Turism rural. Agroturism si ecoturism.

Definitii si concept
1. Agroturism – definit prin deplasarea unor persoane intro localitate rurala asezata intro zona pitoreasca finalizata prin stationarea a cel putin 24h si prin consumul de produse alimentare si nealimentare specific completata cu integrarea in societatea rurala privita in toata complexitatea sa. Cuprinde 2 mari concepte: - activitate propriu-zisa turistica concretizeaza in cazare si servicii de masa si agrement - activitate agricola prestata de proprietarul fermei agroturistice gazda concretizata in producerea si prelucrarea primara a produselor agroalimentare in gospodarie si comercializarea lor direct la turisti sau prin alte retele comerciale. Zonele pentru agroturism reprezinta in numeroase tari ale lumii o creatie mai recenta aparuta din nevoia de evadare in spatii de liniste dincolo de zidurile orasului sau de aglomeratia unor statiuni turistice. Exista spatii geografice mai mult sau mai putin extinse in care odihna se imbina cu recreatia, plimbarea si activitatile practice, in unele situatii valorificate, unii factori naturali de cura balneara. Aceste zone pot sa apara in teritoriu in mod unitar (Culoarul Rucar-Bran, Valea Ariesului) sau dispersate sub forma unor sate turistice (Poeni in Jud Cluj, Tismana in Gorj, Mulighion in Tulcea, Botiza in Maramures, Bala in Mehedinti). Experiente importante au inregistrat in acest domeniu, tarile alpine europene, acestea fiind primele tari in care s-a practicat aceasta forma de turism :  Elvetia – a aparut agroturismul in jurul anilor 1840. La cele 6 mil loc, gazduieste astazi peste 10 mil turisti anual; practic satele sale dobandind in cea mai mare parte functie agroturistica in special in zonele lacul Leman, M-tii Jura. Franta – are o veche si bogata traditie, activitatea fiind coordonata de o asociatie generala a spatiului rural. Statutul francez incurajeaza dezvoltarea acestor zone promovand un system de creditare avantajos si o politica fiscal stimulatoare. Austria – a dezvoltat o importanta baza turistica in mediul rural promovand sistemul pensiunilor complete rurale pentru vacante familiale. Aceste pensiuni sunt bine prezentate in zonele: Tirol,Salzburg si Valea Dunarii. Germania – a trecut la organizarea turismului rural dupa 1960 prin organizarea unui inventar al zonelor care se preteaza la practicarea acestui gen de turism. Cele mai multe ferme au fost in M-tii Padurea Neagra si in lanturile din Marea Nordului. Polonia – detine peste 3000 sate turistice, primele amenajari turistice ruurale aparand in jurul 1970. Belgia – si-a construit veritabile nuclee pentru turismul rural prin asocierea a 5-6 familii care investesc, deruleaza activitati si impart profitul. Prezenta turismului rural a incurajat productia locala alimentara considerand direct micii producatori. Danemarca - a promovat produsul touristic rural denumit vacante active; sunt oferite, servicii in 22 de asezari rurale totalizand aprox 3 mii locuri de cazare. Irlanda – dispune de 500 ferme cu capacitate de cazare de 6-10 persoane in care se ofera servicii complete sau partiale complete cu activitati de agremenet diversificate (pescuit, escalada, golf) Italia – dispune de peste 1500 locuri, situate in 20 regiuni ale tarii. Aceasta activitate este puternic stimulata pentru publicitate constanta; ghidul agroturist (1995) mentioneaza informatii foarte pretioase Finlanda – are omologate peste 500 sate turistice cu peste 10000 locuri de cazare. Beneficiind de un cadru natural de exceptie precum si de prezenta noptilor albe, Finlanda ofera doritorilor de liniste si

Rasinari. Bradet in Arges.alternativa a turismului verde marcata de practicarea sa in spatii nealterata de interventia antropica (a omului). Aceasta forma de turism trebuie sa furnizeze avantaje economice si culturale locuitorilor zonelor turistice si sa asigure participarea lor in ceea ce priveste genul si volumul activitatilor turistice care trebuie astfel autorizate. monumente de arta si ansambluri memoriale. peisaj natural. de desfasurare a activitatilor turistice si de amenajare pentru turism. monumente de folclor -resurse turistice naturale – elemente de relief. fenomene geologice. pescuit. Ecoturismul trebuie sa favorizeze o interactiune autentica intre populatia de primire si turisti si sa permita o dezvoltare durabila si de protective a zonelor rurale (Dracula Parc). forme bizare de relief. Saliste in marginimea Sibiului. -localitate turistica – asezare urbana sau rurala cu functie turistica care dispune de un patrimoniu turistic semnificativ si in care activitatile turistice ocupa o pondere importanta (Sinaia) -obiectiv turistic – element individualizat (Sfinx. prin posibilitatile de acces. Ecoturism . Baltatesti in Subcarpatii Moldovei 4)sate turistice pastorale : Orlat. Vama Veche si 2 Mai in Constanta 2)sate turistice pentru participarea sporturilor : sporturi de iarna (Fundata in Brasov si Garana in Caras Severin )sau sporturi nautice (Murghiol in Tulcea) 3)sate balneare: Zizin si Covasna in Mehedinti. edilitar si cultural situate in medii nepoluate conservatoire a unor modele cultural care indeplinesc sezonier sau permanent functia de primire a turistilor. peisaje. 1) Relief si geologie: trepte si forme de relief. Polovragi si Stanesti in depresiunile Olteniei si Ohaba de sub Piatra in Tara Hategului. 8)sate turistice pomiviticole: Recas in Timis. Romania – bazele agroturismului au fost puse in anul 1972 cand ministerul turismului a selectat 118 asezari rurale representative ce urmau a fi promovate in turism. Horezu in Subcarpatii Getici 6) sate turistice etnofolclorice: Curtisoara in Gorj. Rasinari in Sibiu. Naruja in Vrancea 7)sate turistice de creatie artistica si artizanat: Corund in Harghit. Pietroasele in Buzau. intinderi de apa si cursuri hidrografice de clima. participare la diverse activitati agricole in fermele gazda).extindere . Cotesti in Vrancea 2. Tismana in Gorj. monumente istorice. Agapia. posibilitati de agreement multiple(schi. forta de munca si sistemul de comercializare a produsului turistic -resurse turistice antropice – monumente si situri arheologice. structuri geologice Relieful Romaniei este cel mai variat si mai important ca sursa turistica naturala a tarii noastre. 5)sate cu monumente istorice de arta si arhitectura : Sucevita. de flora si de fauna. Bujoreni in Valcea. Alieseni in Alba. echitatie. Varatec in Moldova. Humulesti in Neamt. Satele turistice sunt asezari rurale pitoresti bine consolidate dpdv economic. Babele) -potential turistic – patrimoniu turistic impreuna cu infrastructura generala. Romania se impune printr-o mare diversitate a Resurse turistice naturale . prezentand interes prin valoarea sa peisagistica. Putna. zacaminte de substante minerale cu efecte terapeutice:saline. muzee. ansambluri si rezervatii de arhitectura. Cozia. monumente tehnice (podul construit de Anghel Saligni). Dorna-Candreni in Suceava. Clasificare sate turistice: 1)sate peisagistice si climaterice : fundata in culoarul Rucar-Brad. Botiza in Maramures.

