Dezvoltarea si specializarea serviciilor in Romania Hoteluri si Restaurante

Grupa de servicii pe care am ales sa o analizam si sa o prezentam in aceasta lucrare este grupa hotelurilor si a restaurantelor din Romania. Serviciile hoteliere sunt parte component a grupei formate din serviciile turistice care la rndul lor fac parte din vasta ramur a serviciilor. n consecin, ele vor avea aceleai elemente componente i caracteristici cu unele particulariti inerente. Daca ar fi sa privim in urma cu 2-3 decenii,am observa cu usurinta faptul ca serviciile erau incadrate in spera neproductiva si nu erau private cu mare interes.Acest lucru s-a schimbat,si modul in care acestea erau private s-a imbunatatit,in principal pe baza urmatoarelor date: numai serviciile pot crea locuri de munca , sectorul teriar nu este ngrdit dect de reglementri care sunt repuse n discuie n cadrul unui proces de liberalizare a schimburilor internaionale; oferta de servicii difereniate i adaptate la cerere este un element esenial al competitivitii ntreprinderilor oricare ar fi domeniul lor de activitate.Chiar si asa,hotelurile din Romania sunt pe penultimul loc in Europa dupa gradul de ocupare in timpul verii si detin detasat ultima pozitie in clasamentul privind ponderea strainilor in totalul turistilor, cauzele fiind fluxul slab de turisti de afaceri, imaginea externa proasta, tarifele mari si evaziunea. Hotelul reprezint forma cea mai cunoscut de cazare a industriei hoteliere, ndeplinind i funcii conexe, pe lnga funcia principal de cazare. Unele tipuri de uniti hoteliere ofer un produs complet, format din servicii de cazare i alimentatie, iar alte tipuri de uniti hoteliere nu ofer dect servicii de cazare asociate cu un set mai bogat sau mai limitat de servicii complementare (de exemplu, hotelurile apartament sau campingurile ce nu dispun de uniti proprii de alimentaie). Restaurantul este locul public care mbin activitatea de productie cu cea de servire, punnd la dispozitia clientului o gama diversificata de preparate culinare, produse de cofetarie-patiserie, bauturi si unele produse pentru fumatori. In cadrul grupei hoteluri si restaurant,se poate observa cu usurinta ca serviciul de baz este cel care satisface nevoia de baz a clientului (cazarea, n cazul hotelului, alimentaia n cazul restaurantului). Cu toate c este raiunea principal pentru care clientul apeleaz la uniti de acest tip, el nu constituie i criteriu de alegere principal ntre acestea, ntruct, n form pur, ele propun, de fapt, un serviciu echivalent. Alegerea se va efectua lund n considerare alte criterii: localizare geografic, impresii anterioare, servicii oferite, ambian, pre, etc.,iar serviciile periferice (auxiliare) nsoesc serviciul de baz, cu rolul de a-l ameliora, de a-l valoriza. n cazul hotelului, este vorba de: oferirea unor diferite sisteme de rezervare; oferirea de parcri; transportul bagajelor; asigurarea securitii; servicii difereniate n camer prezena piscinei, i n general tot ce ine de prestaii ctre client.

Dezvoltarea si specializarea serviciilr in Romania : Hoteluri si Restaurante

Cu toate acestea, activitile hoteliere presupun nu numai asigurarea locurile de cazare, prepararea alimentelor, a buturilor, ci i atenia deosebit ce trebuie acordat contactului direct cu clientul.Complexitatea activitilor, hoteliere face ca realizarea acestora la un nivel de calitate ridicat s fie dificil dar nu imposibil. O analiz corect asupra particularitilor lor trebuie s nceap de la ncadrarea lor n grupa serviciilor. Caracteristicile acestora sunt aplicabile i permit dezvoltri specifice cu un grad mare de pragmatism. Cele mai scumpe servicii hoteliere i de restaurant din Europa sunt n Norvegia, iar cele mai ieftine n Macedonia, potrivit Biroului de Statistic al UE. Tarifele practicate de hotelurile i restaurantele din Romnia sunt printre cele mai mici din Europa, ara noastr situndu-se n coada unui clasament care analizeaz tarifele din hoteluri i restaurante din 37 de ri europene,in ciuda faptului ca avem potential touristic,stratigeii de dezvoltare si marketing,fonduri pentru imbunatatirea acestor servicii si nu in ultimul rand,o lume intreaga pe care o putem cuceri folosindu-ne de obiectivele turistice de care dispunem. "Ponderea mica a strainilor in numarul total de turisti si gradul slab de ocupare reflecta clar imaginea Romaniei in strainatate. Suntem mult in urma in ceea ce priveste imaginea externa chiar si comparativ cu Bulgaria, fata de care nu suntem departe ca servicii. Sectorul privat s-a miscat, a mai investit, dar statul a ramas in urma, ocupat cu altele", a declarat agentiei Mediafax Mohammad Murad, presedintele Federatiei Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR) si unul dintre cei mai mari hotelieri la nivel national.El spune ca Romania nu este cunoscuta in lume, iar putinul pe care il stiu strainii este negativ. Potrivit lui Murad, imaginea externa a Romaniei este zero. "Noi putem face oferte si de un leu camera in strainatate, ca tot nu se vand. Strainii nu stiu ce gasesc aici, cum sunt drumurile sau serviciile, cum si cu ce ajungi dintr-un loc in altul. Cam 80% dintre strainii care vin aici sunt placut impresionati, pentru ca se asteapta sa gaseasca ceva foarte rau. Hotelurile de patru stele de la noi, de exemplu, sunt de multe ori peste cele similare din tarile din jur. La partile comune este insa de lucrat, pentru ca zona comuna este mult in urma, din cauza divergentelor dintre diverse autoritati", a afirmat Murad. Totodata, in Romania nu exista un cadru economic stabil care sa atraga investitorii straini, astfel incat hotelurile din orase sa fie mai pline si in perioada verii.Potrivit datelor Eurostat, in perioada iunie-septembrie a anului trecut, gradul de ocupare al unitatilor de cazare din Romania a fost de 32,9%, iar singura tara europeana care sta mai prost la acest capitol este Lituania, cu 31,6%.Hotelurile din Bulgaria au fost pline in proportie de 45,7%, iar cele din Ungaria au avut un grad de ocupare de 40%. Cel mai bine stau Cipru si Croatia, ale caror hoteluri au fost ocupate in proportie de 81,6%, respectiv 80%. Statistica romaneasca arata ca anul trecut Romania a avut sapte milioane de turisti (sosiri in hoteluri), din care 78,4% (aproape 5,5 milioane) romani, si 21,6% (1,5 milioane) turisti straini, ponderi apropiate de cele din anul 2010.

Dezvoltarea si specializarea serviciilr in Romania : Hoteluri si Restaurante

Capitolul I : Analiza nivelului de dezvoltare si specializare a serviciului hoteluri si restaurante in Romania

Sectorul teriar n Romnia se afl n curs de dezvoltare. Investiiile fcute n acest domeniu se afl pe locul 2 raportat la celelalte sectoare. De asemenea, se poate afirma c tendina este de cretere n sectorul teriar i secundar i de scdere n cel primar (trasatura definitorie a rilor cu nivel sczut de dezvoltare, categorie din care face parte i Romnia). Astfel ponderea populaiei ocupate n sectorul serviciilor n totalul populaiei ocupate n sectorul serviciilor n totalul populaiei ocupate este n Romnia de 31%, iar ponderea la crearea PIB de 46,4%. Un tip de servicii aflat n expansiune n Romania sunt i serviciile n domeniul ,,hotelurilor i restaurantelor, o sursa important de creare a veniturilor avnd n vedere potenialul tutristic i condiiile climaterice ale Romniei. Numrul ntreprinderilor ce au drept obiect de activitate prestarea de servicii n domeniul hoteluri i restaurante au o pondere de 3%. Pe msur ce piaa hotelurilor s-a dezvoltat din ce n ce mai mult, odat cu intrarea mai multor lanuri hoteliere de talie internaonal, a crescut i crearea de servicii de consultan n domeniu, contribuind la dezvoltarea acestor tipuri de servicii Primele 5 cele mai scumpe ri din Europa, din punctul de vedere al tarifelor practicate n hoteluri i restaurante sunt: Norvegia, Elveia, Danemarca, Suedia i Finlanda. Cele mai mici tarife n hoteluri i restaurante se ntlnesc n Macedonia, Albania, Bulgaria, Serbia, Bosnia Heregovina, Muntenegru i Romnia. ntre cele mai reprezentative zone turistice ale Romniei se disting cteva cu caracteristici deosebite: - Bucuresti - capitala Romniei cel mai mare centru politic, industrial,administrativ, cultural, stiintific si turistic al trii; - Munii Carpati - prin ntindere, usoar accesibilitate, originalitatea si frumusetea peisajelor montane, bogtia de ape minerale si multiple posibilitti de practicare a sporturilor de iarn, constituie cea mai mare si mai complex zon turistic a trii. Aici se gsesc renumitele statiuni montane internaionale Poiana Brasov, Sinaia, Predeal, care, alturi de Borsa, Stna de Vale, Pltinis, Duru, Semenic, Muntele Mic, Blea, dispun de hoteluri moderne si vile cochete, restaurante, numeroase posibilitti de agrement, prtii si instalaii pentru sporturile de iarn si transport pe cablu. Turismul balnear are, de asemenea, puternice baze de tratament, cazare si agrement n frumoasele statiuni din depresiunile sau culoarele de vi carpatine: Bile Herculane, Bile Felix, Climnesti-Cciulata, Slnic-Moldova, Bile Tusnad, Covasna, Vatra Dornei etc.; - Litoralul romnesc al Mrii Negre - zona respectiv are o alctuire complex care-i mreste valoarea turistic. Ea se desfsoar pe o lungime de 245 km, cu Delta Dunrii si complexul de lagune Razim-Sinoe la nord,iar la sud pe circa 70 km se ntinde litoralul turistic propriu-zis.
Dezvoltarea si specializarea serviciilr in Romania : Hoteluri si Restaurante

Statiunile de pe litoral, bine cunoscute n turismul international: Nvodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costineti, Olimp, Neptun, Jupiter, Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, au moderne baze de cazare si tratament si diverse posibilitti de agrement;

Dezvoltarea si specializarea serviciilr in Romania : Hoteluri si Restaurante