TESTE, ' ,.

-

CHESTIONARE 51 INVENTARf

DE PERSONALITATE UTILlZAt'e IN PSIHOOIAGNOSTIC,

--, Testul AMSHAUER face parte din categoria instrumentelor psihologice de apr eciere a intelectului verba! ~L in special, a cap acitatil de calcul rnatematic, de mernorle ~i orientare spat/ala, oferind totodata examinatoruluiiriformatii asupr a comporlarnentul ui subiectului 'rata de r andamentul obtinut; "

Teste de analogie: probe cognitive care apreciaza capacitatea de sesiz are a relatiiler asemanatoare dintre 'cuvinte, imagini, obiecte, forme etc. solicitind capacitatea de abstr acti z are, -i' j cornp Ieteaza ba teri a de teste penrru a precierea Iactorului« G» (Inteligenta genera-Hi).

Baterla de teste A.P.T. (Academic Promise Test) propusa de G. Binet, cu scopul de a evaluaaptitudinile dife.

108

ren ti a Ie, fii nd str uctur ata in p atru ti puri de teste, axa te pe factori numerici (r ationamente abstracte)9i de verbalitate; Testul ARTH US mascara resursele irnagfriativ-creatoare ale copiilor (construirea unui sat pe baza unor componente oferite de exarninator};

BA BY test se incadreaza in categori a instrurnentelor stan dar diz ate, prin care se investi gheaz a dezvolt area psih ica a copiilor de vtrsta prescolar a, vizind studiul posturii ~i motr icitatri, achizi]! a limbajul ui, conduit a psiho-soci al a, in final oferin d speci alistul u i un coeficient cantit ativ a I dezvoltarii virstei mentale si acoeficientului de dezvoltare l a prescolari, dupa modelul lui GESSEL 91 BUHLER.

Testul VOURDON~AMFIMOV este un test standardizat de bar a], care evalueaz a calltati ale atentiei (viteza si precizi a, concentrarea '~i distributivitatea, rnobilitatea etc.), rnasurindu-se numsrul cored de baraje de semn, nurnarul omisiunilor, numsrul eror ilor, stabilindu-se in final un iridice de cantitate ~i calitate, Desi, prin excelenta, este 0 proba de atentie, multi exarninatori cu exper ienta psiho-rnedicala pot extrage perforrnanta subiectului in patologia org anica, tn startle de astenie rnarcata, oierind surse informative cu privire la trasa turile de person alit ate, meticuloz.itate, i nstabil itate 91 per severenta;

Chestionarul BECK are utiliz are in clinics depresiei in evaluar ea tipului .;;i continutului psiho-geneHc ~i psihopatologic al depresiei: dispoz ltia de fond, anumite sentirnente bine circumscrise (de rat are, vinova tie, autoacuz are, Ii ps a de satisf actie etc.), tulb ur ari hi pnice, a Ie 1 i bi do ul ui si a petitului, fatigabilitate, ir ltabilitate, anestezie gener al a, conduita social a, activit ate util-productiva.

Testul de structurare verbala Bender face parte din categori a instrumentelor psihologice de persona lit ate pentru copii, care Ioloseste noua fi.guri geometrice, cu grade diferite de complexitate, pe care copiii trebuie sa Ie copie in diferite situajii ~i pozitii, oferind speci ali stulu i car a cteri stici de inteligenta, creativitate, intlrz iere In dezvoltar ea psihomotorie, tulburil.ri afective Iudice, de Iimbaj ~i de perceptie.

Testul de retentle vlzuala BENTON investigheaz a patricularitatils memoriei irnedi ate si este util izat in cl iriica pentru ev al u area cantita tiv a. '? i ca litativ a a grad ul ui de deterior are mnez ica a subiectilor cu leziuni cerebrale, in depist area debilitatilor endo- si exogene, precurn si a tulbur arilor de natura. psihosom atica.

Proba are la baza reproducerea unor pl anse cu fi'guri geornetr ice, dupa 10 secunde, tncorportnd 4 tipuri $i v ari an-

I.

109

te: var ianta C ell 10 planse, var i anta 0 ell 5 pl anse, varianfa F cu 5 pl anse ~i varianta G eu 15 planse, subiect ului revenindu-i sarcina de a identifica 0 figur.a - geometries din p atru r asp unsur i posibile,

Inventar de personalitate Bernreuter: cuprlnde un numar de 125 de interog atii, din a carer r aspunsuri se pot extrage .<;ii detasa P atru aspects eu sernnificatie psihlatrica: tendinte nevrot i ce, a utorn ul t um ire a, i ntr over si II nea -ex travers i un ea si dominare-supunere.

I ntre cele p atru scale s- aucalcul at indict de car.el a ti:, evidentiindu-se ca Ioarte sernnificativa dependents reciproca dintre tendinjele nevrotice ~i v ari abil a intr oversi une-extroversiune.

Scala de inteIigenfa metrica a lui BINEl este catalogata ca primul test stand ardiz.at de psihodiagnostic, In determinarea vir stei mentale sau a gradului de -dezvoltare inteIectuala, In anul 1904 ap are 0 vari anta BINET si SIMON, iar In 1905 apare scala co 30 de probleme ier arhiz ate in 0[dine crescinda de dificultate pentru investigarea car acter isticilor copiilor de 3 ani (Iimita inier ioar a a scalei), de 5, 7, 9 $i 11 ani, ell 0 drlerentiere global a pentru idioti, imbecili si debili m intali.

Testul psihologic pentru stabilirea sindroamelor de ttanzitle WIECK apartine lui BOCKER ~1 tncorporeaza in structura sa compoz.itionala un numar de 13 subteste, gradate in dificultati. Analiza rezultateJor cantitative permite examin ator ului 0 evaluare bimodala: scorul obtinut~i timpul necesar rezolvarii, i ar d upa scorul obtinut, pacientul poate fi incadrat in trei trepte de gravitate.

Test prolectiv de personalitate, de tlpul cornpletarilor de fraze,conceput de BONNET-STAFIN este la indemina pedopsihiatrilor si psihologilor scol ar i, CompJet area unor inceputuri de Ir aze, in Iunctie de ceea ce sugereaz a inceputul acesteia. 0 interpretar e atenta poate detasa, la subiectul examinat, tendinte 9i conflide intrapsihice, preocup art dorninanta 9i aspir a tii precum 9i p articular itati com portarnentale.

Testele de tip factorial ale lui R. B. CATTEL sint cele mat utiliz ate In labor atoarele de psihologie. Dintre acestea amintim:

- testul de fidelitate verbals (F): care proiecteaza tra, saturi ale dorninantelor ternper amentale, Rezultatele aplicarii acest ui test au ev identi at 0 fl uiditate pronuntata a f actorului F la diz.armonicii isterici si l a maniacali 9i valori sea-

11.0

zute ale fadorului F l a depresiuni, unde predotnina 0 fluiditate atenuata;

- testul de perseverenta (P); evidentiaza .;;i evalueaza o trasatura de personaJitate a inertiei rnentale (factorul F este rna! ri dicat 9i puternic accentuat In caw! epilepsiilor. al afectiunilor cerebr ale organice si in psihornanii, In timp ce la mani acali ji ister ici factoruI F este mai dimiouat;

- testul de anxietate CATTEL, prin interrnediul celor 40 de interogatii cu trei variante de r aspuns (Da, Nu, carecum), poate detail a cinci Iactori de a nxietate veal aUi, ell semnilicatie psihogenetica ~i ell sernnificatie clinica;

- chestionar ul I G.P.P. (plurifa.ctorial), in varianta de 187 intrebar i, apreciaz a valorile a 16 factori; acest model instrumental creind 0 structure Iactor iala:

- schizotimie - cic1otimie;

- concentrarea - absorbjia:

- Instabilitatea ernotiva - stabilitatea emotiva;

- subor donare - dominate:

- taciturn - cornunicativ:

- nehotarit - hobir1t;

- tirniditate - afectivitate:

- r ationalitate - suspiciune;

- incredere ~ neincredere;

- pragmatic ~ nonpragmatic;

- clarviziune - naivitate:

- calm - nelinjste;

- radical - conservator;

- deferent - indiier ent:

- neintegr are - - integr are:

- destindere - frustr are.

In alar a celor 16 [actor i de person alit ate, mai sint inclusi patru f actori de corectie sintetici, de calcul tn vederea obtinerii pr ofil ul ui si conturul ui 'de personal Hate, ell accentuarea tendin tel or functionale:

- adaptare - anxietate;

- dinarnisrn - inhibitie:

-introversiune - extr aversiune;

- independenta - supunere.

Testul proiecttv de lnvestigare a intensitatii starli ernotive a personalitatii DORKELY-AMEN a fast recamandat initial in clinicile infantile (pentru copii de 8-11 ani), i ar rna] tirz iu .<;i pentru adolescenji. Cere 12 imagini care se prezinta subiectului contin situatii ernotionale neutre si nefinalizate tematic. Pe baza lor, subiectul trebuie sa intocrneasca 0 nar atiune, Se face 0 oorelatie intre continuiul

III

emotional din imagine. $1 conjinutul emotional din nara[iune,

Inventarul de personalitate Edwards investigheaza din punct de vedere psihologic 15 trebuinte :;;i motive (urnirinta, afiliere, agresiune, autonomie, schirnb ar e, respect, dornin are, ra bdare, heterosexu alitate, educa tie, aj utor are, homosex ual itate, or dine etc), Prob a este destlnata adul]i lor ~i are la baz a alegerea unor raspunsuri pentru fiecare item in parte (testul ridica unele greutati lnprivinta -inter pretarii numerice a rezultatelor, ceea ce atrage atentia de a fi utiliz.at cu mare pru denta si de catre sped alisti cu expertenta) .

Scala pentruevaluarea tulburarilor psihice la virstnici Exton-Smith pennite cotarea r apida a starii unui subiect in

vrrsta eu tulburar i psihice. _

Tes t pen tru eval uarea tulb urar ilor percep tu ale (Ben der), cunoscurst sub denumirea de testul data-mini,\»· (face parte din instrumentele de evaluare a tulburarilor perceptsale din circumstantele organice). Subiectul legat la oehi este atins de examinator pe fata :;;i pe miini (subiectulrecunoeste atingerea, dar nu poate preciz a in totdeauna atingerea miinii, iar uneori, nu poate localiza precis loeul atingerii. In starile depresive, r aspunsur ile corecte .;;i er onate stnt legate de intensitatea tr air ii sindr omului depresiv.

Testul de frustrare S. Rosenzweg contine 24 de situalii reprezentind cele mal cunoscule experiente irustr ante din viata curenta a omului. Pentru [iecar e situatie subiectul hebuie sa r aspunda cu prirnul lucru care-i vine in minte, In locul persoanei care tr ebuie sa reactioneze.

Reactiile de frustrate se inscr iu in trei categorir:

- dupa tipul de solution are a situatiei (dominatia obstacolului, apar area EU-lui si persistenta trebuintei};

- dupa directia agresi unii (reactii extr apunitive, intrapunitive :;;1 impunitive);

I nterpret area st atisti ca a d atelor fnregistr ate poate evalua iridicele de conforrnitate eu grupul, modele de reaclii cornportarnentale si examiriarea tendintelor.

B ateri a de dezvoltare psihomotorie Gessel se adreseaza p acientilor din cl inica de pediatrie· (vari ant a 28-46 de iterni) .

Este consi der at un gh i d al pedi alr ul ui pentru aprecierea mai obiectiva ~i completa a dezvolt arii pentru copii ~i a eventualelor anorrnalitati.

112

_ Testul pentru gindire abstracta a. lui Goldstein-Scherrer solicita subiectul ui sa cI asi lice obiectele In Iunctie de an umite eriterii, incluzind aid momente si faze. Criterille de baza sint: cuJoarea, forma geometrica, materialul constitutiv, utilitatea, situ alia si simetr ia,

Scorurile objinute permit examin ator ul 11 i eva 111 area n ivelului de gin dire abstracts, dar $i atentionar ea si anticip area eventualelor mod ilicari f otogenlce (de ex. de ti pul deter ior arii capacitatilor de elasificare sau .al nedezvoltarit lor, al perturbar ii sistemului de eoordonare opticomptor ie},

Scala Hamilton este consi der ata un 111 dintre eel e m a i utilizate instrurnente, din clinica depresiilor. Scala lncorporeaza 17 iterni (tn faza initiala) $i 21 iterni (in!aza imbunatatitii si completata) , cu 3 sau 5 trepte. Acest instrument excelent delasea za urmatoar ele aspects: d espartirea depr esiva, sentimentul de vinovatie, idei sau tentative autolitice, tipuri de insomnii, echivalente somatics ale anxietatii, simptome gastrointestinale, simptorne genitale, idei hipocondriace, seaderea in greutate, ind iea torul indivi dual de ad apt a bil it ate;

Scorul ob tin ut prin comp I et area seal ei perrnite ex am in atorului calcularea unui indice global de depr esie, care poate oferi informa tii uti! e, atlt pen tru aspectele cantitative a le depresiei (gr avitatea depresiei), cit ~i cele celitative.

Seal a are 0 ar ie de a pli ca bi litate, In ultimul timp, in cercetsr ile de psihofarmacologie, pentru testarea medicarnentelor.

Testul proiectiv de personalitate Jackson are 0 n"!._.are a dresabilit ate pentr u clinica pedopsi hi atr ica (5.-12 "ani). Copilului i se ar ata succesiv un nurnar de 8 irnagini in care sint reprezentate situatii similare. Raspunsur ile copilului permit analiza particular itatilor individuals in cadrul relatiilor interperson ale - pe de 0 parte, cit -,?i diagnosticarea tensiuni!or, care exista tn cadrul acestei r el atii,

Chestionar de perseualitate Llclco-Ivanov evalueaza trasaturils dizarmonke de person alit ate, Se pot evidenti a, in mod special, tendintele de disirnul ar e, gradul de sineeritafe a raspunsur ilor si event ua lele deteri or iir i organice ale armoniei person alitatii.

Scala de evaluare clinica in psihoza iunctionala elaboratii. de Lorr cupr inde 62 itemi, care pot fi aranjati In 7 trepte de intensitate, i ar in final se poate oferi configuratie pentru urrnatoare!e ser i i de sirnptorne: depresie-exci I atie, proieetis par anoi da, nivel de activit ate, complezenta, r ezistenta, percept! a motiv atiei, a utodepresi c=-exp ansivitate,

113

tulburari aleproceselor psihice, cognitive, agresivitate, simptorne conversive si depresie agitata.

In final stnt contur ate 6 modele, tulburari cornune unui grup de bolnavi si configur atii sirnptornatice distincte, care 011 se identifica 'insa cu grupele diagnostice cu care se coreleaz a.

Testul Luscher consta in alegerea, in ordinea preferintelor, a unui numar de pl anse colorate, de culori diiertte (varianta cea mal uzuala estecu culori). Subiectul alege ori respinge cartonasels colorate. Aceasta atitudine de atr agere sau respingere este legaia de structuri laterite de personalitate. Prin acest model, testul f urnizeaz a inform atii privind structura personalitatii, zona de tensiune, car acteristici rej ect ate sao suprimate, prognosticu.1 actualelor perturbari, prognosticul ad a ptiv-proiesional, pred j spozi tii I a alectinni psihosomatice. Proba «culor ilor» are mare zona de aplicabilitate: de la clinica de bali interne, in procesul formativ 9COI ar , pina l a integr area scol ad.

In cliniea ps ihiatr ica testui LUSCHER oier a iniormatli pertinente din sfera anxietatii, depresiei ori asteniei. De asernenea, tulbur ar ile de persona:litate pot fi anticipate prin a pI icar ea, cu grad de sincerit ate, a testul ui culor ilor.

Testul MICHI:GAN faee parte din probele destinate capacitatii adaptive a copiilor de 7-16 ani. Proba contine 15 im agi ni a unor situajii per son al e si sad ale, consider ate eritiee in dezvoltarea copilului, dintre care una este incornpleta, f avortztnd pr oiectia subiectiva specifica, Evaluarea se face pr in etaloane standardiz ate.

I nven tar m u It if az ic de pers 0 nalita te MIN E S 0 TIA

(M.M.P.!.) cuprinde, In forma cl asica :;;i originala - 550 de afirrnajii scrise pe cite un cartonas fiecar e. Subiectul trebuie sa Ie citeasca si sa Ie categor lseasca in trei clase: adevar at, fals, nu stiu,

Dupa calcule stabilite, acest inventar s-a detasat ca prognostic 9i diagnostic in noua scale iclinice de evaluare: hipocondrie, depresie, isteri e, deviatie psihosomatica, rnasculinitate-feminitate, paranoia, psihastenie, schizofrenie, manie .. In plus,chestionarul M.M.P.1. rnai adaug a inca trei scale care apreci az a: atitudinea fata de test, atitudinea fata de sine si intr over si unea sociala. .

Scala pentru evaluarea starii de hipnoza apartine lui ORNE CONNEL. Slot l uati In studiu cinci factori care sint cuantificati dupa modele psihometrice: absents reactivitatii, prezenta reactiei ideomotorii, irnposibrlitatea respingerii su-

114

gestiei, posibilitatea sugestionarii unor tra ir i hal ucin ator ii ~i amnezia posthipnotica,

Matricele Progresive Raven permit masurar ea f actorului G si a Iactorului de grup perceptiv, Este cunoscut sub trei vari ante: colorate pentru eopii, vari antele A, B, C, D, E pentru elevi plna la terminarea Iiceului $i varianta pentru sluden]i :'/oicadre de conducere. T ntr -un dreptunghi lipseste o porjiune, a figura. Dedesubtul dreptunghiului slot 0 ser ie de 6 ori 9 figuri, asernanatoare ca marime $i forma, dar numai unul din astea se potriveste, care prin 1nlocuire cu Iata alba ar face figura initiala, 39a cum a fost ea conceput a.

In rezolvarea problernelor Raven punepe subject in situatia de a gasi 0 solutie, Subiectul poate gasi 5 v ari ante de r aspunsuri, dar numai unul este cored:

~ raspunsuri corecte;

~ r aspunsuri corecte, dar incomplete; ~ r aspunsuri bizare;

~ raspunsur i gre$ite;

- r aspunsur iprin repet are.

Prin Matricele Progresive Raven, psihologul poate apr ecia eoeficientul de inteligenta (Q.l.).

Testul de lnteligenta generala ~i aptitudini sociale de tip percepttv, mnezic ~i optlco-motor (praxla dlgitala) a lui RAY consta din a prezen ta sublectul ui 0 ser ie de figuri geometrice din ce in ce mai compiexe, prezenlate intr-o anumitil succesiune, Proba pune in evidenta tulbur ari corigenitale sau dobindite din sfera perceptiv-mnez.ica, car acteristici ale inteligentei, calit atea str uctur ii perceptive a spa]i ul ui si este un excelent instrument in di agnosticarea af az iilor, apr axiilor ~i agnoz.iilor.

Testul proiectiv de personalitate RORSCHACH contine

10 planss (cinci alb-negru, doua alb-negru-r osu ~i lrei divers colorate). Semnificatia analitica a planselor (1 = angoasa pierderii obiectul ui; 2 = scena primitiva, cuplul ori ginal: 3 = situatia oedi pi ana; 4 = supr ae-ul p atern; 5 = im aginea marnei Ialice: 6=bisexualitatea; 7=;separarea de p artenerul matern; 8 = mediul exterior strain de f arnilie; 9 = pulsiurrea mortii $1 1O;...___ angoase de tmbucatatlre, distrugerea ansambi ul ui «cu pastr area disponibilitajilor r eintegr ar i i si r egiarii»;

In afara de sernnificatia analitica, pl ansele mai contin semnilicatii (l ~ autoritate Ierninina matr i arhala: 2= i deea naster!i, conti nu i t ate a vi etii, el emen te b i sex u ale, se par area originara om-s-animal; 3 =complexele personate, psihisrnul individ ual profund; 4 = pr inci piul m asculin, puterea, virIli-

115-

tatea: 5 = psihisrnul persona I primar, im a gi nea de - simi; 6 = = Iunctionarea principiului rnasculln (investlrea energret masculine); 7 = arhetipul ferninita tii, energi a si Iunctibnarea principi ul ui feminin; 8 = d i sponibilitatile a d a ptative ale subiectului, natura lor, I umea exter ioar a, medi ul f arnilial, strain; 9 = tr anspersonal ul si 10 = arheti pul sur sa/i nconstientul.

Prelucr area statistics a testului proiectiv mai permite detasarea a 'p atru tipuri de r ezonanta intima: cuartaji. extratensivi, intratensivi, arnbii - egali.

Chestionarul de personalitate Schmllschek face par - te din grupa tehnicilor pr oiective tematlce, cu 22 de pl anse reprezentlnd imagini mai mult sau mal putin structurate (baie, str ada, dormitor, sufragerie, nori, plansa alba etc) ;;i 67 de figuri umane (barbaji, cop ii, femei) sau animale (dine etc.), confection ate din carton, cu care subiectului i se cere sa tntocrneasca un tablou91 sa realizeze 0 povestioar a legata de acestea.

Proba psihologica permite exarninator ului aprecien referitoare la adapt area sociala a individului ca ;;1 la madill In care acesta se autoapreci az a. Testul este uti! in diagnosticarea strudurilor nevrotice de personalitate 91, uneori, a psihoze!or (uneori a dat rez ultate satisfacatoar e pentru schizofreni si p acienti cu potential suieidar).

Testels sociometries r epr ez inta tehnici de sond ar e a sod a bi I ita ti i. eel e mai uti I iz ate sint: chestionarele sociornetrice de adaptar e si soci abilitate, cele propriu-zise cu referire la rel atiile inter person ale din dinarnica grupului, cele de evaluare a reput atiei Iocatioriale si cele de evaluare a perceptiei soci ale.

Chestionar Strozky: evidentiaza s indr orn u I pr esutcrd ar si a preci aza r iscul su lei dar. In structur a sa sint asimiIati 52 iterni ternatici (valoarea predictiva Inca esta discutabila ) ;

Testul proiectiv de personalitate Szondi consta in alegerea afectiva (simpatic-antipatic) a unor fotografii reprezen-

tind riguri umane. .

Proba are la b az.a conceptia ca In aleger ea prin simpstie si respingere sint alegeri umane In destin: alegerea de iubire, de profesie, de amid tie, aJegerea in boala sau in moarte (toate fiind consider ate trebu inte pul sion ale) .

Metoda i nvesti gheaz a: aspi r a tiil e pulsionale inconstiente ale individului, pozif ia EU-lui fata de pericolul pulsional, dialedica EU-Iui si a celorlalte pulsiuni.

Anal iz a desti n u! ui pri n test ul SZOND I distinge: aspir atil sau tendin]e pulsiona I e, trebuin te sa u f actor i puJ si oil ali, pulsi un i sa 11 vedori pulsion ali.

116

Se, mai pot detasa 4 grupe autonome ale maladiilor mentale (schizolren, circular, proximal si ereditar al bolilor de natura sexuala). Fiecarui grup Ii corespund 4 vector! pulsionali: pulsiunea sexual ita tii, pr oximalita]i i, EU -I ui si a ccntactul ui, Acesti f actor i pulsionali genereaza, tn rnanifestarea lor, patru terrdinte: spre cautare de noi achiziti], de aderenta la obiect, de acr osa] fata de obiectul vechi si de separ ar e si detasare de obiect.

Semnilicatra psihologica a celor 8 factori (trebuinte)

pulsionali evidenti ate pr in testul proiectiv SZONDI: p asivitate, activism, acum ul are aiecttva, a utov alor iz are, cuart area EU-Iui, dil atarea El.l-Iui, achiziti a obiectual a ;;i at asarnent acrosaj fata de obiectele vechi,

Scala de maturitate sociala WIN ELAND este utiliz ata in scopul evaiuarii competitiilor sociale, Ea of era date cede despre evaluarea inapoier ii rnentale in masur a cornpetentei sociale.

Cu ajutorul scalei, examinatorul poate depista l a subiecti urrnatoarels categori i com portarnent al e: locornotie, ocup atie, autoindrumare, socializ ar e, ajutor are genera,la, de hotarire si de imbr acare. Proba urrnareste 0 evaluate a comport arnentelor medii, obisnuite si nu a unor mornente exceptionaIe din viata suhiectului. Rezultatul final, fie sub forma unei virste soci ale, fie sub forma unui coeficient social.

Chestionarul W~M apreciaza denivelari ale echilibrului emotion ai, sub forma de tendin te p asagere, accentu ate ~i puter ntc accentu ate, rei eva urrnatoarela car acleristici, p ar iicular itati si tr asatur i de personalit ate: emotivitatea, obsesii, tendinte schizoide, tend in te par anoide, depresi ve- h ipocondriace, tendinte impulsive-epileptiforrne, i nstabilitale ~i tend inte anti sociale.

Chestionarul - Personalitatll accentuate (d u pa model u 1 I uj CARL LEO NARD) contureaza 10 ten dinte accentu a te de person alitate: demonstr ativitatea, hiperexactit ate a, hi per perseverenta, necenz urarea, hi pertirni a, d istirni a, ciclot i rni a, exaltarea, anxietatea .<;i emotivitatea eu semnilicatle psihoiogicii normals, psihogeneticii, psihosornatica 9i sornato-psihid.

Scale de evaluare psihoccrnportamentala utilizate in Clinlca de Psihlatrle din Iasi:

- Scala de observatie semiologlca a riscului comport amental patologic auto-~i heteroagresiv;

- Scala de evaluare a irnplicatiilor medicale Tn alee. olisrn:

117

- Scala de atitudini a comportamentului dar;

- Scala de anxietate psihop atologica, somatica si sindromologidi;

- Scal apentru deterrninarea precoce a deter ior ar ii ment ale in clinica psihiatrica;

- Model psihotehnic de evaluate a potentialului aptitudinal functional rest ant (rezidual);

- Scala inventar-standard pentru comportamentul patelogic prin tentative autolitice,

delicto-judi-

, '

CUPRJNS

Psihodiagnostic 3

Metoda observattei tn psthologie 9

Metoda autoobservattei ~i introspectia 20

Metoda blograftca in psihologie 23

Metoda convorbirii 35

Metoda expertrnentala in psihologie 4.3

Conditiile generale ale oriearui experiment 49

Metoda testelor 63

Clasilicarea testelor 78

Metode ~i tehnici projective 93

Metoda chestionarelor ~8

Teste, chesticnare ~i inventare de personalitate utilizate in psiho-

diagnostic J08

N. Oprea, M. Revenco, N. Cosmovici, V. Paraschlv, V. Chirita

PS[HOLOGIE GENERALA ~I MEDICALA

Prezentat la editur a 30.04.1993 Coli editoriale 7,3.

Coli de tipar conv. 6,3.

Tiraj 2035.

Comanda 130.

I ntre prinderea ed i tori al-po Ii gr a fica $tii nta 277028. Chisinau, str. Academiei, 3