P. 1
Cursuri_GD_all_in_one

Cursuri_GD_all_in_one

|Views: 1,329|Likes:
Published by David Istvan

More info:

Published by: David Istvan on Jan 25, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/24/2013

pdf

text

original

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

Conf. dr. ing. Mihaela Urdea

MOTO Cunoaşterea este puterea minţii, Cunoaş minţ înţelepciunea este puterea sufletului

C O N T I N U T

CURSUL 1  Generalitati;  Sisteme de proiectie;  Sisteme triedrul;  Epura; de

Julie Shannahan

referinta,

diedrul,

 Reprezentarea punctelor in Epura.

MOTO Cunoaşterea este puterea minţii, Cunoaş minţ înţelepciunea este puterea sufletului

B I B L I O G R A F I E

Bibliografie:
   

Julie Shannahan

Gageonea Lidia, Urdea Mihaela, Geometrie Descriptivă – Culegere de probleme; Batog, Mihaela Soare, Mihaela Urdea, Geometrie descriptivă; Platforma Elearning; http://www.ce.tuiasi.ro/~liviupruna/Fisiere_Curriculla _pe_Sectii/Mecanica/GD_MecNoteCurs.htm.

MOTO Cunoaşterea este puterea minţii, Cunoaş minţ înţelepciunea este puterea sufletului Julie Shannahan

Geometria Descriptiva
G
  Stiinta reprezentarii PLANE a SPATIULUI!!! Matematicianul francez Gaspard Monge a elaborat teoria reprezentarii grafice a produselor.

D

Se considera cunoscute notiunile generale Se considera cunoscute notiunile generale de geometrie plana si spatiala de geometrie plana si spatiala

GD utila pentru dezvoltarea vederii spatiale si plane a obiectelor, Pregateste intelegerea desenului tehnic!!!

Desene de executie SolidWorks Desene de executie SolidWorks

Piesa furca GD deschide drumul spre modelarea in 3D GD deschide drumul spre modelarea in 3D .

GD la baza intelegerii modelarii pieselor GD deschide drumul spre modelarea in 3D GD deschide drumul spre modelarea in 3D .

GD la baza intelegerii modelarii pieselor GD deschide drumul spre modelarea in 3D GD deschide drumul spre modelarea in 3D .

Vizualizarea intersectiilor Vizualizarea intersectiilor de corpuri cu ajutorul de corpuri cu ajutorul AutoCAD-ului AutoCAD-ului .

Vizualizarea intersectiilor de corpuri Vizualizarea intersectiilor de corpuri .

cu sau fără linii de tangenţă fără tangenţă .Proiectii 2D (AutoCAD-Solprof). (AutoCAD-Solprof).

Scop final:Reprezentarea corpurilor pe planele de proiectie .

Reprezentarea intersectiilor corpurilor .

paralela Operatia prin care un obiect din spatiu este reprezentat pe un plan se numeste proiectie Proiectie ortogonala Proiectie ortogonala .Sisteme de proiectie-proiectia centrala.

Sisteme de proiectie centrala Proiectie ortogonala Proiectie ortogonala .

Sisteme de proiectieProiectia cilindrica ortogonala Utila in DESENUL TEHNIC!!! .

Metoda proiectiei ortogonale Ochiul observatorului obiectul raze Plan opac de proiectie .

Metoda dublei proiectii ortogonaleSistem de referinta DIEDRUL Plane de proiectie [H]. [V] . [V] Plane de proiectie [H].

[V]. [V]. [L] Plane de proiectie [H]. [L] .Metoda triplei proiectii ortogonaleSistem de referinta TRIEDRUL Plane de proiectie [H].

. proiectate ortogonal. pe planele de proiectie.Metoda triplei proiectii ortogonaleEPURA Epura-rabaterea planelor de proiectie EPURA este reprezentarea plana conventionala a corpurilor spatiale.

Punctul in triedru P U N C T U L Triedrul Triedrul TRIEDRUL Abscisa (x) Departarea (y) Cota (z) I1 + + + II1 + + III1 + - IV1 + + - I2 + + II2 + III2 - IV2 + - .

Aplicatie Metoda cubului de proiectie [N] [V] [P] [L] [H] [F] .

3 y [H] y Fig. Reprezentarea piesei in triedru si in epura z [V] PV1 NV1 PV2 PV3 Nz1 FL2 FL1 NV2 NV3 NL2 Px1 Px1 Px2 Px3 Px2 Px3 [L] NL1 nv3’ Nz3 nl3” nv2’ Nz2 nl2” nv1’ [V] pv1’ pv2’ pv3’ Nz1 fl2” fl1” nl1” z [L] 0 Fy2 Fy1 NL3 x 0 fh1 Fy2 fh1 Fy1 ph1 ph2 ph3 y1 x FH2 FH1 PH1 [H] PH2 PH3 Fig. 4 .Aplicarea cunostintelor de Geometrie Descriptiva.

