 300 de unitati de alimentative publica. Turismul in D Dunarii ar fi avantajat de o dotare corespunzatoare cu amabarcatiuni modern. Mai mult. de existenta unei infrastructuri generale de traditie si mai putin de valoarea potentialului turistic. Spatiile de cazare din delta insumeaza doar circa 3 mii locuri din care numai 36% in delta propriu-zisa.valoarea si complexitatea potentialului turistic montan si gradul de instorare tehnica : Masivul Postavaru cu cea mai buna amenajare de turism in comparative cu Parang. Ulterior sau dezvoltat si alte statiuni :baile Felix. potentialul turistic al litoralului este insuficient valorificat. diagnostic si tratament sunt oferite in cadrul aceleasi cladiri. indicele fiind sub media internationala. agreement si tratament. Valorificarea potentialului turistic al litoralului M. Ne referim mai ales la resursele balneare de mare valoare terapeutica. cum sunt apele termo-minerale. Mangalia . Baile Tusnad. Negre Valorificarea resurselor agroturistice ale Deltei Dunarii Fata de valoarea de exceptie a D. De altfel. baza de cazare pentru tratament balnear reprezinta doar 12. Litoralul marin romanesc este considerat principala zona turistica a tarii cu toate ca prin specificul sau se caracterizeaza pintr-o accentuata sezonalitate. Dorna si cu ele mai multe resurse turistice dar cu o slaba dotare tehnica. Sovata. Baile Herculane. Caciulata careau capatat faima international inca din secole trecute. Acest lucru face ca valorificarea turistica a deltei sa fie mult sub posibilitati. Concentrarea turismului din muntii Brasovului se datoreaza apropierii de centrele urbane (Bucur si Brasov). D Dunarii este vizitata anual in medie de peste 250mii turisti. Conditiile naturale deosebit de favorabile pentru practicarea unui turism complex au premis construirea in cele 12 statiuni a unui puternice baze materiale cu unitati de cazare. Lantul carpatic romanesc dispune de un potential turistic deosebit de complex si cu reale posibilitati de utilizare in turism dar insufficient valorificate. Fagaras. alimentatie publica. Vatra Dornei. Dunarii. utilizare partial fata de polivalenta terapeutica a acestor ape. Avem o necorelatie cu capacitatea de cazare si lungimea si capacitatea partiilor de schi cu o medie de pana la 5m pe locul de cazare.1% din spatiul de cazare al litoralului. namolurile sapropelice si de turba. din care >20mii sunt straini. Turismul pe litoralul romanesc al M Negre a aparut intr-un cadru organizat in a 2-a parte a secolului al XIX si a capatat o mare amploare dupa anul 1956 cand a inceput realizarea unor mari complexe hoteliere. Valorificarea resurselor turistice balneare De pe teritoriul tarii noastre au fost utilizate pentru tratament inca pentru acum 2000 de ani pentru folosirea in scopuri terapeutice a apelor minerale de la baile Herculane de catre daci si romani. masa.din prezentarea factorilor naturali de cura se desprind o serie de aspect deosebit de interesante pentru analiza valorificarii resurselor balneare: 1)se remarca folosirea cu precadere a resurselor minerale si a namolului therapeutic 2)are loc o utilizare preponderenta doar pe profilul statiunilor balneare. Cu toate acestea. Romania dispune in prezent de peste 160 de statiuni si localitati cu factori naturali de cura in multe dintre aceste localitati s-au construit hoteluri si complexe sanatoriale in care serviciile de cazare. . unele elemente ale potentialului turistic se degradeaza sau se reduc treptat (plaja) conducand la diminuarea potentialului turistic a litoralului romanesc.

Tot ca un element specific asezarii geografice amintim ca teritoriul tarii noastr este traversat de 2 limite geografice: -limita dintre padure care se intinde in V si N continentuui si stepa specifica Europei SE -limita Nordica a vitei de vie planta sensibila la frig. Ca urmare. Acestea indica situatia tarii noastre in zona temperate unde distributia luminii si a temp oscileaza in timpul anului in limite moderate. Romania se situeaza in zona de interfata a marilor drumuri europene care pornesc din zona M Baltice si Peninsulei Scandinavice spre marea Mediterana si a drumurilor ce vin dinspre Europa Apuseana si central indreptandu-se spre E si SE continentului. Pe teritoriul tarii noastre se intrepatrund datorita asezarii geografice . Putem spune ca Romania este o tara carpatica intrucat pe teritoriul ei se desfasoara aproape 2/3 din intregul lant al acestor munti. montane sau de pe litoral reprezinta aprox 70% din totalul locurilor de cazare din aceste localitati ceea ce exprima importanta care se acorda acestor resurse de turism. Este greu de precizat stadiul si nivelul unui astfel de valorificari deoarece resursele culturale istorice sunt raspunzatoare pe intreg teritoriul tarii iar baza de cazare se afla de regula in centre sau pe artere rutiere inregistrandu-se astfel atat circulatia de interes general cat sic ea turistica. Romania este si o tara dunareana intrucat teritoriul este cuprins aproape in intregime de bazinul Dunarii si udat direct de acest fluviu pe 38% din totalul lungimii Dunarii. Prin aceasta poarta maritime tara noastra are legatura de comunicatie cu marile si oceanele lumii. Punctul cel mai sudic al tarii noastre (orasul Zimmicea) este situate la 43 grade si 37 min iar cel mai Nordic (satul Horodistea ) la 48grade si 15 min lat. In longitudine Romania este asezata in emisfera Rasariteana intre meridianul de 20 grade si cel de 30 long E. Punctul cel mai vestic al tarii este localitatea Beba Veche situat la 20 grade si 15 min iar cel mai estic orasul Sulina la tarmul M Negre la 29 grade si 41 min.siletioase si nepoluante precum si de vase-dormitor corepunzatoare turismului itinerant si ecosistemului deltaic. Pozitia tarii noastre in cadrul spatiului geografic European a permis optiuni variate de dezvoltare si distributia echilibrata a marilor unitati geografice. Aceste influente ajung attenuate pe teritoriul tarii noastre datorita distantelor si catenelor muntoase intalnite in cale. Baza de cazare pentru turismul international din alte localitati decat statiunile balneare. Teritoriiul Romaniei. Meridianul de 25 long E care imparte continental European in 2 parti egale strabate tara noastra prin mijloc trecand pe langa orasele Fagaras si Rosiori de Vede. Romania este o tara de transit European. Caracteristici ale spatiului geografic romanesc . Asezarea pe loc este definita de coordonatele geografice care o strabat. Un alt element geografic de importanta europeana cu care Romania se afla in legatura directa este M Neagra . care evita climatele reci. tara noastra ocupand din tarmul ei vestic 245km. Spatiul geografic romanesc detine in spatiul continentului European o pozitie central SE si are o forma relative hexagonal. Valorificarea resurselor agroturistice antropice Aceste resurse sunt valorificate in general prin turismul itinerant cu valente culturale si de cunoastere. component esentiala de baza a spatiului geografic national include intre granitele sale 238391km2 care situeaza tara noastra printer tarile de marime mijlocie ale continentului European ocupand locul 12 ca marime. elementele climatului scandinavo-baltic din N cu cele ale climatului Mediteranean din S. Paralela de 45 lat N aflata la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul N strabate tara noastra trecand in apropiere de tg Jiu pe langa Ploiesti si prin D Dunarii. caracter amplificat prin construirea podurilor peste Dunare si prin extinderea sistemului portuar Constanta.

constitue una dintre trasaturile caracteristice ale Carpatilor Orientali. Subimpartirea lantului Carpatic. dealuri si podisuri 33%. Carpatii Romanesti Facand parte din lantul muntilor temeri alpino-himalaieni. varfurile lor cele mai semete abia depasind 1700 m. Belgia si Danemarca in care predomina campiile. Alpii nu sunt strabatuti de nici o vale transversal si de aceea pentru legaturile feroviare transalpine au trebuit sa se realizeze tuneluri cu lungimi de 14-19 km . tara Barsei). Un alt mod aspect characteristic al tarii noastre il reprezinta proportionalitatea dintre cele 3 principale forme de relief : munti 32%. Aceste diversitati de forme ii corespund diferite roci si structure geologice. Carpatii se caracterizeaza si prin masivitatea lor redusa rezultata din multimea trecatorilor si a depresiunilor interioare care ii fragmenteaza. Carpatii Meridionali . Pasurile de culme care in Alpi inaltimi de peste 2 mii m in Carpati se mentin in general la 1000-1200m fiind altfel mai usor accesibile. Diviziunile Carpatilor Orientali sunt: a)grupa nordica – se intinde de la hotarul de N al tarii pana in zona Bargau-Dorna-Campu Lung-Gura Humorului b)grupa centrala – de la culoarul Bargau-Dorna-Campu Lung in N pana la Valea Oituzului in S c)grupa sudica – Carpatii Curburii intre valea Oituzului si Prahovei avand circa 110 km lungime si 100 km latime. orientate piezis fata de acestia. In Carpati. Numarul mare al depresiunilor si al vailor largi. campie si luncile 35% din suprafata tarii. asezate de la mijloc catre margini in trepte aproape concentric din ce in ce mai joase. O alta caracteristica a Carpatilor pe ansamblul lantului Carpatic o constitue succesiunea de sectoare inalte despartite de altele joase. se bazeaza pe deosebirea de alcatuire petrografica de structura si altitudine la care se adauga si orientarea culmilor. vaile transversal sunt destul de frecvente deoarece Oltul. Ca altitudine ocupa un loc mijlociu intre 3 ramuri ale Carpatilor Romanesti depasind 2mii m doar in muntii Rodnei si Calimani. Muresul si Dunarea strabat acesti munti. unele destul de intinse si bine populate cunoscute din vechime sub denumirea de tari ( tara Hategului.Principalele component naturale de favorabilitate sau restrictivitate ale spatiului geografic romanesc Relieful tarii noastre are o structura variata si simetrica: munti. Daca ii comparam cu ceilalti munti ai continentui. cu exceptia Carpatilor Curburii. Intre limitele aratate ei se desfasoara intro dubla arcuire fapt ce se explica prin rezistenta opusa in calea formarii lor de resturile unor munti vechi aflate in vecinatatea lor. Carpatii se deosebesc de celelalte catenemuntoase ale sistemului alpin prin traseul lor sinuos. Jiul. Carpatii prezinta caractere de inrudire atat cu Alpii cat si cu Balcanii cu care se leaga de o parte si de alta precum si cu alti munti din sistemul alpin. campii si lunci. Carpatii Orientali Prezinta lungimea si latimea cea mai mare dintre toate sectoarele carpatice si au orientarea generala de la N-V la S-E. masivitatea/fragmentarea prin depresiuni si vai. nuante de clima diferite precum si complexe faunistice si asociatii vegetale specifice. Specifica pentru Carpati este si multimea depresiunilor. formele predominante ale muntilor. Acest lucru face ca relieful Romaniei sa se deosebeasca de cel al altor tari turistice: Elvetia si Austria unde predomina muntii sau Olanda. carpatii cu o altitudine mijlocie neatingand inaltimile Alpilor care culmineaza in Mont Blanc la 4810 m si nici nu raman la inaltimea celor mai multi dintre masivele vechi ale Europei care rareori depasesc 1000 m altitudine. Spre curbura acesti munti scad in inaltime. dealuri.