parcuri naturale Factori naturali de cura pe teritoriul Romaniei. completate de regula cu componente ale apelor. alcalinoferoase. deoarece creaza ambianta pentru activitatea de turism. dar si prin functia lor sociala. alkaline(biocarbonatele). Techirghiol). durata de stralucire a soarelui Conditiile de clima reprezinta un element important al potentialului touristic al tarii noastre. Romania detine intinse domenii schiabile in Carpatii Meridionali. Dunarea. grosimea si durata stratului de zapada. peisaje carspice in muntii Bihorului. 6) Natura ocrotica : rezervatii naturale. fauna prezinta importanta prin valoarea cinegetica si estetica. In tara noastra exista aproape toate tipurile de ape minerale cunoscute: oligominerale. vegetatiei si faunei. Padurile din zonele periurbane prezinta un interes deosebit pentru turism. lacuri naturale sau artificial. Jiu) care intregesc patrimoniul de frumusete si atractie naturale ale Romaniei. rezervatii stiintifice Din punct de vedere touristic. constituind si un important factor natural de tratament/cura. recreere si agreement prin valoarea peisagistica. reprezinta principalul factor natural de cura din tara noastra de care se leaga aproape intreaga activitate balneoturistica. raurile si Dunarea. rezervatii stiintifice). fondul piscicol. Marea Neagra Fondul hidrografic detine un important potential touristic prin numeroasele resurse de ape minerale. Marea Neagra detin o bogata si variata fauna ihtiologice. Structura geologica deosebit de complexa a teritoriului face ca Romania sa dispuna de o impuizabila rezerva de ape minerale. importante trasee pentru drumetie si alpinism precum si un domeniu speologic de mare amploare si valoare stiintifica si estetica. Lacurile. rezervatii stiintifice Potentilul natural generat de vegetatie completeaza de regula gama atractiilor proprii altor compartimente naturale din cadrul peisajelor geografice. temperatura apei. Mehedinti. 2) Clima : temperature aerului. 5) Fauna : fondul cinegetic. mai ales in aureola mofetica din catena vulcanica Oas-Calimani-Harghita. multe dintre pesteri fiind ocrotite de lege ca monumente ale materiei de ex: pestera Scarisoaramuntii Bihorului. curgatoare. Parang. specii faunistice ocrotite. peisaje cu relief structural si petrografic in muntii Ceahlau.peisajelor generate de diferite forme glaciare in muntii Fagaras. 4) Vegetatia: paduri etajate. rauri si lacuri. Pot fi structurati dupa importanta lor in turismul balnear in: ---ape minerale si termominerale – prin volumul rezervelor si calitatile terapeutice. Marea Neagra detine un rol important in potential touristic hidrografic prin salinitatea apei si nisipului fin al plajelor. Olt. Fauna de mare interes vanatoresc (urs. mistret. Alteori. . Sunt cantonate in zona Montana. flora specifica . monumente ale naturii. Acestui relief i se mai adauga impresionante chei (Bicaz. precipitatii. iazurile. iar baltile si delta Dunarii paradisul pasarilor. Ciucas. monumente ale naturii. Rodnei. Ciucas). salneoturism (lacul: Ursu. in muntii Apuseni si Rodnei. utilizte pentru agrement (Snagov. potentialul fitografic devine essential pentru activitati turistice (ex: parcuri nationale. capriorul si in padurile de deal si de campie. cerb) se concentreaza in unitatile montane. Bucegi. Delta Dunarii. Se disting 3 tipuri principale de bioclimat: -climat excitant – solicitant de campie sau litoral -climat sedative – indiferent de deal si podis -climat tonic – stimulant de munte Unele din elementele climatic se constitue chiar in factori indispensabili practicarii turismului (zapada pentru sporturi de iarna) 3) Hidrografia : ape freatice si minerale. Turda) precum si diferite defilee (dunare. Sarat.

sunt unice in Europa. Resurse turistice antropice Romania este detinatoarea unui imens tezaur de vestigii arheologice. in surmenajul fizic si intellectual si in afectiunile respiratorii. sodice. Vatra Dornei). Slanic Moldova) se trateaza alaturi de profilul principal mai multe boli asociate. Vatra Dornei. Bazele de tratament de la Tg Ocna. Se folosesc la Covasna. Asa se explica faptul ca in principalele statiuni balneare din tara noastra (Covasna. Buzias. ginecologice si ale sistemului nervos periferic. Lacurile cele mai folosite in balneoturism: din Campia Romana (lacul Sarat.feruginoase. a gradului de mineralizare si a temperaturii. Prin calitatile fizico-chimice si valoarea terapeutica . din ce in ce mai solicitati in cura balneara. utilizate ca mofete natural. plante medicinal sunt factori naturali de cura foarte raspanditi . namoluri terapeutice – namoluri sapropelice (Amara. Baile Herculane. Sunt utilizate si lacurile din masivele de sare :Sovata. Techirghiol) unde bioclimatul excitant.a. baile de aer si de soare sporesc efectul terapeutic al bailor de lac. Techirghiol. Aeroionizarea este de asemenea un factor de cura cu effect terapeutic. prin captarea gazului emanate si folosit therapeutic si ca mofete artificial (gaz extras din ape minerale carbogazoase). sulfatate. Ocna Mures. lacuri terapeutice – prezinta interes terapeutic apele clorurate sodice. Compozitia chimica este in functie de originea namolului si sunt utilizate in aceleasi afectiuni ca si apele lacurilor sarate. fiind utilizate in terapia profilactica curative si recuperare a 12 categorii de afectiuni. Valorificarea complexa a apelor minerale se face in statiunile balneare prin cura interna si externa sau prin imbuteliere ca ‘ape medicinale’ si ‘ape de masa’. apele minerale din vestite statiuni balneare de peste hotare si au o adresabilitate balneoclimaterica foarte larga. Se recomanda in terapia anumitor. Amara. Praid si Slanic Moldova. turbe descompuse chimic (Mangalia. O alta particularitate a tarii noastre este aceea ca pe spatii restranse se intalnesc numeroase surse de ape minerale cu concentratii si compozitii chimice diferite. cuprinsa intre 30-80 g/L. cu o mare varietate in privinta compozitiei fizico-minerale. emanatiile sulfuroase – numite sulfatare. iodurate. clorurate. atat in prepararea unor medicamente cat si in cura externa ca bai de plante. Tot acest fond cultural istoric formeaza o parte insemnata a ofertei turistice potentiale si o componenta a imaginii . salinele – constitue un important factor de cura in terapia afectiunilor respiratorii. M Neagra). care completeaza calitatile terapeutice. administrandu-se sub forma de impachetari de namol incalzit si bai de namol. sunt cele mai reprezentative fiind solicitate si de bolnavii din strainatate. mofete – sunt emanatii de co2 specifice muntilor vulcani Harghita si Calimani. carbozoase arsenicale. cura de teren). Sugas-Bai si Harghita. Factori climatici sunt utilizati in mentinerea sau ameliorarea starii de sanatate a organismului uman prin climato-terapie (aeroterapie. Sarat. Balta-Alba). Slanic Prahova. care prezinta interes atat prin apa sarata cat si prin fenomenul de heliotermie. Nu sunt suficient studiate dpdv al efectului terapeutic si nici folosite pe masura importantei lor. Borsec. Toate aceste lacuri depun pe fundul lor namoluri sapropelice de mare importanta. in tratamentele afectiunilor cardiovasculare si ale aparatului locomotor . Borsec. apar la Turia. Sovata. Apele lacurilor sarate sunt utilizate in terapia afectiunilor reumatismale. sulfuroase. helioterapie. Ocna Sugatag sau Ocnele Mari. monumente istorice de arhitectura sau de arta cat si a unui inestimabil patrimoniu care atesta evolutia si continuitatea in munca pe aceste meleaguri precum si dezvoltarea culturii si artei poporului roman. de pe litoralul marin (L. Vatra Dornei. avand efecte terapeutice considerabile. radioactive s. sulfatate cu cu o mineralizare medie. in nevrozele astenice. namoluri minerale de izvor (Sangeorz-Bai). fapt ce permite tratarea simultana a mai multor categorii de afectiuni in aceeasi localitate.

monumentele stilului moldovenesc din Moldova centrala. S-a ajuns la situatia in care tari :Marea Britanie. Aproape fiecare floare are nedeia ei: inflorirea narciselor aduna oamenii la Negrileasa in muntii Apuseni si inflorirea liliacului se sarbatoreste la Ponoare in podisul Mehedinti. Se inscriu nedeile din marginimea Sibiului.turistice a tarii noastre pe piata internationala. Desi pe mapamond astfel de evenimente sunt pretext pentru a atrage milioane de turisti in Romania nu avem inca o traditie in exploatarea lor targurile si expozitiile populare devin centre de polarizare a turistilor. canalele de navigatie si alte obiective economice ex. depresiunea Hateg si Oltenia subcarpatica carnavalurile impresioneaza turistii exuberanta lor prin aceea descatusare de energie si imaginatie. arat. creatia artistica populara. multe cu valoare de unicat si de notoritate mondiala ex. Nedeile sunt legate si de anumite ritualuri ale muncii: pastorit. 2)Monumente istorice de arhitectura si de arta. podul peste Dunare de la Cernavoda etc 7)Activitati umane cu functie agroturistica nedeile sunt evenimente cu adanci radacini in traditia popoarelor. Aceste manifestari pot avea incarcaturi si de alt ordin asa cum ne exemplifica targul de fete de pe muntele Gaina ce are loc in a-2 ajumatate a lunii iulie a fiecarui an. festivsalurile artistice musicale si folclorice atrag o anumita fractiune de vizitatori ce practica turismul cultural. atat pentru a-si schimba produsele intre ei dar si pentru a pune la cale intelegeri si cununii intre tineri.2. se desfasoara primavera. sate de interes cultural istoric. cu o valoare turistica inedita: barajele si acumularile de apa de interes hidroenergetic. Includ lucrarile ingineresti si arhitectonice. culoarul Rucar-Bran. biserici si cetati taranesti fortificate din Transilvania. manifestari populare nationale si muzee etnografice 5)Satele turistice : sate peisagistice. Dintre componentele resurselor turistice antropice. prilejuite de succesiunea ciclica a anotimpurilor sau de reluarea ritmica a unor vechi trairi si obisnuinte. barajul si lacul Vidraru si Bicaz. sisteme hidroenergetice si de navigatie de la Portile de Fier 1. cele mai reprezentative sunt: 1)Vestigii arheologice legate de geneza poporului roman si de pirenitarea sa pe aceste locuri ex. El prilejuieste in primul rand intalnirea locuitorilor din toate cele 4 zari ale Apusenilor. monumentele stilului brancovenesc si complexele de arta feudal din Oltenia si Muntenia etc 3)Muzeele si casele memorial de interes national si international 4)Marturiile civilizatiei si culturii populare ex. cetatile dacice din muntii Orastiei si ruine ale unei cetati medieval. sate etnofolclorice 6)Resurse turistice legate de activitatea economica. In general. nu atat prin activitatea comerciala desfasurata cat si prin atmosfera si noutatea produselor expuse. . arhitectura si tehnica popular traditionala. Destinul turistic al patrimoniului etnografic releva astazi situatii apparent paradoxale. hramurile si pelerinajele religioase concentreaza anula mase enorme de oameni intre care si numerosi straini turisti 8)Resursele turistice de natura etnografica ocupa un loc distinct in cadru obiectivelor turistice antropice in primul rand prin specificatea lor deoarece fiecare etnie poseda un patriomoniu propriu spiritual si material rezultat din evolutia constiintei sale in timp si a raspunsului populatiei in spatiu. biserici si manastiri cu fresce exterioare din Bucovina. Ponderea sa minima se regaseste in tarile cel mai puternic industrializate in vreme ce resursele etnografice cele mai bogate se afla in tarile in curs de dezvoltare. canalul Dunarea-Marea Neagra.

In Romania. in depresiunea Transilvaniei sau in Jud Valcea de la Horezu si Valdesti. Ruinele romane de la Rosia Montana sunt o adevarata dovada ilustrativa a vechimii si amplorii la care aceasta ocupatie a ajuns in muntii Apuseni. inventarul uneltelor creste. in MM. Vanatoarea presupune si prelucrarea si valorificarea trofeelor in special a blanurilor si coarnelor. SUA. cornul de barcuit. pescuitul find ocupati principala. Se foloseau lingura . stiube din trunchiul de copac. *inventarul uneltelor folosite este de asemenea foarte variat iar obiceiurile legate de aceasta ocupatie sunt dintre cele mai pitoresti. In zonele din Delta Dunarii sau litoral. Ex masurisul (practica ancestrala in care se stabileste riguros relatia dintre proprietari si ciobani). torsul si tesutul.Franta. Construirea prisacilor din cosnite traditionale este o faza aulterioara barcuirii care a fost inlocuita cu stuprarirul modern – are un coef mai redus de atractivitate. plasa. Modelul cum populatia rurala isi asigura existent diferita de la un tip de relief la altul de la o regiune climatic la alta. Cu atat mai mare este pierderea suferita prin distrugerea acestor vestigii prin noul proiect al exploatarii de suprafata propus in zona Rosia Montana *olaritul este o practica veche ce se inscribe in continuitatea practicilor dacice de la care s-a mostenit tehnica prelucrarii ceramicii negre si rosii. Centre denumite “de olarit” sunt in tara Oasului. *auraritul a imbracat 2 forme majore de practicare: exploatarea aurului in subteran si recoltarea lui din nisipurile aurifere la suprafata. *cresterea animalelor imbraca si ea nuant multiple reflectate in modul de edificare al stanelor in practicile de exploatare pastoral a terenurilor. Dpdv etnografic intereseaza mai ales diferite tehnici si mijloace utilizate in timpul vanatorii. Maramures si muntii Apuseni sunt cele 2 regiuni etalon pentru aceasta ocupatie. ocupatiile si mestesugurile – releva o mare diversitate tipologica. obieceiuri prilejuite de sanura oilor de la Camarzana din tara Oasului sunt renumite in intreaga tara. *albinaritul este o indeletnicire din timpuri imemoriale. Modul ingenios de construire si amplasare a capcanelor precum si armele folosite pentru doborarea vanatului sunt adesea de mare originalitate. Folclorul lyric adiacent pastoritului este de o mare profunzime ideatica (balada Mioritei) *exploatarea si prelucrarea lemnului e ocupatie si mestesug. appreciate de turistii romani si straini prin nota de inedit si calitatea produselor rezultate. . lemnul fiin transformat prin prelucrarea artizanata intrun numar foarte mare de produse de uz casnic sau decorative. Cea mai veche forma de practicare a sa: “barcuitul”. practicate inca in tara noastra. astfel pe raurile de munte se practica rastocirea (schimbarea cursului apei pe un anumit sector) pescuti cu undita. *vanatoarea a inclus in sfera s de activitate teritorii si populatie numeroase. Aria sa de dezvoltare este larga de la campie la poalele muntilor. amintim: cojocaritul. fieraritul. *pescuitul a insotit vanatoarea ca sursa de procurare a hranei si in acest caz atractia turistica este data de gama tehnicilor si uneltelor folosite . Atracticitatea acestora consta in modul lor de practicare in ustentilele folosite si in modificarile aduse peisajului natural ca rezultat al activitatii umane. Astfel de ocupatii sunt : *cultivarea pamantului cu mijloacele si tehnicile traditionale reprezinta de regula o noutate pentru turistii ce se deplaseaza dintr-o regiune geografica in alta. Faptul apare explicabil datorita dezgradacinarii populatiei emigrante din matricea contextului national. Se intalneste la locuitorii din regiunile montane in special acolo unde predomina esentele usor prelucrabile mai ales cele rasinoase. sac. vanatoarea stupilor salbatici. Germania si Canada au o zester turistica etnografica modesta. Intre ocupatiile cu tente arhaice.

Ele isi propun sa consfinteaca trecerea de la o stare la alta prin asa-numitele ritualuri de trecere (mositul noului nascut. strigatul peste sat si jocurile cu masti (capra. Obiceiurile de nunta sunt de o varietate fara seama. jocurile de priveghi din Vrancea si Maramures). botezul ). mascotele de la mosi si babe puse de anul nou la casele tinerilor. Ele sunt associate deobicei succesiunii anotimpurilor (obiceiuri de iarna-primavara :colind) sau evenimente familial sau individuale (nastere. 1) Turism montan : de odihna. In cadrul obiceiurilor calendaristice de iarna. 2) Turism balnear : de cura balneara. muntii Apuseni). speaturism. arhitectura si instalatiile traditionale – releva anumite particularitati regionale ca expresie a unei conceptii anumite asupra frumosului si utilului (portile sculptate din Maramures sau turelele zvelte ale bisericilor din Maramures. amplasare in teritoriu si arhitectura (crangurile din muntii Apuseni).  In functie de provenienta fluxurilor turistice . ex Sangeorzul.Turism international receptor (dat de sosirile de turisti straini in tara noastra) si emitator (generator de plecarile de turisti romani in alte tari) Clasificarea formelor de turism . focul viu sau masuratul oilor. Exista si varietati in cadrul portului popular al aceluiasi popor. imbinand elemente cu carater economic. asezarile umane apar ca un tot unitar bine individualizat caruia creativitatea locuitorilor ii confera un grad de specifictate.Turism intern (national) . nunta .obiceiuri populare cu functii agroturistica – obiceiurile polulare sunt manifestari creatoare ale spiritualiatatii rurale in care diferite evenimente din viata noastra obstii sau individului sunt inaltate la stratul de simbol. ritualic si folkloric intr-un numar mare spectacol popular. inmormantare). de odihna 3) Turism de litoral : de odihna. fiecare zona etnografica avand un costul propriu. climaturism. pentru sporturi de iarna. Salaj. cele mai multe celebreaza nasterea mantuitorului si venirea noului an. stiintific. structura. In aceasta categorie intra colindele religioase sau laice. de drumetie. Asezarile umane devin obiect al atractiei turistice datorita unor valori recreative individualizate prin vechime. descantecele). Alte obiceiuri populare au menirea de a invoca fortele binelui in sprijinul comunitatii amenintate (paparudele-ploaie. juridic. urs). sportive 4) Turism pentru vanatoare si pescuit 5) Turism sportive si de agreement 6) Turism cultural 7) Turism de afaceri 8) Turism stiintific In teritoriu aceste forme de turism se completeaza reciproc. portul. Obiceiurile de primavera au rolul de a semnala reintoarcerea naturii la viata si reintrarea comunitatii in circuitul ancestral al muncii. Obiceiurile de inmormantare sunt in majoritatea cazurilor anterioare crestinismul(bocitul. Viflaimul(teatru popular). de agreement. alpinism. jocurile si cantecul popular – diferentiaza un popor de altul si o etnie de alta prin particularitati ale costumatiei traditionale. contribuind la o valorificare optima a potentialului existent. Instalatiile traditionale (mari) sunt la randul lor de o mare complexitate si varietate. Obiceiurile familiale marcheaza principalele momente din viata omului si se desfasoara intr-o succesiune logica de la nastere pana la moartea acestuia. balmomedical.

Turism ocazional . Semenic si Borse).Turism continuu . poteci marcate) precum si a circulatiei turistice rezulta urmatoarea: -avem dotare necorespunzatoare dpdv ethnic -din 60 de massive montane doar 20 corespund iar numai 13 au o dotare tehnica corespunzatoare -turism montan contine doar 7% din locul de cazare al tarii -cele aprox 150 de cabane au aprox 5500 locuri de cazare. Dintre acestea dotari adecvate turismului international avem doar in 4 statiuni –Poiana Brasov.Turism organizat . Elvetia peste 1500.Turism de transit  In functie de perioada anului in care se realizeaza actiunea turistica . In functie de gradul de mobilitate al turismului .Turism aerian .Turism naval . Structurile de primire se concentreaza cu precadere in 8 statiuni si 5 complexe turistice.Drumetie  In functie de module de angajare al prestatiilor turistice .Turism itinerant . Austria (peste 9000 km de partie amenajata) iar Franta (peste 2000 km partie ). partii de schi.Turism feroviar .Turism sezonier – de vara si de iarna . Predeal si 3 complexe turistice (Durau.Turism rutier . Franta (peste 3mii).Turism de sejur lung si scurt . Ulterior turismul montan a cunoscut o dezvoltare cunoscuta pe langa cabanele initiale din Fagaras si Bucegi conturandu-se complexe turistice si microstatiuni turistice montane. in aceeasi perioada se pun bazele primei statiuni montane din tara (Paltinis). nu acopera intreg spatiul montan iar dpdv tehnic in general sunt necorespunzatoare -cele 65 de mijloace de transport pe cablu insumeaza doar 70 km de lungime si acopera 80 km de partii amenajate comparative cu Austria (3700 mijl de transp). Busteni.Turism pentru tineret . In continuare se mentine o neconcludanta in Valorificarea resurselor agroturistice montane .Turism semiorganizat .Turism pentru varsta a 3-a . Din analiza gradelor de analiza a masivilor de echipare (mijloc de transport pe cablu.Turism de sfarsitul de saptamana  In functie de mijloacele de transport folosite . Cehia si Slovacia peste 1200.Turism pe cont propriu  In functie de varsta si ocupatia turistilor .Turism social Principalele inceputuri ale turismului montan organizat in tara noastra dateaza de la sfarsitul secolului al 19 cand iau fiinta primele asociatii de turism (Asociatia transilvaneana Carpatina 1880 si Centrul excursionistilor 1891).

Mai mult. din care >20mii sunt straini. potentialul turistic al litoralului este insuficient valorificat. . Litoralul marin romanesc este considerat principala zona turistica a tarii cu toate ca prin specificul sau se caracterizeaza pintr-o accentuata sezonalitate. Caciulata careau capatat faima international inca din secole trecute. indicele fiind sub media internationala. Cu toate acestea. unele elemente ale potentialului turistic se degradeaza sau se reduc treptat (plaja) conducand la diminuarea potentialului turistic a litoralului romanesc. Dunarii. Ulterior sau dezvoltat si alte statiuni :baile Felix. Avem o necorelatie cu capacitatea de cazare si lungimea si capacitatea partiilor de schi cu o medie de pana la 5m pe locul de cazare. agreement si tratament. Vatra Dornei.din prezentarea factorilor naturali de cura se desprind o serie de aspect deosebit de interesante pentru analiza valorificarii resurselor balneare: 1)se remarca folosirea cu precadere a resurselor minerale si a namolului therapeutic 2)are loc o utilizare preponderenta doar pe profilul statiunilor balneare. Valorificarea potentialului turistic al litoralului M. baza de cazare pentru tratament balnear reprezinta doar 12. Lantul carpatic romanesc dispune de un potential turistic deosebit de complex si cu reale posibilitati de utilizare in turism dar insufficient valorificate. utilizare partial fata de polivalenta terapeutica a acestor ape. Romania dispune in prezent de peste 160 de statiuni si localitati cu factori naturali de cura in multe dintre aceste localitati s-au construit hoteluri si complexe sanatoriale in care serviciile de cazare. Conditiile naturale deosebit de favorabile pentru practicarea unui turism complex au premis construirea in cele 12 statiuni a unui puternice baze materiale cu unitati de cazare.valoarea si complexitatea potentialului turistic montan si gradul de instorare tehnica : Masivul Postavaru cu cea mai buna amenajare de turism in comparative cu Parang. echiparea tehnica si mai ales circulatia turistica organizata sunt foarte reduse . De altfel. Ne referim mai ales la resursele balneare de mare valoare terapeutica. Fagaras. Baile Herculane. diagnostic si tratament sunt oferite in cadrul aceleasi cladiri. Dorna si cu ele mai multe resurse turistice dar cu o slaba dotare tehnica. cum sunt apele termo-minerale. Turismul in D Dunarii ar fi avantajat de o dotare corespunzatoare cu amabarcatiuni modern. Turismul pe litoralul romanesc al M Negre a aparut intr-un cadru organizat in a 2-a parte a secolului al XIX si a capatat o mare amploare dupa anul 1956 cand a inceput realizarea unor mari complexe hoteliere. Mangalia . Negre Valorificarea resurselor agroturistice ale Deltei Dunarii Fata de valoarea de exceptie a D. Acest lucru face ca valorificarea turistica a deltei sa fie mult sub posibilitati. de existenta unei infrastructuri generale de traditie si mai putin de valoarea potentialului turistic. Baile Tusnad. In cele 12 statiuni exista peste 260 hoteluri si peste 300 de unitati de alimentative publica. Are o capacitate de cazare de peste 160 mii locuri reprezentand peste 45% din spatiile de cazare ale tarii. masa.1% din spatiul de cazare al litoralului. D Dunarii este vizitata anual in medie de peste 250mii turisti. namolurile sapropelice si de turba. Valorificarea resurselor turistice balneare De pe teritoriul tarii noastre au fost utilizate pentru tratament inca pentru acum 2000 de ani pentru folosirea in scopuri terapeutice a apelor minerale de la baile Herculane de catre daci si romani. Spatiile de cazare din delta insumeaza doar circa 3 mii locuri din care numai 36% in delta propriu-zisa. Concentrarea turismului din muntii Brasovului se datoreaza apropierii de centrele urbane (Bucur si Brasov). alimentatie publica. Sovata.

Aceste influente ajung attenuate pe teritoriul tarii noastre datorita distantelor si catenelor muntoase intalnite in cale. Tot ca un element specific asezarii geografice amintim ca teritoriul tarii noastr este traversat de 2 limite geografice: -limita dintre padure care se intinde in V si N continentuui si stepa specifica Europei SE -limita Nordica a vitei de vie planta sensibila la frig. Pe teritoriul tarii noastre se intrepatrund datorita asezarii geografice . Romania este si o tara dunareana intrucat teritoriul este cuprins aproape in intregime de bazinul Dunarii si udat direct de acest fluviu pe 38% din totalul lungimii Dunarii. component esentiala de baza a spatiului geografic national include intre granitele sale 238391km2 care situeaza tara noastra printer tarile de marime mijlocie ale continentului European ocupand locul 12 ca marime. Acestea indica situatia tarii noastre in zona temperate unde distributia luminii si a temp oscileaza in timpul anului in limite moderate. Teritoriiul Romaniei. tara noastra ocupand din tarmul ei vestic 245km. care evita climatele reci. Punctul cel mai sudic al tarii noastre (orasul Zimmicea) este situate la 43 grade si 37 min iar cel mai Nordic (satul Horodistea ) la 48grade si 15 min lat. elementele climatului scandinavo-baltic din N cu cele ale climatului Mediteranean din S. Asezarea pe loc este definita de coordonatele geografice care o strabat. Pozitia tarii noastre in cadrul spatiului geografic European a permis optiuni variate de dezvoltare si distributia echilibrata a marilor unitati geografice. Putem spune ca Romania este o tara carpatica intrucat pe teritoriul ei se desfasoara aproape 2/3 din intregul lant al acestor munti. Valorificarea resurselor agroturistice antropice Aceste resurse sunt valorificate in general prin turismul itinerant cu valente culturale si de cunoastere. Baza de cazare pentru turismul international din alte localitati decat statiunile balneare. Romania este o tara de transit European. Caracteristici ale spatiului geografic romanesc . Un alt element geografic de importanta europeana cu care Romania se afla in legatura directa este M Neagra . In longitudine Romania este asezata in emisfera Rasariteana intre meridianul de 20 grade si cel de 30 long E. Paralela de 45 lat N aflata la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul N strabate tara noastra trecand in apropiere de tg Jiu pe langa Ploiesti si prin D Dunarii. Romania se situeaza in zona de interfata a marilor drumuri europene care pornesc din zona M Baltice si Peninsulei Scandinavice spre marea Mediterana si a drumurilor ce vin dinspre Europa Apuseana si central indreptandu-se spre E si SE continentului. Meridianul de 25 long E care imparte continental European in 2 parti egale strabate tara noastra prin mijloc trecand pe langa orasele Fagaras si Rosiori de Vede. montane sau de pe litoral reprezinta aprox 70% din totalul locurilor de cazare din aceste localitati ceea ce exprima importanta care se acorda acestor resurse de turism. Ca urmare. Prin aceasta poarta maritime tara noastra are legatura de comunicatie cu marile si oceanele lumii. Punctul cel mai vestic al tarii este localitatea Beba Veche situat la 20 grade si 15 min iar cel mai estic orasul Sulina la tarmul M Negre la 29 grade si 41 min.siletioase si nepoluante precum si de vase-dormitor corepunzatoare turismului itinerant si ecosistemului deltaic. caracter amplificat prin construirea podurilor peste Dunare si prin extinderea sistemului portuar Constanta. Este greu de precizat stadiul si nivelul unui astfel de valorificari deoarece resursele culturale istorice sunt raspunzatoare pe intreg teritoriul tarii iar baza de cazare se afla de regula in centre sau pe artere rutiere inregistrandu-se astfel atat circulatia de interes general cat sic ea turistica. Spatiul geografic romanesc detine in spatiul continentului European o pozitie central SE si are o forma relative hexagonal.

Principalele component naturale de favorabilitate sau restrictivitate ale spatiului geografic romanesc Relieful tarii noastre are o structura variata si simetrica: munti. masivitatea/fragmentarea prin depresiuni si vai. se bazeaza pe deosebirea de alcatuire petrografica de structura si altitudine la care se adauga si orientarea culmilor. O alta caracteristica a Carpatilor pe ansamblul lantului Carpatic o constitue succesiunea de sectoare inalte despartite de altele joase. Daca ii comparam cu ceilalti munti ai continentui. Carpatii Romanesti Facand parte din lantul muntilor temeri alpino-himalaieni. varfurile lor cele mai semete abia depasind 1700 m. asezate de la mijloc catre margini in trepte aproape concentric din ce in ce mai joase. Aceste diversitati de forme ii corespund diferite roci si structure geologice. dealuri si podisuri 33%. In Carpati. Ca altitudine ocupa un loc mijlociu intre 3 ramuri ale Carpatilor Romanesti depasind 2mii m doar in muntii Rodnei si Calimani. carpatii cu o altitudine mijlocie neatingand inaltimile Alpilor care culmineaza in Mont Blanc la 4810 m si nici nu raman la inaltimea celor mai multi dintre masivele vechi ale Europei care rareori depasesc 1000 m altitudine. campii si lunci. unele destul de intinse si bine populate cunoscute din vechime sub denumirea de tari ( tara Hategului. Intre limitele aratate ei se desfasoara intro dubla arcuire fapt ce se explica prin rezistenta opusa in calea formarii lor de resturile unor munti vechi aflate in vecinatatea lor. Spre curbura acesti munti scad in inaltime. formele predominante ale muntilor. Acest lucru face ca relieful Romaniei sa se deosebeasca de cel al altor tari turistice: Elvetia si Austria unde predomina muntii sau Olanda. tara Barsei). Carpatii Orientali Prezinta lungimea si latimea cea mai mare dintre toate sectoarele carpatice si au orientarea generala de la N-V la S-E. dealuri. Belgia si Danemarca in care predomina campiile. Pasurile de culme care in Alpi inaltimi de peste 2 mii m in Carpati se mentin in general la 1000-1200m fiind altfel mai usor accesibile. orientate piezis fata de acestia. Jiul. vaile transversal sunt destul de frecvente deoarece Oltul. Carpatii prezinta caractere de inrudire atat cu Alpii cat si cu Balcanii cu care se leaga de o parte si de alta precum si cu alti munti din sistemul alpin. Carpatii se deosebesc de celelalte catenemuntoase ale sistemului alpin prin traseul lor sinuos. Specifica pentru Carpati este si multimea depresiunilor. Muresul si Dunarea strabat acesti munti. nuante de clima diferite precum si complexe faunistice si asociatii vegetale specifice. Alpii nu sunt strabatuti de nici o vale transversal si de aceea pentru legaturile feroviare transalpine au trebuit sa se realizeze tuneluri cu lungimi de 14-19 km . Carpatii se caracterizeaza si prin masivitatea lor redusa rezultata din multimea trecatorilor si a depresiunilor interioare care ii fragmenteaza. campie si luncile 35% din suprafata tarii. constitue una dintre trasaturile caracteristice ale Carpatilor Orientali. Carpatii Meridionali . cu exceptia Carpatilor Curburii. Subimpartirea lantului Carpatic. Un alt mod aspect characteristic al tarii noastre il reprezinta proportionalitatea dintre cele 3 principale forme de relief : munti 32%. Diviziunile Carpatilor Orientali sunt: a)grupa nordica – se intinde de la hotarul de N al tarii pana in zona Bargau-Dorna-Campu Lung-Gura Humorului b)grupa centrala – de la culoarul Bargau-Dorna-Campu Lung in N pana la Valea Oituzului in S c)grupa sudica – Carpatii Curburii intre valea Oituzului si Prahovei avand circa 110 km lungime si 100 km latime. Numarul mare al depresiunilor si al vailor largi.

prin care se scurgeau limbile ghetarilor de odinioara. Gruparea este formata din mai multe culmi rasfirate radial din masivul central Parang. Lungime=250km .Turism pentru sporturi de iarna – este conditionat de prezenta unor dotari caracteristice: partii amenajate. Pe culmile acestor munti apar frecvent urme ale ghetarilor cuaternari. Este inconjurata din toate partile de tinuturi joase spre S – depresiunea Subcarpatica Olteana. Carpatii Meridionali cu cateva trecatori joase (Turnul Rosu si Cozia pe valea Oltului si Lainici pe Jiu) de mare insemnatate pentru circulatia transcarpatica. Are mai mult un aspect de ses fiind considerate o campie intercalate si etajata. sub forma de caldari si circuri glaciare si pe alocuri cu morene. In cuprinsul lor exista cele mai multe si mai frumoase lacuri glaciare din Carpatii nostril. Oltului si de culoarul Rucar-Bran in 4 compartimente bine individualizate care dpdv economic prezinta importanta prin potentialul hidroenergetic si rezervele de carbuni din depresiunea Petrosani : a)Grupa Bucegi este situate intre vaile Prahovei si Dambovitei si cuprinde masivele Bucegi. latime=40-70km. Muntii Bucegi culmineaza cu Vf Omu :2505m. La N de raurile Jiu si Cerna care curg in directii opuse. b)Grupa Fagaras intre culoarul Oltuluui in V si vaile Barsei si Dambovitei in E. pesteri: a Ialomitei. Depresiunea hategului cea mai larga arie depresionata din Carpatii Meridionali a fost in era tertiara un golf de mare in cuprinsul careia s-au depus sediment. Cu toata inaltimea si masivitatea lor. Sinaia dominante de Vf Caraiman. piscuri cu forme caudate datorate eroziunii: Babele si Sfinxul. Grupa se compune din 2 culmi apropiate paralele: culmea nordica (reprezentata prin creasta principala a Fagarasului cu altitudini ce se mentin frecvente peste 2000m -vf Moldoveanu 2544m-se remarca prezenta formelor glaciale si lipsa vailor care sa fragmentize culmea principal –lungime 70km) si culmea sudica (este mai joasa si fragmentata puternic de catre afluentii Argesului) c)Grupa Parang intre Olt si Jiu fiind cea mai lata din Carpatii Meridionali (70 km) fiind formata din masive si culmi muntoase bine individualizate dar si foarte strans legate intre ele astfel incat apare sub forma unui complex orografic masiv. Depresiunea Petrosani – cunoscuta sub denumirea de valea Jiului este ingusta doar de cativa km si lunga de 45km este strajuita din toate partile de munte. Carpatii Meridionali sunt fragmentati de vaile transversale ale Jiului. mijloace de transport pe cablu. Culoarul Rucar-Bran -40 km lungime si o latime de 3-5 km in S si 20 km in N. Ozea si Tatara). Carpatii Meridionali represinta doar 21% din Carpatii romanesti. cel mai inalt dintre toate care culmineaza cu vf Parangul mare de 2519m. Depresiunea Lovistea-Lotru situate de o parte si de alta a oltului intre muntii din grupul Parang si Fagaras cunoscuta in vechime sub denumirea de ‘tara Lovistei”. urmeaza culmile cele mai inalte:Retezat (2509m in Vf Peleaga) si Godeanu cu cele mai largi platform de culme. chei: Zanoaga. la N-culoarul Bistrei si depresiunea Hategului. al 3-lea la Petrosani. Din acest punct de vedere se remarca regiunea Montana Bucegi-muntii Barsei: >60% din mijloacele mecanice de transport pe cablu si cea mai mare Tipuri de turism practicate in regiunea Montana . Piatra Craiului si culoarul depresionar Rucar-Bran.altul ajunge la Caransebes.Reprezinta sectorul cel mai inalt si mai masiv din cuprinsul Carpatilor Romanesti cu altitudinea maxima de peste 2000 m cu peisaj glaciar deosebit. Se desfasoara pe directia generala E-V intre culuarul tectonic Timis-Cerna la V si valea Prahovei la E. Exista forme pitoresti cu abrupturi stancoase:Busteni. numiti si Alpii Transilvaniei. Din aceasta grupa fac parte muntii Valcanului si Mehedinti. avand ape limpezi si constituind puncte de atractie turistica. la V-culoarul Timis-Cerna. d)Grupa Godeanu se prezinta ca un bloc triunghiular urias cu un varf care se apropie de Dunare. Desi sunt cei mai inalti si mai masivi dintre Carpati. 1. Desi au o masivitate pronuntata.

precum si a integritatii mediului ambient in toata complexitatea sa. Masurile de se impugn pe linia protectiei potentialului turistic si a prevenirii degradarii lui urmaresc in principal exploatarea rationala a resurselor turistice si mentinerii ei in limitele capacitatii de suport. Au ca limite valea Muresului in S si vaile Barcaului si Somesului in N. Aceasta forma de turism necesita conditii de relief deosebite iar traseele au grad de dificultate =1-6. alpine si subalpine atrage o categotie de turisti care are conditie fizica necesara sa ajunga pana acolo. Turismul pentru spoturi de iarna depinde de perioada cu strat favorabil de zapada. Stanca de Vale). 4. Arieseni. In ariile de mare circulatie turistica din carpatii romanesti au aparut problem datorate gradului ridicat de poluare cauzat de circulatia auto intense: valea Prahovei. In muntii Carpati. cu peste 60 tresee marcate. practicata de un numar restrains de personae antrenate special. 3. Oltului. in unele statiuni exista instalatii pentru producerea zapezii artificiale. Generalitati Iubitorii turimului montan strabat o diversitate de ecosisteme naturale differentiate si mai multe forme de relief: glaciar. Ranca. avalanselor si caderilor de pietre. Sovata). In afara acestei zone. Sunt preferati versantii N-E si estici ai muntilor Bucegi. unele au suferit un process intens de degradare. relieful glaciar characteristic zonei inalte. Printre cele mai poluate surse ale aerului si apei se situeaza fabricile de ciment. Amplasarea haotica a constructiilor in locuri necorespunzatoare dauneaza aspectului peisajelor montane. atrage in tara noastra o categorie restransa de iubitori ai muntilor. Straja.Turism itinerant montan practicat pe drumuri forestiere si poteci turistice in zona altitudinilor medii. Unele unitati industrial polueaza intens zone turistice de un pitoresc deosebit. Relatia dintre turism si calitatea mediului montan Turismul montan mai mult ca alte forme de turism este dependent de calitatea mediului inconjurator.lungime a partiilor de schi. Jiului. Paltinis. combinate chimice si cele de prelucrare a lemnului aflate in zone turistice valoroase. 2. In prezent in zona Carpatica romaneasca functioneaza 900 unitati de cazare repartizate pe tipuri si grade de confort. a prezentei resturilor menajere lasate de turisti si a vetrelor de foc. Asezarea geografica Situati in partea vestica a tarii.Turism de drumetie Montana atrage turisti prin valoarea peisagistica a formelor de relief. Muntele Mic) si Carpatii Occidentali (Semeinic.este o forma sportive a turismului montan. conditiile natural favorabile practicarii sporturilor de iarna dotate si cu amenajari specifice avem in: Carpatii Orientali (Borsa. Durau. Fenomene vizibile de eroziune au aparut si datorita pistelor de acces catre partii a instalatiilor mecanice de uscat si a partiilor de pe care dispare complet vegetatia. a degradarii padurilor strabatute de poteci turistice . Desi a existat o ruta de cabane si refugii inca de la sfarsitul sec XIX datorita incendiilor.Turism alpinimul. Este practicat pe scara restransa in tara noastra. Practicarea turismului in aria Montana necesita dezvoltarea azei de cazare existente. O mare parte a masivelor montane sufera ca urmare a pasunatului intens. Baisoara. Intervalul de practicare al acestora se poate prelungi in functie de altitudine pana la 6m. aceste vai sunt insotite de importante artere Potentialul turistic al muntilor Apuseni . Carpatii Meridionali (Balea Lac. Vatra Dornei. volcanic. Dezvoltarea turismului reclama in permanenta protejarea si conservarea resurselor naturale si antropice. a taierii brazilor pentru Craciun. muntii Apuseni inchid arcul carpatic.

Are un relief de podis si inclinare generala dinspre Dunare spre mare. Fauna cuprinde animale mici in special rozatoare: dropii. Muntii Apuseni se remarca printr-o mare varietate petrografica. Acesta se continua spre S cu muntele Gaina . In muntii metaliferi o atractie deosebita e pestera liliecilor. M Neagra la E si granite cu Bulgaria la S. Dobrogea – intre V Dunarii la V si N. cetatile Ponorului. Unele pesteri conserva marturii paleontologice (urme si schelete de ursi de cavern):Pestera Cersilor. Precipitatiile 400-500 mm/an. In zonele impadurite: mistretul. Pesterile reprezinta resursa turistica de baza in muntii Apuseni. Muntii Macin aflati in NV Dobrogei au cele mai mari inaltimi din masivul Dobrogei. un adevarat mosaic in care rocile cristaline din partea central se imbina cu rocile sedimentare din Bihor si cu cele eruptive din Vladeasa. Relieful carstic dezvoltat pe calcare si dolonuite este specific peisajelor muntilor Apuseni. lupul si pisica salbateca. In muntii Padurea Craiului este renumita pestera Meziad cu galerii de 5 etaje. Numarul pesterilor este extreme de ridicat (>5000 pesteri) majoritatea fiind considerate de mare valoare stiintifica si recunoscute pe plan international. Ghetarul Scarisoara prezinta interes stiintific datorita faptului ca adaposteste 75000m3 fiind cea mai mare pestera cu ghetari din S-E Europei. Hidrografia Dobrogei Potentialul turistic al Dobrogei . stiuca. in lungul carora apar frecvent bazine depresionare. Vegetatia si fauna Se incadreaza in zona de stepa urmarind variatiile reliefului si prezenta muntilor josi. in muntii Trascau pestera huda lui Papara. Pe litoral se simt brizele marine. Astfel.la N cu muntele Vladeasa. iar regimul precipitatiilor se caracterizeaza prin valori ridicate ale mediilor anuale care scad de la V la E. Vanturile dominante. vulpea. media termica anuala are valori positive.cele din N la care se adauga vara vanturile din sectorul S. Meziad. Raritatea si ineditul aspectului lor interior ca si prezenta unor acumulari masive de gheata in galerii. Dunarea si lacurile din zona sunt populate cu :caras. care adaposteste lilieci. Reteaua hidrografica e influentata de pozitia central inalta a masivului Bihor situat in partea centrala. salau si sturioni. Relieful volcanic este intalnit in muntii metaliferi unde se remarca coloanele de basalt de la Detunatele cu h=100m si sunt imbricate la baza in panze de agrohotisuri. Dpdv climatic podisul Dobrogei se incadreaza in clima specifica dealurilor joase. la E cu masivul Gilau si muntele Mare. Magura. crap. Zmeilor sau dovezi ale locuirii acestora din timpuri stravechi: pestera Ciur-Izbuc. prepelite si potarnichi. Absenta reliefului glaciar este compensata de prezenta rocilor vulcanice si mai ales a calcarelor si a determinat aparitia unor forme de relief dintre cele mai diverse si mai spectaculoase. platica. Apusenii a caror altitudine maxima depaseste doar in cateva varfuri 1800 se prezinta sub forma unor masive intens nivelate despartite de culuare. Vf Tutuiatu 467m si culmea Niculitel cu 363m. la 1150 si se desfasoara pe 2 km in lungul unui parau subteran cu lacuri si cascade. Temperatura medie anuala 10-11 grade C. cu influenta de stepa in S. lacul subteran existent in aceasta pestera se prelungeste pe o lungime de mai multi km dupa care apele ies la suprafata. Ocupand o suprafata de 10750 km2 muntii Apusei prezinta o mare diversitate in peisajul montan romanesc. In S se gasesc muntii metaliferi care se continua spre E cu muntii Trascaului. sporesc gradul de atractivitate turistica precum si pestera de la Scarisoara sau ghetarul Focul viu.rutiere si feroviare. Blocul de gheata h=25m. Valorile reduse ale altitudinilor medii si pozitia geografica in ansamblul Carpatilor romanesti influenteaza caracterul climei in zona. Gradul mare de atractivitate rezulta din spectaculozitatea peisajelor subterane:pesterile Vantului.

Valurile – provocate de vantul din N-E. Ploi rare si de scurta durata. Dobrogea era cunoscuta sub denumirea Scytia Minor. aduse de afluentii sai principali Dunarea . Nuntasi multe din acestea au valoare terapeutica si rezerve de namol sapropelic.H. Apa marii are primul strat de la suprafata 180 m adancime. In ce priveste transparent apei atinge valori de 6 m iar in Mangalia in larg 16m. determina expunerea ei la soare in tot cursul zilelor de vara.H). Tomis sec VI i. Plaja naturala este formata in cea mai mare parte din nisip curators calacaros cu o granulatie fina spre medie. Apa Marii Negre este formata dintrun amestec de ape dulci. piciorongi. califari rosii. In sec XIX apare in documente Paristrion. Statiuni turistice de pe litoral . canalul Dunare-M Neagra inaugurat in 1984 care are o lungime de 64. Temp a apei marii este la suprafata de 12. dovada fiind numeroasele urme arheologice descoperite. Callatis sec VI i. Durata de stralucire a aerului este de 2300-2400 ore/an. Are o lungime de 245km si este situate intre bratul Chilia si Vama Veche.Dobrogea este o regiune bogata in ape termominerale. Astfel de lacuri sunt Techiorghiol. Este situate in complexul lacustru Razinu-Sinae 3.manastirea Celic Dere ctitorita in 1844. in secolul IV-VII. In regiunea litoralului romanesc. Verile sunt insotite de vanturi puternice si umede ce bat predominant dinspre mare. iar in sec XV capata denumirea turceasca Dobrugi-Ille. Acestea apar in zona mangalia. situatie intalnita in Europa doar pe coastele E ale Italiei. Gasim numeroase dovezi din timpul perioadei elene (orasele Histria. Nistru si Nipru si ape aduse de curentii de fund din M Mediterana.2km. In Tulcea se afla palatul Pasalelor construit de Izmail Pasa in 1860. moscheea lui Ali Gazi Pasa construita in sec XVII si care detine un minaret inalt de 23m. iar numarul zilelor senine este de 140 zile/an cu 10-11 ore de soare /zi. Toate aceste caracteristici favorizeaza baile de soare.Rezervatii floristice – padurea Comorova de langa Neptun – rezervatia de stejar brumariu in care intalnim exemplare de stejar seculari si Vala Fagilor de la Luncavita 2. realizata in stil Brancovenesc si manastirea Saon ctitorita in 1846. sec VI i. intalnim lacuri sarata de tipul limanelor maritime care au evoluat prin intreruperea legaturi cu marea. in Sf Gheorghe. Agigea Costesti. Agighiol. palatal Pescariilor in 1900. fiind cuprinsa intre 17-18 g/l. in comuna Niculitel avem biserica ingropata numita astfel deoarece o parte a edificiului se afla sub pamant. aceasta moschee este cel mai vechi monument architectural din Romania si la 8 km de Bagadag se afla cetatea Emisala construita in stil genovez la sf sec XIII. Peliprova si Crisan. Apa marii are o salinitate mai redusa decat a altor mari. Format din sectorul N Clima: Bioclimatul marin este rezultatul interferentei dintre climatul de stepa si influenta M Negre fiind caracterizat prin nuante de suprasolicitare a organismului. Chelia Veche. Potentialul turistic al litoralului romanesc al M Negre si S. Geamia Azzizie.H.Alte rezervatii – Calinule Tatarasti. Obiective turistice:. stratul al 2-lea salitatea 22-30% sub 180 m adancime si este lipsit de viata cu exceptia unor bacterii. Rezervatii naturale 1. Plaja are o inaltime ce variaza intre 5-42 km si coboara in trepte largi de la V la E. Faptul ca plaja are o orientare predominant E. ating 3-4 m inaltime. Dumbraveni si Esechioi Potentialul antropic al Dobrogei Dobrogea a fost locuita din cele mai vechi timpuri.7 grade C cara putand ajunge la 25. o salinitate 17-18%.Rezervatii faustice – refugiu ornitologic important: pelicani.

5 ha pe malul lacului Techirghiol. Tismana. Mamaia –perla rivierei romanesti situate pe cordonul de nisip ce separa apele sarate ale M Negre de apele dulci ale lacului Siutghl situate la 5 km N de municipiul Constanta. la Costinesti se desfasoara o serie de evenimente culturale care atrag turisti de pe tot litoralul: Gala Tinerilor actori. Baza de cazare trebuie modernizata. Fiind o statiune destinata de la inceput tineretului. cluburi. A aparut pe o veche vatra de locuire geto-dacica peste care colonistii greci veniti din Milet au intemeiat Tomisul in sec VII-VI i. Este recomandata pentru tratarea afectiunii reumatice si anumitor forme de dermatoza. discoteci. Techirghiol la 19 km de Constanta. Neptun . . cantine. Dispune de baze sportive. Puncte de atractie: . schi nautic. fiins aparata de 7 diguri in larg insemnand 3 ha de plaja maritime si 3 plaje de 4. respiratorii/gimco.Statiunea Costinesti – la 28km S de Constanta fiind construita pe raza comunei Tuzla. discoteci insemnand circa 900 locuri. o parte construite in perioada 19591962 cele mai multe au fost dotate doar pentru sezonul estival. Plaja :lungime 4 km . Are numeroase hoteluri. In timpul verii. amenajarile turistice au fost adaptate acestui scop: discoteci in aer liber. Delfinul si Steaua de mare precum si la clinica institutului de Balneoterapie si recuperare medicala. Techirghiol si de inca 2 baze conectate la reteaua hoteliera medusa. Are o plaja de 8 km lungime cu latime variabila 100-250 m cu nisip fin .H. dermatologice. Dispune de >2500 locuri de cazare in hoteluri. Plaja are o lungime de 2 km si o latime 50-100 m cu nisip fin in strat consistent fiind aparata de diguri. Constanta – oras istoric cu vechi traditii presarat cu monumente de arta si istorie. Festivalul National Mediafest. Dispune deun sat de vacant si unitate de vara. Eforie S – este o statiune renumita inca din secolul trecut situate pe fasia litoralului dintre mare si L. Eforie N – statiune turistica amplasata la 14 km S de Constanta si este recomandata turistilor atat pentru a petrece concediul de odihna cat si pentru tratarea anumitor afectiuni reumatice. lipsit de pietre. fiind principalul edificiu al cultului mulsuman din Constanta. potentialul sau turistic a fost pus in valoare din anul 1969 cand a fost relizat un complex de odihna desfasurat pe 200Ha. a fost ridicat de o companie engleza in 1860 . In apropiere se afla padurea Comorova si 2 lacuri cu apa dulce: Jupiter. Statiunea a aparut pe la inceputul anilor 70 fiind considerate una din cele mai elegante statiuni ale litoralului romanesc. Latine 150-250 m cu nisip foarte putin. neavand instaltatia de incalzire. Primul stabiliment de bai de namol a fost realizat in anul 1901 de Eforia spitalelor din Bucuresti.Moscheea – situate pe locul vechii Geamiei Mahmudia ( a fost ridicata in onoarea sultanului Mahmed al 2-lea).Delfinariul – vizitat pentru spectacolele de dresura a delfinilor si acvariilor cu specii din flora si fauna M Negre . Pe plaja dintre Euforia N si S sunt construite paviloane pentru tabere de copii. Exista minitabere cu bazin.Cazinoul – in 1904-1909 conceput in stil Rococo cu imbinari de diverse elemente de decoratie nationala si amplasat pe faleza . Inceputurile statiunii dateaza din 1949 odata cu amenajarea primei tabere pentru copii care s-a extins mai tarziu.Navodari cunoscut pentru taberele de vara are elevilor. vile.se afla la 38 km S de Constanta.Statuia lui Ovidiu – amplasata in piata Ovidiu in fata muzeului de istorie nationala si arheologie . Plaja are 3km lungime si o latime de max in S de circa 100m. Statiunea dispune de o baza de tratament in aer liber pe malul L. Serbarile marii.Farul din Constanta – a functionat pana in 1913. Statiunea are in dotare si o baza de tratament . Astazi sunt peste 70 hoteluri cu categorii cuprinse intre 1-5 stele numeroase restaurant.

Paja. Intre Naos si Altar se mai pastreaza ansamblul iconografic din timpul lui Stefan Cel Mare. Originalitatea acestei picture consta in prezenta in scena a unor instrumente musicale moldovenesti (coliza. Desi au trecut prin perioada de vicisitudini istorice . 2Mai si Vama Veche – 2 sate situate in S litoralului. Rsca si Slatina. Comparativ cu alte constructii similar din Europa bisericile din N Moldovei au dimensiuni reduse avand in mediu 30m lungime si 15 m latime. Cazarea se poate face la localnicii sau la corturi. Un rol major il are pavilionul destinat cu bai de namol cu ape sulfuroase.5 km lungime. aflata la contactul dintre Obcinele Bucovinei si podisul Moldovei. Dateaza din anul 1972 fiind alcatuita dintr-un ansamblu de hoteluri cu stil architectonic. Statiunea are >1400 locuri de cazare. situate la 1 km de Mangalia. Plaje mici. Orasul are numeroase posibilitati pentru petrecere a timpului liber prin excursii cu vaporas. popicarie. Sucevita. discoteci.8km. Pictura interioara si exterioara au fost realizate in timpul lui Petre Rares. Carmen. Siret. Este o asezare pitoreasca pe un promotoriu stances intro zona cu vegetatie bogata. Cap eturora – este ultima statiune create intre Venus si Jupiter. nisip fin. Plaja 1.. Are 5 hoteluri mari: Balada. Unele biserici se remarca prin picture exterioara (fresco) cu teme religioase :Voronet. Acestea au intrat in anul 1991 in patrimoniu UNESCO. latime 100-160m. Mangalia – oras istoric. Au aparut si vile. Nu dispune de campinguri si casute. hora. Bisericile aflate in incinta manastirilor se remarca prin stilul constructiei prin picturile exterioare si interioare si prin obiectele care le impodobesc. situate aproape de plaja. Statiunile situate la S de Neptun – destinate pentru vacante cu buget moderat sau mic. Plaja 1. Detine 10 hoteluri cu nume de pietre pretioase. Au devenit destinatia. Are hotelurile Vulturul. Aceasta zona si-a catigat renumele in special datorita manastirilor care apartin perioadei feudale de maxima afirmare a Moldovei (sec XV-XVI).pe peretele V este pictata “Judecata de Apoi” unica in arta Orientului crestin. Si pot vizita Moscheea Turca. natura si inotul in mare. Dragomirna. In statiune apar izvoare de ape sulfuroase si hipotermale captate. numeroase golfuri artificial. In arhitectura acestor biserici se imbina elemente gotice si byzantine cu elemente locale care au dat nastere unui stil tipic moldovenesc. parc pentru copii. restaurant. Plajele sunt pline de scoici. Olimp – se afla intro zona bogata in vegetatie la 7 km in N de Mangalia. piste de Bowling. teren de sport. Moldovita. Atena si Diana si 15 hoteluri cu doar 5 etaje. intre 1534-1535. piscine in aer liber. la 48 km de Constanta. terenuri sportive. Dispune de posibilitatea de tratament balnear.Cocor si Egreta si hoteluri cu nume feminine :Anca. traditia celor ce indragesc plajele linistite. Venus – la 3 km de N de Mangalia. Are terenuri de sport. parc de distractie.balnear langa hotelul Doina. Saturn – cea mai sudica. Pictura exterioara se realizeaza pe un font albastru inchis devenit celebru in toata lumea sub numele de albastru de Voronet. Una din cele mai importante regiuni turistice din tara noastra este N Moldovei. Rodica. ruinele antice ale fortaretei Calatis. In apropiere exista un sat de vacant cu bungalowuri. Manastirea Voronet – este ctitorite a lui Stefan Cel Mare din 1488. multe dintre constructii s-au pastrat intr-o forma apropiata de cea initiala. in antichitate sub numele de Calatic. miniglof. in cadrul hotelului Mangalia. bucium) a unor peisaje locale si a Potential turistic al N Moldovei . Humor. cluburi. 200 m latime. In apropierea acestora se afla si alte manastiri renumite: Putna. Sectorul cel mai atractiv = in dreptul hotelului Prezident. Tratament cu namol si gerovital. Statiunea are 4 campinguri.

unor vesminte populare. Biserica are un plan dreptunghiular la exterior si fals trilobat la interior in forma nemaiintanita pana atunci la ctitoriile epociile. Manastirea Putna – 1466-1469 in trilobat: pidvor. este pictata atat in interiorul cat si exteriorul. portarul Sucevei. Manastirea Moldovita – ctitoria lui Petru Rares din 1532. incaperea mormintelor. naos. fiins construita in timpul lui Dragos Voda la Volovat si mutata in 1468 de catre Stefan Cel Mare la Putna. pronaos. La mica distant spre E de Putna se afla o bisericuta din lemn construita in 1353. Manastirea Patrauti – construita in timpul lui Stefan Cel Mare in 1487 fiin cea mai mica dintre ctitoriile sale si singura detinata a fi manastire de calugarite. Pictura exterioara pe un fond predominant verde (verde de la Sucevita) prezinta scene din Vechiul Testament . Elementele particulare il constitue pidvorul deschis cu arcade. Aici se afla si casa monumental Al Vlahuta. Manastirea Dragomirna – construita in 1609 pintre primele manastiri a Moldovei in care se renunta la pictura exterioara iar ca noutate se introduce sculptura in piatra. inovatie la acea vreme determinata de influente renascentiste din exterior. Valoarea deosebita este data de picture realizata de N Grigorescu in perioada 1858-1861. Un al doilea grup de manastiri este situate mai la S in apropierea orasului Tg Neamt: Manastirea Neamt – ctitorita de Stefan Cel Mare in 1497 Manastirea Agapia – in judetul Neamt construita in 1642.2 m. Picture exterioara realizata in 1541 este o sinteza intre elementele orientale si occidentale integrate in traditia locala. pictura fiind terminata in 1537. Manastirea Secu – din secolul XVIII si este asezata intrun cadru natural deosebit . Aceasta manastire adaposteste mormantul lu Stefan Cel Mare avand si un muzeu in care se pastreaza mai multe obiecte ce au apartiut marelui voievod. Picture exterioara – rosu intens prezinta cele mai vechi fresce in aer liber din Bucovina. Peretele V = nepictat. turnuri de aparat in cele 4 colturi. In incinta manastirii se pastreaza distinctia “Marul de aur” abordata manastirilor din N Moldovei de catre federatia internationala a ziaristilor. Construirea bisericii este in plan trilobat fara turla pe naos. Manastirea Bogdana – cel mai veche monument construit din piatra in Moldova. altar. In muzeul manastirii se pastreaza manuscrise din sec XV in care se fac referiri la modul de organizare al scolii romanesti. Manastirea Humor – in anul 1530 fiin pictata atat la interior si exterior in 1535. In 1481 Stefan Cel Mare a intarit biserica cu ziduri de cetate prevazute cu turnuri in conturi si la mijlocul laturilor. fiind monumental cu cel mai mare numar de imagini religioase din tara. A fost ridicata de Bogdan I in 1360 domnitorul fiind inmormantat in aceasta manastire. o casa domneasca. Peretele S are pictat “Arborele lui Iisus” si fiziologia antica. Manastirea Sucevita – ctitorie a movilistilor terminate in 1581 iar pictura exterioara si interioara a fost executata intre 1595-1596. Manastirea Arbore – inaltata de boierul Luca Arbore. portrete socotite capodopere. Este considerate cea mai veche biserita din lemn Romania. lucru care o particularizeaza in peisajul manastirii cu picture exterioara. . ziduri H=6m si groase de 1. turla fiin impodobita cu sculpture cu motive geometrice si florare. Pe langa biserica au fost construite chili. Manastirea Varatec – 1785-in ansamblul monarhal de la Varatec se afla si biserica Sf Ioan Botezat construita in 1844 si langa care se gaseste mormantul poetului Veronica Micle.

. justifica vizita lor.Pe langa aceste manastiri in zona Moldova se afla multe manastiri situate in locuri retrase mai greu accesibile care pot oferi spatiu de cazare pentru turisti. Peisajul deosebit de frumos si ospitalitar cu care sunt intampinati turistii.