Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Industria siderurgica este una dintre cele mai dezvoltate ramuri indistriale din lume,
reprezentad peste 75% din intreaga industrie metalurgica. Siderurgia utilizeaza minereu de fier si
fier vechi (intr-o pondere mult mai ridicata).
Pentru obtinerea otelurilor se mai folosesc si metale
ca: crom, nichel, mangan, vanadiu, etc.
Minereul de fier reprezinta aproximativ 5%din
scoarta terestra, dar in ceea ce priveste regiunile de
concentrare se remarca 5 mari regiuni de acest fel: estul
Europei, China, Australia, sud-estul Canadei si Noer-
estul SUA.
Minereul de fier(fig.1) este o roca minerala de obicei
bogata in oxizi, acesta variaza in colorit de la gri inchis
la galben lucios ajungand pana la rosu ruginiu.
Minereul de fier este gasit de obicei sub forma de (fig.1 Minereu de fier dupa, upload.
magnetit(Fe3O4), hematit(Fe2O3), geotit(FeO(OH)), wikimedia.org/wikipedia/commons/2/
sau siderit(FeCO3). Hematitul este numit si “minereu 2e/HematitaEZ.jpg)
natural” datorita continutului ridicat de fier, pana la 70% dar de obicei are 27% procentaj de fier,
asemenea zacaminte se gasesc in Brazilia (Minus Gerais), India(Madhyla Pradesh, Misore),
S.U.A (zona lacurilor), Australia(Australia de Vest) s.a. Dar cu toate acestea nu este cel mai
bogat mineru de fier, acesta este Magnetitul cu o pondere in fier intre 68-72% care are insa o
pondere de aproximativ 15% in rezervele mondiale, acesta exista in Muntii Ural(Magnitsaia),
Suedia(Kiruna), Venezuela(Cerro Bolivar), India(Sihar si Orissa), etc.
98% din minereul de fier este utilizat la fabricarea otelului, astfel, exceptand petrolul, fierul
devine principala componenta a economiei mondiale.
Potrivit O.N.U rezervele mondiale de minereu de fier sunt de aproximativ 848 mld. t din care
aproximativ jumatate sunt minereuri bogate in continut metalic. Se estimeaza ca aceaste rezerve
Regiune/Tara Rezerve totale (mld. % pot asigura necesarul consumului actual
t.) pentru aproximativ 800 de ani.
Europa (fara C.S.I) 36 4 Minereul de fier (fig.2 si fig.3) este
C.S.I 304 36,8 detinut in mare parte de
America de Nord 225 26,4
America de Sud 140 16,3
Asia (fara C.S.I) 74 8,7
Australia si Oceania 36 4
Africa 33 3,8
Total mondial 848 100,0
(fig.2 Repartitia minereului de fier la nivel de
continente dupa, scribd.com/doc/54606308/
Minereuri-de-Fier-Si-Siderurgia
REPARTITIA
PRODUCTIEI DE OTEL
LA NIVEL MONDIAL
Anul 1938 1950 1960 1980 1989 2007 Productia de otel a crescut
Otel (mil.t.) 110 192 346 749 794 1320 foarte mult dealungul istoriei,
(fig.7 Productia de otel in istorie dupa, scribd.com/doc/5460 astfel in ultimii 70 de ani a
6308/Minereuri-de-Fier-Si-Siderurgia ) crescut de peste 7 ori (fig.7).
In ceea ce priveste
productia pe harta geografica
si politica (fig.8) se constata o
concentrare a productiei pe
cateva regiuni care insumeaza
aproximativ 80% din totalul mondial: Europa, CSI, Canada, SUA si Japonia (fig.9).
China care detine importante resurse in domeniul siderurgiei si-a dezvoltat o puternica
industrie pe domeniu, cu un ritm extraordinar de crestere in productia de otel, care a ajuns la 482
mil.t. in 2007 fata de acum 30 de ani cand produceau doar 37mil.t., astfel a ajuns sa fie detasat
prima producatoare de otel din lume.
China are importante centre siderurgice la: Anshan, Taiyuan, Tiangshan, Shenyang, Fushun,
Bencxi, etc.
Japonia este al doilea mare producator de otel de pe glob,
(fig.8 Productia de otel pe tari(2007) , upload. dar productia ei se bazeaza
wikimedia.org/wikipedia/commons/5/51/Steel_ 98% pe import de materii
production_by_country_map.PNG) prime si cu toate acestea are in
ultimii ani acea mai mare
crestere dintre tarile siderurgice.
Japonia importa minereu de fier din: Australia, India, Filipine, Africa de Sud, Canada,
Brazilia.
Japonia are o industrie siderurgica portuara avand marile centre siderurgice in porturi. Marile
centre siderurgice sunt pe insula Honshu: Sakay, Kobe, Wakayama, Himeji, Yokohama,
Kawasaki, etc.
In SUA exista patru mari zone siderurgice: Prima si cea Tara Productia (mil.t.)
mai mare este cuprinsa intre lacul Erie si muntii Apalasi China 482
(Pennsylvania); al 2-lea este in jurul Marilor Lacuri si se Japonia 120
bazeaza pe minereuriele din regiunea lacului Superior; pe SUA 98
coasta Oc. Atlantic se gaseste a treia mare regiune care este Rusia 70
situata in porturi si foloseste materie prima din import; a
R. Coreea 51
patra si ultima regiune este la sudul muntilor Apalasi, in
Ucraina 43
statul Alabama.
Germania 33
Rusia este a patra mare producatoare de otel avand
Brazilia 32
importante cente in zona muntilor Ural, regiunea Moscovei
si Sankt Petersburg-ului, zona Siberiei si in Partea central- Italia 21
asiatica datorita bazinului Tamir-Tau. Franta 14
Total 1320
(fig.9 Primele 10 tari
producatoare de otel in 2007
dupa, Enciclopedia statelor
lumii, Editia a 11-a)
ROMANIA SI INDUSTRIA SIDERURGICA
In Romania minereul de fier se gaseste in cantitate redusa si cu o pondere a continutului
metelic intre 28 si 40%. In prezent cea mai mare exploatare are loc in estul Romaniei in masivul
Poiana Rusca.
In prezent productia romaniei in ceea ce priveste minereul este insuficienta nevoilor
economice ale noastre asa ca restul necesarului se importa.
Cele mai bogate zacaminte de mangan din romania se gasesc in judetul Suceava, nordul Carpatiilor
Orientali, muntii Banatului, etc. Productia romana acopera necesitatea tarii oferind mangan chear si la
export.
Celelalte minereuri industriale sunt in cantitatii mici astfel: crom se exploateaza in muntii Almajului,
titan in muntii Zarandului si molbden la Baita Bihorului.
Siderurgia romana (fig.10) este intr-un continuu declin dupa 1990. Astfel dupa varful atins in ’89, de
An/Produs 1938 1960 1980 1989 2006 33,7 mil.t., in productia de materiale
Fonta 122 1 014 9 012 9 052 4 000 siderurgice sa ajuns ca in 2006 sa
Otel 384 1 806 13 175 14 415 6 324 producem doar 10,3 mil.t., deci iata
Laminate 319 1 642 9 319 10 263 - cum in doar 17 ani productia
(fig.10 Productia siderurgica a Romaniei dupa, scribd.com/ romaniei a ajuns la doar 1/3 din ceea
doc/5460 6308/Minereuri-de-Fier-Si-Siderurgia) ce era odata.
In tara noastra, inca din secolul al XVIII-lea începe sa se dezvolte o siderurgie moderna:in
1718 se instaleaza primele cuptoare la Oravita, un an mai tarziu un cuptor la Bocsa Montana,in
1750 sunt puse în functiune cuptoarele de la Toplita, iar în 1771 cele de la Resita s.a.Cele
mai importante combinate siderurgice, conturate de-a lungul timpului, sunt cele dela
Hunedoara, Galati, Calarasi.
Combinatul siderurgic Resita (aici fiind construita prima uzina siderurgica din tara) a fost cel
mai mare pana in 1950. S-a dezvoltat pornind de la minereurile de fier din apropiere (Ocna de
Fier, Dognecea).
Combinatul siderurgic de la Hunedoara a fost cel mai important centru siderurgic al tarii în
perioada ’56-’75. Construirea sa a fost favorizata de existenta, in apropiere, a celui
mai mare zacamant de minereu de fier din tară (din Muntii Poiana Rusca) .
C e n t r e l e d e l a Galati ş i C a l a r a s i c o n t u r e a z a , c a s i i n c a z u l a l t o r t a r i
d u n a r e n e , o siderurgie portuara. Combinatul de la Galati (SIDEX, construit
în perioada 1960-1965) este, in prezent, cel mai mare centru siderurgic din tara si unul
dintre cele mai mari din sud-estul Europei. Amplasarea sa a fost favorizată de Dunare, pe
care se transportă minereul de fier .
Combinatul siderurgic Calarasi (SIDERCA), amplasat tot în apropierea Dunarii,
pentru facilitatea aprovizionării sale cu materii prime din import (cocs, minereu de
fier), este partialintrat în functiune, avand uzina cocsochimica, fumale, otelarii.
Alte centre cu fumale sunt Vlahita (situată în Muntii Harghitei, s-a dezvoltat pe
baza minereurilor de la Lueta) si Calan (centru vechi de peste 100 de ani).
BIBLIOGRAFIE
Matei, C.H., Negut,S.,Nicola,I.,(2008), Enciclopedia statelor lumiiI,Edit. Meronia,
Bucuresti;
http://www.scribd.com/doc/54606308/Minereuri-de-Fier-Si-Siderurgia;
http://en.wikipedia.org/wiki/Iron_ore;
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mangan;
http://en.wikipedia.org/wiki/Nickel;
http://ro.wikipedia.org/wiki/Titan;
http://en.wikipedia.org/wiki/Steel;
http://www.worldsteel.org/.
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
Industria siderurgica