cel mai inalt dintre toate care culmineaza cu vf Parangul mare de 2519m. Desi au o masivitate pronuntata. piscuri cu forme caudate datorate eroziunii: Babele si Sfinxul. 1. Piatra Craiului si culoarul depresionar Rucar-Bran. Desi sunt cei mai inalti si mai masivi dintre Carpati. d)Grupa Godeanu se prezinta ca un bloc triunghiular urias cu un varf care se apropie de Dunare. Exista forme pitoresti cu abrupturi stancoase:Busteni. Depresiunea Petrosani – cunoscuta sub denumirea de valea Jiului este ingusta doar de cativa km si lunga de 45km este strajuita din toate partile de munte. Se desfasoara pe directia generala E-V intre culuarul tectonic Timis-Cerna la V si valea Prahovei la E. Din aceasta grupa fac parte muntii Valcanului si Mehedinti.Turism pentru sporturi de iarna – este conditionat de prezenta unor dotari caracteristice: partii amenajate. Are mai mult un aspect de ses fiind considerate o campie intercalate si etajata. urmeaza culmile cele mai inalte:Retezat (2509m in Vf Peleaga) si Godeanu cu cele mai largi platform de culme. Din acest punct de vedere se remarca regiunea Montana Bucegi-muntii Barsei: >60% din mijloacele mecanice de transport pe cablu si cea mai mare Tipuri de turism practicate in regiunea Montana .Reprezinta sectorul cel mai inalt si mai masiv din cuprinsul Carpatilor Romanesti cu altitudinea maxima de peste 2000 m cu peisaj glaciar deosebit. Lungime=250km . Depresiunea hategului cea mai larga arie depresionata din Carpatii Meridionali a fost in era tertiara un golf de mare in cuprinsul careia s-au depus sediment. Carpatii Meridionali cu cateva trecatori joase (Turnul Rosu si Cozia pe valea Oltului si Lainici pe Jiu) de mare insemnatate pentru circulatia transcarpatica. latime=40-70km. al 3-lea la Petrosani. la V-culoarul Timis-Cerna. Culoarul Rucar-Bran -40 km lungime si o latime de 3-5 km in S si 20 km in N. prin care se scurgeau limbile ghetarilor de odinioara. Carpatii Meridionali represinta doar 21% din Carpatii romanesti. mijloace de transport pe cablu. In cuprinsul lor exista cele mai multe si mai frumoase lacuri glaciare din Carpatii nostril. Cu toata inaltimea si masivitatea lor. pesteri: a Ialomitei. Este inconjurata din toate partile de tinuturi joase spre S – depresiunea Subcarpatica Olteana. Carpatii Meridionali sunt fragmentati de vaile transversale ale Jiului. la N-culoarul Bistrei si depresiunea Hategului. avand ape limpezi si constituind puncte de atractie turistica. Muntii Bucegi culmineaza cu Vf Omu :2505m. Ozea si Tatara). Pe culmile acestor munti apar frecvent urme ale ghetarilor cuaternari. Depresiunea Lovistea-Lotru situate de o parte si de alta a oltului intre muntii din grupul Parang si Fagaras cunoscuta in vechime sub denumirea de ‘tara Lovistei”. numiti si Alpii Transilvaniei. sub forma de caldari si circuri glaciare si pe alocuri cu morene. Grupa se compune din 2 culmi apropiate paralele: culmea nordica (reprezentata prin creasta principala a Fagarasului cu altitudini ce se mentin frecvente peste 2000m -vf Moldoveanu 2544m-se remarca prezenta formelor glaciale si lipsa vailor care sa fragmentize culmea principal –lungime 70km) si culmea sudica (este mai joasa si fragmentata puternic de catre afluentii Argesului) c)Grupa Parang intre Olt si Jiu fiind cea mai lata din Carpatii Meridionali (70 km) fiind formata din masive si culmi muntoase bine individualizate dar si foarte strans legate intre ele astfel incat apare sub forma unui complex orografic masiv. Oltului si de culoarul Rucar-Bran in 4 compartimente bine individualizate care dpdv economic prezinta importanta prin potentialul hidroenergetic si rezervele de carbuni din depresiunea Petrosani : a)Grupa Bucegi este situate intre vaile Prahovei si Dambovitei si cuprinde masivele Bucegi. b)Grupa Fagaras intre culoarul Oltuluui in V si vaile Barsei si Dambovitei in E. La N de raurile Jiu si Cerna care curg in directii opuse. Gruparea este formata din mai multe culmi rasfirate radial din masivul central Parang. chei: Zanoaga.altul ajunge la Caransebes. Sinaia dominante de Vf Caraiman.

