Cursuri GD All in One

GEOMETRIE DESCRIPTIVA
Conf. dr. ing. Mihaela Urdea

MOTO
Cunoaşterea este puterea minţ
Cunoaş minţii,
înţelepciunea este puterea sufletului
C CURSUL 1 Julie Shannahan
O
N  Generalitati;
T
I
 Sisteme de proiectie;
N  Sisteme de referinta, diedrul,
U
triedrul;
T
 Epura;
 Reprezentarea punctelor in Epura.
MOTO
Cunoaş minţii,
B Bibliografie: Julie Shannahan
I  Gageonea Lidia, Urdea Mihaela, Geometrie

B Descriptivă – Culegere de probleme;
L
 Batog, Mihaela Soare, Mihaela Urdea, Geometrie
I descriptivă;
O
 Platforma Elearning;
G
R  http://www.ce.tuiasi.ro/~liviupruna/Fisiere_Curriculla
_pe_Sectii/Mecanica/GD_MecNoteCurs.htm.
A
F
I
E
MOTO
Cunoaş minţii,
Julie Shannahan
Geometria Descriptiva
G  Stiinta reprezentarii PLANE a SPATIULUI!!!
 Matematicianul francez Gaspard Monge a elaborat
teoria reprezentarii grafice a produselor.
D
Seconsidera
Se consideracunoscute
cunoscutenotiunile
notiunilegenerale
generale
degeometrie
de geometrieplana
planasi
sispatiala
spatiala
GD utila pentru dezvoltarea vederii spatiale
si plane a obiectelor,
Pregateste intelegerea desenului tehnic!!!
Desenede
Desene deexecutie
executieSolidWorks
SolidWorks
Piesa furca
GDdeschide
GD deschidedrumul
drumulspre
spremodelarea
modelareain
in3D
3D
GD la baza intelegerii modelarii
pieselor
GDdeschide
GD deschidedrumul
drumulspre
spremodelarea
modelareain
in3D
3D
pieselor
GDdeschide
GD deschidedrumul
drumulspre
spremodelarea
modelareain
in3D
3D
Vizualizareaintersectiilor
Vizualizarea intersectiilor
decorpuri
de corpuricu
cuajutorul
ajutorul
AutoCAD-ului
AutoCAD-ului
Vizualizareaintersectiilor
Vizualizarea intersectiilorde
decorpuri
corpuri
Proiectii 2D (AutoCAD -Solprof),
(AutoCAD-Solprof),
cu sau ffără
ără linii de tangen ţă
tangenţă
Scop final:Reprezentarea corpurilor pe planele de
proiectie
Reprezentarea intersectiilor corpurilor
Sisteme de proiectie-proiectia centrala,
paralela
Operatia prin care un obiect din spatiu este
reprezentat pe un plan se numeste proiectie
Proiectie ortogonala
Sisteme de proiectie centrala
Sisteme de proiectie-
Proiectia cilindrica ortogonala
Utila in DESENUL TEHNIC!!!
Metoda proiectiei ortogonale
Ochiul obiectul
observatorului
Plan
raze opac de
proiectie
Metoda dublei proiectii ortogonale-
Sistem de referinta DIEDRUL
Planede
Plane deproiectie
proiectie[H],
[H],[V]
[V]
Metoda triplei proiectii ortogonale-
Sistem de referinta TRIEDRUL
Planede
Plane deproiectie
proiectie[H],
[H],[V],
[V],[L]
[L]
Metoda triplei proiectii ortogonale-
Epura-rabaterea EPURA
planelor de
proiectie
EPURA este reprezentarea plana conventionala

a corpurilor spatiale, proiectate ortogonal, pe
planele de proiectie.
Punctul in triedru
P
U Triedrul
Triedrul
N
C
T
U
L
TRIEDRUL I1 II1 III1 IV1 I2 II2 III2 IV2
Abscisa (x) + + + + - - - -
Departarea (y) + - - + + - - +
Cota (z) + + - - + + - -
Aplicatie -
Metoda cubului de proiectie
[N]
[V]
[P]
[L]
[H]
[F]
Aplicarea cunostintelor de Geometrie
Descriptiva.
Reprezentarea piesei in triedru si in epura
z
z
[V] [V] [L]

pv1’ pv2’ pv3’ fl2” fl1”
PV1 PV2 PV3
NV1 Nz1 FL2 nv1’ Nz1 nl1”
FL1
[L]
NV2 nv2’ Nz2 nl2”
NL1
NV3 nv3’ Nz3 nl3”
NL2
Px1 Px2 Px3
Px1 Px2 Px3 0 NL3 0 y1
x
Fy2 fh1
FH2
x FH1 Fy1 Fy2
fh1
PH1 PH2 PH3
[H] Fy1
ph1 ph2 ph3

Fig. 3 y Fig. 4
[H]
y
Dispunerea proiecţiilor. Metoda primului triedru
(metoda europenană)
Aplicatii: Punctul in Epura
P
U
N
C
T
U
L
Punctul in Epura
P
U
N
C
T
U
L
Punctul in Epura
P
U
N
C
T
U
L
Punctul in Epura
P
U
N
C
T
U
L
Puncte in planele de proiectie
P
U
N
C
T
U
L
Puncte in planele de proiectie
P
U
N
C
T
U
L
Puncte pe axe
P
U
N
C
T
U
L
Puncte simetrice fata de O
P
U
N
C
T
U
L
Puncte simetrice fata de planele de
proiectie
P
U
N
C
T
U
L
Puncte simetrice fata de planele de
proiectie
P
L
A
N
E
B
I
S
E
C
T
O
A
R
E
Puncte simetrice fata de axe
P
L
A
N
E
B
I
S
E
C
T
O
A
R
E
Puncte simetrice fata de axe
P
L
A
N
E
B
I
S
E
C
T
O
A
R
E
Metoda dublei proiectii ortogonale
Planele bisectoare
Plane bisectoare
Puncte in plane bisectoare
E(20,30,30), F(20,-30,30)...
P
L
A
N
E
B
I
S
E
C
T
O
A
R
E
Punctele
A(60,30,30), B(20,40,50)
P
U
N
C
T
E

MOTO
Cunoaş minţii,
Julie Shannahan
C CURSUL 10 - Aplicatii
O
N  Poliedre;
T
I
 Cilindrul;
N  Conul.
U
T
Piramida
Să se secţioneze piramida
SABCD cu baza în planul
orizontal de proiecţie, cu
un plan [P] de capat, să se
determine adevărata
mărime a secţiunii si
desfasurata
Px(80, 0, 0)
M(15, 70, 0),
A(65, 30,0),
B(45, 10, 0).
patrat
Desfasurata
Prisma oblica intersectata cu un plan de capat
perpendicular pe muchiile prismei
Să se secţioneze prisma
triunghiulară oblică
ABCA1B1C1 cu baza în
planul orizontal de proiecţie,
cu un plan [P] de capat
perpendicular pe muchiile
prismei şi să se determine
adevărata mărime a
secţiunii.
A(80, 25, 0),
B(65, 40, 0),
C(50, 10, 0),
A1(45, 25, 50);
Px(15, 0, 0)
Prisma oblica intersectata cu un plan de capat
perpendicular pe muchiile prismei
Desfasurata se
construieste
pornind de
la sectiune!!!
Sectionarea unui conul oblic cu un plan de
capat [P]
Dreapta (D) intersecteaza conul drept=>
punctele de intersectie 1 si 2
Conul:
O(50, 45, 0), R1=30, H=60
Dreapta (D):
A(15, 42, 8), B(80, 15, 50),
[P] plan care conţine dreapta

(AB) şi o generatoare a conului
(SH1). [P] secţionează conul
după triunghiul MNO.
Punctele de intersecţie 1 şi 2,
ale dreptei cu conul, se vor
situa la intersecţia celeilalte
proiecţii a dreptei, cu triunghiul
de secţiune.

MOTO
Cunoaş minţii,
Julie Shannahan
C
O CURSUL 11 - Intersectii
N
T  Aplicatii
I
N
U
T
Modelarea 3D a cilindrilor in AutoCAD
Schimbare pl
vertical
=>frontala
=> frontala
Prelucrarea sectiunii in AutoCAD
Cilindriicu
Cilindrii curaze
raze
egale
egale
Cilindriicu
Cilindrii curaze
raze
egale
egale
Pentru rezolvarea intersecţiei a doi cilindri de diametre diferite cu axele
perpendiculare, se reprezintă în triplă proiecţie ortogonală.
Se consideră
plane paralele
cu axele celor
doi cilindri
(plane de front
în acest caz).
Acestea “taie”
cei doi cilindri
după
Cilindru--cilindru
Cilindru cilindru generatoare
concurente între
ele.
Punctele de
intersecţie dintre
generatoare sunt
puncte care
definesc curbele
de intersecţie.
pieselor
Cilindru--cilindru
Cilindru cilindru
REPREZENTAREA INTERSECŢIEI DINTRE DOI
CILINDRI CIRCULARI DREPŢI, CU AXELE
PERPENDICULARE
Diametre diferite
Intersecţia este o curbă,

centrul acesteia fiind situat pe
axa cilindrului de rază mai
mică.
curbele de
intersecţie
curbele de
intersecţie
Intersecţie exterioară Intersecţie interioară

Diametre egale
Intersecţia este formată

din segmente de
dreaptă înclinate la 450,
care se intersectează pe
axele celor doi cilindri.
curbele de
curbele de intersecţie
intersecţie

Alte Exemple
Centrul curbei de intersecţie se

află pe axa cilindrului de diametru
mai mic.
Con -cilindru
cilindru--con
cilindru con
Axa de rotatie
Prelucrarea sectiunii in AutoCAD
cilindru--con
cilindru con
cilindru--con
cilindru con
Pentru rezolvarea intersecţiilor (interioară şi exterioară) se reprezintă corpurile în
triplă proiecţie ortogonală.
Se consideră plane auxiliare de nivel care intersectează trunchiul de con după
cercuri, iar cilindrul după generatoare. Unind punctele de intersecţie dintre acestea se
obţin curbele de intersecţie.
REPREZENTAREA INTERSECŢIEI DINTRE UN
TRUNCHI DE CON ŞI UN CILINDRU CIRCULAR DREPT,
CU AXELE PERPENDICULARE
curbele de
intersecţie

