Elemente specifice genului liric :

In operele lirice gandurile , ideile , sentimentele , atitudinile , convingerile

, emotiile sunt exprimate direct , fiind prezent eul liric .
Se caracterizeaza prin :
-subiectivism;
-prezenta directa a autorului (a eului liric); 26373vxr11vtj3c
-prezenta sentimentelor intime si a confesiunii;
-transmit o stare emotionala si creeaza o anumita atmosfera;
Un loc aparte in operele lirice il ocupa personificarile , epitetele , comparati
ile , metaforele , enumeratiile , hiperbolele , alegoriile , interogatiile retor
ice , aliteratiile , asonantele care ajuta la conturarea unor imagini auditive ,
vizuale integrate perfect atmosferei lirice .
Alte elemente specifice creatiei sunt : xt373v6211vttj
-lirica este o poezie a prezentului , are in centrul ei viata oamenilor si urmar
este succesiunea unei varietati de sentimente;
-poetul isi exprima sentimentele in stransa legatura cu diferitele aspecte din r
ealitate;
-creatiile lirice sunt compuse , de obicei , in versuri , dar pot fi si in proza
;
Pentru poet fiecare lucru are personalitatea lui si lirismul inseamna dezvaluire
a personalitatii latente a lucrurilor . Prin personalitate poetul intelege sufle
tul tainic din lucruri .
Trasaturile specifice creatiei eminesciene :
Elementele specifice sunt :
-dragostea si natura care sunt teme permanente
-intre dragoste si natura este o imbinare perfecta in care sentimentul se armoni
zeaza cu elementele de cadru natural
-dragostea nu apare ca o realitate consumata , ci ca o aspiratie spre implinirea
iubirii
-sunt prezentate unele motive literare :al cadrului , al legaturii omului cu nat
ura , prezentate in stransa legatura cu elementele componente ale cadrului natur
al
-aliteratiile realizeaza uneori o impresionanta imagine auditiva
-simplitatea , naturaletea , limpezimea clasica a exprimarii datorita putinelor
figuri de stil
-ritmurile si masurile din aceste creatii sporesc muzicalitatea , armonia versur
ilor
Aceste elemente specifice ilustreaza ca dragostea eminesciana ramane sentimentul
 eternei existente .

rin genul literal se intelege totalitatea operelor literare asemanatoare prin st

ructurarea continutului prin procedule estetice comune si prin modalitatea de ex
primare.Operele care apartin unui gen se aseamana si prin atitudinea autorului a
doptata si manifestata prin elementele de continut si forma
Genul Liric cuprinde operele literale in care autorul isi expima direct,nemijloc
it,gandurile,ideile si sentimentele.Se intalneste atat in literatura populara ca
t si in cea culta.Lirica populara cunoaste mai multe specii:doinele,cantecele,bo
acele si strgaturile.
Aceste specii au ca trasaturi comune dar si specifice care le diferentiaza.Genul
liric a carui denumire provine de la cuvantul lira(instrument muzical)cu care s
e acompania recitarea unor creatii literare in care autorul isi exprima direct p
ropriile ganduri,idei si emotii fiind prezent si eul liric.
In aceste opere,prezenta autorului este directa,nemijlocita,iar obiectul lor sun
t sentimentele intime.Sunt prezente:confesiunea,autoexprimarea,subiectivitatea i
nterioara,dar sentimentele proprii capataind continutul general uman in care cit
itorul se recunoaste.
Liricitatea populara cunoaste mai multespecii care au trasaturi comune dar care
se si diferentiaza prin unele trasaturi specifice.
Trasaturile lor comune sunt:subiectivitatea,exprimarea directa,nemijlocita a sen
timentelor,forma versificata,dar modalitatile de evidentiere si scopurile acesto
ra sunt diferite.
Doina este una din creatile literare reprezentative ale poporului,roman,o creati
e specific romaneasca alcatuita in versuri in care sentimentele sunt exprimate i
n mod direct,creand o anumita atmosfera si exprimand o anumita stare de spirit.D
oinele exprima direct, ca orice opera lirica, o diversitate de ganduri, idei, se
ntimente, emotii, atitudini, impresi, convingeri si aspiratii.Ele se inspira din
atitudinile omului fata de natura si timp,fata de viata si maorte,exprima stari
afective personale si sentimente intime comunicand direct si reflexile creatoru
lui.
In Doina sunt exprimate se caracterizeaza prin diversitate si in functie de aces
tea ele se clasifica in:doine de dor,doine de jale,doine de instrainare,doine de
calanie,doine de haiducie si doine pastoresti.Sentimentele exprimate se caracte
rizeaza si printr-o mare profunzime,printr-o intensitate deosebita.
Doina are si trasaturile caracteristice ale oricarei creatii populare cu caracte
r anonim, oral, colectiv, sincretic, popular, national, expresiv.Doina este o op
era populara lirica in versuri specifica folclorului romanesc,in care se exprima
o diversitate de sentimente deosebit de puternice si care se interpreteaza pe o
melodie tipica
"Codrule Codrutule"
Aceasta creatiea fost culeasa de Lucian Blaga care s-a apropiat cu interes si de
licatete de folclorul romanesctransmisa din generatie in generatie prin viu grai
si slefuita in acest proces de alti fauritori de frumos,a dobanditcaracter colec
tiv,intrunind astfel trasaturile,oricarei creatiipopulare, caracter anonim, oral
, colectiv si expresiv.
Textul folcloricse constituie intr-o confesiune sfasietoare a celui care ravasit
sufleteste si impartaseste codrului propriile sentimente exprimate direct si tu
lburator.
Starile lui sufletesti care devin trairi general umane,se dezvaluie treptat,osci
land intre durere si deznadejde intre speranta si incertitudine.Sentimentele pro
funde,exprimarea lor directa potetica si prezenta eului liric,ce-si dezvaluie,ad
ancimile sufletestisunt dovezi concludente ale apartenentei acestei operela genu
l liric.
Ca specie a genului liric,ea este o doina,pentru ca es caracterizeaza printr-o d
iversitate de sentimente deosebit de puternice intre care dominant estedorul,car
uia I se asociaza jalea si durerea.De aceea productia literara in discutie,prin
sentimentul predominant,este o doina de dor,conceputa ca o adresare directa catr
e codru,implorat sa-l ajute pe cel aflat intr-un moment sufletesc delicat.
Codrul ii este frate nu numai haiducului ci si indragaostitului al carui suflet
ravasit isi gaseste alinarea in mijlocul naturii.O serie de patru vocative exist
ente in primele doua versuri,dintre care doua sunt diminutive("codrutule","dragu
tule")sugereaza tocmai legatura stransa,intima dntre tanarul indragostit si codr
u.
Invocatii patetice isi urmeaza motivarea acesteia caci despartirea de fiinta iub
ita determina"supararile","dorul mandrei arzator",pe care ar vrea sa le ascunda
si sa le piarda pe cararile codrului("Ia desfati carerile
Sa-mi duc supararile").Starea de nelinistesi de ruta sufleteasca a eului liric e
ste marturisita cu aceeasi sinceritate("ca ma face calator")si este cel mai bine
conturatade adjectivul arzator,folosit ca valoare stilistica de epitet.