Figuri geometrice

I.Triunghiul- poligon cu trei laturi.

Clasificare:
1. după laturi:
- ∆ oarecare;
- ∆ isoscel (două laturi egale);
- ∆ echilateral (toate laturile egale).

2. după unghiuri:
- ∆ ascuţitunghic (toate unghiurile < 900);
- ∆ dreptunghic ( un unghi = 900);
- ∆ optuzunghic ( un unghi >900).

Linii importante în triunghi:

- mediatoarea -perpendiculara pe mijlocul laturii, orice
punct de pe mediatoare este egal depărtat de capetele segmentului,
punctul de intersecţie al mediatoarelor unui triunghi este centrul
cercului circumscris triunghiului, se notează A
cu O
n
m⊥BC
BD = DC
n⊥AB
B C
AE = BE
m
D

- bisectoarea -dreapta care împarte unghiul în două părţi

congruente, orice punct de pe bisectoare este egal depărtat de laturile
unghiului, punctul de intersecţie al bisectoarelor unui triunghi este
centrul cercului înscris triunghiului, se notează cu I. Teorema
bisectoarei: într-un triunghi oarecare bisectoarea împarte latura pe care
cade într-un raport egal cu raportul laturilor.
A
BD AB
=
DC AC

∠BAD ≡ ∠CAD
∠ACE ≡ ∠BCE
I

B C
D

1
 - mediana -segmentul care uneşte vârful triunghiului cu
mijlocul laturii opuse, punctul de intersecţie al medianelor se află la o
treime de bază şi două treimi de vârf, se numeşte centru
A
de greutate al triunghiului şi se notează cu G.

BD = DC
AE = EC G

B C
D
- înălţimea -perpendiculara din vârf pe latura opusă,
punctul de intersecţie al înălţimilorlor într-un triunghi se numeşte
ortocentru sau centrul drept al triunghiului, se notează cu
H. A

AD ⊥BC
CE ⊥AB
H

B C
D
- linia mijlocie –segmentul care uneşte mijloacele a două laturi
ale triunghiului. Linia mijlocie a unui triunghi este paralelă cu cea de a
treia latură a triunghiului şi jumătate din ea. A

AN = NB
AM = MC N M
MN ¦¦ BC
BC
NM =
2

B C

Cazuri de congruenţă ale triunghiurilor oarecare:

- cazul I- L.U.L. (două triunghiuri oarecare care au câte
două laturi şi unghiurile cuprinse între ele respectiv congruente, sunt
congruente);
- cazul II- U.L.U. (două triunghiuri oarecare care au câte
o latură şi unghiurile alăturate ei respectiv congruente sunt
congruente);

2
 - cazul III- L.L.L. (două triunghiuri oarecare care au
laturile respectiv congruente sunt congruente)

Cazurile de asemănare ale triunghiurilor oarecare:

- cazul I - U.U (două triunghiuri sunt asemenea dacă au
două unghiuri respectiv congruente);
- cazul II- L.U.L. (două triunghiuri sunt asemenea dacă
au două laturi respectiv proporţionale şi unghiurile dintre laturile
proporţionale sunt congruente);
- cazul III- L.L.L. (două triunghiuri sunt asemenea dacă
au laturile respectiv proporţionale).

Congruenţă Asemănare
L.U .L. L.U . L.
AB = RP AB BC
= ____ ⇒ ∆ABC ~ ∆RPM
BC = PM ___ ⇒∆ABC ≡ ∆RPM RP PM
∠B = ∠P ∠B ≡ ∠P

U . L.U .
∠A ≡ ∠R U .U .
∠C ≡ ∠M _ ⇒ ∆ABC ≡ ∆RPM ∠A ≡ ∠R
AC = RM ∠C ≡ ∠M __ ⇒∆ABC ~ ∆RPM

L. L. L.
L. L. L.
AB = RP
AB BC AC
BC = PM ⇒ _ ∆ABC ≡ ∆RPM = = ⇒ ∆ABC ~ ∆RPM
RP PM RM
AC = RM

M P

B R C

3
 A
N

Triunghiul oarecare: ∆ABC M C

Teoreme:
- teorema lui Thales: o paralelă dusă la
una din laturile unui triunghi, împarte celelalte B
două laturi în părţi proporţionale; MA = NA
MB NB
- teorema fundamentală a asemănării: o
paralelă dusă la o latură a unui triunghi formează
cu celelalte două, un triunghi asemenea cu primul.
∆ABC ~∆AMN

Aria: baza ⋅ h b ⋅ c ⋅ sin A

A= A=
2 2
AMNP = p ⋅ ( p −a )( p −b)( p −c )

a +b+c
p=
2

Triunghiul isoscel: ∆ABC; AB= AC

Proprietăţi:
- unghiurile de la baza triunghiului isoscelA
sunt congruente;
- într-un triunghi isoscel înălţimea din vârf
este mediană, bisectoare, mediatoare şi axă de simetrie.

Aria:
baza⋅ h BC ⋅ h
Α ABC = AABC =
2 2 h

B C

4
 A
Triunghiul echilateral: ∆ABC; AB= AC= BC

Proprietăţi:
- toate unghiurile sunt congruente şi
0
au 60 ;
- orice înălţime este mediană, bisectoare,
mediatoare şi axă de simetrie.
B C
Aria:
l2 3
AA B C=
4 l 3
h=
2

Triunghiul dreptunghic: ∆DEF; un unghi = 900

Cazurile de congruenţă:
- cazul I- C.C. (dacă două triunghiuri drepunghice au
catetele respectiv congruente, atunci ele sunt congruente);
- cazul II- C.U. (dacă două triunghiuri dreptunghice au o
catetă şi un unghi ascuţit la fel aşezat faţă de catetă, respectiv
congruente, atunci ele sunt congruente);
- cazul III- I.U.( dacă două triunghiuri dreptunghice au
ipotenuza şi un unghi, diferit de unghiul drept, respectiv congruente,
atunci sunt congruente);
- cazul IV- I.C. (dacă două triunghiuri dreptunghice au
ipotenuza şi o catetă respectiv congruente, atunci ele sunt congruente).

Teoreme:
- într-un triunghi drepunghic cateta care se opune
din =ipotenuză;
ipotenuza
unghiului de 300 este jumătate catet ă ⋅ 2

- într-un triunghi drepunghic mediana din vârful

unghiului drept este jumătate din ipotenuză;
ipotenuza = mediana ⋅ 2

- teorema înălţimii- într-un triunghi drepunghic înălţimea

este media proporţională între segmentele determinate de DM ea =peMF ⋅ MB
ipotenuză;
- teorema catetei- într-un triunghi drepunghic o catetă
este medie proporţională între proiecţia sa pe ipotenuză şi ipotenuză;
DE = EM ⋅ EF
- teorema lui Pitagora- într-un triunghi drepunghic
pătratul ipotenuzei este egal cu suma F pătratelor catetelor.
EF 2 = DE 2 + DF 2 M

5
Aria:
cat ⋅ cat ipotenuza ⋅ h d
ADEF = ADEF = e
2 2
h
cat ⋅ cat
h=
ipotenuza
Funcţii trigonometrice: f
D E
300 450 600
cat .opus ă e
sinsinαE = ipotenuz ă
=
d
12
3
2
2
cat .al ălătura f
cos E = =
cos α ipotenuz ă d 1
2
3
tgE =
cat .opus ă
=
e 22
tg α cat . al ălătura f 3
cat .al ălătura f 13
ctgE = = 3
ctg α cat .opus ă e 3
13
3

II.Patrulatere- poligoane cu patru laturi.

Clasificare:
- convex;
- concav;
- încrucişat;

particulare: paralelogram, romb, dreptunghi, patrat.

încrucişat
concav
convex

Paralelogramul: patrulaterul cu laturile opuse paralele două câte două.

Proprietăţi:
- într-un paralelogram unghiurile opuse sunt congruente, iar cele
alăturate sunt suplimentare;
- într-un paralelogram laturile opuse sunt congruente două câte două;
- într-un paralelogram diagonalele se împart în părţi congruente.

6
Reciproca:
- dacă într-un patrulater unghiurile opuse sunt congruente, iar cele
alăturate suplimentare, atunci patrulaterul este un paralelogram;
- dacă într-un patrulater laturile opuse sunt congruente două câte două,
atunci patrulaterul este un paralelogram;
- dacă într-un patrulater două laturi opuse sunt paralele şi congruente,
atunci patrulaterul este un paralelogram;
- dacă într-un patrulater diagonalele se împart în părţi congruente, atunci
patrulaterul este un paralelogram.
C
Aria: AB· DQ= baza x h D

A B
Dreptunghiul: paralelogramul cu un unghi drept.
Proprietăţi:
- toate proprietăţiile paralelogramului sunt adevărate;
- într-un dreptunghi diagonalele sunt congruente;
- dreptunghiul are două axe de simetrie. D C

Aria: AB·AD= baza x înălţimea=lungimea x lăţimea

A B

Rombul : paralelogramul cu două laturi alăturate congruente.

Proprietăţi:
- toate proprietăţiile paralelogramului sunt adevărate;
- într-un romb diagonalele sunt perpendiculare şi sunt bisectoarele
unghiurilor rombului;
D
- diagonalele rombului sunt axe de simetrie.
Aria: AC ⋅ BD d 1 ⋅ d 2
AABCD = = = AB ⋅ MN = latur ă ⋅ h
2 2
A C

Pătratul: este derptunghiul cu două laturi alăturate congruente sau B

rombul cu un unghi drept.

7
Proprietăţi:
- toate proprietăţiile paralelogramului, rombului şi dreptunghiului;
- pătratul are patru axe de simetrie.
D C
Aria: A = l 2

Trapezul: patrulaterul cu două laturi opuse paralele şi două neparalele

A B B
Clasificare:
- oarecare;
0
- dreptunghic (are un unghi de 90 ); M P Q N
- isoscel (laturile neparalele congruente).
D C
Proprietăţi:
- linia mijlocie- segmentul care uneşte mijloacele laturilor neparalele ale
trapezului. Linia mijlocie a trapezului este paralelă cu bazele şi este
egală cu semisuma bazelor.
AB + CD
MN =
2
AB − CD
PQ =
2

unde PQ este segmentul care uneşte mijloacele

diagonalelor unui trapez.

Aria:
( AB + CD ) ⋅ h
AABCD =
2

Trapezul isoscel:
Proprietăţi:
- într-un trapez isoscel unghiurile de la bază sunt congruente;
- într-un trapez isoscel diagonalele sunt congruente.