REPREZENTAREA INTERSECŢIEI DINTRE DOI
CILINDRI CIRCULARI DREPŢI, CU AXELE
PERPENDICULARE
Diametre diferite
Intersecţia este o curbă,

centrul acesteia fiind situat pe
axa cilindrului de rază mai
mică.
curbele de
intersecţie
curbele de
intersecţie

Diametre egale
Intersecţia este formată

din segmente de
dreaptă înclinate la 450,
care se intersectează pe
axele celor doi cilindri.
curbele de
intersecţie

Pentru vizualizarea
intersecţiei se prezintă
obiectul în triplă proiecţie
ortogonală.
Reprezentare în triplă
proiecţie ortogonală
Pentru a vedea şi intersecţia interioară

se consideră o secţiune longitudinală
a părţii din stânga a piesei.
Sfera--con
Sfera con
Sfera--con
Sfera con
Sfera--sfera
Sfera sfera
Sfera-cilindru
Sfera -cilindru
Sfera--cilindru
Sfera cilindru
Sfera--cilindru
Sfera cilindru
Consi
Con sicon
con
Consi
Con sicilindru
cilindru

MOTO
Cunoaş minţii,
Julie Shannahan
C
O CURSUL 11 - Intersectii
N
T  Aplicatii
I
N
U
T
Prisma--cilindru
Prisma cilindru
Intersecţia constă în arce de
cerc
Reprezentare în
triplă proiecţie
ortogonală
Se reprezintă în triplă proiecţie ortogonală cele două corpuri. Conul are baza
un cerc circumscris hexagonului, iar unghiul la vârful conului este de 1200
Pentru rezolvarea intersecţiei se consideră generatoare ale conului care
intersectează feţele prismei hexagonale. Curbele de intersecţie rezultă unind punctele
astfel obţinute.
Intersectii de poliedre
intersectii
intersectii
(D), prin varfurile
piramidei , || cu
muchiile prismei
Prisma si piramida
Planul oarecare [P] devine
plan de capăt [P1] iar
dreapta oarecare (D)[P]
devine (D1) o frontală a
planului [P1].
2 prisme Schimbare pl
orizontal
(D1),(D2), || cu
muchiile prismelor
Intersectii de poliedre
Rotatie de nivel
Rotatie de front
Aplicatie:
Con--cilindru
Con cilindru

MOTO
Cunoaş minţii,
Julie Shannahan
C
O CURSUL 13-14 - Recapitulare
N
T  Aplicatii cu poliedre, con si cilindru.
I
N
U
T
Metoda rotatiei
Rotatia de nivel
A(90, 45, 0)
B(60, 25, 40)
Rotatia s-a
realizat in doua
sensuri
Rotatiade
Rotatia denivel
nivel
Doua sensuri
Construirea sectiunii in [P] si [V]
[P] plan de capat
A Px(5,0,0) M(75,0,40)
P A(70,35,0) B(45, 10,0) h=55
L
I
C
A
T
I
E
Rabaterea sectiunii
A
P
L
I
C
A
T
I
E
Rotatia muchiei pentru a.d.m.
|CV|=|c1’s| a.d.m. a muchiei
frontala
A
P
L
I
C
A
T
I
E
|CV|=|c1’s| Necesare ptr.
desfasurata
V’
A
P
L
I
C
A
T
I
E
Prisma cu baza [ABCD] patrat
A(45,10,35), B(35,30,40) h=60
Urma rabatuta
Adevarata
Adevarata
marime
marime
Prisma, baza [ABC] triunghi echilateral
Adevarata
marime
Sectiune
Sectiune
Px(30,0,0),
A(60,20,60),
B(100,yb,20)
[P] pl. capat
def. de Px si A
Sa se sectioneze
prisma cu un
plan de front,
Sectiunea
Desfasurata.
Desfasurata prismei triunghiulare
Sectiunea
Sectiunea
Piramida, baza [ABC] triunghi echilateral
[ABC] adm
G(110,40,40)
A(125,65,60)
[P] pl. capat
[P]=>A,G
H=75
Dist[P] si [R]=30
Sa se sectioneze
piramida cu un
plan [R] ||[P],
Sectiunea si
Desfasurata.
[R]||[P]
[R]||[P]
Desfasutata trunchiului de piramida
G(110,40,40)
A(125,65,60)
[P] pl. capat
[P]=>A,G
H=75
Dist[P] si [R]=30
Sa se sectioneze
prisma cu un
plan [R] ||[P],
Sectiunea si
Desfasurata.
Piramida
Să se secţioneze piramida
SABCD cu baza în planul
orizontal de proiecţie, cu
un plan [P] de capat, să se
determine adevărata
mărime a secţiunii si
desfasurata
Px(80, 0, 0)
M(15, 70, 0),
A(65, 30,0),
B(45, 10, 0).
patrat
Desfasurata
Desfasurata cilindrului
Px(20,0,0)
M(85,0,40)
O(50,40,0)
R=20, h=65
Sectiunea in
adevarata
marime
Px(0,0,0)
M(65,0,40)
O(30,40,0)
R=20, h=75
Sectiunea in
adevarata
marime
Px(15, 0, 0)
M(105, 0, 40),
A(90, 45, 0),
B(45, 60, 0),
C(65, 10, 0),
S(10, 75, 35);
Desfasurata

