-Număr par (cu soţ) 0,2,4,6,8,10,…;au forma 2k

Mulţimi de numere -Divizorii lui 18: 1,2,3,6,9,18 2│18 sau 18  3

N-naturale : 0,1,2,3,... -Număr impar (fără soţ) 1,3,5,7,9,11,…au forma 2k+1
2 3 -Multiplii lui 18: 0,18,36,54,…
Z-întregi :.4,0,9,12 -Pătratul lui 7 este 7 =49; cubul lui 2 este 2 =8 -Cel mai mare divizor comun (8,12)=4
gfdgdfggdfgdfgdgggd .
-Pătrat perfect-este egal cu pătratul unui număr natural:0,1,4,9,16, -Cel mai mic multiplu comun [8,12]=24
Q-raţionale: 3;4;3;6,2;3, (4) -Cub perfect-este egal cu cubul unui număr natural:0,1,8,27,… 5 2 6
5 -Dacă a=2 ·3·7 şi b=2 ·5·7,atunci a şi b au c.m.m.d.c.
-Număr prim-care se divide numai cu 1 şi cu el însuşi:2,3,5,7,11,… 5 6 2
R-reale: 3 -Număr compus-care nu este prim: 4,6;8;9;15,16,… egal cu 2 ·7 ,iar c.m.m.m.c. 2 ·3·7 ·5
7; ;4;3;6,2;3, (4)
5 -Numere pozitive: +12;3;4,5; Numere negative: −23;−2,25;−0,(54) 5 2
-câţi divizori naturali are un număr:dacă n=2 ·3·7
Numere iraţionale: 7; 2;.... -Opusul lui 35 este −35 ; Inversul lui 35 este 1 atunci nr.divizorilor lui n este (5+1) ·(1+1)·(2+1)=36
NZQR 35 Criterii de divizibilitate:
xy  10 x  y ; abc  100 a  10 b  c -cu 2:dacă numărul are ultima cifră 0,2,4,6 sau 8
-cu 3:dacă suma cifrelor se divide cu 3
-cu 4:dacă nr. format din ultimele 2 cifre se divide cu 4
Calcule elementare 5−8=−3; −4−3=−7; −7+2=−5; −7+9=2; −5−(−2)=−5+2=−3; −(a−b+c)=−a+b−c; -cu 5:dacă numărul are ultima cifră 0 sau 5
2 3 7 4
3·(−5)=−15; −4·(+2)=−8; (−2)·(−3)=6; 8 : (−4)=−2; (−8):(−1)=8; (−3) =9; (−3) =−27; (−1) =−1; (−1) =1; -cu 9: dacă suma cifrelor se divide cu 9
5 1 1 0 0 7 17 3 20 13 3 10 3 4 12 3 3 3 4 -cu 10:dacă numărul are ultima cifră 0
1 =1; 8 =8; (−7) =−7; 3 =1; (−6) =1; 0 =0; 2 ·2 =2 ; 5 :5 =5 ; (7 ) =7 ; (2n) =8n ; −3n·2n =−6n ;
5 -cu 25:dacă nr.format din ultimele 2 cifre se divide cu 25
1 5 2 )1 3) 5 17 ; 7 5 35 ; 7 5 7 3 21 ;  2  2 5 ;  2 1 ; n 1 ; 1 1;
   5 5  2 a  n ( 3) 
2
      :    
6 4 6 4 12 6 4 24 2 3 2 5 10  3  3 5 a ( 3) 2 9
2 2 2 2
49 7; 5  5  5 ; 3 2  6 ; 212  21 ; 5x+2x=7x; 2y−9y=−7y;−b+2b=b; −3n −5n =−8n ; a+a=2a;c·c=c ; a
Fracţii a-numărător,b-numitor
Eliminări de paranteze +(−5+x−y)= −5+x−y; −(a−b+3)=−a+b−3 ; 3(2n -7)=6n−21; b
2 3 2
(a+b)·(c+d)=ac+ad+bc+bd; (x −3)(x−4)=x −4x −3x+12 -subunitare: 2 ; 1 ; 23 (numitorul>numărătorul)
Scoaterea factorilor de sub radical 63  9  7  3 7 9 13 24
-supraunitare: 9 ; 13 ; 24 (numitorul<numărătorul)
3 2)
12 4 2 12 4 2
2)
Raţionalizarea numitorului 3  3

3 2 ; 4
 
4

2 1 23
92 -echiunitare: 2 ; 13 ; 24 (numitorul=numărătorul)
2 2 2 3 2 3 2 7
2 13 24
-ireductibile-care nu se pot simplifica 2
9
Procent Transformarea fracţiilor zeci male în fracţii ordinare -reductibile-care se pot simplifica 25 se simplifică cu 5
7 7 207 345 30
7 % din 300= 30021
-finite 0 ,7  ; 0 , 207  ; 3 , 45 
10 1000 100 -echivalente 2 4 ; se recunosc astfel:3·4=2·6
100 
-periodice simple 0 , ( 73 )  73 ; 2 , ( 5 )  2  5  23 3 6
Raport 2
Raportul dintre 2 şi 3 este 2 99 9 9
Fracţii etajate:
3 -periodice mixte 0,7(31)  731 7  724;1,13(5)  1  13513  1022 7  2 : 3  2  5  10
990 990 900 900 3 7 5 7 3 21
Proporţie
Este o egalitate de două 5
rapoarte. 2  4 .Numerele
3 6 Mulţimi Formule de calcul Medii
2,3,4,6 se numesc termenii  -aparţine;  -nu aparţine 2 2
(a+b) =a +2ab+b
2
-aritmetică mxy -armonică 2xy
mh 
proporţiei.3 şi 4 sunt mezii,  -inclusă ;  -include 2 2
(a−b) =a −2ab+b
2 a
2 xy
iar 2 şi 6 sunt extremii. Ф-mulţimea vidă 2 2
(a+b)(a−b)=a −b -aritmetică ponderată a numerelor 10 şi
Proprietatea fundamentală a 3 3 2 2
unei proporţii:produsul
-Cardinal al unei mulţimi-câte elemente a +b =(a+b)(a −ab+b ) 9,având ponderile 3 şi 5,este 10395
are acea mulţime. 3 3 2 2
mezilor este egal cu produ- a −b =(a−b)(a +ab+b ) 35
-Mulţimi disjuncte-care nu au elemente 2 2 2 2
sul extremilor. comune (a+b+c) =a +b +c +2ab+2bc+2ac -geometrică (proporţională) m 
3 3 2 2 3 g xy
Operaţii cu mulţimi (a+b) =a +3a b+3ab +b
Dacă A= {1,2,3,4}şi B={3,4,5},atunci:
3 3 2 2 3
(a−b) =a −3a b+3ab −b Inegalitatea mediilor mh  mg  ma
Comparări -reuniunea AUB= {1,2,3,4,5 }
−9<−7 ; −5<2 ; −23<0 -intersecţia A∩B= {3,4}
7 4 24 24 Descompunerea expresiilor în factori Funcţii
  -diferenţa A−B={1,2} a)Prin factor comun f:A→B (citim “funcţia f
5 5 13 17
3 2 2 5 4 4 definită pe A cu valori în B”)
-produsul cartezian AxB= {(1,1);(1,3)… } x −5x =x (x-5) ; (n−4) +(n−4) =(n−4) (n−4+1)
b)Prin formule A-domeniul de definiţie
2 2 2 B-domeniul de valori
y −25=(y−5)(y+5); 9x −6x+1=(3x−1)
-funcţie liniară (de gradul I) este
Sistem de axe Ecuaţia de gradul doi c)Prin grupări de termeni
3 2 2 2 o funcţie de forma f(x)=ax+b,de
2 2n +2n +7n+7=2n (n+1)+7(n+1)=(n+1)( 2n +7)
y ax +bx+c=0;se află Δ (delta), 2 2
ex.f(x)=3x−5
2 x +6x+8=x +4x+2x+8=x(x+4)+2(x+4)=(x+4)(x+2) Reprezentare grafică
Δ=b −4ac.Dacă Δ este negativ,
Fie f:R→R ,f(x)=3x−5
5 x ecuaţia nu are soluţii reale.
Dacă Δ  0,soluţiile sunt
x 1 2
O Sisteme de ecuaţii
−3 M b  b  a)Rezolvare cu metoda substituţiei f(x) −2 1
Ox-axa absciselor x1  x2   x  y  4 x  4  y x  4  y  x  5
2a 2a    
Oy-axa ordonatelor  2 x  y  11  2( 4  y )  y  11 8  3 y  11  y  1
Dacă x1 şi x2 sunt soluţiile b) Rezolvare cu metoda reducerii
M(5,−3) ; 5 şi −3 sunt coordonatele 2 y
ecuaţiei ax +bx+c=0,atunci  x  y  4  3 x  15  x  5
punctului M.Numărul 5 este abscisa,   
1
2  2 x  y  11   y  1
iar −3 este ordonata punctului M. ax +bx+c=a(x− x1)(x−x2) 1 2 x

−2
Unităţi de măsură Volum Capacitate Masă Timp
Lungime Suprafaţă 5 m³=5000 dm³ 1 l=1 dm³ 4 kg=4000 g 1 oră=60 minute
-Coordonatele punctului de
3 m=30 dm 7 m²=700 dm² 0,03 cm³=30 mm³ 3 l=3000 ml 0,5 dag=5 g 1 minut=60 secunde
intersecţie a graficului cu axa Ox
0,7 m=70 cm 0,05 m²=500 cm² 0,05 km³=50 hm³ 0,3 dal=3 l 7 cg=70 mg 1 deceniu=10 ani
se află rezolvând ecuaţia f(x)=0,
2 km=2000 m 2 km²=200 hm² 1 dm³=1000 cm³ 0,2 hl=20 l 2 hg=200 g 1 secol=100 ani
iar cu axa Oy calculând f(0).
3,5 cm=35 mm 1 ar=1 dam²=100 m² 1 m³=10 9 mm³ 125 ml=0,125 l 6,23 g=62,3 dg 1 mileniu=1000 ani
-Intersecţia graficelor a 2 funcţii
2,7 dam=0,27 hm 1 ha=1 hm²=100 ari 3 mm³=0,003 cm³ 0,07 kl=70 l 3 t=3000 kg ¼ ore=15 minute
f,g se află cu ecuaţia f(x)=g(x)
1,3 mm=0,13 cm 0,02 ha =2 ari= 200 m² 0,25 dam³=250 m³ 3 cl=0,3 dl 34 dg=0,34 g ½ ore=30 minute
Teoreme importante Linii importante în triunghi
-suma unghiurilor unui triunghi este 180º 1.Bisectoarea-împarte un unghi în două
-suma unghiurilor unui patrulater este 360º unghiuri congruente;sunt concurente
în I, centrul cercului înscris
-unghiurile de la baza unui triunghi
isoscel sunt congruente 2.Mediatoarea-perpendiculară pe mijlocul
-într-un triunghi isoscel,bisectoarea unei laturi ;sunt concurente în O,centrul
unghiului de la vârf este şi mediană, cercului circumscris
înălţime,mediatoare. -la triunghiul obtuzunghic,O este în exterior
-la triunghiul dreptunghic,O este în mijlocul
-într-un triunghi dreptunghic, ipotenuzei
mediana din vârful unghiului
drept este jumătate din ipote- 3..Înălţimea-perpendiculara dintr-un vârf
nuză. pe latura opusă;sunt concurente în H, -la triunghiul obtuzunghic,H este în exterior
ortocentrul
-într-un triunghi dreptunghic
care are un unghi de 30º,cateta 4.Mediana-uneşte un vârf cu mijlocul
opusă acestui unghi este laturii opuse;sunt concurente în G,centrul de greutate
jumătate din ipotenuză. -centrul de greutate este la 1/3 de bază şi 2/3 de vârf

Numai în Δ dreptunghic:
-teorema înălţimii
AD  BD  DC Unghiuri Linia mijlocie în triunghi
-teorema catetei -adiacente :au acelaşi vârf -uneşte mijloacele
AB  BD  BC şi o latură comună a două laturi .
-teorema lui Pitagora -opuse la vârf Este paralelă cu
sunt congruente a treia latură şi
AB²+AC²=BC²
-complementare :două unghiuri care au suma 90º este jumătate din
-complementul unghiului de 20ºeste unghiul de 70º aceasta.
-teorema lui Thales: -suplementare :două unghiuri care au suma 180º
dacă EF║BC, AE AF
 -suplementul unghiului de 20ºeste unghiul de 160º
EB FC -unghi alungit:care are 180º Linia mijlocie în trapez
-unghi nul care are 0º -uneşte mijloacele
-teorema fundamentală a asemănării: dacă EF║BC,atunci -unghiuri în jurul unui punct laturilor neparalele..
ΔAEF~ΔABC, adică AE AF EF au suma 360º Este paralelă cu
 
AB AC BC bazele şi este egală
-raportul ariilor a două triunghiuri asemenea este egal cu -unghi propriu:care nu este nici alungit,nici nul cu media lor
pătratul raportului de asemănare -unghi ascuţit :are măsura mai mică de 90 º aritmetică.
-unghi drept: are măsura 90º
-teorema bisectoarei -unghi obtuz: are măsura mai mare de 90º
în orice Δ,dacă AD este bisectoare, -unghiuri alterne interne:1 şi 7 , Trigonometrie
AB AC 2 şi 8 sinus=c.op /ip,cosinus=c.al /ip

BD DC -unghiuri alterne externe:3 şi 5, tangenta=c.op /c.al, cotangenta=c.al /c.op
4 şi 6
sin 30º= 1/2, sin 45º= 2/2, sin 60º= 3/2
-unghiul la centru <AOB are măsura -unghiuri corespondente: 1 şi 5,
egală cu a arcului cuprins între laturi 2 şi 6,3 şi 7,4 şi 8. cos 30º= 3/2, cos 45º= 2/2, cos 60º= 1/2
-unghiul înscris în cerc <AMB are -Dacă dreptele sunt paralele,aceste perechi de unghiuri tg x=sin x/cos x sin ²x+cos²x=1
măsura jumătate din a arcului cuprins sunt congruente şi reciproc.
cos x=sin(90º−x) ctg x=tg(90º−x)
între laturi

-raza este perpendiculară pe tangentă Arii,volume şi alte formule

-unghiul format de o tangentă cu o
-Triunghi bh ; ab sin u ; formula lui Heron: abc
coardă este jumătate din arcul subântins A  A  A  p(pa)(pb)(pc),unde
_p
de coardă 2 2 2
-diametrul perpendicular pe o coardă înj umătăţeşte şi 2 a 3
-triunghiul echilateral A  a 3 ; înălţimea triunghiului echilateral h
coarda şi arcul 
-unghiurile opuse ale unui patrulater inscriptibil sunt 4 2
suplementare: <A+<C=180º,<B+<D=180º -triunghiul dreptunghic A  c1  c2 ;
c1  c2
-într-un patrulater inscriptibil,unghiul format de o 
înălţimea triunghiului dreptunghic h
diagonală cu o latură este congruent cu unghiul format de
2 ip
cealaltă diagonală cu latura opusă. -raza cercului înscris în triunghi r  A ; raza cercului circumscris triunghiului R  abc
p 4A
-teorema celor trei perpendiculare
AM   , MB  d  -Paralelogram A=b·h ;Dreptunghi A=L·l (sau b·h); Romb A  D  d (sau b·h) ;pătrat A=l²
AB  d 2
dl 2 (Bb)h ; Cerc L=2πR,A=πR²,
-diagonala pătratului ; Trapez A π≈3,14
-Cilindrul V=πR²h ; AL=2πRG ; AT=AL+2AB 2
-Poligon regulat:apotema an=Rcos 180/n ; latura l n=2Rsin 180/n ; unghiul u=(n−2)·180/n
-Conul V  R  h ; AL=πRG ; AT=AL+AB
2

-Prisma V=AB·h, aria laterală=suma ariilor feţelor laterale, AT=AL+2AB

3
360R -diagonala paralelipipedului dreptunghic d a2 b2 c2 ; diagonala cubului d l 3
-unghiul sectorului obţinut prin desfăşurare u -Piramida V  AB  h , aria laterală=suma ariilor feţelor laterale, AT=AL+AB
G
h 3
-Trunchiul de con V  (R2 r2 Rr) -apotemă=înălţimea unei feţe lat erale
3 h
AL=πG(R+r) ; AT=AL+AB+Ab -Trunchiul de piramidă V (ABAb  ABAb) aria laterală=suma ariilor feţelor laterale
3
-Sfera V  4  R ; A=4πR²
3

3
AT=AL+AB+Ab http://sorinborodi.yeahost.com/