Sunteți pe pagina 1din 4

Dincolo de nisipuri de Fanus Neagu rezumat Personajul principal este uteru, care se trezise trziu cci sttuse la priveghit

t i observac familia era plecata prin sat dupa mancare. Se trezise stpnit de pofta de a mnca o legtur de lptuci, cci n timpul nopii visase c i-a nverzit grdina. Iese n drum dup ce i umplu luleaua cu ieder uscat i l vede pe invatatorul satului stnd ca de obicei pe marginea anului spunand rugaciuni. Se spunea despre el c i-a pierdut minile din cauza foamei. uteru avea ochii crpii de somn, era mic i slab cu cmaa atrnndu-i peste pantaloni. uteru zrete un clre aprut ca din senin i care alergnd n goana mare spre sat anun c a plouat la munte i vine grla. Apoi, fr ca uteru s aib timp s-i revin dispare ca o nluc pe sub arcadele podului vopsit n rou, dup ce pn acum peisajul era dominat de culori terse, ast meniune a culorii roii este ca un avertisment asuprastrii de sntate a personajului. Din punctul de vedere a doctorilor rosul este culoarea nebuniei. Sosirea apei ii sperie pe oamenii satului. Asa incep oameni sa isi intre in ritm. Clopotele ncep s sune strngnd toat suflarea satului pe mal. uteru coboar luntrea din pod, brbaii cur anurile, femeile i ineau copiii lng ele s nu le ia vltoarea apei, unele pregtiser deja nite bolovani pentru splat rufe, un btrn ntindea crligele pentru peti, o fat se pieptena murmurnd un cntec trist. Sperana c apa va veni i face peoameni mai generoi: uteru capt tutun, iar acesta i ddu i dasclului s trag unfum.Se nserase i apa nu apruse. Tot uteru este cel care gsete explicaia: morarii din s u s u l B u z u l u i p r o b a b i l c o p r i s e r a p a n i a z u r i l e l o r . N u e t i m p d e p i e r d u t , a a c imediat se formeaz o ceat de clrei care s porneasc n susul apei. La prima moar nu e nici urm de ap, pornesc spre cea de-a doua, timp n care o partedintre clrei abandoneaz pentru c nici oamenii i nici caii nu mai rezist. La cea de-adoua moar este aceeai situaie, dup care un alt numr de clrei abandoneaz.La un moment dat ajung ntr-un loc de unde se zrea albia uscat a rului o dr de cretce nu se mai isprvea nicieri. In cele din urma Susteru rame singur, ceilalti abandodandunul cate unul. Sfarsitul consta in drumul singuraticului Suster care punand capul pe cal si dandu-i pinteni a ramas doar cu impresia ca in fata lui se simte usuara briza a valurilor

DINCOLO DE NISIPURI comentariu de Fanus Neagu Apartenenta operei la genul epic, specia literara nuvela. Fanus Neagu (n.1932) s-a inspirat adesea din lumea fabuloasa a Baraganului si a meleagurilor natale ale Brailei. n creatiile lui Fanus Neagu, faptele marunte ale vietii capata importanta si valoare, devenind adevarate evenimente care determina destinele eroilor, iar actiunile si obsesiile lor reliefeaza puternic trasaturile lor de caracter. Nuvela "Dincolo de .nisipuri" a fost publicata n volumul "Cantonul parasit" din 1964, fiind, asa cum o numea Eugen Simion, "o naratiune aproape fantastica, povestea, pe scurt, a unui miraj ntr-un cadru de viata debordanta". "Nuvela este specia epica n proza, cu un singur fir narativ, urmarind un conflict unic, iar personajele - nu prea numeroase - sunt caracterizate succint, n functie de contributia lor la desfasurarea actiunii." "Nuvela prezinta fapte verosimile ce se constituie ntr-un singur conflict, o intriga riguros construita, accentul fiind pus mai putin pe actiune si mai ales pe conturarea personajuluL Nuvela este de ntindere mai mare dect povestirea si mai scurta dect romanul". Nuvela "Dincolo de nisipuri" de Fanus Neagu este o opera epica, deoarece autorul si exprima sentimentele indirect, prin intermediul actiunii si al personajelor, de aceea modul de expunere care predomina este naratiunea. Ca n orice opera epica, prozatorul fixeaza de la nceput timpul si locul actiunii, vara anului 1946 si realitate dramatica a unui sat de pe malul Buzaului, ceea ce se constituie n expozitiune. Susteru, personajul principal al nuvelei, simbolizeaza - prin nfatisare si monolog interior - starea de saracie cumplita a oamenilor, provocata de seceta nemiloasa, care dura de doua veri. Visase ca plouase iar gradina de zarzavat nverzise ca altadata, dar Susteru este constient ca visul ramne numai o dorinta imposibil de realizat. Dascalul satului, despre care se spunea ca nnebunise de foame si care i cere sa traga un fum din lulea, completeaza imaginea dezolanta a satului. Saracia oamenilor este sugerata si de cteva gesturi semnificative: o femeie aduna balega ntr-o roaba, ca sa-si lipeasca prispa casei, un cine se scutura de purici, iar de la fierarie mirosea a copita arsa. Seceta prelungita pietrificase lutul de pe fundul rului, radacinile plantelor atrnau putrede, iar albia era plina de ml uscat. Intriga ncepe odata cu venirea unui calaret, care striga si arata cu mna n spatele lui, tipnd disperat ca vine grla. Absenta apei creeaza o atmosfera de cosmar, halucinanta, ca si starea sufleteasca a oamenilor. De aceea Susteru, derutat si confuz, nu ntelege imediat ce striga omul, iar cnd se dezmeticeste, necunoscutul era departe. Desfasurarea actiunii este declansata de aceasta veste vitala pentru toata suflarea acestor meleaguri si se strneste o agitatie neobisnuita. Clopotele
2

bisericii au adunat satul ntreg pe malul grlei, toti locuitorii erau cuprinsi de frenezie: barbatii sapa, sparg movilele de pamnt, femeile si tin strns copiii din teama de a nu fi luati de viitura, iar un batrn si pregateste crligele pentru pescuit, intrnd n conflict cu Susteru care-l acuza ca sperie pestele. Barbatii si suflecasera pantalonii pna mai sus de genunchi, ca sa nu li se ude. Agitatia care a cuprins tot satul devenise absurda, oamenii sunt energizati acum de un optimism exagerat, din dorinta acumulata atta vreme ca natura sa-si reia cursul normal. Inserarea amplifica nerabdarea, din ce n ce mai greu de stapnit, a satenilor, iar Susteru pune urechea la pamnt sa auda venirea apei si brusc, nca cinci oameni se trntesc pe burta, dornici sa asculte sunetul apei. Sigur pe intuitiile sale, Susteru emite ideea ca morarii din satele de sus le-au oprit apa si-i acuza de hotie. Revoltati, satenii se avnta pe cai si pornesc, cuprinsi de un fel de disperare, spre satele dinspre munte, ca sa aduca grla, altfel piereau. Susteru calarea n fruntea cetei, care se mputineaza treptat, deoarece caii erau obositi si slabiti din pricina foamei. Drumul este anevoios si lung. Ajunsi cu greu la prima moara constata ca iazul era secat. La a doua moara, ceata se redusese la jumatate, iazul era gol, iar jgheaburile erau pline cu tarna. Punctul culminant. Albia secata a rului, care se zareste dreapta pna n departare, i determina pe oameni sa renunte si sa se ntoarca din drum. Deznodamntul. Susteru, care, ramas singur, porneste mai departe atras de mirajul apei, sugernd dorinta nestapnita a barbatului de a-si transforma iluzia n realitate, suferinta n bucurie. Eroul refuza nfrngerea si continua cursa de unul singur, stapnit de obsesia idealului de a trece "dincolo de nisipuri". Apa este motivul central al nuvelei, ca simbol al vietii, n antiteza cu nisipul, care nseamna prabusire, inutilitate, esec. O alta caracteristica a nuvelei este numarul mare de personaje unite printr-un destin nemilos. Susteru este personajul principal al nuvelei, individualizat att prin zbuciumul interior, ct si prin actiunile si gesturile exterioare. Ceea ce-l particularizeaza, sunt tenacitatea si consecventa cu care si urmareste iluzia, dorinta ncrncenata de a scapa de seceta care provocase saracia cumplita n care se zbatea. Dascalul satului, personaj secundar n nuvela, este reprezentativ pentru degradarea fizica si psihica n care poate ajunge omul din cauza foamei. Mesagerul ciudat, ntruchipat de calaret, este personaj episodic si simbolizeaza speranta iluzorie a oamenilor, gata sa creada ntr-un miracol, pentru a scapa de suferinta si chinuri. Personajul colectiv este ilustrat de toti locuitorii satului, care, la aflarea vestii ca "vine grla", reactioneaza ca un singur om, ntr-o unitate de gndire si de actiune, asa cum mpartaseau aceeasi soarta nemiloasa.

Tragismul nuvelei "Dincolo de nisipuri" reiese din maiestria lui Fanus Neagu de a contura - prin naratiune - imaginea terifianta, dezolanta a satului de pe malul Buzaului. Faptele marunte capata semnificatii majore, declanseaza evenimente care marcheaza viata eroilor. Monologul interior, dialogul, gesturile si atitudinile exterioare ale personajelor, dar mai ales obsesia secetei scot n relief trasaturi caracteriale deosebite. Opera "Dincolo de nisipuri" urmareste un singur fir narativ, cu un conflict unic, contradictia dintre dorinta de viata a oamenilor si saracia provocata de lipsa unui element vital - apa. Accesul este pus pe construirea personajului prin fapte si atitudini. Pentru toate acestea, "Dincolo de nisipuri" de Fanus Neagu este o nuvela.
Caracteristici: apartine genului epic: autorul isi exprima indirect sentimentele si gandurile prin intermediul actiunii si al personajelor; intindere medie (mijlocie) intre schita si roman; unele nuvele sunt structurate in parti, numerotate cu cifre romane precum romanele (Budulea Taichii de Ioan Slavici); predomina naratiunea, dar se impleteste cu descrierea (personajelor, mediului, naturii) si cu dialogul; actiunea este relativ simpla, chiar daca mai complexa decat a schitei, urmarind un singur fir narativ, ea surprinde fapte verosimile, dar cu o nota de senzatie, inedite, deci apar si elemente fantastice; timpul este mai indelungat decat in schita ajungand pana la zeci de ani; actiunea este declansata de unul sau mai multe conflicte puternice si se deruleaza rapid, fara comentarii din partea naratorului, spre deosebire de povestire, unde naratorul se implica in relatarea evenimentelor; conflictul central este constituit in jurul unui personaj puternic reliefat, prezentat amanuntit. personajele sunt mai numeroase decat in schita, alese din diferite categorii sociale, atat principale, cat si secundare sau episodice, atat individuale, cat si colective; personajele principale sunt, insa, putine si urmarite in evolutie, fiind simbolice; evolutia personajelor este determinata nu numai de trecerea timpului, ci si de gradarea evenimentelor; destinul uman se impleteste cu natura; uneori expozitiunea este ampla, prezentand amanuntit destinul personajelor si alternand timpul trecut cu cel prezent; partile (capitolele) nu respecta strict cronologia faptelor, fiecare secventa urmarind sa prezinte o ipostaza a personajului, vazut in diferite imprejurari; implicit, nuvela nu surprinde un singur moment din existenta personajelor, ci intamplari petrecute deseori, in decursul unei vieti; uneori, autorul se afla in afara naratiunii, relatarea efectuandu-se la persoana a III-a, alteori autorul participa subiectiv.