Ranca. avalanselor si caderilor de pietre. In ariile de mare circulatie turistica din carpatii romanesti au aparut problem datorate gradului ridicat de poluare cauzat de circulatia auto intense: valea Prahovei. Arieseni. combinate chimice si cele de prelucrare a lemnului aflate in zone turistice valoroase. muntii Apuseni inchid arcul carpatic. Muntele Mic) si Carpatii Occidentali (Semeinic. practicata de un numar restrains de personae antrenate special. In afara acestei zone. Vatra Dornei. Generalitati Iubitorii turimului montan strabat o diversitate de ecosisteme naturale differentiate si mai multe forme de relief: glaciar. Desi a existat o ruta de cabane si refugii inca de la sfarsitul sec XIX datorita incendiilor. Sunt preferati versantii N-E si estici ai muntilor Bucegi. cu peste 60 tresee marcate.Turism itinerant montan practicat pe drumuri forestiere si poteci turistice in zona altitudinilor medii. Relatia dintre turism si calitatea mediului montan Turismul montan mai mult ca alte forme de turism este dependent de calitatea mediului inconjurator. Masurile de se impugn pe linia protectiei potentialului turistic si a prevenirii degradarii lui urmaresc in principal exploatarea rationala a resurselor turistice si mentinerii ei in limitele capacitatii de suport. Turismul pentru spoturi de iarna depinde de perioada cu strat favorabil de zapada. Baisoara. alpine si subalpine atrage o categotie de turisti care are conditie fizica necesara sa ajunga pana acolo. atrage in tara noastra o categorie restransa de iubitori ai muntilor. Amplasarea haotica a constructiilor in locuri necorespunzatoare dauneaza aspectului peisajelor montane. relieful glaciar characteristic zonei inalte.lungime a partiilor de schi. Sovata). conditiile natural favorabile practicarii sporturilor de iarna dotate si cu amenajari specifice avem in: Carpatii Orientali (Borsa. a prezentei resturilor menajere lasate de turisti si a vetrelor de foc. In prezent in zona Carpatica romaneasca functioneaza 900 unitati de cazare repartizate pe tipuri si grade de confort. Aceasta forma de turism necesita conditii de relief deosebite iar traseele au grad de dificultate =1-6. unele au suferit un process intens de degradare.este o forma sportive a turismului montan. Durau. Oltului. 4. Jiului. aceste vai sunt insotite de importante artere Potentialul turistic al muntilor Apuseni . Practicarea turismului in aria Montana necesita dezvoltarea azei de cazare existente. Printre cele mai poluate surse ale aerului si apei se situeaza fabricile de ciment. volcanic. Este practicat pe scara restransa in tara noastra. O mare parte a masivelor montane sufera ca urmare a pasunatului intens. precum si a integritatii mediului ambient in toata complexitatea sa. Paltinis.Turism de drumetie Montana atrage turisti prin valoarea peisagistica a formelor de relief. Fenomene vizibile de eroziune au aparut si datorita pistelor de acces catre partii a instalatiilor mecanice de uscat si a partiilor de pe care dispare complet vegetatia. Intervalul de practicare al acestora se poate prelungi in functie de altitudine pana la 6m. in unele statiuni exista instalatii pentru producerea zapezii artificiale. Asezarea geografica Situati in partea vestica a tarii. Stanca de Vale). 3. 2. Straja. Au ca limite valea Muresului in S si vaile Barcaului si Somesului in N. Carpatii Meridionali (Balea Lac. a taierii brazilor pentru Craciun. a degradarii padurilor strabatute de poteci turistice . Dezvoltarea turismului reclama in permanenta protejarea si conservarea resurselor naturale si antropice.Turism alpinimul. In muntii Carpati. Unele unitati industrial polueaza intens zone turistice de un pitoresc deosebit.

Unele pesteri conserva marturii paleontologice (urme si schelete de ursi de cavern):Pestera Cersilor. Valorile reduse ale altitudinilor medii si pozitia geografica in ansamblul Carpatilor romanesti influenteaza caracterul climei in zona. Muntii Apuseni se remarca printr-o mare varietate petrografica. In muntii metaliferi o atractie deosebita e pestera liliecilor. Relieful carstic dezvoltat pe calcare si dolonuite este specific peisajelor muntilor Apuseni. Pesterile reprezinta resursa turistica de baza in muntii Apuseni. In muntii Padurea Craiului este renumita pestera Meziad cu galerii de 5 etaje. Acesta se continua spre S cu muntele Gaina . In S se gasesc muntii metaliferi care se continua spre E cu muntii Trascaului. Fauna cuprinde animale mici in special rozatoare: dropii. un adevarat mosaic in care rocile cristaline din partea central se imbina cu rocile sedimentare din Bihor si cu cele eruptive din Vladeasa. Vanturile dominante. prepelite si potarnichi. crap. media termica anuala are valori positive. M Neagra la E si granite cu Bulgaria la S. Precipitatiile 400-500 mm/an. Are un relief de podis si inclinare generala dinspre Dunare spre mare. Vf Tutuiatu 467m si culmea Niculitel cu 363m. Ocupand o suprafata de 10750 km2 muntii Apusei prezinta o mare diversitate in peisajul montan romanesc. Vegetatia si fauna Se incadreaza in zona de stepa urmarind variatiile reliefului si prezenta muntilor josi.la N cu muntele Vladeasa. Gradul mare de atractivitate rezulta din spectaculozitatea peisajelor subterane:pesterile Vantului. in muntii Trascau pestera huda lui Papara. In zonele impadurite: mistretul. Absenta reliefului glaciar este compensata de prezenta rocilor vulcanice si mai ales a calcarelor si a determinat aparitia unor forme de relief dintre cele mai diverse si mai spectaculoase. la 1150 si se desfasoara pe 2 km in lungul unui parau subteran cu lacuri si cascade. Blocul de gheata h=25m. salau si sturioni. Meziad. Hidrografia Dobrogei Potentialul turistic al Dobrogei . la E cu masivul Gilau si muntele Mare. Dpdv climatic podisul Dobrogei se incadreaza in clima specifica dealurilor joase. Astfel. cu influenta de stepa in S. Raritatea si ineditul aspectului lor interior ca si prezenta unor acumulari masive de gheata in galerii. stiuca. Temperatura medie anuala 10-11 grade C. Numarul pesterilor este extreme de ridicat (>5000 pesteri) majoritatea fiind considerate de mare valoare stiintifica si recunoscute pe plan international. lacul subteran existent in aceasta pestera se prelungeste pe o lungime de mai multi km dupa care apele ies la suprafata.rutiere si feroviare. Relieful volcanic este intalnit in muntii metaliferi unde se remarca coloanele de basalt de la Detunatele cu h=100m si sunt imbricate la baza in panze de agrohotisuri. in lungul carora apar frecvent bazine depresionare. Apusenii a caror altitudine maxima depaseste doar in cateva varfuri 1800 se prezinta sub forma unor masive intens nivelate despartite de culuare. Muntii Macin aflati in NV Dobrogei au cele mai mari inaltimi din masivul Dobrogei. Zmeilor sau dovezi ale locuirii acestora din timpuri stravechi: pestera Ciur-Izbuc. iar regimul precipitatiilor se caracterizeaza prin valori ridicate ale mediilor anuale care scad de la V la E. Reteaua hidrografica e influentata de pozitia central inalta a masivului Bihor situat in partea centrala. lupul si pisica salbateca. Ghetarul Scarisoara prezinta interes stiintific datorita faptului ca adaposteste 75000m3 fiind cea mai mare pestera cu ghetari din S-E Europei. sporesc gradul de atractivitate turistica precum si pestera de la Scarisoara sau ghetarul Focul viu. Magura. vulpea. Dobrogea – intre V Dunarii la V si N. care adaposteste lilieci. Pe litoral se simt brizele marine. platica. cetatile Ponorului. Dunarea si lacurile din zona sunt populate cu :caras.cele din N la care se adauga vara vanturile din sectorul S.