MOTO
Cunoaş minţii,
Julie Shannahan
C CURSUL 2
O
N
T
I
 Doua puncte determina o dreapta;
N  Dreapta in epura;
U
T  Urmele dreptei;
 Traseul dreptei;
 Drepte particulare.
Doua puncte determina o dreapta
Daca A  (D)
(D) [Q]  [P]
=> a (d)
Dreapta (AB)
Dreapta (AB)
indiedru
in diedru
Particular punctele H [H], V [V]
Dreapta (AB)
Dreapta (AB)
indiedru
in diedru
Dreapta (AB)
Dreapta (AB)
intriedru
in triedru
Dreapta in epura
Proiectiile dreptei in planele de proiectie
Epura
Epura
Daca M  (D)=>
m (d), m’(d’), m”(d”)
Urmele dreptei
Urma in plan [V]
Epura dreaptei
Epura dreaptei (D)
(D)
Urma in plan [H]

Traseul dreptei (D)
Proiectiile dreptei (D)=> (d), (d’), (d”)
Urma in plan [L]
Traseuldreaptei
Traseul dreaptei (D)
(D)
Aplicatie:
A(20, 22, 35)  I1 şi B( 45, 37, 15)  I 1
N(35,yn,zn) ?
N  (D)=>
n (d)
n’(d’)
n”(d”)
Aplicatie:
A(20, 22, 35)  I1 şi B( 45, 37, 15)  I 1
Urmele dreptei [H] si [V]

in diedru ?
H=h; Urma in plan [V]
V=v.
Urma in plan [H]

Aplicatie:
A(20, 22, 35)  I1 şi B( 45, 37, 15)  I 1
Urma dreptei in planul [L]

h”, v”  (d”)
Proiectia dreptei in plan [L]

Aplicatie:
A(20, 22, 35)  I1 şi B( 45, 37, 15)  I 1
Urma in plan [V]
Traseul dreptei in [L]

L  [L]
l” = L
Urma in plan [L]
Urma in plan [H]

Drepte particulare
Dreapta de nivel - Orizontala
Orizontalain
Orizontala inepura
epura
(O)//[H]; |AB|=|ab|
Drepte particulare
Dreapta de front - Frontala
Frontalain
Frontala inepura
epura
(F)//[V]; |AB|=|a’b’|
Drepte particulare
Dreapta de profil
Dreaptade
Dreapta deprofil
profilin
inepura
epura
(D)//[L]; |AB|=|a”b”|
Drepte perpendiculare pe planele de proiectie
Verticala
Verticala
(D) [H], (D)//[L]; (D)//[V]

Fronto-orizontala
Fronto-orizontala
(D) [L],(D)//[H]; (D)//[V]

Dreapta de capat
De capat
(D) [V], (D)//[H]; (D)//[L]

Aplicatie:
Cubul cu latura AB
A(0,0,5);B(30,0,0)
Constructie si
identificarea
Dreptelor.
Drepte in spatiu
Concurente si paralele
Concurente intr-un punct M
(D1)//(D2)au
(D1)//(D2) auurmele
urmele////
Drepte disjuncte - necoplanare
Triedrul
Triedrul
M
T- Doua drepte paralele au urmele paralele
Aplicatie:
A(20,-40, 5)  II1 şi B(-45, -5, 25)  II2
Traseuldreptei
Traseul dreptei
Aplicatie:
A(20,50,18)  I1 şi B(-45,yb,zb)  I2, (AB) orizontala;
<(AB),[V] =30o Pozitia lui B ? ||AB||=?
Fie I (AB), xi=35, (F)  (AB)=I; <(F),[H]=60o.
Pozitia lui (F) ?
60o
30o
(f)(f)
i i
Dreapta perpendiculara
pe orizontala sau frontala
Caz particular de drepte concurente in I
orizontala frontala

MOTO
Cunoaş minţii,
Julie Shannahan
C CURSUL 3
O
N  Cum determinam un plan;
T
I
 Planul in epura;
N  Urmele planului;
U
T  Plane particulare
 Drepte particulare ale planului
 Plane paralele;
 Plane intersectate.
Cum determinam un plan
Planul
urmele planului
Planul [P]
Planul [P]
Planul in epura:
Epura planului [P]
definita prin urmele
planului
Dreapta in plan – punct pe dreapta
Dreapta (D)
Dreapta (D)
Inclusain
Inclusa in[P]
[P]
T: Un punct apartine planului

[P], daca este pe o dreapta
din [P]; M (D)  [P]
Urmele planului (definit de trei puncte)
A(35, 10, 30)

B(60, 35, 0)
C(20, 50, 10)
Dreapta (D)
Dreapta (D)
Inclusain
Inclusa in[P]
[P]
Urmele planului
(definit de doua drepte concurente)
A(20, 22, 35) şi B( 45, 37, 15)
Dreapta(D)
Dreapta (D)
Frontala(F)
Frontala (F)la
la
30oofata
30 fatade
de[H]
[H]
Urmele planului
(definit de doua drepte concurente)
(Pv)//(f’)
Urmele planului (definit de doua drepte)
A(30, 5, 25)
B(10, 35, 0)
Dreapta (D)
Dreapta (D)
(F) (D)
(F) (D)in
in AA
Plane particulare, planul de nivel,
triunghi inclus in plan
[P] || [H]
Epura
Epura
Plane particulare, planul de front,
[P] || [V]
Epura
Epura
Urma in plan [H]
Plane particulare, planul de profil,
[P] || [H]
Epura
Epura Urma in plan [H]
Plane particulare, planul vertical
[P]  [H]
Orice punct din [V] se proiecteaza pe [H] pe (Ph)
Epura
Epura Urma in plan [H]
Plane particulare, planul de capat
[P]  [V]
Orice punct din [P] se proiecteaza pe [V] pe (Pv)
Urma in plan [H]

Epura
Epura
Plane particulare, planul [P]  [L]
Orice punct din [P] se proiecteaza pe [L] pe (Pl)
Epura
Epura
Urma in plan [H]
Drepte particulare ale planului
Orizontala (toate (O) sunt paralele)
Epura
Epura
(o)//(Ph)
Frontala (toate (F) sunt paralele)
(f’)//((Pv)
Epura
Epura
T: Un punct apartine planului [P]
daca apartine unei drepte din plan
Determinarea lui A folosind o frontala
(f’)//((Pv)
(F) [P],
(F) [P], AA(F)
(F)
=>A[P]
=>A [P]
Dreapta de profil
(d”)//(Pl)
Epura
Epura
Dreapta de cea mai mare panta a unui plan
Daca avem dreapta sa se construiasca planul
90o
(D)[P],
(D) [P], (d)
(d) (Ph)
(Ph)
Similar pentru (Pv) si (Pl)

Unghiul dreptei (D) cu planul [H]
Unghiul aa
Unghiul
90o
Se rabate triunghiul definit de (D)
Unghiul dreptei (D) cu planul [V]
Unghiul bb
Unghiul
90o
Se rabate triunghiul definit de (D)

Pozitii relative a doua plane
Plane paralele – au urmele paralele
Epura
Epura
Urme paralele
Plane concurente [P]  [Q]
Epura
Epura
=> (D), (D)  [P], (D)  [Q] Dreapta comuna

Plane particulare
Aplicatie:
[P]  [Q]
(D)=?

MOTO
Cunoaş minţii,
Julie Shannahan
C CURSUL 4
O
N  Drepte paralele cu plane;
T
I
 Puncte in plan;
N  Drepte intersectate cu plane;
U
T  Drepte perpendiculare pe plane;
 Intersectii de placi.
Drepte paralele cu plan
(D1)||[P]? (D)  [P]
T: (D1)||[P] daca
(d1) || (d);
(d1’) || (d’);
(D)  [P]
(D1)||(D)
Aplicatie-Constructia planului definit de:
A(70, 20, 15), B(10, 52, 15) şi C(50, 20, 35)
Sa se construiasca (D)||[P] prin M(80,40,70)
Din cursul 3 Constructia unui punct in plan
M  [P] daca si numai daca M (D) [P]
M [P]
(D)[P]
M(D)=>
m(d)
m’(d’)
Aplicatie
[P] definit de Px(65,0,0), Py(0, 50, 0), Pz(0, 0, 60)
Sa se construiasca A(20,15,za)  [P]
Sa se ridice din A o perpendiculara pe planul [P]
(F)  [P]
a (f) =>(f’)=>a’
(d)  (f)
(d’)  (f’)
Fiecare dreapta oarecare poate fi continuta
intr-un plan de capat sau vertical!!!
(d’)=(Pv)
(d)=(Ph)
Drepte intersectate cu plane
(D1)  [P]? Punctul I de intersectie?
(D) de intersectie
Se construieste planul
[Q] vertical ce
cuprinde (D)
[P]  [Q] => (D)
(D)  (D1) => I
(d1’)
(d)=(Qh)=(d1)
Drepte perpendiculare pe plan
T: O dreapta este perpendiculara pe plan
daca este perpendiculara doua drepte ale planului
T: (D)[P] daca
(d)  (Ph);
(d’)  (Pv);
Drepte perpendiculare pe plan
(D1) [P]? Punctul I de intersectie?
(D) de intersectie
T: (D1)[P] daca
(d1)  (Ph);
(d1’)  (Pv);
Se construieste planul
[Q] vertical ce
cuprinde (D1)
[P]  [Q] => (D)
(D)  (D1) => I
I
Drepte perpendiculare pe plane de capat, verticale
(D1) [P] Punctul A de intersectie
(D) orizontala
T: (D1)[P] daca
(d1)  (Ph);
(d1’)  (Pv);
(D) frontala
Un plan [P] este perpendicular pe un plan [Q]
dacă una din dreptele sale (D) este
perpendiculară pe planul [Q]
Plane perpendiculare
Aplicatie:
Constructia frontalei in planul definit de
doua drepte
Aplicatie:Intersectia unei drepte cu un plan,
definit de 3 puncte I? (D) [P]
A(100, 5, 25),
B(50, 50, 5),
C(50, 20, 60)
M (80, 60,65)
Se folosesc dreptele
(O) si (F) pentru costructie
Fie [Q] pl. capat,
(D)  [Q]
[Q]  [ABC]
=> (34)=>I
Plande
Plan decapat
capat
ajutator
ajutator
Intersectii de placi
A(90,35, 10), B(50, 5, 65), C(5, 55, 20)
M (100, 50,35), N(70, 85, 75), P(20, 0, 0)
. Să se determine intersecţia dintre
placa  ABC şi  MNP fără a
determina urmele planului
Vizibilitatea intersectiei
Planede
Plane decapat
capat
ajutatoare
ajutatoare
Intersectii de placi
Planede
Plane decapat
capat
ajutatoare
ajutatoare
Recapitularea planului
Să se construiască urmele planului [P] definit de dreptele
concurente (D1)=(AB) şi (D2)=(AC)
A(35,10,30), B(60,35,0) şi C(20,50,10)
Să se construiască urmele planului [P] definit orizontala (O)=(AB)
concurentă cu frontala (F)=(AC) ,
A(70, 20, 15), B(10, 52, 25) şi C(50, 20, 35)

MOTO
Cunoaş minţii,
Julie Shannahan
C CURSUL 5 - Metodele GD
O
N  Metoda schimbarii de plan;
T
I
 Metoda rotatiei;
N  Metoda rabaterii.
U
T
Scop
Prin metodele GD proiecţiile corpurilor geometrice pot fi
transformate în proiecţii în adevărata lor mărime aducând
suprafeţele lor:
• în planele de proiecţie;
• în plane paralele cu acestea.
Indiferent de planul de proiecţie schimbat sau de schimbarea

succesivă a ambelor, planele de proiecţie rămân ortogonale!!!
Schimbarea de plan orizontal
Schimbarea de plan orizontal-
pentru obtinerea unei orizontale Schimbare pl
A(85, 20, 15),B(35, 40, 40) orizontal
=>orizontala
=> orizontala
Schimbarea de plan vertical
Schimbarea de plan vertical-
pentru obtinerea unei frontale
A(85, 20, 15),B(35, 40, 40)
Schimbare pl
vertical
=>frontala
=> frontala
Metoda schimbării planului de proiecţie vertical
Planul oarecare [P] devine

plan de capăt [P1] iar
dreapta oarecare (D)[P]
devine (D1) o frontală a
planului [P1].
Vertical
Metoda rotatiei
Rotatie:
•de nivel-in planul [N] de nivel;
Rotatie punct
Metoda rotatiei
Rotatie:
•de front- in planul [F] de front.
Rotatie punct
Metoda rotatiei
Rotatia de nivel.
A(50, 20, 18)

B(0, 45, 40)
Rotatiade
Rotatia denivel
nivel
Axa de rotatie
Metoda rotatiei
Rotatia de nivel si de front.
Rotatie de nivel
Să se transforme
dreapta (AB),
prin metoda
rotaţiei, într-o
dreaptă fronto-
orizontală
Rotatie de front
Rotiri de plane oarecare => Plane particulare
(D) => (D1)
Axa rotatie
Axa rotatie
[P] rotit
Rotiri de plane oarecare => Plane particulare
(D) => (D1)
Axa rotatie
Axa rotatie
[P] rotit
Metoda rabaterii
Rabaterea planului de capat, M[P]
(Pv) rabatut
Axa rabatere
Axa rabatere
Metoda rabaterii
Rabaterea planului de capat, M[P]
(F) rabatuta
Axa rabatere
Axa rabatere
Rabaterea planului vertical, M[P]
Axa rabatere
Axa rabatere Axa rabatere
Axa rabatere
Rabaterea planului vertical, M[P]
Axa rabatere
Axa rabatere
Metoda rabaterii varianta I
Epura
Epura
Metoda rabaterii varianta II
Urma in plan [H]

Metoda rabaterii,
[P] plan oarecare
Metoda rabaterii, ridicarea din rabatere
[P] plan oarecare
(D) rabatuta

MOTO
Cunoaş minţii,
Julie Shannahan
C CURSUL 6 - Metodele GD
O
N  Aplicatii cu:
T
I
 Metoda schimbarii de plan;
N  Metoda rotatiei;
U
T  Metoda rabaterii.
Schimbarea de plan orizontal-
pentru obtinerea unei orizontale Schimbare pl
orizontal
A(60, 25, 15)

B(25, 35, 40)
=>orizontala
=> orizontala
Schimbarea de plan vertical-
pentru obtinerea unei frontale
A(50, 20, 18)

