UNIVERSITATEA DIN

BUCURESTI

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXA „PATRIARHUL JUSTINIAN”

INTRODUCERE ÎN CATEHETICA ORTODOXA
Curs pentru anul al III - lea – Teologie Pastorala r. Prof. Dr. VASILE GORDON

BUCURESTI – 2003

1. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA SCRIPTURA

2. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TRADITIE 3.IV. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TREIME 4.1V. CATEHEZA DESPRE MAICA DOMNULUI 5. VI. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA BISERICA VII. 6. CATEHEZA DESPRE RUGACIUNE

1

top

1

Pentru redactarea acestei schite de cateheza utilizam cu Teologia Morala , vol. 2, Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR, Bucuresti, 1980, p. 13-55 Învatatura de precadere Ortodoxa si Credinta Crestina , aceeasi Editura, Bucuresti, 1952, p. 202Ortodoxa 223.

CUVÂNT ÎNAINTE ................................................................................... 2

I. NOTIUNI INTRODUCTIVE. ............................................................... 3
• • •

Terminologie ......................................................................................... 4 Raportul cu Omiletica .......................................................................... 6 Implicatii actuale ................................................................................... 7

II. EXCURS ÎN ISTORIA CATEHEZEI.

Mântuitorul Iisus Hristos,

Catehetul Suprem ................................................................................... 9

III.

CATEHEZA ÎN PRIMELE VEACURI CRESTINE 1. Cateheza Sfintilor Apostoli............................................................... 16
2. Slujirea harismaticilor ...................................................................... 17

3. Literatura catehetica în primele veacuri crestine ..........................

18

4. Catehumenatul ............................................................................... 25

IV.

SCOLILE CATEHETICE ........................................................

27

V. ÎNVATAMÂNTUL CATEHETIC ROMÂNESC . Repere ale unui scurt excurs istoric ................................................. 33

VI. IMPORTANTA PRINCIPIILOR DIDACTICE ÎN CATEHIZARE Intentii.............................................................................................. 59 Definitii si delimitari....................................................................... Precizari etimologice si istorice...................................................... 60 61

Avantajele utilizarii principiilor didactice......................................... 62 Nominalizarea principiilor didactice................................................. 63

Descrierea principiilor didactice...................................................... 64

VII. FACTORII ESENTIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE a. Preliminarii............................................................................... b. Terminologie............................................................................ c. Factori generali: ereditatea, mediul, educatia.................................... d. Factori speciali ai educatiei religioase: 1. Intentii..................................................................................... 2. Idealul educatiei religioase..................................................... 3. Factori concreti ai educatiei religioase: • • • • • • Dumnezeu - factor si izvor vesnic al educatiei........... Familia crestina............................................................. 79 80 77 77 74 74 75

Biserica........................................................................... 91 Scoala............................................................................ Profesorul...................................................................... 93 96

Elevul............................................................................ 101

VIII. MIJLOACE PRACTICE DE CATEHIZARE ÎN BISERICA. 1. Preliminarii................................................................................ 103 2. Cateheza.................................................................................... 104 3. Dialogul saptamânal................................................................. 4. Biblioteca parohiala.................................................................. 5. Buletinul parohial..................................................................... 107 109 110

IX. REDACTAREA SI PREZENTAREA CATEHEZEI.

Repere

teoretice, metodice si practice ........................................................ 114

...........1. Dupa cum se va observa.............. Cateheza despre rugaciune .. 130 4................ Etapele redactarii si prezentarii catehezei . 114 2............ Cateheza despre Maica Domnului .. 143 BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU EXAMENE ..... având mai mult un rol de semnalare al temelor principale......................... 140 7.... totodata al reperelor bibliografice................. 127 3................................................... 121 X.. Cursul se limiteaza doar la acele teme catehetice si ................ Cateheza despre Sfânta Traditie.................................. SCHITE DE PLANURI PENTRU CATEHEZE: 1... Cateheza despre importanta lecturilor pentru luminarea credintei.................. curs de zi si fara frecventa... continutul fiind conceput în general schematic... 148 CUVÂNT ÎNAINTE Volumul de fata cuprinde elementele de baza ale Cateheticii Ortodoxe pe care le prezentam în aceasta editie de proba............................................................... 137 6.......... Cateheza despre Sfânta Treime ............ unele prelegeri sunt mai dezvoltate........... Cateheza despre Sfânta Biserica ......................................... altele mai scurte...... cu nadejdea ca vor fi de folos studentilor din anul al III-lea................ 124 2..................................... 147 BIBLIOGRAFIE GENERALA ORIENTATIVA ................................ Cateheza despre Sfânta Scriptura............................. potrivit cu actualitatea pe care o reprezinta............ 133 5........... Planul catehezei ...........

ele acopera în totalitate spatiile orelor de curs si ale seminariilor consacrate anului universitar. continut si bibliografie. AUTORUL .metodice care corespund mai ales din punctul de vedere al misiunii practice. strictului necesar al exigentelor la aceasta disciplina. Desi temele abordate nu trateaza toate subiectele importate. raspunzând. stil. limbaj etc . la care se adauga bibliografia obligatorie si cea generala. atât cu privire la tematica. cât si cu referiri la conceptie. de fapt. orientativa. Pentru noua editie asteptam cu interes observatiile si sugestiile cursantilor.

acest fapt explicându-se partial si prin pregatirea specifica a titularilor. în “Studii Teologice”. 3 Titlul tezei de Studiu introductiv în Catehetica . iar Catehetica de parintele Mihail Bulacu. Liturgica si Pastorala2 . nu este altceva. decât Pentru unele date utilizam medalionul analitic al Pr. alaturi de Omiletica. Sectia Pastorala. avându-l titular pe parintele Grigorie Cristescu. Catedra si-a pastrat. În anul 1952 Omiletica si Catehetica vor fi din nou asociate. asa cum se prezinta si astazi: Catehetica pentru anul al IIIlea de studii. Oradea. 4 doctorat: de În afara sectiile Ortodoxa de Asistenta sociala. astfel. Omiletica (incluzând si Exercitiile de Predica ) a fost predata de parintele Grigorie Cristescu. prof. cu pregatire speciala în domeniu. O data cu reintroducerea religiei în scoala. de fapt. XXXIII (1981). 578-581. titlu pastrat ca atare pâna în anul 1992. dr. datorita apropiatei lor înrudiri. de Omiletica si Catehetica cu notiuni de . Pedagogie p. dar nu singura. cu doctoratul sustinut în acest domeniu înca din anul 1928 3 . la începuturile programelor didactice ale Facultatii de Teologie (la Bucuresti. an. Mai târziu au fost unele perioade când cele doua discipline au fost separate. 1928. ci împreuna cu Omiletica. aceeasi sectie. asadar. catedra s-a detasat în anul 1928. 7-10. cu notiuni de Pedagogie . titlul de Omiletica. iar Omiletica la anul al IV-lea. nr. 18811884). Metodica . dar cu un adaos al notiunilor de Pedagogie. De exemplu. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotarât (si Universitatea a acceptat) ca în cadrul Teologiei Practice sa se predea si disciplina intitulata Metodica predarii religiei . între anii 1947-1952. curs optional. catedra purtând. când Facultatea de Teologie intra în Universitate si când Pedagogia este preluata de profesori din domeniul laic. NOTIUNI INTRODUCTIVE Catehetica este una dintre disciplinele Teologiei Practice care. specialist în Catehetica si Pedagogie.I. Pictura si Patrimoniu. Catehetica. la anul al III-lea de studii. doar denumirea de Omiletica-Catehetica. Constantin Catedra GALERIU. Cu timpul a devenit materie distincta. era inclusa într-o singura catedra. pentru majoritatea sectiilor 4 . 2 . Propriu-zis.

dar prezente înca din secolul al XVI-lea. îmbogatita. Catehetica a fost prezenta dintru început în învatamântul religios românesc. Nicoale Petrescu. între altele. 1880. . pilduitoare chiar pentru exigentele didactice din zilele noastre. atunci când el a capatat forme organizate. 5 6 . însa. se cuvine sa mai pomenim câteva nume de rezonanta ale câtorva dascali de Teologie. Format în disciplina scolilor germane. îl recunoaste fara complexe. autorul primului tratat stiintific de Catehetica în literatura noastra ortodoxa 5 . propriu-zis o componenta a Cateheticii si opinam ca nu ar trebui predata separat.Pedagogia crestina . p. teologiei apusene. Nicolae Terchila. pr. ca în Germania apar primele manuale de nivel superior. 1904. editia a II-a. Tarangul Oreste. Nicolae Balca. Gissen. Stefanelli ne ofera prin tratatul sau o mostra de eruditie si acrivie stiintifica. 342 Catehetica sau îndrumarea în învatamânt a tineretului în . prin cuvântul rostit si scris: pr. p. fapt pe care arhimandritul carturar Juvenal Stefanelli. Ca stiinta. Mihail Bulacu. Din punctul de vedere al instruirii religioase. arhid. Op. 6 . pr. Dumitru Calugar. care au ostenit si ostenesc cu multa daruire. pr. Constantin Galeriu (toti trecuti în vesnicie). Revenind în aria preocuparilor catehetice românesti. 7 crestinism 8. si întelegând necesitatea si folosul ei pentru crescerea religioasa si morala în biserica a scris: Katechetik oder Anleitung zum Unterrichte der Jugend im Christentum 1818”7 . În acest tratat se mentioneaza. pr. Schwarz. din domeniul de care ne ocupam. H. sub aspectul terminologiei si al structurarii materialului didactic. cit. Stefanelli îl nominalizeaza pe F. ci în cadrul acestei discipline. care “cumpenind însemnatatea catecheticei. dimpreuna cu Cernauti. aceasta disciplina este tributara. Dupa ce prezinta câteva încercari mai timide. Comparând programele analitice ale Cateheticii si Metodicii vom observa imediat ca programa celei din urma este inclusa efectiv în cadrul celei dintâi.

reprezentanti înca activi: Veniamin Micle etc. cu scopul de a forma caractere religios. 17-22. dovedind. elevul.. Iata Fapte 21. cateheza. Bucuresti. aici. Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR.. au fost ( informa i) despre este învatati t tine. explicatiile Pentru etimologice utilizam Manualul de Catehetica al pr. poate fi consultata si la Biblioteca Facultatii de care 9Teologie. pr. în general vorbind. STEFANELLI. 1984 (editia a II-a) si Cursul de pentru anul Catehetica al III-lea al pr. a spune ceva de la loc înalt kathvcisi" catehetica din Biserica primara se numea . învatatorul sau dascalul . prof. a carui preocupare în acest sens este fi în a de-a dreptul impresionanta. Sebastian Sebu. cateheza este.. lucrarea didactica a Bisericii. catehetica . arhim. Catehetul este cel care învata pe altul. Dumitru CALUGAR.) ca pe toti i iudeii care traiesc printre neamuri îi înveti sa se lepede de Moise. peri. o excelenta cunoastere a limbii clasice autori 1grecesti.. 0 Sensul. n.8 . a rasuna de sus în jos. dr. 21: S ei au auzit despre tine10 (despre Pavel. Catehetica este disciplina Teologiei Practice care se ocupa cu normele stiintifice de predare ale învatamântului religios-educativ. catehumenul este cel care învata de la altul. astfel. anexa a cursului de fata. Vasile RADUCA . în cadrul cultului divin. fie ca este vorba catehizarea în biserica. lect. kathcei`sqai câteva exemple: • . p. Detalii etimologice amanuntite poturmarite si Catehetic arhim. J. * TERMINOLOGIE. termen pe care nu-l întâlnim sub aceasta forma în Sfânta Scriptura. Întâlnim în schimb formele verbale kathcei`n. în demersul sau recurgând nu numai la citatele biblice cunoscute. ci si la apartinând literaturii si filozofiei antice. Bucuresti. care se gasesc si la Iosif Flavius si la Filon. 1996.morale. 8 . (kathchvqhsan de. pr. Activitatea (kata = a suna. ucenicul. dr. n. Etimologic 9 . Costachi Grigoras. sou` o{ti ajpostasivan Operele lor catehetice principale sunt incluse în lista noastra bibliografica. catehumen. fie ca este vorba de ora de religie. În cadrul acestei discipline întâlnim foarte frecvent urmatorii termeni: catehet. toti acesti termeni provin din grecescul hJcei`n) kathcei`n s i .

ta. catehumenii numarau oameni mai putin înaintati în vârsta. Desigur. 18: Si-I cunosti voia ( lui Dumnezeu. de asemenea. precum si în functie de vârsta subiectilor: la .n lovgon tw`/ kathcou`nti Dupa cum lesne se poate observa. care doreau sa fie initiati în viata crestina." kata. elementele de baza ale catehezei apostolice erau preluate. • Galateni 6. Un alt aspect care trebuie retinut este ca în primele veacuri ale crestinismului catehumenii erau reprezentati îndeosebi de oameni maturi. începând cu anii în care se impunea educarea deprinderilor crestine. continute în Revelatia dumnezeiasca.. învatatoresc. to. ci si de integrarea aspirantilor la Botez în viata liturgica: rugaciunea. si pruncilor botezati mici. Romani 2. Abia de la începutul Evului Mediu (sfârsitul secolului al V-lea). examinarea constiintei etc. întreaga activitate misionar- Cu alte cuvinte. pe de o parte din Noul Testament. de asemenea. viata cultica si disciplinara. ci. e[qnh pavnta" jIoudaivou". postul. • )... deopotriva.) stii sa deslusesti deosebirile. utilizarea verbului accentueaza mai ales caracterul predarii orale al învataturii crestine.) învatat fiind de si . adica o predare si o însusire a doctrinei.didavskei" ajpo Mwu>sevw" tou.. propriu-zis pastorala a Bisericii. Catehizarea s-a facut. Lege ( kathcouvmenou" ejk tou` novmou. o J ejn învatatorului sau parte de toate bunurile kathcouvmeno" pa`sin ajgaqoi`"). ca misiunea de catehizare apostolica nu implica doar aspectul didactic. Trebuie sa precizam. n . exorcismele. cateheza nu se preocupa numai de împartasirea cunostintelor. Astfel. 6: Cel ce primeste cuvântul (învataturii) sa-i faca (Koinwneivtw de. iar pe de alta parte din Traditie. n. întelesul cuvântului “cateheza” si “catehumen” variaza de la o perioada istorica la alta.

ca de multe ori nu erau acceptati. însa cu nadejdea propovaduitorului într-o reusita viitoare. a vesti. se desfasura predica misionara = kerigma (de la gr. Se stie. în special cu cea misionara. propovaduitorii riscându-si nu de putine ori viata. catehizarea propriu-zisa . altora în contextul credintelor si traditiilor locale.. 2. Pavel). dar care era continuata. completându-se reciproc. Întemeierea împaratiei lui Dumnezeu . catehizarea premerge botezului. de didascali sau învatatori . aratând ca Hristos este împlinirea profetiilor pe care ei. la care sunt chemate toate neamurile. la cei mici o succede. de asemenea. ca forma institutionala de educatie religioasa. urma catehizarea si botezul. Continutul kerigmei era simplu dar de esenta: • • • Dumnezeul Cel Unic . ca membri ai poporului iudeu. 1.. cu toate implicatiile specifice. vesnic proniator. RAPORTUL CU OMILETICA .cei maturi si neinitiati în viata crestina. urechea lor fiind familiarizata cu termenii acelor credinte. Pagânilor se adresau potrivit gradului de întelegere: grecilor. daca nu kerigma ramânea o încercare nereusita pe moment. despre a caror . le cunosteau de la sinagoga. Întruparea Fiului Sau. iudeilor se adresau în limbaj biblic vetero-testamentar. a anunta ). Ap. khruvggw = a fi crainic. Astfel. Se cunoaste ca misiunea kerigmatica a întâmpinat uneori mari obstacole. asadar. Daca cei ce ascultau erau receptivi. pentru mântuirea neamului omenesc. Kerigma a fost opera Sfintilor Apostoli si a unor ucenici ai lor. în limbaj rational si chiar filozofic (cum a procedat. creator al cerului si al pamântului. în cele mai multe cazuri. erau alungati cu pietre sau chiar omorâti. Kerigmei îi urma. Sf. ba dimpotriva. împaratie concretizata în Biserica tuturor celor botezati. facuta initial tot de Sfintii Apostoli si de ucenici ai lor. de pilda.În prima faza a propovaduirii învataturii crestine. Pâna la organizarea catehumenatului. totodata cu celelalte mijloace de pastoratie. de pilda. cateheza se confunda cu predica. Ei vesteau Evanghelia celor care înca nu auzisera de ea.

desigur. pe integrarea în viata liturgica. 12. 3. p. Astfel. dupa ce catehumenii erau botezati si integrati. în locuri întâmplatoare. de-a lungul istoriei crestinismului. nr. în cadrul disciplinei cultura face parte Cateheticii. Ap. dintre lecturile bibliografice obligatorii pentru examene. când s-a facut într-un mod ne organizat. intitulat “Primii didascali crestini” 11 . scoli catehetice).” (I Cor. astfel. al doilea profeti. Implicatii actuale . literatura catehetica româneasca beneficiaza de un studiu exceptional apartinând profesorului de vrednica pomenire Teodor M. Putini sunt oamenii maturi.slujire vorbeste Sf. În concluzie: cateheza începe misiunea propovaduirii. Ocazionala . o dezvolta si o desavârseste. 28). fie sub forma omiliei. Esential. au aparut în mod inevitabil si diferentieri de abordare a demersului catehetic. * Din punct de vedere interconfesional. cateheza a fost dintru început ocazionala si didactica .În faza urmatoare. 1996. de persoane pregatite si autorizate de aceste institutii. romano-catolicii au dat atentie cu precadere disciplinei.. cea didactica presupune un loc si un spatiu de timp bine determinate. desfasurându-se în cadrul unor institutii cu autoritate (Biserica. fie a predicii tematice. o data cu regretabila separare pe denominatiuni. pe când la ortodocsi accentul a ramas pe cult. în comunitatea ecleziala. în cadrul cultului. al treilea învatatori (didavskaloi "). iar omilia sau predica o completeaza. desigur. 2/1932. de catre cateheti pasageri. cel putin în tara 11 Publicat în “Studii teologice”. Bucuresti. Astazi nu se mai poate vorbi de catehumeni în întelesul termenului din Biserica primara. republicat de Editura Institutului Biblic si Misiune al BOR în Biserica si . 140-211. ei erau beneficiarii predicii propriu-zise .. Pavel în Epistola I-a catre Corinteni: “Si pe unii i-a pus Dumnezeu în Biserica: întâi apostoli. 214-233. Popescu. . fiind sustinuta. p. Mentionam ca acest studiu de vol. În legatura cu misiunea deosebit de importanta a didascalilor. protestantii instruirii intelectuale.

fiind posibila deschiderea de biblioteci Unele publice cu program de împrumut. cu teme care se citesc acasa si se discuta apoi la biserica asupra lor. SophiaBucurest . s-au afirmat în mod deosebit Deisis Sibiu. dialogând cu crestinii nostri prin specularea tuturor prilejurilor. Cu toate acestea. astfel. care sa nu fie botezati. chiar în interiorul sfintelor lacasuri. ale celor care initial au apartinut religiilor necrestine se datoreaza casatoriilor mixte. cu toate ca si pe vremea dictaturii comuniste preotii au facut catehizare “cu timp si fara timp”. parohii care. profitând. Si nu fara temei. În conditiile în care astazi. Bucurest . iar cele mai multe solicitari pentru intrarea în crestinismul ortodox. deodata cu dialogul ad-hoc la care cei interesati pun întrebari iar preotul raspunde. împartind gratuit un numar crescând de publicatii otravite. astfel. . cu o tematica prestabilita. cu un impact benefic si în plan catehetic. cu studiu biblic si doctrinar. arhiepiscopiilor si Vestireortodoxe române. vorbim si astazi în mod curent de cateheza si catehizare .noastra. îndeosebi cu tinerii doritori de luminare a credintei. al “catehumenului”. având loc. cu i editurile urmatoarele: Bizantinai i u mitropoliilor. redusa. ale câtorva edituri crestin-ortodoxe deosebit de prolifice 12 . În parohii. parohii au editat reviste si buletine. din tara si din episcopiilor strainatate.i evident. începând cu anul 1990 s-au putut organiza întruniri speciale. astfel.Bucurest . Buna. carti si reviste. 12 Alaturi de vechea si prestigioasa Editura a Institutului Biblic si de Misiune a BOR de la Bucuresti. Bucurest . în afara orarului de slujbe. în functie de gradul de preocupare al preotului-catehet si. un dialog catehetic organizat.deodata. implicit. catehizarea se face în mod particular. au în programul saptamânal o zi si o ora speciala consacrata catehizarii propriu-zise. Pentru aceste cazuri. mai mult ca oricând. În sprijinul acestuia au venit si noile publicatii crestine. totodata. Ramida. acest demers constituindu-se. sectele de tot felul opereaza cu un zel tot mai aprig. Dupa evenimentele din decembrie 1989 a fost posibila reintroducerea religiei în scoala. uneori. neorganizat. Sunt. cu atentie sporita sau. într-o forma organizata de catehizare.Baca Anastasia. .

13). aratându-ne principiile. formativ . dupa cum inspirat se exprima Sf. ci vor face misiune de catehizare cu responsabilitatea cuvenita. crestin de doctorat a pr. XVI + 292 p. moral . aceasta disciplina valorifica întreg tezaurul doctrinar. ca accentul nu cade atât pe aspectul informativ . Pavel: "Pâna vom ajunge toti la unitatea credintei si a cunoasterii Fiului lui Dumnezeu. ci mai ales cel Mai adânc vorbind. 1955. asadar. metodele. la masura vârstei deplinatatii în Hristos" ( Efeseni 4. Observam. prof. Didactic vorbind. Ap. în vederea mântuirii. Dumitru Caracterul religios- . cultic si canonic al Bisericii dreptmaritoare. slujitorii Bisericii neamului nu pot fi pasivi. Alaturi de Omiletica. Importanta actuala a Cateheticii se leaga direct de importanta misiunii Bisericii în contemporaneitate. a catehiza înseamna a face din credinciosi membri vii ai Bisericii. Scopul de azi al catehizarii nu difera esential de cel din totdeauna: instruirea pastoritilor cu privire la doctrina si cult. sustinându-i în cresterea duhovniceasca spre desavârsire. formele si mijloacele prin care acest tezaur poate sa ajunga si sa patrunda în inimile credinciosilor. 13 Pentru acest subiect a se vedea teza CALUGAR. biblic. Sibiu. catehetica urmareste cu prioritate formarea de caractere crestine 13 .de ignoranta multora. istoric. spre a-i convinge la savârsirea faptelor prin care sa dobândeasca mântuirea. la starea barbatului desavârsit .

nascut o data cu zorii crestinismului. ne propunem doar semnalarea câtorva aspecte. Iata. La începutul misiunii Sale. nepropunând adevaruri de credinta. recunoastem ab initio imposibilitatea unei abordari corespunzatoare înaltimii Sale catehetice. Politeismul grec si roman era o religie fara dogme. semnalarile noastre: slujirea învatatoreasca . 8-10). însotite pe alocuri de ilustratii. dar în scurta vreme “multimea Îl îmbulzea ca sa asculte cuvântul lui Dumnezeu” (Luca V. Spre deosebire de pagânism. este evidentiata mai pregnant de catre evanghelisti decât celelalte doua. asadar. iar ca izvor fundamental Evanghelia Sa. El era numit în mod obisnuit Învatatorul (Rabbi. Didavskalo" ) apelativ pe care Însusi l-a confirmat: “Voi Ma numiti pe Mine Învatatorul si Domnul si bine ziceti. în consecinta. ca sunt” (Matei 23. Nu este simpla abordarea slujirii catehetice ( sau învatatoresti) a Mântuitorului. Calitatea de învatator era ceruta în mod firesc de caracterul doctrinar. al crestinismului. acordând în schimb libertate cursantilor sa completeze singuri imaginea Celui mai mare Catehet din istoria mântuirii. una dintre cele trei slujiri. audienta era restrânsa (12 apostoli). constienti de acest risc. propriu-zis complexitatii personalitatii Catehetului Suprem. datorita complexitatii ei. 1). asumate de Mântuitorul (deodata cu cea arhiereasca sipastorala ). De aceea. chiar daca evangheliile ne dau o multime de exemple deosebit de graitoare în acest sens. un cult a carui . avându-L întemeietor pe Hristos. Caci orice încercare în acest sens îsi va asuma inevitabil riscul relativizarii. În consecinta. de fapt. dogmatic. fiind.II. egale în importanta lor mântuitoare. crestinismul este o religie-învatatura si trebuia. SCURT EXCURS ÎN ISTORIA CATEHEZEI Cateheza crestina s-a Mântuitorul Iisus Hristos – Catehetul Suprem. manifestate printr-o pedagogie unica în istoria umanitatii. cu date si remarci trecute prin filtrul cugetarii si trairii personale. sa aiba neaparat un învatator religios.

justificare se pierdea, teoretic, în legenda, mit, superstitie. În contrast, crestinismul nu s-a marginit la dimensiunea cultica, liturgica, cu toate ca fost si ea prezenta dintru început, ci si-a conturat o doctrina, o teologie, pe baza învataturilor doctrinare propovaduite de cel mai mare Învatator. Fericiti vor fi fost ascultatorii Sai contemporani! Uimiti adversarii Sai! Chiar si cei mai înversunati dintre acestia au recunoscut cu sinceritate: “Niciodata n-a vorbit vreun om ca Omul acesta”! (In. 7, 46). Care era, de fapt, “secretul” acestei suprematii retorice incontestabile? Raspunsul ni-l da Evanghelistul Matei atunci când spune: “...Caci îi învata ca unul care are putere, iar nu cum îi învatau

carturarii lor” (7, 29). Iar puterea izvora din persoana Sa dumnezeiasca, caci Omu -Hristos este, în acelasi timp, întarit, împuternicit, de Dumnezeul -Hristo . l s El este Pedagogul prin excelenta, paradigma a oricarei pedagogii autentice. Parintele bisericesc Clement Alexandrinul a fost pe buna dreptate inspirat atunci când Lui, Pedagogului desavârsit, I-a consacrat una dintre cele mai însemnate scrieri patristice, Pedagogul , în care spune la un moment dat: “Pedagogul nostru este Sfântul Dumnezeu Iisus, Cuvântul, Care conduce întreaga omenire. Însusi iubitorul de oameni Dumnezeu ne este Pedagog” continutul
14

. Dumnezeu, suflet,

învataturilor Sale vizeaza realitatile vesnice:

nemurire, viata viitoare etc. În principal, trei mari teme sunt conturate în slujirea Sa didactica: Dumnezeu, lume, om , ultimele doua fiind abordate permanent în perspectiva vesniciei. De aceea, în esenta, marea tema a predicii si catehezei Sale o constituie vestirea împaratiei lui Dumnezeu : “Plinitu-s-a vremea si

împaratia lui Dumnezeu s-a apropiat. Pocaiti-va si credeti în Evanghelie!” (Marcu 1, 15). Iar pentru dobândirea împaratiei ceresti, a mântuirii propriu-zise, ascultatorii trebuiau sa recunoasca mesianitatea si dumnezeirea Sa .

14

Clement Scrier , vol. 4 din PSB, Editura Institutului Biblic si de Misiune al ALEXANDRINUL, i BOR, trad. de Pr. D. FECIORU, Bucuresti, 1982, p. 198.

locul activitatii catehetice era peste tot unde ascultatorii dovedeau receptivitate. El nu S-a marginit la un anume loc, ci strabatând Iudeea, Galileea si Samaria, învata în case, sub cerul liber, în pietele publice, în adunari sociale, pe mare si pe uscat, pe munte si la ses, în pustie etc., asadar în orice loc unde era ascultat. metodele catehizarii Sale anticipeaza, în sâmbure, cele mai eficiente principii si mijloace pe care le-a promovat pedagogia ulterioara, inclusiv cea moderna, pe care le profeseaza, de fapt, si astazi. Esential, modul desfasurarii învatamântului hristic, la fel cu traiul Sau cotidian, a fost simplu, apropiat, plin de iubire si compasiune pentru cei umili, în acelasi timp, însa, plin de demnitate, maretie si forta spirituala. O simpla enumerare a principiilor si metodelor pedagogice actuale, va constata similitudini evidente în cateheza Mântuitorului. Selectam câteva exemple: 1. Principii :

Psihologic . Dumnezeiesc cunoscator al sufletului omenesc, Mântuitorul se adapteaza permanent la mentalitatea, cunostintele si preocuparile celor carora le vorbea. Într-un fel vorbeste cu cei simpli, în alt fel cu Nicodim cel erudit. Vorbeste autoritar cu Petru cel impulsiv, dar plin de tandrete cu Zaheu, vamesul cel smerit etc.;

Natural . Fara sa suprasolicite efortul de receptare al ascultatorilor, Mântuitorul, folosind cu tact metoda inductiva, învata mai întâi cele usor de retinut, evidentiind cu prioritate ceea ce este esential de retinut si urmat: “Cautati mai întâi împaratia cerurilor si dreptatea Lui, si toate celelalte se vor adauga voua...” (Matei 6, 33);

Intuitiv .

Acest principiu, atât de recomandat si astazi în procesul

educational, a fost utilizat cu precadere de Mântuitorul, în special prin rostirea parabolelor, folosind diverse mijloace intuitive, cum ar fi actiunile (grairea Sa era urmata în chip pilduitor de o fapta concreta, ca de exemplu o vindecare, o înviere, înmultire a pâinilor etc.),

individualizarile (insistând, concret, pe atitudini ca: “Daca ochiul tau te sminteste...”, “Daca-ti va da cineva o palma...” corespunzatoare cu mesajul Sau evanghelic), nemilostiv si saracul Lazar, Vamesul si fariseul)

sa se ia masurile contrastul (Bogatul

etc.

Temeinic, durabil : “Cerul si pamântul vor trece, dar cuvintele Mele nu!” (Marcu 13, 31). Învatatura Sa, dublata de exemplul iubirii Sale jertfelnice aveau sa cucereasca definitiv inimile ucenicilor Sai, încât Sf. Ap. Pavel se întreaba retoric si marturisitor, totodata: “Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Hristos? Foamea, prigoanele, strâmtorarile...?” (Romani 8, 35).

Activ si practic : vorbeste plugarilor despre semanator; podgorenilor despre lucratorii viei; pescarilor despre pescuitul minunat; samarinencei despre Mesia Cel asteptat etc.;

Educativ : urmareste nu doar informarea “despre...”, ci

formarea , zidirea

sufleteasca a omului. Nu cele trecatoare, ci cele vesnice: “Nu numai cu pâine va trai omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4, 4).

2. Metodele , de asemenea, sunt cele mai eficiente si astazi: deductiva ( predica de pe munte),

inductiva (parabolele), sintetica (“fiti,

analitica (pilda semanatorului),

dar, voi desavârsiti...”), genetica (“Eu sunt usa...”), minunata, înmultirea pâinilor);

experimentala (pescuirea

3. Forma didactica este atât cea povestitoare (acroamatica) , asa cum o întâlnim în special în pilde, cât si cea dialogica (întrebatoare sau erotematica ), asa cum o

vedem în convorbirile particulare (de ex. cu samarineanca, cu Nicodim etc.).

4. Moduri de învatamânt , se disting în special trei:

individual (Nicodim), colectiv

(în fata multimilor) si monitorial (când trimite pe ucenici la propovaduire).

*

Din cele de mai sus nu trebuie sa întelegem ca succesul unic al învataturii Mântuitorului s-ar datora exclusiv principiilor, metodelor, formelor etc., enumerate anterior. “Cheia” impactului suprafiresc al pedagogiei Sale se datoreaza în primul rând dumnezeirii persoanei Lui, oferind nu o paradigma catehetica umana, ci una divino-umana. “Cheia” si “noutatea” sunt reprezentate de El Însusi: învatatura Sa nu este una teoretica, un fel de “arta pentru arta”, ci una care se întruchipeaza întrun model desavârsit, înfatisându-ni-se o identificare deplina între ceea ce a învatat si viata Sa. Cu alte cuvinte, a trait pe viu învatatura Sa. Iata cum vede, spre

exemplu, Sf. Ioan Gura de Aur aceasta identificare pentru cei ce sunt chemati sa-si asume misiunea învatatoreasca: “Si dupa cum omul, oriunde s-ar arata, trebuie sa se vada ca se deosebeste de animale, tot asa si învatatorul trebuie sa arate ca este învatator si când graieste si când tace si când sta la masa si când face orice altceva; trebuie sa se vada ca este învatator si din mers si din privire si din tinuta, într-un cuvânt din toate!” 15 Din aceste motive Mântuitorul trebuie socotit, asa cum inspirat a formulat savantul Simion Mehedinti (1868-1962), “Cel dintâi mare educator al omenirii si adevaratul mântuitor al copiilor”
15

16

. Pedagogului Suprem, profesorul-

Sf. IOAN GURA DE AUR, Omilii la, vol. 23 PSB, trad. pr. dr. Dumitru FECIORU, Editura Matei Institutului Biblic si de Misiune al BOR, Bucuresti, 1994, p. 823 (tâlcuire la Matei 23, 617). Scrieri 6 despre educatie si Antologie. Editie îngrijita de Dumitru MUSTER, Academiei, Bucuresti, 1992, p. 216. Simion Mehedinti, cel mai mare geograf român, trebuie socotit învatamânt. Editura si dintre cei mai mari pedagogi pe care i-a avut tara noastra. A fost nu numai un savant ci si un unul crestin si un nationalist în cel mai bun sens al cuvântului. La instalarea comunismului pe autentic noastre el nu meleagurile s-a "aliniat", asumându-si cu demnitate toate privatiunile prin care a trecut din aceasta cauza. fie si în treacat, câteva dintre cele mai cunoscute scrieri pedagogice ale Poporul Notam, sale: catre ), Bucuresti, Alta crestere. Scoala , Bucuresti, 1929 (vezi si (Cuvinte ultima editie, a a!, Edit. Axia, Craiova, 2003, Muncii prefatata de pr. V. Apropierea de Iisus prin Biserica noastra, studenti 1921; 9Gordon); prin , Bucuresti, 1995; Parabole alegerea , Bucuresti, 1935; Crestinismul si educatorilor românesc învataturi

socotit îndeobste cel mai mare filozof antic. ci pentru robii care lucrau în arsita soarelui. precum Eu v-am iubit pe voi.. 7 Ibide . Gordon).. o singura si suprema metoda : a iubirii depline... Simion Mehedinti. la timp potrivit. în silogisme si fineturi din . iubeste fie acela cine va fi si cum va fi. un cuvânt bun sau un sprijin cât de mic. dintre care spicuim: "Într-un sat din Galileea.. deoarece chiar în cea mai pacatoasa faptura omeneasca tot se poate sa gasesti macar un sâmbure de omenie si. ”. ). 1925 (reeditata în 2002." Mesager al noii porunci (“Porunca noua va dau voua: sa va iubiti unul pe altul.. pâna la jertfa 17 daca este nevoie. el simtise toate disonantele vietii si nenumaratele scaderi ale oamenilor. 8).geograf. jertfelnice. adica al oamenilor maturi. dublat de profesorul-pedagog. Nazarineanul cel inimos se simtea atras nu spre carturari. batuti si schingiuiti. adica total.. îi consacra aprecieri de mare frumusete. o privire prieteneasca. în nemarginita Lui mila fata de scaderile omenesti.si înca moarte pe cruce!” Filipeni 2. în detrimentul evident al iubirii. s-a ivit acum vreo doua mii de ani un tânar care purta pe fruntea sa lumina unui mare ideal. excela în exercitii rationale. va fi în stare sa-l ridice din înjosirea în care se afla. pentru paraliticii din Vitezda. am observa fara greutate ca filozofii erau promotori ai ratiunii. 34. Pe toti acestia voia El sa-i ridice din mizeria fizica si morala. cu o prefata semnata de pr. flamânzi. Bucuresti. de fapt... Mântuitorul a folosit.. Iar ca metoda de urmat. pentru orbi. a pus înainte una singura: pe aproapele tau. Ioan 13. Greutatea cea mare pentru tânarul Nazarinean era deci sa schimbe întâi sufletul dascalilor. ca pe tine însuti. m .. schilozi si alti dezmosteniti ai sortii. Bunaoara Socrate (470-399). V.. înainte de a îndruma în alt chip cresterea copiilor. leprosi. farisei si toata oligarhia care înconjura Templul din Ierusalim. p. Daca am face o analiza comparativa între pedagogia Mântuitorului si a filozofilor mari ai antichitatii. sustinuta cu dumnezeiasca Sa smerenie (“S-a smerit pe Sine. facându-Se ascultator pâna la moarte . cine stie. Înca din pruncie pribeag prin Eghipet. 1Evanghelie 215.

atasamentul fata de Evanghelie al celui socotit Johann Pestalozzi (1746-1827). Iar pentru cel care cumpaneste bine realitatile este limpede ca. este stiinta de vorbe.. caci silogismele rationale. dar nu s-a priceput deloc sa intre în sufletele contemporanilor. atunci tu. iar iubirea deschisa cunoasterii si acceptarii parerii celuilalt . Evident. Însa. bune sau rele. exceptând atasamentul câtorva ucenici fanatici. ne amintim. cel mai pretios izvor al celei mai O confirmare aparte în acest sens o reprezinta cel mai mare pedagog modern. fara smerenie si dragoste. marturiseste Pestalozzi. .. Când viermele se târaste pe o frunza.. era .. nu cu ratiunea a operat Mântuitorul. doua elemente. de fapt. pe când dragostea smereste . pentru cai trata de sus.dialectice. 18 Dar Iisus Ibidem p. Ratiunea suficienta este sora buna cu mândria. ci cu iubirea. 9).. pedagogii care au cunoscut Evanghelia nu mai pot face abstractie acum de înalte si eficiente pedagogii. dovedite esentiale. de fapt. a desprins el din pedagogia divino-umana a Mântuitorului Iisus Hristos: iubirea netarmurita si utilizarea maxima a intuitiei. n. una din metodele utilizate de Mântuitorul în anumite împrejurari (“Si din nou a intrat în pretoriu – Pilat. n. fiind scuzabil.. 219. nu misca inima si nu determina. Tacerea .. De aceea Mântuitorul ne-a învatat si ne-a dat pilda ca apelul la partea emotiva a sufletului omenesc este pârghia cea mai puternica a oricarui învatamânt . tacea. de care nu se leaga. învatatorule. savârsirea faptelor bune. ci simtamintele. . .si I-a zis lui Iisus: De unde esti Tu?. curma lectia de vorbe. în final. asadar. Asadar. Taci!” 18 . deoarece pasarea si viermele învata pe copil mai mult si mai bine. o cunoastere reala a lucrurilor. ” – Ioan 19.. oricâta admiratie ar stârni din partea ascultatorilor. nu ideile conduc lumea.sora buna cu smerenia. daca Socrate n-a putut avea Modelul Suprem. fapt care i-a atras în final dezaprobarea generala. însa. Cu prioritate. Când pasarea cânta. În cazul sau si al multora ca el se confirma adevarul ca ratiunea îngâmfa. “O mare piedica în cunoasterea adevarului.

1) . care.ne cheama Sfântul Apostol Pavel. p. pedagogii laici crestini au iesit din “catacombe” si au scris nestingheriti. din care am citat deja în prelegerea de fata. si Dumnezeu coboara la noi. chiar în traducere. un fragment al descrierii consacrate Mântuitorului: "Iisus Hristos este norma fundamentala. paradigma esentiala de la care se va inspira adevaratul crestin în actiunile sale. În masura în care noi ne livram Lui. exceptând perioada de trista amintire 19451989.. exceptând.neoretorica religioasa. Iisus Hristos a fost recunoscut în mod constant ca Supremul Pedagog. Constantin Cucos. ca neîntrecut Învatator. în cel mai recent volum al sau cu privire la educatia religioasa. “hristica” . ca niste fii iubiti (Efeseni 5. bunaoara. în acest demers deloc usor al observarii impactului actual si concret al catehezei Învatatorului nostru suprem. impresioneaza si pe cel mai adânc adversar al crestinismului. Si . Dincolo de unele stângacii de exprimare prea “laica” C. Exemplul cel mai stralucit din perioada anterioara comunismului îl avem în scrierile pedagogice ale lui Simion Mehedinti..dupa cum o numeste domnia sa 20 19 . FLORESCU metodice p. Cucos merita o atentie aparte. Interesant este ca si în anii comunismului au fost minti luminate din acest domeniu care au avut curajul recunoasterii în scris a lui Iisus. 75-90 (începând cu § Iisus Hristos ca învatator . Iasi. Iata. Edit. Între acestia în ultima vreme s-a remarcat în chip aparte profesorul de psihologie si pedagogie de la Universitatea din Iasi. Iata un exemplu: “Hristos a fost un vorbitor cu totul peste nivel. p. Constantin CUCOS.În literatura pedagogica româneasca laica.91. “Polirom”. iar parabolele Sale. în plina epoca ceausista! Dupa anul de gratie 1989. Bucuresti. Si acest travaliu se cere a fi facut pe cont propriu si în mod liber. consacra 15 pagini referitoare la pedagogia Mântuitorului. suprem . 1973. Fiti dar urmatori ai lui Dumnezeu. Retorica si . Repere Educatia teoretice si. 19 20 pâna vom ajunge la unitatea credintei si a cunoasterii Fiului lui Vasile . 75-78).” sa luam aminte ca afirmatia este facuta în anul 1973. acordându-I Mântuitorului locul pe care L-a avut din totdeauna în pedagogia româneasca autentica. cazuri izolate ale unor “pedagogi” atei. 1999. de asemenea. Editura Academiei RSR.

76. 47-57. Ibide . Cucos conchide: "Hristos ne ofera chipul cu generozitate. prezentarea facuta Învatatorului Suprem de catre acest tânar profesor neteolog. acesta din urma pretinde si cauta sa-L egaleze. p. .Dumnezeu. ca de altfel si câtorva sfinti parinti mai cunoscuti 23 . Iisus Hristos este modelul formator prin excelenta."22 Asadar. facând abstractie de anumiti termeni mai putin compatibili cu limbajul teologic. dragoste si întelegere. Spre El au acces toti indivizii." 21 Iar la sfârsitul paragrafului. prof. sa-I urmam exemplul si nu sa fim egalii Lui. 78. este o dovada exemplara a reîntoarcerii pedagogiei laice spre valorile perene ale catehezei crestine. la masura vârstei deplinatatii lui Hristo (Efeseni 4. Dar oamenii ramân responsabili de calitatea asemanarii . Nimeni nu este împiedicat de nimic în acest urcus. m . p. indiferent de slabiciunile si caderile de circumstanta. m Ibide . 13).. Vom face în acest punct urmatoarea precizare: observam ca modelul hristic îngaduie o perfectionare a atributelor umane reale si nu ne sperie prin intangibilitatea Lui. Traditia s ne îndeamna sa-L imitam pe El. 21 22 23 Ibidem p. fara însa a atinge statutul Sau. Hristos este un model care transcede omul. la starea barbatului desavârsit..

episcopi. socotiti am fost ca niste oi de junghiere”. cea întru Hristos Iisus. Misiunea catehetica s-a desfasurat parte în scris (consemnata partial în cele 27 de carti ale Noului . sau foametea. Ap. 43. Pavel exprima în mod admirabil acest temei al iubirii de Hristos. de o anumita stiinta pedagogica.. Caci nici moartea. nici viata.. propovaduind Evanghelia si întemeind peste tot Biserici crestine. Europa si Africa). totodata fata de cei carora le faceau catehizare. sau prigoana. n... (Matei 28. Sfintii Apostoli. Factorul esential în demersul catehetic apostolic nu se leaga. preoti si diaconi etc. 35-39). ): “Pentru Tine suntem omorâti toata ziua. cu toate ca ei erau întelepti prin firea lor si înteleptiti prin harul Sfântului Duh. De aceea Sfintii Apostoli.. însa. ascultatori poruncii Sale “ învatati toate neamurile. nici îngerii.. totodata. primit la Cincizecime. în slujba lor învatatoreasca. CATEHEZA ÎN PRIMELE VEACURI CRESTINE 1. CATEHEZA SFINTILOR APOSTOLI .” (Rom. nici stapânirile. ci de o netarmurita dragoste fata de Hristos si Evanghelia Sa. O data cu întemeierea Bisericilor. carora le porunceau sa vegheze la pastrarea nealterata a învataturii evanghelice. sau lipsa de îmbracaminte. stiut fiind faptul ca numai iubirea totala poate determina sacrificiul. Asa se explica râvna lor jertfelnica. pentru împlinirea slujirii învatatoresti. ei rânduiau episcopi si preoti. sau strâmtorarea. au continuat misiunea Sa catehetica.. sau sabia? Precum este scris ( în Ps.19). s-au dus la moarte ca la nunta! Sf. 24. 8. nici cele ce vor fi. Formati la “Scoala Catehetica” a Mântuitorului Iisus Hristos. nici cele de acum. Sfintii Apostoli au cutreierat trei continente (Asia.III. rânduind. Domnul nostru.” Mergând. n. Duh. Înarmati cu aceasta dragoste si întariti cu puterea Sf. ca mobil suprem al râvnei lor nelimitate: “Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul. nu vor putea sa ne desparta pe noi de dragostea lui Dumnezeu...

Ap. iar nu cu bucate (tari. din propria-i marturisire. Sfânta Evanghelie. fiindca sunteti înca trupesti. Metodele si formele catehizarii erau adaptate corespunzator situatiilor concrete. Pavel. . cunoscute mai bine decât în cazul celorlalti apostoli. Ap. intuitive etc. Pavel se vadesc. 2-3). nu de hrana tare.” (I Cor.. si nici chiar acum nu sunteti în stare. de altfel. parte oral (consemnata sporadic în alte scrieri decât cele neotestamentare). caci înca nu erati în stare. pentru ca-n orice chip sa-i mântuiesc.. datorita scrierilor neotestamentare. Ap. Metodele si formele de catehizare ale Sf.. n. 4.Testament). Obiectul catehizarii: cuvântul Domnului. pentru toate timpurile. 5). Caci tot cel ce se hraneste cu lapte e un nepriceput în cuvântul dreptatii.. sunt. iar hrana tare e pentru cei desavârsiti. Marturisirea Sf. Bunaoara. de asemenea. 3. Ap. Cu acelasi înteles le scrie. atunci când spune: “Tuturor toate m-am facut. Ap. Pavel. obiceiurile si gândirea se desfasura gradat. Râvna si tactul pedagogic al Sf.” (I Cor.n. 12-14). desprinse din viata. s-au facut tuturor toate pentru a-si împlini mandatul încredintat. în acest sens. 9. emblematice pentru toti apostolii si ucenicii lor. fiindca e prunc. înca mai aveti nevoie ca cineva sa va învete întâiile gânguriri ale cuvintelor lui Dumnezeu. Scopul prioritar al catehezei apostolice era pregatirea “catehumenilor” pentru Taina Sf. cei ce de multa vreme ar fi trebuit sa fiti învatatori. fara exceptie. atunci când le scrie corintenilor: “V-am hranit cu lapte. Pavel este programativa. ci pe Hristos!” (II Cor. conationalilor sai evrei: “Fiindca voi.).. si ati ajuns sa aveti nevoie de lapte. iar cu pagânii argumente rationale (uneori filozofice). Învatamântul catehetic inductiv (d la simplu la complex ) asa e cum marturiseste acelasi Sf. Botez. de altfel. de cele mai multe ori lor. Sf. de altfel: “Caci nu ne propovaduim pe noi însine. Pavel. care prin obisnuinta au simturile deprinse sa deosebeasca binele si raul” (5. 22). Toti. în convorbirile catehetice cu iudeii folosea argumente din Legea Veche.

învatatori . el este factorul special al învatamântului crestin. Pentru istoria teologiei crestine. didascalii erau rânduiti de Nr. Biserica primara au facut misiune Împreuna cu Sfintii Apostoli. Ca acestia aveau un har misionar special ne încredinteaza tot Sf. regretatul Teodor M. învatatorul propriu-zis al comunitatii. 28). le-a consacrat un studiu cu totul exceptional. didascalul are. 2/1932 (si în 2 5 Extras) Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. specifice râvnei incandescente a slujirii apostolice... Iata cum distinge domnia sa slujirile celor trei harisme: “Pe când Apostolul era misionarul profesionist. Pavel. 12.. p. cel care o instruieste mai de-aproape în cele ale credintei si moralei crestine. Ap. 1996. al doilea. cearta si sfatuieste. Ilustrul nostru profesor de teologie. al treilea. Numai el are ca functie determinanta învatatura. atunci când întreaba retoric: “Oare toti sunt apostoli? Oare toti sunt profeti? Oare toti sunt învatatori? Oare toti fac minuni?.. asa cum îl arata si numele. Popescu. o importanta pe care n-au avut-o evanghelistul misionar si profetul. cei care s-au ocupat în mod expres de catehizare au fost didascalii . aparut . purtator al cunostintei si întelepciunii. Pavel. dar a didascalilor a continuat pâna prin secolul al V-lea. p.” 26 . dupa cum ne încredinteaza istoricul bisericesc Socrate 27 .. urmând a fi examinati din el la 2colocvii. în profetii si didascalii . iar Profetul organul inspirat. Dintre harismatici. Misiunea apostolilor si a profetilor s-a stins de timpuriu. Cum lesne se poate deduce. 79182.” (I Cor. cursantii au obligatia sa-l citeasca. intitulat mai întâi în revista “Studii Teologice” 24 Primii didascali crestini . Pentru importanta deosebita pe care o prezinta acest studiu.. reveleaza. 86-87. Didascalul este.” (12.. ca purtatori ai unor harisme speciale. p. În triada de slujitori ai cuvântului dumnezeiesc. SLUJIREA HARISMATICILOR. Ibide . care prezice. 29).. Ap. 2 7 cultura.2. 6 Biserica si . profeti . în Epistola I-a catre Corinteni: “Si pe unii i-a pus Dumnezeu în Biserica: întâi apostoli . m 24 . Marturie despre acesti misionari-cateheti depune Sf. de aceea. 124. iar relativ recent în volumul “Biserica si cultura”25 . Bucuresti.

Prezentarea noastra va fi selectiva. literatura crestina beneficiaza de câteva scrieri deosebit de pretioase în acest subiect. priviti cu luare aminte cum si-au încheiat viata si urmati-le credinta. c. perioada apologetica-polemica.” (Evrei 13. Toate.. atât de potrivit în acest sens: “Aduceti-va aminte de mai-marii vostri. de fapt. Câteva repere. constituie temelia pe care se zideste edificiul trainic al unui învatamânt complet. tintind în ultima instanta desavârsirea . cei de azi. de atacurile ereticilor etc. sfatului întelept dat de Sf. Tot ei erau cei care protejau aceste învataturi de interpretari gresite. Prezentam. Pavel. 3. 7). care ne dau stiri foarte importante privitoare la cateheza primelor veacuri. în timp ce preotii se ocupau cu precadere de savârsirea cultului divin. Ap. câteva dintre . în vederea mântuirii. perioada Parintilor Apostolici. acela de a forma caractere religios-morale . care-si poate împlini scopul. Cunoasterea si utilizarea lor de catre noi. didascalii aveau în grija explicarea învataturilor evanghelice propovaduite de Sfintii Apostoli. Operele Sfintilor Parinti. b. ca demersul catehetic de astazi nu poate ignora bogatia informativa si mai ales formativa pe care izvoarele patristice le ofera preotilor si dascalilor de religie din zilele noastre. chiar daca faptul s-ar subîntelege de la sine. Facem de asemenea precizarea. având doar scopul de a semnala câteva dintre ele. perioada post-apologetica. cu binecuvântarea si sub ascultarea Bisericii. care v-au grait voua cuvântul lui Dumnezeu. urmeaza. Astfel. bineînteles. LITERATURA CATEHETICA ÎN PRIMELE VEACURI. în vederea stimularii unei lecturi individuale din partea cursantilor. Functia didascalilor a fost preluata încet-încet de barbati instruiti. Astfel. ca o fericita completare si tâlcuire a Sfintei Scripturi. care vor întemeia scoli catehetice si alte institutii de învatamânt. asadar.. precizam mai întâi ca literatura catehetica a primelor veacuri poate fi clasificata în trei categorii: a. Pe lânga cartile Noului Testament.catre Sfintii Apostoli în comunitatile în care asezau preoti.

390 p. trad. 33 2s. Clement al Romei. 1672. de mare importanta sunt si Constitutiile Apostolice . 31 m Apologeti de limba . opera al carei autor nu este cunoscut. trad. Cele mai însemnate scrieri ale Parintilor Apostolici sunt: Învatatura celor doisprezece Apostoli (Didahia). Epistola catre Diognet etc. Meliton de Sardes. crestini care au trait în a doua jumatate a secolului întâi si prima jumatate a secolului al doilea. care au fost ucenici ai Sfintilor Apostoli. ca: Quadratus. Epistolele Sf. Sf. Policarp al Smirnei. Epistola catre Corinteni a Sf. alcatuita din opt carti. conform perioadelor mai sus enuntate 28 : Se numesc Parinti Apostolici scriitorii a.în cuprinsul a 350 p.Ibide 0 . D. trad. vol. prof. Paul PAPADOPOL. Sf.u. J. pentru Seminariile Teologice. El a fost pus în circulatie în alsecolul XVII-lea de primul editor al acestor scrieri. Olimp CACIULA greaca si Pr. Ciprian etc. Menunciu Felix. prof. Ignatiu al Antiohiei. Dialogul cu iudeul Trifon). sau cel putin i-au cunoscut 29 . b.cele mai cunoscute repere patristice. Ariston de Pella. Nicolae CHITESCU. D. Epistola Sf. de Pr. Pastorul lui Herma.si al pr. 1 din colectia PSB. COTELIER. Epistola Sf. T. Scrierile Apostolici. aparuta probabil în sec. morale si cultice crestine a Bisericii primare. 3 din PSB. Justin Martirul si Filozoful (Apologiile I si II. Bucuresti. Bucuresti.32 Pentru acest capitol utilizam cu precadere manualele de Catehetica tiparite la Editura Institutului siBiblic de Misiune al BOR: al pr. 9 Termenul "Parinti apostolici" nu a fost cunoscut antichitatii crestine. p. scrieri ale unor vrednici “mai-mari” ai nostri. Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. 1980. Teofil al Antiohiei. 1979. latina. III-V. David POPESCU. Perioada apologetico-polemica a înregistrat opere ale apologetilor greci . 1978. N. Parintilor vol. Bucuresti. Apolinarie.30 Alaturi de aceste scrieri. p. 33 26. Pr. D. Eliodor CONSTANTINESCU. 2 Vezi vol. FECIORU. p. Atenagora Atenianul etc. Miltiade. apostolici". în lucrarea sa "Patres aevi volume. 28 . 1976. 2 din colectia PSB. Bucuresti. B. dr. Barnaba. Perioada Parintilor Apostolici. 39. BODOGAE. de Pr. Tatian Asirianul. Editura Institutului Biblic si de misiune al Bisericii Ortodoxe Române.31 si ale apologetilor latini : Tertulian. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. PETRESCU. care contin un rezumat al întregii învataturi dogmatice. FECIORU. 3 2 Apologeti de limba vol. CALUGAR. pentru Institutele Teologice.

întâia” FECIORU. “Scrieri – Partea . este instruirea spre cunoasterea adevarului. p. constituie si astazi. Este compusa din trei carti si se încheie cu un imn de slavire al Mântuitorului. 3362. filozofica si teologica stralucita. 198. 1982. Bucuresti.. Scrierea se adreseaza catehumenilor din Alexandria..a. 196. un izvor deosebit de pretios pentru Catehetica crestina 36 . Cuvântul. precum: Pedagogul (autor: Clement Alexandrinul). (al Sf. p. El este Pedagogul Suprem. D. întrucât prezinta un mare interes nu numai pentru istoria catehezei. în sânul carora se strecurasera niste deprinderi pagâne. care duce la cer. Chiril al Ierusalimului. p. 3 3 A se vedea CLEMENT ALEXANDRIN . 1981. 1945 (urmatoarele Catehez ) . De fapt. la fel ca în sec.” 35 . al IV-lea când au fost rostite.c. este Sfântul Dumnezeu Iisus. 165Pr. Literatura catehetica de dupa epoca apologetica . . scriitor cu o cultura literara. Care conduce întreaga omenire. 4 Ibide . însa. Catehezele Sf. dovada fiind studiile si articolele Bucuresti. este învatatura a slujirii lui Dumnezeu. CHIRIL al Catehezel . • Catehezele Sf. FECIORU. Cartea I ). D. trad. Clement propune si o “definitie” a Pedagogiei crestine: “Pedagogia este credinta în Dumnezeu. 1943 Procatehez si Ierusalimului. trad. Pr. Bucuresti. mult apreciate de teologii români. înregistreaza lucrari de adânca eruditie. II- III). partea I. Asupra acestora din urma vom zabovi cu un scurt comentariu. numerele 6 si 7. Tot în acelasi capitol ( al VII-lea.Catehez ) primele si e partea (a II . 3 5 Ibide m . 36 m Sf. . dar si pentru învatamântul nostru religios de astazi. Marele cuvânt catehetic Grigorie de Nyssa) etc. vol. 508 p. 4 din colectia PSB. UL Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR.Pedagogul 33 apartine marelui erudit crestin Clement Alexandrinul (sec. la care se adauga o excelenta elocinta. dupa cum însusi Clement marturiseste: “Pedagogul nostru. Chiril al Ierusalimului . Însusi iubitorul de oameni Dumnezeu ne este Pedagog” 34 . este vietuire dreapta. a Colectia 12 e 12 e “Izvoarele Ortodoxiei”.

20). I 37 . prin Botez. Daca cel fara de lege se va întoarce de la toate faradelegile lui. având drept calauza un text din Iezechiel: “Dreptatea dreptului peste el va fi si faradelegea celui fara de lege peste el va fi. 16: “Spalati-va si va curatiti si scoateti viclesugurile din inimile voastre dinaintea ochilor Mei”. despre cel potrivnic etc... 37. p. ca sa împletiti cununile ceresti! Acum a adiat mireasma cea buna a Sfântului Duh! Acum ati ajuns la portile palatului împaratesc! Sa dea Dumnezeu ca sa fiti luati înauntru chiar de Împaratul! Acum s-au aratat florile pomilor! Sa dea Dumnezeu ca si rodul sa fie desavârsit!” 38 . în care am notat câteva dintre aceste . va trai negresit si nu va muri!” (18. - Procateheza este un prolog al catehezelor. - Cateheza I se dezvolta pe textul de la Isaia 1.consacrate lor 37 . ne-am botezat întru moartea Lui? Deci ne-am îngropat cu El. despre iertarea pacatelor. - Cateheza a II . pe baza textului de la Romani 6. 8 Partea .. 18 cateheze catre catehumeni (care urmau sa fie botezati) si 5 cateheze mistagogice. vol. care aveti sa fiti luminati. mireasma fericirii! Acum adunati florile cele duhovnicesti. adresate celor de curând botezati (neofitilor) . 3-4: “Sau nu stiti ca oricâti ne-am botezat în Hristos Iisus. atasata la sfârsitul Cursului. - Cateheza a III-a este un fel de “lectie” despre Botez.” A se Bibliografia studii si vedea Generala 3articole. în moarte. în care se dau sfaturi celor care voiesc sa intre în crestinism.a trateaza despre pocainta. 6. Sunt în numar de 24: Procateheza. Ea începe cu o revarsare a bucuriei din partea autorului pentru cei care au fost chemati a fi pregatiti pentru Botez: “Acum sufla asupra voastra.

despre Înviere etc. Unul nascut. atotputernice. explica atributul atotputerniciei lui DumnezeuTatal.”. 4.. 10-13. 14-15)." (Efeseni 3. pe baza textului - Cateheza a XI-a explica în continuare cuvintele din Crez “Fiul lui Dumnezeu.- Cateheza a IV-a trateaza despre zece dogme. în cer si pe pamânt.) . Carele din Tatal S-a nascut.. plecând de la citatul din Ieremia 32.. - Cateheza a VIII-a. cuprinse.”. - Cateheza a IX-a explica expresia din Crez “Facatorul cerului si al pamântului.. pe baza citatului din Iov 33.”. citând textele din Isaia 7. de fapt. - Cateheza a VI-a Credintei...... din I Cor. despre Cruce. . în Simbolul Credintei: despre Dumnezeu. - Cateheza a X-a explica primele cuvinte din articolul al II-lea al Simbolului de Credinta: “Si întru Unul Domn Iisus.” - Cateheza a XII-a tâlcuieste articolul al III-lea din Simbolul Credintei. 5-6. 8. se ocupa cu explicarea primului articol din Simbolul - Cateheza a VII-a contine învatatura despre Tatal si atributele Sale. pornind de la cuvintele: "Pentru aceasta îmi plec genunchii înaintea Tatalui. din care se numeste tot numele parintesc. - Cateheza a V-a vorbeste despre virtutea credintei.. cu scopul de a combate pe eretici si pe iudei. pornind de la textul din Evrei 11. 18-19 (Dumnezeule mare si puternic... despre Hristos. dovedirea lucrurilor nevazute. 1: “Credinta este adeverirea celor nadajduite. al tuturor celor vazute si nevazute. Doamne mare în sfat si puternic în lucruri.

continua explicarea începuta în - Cateheza a III-a mistagogica (XXI) vorbeste despre Taina Sf. - Cateheza a IV-a mistagogica (XXII). Cateheza a XVIII-a. Botez. iar în ziua praznicului. Sfântul Chiril le tine alte 5 cateheze. - Cateheza a XVI-a explica articolul al VIII-lea din Crez. explica articolele V si VI din Crez. vorbind despre Duhul Sfânt. catehumenii au purtat numele de “luminati” sau “neofiti”. - Cateheza a XIV-a. ca sa judece viii si mortii ( articolul al VII-lea din Crez ). tinuta în ziua Sf. ultima din cele “pentru cei care au sa se lumineze”. numite “mistagogice” ( kathchvseij mustagogikaiv - ): Cateheza I-a mistagogica (XIX) explica ritualul Tainei Sf. pe care Sfântul Parinte o numeste “crivsma”. o data cu simbolismul lor. combatând. Cruci. îndemnând la cinstirea Sf. Duh. a face semnul ei etc. - Cateheza a XVII-a continua explicatiile despre Sf. Mir si despre ungerea propriu-zisa.- Cateheza a XIII-a vorbeste despre Cruce. . - Cateheza a XV-a vorbeste despre venirea întru slava a Domnului nostru Iisus Hristos. totodata. Euharistii. În saptamâna luminata. Pasti. Cateheza a II-a mistagogica (XX) cateheza anterioara. vorbeste despre Biserica ( articolul al IX-lea din Crez ). vorbeste despre Taina Sfintei - Cateheza a V-a mistagogica (XXIII) explica momentele mai însemnate din Sfânta Liturghie. ereziile lui Simon Magul si a lui Manes (gnostic din secolul al III-lea).. rastignirea si îngroparea Domnului. despre Înviere si Înaltare . Facem mentiunea ca toate aceste 18 cateheze au fost tinute înainte de Sfintele Pasti. dupa ce au fost botezati.

Pentru teologia Sf. 1969. Scrierea este structurata în trei parti. S-au pastrat în întregime numai cartile a 3-a si a 5-a. "Sofia"). editia a II-a = 1998 (edit. mai ales privire la om si la mântuire. ocultismului si astrologiei. a politeismului. BARBU. Nyssa 1996. V. si ecumenicitatea patristica din sec. a se vedea teza de doctorat a pr. Grigore de Nyssa. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii OrtodoxeSfântului Bucuresti. Vezi vol. fiind adresata dascalilor crestini din acea vreme (între care si didascalii. Stefan Sfântul Niceta de Remesiana ALEXE. trad. ST XXI. lucrarea cuprinde 40 de capitole si are mai mult un continut dogmatic. cu învataturi pentru candidatii la Botez (competentes) . Scrisa pe la anul 385. 39 . catehetic Bucuresti. * Dintre autorii de literatura catehetica ai primelor veacuri din Apus evidentiem doi Parinti: • Sfântul Niceta de Remesiana 40 . CRISTESCU si N. 403 p. întrupare si mântuirea prin Hristos. 1947. IV si Teza de doctorat. precedate de un prolog în care vorbeste despre rolul pe care îl are învatamântul catehetic. 453-587. 4 0 Pentru viata si opera Sf. sau sase carticele de învatatura publicata în anii 374-381. cu lucrarea Catechismus sive ). de . În acceptiunea de azi. Vasile Antropologia cu RADUCA. despre Botez si Euharistie. instructionis libelli sex ( Catehismul. 7-8. dar depaseste cu mult nivelul mediu al acestora. vezi Pr. Grigorie de Marele cuvânt . p. Grigore Române. aceasta lucrare ar putea fi inclusa în categoria catehismelor. de T. Niceta de Remesiana. Între preocuparile principale se numara combaterea pagânismului. Sf. a a treia doua parte despre pacat.• Marele Cuvânt Catehetic al Sfântului Grigorie de Nyssa kathchtiko`" o mevga") ( Lovgo" 39 este cea mai importanta lucrare a sa . NYSSA. Prima parte trateaza despre Sfânta Treime. nr. despre care am vorbit mai sus).

între altele. Initiere în viata Editie bilinva. (Despre Învatator ).• Fericitul Augustin 41 cu scrierea De catechisandis rudibus ( Despre . trad. XXI (Sur la manière d'enseigner la doctrine chrétienne aux ). 41 . P. Bucuresti. Fer. crestina. Trad. XXXX. scrisa aprox. De catechisandis. de asemenea. Amintim. Îl vom iubi mai mult. Este structurata în trei parti: prima trateaza despre materia învatamântului catehetic. de George BogdanPrima cateheza. rom. "Unicul Învatator". ca Fericitul Augustin a lasat. Paris. . în 27 trebuinta de a-i învata pe cei simpli) de capitole.L. o alta lucrare din domeniul catehetico-pedagogic. Institutul magistro (editie European. MIGNE. De . XXXII. col. copil de o inteligenta precoce. Linia calauzitoare a lucrarii este Dumnezeu. a doua despre tinuta procedeele ( metodele) adecvate învatamântului.. care-l speria uneori pe tatal sau). text bilingv. VINCENT & comp. 1193-1220. ignorants Târa. P. adresata unui diacon din Cartagina. Aceasta lucrare se prezinta sub forma unui dialog cu fiul sau Adeodatus (fruct al unei iubiri nelegitime. par PERONNE. Polirom. 1869. Care se afla în ceruri si pe Care.. 4 2 Idem. 2002. dupa cum Pedagogul lui Clement Alexandrinul este socotit primul “manual catehetic” din Orient. Eugen MUNTEANU. în masura în care vom învata mai mult. Trad. 309-348. tradusa si în limba româna 42 De Magistro . (vezi si rudibus Oeuvres complètes de Saint Augustin. de dinainte de convertire. iar a treia despre catehetului. rom. dar putini sunt aceia carora le este data bucuria de a o fi gasit cu adevarat. 1995 bilingva). Tom. p. Deogratias. dupa opinia Fericitului Augustin. Aceasta lucrare este considerata primul manual de catehetica al Bisericii primare apusene . 394-443. Iasi. pe la anul 400. la cererea acestuia. AUGUSTIN. "A-L iubi si a-L cunoaste" înseamna adevarata fericire pe care pretind toti ca o cauta.. col. pentru a-i fi îndrumar în munca lui de catehizare.L. mort la vârsta de 17 ani.

... iertarea pacatelor pe care le-au savârsit mai înainte. Cu timpul s-a simtit însa nevoia unui învatamânt catehetic cu un program coerent. în În vol. Observam. în numele Parintelui tuturor si Stapânului Dumnezeu si al Mântuitorului nostru Iisus Hristos si al Sfântului Duh.. cum Catehezele Sf. 466. în scrierile Sf. de exemplu.” “. C A T E H U M E N A T U L . unde este apa si sunt renascuti acolo. sub o forma organizata. pe o anumita durata.. BODOGAE.Iar baia aceasta se numeste legatura cu ea devin apoi 43 Iar putin mai încolo: luminare . apoi. ei sunt condusi de noi undeva. LXI. în timp ce noi. Ca forma neorganizata didactic putem vorbi de catehumenat chiar de pe vremea Sfintilor Apostoli. p. în noteaza între altele: Apologia I-a. “Toti cei care s-ar încredinta a crede ca lucrurile acestea învatate si propovaduite de noi sunt adevarate si care fagaduiesc ca vor putea trai asa. despre credinta lor. în functie de situatiile specifice. pr. Justin Martirul si Filozoful. 4 Ibide . ca înainte de baia Botezului. 67. în acelasi fel în care noi însine am fost renascuti. D. Apoi. Primele dovezi despre organizarea catehumenatului le avem în jurul anului 150. . cap. iar dupa “baie” se numeau “luminati”. 2 PSB. CACIULA. în care. D. Bucuresti. pentru a putea da dovada. Sub acest nume se cuprinde perioada dintre jumatatea secolului al II-lea si secolul al V-lea. de pr. Chiril al Ierusalimului . O. întrucât cei care primesc toate cele în luminati la minte . Apologeti de limba trad. m 43 .. Astfel. sa posteasca etc. postind. 1980. am vazut mai sus. ne rugam si postim laolalta cu ei.4. s-a desfasurat catehizarea iudeilor si a pagânilor în scopul încrestinarii. asadar. termen pe care îl întâlnim si în alte scrieri din perioada catehumenatului. avea loc un anumit instructaj. sunt învatati sa se roage si sa ceara de la Dumnezeu.. fiind învatati sa se roage. la rândul nostru. ei primesc atunci o baie în apa. FECIORU si pr. Edituragreaca Institutului Biblic si de Misiune al BOR.”44 . p. întrucât era firesc ca înainte de Botez candidatii sa fie instruiti.

* Concluzii . era asigurata de cateheti. 2 si chiar 3 ani. Floriile. în loc de Trisaghion. alaturi de învataturile morale. necesare unei conduite crestine autentice.. în special Cartea a VII-a ): 3 luni. avansati (participau pâna la ascultatorii Constitutiile (participau la Sfânta îngenunchetorii – catehumeni mai Heruvic ).”). Taine. Mai apoi Botezul s-a savârsit si-n ajunul altor Praznice Împaratesti: Nasterea.”. Ca o reminiscenta (si dovada) a acestui fapt este cântarea la Liturghie “Câti în Hristos vati botezat. viata vesnica etc. luminatii. Initial. aflam tot de la Justin Martirul. Botezul se savârsea numai în sâmbata Pastilor. era explicata doctrina despre Sfânta Treime. cu 40 de zile înaintea Sfintele Pasti. Botezul. La finele acestui mic excurs în slujirea catehetica a primelor veacuri crestine se impun câteva observatii generale: . înviere. un numar mult mai mare de pagini. Evident.fiecare dintre cele patru paragrafe tratate ar fi meritat. cu precadere cel niceo-constantinopolitan. erau catehumenii înscrisi deja pe listele pentru Taina Botezului. Durat catehumenatului a crescut progresiv (aflam din a Apostolice . Biserica. în care sa fie . având în vedere importanta lor. Continutul instruirii îl constituia învatatura de baza a Bisericii. Treptele catehumenatului erau trei: Liturghie pâna la “câti sunteti chemati. Rusaliile.. cuprinsa instruiti îndeosebi în Simbolurile de Credinta.. Noii botezati se numeau “luminati” sau “neofiti” si umblau îmbracati într-o haina alba toata Saptamâna Luminata (de la Pasti la Florii).. Iar catehumenii au fost împartiti initial în doua categorii: elementar si înaintatii .. numiti si competenti . moarte.Instructia catehetica. în Hristos v-ati si-mbracat. 1 an.

prezentate si alte aspecte decât cele mentionate. Din ratiuni metodologice, am procedat, însa, la aceasta restrângere asupra strictului necesar, în special pentru a nu încarca excesiv cursul; - informatiile sumare incluse în aceasta prelegere pot fi completate prin aprofundarea bibliografica, cu deosebire prin analizarea lucrarilor mai importante, semnalate atât în interiorul capitolelor, cât si la notele de subsol. Dupa cum lesne se poate observa, am semnalat cu precadere lucrarile traduse din operele Sfintilor Parinti, pentru gradul ridicat de accesibilitate, dar studentii pot apela si la altele, netraduse înca, fie în text original, fie în variantele unor limbi moderne, de larga circulatie, cum sunt cele din cunoscuta colectie "Sources Chrétiennes"; - precizam, de asemenea, ca unele dintre lucrarile catehetice importante, din aceeasi perioada a primelor veacuri crestine, vor fi mentionate în capitolul urmator, în cadrul scolilor catehetice, context în care au slujit parintii si scriitorii bisericesti.

IV. S C O L I L E

CATEHETICE

La fel ca în capitolele precedente, nici aici nu ne propunem sa intram în prea multe detalii istorice, pe care cei interesati le pot afla în manualele de specialitate, ci sa punctam doar care au fost marile centre ale catehizarii, reprezentantii mai de seama, operele lor principale în acest subiect (inclusiv tematica acestora), totodata ce anume din aceste opere poate sluji demersului catehetic actual. ALEXANDRIA . În acest centru vestit al antichitatii au calcat picioarele Sfântului Marcu, unul din cei saptezeci apostoli, autor al Evangheliei a 2-a. Iata ce spune Eusebiu de Cezareea în privinta lui: “Despre Marcu se spune ca a fost cel

dintâi trimis sa predice Evanghelia în Egipt, asa cum a compus-o, si tot el a întemeiat acolo primele biserici ”45 . Iar în Cronica spune ca Marcu a evanghelizat si Alexandria, stire preluata probabil de la Dionisie, episcopul Alexandriei, ucenic al lui Origen, la care Eusebiu se refera deseori în Istoria sa46 .

Ei bine, în acest centru evanghelizat deja, pe la jumatatea secolului al II-lea s-a deschis o importanta scoala catehetica, al carei prim conducator a fost Panten

(pe la anul 180) . Interesant este faptul ca scoala alexandrina este cunoscuta sub nume diferite: scoala cuvintelor sau învataturilor sacre iverw`n lovgon didaskalei`on ); scoala catehizarii (didaskalei`on tw`n

(to; th`" kathchvsew" (hj tw`n (to; kat

) ; adunarea (pentru învatatura) a credinciosilor sau, simplu, Scoala din Alexandria

pistw`n diatribh)v

jAlexavndreian didaskalei`on

) Dupa Panten, cei mai valorosi cateheti vor fi . Clement Alexandrinu l(150-217) si Orige (185-245). La început aceasta scoala n nu a fost întretinuta de Biserica, ci prin mijloace particulare. Origen, de pilda, pentru a putea trai vindea manuscrise ale unor autori profani pe care le poseda, sau
Vezi EUSEBIU DE CEZAREEA, Scrieri – Partea , PSB, vol. 13, Editura Institutului Biblic..., trad. T. BODOGAE, Bucuresti, 1987, p. 82. I pr. 46 Ibide , nota 84. m
45

dadea lectii particulare. Însa eruditia profesorilor alexandrini avea sa se rasfrânga benefic asupra prestigiului scolii, în special prin studierea si interpretarea Sfintei Scripturi. Metoda prioritara de interpretare în aceasta scoala este cea alegorica Aceasta tendinta mistica de abordare a textelor sfinte va fi temperata, în plan general, prin interpretarea literala pe care se va axa Scoala din Antiohia, despre
47

.

care vom vorbi mai jos. De la Clement ne-au ramas trei lucrari mai importante: Pedagogul, Protrepticul si Stromatele . Dintre acestea, în ceea ce priveste Pedagogul 48 , despre care am facut deja
49

Catehetica, cel mai mult ne intereseaza câteva remarci în prelegerea anterioara

. Ca si alti mari si constiinciosi dascali

crestini, Clement urmarea întemeierea unei stiinte crestine care sa contracareze si sa învinga orgoliul “stiintei” pagâne. El nu respinge, de fapt, filozofia pagâna, pe care o aseamana oarecum cu Vechiul Testament, care pregateste receptarea Noului Testament. El apreciaza stiinta în general, însa pe cea crestina în mod cu totul special, pe care o considera, de fapt, prima treapta a mântuirii. “Pedagogul” este

considerat, astfel, primul tratat stiintific de pedagogie din care s-a alimentat traditia crestina privind educatia în toate timpurile. Orige s-a impus posteritatii în domeniul doctrinar-catehetic în special prin n lucrarea Despre Principii ( Peri; jArcw`n ) adica "Despre Începuturi" , în patru , carti, în care se ocupa cu învatatura crestina despre: Sfânta Treime, îngeri, lume,

Paradoxal, se pare ca Origen a litera un text scripturistic semnificativ, Matei 19, 12, în interpretat l care se vorbeste despre fameni. Este posibil, asadar, ca aceasta interpretare sa-l fi determinat sa se castreze, care fapt i-a atras o sumedenie de necazuri, inclusiv post-mortem (condamnarea de catre sinodul al Vlea ecumenic). Am folosit, însa, expresiile "se pare" si "probabil", pentru ca nu este exclus ca alte motive sa fi determinante, între care si încercarea de a contracara acuzatiile ca ar umbla cu femei, dupa fost mentioneaza istoricul Eusebiu de Cezareea op. cap. VIII, p. 231). cum 4( Observatii pertinente asupra personalitatiicit., Clement si a lucrarii “Pedagogul” face C. CUCOS, 8 lui în Educatia religioasa. Continut si forme de , Editura “Didactica si Pedagogica”, Bucuresti, 29-31. asemenea, în Educatia religioasa. Repere teoretice si , "Polirom", 1999, p. realizareDe 1996, volumul metodice 47-48. 4 9 Mentionam, totodata, ca face parte din bibliografia obligatorie pentru examen, fapt care obliga cursanti sa o citeasca în particular si sa remarce elementele constitutive, în special cele cu pe aplicabilitate actuala .
47

om, suflet, înviere, libertate, Sfintele Scripturi

etc.50 . Om de mare caldura

sufleteasca si de adânca profunzime a convingerilor religioase, în acelasi timp dascal de stralucita eruditie, în special în domeniul biblic si dogmatic, el a fost considerat, totodata, “cel mai popular catehet al veacului al III-lea, care si-a petrecut toata viata în câmpul învataturii si al predicii”, cum se exprima un cercetator francez pe la începutul secolului al XX-lea
51

.

Scopul lucrarii

nominalizate mai sus, este cel marturisit de Origen însusi: “Am scris aceasta lucrare, pe de o parte, pentru aceia dintre credinciosii nostri care cauta explicarea în haina rationala a principiilor de credinta; dar pe de alta parte, am vrut sa dau si un raspuns împotriva ereticilor care mereu ne provoaca la discutii neplacute...”
52

.

ANTIOHIA . Este vorba de capitala provinciei romane Siria

53

, în care , dupa

moartea martirica a Sf. Arhidiacon Stefan de la Ierusalim, s-au refugiat multi dintre crestinii de aici de teama represaliilor. Aici va propovadui si Sf. Ap. Pavel împreuna cu Barnaba (Fapte 11, 26) si cu alti “prooroci si învatatori” (Fapte 13, 1). De retinut, de asemenea, ca crestini ( Fapte 11, 26-27). Aici va fiinta, astfel, o puternica scoala catehetica, cei mai de seama reprezentanti ai ei fiind urmatorii: Lucian de Samosata (preot martir), Diodor de în Antiohia ucenicii lui Hristos s-au numit prima oara

Tar , Sf. Ioan Gura de († 407) . Linia prioritara de interpretare a Sfintei s Aur Scripturi a fost cea literala, sau istorico-gramaticala, cum se poate observa foarte bine îndeosebi la Sf. Ioan Gura de Aur, reprezentantul cel mai renumit al acestei
Vezi trad. rom. – Scrieri , vol. 8 PSB, Editura Institutului Biblic..., trad. pr. T. BODOGAE, Bucuresti, 1982,alese p. 297 ORIGEN 5 1 J. G. BARDY, Un prédicateur populaire au III-e în “Revue pratique d’apologetique”, siècle, Toulouse, 1927, p. 515. 5 2 ORIGEN – Scrieri , vol. 8 PSB, Editura Institutului Biblic..., trad. pr. T. BODOGAE, Bucuresti, 1982, p. 14.alese 5 3 Facem aceasta precizare, pentru a nu se confunda Antiohia , oras din provincia romana “Galatia” Fapt 13, 14-44); cf. Pr. dr. Ioan MIRCEA, numita al Dictionar Noului , Editura cu Pisidiei (vezi e Testament Institutului Biblic..., Bucuresti, 1984, p. 29.
50

p. ca interpreti ai . Sf. în traducere slavona (St. dintre care din nefericire ni s-au pastrat foarte putine. pe multe amanunte legate de ceremonialul Tainei Botezului. 410-431. 7-8 / 1970. dar cele mai accentuate convingeri pedagogice le gasim în “Despre gloria desarta si cum trebuie sa creasca parintii pe copii” ceea ce priveste catehumenatul si amanunte legate de scoala propriu-zisa. Ioan Gura de Aur. între care aceea baptismal. comuna de de aasemenea.scoli. 5 5 Paris. în S. Ioan Gura de . astfel. în care vom vorbi familie – factor al despre educatiei. traduse si editate alaturi de alte sase de Antoine Wenger. în cunoscuta colectie Sources chrétiennes 55 54 . 509527. 5 25 . Cateheza III. De aceea. Se arata. totusi. 524-527. ca mentionam simbol preînchipuitor al izbavirii din robia diavolului prin Botezul crestin (Sf. ideea despre trecerea evreilor prin Marea Rosie. nr. 51). p. în schimb. reliefându-se. ca în timp ce Sf. fost titular al catedrei de Liturgica la Facultatea noastra 54 56 . 1957. lucrare ce se facea de regula în timpul Postului Pastilor. face regretatul parinte profesor Ene Braniste. gasim date remarcabile în catehezele baptismale . 50. în cele ce urmeaza vom creiona câteva aspecte legate de preocuparile sale catehetice. AUR. Ca o particularitate interesanta. Ioan a rostit o serie de cateheze baptismale . BÂRSANESCU + Istoria . dupa izbavirea din robia egipteana. Am pomenit de catehezele 2 si 3. insistând mai mult sfaturi morale. Mentionam mai întâi faptul ca Sf. 1995. dintre care cele mai relevante sunt a doua si a treia. de catre episcopul Flavian. Ioan. p. Chiril al Aur Ierusalimului. si Sf. IOAN GURA DE Despre cresterea . copiilor Bacau. în general. Notam ca volumul se gaseste si la Biblioteca Facultatii noastre de 5 6 Teologie. de fapt. pentru faptul ca în ele se descriu cel mai explicit ritualul botezului. deosebit de pretioase pentru reconstituirea cultului Cei doi sfinti parinti au. calitatea lui de orator si nu cea de profesor. Desigur. din colectiv.). Studiul are si un capitol critic comparativ între Sfântul Ioan Gura de Aur si Sf. Cateheza III. Opinii cu privire la educatie aflam în mai toate predicile sale (în special omilii). 284 p. Explicarea Botezului în catehezele baptismale ale Sf. "Putul si împartire de grâu". 24. remarci alta prelegere. Botezului înclinat spre argumentari rationale. în vol. functie care includea si sarcina de a pregati catehumeni pentru primirea Botezului. 12 în total. multe preocupari comune în aceste scrieri. Chiril. si întemeia argumentarile pe Sfânta Scriptura. Interesant este faptul ca aceasta lucrare este considerata prima cu caracter educativ învatamântul rusesc. parintele Braniste reliefeaza aspectele liturgice ale Vezi Sf. Chiril este mai didacticist. Mentionam ca asupra continutului acestei scrieri vom face anumite Bucuresti. In . Asa se face ca Sf. într-o Pedagogiei 1969. Ioan Gura de Aur se adreseaza cu precaderii inimii. p. avea calitatea de predicator al catedralei episcopale (386-398).T. vol. hirotonit preot în Antiohia în anul 386. Un studiu deosebit de valoros asupra catehezelor baptismale. Ofera.

dar studiul P. Chiril al Ierusalimului . datorita Sf. în convorbiri duhovnicesti... orientata mai mult spre eforturile ascetice si progresul în virtute decât spre speculatia asupra învataturilor de credinta. cât si pentru savârsitor. Între elevii sai se numara Pamfil. în forma ei de expunere. foarte pretioase pentru noi. Caci savârsitorul nu era doar un simplu tipicar si ceremonialist. C. . care.. constientizarea importantei Tainei. Caci Botezul nu foloseste la nimic. sa îndemne etc. între alte opere. despre care am vorbit într-un capitol anterior. atât constientizare care trebuie si astazi mereu actualizata. ci si un învatator capabil sa predea. CEZAREEA PALESTINEI . Abia în secolul al IV-lea ne este cunoscuta activitatea ei. sa examineze. 524. petreceti-va ziua în rugaciune si multumire. daca dupa primirea lui continuam a duce o viata nedemna!” 57 . 57 Cele cinci cuvântari Ibidem p. Începuturile acestei scoli se leaga de numele lui Origen .referirilor Sf. Ioan Gura de Aur se adreseaza astfel neofitilor: “Fiti deci vrednici de aceasta mare cinste! Fugiti de toate ispitele diavolului. . nascut prin har. În general. iar neofitul . Grigorie lasa posteritatii. Grigorie de Nazianz si Eusebiu de Cezareea. orientare întru-totul valabila si pentru catehetii din zilele noastre. IERUSALIM. Sf. a dobândit cea mai mare cinste. sa explice doctrina Bisericii. De aceea. în lectura si zidire sufleteasca. împodobiti-va cu zelul pentru virtute. Sf. Ioan Gura de Aur. se refugiaza aici. cercetati biserica. Sf. poarta pecetea personalitatii marelui orator. care în anii 347-348 si-a rostit aici celebrele sale cateheze. învatatura catehetica hrisostomica. Nu se cunosc anii de început ai scolii catehetice din aceasta cetate. în urma unor neîntelegeri cu episcopul Demetrius din Alexandria. Sale le scoate în evidenta si pe cele care tin de pentru cel botezat. aceea de a fi crestin.

De poenitentia etc) si Sf. care. care-si avea aici resedinta episcopala (De dominica oratione= Despre Rugaciunea Domneasca. C. 1993). STANILOAE. între cea alexandrina si cea antiohiana. ambele aparute la Editura Institutului Biblic din PSB: Bisericeasca Mare 6Bucuresti. Între catehetii mai însemnati amintim pe Efrem Sirul († 378). lucrarea 0 Despre Apologia . La Roma s-au remarcat Filozoful 60 si Hipolit.TILEA NAZIANZ. Hippo-Regius etc. Tatal nostru) . De anima. de pr. de Arges. Anastasi . Gh. el înzestrând-o cu o biblioteca impresionanta. s-a vorbit mai sa. La Hippo (nordul Africii) îsi avea resedinta episcopala Fericitul Augustin. numit si “lira a Sfântului Duh”. 13 si 14 din colectia Istoria . pe lânga valoarea lor dogmatica. La Milan a activat dogmatice si morale). 1991. Milanul. BARBU. Vezi Sf. 58 . cel mai învatat episcop al Cezareii Palestinei . Trebuie sa notam si contributia însemnata a lui Pamfil în aceasta scoala. Sf. cunoscut imnolog si orator bisericesc. I sus. EDESA Scoala de aici îsi datoreaza începuturile învatatului SIRIEI. Protogene . care ne intereseaza cel mai mult. totodata prestigiul de care s-a bucurat Eusebiu. D. 1947 Dumnezeu. SCOALA APUSEANO-AFRICANA include cetatile Cartagina. Cei interesati pot beneficia de traducerea româneasca 58 .teologice . pe la sfârsitul veacului al II-lea. despre ale carui lucrari s-a vorbit mai sus. caruia istoria bisericeasca îi datoreaza atât de mult pentru informatiile din primele secole ale crestinismului 59 . (retrad. a 5 9 Vezi vol. GRIGORIE DE Cele cinci cuvântari despretrad. Ambrozie (cu scrieri preponderent Tertulian (De baptismo. 1987 si Viata lui Constantin cel . si N. au si o mare importanta catehetica. pentru vorbirea sa frumoasa. În interpretarea Sfintei Scripturi a tinut calea de mijloc. Justin Martirul si Sf. de Pr. Ciprian. La Cartagina – Roma.

Bucuresti. Hesiod. Asadar. Aceasta omilie catehetica impresioneaza în primul rând prin eruditia în câmpul profan de care autorul da dovada. Aceasta recomandare este întru-totul Lista completa a lor poate fi consultata în vol. Din opera sa din câmpul omiletic si Omilia catre tineri . Si dupa cum atunci când culegem flori de trandafir dam la o parte spinii. citând cu o dexteritate debordanta din mai toti scriitorii si filozofii antichitatii: Homer. Euripide. asa cum fac albinele. sa luam din carti cât ni se potriveste noua si cât se înrudeste cu adevarul (subl. le recomanda cu sinceritate. Între initiatori amintim pe Pavel de Teba († 341) .Cum pot întrebuinta cu folos literatura scriitorilor . n. chiar de la început se cuvine sa cercetam pe fiecare dintre învataturi si sa le adaptam scopului urmarit. potrivit proverbului doric: sa potrivim piatra dupa fir ” 62 . D. Dupa ce crestinismul a dobândit libertate de manifestare. Solon etc. iar restul sa-l lasam. 6FECIORU. Socrate. 17 PSB.. care zaboveste asupra tuturor florilor. prof. 40-41. Vasile Cel Mare (330-379).. care da între altele si monahi.. dar nu de la toate culege mierea: “Trebuie.SCOLILE MANASTIRESTI. gratie ostenelii exemplare a pr. si voi sa cititi scrierile autorilor profani. alaturi de alte scrieri ascetice catehetic recomandam în chip special 61 Regulile mari si mici pentru . 17 PSB. p. sa culegem atât cât este de folos si sa ne ferim de ceea ce este vatamator. dând exemplul albinei. nici nu încearca sa aduca tot ce gasesc în florile peste care se aseaza. 1986. Sf. dar atrage atentia ca trebuie extras din ele numai ceea ce foloseste vietii. Noi.. de asemenea. ci iau cât le trebuie pentru lucrul lor. Pitagora.). iar restul îl lasa cu placere.. acelea nici nu se duc fara nici o alegere la toate florile. Platon. 2 Omilia XXII-a Catre Tineri . dr. Pericle. eleni 569-570 61 . daca suntem întelepti. în secolul al IV-lea se pun bazele monahismului organizat. p. în vol. tot asa si cu niste scrieri ca acestea. deci. Organizator stralucit al monahismului rasaritean este. Departe de a respinge scrierile lor. Antonie cel Mare († 356) Pahomie cel Mare († 346). în care Sfântul Vasile sfatuieste pe tinerii crestini din vremea sa ce atitudine trebuie sa aiba fata de scrierile profane.

1969. care a înfiintat ordinul calugaresc al Benedictinilor (529). decât erau tinerii din vremea Sf. m societate ( Vezi St. Înotul. Retinem în final ca Sf. Limba de predare-ascultare era latina. cartile de cult si scrierile lui Aristotel (“încrestinate”). Materialul didactic se reducea la citirile din cartile pomenite mai sus. dar nu toate de folos” (I Cor. evenimentele din decembrie 1989. care consuna armonios cu linia calauzitoare pe care se axeaza omilia Sf. mult mai expusi capcanelor de tot felul pe care unele carti profane le ascund. aruncarea lancei. 6. au luat fiinta scoli în tot Apusul Europei. “Manuale” de baza erau: Sfânta Scriptura. în care religia nu era obiect de învatamânt separat. Vasile. Pavel. scrima. cu scriitorii. Treptat. jocul de un fel . ne-au oferit posibilitatea de a reaseza Religia ca obiect de învatamânt în 63 64 Ibide . calaria.. cu toata prudenta pe care o recomanda. Repere ale unui scurt excurs istoric . fiintând astfel asa-numitele Scoli parohiale . la care se adauga memorizarea Simbolului de credinta. la mânastirea de a pe Monte-Casino (Italia). întemeietorul scolilor manastiresti este considerat Benedict de Apus Nursi . cu jertfele a sute de tineri. BÂRSANESCU & co. metoda prioritara – memorizarea. singurii “intelectuali” ai comunitatilor si. V. sfatuieste totusi raspicat: “Trebuie sa stam de vorba cu poetii. a rugaciunii Tatal nostru. cu oratorii si cu toti oamenii de la care am putea avea vreun folos oarecare pentru cultivarea sufletului. 12). implicit. singurii luminatori ai celor dornici de învatatura. în care erau ajutati de cântareti si paraclisieri.sah) de . ci interferata cu celelalte materii.” 63 În . de altfel. Vasile: “Toate-mi sunt îngaduite. Bucuresti. p. 42. a celor zece porunci etc. 568. Istoria Pedagogiei vânatoarea. p. arta versificatiei. ÎNVATAMÂNTUL CATEHETIC ROMÂNESC. Calugarii ajung cu timpul si preoti parohi. De aceea socotim ca este locul aici sa amintim si sfatul Sf. Ap.catehetic. care sunt.. Vasile. Din darul lui Dumnezeu. întrucât toate cele septem artes liberales 64 se predau în spirit religios.valabila si pentru tinerii din zilele noastre. .

încheiatacu Secretariatul de Stat pentru Culte.. nr. 7. constient sau nu. de fapt. în care se în României precizeaza: Statul asigura libertatea învatamântului religios. dar 1995. scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit. din motive obiective. cu acordul parintilor si al tutorelui legal instituit. ignorând. pentru modificarea si completarea Legii înv. Adevarul fiind.. situatia scolara se încheie fara aceasta disciplina.04.” (Ioan 14. elevul poate sa nu frecventeze orele La solicitarea de religie. În scolile de învatamântul religios este organizat si garantat prin .04. din 11.1996. Dumnezeu Însusi. când lege prin Legea nr. În acest caz. de importanta egala cu. (2): comun. liber este numai cel ce crede în adevar. Obstructia a venit. în special a membrilor Sfântului Sinod. Din punct de vedere legislativ a fost necesara trecerea câtorva ani buni pâna când Parlamentul a votat acele articole în favoarea predarii religiei în scoala ca materie obligatorie. la toate nivelele. Biserica însasi a putut iesi din “ghetoul” în care sistemul totalitar comunist-ateu o izolase aproape un sfert de veac. precum El a spus-o: “Eu sunt Calea. dupa cuvântul Mântuitorului “Adevarul va va face liberi!” (Ioan 8. potrivit cerintelor specifice fiecarui cult. s-a stipulat obligativitatea religiei pentru clasele I-IV. totodata din partea unor cadre didactice cu orizontul limitat de aceeasi educatie materialist-dialectica. gimnazial.. si din partea unor parinti nedusi la biserica.VIII. biologia. istoria. 9. însa.. nr. nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor si la aceasta . Trebuie sa mentionam. art.. Adevarul si Viata. a trebuit sa asteptam pâna în anul stat. geografia etc. alin. liceal si profesional includ Religia ca disciplina scolara. În mod similar se procedeaza pentru elevul caruia. 6). din 24 iulie. 32. pe deasupra si cu pretentie de “stiintifica”. care vedeau în reintroducerea religiei o “siluire” a libertatii copiilor. "Ordonanta de urgenta a Guvernului". 9715/10.. faptul ca numai credinta si trairea în adevar ofera deplina libertate. 6. Partea I. 9 (1) Planurile-cadru ale precizeaza: învatamântului primar. alege pentru studiu religia si confesiunea. de fapt . însa. 8159 nr. 36/1997. alin. art. . dusa cu factorii politici si cu anumite persoane cu functii din învatamânt. În completare. A se vedea si doar profesionale “Protocolul Ministerului Învatamântului". ca a fost necesara o asidua munca de lamurire din partea slujitorilor Bisericii. 370/3.. pentru a-si desfasura nestingherita misiunea lasata ei de Dumnezeu-Mântuitorul nostru Iisus Hristos.programele scolare. disciplina 1999. 1996. pentru gimnaziu 84 optionalasi pentru licee si scoli facultativ . Asadar. în Adevarul Suprem. din anul 1991 când s-a prevazut Constitutiei art. parte a trunchiului Elevul. 84/1995. în rândurile carora multi reprezentanti au ramas tributari unei mentalitati ante-decembriste atee. nr. educatia fizica. 65 . "Monitorul Oficial al României". Pâna la 65 Astfel.. 32).

În acest sens.. totodata. care fireste. dovedind în schimb o mare ignoranta cu privire la dreapta-credinta marturisita de ei. mai ales dupa o mediatizare mai intensa a istoriei traditiei educatiei religioase la români . 1943. Catihetii de odinioara trebuiau sa învete patru lucruri: dogma. Cuvântul rostit în Adunarea Deputatilor. învatati toate neamurile!. din “Îndrumari metodologice si didactice pentru predarea religiei astazi în . morala". si Bucuresti.urma. 131. ritualul. Atena. ce a “învatati” având astfel sensul format de i sufletele . 6 7 Trebuie sa remarcam faptul ca termenul “învatati” din porunca Mântuitorului în original facet este ucenici maqhteuvsat (vezi.. personalitate uriasa a culturii noastre. credem. când moralitatea laica se dovedeste incapabila de a da cheagul sufletesc societatii. facuta într-una din prelegerile tinute la Universitatea din Bucuresti în ciclul "Scoala si cultura". necunoscute pâna atunci de sarmanii oponenti. I. recunoscuta unanim ca atare. însa. vol.” 66 . este în aceste timpuri. este suficient. 1995. pentru ca. p. 7) 66 68 . religioase românesc 118. la sfatul unui ales slujitor al Lui. o necesitate de neînlaturat. ale caror nume obstructionistii le rosteau cu zeloasa admiratie. ca reper Hristos! principal de orientare în studiul nostru. cu precadere pe linie scolara. instruirii pe linie informativa. Sfântul Apostol Pavel: “Aduceti-va aminte de mai-marii vostri.” (Matei 28. Nicolae Iorga. 19) 67 si luând aminte. col.. de H KAINH . p. De aceea am primit idea de a se face învatamântul religios în însasi scoala primara.. împlinind. buna-credinta a biruit. prelegerea Pr. de la lectia de catehism din pridvor.. publicat în “Monitorul Oficial” nr. priviti cum si-au sfârsit viata si urmati-le credinta!” (Evrei 13. I) i ceea = DIAQHKH sugereaza e depasirea simpla ex. prof. Constantin GALERIU. facându-se apel totodata si la opiniile unor mari barbati ai tarii. a afirmat ca "scoala pleaca tot de la crestinism. sa evocam un singur exemplu. dupa marturia parintelui Mihail BULACU. Cuvinte din Evanghelie pentru sufletul . pe vremea când era Ministru al Cultelor si Artelor.. Vezi colindele . 69 din 13 aprilie 1932. simbolica. învatând din experienta trecuta sa avem mai multa râvna în demersul catehetic actual. în vol. Nicolae IORGA. a "catehumenilor". Ora de religie în trecut si. faceti-i ucenici ai lui 6ucenicilor 8 Utilizam. În cele ce urmeaza ne propunem sa întreprindem un mic excurs istoric cu privire la stradaniile depuse pentru propovaduirea religiei crestine. de la educatia celor "chemati". Tot el.. astfel. care v-au grait cuvântul lui Dumnezeu. porunca Mântuitorului “Mergând. dr.. a rostit în Parlament aceste memorabile cuvinte: “Învatamântul religios în scoala primara chiar.

32. bunaoara. dar cel putin la spovedanie si la predica se utiliza limba . 9 În vol. nici specific doar noua. Mai înainte. prin cultul însusi. X-XVI”. Acest fenomen nu este singular. însa. 5612. Bârsanescu evoca. slavona).Se cunoaste din paginile Istoriei Bisericii Române ca pâna la înfiintarea scolilor propriu-zise si la organizarea învatamântului. scoala”. Aceasta realitate..). este întâlnit în toate tarile care au îmbratisat crestinismul. n. Bucuresti.” 70 . o data cu procesul de crestinare a populatiei si de raspândire a credintei crestine. principal care îsi asuma acest rol atunci a fost Biserica Factorul . prin predica. românilor. care a cunoscut atât o larga raza de actiune. sa desfasoare un învatamânt oral prin predica. p. sec. între altele: “În istoria poporului român a existat pe plan de învatamânt un moment deosebit de important: aparitia învatamântului oral prin predica. mai ales. în cadrul caruia sa predea poporului si norme de conduita a vietii. 7 0 Ibide . Editura 1971. prin reprezentarea iconografica si. elaborata de pedagogul Stefan Bârsanescu 69 . de a se tine lectii în “tinda”. îndeosebi tinda bisericii tinând multa vreme loc de “sala de clasa”. cât si o durata mare în timp. la noi se facea carte în si pe lânga sfintele lacasuri. graiul autohton slujitorii consacrati. învataturile de baza ale credintei drept-maritoare au fost “predate”. 1990. este recunoscuta si de catre pedagogii laici. cunoscuta direct de catre înteleasa de cei multi. Bucuresti. Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. unii asumându-si curajul s-o marturiseasca chiar în plina perioada a comunismului. Aceasta statornicire si organizare a vietii sociale reclamau si un sistem de norme de viata. (sub. desigur. greaca pe alocuri. m Academiei RSR. Cu anumite particularitati. . Amintim în acest sens lucrarea “Învatamântul oral prin predica – cel dintâi sistem de învatamânt de durata la români”. Toate aceste aspecte au facut ca el sa joace un rol însemnat în viata poporului român. cu timp si fara timp . “Pagini nescrise din istoria culturii românesti... care scrie.. p. dispusa ca. Se stie ca o buna bucata de timp slujbele se oficiau în alte limbi decât cea vorbita de popor (latina. St.

nota 19. De aceea se cuvine precizarea ca ceea ce lapidar se pomeneste în marturiile de mai sus. . Desigur. BÂRSANESCU. în Rasarit si Apus. carora. 71 . combatându-le pe cele pagâne 72 . p. .Bula papala din anul 1235 (în care se pomeneste de niste “pseudo-vladici schismatici” localnici.. printre altele li se prevedea obligatia de a predica învatatura crestina ). episcopii si preotii predicând. a instrui pe altii.. hrisoave etc. adica predând învatatura crestina. Pentru spatiul românesc este prezentata. În fapt este vorba de episcopi ortodocsi care predicau dreapta-credinta). retinem. op. ca se predica învatatura crestina. documentele invocate mai sus sunt târzii fata de începuturile crestinismului la noi. I.. 34. sinodale din 1359 si 1369 ale patriarhiei de Constantinopol cu recunoasterea Mitropoliei Ungro-Vlahiei) Actele (documente în legatura . Durkheim. care este de origine apostolica si care s-a conturat o data cu formarea poporului însusi. Caci predica. în esenta aceeasi. se impune în crestinism drept principala arma de lupta. concretizate în lucrarea “L’évolution pédagogique en France” 71 . Durkheim- înseamna a preda. Paris. se va fi desfasurat secole de-a rândul. 7 2 Ibidem cit. asadar. 1938. apud St.. baza documentara a învatamântului oral prin predica câteva izvoare istorice deosebit de importante pentru noi: (care semnaleaza faptul ca la începutul secolului al XI-lea un anume episcop Gerhard predica în partile Aradului si ca a întemeiat o mânastire de rit apusean la Cenad. unde adusese mai multi calugari. . necunoscuta în antichitate. facându-se apel la Legenda sancti Gerhardi apoi. Trecând cu vederea inerentele neîntelegeri confesionale. Retinem. ca Cenadul este consemnat în istoria pedagogiei noastre ca reper pentru prima scoala atestata documentar pe teritoriul românesc. totodata.spune E. care trebuie combatuti. Terenul pe care au semanat primii predicatori crestini la noi a fost providential pregatit de credintele si ideile Vol. a învata pe altii. iar a predica . ca astfel sasi difuzeze ideile.exemplul Frantei si cercetarile lui E.

întrucât din aceasta perioada dateaza tablitele cerate (tabulae ceratae) descoperite în Scytia Minor si în Dacia romana. Cezar Baltag. Editura didactica si Pedagogiei pedagogica. 1996. Bucuresti. între altele. cultic si predicatorial. promovat prin bisericile din cetati si sate. un rol important l-a avut misiunea crestina din asezarile mânastiresti. Hr. altfel spus. Bucuresti. s-a luat masura arderii unor mari suprafete de vita de vie. PACURARIU. Dupa raspândirea crestinismului. p. înseamna a fi religios” 73 a fi. Editia unui slavon Pr. când. Galati. Istoria . "sacrul nu este un stadiu în istoria constiintei. trasaturi evidentiate mai ales pe vremea preotului Deceneu († 44 î. la fel ca si preotii de mir. Manual pentru Seminariile Teologice. cu ajutorul carora scolarii din acel timp scriau pe acele tablite 74 . sau mai (sub. dr. 7 4 Prof. o data cu învatamântul religios. calugari si pustnici au vietuit pe teritoriul tarii noastre dintru început. Potrivit acestui postulat. doc. MirceaIstoria Bisericii . Hr. se recunoaste unanim. La nivelurile cele mai arhaice ale culturii.). ELIADE. folosite pentru învatarea scrisului. vezi prof. 1981. pentru a se evita decaderea morala prin consumul exagerat de vin.). IX.. potrivit formularii savantului Mircea Eliade. 73 . De altfel. Române a IV-a. St. religioase p. 39. el este element în structura acestei constiinte. trad. Cu toate ca nu putem vorbi la noi de un monahism organizat pâna la Sf.. Nicodim de la Tismana († 1406) 75 . O data cu aceste tablite s-au descoperit si mai multi “stili” din metal si os. a trai ca fiinta umana este în sine un act religios.) si a regelui Burebista (70-44 î. cu credinta în nemurire si cu admirabila putere de jertfa . au predicat si au învatat poporul dogmele credintei crestine. dr. scris probabil la Prislop. Nicodim se leaga si copierea Tetraevanghel . I. nu întâmplator. p. cu Mircea Istoria credintelor si ideilor . vol. Iar dupa cucerirea romana (106) se poate vorbi chiar despre existenta unor scoli de grad elementar. Caci degraba a deveni om. n. cu fondul ei monoteist (adorarea lui Zalmoxis). 1969. întelegem mai bine importanta spiritualitatii stramosilor nostri. Acestia.religioase specifice spatiului carpatic-dunarean. religia si educatia religioasa s-a nascut odata cu crearea omului. 87. BÂRSANESCU & colectiv. 7 5 De numele Sf.

În ordine cronologica. pentru românii ortodocsi de aici. în slavona. un caracter educational normativ general. aici promovându-se totodata. cu pricepere si cu eficienta. Editie Editura îngrijita de Octav Paun. consemnam deschiderea. Chiar titlurile unor fragmente precizeaza acest fapt. Neamt etc. domnitorul va scrie. cum este. Începând cu secolul al XVI-lea ne vom întâlni cu tot mai multe tiparituri religioase românesti. 1975. românesti didactica si pedagogica. Tismana. deodata cu amintirea unor scoli si a unor nume de carturari. când vor cârmui sau vor aseza pe dregatorii si marii boieri ori le vor lua dregatoria dupa 76 Onisifor Din Istoria literaturii GHIBU. Din continutul sau se desprinde faptul ca ea nu era adresata exclusiv lui Teodosie si celorlalti fii. astfel. deosebit de importante si în plan catehetic. dupa cea de la Râmnic din anul 1651 76 .râvna. ca de exemplu la Ieud. p. La Peri a aparut si o Bucoavna în limba slavona între anii 1663-1669 (a doua în ordine cronologica. scrierea si mai târziu tiparirea de carti. Neagoe Basarab (1512-1521) . ci si “altor domni”. didactice . mânastirile devin adevarate scoli ale învatamântului religios. La începutul secolului al XVI-lea. dintre care vom consemna si noi câteva. având. Cozia. 247. Peri. la anul 1490 a scolii din Scheii Brasovului . documentar. lucrare în care expune elementar – mai avansat (“superior” sa-i Este prima scoala româneasca ortodoxa atestata Învataturile catre fiul sau Teodosie anumite norme de conduita pentru viitorul domn. Bucuresti. cu doua cicluri: pentru pregatirea negustorilor si meseriasilor si unul zicem) care pregatea preoti. . Vad. clerici si mireni. al VI-lea: “Învatatura a lui Io(an) Neagoe Voievod catre copiii sai si catre alti unsi ai lui Dumnezeu. Luând apoi o forma organizata. ca nicaieri altundeva. În tratatele de istorie pedagogica româneasca aceste scoli sunt consemnate cu titlul “mânastiresti”. de exemplu.

Versiune originala. împartasanie etc. Teodosie Dan ZAMFIRESCU.. pentru ca frica lui Dumnezeu este 78 muma tuturor binefacerilor si îndreptarilor “(subl.80 În aceeasi vreme istoria consemneaza stradaniile altui tipograf însemnat. ierarhi si mireni.. 8 Ibide . 1581). primul în româneste . Merita retinut si faptul ca tiparirea acestei Cazanii este rodul unei colaborari transilvano-muntene. Mircea Op. cuprinzând Cele 10 porunci. Învatatura 1914. Tatal nostru. Evanghelia cu învatatura sau Cazania81 . iscusit traducator. . Filip Moldoveanul (zugrav. mai întâi sa nu uiti niciodata frica lui Dumnezeu.. Învataturile lui. credem: “De aceea. sfinti etc. n.) . Editura “Roza Vânturilor”. În anul 1544. cunoscator al mai multor limbi straine) va tipari la Sibiu Catehismul românesc . prin câtiva carturari. fiul meu. cu PACURARIU. tot timpul sfatuitorul raportându-si învataturile la preceptele evanghelice. care a si adus exemplarul slavon de la 77 mitropolitul Basarab. I. (transcriere. Întreaga lucrare este patrunsa de adânci simtaminte crestine. pierdut79 . Vol. botez... 321. dar si tipograf. un mic Catehism în limba româna (asadar.faptele lor. editia tiparita de Sextil PUSCARIU si Alexie POPOVICI. cu o prefata de NEAGOE. p.. ce reprezinta cu cinste cele doua provincii românesti: cheltuiala tiparirii a facut-o judele Brasovului. iar prin anii 1551-1553 va da la lumina prima carte în limba româna pastrata . Diaconul Coresi. dr. În acest sens. p. urmatorul pasaj este concludent. pastrat). Biserica . din osteneala caruia notam: Întrebare Crestineasca (Brasov. te sfatuiesc.” 77 . 171. numele Carte cu . p. din pacate astazi Tetraevanghelul slav-român. deopotriva carturar. traducere în limba româna si studiu introductiv de prof. care cuprinde tâlcuirea Evangheliilor din toate duminicile si sarbatorile de peste an. Lucas Hirscher . 0 Pr. Bucuresti. Crezul. 7 9 Amanunte despre acest catehism ne ofera Nicolae IORGA Istoria Bisericii Românesti si a m în vietii religioase a . câteva învataturi sumare despre rugaciune. 8 1 Pentru studiul critic recomandam cit. Editura Ministerului de Culte. p. apar aproape în fiecare pagina. Atelierele Grafice Socec & Co. începând cu Duminica Vamesului si a Fariseului . cea mai importanta tiparitura a sa (Brasov. 1928.. 1996. Bucuresti. iar cuvintele Dumnezeu . 7429. dr. MIHAILA). Bucuresti. 1708românilorprof. G. 1560). catre fiul sau . sub forma de întrebari si raspunsuri. 147.

Limba slava . nu doar lamuritoare cu privire la demersul tiparirii. ci 82 Vezi I. ca normativ pentru întreaga ortodoxie. 1961. dupa Simbolul Credintei si Dogmatica Sf. Un eveniment deosebit în literatura catehetica îl constituie Marturisirea de credinta a lui Petru Movila . învatatura la dumenecele de preste an si la praznice împaratesti si la svanti mari Cazania beneficiaza de doua impresionante prefete. credinta. recunoscut drept a treia Marturisire de credinta a Bisericii Ortodoxe. Nicolae din Scheii Brasovului. cu sprijinul fratelui sau Serban si al lui Constantin Cantacuzino Stolnicul (Buzau. Perioada slavona la români. Bucuresti. aprobat de sinodul de la Iasi din anul 1642. credinta si limba a românilor din Moldova. alta a mitropolitului Varlaam. S-a tiparit mai întâi la Amsterdam. texte paleoslave si . binecuvântarea pentru Ghenadie al Transilvaniei . slave. o expresie a unitatii de neam. dar va beneficia de unele îmbunatatiri si adaosuri. una a domnitorului Vasile Lupu. editie care pastreaza structura celei originale. Glosar slavoromân col. 1952). veche Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa. NEGRESCU. 1691). care trece granitele utilitatii omiletice. primul catehism dezvoltat din spatiul ortodox. Ioan Damaschin. româno335. Cazania lui Varlaam (Iasi. ultima diortosire mai însemnata facându-se pe vremea patriarhului Justinian Marina (Bucuresti. D. . Muntenia si Transilvania. în limbile latina (1643) si greaca (1667). iar traducerea apartine lui tiparire o da mitropolitul Coresi si învatatilor preoti brasoveni Iane si Mihai de la biserica Sf. O mentiune aparte facem în legatura cu termenul “cazanie” care în slava veche înseamna “învatatura” ( kazanie) 82 . p. iar în româneste a fost tradusa de logofatul Radu Greceanu. Intitulata Carte româneasca de . fapt care indica rolul acestor carti în actul catehetic propriu-zis. structurat pe cele trei virtuti teologice (sau cardinale ). nadejdea si dragostea. I.Serafim al Ungrovlahiei . fiind receptate ca un fel de “manuale” pentru învatarea poporului. 1643) se prezinta ca un monument al culturii noastre religioase si literare. Aceasta Marturisire va fi reeditata de mai multe ori.

Cu darul’ lui dmdzau tiitoriu. siîntru fiiul dela parin’tele nascut mainte de toti veacii. Iar mitropolitul Varlaam marturiseste.adevarate marturisiri ale crezului ortodox-national.. care doreste ca învataturile Sfintei Scripturi sa fie date pe limba cea înteleasa de multi: “. le-au câotat’ a pogora sisvanta scripturâ tot’ mai pre întelesulu oameniloru pan’au început’ a scoate asea s‘ cines‘ pre limba sa pen’tru ca sa înteleaga hiecine sa sa înveate . catr’aceea s‘altâ usteniînta s’au adaos aceloru barbati purtâtori de dhulu svant’ caci câ margandu de susu în gios. Io Vasilie Voevod. siîntru dhul’ svant’ dela parintele purcedzatoriu. bunaoara. simtamintele sale de ierarh român constiincios. sipace sispasenie a toata semintia romaneasca pretutindenea ce sa afla pravoslavnici într’aceasta liîmba. svanta troita unul’ adevarat’ dmdzau ziditoriu sifâcatoriu tuturor vadzutelor sinevadzutelor. cum se exprima domnitorul (reproducem textul cu ortografia originala) :“Prea luminat întru pravoslavie. .cum’ ca sa nu gresascâ hies‘tecine mar’ginea sisavrasitulu acela spre carele-I fâcut’. carte pre limba romaneasca întaiu de lauda lui dmdzu. Diîntrucât s’au îndurat’ dmdzau diîntru mila sa de ne-au daruit’ daruim’ sinoi acest’ daru limbii romanesti. sa iaste side putin’ pret’ iara voi sa o priimiti nu ca un lucru pemntesc’ ce ca un odor ceresc’. cu nevoe iaste a înteleage cartea altii 83 Textul este reprodus dupa editia tiparita în anul 1943. sidomnu atoata tara moldovei dar’ simila. sisa mârturiseasca minunate lucrurile lui dmdzau cu multu mai vratos limba noastra romaneasca ce n’are carte pre lim’ba sa. sipre fiiul odihnitoriu. dupa aceea de învatatura side folos’ sufleteloru pravoslavnici. siîn putinaîndu-se diîn oameni întelesul’ sventeloru scripturi. între altele. siprînsa cetind’ pre noi pomeniti siîntru ruga voastra pre noi nu uitareti sihiti sanatosi” 83 . la Editura pentru literatura si arta. sibiruitoriu. cu toatâ inima cearem’ dela domnul dmdzau siizbavitoriul nostru Is Hs.. Iata. sicredinciosu întru parin’tele nenascut.

. a icoanelor etc. 8 5 Vezi editia critica tiparita la Alba Iulia. Episcop Emilian BIRDAS. aratat-am’ mariei sale pravoslavnicului domnu Io Vasilie Vovodul’ cu mila lui dmdzau Domnulu tarai moldovei..lim’bi. Minunat exemplu de atitudine misionara. Un alt reper al ostenelilor mitropolitului Varlaam este Raspunsul la Catehismul calvinesc (Iasi. m 116 84 85 . Este momentul sa amintim în continuare de doua tiparituri cu totul exceptionale: Noul Testament de la Balgrad . au gasit un ecou deosebit în sufletele românilor.. cu binecuvântarea P. p. p.. prima editie româneasca integrala a Noului Testament (1648). fiind retiparita (desigur. Aceste marturisiri. mai putin întariti în dogmele credintei drept-maritoare. vladici.. adunat-am’ diîntoti talcovnicii sventei Evglii dascalii besearicii noastre sideac’-am’ scris. cu valoare de testament. acmu nice atata nime nu învatâ. 1988.. pentr’aceea de nevoe mi-au fost ca un’ datornic’ ce sint’ lui dmdzau cu talanutulu ce mi-au dat’ sa-mi poci’ plati datoria macaru de cat’ pana nu mâ duc’ în casa cea de lut’ a mosiloru miei. Taine.” Ibide . cu unele adaosuri si îmbunatatiri) în mai multe rânduri. Cazania cunoscând cea mai larga raspândire pe teritoriul românesc. o luare demna de atitudine ortodoxa fata de erorile doctrinare cuprinse în Catehismul calvinesc tiparit la Alba Iulia în anul 1642. Scriptura. sipentru lip’sa dascalilor s‘a învataturei. Biserica. rod al ostenelilor mitropolitului Simion Stefan (16431656) si al ieromonahului Silvestru. . când otravurile sectare de tot felul intoxica sufletele crestinilor. 31. aducând lumina asupra învataturilor despre Sf. S. tineri si vârstnici. 1645). preoti si simpli credinciosi.”84 . asia si cuvintele acelea sunt bune care le înteleg toti. ca banii aceia sunt buni carii umbla în toate tarile. cat’ au fost’ învatandu mai multa vreame. mai ales în zilele noastre.Bine stim ca cuvintele trebuie sa fie ca banii. cinstirea sfintilor. care se cere mereu înnoita. credinta si faptele bune. fost egumen la Govora. în prefata caruia mitropolitul scrie acele cuvinte memorabile despre folosul utilizarii limbii întelese de toti: “.

ne ridica deasupra sagetilor diavolului. dar si în cel particular. în orele tinute în tinda bisericii. Tot în acest veac. cit. op. 361. acelasi sfânt parinte spune: “Cunoasterea Scripturilor întareste duhul. unul din 89 . Ioan Gura de Aur87 Iar despre folosul mântuitor al Bibliei.Biblia de la 1688. tiparita la mânastirea de la Uniev din Polonia în anul 1673 Psalmii. LXIII. Bucuresti. la tiparirea careia au semnat. Pasind în veacul al XVIII-lea. prima editie integrala a Sfintei Scripturi în limba româna. nu mai functiona. fratii Radu si Serban Greceanu. mitropolitul Dosoftei (1671-1686) va scoate la lumina prima încercare de versificare în limba noastra: Psaltirea în versuri . scrisul etc. curata constiinta. 7 Omilia IX-a la P. alaturi de domnitor. 8 8 Coloseni. au fost desigur mult mai atractivi pentru copiii dati la scoli ca sa învete cititul. alaturi de cele din Ceaslov si celelalte carti de cult. LXII. la Editura Institutului Biblic si Misiune al BOR. dându-i aripi usoare si face sa intre în sufletul cititorilor tot ceea ce s-a putut spune vreodata mai bine”88 . spre a-l face cunoscut cu mai mare râvna. Textul românesc tiparit al Sfintei Scripturi a reprezentat un salt considerabil si în misiunea de catehizare. PACURARIU. întrucât cea veche. Vezi Pr. seamana virtutea.G. Vasile Lupu. elibereaza sufletul de legaturile trupului. vor fi fost utilizati si ca “bucati de lectura”. A se vedea editia jubiliara tiparita la 300 de ani de la prima aparitie. dupa cum opineaza Sf. 485. smulge patimile înrobitoare. învatatul moldovean Nicolae Milescu Spataru etc 86 .. numita si Biblia lui Serban Cantacuzino . caci necunoasterea acestui izvor al Revelatiei dumnezeiesti este pricina a tuturor relelor .G. din timpul lui a. în binecuvântata cetate a Iasului.P. Omilia 8 9 Dosoftei a fost nevoit sa apeleze la serviciile acestei tipografii. Versificati. X. ne face sa locuim aproape de cer. 201. episcopul Mitrofan de Husi. se impune zabovirea pentru câteva momente asupra personalitatii mitropolitului carturar Antim Ivireanul (1708-1716). 86 . p. preotii si învatatorii având la îndemâna acum cuvântul lui Dumnezeu în limba neamului. atât de prezenti în cultul public. de 81988. prof. M.

Onisifor Ghibu (1883-1972). Bucuresti. 29. diece porunci ale legii vechi si ale celei noue siepte taine ale bisericii rasaritului. exercitii de silabisire si texte pentru lectura cu continut crestin. Editura Academiei RSR. I. 94 m Istoria Literaturii . Bucoavna de la Balgrad (Alba Iulia. p. p. 90 .” 93 . în exceptionala lucrare Din istoria literaturii didactice românesti (1916). româneasca . 1 Pentru amanunte recomandam lucrarea prof. 1970. Abecedarele .. Tom.. Învatatura bisericeasca la (1710. între altele. iproci” 92 . De pilda. Române 316. p. Amintim mai întâi Bucoavnele sau Bucvariile . folositor preotilor în misiunea lor de catehizare 90 .. II. III. enuntate chiar din titluri 91 . editia IIPACURARIU.. Rugaciunea Domnului. Onisifor Din istoria literaturii GHIBU. de scoala. 369 (iproc = etc ). cu litere si silabe într’însa. 9Transilvania HODOS.. Române a. cu lectii în care se cuprind învataturi de baza ale credintei. 9150. introducerea definitiva a limbii române în cultul Bisericii noastre.cei mai mari tipografi si traducatori pe care i-a avut Tara Româneasca. Iar bucoavna de la Râmnic (1726) este tiparita cu titulatura urmatoare: “Întâia învatatura pentru tineri (în slavoneste si româneste). Simbolului credintei si a celor noua fericiri. veche i . p. Bucoavnele. cel caruia îi datoram. vol. dr. vol. II. noteaza urmatoarele despre cuprinsul acestei Bucoavne: “. Între cartile care intereseaza direct învatamântul catehetic. Bucoavnele cuprindeau alfabetul 94 chirilic. Tom.. 93 Ibide . 1916. Cartile de cetire din . În principal. Bianu. Bibliografie 2 I. 1994. didactice românesti: I. Scurta tâlcuire a legii celor zece Cuvinte. alaturi de cunoscutele Didahii .Partea de lectura propriu-zisa consta exclusiv din lecturi de ordin pur Pr. cele mai trebuincioase si mai de folos pentru învatatura preotilor Târgoviste). Editia II-a. O mentiune aparte se cuvine despre cartile propriu-zise. prof. N. Bucuresti. Mircea Istoria Bisericii pentru Facultatile de Teologie. II. Bucuresti. Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. un mic catehism în trei parti. amintim Învatatura pe scurt pentru taina pocaintii 1705). profesor de pedagogie al Universitatii din Cluj (iar din 1941 al Seminarului Pedagogic Universitar din Sibiu). I. cu scurte explicatii asupra Tainei Marturisirii si (Râmnic. 1699) este intitulata dupa însusi cuprinsul ei: “Bucoavna ce are în sine deprinderea învataturii copiiloru la carte si simbolulu credintii crestinesti.

. numeau Jésus icoana 9coperta. nume inspirat de Rastignirii de pe Ibide . se cade a nadajdui ca acela va fi cu buna crestere si daca va fi mare. Atanasie. p. Sfârsitul îl formeaza: cele trei fapte bune ale bogosloviei. în fine. De exemplu. De altfel. GHIBU arata ca si abecedarele apusene din aceasta vreme aveau continut eminamente religios. abecedarele frantuzesti se Croix de par sau Croix de . scopul tiparirii este marturisit chiar în Predoslovie : ”Primiti dar aceasta carticica si citind-o întelegeti pietatea cuvântului. aceiasiu si daca se face mare. m p. rugaciunile diminetii (Împarate ceresc. 95 . aratându-se si locurile din Sf. N.. pentru ca sa fiti în stare a VA ÎNDREPTA VIATA VOASTRA SI A VA PURTA DUPA PORUNCILE LUI DUMNEZEU.Dieu 35.religios si anume: rugaciunea când va sa înceapa copilul a învata. Tatal nostru si Din somn sculânduma). op. unele chiar si un astfel de titlu. o iubitorilor de Hristos. cele sapte lucruri ale milei trupesti si cele sapte faceri de bine împotriva acestora si. BIANU. avându-se în vedere formarea caracterului religios moral . p. 6 I. cit. prin întrebari si raspunsuri. apoi: Simbolul credintei si simbolul Sf. în care întâlnim sfaturi asemanatoare cu ale Sfântului Ioan Gura de Aur din cuvântarile sale cu privire la cresterea copiilor: “Toata obisnuinta vietii omenesti sta spre hrana.. din copilarie întru învatatura cinstita si întru frica lui Dumnezeu (care iaste începutul întelepciunii). PRECUM SE CUVINE ORICARUI CRESTIN PRAVOSLAVNIC” 96 . Cele zece porunci de capetenie ale legii vechi si cele sase desavârsiri ale legii noi. O. Cresterea prunciasca atârna si de ce fel de copilu iaste. 34. cele sapte daruri si cele douasprezece roduri ale Duhului Sfânt.. Scriptura si dându-se si începuturile rugaciunilor corespunzatoare din Molitvelnic.. O alta Predoslovie care merita a fi evocata este a Bucoavnei Mitropolitului Iacob Putneanul (1755). tel întru-totul valabil si astazi în cadrul educatiei religioase din scoli. De la p. Prea Sfânta Treime.95 Continutul eminamente crestin al acestei Bucoavne dezvaluie intentia unei educatii profund religioase. Am notat aceste informatii din editia 1971. HODOS. 31. cele patru lucruri mai de apoi ale omului”. 36 la 62 se trateaza pe larg despre cele sapte taine. de iaste învatatu.

unde nu iaste hrana buna copiilor? Care vazând noi lipsiti copiii de hrana ce li se cade. cu toata rânduiala. totodata. prof. . În consecinta.. în cap. iar acestia si pe suflet si pe trup ducându-l îl arunca în rai. 1978.) " fiind de fapt mitropolitul de mai târziu al Ungro-Vlahiei. ci ( Ioan sa-i învatam pe ei fapta cea buna.. p. Mitropolit al Moldovei si Mitropolitul m Sucevei. p. începând de la azbuchi. Sf. copiilor”. 97 . pentru folosul a tot poporul ortodox monah din Tara Moldovei ( . Sf. p. în “Cuvântul e44”. Constantin GALERIU. alcatuita de umilul monah Grigorie din Tara Moldovei si cu îngrijire revazuta de catre unul din cei mai buni dascali Domn Nicodem de Naxos. carte ce se ocupa cu educatia copiilor. n. p. În a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si începutul secolului al XIX-lea îsi fac aparitia câteva lucrari de pedagogie propriu-zisa: Mesiodax (numele grecesc al lui Iosif. cit. bolind cu inima de nenorocirea învataturii lor. Iar de aceasta se putea focul si sa daca neluarea aminte a parintilor nu o ar fi adus pe ea . lasa-le lor purtarea de grija a lui Ibide . cresterea Aur. Meritul aparte al acestei Pedagogii este ca se ofera copiilor un catehism mult mai accesibil decât Ibide .si decât ucigasii de copii zic ca sunt si mai Pentru ca aceia despart trupul de suflet. “umilul de la Neamt.. n. Si pe moartea aceea nevoie este sa o primeasca negresit de la fire. m 9 8 Pr. Iar Gura de Aur îndeamna: “Deci sa nu ne sârguim sa adunam bani si pe acestia sa-i lasam copiilor..”97 . gheenei. 131. Iacob Gura de Ioan Despr . A se vedea. pentru toata viata curge. op. "Putul si împartire de grâu". 77-78.. . p. Bunaoara.Dinu cresterea copiilor ca dintr-o radacina buna si rea. în vol. 428. Pedagogia Crestina sau Tratat despre buna conducere. “Pentru cresterea scape asupra. Pedagogia lui Iosif dacul din Moesia. potrivit precizarilor lui N. 416. de voiesti sa lasi bogatie multa copiilor tai. Grigorie al IV-lea Dascalul (1823-1834). 7. si dupa aceste rugaciuni de seara si de dimineata si rânduiala pentru masa si dupa masa.)trebuie sa lasam copiilor nostri”. Dumnezeu!”.. Vezi si lucrarea † TEOCTIST. . un avertisment ferm pentru parintii care neglijeaza educatia crestineasca a copiilor: “Pe acesti parinti copiilor întâlnim eusa nu socoteasca cineva ca ceea ce se graieste este de mânie . 1995. precum se vede ca sa poata dupa buchii ceti si cu sloguri întru întarirea cetirii sale. am dat în tipar aceasta cartulie. Bacau. 429. Cum daru vei nadajdui de bine. dr. educarea si formarea pe care copiii trebuie sa o primeasca de la parinti piosi si dascali virtuosi. Iorga din lucrarea “Un pedagog moldovean pe la 1800”).” în “Cuvânt pentru ce fel de clironomii bogatii. Putneanul Mânastirea Neamt.. n. n. publicata la Venetia în anul 1789 98 .

înainte ortodoxa 1952. p. Sa se aplece pâna la pamânt si sa zica: Iisuse Mântuitorule. Cruci. prof. p. Sibiu 1987. prof. vezi † Cuvânt la Învatatura de credinta crestina Bucuresti. în Transilvania scolile elementare se împarteau în trei grupe: comunale (sau “triviale”. capitale si normale . la Academia domneasca din Iasi (1640) de pe vremea lui Vasile Academia domneasca de la Scolile pe la Lupu.psaltirea sau alte carti de cult. 1 la Buzau. pe vremea domnitorului martir Constantin Brâncoveanu. Sibiu. dupa traducerea ei în româneste a cunoscut 17 editii . Bucuresti. Iuliu Scriban. care. despre care am 101 amintit deja. În toate cele trei scoli religia avea loc privilegiat. o data cu deschiderea unor importante scoli. Apud Pr. Ne referim la cele semnate de Pr. dr. 1937. Arhim. al caror baze s-au pus. fiind stabilit si faptul ca trebuia sa fie predata numai de catre preoti 100 . Dupa ea s-au inspirat apoi celelalte catehisme. fiind citita în toate provinciile românesti. 1786-1986. 3 la Sibiu. inclusiv institutii de nivel universitar. Editura Institutului Biblic si de Misiune al . deschise în Transilvania prin legiuirile date de împarateasa Maria Tereza 1764 etc. Spiritul catehezei patristice din scoala . Tipografia româneasca cartilor bisericesti. fie si lapidar. numite asa dupa cele trei materii: religie. 2 la Neamt. 1 la Iasi. În continutul sau autorul insista asupra importantei principiului intuitiei. Este cazul sa privim în urma. crez exprimat asa: “Conduceti-i la Biserici. Revenind asupra importantei Catehismelor . aratati-le icoanele Domnului Iisus Hristos. Petre Vintilescu. a fost Marturisirea Ortodoxa a lui Petru Movila . Bucuresti (1694. Ioan Mihalcesu (mai apoi Arhiereu si Mitropolit). 1 0 1 10 la Bucuresti. Editia de baza. ai mila de mine!” 99 . Bunaoara. PACURARIU. Mircea Doua sute de ani de învatamânt Teologic la . se cuvine subliniat rolul lor preponderent în lucrarea de catehizare. BOR. JUSTINIAN. înca din secolele precedente. Mihail BULACU. 136. mult raspândita la noi. Fiul lui Dumnezeu. 99 . acestea din urma pregatind învatatori. Scoala greca-latina de la Târgoviste (1646). Secolul al XIX-lea va înregistra un numar tot mai mare de catehisme. 13-14. 0 0 Pr. cu plecarile si metaniile. citire. aritmetica). de fapt. inclusiv din secolul al XX-lea. Pr. Bucuresti. ale Sfintei Fecioare si ale Sfintilor si învatati-i a face semnul Sf.

. cu binecuvântarea mitropolitului Veniamin Costachi. aceste facultati au pecetluit reusita mult dorita de înaintasi de a avea un învatamânt teologic superior în Tarile Române. cit. 1836 este anul în care se vor deschide Seminarii la Bucuresti. prof. dr. 1818). Toma Chiricuta. 8. C. trebuie sa amintim faptul ca dintre toti ierarhii ortodocsi care au militat pentru promovarea învatamântului românesc. op. si altii. seminar la care va preda o vreme si Gheorghe Lazar. sub obladuirea Bisericii. datorate în mare masura lui Gheorghe Lazar . În Tara Româneasca un eveniment deosebit îl constituie începuturile învatamântului de nivel superior. care. unde se nascuse în anul 1779 si unde va închide ochii la numai 44 de ani (1823). numite “poporale”. iar în 1837 si la Râmnic. Iar cu privire la înfiintarea Facultatilor de Teologie notam: 1850 la Sibiu (sub pastorirea mitropolitului Andrei Saguna). . Fie si în treacat. Un alt moment însemnat în afirmarea învatamântului catehetic îl constituie înfiintarea si organizarea Seminariilor Teologice : 1803 la Socola-Iasi. Chemarea tinerilor la studii a facut-o cu râvna apostolica Gh. Lazar prin “Înstiintarea catre de toata cinstea vrednica tinerime” (august. Andrei Saguna s-a remarcat într-un chip aparte. 1881 la Bucuresti (mitropolit Calinic Miclescu). alaturi de cursurile de inginerie si de filozofie. conducator al Scolii de la Sf. acest apostol al învatamântului românesc se întoarce grav bolnav la Avrig – Sibiu. GALERIU. Chiar daca unele au trebuit sa-si închida temporar portile (ca de exemplu cea din capitala Moldovei în 1864).. prin purtarea de grija a episcopului Vasile Moga. Buzau si Arges. predarea Catehismului si a Istoriei “vivlicesti” a Vechiului si a Noului Testament.Pr. p. scoala a carei programa prevedea. Sava (1818). care a avut grija sa rânduiasca aici “dascali procopsiti”. 1860 la Iasi (pe vremea lui Cuza).. prof. beneficiau de prestatia 102 Pr. Dupa o munca epuizanta de trei ani. Un fapt cu totul remarcabil este ca religie pentru scoala primara erau incluse în Cartea de citire 102 lectiile de . 1811 la Sibiu. El înfiinteaza scolile elementare.

propriu-zis un Institut Pedagogic . iar protopopii aveau misiunea de inspectori în raza protopopiatului. cea fara pricepere . 103 Telegraful Român . care va pregati terenul pentru deschiderea în acelasi oras a unei scoli teologice cu doi ani de studii. Ne referim. Crisana si Banat. cum este cazul celei herbartiene. pentru astfel 103 De notat. însa. venita în Ardeal prin studentii români aflati în Germania. tiparite cu binecuvântarea sa. în genul celei de care vorbeste Sf. Directori ai scolilor poporale erau preotii parohi. La sfârsitul arhipastoririi sale. Alaturi de cartile de cult si manualele scolare. Semnalam. dintre care mai mult de jumatate înfiintate de el. Râvna promotorilor învatamântului religios ortodox a avut în decursul istoriei nenumarate piedici. numai în Arhiepiscopia Sibiului functionau aproape 800 de astfel de scoli. pentru pregatirea viitorilor învatatori ai scolilor confesionale din Arad. asadar. la anumite influente pedagogice externe exagerate.învatatorilor scoliti la Institutul pedagogic din Sibiu. ca unele tulburari s-au produs de multe ori si datorita unei altfel de “râvne”. de altfel metoda clasica a predarii învatamântului. un rol catehetic major l-a avut neîntrerupta din anul 1853 pâna azi. Pavel în Epistola catre Romani (10. despre care se pomeneste destul de des în izvoare si asupra carora nu insistam acum. a alunecat în etalare subiectiva de “talente”. biblice. mai ales în Ardealul pluriconfesional. 2). . iar din 1824 cu durata de trei ani. cu aparitie În rândul scolilor cu impact pozitiv deosebit în veacul al XIX-lea trebuie pomenita si Preparandia de la Arad (1812) cu limba de predare româna. prin îndepartarea peste limitele admise de textele sacre. Iar “povestirea libera”. Ap. anume un caracter prea intelectualist-rational sub care s-a asimilat si predat chiar si Teologia. De aceea. concret. ca “Telegraful Român” este neîntrerupta ziarul românesc cu cea mai veche aparitie .

pe o anume legislatie. fireste. a înregistrat prestatia unor pedagogi de mare valoare. legislatia cu privire la învatamânt . care s-au preocupat. 1976 Institutului p. care este foarte sugestiv pentru încercarile de limpezire a normelor actuale. pâna la venirea tavalugului comunist. ignorati în perioada comunismului din motive politice. cu totala daruire si solicitudine. legea care ne intereseaza este cea din 1898: “Legea . Manual pentru Institutele Teologice. Secolul al XX-lea . figura în fruntea tuturor celorlalte materii. 0 5 Doctor în matematici la Paris. Catehetic . Dumitru CALUGAR. dr. pe care a slujit-o în mod exemplar . O contributie însemnata la precizarea statutului religiei în scoala l-a avut. a ocupat prin concurs o catedra universitara. Antonescu. G. s-au convocat si tinut doua Sibiu (1922) si Mânastirea Dealu (1933) 104 congrese catehetice . si de educatia religioasa. Cu asupra învatamântului secundar si superior”. profesor universitar. 156. cât si la cel universitar. atât la nivel primar si mediu. G. din pacate foarte putin cunoscuti si astazi. o data cu aparitia cataloagelor. Constantin Narly. prof. inspector general si ministru al învatamântului privire la subiectul nostru. cu preocupari remarcabile si în câmpul învatamântului religios românesc. desigur. la zece ani dupa “Revolutie”. Editura a Biblic si de Misiune al BOR. Fiecare moment important în istoria scolilor românesti s-a bazat. În primul rând trebuie sa avem în vedere multimea de preotiprofesori care si-au consacrat timpul si energia vietii pentru învatamântul religios. dar modern de legislatie scolara îl datoram ilustrului pedagog primul cod Spiru Haret (1851105 1912). O data cu ei la pedagogii laici trecuti în vesnicie. Ar fi deosebit de interesant un studiu amanuntit asupra evolutiei în timp al acestei legislatii. Popescu. Simion Mehedinti si Teodor M. deodata cu problemele pedagogiei moderne în general. aceasta materie a fost considerata prioritara si. profund traitori ai crestinismului ortodox: Vasile Bancila. Pâna în anul 1948. Bucuresti. la . 104 . când religia a fost suprimata din programele scolare. Pr.de probleme si altele asemenea.

1935. desigur.) se impune a fi reeditata. o astfel de reeditare. dar numai în spiritul continutului original. presupune anumite aduceri la zi. mai ales ca exemplarele sunt foarte rare 107 . Continutul manualului este în mare masura valabil si astazi. 1984). cel de la Biblioteca Facultatii de Teologie din Bucuresti lipseste de aprox.Din prima categorie s-a evidentiat cu vigurozitate parintele Mihail Bulacu (1898-1985). Pedagogia crestina Bucuresti. Chiril al . cu Caracterul religios-moral . 1937. însa. titular al catedrei de Omiletica si Catehetica al Facultatii de Teologie din Bucuresti (19361952). propriu-zis publicist român din domeniul catehetic din toate timpurile 106 cel mai prolific . literatura catehetica româneasca na mai cunoscut un astfel de compendiu pedagogic crestin. întru-totul binevenita. care a lasat. doctor în teologie al Facultatii din Bucuresti. 106 . Spiritul catehezei doctorat. Facem. 1946. fiind necesare doar câteva actualizari sub aspectul tematicii si al bibliografiei. Teza de reprezentative: ortodoxa Oradea. 3-4 ani din raft. editia a II-a. parintele Calugar ne-a lasat si Amintim câteva din cartile Studiu introductiv în Catehetica . În aceeasi categorie a preotilor-profesori cu preocupari catehetice deosebite se înscrie si parintele Dumitru Calugar (1907-1988) 108 . Constiinta crestina dupa Catehezele Sf. 1 0 7 Bunaoara. publicata la Sibiu în teza crestin 1955. Materia învatamântului religios. cu toate ca figureaza în 1fisier. 1928. din anul aparitiei (1935). Evident. Educatia religioasa. între altele. Pedagogia crestina ortodoxa . precizarea ca lucrarea de capetenie din domeniul catehetic-pedagogic. Îl recomandam în special pentru urmatoarele capitole: Psihologia religioasa. Este în general cunoscut în mediul teologic. Principiile didactice ale catehezei si Anexa care cuprinde cateheze sau lectii Cele practice. profesor de religie la Seminarul Pedagogic Universitar. stralucit titular al catedrei de Omiletica si Catehetica al Facultatii de Teologie Ortodoxa din Sibiu (19681978). cel mai recent manual de Catehetica de nivel universitar (Bucuresti 1976. . autor de carti si studii omiletice si catehetice. monumentala ca forma si continut (571 p. întrucât. a Ierusalimului Bucuresti. Bucuresti. de aceea nu insistam cu amanunte bio-bibliografice. 0 8 Face studii de specializare la Universitatea din Jena (1937-1938). Pentru predarea religiei în scoala. patristice în ortodoxa scoala româneasc .

dar cea de-a doua fiind mai apropiata preocuparilor noastre capitole: 112 facem o scurta zabovire asupra ei. îi place natura. de BANCILA. ci scoala pentru viata. Metoda afectiva si sentimentul spiritualizat. 109 . pentru primele clase.. Metoda religioasa si idea concretismului. valorificarea sarbatorii în este scoala e de doua împrejurari. este ca vârsta copilariei este cea mai însemnata pentru a întreprinde formarea religioasa a omului. un timp.. p. Copilului jubileaza. constituie un veritabil punct de plecare pentru alcatuirea manualelor de religie de astazi 110 .). Omul si . Se întelege ca din acest motiv. Cartea are sapte Importanta religiei pentru copil. profesor la liceul “Mihai Viteazul” din Bucuresti si. se aplica la orice fel de Reeditate de Episcopia Romanului si Husilor în 1 1 0 1990. ” (subl. licentiat al Universitatii din Bucuresti.. care. Pentru demersul catehetic actual. clasa Marelui Voevod Mihai.sapte carti de religie 109 . iar o zi libera poate fi negatia copilul are o mare capacitate lucru sarbatorii. festiva. Din fericire. 1897 la Braila. n. de altfel. prezent acum în bibliotecile noastre prin doua carti deosebit de valoroase. Facultatea de Filozofie. 90. ci si o pedagogie. chiar daca sunt pe alocuri depasite ca limbaj si tematica. seriozitate si doctrina. Editie îngrij. deci scoala trebuie sa fie pentru sarbatoare. Iata un exemplu: “Sarbatoarea nu implica numai o metafizica si o morala. Timisoara. Credinta si sinceritate. iar nu o simpla zi libera: o zi de fiinta poate fi sarbatoare. 1993. Un adevar care. la venirea comunismului a devenit “dusman la al poporului”. aceasta lucrare este de importanta capitala. pe bancile scolilor prin osteneala parintelui profesor dr. Ioan 1 11 Nascut Sauca. Editura “Marineasa”. p. Autorul pledeaza în mod inteligent si cu dovada unei înalte constiinciozitati pentru educatia religioasa timpurie a copilului: “Cel dintâi lucru pe care trebuie sa-l stie cu putere un educator. Formalism si povestire. desigur ambele lucrari. Prezente deja. înlesnita e o însetata de sarbatoare – ceea ce am vazut ca este ceva plin. Pentru predarii religiei ne intereseaza. Decalogul atmosferei. Începem acum sirul pedagogilor crestini ortodocsi laici cu Vasile Bancila 111 (1897-1979). traieste divinul. editate de “Anastasia”: Duhul sarbatorii . la 1 ian. specializat la Paris în acelasi domeniu. Dar maximul vietii sarbatoarea. întrucât nu este pervertit. Cea mai însemnata este copilul însusi. S-a spus ca nu viata este pentru scoala. Iubire. Vezi Vasile Aforisme si para-aforisme. si Initierea Metodica religioasa a copilului . De 12 altfel si Duhul întâlnim aprecieri strâns legate de educatia copiilor prin în sarbatorii intermediul sarbatorilor crestine. se daruieste.. ambele aparute la Bucuresti în anul 1996. reprezentant stralucit al elitei interbelice necunoscut de marea masa a cititorilor români decât dupa trecerea câtorva ani de la evenimentele din decembrie’89... scriitor si filozof crestin. existenta Ileana 11. Acesta.

autorul marturiseste convins: “Asadar. pe catre e chemat s-o pastoreasca va trai si va respira neîncetat în aura lui. 29. Daca nu ploua primavara. Editura “Anastasia”. adevarul vechi si de bun simt ca daca nu se introduce omul în religie de când e copil. un fel de logistica obligatorie: (atitudinea profesorului la intrarea în clasa) Dodecalogul la toate obiectele din scoala . ideale. Dupa o impresionanta pledoarie pentru educarea religioasa a copiilor. nu din cele care produc dubii sau ilaritate). atmosferei . Am subliniat aceasta ultima dimensiune.. pedagogia preventiva (mentinerea unei atitudinea atmosfere placute. Bancila îsi exprima opiniile în legatura cu persoana profesorului de religie. pragul lectiei . în chip definitiv si efectiv. exemplelor (tactul de a prezenta ilustrari potrivite. grija de a înlatura oboseala. pregatirea (aperceptiva. prezentate sub un titlu sugestiv. în ectoplasma lui Vasile 1 1 4 BANCILA. precum si în toate sine qua non ale desfasurarii lectiei de mediul fizic si decorul. Ibidem p. pentru ca secetele vietii sa nu-i poata face nici un rau.educatie caci.. aliatii natura firesti(adica sustinerea lectiei cu ajutorul celor mai dotati si receptivi elevi). degeaba va ploua mai târziu. pentru ca ea sintetizeaza toate eforturile recomandate anterior. 2021. n. . Elevii vor trai în cercul de efluvii invizibile care pornesc din fiinta lui. ca obstea de scolari. Iata cum se exprima autorul: “Felul prezentei sufletesti a educatorului hotaraste soarta educatiei. . creanga trebuie îndoita cât e verde. vorba lui Comenius. pe tot parcursul lectiei) si. Plugarii stiu ca grânele trebuie sa fie crescute înainte de a veni caldurile verii. p.. Bucuresti. el va risca sa nu cunoasca niciodata farmecul si binefacerea religiei.). Sa învatam o data. în fine. În ultima parte a lucrarii.” 113 . n.. un copil crescut cu religie va fi mai spiritualizat si deci mai serios manifestarile lui “ 114 . Planta de pret a religiei sa fie adânc înradacinata în solul sufletului. La fel si în formarea religioasa. ca sa nu le vatame... educatorului . 113 Initierea copilului religioasa a . vorbind despre elementele religie. V. 1996.

structurata în trei mari capitole: I. 1925-1926. predarii religiei 115 . Bucuresti. profesor de Pedagogie la Universitatea din Bucuresti. II.spirituala. altii o coboara. autor al unor lucrari de prestigiu în domeniu 116 . 1 16 m Semnalam câteva dintre Din problemele pedagogiei Bucuresti. o vreme si la Seminarul Nifon din acelasi oras.Curs moderne de Bucuresti. iar “nationalist” românul ce tine la identitatea neamului. 115. pentru ca fiecare profesor de religie sa fie convins a-si face timp pentru a citi integral Initierea religioasa a copilului spre marele folos în straduinta de a-si îmbunatati propria persoana. sub acuzatia de “fideism” si “nationalism”. Unii produc o atmosfera sfintitoare încât în vecinatatea lor te simti mai bun si mai tare. la caracterul “national” al Statului Român. Psihanaliza si educatie. Un alt reprezentant stralucit al pedagogiei crestine românesti este Antonescu (1882-1953). Lucrarea ce ne intereseaza în chip aparte este Educatia morala si religioasa în scoala româneasca (Bucuresti. Ibide . deodata cu îmbogatirea continutului actului catehetic. decât stigmatizarea propriu-zisa: “fideist” înseamna credincios (lat. Doctrinel a pedagogie . Sunt oameni care îmbalsameaza totul în jur ca un trandafir de soi si sunt altii care infecteaza totul ca un dihor. Aceste câteva ilustrari ale gândirii distinsului pedagog Vasile Bancila sunt suficiente. altii nelinistesc chiar fara sa spuna un cuvânt.. 1924. acuzatii care constituie în fond mai degraba recunoasterea unor merite. 1937 (ultima subliniata de scoala pentru interesul aparte în cadrul noi moderne a Metodicii disciplinei ). ele: General . Educatia morala în scoala româneasca. III. 1930.. credem. metaforic.” 115 . G. unii înalta atmosfera. 1939. G. Istoria . Pedagogia . Unii linistesc prin simpla lor prezenta. unii purifica. . altii întineaza tot ce ating. 1937). fides-i = credinta ). înlaturat de la catedra de catre comunisti în anul 1948. Educatia Pedagogieisi e fundamentale ale pedagogiei morala religioasa în româneasc . un termen luat din metapsihica. altii demonizeaza ori deprima. Bucuresti. ca sa aplicam. Educatia religioasa în cadrul educatiei integrale. Fiecare om sugereaza o anume atmosfera. p. Bucuresti.

în asa fel încât orice teolog sa posede cunostinte. dupa ce si-au marturisit îndoiala.. si atunci înseamna ca am ajuns la rezultatul pe care-l preconizam adineaori: conlucrarea armonica între educatia religioasa si intelectuala.” 117 . trebuie suplimentat prin lecturi individuale. fie si generale. le-au ascuns si au trecut la facultatea de teologie. p. antici. . ca G. Aceste doua conceptii se vor ciocni si din ciocnirea aceasta. care aveau îndoieli. în cadrul programei.Chiar daca au trecut un numar de ani buni de la data publicarii acestei carti. pe când altii. . vom face o mica ilustrare din ultimul capitol al cartii cu referire la aceasta importanta misiune: “În ceea ce priveste pe profesorul de religie consideram ca acesta trebuie sa aiba o serioasa pregatire filozofica.. istoria religiilor etc. în legatura cu gândirea marilor filozofi ai lumii. asadar. iar în cazul când aceasta este marturisita. dar voiau sa se faca preoti.acestia sunt ipocritii. fiindca daca în sufletul seminaristilor sau al tinerilor teologi apar fata în fata conceptia stiintifica deoparte si cea teologica de alta. ajungem la scepticismul religios. sau iese contradictie. Pot sa va spun ca atunci când am fost profesor la Seminarul Nifon. sau iese armonie. moderni si contemporani.. însa.. cit. Întrucât prelegerea de fata se adreseaza în primul rând viitorilor profesori de religie. dogmatica. desi anumite incursiuni în acest domeniu se pot face la câteva din disciplinele de baza.. N-avem nevoie nici de sceptici nici de ipocriti. 117 Op. G. 136-137. Ceea ce nu se parcurge. continutul ei este în cea mai mare parte actual. am gasit elevi sceptici. Acest deziderat poate fi exprimat si astazi. iar în cazul când este ascunsa ajungem la ipocrizia religioasa. pe care viitorii profesori de religie sa o dobândeasca în cadrul Facultatii de Teologie. ele nu pot ramâne izolate. Antonescu pledeaza pentru “o serioasa cultura filozofica”. constatându-se în plus ca nici acum nu avem o catedra de filozofie propriu-zisa. care au trecut apoi la alte facultati. morala. Observam. spre exemplu. cum ar fi. avem nevoie de credinciosi adevarati. caci nu putem împarti sufletul elevilor nostri în compartimente.

face liceul la Focsani si Facultatea de Litere si Filozofie la Iasi. va fi numit e pe teza României). 1940. La un moment dat. 17 din tineri colectia 1P. printr-o predare nepedagogica a religiei sentimentul religios se poate pierde în fata multelor date impuse a fi memorate: “Frumusetea si înaltimea etica a religiei crestine. Misiunea educatiei . III. Educatie si 1927. 1929). Aici se va I. pedagogic. fiind înmormânta t în cimitirul Belu. Narly atrage atentia ca de multe ori.Facultatea de litere din Iasi. II. trebuie facuta cu discernamânt. asistent la si. Daca în locul instructiei religioase s-ar face cu Sf. postul sau va fi “comprimat”. la Göttingen. ideal. trad. (Bucuresti. “filozofia” cea mântuitoare.. 1996.. Narly pleaca intituleaza Gavanescu studii în Germania. educator. Asa se explica faptul ca una dintre cartile lui C. la Bucuresti. în subcapitolul Concretizarea (educatiei n. Prin etica pe care o sustine. nr. totodata fara neglijarea gândirii Sfintilor Parinti.” (p. sub care valoarea de devotare s-a înfatisat în omenire. profesor de Pedagogie si Istoria Pedagogiei la Facultatea de fine. Dintre lucrarile sale mai Problem amintim: a idealului 1925. reeditata în 1996. unde. în de la 1 oct. În aceasta ultima parte la p.. ramas în constiinta educatorilor mai ales prin lucrarea Pedagogia generala . publicata întâia oara în anul 1938. 118 . C. D.) în Institutii despre care afirma: “Religia este poate cea mai activa forma.Aceasta preocupare. Tolstoi 1929. Rezultatul este indiferenta religioasa sau ateismul pe care îl promoveaza adesea. apropia de între ei legându-se o strânsa prietenie.. Problema idealului IV. (vezi prefata la pedagogic. litere si unde va preda pâna în anul 1947. Problema mijloacelor educatiei. Problema posibilitatii educatiei. fara sa vrea si fara sa stie. însusi învatamântul religios. pr. profesor la Facultatea de Filozofie a Universitatii din Cernauti rând.S. filozofie. Constantin Narly (1896-1956) este un alt mare pedagog al perioadei interbelice 119 . întâlnita de altfel la multi dintre studentii nostri. de fapt. 1986 (vol. Bucuresti. este întunecata de amanuntul istoric si sistematic. FECIORU. 1941. n. Trece în vesnicie în anul 1956. din motive politice. În 1923 C. care ne-au lasat. Vasile cel Mare în cunoscuta “Omilie catre tineri”118 . religia exercita o influenta totala asupra omului. NARLY. când. Misiunea 1943. Bucuresti. generala alcatuita de Viorel NICOLESCU). în anul urmator va la obtine titlul de doctor în filozofie cu Di soziale Schichtung Rumäniens (Stratificarea sociala a Întors în tara. C. în sensul propus de Sf. Gavanescu. 490). 490-493 gasim referiri la religie. Narly se Opera pedagogica a profesorului I. cu 528 de pagini si urmatorul cuprins: I. Omilia catre . Pedagogie românesti . VASILE CEL MARE. educatorului. Problema comunitatii pedagogice.B) 1 9 Nascut la Tecuci.

coperta).. în mod progresiv si echilibrat. Licentiat al Facultatii de filozofie si litere din Bucuresti (cu Ideile lui J. doctor în geografie al Universitatii din Leipzig (cu educatie) Die kartographische profesor teza teza Induktion). încât instructia religioasa de astazi ar suferi o grava pierdere ignorând-i cartile. daruit de Dumnezeu cu o viata bogata. la autor de carti fundamentale din domeniul geografiei (cea mai Terra. despre educatie Bucuresti.122 . p. fara exceptie. Scoala muncii. dar ne îngaduim observatia ca necesitatea indiscutabila a cultivarii sentimentului religios în Biserica trebuie facuta în paralel cu instructia religioasa la clasa. 120 . 1992. Scrieri 2 1 S.. nominalizândule chiar ca titluri de capitole: Lipsa razboaielor confesionale. catedra de geografie a Universitatii din Bucuresti. ci si unul dintre cei mai mari pedagogi ai României. A fost profund credincios. Nascut în Soveja – Vrancea. membru al Academiei Române (1915). . ca si un popor.) MEH EDINTI. Editura Academiei Române. editie îngrij. Neutralitatea fata de certurile dogmatice. 2 2 Idem. a. se observa fara greutate o împletire armonioasa a convingerilor crestine cu simtamintele unui patriotism exemplar. atâta pretuieste . Poti sa fii om deplin fara sa fii crestin? . avertizând tineretul ca si ca un om.precadere educatia sentimentului religios. Bucuresti. Poporul – cuvinte stiinta ( catre studenti. Poti fi om deplin fara sa fii Cartea româneasca. si aceasta mai putin în scoala si mai mult în Biserica.. marturisind public convingerea ca Iisus Hristos este nu numai Mântuitorul lumii ci si cel mai mare educator al omenirii nu poti fi om deplin fara sa fii crestin cât a înteles din Evanghelie 121 . În Crestinismul românesc exemplifica a aceste virtuti. Primatul sufletului. J. Introducere în geografia ca 2 volume) si al reprezentativa: pedagogiei Alta crestere. religiozitatea ar spori. Credem ca observatiile profesorului Narly sunt în mare masura valabile. Bucuresti. (vezi crestin ?.” (p. Înmormântat în cimitirul Belu din 1etc. si învatamânt. Antologie 1216. de D. ci a fost un mare admirator al virtutilor sale stramosesti. Scrisul sau din câmpul pedagogic este atât de patruns de duhul evanghelic. Simion Mehedinti (1869-1962) a fost nu numai un mare geograf. atât ca numar de ani (93) cât si ca activitate oferita în slujba neamului 120 . 492). Caci Simion Mehedinti n-a slujit doar poporul român cu o constiinciozitate iesita din comun. în care. MUSTER. Rousseau despre .. f. Arhaismul crestinismului românesc. Crestinismul românesc. orfan de mama de la 9 ani si de tata înainte de terminarea liceului.

Bucuresti. p. Sentimentul acesta presupune calcularea la rece a suferintei altuia. fiindca nu simte suferinta! Asa sa fie? Cine îsi da osteneala sa priveasca traiul de toate zilele al taranului român. Încrederea în biruinta binelui asupra raului.123 Cu toate ca stia foarte bine si anumite scaderi ale conationalilor. 84. Din fire. Idem.Simbioza între Biserica si Stat. asa cum se recomanda mai ales în zilele noastre. românul adevarat este discret. Acceptarea suferintei ca mijloc de purificare morala. Crestinismul 1 2 4 Ibide românesc . p.” 124 . m 123 . ca fapt individual. sursa de nadejde si inspiratie. acela va ajunge la o concluzie cu totul deosebita. . n-a pregetat o clipa sa le evidentieze doar virtutile. nu da buzna în viata altuia si nu se coboara niciodata la nivelul vulgului. Lipsa ereziilor si a ereticilor. Dar de o aplecare a neamului românesc spre ura calculata împotriva cuiva. Cum se explica aceasta pornire spre iertare? Unii observatori superficiali s-au grabit sa dea o explicatie simplista: românul nu se razbuna. Prezenta lui Iisus în folclorul national. cum se exprima Simion Mehedinti în legatura cu “Absenta pornirii de razbunare la români”: “Poporul român este lipsit de orice înclinare spre razbunare. evident ca nu poate fi vorba.. Fundatia “Anastasia”. 235. bunaoara.. când exemplele pozitive pot avea un rol întaritor. Va vedea ca ceea ce deosebeste pe plugarul sau pastorul român de neamurile vecine este o mare cumpatare în judecata si o foarte delicata rezerva fata de altii. 1995. Prioritatea frumusetii morale asupra justitiei formale .O explicatie de bun simt si pretuire fata de poporul pentru slujirea caruia a consacrat cu generozitate toata energia vietii sale îndelungate. Iata. este cu putinta oriunde. cu tact pedagogic si mare optimism. Violenta. Absenta pornirii spre razbunare.

didascalul harismatic depaseste pe episcop si cu competenta si cu învatatura. p. Î. 125 ). este prezent si în literatura noastra catehetica. întrucât...” 127 . Era admirat si iubit.. dar si foarte temut. doctor în teologie al Facultatii de Teologie din Atena (cu Cauzele persecutiilor din punct de vedere istoric si . Un examen la Istoria Bisericii Universale era o proba de foc. iar preotii si episcopii se ocupau cu oficierea liturgica a slujbelor. al doilea profeti . cap. Propriu-zis. psihologic) titular politic detinut în închisorile comuniste (1959-1964). p. la a si 1cultura "Studii Teologice". Despre ei se pomeneste chiar si în veacul al V-lea. chiar mai simplu. Bucuresti. din care fac si eu parte. harismatici de care aminteste Sf. deodata cu preocuparile de stricta specialitate din domeniul pe care l-a slujit cu devotament total. îl numeau “Domnul Tudor”. iar un 8 cu distinctie. Înalt. de influentele ereticilor. 1932. 140-211 si 2 6 Vezi în Biserica si . Istoria bisericeasca si Patrologia. .. astfel ca importanta misiunii lor depaseste granitele slujirii conventionale. an. p.. cultura 138. profetii îsi manifestau sporadic harisma prorociei. sau. didascalii sunt predecesorii profesorilor de la scolile catehetice din secolele III-IV. Pavel: “Si pe unii i-a pus Dumnezeu în Biserica: întâi apostoli .. Acesti învatatori aveau misiunea sa explice dogmele credintei crestine neofitilor si sa-i apere. urma a creionului muncit pe ” (“Prefata” Biseric se hârtie. din timpurile ulterioare.. al treilea învatatori ( didavskaloi (I.respectuoasa familiaritate ce care se spune “Regele”. Editura Biblic si de Misiune al BOR. în general. Cor. volumul cultura Institutului 11996 2 7 Biserica si . îndeosebi prin lucrarea didascali crestini 126 Primii . Generatiile portret: “A de studenti ai anilor 40. totodata.. cât o ghinda. P. Înainte de a încheia aceasta scurta semnalare a personalitatii si Nascut în Boteni – Dâmbovita. teza al catedrei de Istorie si Patrologie al Facultatii de Teologie din Bucuresti (1948-1959). licentiat al Facultatii de Teologie din Bucuresti. Popescu (1893-1973) 125 este un nume de referinta din galeria profesorilor teologi laici. avea o mâna osoasa pe al carei deget mijlociu. didascalii erau slujitorii care catehizau cu timp si fara timp. 12. S. la dreapta. 5).. Acest studiu este foarte important pentru observarea etapelor didascalii facând parte din triada slujitorilor catehizarii în Biserica primara.Teodor M. III. 28). Ap.. uscativ. statornicise o batatura enorma.. totodata ai profesorilor de religie si teologie. asa cum afirma autorul.” . care. “Autoritatea didascalilor”. Bartolomeu ANANIA al Clujului îi face urmatorul fost unul din cei mai mari profesori ai Facultatii de Teologie din Bucuresti. În timp ce apostolii predicau kerigmatic vestea cea buna . cu acea “Tudor”. cu mustata tunsa englezeste. “în planul învataturii. constituia un triumf.

tinuta la Primul Congres de Teologie Ortodoxa (Atena. Popescu. prin cartile si studiile publicate.scrisului prof. pe atât de realista: “Biserica trebuie sa crestineze din nou cultura!” 129 . p. Ceea ce Popescu M. Tocmai datorita faptului ca ramâne legata de pamânt. se întelege. simtul moral. moravurile si institutiile crestine. împacarea.. pe de alta parte ea trebuie sa ofere culturii miezul fara de care aceasta risca sa cada în derizoriu. iar alaturi de ei si cei Ibide . m Ibide . ierarhia valorilor. de schimbatoare. legea mântuitoare a lui Iisus Hristos. dar pentru împlinirea acestui deziderat si slujitorii Bisericii. un ideal care depaseste contingentul. fara de care nu se poate edifica pentru societate o casa solida si sigura. p. 223. spiritul si virtutile Evangheliei. asa cum a fost dintru început. Iata cum raspunde autorul la întrebarea “ce trebuie sa ofere Biserica pentru cultura?”: “Forta morala a religiei. imperfecta. 224. * În actualitate. m 128 129 . încrederea. atât din rândurile clerului. Teodor a spus atunci este întru-totul valabil si astazi: pe de o parte. Metodica predarii religiei beneficiaza de osteneala câtorva reprezentanti remarcabili. În rândurile clericilor trebuie amintiti mai întâi profesorii de la Seminariile si Facultatile de Teologie. titulari ai catedrelor de Catehetica. caci marii barbati ai ei au fost si mari oameni de cultura. cultura noastra este atât de relativa. se impun câteva cuvinte despre conferinta Biserica si cultura . Biserica trebuie sa fie deschisa culturii. totodata prin activitatea practica din biserici si scoli. Iar concluzia este pe cât de concisa si ferma. bucuria de a trai. 1936). de neputincioasa în a ne asigura pacea. preoti si profesori. cât si ai laicatului. în care se cuprind câteva principii programative pentru relatia religie-cultura din zilele noastre. Teodor M. trebuie.. se întelege – celei autentice. cu deschidere plina de solicitudine. sa iasa în întâmpinarea culturii.” 128 . idea autoritatii divine.

totodata în strainatate. în " Ortodoxia". dar vocea P. Psihologia catehumenilor. nu numai în biserica. titlurile studiilor cuprinse în Importanta catehezei în astazi volum: Biserica Ortodoxa. opinând. dupa aceea îndrumator de doctorate pentru Omiletica si Catehetica. a Mântuitorului Care a spus: “Lasati copiii sa vina la Mine si nu-i opriti. Un alt nume de referinta în ogorul catehetic românesc contemporan este al p. Ortodoxia. Principii catehetice în Catehezele Sfântului Chiril al Ie rusalimului. Activitatea învatatoreasca a preotului pentru promovarea credintei ortodoxe. cv. în pofida vârstei octogenare. Învatatorul nostru suprem. parintele Galeriu conchide: “Astfel. Convingerile puternice asupra folosului indiscutabil al predarii religiei în scoli le-a exprimat îndata ce s-au redeschis portile libertatii. cuprinse mai apoi într-un singur volum. p. 1993. în prezent duhovnic la Mânastirea Bistrita – Vâlcea. 14) 131 . fiind preotul cu cea mai mare popularitate în Bucuresti. totodata. 1 / 1983. Convins ca “educatia este un dar. Asupra noastra apasa o raspundere grea în fata lor si a lui Dumnezeu. arhimandrit Veniamin Micle (n. în secolul al XXcatehet. lea.. 7-10 /1981. caci numai omul se educa. Ora de religie în trecut si astazi. ca a unora ca acestia este împaratia cerurilor” (Matei 19.. ci un dat originar. 1 30 . în S. Cateheza romano-catolica. în întreaga tara (prin conferintele sustinute în ultimii ani în diferite orase). în “Îndrumari metodologice.”. ci si în mas-media. Initieri catehetice 132 .catehetica cu notiuni de Pedagogie. învatator al unitatii crestine. Sfântul Atanasie cel Mare. ca “credinta religioasa nu reprezinta o achizitie evolutiva în istoria omenirii. animalul se dreseaza”. Mântuitorul Hristos. Sale a fost auzita cu pregnanta si astazi. dupa decembrie 1989. volum cu importanta speciala Catedra de omiletica . nr. 1 3 2 Bistrita-Vâlcea. Revelatia si educatia. “Decan” de vârsta si preocupari este parintele Constantin Galeriu (1918-2003). Iata 12.care predau Religia în scoli.. o actiune specifica omului. dupa învatatura si practica primelor veacuri crestine. 3Iisus 4/ 1993.T. de 3 1 Ora religie în trecut si .. nr. caci ea începe o data cu omul.”. C. 1939). fost titular al catedrei Facultatii de Teologie din Bucuresti (1978-1994). Preotul dupa cartile de învatatura din secolul al XIX-lea. 416/1995. în " Altarul Banatului". care a publicat studii catehetice deosebit de consistente. educatia religioasa a copiilor este o necesitate fundamentala. autorul unui curs de Metodica si a câtorva studii fundamentale în domeniu 130 .

) colaborare: . cu sprijinul unor profesori-teologi de specialitate. prof. Psihopedagogi (colab. Bologna (Italia). Ana Danciu etc. O mentiune aparte se cuvine pentru manualele de Metodica pentru predarea religiei în scoala. germana. absolvent al Facultatii de Filozofie a Universitatii “A. 133 . chiar daca denumirea de “manual” este improprie pentru unele dintre ele. prof. în titular prezental catedrei de Stiintele Educatiei. prezent în bibliotecile noastre. Salutam cu admiratie preocuparea atât de intensa a unui laicpentru domeniul educatiei religioase. aceasta din urma reluând-o. continut si 135 si Educatia religioasa. Lille (Franta). 1996. în aceasta perioada confuza de “tranzitie”. vor trebui revizuite si completate. pr. temerara. Letitia Leonte . în situatia penuriei quasi-generale a materialului catehetic bibliografic actual. Rodica Sendroiu . Ioan Popescu & co . observatia ca unele dintre ele. Cuza” din Iasi. între altele. însa. Iasi. de fapt.si pentru faptul ca semnaleaza peste 500 de repere bibliografice. Metodicile propuse de prof. doctor în stiintele educatiei. care vine în sprijinul teologilor cu un bagaj impresionant de Nascut în 1958. cu doua lucrari strâns legate de domeniul catehetic: forme de organizare 134 Educatia religioasa. cu studii în strainatate la Salonic (Grecia). De aceea. cu adaosuri si completari. Pedagogie Iasi. mai ales ca si munca lor este. când educatorii constiinciosi au înca de luptat cu anumite mentalitati si conceptii din afara Bisericii. fiecare dintre aceste carti merita aprecierea noastra. spaniola si portugheza. engleza. de la Universitatea din Iasi. franceza.. autor al câtorva carti în domeniu. 1996. însa. pentru ca ele constituie un instrumentar concret în mâinile profesorilor de religie. pe cea dintâi. Dintre profesorii laici. specialist în Pedagogie. faza de pionierat în care ne gasim. la o eventuala noua editie. 1 3 5 Iasi. 1999. Psihologie si Filozofie. 1995. Repere teoretice si metodice . Având în vedere. 1994 axiologie 1etc. sunt extrem de utile. italiana. 3 4 Bucuresti. pentru a corespunde exigentelor de forma si continut. Bucuresti. C. Universitatea din Iasi. e . un loc special în bibliografia “Metodicii predarii religiei” l-a câstigat Constantin Cucos 133 . în limbile româna. singur si în Pedagogie si . Ne îngaduim. de asemenea.

scoliti înainte de 1989. S. § Complementaritatea laicat-clericat în 137 . cu lucrari de actualitate în domeniu. însa. de asemenea.) ( care 1ceresti. iarasi. exista riscul promovarii unor idei si principii impregnate de ateism. realizarea educatiei religioase . 136 este ghid . exemplara constiinciozitate de abordare a problemei: “Predarea religiei în scoala trebuie asumata cu maximum de atentie si seriozitate.... încât din partea anumitor profesori. n-ar fi rau). îndeosebi din domeniul biblic si patristic. p. Daniel al Moldovei care o prefateaza. . Domnia sa este de parere ca în liceu religia sa fie cuprinsa în cadrul unei discipline numite “Cultura si istoria religiilor” (ceea ce. Micile noastre rezerve sunt legate de limbaj. 77. pentru o viitoare editie a cartii este bine ca manuscrisul sa fie lecturat de un profesor-teolog). P. asezate într-o succesiune logica. dar Facultatilor de istorie si filozofie predata si de licentiati ai (fapt care. deopotriva. 3 7 Ibidem p. p. în care se face deseori o asociere nepotrivita de termeni Hristos conduce lumea. în cuprinsul celor doua carti nominalizate. cartea este girata de Î. pe care o recomandam (cu unele foarte mici rezerve). valoarea de fond a lucrarii.cunostinte psiho-pedagogice si care dovedeste.” Lucrarea este strabatuta de credinta marturisita deseori ca numai o conlucrare strânsa între clerici si laicatul specializat poate da rezultate pozitive în actul catehetic contemporan (vezi. apreciind nivelul academic al continutului: “Tipul de discurs avansat de autor se înscrie pe o linie moderna. n-ar fi rau în sine). 10. Editia 1999. de factura universitara. Aceste mici inadvertente nu afecteaza. iar la sfârsit cu un adaos bibliografic. Comandant al ostilor etc. Felicitam pe autor si binecuvântam pe toti cei care vor citi cu folos aceasta carte. principial. Miza este prea mare si este posibil sa Vezi de ex. totodata cu privire la opinia autorului în legatura cu predarea religiei în liceu. prezinta 7 capitole. dar . o serioasa cultura teologica. care se cere pe alocuri “îmbisericit” 136 (de aceea. .. la care este bine sa se raporteze dascalul de religie. de exemplu. De fapt.. 299).si aici ne exprimam rezerva – noi stim cam ce fel de istorie si filozofie se facea pe vremea comunismului.. Retinem.

u. de care nici Metodica predarii 139 si . pedagogi. p. feed-back. cât si din cel laic. ca brainstorming. 29. C. totodata cu binecuvântari din partea Bisericii: Metodica predarii religiei . Autorul. intrati de altfel în circuitul limbajului pedagogic universal. dar si teologi. Sebastian SEBU. 75) etc. apreciam a fi urmatoarele paragrafe ale cap. Limbaj si comunicare la ora de religie. astfel. 1 3 9 Autori: Pr. Am acordat prof. Iisus Hristos ca învatator suprem (p. ocupându-se. 138 etc. Dintre acestea un pronuntat caracter practic. Metode de predare-învatare.. al 6-lea (p. în care. prof.). Ramâne ca si profesorii-teologi sa-si însuseasca fara urma de rezerva sau complexe îndrumarile psiho-pedagogice care umplu zeci de pagini din acest volum.. chiar daca da uneori impresia unui stil prolix si afectat de pretiozitati. pentru ca lucrarile domniei sale raspund în chipul cel mai potrivit exigentelor demersului catehetic actual..pierdem totul daca gresim. în calitatea lui de “laic” se tine de cuvânt: multe dintre paragrafele cartii dovedesc receptivitate fata continutul teologic al educatiei. Proiectarea lectiei de religie. Evaluarea cunostintelor si atitudini religioase. Terminologia utilizata. totodata pentru ca în continutul prezentat valorifica tot ce s-a scris mai bine în trecutul mai îndepartat si mai apropiat. 47 s. editata de Arhiepiscopia Albei-Iulia Ibide . 181-292): Principii si reguli de realizare a educatiei religioase. atât din spatiul teologic. Anul 2000 a înregistrat doua carti noi în bibliografia Metodicii.. dr. cu educatia în gândirea patristica (p. Numai solidaritatea de conceptie si de metoda a specialistilor. prof. Dorin OPRIS.. ne poate feri de alunecarea pe panta improvizatiei si a derizoriului. 302 m p. este de nivel universitar. întâlnim termeni noi. o data cu notiunile clasice. Cucos un spatiu preferential în studiul de fata. Conlucrarea dintre laici si clerici se impune mai mult decât oricând. ambele cu girul Ministerului Educatiei Nationale. Monica OPRIS si prof. proiectare curiculara religiei nu mai poate fi straina. asadar de utilitate imediata.” 138 .

. rostind parca o data cu Marele Pavel: “Fiti mie urmatori precum si eu sunt lui Hristos” (I Cor.. Cucos (care este citat frecvent în ambele). 11. prin descrieri detaliate ale notiunilor metodice de baza si. totodata. suntem cuprinsi de o mare admiratie fata de râvna dascalilor si preotilor predecesori. Alina VÂLCU. Eminescu. dar au un limbaj mai accesibil si mai apropiat de cel catehetic. prin propuneri de proiecte didactice pentru toate nivelele. precum odinioara poetul nostru cel de toate zilele. atât sub raportul continutului. Amândoua sunt deosebit de utile pentru profesorii de religie. care marturiseste la începutul poeziei “Epigonii”: “Când privesc zilele de-aur a scripturilor române / Ma scufund ca într-o mare de visari dulci si senine. IORDACHESCU. 140 Autori: Nicolae Gheorghe IONESCU. Simtim.”. Continutul fiecareia se prezinta sub forma dubla: teoretica si practica.Metodica predarii religiei în învatamântul preuniversitar . Principial nu se departeaza prea mult de structura cartii prof. Ion GHEORGHE. DRAGUSIN. Gheorghe Iuliana ALEXANDRU. nu mai putin a celor contemporani. Ovidiu . aparuta la Editura "Gheorghe Alexandru" Craiova 140 . cum fiecare dintre ei ne cheama sa le urmam pilda. * Încheind aici acest succint periplu istorico-analitic în spatiul catehetic românesc. în partea a doua. cât si al bibliografiei mentionate la sfârsit. 1).

VI. preotilor tineri si profesorilor de religie începatori. dimpotriva. catastrofale chiar. cu nadejdea ca le va fi de folos în osteneala deloc usoara. desigur. n-au depasit niciodata stadiul mediocritatii. se aseamana. S-ar putea obiecta de catre unii preoti si profesori.. dupa chipul lui Hristos. când nu se cunoaste metodologia. Acolo unde se cunosc si se respecta principiile de baza ale educatiei. dimpotriva. rezultatele sunt slabe. clerici sau mireni. "pedagogii" care au ignorat legile misiunii învatatoresti. Dar daca se construieste la întâmplare. finalitatea actului catehetic este optima. pe observarea directa a realitatilor etc. Modelul nostru Suprem. În schimb. Toti marii pedagogi. pe experienta practica. La fel se . cu zidirea unei case: daca se face dupa un plan bine întocmit si se respecta normele de baza ale construirii. în schimb. iar pe de alta parte de a le modela sufletele. care dau mai putina importanta principiilor si metodelor pedagogice. deodata. într-un anume fel. fara a se respecta legile tehnologice. dar fiecare s-a straduit s-o îmbunatateasca si s-o adapteze mereu la realitatile cotidiene. Si. Asa se întâmpla si cu rezultatele catehizarii. cu aplicarea corecta a metodelor si mijloacelor de predare-învatare. va rezulta o cladire trainica si frumoasa. Materialul de fata se adreseaza. pe de o parte de a transmite ascultatorilor-ucenici în chip eficient învataturile Sfintei Ortodoxii. pe flerul personal.. va rezulta. deopotriva. atât în Scoala cât si în Biserica. mai ales din ultimele doua sute de ani. sau nu se instrumenteaza corespunzator. Raspundem ca în asemenea cazuri este vorba de o falsa strategie didactica. o cladire subreda. nelocuibila. caci se sprijina. ca se descurca foarte bine si fara ele. nu doar ca au cunoscut si aplicat cu cea mai mare constiinciozitate metodologia didactica. Aceasta modelare sau zidire . IMPORTANTA PRINCIPIILOR DIDACTICE ÎN CATEHIZARE Intentii.

un cerc vicios: catehetul are impresia (uneori chiar se preface) ca preda. Pentru o mai buna întelegere a problematicii. 2000. de fapt. strategica si operationala. De aceea. Din examinarile studentilor la Catehetica si Metodica predarii religiei . înaintea abordarii subiectului propriu-zis. materialul de fata nu-si propune doar descrierea principiilor didactice în sine. formele si mijloacele didactice. socotim necesar sa le definim acum.întâmpla cu cei asemenea lor de azi. sunt norme generale si fundamentale care orienteaza activitatea de însusire a cunostintelor. Sau. negativ asupra elevilor si credinciosilor. Trebuie sa mai facem. definitivat si gradul II . în timp ce principiile pedagogice reprezinta norme cu valoare 141 . A. DEFINITII SI DELIMITARI . în general. astfel. Edit. De aceea. însotite de precizarile etimologice care se impun. precum si a candidatilor înscrisi pentru titularizare . care vizeaza nivelul proiectarii generale. de care ne vom ocupa în studiul de fata. deodata cu nominalizarea lor. o relatie mincinoasa. iar lipsa de eficienta si slaba lor prestanta la catedra si la amvon se rasfrânge. de formare a priceperilor si deprinderilor la elevi Nominalizarea principiilor se va face mai jos. "Aramis". a carei urmare este esecul sigur. Bucuresti. dupa o definitie mai cuprinzatoare. Fundamente scolare ale didacticii . totusi. o data cu descrierile si ilustrarile ce se impun. ci si creionarea câtorva clarificari. ne-am dat seama ca multi dintre ei confunda adesea principiile cu metodele. o delimitare: literatura de specialitate face distinctie între "principiile pedagogice". si "principiile didactice". fie si partiala: • Principiile didactice sunt norme dupa care se orienteaza activitatea educatorului . victime sigure ale ignorantei si confuziilor de tot felul. cultivându-se. . Astfel. din pacate. În asemenea cazuri nefericite se creeaza. ucenicii se prefac ca asculta si înteleg. vom face anumite delimitari. având ca scop optimizarea procesului de învatamânt în ansamblul dimensiunilor 141 Constantin POSTELNICU.

2000. catre si o{do = cale. Grupul editorial "Litera". unul dintre principii cere ca învatamântul sa fie 142 accesibil . prof. 298. Monica OPRIS si prof. Bucuresti. ibidemmonologica) p. 1976. calculatorul * etc. ne Sorin CRISTEA. analitica. deodata cu înregistrarea si evaluarea rezultatelor obtinute. p. Dorin Metodica predarii . sintetica. b. Dam câteva exemple: icoana. Dictionar de . metode de comunicare orala: genetica ). • Mijloacele didactice reprezinta instrumentarul auxiliar care faciliteaza transmiterea si asimilarea cunostintelor. harta. este compus din . provenit din limba greaca. • Metodele didactice/de învatamânt reprezinta un ansamblu de procedee si cai menite sa sprijine realizarea obiectivelor pedagogice cuvântul "metoda". p. de doua criterii: a. denumire. saforma narativa-expozitiva (sau si forma ultima mentioneaza: întrebatoare. c. principiile didactice au în vedere eficienta actului didactic în relatia directa profesor-elev. 173. metode de comunicare scrisa. nu invers. meta . Alba Iulia.Parintele autor vorbeste în acelasi capitol si despre "metode" si despre "forme". p. OPRIS. Izvorul principal al învatarii ( expozitive si interogative. La sfârsitul acestui mic periplu orientativ trebuie sa precizam ca metodele si mijloacele didactice sunt subordonate principiilor. 631152. pedagogie Sebastian SEBU.. Sub aceasta 187. religiei Editura "Reîntregirea". Bunaoara. Formele . Practic. p. 1 4 3 Pr. Dumitru Catehetic .= spre. 183-184. deductiva. Chisinau-Bucuresti. când spunem "forme" întelegem "metode" si invers. 44 A se vedea. în principal. interogativa . însa. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. prin actiuni concrete de predare-învatareevaluare142 . Pr. . dialogica (sau ). 2000. utilizata de catre unii cateheti 144 .sale. prof. metode fundamentate pe actiune • )143 . Etimologic. a Institutele Teologice. sunt o alta denumire a metodelor. prof. dr. Taxonomia metodicii predarii-învatarii tine " seama. Manual pentru CALUGAR. textul biblic.. metode de cunoastere a realitatii religioase. Demersul logic care tinteste asimilarea (cu metodele: inductiva. casetele audio-video. spre exemplu. Pentru-l a-l face accesibil.

. Comenius (1592 -1670). un pelerinaj la o manastire etc. la normele care stau la baz sau începutul strategiei învatamântului. cu diferitele lor trepte. B. mijloacele auxiliare cela mai adecvate: o iconita. 1). Stiintifica si m de + o român Enciclopedica.. 1. de la cunoscut la necunoscut. la acest capitol. Începutul l-a facut pedagogul ceh Jan Amos Comenius. cu Sfintii Parinti ai veacurilor patristice si post-patristice. a alege ).. la In principio erat Verbum et Verbum erat apud Deum et Deus erat Verbum. Rousseau (1712-1778) si I. continuând cu Sfintii Apostoli. începutul Evangheliei dupa Ioan: (Facere 1. participarea la o sfânta slujba. între care. Termenul apare. de la particular la general) . de la simplu la complex.J. .vom servi de câteva metode corespunzatoare. spre exemplu. de asemenea. Bunaoara. a prinde. Când spunem. între care si învatatorii religiei crestine. cu Parintii Apostolici. ne referim. vezi Gh. J. Învatatorul Suprem. Edit. în lucrarea Didactica 145 La rândul lui. cea inductiva (de la apropiat la îndepartat. principiile au fost utilizate de catre toti cei care si-au asumat greaua dar nobila misiune de învatator.. pâna la dascalii de Teologie de astazi. GUTU.Dictionar latins. Între acestia. ca de altfel în alte multe locuri vetero si neo-testamantare. cuvântul principium-ii )145 . Bucuresti. principiu este direct legat princeps compus din primu (= primul) capi (= a lua. s-au remarcat în mod deosebit I. 1). "Principii didactice". Vulgata. utilizând. PRECIZARI ETIMOLOGICE SI ISTORICE. Nominalizarea. a apuca. asadar. utilizeaza acest termen chiar în primul verset al ei: Deus creavit caelum et terram. editia latina a In principio Bibliei. clasificarea si sistematizarea lor apartine. . începând de la Mântuitorul Iisus Hristos. însa. a Din punct de vedere istoric . PRINCIPIILE DIDACTICE . în acelasi timp. (Ioan 1. "principiu" înseamna "început" (lat. promotorilor pedagogiei moderne. 1983. Pestalozzi (1746-1827). Etimologic .

Iosif ANTOHI. cui adreseaza celebrul pedagog Didactica Magna : "Tuturor diriguitorilor omenesti: conducatorilor de stat." 147 . 148 m Ibide . AVANTAJELE UTILIZARII PRINCIPIILOR DIDACTICE . Ibide 47 . spune el.. în "Glasul Bisericii". de buna seama. Comenius vorbeste de la principii ale prelungirii cap. ca de altfel întreaga opera a lui Comenius. 2. Merita a fi retinut. 148 . caci. 23. comentarii si studii COMENIUS. educatia nu se poate face decât prin întreita carte: natura. Altfel se cade usor în rutina. Despre principii. al XIX-lea. numindu-le vietii. p. Traducere. asa cum sunt ele formulate astazi: al învatamântului intuitiv. 128-133. ale predarii si învatarii lesnicioase.. adauga. "Viata aceasta nu este decât o pregatire pentru cea eterna" "menirea ultima a omului este. Biblia si constiinta omului . al XV-lea la cap. Opera Didactica Omnia . Bucuresti. pastorilor bisericilor. ale predarii si învatarii temeinice si ale învatarii concise si rapide . al învatamântului constient. supranumele de "parintele pedagogiei moderne" . parintilor si tuturor copiilor. 1 5 0 Nela m STANCULESCU. mai mari. directorilor de scoli. al accesibilitatii si a l temeiniciei si durabilitatii . bine definita. derizoriu si amatorism. fericirea vesnica în comuniune cu Dumnezeu "149 . publicata în anul 1657. 1/1996. propriu-zis. de exemplu. ale predarii si învatarii în asa fel încât efectul sa fie sigur. 146 . iar "Comenius" este cel este cel de latinizat. Magna se prof. mai întâi. în cuprinsul altei lucrari. Dupa opinia sa.Magna . 1970. Unul dintre marile pericole ale Vezi. 10. p. pe buna dreptate. Analizând cu atentie aceasta lucrare se observa descrierea urmatoarelor principii didactice. univ. 149 m Ibide . are imprimata credinta în Dumnezeu si propovaduirea valorilor morale. gratie si pace de la Dumnezeu. De observat ca numele "Komenski" parintele moderneorigine (ceh). note. dr. la Amsterdam 146 . Jan Amos Didactica . inclusiv. Educatia religioasa în conceptia lui Jan Amos Komenski pedagogiei . Întreaga lucrare. Complexitatea procesului de învatamânt presupune o strategie clara. 197 1p. Editura Didactica si Pedagogica. 150 astfel. Înaltimea operei sale pedagogice i-a atras. al învatamântului sistematic. p.

cât si al modalitatilor de expunere. dictionarele si tratatele de pedagogie prezinta diferit ordinea si numarul lor. 151 Detalii sub acest aspect. care. cât si pentru profesor. Desigur. 3. scopul si utilitatea lor ramân neschimbate. ordinea si enunturile sunt deschise tuturor îmbunatatirilor posibile. Adaptarea nu se face. sau a unui curs. însa. de altfel. dictionarele ar trebui sa le prezinte mai unitar. trebuie avut în vedere si faptul ca procesul de învatamânt se adapteaza mereu la conditiile noi ale vietii. Profesorul va tine seama de realitatile cotidiene. "paranteze". astfel. nu obliga neaparat la formulari standard. oricum. în structura ei psiho-pedagogica. Manualele. orice profesor bun recurge deseori la anumite digresiuni. atât sub raportul continutului. improvizând ad-hoc fraze întregi. 1996. riscându-se. însa. trebuie sa poarte pecetea sobrietatii si limpezimii. lect. mai ales ca o lectie trebuie sa fie presarata întotdeauna cu anumite "respiratii". fondul metodologic. neavând nici astazi un statut exclusivist si definitiv. însa. "Încorsetat" de rigoarea lor. Iar împlinirea acestor deziderate nu se poate face decât prin aplicarea inteligenta a principiilor. Vasile Curs RADUCA. adaptându-se cu ajutorul principiilor didactice. caci ele au evoluat în timp. p. dr. daca aceste principii sunt respectate. limitele admise la nici o lectie. de riscul îndepartarii de subiectul propriu-zis 151 . este alunecarea pe panta improvizatiilor spontane. în general. astfel ca elevul asimileaza mai adecvat cele primite. pierderea firului logic al expunerii. 34. aparând diferente. Nimic rau în aceasta. binevenite atât pentru elevi. NOMINALIZAREA PRINCIPIILOR DIDACTICE . astfel. rigide sau "înghetate". Fondul. Catehetica de . dar numarul. Caracterul normativ precis al lor. chiar si în formulare. . la Pr. Dintre toate sursele depozitare. În aceeasi ordine de idei. Aceste diferente nu afecteaza.ignorarii principiilor în timpul predarii unei lectii. profesorul este ferit. În realitate. consideratii personale. Procentul improvizatiilor nu trebuie sa depaseasca. Bucuresti.

. sub redactia lui Viorel NICOLESCU. unitatii teoriei cu etc. interactiunii necesare. esentializarii rezultatelor activitatii didactice. accesibilitatii activitatii didactice. sistematizarii activitatii didactice. participarii cadrul activitatii didactice. p. si deprinderilor. în schimb. foarte ). 2000 ( asadar. sistematizarii cunostintelor. Repere teoretice si . Înainte de a le explica pe rând. le prezinta p. p. p. acolo unde acestea consuna cu doctrina si morala ortodoxa. metodice 189-194. Edit. asadar crestin. p. intuitiei. 300. Evident. autoreglarii activitatii . principiul respectarii particularitatilor de vârsta si individuale (psihologic). Pentru a simplifica cât mai mult posibil lucrurile. anumite consideratii de ordin practic. Polirom. astfel: p. bunaoara. unitatii dintre instructie si educatie. nominalizeaza. însusirii temeinice a cunostintelor si deprinderilor. de catre exemple: un colectiv de autori. accesibilitatii. DESCRIEREA PRINCIPIILOR DIDACTICE Iata. principiul intuitiei. p. p. recurgând în acest scop atât la texte din Sfânta Scriptura. facem precizarea ca nu vom intra în prea multe detalii descriptive. principii absolut obligatorii pedagogiei crestine: la care adaugam cele doua hristocentric si eclesiocentric. în cele ce urmeaza vom prezenta doar principiile cele mai eficiente. 1 5 3 Constantin CUCOS. 152 . de la autor la autor 152 .. 361-371. si ele prefera acest statut al autonomiei deschise formularilor personale. Iasi. p. încercând sa le dam si un continut biblic si patristic. autor CRISTEA. în cadrul activitatii didactice. p. în ordinea stabilita de autorul unui bun si recent tratat de Metodica. urmatoarele principii. însusirii constiente si active a cunostintelor. între altele. nu vom renunta în totalitate nici la precizarile pedagogilor laici. Dictionarul de pedagogie. Sorin recent altfel: activitatii didactice. principiul învatamântului interesant si placut. cât si la sfaturi ale unor Sfinti Parinti. îbtre între si practica. 4. p. p. continuitatii si consecventei. p. p. unitatii. teorie didactice. doua 1. Vom face.însa.priceperilor p. Dictionarul de pedagogie editat la Bucuresti în anul 1979. p. 1999. p. p. orientarii formative a practica Bucuresti. principiul temeiniciei si durabilitatii. interdependentei necesare în cadrul activitatii didactice elevilor în cunoasterea senzoriala si cea rationala. care pot fi întâlnite din abundenta în orice tratat de pedagogie laica. formulate p. Educatia religioasa. p. din care ne vom inspira partial si în analizele care urmeaza153 : principiul autonomiei si respectarii libertatii individuale. învatamântului activ. principiul participarii constiente si active. 2..

nu doua.. Iar daca ti se pare ca nu-i potrivita cu adevarul.a. Caci stiinta si disciplina.. trebuie sa fie acceptate liber-consimtit.. O singura cale poate duce spre reala înduplecare: sa nu te atingi de libertatea de constiinta altfel decât prin puterea argumentarii. E o suprema cruzime sa încerci a apasa pe sufletul cuiva. pune-i . Lasa-l deci pe fiecare cu legea lui.Enuntul însusi ne sugereaza implicatiile acestui principiu: acela de a tine seama ca.. poti sa-l prefaci în cenusa. Între nastere si moarte e o singura viata. de a se supune sau nu exigentelor didactice. fara de care nu se poate concepe. îi poti sfâsia carnea de pe oase. Crezi oare ca poti veni politieneste sa robesti inima cuiva? Poti sa pui pe cineva cu de-a sila pe rug. În cazul de fata. Apropierea fata de sufletele copiilor trebuie facuta cu totala precautie si iubire. adica de posibilitatea de a se conduce singur. întrucât nu pot fi impuse dictatorial. Cu ce drept te amesteci în forul interior al altui suflet? Orice om îsi are socoteala lui cu eternitatea. actul catehetic nu se împlineste fara atasamentul benevol al învatacelului. de altfel. dupa legi proprii. în aceasta privinta. Se poate! Dar stapân pe cugetul si pe simtirea altuia nu poti fi prin silnicie niciodata.. novmo" = au[to" = lege).. îndemnurile savantului geograf (dar si pedagog) Simion Mehedinti (18691962): "Nu te amesteca în constiinta nimanui.. de va auzi cineva glasul Meu si va deschide usa. fiecare om dispune de autonomie ( însusi. 20). Dumnezeu Însusi respecta libertatea totala pe care i-a dat-o omului: "Iata stau la usa si bat. în virtutea libertatii primita de la Dumnezeu. fata de continutul sau si fata de cel care-l propune. Dupa cum credinta religioasa nu are demnitate valorica daca nu se bazeaza pe adeziunea libera a persoanei. procesul de învatamânt. voi intre la el si voi cina cu el si el cu Mine. Sunt întru totul actuale." (Apocalipsa 3. daca sufletul lui e capabil de o astfel de mare socoteala. Principiul autonomiei si respectarii libertatii individuale . Un singur imperativ e valabil: al iubirii.

Principiul accesibilitatii sau psihologic (numit si principiul respectarii particularitatilor de vârsta ). În acest context. de fapt. nu constrângere . sa-si armonizeze permanent libertatea cu adevarul. mai adânc. libertinaj . totusi. Pe de alta parte. exercitare a educatiei fara influentare. în Biserica noastra prin alegerea . caci tot El a zis: "Eu sunt Calea. însotita de o dimensionare limpede a scopului si o proiectare inteligenta a traseului de parcurs. pe toti cei încredintati spre educare. Acest principiu presupune ca desfasurarea procesului Simion MEHEDINTI.. ajungându-se la rostirea tainica a frumoasei sintagme duhovnicesti: "Doamne. apud C. ca trebuie sa-i ajutam la rândul nostru. în virtutea deplinei libertati. cu întreaga suita de atitudini imorale. întelegem acum. b. p. Libertatea absoluta a copilului este la fel de inoperanta si periculoasa ca si atitudinea dictatoriala. pe de o parte. Asadar. . Bucuresti. trebuie sa întelegem ca este indispensabila o minima interventie. Mântuitorul Iisus Hristos a spus-o pe întelesul tuturor: "Adevarul va va face liberi!" (Ioan 8. 32). 190. nu se impune. directionare si intentionalitate. în care se complac. pentru ca. Libertatea autentica nu se dezvolta decât în adevar. desi este arborata si calmata de catre unii "pedagogi". CUCOS. ca cel cu adevarat liber se supune de bunavoie Mântuitorului si Evangheliei Sale. o adeziune benevola a ucenicilor la valorile religioase. de fapt. Iar Adevarul Absolut este El Însusi. care se câstiga. atâtia tineri din zilele noastre. convingere . cit. principiul autonomiei si respectarii libertatii individuale presupune. fama robul Tau. p. Adevarul si Viata" (Ioan 14. Non-interventia totala este o iluzie. op.în fata convingerile tale. 15. Apropierea de Iisus educatorilor 1935. De aceea. din pacate. iar pe de alta parte. Asadar.. 6). dar cu toata cumpatarea cuvenita" 154 . 154 . copiii sa adere cu dragoste la mesajul actului catehetic. în Adevarul Absolut. ca sa fiu liber!" "Libertate" în afara Evangheliei înseamna. nu exista.

. fratilor. ci ca unora trupesti. Mântuitorul. stagnari în dezvoltarea psihica etc. respectând acelasi principiu psihologic. în alt fel cu Nicodim cel erudit. cunostintele si preocuparile celor carora le vorbea. Ambele extreme sunt nocive si primul care trebuie sa încerce a le înlatura este profesorul. Pentru ca atât cerintele care impun un efort exagerat.. învatare mecanica ("toceala").. Autoritar cu Petru cel impulsiv.” (Matei 6. Mântuitorul S-a adaptat permanent la mentalitatea. Cu lapte v-am " hranit. scrie corintenilor: "Si eu. acest efort sporit nu trebuie totusi exagerat. dar plin de tandrete cu Zaheu. învata mai întâi cele usor de retinut. cel natural. si toate celelalte se vor adauga voua. 1-2). sau chiar îl anihileaza. caci înca nu puteati mânca si înca nici acum nu puteti. fie sa se complaca într-o atitudine pasiva. indiferenta. Dupa cum se cunoaste. Sfântul Apostol Pavel. a sporit considerabil exigentele didactice. în asa fel încât asimilarea sa se faca în conditii optime. Sa ne amintim ca Însusi Mântuitorul a utilizat în permanenta principiul psihologic. multi dintre elevi sunt predispusi la extreme: fie sa încerce sa învete si sa asimileze peste puterile lor firesti. (3. Într-un fel a vorbit cu cei simpli. El trebuie sa dozeze foarte bine materia pe care o preda. Principiul psihologic presupune un alt principiu asociat. Fara sa suprasolicite efortul de receptare al ascultatorilor. ca unor prunci în Hristos. în general. 33). Dumnezeiesc cunoscator al sufletului omenesc. La rândul sau. . folosind cu tact metoda inductiva. creând fie surmenaj. au urmari negative fata de elev.de învatamânt sa fie corelata permanent cu posibilitatile de receptare ale elevului. Progresul stiintelor si a cunoasterii. fie dezinteres. cât si cele care contribuie la reducerea efortului. nu cu bucate tari. Ei bine. asa încât elevii sunt supusi unui efort individual din ce în ce mai mare. n-am putut sa va vorbesc ca unor oameni duhovnicesti. de lene si indiferenta.. vamesul cel smerit etc. evidentiind cu prioritate ceea ce este esential pentru a fi urmat: “Cautati mai întâi împaratia cerurilor si dreptatea Lui.

asadar. Pasarea nu-si arunca ouale în foc ca sa iasa puii mai devreme... desigur. sau sa dea fructe în primul an. decât ar intra daca s-ar turna picatura cu picatura. consideram foarte potrivite recomandarile lui J. le da cu încetul si cu masura. exista pe alocuri tendinta unor profesori începatori de a fi exhaustivi în lectiile pe care le predau. Comenius. oprobiul întregii clase. Aceasta râvna necontrolata duce la saturatie si surmenaj.. ci procedeaza lent. Nici dupa aceea nu-i îndoapa cu mâncare ca sa creasca mai repede ( caci asa i-ar sufoca ) ci. sau 8 ore.. straduindu-se sa nu le scape nici o informatie legata de subiectul respectiv. cu lectii scolare si cu exercitii. iar pe de alta a supraaglomerarii programului si programei. spune la un moment dat: "Natura nu supraîncarca. Daca se toarna cu forta într-un vas cu deschizatura mica (cu care se poate compara sufletul copiilor). în capitolul al XVII . Pentru prevenirea tendintei de exhaustivitate. nici pomicultorul nu cere ca planta sa creasca în prima luna.. De aceea a fost o tortura pentru tinerime sa fie ocupata zilnic 6. ca pentru realizarea accesibilitatii se recomanda.. atât cât poate sa mistuiasca fragilul lor stomac. De exemplu: nu cere doi pui dintr-un ou. ci se multumeste cu putin. La fel de nociva este si supra-aglomerarea orarului si al curriculum-ului scolar. cu caldura naturala. Astfel. Nebun este acela care vrea sa predea elevilor atât cât doreste el si nu atât cât pot ei întelege. de la concret la abstract. la care se adauga si orele de lectii particulare. Natura nu se precipita. pe de laturi si mult mai putin va intra înauntru..Din exemplele biblice de mai sus retinem. cu prioritate. cât poate intra. atragând. .. aglomerând astfel excesiv mintea copiilor. De asemenea. în general. de la particular la general.lea al Didacticii Magna. Din pacate. pe de o parte. ci le cloceste încet. metode inductiva: de la usor la greu. cea mai mare parte a lichidului va da. care insista îndeosebi pe principiul conformitatii cu natura . intitulat "Principiile predarii si învatarii lesnicioase". A. totodata. din contra. iar nu picatura cu picatura. 7.

XVII. Nici Dumnezeu.Puterile copilului trebuie ajutate si nu apasate. trad. în "Izvoarele I). Pr. Nisipeanu când afirma ca "Învatamântul religios trebuie sa fie afectiv. (Partea Cateheza a VI-a. multimea informatiilor nu trebuie sa fie descurajatoare. nici pentru profesori. iar restul materialului ramâne a fi recuperat pe parcursul vietii. Pentru a o face. tinuta morala ireprosabila. Important este ca ceea ce predam poata fi înteles. 73. o zi. Afirmatiei frecvente ca materia X este "neinteresanta" si "displacuta". n-a facut lumea într-o singura zi. sens sugestia Sf. 1 5 6 Este utila în acestMagna. Religia. Nu-i nimic grav în faptul ca nu epuizam cunostintele într-o ora. Pe de alta parte.. un an. Are dreptate pedagogul I. Bucuresti.. limbaj adecvat. Mai presus de toate.. obiectivitate în evaluare etc. Între ele. facuta sub forma unor întrebari "Oare pentru ca nu pot sa beau tot fluviul. sa trezeasca J. numai slujitorul naturii. convinge si zideste. Ortodoxiei". asimilat. profesorul trebuie sa convinga prin toate metodele si mijloacele sale didactice: continut de substanta. 155 . interesul si nevoile fiecaruia 156 . sa nu iau cu masura ceea ce îmi foloseste? Oare pentru ca retorice: nu sa cuprind tot soarele cu privirea. sa nu vad nici cât este de ajuns pentru trebuinta mea? Sau pentru pot ca pot sa manânc toate fructele dintr-o mare gradina. potrivit cu râvna. cap. indiferent de domeniul de activitate. c. A. CHIRIL al Ierusalimului.. Desprindem din aceasta pledoarie ca trebuie sa ne adaptam exigentele didactice la vârsta si nivelul de întelegere al copiilor. placuta. daca prezentarea lor atrage.. 4 FECIORU. trebuie sa-i facem urmatoarea corectie: modul în care este predata materia X este neinteresant si displacut.. Principiul învatamântului interesant si placut (= al "motivatiei") . 6. Aceasta pentru ca toate materiile sunt interesante si placute.. D. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. p. 1943. p. COMENIUS... nici pentru elevi. flamând?. însa. Atotputernic. Didactica . "155 . nu si stapânul ei. desigur. 153.. vol. vrei sa ies cu totul nu Catehezele . retinut si aplicat în viata cu folos. Vom selecta din ele atât cât este necesar pentru moment. ca sa ne arate ca trebuie sa fim cu rânduiala în munca noastra. în care am intrat.". iar formatorul tineretului trebuie sa fie asemenea unui medic. sa dovedeasca o dragoste sincera pentru materia în sine si pentru cei carora le-o propune.

Cu alte cuvinte. Româneasca. lauda. Bucuresti. pedeapsa etc. care sa se reflecte firesc în Ion NISIPEANU. cât si în scoala. reprezentative si durabile. exterioara ( competitia. Cultura 157 . mai ales. De buna seama. astfel. mustrarea. cultivând. iar elevii (credinciosii) si-au însusit. Învatamântul religiei în scoala Edit. de compatimire. Practic. caci pune în miscare ratiunea. tot asa si pentru catehizare. de admiratie fata de Dumnezeu" 157 . vointa si sentimentul elevului si al credinciosului în general.). b. de pietate. Dupa cum la predica credinciosii trebuie câstigati prin acel "captatio benevolentiae". atât în biserica. vom opta întotdeauna pentru cea din urma. Religia pentru primara. interioara ( curiozitatea de a sti cât mai multe. sa se concretizeze în cunostinte temeinice. ca suport trainic al educatiei religioase. copiii pot fi motivati prin doua cai: a.în copii sentimente vii si intense de placere. Pentru ca învatamântul sa fie într-adevar interesant si placut. p. Principiul temeiniciei si durabilitatii vizeaza îndeosebi finalitatea actului catehetic: ceea ce s-a predat. încurajarea. . 1924. d. amenintarea. recompensa . 17. interese si mobiluri care capaciteaza dorinta si efortul de asimilare a cunostintelor Motivatia mai este numita si "motorul învatarii". faptele mântuitoare. gesturi si. pe de o parte. copii. "motivatie". trebuie sa evite cu desavârsire cele doua extreme: expunerile sofisticate . iar pe de alta. Din acest punct de vedere. productii ale unui intelectualism sterp si . o data cu respectarea celor mentionate pâna aici.). dorinta de a fi competitiv etc. încalzind inima spre iubire sincera si mobilizând spontan vointa spre gânduri. între mijloacele care tin de calea constrângerii si cele ale convingerii. sa li se faciliteze o anumita motivatia reprezinta o suma de idealuri. adica alimentarea unei false si pretinse alunecarea în dulcegarii sentimentaliste trairi duhovnicesti. cuvinte. Religia devine interesanta si placuta atunci când cunostintele lumineaza si deschid mintea spre cele de sus. motivatia interna.

Evident. durabilitatea memorarii învataturilor de baza poate fi favorizata si de exercitii. Sfântul Vasile cel Mare ne da câteva sfaturi foarte utile în acest sens: "Daca mintea noastra se împrastie la lucruri diferite. întelegem. examinari etc. predarea acelor cunostinte care tin de esenta crestinismului. Astfel.deprinderi corespunzatoare idealului vietii moral-crestine. Este adevarat ca anumite lucruri se învata uneori mecanic (de exemplu. pe de o parte. daca mereu trece de la una la alta. nu putem sa împlinim desavârsit nici o porunca. si . desigur. se vor stimula corespunzator procesele mnemice (de memorare). Iar "stânca" înseamna cuvintele Lui. Caci tot El a spus: "Cerul si pamântul vor trece. adica pericolul superficialitatii si împrastierii. rugaciunile). comparatii. lipsite de substanta. potrivit dictonului clasic "repetitio. nu trebuie neglijat ceea ce este opus acestui principiu. Altfel spus. Pe acestea se poate cladi. Educatia religioasa este durabila daca se sprijina pe izvoarele ei temeinice: Sânta Scriptura si Sfânta Traditie. O data cu repetitiile si recapitularile. 31). tot ce s-a câstigat mai bun si mai frumos în tezaurul pedagogiei moderne si contemporane. o data cu transmiterea învataturilor fundamentale. mater studiorum est". nici însasi iubirea de Dumnezeu. din punct de vedere practic. întrucât este întemeiata pe întelegere. se va opta pentru cea de-a doua. dar procesul mnemic poate fi usurat prin repetari în grup. prin împrastierea mintii în chestiuni efemere. nu pe nisip. Sunt cunoscute doua cai: memorare mecanica si logica. apoi. care se cer împlinite. nici iubirea fata de aproapele. potrivit programei analitice. al risipirii energiei cu învataturi marginale. 2427). Pentru ca nu poate sa învete cineva cu precizie vreo arta sau stiinta. Pornind de la aceste postulate. Având în vedere toate acestea. Caci "casa stiintei si a întelepciunii" trebuie zidita pe "stânca". prin respectarea principiului temeiniciei si durabilitatii ( trainiciei ). dar cuvintele Mele nu!' (Marcu 13. esalonari. instrumentarea modalitatilor optime de predare-învatare. pe de alta. totodata al neglijarii efortului de concentrare. dupa îndemnul Mântuitorului (Matei 7.

sunt suprasensibile.. au utilizat cu prisosinta acest principiu. mic si neînsemnat. Cateheza ae XVII-a. 158 . e. "intus" = înauntru ). pictura unei biserici etc. Iata. Principiul intuitiei faciliteaza enorm întelegerea adevarurilor de credinta. Asceticel . daca focul care este ceva material intra înauntrul materiei fierului si-l aduce în starea aceasta fara nici o piedica. care. fara sa cunoasca cele ce sunt cerute pentru împlinirea scopului. XVIII. prin parabolele pe care le-a rostit. p. termenul provine din latinescul "intueor" (vb. prin natura lor. Sf. Când spunem. ne referim la acele mijloace auxiliare pe care le utilizam în cadrul orelor sau în afara lor (icoane. daca ceea ce este negru ajunge stralucitor. Principiul intuitiei presupune realizarea unitatii dialectice între senzorial si rational. PSB. 14." 158 . o strânsa relatie între cuvânt. adv. vazuta. a considera . Sfintii Parinti. materialul intuitiv confirma. Etimologic. Însusi Mântuitorul a utilizat acest principiu. boteaza pe cele mai dinauntru ale sufletului fara sa lase nimic nebotezat.. . harti. Daca focul patrunde prin grosimea fierului si-l preface în întregime în foc. Duhul. ca mijloc de comunicare. Se creeaza. material intuitiv . ci si cele imaginative. daca ceea ce este rece ajunge fierbinte. bunaoara cu explica Sfântul Chiril al Ierusalimului patrunderea harului Duhului Sfânt în fiinta omului: "Apa uda pe cel botezat numai pe dinafara.). si materialul intuitiv: cuvântul comunica. asadar.. Bucuresti. 1 5 9 Catehezele. astfel.nici nu este cu putinta sa învete una perfect de la altele. însa. VASILE CEL MARE. între particular si general. de asemenea. iar pentru a fi accesibile trebuie sa apelam mereu la materialul intuitiv. dar destul de bun pentru cei mai putin dotati. = a privi. 226. 1989. a lua în considerare. vol. între concret si abstract. Pentru ce te miri? Sa-ti dau un exemplu material. Dar nu numai cele care tin de intuitia externa. pentru ce te miri daca Duhul Sfânt intra în partile cele mai dinauntru ale sufletului?" 159 . care tin de comunicarea simtamintelor sufletesti..

substantiale ). BÂRSANESCU & colectiv. iar pe de alta parte a pune gândirea în actiune în asa fel încât o parte dintre noile învataturi sa fie intuite si chiar exprimate în dialogul din cadrul orei. concludent (sa elimine dubiile. întrucât el considera acest principiu drept "baza a instructiei". p. de la gr. . numita. care sugereaza. "ejrotavo. ci dialog. Pentru ca materialul intuitiv sa fie eficient. . va fi consacrat expunerii. iata primul pas spre întelepciunea vietii!" 160 . îndoielile) si substantial (în loc de multe materiale intuitive. Lectia de religie nu presupune un monolog invariabil al catehetului. a urmari cu atentie ceea ce se preda. pe de o parte. directe. Aplicarea acestui principiu se face prin metoda "socratica". în general. principiul intuitiei a dobândit chiar o suprematie fata de celelalte. Pentru activizarea clasei de mare utilitate sunt nu doar întrebarile obisnuite. Iata ce spune el: "Numai intuitiile. care sa aglomereze inutil lectia respectiva. f. Pestalozzi. ci si cele retorice. Istoria Pedagogiei. Dialogul poate avea loc. atunci când se face fixarea cunostintelor (momentul logico-psihologic al "recapitularii "). sau întrebatoare. trebuie sa îndeplineasca trei conditii.În pedagogia moderna. desigur.. apta doar sa primeasca pasivi niste cunostinte.w " = a întreba. raspunsul. considerat nu numai unul dintre cei mai mari pedagogi moderni. dar cel mai potrivit loc este dupa tratare. sunt preferabile mai putine.. dar reprezentative. 125. chiar daca un anumit procent al orei. Principiul participarii constiente si active ne atrage atentia asupra faptului ca elevii (ascultatorii) nu constituie o masa inerta. numita si "maieutica" = a "mositului" ideilor. de asemenea. de fapt. A participa "constient si activ" înseamna. 160 Apud St. mai ales prin J. ci sunt parteneri de dialog. în oricare moment al lectiei. dar numit expres si "parinte al intuitiei". A vedea si auzi bine. dau omului forta de a rezista prejudecatilor. "erotematica". observatiile. Sa fie: tipic (sa evidentieze notele esentiale ale obiectului sau fenomenului respectiv).

nu trebuia oare sa cunosti pe profetul care a spus aceasta?" 161 . ci si pentru a pune vointa în miscare. nu se cade oare sa vezi daca si acest fapt a fost consemnat în scris? Ai auzit ca a fost vândut cu treizeci de arginti. 1 6 3 Epistula . nu trebuie sa vezi oare daca si acest lucru este scris? Ai auzit ca a fost rastignit în gradina. sed vitae!" 163 . Catehezele.Hr. profesorul trebuie sa valorifice întotdeauna înclinatia catre activitate. activizarea elevilor la ora de religie presupune mentinerea lor într-o stare de trezie intelectuala. cum a procedat Sfântul Chiril al Ierusalimului într-una din celebrele sale cateheze: "De vreme ce ai auzit ca Evanghelia a vorbit despre Iuda. Rezolvarea unor probleme pe baza cunostintelor teoretice. ci pentru a utiliza în practica cunostintele teoretice. 194. Nimic nu trebuie învatat doar pentru cultivarea mintii si înnobilarea inimii. a medita. C. cit. 2. CUCOS. Bine a spus Seneca (2 î. al unei idei etc. Adica nu doar pentru moment. Op. Propriuzis.65 d. g.. a rationa.. de încordare placuta. care este ceva natural pentru copii.Iata. Potrivit principiului participarii active.Hr.) atunci când a afirmat ca "non scholae discimus. bunaoara. în asa fel încât cunostintele teoretice sa se regaseasca în viata personala de zi cu zi. pe lânga faptul ca este sugerat foarte limpede raspunsul afirmativ. . Cateheza a XIII-a.162 . a merge pe firul unui gând. îndeosebi: 1. Principiul legarii teoriei de practica . e 161 162 . . 8. nu se cade oare sa primesti marturia acestui fapt? Ai auzit ca I s-a împuns coasta cu sulita. În cadrul acestui principiu urmarim doua aspecte.. catehumenii sunt invitati indirect ca ei sa cerceteze singuri locurile scripturistice respective. Asadar. A fi activ la religie înseamna a gândi. de cautare a solutiilor unor situatii problema pe care profesorul le provoaca. Desfasurarea unei activitati care reclama cunostintele teoretice. pentru a obtine note bune. 86. p.

Cateheza. murit Dumnezeu Cateheza a XIII-a. în strânsa legatura cu predica. cântari. întrupânduSe. iar Duhul Sfânt. Nu era înger numai. 5). Nu era oaie necuvântatoare. 4.Sfintitor) . Teologia Dogmatica face anumite deosebiri. Acest principiu cere catehetului sa nu prezinte la ora de religie alta învatatura decât a Bisericii drept-maritoare. 33.Mântuitor.. se savârseste prin Fiul si se desavârseste prin Duhul Sfânt. De aceea ne avertizeaza atât de ferm Sfântul Apostol Pavel: "Nu ne propovaduim pe noi însine. opera de mântuire pleaca de la Tatal. De fapt. dar. h. Cateheza. Numim acest principiu si "teocentric" pentru a nu se crea impresia gresita ca celelalte doua persoane al Prea Sfintei Treimi. Caci Hristos. gesturi liturgice etc. potrivit perihorezei si aproprierii. Tatal si Duhul Sfânt. Fiul .". Principiul eclesiocentric . ci pe Hristos!" (II Cor. principiul principiul eclesiocentric obliga la fidelitate fata de pastratoarea Evangheliei. desigur. prin energiile dumnezeiesti. întrupat. Daca hristocentric presupune fidelitate fata de Hristos si Evanghelia Sa. ci .. Duhul Sfânt .Trupul 164 Foarte plastic exprima Sf. asa cum se mentioneaza tot în Teologia Dogmatica. trebuie sa aiba permanent un accentuat caracter trinitar. ci dumnezeiesc 164 .În biserica. ne întareste continuu pentru receptarea Revelatiei. ar fi ignorate. Chiril al Ierusalimului acest adevar: "Nu era om de rând Cel care a pentru noi. Principiul hristocentric (teocentric) . fiecare persoana dumnezeiasca participa la toate lucrarile celorlalte doua. în ceea ce priveste lucrarile specifice ale persoanelor treimice ( Tatal este Creator. Învatamântul crestin nu este unul omenesc. are în vedere aceeasi tema centrala a propovaduirii: Hristos-Dumnezeu si Evanghelia Sa. aplicarea acestui principiu se regaseste cel mai evident în cultul divin : ceea ce se învata teoretic se exprima prin rugaciuni. i. Biserica . fidela întru-totul Revelatiei. Nu era un simplu om. a împlinit pe pamânt voia Tatalui.

nu doar în sensul de Lacas. mai presus de toate. În consecinta. pierderea mântuirii. ci si in sensul de comunitate . extra eclesiam nulla salus 166 . Iar în Deuteronom spune Dumnezeu lui Moisi: "Aduna ( poporul sa auda cuvintele Mele ejkklhsivason ) la Mine ca sa învete sa se teama de Mine " (Deuteronom 4... rupere care ar însemna. asadar. transformându-i în oi ratacite de turma cea cuvântatoare a lui Hristos. catehizare autentica înseamna propovaduirea credintei autentice. strâmba. . Cateheza a XVIII."165 ." (Efeseni 1.Sau. . în cadrul principiului eclesiocentric este transmiterea doctrinei Bisericii în limbajul Bisericii . de fapt. 21. pentru ca cheama si strânge la un loc pe toti oamenii. Cine propovaduieste învataturi straine Bisericii. Un ultim aspect. plinirea Celui ce plineste toate întru toti. dupa cum foarte precis s-a exprimat Sfântul Ciprian. chiar Catehezele. care este a Bisericii celei una.. ci si comuniune în dobândirea aceleiasi învataturi mântuitoare. A folosi un alt limbaj înseamna a prezenta doctrina si morala Bisericii într-o imagine deformata.n. Caci.) si.. 10). Catehizarea se face în Biserica.. 3). 22-23). "toate le-a pus sub picioarele Lui ( Hristos. Trebuie ) este întrebuintat acum pentru prima notat ca termenul "aduna" ( ejkklisivason data în Scripturi cu prilejul instalarii lui Aaron ca arhiereu de catre Domnul. foarte important. dupa marturia inspirata a Sfântului Apostol Pavel. 24 (subl. 165 166 . Epistolae 73. dupa cum spune Domnul în Levitic: "Aduna (ejkklhsivason ) toata adunarea la usa cortului marturiei (Levitic 8. n. respectarea principiului eclesiocentric ne va feri de ruperea din aceasta comuniune. "Adunarea" nu presupune.). n. Pentru aprofundarea acestui detaliu apelam iarasi la Sfântul Chiril al Ierusalimului: "Biserica poarta în chip foarte potrivit numele de Biserica ( ejkklhsiva ). care aduna la un loc pe cei botezati. doar strângerea oamenilor într-un spatiu fizic determinat. este el însusi un înstrainat si va "înstraina" si pe cei ce-l asculta. De aceea. La dat pe El cap Bisericii.. Caci Dumnezeu Tatal. Care este trupul Lui.

Ibide . Trebuie avut. De aceea este o întrebare foarte sanatoasa si la locul ei a sta de vorba azi despre limba Bisericii. “Revistei Teologice”. Eruditul arhimandrit Iuliu Scriban a pulblicat în 1938 un studiu-testament pentru toti slujitorii români ai Altarelor. însa. cât si o dovada de profesionalism. Pe el îl putem face sa înteleaga mai bine darul frumos pe care Biserica îl are în limba cu care ea a lucrat pâna acum în sânul neamului. Cu deosebire. edit. 29. principii numite îndeobste "speciale". care este limba noastra de la Traian pâna azi * Concluzii . trebuie sa-si dea seama de unele ca acestea si sa priveasca drept sarcina a lui si pe cea privitoare la “limba vechilor cazanii”. Cunoasterea si aplicarea corecta a principiilor didactice reprezinta atât un act de receptivitate fata de experienta pedagogilor-cateheti înaintasi. hristocentric (=teocentric) si ”168 .contrara continutului. facilitând optimizarea învatamântului numai daca sunt corelate. valabil si acum (inclusiv pentru slujitorii catedrei) Datoria preotului catre limba bisericeasca 167 . având a apara neamul de multe furisari straine în sânul lui. si utilizarea celor care tin de spatiul eclesial. ne beneficiind de urcusul pe verticala comuniunii cu Dumnezeu.. dimpotriva. pentru continutul lor specific. în vedere faptul ca principiile nu se constituie în norme didactice eficiente daca sunt aplicate separat. denota lipsa de constiinciozitate. predarea Religiei risca sa se plaseze doar pe dimensiunea orizontala a existentei. Preotul.. dar aparator deplin si adevarat al acestei duioase mosteniri a trecutului. Religia solicita. amatorism si plafonare profesionala. preotul va fi un luptator fara sabie si pusca. în care spune la un moment dat: “Preotul este om cu carte. Fara ele. nu trebuie uitat ca principiile didactice nu tintesc doar informarea învataceilor. 31 1 6 8 p. A "catehiza" la întâmplare. Ele sunt inter-dependente si se conditioneaza reciproc. m 167 . p. În fine. pe întreg traseul curricular al disciplinei. eclesiocentric . 14. o data cu observarea principiilor laice. Sibiu. Facând asa.

. Dumitru Caracterul crestin. cât si pentru ucenici. ci formarea caracterului moral crestin 169 . 169 A se vedea CALUGAR. slujitori devotati ai Domnului si educatori pentru caracterele semenilor. soteriologic. religios moral Sibiu.luminarea mintii lor. atât pentru cateheti. în asa fel încât ei sa devina. la rândul lor. catehizarea va parcurge drumul ei firesc. În acest fel. 1955. Pr.

realizându-se limbajul articulat.VII. cât si pentru un pui de cimpanzeu. care a creat conditii egale de viata si educatie atât pentru fiul sau Donald.care au vietuit într-o padure tropicala în stare animalica. Nu s-a reusit decât într-o masura foarte mica obtinerea caracteristicilor fiintei umane: Amala nu a supravietuit. numai omul a fost înzestrat cu suflet harazit vesniciei. de asemenea. FACTORII ESENTIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE Preliminarii. BONTAS. afectivitatea superioara si vointa autonoma. Dupa o anumita perioada. p. a constatat ca fiul sau a progresat 170 I. efortul logopedic concretizându-se abia în articularea a 40 de cuvinte 170 . experienta psihologului american Kellog. câinii etc . e . Bucuresti. De ce? Prin voia Creatorului. Cu privire la distanta notabila dintre educatia omului si dresajul animalelor este elocventa. cu ratiune. însa. iar apoi au fost internate într-un orfelinat. faptul ca omul se modeleaza ca fiinta umana doar în conditiile unui mediu corespunzator socializarii si educatiei. Pedagogul Ioan Bontas relateaza cazul intens mediatizat al celor doua fetite . 34. animalul supus dresajului nu poate depasi niciodata stadiul de imitator. persoana . Pedagogi .Amala si Kamala . gândirea logica. Goa. 1994. încercându-se recuperarea lor. Iar diferenta dintre educatie si dresaj este incomensurabila: în timp ce omul educat devine cu timpul un creator original. iar Kamala. dupa 7 ani de "recuperare" nu a putut sa stapâneasca mersul biped. Numai omul este pecetea chipului lui Dumnezeu. chiar cele cu un grad sporit de inteligenta si instincte ( delfinii. functiuni care pot fi educate ca atare. Animalele. Din darul si voia lui Dumnezeu omul este singura fiinta educabila din întreaga creatie. purtând Treime de Persoane . Iar educatia este posibila numai acolo unde se pot dezvolta relatii personale reciproce. Editura "All".) nu se educa (nu se pot educa!) ci se dreseaza. Trebuie precizat. sentiment si vointa. din capul locului.

simplu-biologica. La rândul sau. p. ere. purtare de grija". "e" si vb. înseamna "facator. prin cele mai adecvate cai. ca orice fiinta umana. si . aceasta ca prin educatie a scoate din . fara greutate. între altele. Una dintre ele. autor. 1983. a face sa iasa. m. dupa cum excelent se condus pe cararile stiintei si ale bunelor purtari G. având aceeasi radacina cu verbul "facio-ere. ductum" = a creste. a scoate (din). a da la iveala. dar noi le-am reprodus doar pe cele principale. onis". român 173 m Ibide . p. Editura Stiintifica si Enciclopedica". factum" = a face. Ambii termeni sunt latini si au intrat în vocabularul românesc în forma foarte apropiata. GUTU. trebuie sa raspundem cu recunostinta si râvna chemarii facute de Dumnezeu spre desavârsire. a înalta etc. 381-382. de acest privilegiu unic al actului creatiei acordat omului. "factor. "duco"). care înseamna "educatie.normal. creator. oris" (subst. feci.). ca "factor" nu înseamna simpla miscare de a face o actiune oarecare. 456-457. 458. I. ne dam seama. m 171 172 latin . . p. a savârsi. Sau. ci a crea ceva durabil. este educatia religios-morala . dictionarul da mult mai multe sensuri. fabricant" 171 .. în timp ce puiul de cimpanzeu a devenit doar o maimuta semidresata. 172 Iar termenul "educatie" provine din substantivul feminin "educatio. Bucuresti. Terminologie . se impun câteva precizari legate în special de cuvintele "factor" si "educatie". întelegând prin omul este scos din starea vegetativa. Astfel. Constienti. Chiar si numai din acestea. "educo" (compus la rândul sau din prep. Dictionar Ibide . crestere. de valoare fundamentala. înseamna. col. a crea etc. fara a intra în detalii etimologice complicate si obositoare. asadar. având corespondent în verbul "educo. În cazul temei noastre. 173 Pentru ambele cuvinte de care ne ocupam. Abordarea eficienta a oricarui subiect presupune dintru început o întelegere clara a termenilor de baza utilizati. duxi.

1 7 6 utilizam t Melancoli (sensibilitate excesiva. cu tipurile sale ). între primii. imperturbabilitate) sangui (echilibru. Educatia (ca factor mixt. mobilitate scazuta.. echilibru). prin intermediul parintilor. perfidie. "instinctus" = conduita înnascuta. teorii ambientaliste si teorii ale dublei (în special temperamentele. I. s-au stabilit trei grupe de predispozitii ( potente ) ereditare: 1. b. Bucuresti. 2. p. 42. stapânire de . Mediul (ca factor extern). Edit. pipait). 3. c dinamism. socotim util sa clasificam factorii educatiei în "generali" si "speciali".nu doar cele de ordin biologic (hrana. îndrazneala. Potente care privesc instinctele (lat. 1996. a. datorita implicatiilor speciale pe care le incumba. ci si cele care tin de latura spirituala (înclinatii 174 175 Ion Nicola. lipsa de flegmati (inertie. inhibitie). intern si extern). pedagogia a stabilit trei factori generali ai dezvoltarii personalitatii: a. ultimii fiind inclusi.). Potente ale analizatorilor (auz. FACTORII GENERALI ai educatiei si rolul lor în dezvoltarea personalitatii 175 . n sine). folosind cu precadere metoda inductiva ( de la simplu la complex ). dar solicitând o analiza separata. c. BONTAS.). coleri (impulsivitate. Acestor trei factori le corespund tot atâtea teorii adiacente: determinari . 35-46. Pedagogie generala. instinct) . inhibitie cexcesiva. Potrivit criteriilor stiintifice de analiza a factorilor ereditari. înnascute sau transmise prin informatiile genetice. Pe baza cercetarilor pluridisciplinare ( de filozofia educatiei. Didactica si Pedagogica. Ereditatea (ca factor intern). Potente ale sistemului nervos central 176 teorii ereditariste. de genetica etc. Pentru acest paragraf Pedagogiaprof. gust. de psihologie si sociologie. miros. ci . discernamânt. „a scoate individul din starea de natura si a-l introduce în starea de cultura” 174 A. de la generatiile anterioare la generatiile tinere. perpetuare a speciei etc. vaz. Pentru o expunere sistematica a problemelor de care ne ocupam.zeflemisire. p. de fapt. aparare. Farcas Domnica.exprima un tratat modern de Pedagogie. . c agitatie. EREDITATEA reprezinta ansamblul predispozitiilor de natura anatomopsiho-fiziologica.

munceste si creeaza. de altfel): Ci fiecare va muri pentru faradelegea sa. "medium" = ambianta. care tind spre desavârsirea si împlinirea persoanei umane). totusi. de exemplu. relief. mai ales de ordin psihic." etc. de se curma altfel. oiJko casa.. o stiinta. "Parintii au mâncat agurida si copiilor li s-au strepezit dintii" (Ieremia. 29). un GALERIU). 20). apei.). în boli în i laice care tratamentul alopat se dovedeste 1neputincios. este amendata de însusi proorocul care o rostise. Mediul are mai multe componente: mediul natural (conditii de clima. se dezvolta. chiar în versetele urmatoare (versete mesianice . lovg "= cuvânt... prin Spovedanie si Euharistie. v. sunt eliminate si eventualele consecinte ale pacatelor parintilor. Sa observam exprimarea la timpul viitor: "fiecare va. iata. etc. natural. aceluia i se vor strepezi dintii. 31).. consecinte ale pacatelor. recunoaste binefacerile si remediile Sfintei Liturghii. reprezinta ansamblul conditiilor ambientale în care omul traieste. timp care se refera la vremea împaratiei harului. cu referire la nepoluare. 31. subsolului. gr. rautatea sa!" (18. pentru a suferintele. vegetatie. în acest subiect. locuinta. bunicilor etc. Editura "Harisma". conditii înconjuratoare. fauna.. MEDIUL (lat. Este interesant. blesteme.etice înnascute.. Botez. Iar proorocul Iezechiel rosteste: "Fiul nu va purta nedreptatea tatalui si tatal nu va purta nedreptatea fiului. "= 7 8 Gr.. Cu privire la mostenirea ereditara. Nimic nou. 177 Sentinta vetero-testamentara. 1993 (cu o prefata semnata de parintele genealogic în care. traditia noastra ortodoxa. daca este integrat în Biserica cea una prin Sfintele Taine. McAll. anume ca un pentru dec un medic. mesajul cartii dr.". nimeni nu trebuie sa se teama de anumite încarcaturi negative (ca de ex. solului. vorbire. 177 . dar. Iata vin zile. puritatea aerului. om al unei stiinte. când voi încheia cu casa lui Israel legamânt nou. Bucuresti. Nu numai pacatul stramosesc este sters prin Taina Sf. ambientale). ( 30. mediul ecologic 178 (legat strâns de m. "fiul nu va. ale urmasilor din familia respectiva. pentru cei înca sceptici. propriu-zis la Biserica crestina. zice Domnul. KENNETH Vindecarea arborelui . Celui drept i se va socoti dreptatea sa.. potrivit dogmaticii ortodoxe. cine va mânca agurida. anglican medic recomanda Sfânta Liturghie pentru vindecarea si stingerea unor pacate ale înaintasilor..). "Noutatea" este utila. b. iar celui rau.

profesori de nivel mediu si superior. în scopul formarii personalitatii si crearii unor conditii normale de convietuire. izvorul si creatorul a toate. clericii si profesorii (ultimele doua categorii incluzând toate nivelurile cunoscute: ierarhi. Intentii .. pentru "clerici".. Facem observatia. însa. FACTORI SPECIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE. reprezinta totalitatea mijloacelor divino-umane utilizate în scopul formarii caracterului moral-crestin 179 . istorici. Educatia religioasa . ca institutii de baza ale societatii. asadar cineva care faceconcret ceva.sanatatea florei. pedagogi. cât si persoanele care lucreaza efectiv. culturali. Biserica si Scoala . sunt nominalizati. Pentru prima categorie. în general. în mai toate tratatele de Pedagogie crestina (ca de ex. învatatori. 179 . diriginti etc. este un fenomen socio-uman care asigura transmiterea informatiilor si deprinderilor de la o generatie la alta. 1955. c. ca dimensiune speciala a educatiei. a faunei etc. inclusiv al Vezi lucrarea Pr. Se impune. ca numim "factori" atât institutiile în cadrul carora se desfasoara lucrarea. o noua observatie: în categoria persoanelor care fac educatie crestina se uita adesea numele lui Dumnezeu. D. parintii. Treime de Persoane . general vorbind. Iar în categoria persoanelor care fac educatia. În acest capitol vom analiza factori concreti ai educatiei religioase.. religiosi etc. dr. de doctorat). încercând propriu-zis sa raspundem la întrebarea: cine face acest gen de educatie ? Am vazut mai sus ca "factor" înseamna "facator. manualele si cursurile de Catehetica) se evidentiaza trei mari factori ai educatiei religioase: Familia . Caracterul crestin religios-moral (Teza Sibiu. pentru "profesori"). creator" etc. însa.). mediul psiho-social (ansamblul factorilor sociali. preoti si diaconi. 1. prof. EDUCATIA . CALUGAR. B.