in Sf Gheorghe. Apa marii are o salinitate mai redusa decat a altor mari. Durata de stralucire a aerului este de 2300-2400 ore/an. Obiective turistice:. sec VI i.2km. ating 3-4 m inaltime. palatal Pescariilor in 1900. Apa Marii Negre este formata dintrun amestec de ape dulci. Agigea Costesti. o salinitate 17-18%. aceasta moschee este cel mai vechi monument architectural din Romania si la 8 km de Bagadag se afla cetatea Emisala construita in stil genovez la sf sec XIII. Peliprova si Crisan. fiind cuprinsa intre 17-18 g/l. Temp a apei marii este la suprafata de 12.7 grade C cara putand ajunge la 25. Statiuni turistice de pe litoral . in comuna Niculitel avem biserica ingropata numita astfel deoarece o parte a edificiului se afla sub pamant. In Tulcea se afla palatul Pasalelor construit de Izmail Pasa in 1860.Alte rezervatii – Calinule Tatarasti.H. dovada fiind numeroasele urme arheologice descoperite. realizata in stil Brancovenesc si manastirea Saon ctitorita in 1846. canalul Dunare-M Neagra inaugurat in 1984 care are o lungime de 64. Nistru si Nipru si ape aduse de curentii de fund din M Mediterana. moscheea lui Ali Gazi Pasa construita in sec XVII si care detine un minaret inalt de 23m. Plaja naturala este formata in cea mai mare parte din nisip curators calacaros cu o granulatie fina spre medie. Verile sunt insotite de vanturi puternice si umede ce bat predominant dinspre mare. Faptul ca plaja are o orientare predominant E. Valurile – provocate de vantul din N-E. Agighiol. intalnim lacuri sarata de tipul limanelor maritime care au evoluat prin intreruperea legaturi cu marea. Chelia Veche. Plaja are o inaltime ce variaza intre 5-42 km si coboara in trepte largi de la V la E. Nuntasi multe din acestea au valoare terapeutica si rezerve de namol sapropelic. iar in sec XV capata denumirea turceasca Dobrugi-Ille. Are o lungime de 245km si este situate intre bratul Chilia si Vama Veche. califari rosii. Rezervatii naturale 1. Acestea apar in zona mangalia.Dobrogea este o regiune bogata in ape termominerale. Astfel de lacuri sunt Techiorghiol. Geamia Azzizie.H. stratul al 2-lea salitatea 22-30% sub 180 m adancime si este lipsit de viata cu exceptia unor bacterii. Dobrogea era cunoscuta sub denumirea Scytia Minor. Gasim numeroase dovezi din timpul perioadei elene (orasele Histria.Rezervatii faustice – refugiu ornitologic important: pelicani. Apa marii are primul strat de la suprafata 180 m adancime. Este situate in complexul lacustru Razinu-Sinae 3. determina expunerea ei la soare in tot cursul zilelor de vara.H). Dumbraveni si Esechioi Potentialul antropic al Dobrogei Dobrogea a fost locuita din cele mai vechi timpuri. aduse de afluentii sai principali Dunarea . piciorongi. In ce priveste transparent apei atinge valori de 6 m iar in Mangalia in larg 16m. in secolul IV-VII.Rezervatii floristice – padurea Comorova de langa Neptun – rezervatia de stejar brumariu in care intalnim exemplare de stejar seculari si Vala Fagilor de la Luncavita 2. In regiunea litoralului romanesc. situatie intalnita in Europa doar pe coastele E ale Italiei. Callatis sec VI i.manastirea Celic Dere ctitorita in 1844. Potentialul turistic al litoralului romanesc al M Negre si S. iar numarul zilelor senine este de 140 zile/an cu 10-11 ore de soare /zi. Toate aceste caracteristici favorizeaza baile de soare. Tomis sec VI i. Ploi rare si de scurta durata. In sec XIX apare in documente Paristrion. Format din sectorul N Clima: Bioclimatul marin este rezultatul interferentei dintre climatul de stepa si influenta M Negre fiind caracterizat prin nuante de suprasolicitare a organismului.

Fiind o statiune destinata de la inceput tineretului. . la Costinesti se desfasoara o serie de evenimente culturale care atrag turisti de pe tot litoralul: Gala Tinerilor actori. Inceputurile statiunii dateaza din 1949 odata cu amenajarea primei tabere pentru copii care s-a extins mai tarziu. Neptun . Primul stabiliment de bai de namol a fost realizat in anul 1901 de Eforia spitalelor din Bucuresti. Latine 150-250 m cu nisip foarte putin. a fost ridicat de o companie engleza in 1860 . neavand instaltatia de incalzire. vile.H. Are o plaja de 8 km lungime cu latime variabila 100-250 m cu nisip fin . potentialul sau turistic a fost pus in valoare din anul 1969 cand a fost relizat un complex de odihna desfasurat pe 200Ha. fiind principalul edificiu al cultului mulsuman din Constanta. lipsit de pietre. Delfinul si Steaua de mare precum si la clinica institutului de Balneoterapie si recuperare medicala.Cazinoul – in 1904-1909 conceput in stil Rococo cu imbinari de diverse elemente de decoratie nationala si amplasat pe faleza . Mamaia –perla rivierei romanesti situate pe cordonul de nisip ce separa apele sarate ale M Negre de apele dulci ale lacului Siutghl situate la 5 km N de municipiul Constanta. respiratorii/gimco. o parte construite in perioada 19591962 cele mai multe au fost dotate doar pentru sezonul estival. Serbarile marii. Exista minitabere cu bazin. Plaja are o lungime de 2 km si o latime 50-100 m cu nisip fin in strat consistent fiind aparata de diguri. A aparut pe o veche vatra de locuire geto-dacica peste care colonistii greci veniti din Milet au intemeiat Tomisul in sec VII-VI i.Farul din Constanta – a functionat pana in 1913. Statiunea a aparut pe la inceputul anilor 70 fiind considerate una din cele mai elegante statiuni ale litoralului romanesc. Techirghiol la 19 km de Constanta. Festivalul National Mediafest. Plaja :lungime 4 km . discoteci insemnand circa 900 locuri. cluburi. Baza de cazare trebuie modernizata. Plaja are 3km lungime si o latime de max in S de circa 100m. discoteci.5 ha pe malul lacului Techirghiol.se afla la 38 km S de Constanta. Dispune de baze sportive. Statiunea dispune de o baza de tratament in aer liber pe malul L. dermatologice. amenajarile turistice au fost adaptate acestui scop: discoteci in aer liber.Navodari cunoscut pentru taberele de vara are elevilor. Este recomandata pentru tratarea afectiunii reumatice si anumitor forme de dermatoza. Astazi sunt peste 70 hoteluri cu categorii cuprinse intre 1-5 stele numeroase restaurant. Tismana. In apropiere se afla padurea Comorova si 2 lacuri cu apa dulce: Jupiter. Puncte de atractie: . schi nautic. Techirghiol si de inca 2 baze conectate la reteaua hoteliera medusa. Statiunea are in dotare si o baza de tratament . Eforie N – statiune turistica amplasata la 14 km S de Constanta si este recomandata turistilor atat pentru a petrece concediul de odihna cat si pentru tratarea anumitor afectiuni reumatice. Constanta – oras istoric cu vechi traditii presarat cu monumente de arta si istorie. fiins aparata de 7 diguri in larg insemnand 3 ha de plaja maritime si 3 plaje de 4. Dispune deun sat de vacant si unitate de vara. Pe plaja dintre Euforia N si S sunt construite paviloane pentru tabere de copii. In timpul verii.Delfinariul – vizitat pentru spectacolele de dresura a delfinilor si acvariilor cu specii din flora si fauna M Negre . Are numeroase hoteluri. cantine.Statuia lui Ovidiu – amplasata in piata Ovidiu in fata muzeului de istorie nationala si arheologie . Dispune de >2500 locuri de cazare in hoteluri.Moscheea – situate pe locul vechii Geamiei Mahmudia ( a fost ridicata in onoarea sultanului Mahmed al 2-lea). Eforie S – este o statiune renumita inca din secolul trecut situate pe fasia litoralului dintre mare si L.Statiunea Costinesti – la 28km S de Constanta fiind construita pe raza comunei Tuzla.

la 48 km de Constanta. natura si inotul in mare. In apropierea acestora se afla si alte manastiri renumite: Putna. in cadrul hotelului Mangalia. In arhitectura acestor biserici se imbina elemente gotice si byzantine cu elemente locale care au dat nastere unui stil tipic moldovenesc. cluburi. intre 1534-1535. discoteci. Bisericile aflate in incinta manastirilor se remarca prin stilul constructiei prin picturile exterioare si interioare si prin obiectele care le impodobesc. Cazarea se poate face la localnicii sau la corturi. terenuri sportive. Plajele sunt pline de scoici. Nu dispune de campinguri si casute. Cap eturora – este ultima statiune create intre Venus si Jupiter. Pictura exterioara se realizeaza pe un font albastru inchis devenit celebru in toata lumea sub numele de albastru de Voronet. ruinele antice ale fortaretei Calatis. Statiunea are >1400 locuri de cazare. situate aproape de plaja. Plaja 1. Originalitatea acestei picture consta in prezenta in scena a unor instrumente musicale moldovenesti (coliza. Detine 10 hoteluri cu nume de pietre pretioase. Un rol major il are pavilionul destinat cu bai de namol cu ape sulfuroase. numeroase golfuri artificial. aflata la contactul dintre Obcinele Bucovinei si podisul Moldovei. Dragomirna. Saturn – cea mai sudica. Siret. popicarie. Are 5 hoteluri mari: Balada. Dateaza din anul 1972 fiind alcatuita dintr-un ansamblu de hoteluri cu stil architectonic. In statiune apar izvoare de ape sulfuroase si hipotermale captate.pe peretele V este pictata “Judecata de Apoi” unica in arta Orientului crestin. Pictura interioara si exterioara au fost realizate in timpul lui Petre Rares. hora. Plaja 1. piscine in aer liber. teren de sport. Aceasta zona si-a catigat renumele in special datorita manastirilor care apartin perioadei feudale de maxima afirmare a Moldovei (sec XV-XVI). parc de distractie.8km. Sectorul cel mai atractiv = in dreptul hotelului Prezident. bucium) a unor peisaje locale si a Potential turistic al N Moldovei .. Moldovita. Sucevita. traditia celor ce indragesc plajele linistite. Rodica. Orasul are numeroase posibilitati pentru petrecere a timpului liber prin excursii cu vaporas. piste de Bowling. Rsca si Slatina. Au aparut si vile. 2Mai si Vama Veche – 2 sate situate in S litoralului. Carmen. multe dintre constructii s-au pastrat intr-o forma apropiata de cea initiala.balnear langa hotelul Doina. Statiunea are 4 campinguri. Mangalia – oras istoric. Atena si Diana si 15 hoteluri cu doar 5 etaje. Are hotelurile Vulturul. Olimp – se afla intro zona bogata in vegetatie la 7 km in N de Mangalia. In apropiere exista un sat de vacant cu bungalowuri. Dispune de posibilitatea de tratament balnear. Statiunile situate la S de Neptun – destinate pentru vacante cu buget moderat sau mic. in antichitate sub numele de Calatic. Manastirea Voronet – este ctitorite a lui Stefan Cel Mare din 1488. latime 100-160m. miniglof. 200 m latime. Paja. Este o asezare pitoreasca pe un promotoriu stances intro zona cu vegetatie bogata. Humor. parc pentru copii. Comparativ cu alte constructii similar din Europa bisericile din N Moldovei au dimensiuni reduse avand in mediu 30m lungime si 15 m latime. Si pot vizita Moscheea Turca. Una din cele mai importante regiuni turistice din tara noastra este N Moldovei. Are terenuri de sport. Venus – la 3 km de N de Mangalia. Au devenit destinatia. situate la 1 km de Mangalia. Desi au trecut prin perioada de vicisitudini istorice . Intre Naos si Altar se mai pastreaza ansamblul iconografic din timpul lui Stefan Cel Mare. Tratament cu namol si gerovital. nisip fin. Acestea au intrat in anul 1991 in patrimoniu UNESCO. Unele biserici se remarca prin picture exterioara (fresco) cu teme religioase :Voronet.5 km lungime. restaurant. Plaje mici.Cocor si Egreta si hoteluri cu nume feminine :Anca.

Biserica are un plan dreptunghiular la exterior si fals trilobat la interior in forma nemaiintanita pana atunci la ctitoriile epociile. lucru care o particularizeaza in peisajul manastirii cu picture exterioara. A fost ridicata de Bogdan I in 1360 domnitorul fiind inmormantat in aceasta manastire. Este considerate cea mai veche biserita din lemn Romania. In muzeul manastirii se pastreaza manuscrise din sec XV in care se fac referiri la modul de organizare al scolii romanesti. Pictura exterioara pe un fond predominant verde (verde de la Sucevita) prezinta scene din Vechiul Testament . naos. Valoarea deosebita este data de picture realizata de N Grigorescu in perioada 1858-1861. Construirea bisericii este in plan trilobat fara turla pe naos. Manastirea Sucevita – ctitorie a movilistilor terminate in 1581 iar pictura exterioara si interioara a fost executata intre 1595-1596. Manastirea Humor – in anul 1530 fiin pictata atat la interior si exterior in 1535. Manastirea Dragomirna – construita in 1609 pintre primele manastiri a Moldovei in care se renunta la pictura exterioara iar ca noutate se introduce sculptura in piatra. turla fiin impodobita cu sculpture cu motive geometrice si florare. turnuri de aparat in cele 4 colturi. fiins construita in timpul lui Dragos Voda la Volovat si mutata in 1468 de catre Stefan Cel Mare la Putna. Manastirea Putna – 1466-1469 in trilobat: pidvor. Elementele particulare il constitue pidvorul deschis cu arcade. portrete socotite capodopere. Manastirea Patrauti – construita in timpul lui Stefan Cel Mare in 1487 fiin cea mai mica dintre ctitoriile sale si singura detinata a fi manastire de calugarite. In incinta manastirii se pastreaza distinctia “Marul de aur” abordata manastirilor din N Moldovei de catre federatia internationala a ziaristilor. Pe langa biserica au fost construite chili.2 m. pronaos. incaperea mormintelor. Aceasta manastire adaposteste mormantul lu Stefan Cel Mare avand si un muzeu in care se pastreaza mai multe obiecte ce au apartiut marelui voievod. altar. Picture exterioara realizata in 1541 este o sinteza intre elementele orientale si occidentale integrate in traditia locala. Manastirea Bogdana – cel mai veche monument construit din piatra in Moldova. Picture exterioara – rosu intens prezinta cele mai vechi fresce in aer liber din Bucovina. Aici se afla si casa monumental Al Vlahuta. Un al doilea grup de manastiri este situate mai la S in apropierea orasului Tg Neamt: Manastirea Neamt – ctitorita de Stefan Cel Mare in 1497 Manastirea Agapia – in judetul Neamt construita in 1642. este pictata atat in interiorul cat si exteriorul. Peretele S are pictat “Arborele lui Iisus” si fiziologia antica. inovatie la acea vreme determinata de influente renascentiste din exterior. o casa domneasca. In 1481 Stefan Cel Mare a intarit biserica cu ziduri de cetate prevazute cu turnuri in conturi si la mijlocul laturilor. Manastirea Varatec – 1785-in ansamblul monarhal de la Varatec se afla si biserica Sf Ioan Botezat construita in 1844 si langa care se gaseste mormantul poetului Veronica Micle. ziduri H=6m si groase de 1. Manastirea Secu – din secolul XVIII si este asezata intrun cadru natural deosebit . La mica distant spre E de Putna se afla o bisericuta din lemn construita in 1353. fiind monumental cu cel mai mare numar de imagini religioase din tara. pictura fiind terminata in 1537.unor vesminte populare. portarul Sucevei. Manastirea Moldovita – ctitoria lui Petru Rares din 1532. Peretele V = nepictat. . Manastirea Arbore – inaltata de boierul Luca Arbore.

. Peisajul deosebit de frumos si ospitalitar cu care sunt intampinati turistii. justifica vizita lor.Pe langa aceste manastiri in zona Moldova se afla multe manastiri situate in locuri retrase mai greu accesibile care pot oferi spatiu de cazare pentru turisti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful