P. 1
catehetica-ortodoxa

catehetica-ortodoxa

1.0

|Views: 466|Likes:
Published by Balabaneanu Marian

More info:

Published by: Balabaneanu Marian on Jul 04, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/14/2014

pdf

text

original

UNIVERSITATEA DIN

BUCURESTI

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXA „PATRIARHUL JUSTINIAN”

INTRODUCERE ÎN CATEHETICA ORTODOXA
Curs pentru anul al III - lea – Teologie Pastorala r. Prof. Dr. VASILE GORDON

BUCURESTI – 2003

1. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA SCRIPTURA

2. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TRADITIE 3.IV. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TREIME 4.1V. CATEHEZA DESPRE MAICA DOMNULUI 5. VI. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA BISERICA VII. 6. CATEHEZA DESPRE RUGACIUNE

1

top

1

Pentru redactarea acestei schite de cateheza utilizam cu Teologia Morala , vol. 2, Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR, Bucuresti, 1980, p. 13-55 Învatatura de precadere Ortodoxa si Credinta Crestina , aceeasi Editura, Bucuresti, 1952, p. 202Ortodoxa 223.

CUVÂNT ÎNAINTE ................................................................................... 2

I. NOTIUNI INTRODUCTIVE. ............................................................... 3
• • •

Terminologie ......................................................................................... 4 Raportul cu Omiletica .......................................................................... 6 Implicatii actuale ................................................................................... 7

II. EXCURS ÎN ISTORIA CATEHEZEI.

Mântuitorul Iisus Hristos,

Catehetul Suprem ................................................................................... 9

III.

CATEHEZA ÎN PRIMELE VEACURI CRESTINE 1. Cateheza Sfintilor Apostoli............................................................... 16
2. Slujirea harismaticilor ...................................................................... 17

3. Literatura catehetica în primele veacuri crestine ..........................

18

4. Catehumenatul ............................................................................... 25

IV.

SCOLILE CATEHETICE ........................................................

27

V. ÎNVATAMÂNTUL CATEHETIC ROMÂNESC . Repere ale unui scurt excurs istoric ................................................. 33

VI. IMPORTANTA PRINCIPIILOR DIDACTICE ÎN CATEHIZARE Intentii.............................................................................................. 59 Definitii si delimitari....................................................................... Precizari etimologice si istorice...................................................... 60 61

Avantajele utilizarii principiilor didactice......................................... 62 Nominalizarea principiilor didactice................................................. 63

Descrierea principiilor didactice...................................................... 64

VII. FACTORII ESENTIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE a. Preliminarii............................................................................... b. Terminologie............................................................................ c. Factori generali: ereditatea, mediul, educatia.................................... d. Factori speciali ai educatiei religioase: 1. Intentii..................................................................................... 2. Idealul educatiei religioase..................................................... 3. Factori concreti ai educatiei religioase: • • • • • • Dumnezeu - factor si izvor vesnic al educatiei........... Familia crestina............................................................. 79 80 77 77 74 74 75

Biserica........................................................................... 91 Scoala............................................................................ Profesorul...................................................................... 93 96

Elevul............................................................................ 101

VIII. MIJLOACE PRACTICE DE CATEHIZARE ÎN BISERICA. 1. Preliminarii................................................................................ 103 2. Cateheza.................................................................................... 104 3. Dialogul saptamânal................................................................. 4. Biblioteca parohiala.................................................................. 5. Buletinul parohial..................................................................... 107 109 110

IX. REDACTAREA SI PREZENTAREA CATEHEZEI.

Repere

teoretice, metodice si practice ........................................................ 114

.... Dupa cum se va observa........................ 147 BIBLIOGRAFIE GENERALA ORIENTATIVA .... Cateheza despre importanta lecturilor pentru luminarea credintei............................... Planul catehezei ........................... 124 2........... Cateheza despre Sfânta Biserica ....................................................... Cateheza despre Sfânta Treime ........ 121 X....... Cateheza despre Maica Domnului .................. 114 2...... 148 CUVÂNT ÎNAINTE Volumul de fata cuprinde elementele de baza ale Cateheticii Ortodoxe pe care le prezentam în aceasta editie de proba..................................... 137 6. 143 BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU EXAMENE ...... 140 7.. având mai mult un rol de semnalare al temelor principale......... Etapele redactarii si prezentarii catehezei ........ Cateheza despre Sfânta Traditie...............................1... potrivit cu actualitatea pe care o reprezinta........................... 133 5............. unele prelegeri sunt mai dezvoltate.............. continutul fiind conceput în general schematic................ 130 4................... altele mai scurte............................... Cateheza despre rugaciune .............. Cursul se limiteaza doar la acele teme catehetice si ................... cu nadejdea ca vor fi de folos studentilor din anul al III-lea............ curs de zi si fara frecventa....... totodata al reperelor bibliografice................... SCHITE DE PLANURI PENTRU CATEHEZE: 1.................... Cateheza despre Sfânta Scriptura.................. 127 3..........

strictului necesar al exigentelor la aceasta disciplina. stil. Pentru noua editie asteptam cu interes observatiile si sugestiile cursantilor.metodice care corespund mai ales din punctul de vedere al misiunii practice. cât si cu referiri la conceptie. de fapt. orientativa. AUTORUL . limbaj etc . continut si bibliografie. Desi temele abordate nu trateaza toate subiectele importate. ele acopera în totalitate spatiile orelor de curs si ale seminariilor consacrate anului universitar. raspunzând. atât cu privire la tematica. la care se adauga bibliografia obligatorie si cea generala.

alaturi de Omiletica. Mai târziu au fost unele perioade când cele doua discipline au fost separate. asadar. 7-10. NOTIUNI INTRODUCTIVE Catehetica este una dintre disciplinele Teologiei Practice care. Omiletica (incluzând si Exercitiile de Predica ) a fost predata de parintele Grigorie Cristescu. cu notiuni de Pedagogie . când Facultatea de Teologie intra în Universitate si când Pedagogia este preluata de profesori din domeniul laic. iar Catehetica de parintele Mihail Bulacu. ci împreuna cu Omiletica. era inclusa într-o singura catedra. Liturgica si Pastorala2 . avându-l titular pe parintele Grigorie Cristescu. 578-581. decât Pentru unele date utilizam medalionul analitic al Pr. 1928. doar denumirea de Omiletica-Catehetica. 3 Titlul tezei de Studiu introductiv în Catehetica . la începuturile programelor didactice ale Facultatii de Teologie (la Bucuresti. curs optional. De exemplu. la anul al III-lea de studii. dar cu un adaos al notiunilor de Pedagogie. Pedagogie p. prof. astfel. Oradea. Sectia Pastorala. 2 . acest fapt explicându-se partial si prin pregatirea specifica a titularilor. Propriu-zis. catedra purtând. între anii 1947-1952. nu este altceva. asa cum se prezinta si astazi: Catehetica pentru anul al IIIlea de studii. iar Omiletica la anul al IV-lea. 18811884). Constantin Catedra GALERIU. nr. XXXIII (1981). Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotarât (si Universitatea a acceptat) ca în cadrul Teologiei Practice sa se predea si disciplina intitulata Metodica predarii religiei . Pictura si Patrimoniu. Metodica . specialist în Catehetica si Pedagogie. În anul 1952 Omiletica si Catehetica vor fi din nou asociate. Cu timpul a devenit materie distincta. titlu pastrat ca atare pâna în anul 1992. datorita apropiatei lor înrudiri. O data cu reintroducerea religiei în scoala. pentru majoritatea sectiilor 4 . an. în “Studii Teologice”. Catedra si-a pastrat. dar nu singura. dr. 4 doctorat: de În afara sectiile Ortodoxa de Asistenta sociala. de Omiletica si Catehetica cu notiuni de . cu pregatire speciala în domeniu. titlul de Omiletica. catedra s-a detasat în anul 1928. de fapt. aceeasi sectie.I. Catehetica. cu doctoratul sustinut în acest domeniu înca din anul 1928 3 .

Stefanelli ne ofera prin tratatul sau o mostra de eruditie si acrivie stiintifica. îmbogatita. dimpreuna cu Cernauti. ca în Germania apar primele manuale de nivel superior. cit. 5 6 . arhid. Mihail Bulacu. Nicolae Balca. pr. care au ostenit si ostenesc cu multa daruire. îl recunoaste fara complexe. p. Comparând programele analitice ale Cateheticii si Metodicii vom observa imediat ca programa celei din urma este inclusa efectiv în cadrul celei dintâi. sub aspectul terminologiei si al structurarii materialului didactic. prin cuvântul rostit si scris: pr. Nicoale Petrescu. Constantin Galeriu (toti trecuti în vesnicie). 1904. atunci când el a capatat forme organizate. care “cumpenind însemnatatea catecheticei. fapt pe care arhimandritul carturar Juvenal Stefanelli. Schwarz. autorul primului tratat stiintific de Catehetica în literatura noastra ortodoxa 5 . pilduitoare chiar pentru exigentele didactice din zilele noastre.Pedagogia crestina . pr. 342 Catehetica sau îndrumarea în învatamânt a tineretului în . ci în cadrul acestei discipline. si întelegând necesitatea si folosul ei pentru crescerea religioasa si morala în biserica a scris: Katechetik oder Anleitung zum Unterrichte der Jugend im Christentum 1818”7 . Stefanelli îl nominalizeaza pe F. Tarangul Oreste. Dumitru Calugar. Gissen. În acest tratat se mentioneaza. pr. Op. din domeniul de care ne ocupam. 6 . se cuvine sa mai pomenim câteva nume de rezonanta ale câtorva dascali de Teologie. Format în disciplina scolilor germane. Catehetica a fost prezenta dintru început în învatamântul religios românesc. Revenind în aria preocuparilor catehetice românesti. . propriu-zis o componenta a Cateheticii si opinam ca nu ar trebui predata separat. Nicolae Terchila. Ca stiinta. editia a II-a. însa. p. pr. Din punctul de vedere al instruirii religioase. dar prezente înca din secolul al XVI-lea. H. între altele. teologiei apusene. Dupa ce prezinta câteva încercari mai timide. 7 crestinism 8. 1880. aceasta disciplina este tributara.

Catehetul este cel care învata pe altul.. dr. învatatorul sau dascalul . ci si la apartinând literaturii si filozofiei antice. fie ca este vorba de ora de religie. Detalii etimologice amanuntite poturmarite si Catehetic arhim. sou` o{ti ajpostasivan Operele lor catehetice principale sunt incluse în lista noastra bibliografica. ucenicul.8 . Dumitru CALUGAR. catehetica . elevul. 0 Sensul. n. 1984 (editia a II-a) si Cursul de pentru anul Catehetica al III-lea al pr. lucrarea didactica a Bisericii. pr. * TERMINOLOGIE.) ca pe toti i iudeii care traiesc printre neamuri îi înveti sa se lepede de Moise. Activitatea (kata = a suna. dr. o excelenta cunoastere a limbii clasice autori 1grecesti. cateheza. în demersul sau recurgând nu numai la citatele biblice cunoscute. kathcei`sqai câteva exemple: • .. catehumen. 8 . Etimologic 9 . pr. peri. arhim. cateheza este. a spune ceva de la loc înalt kathvcisi" catehetica din Biserica primara se numea . catehumenul este cel care învata de la altul. Costachi Grigoras. Bucuresti. J. 1996. lect. dovedind.. STEFANELLI. toti acesti termeni provin din grecescul hJcei`n) kathcei`n s i . cu scopul de a forma caractere religios. aici.morale. a rasuna de sus în jos.. Vasile RADUCA . Întâlnim în schimb formele verbale kathcei`n. Bucuresti. prof.reprezentanti înca activi: Veniamin Micle etc. Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. 17-22. Sebastian Sebu. au fost ( informa i) despre este învatati t tine. explicatiile Pentru etimologice utilizam Manualul de Catehetica al pr. în cadrul cultului divin. a carui preocupare în acest sens este fi în a de-a dreptul impresionanta. fie ca este vorba catehizarea în biserica. Iata Fapte 21. poate fi consultata si la Biblioteca Facultatii de care 9Teologie. astfel. Catehetica este disciplina Teologiei Practice care se ocupa cu normele stiintifice de predare ale învatamântului religios-educativ. 21: S ei au auzit despre tine10 (despre Pavel. anexa a cursului de fata. (kathchvqhsan de. n. termen pe care nu-l întâlnim sub aceasta forma în Sfânta Scriptura. p. care se gasesc si la Iosif Flavius si la Filon. în general vorbind. În cadrul acestei discipline întâlnim foarte frecvent urmatorii termeni: catehet.

ci. postul. exorcismele. viata cultica si disciplinara. propriu-zis pastorala a Bisericii. Astfel. cateheza nu se preocupa numai de împartasirea cunostintelor. 18: Si-I cunosti voia ( lui Dumnezeu. utilizarea verbului accentueaza mai ales caracterul predarii orale al învataturii crestine. învatatoresc. Desigur. Lege ( kathcouvmenou" ejk tou` novmou." kata. de asemenea. examinarea constiintei etc. • ).didavskei" ajpo Mwu>sevw" tou. întreaga activitate misionar- Cu alte cuvinte. elementele de baza ale catehezei apostolice erau preluate. o J ejn învatatorului sau parte de toate bunurile kathcouvmeno" pa`sin ajgaqoi`"). ci si de integrarea aspirantilor la Botez în viata liturgica: rugaciunea. catehumenii numarau oameni mai putin înaintati în vârsta. n. to. Abia de la începutul Evului Mediu (sfârsitul secolului al V-lea). Un alt aspect care trebuie retinut este ca în primele veacuri ale crestinismului catehumenii erau reprezentati îndeosebi de oameni maturi. de asemenea. adica o predare si o însusire a doctrinei.. deopotriva. pe de o parte din Noul Testament. e[qnh pavnta" jIoudaivou". iar pe de alta parte din Traditie.. • Galateni 6. Catehizarea s-a facut.. care doreau sa fie initiati în viata crestina. Romani 2. începând cu anii în care se impunea educarea deprinderilor crestine. continute în Revelatia dumnezeiasca.n lovgon tw`/ kathcou`nti Dupa cum lesne se poate observa. Trebuie sa precizam.) învatat fiind de si . întelesul cuvântului “cateheza” si “catehumen” variaza de la o perioada istorica la alta. si pruncilor botezati mici. precum si în functie de vârsta subiectilor: la . n .) stii sa deslusesti deosebirile. ta. 6: Cel ce primeste cuvântul (învataturii) sa-i faca (Koinwneivtw de.. ca misiunea de catehizare apostolica nu implica doar aspectul didactic.

propovaduitorii riscându-si nu de putine ori viata. erau alungati cu pietre sau chiar omorâti. pentru mântuirea neamului omenesc. la care sunt chemate toate neamurile. a anunta ). daca nu kerigma ramânea o încercare nereusita pe moment. în cele mai multe cazuri. catehizarea premerge botezului. RAPORTUL CU OMILETICA . Se stie. asadar. de didascali sau învatatori . 2. Întruparea Fiului Sau. Kerigmei îi urma. aratând ca Hristos este împlinirea profetiilor pe care ei. Ei vesteau Evanghelia celor care înca nu auzisera de ea. însa cu nadejdea propovaduitorului într-o reusita viitoare. de pilda. Se cunoaste ca misiunea kerigmatica a întâmpinat uneori mari obstacole. urechea lor fiind familiarizata cu termenii acelor credinte. totodata cu celelalte mijloace de pastoratie.cei maturi si neinitiati în viata crestina. se desfasura predica misionara = kerigma (de la gr. Pavel). Daca cei ce ascultau erau receptivi. dar care era continuata. catehizarea propriu-zisa . 1. cateheza se confunda cu predica. Kerigma a fost opera Sfintilor Apostoli si a unor ucenici ai lor. vesnic proniator. de asemenea. Continutul kerigmei era simplu dar de esenta: • • • Dumnezeul Cel Unic . împaratie concretizata în Biserica tuturor celor botezati. Astfel. iudeilor se adresau în limbaj biblic vetero-testamentar. completându-se reciproc. Pâna la organizarea catehumenatului. în special cu cea misionara. le cunosteau de la sinagoga. Întemeierea împaratiei lui Dumnezeu . altora în contextul credintelor si traditiilor locale. ba dimpotriva. urma catehizarea si botezul. a vesti. despre a caror . ca membri ai poporului iudeu. Ap. ca forma institutionala de educatie religioasa. cu toate implicatiile specifice. facuta initial tot de Sfintii Apostoli si de ucenici ai lor. Pagânilor se adresau potrivit gradului de întelegere: grecilor.În prima faza a propovaduirii învataturii crestine. în limbaj rational si chiar filozofic (cum a procedat. de pilda. Sf. khruvggw = a fi crainic. creator al cerului si al pamântului... ca de multe ori nu erau acceptati. la cei mici o succede.

2/1932. cea didactica presupune un loc si un spatiu de timp bine determinate. fie sub forma omiliei. fiind sustinuta. pe integrarea în viata liturgica. nr. p. cel putin în tara 11 Publicat în “Studii teologice”. Bucuresti. În legatura cu misiunea deosebit de importanta a didascalilor. Pavel în Epistola I-a catre Corinteni: “Si pe unii i-a pus Dumnezeu în Biserica: întâi apostoli. în cadrul disciplinei cultura face parte Cateheticii. o data cu regretabila separare pe denominatiuni. . desfasurându-se în cadrul unor institutii cu autoritate (Biserica.. Esential. În concluzie: cateheza începe misiunea propovaduirii. în cadrul cultului. protestantii instruirii intelectuale. dintre lecturile bibliografice obligatorii pentru examene. Ocazionala . p. intitulat “Primii didascali crestini” 11 . Putini sunt oamenii maturi.. desigur. ei erau beneficiarii predicii propriu-zise . Implicatii actuale . desigur. 28). Astazi nu se mai poate vorbi de catehumeni în întelesul termenului din Biserica primara. au aparut în mod inevitabil si diferentieri de abordare a demersului catehetic. fie a predicii tematice. astfel. dupa ce catehumenii erau botezati si integrati. în comunitatea ecleziala. al treilea învatatori (didavskaloi "). de-a lungul istoriei crestinismului. de persoane pregatite si autorizate de aceste institutii. al doilea profeti. Popescu.” (I Cor. 1996. scoli catehetice). Astfel. în locuri întâmplatoare. Ap. literatura catehetica româneasca beneficiaza de un studiu exceptional apartinând profesorului de vrednica pomenire Teodor M. 3. romano-catolicii au dat atentie cu precadere disciplinei. Mentionam ca acest studiu de vol. cateheza a fost dintru început ocazionala si didactica . când s-a facut într-un mod ne organizat. 140-211. de catre cateheti pasageri.slujire vorbeste Sf. 12.În faza urmatoare. iar omilia sau predica o completeaza. 214-233. republicat de Editura Institutului Biblic si Misiune al BOR în Biserica si . * Din punct de vedere interconfesional. pe când la ortodocsi accentul a ramas pe cult. o dezvolta si o desavârseste.

în functie de gradul de preocupare al preotului-catehet si. care sa nu fie botezati. într-o forma organizata de catehizare. cu atentie sporita sau. astfel. Si nu fara temei. 12 Alaturi de vechea si prestigioasa Editura a Institutului Biblic si de Misiune a BOR de la Bucuresti.i evident. vorbim si astazi în mod curent de cateheza si catehizare . În sprijinul acestuia au venit si noile publicatii crestine. astfel. redusa. sectele de tot felul opereaza cu un zel tot mai aprig. deodata cu dialogul ad-hoc la care cei interesati pun întrebari iar preotul raspunde. În conditiile în care astazi. chiar în interiorul sfintelor lacasuri. astfel. parohii au editat reviste si buletine.Baca Anastasia. neorganizat. cu o tematica prestabilita. fiind posibila deschiderea de biblioteci Unele publice cu program de împrumut. În parohii.Bucurest . începând cu anul 1990 s-au putut organiza întruniri speciale. Dupa evenimentele din decembrie 1989 a fost posibila reintroducerea religiei în scoala. Bucurest . din tara si din episcopiilor strainatate. implicit. Buna. . totodata.deodata. Bucurest . mai mult ca oricând. arhiepiscopiilor si Vestireortodoxe române. al “catehumenului”. acest demers constituindu-se. împartind gratuit un numar crescând de publicatii otravite. cu toate ca si pe vremea dictaturii comuniste preotii au facut catehizare “cu timp si fara timp”. cu studiu biblic si doctrinar. dialogând cu crestinii nostri prin specularea tuturor prilejurilor. Pentru aceste cazuri. cu i editurile urmatoarele: Bizantinai i u mitropoliilor.noastra. profitând. cu teme care se citesc acasa si se discuta apoi la biserica asupra lor. Ramida. în afara orarului de slujbe. un dialog catehetic organizat. iar cele mai multe solicitari pentru intrarea în crestinismul ortodox. ale câtorva edituri crestin-ortodoxe deosebit de prolifice 12 . parohii care. s-au afirmat în mod deosebit Deisis Sibiu. ale celor care initial au apartinut religiilor necrestine se datoreaza casatoriilor mixte. cu un impact benefic si în plan catehetic. având loc. carti si reviste. uneori. Cu toate acestea. îndeosebi cu tinerii doritori de luminare a credintei. . au în programul saptamânal o zi si o ora speciala consacrata catehizarii propriu-zise. Sunt. SophiaBucurest . catehizarea se face în mod particular.

ca accentul nu cade atât pe aspectul informativ . în vederea mântuirii.de ignoranta multora. 1955. catehetica urmareste cu prioritate formarea de caractere crestine 13 . Scopul de azi al catehizarii nu difera esential de cel din totdeauna: instruirea pastoritilor cu privire la doctrina si cult. istoric. moral . ci vor face misiune de catehizare cu responsabilitatea cuvenita. Didactic vorbind. formativ . ci mai ales cel Mai adânc vorbind. Dumitru Caracterul religios- . 13 Pentru acest subiect a se vedea teza CALUGAR. sustinându-i în cresterea duhovniceasca spre desavârsire. metodele. cultic si canonic al Bisericii dreptmaritoare. asadar. aratându-ne principiile. la masura vârstei deplinatatii în Hristos" ( Efeseni 4. formele si mijloacele prin care acest tezaur poate sa ajunga si sa patrunda în inimile credinciosilor. Sibiu. Importanta actuala a Cateheticii se leaga direct de importanta misiunii Bisericii în contemporaneitate. crestin de doctorat a pr. 13). spre a-i convinge la savârsirea faptelor prin care sa dobândeasca mântuirea. a catehiza înseamna a face din credinciosi membri vii ai Bisericii. dupa cum inspirat se exprima Sf. slujitorii Bisericii neamului nu pot fi pasivi. biblic. Ap. aceasta disciplina valorifica întreg tezaurul doctrinar. Alaturi de Omiletica. Pavel: "Pâna vom ajunge toti la unitatea credintei si a cunoasterii Fiului lui Dumnezeu. XVI + 292 p. Observam. prof. la starea barbatului desavârsit .

asadar. SCURT EXCURS ÎN ISTORIA CATEHEZEI Cateheza crestina s-a Mântuitorul Iisus Hristos – Catehetul Suprem. Politeismul grec si roman era o religie fara dogme. Spre deosebire de pagânism. Calitatea de învatator era ceruta în mod firesc de caracterul doctrinar. ne propunem doar semnalarea câtorva aspecte. dar în scurta vreme “multimea Îl îmbulzea ca sa asculte cuvântul lui Dumnezeu” (Luca V. de fapt. chiar daca evangheliile ne dau o multime de exemple deosebit de graitoare în acest sens. dogmatic. fiind. iar ca izvor fundamental Evanghelia Sa. nascut o data cu zorii crestinismului. asumate de Mântuitorul (deodata cu cea arhiereasca sipastorala ). este evidentiata mai pregnant de catre evanghelisti decât celelalte doua. avându-L întemeietor pe Hristos. datorita complexitatii ei. ca sunt” (Matei 23. una dintre cele trei slujiri. manifestate printr-o pedagogie unica în istoria umanitatii. un cult a carui .II. Nu este simpla abordarea slujirii catehetice ( sau învatatoresti) a Mântuitorului. în consecinta. sa aiba neaparat un învatator religios. nepropunând adevaruri de credinta. În consecinta. al crestinismului. crestinismul este o religie-învatatura si trebuia. semnalarile noastre: slujirea învatatoreasca . 8-10). constienti de acest risc. Iata. audienta era restrânsa (12 apostoli). 1). De aceea. propriu-zis complexitatii personalitatii Catehetului Suprem. recunoastem ab initio imposibilitatea unei abordari corespunzatoare înaltimii Sale catehetice. însotite pe alocuri de ilustratii. Didavskalo" ) apelativ pe care Însusi l-a confirmat: “Voi Ma numiti pe Mine Învatatorul si Domnul si bine ziceti. acordând în schimb libertate cursantilor sa completeze singuri imaginea Celui mai mare Catehet din istoria mântuirii. Caci orice încercare în acest sens îsi va asuma inevitabil riscul relativizarii. cu date si remarci trecute prin filtrul cugetarii si trairii personale. egale în importanta lor mântuitoare. El era numit în mod obisnuit Învatatorul (Rabbi. La începutul misiunii Sale.

justificare se pierdea, teoretic, în legenda, mit, superstitie. În contrast, crestinismul nu s-a marginit la dimensiunea cultica, liturgica, cu toate ca fost si ea prezenta dintru început, ci si-a conturat o doctrina, o teologie, pe baza învataturilor doctrinare propovaduite de cel mai mare Învatator. Fericiti vor fi fost ascultatorii Sai contemporani! Uimiti adversarii Sai! Chiar si cei mai înversunati dintre acestia au recunoscut cu sinceritate: “Niciodata n-a vorbit vreun om ca Omul acesta”! (In. 7, 46). Care era, de fapt, “secretul” acestei suprematii retorice incontestabile? Raspunsul ni-l da Evanghelistul Matei atunci când spune: “...Caci îi învata ca unul care are putere, iar nu cum îi învatau

carturarii lor” (7, 29). Iar puterea izvora din persoana Sa dumnezeiasca, caci Omu -Hristos este, în acelasi timp, întarit, împuternicit, de Dumnezeul -Hristo . l s El este Pedagogul prin excelenta, paradigma a oricarei pedagogii autentice. Parintele bisericesc Clement Alexandrinul a fost pe buna dreptate inspirat atunci când Lui, Pedagogului desavârsit, I-a consacrat una dintre cele mai însemnate scrieri patristice, Pedagogul , în care spune la un moment dat: “Pedagogul nostru este Sfântul Dumnezeu Iisus, Cuvântul, Care conduce întreaga omenire. Însusi iubitorul de oameni Dumnezeu ne este Pedagog” continutul
14

. Dumnezeu, suflet,

învataturilor Sale vizeaza realitatile vesnice:

nemurire, viata viitoare etc. În principal, trei mari teme sunt conturate în slujirea Sa didactica: Dumnezeu, lume, om , ultimele doua fiind abordate permanent în perspectiva vesniciei. De aceea, în esenta, marea tema a predicii si catehezei Sale o constituie vestirea împaratiei lui Dumnezeu : “Plinitu-s-a vremea si

împaratia lui Dumnezeu s-a apropiat. Pocaiti-va si credeti în Evanghelie!” (Marcu 1, 15). Iar pentru dobândirea împaratiei ceresti, a mântuirii propriu-zise, ascultatorii trebuiau sa recunoasca mesianitatea si dumnezeirea Sa .

14

Clement Scrier , vol. 4 din PSB, Editura Institutului Biblic si de Misiune al ALEXANDRINUL, i BOR, trad. de Pr. D. FECIORU, Bucuresti, 1982, p. 198.

locul activitatii catehetice era peste tot unde ascultatorii dovedeau receptivitate. El nu S-a marginit la un anume loc, ci strabatând Iudeea, Galileea si Samaria, învata în case, sub cerul liber, în pietele publice, în adunari sociale, pe mare si pe uscat, pe munte si la ses, în pustie etc., asadar în orice loc unde era ascultat. metodele catehizarii Sale anticipeaza, în sâmbure, cele mai eficiente principii si mijloace pe care le-a promovat pedagogia ulterioara, inclusiv cea moderna, pe care le profeseaza, de fapt, si astazi. Esential, modul desfasurarii învatamântului hristic, la fel cu traiul Sau cotidian, a fost simplu, apropiat, plin de iubire si compasiune pentru cei umili, în acelasi timp, însa, plin de demnitate, maretie si forta spirituala. O simpla enumerare a principiilor si metodelor pedagogice actuale, va constata similitudini evidente în cateheza Mântuitorului. Selectam câteva exemple: 1. Principii :

Psihologic . Dumnezeiesc cunoscator al sufletului omenesc, Mântuitorul se adapteaza permanent la mentalitatea, cunostintele si preocuparile celor carora le vorbea. Într-un fel vorbeste cu cei simpli, în alt fel cu Nicodim cel erudit. Vorbeste autoritar cu Petru cel impulsiv, dar plin de tandrete cu Zaheu, vamesul cel smerit etc.;

Natural . Fara sa suprasolicite efortul de receptare al ascultatorilor, Mântuitorul, folosind cu tact metoda inductiva, învata mai întâi cele usor de retinut, evidentiind cu prioritate ceea ce este esential de retinut si urmat: “Cautati mai întâi împaratia cerurilor si dreptatea Lui, si toate celelalte se vor adauga voua...” (Matei 6, 33);

Intuitiv .

Acest principiu, atât de recomandat si astazi în procesul

educational, a fost utilizat cu precadere de Mântuitorul, în special prin rostirea parabolelor, folosind diverse mijloace intuitive, cum ar fi actiunile (grairea Sa era urmata în chip pilduitor de o fapta concreta, ca de exemplu o vindecare, o înviere, înmultire a pâinilor etc.),

individualizarile (insistând, concret, pe atitudini ca: “Daca ochiul tau te sminteste...”, “Daca-ti va da cineva o palma...” corespunzatoare cu mesajul Sau evanghelic), nemilostiv si saracul Lazar, Vamesul si fariseul)

sa se ia masurile contrastul (Bogatul

etc.

Temeinic, durabil : “Cerul si pamântul vor trece, dar cuvintele Mele nu!” (Marcu 13, 31). Învatatura Sa, dublata de exemplul iubirii Sale jertfelnice aveau sa cucereasca definitiv inimile ucenicilor Sai, încât Sf. Ap. Pavel se întreaba retoric si marturisitor, totodata: “Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Hristos? Foamea, prigoanele, strâmtorarile...?” (Romani 8, 35).

Activ si practic : vorbeste plugarilor despre semanator; podgorenilor despre lucratorii viei; pescarilor despre pescuitul minunat; samarinencei despre Mesia Cel asteptat etc.;

Educativ : urmareste nu doar informarea “despre...”, ci

formarea , zidirea

sufleteasca a omului. Nu cele trecatoare, ci cele vesnice: “Nu numai cu pâine va trai omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4, 4).

2. Metodele , de asemenea, sunt cele mai eficiente si astazi: deductiva ( predica de pe munte),

inductiva (parabolele), sintetica (“fiti,

analitica (pilda semanatorului),

dar, voi desavârsiti...”), genetica (“Eu sunt usa...”), minunata, înmultirea pâinilor);

experimentala (pescuirea

3. Forma didactica este atât cea povestitoare (acroamatica) , asa cum o întâlnim în special în pilde, cât si cea dialogica (întrebatoare sau erotematica ), asa cum o

vedem în convorbirile particulare (de ex. cu samarineanca, cu Nicodim etc.).

4. Moduri de învatamânt , se disting în special trei:

individual (Nicodim), colectiv

(în fata multimilor) si monitorial (când trimite pe ucenici la propovaduire).

*

Din cele de mai sus nu trebuie sa întelegem ca succesul unic al învataturii Mântuitorului s-ar datora exclusiv principiilor, metodelor, formelor etc., enumerate anterior. “Cheia” impactului suprafiresc al pedagogiei Sale se datoreaza în primul rând dumnezeirii persoanei Lui, oferind nu o paradigma catehetica umana, ci una divino-umana. “Cheia” si “noutatea” sunt reprezentate de El Însusi: învatatura Sa nu este una teoretica, un fel de “arta pentru arta”, ci una care se întruchipeaza întrun model desavârsit, înfatisându-ni-se o identificare deplina între ceea ce a învatat si viata Sa. Cu alte cuvinte, a trait pe viu învatatura Sa. Iata cum vede, spre

exemplu, Sf. Ioan Gura de Aur aceasta identificare pentru cei ce sunt chemati sa-si asume misiunea învatatoreasca: “Si dupa cum omul, oriunde s-ar arata, trebuie sa se vada ca se deosebeste de animale, tot asa si învatatorul trebuie sa arate ca este învatator si când graieste si când tace si când sta la masa si când face orice altceva; trebuie sa se vada ca este învatator si din mers si din privire si din tinuta, într-un cuvânt din toate!” 15 Din aceste motive Mântuitorul trebuie socotit, asa cum inspirat a formulat savantul Simion Mehedinti (1868-1962), “Cel dintâi mare educator al omenirii si adevaratul mântuitor al copiilor”
15

16

. Pedagogului Suprem, profesorul-

Sf. IOAN GURA DE AUR, Omilii la, vol. 23 PSB, trad. pr. dr. Dumitru FECIORU, Editura Matei Institutului Biblic si de Misiune al BOR, Bucuresti, 1994, p. 823 (tâlcuire la Matei 23, 617). Scrieri 6 despre educatie si Antologie. Editie îngrijita de Dumitru MUSTER, Academiei, Bucuresti, 1992, p. 216. Simion Mehedinti, cel mai mare geograf român, trebuie socotit învatamânt. Editura si dintre cei mai mari pedagogi pe care i-a avut tara noastra. A fost nu numai un savant ci si un unul crestin si un nationalist în cel mai bun sens al cuvântului. La instalarea comunismului pe autentic noastre el nu meleagurile s-a "aliniat", asumându-si cu demnitate toate privatiunile prin care a trecut din aceasta cauza. fie si în treacat, câteva dintre cele mai cunoscute scrieri pedagogice ale Poporul Notam, sale: catre ), Bucuresti, Alta crestere. Scoala , Bucuresti, 1929 (vezi si (Cuvinte ultima editie, a a!, Edit. Axia, Craiova, 2003, Muncii prefatata de pr. V. Apropierea de Iisus prin Biserica noastra, studenti 1921; 9Gordon); prin , Bucuresti, 1995; Parabole alegerea , Bucuresti, 1935; Crestinismul si educatorilor românesc învataturi

în nemarginita Lui mila fata de scaderile omenesti. sustinuta cu dumnezeiasca Sa smerenie (“S-a smerit pe Sine. Simion Mehedinti.. Pe toti acestia voia El sa-i ridice din mizeria fizica si morala. farisei si toata oligarhia care înconjura Templul din Ierusalim. pâna la jertfa 17 daca este nevoie. 7 Ibide . ”.. adica total. o singura si suprema metoda : a iubirii depline. în detrimentul evident al iubirii. excela în exercitii rationale. o privire prieteneasca. Bunaoara Socrate (470-399). Bucuresti. el simtise toate disonantele vietii si nenumaratele scaderi ale oamenilor.. deoarece chiar în cea mai pacatoasa faptura omeneasca tot se poate sa gasesti macar un sâmbure de omenie si.. cine stie. Nazarineanul cel inimos se simtea atras nu spre carturari. ca pe tine însuti. va fi în stare sa-l ridice din înjosirea în care se afla. Ioan 13. Mântuitorul a folosit. 1Evanghelie 215. dublat de profesorul-pedagog. iubeste fie acela cine va fi si cum va fi. Gordon). ). la timp potrivit. îi consacra aprecieri de mare frumusete. s-a ivit acum vreo doua mii de ani un tânar care purta pe fruntea sa lumina unui mare ideal.. pentru paraliticii din Vitezda..." Mesager al noii porunci (“Porunca noua va dau voua: sa va iubiti unul pe altul. flamânzi. 34.. m . schilozi si alti dezmosteniti ai sortii. Iar ca metoda de urmat. Daca am face o analiza comparativa între pedagogia Mântuitorului si a filozofilor mari ai antichitatii. socotit îndeobste cel mai mare filozof antic. precum Eu v-am iubit pe voi.geograf.. ci pentru robii care lucrau în arsita soarelui. înainte de a îndruma în alt chip cresterea copiilor. 1925 (reeditata în 2002. pentru orbi.. un cuvânt bun sau un sprijin cât de mic. jertfelnice. Greutatea cea mare pentru tânarul Nazarinean era deci sa schimbe întâi sufletul dascalilor. adica al oamenilor maturi. facându-Se ascultator pâna la moarte . batuti si schingiuiti.. am observa fara greutate ca filozofii erau promotori ai ratiunii. cu o prefata semnata de pr. Înca din pruncie pribeag prin Eghipet. leprosi.si înca moarte pe cruce!” Filipeni 2. dintre care spicuim: "Într-un sat din Galileea.. 8). p. în silogisme si fineturi din . a pus înainte una singura: pe aproapele tau. V. de fapt.

fapt care i-a atras în final dezaprobarea generala. n. Când viermele se târaste pe o frunza.dialectice. este stiinta de vorbe. bune sau rele. tacea.. însa. era . 219. caci silogismele rationale. pedagogii care au cunoscut Evanghelia nu mai pot face abstractie acum de înalte si eficiente pedagogii. Evident. dovedite esentiale. de fapt. oricâta admiratie ar stârni din partea ascultatorilor. Taci!” 18 . învatatorule. Însa. savârsirea faptelor bune. nu cu ratiunea a operat Mântuitorul. dar nu s-a priceput deloc sa intre în sufletele contemporanilor. Iar pentru cel care cumpaneste bine realitatile este limpede ca. asadar....sora buna cu smerenia. De aceea Mântuitorul ne-a învatat si ne-a dat pilda ca apelul la partea emotiva a sufletului omenesc este pârghia cea mai puternica a oricarui învatamânt . Asadar.. deoarece pasarea si viermele învata pe copil mai mult si mai bine.si I-a zis lui Iisus: De unde esti Tu?. nu ideile conduc lumea. exceptând atasamentul câtorva ucenici fanatici. atunci tu. . Cu prioritate. fiind scuzabil. 18 Dar Iisus Ibidem p. iar iubirea deschisa cunoasterii si acceptarii parerii celuilalt . 9).. o cunoastere reala a lucrurilor. “O mare piedica în cunoasterea adevarului. doua elemente. ne amintim. Când pasarea cânta. pentru cai trata de sus. curma lectia de vorbe. a desprins el din pedagogia divino-umana a Mântuitorului Iisus Hristos: iubirea netarmurita si utilizarea maxima a intuitiei. de fapt. . În cazul sau si al multora ca el se confirma adevarul ca ratiunea îngâmfa. ” – Ioan 19. ci simtamintele. . marturiseste Pestalozzi. de care nu se leaga. daca Socrate n-a putut avea Modelul Suprem. cel mai pretios izvor al celei mai O confirmare aparte în acest sens o reprezinta cel mai mare pedagog modern. Ratiunea suficienta este sora buna cu mândria. pe când dragostea smereste . atasamentul fata de Evanghelie al celui socotit Johann Pestalozzi (1746-1827). în final. ci cu iubirea.. una din metodele utilizate de Mântuitorul în anumite împrejurari (“Si din nou a intrat în pretoriu – Pilat. Tacerea . n.. nu misca inima si nu determina. fara smerenie si dragoste.

acordându-I Mântuitorului locul pe care L-a avut din totdeauna în pedagogia româneasca autentica. p. “hristica” . pedagogii laici crestini au iesit din “catacombe” si au scris nestingheriti.91. impresioneaza si pe cel mai adânc adversar al crestinismului. în acest demers deloc usor al observarii impactului actual si concret al catehezei Învatatorului nostru suprem. din care am citat deja în prelegerea de fata. FLORESCU metodice p.ne cheama Sfântul Apostol Pavel. cazuri izolate ale unor “pedagogi” atei. consacra 15 pagini referitoare la pedagogia Mântuitorului.neoretorica religioasa.În literatura pedagogica româneasca laica. Si . 1999. exceptând perioada de trista amintire 19451989. Bucuresti. În masura în care noi ne livram Lui. paradigma esentiala de la care se va inspira adevaratul crestin în actiunile sale. în cel mai recent volum al sau cu privire la educatia religioasa. Dincolo de unele stângacii de exprimare prea “laica” C. bunaoara. Iisus Hristos a fost recunoscut în mod constant ca Supremul Pedagog. în plina epoca ceausista! Dupa anul de gratie 1989. ca neîntrecut Învatator. si Dumnezeu coboara la noi.. Constantin Cucos. Constantin CUCOS. ca niste fii iubiti (Efeseni 5. 1973. Iasi. iar parabolele Sale.dupa cum o numeste domnia sa 20 19 . exceptând. de asemenea. Editura Academiei RSR. Iata un exemplu: “Hristos a fost un vorbitor cu totul peste nivel.. Edit. Retorica si . 1) . Exemplul cel mai stralucit din perioada anterioara comunismului îl avem în scrierile pedagogice ale lui Simion Mehedinti. suprem . 75-78). Fiti dar urmatori ai lui Dumnezeu. un fragment al descrierii consacrate Mântuitorului: "Iisus Hristos este norma fundamentala. p. 19 20 pâna vom ajunge la unitatea credintei si a cunoasterii Fiului lui Vasile . Interesant este ca si în anii comunismului au fost minti luminate din acest domeniu care au avut curajul recunoasterii în scris a lui Iisus. Între acestia în ultima vreme s-a remarcat în chip aparte profesorul de psihologie si pedagogie de la Universitatea din Iasi. Cucos merita o atentie aparte. Repere Educatia teoretice si.” sa luam aminte ca afirmatia este facuta în anul 1973. “Polirom”. care. 75-90 (începând cu § Iisus Hristos ca învatator . Iata. chiar în traducere. Si acest travaliu se cere a fi facut pe cont propriu si în mod liber.

indiferent de slabiciunile si caderile de circumstanta. fara însa a atinge statutul Sau. ca de altfel si câtorva sfinti parinti mai cunoscuti 23 ." 21 Iar la sfârsitul paragrafului. m . dragoste si întelegere. Nimeni nu este împiedicat de nimic în acest urcus.Dumnezeu. p.. Spre El au acces toti indivizii. . acesta din urma pretinde si cauta sa-L egaleze. Hristos este un model care transcede omul. este o dovada exemplara a reîntoarcerii pedagogiei laice spre valorile perene ale catehezei crestine. Vom face în acest punct urmatoarea precizare: observam ca modelul hristic îngaduie o perfectionare a atributelor umane reale si nu ne sperie prin intangibilitatea Lui. Dar oamenii ramân responsabili de calitatea asemanarii . la starea barbatului desavârsit."22 Asadar. m Ibide . 78. 76. Traditia s ne îndeamna sa-L imitam pe El.. sa-I urmam exemplul si nu sa fim egalii Lui. p. prof. Ibide . prezentarea facuta Învatatorului Suprem de catre acest tânar profesor neteolog. 21 22 23 Ibidem p. Iisus Hristos este modelul formator prin excelenta. facând abstractie de anumiti termeni mai putin compatibili cu limbajul teologic. 47-57. 13). Cucos conchide: "Hristos ne ofera chipul cu generozitate. la masura vârstei deplinatatii lui Hristo (Efeseni 4.

preoti si diaconi etc.” (Rom. Duh.. s-au dus la moarte ca la nunta! Sf. cu toate ca ei erau întelepti prin firea lor si înteleptiti prin harul Sfântului Duh. nici cele de acum. ca mobil suprem al râvnei lor nelimitate: “Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul. nici stapânirile. au continuat misiunea Sa catehetica. Asa se explica râvna lor jertfelnica. sau lipsa de îmbracaminte... totodata.III. Domnul nostru. n. ascultatori poruncii Sale “ învatati toate neamurile.. însa. stiut fiind faptul ca numai iubirea totala poate determina sacrificiul. Sfintii Apostoli au cutreierat trei continente (Asia. CATEHEZA ÎN PRIMELE VEACURI CRESTINE 1. nu vor putea sa ne desparta pe noi de dragostea lui Dumnezeu. 24. sau sabia? Precum este scris ( în Ps. Pavel exprima în mod admirabil acest temei al iubirii de Hristos. episcopi. Misiunea catehetica s-a desfasurat parte în scris (consemnata partial în cele 27 de carti ale Noului . Înarmati cu aceasta dragoste si întariti cu puterea Sf. n. cea întru Hristos Iisus. Ap.19).. rânduind. O data cu întemeierea Bisericilor. 43. nici viata. în slujba lor învatatoreasca.. totodata fata de cei carora le faceau catehizare. (Matei 28. nici îngerii. Europa si Africa). 35-39). de o anumita stiinta pedagogica. sau prigoana. propovaduind Evanghelia si întemeind peste tot Biserici crestine. Caci nici moartea. Formati la “Scoala Catehetica” a Mântuitorului Iisus Hristos. ): “Pentru Tine suntem omorâti toata ziua. primit la Cincizecime. ei rânduiau episcopi si preoti.” Mergând.. CATEHEZA SFINTILOR APOSTOLI . pentru împlinirea slujirii învatatoresti. 8.. ci de o netarmurita dragoste fata de Hristos si Evanghelia Sa. Factorul esential în demersul catehetic apostolic nu se leaga. socotiti am fost ca niste oi de junghiere”.. nici cele ce vor fi. carora le porunceau sa vegheze la pastrarea nealterata a învataturii evanghelice. De aceea Sfintii Apostoli. Sfintii Apostoli. sau foametea. sau strâmtorarea.

nu de hrana tare. în convorbirile catehetice cu iudeii folosea argumente din Legea Veche. de altfel. pentru toate timpurile. Pavel este programativa.). Pavel.Testament). fara exceptie. Ap. de cele mai multe ori lor. 12-14).. Sf. atunci când le scrie corintenilor: “V-am hranit cu lapte. 2-3). 4.n. emblematice pentru toti apostolii si ucenicii lor.. iar hrana tare e pentru cei desavârsiti. Râvna si tactul pedagogic al Sf. iar cu pagânii argumente rationale (uneori filozofice). Obiectul catehizarii: cuvântul Domnului. parte oral (consemnata sporadic în alte scrieri decât cele neotestamentare). fiindca sunteti înca trupesti. Botez. Pavel se vadesc. din propria-i marturisire. n. conationalilor sai evrei: “Fiindca voi. Învatamântul catehetic inductiv (d la simplu la complex ) asa e cum marturiseste acelasi Sf.” (I Cor. pentru ca-n orice chip sa-i mântuiesc. Pavel. intuitive etc.. s-au facut tuturor toate pentru a-si împlini mandatul încredintat. . cei ce de multa vreme ar fi trebuit sa fiti învatatori. de altfel. Ap. de altfel: “Caci nu ne propovaduim pe noi însine. 9. Metodele si formele de catehizare ale Sf. obiceiurile si gândirea se desfasura gradat. Bunaoara. desprinse din viata. Marturisirea Sf. Ap.” (I Cor. sunt. în acest sens. 22). care prin obisnuinta au simturile deprinse sa deosebeasca binele si raul” (5. datorita scrierilor neotestamentare. Cu acelasi înteles le scrie. 3. ci pe Hristos!” (II Cor. fiindca e prunc. Ap. Ap. înca mai aveti nevoie ca cineva sa va învete întâiile gânguriri ale cuvintelor lui Dumnezeu. caci înca nu erati în stare. de asemenea. iar nu cu bucate (tari. si ati ajuns sa aveti nevoie de lapte.. Sfânta Evanghelie. si nici chiar acum nu sunteti în stare. Caci tot cel ce se hraneste cu lapte e un nepriceput în cuvântul dreptatii.. 5). Metodele si formele catehizarii erau adaptate corespunzator situatiilor concrete. Scopul prioritar al catehezei apostolice era pregatirea “catehumenilor” pentru Taina Sf. Toti. cunoscute mai bine decât în cazul celorlalti apostoli. Pavel. atunci când spune: “Tuturor toate m-am facut.

cursantii au obligatia sa-l citeasca. dar a didascalilor a continuat pâna prin secolul al V-lea.” (12. cearta si sfatuieste. Popescu. le-a consacrat un studiu cu totul exceptional... al treilea.2. al doilea. urmând a fi examinati din el la 2colocvii. învatatori . specifice râvnei incandescente a slujirii apostolice. m 24 . purtator al cunostintei si întelepciunii..” 26 . Pavel. didascalul are. Pavel. În triada de slujitori ai cuvântului dumnezeiesc. Iata cum distinge domnia sa slujirile celor trei harisme: “Pe când Apostolul era misionarul profesionist.. asa cum îl arata si numele. reveleaza. care prezice. Dintre harismatici.. intitulat mai întâi în revista “Studii Teologice” 24 Primii didascali crestini . dupa cum ne încredinteaza istoricul bisericesc Socrate 27 .” (I Cor. 2 7 cultura. Misiunea apostolilor si a profetilor s-a stins de timpuriu. Pentru istoria teologiei crestine. didascalii erau rânduiti de Nr. atunci când întreaba retoric: “Oare toti sunt apostoli? Oare toti sunt profeti? Oare toti sunt învatatori? Oare toti fac minuni?.. Ibide . Numai el are ca functie determinanta învatatura. de aceea. regretatul Teodor M. Cum lesne se poate deduce. profeti . 1996. Pentru importanta deosebita pe care o prezinta acest studiu. ca purtatori ai unor harisme speciale. p. cel care o instruieste mai de-aproape în cele ale credintei si moralei crestine. 28). Marturie despre acesti misionari-cateheti depune Sf.. p. iar relativ recent în volumul “Biserica si cultura”25 . Bucuresti. p. el este factorul special al învatamântului crestin. 86-87. 12.. Ap. 124. Ca acestia aveau un har misionar special ne încredinteaza tot Sf. 29). în Epistola I-a catre Corinteni: “Si pe unii i-a pus Dumnezeu în Biserica: întâi apostoli . Biserica primara au facut misiune Împreuna cu Sfintii Apostoli. iar Profetul organul inspirat. cei care s-au ocupat în mod expres de catehizare au fost didascalii . Didascalul este. în profetii si didascalii . 2/1932 (si în 2 5 Extras) Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. 79182. 6 Biserica si . o importanta pe care n-au avut-o evanghelistul misionar si profetul. Ap. aparut . SLUJIREA HARISMATICILOR. învatatorul propriu-zis al comunitatii. Ilustrul nostru profesor de teologie.

în vederea stimularii unei lecturi individuale din partea cursantilor. Astfel. de fapt. ca o fericita completare si tâlcuire a Sfintei Scripturi. b. care v-au grait voua cuvântul lui Dumnezeu. asadar. în vederea mântuirii. Toate. urmeaza. perioada post-apologetica. Functia didascalilor a fost preluata încet-încet de barbati instruiti. Pavel.” (Evrei 13. didascalii aveau în grija explicarea învataturilor evanghelice propovaduite de Sfintii Apostoli. perioada apologetica-polemica. sfatului întelept dat de Sf.. bineînteles. tintind în ultima instanta desavârsirea . 7). atât de potrivit în acest sens: “Aduceti-va aminte de mai-marii vostri. Câteva repere. literatura crestina beneficiaza de câteva scrieri deosebit de pretioase în acest subiect. cei de azi. c. Prezentam. Astfel. care ne dau stiri foarte importante privitoare la cateheza primelor veacuri. constituie temelia pe care se zideste edificiul trainic al unui învatamânt complet. chiar daca faptul s-ar subîntelege de la sine. cu binecuvântarea si sub ascultarea Bisericii. acela de a forma caractere religios-morale . Ap. care vor întemeia scoli catehetice si alte institutii de învatamânt. ca demersul catehetic de astazi nu poate ignora bogatia informativa si mai ales formativa pe care izvoarele patristice le ofera preotilor si dascalilor de religie din zilele noastre. Prezentarea noastra va fi selectiva. de atacurile ereticilor etc. perioada Parintilor Apostolici. Operele Sfintilor Parinti. Pe lânga cartile Noului Testament. în timp ce preotii se ocupau cu precadere de savârsirea cultului divin. Tot ei erau cei care protejau aceste învataturi de interpretari gresite. Facem de asemenea precizarea.. Cunoasterea si utilizarea lor de catre noi. câteva dintre . având doar scopul de a semnala câteva dintre ele.catre Sfintii Apostoli în comunitatile în care asezau preoti. care-si poate împlini scopul. LITERATURA CATEHETICA ÎN PRIMELE VEACURI. 3. priviti cu luare aminte cum si-au încheiat viata si urmati-le credinta. precizam mai întâi ca literatura catehetica a primelor veacuri poate fi clasificata în trei categorii: a.

Parintilor vol. opera al carei autor nu este cunoscut. El a fost pus în circulatie în alsecolul XVII-lea de primul editor al acestor scrieri. FECIORU.cele mai cunoscute repere patristice. Policarp al Smirnei. crestini care au trait în a doua jumatate a secolului întâi si prima jumatate a secolului al doilea. Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucuresti. 1978. D. morale si cultice crestine a Bisericii primare. conform perioadelor mai sus enuntate 28 : Se numesc Parinti Apostolici scriitorii a. 33 2s.u. Epistolele Sf. de mare importanta sunt si Constitutiile Apostolice . p. alcatuita din opt carti. prof. D. de Pr. pentru Seminariile Teologice. COTELIER. ca: Quadratus. 3 2 Apologeti de limba vol. III-V. Clement al Romei. 9 Termenul "Parinti apostolici" nu a fost cunoscut antichitatii crestine. Paul PAPADOPOL. 28 . Meliton de Sardes. b. BODOGAE. Nicolae CHITESCU. trad. Eliodor CONSTANTINESCU. Miltiade. în lucrarea sa "Patres aevi volume. Epistola Sf. PETRESCU. 1672. Pr.Ibide 0 . FECIORU. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. 3 din PSB. Justin Martirul si Filozoful (Apologiile I si II.31 si ale apologetilor latini : Tertulian. 2 din colectia PSB. Cele mai însemnate scrieri ale Parintilor Apostolici sunt: Învatatura celor doisprezece Apostoli (Didahia). Bucuresti. Sf. apostolici".si al pr. care contin un rezumat al întregii învataturi dogmatice. care au fost ucenici ai Sfintilor Apostoli. pentru Institutele Teologice.30 Alaturi de aceste scrieri. 2 Vezi vol. Ciprian etc. latina. Apolinarie. Perioada Parintilor Apostolici. D. Atenagora Atenianul etc. Teofil al Antiohiei. Barnaba. Sf. Dialogul cu iudeul Trifon). Pastorul lui Herma. Tatian Asirianul. Ariston de Pella. Epistola Sf. Olimp CACIULA greaca si Pr.32 Pentru acest capitol utilizam cu precadere manualele de Catehetica tiparite la Editura Institutului siBiblic de Misiune al BOR: al pr. dr. N. David POPESCU. de Pr.în cuprinsul a 350 p. Bucuresti. 390 p. trad. p. Ignatiu al Antiohiei. Menunciu Felix. 31 m Apologeti de limba . B. J. 1 din colectia PSB. sau cel putin i-au cunoscut 29 . Epistola catre Corinteni a Sf. T. prof. Scrierile Apostolici. scrieri ale unor vrednici “mai-mari” ai nostri. CALUGAR. Epistola catre Diognet etc. 33 26. p. 1979. 1980. 39. Editura Institutului Biblic si de misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucuresti. aparuta probabil în sec. 1976. vol. trad. Perioada apologetico-polemica a înregistrat opere ale apologetilor greci .

este învatatura a slujirii lui Dumnezeu. în sânul carora se strecurasera niste deprinderi pagâne. înregistreaza lucrari de adânca eruditie. a Colectia 12 e 12 e “Izvoarele Ortodoxiei”. Însusi iubitorul de oameni Dumnezeu ne este Pedagog” 34 . trad. p. 198. 1945 (urmatoarele Catehez ) . Bucuresti. . Bucuresti. 3 5 Ibide m . p. 165Pr. care duce la cer. Cuvântul. scriitor cu o cultura literara. 3362. însa. dupa cum însusi Clement marturiseste: “Pedagogul nostru. este Sfântul Dumnezeu Iisus. al IV-lea când au fost rostite. CHIRIL al Catehezel . Cartea I ). Este compusa din trei carti si se încheie cu un imn de slavire al Mântuitorului. un izvor deosebit de pretios pentru Catehetica crestina 36 . partea I. mult apreciate de teologii români. • Catehezele Sf. 1982. 4 din colectia PSB. p. “Scrieri – Partea . 196. este instruirea spre cunoasterea adevarului. precum: Pedagogul (autor: Clement Alexandrinul).Pedagogul 33 apartine marelui erudit crestin Clement Alexandrinul (sec. numerele 6 si 7. (al Sf. 3 3 A se vedea CLEMENT ALEXANDRIN .întâia” FECIORU. Tot în acelasi capitol ( al VII-lea.a.Catehez ) primele si e partea (a II . . Pr. El este Pedagogul Suprem. întrucât prezinta un mare interes nu numai pentru istoria catehezei. Chiril al Ierusalimului. 4 Ibide . trad. Chiril al Ierusalimului . constituie si astazi. De fapt. 508 p. la fel ca în sec. 36 m Sf. Care conduce întreaga omenire. D. vol. 1943 Procatehez si Ierusalimului. filozofica si teologica stralucita. Marele cuvânt catehetic Grigorie de Nyssa) etc. Literatura catehetica de dupa epoca apologetica . UL Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR.. Asupra acestora din urma vom zabovi cu un scurt comentariu.c. Catehezele Sf. FECIORU. 1981. Scrierea se adreseaza catehumenilor din Alexandria. II- III). D. Clement propune si o “definitie” a Pedagogiei crestine: “Pedagogia este credinta în Dumnezeu. dovada fiind studiile si articolele Bucuresti. este vietuire dreapta.” 35 . dar si pentru învatamântul nostru religios de astazi.. la care se adauga o excelenta elocinta.

- Cateheza a III-a este un fel de “lectie” despre Botez. 3-4: “Sau nu stiti ca oricâti ne-am botezat în Hristos Iisus. Ea începe cu o revarsare a bucuriei din partea autorului pentru cei care au fost chemati a fi pregatiti pentru Botez: “Acum sufla asupra voastra.consacrate lor 37 . prin Botez. în care se dau sfaturi celor care voiesc sa intre în crestinism.. pe baza textului de la Romani 6. despre cel potrivnic etc.” A se Bibliografia studii si vedea Generala 3articole.. va trai negresit si nu va muri!” (18. atasata la sfârsitul Cursului. care aveti sa fiti luminati. ca sa împletiti cununile ceresti! Acum a adiat mireasma cea buna a Sfântului Duh! Acum ati ajuns la portile palatului împaratesc! Sa dea Dumnezeu ca sa fiti luati înauntru chiar de Împaratul! Acum s-au aratat florile pomilor! Sa dea Dumnezeu ca si rodul sa fie desavârsit!” 38 . în moarte. mireasma fericirii! Acum adunati florile cele duhovnicesti. 16: “Spalati-va si va curatiti si scoateti viclesugurile din inimile voastre dinaintea ochilor Mei”. - Cateheza a II . Sunt în numar de 24: Procateheza. - Procateheza este un prolog al catehezelor. în care am notat câteva dintre aceste .. p. vol. 8 Partea . 20). având drept calauza un text din Iezechiel: “Dreptatea dreptului peste el va fi si faradelegea celui fara de lege peste el va fi. adresate celor de curând botezati (neofitilor) . ne-am botezat întru moartea Lui? Deci ne-am îngropat cu El. despre iertarea pacatelor. I 37 .a trateaza despre pocainta. 6. Daca cel fara de lege se va întoarce de la toate faradelegile lui. 37. - Cateheza I se dezvolta pe textul de la Isaia 1. 18 cateheze catre catehumeni (care urmau sa fie botezati) si 5 cateheze mistagogice.

) . din I Cor. 4. despre Cruce... în Simbolul Credintei: despre Dumnezeu. explica atributul atotputerniciei lui DumnezeuTatal. din care se numeste tot numele parintesc. citând textele din Isaia 7.- Cateheza a IV-a trateaza despre zece dogme. plecând de la citatul din Ieremia 32.. Carele din Tatal S-a nascut.. atotputernice.” - Cateheza a XII-a tâlcuieste articolul al III-lea din Simbolul Credintei. cu scopul de a combate pe eretici si pe iudei. Doamne mare în sfat si puternic în lucruri. 14-15). 18-19 (Dumnezeule mare si puternic. Unul nascut. pe baza textului - Cateheza a XI-a explica în continuare cuvintele din Crez “Fiul lui Dumnezeu. pornind de la textul din Evrei 11. se ocupa cu explicarea primului articol din Simbolul - Cateheza a VII-a contine învatatura despre Tatal si atributele Sale. - Cateheza a IX-a explica expresia din Crez “Facatorul cerului si al pamântului. de fapt. - Cateheza a V-a vorbeste despre virtutea credintei. al tuturor celor vazute si nevazute. 8." (Efeseni 3. cuprinse.. despre Hristos.. dovedirea lucrurilor nevazute. 5-6.. în cer si pe pamânt. 1: “Credinta este adeverirea celor nadajduite. - Cateheza a X-a explica primele cuvinte din articolul al II-lea al Simbolului de Credinta: “Si întru Unul Domn Iisus. - Cateheza a VI-a Credintei..”.. despre Înviere etc.”. pornind de la cuvintele: "Pentru aceasta îmi plec genunchii înaintea Tatalui. 10-13... pe baza citatului din Iov 33..”. . - Cateheza a VIII-a.

continua explicarea începuta în - Cateheza a III-a mistagogica (XXI) vorbeste despre Taina Sf. - Cateheza a IV-a mistagogica (XXII). pe care Sfântul Parinte o numeste “crivsma”.. tinuta în ziua Sf. Botez. o data cu simbolismul lor. . Cateheza a XVIII-a. - Cateheza a XV-a vorbeste despre venirea întru slava a Domnului nostru Iisus Hristos. Mir si despre ungerea propriu-zisa. vorbind despre Duhul Sfânt. ereziile lui Simon Magul si a lui Manes (gnostic din secolul al III-lea). a face semnul ei etc. dupa ce au fost botezati. - Cateheza a XVI-a explica articolul al VIII-lea din Crez. - Cateheza a XIV-a. Duh. Facem mentiunea ca toate aceste 18 cateheze au fost tinute înainte de Sfintele Pasti. - Cateheza a XVII-a continua explicatiile despre Sf. Sfântul Chiril le tine alte 5 cateheze. vorbeste despre Taina Sfintei - Cateheza a V-a mistagogica (XXIII) explica momentele mai însemnate din Sfânta Liturghie. explica articolele V si VI din Crez. rastignirea si îngroparea Domnului. totodata. Euharistii. În saptamâna luminata. iar în ziua praznicului. ultima din cele “pentru cei care au sa se lumineze”. Pasti. Cateheza a II-a mistagogica (XX) cateheza anterioara. numite “mistagogice” ( kathchvseij mustagogikaiv - ): Cateheza I-a mistagogica (XIX) explica ritualul Tainei Sf. combatând.- Cateheza a XIII-a vorbeste despre Cruce. vorbeste despre Biserica ( articolul al IX-lea din Crez ). despre Înviere si Înaltare . Cruci. îndemnând la cinstirea Sf. ca sa judece viii si mortii ( articolul al VII-lea din Crez ). catehumenii au purtat numele de “luminati” sau “neofiti”.

despre Botez si Euharistie. despre care am vorbit mai sus). IV si Teza de doctorat. ocultismului si astrologiei. S-au pastrat în întregime numai cartile a 3-a si a 5-a. dar depaseste cu mult nivelul mediu al acestora. sau sase carticele de învatatura publicata în anii 374-381. V. 7-8. 4 0 Pentru viata si opera Sf. "Sofia"). Scrisa pe la anul 385. vezi Pr. a se vedea teza de doctorat a pr. mai ales privire la om si la mântuire. Grigore de Nyssa. de T. Grigore Române. Sf. Niceta de Remesiana. trad. p. nr. editia a II-a = 1998 (edit. Scrierea este structurata în trei parti. fiind adresata dascalilor crestini din acea vreme (între care si didascalii. Grigorie de Marele cuvânt . * Dintre autorii de literatura catehetica ai primelor veacuri din Apus evidentiem doi Parinti: • Sfântul Niceta de Remesiana 40 . cu învataturi pentru candidatii la Botez (competentes) . si ecumenicitatea patristica din sec. Pentru teologia Sf. de . Stefan Sfântul Niceta de Remesiana ALEXE. cu lucrarea Catechismus sive ). CRISTESCU si N. NYSSA. 1969. Nyssa 1996. a a treia doua parte despre pacat. aceasta lucrare ar putea fi inclusa în categoria catehismelor. catehetic Bucuresti. întrupare si mântuirea prin Hristos. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii OrtodoxeSfântului Bucuresti. 39 . lucrarea cuprinde 40 de capitole si are mai mult un continut dogmatic. precedate de un prolog în care vorbeste despre rolul pe care îl are învatamântul catehetic. Prima parte trateaza despre Sfânta Treime. instructionis libelli sex ( Catehismul.• Marele Cuvânt Catehetic al Sfântului Grigorie de Nyssa kathchtiko`" o mevga") ( Lovgo" 39 este cea mai importanta lucrare a sa . a politeismului. 453-587. BARBU. ST XXI. În acceptiunea de azi. 403 p. Vasile Antropologia cu RADUCA. Între preocuparile principale se numara combaterea pagânismului. 1947. Vezi vol.

par PERONNE. Tom. XXXX. pe la anul 400. 4 2 Idem. dupa opinia Fericitului Augustin... mort la vârsta de 17 ani. rom. în masura în care vom învata mai mult. 1869. Polirom. XXXII. 2002. De catechisandis. Initiere în viata Editie bilinva. VINCENT & comp. Paris. Fer. Care se afla în ceruri si pe Care. De . între altele. 1193-1220. de dinainte de convertire. de asemenea. la cererea acestuia. Amintim.L. pentru a-i fi îndrumar în munca lui de catehizare.. 1995 bilingva). P.• Fericitul Augustin 41 cu scrierea De catechisandis rudibus ( Despre . P. text bilingv. tradusa si în limba româna 42 De Magistro . iar a treia despre catehetului. în 27 trebuinta de a-i învata pe cei simpli) de capitole. (Despre Învatator ). trad. Bucuresti. crestina. Aceasta lucrare este considerata primul manual de catehetica al Bisericii primare apusene . MIGNE. Îl vom iubi mai mult. copil de o inteligenta precoce. ca Fericitul Augustin a lasat. Aceasta lucrare se prezinta sub forma unui dialog cu fiul sau Adeodatus (fruct al unei iubiri nelegitime. Este structurata în trei parti: prima trateaza despre materia învatamântului catehetic. dar putini sunt aceia carora le este data bucuria de a o fi gasit cu adevarat. de George BogdanPrima cateheza. "Unicul Învatator". ignorants Târa. scrisa aprox. 394-443. XXI (Sur la manière d'enseigner la doctrine chrétienne aux ). dupa cum Pedagogul lui Clement Alexandrinul este socotit primul “manual catehetic” din Orient. Trad. 309-348. col. Linia calauzitoare a lucrarii este Dumnezeu. Institutul magistro (editie European. Eugen MUNTEANU.L. AUGUSTIN. p. Trad. "A-L iubi si a-L cunoaste" înseamna adevarata fericire pe care pretind toti ca o cauta. (vezi si rudibus Oeuvres complètes de Saint Augustin. adresata unui diacon din Cartagina. rom. col. . Deogratias. a doua despre tinuta procedeele ( metodele) adecvate învatamântului. 41 . o alta lucrare din domeniul catehetico-pedagogic. Iasi. care-l speria uneori pe tatal sau).

pentru a putea da dovada. în noteaza între altele: Apologia I-a. Edituragreaca Institutului Biblic si de Misiune al BOR. de exemplu. 466. 1980. Chiril al Ierusalimului .. CACIULA. postind. 67. sub o forma organizata. în În vol. ne rugam si postim laolalta cu ei. BODOGAE. p. sa posteasca etc.Iar baia aceasta se numeste legatura cu ea devin apoi 43 Iar putin mai încolo: luminare . de pr. unde este apa si sunt renascuti acolo. 2 PSB. sunt învatati sa se roage si sa ceara de la Dumnezeu. am vazut mai sus. Sub acest nume se cuprinde perioada dintre jumatatea secolului al II-lea si secolul al V-lea. cap. ei sunt condusi de noi undeva. în acelasi fel în care noi însine am fost renascuti. ei primesc atunci o baie în apa. ca înainte de baia Botezului. în care. pe o anumita durata. C A T E H U M E N A T U L . despre credinta lor. întrucât cei care primesc toate cele în luminati la minte .” “. Ca forma neorganizata didactic putem vorbi de catehumenat chiar de pe vremea Sfintilor Apostoli. O.. Astfel. 4 Ibide . iar dupa “baie” se numeau “luminati”.. la rândul nostru. .. întrucât era firesc ca înainte de Botez candidatii sa fie instruiti. asadar. pr. “Toti cei care s-ar încredinta a crede ca lucrurile acestea învatate si propovaduite de noi sunt adevarate si care fagaduiesc ca vor putea trai asa. D. Apoi. Bucuresti. avea loc un anumit instructaj. p. Justin Martirul si Filozoful. FECIORU si pr. în numele Parintelui tuturor si Stapânului Dumnezeu si al Mântuitorului nostru Iisus Hristos si al Sfântului Duh. Apologeti de limba trad.. iertarea pacatelor pe care le-au savârsit mai înainte. apoi. D. în timp ce noi.4. în scrierile Sf. s-a desfasurat catehizarea iudeilor si a pagânilor în scopul încrestinarii. fiind învatati sa se roage. Cu timpul s-a simtit însa nevoia unui învatamânt catehetic cu un program coerent.. Observam. termen pe care îl întâlnim si în alte scrieri din perioada catehumenatului. cum Catehezele Sf. în functie de situatiile specifice. m 43 . LXI.. Primele dovezi despre organizarea catehumenatului le avem în jurul anului 150.”44 .

”. un numar mult mai mare de pagini. Mai apoi Botezul s-a savârsit si-n ajunul altor Praznice Împaratesti: Nasterea. Noii botezati se numeau “luminati” sau “neofiti” si umblau îmbracati într-o haina alba toata Saptamâna Luminata (de la Pasti la Florii). viata vesnica etc... cu 40 de zile înaintea Sfintele Pasti. avansati (participau pâna la ascultatorii Constitutiile (participau la Sfânta îngenunchetorii – catehumeni mai Heruvic ). necesare unei conduite crestine autentice. luminatii.. Iar catehumenii au fost împartiti initial în doua categorii: elementar si înaintatii . cu precadere cel niceo-constantinopolitan. Taine. numiti si competenti . era asigurata de cateheti. Ca o reminiscenta (si dovada) a acestui fapt este cântarea la Liturghie “Câti în Hristos vati botezat. La finele acestui mic excurs în slujirea catehetica a primelor veacuri crestine se impun câteva observatii generale: . era explicata doctrina despre Sfânta Treime.fiecare dintre cele patru paragrafe tratate ar fi meritat. Botezul. în loc de Trisaghion. Continutul instruirii îl constituia învatatura de baza a Bisericii.”). Treptele catehumenatului erau trei: Liturghie pâna la “câti sunteti chemati. Evident. având în vedere importanta lor. cuprinsa instruiti îndeosebi în Simbolurile de Credinta.. Biserica. aflam tot de la Justin Martirul. în care sa fie . moarte. Rusaliile. alaturi de învataturile morale. 1 an. înviere. 2 si chiar 3 ani. erau catehumenii înscrisi deja pe listele pentru Taina Botezului. * Concluzii . Floriile. în special Cartea a VII-a ): 3 luni. Durat catehumenatului a crescut progresiv (aflam din a Apostolice . Botezul se savârsea numai în sâmbata Pastilor. Initial. în Hristos v-ati si-mbracat..Instructia catehetica.

prezentate si alte aspecte decât cele mentionate. Din ratiuni metodologice, am procedat, însa, la aceasta restrângere asupra strictului necesar, în special pentru a nu încarca excesiv cursul; - informatiile sumare incluse în aceasta prelegere pot fi completate prin aprofundarea bibliografica, cu deosebire prin analizarea lucrarilor mai importante, semnalate atât în interiorul capitolelor, cât si la notele de subsol. Dupa cum lesne se poate observa, am semnalat cu precadere lucrarile traduse din operele Sfintilor Parinti, pentru gradul ridicat de accesibilitate, dar studentii pot apela si la altele, netraduse înca, fie în text original, fie în variantele unor limbi moderne, de larga circulatie, cum sunt cele din cunoscuta colectie "Sources Chrétiennes"; - precizam, de asemenea, ca unele dintre lucrarile catehetice importante, din aceeasi perioada a primelor veacuri crestine, vor fi mentionate în capitolul urmator, în cadrul scolilor catehetice, context în care au slujit parintii si scriitorii bisericesti.

IV. S C O L I L E

CATEHETICE

La fel ca în capitolele precedente, nici aici nu ne propunem sa intram în prea multe detalii istorice, pe care cei interesati le pot afla în manualele de specialitate, ci sa punctam doar care au fost marile centre ale catehizarii, reprezentantii mai de seama, operele lor principale în acest subiect (inclusiv tematica acestora), totodata ce anume din aceste opere poate sluji demersului catehetic actual. ALEXANDRIA . În acest centru vestit al antichitatii au calcat picioarele Sfântului Marcu, unul din cei saptezeci apostoli, autor al Evangheliei a 2-a. Iata ce spune Eusebiu de Cezareea în privinta lui: “Despre Marcu se spune ca a fost cel

dintâi trimis sa predice Evanghelia în Egipt, asa cum a compus-o, si tot el a întemeiat acolo primele biserici ”45 . Iar în Cronica spune ca Marcu a evanghelizat si Alexandria, stire preluata probabil de la Dionisie, episcopul Alexandriei, ucenic al lui Origen, la care Eusebiu se refera deseori în Istoria sa46 .

Ei bine, în acest centru evanghelizat deja, pe la jumatatea secolului al II-lea s-a deschis o importanta scoala catehetica, al carei prim conducator a fost Panten

(pe la anul 180) . Interesant este faptul ca scoala alexandrina este cunoscuta sub nume diferite: scoala cuvintelor sau învataturilor sacre iverw`n lovgon didaskalei`on ); scoala catehizarii (didaskalei`on tw`n

(to; th`" kathchvsew" (hj tw`n (to; kat

) ; adunarea (pentru învatatura) a credinciosilor sau, simplu, Scoala din Alexandria

pistw`n diatribh)v

jAlexavndreian didaskalei`on

) Dupa Panten, cei mai valorosi cateheti vor fi . Clement Alexandrinu l(150-217) si Orige (185-245). La început aceasta scoala n nu a fost întretinuta de Biserica, ci prin mijloace particulare. Origen, de pilda, pentru a putea trai vindea manuscrise ale unor autori profani pe care le poseda, sau
Vezi EUSEBIU DE CEZAREEA, Scrieri – Partea , PSB, vol. 13, Editura Institutului Biblic..., trad. T. BODOGAE, Bucuresti, 1987, p. 82. I pr. 46 Ibide , nota 84. m
45

dadea lectii particulare. Însa eruditia profesorilor alexandrini avea sa se rasfrânga benefic asupra prestigiului scolii, în special prin studierea si interpretarea Sfintei Scripturi. Metoda prioritara de interpretare în aceasta scoala este cea alegorica Aceasta tendinta mistica de abordare a textelor sfinte va fi temperata, în plan general, prin interpretarea literala pe care se va axa Scoala din Antiohia, despre
47

.

care vom vorbi mai jos. De la Clement ne-au ramas trei lucrari mai importante: Pedagogul, Protrepticul si Stromatele . Dintre acestea, în ceea ce priveste Pedagogul 48 , despre care am facut deja
49

Catehetica, cel mai mult ne intereseaza câteva remarci în prelegerea anterioara

. Ca si alti mari si constiinciosi dascali

crestini, Clement urmarea întemeierea unei stiinte crestine care sa contracareze si sa învinga orgoliul “stiintei” pagâne. El nu respinge, de fapt, filozofia pagâna, pe care o aseamana oarecum cu Vechiul Testament, care pregateste receptarea Noului Testament. El apreciaza stiinta în general, însa pe cea crestina în mod cu totul special, pe care o considera, de fapt, prima treapta a mântuirii. “Pedagogul” este

considerat, astfel, primul tratat stiintific de pedagogie din care s-a alimentat traditia crestina privind educatia în toate timpurile. Orige s-a impus posteritatii în domeniul doctrinar-catehetic în special prin n lucrarea Despre Principii ( Peri; jArcw`n ) adica "Despre Începuturi" , în patru , carti, în care se ocupa cu învatatura crestina despre: Sfânta Treime, îngeri, lume,

Paradoxal, se pare ca Origen a litera un text scripturistic semnificativ, Matei 19, 12, în interpretat l care se vorbeste despre fameni. Este posibil, asadar, ca aceasta interpretare sa-l fi determinat sa se castreze, care fapt i-a atras o sumedenie de necazuri, inclusiv post-mortem (condamnarea de catre sinodul al Vlea ecumenic). Am folosit, însa, expresiile "se pare" si "probabil", pentru ca nu este exclus ca alte motive sa fi determinante, între care si încercarea de a contracara acuzatiile ca ar umbla cu femei, dupa fost mentioneaza istoricul Eusebiu de Cezareea op. cap. VIII, p. 231). cum 4( Observatii pertinente asupra personalitatiicit., Clement si a lucrarii “Pedagogul” face C. CUCOS, 8 lui în Educatia religioasa. Continut si forme de , Editura “Didactica si Pedagogica”, Bucuresti, 29-31. asemenea, în Educatia religioasa. Repere teoretice si , "Polirom", 1999, p. realizareDe 1996, volumul metodice 47-48. 4 9 Mentionam, totodata, ca face parte din bibliografia obligatorie pentru examen, fapt care obliga cursanti sa o citeasca în particular si sa remarce elementele constitutive, în special cele cu pe aplicabilitate actuala .
47

om, suflet, înviere, libertate, Sfintele Scripturi

etc.50 . Om de mare caldura

sufleteasca si de adânca profunzime a convingerilor religioase, în acelasi timp dascal de stralucita eruditie, în special în domeniul biblic si dogmatic, el a fost considerat, totodata, “cel mai popular catehet al veacului al III-lea, care si-a petrecut toata viata în câmpul învataturii si al predicii”, cum se exprima un cercetator francez pe la începutul secolului al XX-lea
51

.

Scopul lucrarii

nominalizate mai sus, este cel marturisit de Origen însusi: “Am scris aceasta lucrare, pe de o parte, pentru aceia dintre credinciosii nostri care cauta explicarea în haina rationala a principiilor de credinta; dar pe de alta parte, am vrut sa dau si un raspuns împotriva ereticilor care mereu ne provoaca la discutii neplacute...”
52

.

ANTIOHIA . Este vorba de capitala provinciei romane Siria

53

, în care , dupa

moartea martirica a Sf. Arhidiacon Stefan de la Ierusalim, s-au refugiat multi dintre crestinii de aici de teama represaliilor. Aici va propovadui si Sf. Ap. Pavel împreuna cu Barnaba (Fapte 11, 26) si cu alti “prooroci si învatatori” (Fapte 13, 1). De retinut, de asemenea, ca crestini ( Fapte 11, 26-27). Aici va fiinta, astfel, o puternica scoala catehetica, cei mai de seama reprezentanti ai ei fiind urmatorii: Lucian de Samosata (preot martir), Diodor de în Antiohia ucenicii lui Hristos s-au numit prima oara

Tar , Sf. Ioan Gura de († 407) . Linia prioritara de interpretare a Sfintei s Aur Scripturi a fost cea literala, sau istorico-gramaticala, cum se poate observa foarte bine îndeosebi la Sf. Ioan Gura de Aur, reprezentantul cel mai renumit al acestei
Vezi trad. rom. – Scrieri , vol. 8 PSB, Editura Institutului Biblic..., trad. pr. T. BODOGAE, Bucuresti, 1982,alese p. 297 ORIGEN 5 1 J. G. BARDY, Un prédicateur populaire au III-e în “Revue pratique d’apologetique”, siècle, Toulouse, 1927, p. 515. 5 2 ORIGEN – Scrieri , vol. 8 PSB, Editura Institutului Biblic..., trad. pr. T. BODOGAE, Bucuresti, 1982, p. 14.alese 5 3 Facem aceasta precizare, pentru a nu se confunda Antiohia , oras din provincia romana “Galatia” Fapt 13, 14-44); cf. Pr. dr. Ioan MIRCEA, numita al Dictionar Noului , Editura cu Pisidiei (vezi e Testament Institutului Biblic..., Bucuresti, 1984, p. 29.
50

de fapt. Chiril al Aur Ierusalimului. în cunoscuta colectie Sources chrétiennes 55 54 . dar cele mai accentuate convingeri pedagogice le gasim în “Despre gloria desarta si cum trebuie sa creasca parintii pe copii” ceea ce priveste catehumenatul si amanunte legate de scoala propriu-zisa. Ioan. Ca o particularitate interesanta. Mentionam ca asupra continutului acestei scrieri vom face anumite Bucuresti. vol. 1957. 284 p. 410-431. 524-527. IOAN GURA DE Despre cresterea . Ofera. si întemeia argumentarile pe Sfânta Scriptura. comuna de de aasemenea. 1995. p. totusi. din colectiv. remarci alta prelegere. In . 7-8 / 1970. 24. deosebit de pretioase pentru reconstituirea cultului Cei doi sfinti parinti au. ca mentionam simbol preînchipuitor al izbavirii din robia diavolului prin Botezul crestin (Sf. ca interpreti ai . Ioan a rostit o serie de cateheze baptismale . 5 5 Paris. Cateheza III. hirotonit preot în Antiohia în anul 386. în vol. face regretatul parinte profesor Ene Braniste. avea calitatea de predicator al catedralei episcopale (386-398). ideea despre trecerea evreilor prin Marea Rosie. în general. De aceea. Botezului înclinat spre argumentari rationale. p. si Sf. Interesant este faptul ca aceasta lucrare este considerata prima cu caracter educativ învatamântul rusesc. nr. în cele ce urmeaza vom creiona câteva aspecte legate de preocuparile sale catehetice. pe multe amanunte legate de ceremonialul Tainei Botezului. Sf. Se arata. 5 25 . pentru faptul ca în ele se descriu cel mai explicit ritualul botezului. AUR. calitatea lui de orator si nu cea de profesor.scoli. dupa izbavirea din robia egipteana. Chiril este mai didacticist. Chiril. în care vom vorbi familie – factor al despre educatiei. Ioan Gura de Aur. fost titular al catedrei de Liturgica la Facultatea noastra 54 56 . Opinii cu privire la educatie aflam în mai toate predicile sale (în special omilii). functie care includea si sarcina de a pregati catehumeni pentru primirea Botezului. copiilor Bacau. astfel. 12 în total. de catre episcopul Flavian. Am pomenit de catehezele 2 si 3. în S.T. Cateheza III. în schimb. p. lucrare ce se facea de regula în timpul Postului Pastilor. Studiul are si un capitol critic comparativ între Sfântul Ioan Gura de Aur si Sf. Mentionam mai întâi faptul ca Sf. Un studiu deosebit de valoros asupra catehezelor baptismale. Asa se face ca Sf. gasim date remarcabile în catehezele baptismale . p. insistând mai mult sfaturi morale. Ioan Gura de Aur se adreseaza cu precaderii inimii. parintele Braniste reliefeaza aspectele liturgice ale Vezi Sf. Desigur. BÂRSANESCU + Istoria . Ioan Gura de . traduse si editate alaturi de alte sase de Antoine Wenger. dintre care din nefericire ni s-au pastrat foarte putine. Explicarea Botezului în catehezele baptismale ale Sf. într-o Pedagogiei 1969. reliefându-se. între care aceea baptismal. 509527. ca în timp ce Sf. în traducere slavona (St. 51). Notam ca volumul se gaseste si la Biblioteca Facultatii noastre de 5 6 Teologie. dintre care cele mai relevante sunt a doua si a treia. multe preocupari comune în aceste scrieri. 50. "Putul si împartire de grâu".).

orientare întru-totul valabila si pentru catehetii din zilele noastre. Caci savârsitorul nu era doar un simplu tipicar si ceremonialist.. Nu se cunosc anii de început ai scolii catehetice din aceasta cetate. dar studiul P. iar neofitul . în convorbiri duhovnicesti. 57 Cele cinci cuvântari Ibidem p. Sf. Ioan Gura de Aur se adreseaza astfel neofitilor: “Fiti deci vrednici de aceasta mare cinste! Fugiti de toate ispitele diavolului. . între alte opere. Chiril al Ierusalimului . Grigorie de Nazianz si Eusebiu de Cezareea. în lectura si zidire sufleteasca. De aceea. împodobiti-va cu zelul pentru virtute. care în anii 347-348 si-a rostit aici celebrele sale cateheze. Sale le scoate în evidenta si pe cele care tin de pentru cel botezat. Între elevii sai se numara Pamfil. poarta pecetea personalitatii marelui orator. care. aceea de a fi crestin. cât si pentru savârsitor. CEZAREEA PALESTINEI . IERUSALIM. Grigorie lasa posteritatii. sa explice doctrina Bisericii. daca dupa primirea lui continuam a duce o viata nedemna!” 57 . Sf. sa examineze. ci si un învatator capabil sa predea. constientizarea importantei Tainei. În general. 524. cercetati biserica. în urma unor neîntelegeri cu episcopul Demetrius din Alexandria. sa îndemne etc. Abia în secolul al IV-lea ne este cunoscuta activitatea ei. se refugiaza aici. în forma ei de expunere. Caci Botezul nu foloseste la nimic. atât constientizare care trebuie si astazi mereu actualizata. foarte pretioase pentru noi. nascut prin har.. orientata mai mult spre eforturile ascetice si progresul în virtute decât spre speculatia asupra învataturilor de credinta.. a dobândit cea mai mare cinste. . C. Sf. despre care am vorbit într-un capitol anterior. petreceti-va ziua în rugaciune si multumire. învatatura catehetica hrisostomica. Începuturile acestei scoli se leaga de numele lui Origen . datorita Sf.referirilor Sf. Ioan Gura de Aur.

pe la sfârsitul veacului al II-lea. el înzestrând-o cu o biblioteca impresionanta. si N. care-si avea aici resedinta episcopala (De dominica oratione= Despre Rugaciunea Domneasca. s-a vorbit mai sa. De anima. Ambrozie (cu scrieri preponderent Tertulian (De baptismo. 1947 Dumnezeu. a 5 9 Vezi vol. 1993). Vezi Sf. Protogene . între cea alexandrina si cea antiohiana. De poenitentia etc) si Sf. 58 . Milanul. I sus. Sf. La Roma s-au remarcat Filozoful 60 si Hipolit. (retrad.TILEA NAZIANZ. GRIGORIE DE Cele cinci cuvântari despretrad. de Arges. BARBU. D. Anastasi . de Pr. La Hippo (nordul Africii) îsi avea resedinta episcopala Fericitul Augustin. EDESA Scoala de aici îsi datoreaza începuturile învatatului SIRIEI. cunoscut imnolog si orator bisericesc. În interpretarea Sfintei Scripturi a tinut calea de mijloc. au si o mare importanta catehetica. Între catehetii mai însemnati amintim pe Efrem Sirul († 378). pentru vorbirea sa frumoasa. SCOALA APUSEANO-AFRICANA include cetatile Cartagina. care ne intereseaza cel mai mult. La Cartagina – Roma. C.teologice . Cei interesati pot beneficia de traducerea româneasca 58 . numit si “lira a Sfântului Duh”. de pr. 1991. Justin Martirul si Sf. ambele aparute la Editura Institutului Biblic din PSB: Bisericeasca Mare 6Bucuresti. Hippo-Regius etc. caruia istoria bisericeasca îi datoreaza atât de mult pentru informatiile din primele secole ale crestinismului 59 . care. totodata prestigiul de care s-a bucurat Eusebiu. pe lânga valoarea lor dogmatica. La Milan a activat dogmatice si morale). Gh. Ciprian. Tatal nostru) . despre ale carui lucrari s-a vorbit mai sus. STANILOAE. 13 si 14 din colectia Istoria . Trebuie sa notam si contributia însemnata a lui Pamfil în aceasta scoala. 1987 si Viata lui Constantin cel . cel mai învatat episcop al Cezareii Palestinei . lucrarea 0 Despre Apologia .

gratie ostenelii exemplare a pr. p. 17 PSB. dând exemplul albinei. sa luam din carti cât ni se potriveste noua si cât se înrudeste cu adevarul (subl. de asemenea.SCOLILE MANASTIRESTI.. n. chiar de la început se cuvine sa cercetam pe fiecare dintre învataturi si sa le adaptam scopului urmarit.. Euripide. eleni 569-570 61 . ci iau cât le trebuie pentru lucrul lor.. în secolul al IV-lea se pun bazele monahismului organizat. 2 Omilia XXII-a Catre Tineri . 6FECIORU. dr.. nici nu încearca sa aduca tot ce gasesc în florile peste care se aseaza. Aceasta omilie catehetica impresioneaza în primul rând prin eruditia în câmpul profan de care autorul da dovada. 40-41. dar atrage atentia ca trebuie extras din ele numai ceea ce foloseste vietii. potrivit proverbului doric: sa potrivim piatra dupa fir ” 62 . citând cu o dexteritate debordanta din mai toti scriitorii si filozofii antichitatii: Homer. Bucuresti. acelea nici nu se duc fara nici o alegere la toate florile. Si dupa cum atunci când culegem flori de trandafir dam la o parte spinii. Sf. Departe de a respinge scrierile lor. iar restul îl lasa cu placere. D. Aceasta recomandare este întru-totul Lista completa a lor poate fi consultata în vol. le recomanda cu sinceritate. Socrate. alaturi de alte scrieri ascetice catehetic recomandam în chip special 61 Regulile mari si mici pentru . 17 PSB. în care Sfântul Vasile sfatuieste pe tinerii crestini din vremea sa ce atitudine trebuie sa aiba fata de scrierile profane. Noi. deci. Din opera sa din câmpul omiletic si Omilia catre tineri . Pericle. tot asa si cu niste scrieri ca acestea. Dupa ce crestinismul a dobândit libertate de manifestare. Între initiatori amintim pe Pavel de Teba († 341) .). Solon etc. Pitagora. asa cum fac albinele. care zaboveste asupra tuturor florilor. Platon. care da între altele si monahi.Cum pot întrebuinta cu folos literatura scriitorilor . 1986.. p. prof. Asadar. iar restul sa-l lasam. Antonie cel Mare († 356) Pahomie cel Mare († 346). Organizator stralucit al monahismului rasaritean este. în vol. Vasile Cel Mare (330-379). Hesiod. sa culegem atât cât este de folos si sa ne ferim de ceea ce este vatamator. dar nu de la toate culege mierea: “Trebuie. daca suntem întelepti. si voi sa cititi scrierile autorilor profani.

singurii “intelectuali” ai comunitatilor si. ci interferata cu celelalte materii. Limba de predare-ascultare era latina. aruncarea lancei. implicit. dar nu toate de folos” (I Cor. BÂRSANESCU & co. calaria. Istoria Pedagogiei vânatoarea. p. Pavel. decât erau tinerii din vremea Sf. a rugaciunii Tatal nostru.. 12). De aceea socotim ca este locul aici sa amintim si sfatul Sf. Treptat. p. Repere ale unui scurt excurs istoric . Vasile. Din darul lui Dumnezeu. cu toata prudenta pe care o recomanda. cu scriitorii. Vasile: “Toate-mi sunt îngaduite. Ap. la care se adauga memorizarea Simbolului de credinta. întrucât toate cele septem artes liberales 64 se predau în spirit religios. “Manuale” de baza erau: Sfânta Scriptura. Materialul didactic se reducea la citirile din cartile pomenite mai sus. Vasile. Calugarii ajung cu timpul si preoti parohi. cu jertfele a sute de tineri. V. sfatuieste totusi raspicat: “Trebuie sa stam de vorba cu poetii.valabila si pentru tinerii din zilele noastre. au luat fiinta scoli în tot Apusul Europei. Înotul. care a înfiintat ordinul calugaresc al Benedictinilor (529). în care erau ajutati de cântareti si paraclisieri.” 63 În . care consuna armonios cu linia calauzitoare pe care se axeaza omilia Sf. care sunt. jocul de un fel . cartile de cult si scrierile lui Aristotel (“încrestinate”). scrima. 1969. cu oratorii si cu toti oamenii de la care am putea avea vreun folos oarecare pentru cultivarea sufletului. 568. Bucuresti. arta versificatiei. fiintând astfel asa-numitele Scoli parohiale . întemeietorul scolilor manastiresti este considerat Benedict de Apus Nursi . la mânastirea de a pe Monte-Casino (Italia). . a celor zece porunci etc.catehetic. în care religia nu era obiect de învatamânt separat.sah) de . mult mai expusi capcanelor de tot felul pe care unele carti profane le ascund. ne-au oferit posibilitatea de a reaseza Religia ca obiect de învatamânt în 63 64 Ibide . evenimentele din decembrie 1989. 6. de altfel. Retinem în final ca Sf. singurii luminatori ai celor dornici de învatatura. m societate ( Vezi St. ÎNVATAMÂNTUL CATEHETIC ROMÂNESC.. metoda prioritara – memorizarea. 42.

dupa cuvântul Mântuitorului “Adevarul va va face liberi!” (Ioan 8. Asadar. În acest caz. în care se în României precizeaza: Statul asigura libertatea învatamântului religios. s-a stipulat obligativitatea religiei pentru clasele I-IV. art. Adevarul si Viata.. din 11.. 1996.programele scolare.. nr. istoria. din anul 1991 când s-a prevazut Constitutiei art. ca a fost necesara o asidua munca de lamurire din partea slujitorilor Bisericii. Dumnezeu Însusi.. 9. biologia. la toate nivelele. dar 1995. încheiatacu Secretariatul de Stat pentru Culte.VIII. în Adevarul Suprem. 65 . alege pentru studiu religia si confesiunea. a trebuit sa asteptam pâna în anul stat. Adevarul fiind. si din partea unor parinti nedusi la biserica. Obstructia a venit. disciplina 1999. (2): comun. pentru modificarea si completarea Legii înv. 36/1997. elevul poate sa nu frecventeze orele La solicitarea de religie. nr. de fapt . precum El a spus-o: “Eu sunt Calea. când lege prin Legea nr. alin. 6). "Ordonanta de urgenta a Guvernului".” (Ioan 14. A se vedea si doar profesionale “Protocolul Ministerului Învatamântului". liber este numai cel ce crede în adevar. 6. 8159 nr. 32. care vedeau în reintroducerea religiei o “siluire” a libertatii copiilor. Pâna la 65 Astfel. în rândurile carora multi reprezentanti au ramas tributari unei mentalitati ante-decembriste atee. În completare. în special a membrilor Sfântului Sinod. În scolile de învatamântul religios este organizat si garantat prin . ignorând. de importanta egala cu.. dusa cu factorii politici si cu anumite persoane cu functii din învatamânt. 32). 9715/10.. 7.04. alin. cu acordul parintilor si al tutorelui legal instituit. În mod similar se procedeaza pentru elevul caruia. de fapt. scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit. Din punct de vedere legislativ a fost necesara trecerea câtorva ani buni pâna când Parlamentul a votat acele articole în favoarea predarii religiei în scoala ca materie obligatorie. din motive obiective. Trebuie sa mentionam. constient sau nu. Biserica însasi a putut iesi din “ghetoul” în care sistemul totalitar comunist-ateu o izolase aproape un sfert de veac. potrivit cerintelor specifice fiecarui cult.04. situatia scolara se încheie fara aceasta disciplina. însa. însa. pentru gimnaziu 84 optionalasi pentru licee si scoli facultativ . . geografia etc. 9 (1) Planurile-cadru ale precizeaza: învatamântului primar. nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor si la aceasta . nr. parte a trunchiului Elevul. 370/3. 84/1995. pe deasupra si cu pretentie de “stiintifica”. Partea I. faptul ca numai credinta si trairea în adevar ofera deplina libertate. pentru a-si desfasura nestingherita misiunea lasata ei de Dumnezeu-Mântuitorul nostru Iisus Hristos. totodata din partea unor cadre didactice cu orizontul limitat de aceeasi educatie materialist-dialectica..1996. liceal si profesional includ Religia ca disciplina scolara. gimnazial. din 24 iulie. art. educatia fizica.. "Monitorul Oficial al României".

care fireste. este în aceste timpuri. cu precadere pe linie scolara. Nicolae Iorga. col. morala". Nicolae IORGA. care v-au grait cuvântul lui Dumnezeu. Constantin GALERIU. Ora de religie în trecut si.. învatati toate neamurile!.. 7) 66 68 . de H KAINH . totodata. credem. Cuvinte din Evanghelie pentru sufletul . facuta într-una din prelegerile tinute la Universitatea din Bucuresti în ciclul "Scoala si cultura". prelegerea Pr. de la educatia celor "chemati". Tot el. pentru ca.urma. mai ales dupa o mediatizare mai intensa a istoriei traditiei educatiei religioase la români . De aceea am primit idea de a se face învatamântul religios în însasi scoala primara. 131. I) i ceea = DIAQHKH sugereaza e depasirea simpla ex. ca reper Hristos! principal de orientare în studiul nostru. o necesitate de neînlaturat. I. 1943. astfel. facându-se apel totodata si la opiniile unor mari barbati ai tarii. ale caror nume obstructionistii le rosteau cu zeloasa admiratie. faceti-i ucenici ai lui 6ucenicilor 8 Utilizam. simbolica. buna-credinta a biruit. dovedind în schimb o mare ignoranta cu privire la dreapta-credinta marturisita de ei.. 69 din 13 aprilie 1932. a afirmat ca "scoala pleaca tot de la crestinism.” 66 .. religioase românesc 118. dr. priviti cum si-au sfârsit viata si urmati-le credinta!” (Evrei 13.. însa. Vezi colindele . porunca Mântuitorului “Mergând. Atena. 6 7 Trebuie sa remarcam faptul ca termenul “învatati” din porunca Mântuitorului în original facet este ucenici maqhteuvsat (vezi. si Bucuresti. din “Îndrumari metodologice si didactice pentru predarea religiei astazi în . necunoscute pâna atunci de sarmanii oponenti. pe vremea când era Ministru al Cultelor si Artelor. instruirii pe linie informativa. este suficient. p. prof. recunoscuta unanim ca atare. în vol.. ritualul. ce a “învatati” având astfel sensul format de i sufletele . Sfântul Apostol Pavel: “Aduceti-va aminte de mai-marii vostri. Catihetii de odinioara trebuiau sa învete patru lucruri: dogma. vol.. 19) 67 si luând aminte. publicat în “Monitorul Oficial” nr. a "catehumenilor". p. În acest sens. la sfatul unui ales slujitor al Lui. În cele ce urmeaza ne propunem sa întreprindem un mic excurs istoric cu privire la stradaniile depuse pentru propovaduirea religiei crestine.” (Matei 28. când moralitatea laica se dovedeste incapabila de a da cheagul sufletesc societatii. dupa marturia parintelui Mihail BULACU. sa evocam un singur exemplu. 1995. personalitate uriasa a culturii noastre.. Cuvântul rostit în Adunarea Deputatilor. învatând din experienta trecuta sa avem mai multa râvna în demersul catehetic actual. de la lectia de catehism din pridvor. împlinind. a rostit în Parlament aceste memorabile cuvinte: “Învatamântul religios în scoala primara chiar.

în cadrul caruia sa predea poporului si norme de conduita a vietii. la noi se facea carte în si pe lânga sfintele lacasuri. sa desfasoare un învatamânt oral prin predica. m Academiei RSR. Editura 1971. Amintim în acest sens lucrarea “Învatamântul oral prin predica – cel dintâi sistem de învatamânt de durata la români”. care scrie. bunaoara. prin predica. n. Aceasta statornicire si organizare a vietii sociale reclamau si un sistem de norme de viata. greaca pe alocuri. prin cultul însusi. “Pagini nescrise din istoria culturii românesti. Bârsanescu evoca. dar cel putin la spovedanie si la predica se utiliza limba . de a se tine lectii în “tinda”. graiul autohton slujitorii consacrati. Bucuresti.. 32.Se cunoaste din paginile Istoriei Bisericii Române ca pâna la înfiintarea scolilor propriu-zise si la organizarea învatamântului. care a cunoscut atât o larga raza de actiune. dispusa ca. Bucuresti. desigur. Toate aceste aspecte au facut ca el sa joace un rol însemnat în viata poporului român. nici specific doar noua. 7 0 Ibide . (sub. p. cu timp si fara timp . între altele: “În istoria poporului român a existat pe plan de învatamânt un moment deosebit de important: aparitia învatamântului oral prin predica. scoala”. cât si o durata mare în timp. 1990.. Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR.” 70 . St. p. sec. Aceasta realitate. Cu anumite particularitati. elaborata de pedagogul Stefan Bârsanescu 69 . îndeosebi tinda bisericii tinând multa vreme loc de “sala de clasa”. Acest fenomen nu este singular. .). unii asumându-si curajul s-o marturiseasca chiar în plina perioada a comunismului. este recunoscuta si de catre pedagogii laici. este întâlnit în toate tarile care au îmbratisat crestinismul. 9 În vol. însa. prin reprezentarea iconografica si. Se stie ca o buna bucata de timp slujbele se oficiau în alte limbi decât cea vorbita de popor (latina.. românilor. cunoscuta direct de catre înteleasa de cei multi. 5612. o data cu procesul de crestinare a populatiei si de raspândire a credintei crestine.. principal care îsi asuma acest rol atunci a fost Biserica Factorul . Mai înainte. învataturile de baza ale credintei drept-maritoare au fost “predate”. mai ales. X-XVI”. slavona).

. Terenul pe care au semanat primii predicatori crestini la noi a fost providential pregatit de credintele si ideile Vol. sinodale din 1359 si 1369 ale patriarhiei de Constantinopol cu recunoasterea Mitropoliei Ungro-Vlahiei) Actele (documente în legatura .Bula papala din anul 1235 (în care se pomeneste de niste “pseudo-vladici schismatici” localnici. op. a instrui pe altii. necunoscuta în antichitate. De aceea se cuvine precizarea ca ceea ce lapidar se pomeneste în marturiile de mai sus. apud St.. p. documentele invocate mai sus sunt târzii fata de începuturile crestinismului la noi. ca astfel sasi difuzeze ideile... baza documentara a învatamântului oral prin predica câteva izvoare istorice deosebit de importante pentru noi: (care semnaleaza faptul ca la începutul secolului al XI-lea un anume episcop Gerhard predica în partile Aradului si ca a întemeiat o mânastire de rit apusean la Cenad. care este de origine apostolica si care s-a conturat o data cu formarea poporului însusi. 34. se va fi desfasurat secole de-a rândul. se impune în crestinism drept principala arma de lupta. episcopii si preotii predicând.spune E. În fapt este vorba de episcopi ortodocsi care predicau dreapta-credinta). Caci predica. 71 . nota 19. totodata. . ca Cenadul este consemnat în istoria pedagogiei noastre ca reper pentru prima scoala atestata documentar pe teritoriul românesc. . concretizate în lucrarea “L’évolution pédagogique en France” 71 . ca se predica învatatura crestina..exemplul Frantei si cercetarile lui E. Desigur. Durkheim. Paris. combatându-le pe cele pagâne 72 . Durkheim- înseamna a preda. adica predând învatatura crestina. 7 2 Ibidem cit. 1938. I. asadar. carora. facându-se apel la Legenda sancti Gerhardi apoi. unde adusese mai multi calugari. Trecând cu vederea inerentele neîntelegeri confesionale. retinem. hrisoave etc. Retinem. în Rasarit si Apus. iar a predica . a învata pe altii. printre altele li se prevedea obligatia de a predica învatatura crestina ). în esenta aceeasi. Pentru spatiul românesc este prezentata. BÂRSANESCU. care trebuie combatuti.

73 . religioase p. vezi prof. Bucuresti.. înseamna a fi religios” 73 a fi. cu ajutorul carora scolarii din acel timp scriau pe acele tablite 74 . BÂRSANESCU & colectiv. p. nu întâmplator. Dupa raspândirea crestinismului. ELIADE. un rol important l-a avut misiunea crestina din asezarile mânastiresti. Editura didactica si Pedagogiei pedagogica. dr. doc. Editia unui slavon Pr. 7 5 De numele Sf. întrucât din aceasta perioada dateaza tablitele cerate (tabulae ceratae) descoperite în Scytia Minor si în Dacia romana. vol. folosite pentru învatarea scrisului. el este element în structura acestei constiinte. Cu toate ca nu putem vorbi la noi de un monahism organizat pâna la Sf. Nicodim de la Tismana († 1406) 75 . 1996. Caci degraba a deveni om.). cultic si predicatorial.religioase specifice spatiului carpatic-dunarean. I. Hr. între altele. Române a IV-a. la fel ca si preotii de mir. De altfel. PACURARIU. se recunoaste unanim. Nicodim se leaga si copierea Tetraevanghel . au predicat si au învatat poporul dogmele credintei crestine. "sacrul nu este un stadiu în istoria constiintei. cu fondul ei monoteist (adorarea lui Zalmoxis). a trai ca fiinta umana este în sine un act religios. MirceaIstoria Bisericii . trasaturi evidentiate mai ales pe vremea preotului Deceneu († 44 î. când. promovat prin bisericile din cetati si sate. Istoria . p. Acestia. cu Mircea Istoria credintelor si ideilor . Bucuresti. 39. calugari si pustnici au vietuit pe teritoriul tarii noastre dintru început. trad. 1969. s-a luat masura arderii unor mari suprafete de vita de vie.) si a regelui Burebista (70-44 î.. o data cu învatamântul religios. altfel spus. 1981. Iar dupa cucerirea romana (106) se poate vorbi chiar despre existenta unor scoli de grad elementar. IX. O data cu aceste tablite s-au descoperit si mai multi “stili” din metal si os. 87. potrivit formularii savantului Mircea Eliade. St. 7 4 Prof. sau mai (sub. La nivelurile cele mai arhaice ale culturii.). Galati. n. cu credinta în nemurire si cu admirabila putere de jertfa . întelegem mai bine importanta spiritualitatii stramosilor nostri. Potrivit acestui postulat. Hr. Manual pentru Seminariile Teologice. religia si educatia religioasa s-a nascut odata cu crearea omului. pentru a se evita decaderea morala prin consumul exagerat de vin. Cezar Baltag. scris probabil la Prislop. dr.

aici promovându-se totodata. La Peri a aparut si o Bucoavna în limba slavona între anii 1663-1669 (a doua în ordine cronologica. mânastirile devin adevarate scoli ale învatamântului religios. ci si “altor domni”. didactice . Editie Editura îngrijita de Octav Paun. Luând apoi o forma organizata. clerici si mireni. deodata cu amintirea unor scoli si a unor nume de carturari. pentru românii ortodocsi de aici. Chiar titlurile unor fragmente precizeaza acest fapt. p. La începutul secolului al XVI-lea. în slavona. când vor cârmui sau vor aseza pe dregatorii si marii boieri ori le vor lua dregatoria dupa 76 Onisifor Din Istoria literaturii GHIBU. Neagoe Basarab (1512-1521) . al VI-lea: “Învatatura a lui Io(an) Neagoe Voievod catre copiii sai si catre alti unsi ai lui Dumnezeu. dupa cea de la Râmnic din anul 1651 76 . În ordine cronologica. ca de exemplu la Ieud. lucrare în care expune elementar – mai avansat (“superior” sa-i Este prima scoala româneasca ortodoxa atestata Învataturile catre fiul sau Teodosie anumite norme de conduita pentru viitorul domn. Neamt etc. având. ca nicaieri altundeva. Peri. 1975. 247. documentar. Bucuresti. deosebit de importante si în plan catehetic. dintre care vom consemna si noi câteva. scrierea si mai târziu tiparirea de carti. cu doua cicluri: pentru pregatirea negustorilor si meseriasilor si unul zicem) care pregatea preoti. la anul 1490 a scolii din Scheii Brasovului . de exemplu. consemnam deschiderea. domnitorul va scrie. cum este. Vad. cu pricepere si cu eficienta. un caracter educational normativ general. În tratatele de istorie pedagogica româneasca aceste scoli sunt consemnate cu titlul “mânastiresti”. Cozia. Începând cu secolul al XVI-lea ne vom întâlni cu tot mai multe tiparituri religioase românesti. Din continutul sau se desprinde faptul ca ea nu era adresata exclusiv lui Teodosie si celorlalti fii. . astfel. românesti didactica si pedagogica.râvna. Tismana.

cu PACURARIU. 1560).faptele lor. dr. I. n. ce reprezinta cu cinste cele doua provincii românesti: cheltuiala tiparirii a facut-o judele Brasovului.. iar prin anii 1551-1553 va da la lumina prima carte în limba româna pastrata . împartasanie etc. 0 Pr. traducere în limba româna si studiu introductiv de prof. 1996. primul în româneste . 1581). cuprinzând Cele 10 porunci. botez. editia tiparita de Sextil PUSCARIU si Alexie POPOVICI.. urmatorul pasaj este concludent. sub forma de întrebari si raspunsuri. Învatatura 1914. Evanghelia cu învatatura sau Cazania81 . În anul 1544. care cuprinde tâlcuirea Evangheliilor din toate duminicile si sarbatorile de peste an. 1928. Biserica .80 În aceeasi vreme istoria consemneaza stradaniile altui tipograf însemnat. pierdut79 . 171. iscusit traducator. 8 Ibide . fiul meu. p. dr. pastrat). Atelierele Grafice Socec & Co. câteva învataturi sumare despre rugaciune. . mai întâi sa nu uiti niciodata frica lui Dumnezeu. Bucuresti. te sfatuiesc. deopotriva carturar. Vol. cunoscator al mai multor limbi straine) va tipari la Sibiu Catehismul românesc . 147. iar cuvintele Dumnezeu . Tatal nostru. apar aproape în fiecare pagina. 7429. din pacate astazi Tetraevanghelul slav-român. din osteneala caruia notam: Întrebare Crestineasca (Brasov. un mic Catehism în limba româna (asadar.” 77 . p. tot timpul sfatuitorul raportându-si învataturile la preceptele evanghelice. dar si tipograf. numele Carte cu . (transcriere. 8 1 Pentru studiul critic recomandam cit. Filip Moldoveanul (zugrav. Mircea Op.. cu o prefata de NEAGOE. credem: “De aceea. G.) . 1708românilorprof.. p.. Editura “Roza Vânturilor”. p. Teodosie Dan ZAMFIRESCU. care a si adus exemplarul slavon de la 77 mitropolitul Basarab. Crezul. 7 9 Amanunte despre acest catehism ne ofera Nicolae IORGA Istoria Bisericii Românesti si a m în vietii religioase a . Versiune originala. Bucuresti. În acest sens. Editura Ministerului de Culte.. MIHAILA). Lucas Hirscher . Întreaga lucrare este patrunsa de adânci simtaminte crestine. Învataturile lui. ierarhi si mireni. 321. prin câtiva carturari. Merita retinut si faptul ca tiparirea acestei Cazanii este rodul unei colaborari transilvano-muntene. catre fiul sau . sfinti etc. începând cu Duminica Vamesului si a Fariseului .. Bucuresti. cea mai importanta tiparitura a sa (Brasov. Diaconul Coresi. pentru ca frica lui Dumnezeu este 78 muma tuturor binefacerilor si îndreptarilor “(subl.

iar în româneste a fost tradusa de logofatul Radu Greceanu. NEGRESCU. veche Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa. Glosar slavoromân col. Muntenia si Transilvania. p. slave. Bucuresti. nu doar lamuritoare cu privire la demersul tiparirii. Ioan Damaschin. 1952). dar va beneficia de unele îmbunatatiri si adaosuri. 1643) se prezinta ca un monument al culturii noastre religioase si literare.Serafim al Ungrovlahiei . fiind receptate ca un fel de “manuale” pentru învatarea poporului. 1691). Nicolae din Scheii Brasovului. româno335. Intitulata Carte româneasca de . în limbile latina (1643) si greaca (1667). 1961. credinta. care trece granitele utilitatii omiletice. nadejdea si dragostea. fapt care indica rolul acestor carti în actul catehetic propriu-zis. texte paleoslave si . alta a mitropolitului Varlaam. primul catehism dezvoltat din spatiul ortodox. ca normativ pentru întreaga ortodoxie. I. una a domnitorului Vasile Lupu. ultima diortosire mai însemnata facându-se pe vremea patriarhului Justinian Marina (Bucuresti. binecuvântarea pentru Ghenadie al Transilvaniei . S-a tiparit mai întâi la Amsterdam. ci 82 Vezi I. Aceasta Marturisire va fi reeditata de mai multe ori. D. O mentiune aparte facem în legatura cu termenul “cazanie” care în slava veche înseamna “învatatura” ( kazanie) 82 . structurat pe cele trei virtuti teologice (sau cardinale ). Un eveniment deosebit în literatura catehetica îl constituie Marturisirea de credinta a lui Petru Movila . editie care pastreaza structura celei originale. învatatura la dumenecele de preste an si la praznice împaratesti si la svanti mari Cazania beneficiaza de doua impresionante prefete. aprobat de sinodul de la Iasi din anul 1642. Perioada slavona la români. Limba slava . dupa Simbolul Credintei si Dogmatica Sf. cu sprijinul fratelui sau Serban si al lui Constantin Cantacuzino Stolnicul (Buzau. recunoscut drept a treia Marturisire de credinta a Bisericii Ortodoxe. credinta si limba a românilor din Moldova. iar traducerea apartine lui tiparire o da mitropolitul Coresi si învatatilor preoti brasoveni Iane si Mihai de la biserica Sf. Cazania lui Varlaam (Iasi. o expresie a unitatii de neam. .

la Editura pentru literatura si arta. Iata. siprînsa cetind’ pre noi pomeniti siîntru ruga voastra pre noi nu uitareti sihiti sanatosi” 83 . siîntru dhul’ svant’ dela parintele purcedzatoriu. cum se exprima domnitorul (reproducem textul cu ortografia originala) :“Prea luminat întru pravoslavie. Iar mitropolitul Varlaam marturiseste. care doreste ca învataturile Sfintei Scripturi sa fie date pe limba cea înteleasa de multi: “. sipre fiiul odihnitoriu.. cu nevoe iaste a înteleage cartea altii 83 Textul este reprodus dupa editia tiparita în anul 1943. carte pre limba romaneasca întaiu de lauda lui dmdzu. svanta troita unul’ adevarat’ dmdzau ziditoriu sifâcatoriu tuturor vadzutelor sinevadzutelor. sisa mârturiseasca minunate lucrurile lui dmdzau cu multu mai vratos limba noastra romaneasca ce n’are carte pre lim’ba sa. bunaoara. sicredinciosu întru parin’tele nenascut. siîntru fiiul dela parin’tele nascut mainte de toti veacii. cu toatâ inima cearem’ dela domnul dmdzau siizbavitoriul nostru Is Hs. sa iaste side putin’ pret’ iara voi sa o priimiti nu ca un lucru pemntesc’ ce ca un odor ceresc’. între altele. le-au câotat’ a pogora sisvanta scripturâ tot’ mai pre întelesulu oameniloru pan’au început’ a scoate asea s‘ cines‘ pre limba sa pen’tru ca sa înteleaga hiecine sa sa înveate . simtamintele sale de ierarh român constiincios.cum’ ca sa nu gresascâ hies‘tecine mar’ginea sisavrasitulu acela spre carele-I fâcut’. catr’aceea s‘altâ usteniînta s’au adaos aceloru barbati purtâtori de dhulu svant’ caci câ margandu de susu în gios. Io Vasilie Voevod. . sibiruitoriu. dupa aceea de învatatura side folos’ sufleteloru pravoslavnici. sipace sispasenie a toata semintia romaneasca pretutindenea ce sa afla pravoslavnici într’aceasta liîmba.. siîn putinaîndu-se diîn oameni întelesul’ sventeloru scripturi. Cu darul’ lui dmdzau tiitoriu. sidomnu atoata tara moldovei dar’ simila.adevarate marturisiri ale crezului ortodox-national. Diîntrucât s’au îndurat’ dmdzau diîntru mila sa de ne-au daruit’ daruim’ sinoi acest’ daru limbii romanesti.

Taine. cu unele adaosuri si îmbunatatiri) în mai multe rânduri. S. aducând lumina asupra învataturilor despre Sf. preoti si simpli credinciosi. 8 5 Vezi editia critica tiparita la Alba Iulia. Cazania cunoscând cea mai larga raspândire pe teritoriul românesc..”84 . mai putin întariti în dogmele credintei drept-maritoare. ca banii aceia sunt buni carii umbla în toate tarile. cat’ au fost’ învatandu mai multa vreame. p. credinta si faptele bune. Aceste marturisiri.. p. acmu nice atata nime nu învatâ. o luare demna de atitudine ortodoxa fata de erorile doctrinare cuprinse în Catehismul calvinesc tiparit la Alba Iulia în anul 1642. . adunat-am’ diîntoti talcovnicii sventei Evglii dascalii besearicii noastre sideac’-am’ scris.Bine stim ca cuvintele trebuie sa fie ca banii. Scriptura. rod al ostenelilor mitropolitului Simion Stefan (16431656) si al ieromonahului Silvestru. prima editie româneasca integrala a Noului Testament (1648). Un alt reper al ostenelilor mitropolitului Varlaam este Raspunsul la Catehismul calvinesc (Iasi. Biserica. 1988. asia si cuvintele acelea sunt bune care le înteleg toti. sipentru lip’sa dascalilor s‘a învataturei.. cinstirea sfintilor. au gasit un ecou deosebit în sufletele românilor.. 31. aratat-am’ mariei sale pravoslavnicului domnu Io Vasilie Vovodul’ cu mila lui dmdzau Domnulu tarai moldovei.” Ibide . care se cere mereu înnoita. în prefata caruia mitropolitul scrie acele cuvinte memorabile despre folosul utilizarii limbii întelese de toti: “. cu binecuvântarea P. Este momentul sa amintim în continuare de doua tiparituri cu totul exceptionale: Noul Testament de la Balgrad . fost egumen la Govora. pentr’aceea de nevoe mi-au fost ca un’ datornic’ ce sint’ lui dmdzau cu talanutulu ce mi-au dat’ sa-mi poci’ plati datoria macaru de cat’ pana nu mâ duc’ în casa cea de lut’ a mosiloru miei. .. 1645). vladici. Minunat exemplu de atitudine misionara. mai ales în zilele noastre. Episcop Emilian BIRDAS.lim’bi. tineri si vârstnici. m 116 84 85 . a icoanelor etc. când otravurile sectare de tot felul intoxica sufletele crestinilor. cu valoare de testament. fiind retiparita (desigur.

numita si Biblia lui Serban Cantacuzino . Textul românesc tiparit al Sfintei Scripturi a reprezentat un salt considerabil si în misiunea de catehizare. 7 Omilia IX-a la P. LXIII. 86 .P. Tot în acest veac. A se vedea editia jubiliara tiparita la 300 de ani de la prima aparitie. dându-i aripi usoare si face sa intre în sufletul cititorilor tot ceea ce s-a putut spune vreodata mai bine”88 . ne face sa locuim aproape de cer. dar si în cel particular. la Editura Institutului Biblic si Misiune al BOR. ne ridica deasupra sagetilor diavolului. 201. Versificati. au fost desigur mult mai atractivi pentru copiii dati la scoli ca sa învete cititul. Omilia 8 9 Dosoftei a fost nevoit sa apeleze la serviciile acestei tipografii. Bucuresti. în binecuvântata cetate a Iasului. mitropolitul Dosoftei (1671-1686) va scoate la lumina prima încercare de versificare în limba noastra: Psaltirea în versuri . alaturi de domnitor.Biblia de la 1688. alaturi de cele din Ceaslov si celelalte carti de cult.G. tiparita la mânastirea de la Uniev din Polonia în anul 1673 Psalmii. episcopul Mitrofan de Husi. 8 8 Coloseni. la tiparirea careia au semnat. op. p. PACURARIU. LXII. curata constiinta. acelasi sfânt parinte spune: “Cunoasterea Scripturilor întareste duhul. vor fi fost utilizati si ca “bucati de lectura”. fratii Radu si Serban Greceanu. atât de prezenti în cultul public. 361. Vezi Pr. Vasile Lupu.. întrucât cea veche. unul din 89 . de 81988. Pasind în veacul al XVIII-lea. nu mai functiona. M. smulge patimile înrobitoare. caci necunoasterea acestui izvor al Revelatiei dumnezeiesti este pricina a tuturor relelor . prima editie integrala a Sfintei Scripturi în limba româna. seamana virtutea.G. scrisul etc. X. 485. preotii si învatatorii având la îndemâna acum cuvântul lui Dumnezeu în limba neamului. spre a-l face cunoscut cu mai mare râvna. cit. Ioan Gura de Aur87 Iar despre folosul mântuitor al Bibliei. în orele tinute în tinda bisericii. din timpul lui a. prof. învatatul moldovean Nicolae Milescu Spataru etc 86 . elibereaza sufletul de legaturile trupului. dupa cum opineaza Sf. se impune zabovirea pentru câteva momente asupra personalitatii mitropolitului carturar Antim Ivireanul (1708-1716).

Onisifor Din istoria literaturii GHIBU. profesor de pedagogie al Universitatii din Cluj (iar din 1941 al Seminarului Pedagogic Universitar din Sibiu). Editia II-a. p. 93 Ibide . 29. dr.. N.” 93 . II. 9Transilvania HODOS. Editura Academiei RSR. p. Mircea Istoria Bisericii pentru Facultatile de Teologie. p.. Simbolului credintei si a celor noua fericiri. I. enuntate chiar din titluri 91 . cu litere si silabe într’însa. II. diece porunci ale legii vechi si ale celei noue siepte taine ale bisericii rasaritului.. Iar bucoavna de la Râmnic (1726) este tiparita cu titulatura urmatoare: “Întâia învatatura pentru tineri (în slavoneste si româneste).cei mai mari tipografi si traducatori pe care i-a avut Tara Româneasca. Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. Bucuresti. III. O mentiune aparte se cuvine despre cartile propriu-zise. cele mai trebuincioase si mai de folos pentru învatatura preotilor Târgoviste). Bianu. Române a. prof. 94 m Istoria Literaturii . vol. româneasca . În principal. introducerea definitiva a limbii române în cultul Bisericii noastre. cu scurte explicatii asupra Tainei Marturisirii si (Râmnic. Onisifor Ghibu (1883-1972). 1699) este intitulata dupa însusi cuprinsul ei: “Bucoavna ce are în sine deprinderea învataturii copiiloru la carte si simbolulu credintii crestinesti. 90 . Bucoavnele. 1916.. Scurta tâlcuire a legii celor zece Cuvinte. p. Bucuresti. Bucoavnele cuprindeau alfabetul 94 chirilic. exercitii de silabisire si texte pentru lectura cu continut crestin. Amintim mai întâi Bucoavnele sau Bucvariile . Abecedarele . amintim Învatatura pe scurt pentru taina pocaintii 1705). un mic catehism în trei parti. I. Tom. Cartile de cetire din . Învatatura bisericeasca la (1710. Tom. didactice românesti: I. folositor preotilor în misiunea lor de catehizare 90 . Bibliografie 2 I.. alaturi de cunoscutele Didahii . 1994. Bucuresti. iproci” 92 .. cel caruia îi datoram. în exceptionala lucrare Din istoria literaturii didactice românesti (1916). 1970. de scoala. între altele. De pilda. 369 (iproc = etc ). veche i . Între cartile care intereseaza direct învatamântul catehetic. Bucoavna de la Balgrad (Alba Iulia. vol. 1 Pentru amanunte recomandam lucrarea prof. Române 316. editia IIPACURARIU. noteaza urmatoarele despre cuprinsul acestei Bucoavne: “.Partea de lectura propriu-zisa consta exclusiv din lecturi de ordin pur Pr. Rugaciunea Domnului. 9150. II. cu lectii în care se cuprind învataturi de baza ale credintei.

în fine. Prea Sfânta Treime. cele sapte lucruri ale milei trupesti si cele sapte faceri de bine împotriva acestora si. 31. Am notat aceste informatii din editia 1971.. Cresterea prunciasca atârna si de ce fel de copilu iaste. Tatal nostru si Din somn sculânduma). Scriptura si dându-se si începuturile rugaciunilor corespunzatoare din Molitvelnic.. cit. unele chiar si un astfel de titlu. De altfel. 36 la 62 se trateaza pe larg despre cele sapte taine. p. De exemplu. numeau Jésus icoana 9coperta.. scopul tiparirii este marturisit chiar în Predoslovie : ”Primiti dar aceasta carticica si citind-o întelegeti pietatea cuvântului.. rugaciunile diminetii (Împarate ceresc. abecedarele frantuzesti se Croix de par sau Croix de . 95 . HODOS. o iubitorilor de Hristos. p. PRECUM SE CUVINE ORICARUI CRESTIN PRAVOSLAVNIC” 96 . 34. pentru ca sa fiti în stare a VA ÎNDREPTA VIATA VOASTRA SI A VA PURTA DUPA PORUNCILE LUI DUMNEZEU. GHIBU arata ca si abecedarele apusene din aceasta vreme aveau continut eminamente religios. prin întrebari si raspunsuri. O alta Predoslovie care merita a fi evocata este a Bucoavnei Mitropolitului Iacob Putneanul (1755). op.95 Continutul eminamente crestin al acestei Bucoavne dezvaluie intentia unei educatii profund religioase. cele sapte daruri si cele douasprezece roduri ale Duhului Sfânt. De la p. O. BIANU. de iaste învatatu. m p. N. avându-se în vedere formarea caracterului religios moral . aceiasiu si daca se face mare.. Cele zece porunci de capetenie ale legii vechi si cele sase desavârsiri ale legii noi.Dieu 35. Sfârsitul îl formeaza: cele trei fapte bune ale bogosloviei. în care întâlnim sfaturi asemanatoare cu ale Sfântului Ioan Gura de Aur din cuvântarile sale cu privire la cresterea copiilor: “Toata obisnuinta vietii omenesti sta spre hrana. 6 I. se cade a nadajdui ca acela va fi cu buna crestere si daca va fi mare. Atanasie.religios si anume: rugaciunea când va sa înceapa copilul a învata. aratându-se si locurile din Sf. nume inspirat de Rastignirii de pe Ibide . din copilarie întru învatatura cinstita si întru frica lui Dumnezeu (care iaste începutul întelepciunii). tel întru-totul valabil si astazi în cadrul educatiei religioase din scoli. cele patru lucruri mai de apoi ale omului”. apoi: Simbolul credintei si simbolul Sf.

Pedagogia lui Iosif dacul din Moesia. cit. op. “Pentru cresterea scape asupra. în vol. Iorga din lucrarea “Un pedagog moldovean pe la 1800”).. ci ( Ioan sa-i învatam pe ei fapta cea buna. dr. prof. potrivit precizarilor lui N. de voiesti sa lasi bogatie multa copiilor tai. Dumnezeu!”. p. în cap. p.. m 9 8 Pr. 97 . si dupa aceste rugaciuni de seara si de dimineata si rânduiala pentru masa si dupa masa.si decât ucigasii de copii zic ca sunt si mai Pentru ca aceia despart trupul de suflet. Iar de aceasta se putea focul si sa daca neluarea aminte a parintilor nu o ar fi adus pe ea . Iacob Gura de Ioan Despr . bolind cu inima de nenorocirea învataturii lor. p. Cum daru vei nadajdui de bine.)trebuie sa lasam copiilor nostri”. unde nu iaste hrana buna copiilor? Care vazând noi lipsiti copiii de hrana ce li se cade. 131. Iar Gura de Aur îndeamna: “Deci sa nu ne sârguim sa adunam bani si pe acestia sa-i lasam copiilor. lasa-le lor purtarea de grija a lui Ibide . . educarea si formarea pe care copiii trebuie sa o primeasca de la parinti piosi si dascali virtuosi. publicata la Venetia în anul 1789 98 . 77-78. totodata. cresterea Aur. . alcatuita de umilul monah Grigorie din Tara Moldovei si cu îngrijire revazuta de catre unul din cei mai buni dascali Domn Nicodem de Naxos. Meritul aparte al acestei Pedagogii este ca se ofera copiilor un catehism mult mai accesibil decât Ibide .”97 . 429.” în “Cuvânt pentru ce fel de clironomii bogatii. “umilul de la Neamt. în “Cuvântul e44”. n. Sf. am dat în tipar aceasta cartulie. pentru folosul a tot poporul ortodox monah din Tara Moldovei ( .. 7... 416. n. cu toata rânduiala.. "Putul si împartire de grâu". Vezi si lucrarea † TEOCTIST. Constantin GALERIU. În consecinta. iar acestia si pe suflet si pe trup ducându-l îl arunca în rai. Mitropolit al Moldovei si Mitropolitul m Sucevei. începând de la azbuchi. . n. În a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si începutul secolului al XIX-lea îsi fac aparitia câteva lucrari de pedagogie propriu-zisa: Mesiodax (numele grecesc al lui Iosif. gheenei. p. Pedagogia Crestina sau Tratat despre buna conducere. Si pe moartea aceea nevoie este sa o primeasca negresit de la fire.. 1978. p. A se vedea. Grigorie al IV-lea Dascalul (1823-1834).) " fiind de fapt mitropolitul de mai târziu al Ungro-Vlahiei. un avertisment ferm pentru parintii care neglijeaza educatia crestineasca a copiilor: “Pe acesti parinti copiilor întâlnim eusa nu socoteasca cineva ca ceea ce se graieste este de mânie . carte ce se ocupa cu educatia copiilor. n. pentru toata viata curge. Bacau. Bunaoara. 1995. copiilor”. Sf. Putneanul Mânastirea Neamt.Dinu cresterea copiilor ca dintr-o radacina buna si rea. 428. precum se vede ca sa poata dupa buchii ceti si cu sloguri întru întarirea cetirii sale.

Este cazul sa privim în urma. PACURARIU. care. Scoala greca-latina de la Târgoviste (1646). dr. a fost Marturisirea Ortodoxa a lui Petru Movila . p. înca din secolele precedente. aratati-le icoanele Domnului Iisus Hristos. 136. se cuvine subliniat rolul lor preponderent în lucrarea de catehizare. fiind citita în toate provinciile românesti. ai mila de mine!” 99 . fiind stabilit si faptul ca trebuia sa fie predata numai de catre preoti 100 . Revenind asupra importantei Catehismelor . 1 la Buzau. Sibiu 1987. 99 . numite asa dupa cele trei materii: religie. Bunaoara. Sibiu. Bucuresti. Tipografia româneasca cartilor bisericesti. înainte ortodoxa 1952. 1 la Iasi. Mircea Doua sute de ani de învatamânt Teologic la . prof. la Academia domneasca din Iasi (1640) de pe vremea lui Vasile Academia domneasca de la Scolile pe la Lupu. 1 0 1 10 la Bucuresti. Pr. Spiritul catehezei patristice din scoala . Iuliu Scriban. În toate cele trei scoli religia avea loc privilegiat. Fiul lui Dumnezeu. p. acestea din urma pregatind învatatori. despre care am 101 amintit deja. capitale si normale . fie si lapidar.psaltirea sau alte carti de cult. 0 0 Pr. Secolul al XIX-lea va înregistra un numar tot mai mare de catehisme. Editia de baza. de fapt. Apud Pr. Sa se aplece pâna la pamânt si sa zica: Iisuse Mântuitorule. Cruci. în Transilvania scolile elementare se împarteau în trei grupe: comunale (sau “triviale”. cu plecarile si metaniile. al caror baze s-au pus. Ioan Mihalcesu (mai apoi Arhiereu si Mitropolit). dupa traducerea ei în româneste a cunoscut 17 editii . 1937. 3 la Sibiu. Editura Institutului Biblic si de Misiune al . prof. deschise în Transilvania prin legiuirile date de împarateasa Maria Tereza 1764 etc. Mihail BULACU. inclusiv institutii de nivel universitar. Bucuresti. BOR. 13-14. Petre Vintilescu. inclusiv din secolul al XX-lea. o data cu deschiderea unor importante scoli. Ne referim la cele semnate de Pr. JUSTINIAN. aritmetica). mult raspândita la noi. citire. crez exprimat asa: “Conduceti-i la Biserici. vezi † Cuvânt la Învatatura de credinta crestina Bucuresti. pe vremea domnitorului martir Constantin Brâncoveanu. Arhim. În continutul sau autorul insista asupra importantei principiului intuitiei. ale Sfintei Fecioare si ale Sfintilor si învatati-i a face semnul Sf. Dupa ea s-au inspirat apoi celelalte catehisme. 1786-1986. Bucuresti (1694. 2 la Neamt.

În Tara Româneasca un eveniment deosebit îl constituie începuturile învatamântului de nivel superior. 1836 este anul în care se vor deschide Seminarii la Bucuresti. Chiar daca unele au trebuit sa-si închida temporar portile (ca de exemplu cea din capitala Moldovei în 1864). C.. Un alt moment însemnat în afirmarea învatamântului catehetic îl constituie înfiintarea si organizarea Seminariilor Teologice : 1803 la Socola-Iasi. conducator al Scolii de la Sf. care a avut grija sa rânduiasca aici “dascali procopsiti”. alaturi de cursurile de inginerie si de filozofie. . Toma Chiricuta. si altii. Buzau si Arges. care. aceste facultati au pecetluit reusita mult dorita de înaintasi de a avea un învatamânt teologic superior în Tarile Române. trebuie sa amintim faptul ca dintre toti ierarhii ortodocsi care au militat pentru promovarea învatamântului românesc. p. 1860 la Iasi (pe vremea lui Cuza). datorate în mare masura lui Gheorghe Lazar . 1881 la Bucuresti (mitropolit Calinic Miclescu).. Un fapt cu totul remarcabil este ca religie pentru scoala primara erau incluse în Cartea de citire 102 lectiile de . Andrei Saguna s-a remarcat într-un chip aparte. numite “poporale”. prof. op. Iar cu privire la înfiintarea Facultatilor de Teologie notam: 1850 la Sibiu (sub pastorirea mitropolitului Andrei Saguna). 1818). Sava (1818).Pr. 1811 la Sibiu.. seminar la care va preda o vreme si Gheorghe Lazar. iar în 1837 si la Râmnic. Chemarea tinerilor la studii a facut-o cu râvna apostolica Gh. prof. Lazar prin “Înstiintarea catre de toata cinstea vrednica tinerime” (august. cit. predarea Catehismului si a Istoriei “vivlicesti” a Vechiului si a Noului Testament. beneficiau de prestatia 102 Pr. El înfiinteaza scolile elementare. acest apostol al învatamântului românesc se întoarce grav bolnav la Avrig – Sibiu. GALERIU. 8. Dupa o munca epuizanta de trei ani. unde se nascuse în anul 1779 si unde va închide ochii la numai 44 de ani (1823). prin purtarea de grija a episcopului Vasile Moga. sub obladuirea Bisericii. scoala a carei programa prevedea. dr. cu binecuvântarea mitropolitului Veniamin Costachi. Fie si în treacat.

2). a alunecat în etalare subiectiva de “talente”. pentru astfel 103 De notat. mai ales în Ardealul pluriconfesional. asadar. în genul celei de care vorbeste Sf. . ca unele tulburari s-au produs de multe ori si datorita unei altfel de “râvne”. Râvna promotorilor învatamântului religios ortodox a avut în decursul istoriei nenumarate piedici. Alaturi de cartile de cult si manualele scolare. De aceea. cum este cazul celei herbartiene. Iar “povestirea libera”. la anumite influente pedagogice externe exagerate. concret. însa. de altfel metoda clasica a predarii învatamântului. care va pregati terenul pentru deschiderea în acelasi oras a unei scoli teologice cu doi ani de studii. La sfârsitul arhipastoririi sale. Pavel în Epistola catre Romani (10. iar protopopii aveau misiunea de inspectori în raza protopopiatului. biblice. Ap. iar din 1824 cu durata de trei ani. Ne referim. Directori ai scolilor poporale erau preotii parohi. tiparite cu binecuvântarea sa. dintre care mai mult de jumatate înfiintate de el. cu aparitie În rândul scolilor cu impact pozitiv deosebit în veacul al XIX-lea trebuie pomenita si Preparandia de la Arad (1812) cu limba de predare româna. cea fara pricepere . ca “Telegraful Român” este neîntrerupta ziarul românesc cu cea mai veche aparitie . pentru pregatirea viitorilor învatatori ai scolilor confesionale din Arad. venita în Ardeal prin studentii români aflati în Germania. un rol catehetic major l-a avut neîntrerupta din anul 1853 pâna azi. Semnalam. prin îndepartarea peste limitele admise de textele sacre. 103 Telegraful Român . despre care se pomeneste destul de des în izvoare si asupra carora nu insistam acum. Crisana si Banat. propriu-zis un Institut Pedagogic .învatatorilor scoliti la Institutul pedagogic din Sibiu. numai în Arhiepiscopia Sibiului functionau aproape 800 de astfel de scoli. anume un caracter prea intelectualist-rational sub care s-a asimilat si predat chiar si Teologia.

Fiecare moment important în istoria scolilor românesti s-a bazat. desigur. când religia a fost suprimata din programele scolare. la . Ar fi deosebit de interesant un studiu amanuntit asupra evolutiei în timp al acestei legislatii. pâna la venirea tavalugului comunist. care s-au preocupat. fireste. Dumitru CALUGAR. figura în fruntea tuturor celorlalte materii. cât si la cel universitar. Antonescu. Catehetic . O data cu ei la pedagogii laici trecuti în vesnicie. din pacate foarte putin cunoscuti si astazi. aceasta materie a fost considerata prioritara si. atât la nivel primar si mediu. În primul rând trebuie sa avem în vedere multimea de preotiprofesori care si-au consacrat timpul si energia vietii pentru învatamântul religios. legea care ne intereseaza este cea din 1898: “Legea . dr. Constantin Narly. ignorati în perioada comunismului din motive politice. cu preocupari remarcabile si în câmpul învatamântului religios românesc. cu totala daruire si solicitudine. profund traitori ai crestinismului ortodox: Vasile Bancila. care este foarte sugestiv pentru încercarile de limpezire a normelor actuale. s-au convocat si tinut doua Sibiu (1922) si Mânastirea Dealu (1933) 104 congrese catehetice . 156. prof. a ocupat prin concurs o catedra universitara. inspector general si ministru al învatamântului privire la subiectul nostru. Manual pentru Institutele Teologice. Editura a Biblic si de Misiune al BOR. Cu asupra învatamântului secundar si superior”.de probleme si altele asemenea. pe o anume legislatie. a înregistrat prestatia unor pedagogi de mare valoare. pe care a slujit-o în mod exemplar . O contributie însemnata la precizarea statutului religiei în scoala l-a avut. G. 1976 Institutului p. o data cu aparitia cataloagelor. Pâna în anul 1948. 104 . la zece ani dupa “Revolutie”. 0 5 Doctor în matematici la Paris. Bucuresti. dar modern de legislatie scolara îl datoram ilustrului pedagog primul cod Spiru Haret (1851105 1912). Popescu. Pr. G. Secolul al XX-lea . Simion Mehedinti si Teodor M. profesor universitar. legislatia cu privire la învatamânt . deodata cu problemele pedagogiei moderne în general. si de educatia religioasa.

1937. parintele Calugar ne-a lasat si Amintim câteva din cartile Studiu introductiv în Catehetica . Pentru predarea religiei în scoala. Pedagogia crestina Bucuresti. literatura catehetica româneasca na mai cunoscut un astfel de compendiu pedagogic crestin. o astfel de reeditare. patristice în ortodoxa scoala româneasc . . Continutul manualului este în mare masura valabil si astazi. autor de carti si studii omiletice si catehetice. titular al catedrei de Omiletica si Catehetica al Facultatii de Teologie din Bucuresti (19361952). a Ierusalimului Bucuresti. Materia învatamântului religios.) se impune a fi reeditata. Spiritul catehezei doctorat. editia a II-a. presupune anumite aduceri la zi. cu toate ca figureaza în 1fisier. Îl recomandam în special pentru urmatoarele capitole: Psihologia religioasa. 1928. stralucit titular al catedrei de Omiletica si Catehetica al Facultatii de Teologie Ortodoxa din Sibiu (19681978). dar numai în spiritul continutului original. În aceeasi categorie a preotilor-profesori cu preocupari catehetice deosebite se înscrie si parintele Dumitru Calugar (1907-1988) 108 . cel mai recent manual de Catehetica de nivel universitar (Bucuresti 1976. Este în general cunoscut în mediul teologic. Principiile didactice ale catehezei si Anexa care cuprinde cateheze sau lectii Cele practice. Bucuresti. 1935. Pedagogia crestina ortodoxa . din anul aparitiei (1935). 3-4 ani din raft. Constiinta crestina dupa Catehezele Sf.Din prima categorie s-a evidentiat cu vigurozitate parintele Mihail Bulacu (1898-1985). Chiril al . Evident. cel de la Biblioteca Facultatii de Teologie din Bucuresti lipseste de aprox. 1984). propriu-zis publicist român din domeniul catehetic din toate timpurile 106 cel mai prolific . publicata la Sibiu în teza crestin 1955. 0 8 Face studii de specializare la Universitatea din Jena (1937-1938). întrucât. 1 0 7 Bunaoara. Educatia religioasa. care a lasat. mai ales ca exemplarele sunt foarte rare 107 . Facem. însa. între altele. fiind necesare doar câteva actualizari sub aspectul tematicii si al bibliografiei. 106 . doctor în teologie al Facultatii din Bucuresti. de aceea nu insistam cu amanunte bio-bibliografice. desigur. monumentala ca forma si continut (571 p. întru-totul binevenita. cu Caracterul religios-moral . precizarea ca lucrarea de capetenie din domeniul catehetic-pedagogic. Teza de reprezentative: ortodoxa Oradea. 1946. profesor de religie la Seminarul Pedagogic Universitar.

la 1 ian. Copilului jubileaza.).. 1897 la Braila. valorificarea sarbatorii în este scoala e de doua împrejurari. de BANCILA.. Prezente deja. scriitor si filozof crestin. Facultatea de Filozofie. deci scoala trebuie sa fie pentru sarbatoare. iar nu o simpla zi libera: o zi de fiinta poate fi sarbatoare. îi place natura. Pentru demersul catehetic actual. înlesnita e o însetata de sarbatoare – ceea ce am vazut ca este ceva plin. Credinta si sinceritate.. este ca vârsta copilariei este cea mai însemnata pentru a întreprinde formarea religioasa a omului. se aplica la orice fel de Reeditate de Episcopia Romanului si Husilor în 1 1 0 1990. p. Din fericire. Pentru predarii religiei ne intereseaza. un timp. care. traieste divinul. Dar maximul vietii sarbatoarea. profesor la liceul “Mihai Viteazul” din Bucuresti si. chiar daca sunt pe alocuri depasite ca limbaj si tematica. se daruieste. Metoda religioasa si idea concretismului. Iata un exemplu: “Sarbatoarea nu implica numai o metafizica si o morala. Începem acum sirul pedagogilor crestini ortodocsi laici cu Vasile Bancila 111 (1897-1979). Decalogul atmosferei. clasa Marelui Voevod Mihai. Timisoara. ci scoala pentru viata. Ioan 1 11 Nascut Sauca. Editie îngrij. seriozitate si doctrina. 90. n. licentiat al Universitatii din Bucuresti. Editura “Marineasa”. constituie un veritabil punct de plecare pentru alcatuirea manualelor de religie de astazi 110 . festiva. ci si o pedagogie. Formalism si povestire. de altfel. S-a spus ca nu viata este pentru scoala. Vezi Vasile Aforisme si para-aforisme. si Initierea Metodica religioasa a copilului . 109 . Omul si . pentru primele clase. desigur ambele lucrari. Iubire. aceasta lucrare este de importanta capitala. Se întelege ca din acest motiv. specializat la Paris în acelasi domeniu.. întrucât nu este pervertit. dar cea de-a doua fiind mai apropiata preocuparilor noastre capitole: 112 facem o scurta zabovire asupra ei. ” (subl... editate de “Anastasia”: Duhul sarbatorii . pe bancile scolilor prin osteneala parintelui profesor dr. Cartea are sapte Importanta religiei pentru copil. Acesta. ambele aparute la Bucuresti în anul 1996. 1993. Metoda afectiva si sentimentul spiritualizat. la venirea comunismului a devenit “dusman la al poporului”. iar o zi libera poate fi negatia copilul are o mare capacitate lucru sarbatorii. Un adevar care. De 12 altfel si Duhul întâlnim aprecieri strâns legate de educatia copiilor prin în sarbatorii intermediul sarbatorilor crestine. existenta Ileana 11.sapte carti de religie 109 . Cea mai însemnata este copilul însusi. Autorul pledeaza în mod inteligent si cu dovada unei înalte constiinciozitati pentru educatia religioasa timpurie a copilului: “Cel dintâi lucru pe care trebuie sa-l stie cu putere un educator. p. reprezentant stralucit al elitei interbelice necunoscut de marea masa a cititorilor români decât dupa trecerea câtorva ani de la evenimentele din decembrie’89. prezent acum în bibliotecile noastre prin doua carti deosebit de valoroase.

Bancila îsi exprima opiniile în legatura cu persoana profesorului de religie. . pentru ca secetele vietii sa nu-i poata face nici un rau. ... n. 29.. V. Am subliniat aceasta ultima dimensiune. în ectoplasma lui Vasile 1 1 4 BANCILA. degeaba va ploua mai târziu. Daca nu ploua primavara. La fel si în formarea religioasa. 113 Initierea copilului religioasa a . vorbind despre elementele religie. Bucuresti.. în chip definitiv si efectiv.educatie caci. nu din cele care produc dubii sau ilaritate). un copil crescut cu religie va fi mai spiritualizat si deci mai serios manifestarile lui “ 114 .. un fel de logistica obligatorie: (atitudinea profesorului la intrarea în clasa) Dodecalogul la toate obiectele din scoala . exemplelor (tactul de a prezenta ilustrari potrivite. Editura “Anastasia”. în fine. p. Sa învatam o data. el va risca sa nu cunoasca niciodata farmecul si binefacerea religiei. pe tot parcursul lectiei) si. pedagogia preventiva (mentinerea unei atitudinea atmosfere placute. Dupa o impresionanta pledoarie pentru educarea religioasa a copiilor.). 2021. autorul marturiseste convins: “Asadar. pe catre e chemat s-o pastoreasca va trai si va respira neîncetat în aura lui. creanga trebuie îndoita cât e verde. aliatii natura firesti(adica sustinerea lectiei cu ajutorul celor mai dotati si receptivi elevi). ca obstea de scolari. atmosferei . educatorului . vorba lui Comenius. pregatirea (aperceptiva. adevarul vechi si de bun simt ca daca nu se introduce omul în religie de când e copil. ideale. Ibidem p. Elevii vor trai în cercul de efluvii invizibile care pornesc din fiinta lui. grija de a înlatura oboseala. prezentate sub un titlu sugestiv. pragul lectiei . Planta de pret a religiei sa fie adânc înradacinata în solul sufletului. precum si în toate sine qua non ale desfasurarii lectiei de mediul fizic si decorul.” 113 . Iata cum se exprima autorul: “Felul prezentei sufletesti a educatorului hotaraste soarta educatiei.. În ultima parte a lucrarii. 1996. Plugarii stiu ca grânele trebuie sa fie crescute înainte de a veni caldurile verii. ca sa nu le vatame. n. pentru ca ea sintetizeaza toate eforturile recomandate anterior.

Ibide . G. Doctrinel a pedagogie . Educatia religioasa în cadrul educatiei integrale. 1937). Bucuresti. altii întineaza tot ce ating. un termen luat din metapsihica. p. Educatia morala în scoala româneasca. pentru ca fiecare profesor de religie sa fie convins a-si face timp pentru a citi integral Initierea religioasa a copilului spre marele folos în straduinta de a-si îmbunatati propria persoana. autor al unor lucrari de prestigiu în domeniu 116 . ca sa aplicam. decât stigmatizarea propriu-zisa: “fideist” înseamna credincios (lat. G. altii o coboara. Istoria . acuzatii care constituie în fond mai degraba recunoasterea unor merite. altii demonizeaza ori deprima. Aceste câteva ilustrari ale gândirii distinsului pedagog Vasile Bancila sunt suficiente. 1 16 m Semnalam câteva dintre Din problemele pedagogiei Bucuresti. profesor de Pedagogie la Universitatea din Bucuresti.spirituala. II. structurata în trei mari capitole: I.. Pedagogia . la caracterul “national” al Statului Român. altii nelinistesc chiar fara sa spuna un cuvânt. Psihanaliza si educatie. Fiecare om sugereaza o anume atmosfera. 115. Bucuresti. Lucrarea ce ne intereseaza în chip aparte este Educatia morala si religioasa în scoala româneasca (Bucuresti. fides-i = credinta ). Bucuresti. Sunt oameni care îmbalsameaza totul în jur ca un trandafir de soi si sunt altii care infecteaza totul ca un dihor. unii înalta atmosfera. iar “nationalist” românul ce tine la identitatea neamului. ele: General . 1930. Educatia Pedagogieisi e fundamentale ale pedagogiei morala religioasa în româneasc . deodata cu îmbogatirea continutului actului catehetic. 1937 (ultima subliniata de scoala pentru interesul aparte în cadrul noi moderne a Metodicii disciplinei ). Unii produc o atmosfera sfintitoare încât în vecinatatea lor te simti mai bun si mai tare. credem. o vreme si la Seminarul Nifon din acelasi oras. sub acuzatia de “fideism” si “nationalism”. predarii religiei 115 . 1924. 1925-1926. III. . unii purifica. înlaturat de la catedra de catre comunisti în anul 1948. metaforic. Un alt reprezentant stralucit al pedagogiei crestine românesti este Antonescu (1882-1953).. 1939.Curs moderne de Bucuresti. Unii linistesc prin simpla lor prezenta.” 115 .

în asa fel încât orice teolog sa posede cunostinte. Pot sa va spun ca atunci când am fost profesor la Seminarul Nifon. ajungem la scepticismul religios. însa. fie si generale. Ceea ce nu se parcurge. antici. si atunci înseamna ca am ajuns la rezultatul pe care-l preconizam adineaori: conlucrarea armonica între educatia religioasa si intelectuala. p. istoria religiilor etc. cum ar fi. ele nu pot ramâne izolate. fiindca daca în sufletul seminaristilor sau al tinerilor teologi apar fata în fata conceptia stiintifica deoparte si cea teologica de alta. ca G. 136-137. care au trecut apoi la alte facultati. Observam. sau iese armonie. Întrucât prelegerea de fata se adreseaza în primul rând viitorilor profesori de religie. continutul ei este în cea mai mare parte actual.Chiar daca au trecut un numar de ani buni de la data publicarii acestei carti. dogmatica. asadar. moderni si contemporani. iar în cazul când este ascunsa ajungem la ipocrizia religioasa. cit.. spre exemplu. . Acest deziderat poate fi exprimat si astazi.” 117 . pe când altii. am gasit elevi sceptici.. desi anumite incursiuni în acest domeniu se pot face la câteva din disciplinele de baza.acestia sunt ipocritii. dupa ce si-au marturisit îndoiala. G. în cadrul programei. . 117 Op. pe care viitorii profesori de religie sa o dobândeasca în cadrul Facultatii de Teologie. iar în cazul când aceasta este marturisita. caci nu putem împarti sufletul elevilor nostri în compartimente.. N-avem nevoie nici de sceptici nici de ipocriti. care aveau îndoieli. sau iese contradictie.. vom face o mica ilustrare din ultimul capitol al cartii cu referire la aceasta importanta misiune: “În ceea ce priveste pe profesorul de religie consideram ca acesta trebuie sa aiba o serioasa pregatire filozofica. trebuie suplimentat prin lecturi individuale. morala. Antonescu pledeaza pentru “o serioasa cultura filozofica”.. Aceste doua conceptii se vor ciocni si din ciocnirea aceasta. le-au ascuns si au trecut la facultatea de teologie. dar voiau sa se faca preoti. constatându-se în plus ca nici acum nu avem o catedra de filozofie propriu-zisa. avem nevoie de credinciosi adevarati. în legatura cu gândirea marilor filozofi ai lumii.

Bucuresti. C. 1996. totodata fara neglijarea gândirii Sfintilor Parinti. VASILE CEL MARE. trad.B) 1 9 Nascut la Tecuci. educatorului. generala alcatuita de Viorel NICOLESCU). La un moment dat. la Göttingen. (Bucuresti. din motive politice. Trece în vesnicie în anul 1956. Dintre lucrarile sale mai Problem amintim: a idealului 1925. fara sa vrea si fara sa stie. la Bucuresti. litere si unde va preda pâna în anul 1947.S. Problema mijloacelor educatiei. pr. reeditata în 1996. Constantin Narly (1896-1956) este un alt mare pedagog al perioadei interbelice 119 . Misiunea educatiei . ideal. Omilia catre . Misiunea 1943. III. 490-493 gasim referiri la religie. fiind înmormânta t în cimitirul Belu. Asa se explica faptul ca una dintre cartile lui C. Daca în locul instructiei religioase s-ar face cu Sf. Aici se va I. face liceul la Focsani si Facultatea de Litere si Filozofie la Iasi.. În aceasta ultima parte la p. 490). Educatie si 1927. educator. asistent la si. Problema posibilitatii educatiei. profesor la Facultatea de Filozofie a Universitatii din Cernauti rând. publicata întâia oara în anul 1938. Prin etica pe care o sustine. în subcapitolul Concretizarea (educatiei n.. FECIORU. Rezultatul este indiferenta religioasa sau ateismul pe care îl promoveaza adesea. postul sau va fi “comprimat”. întâlnita de altfel la multi dintre studentii nostri. 17 din tineri colectia 1P.Facultatea de litere din Iasi. care ne-au lasat. Vasile cel Mare în cunoscuta “Omilie catre tineri”118 . ramas în constiinta educatorilor mai ales prin lucrarea Pedagogia generala . 118 . sub care valoarea de devotare s-a înfatisat în omenire. Pedagogie românesti . printr-o predare nepedagogica a religiei sentimentul religios se poate pierde în fata multelor date impuse a fi memorate: “Frumusetea si înaltimea etica a religiei crestine. de fapt.” (p. 1940. Narly pleaca intituleaza Gavanescu studii în Germania. când. pedagogic. 1986 (vol. Problema comunitatii pedagogice. cu 528 de pagini si urmatorul cuprins: I. În 1923 C. Bucuresti.) în Institutii despre care afirma: “Religia este poate cea mai activa forma.Aceasta preocupare. apropia de între ei legându-se o strânsa prietenie. în sensul propus de Sf. în anul urmator va la obtine titlul de doctor în filozofie cu Di soziale Schichtung Rumäniens (Stratificarea sociala a Întors în tara. Gavanescu. în de la 1 oct. Problema idealului IV. (vezi prefata la pedagogic. n. trebuie facuta cu discernamânt. unde. Tolstoi 1929. D. filozofie. religia exercita o influenta totala asupra omului. C. nr. profesor de Pedagogie si Istoria Pedagogiei la Facultatea de fine. Narly atrage atentia ca de multe ori. însusi învatamântul religios. este întunecata de amanuntul istoric si sistematic.. va fi numit e pe teza României).. NARLY. 1941. 1929). Narly se Opera pedagogica a profesorului I. II. “filozofia” cea mântuitoare.

(vezi crestin ?. membru al Academiei Române (1915).” (p. la autor de carti fundamentale din domeniul geografiei (cea mai Terra. Primatul sufletului. coperta). f. editie îngrij. religiozitatea ar spori. A fost profund credincios.. 2 2 Idem. Licentiat al Facultatii de filozofie si litere din Bucuresti (cu Ideile lui J. încât instructia religioasa de astazi ar suferi o grava pierdere ignorând-i cartile. Poti fi om deplin fara sa fii Cartea româneasca. Editura Academiei Române.. despre educatie Bucuresti. Antologie 1216. 1992. Scrisul sau din câmpul pedagogic este atât de patruns de duhul evanghelic.) MEH EDINTI. 492). se observa fara greutate o împletire armonioasa a convingerilor crestine cu simtamintele unui patriotism exemplar. MUSTER.. a. avertizând tineretul ca si ca un om. Nascut în Soveja – Vrancea. fara exceptie. dar ne îngaduim observatia ca necesitatea indiscutabila a cultivarii sentimentului religios în Biserica trebuie facuta în paralel cu instructia religioasa la clasa. Poporul – cuvinte stiinta ( catre studenti. marturisind public convingerea ca Iisus Hristos este nu numai Mântuitorul lumii ci si cel mai mare educator al omenirii nu poti fi om deplin fara sa fii crestin cât a înteles din Evanghelie 121 . doctor în geografie al Universitatii din Leipzig (cu educatie) Die kartographische profesor teza teza Induktion). în mod progresiv si echilibrat. Caci Simion Mehedinti n-a slujit doar poporul român cu o constiinciozitate iesita din comun. ci si unul dintre cei mai mari pedagogi ai României. Scrieri 2 1 S. J. catedra de geografie a Universitatii din Bucuresti. ca si un popor. Introducere în geografia ca 2 volume) si al reprezentativa: pedagogiei Alta crestere.122 . Simion Mehedinti (1869-1962) a fost nu numai un mare geograf. de D. si aceasta mai putin în scoala si mai mult în Biserica. . Bucuresti. În Crestinismul românesc exemplifica a aceste virtuti. nominalizândule chiar ca titluri de capitole: Lipsa razboaielor confesionale. atât ca numar de ani (93) cât si ca activitate oferita în slujba neamului 120 . Rousseau despre . Credem ca observatiile profesorului Narly sunt în mare masura valabile. 120 . Neutralitatea fata de certurile dogmatice. Scoala muncii. Bucuresti. Poti sa fii om deplin fara sa fii crestin? . daruit de Dumnezeu cu o viata bogata. în care. orfan de mama de la 9 ani si de tata înainte de terminarea liceului. ci a fost un mare admirator al virtutilor sale stramosesti. Înmormântat în cimitirul Belu din 1etc. Arhaismul crestinismului românesc. p. Crestinismul românesc.. si învatamânt. atâta pretuieste .precadere educatia sentimentului religios.

” 124 . când exemplele pozitive pot avea un rol întaritor.Simbioza între Biserica si Stat. bunaoara. Încrederea în biruinta binelui asupra raului. Violenta. fiindca nu simte suferinta! Asa sa fie? Cine îsi da osteneala sa priveasca traiul de toate zilele al taranului român. sursa de nadejde si inspiratie. asa cum se recomanda mai ales în zilele noastre.. acela va ajunge la o concluzie cu totul deosebita. n-a pregetat o clipa sa le evidentieze doar virtutile. cu tact pedagogic si mare optimism. evident ca nu poate fi vorba. Absenta pornirii spre razbunare. nu da buzna în viata altuia si nu se coboara niciodata la nivelul vulgului. m 123 . Dar de o aplecare a neamului românesc spre ura calculata împotriva cuiva. cum se exprima Simion Mehedinti în legatura cu “Absenta pornirii de razbunare la români”: “Poporul român este lipsit de orice înclinare spre razbunare. Crestinismul 1 2 4 Ibide românesc . românul adevarat este discret. Lipsa ereziilor si a ereticilor. Iata. Prezenta lui Iisus în folclorul national. Idem. 84. . Cum se explica aceasta pornire spre iertare? Unii observatori superficiali s-au grabit sa dea o explicatie simplista: românul nu se razbuna. Va vedea ca ceea ce deosebeste pe plugarul sau pastorul român de neamurile vecine este o mare cumpatare în judecata si o foarte delicata rezerva fata de altii. p. Prioritatea frumusetii morale asupra justitiei formale . ca fapt individual. 1995. Bucuresti. este cu putinta oriunde.O explicatie de bun simt si pretuire fata de poporul pentru slujirea caruia a consacrat cu generozitate toata energia vietii sale îndelungate. Sentimentul acesta presupune calcularea la rece a suferintei altuia. Acceptarea suferintei ca mijloc de purificare morala.123 Cu toate ca stia foarte bine si anumite scaderi ale conationalilor. Fundatia “Anastasia”. Din fire. p. 235..

sau. Era admirat si iubit. astfel ca importanta misiunii lor depaseste granitele slujirii conventionale. Un examen la Istoria Bisericii Universale era o proba de foc. asa cum afirma autorul. . Propriu-zis. didascalul harismatic depaseste pe episcop si cu competenta si cu învatatura.. doctor în teologie al Facultatii de Teologie din Atena (cu Cauzele persecutiilor din punct de vedere istoric si . Editura Biblic si de Misiune al BOR. volumul cultura Institutului 11996 2 7 Biserica si . dar si foarte temut.” . III. În timp ce apostolii predicau kerigmatic vestea cea buna ... statornicise o batatura enorma.Teodor M. Cor. întrucât. al treilea învatatori ( didavskaloi (I. uscativ. psihologic) titular politic detinut în închisorile comuniste (1959-1964). din timpurile ulterioare.respectuoasa familiaritate ce care se spune “Regele”. “în planul învataturii.. an. cu mustata tunsa englezeste. “Autoritatea didascalilor”. 5). teza al catedrei de Istorie si Patrologie al Facultatii de Teologie din Bucuresti (1948-1959). Bartolomeu ANANIA al Clujului îi face urmatorul fost unul din cei mai mari profesori ai Facultatii de Teologie din Bucuresti.. la dreapta. cultura 138. S. Înainte de a încheia aceasta scurta semnalare a personalitatii si Nascut în Boteni – Dâmbovita. de influentele ereticilor. avea o mâna osoasa pe al carei deget mijlociu.. Acesti învatatori aveau misiunea sa explice dogmele credintei crestine neofitilor si sa-i apere. 1932. Despre ei se pomeneste chiar si în veacul al V-lea. p. Bucuresti. 140-211 si 2 6 Vezi în Biserica si . care.. al doilea profeti . la a si 1cultura "Studii Teologice". P. este prezent si în literatura noastra catehetica.” 127 . cap. 12.. 28). constituia un triumf. harismatici de care aminteste Sf. Înalt. totodata. didascalii sunt predecesorii profesorilor de la scolile catehetice din secolele III-IV. didascalii erau slujitorii care catehizau cu timp si fara timp. Pavel: “Si pe unii i-a pus Dumnezeu în Biserica: întâi apostoli ... Acest studiu este foarte important pentru observarea etapelor didascalii facând parte din triada slujitorilor catehizarii în Biserica primara. 125 ). Ap. profetii îsi manifestau sporadic harisma prorociei. licentiat al Facultatii de Teologie din Bucuresti. p. iar preotii si episcopii se ocupau cu oficierea liturgica a slujbelor.. din care fac si eu parte. totodata ai profesorilor de religie si teologie. Istoria bisericeasca si Patrologia. p. cât o ghinda. în general. Popescu (1893-1973) 125 este un nume de referinta din galeria profesorilor teologi laici. urma a creionului muncit pe ” (“Prefata” Biseric se hârtie. îndeosebi prin lucrarea didascali crestini 126 Primii . chiar mai simplu. cu acea “Tudor”. iar un 8 cu distinctie. deodata cu preocuparile de stricta specialitate din domeniul pe care l-a slujit cu devotament total. Generatiile portret: “A de studenti ai anilor 40. îl numeau “Domnul Tudor”. Î.

În rândurile clericilor trebuie amintiti mai întâi profesorii de la Seminariile si Facultatile de Teologie. fara de care nu se poate edifica pentru societate o casa solida si sigura. Teodor a spus atunci este întru-totul valabil si astazi: pe de o parte. titulari ai catedrelor de Catehetica. m 128 129 . pe atât de realista: “Biserica trebuie sa crestineze din nou cultura!” 129 . totodata prin activitatea practica din biserici si scoli. 1936).” 128 . cultura noastra este atât de relativa. cu deschidere plina de solicitudine. Iar concluzia este pe cât de concisa si ferma. se întelege – celei autentice. trebuie. tinuta la Primul Congres de Teologie Ortodoxa (Atena. Iata cum raspunde autorul la întrebarea “ce trebuie sa ofere Biserica pentru cultura?”: “Forta morala a religiei. se impun câteva cuvinte despre conferinta Biserica si cultura . caci marii barbati ai ei au fost si mari oameni de cultura. imperfecta. împacarea. Ceea ce Popescu M. iar alaturi de ei si cei Ibide . p. prin cartile si studiile publicate. spiritul si virtutile Evangheliei. sa iasa în întâmpinarea culturii. cât si ai laicatului.. de neputincioasa în a ne asigura pacea. m Ibide . dar pentru împlinirea acestui deziderat si slujitorii Bisericii. în care se cuprind câteva principii programative pentru relatia religie-cultura din zilele noastre. Biserica trebuie sa fie deschisa culturii. atât din rândurile clerului. 224. se întelege. 223. p. ierarhia valorilor. încrederea. pe de alta parte ea trebuie sa ofere culturii miezul fara de care aceasta risca sa cada în derizoriu. preoti si profesori. Popescu. * În actualitate. asa cum a fost dintru început. simtul moral. Metodica predarii religiei beneficiaza de osteneala câtorva reprezentanti remarcabili. bucuria de a trai. Teodor M. un ideal care depaseste contingentul.scrisului prof.. de schimbatoare. Tocmai datorita faptului ca ramâne legata de pamânt. moravurile si institutiile crestine. idea autoritatii divine. legea mântuitoare a lui Iisus Hristos.

în prezent duhovnic la Mânastirea Bistrita – Vâlcea. în S. în “Îndrumari metodologice. caci numai omul se educa. o actiune specifica omului. nu numai în biserica. p. Cateheza romano-catolica. 3Iisus 4/ 1993. în " Ortodoxia".care predau Religia în scoli. nr. volum cu importanta speciala Catedra de omiletica . ci si în mas-media. Sfântul Atanasie cel Mare. Initieri catehetice 132 . dar vocea P. nr. dupa învatatura si practica primelor veacuri crestine. în întreaga tara (prin conferintele sustinute în ultimii ani în diferite orase). Convins ca “educatia este un dar. Ora de religie în trecut si astazi. Activitatea învatatoreasca a preotului pentru promovarea credintei ortodoxe. de 3 1 Ora religie în trecut si . în secolul al XXcatehet.”. caci ea începe o data cu omul. cv. arhimandrit Veniamin Micle (n. “Decan” de vârsta si preocupari este parintele Constantin Galeriu (1918-2003). dupa decembrie 1989. educatia religioasa a copiilor este o necesitate fundamentala..T. Convingerile puternice asupra folosului indiscutabil al predarii religiei în scoli le-a exprimat îndata ce s-au redeschis portile libertatii. 14) 131 . ca “credinta religioasa nu reprezinta o achizitie evolutiva în istoria omenirii. totodata. Iata 12. 1 30 . Învatatorul nostru suprem. Revelatia si educatia. cuprinse mai apoi într-un singur volum. 1 3 2 Bistrita-Vâlcea. Asupra noastra apasa o raspundere grea în fata lor si a lui Dumnezeu. C. care a publicat studii catehetice deosebit de consistente. 1939). ci un dat originar. Sale a fost auzita cu pregnanta si astazi. în " Altarul Banatului". 7-10 /1981. Preotul dupa cartile de învatatura din secolul al XIX-lea. lea. Mântuitorul Hristos.catehetica cu notiuni de Pedagogie. 416/1995. 1 / 1983. ca a unora ca acestia este împaratia cerurilor” (Matei 19. Principii catehetice în Catehezele Sfântului Chiril al Ie rusalimului. a Mântuitorului Care a spus: “Lasati copiii sa vina la Mine si nu-i opriti. Ortodoxia. titlurile studiilor cuprinse în Importanta catehezei în astazi volum: Biserica Ortodoxa.. Un alt nume de referinta în ogorul catehetic românesc contemporan este al p. opinând. în pofida vârstei octogenare. totodata în strainatate. autorul unui curs de Metodica si a câtorva studii fundamentale în domeniu 130 . parintele Galeriu conchide: “Astfel. Psihologia catehumenilor.”. fost titular al catedrei Facultatii de Teologie din Bucuresti (1978-1994).. animalul se dreseaza”.. învatator al unitatii crestine. dupa aceea îndrumator de doctorate pentru Omiletica si Catehetica. 1993. fiind preotul cu cea mai mare popularitate în Bucuresti.

1996. 1 3 5 Iasi.. un loc special în bibliografia “Metodicii predarii religiei” l-a câstigat Constantin Cucos 133 . prof. 133 . Letitia Leonte . Pedagogie Iasi. absolvent al Facultatii de Filozofie a Universitatii “A. temerara. singur si în Pedagogie si . Cuza” din Iasi. 1996. autor al câtorva carti în domeniu. fiecare dintre aceste carti merita aprecierea noastra. cu studii în strainatate la Salonic (Grecia). pentru a corespunde exigentelor de forma si continut. Ioan Popescu & co . prezent în bibliotecile noastre. italiana. de la Universitatea din Iasi. de fapt. în limbile româna. continut si 135 si Educatia religioasa. faza de pionierat în care ne gasim. e . germana. care vine în sprijinul teologilor cu un bagaj impresionant de Nascut în 1958. pr. când educatorii constiinciosi au înca de luptat cu anumite mentalitati si conceptii din afara Bisericii. Dintre profesorii laici. prof. Bologna (Italia). De aceea.) colaborare: . observatia ca unele dintre ele. Având în vedere.si pentru faptul ca semnaleaza peste 500 de repere bibliografice. însa. cu adaosuri si completari. doctor în stiintele educatiei. spaniola si portugheza. 1999. specialist în Pedagogie. Repere teoretice si metodice . la o eventuala noua editie. Psihologie si Filozofie. O mentiune aparte se cuvine pentru manualele de Metodica pentru predarea religiei în scoala. Salutam cu admiratie preocuparea atât de intensa a unui laicpentru domeniul educatiei religioase. Ana Danciu etc. cu doua lucrari strâns legate de domeniul catehetic: forme de organizare 134 Educatia religioasa. 1995. Lille (Franta). Psihopedagogi (colab. în aceasta perioada confuza de “tranzitie”. Bucuresti. între altele. vor trebui revizuite si completate. pe cea dintâi. 1994 axiologie 1etc. mai ales ca si munca lor este. de asemenea. pentru ca ele constituie un instrumentar concret în mâinile profesorilor de religie. Rodica Sendroiu . sunt extrem de utile. Iasi. 3 4 Bucuresti. franceza. chiar daca denumirea de “manual” este improprie pentru unele dintre ele. aceasta din urma reluând-o. în situatia penuriei quasi-generale a materialului catehetic bibliografic actual. Universitatea din Iasi. cu sprijinul unor profesori-teologi de specialitate. engleza. în titular prezental catedrei de Stiintele Educatiei. C. Metodicile propuse de prof. însa. Ne îngaduim.

Daniel al Moldovei care o prefateaza. Felicitam pe autor si binecuvântam pe toti cei care vor citi cu folos aceasta carte. de factura universitara. § Complementaritatea laicat-clericat în 137 .) ( care 1ceresti.. prezinta 7 capitole. în care se face deseori o asociere nepotrivita de termeni Hristos conduce lumea. Editia 1999.” Lucrarea este strabatuta de credinta marturisita deseori ca numai o conlucrare strânsa între clerici si laicatul specializat poate da rezultate pozitive în actul catehetic contemporan (vezi. iar la sfârsit cu un adaos bibliografic. încât din partea anumitor profesori. p. o serioasa cultura teologica. . 10. pentru o viitoare editie a cartii este bine ca manuscrisul sa fie lecturat de un profesor-teolog). de asemenea. deopotriva. 77. de exemplu. Miza este prea mare si este posibil sa Vezi de ex.. valoarea de fond a lucrarii. la care este bine sa se raporteze dascalul de religie. Retinem. 3 7 Ibidem p.. 136 este ghid . Aceste mici inadvertente nu afecteaza. P. care se cere pe alocuri “îmbisericit” 136 (de aceea. Domnia sa este de parere ca în liceu religia sa fie cuprinsa în cadrul unei discipline numite “Cultura si istoria religiilor” (ceea ce. pe care o recomandam (cu unele foarte mici rezerve). în cuprinsul celor doua carti nominalizate. exemplara constiinciozitate de abordare a problemei: “Predarea religiei în scoala trebuie asumata cu maximum de atentie si seriozitate. De fapt. exista riscul promovarii unor idei si principii impregnate de ateism. asezate într-o succesiune logica. 299).si aici ne exprimam rezerva – noi stim cam ce fel de istorie si filozofie se facea pe vremea comunismului. . S. p. principial. Micile noastre rezerve sunt legate de limbaj.. scoliti înainte de 1989. cartea este girata de Î.. îndeosebi din domeniul biblic si patristic. iarasi.. totodata cu privire la opinia autorului în legatura cu predarea religiei în liceu. dar . cu lucrari de actualitate în domeniu. apreciind nivelul academic al continutului: “Tipul de discurs avansat de autor se înscrie pe o linie moderna. însa. n-ar fi rau). Comandant al ostilor etc.cunostinte psiho-pedagogice si care dovedeste. realizarea educatiei religioase . dar Facultatilor de istorie si filozofie predata si de licentiati ai (fapt care. n-ar fi rau în sine).

asadar de utilitate imediata. prof. al 6-lea (p. intrati de altfel în circuitul limbajului pedagogic universal. Dintre acestea un pronuntat caracter practic. totodata pentru ca în continutul prezentat valorifica tot ce s-a scris mai bine în trecutul mai îndepartat si mai apropiat.” 138 . Monica OPRIS si prof. 138 etc.. feed-back. Dorin OPRIS. dar si teologi. editata de Arhiepiscopia Albei-Iulia Ibide . C. 29.. 47 s. ca brainstorming. Sebastian SEBU. p. prof. 1 3 9 Autori: Pr. Cucos un spatiu preferential în studiul de fata. chiar daca da uneori impresia unui stil prolix si afectat de pretiozitati. pentru ca lucrarile domniei sale raspund în chipul cel mai potrivit exigentelor demersului catehetic actual. ne poate feri de alunecarea pe panta improvizatiei si a derizoriului. astfel.. o data cu notiunile clasice. totodata cu binecuvântari din partea Bisericii: Metodica predarii religiei .. întâlnim termeni noi.. proiectare curiculara religiei nu mai poate fi straina. Iisus Hristos ca învatator suprem (p. Conlucrarea dintre laici si clerici se impune mai mult decât oricând. Autorul. în calitatea lui de “laic” se tine de cuvânt: multe dintre paragrafele cartii dovedesc receptivitate fata continutul teologic al educatiei. Numai solidaritatea de conceptie si de metoda a specialistilor. Terminologia utilizata. Am acordat prof.u. Metode de predare-învatare. pedagogi. ambele cu girul Ministerului Educatiei Nationale.). Limbaj si comunicare la ora de religie. Evaluarea cunostintelor si atitudini religioase. ocupându-se. 181-292): Principii si reguli de realizare a educatiei religioase.pierdem totul daca gresim. de care nici Metodica predarii 139 si . cu educatia în gândirea patristica (p. apreciam a fi urmatoarele paragrafe ale cap. Proiectarea lectiei de religie. Anul 2000 a înregistrat doua carti noi în bibliografia Metodicii. 302 m p. este de nivel universitar. în care. dr. Ramâne ca si profesorii-teologi sa-si însuseasca fara urma de rezerva sau complexe îndrumarile psiho-pedagogice care umplu zeci de pagini din acest volum. cât si din cel laic. atât din spatiul teologic. 75) etc.

Eminescu. cum fiecare dintre ei ne cheama sa le urmam pilda.”. IORDACHESCU. Gheorghe Iuliana ALEXANDRU. care marturiseste la începutul poeziei “Epigonii”: “Când privesc zilele de-aur a scripturilor române / Ma scufund ca într-o mare de visari dulci si senine. precum odinioara poetul nostru cel de toate zilele. Principial nu se departeaza prea mult de structura cartii prof. prin descrieri detaliate ale notiunilor metodice de baza si. totodata. prin propuneri de proiecte didactice pentru toate nivelele.. Ovidiu . rostind parca o data cu Marele Pavel: “Fiti mie urmatori precum si eu sunt lui Hristos” (I Cor. cât si al bibliografiei mentionate la sfârsit.. * Încheind aici acest succint periplu istorico-analitic în spatiul catehetic românesc. 140 Autori: Nicolae Gheorghe IONESCU. Cucos (care este citat frecvent în ambele). nu mai putin a celor contemporani. Simtim. DRAGUSIN. Alina VÂLCU. Ion GHEORGHE. 11. Amândoua sunt deosebit de utile pentru profesorii de religie. aparuta la Editura "Gheorghe Alexandru" Craiova 140 . Continutul fiecareia se prezinta sub forma dubla: teoretica si practica. atât sub raportul continutului.Metodica predarii religiei în învatamântul preuniversitar . 1). suntem cuprinsi de o mare admiratie fata de râvna dascalilor si preotilor predecesori. dar au un limbaj mai accesibil si mai apropiat de cel catehetic. în partea a doua.

cu aplicarea corecta a metodelor si mijloacelor de predare-învatare. va rezulta o cladire trainica si frumoasa. o cladire subreda. iar pe de alta parte de a le modela sufletele.. caci se sprijina. desigur. cu zidirea unei case: daca se face dupa un plan bine întocmit si se respecta normele de baza ale construirii. pe de o parte de a transmite ascultatorilor-ucenici în chip eficient învataturile Sfintei Ortodoxii. Dar daca se construieste la întâmplare. dar fiecare s-a straduit s-o îmbunatateasca si s-o adapteze mereu la realitatile cotidiene. "pedagogii" care au ignorat legile misiunii învatatoresti. atât în Scoala cât si în Biserica. În schimb. catastrofale chiar. preotilor tineri si profesorilor de religie începatori. va rezulta. într-un anume fel. pe experienta practica. sau nu se instrumenteaza corespunzator. dupa chipul lui Hristos. finalitatea actului catehetic este optima. La fel se . Raspundem ca în asemenea cazuri este vorba de o falsa strategie didactica. mai ales din ultimele doua sute de ani. clerici sau mireni. n-au depasit niciodata stadiul mediocritatii. Asa se întâmpla si cu rezultatele catehizarii. cu nadejdea ca le va fi de folos în osteneala deloc usoara. S-ar putea obiecta de catre unii preoti si profesori. dimpotriva. Toti marii pedagogi.. Aceasta modelare sau zidire . Si. ca se descurca foarte bine si fara ele. deopotriva. rezultatele sunt slabe. deodata. fara a se respecta legile tehnologice. Acolo unde se cunosc si se respecta principiile de baza ale educatiei. care dau mai putina importanta principiilor si metodelor pedagogice. nu doar ca au cunoscut si aplicat cu cea mai mare constiinciozitate metodologia didactica. pe flerul personal. în schimb. IMPORTANTA PRINCIPIILOR DIDACTICE ÎN CATEHIZARE Intentii. se aseamana.VI. nelocuibila. Materialul de fata se adreseaza. când nu se cunoaste metodologia. Modelul nostru Suprem. dimpotriva. pe observarea directa a realitatilor etc.

o relatie mincinoasa. o data cu descrierile si ilustrarile ce se impun. ci si creionarea câtorva clarificari. dupa o definitie mai cuprinzatoare. de formare a priceperilor si deprinderilor la elevi Nominalizarea principiilor se va face mai jos. vom face anumite delimitari. ucenicii se prefac ca asculta si înteleg. iar lipsa de eficienta si slaba lor prestanta la catedra si la amvon se rasfrânge. De aceea. sunt norme generale si fundamentale care orienteaza activitatea de însusire a cunostintelor. deodata cu nominalizarea lor. . o delimitare: literatura de specialitate face distinctie între "principiile pedagogice". în general. un cerc vicios: catehetul are impresia (uneori chiar se preface) ca preda. care vizeaza nivelul proiectarii generale. astfel. fie si partiala: • Principiile didactice sunt norme dupa care se orienteaza activitatea educatorului . în timp ce principiile pedagogice reprezinta norme cu valoare 141 . cultivându-se. a carei urmare este esecul sigur. si "principiile didactice". ne-am dat seama ca multi dintre ei confunda adesea principiile cu metodele. Trebuie sa mai facem. strategica si operationala. precum si a candidatilor înscrisi pentru titularizare . 2000. de care ne vom ocupa în studiul de fata. Fundamente scolare ale didacticii . totusi. Din examinarile studentilor la Catehetica si Metodica predarii religiei . având ca scop optimizarea procesului de învatamânt în ansamblul dimensiunilor 141 Constantin POSTELNICU. negativ asupra elevilor si credinciosilor. "Aramis". DEFINITII SI DELIMITARI .întâmpla cu cei asemenea lor de azi. Sau. materialul de fata nu-si propune doar descrierea principiilor didactice în sine. Edit. de fapt. Astfel. A. definitivat si gradul II . socotim necesar sa le definim acum. Pentru o mai buna întelegere a problematicii. victime sigure ale ignorantei si confuziilor de tot felul. Bucuresti. înaintea abordarii subiectului propriu-zis. De aceea. însotite de precizarile etimologice care se impun. formele si mijloacele didactice. În asemenea cazuri nefericite se creeaza. din pacate.

sale. dialogica (sau ). 173. meta . textul biblic. prin actiuni concrete de predare-învatareevaluare142 . 631152. casetele audio-video. când spunem "forme" întelegem "metode" si invers. metode de cunoastere a realitatii religioase. este compus din . prof. însa.. Demersul logic care tinteste asimilarea (cu metodele: inductiva.Parintele autor vorbeste în acelasi capitol si despre "metode" si despre "forme". dr. p. metode de comunicare scrisa. interogativa . ne Sorin CRISTEA.= spre. ibidemmonologica) p. 298. unul dintre principii cere ca învatamântul sa fie 142 accesibil . utilizata de catre unii cateheti 144 . saforma narativa-expozitiva (sau si forma ultima mentioneaza: întrebatoare. c. prof. 1976. nu invers. Alba Iulia. analitica. Formele . Bucuresti.. p. • Metodele didactice/de învatamânt reprezinta un ansamblu de procedee si cai menite sa sprijine realizarea obiectivelor pedagogice cuvântul "metoda". Etimologic. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. harta. Chisinau-Bucuresti. 1 4 3 Pr. 2000. Bunaoara. a Institutele Teologice. 2000. deodata cu înregistrarea si evaluarea rezultatelor obtinute. Sub aceasta 187. spre exemplu. Dumitru Catehetic . Izvorul principal al învatarii ( expozitive si interogative. sunt o alta denumire a metodelor. OPRIS. Dictionar de . Taxonomia metodicii predarii-învatarii tine " seama. Manual pentru CALUGAR. în principal. Dam câteva exemple: icoana. b. p. • Mijloacele didactice reprezinta instrumentarul auxiliar care faciliteaza transmiterea si asimilarea cunostintelor. . Monica OPRIS si prof. pedagogie Sebastian SEBU. Grupul editorial "Litera". catre si o{do = cale. prof. Pr. 183-184. deductiva. metode de comunicare orala: genetica ). calculatorul * etc. p. denumire. Dorin Metodica predarii . La sfârsitul acestui mic periplu orientativ trebuie sa precizam ca metodele si mijloacele didactice sunt subordonate principiilor. 44 A se vedea. metode fundamentate pe actiune • )143 . Practic. provenit din limba greaca. religiei Editura "Reîntregirea". sintetica. principiile didactice au în vedere eficienta actului didactic în relatia directa profesor-elev. de doua criterii: a. Pentru-l a-l face accesibil.

principiu este direct legat princeps compus din primu (= primul) capi (= a lua. participarea la o sfânta slujba.. la normele care stau la baz sau începutul strategiei învatamântului. de asemenea. spre exemplu. . Stiintifica si m de + o român Enciclopedica. de la cunoscut la necunoscut. Între acestia. la In principio erat Verbum et Verbum erat apud Deum et Deus erat Verbum. însa. Bucuresti. Începutul l-a facut pedagogul ceh Jan Amos Comenius.. a Din punct de vedere istoric . a apuca. 1). s-au remarcat în mod deosebit I.Dictionar latins. Rousseau (1712-1778) si I. de la simplu la complex. Pestalozzi (1746-1827).vom servi de câteva metode corespunzatoare. asadar. cu Sfintii Parinti ai veacurilor patristice si post-patristice. cu diferitele lor trepte. Vulgata. între care si învatatorii religiei crestine. la acest capitol. cuvântul principium-ii )145 . a prinde. 1. mijloacele auxiliare cela mai adecvate: o iconita. J. PRECIZARI ETIMOLOGICE SI ISTORICE. (Ioan 1. începând de la Mântuitorul Iisus Hristos. de la particular la general) . 1983. Edit. a alege ). cea inductiva (de la apropiat la îndepartat.J. PRINCIPIILE DIDACTICE . Bunaoara. editia latina a In principio Bibliei. promotorilor pedagogiei moderne. în acelasi timp. 1). Când spunem. ca de altfel în alte multe locuri vetero si neo-testamantare. utilizând. între care. pâna la dascalii de Teologie de astazi. GUTU. în lucrarea Didactica 145 La rândul lui. clasificarea si sistematizarea lor apartine. utilizeaza acest termen chiar în primul verset al ei: Deus creavit caelum et terram. vezi Gh. "Principii didactice". ne referim. Termenul apare. continuând cu Sfintii Apostoli. cu Parintii Apostolici. Comenius (1592 -1670). principiile au fost utilizate de catre toti cei care si-au asumat greaua dar nobila misiune de învatator. începutul Evangheliei dupa Ioan: (Facere 1.. Învatatorul Suprem. Nominalizarea. B. "principiu" înseamna "început" (lat. un pelerinaj la o manastire etc. Etimologic . ..

directorilor de scoli. p. pe buna dreptate. De observat ca numele "Komenski" parintele moderneorigine (ceh). p. Altfel se cade usor în rutina. are imprimata credinta în Dumnezeu si propovaduirea valorilor morale.Magna . al învatamântului sistematic. al XIX-lea. publicata în anul 1657. 23. Despre principii. "Viata aceasta nu este decât o pregatire pentru cea eterna" "menirea ultima a omului este. numindu-le vietii. de buna seama. Analizând cu atentie aceasta lucrare se observa descrierea urmatoarelor principii didactice. 197 1p. ale predarii si învatarii lesnicioase. în cuprinsul altei lucrari. Comenius vorbeste de la principii ale prelungirii cap. 2. Traducere. Opera Didactica Omnia . al XV-lea la cap. 1970. al învatamântului constient. Educatia religioasa în conceptia lui Jan Amos Komenski pedagogiei . ale predarii si învatarii în asa fel încât efectul sa fie sigur. derizoriu si amatorism. în "Glasul Bisericii". propriu-zis. de exemplu. ale predarii si învatarii temeinice si ale învatarii concise si rapide . Magna se prof. inclusiv. 148 m Ibide . spune el. educatia nu se poate face decât prin întreita carte: natura. Biblia si constiinta omului . dr. 146 . 149 m Ibide . la Amsterdam 146 . Editura Didactica si Pedagogica. Unul dintre marile pericole ale Vezi. gratie si pace de la Dumnezeu. AVANTAJELE UTILIZARII PRINCIPIILOR DIDACTICE . 128-133. bine definita. mai întâi. caci. fericirea vesnica în comuniune cu Dumnezeu "149 .. Merita a fi retinut. 150 astfel. Dupa opinia sa. Întreaga lucrare. Iosif ANTOHI. 148 . Ibide 47 . iar "Comenius" este cel este cel de latinizat. comentarii si studii COMENIUS. Înaltimea operei sale pedagogice i-a atras. asa cum sunt ele formulate astazi: al învatamântului intuitiv. p. note. supranumele de "parintele pedagogiei moderne" . Bucuresti. adauga.. univ. al accesibilitatii si a l temeiniciei si durabilitatii . parintilor si tuturor copiilor. pastorilor bisericilor. cui adreseaza celebrul pedagog Didactica Magna : "Tuturor diriguitorilor omenesti: conducatorilor de stat. Complexitatea procesului de învatamânt presupune o strategie clara. 1/1996. 1 5 0 Nela m STANCULESCU. 10. Jan Amos Didactica . mai mari." 147 . ca de altfel întreaga opera a lui Comenius.

Desigur. este alunecarea pe panta improvizatiilor spontane. fondul metodologic. cât si al modalitatilor de expunere. "paranteze". consideratii personale. Profesorul va tine seama de realitatile cotidiene. însa. mai ales ca o lectie trebuie sa fie presarata întotdeauna cu anumite "respiratii". Manualele. 34. Nimic rau în aceasta. neavând nici astazi un statut exclusivist si definitiv. 3. În aceeasi ordine de idei. cât si pentru profesor.ignorarii principiilor în timpul predarii unei lectii. . care. orice profesor bun recurge deseori la anumite digresiuni. la Pr. binevenite atât pentru elevi. astfel ca elevul asimileaza mai adecvat cele primite. trebuie sa poarte pecetea sobrietatii si limpezimii. de riscul îndepartarii de subiectul propriu-zis 151 . atât sub raportul continutului. dictionarele si tratatele de pedagogie prezinta diferit ordinea si numarul lor. adaptându-se cu ajutorul principiilor didactice. în general. Procentul improvizatiilor nu trebuie sa depaseasca. lect. limitele admise la nici o lectie. Adaptarea nu se face. astfel. riscându-se. "Încorsetat" de rigoarea lor. Caracterul normativ precis al lor. 151 Detalii sub acest aspect. de altfel. NOMINALIZAREA PRINCIPIILOR DIDACTICE . în structura ei psiho-pedagogica. p. Aceste diferente nu afecteaza. oricum. profesorul este ferit. Catehetica de . însa. caci ele au evoluat în timp. aparând diferente. nu obliga neaparat la formulari standard. 1996. Dintre toate sursele depozitare. ordinea si enunturile sunt deschise tuturor îmbunatatirilor posibile. În realitate. pierderea firului logic al expunerii. dar numarul. Vasile Curs RADUCA. astfel. scopul si utilitatea lor ramân neschimbate. rigide sau "înghetate". trebuie avut în vedere si faptul ca procesul de învatamânt se adapteaza mereu la conditiile noi ale vietii. dictionarele ar trebui sa le prezinte mai unitar. Bucuresti. Iar împlinirea acestor deziderate nu se poate face decât prin aplicarea inteligenta a principiilor. chiar si în formulare. daca aceste principii sunt respectate. dr. improvizând ad-hoc fraze întregi. sau a unui curs. însa. Fondul.

Sorin recent altfel: activitatii didactice. 300. interactiunii necesare. acolo unde acestea consuna cu doctrina si morala ortodoxa. accesibilitatii. 361-371. 4. principiul temeiniciei si durabilitatii. Dictionarul de pedagogie. orientarii formative a practica Bucuresti. p. în cadrul activitatii didactice. p. recurgând în acest scop atât la texte din Sfânta Scriptura. interdependentei necesare în cadrul activitatii didactice elevilor în cunoasterea senzoriala si cea rationala. continuitatii si consecventei. sistematizarii cunostintelor. p. sistematizarii activitatii didactice.. anumite consideratii de ordin practic. metodice 189-194. Pentru a simplifica cât mai mult posibil lucrurile. esentializarii rezultatelor activitatii didactice.însa. Edit. de la autor la autor 152 . p. facem precizarea ca nu vom intra în prea multe detalii descriptive. DESCRIEREA PRINCIPIILOR DIDACTICE Iata. nominalizeaza. care pot fi întâlnite din abundenta în orice tratat de pedagogie laica. autoreglarii activitatii . unitatii teoriei cu etc. participarii cadrul activitatii didactice. învatamântului activ. doua 1. îbtre între si practica. . si ele prefera acest statut al autonomiei deschise formularilor personale. Vom face. le prezinta p. principiul învatamântului interesant si placut. sub redactia lui Viorel NICOLESCU. foarte ). p. în ordinea stabilita de autorul unui bun si recent tratat de Metodica. Înainte de a le explica pe rând. 152 . teorie didactice. autor CRISTEA. însusirii constiente si active a cunostintelor. principii absolut obligatorii pedagogiei crestine: la care adaugam cele doua hristocentric si eclesiocentric. principiul respectarii particularitatilor de vârsta si individuale (psihologic). p. p.priceperilor p. însusirii temeinice a cunostintelor si deprinderilor. încercând sa le dam si un continut biblic si patristic. nu vom renunta în totalitate nici la precizarile pedagogilor laici. 1999. si deprinderilor. p. între altele. 2.. p. asadar crestin. formulate p. în cele ce urmeaza vom prezenta doar principiile cele mai eficiente. unitatii. Iasi. Polirom. bunaoara. 1 5 3 Constantin CUCOS. unitatii dintre instructie si educatie. p. 2000 ( asadar. p. accesibilitatii activitatii didactice. Evident. astfel: p. Repere teoretice si . principiul intuitiei. din care ne vom inspira partial si în analizele care urmeaza153 : principiul autonomiei si respectarii libertatii individuale. p. p. p. p. urmatoarele principii. de catre exemple: un colectiv de autori. intuitiei. Dictionarul de pedagogie editat la Bucuresti în anul 1979. cât si la sfaturi ale unor Sfinti Parinti. Educatia religioasa. p. principiul participarii constiente si active. în schimb.

" (Apocalipsa 3. Caci stiinta si disciplina. întrucât nu pot fi impuse dictatorial. novmo" = au[to" = lege). de altfel. Lasa-l deci pe fiecare cu legea lui. Sunt întru totul actuale... de va auzi cineva glasul Meu si va deschide usa. procesul de învatamânt. daca sufletul lui e capabil de o astfel de mare socoteala. Apropierea fata de sufletele copiilor trebuie facuta cu totala precautie si iubire. Principiul autonomiei si respectarii libertatii individuale . actul catehetic nu se împlineste fara atasamentul benevol al învatacelului. fiecare om dispune de autonomie ( însusi.a. Între nastere si moarte e o singura viata. voi intre la el si voi cina cu el si el cu Mine.. dupa legi proprii. îi poti sfâsia carnea de pe oase. Un singur imperativ e valabil: al iubirii. Cu ce drept te amesteci în forul interior al altui suflet? Orice om îsi are socoteala lui cu eternitatea. în virtutea libertatii primita de la Dumnezeu. Se poate! Dar stapân pe cugetul si pe simtirea altuia nu poti fi prin silnicie niciodata. Dupa cum credinta religioasa nu are demnitate valorica daca nu se bazeaza pe adeziunea libera a persoanei. adica de posibilitatea de a se conduce singur. trebuie sa fie acceptate liber-consimtit. Iar daca ti se pare ca nu-i potrivita cu adevarul. poti sa-l prefaci în cenusa. nu doua. pune-i . în aceasta privinta. O singura cale poate duce spre reala înduplecare: sa nu te atingi de libertatea de constiinta altfel decât prin puterea argumentarii. îndemnurile savantului geograf (dar si pedagog) Simion Mehedinti (18691962): "Nu te amesteca în constiinta nimanui. 20)..Enuntul însusi ne sugereaza implicatiile acestui principiu: acela de a tine seama ca.. fata de continutul sau si fata de cel care-l propune. E o suprema cruzime sa încerci a apasa pe sufletul cuiva. de a se supune sau nu exigentelor didactice. fara de care nu se poate concepe.. Crezi oare ca poti veni politieneste sa robesti inima cuiva? Poti sa pui pe cineva cu de-a sila pe rug. În cazul de fata.. Dumnezeu Însusi respecta libertatea totala pe care i-a dat-o omului: "Iata stau la usa si bat.

CUCOS. cu întreaga suita de atitudini imorale. caci tot El a zis: "Eu sunt Calea. 190. Non-interventia totala este o iluzie. copiii sa adere cu dragoste la mesajul actului catehetic. Mântuitorul Iisus Hristos a spus-o pe întelesul tuturor: "Adevarul va va face liberi!" (Ioan 8. 6). b. În acest context. totusi. Asadar. 32). pentru ca. ca sa fiu liber!" "Libertate" în afara Evangheliei înseamna.. libertinaj . Adevarul si Viata" (Ioan 14.. iar pe de alta parte. trebuie sa întelegem ca este indispensabila o minima interventie. nu constrângere . în virtutea deplinei libertati. care se câstiga. Libertatea absoluta a copilului este la fel de inoperanta si periculoasa ca si atitudinea dictatoriala. Iar Adevarul Absolut este El Însusi. Libertatea autentica nu se dezvolta decât în adevar. însotita de o dimensionare limpede a scopului si o proiectare inteligenta a traseului de parcurs. cit. ca trebuie sa-i ajutam la rândul nostru. în Adevarul Absolut. pe toti cei încredintati spre educare. pe de o parte. principiul autonomiei si respectarii libertatii individuale presupune. 15. Acest principiu presupune ca desfasurarea procesului Simion MEHEDINTI. ajungându-se la rostirea tainica a frumoasei sintagme duhovnicesti: "Doamne. în Biserica noastra prin alegerea . convingere . op. Principiul accesibilitatii sau psihologic (numit si principiul respectarii particularitatilor de vârsta ).în fata convingerile tale. apud C. directionare si intentionalitate. desi este arborata si calmata de catre unii "pedagogi". De aceea. dar cu toata cumpatarea cuvenita" 154 . sa-si armonizeze permanent libertatea cu adevarul. Apropierea de Iisus educatorilor 1935. mai adânc. nu exista. atâtia tineri din zilele noastre. . Asadar. exercitare a educatiei fara influentare. 154 . întelegem acum. în care se complac. de fapt. o adeziune benevola a ucenicilor la valorile religioase. de fapt. fama robul Tau. p. ca cel cu adevarat liber se supune de bunavoie Mântuitorului si Evangheliei Sale. din pacate. Pe de alta parte. nu se impune. Bucuresti. p.

scrie corintenilor: "Si eu. fie dezinteres. dar plin de tandrete cu Zaheu. de lene si indiferenta. stagnari în dezvoltarea psihica etc. fie sa se complaca într-o atitudine pasiva. cât si cele care contribuie la reducerea efortului. 33). Principiul psihologic presupune un alt principiu asociat. Într-un fel a vorbit cu cei simpli. vamesul cel smerit etc. n-am putut sa va vorbesc ca unor oameni duhovnicesti. au urmari negative fata de elev. Dumnezeiesc cunoscator al sufletului omenesc. Pentru ca atât cerintele care impun un efort exagerat. Ambele extreme sunt nocive si primul care trebuie sa încerce a le înlatura este profesorul. El trebuie sa dozeze foarte bine materia pe care o preda. în asa fel încât asimilarea sa se faca în conditii optime. caci înca nu puteati mânca si înca nici acum nu puteti. Cu lapte v-am " hranit. sau chiar îl anihileaza. 1-2). multi dintre elevi sunt predispusi la extreme: fie sa încerce sa învete si sa asimileze peste puterile lor firesti. Mântuitorul. Sfântul Apostol Pavel. . acest efort sporit nu trebuie totusi exagerat. în alt fel cu Nicodim cel erudit. asa încât elevii sunt supusi unui efort individual din ce în ce mai mare. indiferenta.” (Matei 6.. cel natural. Ei bine. creând fie surmenaj.de învatamânt sa fie corelata permanent cu posibilitatile de receptare ale elevului. Fara sa suprasolicite efortul de receptare al ascultatorilor. respectând acelasi principiu psihologic. Sa ne amintim ca Însusi Mântuitorul a utilizat în permanenta principiul psihologic. Progresul stiintelor si a cunoasterii. a sporit considerabil exigentele didactice. Mântuitorul S-a adaptat permanent la mentalitatea. evidentiind cu prioritate ceea ce este esential pentru a fi urmat: “Cautati mai întâi împaratia cerurilor si dreptatea Lui. Autoritar cu Petru cel impulsiv. învatare mecanica ("toceala"). folosind cu tact metoda inductiva. ci ca unora trupesti. La rândul sau. ca unor prunci în Hristos. nu cu bucate tari.. cunostintele si preocuparile celor carora le vorbea. si toate celelalte se vor adauga voua. (3.. fratilor.. Dupa cum se cunoaste. în general. învata mai întâi cele usor de retinut.

cu lectii scolare si cu exercitii.. aglomerând astfel excesiv mintea copiilor. desigur. în capitolul al XVII . Astfel. sau sa dea fructe în primul an. cât poate intra. La fel de nociva este si supra-aglomerarea orarului si al curriculum-ului scolar.. iar pe de alta a supraaglomerarii programului si programei. consideram foarte potrivite recomandarile lui J. straduindu-se sa nu le scape nici o informatie legata de subiectul respectiv. oprobiul întregii clase.lea al Didacticii Magna. Nici dupa aceea nu-i îndoapa cu mâncare ca sa creasca mai repede ( caci asa i-ar sufoca ) ci. Comenius. de la particular la general. A. în general. sau 8 ore. atât cât poate sa mistuiasca fragilul lor stomac. ci le cloceste încet. exista pe alocuri tendinta unor profesori începatori de a fi exhaustivi în lectiile pe care le predau. nici pomicultorul nu cere ca planta sa creasca în prima luna. De aceea a fost o tortura pentru tinerime sa fie ocupata zilnic 6. iar nu picatura cu picatura. Nebun este acela care vrea sa predea elevilor atât cât doreste el si nu atât cât pot ei întelege. spune la un moment dat: "Natura nu supraîncarca. Natura nu se precipita. De exemplu: nu cere doi pui dintr-un ou. totodata.Din exemplele biblice de mai sus retinem. Daca se toarna cu forta într-un vas cu deschizatura mica (cu care se poate compara sufletul copiilor). din contra. asadar.. 7. ... ca pentru realizarea accesibilitatii se recomanda. Aceasta râvna necontrolata duce la saturatie si surmenaj. ci procedeaza lent. care insista îndeosebi pe principiul conformitatii cu natura .. cu caldura naturala. pe de o parte. atragând. cea mai mare parte a lichidului va da. intitulat "Principiile predarii si învatarii lesnicioase". le da cu încetul si cu masura. Pentru prevenirea tendintei de exhaustivitate. la care se adauga si orele de lectii particulare. pe de laturi si mult mai putin va intra înauntru.. Pasarea nu-si arunca ouale în foc ca sa iasa puii mai devreme. metode inductiva: de la usor la greu.. decât ar intra daca s-ar turna picatura cu picatura. ci se multumeste cu putin. de la concret la abstract. cu prioritate. Din pacate. De asemenea.

. vrei sa ies cu totul nu Catehezele . interesul si nevoile fiecaruia 156 . 1 5 6 Este utila în acestMagna.. nu si stapânul ei. 153. Pentru a o face. facuta sub forma unor întrebari "Oare pentru ca nu pot sa beau tot fluviul. 4 FECIORU. sa dovedeasca o dragoste sincera pentru materia în sine si pentru cei carora le-o propune. trebuie sa-i facem urmatoarea corectie: modul în care este predata materia X este neinteresant si displacut. Afirmatiei frecvente ca materia X este "neinteresanta" si "displacuta". profesorul trebuie sa convinga prin toate metodele si mijloacele sale didactice: continut de substanta.. cap. obiectivitate în evaluare etc. un an. Între ele.. sa nu vad nici cât este de ajuns pentru trebuinta mea? Sau pentru pot ca pot sa manânc toate fructele dintr-o mare gradina.Puterile copilului trebuie ajutate si nu apasate. iar formatorul tineretului trebuie sa fie asemenea unui medic. Pr. vol.. sens sugestia Sf. COMENIUS. convinge si zideste.. ca sa ne arate ca trebuie sa fim cu rânduiala în munca noastra. Didactica . c. în "Izvoarele I). p. trad. iar restul materialului ramâne a fi recuperat pe parcursul vietii. daca prezentarea lor atrage. n-a facut lumea într-o singura zi. 6. limbaj adecvat. Ortodoxiei". 1943. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. A. tinuta morala ireprosabila. Pe de alta parte. 73. nici pentru profesori. însa. retinut si aplicat în viata cu folos. numai slujitorul naturii. 155 ...".. Are dreptate pedagogul I. p. o zi. (Partea Cateheza a VI-a. indiferent de domeniul de activitate. Desprindem din aceasta pledoarie ca trebuie sa ne adaptam exigentele didactice la vârsta si nivelul de întelegere al copiilor. XVII. nici pentru elevi. Nisipeanu când afirma ca "Învatamântul religios trebuie sa fie afectiv. CHIRIL al Ierusalimului. Mai presus de toate. Principiul învatamântului interesant si placut (= al "motivatiei") . "155 . potrivit cu râvna. flamând?. Bucuresti. multimea informatiilor nu trebuie sa fie descurajatoare. asimilat. sa nu iau cu masura ceea ce îmi foloseste? Oare pentru ca retorice: nu sa cuprind tot soarele cu privirea. sa trezeasca J. desigur. Important este ca ceea ce predam poata fi înteles. placuta. Aceasta pentru ca toate materiile sunt interesante si placute. Atotputernic. Nici Dumnezeu. Nu-i nimic grav în faptul ca nu epuizam cunostintele într-o ora. D. Religia. în care am intrat. Vom selecta din ele atât cât este necesar pentru moment..

astfel. mustrarea. . Dupa cum la predica credinciosii trebuie câstigati prin acel "captatio benevolentiae".). p. amenintarea. Principiul temeiniciei si durabilitatii vizeaza îndeosebi finalitatea actului catehetic: ceea ce s-a predat. cultivând. exterioara ( competitia. Religia devine interesanta si placuta atunci când cunostintele lumineaza si deschid mintea spre cele de sus. Învatamântul religiei în scoala Edit. sa li se faciliteze o anumita motivatia reprezinta o suma de idealuri. caci pune în miscare ratiunea. Practic. copiii pot fi motivati prin doua cai: a. ca suport trainic al educatiei religioase. încalzind inima spre iubire sincera si mobilizând spontan vointa spre gânduri. Pentru ca învatamântul sa fie într-adevar interesant si placut. vom opta întotdeauna pentru cea din urma.în copii sentimente vii si intense de placere. pedeapsa etc. cuvinte. tot asa si pentru catehizare. între mijloacele care tin de calea constrângerii si cele ale convingerii. gesturi si. motivatia interna. o data cu respectarea celor mentionate pâna aici. faptele mântuitoare. 1924. mai ales. Cu alte cuvinte. de compatimire. iar elevii (credinciosii) si-au însusit. dorinta de a fi competitiv etc. interioara ( curiozitatea de a sti cât mai multe. care sa se reflecte firesc în Ion NISIPEANU. "motivatie". vointa si sentimentul elevului si al credinciosului în general. Cultura 157 . de admiratie fata de Dumnezeu" 157 . d. De buna seama. trebuie sa evite cu desavârsire cele doua extreme: expunerile sofisticate . Româneasca. Religia pentru primara. Din acest punct de vedere. iar pe de alta. reprezentative si durabile. lauda.). 17. recompensa . atât în biserica. b. copii. sa se concretizeze în cunostinte temeinice. pe de o parte. cât si în scoala. productii ale unui intelectualism sterp si . adica alimentarea unei false si pretinse alunecarea în dulcegarii sentimentaliste trairi duhovnicesti. Bucuresti. încurajarea. de pietate. interese si mobiluri care capaciteaza dorinta si efortul de asimilare a cunostintelor Motivatia mai este numita si "motorul învatarii".

prin împrastierea mintii în chestiuni efemere. Pentru ca nu poate sa învete cineva cu precizie vreo arta sau stiinta. Este adevarat ca anumite lucruri se învata uneori mecanic (de exemplu. o data cu transmiterea învataturilor fundamentale. adica pericolul superficialitatii si împrastierii. mater studiorum est". nici însasi iubirea de Dumnezeu.deprinderi corespunzatoare idealului vietii moral-crestine. daca mereu trece de la una la alta. prin respectarea principiului temeiniciei si durabilitatii ( trainiciei ). nu trebuie neglijat ceea ce este opus acestui principiu. lipsite de substanta. întelegem. si . comparatii. predarea acelor cunostinte care tin de esenta crestinismului. dar cuvintele Mele nu!' (Marcu 13. esalonari. Astfel. durabilitatea memorarii învataturilor de baza poate fi favorizata si de exercitii. Caci tot El a spus: "Cerul si pamântul vor trece. nu pe nisip. nu putem sa împlinim desavârsit nici o porunca. care se cer împlinite. Sfântul Vasile cel Mare ne da câteva sfaturi foarte utile în acest sens: "Daca mintea noastra se împrastie la lucruri diferite. dar procesul mnemic poate fi usurat prin repetari în grup. Altfel spus. totodata al neglijarii efortului de concentrare. 2427). apoi. Sunt cunoscute doua cai: memorare mecanica si logica. Pe acestea se poate cladi. tot ce s-a câstigat mai bun si mai frumos în tezaurul pedagogiei moderne si contemporane. desigur. nici iubirea fata de aproapele. se va opta pentru cea de-a doua. potrivit programei analitice. Pornind de la aceste postulate. Având în vedere toate acestea. al risipirii energiei cu învataturi marginale. rugaciunile). O data cu repetitiile si recapitularile. instrumentarea modalitatilor optime de predare-învatare. pe de o parte. Evident. potrivit dictonului clasic "repetitio. dupa îndemnul Mântuitorului (Matei 7. Iar "stânca" înseamna cuvintele Lui. Educatia religioasa este durabila daca se sprijina pe izvoarele ei temeinice: Sânta Scriptura si Sfânta Traditie. 31). pe de alta. se vor stimula corespunzator procesele mnemice (de memorare). examinari etc. din punct de vedere practic. întrucât este întemeiata pe întelegere. Caci "casa stiintei si a întelepciunii" trebuie zidita pe "stânca".

. ci si cele imaginative. pentru ce te miri daca Duhul Sfânt intra în partile cele mai dinauntru ale sufletului?" 159 . material intuitiv . si materialul intuitiv: cuvântul comunica. bunaoara cu explica Sfântul Chiril al Ierusalimului patrunderea harului Duhului Sfânt în fiinta omului: "Apa uda pe cel botezat numai pe dinafara. Se creeaza. Etimologic. Principiul intuitiei presupune realizarea unitatii dialectice între senzorial si rational. prin parabolele pe care le-a rostit. Asceticel ." 158 . PSB. care. Bucuresti. mic si neînsemnat. 1 5 9 Catehezele. asadar. prin natura lor. 1989. fara sa cunoasca cele ce sunt cerute pentru împlinirea scopului. XVIII. . sunt suprasensibile.). daca focul care este ceva material intra înauntrul materiei fierului si-l aduce în starea aceasta fara nici o piedica. Pentru ce te miri? Sa-ti dau un exemplu material. Sfintii Parinti. adv. boteaza pe cele mai dinauntru ale sufletului fara sa lase nimic nebotezat. VASILE CEL MARE. "intus" = înauntru ). iar pentru a fi accesibile trebuie sa apelam mereu la materialul intuitiv. Însusi Mântuitorul a utilizat acest principiu. Dar nu numai cele care tin de intuitia externa. 158 . Sf. daca ceea ce este rece ajunge fierbinte. termenul provine din latinescul "intueor" (vb. Cateheza ae XVII-a. materialul intuitiv confirma.. Principiul intuitiei faciliteaza enorm întelegerea adevarurilor de credinta. 14. au utilizat cu prisosinta acest principiu. între concret si abstract. 226.. e. p. însa. daca ceea ce este negru ajunge stralucitor. vol. harti. a considera . care tin de comunicarea simtamintelor sufletesti. a lua în considerare. ne referim la acele mijloace auxiliare pe care le utilizam în cadrul orelor sau în afara lor (icoane.. Când spunem. între particular si general. ca mijloc de comunicare. pictura unei biserici etc. de asemenea. Duhul. Daca focul patrunde prin grosimea fierului si-l preface în întregime în foc. Iata. o strânsa relatie între cuvânt. = a privi. astfel. vazuta.nici nu este cu putinta sa învete una perfect de la altele. dar destul de bun pentru cei mai putin dotati.

Pentru activizarea clasei de mare utilitate sunt nu doar întrebarile obisnuite. 125. iata primul pas spre întelepciunea vietii!" 160 . considerat nu numai unul dintre cei mai mari pedagogi moderni. Pestalozzi. . dar numit expres si "parinte al intuitiei". "ejrotavo. trebuie sa îndeplineasca trei conditii. 160 Apud St. de asemenea. raspunsul. întrucât el considera acest principiu drept "baza a instructiei". Istoria Pedagogiei. pe de o parte. BÂRSANESCU & colectiv. directe. ci si cele retorice. sunt preferabile mai putine. A participa "constient si activ" înseamna. apta doar sa primeasca pasivi niste cunostinte. . p. va fi consacrat expunerii. A vedea si auzi bine. îndoielile) si substantial (în loc de multe materiale intuitive. de la gr. substantiale ). a urmari cu atentie ceea ce se preda. "erotematica". chiar daca un anumit procent al orei. ci dialog. dar reprezentative. care sugereaza. care sa aglomereze inutil lectia respectiva. numita si "maieutica" = a "mositului" ideilor. dau omului forta de a rezista prejudecatilor. numita. în general. f. ci sunt parteneri de dialog. desigur. Aplicarea acestui principiu se face prin metoda "socratica". principiul intuitiei a dobândit chiar o suprematie fata de celelalte. concludent (sa elimine dubiile.w " = a întreba.În pedagogia moderna. Lectia de religie nu presupune un monolog invariabil al catehetului. în oricare moment al lectiei.. Pentru ca materialul intuitiv sa fie eficient. Principiul participarii constiente si active ne atrage atentia asupra faptului ca elevii (ascultatorii) nu constituie o masa inerta. Iata ce spune el: "Numai intuitiile. Dialogul poate avea loc. sau întrebatoare. Sa fie: tipic (sa evidentieze notele esentiale ale obiectului sau fenomenului respectiv). atunci când se face fixarea cunostintelor (momentul logico-psihologic al "recapitularii "). de fapt.. observatiile. iar pe de alta parte a pune gândirea în actiune în asa fel încât o parte dintre noile învataturi sa fie intuite si chiar exprimate în dialogul din cadrul orei. mai ales prin J. dar cel mai potrivit loc este dupa tratare.

. nu se cade oare sa primesti marturia acestui fapt? Ai auzit ca I s-a împuns coasta cu sulita. Rezolvarea unor probleme pe baza cunostintelor teoretice. ci si pentru a pune vointa în miscare. Cateheza a XIII-a. ci pentru a utiliza în practica cunostintele teoretice. Catehezele. .65 d. Asadar. bunaoara. 2. C..162 . p. Principiul legarii teoriei de practica . . de cautare a solutiilor unor situatii problema pe care profesorul le provoaca.Hr. sed vitae!" 163 . 194. În cadrul acestui principiu urmarim doua aspecte. de încordare placuta. Op. Potrivit principiului participarii active. Desfasurarea unei activitati care reclama cunostintele teoretice. Nimic nu trebuie învatat doar pentru cultivarea mintii si înnobilarea inimii. pentru a obtine note bune. a merge pe firul unui gând. Adica nu doar pentru moment. activizarea elevilor la ora de religie presupune mentinerea lor într-o stare de trezie intelectuala.Hr. CUCOS. nu trebuie sa vezi oare daca si acest lucru este scris? Ai auzit ca a fost rastignit în gradina.. cit. în asa fel încât cunostintele teoretice sa se regaseasca în viata personala de zi cu zi. Bine a spus Seneca (2 î. profesorul trebuie sa valorifice întotdeauna înclinatia catre activitate. 86. a rationa. Propriuzis. cum a procedat Sfântul Chiril al Ierusalimului într-una din celebrele sale cateheze: "De vreme ce ai auzit ca Evanghelia a vorbit despre Iuda.Iata. catehumenii sunt invitati indirect ca ei sa cerceteze singuri locurile scripturistice respective. nu se cade oare sa vezi daca si acest fapt a fost consemnat în scris? Ai auzit ca a fost vândut cu treizeci de arginti. 8. A fi activ la religie înseamna a gândi. e 161 162 . 1 6 3 Epistula . nu trebuia oare sa cunosti pe profetul care a spus aceasta?" 161 . care este ceva natural pentru copii. a medita. îndeosebi: 1. g. pe lânga faptul ca este sugerat foarte limpede raspunsul afirmativ.) atunci când a afirmat ca "non scholae discimus. al unei idei etc.

desigur. ne întareste continuu pentru receptarea Revelatiei. murit Dumnezeu Cateheza a XIII-a. în ceea ce priveste lucrarile specifice ale persoanelor treimice ( Tatal este Creator.Trupul 164 Foarte plastic exprima Sf. i. ar fi ignorate. opera de mântuire pleaca de la Tatal. potrivit perihorezei si aproprierii. Acest principiu cere catehetului sa nu prezinte la ora de religie alta învatatura decât a Bisericii drept-maritoare. fidela întru-totul Revelatiei. h. Principiul hristocentric (teocentric) . Daca hristocentric presupune fidelitate fata de Hristos si Evanghelia Sa. principiul principiul eclesiocentric obliga la fidelitate fata de pastratoarea Evangheliei. aplicarea acestui principiu se regaseste cel mai evident în cultul divin : ceea ce se învata teoretic se exprima prin rugaciuni. asa cum se mentioneaza tot în Teologia Dogmatica. cântari. se savârseste prin Fiul si se desavârseste prin Duhul Sfânt. Teologia Dogmatica face anumite deosebiri. are în vedere aceeasi tema centrala a propovaduirii: Hristos-Dumnezeu si Evanghelia Sa. Principiul eclesiocentric . a împlinit pe pamânt voia Tatalui. Nu era un simplu om.". fiecare persoana dumnezeiasca participa la toate lucrarile celorlalte doua. 33. prin energiile dumnezeiesti. trebuie sa aiba permanent un accentuat caracter trinitar. De aceea ne avertizeaza atât de ferm Sfântul Apostol Pavel: "Nu ne propovaduim pe noi însine. întrupânduSe. gesturi liturgice etc. în strânsa legatura cu predica. Chiril al Ierusalimului acest adevar: "Nu era om de rând Cel care a pentru noi. ci . 5). dar. Numim acest principiu si "teocentric" pentru a nu se crea impresia gresita ca celelalte doua persoane al Prea Sfintei Treimi. 4. Caci Hristos..Mântuitor. Cateheza. Nu era înger numai. Tatal si Duhul Sfânt. Biserica .. De fapt. Nu era oaie necuvântatoare. Cateheza.În biserica. întrupat. Duhul Sfânt .Sfintitor) . iar Duhul Sfânt. ci pe Hristos!" (II Cor. ci dumnezeiesc 164 . Învatamântul crestin nu este unul omenesc. Fiul .

strâmba. dupa cum spune Domnul în Levitic: "Aduna (ejkklhsivason ) toata adunarea la usa cortului marturiei (Levitic 8. mai presus de toate. . transformându-i în oi ratacite de turma cea cuvântatoare a lui Hristos. Epistolae 73.. De aceea.Sau. 10). catehizare autentica înseamna propovaduirea credintei autentice. n. Pentru aprofundarea acestui detaliu apelam iarasi la Sfântul Chiril al Ierusalimului: "Biserica poarta în chip foarte potrivit numele de Biserica ( ejkklhsiva ). care aduna la un loc pe cei botezati. 21.n. 165 166 . nu doar în sensul de Lacas. este el însusi un înstrainat si va "înstraina" si pe cei ce-l asculta. de fapt. chiar Catehezele. Trebuie ) este întrebuintat acum pentru prima notat ca termenul "aduna" ( ejkklisivason data în Scripturi cu prilejul instalarii lui Aaron ca arhiereu de catre Domnul. Cine propovaduieste învataturi straine Bisericii. în cadrul principiului eclesiocentric este transmiterea doctrinei Bisericii în limbajul Bisericii . Iar în Deuteronom spune Dumnezeu lui Moisi: "Aduna ( poporul sa auda cuvintele Mele ejkklhsivason ) la Mine ca sa învete sa se teama de Mine " (Deuteronom 4. respectarea principiului eclesiocentric ne va feri de ruperea din aceasta comuniune. Catehizarea se face în Biserica. doar strângerea oamenilor într-un spatiu fizic determinat. n. ci si in sensul de comunitate . foarte important... extra eclesiam nulla salus 166 .. care este a Bisericii celei una." (Efeseni 1. 22-23). dupa marturia inspirata a Sfântului Apostol Pavel. A folosi un alt limbaj înseamna a prezenta doctrina si morala Bisericii într-o imagine deformata.). asadar. "Adunarea" nu presupune. dupa cum foarte precis s-a exprimat Sfântul Ciprian."165 . 24 (subl. La dat pe El cap Bisericii. Care este trupul Lui. Un ultim aspect. plinirea Celui ce plineste toate întru toti.) si. 3). În consecinta. Cateheza a XVIII. pentru ca cheama si strânge la un loc pe toti oamenii. rupere care ar însemna. ci si comuniune în dobândirea aceleiasi învataturi mântuitoare. "toate le-a pus sub picioarele Lui ( Hristos.. Caci Dumnezeu Tatal.. . Caci. pierderea mântuirii.

Cu deosebire. în vedere faptul ca principiile nu se constituie în norme didactice eficiente daca sunt aplicate separat. predarea Religiei risca sa se plaseze doar pe dimensiunea orizontala a existentei. De aceea este o întrebare foarte sanatoasa si la locul ei a sta de vorba azi despre limba Bisericii. facilitând optimizarea învatamântului numai daca sunt corelate. Ibide . Sibiu. eclesiocentric . “Revistei Teologice”. în care spune la un moment dat: “Preotul este om cu carte. A "catehiza" la întâmplare. Preotul. având a apara neamul de multe furisari straine în sânul lui. 14. Religia solicita.. cât si o dovada de profesionalism. m 167 . Trebuie avut. principii numite îndeobste "speciale". 29. Cunoasterea si aplicarea corecta a principiilor didactice reprezinta atât un act de receptivitate fata de experienta pedagogilor-cateheti înaintasi.. hristocentric (=teocentric) si ”168 . trebuie sa-si dea seama de unele ca acestea si sa priveasca drept sarcina a lui si pe cea privitoare la “limba vechilor cazanii”. însa. Fara ele. amatorism si plafonare profesionala. Ele sunt inter-dependente si se conditioneaza reciproc. Facând asa. valabil si acum (inclusiv pentru slujitorii catedrei) Datoria preotului catre limba bisericeasca 167 . o data cu observarea principiilor laice. 31 1 6 8 p. si utilizarea celor care tin de spatiul eclesial. p.contrara continutului. dimpotriva. Eruditul arhimandrit Iuliu Scriban a pulblicat în 1938 un studiu-testament pentru toti slujitorii români ai Altarelor. edit. care este limba noastra de la Traian pâna azi * Concluzii . nu trebuie uitat ca principiile didactice nu tintesc doar informarea învataceilor. dar aparator deplin si adevarat al acestei duioase mosteniri a trecutului. În fine. Pe el îl putem face sa înteleaga mai bine darul frumos pe care Biserica îl are în limba cu care ea a lucrat pâna acum în sânul neamului. denota lipsa de constiinciozitate. preotul va fi un luptator fara sabie si pusca. pe întreg traseul curricular al disciplinei. ne beneficiind de urcusul pe verticala comuniunii cu Dumnezeu. pentru continutul lor specific.

cât si pentru ucenici. 1955. religios moral Sibiu. ci formarea caracterului moral crestin 169 . atât pentru cateheti. . soteriologic. catehizarea va parcurge drumul ei firesc. în asa fel încât ei sa devina. slujitori devotati ai Domnului si educatori pentru caracterele semenilor. la rândul lor. Dumitru Caracterul crestin.luminarea mintii lor. Pr. 169 A se vedea CALUGAR. În acest fel.

Animalele. realizându-se limbajul articulat. Goa. e .Amala si Kamala . purtând Treime de Persoane . chiar cele cu un grad sporit de inteligenta si instincte ( delfinii. De ce? Prin voia Creatorului. faptul ca omul se modeleaza ca fiinta umana doar în conditiile unui mediu corespunzator socializarii si educatiei. efortul logopedic concretizându-se abia în articularea a 40 de cuvinte 170 . Iar educatia este posibila numai acolo unde se pot dezvolta relatii personale reciproce. sentiment si vointa. Dupa o anumita perioada. Pedagogi . persoana . p. Editura "All". din capul locului. Din darul si voia lui Dumnezeu omul este singura fiinta educabila din întreaga creatie. însa. dupa 7 ani de "recuperare" nu a putut sa stapâneasca mersul biped.care au vietuit într-o padure tropicala în stare animalica. FACTORII ESENTIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE Preliminarii. câinii etc . afectivitatea superioara si vointa autonoma. iar apoi au fost internate într-un orfelinat. numai omul a fost înzestrat cu suflet harazit vesniciei.) nu se educa (nu se pot educa!) ci se dreseaza. animalul supus dresajului nu poate depasi niciodata stadiul de imitator. 34. cu ratiune. iar Kamala. încercându-se recuperarea lor. Pedagogul Ioan Bontas relateaza cazul intens mediatizat al celor doua fetite . BONTAS.VII. Iar diferenta dintre educatie si dresaj este incomensurabila: în timp ce omul educat devine cu timpul un creator original. functiuni care pot fi educate ca atare. Cu privire la distanta notabila dintre educatia omului si dresajul animalelor este elocventa. Trebuie precizat. 1994. gândirea logica. Nu s-a reusit decât într-o masura foarte mica obtinerea caracteristicilor fiintei umane: Amala nu a supravietuit. de asemenea. care a creat conditii egale de viata si educatie atât pentru fiul sau Donald. cât si pentru un pui de cimpanzeu. experienta psihologului american Kellog. Numai omul este pecetea chipului lui Dumnezeu. a constatat ca fiul sau a progresat 170 I. Bucuresti.

normal. înseamna "facator. I. p. Editura Stiintifica si Enciclopedica". având corespondent în verbul "educo. Sau. ca "factor" nu înseamna simpla miscare de a face o actiune oarecare. a înalta etc. fabricant" 171 . Abordarea eficienta a oricarui subiect presupune dintru început o întelegere clara a termenilor de baza utilizati. în timp ce puiul de cimpanzeu a devenit doar o maimuta semidresata. 458. onis". Una dintre ele. "educo" (compus la rândul sau din prep. feci. 172 Iar termenul "educatie" provine din substantivul feminin "educatio. Astfel. duxi.). autor. a crea etc. Constienti. "factor. dupa cum excelent se condus pe cararile stiintei si ale bunelor purtari G. asadar. având aceeasi radacina cu verbul "facio-ere. a da la iveala. 381-382. . Ambii termeni sunt latini si au intrat în vocabularul românesc în forma foarte apropiata. dar noi le-am reprodus doar pe cele principale. prin cele mai adecvate cai. fara a intra în detalii etimologice complicate si obositoare. fara greutate. trebuie sa raspundem cu recunostinta si râvna chemarii facute de Dumnezeu spre desavârsire. ductum" = a creste. care înseamna "educatie. Dictionar Ibide . m 171 172 latin . 456-457. între altele. p. Terminologie . ne dam seama. si . purtare de grija". p. de valoare fundamentala. 173 Pentru ambele cuvinte de care ne ocupam. creator. întelegând prin omul este scos din starea vegetativa. simplu-biologica. român 173 m Ibide . înseamna. GUTU. 1983. "duco").. crestere. "e" si vb. Chiar si numai din acestea. de acest privilegiu unic al actului creatiei acordat omului. a savârsi. aceasta ca prin educatie a scoate din . a face sa iasa. este educatia religios-morala . În cazul temei noastre. oris" (subst. a scoate (din). Bucuresti. ca orice fiinta umana. ci a crea ceva durabil. se impun câteva precizari legate în special de cuvintele "factor" si "educatie". factum" = a face. m. La rândul sau. dictionarul da mult mai multe sensuri. ere. col.

exprima un tratat modern de Pedagogie. Farcas Domnica. datorita implicatiilor speciale pe care le incumba. p. de genetica etc. lipsa de flegmati (inertie. pipait). echilibru). inhibitie). Pedagogie generala. Potente care privesc instinctele (lat. pedagogia a stabilit trei factori generali ai dezvoltarii personalitatii: a. perpetuare a speciei etc. 1 7 6 utilizam t Melancoli (sensibilitate excesiva. 3. I. discernamânt. între primii. ci si cele care tin de latura spirituala (înclinatii 174 175 Ion Nicola. Bucuresti. instinct) .zeflemisire. Edit. coleri (impulsivitate. vaz.). „a scoate individul din starea de natura si a-l introduce în starea de cultura” 174 A. Acestor trei factori le corespund tot atâtea teorii adiacente: determinari . ci . c agitatie. c dinamism. 2. aparare. miros. Didactica si Pedagogica. Pentru o expunere sistematica a problemelor de care ne ocupam. ultimii fiind inclusi. 35-46. intern si extern). "instinctus" = conduita înnascuta. perfidie. Pentru acest paragraf Pedagogiaprof. Potente ale analizatorilor (auz. . dar solicitând o analiza separata. EREDITATEA reprezinta ansamblul predispozitiilor de natura anatomopsiho-fiziologica. gust. Potrivit criteriilor stiintifice de analiza a factorilor ereditari.). inhibitie cexcesiva. îndrazneala. stapânire de . de fapt. s-au stabilit trei grupe de predispozitii ( potente ) ereditare: 1. teorii ambientaliste si teorii ale dublei (în special temperamentele. folosind cu precadere metoda inductiva ( de la simplu la complex ). Pe baza cercetarilor pluridisciplinare ( de filozofia educatiei.nu doar cele de ordin biologic (hrana. c. Ereditatea (ca factor intern). p. imperturbabilitate) sangui (echilibru.. de psihologie si sociologie. FACTORII GENERALI ai educatiei si rolul lor în dezvoltarea personalitatii 175 . b. de la generatiile anterioare la generatiile tinere. mobilitate scazuta. n sine). prin intermediul parintilor. BONTAS. cu tipurile sale ). socotim util sa clasificam factorii educatiei în "generali" si "speciali". 42. 1996. a. Potente ale sistemului nervos central 176 teorii ereditariste. Educatia (ca factor mixt. Mediul (ca factor extern). înnascute sau transmise prin informatiile genetice.

natural. daca este integrat în Biserica cea una prin Sfintele Taine. când voi încheia cu casa lui Israel legamânt nou. iar celui rau. Editura "Harisma". 1993 (cu o prefata semnata de parintele genealogic în care. "fiul nu va.. ambientale). iata.). vegetatie. KENNETH Vindecarea arborelui . 177 .. se dezvolta. reprezinta ansamblul conditiilor ambientale în care omul traieste. 177 Sentinta vetero-testamentara. 31). "= 7 8 Gr... chiar în versetele urmatoare (versete mesianice . Este interesant. Bucuresti. sunt eliminate si eventualele consecinte ale pacatelor parintilor... "Parintii au mâncat agurida si copiilor li s-au strepezit dintii" (Ieremia. 20). conditii înconjuratoare. rautatea sa!" (18. prin Spovedanie si Euharistie." etc. în boli în i laice care tratamentul alopat se dovedeste 1neputincios. "medium" = ambianta. om al unei stiinte. recunoaste binefacerile si remediile Sfintei Liturghii. locuinta. lovg "= cuvânt. un GALERIU). fauna. timp care se refera la vremea împaratiei harului. zice Domnul. Sa observam exprimarea la timpul viitor: "fiecare va. o stiinta. de altfel): Ci fiecare va muri pentru faradelegea sa. traditia noastra ortodoxa. McAll.etice înnascute.). de se curma altfel. ( 30. cine va mânca agurida. de exemplu. ale urmasilor din familia respectiva. care tind spre desavârsirea si împlinirea persoanei umane). pentru cei înca sceptici. propriu-zis la Biserica crestina. aceluia i se vor strepezi dintii. relief. solului. blesteme. apei. consecinte ale pacatelor. dar. Iata vin zile. 31. totusi. vorbire.. Nu numai pacatul stramosesc este sters prin Taina Sf. Cu privire la mostenirea ereditara.. mesajul cartii dr. nimeni nu trebuie sa se teama de anumite încarcaturi negative (ca de ex. potrivit dogmaticii ortodoxe. oiJko casa. gr.". anume ca un pentru dec un medic. Nimic nou. Mediul are mai multe componente: mediul natural (conditii de clima. b. mediul ecologic 178 (legat strâns de m.. bunicilor etc. etc. este amendata de însusi proorocul care o rostise. în acest subiect. pentru a suferintele. cu referire la nepoluare. Botez. Celui drept i se va socoti dreptatea sa. subsolului. "Noutatea" este utila. v. Iar proorocul Iezechiel rosteste: "Fiul nu va purta nedreptatea tatalui si tatal nu va purta nedreptatea fiului. MEDIUL (lat. 29). munceste si creeaza. mai ales de ordin psihic. puritatea aerului. anglican medic recomanda Sfânta Liturghie pentru vindecarea si stingerea unor pacate ale înaintasilor.

preoti si diaconi. ca numim "factori" atât institutiile în cadrul carora se desfasoara lucrarea. c. Treime de Persoane . pedagogi.sanatatea florei. FACTORI SPECIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE. Se impune. dr. creator" etc. profesori de nivel mediu si superior. în scopul formarii personalitatii si crearii unor conditii normale de convietuire.). este un fenomen socio-uman care asigura transmiterea informatiilor si deprinderilor de la o generatie la alta. Intentii . EDUCATIA . În acest capitol vom analiza factori concreti ai educatiei religioase. însa. istorici. 1955. 179 . de doctorat). în mai toate tratatele de Pedagogie crestina (ca de ex. diriginti etc. încercând propriu-zis sa raspundem la întrebarea: cine face acest gen de educatie ? Am vazut mai sus ca "factor" înseamna "facator. general vorbind. pentru "profesori"). ca institutii de baza ale societatii.. CALUGAR.. în general. inclusiv al Vezi lucrarea Pr. sunt nominalizati. manualele si cursurile de Catehetica) se evidentiaza trei mari factori ai educatiei religioase: Familia . izvorul si creatorul a toate. însa. 1. o noua observatie: în categoria persoanelor care fac educatie crestina se uita adesea numele lui Dumnezeu. pentru "clerici". învatatori. clericii si profesorii (ultimele doua categorii incluzând toate nivelurile cunoscute: ierarhi. religiosi etc. mediul psiho-social (ansamblul factorilor sociali. reprezinta totalitatea mijloacelor divino-umane utilizate în scopul formarii caracterului moral-crestin 179 . culturali.. Facem observatia. cât si persoanele care lucreaza efectiv. B. D. Pentru prima categorie. Educatia religioasa . parintii. Biserica si Scoala . a faunei etc. prof. Iar în categoria persoanelor care fac educatia. Caracterul crestin religios-moral (Teza Sibiu. ca dimensiune speciala a educatiei. asadar cineva care faceconcret ceva.

". nici de pedagogia moderna. apud St. Homer pune în gura eroului legendar Hector aceste cuvinte: "Sa fiu totdeauna primul între ai mei înaintea tuturor sa ma disting. BÂRSANESCU si & colectiv Istoria . Bucuresti. Pentru a face descrieri obiective ale factorilor educationali. . deodata cu propunerile care se impun. Pedagogiei 20. De asemenea. comparativ cu cele crestine de mai târziu. nu trebuie uitat nici catehumenul . Cu toate ca de-a lungul timpului. Bunaoara. în paralel.. în general. Astfel. indiferent pe ce treapta s-ar afla (copil. a frumusetii fizice si bunatatii sufletesti. adult. pentru antichitatea greaca esenta educatiei consta din realizarea "kalokagathiei" ( kalov " si ajgaqov "). De aceea. Câteva repere.educatiei. . majoritatea dintre ei oameni profund credinciosi. pedagogul ceh Ioan Comenius (1592-1670. Facând un arc peste timp. Pentru filozoful si pedagogul german Immanuel Kant (1714-1804) scopul educatiei este formarea 180 180 .. prin celebra sa lucrare "Didactica Magna") vede în educatie un factor preocupat de perspectiva vietii vesnice. promotor al principiilor didactice. principial. în armonie cu cea etica (morala). trebuie sa creionam mai întâi câteva observatii legate de ceea ce se urmareste efectiv prin educatia religioasa. 1969. Editura Didactica si Pedagogica. elev. sa fiu mester la vorbe si vrednic la fapte. cu atentie prioritara asupra sinergismului specific fiecarui nivel de care ne ocupam... Idealul educatiei religioase .). ci factor sinergic al educatiei. de altfel. pe criterii exclusiv moral-crestine. adica obtinerea. îsi întemeiaza nu doar principiile. spre a sti care este obiectul sau tinta eforturilor catehetice. scopul educatiei. deziderate care nu sunt ignorate. p. atât notiunea de "persoana" cât si cea de "desavârsire" au fost întelese diferit. consideram oportun sa analizam factorii institutionali în paralel cu persoanele angajate efectiv în demersul catehetic. pentru ca el nu este doar un beneficiar pasiv. 2. De aici apar si exprimarile diferite cu privire la finalitatile actului educativ. a avut în vedere desavârsirea persoanei. chiar daca aceasta din urma era limitata la principii destul de sarace. student etc. la baza avându-se idea de perfectiune Instructia fizica se facea. ci si metodele si mijloacele educatiei. vom observa ca marii pedagogi din perioada moderna. asadar.

Primul. J. vad formarea caracterului moral crestin drept finalitate ideala a educatiei. Antonescu (1882 . Al doilea. 48). Herbart (1776-1841). la rândul ei. Cu alte cuvinte. Care a rostit. un alt mare pedagog german.caracterului moral. precum Tatal vostru Cel ceresc desavârsit este!" (Matei V. ca El nu a vorbit doar despre un ideal teoretic al educatiei. potrivit careia tinta pedagogiei crestine este Vezi Educatia morala si religioasa în lucrarea IIIEducatia româneasca în cadrul educatiei ). considera ca educatia religioasa 181 . Aceiasi pedagogi au cunoscut cu siguranta si concluzia Sfântului Apostol Pavel. 1937 (în special cap. propune la vremea sa concentrarea tuturor materiilor de învatamânt pe baze morale. plinatatea pedagogiei divino- umane. cel mai mare pedagog elvetian (si unul dintre cei mai mari ai lumii). religioasa lea: integrale ajungerea la unitatea credintei scoala . doua nume stralucite ce fac parte din elita interbelica): G. esential. Socotim suficiente si numai doua exemple în acest sens (este adevarat. G. între altele. caruia Pedagogia moderna îi datoreaza formularea "treptelor formale" ("stramoasele" momentelor logico-psihologice ale proiectelor didactice de astazi). calauziti de preceptele evanghelice. voi desavârsiti. aceasta chemare: "Fiti. ci a înfatisat în Persoana Sa Modelul Ideal. idealul educatiei se concretizeaza în omul profund credincios. nominalizeaza credinta si iubirea . etichetat "fideist" (= credincios ) de catre comunistii care l-au scos de la educatia integrala trebuie sa includa obligatoriu catedra în anul 1948. Pestalozzi (1749-1832). care. Trebuie sa retinem. pentru ca au avut în constiinta lor Modelul Suprem. Pedagogia româneasca nu este lipsita. Bucuresti. al 181 .1953) si Simion Mehedinti (1869 . considera ca omul ideal este crestinul deplin. Iisus Hristos.1962). drept valori pedagogice ideale. întrebând retoric: "Poti sa fii om deplin fara sa fii crestin?" Toti pedagogii mai-sus evocati (si ca ei ar mai putea fi citati multi altii) s-au exprimat în favoarea unui ideal educational crestin. de reprezentanti remarcabili. care-si dovedeste credinta prin iubire. dar. Fr. deosebit de atasat Sfintelor Evanghelii.

biserica. a vrut sa spuna. ceea ce sugereaza urmatoarea definitie care se poate da ceea . ce daltuire. anuntate mai înainte ( Înainte de a vorbi despre familia. dar dezvoltându-se neîntrerupt în strânsa legatura cu acestea. formularea propusa de parintele Dumitru Calugar. au fost transmise si preluate oarecum denaturat. institutiile de baza. care se leaga de numele fizicianului englez Isaac NEWTON (1642-1727). Altfel spus. ca raspuns la întrebarea "ce se urmareste prin educatia religioasa?". ci Factor siCreator permanent. se impune precizarea ca "Alfa si Omega" actului pedagogic este Dumnezeu. Parafrazând spusele lui Petre Tutea (1901-1991). gravitatiei. scoala ). Cei care au încercat sa faca "educatie" fara Dumnezeu. un act teandric . în legatura cu afirmatia lui Newton "gravitatia este Dumnezeu!" 183 . educatiei: educatorul daltuieste în sufletul . plecam si noi de la premisa: " Educatia este Dumnezeu !" Si nu este doar începutul si sfârsitul ei. 3. mai întâi în familie si în Biserica. plinatatii lui Hristos (Efeseni. zicea Tutea. pâna în ziua de astazi. religios moral-crestin 182 la masura caracterul . Care a creat cerul si pamântul. dar a întemeiat si familia si Biserica. la starea barbatului desavârsit. ci rezultatul sinergiei divino-umane. 13). cu timpul câstigându-si. dar e tesuta sie cu mult folclor. Povestea cu marul care cade si inteligenta fizicianului ved ceea care ce altii nu vazusera. un anumit procent de adevar. are. cu toate zicând: Dumnezeu. 4. desigur. Factori concreti ai educatiei religioase a. ci Gravitatia Dumneze !" Cu alte cuvinte. este u legile. Petre TUTEA a spus într-un interviu televizat ca informatiile privind legea atractiei universale. din care deriva românescul "caracter" adâncitura " înseamna sculptura. era un om smerit si credincios. ni se pare ca sintetizeaza în mod fericit ceea ce pedagogii mai vechi si mai noi au exprimat în acest subiect. 182 .. Iar o data cu ele s-a înfiripat si scoala. neîntrecut în definitii si formulari surprinzatoare. "N ewton. Toti educatorii trebuie sa aiba constiinta ca educatia nu este un act sau efort exclusiv uman. desigur.. a inclusiv gravitatiei.Factor si Izvor vesnic al educatiei. De aceea. Nu eu. au esuat lamentabil. ca El este Creatorul cerului si pamântului. Iar cel mai elocvent Termenul grecesc carakthvr ". autonomia. Întrebat admirativ cum a descoperit el mecanismele el a pus totul pe seama lui Dumnezeu. 1copiilor 8 3 În stilul sau cu totul original.si a cunoasterii Fiului lui Dumnezeu. DUMNEZEU .

Cât de actuale sunt. înguste. a fost sistemul educational ateocomunist din România. cele scrise de Marele ( dar smeritul ) Apostol . si dupa . nedus la biserica. iar mai nou dezbaterile cu privire la prostitutie). în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc. virtutile adolescentei si ale maturitatii.. ce este? : Slujitori prin care voi ati crezut. dupa cuvântul psalmistului: "De n-ar zidi Domnul casa (sufletului.. în general. cladindu-se apoi. ce este Apollo? dar Pavel.. de a fi împreuna-lucratori cu El. avortul si homosexualitatea. prin întruparea lui Iisus Hristos. inspectorate. din pacate. toti pedagogii întelepti vor marturisi smeriti ca nu ei sunt factori decisivi. pentru ca în final opera pedagogiei divino-umane sa fie încununata cu aura întelepciunii si cu venerabilitatea batrânetii.) . piatra cu piatra. cu deplinatate. în biserica si în scoala. "zidirea pedagogica" este zadarnica. poate cere în scris neobligativitatea frecventarii orei de religie pentru copilul sau. Astfel de mentalitati si-au facut loc. în familie. Piatra Unghiulara de la care începe zidirea caracterului crestin al pruncului. Dumnezeu ne-a acordat acest privilegiu extraordinar. n. revenim: actul educational complet si eficient este teandric. Fara El. potrivit carora un parinte sau un tutore legal. Acest dar dumnezeiesc a devenit operant. nu doar în actul mântuirii noastre." (Psalm 126. opace. totodata vulnerabilitatea acelor articole de lege cu privire la învatamântul religios din scoala. Ei bine. ai demersului educational. ci si în educarea copiilor nostri. petrecut chiar sub ochii nostri. ci Dumnezeu. 1). de asemenea. scoli etc.Pedagog Pavel: "Când unul zice: Eu sunt al lui Pavel! Iar altul: Eu sunt al lui Apollo!. De aceea. refractare la orice demers moralcrestin. Dumnezeu a fost alungat din scoala pentru aproape o jumatate de veac.exemplu pentru noi.. n. chiar în cercurile puterii politice si în structurile decizionale din ministere. Iata de ce. primi si ultimi. de exemplu. iar rezultatele se resimt dureros si astazi si se observa în mentalitatile ante-decembriste. Numai asa se poate explica incredibila sustinere a unor legi necrestine într-o tara crestina (ca.

Ea a fost numita adesea "mica biserica". pentru ca aici copiii primesc lectii esentiale de viata. Caci eu am sadit. de Universitatii si.". nici cel ce uda. asistent la Facultatea de litere din Iasi. 1940. 4-9). cea mai puternica institutie umana este familia. Educatie si 1927. b. profesor de Pedagogie si Istoria Pedagogiei din Cernauti Facultatea de litere si filozofie. (vezi Prefat laeducator.). se datoreaza familiei noastre patriarhale. lui Narly se Opera pedagogica a profesorului I.. Pedagogi C. 1941. Misiunea 1943.. Pedagogie . la Bucuresti. Apollo a udat. Cea mai veche si. veneratia lui Dumnezeu. ideal. Pentru ca este un pedagog mai putin cunoscut dar nu mai putin valoros decât alti mari pedagogi Generala 485. Poate fi considerata. totodata. când. românesti Bucuresti. a Narly. G. FAMILIA CRESTINA. iubirea de neam. între ei legându-se o strânsa prietenie. numit. dar Dumnezeu a facut sa creasca. sau "biserica de acasa". Ei îi datoram. unde în anul urmator va obtine titlul de doctor filozofie cu Die soziale Schichtung Rumäniens (Stratificarea sociala a Întors în tara va în teza pe rând. Iubirea de pamânt si dragostea de cultivarea lui. din motive politice. face liceul la Focsani si Facultatea de Litere si Filozofie la Iasi. Editura "Didactica si Pedagogica. a NICOLESCU). Aici se bibliografice: C. toate virtutile trecute ale neamului. apropia de I.cum i-a dat fiecaruia Dumnezeu. R. ca G. Antonescu. amintim: pedagogic. (Bucuresti. ca o "mica scoala". 1996. Editia a II-a. ca si proverbiala omenie si ospitalitate a românului. nu doar în "cei 7 ani de acasa". pentru caracterul ei comunitar si atmosfera de sfintenie pe care trebuie so cultive." 184 184 . Misiunea educatiei. ci Dumnezeu. Gavanescu. în fine. Dintre lucrarile sale mai importante Problema idealului 1925. cununa a creatiei si expresie a iubirii si comuniunii proniatoare a lui Dumnezeu. Asa se explica faptul ca una dintre va cartile C. în afara de ceea ce datoram Bisericii. 1996. 1929). Simion ai Mehedinti. p. . În 1923 C. Constantin Narly (1896-1956): "La poporul nostru de agricultori. de asemenea. Tolstoi 1929. Cel ce sadeste si cel ce uda sunt una. Cel Ce face sa creasca. Asa ca nici cel ce sadeste e ceva. dar fiecare-si va Ca noi împreuna-lucratori cu Dumnezeu suntem!" primi plata dupa osteneala sa. A. intituleaza Gavanescu Narly pleaca la studii în Germania. de la 1 oct. e general . fiind înmormântat în cimitirul Belu. Trece în vesnicie în anul 1956. notam aici câteva repere bioetc Narly s-a nascut la Tecuci. alcatuita de Viorel educatorului. la Göttingen. profesor la Facultatea fi Filozofie a României). unde va preda pâna în anul 1947. Bucuresti. (I Cor. ci si ulterior. postul sau va la fi “comprimat”. 3. ( neamului nostru. ea a fost chiar unica scoala de specialitate profesionala a majoritatii populatiei. Cât de frumos se exprima în acest sens unul dintre cei mai mari pedagogi pe care ia avut România.

dupa Dumnezeu. spre a-l face folositor colectivitatii. Statul apara interesele mamei si copilului si manifesta deosebita grija pentru cresterea si educarea tinerei generatii. bunici." 185 . Aceasta "scoala" de familie are. Revenind asupra subiectului nostru. al educatiei crestine. Familiei Titlul III. Ei sunt obligati sa creasca copilul. potrivit cu însusirile lui. spunem mai departe ca familia reprezinta. Ibide . ci al fiecarui membru în parte. întrucât în toate tarile civilizate familia este ocrotita prin lege. I. învata unii de la altii. cu asculta . ca cel putin din punct de vedere legislativ si declarativ. aceste notiuniCodul . Iata. Pentru ca fiecare persoana.. Chiar si din punct de vedere etimologic. cu sensul de a-i învata pe altii. daca sunt. ci si din punct de vedere civil. la art. De asemenea. cel putin trei întelesuri: de a sensul de a-i slujisi de a învata de la altii. de o serie de factori responsabili. Cap. dar si invers.. asadar. în conformitate cu telurile statului..Familia este recunoscuta unanim ca institutie de baza a societatii nu doar din perspectiva religioasa. art. de educarea. prin masuri economice si sociale. este atât factor cât si subiect al educatiei: copiii învata de la parinti. fratii mai mari. dezvoltarea si consolidarea familiei.. 1: "În România statul ocroteste casatoria si familia. între care cel mai apropiat prelegerii noastre este urmatorul: "Parintii sunt datori sa îngrijeasca de copil. Editura "Lumina Lex". bunaoara. m 101. apartinatoare unei familii. de conditiile sociale-economice. Împlinirea acestor obligatii depinde. însa. Codul prevede. factorul cel mai important si decisiv. între altele. de constiinta si constiinciozitatea celor abilitati sa aplice legile etc. 3. Codul Familiei prevede. el sprijina. nu numai al copiilor. familia se bucura de o atentie deosebita din partea statului. astfel. ceilalti membrii ai familiei." 186 . îngrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica. În România. de altfel. p. de asemenea. învatatura si pregatirea profesionala a acestuia. articole referitoare la educatia copiilor. Sectiunea I. în acelasi timp. 1995. Bucuresti. 185 186 . cuvântul familie implica.

67a 73. potrivit dictionarelor. sensurile etimologice acopera foarte bine implicatiile educatiei în familie: nu fac referiri doar la persoane .cheie. factor esential al educatiei esentiale . Fiul si Sfântul Duh. de Catehetic al pr. am utilizat si cursul cit. având la fiecare unghi câte una dintre persoanele treimice: Tatal. cu recomandarea de a fi aprofundate. Dar pentru ca o familie sa fie. Observam. trebuie sa întruneasca anumite conditii. vom schita câteva dintre ele. Pentru a ne apropia cât de cât de întelesul adânc al relatiei tainice al acestei iubiri. 3. ca daca în 187 188 G.187 . tatal si copilul (copiii) asupra mamei. În familia crestina trebuie sa se reflecte iubirea intra-trinitara dumnezeiasca . dict. bunurile unei case. care fac posibila acel sine qua non "ora et labora" în orice act creativ. membrilor ei). patrimoniul. cu atât mai mult în cele de care depinde educatia si mântuirea sufletului. Vasile RADUCA. sa ne imaginam un triunghi echilateral. 1.. Tatal si Fiul îsi rasfrâng iubirea asupra Duhului Sfânt.. Astfel. casa (totalitatea . dactil. 2. atelierul etc. într-adevar. crestine . propriu-zis actului pedagogic. având ca sprijin si bibliografia la care vom face trimitere 188 . de fapt triunghiul iubirii intra-trinitare . Educatia copiilor este optima atunci când iubirea dintre membrii familiei imita iubirea dumnezeiasca dintre persoanele Sfintei Treimi. asadar. ogorul. mijloacele de trai . GUTU. Astfel. p. tot în cele ce urmeaza. învatare-slujire-ascultare . Asa trebuie sa fie si în familie: tata si mama sa-si îndrepte toata iubirea asupra copilului (copiilor). prin analiza personala. ms... De aceea. .) are trei sensuri de baza: 1 totalitatea slujitorilor unei case. mama si copilul (copiii) asupra tatalui. p. Dupa cum se poate lesne observa.. 1996. 460-461. Fiul si Duhul Sfânt asupra Tatalui etc. dr. "familia-ae (lat. În formularea unor conditii si principii ale educatiei crestine din familie. lect. Tatal si Duhul Sfânt asupra Fiului. am spune. Bucuresti. începând cu icoanele din camere si terminând cu gradina. ci si la bunurile care creeaza "logistica" de fapt mediul în care cresc si sunt educate persoanele.

subiecte realizeaza prin comuniunea lor o oarecare consistenta si o bucurie si un sens al existentei. Mai întâi comuniunea în doi nu deschide întregul orizont implicat în existenta. p. Cei doi nu pot trai numai din ei doi. dar în legatura cu amândoi. Dar nici aceasta doime reala. în imposibilitate de a iesi din egoism: " Un subiect unic în sens absolut ar fi lipsit de bucuria si deci de sensul existentei. 1995. ci si un zid pentru mine. din felurite motive. sa creasca si sa educe orfani. Comuniunea în doi este si ea limitare din doua puncte de vedere. întrucât exista nenumarati astfel de copii care au nevoie de ocrotirea unui mediu familial. familia crestina trebuie vazuta ca o icoana a iubirii lui Dumnezeu pe pamânt189 . 147..Familia crestina: crestina Editura "Trinitas". de fapt. triunghiul iubirii intra-trinitare poate fi reflectat Dou a Numai al treilea subiect îi scoate din o perspectiva teologica si . practic. Cei doi nu numai se deschid unul altuia. El s-ar îndoi chiar de existenta lui. în familie aceasta pecete ne apare cu cea mai mare evidenta. în vol. Ei trebuie sa aiba constiinta unui orizont care se întinde dincolo de ei. iata.. care s-ar amesteca cu visul. Pr. spirituala Iasi. sotii nu au copii naturali. si în familiile fara copii naturali! Aceasta solidaritate de rasfrângere a iubirii este cea mai buna paza de înlaturare a egoismului. Famili a 189 . Celalalt devine nu numai o fereastra. desigur . din punctul de vedere al moralei crestine ei sunt obligati sa înfieze. Gheorghe POPA. Propriu-zis. ca ea este posibila numai în trei. Iar acest orizont nu poate fi constituit de un obiect sau de o lume de obiecte.creatie. Parintele Dumitru Staniloae descrie într-un mod admirabil plinatatea iubirii treimice. bazata pe unitatea de fiinta.pecetea iubirii Sfintei Treimi. dr. se poate vedea . lect.Iar acolo unde. sau a unei singuratati în doi. În acest mod. Aceasta nu-i scoate din monotonia unei vederi restrânse. nu este suficienta. aratând. în contrast cu "monismul" si "dualismul" care se gasesc.cu ochii credintei. care poate constitui pentru orice om o mare si grea ispita. în general. ci se si închid. care e în acelasi timp o unitate dialogica. azi.

vol.. întru toate ascultati-i pe stapânii vostri cei dupa trup. Prof. sub inspiratie divina.. 1978.. 3. 2. În acest sens vor fi urmarite anumite aspecte : copiii trebuie ajutati sa scape de anarhia instinctelor oarbe si a tendintelor spontane ( necontrolate. Treimea conditie a deplinului lor caracter personal si a comuniunii . fiti supuse barbatilor vostri. Dumitru STANILOAE. în vederea mântuirii dintre care nominalizam 193 192 . sfintenia si egalitatea dintre sot i191 . ci întru curatia inimii.neîntrerupta lor singuratate în doi. nu-i întarâtati pe copiii vostri. temându-va de Domnul. cu gândul de a placea oamenilor. Teologia Dogmatica. asa cum se cuvine întru Domnul."190 . ca obiectul . II. iubiti pe femeile voastre si nu fiti amarnici fata de ele. Familia trebuie sa se caracterizeze prin urmatoarele însusiri fiintiale: unitatea. ca aceste însusiri fiintiale sunt tot o reflectare a însusirilor si atributelor divine ale persoanelor Sfintei Treimi. n. 307-308. atât în cele materiale. Copiilor. întru toate ascultati-i pe parintii vostri. p. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Ortodoxa Bucuresti. p. n. 289. numai un al treilea subiect poate fi si el partener de comuniune si nu sta pasiv în fata lor. p. vol. 18-22). scrie la un moment dat: "Femeilor. 3. 1. ca sa nu se deznadajduiasca. Pr.Române. Barbatilor. 1980. 1depline 9 1 Teologia Morala. care. 296.. Observam. Robilor. astfel. Familia (casatoria) trebuie sa-si propuna ca scopuri prioritare înmultirea neamului omenesc (nasterea. Editura Institutului Biblic si Ortodoxa de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Dr. 1 9 2 Ibide 193 m Ibide . Bucuresti." (Coloseni. pentru traiul zilnic. & Persoanelor. Parintilor. caci aceasta este bineplacut Domnului. trainicia. dar si educarea copiilor) si ajutorul reciproc între membrii ei.) ca sa devina capabili a se conduce singuri. cât si în cele spirituale. m 190 . Optimizarea relatiilor dintre membrii familiei se poate realiza luând aminte la sfaturile Sfântului Apostol Pavel. nu cu slujire doar de ochii lumii. fara nici o greutate.

apare ca extrem de actual. mostenirea cea mai pretioasa pe care o putem lasa copiilor nostri consta nu în cele materiale (a caror importanta nu trebuie negata total. nu materialnici. Sfântul Ioan Gura de Aur s-a remarcat si în acest capitol de pedagogie crestina într-un mod cu totul deosebit. Caci dorinta carnii este moarte. unita cu o educatie pe masura . n. dr. nu fortat spre una în care sa nu se poata împlini. trebuie ajutat sa-si aleaga o profesie corespunzatoare vocatiei si aptitudinilor lui. sa se smulga treptat din tirania egoismului instinctual. Ca o prima remarca de sinteza. Copiii trebuie învatati sa se poarte ca oameni duhovnicesti. care. Sa gândeasca. p. rabdarea. sa vorbeasca si sa se manifeste duhovniceste. în contrast cu timpul considerabil trecut de la rostirea lui. Cât de actuale sunt.copilul trebuie deprins cu munca. la aspectele mentionate anterior adaugam urmatoarele • : . iar cei ce sunt dupa Duh. 33). În acest scop. uitarea de sine.. cuvintele Sfântului Apostol Pavel: "Cei ce sunt dupa trup. pentru a se devota binelui obstesc. De aceea. cit. . deodata. . 67-73. trebuie sa se bucure. de o ereditate sanatoasa. ci în cele de ordin spiritual.) se vor adauga voua" (Matei 6. Iata. cele ale Duhului. n. bunaoara. fiind rodul conlucrarii dintre ei si Dumnezeu. potrivit cuvintelor Mântuitorului: "Cautati mai întâi împaratia lui Dumnezeu si dreptatea Lui. în aceasta privinta. întotdeauna trebuie sa se dea întâietate valorilor religioase raport cu cele de ordin material.. 194 Astfel. una dintre concluziile rostite de Sfântul Parinte spre finalul cuvântarii: "În 194 Anumite formulari si îndemnuri apud pr. op. 8. dar dorinta Duhului este viata si pace" (Romani. cugeta cele ale trupului. totodata. parintii trebuie sa constientizeze faptul ca fiecare copil. 5-6). în În familie. lect. pentru a deveni tot mai buni. Recomandam în acest sens cuvântul "Pentru ce fel de clironomii ( bogatii ) trebuie sa lasam copiilor nostri".trebuie stimulati. bineînteles). RADUCA Vasile . si toate acestea ( materiale.

1972. cuvântarile cresterea copiilor .Sibiu. ci cum sa-i lasam îmbunatatiti. nimic nu este mai tare decât aceasta. p. de nimic alt nu vor purta grija. în sensul vietuirii în adevar. daca este vândut de trândavirea si nebagarea de seama?. . ca sa le lasi fapta buna. p." 195 . afectiune si adevar pot da rezultate optime. • Sa-i formam pe copii pentru o ascultare libera si plina de convingere . dupa A. inevitabile în viata de zi cu zi. de voiesti sa lasi bogatie multa copiilor tai. cu scopul de a le stimula copiilor un bun autocontrol asupra libertatii. vol. Cuvânt pentru ce fel de clironomii trebuie sa lasam copiilor . Parintii trebuie sa mentina un permanent echilibru între masurile restrictive si acordarea libertatilor. p. p. Ca nimic nu este întocmai ca fapta buna. Evident. 2000. învatându-i sa respecte valorile esentiale. Chrétiennes Paris. întrucât numai adevarul confera libertatea autentica. în vol. una dintre grijile de capetenie ale parintilor este sa-i asocieze pe copii la viata si rugaciunea Bisericii. enfants. iubire si dreptate... lasa lor bogatie. Deci nu le Ca aceasta cu adevarat este cea mai mare avutie.consecinta. Deci sa nu cautam aceasta: cum sa lasam bogati pe copii. fara a se intra în conflict cu normele relative. 96-196. 46 de potrivite pentru educatia copiilor. nu orice fel de "adevar". care în toate zilele mai multa face avutia. Iar de se vor vedea pe dânsii ca sunt lipsiti de mângâierea cea de acolo. 188. Sfaturi deosebit nostri grâu.. MALINGREY. Putul si împartire de Editura "Buna Vestire". 428-429. Sur la vaine gloire et l'éducation des în Sources . Cuvântul .. 1995. la Editura "Deisis" . Ca la ce-i poate folosi coroana si porfira. recomandam a II) se si cuvântarea intitulata în manuscrise "Despre slava desarta si cum se cuvine sa-si educe citi parintii tradus recent în limba româna de catre Ioan ICA-jr. 32)... ca cei ce pot sa acopere rautatea naravurilor cu multimea banilor. 105copiii". p.. Asadar. Bacau. a spus Mântuitorul Iisus Hristos (Ioan 8. "Adevarul va va face liberi!". Ca de vor avea nadejdile lor la bogatie. ci 195 Sf. Pentru o 44 (Pentru mai I) larga perspectiva a gândirii hrisostomice cu privire la educatia crestina a copiilor. 136. M. date de acelasi Sfânt Parinte. 421-425. aceasta este bogatia cea nespusa si necheltuita. IOAN GURA DE AUR. Caci numai relatiile bazate pe sinceritate. 410-420 si 45 ( Pentru cresterea copiilor . lasa-le lor purtarea de grija a lui Dumnezeu... Chiar decât împaratia si purtarea de coroana. a se vedea în acelasi volum. toate vor face ca prin fapta buna sa afle saraciei multa mângâiere.

1982 (vol.. 1976. 4 Alexandrinul. trad. "Polirom". a . pr. 1996. Idem. pr. (Colectiapentru Institutele Teologice. nu lipsesc decât în cazul anumitor parinti inconstienti si denaturati. Bucuresti. sa consulte macar o parte din bibliografia pedagogica. CHIRIL al partea I. Ioan Gura de. deodata cu cercetarea altor izvoare. atât de generoasa în acest subiect 1 96 196 . D. 350-366.Educatia religioasa. de form la rândul sau pe cei încredintati spre educatie. de altfel. oamenii simpli. cunoasterea învataturii crestine în acest subiect.T. educati . De aceea. mai ales cei de la tara. Revelatia I 1995. . bisericesti 1943. Bucuresti. Desigur. mai nominalizam aici câteva dintre cele mai importante bibliografice privitoare la educatia religioasa a copiilor. pr. sunt metodele gresite utilizate în educatie. mai rar vor avea timp pentru "lecturi pedagogice". sa si e Idem. Dumitru. Pedagogie . trebuie sa se informeze temeinic si-n acest domeniu. în " Ortodoxia".numai acela care izvoraste din Adevarul Suprem. Ceea ce se poate reprosa uneori multor parinti. a De aceea.). 1996 (ed. a pentru Seminariile Teologice. Si chiar multi dintre intelectuali nu dau importanta cuvenita lecturii în aceasta privinta si nici metodelor psihopedagogice. cum sunt tratatele de pedagogie si cartile cu preocupari pedagogice. Catehetic . D. PETRESCU. Bucuresti. CUCOS C . Parinti si scriitori ). cu referiri speciale la educatia repere în familie: Sf. pr. 1937. continutul si calitatea ei. a manual ortodoxiei manual Nicolae. Editura "Trinitas". FECIORU. 6). Bucuresti. CALUGAR. de Nazianz despre familia S. Preotul si profesorul de religie. Bucuresti. Colectia Catehezel . 1978. " Pedagogia sarbatorii "). în general. BULACU. e Bucuresti. Bucuresti. Idem. Bucuresti. l Sf i Grigorie Constantin. 1995. 5. Edit. Duhu Mihail. Sfaturi pentru o educatiesi ortodoxa a Maica. FAMILIA teoretice religioasa. de un colectiv de profesori de la Facultatea de Teologie din Iasi). Adevarul si Viata" (Ioan 14. profesori s. precum tot El a spus-o despre Sine Însusi: "Eu sunt Calea. Educatia Repere realizare si metodice. 1999. continut si forme de. Ideile pedagogice ale Sf.a. (în special copilului a Sarbatori cap. Catehetic . atât de important în plan familial ( altfel ) spre a informa si a si national. Pedagogia Crestina . în general. CLEMENT Pedagogul. Axiologi . una din "cheile" reusitei educatii crestine. Astfel. 3-4 / 1993. Anastasi ).tin. Mântuitorul si Evanghelia Sa. CORNITESCU. în general. p. ). 1945 Izvoarele Ierusalimului. 1996. însa. Dragostea parinteasca si buna intentie. nr. CRESTINA AZ (elab. Iasi. pr. a. însa. potrivit Scripturii si Sfintilor Parinti. Vasile. pr. Sf. Bucuresti. constituie. preoti. Dumitru. 1935. FECIORU.6/1964.. FECIORU. pe lânga lucrarile citate anterior. MAGDALENA. BANCILA Initierea religioasa a . Ortodoxa Bucuresti. facem si cu acest prilej îndemnul ca toti cei ce si-au asumat uriasa raspundere a educatiei crestine (parinti. trad. partea a II . Aur Idem. pr. Iasi. va fi de mare folos. Comunicarea dintre parinti si copii.

Ioan Gura de Aur "Despre educatia Editura "Deisis". În acelasi context al eforturilor de optimizare a educatiei copiilor în familie. Altfel spus. cu aprox. Bistrita (Oltenia ). mai ales cu privire la comunicarea dintre parinti si copii. mai întâi. în principiul potrivit caruia copiii trebuie deprinsi sa gândeasca pozitiv indiferent de conditiile de viata. . nesiguranta vietii de mâine. 144). de Doina Brindu. 1253. creste copii buni într-o lume negativa 198 Putem . premiata de Academia franceza de copilul original enfant Paris. Laurence (colab. drogurile. 9 8 ZIG ZIGLAR. Spuneti "nu" paragrafele: (p. p. 60-140 d. Initieri . s-a facut remarcat cu o carte tradusa recent si în limba româna. deviza pe cât de veche. Apud latine Editie îngrijita de Vasile DIACONU si Maria MARINESCU-HIMU. cu Agnes ) Cum catehetice îmi cresc (în 1993. pe atât de actuala (ne amintim. Hr. Bucuresti. Aceasta dintr-un motiv foarte simplu. Un "Te rog" da rezultate (p. sa creasca si sa educe crestineste copiii. apoi. Sibiu. dar problem (p. dau o imagine negativa lumii în care traim.Capcanele caderii copiilor si tinerilor s-au înmultit într-un mod alarmant. prostitutia. dar fundamental: nadejdea copiilor de cu traducerea româneasca a cuvântului Sf. 148). pe care o apreciem deosebit de instructiva. alcoolismul. : J'eleve mon." Remarcam. cca. Atentie la (p. 356. deprimarea etc. nadejdea sa fie stapâna pe toate gândurile lor. în limbaj ortodox. MICLE. 2000. angoasa. Raising positive kids in a negative trad. copiilor". 200 "ingredientul esential al comunicarii în familie este sa asculti cu adevarat. Orandum est ut sit mens sana in corpore sano 197 ). Tonul raspicat poate crea timp ton cu grija. . într-un trup sanatos . Nu deprimarea. 139). azi.. 11994. 15 ani în urma.. ferm logica ceva 2e 0 Ibide 0 excelente . titlu ce se regaseste. 146). 1976. care. . chiar în aceste conditii. în toate paginile cartii. Bucuresti. iar la noi în tara acestea sunt cauzate în mare masura si de conditiile tot mai scazute ale nivelului de trai. Mt.. 145). Bucuresti. desigur de celebra expresie a lui Juvenalis. amintim stradaniile pedagogului american Zig Ziglar. Fiecare "nu" trebuie sa aiba o (p. ca premisa sine qua non pentru obtinerea rezultatelor dorite 199 . însa. 147). Saracia. "Curtea Veche". 149. 9 7 Satirae 10. Familia poate. anxietatea etc. cultivându-le un suflet sanatos. m . JUVENALIS (Decimus Iunius). . deruta profesionala. trad. Potrivit autorului. Veniamin. 246 world Editura 1p. 2000. medicina ). titlul foarte bine ales. Grison1994. Ierom. PERNOUD. Proverbe si cugetari . de Irina-Margareta NISTOR. p.Recomandam 99 în special Vorbitul la (p.

în mod deosebit la acest capitol este ceea ce autorul numeste "modelul dezastrului": "Când un copil merge la unul dintre parinti sa-i ceara ceva si este refuzat. fara explicatii logice ne-a atras atentia. însa. iubirea . pentru a creste copii buni. iar celalalt accepta. rezultatele sunt tot nenorocite. Rezumativ. Dar. între parinti si copii... Daca un copil a vorbit cu celalalt parinte si este în joc siguranta sau reputatia copilului.. iertarea . Indiferent daca cel de-al doilea parinte cunostea sau nu reactia partenerului sau. între frati etc. Zig Ziglar propune ferm: "Singura cale de a forma copii buni este sa devenim mai întâi parinti buni. care se constituie. prima întrebare ar trebui sa fie: "Dar ai întrebat pe mama (sau pe tata)?" Daca raspunsul este nu si aveti cea mai mica banuiala ca celalalt ar putea avea o alta parere. etc. p. pentru reusita educatiei copilului."pozitivul" absolut în viata. Iata câteva dintre cuvintele de "ordin" ale autorului. Când un copil îsi abordeaza parintele si cere voie sa faca un anumit lucru. Ibide . îi puteti raspunde: "O sa discutam si îti spunem noi". ceea ce refuzul de a îndeplini dorintele copiilor. m 201 202 . O data cu prezentarea avantajelor acestor principii. 9.. cartea lui Zig Ziglar pledeaza pentru buna-întelegere în familie: între soti. 135. m Ibide .." 201 . adica refuzul. p. perseverenta pozitiva formeaza copii buni. în tot atâtea principii pedagogice: formarea copilului este un efort de echipa..cheia maretiei copilului bun. Ziglar insista si asupra masurilor contraindicate în pedagogia familiala: duritatea. deprimarea (deznadejdea) de la satana! Însa.este de la Dumnezeu. de fapt.adevarata autoritate în formarea copiilor buni. rezultatele sunt dezastruoase. tonul raspicat. ambii parinti trebuie sa se implice categoric în hotarârea ce se va lua" 202 . disciplina .

între care în mod aparte cu dirigintele. dar se poate realiza un serviciu pretios.vietuirea în iubire. în functie de compatibilitatea sau incompatibilitatea pe care o simte copilul cu un duhovnic sau altul. Desigur. tinând legatura cu duhovnicul copiilor nostri (care poate fi si duhovnicul nostru. Astfel. . sa fie o buna comunicare între parinti si copii ( o ascultare de ambele parti: copiii sa asculte de parinti. cu învatatoarea de la scoala primara. profesori. de ambele parti: duhovnicul poate fi prevenit asupra unor abateri grave. de la caz la caz).• Parintii sa colaboreze armonios cu alti educatori: preoti. Parintii care nu merg niciodata pe la scoala (sau merg foarte rar) nu se pot astepta la rezultate bune. potrivit poruncii dumnezeiesti. iar cele rele care vor veni cu siguranta. pe masura vârstei s a întelegerii.acordarea prioritatii pentru valorile spirituale. . discutând apoi cu ei. pentru fiecare treapta a cresterii copilului. se vor rasfrânge negativ. parintii vor comunica tot timpul cu educatoarea de la gradinita. daca îl pastreaza sau îl schimba. Atentie speciala trebuie sa acordam legaturii noastre cu duhovnicul copilului . pe care este bine sa-l aleaga mai întâi parintii pentru copiii de la 7 ani în sus. inevitabil. ca reflectare a iubirii intra-trinitare dumnezeiesti. * Din cele parcurse pâna aici se desprind de la sine câteva dintre conditiile de baza ale educatiei crestine optime ale copiilor în familie: . dar si parintii sa auda cu adevarat ceea ce spun si doresc copiii! ). iar parintii pot fi avertizati de catre duhovnic asupra acelor aspecte care trebuie neaparat avute în vedere. pe care copiii uneori nu le spun nici la spovedanie. diriginti etc. în viata de familie. cu profesorii din gimnaziu si liceu. nu se va intra niciodata în "secretele spovedaniei".

pentru mame prioritatea nr. cât de important este mediul familial pentru formarea deprinderilor religioase. O fetita mi-a propus sa le vorbesc despre Iov si cei trei prieteni ai lui. Retinem. asadar. 203 .. i- am întrebat pe copii ce ar dori sa le povestesc din Biblie. sunt nevoiti sa plece de acasa. despre care nici cei dintr-a V-a nu auzisera toti. favorizeaza direct proportional reusita orei de religie în scoala. totodata.... rolul special al mamelor nu exclude în nici un fel raspunderea comuna pe care o au tatii. sunt mai implicate afectiv în procesul educational crestin: în timp ce barbatii. în cele mai multe cazuri. rolul de capetenie al mamelor. prin structura si vocatia lor materna.. pentru ca trebuie sa se ocupe în mod prioritar de agoniseli materiale. 1 este sa îngrijeasca de casa. Mi-a raspuns ca in fiecare seara mama ei îi citeste câte o "poveste" din Biblie si cu o seara înainte tocmai îi citise despre Iov si prietenii sai. dupa cum avertizeaza Marturie consemnata într-un test la Catehetica de catre studentul nostru Doru C-tin MOGOS.. M-am mirat foarte tare ca fetita stia despre Iov. Teologie Pastorala. anul III. sunt mai vinovati decât chiar ucigasii de oameni." 203 . fara exceptie cred. care. care. ne amintim... 30 aprilie 2001. ele ne-au învatat sa ne închinam si tot ele ne-au dus la biserica la slujbe si mai ales pentru a ne spovedi si împartasi cu Sfintele Taine. Doamne fereste!) neglijeaza aceasta raspundere sau misiune. Evident. în paralel. Mama si tata numai împreuna sunt numiti parinti.o conlucrare pedagogica permanenta cu ceilalti factori educationali. întrucât în ultimul paragraf vom vorbi despre importanta scolii în educatia religioasa. iar în casa cea mai pretioasa comoara sunt copiii. astfel. student de-al nostru: "La finalul unei ore de religie. Iar daca vreunul dintre ei (sau amândoi. Iata. si am întrebat-o de unde stie. Urmarind-o pe fetita respectiva si la celelalte ore. ele ne-au împreunat mânutele în fata icoanelor. la clasa I. am observat ca asculta cu multa atentie si ca îi place foarte mult ora de religie. educatori ai copiilor. Toti. ca mamele noastre ne-au învatat primele rugaciuni. evocam aici marturia impresionanta a unui profesor de religie. Legat de aceasta ultima precizare.

Iar educatia. fumeaza. S. Pentru ca aceia despart trupul de suflet. Bacau. ci nevoie este sa se munceasca sufletul fara de moarte. Sf. Ca nu mai este de-aici dupa ea urmatoare mântuire. trad. 329). Asadar. cum am fi tentati sa credem la o prima reflectie. Sa nu ni se para exagerata afirmatia. p. cât si de educatie. Editura copiilor grâu "Buna Vestire".. credem. Cluj Napoca 2001. având. valabila. Oricum.. precum a pierde si a prapadi un suflet. IOAN GURA DE AUR. îl arunca în focul gheenei. nevoie atât de hrana. totodata. ca niste parinti ca acestia sunt mai rai decât ucigasii de copii.si sa nu socoteasca cineva ca ceea ce se graieste este de mânie . în cu totul altul cel al carui purtatoare nu vrea sa stie de cele sfinte. chiar cu aceasta marja de aproximatie 36 de ore "eroare".atât de categoric Sfântul Ioan Gura de Aur: " Pe acesti parinti . "204 .si decât însisi ucigasii de copii zic ca sunt mai rai. nu fara întristare. necesita pentru finalizare". Acela este momentul când prinde viata o noua fiinta umana. Lânga acestea. la acest punct problemele necesita o anume nuantare. pentru moartea trupului venind învierea. Cuvânt pentru cresterea . Într-un fel se va dezvolta pruncul în pântecele mamei care merge la biserica. 2 0 5 Desigur. frecventeaza barurile. Pentru aceasta zicem.. având în sâmbure toate caracteristicile psiho-fizice. John vietii "stiinta embriologiei a aratat ca fertilizarea. Si moartea aceea nevoie este sa o primeasca negresit de la fire. iar pierzarea sufletului nimic nu o va mai putea mângâia. adica unirea nucleului spermatozoidului cu nucleul ovulului. 204 . p. iar acestia si sufletul si trupul. Înainte de a încheia acest paragraf. Deoarece nu este asa de cumplit lucru a ascuti sabia si a într-arma dreapta si a o înfige în gâtul copilului. se transmite fatului prin intermediul mamei. P. îsi face rugaciunile acasa. Potrivit informatiei parintelui BRECK ( Darul sacru al . afirmatia noastra ca educatia copilului (fatului) trebuie sa înceapa în clipa conceperii si ramâne. în vol. ci din clipa conceperii 205 . 416. Iar de aceasta se putea si sa scape daca neluarea aminte a parintilor nu o ar fi adus pe ea asupra. o zi si jumatate. vietuieste într-o atmosfera crestineasca etc. sub toate formele (inclusiv cea religioasa). 1995. degraba va putea sa o stinga. Putul si împartire de . vom realiza ca nu din clipa nasterii. Irineu Pop Bistriteanu. socotim util sa raspundem la întrebarea: "Când începe educatia religioasa a copilului?" Analizând temeinic lucrurile. dr. ducându-l.

dupa retragerea aureliana (271-275) pâna la întemeierea cnezatelor si voevodatelor (secolul al XIVlea) si pâna la unificarea lor (Basarab I. Însusi 206 Pr. La noi. în stradania de a da o educatie crestina copiilor.. în fata atâtor navalitori. datorita acestei obscuritati pe plan politic. .).. Acest mileniu. o data cu mama. a fost luminat doar de harul credintei drept-maritoare. c. cel putin.. Iisus Hristos. 73. Ea a tinut loc si de scoala si de cancelarie domneasca. maltratarilor unui tata denaturat. numit "întunecat". Biserica se caracterizeaza prin viabilitate vesnica. lect. copilul va aprecia si va sti sa faca distinctie ci si despre ceea ce tind a fi. institutie fundamentala a societatii. În acelasi context. Caci daca celelalte institutii ale unui neam sunt supuse deseori efemeritatii. cu timp si fara timp . de Sfânta Biserica. RADUCA. mai veche decât chiar cea a statului.asculta muzica desantata (ori "heavy-metal" etc. Fiind întemeiata pe "piatra credintei". atunci ca si astazi. singura institutie existenta neîntrerupt a fost Biserica . sau face altceva si mai rau. pentru parinti esential este nu atât sa instruiasca ci sa încerce a fi crestini autentici. 1330). îndrumatori si sfatuitori politici. între nedesavârsirea unui om sincer si nedesavârsirea nemarturisita a fariseului .. p. dr. Educatia crestina a copilului nu poate fi nici macar imaginata fara slujirea Bisericii. . meritul de a fi salvat fiinta neamului de la pierire. tainic. În concluzie . în altfel cel supus. Ei îi revine. ca institutie divino-umana. Episcopii si preotii au fost conducatori spirituali la vedere si. . aproape în exclusivitate. Astfel. Curs.. BISERICA.cu voie si fara de voie. daruit cu generozitate. pentru ca vesnic este întemeietorul ei. Raduca. cum foarte bine remarca parintele profesor V. Cu alte cuvinte. într-un fel fatul al carui mama este ocrotita de un tata credincios. care-si facusera drum pe la noi în acel mileniu vaduvit de o conducere statala unitara. datorita caracterului lor vremelnic si trecator. parintii dau marturie nu numai pentru ceea ce sunt în realitate. V.206 .

când spunem "mântuire". Este adevarat ca au fost darâmate unele lacasuri sfinte. IV. Iar mântuirea nu se realizeaza decât în Biserica! Extra ecclesia nulla salus . santajati. de-a lungul veacurilor. 502. Caci. a spus atât de inspirat Sfântul Ciprian (Epistola 73. Asadar. s-a reusit chiar întemnitarea unui însemnat numar al marturisitorilor ei 207 . MIGNE. "în slujba Bisericii trebuie si pe satana sa-l pui la lucru!" Asa au procedat. s-a poruncit încarcerarea ei într-un "ghetou" izolat. Ecclesiae 207 . dar ea n-a putut fi nici macar marginalizata. întelegem deodata pregatirea sufletelor pentru viata vesnica. la propasirea neamului. 1995 Biseric pilda.. în pofida tuturor încercarilor. editat de Institutul National pentru studiul totalitarismului. Si. de Marturisitori de dupa. 6. Nu e putin lucru. S-a încercat mai ales pe vremea comunismului de prea-trista amintire. încât. chiar cu încuviintarea unor potentati ai zilei.Mântuitorul ne încredinteaza ca ea nu poate fi darâmata de nimeni. Stim. dar cu unele momente de omenie în atitudinile lor. Arhidiecezana Cluj-Napoca. Biserica este mama noastra A se vedea. ca nu de putine ori s-a încercat "darâmarea" ei în decursul istoriei. 2 0 8 De Unitate . nu poate avea pe Dumnezeu de tata!" 208 . aflati cu sau fara voia lor în solda satanei.. terorizati (ei si familiile lor). Bucuresti. slujitori si cârmuitori vrednici. cu frica de Dumnezeu. într-un procent covârsitor. Desigur. cetatenii sa declare. 18). dar în aceeasi vreme se ridicau altele. si la propriu si la figurat. amenintati în fel si chip etc. România 1944-1989. 1998. necum distrusa. de altfel. dar si formarea (= educarea) de caractere crestine. într-adevar. (Matei 16. 21) si tot el ne atrage atentia ca "cine nu are Biserica de mama. moral si material. dar si educarea lor pentru o vietuire pamânteasca virtuoasa. ca singura Biserica este vrednica de încrederea lor. gratii si a întemnitata. L.. Edit. Biserica noastra se prezinta astazi drept cea mai credibila institutie în rândurile poporului . apte sa contribuie. vorba parintelui Ilie Cleopa. credibilitatea ei înseamna pentru noi mântuire . poate si din greseala unor slujitori mai fricosi. ca în aceasta învalmaseala a tranzitiei noastre "originale" si interminabile. timorati. nici chiar de "portile iadului". P.

cea buna.. credinciosul îsi sfinteste viata. Cultul ortodox ca mijloc de propovaduire a dreptei credinte. cununiile puse pe capul mirilor în biserica. în oameni 209 . vor participa cât mai des cu putinta la sfintele Pr. Ene BRANISTE. grija pentru împlinirea soroacelor traditionale de pomenire a mortilor. a a pacii si a bunei întelegeridragostei. dr. cel mai adesea. În plan educational-crestin . la fel ca în paragraful precedent: Caci mamele crestine. tot prin cultul divin. prof. a tuturor: copii si batrâni. p. Dupa opinia p.. deodata cu cea harismatica. Participând la slujbe. între . în acelasi timp. deplin constiincioase. astfel. vom spune. bogati si saraci. "când începe educatia copilului înainte de a se naste! în Biserica?" . sale. întrucât doctrina.. nr. un cuvânt sinonim pentru "ortodoxie". îngenuncherea cucernica sub epitrahilul duhovnicului pentru spovedanie. "Studii teologice". sau în fata icoanelor pentru ruga. c. agheasma sfintita la Boboteaza. sfatuindu-se mereu cu duhovnicul asupra unui program de rugaciune particular. disciplina canonica si cultul. fericiti si nefericiti. predici si cateheze . ortodoxie înseamna. practic. “pastele” primit cu frica si cutremur la marea sarbatoare a Învierii. sfintitoare. "Cultul" devine. 633. Asa se exprima un mare liturgist pe care l-a avut Biserica noastra. 9-10.. prin mijloacele ei tezaurizate: doctrina. Biserica este factor esential. Practic cultul divin este cel mai apropiat mijloc de educatie religioasa . morala. Anul V (1953). o data cu slujbele sfinte.dintre toate. din clipa în care stiu ca au zamislit pruncul în pântece. vor apela cu tot mai multa solicitudine la ocrotirea Bisericii: se vor spovedi si împartasi periodic." Dupa care precizeaza prevenitor: "Luati crestinului ortodox pe acestea si i-ati luat totul!" Încercând sa raspundem acum la întrebarea 209 . în cadrul caruia. atât de importante în luminarea mintii credinciosului. "Botezul pruncilor în apa sfintita din cristelnita. . Cultul însusi are o functie didactica. morala si disciplina (buna rânduiala) sunt "predate" crestinului de rând. Ene Braniste. se rostesc si cuvinte de învatatura. dar îsi lumineaza si credinta. buni si rai. parintele profesor de vrednica pomenire.

ca factor esential în educatia religioasa. biblioteca parohiala etc. bineînteles. de mare frumusete si adânca semnificatie liturgica. notate în testul pe aceasta tema în ziua de 30 aprilie 2001. dr. Botezul. atât pentru mama cât si pentru prunc. Vasile Mijloace GORDON. pentru a fi întru-totul pregatite pentru cel mai mare eveniment care se poate petrece în plan uman: aducerea pe lume a unui nou prunc! Dupa nastere. se vor spovedi din nou si se vor împartasi. este prea bine cunoscut pentru a mai fi nevoie a se insista cu precizari speciale. d.Buzau / iulie-sept. 2238. ca institutie. 1. de fapt. prin tot ceea ce ofera spatiul eclezial: slujbe. si educatie crestina . Scoala. Mirungerea. 210 . Biserica Adevarului" .slujbe etc. apoi. avem în vedere trei realitati: scoala ca institutie. câteva caracteristici. cu rezultatele lui benefice. Cu deosebire. cum ar fi: cateheza. totusi. publicatiile crestine. practice de catehizare în în "Glasul . cuprinde ansamblul mijloacelor materiale si spirituale cu ajutorul carora se desfasoara procesul educational. numite "de initiere". SCOALA. celelalte slujbe si rugaciuni. sunt anumite mijloace practice. Despre acestea. cateheze etc. se desfasoara în mod firesc etapele integrarii si cresterii pruncului în Biserica. în cele ce urmeaza. 2000). Vorbind despre scoala. p. De acum. predici. Facem cu bucurie si apreciere mentiunea ca la acest paragraf vom utiliza unele amanunte propuse de catre o parte a studentilor anului al III-lea de la Sectia de Teologie Pastorala a Facultatii noastre. se cunoaste. înainte de a se interna în spital pentru nastere. lect. Împartasania. profesorul de religie si elevul . carora se asociaza. constatari si propuneri. vom vorbi mai pe larg într-o prelegere separata 210 . Ea poate fi de stat (publica) si Vezi si Pr. dialogul pe teme religioase. Despre fiecare vom creiona. Ceea ce credem ca trebuie avut mai mult în vedere. Aceasta asistenta duhovniceasca înseamna. prin cele trei Taine. Educatia va continua. Biserica are câteva rânduieli pentru mame si nounascuti. Acest program liturgic educational. însa.

Chiar si elevii mai mari pastreaza în fiinta lor Vezi. "Hachette". între altele.. iar copilaria nu poate fi "pusa în cui". În cazul nostru. programa analitica alcatuita pe criterii strict pedagogice etc. material etc. cât si de catre elevi. alta din partea scolii (aceea de a raspunde cu rezultate concrete încrederii acordate. distractie ). profesorii. a. A. spre exemplu. sens care se asociaza si astazi mai ales copiilor din clasele primare. în care spiritul academic sa nu elimine caldura prieteniei si a bunei convietuiri. a distractiei (în întelesul pedagogic al cuvântului). trebuie sa aiba în vedere tot timpul ca scoala nu este un loc al constrângerii si siluirii.. 34. manuale aduse la zi. În general vorbind. toti factorii responsabili trebuie sa asigure în scoala un mediu familial sanatos. p.. Dictionnaire grec. nici ignorata. ceea ce ne sugereaza caracterul de tihnei sufletesti care trebuie asigurata si oferita atât de catre profesori. nici reprimata cu brutalitate. O data cu acestea. 2 1 2 BAILLY. ci al stimularii initiativei si interesului pentru stiinta si moralitate. o a doua familie. sa ne amintim ca la romanii din antichitate scoala purta si numele de ludi( joc. a destinderii etc.). materii de învatamânt bine structurate si în deplina armonie cu profilul scolii. credem. pentru ca rezultatele scolare sa fie cele scontate. 1963. Tot în cadrul etimologic. cit. Apud St. sa observam ca termenul "scoala". ragaz 211 . investitiilor financiare etc..particulara. sali de clasa corespunzatoare. BARSANESCU. care vin la scoala sa învete. dirigintii. scol» ) etimologic loc al tihna. desigur. Scoala este Directiunea. pedagogiei. atât pentru profesori cât si pentru elevi. profesorul având numele de ludi magister (cel care-i învata pe copii anumite jocuri )212 . care presupune o dubla obligatie: una din partea statului (aceea de a asigura la nivel optim cadrul juridic. Istoriafrançais .).. ce provine din latinescul "schola" (care la rându-i se trage din grecesul înseamna. pedagogii s. pentru ca sunt copii. . o atmosfera primitoare.. profesorilor si elevilor trebuie sa li se asigure o baza logistica adecvata: cladiri salubre. 211 Paris. vorbim despre scoala ca institutie publica. Este instructiv. dar care simt permanent si nevoia jocului.

213 . gimnazial. se leaga de atitudinea discriminatorie. desigur. Culte. deodata cu a parintilor. cele "rele" în cartierele marginase. 32. trebuie avuta în vedere obligativitatea legala de a nu se depasi numarul regulamentar de elevi. socotim prioritar a se urmari urmatoarele: • asigurarea unui statut corespunzator. legislativ. pentru modificarea si completarea Legii înv. din 24 iulie. 84/1995: art. (2): confesiunea". În consecinta. potrivit careia unele scoli sunt considerate "bune". alin. întru-totul valabile si în cazul ei. alege pentru studiu religia si Elevul. asociata. p. nu lasata la discretia unor factori care nu constientizeaza înca importanta ei. din punct de vedere legislativ. art. ca sunt "copii care au îmbatrânit. În acelasi timp. dar pentru gimnaziu optionalasi pentru licee si scoli facultativ . Legat de acest aspect întâlnim un fenomen care afecteaza grav eficienta procesului de învatamânt: scolile si clasele "bune" sunt supra-aglomerate. 7. 8159 din 11. s-a stipulat obligativitatea religiei asteptam pâna 84 pentru clasele I-IV. liceal si profesional includ Religia ca disciplina scolara. din care se pot observa usor anumite lacune care se 1 cer grabnic a fi eliminate. în nici o clasa.1996. învatamântul religios este organizat si garantat prin ”. oricât de "buna" ar fi cotata.. "Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. întâlnita pe alocuri. cu educatia fizica si desenul (cu toate ca aceste discipline îsi au însemnatatea lor incontestabila!) 214 . 36/1997. Cu privire speciala asupra orei de religie . profesionale 1996. alin. 6. când prin Legea nr. 2" 4 Notam aici situatia actuala d. din anul 1991 când s-a prevazut Constitutiei art. potrivit cerintelor specifice României care cult. v.04. 9. încheiat cu Secretariatul vedea 9715/10. mai ales în mediul urban: cele "bune" se gasesc în spatiul central. a trebuit sa “ lege în anul 1995. ci interesul si constiinciozitatea profesorilor si a elevilor. Astfel. între altele. O alta chestiune de principiu. La acest punct atragem atentia ca nu scolile în sine sunt bune sau rele. parte a trunchiului (1): învatamântului comun. În scolile de fiecarui stat. cele "slabe" fara numarul normal de elevi. cu acordul parintilor si al tutorelui legal instituit. pentru a nu mai fi considerata materie secundara.. de Stat doar a pentru nr. potrivit unui dicton sugestiv.semnele copilariei 213 . astfel ca sensul de "ludi" al scolii nu trebuie eliminat în totalitate nici în cazul lor. plasarea ei în orar sa nu mai fie Pâna si despre oamenii maturi se poate spune. în în se precizeaza: Statul asigura libertatea învatamântului religios. 9 "Planurile-cadru ale primar. de cele mai multe ori pe criterii de plasament "geografic". A se si “Protocolul Ministerului Învatamântului nr. În completare.04. altele "rele". pe lânga cele mai sus-mentionate.

care mai dainuie înca din pacate în unele scoli. cu o mica biblioteca teologica. disciplina" 1999. ca în timp ce profesorul de religie preda despre creationism. când oboseala este maxima. istorie etc. În mod similar se procedeaza pentru elevul caruia. pe cât posibil. profesorii neteologi si profesorul de religie. va duce. filozofie. potrivit Sfintei Scripturi. fizica. icoane. limbi straine etc. în toate privintele. fizica. programa cu un caracter stabil si cu o taxonomie echilibrata. • asigurarea unei minime baze materiale. O sugestie benefica este. atât de fragila si vulnerabila. nepedagogic (totodata nestiintific!). Ideal ar fi ca în scoli sa fie amenajat un cabinet de religie. derutata. harti biblice. incapabila sa-si contureze un discernamânt sanatos. pentru vizionarea unor "La solicitarea scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit. despre "tragerea omului din maimuta" si altele asemenea. cu privire la continutul învatamântului: este inadmisibil. unii profesori de biologie. 370/3.. la rezultate optime. elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. devine confuza. • alcatuirea unei programe analitice în concordanta cu posibilitatile reale de predare-învatare. în conditiile în care mari oameni de stiinta neteologi neaga categoric tezele darvinismului. ca programele sa se plieze. "Monitorul Oficial al României". situatia scolara se încheie fara aceasta disciplina. duce la rezultate pedagogice dezastruoase: mintea copilului. sau când unii elevi sunt tentati sa plece acasa).VIII.arbitrara (la finele orelor. ci într-un spatiu temporal psihologic adecvat. • realizarea unei concordante între materii. televizor si aparat video. incontestabil. bazat pe un curriculum concordant cu adevarul stiintific. pe calendarul liturgic. la 11 ani de la caderea comunismului. nr. asa cum bine se procedeaza în cazul altor discipline (biologie. inclusiv în cel al continutului educational. din motive obiective. sa mai vorbeasca. credem. Duplicitatea conceptelor. În acest caz. . Partea I.). Armonizarea relatiilor între directiunea scolii. nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor si la aceasta .

În scolile mai mari ar putea fi amenajat chiar un paraclis. parlament etc. în oricare domeniu). asa se întâmpla si în cazul scolii: prestigiul sau blamul unei scoli este asociat nemijlocit cu profesorul. protopopi). e. subliniem ca si reusita orei de religie depinde nemijlocit de constiinciozitatea celui care o preda Copiii vad religia (de fapt. armata. în ambele cazuri (ca.. direct sau prin reprezentantii desemnati (inspectori de religie. * Încheiem acest paragraf cu observatia ca un sprijin cu totul aparte în acest demers al bunei desfasurari al orei de religie în scoala. biserica. profesorul de religie va tine strâns legatura cu centrul eparhial. un casetofon etc. Periodic ar putea fi invitat aici preotul de la biserica cea mai apropiata pentru anumite slujbe. Vom observa catre sfârsitul paragrafului de ce am specificat în paranteza acest termen. Trebuie sa recunoastem din capul locului ca. în care elevii sa poata intra liber pentru rugaciune si reculegere. semnalând problemele întâmpinate si solicitând sprijinul pe care acest for îl poate oferi. Tot la capitolul "baza materiala". îl poate oferi ierarhul locului.. deoarece calitatile 215 . de altfel. De aceea.casete din domeniu. consilieri cu probleme de învatamânt. Având în vedere aceasta sansa. politie. socotim necesar ca scolile sa sprijine excursiile si pelerinajele elevilor la manastiri si-n alte locuri de interes religios. avem de-a face cu un mare procent de dreptate. sub toate aspectele mai susmentionate. meditatii religioase etc.) depinde într-o masura covârsitoare de constiinciozitatea slujitorilor ei. ortodoxia) prin prisma profesorului. PROFESORUL (EDUCATORUL 215 ). Dupa cum foarte multi dintre crestini identifica adesea pe preot cu Biserica. fapt care se observa pregnant în anumite eparhii. . deoarece reusita misiunii unei institutii (scoala.

Persoana care are însusiri deosebite într-un anumit domeniu de . falsa. activitate. dupa expresia plastica a lui C. morala si fizica. sine qua no . potrivit strâmbatatii. Asadar. Iar elevii vor sti întotdeauna sa aprecieze aceasta tensiune spre o devenire superioara ( devenirea întru fiinta . preluând în general definitiile din dictionare. o permanenta stradanie spre a-si contura personalitatea. educatorul autentic trebuie sa dovedeasca. Ceea ce este propriu persoaneexplicatii: si o distinge ca individualitate. iar manualele. în general. propune urmatoarele Personalitate: 1.. Dictionarele se rezuma la enunturi lapidare 216 . altfel spus. sau geniu. asemanator relatiilor dintre parinti si copii. i se cere neaparat a fi un om cu personalitate . dupa expresia deja celebra. la fel ca preotului sau altor educatori. În paragraful de fata vom creiona câteva dintre calitatile de baza ale profesorului de religie. de care depinde formarea caracterelor. Sau.. spre exemplu. lipsei de caracter al pretinsului profesor. 2. sfânt. mediocra. însa. falsitatii. mediocritatii. predispus continuu epectazei intelectuale si duhovnicesti. Sa tinda neîncetat spre desavârsire. Înainte de n aceasta. însa. trebuie sa evidentiem faptul ca unui profesor. ofera în completare mai mult un 216 DE -ul. Doamne fereste. si a personalitatii profesorului . cel mai rau. de incapacitatea lor de a surprinde în profunzime trasaturile psiho-fizice ale fiintei umane. având în vedere trei dimensiuni: intelectuala. în familie. Si întelegem. una strâmba. . Astfel. Pe de alta parte. am zice minimale sau. sau. în special. sau. ce este personalitatea? Încercarea de definire a personalitatii. un desavârsit. potrivit frumusetii caracterului profesorului autentic. se loveste de relativismul cuvintelor. pe de o parte. Noica) si vor fi mereu îngaduitori cu inerentele slabiciuni omenesti.si defectele lui se proiecteaza fast sau nefast asupra materiei în sine. ca nu i se pretinde nimanui sa fie un savant. ansamblu de unei trasaturi morale sau intelectuale prin care X se remarca o persoana. elevii îsi pot crea o imagine reala asupra ortodoxiei (de frumusete inefabila!). la rândul lor elevii pot face diferenta dintre nedesavârsirea unui om sincer si nedesavârsirea nemarturisita a fariseului .

IX-a la P. El trebuie sa fie un autentic specialist în materia pe care o preda. sport etc. seamana virtutea. Cu deosebire.. pentru a-si "completa" norma didactica iau si câteva ore de religie. ne ridica deasupra sagetilor diavolului. Astfel. muzica. dublata de cultura speciala teologica. sa aiba.G.material descriptiv al celor trei categorii de calitati amintite. iar una dintre notele esentiale ale personalitatii propovaduitorului crestin. totodata. curata constiinta. . De aceea. între altele. si cunostinte psiho-pedagogice solide. profesorul de religie trebuie sa fie un cititor pasionat al literaturii teologice. inteligenta vie. având. specializati în desen. Se stie ca faima sfântului Ioan Gura de Aur consta tocmai în cunoasterea amanuntita a Sfintei Scripturi si utilizarea ei cu dexteritate în activitatea învatatoreasca. De asemenea. care sa-i permita o comunicare optima cu elevii. un profesor de religie trebuie sa posede o buna cultura generala. dându-i aripi usoare si face sa intre în sufletul cititorilor tot ceea ce s-a putut spune vreodata 217 Omilia Coloseni. În acelasi context al calitatilor intelectuale. fie si partiala. ne face sa locuim aproape de cer. ci pe câteva dintre calitatile minime fara de care nu poate fi conceputa vorbirea despre aceasta notiune. memorie durabila si fidela... De aceea. 361. smulge patimile înrobitoare. elibereaza sufletul de legaturile trupului. din punct de vedere intelectual. ci un propovaduitor . trebuie sa fie un bun cunoscator al Sfintei Scripturi. care. este cunoasterea Sfintei Scripturi si a scrierilor Sfintilor Parinti. imaginatie creatoare. El nu este un simplu transmitator de cunostinte. suntem total împotriva profesorilor improvizati. LXII. dar si al cartilor din domeniile ajutatoare. atentia ca “necunoasterea Sfintei Scripturi este pricina tuturor relelor“ El însusi atrage 217 . a operelor Sfintilor Parinti. din punct de vedere intelectual . decât o analiza a componentelor personalitatii. iar cu alt prilej afirma: “Cunoasterea Scripturilor întareste duhul. deodata cu studierea. nu vom insista pe definitii.

cu elevii. 176. 29-30). 2 2 0 ministrorum." (I Cor. pentru a face. sugestii de îmbunatatire a lor. 50 A. firesc. face ca ora de religie sa fie respectata. Vezi Dictionarul analogic si de sinonime al limbiiEdit. C. profesorul de religie trebuie sa aiba constiinta ca nu preda o lectie oarecare. Elemente face. XVI. LXIII. dar care inspira disciplina. al mântuirii: crezul ortodox 221 . discernamânt si bun simt. cuvios (!). 20. cei ce ca si cum n. deplin si nestirbit al z adevarului. la rândul sau. GALERIU. anume: drept. VII. masurat. desigur.plânge. deopotriva.L. 3". asa încât cei Pavel ce au femei sa ca si cum n-ar .. Pasionat cititor al Scripturii. desigur. f. trebuie sa fie fermitatea . cu: ponderat. simplu. t secretele s. smerenie. p. dar sunt strâns legate între ele.. încredere si. ar el . ” masurat. unita cu Omilia X. cu mii de fire nevazute. moderat. fiind la curent.P. Cu sine însusi.. Astfel. 1978. P. natural. ci si a te manifesta cât mai simplu.. 12. Fermitate care nu exclude. officiis I. Metodica 218 . Ap. cumpatat. celelalte sunt inoperante. daca lipseste una. profesorul de religie se va îngriji. Adica sa faca ar ca si cum n-ar discre ! totul fie avea plâng bucura ar 2 2 1 Pr. sobru. Iar ca plecat. totodata. de asemenea. Ca adjectiv.” 219 . cuviincios. este revelator. În legatura cu fiecare trebuie. ci un cre . face n-. curat. atitudine înteleapta si bine placuta lui Dumnezeu. Sfântul Ambrozie. la nevoie. Din punctul de vedere al calitatilor morale . natural. Face totul ca si cum gesturi.G. îndemnul Sf. cu procesul de elaborare al programelor analitice. Profesorul discret este cel care se fereste de orice excentrism. nominalizam : credinta puternica. voce. 485. sa-si completeze mereu biblioteca personala cu tot ceea ce-i este util în demersul sau catehetic. în idei. “ discret este mentionat în aceeasi familie nimic române si a de cuvinte modest. cumpatat ti smereniei. Un "cuvânt de ordine" al profesorului de religie. 2 1 9 De a. § 368. t "Cursul nr. respectuos. iubire netarmurita. Stiintifica enciclopedic . intelectual autentic. Bucuresti. sobru. a. adresat corintenilor: “Si aceasta v-o spun fratilor: ca vremea s-a scurtat de acum. p. cu materia pe care o preda. credinta neabatuta.28. bunatatea si caldura sufleteasca. sa fim atenti la nuantele specifice. discretie 220 . chibzuit. nu-L mai ascultati?. De aceea. dr. mai ales. Discreti este o manifestare superioara a Discre nu înseamna doar a stii sa pastrezi ce a se încredinteaza. decent.a. cuviincios. prof.mai bine” 218 . era foarte suparat ca preotii si dascalii din vremea sa neglijau citirea Scripturii: “De ce nu va dedicati timpul liber citirii Scripturii? Voi nu mai vorbiti cu Hristos? Nu-L mai vizitati.. Întâi de toate. pentru cursul de . politicos. cei ce se ca si cum nu sbucura.

L. de r unde provine.atât de greu de aflat uneori între exigenta si îngaduinta. tinuta vestimentara curata si lipsita de excentrisme . pe cea interioara. sobrietate si atitudine joviala etc. forma De doctrina . cât si la plecare. Înaintea cunostintelor în sine. pomenim aici cuvintele avertisment. Caci profesorul de vocatie este. marto . caci pro + for. fara defecte izbitoare. voce placuta. curata. . Cu privire la calitatile fizice mentionam ca profesorului i se cer: un trup sanatos. 4. ale fericitului Augustin: “Viata ta sa-ti fie oratoria ta!” 223 . experienta: în favoarea elevului. Caci copiii percep frumusetea religiei si prin frumusetea acestor elemente. Este de prisos sa insistam ca profesorul de religie reprezinta Biserica nu numai prin cultura teologica si viata morala. Cine are bun simt se va prezenta întotdeauna pregatit. fari . GUTU. Iar acolo Vezi G. vor confirma vocatia autentica si marturia lui de catehet. o reflecta. etc. se traduc prin a spune ceva înaintea cuiva. dict. gestica. vom observa ca latinescul professor-oris înseamna. desigur. asadar. Ordinea sau dezordinea externa a unui om. asprime si bunatate.celelalte virtuti pomenite. va fi apropiat de elevi. lui 222 . pentru ca o consideram o dimensiune definitorie a profesorului de religie. 61. sfatul christiana unui profesor cu la notare mai bine sa gresesti vivendi!”. ci în numele lui Hristos . a depune marturie 222 . la acest punct. a. Profesorul nu învata în nume personal. decât în defavoarea . ca prim înteles. atât de inspirate.. va fi punctual atât la sosire. nu numai sa vorbeasca. prin viata lui morala profesorul de religie depune marturie buna despre învatatura pe care o preda. atragatoare. XXXIV. Am nominalizat între calitatile morale si "bunul-simt". În acest sens. de fapt. mai ales. P. va fi obiectiv la note224 si. ci si prin înfatisare. 2 2 3 “Sit cit eius quasi copia dicendi. sonora. 2 2 4 Merita a fi retinut. mimica s. fata prietenoasa. Iisus Hristos si al Evangheliei Sale. se va stradui permanent sa pastreze echilibrul . Apelând iarasi la sensuri etimologice. un marto si marturisitor al Învatatorului r Suprem. va sti sa si asculte. îmbracaminte.

de asemenea. dar nu eficienta în totalitate: preda si asculta respectând metodologia. În "Trilogia Scolii". profesorul de religie sa fie îmbracat la ore la fel ca pentru biserica.). jignirile.unde frumusetea fizica este mai putin prezenta. Este de dorit. fara mare efort. limbajul violent. 2224. Mehedinti descrie belferul. Antologie. despre Socrate si Pestalozzi: "Erau foarte departe de canonul frumusetii plastice. detaliat cele trei trepte ale dascalului: primul este numit "vataf peste copii". u. Simion Mehedinti noteaza. la reprimarea personalitatii copilului. nu care sa provoace ilaritate (pantaloni. 2 6 Ibide . între care bataia. Editura Îngrijitor de editie. * Ca sinteza la cele prezentate pâna aici. de fapt. De numele celui dintâi se leaga metode si atitudini total nepedagogice. m 225 Academiei . 189 s. profesorul si educatorul 226 . în haine care sa impuna respect. dar amândoi erau simpatici prin bunatatea si lumina privirii lor" 225 . ea poate fi suplinita. "Profesorul" este o treapta superioara "belferului". Bucuresti. p. dar neimplicându-se afectiv. astfel. profesorul de religie nu poate sa apara oricum în fata elevilor sai. Dumitru MUSTER. Române. nu o tribuna oarecare. Simion MEHEDINTI. p. Caci catedra orei de religie trebuie sa fie pentru el un altar sfânt. simplitate în manifestari etc. ca barbatii sa fie îmbracati în costum decent (nu blugi. nu culori stridente). de bunatate sufleteasca. Astfel. fuste scurte. Rezumativ. îmbracaminte decenta. bluze decoltate etc. sau tejghea de bufet. siluirea pentru memorizare absurda ( toceala ). Cu toate ca preocuparea pentru tinuta exterioara nu trebuie exagerata în vreun fel ("exagerate" trebuie sa fie grija pentru pregatirea intelectuala si viata morala! ). potrivit caruia numele autentic al celui chemat sa predea cunostinte copiilor este cel de educator . bunaoara. Scrieri despre educatie si învatamânt. al doilea "slujbas al scolii". ca pentru Sfânta Împartasanie. 1992. invocam pledoaria marelui pedagog român Simion Mehedinti. iar al treilea "parintele tineretului". primitive. iar femeile. totusi. care duc.

Spre finalul paragrafului nominalizeaza si câteva trasaturi negative. stiinta de a se face placut. m . Educatorul este. în constiinta elevilor si parintilor evlaviosi profesorul de religie are o raspundere asemanatoare cu a preotului. gata oricând de jertfele cerute întro astfel de misiune. dar care nu convinge. În final. Chiar daca statutul orei si al celui care o preda este înca nedifinitivat în planul legislativ. care-si face "datoria". trebuie sa arzi tot sufletul tau pentru a ramâne acolo. când afirmam ca Iisus a fost cel dintâi si cel mai mare educator al omenirii si adevaratul mântuitor al copiilor" 227 . care exclud irevocabil pe cineva din rândurile educatorilor: lipsa iubirii (dispretul fata de elevi). m m Ibide . optimismul. pe care tu nu trebuie sa-l lasi sa decada. în final. despre Care Simion Mehedinti marturiseste: "Asadar nu poate fi vorba nici de exagerare nici de ipocrizie. sub cele trei aspecte: intelectual. 229 vanitatea (egoismul) sifalsitatea (minciuna) . Mehedinti enumera apoi câteva dintre însusirile acestuia: iubire de parinte. 216. Ibide . moral si fizic. 222-226. p. taria de caracter 228 . mântuirea sufletului. 227-228.Este insul rece. Descriind detaliat caracteristicile personalitatii educatorului. pentru idealul lor. ca tu esti om trecator. Iisus Hristos. este chipul pedagogului ideal. de slujirea caruia depinde împlinirea celor mai nobile idealuri. personalitatea care se inspira fara întrerupere din personalitatea Celui mai mare Educator al omenirii. nu pentru tine. pentru 227 228 229 Ibide . dar pentru oameni. în schimb. Educatorul . ramân pilduitoare cuvintele unui alt mare savant crestin român: "Când semenii tai te urca în vârful piramidei. parintele tineretului . de fapt. Încheiem acest subcapitol concluzionând ca profesorul de religie trebuie sa fie un educator autentic. În acest context al responsabilitatii uriase. caruia nu i se poate reprosa nimic oficial. pentru ca armonizeaza în fiinta sa însusirile esentiale. darul de a patrunde în sufletul învataceilor. un parinte pentru copii. rezultatele slabe nu sunt departe de cele ale "belferului". ambitia. p. p.

Educatorul orei de religie ideal ar fi. De cele mai multe ori. nici doar tocilari si emitatori mecanici. nu doar ca orice bun crestin. copiii fiind. nu ne ramâne decât sa le îndemnam pe distinsele profesoare sa încerce a imita la clasa atitudinile preotului autentic. ELEVUL.. nu cu simpla pregatire de preot. f. 1981. suflete capabile sa gândeasca si sa creeze. fara îndoiala. stapânind. p. ci si posesorul cunostintelor psiho-pedagogice. ci sunt factori esentiali ai educatiei .sublimul pe care trebuie sa-l faci sa înfloreasca în inima contemporanilor tai. preotul-profesor. de un îndrumator-duhovnic. majoritatea profesorilor de religie sunt de genul feminin (si nu vedem nimic rau în aceasta!). ci pentru a se sfatui în permanenta cu el în aceasta nobila si unica misiune. în general. mai mult decât oricare dintre profesori. astfel. Profesorul de religie trebuie sa realizeze." 230 . Chiar daca nu vom insista prea mult în descrierea elevului. i . copiii sunt curati la suflet si ca unele însusiri negative nu sunt proprii fiintei lor. aceea de a forma caractere crestine. chiar daca ar fi sa-l cresti cu sângele vietii tale.. Întrucât. ca factor esential al educatiei religioase. Scrier . desigur. suntem datori macar cu aceste precizari: • elevii nu sunt doar niste receptori pasivi ai cunostintelor. Bucuresti. ci amprentele mediului negativ de acasa. o oglinda a familiei din care provin. Pentru reusita vor avea nevoie. ca. metodologia procesului de învatamânt. parteneri de dialog. pentru a nu prelungi peste masura prelegerea de fata. astfel. 379. Asadar. • pâna la o anumita vârsta nu li se poate cere decât o responsabilitate partiala pentru constientizarea importantei orei de religie. Bine a spus Simion 230 Vasile PÂRVAN. astfel. în practica. receptivitatea sau nereceptivitatea lor reflecta mediul religios sau nereligios de acasa. care trebuie sa reproduca docili cele predate.

buna cuviinta. refuzând învatatura si nelasând nici pe altii sa învete. cit. recunostinta si constiinciozitate. oferta a dragostei si responsabilitatii. care înseamna a ridica de la pamânt. potrivit cuvintelor inspirate ale Sfântului Apostol Pavel (Efeseni. p. 2 3 2 G. Parabola Semanatorului se aplica si aici: nu-i întotdeauna vina celui care seamana. 4. dar o data cu el) ca orice învatatura buna are menirea sa-l ridice. Altfel spus. élever = a ridica). învatatura. sau atitudine. Caci însusi cuvântul "elev". cit. îmbracati decent. .. ca fata de proprii parinti. desigur. • elevii trebuie socotiti prieteni. nu subalterni obligati sa suporte orice cuvânt. Elevii sunt datori. 231 * . daca pamântul este pietros sau plini de spini. ca "din turma". dict. sa raspunda cu respect.232 . demni de cel mai înalt respect. 13). ci numai copil în care nu ai descoperit înca partea cea buna 231 . în concluzie. • la rândul lor. ca recolta va fi slaba (sau nu va fi deloc!). mâinii întinse din partea educatorului. capriciu. mai ales cea crestina. elevii trebuie sa fie receptivi. pentru plinirea lui ca om. sabotând ora. nu mai putin pentru prezentul si viitorul neamului din care fac parte. provine din latinescul "elevare".Mehedinti ca nu exista copil rau... la demnitatea omului chemat spre desavârsire.. sa-l înalte spre demnitatea de om deplin. 154. vegetativa. ascultatori fata de profesori. • elevul trebuie sa constientizeze (nu înaintea profesorului. are menirea de a-l ridica pe copil din starea biologica. GUTU. intrat în vocabularul nostru prin filiera franceza (élève = elev. Nu sa vorbeasca necontrolat. * Op. a înalta dintr-o stare . demni în exprimarea eventualelor nemultumiri. cuviinciosi în vorbire si atitudini. sa ajunga la "starea barbatului desavârsit".

Crescut si maturizat cu aceasta descoperire. la îndemâna oricarui preot. la zidirea caruia educatorii constiinciosi au ostenit cu atâta daruire. preoti. profesori de religie s. vom prezenta câteva mijloace practice. nu numai în Biserica. Avem în vedere. daca îl va întâlni cu adevarat pe Dumnezeu. MIJLOACE PRACTICE DE CATEHIZARE ÎN BISERICA. apoi la oras. ne arata ca este mare nevoie de catehizare pentru toate vârstele de credinciosi. mai ales cu privire la cunoasterea si aprofundarea doctrinei ortodoxe. pentru o participare mai activa la savârsirea lui. Preliminarii. luminarea credintei în punctele ei principale. mai întâi la tara. fie cât de modesta. cu mentiunea ca prezentarea noastra se bazeaza în exclusivitate pe ceea ce noi am experimentat în cele aproape doua decenii de slujire preoteasca. fie din mediul rural. Diferentele . daca Îl va simti prezent mai întâi în inimile educatorilor sai: parinti. copilul Îl va descoperi pe Dumnezeu în tainitele lui sufletesti. fie de la oras. În cele ce urmeaza. VIII. deodata cu explicarea simbolurilor cultului divin. Dumnezeu. Mai adânc. descrisi mai sus. CÂTEVA CONSTATARI SI PROPUNERI. desigur. ci si în familie si în scoala. cu Factorul Suprem. va depinde apoi numai de vointa proprie pentru asi pastra curat caracterul moral-crestin. Experienta noastra pastorala. Copilul se va dezvolta normal si va deveni un caracter crestin. a. la sfârsitul acestui studiu marturisim convingerea ca reusita educatiei religioase a copilului consta în conlucrarea armonioasa a tuturor factorilor umani. public si particular.* În loc de concluzii .

dar numarul lor nu credem ca este prea mare. iar fenomenele "parapsihologice". întelesurile Sf. greutatile tranzitiei etc. putin timp preocuparilor religioase. ignoranta explicabila pe de o parte prin lipsa personala de preocupari. când nimanui nu i s-au mai impus restrictii pe motive religioase. stim. când librariile si tarabele au fost din ce în ce mai pline de carti de spiritualitate. Trebuie sa luam seama bine la faptul ca multi dintre crestinii nostri sunt victimele superstitiilor. radiestezia. frecventare mai mult sau mai putin consecventa. ale sectelor mai vechi si mai noi. spre exemplu. Exista. Sunt multi crestini care doresc sa afle mai mult decât li se ofera în predica duminicala. nu sunt foarte mari. Cei mai multi se limiteaza la frecventarea bisericii (în aceasta categorie intrând asa-numitii "crestini de duminica"). ca sa nu mai vorbim despre al celorlalte slujbe. Înainte de a face propunerile propriu-zise. trebuie sa creionam câteva constatari facute de noi pe parcursul anilor de activitate pastorala. desigur. exceptii. Sunt putini cei care au citit integral Sfânta Scriptura. pe de o parte.. datorita ignorantei în materie de credinta. iar pe de alta insuficienta atentie fata de cele duhovnicesti. Liturghii. macar în linii mari. în general. Amintim mai întâi faptul ca."metodologice". Chiar dupa evenimentele din decembrie 1989. nu putem afirma ca s-a progresat simtitor în aprofundarea credintei ortodoxe. din diverse motive. crestinii nostri acorda. vom vedea. În fiecare parohie. doar exigentele unor credinciosi din mediul urban mai sporite. de multe ori si aceasta lipsita de . desigur. ) câstiga tot mai multi aderenti. ne determina sa constatam cu tristete ca multi dintre ei nu au o credinta luminata. În aceste conditii nu este de mirare ca superstitiile de tot felul prolifereaza în voie. practicile yoga etc. pe de alta prin lipsa unei catehizari sistematice din partea slujitorilor Bisericii. grija zilei de mâine. bioenergia. Ocupatiile de tot felul ale credinciosilor nostri. ale fenomenelor asa-zis parapsihologice. aparute în ultima vreme la noi ( cristaloterapia. iar marea majoritate nu cunoaste. sunt crestini îmbunatatiti sub acest aspect.

mijloacele recomandate de manuale. Editura "Polirom". desigur. p. Se întelege ca aceste mijloace nu sunt singurele care pot contribui la luminarea credintei. justificate sau nu.consistenta si puterea convingerii. Sfintele etc. credinciosul va apela. Misiune Ortodoxa. Si dupa câteva astfel de "esecuri". instructia religioasa. Iasi. 1. la "ajutor" eterodox. adaptate. vinerea si sâmbata seara. deprinderile cultul divin . prezinta urmatoarele "Mijloace în educatia rugaciunea. Maslu. dar atunci când nu înteleg ceva nu gasesc întotdeauna solicitudinea cuvenita din partea preotului pentru a li se explica cele neîntelese. 1976). (Cap. celelalte doua dimensiuni. desigur.). la situatiile specifice. Editura Institutului Biblic si de Pr. si vecernii. câteva dintre ele: cateheza de la slujbele sipublicatiile din zilele de rând. autor: Constantin Cucos. 281-282)). Exemple: Catehetic pentru Institutele Teologice (autor: de a religiei a prof. diverse sfintiri (ale apei. Pentru a preîntâmpina acest fenomen. desigur. subiect literatura si arta cu subiecte etc. dr. Ne dam seama ca mijloacele de catehizare actuala pe care le vom prezenta mai jos nu reprezinta o noutate în slujirea pastoralmisionara ( cunoastem un numar apreciabil de preoti care le utilizeaza ). exemplul. Bucuresti. cum sunt cele Catehetic si de Metodica predarii . dar pledam pentru intensificarea si generalizarea lor. Iata. Educatia religioasa. fara a fi neglijate. În fiecare parohie. cântecele religioase. ceremonialul religios. CATEHEZA . religioase .. biblioteca parohiala parohiale . § 9. mai vechi si mai noi. icoanelor etc. dar experienta ne-a aratat ca cele pe care le vom prezenta s-au dovedit foarte eficiente 233 . în afara de duminici si sarbatori. asadar. 1999). 105-117). Repere teoretice si (un religioasa": morale. religios. sfintitoare si pastorala. Taine metodice universitar de "Metodica". în mod inevitabil. se oficiaza slujbe în zilele de rând. la sfârsit. slujbe la care se poate adauga. De obicei se savârsesc acatiste. coroborate si cu alte nemultumiri la adresa preotului. dialogul saptamânal. predica si conferinta cu religioase enumera: educative. o scurta 233 Nu vom neglija. preocupati în problemele de credinta. locale. sub tratat Forme titlul de realizare a educatiei . Taina Sf. Dumitru Calugar. în cele mai multe cazuri miercurea. citesc acasa carti duhovnicesti. Aceiasi crestini. 6. este necesara o reconsiderare a preocuparilor slujirii învatatoresti. activitatile rugaciunea individuala. meditatia religioasa. (p.

cunoscându-le capacitatea de întelegere. adica o adaptare la conditiile concrete. Este foarte importanta. Se recomanda. asadar. alcatuit din credinciosi de vârste si preocupari diferite. Se impune. La auditoriu . Majoritatea vin. o întreita adaptare: la auditoriu. daca este foarte cald. în directa proportionalitate cu interesul sesizat.cateheza. astfel. când simtim ca credinciosii sunt predispusi la explicatii mai detaliate. dexteritate în exprimare. adica la persoana noastra proportional cu gradul de dificultate al subiectului respectiv. Uneori si 5 minute este mult: daca slujba a fost mai lunga. pentru slujba în sine. desigur. care. la continutul catehezei si la persoana însasi a vorbitorului . sa nu se depaseasca 10 minute. limitele rabdarii. Astfel de crestini chiar ne marturisesc uneori ca în alte parti slujbele sunt mai bogate. nivelul experientei etc. în special intelectuali. dar exista un numar dintre ei. însine . cunostinte. ca învatatori. masura dorintei de cunoastere si. dar. "timpul psihologic" se poate prelungi. mai ales acolo unde cuvântul este axat pe explicarea doctrinei si a cultului. care vin numai daca stiu ca se rosteste si un cuvânt de învatatura. cunoscându-ne propriile puteri. sa fie cât se poate de scurta. daca tema (sau modul de abordare al ei) nu declanseaza interesul ascultatorilor etc. Auditoriul catehezelor din biserica este întotdeauna variat. însotit de permanente actualizari. va aduce multa lumina si bucurie în sufletele ascultatorilor si va atrage un numar tot mai mare de credinciosi. sau foarte frig. pentru a nu avea efectul contrar celui scontat. limite. la continutul catehezei . Alteori. încadrarea în ceea ce numim "timp psihologic". Acest fapt impune un nivel mediu de expunere al învataturilor. În general. . în principiu. totodata. daca este bine întocmita si sustinuta cu convingere. preferabil într-un limbaj cât se poate de simplu. spun dânsii "prefer sa vin la aceasta biserica pentru ca aici mi se explica mereu câte ceva…" Mentionam din capul locului ca o astfel de cateheza nu trebuie sa depaseasca "timpul psihologic".

în general. * Din categoria catehezelor liturgice.simbolismul Vecerniei. .mântuire. .dogma Sfintei Treimi (cateheze despre Sfânta Treime.post si rugaciune.simbolismul Sfintei Liturghii (aprox.poruncile dumnezeiesti si poruncile Bisericii. sa aiba în vedere cu prioritate: principalele subiecte ale doctrinei ortodoxe. totusi. . . pe care fiecare preot le cunoaste. în particular). . .virtutea si pacatul. . .simbolismul Sfintelor taine. . îngrijindu-se. trei cateheze succesive). . exemplificam: . Pentru prima categorie sugeram urmatoarele subiecte: . Tematica se fixeaza la libera optiune a preotului.Sfânta Traditie.providenta.Continutul catehezelor se va orienta dupa trebuintele sufletesti ale credinciosilor din parohia respectiva. macar în linii mari. neoprotestanti (în care includem si miscarile harismatice.Revelatia dumnezeiasca.Sfânta Scriptura. . . punctele de credinta interpretate gresit de catre protestanti. . . semnificatia (simbolismul) actelor de cult.crearea lumii vazute si nevazute. si despre fiecare persoana a Sfintei Treimi..înviere.simbolismul Utreniei. fenomenele paranormale etc. aparute recent ). .judecata.

cristaloterapia si problemele de "bioetica" ( vitro. eutanasia. . . dupa slujba Sf.Sfânta Biserica. dupa slujba vecerniilor se pot spune câteva cuvinte despre viata sfântului pomenit. .Sfintele Taine (o cateheza generala + câte una pentru fiecare.cultul Sfintelor Moaste. chiar daca nu este dintre sfintii mari.Sfânta Traditie. o anumita logica pe parcursul unui an liturgic. de exemplu). fiind grupate pe categorii. dupa o slujba radiestezia. Bunaoara.cultul Sfintei Cruci. fecundarea in unui acatist. cu elemente noi. mesajul principal al pericopelor evanghelice si apostolice. periodic (la 2-3 ani) se pot repeta si împrospata.harul divin. La acestea se adauga subiecte impuse în vremurile actuale: bioterapia. extragând anumite învataturi religios-morale. desigur. preotul poate aborda catehizarea si sub forma unor mici cuvântari conjuncturale (scurte pareneze . Maslu. * Dintre subiectele controversate interconfesional.cultul Sfintilor. a. bioenergia. .simbolismul Ierurgiilor. În afara de temele enumerate mai sus. sau sub forma unor cicluri care. . separat).). poate face comentariul unui icos sau al unui condac. Succesiunea subiectelor va avea. propunem: . pe rând. . . se poate aborda importanta tamaduirii sufletesti ca mijloc pentru facilitarea vindecarii trupesti etc.cultul Maicii Domnului.. se poate explica. etc. actualizându-se acele virtuti care se cer imitate astazi s. desigur.. . clonarea.

cu toate ca timpul este foarte limitat. sau este din afara subiectului) ca problema legata de acea întrebare va fi reluata într-o cateheza ulterioara. Cuvine-se cu adevarat ).în ultima miercuri. pentru a li se permite sa plece la timpul stiut.30. practic. la care preotul va raspunde scurt. dupa slujba.în miercurile de mijloc. fie cât de scurta. sfintirea icoanelor . Nu mai mult. însa. 2. ca la aceste cateheze se poate declansa si un mic dialog. dialogul propriu-zis se poate desfasura si fara o anumita tematica. mai ales pentru cei care locuiesc departe. doua. de o ora !Este foarte important acest aspect: participantii stiu ca. însa. Din experienta noastra.în prima miercuri din luna. o ora. Pentru ca un astfel de dialog se desfasoara în biserica. iar cu cei doritori de a pune întrebari suplimentare se mai ramâne. Cei prezenti pot fi invitati. este bine ca el sa fie precedat de o slujba. Între orele 17. fapt de mare importanta psihologica dar si fizica. Facem miruitul. La sfârsit se face o mica rugaciune (de obicei. iar apoi. de asemenea. am constatat ca întâlnirea . însa. DIALOGUL SAPTAMÂNAL . lasând pe cei prezenti sa puna ad-hoc întrebarile ce-i framânta. nu mai mult. Desigur. cu promisiunea (daca întrebarea necesita un raspuns mai amplu. la orice fel de slujba de peste saptamâna.30 . urmatorul procedeu: am organizat dialogul în fiecare miercuri seara.18. cu cei care doresc sa ramâna la dialog ne asezam în jurul unei mese si stam de vorba. prin rotatie (o data pe luna): sfintirea apei (agheasma mica) . atât cât este nevoie. este nevoie ca cel putin o data pe saptamâna sa aiba loc o întâlnire speciala. Noi am experimentat. la orele 18. mai sunt retinuti doar o singura ora .Ca o concluzie la acest prim paragraf subliniem marea importanta a unei cateheze. doua vecernii mici . Notam. iar preotul sa raspunda pe rând la ele. Întrucât la o cateheza programata dupa o slujba nu se poate desfasura un dialog întotdeauna eficient.30 savârsim urmatoarele slujbe. sa puna o întrebare. prestabilita în acest scop. care sa nu depaseasca. totusi. atât cât este programat.

p. sau li se pun întrebari. v. idealul: participantii sa fie singuri în stare sa interpreteze d. bunaoara. iar în saptamâna urmatoare se comenteaza cele citite. astfel. d.. m. mai ales a unora cu preocupari mai intense. chiar daca se va înainta mai greu cu parcurgerea Bibliei. se poate recurge la citirea biserica.cum se spune. credinciosii pun întrebari. dupa care întariti cu învataturile Mântuitorului Iisus Hristos si ale Sfintilor Apostoli . pentru ca în eventuale confruntari cu sectarii sa nu fie pusi în inferioritate. în timpul dialogului. dupa caz. de fapt. existând. Este recomandabil. 234 Dupa câteva întâlniri. ortodox textele biblice. iar preotul va fi. a se începe cu Noului Testament. preotul raspunde." . De ce? Pentru ca Vechiul Testament este mai greu de parcurs pentru începatori.pentru dialog este mult mai eficienta daca exista o tematica prestabilita. în acest sens. Acesta este. iar cititorii cu mai putina rabdare se pot demoraliza repede. Câstigul este în ca asculta toti. Dupa aceea se iau ca tema alte 10 capitole s. cu scurte comentarii. care se citesc cu atentie acasa de catre fiecare participant. se iau de fiecare data pentru lectura câte 10 capitole. a. Practic. "cu creionul în mâna" . riscul abandonarii. pe când acasa nu toti îsi fac "temele. De aceea vom face mai întâi lectura si studiu asupra Noului Testament.. 234 Acolo unde credinciosi sunt mai putin dispusi sa ia "teme pentru acasa". Exista multe locuri care pot crea dificultati si poticniri. preotul poate îndemna pe cei prezenti sa se ofere pentru a prezenta ora urmatoare un rezumat al celor citite. cum se pot organiza lucrurile: - se programeaza citirea sistematica Bibliei. explica. iar cu timpul raspunsurile si explicatiile vor veni chiar din partea lor.vom parcurge cu mai mare eficienta paginile Vechiului Testament. un "moderator" care va interveni doar atunci când se impune. Iata. astfel.

cel mai practic ni se pare al pr. rugaciunea (Împarate ceresc. macar unui numar restrâns de participanti. 481 p. George Dogmatica Editura Episcopiei Ortodoxe Alba . 1952. morala si civica. sau facând un scurt comentariu asupra unor evenimente religioase majore De exemplu. social.Iulia. ora de "dialog biblic" se va structura astfel : 1. a fost reeditat dupa 2 3 6 Dintre 1990. Idea este ca credinciosii sa fie cooptati în procesul de catehizare. Si din Catehism se pot da "teme pentru acasa". Se prezinta într-o formaOrtodoxa. Bisericii Ortodoxe Române. pentru contextualizarea cunostintelor biblice si dogmatice. Bucuresti. fapt care permite . Preotul face o mica dupa care toti cei prezenti iau loc. Remete. manualele recente. alte subiecte cerute de contextul religios. pentru ca credinciosii sa fie familiarizati cu principalele puncte ale doctrinei ortodoxe. teme liturgice cu explicarea simbolismelor slujbelor principale. cei care au în biblioteca aceasta carte. cu dezbaterea acelor învataturi controversate cu sectarii (teme care se pot face si în paralel cu dezbaterea "lectiilor" dogmatice). Învatatura de credintaEditura Institutului Biblic si de Misiune al ortodoxa. introducere. 236 . sau altceva potrivit). teme misionare. 2. 235 . limbaj cu bibliografie la limpede. aprox. ca de pilda cel cu întrebari si raspunsuri . 1996. care. Tatal nostru. sub forme usor prescurtate. Pentru a se elimina pericolul rutinei. desigur.- o alta faza a dialogului presupune lecturarea Catehismului . - în etapa urmatoare se poate trece la parcurgerea unui manual de Dogmatica . chiar economic si politic. 5 minute. într-un moderna. al plictiselii si al saturatiei. sa le expuna. reamintind celor prezenti ce s-a discutat ora trecuta.între alte obiective ale dialogului trebuie sa mai figureze: anumite capitole din Istoria Bisericeasca Universala si româneasca. în masura în care acestea implica educatia religioasa. sa pregateasca lectii. lect. sa raspunda ei însisi macar la întrebarile mai usoare etc. 370 p. de preferinta a 235 unuia mai bogat. cultural. zi. pentru început de nivel mediu aprofundarea si fixarea cunostintelor de Catehism.

ci si în cel rural. ca de pilda Catehismul . BIBLIOTECA PAROHIALA. în tara sau strainatate. un duhovnic mai îmbunatatit. astfel ca . Acest fapt va fi. deschidere fata de experientele altora. Ultimul sfert de ora al întâlnirii este bine sa fie rezervat întrebarilor de ordin general. astfel. Se face o rugaciune orei se fixeaza tema si prezentatorul ei pentru data viitoare. iar acolo unde ei se poticnesc intervine preotul. chiar un laic specialist într-o problema care-i intereseaza pe enoriasi) pentru ca dialogul sa arate. Credinciosul rânduit 4. iar preotul sa vegheze asupra acestui aspect. foarte important din punct de vedere psihologic . 15 minute. însa. despre care vom vorbi mai jos.petrecute în acea saptamâna. Desigur. în aprox. Din când în când este bine ca la aceste dialoguri sa invitam câte o personalitate din afara parohiei (un profesor de teologie. Cei de fata pun întrebari.pe nesimtite . economice. prezinta "tema". sociale. sau altcineva dintre participanti. 6. În ultimele 2-3 minute ale 7. Anumite teme discutate la acest dialog pot fi prezentate în sinteza în paginile Buletinului parohial. 3. întotdeauna si-n tot locul au fost preoti care s-au straduit sa faciliteze procurarea cartilor pentru crestinii iubitori de lecturi . chiar politice (când ele se interfereaza cu problemele religioase). Este bine ca regula sa fie pastrata. 3. o exceptie. Se poate întâmpla uneori ca participantii sa se lase absorbiti cu totul în anumite discutii. de încheiere sau se cânta ceva. pe teme religioase.sa se depaseasca 60 de minute. nu numai în mediul urban. În vremurile noastre nu se mai poate concepe catehizare fara o lectura minima din partea credinciosilor nostri. repetam. la care încearca sa raspunda mai întâi cel care a pregatit tema. Este adevarat ca la oras credinciosii au conditii mai prielnice în acest scop. Vietile Sfintilor etc. mici dezbateri pe teme culturale. însa. 5. dar si crestinii de la sate trebuie sa citeasca macar Sfânta Scriptura . daca nu si alte carti de capatâi ale crestinului. fara a se eclude.

cât si pentru cei care. Biblioteca 38 numara acum peste 1500 de exemplare. recomandam a se citi interviul pe aceasta tema publicat în anul 1994237 . în carti si în bani. Ilie Gorgani. autori. 237 . cât si cu privire la donatiile facute pentru a ne sprijini. asa încât nu prezentam acest aspect ca pe o noutate. Spuneam mai sus ca acest Noutatea pe care o sustinem este ca . pentru ca toate cartile sa fie expuse la vedere 238 . astfel. marturisim faptul ca solicitudinea crestinilor fata de initiativa noastra a fost foarte mare. Lacas. interviu al carui continut este în mare masura valabil si astazi. atât prin sporirea cunostintelor teologice. suntem în situatia de a suplimenta rafturile celor trei corpuri de biblioteca. Acum. care sa functioneze cu scopul de a împrumuta cartile solicitate. În plus. ca biblioteca ne-a fost un sprijin direct si permanent pentru dialogul de miercuri seara. cunostintele în materie de religie. publicat în "Vestitorul Ortodoxiei" din 15 mai 1994. în piete. teme etc. Practic. neavând termeni de comparatie.evlavioase. Cum multi dintre crestinii nostri nu au posibilitati sa cumpere carti ortodoxe. procedeu nu poate avea pretentia a fi nou. vor risca sa ia de buna învatatura gresita. BULETINUL PAROHIAL reprezinta un mijloc de catehizare deosebit de eficient în zilele noastre. solutia salvatoare este înfiintarea de mici biblioteci parohiale. care-si pot îmbogati. 4. confirmam toate cele spuse atunci. pentru a fi la îndemâna tuturor Pentru alte detalii. daca nu-i vom ajuta noi pe crestinii nostri sa citeasca literatura ortodoxa. cât si ca baza de discutii asupra unor carti. la 7 ani de la publicarea acelui material. în parcuri. Se întelege. o vor citi numai pe cea sectara si. atât în ceea ce priveste împrumutarea cartilor. pe care sectarii le împart gratuit. de fapt. atât pentru crestinii participanti la Sfintele Slujbe. Astfel. despre un material în legatura cu amenajarea bibliotecii cu împrumut în bisericii Sf. p. biblioteca trebuie sa fie amenajata în Sf. interiorul 22. peste tot: pe strada. în cutiile postale etc. credem. Atentia spre care trebuie sa ne concentram astazi cu mai mare solicitudine este legata de faptul ca sau înmultit într-un chip fara precedent cartile eterodoxe. din Este vorba.

dar ne si obliga din ce în ce mai mult. departe de a constitui o povara financiara.diferite motive. Întâi de toate. Prin diversi credinciosi. 4 0 Am primit recent un telefon din America. nu pot veni la biserica. care cunostea biserica noastra. sa-l spovedesc. Sprijinul misionar al unei publicatii parohiale este deosebit de mare. cu pregatire de nivel universitar si cunoscator al realitatilor din parohie.. ca a dorit sa este ma cunoasca. totodata. La fel ca în capitolul precedent. în biserica. Sacrificiul de timp si bani nu este prea mare. este si un mijloc eficient de sensibilizare a cititorilor Într-o zi. Trebuie sa recunoastem deschis ca nu toate numerele. ca este în delegatie la Bucuresti. conditia de începatori. mi-a spus ca din Satu Mare si ca a citit un numar al Buletinului. Ecourile pe parcursul celor trei ani de aparitie sunt deosebit de încurajatoare. însa.. astfel ca orice parohie. cu programul slujbelor si cu alte stiri de interes general. nici toate materialele publicate sunt la nivelul dorit de enoriasi. le vor pune sectarii foile si brosurelele lor pline de otrava ucigatoare de suflete. buletinul se raspândeste nu numai în parohie. ci mult în afara ei. Cheia reusitei. m-a întâmpinat un credincios care s-a prezentat cu mult respect. ne încurajeaza.. spunem si aici ca daca nu vom pune noi. Am primit cereri pentru abonamente din locuri la care nu gândeam. chiar cu posibilitati materiale mai modeste. O data cu acestea. dar se pot bucura de citirea unui cuvânt ziditor si pot fi beneficiarii unor îndrumari liturgice. este o buna pavaza împotriva colportajului sectar.. consta în închegarea unui colectiv redactional constiincios. ortodocsii. ceea ce am si facut în clipele 2urmatoare. 240 239 . trecând chiar De peste tot am primit telefoane de confirmare. cu speranta într-o mai buna reusita în viitorul apropiat. M-a rugat. enoriasii pot fi tinuti la curent cu anumite probleme administrative. ne-a solicitat contul de la banca pentru a ne ajuta cu o familia anumita la suma cheltuielile pentru restaurarea Catapetesmei. în mâinile credinciosilor nostri macar o publicatie cu învatatura cea mântuitoare. fapt care ne bucura. Ne asumam. poate sa întreprinda acest demers. O data cu felicitarile pentru continutul buletinului. Buletinul parohial. respectiva. în toate colturile Bucurestiului si ale tarii granitele ei în Europa si pe alte continente. cu aprecieri dar si cu anumite sugestii si observatii pentru îmbunatatirea grafica si de continut. 239 . fie si partiale.

sa cunoasca preotii care au scris materialele publicate etc. din toate punctele de vedere. legat de o anumita sarbatoare. Preotul apare în fata credinciosilor si în postura unui om care scrie.pentru a sprijini material biserica. scurte comentarii asupra evenimentelor mai importante. chiar si numai cu un buletin lunar. preotul poate avea. în afara de cele mentionate deja. Alaturi de preot. Pe lânga predici. care se înscriu pe linia misionar-pastorala. îmbogateste cultura generala si în special pe cea teologica. Placându-le atmosfera. cuvânt ce constituie propriu-zis nucleul unei predici pentru sarbatoarea respectiva. data cu sporirea numarului participantilor la sfintele slujbe o . prin lecturile obligatorii pentru redactarea anumitor materiale etc. preotul poate publica mici eseuri pe teme religioase si cultural-educationale. este faptul ca are prilejul sa publice. enoriasi ai parohiei respective pot contribui cu diferite materiale. poezii. chiar daca scrisul nu este poate la înaltimea unui membru al Uniunii Scriitorilor. În câtiva ani. Pe una dintre pagini se poate publica numele donatorilor. Dar "sacrificiul" este rasplatit peste masura. pictura. Între beneficiile de care se poate bucura preotul. s-au atasat cu totul de sfântul nostru lacas. un numar apreciabil de predici publicate. care vor imita gestul celor despre care au citit. sa vada cum se desfasoara o slujba. Avem cazuri de crestini care numai dupa ce au citit un numar al buletinului au venit la biserica. mai ales în cazurile în care se desfasoara lucrari de reparatii. Este bine ca preotul sa coopteze cât mai multi . care favorizeaza întâi de toate perfectionarea limbajului omiletic si catehetic. restaurari etc. Pe prima pagina (uneori continuând si pe a doua) este bine sa se publice întotdeauna un cuvânt pastoral. asadar. cum este cazul cu al nostru. amanunt stimulativ pentru alti crestini. Dar cel mai mare câstig al lucrarii acestei foi parohiale este stimularea unui mai mare atasament al credinciosilor fata de biserica respectiva. iar publicarea înseamna un antrenament pastoral-misionar deosebit. cu prioritate din câmpul religios etc. Este adevarat ca alcatuirea materialelor pentru buletin necesita un anumit sacrificiu de timp si energie.

Evident. colectivul redactional. am încercat sa prezentam câteva mijloace de catehizare ce pot fi utilizate în biserica. dar ultimele doua ( buletinul parohial ) depasesc spatiul propriu-zis al bisericii. ci va explica fiecaruia dintre cei "respinsi". dar pentru a vorbi despre ele este nevoie de un studiu separat. asa cum am procedat. dar nu le va respinge cu brutalitate. de fapt. în familie sau alte locuri. iar redactia . sa nu înceapa fara binecuvântarea chiriarhului locului. se recomanda ca editarea buletinului. spunând ca. Pentru a preîntâmpina orice fel de neplaceri. ca de altfel a oricarui gen de publicatie parohiala. fie datorita continutului slab. pentru ca nu neam propus acest lucru. nici un material nu va fi publicat fara stirea sa. Biblioteca poate functiona cu succes si într-o camera a casei parohiale de lânga biserica. în sedinta de lucru avuta. pe de alta parte. întrucât buletinul trebuie sa-si pastreze cât mai mult posibil caracterul parohial .colaboratori. preotul nu este bine sa-si asume niciodata singur responsabilitatea editarii. De fapt. pentru ca lucrurile sa se desfasoare "cu binecuvântare ierarhica". primele doua ( cateheza sidialogul ) se biblioteca si pot subsuma total interiorului sfântului lacas. nu a dat încuviintare pentru materialul respectiv. Desigur. dar. Nu am vorbit nimic despre catehizarea în scoala. nu va putea publica materialele tuturor celor care se vor oferi. în plen. * Concluzii . Este un semn de încunostintare si supunere canonica. pentru ca el raspunde de fapt si de drept pentru tot ceea ce se întâmpla în cadrul parohiei. pentru ca unele sunt nepublicabile. prin alcatuirea studiului "Factorii esentiali ai educatiei". familia si scoala sunt factori esentiali ai educatiei religioase. de fapt. deschis tuturor enoriasilor. Dintre cele patru mijloace propuse mai sus. cu tact si delicatete. fie din cauza neconcordantei cu profilul publicatiei. Asa cum se poate sesiza în titlul materialului de fata.

p. întrucât va avea din capul locului constiinta ca nu se mai poate face astazi pastoratie numai prin savârsirea slujbelor traditionale. ce e ex. De aminte ca au trecut 18 ani! Afirmatiile sunt valabile. 162 . cu zelul cunoscut. 1995.. pentru împlinirea mandatului sacerdotal încredintat noua de Mântuitorul Iisus Hristos. vrea logica. Iata . spre durerea si pierderea Ortodoxiei. vrea o desfasurare de idei. sa poata deci raspunde preocuparilor credinciosilor ideile azi. mitropolitul Antonie al Ardealului 241 . preotilor tineri le recomandam a se sfatui cu cei mai în vârsta. * 241 * † Dr. Procedând asa preotul începator va dovedi ab initio vocatie autentica. ceea . DIAQHKH sugereaza depasirea simplei . sobru si cautat. învatati. Trebuie sa raspunda la exigentele lor. Plamadeala noastra Sale: Se cere în plus Nu mai merge numai cu Ceaslovul si cu . 162... pentru ca niciodata nu este prea devreme pentru o lucrare misionara importanta. p. 4 2 Atragem atentia ca sensul original al expresiei "învatati" este faceti " ( vb " ucenici maqhteuvsat ). nici doar cu "ceaslovul si molitvelnicul". bineînteles. totusi. În sfârsit. pentru ca lucrarea lor se raporteaza mai mult la cei care trec pragul ei. Si înca odata atragem atentia asupra pericolului tot mai iminent: daca nu vom utiliza noi." (Matei 28.Buletinului de asemenea. Antonie . "Exigentele lumii moderne au crescut si din alte puncte de vedere.instruiri pe linie informativa. 19) 242 .. care experimenteaza metode si mijloace corespunzatoare exigentelor pastorale de astazi. “învatati” având astfel sensulformati ucenicilo . de H KAINH . preotii ortodocsi. contextul afirmatiei Î. aceste mijloace prezentate (si altele asemenea) le vor utiliza. Le-am inclus. facem mentinea ca cele patru mijloace prezentate aici este recomandabil a fi utilizate chiar de la începutul pastoratiei. dupa expresia unui înalt ierarh al Bisericii noastre. trebuie sa vorbeasca în limba lor. Vezi. Sa luam stil " floricele. S. daca nu chiar superior lor. pe cei care nu vin la sfintele slujbe. a slujitorilor a crescut atunci 2simtitor.. P. limba veacului nostru. la subsolul paginii). 155.. Preotul trebuie sa fie egal cultura cultura. 1984. col. sectarii si neo-sectarii. fiindca numai asaînmai poate sta de vorba cu Molitvelnicul ei. fara a-i exclude. nu se mai multumeste cu retorici ieftine si cu (p. de Lumea de astazi a început sa vrea altceva. nota *. I. De aceea. cu pastoritii lui. faceti-i ucenici ai lui de sufletele r Hristos! . "Mergând. aceste afirmatii au fost facute în anul 1982 (vezi p. dar responsabilitatea noastra. în lista mijloacelor "din biserica"..163). Atena. Vocatie si misiune crestina în vremea Sibiu. 131. sa macine veacului nostru si ale societatii noastre. vrea argumente.

* .

dr. 1976 si Pr. între obligatiile de concurs. încercând sa venim în întâmpinarea celor interesati. numiri în oras etc.IX. (în curs de noastre COSMA. ca exemplificari. Bucuresti. Pe parcursul ultimilor ani. intra si e prezentarea si sustinerea unui anumit numar de cateheze. ca îndrumar pentru misiunea catehetica de la parohii. vom prezenta strategia redactarii si sustinerii catehezei. REPERE TEORETICE. însotita de câteva schite de planuri. de asemenea. potrivit puterii de receptare a învataturii. iar îndrumarele din acest domeniu sunt putine 243 . prof. se adreseaza deopotriva si preotilor începatori. Bucuresti.). Manual CALUGAR. Consideram mai potrivit sa propunem "schite de cateheze" si nu "planuri dezvoltate". multi dintre tinerii nostri absolventi mi-au solicitat frecvent ajutorul în acest sens. METODICE SI PRACTICE PRELIMINARII . prof. Dumitru Catehetic . tiparite în urma cu mai bine de 20 de ani. promovare. cât si la catehetii însisi. nu mai corespund întru totul actualitatii si se gasesc foarte rar. Arad. conceput propriu-zis pentru Cursul de Catehetica al studentilor anului al III-lea de la Facultatea de Teologie Pastorala (zi si fara frecventa). pentru a da posibilitate fratilor mai tineri a le dezvolta singuri. 1978. mai ales ca manualele de Catehetica. Sorin Cuvinte ale dreptei . cât si pentru a le adapta continutul la situatiile concrete în care îsi desfasoara misiunea. Teologice. Se stie ca la aceste examene. . Iar când spunem "adaptare" ne referim atât la beneficiarii (ascultatorii) catehezelor. 2 43 Dintre manuale mai cunoscute sunt doua: Pr. Manual PETRESCU. si de transmitere. dar si pentru a veni în sprijinul lor atunci când se prezinta la anumite examene ( definitivat. Materialul de fata. 1992. atât pentru a fi originali în alcatuirea lor. iar ca îndrumar catehetic a pentru Seminariile mai apropiat de zilele recomandam volumul Pr. 572 p. de problemele concrete etc. Nicolae Catehetic . credinte reeditare) . de râvna personala. totodata în functie de nivelul intelectual si duhovnicesc. pe de o parte. prof. a pentru Institutele Teologice. pe de alta. transfer. De aceea. REDACTAREA SI PREZENTAREA CATEHEZEI.

1. argumentelor. Maria HETCO. întâi de toate. Aceste etape se aseamana foarte mult cu cele care trebuie parcurse pentru întocmirea si sustinerea predicii. mimica.P. Trad. Inventio ( inventio-ire = descoperire) actio (grija pentru gestica. 1974. memorarea). Cum si cât timp afectam fiecareia dintre aceste trei etape 244 A se vedea QUINTILIAN. "inventio" presupune si explorarea propriei memorii. de fapt. memoria (asimilarea. care pot asigura originalitatea catehezei: începutul lucrului.T. ETAPELE REDACTARII SI PREZENTARII CATEHEZEI Redactarea si prezentarea catehezei implica parcurgerea unor etape obligatorii. De aceea ne vom ruga Lui sa ne ajute cu harul Sau pentru a întocmi si rosti o cateheza folositoare pentru zidirea întru mântuire a credinciosilor. M. 244 : elocutio (grija pentru limbaj si stil). rugaciunea va face ca redactarea catehezei sa se desfasoare într-o atmosfera harica. iar meditarea sau cugetarea profunda asupra temei ne va antrena întreaga fiinta în perspectiva redactarii. Cateheza nu este doar lucrarea noastra. Astfel.. a. Fabius.) va fi determinanta în asigurarea originalitatii. Bucuresti. în aceasta etapa a gasirii si adunarii materialului. pentru valorificarea unor cunostinte acumulate în timp. digresiunilor etc. B. II si III. o rugaciune pentru meditarea asupra temei si modalitatii de lucru si încercarea de a schita un plan scris fara a consulta nici o sursa de inspiratie . Schita personala (cu formularea temei. fie chiar si mai scurta. atitudini etc. din Retorica latina inventio (adunarea materialului).). Arta oratorica . Ca orice act liturgic si cateheza este sinergica. În acelasi timp.implica efortul de a gasi si aduna materialul în legatura cu tema ce urmeaza a fi tratata. preluate. divino-umana: împreuna-lucrarea omului cu Dumnezeu. Din punct de vedere practic. a ideilor. dispozitio (aranjarea lui). recomandam trei mijloace speciale. I. 409 + 383 + 465 p. la fel ca în cazul pregatirii apropiate a predicii. vol. lucrarea lui Dumnezeu. ci este. . .

. 245 originala ). vom adauga altele. Writing the etc. solutii. vom recurge desigur si la sursele pe care le consideram de folos. însa. Dupa ce ne-am fixat. propune1.. Centurion. caci peste noapte subconstientul continua sa caute idei. si în unele tratate omiletice occidentale. în asa fel încât dimineata beneficiem de ele fara sa fi facut vreun efort special. An Choosing the subject sermon. Mettre au point la rédaction . Penser à etapele: 2. 6. etc. Michigan. to contemporary "Baker book house". 2. formulari. începem sa ne facem planuri în minte cu cinci-sase zile înaintea sustinerii efective. idei. în legatura cu redactarea predicii. "printre picaturi" . sentimentul stapânirii temei si Cele trei etape propuse de noi se regasesc. l'auditoire. Astfel. Lire préparation dans le missel (sans notes ni commentaires). Pe parcursul zilelor respective vom renunta poate la unele idei cu care am pornit. . dintr-o zi programata anume. Faire une première rédaction. J. 77-78. vom reveni asupra unora etc. Studying the text. între alte treburi si obligatii. framântând teme. ab initio . (p. gândindu-ne la eventuale actualizari etc. etapei "meditatiei" îi consacram de obicei un spatiu mai mare de timp: propriu-zis. 4. Preparing the precher. Un alt . Astfel. BAUMANN urmatorii ("steps"): and text. les textes Travailler les textes avec commentaires. dupa rugaciunea de început. Acest "proces" mental este întru-totul benefic si se poate desfasura cu întreruperi. Bunaoara. propriile idei si intentii. care nu difera esential de cea a redactarii catehezei. p. Daniel semnaleaza pasi 1. Prayer begins all preparation. timpul care se va scurge pâna la schitarea în scris a planului si a continutului. 3. Grand Rapids.. Daca nu vom proceda asa si vom începe prin a ne inspira si copia de la altii. finale. dupa câteva zile de cautari vom avea deja o multime de idei si formulari. vom fi inevitabil influentati si riscam sa nu mai avem mai nimic original în cateheza respectiva. coautori Guide du volumului à l'usage des laics et des . Shaping the material. 1994.cum se spune. având în vedere cu prioritate Sfânta Scriptura si Sfintii Parinti. De multe ori si seara. Sa luam un exemplu: pentru o cateheza saptamânala. Méditer personnellement les textes. înainte de a adormi. în capitolul "La prêtres d'une homélie". este bine sa ne lasam antrenati în aceste "meditatii catehetice". introduction exemplu ai preaching este cel dat de Paul GUERIN si Terence SUTCLIFFE. . prédicateur Paris..preliminare în parte vom stabili de la caz la caz. Dintre ele. Schita personala (am zice si prezinta înca doua avantaje: catehetul are. 1988 117-119). 3. 5. din care vom selecta apoi si vom asterne în scris ceea ce consideram ca este necesar 245 .

Cateheza trebuie scrisa în totalitate. eretici etc. a notitelor. digressio = utilizarea ilustratiilor în legatura cu tema (pilde. vehementa (în sensul bun al cuvântului) si chiar si putin patos. argumentatio = prezentarea temeiurilor (probelor) pentru sustinerea celor expuse si. este de neaparata nevoie sa se alcatuiasca macar un plan mai dezvoltat. aranjare ) înseamna operatia de repartizare a materialului potrivit momentelor logico-psihologice ale catehezei. pe care le vom prezenta ceva mai jos. mai ales de catre începatori. n-o vom scrie în întregime. liturgic s. placut si convingator. care au darul de a "rupe" monotonia expunerii. pentru respingerea argumentelor adversarului (secatanti. redactarea efectiva a catehezei o vom face într-un limbaj corect gramatical si într-un stil cât mai frumos.constientizeaza limitele în care va face munca de documentare. sub aspectul corectitudinii gramaticale si al frumusetii de exprimare. b. În cazul în care. Elocutio ( elocutio-onis = exprimare. exordium = partea diviso = analizarea faptelor si ideilor. La folosirea materialului trebuie sa ne ferim pe cât posibil de copiere (plagiat!). corespunde într-o anumita masura cu momentele din retorica greco-romana: introductiva. care presupune o anumita fermitate. Acest material . Se întelege de la sine ca si limbajul va fi cel potrivit continutului catehezei si cadrului în care se desfasoara. în scopul de a fi cât mai convingator. adica un limbaj teologic.a. cât si pentru vorbitor. de a crea un binevenit "respiro". peroratio = partea finala a expunerii. dupa caz. ceea ce va favoriza ulterior câstigarea unui timp pretios. atât pentru ascultatori. din diferite motive. c. narratio = istorisirea faptelor. bisericesc. chiar daca în materialul adunat avem multe idei ale altora. Ordinea acestor momente. istorioare etc. Dispositio (dispositio-onis = orânduire.). sau chiar prin asezarea de semne în cartile sau revistele pe care le vom utiliza. Materialul poate fi adunat apoi sub forma fiselor. Dupa ce am repartizat materialele la locul potrivit în cadrul planului. fel de exprimare. stil ) este etapa în care vorbitorul se va îngriji de stilul cuvântarii.).

p. pe buna dreptate scriitorul francez Buffon (1707-1788) a spus ca "Le style est l'homme même. 247 Pentru consideratii speciale privind limbajul si stilul poate fi consultat articolul Factori nostru. nu de compilatie. însemana respectarea regulilor de baza 246 DICTIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII (DEX). dar aplicat el se prezinta cu anumite particularitati. exceptând textele scripturistice si patristice. precum am mentionat mai sus. stil. talentul. arta de a exprima ideile si sentimentele întro forma aleasa. Stilul reprezinta. de fapt. 3-4. doar elementele de baza ale stilului. potrivit Dictionarului scriitor pentru a-si exprima gândirea si simtirea sa. dimpotriva. întregul efort stilistic al catehetului. Explicativ al Limbii Române. un fond comun. nr. material ilustrativ publicat în ai "Studii etc. • 247 gramatical (sau literal. pentru o minima orientare. Seria 103. gestica. În traducere. cateheza totalitatea mijloacelor lingvistice pe care le foloseste un Sau. fara sa intram în detaliile care trebuie studiate de fapt în cadrul gramaticii limbii române.. ROMÂNE Bucuresti. de la vorbitor la vorbitor. caci este un act de creatie personala. Etapa "elocutio" implica. De aceea. a II-a.. 1998. frazele si cuvintele altora. II. esential. . nu altii prin noi.cules trebuie în asa fel prelucrat încât sa avem sentimentul ca predica si cateheza întocmita este a noastra. asadar. elocutio înseamna exprimare sau stil. Cu timpul vom folosi tot mai putin materiale de împrumut. În cele ce urmeaza vom puncta.246 Stilul catehezei are. potrivit temperamentului." Din punct de vedere omiletic si catehetic stilul poate fi analizat sub trei aspecte: gramatical. Editura "Univers enciclopedic".. care nu deterioreaza niciodata originalitatea. personala . o autentifica. ad litteram ). 1021. reusitei predicii: notiuni de limbaj. anul L (1998). capacitatii. p. ci. col. pentru a învata noi însine. literar si bisericesc . 86Teologice". Vom folosi mai putin (sau deloc) ideile. starilor sufletesti si mai ales talentului oratoric.

din cunoscuta 2 5 1 Apud D. personificarea. invocatia retorica. claritatea. 40.. care ne pot duce. cu atât mai mult predica crestina: ea este. noastra". morfologic. TOCACIU. în ispita pretiozitatilor si al unei suficiente retorice. reticenta. sintactic. gradatia. de fapt. adica tendinta de a arhaismele. Principalele calitati ale stilului gramatical sunt: puritatea 249 . Remarca poetului ne sugereaza a nu pierde dulceata si frumusetea limbii noastre de dragul modernismului si al neologismelor. interogatia retorica. la saracirea 2limbii. Eminescu avea sa noteze plin de admiratie: “Aceasta este dulcea limba a trecutului!” 251 . Mihail Eminescu participa la parastasul Voevodului Grigore Ghica. precizia. metafora. 139. de altfel. 248 elimina cu orice pret poezie "Limba p. • corectitudinea. p. care implica urmatoare clasificare: figuri stilistice de cuvinte si figuri stilistice retorice. finetea siarmonia stilistica . 1994. iar figurile epitetul. Na¡ionalismul lui. Edit. la Iasi. repetitia. alegoria. Daca în antichitate oratoria (sau Retorica ) era considerata o arta. trebuie sa fie mereu opera de arta. antilogia (sau paradoxul). Este. Bucuresti. adica vorbirea figurata. armonizat desigur lexicului actual. comparatia. hiperbola stilistice retorice mai utilizate sunt: inversiunea. Impresionat de frumusetea limbii liturgice din rugaciunile si cântarile slujbei. atitudine care duce. A nu se face confuzie cu "purismul". literar .. a schimba ) se înscriu: etc. o mostra a "Semantica" este ramura lingvisticii care se ocupa cu sensurile 2 4 9 cuvintelor. adica stilul limbii "vechilor cazanii" 250 . MURARASU . antiteza. La 3 octombrie 1876. eufemismul. exclamatia etc. Eminescu Bucuresti. atât de apreciat de catre credinciosii nostri. Vezi si ed. 1932. cu toate ca ea se axa cel mai adesea pe discursurile avocatilor în tribunale.ale limbii din punct de vedere fonetic. “Pacifica”. de fapt. lingvistic si semantic 248 . 188. Cum predica si cateheza sunt considerate tot un acte liturgice. sub îngrijirea lui Oliviu a. 5 0 Dupa celebra expresie a poetului-preot Alexei Mateevici. provincialismele si neologismele. Între figurile stilistice de cuvinte (numite si "tropi" de la grecescul trevpw = a întoarce. • bisericesc . savârsit cu prilejul dezvelirii bustului acestuia. a IInota . concesia. detestabile în urechile ascultatorilor. stilul trebuie sa fie acelasi. stilul liturgic al sfintelor slujbe.

sau oricarei alte slujbe. De aceea. la televizor. Pe cacofonii 252 . gramatical. totodata. dar ambianta în care se rosteste trebuie sa fie aceeasi ca în timpul rugaciunii. plecându-se de la radacina termenului "os-oris" (gura). La Amvon trebuie sa se vorbeasca altfel decât prin ziare. la radio. care însemana "urât" si fonhv " = sunet. ferite de banalitati. În acest scop cel mai mare sprijin îl va avea în planul catehezei. Este. nu ai forului de alta parte. predica nu se confunda cu rugaciunea. ci pentru a transmite la modul optim adevarurile de credinta. ca o slujba. arta pentru mântuire . Evident. dar si "rugaciune". dar se vor retine toate ideile importante. pe strada. Sau. cuvântul "oratorie" vine din latinescul "oratoria" care înseamna "vorbire". dar ne si rugam în acelasi timp. caci cu aceeasi gura vorbim. dezacorduri si . inteligente. Cuvintele predicii si ale catehezei sa poarte pecetea liturgica a cuvintelor armonioase de rugaciune. Or. fara a respinge tot ce este placut. ci un liturgic care se desfasoara în cadrul liturgic al unei sfinte slujbe. ci arta pentru a-i convinge pe ascultatori la Pe scurt. ca în predica si cateheza nu facem arta pentru arta. iar fidelitatea memorarii va depinde în mare masura de caracterul logic al acestui plan. Asadar. Desigur. predicatorii crestini trebuie sa ramâna oratori ai Amvonului. altfel spus. literar etc. cuvânt cu cuvânt.vorbirii îngrijite. predica nu este o vorbire oarecare. bisericesti . De savârsirea faptelor bune în vederea mântuirii. 252 act De la gr. vulgaritate. memorarea nu se va face mecanic. patrunzatoare. Memoria presupune efortul de memorare pe care catehetul trebuie sa-l faca pentru a face o expunere libera. inclusiv succesiunea lor. la piata etc. dar rostirea omiletica se poate numi foarte bine si "oratorie bisericeasca". d. cum foarte bine s-a spus. sfintenia adevarurilor evanghelice nu poate fi exprimata decât prin cuvinte curate. stilul omiletic si catehetic autentic este cel bisericesc. Noi spunem acum "predica". " kakov "". " . care valorifica dulcea limba a trecutului. Dar sa retinem. nu vom utiliza figurile stilistice de dragul stilului. frumos si convingator din stilurile exprimarii obisnuite. aceea.

variata . nu fortata. nici prea grabita (carei lasa în urma pe ascultatori). spatiului în care vorbim. gestica . în loc de vorbire calma. dar numai în anumite momente si în nici un caz nu vom tipa! Asadar. cu timbru placut. adaptându-se permanent la continut si la simtamintele pe care vrem sa le exprimam. în general. Se întelege. vorbitul prea tare. corecta . vocea. În unele momente vorbim mai tare. trebuie sa aiba câteva însusiri de baza: naturala . armonioasa . . ca la cateheza. Astfel. cu o intensitate a vocii bine armonizata contextului liturgic. Sa luam aminte ca vorbitul mai tare nu înseamna sa tipam! Nimic mai dezagreabil ca tipetele. conforma cu regulile ortoepice ale gramaticii. dulce. mimica . calda. uneori pronuntând si câte un cuvânt soptit. auditoriului. Este adevarat ca în unele momente continutul catehezei solicita o intensitate mai mare a vocii. în altele mai încet. nici prea rara (care duce la plictisirea si pierderea receptivitatii ascultatorilor). trebuie sa fie naturala. În cateheza nu utilizam invariabil aceeasi intensitate a vocii. fiind atenti în tot timpul sa fim auziti de toata lumea. curata. nici cautând sa imite pe cineva.e. Gesturile catehetice sunt miscarile mâinilor si ale corpului. tinuta vestimentara etc. Actio cuprinde toate mijloacele catehetului prin care îsi expune cateheza: vocea ( pronuntarea ). care însotesc rostirea. pentru ca trebuie s-o adaptam în permanenta textului. desigur. la fel ca în predica. nici afectata. Frumusetea unei expuneri rezulta nu numai din continut ci si din gesturi si miscarea corpului. De aceea trebuie sa avem un control atent mai ales asupra mâinilor si a capului. ca efect direct al vocii. deodata cu pronuntarea . adica o rostire echilibrata. dura sau stridenta. pronuntarea sau rostirea propriu-zisa a cuvântarii . nu fortata. potrivit cu firea si temperamentul fiecaruia.

prin care noi vedem lumea si lumea priveste în noi. înclinat în laturi lâncezeala. dat pe spate aroganta. Întrucât privirile unor credinciosi care urmaresc cu simpatie desfasurarea catehezei sunt încurajatoare pentru vorbitor. teapan si nemiscat o oarecare duritate de caracter. fapt care nu va trece neobservat nici de catre cei din jur. complet sau pe jumatate. în mod natural si discret textul catehezei. De aceea. precum dictatorii comunisti. de "statuie". fluturând mâinile în toate partile. ochii fiind numiti pe buna dreptate "ferestre ale sufletului". nu ne vom balansa corpul cu miscari de balet. Simtamintele noastre se pot citi foarte usor din felul privirii. Trebuie sa luam seama la câteva capcane: capul tinut prea mult plecat dezvaluie o timiditate excesiva.nu vom avea o pozitie rigida. în timpul catehezei vom privi cu seninatate pe cei din fata noastra. sau miscând tovaraseste mâna dreapta. fara a ne localiza cu insistenta asupra cuiva. ca este indicat a-i privi mai des. este un punct asupra caruia socotim de prisos a insista prea mult. credinciosii respectivi se vor simti stingheriti. urmarind mai ales expresivitatea ochilor. ori sa afisam o privire ratacita si cautatoare peste ascultatori. Vom privi în asa fel încât fiecare ascultator sa se simta vazut. obrajii. Tinuta vestimentara . Mimica si expresia fetei trebuie sa însoteasca. miscarea sprâncenelor. de asemenea. si nici sa tinem ochii închisi. Ascultatorii privesc tot timpul fata celui care vorbeste. la miscarea capului. De asemenea. miscându-l la fel de discret ca si celelalte parti ale corpului. Ci vom face numai acele miscari discrete. socotim. Altfel. rezumându-ne la observatia ca preotul trebuie sa fie îmbracat în odajdii . care trebuie sa fie tinut drept si natural. sau un anume colt al bisericii. Vom fi atenti. Dar nici nu vom face gesturi excentrice. absolut necesare pentru a sublinia anumite momente ale cuvântarii. sau de copil timid care-si rosteste sufocat de emotie poezia pe scena. dar nu minute în sir si nu doar pe ei. fixa. totodata. fruntea. totusi. nici nu vom ridica mereu calcâiele ca gimnastele. fara sa fixam privirea doar spre o singura directie.

deodata cu un continut corespunzator al catehezei.. va fi. sustinuta de catre un preot neglijent nu-si va împlini scopul! Trebuie eliminat categoric.. nepieptanat. prof.îngrijite. Isaac Sirul. spune Sf.respectul predica. Iar masur . 253 . unghiile. Bunul simt al predicatoruluisi catehetului. * Toate aspectele care tin de "actio". STANILOAE. ca nu poate purta inelul obisnuit. îsi va controla întotdeauna vocea. cu pantofii murdari etc. obiceiul unor confrati de a purta ghiul pe unul din degete. O buna stapânire si utilizare a vocii. Gestul este si de prost gust si sfidator: în timp ce multi dintre credinciosi abia îsi pot asigura pâinea traiului zilnic. Parul. prea mari sau prea mici.). face orice a lucru frumos! 254 Cine se îngrijeste sa cultive bubul simt. cu dintii stricati. D. mentionate mai sus (si altele asemenea) se încadreaza în acel simt al masurii pe care trebuie sa-l aiba orice slujitor autentic. Asta nu însemna. Craiova. sifonate. " Vestitorul Ortodoxiei". factor decisiv al reusitei si criteriu esential de evaluare a catehezei si predicii. de asemenea. dintii. mimicii etc. vezi Pr. Editura ortodoxa Mitropoliei Olteniei. Încu el aceste trei directii. Cât ar fi cateheza de buna. sau simtul bunei masuri. Spiritualitate si comuniune în Liturghia . va favoriza o comunicare optima cu ascultatorii-ucenici 255 . Nu murdare. 36. pronuntarea. zdrentuite. "pastorul" lor se afiseaza cu podoabe de aur. p.253 . deodata. tinuta corporala si vestimentara etc. daca este casatorit. . gesturile. la sfintele slujbe si în timpul predicii si catehezei. fata deGORDON.. deopotriva. Acesti factori fac parte din Pentru detalii în acest subiect.... în 2cuvânt 5 4 La Pr. sunt de asemenea elemente care trebuie îngrijite cu atentie. pe care credinciosii îl vor constata. ca factori auxiliari ai reusitei. barba. 2 5 5 Pentru o comunicare optima cu credinciosii trebuie avuta în vedere mai întâi o buna (comuniun ) cu Dumnezeu. dr. 1993. trezeste dezgust în fata ascultatorilor. predicatorul trebuie sa aiba împacare si atunci comunicarea va avea temei. pe care l-am numi de fapt bunul-simt . Despre bunul simt în sau. V. nov. 1986. încaltamintea. cu semenii si comunicare e însusi. De fapt. cu unghiile netaiate (sau cu unghie mare la degetul mic. gesticii. comunicarea în predica este întreita: cu Dumnezeu. caci un catehet neglijent tuns. însa.

verbala si meta-verbala. Se întelege de la sine ca acest plan este flexibil. recomandam unul foarte simplu. Întrezarim. Metode noi în practica Cluj-Napoca. totodata pasibil de îmbogatire sau simplificare. . Denumirea se leaga de termenul francez aperçevoir = a zari. planul pe care-l propunem este urmatorul: 1. a întrezari. pentru ambele situatii. original: Bucuresti. dr. desigur. subiectul. a observa discret etc. 2. a timbrului vocii. Pentru a facilita asimilarea si utilizarea unui plan cât mai adecvat trebuintelor din zilele noastre. de Ileana Busuioc. a tinutei corporale etc. în biserica. omiletica. De TOADER. trad. non-verbala sau "meta-verbala". Caci într-un fel vom aborda un subiect la clasa. nu foarte mari. la ora de religie. adica. sau "metacomunicare" 256 . asemenea. De exemplu. o comunicare obisnuita. În mare. verbala . realizând astfel o comunicare optima cu ascultatorii. p. Învatatorul ideal va fi cel care va transmite mesajul evanghelic armonizând cele doua cai. din toate punctele de vedere. deodata. se presupune ca în cateheza anterioara s-a vorbit despre "Cultul 256 Vezi lect. PEASE. I. P L A N U L CATEHEZEI Manualele de Catehetica prezinta planul catehezei cu anumite deosebiri. dar si o comunicare speciala. how to use conversation for profit and ). dar observabile totusi. dar pe care-l socotim eficient. Caci avem. Allan (and GARNERLimbajul vorbirii sau arta (în Tal A.ceea ce omiletica moderna numeste "metalimbaj". în alt fel. locul si auditoriul pentru care se alcatuieste. adica limbajul si comunicarea de dincolo de cuvintele propriu-zise. cu care de obicei se afla în strânsa legatura. 1997. conversatiei language. cea a gesturilor.). usor de adaptat la subiectele. daca vorbim despre "Cultul Sfintelor Moaste". k pleasure 1994. din referintele ce se fac la un subiect tratat anterior. 163-164. Pregatirea aperceptiva – este momentul logico-psihologic cu ajutorul caruia se pregateste terenul pentru abordarea subiectului propus.

2. daca vorbim despre Sfintele Moaste. la care nu se pot face asocieri pe masura importantei. canonic. tema va fi tratata cu temeiuri din Sfânta Scriptura si din Sfintii Parinti. potrivit interesului celor care asculta hic et nunc . cu ascultarea lectiei precedente . sau a lamuri ceva daca n-a fost bine înteles. în loc de "pregatirea aperceptiva". la nevoie. În aceste cazuri se poate recurge la aprofundare . 4. indica “ascultarea” ca prim moment al catehezei. vom arata ca în aceeasi categorie de cinstire sunt Sfintele Icoane. 3. TRATAREA va constitui cel putin 50% din corpul catehezei. Exista subiecte. traditional. de aceea unele manuale. De exemplu. cultic s. Acest moment poate coincide. si din literatura laica. însa. istoric. într-un mod cât mai accesibil: Astazi vom vorbi. întrebatoare. abuz de texte. cu vechime considerabila. Anuntarea temei – se va face direct. se recomanda utilizarea . în limbajul actual. în putine cuvinte. Scopul este de a fixa mai bine elementele de baza (de aici si denumirea de “fixare”). cu ajutorul Domnului. biblic.. sausocratica ) se procedeaza la întrebari si raspunsuri. cât si de catre cel care preda. fara a se face. cu materiale extrase. Sfânta Cruce etc. izvorât din tezaurul doctrinar.a. elemente din prezentul cotidian. are menirea de a face mai multa lumina asupra subiectului. în general. însa. asociindu-l cu un subiect similar. din informatiile mas-media etc. de fapt. Chiar daca fondul continutului va fi cel clasic. pe baza continutului prezentat în tratare. Întrebarile pot fi puse atât de catre cei care asculta. este momentul în care sub forma dialogului (forma erotematica. daca vom prezenta o cateheza despre Sfânta Treime. despre Cultul Sfintelor Moaste. Pentru orice subiect religios. urmând a fi selectate bineînteles cu mult discernamânt. 5. Se vor utiliza. prezentarea se va face sub semnul exigentelor contemporane.Sfintilor". Asocierea (uneori aprofundarea ). de asemenea. Recapitularea (fixarea) . Bunaoara.

desigur.. vom îndemna pe cei prezenti sa o cinsteasca dupa cuviinta. aplicarea celor învatate în tratare. ca material intuitiv. 6. * . atât cât auditoriul poate urmari si asimila în acel spatiu relativ restrâns de timp. Aplicarea (încheierea) . daca am sustinut o cateheza despre Sfânta Cruce. adica o definire concisa a temei. alcatuita în contextul din care face parte acel subiect. alteori o fraza dintr-un sfânt parinte. "Generalizare" înseamna integrarea subiectului concret într-un sistem sau cadru general. text care defineste în mod fericit subiectul respectiv. ca moment logico-psihologic. pentru ca nu le putem avea efectiv în mâna. procedându-se la legarea subiectului de viata practica.aprofundarii. Generalizarea – reprezinta momentul care ne pregateste de finalul catehezei.. vom utiliza. Uneori generalizarea poate fi reprezentata de un text biblic. de pilda. este momentul concluziilor finale. Vorbind. De exemplu. Propriu-zis. Si nu este gresit. facând apel la imaginatie sau imaginarea unei situatii. vom arata. de asemenea. câteva icoane celor prezenti. harta. acest lucru însemnând. În asemenea situatii momentul “intuitiei” va fi plasat imediat dupa tratare. se vor face câteva închinaciuni demonstrative. Imagini intuitive pot fi utilizate. chiar fara un material anume. bineînteles. le descriem intuitiv. putem folosi într-adevar materialul intuitiv . 7. sau chiar o concluzie personala. atât la clasa cât si în biserica. Vorbind despre geografia Tarii Sfinte. vorbind despre Sfintele Icoane. de fapt. Spre exemplu. despre Tablele Legii Vechi. Când anumite subiecte o cer. observam ca unele dintre ele contin si intuitia . iar închinaciunea sa se faca în mod corect. * Rasfoind manuale si carti cu cateheze diverse. sau chiar în interiorul tratarii. care va fi deosebit de util.

aprofundarea etc. De pilda. recapitularea poate lipsi atunci când subiectul este mai usor si a fost înteles deplin la tratare. * * * . pretânduse la adaptari potrivit cerintelor concrete. altele care necesita mai putine. dupa caz. Sunt situatii care solicita parcurgerea tuturor momentelor logico-psihologice. planul de mai sus este flexibil. maleabil.Cum spuneam si mai sus. Poate lipsi uneori si asocierea sau.

au la îndemâna una sau mai multe carti din domeniul Continutul acestor schite va fi adaptat potrivit nivelului ascultatorilor: pentru cei cu un nivel superior de întelegere vor fi utilizate cât mai multe date (chiar si altele decât cele mentionate). este un simplu "spectator". simt nevoia unei informari suplimentare.astazi vom vorbi.stim cu totii cât de important este 259 . apicultorii. de tipul "crestinului fara Biserica". care. PREGATIREA APERCEPTIVA: cultul divin pentru viata noastra duhovniceasca efectiv la sfintele slujbe se poate numi dinauntru. totodata din lipsa unor lecturi minime . dar chiar si pentru îndeletniciri particulare ale unor oameni simpli (de exemplu taranii crescatori de albine. întrucât numai cine participa crestin activ . din lipsa de catehizare.X. 2. comertului.crestinul care nu frecventeaza biserica si nu participa la cultul ei. de fapt. ale industriei. cu ajutorul Domnului. din lipsa unor lamuriri pe care trebuie sa le primeasca credinciosul de la preot. TRATARE: . vietuind. . 257 CATEHEZA DESPRE IMPORTANTA LECTURILOR PENTRU 258 LUMINAREA CREDINTEI 1. 3. despre divin 257 . În aceasta situatie se ajunge de obicei si dintr-o lipsa de luminare a credintei. ANUNTAREA TEMEI : . care traieste crestinismul . agriculturii etc. cu regret notam. SCHITE DE PLANURI PENTRU CATEHEZE I. Se presupune ca în cateheza anterioara s-a vorbit cultul . Este vorba.fiecare domeniu al preocuparilor omenesti presupune existenta unei anumite bibliografii de specialitate. prin natura preocuparilor.. despre importanta lecturilor pentru luminarea credintei . iar pentru începatori strictul doar 2necesar. mai ales pentru crestinii intelectuali. 5 8 Se are în vedere faptul ca aceasta cateheza se va tine în 259biserica. în afara crestinismului. Observam acest fapt nu numai în ramurile stiintei.

. Edit. desigur: Cartea de rugaciuni . iar dintre cele particulare Anastasia Bucurest . pentru boli etc. 260 Cele oficiale functioneaza în fiecare arhiepiscopie si episcopie. Psaltirea. Din mica biblioteca personala nu vor lipsi. . fiind necesara scrierea si studierea lor ca atare. de la parinti la copii. carti de Bisericesti . Camasa lui Hristos). . prin puerilitatea abordarii unor subiecte în care autorii dovedesc un prejudiciu cras amatorism Pelerinul român-Oradea. cu descrieri detaliate ale acestei insecte domesticite. apoi diferite spiritualitate . dupa care pot întâmpina mai usor imaginile deseori contradictorii si confuze ale perioadei de dinainte de Hristos. de la preoti la credinciosi etc. de asemenea.precizam. Manuale de Teologie . altfel spus care constituie "abc-ul" crestinului: întâi de toate Biblia (iar pentru copii Mica Biblie ). darauto-au competenta în domeniu. romane pioase (ca de exemplu: Martirii. spre a se întari în prealabil cu învataturile evanghelice. cu retete pentru hrana. Ceaslovul . trebuie atras atentia ca în privinta citirii Bibliei. desigur. Quo-Vadis. Catehismul cu întrebari si raspunsuri.albinaritului. ( desi în mare masura se întâmpla si asa ). dar din experienta practica stim ca foarte multi credinciosi citesc mai mult. o data cu rugaciuni. care sunt cartile necesare pentru un minimum de informare si zidire duhovniceasca.). Editura Bucurest .adevarurile de credinta. concomitent. Patericul Vietile si altele din aceeasi categorie. asupra carora vom insista în cele ce urmeaza. oferite din belsug de edituri crestin-ortodoxe oficiale si particulare 260 . autohtone si traduceri. ne-am putea opri aici. Filocalia. Proloagele. România Bucurest . Editura Valea Plopului etc.). mai întâi. Dam câteva exemple: carti din colectia Parinti si Scriitori Fabiola. începatorii sa parcurga mai întâi Noul Testament si apoi Vechiul Testament . care contin. ci prin carti speciale. Trebuie sa atragem atentia Bizantinaca mai exista si alte i edituri care se intituleaza crestin-ortodoxe. Ben-Hur. Sibiu. Caci "secretele" îndeletnicirilor nu pot fi transmise si retinute doar pe cale orala. apoi: Sfintilor. Acatistierul . amintim: i DeisisCresinai Editura Ramida. Acestea aduc de fapt un mare nu misiunii catehetice ortodoxe. nu sunt transmise si mostenite doar prin viu grai. M-tirii Frasinei ( etc.

care poate fi amenajata chiar în Sfântul Lacas (daca este spatiu). 6. pentru ilustrare). care pot fi cumparate pentru a va îmbogati propriile biblioteci ( se vor prezenta câteva carti. altele de la pangarul bisericii. 4. potrivit nevoilor personale.. fiecare parohie are o biblioteca parohiala.acatiste. De aceea socotim potrivit sa .iata. va prezentam acum câteva dintre . ce alte carti de spiritualitate ortodoxa cunoasteti? 5 INTUITIA : . totodata sa-i solicite si alte carti. cartile de capatâi pe care trebuie sa le citeasca crestinii? . RECAPITULARE : . ASOCIEREA: . cu crestini mai avansati în cunostintele religioase etc. participarea la conferintele pe teme religioase. sa ceara lamuriri preotului. convorbirile cu preotii (mai ales în cadrul Tainei Sfintei Spovedanii). iar daca timpul îngaduie se vor citi si mici fragmente din ele. în scopul luminarii credintei avem si alte mijloace pe care vi le recomandam: ascultarea predicilor si catehezelor la sfintele slujbe. iubiti credinciosi.între preocuparile placute si folositoare sufletului omenesc se numara si cititul cartilor ("Nu este alta si mai placuta zabava decât cetitul cartilor" . cartile care va stau la îndemâna. zilnic). etc . 7.crestinii trebuie sfatuiti ca atunci când nu înteleg ceva din Biblie sau alte lecturi. asadar. unele din biblioteca parohiala (care pot fi împrumutate pe un anumit termen).a.alaturi de lecturile crestine. se cunoaste. si îndrumari catehetice si tipiconale extrem de utile pentru programul duhovnicesc particular. . a spus cronicarul Miron Costin).care sunt. În acest scop. despre care am vorbit mai sus. ascultarea unor emisiuni crestin-ortodoxe difuzate la radio si televiziune (de exemplu.alaturi de acestea. spre a fi la îndemâna tuturor celor interesati în luminarea credintei ortodoxe. sustinute de slujitori reprezentativi ai Bisericii. cu profesorii de teologie. GENERALIZAREA : . psalmi s. Iasul si lectura Clujul au posturi de radio ortodoxe care transmit 24 din 24 de ore. presei religioase de buna calitate etc.

la îndemnat.la început de secol XXI. APLICAREA : . ia aminte la citit. Pavel dat lui Timotei. desfasoara o activitate deosebit de intensa.amintim acum si îndemnul Sf. de fel de fel de miscari si asociatii pretins-religioase. 13).prin el . 4. la învatatura " (I Tim. crestinul ortodox trebuie sa posede macar un minimum de cunostinte spre a putea face fata cât de cât unei eventuale discutii. În conditiile în care sectele de tot felul. Ap.noua tuturor: "Pâna la venirea mea. totodata pentru ca sa stie a discerne "grâul de neghina" din multimea cartilor si publicatiilor care au inundat piata. în parcuri etc. dublate de nenumarate curente paranormale. ci este datorie misionara . dar . instruirea catehetica nu reprezinta doar un deziderat de îmbogatire duhovniceasca personala. 8. o * . care sunt puse în cutiile postale sau sunt împartite gratuit pe strada.

ANUNTAREA TEMEI : vom vorbi astazi. pentru Noul Testament. • elemente de istorie a textului biblic : a. nu se contrazic etc.27 de carti canonice 261 . Sfânta Scriptura este inspirata în totalitate. Sfânta Traditie . cuprinsu : Vechiul Testament .39 carti canonice + 13 necanonice. cealalta si scris si oral. la rândul ei. 261 În cateheza dezvoltata vor fi nominalizate toate cartile Sfintei Scripturi. • denumirea : "Biblia" ( gr ta. V î. sub inspiratia Sfântului Duh. 2. interpretat etc. "Sfânta Scriptura" (lat.indirect.). uneori comentat. Sfânta Traditie numai partial. Revelatia supranaturala. recunoscut de catre Biserica la Sinodul local din Laodiceea (360) si Sinodul al VII-lea Ecumenic (Niceea.II.între aceste doua cai exista unele asemanari (au acelasi izvor. sfârsitul sec. . Dumnezeu. a fost transmisa tot prin doua cai: Sfânta Scriptura si Sfânta Traditie . PREGATIREA APERCEPTIVA : . 3. 787). l Noul Testament . .) exprimare. I. TRATAREA : • definitia : colectia de carti ale Vechiului si Noului Testament scrise de catre autori sacri. una în scris. ). dar si unele deosebiri (ca forma de acelasi mesaj al credintei. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA SCRIPTURA 1. = cartile ).Dumnezeu S-a revelat oamenilor pe doua cai: naturala si supranaturala. • • stabilirea canonului : .Hr. Vechiul Testament : aprox. Sfânta Scriptura transmite cuvântul Domnului direct. bibliva .pentru Vechiul Testament pe vremea lui Ezdra (sec. Sancta Scriptura ). despre Sfânta Scriptura. . cu ajutorul Domnului.

al XIII-lea. 1914 . b. 1968 Biblia patriarhului Justinian etc. (pe vremea lui Ezdra). 1856 .. Traducerea s-a facut în Alexandria. în favoarea iudeilor. tipograful parizian Robert Stefan. Hr. de catre 72 învatati evrei adusi din Palestina. cardinalul Stefan Langton si calugarul Huges de saint Glef. de Ptolemeu al II-lea Filadelful. însa. . V î. cu exceptia Evangheliei dupa Matei. Aceasta împartire a permis. la Biserica "Cuibul cu barza" din . pentru a facilita lectura. "Varianta Cornilescu" = acceptata oficial de catre Societatea Biblica Britanica (1921). Hr.Hr. prima editie integrala ("Biblia lui Serban" 1688 - ). a fost initial cântaret bisericesc al preotului Tudor Popescu. scrisa initial în ebraica (dialectul aramaic). 1858 - Biblia lui Saguna.Biblia de la Blaj. tradusa de catre Fericitul Ieronim (sec. 1944 . 1795 . primeste si vocale. datorat ostenelii mitropolitului Simion Stefan). ca masoretii au falsificat unele versete. utilizarea lecturii folosind "locurile paralele" de la subsolul fiecarei pagini.Biblia de la Bucuresti. b. calugar schismatic. Noului Testament a fost scris în limba greaca. al XVI-lea.Biblia de la Buzau.Biblia patriarhului Nicodim. care pe lânga consoanele existente pâna atunci. 1936 Biblia lui Gala Galaction si Vasile Radu. evident. în defavoarea crestinilor si. nu dupa varianta ebraica. Celelalte scrieri vetero-testamentare sunt alcatuite pâna aprox. Vulgata = varianta latina a Bibliei.în anul 1250 î. de catre însusi autorul. Septuaginta = varianta greceasca a Bibliei ebraice. numit "de la Balgrad". Cornilescu Dimitrie. în sec. În capitole: sec. primele e ditii românesti ale Bibliei: 1648 (numai Noul Testament.. apoi. De retinut ca însusi Mântuitorul (ca de altfel si Sfintii Evanghelisti) citeaza dupa Septuaginta. VIII-X d. al IVlea). pe la 250 î.împartirea în capitole si versete : a. Unii exegeti afirma. transcris în sec. Hr. Moise primeste tablele Legii pe muntele Sinai si scrie Pentateuhul. dar tradusa apoi în greaca. În versete: în sec. Textul Masoretic ("masora"=traditie) = textul ebraic al Vechiului Testament.

Pavel. Sa luam aminte la avertismentul Sf. 16). 3. sa aiba o viata morala corespunzatoare etc. cât si alegoric. 17).opera colectiva a unui mare grup de specialisti catolici." (Ioan 5. Ap. Sfântul Ioan Gura de Aur. curata constiinta. De asemenea. Însusi Mântuitorul îndeamna: "Cercetati Scripturile. se stie ca pentru mântuire este nevoie de credinta. "din auzire.. spre a lor pierzare" (II. 3). cu note explicative la subsol. afirma: "Cunoasterea Scripturilor întareste duhul. Biblia de la Ierusalim . Credinta este. ca socotesc ca în ele aveti viata vesnica. sa cunoasca Sfânta Scriptura si Sfânta Traditie si sa aiba o pregatire teologica atestata oficial. 39). alcatuita de o echipa mixta. interpretarea se face numai de catre persoane autorizate de Biserica. • interpretarea Sfintei Scripturi se face atât literal (istorico- gramatical). Iar cunoasterea lui Dumnezeu nu este posibila fara cuvântul Sau revelat în Scriptura. Biblia "ecumenica" = "Traduction Oecumenique de la Bible" (TOB). ambii trecuti la sectari. cu o traducere prea libera a textelor.Bucuresti. n.. n. Argument biblic : "Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos spre învatatura" (II Tim. adevaratul Dumnezeu si pe Iisus Hristos pe care L-ai trimis" (Ioan 17. smulge patimile . bun cunoscator si mare exeget al Sfintei Scripturi. 3.. întâi de toate. iar auzirea prin cuvântul lui Hristos" (Romani 10. • importanta Sfintei Scripturi pentru mântuire . iar în alt loc: "Aceasta este viata vesnica: sa Te cunoasca pe Tine. Calitati sine qua non ale interpretilor: sa fie recunoscuti de catre Biserica. Petru: "În ele ( Epistolele Sf. Nu are autoritate stiintifica.. Ap.) sunt unele lucruri anevoie de înteles. 16). cu interventii partinitoare în textul original. pe care nestiutorii le rastalmacesc ca si pe celelalte Scripturi. Este Biblia româneasca a sectantilor. • inspiratia Sfintei Scripturi = autorii ei au scris sub influenta directa a Sfântului Duh. har si fapte bune. Pentru a nu gresi.

elibereaza sufletul de legaturile trupului. mai ales în conditiile complicate ale vietii contemporane. Omilia a IX-a la P. dupa cuvântul psalmistului: "Cerurile spun slava lui Dumnezeu si facerea mâinilor Lui o vesteste taria" (Psalm 18. cunoasterea autentica a Scripturii este paza buna împotriva oricaror 263 . "care este importanta ei pentru mântuire?" etc.fiecare crestin trebuie.G. literar (un monument unic al literaturii 7. din trei puncte de vedere: a. religios- moral (cea mai înalta scriere sacra).. asa cum se spune în Faptele Apostolilor despre iudeul Apollo. ASOCIEREA : . T. b.credem ca sunt valabile si astazi cuvintele Sfântului Ioan Gura de Aur: "Necunoasterea Sfintei Scripturi este pricina tuturor relelor" aceea. GENERALIZAREA : . remediul se subîntelege. APLICAREA : . 361.P. si N. 6. c. RECAPITULAREA : . 1). alexandrin de neam (18.se fixeaza elementele de baza ale întrebari de genul "stiti sa nominalizati câteva dintre cartile V. universale). sa fie un om "tare în Scripturi". T. Coloseni. dar si prin cunoasterea naturala (directa) a creatiei. "cum se face interpretarea Sfintei Scripturi?". ne face sa locuim aproape de cer.cunoasterea supranaturala dobândita prin Sfânta Scriptura se asociaza (si se completeaza) cu ajutorul Sfintei Traditii (despre care vom vorbi într-o cateheza separata). De 262 263 Omilia a X. LXII. seamana virtutea. dându-i aripi usoare si face sa intre în sufletul cititorilor tot ceea ce s-a putut spune vreodata mai bine"262 . 4. 5. a. istoric (istoria mântuirii neamului omenesc). . 24).înrobitoare. 485.Sfânta Scriptura este Cartea prin excelenta. ne ridica deasupra sagetilor diavolului. LXIII. . G.?".

* .rataciri. înlesneste aflarea celor mai bune raspunsuri în fata atacurilor sectare si este cel mai pretios sprijin în misiunea noastra de a-i ajuta pe semeni sa se apropie de Dumnezeu.

am observat în cateheza anterioara ca Dumnezeu S-a revelat oamenilor pe doua cai. la rândul ei. PREGATIREA APERCEPTIVA : . ANUNTAREA TEMEI : astazi vom prezenta câteva din învataturile de baza cu privire la Sfânta Traditie. Vasile cel Mare: "Dintre dogmele si pastrate în Biserica. . naturala si supranaturala. asa cum vom vedea în cele ce urmeaza. • temeiuri patristice : . transmitere (a învataturii). CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TRADITIE 1. cum gresit pretind confratii protestanti si neoprotestanti. etimologic .cunoasterea lui Dumnezeu si a doctrinei Bisericii nu este posibila numai prin intermediul Sfintei Scripturi. pe unele le avem din învatatura scrisa. "Drept aceea. 2. dar consemnate în scris mai târziu. fie prin epistola noastra" (II Tesaloniceni 2. 15). TRATAREA : • Sfânta definitie : totalitatea adevarurilor de credinta necuprinse în Sfânta Scriptura.Sf. 25). Ambele forme de transmitere au aceeasi putere pentru . stati neclintiti si tineti predaniile pe care le-ati învatat. • (Sergiu Bulgakov). predanie. fie prin cuvânt. ci si prin intermediul documentelor Sfintei Traditii. viata duhului în Biserica temeiuri biblice : "Sunt multe alte lucruri pe care le-a facut Iisus." (Ioan 21. povestire. care daca s-ar fi scris. fratilor. iar pe altele le-am primit din traditia apostolilor. iar calea supranaturala are. doua mijloace: Scriptura si Sfânta Traditie . 3. termenul provine din latinescul alte denumiri : "traditio-onis" = predare.. memoria vie a Bisericii (Vladimir Lassky).to p III..

Fiindca. 188.G. ca sa amintesc de primul si cel mai obisnuit: ce temei scris au cei care spera în numele Domnului nostru Iisus Hristos sa se însemneze cu semnul Crucii? Din ce scriere am învatat sa ne întoarcem spre rasarit în timpul rugaciunii?. Duh CORNITESCU si pr. 12 PSB. Bucuresti. n. Sf.. G. a. COMAN. XXVII. Dar acestea se povestesc în cea mai veche si adevarata Traditie.. 79-80. am gresi." 265 . si pe cel care se boteaza? Nu în virtutea traditiei transmise în mod tainic? Nu provin toate acestea din învatatura parintilor nostri pastrate în taina. Apostoli care colindau lumea în vederea mântuirii acesteia s-au adunat la Ierusalim venind pe calea aerului. Aici au avut o viziune îngereasca si se auzea o melodie dumnezeiasca a puterilor ceresti.. b.. p. 2. rom. p. care începe la Cincizecime si se încheie la moartea Sfântului Ioan. undelemnul ungerii. P. Sfânta Maria Traditie în lumina Sfintilor .. 32.G. Dinamic = preluarea. 2 6 5 Sf.credinta..Sf. Omilii la Adormirea Fecioarei .n. ca si când n-ar avea mare însemnatate. Migne. care stie sa relateze ca în momentul slavitei ei adormiri toti Sf. 748. fixat în scris de Biserica pâna în epoca sinoadelor ecumenice. anul VIII (1956). Si oricine are o initiere cât de mica în chestiunile bisericesti nu va ridica obiectii. BODOGAE. • aspecte ale Sfintei Traditii: statornic si dinamic . prof. ). Migne. De exemplu. Statornic . în "Ortodoxia". care bine au stiut ca prin tacere se pastreaza caracterul sacru al tainelor?. apud Pr. Ioan Damaschin: "În Sfânta Scriptura nu se pomenesc cele întâmplate la moartea Sf. vezi trad.se refera la continutul Traditiei Apostolice ( Traditia dumnezeiasca apostolica ). În virtutea caror scrieri (biblice) binecuvântam apa botezului. 1988. actualizarea si trairea aspectului statornic. Despre Sfântul. nr. Ioan DAMASCHIN. de pr. C. Parinti 165. daca am încerca sa lasam la o parte obiceiurile care n-au temei scris ( în Biblie. pagubind Evanghelia în cele esentiale.. I. 2." 264 . VASILE CEL MARE. vol. 18. P. 264 . T. 96. comentarea. Nascatoarea de Dumnezeu Maria.

quod ab omnibus creditum est" ( În însasi Biserica universala trebuie avut grija foarte mult sa tinem ceea ce a fost crezut peste tot. quod semper. Pe de o parte. p. întrucât. COMAN. principial. "Care sunt temeiurile prin care Biserica o considera izvor al Revelatiei?".• criteriile Sfintei Traditii au fost fericit formulate de catre Vincentiu de Lerini (sec. . totdeauna. pr. si-au format si ei traditiile lor. cartile de cult ale Bisericii. 50. nevalidate de vreun sinod ecumenic. apud. cit. o anumita "traditie bisericeasca".În Biserica Romano-Catolica învatatura despre Sfânta Traditie. 266 VINCENTIU DE LERINI. • documentele care tezaurizeaza învataturile statornice ale Sfintei Traditii hotarârile sinoadelor ecumenice. deodata cu interdependenta lor. sustinând in corpore "Sola Scriptura". resping în totalitate Sfânta Traditie. Gh. însa. ASOCIEREA : . cele neoprotestante). . totusi. datini si practici acceptate de Biserica. 5. Commonitorium primum Op. PL. marturisirile de credinta si catehismele Bisericii. recunosc si ei. este aceeasi. 171. canoanele Sfintilor Parinti. Bisericile Protestante (si "fiicele" lor mai mici. : 4. . prin câteva întrebari: "Ce este Sfânta Traditie?". prin introducere de dogme noi. Aplica. Partial. RECAPITULAREA : se fixeaza elementele principale din tratare. gresit aspectul dinamic al ei. Migne. vrând-nevrând. de catre toti )266 . I. monumentele de arta bisericeasca. IV): "In ipsa item catholica ecclesia magnopere curandum est ut id teneamus quod ubique. • deosebiri confesionale : . "Unde este tezaurizata?" etc. 2.trebuie sesizata în detalii apropierea profunda a Sfintei Traditii de Sfânta Scriptura. 640.

Sfânta Traditie este pretuita cu adevarat de catre cei care cunosc documentele ei si.din cele prezentate pâna aici. GENERALIZAREA : . COMAN. Dogmatica 2 6 8 REMETE. Op. cât si în actualizarea si dinamizarea cuvântului Scripturii fiecarei generatii. atât în precizarea întelesului Scripturii ( prin regula de credinta pe care o are Biserica ). Cine le ignora. I. Sfânta Scriptura însasi devine mai accesibila prin elementele de tezaur ale Sfintei Traditii (în special tâlcuirile Sfintilor Parinti). 6. mai ales. iar pe de alta parte. . p. p. Ortodoxa.continutul Sfintei Traditii îsi are temeiul în Sfânta Scriptura. asa trebuie sa credem si sa marturisim infalibilitatea Sfintei Traditii. 7.dupa cum credem si marturisim infalibilitatea Sfintei Scripturi. Gh. având ca temei directa si continua a Sfântului Duh în viata Bisericii 268 lucrarea . Pr. cit. reiese un strâns raport între Scriptura. pâna la sfârsitul veacurilor" 267 . din pacate. deci. Pr. prof. 1996. Alba Iulia. n-au ce pretui si nici nu se pot bucura. lector G. fiecarui timp. . de binefacerile lor. APLICAREA : . 267 . 178. 103-104. traiesc conform principiilor pe care acestea le contin. Traditie si Biserica: "Rostul si lucrarea Sfintei Traditii consta.

. De aceea. De aceea. datorita atributului infinitatii dumnezeiesti care copleseste capacitatea finita si relativa a cunoasterii umane. ci este legata de vesnicie. desigur.dogma Sfintei Treimi reprezinta cea mai mare taina a crestinismului. Luca 10.to p IV. ANUNTAREA TEMEI : Astazi vom medita asupra învataturii ortodoxe cu privire la Sfânta Treime . dupa cuvintele Mântuitorului: "Aceasta este viata vesnica: sa Te cunoasca pe Tine. Dupa cum nu poti spune. reconfirmata si de catre Mântuitorul Iisus Hristos. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TREIME 1. credem ca în locul "dogmei Sfintei Treimi" este mai potrivita formularea "taina Sfintei Treimi". 3. 28). ca iubesti pe cineva daca nu-l cunosti. Fiul si Sfântul Duh. singurul Dumnezeu adevarat. 2. însa.cea mai mare porunca din Lege. întreita în persoane . TRATAREA : 3 . Întemeiati pe marturiile . PREGATIREA APERCEPTIVA : . 5.când rostim cuvântul "Dumnezeu". cateheza noastra îsi propune evidentierea elementelor de baza cu privire la dogma Sfintei Treimi. este iubirea de Dumnezeu (dublata de iubirea aproapelui)-(Deut. . o singura fiinta.cunoasterea lui Dumnezeu nu este doar un deziderat al lumii imanente. întotdeauna avem în vedere Sânta Treime: Tatal. 3). atât cât El a îngaduit. 6. tot asa nimeni nu poate afirma ca-L iubeste pe Dumnezeu daca nu-L cunoaste. si pe Iisus Hristos pe care Lai trimis" (Ioan 17.

învatati. sfânt. atât cât El însusi S-a revelat . 1994). de exemplu. 2 7 1 Reproducem doar câteva fragmente din capitolul mentionat. 1.381) au formulat dogma trinitara." (Isaia 6. Treime). nr. D. Didim cel Orb (Despre Sfântul Duh. Chiril al Alexandriei (Despre Sf. 18-34. Staniloae. Bucuresti. prin contributii personale de valoare exceptionala. Pr. Bucuresti. 25). cum descrie el credinta în Sfânta Treime 269 271 : O parte dintre aceste tratate sunt accesibile datorita traducerilor din colectia PSB de la Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. . trimiterea Apostolilor la propovaduire. 16-17). Despre Sfânta (trad. Teofania de la stejarul Mamvri (Facere 18). D. sintetizând-o în Simbolul de credinta numit "niceo-constantinopolitan). pr. cuvântari teologic 2e 0 "Izvoarele Ortodoxiei".. Treime) 269 . Grigorie de Nazianz (Cele cinci cuvântari teologice). altele datorate altor edituri si colectii. sfânt este Domnul Savaot. întrucât acest sfânt parinte a cunoscut si a valorificat tratatele mentionate anterior. "Sfânt. Editura Librariei Teologice. ci doar în lucrarile Sale. . . Grigorie de Nyssa (Contra lui Eunomiu).40. Cele ca cinci lucrarea Treime lucrarea ale Sf.. Vechiul Testament: "Sa facem om dupa chipul revelat ca Treime de Persoane: si asemanarea Noastra " (Facere 3. aratarea Sfintei Treimi sau Teofania (Matei 3. Staniloae. Grigorie de Nazianz (trad. b. p. 7 1993). cum este.. Iata..Marturii scripturistice. Edit. Pentru nivelul obisnuit al unei cateheze recomandam. cele Atanasie cel în numele Tatalui si al Fiului Mare (Despre întruparea Logosului. PSB . Anastasia. în numele Sfintei Treimi: "Mergând. Noul Testament: La Botezul Domnului . nivelul unei simple sinteze. pr. Dumitru Fecioru.Marturii patristice . 19). a. depasind. însa. Trad. Vasile cel Mare (Despre Duhul Sfânt). botezându-le si al Sfântului Duh " (Matei 28. "Cartea întâia". Contra elinilor). capitolul al VIII-lea. Sfânta Scriptura ne da marturie ca Dumnezeu S-a a. Despre Sf. însa.325 si Constantinopol .Scripturii. 3).. 1938. din Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin 270 . Sfintii Parinti participanti la primele doua sinoade ecumenice (Niceea . bunaoara. mai reprezentative tratate trinitare au scris urmatorii Sfinti Parinti: b. toti Sfintii Parinti învata ca Dumnezeu nu poate fi cunoscut în fiinta Sa.

.." 272 . posibilitatii si sensului existentei unei realitati personale întreite îl au anumite analogii din lumea materiala. Unul nascut."Credem în Tatal si în Fiul si în Sfântul Duh. singurul care exista necauzat si nenascut. caldura si lumina). lungime. îndumnezeieste. . Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat. El este si se numeste Dumnezeu împreuna cu Tatal si cu Fiul. împartaseste. 20. este facatorul tuturora. De asemenea. care purcede din Tatal si se odihneste în Fiul. ca de exemplu: sufletul omenesc (cu cele trei componente: ratiune. Pe lânga marturiile scripturistice si patristice. Credem în Duhul cel din Dumnezeu cel drept. dar nu se desavârseste. în toate. desavârseste. soarele (corp mineral. creator. un oarecare merit în întelegerea rationalitatii. Este prin fire Tatal singurului Unuia nascut. atotstapânitor.. principiul si cauza tuturora. nemarginit în putere. cel conducator. dar nu se împartasesete. credem si în Duhul Sfânt. latime ). de-o-fiinta cu Tatal. 19. dar nu este îndumnezeit. zicând: Botezându-i pe ei în numele Tatalui si al Fiului si al Sfântului Duh. lumina din lumina. p. ca fiind de aceeasi fiinta si co-etern. împreuna închinat si slavit cu Tatal si cu Fiul. Fiul Sau si purcezatorul Prea Sfântului Duh. mângâietor. atoatelucrator. culoarea si mirosul ). 272 Ibide . deoarece primeste rugaciunile tuturor. El stapâneste întreaga zidire. atotputernic. nu S-a nascut din cineva. trunchi si coroana). Credem si într-unul Fiul lui Dumnezeu. m . nascut nu facut.Analogiile Sfintei Treimi . pomul (radacina. al vietii si al sfinteniei. dar nu se sfinteste. asemenea Tatalui si Fiului. Credem într-Unul Tatal. izvorul întelepciunii. Caci astfel a poruncit Domnul apostolilor sa boteze. Care S-a nascut din Tatal înainte de toti vecii. floarea (corpul ei. sentiment si vointa) . în care ne-am si botezat. spatiul (înaltime. Domnul nostru Iisus Hristos. prezent si viitor) etc. nezidit. sfinteste. 27 si 28. prin Care toate S-au facut.. dar nu este stapânit. timpul (trecut. Domnul si facatorul de viata. desavârsit.

4. continuând cu meditarea în liniste adânca asupra lucrarilor si însusirilor Persoanelor Prea Sfintei Treimi si încheind cu împartasirea din Sfântul Potir. De aici si denumirea de "socinieni". cultul divin (public si particular) exprima în modul cel mai accesibil nuantele dogmei trinitare. redati o marturie biblica si una patristica. reprezentanti: Pavel de Samosata si subordinationismul (Fiul si Duhul Sfânt nu sunt egali cu Dumnezeu Tatal. Întemeiat pe Sfânta Scriptura si pe Sfânta Traditie. Dogma Sfintei Treimi fiind taina tainelor. de fapt. asadar cel mai greu accesibila omului. ajungându-se la erezii care au pus la grea încercare Biserica si pe slujitorii ei devotati. Cele mai vehemente erezii sunt catalogate în patru grupe: monarhianismul (sustine o Sabelie). sec. învatându-ne. ca pe Dumnezeu îl cunoastem în masura în care îl slavim si îl experiem liturgic.izvor al cunoasterii dogmei Sfintei Treimi . la Sfânta Liturghie.Erezii anti-trinitare . a fost deseori rastalmacita.. sustinut de Faustus Socinus. unitarianismul = un monarhianism "modern". RECAPITULAREA : care sunt formele cele mai frecvente de marturisire a credintei în Sfânta Treime? (R: închinaciunea si Simbolul de credinta). reprezentanti: Arie si Macedonie). singura Persoana divina. începând cu simpla închinaciune. cu privire la dogma Sfintei Treimi. sec. reprezentanti: Ioan Filipon din Alexandria. Cultul divin . triteismul (sustine existenta a trei Dumnezei distincti. care este modalitatea cea mai eficienta de a cunoaste dogma Sfintei Treimi? . al VI-lea). al XVII-lea.

ne vom referi la un singur detaliu. 308-309 (subl. Propriu-zis. care e în acelasi timp o unitate dialogica. cap. propunem aprofundarea . nu e suficienta. chiar daca acum o vom face foarte pe scurt. structura supremei . Ortodoxe Române. autentica . Asa cum mentionam mai la început. tata si copiii asupra mamei..... în locul momentului logico-psihologic al catehezei numit "asociere". 306-309. numai al treilea subiect care poate fi si el partener doi. n. p. Detaliul concret la care dorim sa facem referire este reflectarea iubirii Persoanelor Sfintei Tatal si Fiul îsi asociaza Treimi în familie . ". numai o treime de persoane poate exercita iubirea completa. Dumnezeu ne este cunoscut prin lucrarile sale. . pot fi înfiati): tata si mama îsi asociaza si îndreapta iubirea asupra copiilor. al III. dar excelent formulat de catre parintele Dumitru Staniloae 273 .. Esential. câteva crâmpeie ale "demonstratiei" parintelui iubiri Iata profesor: "Un subiect unic în sens absolut ar fi lipsit de si deci de sensul existentei. Întrucât elementele materiale (si nici chiar analogiile pomenite mai sus) nu pot fi asociate cu dogma Sfintei Treimi. triunghiul iubirii intra-trinitare ( iubirea si o îndreapta asupra Sfântului Duh. Doua subiecte realizeaza prin comuniunea lor o oarecare bucuria si o bucurie consistenta si un sens al existentei. ce apare sub forme discrete. între care cel mai accentuat prin observarea iubirii Sale fata de creatie. învaluite în mister. APROFUNDAREA . Aceasta nu-i scoate bazata pe din monotonia unei vederi restrânse. anume reflectarea iubirii intra-trinitare în creatie. în Scriptura si Traditie. Fiul si Sfântul Duh asupra Tatalui ) se poate vedea reflectat în iubirea dintre persoanele unei familii autentic crestine. unitatea de fiinta. desigur. dar nici aceasta doime reala. 273 A se Teologia Dogmatica Editura Institutului Biblic si de Misiune al . din cauza spatiului restrâns al catehezei noastre. vedea Ortodoxa Bisericii lea. sau a unei singuratati în Numai al treilea subiect îi scoate neîntrerupta lor singuratate în doi. p.5... Comuniunea în doi este si ea limitare. Tatal si Sfântul Duh asupra Fiului. cu deosebire în familiile cu copii (iar unde nu se nasc în mod natural. 1978.). din de comuniune. .Sfânta Treime. Bucuresti. mama si copiii asupra tatalui . Astfel.

propunem rostirea unei marturisiri-rugaciune. slava Tie!" . Doamne . GENERALIZAREA : "Prea Sfânta Treime . întâlnita foarte frecvent în cultul nostru ortodox: "Nadejdea mea este Tatal. scaparea mea este Fiul. pentru numele Tau!" 7. cerceteaza si vindeca neputintele noastre. nu poate fi înteleasa decât printr-o credinta luminata. Sfinte . Dogma Sfintei Treimi fiind Dogma-Dogmelor si Taina-Tainelor . Treime Sfânta. iarta faradelegile noastre. acoperamântul meu este Duhul Sfânt. prin traire crestina autentica si mai ales prin rugaciune (cult). Stapâne . De aceea. în locul oricaror concluzii. APLICAREA (încheierea) . miluieste-ne pe noi: curateste pacatele noastre.6.

De aceea. iar "samânta" = Fiul ei. Vechiul Testament : 1. aceasta îti va zdrobi capul. ANUNTAREA TEMEI : Vom vorbi astazi despre câteva dintre temeiurile cinstirii Maicii Prea Curate.Cultul Bisericii noastre este structurat pe o succesiune ierarhica bine determinata: adorarepentru Prea Sfânta Treime. Sfintii Parinti înteleg prin "femeie" pe Maica Domnului. de Dumnezeu însusi pentru aL naste pe Iisus Hristos. 2. iar tu îi vei întepa calcâiul". a.to p 1V. TRATAREA : . Pentru a raspunde atacurilor nedrepte din partea sectarilor. Pentru a evidentia temeiurile de baza ale cinstirii. supracinstire) pentru Maica Domnului si Sfânta Cruce. între samânta ta si samânta ei. o cateheza despre Maica Domnului este binevenita. 2.Temeiuri biblice . supra-venerare (= pentru Sfinti. deodata cu evidentierea importantei slujirii ei în iconomia mântuirii. Mântuitorul nostru. Aceasta alegere este o dovada ca însusi Dumnezeu i-a acordat o cinstire fara egal. 3. CATEHEZA DESPRE MAICA DOMNULUI 1. 2.Fecioara Maria a fost aleasa. temei logic si firesc pentru a o cinsti si noi. Din pacate nu toti crestinii accepta aceasta logica. Fac. Iisus Hristos. 3. din cel putin doua puncte de vedere: 1. în chip deosebit. oamenii. Sfintii Îngeri si Sfintele Moaste. venerare (= cinstire) . 15: "Dusmanie voi pune între tine si între femeie. 14: "Iata Fecioara va lua . PREGATIREA APERCEPTIVA : . Isaia 7. pentru vrednicia ei.

Ioan 19. 2. Ioan 2. 28: "Bucura-te. Luca 2. nu se va deschide si nimeni nu va intra prin ea. ceea ce esti plina de har. Ca baza a hotarârilor sinodale au fost luate cele 12 anatematisme ale Sfântului Chiril al Alexandriei 274 . 35: "Duhul Sfânt se va pogorî peste tine si puterea Celui Preaînalt te va umbri" (cuvintele aceluiasi arhanghel).. p. 5. 17.. 431) l-a condamnat pe Nestorie care o numea pe Maica Domnului "Nascatoare de Hristos" si. 3. 2. Num.Temeiuri patristice (dogmatice. Domnul este cu tine. în haina aurita si preaînfrumusetata" (referire la locul în ierarhia cereasca). b. 252. O data cu acestea. cu referire tainica la Maica Domnului: Facere 28. Luca 1.în pântece si va naste Fiu si îi vor pune numele Emanuel". 4. Luca 11. canonice. 1975. Iesire 3. încredintând-o ucenicului sau iubit.. Tot la sinodul al III-lea Ecumenic s-au stabilit câteva canoane prin care se condamna învataturile gresite ale lui Nestorie (inclusiv cele cu privire la Maica 274 Istoria Universala Bisericeasca . 7. cultice): 1. 42: 4. Noul Testament : 1.Iisus preface apa în vin. cuvinte pe care Iisus le-a confirmat: "Asa este. adica "Nascatoare de Dumnezeu". De aceea va fi închisa" (referire la pururea fecioria Maicii Domnului). Psalm 45. Iezechiel 44. . 27: "Fericit este pântecele care Te-a purtat si sânii la care ai supt!" (o femeie din popor). caci Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat prin ea. 51. Iesire 16. 6." (cuvintele Elisabetei).. 26 . 11-19 ( Scara lui Iacov ). Sinodul al III-lea Ecumenic (Efes. 28). loc în care aflam ca la rugamintea Maicii Sale. Manual pentru Institutele Teologice. i s-a recunoscut calitatea de "Qeotovko"". . 33 (Vasul = nastrapa cu mana). Iisus îi era supus. Binecuvântata esti tu între femei" (cuvintele arhanghelului Gavriil). 10: "Statut-a Împarateasa de-a dreapta Ta." (v. 3. trebuie retinute si alte locuri vetero-testamentare. 2: "Poarta aceasta va fi închisa.aflam ca nici când era pe Cruce Iisus nu a uitat-o. Bucuresti. 3 . "Binecuvântata esti tu între femei. Luca 1. prin semnatura a 198 de episcopi. 8 (Toiagul lui Aaron) etc. Luca 1. 2 (Rugul care ardea si nu se mistuia).

prof. În aceasta privinta. care ne miluieste cu rugaciunile ei.) .Domnului). . FLOCA. evocam cuvintele de total bun simt ale unui teolog protestant (!). iar în stânga de Ioan Botezatorul. 3. Hengster Berg: "Pururea-fecioria Mariei constituie antiteza binecuvântata împotriva barbariei care socoteste ca aceea care a Vezi Arhid.) . . Frumusetea si bogatia cultului Maicii Domnului se poate observa cel mai bine în slujbele consacrate sarbatorilor ei: Nasterea. p. legate în special de pururea-fecioria ei. 2 7 6 Op. Facem întâi mentiunea ca obiectiunile sectare sunt rezultatul ignorantei lor în materie de interpretare biblica.. În cultul ortodox.care reliefeaza constiinta Bisericii ca Maica Domnului este "Panaghia" (= Preasfânta). spun ca ea a mai avut copii. 175-176. 1992. înaintea îngerilor si a sfintilor.. în care Mântuitorul este încadrat în dreapta de Maica Domnului.. Sibiu. p. mai ales în Marturisirile de credinta (catehisme). în care este evocata acceptarea ei de a deveni Mama Fiului lui Dumnezeu.în care sunt evidentiate virtutile parintilor.omagiul Bisericii pentru vrednicia ei de mama.. este foarte sugestiva icoana numita "Deisis" (= Rugaciune). Ioan Canoanele comentarii Bisericii Ortodoxe. încât nu insistam aici asupra lor. În schimb. 4.. 4.. 24 si Matei 13. însa. martie). întrupat din ea. (8 sept. este adevarata Nascatoare de Dumnezeu aceea care a nascut pe Dumnezeu adevarat.) si Intrarea în Biserica (21 Buna-Vestire (25 nov. Sfântul Ioan Damaschin spune: "Propovaduim ca Sfânta Fecioara este în sensul propriu si real Nascatoare de Dumnezeu. Prin faptul ce Cel ce S-a nascut din ea este Dumnezeu adevarat. Note si ." 276 . prin faptul ca este considerata mijlocitoare prin rugaciunile ei. (26 dec. Adormirea... 55. 5 si 7)275 . îsi întemeiaza tocmai biblic aceste obiectiuni. (15 aug. dar si ale celor care îi vor calca pe urme (în special canoanele 2. Maica Domnului este invocata dupa Sfânta Treime..) . Ioachim si Ana. 73-75. Soborul. pe asa-numitii "frati" ai Domnului (care de fapt erau verisori). "Bazati" pe textele de la Matei 1. Raspunsurile ortodoxe sunt la îndemâna oricui. 3.. cit 275 dr. .Câteva precizari la atacurile sectare . Paradoxal.

GENERALIZAREA : "Cât va fi Biserica. RECAPITULAREA : Cine i-a acordat Maicii Domnului cinste. p. 52. Care este locul Maicii Domnului în cultul ortodox? 5. " (prof. Catolicii a promovat (1954). ca Mama a Bisericii ("Mater Ecclesiae") si Co-Redemptis ("Co-Mântuitoare"). b. dar i-au rânduit nici un fel de cult. din dragostea si din cinstea noastra pentru ea. 1977.Devieri ale romano-catolicilor si protestantilor dogme noi: imaculata conceptie (1858). p. Protestantii îi acorda Maicii Domnului o oarecare. la Conciliul II Vatican (1965). 4. "fecioara laudata". . . "preavrednica". mai întâi? Reproduceti trei temeiuri semnificative pentru cinstirea ei. Numele ei îl poarta cele mai multe femei. sotia lui Adam.luat Duh Sfânt si a fost umbrita de puterea Celui Preaînalt a trait apoi în comuniune matrimoniala cu Iosif" 277 . Maica Domnului va fi nelipsita din credinta. Popescu) 278 . si în chip deosebit Biserica Ortodoxa. din evlavia. care a nascut pe Cel Care ne-a adus mântuirea. înaltarea ei cu trupul la cer numirea ei. 6. Meditatii Teologice 277 lect. Maica Domnului este considerata de Sfintii Parinti "Eva cea Noua". Alba Iulia. spre deosebire de "Eva cea Veche". icoana ei se gaseste în toate bisericile si în cele mai multe case de crestini. a. Editura Sfintei Arhiepiscopii a Bucurestilor. . ASOCIEREA . 1996. numind-o "fericita". George Dogmatic . Apud Pr. prin care a venit caderea. 2 7 8 Remete. rugaciunile catre ea. sarbatorile ei sunt între cele mai de cinste. 286 a . considerând-o doar o "femeie deosebita". dintre cele mai obisnuite Teodor M.

patristice. pentru cinstirea Maicii Domnului exista argumentul logic al bunului simt: nu poate fi despartit niciodata Fiul de Mama si nici Mama nu poate fi despartita de Fiu. a mai avut alti copii etc. prin credinta si fapte bune. protestantii. care exprima asocierea ei în lucrarea de mântuire. Cum poate sustine cineva ca-L iubeste pe Iisus Hristos. o data cu argumentele biblice. iar pe cea pe care El a ales-o ca mama sa o considere o simpla femeie. Fiul lui Dumnezeu. rascumparare . CATEHEZA DESPRE SFÂNTA BISERICA 1. fiind lucrarea de însusire personala a mântuirii obiective. PREGATIREA APERCEPTIVA : mântuirea are doua aspecte esentiale: obiectiva se mai numeste si obiectiva si subiectiva . cea de jertfa. Mântuitorul nostru.7. . asa cum din pacate o fac neoprotestantii si. liturgice etc. cu ajutorul harului. cu trei dimensiuni: recapitulativa si ontologica . care nu si-a pastrat sfintenia fecioriei.. cea subiectiva se numeste si îndreptare . Maica Domnului". etc. partial.? * to p VI. APLICAREA : evlavia poporului a pastrat pâna astazi expresia "Doamne. toate slujbele savârsite în Biserica noastra au în rânduiala rostiri de cinstire si de cerere catre Maica Sfânta.

Însusirile Bisericii sunt cele marturisite în Simbolul de Credinta: Epistol 73. 1981. caci nulla salus".Ioan 3. Întemeierea Bisericii : a.. una . a. sa pastrati Biserica lui Dumnezeu. Epistol Ecclesiae. a cit. 2. ANUNTAREA TEMEI : Astazi vom vorbi despre importanta Bisericii pentru mântuirea noastra . 28). În mod vazut. a spus Sf.. p. "triumfatoare". prin Sfintele Taine. 432 e De Unitate VI. caci fiind " zidita pe piatra credintei. acte cultice etc. Un . 280 nu poate avea pe Dumnezeu ca tata" ). pentru ca aici se dobândeste harul. iar cea de dincolo de pragul imanentului. 12). Biserica are. . b. la Cincizecime (Fapte 2). în ziua Pogorârii Sfântului Duh.. Ciprian în afara Bisericii nu exista mântuire ("Extra Ecclesia 279 si tot el a afirmat: "Cine nu are ca mama Biserica. . 2. 2.. inclusiv pentru cei pacatosi ("Nu cei sanatosi au nevoie de doctor. Biserica are doua aspecte: vazut c.mântuirea subiectiva (sau personala) nu se poate realiza decât în Biserica. nici portile iadului nu o vor birui!" (Matei 16. Bucuresti. si un caracter vesnic. 2.. Biserica de aici.) si b. vezi si Apologeti de limba . 3. 438. ci cei bolnavi. (locas. care marturisesc credinta cea una. membrii. 18). TRATAREA : 1. Biserica este o institutie teandrica (divino-umana). nu va putea sa intre în împaratia lui Dumnezeu" . Matei 9. se numeste "luptatoare".". nevazut (harul si toate lucrarile tainice). latina 74. 3 PSB. pe care a câstigat-o cu însusi sângele Sau" Fapte 20. usa ei fiind deschisa pentru toti oamenii.întrucât Unul este Întemeietorul si a 279 280 3. Tainic. 5). p. sfânta.. care-i cuprinde pe toti cei botezati. vol. 7. de pe cale. Fiinta Bisericii : a. începând cu Botezul ("De nu se va naste cineva din apa si din Duh. asadar. vezi Apologeti.. 21. soborniceasca si apostoleasca . istoric. prin jertfa de pe Cruce a Mântuitorului (".

. În acest sens marturisim despre ea ca este si ("fallo" = a însela. 5. Lor li s-a spus: "Propovaduiti Evanghelia la toata faptura. datorita acestei obscuritati pe plan politic. existenta neîntrerupt a fost Biserica singura institutie . Ea a tinut loc si de scoala si de cancelarie domneasca. voie si fara de voie. la rândul lor.sfânt fiind infalibila Duhul care lucreaza în ea.c u 4. c. aproape în exclusivitate.se sprijina si pe marturia Sfintilor Apostoli. îndrumatori si sfatuitori politici). RECAPITULAREA : Cine a întemeiat Biserica? Care este "ziua ei de nastere" în istorie? . care-si facusera drum pe la noi în acel mileniu vaduvit de o conducere statala unitara. 15) si "Mergând. I Tim 2. învatati." (Marcu 16. tainic. Soborniceasca (= universala) . numit "întunecat".. istoric-national etc." (Matei 28. 4. cel putin. "infallo" = care nu înseala. atunci ca si astazi. b. Ei îi revine. nu doar al mântuirii . 1330). Apostoleasca . meritul de a fi salvat fiinta neamului de la pierire. au întemeiat biserici locale în lumea cunoscuta atunci. daruit cu generozitate. d. în prezenta carora s-a întemeiat si care. care nu greseste) . a fost luminat doar de harul credintei drept-maritoare... 4) si se sprijina pe cele 7 sinoade (soboare) ecumenice. 19).întrucât are în vedere mântuirea tuturor oamenilor ("Dumnezeu voieste ca toti oamenii sa se mântuiasca si la cunostinta adevarului sa vina". 23). dupa retragerea aureliana (271-275) pâna la întemeierea cnezatelor si voevodatelor (secolul al XIV-lea) si pâna la unificarea lor (Basarab I. Acest mileniu. cu timp si fara timp . Episcopii si preotii au fost conducatori spirituali la vedere si. de Sfânta Biserica. în fata atâtor navalitori. Sfânta . Membrii Bisericii : clerul (ierarhia) si poporul drept-credincios (mirenii). Este important sa remarcam rolul ei si în plan pedagogic.capul ei. (La noi. Biserica este si factor al educatiei. Mântuitorul nostru Iisus Hristos (Efeseni 1.

si curateste inima mea.Care sunt elementele care tin de fiinta Bisericii? Detaliati rolul Bisericii ca factor al educatiei. cu toate ca este factorul cel mai important în lucrarea de mântuire. factori esentiali ai educatiei sunt familia si scoala. atât în viata de familie ( familia însasi este numita "mica biserica" ). . la comunitatea credinciosilor (I Cor. APLICAREA : când pronuntam cuvântul "Biserica" ne gândim. Editura "Casa scoalelor". MOLDOVEANU. 1. Bucuresti. deodata. p. formarea caracterului moral crestin . din punct de vedere al educatiei crestine nu este singurul. la cladirea (locasul ) de cult. 44. O data cu ea. Astfel. Cel ce Te-ai nascut din Fecioara. poti avea credinta si sa predici în numele Sfintei Treimi. poti detine Evanghelia. Doamne. 1997. Comori dezgropate . Poti avea cinstire. Acest adevar incontestabil a fost exprimat într-un mod deosebit de inspirat de catre Fericitul Augustin: "În afara Bisericii poti avea totul în afara de mântuire. 6. sfintenia Bisericii se reflecta si se regaseste. prin extensiunea binefacerilor ei. buna conlucrare între acesti trei factori este determinanta pentru tinta finala a educatiei. 5. 281 Apud N. cât si în sufletul ("inima") fiecarei persoane în parte. 2) si la viata liturgica. GENERALIZAREA : Biserica este darul lui Dumnezeu în care si prin care dobândim mântuirea. Asa se explica un minunat fragment de rugaciune din Canonul Sfintei Împartasanii: "Faradelegile mele trecele cu vederea. ASOCIEREA : Biserica. dar mântuire decât în Biserica! "281 . niciodata nu vei putea gasi 7.

"282 * 282 Ibide . Daca vine unul din cei mari ai pamântului. În acelasi sens.facând-o biserica a Preacuratului Tau Trup si Sânge minunat. Cu atât mai mult trebuie sa fie împodobita daca Dumnezeu însusi locuieste în tine. Fii si tu pentru El biserica.. nu lasa nici o necuratenie în ea.”. preot si jertfa. care sa fie vrednice de Dumnezeu. p. Fii pentru El biserica si preot. Nu lasa nimic în casa lui Dumnezeu din cele ce sânt urâte. m . Slujeste-i Lui în biserica ta.. dupa cum a fost si El preot si jertfa pentru tine. Efrem Sirul: " . la fel de Sa facem din sufletele noastre biserici. chiar si usa ta se împartaseste de cinste. Împodobeste-o în schimb cu tot ceea ce i se cuvine Lui. 38. Fiindca sufletul tau este biserica. se exprima Sf...

ci si Binele Absolut. credem. vol. 1952. credinta . Structurii psiho-fizice a omului îi corespund cele doua dimensiuni ale cultului: intern este concentrat în cele trei virtuti teologice (sau nadejdea si intern si extern . PREGATIREA APERCEPTIVA : Dumnezeu este nu numai Realitatea Suprema. de aici s-a inspirat. CATEHEZA DESPRE RUGACIUNE 283 1. toata bunatatea. 1980. Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. 4. "Ramâneti în Mine si Eu în voi. 2. Bucuresti. Cultul cardinale ). daca nu ramâne în vita. Cea mai cunoscuta definitie este cea formulata de Evagrie Monahul (numit si "Ponticul". . Precum mladita nu poate sa aduca roada de la sine. tot asa si voi. Comuniunea cu El este vitala ("Fara de Mine nu puteti face nimic!". p. de la Care ne vine. 202Ortodoxa 223.Comuniunea cu Dumnezeu se realizeaza prin cult. Ap. Definitie si etimologie . public dragostea .to p VII. Ioan 15. Bucuresti. asadar. Pavel când a marturisit: "Toate le pot în Iisus Hristos. . TRATAREA : A. adica despre rugaciune.Filip. aceeasi Editura.Ortodoxa 13-55 Învatatura de precadere si Credinta Crestina . Sf. daca nu ramâneti în Mine". p. 13). Ioan 15. 3. 4. 5. Astazi vom vorbi despre aspectele generale ce tin de cultul particular. 2. † 399): "Rugaciunea este vorbirea mintii cu 283 Pentru redactarea acestei schite de cateheza utilizam cu Teologia Morala . iar cultul extern se manifesta în doua moduri: (sfintele slujbe) si particular (rugaciunea) . Cel ce ma întareste" .

a întreba. înainte de a o învia pe Tavita (Fapte 9..Dumnezeu" 284 . D. Pavel îndeamna staruitor: "Rugati-va neîncetat!" (I Tes. 40). ca de exemplu la învierea lui Lazar (Ioan 11. 2 8 6 Despre român Rugaciunea . Editura Stiintifica. Care S-a rugat îndeosebi în locuri retrase ("În zilele acelea. ca de exemplu la alegerea lui Matia (Fapte 1. Ciprian : "Aceia pot dobândi ce cer de la Dumnezeu. 41). ca sa nu intrati în ispita" (Matei 26. Iisus a iesit la munte sa Se roage si a petrecut noaptea în rugaciune catre Dumnezeu" . 1973. De asemenea. Dumnezeu însa iubeste pe cel care staruie. Sf. esti Ibide . Luca 22. 5 284 . Bucuresti. al doilea "cerere". 60. p. C. Omilia XX. 17). GUTU. 482 2 8 7 Omilii III. pe care El îi vede ca vegheaza la Rugaciune" 286 .Luca 6. iar la verb ("rogo-are"): 1. a se vedea si rugaciunea din gradina Ghetsimani. p. Etimologic termenul vine din limba latina ( rogatio-onis ) si este interesant de observat ca primul sens al acestui substantiv este "propunere". precum si alte momente). de prot. 2teolog!"." . 3.. la vreme. Macarie cel Mare : "Lucrul cel mai de capetenie este staruinta. . daca voiti sa aflati esenta Cuvânt despre . 2. Prezentam aici doar crâmpeie din marea de învataturi cu privire la acest subiect: Sf. Tot Evagrie. dar si în locuri publice. 73. 8 5 G. 12. Sibiu rugaciune 1947 (Editia a II-a). Si tot el zice: "Daca voiti sa aflati cunostinta voii lui Dumnezeu. B. Sf. Ap. a cere. Dictionar m latin. în Filocalia Româneasca 1.285 . 31.. Sfintii Apostoli au practicat rugaciunea si au îndemnat la rugaciune. 13. 24). Temeiuri scripturistice .. 41-42). 41-42. al treilea "întrebare". Mântuitorul a îndemnat la rugaciune: "Privegheati si va rugati.. i-a învatat pe ucenici "Tatal nostru" (Matei 6. p. în aceeasi lucrare. spune: "Daca esti teolog roaga-te cu adevarat. Sf. trad. Petru. V. Ap. STANILOAE. si te dacarogi cu adevarat. Temeiurile Patristice în favoarea rugaciunii sunt nenumarate. Ioan Gura de Aur: "Oamenii se supara când sunt 288 gramaditi de cereri. iar Sf. Modelul Suprem si în privinta rugaciunii ni-l da Mântuitorul Iisus Hristos. în rugaciune" 287 . Domneasca 288 . 9-13). 81.

întelepciunii duhovnicesti, aceasta se poate numai prin rugaciunea necurmata" Evagrie Ponticul : "Precum cel mai de pret dintre toate simturile este vederea, asa cea mai dumnezeiasca dintre toate virtutile este rugaciunea"
290

289

.

.

D. Felurile rugaciunii : a). Dupa forma: launtrica si verbala; b). Dupa subiect: personala si publica; c). D. p. v. al continutului: de lauda, de multumire si de cerere. De lauda: - dupa ex. Mântuitorului: "Eu Te-am preaslavit pe Tine pe pamânt..." (Ioan 17, 4) si al Maicii Preacurate: "Mareste, suflete al meu, pe Domnul..." (Luca 1, 17); de multumire: - dupa îndemnul Sf. Ap. Pavel: "Neîncetat va rugati! multumire pentru toate , caci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi" (I Tes. 5, 17-18); de cerere: - "Cereti si vi se va da!" - spune Dati

Mântuitorul (Matei 7, 7); "Toate câte veti cere în rugaciune, crezând, veti lua!" (Matei 21, 22). E. Însusirile (exigentele) rugaciunii : sa izvorasca din inima curata si sa fie

facuta cu atentie; sa fie facuta cu dragoste fata de Dumnezeu si de aproapele; sa nu contina cereri care sa contravina moralei crestine si bunului simt; sa fie numai pe linia voii lui Dumnezeu (de aceea se spune, cu toata dreptatea, ca cea mai scurta si mai înteleapta rugaciune este: "Doamne, faca-se voia Ta cu mine!"). F. Foloasele rugaciunii : comuniunea cu Dumnezeu si dobândirea asemanarii cu El; luminarea mintii, bucuria inimii, întarirea vointei. Iar Sfintii Parinti se întrec în a le descrie: cheia vistieriei darurilor dumnezeiesti (Fer. Augustin), cununa

virtutilor (Sf. Maxim Marturisitorul),

doctorie mântuitoare, împiedicând pacatele

si vindecând nelegiuirile (Sf. Ioan Gura de Aur), leacul mâhnirii si urâtului (Sf. Nil Sinaitul), rodul bucuriei si al multumirii (Evagrie Monahul) etc. etc.
291

.

Omilia a II-a la . 2 9 0 Coloseni150, p. 93. Op. , 2 9 1 Fragmente preluate cit. MOLDOVEANU, 1997.
289

de

la

N. Comori dezgropate

, Editura Bucuresti,

"Casa

scoalelor",

O data cu Sfintii Parinti, care marturisesc despre foloasele duhovnicesti ale rugaciunii, medicii crestini sustin rolul terapeutic general al ei. Între acestia, s-a remarcat în chip aparte dr. Alexis Carrel
292

, îndeosebi prin "Eseul despre

rugaciune". Mai întâi face o splendida încercare de a o defini: "Rugaciunea este o tensiune a spiritului uman spre Creatorul imaterial al lumii. În general, rugaciunea

este un tipat de durere, un strigat de ajutor. Uneori, însa, rugaciunea devine contemplatie senina a Principiului imanent si transcendent al lucrurilor; un act de iubire si de adoratie fata de Acela de la Care izvoraste minunea vietii. De fapt rugaciunea este un efort al omului de a comunica cu Fiinta Nevazuta, cu Acela Care este Creatorul a tot ce exista, cu Întelepciunea suprema, Puterea si Frumusetea Absoluta..." (subl. n.). În legatura cu foloasele rugaciunii , Alexis Carrel spune: "Oamenii care se ,

roaga în mod serios se caracterizeaza prin perseverenta în împlinirea obligatiilor, printr-un simt al datoriei si al raspunderii avansat, prin mai putine caderi si pacate si printr-o anumita bunatate fata de ceilalti... Rugaciunea produce în suflet calm, liniste interioara, armonie între activitatea nervoasa si cea morala, o putere mai mare de a suporta încercarile vietii, saracia, boala, calomnia si moartea. Echilibrul cauzat de rugaciune devine un puternic ajutor terapeutic pentru omul bolnav ...

Astfel, rugaciunea îi marcheaza pe credinciosii sai cu o caracteristica particulara: castitate în privire, calm în atitudine, bucurie senina în expresie, curaj în conduita si, când nevoia o cere, jertfa de sine a soldatului sau martirului... "293 .

4. RECAPITULAREA : - încercati o definitie personala a rugaciunii;
Alexis Carrel (1873-1944), chirurg si fiziolog francez, autor al unor lucrari de prestigiu pentru primit premiul Nobel pentru medicina (1912). O data cu lucrarile de medicina, a scris si carti care a de spiritualitate, între care cea mai cunoscuta este "Omul - fiinta necunoscuta" (L'homme cet inconue). Dupavizitat locul de pelerinaj de la Lourdes, a devenit un crestin practicant, asa explicându-se ce a acestui eseu despre scrierea 2rugaciune. 9 3 Fragmentele sunt preluate dupa textul publicat în magazinul "Reader's Digest", ian./ 1941;
292

- expuneti, pe scurt, un moment de traire si de împlinire a rugaciunii, din experienta duhovniceasca personala.

5. ASOCIEREA : cu postul (Matei 17, 21) si cu milostenia (Matei 12, 7);

6. GENERALIZAREA : Rugaciunea este unirea omului cu Dumnezeu, întarirea pacii, mama lacrimilor, punte care trece peste ispite, scapare de întristari, farâmarea razboaielor, lucrarea îngerilor, veselia viitoare, izvorul virtutii, cauza darurilor, propasire tainica, dovada nadejdii, luminarea mintii, secure pentru deznadejde, comoara celor ce iubesc tacerea, slabirea furiei, oglinda propasirii, descoperirea starii, aratatorul viitorului, hrana sufletului, pecetea slavei Scararul)294 . (Sf. Ioan

7. APLICAREA : Sa încercam a raspunde la câteva întrebari:

Când ne

rugam? Unde? Cum? Pentru cine?

(si altele asemenea, dupa caz).

*

294

Apud N. MOLDOVEANU, Op. cit.

, p. 474.

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU EXAMENE:

1. SEMESTRUL I :

Teodor M. Popescu, Primii didascali crestini (instituirea, atributiile, calitatile, marturii scripturistice si patristice cu privire la slujirea lor, didascalii scriitori etc.).

Clement Alexandrinul, Pedagogul (date generale despre autor si lucrare, cu atentie asupra elementelor cu impact în pedagogia actuala: a. pedagogului ideal; b. Atitudinea fata de bunurile materiale; Portretul c. Sfaturi

morale pentru comportamentul crestin );

Sf. Chiril al Ierusalimului,

Catehezele (date generale despre autor si

catehezele sale; cunoasterea continutului “Procatehezei”);

Sf. Vasile cel Mare,

Omilia catre tineri

(cunoasterea continutului, cu

atentie speciala asupra acelor sfaturi care corespund exigentelor catehezei contemporane);

2. SEMESTRUL AL II - LEA :

Sf. Ioan Gura de Aur,

Despre cresterea copiilor , din vol. "Putul si împartire de Anexa a capitolului "Familia ca factor al

grâu", Bacau, 1995, p. 410-431 ( educatiei");

3. pr. Ioan. Idem . Istoria pedagogiei . Formule de . 2. Manual universitar de pedagogie . Dumitru. 1999. Din problemele pedagogiei moderne . 6. Bârsanescu . Pedagogia Crestina Ortodoxa . • Aurelia Marinescu. II Scrieri . Salutul. 4. 1930. Calugar . Catehetica . Prezentarea. 1969. pr. Manuale: Antonescu . Curs de pedagogie . trad. Manual pentru liceele si Institutele pedagogice. Cateheze. Catehetica .Arta conversatiei si comportamentul în societate • Preot Vasile Gordon. Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne Bucuresti. Edit. Istoria Pedagogiei . G. Pedagogia Generala . Bucuresti. manual pentru Institutele Teologice. Bucuresti. Deisis. Bucuresti. Ioan Ica jr. Lucrarile marcate cu *sunt obligatorii pentru examene. 1935. . Simeon Noul Teolog. 1925-1926. Bucuresti.. St. Mihail. 1936. . 1999 (editie revizuita). Pedagogie . Lugoj. Cum arata un om manierat. (coordonator).. Bulacu . Brânzeu . pr. adresare. G. Bucuresti. 5. Introducere în bunele maniere. Bibliografia Catehetica (orientare generala). Idem . Bucuresti.• Sf. Nicolae. Editura "Humanitas". I. 1939. Idem . 1924. diac. Bontas. 1976. Codul bunelor maniere . 1994. Bucuresti. Semanatorul. primele sase capitole: 1. Bucuresti. Sibiu. 1. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA (Inclusiv pentru METODICA PREDARII RELIGIEI) .

„Desclée” – Paris.Colectiv . Zlate M. Istoria învatamântului din România de la origini pâna la 1821 . Golu P. Mullinax. Bucuresti. Gh. Pedagogie (vezi cap. 1996. a II-a. 2001. Pedagogie. Constanta. a XI-a scoli normale. Colectiv. Predarea cu succes . 1985.. Vol. Bucuresti. Nicolae. Pedagogie. . Psihologia Copilului . I si II. pr. Editura "Gheorghe Alexandru". trad. Editura "Polirom". Craiova. 611 + 816 p. "Educatia moral-religioasa".. Le service de l’Evangile . Psihologia scolarului .. 1996 (ed. Ed. Marolen si Marieta Dinu. (pp. Iasi. 372-377). Leavit . Iancu . Iasi. Ioan. Compendiu de studii pedagogice . ed. Cucos . II-a. Manuel catéchétique (catolic). 1994. Didactica aplicata în învatamântul religios (Activitatea didactica a profesorului în afara orelor la clasa). Îndrumari metodologice pentru predarea religiei în scoala Editura Institutului biblic si de misiune al B. p. Stanciu . 1977.. Joseph. Guy P. O istorie a pedagogiei universale si românesti.R. Manual pentru cl. Verza E. Colectiv ... Manual pentru scolile post-liceale . Bucuresti.. N.. . Catehetica . 1996. Casa Speranta. Manual de instruire Montessori . Bucuresti. 1995. „Societatea Misionara Româna”. I = 1938). 1998. Pedagogie generala . 1983. Nicola . 160-175 : "Educatia religioasa" ). Colomb . Bucuresti. Constantin. Petrescu . Eleonor Daniel.O. Manual pentru Seminariile Teologice. Stela. Bucuresti. Oprescu . 1978. Narly C.. 2000.. Bucuresti."De ce merg unii elevi încruntati la scoala?". 1968. Bucuresti 1990. I.

Sibiu. 1943. rom. "Putul si împartire de grâu". Despre cresterea copiilor . col. 1904. Catehetica . Sf. trad. Bucuresti. XXXX. Iasi.a. Manual.). Juvenal. 1947. "Sofia"). D. Bucuresti. * Sf. * Sf. Oreste . de T.B. XXI ( d'enseigner la doctrine chrétienne aux ignorants Rom. Tom. în vol. Bacau. Grigorie de Nyssa . Editie Prima cateheza. P. Cernauti. col. 394-443. Idem . Paris. partea I. par Peronne.L. 1995. Bucuresti. Institutul European. Arad. Eugen Munteanu. 2. Colectia Parinti si scriitori bisericesti. Ioan Gura de Aur . de George Bogdan Târa. Vezi trad. * Clement Alexandrinul. 2002. Manual de catehizatie pentru instructia religioasa a adultilor în duminici si sarbatori . Trad. D. De magistro . 1869.L. bilinva. XXXII. Barbu.Stefanelli . P. trad. . trad. pr. 309348. Marele cuvânt catehetic . trad. Fecioru. Chiril al Ierusalimului . Initiere în viata crestina. Pedagogul . Tarangul . partea a II . Catehezele . Polirom. Bucuresti. pr. Augustin . Tom III. 1193-1220. p. Cristescu si N. MIGNE.Colectii: Fer.. (vezi si Oeuvres complètes de Saint Augustin . 1881. editia a II-a = 1998 (edit. Idem . Cateheze tratând învataturi dogmatice si morale al Bisericii dreptcredincioase rasaritene . 1930. prescurtat = P. De catechizandis rudibus . 1945 (Colectia Izvoarele Ortodoxiei ).S. text bilingv. Vincent & comp. 4 Sur la manière ). 1995 (editie bilingva). Fecioru. 1982 (vol.

"Litera international". 1957. a XVIII-a ( Despre alegerea si virtutile pastorului sufletesc a XXVII-a ( Despre necesitatea pazirii poruncilor ).Carti. Horst Schaub si Karl G. pr.A. Bucuresti. diac. 1/1990. Bucuresti. B). 3. D. de acelasi: Cateheza a II-a ( pe calea poruncilor si a fericirilor). Bucuresti. Edit. A. Huit catécheses baptismales . 2001.A. nr. 17 din colectia P. Dictionar de pedagogie . în M. Edit. 1999. 284 p. ChisinauBucuresti. 1979. ). Scrieri II . M.. Zenke . 1995. Bucuresti. editate de Antoine Wenger. S. Fecioru. Sorin. 50. Simeon Noul Teolog . 4/ 1990 . Deisis. 2000. Paris. vol.Idem . Rodica Neculau. Sibiu. didactica si pedagogica. *Sf.A. evenimente. a XXVIII-a (Despre vederea luminii dumnezeiesti si preotie ). 2/1991.. Cateheze. Ioan Ica jr. chrétiennes . Bucuresti. trad. Sources *Sf.în M. 4. nr. Dictionar de pedagogie . pr. Dictionarul teologilor români . studii. articole: . Sorescu . Mircea.. Omilia catre tineri . Cristea . Polirom. nr.( Revista Teologica . 1986 (vol.A. Spre Hristos în M. Figuri. nr. si locuri biblice (dictionar pentru predarea religiei în scoala ). 5/ 1990.V. vezi si traducerile din M. Pacurariu . trad. trad. Dictionare: Colectiv de autori . Dictionar de pedagogie . 1996. pr. serie noua). Vasile cel Mare .

Paideia. Polirom.Antonescu .T. Idem . Initierea religioasa a copilului .T. 3/1986. Idem . Iasi. Mihaila). 1971. Caracterizarea dinamica a copilului si adolescentului de la 3 la 17/18 ani. Belu. Liviu. Elena. Educatia morala si religioasa în scoala româneasca Bucuresti. Chiril al Ierusalimului si actualitatea ei .. . 1997. Bogdan & colectiv. Balan . Neagoe. 1937.O. cel dintâi sistem de învatamânt de durata la români . Bucuresti. Pedagogia si didactica . " Pedagogia sarbatorii "). G. G. Bucuresti.. Badea .... dr. în "Pagini nescrise din istoria culturii românesti". Bucuresti. S. Omiletica si Catehetica . Idem . . Duhul Sarbatorii (în special cap. 1996. Opera catehetica a Sf. Fundamentele culturale ale educatiei . Craiova. pr. Învataturile lui. 1996. Preocupari si studii de Pastorala. 1-2/ 1958. Importanta catehetica a Sfintei Liturghii . (transcriere. în “ Ortodoxia ". Învatamântul oral prin predica.. 9- . 1998. S. Anastasia ). catre fiul sau Teodosie . arhim. Bucuresti. Bârsanescu . Nicolae. Dumitru. Bancila . în B. Vasile. Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si gra . 1996 (ed. traducere în limba româna si studiu introductiv de prof. d Balca . 1-2/ 1955. nr. St. Bucuresti. Edit. Edit. Basarab . Iasi. Academiei. Versiune originala. Idem . 1996. Grigore. 1944. Etapele psihologice ale marturisirii . Babus.G. Tehnica. Caracteristici esentiale ale sufletului crestinului autentic 10/1954. cu aplicatie la fisa scolara . Antonesei .R.

Idem .în S. 82 p. . protos. Oradea. 5-6/1968. pr. Idem .T. 7-8/1949. Bucuresti. Misiunea Bisericii în scoala . 1941. . Sapte cuvinte catre tineri . Idem . 1931. Bucuresti. Bucuresti. Ene.T. 1940. Bucuresti. Studiu introductiv în catehetica ortodoxa ( Teza de doctorat ). Idem . Idem . Spiritul catehezei patristice în scoala româneasca . Calciu . Bulacu . “Credinta noastra”. 3-6 / 1950. nr. Taine de initiere (Botez.. Mirungere. Euharistie) în literatura crestina. T. Mihail . Material cultic si omiletic pentru explicarea Sfintei Liturghii. Însemnatatea Sf. 1996. Principiile catehezei si personalitatea catehetului . Idem (împreuna cu prof. Constiinta crestina dupa Catehezele Sf.7-8 / 1970. Scoala exegetica biblica din Antiohia . 1937.B. nr. . Idem . Brani ste. B.. "Ortodoxia". Explicarea Sfintei Liturghii dupa Nicolae Cabasila de doctorat ). Ioan Gura de Aur în S. . Probleme de pedagogie catehetica . 1994. 1-3 / 1951. Explicarea botezului în catehezele baptismale ale Sf. Gheorghe. (Teza Vechiului si Noului Testament pentru uzul orelor de catehizare a copiilor . 1991. S. S. T. Idem . Bucuresti. Bucuresti. Bucuresti. 179 p. 4/1980. Liturghii pentru viata crestina . 1990. 1928. Idem . Bucuresti. Ecaterina Braniste). 1-2/1949. Idem . Idem . pr. Gheorghe.Liturghia catehumenilor si credinciosilor si cateheza în Biserica primara a Ierusalimului . nr. 1943. G. Explicarea Sf. Notiuni de istoria sfânta a . Chiril arhiepiscopul Ierusalimului. Bucuresti. Nobletea educatiei crestine dupa Sfântul Ioan Hrisostom Idem . G. Cateheza ortodoxa . Bodnariu . Studii de Catehetica . pr.

Calugar , pr. Dumitru, Treptele formale si învatamântul religios , Sibiu, 1938. Idem , Caracterul religios-moral crestin ( Teza de doctorat ), Sibiu, 1955; Idem , Metode si forme pentru prezentarea învataturii crestine ortodoxe 3/1972; Idem , Principii fundamentale ale învatamântului religios 10/1975; Idem , Rolul cazaniilor în formarea vietii religioase si morale , MB, 4-6/1978; , în M.A. nr. 9, M.A., 1-

Idem , Hristos în scoala. Manualul catehetului ortodox pentru scoala primara, vol. I, Sibiu, 1934; vol. II, Sibiu, 1937; Idem , Sapte carti de religie, Edit. Episcopiei Romanului si Husilor, Bacau, 1990. Cerghit , Ion, Metode de învatamânt , editia a III-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997. Coman , Episcop, Vasile, Religie si caracter (Contributii la cunoasterea si predarea religiei în perioada adolescentei), Oradea, 1992. Comenius , J., Amos, Didactica Magna . Trad., note si comentarii de Iosif Antohi, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970; Idem, Pampaedia , EDP, Bucuresti, 1977; Idem , Texte alese , EDP, Bucuresti, 1958; Idem , Arta didactica . Trad. din latina de David Popescu, EDP, Bucuresti, 1975. Comsa , ep. dr., Grigorie, Tineretul României , Arad, 1934. Cornitescu , pr. Constantin, Sf. Grigorie de Nazianz despre familia sa , S.T. 56/1964. Cosma , pr. Sorin, Cuvinte ale dreptei credinte (Cateheze ), Arad, 1992. Costache , pr. Doru, Rolul familiei în educatiei copiilor , în „Ortodoxia”, 3-4/2002, p. 128-139. Coué , Emile, Stapânirea de sine , Bucuresti, f. a., 96 p.

Cristescu , pr. Grigorie, Predica si cateheza , Sibiu, 1929. Cuco s, C - tin, Pedagogie si Axiologie , Bucuresti, 1995; Idem , Educatia religioasa, continut si forme de realizare , Bucuresti, 1996; Idem , Educatia religioasa. Repere teoretice si metodice, Edit. "Polirom", Iasi, 1999; Idem (coordonator), Psihopedagogie , pentru examenele de definitivare si de grade didactice, Edit. "Polirom", Iasi, 1998, 317 p. Danciu, Ana, Metodica predarii religiei în scolile primare, gimnazii si licee Editura “Anastasia”, Bucuresti, 1999, 261 p. Diaconu , pr. Adrian, Cateheza în activitatea pastoral-misionara a preotului S.T. 3/1989. Dumitru , pr. Valeriu, Vasile Bancila si educatia religioasa , Edit. Thalia, Bucuresti, 2002; Familia crestina azi (elab. de un colectiv de profesori de la Facultatea de Teologie din Iasi), Editura "Trinitas", Iasi, 1995, 203 p. Fecioru , pr. Dumitru, Ideile pedagogice ale Sf. Ioan Gura de Aur , Bucuresti, 1937; Idem , Pedagogia noua si pedagogia crestina, Bucuresti, 1946. Felea , pr. Ilarion, Religia culturii , Arad, 1994 (editia a II-a); în special cap. 10 : Religia si sistemele de educatie , p. 246-257; Foerster , F. W., Scoala si caracterul , trad. St. Constantinescu, Bucuresti, f.a.; Idem , Cartea vietii. O carte pentru baieti si fete , trad. N. Pandelea, f. a., Bucuresti; Idem , Învatamântul religios si învatamântul moral , trad. I. Negiota, Chisinau, 1933; Fossion , André, Manuel de catéchese pour jeunes et adultes , Desclee, Paris, 1985. , ,

Galeriu , pr. Constantin, Catedra de omiletica - catehetica cu notiuni de

Pedagogie , în S.T. 7-10 /1981; Idem , Mântuitorul Iisus Hristos, Învatatorul nostru suprem Idem , Revelatia si educatia , în "Ortodoxia", nr. 3-4 / 1993; Idem , Ora de religie în trecut si astazi, în "Altarul Banatului", 4-6/1995. Idem , Rugaciunea „Tatal nostru” ( tâlcuiri), Harisma, 2002. Gavanescul , Ion, Pedagogie Generala , Bucuresti, 1923. Ghibu , Onisifor, Din istoria literaturii didactice românesti: I. Bucoavnele; II. Abecedarele; III. Cartile de cetire din Transilvania , Bucuresti, 1916; , Ortodoxia, nr. 1/1983;

Idem , Pentru o pedagogie româneasca . Antologie. Bucuresti, 1977. Gordon , pr. Vasile, Rolul catehetic- misionar al ierurgiilor , în S.T. nr. 5 / 1986; Idem , Religia în scoala. Câteva repere bibliografice , S.T. nr. 1-2/1997; Idem , Activitatea omiletica, catehetica si pedagogica a pr. prof. dr. Mihail Bulacu. Pomenire la 100 de ani de la nastere, B.O.R. 1-6/1998; Idem , Învatamântul religios românesc la cumpana dintre milenii. Scurt excurs istorico-pedagogic , "Ortodoxia", 3-4/2000; Idem , Mijloace practice de catehizare în Biserica, Episcopia Buzaului / iulie-sept. 2000; Idem , Factorii esentiali ai educatiei religioase , "Glasul Bisericii", nr. 5-8 / 2001; Idem , Religia în scoala. Evaluare si perspective Teologie Bucuresti", 2001-2002; Idem , Catehetica - curs pentru anul al III-lea de studii, Teologie Pastorala, dactil., Bucuresti, 2001 (140 p.); Idem , Ghid bibliografic pentru Catehetica si Omiletica 12/2002, p. 87-112 ; Idem , Importanta principiilor didactice în catehizare, "Ortodoxia", nr. 12/2002, p. 41-52; , în „Glasul Bisericii”, nr. 9, în "Anuarul Facultatii de în "Glasul Adevarului" -

Grigora s, pr. C-tin , Fericitul Augustin si locul lui în pedagogia crestina MMS nr. 8-10/1992;

,

Idem , Treptele herbartiene si învatamântul religios , în M.M.S. - 1-3/1993; Idem ,"...Mergând, învatati toate neamurile!..." - Bazele hristologice, apostolice si patristice ale Cateheticii si Omileticii, Edit. Trinitas, Iasi, 2000; Idem , "...Propovaduiti Evanghelia la toata faptura!..." speciala, Edit. Trinitas, Iasi, 2000. Ionescu , pr. Marin, Bucuresti, 1927; Idem , Colectare de material omiletic si catehetic , Bucuresti, f.a. (297 p.). Iorga , Nicolae, Istoria învatamântului românesc , Bucuresti, 1928. Învatatura de credinta crestina ortodoxa Ortodoxa, Bucuresti, 1952. Irineu , ep. de Ecaterinburg si Irbitk, Mama, ai grija! Calauziri pentru cresterea si , Editura Institutului Biblic si de Misiune Inima e cârmaciul mintii. Catehetica zilelor noastre , - Omiletica si Catehetica

educarea ortodoxa a copiilor; trad. din l. greaca de diac. drd. Nicusor Morlova, Editura Buna-Vestire, Bacau, 2001 (95 p.); Idem , Educatia religioasa . Învataturi pentru copii si tineri, Trad. Diana Potlog, Editura Sophia, Bucuresti, 2002. Ispir , Vasile, Principiile educatiei crestine , în B.O.R. nr. 1-3 / 1946. Ivan, pr. dr. Ilie, Îndrumator catehetic , Editura "Conphis", Rm. Vâlcea, 2001. Jurca , pr. Eugen, Experienta duhovniceasca si cultivarea puterilor sufletesti. Contributii de metodologie si pedagogie crestina , Edit. Marineasa, Timisoara, 2001. Leonte , Letitia, Ucenicul lui Hristos, Îndrumari metodologice pentru predarea religiei în scoli, Edit. "Crater", Bucuresti, 1998, 144 p. Kant, Immanuel, Tratat de pedagogie. Religia în limitele ratiunii , Iasi, 1992.

Teologia Sf. în . Anastasia). Miroiu . 1995 (Edit. Nisipeanu . prin alegerea educatorilor Bucuresti.T. 1921. Profesorul de religie în scoala. Ierom. Taina casatoriei. Idem .. . II . Veniamin. I) si Adevarul si frumusetea casatoriei. Antologie Bucuresti. Bucuresti. 1996. Nicolae. Maica. . Alba Iulia. Oradea. Galati. Mehedin ti. Rodica.. Bucuresti. Studiu de diagnoza. Aurelia .2001 ( material pentru cateheze liturgice ). Codul bunelor maniere astazi . Bucuresti.. 1929 (ed. Mt. Ioan Gura de Aur "Despre educatia copiilor". Învatamântul românesc azi. 1990. Moldovan . I.) & co. Scrieri despre educatie si învatamânt. Idem . Poporul (Cuvinte catre studenti ). *Marinescu . 7-8 / 1967. 1935. Idem . Sfaturi pentru o educatie ortodoxa a copiilor de azi.Anastasia . Iubirea . Bucuresti. 1993. teoretic si practic. Idem . Pavel. Editura "Humanitas". . Muresan . Editura Academiei. Teologia iubirii (vol. Învatarea eficienta si rapida . "Pelerinul român". Editura "Deisis". Religia pentru copii.Craiova. Alta crestere. Sibiu. Marian . 1998. Editura "Gheorghe Alexandru". Studiu metodologic. 2000. Simion Noul Teolog. Adrian (coord. 2000 Micle. Scoala Muncii . "Ceres ". Ed.Magdalena . cu traducerea româneasca a cuvântului Sf. Metodica predarii religiei (colectiv de autori). Traditie si înnoire în slujirea liturgica vol. I -1996. Crestinismul românesc . Apropierea de Iisus prin Biserica noastra. 1992. Duh dupa catehezele Sf. Necula . prof. 1999 (editie revazuta si adaugita). “Polirom” – Iasi. II). Teologia iubirii (vol. Idem . Initieri catehetice . pr. Bistrita (Oltenia ). pr. a II-a). în S. vol. Edit. Ilie. Bucuresti. 1997. Simion .

Bucuresti.. Istoria învatamântului teologic în Biserica Ortodoxa Româna 10/1981.. Instincte. Idem (colab. mitrop. patimi. Doua sute de ani de învatamânt teologic la Sibiu 198 . 6 Idem . Edit. Primii didascali crestini . Popescu. Cum sa-i învatam pe copii religia . Postelnicu . cu T. a. (Culegere de cateheze). Aramis. 9- original : J'eleve mon enfant . Metodologia dexteritatilor în spiritul scoalei active.. N. de Doina Brindu. Pernoud . 1995 (Ed. Biserica si cultura . Paulescu . Constantin. Bucuresti. Pentru educatia estetica a copilului . * Popescu .. Aurel + colectiv. Plamadeala . 1965. 1922. Dascali de cuget si simtire româneasca . Popescu. Idem . 1994. Ion. Anastasia (Mama Sica ).C. conflicte . 1996. J. Aramis. nr. dr. Edit. Bucuresti. Antonie. H. 1987.spiritul scoalei active. Bucuresti. f. Geanta) . Proiectarea pedagogica a învatarii religiei în scoala . Pacurariu . f. BOR. Cultura Româneasca. 2/ 1932. Bucuresti. premiata de Academia franceza de medicina ). Texte alese . Bucuresti. Popescu . Teodor. edit.. Bucuresti. M. 2000. trad. Pestalozzi . 1996 (Îndreptar realizat împreuna cu Razvan Bucuroiu). Laurence (colab. cu Agnes Grison ) Cum îmi cresc copilul (în . Popescu . în S. Bucuresti.T. Bucuresti. Edit. Teodor. . Bucuresti. Fundamente ale didacticii scolare . 1981. M. 2002. Bucuresti. Paris. Sibiu. Editura Anastasia. 1994. Anastasia). Nastase si E. 1997. pr. Pacate si virtuti . 1994. Valea Plopului. Petre . Mircea. pr. Metodica predarii religiei. 1786- .

ilustrate cu ajutorul biografiilor . în "Altarul Banatului ". nr. Manual pentru Seminariile Teologice. Edit. nr. a III-a. a. M. Radu t. Psihologia educatiei . 1996. pr. Rm.. Sebu . Vasile. Actul catehetic: cateheza si actiunile sale . Împartasania si Spovedania în slujba educarii tineretului scolar . Ajuta-te singur (Self-help ). Rolul formativ al religiei. Bucuresti. 2001. 5-6 / 1990.O. Educatia religioasa în conceptia lui Jan Amos Komensky . Idem . Serbanescu . f. Lascarov-Moldovanu. Mihai.. George.B. Sebastian (& Monica si Dorin Opris) . Nicolae (& colectiv). Radu . 3-4/ 1997. trad. purtare si staruinta. pr. ms.parintele pedagogiei moderne . Bucuresti. 1-3 / 1994. de Al. prof. 47 p. . S. Ep. pr. 1996. sau Caracter. Fundatiei România de Idem . Edit. Ilie. Sendroiu. Radulescu .. Episcopiei Ortodoxe Alba-Iulia. obiectiv prioritar al Bisericii . dactil. Nicolae. Sârbu . pr. Raduca . în S. Facultatea de Teologie a Universitatii din Bucuresti. Dunarii de Jos. Galati. Rodica. ed. 1997.T. Catehizarea copiilor si tineretului. 1996. Ion. Scurte date despre învatamântul teologic superior din . Cartea crestinului începator . 1-4 / 1996.. pr. Curs de Catehetica . prof.. Smiles . mâine. Religia în scoala ( Minifilocalie pentru viata ). 1945. Remete . S.. Petre. pr. Nela. Valoarea catehetica a muzicii în cultul ortodox . Vâlcii. pr. Alba Iulia. 2000. Bucuresti. Bucuresti. 1996. G. 291 p. Metodica predarii religiei . Metode si procedee de predare a religiei în scoala Bucuresti. Stanculescu .Procopovici . Dogmatica Ortodoxa . nr. O suta de ani de la înfiintare.T. 56/1975.

(în original. Zig. Raising ). 9- Vasilescu. S. BOR. 2000. a II-a. Putem creste copii buni într-o lume negativa! positive kids in a negative world Veche". Editia a II-a. 1941. Probleme de psihologie religioasa si filosofie morala. 17-33. Functiunea catehetica a Sfintei Liturghii . 1-2 / 1949. Spovedania si duhovnicia . Sibiu. Terchila. p. La Catéchèse . Emilian. 1995). Paris. . Familia crestina . pr. Bucuresti. pr. Nicolae. 1983. 1939 (ed..T. Bucuresti. Vintilescu . T. Ioan Gura de Aur: III. Idem . Petre. Wackenheim . Psihologia contemporana si învatamântul religios (teza de doctorat ). Bucuresti. diac. prof. Col. Tilea . Irina-Margareta Nistor. „Que sais-je?”.. Gh. . nr. Probleme fundamentale în opera moral-sociala a Sf. Bucuresti. Editura "Curtea . 1935. 1947.Principatele Române în prima parte a secolului al XIX-lea (pâna la 1864) 10/1981. Ziglar . trad. . Charles. pr.

..................................... IMPORTANTA PRINCIPIILOR DIDACTICE ÎN CATEHIZARE Intentii................. Literatura catehetica în primele veacuri crestine ........................................................................................................... 25 VI........................................................................................ 59 Definitii si delimitari........C U P R I N S CUVÂNT ÎNAINTE .................................... SCOLILE CATEHETICE ......... 33 VI......................... 18 8................................................ ÎNVATAMÂNTUL CATEHETIC ROMÂNESC ......... Precizari etimologice si istorice........... ... 27 V............................ 16 6... NOTIUNI INTRODUCTIVE..... 4 Raportul cu Omiletica ...................... 9 V................. Slujirea harismaticilor ................................ Catehumenatul . Mântuitorul Iisus Hristos............................................................................................ CATEHEZA ÎN PRIMELE VEACURI CRESTINE 5........................................................................................................................ 3 • • • Terminologie ......... 60 61 ................... 17 7............ 2 I................................................................................................... Repere ale unui scurt excurs istoric .............. Catehetul Suprem .......................................................... Cateheza Sfintilor Apostoli................... EXCURS ÎN ISTORIA CATEHEZEI........................................... 7 II................. 6 Implicatii actuale ............................................

.......................... Biblioteca parohiala........................ b.................................................. 63 Descrierea principiilor didactice.......... FACTORII ESENTIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE a........... 2............. c........................................................................................... Idealul educatiei religioase.... mediul........ MIJLOACE PRACTICE DE CATEHIZARE ÎN BISERICA............. 3........... d.................................................................. 91 Scoala.................................. 101 VIII... 104 3................ educatia.. Dialogul saptamânal.......................... Preliminarii.................... 93 96 Elevul.......Avantajele utilizarii principiilor didactice........................ Buletinul parohial....................................... 79 80 77 77 74 74 75 Biserica........................................................ 5.................................................................................................factor si izvor vesnic al educatiei.............................................................................. Intentii............ Factori generali: ereditatea.. 64 VII......... 107 109 110 .............. 4................................................................... Factori speciali ai educatiei religioase: 1........... 1.................................... Terminologie.................... Preliminarii......................................... 62 Nominalizarea principiilor didactice................................... Factori concreti ai educatiei religioase: • • • • • • Dumnezeu ................................................................ 103 2.......................................... Cateheza..... Familia crestina........................................ Profesorul..................................................................................................

..................... Cateheza despre Sfânta Treime ................ Cateheza despre importanta lecturilor pentru luminarea credintei...................................................... 130 11....... 137 13..............ereferate..... 114 3.. Repere teoretice.. 147 BIBLIOGRAFIE GENERALA ORIENTATIVA .........IX.............................. 114 4....................................................... Cateheza despre Sfânta Traditie...............................ro/ Adevaratul tau prieten .. 133 12..................... 124 9............................... Etapele redactarii si prezentarii catehezei ........... 148 Power ed by http://www......................................................... SCHITE DE PLANURI PENTRU CATEHEZE: 8.......... Planul catehezei ........ Cateheza despre Sfânta Biserica ............ Cateheza despre Maica Domnului ......... REDACTAREA SI PREZENTAREA CATEHEZEI...... 140 14.................. Cateheza despre rugaciune ......................... 143 BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU EXAMENE ...................................... 127 10.................. Cateheza despre Sfânta Scriptura........... 121 X.......... metodice si practice .................................................

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->