Dispunerea proiecţiilor. Metoda primului triedru (metoda europenană) .

Aplicatii: Punctul in Epura P U N C T U L .

Punctul in Epura P U N C T U L .

Punctul in Epura P U N C T U L .

Punctul in Epura P U N C T U L .

Puncte in planele de proiectie P U N C T U L .

Puncte in planele de proiectie P U N C T U L .

Puncte pe axe P U N C T U L .

Puncte simetrice fata de O P U N C T U L .

Puncte simetrice fata de planele de proiectie P U N C T U L .

Puncte simetrice fata de planele de proiectie P L A N E B I S E C T O A R E .

Puncte simetrice fata de axe P L A N E B I S E C T O A R E .

Puncte simetrice fata de axe P L A N E B I S E C T O A R E .

Metoda dublei proiectii ortogonale Planele bisectoare Plane bisectoare .

P L A N E B I S E C T O A R E . F(20.30.Puncte in plane bisectoare E(20.-30...30).30).

30).30. B(20.Punctele A(60.40.50) P U N C T E .

GEOMETRIE DESCRIPTIVA Conf. dr. Mihaela Urdea . ing.

Cunoaş minţ înţelepciunea este puterea sufletului Julie Shannahan C O N T I N U T CURSUL 10 .  Cilindrul.Aplicatii  Poliedre. .  Conul.MOTO Cunoaşterea este puterea minţii.

B(45. A(65. să se determine adevărata mărime a secţiunii si desfasurata Px(80. 30. cu un plan [P] de capat.0). patrat . 10. 0).Piramida Să se secţioneze piramida SABCD cu baza în planul orizontal de proiecţie. 0. 70. 0) M(15. 0).

Desfasurata .

25. 0). B(65. cu un plan [P] de capat perpendicular pe muchiile prismei şi să se determine adevărata mărime a secţiunii. 10.Prisma oblica intersectata cu un plan de capat perpendicular pe muchiile prismei Să se secţioneze prisma triunghiulară oblică ABCA1B1C1 cu baza în planul orizontal de proiecţie. 50). A1(45. 40. Px(15. C(50. 0). 25. A(80. 0. 0). 0) .

Prisma oblica intersectata cu un plan de capat perpendicular pe muchiile prismei Desfasurata se construieste pornind de la sectiune!!! .

Sectionarea unui conul oblic cu un plan de capat [P] .

H=60 Dreapta (D): A(15. ale dreptei cu conul. se vor situa la intersecţia celeilalte proiecţii a dreptei. cu triunghiul de secţiune. . 45. [P] plan care conţine dreapta (AB) şi o generatoare a conului (SH1). 15. 8). Punctele de intersecţie 1 şi 2. B(80. 50). R1=30. 42. 0).Dreapta (D) intersecteaza conul drept=> punctele de intersectie 1 si 2 Conul: O(50. [P] secţionează conul după triunghiul MNO.

ing. dr.GEOMETRIE DESCRIPTIVA Conf. Mihaela Urdea .

MOTO Cunoaşterea este puterea minţii.Intersectii  Aplicatii . Cunoaş minţ înţelepciunea este puterea sufletului Julie Shannahan C O N T I N U T CURSUL 11 .

Modelarea 3D a cilindrilor in AutoCAD Schimbare pl vertical => frontala => frontala .

Prelucrarea sectiunii in AutoCAD Cilindrii cu raze Cilindrii cu raze egale egale .

Cilindrii cu raze Cilindrii cu raze egale egale

Pentru rezolvarea intersecţiei a doi cilindri de diametre diferite cu axele perpendiculare, se reprezintă în triplă proiecţie ortogonală.

Se consideră plane paralele cu axele celor doi cilindri (plane de front în acest caz). Acestea “taie” cei doi cilindri după generatoare concurente între ele. Punctele de intersecţie dintre generatoare sunt puncte care definesc curbele de intersecţie.

Cilindru cilindru Cilindru --cilindru

GD la baza intelegerii modelarii pieselor

Cilindru cilindru Cilindru --cilindru

curbele de intersecţie curbele de intersecţie Intersecţie exterioară Intersecţie interioară . centrul acesteia fiind situat pe axa cilindrului de rază mai mică. CU AXELE PERPENDICULARE Diametre diferite Intersecţia este o curbă.REPREZENTAREA INTERSECŢIEI DINTRE DOI CILINDRI CIRCULARI DREPŢI.

Diametre egale Intersecţia este formată din segmente de dreaptă înclinate la 450. curbele de intersecţie curbele de intersecţie Intersecţie exterioară Intersecţie interioară . care se intersectează pe axele celor doi cilindri.

.Alte Exemple Centrul curbei de intersecţie se află pe axa cilindrului de diametru mai mic.

Con -cilindru cilindru con cilindru --con Axa de rotatie .

Prelucrarea sectiunii in AutoCAD cilindru con cilindru --con .

cilindru con cilindru --con .

Pentru rezolvarea intersecţiilor (interioară şi exterioară) se reprezintă corpurile în triplă proiecţie ortogonală. Se consideră plane auxiliare de nivel care intersectează trunchiul de con după cercuri, iar cilindrul după generatoare. Unind punctele de intersecţie dintre acestea se obţin curbele de intersecţie.

REPREZENTAREA INTERSECŢIEI DINTRE UN TRUNCHI DE CON ŞI UN CILINDRU CIRCULAR DREPT, CU AXELE PERPENDICULARE

curbele de intersecţie

curbele de intersecţie

Intersecţie exterioară

Intersecţie interioară

REPREZENTAREA INTERSECŢIEI DINTRE DOI CILINDRI CIRCULARI DREPŢI, CU AXELE PERPENDICULARE Diametre diferite

Intersecţia este o curbă, centrul acesteia fiind situat pe axa cilindrului de rază mai mică.

curbele de intersecţie curbele de intersecţie

Intersecţie exterioară

Intersecţie interioară

Diametre egale

Intersecţia este formată din segmente de dreaptă înclinate la 450, care se intersectează pe axele celor doi cilindri.

curbele de intersecţie

curbele de intersecţie

Intersecţie exterioară

Intersecţie interioară

Pentru vizualizarea intersecţiei se prezintă obiectul în triplă proiecţie ortogonală.

Reprezentare în triplă proiecţie ortogonală

Pentru a vedea şi intersecţia interioară se consideră o secţiune longitudinală a părţii din stânga a piesei.

Sfera con Sfera --con .

Sfera con Sfera --con .

Sfera sfera Sfera --sfera .

Sfera -cilindru Sfera -cilindru .

Sfera cilindru Sfera --cilindru .

Sfera cilindru Sfera --cilindru .

Con si con Con si con .

Con si cilindru Con si cilindru .

GEOMETRIE DESCRIPTIVA Conf. Mihaela Urdea . dr. ing.

Intersectii  Aplicatii . Cunoaş minţ înţelepciunea este puterea sufletului Julie Shannahan C O N T I N U T CURSUL 11 .MOTO Cunoaşterea este puterea minţii.

Prisma cilindru Prisma --cilindru .

Intersecţia constă în arce de cerc Reprezentare în triplă proiecţie ortogonală .

Se reprezintă în triplă proiecţie ortogonală cele două corpuri. Conul are baza un cerc circumscris hexagonului. iar unghiul la vârful conului este de 1200 .

. Curbele de intersecţie rezultă unind punctele astfel obţinute.Pentru rezolvarea intersecţiei se consideră generatoare ale conului care intersectează feţele prismei hexagonale.

Intersectii de poliedre intersectii intersectii .

prin varfurile piramidei . || cu muchiile prismei Prisma si piramida .(D).

.Planul oarecare [P] devine plan de capăt [P1] iar dreapta oarecare (D)[P] devine (D1) o frontală a planului [P1].

2 prisme Schimbare pl orizontal (D1).(D2). || cu muchiile prismelor .

Intersectii de poliedre Rotatie de nivel Rotatie de front .

Aplicatie: Con cilindru Con --cilindru .

Mihaela Urdea . dr.GEOMETRIE DESCRIPTIVA Conf. ing.

Recapitulare  Aplicatii cu poliedre. . Cunoaş minţ înţelepciunea este puterea sufletului Julie Shannahan C O N T I N U T CURSUL 13-14 . con si cilindru.MOTO Cunoaşterea este puterea minţii.

0) B(60. 25.Metoda rotatiei Rotatia de nivel A(90. 40) Rotatia s-a realizat in doua sensuri Rotatia de nivel Rotatia de nivel Doua sensuri . 45.

40) A(70. 10.0) B(45.0) M(75.0.0) h=55 .Construirea sectiunii in [P] si [V] [P] plan de capat A P L I C A T I E Px(5.35.0.

Rabaterea sectiunii A P L I C A T I E .

m.d.d.m.Rotatia muchiei pentru a. |CV|=|c1’s| a. a muchiei frontala A P L I C A T I E .

|CV|=|c1’s| V’ Necesare ptr.Rotatia muchiei pentru a.m. desfasurata A P L I C A T I E .d.

B(35.40) h=60 Urma rabatuta Adevarata Adevarata marime marime .35).Prisma cu baza [ABCD] patrat A(45.30.10.

60). B(100.yb. de Px si A Sa se sectioneze prisma cu un plan de front. . baza [ABC] triunghi echilateral Adevarata marime Sectiune Sectiune Px(30. A(60. Sectiunea Desfasurata.Prisma.0).0. capat def.20) [P] pl.20.

Desfasurata prismei triunghiulare Sectiunea Sectiunea .

G H=75 Dist[P] si [R]=30 Sa se sectioneze piramida cu un plan [R] ||[P]. baza [ABC] triunghi echilateral [ABC] adm G(110.40) A(125.40.65. [R]||[P] [R]||[P] . Sectiunea si Desfasurata.60) [P] pl.Piramida. capat [P]=>A.

Desfasutata trunchiului de piramida .

40.G H=75 Dist[P] si [R]=30 Sa se sectioneze prisma cu un plan [R] ||[P]. baza [ABC] triunghi echilateral G(110.60) [P] pl. capat [P]=>A.65. Sectiunea si Desfasurata.Prisma. .40) A(125.

30. 10.Piramida Să se secţioneze piramida SABCD cu baza în planul orizontal de proiecţie. 0) M(15. să se determine adevărata mărime a secţiunii si desfasurata Px(80. 0. patrat . 0). cu un plan [P] de capat. 70.0). A(65. 0). B(45.

Desfasurata .

0.Desfasurata cilindrului Px(20.0) M(85.40) O(50. h=65 .0) R=20.0.40.

h=75 .0.40.0) R=20.0) M(65.40) O(30.Sectiunea in adevarata marime Px(0.0.

0). 0). 40). 0) M(105. 75. 45. C(65. B(45. S(10. 0).Sectiunea in adevarata marime Px(15. 0. A(90. 0. . 35). 60. 10.

Desfasurata .

Mihaela Urdea . dr. ing.GEOMETRIE DESCRIPTIVA Conf.

 Drepte particulare.  Urmele dreptei.  Dreapta in epura. .  Traseul dreptei.MOTO Cunoaşterea este puterea minţii. Cunoaş minţ înţelepciunea este puterea sufletului Julie Shannahan C O N T I N U T CURSUL 2  Doua puncte determina o dreapta.

Doua puncte determina o dreapta Daca A  (D) (D) [Q]  [P] => a (d) Dreapta (AB) Dreapta (AB) in diedru in diedru .

V [V] Dreapta (AB) Dreapta (AB) in diedru in diedru .Doua puncte determina o dreapta Particular punctele H [H].

Doua puncte determina o dreapta Dreapta (AB) Dreapta (AB) in triedru in triedru .

m’(d’).Dreapta in epura Proiectiile dreptei in planele de proiectie Epura Epura Daca M  (D)=> m (d). m”(d”) .

Urmele dreptei Urma in plan [V] Epura dreaptei (D) Epura dreaptei (D) Urma in plan [H] .

Traseul dreptei (D) Proiectiile dreptei (D)=> (d). (d”) Urma in plan [L] Traseul dreaptei (D) Traseul dreaptei (D) . (d’).

Aplicatie: A(20. 35)  I1 şi B( 45. 37. 22.yn.zn) ? N  (D)=> n (d) n’(d’) n”(d”) . 15)  I 1 N(35.

35)  I1 şi B( 45. Urma in plan [V] V=v. 15)  I 1 Urmele dreptei [H] si [V] in diedru ? H=h. 22.Aplicatie: A(20. Urma in plan [H] . 37.

22. 15)  I 1 Urma dreptei in planul [L] h”. 35)  I1 şi B( 45. v”  (d”) Proiectia dreptei in plan [L] . 37.Aplicatie: A(20.

Aplicatie: A(20. 35)  I1 şi B( 45. 37. 15)  I 1 Urma in plan [V] Traseul dreptei in [L] L  [L] l” = L Urma in plan [L] Urma in plan [H] . 22.

Drepte particulare Dreapta de nivel . |AB|=|ab| .Orizontala Orizontala in epura Orizontala in epura (O)//[H].

Drepte particulare Dreapta de front .Frontala Frontala in epura Frontala in epura (F)//[V]. |AB|=|a’b’| .

Drepte particulare Dreapta de profil Dreapta de profil in epura Dreapta de profil in epura (D)//[L]. |AB|=|a”b”| .

(D)//[L]. (D)//[V] .Drepte perpendiculare pe planele de proiectie Verticala Verticala (D) [H].

(D)//[H]. (D)//[V] .Drepte perpendiculare pe planele de proiectie Fronto-orizontala Fronto-orizontala (D) [L].

Drepte perpendiculare pe planele de proiectie Dreapta de capat De capat (D) [V]. (D)//[L] . (D)//[H].

0.0) Constructie si identificarea Dreptelor.Aplicatie: Cubul cu latura AB A(0. .0.5).B(30.

Drepte in spatiu Concurente si paralele Concurente intr-un punct M (D1)//(D2) au urmele // (D1)//(D2) au urmele // .

Drepte disjuncte .necoplanare N Triedrul Triedrul M .

Doua drepte paralele au urmele paralele .T.

Aplicatie: A(20.-40. 5)  II1 şi B(-45. 25)  II2 Traseul dreptei Traseul dreptei . -5.

yb. <(AB). Pozitia lui (F) ? 60o 30o (f) i i(f) . <(F).[H]=60o.18)  I1 şi B(-45.[V] =30o Pozitia lui B ? ||AB||=? Fie I (AB). (F)  (AB)=I.Aplicatie: A(20. (AB) orizontala.zb)  I2.50. xi=35.

Dreapta perpendiculara pe orizontala sau frontala Caz particular de drepte concurente in I orizontala frontala .

ing. dr.GEOMETRIE DESCRIPTIVA Conf. Mihaela Urdea .

Cunoaş minţ înţelepciunea este puterea sufletului Julie Shannahan C O N T I N U T CURSUL 3  Cum determinam un plan.  Planul in epura.  Plane intersectate.  Plane particulare  Drepte particulare ale planului  Plane paralele.MOTO Cunoaşterea este puterea minţii. .  Urmele planului.

Cum determinam un plan .

Planul urmele planului Planul [P] Planul [P] .

Planul in epura: Epura planului [P] definita prin urmele planului .

daca este pe o dreapta din [P].Dreapta in plan – punct pe dreapta Dreapta (D) Dreapta (D) Inclusa in [P] Inclusa in [P] T: Un punct apartine planului [P]. M (D)  [P] .

10. 35. 30) B(60. 0) C(20. 50. 10) Dreapta (D) Dreapta (D) Inclusa in [P] Inclusa in [P] .Urmele planului (definit de trei puncte) A(35.

37.Urmele planului (definit de doua drepte concurente) A(20. 15) Dreapta (D) Dreapta (D) Frontala (F) la Frontala (F) la 30ofata de [H] 30ofata de [H] . 35) şi B( 45. 22.

Urmele planului (definit de doua drepte concurente) (Pv)//(f’) .

Urmele planului (definit de doua drepte) A(30. 0) Dreapta (D) Dreapta (D) (F)  (D) in A (F)  (D) in A . 5. 25) B(10. 35.

Plane particulare. triunghi inclus in plan [P] || [H] Epura Epura . planul de nivel.

planul de front. triunghi inclus in plan [P] || [V] Epura Epura Urma in plan [H] .Plane particulare.

Plane particulare. planul de profil. triunghi inclus in plan [P] || [H] Epura Epura Urma in plan [H] .

planul vertical [P]  [H] Orice punct din [V] se proiecteaza pe [H] pe (Ph) Epura Epura Urma in plan [H] .Plane particulare.

planul de capat [P]  [V] Orice punct din [P] se proiecteaza pe [V] pe (Pv) Epura Epura Urma in plan [H] .Plane particulare.

Plane particulare. planul [P]  [L] Orice punct din [P] se proiecteaza pe [L] pe (Pl) Epura Epura Urma in plan [H] .

Drepte particulare ale planului Orizontala (toate (O) sunt paralele) Epura Epura (o)//(Ph) .

Drepte particulare ale planului Frontala (toate (F) sunt paralele) (f’)//((Pv) Epura Epura .

A  (F) =>A [P] =>A [P] . A  (F) (F)  [P].T: Un punct apartine planului [P] daca apartine unei drepte din plan Determinarea lui A folosind o frontala (f’)//((Pv) (F)  [P].

Drepte particulare ale planului Dreapta de profil Epura Epura (d”)//(Pl) .

(d) (Ph) Similar pentru (Pv) si (Pl) . (d) (Ph) (D)  [P].Dreapta de cea mai mare panta a unui plan Daca avem dreapta sa se construiasca planul 90o (D)  [P].

Dreapta de cea mai mare panta a unui plan Unghiul dreptei (D) cu planul [H] Unghiul a Unghiul a 90o Se rabate triunghiul definit de (D) .

Dreapta de cea mai mare panta a unui plan Unghiul dreptei (D) cu planul [V] Unghiul b Unghiul b 90o Se rabate triunghiul definit de (D) .

Pozitii relative a doua plane Plane paralele – au urmele paralele Epura Epura Urme paralele .

(D)  [Q] Dreapta comuna . (D)  [P].Pozitii relative a doua plane Plane concurente [P]  [Q] Epura Epura => (D).

Pozitii relative a doua plane Plane particulare .

Aplicatie: [P]  [Q] (D)=? .

GEOMETRIE DESCRIPTIVA Conf. ing. Mihaela Urdea . dr.

Cunoaş minţ înţelepciunea este puterea sufletului Julie Shannahan C O N T I N U T CURSUL 4  Drepte paralele cu plane. .  Puncte in plan.MOTO Cunoaşterea este puterea minţii.  Intersectii de placi.  Drepte intersectate cu plane.  Drepte perpendiculare pe plane.

Drepte paralele cu plan (D1)||[P]? T: (D1)||[P] daca (d1) || (d). (d1’) || (d’). (D)  [P] (D)  [P] (D1)||(D) .

40. 20.70) . 35) Sa se construiasca (D)||[P] prin M(80.Aplicatie-Constructia planului definit de: A(70. 20. 52. B(10. 15) şi C(50. 15).

Din cursul 3 Constructia unui punct in plan M  [P] daca si numai daca M (D) [P] M [P] (D)[P] M(D)=> m(d) m’(d’) .

Pz(0. 0).0). 60) Sa se construiasca A(20.15.Aplicatie [P] definit de Px(65. 0.0. Py(0.za)  [P] Sa se ridice din A o perpendiculara pe planul [P] (F)  [P] a (f) =>(f’)=>a’ (f) (d’)  (f’) (d)  . 50.

Fiecare dreapta oarecare poate fi continuta intr-un plan de capat sau vertical!!! (d’)=(Pv) (d)=(Ph) .

Drepte intersectate cu plane (D1)  [P]? Punctul I de intersectie? (D) de intersectie Se construieste planul [Q] vertical ce cuprinde (D) [P]  [Q] => (D) (D)  (D1) => I (d1’) (d)=(Qh)=(d1) .

(d’)  (Pv).Drepte perpendiculare pe plan T: O dreapta este perpendiculara pe plan daca este perpendiculara doua drepte ale planului T: (D)[P] daca (d)  (Ph). .

(d1’)  (Pv).Drepte perpendiculare pe plan (D1) [P]? Punctul I de intersectie? (D) de intersectie T: (D1)[P] daca (d1)  (Ph). Se construieste planul [Q] vertical ce cuprinde (D1) [P]  [Q] => (D) (D)  (D1) => I I .

Drepte perpendiculare pe plane de capat. (d1’)  (Pv). (D) frontala . verticale (D1) [P] Punctul A de intersectie (D) orizontala T: (D1)[P] daca (d1)  (Ph).

Un plan [P] este perpendicular pe un plan [Q] dacă una din dreptele sale (D) este perpendiculară pe planul [Q] .

Plane perpendiculare .

Aplicatie: Constructia frontalei in planul definit de doua drepte .

65) Se folosesc dreptele (O) si (F) pentru costructie Fie [Q] pl. capat. (D)  [Q] [Q]  [ABC] => (34)=>I Plan de capat Plan de capat ajutator ajutator . 60) M (80. 60. 20. 50. C(50. 5). 5. B(50. 25). definit de 3 puncte I? (D) [P] A(100.Aplicatie:Intersectia unei drepte cu un plan.

35. C(5.Intersectii de placi A(90. Să se determine intersecţia dintre placa  ABC şi  MNP fără a determina urmele planului Vizibilitatea intersectiei Plane de capat Plane de capat ajutatoare ajutatoare .35). 20) M (100. N(70. 0. 55. B(50. 85. P(20. 50. 75). 10). 0) . 65). 5.

Intersectii de placi Plane de capat Plane de capat ajutatoare ajutatoare .

35.50. B(60.0) şi C(20.30).10) .10.Recapitularea planului Să se construiască urmele planului [P] definit de dreptele concurente (D1)=(AB) şi (D2)=(AC) A(35.

25) şi C(50. 20.Să se construiască urmele planului [P] definit orizontala (O)=(AB) concurentă cu frontala (F)=(AC) . 15). 52. B(10. 20. A(70. 35) .

GEOMETRIE DESCRIPTIVA Conf. Mihaela Urdea . ing. dr.

 Metoda rotatiei. .Metodele GD  Metoda schimbarii de plan.MOTO Cunoaşterea este puterea minţii. Cunoaş minţ înţelepciunea este puterea sufletului Julie Shannahan C O N T I N U T CURSUL 5 .  Metoda rabaterii.

Indiferent de planul de proiecţie schimbat sau de schimbarea succesivă a ambelor. planele de proiecţie rămân ortogonale!!! . • în plane paralele cu acestea.Scop Prin metodele GD proiecţiile corpurilor geometrice pot fi transformate în proiecţii în adevărata lor mărime aducând suprafeţele lor: • în planele de proiecţie.

Schimbarea de plan orizontal .

40) Schimbare pl orizontal => orizontala => orizontala . 40. 20.Schimbarea de plan orizontalpentru obtinerea unei orizontale A(85. 15).B(35.

Schimbarea de plan vertical .

B(35.Schimbarea de plan verticalpentru obtinerea unei frontale A(85. 20. 15). 40) Schimbare pl vertical => frontala => frontala . 40.

Metoda schimbării planului de proiecţie vertical Planul oarecare [P] devine plan de capăt [P1] iar dreapta oarecare (D)[P] devine (D1) o frontală a planului [P1]. Vertical .

Rotatie punct .Metoda rotatiei Rotatie: •de nivel-in planul [N] de nivel.

Rotatie punct .Metoda rotatiei Rotatie: •de front.in planul [F] de front.

45. 18) B(0. 40) Rotatia de nivel Rotatia de nivel Axa de rotatie . A(50. 20.Metoda rotatiei Rotatia de nivel.

prin metoda rotaţiei. Rotatie de nivel Să se transforme dreapta (AB).Metoda rotatiei Rotatia de nivel si de front. într-o dreaptă frontoorizontală Rotatie de front .

Rotiri de plane oarecare => Plane particulare (D) => (D1) Axa rotatie Axa rotatie [P] rotit .

Rotiri de plane oarecare => Plane particulare (D) => (D1) Axa rotatie Axa rotatie [P] rotit .

M[P] (Pv) rabatut Axa rabatere Axa rabatere .Metoda rabaterii Rabaterea planului de capat.

Metoda rabaterii Rabaterea planului de capat. M[P] (F) rabatuta Axa rabatere Axa rabatere .

M[P] Axa rabatere Axa rabatere Axa rabatere Axa rabatere .Rabaterea planului vertical.

M[P] Axa rabatere Axa rabatere .Rabaterea planului vertical.

Metoda rabaterii varianta I Epura Epura .

Metoda rabaterii varianta II Urma in plan [H] .

[P] plan oarecare .Metoda rabaterii.

Metoda rabaterii. ridicarea din rabatere [P] plan oarecare (D) rabatuta .

dr. ing.GEOMETRIE DESCRIPTIVA Conf. Mihaela Urdea .

 Metoda rotatiei.MOTO Cunoaşterea este puterea minţii. Cunoaş minţ înţelepciunea este puterea sufletului Julie Shannahan C O N T I N U T CURSUL 6 .  Metoda rabaterii. .Metodele GD  Aplicatii cu:  Metoda schimbarii de plan.

35. 40) => orizontala => orizontala . 15) B(25. 25.Schimbarea de plan orizontalpentru obtinerea unei orizontale Schimbare pl orizontal A(60.

40) Schimbare pl vertical => frontala => frontala . 18) B(20. 20.Schimbarea de plan verticalpentru obtinerea unei frontale A(50. 45.

40) Rotatia s-a realizat in doua sensuri Rotatia de nivel Rotatia de nivel Doua sensuri . 25. 45. 0) B(60.Metoda rotatiei Rotatia de nivel A(90.

prin metoda rotaţiei A(50. Rotatie de nivel si Rotatie de nivel si de front de front . 45.Aplicatie: Să se determine adevărata mărime a distanţei de la punctul M la segmentul /AB/. B(10. 15). 50). 20).35. M(15. 10.

marime .Adevarata marime a unui triunghi echilateral A(50.45) Adev.40.20. marime Adev.30). B(35.

30.40) Urma rabatuta Adevarata Adevarata marime marime .35).Revenirea din rabatere [ABCD] patrat? A(45.10. B(35.

35).Prisma cu baza [ABCD] patrat A(45.10.30. B(35.Scopul rabaterii .40) h=60 Urma rabatuta Adevarata Adevarata marime marime .

45). B(80.15) Adevarata marime .45.Adevarata marime a unui triunghi echilateral A(50.20.

baza [ABC] triunghi echilateral rabatere [P] Epura Epura .Scopul rabaterii – Piramida.

35. Adevarata marime . C(30.25.35) Trinunghiul [ABC] in adevarata marime.20).A(55.15. B(20.20).

ing. Mihaela Urdea . dr.GEOMETRIE DESCRIPTIVA Conf.

MOTO Cunoaşterea este puterea minţii.  Adevarata marime a intersectiilor.  Prismele si piramidele.Poliedre  Poliedre.  Intersectiile poliedrelor cu plane de capat si verticale. . Cunoaş minţ înţelepciunea este puterea sufletului Julie Shannahan C O N T I N U T CURSUL 7 .

.intersectia a doua suprafete. Muchiile . intersectia muchiilor. Varfurile.Poliedre P O L I E D R E Corpuri marginite numai de suprafete plane-fetele poliedrului.

Poliedre P O L I E D R E .

Poliedre P O L I E D R E .

Poliedre P O L I E D R E .

Poliedre P O L I E D R E .

Prisme si piramide Prismele P O L I E D R E .

Prisme intersectate de plane de capat P O L I E D R E Adevarata marime a intersectiei – metoda rabaterii .

Prisme intersectate de plane de capat .

Desfasurata prismei .

0) M(75.35.Pisma dreapta cu baza un triunghi echilateral A(70.0) h=55 A P L I C A T I E [P] plan de capat Px(5.0) B(45.40) .0.0. 10.

Piramide in 3 vederi .

Piramide in 3 proiectii .

Reprezentarea piramidelor P O L I E D R E .

Reprezentarea piramidelor P O L I E D R E .

Reprezentarea poliedrelor Trunchi de piramida P O L I E D R E .

Reprezentarea piramidelor intersectate de plane de capat P O L I E D R E Adevarata marime a intersectiilor .

Adevarata marime a intersectiilor
P O L I E D R E

Desfasurata poliedrelor

Desfasurata tetraedrului, cubului, octaedrului, icosaedrului

Desfasurata piramidei
Adevarata marime a muchiilor piramideiAici |AS|=|a’s’|segment de frontala Altfel se roteste muchia in pozitie de frontala

Piramida dreapta cu baza un triunghi echilateral A(70,35,0) B(45, 10,0) h=55
A P L I C A T I E
[P] plan de capat Px(5,0,0) M(75,0,40)

Construirea sectiunii in [P] si [V] A P L I C A T I E .

Rabaterea sectiunii A P L I C A T I E .

d.m. |CV|=|c1’s| a.d.Rotatia muchiei pentru a.m. a muchiei frontala A P L I C A T I E .

m.d.Rotatia muchiei pentru a. |CV|=|c1’s| V’ Necesare ptr. desfasurata A P L I C A T I E .

GEOMETRIE DESCRIPTIVA Conf. ing. Mihaela Urdea . dr.

 Desfasurata poliedrelor. Cunoaş minţ înţelepciunea este puterea sufletului Julie Shannahan C O N T I N U T CURSUL 8 . .MOTO Cunoaşterea este puterea minţii.Poliedre  Aplicatii cu poliedre.  Adevarata marime a intersectiilor.

Piramida dreapta cu baza un triunghi echilateral A(70.0.0.0) B(45. 10.40) .0) M(75.0) h=55 A P L I C A T I E [P] plan de capat Px(5.35.

Construirea sectiunii in [P] si [V] A P L I C A T I E .

Rabaterea sectiunii A P L I C A T I E .

a muchiei frontala A P L I C A T I E .m.Rotatia muchiei pentru a.d.m. |CV|=|c1’s| a.d.

|CV|=|c1’s| V’ Necesare ptr.Rotatia muchiei pentru a.m.d. desfasurata A P L I C A T I E .

Constructia poliedrelor cu baza pe plane de capat si verticale .

40) => [ABCD] patrat Urma rabatuta Adevarata Adevarata marime marime .10. B(35.35).30.Construirea bazei Revenirea din rabatere A(45.

35).10. B(35.40) h=60 Urma rabatuta Adevarata Adevarata marime marime .30.Prisma cu baza [ABCD] patrat A(45.

65. 0.Aplicatii: Sa se construiasca piramida [SABCD] Px(60.yA. A(40. 0) şi M(0. //S//=50 mm. . /AB/(D1) şi /AD/ (D2) (D1)-dreaptă orizontală (D2)-dreaptă verticală .0).5 ) //AB//=25 mm. //AD//=40 mm.

capat def.Prisma.20) [P] pl. baza [ABC] triunghi echilateral Adevarata marime Sectiune Sectiune Px(30.20.60). Sectiunea Desfasurata. . A(60. B(100.0. de Px si A Sa se sectioneze prisma cu un plan de front.yb.0).

Desfasurata prismei triunghiulare Sectiunea Sectiunea .

[R]||[P] [R]||[P] .65.Piramida.60) [P] pl. capat [P]=>A.40) A(125.40.G H=75 Dist[P] si [R]=30 Sa se sectioneze piramida cu un plan [R] ||[P]. Sectiunea si Desfasurata. baza [ABC] triunghi echilateral [ABC] adm G(110.

Desfasutata trunchiului de piramida .

capat [P]=>A.40) A(125. baza [ABC] triunghi echilateral G(110.65.40.G H=75 Dist[P] si [R]=30 Sa se sectioneze prisma cu un plan [R] ||[P]. .Prisma.60) [P] pl. Sectiunea si Desfasurata.

Mihaela Urdea . ing. dr.GEOMETRIE DESCRIPTIVA Conf.

suprafete  Cilindrul.MOTO Cunoaşterea este puterea minţii.  Sectiuni cu plane de capat si verticale. Cunoaş minţ înţelepciunea este puterea sufletului Julie Shannahan C O N T I N U T CURSUL 9 .  Adevarata marime a sectiunilor.  Desfasurata trunchiurilor. .  Conul.

Cilindrul C I L I N D R U L .

Cilindrul sectionat cu un plan de capat .

Sectiunea in cilindru C I L I N D R U L .

Conul C O N U L .

Conul .

Conul sectionat de un plan de capat C O N U L .

Sectiune cu un plan de nivel Trunchiul de con .

h=65 .0) M(85.40) O(50.Cilindrul sectionat cu un plan de capat Px(20.0.40.0.0) R=20.

Desfasurata cilindrului .

Sectionarea conului cu un plan de capat Centrul eplisei Sectiunea in [H] eplisa .

0) M(65. h=75 Plan de nivel ptr. 3 si 7 Sectiunea in [H] eplisa .0.0.40.40) O(30.0) R=20.Aplicatie: Sectionarea conului cu un plan de capat Px(0.

Sectiunea in adevarata marime .

paralel cu generatoarea conului sau cu axa conului parabola hiperbola .Sectionarea conului cu un plan de capat.

h=65 parabola . 0. R= 25 Px(35. || cu generatoarea conului O (50. 0. 0). 35).Aplicatie: Sectionarea conului cu un plan vertical.

Desfasurata conului .

Desfasurata trunchiului de con .

60. Px(130. baza.0. [P] plan de capat. de raza r=50.0) si V(40. . situata in planul orizontal de proiectie.90).90).Aplicatie Se da conul circular drept cu vârful S(70.0.

Desfasurata .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->