). adica obtinerea. scopul educatiei. Facând un arc peste timp. Astfel. îsi întemeiaza nu doar principiile. Bucuresti. indiferent pe ce treapta s-ar afla (copil. Editura Didactica si Pedagogica. Bunaoara. Idealul educatiei religioase . De aceea. pedagogul ceh Ioan Comenius (1592-1670. vom observa ca marii pedagogi din perioada moderna. 2. a frumusetii fizice si bunatatii sufletesti.". consideram oportun sa analizam factorii institutionali în paralel cu persoanele angajate efectiv în demersul catehetic. .. în general.. prin celebra sa lucrare "Didactica Magna") vede în educatie un factor preocupat de perspectiva vietii vesnice. de altfel. Pedagogiei 20. Cu toate ca de-a lungul timpului. la baza avându-se idea de perfectiune Instructia fizica se facea. student etc. deziderate care nu sunt ignorate. De aici apar si exprimarile diferite cu privire la finalitatile actului educativ. pe criterii exclusiv moral-crestine. Homer pune în gura eroului legendar Hector aceste cuvinte: "Sa fiu totdeauna primul între ai mei înaintea tuturor sa ma disting. principial. Pentru filozoful si pedagogul german Immanuel Kant (1714-1804) scopul educatiei este formarea 180 180 . Pentru a face descrieri obiective ale factorilor educationali. majoritatea dintre ei oameni profund credinciosi. sa fiu mester la vorbe si vrednic la fapte. . elev. Câteva repere.educatiei. nu trebuie uitat nici catehumenul . a avut în vedere desavârsirea persoanei. p. în armonie cu cea etica (morala). trebuie sa creionam mai întâi câteva observatii legate de ceea ce se urmareste efectiv prin educatia religioasa. atât notiunea de "persoana" cât si cea de "desavârsire" au fost întelese diferit.. asadar. ci factor sinergic al educatiei. 1969. în paralel. De asemenea. deodata cu propunerile care se impun. BÂRSANESCU si & colectiv Istoria . ci si metodele si mijloacele educatiei. adult. comparativ cu cele crestine de mai târziu. apud St. spre a sti care este obiectul sau tinta eforturilor catehetice. pentru ca el nu este doar un beneficiar pasiv. cu atentie prioritara asupra sinergismului specific fiecarui nivel de care ne ocupam. nici de pedagogia moderna.. promotor al principiilor didactice. pentru antichitatea greaca esenta educatiei consta din realizarea "kalokagathiei" ( kalov " si ajgaqov "). chiar daca aceasta din urma era limitata la principii destul de sarace.

Trebuie sa retinem. Pestalozzi (1749-1832). deosebit de atasat Sfintelor Evanghelii. Bucuresti. Fr. întrebând retoric: "Poti sa fii om deplin fara sa fii crestin?" Toti pedagogii mai-sus evocati (si ca ei ar mai putea fi citati multi altii) s-au exprimat în favoarea unui ideal educational crestin. al 181 . drept valori pedagogice ideale. J.1953) si Simion Mehedinti (1869 . care-si dovedeste credinta prin iubire. Care a rostit. la rândul ei. de reprezentanti remarcabili. etichetat "fideist" (= credincios ) de catre comunistii care l-au scos de la educatia integrala trebuie sa includa obligatoriu catedra în anul 1948. idealul educatiei se concretizeaza în omul profund credincios. Antonescu (1882 . ca El nu a vorbit doar despre un ideal teoretic al educatiei. propune la vremea sa concentrarea tuturor materiilor de învatamânt pe baze morale. ci a înfatisat în Persoana Sa Modelul Ideal. esential. precum Tatal vostru Cel ceresc desavârsit este!" (Matei V. considera ca omul ideal este crestinul deplin. Iisus Hristos. vad formarea caracterului moral crestin drept finalitate ideala a educatiei. 1937 (în special cap. între altele. religioasa lea: integrale ajungerea la unitatea credintei scoala . dar. 48). Pedagogia româneasca nu este lipsita.caracterului moral. voi desavârsiti. plinatatea pedagogiei divino- umane. aceasta chemare: "Fiti. Primul. Socotim suficiente si numai doua exemple în acest sens (este adevarat. nominalizeaza credinta si iubirea . un alt mare pedagog german. considera ca educatia religioasa 181 . calauziti de preceptele evanghelice. cel mai mare pedagog elvetian (si unul dintre cei mai mari ai lumii). G. care. caruia Pedagogia moderna îi datoreaza formularea "treptelor formale" ("stramoasele" momentelor logico-psihologice ale proiectelor didactice de astazi). pentru ca au avut în constiinta lor Modelul Suprem. Cu alte cuvinte. Al doilea. potrivit careia tinta pedagogiei crestine este Vezi Educatia morala si religioasa în lucrarea IIIEducatia româneasca în cadrul educatiei ). doua nume stralucite ce fac parte din elita interbelica): G. Herbart (1776-1841).1962). Aceiasi pedagogi au cunoscut cu siguranta si concluzia Sfântului Apostol Pavel.

scoala ). au fost transmise si preluate oarecum denaturat. pâna în ziua de astazi. este u legile. neîntrecut în definitii si formulari surprinzatoare. cu timpul câstigându-si. anuntate mai înainte ( Înainte de a vorbi despre familia. dar dezvoltându-se neîntrerupt în strânsa legatura cu acestea. formularea propusa de parintele Dumitru Calugar. ce daltuire. un anumit procent de adevar. are.si a cunoasterii Fiului lui Dumnezeu. Nu eu. educatiei: educatorul daltuieste în sufletul . plecam si noi de la premisa: " Educatia este Dumnezeu !" Si nu este doar începutul si sfârsitul ei. a inclusiv gravitatiei. autonomia. desigur. ci Factor siCreator permanent. dar e tesuta sie cu mult folclor. era un om smerit si credincios.Factor si Izvor vesnic al educatiei. Factori concreti ai educatiei religioase a. 1copiilor 8 3 În stilul sau cu totul original. 3. DUMNEZEU . gravitatiei. biserica. se impune precizarea ca "Alfa si Omega" actului pedagogic este Dumnezeu. 13). Iar o data cu ele s-a înfiripat si scoala. mai întâi în familie si în Biserica. cu toate zicând: Dumnezeu. ca El este Creatorul cerului si pamântului.. De aceea. Toti educatorii trebuie sa aiba constiinta ca educatia nu este un act sau efort exclusiv uman. dar a întemeiat si familia si Biserica. ca raspuns la întrebarea "ce se urmareste prin educatia religioasa?". desigur. ci rezultatul sinergiei divino-umane. ni se pare ca sintetizeaza în mod fericit ceea ce pedagogii mai vechi si mai noi au exprimat în acest subiect. Povestea cu marul care cade si inteligenta fizicianului ved ceea care ce altii nu vazusera. un act teandric .. ci Gravitatia Dumneze !" Cu alte cuvinte. zicea Tutea. plinatatii lui Hristos (Efeseni. au esuat lamentabil. care se leaga de numele fizicianului englez Isaac NEWTON (1642-1727). "N ewton. în legatura cu afirmatia lui Newton "gravitatia este Dumnezeu!" 183 . 182 . Cei care au încercat sa faca "educatie" fara Dumnezeu. Întrebat admirativ cum a descoperit el mecanismele el a pus totul pe seama lui Dumnezeu. institutiile de baza. Parafrazând spusele lui Petre Tutea (1901-1991). 4. a vrut sa spuna. la starea barbatului desavârsit. ceea ce sugereaza urmatoarea definitie care se poate da ceea . Iar cel mai elocvent Termenul grecesc carakthvr ". din care deriva românescul "caracter" adâncitura " înseamna sculptura. Care a creat cerul si pamântul. Altfel spus. Petre TUTEA a spus într-un interviu televizat ca informatiile privind legea atractiei universale. religios moral-crestin 182 la masura caracterul .

de exemplu. primi si ultimi. dupa cuvântul psalmistului: "De n-ar zidi Domnul casa (sufletului. ci Dumnezeu. Cât de actuale sunt. n.. piatra cu piatra. de a fi împreuna-lucratori cu El. potrivit carora un parinte sau un tutore legal. de asemenea.. Ei bine.. refractare la orice demers moralcrestin. 1). Fara El. "zidirea pedagogica" este zadarnica. pentru ca în final opera pedagogiei divino-umane sa fie încununata cu aura întelepciunii si cu venerabilitatea batrânetii. cele scrise de Marele ( dar smeritul ) Apostol . si dupa . virtutile adolescentei si ale maturitatii. petrecut chiar sub ochii nostri. poate cere în scris neobligativitatea frecventarii orei de religie pentru copilul sau. în general. toti pedagogii întelepti vor marturisi smeriti ca nu ei sunt factori decisivi. Acest dar dumnezeiesc a devenit operant. Numai asa se poate explica incredibila sustinere a unor legi necrestine într-o tara crestina (ca. n. iar rezultatele se resimt dureros si astazi si se observa în mentalitatile ante-decembriste. totodata vulnerabilitatea acelor articole de lege cu privire la învatamântul religios din scoala. Piatra Unghiulara de la care începe zidirea caracterului crestin al pruncului. ce este Apollo? dar Pavel. opace. Astfel de mentalitati si-au facut loc..exemplu pentru noi.Pedagog Pavel: "Când unul zice: Eu sunt al lui Pavel! Iar altul: Eu sunt al lui Apollo!. De aceea. chiar în cercurile puterii politice si în structurile decizionale din ministere. a fost sistemul educational ateocomunist din România.) . din pacate. nu doar în actul mântuirii noastre. inspectorate. ai demersului educational. revenim: actul educational complet si eficient este teandric. înguste. în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc. cladindu-se apoi." (Psalm 126. în familie. cu deplinatate. avortul si homosexualitatea. Dumnezeu a fost alungat din scoala pentru aproape o jumatate de veac. Iata de ce. nedus la biserica. iar mai nou dezbaterile cu privire la prostitutie). în biserica si în scoala. ci si în educarea copiilor nostri. Dumnezeu ne-a acordat acest privilegiu extraordinar. ce este? : Slujitori prin care voi ati crezut. scoli etc. prin întruparea lui Iisus Hristos.

Constantin Narly (1896-1956): "La poporul nostru de agricultori. intituleaza Gavanescu Narly pleaca la studii în Germania. Gavanescu. Bucuresti. amintim: pedagogic. Aici se bibliografice: C. Cât de frumos se exprima în acest sens unul dintre cei mai mari pedagogi pe care ia avut România.).. 1940. în afara de ceea ce datoram Bisericii. 1929). . Cel ce sadeste si cel ce uda sunt una. Pedagogie . Ea a fost numita adesea "mica biserica". cea mai puternica institutie umana este familia. Caci eu am sadit. 1996. fiind înmormântat în cimitirul Belu. de asemenea. profesor de Pedagogie si Istoria Pedagogiei din Cernauti Facultatea de litere si filozofie. Asa se explica faptul ca una dintre va cartile C. din motive politice. p. 1941. ca G. de Universitatii si.. ideal. sau "biserica de acasa". Simion ai Mehedinti. toate virtutile trecute ale neamului. 4-9). iubirea de neam. Asa ca nici cel ce sadeste e ceva. (Bucuresti. ca o "mica scoala". notam aici câteva repere bioetc Narly s-a nascut la Tecuci. Trece în vesnicie în anul 1956.cum i-a dat fiecaruia Dumnezeu. Tolstoi 1929. În 1923 C. Apollo a udat. unde va preda pâna în anul 1947. veneratia lui Dumnezeu. Misiunea 1943. pentru ca aici copiii primesc lectii esentiale de viata. (I Cor. alcatuita de Viorel educatorului. A. 1996. G. face liceul la Focsani si Facultatea de Litere si Filozofie la Iasi. în fine. ci Dumnezeu. lui Narly se Opera pedagogica a profesorului I. la Bucuresti. Cel Ce face sa creasca. ea a fost chiar unica scoala de specialitate profesionala a majoritatii populatiei. totodata. a Narly. ci si ulterior. R. la Göttingen. dar Dumnezeu a facut sa creasca." 184 184 . b. între ei legându-se o strânsa prietenie. Pedagogi C. Editura "Didactica si Pedagogica. postul sau va la fi “comprimat”. unde în anul urmator va obtine titlul de doctor filozofie cu Die soziale Schichtung Rumäniens (Stratificarea sociala a Întors în tara va în teza pe rând. cununa a creatiei si expresie a iubirii si comuniunii proniatoare a lui Dumnezeu. Poate fi considerata. Cea mai veche si. de la 1 oct. pentru caracterul ei comunitar si atmosfera de sfintenie pe care trebuie so cultive. când. nici cel ce uda. Antonescu. numit. Iubirea de pamânt si dragostea de cultivarea lui. Educatie si 1927. nu doar în "cei 7 ani de acasa". apropia de I.". ( neamului nostru. se datoreaza familiei noastre patriarhale. Pentru ca este un pedagog mai putin cunoscut dar nu mai putin valoros decât alti mari pedagogi Generala 485. profesor la Facultatea fi Filozofie a României). (vezi Prefat laeducator. e general . a NICOLESCU). ca si proverbiala omenie si ospitalitate a românului. Editia a II-a. asistent la Facultatea de litere din Iasi. 3. dar fiecare-si va Ca noi împreuna-lucratori cu Dumnezeu suntem!" primi plata dupa osteneala sa. FAMILIA CRESTINA. Misiunea educatiei. Dintre lucrarile sale mai importante Problema idealului 1925. Ei îi datoram. românesti Bucuresti.

1: "În România statul ocroteste casatoria si familia. articole referitoare la educatia copiilor. Familiei Titlul III. Ibide . art. dezvoltarea si consolidarea familiei. factorul cel mai important si decisiv. cuvântul familie implica.. Sectiunea I.. Ei sunt obligati sa creasca copilul. învata unii de la altii. prin masuri economice si sociale. de o serie de factori responsabili. aceste notiuniCodul . între altele. Aceasta "scoala" de familie are. dupa Dumnezeu. dar si invers. însa. întrucât în toate tarile civilizate familia este ocrotita prin lege. asadar. apartinatoare unei familii. este atât factor cât si subiect al educatiei: copiii învata de la parinti. al educatiei crestine." 186 . de constiinta si constiinciozitatea celor abilitati sa aplice legile etc. ci si din punct de vedere civil. Cap... de educarea. I. cu sensul de a-i învata pe altii. 3. astfel. de conditiile sociale-economice. p. între care cel mai apropiat prelegerii noastre este urmatorul: "Parintii sunt datori sa îngrijeasca de copil. îngrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica. cu asculta . Statul apara interesele mamei si copilului si manifesta deosebita grija pentru cresterea si educarea tinerei generatii. 1995. daca sunt. de asemenea. bunici. spre a-l face folositor colectivitatii. Chiar si din punct de vedere etimologic. 185 186 . în acelasi timp. Editura "Lumina Lex". Împlinirea acestor obligatii depinde. ceilalti membrii ai familiei. Bucuresti. m 101. învatatura si pregatirea profesionala a acestuia. ci al fiecarui membru în parte. De asemenea. familia se bucura de o atentie deosebita din partea statului. ca cel putin din punct de vedere legislativ si declarativ. la art. nu numai al copiilor.Familia este recunoscuta unanim ca institutie de baza a societatii nu doar din perspectiva religioasa. el sprijina. fratii mai mari. Pentru ca fiecare persoana. bunaoara. potrivit cu însusirile lui. Codul prevede. În România. cel putin trei întelesuri: de a sensul de a-i slujisi de a învata de la altii. în conformitate cu telurile statului. Revenind asupra subiectului nostru. spunem mai departe ca familia reprezinta." 185 . de altfel. Iata. Codul Familiei prevede.

Tatal si Fiul îsi rasfrâng iubirea asupra Duhului Sfânt. într-adevar. GUTU. În familia crestina trebuie sa se reflecte iubirea intra-trinitara dumnezeiasca . sensurile etimologice acopera foarte bine implicatiile educatiei în familie: nu fac referiri doar la persoane . casa (totalitatea . de fapt triunghiul iubirii intra-trinitare .187 . Dar pentru ca o familie sa fie. ci si la bunurile care creeaza "logistica" de fapt mediul în care cresc si sunt educate persoanele. Astfel. de Catehetic al pr. factor esential al educatiei esentiale . crestine .. cu atât mai mult în cele de care depinde educatia si mântuirea sufletului. dr. cu recomandarea de a fi aprofundate... trebuie sa întruneasca anumite conditii. 3.. am spune. 2. am utilizat si cursul cit. mijloacele de trai . 460-461. Astfel. Fiul si Duhul Sfânt asupra Tatalui etc. dactil. Bucuresti. Observam. atelierul etc. ms. tatal si copilul (copiii) asupra mamei. "familia-ae (lat.. bunurile unei case. p. Dupa cum se poate lesne observa. 1996. p. având ca sprijin si bibliografia la care vom face trimitere 188 . membrilor ei). ogorul. tot în cele ce urmeaza. ca daca în 187 188 G.cheie. sa ne imaginam un triunghi echilateral. Tatal si Duhul Sfânt asupra Fiului. care fac posibila acel sine qua non "ora et labora" în orice act creativ. În formularea unor conditii si principii ale educatiei crestine din familie. Pentru a ne apropia cât de cât de întelesul adânc al relatiei tainice al acestei iubiri. vom schita câteva dintre ele. dict. începând cu icoanele din camere si terminând cu gradina. învatare-slujire-ascultare .) are trei sensuri de baza: 1 totalitatea slujitorilor unei case. lect. asadar. potrivit dictionarelor. Fiul si Sfântul Duh. . mama si copilul (copiii) asupra tatalui. 67a 73. patrimoniul. 1. De aceea. Educatia copiilor este optima atunci când iubirea dintre membrii familiei imita iubirea dumnezeiasca dintre persoanele Sfintei Treimi. având la fiecare unghi câte una dintre persoanele treimice: Tatal. Asa trebuie sa fie si în familie: tata si mama sa-si îndrepte toata iubirea asupra copilului (copiilor). Vasile RADUCA. prin analiza personala. propriu-zis actului pedagogic.

sotii nu au copii naturali. Parintele Dumitru Staniloae descrie într-un mod admirabil plinatatea iubirii treimice. dar în legatura cu amândoi. practic. Gheorghe POPA. Ei trebuie sa aiba constiinta unui orizont care se întinde dincolo de ei. El s-ar îndoi chiar de existenta lui. în general. lect. în contrast cu "monismul" si "dualismul" care se gasesc.. din punctul de vedere al moralei crestine ei sunt obligati sa înfieze. si în familiile fara copii naturali! Aceasta solidaritate de rasfrângere a iubirii este cea mai buna paza de înlaturare a egoismului. Cei doi nu numai se deschid unul altuia. de fapt. bazata pe unitatea de fiinta. triunghiul iubirii intra-trinitare poate fi reflectat Dou a Numai al treilea subiect îi scoate din o perspectiva teologica si .Familia crestina: crestina Editura "Trinitas". Iar acest orizont nu poate fi constituit de un obiect sau de o lume de obiecte. azi. sau a unei singuratati în doi.pecetea iubirii Sfintei Treimi. ca ea este posibila numai în trei. spirituala Iasi.. Aceasta nu-i scoate din monotonia unei vederi restrânse. ci si un zid pentru mine. Propriu-zis. care poate constitui pentru orice om o mare si grea ispita. se poate vedea . dr. 1995. nu este suficienta. din felurite motive. întrucât exista nenumarati astfel de copii care au nevoie de ocrotirea unui mediu familial. Pr. în vol. ci se si închid. subiecte realizeaza prin comuniunea lor o oarecare consistenta si o bucurie si un sens al existentei. p. în familie aceasta pecete ne apare cu cea mai mare evidenta. sa creasca si sa educe orfani.cu ochii credintei. În acest mod. desigur . Celalalt devine nu numai o fereastra. aratând. care e în acelasi timp o unitate dialogica. care s-ar amesteca cu visul. Mai întâi comuniunea în doi nu deschide întregul orizont implicat în existenta. Dar nici aceasta doime reala. Cei doi nu pot trai numai din ei doi. Comuniunea în doi este si ea limitare din doua puncte de vedere. 147.Iar acolo unde.creatie. Famili a 189 . iata. în imposibilitate de a iesi din egoism: " Un subiect unic în sens absolut ar fi lipsit de bucuria si deci de sensul existentei. familia crestina trebuie vazuta ca o icoana a iubirii lui Dumnezeu pe pamânt189 .

307-308. ci întru curatia inimii. Familia (casatoria) trebuie sa-si propuna ca scopuri prioritare înmultirea neamului omenesc (nasterea. p. 296."190 . Prof. cât si în cele spirituale. Familia trebuie sa se caracterizeze prin urmatoarele însusiri fiintiale: unitatea. 1 9 2 Ibide 193 m Ibide . iubiti pe femeile voastre si nu fiti amarnici fata de ele. 1depline 9 1 Teologia Morala. Parintilor. p. nu-i întarâtati pe copiii vostri. întru toate ascultati-i pe stapânii vostri cei dupa trup. vol. caci aceasta este bineplacut Domnului. cu gândul de a placea oamenilor.neîntrerupta lor singuratate în doi. pentru traiul zilnic.. numai un al treilea subiect poate fi si el partener de comuniune si nu sta pasiv în fata lor. 18-22). Pr.. dar si educarea copiilor) si ajutorul reciproc între membrii ei. m 190 . Copiilor. astfel. fiti supuse barbatilor vostri.. scrie la un moment dat: "Femeilor. nu cu slujire doar de ochii lumii. în vederea mântuirii dintre care nominalizam 193 192 . asa cum se cuvine întru Domnul.Române. 1978. întru toate ascultati-i pe parintii vostri. vol. II. 2. Robilor. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Ortodoxa Bucuresti. Bucuresti. Editura Institutului Biblic si Ortodoxa de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. sub inspiratie divina." (Coloseni.. atât în cele materiale. ca aceste însusiri fiintiale sunt tot o reflectare a însusirilor si atributelor divine ale persoanelor Sfintei Treimi. fara nici o greutate. ca obiectul . Dr. În acest sens vor fi urmarite anumite aspecte : copiii trebuie ajutati sa scape de anarhia instinctelor oarbe si a tendintelor spontane ( necontrolate. Treimea conditie a deplinului lor caracter personal si a comuniunii . sfintenia si egalitatea dintre sot i191 . temându-va de Domnul. Teologia Dogmatica. care. n. 3. Observam. 3. p. & Persoanelor. 1.) ca sa devina capabili a se conduce singuri. trainicia. Barbatilor. Optimizarea relatiilor dintre membrii familiei se poate realiza luând aminte la sfaturile Sfântului Apostol Pavel. 289. 1980. n. Dumitru STANILOAE. ca sa nu se deznadajduiasca.

n. trebuie sa se bucure. bineînteles). Iata. 194 Astfel.copilul trebuie deprins cu munca. lect. si toate acestea ( materiale. Sa gândeasca. trebuie ajutat sa-si aleaga o profesie corespunzatoare vocatiei si aptitudinilor lui. cele ale Duhului. pentru a deveni tot mai buni. fiind rodul conlucrarii dintre ei si Dumnezeu. . în În familie. p. dar dorinta Duhului este viata si pace" (Romani. sa se smulga treptat din tirania egoismului instinctual. 8. deodata. pentru a se devota binelui obstesc. Ca o prima remarca de sinteza. rabdarea.trebuie stimulati. RADUCA Vasile . De aceea. cit. care. potrivit cuvintelor Mântuitorului: "Cautati mai întâi împaratia lui Dumnezeu si dreptatea Lui. în aceasta privinta. op. Recomandam în acest sens cuvântul "Pentru ce fel de clironomii ( bogatii ) trebuie sa lasam copiilor nostri". Sfântul Ioan Gura de Aur s-a remarcat si în acest capitol de pedagogie crestina într-un mod cu totul deosebit.) se vor adauga voua" (Matei 6. una dintre concluziile rostite de Sfântul Parinte spre finalul cuvântarii: "În 194 Anumite formulari si îndemnuri apud pr. Caci dorinta carnii este moarte. întotdeauna trebuie sa se dea întâietate valorilor religioase raport cu cele de ordin material. mostenirea cea mai pretioasa pe care o putem lasa copiilor nostri consta nu în cele materiale (a caror importanta nu trebuie negata total. bunaoara. Copiii trebuie învatati sa se poarte ca oameni duhovnicesti. la aspectele mentionate anterior adaugam urmatoarele • : . cuvintele Sfântului Apostol Pavel: "Cei ce sunt dupa trup. sa vorbeasca si sa se manifeste duhovniceste. nu materialnici. în contrast cu timpul considerabil trecut de la rostirea lui. . 5-6).. În acest scop. cugeta cele ale trupului. de o ereditate sanatoasa. n. ci în cele de ordin spiritual. iar cei ce sunt dupa Duh. 33).. dr. apare ca extrem de actual. Cât de actuale sunt. nu fortat spre una în care sa nu se poata împlini. 67-73. unita cu o educatie pe masura . uitarea de sine. totodata. parintii trebuie sa constientizeze faptul ca fiecare copil.

MALINGREY. Parintii trebuie sa mentina un permanent echilibru între masurile restrictive si acordarea libertatilor. 136. 188. Chiar decât împaratia si purtarea de coroana. aceasta este bogatia cea nespusa si necheltuita.. 1995. • Sa-i formam pe copii pentru o ascultare libera si plina de convingere . nu orice fel de "adevar". Cuvântul . cu scopul de a le stimula copiilor un bun autocontrol asupra libertatii. afectiune si adevar pot da rezultate optime. p. Pentru o 44 (Pentru mai I) larga perspectiva a gândirii hrisostomice cu privire la educatia crestina a copiilor.Sibiu. Iar de se vor vedea pe dânsii ca sunt lipsiti de mângâierea cea de acolo. Cuvânt pentru ce fel de clironomii trebuie sa lasam copiilor . IOAN GURA DE AUR. 428-429. fara a se intra în conflict cu normele relative. Deci sa nu cautam aceasta: cum sa lasam bogati pe copii. lasa lor bogatie.. ca sa le lasi fapta buna. date de acelasi Sfânt Parinte. p.. 2000. daca este vândut de trândavirea si nebagarea de seama?. recomandam a II) se si cuvântarea intitulata în manuscrise "Despre slava desarta si cum se cuvine sa-si educe citi parintii tradus recent în limba româna de catre Ioan ICA-jr. a se vedea în acelasi volum. în vol. Sur la vaine gloire et l'éducation des în Sources . M. la Editura "Deisis" . în sensul vietuirii în adevar. Evident. 96-196. 46 de potrivite pentru educatia copiilor. Sfaturi deosebit nostri grâu. Deci nu le Ca aceasta cu adevarat este cea mai mare avutie. de nimic alt nu vor purta grija. "Adevarul va va face liberi!". p.. ca cei ce pot sa acopere rautatea naravurilor cu multimea banilor.. 1972. 32).. Ca de vor avea nadejdile lor la bogatie. vol. 421-425. p. de voiesti sa lasi bogatie multa copiilor tai. cuvântarile cresterea copiilor . enfants. Ca nimic nu este întocmai ca fapta buna. Ca la ce-i poate folosi coroana si porfira. Putul si împartire de Editura "Buna Vestire". p. toate vor face ca prin fapta buna sa afle saraciei multa mângâiere. 410-420 si 45 ( Pentru cresterea copiilor . inevitabile în viata de zi cu zi.. iubire si dreptate. învatându-i sa respecte valorile esentiale. ." 195 . 105copiii". una dintre grijile de capetenie ale parintilor este sa-i asocieze pe copii la viata si rugaciunea Bisericii. Caci numai relatiile bazate pe sinceritate. ci 195 Sf. lasa-le lor purtarea de grija a lui Dumnezeu.. dupa A. Bacau. a spus Mântuitorul Iisus Hristos (Ioan 8.. ci cum sa-i lasam îmbunatatiti. Asadar. Chrétiennes Paris.consecinta. care în toate zilele mai multa face avutia. nimic nu este mai tare decât aceasta. întrucât numai adevarul confera libertatea autentica.

1996. constituie.Educatia religioasa. pr. Idem. CRESTINA AZ (elab. Editura "Trinitas". CALUGAR. însa. Si chiar multi dintre intelectuali nu dau importanta cuvenita lecturii în aceasta privinta si nici metodelor psihopedagogice. p. FECIORU. precum tot El a spus-o despre Sine Însusi: "Eu sunt Calea. 1999. Vasile.tin. CHIRIL al partea I. Parinti si scriitori ). a pentru Seminariile Teologice. sunt metodele gresite utilizate în educatie. Sf. 4 Alexandrinul. continut si forme de. în general. FAMILIA teoretice religioasa. Comunicarea dintre parinti si copii. Ioan Gura de. cunoasterea învataturii crestine în acest subiect. Idem. Ideile pedagogice ale Sf. Sfaturi pentru o educatiesi ortodoxa a Maica. trad. Iasi. Catehetic . . nr.. De aceea. atât de important în plan familial ( altfel ) spre a informa si a si national. CLEMENT Pedagogul. preoti. atât de generoasa în acest subiect 1 96 196 . "Polirom".a. sa si e Idem. pr. bisericesti 1943. Iasi. Pedagogie . pr. ). BANCILA Initierea religioasa a . Desigur. 1937. 6). 1996. Pedagogia Crestina . facem si cu acest prilej îndemnul ca toti cei ce si-au asumat uriasa raspundere a educatiei crestine (parinti. 1935. Aur Idem. D. Duhu Mihail. FECIORU. Bucuresti. BULACU. 5. Axiologi . trad. Ortodoxa Bucuresti. trebuie sa se informeze temeinic si-n acest domeniu. Revelatia I 1995. va fi de mare folos. pr. continutul si calitatea ei. cum sunt tratatele de pedagogie si cartile cu preocupari pedagogice. Bucuresti. în " Ortodoxia". Bucuresti. 3-4 / 1993. Ceea ce se poate reprosa uneori multor parinti. pr. partea a II .). Astfel. în general. a De aceea. a manual ortodoxiei manual Nicolae. pr. deodata cu cercetarea altor izvoare. una din "cheile" reusitei educatii crestine.6/1964. Educatia Repere realizare si metodice. 1978. mai rar vor avea timp pentru "lecturi pedagogice". potrivit Scripturii si Sfintilor Parinti. CUCOS C . FECIORU. Dumitru. 1982 (vol. pr.T. Dragostea parinteasca si buna intentie.. 1995. l Sf i Grigorie Constantin. de altfel. mai ales cei de la tara. profesori s. de Nazianz despre familia S. Colectia Catehezel . cu referiri speciale la educatia repere în familie: Sf. pe lânga lucrarile citate anterior. sa consulte macar o parte din bibliografia pedagogica. Preotul si profesorul de religie. educati . Bucuresti. Bucuresti. Bucuresti. nu lipsesc decât în cazul anumitor parinti inconstienti si denaturati. 350-366. Dumitru. în general. Bucuresti. 1976. însa. CORNITESCU. 1945 Izvoarele Ierusalimului. (în special copilului a Sarbatori cap. D. Catehetic . Bucuresti. a . 1996 (ed. a.numai acela care izvoraste din Adevarul Suprem. Mântuitorul si Evanghelia Sa. oamenii simpli. " Pedagogia sarbatorii "). MAGDALENA. (Colectiapentru Institutele Teologice. de form la rândul sau pe cei încredintati spre educatie. e Bucuresti. de un colectiv de profesori de la Facultatea de Teologie din Iasi). Anastasi ). PETRESCU. Adevarul si Viata" (Ioan 14. mai nominalizam aici câteva dintre cele mai importante bibliografice privitoare la educatia religioasa a copiilor. Edit.

200 "ingredientul esential al comunicarii în familie este sa asculti cu adevarat. 60-140 d. în toate paginile cartii. Bucuresti. cca. ca premisa sine qua non pentru obtinerea rezultatelor dorite 199 . titlu ce se regaseste. Orandum est ut sit mens sana in corpore sano 197 ). de Irina-Margareta NISTOR. în limbaj ortodox. deprimarea etc. .. care. 145). 15 ani în urma. drogurile. Bistrita (Oltenia ). pe atât de actuala (ne amintim. . sa creasca si sa educe crestineste copiii. 2000. Raising positive kids in a negative trad. ferm logica ceva 2e 0 Ibide 0 excelente .. 148). Veniamin. 1976. într-un trup sanatos . Atentie la (p. În acelasi context al eforturilor de optimizare a educatiei copiilor în familie. s-a facut remarcat cu o carte tradusa recent si în limba româna. Bucuresti. 144). 9 8 ZIG ZIGLAR.Recomandam 99 în special Vorbitul la (p. Tonul raspicat poate crea timp ton cu grija. în principiul potrivit caruia copiii trebuie deprinsi sa gândeasca pozitiv indiferent de conditiile de viata. Hr. dar problem (p. iar la noi în tara acestea sunt cauzate în mare masura si de conditiile tot mai scazute ale nivelului de trai. Ierom. trad. amintim stradaniile pedagogului american Zig Ziglar. dau o imagine negativa lumii în care traim. medicina ). Initieri . pe care o apreciem deosebit de instructiva.. Fiecare "nu" trebuie sa aiba o (p. Aceasta dintr-un motiv foarte simplu. p. 356." Remarcam. deviza pe cât de veche. Altfel spus. Proverbe si cugetari . "Curtea Veche". azi. Nu deprimarea. 1253. creste copii buni într-o lume negativa 198 Putem . mai întâi. nadejdea sa fie stapâna pe toate gândurile lor. deruta profesionala.Capcanele caderii copiilor si tinerilor s-au înmultit într-un mod alarmant. cultivându-le un suflet sanatos. Bucuresti. 139). MICLE. 147). chiar în aceste conditii. Ioan Gura de Aur "Despre educatia Editura "Deisis". m . anxietatea etc. Grison1994. apoi. dar fundamental: nadejdea copiilor de cu traducerea româneasca a cuvântului Sf. copiilor". alcoolismul. 149. . JUVENALIS (Decimus Iunius). desigur de celebra expresie a lui Juvenalis. 146). . angoasa. prostitutia. 2000. 11994. : J'eleve mon. Apud latine Editie îngrijita de Vasile DIACONU si Maria MARINESCU-HIMU. de Doina Brindu. Familia poate. însa. 246 world Editura 1p. Spuneti "nu" paragrafele: (p. nesiguranta vietii de mâine. mai ales cu privire la comunicarea dintre parinti si copii. titlul foarte bine ales. Saracia. Sibiu. Un "Te rog" da rezultate (p. premiata de Academia franceza de copilul original enfant Paris. cu aprox. Potrivit autorului. Laurence (colab. cu Agnes ) Cum catehetice îmi cresc (în 1993. 9 7 Satirae 10. PERNOUD. p. Mt.

Iata câteva dintre cuvintele de "ordin" ale autorului. Daca un copil a vorbit cu celalalt parinte si este în joc siguranta sau reputatia copilului. adica refuzul. îi puteti raspunde: "O sa discutam si îti spunem noi". deprimarea (deznadejdea) de la satana! Însa. însa. Ziglar insista si asupra masurilor contraindicate în pedagogia familiala: duritatea. p."pozitivul" absolut în viata.adevarata autoritate în formarea copiilor buni. iubirea .cheia maretiei copilului bun. rezultatele sunt tot nenorocite. fara explicatii logice ne-a atras atentia. prima întrebare ar trebui sa fie: "Dar ai întrebat pe mama (sau pe tata)?" Daca raspunsul este nu si aveti cea mai mica banuiala ca celalalt ar putea avea o alta parere. ceea ce refuzul de a îndeplini dorintele copiilor. 135. Zig Ziglar propune ferm: "Singura cale de a forma copii buni este sa devenim mai întâi parinti buni. cartea lui Zig Ziglar pledeaza pentru buna-întelegere în familie: între soti. de fapt. pentru a creste copii buni. Indiferent daca cel de-al doilea parinte cunostea sau nu reactia partenerului sau. ambii parinti trebuie sa se implice categoric în hotarârea ce se va lua" 202 . iertarea . 9.. între frati etc. m Ibide ." 201 . rezultatele sunt dezastruoase. p.. în tot atâtea principii pedagogice: formarea copilului este un efort de echipa. Când un copil îsi abordeaza parintele si cere voie sa faca un anumit lucru. iar celalalt accepta. în mod deosebit la acest capitol este ceea ce autorul numeste "modelul dezastrului": "Când un copil merge la unul dintre parinti sa-i ceara ceva si este refuzat. între parinti si copii. O data cu prezentarea avantajelor acestor principii.. disciplina .. Ibide . Rezumativ. care se constituie. perseverenta pozitiva formeaza copii buni. pentru reusita educatiei copilului.. m 201 202 .. etc.este de la Dumnezeu. tonul raspicat. Dar.

dar si parintii sa auda cu adevarat ceea ce spun si doresc copiii! ). pentru fiecare treapta a cresterii copilului. Desigur. de la caz la caz). pe masura vârstei s a întelegerii. ca reflectare a iubirii intra-trinitare dumnezeiesti. în functie de compatibilitatea sau incompatibilitatea pe care o simte copilul cu un duhovnic sau altul. pe care copiii uneori nu le spun nici la spovedanie.acordarea prioritatii pentru valorile spirituale. . Parintii care nu merg niciodata pe la scoala (sau merg foarte rar) nu se pot astepta la rezultate bune. iar parintii pot fi avertizati de catre duhovnic asupra acelor aspecte care trebuie neaparat avute în vedere.vietuirea în iubire. nu se va intra niciodata în "secretele spovedaniei". cu profesorii din gimnaziu si liceu. inevitabil. dar se poate realiza un serviciu pretios. * Din cele parcurse pâna aici se desprind de la sine câteva dintre conditiile de baza ale educatiei crestine optime ale copiilor în familie: . potrivit poruncii dumnezeiesti.• Parintii sa colaboreze armonios cu alti educatori: preoti. se vor rasfrânge negativ. parintii vor comunica tot timpul cu educatoarea de la gradinita. iar cele rele care vor veni cu siguranta. tinând legatura cu duhovnicul copiilor nostri (care poate fi si duhovnicul nostru. de ambele parti: duhovnicul poate fi prevenit asupra unor abateri grave. profesori. Astfel. cu învatatoarea de la scoala primara. Atentie speciala trebuie sa acordam legaturii noastre cu duhovnicul copilului . diriginti etc. discutând apoi cu ei. . între care în mod aparte cu dirigintele. pe care este bine sa-l aleaga mai întâi parintii pentru copiii de la 7 ani în sus. daca îl pastreaza sau îl schimba. în viata de familie. sa fie o buna comunicare între parinti si copii ( o ascultare de ambele parti: copiii sa asculte de parinti.

ele ne-au împreunat mânutele în fata icoanelor. ele ne-au învatat sa ne închinam si tot ele ne-au dus la biserica la slujbe si mai ales pentru a ne spovedi si împartasi cu Sfintele Taine. sunt nevoiti sa plece de acasa. asadar. Toti. student de-al nostru: "La finalul unei ore de religie. Evident. ca mamele noastre ne-au învatat primele rugaciuni. pentru mame prioritatea nr. rolul special al mamelor nu exclude în nici un fel raspunderea comuna pe care o au tatii. cât de important este mediul familial pentru formarea deprinderilor religioase. rolul de capetenie al mamelor. Doamne fereste!) neglijeaza aceasta raspundere sau misiune." 203 . i- am întrebat pe copii ce ar dori sa le povestesc din Biblie. ne amintim.. sunt mai vinovati decât chiar ucigasii de oameni. 1 este sa îngrijeasca de casa. Teologie Pastorala. O fetita mi-a propus sa le vorbesc despre Iov si cei trei prieteni ai lui. dupa cum avertizeaza Marturie consemnata într-un test la Catehetica de catre studentul nostru Doru C-tin MOGOS. am observat ca asculta cu multa atentie si ca îi place foarte mult ora de religie. pentru ca trebuie sa se ocupe în mod prioritar de agoniseli materiale. astfel... Iar daca vreunul dintre ei (sau amândoi. 30 aprilie 2001. favorizeaza direct proportional reusita orei de religie în scoala. Legat de aceasta ultima precizare. care. si am întrebat-o de unde stie. Retinem. întrucât în ultimul paragraf vom vorbi despre importanta scolii în educatia religioasa. anul III. iar în casa cea mai pretioasa comoara sunt copiii. în paralel. despre care nici cei dintr-a V-a nu auzisera toti. la clasa I.. M-am mirat foarte tare ca fetita stia despre Iov. evocam aici marturia impresionanta a unui profesor de religie. prin structura si vocatia lor materna. 203 . în cele mai multe cazuri. educatori ai copiilor. totodata. Iata.o conlucrare pedagogica permanenta cu ceilalti factori educationali.. fara exceptie cred.... Mama si tata numai împreuna sunt numiti parinti. Urmarind-o pe fetita respectiva si la celelalte ore. sunt mai implicate afectiv în procesul educational crestin: în timp ce barbatii. care. Mi-a raspuns ca in fiecare seara mama ei îi citeste câte o "poveste" din Biblie si cu o seara înainte tocmai îi citise despre Iov si prietenii sai.

ca niste parinti ca acestia sunt mai rai decât ucigasii de copii. P. dr. se transmite fatului prin intermediul mamei. nevoie atât de hrana. Iar educatia. p. având. Sa nu ni se para exagerata afirmatia.si sa nu socoteasca cineva ca ceea ce se graieste este de mânie .. chiar cu aceasta marja de aproximatie 36 de ore "eroare". Potrivit informatiei parintelui BRECK ( Darul sacru al . Pentru ca aceia despart trupul de suflet. frecventeaza barurile. Deoarece nu este asa de cumplit lucru a ascuti sabia si a într-arma dreapta si a o înfige în gâtul copilului. 329). precum a pierde si a prapadi un suflet. Iar de aceasta se putea si sa scape daca neluarea aminte a parintilor nu o ar fi adus pe ea asupra. Oricum. la acest punct problemele necesita o anume nuantare. cum am fi tentati sa credem la o prima reflectie.si decât însisi ucigasii de copii zic ca sunt mai rai. 416. Sf. vietuieste într-o atmosfera crestineasca etc. Ca nu mai este de-aici dupa ea urmatoare mântuire. Lânga acestea. Bacau. în vol. ci din clipa conceperii 205 . necesita pentru finalizare". afirmatia noastra ca educatia copilului (fatului) trebuie sa înceapa în clipa conceperii si ramâne. credem. vom realiza ca nu din clipa nasterii.atât de categoric Sfântul Ioan Gura de Aur: " Pe acesti parinti . o zi si jumatate. Irineu Pop Bistriteanu. îsi face rugaciunile acasa. "204 . p. IOAN GURA DE AUR. nu fara întristare. pentru moartea trupului venind învierea. Editura copiilor grâu "Buna Vestire". cât si de educatie. iar pierzarea sufletului nimic nu o va mai putea mângâia. Si moartea aceea nevoie este sa o primeasca negresit de la fire. socotim util sa raspundem la întrebarea: "Când începe educatia religioasa a copilului?" Analizând temeinic lucrurile. Cuvânt pentru cresterea . 2 0 5 Desigur. Putul si împartire de . Asadar. trad. totodata. Cluj Napoca 2001.. Pentru aceasta zicem. valabila. în cu totul altul cel al carui purtatoare nu vrea sa stie de cele sfinte. Într-un fel se va dezvolta pruncul în pântecele mamei care merge la biserica. degraba va putea sa o stinga. S. Acela este momentul când prinde viata o noua fiinta umana. Înainte de a încheia acest paragraf. adica unirea nucleului spermatozoidului cu nucleul ovulului. îl arunca în focul gheenei. John vietii "stiinta embriologiei a aratat ca fertilizarea. fumeaza.. iar acestia si sufletul si trupul. 1995. ci nevoie este sa se munceasca sufletul fara de moarte. 204 . având în sâmbure toate caracteristicile psiho-fizice. sub toate formele (inclusiv cea religioasa). ducându-l.

în stradania de a da o educatie crestina copiilor. Caci daca celelalte institutii ale unui neam sunt supuse deseori efemeritatii. Acest mileniu.asculta muzica desantata (ori "heavy-metal" etc. pentru ca vesnic este întemeietorul ei. Curs. . Fiind întemeiata pe "piatra credintei". RADUCA.. sau face altceva si mai rau. Ea a tinut loc si de scoala si de cancelarie domneasca..). V. cu timp si fara timp . Raduca.. Episcopii si preotii au fost conducatori spirituali la vedere si. ca institutie divino-umana.. o data cu mama. . a fost luminat doar de harul credintei drept-maritoare. Cu alte cuvinte. Biserica se caracterizeaza prin viabilitate vesnica. . atunci ca si astazi. mai veche decât chiar cea a statului. tainic. În concluzie . datorita caracterului lor vremelnic si trecator. Însusi 206 Pr. dr. care-si facusera drum pe la noi în acel mileniu vaduvit de o conducere statala unitara. Astfel. maltratarilor unui tata denaturat. cum foarte bine remarca parintele profesor V..206 . Educatia crestina a copilului nu poate fi nici macar imaginata fara slujirea Bisericii. institutie fundamentala a societatii. îndrumatori si sfatuitori politici. copilul va aprecia si va sti sa faca distinctie ci si despre ceea ce tind a fi. c. datorita acestei obscuritati pe plan politic. 1330). numit "întunecat". La noi. meritul de a fi salvat fiinta neamului de la pierire. într-un fel fatul al carui mama este ocrotita de un tata credincios. de Sfânta Biserica. 73. în altfel cel supus. lect. dupa retragerea aureliana (271-275) pâna la întemeierea cnezatelor si voevodatelor (secolul al XIVlea) si pâna la unificarea lor (Basarab I. cel putin. singura institutie existenta neîntrerupt a fost Biserica . parintii dau marturie nu numai pentru ceea ce sunt în realitate. În acelasi context. pentru parinti esential este nu atât sa instruiasca ci sa încerce a fi crestini autentici. Iisus Hristos. BISERICA. daruit cu generozitate. p. Ei îi revine. în fata atâtor navalitori. între nedesavârsirea unui om sincer si nedesavârsirea nemarturisita a fariseului . aproape în exclusivitate.cu voie si fara de voie.

aflati cu sau fara voia lor în solda satanei. apte sa contribuie. Bucuresti. timorati. moral si material. într-un procent covârsitor. Arhidiecezana Cluj-Napoca. Caci. încât. 6. terorizati (ei si familiile lor). într-adevar. poate si din greseala unor slujitori mai fricosi. 1995 Biseric pilda. slujitori si cârmuitori vrednici. gratii si a întemnitata. dar ea n-a putut fi nici macar marginalizata. 2 0 8 De Unitate . dar si formarea (= educarea) de caractere crestine. credibilitatea ei înseamna pentru noi mântuire . IV. 18). cetatenii sa declare. ca nu de putine ori s-a încercat "darâmarea" ei în decursul istoriei. Desigur. Stim. 21) si tot el ne atrage atentia ca "cine nu are Biserica de mama. P. chiar cu încuviintarea unor potentati ai zilei. s-a reusit chiar întemnitarea unui însemnat numar al marturisitorilor ei 207 . Este adevarat ca au fost darâmate unele lacasuri sfinte. Si. santajati. de-a lungul veacurilor. vorba parintelui Ilie Cleopa. (Matei 16. dar si educarea lor pentru o vietuire pamânteasca virtuoasa. Ecclesiae 207 . ca în aceasta învalmaseala a tranzitiei noastre "originale" si interminabile... în pofida tuturor încercarilor. nici chiar de "portile iadului".. S-a încercat mai ales pe vremea comunismului de prea-trista amintire. de Marturisitori de dupa. L. Biserica este mama noastra A se vedea. România 1944-1989. Nu e putin lucru. ca singura Biserica este vrednica de încrederea lor. "în slujba Bisericii trebuie si pe satana sa-l pui la lucru!" Asa au procedat. Asadar. s-a poruncit încarcerarea ei într-un "ghetou" izolat. când spunem "mântuire". editat de Institutul National pentru studiul totalitarismului. 502. dar în aceeasi vreme se ridicau altele. MIGNE. la propasirea neamului. dar cu unele momente de omenie în atitudinile lor. 1998. a spus atât de inspirat Sfântul Ciprian (Epistola 73. necum distrusa. întelegem deodata pregatirea sufletelor pentru viata vesnica.Mântuitorul ne încredinteaza ca ea nu poate fi darâmata de nimeni. Edit. Iar mântuirea nu se realizeaza decât în Biserica! Extra ecclesia nulla salus . de altfel. Biserica noastra se prezinta astazi drept cea mai credibila institutie în rândurile poporului . amenintati în fel si chip etc. si la propriu si la figurat. cu frica de Dumnezeu. nu poate avea pe Dumnezeu de tata!" 208 .

la fel ca în paragraful precedent: Caci mamele crestine. credinciosul îsi sfinteste viata. în acelasi timp. predici si cateheze .. întrucât doctrina. a a pacii si a bunei întelegeridragostei. deplin constiincioase. Practic cultul divin este cel mai apropiat mijloc de educatie religioasa . cununiile puse pe capul mirilor în biserica. sale. vom spune. astfel. nr. prof. între . Asa se exprima un mare liturgist pe care l-a avut Biserica noastra. în oameni 209 . 633. parintele profesor de vrednica pomenire. dr. 9-10. ortodoxie înseamna. grija pentru împlinirea soroacelor traditionale de pomenire a mortilor. tot prin cultul divin. bogati si saraci. buni si rai. o data cu slujbele sfinte. vor participa cât mai des cu putinta la sfintele Pr.. din clipa în care stiu ca au zamislit pruncul în pântece. "Cultul" devine. atât de importante în luminarea mintii credinciosului. se rostesc si cuvinte de învatatura. Ene Braniste." Dupa care precizeaza prevenitor: "Luati crestinului ortodox pe acestea si i-ati luat totul!" Încercând sa raspundem acum la întrebarea 209 . deodata cu cea harismatica. cel mai adesea. sfatuindu-se mereu cu duhovnicul asupra unui program de rugaciune particular. În plan educational-crestin . sfintitoare. Cultul însusi are o functie didactica. agheasma sfintita la Boboteaza. "Studii teologice". morala. vor apela cu tot mai multa solicitudine la ocrotirea Bisericii: se vor spovedi si împartasi periodic. "când începe educatia copilului înainte de a se naste! în Biserica?" . p.dintre toate. îngenuncherea cucernica sub epitrahilul duhovnicului pentru spovedanie. Cultul ortodox ca mijloc de propovaduire a dreptei credinte. morala si disciplina (buna rânduiala) sunt "predate" crestinului de rând. dar îsi lumineaza si credinta. Ene BRANISTE. în cadrul caruia. Anul V (1953).cea buna. prin mijloacele ei tezaurizate: doctrina. “pastele” primit cu frica si cutremur la marea sarbatoare a Învierii. c. practic. Biserica este factor esential. fericiti si nefericiti. ... a tuturor: copii si batrâni. Dupa opinia p. Participând la slujbe. disciplina canonica si cultul. "Botezul pruncilor în apa sfintita din cristelnita. sau în fata icoanelor pentru ruga. un cuvânt sinonim pentru "ortodoxie".

este prea bine cunoscut pentru a mai fi nevoie a se insista cu precizari speciale. câteva caracteristici. ca institutie. Vorbind despre scoala. 210 . Ceea ce credem ca trebuie avut mai mult în vedere. 1. Aceasta asistenta duhovniceasca înseamna. se desfasoara în mod firesc etapele integrarii si cresterii pruncului în Biserica. sunt anumite mijloace practice. Biserica Adevarului" . si educatie crestina . se cunoaste. cuprinde ansamblul mijloacelor materiale si spirituale cu ajutorul carora se desfasoara procesul educational. Biserica are câteva rânduieli pentru mame si nounascuti. cateheze etc. dr. p. Despre acestea. Scoala. numite "de initiere". cu rezultatele lui benefice. biblioteca parohiala etc. Educatia va continua. d. bineînteles. carora se asociaza. prin cele trei Taine. de fapt. lect. însa. predici. De acum. notate în testul pe aceasta tema în ziua de 30 aprilie 2001. ca factor esential în educatia religioasa. vom vorbi mai pe larg într-o prelegere separata 210 . profesorul de religie si elevul . avem în vedere trei realitati: scoala ca institutie.slujbe etc. în cele ce urmeaza. Despre fiecare vom creiona. Acest program liturgic educational. Ea poate fi de stat (publica) si Vezi si Pr. pentru a fi întru-totul pregatite pentru cel mai mare eveniment care se poate petrece în plan uman: aducerea pe lume a unui nou prunc! Dupa nastere. cum ar fi: cateheza. înainte de a se interna în spital pentru nastere. SCOALA. Vasile Mijloace GORDON. 2238. Facem cu bucurie si apreciere mentiunea ca la acest paragraf vom utiliza unele amanunte propuse de catre o parte a studentilor anului al III-lea de la Sectia de Teologie Pastorala a Facultatii noastre. celelalte slujbe si rugaciuni. totusi. dialogul pe teme religioase. constatari si propuneri. Împartasania. 2000). de mare frumusete si adânca semnificatie liturgica. publicatiile crestine. Botezul. atât pentru mama cât si pentru prunc. se vor spovedi din nou si se vor împartasi. Cu deosebire. practice de catehizare în în "Glasul .Buzau / iulie-sept. apoi. prin tot ceea ce ofera spatiul eclezial: slujbe. Mirungerea.

care vin la scoala sa învete.). în care spiritul academic sa nu elimine caldura prieteniei si a bunei convietuiri. materii de învatamânt bine structurate si în deplina armonie cu profilul scolii. cit. sa ne amintim ca la romanii din antichitate scoala purta si numele de ludi( joc. care presupune o dubla obligatie: una din partea statului (aceea de a asigura la nivel optim cadrul juridic. ci al stimularii initiativei si interesului pentru stiinta si moralitate. Chiar si elevii mai mari pastreaza în fiinta lor Vezi. 1963. 2 1 2 BAILLY. pentru ca rezultatele scolare sa fie cele scontate. Este instructiv. material etc. 211 Paris. 34.. cât si de catre elevi. p. desigur. "Hachette". a distractiei (în întelesul pedagogic al cuvântului). O data cu acestea. a destinderii etc. În cazul nostru.. Tot în cadrul etimologic.. atât pentru profesori cât si pentru elevi. Scoala este Directiunea. nici ignorata. spre exemplu. între altele. credem. o a doua familie. alta din partea scolii (aceea de a raspunde cu rezultate concrete încrederii acordate. ceea ce ne sugereaza caracterul de tihnei sufletesti care trebuie asigurata si oferita atât de catre profesori. investitiilor financiare etc. Dictionnaire grec. sa observam ca termenul "scoala". o atmosfera primitoare. vorbim despre scoala ca institutie publica. sali de clasa corespunzatoare. ce provine din latinescul "schola" (care la rându-i se trage din grecesul înseamna. pedagogiei. pedagogii s. toti factorii responsabili trebuie sa asigure în scoala un mediu familial sanatos.). profesorilor si elevilor trebuie sa li se asigure o baza logistica adecvata: cladiri salubre. a. A. scol» ) etimologic loc al tihna. dar care simt permanent si nevoia jocului. ragaz 211 .. nici reprimata cu brutalitate. profesorii. BARSANESCU. dirigintii. distractie ). pentru ca sunt copii. Istoriafrançais .particulara.. . sens care se asociaza si astazi mai ales copiilor din clasele primare. trebuie sa aiba în vedere tot timpul ca scoala nu este un loc al constrângerii si siluirii. În general vorbind. iar copilaria nu poate fi "pusa în cui". manuale aduse la zi.. Apud St. profesorul având numele de ludi magister (cel care-i învata pe copii anumite jocuri )212 . programa analitica alcatuita pe criterii strict pedagogice etc.

liceal si profesional includ Religia ca disciplina scolara. din anul 1991 când s-a prevazut Constitutiei art. alin. în nici o clasa. astfel ca sensul de "ludi" al scolii nu trebuie eliminat în totalitate nici în cazul lor. 9. ca sunt "copii care au îmbatrânit. O alta chestiune de principiu. Legat de acest aspect întâlnim un fenomen care afecteaza grav eficienta procesului de învatamânt: scolile si clasele "bune" sunt supra-aglomerate.04. gimnazial. asociata. În consecinta. potrivit careia unele scoli sunt considerate "bune".04. A se si “Protocolul Ministerului Învatamântului nr. din care se pot observa usor anumite lacune care se 1 cer grabnic a fi eliminate. potrivit unui dicton sugestiv. din punct de vedere legislativ. se leaga de atitudinea discriminatorie. La acest punct atragem atentia ca nu scolile în sine sunt bune sau rele. cu educatia fizica si desenul (cu toate ca aceste discipline îsi au însemnatatea lor incontestabila!) 214 . întâlnita pe alocuri. pentru modificarea si completarea Legii înv. parte a trunchiului (1): învatamântului comun. Culte.. 84/1995: art. 2" 4 Notam aici situatia actuala d. În scolile de fiecarui stat. pentru a nu mai fi considerata materie secundara. Cu privire speciala asupra orei de religie . când prin Legea nr. oricât de "buna" ar fi cotata. profesionale 1996. cu acordul parintilor si al tutorelui legal instituit. pe lânga cele mai sus-mentionate. art. mai ales în mediul urban: cele "bune" se gasesc în spatiul central. învatamântul religios este organizat si garantat prin ”. de Stat doar a pentru nr. 213 . ci interesul si constiinciozitatea profesorilor si a elevilor. plasarea ei în orar sa nu mai fie Pâna si despre oamenii maturi se poate spune.. s-a stipulat obligativitatea religiei asteptam pâna 84 pentru clasele I-IV. în în se precizeaza: Statul asigura libertatea învatamântului religios. 8159 din 11. altele "rele". Astfel. 9 "Planurile-cadru ale primar. încheiat cu Secretariatul vedea 9715/10. dar pentru gimnaziu optionalasi pentru licee si scoli facultativ . din 24 iulie. cele "slabe" fara numarul normal de elevi. În completare. 32. cele "rele" în cartierele marginase. potrivit cerintelor specifice României care cult. alin. a trebuit sa “ lege în anul 1995. deodata cu a parintilor. În acelasi timp. nu lasata la discretia unor factori care nu constientizeaza înca importanta ei. legislativ. socotim prioritar a se urmari urmatoarele: • asigurarea unui statut corespunzator. între altele. v. de cele mai multe ori pe criterii de plasament "geografic". 6. "Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. trebuie avuta în vedere obligativitatea legala de a nu se depasi numarul regulamentar de elevi. p. 36/1997.1996.semnele copilariei 213 . 7. (2): confesiunea". întru-totul valabile si în cazul ei. desigur. alege pentru studiu religia si Elevul.

inclusiv în cel al continutului educational. În acest caz. va duce. sau când unii elevi sunt tentati sa plece acasa). programa cu un caracter stabil si cu o taxonomie echilibrata. televizor si aparat video. cu privire la continutul învatamântului: este inadmisibil. "Monitorul Oficial al României". pe calendarul liturgic. Duplicitatea conceptelor.arbitrara (la finele orelor. la 11 ani de la caderea comunismului. istorie etc. din motive obiective. incontestabil. elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. 370/3. nr. disciplina" 1999.. ci într-un spatiu temporal psihologic adecvat. Partea I. duce la rezultate pedagogice dezastruoase: mintea copilului. ca în timp ce profesorul de religie preda despre creationism. filozofie. când oboseala este maxima. bazat pe un curriculum concordant cu adevarul stiintific. unii profesori de biologie. cu o mica biblioteca teologica. pentru vizionarea unor "La solicitarea scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit. asa cum bine se procedeaza în cazul altor discipline (biologie. În mod similar se procedeaza pentru elevul caruia. situatia scolara se încheie fara aceasta disciplina. incapabila sa-si contureze un discernamânt sanatos. potrivit Sfintei Scripturi. nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor si la aceasta . în toate privintele. • realizarea unei concordante între materii. Ideal ar fi ca în scoli sa fie amenajat un cabinet de religie. pe cât posibil. credem. O sugestie benefica este.). icoane. • alcatuirea unei programe analitice în concordanta cu posibilitatile reale de predare-învatare. . devine confuza.VIII. sa mai vorbeasca. care mai dainuie înca din pacate în unele scoli. Armonizarea relatiilor între directiunea scolii. fizica. harti biblice. • asigurarea unei minime baze materiale. nepedagogic (totodata nestiintific!). ca programele sa se plieze. derutata. fizica. atât de fragila si vulnerabila. în conditiile în care mari oameni de stiinta neteologi neaga categoric tezele darvinismului. limbi straine etc. profesorii neteologi si profesorul de religie. la rezultate optime. despre "tragerea omului din maimuta" si altele asemenea.

asa se întâmpla si în cazul scolii: prestigiul sau blamul unei scoli este asociat nemijlocit cu profesorul. semnalând problemele întâmpinate si solicitând sprijinul pe care acest for îl poate oferi. în oricare domeniu). biserica.. e. PROFESORUL (EDUCATORUL 215 ). socotim necesar ca scolile sa sprijine excursiile si pelerinajele elevilor la manastiri si-n alte locuri de interes religios. . armata.) depinde într-o masura covârsitoare de constiinciozitatea slujitorilor ei. deoarece reusita misiunii unei institutii (scoala. parlament etc. un casetofon etc. protopopi).casete din domeniu. Periodic ar putea fi invitat aici preotul de la biserica cea mai apropiata pentru anumite slujbe. profesorul de religie va tine strâns legatura cu centrul eparhial. Trebuie sa recunoastem din capul locului ca. de altfel. în care elevii sa poata intra liber pentru rugaciune si reculegere. deoarece calitatile 215 . îl poate oferi ierarhul locului. * Încheiem acest paragraf cu observatia ca un sprijin cu totul aparte în acest demers al bunei desfasurari al orei de religie în scoala. Dupa cum foarte multi dintre crestini identifica adesea pe preot cu Biserica. Tot la capitolul "baza materiala". politie. sub toate aspectele mai susmentionate. ortodoxia) prin prisma profesorului. direct sau prin reprezentantii desemnati (inspectori de religie. În scolile mai mari ar putea fi amenajat chiar un paraclis.. Vom observa catre sfârsitul paragrafului de ce am specificat în paranteza acest termen. subliniem ca si reusita orei de religie depinde nemijlocit de constiinciozitatea celui care o preda Copiii vad religia (de fapt. meditatii religioase etc. De aceea. Având în vedere aceasta sansa. în ambele cazuri (ca. consilieri cu probleme de învatamânt. fapt care se observa pregnant în anumite eparhii. avem de-a face cu un mare procent de dreptate.

potrivit frumusetii caracterului profesorului autentic. mediocritatii. În paragraful de fata vom creiona câteva dintre calitatile de baza ale profesorului de religie. în familie. elevii îsi pot crea o imagine reala asupra ortodoxiei (de frumusete inefabila!). la fel ca preotului sau altor educatori. Astfel. falsitatii. Sa tinda neîncetat spre desavârsire. i se cere neaparat a fi un om cu personalitate . una strâmba.. trebuie sa evidentiem faptul ca unui profesor. însa.si defectele lui se proiecteaza fast sau nefast asupra materiei în sine. însa. Sau. ofera în completare mai mult un 216 DE -ul. sine qua no . Noica) si vor fi mereu îngaduitori cu inerentele slabiciuni omenesti. dupa expresia plastica a lui C. la rândul lor elevii pot face diferenta dintre nedesavârsirea unui om sincer si nedesavârsirea nemarturisita a fariseului . ansamblu de unei trasaturi morale sau intelectuale prin care X se remarca o persoana. sau geniu. Dictionarele se rezuma la enunturi lapidare 216 . dupa expresia deja celebra. pe de o parte. o permanenta stradanie spre a-si contura personalitatea. sau. potrivit strâmbatatii. educatorul autentic trebuie sa dovedeasca. ca nu i se pretinde nimanui sa fie un savant. având în vedere trei dimensiuni: intelectuala. un desavârsit. preluând în general definitiile din dictionare. de care depinde formarea caracterelor. asemanator relatiilor dintre parinti si copii. propune urmatoarele Personalitate: 1. Persoana care are însusiri deosebite într-un anumit domeniu de . Ceea ce este propriu persoaneexplicatii: si o distinge ca individualitate. 2. sfânt. cel mai rau. altfel spus. Înainte de n aceasta. ce este personalitatea? Încercarea de definire a personalitatii. în special. Iar elevii vor sti întotdeauna sa aprecieze aceasta tensiune spre o devenire superioara ( devenirea întru fiinta . de incapacitatea lor de a surprinde în profunzime trasaturile psiho-fizice ale fiintei umane. morala si fizica. Si întelegem. iar manualele. Pe de alta parte. . si a personalitatii profesorului . sau. Doamne fereste. predispus continuu epectazei intelectuale si duhovnicesti. falsa. activitate. lipsei de caracter al pretinsului profesor.. spre exemplu. mediocra. am zice minimale sau. în general. se loveste de relativismul cuvintelor. Asadar.

din punct de vedere intelectual. suntem total împotriva profesorilor improvizati. pentru a-si "completa" norma didactica iau si câteva ore de religie. muzica. iar una dintre notele esentiale ale personalitatii propovaduitorului crestin. totodata. care. sa aiba. inteligenta vie. Cu deosebire. El trebuie sa fie un autentic specialist în materia pe care o preda. deodata cu studierea. între altele. De aceea. dându-i aripi usoare si face sa intre în sufletul cititorilor tot ceea ce s-a putut spune vreodata 217 Omilia Coloseni. nu vom insista pe definitii. ci pe câteva dintre calitatile minime fara de care nu poate fi conceputa vorbirea despre aceasta notiune. smulge patimile înrobitoare. fie si partiala. care sa-i permita o comunicare optima cu elevii. din punct de vedere intelectual . ne face sa locuim aproape de cer. Se stie ca faima sfântului Ioan Gura de Aur consta tocmai în cunoasterea amanuntita a Sfintei Scripturi si utilizarea ei cu dexteritate în activitatea învatatoreasca. În acelasi context al calitatilor intelectuale.. De aceea. un profesor de religie trebuie sa posede o buna cultura generala. De asemenea. . ne ridica deasupra sagetilor diavolului.material descriptiv al celor trei categorii de calitati amintite. este cunoasterea Sfintei Scripturi si a scrierilor Sfintilor Parinti. curata constiinta. IX-a la P. seamana virtutea. ci un propovaduitor . si cunostinte psiho-pedagogice solide. decât o analiza a componentelor personalitatii.. elibereaza sufletul de legaturile trupului. specializati în desen. având. dar si al cartilor din domeniile ajutatoare. atentia ca “necunoasterea Sfintei Scripturi este pricina tuturor relelor“ El însusi atrage 217 . El nu este un simplu transmitator de cunostinte. profesorul de religie trebuie sa fie un cititor pasionat al literaturii teologice.. iar cu alt prilej afirma: “Cunoasterea Scripturilor întareste duhul. a operelor Sfintilor Parinti. dublata de cultura speciala teologica. 361. LXII. memorie durabila si fidela. trebuie sa fie un bun cunoscator al Sfintei Scripturi. Astfel. sport etc. imaginatie creatoare.G.

pentru cursul de .G. Pasionat cititor al Scripturii. VII. De aceea. 2 1 9 De a. 3". adresat corintenilor: “Si aceasta v-o spun fratilor: ca vremea s-a scurtat de acum. Întâi de toate. deopotriva. Face totul ca si cum gesturi.L. cu: ponderat. cu mii de fire nevazute. discernamânt si bun simt.mai bine” 218 . nominalizam : credinta puternica. Stiintifica enciclopedic . fiind la curent. încredere si. t "Cursul nr. Astfel.. profesorul de religie trebuie sa aiba constiinta ca nu preda o lectie oarecare. cu procesul de elaborare al programelor analitice. p. Sfântul Ambrozie. Fermitate care nu exclude. sobru. ar el . intelectual autentic. cumpatat ti smereniei. bunatatea si caldura sufleteasca. trebuie sa fie fermitatea . iubire netarmurita. voce. ” masurat. curat. Discreti este o manifestare superioara a Discre nu înseamna doar a stii sa pastrezi ce a se încredinteaza.." (I Cor. f. cuviincios. face n-. deplin si nestirbit al z adevarului. desigur. Din punctul de vedere al calitatilor morale . ci si a te manifesta cât mai simplu. 20. firesc. în idei. era foarte suparat ca preotii si dascalii din vremea sa neglijau citirea Scripturii: “De ce nu va dedicati timpul liber citirii Scripturii? Voi nu mai vorbiti cu Hristos? Nu-L mai vizitati. moderat. la nevoie.. desigur. 1978. C. totodata. sa-si completeze mereu biblioteca personala cu tot ceea ce-i este util în demersul sau catehetic. nu-L mai ascultati?. sugestii de îmbunatatire a lor. t secretele s. al mântuirii: crezul ortodox 221 . p. cumpatat. face ca ora de religie sa fie respectata. sobru. ci un cre . 50 A. cuviincios. îndemnul Sf. Un "cuvânt de ordine" al profesorului de religie. respectuos. smerenie. LXIII. 176. “ discret este mentionat în aceeasi familie nimic române si a de cuvinte modest. asa încât cei Pavel ce au femei sa ca si cum n-ar . 2 2 0 ministrorum.28. Vezi Dictionarul analogic si de sinonime al limbiiEdit. unita cu Omilia X. cei ce ca si cum n. Ca adjectiv. Adica sa faca ar ca si cum n-ar discre ! totul fie avea plâng bucura ar 2 2 1 Pr. officiis I. mai ales. simplu. dr. cuvios (!). natural.plânge. atitudine înteleapta si bine placuta lui Dumnezeu.. celelalte sunt inoperante. pentru a face. cei ce se ca si cum nu sbucura. Cu sine însusi. natural.. daca lipseste una.a. Bucuresti. P. este revelator. profesorul de religie se va îngriji. § 368. a. XVI. Ap.” 219 . sa fim atenti la nuantele specifice. discretie 220 . 12. masurat. dar care inspira disciplina. prof. Elemente face. GALERIU. credinta neabatuta. Metodica 218 . anume: drept. la rândul sau. chibzuit. 485. Iar ca plecat. În legatura cu fiecare trebuie. decent.P. de asemenea. Profesorul discret este cel care se fereste de orice excentrism. cu elevii. 29-30). politicos. dar sunt strâns legate între ele. cu materia pe care o preda.

forma De doctrina . fata prietenoasa. etc. atragatoare. lui 222 . fari . pe cea interioara. decât în defavoarea . la acest punct. se va stradui permanent sa pastreze echilibrul . o reflecta. de r unde provine.celelalte virtuti pomenite. a. cât si la plecare. Cine are bun simt se va prezenta întotdeauna pregatit. asprime si bunatate. de fapt. voce placuta. pomenim aici cuvintele avertisment. desigur. pentru ca o consideram o dimensiune definitorie a profesorului de religie. 2 2 4 Merita a fi retinut. Înaintea cunostintelor în sine. va fi punctual atât la sosire. atât de inspirate. 61. 2 2 3 “Sit cit eius quasi copia dicendi. vor confirma vocatia autentica si marturia lui de catehet. sonora. nu numai sa vorbeasca. gestica. experienta: în favoarea elevului. Este de prisos sa insistam ca profesorul de religie reprezinta Biserica nu numai prin cultura teologica si viata morala. va fi apropiat de elevi. asadar. sfatul christiana unui profesor cu la notare mai bine sa gresesti vivendi!”. Caci profesorul de vocatie este. ci în numele lui Hristos . prin viata lui morala profesorul de religie depune marturie buna despre învatatura pe care o preda.atât de greu de aflat uneori între exigenta si îngaduinta. vom observa ca latinescul professor-oris înseamna. va fi obiectiv la note224 si. îmbracaminte. un marto si marturisitor al Învatatorului r Suprem. P. va sti sa si asculte. mimica s. mai ales. a depune marturie 222 .. Iisus Hristos si al Evangheliei Sale. se traduc prin a spune ceva înaintea cuiva. Iar acolo Vezi G. 4. XXXIV. Apelând iarasi la sensuri etimologice. . fara defecte izbitoare.L. ca prim înteles. GUTU. Caci copiii percep frumusetea religiei si prin frumusetea acestor elemente. dict. Am nominalizat între calitatile morale si "bunul-simt". Cu privire la calitatile fizice mentionam ca profesorului i se cer: un trup sanatos. caci pro + for. ci si prin înfatisare. sobrietate si atitudine joviala etc. ale fericitului Augustin: “Viata ta sa-ti fie oratoria ta!” 223 . curata. tinuta vestimentara curata si lipsita de excentrisme . Profesorul nu învata în nume personal. În acest sens. marto . Ordinea sau dezordinea externa a unui om.

simplitate în manifestari etc. dar nu eficienta în totalitate: preda si asculta respectând metodologia. Antologie. fara mare efort. 189 s. dar neimplicându-se afectiv. la reprimarea personalitatii copilului. Bucuresti. Editura Îngrijitor de editie. bunaoara. Simion MEHEDINTI. profesorul de religie nu poate sa apara oricum în fata elevilor sai. astfel. 2224. ea poate fi suplinita. invocam pledoaria marelui pedagog român Simion Mehedinti. primitive. p. limbajul violent. detaliat cele trei trepte ale dascalului: primul este numit "vataf peste copii". m 225 Academiei . nu culori stridente). Caci catedra orei de religie trebuie sa fie pentru el un altar sfânt. ca pentru Sfânta Împartasanie. care duc. iar femeile. sau tejghea de bufet. Scrieri despre educatie si învatamânt. între care bataia. în haine care sa impuna respect. "Profesorul" este o treapta superioara "belferului". Simion Mehedinti noteaza.). totusi. Mehedinti descrie belferul. potrivit caruia numele autentic al celui chemat sa predea cunostinte copiilor este cel de educator . de asemenea. În "Trilogia Scolii". fuste scurte. Române. * Ca sinteza la cele prezentate pâna aici. nu o tribuna oarecare. îmbracaminte decenta. iar al treilea "parintele tineretului". Astfel. 1992. 2 6 Ibide . Rezumativ. Este de dorit. despre Socrate si Pestalozzi: "Erau foarte departe de canonul frumusetii plastice. u. de bunatate sufleteasca. Cu toate ca preocuparea pentru tinuta exterioara nu trebuie exagerata în vreun fel ("exagerate" trebuie sa fie grija pentru pregatirea intelectuala si viata morala! ). p. al doilea "slujbas al scolii". nu care sa provoace ilaritate (pantaloni.unde frumusetea fizica este mai putin prezenta. dar amândoi erau simpatici prin bunatatea si lumina privirii lor" 225 . Dumitru MUSTER. De numele celui dintâi se leaga metode si atitudini total nepedagogice. profesorul de religie sa fie îmbracat la ore la fel ca pentru biserica. de fapt. jignirile. ca barbatii sa fie îmbracati în costum decent (nu blugi. profesorul si educatorul 226 . siluirea pentru memorizare absurda ( toceala ). bluze decoltate etc.

personalitatea care se inspira fara întrerupere din personalitatea Celui mai mare Educator al omenirii. de fapt. moral si fizic. care-si face "datoria". optimismul. Descriind detaliat caracteristicile personalitatii educatorului. Iisus Hristos. 229 vanitatea (egoismul) sifalsitatea (minciuna) . pentru idealul lor. p. în final. de slujirea caruia depinde împlinirea celor mai nobile idealuri. parintele tineretului . darul de a patrunde în sufletul învataceilor. Spre finalul paragrafului nominalizeaza si câteva trasaturi negative. 216.Este insul rece. p. ambitia. ca tu esti om trecator. sub cele trei aspecte: intelectual. Educatorul este. în schimb. m m Ibide . m . nu pentru tine. În final. trebuie sa arzi tot sufletul tau pentru a ramâne acolo. în constiinta elevilor si parintilor evlaviosi profesorul de religie are o raspundere asemanatoare cu a preotului. Educatorul . Chiar daca statutul orei si al celui care o preda este înca nedifinitivat în planul legislativ. Mehedinti enumera apoi câteva dintre însusirile acestuia: iubire de parinte. dar pentru oameni. pe care tu nu trebuie sa-l lasi sa decada. pentru 227 228 229 Ibide . este chipul pedagogului ideal. 227-228. care exclud irevocabil pe cineva din rândurile educatorilor: lipsa iubirii (dispretul fata de elevi). Ibide . gata oricând de jertfele cerute întro astfel de misiune. când afirmam ca Iisus a fost cel dintâi si cel mai mare educator al omenirii si adevaratul mântuitor al copiilor" 227 . un parinte pentru copii. caruia nu i se poate reprosa nimic oficial. dar care nu convinge. 222-226. ramân pilduitoare cuvintele unui alt mare savant crestin român: "Când semenii tai te urca în vârful piramidei. stiinta de a se face placut. În acest context al responsabilitatii uriase. p. rezultatele slabe nu sunt departe de cele ale "belferului". despre Care Simion Mehedinti marturiseste: "Asadar nu poate fi vorba nici de exagerare nici de ipocrizie. Încheiem acest subcapitol concluzionând ca profesorul de religie trebuie sa fie un educator autentic. pentru ca armonizeaza în fiinta sa însusirile esentiale. taria de caracter 228 . mântuirea sufletului.

Întrucât. p. în general. copiii fiind. în practica. 379. nu doar ca orice bun crestin. nu cu simpla pregatire de preot. ci amprentele mediului negativ de acasa. mai mult decât oricare dintre profesori. 1981. majoritatea profesorilor de religie sunt de genul feminin (si nu vedem nimic rau în aceasta!). chiar daca ar fi sa-l cresti cu sângele vietii tale. suntem datori macar cu aceste precizari: • elevii nu sunt doar niste receptori pasivi ai cunostintelor. Pentru reusita vor avea nevoie. receptivitatea sau nereceptivitatea lor reflecta mediul religios sau nereligios de acasa. desigur. suflete capabile sa gândeasca si sa creeze. ci sunt factori esentiali ai educatiei . metodologia procesului de învatamânt. nici doar tocilari si emitatori mecanici.. i . nu ne ramâne decât sa le îndemnam pe distinsele profesoare sa încerce a imita la clasa atitudinile preotului autentic. Asadar. ci si posesorul cunostintelor psiho-pedagogice. copiii sunt curati la suflet si ca unele însusiri negative nu sunt proprii fiintei lor. ci pentru a se sfatui în permanenta cu el în aceasta nobila si unica misiune. stapânind. f. Scrier .. fara îndoiala. • pâna la o anumita vârsta nu li se poate cere decât o responsabilitate partiala pentru constientizarea importantei orei de religie. o oglinda a familiei din care provin. Educatorul orei de religie ideal ar fi. aceea de a forma caractere crestine. astfel." 230 . astfel. astfel.sublimul pe care trebuie sa-l faci sa înfloreasca în inima contemporanilor tai. parteneri de dialog. Bine a spus Simion 230 Vasile PÂRVAN. ELEVUL. ca. care trebuie sa reproduca docili cele predate. pentru a nu prelungi peste masura prelegerea de fata. Bucuresti. de un îndrumator-duhovnic. De cele mai multe ori. Profesorul de religie trebuie sa realizeze. Chiar daca nu vom insista prea mult în descrierea elevului. ca factor esential al educatiei religioase. preotul-profesor.

pentru plinirea lui ca om. mâinii întinse din partea educatorului. intrat în vocabularul nostru prin filiera franceza (élève = elev. demni de cel mai înalt respect.Mehedinti ca nu exista copil rau. dict. învatatura.. sa raspunda cu respect. cuviinciosi în vorbire si atitudini. buna cuviinta.. vegetativa. desigur. care înseamna a ridica de la pamânt. 13). Nu sa vorbeasca necontrolat. sabotând ora. Parabola Semanatorului se aplica si aici: nu-i întotdeauna vina celui care seamana. în concluzie. cit. 231 * . • elevii trebuie socotiti prieteni. oferta a dragostei si responsabilitatii. Caci însusi cuvântul "elev". 4. îmbracati decent. p. • elevul trebuie sa constientizeze (nu înaintea profesorului.. cit. * Op. ca recolta va fi slaba (sau nu va fi deloc!). la demnitatea omului chemat spre desavârsire. sa-l înalte spre demnitatea de om deplin. Altfel spus. recunostinta si constiinciozitate. nu mai putin pentru prezentul si viitorul neamului din care fac parte. ca "din turma". dar o data cu el) ca orice învatatura buna are menirea sa-l ridice. a înalta dintr-o stare . ascultatori fata de profesori. potrivit cuvintelor inspirate ale Sfântului Apostol Pavel (Efeseni. élever = a ridica). are menirea de a-l ridica pe copil din starea biologica. daca pamântul este pietros sau plini de spini. provine din latinescul "elevare". GUTU. sau atitudine.. nu subalterni obligati sa suporte orice cuvânt. demni în exprimarea eventualelor nemultumiri. Elevii sunt datori. 154. refuzând învatatura si nelasând nici pe altii sa învete. capriciu. sa ajunga la "starea barbatului desavârsit". • la rândul lor. 2 3 2 G. ci numai copil în care nu ai descoperit înca partea cea buna 231 . mai ales cea crestina.232 . ca fata de proprii parinti. elevii trebuie sa fie receptivi. .

MIJLOACE PRACTICE DE CATEHIZARE ÎN BISERICA. Crescut si maturizat cu aceasta descoperire. luminarea credintei în punctele ei principale. În cele ce urmeaza. VIII. Experienta noastra pastorala. va depinde apoi numai de vointa proprie pentru asi pastra curat caracterul moral-crestin. Avem în vedere. pentru o participare mai activa la savârsirea lui. Dumnezeu.* În loc de concluzii . fie de la oras. Mai adânc. desigur. la zidirea caruia educatorii constiinciosi au ostenit cu atâta daruire. daca Îl va simti prezent mai întâi în inimile educatorilor sai: parinti. ci si în familie si în scoala. nu numai în Biserica. cu mentiunea ca prezentarea noastra se bazeaza în exclusivitate pe ceea ce noi am experimentat în cele aproape doua decenii de slujire preoteasca. fie din mediul rural. Diferentele . vom prezenta câteva mijloace practice. mai întâi la tara. copilul Îl va descoperi pe Dumnezeu în tainitele lui sufletesti. CÂTEVA CONSTATARI SI PROPUNERI. mai ales cu privire la cunoasterea si aprofundarea doctrinei ortodoxe. Copilul se va dezvolta normal si va deveni un caracter crestin. daca îl va întâlni cu adevarat pe Dumnezeu. fie cât de modesta. la sfârsitul acestui studiu marturisim convingerea ca reusita educatiei religioase a copilului consta în conlucrarea armonioasa a tuturor factorilor umani. cu Factorul Suprem. deodata cu explicarea simbolurilor cultului divin. ne arata ca este mare nevoie de catehizare pentru toate vârstele de credinciosi. apoi la oras. descrisi mai sus. a. public si particular. la îndemâna oricarui preot. profesori de religie s. preoti. Preliminarii.

Ocupatiile de tot felul ale credinciosilor nostri. Exista. ignoranta explicabila pe de o parte prin lipsa personala de preocupari. sunt crestini îmbunatatiti sub acest aspect. când librariile si tarabele au fost din ce în ce mai pline de carti de spiritualitate. ) câstiga tot mai multi aderenti. Cei mai multi se limiteaza la frecventarea bisericii (în aceasta categorie intrând asa-numitii "crestini de duminica"). Sunt putini cei care au citit integral Sfânta Scriptura. desigur. nu sunt foarte mari. din diverse motive. când nimanui nu i s-au mai impus restrictii pe motive religioase. În fiecare parohie. de multe ori si aceasta lipsita de . pe de o parte. ca sa nu mai vorbim despre al celorlalte slujbe."metodologice". radiestezia. iar fenomenele "parapsihologice". vom vedea. spre exemplu. Sunt multi crestini care doresc sa afle mai mult decât li se ofera în predica duminicala. grija zilei de mâine. aparute în ultima vreme la noi ( cristaloterapia. dar numarul lor nu credem ca este prea mare. frecventare mai mult sau mai putin consecventa. ne determina sa constatam cu tristete ca multi dintre ei nu au o credinta luminata. iar pe de alta insuficienta atentie fata de cele duhovnicesti. putin timp preocuparilor religioase.. În aceste conditii nu este de mirare ca superstitiile de tot felul prolifereaza în voie. iar marea majoritate nu cunoaste. ale sectelor mai vechi si mai noi. întelesurile Sf. practicile yoga etc. exceptii. desigur. datorita ignorantei în materie de credinta. stim. în general. bioenergia. Înainte de a face propunerile propriu-zise. greutatile tranzitiei etc. Trebuie sa luam seama bine la faptul ca multi dintre crestinii nostri sunt victimele superstitiilor. doar exigentele unor credinciosi din mediul urban mai sporite. Liturghii. Amintim mai întâi faptul ca. trebuie sa creionam câteva constatari facute de noi pe parcursul anilor de activitate pastorala. pe de alta prin lipsa unei catehizari sistematice din partea slujitorilor Bisericii. nu putem afirma ca s-a progresat simtitor în aprofundarea credintei ortodoxe. ale fenomenelor asa-zis parapsihologice. crestinii nostri acorda. macar în linii mari. Chiar dupa evenimentele din decembrie 1989.

prezinta urmatoarele "Mijloace în educatia rugaciunea. Editura Institutului Biblic si de Pr. dar atunci când nu înteleg ceva nu gasesc întotdeauna solicitudinea cuvenita din partea preotului pentru a li se explica cele neîntelese. desigur. cântecele religioase. Repere teoretice si (un religioasa": morale. De obicei se savârsesc acatiste. Editura "Polirom". 281-282)). exemplul. asadar. diverse sfintiri (ale apei. o scurta 233 Nu vom neglija. 1999). 105-117). este necesara o reconsiderare a preocuparilor slujirii învatatoresti. fara a fi neglijate. dialogul saptamânal. credinciosul va apela. deprinderile cultul divin . predica si conferinta cu religioase enumera: educative. religioase . icoanelor etc. CATEHEZA . Se întelege ca aceste mijloace nu sunt singurele care pot contribui la luminarea credintei. instructia religioasa. Pentru a preîntâmpina acest fenomen. biblioteca parohiala parohiale . justificate sau nu. Iata. Ne dam seama ca mijloacele de catehizare actuala pe care le vom prezenta mai jos nu reprezinta o noutate în slujirea pastoralmisionara ( cunoastem un numar apreciabil de preoti care le utilizeaza ).). Taina Sf. Sfintele etc. câteva dintre ele: cateheza de la slujbele sipublicatiile din zilele de rând.consistenta si puterea convingerii.. Taine metodice universitar de "Metodica". si vecernii. dar experienta ne-a aratat ca cele pe care le vom prezenta s-au dovedit foarte eficiente 233 . În fiecare parohie. locale. mijloacele recomandate de manuale. subiect literatura si arta cu subiecte etc. Dumitru Calugar. slujbe la care se poate adauga. la sfârsit. ceremonialul religios. sub tratat Forme titlul de realizare a educatiei . sfintitoare si pastorala. Bucuresti. religios. activitatile rugaciunea individuala. Educatia religioasa. coroborate si cu alte nemultumiri la adresa preotului. Si dupa câteva astfel de "esecuri". la situatiile specifice. meditatia religioasa. celelalte doua dimensiuni. desigur. Misiune Ortodoxa. (p. citesc acasa carti duhovnicesti. vinerea si sâmbata seara. 1976). dar pledam pentru intensificarea si generalizarea lor. adaptate. în mod inevitabil. Aceiasi crestini. dr. § 9. la "ajutor" eterodox. desigur. preocupati în problemele de credinta. autor: Constantin Cucos. mai vechi si mai noi. cum sunt cele Catehetic si de Metodica predarii . 1. p. Iasi. Exemple: Catehetic pentru Institutele Teologice (autor: de a religiei a prof. 6. în cele mai multe cazuri miercurea. (Cap. se oficiaza slujbe în zilele de rând. în afara de duminici si sarbatori. Maslu.

la continutul catehezei si la persoana însasi a vorbitorului . pentru a nu avea efectul contrar celui scontat. adica la persoana noastra proportional cu gradul de dificultate al subiectului respectiv. va aduce multa lumina si bucurie în sufletele ascultatorilor si va atrage un numar tot mai mare de credinciosi. daca este foarte cald. daca tema (sau modul de abordare al ei) nu declanseaza interesul ascultatorilor etc. totodata. nivelul experientei etc. care. dar exista un numar dintre ei. care vin numai daca stiu ca se rosteste si un cuvânt de învatatura. spun dânsii "prefer sa vin la aceasta biserica pentru ca aici mi se explica mereu câte ceva…" Mentionam din capul locului ca o astfel de cateheza nu trebuie sa depaseasca "timpul psihologic". dar. preferabil într-un limbaj cât se poate de simplu. adica o adaptare la conditiile concrete. însotit de permanente actualizari. când simtim ca credinciosii sunt predispusi la explicatii mai detaliate. . sa fie cât se poate de scurta. daca este bine întocmita si sustinuta cu convingere. cunoscându-ne propriile puteri. ca învatatori. mai ales acolo unde cuvântul este axat pe explicarea doctrinei si a cultului. astfel. cunostinte. Astfel de crestini chiar ne marturisesc uneori ca în alte parti slujbele sunt mai bogate. masura dorintei de cunoastere si. o întreita adaptare: la auditoriu. însine . Alteori. sa nu se depaseasca 10 minute. Majoritatea vin. desigur. în principiu. alcatuit din credinciosi de vârste si preocupari diferite. În general. Uneori si 5 minute este mult: daca slujba a fost mai lunga. la continutul catehezei .cateheza. sau foarte frig. Se recomanda. în directa proportionalitate cu interesul sesizat. Se impune. în special intelectuali. Acest fapt impune un nivel mediu de expunere al învataturilor. pentru slujba în sine. Este foarte importanta. Auditoriul catehezelor din biserica este întotdeauna variat. asadar. limite. "timpul psihologic" se poate prelungi. limitele rabdarii. dexteritate în exprimare. La auditoriu . cunoscându-le capacitatea de întelegere. încadrarea în ceea ce numim "timp psihologic".

în particular).simbolismul Vecerniei. .înviere. . .judecata. .poruncile dumnezeiesti si poruncile Bisericii. punctele de credinta interpretate gresit de catre protestanti. trei cateheze succesive). . . . . fenomenele paranormale etc.crearea lumii vazute si nevazute.simbolismul Sfintei Liturghii (aprox.post si rugaciune. si despre fiecare persoana a Sfintei Treimi. neoprotestanti (în care includem si miscarile harismatice. .Sfânta Traditie. . în general.. pe care fiecare preot le cunoaste. semnificatia (simbolismul) actelor de cult. exemplificam: .mântuire. totusi.Sfânta Scriptura. . .Continutul catehezelor se va orienta dupa trebuintele sufletesti ale credinciosilor din parohia respectiva. sa aiba în vedere cu prioritate: principalele subiecte ale doctrinei ortodoxe.Revelatia dumnezeiasca. . * Din categoria catehezelor liturgice. . macar în linii mari. .dogma Sfintei Treimi (cateheze despre Sfânta Treime.providenta. aparute recent ). Pentru prima categorie sugeram urmatoarele subiecte: .virtutea si pacatul.simbolismul Sfintelor taine. Tematica se fixeaza la libera optiune a preotului. îngrijindu-se.simbolismul Utreniei.

). desigur.cultul Maicii Domnului. . pe rând. . a. se poate explica. periodic (la 2-3 ani) se pot repeta si împrospata. separat). fiind grupate pe categorii. o anumita logica pe parcursul unui an liturgic. actualizându-se acele virtuti care se cer imitate astazi s. dupa o slujba radiestezia.. * Dintre subiectele controversate interconfesional. Bunaoara. de exemplu). .Sfânta Traditie. poate face comentariul unui icos sau al unui condac. se poate aborda importanta tamaduirii sufletesti ca mijloc pentru facilitarea vindecarii trupesti etc. În afara de temele enumerate mai sus. Maslu.. sau sub forma unor cicluri care. desigur.Sfintele Taine (o cateheza generala + câte una pentru fiecare.cultul Sfintei Cruci.harul divin. cristaloterapia si problemele de "bioetica" ( vitro. cu elemente noi.Sfânta Biserica. clonarea.simbolismul Ierurgiilor.cultul Sfintelor Moaste. dupa slujba vecerniilor se pot spune câteva cuvinte despre viata sfântului pomenit. . mesajul principal al pericopelor evanghelice si apostolice. extragând anumite învataturi religios-morale. . propunem: . dupa slujba Sf. Succesiunea subiectelor va avea.cultul Sfintilor. etc. fecundarea in unui acatist. preotul poate aborda catehizarea si sub forma unor mici cuvântari conjuncturale (scurte pareneze . . . La acestea se adauga subiecte impuse în vremurile actuale: bioterapia. bioenergia. chiar daca nu este dintre sfintii mari. . eutanasia.

dialogul propriu-zis se poate desfasura si fara o anumita tematica. prestabilita în acest scop. atât cât este programat. totusi. prin rotatie (o data pe luna): sfintirea apei (agheasma mica) . este nevoie ca cel putin o data pe saptamâna sa aiba loc o întâlnire speciala. Noi am experimentat. sau este din afara subiectului) ca problema legata de acea întrebare va fi reluata într-o cateheza ulterioara. Cuvine-se cu adevarat ). dupa slujba. practic. Notam. Nu mai mult.30. doua. Cei prezenti pot fi invitati. Desigur. Întrucât la o cateheza programata dupa o slujba nu se poate desfasura un dialog întotdeauna eficient. nu mai mult. lasând pe cei prezenti sa puna ad-hoc întrebarile ce-i framânta. am constatat ca întâlnirea . cu promisiunea (daca întrebarea necesita un raspuns mai amplu. ca la aceste cateheze se poate declansa si un mic dialog.30 savârsim urmatoarele slujbe.în ultima miercuri. 2. Din experienta noastra. iar apoi. la care preotul va raspunde scurt. sa puna o întrebare. la orele 18. iar preotul sa raspunda pe rând la ele. atât cât este nevoie. de asemenea. mai ales pentru cei care locuiesc departe. fie cât de scurta. este bine ca el sa fie precedat de o slujba.18. care sa nu depaseasca. Facem miruitul. iar cu cei doritori de a pune întrebari suplimentare se mai ramâne. sfintirea icoanelor . cu cei care doresc sa ramâna la dialog ne asezam în jurul unei mese si stam de vorba. La sfârsit se face o mica rugaciune (de obicei.Ca o concluzie la acest prim paragraf subliniem marea importanta a unei cateheze. Între orele 17. Pentru ca un astfel de dialog se desfasoara în biserica. cu toate ca timpul este foarte limitat. însa. doua vecernii mici . pentru a li se permite sa plece la timpul stiut. urmatorul procedeu: am organizat dialogul în fiecare miercuri seara. însa.în miercurile de mijloc.în prima miercuri din luna. de o ora !Este foarte important acest aspect: participantii stiu ca. la orice fel de slujba de peste saptamâna. însa.30 . mai sunt retinuti doar o singura ora . o ora. DIALOGUL SAPTAMÂNAL . fapt de mare importanta psihologica dar si fizica.

Iata. Este recomandabil. idealul: participantii sa fie singuri în stare sa interpreteze d. v. credinciosii pun întrebari. p. cum se pot organiza lucrurile: - se programeaza citirea sistematica Bibliei. iar preotul va fi. explica. existând. în acest sens. dupa care întariti cu învataturile Mântuitorului Iisus Hristos si ale Sfintilor Apostoli . De ce? Pentru ca Vechiul Testament este mai greu de parcurs pentru începatori.vom parcurge cu mai mare eficienta paginile Vechiului Testament. Acesta este. De aceea vom face mai întâi lectura si studiu asupra Noului Testament. iar cititorii cu mai putina rabdare se pot demoraliza repede. ortodox textele biblice. 234 Acolo unde credinciosi sunt mai putin dispusi sa ia "teme pentru acasa". astfel.cum se spune. bunaoara. de fapt. se poate recurge la citirea biserica. a se începe cu Noului Testament. care se citesc cu atentie acasa de catre fiecare participant. preotul raspunde.pentru dialog este mult mai eficienta daca exista o tematica prestabilita. în timpul dialogului. pe când acasa nu toti îsi fac "temele. pentru ca în eventuale confruntari cu sectarii sa nu fie pusi în inferioritate. mai ales a unora cu preocupari mai intense." . d.. un "moderator" care va interveni doar atunci când se impune. "cu creionul în mâna" . Câstigul este în ca asculta toti. preotul poate îndemna pe cei prezenti sa se ofere pentru a prezenta ora urmatoare un rezumat al celor citite. a. m. iar în saptamâna urmatoare se comenteaza cele citite. Exista multe locuri care pot crea dificultati si poticniri. Practic. Dupa aceea se iau ca tema alte 10 capitole s. dupa caz. 234 Dupa câteva întâlniri.. se iau de fiecare data pentru lectura câte 10 capitole. chiar daca se va înainta mai greu cu parcurgerea Bibliei. cu scurte comentarii. sau li se pun întrebari. iar cu timpul raspunsurile si explicatiile vor veni chiar din partea lor. astfel. riscul abandonarii.

Si din Catehism se pot da "teme pentru acasa". George Dogmatica Editura Episcopiei Ortodoxe Alba . lect. chiar economic si politic. social. desigur. sa pregateasca lectii. 5 minute.între alte obiective ale dialogului trebuie sa mai figureze: anumite capitole din Istoria Bisericeasca Universala si româneasca. teme liturgice cu explicarea simbolismelor slujbelor principale. rugaciunea (Împarate ceresc. Bisericii Ortodoxe Române. 370 p. Idea este ca credinciosii sa fie cooptati în procesul de catehizare. într-un moderna. aprox. Se prezinta într-o formaOrtodoxa. care. Învatatura de credintaEditura Institutului Biblic si de Misiune al ortodoxa. alte subiecte cerute de contextul religios. Pentru a se elimina pericolul rutinei. macar unui numar restrâns de participanti. teme misionare. limbaj cu bibliografie la limpede. manualele recente. a fost reeditat dupa 2 3 6 Dintre 1990. 481 p. Bucuresti. morala si civica. pentru început de nivel mediu aprofundarea si fixarea cunostintelor de Catehism. al plictiselii si al saturatiei. cu dezbaterea acelor învataturi controversate cu sectarii (teme care se pot face si în paralel cu dezbaterea "lectiilor" dogmatice). de preferinta a 235 unuia mai bogat. ora de "dialog biblic" se va structura astfel : 1.- o alta faza a dialogului presupune lecturarea Catehismului . 235 . Remete. zi. cultural. în masura în care acestea implica educatia religioasa. introducere. reamintind celor prezenti ce s-a discutat ora trecuta. 236 . pentru contextualizarea cunostintelor biblice si dogmatice. Preotul face o mica dupa care toti cei prezenti iau loc. sau altceva potrivit).Iulia. sa le expuna. Tatal nostru. sub forme usor prescurtate. 2. cei care au în biblioteca aceasta carte. cel mai practic ni se pare al pr. 1952. - în etapa urmatoare se poate trece la parcurgerea unui manual de Dogmatica . fapt care permite . pentru ca credinciosii sa fie familiarizati cu principalele puncte ale doctrinei ortodoxe. 1996. sa raspunda ei însisi macar la întrebarile mai usoare etc. ca de pilda cel cu întrebari si raspunsuri . sau facând un scurt comentariu asupra unor evenimente religioase majore De exemplu.

iar acolo unde ei se poticnesc intervine preotul. ca de pilda Catehismul . mici dezbateri pe teme culturale. repetam. fara a se eclude. sau altcineva dintre participanti. Ultimul sfert de ora al întâlnirii este bine sa fie rezervat întrebarilor de ordin general. prezinta "tema". astfel ca . Este adevarat ca la oras credinciosii au conditii mai prielnice în acest scop. economice. întotdeauna si-n tot locul au fost preoti care s-au straduit sa faciliteze procurarea cartilor pentru crestinii iubitori de lecturi . însa. la care încearca sa raspunda mai întâi cel care a pregatit tema. Este bine ca regula sa fie pastrata. 6. Anumite teme discutate la acest dialog pot fi prezentate în sinteza în paginile Buletinului parohial. în aprox. În vremurile noastre nu se mai poate concepe catehizare fara o lectura minima din partea credinciosilor nostri. nu numai în mediul urban. o exceptie. însa. 5. În ultimele 2-3 minute ale 7. dar si crestinii de la sate trebuie sa citeasca macar Sfânta Scriptura . pe teme religioase. 3. Se face o rugaciune orei se fixeaza tema si prezentatorul ei pentru data viitoare. de încheiere sau se cânta ceva. Acest fapt va fi. Credinciosul rânduit 4. Vietile Sfintilor etc. chiar un laic specialist într-o problema care-i intereseaza pe enoriasi) pentru ca dialogul sa arate. Se poate întâmpla uneori ca participantii sa se lase absorbiti cu totul în anumite discutii. despre care vom vorbi mai jos. Desigur.pe nesimtite . daca nu si alte carti de capatâi ale crestinului. deschidere fata de experientele altora. un duhovnic mai îmbunatatit. BIBLIOTECA PAROHIALA. ci si în cel rural. iar preotul sa vegheze asupra acestui aspect. chiar politice (când ele se interfereaza cu problemele religioase). Cei de fata pun întrebari. sociale. Din când în când este bine ca la aceste dialoguri sa invitam câte o personalitate din afara parohiei (un profesor de teologie.petrecute în acea saptamâna. în tara sau strainatate. foarte important din punct de vedere psihologic . 3. 15 minute.sa se depaseasca 60 de minute. astfel.

atât prin sporirea cunostintelor teologice. atât pentru crestinii participanti la Sfintele Slujbe. solutia salvatoare este înfiintarea de mici biblioteci parohiale. Practic. interviu al carui continut este în mare masura valabil si astazi. În plus. marturisim faptul ca solicitudinea crestinilor fata de initiativa noastra a fost foarte mare. biblioteca trebuie sa fie amenajata în Sf. cât si cu privire la donatiile facute pentru a ne sprijini. Cum multi dintre crestinii nostri nu au posibilitati sa cumpere carti ortodoxe. Se întelege. de fapt. procedeu nu poate avea pretentia a fi nou. Ilie Gorgani. Astfel. neavând termeni de comparatie. publicat în "Vestitorul Ortodoxiei" din 15 mai 1994. autori. atât în ceea ce priveste împrumutarea cartilor. suntem în situatia de a suplimenta rafturile celor trei corpuri de biblioteca. pe care sectarii le împart gratuit. care-si pot îmbogati. o vor citi numai pe cea sectara si. Atentia spre care trebuie sa ne concentram astazi cu mai mare solicitudine este legata de faptul ca sau înmultit într-un chip fara precedent cartile eterodoxe. p. pentru a fi la îndemâna tuturor Pentru alte detalii. vor risca sa ia de buna învatatura gresita. Lacas. BULETINUL PAROHIAL reprezinta un mijloc de catehizare deosebit de eficient în zilele noastre. daca nu-i vom ajuta noi pe crestinii nostri sa citeasca literatura ortodoxa. care sa functioneze cu scopul de a împrumuta cartile solicitate. ca biblioteca ne-a fost un sprijin direct si permanent pentru dialogul de miercuri seara. cât si ca baza de discutii asupra unor carti. din Este vorba. credem. la 7 ani de la publicarea acelui material. 237 . în cutiile postale etc. cât si pentru cei care. peste tot: pe strada. confirmam toate cele spuse atunci. pentru ca toate cartile sa fie expuse la vedere 238 . astfel. teme etc. recomandam a se citi interviul pe aceasta tema publicat în anul 1994237 . Biblioteca 38 numara acum peste 1500 de exemplare. Spuneam mai sus ca acest Noutatea pe care o sustinem este ca . cunostintele în materie de religie.evlavioase. interiorul 22. în carti si în bani. Acum. despre un material în legatura cu amenajarea bibliotecii cu împrumut în bisericii Sf. asa încât nu prezentam acest aspect ca pe o noutate. 4. în parcuri. în piete.

. O data cu felicitarile pentru continutul buletinului. buletinul se raspândeste nu numai în parohie. enoriasii pot fi tinuti la curent cu anumite probleme administrative. ca este în delegatie la Bucuresti. în toate colturile Bucurestiului si ale tarii granitele ei în Europa si pe alte continente. dar ne si obliga din ce în ce mai mult. 239 . departe de a constitui o povara financiara. nu pot veni la biserica. cu programul slujbelor si cu alte stiri de interes general. Trebuie sa recunoastem deschis ca nu toate numerele. ne încurajeaza. poate sa întreprinda acest demers. însa. ortodocsii. 240 239 . Sprijinul misionar al unei publicatii parohiale este deosebit de mare. conditia de începatori. Întâi de toate. Ecourile pe parcursul celor trei ani de aparitie sunt deosebit de încurajatoare. în mâinile credinciosilor nostri macar o publicatie cu învatatura cea mântuitoare. totodata. Buletinul parohial. este si un mijloc eficient de sensibilizare a cititorilor Într-o zi. cu pregatire de nivel universitar si cunoscator al realitatilor din parohie. Sacrificiul de timp si bani nu este prea mare. consta în închegarea unui colectiv redactional constiincios. O data cu acestea. în biserica.diferite motive. este o buna pavaza împotriva colportajului sectar. M-a rugat.. chiar cu posibilitati materiale mai modeste. Am primit cereri pentru abonamente din locuri la care nu gândeam. fapt care ne bucura. Prin diversi credinciosi. dar se pot bucura de citirea unui cuvânt ziditor si pot fi beneficiarii unor îndrumari liturgice. astfel ca orice parohie. ceea ce am si facut în clipele 2urmatoare. nici toate materialele publicate sunt la nivelul dorit de enoriasi. spunem si aici ca daca nu vom pune noi.. fie si partiale. cu aprecieri dar si cu anumite sugestii si observatii pentru îmbunatatirea grafica si de continut. Cheia reusitei. ne-a solicitat contul de la banca pentru a ne ajuta cu o familia anumita la suma cheltuielile pentru restaurarea Catapetesmei. 4 0 Am primit recent un telefon din America. Ne asumam. respectiva. ci mult în afara ei. mi-a spus ca din Satu Mare si ca a citit un numar al Buletinului. le vor pune sectarii foile si brosurelele lor pline de otrava ucigatoare de suflete. cu speranta într-o mai buna reusita în viitorul apropiat. ca a dorit sa este ma cunoasca. La fel ca în capitolul precedent. trecând chiar De peste tot am primit telefoane de confirmare.. care cunostea biserica noastra. m-a întâmpinat un credincios care s-a prezentat cu mult respect. sa-l spovedesc.

pentru a sprijini material biserica. amanunt stimulativ pentru alti crestini. care vor imita gestul celor despre care au citit. s-au atasat cu totul de sfântul nostru lacas. chiar daca scrisul nu este poate la înaltimea unui membru al Uniunii Scriitorilor. Pe una dintre pagini se poate publica numele donatorilor. care se înscriu pe linia misionar-pastorala. iar publicarea înseamna un antrenament pastoral-misionar deosebit. îmbogateste cultura generala si în special pe cea teologica. Alaturi de preot. pictura. Pe lânga predici. preotul poate avea. enoriasi ai parohiei respective pot contribui cu diferite materiale. Dar "sacrificiul" este rasplatit peste masura. sa cunoasca preotii care au scris materialele publicate etc. legat de o anumita sarbatoare. Preotul apare în fata credinciosilor si în postura unui om care scrie. Pe prima pagina (uneori continuând si pe a doua) este bine sa se publice întotdeauna un cuvânt pastoral. preotul poate publica mici eseuri pe teme religioase si cultural-educationale. scurte comentarii asupra evenimentelor mai importante. Este adevarat ca alcatuirea materialelor pentru buletin necesita un anumit sacrificiu de timp si energie. prin lecturile obligatorii pentru redactarea anumitor materiale etc. restaurari etc. data cu sporirea numarului participantilor la sfintele slujbe o . Este bine ca preotul sa coopteze cât mai multi . un numar apreciabil de predici publicate. este faptul ca are prilejul sa publice. mai ales în cazurile în care se desfasoara lucrari de reparatii. cu prioritate din câmpul religios etc. Dar cel mai mare câstig al lucrarii acestei foi parohiale este stimularea unui mai mare atasament al credinciosilor fata de biserica respectiva. poezii. cuvânt ce constituie propriu-zis nucleul unei predici pentru sarbatoarea respectiva. în afara de cele mentionate deja. cum este cazul cu al nostru. Avem cazuri de crestini care numai dupa ce au citit un numar al buletinului au venit la biserica. care favorizeaza întâi de toate perfectionarea limbajului omiletic si catehetic. Între beneficiile de care se poate bucura preotul. asadar. În câtiva ani. Placându-le atmosfera. sa vada cum se desfasoara o slujba. din toate punctele de vedere. chiar si numai cu un buletin lunar.

pentru ca nu neam propus acest lucru. pentru ca lucrurile sa se desfasoare "cu binecuvântare ierarhica". prin alcatuirea studiului "Factorii esentiali ai educatiei". dar. dar pentru a vorbi despre ele este nevoie de un studiu separat. în familie sau alte locuri. De fapt. preotul nu este bine sa-si asume niciodata singur responsabilitatea editarii. nu va putea publica materialele tuturor celor care se vor oferi.colaboratori. Pentru a preîntâmpina orice fel de neplaceri. se recomanda ca editarea buletinului. familia si scoala sunt factori esentiali ai educatiei religioase. colectivul redactional. am încercat sa prezentam câteva mijloace de catehizare ce pot fi utilizate în biserica. dar ultimele doua ( buletinul parohial ) depasesc spatiul propriu-zis al bisericii. sa nu înceapa fara binecuvântarea chiriarhului locului. în sedinta de lucru avuta. pe de alta parte. * Concluzii . Evident. ca de altfel a oricarui gen de publicatie parohiala. de fapt. asa cum am procedat. spunând ca. în plen. Dintre cele patru mijloace propuse mai sus. nici un material nu va fi publicat fara stirea sa. deschis tuturor enoriasilor. fie din cauza neconcordantei cu profilul publicatiei. Biblioteca poate functiona cu succes si într-o camera a casei parohiale de lânga biserica. Este un semn de încunostintare si supunere canonica. ci va explica fiecaruia dintre cei "respinsi". Nu am vorbit nimic despre catehizarea în scoala. pentru ca unele sunt nepublicabile. întrucât buletinul trebuie sa-si pastreze cât mai mult posibil caracterul parohial . nu a dat încuviintare pentru materialul respectiv. Asa cum se poate sesiza în titlul materialului de fata. pentru ca el raspunde de fapt si de drept pentru tot ceea ce se întâmpla în cadrul parohiei. dar nu le va respinge cu brutalitate. de fapt. primele doua ( cateheza sidialogul ) se biblioteca si pot subsuma total interiorului sfântului lacas. cu tact si delicatete. fie datorita continutului slab. Desigur. iar redactia .

155.instruiri pe linie informativa. col. fiindca numai asaînmai poate sta de vorba cu Molitvelnicul ei. 1995. “învatati” având astfel sensulformati ucenicilo . sobru si cautat. pe cei care nu vin la sfintele slujbe. la subsolul paginii). De aminte ca au trecut 18 ani! Afirmatiile sunt valabile.. 162 . pentru ca niciodata nu este prea devreme pentru o lucrare misionara importanta. dupa expresia unui înalt ierarh al Bisericii noastre. aceste afirmatii au fost facute în anul 1982 (vezi p. Iata . S. care experimenteaza metode si mijloace corespunzatoare exigentelor pastorale de astazi. faceti-i ucenici ai lui de sufletele r Hristos! . întrucât va avea din capul locului constiinta ca nu se mai poate face astazi pastoratie numai prin savârsirea slujbelor traditionale.. Vocatie si misiune crestina în vremea Sibiu. vrea argumente. p. sectarii si neo-sectarii. "Mergând. Le-am inclus. 162. Preotul trebuie sa fie egal cultura cultura.163).. ceea . trebuie sa vorbeasca în limba lor. 131. cu zelul cunoscut. preotilor tineri le recomandam a se sfatui cu cei mai în vârsta. Procedând asa preotul începator va dovedi ab initio vocatie autentica. a slujitorilor a crescut atunci 2simtitor. cu pastoritii lui. mitropolitul Antonie al Ardealului 241 . De aceea.Buletinului de asemenea. sa poata deci raspunde preocuparilor credinciosilor ideile azi. Antonie . * 241 * † Dr. P. 4 2 Atragem atentia ca sensul original al expresiei "învatati" este faceti " ( vb " ucenici maqhteuvsat ). vrea o desfasurare de idei. p. "Exigentele lumii moderne au crescut si din alte puncte de vedere. nici doar cu "ceaslovul si molitvelnicul". Vezi. aceste mijloace prezentate (si altele asemenea) le vor utiliza. pentru ca lucrarea lor se raporteaza mai mult la cei care trec pragul ei. Atena. preotii ortodocsi. dar responsabilitatea noastra. nu se mai multumeste cu retorici ieftine si cu (p. 19) 242 . limba veacului nostru. daca nu chiar superior lor. pentru împlinirea mandatului sacerdotal încredintat noua de Mântuitorul Iisus Hristos. totusi. în lista mijloacelor "din biserica". nota *. Trebuie sa raspunda la exigentele lor. de H KAINH ." (Matei 28. Plamadeala noastra Sale: Se cere în plus Nu mai merge numai cu Ceaslovul si cu . de Lumea de astazi a început sa vrea altceva. Sa luam stil " floricele. fara a-i exclude. bineînteles. facem mentinea ca cele patru mijloace prezentate aici este recomandabil a fi utilizate chiar de la începutul pastoratiei. învatati... Si înca odata atragem atentia asupra pericolului tot mai iminent: daca nu vom utiliza noi. sa macine veacului nostru si ale societatii noastre. contextul afirmatiei Î.. spre durerea si pierderea Ortodoxiei. DIAQHKH sugereaza depasirea simplei . 1984. I. vrea logica. ce e ex. În sfârsit..

* .

ca exemplificari. iar îndrumarele din acest domeniu sunt putine 243 . 1978. vom prezenta strategia redactarii si sustinerii catehezei. cât si la catehetii însisi. ca îndrumar pentru misiunea catehetica de la parohii. REPERE TEORETICE. Pe parcursul ultimilor ani.). Dumitru Catehetic . 2 43 Dintre manuale mai cunoscute sunt doua: Pr. mai ales ca manualele de Catehetica. de râvna personala. se adreseaza deopotriva si preotilor începatori. Sorin Cuvinte ale dreptei . de problemele concrete etc. intra si e prezentarea si sustinerea unui anumit numar de cateheze. nu mai corespund întru totul actualitatii si se gasesc foarte rar. iar ca îndrumar catehetic a pentru Seminariile mai apropiat de zilele recomandam volumul Pr. promovare. cât si pentru a le adapta continutul la situatiile concrete în care îsi desfasoara misiunea. atât pentru a fi originali în alcatuirea lor. Arad.IX. de asemenea. însotita de câteva schite de planuri. prof. Bucuresti. credinte reeditare) . între obligatiile de concurs. potrivit puterii de receptare a învataturii. Materialul de fata. pe de alta. Manual CALUGAR. pentru a da posibilitate fratilor mai tineri a le dezvolta singuri. a pentru Institutele Teologice. Manual PETRESCU. multi dintre tinerii nostri absolventi mi-au solicitat frecvent ajutorul în acest sens. conceput propriu-zis pentru Cursul de Catehetica al studentilor anului al III-lea de la Facultatea de Teologie Pastorala (zi si fara frecventa). dr. dar si pentru a veni în sprijinul lor atunci când se prezinta la anumite examene ( definitivat. tiparite în urma cu mai bine de 20 de ani. Iar când spunem "adaptare" ne referim atât la beneficiarii (ascultatorii) catehezelor. 1992. încercând sa venim în întâmpinarea celor interesati. 572 p. totodata în functie de nivelul intelectual si duhovnicesc. Consideram mai potrivit sa propunem "schite de cateheze" si nu "planuri dezvoltate". numiri în oras etc. prof. De aceea. METODICE SI PRACTICE PRELIMINARII . Nicolae Catehetic . 1976 si Pr. transfer. si de transmitere. (în curs de noastre COSMA. Bucuresti. prof. REDACTAREA SI PREZENTAREA CATEHEZEI. pe de o parte. Teologice. Se stie ca la aceste examene. .

divino-umana: împreuna-lucrarea omului cu Dumnezeu. în aceasta etapa a gasirii si adunarii materialului.1. din Retorica latina inventio (adunarea materialului). o rugaciune pentru meditarea asupra temei si modalitatii de lucru si încercarea de a schita un plan scris fara a consulta nici o sursa de inspiratie . În acelasi timp. dispozitio (aranjarea lui). care pot asigura originalitatea catehezei: începutul lucrului. II si III. I. preluate. M. Trad. Arta oratorica . 244 : elocutio (grija pentru limbaj si stil). fie chiar si mai scurta. a. "inventio" presupune si explorarea propriei memorii. . De aceea ne vom ruga Lui sa ne ajute cu harul Sau pentru a întocmi si rosti o cateheza folositoare pentru zidirea întru mântuire a credinciosilor. digresiunilor etc. B. memoria (asimilarea. iar meditarea sau cugetarea profunda asupra temei ne va antrena întreaga fiinta în perspectiva redactarii. vol. mimica. de fapt. a ideilor. Bucuresti. argumentelor. Fabius.T. întâi de toate. Inventio ( inventio-ire = descoperire) actio (grija pentru gestica. la fel ca în cazul pregatirii apropiate a predicii.implica efortul de a gasi si aduna materialul în legatura cu tema ce urmeaza a fi tratata.). pentru valorificarea unor cunostinte acumulate în timp. ETAPELE REDACTARII SI PREZENTARII CATEHEZEI Redactarea si prezentarea catehezei implica parcurgerea unor etape obligatorii. Schita personala (cu formularea temei. memorarea). Cum si cât timp afectam fiecareia dintre aceste trei etape 244 A se vedea QUINTILIAN. 1974. Maria HETCO. ci este.. Astfel. 409 + 383 + 465 p. atitudini etc. Ca orice act liturgic si cateheza este sinergica. .) va fi determinanta în asigurarea originalitatii. lucrarea lui Dumnezeu.P. rugaciunea va face ca redactarea catehezei sa se desfasoare într-o atmosfera harica. recomandam trei mijloace speciale. Cateheza nu este doar lucrarea noastra. Din punct de vedere practic. Aceste etape se aseamana foarte mult cu cele care trebuie parcurse pentru întocmirea si sustinerea predicii.

3. Pe parcursul zilelor respective vom renunta poate la unele idei cu care am pornit. vom fi inevitabil influentati si riscam sa nu mai avem mai nimic original în cateheza respectiva. Un alt . însa. Penser à etapele: 2. propune1. solutii. în asa fel încât dimineata beneficiem de ele fara sa fi facut vreun efort special.. formulari. propriile idei si intentii. ab initio . Méditer personnellement les textes. 1994. Bunaoara. BAUMANN urmatorii ("steps"): and text. si în unele tratate omiletice occidentale. introduction exemplu ai preaching este cel dat de Paul GUERIN si Terence SUTCLIFFE. . Daca nu vom proceda asa si vom începe prin a ne inspira si copia de la altii. (p. Mettre au point la rédaction . De multe ori si seara. framântând teme.. începem sa ne facem planuri în minte cu cinci-sase zile înaintea sustinerii efective. Dintre ele.cum se spune. Daniel semnaleaza pasi 1. l'auditoire. Astfel. J. 6. Schita personala (am zice si prezinta înca doua avantaje: catehetul are. etc.. care nu difera esential de cea a redactarii catehezei. Centurion. Prayer begins all preparation. timpul care se va scurge pâna la schitarea în scris a planului si a continutului. etapei "meditatiei" îi consacram de obicei un spatiu mai mare de timp: propriu-zis. Studying the text. caci peste noapte subconstientul continua sa caute idei. între alte treburi si obligatii.. Acest "proces" mental este întru-totul benefic si se poate desfasura cu întreruperi. Faire une première rédaction.preliminare în parte vom stabili de la caz la caz. vom reveni asupra unora etc. "printre picaturi" . Astfel. Sa luam un exemplu: pentru o cateheza saptamânala. coautori Guide du volumului à l'usage des laics et des . prédicateur Paris. este bine sa ne lasam antrenati în aceste "meditatii catehetice". vom adauga altele. în legatura cu redactarea predicii. vom recurge desigur si la sursele pe care le consideram de folos. 1988 117-119). Michigan. 77-78. to contemporary "Baker book house". 4. 5. Dupa ce ne-am fixat. în capitolul "La prêtres d'une homélie". dupa rugaciunea de început. Writing the etc. înainte de a adormi. p. Lire préparation dans le missel (sans notes ni commentaires). 2. finale. dupa câteva zile de cautari vom avea deja o multime de idei si formulari. Grand Rapids. gândindu-ne la eventuale actualizari etc. 3. dintr-o zi programata anume. Preparing the precher. având în vedere cu prioritate Sfânta Scriptura si Sfintii Parinti. 245 originala ). sentimentul stapânirii temei si Cele trei etape propuse de noi se regasesc. idei. din care vom selecta apoi si vom asterne în scris ceea ce consideram ca este necesar 245 . Shaping the material. les textes Travailler les textes avec commentaires. An Choosing the subject sermon. .

liturgic s. dupa caz. sau chiar prin asezarea de semne în cartile sau revistele pe care le vom utiliza. mai ales de catre începatori. bisericesc. pentru respingerea argumentelor adversarului (secatanti. argumentatio = prezentarea temeiurilor (probelor) pentru sustinerea celor expuse si. Materialul poate fi adunat apoi sub forma fiselor. Dispositio (dispositio-onis = orânduire. chiar daca în materialul adunat avem multe idei ale altora. aranjare ) înseamna operatia de repartizare a materialului potrivit momentelor logico-psihologice ale catehezei. redactarea efectiva a catehezei o vom face într-un limbaj corect gramatical si într-un stil cât mai frumos. ceea ce va favoriza ulterior câstigarea unui timp pretios. În cazul în care. a notitelor. Elocutio ( elocutio-onis = exprimare. Acest material . este de neaparata nevoie sa se alcatuiasca macar un plan mai dezvoltat. care au darul de a "rupe" monotonia expunerii. în scopul de a fi cât mai convingator. corespunde într-o anumita masura cu momentele din retorica greco-romana: introductiva. atât pentru ascultatori. Se întelege de la sine ca si limbajul va fi cel potrivit continutului catehezei si cadrului în care se desfasoara. Cateheza trebuie scrisa în totalitate. peroratio = partea finala a expunerii. de a crea un binevenit "respiro".). Ordinea acestor momente. Dupa ce am repartizat materialele la locul potrivit în cadrul planului. istorioare etc. din diferite motive. b. pe care le vom prezenta ceva mai jos. digressio = utilizarea ilustratiilor în legatura cu tema (pilde. n-o vom scrie în întregime. fel de exprimare. care presupune o anumita fermitate. stil ) este etapa în care vorbitorul se va îngriji de stilul cuvântarii. adica un limbaj teologic. sub aspectul corectitudinii gramaticale si al frumusetii de exprimare.constientizeaza limitele în care va face munca de documentare. La folosirea materialului trebuie sa ne ferim pe cât posibil de copiere (plagiat!). placut si convingator. cât si pentru vorbitor.a. c. eretici etc. exordium = partea diviso = analizarea faptelor si ideilor.). narratio = istorisirea faptelor. vehementa (în sensul bun al cuvântului) si chiar si putin patos.

De aceea. întregul efort stilistic al catehetului. nu de compilatie.cules trebuie în asa fel prelucrat încât sa avem sentimentul ca predica si cateheza întocmita este a noastra. capacitatii. elocutio înseamna exprimare sau stil. gestica. de la vorbitor la vorbitor. exceptând textele scripturistice si patristice. Explicativ al Limbii Române. frazele si cuvintele altora. talentul. 3-4. Stilul reprezinta... ROMÂNE Bucuresti.246 Stilul catehezei are. starilor sufletesti si mai ales talentului oratoric. pe buna dreptate scriitorul francez Buffon (1707-1788) a spus ca "Le style est l'homme même. p. literar si bisericesc . asadar. dar aplicat el se prezinta cu anumite particularitati. pentru a învata noi însine. a II-a. Editura "Univers enciclopedic". material ilustrativ publicat în ai "Studii etc. stil. p. II. fara sa intram în detaliile care trebuie studiate de fapt în cadrul gramaticii limbii române. precum am mentionat mai sus. • 247 gramatical (sau literal. o autentifica. 247 Pentru consideratii speciale privind limbajul si stilul poate fi consultat articolul Factori nostru. de fapt. Cu timpul vom folosi tot mai putin materiale de împrumut. col. 1021. nr. nu altii prin noi. 86Teologice". cateheza totalitatea mijloacelor lingvistice pe care le foloseste un Sau. caci este un act de creatie personala. doar elementele de baza ale stilului. pentru o minima orientare.. anul L (1998). Seria 103. reusitei predicii: notiuni de limbaj. însemana respectarea regulilor de baza 246 DICTIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII (DEX). care nu deterioreaza niciodata originalitatea. 1998." Din punct de vedere omiletic si catehetic stilul poate fi analizat sub trei aspecte: gramatical. ci. un fond comun. personala . arta de a exprima ideile si sentimentele întro forma aleasa. potrivit Dictionarului scriitor pentru a-si exprima gândirea si simtirea sa. esential. În traducere. dimpotriva. În cele ce urmeaza vom puncta. ad litteram ). Vom folosi mai putin (sau deloc) ideile. . Etapa "elocutio" implica. potrivit temperamentului.

finetea siarmonia stilistica . personificarea. o mostra a "Semantica" este ramura lingvisticii care se ocupa cu sensurile 2 4 9 cuvintelor. concesia. Mihail Eminescu participa la parastasul Voevodului Grigore Ghica. “Pacifica”. Vezi si ed. precizia. Cum predica si cateheza sunt considerate tot un acte liturgice. MURARASU . invocatia retorica. stilul liturgic al sfintelor slujbe. • bisericesc . stilul trebuie sa fie acelasi. Eminescu Bucuresti. La 3 octombrie 1876. Între figurile stilistice de cuvinte (numite si "tropi" de la grecescul trevpw = a întoarce. de altfel. Este. adica tendinta de a arhaismele. reticenta. alegoria. din cunoscuta 2 5 1 Apud D.. literar . adica stilul limbii "vechilor cazanii" 250 . metafora. A nu se face confuzie cu "purismul". • corectitudinea. de fapt. lingvistic si semantic 248 . adica vorbirea figurata. care implica urmatoare clasificare: figuri stilistice de cuvinte si figuri stilistice retorice. armonizat desigur lexicului actual. exclamatia etc. eufemismul. a schimba ) se înscriu: etc. sub îngrijirea lui Oliviu a. 248 elimina cu orice pret poezie "Limba p. interogatia retorica. a IInota . în ispita pretiozitatilor si al unei suficiente retorice. morfologic. 5 0 Dupa celebra expresie a poetului-preot Alexei Mateevici. care ne pot duce. noastra". antilogia (sau paradoxul). iar figurile epitetul. gradatia. Eminescu avea sa noteze plin de admiratie: “Aceasta este dulcea limba a trecutului!” 251 . 139. savârsit cu prilejul dezvelirii bustului acestuia. 188. p. detestabile în urechile ascultatorilor. repetitia. de fapt. cu toate ca ea se axa cel mai adesea pe discursurile avocatilor în tribunale. Bucuresti. Na¡ionalismul lui. Edit. Daca în antichitate oratoria (sau Retorica ) era considerata o arta. la saracirea 2limbii. cu atât mai mult predica crestina: ea este. atât de apreciat de catre credinciosii nostri. 1932. hiperbola stilistice retorice mai utilizate sunt: inversiunea. 40. la Iasi. Principalele calitati ale stilului gramatical sunt: puritatea 249 . Remarca poetului ne sugereaza a nu pierde dulceata si frumusetea limbii noastre de dragul modernismului si al neologismelor. provincialismele si neologismele.ale limbii din punct de vedere fonetic. atitudine care duce. claritatea. Impresionat de frumusetea limbii liturgice din rugaciunile si cântarile slujbei. sintactic. 1994. TOCACIU. trebuie sa fie mereu opera de arta. comparatia. antiteza..

ferite de banalitati. dar ambianta în care se rosteste trebuie sa fie aceeasi ca în timpul rugaciunii. fara a respinge tot ce este placut. plecându-se de la radacina termenului "os-oris" (gura). memorarea nu se va face mecanic. În acest scop cel mai mare sprijin îl va avea în planul catehezei. cuvânt cu cuvânt. Pe cacofonii 252 . " kakov "". frumos si convingator din stilurile exprimarii obisnuite. vulgaritate. dezacorduri si . predica nu se confunda cu rugaciunea. Desigur. arta pentru mântuire . inteligente. sfintenia adevarurilor evanghelice nu poate fi exprimata decât prin cuvinte curate. Este. predicatorii crestini trebuie sa ramâna oratori ai Amvonului.vorbirii îngrijite. cuvântul "oratorie" vine din latinescul "oratoria" care înseamna "vorbire". caci cu aceeasi gura vorbim. La Amvon trebuie sa se vorbeasca altfel decât prin ziare. altfel spus. inclusiv succesiunea lor. " . Cuvintele predicii si ale catehezei sa poarte pecetea liturgica a cuvintelor armonioase de rugaciune. ci pentru a transmite la modul optim adevarurile de credinta. gramatical. dar si "rugaciune". De savârsirea faptelor bune în vederea mântuirii. la piata etc. dar rostirea omiletica se poate numi foarte bine si "oratorie bisericeasca". Dar sa retinem. Sau. ca în predica si cateheza nu facem arta pentru arta. dar se vor retine toate ideile importante. Or. Memoria presupune efortul de memorare pe care catehetul trebuie sa-l faca pentru a face o expunere libera. la televizor. literar etc. la radio. ci arta pentru a-i convinge pe ascultatori la Pe scurt. sau oricarei alte slujbe. dar ne si rugam în acelasi timp. Noi spunem acum "predica". ca o slujba. d. care valorifica dulcea limba a trecutului. pe strada. patrunzatoare. cum foarte bine s-a spus. Evident. iar fidelitatea memorarii va depinde în mare masura de caracterul logic al acestui plan. stilul omiletic si catehetic autentic este cel bisericesc. De aceea. nu vom utiliza figurile stilistice de dragul stilului. nu ai forului de alta parte. Asadar. aceea. totodata. bisericesti . predica nu este o vorbire oarecare. ci un liturgic care se desfasoara în cadrul liturgic al unei sfinte slujbe. care însemana "urât" si fonhv " = sunet. 252 act De la gr.

Este adevarat ca în unele momente continutul catehezei solicita o intensitate mai mare a vocii. nici cautând sa imite pe cineva. armonioasa . curata. dulce. pronuntarea sau rostirea propriu-zisa a cuvântarii . Astfel. în altele mai încet. Actio cuprinde toate mijloacele catehetului prin care îsi expune cateheza: vocea ( pronuntarea ). adica o rostire echilibrata. nici prea rara (care duce la plictisirea si pierderea receptivitatii ascultatorilor). ca la cateheza. spatiului în care vorbim. adaptându-se permanent la continut si la simtamintele pe care vrem sa le exprimam. nici afectata. conforma cu regulile ortoepice ale gramaticii. Frumusetea unei expuneri rezulta nu numai din continut ci si din gesturi si miscarea corpului. vocea. cu timbru placut. gestica . cu o intensitate a vocii bine armonizata contextului liturgic. În unele momente vorbim mai tare. nu fortata. ca efect direct al vocii. desigur. care însotesc rostirea. nu fortata. la fel ca în predica. Gesturile catehetice sunt miscarile mâinilor si ale corpului. auditoriului. variata . Sa luam aminte ca vorbitul mai tare nu înseamna sa tipam! Nimic mai dezagreabil ca tipetele. potrivit cu firea si temperamentul fiecaruia. trebuie sa fie naturala. dar numai în anumite momente si în nici un caz nu vom tipa! Asadar. În cateheza nu utilizam invariabil aceeasi intensitate a vocii. trebuie sa aiba câteva însusiri de baza: naturala . . tinuta vestimentara etc. Se întelege. calda. mimica .e. De aceea trebuie sa avem un control atent mai ales asupra mâinilor si a capului. corecta . fiind atenti în tot timpul sa fim auziti de toata lumea. vorbitul prea tare. nici prea grabita (carei lasa în urma pe ascultatori). în loc de vorbire calma. deodata cu pronuntarea . pentru ca trebuie s-o adaptam în permanenta textului. uneori pronuntând si câte un cuvânt soptit. în general. dura sau stridenta.

rezumându-ne la observatia ca preotul trebuie sa fie îmbracat în odajdii . este un punct asupra caruia socotim de prisos a insista prea mult. nici nu vom ridica mereu calcâiele ca gimnastele. Mimica si expresia fetei trebuie sa însoteasca. nu ne vom balansa corpul cu miscari de balet. credinciosii respectivi se vor simti stingheriti. Dar nici nu vom face gesturi excentrice. fluturând mâinile în toate partile. miscarea sprâncenelor. miscându-l la fel de discret ca si celelalte parti ale corpului. care trebuie sa fie tinut drept si natural. absolut necesare pentru a sublinia anumite momente ale cuvântarii. ochii fiind numiti pe buna dreptate "ferestre ale sufletului". de "statuie". ca este indicat a-i privi mai des. fara a ne localiza cu insistenta asupra cuiva. totusi. fapt care nu va trece neobservat nici de catre cei din jur. Ascultatorii privesc tot timpul fata celui care vorbeste. si nici sa tinem ochii închisi. înclinat în laturi lâncezeala. Tinuta vestimentara . dar nu minute în sir si nu doar pe ei. sau un anume colt al bisericii. fixa.nu vom avea o pozitie rigida. Vom privi în asa fel încât fiecare ascultator sa se simta vazut. de asemenea. Ci vom face numai acele miscari discrete. ori sa afisam o privire ratacita si cautatoare peste ascultatori. totodata. Altfel. Întrucât privirile unor credinciosi care urmaresc cu simpatie desfasurarea catehezei sunt încurajatoare pentru vorbitor. în mod natural si discret textul catehezei. complet sau pe jumatate. Vom fi atenti. prin care noi vedem lumea si lumea priveste în noi. fruntea. De aceea. Simtamintele noastre se pot citi foarte usor din felul privirii. Trebuie sa luam seama la câteva capcane: capul tinut prea mult plecat dezvaluie o timiditate excesiva. fara sa fixam privirea doar spre o singura directie. precum dictatorii comunisti. De asemenea. obrajii. la miscarea capului. dat pe spate aroganta. urmarind mai ales expresivitatea ochilor. sau de copil timid care-si rosteste sufocat de emotie poezia pe scena. în timpul catehezei vom privi cu seninatate pe cei din fata noastra. sau miscând tovaraseste mâna dreapta. teapan si nemiscat o oarecare duritate de caracter. socotim.

mimicii etc. Acesti factori fac parte din Pentru detalii în acest subiect. sustinuta de catre un preot neglijent nu-si va împlini scopul! Trebuie eliminat categoric. sifonate. deodata cu un continut corespunzator al catehezei.. Cât ar fi cateheza de buna.). prea mari sau prea mici. pe care l-am numi de fapt bunul-simt . zdrentuite. spune Sf. face orice a lucru frumos! 254 Cine se îngrijeste sa cultive bubul simt. fata deGORDON. STANILOAE. nepieptanat. tinuta corporala si vestimentara etc. pe care credinciosii îl vor constata.. . barba. sau simtul bunei masuri. V. Isaac Sirul. Asta nu însemna. obiceiul unor confrati de a purta ghiul pe unul din degete. la sfintele slujbe si în timpul predicii si catehezei. dintii. 1993. comunicarea în predica este întreita: cu Dumnezeu. caci un catehet neglijent tuns. deopotriva. Gestul este si de prost gust si sfidator: în timp ce multi dintre credinciosi abia îsi pot asigura pâinea traiului zilnic. Despre bunul simt în sau. vezi Pr. p. va fi. va favoriza o comunicare optima cu ascultatorii-ucenici 255 . trezeste dezgust în fata ascultatorilor.. 253 .îngrijite. * Toate aspectele care tin de "actio". De fapt. sunt de asemenea elemente care trebuie îngrijite cu atentie. în 2cuvânt 5 4 La Pr. daca este casatorit. cu unghiile netaiate (sau cu unghie mare la degetul mic. Editura ortodoxa Mitropoliei Olteniei. ca factori auxiliari ai reusitei. cu pantofii murdari etc. predicatorul trebuie sa aiba împacare si atunci comunicarea va avea temei. mentionate mai sus (si altele asemenea) se încadreaza în acel simt al masurii pe care trebuie sa-l aiba orice slujitor autentic. Spiritualitate si comuniune în Liturghia . 36. gesturile..respectul predica. deodata. încaltamintea. însa. gesticii. " Vestitorul Ortodoxiei". prof.. nov. Încu el aceste trei directii. "pastorul" lor se afiseaza cu podoabe de aur.. cu dintii stricati. unghiile. Craiova. îsi va controla întotdeauna vocea. 1986. D. de asemenea. Bunul simt al predicatoruluisi catehetului. pronuntarea.253 . O buna stapânire si utilizare a vocii. 2 5 5 Pentru o comunicare optima cu credinciosii trebuie avuta în vedere mai întâi o buna (comuniun ) cu Dumnezeu. ca nu poate purta inelul obisnuit. dr. factor decisiv al reusitei si criteriu esential de evaluare a catehezei si predicii. Parul. Nu murdare. Iar masur . cu semenii si comunicare e însusi.

omiletica. De exemplu. totodata pasibil de îmbogatire sau simplificare. asemenea. Pentru a facilita asimilarea si utilizarea unui plan cât mai adecvat trebuintelor din zilele noastre. non-verbala sau "meta-verbala". how to use conversation for profit and ). Învatatorul ideal va fi cel care va transmite mesajul evanghelic armonizând cele doua cai. trad. locul si auditoriul pentru care se alcatuieste.). k pleasure 1994. a timbrului vocii. a întrezari. pentru ambele situatii. Caci într-un fel vom aborda un subiect la clasa.ceea ce omiletica moderna numeste "metalimbaj". PEASE. cu care de obicei se afla în strânsa legatura. usor de adaptat la subiectele. 2. verbala si meta-verbala. se presupune ca în cateheza anterioara s-a vorbit despre "Cultul 256 Vezi lect. I. a tinutei corporale etc. . Denumirea se leaga de termenul francez aperçevoir = a zari. Întrezarim. original: Bucuresti. 1997. verbala . sau "metacomunicare" 256 . p. Pregatirea aperceptiva – este momentul logico-psihologic cu ajutorul caruia se pregateste terenul pentru abordarea subiectului propus. de Ileana Busuioc. conversatiei language. Allan (and GARNERLimbajul vorbirii sau arta (în Tal A. la ora de religie. În mare. desigur. adica limbajul si comunicarea de dincolo de cuvintele propriu-zise. realizând astfel o comunicare optima cu ascultatorii. Caci avem. Se întelege de la sine ca acest plan este flexibil. deodata. în biserica. dar si o comunicare speciala. 163-164. dar observabile totusi. a observa discret etc. o comunicare obisnuita. Metode noi în practica Cluj-Napoca. daca vorbim despre "Cultul Sfintelor Moaste". recomandam unul foarte simplu. dr. din toate punctele de vedere. P L A N U L CATEHEZEI Manualele de Catehetica prezinta planul catehezei cu anumite deosebiri. De TOADER. planul pe care-l propunem este urmatorul: 1. adica. dar pe care-l socotim eficient. cea a gesturilor. din referintele ce se fac la un subiect tratat anterior. în alt fel. nu foarte mari. subiectul.

biblic. Sfânta Cruce etc. în limbajul actual. 2. la care nu se pot face asocieri pe masura importantei. urmând a fi selectate bineînteles cu mult discernamânt. elemente din prezentul cotidian. Asocierea (uneori aprofundarea ). abuz de texte. în loc de "pregatirea aperceptiva". 3. într-un mod cât mai accesibil: Astazi vom vorbi. Bunaoara. traditional. indica “ascultarea” ca prim moment al catehezei.. este momentul în care sub forma dialogului (forma erotematica. Întrebarile pot fi puse atât de catre cei care asculta. asociindu-l cu un subiect similar. 5. cu vechime considerabila. din informatiile mas-media etc. vom arata ca în aceeasi categorie de cinstire sunt Sfintele Icoane. pe baza continutului prezentat în tratare. daca vorbim despre Sfintele Moaste. cu materiale extrase. de asemenea. canonic. de fapt. sau a lamuri ceva daca n-a fost bine înteles.Sfintilor". are menirea de a face mai multa lumina asupra subiectului. însa. 4.a. se recomanda utilizarea . daca vom prezenta o cateheza despre Sfânta Treime. TRATAREA va constitui cel putin 50% din corpul catehezei. Chiar daca fondul continutului va fi cel clasic. izvorât din tezaurul doctrinar. sausocratica ) se procedeaza la întrebari si raspunsuri. cu ajutorul Domnului. Exista subiecte. în putine cuvinte. prezentarea se va face sub semnul exigentelor contemporane. si din literatura laica. tema va fi tratata cu temeiuri din Sfânta Scriptura si din Sfintii Parinti. potrivit interesului celor care asculta hic et nunc . fara a se face. despre Cultul Sfintelor Moaste. în general. Acest moment poate coincide. istoric. În aceste cazuri se poate recurge la aprofundare . Scopul este de a fixa mai bine elementele de baza (de aici si denumirea de “fixare”). cât si de catre cel care preda. Se vor utiliza. cu ascultarea lectiei precedente . întrebatoare. de aceea unele manuale. Pentru orice subiect religios. la nevoie. De exemplu. Recapitularea (fixarea) . Anuntarea temei – se va face direct. cultic s. însa.

aprofundarii. de asemenea. se vor face câteva închinaciuni demonstrative. procedându-se la legarea subiectului de viata practica. Imagini intuitive pot fi utilizate. desigur. vorbind despre Sfintele Icoane. 6. chiar fara un material anume. ca moment logico-psihologic. Spre exemplu. vom îndemna pe cei prezenti sa o cinsteasca dupa cuviinta. Generalizarea – reprezinta momentul care ne pregateste de finalul catehezei. Când anumite subiecte o cer.. vom arata. Vorbind despre geografia Tarii Sfinte. alcatuita în contextul din care face parte acel subiect. facând apel la imaginatie sau imaginarea unei situatii. observam ca unele dintre ele contin si intuitia . sau chiar o concluzie personala. de pilda. bineînteles. aplicarea celor învatate în tratare. atât la clasa cât si în biserica. este momentul concluziilor finale. despre Tablele Legii Vechi. În asemenea situatii momentul “intuitiei” va fi plasat imediat dupa tratare. putem folosi într-adevar materialul intuitiv . Si nu este gresit. * Rasfoind manuale si carti cu cateheze diverse. atât cât auditoriul poate urmari si asimila în acel spatiu relativ restrâns de timp. alteori o fraza dintr-un sfânt parinte. acest lucru însemnând. Uneori generalizarea poate fi reprezentata de un text biblic. 7. sau chiar în interiorul tratarii.. Aplicarea (încheierea) . pentru ca nu le putem avea efectiv în mâna. câteva icoane celor prezenti. * . harta. ca material intuitiv. le descriem intuitiv. vom utiliza. Vorbind. care va fi deosebit de util. text care defineste în mod fericit subiectul respectiv. de fapt. Propriu-zis. De exemplu. "Generalizare" înseamna integrarea subiectului concret într-un sistem sau cadru general. adica o definire concisa a temei. iar închinaciunea sa se faca în mod corect. daca am sustinut o cateheza despre Sfânta Cruce.

Cum spuneam si mai sus. pretânduse la adaptari potrivit cerintelor concrete. maleabil. altele care necesita mai putine. Poate lipsi uneori si asocierea sau. De pilda. aprofundarea etc. * * * . Sunt situatii care solicita parcurgerea tuturor momentelor logico-psihologice. planul de mai sus este flexibil. recapitularea poate lipsi atunci când subiectul este mai usor si a fost înteles deplin la tratare. dupa caz.

stim cu totii cât de important este 259 . care. prin natura preocuparilor. despre divin 257 . vietuind. PREGATIREA APERCEPTIVA: cultul divin pentru viata noastra duhovniceasca efectiv la sfintele slujbe se poate numi dinauntru. în afara crestinismului. Observam acest fapt nu numai în ramurile stiintei. 2. mai ales pentru crestinii intelectuali. cu regret notam. de fapt.. din lipsa de catehizare. TRATARE: . Este vorba.astazi vom vorbi. agriculturii etc. ANUNTAREA TEMEI : . Se presupune ca în cateheza anterioara s-a vorbit cultul . SCHITE DE PLANURI PENTRU CATEHEZE I. au la îndemâna una sau mai multe carti din domeniul Continutul acestor schite va fi adaptat potrivit nivelului ascultatorilor: pentru cei cu un nivel superior de întelegere vor fi utilizate cât mai multe date (chiar si altele decât cele mentionate). simt nevoia unei informari suplimentare. . 5 8 Se are în vedere faptul ca aceasta cateheza se va tine în 259biserica. iar pentru începatori strictul doar 2necesar.X. despre importanta lecturilor pentru luminarea credintei . dar chiar si pentru îndeletniciri particulare ale unor oameni simpli (de exemplu taranii crescatori de albine. apicultorii. totodata din lipsa unor lecturi minime . În aceasta situatie se ajunge de obicei si dintr-o lipsa de luminare a credintei. este un simplu "spectator".crestinul care nu frecventeaza biserica si nu participa la cultul ei.fiecare domeniu al preocuparilor omenesti presupune existenta unei anumite bibliografii de specialitate. 3. 257 CATEHEZA DESPRE IMPORTANTA LECTURILOR PENTRU 258 LUMINAREA CREDINTEI 1. care traieste crestinismul . întrucât numai cine participa crestin activ . comertului. din lipsa unor lamuriri pe care trebuie sa le primeasca credinciosul de la preot. de tipul "crestinului fara Biserica". cu ajutorul Domnului. ale industriei.

( desi în mare masura se întâmpla si asa ). care sunt cartile necesare pentru un minimum de informare si zidire duhovniceasca. Proloagele. ne-am putea opri aici. Editura Valea Plopului etc.). Psaltirea. Sibiu. Ceaslovul . Caci "secretele" îndeletnicirilor nu pot fi transmise si retinute doar pe cale orala. Ben-Hur. cu retete pentru hrana. altfel spus care constituie "abc-ul" crestinului: întâi de toate Biblia (iar pentru copii Mica Biblie ).precizam. pentru boli etc. Acestea aduc de fapt un mare nu misiunii catehetice ortodoxe. dar din experienta practica stim ca foarte multi credinciosi citesc mai mult. prin puerilitatea abordarii unor subiecte în care autorii dovedesc un prejudiciu cras amatorism Pelerinul român-Oradea. amintim: i DeisisCresinai Editura Ramida. Dam câteva exemple: carti din colectia Parinti si Scriitori Fabiola. nu sunt transmise si mostenite doar prin viu grai. o data cu rugaciuni. România Bucurest . . ci prin carti speciale. Filocalia. Din mica biblioteca personala nu vor lipsi. Acatistierul . M-tirii Frasinei ( etc. care contin. apoi: Sfintilor. Patericul Vietile si altele din aceeasi categorie. Editura Bucurest . cu descrieri detaliate ale acestei insecte domesticite. spre a se întari în prealabil cu învataturile evanghelice. desigur: Cartea de rugaciuni . . dupa care pot întâmpina mai usor imaginile deseori contradictorii si confuze ale perioadei de dinainte de Hristos. asupra carora vom insista în cele ce urmeaza. autohtone si traduceri. 260 Cele oficiale functioneaza în fiecare arhiepiscopie si episcopie.albinaritului. concomitent. fiind necesara scrierea si studierea lor ca atare. carti de Bisericesti . desigur. Trebuie sa atragem atentia Bizantinaca mai exista si alte i edituri care se intituleaza crestin-ortodoxe. mai întâi. începatorii sa parcurga mai întâi Noul Testament si apoi Vechiul Testament . Edit. apoi diferite spiritualitate . de la preoti la credinciosi etc.). . trebuie atras atentia ca în privinta citirii Bibliei. Camasa lui Hristos). darauto-au competenta în domeniu. Manuale de Teologie . Quo-Vadis. iar dintre cele particulare Anastasia Bucurest .adevarurile de credinta. romane pioase (ca de exemplu: Martirii. de asemenea. Catehismul cu întrebari si raspunsuri. oferite din belsug de edituri crestin-ortodoxe oficiale si particulare 260 . de la parinti la copii.

spre a fi la îndemâna tuturor celor interesati în luminarea credintei ortodoxe. iubiti credinciosi. presei religioase de buna calitate etc. cu crestini mai avansati în cunostintele religioase etc.acatiste. se cunoaste. despre care am vorbit mai sus. si îndrumari catehetice si tipiconale extrem de utile pentru programul duhovnicesc particular. care pot fi cumparate pentru a va îmbogati propriile biblioteci ( se vor prezenta câteva carti. în scopul luminarii credintei avem si alte mijloace pe care vi le recomandam: ascultarea predicilor si catehezelor la sfintele slujbe. pentru ilustrare).iata. 7. sustinute de slujitori reprezentativi ai Bisericii. fiecare parohie are o biblioteca parohiala. . participarea la conferintele pe teme religioase. De aceea socotim potrivit sa . etc . va prezentam acum câteva dintre . a spus cronicarul Miron Costin). unele din biblioteca parohiala (care pot fi împrumutate pe un anumit termen).crestinii trebuie sfatuiti ca atunci când nu înteleg ceva din Biblie sau alte lecturi.. 4. RECAPITULARE : .între preocuparile placute si folositoare sufletului omenesc se numara si cititul cartilor ("Nu este alta si mai placuta zabava decât cetitul cartilor" . ASOCIEREA: . zilnic). asadar. Iasul si lectura Clujul au posturi de radio ortodoxe care transmit 24 din 24 de ore. care poate fi amenajata chiar în Sfântul Lacas (daca este spatiu).alaturi de acestea. sa ceara lamuriri preotului. În acest scop. iar daca timpul îngaduie se vor citi si mici fragmente din ele. altele de la pangarul bisericii. ce alte carti de spiritualitate ortodoxa cunoasteti? 5 INTUITIA : . totodata sa-i solicite si alte carti. psalmi s.alaturi de lecturile crestine.care sunt. ascultarea unor emisiuni crestin-ortodoxe difuzate la radio si televiziune (de exemplu. 6. GENERALIZAREA : . convorbirile cu preotii (mai ales în cadrul Tainei Sfintei Spovedanii).a. potrivit nevoilor personale. cu profesorii de teologie. cartile care va stau la îndemâna. cartile de capatâi pe care trebuie sa le citeasca crestinii? .

la îndemnat. la învatatura " (I Tim. instruirea catehetica nu reprezinta doar un deziderat de îmbogatire duhovniceasca personala. o * . ia aminte la citit. desfasoara o activitate deosebit de intensa. 4. Pavel dat lui Timotei. dublate de nenumarate curente paranormale.amintim acum si îndemnul Sf. Ap.prin el . În conditiile în care sectele de tot felul. dar . de fel de fel de miscari si asociatii pretins-religioase. care sunt puse în cutiile postale sau sunt împartite gratuit pe strada. crestinul ortodox trebuie sa posede macar un minimum de cunostinte spre a putea face fata cât de cât unei eventuale discutii. ci este datorie misionara . 13).noua tuturor: "Pâna la venirea mea. în parcuri etc.la început de secol XXI. 8. totodata pentru ca sa stie a discerne "grâul de neghina" din multimea cartilor si publicatiilor care au inundat piata. APLICAREA : .

Sfânta Scriptura este inspirata în totalitate. una în scris. Vechiul Testament : aprox.pentru Vechiul Testament pe vremea lui Ezdra (sec. 787). a fost transmisa tot prin doua cai: Sfânta Scriptura si Sfânta Traditie . • denumirea : "Biblia" ( gr ta. nu se contrazic etc. dar si unele deosebiri (ca forma de acelasi mesaj al credintei. sfârsitul sec.39 carti canonice + 13 necanonice. .indirect. I. "Sfânta Scriptura" (lat. pentru Noul Testament. . . cu ajutorul Domnului. PREGATIREA APERCEPTIVA : . • • stabilirea canonului : . bibliva . recunoscut de catre Biserica la Sinodul local din Laodiceea (360) si Sinodul al VII-lea Ecumenic (Niceea. Sfânta Traditie . 3. 2. cealalta si scris si oral.). l Noul Testament .27 de carti canonice 261 . cuprinsu : Vechiul Testament . V î. • elemente de istorie a textului biblic : a. la rândul ei. Sfânta Scriptura transmite cuvântul Domnului direct. uneori comentat. interpretat etc.Hr. = cartile ).) exprimare. 261 În cateheza dezvoltata vor fi nominalizate toate cartile Sfintei Scripturi.între aceste doua cai exista unele asemanari (au acelasi izvor. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA SCRIPTURA 1. sub inspiratia Sfântului Duh. despre Sfânta Scriptura. TRATAREA : • definitia : colectia de carti ale Vechiului si Noului Testament scrise de catre autori sacri. Revelatia supranaturala. Dumnezeu. Sfânta Traditie numai partial.Dumnezeu S-a revelat oamenilor pe doua cai: naturala si supranaturala.II. ANUNTAREA TEMEI : vom vorbi astazi. Sancta Scriptura ). ).

pentru a facilita lectura. 1968 Biblia patriarhului Justinian etc.în anul 1250 î.. însa.împartirea în capitole si versete : a. tradusa de catre Fericitul Ieronim (sec. al XIII-lea. transcris în sec. 1856 . scrisa initial în ebraica (dialectul aramaic). În versete: în sec. Hr. ca masoretii au falsificat unele versete. cu exceptia Evangheliei dupa Matei. Unii exegeti afirma. 1858 - Biblia lui Saguna. 1936 Biblia lui Gala Galaction si Vasile Radu. de Ptolemeu al II-lea Filadelful. Moise primeste tablele Legii pe muntele Sinai si scrie Pentateuhul.Hr.Biblia patriarhului Nicodim.. b. 1795 . în sec. De retinut ca însusi Mântuitorul (ca de altfel si Sfintii Evanghelisti) citeaza dupa Septuaginta. Noului Testament a fost scris în limba greaca. datorat ostenelii mitropolitului Simion Stefan). utilizarea lecturii folosind "locurile paralele" de la subsolul fiecarei pagini. În capitole: sec. în favoarea iudeilor. dar tradusa apoi în greaca.Biblia de la Blaj. Vulgata = varianta latina a Bibliei. (pe vremea lui Ezdra). în defavoarea crestinilor si. nu dupa varianta ebraica. a fost initial cântaret bisericesc al preotului Tudor Popescu. cardinalul Stefan Langton si calugarul Huges de saint Glef. Hr. . Septuaginta = varianta greceasca a Bibliei ebraice. 1914 . b. prima editie integrala ("Biblia lui Serban" 1688 - ). VIII-X d. al XVI-lea. "Varianta Cornilescu" = acceptata oficial de catre Societatea Biblica Britanica (1921). tipograful parizian Robert Stefan. 1944 . de catre însusi autorul. al IVlea). la Biserica "Cuibul cu barza" din . apoi. evident. V î. Aceasta împartire a permis. primele e ditii românesti ale Bibliei: 1648 (numai Noul Testament. de catre 72 învatati evrei adusi din Palestina. pe la 250 î.Biblia de la Buzau. calugar schismatic. primeste si vocale. care pe lânga consoanele existente pâna atunci. Cornilescu Dimitrie. Textul Masoretic ("masora"=traditie) = textul ebraic al Vechiului Testament. Celelalte scrieri vetero-testamentare sunt alcatuite pâna aprox.Biblia de la Bucuresti. Traducerea s-a facut în Alexandria. numit "de la Balgrad". Hr.

• interpretarea Sfintei Scripturi se face atât literal (istorico- gramatical). 39). cu interventii partinitoare în textul original. iar auzirea prin cuvântul lui Hristos" (Romani 10. se stie ca pentru mântuire este nevoie de credinta. Biblia "ecumenica" = "Traduction Oecumenique de la Bible" (TOB). smulge patimile .. întâi de toate. • inspiratia Sfintei Scripturi = autorii ei au scris sub influenta directa a Sfântului Duh. sa cunoasca Sfânta Scriptura si Sfânta Traditie si sa aiba o pregatire teologica atestata oficial. har si fapte bune." (Ioan 5. Calitati sine qua non ale interpretilor: sa fie recunoscuti de catre Biserica. Biblia de la Ierusalim . n. alcatuita de o echipa mixta. 16). Pentru a nu gresi. Nu are autoritate stiintifica. Sa luam aminte la avertismentul Sf. cu o traducere prea libera a textelor. Însusi Mântuitorul îndeamna: "Cercetati Scripturile. spre a lor pierzare" (II.) sunt unele lucruri anevoie de înteles. 3). iar în alt loc: "Aceasta este viata vesnica: sa Te cunoasca pe Tine.Bucuresti. Ap. • importanta Sfintei Scripturi pentru mântuire . "din auzire. interpretarea se face numai de catre persoane autorizate de Biserica. Pavel. Iar cunoasterea lui Dumnezeu nu este posibila fara cuvântul Sau revelat în Scriptura. bun cunoscator si mare exeget al Sfintei Scripturi. adevaratul Dumnezeu si pe Iisus Hristos pe care L-ai trimis" (Ioan 17. cât si alegoric. Ap. Argument biblic : "Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos spre învatatura" (II Tim. 17). curata constiinta.... Petru: "În ele ( Epistolele Sf. afirma: "Cunoasterea Scripturilor întareste duhul. cu note explicative la subsol. Sfântul Ioan Gura de Aur. ambii trecuti la sectari. 3. Este Biblia româneasca a sectantilor. sa aiba o viata morala corespunzatoare etc. n. Credinta este. 16). pe care nestiutorii le rastalmacesc ca si pe celelalte Scripturi.opera colectiva a unui mare grup de specialisti catolici. ca socotesc ca în ele aveti viata vesnica. 3. De asemenea.

APLICAREA : .Sfânta Scriptura este Cartea prin excelenta. GENERALIZAREA : .credem ca sunt valabile si astazi cuvintele Sfântului Ioan Gura de Aur: "Necunoasterea Sfintei Scripturi este pricina tuturor relelor" aceea. mai ales în conditiile complicate ale vietii contemporane. a.G.?". G. dar si prin cunoasterea naturala (directa) a creatiei. alexandrin de neam (18. b. Omilia a IX-a la P. ne face sa locuim aproape de cer.P. 5. 6. c. literar (un monument unic al literaturii 7.. universale).se fixeaza elementele de baza ale întrebari de genul "stiti sa nominalizati câteva dintre cartile V. 361. "cum se face interpretarea Sfintei Scripturi?". din trei puncte de vedere: a. ne ridica deasupra sagetilor diavolului. T.înrobitoare. elibereaza sufletul de legaturile trupului. dându-i aripi usoare si face sa intre în sufletul cititorilor tot ceea ce s-a putut spune vreodata mai bine"262 . seamana virtutea. cunoasterea autentica a Scripturii este paza buna împotriva oricaror 263 .cunoasterea supranaturala dobândita prin Sfânta Scriptura se asociaza (si se completeaza) cu ajutorul Sfintei Traditii (despre care vom vorbi într-o cateheza separata). Coloseni. T. 1). "care este importanta ei pentru mântuire?" etc. si N. RECAPITULAREA : . 485. LXII. asa cum se spune în Faptele Apostolilor despre iudeul Apollo.fiecare crestin trebuie. . ASOCIEREA : . remediul se subîntelege. dupa cuvântul psalmistului: "Cerurile spun slava lui Dumnezeu si facerea mâinilor Lui o vesteste taria" (Psalm 18. istoric (istoria mântuirii neamului omenesc). . 24). 4. sa fie un om "tare în Scripturi". religios- moral (cea mai înalta scriere sacra). De 262 263 Omilia a X. LXIII.

* .rataciri. înlesneste aflarea celor mai bune raspunsuri în fata atacurilor sectare si este cel mai pretios sprijin în misiunea noastra de a-i ajuta pe semeni sa se apropie de Dumnezeu.

cum gresit pretind confratii protestanti si neoprotestanti.to p III.. care daca s-ar fi scris. ANUNTAREA TEMEI : astazi vom prezenta câteva din învataturile de baza cu privire la Sfânta Traditie.Sf. 15).cunoasterea lui Dumnezeu si a doctrinei Bisericii nu este posibila numai prin intermediul Sfintei Scripturi. ci si prin intermediul documentelor Sfintei Traditii. naturala si supranaturala. iar calea supranaturala are. PREGATIREA APERCEPTIVA : . fie prin epistola noastra" (II Tesaloniceni 2. transmitere (a învataturii). Ambele forme de transmitere au aceeasi putere pentru . • temeiuri patristice : . TRATAREA : • Sfânta definitie : totalitatea adevarurilor de credinta necuprinse în Sfânta Scriptura. "Drept aceea. asa cum vom vedea în cele ce urmeaza. termenul provine din latinescul alte denumiri : "traditio-onis" = predare. viata duhului în Biserica temeiuri biblice : "Sunt multe alte lucruri pe care le-a facut Iisus. iar pe altele le-am primit din traditia apostolilor. • (Sergiu Bulgakov).am observat în cateheza anterioara ca Dumnezeu S-a revelat oamenilor pe doua cai. stati neclintiti si tineti predaniile pe care le-ati învatat. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TRADITIE 1. pe unele le avem din învatatura scrisa. predanie. fie prin cuvânt. . etimologic . 2." (Ioan 21. fratilor. memoria vie a Bisericii (Vladimir Lassky). povestire. Vasile cel Mare: "Dintre dogmele si pastrate în Biserica. 3. doua mijloace: Scriptura si Sfânta Traditie . la rândul ei. dar consemnate în scris mai târziu.. 25).

. Aici au avut o viziune îngereasca si se auzea o melodie dumnezeiasca a puterilor ceresti.se refera la continutul Traditiei Apostolice ( Traditia dumnezeiasca apostolica ). comentarea. care stie sa relateze ca în momentul slavitei ei adormiri toti Sf. Migne. am gresi. apud Pr. nr. 2." 264 . rom. b. care începe la Cincizecime si se încheie la moartea Sfântului Ioan. 32. COMAN. Fiindca. 1988. G. T. Despre Sfântul. vezi trad. daca am încerca sa lasam la o parte obiceiurile care n-au temei scris ( în Biblie. Sf.G. p. a. Sfânta Maria Traditie în lumina Sfintilor . 264 .. În virtutea caror scrieri (biblice) binecuvântam apa botezului. 748. 12 PSB.n. în "Ortodoxia". 2. Parinti 165.Sf.. Omilii la Adormirea Fecioarei . 2 6 5 Sf. I. ca si când n-ar avea mare însemnatate. Apostoli care colindau lumea în vederea mântuirii acesteia s-au adunat la Ierusalim venind pe calea aerului." 265 . Dar acestea se povestesc în cea mai veche si adevarata Traditie. fixat în scris de Biserica pâna în epoca sinoadelor ecumenice. 18. BODOGAE. VASILE CEL MARE. vol. de pr..G. C. prof. P. si pe cel care se boteaza? Nu în virtutea traditiei transmise în mod tainic? Nu provin toate acestea din învatatura parintilor nostri pastrate în taina. • aspecte ale Sfintei Traditii: statornic si dinamic . undelemnul ungerii. Si oricine are o initiere cât de mica în chestiunile bisericesti nu va ridica obiectii.credinta. Bucuresti. Migne. n. Nascatoarea de Dumnezeu Maria. actualizarea si trairea aspectului statornic. anul VIII (1956).. 188. ). De exemplu. Ioan Damaschin: "În Sfânta Scriptura nu se pomenesc cele întâmplate la moartea Sf. XXVII. Statornic . 96.. pagubind Evanghelia în cele esentiale. 79-80. Ioan DAMASCHIN. Duh CORNITESCU si pr. Dinamic = preluarea. P.. p. ca sa amintesc de primul si cel mai obisnuit: ce temei scris au cei care spera în numele Domnului nostru Iisus Hristos sa se însemneze cu semnul Crucii? Din ce scriere am învatat sa ne întoarcem spre rasarit în timpul rugaciunii?. care bine au stiut ca prin tacere se pastreaza caracterul sacru al tainelor?.

IV): "In ipsa item catholica ecclesia magnopere curandum est ut id teneamus quod ubique. RECAPITULAREA : se fixeaza elementele principale din tratare. COMAN. quod ab omnibus creditum est" ( În însasi Biserica universala trebuie avut grija foarte mult sa tinem ceea ce a fost crezut peste tot. . quod semper. totusi. PL. . cele neoprotestante). 266 VINCENTIU DE LERINI. 171. "Unde este tezaurizata?" etc. Bisericile Protestante (si "fiicele" lor mai mici. I. principial. 50. 2. Aplica. ASOCIEREA : .În Biserica Romano-Catolica învatatura despre Sfânta Traditie. cit. datini si practici acceptate de Biserica. . si-au format si ei traditiile lor. Pe de o parte. deodata cu interdependenta lor. Migne. monumentele de arta bisericeasca. însa. o anumita "traditie bisericeasca". • deosebiri confesionale : . resping în totalitate Sfânta Traditie. marturisirile de credinta si catehismele Bisericii. "Care sunt temeiurile prin care Biserica o considera izvor al Revelatiei?". este aceeasi. prin câteva întrebari: "Ce este Sfânta Traditie?". nevalidate de vreun sinod ecumenic. cartile de cult ale Bisericii. : 4. p. totdeauna. vrând-nevrând. recunosc si ei. de catre toti )266 .trebuie sesizata în detalii apropierea profunda a Sfintei Traditii de Sfânta Scriptura. pr. 5.• criteriile Sfintei Traditii au fost fericit formulate de catre Vincentiu de Lerini (sec. • documentele care tezaurizeaza învataturile statornice ale Sfintei Traditii hotarârile sinoadelor ecumenice. apud. întrucât. 640. Gh. sustinând in corpore "Sola Scriptura". prin introducere de dogme noi. Partial. gresit aspectul dinamic al ei. Commonitorium primum Op. canoanele Sfintilor Parinti.

Op.dupa cum credem si marturisim infalibilitatea Sfintei Scripturi. . Gh. prof. p. lector G. Sfânta Scriptura însasi devine mai accesibila prin elementele de tezaur ale Sfintei Traditii (în special tâlcuirile Sfintilor Parinti). reiese un strâns raport între Scriptura. 178. Cine le ignora. din pacate. pâna la sfârsitul veacurilor" 267 . deci. Dogmatica 2 6 8 REMETE. 7. asa trebuie sa credem si sa marturisim infalibilitatea Sfintei Traditii. APLICAREA : . Pr.continutul Sfintei Traditii îsi are temeiul în Sfânta Scriptura. Traditie si Biserica: "Rostul si lucrarea Sfintei Traditii consta. 1996. Pr. 267 . n-au ce pretui si nici nu se pot bucura. p. mai ales. de binefacerile lor. GENERALIZAREA : . atât în precizarea întelesului Scripturii ( prin regula de credinta pe care o are Biserica ). 6. având ca temei directa si continua a Sfântului Duh în viata Bisericii 268 lucrarea . COMAN. cit. cât si în actualizarea si dinamizarea cuvântului Scripturii fiecarei generatii. fiecarui timp. iar pe de alta parte. 103-104. . Alba Iulia. I.Sfânta Traditie este pretuita cu adevarat de catre cei care cunosc documentele ei si. traiesc conform principiilor pe care acestea le contin.din cele prezentate pâna aici. Ortodoxa.

PREGATIREA APERCEPTIVA : . . 6. De aceea.cunoasterea lui Dumnezeu nu este doar un deziderat al lumii imanente. Dupa cum nu poti spune. De aceea. TRATAREA : 3 . Luca 10. cateheza noastra îsi propune evidentierea elementelor de baza cu privire la dogma Sfintei Treimi. 3. Întemeiati pe marturiile . reconfirmata si de catre Mântuitorul Iisus Hristos. 28). credem ca în locul "dogmei Sfintei Treimi" este mai potrivita formularea "taina Sfintei Treimi". însa. singurul Dumnezeu adevarat.cea mai mare porunca din Lege. ci este legata de vesnicie. si pe Iisus Hristos pe care Lai trimis" (Ioan 17. ANUNTAREA TEMEI : Astazi vom medita asupra învataturii ortodoxe cu privire la Sfânta Treime . 2. datorita atributului infinitatii dumnezeiesti care copleseste capacitatea finita si relativa a cunoasterii umane. este iubirea de Dumnezeu (dublata de iubirea aproapelui)-(Deut. dupa cuvintele Mântuitorului: "Aceasta este viata vesnica: sa Te cunoasca pe Tine. întreita în persoane . .când rostim cuvântul "Dumnezeu". tot asa nimeni nu poate afirma ca-L iubeste pe Dumnezeu daca nu-L cunoaste. ca iubesti pe cineva daca nu-l cunosti.to p IV.dogma Sfintei Treimi reprezinta cea mai mare taina a crestinismului. 5. 3). întotdeauna avem în vedere Sânta Treime: Tatal. desigur. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TREIME 1. o singura fiinta. atât cât El a îngaduit. Fiul si Sfântul Duh.

cum descrie el credinta în Sfânta Treime 269 271 : O parte dintre aceste tratate sunt accesibile datorita traducerilor din colectia PSB de la Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. atât cât El însusi S-a revelat . Trad. Despre Sfânta (trad.325 si Constantinopol . Didim cel Orb (Despre Sfântul Duh. PSB . Sfânta Scriptura ne da marturie ca Dumnezeu S-a a. însa. toti Sfintii Parinti învata ca Dumnezeu nu poate fi cunoscut în fiinta Sa. altele datorate altor edituri si colectii. învatati. . Pr. 1. Vechiul Testament: "Sa facem om dupa chipul revelat ca Treime de Persoane: si asemanarea Noastra " (Facere 3. Grigorie de Nazianz (Cele cinci cuvântari teologice).. Treime) 269 . D. . întrucât acest sfânt parinte a cunoscut si a valorificat tratatele mentionate anterior. Grigorie de Nyssa (Contra lui Eunomiu). trimiterea Apostolilor la propovaduire. .. "Cartea întâia". Editura Librariei Teologice. Treime).381) au formulat dogma trinitara. 19). Chiril al Alexandriei (Despre Sf. prin contributii personale de valoare exceptionala. cele Atanasie cel în numele Tatalui si al Fiului Mare (Despre întruparea Logosului. Teofania de la stejarul Mamvri (Facere 18). aratarea Sfintei Treimi sau Teofania (Matei 3. Staniloae. mai reprezentative tratate trinitare au scris urmatorii Sfinti Parinti: b. Vasile cel Mare (Despre Duhul Sfânt). Dumitru Fecioru. 18-34. Contra elinilor). a. pr.Marturii patristice . Staniloae. 2 7 1 Reproducem doar câteva fragmente din capitolul mentionat. D.. sintetizând-o în Simbolul de credinta numit "niceo-constantinopolitan). Bucuresti. 7 1993). 1994). 1938. Noul Testament: La Botezul Domnului . nivelul unei simple sinteze. Cele ca cinci lucrarea Treime lucrarea ale Sf. p. cuvântari teologic 2e 0 "Izvoarele Ortodoxiei". Grigorie de Nazianz (trad. nr. b.." (Isaia 6. Edit.. pr. 3). capitolul al VIII-lea. de exemplu. Despre Sf. "Sfânt. sfânt este Domnul Savaot. depasind. sfânt. botezându-le si al Sfântului Duh " (Matei 28. Bucuresti. bunaoara. însa. din Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin 270 . Sfintii Parinti participanti la primele doua sinoade ecumenice (Niceea . Pentru nivelul obisnuit al unei cateheze recomandam.Marturii scripturistice.40. ci doar în lucrarile Sale. 25).Scripturii. în numele Sfintei Treimi: "Mergând. 16-17). Iata. Anastasia. cum este.

de-o-fiinta cu Tatal. m . dar nu este stapânit. De asemenea. Unul nascut. dar nu este îndumnezeit.. El stapâneste întreaga zidire. ca de exemplu: sufletul omenesc (cu cele trei componente: ratiune. zicând: Botezându-i pe ei în numele Tatalui si al Fiului si al Sfântului Duh. posibilitatii si sensului existentei unei realitati personale întreite îl au anumite analogii din lumea materiala. Domnul nostru Iisus Hristos. timpul (trecut. dar nu se împartasesete. credem si în Duhul Sfânt. Credem într-Unul Tatal. Domnul si facatorul de viata. 27 si 28. principiul si cauza tuturora. Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat. asemenea Tatalui si Fiului. al vietii si al sfinteniei. prin Care toate S-au facut. trunchi si coroana). nascut nu facut. desavârsit. Caci astfel a poruncit Domnul apostolilor sa boteze. pomul (radacina. cel conducator. Pe lânga marturiile scripturistice si patristice.Analogiile Sfintei Treimi . nemarginit în putere. soarele (corp mineral. nu S-a nascut din cineva. El este si se numeste Dumnezeu împreuna cu Tatal si cu Fiul. îndumnezeieste. Credem si într-unul Fiul lui Dumnezeu. în toate. . culoarea si mirosul ). caldura si lumina). sfinteste. este facatorul tuturora. desavârseste. izvorul întelepciunii. atotstapânitor. mângâietor. dar nu se sfinteste. împartaseste. Care S-a nascut din Tatal înainte de toti vecii. dar nu se desavârseste. sentiment si vointa) ." 272 . Credem în Duhul cel din Dumnezeu cel drept. p. spatiul (înaltime. atotputernic. lumina din lumina. care purcede din Tatal si se odihneste în Fiul.. un oarecare merit în întelegerea rationalitatii. floarea (corpul ei. în care ne-am si botezat. latime ). atoatelucrator. Este prin fire Tatal singurului Unuia nascut. 272 Ibide . singurul care exista necauzat si nenascut.. nezidit. ca fiind de aceeasi fiinta si co-etern. 20. deoarece primeste rugaciunile tuturor. 19.. Fiul Sau si purcezatorul Prea Sfântului Duh. creator."Credem în Tatal si în Fiul si în Sfântul Duh. lungime. prezent si viitor) etc. împreuna închinat si slavit cu Tatal si cu Fiul.

continuând cu meditarea în liniste adânca asupra lucrarilor si însusirilor Persoanelor Prea Sfintei Treimi si încheind cu împartasirea din Sfântul Potir. unitarianismul = un monarhianism "modern". De aici si denumirea de "socinieni". al XVII-lea. cu privire la dogma Sfintei Treimi. de fapt. reprezentanti: Ioan Filipon din Alexandria. ajungându-se la erezii care au pus la grea încercare Biserica si pe slujitorii ei devotati. care este modalitatea cea mai eficienta de a cunoaste dogma Sfintei Treimi? .. al VI-lea). singura Persoana divina. învatându-ne. sec. Cultul divin .izvor al cunoasterii dogmei Sfintei Treimi . RECAPITULAREA : care sunt formele cele mai frecvente de marturisire a credintei în Sfânta Treime? (R: închinaciunea si Simbolul de credinta). a fost deseori rastalmacita. ca pe Dumnezeu îl cunoastem în masura în care îl slavim si îl experiem liturgic. sec. redati o marturie biblica si una patristica. la Sfânta Liturghie. sustinut de Faustus Socinus. cultul divin (public si particular) exprima în modul cel mai accesibil nuantele dogmei trinitare. reprezentanti: Pavel de Samosata si subordinationismul (Fiul si Duhul Sfânt nu sunt egali cu Dumnezeu Tatal. Dogma Sfintei Treimi fiind taina tainelor. reprezentanti: Arie si Macedonie). Întemeiat pe Sfânta Scriptura si pe Sfânta Traditie.Erezii anti-trinitare . Cele mai vehemente erezii sunt catalogate în patru grupe: monarhianismul (sustine o Sabelie). triteismul (sustine existenta a trei Dumnezei distincti. începând cu simpla închinaciune. asadar cel mai greu accesibila omului. 4.

273 A se Teologia Dogmatica Editura Institutului Biblic si de Misiune al .5. Aceasta nu-i scoate bazata pe din monotonia unei vederi restrânse.. ne vom referi la un singur detaliu.. în Scriptura si Traditie. cu deosebire în familiile cu copii (iar unde nu se nasc în mod natural. în locul momentului logico-psihologic al catehezei numit "asociere". Dumnezeu ne este cunoscut prin lucrarile sale. Ortodoxe Române. 1978. Asa cum mentionam mai la început. 306-309. cap. al III.). structura supremei . din cauza spatiului restrâns al catehezei noastre. care e în acelasi timp o unitate dialogica. anume reflectarea iubirii intra-trinitare în creatie. Bucuresti. nu e suficienta. ". învaluite în mister.. tata si copiii asupra mamei. Comuniunea în doi este si ea limitare. pot fi înfiati): tata si mama îsi asociaza si îndreapta iubirea asupra copiilor. . Propriu-zis. Detaliul concret la care dorim sa facem referire este reflectarea iubirii Persoanelor Sfintei Tatal si Fiul îsi asociaza Treimi în familie . 308-309 (subl. numai o treime de persoane poate exercita iubirea completa. sau a unei singuratati în Numai al treilea subiect îi scoate neîntrerupta lor singuratate în doi. propunem aprofundarea .. Esential.. Tatal si Sfântul Duh asupra Fiului. Doua subiecte realizeaza prin comuniunea lor o oarecare bucuria si o bucurie consistenta si un sens al existentei.. din de comuniune. vedea Ortodoxa Bisericii lea. dar nici aceasta doime reala. Astfel. triunghiul iubirii intra-trinitare ( iubirea si o îndreapta asupra Sfântului Duh. . câteva crâmpeie ale "demonstratiei" parintelui iubiri Iata profesor: "Un subiect unic în sens absolut ar fi lipsit de si deci de sensul existentei. autentica . desigur.Sfânta Treime. unitatea de fiinta. numai al treilea subiect care poate fi si el partener doi. Întrucât elementele materiale (si nici chiar analogiile pomenite mai sus) nu pot fi asociate cu dogma Sfintei Treimi. ce apare sub forme discrete. Fiul si Sfântul Duh asupra Tatalui ) se poate vedea reflectat în iubirea dintre persoanele unei familii autentic crestine. p. dar excelent formulat de catre parintele Dumitru Staniloae 273 . mama si copiii asupra tatalui .. chiar daca acum o vom face foarte pe scurt. între care cel mai accentuat prin observarea iubirii Sale fata de creatie. n. APROFUNDAREA . p.

prin traire crestina autentica si mai ales prin rugaciune (cult). Doamne . GENERALIZAREA : "Prea Sfânta Treime . Sfinte . Treime Sfânta. pentru numele Tau!" 7. De aceea. slava Tie!" . întâlnita foarte frecvent în cultul nostru ortodox: "Nadejdea mea este Tatal. iarta faradelegile noastre. în locul oricaror concluzii. miluieste-ne pe noi: curateste pacatele noastre. nu poate fi înteleasa decât printr-o credinta luminata. Stapâne .6. propunem rostirea unei marturisiri-rugaciune. scaparea mea este Fiul. Dogma Sfintei Treimi fiind Dogma-Dogmelor si Taina-Tainelor . cerceteaza si vindeca neputintele noastre. APLICAREA (încheierea) . acoperamântul meu este Duhul Sfânt.

Cultul Bisericii noastre este structurat pe o succesiune ierarhica bine determinata: adorarepentru Prea Sfânta Treime. supracinstire) pentru Maica Domnului si Sfânta Cruce. iar tu îi vei întepa calcâiul". Iisus Hristos. 2. Sfintii Îngeri si Sfintele Moaste. supra-venerare (= pentru Sfinti. o cateheza despre Maica Domnului este binevenita. ANUNTAREA TEMEI : Vom vorbi astazi despre câteva dintre temeiurile cinstirii Maicii Prea Curate. în chip deosebit. de Dumnezeu însusi pentru aL naste pe Iisus Hristos. a. 2. Pentru a raspunde atacurilor nedrepte din partea sectarilor. 15: "Dusmanie voi pune între tine si între femeie. iar "samânta" = Fiul ei.Temeiuri biblice . venerare (= cinstire) . oamenii. temei logic si firesc pentru a o cinsti si noi. Fac. Pentru a evidentia temeiurile de baza ale cinstirii. Sfintii Parinti înteleg prin "femeie" pe Maica Domnului. 14: "Iata Fecioara va lua . 3. pentru vrednicia ei. Isaia 7. 2. deodata cu evidentierea importantei slujirii ei în iconomia mântuirii. 3. Vechiul Testament : 1.Fecioara Maria a fost aleasa.to p 1V. De aceea. Mântuitorul nostru. TRATAREA : . între samânta ta si samânta ei. CATEHEZA DESPRE MAICA DOMNULUI 1. PREGATIREA APERCEPTIVA : . Aceasta alegere este o dovada ca însusi Dumnezeu i-a acordat o cinstire fara egal. din cel putin doua puncte de vedere: 1. aceasta îti va zdrobi capul. Din pacate nu toti crestinii accepta aceasta logica.

cuvinte pe care Iisus le-a confirmat: "Asa este. O data cu acestea. Iisus îi era supus. loc în care aflam ca la rugamintea Maicii Sale. Binecuvântata esti tu între femei" (cuvintele arhanghelului Gavriil). Ioan 19. 28: "Bucura-te. Ca baza a hotarârilor sinodale au fost luate cele 12 anatematisme ale Sfântului Chiril al Alexandriei 274 . 2 (Rugul care ardea si nu se mistuia). 2: "Poarta aceasta va fi închisa. Tot la sinodul al III-lea Ecumenic s-au stabilit câteva canoane prin care se condamna învataturile gresite ale lui Nestorie (inclusiv cele cu privire la Maica 274 Istoria Universala Bisericeasca . 11-19 ( Scara lui Iacov ). în haina aurita si preaînfrumusetata" (referire la locul în ierarhia cereasca). Psalm 45. 17. 2. Num. p. canonice. 3 . cu referire tainica la Maica Domnului: Facere 28.aflam ca nici când era pe Cruce Iisus nu a uitat-o. 26 . b.. 33 (Vasul = nastrapa cu mana). 5. nu se va deschide si nimeni nu va intra prin ea." (v. 27: "Fericit este pântecele care Te-a purtat si sânii la care ai supt!" (o femeie din popor). Luca 11. Iesire 3. Sinodul al III-lea Ecumenic (Efes. trebuie retinute si alte locuri vetero-testamentare. 6. 4. 1975. 3. i s-a recunoscut calitatea de "Qeotovko"". 8 (Toiagul lui Aaron) etc. 431) l-a condamnat pe Nestorie care o numea pe Maica Domnului "Nascatoare de Hristos" si. .. De aceea va fi închisa" (referire la pururea fecioria Maicii Domnului)." (cuvintele Elisabetei).. Manual pentru Institutele Teologice. Luca 2. Bucuresti.în pântece si va naste Fiu si îi vor pune numele Emanuel". 2. Domnul este cu tine. "Binecuvântata esti tu între femei. încredintând-o ucenicului sau iubit. cultice): 1. Luca 1. adica "Nascatoare de Dumnezeu". 42: 4. . 3. caci Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat prin ea. Iesire 16.Iisus preface apa în vin.Temeiuri patristice (dogmatice. ceea ce esti plina de har. 35: "Duhul Sfânt se va pogorî peste tine si puterea Celui Preaînalt te va umbri" (cuvintele aceluiasi arhanghel). 10: "Statut-a Împarateasa de-a dreapta Ta. 7.. Noul Testament : 1. 28). 51. 252. Ioan 2. Luca 1. Luca 1. Iezechiel 44. prin semnatura a 198 de episcopi.

) . dar si ale celor care îi vor calca pe urme (în special canoanele 2.Câteva precizari la atacurile sectare . 24 si Matei 13. Frumusetea si bogatia cultului Maicii Domnului se poate observa cel mai bine în slujbele consacrate sarbatorilor ei: Nasterea.. 175-176. p. în care este evocata acceptarea ei de a deveni Mama Fiului lui Dumnezeu. pe asa-numitii "frati" ai Domnului (care de fapt erau verisori).. . însa. Prin faptul ce Cel ce S-a nascut din ea este Dumnezeu adevarat. Ioachim si Ana. înaintea îngerilor si a sfintilor. 3. evocam cuvintele de total bun simt ale unui teolog protestant (!).care reliefeaza constiinta Bisericii ca Maica Domnului este "Panaghia" (= Preasfânta). 4. 1992.. martie).. mai ales în Marturisirile de credinta (catehisme). Facem întâi mentiunea ca obiectiunile sectare sunt rezultatul ignorantei lor în materie de interpretare biblica. spun ca ea a mai avut copii. Maica Domnului este invocata dupa Sfânta Treime. p. este foarte sugestiva icoana numita "Deisis" (= Rugaciune). Note si .) . Sfântul Ioan Damaschin spune: "Propovaduim ca Sfânta Fecioara este în sensul propriu si real Nascatoare de Dumnezeu. Sibiu. . îsi întemeiaza tocmai biblic aceste obiectiuni. (15 aug.. FLOCA. întrupat din ea.. care ne miluieste cu rugaciunile ei.. În aceasta privinta. Raspunsurile ortodoxe sunt la îndemâna oricui. (8 sept.Domnului)..omagiul Bisericii pentru vrednicia ei de mama. Paradoxal. . prin faptul ca este considerata mijlocitoare prin rugaciunile ei. 55. 3. "Bazati" pe textele de la Matei 1. iar în stânga de Ioan Botezatorul. (26 dec. încât nu insistam aici asupra lor.. Adormirea.. cit 275 dr. În cultul ortodox. 73-75. Soborul.în care sunt evidentiate virtutile parintilor. legate în special de pururea-fecioria ei.) . este adevarata Nascatoare de Dumnezeu aceea care a nascut pe Dumnezeu adevarat. Ioan Canoanele comentarii Bisericii Ortodoxe. În schimb. 4." 276 .) si Intrarea în Biserica (21 Buna-Vestire (25 nov. prof. în care Mântuitorul este încadrat în dreapta de Maica Domnului. Hengster Berg: "Pururea-fecioria Mariei constituie antiteza binecuvântata împotriva barbariei care socoteste ca aceea care a Vezi Arhid. 5 si 7)275 . 2 7 6 Op.

Alba Iulia. 286 a . a. prin care a venit caderea. Editura Sfintei Arhiepiscopii a Bucurestilor. înaltarea ei cu trupul la cer numirea ei. p. dintre cele mai obisnuite Teodor M. 1996. "fecioara laudata". Protestantii îi acorda Maicii Domnului o oarecare.Devieri ale romano-catolicilor si protestantilor dogme noi: imaculata conceptie (1858). . Maica Domnului va fi nelipsita din credinta. 2 7 8 Remete. la Conciliul II Vatican (1965). rugaciunile catre ea. " (prof. Maica Domnului este considerata de Sfintii Parinti "Eva cea Noua". si în chip deosebit Biserica Ortodoxa. icoana ei se gaseste în toate bisericile si în cele mai multe case de crestini. p. "preavrednica". 4. sotia lui Adam. din evlavia. care a nascut pe Cel Care ne-a adus mântuirea. 1977. . ASOCIEREA . sarbatorile ei sunt între cele mai de cinste. mai întâi? Reproduceti trei temeiuri semnificative pentru cinstirea ei. RECAPITULAREA : Cine i-a acordat Maicii Domnului cinste. 6. b. din dragostea si din cinstea noastra pentru ea. Catolicii a promovat (1954). dar i-au rânduit nici un fel de cult. considerând-o doar o "femeie deosebita". 52. Meditatii Teologice 277 lect. ca Mama a Bisericii ("Mater Ecclesiae") si Co-Redemptis ("Co-Mântuitoare"). numind-o "fericita".luat Duh Sfânt si a fost umbrita de puterea Celui Preaînalt a trait apoi în comuniune matrimoniala cu Iosif" 277 . Apud Pr. Care este locul Maicii Domnului în cultul ortodox? 5. George Dogmatic . GENERALIZAREA : "Cât va fi Biserica. Numele ei îl poarta cele mai multe femei. . Popescu) 278 . spre deosebire de "Eva cea Veche".

prin credinta si fapte bune. pentru cinstirea Maicii Domnului exista argumentul logic al bunului simt: nu poate fi despartit niciodata Fiul de Mama si nici Mama nu poate fi despartita de Fiu. iar pe cea pe care El a ales-o ca mama sa o considere o simpla femeie. cu ajutorul harului. patristice. Fiul lui Dumnezeu. toate slujbele savârsite în Biserica noastra au în rânduiala rostiri de cinstire si de cerere catre Maica Sfânta. cea subiectiva se numeste si îndreptare . partial. APLICAREA : evlavia poporului a pastrat pâna astazi expresia "Doamne.. a mai avut alti copii etc. cu trei dimensiuni: recapitulativa si ontologica . asa cum din pacate o fac neoprotestantii si. o data cu argumentele biblice. Mântuitorul nostru. rascumparare . PREGATIREA APERCEPTIVA : mântuirea are doua aspecte esentiale: obiectiva se mai numeste si obiectiva si subiectiva . Maica Domnului". liturgice etc. etc. fiind lucrarea de însusire personala a mântuirii obiective. . protestantii.7. care exprima asocierea ei în lucrarea de mântuire.? * to p VI. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA BISERICA 1. Cum poate sustine cineva ca-L iubeste pe Iisus Hristos. cea de jertfa. care nu si-a pastrat sfintenia fecioriei.

istoric. prin jertfa de pe Cruce a Mântuitorului (". prin Sfintele Taine. caci fiind " zidita pe piatra credintei. care marturisesc credinta cea una. 12). "triumfatoare". Biserica este o institutie teandrica (divino-umana).Ioan 3. nici portile iadului nu o vor birui!" (Matei 16.". se numeste "luptatoare". 2. nevazut (harul si toate lucrarile tainice).. 3 PSB. 1981. p. sa pastrati Biserica lui Dumnezeu. latina 74. ANUNTAREA TEMEI : Astazi vom vorbi despre importanta Bisericii pentru mântuirea noastra .. Epistol Ecclesiae. p.. 7.mântuirea subiectiva (sau personala) nu se poate realiza decât în Biserica. de pe cale. membrii. soborniceasca si apostoleasca . b. iar cea de dincolo de pragul imanentului. asadar. nu va putea sa intre în împaratia lui Dumnezeu" . inclusiv pentru cei pacatosi ("Nu cei sanatosi au nevoie de doctor. ci cei bolnavi.. Însusirile Bisericii sunt cele marturisite în Simbolul de Credinta: Epistol 73.. vol. care-i cuprinde pe toti cei botezati. 28). pe care a câstigat-o cu însusi sângele Sau" Fapte 20.) si b. începând cu Botezul ("De nu se va naste cineva din apa si din Duh. Biserica are. a cit. vezi Apologeti. .întrucât Unul este Întemeietorul si a 279 280 3. 2. acte cultice etc. 280 nu poate avea pe Dumnezeu ca tata" ). la Cincizecime (Fapte 2). (locas. una . sfânta. Întemeierea Bisericii : a. pentru ca aici se dobândeste harul. Tainic. caci nulla salus". si un caracter vesnic. a. TRATAREA : 1. Fiinta Bisericii : a. Un . 432 e De Unitate VI. 438.. 5). Biserica de aici.. Ciprian în afara Bisericii nu exista mântuire ("Extra Ecclesia 279 si tot el a afirmat: "Cine nu are ca mama Biserica. 2. 3. . 18). În mod vazut. 21. Bucuresti. Matei 9. a spus Sf. Biserica are doua aspecte: vazut c. 2. în ziua Pogorârii Sfântului Duh. vezi si Apologeti de limba . usa ei fiind deschisa pentru toti oamenii.

tainic. datorita acestei obscuritati pe plan politic. în prezenta carora s-a întemeiat si care.. Mântuitorul nostru Iisus Hristos (Efeseni 1. Apostoleasca . I Tim 2. 23).. Lor li s-a spus: "Propovaduiti Evanghelia la toata faptura. În acest sens marturisim despre ea ca este si ("fallo" = a însela. Sfânta .se sprijina si pe marturia Sfintilor Apostoli.sfânt fiind infalibila Duhul care lucreaza în ea. 5. 15) si "Mergând.c u 4. Soborniceasca (= universala) . Ei îi revine. 4. 4) si se sprijina pe cele 7 sinoade (soboare) ecumenice. (La noi. a fost luminat doar de harul credintei drept-maritoare. 19). c.. Biserica este si factor al educatiei.capul ei. meritul de a fi salvat fiinta neamului de la pierire. atunci ca si astazi. numit "întunecat". care-si facusera drum pe la noi în acel mileniu vaduvit de o conducere statala unitara.întrucât are în vedere mântuirea tuturor oamenilor ("Dumnezeu voieste ca toti oamenii sa se mântuiasca si la cunostinta adevarului sa vina". au întemeiat biserici locale în lumea cunoscuta atunci. învatati. istoric-national etc. b. RECAPITULAREA : Cine a întemeiat Biserica? Care este "ziua ei de nastere" în istorie? . Membrii Bisericii : clerul (ierarhia) si poporul drept-credincios (mirenii). cel putin. Ea a tinut loc si de scoala si de cancelarie domneasca. de Sfânta Biserica. cu timp si fara timp . daruit cu generozitate. îndrumatori si sfatuitori politici). la rândul lor. voie si fara de voie. "infallo" = care nu înseala. în fata atâtor navalitori." (Matei 28. Acest mileniu. dupa retragerea aureliana (271-275) pâna la întemeierea cnezatelor si voevodatelor (secolul al XIV-lea) si pâna la unificarea lor (Basarab I. 1330). nu doar al mântuirii . Este important sa remarcam rolul ei si în plan pedagogic. care nu greseste) .. existenta neîntrerupt a fost Biserica singura institutie ." (Marcu 16. aproape în exclusivitate. d. Episcopii si preotii au fost conducatori spirituali la vedere si.

APLICAREA : când pronuntam cuvântul "Biserica" ne gândim. buna conlucrare între acesti trei factori este determinanta pentru tinta finala a educatiei. 1997. din punct de vedere al educatiei crestine nu este singurul. deodata. cât si în sufletul ("inima") fiecarei persoane în parte.Care sunt elementele care tin de fiinta Bisericii? Detaliati rolul Bisericii ca factor al educatiei. dar mântuire decât în Biserica! "281 . Bucuresti. GENERALIZAREA : Biserica este darul lui Dumnezeu în care si prin care dobândim mântuirea. Poti avea cinstire. 1. la cladirea (locasul ) de cult. poti detine Evanghelia. Doamne. atât în viata de familie ( familia însasi este numita "mica biserica" ). si curateste inima mea. poti avea credinta si sa predici în numele Sfintei Treimi. Asa se explica un minunat fragment de rugaciune din Canonul Sfintei Împartasanii: "Faradelegile mele trecele cu vederea. formarea caracterului moral crestin . 44. p. prin extensiunea binefacerilor ei. 5. Editura "Casa scoalelor". sfintenia Bisericii se reflecta si se regaseste. cu toate ca este factorul cel mai important în lucrarea de mântuire. ASOCIEREA : Biserica. 281 Apud N. la comunitatea credinciosilor (I Cor. Acest adevar incontestabil a fost exprimat într-un mod deosebit de inspirat de catre Fericitul Augustin: "În afara Bisericii poti avea totul în afara de mântuire. Comori dezgropate . factori esentiali ai educatiei sunt familia si scoala. Astfel. 2) si la viata liturgica. 6. O data cu ea. . niciodata nu vei putea gasi 7. MOLDOVEANU. Cel ce Te-ai nascut din Fecioara.

nu lasa nici o necuratenie în ea.. 38. Împodobeste-o în schimb cu tot ceea ce i se cuvine Lui. Cu atât mai mult trebuie sa fie împodobita daca Dumnezeu însusi locuieste în tine.. la fel de Sa facem din sufletele noastre biserici. se exprima Sf. Nu lasa nimic în casa lui Dumnezeu din cele ce sânt urâte. Fiindca sufletul tau este biserica. "282 * 282 Ibide . Fii si tu pentru El biserica. Fii pentru El biserica si preot. p. Slujeste-i Lui în biserica ta. Efrem Sirul: " . m .”.facând-o biserica a Preacuratului Tau Trup si Sânge minunat. preot si jertfa. Daca vine unul din cei mari ai pamântului. care sa fie vrednice de Dumnezeu.. chiar si usa ta se împartaseste de cinste.. dupa cum a fost si El preot si jertfa pentru tine. În acelasi sens.

2. Ap. Bucuresti. Astazi vom vorbi despre aspectele generale ce tin de cultul particular. tot asa si voi. 3. . 1980. TRATAREA : A.Filip. Ioan 15. 1952. 202Ortodoxa 223. 5. 4. Bucuresti. Precum mladita nu poate sa aduca roada de la sine. Definitie si etimologie . Cea mai cunoscuta definitie este cea formulata de Evagrie Monahul (numit si "Ponticul". . asadar. de aici s-a inspirat. Sf. toata bunatatea. PREGATIREA APERCEPTIVA : Dumnezeu este nu numai Realitatea Suprema.to p VII. Ioan 15. "Ramâneti în Mine si Eu în voi. 13). Comuniunea cu El este vitala ("Fara de Mine nu puteti face nimic!". de la Care ne vine. p.Ortodoxa 13-55 Învatatura de precadere si Credinta Crestina . daca nu ramâne în vita. credem. Pavel când a marturisit: "Toate le pot în Iisus Hristos.Comuniunea cu Dumnezeu se realizeaza prin cult. Cel ce ma întareste" . Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. iar cultul extern se manifesta în doua moduri: (sfintele slujbe) si particular (rugaciunea) . aceeasi Editura. 2. credinta . † 399): "Rugaciunea este vorbirea mintii cu 283 Pentru redactarea acestei schite de cateheza utilizam cu Teologia Morala . p. CATEHEZA DESPRE RUGACIUNE 283 1. daca nu ramâneti în Mine". 4. Cultul cardinale ). Structurii psiho-fizice a omului îi corespund cele doua dimensiuni ale cultului: intern este concentrat în cele trei virtuti teologice (sau nadejdea si intern si extern . public dragostea . vol. ci si Binele Absolut. adica despre rugaciune.

Ap.. Pavel îndeamna staruitor: "Rugati-va neîncetat!" (I Tes. Ioan Gura de Aur: "Oamenii se supara când sunt 288 gramaditi de cereri. al doilea "cerere". Domneasca 288 . 1973. Iisus a iesit la munte sa Se roage si a petrecut noaptea în rugaciune catre Dumnezeu" . Sibiu rugaciune 1947 (Editia a II-a). Ap. Petru. Sfintii Apostoli au practicat rugaciunea si au îndemnat la rugaciune. 2 8 6 Despre român Rugaciunea . iar la verb ("rogo-are"): 1. STANILOAE. V. si te dacarogi cu adevarat. 40). 60. 41-42). pe care El îi vede ca vegheaza la Rugaciune" 286 . la vreme. D. p. dar si în locuri publice. ca de exemplu la alegerea lui Matia (Fapte 1. 31. al treilea "întrebare". în aceeasi lucrare.. esti Ibide . 41). Etimologic termenul vine din limba latina ( rogatio-onis ) si este interesant de observat ca primul sens al acestui substantiv este "propunere". 81.. de prot. Omilia XX. Dumnezeu însa iubeste pe cel care staruie. a cere. în rugaciune" 287 . i-a învatat pe ucenici "Tatal nostru" (Matei 6. 24). 13. Sf. 2.Luca 6. De asemenea. 5 284 . trad. Sf. GUTU. 41-42. în Filocalia Româneasca 1. Prezentam aici doar crâmpeie din marea de învataturi cu privire la acest subiect: Sf. ca de exemplu la învierea lui Lazar (Ioan 11. 9-13). Editura Stiintifica. Si tot el zice: "Daca voiti sa aflati cunostinta voii lui Dumnezeu. Macarie cel Mare : "Lucrul cel mai de capetenie este staruinta. 482 2 8 7 Omilii III. daca voiti sa aflati esenta Cuvânt despre . a întreba. B. 73." .Dumnezeu" 284 . Modelul Suprem si în privinta rugaciunii ni-l da Mântuitorul Iisus Hristos. p. 17). Mântuitorul a îndemnat la rugaciune: "Privegheati si va rugati. ca sa nu intrati în ispita" (Matei 26. p. Luca 22. Care S-a rugat îndeosebi în locuri retrase ("În zilele acelea.. C. spune: "Daca esti teolog roaga-te cu adevarat. 12.. Bucuresti. Sf. a se vedea si rugaciunea din gradina Ghetsimani. Dictionar m latin. iar Sf. Temeiurile Patristice în favoarea rugaciunii sunt nenumarate. 2teolog!". 8 5 G. înainte de a o învia pe Tavita (Fapte 9. Temeiuri scripturistice . . Ciprian : "Aceia pot dobândi ce cer de la Dumnezeu. 3. precum si alte momente).285 . Tot Evagrie.

întelepciunii duhovnicesti, aceasta se poate numai prin rugaciunea necurmata" Evagrie Ponticul : "Precum cel mai de pret dintre toate simturile este vederea, asa cea mai dumnezeiasca dintre toate virtutile este rugaciunea"
290

289

.

.

D. Felurile rugaciunii : a). Dupa forma: launtrica si verbala; b). Dupa subiect: personala si publica; c). D. p. v. al continutului: de lauda, de multumire si de cerere. De lauda: - dupa ex. Mântuitorului: "Eu Te-am preaslavit pe Tine pe pamânt..." (Ioan 17, 4) si al Maicii Preacurate: "Mareste, suflete al meu, pe Domnul..." (Luca 1, 17); de multumire: - dupa îndemnul Sf. Ap. Pavel: "Neîncetat va rugati! multumire pentru toate , caci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi" (I Tes. 5, 17-18); de cerere: - "Cereti si vi se va da!" - spune Dati

Mântuitorul (Matei 7, 7); "Toate câte veti cere în rugaciune, crezând, veti lua!" (Matei 21, 22). E. Însusirile (exigentele) rugaciunii : sa izvorasca din inima curata si sa fie

facuta cu atentie; sa fie facuta cu dragoste fata de Dumnezeu si de aproapele; sa nu contina cereri care sa contravina moralei crestine si bunului simt; sa fie numai pe linia voii lui Dumnezeu (de aceea se spune, cu toata dreptatea, ca cea mai scurta si mai înteleapta rugaciune este: "Doamne, faca-se voia Ta cu mine!"). F. Foloasele rugaciunii : comuniunea cu Dumnezeu si dobândirea asemanarii cu El; luminarea mintii, bucuria inimii, întarirea vointei. Iar Sfintii Parinti se întrec în a le descrie: cheia vistieriei darurilor dumnezeiesti (Fer. Augustin), cununa

virtutilor (Sf. Maxim Marturisitorul),

doctorie mântuitoare, împiedicând pacatele

si vindecând nelegiuirile (Sf. Ioan Gura de Aur), leacul mâhnirii si urâtului (Sf. Nil Sinaitul), rodul bucuriei si al multumirii (Evagrie Monahul) etc. etc.
291

.

Omilia a II-a la . 2 9 0 Coloseni150, p. 93. Op. , 2 9 1 Fragmente preluate cit. MOLDOVEANU, 1997.
289

de

la

N. Comori dezgropate

, Editura Bucuresti,

"Casa

scoalelor",

O data cu Sfintii Parinti, care marturisesc despre foloasele duhovnicesti ale rugaciunii, medicii crestini sustin rolul terapeutic general al ei. Între acestia, s-a remarcat în chip aparte dr. Alexis Carrel
292

, îndeosebi prin "Eseul despre

rugaciune". Mai întâi face o splendida încercare de a o defini: "Rugaciunea este o tensiune a spiritului uman spre Creatorul imaterial al lumii. În general, rugaciunea

este un tipat de durere, un strigat de ajutor. Uneori, însa, rugaciunea devine contemplatie senina a Principiului imanent si transcendent al lucrurilor; un act de iubire si de adoratie fata de Acela de la Care izvoraste minunea vietii. De fapt rugaciunea este un efort al omului de a comunica cu Fiinta Nevazuta, cu Acela Care este Creatorul a tot ce exista, cu Întelepciunea suprema, Puterea si Frumusetea Absoluta..." (subl. n.). În legatura cu foloasele rugaciunii , Alexis Carrel spune: "Oamenii care se ,

roaga în mod serios se caracterizeaza prin perseverenta în împlinirea obligatiilor, printr-un simt al datoriei si al raspunderii avansat, prin mai putine caderi si pacate si printr-o anumita bunatate fata de ceilalti... Rugaciunea produce în suflet calm, liniste interioara, armonie între activitatea nervoasa si cea morala, o putere mai mare de a suporta încercarile vietii, saracia, boala, calomnia si moartea. Echilibrul cauzat de rugaciune devine un puternic ajutor terapeutic pentru omul bolnav ...

Astfel, rugaciunea îi marcheaza pe credinciosii sai cu o caracteristica particulara: castitate în privire, calm în atitudine, bucurie senina în expresie, curaj în conduita si, când nevoia o cere, jertfa de sine a soldatului sau martirului... "293 .

4. RECAPITULAREA : - încercati o definitie personala a rugaciunii;
Alexis Carrel (1873-1944), chirurg si fiziolog francez, autor al unor lucrari de prestigiu pentru primit premiul Nobel pentru medicina (1912). O data cu lucrarile de medicina, a scris si carti care a de spiritualitate, între care cea mai cunoscuta este "Omul - fiinta necunoscuta" (L'homme cet inconue). Dupavizitat locul de pelerinaj de la Lourdes, a devenit un crestin practicant, asa explicându-se ce a acestui eseu despre scrierea 2rugaciune. 9 3 Fragmentele sunt preluate dupa textul publicat în magazinul "Reader's Digest", ian./ 1941;
292

- expuneti, pe scurt, un moment de traire si de împlinire a rugaciunii, din experienta duhovniceasca personala.

5. ASOCIEREA : cu postul (Matei 17, 21) si cu milostenia (Matei 12, 7);

6. GENERALIZAREA : Rugaciunea este unirea omului cu Dumnezeu, întarirea pacii, mama lacrimilor, punte care trece peste ispite, scapare de întristari, farâmarea razboaielor, lucrarea îngerilor, veselia viitoare, izvorul virtutii, cauza darurilor, propasire tainica, dovada nadejdii, luminarea mintii, secure pentru deznadejde, comoara celor ce iubesc tacerea, slabirea furiei, oglinda propasirii, descoperirea starii, aratatorul viitorului, hrana sufletului, pecetea slavei Scararul)294 . (Sf. Ioan

7. APLICAREA : Sa încercam a raspunde la câteva întrebari:

Când ne

rugam? Unde? Cum? Pentru cine?

(si altele asemenea, dupa caz).

*

294

Apud N. MOLDOVEANU, Op. cit.

, p. 474.

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU EXAMENE:

1. SEMESTRUL I :

Teodor M. Popescu, Primii didascali crestini (instituirea, atributiile, calitatile, marturii scripturistice si patristice cu privire la slujirea lor, didascalii scriitori etc.).

Clement Alexandrinul, Pedagogul (date generale despre autor si lucrare, cu atentie asupra elementelor cu impact în pedagogia actuala: a. pedagogului ideal; b. Atitudinea fata de bunurile materiale; Portretul c. Sfaturi

morale pentru comportamentul crestin );

Sf. Chiril al Ierusalimului,

Catehezele (date generale despre autor si

catehezele sale; cunoasterea continutului “Procatehezei”);

Sf. Vasile cel Mare,

Omilia catre tineri

(cunoasterea continutului, cu

atentie speciala asupra acelor sfaturi care corespund exigentelor catehezei contemporane);

2. SEMESTRUL AL II - LEA :

Sf. Ioan Gura de Aur,

Despre cresterea copiilor , din vol. "Putul si împartire de Anexa a capitolului "Familia ca factor al

grâu", Bacau, 1995, p. 410-431 ( educatiei");

1936. Cum arata un om manierat. 4. manual pentru Institutele Teologice. Pedagogia Crestina Ortodoxa . Bârsanescu . • Aurelia Marinescu. primele sase capitole: 1. Bontas. Curs de pedagogie . Semanatorul. 2. Sibiu.• Sf. Catehetica . Bucuresti. Manuale: Antonescu . Codul bunelor maniere . 5. Catehetica . diac. 1. Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne Bucuresti. 1999 (editie revizuita). adresare. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA (Inclusiv pentru METODICA PREDARII RELIGIEI) . 1994. Lugoj. Istoria Pedagogiei . 1930.. 1935.. Dumitru. Idem . trad. Prezentarea. Bucuresti. Brânzeu . St. . Bucuresti. 1924. 1999. Bulacu . . (coordonator). Istoria pedagogiei . Manual pentru liceele si Institutele pedagogice. Din problemele pedagogiei moderne . Formule de . 1925-1926. 1976. Bucuresti. Bucuresti. Cateheze. 1939. Idem . pr. Introducere în bunele maniere. II Scrieri . Nicolae. Calugar . Bucuresti. 1969. Editura "Humanitas". Bucuresti. Bibliografia Catehetica (orientare generala). G. pr. Ioan. Lucrarile marcate cu *sunt obligatorii pentru examene. Salutul. Mihail. 6. I. Ioan Ica jr. G. Manual universitar de pedagogie . Bucuresti. Idem . Pedagogia Generala . Pedagogie . Edit. 3. Deisis.Arta conversatiei si comportamentul în societate • Preot Vasile Gordon. Simeon Noul Teolog. pr.

Didactica aplicata în învatamântul religios (Activitatea didactica a profesorului în afara orelor la clasa)."De ce merg unii elevi încruntati la scoala?". Bucuresti. Psihologia Copilului . ed. Bucuresti 1990. Manual de instruire Montessori . . 1995. Cucos . Pedagogie (vezi cap. Guy P. 1996. (pp. 372-377). Oprescu . Bucuresti. Predarea cu succes . Ioan. Mullinax.. Petrescu .O. p. Colectiv. Nicolae. O istorie a pedagogiei universale si românesti.. 1996. Joseph. 160-175 : "Educatia religioasa" ). Stela. Pedagogie generala . Iasi.R. N. Gh. Verza E. Manual pentru Seminariile Teologice. Colectiv . Iasi. Eleonor Daniel. 1994.. a XI-a scoli normale. 611 + 816 p. Pedagogie. . Vol. Nicola .. 2000. Istoria învatamântului din România de la origini pâna la 1821 . Îndrumari metodologice pentru predarea religiei în scoala Editura Institutului biblic si de misiune al B.. Leavit . 1968.. I. Le service de l’Evangile . Manual pentru scolile post-liceale .. 1978. Ed... Narly C. Editura "Gheorghe Alexandru". „Desclée” – Paris. Zlate M. pr. Marolen si Marieta Dinu. Compendiu de studii pedagogice . Bucuresti. „Societatea Misionara Româna”. Casa Speranta. a II-a. Constanta. 1977. 1998. Golu P. trad. 1996 (ed. Editura "Polirom". Constantin. II-a. Catehetica . Craiova. Manual pentru cl. Bucuresti. Bucuresti.Colectiv .. 2001. Pedagogie. Manuel catéchétique (catolic). Stanciu . Psihologia scolarului . 1985. 1983. Iancu . I = 1938). I si II. Bucuresti. Bucuresti. "Educatia moral-religioasa". Colomb .

Sibiu. 1947.L.a. * Sf. Bucuresti. Juvenal. Tom. text bilingv. trad. De catechizandis rudibus . Tarangul . Manual. partea I. Idem . P. Manual de catehizatie pentru instructia religioasa a adultilor în duminici si sarbatori . Eugen Munteanu. 1930. Despre cresterea copiilor . Oreste . 2002. 1904. Bucuresti. Sf. "Putul si împartire de grâu". 2. Cateheze tratând învataturi dogmatice si morale al Bisericii dreptcredincioase rasaritene . Editie Prima cateheza. Bucuresti. bilinva. 1995 (editie bilingva). 1881.L. 1193-1220. Initiere în viata crestina. 1945 (Colectia Izvoarele Ortodoxiei ). par Peronne. Marele cuvânt catehetic .S. col. Catehezele . Iasi.. 1869. XXI ( d'enseigner la doctrine chrétienne aux ignorants Rom. 394-443. * Sf. trad. 1982 (vol.). partea a II . XXXX. p. Polirom.Colectii: Fer. trad. pr. (vezi si Oeuvres complètes de Saint Augustin . Bacau. Vincent & comp. Colectia Parinti si scriitori bisericesti. De magistro . Cristescu si N. Institutul European. Ioan Gura de Aur . "Sofia"). 1943. pr. Trad. 309348. Bucuresti. * Clement Alexandrinul. Paris. de George Bogdan Târa. Arad. 1995. trad. Catehetica . Chiril al Ierusalimului . MIGNE. Vezi trad. P. Barbu. D. rom. de T. în vol. col. Fecioru. . 4 Sur la manière ). D.Stefanelli . Cernauti. Augustin . Grigorie de Nyssa .B. XXXII. Idem . editia a II-a = 1998 (edit. prescurtat = P. Fecioru. Tom III. Pedagogul .

1996. Paris. nr. M. 50.. 2001. Vasile cel Mare . Rodica Neculau. Fecioru.Carti.A. pr. S. evenimente. Ioan Ica jr. 2/1991. Sibiu. 1957. Bucuresti.A. 1986 (vol. A. a XXVIII-a (Despre vederea luminii dumnezeiesti si preotie ).( Revista Teologica . nr. vezi si traducerile din M.A. Zenke .. Deisis. "Litera international". Dictionar de pedagogie . Pacurariu . Horst Schaub si Karl G.. D. trad. Dictionar de pedagogie . serie noua). trad. diac. Huit catécheses baptismales . 4/ 1990 . studii. *Sf. Cristea . 17 din colectia P. Bucuresti. Sources *Sf. Polirom. în M. editate de Antoine Wenger.V. de acelasi: Cateheza a II-a ( pe calea poruncilor si a fericirilor). a XVIII-a ( Despre alegerea si virtutile pastorului sufletesc a XXVII-a ( Despre necesitatea pazirii poruncilor ). chrétiennes . Bucuresti. Bucuresti. 1999. Bucuresti.A. 4. articole: . didactica si pedagogica. Dictionare: Colectiv de autori . Dictionar de pedagogie . pr. ). Edit. Scrieri II . Edit. 1979. si locuri biblice (dictionar pentru predarea religiei în scoala ). nr. Mircea. Omilia catre tineri . 2000. 284 p. B). pr. nr. Spre Hristos în M. 1995. ChisinauBucuresti. Dictionarul teologilor români .Idem . vol.în M. 3. 1/1990. Sorin. Simeon Noul Teolog . Figuri. Cateheze. Sorescu . trad. 5/ 1990.

Vasile. Iasi. Grigore. Bucuresti. S. 1-2/ 1958. pr. 1997. 1971. Tehnica. cu aplicatie la fisa scolara . Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si gra . Iasi. 1-2/ 1955. 1944. S. 1996. Idem . 3/1986. Chiril al Ierusalimului si actualitatea ei . Basarab . Anastasia ).. Paideia.T.Antonescu . Edit. (transcriere. " Pedagogia sarbatorii "). Învataturile lui. în B. Importanta catehetica a Sfintei Liturghii .. Mihaila). Initierea religioasa a copilului .. arhim. Etapele psihologice ale marturisirii . .. Craiova. d Balca . Caracteristici esentiale ale sufletului crestinului autentic 10/1954. traducere în limba româna si studiu introductiv de prof. 1998. în “ Ortodoxia ". în "Pagini nescrise din istoria culturii românesti". Bogdan & colectiv. 1937. Idem . Academiei.O. Caracterizarea dinamica a copilului si adolescentului de la 3 la 17/18 ani.R. Versiune originala. dr. . Fundamentele culturale ale educatiei . 9- . catre fiul sau Teodosie . Preocupari si studii de Pastorala. Polirom. Opera catehetica a Sf. Bucuresti. Neagoe. G. Omiletica si Catehetica . 1996. Belu.T. Elena. Liviu. Învatamântul oral prin predica. cel dintâi sistem de învatamânt de durata la români . 1996. Idem . Balan . Nicolae. Antonesei . Badea . Babus. Bucuresti. G.. Edit. nr. St. Pedagogia si didactica . 1996 (ed. Idem . Dumitru.G. Bucuresti. Educatia morala si religioasa în scoala româneasca Bucuresti. Bârsanescu . Bancila .. Duhul Sarbatorii (în special cap. Bucuresti.

. G. Studii de Catehetica . 1-2/1949. 7-8/1949. Idem . pr. Idem . Explicarea Sf. Brani ste. 1931. 1943. Bodnariu . Mihail . Gheorghe. Scoala exegetica biblica din Antiohia . Idem . Idem . Idem .Liturghia catehumenilor si credinciosilor si cateheza în Biserica primara a Ierusalimului . Idem (împreuna cu prof. nr. Idem . T. Însemnatatea Sf. "Ortodoxia". Idem . 1991. Sapte cuvinte catre tineri . Bucuresti. Ecaterina Braniste). Ene. Ioan Gura de Aur în S. 4/1980. G. Idem .în S.T. Chiril arhiepiscopul Ierusalimului. 82 p.. Explicarea Sfintei Liturghii dupa Nicolae Cabasila de doctorat ).. 1994. Bucuresti. Idem . 1941. 1940. 3-6 / 1950. Bucuresti. Spiritul catehezei patristice în scoala româneasca . Explicarea botezului în catehezele baptismale ale Sf. “Credinta noastra”. Bucuresti. (Teza Vechiului si Noului Testament pentru uzul orelor de catehizare a copiilor . Misiunea Bisericii în scoala . Cateheza ortodoxa . Idem . Taine de initiere (Botez. pr.B. pr. 1990. . 5-6/1968. Principiile catehezei si personalitatea catehetului . Studiu introductiv în catehetica ortodoxa ( Teza de doctorat ). Constiinta crestina dupa Catehezele Sf.7-8 / 1970. S. 1-3 / 1951. . nr. B. 1937. Bucuresti. 179 p. 1928. Bucuresti. 1996. Bucuresti. S. Liturghii pentru viata crestina . T. Notiuni de istoria sfânta a . Bulacu .T. Bucuresti. Bucuresti. protos. Calciu . Euharistie) în literatura crestina. . Gheorghe. nr. Material cultic si omiletic pentru explicarea Sfintei Liturghii. Mirungere. Oradea. Probleme de pedagogie catehetica . Nobletea educatiei crestine dupa Sfântul Ioan Hrisostom Idem .

Calugar , pr. Dumitru, Treptele formale si învatamântul religios , Sibiu, 1938. Idem , Caracterul religios-moral crestin ( Teza de doctorat ), Sibiu, 1955; Idem , Metode si forme pentru prezentarea învataturii crestine ortodoxe 3/1972; Idem , Principii fundamentale ale învatamântului religios 10/1975; Idem , Rolul cazaniilor în formarea vietii religioase si morale , MB, 4-6/1978; , în M.A. nr. 9, M.A., 1-

Idem , Hristos în scoala. Manualul catehetului ortodox pentru scoala primara, vol. I, Sibiu, 1934; vol. II, Sibiu, 1937; Idem , Sapte carti de religie, Edit. Episcopiei Romanului si Husilor, Bacau, 1990. Cerghit , Ion, Metode de învatamânt , editia a III-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997. Coman , Episcop, Vasile, Religie si caracter (Contributii la cunoasterea si predarea religiei în perioada adolescentei), Oradea, 1992. Comenius , J., Amos, Didactica Magna . Trad., note si comentarii de Iosif Antohi, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970; Idem, Pampaedia , EDP, Bucuresti, 1977; Idem , Texte alese , EDP, Bucuresti, 1958; Idem , Arta didactica . Trad. din latina de David Popescu, EDP, Bucuresti, 1975. Comsa , ep. dr., Grigorie, Tineretul României , Arad, 1934. Cornitescu , pr. Constantin, Sf. Grigorie de Nazianz despre familia sa , S.T. 56/1964. Cosma , pr. Sorin, Cuvinte ale dreptei credinte (Cateheze ), Arad, 1992. Costache , pr. Doru, Rolul familiei în educatiei copiilor , în „Ortodoxia”, 3-4/2002, p. 128-139. Coué , Emile, Stapânirea de sine , Bucuresti, f. a., 96 p.

Cristescu , pr. Grigorie, Predica si cateheza , Sibiu, 1929. Cuco s, C - tin, Pedagogie si Axiologie , Bucuresti, 1995; Idem , Educatia religioasa, continut si forme de realizare , Bucuresti, 1996; Idem , Educatia religioasa. Repere teoretice si metodice, Edit. "Polirom", Iasi, 1999; Idem (coordonator), Psihopedagogie , pentru examenele de definitivare si de grade didactice, Edit. "Polirom", Iasi, 1998, 317 p. Danciu, Ana, Metodica predarii religiei în scolile primare, gimnazii si licee Editura “Anastasia”, Bucuresti, 1999, 261 p. Diaconu , pr. Adrian, Cateheza în activitatea pastoral-misionara a preotului S.T. 3/1989. Dumitru , pr. Valeriu, Vasile Bancila si educatia religioasa , Edit. Thalia, Bucuresti, 2002; Familia crestina azi (elab. de un colectiv de profesori de la Facultatea de Teologie din Iasi), Editura "Trinitas", Iasi, 1995, 203 p. Fecioru , pr. Dumitru, Ideile pedagogice ale Sf. Ioan Gura de Aur , Bucuresti, 1937; Idem , Pedagogia noua si pedagogia crestina, Bucuresti, 1946. Felea , pr. Ilarion, Religia culturii , Arad, 1994 (editia a II-a); în special cap. 10 : Religia si sistemele de educatie , p. 246-257; Foerster , F. W., Scoala si caracterul , trad. St. Constantinescu, Bucuresti, f.a.; Idem , Cartea vietii. O carte pentru baieti si fete , trad. N. Pandelea, f. a., Bucuresti; Idem , Învatamântul religios si învatamântul moral , trad. I. Negiota, Chisinau, 1933; Fossion , André, Manuel de catéchese pour jeunes et adultes , Desclee, Paris, 1985. , ,

Galeriu , pr. Constantin, Catedra de omiletica - catehetica cu notiuni de

Pedagogie , în S.T. 7-10 /1981; Idem , Mântuitorul Iisus Hristos, Învatatorul nostru suprem Idem , Revelatia si educatia , în "Ortodoxia", nr. 3-4 / 1993; Idem , Ora de religie în trecut si astazi, în "Altarul Banatului", 4-6/1995. Idem , Rugaciunea „Tatal nostru” ( tâlcuiri), Harisma, 2002. Gavanescul , Ion, Pedagogie Generala , Bucuresti, 1923. Ghibu , Onisifor, Din istoria literaturii didactice românesti: I. Bucoavnele; II. Abecedarele; III. Cartile de cetire din Transilvania , Bucuresti, 1916; , Ortodoxia, nr. 1/1983;

Idem , Pentru o pedagogie româneasca . Antologie. Bucuresti, 1977. Gordon , pr. Vasile, Rolul catehetic- misionar al ierurgiilor , în S.T. nr. 5 / 1986; Idem , Religia în scoala. Câteva repere bibliografice , S.T. nr. 1-2/1997; Idem , Activitatea omiletica, catehetica si pedagogica a pr. prof. dr. Mihail Bulacu. Pomenire la 100 de ani de la nastere, B.O.R. 1-6/1998; Idem , Învatamântul religios românesc la cumpana dintre milenii. Scurt excurs istorico-pedagogic , "Ortodoxia", 3-4/2000; Idem , Mijloace practice de catehizare în Biserica, Episcopia Buzaului / iulie-sept. 2000; Idem , Factorii esentiali ai educatiei religioase , "Glasul Bisericii", nr. 5-8 / 2001; Idem , Religia în scoala. Evaluare si perspective Teologie Bucuresti", 2001-2002; Idem , Catehetica - curs pentru anul al III-lea de studii, Teologie Pastorala, dactil., Bucuresti, 2001 (140 p.); Idem , Ghid bibliografic pentru Catehetica si Omiletica 12/2002, p. 87-112 ; Idem , Importanta principiilor didactice în catehizare, "Ortodoxia", nr. 12/2002, p. 41-52; , în „Glasul Bisericii”, nr. 9, în "Anuarul Facultatii de în "Glasul Adevarului" -

Grigora s, pr. C-tin , Fericitul Augustin si locul lui în pedagogia crestina MMS nr. 8-10/1992;

,

Idem , Treptele herbartiene si învatamântul religios , în M.M.S. - 1-3/1993; Idem ,"...Mergând, învatati toate neamurile!..." - Bazele hristologice, apostolice si patristice ale Cateheticii si Omileticii, Edit. Trinitas, Iasi, 2000; Idem , "...Propovaduiti Evanghelia la toata faptura!..." speciala, Edit. Trinitas, Iasi, 2000. Ionescu , pr. Marin, Bucuresti, 1927; Idem , Colectare de material omiletic si catehetic , Bucuresti, f.a. (297 p.). Iorga , Nicolae, Istoria învatamântului românesc , Bucuresti, 1928. Învatatura de credinta crestina ortodoxa Ortodoxa, Bucuresti, 1952. Irineu , ep. de Ecaterinburg si Irbitk, Mama, ai grija! Calauziri pentru cresterea si , Editura Institutului Biblic si de Misiune Inima e cârmaciul mintii. Catehetica zilelor noastre , - Omiletica si Catehetica

educarea ortodoxa a copiilor; trad. din l. greaca de diac. drd. Nicusor Morlova, Editura Buna-Vestire, Bacau, 2001 (95 p.); Idem , Educatia religioasa . Învataturi pentru copii si tineri, Trad. Diana Potlog, Editura Sophia, Bucuresti, 2002. Ispir , Vasile, Principiile educatiei crestine , în B.O.R. nr. 1-3 / 1946. Ivan, pr. dr. Ilie, Îndrumator catehetic , Editura "Conphis", Rm. Vâlcea, 2001. Jurca , pr. Eugen, Experienta duhovniceasca si cultivarea puterilor sufletesti. Contributii de metodologie si pedagogie crestina , Edit. Marineasa, Timisoara, 2001. Leonte , Letitia, Ucenicul lui Hristos, Îndrumari metodologice pentru predarea religiei în scoli, Edit. "Crater", Bucuresti, 1998, 144 p. Kant, Immanuel, Tratat de pedagogie. Religia în limitele ratiunii , Iasi, 1992.

Idem . teoretic si practic.Craiova. Teologia Sf. Idem . pr. Ioan Gura de Aur "Despre educatia copiilor". Studiu de diagnoza.Anastasia . Iubirea . Învatarea eficienta si rapida . Idem .. "Ceres ". I -1996. Nisipeanu . Editura "Gheorghe Alexandru". Idem . Apropierea de Iisus prin Biserica noastra. Nicolae.. 1998. prof. Metodica predarii religiei (colectiv de autori). 1935. Sfaturi pentru o educatie ortodoxa a copiilor de azi. Traditie si înnoire în slujirea liturgica vol. *Marinescu . 1921. Necula . Editura "Deisis". Rodica. Antologie Bucuresti. 1999 (editie revazuta si adaugita). 7-8 / 1967. . pr. II). Religia pentru copii. Bucuresti. Pavel. Editura "Humanitas". Scrieri despre educatie si învatamânt. Galati.) & co. Învatamântul românesc azi. II . Bucuresti. Ierom. Moldovan . Scoala Muncii . "Pelerinul român". Bistrita (Oltenia ). 1929 (ed. Idem . Teologia iubirii (vol. Ilie. Initieri catehetice . în S. Teologia iubirii (vol. Taina casatoriei. Codul bunelor maniere astazi . Simion Noul Teolog. Alba Iulia. Muresan . “Polirom” – Iasi. 1990. Edit. 1993. 1992. 1995 (Edit. Marian .Magdalena . Adrian (coord. 2000. în . Profesorul de religie în scoala. cu traducerea româneasca a cuvântului Sf. . 1996. . Bucuresti. Simion . I. Alta crestere. Oradea. 1997. Sibiu. Duh dupa catehezele Sf.2001 ( material pentru cateheze liturgice ). Studiu metodologic. Miroiu . Aurelia . Ed. Poporul (Cuvinte catre studenti ). a II-a). Editura Academiei. I) si Adevarul si frumusetea casatoriei. Mehedin ti..T. Crestinismul românesc . Bucuresti. Veniamin. 2000 Micle. Mt. prin alegerea educatorilor Bucuresti. vol. Maica. Anastasia). Bucuresti.

Paulescu . Doua sute de ani de învatamânt teologic la Sibiu 198 . Bucuresti. Primii didascali crestini . Teodor. Edit. pr. edit. Aramis. Pestalozzi . Postelnicu . Istoria învatamântului teologic în Biserica Ortodoxa Româna 10/1981. Proiectarea pedagogica a învatarii religiei în scoala . 1994. Edit. cu T. Teodor. Bucuresti. Popescu.. Bucuresti. conflicte . Idem . premiata de Academia franceza de medicina ). Dascali de cuget si simtire româneasca .. Pacurariu . Bucuresti. Geanta) . Popescu . Texte alese . Cultura Româneasca. Biserica si cultura . Bucuresti. Plamadeala ..C. 1987. Cum sa-i învatam pe copii religia . f. . Metodica predarii religiei. 1786- . cu Agnes Grison ) Cum îmi cresc copilul (în . patimi. Anastasia). f. 1922. Aurel + colectiv. Bucuresti. Bucuresti. 1997. Aramis. Pernoud . 9- original : J'eleve mon enfant . (Culegere de cateheze). 1981. Bucuresti. Ion. Edit. Bucuresti. Idem (colab. Nastase si E. 1996 (Îndreptar realizat împreuna cu Razvan Bucuroiu). Instincte. 2/ 1932.. 1994. 1965. Pacate si virtuti . Valea Plopului. Bucuresti. Popescu. Petre . de Doina Brindu. Fundamente ale didacticii scolare . 2002.T. a. trad. nr. M. Antonie. în S. Editura Anastasia. M. 1996. mitrop. Metodologia dexteritatilor în spiritul scoalei active. Paris. dr. * Popescu . H. 1994. Popescu . 2000. pr. BOR.spiritul scoalei active. N. Laurence (colab. Mircea. 1995 (Ed.. 6 Idem . Bucuresti. Pentru educatia estetica a copilului . J. Anastasia (Mama Sica ). Constantin. Sibiu.

obiectiv prioritar al Bisericii . Stanculescu . Radulescu .. 1997. Episcopiei Ortodoxe Alba-Iulia. Bucuresti. Edit. Nicolae (& colectiv). Dogmatica Ortodoxa .. 1-3 / 1994. Rm. Ajuta-te singur (Self-help ). ilustrate cu ajutorul biografiilor . Cartea crestinului începator . a III-a. George. S. Vasile.B. 47 p. Metode si procedee de predare a religiei în scoala Bucuresti. Smiles . . prof. pr. Ilie. de Al. f. mâine. Radu . M. Sebastian (& Monica si Dorin Opris) . Sendroiu. Ep. Psihologia educatiei . Catehizarea copiilor si tineretului. Ion.T. 1945. nr. 2001. sau Caracter. Galati. Curs de Catehetica . pr. Religia în scoala ( Minifilocalie pentru viata ). Scurte date despre învatamântul teologic superior din .. Facultatea de Teologie a Universitatii din Bucuresti. Radu t. O suta de ani de la înfiintare. Dunarii de Jos. Alba Iulia. Metodica predarii religiei . 1996. Rolul formativ al religiei. Nicolae. 1996. Nela. pr. Actul catehetic: cateheza si actiunile sale . Manual pentru Seminariile Teologice. 5-6 / 1990. Mihai. pr. în S. nr.. 3-4/ 1997. Edit. Bucuresti. în "Altarul Banatului ". Lascarov-Moldovanu. trad. Educatia religioasa în conceptia lui Jan Amos Komensky . Bucuresti. Vâlcii.. pr. Valoarea catehetica a muzicii în cultul ortodox . ms. nr. dactil. Petre. pr. 291 p. Sebu .T. pr. Împartasania si Spovedania în slujba educarii tineretului scolar .parintele pedagogiei moderne . Raduca . 2000.. Remete . Sârbu . 56/1975.O.Procopovici . purtare si staruinta. prof. 1-4 / 1996. ed. Idem . a. G. 1996. Bucuresti. Rodica. Serbanescu . 1996. Fundatiei România de Idem . S.

. Bucuresti. Ziglar . trad. Gh. Editia a II-a. Zig. pr. p. La Catéchèse . Spovedania si duhovnicia . Terchila. Bucuresti. . diac. BOR. Idem . Bucuresti. Petre.. Familia crestina .Principatele Române în prima parte a secolului al XIX-lea (pâna la 1864) 10/1981. pr. Wackenheim . 9- Vasilescu. 17-33. Raising ). Charles. Sibiu. Probleme fundamentale în opera moral-sociala a Sf. Vintilescu . pr. Paris. S. (în original. Bucuresti. 1939 (ed. . 1-2 / 1949. T. prof. Emilian. 1995). 1983. „Que sais-je?”. Irina-Margareta Nistor. a II-a. 2000.. 1947. Probleme de psihologie religioasa si filosofie morala. Psihologia contemporana si învatamântul religios (teza de doctorat ).T. 1935. Editura "Curtea . nr. 1941. Tilea . Nicolae. Col. Functiunea catehetica a Sfintei Liturghii . Putem creste copii buni într-o lume negativa! positive kids in a negative world Veche". Ioan Gura de Aur: III.

.. 6 Implicatii actuale .................................... ÎNVATAMÂNTUL CATEHETIC ROMÂNESC ...... 3 • • • Terminologie ......................................................................................... Catehetul Suprem ............. Cateheza Sfintilor Apostoli.... 9 V..................... IMPORTANTA PRINCIPIILOR DIDACTICE ÎN CATEHIZARE Intentii.................................... Precizari etimologice si istorice....................... CATEHEZA ÎN PRIMELE VEACURI CRESTINE 5............................................................C U P R I N S CUVÂNT ÎNAINTE .................... 59 Definitii si delimitari....................... Repere ale unui scurt excurs istoric ......................................................................................................... 16 6............... 7 II....... Literatura catehetica în primele veacuri crestine ................................................................................................ Catehumenatul ................ Mântuitorul Iisus Hristos. . 33 VI....................... 25 VI................................................................................. Slujirea harismaticilor ........................................................ 60 61 ........................................................ 2 I.................................................... 27 V.................. EXCURS ÎN ISTORIA CATEHEZEI....... 4 Raportul cu Omiletica ........................................................ 18 8.............................................................................. 17 7.... NOTIUNI INTRODUCTIVE.......................................... SCOLILE CATEHETICE .....

............... 107 109 110 ......................... Idealul educatiei religioase...................... 79 80 77 77 74 74 75 Biserica......... 5.......................................... Biblioteca parohiala............................................................ 64 VII... mediul........................................................................... Factori concreti ai educatiei religioase: • • • • • • Dumnezeu .......... Buletinul parohial.................. FACTORII ESENTIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE a........................................................... 2.......... 63 Descrierea principiilor didactice..............................................................................Avantajele utilizarii principiilor didactice................................. Profesorul................. 104 3........................................ Familia crestina.. Factori generali: ereditatea...................................... d............................ 62 Nominalizarea principiilor didactice............... Cateheza...... 93 96 Elevul.............. MIJLOACE PRACTICE DE CATEHIZARE ÎN BISERICA....................... Preliminarii.................... 4........................... educatia......... Preliminarii...............................................................factor si izvor vesnic al educatiei................ Dialogul saptamânal. b.............. 1..................... 91 Scoala............................... Factori speciali ai educatiei religioase: 1............................................................................................................................................... Terminologie........................... Intentii..................................... 103 2........................................................................................................................................... c......... 3................... 101 VIII.......

........ 114 4...................................................... Cateheza despre Sfânta Scriptura.......... 148 Power ed by http://www.. 133 12............................................................................................ Cateheza despre Sfânta Traditie....... Etapele redactarii si prezentarii catehezei .................... REDACTAREA SI PREZENTAREA CATEHEZEI.....ereferate................................ Planul catehezei .. 137 13.... SCHITE DE PLANURI PENTRU CATEHEZE: 8................. 147 BIBLIOGRAFIE GENERALA ORIENTATIVA .... Cateheza despre Sfânta Treime ................ Cateheza despre Sfânta Biserica ........ metodice si practice ..... 140 14............ 114 3....................... Cateheza despre importanta lecturilor pentru luminarea credintei....... Repere teoretice...................... Cateheza despre Maica Domnului ......... 127 10.......... 121 X........................................... 130 11. 124 9.......... Cateheza despre rugaciune ............................IX..................................................ro/ Adevaratul tau prieten ................................................................. 143 BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU EXAMENE ................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful