Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LA LIMBA ŞI
LITERATURA
ROMÂNĂ
Mocanu Ştefan Călin
Cl. a 7-a D
Şcoala Iordachi Cantacuzino
CUVÂNT
de Tudor Arghezi
Vrui, cititorule, sa-ţi fac un dar,
O carte pentru buzunar,
O carte mică, o cărticică.
Din slove am ales micile
Şi din înţelesuri furnicile.
Am voit să umplu celule
Cu suflete de molecule.
Mi-a trebuit un violoncel:
Am ales un brotăcel
Pe-o foaie de trestie-ngustă.
O harpă: am ales o lăcustă.
Cimpoiul trebuia să fie un scatiu.
Si nu mai ştiu...
de tip portret
Descrierea subiectivă
comunică informaţii prezentate prin prisma unei percepţii
personale
foloseşte un limbaj mai puţin specializat, mai apropiat de
cel familiar
se descrie prin implicarea observatorului în prezentare
foloseşte o gamă bogată de figuri de stil(epitete,
comparaţii, metafore, repetiţii etc.) şi imagini artistice
foloseşte în special persoana I , dar şi a II-a şi a III-a
Descrierea obiectivă
comunică informaţii, date precise ( nume, ani, stiluri,
detalii tehnice
foloseşte un limbaj tehnic de specialitate
se descrie printr-o prezentare neutră, detaşată a
observatorului
CLASIFICAREA SUNETELOR
Regionalisme
Moldova: a toropăni – a bate pe cineva
iuşniţă – bici
puchinos – sărac
ozor – model de cusătură
nălbar – veterinar
pancove – gogoşi
birău – primar
oarfăn - sărac
iosag – proprietate
dolbură – scorbură
dol – doliu
neteleu – om prost
nestemnic – dibaci
sfircă – fluier
sfinţeală – asfinţit
pohod – obicei
poivă - contra
dimişcă – franzeluţă
scârcior – creţ
ghijă - coajă
a face rosteală – a începe
mestelnic – făcăleţ
izdat - boală
but - necaz
ceteră – vioră
a pocoşi – a jumuli
a pliscoti – a piui
plugăriţă – ţărancă
nepustitu – drac
trufos - glumeţ
a suli – a cârpi
merintic – neîndemânatică
câlăi – lemn verde
cârpă - basma
papişte – om lacom
paşoală – femeie care merge cu paşi mari
ridicătoare – pârghie
strajă – lumânare la mort
Bucovina: obron – şopron deschis
a puşli – a lătra răguşit
puic – despărţitură în şură
teremint – process juridic
tinovă – loc mlăştinos
ţepoc – băţ folosit la construirea gardurilor
ţitron – lâmăi
strepede – larvă care trăieşte în brânză
struţ – carabină mică
dijdănitură – femeie necinstită
PRONUMELE
Pronumele reflexiv
Pronumele reflexiv ţine locul ţine locul obiectului asupra
căruia se exercită acţiunea verbului, exprimând identitatea
între obiect şi subiectul verbului.
Particularităţi
- are numai cazurile dativ şi acuzativ
- are forme proprii numai pentru persoana a II-a
- acuzativ: se, -s; dativ: îşi, -şi
- la persoana I şi a II-a, rolul de pronume reflexiv îl îndeplinesc
formele neaccentuate de dativ şi acuzativ ale pronumelui
personal
- pronumele reflexiv neaccentuat poate fi folosit singur sau
însoţit de pronume accentuat: mă apăr pe mine, îmi aduc
mie
Funcţii sintactice
1. Nume predicativ: Roadele erau pentru sine.
2. Atribut pronominal: Lauda de sine nu este bună.
3. Atribut pronominal (dativ posesiv): Îşi puse căciula pe cap.
4. Complement direct: Eu mă trezesc devreme.
5. Complement indirect: Munceşte pentru sine.
6. Complement de agent: Convins de sine însuşi, nu se mai
temea.
7. Complement circumstanţial de mod: Se înţelegea de la sine
că va veni.
8. Complement circumstanţial de loc: El o apropie de sine cu
fiecare zi.
SUBSTANTIVUL
Casa este de o culoare nemaipomenita.
plural
Felurie substantivului: -comune: denumesc obiecte de acelasi fel ,cu
insusiri
asemanatoare.
de acelasi fel.
-Subiect:
-Nume predicativ:
in Acuzativ:
-Complement direct:
-Complement indirect:
Pentru cine?
-Nume predicativ :
-Complement de agent:
- raspunde la intrebarea: De
cine?
In Dativ:
- Complement indirect:
- Nume predicativ:
In Genitiv:
- Nume predicativ: