Numarul turistilor straini va scadea dramatic in aceasta iarna

Romania dispare de pe harta statiunilor de schi

15 Decembrie 2007
de GABRIEL BEJAN

» Agentii de turism avertizeaza ca in aceasta iarna numarul turistilor straini veniti sa schieze in
Romania va scadea dramatic de la doua sute de mii la numai cateva mii.

» Declinul turismului de iarna este cu atat mai suparator cu cat Romania are una din cele mai
intinse zone muntoase din Europa

» Partii putine si scurte, statiuni scumpe si cu infrastructura depasita sunt principalele motive
pentru care, spun agentii de turism, strainii ne evita.

» Autoritatile incearca din 2003, prin Programul Superschi in Carpati, sa revigoreze statiunile de
iarna, dar rezultatele nu au aparut inca.

» In ciuda evidentei, Romania vrea totusi sa organizeze Festivalul Olimpic al Tineretului

European in 2013, rezervat sporturilor de iarna.

 Statiunile de schi din Romania sunt in cadere accentuata in privinta numarului strainilor care
vin aici sa-si petreaca vacanta de iarna. Daca in urma cu cativa ani puteam vorbi de o suta, doua
sute de mii de iubitori ai sporturilor de iarna din alte tari care alegeau Predealul, Sinaia, Poiana
Brasov sau alte statiuni pentru a-si cheltui banii de vacanta, astazi putem spune ca Romania
aproape a disparut de pe harta Europei din acest punct de vedere. Agentii de turism estimeaza ca
in aceasta iarna numarul turistilor din alte tari care vor veni la noi va fi de cateva mii, ridicol de
putin in comparatie pana si cu tarile din jurul nostru. Gheorghe Fodoreanu, operator privat de
turism, fost presedinte al ANAT (Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism), sustine ca
intotdeauna a fost greu sa vanda vacante de iarna in Romania turistilor straini, din cauza
concurentei puternice a celorlalte tari din Europa – Franta, Austria ori Elvetia, sau chiar Bulgaria
si Slovenia. "sansa noastra o reprezinta ungurii, sarbii sau moldovenii, care au venit pana acum in
numar mai mare in statiunile noastre. Din pacate, din acest an, numarul moldovenilor s-a
diminuat foarte tare, din cauza dificultatii acestora de a obtine vize de intrare in Romania dupa
intrarea noastra in UE. Daca pana in 2006 veneau intre 12.000 si 16.000 de cetateni din
Republica Moldova, anul acesta estimez o scadere cam cu 60-70% a numarului acestora", spune
Fodoreanu. Fostul presedinte al ANAT mai crede ca in aceasta iarna nu-marul strainilor care vor
intra in Romania nu va depasi 15.000. (Este vorba despre numarul strainilor care vor veni prin
agentii de turism. La acesta trebuie adaugat numarul celor care vin independent in Romania.)
Aceleasi prognoze sumbre le are si Traian Badulescu, purtatorul de cuvant al ANAT. "Nu aveam
cifre oficiale, dar – din estimarile noastre – nu cred ca vom avea mai mult de cateva mii de
straini. Exista o concurenta serioasa, la nivel european, din partea unor tari cu traditie in domeniu,
precum Elvetia sau Austria, si chiar la nivel zonal din partea Bulgariei sau Sloveniei. Acesta este
si motivul pentru care agentiile de turism nu si-au facut o strategie comuna pentru sezonul de
iarna, asa cum, de pilda, au facut una pentru sejurul strainilor in sezonul cald incepand cu vara
anului 2009", spune Badulescu. La inceputul lunii decembrie, site-ul bulgaresc Novinite.com
anunta ca Bulgaria, Romania si Slovenia le vor fi recomandate englezilor ca destinatii turistice de
iarna de catre serviciul de calatorii al Post Office din Marea Britanie. Motivul principal pentru
care britanicii erau invitati sa vina in aceste tari era "pretul semnificativ mai mic decat in Franta,
Elvetia sau Austria". Chiar si recomandata insa, Romania nu reuseste sa fie atractiva. Traian
Badulescu identifica drept principala problema lipsa infrastructurii (partii de schi, telescaune
etc.). De aceeasi parere este si Gheorghe Fodoreanu, care spune ca statiunile romanesti nu pot fi
convingatoare pe piata occidentala din cauza lipsei unor infrastructuri moderne si a inexistentei
partiilor de schi mai lungi de 2 km si a spatiilor de cazare situate la altitudine mare. De asemenea,
Marian Brancus, directorul unei alte agentii de turism specializate pe vanzarea de vacante pentru
straini, spune ca a ales sa nu vanda nimic in aceasta iarna in statiunile montane din Romania
pentru ca "acestea sunt prea scumpe".

Mai ieftin ca-n Occident, dar mai scump decat in Bulgaria

Dupa cum anunta si serviciul de calatorii al Post Office din Marea Britanie, statiunile montane
romanesti au preturi mai mici decat cele din Franta sau Elvetia. Cu toate acestea, insa, ofertele de
la noi sunt mai scumpe decat la vecini.Astfel, la Poiana Brasov, o zi de cazare la un hotel de trei
stele costa intre 55 si 80 de euro pe zi. Pretul mai urca cu 10-20 de euro daca vorbim despre
conditii de patru stele. Prin comparatie, la Bansko, Pamporovo sau Borovets, statiuni bulgaresti
cunoscute in Uniunea Europeana, preturile pentru cazare la un hotel de trei stele sunt, in acest an,
de 25-30 de euro (pentru luna decembrie) si scad apoi cu 10-20% in ianuarie pana la inceputul lui
februarie, pentru a creste din nou in a doua jumatate a lunii februarie. Aceasta in conditiile in care
parerea operatorilor din turism este unanima in a considera statiunile bulgaresti mai bine dotate –
partii de schi mai lungi, infrastructura mai buna etc. – decat ale noastre.
Ministerul Turismului nu poate estima numarul strainilor care vor veni in acest an in Romania
Daca estimarile acestui an sunt de cateva mii de straini, in anii trecuti se vorbea de sute de mii de
vizitatori din alte tari. Autoritatea Nationala de Turism (institutie care in prezent nu mai exista,
fiind inclusa in Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii
Liberale) informa ca, in iarna 2003-2004, 240 de mii de straini si-au petrecut vacanta la noi, iar in
anul urmator s-a sesizat o usoara crestere, ajungandu-se pana la 270 de mii. In jurul acelorasi
cifre s-au situat sosirile strainilor si in iarna 2005-2006.
Pentru anul acesta, reprezentantii turismului romanesc ne-au spus ca nu pot face nici o prognoza
legata de numarul turistilor straini care vor veni in Romania pentru schi.

Planuri mari pe hartie

Programul Superschi in Carpati varianta 2003:
Etapa I cuprindea statiunile din zona Valea Prahovei cu localitatile Sinaia, Busteni, Azuga, zona
Predeal-Rasnov, statiunea Poiana Brasov, zona Padina-Pestera-Valea Ialomitei, zona Valea
Superioara a Teleajenului-statiunea Cheia, zona Bran-Moeciu. Etapa a II-a: statiunile si
localitatile turistice: Izvoarele, Borsa, Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Tihuta, Harghita
Bai, Harghita Madaras, Izvorul Muresului, Lacu Rosu, Lepsa, Covasna, Comandau, Sugas Bai,
Cheia, Balea-Lac, Paltinis, Parang, Straja Pasul Vulcan, Rausor, Muntele Mic, Semenic-Crivaia,
Stana de Vale, Arieseni, Baisoara, Fantanele-Belis, zona Leasta, zona Valea Doftanei.
Etapa a III-a cuprinde noi statiuni sau centre turistice pe amplasamente noi, situate in vecinatatea
unor localitati sau sustinute in prezent numai de o cabana: Luna ses, Valea Vaserului, Tibles
(Fiad), Puzdrele, Valea Vinului, Carlibaba, Lesu, Valea Putnei, Chiril (Zugreni), Brosteni, Borca,
Valea Haitii, Colibita, Lapusna, Ardeluta, Durau, Slanic-Moldova, Vetresti-Herastrau, Valea
Dambovitei (Pecineagu), Iezer, Piscul Negru, Movilis, Lotrioara, Malaia, Obarsia Lotrului,
Vidra, Gatu Berbecului, Poarta Raiului (Sureanu), Petrimanu, Campusel, Baleia, Raul ses
(Godeanu), Gura Zlata, Olteana (Tarcu), Rogojel (Vladeasa), Lunca Visagului, Steaua (Somesul
Rece), Valea Ierii, Mogosa, Cavnic.

BILANT
Realizarile lui Agathon: o partie si doua tunuri de zapada
Fostul ministru al Turismului din guvernarea PSD, Dan Matei Agathon, spune ca, in ceea ce-l
priveste, a facut "ce a putut in cadrul Programului «Superschi in Carpati»". Mai exact, realizarile
cu care se lauda fostul ministru sunt partia de schi de la Azuga, tunurile de zapada de la Azuga si
Predeal si transportul pe cablu de la Sinaia. "Nu ma intrebati pe mine de ce nu s-a facut nimic
pana acum in cadrul acestui proiect. Intrebati-i pe cei de acum! Nu au facut nimic pentru ca in
Romania turismul este tratat ca un boschetar", spune Agathon.

VORBE GOALE
Programul "Superschi in Carpati" s-a pierdut pe drum Ovidiu Garbacea, unul dintre oamenii
de afaceri care a ales sa investeasca in turismul montan din Romania, a inceput sa construiasca un
complex la altitudinea de peste 1200 de metri, in comuna Fundata, judetul Brasov. Garbacea
spune ca a avut in proiectul complexului si o partie de schi, dar cel putin deocamdata a renuntat la
acest plan din cauza costurilor foarte mari: "In toata lumea statul participa intr-un fel sau altul la
dezvoltarea turismului. La noi, pana acum am facut totul pe banii nostri. Am renuntat sa mai fac
partie de schi la Fundata pentru ca trebuia sa platesc 20-25 de miliarde de lei vechi taxa, pentru ca
ar fi trebuit sa scot un teren de 8 hectare din fondul forestier". Guvernul Adrian Nastase lansa in
decembrie 2003 o lege care urma sa stimuleze practicarea schiului si a sporturilor de iarna in
Romania. Actul normativ vorbea, printre altele, despre acordarea de scutiri la plata taxelor in
cazul schimbarii destinatiei terenurilor pe care se vor amenaja partiile de schi (terenurile fiind in
prealabil declarate de utilitate publica). Legea a fost modificata in 2006, iar in anexa noului act
normativ au fost stabilite zonele montane identificate pentru dezvoltarea sporturilor de iarna,
zone de pe aproape tot arcul carpatic. Referitor la taxele pe care trebuie sa le plateasca totusi
investitorii, reprezentantii Ministerului pentru Turism ne-au spus ca "acestea au fost introduse de
Ministerul Agriculturii ulterior aprobarii legii". Daca lucrurile se vor misca totusi intr-o directie
buna ramane de vazut, mai ales ca Romania si-a propus sa organizeze editia din 2013 a
Festivalului Olimpic al Tineretului European, rezervat sporturilor de iarna. Pentru aceasta tara
noastra ar trebui sa aiba partii si baze sportive ireprosabile aproape in toate statiunile de pe Valea
Prahovei: Predeal, Azuga, Sinaia, Busteni, Valea Rasnoavei, zone prevazute pentru desfasurarea
competitiei.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/romania-dispare-de-pe-harta-statiunilor-de-
schi-113742.html