B(20, 45, 40)
Schimbare pl
vertical
=>frontala
=> frontala
Metoda rotatiei
Rotatia de nivel
A(90, 45, 0)
B(60, 25, 40)
Rotatia s-a
realizat in doua
sensuri
Rotatiade
Rotatia denivel
nivel
Doua sensuri
Aplicatie:
Să se determine adevărata mărime a distanţei
de la punctul M la segmentul /AB/, prin metoda rotaţiei
A(50, 10, 15),
B(10,35, 50),
M(15, 45, 20).
Rotatiede
Rotatie denivel
nivelsi
si
defront
de front
Adevarata marime a unui triunghi echilateral
A(50,20,30), B(35,40,45)
Adev. marime
Adev. marime
Revenirea din rabatere
[ABCD] patrat? A(45,10,35), B(35,30,40)
Urma rabatuta
Adevarata
Adevarata
marime
marime
Scopul rabaterii - Prisma cu baza
[ABCD] patrat A(45,10,35), B(35,30,40) h=60
Urma rabatuta
Adevarata
Adevarata
marime
marime
Adevarata marime a unui triunghi echilateral
A(50,20,45), B(80,45,15)
Adevarata
marime
Scopul rabaterii –
rabatere [P]
Epura
Epura
A(55,15,20), B(20,35,20), C(30,25,35)
Trinunghiul [ABC] in adevarata marime.
Adevarata marime

MOTO
Cunoaş minţii,
Julie Shannahan
C CURSUL 7 - Poliedre
O
N  Poliedre;
T
I
 Prismele si piramidele;
N  Intersectiile poliedrelor cu plane de
U
capat si verticale;
T
 Adevarata marime a intersectiilor.
Poliedre
Corpuri marginite numai de suprafete plane-fetele
poliedrului;
P
Muchiile - intersectia a doua suprafete;
O
L Varfurile, intersectia muchiilor;
I
E
D
R
E
Poliedre
P
O
L
I
E
D
R
E
Poliedre
P
O
L
I
E
D
R
E
Poliedre
P
O
L
I
E
D
R
E
Poliedre
P
O
L
I
E
D
R
E
Prisme si piramide
Prismele
P
O
L
I
E
D
R
E
Prisme intersectate de plane de capat
Adevarata marime a intersectiei –
P metoda rabaterii
O
L
I
E
D
R
E
Prisme intersectate de plane de capat
Desfasurata prismei
Pisma dreapta cu baza un triunghi
echilateral A(70,35,0) B(45, 10,0) h=55
[P] plan de capat

A
P Px(5,0,0) M(75,0,40)
L
I
C
A
T
I
E
Piramide -
in 3 vederi
Piramide in 3 proiectii
Reprezentarea piramidelor
P
O
L
I
E
D
R
E
Reprezentarea piramidelor
P
O
L
I
E
D
R
E
Reprezentarea poliedrelor
Trunchi de piramida
P
O
L
I
E
D
R
E
Reprezentarea piramidelor intersectate
de plane de capat
P Adevarata marime a intersectiilor
O
L
I
E
D
R
E
Adevarata marime a intersectiilor
P
O
L
I
E
D
R
E
Desfasurata poliedrelor
Desfasurata tetraedrului, cubului,
octaedrului, icosaedrului
Desfasurata piramidei
Adevarata marime a muchiilor piramidei-
Aici |AS|=|a’s’|segment de frontala
Altfel se roteste muchia in pozitie de frontala
Piramida dreapta cu baza un triunghi
echilateral A(70,35,0) B(45, 10,0) h=55
[P] plan de capat

A
P Px(5,0,0) M(75,0,40)
L
I
C
A
T
I
E
A
P
L
I
C
A
T
I
E
Rabaterea sectiunii
A
P
L
I
C
A
T
I
E
frontala
A
P
L
I
C
A
T
I
E
desfasurata
V’
A
P
L
I
C
A
T
I
E

MOTO
Cunoaş minţii,
Julie Shannahan
C CURSUL 8 - Poliedre
O
N  Aplicatii cu poliedre.
T
I
 Adevarata marime a intersectiilor;
N  Desfasurata poliedrelor.
U
T
Piramida dreapta cu baza un triunghi
echilateral A(70,35,0) B(45, 10,0) h=55
[P] plan de capat

A
P Px(5,0,0) M(75,0,40)
L
I
C
A
T
I
E
A
P
L
I
C
A
T
I
E
Rabaterea sectiunii
A
P
L
I
C
A
T
I
E
frontala
A
P
L
I
C
A
T
I
E
desfasurata
V’
A
P
L
I
C
A
T
I
E
Constructia poliedrelor cu baza
pe plane de capat si verticale
Construirea bazei
Revenirea din rabatere
A(45,10,35), B(35,30,40) => [ABCD] patrat
Urma rabatuta
Adevarata
Adevarata
marime
marime
Prisma cu baza [ABCD] patrat
A(45,10,35), B(35,30,40) h=60
Urma rabatuta
Adevarata
Adevarata
marime
marime
Aplicatii: Sa se construiasca piramida [SABCD]
Px(60, 0, 0) şi M(0,65,0), A(40,yA,5 )

//AB//=25 mm, //AD//=40 mm,
//S//=50 mm, /AB/(D1) şi /AD/
(D2)
(D1)-dreaptă orizontală
(D2)-dreaptă verticală .
Adevarata
marime
Sectiune
Sectiune
Px(30,0,0),
A(60,20,60),
B(100,yb,20)
[P] pl. capat
def. de Px si A
Sa se sectioneze
prisma cu un
plan de front,
Sectiunea
Desfasurata.
Desfasurata prismei triunghiulare
Sectiunea
Sectiunea
[ABC] adm
G(110,40,40)
A(125,65,60)
[P] pl. capat
[P]=>A,G
H=75
Dist[P] si [R]=30
Sa se sectioneze
piramida cu un
plan [R] ||[P],
Sectiunea si
Desfasurata.
[R]||[P]
[R]||[P]
Desfasutata trunchiului de piramida
G(110,40,40)
A(125,65,60)
[P] pl. capat
[P]=>A,G
H=75
Dist[P] si [R]=30
Sa se sectioneze
prisma cu un
plan [R] ||[P],
Sectiunea si
Desfasurata.

MOTO
Cunoaş minţii,
Julie Shannahan
C CURSUL 9 - suprafete
O
N  Cilindrul;
T
I
 Conul;
N  Sectiuni cu plane de capat si verticale;
U
T  Adevarata marime a sectiunilor;
 Desfasurata trunchiurilor.
Cilindrul
C
I
L
I
N
D
R
U
L
Cilindrul sectionat cu un plan de capat
Sectiunea in cilindru
C
I
L
I
N
D
R
U
L
Conul
C
O
N
U
L
Conul
Conul sectionat de un plan de capat
C
O
N
U
L
Sectiune cu un plan de nivel
Trunchiul de con
Cilindrul sectionat cu un plan de capat
Px(20,0,0)
M(85,0,40)
O(50,40,0)
R=20, h=65
Desfasurata cilindrului
Sectionarea conului cu un plan de capat
Centrul eplisei
Sectiunea in [H]
eplisa
Aplicatie: Plan de nivel
ptr. 3 si 7
Sectionarea conului
cu un plan de capat
Px(0,0,0)
M(65,0,40)
O(30,40,0)
R=20, h=75
Sectiunea in [H]
eplisa
Sectiunea in
adevarata
marime
Sectionarea conului cu un plan de capat,
paralel cu generatoarea conului sau cu
axa conului
parabola hiperbola
Aplicatie:
Sectionarea conului cu un
plan vertical, || cu
generatoarea conului
O (50, 0, 35), R= 25
Px(35, 0, 0), h=65
parabola
Desfasurata conului
Desfasurata trunchiului de con
Aplicatie
Se da conul circular drept cu
vârful S(70,60,90),
baza, de raza r=50,
situata in planul
orizontal de proiectie.
[P] plan de capat,
Px(130,0,0) si V(40,0,90).
Desfasurata

Cursuri GD All in One

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursuri GD All in One

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

Conf. dr. ing. Mihaela Urdea

C CURSUL 1 Julie Shannahan

B Bibliografie: Julie Shannahan

I  Gageonea Lidia, Urdea Mihaela, Geometrie

EPURA este reprezentarea plana conventionala

TRIEDRUL I1 II1 III1 IV1 I2 II2 III2 IV2

[V] [V] [L]

ph1 ph2 ph3

Conf. dr. ing. Mihaela Urdea

[P] plan care conţine dreapta

Conf. dr. ing. Mihaela Urdea

Intersecţia este o curbă,

Intersecţie exterioară Intersecţie interioară

Intersecţia este formată

Intersecţie exterioară Intersecţie interioară

Centrul curbei de intersecţie se

Intersecţie exterioară Intersecţie interioară

Intersecţia este o curbă,

Intersecţie exterioară Intersecţie interioară

Intersecţia este formată

Intersecţie exterioară Intersecţie interioară

Pentru a vedea şi intersecţia interioară

Conf. dr. ing. Mihaela Urdea

Conf. dr. ing. Mihaela Urdea

Conf. dr. ing. Mihaela Urdea

Urma in plan [V]

Urma in plan [H]

Urma in plan [L]

Urmele dreptei [H] si [V]

Urma in plan [H]

Urma dreptei in planul [L]

Proiectia dreptei in plan [L]

Traseul dreptei in [L]

Urma in plan [H]

(D) [H], (D)//[L]; (D)//[V]

(D) [L],(D)//[H]; (D)//[V]

(D) [V], (D)//[H]; (D)//[L]

Conf. dr. ing. Mihaela Urdea

T: Un punct apartine planului

A(35, 10, 30)

A(20, 22, 35) şi B( 45, 37, 15)

Urma in plan [H]

Similar pentru (Pv) si (Pl)

Se rabate triunghiul definit de (D)

=> (D), (D)  [P], (D)  [Q] Dreapta comuna

Conf. dr. ing. Mihaela Urdea

Conf. dr. ing. Mihaela Urdea

Indiferent de planul de proiecţie schimbat sau de schimbarea

Planul oarecare [P] devine

A(50, 20, 18)

Urma in plan [H]

Conf. dr. ing. Mihaela Urdea

A(60, 25, 15)

A(50, 20, 18)

Conf. dr. ing. Mihaela Urdea

[P] plan de capat

[P] plan de capat

Conf. dr. ing. Mihaela Urdea

[P] plan de capat

Px(60, 0, 0) şi M(0,65,0), A(40,yA,5 )

Conf. dr. ing. Mihaela Urdea

S-ar putea să vă placă și