CARBUNELE DE PMNT Dmnescu Ruxandra cls.

a VIII -a D Cea mai mare parte a crbunelui s-a format n urm cu aproximativ 360-286 de milioane de ani ntr-o perioad numit de geologi era carbonifer, tocmai datorit cantitilor imense de crbune care s-au format atunci. Acesta a luat natere din pdurile tropicale preistorice, ce creteau pe pmnturile mltinoase. Pdurile se compuneau din arbori foarte diferii de cei care triesc n zilele noastre. Cea mai mare parte a lor erau arbori-ferig gigani. Existau de asemenea, i arbori de coada-calului gigani, dar i multe alte plante mai mici. Dup moarte, ferigile uriae i celelalte plante cdeau n apele mltinoase. Aceste ape erau foarte srace n oxigenul care favorizeaz aciunea bacteriei ce produce putrefacia, astfel nct arborii ferig au putrezit foarte ncet i s-au transformat n turb, primul stadiu de formare al crbunelui. n timpul formrii turbei apare o degajare de gaz de mlatin, numit gaz metan. Pentru a se transforma n crbune, turba trebuie s fie presat. Un strat de turb cu o grosime ntre 10 i 15 m va forma un strat de crbune de doar 1m grosime. Primul stadiu al comprimrii a avut loc n mlatinile primitive, o dat cu depunerea unor straturi succesive de vegetaie intrat n putrefacie, comprimnd straturile inferioare sub greutatea lor. n perioada carbonifer scoara Pmntului a suferit o serie de transformri. n timpul uneia dintre aceste perioade, turba a fost acoperit cu nisip i ml. Stratul de pmnt i turb au fost apoi ngropate sub mri pentru ca mai apoi s revin din nou la suprafa. n timp se formau noi mlatini i noi straturi de turb. Acest proces, numit sedimentare ciclic, s-a produs de mai multe ori. n regiunile carbonifere exist un numr de zcminte, situate unul deasupra celuilalt, cuprinse ntre straturile de roc sedimentar. Unele straturi de crbune au o grosime de doar civa milimetri, altele ating grosimi de civa metri.

CLASIFICAREA CRBUNILOR Exist trei categorii principale de crbune. Tipurile acestora depind de gradul n care crbunele s-a modificat n timp: o Lignitul, numit i crbune brun dup culoarea lui, este cel mai puin modificat i are cel mai mic coninut de carbon, de aproximativ 30%. n timpul arderii acesta degaj mult fum i relativ puin cldur. o Huila este cea mai rspndit i degaj cea mai mare cantitate de cldur. Acest crbune are, de obicei, straturi alternante, ntunecoase i lucioase. Benzile lucioase erau la origine material lemnos, iar straturile ntunecoase s-au format din rmiele plantelor mai mici. Huila conine i un alt compus, mai puin dur, asemntor cu mangalul: acesta face crbunele s murdreasc n timpul manipulrii. o Antracitul este crbunele superior. Se compune din 98% carbon i este foarte greu se extras, dar este curat la manipulare. Arde cu o flacr foarte fierbinte i degaj puin fum, ns este foarte greu de aprins. UTILIZRILE CRBUNELUI DE PMNT Distilarea uscata. Prin distilarea uscata a carbunilor de pamant in spatii inchise si in absenta aerului se obtine patru produse principale: o gaz de generator sau de cocserie acest gaz este alcatuit din H2, CH4, CO,

H2S si alte gaze. Compozitia gazului de generator depinde de felul crbunilor de pmnt si de temperatura la care se face distilarea. Aceste gaze au puterea calorifica cuprins ntre 4000 si 8500 kcal/m3 si sunt folosite pentru nclzire. o o gudronul - gudronul este un lichid uleios de culoare brun care conine ape amoniacale - apele amoniacale conin dizolvate amoniac liber si sruri hidrocarburi aromatice. Este mai greu dect apa si are un miros specific, neplcut. de amoniu, ca: NH4Cl, (NH4)2SO4, (NH4)2CO3. Apele amoniacale sunt ntrebuinate

fie la obinerea amoniacului, fie la prepararea srurilor de amoniu folosite ca ngrminte minerale. o reziduu solid: semicocsul si cocsul

Distilarea carbunilor la temperaturi inalte se efectueaz n uzinele cocsochimice sau n uzinele de gaz. n funcie de temperatura la care se efectueaz procedeul termic de distilare a crbunilor se disting: - semicocsificarea (cand lignitul este transformat n semicocs, gaze,grudoane etc)se face cu scopul fie de a innobila carbunii inferiori si de a obtine semicocsul,fie de a obine o cantitate ct mai important de grudoane nedescompuse - cocsificarea (cand huila este transformata in cocs,gaze etc) sau prelu-crarea la temperaturi inalte(1000-1100oC)cu scopul de a obtine cocs metalic Compozitia gazului de generator depinde de felul carbunilor de pamant si de temperatura la care se face distilarea. Aceste gaze au puterea calorific cuprins ntre 4000 i 8500 kcal/m3 i sunt folosite pentru incalzire.Grudonul este un lichid uleios de culoare bruna care contine hidrocarburi aromatice.Este mai greu decat apa si are un miros specific, neplacut.Apele amoniacale contin dizolvate amoniac liber si saruri de amoniu si sunt intrebuintate fie la obtinerea amoniacului,fie la prepara-rea sarurilor de amoniu folosite ca ingrasaminte animale. Cocsul obinut n uzinele cocsochimice conine 95% carbon i are o putere calorific de 6800-8000 kcal/kg. Este folosit drept combustibil i ca agent reductor. Dac se ine seama de faptul ca pentru fiecare de font obinut se consum circa o ton de cocs, este lesne de nteles importana crbunilor pe pmnt ca materie prim de baz pentru dezvoltarea industriei siderurgice. Uzinele cocsochimice care se construiesc pe langa marile combinate metalurgice,pentru a se obtine cocsul necesar fabricrii fonei,dar,n acelai timp,subproduse de cocserie. n ara noastr exist uzine cocsochimice la Hunedoara i la Reita.