UNIVERSITATEA DIN

BUCURESTI

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXA „PATRIARHUL JUSTINIAN”

INTRODUCERE ÎN CATEHETICA ORTODOXA
Curs pentru anul al III - lea – Teologie Pastorala r. Prof. Dr. VASILE GORDON

BUCURESTI – 2003

1. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA SCRIPTURA

2. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TRADITIE 3.IV. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TREIME 4.1V. CATEHEZA DESPRE MAICA DOMNULUI 5. VI. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA BISERICA VII. 6. CATEHEZA DESPRE RUGACIUNE

1

top

1

Pentru redactarea acestei schite de cateheza utilizam cu Teologia Morala , vol. 2, Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR, Bucuresti, 1980, p. 13-55 Învatatura de precadere Ortodoxa si Credinta Crestina , aceeasi Editura, Bucuresti, 1952, p. 202Ortodoxa 223.

CUVÂNT ÎNAINTE ................................................................................... 2

I. NOTIUNI INTRODUCTIVE. ............................................................... 3
• • •

Terminologie ......................................................................................... 4 Raportul cu Omiletica .......................................................................... 6 Implicatii actuale ................................................................................... 7

II. EXCURS ÎN ISTORIA CATEHEZEI.

Mântuitorul Iisus Hristos,

Catehetul Suprem ................................................................................... 9

III.

CATEHEZA ÎN PRIMELE VEACURI CRESTINE 1. Cateheza Sfintilor Apostoli............................................................... 16
2. Slujirea harismaticilor ...................................................................... 17

3. Literatura catehetica în primele veacuri crestine ..........................

18

4. Catehumenatul ............................................................................... 25

IV.

SCOLILE CATEHETICE ........................................................

27

V. ÎNVATAMÂNTUL CATEHETIC ROMÂNESC . Repere ale unui scurt excurs istoric ................................................. 33

VI. IMPORTANTA PRINCIPIILOR DIDACTICE ÎN CATEHIZARE Intentii.............................................................................................. 59 Definitii si delimitari....................................................................... Precizari etimologice si istorice...................................................... 60 61

Avantajele utilizarii principiilor didactice......................................... 62 Nominalizarea principiilor didactice................................................. 63

Descrierea principiilor didactice...................................................... 64

VII. FACTORII ESENTIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE a. Preliminarii............................................................................... b. Terminologie............................................................................ c. Factori generali: ereditatea, mediul, educatia.................................... d. Factori speciali ai educatiei religioase: 1. Intentii..................................................................................... 2. Idealul educatiei religioase..................................................... 3. Factori concreti ai educatiei religioase: • • • • • • Dumnezeu - factor si izvor vesnic al educatiei........... Familia crestina............................................................. 79 80 77 77 74 74 75

Biserica........................................................................... 91 Scoala............................................................................ Profesorul...................................................................... 93 96

Elevul............................................................................ 101

VIII. MIJLOACE PRACTICE DE CATEHIZARE ÎN BISERICA. 1. Preliminarii................................................................................ 103 2. Cateheza.................................................................................... 104 3. Dialogul saptamânal................................................................. 4. Biblioteca parohiala.................................................................. 5. Buletinul parohial..................................................................... 107 109 110

IX. REDACTAREA SI PREZENTAREA CATEHEZEI.

Repere

teoretice, metodice si practice ........................................................ 114

. 124 2................. 137 6.. 121 X....... Cateheza despre Sfânta Treime ........... Cateheza despre Maica Domnului .........1.. 148 CUVÂNT ÎNAINTE Volumul de fata cuprinde elementele de baza ale Cateheticii Ortodoxe pe care le prezentam în aceasta editie de proba.............. Cursul se limiteaza doar la acele teme catehetice si .......... totodata al reperelor bibliografice......... Cateheza despre rugaciune ...... având mai mult un rol de semnalare al temelor principale...... curs de zi si fara frecventa............... Cateheza despre Sfânta Traditie................ altele mai scurte........... Etapele redactarii si prezentarii catehezei .............. 127 3........................... 130 4................ potrivit cu actualitatea pe care o reprezinta.............. cu nadejdea ca vor fi de folos studentilor din anul al III-lea..................... unele prelegeri sunt mai dezvoltate............... Planul catehezei ......................... Cateheza despre Sfânta Scriptura... SCHITE DE PLANURI PENTRU CATEHEZE: 1....... 143 BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU EXAMENE ........... Cateheza despre Sfânta Biserica ......... 133 5......... 114 2.......... 147 BIBLIOGRAFIE GENERALA ORIENTATIVA ........................... Dupa cum se va observa.................................................... 140 7............................................. continutul fiind conceput în general schematic............ Cateheza despre importanta lecturilor pentru luminarea credintei..............................................................................

stil. Desi temele abordate nu trateaza toate subiectele importate. orientativa. de fapt. atât cu privire la tematica. AUTORUL . raspunzând.metodice care corespund mai ales din punctul de vedere al misiunii practice. cât si cu referiri la conceptie. Pentru noua editie asteptam cu interes observatiile si sugestiile cursantilor. continut si bibliografie. la care se adauga bibliografia obligatorie si cea generala. limbaj etc . strictului necesar al exigentelor la aceasta disciplina. ele acopera în totalitate spatiile orelor de curs si ale seminariilor consacrate anului universitar.

aceeasi sectie.I. Metodica . Catehetica. Oradea. la începuturile programelor didactice ale Facultatii de Teologie (la Bucuresti. între anii 1947-1952. De exemplu. titlu pastrat ca atare pâna în anul 1992. catedra s-a detasat în anul 1928. 1928. Omiletica (incluzând si Exercitiile de Predica ) a fost predata de parintele Grigorie Cristescu. prof. 578-581. Constantin Catedra GALERIU. curs optional. astfel. În anul 1952 Omiletica si Catehetica vor fi din nou asociate. Liturgica si Pastorala2 . alaturi de Omiletica. dar nu singura. avându-l titular pe parintele Grigorie Cristescu. decât Pentru unele date utilizam medalionul analitic al Pr. de fapt. Cu timpul a devenit materie distincta. dr. 18811884). Sectia Pastorala. catedra purtând. asa cum se prezinta si astazi: Catehetica pentru anul al IIIlea de studii. acest fapt explicându-se partial si prin pregatirea specifica a titularilor. nr. iar Omiletica la anul al IV-lea. Pictura si Patrimoniu. titlul de Omiletica. Mai târziu au fost unele perioade când cele doua discipline au fost separate. dar cu un adaos al notiunilor de Pedagogie. datorita apropiatei lor înrudiri. 3 Titlul tezei de Studiu introductiv în Catehetica . în “Studii Teologice”. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotarât (si Universitatea a acceptat) ca în cadrul Teologiei Practice sa se predea si disciplina intitulata Metodica predarii religiei . cu notiuni de Pedagogie . la anul al III-lea de studii. 4 doctorat: de În afara sectiile Ortodoxa de Asistenta sociala. iar Catehetica de parintele Mihail Bulacu. de Omiletica si Catehetica cu notiuni de . ci împreuna cu Omiletica. NOTIUNI INTRODUCTIVE Catehetica este una dintre disciplinele Teologiei Practice care. 7-10. nu este altceva. când Facultatea de Teologie intra în Universitate si când Pedagogia este preluata de profesori din domeniul laic. O data cu reintroducerea religiei în scoala. an. cu doctoratul sustinut în acest domeniu înca din anul 1928 3 . pentru majoritatea sectiilor 4 . Pedagogie p. 2 . XXXIII (1981). asadar. doar denumirea de Omiletica-Catehetica. Propriu-zis. specialist în Catehetica si Pedagogie. era inclusa într-o singura catedra. Catedra si-a pastrat. cu pregatire speciala în domeniu.

Ca stiinta. Nicolae Balca. din domeniul de care ne ocupam. În acest tratat se mentioneaza. si întelegând necesitatea si folosul ei pentru crescerea religioasa si morala în biserica a scris: Katechetik oder Anleitung zum Unterrichte der Jugend im Christentum 1818”7 . între altele. Stefanelli îl nominalizeaza pe F. îl recunoaste fara complexe. arhid. pr. Tarangul Oreste. teologiei apusene. editia a II-a. ca în Germania apar primele manuale de nivel superior. Nicoale Petrescu. p. atunci când el a capatat forme organizate. cit. 6 . îmbogatita. 342 Catehetica sau îndrumarea în învatamânt a tineretului în . Dupa ce prezinta câteva încercari mai timide. Schwarz. prin cuvântul rostit si scris: pr. p. care au ostenit si ostenesc cu multa daruire. Nicolae Terchila. 1904. pr. Stefanelli ne ofera prin tratatul sau o mostra de eruditie si acrivie stiintifica. Revenind în aria preocuparilor catehetice românesti. pr. sub aspectul terminologiei si al structurarii materialului didactic. Comparând programele analitice ale Cateheticii si Metodicii vom observa imediat ca programa celei din urma este inclusa efectiv în cadrul celei dintâi. Mihail Bulacu. dimpreuna cu Cernauti. Gissen. pr. Format în disciplina scolilor germane.Pedagogia crestina . Op. Constantin Galeriu (toti trecuti în vesnicie). aceasta disciplina este tributara. se cuvine sa mai pomenim câteva nume de rezonanta ale câtorva dascali de Teologie. însa. 1880. fapt pe care arhimandritul carturar Juvenal Stefanelli. autorul primului tratat stiintific de Catehetica în literatura noastra ortodoxa 5 . ci în cadrul acestei discipline. dar prezente înca din secolul al XVI-lea. . care “cumpenind însemnatatea catecheticei. pilduitoare chiar pentru exigentele didactice din zilele noastre. 7 crestinism 8. Dumitru Calugar. 5 6 . Din punctul de vedere al instruirii religioase. propriu-zis o componenta a Cateheticii si opinam ca nu ar trebui predata separat. Catehetica a fost prezenta dintru început în învatamântul religios românesc. H.

0 Sensul. peri..) ca pe toti i iudeii care traiesc printre neamuri îi înveti sa se lepede de Moise. anexa a cursului de fata. catehetica . Dumitru CALUGAR. Iata Fapte 21. o excelenta cunoastere a limbii clasice autori 1grecesti. n. catehumen. 1996. kathcei`sqai câteva exemple: • . 8 . În cadrul acestei discipline întâlnim foarte frecvent urmatorii termeni: catehet. Bucuresti. ci si la apartinând literaturii si filozofiei antice. lucrarea didactica a Bisericii. dovedind. Catehetica este disciplina Teologiei Practice care se ocupa cu normele stiintifice de predare ale învatamântului religios-educativ. 21: S ei au auzit despre tine10 (despre Pavel. Bucuresti. elevul. toti acesti termeni provin din grecescul hJcei`n) kathcei`n s i . J. Costachi Grigoras. (kathchvqhsan de. în cadrul cultului divin. a rasuna de sus în jos. lect. care se gasesc si la Iosif Flavius si la Filon. Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. ucenicul.. pr. poate fi consultata si la Biblioteca Facultatii de care 9Teologie. cu scopul de a forma caractere religios.. cateheza. 1984 (editia a II-a) si Cursul de pentru anul Catehetica al III-lea al pr. Întâlnim în schimb formele verbale kathcei`n. fie ca este vorba de ora de religie.reprezentanti înca activi: Veniamin Micle etc. explicatiile Pentru etimologice utilizam Manualul de Catehetica al pr. n. arhim. au fost ( informa i) despre este învatati t tine. STEFANELLI. sou` o{ti ajpostasivan Operele lor catehetice principale sunt incluse în lista noastra bibliografica. aici.morale.. 17-22. în general vorbind. dr. prof.8 . a carui preocupare în acest sens este fi în a de-a dreptul impresionanta. a spune ceva de la loc înalt kathvcisi" catehetica din Biserica primara se numea . Detalii etimologice amanuntite poturmarite si Catehetic arhim. fie ca este vorba catehizarea în biserica. pr. cateheza este. Vasile RADUCA . dr. astfel. Sebastian Sebu. în demersul sau recurgând nu numai la citatele biblice cunoscute. Etimologic 9 . * TERMINOLOGIE. p. Catehetul este cel care învata pe altul. învatatorul sau dascalul . Activitatea (kata = a suna. catehumenul este cel care învata de la altul. termen pe care nu-l întâlnim sub aceasta forma în Sfânta Scriptura.

) învatat fiind de si . de asemenea. ci. Abia de la începutul Evului Mediu (sfârsitul secolului al V-lea). 18: Si-I cunosti voia ( lui Dumnezeu. de asemenea. 6: Cel ce primeste cuvântul (învataturii) sa-i faca (Koinwneivtw de. continute în Revelatia dumnezeiasca. si pruncilor botezati mici. n. Astfel. to. o J ejn învatatorului sau parte de toate bunurile kathcouvmeno" pa`sin ajgaqoi`"). întreaga activitate misionar- Cu alte cuvinte. începând cu anii în care se impunea educarea deprinderilor crestine. precum si în functie de vârsta subiectilor: la .. întelesul cuvântului “cateheza” si “catehumen” variaza de la o perioada istorica la alta. ci si de integrarea aspirantilor la Botez în viata liturgica: rugaciunea." kata. viata cultica si disciplinara.. Trebuie sa precizam.) stii sa deslusesti deosebirile. Lege ( kathcouvmenou" ejk tou` novmou. elementele de baza ale catehezei apostolice erau preluate. ta. propriu-zis pastorala a Bisericii. adica o predare si o însusire a doctrinei. n . Catehizarea s-a facut.. utilizarea verbului accentueaza mai ales caracterul predarii orale al învataturii crestine. ca misiunea de catehizare apostolica nu implica doar aspectul didactic. postul. deopotriva. cateheza nu se preocupa numai de împartasirea cunostintelor. e[qnh pavnta" jIoudaivou". pe de o parte din Noul Testament. Romani 2.didavskei" ajpo Mwu>sevw" tou.. • ). • Galateni 6. catehumenii numarau oameni mai putin înaintati în vârsta. Desigur. Un alt aspect care trebuie retinut este ca în primele veacuri ale crestinismului catehumenii erau reprezentati îndeosebi de oameni maturi. examinarea constiintei etc. care doreau sa fie initiati în viata crestina. exorcismele. învatatoresc.n lovgon tw`/ kathcou`nti Dupa cum lesne se poate observa. iar pe de alta parte din Traditie.

creator al cerului si al pamântului. ca de multe ori nu erau acceptati. Pâna la organizarea catehumenatului. cu toate implicatiile specifice. Astfel. Daca cei ce ascultau erau receptivi.În prima faza a propovaduirii învataturii crestine. Întemeierea împaratiei lui Dumnezeu . vesnic proniator. Continutul kerigmei era simplu dar de esenta: • • • Dumnezeul Cel Unic . în cele mai multe cazuri. de didascali sau învatatori . le cunosteau de la sinagoga. despre a caror . altora în contextul credintelor si traditiilor locale.cei maturi si neinitiati în viata crestina. RAPORTUL CU OMILETICA . Se cunoaste ca misiunea kerigmatica a întâmpinat uneori mari obstacole. cateheza se confunda cu predica. de asemenea. de pilda. la cei mici o succede. ba dimpotriva. Sf. Pagânilor se adresau potrivit gradului de întelegere: grecilor. însa cu nadejdea propovaduitorului într-o reusita viitoare. khruvggw = a fi crainic. Se stie... ca forma institutionala de educatie religioasa. facuta initial tot de Sfintii Apostoli si de ucenici ai lor. urechea lor fiind familiarizata cu termenii acelor credinte. se desfasura predica misionara = kerigma (de la gr. 1. iudeilor se adresau în limbaj biblic vetero-testamentar. 2. în special cu cea misionara. împaratie concretizata în Biserica tuturor celor botezati. catehizarea propriu-zisa . de pilda. Întruparea Fiului Sau. ca membri ai poporului iudeu. completându-se reciproc. Ap. a vesti. a anunta ). urma catehizarea si botezul. în limbaj rational si chiar filozofic (cum a procedat. Kerigmei îi urma. dar care era continuata. totodata cu celelalte mijloace de pastoratie. pentru mântuirea neamului omenesc. Pavel). asadar. Ei vesteau Evanghelia celor care înca nu auzisera de ea. catehizarea premerge botezului. la care sunt chemate toate neamurile. erau alungati cu pietre sau chiar omorâti. aratând ca Hristos este împlinirea profetiilor pe care ei. propovaduitorii riscându-si nu de putine ori viata. Kerigma a fost opera Sfintilor Apostoli si a unor ucenici ai lor. daca nu kerigma ramânea o încercare nereusita pe moment.

Popescu. de persoane pregatite si autorizate de aceste institutii. Astfel. al treilea învatatori (didavskaloi "). p. în cadrul cultului. în locuri întâmplatoare. 214-233. cel putin în tara 11 Publicat în “Studii teologice”. Astazi nu se mai poate vorbi de catehumeni în întelesul termenului din Biserica primara. 140-211. astfel. Ocazionala . Esential. în cadrul disciplinei cultura face parte Cateheticii. o data cu regretabila separare pe denominatiuni. republicat de Editura Institutului Biblic si Misiune al BOR în Biserica si . de-a lungul istoriei crestinismului. 28). cea didactica presupune un loc si un spatiu de timp bine determinate.. o dezvolta si o desavârseste. protestantii instruirii intelectuale.În faza urmatoare. . ei erau beneficiarii predicii propriu-zise .slujire vorbeste Sf. literatura catehetica româneasca beneficiaza de un studiu exceptional apartinând profesorului de vrednica pomenire Teodor M. În concluzie: cateheza începe misiunea propovaduirii. Implicatii actuale . În legatura cu misiunea deosebit de importanta a didascalilor. Bucuresti. Putini sunt oamenii maturi. fie sub forma omiliei. pe când la ortodocsi accentul a ramas pe cult. de catre cateheti pasageri.” (I Cor. desigur. dintre lecturile bibliografice obligatorii pentru examene. desfasurându-se în cadrul unor institutii cu autoritate (Biserica. Mentionam ca acest studiu de vol. al doilea profeti. Pavel în Epistola I-a catre Corinteni: “Si pe unii i-a pus Dumnezeu în Biserica: întâi apostoli. * Din punct de vedere interconfesional. 1996.. pe integrarea în viata liturgica. p. desigur. Ap. romano-catolicii au dat atentie cu precadere disciplinei. intitulat “Primii didascali crestini” 11 . dupa ce catehumenii erau botezati si integrati. în comunitatea ecleziala. iar omilia sau predica o completeaza. 3. au aparut în mod inevitabil si diferentieri de abordare a demersului catehetic. fiind sustinuta. fie a predicii tematice. nr. cateheza a fost dintru început ocazionala si didactica . 12. scoli catehetice). când s-a facut într-un mod ne organizat. 2/1932.

astfel.noastra. într-o forma organizata de catehizare. cu toate ca si pe vremea dictaturii comuniste preotii au facut catehizare “cu timp si fara timp”. care sa nu fie botezati. totodata. profitând. cu o tematica prestabilita.Bucurest . fiind posibila deschiderea de biblioteci Unele publice cu program de împrumut. acest demers constituindu-se. Buna. în functie de gradul de preocupare al preotului-catehet si. începând cu anul 1990 s-au putut organiza întruniri speciale. din tara si din episcopiilor strainatate. . . s-au afirmat în mod deosebit Deisis Sibiu. chiar în interiorul sfintelor lacasuri. îndeosebi cu tinerii doritori de luminare a credintei. arhiepiscopiilor si Vestireortodoxe române. neorganizat. dialogând cu crestinii nostri prin specularea tuturor prilejurilor. implicit. Sunt. astfel. cu un impact benefic si în plan catehetic.Baca Anastasia. împartind gratuit un numar crescând de publicatii otravite.i evident. iar cele mai multe solicitari pentru intrarea în crestinismul ortodox. Cu toate acestea. carti si reviste. Ramida. în afara orarului de slujbe. Bucurest . parohii au editat reviste si buletine. Si nu fara temei. Pentru aceste cazuri. astfel. Dupa evenimentele din decembrie 1989 a fost posibila reintroducerea religiei în scoala. cu atentie sporita sau. un dialog catehetic organizat. SophiaBucurest . Bucurest . deodata cu dialogul ad-hoc la care cei interesati pun întrebari iar preotul raspunde. al “catehumenului”. parohii care. În conditiile în care astazi. În parohii. sectele de tot felul opereaza cu un zel tot mai aprig. au în programul saptamânal o zi si o ora speciala consacrata catehizarii propriu-zise. uneori. având loc. cu i editurile urmatoarele: Bizantinai i u mitropoliilor.deodata. redusa. vorbim si astazi în mod curent de cateheza si catehizare . cu teme care se citesc acasa si se discuta apoi la biserica asupra lor. catehizarea se face în mod particular. 12 Alaturi de vechea si prestigioasa Editura a Institutului Biblic si de Misiune a BOR de la Bucuresti. mai mult ca oricând. cu studiu biblic si doctrinar. ale câtorva edituri crestin-ortodoxe deosebit de prolifice 12 . ale celor care initial au apartinut religiilor necrestine se datoreaza casatoriilor mixte. În sprijinul acestuia au venit si noile publicatii crestine.

ci mai ales cel Mai adânc vorbind. aratându-ne principiile. Scopul de azi al catehizarii nu difera esential de cel din totdeauna: instruirea pastoritilor cu privire la doctrina si cult. 13 Pentru acest subiect a se vedea teza CALUGAR. 13). moral .de ignoranta multora. Pavel: "Pâna vom ajunge toti la unitatea credintei si a cunoasterii Fiului lui Dumnezeu. Dumitru Caracterul religios- . a catehiza înseamna a face din credinciosi membri vii ai Bisericii. aceasta disciplina valorifica întreg tezaurul doctrinar. formativ . slujitorii Bisericii neamului nu pot fi pasivi. la masura vârstei deplinatatii în Hristos" ( Efeseni 4. Observam. metodele. crestin de doctorat a pr. istoric. biblic. cultic si canonic al Bisericii dreptmaritoare. prof. 1955. asadar. formele si mijloacele prin care acest tezaur poate sa ajunga si sa patrunda în inimile credinciosilor. Alaturi de Omiletica. dupa cum inspirat se exprima Sf. ca accentul nu cade atât pe aspectul informativ . sustinându-i în cresterea duhovniceasca spre desavârsire. spre a-i convinge la savârsirea faptelor prin care sa dobândeasca mântuirea. în vederea mântuirii. la starea barbatului desavârsit . Importanta actuala a Cateheticii se leaga direct de importanta misiunii Bisericii în contemporaneitate. catehetica urmareste cu prioritate formarea de caractere crestine 13 . XVI + 292 p. Didactic vorbind. Sibiu. Ap. ci vor face misiune de catehizare cu responsabilitatea cuvenita.

ca sunt” (Matei 23. însotite pe alocuri de ilustratii. SCURT EXCURS ÎN ISTORIA CATEHEZEI Cateheza crestina s-a Mântuitorul Iisus Hristos – Catehetul Suprem. În consecinta. avându-L întemeietor pe Hristos. El era numit în mod obisnuit Învatatorul (Rabbi. un cult a carui . este evidentiata mai pregnant de catre evanghelisti decât celelalte doua. Didavskalo" ) apelativ pe care Însusi l-a confirmat: “Voi Ma numiti pe Mine Învatatorul si Domnul si bine ziceti. datorita complexitatii ei. chiar daca evangheliile ne dau o multime de exemple deosebit de graitoare în acest sens. cu date si remarci trecute prin filtrul cugetarii si trairii personale. asadar. Caci orice încercare în acest sens îsi va asuma inevitabil riscul relativizarii. acordând în schimb libertate cursantilor sa completeze singuri imaginea Celui mai mare Catehet din istoria mântuirii. Nu este simpla abordarea slujirii catehetice ( sau învatatoresti) a Mântuitorului. nepropunând adevaruri de credinta. constienti de acest risc. 1). Spre deosebire de pagânism. iar ca izvor fundamental Evanghelia Sa. fiind. propriu-zis complexitatii personalitatii Catehetului Suprem. De aceea. una dintre cele trei slujiri. al crestinismului. ne propunem doar semnalarea câtorva aspecte. semnalarile noastre: slujirea învatatoreasca . dar în scurta vreme “multimea Îl îmbulzea ca sa asculte cuvântul lui Dumnezeu” (Luca V. egale în importanta lor mântuitoare. în consecinta. audienta era restrânsa (12 apostoli). recunoastem ab initio imposibilitatea unei abordari corespunzatoare înaltimii Sale catehetice. de fapt. Politeismul grec si roman era o religie fara dogme.II. nascut o data cu zorii crestinismului. sa aiba neaparat un învatator religios. crestinismul este o religie-învatatura si trebuia. Calitatea de învatator era ceruta în mod firesc de caracterul doctrinar. dogmatic. 8-10). Iata. manifestate printr-o pedagogie unica în istoria umanitatii. asumate de Mântuitorul (deodata cu cea arhiereasca sipastorala ). La începutul misiunii Sale.

justificare se pierdea, teoretic, în legenda, mit, superstitie. În contrast, crestinismul nu s-a marginit la dimensiunea cultica, liturgica, cu toate ca fost si ea prezenta dintru început, ci si-a conturat o doctrina, o teologie, pe baza învataturilor doctrinare propovaduite de cel mai mare Învatator. Fericiti vor fi fost ascultatorii Sai contemporani! Uimiti adversarii Sai! Chiar si cei mai înversunati dintre acestia au recunoscut cu sinceritate: “Niciodata n-a vorbit vreun om ca Omul acesta”! (In. 7, 46). Care era, de fapt, “secretul” acestei suprematii retorice incontestabile? Raspunsul ni-l da Evanghelistul Matei atunci când spune: “...Caci îi învata ca unul care are putere, iar nu cum îi învatau

carturarii lor” (7, 29). Iar puterea izvora din persoana Sa dumnezeiasca, caci Omu -Hristos este, în acelasi timp, întarit, împuternicit, de Dumnezeul -Hristo . l s El este Pedagogul prin excelenta, paradigma a oricarei pedagogii autentice. Parintele bisericesc Clement Alexandrinul a fost pe buna dreptate inspirat atunci când Lui, Pedagogului desavârsit, I-a consacrat una dintre cele mai însemnate scrieri patristice, Pedagogul , în care spune la un moment dat: “Pedagogul nostru este Sfântul Dumnezeu Iisus, Cuvântul, Care conduce întreaga omenire. Însusi iubitorul de oameni Dumnezeu ne este Pedagog” continutul
14

. Dumnezeu, suflet,

învataturilor Sale vizeaza realitatile vesnice:

nemurire, viata viitoare etc. În principal, trei mari teme sunt conturate în slujirea Sa didactica: Dumnezeu, lume, om , ultimele doua fiind abordate permanent în perspectiva vesniciei. De aceea, în esenta, marea tema a predicii si catehezei Sale o constituie vestirea împaratiei lui Dumnezeu : “Plinitu-s-a vremea si

împaratia lui Dumnezeu s-a apropiat. Pocaiti-va si credeti în Evanghelie!” (Marcu 1, 15). Iar pentru dobândirea împaratiei ceresti, a mântuirii propriu-zise, ascultatorii trebuiau sa recunoasca mesianitatea si dumnezeirea Sa .

14

Clement Scrier , vol. 4 din PSB, Editura Institutului Biblic si de Misiune al ALEXANDRINUL, i BOR, trad. de Pr. D. FECIORU, Bucuresti, 1982, p. 198.

locul activitatii catehetice era peste tot unde ascultatorii dovedeau receptivitate. El nu S-a marginit la un anume loc, ci strabatând Iudeea, Galileea si Samaria, învata în case, sub cerul liber, în pietele publice, în adunari sociale, pe mare si pe uscat, pe munte si la ses, în pustie etc., asadar în orice loc unde era ascultat. metodele catehizarii Sale anticipeaza, în sâmbure, cele mai eficiente principii si mijloace pe care le-a promovat pedagogia ulterioara, inclusiv cea moderna, pe care le profeseaza, de fapt, si astazi. Esential, modul desfasurarii învatamântului hristic, la fel cu traiul Sau cotidian, a fost simplu, apropiat, plin de iubire si compasiune pentru cei umili, în acelasi timp, însa, plin de demnitate, maretie si forta spirituala. O simpla enumerare a principiilor si metodelor pedagogice actuale, va constata similitudini evidente în cateheza Mântuitorului. Selectam câteva exemple: 1. Principii :

Psihologic . Dumnezeiesc cunoscator al sufletului omenesc, Mântuitorul se adapteaza permanent la mentalitatea, cunostintele si preocuparile celor carora le vorbea. Într-un fel vorbeste cu cei simpli, în alt fel cu Nicodim cel erudit. Vorbeste autoritar cu Petru cel impulsiv, dar plin de tandrete cu Zaheu, vamesul cel smerit etc.;

Natural . Fara sa suprasolicite efortul de receptare al ascultatorilor, Mântuitorul, folosind cu tact metoda inductiva, învata mai întâi cele usor de retinut, evidentiind cu prioritate ceea ce este esential de retinut si urmat: “Cautati mai întâi împaratia cerurilor si dreptatea Lui, si toate celelalte se vor adauga voua...” (Matei 6, 33);

Intuitiv .

Acest principiu, atât de recomandat si astazi în procesul

educational, a fost utilizat cu precadere de Mântuitorul, în special prin rostirea parabolelor, folosind diverse mijloace intuitive, cum ar fi actiunile (grairea Sa era urmata în chip pilduitor de o fapta concreta, ca de exemplu o vindecare, o înviere, înmultire a pâinilor etc.),

individualizarile (insistând, concret, pe atitudini ca: “Daca ochiul tau te sminteste...”, “Daca-ti va da cineva o palma...” corespunzatoare cu mesajul Sau evanghelic), nemilostiv si saracul Lazar, Vamesul si fariseul)

sa se ia masurile contrastul (Bogatul

etc.

Temeinic, durabil : “Cerul si pamântul vor trece, dar cuvintele Mele nu!” (Marcu 13, 31). Învatatura Sa, dublata de exemplul iubirii Sale jertfelnice aveau sa cucereasca definitiv inimile ucenicilor Sai, încât Sf. Ap. Pavel se întreaba retoric si marturisitor, totodata: “Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Hristos? Foamea, prigoanele, strâmtorarile...?” (Romani 8, 35).

Activ si practic : vorbeste plugarilor despre semanator; podgorenilor despre lucratorii viei; pescarilor despre pescuitul minunat; samarinencei despre Mesia Cel asteptat etc.;

Educativ : urmareste nu doar informarea “despre...”, ci

formarea , zidirea

sufleteasca a omului. Nu cele trecatoare, ci cele vesnice: “Nu numai cu pâine va trai omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4, 4).

2. Metodele , de asemenea, sunt cele mai eficiente si astazi: deductiva ( predica de pe munte),

inductiva (parabolele), sintetica (“fiti,

analitica (pilda semanatorului),

dar, voi desavârsiti...”), genetica (“Eu sunt usa...”), minunata, înmultirea pâinilor);

experimentala (pescuirea

3. Forma didactica este atât cea povestitoare (acroamatica) , asa cum o întâlnim în special în pilde, cât si cea dialogica (întrebatoare sau erotematica ), asa cum o

vedem în convorbirile particulare (de ex. cu samarineanca, cu Nicodim etc.).

4. Moduri de învatamânt , se disting în special trei:

individual (Nicodim), colectiv

(în fata multimilor) si monitorial (când trimite pe ucenici la propovaduire).

*

Din cele de mai sus nu trebuie sa întelegem ca succesul unic al învataturii Mântuitorului s-ar datora exclusiv principiilor, metodelor, formelor etc., enumerate anterior. “Cheia” impactului suprafiresc al pedagogiei Sale se datoreaza în primul rând dumnezeirii persoanei Lui, oferind nu o paradigma catehetica umana, ci una divino-umana. “Cheia” si “noutatea” sunt reprezentate de El Însusi: învatatura Sa nu este una teoretica, un fel de “arta pentru arta”, ci una care se întruchipeaza întrun model desavârsit, înfatisându-ni-se o identificare deplina între ceea ce a învatat si viata Sa. Cu alte cuvinte, a trait pe viu învatatura Sa. Iata cum vede, spre

exemplu, Sf. Ioan Gura de Aur aceasta identificare pentru cei ce sunt chemati sa-si asume misiunea învatatoreasca: “Si dupa cum omul, oriunde s-ar arata, trebuie sa se vada ca se deosebeste de animale, tot asa si învatatorul trebuie sa arate ca este învatator si când graieste si când tace si când sta la masa si când face orice altceva; trebuie sa se vada ca este învatator si din mers si din privire si din tinuta, într-un cuvânt din toate!” 15 Din aceste motive Mântuitorul trebuie socotit, asa cum inspirat a formulat savantul Simion Mehedinti (1868-1962), “Cel dintâi mare educator al omenirii si adevaratul mântuitor al copiilor”
15

16

. Pedagogului Suprem, profesorul-

Sf. IOAN GURA DE AUR, Omilii la, vol. 23 PSB, trad. pr. dr. Dumitru FECIORU, Editura Matei Institutului Biblic si de Misiune al BOR, Bucuresti, 1994, p. 823 (tâlcuire la Matei 23, 617). Scrieri 6 despre educatie si Antologie. Editie îngrijita de Dumitru MUSTER, Academiei, Bucuresti, 1992, p. 216. Simion Mehedinti, cel mai mare geograf român, trebuie socotit învatamânt. Editura si dintre cei mai mari pedagogi pe care i-a avut tara noastra. A fost nu numai un savant ci si un unul crestin si un nationalist în cel mai bun sens al cuvântului. La instalarea comunismului pe autentic noastre el nu meleagurile s-a "aliniat", asumându-si cu demnitate toate privatiunile prin care a trecut din aceasta cauza. fie si în treacat, câteva dintre cele mai cunoscute scrieri pedagogice ale Poporul Notam, sale: catre ), Bucuresti, Alta crestere. Scoala , Bucuresti, 1929 (vezi si (Cuvinte ultima editie, a a!, Edit. Axia, Craiova, 2003, Muncii prefatata de pr. V. Apropierea de Iisus prin Biserica noastra, studenti 1921; 9Gordon); prin , Bucuresti, 1995; Parabole alegerea , Bucuresti, 1935; Crestinismul si educatorilor românesc învataturi

înainte de a îndruma în alt chip cresterea copiilor. batuti si schingiuiti. Pe toti acestia voia El sa-i ridice din mizeria fizica si morala.. m . adica total. adica al oamenilor maturi. excela în exercitii rationale. Daca am face o analiza comparativa între pedagogia Mântuitorului si a filozofilor mari ai antichitatii. îi consacra aprecieri de mare frumusete. un cuvânt bun sau un sprijin cât de mic.. pâna la jertfa 17 daca este nevoie. ”... V. el simtise toate disonantele vietii si nenumaratele scaderi ale oamenilor. Gordon). Nazarineanul cel inimos se simtea atras nu spre carturari. Mântuitorul a folosit.. 1925 (reeditata în 2002." Mesager al noii porunci (“Porunca noua va dau voua: sa va iubiti unul pe altul. cine stie. a pus înainte una singura: pe aproapele tau. Ioan 13. jertfelnice.... Înca din pruncie pribeag prin Eghipet. facându-Se ascultator pâna la moarte . 34. leprosi. s-a ivit acum vreo doua mii de ani un tânar care purta pe fruntea sa lumina unui mare ideal. schilozi si alti dezmosteniti ai sortii. Simion Mehedinti. Iar ca metoda de urmat. 8). o privire prieteneasca. de fapt. flamânzi. precum Eu v-am iubit pe voi. pentru orbi. la timp potrivit. va fi în stare sa-l ridice din înjosirea în care se afla.. în silogisme si fineturi din . dublat de profesorul-pedagog. am observa fara greutate ca filozofii erau promotori ai ratiunii. cu o prefata semnata de pr. 7 Ibide . Greutatea cea mare pentru tânarul Nazarinean era deci sa schimbe întâi sufletul dascalilor.. iubeste fie acela cine va fi si cum va fi. deoarece chiar în cea mai pacatoasa faptura omeneasca tot se poate sa gasesti macar un sâmbure de omenie si. socotit îndeobste cel mai mare filozof antic. ca pe tine însuti.. în detrimentul evident al iubirii. farisei si toata oligarhia care înconjura Templul din Ierusalim. pentru paraliticii din Vitezda.. ci pentru robii care lucrau în arsita soarelui.si înca moarte pe cruce!” Filipeni 2. 1Evanghelie 215. o singura si suprema metoda : a iubirii depline. în nemarginita Lui mila fata de scaderile omenesti. Bunaoara Socrate (470-399). dintre care spicuim: "Într-un sat din Galileea. p. ). sustinuta cu dumnezeiasca Sa smerenie (“S-a smerit pe Sine.geograf. Bucuresti.

pe când dragostea smereste . Iar pentru cel care cumpaneste bine realitatile este limpede ca. 18 Dar Iisus Ibidem p. de fapt.. învatatorule. Cu prioritate. Ratiunea suficienta este sora buna cu mândria. a desprins el din pedagogia divino-umana a Mântuitorului Iisus Hristos: iubirea netarmurita si utilizarea maxima a intuitiei. Când pasarea cânta.. nu misca inima si nu determina. caci silogismele rationale. savârsirea faptelor bune. De aceea Mântuitorul ne-a învatat si ne-a dat pilda ca apelul la partea emotiva a sufletului omenesc este pârghia cea mai puternica a oricarui învatamânt .. exceptând atasamentul câtorva ucenici fanatici. o cunoastere reala a lucrurilor. fara smerenie si dragoste. de care nu se leaga. tacea.. iar iubirea deschisa cunoasterii si acceptarii parerii celuilalt . “O mare piedica în cunoasterea adevarului.sora buna cu smerenia. daca Socrate n-a putut avea Modelul Suprem.. . ne amintim. ci simtamintele. nu cu ratiunea a operat Mântuitorul. 9). ” – Ioan 19. cel mai pretios izvor al celei mai O confirmare aparte în acest sens o reprezinta cel mai mare pedagog modern. Tacerea .si I-a zis lui Iisus: De unde esti Tu?. una din metodele utilizate de Mântuitorul în anumite împrejurari (“Si din nou a intrat în pretoriu – Pilat. Asadar. . deoarece pasarea si viermele învata pe copil mai mult si mai bine. Taci!” 18 . atunci tu. marturiseste Pestalozzi. asadar. dovedite esentiale. Când viermele se târaste pe o frunza. nu ideile conduc lumea. 219. Evident. n.. este stiinta de vorbe. În cazul sau si al multora ca el se confirma adevarul ca ratiunea îngâmfa. pedagogii care au cunoscut Evanghelia nu mai pot face abstractie acum de înalte si eficiente pedagogii.. ci cu iubirea. Însa. dar nu s-a priceput deloc sa intre în sufletele contemporanilor. pentru cai trata de sus. în final.dialectice. doua elemente. n. însa.. de fapt. fiind scuzabil. fapt care i-a atras în final dezaprobarea generala. atasamentul fata de Evanghelie al celui socotit Johann Pestalozzi (1746-1827). . era . oricâta admiratie ar stârni din partea ascultatorilor. curma lectia de vorbe. bune sau rele.

Iata. Edit.” sa luam aminte ca afirmatia este facuta în anul 1973. Fiti dar urmatori ai lui Dumnezeu. 1973. iar parabolele Sale. exceptând perioada de trista amintire 19451989.. de asemenea. Si acest travaliu se cere a fi facut pe cont propriu si în mod liber. în plina epoca ceausista! Dupa anul de gratie 1989. Retorica si . Exemplul cel mai stralucit din perioada anterioara comunismului îl avem în scrierile pedagogice ale lui Simion Mehedinti. “Polirom”. Iisus Hristos a fost recunoscut în mod constant ca Supremul Pedagog. în cel mai recent volum al sau cu privire la educatia religioasa. Iasi. bunaoara. exceptând. p. Si . 1) . paradigma esentiala de la care se va inspira adevaratul crestin în actiunile sale. Editura Academiei RSR. cazuri izolate ale unor “pedagogi” atei. 75-90 (începând cu § Iisus Hristos ca învatator .neoretorica religioasa.În literatura pedagogica româneasca laica. Bucuresti. chiar în traducere. Iata un exemplu: “Hristos a fost un vorbitor cu totul peste nivel. acordându-I Mântuitorului locul pe care L-a avut din totdeauna în pedagogia româneasca autentica. p. Dincolo de unele stângacii de exprimare prea “laica” C. care..ne cheama Sfântul Apostol Pavel. Interesant este ca si în anii comunismului au fost minti luminate din acest domeniu care au avut curajul recunoasterii în scris a lui Iisus. ca niste fii iubiti (Efeseni 5. Constantin Cucos. Cucos merita o atentie aparte. 19 20 pâna vom ajunge la unitatea credintei si a cunoasterii Fiului lui Vasile . un fragment al descrierii consacrate Mântuitorului: "Iisus Hristos este norma fundamentala. Constantin CUCOS. suprem . impresioneaza si pe cel mai adânc adversar al crestinismului.91.dupa cum o numeste domnia sa 20 19 . 75-78). Repere Educatia teoretice si. FLORESCU metodice p. “hristica” . Între acestia în ultima vreme s-a remarcat în chip aparte profesorul de psihologie si pedagogie de la Universitatea din Iasi. pedagogii laici crestini au iesit din “catacombe” si au scris nestingheriti. în acest demers deloc usor al observarii impactului actual si concret al catehezei Învatatorului nostru suprem. consacra 15 pagini referitoare la pedagogia Mântuitorului. ca neîntrecut Învatator. din care am citat deja în prelegerea de fata. 1999. În masura în care noi ne livram Lui. si Dumnezeu coboara la noi.

sa-I urmam exemplul si nu sa fim egalii Lui. Traditia s ne îndeamna sa-L imitam pe El. Spre El au acces toti indivizii. la masura vârstei deplinatatii lui Hristo (Efeseni 4.."22 Asadar. 78. acesta din urma pretinde si cauta sa-L egaleze. m . 47-57. fara însa a atinge statutul Sau. la starea barbatului desavârsit. indiferent de slabiciunile si caderile de circumstanta. Cucos conchide: "Hristos ne ofera chipul cu generozitate. Nimeni nu este împiedicat de nimic în acest urcus. 21 22 23 Ibidem p. Hristos este un model care transcede omul.. este o dovada exemplara a reîntoarcerii pedagogiei laice spre valorile perene ale catehezei crestine. Ibide . p. facând abstractie de anumiti termeni mai putin compatibili cu limbajul teologic. Dar oamenii ramân responsabili de calitatea asemanarii . Vom face în acest punct urmatoarea precizare: observam ca modelul hristic îngaduie o perfectionare a atributelor umane reale si nu ne sperie prin intangibilitatea Lui. . Iisus Hristos este modelul formator prin excelenta. ca de altfel si câtorva sfinti parinti mai cunoscuti 23 ." 21 Iar la sfârsitul paragrafului. prof. dragoste si întelegere. m Ibide . 76.Dumnezeu. p. 13). prezentarea facuta Învatatorului Suprem de catre acest tânar profesor neteolog.

. 43. O data cu întemeierea Bisericilor. sau strâmtorarea. rânduind. ca mobil suprem al râvnei lor nelimitate: “Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul. pentru împlinirea slujirii învatatoresti.. 35-39). propovaduind Evanghelia si întemeind peste tot Biserici crestine. sau foametea. în slujba lor învatatoreasca. stiut fiind faptul ca numai iubirea totala poate determina sacrificiul. Caci nici moartea. Sfintii Apostoli. socotiti am fost ca niste oi de junghiere”. n. cu toate ca ei erau întelepti prin firea lor si înteleptiti prin harul Sfântului Duh. nici stapânirile. episcopi. CATEHEZA SFINTILOR APOSTOLI . CATEHEZA ÎN PRIMELE VEACURI CRESTINE 1. primit la Cincizecime. sau prigoana. nici îngerii. carora le porunceau sa vegheze la pastrarea nealterata a învataturii evanghelice.19).... însa. totodata. Ap. Formati la “Scoala Catehetica” a Mântuitorului Iisus Hristos. Sfintii Apostoli au cutreierat trei continente (Asia. de o anumita stiinta pedagogica. (Matei 28.” (Rom. Asa se explica râvna lor jertfelnica. ): “Pentru Tine suntem omorâti toata ziua. Europa si Africa). nici viata. Duh. sau lipsa de îmbracaminte. s-au dus la moarte ca la nunta! Sf. sau sabia? Precum este scris ( în Ps. Pavel exprima în mod admirabil acest temei al iubirii de Hristos. De aceea Sfintii Apostoli. totodata fata de cei carora le faceau catehizare. nici cele ce vor fi.. Factorul esential în demersul catehetic apostolic nu se leaga. au continuat misiunea Sa catehetica. 24. n. ascultatori poruncii Sale “ învatati toate neamurile. ei rânduiau episcopi si preoti. 8. Misiunea catehetica s-a desfasurat parte în scris (consemnata partial în cele 27 de carti ale Noului . Domnul nostru. nici cele de acum. ci de o netarmurita dragoste fata de Hristos si Evanghelia Sa. preoti si diaconi etc. cea întru Hristos Iisus.” Mergând.. Înarmati cu aceasta dragoste si întariti cu puterea Sf.III... nu vor putea sa ne desparta pe noi de dragostea lui Dumnezeu.

de altfel: “Caci nu ne propovaduim pe noi însine. înca mai aveti nevoie ca cineva sa va învete întâiile gânguriri ale cuvintelor lui Dumnezeu. Pavel. . n. Scopul prioritar al catehezei apostolice era pregatirea “catehumenilor” pentru Taina Sf.n. de cele mai multe ori lor. pentru ca-n orice chip sa-i mântuiesc.. pentru toate timpurile. de asemenea. iar nu cu bucate (tari. Toti. Ap. iar cu pagânii argumente rationale (uneori filozofice). Metodele si formele catehizarii erau adaptate corespunzator situatiilor concrete. desprinse din viata. 9. obiceiurile si gândirea se desfasura gradat. emblematice pentru toti apostolii si ucenicii lor. Pavel se vadesc. s-au facut tuturor toate pentru a-si împlini mandatul încredintat. Marturisirea Sf. Metodele si formele de catehizare ale Sf.. Sfânta Evanghelie. fara exceptie. Obiectul catehizarii: cuvântul Domnului. fiindca e prunc.” (I Cor. Botez. Cu acelasi înteles le scrie. nu de hrana tare.” (I Cor. din propria-i marturisire. atunci când le scrie corintenilor: “V-am hranit cu lapte.). Ap. în acest sens. Pavel. cei ce de multa vreme ar fi trebuit sa fiti învatatori. 3. Pavel este programativa. Ap. atunci când spune: “Tuturor toate m-am facut..Testament). si nici chiar acum nu sunteti în stare. fiindca sunteti înca trupesti. 4. iar hrana tare e pentru cei desavârsiti. conationalilor sai evrei: “Fiindca voi. cunoscute mai bine decât în cazul celorlalti apostoli.. Sf. intuitive etc. Râvna si tactul pedagogic al Sf. Bunaoara. caci înca nu erati în stare. Ap. Caci tot cel ce se hraneste cu lapte e un nepriceput în cuvântul dreptatii.. Pavel. datorita scrierilor neotestamentare. sunt. Învatamântul catehetic inductiv (d la simplu la complex ) asa e cum marturiseste acelasi Sf. 12-14). 2-3). ci pe Hristos!” (II Cor. de altfel. Ap. si ati ajuns sa aveti nevoie de lapte. în convorbirile catehetice cu iudeii folosea argumente din Legea Veche. care prin obisnuinta au simturile deprinse sa deosebeasca binele si raul” (5. 22). de altfel. parte oral (consemnata sporadic în alte scrieri decât cele neotestamentare). 5).

p. care prezice. el este factorul special al învatamântului crestin. o importanta pe care n-au avut-o evanghelistul misionar si profetul. cursantii au obligatia sa-l citeasca. Pentru importanta deosebita pe care o prezinta acest studiu. Ap.” 26 . p. în profetii si didascalii . dupa cum ne încredinteaza istoricul bisericesc Socrate 27 . 28). Ap. În triada de slujitori ai cuvântului dumnezeiesc. didascalul are. 2/1932 (si în 2 5 Extras) Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. m 24 . 2 7 cultura. Bucuresti. le-a consacrat un studiu cu totul exceptional. iar Profetul organul inspirat. didascalii erau rânduiti de Nr. reveleaza. 79182. Numai el are ca functie determinanta învatatura. învatatorul propriu-zis al comunitatii. Misiunea apostolilor si a profetilor s-a stins de timpuriu.. Pavel. în Epistola I-a catre Corinteni: “Si pe unii i-a pus Dumnezeu în Biserica: întâi apostoli . dar a didascalilor a continuat pâna prin secolul al V-lea.” (12. Ibide .. cei care s-au ocupat în mod expres de catehizare au fost didascalii . iar relativ recent în volumul “Biserica si cultura”25 .. aparut . urmând a fi examinati din el la 2colocvii. intitulat mai întâi în revista “Studii Teologice” 24 Primii didascali crestini . p. SLUJIREA HARISMATICILOR. Marturie despre acesti misionari-cateheti depune Sf. asa cum îl arata si numele. 86-87. Ca acestia aveau un har misionar special ne încredinteaza tot Sf. Cum lesne se poate deduce.. profeti . învatatori .. 124. ca purtatori ai unor harisme speciale. specifice râvnei incandescente a slujirii apostolice. Iata cum distinge domnia sa slujirile celor trei harisme: “Pe când Apostolul era misionarul profesionist. Didascalul este.. cearta si sfatuieste. Ilustrul nostru profesor de teologie. Pentru istoria teologiei crestine.” (I Cor. Pavel. regretatul Teodor M. Biserica primara au facut misiune Împreuna cu Sfintii Apostoli.2. de aceea.. atunci când întreaba retoric: “Oare toti sunt apostoli? Oare toti sunt profeti? Oare toti sunt învatatori? Oare toti fac minuni?. 12. al treilea. 6 Biserica si .. Dintre harismatici. 29). Popescu. purtator al cunostintei si întelepciunii. 1996. al doilea. cel care o instruieste mai de-aproape în cele ale credintei si moralei crestine.

3. didascalii aveau în grija explicarea învataturilor evanghelice propovaduite de Sfintii Apostoli. c. constituie temelia pe care se zideste edificiul trainic al unui învatamânt complet. perioada Parintilor Apostolici. priviti cu luare aminte cum si-au încheiat viata si urmati-le credinta. ca o fericita completare si tâlcuire a Sfintei Scripturi.. Facem de asemenea precizarea. de fapt. câteva dintre . chiar daca faptul s-ar subîntelege de la sine. care v-au grait voua cuvântul lui Dumnezeu. care-si poate împlini scopul. urmeaza. asadar. Toate. Functia didascalilor a fost preluata încet-încet de barbati instruiti. 7). Ap. de atacurile ereticilor etc. literatura crestina beneficiaza de câteva scrieri deosebit de pretioase în acest subiect. perioada post-apologetica. sfatului întelept dat de Sf. în timp ce preotii se ocupau cu precadere de savârsirea cultului divin. Cunoasterea si utilizarea lor de catre noi.. Câteva repere. Pavel. ca demersul catehetic de astazi nu poate ignora bogatia informativa si mai ales formativa pe care izvoarele patristice le ofera preotilor si dascalilor de religie din zilele noastre. atât de potrivit în acest sens: “Aduceti-va aminte de mai-marii vostri. Astfel. Pe lânga cartile Noului Testament. Prezentarea noastra va fi selectiva. b. Operele Sfintilor Parinti. Tot ei erau cei care protejau aceste învataturi de interpretari gresite. tintind în ultima instanta desavârsirea .catre Sfintii Apostoli în comunitatile în care asezau preoti. bineînteles. cei de azi. precizam mai întâi ca literatura catehetica a primelor veacuri poate fi clasificata în trei categorii: a.” (Evrei 13. în vederea mântuirii. acela de a forma caractere religios-morale . care vor întemeia scoli catehetice si alte institutii de învatamânt. în vederea stimularii unei lecturi individuale din partea cursantilor. cu binecuvântarea si sub ascultarea Bisericii. Astfel. Prezentam. perioada apologetica-polemica. având doar scopul de a semnala câteva dintre ele. LITERATURA CATEHETICA ÎN PRIMELE VEACURI. care ne dau stiri foarte importante privitoare la cateheza primelor veacuri.

trad. Sf. T. aparuta probabil în sec.în cuprinsul a 350 p. COTELIER. p. Bucuresti. Epistola catre Corinteni a Sf. Sf. vol. David POPESCU. Bucuresti. 39. 1976. PETRESCU. Epistola Sf. care au fost ucenici ai Sfintilor Apostoli. în lucrarea sa "Patres aevi volume. Dialogul cu iudeul Trifon). Editura Institutului Biblic si de misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Ignatiu al Antiohiei. Ariston de Pella. pentru Institutele Teologice. Nicolae CHITESCU. 2 din colectia PSB. Barnaba.31 si ale apologetilor latini : Tertulian. pentru Seminariile Teologice. crestini care au trait în a doua jumatate a secolului întâi si prima jumatate a secolului al doilea. FECIORU. conform perioadelor mai sus enuntate 28 : Se numesc Parinti Apostolici scriitorii a.si al pr. Bucuresti. 1978. apostolici". p. 3 2 Apologeti de limba vol. Pr. B. opera al carei autor nu este cunoscut. Eliodor CONSTANTINESCU. D.u. 33 2s. 390 p. dr. Clement al Romei. Perioada Parintilor Apostolici. 31 m Apologeti de limba . Cele mai însemnate scrieri ale Parintilor Apostolici sunt: Învatatura celor doisprezece Apostoli (Didahia).Ibide 0 . Bucuresti. sau cel putin i-au cunoscut 29 . Tatian Asirianul. N. ca: Quadratus. de Pr. Epistola catre Diognet etc. Atenagora Atenianul etc. Miltiade. Apolinarie. Ciprian etc. de mare importanta sunt si Constitutiile Apostolice . Olimp CACIULA greaca si Pr. 28 . Meliton de Sardes. p. Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. prof.30 Alaturi de aceste scrieri. D. de Pr. Pastorul lui Herma. 1979.cele mai cunoscute repere patristice. III-V. 33 26. Epistola Sf. Parintilor vol. Policarp al Smirnei. Justin Martirul si Filozoful (Apologiile I si II. prof. J. 3 din PSB. Menunciu Felix. alcatuita din opt carti. D. El a fost pus în circulatie în alsecolul XVII-lea de primul editor al acestor scrieri. Epistolele Sf. Scrierile Apostolici. latina. scrieri ale unor vrednici “mai-mari” ai nostri. BODOGAE. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. b. morale si cultice crestine a Bisericii primare. Teofil al Antiohiei. 9 Termenul "Parinti apostolici" nu a fost cunoscut antichitatii crestine. trad. FECIORU. CALUGAR. 1672. 1 din colectia PSB. Paul PAPADOPOL. Perioada apologetico-polemica a înregistrat opere ale apologetilor greci .32 Pentru acest capitol utilizam cu precadere manualele de Catehetica tiparite la Editura Institutului siBiblic de Misiune al BOR: al pr. 1980. 2 Vezi vol. care contin un rezumat al întregii învataturi dogmatice. trad.

este vietuire dreapta. Literatura catehetica de dupa epoca apologetica . la care se adauga o excelenta elocinta. 165Pr. dupa cum însusi Clement marturiseste: “Pedagogul nostru. în sânul carora se strecurasera niste deprinderi pagâne. . CHIRIL al Catehezel . care duce la cer. 3 3 A se vedea CLEMENT ALEXANDRIN . este Sfântul Dumnezeu Iisus. însa. D. Chiril al Ierusalimului. Bucuresti. la fel ca în sec. dovada fiind studiile si articolele Bucuresti. trad. partea I. un izvor deosebit de pretios pentru Catehetica crestina 36 . 196.. scriitor cu o cultura literara. Catehezele Sf. Asupra acestora din urma vom zabovi cu un scurt comentariu. Clement propune si o “definitie” a Pedagogiei crestine: “Pedagogia este credinta în Dumnezeu. al IV-lea când au fost rostite. D. p. Cartea I ). Care conduce întreaga omenire. Bucuresti.Catehez ) primele si e partea (a II . • Catehezele Sf. Chiril al Ierusalimului . trad. vol. 198. mult apreciate de teologii români. 4 Ibide . II- III). p. p. a Colectia 12 e 12 e “Izvoarele Ortodoxiei”. 1945 (urmatoarele Catehez ) . Însusi iubitorul de oameni Dumnezeu ne este Pedagog” 34 . Este compusa din trei carti si se încheie cu un imn de slavire al Mântuitorului. este instruirea spre cunoasterea adevarului. 508 p. FECIORU. UL Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR.a. 36 m Sf. constituie si astazi. . De fapt. 3 5 Ibide m . 4 din colectia PSB. este învatatura a slujirii lui Dumnezeu. Scrierea se adreseaza catehumenilor din Alexandria. El este Pedagogul Suprem. precum: Pedagogul (autor: Clement Alexandrinul). “Scrieri – Partea . Cuvântul. înregistreaza lucrari de adânca eruditie. 1943 Procatehez si Ierusalimului. întrucât prezinta un mare interes nu numai pentru istoria catehezei. Pr.” 35 . Marele cuvânt catehetic Grigorie de Nyssa) etc. 1982. numerele 6 si 7. Tot în acelasi capitol ( al VII-lea.c. dar si pentru învatamântul nostru religios de astazi. (al Sf..întâia” FECIORU. 3362. 1981.Pedagogul 33 apartine marelui erudit crestin Clement Alexandrinul (sec. filozofica si teologica stralucita.

- Cateheza I se dezvolta pe textul de la Isaia 1. I 37 .consacrate lor 37 . va trai negresit si nu va muri!” (18. având drept calauza un text din Iezechiel: “Dreptatea dreptului peste el va fi si faradelegea celui fara de lege peste el va fi. Ea începe cu o revarsare a bucuriei din partea autorului pentru cei care au fost chemati a fi pregatiti pentru Botez: “Acum sufla asupra voastra. 8 Partea .. - Procateheza este un prolog al catehezelor. în care se dau sfaturi celor care voiesc sa intre în crestinism. mireasma fericirii! Acum adunati florile cele duhovnicesti. 20). - Cateheza a II .. 6. despre iertarea pacatelor. ca sa împletiti cununile ceresti! Acum a adiat mireasma cea buna a Sfântului Duh! Acum ati ajuns la portile palatului împaratesc! Sa dea Dumnezeu ca sa fiti luati înauntru chiar de Împaratul! Acum s-au aratat florile pomilor! Sa dea Dumnezeu ca si rodul sa fie desavârsit!” 38 .” A se Bibliografia studii si vedea Generala 3articole. 16: “Spalati-va si va curatiti si scoateti viclesugurile din inimile voastre dinaintea ochilor Mei”. 37. ne-am botezat întru moartea Lui? Deci ne-am îngropat cu El. în moarte. prin Botez. Sunt în numar de 24: Procateheza. Daca cel fara de lege se va întoarce de la toate faradelegile lui. care aveti sa fiti luminati. atasata la sfârsitul Cursului.a trateaza despre pocainta. p. despre cel potrivnic etc. - Cateheza a III-a este un fel de “lectie” despre Botez.. vol. adresate celor de curând botezati (neofitilor) . în care am notat câteva dintre aceste . pe baza textului de la Romani 6. 18 cateheze catre catehumeni (care urmau sa fie botezati) si 5 cateheze mistagogice. 3-4: “Sau nu stiti ca oricâti ne-am botezat în Hristos Iisus.

atotputernice..” - Cateheza a XII-a tâlcuieste articolul al III-lea din Simbolul Credintei.. explica atributul atotputerniciei lui DumnezeuTatal. 8.”. despre Hristos. cu scopul de a combate pe eretici si pe iudei. 18-19 (Dumnezeule mare si puternic. al tuturor celor vazute si nevazute. - Cateheza a V-a vorbeste despre virtutea credintei. pornind de la textul din Evrei 11. pe baza citatului din Iov 33. în cer si pe pamânt. - Cateheza a VI-a Credintei.. Carele din Tatal S-a nascut. - Cateheza a VIII-a. Unul nascut.”. se ocupa cu explicarea primului articol din Simbolul - Cateheza a VII-a contine învatatura despre Tatal si atributele Sale. de fapt. .) . pornind de la cuvintele: "Pentru aceasta îmi plec genunchii înaintea Tatalui. citând textele din Isaia 7. pe baza textului - Cateheza a XI-a explica în continuare cuvintele din Crez “Fiul lui Dumnezeu... Doamne mare în sfat si puternic în lucruri. 14-15). despre Cruce. din care se numeste tot numele parintesc. 4. 5-6. cuprinse.. în Simbolul Credintei: despre Dumnezeu. - Cateheza a X-a explica primele cuvinte din articolul al II-lea al Simbolului de Credinta: “Si întru Unul Domn Iisus..”. plecând de la citatul din Ieremia 32....- Cateheza a IV-a trateaza despre zece dogme... dovedirea lucrurilor nevazute." (Efeseni 3. despre Înviere etc. - Cateheza a IX-a explica expresia din Crez “Facatorul cerului si al pamântului. 10-13. din I Cor. 1: “Credinta este adeverirea celor nadajduite.

- Cateheza a IV-a mistagogica (XXII). despre Înviere si Înaltare . ereziile lui Simon Magul si a lui Manes (gnostic din secolul al III-lea). Duh. Cateheza a XVIII-a. combatând. iar în ziua praznicului. Botez.. . - Cateheza a XVII-a continua explicatiile despre Sf. continua explicarea începuta în - Cateheza a III-a mistagogica (XXI) vorbeste despre Taina Sf. Cateheza a II-a mistagogica (XX) cateheza anterioara. Sfântul Chiril le tine alte 5 cateheze. totodata. explica articolele V si VI din Crez.- Cateheza a XIII-a vorbeste despre Cruce. a face semnul ei etc. dupa ce au fost botezati. ultima din cele “pentru cei care au sa se lumineze”. tinuta în ziua Sf. - Cateheza a XV-a vorbeste despre venirea întru slava a Domnului nostru Iisus Hristos. catehumenii au purtat numele de “luminati” sau “neofiti”. - Cateheza a XIV-a. Pasti. Facem mentiunea ca toate aceste 18 cateheze au fost tinute înainte de Sfintele Pasti. vorbeste despre Taina Sfintei - Cateheza a V-a mistagogica (XXIII) explica momentele mai însemnate din Sfânta Liturghie. vorbeste despre Biserica ( articolul al IX-lea din Crez ). - Cateheza a XVI-a explica articolul al VIII-lea din Crez. Cruci. numite “mistagogice” ( kathchvseij mustagogikaiv - ): Cateheza I-a mistagogica (XIX) explica ritualul Tainei Sf. pe care Sfântul Parinte o numeste “crivsma”. rastignirea si îngroparea Domnului. ca sa judece viii si mortii ( articolul al VII-lea din Crez ). îndemnând la cinstirea Sf. o data cu simbolismul lor. vorbind despre Duhul Sfânt. În saptamâna luminata. Mir si despre ungerea propriu-zisa. Euharistii.

Prima parte trateaza despre Sfânta Treime. despre care am vorbit mai sus). Scrisa pe la anul 385. V. Între preocuparile principale se numara combaterea pagânismului. ST XXI. 39 . si ecumenicitatea patristica din sec. vezi Pr. NYSSA. În acceptiunea de azi. cu lucrarea Catechismus sive ). p. "Sofia"). 453-587. aceasta lucrare ar putea fi inclusa în categoria catehismelor. de . Vasile Antropologia cu RADUCA. sau sase carticele de învatatura publicata în anii 374-381. 1969. editia a II-a = 1998 (edit. * Dintre autorii de literatura catehetica ai primelor veacuri din Apus evidentiem doi Parinti: • Sfântul Niceta de Remesiana 40 . 403 p. nr. a politeismului. S-au pastrat în întregime numai cartile a 3-a si a 5-a. Pentru teologia Sf. CRISTESCU si N. precedate de un prolog în care vorbeste despre rolul pe care îl are învatamântul catehetic. 1947. a a treia doua parte despre pacat. Nyssa 1996. IV si Teza de doctorat. dar depaseste cu mult nivelul mediu al acestora. Stefan Sfântul Niceta de Remesiana ALEXE. întrupare si mântuirea prin Hristos. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii OrtodoxeSfântului Bucuresti. Grigorie de Marele cuvânt . lucrarea cuprinde 40 de capitole si are mai mult un continut dogmatic. Sf. ocultismului si astrologiei. 4 0 Pentru viata si opera Sf. cu învataturi pentru candidatii la Botez (competentes) . Grigore Române. mai ales privire la om si la mântuire. catehetic Bucuresti. de T. Niceta de Remesiana. 7-8. a se vedea teza de doctorat a pr. instructionis libelli sex ( Catehismul. fiind adresata dascalilor crestini din acea vreme (între care si didascalii. BARBU. despre Botez si Euharistie. Grigore de Nyssa. Vezi vol. Scrierea este structurata în trei parti.• Marele Cuvânt Catehetic al Sfântului Grigorie de Nyssa kathchtiko`" o mevga") ( Lovgo" 39 este cea mai importanta lucrare a sa . trad.

par PERONNE. dupa cum Pedagogul lui Clement Alexandrinul este socotit primul “manual catehetic” din Orient. care-l speria uneori pe tatal sau). în 27 trebuinta de a-i învata pe cei simpli) de capitole. în masura în care vom învata mai mult. AUGUSTIN. Iasi. 41 . XXXII. p. trad. . scrisa aprox.. P. Care se afla în ceruri si pe Care. mort la vârsta de 17 ani. "Unicul Învatator". text bilingv. 309-348. ignorants Târa. Trad. la cererea acestuia. MIGNE. Amintim. dar putini sunt aceia carora le este data bucuria de a o fi gasit cu adevarat. 1869. tradusa si în limba româna 42 De Magistro . De . de asemenea. Aceasta lucrare este considerata primul manual de catehetica al Bisericii primare apusene . a doua despre tinuta procedeele ( metodele) adecvate învatamântului. dupa opinia Fericitului Augustin. VINCENT & comp. (Despre Învatator ). "A-L iubi si a-L cunoaste" înseamna adevarata fericire pe care pretind toti ca o cauta. 394-443. Îl vom iubi mai mult. între altele. Initiere în viata Editie bilinva. Eugen MUNTEANU. 1995 bilingva). pentru a-i fi îndrumar în munca lui de catehizare. Aceasta lucrare se prezinta sub forma unui dialog cu fiul sau Adeodatus (fruct al unei iubiri nelegitime. rom. de dinainte de convertire. Institutul magistro (editie European. iar a treia despre catehetului. rom. Linia calauzitoare a lucrarii este Dumnezeu. Bucuresti. copil de o inteligenta precoce. XXXX. 4 2 Idem. De catechisandis. Fer. ca Fericitul Augustin a lasat. (vezi si rudibus Oeuvres complètes de Saint Augustin. XXI (Sur la manière d'enseigner la doctrine chrétienne aux ).L. col. P. pe la anul 400.L. Este structurata în trei parti: prima trateaza despre materia învatamântului catehetic. 1193-1220. col.• Fericitul Augustin 41 cu scrierea De catechisandis rudibus ( Despre . o alta lucrare din domeniul catehetico-pedagogic. adresata unui diacon din Cartagina. Tom. Deogratias. Paris. Trad.. Polirom. de George BogdanPrima cateheza. crestina.. 2002.

Edituragreaca Institutului Biblic si de Misiune al BOR. p. de exemplu. CACIULA. în timp ce noi. ei sunt condusi de noi undeva. în scrierile Sf.. 466. Apologeti de limba trad. întrucât cei care primesc toate cele în luminati la minte . unde este apa si sunt renascuti acolo.. de pr. cap. sunt învatati sa se roage si sa ceara de la Dumnezeu. 67. în care.. LXI. Bucuresti. Justin Martirul si Filozoful. pr. am vazut mai sus. apoi. pe o anumita durata. O. sa posteasca etc. ne rugam si postim laolalta cu ei. despre credinta lor. Sub acest nume se cuprinde perioada dintre jumatatea secolului al II-lea si secolul al V-lea. avea loc un anumit instructaj. Chiril al Ierusalimului . “Toti cei care s-ar încredinta a crede ca lucrurile acestea învatate si propovaduite de noi sunt adevarate si care fagaduiesc ca vor putea trai asa..Iar baia aceasta se numeste legatura cu ea devin apoi 43 Iar putin mai încolo: luminare .” “. p. BODOGAE. ca înainte de baia Botezului. postind.”44 . 1980.. Apoi. termen pe care îl întâlnim si în alte scrieri din perioada catehumenatului. pentru a putea da dovada. la rândul nostru. în noteaza între altele: Apologia I-a. Ca forma neorganizata didactic putem vorbi de catehumenat chiar de pe vremea Sfintilor Apostoli. m 43 . în acelasi fel în care noi însine am fost renascuti.4. Cu timpul s-a simtit însa nevoia unui învatamânt catehetic cu un program coerent.. 4 Ibide . în În vol. sub o forma organizata. Primele dovezi despre organizarea catehumenatului le avem în jurul anului 150. D. Astfel. . FECIORU si pr. în functie de situatiile specifice. asadar. Observam. D. întrucât era firesc ca înainte de Botez candidatii sa fie instruiti. cum Catehezele Sf. 2 PSB. iar dupa “baie” se numeau “luminati”. ei primesc atunci o baie în apa.. fiind învatati sa se roage. s-a desfasurat catehizarea iudeilor si a pagânilor în scopul încrestinarii. iertarea pacatelor pe care le-au savârsit mai înainte. C A T E H U M E N A T U L . în numele Parintelui tuturor si Stapânului Dumnezeu si al Mântuitorului nostru Iisus Hristos si al Sfântului Duh.

.Instructia catehetica. Treptele catehumenatului erau trei: Liturghie pâna la “câti sunteti chemati. erau catehumenii înscrisi deja pe listele pentru Taina Botezului. Floriile.. Taine. Botezul se savârsea numai în sâmbata Pastilor. numiti si competenti .. luminatii.fiecare dintre cele patru paragrafe tratate ar fi meritat. în Hristos v-ati si-mbracat. * Concluzii . în special Cartea a VII-a ): 3 luni.”). Noii botezati se numeau “luminati” sau “neofiti” si umblau îmbracati într-o haina alba toata Saptamâna Luminata (de la Pasti la Florii). Continutul instruirii îl constituia învatatura de baza a Bisericii. Durat catehumenatului a crescut progresiv (aflam din a Apostolice . Botezul.. Mai apoi Botezul s-a savârsit si-n ajunul altor Praznice Împaratesti: Nasterea. aflam tot de la Justin Martirul. 1 an. Ca o reminiscenta (si dovada) a acestui fapt este cântarea la Liturghie “Câti în Hristos vati botezat. 2 si chiar 3 ani. Rusaliile. moarte. alaturi de învataturile morale. înviere. în care sa fie . era explicata doctrina despre Sfânta Treime. era asigurata de cateheti. cu 40 de zile înaintea Sfintele Pasti. un numar mult mai mare de pagini. Evident. în loc de Trisaghion. cu precadere cel niceo-constantinopolitan. cuprinsa instruiti îndeosebi în Simbolurile de Credinta. avansati (participau pâna la ascultatorii Constitutiile (participau la Sfânta îngenunchetorii – catehumeni mai Heruvic ). viata vesnica etc.. La finele acestui mic excurs în slujirea catehetica a primelor veacuri crestine se impun câteva observatii generale: . Biserica. necesare unei conduite crestine autentice.”. Iar catehumenii au fost împartiti initial în doua categorii: elementar si înaintatii . Initial. având în vedere importanta lor.

prezentate si alte aspecte decât cele mentionate. Din ratiuni metodologice, am procedat, însa, la aceasta restrângere asupra strictului necesar, în special pentru a nu încarca excesiv cursul; - informatiile sumare incluse în aceasta prelegere pot fi completate prin aprofundarea bibliografica, cu deosebire prin analizarea lucrarilor mai importante, semnalate atât în interiorul capitolelor, cât si la notele de subsol. Dupa cum lesne se poate observa, am semnalat cu precadere lucrarile traduse din operele Sfintilor Parinti, pentru gradul ridicat de accesibilitate, dar studentii pot apela si la altele, netraduse înca, fie în text original, fie în variantele unor limbi moderne, de larga circulatie, cum sunt cele din cunoscuta colectie "Sources Chrétiennes"; - precizam, de asemenea, ca unele dintre lucrarile catehetice importante, din aceeasi perioada a primelor veacuri crestine, vor fi mentionate în capitolul urmator, în cadrul scolilor catehetice, context în care au slujit parintii si scriitorii bisericesti.

IV. S C O L I L E

CATEHETICE

La fel ca în capitolele precedente, nici aici nu ne propunem sa intram în prea multe detalii istorice, pe care cei interesati le pot afla în manualele de specialitate, ci sa punctam doar care au fost marile centre ale catehizarii, reprezentantii mai de seama, operele lor principale în acest subiect (inclusiv tematica acestora), totodata ce anume din aceste opere poate sluji demersului catehetic actual. ALEXANDRIA . În acest centru vestit al antichitatii au calcat picioarele Sfântului Marcu, unul din cei saptezeci apostoli, autor al Evangheliei a 2-a. Iata ce spune Eusebiu de Cezareea în privinta lui: “Despre Marcu se spune ca a fost cel

dintâi trimis sa predice Evanghelia în Egipt, asa cum a compus-o, si tot el a întemeiat acolo primele biserici ”45 . Iar în Cronica spune ca Marcu a evanghelizat si Alexandria, stire preluata probabil de la Dionisie, episcopul Alexandriei, ucenic al lui Origen, la care Eusebiu se refera deseori în Istoria sa46 .

Ei bine, în acest centru evanghelizat deja, pe la jumatatea secolului al II-lea s-a deschis o importanta scoala catehetica, al carei prim conducator a fost Panten

(pe la anul 180) . Interesant este faptul ca scoala alexandrina este cunoscuta sub nume diferite: scoala cuvintelor sau învataturilor sacre iverw`n lovgon didaskalei`on ); scoala catehizarii (didaskalei`on tw`n

(to; th`" kathchvsew" (hj tw`n (to; kat

) ; adunarea (pentru învatatura) a credinciosilor sau, simplu, Scoala din Alexandria

pistw`n diatribh)v

jAlexavndreian didaskalei`on

) Dupa Panten, cei mai valorosi cateheti vor fi . Clement Alexandrinu l(150-217) si Orige (185-245). La început aceasta scoala n nu a fost întretinuta de Biserica, ci prin mijloace particulare. Origen, de pilda, pentru a putea trai vindea manuscrise ale unor autori profani pe care le poseda, sau
Vezi EUSEBIU DE CEZAREEA, Scrieri – Partea , PSB, vol. 13, Editura Institutului Biblic..., trad. T. BODOGAE, Bucuresti, 1987, p. 82. I pr. 46 Ibide , nota 84. m
45

dadea lectii particulare. Însa eruditia profesorilor alexandrini avea sa se rasfrânga benefic asupra prestigiului scolii, în special prin studierea si interpretarea Sfintei Scripturi. Metoda prioritara de interpretare în aceasta scoala este cea alegorica Aceasta tendinta mistica de abordare a textelor sfinte va fi temperata, în plan general, prin interpretarea literala pe care se va axa Scoala din Antiohia, despre
47

.

care vom vorbi mai jos. De la Clement ne-au ramas trei lucrari mai importante: Pedagogul, Protrepticul si Stromatele . Dintre acestea, în ceea ce priveste Pedagogul 48 , despre care am facut deja
49

Catehetica, cel mai mult ne intereseaza câteva remarci în prelegerea anterioara

. Ca si alti mari si constiinciosi dascali

crestini, Clement urmarea întemeierea unei stiinte crestine care sa contracareze si sa învinga orgoliul “stiintei” pagâne. El nu respinge, de fapt, filozofia pagâna, pe care o aseamana oarecum cu Vechiul Testament, care pregateste receptarea Noului Testament. El apreciaza stiinta în general, însa pe cea crestina în mod cu totul special, pe care o considera, de fapt, prima treapta a mântuirii. “Pedagogul” este

considerat, astfel, primul tratat stiintific de pedagogie din care s-a alimentat traditia crestina privind educatia în toate timpurile. Orige s-a impus posteritatii în domeniul doctrinar-catehetic în special prin n lucrarea Despre Principii ( Peri; jArcw`n ) adica "Despre Începuturi" , în patru , carti, în care se ocupa cu învatatura crestina despre: Sfânta Treime, îngeri, lume,

Paradoxal, se pare ca Origen a litera un text scripturistic semnificativ, Matei 19, 12, în interpretat l care se vorbeste despre fameni. Este posibil, asadar, ca aceasta interpretare sa-l fi determinat sa se castreze, care fapt i-a atras o sumedenie de necazuri, inclusiv post-mortem (condamnarea de catre sinodul al Vlea ecumenic). Am folosit, însa, expresiile "se pare" si "probabil", pentru ca nu este exclus ca alte motive sa fi determinante, între care si încercarea de a contracara acuzatiile ca ar umbla cu femei, dupa fost mentioneaza istoricul Eusebiu de Cezareea op. cap. VIII, p. 231). cum 4( Observatii pertinente asupra personalitatiicit., Clement si a lucrarii “Pedagogul” face C. CUCOS, 8 lui în Educatia religioasa. Continut si forme de , Editura “Didactica si Pedagogica”, Bucuresti, 29-31. asemenea, în Educatia religioasa. Repere teoretice si , "Polirom", 1999, p. realizareDe 1996, volumul metodice 47-48. 4 9 Mentionam, totodata, ca face parte din bibliografia obligatorie pentru examen, fapt care obliga cursanti sa o citeasca în particular si sa remarce elementele constitutive, în special cele cu pe aplicabilitate actuala .
47

om, suflet, înviere, libertate, Sfintele Scripturi

etc.50 . Om de mare caldura

sufleteasca si de adânca profunzime a convingerilor religioase, în acelasi timp dascal de stralucita eruditie, în special în domeniul biblic si dogmatic, el a fost considerat, totodata, “cel mai popular catehet al veacului al III-lea, care si-a petrecut toata viata în câmpul învataturii si al predicii”, cum se exprima un cercetator francez pe la începutul secolului al XX-lea
51

.

Scopul lucrarii

nominalizate mai sus, este cel marturisit de Origen însusi: “Am scris aceasta lucrare, pe de o parte, pentru aceia dintre credinciosii nostri care cauta explicarea în haina rationala a principiilor de credinta; dar pe de alta parte, am vrut sa dau si un raspuns împotriva ereticilor care mereu ne provoaca la discutii neplacute...”
52

.

ANTIOHIA . Este vorba de capitala provinciei romane Siria

53

, în care , dupa

moartea martirica a Sf. Arhidiacon Stefan de la Ierusalim, s-au refugiat multi dintre crestinii de aici de teama represaliilor. Aici va propovadui si Sf. Ap. Pavel împreuna cu Barnaba (Fapte 11, 26) si cu alti “prooroci si învatatori” (Fapte 13, 1). De retinut, de asemenea, ca crestini ( Fapte 11, 26-27). Aici va fiinta, astfel, o puternica scoala catehetica, cei mai de seama reprezentanti ai ei fiind urmatorii: Lucian de Samosata (preot martir), Diodor de în Antiohia ucenicii lui Hristos s-au numit prima oara

Tar , Sf. Ioan Gura de († 407) . Linia prioritara de interpretare a Sfintei s Aur Scripturi a fost cea literala, sau istorico-gramaticala, cum se poate observa foarte bine îndeosebi la Sf. Ioan Gura de Aur, reprezentantul cel mai renumit al acestei
Vezi trad. rom. – Scrieri , vol. 8 PSB, Editura Institutului Biblic..., trad. pr. T. BODOGAE, Bucuresti, 1982,alese p. 297 ORIGEN 5 1 J. G. BARDY, Un prédicateur populaire au III-e în “Revue pratique d’apologetique”, siècle, Toulouse, 1927, p. 515. 5 2 ORIGEN – Scrieri , vol. 8 PSB, Editura Institutului Biblic..., trad. pr. T. BODOGAE, Bucuresti, 1982, p. 14.alese 5 3 Facem aceasta precizare, pentru a nu se confunda Antiohia , oras din provincia romana “Galatia” Fapt 13, 14-44); cf. Pr. dr. Ioan MIRCEA, numita al Dictionar Noului , Editura cu Pisidiei (vezi e Testament Institutului Biblic..., Bucuresti, 1984, p. 29.
50

Ioan Gura de . comuna de de aasemenea. Chiril al Aur Ierusalimului. în traducere slavona (St. dintre care cele mai relevante sunt a doua si a treia. dar cele mai accentuate convingeri pedagogice le gasim în “Despre gloria desarta si cum trebuie sa creasca parintii pe copii” ceea ce priveste catehumenatul si amanunte legate de scoala propriu-zisa. în schimb. Studiul are si un capitol critic comparativ între Sfântul Ioan Gura de Aur si Sf. Asa se face ca Sf. Botezului înclinat spre argumentari rationale. pentru faptul ca în ele se descriu cel mai explicit ritualul botezului. avea calitatea de predicator al catedralei episcopale (386-398). Ioan Gura de Aur. 50. Interesant este faptul ca aceasta lucrare este considerata prima cu caracter educativ învatamântul rusesc. functie care includea si sarcina de a pregati catehumeni pentru primirea Botezului. p. 51). în cunoscuta colectie Sources chrétiennes 55 54 . fost titular al catedrei de Liturgica la Facultatea noastra 54 56 . copiilor Bacau. Mentionam mai întâi faptul ca Sf. remarci alta prelegere. de catre episcopul Flavian. pe multe amanunte legate de ceremonialul Tainei Botezului.). gasim date remarcabile în catehezele baptismale . dintre care din nefericire ni s-au pastrat foarte putine.T. 5 5 Paris. 7-8 / 1970. ca interpreti ai . 524-527. Ioan a rostit o serie de cateheze baptismale . Sf. Explicarea Botezului în catehezele baptismale ale Sf. Chiril. 5 25 . Ioan Gura de Aur se adreseaza cu precaderii inimii. într-o Pedagogiei 1969. Ca o particularitate interesanta. hirotonit preot în Antiohia în anul 386. deosebit de pretioase pentru reconstituirea cultului Cei doi sfinti parinti au. în cele ce urmeaza vom creiona câteva aspecte legate de preocuparile sale catehetice. reliefându-se. între care aceea baptismal. dupa izbavirea din robia egipteana. 1995. lucrare ce se facea de regula în timpul Postului Pastilor. nr. 24. insistând mai mult sfaturi morale. Ofera. 284 p. Desigur. din colectiv. BÂRSANESCU + Istoria . Ioan. multe preocupari comune în aceste scrieri. Opinii cu privire la educatie aflam în mai toate predicile sale (în special omilii). traduse si editate alaturi de alte sase de Antoine Wenger. Se arata. de fapt.scoli. In . 410-431. 1957. 12 în total. p. totusi. în general. "Putul si împartire de grâu". calitatea lui de orator si nu cea de profesor. Un studiu deosebit de valoros asupra catehezelor baptismale. în vol. Notam ca volumul se gaseste si la Biblioteca Facultatii noastre de 5 6 Teologie. ca mentionam simbol preînchipuitor al izbavirii din robia diavolului prin Botezul crestin (Sf. AUR. si Sf. p. Am pomenit de catehezele 2 si 3. în care vom vorbi familie – factor al despre educatiei. 509527. parintele Braniste reliefeaza aspectele liturgice ale Vezi Sf. astfel. IOAN GURA DE Despre cresterea . si întemeia argumentarile pe Sfânta Scriptura. Chiril este mai didacticist. Cateheza III. Cateheza III. Mentionam ca asupra continutului acestei scrieri vom face anumite Bucuresti. vol. ideea despre trecerea evreilor prin Marea Rosie. în S. face regretatul parinte profesor Ene Braniste. ca în timp ce Sf. p. De aceea.

Abia în secolul al IV-lea ne este cunoscuta activitatea ei. CEZAREEA PALESTINEI . Caci savârsitorul nu era doar un simplu tipicar si ceremonialist. atât constientizare care trebuie si astazi mereu actualizata. sa explice doctrina Bisericii. Sf. Sf.. 57 Cele cinci cuvântari Ibidem p. se refugiaza aici. în urma unor neîntelegeri cu episcopul Demetrius din Alexandria. sa examineze. datorita Sf. ci si un învatator capabil sa predea. aceea de a fi crestin. cercetati biserica. . cât si pentru savârsitor. C. nascut prin har. orientata mai mult spre eforturile ascetice si progresul în virtute decât spre speculatia asupra învataturilor de credinta. foarte pretioase pentru noi. iar neofitul . daca dupa primirea lui continuam a duce o viata nedemna!” 57 . orientare întru-totul valabila si pentru catehetii din zilele noastre. În general. Nu se cunosc anii de început ai scolii catehetice din aceasta cetate. poarta pecetea personalitatii marelui orator.. Chiril al Ierusalimului . Grigorie lasa posteritatii.. . petreceti-va ziua în rugaciune si multumire. care în anii 347-348 si-a rostit aici celebrele sale cateheze. Începuturile acestei scoli se leaga de numele lui Origen . Grigorie de Nazianz si Eusebiu de Cezareea. Ioan Gura de Aur.referirilor Sf. IERUSALIM. Sale le scoate în evidenta si pe cele care tin de pentru cel botezat. despre care am vorbit într-un capitol anterior. 524. Sf. dar studiul P. învatatura catehetica hrisostomica. sa îndemne etc. în lectura si zidire sufleteasca. în convorbiri duhovnicesti. în forma ei de expunere. între alte opere. a dobândit cea mai mare cinste. De aceea. care. împodobiti-va cu zelul pentru virtute. Între elevii sai se numara Pamfil. Caci Botezul nu foloseste la nimic. constientizarea importantei Tainei. Ioan Gura de Aur se adreseaza astfel neofitilor: “Fiti deci vrednici de aceasta mare cinste! Fugiti de toate ispitele diavolului.

Justin Martirul si Sf. caruia istoria bisericeasca îi datoreaza atât de mult pentru informatiile din primele secole ale crestinismului 59 . despre ale carui lucrari s-a vorbit mai sus. pe lânga valoarea lor dogmatica. Ciprian.TILEA NAZIANZ. de Pr. La Cartagina – Roma. ambele aparute la Editura Institutului Biblic din PSB: Bisericeasca Mare 6Bucuresti. La Milan a activat dogmatice si morale). De poenitentia etc) si Sf. 1987 si Viata lui Constantin cel . Între catehetii mai însemnati amintim pe Efrem Sirul († 378). totodata prestigiul de care s-a bucurat Eusebiu. lucrarea 0 Despre Apologia . Vezi Sf. între cea alexandrina si cea antiohiana. cel mai învatat episcop al Cezareii Palestinei . 1991. pentru vorbirea sa frumoasa. De anima. 58 . I sus. si N. Milanul. Ambrozie (cu scrieri preponderent Tertulian (De baptismo. Protogene . s-a vorbit mai sa. de pr.teologice . Gh. EDESA Scoala de aici îsi datoreaza începuturile învatatului SIRIEI. de Arges. La Hippo (nordul Africii) îsi avea resedinta episcopala Fericitul Augustin. GRIGORIE DE Cele cinci cuvântari despretrad. care. au si o mare importanta catehetica. pe la sfârsitul veacului al II-lea. STANILOAE. numit si “lira a Sfântului Duh”. C. Trebuie sa notam si contributia însemnata a lui Pamfil în aceasta scoala. 13 si 14 din colectia Istoria . În interpretarea Sfintei Scripturi a tinut calea de mijloc. D. (retrad. el înzestrând-o cu o biblioteca impresionanta. care ne intereseaza cel mai mult. Anastasi . care-si avea aici resedinta episcopala (De dominica oratione= Despre Rugaciunea Domneasca. La Roma s-au remarcat Filozoful 60 si Hipolit. Hippo-Regius etc. 1947 Dumnezeu. cunoscut imnolog si orator bisericesc. Sf. BARBU. a 5 9 Vezi vol. Cei interesati pot beneficia de traducerea româneasca 58 . Tatal nostru) . SCOALA APUSEANO-AFRICANA include cetatile Cartagina. 1993).

Aceasta recomandare este întru-totul Lista completa a lor poate fi consultata în vol.. si voi sa cititi scrierile autorilor profani. D. Si dupa cum atunci când culegem flori de trandafir dam la o parte spinii.Cum pot întrebuinta cu folos literatura scriitorilor . tot asa si cu niste scrieri ca acestea. Hesiod. 17 PSB. p. Între initiatori amintim pe Pavel de Teba († 341) . sa culegem atât cât este de folos si sa ne ferim de ceea ce este vatamator. de asemenea. 2 Omilia XXII-a Catre Tineri . le recomanda cu sinceritate. p. Platon. citând cu o dexteritate debordanta din mai toti scriitorii si filozofii antichitatii: Homer.. care da între altele si monahi. iar restul îl lasa cu placere. în care Sfântul Vasile sfatuieste pe tinerii crestini din vremea sa ce atitudine trebuie sa aiba fata de scrierile profane. ci iau cât le trebuie pentru lucrul lor. Sf. iar restul sa-l lasam. eleni 569-570 61 . care zaboveste asupra tuturor florilor. Pitagora. gratie ostenelii exemplare a pr. dr. acelea nici nu se duc fara nici o alegere la toate florile. 40-41. Antonie cel Mare († 356) Pahomie cel Mare († 346). în vol.). daca suntem întelepti. asa cum fac albinele. Aceasta omilie catehetica impresioneaza în primul rând prin eruditia în câmpul profan de care autorul da dovada. n.. Bucuresti. Departe de a respinge scrierile lor. dar nu de la toate culege mierea: “Trebuie. alaturi de alte scrieri ascetice catehetic recomandam în chip special 61 Regulile mari si mici pentru . 6FECIORU. 1986. Socrate. nici nu încearca sa aduca tot ce gasesc în florile peste care se aseaza.. dând exemplul albinei. Solon etc. sa luam din carti cât ni se potriveste noua si cât se înrudeste cu adevarul (subl. Vasile Cel Mare (330-379). dar atrage atentia ca trebuie extras din ele numai ceea ce foloseste vietii.SCOLILE MANASTIRESTI. Noi. Asadar. chiar de la început se cuvine sa cercetam pe fiecare dintre învataturi si sa le adaptam scopului urmarit. potrivit proverbului doric: sa potrivim piatra dupa fir ” 62 . deci. Din opera sa din câmpul omiletic si Omilia catre tineri . Pericle. în secolul al IV-lea se pun bazele monahismului organizat. 17 PSB. Euripide.. prof. Organizator stralucit al monahismului rasaritean este. Dupa ce crestinismul a dobândit libertate de manifestare.

42. p. Înotul. Istoria Pedagogiei vânatoarea. cu oratorii si cu toti oamenii de la care am putea avea vreun folos oarecare pentru cultivarea sufletului. Retinem în final ca Sf. metoda prioritara – memorizarea. Bucuresti. 12). Din darul lui Dumnezeu. . implicit. întrucât toate cele septem artes liberales 64 se predau în spirit religios. ci interferata cu celelalte materii. aruncarea lancei. singurii luminatori ai celor dornici de învatatura. ne-au oferit posibilitatea de a reaseza Religia ca obiect de învatamânt în 63 64 Ibide .sah) de . în care religia nu era obiect de învatamânt separat. sfatuieste totusi raspicat: “Trebuie sa stam de vorba cu poetii. cu jertfele a sute de tineri. a celor zece porunci etc. cu scriitorii. Repere ale unui scurt excurs istoric . Pavel. Vasile. calaria. care a înfiintat ordinul calugaresc al Benedictinilor (529). scrima. BÂRSANESCU & co. p. Vasile: “Toate-mi sunt îngaduite. fiintând astfel asa-numitele Scoli parohiale . singurii “intelectuali” ai comunitatilor si.. au luat fiinta scoli în tot Apusul Europei. Limba de predare-ascultare era latina. Materialul didactic se reducea la citirile din cartile pomenite mai sus. Treptat. Ap. 6. m societate ( Vezi St. a rugaciunii Tatal nostru.” 63 În .. V. la mânastirea de a pe Monte-Casino (Italia). dar nu toate de folos” (I Cor. care sunt. Calugarii ajung cu timpul si preoti parohi. cartile de cult si scrierile lui Aristotel (“încrestinate”).valabila si pentru tinerii din zilele noastre. jocul de un fel . ÎNVATAMÂNTUL CATEHETIC ROMÂNESC. 1969. De aceea socotim ca este locul aici sa amintim si sfatul Sf. în care erau ajutati de cântareti si paraclisieri. mult mai expusi capcanelor de tot felul pe care unele carti profane le ascund. cu toata prudenta pe care o recomanda. 568. de altfel. decât erau tinerii din vremea Sf. la care se adauga memorizarea Simbolului de credinta. Vasile.catehetic. “Manuale” de baza erau: Sfânta Scriptura. întemeietorul scolilor manastiresti este considerat Benedict de Apus Nursi . arta versificatiei. care consuna armonios cu linia calauzitoare pe care se axeaza omilia Sf. evenimentele din decembrie 1989.

8159 nr. precum El a spus-o: “Eu sunt Calea.04. nr. din 24 iulie. 36/1997. Biserica însasi a putut iesi din “ghetoul” în care sistemul totalitar comunist-ateu o izolase aproape un sfert de veac. de fapt . parte a trunchiului Elevul.programele scolare. care vedeau în reintroducerea religiei o “siluire” a libertatii copiilor. ignorând. A se vedea si doar profesionale “Protocolul Ministerului Învatamântului". În scolile de învatamântul religios este organizat si garantat prin . biologia. alin. Obstructia a venit. Partea I. încheiatacu Secretariatul de Stat pentru Culte. (2): comun. din 11. nr. art. În completare. din motive obiective. potrivit cerintelor specifice fiecarui cult. nr. 1996. în Adevarul Suprem.. "Monitorul Oficial al României". când lege prin Legea nr... a trebuit sa asteptam pâna în anul stat. cu acordul parintilor si al tutorelui legal instituit. Din punct de vedere legislativ a fost necesara trecerea câtorva ani buni pâna când Parlamentul a votat acele articole în favoarea predarii religiei în scoala ca materie obligatorie. în rândurile carora multi reprezentanti au ramas tributari unei mentalitati ante-decembriste atee. dupa cuvântul Mântuitorului “Adevarul va va face liberi!” (Ioan 8. de importanta egala cu. gimnazial. 9.. constient sau nu. art. dusa cu factorii politici si cu anumite persoane cu functii din învatamânt. Adevarul si Viata. si din partea unor parinti nedusi la biserica. 65 . educatia fizica. În mod similar se procedeaza pentru elevul caruia. pentru gimnaziu 84 optionalasi pentru licee si scoli facultativ . 6. 6). s-a stipulat obligativitatea religiei pentru clasele I-IV. 32. faptul ca numai credinta si trairea în adevar ofera deplina libertate. dar 1995.” (Ioan 14. liceal si profesional includ Religia ca disciplina scolara. pentru a-si desfasura nestingherita misiunea lasata ei de Dumnezeu-Mântuitorul nostru Iisus Hristos. nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor si la aceasta . alege pentru studiu religia si confesiunea. alin. 9715/10. Adevarul fiind. 32). din anul 1991 când s-a prevazut Constitutiei art.VIII. în special a membrilor Sfântului Sinod. disciplina 1999.. scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit. "Ordonanta de urgenta a Guvernului". Pâna la 65 Astfel. pentru modificarea si completarea Legii înv. istoria.04. la toate nivelele. În acest caz.. .1996. ca a fost necesara o asidua munca de lamurire din partea slujitorilor Bisericii. însa. Asadar. însa.. geografia etc. elevul poate sa nu frecventeze orele La solicitarea de religie. situatia scolara se încheie fara aceasta disciplina. Trebuie sa mentionam. 84/1995. în care se în României precizeaza: Statul asigura libertatea învatamântului religios. liber este numai cel ce crede în adevar. pe deasupra si cu pretentie de “stiintifica”. Dumnezeu Însusi. 9 (1) Planurile-cadru ale precizeaza: învatamântului primar. 7.. 370/3. de fapt. totodata din partea unor cadre didactice cu orizontul limitat de aceeasi educatie materialist-dialectica.

prelegerea Pr. 131. sa evocam un singur exemplu. col. 1943. o necesitate de neînlaturat. 19) 67 si luând aminte. I) i ceea = DIAQHKH sugereaza e depasirea simpla ex. De aceea am primit idea de a se face învatamântul religios în însasi scoala primara. pentru ca. a "catehumenilor". ca reper Hristos! principal de orientare în studiul nostru. buna-credinta a biruit. p. care v-au grait cuvântul lui Dumnezeu... din “Îndrumari metodologice si didactice pentru predarea religiei astazi în . ritualul. I. dovedind în schimb o mare ignoranta cu privire la dreapta-credinta marturisita de ei.” (Matei 28.. de la lectia de catehism din pridvor. care fireste. astfel. Cuvântul rostit în Adunarea Deputatilor. Atena. este în aceste timpuri. 6 7 Trebuie sa remarcam faptul ca termenul “învatati” din porunca Mântuitorului în original facet este ucenici maqhteuvsat (vezi. a rostit în Parlament aceste memorabile cuvinte: “Învatamântul religios în scoala primara chiar. pe vremea când era Ministru al Cultelor si Artelor. credem. morala". personalitate uriasa a culturii noastre. ce a “învatati” având astfel sensul format de i sufletele . de H KAINH . publicat în “Monitorul Oficial” nr. este suficient. Sfântul Apostol Pavel: “Aduceti-va aminte de mai-marii vostri.” 66 . mai ales dupa o mediatizare mai intensa a istoriei traditiei educatiei religioase la români . Catihetii de odinioara trebuiau sa învete patru lucruri: dogma. vol. si Bucuresti. facându-se apel totodata si la opiniile unor mari barbati ai tarii. dr. învatând din experienta trecuta sa avem mai multa râvna în demersul catehetic actual. recunoscuta unanim ca atare. la sfatul unui ales slujitor al Lui. dupa marturia parintelui Mihail BULACU. Constantin GALERIU. Ora de religie în trecut si. Nicolae IORGA.. În cele ce urmeaza ne propunem sa întreprindem un mic excurs istoric cu privire la stradaniile depuse pentru propovaduirea religiei crestine. 1995.urma. prof. religioase românesc 118. instruirii pe linie informativa. învatati toate neamurile!. Nicolae Iorga. Cuvinte din Evanghelie pentru sufletul . a afirmat ca "scoala pleaca tot de la crestinism. faceti-i ucenici ai lui 6ucenicilor 8 Utilizam. 7) 66 68 . simbolica. priviti cum si-au sfârsit viata si urmati-le credinta!” (Evrei 13. p. însa. necunoscute pâna atunci de sarmanii oponenti. împlinind.. porunca Mântuitorului “Mergând. 69 din 13 aprilie 1932... de la educatia celor "chemati". facuta într-una din prelegerile tinute la Universitatea din Bucuresti în ciclul "Scoala si cultura". În acest sens. în vol. cu precadere pe linie scolara.. Vezi colindele . Tot el. ale caror nume obstructionistii le rosteau cu zeloasa admiratie. când moralitatea laica se dovedeste incapabila de a da cheagul sufletesc societatii. totodata.

Amintim în acest sens lucrarea “Învatamântul oral prin predica – cel dintâi sistem de învatamânt de durata la români”. Aceasta realitate. dar cel putin la spovedanie si la predica se utiliza limba . care a cunoscut atât o larga raza de actiune. St. între altele: “În istoria poporului român a existat pe plan de învatamânt un moment deosebit de important: aparitia învatamântului oral prin predica. o data cu procesul de crestinare a populatiei si de raspândire a credintei crestine. sa desfasoare un învatamânt oral prin predica. sec.. greaca pe alocuri. în cadrul caruia sa predea poporului si norme de conduita a vietii. p. Cu anumite particularitati. cunoscuta direct de catre înteleasa de cei multi. X-XVI”. 32. Mai înainte. Toate aceste aspecte au facut ca el sa joace un rol însemnat în viata poporului român. 9 În vol. cu timp si fara timp . cât si o durata mare în timp. mai ales. 7 0 Ibide . desigur. 1990. Bucuresti. Bucuresti.. graiul autohton slujitorii consacrati. Editura 1971. bunaoara. “Pagini nescrise din istoria culturii românesti.” 70 . n. românilor.). dispusa ca. nici specific doar noua. Aceasta statornicire si organizare a vietii sociale reclamau si un sistem de norme de viata. însa. unii asumându-si curajul s-o marturiseasca chiar în plina perioada a comunismului. este recunoscuta si de catre pedagogii laici. slavona). . la noi se facea carte în si pe lânga sfintele lacasuri.Se cunoaste din paginile Istoriei Bisericii Române ca pâna la înfiintarea scolilor propriu-zise si la organizarea învatamântului. scoala”. Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. este întâlnit în toate tarile care au îmbratisat crestinismul. 5612. Se stie ca o buna bucata de timp slujbele se oficiau în alte limbi decât cea vorbita de popor (latina. Bârsanescu evoca. care scrie. de a se tine lectii în “tinda”. m Academiei RSR. prin reprezentarea iconografica si. prin predica. (sub.. învataturile de baza ale credintei drept-maritoare au fost “predate”. elaborata de pedagogul Stefan Bârsanescu 69 . p. prin cultul însusi. principal care îsi asuma acest rol atunci a fost Biserica Factorul . Acest fenomen nu este singular.. îndeosebi tinda bisericii tinând multa vreme loc de “sala de clasa”.

. Paris. Durkheim- înseamna a preda.. care este de origine apostolica si care s-a conturat o data cu formarea poporului însusi. 1938. necunoscuta în antichitate. retinem. care trebuie combatuti. totodata.. . Durkheim. se impune în crestinism drept principala arma de lupta. . printre altele li se prevedea obligatia de a predica învatatura crestina ). documentele invocate mai sus sunt târzii fata de începuturile crestinismului la noi. ca se predica învatatura crestina. . a învata pe altii. ca Cenadul este consemnat în istoria pedagogiei noastre ca reper pentru prima scoala atestata documentar pe teritoriul românesc. apud St. BÂRSANESCU. se va fi desfasurat secole de-a rândul. ca astfel sasi difuzeze ideile. Pentru spatiul românesc este prezentata. baza documentara a învatamântului oral prin predica câteva izvoare istorice deosebit de importante pentru noi: (care semnaleaza faptul ca la începutul secolului al XI-lea un anume episcop Gerhard predica în partile Aradului si ca a întemeiat o mânastire de rit apusean la Cenad. În fapt este vorba de episcopi ortodocsi care predicau dreapta-credinta). nota 19. I. adica predând învatatura crestina. iar a predica . combatându-le pe cele pagâne 72 . Caci predica. 7 2 Ibidem cit. hrisoave etc.exemplul Frantei si cercetarile lui E. unde adusese mai multi calugari. carora. în Rasarit si Apus. De aceea se cuvine precizarea ca ceea ce lapidar se pomeneste în marturiile de mai sus. concretizate în lucrarea “L’évolution pédagogique en France” 71 . Retinem. p. asadar. în esenta aceeasi. 34.. Terenul pe care au semanat primii predicatori crestini la noi a fost providential pregatit de credintele si ideile Vol. sinodale din 1359 si 1369 ale patriarhiei de Constantinopol cu recunoasterea Mitropoliei Ungro-Vlahiei) Actele (documente în legatura . Trecând cu vederea inerentele neîntelegeri confesionale. facându-se apel la Legenda sancti Gerhardi apoi. 71 . Desigur.spune E. op. episcopii si preotii predicând. a instrui pe altii.Bula papala din anul 1235 (în care se pomeneste de niste “pseudo-vladici schismatici” localnici.

PACURARIU. Dupa raspândirea crestinismului. doc. vezi prof. n. întrucât din aceasta perioada dateaza tablitele cerate (tabulae ceratae) descoperite în Scytia Minor si în Dacia romana. cu ajutorul carora scolarii din acel timp scriau pe acele tablite 74 .. se recunoaste unanim. pentru a se evita decaderea morala prin consumul exagerat de vin. Potrivit acestui postulat. calugari si pustnici au vietuit pe teritoriul tarii noastre dintru început. sau mai (sub. La nivelurile cele mai arhaice ale culturii. Acestia.). nu întâmplator. Române a IV-a. o data cu învatamântul religios. trad. Istoria . Hr. întelegem mai bine importanta spiritualitatii stramosilor nostri. cu fondul ei monoteist (adorarea lui Zalmoxis). IX. religioase p. altfel spus. la fel ca si preotii de mir. s-a luat masura arderii unor mari suprafete de vita de vie. a trai ca fiinta umana este în sine un act religios. trasaturi evidentiate mai ales pe vremea preotului Deceneu († 44 î.). Nicodim de la Tismana († 1406) 75 . dr. p. cu Mircea Istoria credintelor si ideilor . potrivit formularii savantului Mircea Eliade. I. el este element în structura acestei constiinte.) si a regelui Burebista (70-44 î. MirceaIstoria Bisericii . p. Caci degraba a deveni om. 87. "sacrul nu este un stadiu în istoria constiintei. Hr. între altele. Cezar Baltag.. Manual pentru Seminariile Teologice. 1996. O data cu aceste tablite s-au descoperit si mai multi “stili” din metal si os. Galati. St. Cu toate ca nu putem vorbi la noi de un monahism organizat pâna la Sf. dr. înseamna a fi religios” 73 a fi. promovat prin bisericile din cetati si sate. un rol important l-a avut misiunea crestina din asezarile mânastiresti. 39. scris probabil la Prislop. Editura didactica si Pedagogiei pedagogica. Iar dupa cucerirea romana (106) se poate vorbi chiar despre existenta unor scoli de grad elementar. cultic si predicatorial.religioase specifice spatiului carpatic-dunarean. cu credinta în nemurire si cu admirabila putere de jertfa . Editia unui slavon Pr. De altfel. au predicat si au învatat poporul dogmele credintei crestine. vol. când. Nicodim se leaga si copierea Tetraevanghel . 73 . Bucuresti. ELIADE. 7 5 De numele Sf. 1969. 7 4 Prof. folosite pentru învatarea scrisului. 1981. religia si educatia religioasa s-a nascut odata cu crearea omului. BÂRSANESCU & colectiv. Bucuresti.

dintre care vom consemna si noi câteva. . Începând cu secolul al XVI-lea ne vom întâlni cu tot mai multe tiparituri religioase românesti. românesti didactica si pedagogica. cu pricepere si cu eficienta.râvna. al VI-lea: “Învatatura a lui Io(an) Neagoe Voievod catre copiii sai si catre alti unsi ai lui Dumnezeu. clerici si mireni. 1975. scrierea si mai târziu tiparirea de carti. Chiar titlurile unor fragmente precizeaza acest fapt. dupa cea de la Râmnic din anul 1651 76 . deosebit de importante si în plan catehetic. Peri. având. p. Vad. ci si “altor domni”. la anul 1490 a scolii din Scheii Brasovului . domnitorul va scrie. Luând apoi o forma organizata. La începutul secolului al XVI-lea. cu doua cicluri: pentru pregatirea negustorilor si meseriasilor si unul zicem) care pregatea preoti. un caracter educational normativ general. în slavona. consemnam deschiderea. Editie Editura îngrijita de Octav Paun. documentar. Cozia. Tismana. lucrare în care expune elementar – mai avansat (“superior” sa-i Este prima scoala româneasca ortodoxa atestata Învataturile catre fiul sau Teodosie anumite norme de conduita pentru viitorul domn. În tratatele de istorie pedagogica româneasca aceste scoli sunt consemnate cu titlul “mânastiresti”. La Peri a aparut si o Bucoavna în limba slavona între anii 1663-1669 (a doua în ordine cronologica. de exemplu. 247. Neagoe Basarab (1512-1521) . Din continutul sau se desprinde faptul ca ea nu era adresata exclusiv lui Teodosie si celorlalti fii. astfel. Bucuresti. mânastirile devin adevarate scoli ale învatamântului religios. când vor cârmui sau vor aseza pe dregatorii si marii boieri ori le vor lua dregatoria dupa 76 Onisifor Din Istoria literaturii GHIBU. aici promovându-se totodata. Neamt etc. deodata cu amintirea unor scoli si a unor nume de carturari. ca de exemplu la Ieud. didactice . cum este. pentru românii ortodocsi de aici. În ordine cronologica. ca nicaieri altundeva.

câteva învataturi sumare despre rugaciune. 7 9 Amanunte despre acest catehism ne ofera Nicolae IORGA Istoria Bisericii Românesti si a m în vietii religioase a . 147. Bucuresti. 171. 8 Ibide . tot timpul sfatuitorul raportându-si învataturile la preceptele evanghelice. iscusit traducator. Bucuresti. Întreaga lucrare este patrunsa de adânci simtaminte crestine. p. p. n.. iar prin anii 1551-1553 va da la lumina prima carte în limba româna pastrata . te sfatuiesc. iar cuvintele Dumnezeu . Lucas Hirscher . Tatal nostru. urmatorul pasaj este concludent.faptele lor. ierarhi si mireni.. Biserica . un mic Catehism în limba româna (asadar. care a si adus exemplarul slavon de la 77 mitropolitul Basarab. Vol. cuprinzând Cele 10 porunci. 1996. Merita retinut si faptul ca tiparirea acestei Cazanii este rodul unei colaborari transilvano-muntene. din pacate astazi Tetraevanghelul slav-român. (transcriere... sub forma de întrebari si raspunsuri. cunoscator al mai multor limbi straine) va tipari la Sibiu Catehismul românesc . Învatatura 1914. p.” 77 . I. Versiune originala. din osteneala caruia notam: Întrebare Crestineasca (Brasov. primul în româneste . Editura Ministerului de Culte. numele Carte cu . p.. editia tiparita de Sextil PUSCARIU si Alexie POPOVICI. botez. dr. fiul meu. credem: “De aceea. .. Evanghelia cu învatatura sau Cazania81 .. Filip Moldoveanul (zugrav. 8 1 Pentru studiul critic recomandam cit. deopotriva carturar. 1928. Atelierele Grafice Socec & Co. cea mai importanta tiparitura a sa (Brasov. începând cu Duminica Vamesului si a Fariseului . 1708românilorprof. traducere în limba româna si studiu introductiv de prof. dar si tipograf. apar aproape în fiecare pagina. pierdut79 . 1560). 1581). Diaconul Coresi. 7429.80 În aceeasi vreme istoria consemneaza stradaniile altui tipograf însemnat. catre fiul sau . împartasanie etc. Bucuresti. care cuprinde tâlcuirea Evangheliilor din toate duminicile si sarbatorile de peste an. În acest sens. În anul 1544. ce reprezinta cu cinste cele doua provincii românesti: cheltuiala tiparirii a facut-o judele Brasovului. sfinti etc. mai întâi sa nu uiti niciodata frica lui Dumnezeu. 0 Pr. pastrat). Mircea Op. dr. Teodosie Dan ZAMFIRESCU. cu PACURARIU. prin câtiva carturari. Editura “Roza Vânturilor”. MIHAILA). cu o prefata de NEAGOE. 321. Învataturile lui. G. Crezul.) . pentru ca frica lui Dumnezeu este 78 muma tuturor binefacerilor si îndreptarilor “(subl.

învatatura la dumenecele de preste an si la praznice împaratesti si la svanti mari Cazania beneficiaza de doua impresionante prefete. Bucuresti. I. una a domnitorului Vasile Lupu. recunoscut drept a treia Marturisire de credinta a Bisericii Ortodoxe. S-a tiparit mai întâi la Amsterdam. ultima diortosire mai însemnata facându-se pe vremea patriarhului Justinian Marina (Bucuresti. Cazania lui Varlaam (Iasi. dupa Simbolul Credintei si Dogmatica Sf. Limba slava . aprobat de sinodul de la Iasi din anul 1642. nadejdea si dragostea. româno335. fiind receptate ca un fel de “manuale” pentru învatarea poporului. ci 82 Vezi I. NEGRESCU.Serafim al Ungrovlahiei . Nicolae din Scheii Brasovului. editie care pastreaza structura celei originale. Intitulata Carte româneasca de . Un eveniment deosebit în literatura catehetica îl constituie Marturisirea de credinta a lui Petru Movila . 1952). O mentiune aparte facem în legatura cu termenul “cazanie” care în slava veche înseamna “învatatura” ( kazanie) 82 . slave. Ioan Damaschin. care trece granitele utilitatii omiletice. 1961. primul catehism dezvoltat din spatiul ortodox. alta a mitropolitului Varlaam. credinta si limba a românilor din Moldova. D. 1643) se prezinta ca un monument al culturii noastre religioase si literare. iar în româneste a fost tradusa de logofatul Radu Greceanu. veche Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa. texte paleoslave si . credinta. Aceasta Marturisire va fi reeditata de mai multe ori. Perioada slavona la români. nu doar lamuritoare cu privire la demersul tiparirii. . Muntenia si Transilvania. cu sprijinul fratelui sau Serban si al lui Constantin Cantacuzino Stolnicul (Buzau. Glosar slavoromân col. în limbile latina (1643) si greaca (1667). 1691). binecuvântarea pentru Ghenadie al Transilvaniei . ca normativ pentru întreaga ortodoxie. o expresie a unitatii de neam. dar va beneficia de unele îmbunatatiri si adaosuri. p. fapt care indica rolul acestor carti în actul catehetic propriu-zis. iar traducerea apartine lui tiparire o da mitropolitul Coresi si învatatilor preoti brasoveni Iane si Mihai de la biserica Sf. structurat pe cele trei virtuti teologice (sau cardinale ).

. între altele. cu toatâ inima cearem’ dela domnul dmdzau siizbavitoriul nostru Is Hs. le-au câotat’ a pogora sisvanta scripturâ tot’ mai pre întelesulu oameniloru pan’au început’ a scoate asea s‘ cines‘ pre limba sa pen’tru ca sa înteleaga hiecine sa sa înveate . Iar mitropolitul Varlaam marturiseste.adevarate marturisiri ale crezului ortodox-national. . Io Vasilie Voevod. Iata.. bunaoara. siprînsa cetind’ pre noi pomeniti siîntru ruga voastra pre noi nu uitareti sihiti sanatosi” 83 . Diîntrucât s’au îndurat’ dmdzau diîntru mila sa de ne-au daruit’ daruim’ sinoi acest’ daru limbii romanesti. catr’aceea s‘altâ usteniînta s’au adaos aceloru barbati purtâtori de dhulu svant’ caci câ margandu de susu în gios. care doreste ca învataturile Sfintei Scripturi sa fie date pe limba cea înteleasa de multi: “. sisa mârturiseasca minunate lucrurile lui dmdzau cu multu mai vratos limba noastra romaneasca ce n’are carte pre lim’ba sa. sicredinciosu întru parin’tele nenascut.cum’ ca sa nu gresascâ hies‘tecine mar’ginea sisavrasitulu acela spre carele-I fâcut’. sa iaste side putin’ pret’ iara voi sa o priimiti nu ca un lucru pemntesc’ ce ca un odor ceresc’. siîntru fiiul dela parin’tele nascut mainte de toti veacii. siîn putinaîndu-se diîn oameni întelesul’ sventeloru scripturi. sibiruitoriu. la Editura pentru literatura si arta. cu nevoe iaste a înteleage cartea altii 83 Textul este reprodus dupa editia tiparita în anul 1943. simtamintele sale de ierarh român constiincios. dupa aceea de învatatura side folos’ sufleteloru pravoslavnici. siîntru dhul’ svant’ dela parintele purcedzatoriu. sipace sispasenie a toata semintia romaneasca pretutindenea ce sa afla pravoslavnici într’aceasta liîmba. Cu darul’ lui dmdzau tiitoriu. sipre fiiul odihnitoriu. cum se exprima domnitorul (reproducem textul cu ortografia originala) :“Prea luminat întru pravoslavie. sidomnu atoata tara moldovei dar’ simila. carte pre limba romaneasca întaiu de lauda lui dmdzu. svanta troita unul’ adevarat’ dmdzau ziditoriu sifâcatoriu tuturor vadzutelor sinevadzutelor.

fost egumen la Govora.”84 . care se cere mereu înnoita. m 116 84 85 .lim’bi. Biserica.. credinta si faptele bune. Scriptura. . a icoanelor etc. rod al ostenelilor mitropolitului Simion Stefan (16431656) si al ieromonahului Silvestru. o luare demna de atitudine ortodoxa fata de erorile doctrinare cuprinse în Catehismul calvinesc tiparit la Alba Iulia în anul 1642.. Taine. ca banii aceia sunt buni carii umbla în toate tarile. aducând lumina asupra învataturilor despre Sf. când otravurile sectare de tot felul intoxica sufletele crestinilor. 8 5 Vezi editia critica tiparita la Alba Iulia. acmu nice atata nime nu învatâ. fiind retiparita (desigur. mai putin întariti în dogmele credintei drept-maritoare.. vladici. Aceste marturisiri. Episcop Emilian BIRDAS. 1645). cu valoare de testament. p. p. mai ales în zilele noastre..Bine stim ca cuvintele trebuie sa fie ca banii.” Ibide . cinstirea sfintilor. Este momentul sa amintim în continuare de doua tiparituri cu totul exceptionale: Noul Testament de la Balgrad . asia si cuvintele acelea sunt bune care le înteleg toti. preoti si simpli credinciosi. Cazania cunoscând cea mai larga raspândire pe teritoriul românesc. pentr’aceea de nevoe mi-au fost ca un’ datornic’ ce sint’ lui dmdzau cu talanutulu ce mi-au dat’ sa-mi poci’ plati datoria macaru de cat’ pana nu mâ duc’ în casa cea de lut’ a mosiloru miei. 31. cu binecuvântarea P.. aratat-am’ mariei sale pravoslavnicului domnu Io Vasilie Vovodul’ cu mila lui dmdzau Domnulu tarai moldovei. Minunat exemplu de atitudine misionara. tineri si vârstnici. adunat-am’ diîntoti talcovnicii sventei Evglii dascalii besearicii noastre sideac’-am’ scris. . sipentru lip’sa dascalilor s‘a învataturei. în prefata caruia mitropolitul scrie acele cuvinte memorabile despre folosul utilizarii limbii întelese de toti: “. 1988. cat’ au fost’ învatandu mai multa vreame. Un alt reper al ostenelilor mitropolitului Varlaam este Raspunsul la Catehismul calvinesc (Iasi. au gasit un ecou deosebit în sufletele românilor. prima editie româneasca integrala a Noului Testament (1648). cu unele adaosuri si îmbunatatiri) în mai multe rânduri. S.

361. vor fi fost utilizati si ca “bucati de lectura”. dar si în cel particular. LXIII. prof. Ioan Gura de Aur87 Iar despre folosul mântuitor al Bibliei. scrisul etc. de 81988. Versificati.P. prima editie integrala a Sfintei Scripturi în limba româna. smulge patimile înrobitoare. A se vedea editia jubiliara tiparita la 300 de ani de la prima aparitie. dupa cum opineaza Sf. la tiparirea careia au semnat. Bucuresti. Textul românesc tiparit al Sfintei Scripturi a reprezentat un salt considerabil si în misiunea de catehizare. 201. LXII. la Editura Institutului Biblic si Misiune al BOR. dându-i aripi usoare si face sa intre în sufletul cititorilor tot ceea ce s-a putut spune vreodata mai bine”88 . se impune zabovirea pentru câteva momente asupra personalitatii mitropolitului carturar Antim Ivireanul (1708-1716). ne ridica deasupra sagetilor diavolului. Vasile Lupu.Biblia de la 1688. Omilia 8 9 Dosoftei a fost nevoit sa apeleze la serviciile acestei tipografii. caci necunoasterea acestui izvor al Revelatiei dumnezeiesti este pricina a tuturor relelor . spre a-l face cunoscut cu mai mare râvna. învatatul moldovean Nicolae Milescu Spataru etc 86 . 7 Omilia IX-a la P. au fost desigur mult mai atractivi pentru copiii dati la scoli ca sa învete cititul. din timpul lui a. Pasind în veacul al XVIII-lea. elibereaza sufletul de legaturile trupului. seamana virtutea. atât de prezenti în cultul public. op. acelasi sfânt parinte spune: “Cunoasterea Scripturilor întareste duhul. cit. preotii si învatatorii având la îndemâna acum cuvântul lui Dumnezeu în limba neamului.. fratii Radu si Serban Greceanu. întrucât cea veche. PACURARIU. nu mai functiona. Vezi Pr. alaturi de domnitor.G. în orele tinute în tinda bisericii. alaturi de cele din Ceaslov si celelalte carti de cult. M.G. episcopul Mitrofan de Husi. unul din 89 . 8 8 Coloseni. X. ne face sa locuim aproape de cer. Tot în acest veac. în binecuvântata cetate a Iasului. mitropolitul Dosoftei (1671-1686) va scoate la lumina prima încercare de versificare în limba noastra: Psaltirea în versuri . tiparita la mânastirea de la Uniev din Polonia în anul 1673 Psalmii. 485. p. curata constiinta. numita si Biblia lui Serban Cantacuzino . 86 .

Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. Învatatura bisericeasca la (1710. între altele. Scurta tâlcuire a legii celor zece Cuvinte. p. iproci” 92 . cu scurte explicatii asupra Tainei Marturisirii si (Râmnic. I. O mentiune aparte se cuvine despre cartile propriu-zise. diece porunci ale legii vechi si ale celei noue siepte taine ale bisericii rasaritului. Bucuresti. Bucoavnele cuprindeau alfabetul 94 chirilic. Între cartile care intereseaza direct învatamântul catehetic. II. introducerea definitiva a limbii române în cultul Bisericii noastre.. cu lectii în care se cuprind învataturi de baza ale credintei. p. Rugaciunea Domnului. enuntate chiar din titluri 91 .. p. N. Onisifor Ghibu (1883-1972). 90 . veche i . Editura Academiei RSR. în exceptionala lucrare Din istoria literaturii didactice românesti (1916). prof. 94 m Istoria Literaturii . II. 9150. amintim Învatatura pe scurt pentru taina pocaintii 1705). I. 93 Ibide . În principal. un mic catehism în trei parti. III. Bucoavnele. 9Transilvania HODOS. Editia II-a.. Bucoavna de la Balgrad (Alba Iulia. Bucuresti. Bibliografie 2 I. vol. alaturi de cunoscutele Didahii . Tom. 1970. noteaza urmatoarele despre cuprinsul acestei Bucoavne: “. p. Cartile de cetire din . Onisifor Din istoria literaturii GHIBU. 369 (iproc = etc ). profesor de pedagogie al Universitatii din Cluj (iar din 1941 al Seminarului Pedagogic Universitar din Sibiu). Mircea Istoria Bisericii pentru Facultatile de Teologie. Amintim mai întâi Bucoavnele sau Bucvariile . Simbolului credintei si a celor noua fericiri. 1916. cele mai trebuincioase si mai de folos pentru învatatura preotilor Târgoviste). dr.Partea de lectura propriu-zisa consta exclusiv din lecturi de ordin pur Pr. didactice românesti: I. editia IIPACURARIU. Bianu. II.. exercitii de silabisire si texte pentru lectura cu continut crestin. 1994.. Tom. cel caruia îi datoram. vol. Bucuresti. folositor preotilor în misiunea lor de catehizare 90 . 1 Pentru amanunte recomandam lucrarea prof. De pilda.. Iar bucoavna de la Râmnic (1726) este tiparita cu titulatura urmatoare: “Întâia învatatura pentru tineri (în slavoneste si româneste). cu litere si silabe într’însa. 1699) este intitulata dupa însusi cuprinsul ei: “Bucoavna ce are în sine deprinderea învataturii copiiloru la carte si simbolulu credintii crestinesti.cei mai mari tipografi si traducatori pe care i-a avut Tara Româneasca. Române 316. de scoala. Române a. Abecedarele . româneasca . 29.” 93 .

pentru ca sa fiti în stare a VA ÎNDREPTA VIATA VOASTRA SI A VA PURTA DUPA PORUNCILE LUI DUMNEZEU. nume inspirat de Rastignirii de pe Ibide . avându-se în vedere formarea caracterului religios moral . 31. N. apoi: Simbolul credintei si simbolul Sf. De la p. De exemplu.. cele patru lucruri mai de apoi ale omului”. prin întrebari si raspunsuri. rugaciunile diminetii (Împarate ceresc.95 Continutul eminamente crestin al acestei Bucoavne dezvaluie intentia unei educatii profund religioase.. Scriptura si dându-se si începuturile rugaciunilor corespunzatoare din Molitvelnic. se cade a nadajdui ca acela va fi cu buna crestere si daca va fi mare. în care întâlnim sfaturi asemanatoare cu ale Sfântului Ioan Gura de Aur din cuvântarile sale cu privire la cresterea copiilor: “Toata obisnuinta vietii omenesti sta spre hrana...religios si anume: rugaciunea când va sa înceapa copilul a învata. aratându-se si locurile din Sf. HODOS. din copilarie întru învatatura cinstita si întru frica lui Dumnezeu (care iaste începutul întelepciunii). Tatal nostru si Din somn sculânduma). Sfârsitul îl formeaza: cele trei fapte bune ale bogosloviei. Atanasie. O. p. PRECUM SE CUVINE ORICARUI CRESTIN PRAVOSLAVNIC” 96 . scopul tiparirii este marturisit chiar în Predoslovie : ”Primiti dar aceasta carticica si citind-o întelegeti pietatea cuvântului. 34. Cele zece porunci de capetenie ale legii vechi si cele sase desavârsiri ale legii noi. abecedarele frantuzesti se Croix de par sau Croix de . Am notat aceste informatii din editia 1971. cele sapte daruri si cele douasprezece roduri ale Duhului Sfânt. cit. numeau Jésus icoana 9coperta. unele chiar si un astfel de titlu. de iaste învatatu. op. o iubitorilor de Hristos. O alta Predoslovie care merita a fi evocata este a Bucoavnei Mitropolitului Iacob Putneanul (1755). 6 I. 36 la 62 se trateaza pe larg despre cele sapte taine.Dieu 35. GHIBU arata ca si abecedarele apusene din aceasta vreme aveau continut eminamente religios. aceiasiu si daca se face mare. De altfel. 95 . BIANU. p. Cresterea prunciasca atârna si de ce fel de copilu iaste. cele sapte lucruri ale milei trupesti si cele sapte faceri de bine împotriva acestora si. în fine. Prea Sfânta Treime.. m p. tel întru-totul valabil si astazi în cadrul educatiei religioase din scoli.

.. alcatuita de umilul monah Grigorie din Tara Moldovei si cu îngrijire revazuta de catre unul din cei mai buni dascali Domn Nicodem de Naxos. ci ( Ioan sa-i învatam pe ei fapta cea buna. în cap. . educarea si formarea pe care copiii trebuie sa o primeasca de la parinti piosi si dascali virtuosi. potrivit precizarilor lui N. "Putul si împartire de grâu". publicata la Venetia în anul 1789 98 . 97 . bolind cu inima de nenorocirea învataturii lor. 416. “umilul de la Neamt. Bunaoara. în vol. Pedagogia Crestina sau Tratat despre buna conducere.. cit. Iacob Gura de Ioan Despr .” în “Cuvânt pentru ce fel de clironomii bogatii. Constantin GALERIU. dr.. precum se vede ca sa poata dupa buchii ceti si cu sloguri întru întarirea cetirii sale. începând de la azbuchi. si dupa aceste rugaciuni de seara si de dimineata si rânduiala pentru masa si dupa masa. 428. 1978.si decât ucigasii de copii zic ca sunt si mai Pentru ca aceia despart trupul de suflet. op. Putneanul Mânastirea Neamt. Grigorie al IV-lea Dascalul (1823-1834).. Bacau. n. de voiesti sa lasi bogatie multa copiilor tai. În consecinta. Mitropolit al Moldovei si Mitropolitul m Sucevei.”97 . pentru toata viata curge. prof. Sf.Dinu cresterea copiilor ca dintr-o radacina buna si rea. . p. . A se vedea. în “Cuvântul e44”. Cum daru vei nadajdui de bine. Iorga din lucrarea “Un pedagog moldovean pe la 1800”). În a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si începutul secolului al XIX-lea îsi fac aparitia câteva lucrari de pedagogie propriu-zisa: Mesiodax (numele grecesc al lui Iosif. n. n. unde nu iaste hrana buna copiilor? Care vazând noi lipsiti copiii de hrana ce li se cade. 7. un avertisment ferm pentru parintii care neglijeaza educatia crestineasca a copiilor: “Pe acesti parinti copiilor întâlnim eusa nu socoteasca cineva ca ceea ce se graieste este de mânie . lasa-le lor purtarea de grija a lui Ibide . am dat în tipar aceasta cartulie. p. carte ce se ocupa cu educatia copiilor. m 9 8 Pr. Iar de aceasta se putea focul si sa daca neluarea aminte a parintilor nu o ar fi adus pe ea . p. totodata. “Pentru cresterea scape asupra. Iar Gura de Aur îndeamna: “Deci sa nu ne sârguim sa adunam bani si pe acestia sa-i lasam copiilor. 77-78. Dumnezeu!”. copiilor”. Pedagogia lui Iosif dacul din Moesia. iar acestia si pe suflet si pe trup ducându-l îl arunca în rai. 429. cresterea Aur. Sf. 131. pentru folosul a tot poporul ortodox monah din Tara Moldovei ( . Si pe moartea aceea nevoie este sa o primeasca negresit de la fire. Meritul aparte al acestei Pedagogii este ca se ofera copiilor un catehism mult mai accesibil decât Ibide . Vezi si lucrarea † TEOCTIST. cu toata rânduiala.. n. p.) " fiind de fapt mitropolitul de mai târziu al Ungro-Vlahiei. gheenei.. p.)trebuie sa lasam copiilor nostri”. 1995.

1937. mult raspândita la noi. prof. acestea din urma pregatind învatatori. al caror baze s-au pus. Sa se aplece pâna la pamânt si sa zica: Iisuse Mântuitorule. 13-14. dupa traducerea ei în româneste a cunoscut 17 editii . p. 1 la Iasi. Arhim. de fapt. deschise în Transilvania prin legiuirile date de împarateasa Maria Tereza 1764 etc. 3 la Sibiu. fiind citita în toate provinciile românesti. care. 99 . Bucuresti. o data cu deschiderea unor importante scoli. citire. Petre Vintilescu. Sibiu. Este cazul sa privim în urma. PACURARIU. 2 la Neamt. 0 0 Pr. p. ai mila de mine!” 99 . a fost Marturisirea Ortodoxa a lui Petru Movila . vezi † Cuvânt la Învatatura de credinta crestina Bucuresti. numite asa dupa cele trei materii: religie. În toate cele trei scoli religia avea loc privilegiat. Scoala greca-latina de la Târgoviste (1646). aratati-le icoanele Domnului Iisus Hristos. Editia de baza. la Academia domneasca din Iasi (1640) de pe vremea lui Vasile Academia domneasca de la Scolile pe la Lupu. 1786-1986. inclusiv institutii de nivel universitar. inclusiv din secolul al XX-lea. Pr. Tipografia româneasca cartilor bisericesti. capitale si normale . pe vremea domnitorului martir Constantin Brâncoveanu. Fiul lui Dumnezeu. fiind stabilit si faptul ca trebuia sa fie predata numai de catre preoti 100 . aritmetica). BOR. 136. Mihail BULACU. prof. Bucuresti (1694. Bucuresti. Spiritul catehezei patristice din scoala . Cruci. În continutul sau autorul insista asupra importantei principiului intuitiei. în Transilvania scolile elementare se împarteau în trei grupe: comunale (sau “triviale”. JUSTINIAN. Dupa ea s-au inspirat apoi celelalte catehisme.psaltirea sau alte carti de cult. dr. Ne referim la cele semnate de Pr. Mircea Doua sute de ani de învatamânt Teologic la . Bunaoara. Revenind asupra importantei Catehismelor . Ioan Mihalcesu (mai apoi Arhiereu si Mitropolit). se cuvine subliniat rolul lor preponderent în lucrarea de catehizare. 1 la Buzau. Iuliu Scriban. crez exprimat asa: “Conduceti-i la Biserici. Secolul al XIX-lea va înregistra un numar tot mai mare de catehisme. despre care am 101 amintit deja. înca din secolele precedente. cu plecarile si metaniile. Editura Institutului Biblic si de Misiune al . înainte ortodoxa 1952. 1 0 1 10 la Bucuresti. fie si lapidar. Sibiu 1987. Apud Pr. ale Sfintei Fecioare si ale Sfintilor si învatati-i a face semnul Sf.

scoala a carei programa prevedea. Lazar prin “Înstiintarea catre de toata cinstea vrednica tinerime” (august. În Tara Româneasca un eveniment deosebit îl constituie începuturile învatamântului de nivel superior.. Iar cu privire la înfiintarea Facultatilor de Teologie notam: 1850 la Sibiu (sub pastorirea mitropolitului Andrei Saguna). 8. sub obladuirea Bisericii. 1860 la Iasi (pe vremea lui Cuza). op. Toma Chiricuta. 1836 este anul în care se vor deschide Seminarii la Bucuresti. prof. 1881 la Bucuresti (mitropolit Calinic Miclescu).. p. GALERIU. 1818). 1811 la Sibiu. unde se nascuse în anul 1779 si unde va închide ochii la numai 44 de ani (1823). si altii. Chemarea tinerilor la studii a facut-o cu râvna apostolica Gh. iar în 1837 si la Râmnic. cit. numite “poporale”. care. prof. Un fapt cu totul remarcabil este ca religie pentru scoala primara erau incluse în Cartea de citire 102 lectiile de . prin purtarea de grija a episcopului Vasile Moga. cu binecuvântarea mitropolitului Veniamin Costachi. dr. beneficiau de prestatia 102 Pr. acest apostol al învatamântului românesc se întoarce grav bolnav la Avrig – Sibiu. alaturi de cursurile de inginerie si de filozofie. Buzau si Arges. Sava (1818). . Chiar daca unele au trebuit sa-si închida temporar portile (ca de exemplu cea din capitala Moldovei în 1864). trebuie sa amintim faptul ca dintre toti ierarhii ortodocsi care au militat pentru promovarea învatamântului românesc. Un alt moment însemnat în afirmarea învatamântului catehetic îl constituie înfiintarea si organizarea Seminariilor Teologice : 1803 la Socola-Iasi. conducator al Scolii de la Sf. care a avut grija sa rânduiasca aici “dascali procopsiti”. predarea Catehismului si a Istoriei “vivlicesti” a Vechiului si a Noului Testament.Pr. Dupa o munca epuizanta de trei ani. aceste facultati au pecetluit reusita mult dorita de înaintasi de a avea un învatamânt teologic superior în Tarile Române. El înfiinteaza scolile elementare. C. seminar la care va preda o vreme si Gheorghe Lazar. datorate în mare masura lui Gheorghe Lazar . Andrei Saguna s-a remarcat într-un chip aparte. Fie si în treacat..

prin îndepartarea peste limitele admise de textele sacre. venita în Ardeal prin studentii români aflati în Germania. ca “Telegraful Român” este neîntrerupta ziarul românesc cu cea mai veche aparitie . de altfel metoda clasica a predarii învatamântului. tiparite cu binecuvântarea sa. Ap. cu aparitie În rândul scolilor cu impact pozitiv deosebit în veacul al XIX-lea trebuie pomenita si Preparandia de la Arad (1812) cu limba de predare româna.învatatorilor scoliti la Institutul pedagogic din Sibiu. asadar. pentru pregatirea viitorilor învatatori ai scolilor confesionale din Arad. Pavel în Epistola catre Romani (10. Ne referim. 2). Crisana si Banat. Directori ai scolilor poporale erau preotii parohi. numai în Arhiepiscopia Sibiului functionau aproape 800 de astfel de scoli. în genul celei de care vorbeste Sf. pentru astfel 103 De notat. iar protopopii aveau misiunea de inspectori în raza protopopiatului. un rol catehetic major l-a avut neîntrerupta din anul 1853 pâna azi. Iar “povestirea libera”. mai ales în Ardealul pluriconfesional. concret. dintre care mai mult de jumatate înfiintate de el. la anumite influente pedagogice externe exagerate. Alaturi de cartile de cult si manualele scolare. a alunecat în etalare subiectiva de “talente”. ca unele tulburari s-au produs de multe ori si datorita unei altfel de “râvne”. cea fara pricepere . biblice. anume un caracter prea intelectualist-rational sub care s-a asimilat si predat chiar si Teologia. iar din 1824 cu durata de trei ani. La sfârsitul arhipastoririi sale. propriu-zis un Institut Pedagogic . 103 Telegraful Român . . cum este cazul celei herbartiene. despre care se pomeneste destul de des în izvoare si asupra carora nu insistam acum. Semnalam. De aceea. Râvna promotorilor învatamântului religios ortodox a avut în decursul istoriei nenumarate piedici. însa. care va pregati terenul pentru deschiderea în acelasi oras a unei scoli teologice cu doi ani de studii.

legislatia cu privire la învatamânt . O contributie însemnata la precizarea statutului religiei în scoala l-a avut. când religia a fost suprimata din programele scolare. legea care ne intereseaza este cea din 1898: “Legea . Ar fi deosebit de interesant un studiu amanuntit asupra evolutiei în timp al acestei legislatii. cu preocupari remarcabile si în câmpul învatamântului religios românesc. si de educatia religioasa. Bucuresti. Fiecare moment important în istoria scolilor românesti s-a bazat. care este foarte sugestiv pentru încercarile de limpezire a normelor actuale. Dumitru CALUGAR. pe care a slujit-o în mod exemplar . Popescu. cât si la cel universitar. 156. Pâna în anul 1948. Constantin Narly. dr. aceasta materie a fost considerata prioritara si.de probleme si altele asemenea. G. dar modern de legislatie scolara îl datoram ilustrului pedagog primul cod Spiru Haret (1851105 1912). o data cu aparitia cataloagelor. prof. cu totala daruire si solicitudine. profesor universitar. 0 5 Doctor în matematici la Paris. figura în fruntea tuturor celorlalte materii. Cu asupra învatamântului secundar si superior”. 1976 Institutului p. deodata cu problemele pedagogiei moderne în general. a ocupat prin concurs o catedra universitara. s-au convocat si tinut doua Sibiu (1922) si Mânastirea Dealu (1933) 104 congrese catehetice . atât la nivel primar si mediu. Simion Mehedinti si Teodor M. a înregistrat prestatia unor pedagogi de mare valoare. fireste. G. 104 . O data cu ei la pedagogii laici trecuti în vesnicie. Antonescu. la . Manual pentru Institutele Teologice. profund traitori ai crestinismului ortodox: Vasile Bancila. Catehetic . care s-au preocupat. ignorati în perioada comunismului din motive politice. Pr. Secolul al XX-lea . Editura a Biblic si de Misiune al BOR. la zece ani dupa “Revolutie”. În primul rând trebuie sa avem în vedere multimea de preotiprofesori care si-au consacrat timpul si energia vietii pentru învatamântul religios. din pacate foarte putin cunoscuti si astazi. desigur. pâna la venirea tavalugului comunist. pe o anume legislatie. inspector general si ministru al învatamântului privire la subiectul nostru.

Facem. propriu-zis publicist român din domeniul catehetic din toate timpurile 106 cel mai prolific . Pentru predarea religiei în scoala. Continutul manualului este în mare masura valabil si astazi. din anul aparitiei (1935). 1935. Bucuresti. 1946. patristice în ortodoxa scoala româneasc . doctor în teologie al Facultatii din Bucuresti. întru-totul binevenita. Teza de reprezentative: ortodoxa Oradea. însa. Este în general cunoscut în mediul teologic. Îl recomandam în special pentru urmatoarele capitole: Psihologia religioasa. desigur. a Ierusalimului Bucuresti. o astfel de reeditare. 1928. Pedagogia crestina Bucuresti. care a lasat. presupune anumite aduceri la zi. autor de carti si studii omiletice si catehetice. 1 0 7 Bunaoara. fiind necesare doar câteva actualizari sub aspectul tematicii si al bibliografiei. Principiile didactice ale catehezei si Anexa care cuprinde cateheze sau lectii Cele practice. stralucit titular al catedrei de Omiletica si Catehetica al Facultatii de Teologie Ortodoxa din Sibiu (19681978). Materia învatamântului religios. 1984). În aceeasi categorie a preotilor-profesori cu preocupari catehetice deosebite se înscrie si parintele Dumitru Calugar (1907-1988) 108 . mai ales ca exemplarele sunt foarte rare 107 . Pedagogia crestina ortodoxa . Educatia religioasa. cu toate ca figureaza în 1fisier. 0 8 Face studii de specializare la Universitatea din Jena (1937-1938). Chiril al . 3-4 ani din raft. întrucât. precizarea ca lucrarea de capetenie din domeniul catehetic-pedagogic. 106 . publicata la Sibiu în teza crestin 1955. Spiritul catehezei doctorat. literatura catehetica româneasca na mai cunoscut un astfel de compendiu pedagogic crestin. editia a II-a. cel de la Biblioteca Facultatii de Teologie din Bucuresti lipseste de aprox. monumentala ca forma si continut (571 p.) se impune a fi reeditata. cel mai recent manual de Catehetica de nivel universitar (Bucuresti 1976. de aceea nu insistam cu amanunte bio-bibliografice. Constiinta crestina dupa Catehezele Sf. parintele Calugar ne-a lasat si Amintim câteva din cartile Studiu introductiv în Catehetica . 1937. Evident. titular al catedrei de Omiletica si Catehetica al Facultatii de Teologie din Bucuresti (19361952). dar numai în spiritul continutului original. cu Caracterul religios-moral .Din prima categorie s-a evidentiat cu vigurozitate parintele Mihail Bulacu (1898-1985). profesor de religie la Seminarul Pedagogic Universitar. între altele. .

se daruieste. Omul si . existenta Ileana 11. îi place natura. Timisoara. p. festiva. Pentru predarii religiei ne intereseaza. la venirea comunismului a devenit “dusman la al poporului”. Iubire. Începem acum sirul pedagogilor crestini ortodocsi laici cu Vasile Bancila 111 (1897-1979).). aceasta lucrare este de importanta capitala.. Editura “Marineasa”. Editie îngrij. Acesta. De 12 altfel si Duhul întâlnim aprecieri strâns legate de educatia copiilor prin în sarbatorii intermediul sarbatorilor crestine. Facultatea de Filozofie.. Metoda afectiva si sentimentul spiritualizat. scriitor si filozof crestin. p. valorificarea sarbatorii în este scoala e de doua împrejurari. Din fericire. întrucât nu este pervertit. 1993. prezent acum în bibliotecile noastre prin doua carti deosebit de valoroase. editate de “Anastasia”: Duhul sarbatorii . 90. Decalogul atmosferei. de BANCILA. iar nu o simpla zi libera: o zi de fiinta poate fi sarbatoare. n. deci scoala trebuie sa fie pentru sarbatoare. Iata un exemplu: “Sarbatoarea nu implica numai o metafizica si o morala. ci si o pedagogie. pe bancile scolilor prin osteneala parintelui profesor dr. este ca vârsta copilariei este cea mai însemnata pentru a întreprinde formarea religioasa a omului. înlesnita e o însetata de sarbatoare – ceea ce am vazut ca este ceva plin. licentiat al Universitatii din Bucuresti. de altfel. Ioan 1 11 Nascut Sauca. Cartea are sapte Importanta religiei pentru copil. si Initierea Metodica religioasa a copilului . iar o zi libera poate fi negatia copilul are o mare capacitate lucru sarbatorii. se aplica la orice fel de Reeditate de Episcopia Romanului si Husilor în 1 1 0 1990. Vezi Vasile Aforisme si para-aforisme. pentru primele clase... Copilului jubileaza. Formalism si povestire. specializat la Paris în acelasi domeniu. Un adevar care. S-a spus ca nu viata este pentru scoala. un timp. ” (subl.sapte carti de religie 109 . ci scoala pentru viata. care. desigur ambele lucrari. Cea mai însemnata este copilul însusi. dar cea de-a doua fiind mai apropiata preocuparilor noastre capitole: 112 facem o scurta zabovire asupra ei. reprezentant stralucit al elitei interbelice necunoscut de marea masa a cititorilor români decât dupa trecerea câtorva ani de la evenimentele din decembrie’89. Dar maximul vietii sarbatoarea. Autorul pledeaza în mod inteligent si cu dovada unei înalte constiinciozitati pentru educatia religioasa timpurie a copilului: “Cel dintâi lucru pe care trebuie sa-l stie cu putere un educator. Se întelege ca din acest motiv.. la 1 ian. Pentru demersul catehetic actual. traieste divinul.. chiar daca sunt pe alocuri depasite ca limbaj si tematica. ambele aparute la Bucuresti în anul 1996. seriozitate si doctrina. 1897 la Braila. Prezente deja. Credinta si sinceritate. 109 . profesor la liceul “Mihai Viteazul” din Bucuresti si. Metoda religioasa si idea concretismului. clasa Marelui Voevod Mihai. constituie un veritabil punct de plecare pentru alcatuirea manualelor de religie de astazi 110 .

. Ibidem p. pedagogia preventiva (mentinerea unei atitudinea atmosfere placute. pentru ca ea sintetizeaza toate eforturile recomandate anterior. 1996.. Dupa o impresionanta pledoarie pentru educarea religioasa a copiilor. 29.). vorba lui Comenius. educatorului . în ectoplasma lui Vasile 1 1 4 BANCILA. în fine.educatie caci. La fel si în formarea religioasa. Am subliniat aceasta ultima dimensiune. Elevii vor trai în cercul de efluvii invizibile care pornesc din fiinta lui. pentru ca secetele vietii sa nu-i poata face nici un rau. degeaba va ploua mai târziu. pregatirea (aperceptiva. autorul marturiseste convins: “Asadar. Iata cum se exprima autorul: “Felul prezentei sufletesti a educatorului hotaraste soarta educatiei. 2021. aliatii natura firesti(adica sustinerea lectiei cu ajutorul celor mai dotati si receptivi elevi). . Bucuresti. Planta de pret a religiei sa fie adânc înradacinata în solul sufletului. . vorbind despre elementele religie. Plugarii stiu ca grânele trebuie sa fie crescute înainte de a veni caldurile verii. ideale. Bancila îsi exprima opiniile în legatura cu persoana profesorului de religie. nu din cele care produc dubii sau ilaritate). atmosferei . el va risca sa nu cunoasca niciodata farmecul si binefacerea religiei. n. n. grija de a înlatura oboseala. Editura “Anastasia”. p. Sa învatam o data. Daca nu ploua primavara. pragul lectiei . pe catre e chemat s-o pastoreasca va trai si va respira neîncetat în aura lui. un copil crescut cu religie va fi mai spiritualizat si deci mai serios manifestarile lui “ 114 . un fel de logistica obligatorie: (atitudinea profesorului la intrarea în clasa) Dodecalogul la toate obiectele din scoala . precum si în toate sine qua non ale desfasurarii lectiei de mediul fizic si decorul. 113 Initierea copilului religioasa a .. În ultima parte a lucrarii. pe tot parcursul lectiei) si. adevarul vechi si de bun simt ca daca nu se introduce omul în religie de când e copil.. creanga trebuie îndoita cât e verde.. ca obstea de scolari.. în chip definitiv si efectiv.” 113 . ca sa nu le vatame. prezentate sub un titlu sugestiv. exemplelor (tactul de a prezenta ilustrari potrivite. V.

Ibide . predarii religiei 115 . 1930. altii întineaza tot ce ating. Bucuresti. autor al unor lucrari de prestigiu în domeniu 116 . Aceste câteva ilustrari ale gândirii distinsului pedagog Vasile Bancila sunt suficiente. Fiecare om sugereaza o anume atmosfera. . sub acuzatia de “fideism” si “nationalism”. Psihanaliza si educatie. 1 16 m Semnalam câteva dintre Din problemele pedagogiei Bucuresti. pentru ca fiecare profesor de religie sa fie convins a-si face timp pentru a citi integral Initierea religioasa a copilului spre marele folos în straduinta de a-si îmbunatati propria persoana. fides-i = credinta ).. ca sa aplicam. p. un termen luat din metapsihica. G. iar “nationalist” românul ce tine la identitatea neamului. G. altii demonizeaza ori deprima. 1937 (ultima subliniata de scoala pentru interesul aparte în cadrul noi moderne a Metodicii disciplinei ). structurata în trei mari capitole: I. profesor de Pedagogie la Universitatea din Bucuresti. înlaturat de la catedra de catre comunisti în anul 1948. altii nelinistesc chiar fara sa spuna un cuvânt. Bucuresti. decât stigmatizarea propriu-zisa: “fideist” înseamna credincios (lat. Bucuresti. III. credem. Educatia Pedagogieisi e fundamentale ale pedagogiei morala religioasa în româneasc . II.” 115 .Curs moderne de Bucuresti.spirituala. altii o coboara. Educatia religioasa în cadrul educatiei integrale. ele: General . 1924. acuzatii care constituie în fond mai degraba recunoasterea unor merite. unii purifica. Lucrarea ce ne intereseaza în chip aparte este Educatia morala si religioasa în scoala româneasca (Bucuresti. 1937). Un alt reprezentant stralucit al pedagogiei crestine românesti este Antonescu (1882-1953). Educatia morala în scoala româneasca.. la caracterul “national” al Statului Român. unii înalta atmosfera. Doctrinel a pedagogie . Istoria . o vreme si la Seminarul Nifon din acelasi oras. Sunt oameni care îmbalsameaza totul în jur ca un trandafir de soi si sunt altii care infecteaza totul ca un dihor. 115. 1939. 1925-1926. Unii linistesc prin simpla lor prezenta. deodata cu îmbogatirea continutului actului catehetic. Pedagogia . metaforic. Unii produc o atmosfera sfintitoare încât în vecinatatea lor te simti mai bun si mai tare.

care au trecut apoi la alte facultati. istoria religiilor etc. avem nevoie de credinciosi adevarati. p.” 117 . G. pe când altii. si atunci înseamna ca am ajuns la rezultatul pe care-l preconizam adineaori: conlucrarea armonica între educatia religioasa si intelectuala.. cum ar fi. în cadrul programei. caci nu putem împarti sufletul elevilor nostri în compartimente. sau iese armonie. asadar.. moderni si contemporani. dar voiau sa se faca preoti. care aveau îndoieli. antici. dupa ce si-au marturisit îndoiala. cit. Acest deziderat poate fi exprimat si astazi. continutul ei este în cea mai mare parte actual. Aceste doua conceptii se vor ciocni si din ciocnirea aceasta. vom face o mica ilustrare din ultimul capitol al cartii cu referire la aceasta importanta misiune: “În ceea ce priveste pe profesorul de religie consideram ca acesta trebuie sa aiba o serioasa pregatire filozofica.. desi anumite incursiuni în acest domeniu se pot face la câteva din disciplinele de baza. trebuie suplimentat prin lecturi individuale. ele nu pot ramâne izolate.. N-avem nevoie nici de sceptici nici de ipocriti. în asa fel încât orice teolog sa posede cunostinte. fie si generale.acestia sunt ipocritii. ca G. constatându-se în plus ca nici acum nu avem o catedra de filozofie propriu-zisa. ajungem la scepticismul religios. am gasit elevi sceptici. Întrucât prelegerea de fata se adreseaza în primul rând viitorilor profesori de religie. Pot sa va spun ca atunci când am fost profesor la Seminarul Nifon. morala. dogmatica. însa.. . iar în cazul când aceasta este marturisita. pe care viitorii profesori de religie sa o dobândeasca în cadrul Facultatii de Teologie. 136-137. Observam. sau iese contradictie. 117 Op. fiindca daca în sufletul seminaristilor sau al tinerilor teologi apar fata în fata conceptia stiintifica deoparte si cea teologica de alta. iar în cazul când este ascunsa ajungem la ipocrizia religioasa. Antonescu pledeaza pentru “o serioasa cultura filozofica”.Chiar daca au trecut un numar de ani buni de la data publicarii acestei carti. în legatura cu gândirea marilor filozofi ai lumii. Ceea ce nu se parcurge. . spre exemplu. le-au ascuns si au trecut la facultatea de teologie.

însusi învatamântul religios. 118 . Problema idealului IV. litere si unde va preda pâna în anul 1947. (vezi prefata la pedagogic. care ne-au lasat. ideal. de fapt. În 1923 C. Tolstoi 1929. Vasile cel Mare în cunoscuta “Omilie catre tineri”118 .. ramas în constiinta educatorilor mai ales prin lucrarea Pedagogia generala . Problema mijloacelor educatiei. FECIORU. Asa se explica faptul ca una dintre cartile lui C.S. fiind înmormânta t în cimitirul Belu. Prin etica pe care o sustine. Dintre lucrarile sale mai Problem amintim: a idealului 1925. publicata întâia oara în anul 1938. Omilia catre . filozofie. în de la 1 oct. educatorului. pedagogic. Trece în vesnicie în anul 1956. în sensul propus de Sf. nr. reeditata în 1996. profesor de Pedagogie si Istoria Pedagogiei la Facultatea de fine. în anul urmator va la obtine titlul de doctor în filozofie cu Di soziale Schichtung Rumäniens (Stratificarea sociala a Întors în tara. asistent la si. Narly se Opera pedagogica a profesorului I. face liceul la Focsani si Facultatea de Litere si Filozofie la Iasi. postul sau va fi “comprimat”. Aici se va I. este întunecata de amanuntul istoric si sistematic. trebuie facuta cu discernamânt.B) 1 9 Nascut la Tecuci.Aceasta preocupare. Narly pleaca intituleaza Gavanescu studii în Germania. (Bucuresti. va fi numit e pe teza României). Problema posibilitatii educatiei. D. cu 528 de pagini si urmatorul cuprins: I. Educatie si 1927. 1929). 1996. 490). NARLY. La un moment dat. în subcapitolul Concretizarea (educatiei n. Rezultatul este indiferenta religioasa sau ateismul pe care îl promoveaza adesea. II. Pedagogie românesti . III. trad. Bucuresti.. sub care valoarea de devotare s-a înfatisat în omenire. pr. generala alcatuita de Viorel NICOLESCU). Gavanescu. 490-493 gasim referiri la religie. fara sa vrea si fara sa stie. În aceasta ultima parte la p. 1940. Constantin Narly (1896-1956) este un alt mare pedagog al perioadei interbelice 119 . din motive politice.” (p. VASILE CEL MARE. totodata fara neglijarea gândirii Sfintilor Parinti. 1986 (vol.. 17 din tineri colectia 1P. Daca în locul instructiei religioase s-ar face cu Sf. “filozofia” cea mântuitoare. la Bucuresti. la Göttingen. întâlnita de altfel la multi dintre studentii nostri. unde. 1941. Problema comunitatii pedagogice. Misiunea 1943. apropia de între ei legându-se o strânsa prietenie. n.. Narly atrage atentia ca de multe ori. religia exercita o influenta totala asupra omului. C.Facultatea de litere din Iasi. când. printr-o predare nepedagogica a religiei sentimentul religios se poate pierde în fata multelor date impuse a fi memorate: “Frumusetea si înaltimea etica a religiei crestine. profesor la Facultatea de Filozofie a Universitatii din Cernauti rând. C.) în Institutii despre care afirma: “Religia este poate cea mai activa forma. educator. Bucuresti. Misiunea educatiei .

p.. A fost profund credincios. Simion Mehedinti (1869-1962) a fost nu numai un mare geograf. despre educatie Bucuresti. ca si un popor. ci si unul dintre cei mai mari pedagogi ai României. f. se observa fara greutate o împletire armonioasa a convingerilor crestine cu simtamintele unui patriotism exemplar. MUSTER. marturisind public convingerea ca Iisus Hristos este nu numai Mântuitorul lumii ci si cel mai mare educator al omenirii nu poti fi om deplin fara sa fii crestin cât a înteles din Evanghelie 121 . Antologie 1216. Scoala muncii. doctor în geografie al Universitatii din Leipzig (cu educatie) Die kartographische profesor teza teza Induktion). editie îngrij. în care.” (p. Scrisul sau din câmpul pedagogic este atât de patruns de duhul evanghelic. fara exceptie. 492). Înmormântat în cimitirul Belu din 1etc. si aceasta mai putin în scoala si mai mult în Biserica. Poti fi om deplin fara sa fii Cartea româneasca. Crestinismul românesc.) MEH EDINTI.122 . daruit de Dumnezeu cu o viata bogata.. în mod progresiv si echilibrat. religiozitatea ar spori. atât ca numar de ani (93) cât si ca activitate oferita în slujba neamului 120 . Scrieri 2 1 S. 1992. dar ne îngaduim observatia ca necesitatea indiscutabila a cultivarii sentimentului religios în Biserica trebuie facuta în paralel cu instructia religioasa la clasa. la autor de carti fundamentale din domeniul geografiei (cea mai Terra. nominalizândule chiar ca titluri de capitole: Lipsa razboaielor confesionale. ci a fost un mare admirator al virtutilor sale stramosesti. În Crestinismul românesc exemplifica a aceste virtuti. Poporul – cuvinte stiinta ( catre studenti. Arhaismul crestinismului românesc. Primatul sufletului. J. Bucuresti. Nascut în Soveja – Vrancea.. Licentiat al Facultatii de filozofie si litere din Bucuresti (cu Ideile lui J. de D. membru al Academiei Române (1915). Credem ca observatiile profesorului Narly sunt în mare masura valabile. 2 2 Idem. Editura Academiei Române. Neutralitatea fata de certurile dogmatice. Caci Simion Mehedinti n-a slujit doar poporul român cu o constiinciozitate iesita din comun. orfan de mama de la 9 ani si de tata înainte de terminarea liceului. atâta pretuieste . Rousseau despre . (vezi crestin ?. 120 . . Bucuresti. catedra de geografie a Universitatii din Bucuresti. si învatamânt.. avertizând tineretul ca si ca un om. a. coperta).precadere educatia sentimentului religios. încât instructia religioasa de astazi ar suferi o grava pierdere ignorând-i cartile. Poti sa fii om deplin fara sa fii crestin? . Introducere în geografia ca 2 volume) si al reprezentativa: pedagogiei Alta crestere.

cu tact pedagogic si mare optimism. când exemplele pozitive pot avea un rol întaritor. cum se exprima Simion Mehedinti în legatura cu “Absenta pornirii de razbunare la români”: “Poporul român este lipsit de orice înclinare spre razbunare. Prioritatea frumusetii morale asupra justitiei formale . Dar de o aplecare a neamului românesc spre ura calculata împotriva cuiva. Violenta. Va vedea ca ceea ce deosebeste pe plugarul sau pastorul român de neamurile vecine este o mare cumpatare în judecata si o foarte delicata rezerva fata de altii.123 Cu toate ca stia foarte bine si anumite scaderi ale conationalilor. Din fire.Simbioza între Biserica si Stat. 84. Acceptarea suferintei ca mijloc de purificare morala. Lipsa ereziilor si a ereticilor. n-a pregetat o clipa sa le evidentieze doar virtutile. Crestinismul 1 2 4 Ibide românesc . Idem. românul adevarat este discret. sursa de nadejde si inspiratie. Absenta pornirii spre razbunare. ca fapt individual. evident ca nu poate fi vorba.. nu da buzna în viata altuia si nu se coboara niciodata la nivelul vulgului. Iata. 235. 1995. acela va ajunge la o concluzie cu totul deosebita. p. Sentimentul acesta presupune calcularea la rece a suferintei altuia. Încrederea în biruinta binelui asupra raului. Fundatia “Anastasia”. Prezenta lui Iisus în folclorul national.” 124 . m 123 .O explicatie de bun simt si pretuire fata de poporul pentru slujirea caruia a consacrat cu generozitate toata energia vietii sale îndelungate. asa cum se recomanda mai ales în zilele noastre. este cu putinta oriunde. fiindca nu simte suferinta! Asa sa fie? Cine îsi da osteneala sa priveasca traiul de toate zilele al taranului român. Cum se explica aceasta pornire spre iertare? Unii observatori superficiali s-au grabit sa dea o explicatie simplista: românul nu se razbuna. bunaoara. p. . Bucuresti..

didascalii erau slujitorii care catehizau cu timp si fara timp. Un examen la Istoria Bisericii Universale era o proba de foc. în general. care.. Acesti învatatori aveau misiunea sa explice dogmele credintei crestine neofitilor si sa-i apere. 28). îndeosebi prin lucrarea didascali crestini 126 Primii . 5). “în planul învataturii. an.” . Despre ei se pomeneste chiar si în veacul al V-lea. 1932. urma a creionului muncit pe ” (“Prefata” Biseric se hârtie. asa cum afirma autorul. doctor în teologie al Facultatii de Teologie din Atena (cu Cauzele persecutiilor din punct de vedere istoric si . Propriu-zis. la dreapta. al doilea profeti . constituia un triumf. Bucuresti.respectuoasa familiaritate ce care se spune “Regele”. Înalt. iar un 8 cu distinctie. 125 ). la a si 1cultura "Studii Teologice".. sau. Editura Biblic si de Misiune al BOR. III. didascalii sunt predecesorii profesorilor de la scolile catehetice din secolele III-IV. cât o ghinda. Popescu (1893-1973) 125 este un nume de referinta din galeria profesorilor teologi laici. cu mustata tunsa englezeste.” 127 . este prezent si în literatura noastra catehetica. din timpurile ulterioare. Cor. “Autoritatea didascalilor”.. Bartolomeu ANANIA al Clujului îi face urmatorul fost unul din cei mai mari profesori ai Facultatii de Teologie din Bucuresti. volumul cultura Institutului 11996 2 7 Biserica si . uscativ. p.. p. 12. îl numeau “Domnul Tudor”. În timp ce apostolii predicau kerigmatic vestea cea buna . psihologic) titular politic detinut în închisorile comuniste (1959-1964). Istoria bisericeasca si Patrologia. harismatici de care aminteste Sf. chiar mai simplu. iar preotii si episcopii se ocupau cu oficierea liturgica a slujbelor. profetii îsi manifestau sporadic harisma prorociei. . din care fac si eu parte. 140-211 si 2 6 Vezi în Biserica si . al treilea învatatori ( didavskaloi (I.... S. astfel ca importanta misiunii lor depaseste granitele slujirii conventionale.. cultura 138. Generatiile portret: “A de studenti ai anilor 40.Teodor M. Acest studiu este foarte important pentru observarea etapelor didascalii facând parte din triada slujitorilor catehizarii în Biserica primara. teza al catedrei de Istorie si Patrologie al Facultatii de Teologie din Bucuresti (1948-1959). avea o mâna osoasa pe al carei deget mijlociu. dar si foarte temut. Î. de influentele ereticilor. Ap. statornicise o batatura enorma. totodata ai profesorilor de religie si teologie.. licentiat al Facultatii de Teologie din Bucuresti. cu acea “Tudor”. deodata cu preocuparile de stricta specialitate din domeniul pe care l-a slujit cu devotament total. Era admirat si iubit.. Pavel: “Si pe unii i-a pus Dumnezeu în Biserica: întâi apostoli . Înainte de a încheia aceasta scurta semnalare a personalitatii si Nascut în Boteni – Dâmbovita. P. cap. întrucât. didascalul harismatic depaseste pe episcop si cu competenta si cu învatatura. totodata. p..

prin cartile si studiile publicate. moravurile si institutiile crestine. În rândurile clericilor trebuie amintiti mai întâi profesorii de la Seminariile si Facultatile de Teologie. se întelege – celei autentice. tinuta la Primul Congres de Teologie Ortodoxa (Atena. se impun câteva cuvinte despre conferinta Biserica si cultura . pe atât de realista: “Biserica trebuie sa crestineze din nou cultura!” 129 . atât din rândurile clerului. dar pentru împlinirea acestui deziderat si slujitorii Bisericii. m Ibide . Teodor M. Teodor a spus atunci este întru-totul valabil si astazi: pe de o parte. ierarhia valorilor. p. se întelege. de schimbatoare. preoti si profesori. spiritul si virtutile Evangheliei. 1936). Tocmai datorita faptului ca ramâne legata de pamânt. simtul moral. Biserica trebuie sa fie deschisa culturii. de neputincioasa în a ne asigura pacea. în care se cuprind câteva principii programative pentru relatia religie-cultura din zilele noastre.” 128 . imperfecta. idea autoritatii divine. legea mântuitoare a lui Iisus Hristos. fara de care nu se poate edifica pentru societate o casa solida si sigura. încrederea. asa cum a fost dintru început. cultura noastra este atât de relativa. un ideal care depaseste contingentul. totodata prin activitatea practica din biserici si scoli. iar alaturi de ei si cei Ibide .. Iar concluzia este pe cât de concisa si ferma. caci marii barbati ai ei au fost si mari oameni de cultura. Popescu. trebuie. sa iasa în întâmpinarea culturii. * În actualitate. cât si ai laicatului.. 224. m 128 129 .scrisului prof. titulari ai catedrelor de Catehetica. împacarea. Metodica predarii religiei beneficiaza de osteneala câtorva reprezentanti remarcabili. Ceea ce Popescu M. cu deschidere plina de solicitudine. pe de alta parte ea trebuie sa ofere culturii miezul fara de care aceasta risca sa cada în derizoriu. p. bucuria de a trai. Iata cum raspunde autorul la întrebarea “ce trebuie sa ofere Biserica pentru cultura?”: “Forta morala a religiei. 223.

1 3 2 Bistrita-Vâlcea. Principii catehetice în Catehezele Sfântului Chiril al Ie rusalimului. ca “credinta religioasa nu reprezinta o achizitie evolutiva în istoria omenirii.. totodata în strainatate. Un alt nume de referinta în ogorul catehetic românesc contemporan este al p.T. volum cu importanta speciala Catedra de omiletica . Sale a fost auzita cu pregnanta si astazi. parintele Galeriu conchide: “Astfel. nu numai în biserica. Convingerile puternice asupra folosului indiscutabil al predarii religiei în scoli le-a exprimat îndata ce s-au redeschis portile libertatii. Activitatea învatatoreasca a preotului pentru promovarea credintei ortodoxe. o actiune specifica omului. de 3 1 Ora religie în trecut si . 7-10 /1981.care predau Religia în scoli.”. animalul se dreseaza”. în S. a Mântuitorului Care a spus: “Lasati copiii sa vina la Mine si nu-i opriti. caci numai omul se educa.”. autorul unui curs de Metodica si a câtorva studii fundamentale în domeniu 130 .. dupa aceea îndrumator de doctorate pentru Omiletica si Catehetica. Ora de religie în trecut si astazi. care a publicat studii catehetice deosebit de consistente. în " Ortodoxia". Iata 12. Cateheza romano-catolica. Preotul dupa cartile de învatatura din secolul al XIX-lea. opinând. Initieri catehetice 132 . cv. educatia religioasa a copiilor este o necesitate fundamentala. în întreaga tara (prin conferintele sustinute în ultimii ani în diferite orase). fiind preotul cu cea mai mare popularitate în Bucuresti. în pofida vârstei octogenare. Mântuitorul Hristos. totodata. cuprinse mai apoi într-un singur volum. 1 / 1983. în " Altarul Banatului". în secolul al XXcatehet. 1993. fost titular al catedrei Facultatii de Teologie din Bucuresti (1978-1994). în prezent duhovnic la Mânastirea Bistrita – Vâlcea. ca a unora ca acestia este împaratia cerurilor” (Matei 19.. nr. Învatatorul nostru suprem. ci un dat originar.. 14) 131 . 1 30 .catehetica cu notiuni de Pedagogie. titlurile studiilor cuprinse în Importanta catehezei în astazi volum: Biserica Ortodoxa. “Decan” de vârsta si preocupari este parintele Constantin Galeriu (1918-2003). 1939). în “Îndrumari metodologice. Sfântul Atanasie cel Mare. ci si în mas-media. caci ea începe o data cu omul. nr. 416/1995. dar vocea P. Asupra noastra apasa o raspundere grea în fata lor si a lui Dumnezeu. p. arhimandrit Veniamin Micle (n. C. dupa învatatura si practica primelor veacuri crestine. Revelatia si educatia. dupa decembrie 1989. 3Iisus 4/ 1993. Psihologia catehumenilor. lea. Convins ca “educatia este un dar. învatator al unitatii crestine. Ortodoxia.

în limbile româna. Cuza” din Iasi. un loc special în bibliografia “Metodicii predarii religiei” l-a câstigat Constantin Cucos 133 . Universitatea din Iasi. Letitia Leonte . 1 3 5 Iasi. Având în vedere. în aceasta perioada confuza de “tranzitie”. italiana. autor al câtorva carti în domeniu. prof. chiar daca denumirea de “manual” este improprie pentru unele dintre ele. însa. prof. Rodica Sendroiu . aceasta din urma reluând-o. între altele. Repere teoretice si metodice . cu adaosuri si completari. temerara. observatia ca unele dintre ele. De aceea. 1996. 1995. cu sprijinul unor profesori-teologi de specialitate. Salutam cu admiratie preocuparea atât de intensa a unui laicpentru domeniul educatiei religioase. 1994 axiologie 1etc. cu studii în strainatate la Salonic (Grecia). Bucuresti. care vine în sprijinul teologilor cu un bagaj impresionant de Nascut în 1958. Ana Danciu etc. O mentiune aparte se cuvine pentru manualele de Metodica pentru predarea religiei în scoala. Metodicile propuse de prof. C. Ioan Popescu & co . 1996. de la Universitatea din Iasi. pe cea dintâi. pentru ca ele constituie un instrumentar concret în mâinile profesorilor de religie. pr. 3 4 Bucuresti. e . mai ales ca si munca lor este.. fiecare dintre aceste carti merita aprecierea noastra. Psihologie si Filozofie. prezent în bibliotecile noastre. de asemenea. engleza.) colaborare: . în titular prezental catedrei de Stiintele Educatiei. la o eventuala noua editie. Dintre profesorii laici. faza de pionierat în care ne gasim. în situatia penuriei quasi-generale a materialului catehetic bibliografic actual. Psihopedagogi (colab. Pedagogie Iasi. însa. continut si 135 si Educatia religioasa. doctor în stiintele educatiei. vor trebui revizuite si completate. Lille (Franta). 1999. cu doua lucrari strâns legate de domeniul catehetic: forme de organizare 134 Educatia religioasa. când educatorii constiinciosi au înca de luptat cu anumite mentalitati si conceptii din afara Bisericii. absolvent al Facultatii de Filozofie a Universitatii “A. Bologna (Italia). specialist în Pedagogie.si pentru faptul ca semnaleaza peste 500 de repere bibliografice. Iasi. germana. singur si în Pedagogie si . Ne îngaduim. de fapt. 133 . franceza. spaniola si portugheza. pentru a corespunde exigentelor de forma si continut. sunt extrem de utile.

Felicitam pe autor si binecuvântam pe toti cei care vor citi cu folos aceasta carte. totodata cu privire la opinia autorului în legatura cu predarea religiei în liceu. apreciind nivelul academic al continutului: “Tipul de discurs avansat de autor se înscrie pe o linie moderna. îndeosebi din domeniul biblic si patristic.. în cuprinsul celor doua carti nominalizate. Comandant al ostilor etc.) ( care 1ceresti. S. pentru o viitoare editie a cartii este bine ca manuscrisul sa fie lecturat de un profesor-teolog). 3 7 Ibidem p.cunostinte psiho-pedagogice si care dovedeste. 10. o serioasa cultura teologica.si aici ne exprimam rezerva – noi stim cam ce fel de istorie si filozofie se facea pe vremea comunismului. valoarea de fond a lucrarii. 299). De fapt. § Complementaritatea laicat-clericat în 137 . Domnia sa este de parere ca în liceu religia sa fie cuprinsa în cadrul unei discipline numite “Cultura si istoria religiilor” (ceea ce. realizarea educatiei religioase . pe care o recomandam (cu unele foarte mici rezerve). încât din partea anumitor profesori. de asemenea. P. Retinem. 136 este ghid . . care se cere pe alocuri “îmbisericit” 136 (de aceea. exemplara constiinciozitate de abordare a problemei: “Predarea religiei în scoala trebuie asumata cu maximum de atentie si seriozitate.. Daniel al Moldovei care o prefateaza... asezate într-o succesiune logica. cartea este girata de Î. dar . însa. . Micile noastre rezerve sunt legate de limbaj.. cu lucrari de actualitate în domeniu. de factura universitara. iarasi. p. exista riscul promovarii unor idei si principii impregnate de ateism. Editia 1999. 77. n-ar fi rau). p.. iar la sfârsit cu un adaos bibliografic. prezinta 7 capitole. scoliti înainte de 1989. principial. n-ar fi rau în sine). Miza este prea mare si este posibil sa Vezi de ex.” Lucrarea este strabatuta de credinta marturisita deseori ca numai o conlucrare strânsa între clerici si laicatul specializat poate da rezultate pozitive în actul catehetic contemporan (vezi. Aceste mici inadvertente nu afecteaza. la care este bine sa se raporteze dascalul de religie. deopotriva. de exemplu. în care se face deseori o asociere nepotrivita de termeni Hristos conduce lumea. dar Facultatilor de istorie si filozofie predata si de licentiati ai (fapt care.

Proiectarea lectiei de religie. în calitatea lui de “laic” se tine de cuvânt: multe dintre paragrafele cartii dovedesc receptivitate fata continutul teologic al educatiei. 302 m p. de care nici Metodica predarii 139 si .. Evaluarea cunostintelor si atitudini religioase. editata de Arhiepiscopia Albei-Iulia Ibide .u. totodata pentru ca în continutul prezentat valorifica tot ce s-a scris mai bine în trecutul mai îndepartat si mai apropiat. Iisus Hristos ca învatator suprem (p. o data cu notiunile clasice. Monica OPRIS si prof. prof. Dintre acestea un pronuntat caracter practic. dar si teologi.. C. Dorin OPRIS.. Anul 2000 a înregistrat doua carti noi în bibliografia Metodicii. prof.. Numai solidaritatea de conceptie si de metoda a specialistilor.” 138 . pentru ca lucrarile domniei sale raspund în chipul cel mai potrivit exigentelor demersului catehetic actual..pierdem totul daca gresim. 181-292): Principii si reguli de realizare a educatiei religioase. Limbaj si comunicare la ora de religie. ambele cu girul Ministerului Educatiei Nationale. ca brainstorming. 138 etc. 75) etc. al 6-lea (p. Autorul. Am acordat prof. cu educatia în gândirea patristica (p. totodata cu binecuvântari din partea Bisericii: Metodica predarii religiei . ocupându-se. apreciam a fi urmatoarele paragrafe ale cap. Conlucrarea dintre laici si clerici se impune mai mult decât oricând. 47 s. p. 29. Cucos un spatiu preferential în studiul de fata. Ramâne ca si profesorii-teologi sa-si însuseasca fara urma de rezerva sau complexe îndrumarile psiho-pedagogice care umplu zeci de pagini din acest volum. cât si din cel laic. în care. atât din spatiul teologic. Sebastian SEBU. astfel. ne poate feri de alunecarea pe panta improvizatiei si a derizoriului. pedagogi. dr.). Terminologia utilizata. intrati de altfel în circuitul limbajului pedagogic universal. 1 3 9 Autori: Pr. proiectare curiculara religiei nu mai poate fi straina. chiar daca da uneori impresia unui stil prolix si afectat de pretiozitati. Metode de predare-învatare. feed-back. este de nivel universitar. asadar de utilitate imediata. întâlnim termeni noi.

Ovidiu . * Încheind aici acest succint periplu istorico-analitic în spatiul catehetic românesc.. DRAGUSIN. Amândoua sunt deosebit de utile pentru profesorii de religie. 1). cât si al bibliografiei mentionate la sfârsit. Eminescu. precum odinioara poetul nostru cel de toate zilele..”.Metodica predarii religiei în învatamântul preuniversitar . Alina VÂLCU. Principial nu se departeaza prea mult de structura cartii prof. Cucos (care este citat frecvent în ambele). Gheorghe Iuliana ALEXANDRU. prin descrieri detaliate ale notiunilor metodice de baza si. aparuta la Editura "Gheorghe Alexandru" Craiova 140 . cum fiecare dintre ei ne cheama sa le urmam pilda. IORDACHESCU. prin propuneri de proiecte didactice pentru toate nivelele. rostind parca o data cu Marele Pavel: “Fiti mie urmatori precum si eu sunt lui Hristos” (I Cor. suntem cuprinsi de o mare admiratie fata de râvna dascalilor si preotilor predecesori. nu mai putin a celor contemporani. Continutul fiecareia se prezinta sub forma dubla: teoretica si practica. care marturiseste la începutul poeziei “Epigonii”: “Când privesc zilele de-aur a scripturilor române / Ma scufund ca într-o mare de visari dulci si senine. atât sub raportul continutului. 11. totodata. Simtim. dar au un limbaj mai accesibil si mai apropiat de cel catehetic. 140 Autori: Nicolae Gheorghe IONESCU. în partea a doua. Ion GHEORGHE.

rezultatele sunt slabe. dimpotriva. deopotriva.. nelocuibila. Materialul de fata se adreseaza. Aceasta modelare sau zidire . mai ales din ultimele doua sute de ani. S-ar putea obiecta de catre unii preoti si profesori. ca se descurca foarte bine si fara ele. pe de o parte de a transmite ascultatorilor-ucenici în chip eficient învataturile Sfintei Ortodoxii. cu aplicarea corecta a metodelor si mijloacelor de predare-învatare. cu nadejdea ca le va fi de folos în osteneala deloc usoara. catastrofale chiar. caci se sprijina. "pedagogii" care au ignorat legile misiunii învatatoresti. dar fiecare s-a straduit s-o îmbunatateasca si s-o adapteze mereu la realitatile cotidiene. n-au depasit niciodata stadiul mediocritatii.VI. în schimb. cu zidirea unei case: daca se face dupa un plan bine întocmit si se respecta normele de baza ale construirii. care dau mai putina importanta principiilor si metodelor pedagogice. clerici sau mireni. când nu se cunoaste metodologia. va rezulta. Asa se întâmpla si cu rezultatele catehizarii. pe flerul personal. În schimb. Si. Acolo unde se cunosc si se respecta principiile de baza ale educatiei. iar pe de alta parte de a le modela sufletele. Toti marii pedagogi. va rezulta o cladire trainica si frumoasa. deodata. Modelul nostru Suprem. pe observarea directa a realitatilor etc. se aseamana. dupa chipul lui Hristos. Dar daca se construieste la întâmplare. sau nu se instrumenteaza corespunzator. dimpotriva. fara a se respecta legile tehnologice.. atât în Scoala cât si în Biserica. desigur. o cladire subreda. IMPORTANTA PRINCIPIILOR DIDACTICE ÎN CATEHIZARE Intentii. Raspundem ca în asemenea cazuri este vorba de o falsa strategie didactica. într-un anume fel. finalitatea actului catehetic este optima. pe experienta practica. preotilor tineri si profesorilor de religie începatori. nu doar ca au cunoscut si aplicat cu cea mai mare constiinciozitate metodologia didactica. La fel se .

Edit. un cerc vicios: catehetul are impresia (uneori chiar se preface) ca preda. Din examinarile studentilor la Catehetica si Metodica predarii religiei . Astfel. iar lipsa de eficienta si slaba lor prestanta la catedra si la amvon se rasfrânge. care vizeaza nivelul proiectarii generale. Bucuresti. Fundamente scolare ale didacticii . DEFINITII SI DELIMITARI . formele si mijloacele didactice. "Aramis". totusi. ucenicii se prefac ca asculta si înteleg. Sau. înaintea abordarii subiectului propriu-zis.întâmpla cu cei asemenea lor de azi. în general. Pentru o mai buna întelegere a problematicii. de formare a priceperilor si deprinderilor la elevi Nominalizarea principiilor se va face mai jos. însotite de precizarile etimologice care se impun. sunt norme generale si fundamentale care orienteaza activitatea de însusire a cunostintelor. Trebuie sa mai facem. ne-am dat seama ca multi dintre ei confunda adesea principiile cu metodele. o relatie mincinoasa. 2000. o data cu descrierile si ilustrarile ce se impun. a carei urmare este esecul sigur. cultivându-se. de care ne vom ocupa în studiul de fata. socotim necesar sa le definim acum. De aceea. negativ asupra elevilor si credinciosilor. . în timp ce principiile pedagogice reprezinta norme cu valoare 141 . victime sigure ale ignorantei si confuziilor de tot felul. din pacate. de fapt. o delimitare: literatura de specialitate face distinctie între "principiile pedagogice". De aceea. astfel. ci si creionarea câtorva clarificari. precum si a candidatilor înscrisi pentru titularizare . A. În asemenea cazuri nefericite se creeaza. deodata cu nominalizarea lor. definitivat si gradul II . dupa o definitie mai cuprinzatoare. strategica si operationala. având ca scop optimizarea procesului de învatamânt în ansamblul dimensiunilor 141 Constantin POSTELNICU. materialul de fata nu-si propune doar descrierea principiilor didactice în sine. vom face anumite delimitari. fie si partiala: • Principiile didactice sunt norme dupa care se orienteaza activitatea educatorului . si "principiile didactice".

Dorin Metodica predarii . interogativa . spre exemplu. unul dintre principii cere ca învatamântul sa fie 142 accesibil . p. dialogica (sau ). este compus din . principiile didactice au în vedere eficienta actului didactic în relatia directa profesor-elev. nu invers. 173. Alba Iulia. Dumitru Catehetic . Chisinau-Bucuresti. . harta. meta . 2000. 298. sintetica. prof. deodata cu înregistrarea si evaluarea rezultatelor obtinute. când spunem "forme" întelegem "metode" si invers. 1976. La sfârsitul acestui mic periplu orientativ trebuie sa precizam ca metodele si mijloacele didactice sunt subordonate principiilor. Pr. de doua criterii: a. a Institutele Teologice. Pentru-l a-l face accesibil. Bucuresti. Etimologic. b. Formele .Parintele autor vorbeste în acelasi capitol si despre "metode" si despre "forme". denumire. Bunaoara. OPRIS. metode de cunoastere a realitatii religioase. 631152. Taxonomia metodicii predarii-învatarii tine " seama. Practic.= spre. prin actiuni concrete de predare-învatareevaluare142 . dr. prof. • Metodele didactice/de învatamânt reprezinta un ansamblu de procedee si cai menite sa sprijine realizarea obiectivelor pedagogice cuvântul "metoda". Demersul logic care tinteste asimilarea (cu metodele: inductiva. deductiva. Grupul editorial "Litera". prof. sunt o alta denumire a metodelor. 44 A se vedea. textul biblic. ibidemmonologica) p. Dictionar de .. provenit din limba greaca. religiei Editura "Reîntregirea". c.. p. Monica OPRIS si prof. saforma narativa-expozitiva (sau si forma ultima mentioneaza: întrebatoare. 2000. 1 4 3 Pr. 183-184. Manual pentru CALUGAR.sale. ne Sorin CRISTEA. pedagogie Sebastian SEBU. catre si o{do = cale. metode de comunicare scrisa. metode de comunicare orala: genetica ). metode fundamentate pe actiune • )143 . Dam câteva exemple: icoana. calculatorul * etc. în principal. p. p. • Mijloacele didactice reprezinta instrumentarul auxiliar care faciliteaza transmiterea si asimilarea cunostintelor. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. analitica. însa. casetele audio-video. Sub aceasta 187. utilizata de catre unii cateheti 144 . Izvorul principal al învatarii ( expozitive si interogative.

principiu este direct legat princeps compus din primu (= primul) capi (= a lua. B. cea inductiva (de la apropiat la îndepartat. începutul Evangheliei dupa Ioan: (Facere 1. a Din punct de vedere istoric .. utilizeaza acest termen chiar în primul verset al ei: Deus creavit caelum et terram. însa. Etimologic . PRINCIPIILE DIDACTICE . un pelerinaj la o manastire etc. de la particular la general) . utilizând. Bucuresti.. 1983. J.vom servi de câteva metode corespunzatoare.. în acelasi timp. 1). la In principio erat Verbum et Verbum erat apud Deum et Deus erat Verbum. (Ioan 1. principiile au fost utilizate de catre toti cei care si-au asumat greaua dar nobila misiune de învatator. la acest capitol. PRECIZARI ETIMOLOGICE SI ISTORICE. pâna la dascalii de Teologie de astazi. spre exemplu. la normele care stau la baz sau începutul strategiei învatamântului. promotorilor pedagogiei moderne. Învatatorul Suprem. . de asemenea.J. 1). participarea la o sfânta slujba. a alege ). clasificarea si sistematizarea lor apartine. Începutul l-a facut pedagogul ceh Jan Amos Comenius.Dictionar latins. Edit. Vulgata. a apuca. între care. Termenul apare. cuvântul principium-ii )145 . Când spunem. "Principii didactice". editia latina a In principio Bibliei. GUTU. Nominalizarea.. începând de la Mântuitorul Iisus Hristos. mijloacele auxiliare cela mai adecvate: o iconita. Stiintifica si m de + o român Enciclopedica. Între acestia. "principiu" înseamna "început" (lat. între care si învatatorii religiei crestine. vezi Gh. continuând cu Sfintii Apostoli. de la cunoscut la necunoscut. Bunaoara. Comenius (1592 -1670). . ca de altfel în alte multe locuri vetero si neo-testamantare. în lucrarea Didactica 145 La rândul lui. ne referim. Rousseau (1712-1778) si I. cu Sfintii Parinti ai veacurilor patristice si post-patristice. cu Parintii Apostolici. cu diferitele lor trepte. 1. Pestalozzi (1746-1827). asadar. de la simplu la complex. s-au remarcat în mod deosebit I. a prinde.

în "Glasul Bisericii". Magna se prof. 149 m Ibide . la Amsterdam 146 . Unul dintre marile pericole ale Vezi. propriu-zis. 148 m Ibide . 10. Complexitatea procesului de învatamânt presupune o strategie clara." 147 . ale predarii si învatarii în asa fel încât efectul sa fie sigur. derizoriu si amatorism. cui adreseaza celebrul pedagog Didactica Magna : "Tuturor diriguitorilor omenesti: conducatorilor de stat. p. pe buna dreptate.. p. ale predarii si învatarii lesnicioase. Biblia si constiinta omului . spune el. Editura Didactica si Pedagogica. de exemplu. fericirea vesnica în comuniune cu Dumnezeu "149 . Altfel se cade usor în rutina. de buna seama. are imprimata credinta în Dumnezeu si propovaduirea valorilor morale. publicata în anul 1657. al XIX-lea. directorilor de scoli. p. Întreaga lucrare. în cuprinsul altei lucrari. caci. 150 astfel. 128-133. Opera Didactica Omnia . Iosif ANTOHI. Bucuresti. bine definita. al XV-lea la cap. dr. De observat ca numele "Komenski" parintele moderneorigine (ceh). AVANTAJELE UTILIZARII PRINCIPIILOR DIDACTICE . Merita a fi retinut. pastorilor bisericilor. inclusiv. "Viata aceasta nu este decât o pregatire pentru cea eterna" "menirea ultima a omului este. Jan Amos Didactica . 1 5 0 Nela m STANCULESCU. asa cum sunt ele formulate astazi: al învatamântului intuitiv. al accesibilitatii si a l temeiniciei si durabilitatii . al învatamântului sistematic. note. univ. Despre principii. al învatamântului constient.Magna . Educatia religioasa în conceptia lui Jan Amos Komenski pedagogiei . 148 . Dupa opinia sa. supranumele de "parintele pedagogiei moderne" . 2. 146 .. mai întâi. iar "Comenius" este cel este cel de latinizat. parintilor si tuturor copiilor. adauga. 23. Înaltimea operei sale pedagogice i-a atras. mai mari. 1/1996. 197 1p. gratie si pace de la Dumnezeu. Analizând cu atentie aceasta lucrare se observa descrierea urmatoarelor principii didactice. 1970. ale predarii si învatarii temeinice si ale învatarii concise si rapide . Ibide 47 . ca de altfel întreaga opera a lui Comenius. comentarii si studii COMENIUS. numindu-le vietii. Traducere. educatia nu se poate face decât prin întreita carte: natura. Comenius vorbeste de la principii ale prelungirii cap.

Vasile Curs RADUCA. în structura ei psiho-pedagogica. binevenite atât pentru elevi. dar numarul. Dintre toate sursele depozitare. chiar si în formulare. consideratii personale. trebuie sa poarte pecetea sobrietatii si limpezimii. Aceste diferente nu afecteaza.ignorarii principiilor în timpul predarii unei lectii. este alunecarea pe panta improvizatiilor spontane. de riscul îndepartarii de subiectul propriu-zis 151 . Manualele. lect. profesorul este ferit. astfel ca elevul asimileaza mai adecvat cele primite. sau a unui curs. pierderea firului logic al expunerii. p. NOMINALIZAREA PRINCIPIILOR DIDACTICE . scopul si utilitatea lor ramân neschimbate. 3. însa. astfel. Bucuresti. neavând nici astazi un statut exclusivist si definitiv. trebuie avut în vedere si faptul ca procesul de învatamânt se adapteaza mereu la conditiile noi ale vietii. însa. În aceeasi ordine de idei. rigide sau "înghetate". orice profesor bun recurge deseori la anumite digresiuni. daca aceste principii sunt respectate. astfel. cât si al modalitatilor de expunere. Fondul. nu obliga neaparat la formulari standard. . 1996. Adaptarea nu se face. dr. dictionarele si tratatele de pedagogie prezinta diferit ordinea si numarul lor. atât sub raportul continutului. Nimic rau în aceasta. aparând diferente. în general. "Încorsetat" de rigoarea lor. riscându-se. Caracterul normativ precis al lor. caci ele au evoluat în timp. ordinea si enunturile sunt deschise tuturor îmbunatatirilor posibile. "paranteze". Profesorul va tine seama de realitatile cotidiene. mai ales ca o lectie trebuie sa fie presarata întotdeauna cu anumite "respiratii". fondul metodologic. Iar împlinirea acestor deziderate nu se poate face decât prin aplicarea inteligenta a principiilor. cât si pentru profesor. În realitate. Desigur. 151 Detalii sub acest aspect. oricum. limitele admise la nici o lectie. improvizând ad-hoc fraze întregi. care. însa. Procentul improvizatiilor nu trebuie sa depaseasca. 34. adaptându-se cu ajutorul principiilor didactice. de altfel. Catehetica de . la Pr. dictionarele ar trebui sa le prezinte mai unitar.

Înainte de a le explica pe rând. în schimb. unitatii teoriei cu etc. principiul respectarii particularitatilor de vârsta si individuale (psihologic). principii absolut obligatorii pedagogiei crestine: la care adaugam cele doua hristocentric si eclesiocentric. Dictionarul de pedagogie. p. în cadrul activitatii didactice.priceperilor p.. principiul participarii constiente si active. anumite consideratii de ordin practic. principiul intuitiei. DESCRIEREA PRINCIPIILOR DIDACTICE Iata. Pentru a simplifica cât mai mult posibil lucrurile. însusirii temeinice a cunostintelor si deprinderilor. principiul temeiniciei si durabilitatii. 152 . Edit. p. doua 1. Iasi. esentializarii rezultatelor activitatii didactice. sistematizarii activitatii didactice. Polirom. de catre exemple: un colectiv de autori. 4. Sorin recent altfel: activitatii didactice. p. Educatia religioasa. continuitatii si consecventei. p. Vom face. principiul învatamântului interesant si placut. orientarii formative a practica Bucuresti. 2000 ( asadar. accesibilitatii activitatii didactice. 2. din care ne vom inspira partial si în analizele care urmeaza153 : principiul autonomiei si respectarii libertatii individuale. îbtre între si practica. însusirii constiente si active a cunostintelor. bunaoara. Evident. astfel: p. urmatoarele principii. 1 5 3 Constantin CUCOS. p. interdependentei necesare în cadrul activitatii didactice elevilor în cunoasterea senzoriala si cea rationala.. Repere teoretice si . în ordinea stabilita de autorul unui bun si recent tratat de Metodica. Dictionarul de pedagogie editat la Bucuresti în anul 1979. p. p. în cele ce urmeaza vom prezenta doar principiile cele mai eficiente. acolo unde acestea consuna cu doctrina si morala ortodoxa. interactiunii necesare. unitatii dintre instructie si educatie. p. p. p. unitatii. p. si deprinderilor. care pot fi întâlnite din abundenta în orice tratat de pedagogie laica. nominalizeaza. autoreglarii activitatii . si ele prefera acest statut al autonomiei deschise formularilor personale. p. . p. foarte ). sistematizarii cunostintelor. 1999. de la autor la autor 152 . p. metodice 189-194. autor CRISTEA. accesibilitatii. asadar crestin. între altele. nu vom renunta în totalitate nici la precizarile pedagogilor laici. 361-371. p. facem precizarea ca nu vom intra în prea multe detalii descriptive. intuitiei. le prezinta p. teorie didactice. 300.însa. încercând sa le dam si un continut biblic si patristic. formulate p. cât si la sfaturi ale unor Sfinti Parinti. învatamântului activ. p. recurgând în acest scop atât la texte din Sfânta Scriptura. sub redactia lui Viorel NICOLESCU. participarii cadrul activitatii didactice.

adica de posibilitatea de a se conduce singur. în virtutea libertatii primita de la Dumnezeu. Cu ce drept te amesteci în forul interior al altui suflet? Orice om îsi are socoteala lui cu eternitatea. fata de continutul sau si fata de cel care-l propune. nu doua. îi poti sfâsia carnea de pe oase. de va auzi cineva glasul Meu si va deschide usa. de a se supune sau nu exigentelor didactice..a. 20). Dumnezeu Însusi respecta libertatea totala pe care i-a dat-o omului: "Iata stau la usa si bat. de altfel. procesul de învatamânt. E o suprema cruzime sa încerci a apasa pe sufletul cuiva. trebuie sa fie acceptate liber-consimtit. Lasa-l deci pe fiecare cu legea lui.. îndemnurile savantului geograf (dar si pedagog) Simion Mehedinti (18691962): "Nu te amesteca în constiinta nimanui.. Sunt întru totul actuale. fiecare om dispune de autonomie ( însusi. voi intre la el si voi cina cu el si el cu Mine. Iar daca ti se pare ca nu-i potrivita cu adevarul. actul catehetic nu se împlineste fara atasamentul benevol al învatacelului. fara de care nu se poate concepe. Un singur imperativ e valabil: al iubirii. Caci stiinta si disciplina. dupa legi proprii..Enuntul însusi ne sugereaza implicatiile acestui principiu: acela de a tine seama ca. Crezi oare ca poti veni politieneste sa robesti inima cuiva? Poti sa pui pe cineva cu de-a sila pe rug. poti sa-l prefaci în cenusa. Între nastere si moarte e o singura viata.. în aceasta privinta. O singura cale poate duce spre reala înduplecare: sa nu te atingi de libertatea de constiinta altfel decât prin puterea argumentarii. Dupa cum credinta religioasa nu are demnitate valorica daca nu se bazeaza pe adeziunea libera a persoanei. Se poate! Dar stapân pe cugetul si pe simtirea altuia nu poti fi prin silnicie niciodata. novmo" = au[to" = lege). Apropierea fata de sufletele copiilor trebuie facuta cu totala precautie si iubire. Principiul autonomiei si respectarii libertatii individuale ." (Apocalipsa 3.. întrucât nu pot fi impuse dictatorial.. pune-i . În cazul de fata. daca sufletul lui e capabil de o astfel de mare socoteala.

Bucuresti. 190. principiul autonomiei si respectarii libertatii individuale presupune. 15. întelegem acum. iar pe de alta parte. Adevarul si Viata" (Ioan 14. în virtutea deplinei libertati. Iar Adevarul Absolut este El Însusi. op. exercitare a educatiei fara influentare. care se câstiga. cit.. ca trebuie sa-i ajutam la rândul nostru. convingere . Asadar. nu constrângere . pentru ca. atâtia tineri din zilele noastre. CUCOS.. apud C. fama robul Tau. ca cel cu adevarat liber se supune de bunavoie Mântuitorului si Evangheliei Sale. b. ca sa fiu liber!" "Libertate" în afara Evangheliei înseamna. totusi. Acest principiu presupune ca desfasurarea procesului Simion MEHEDINTI. Asadar. desi este arborata si calmata de catre unii "pedagogi". din pacate. copiii sa adere cu dragoste la mesajul actului catehetic. însotita de o dimensionare limpede a scopului si o proiectare inteligenta a traseului de parcurs. caci tot El a zis: "Eu sunt Calea. nu se impune. p. nu exista. pe toti cei încredintati spre educare. Libertatea autentica nu se dezvolta decât în adevar. 6). în Biserica noastra prin alegerea . libertinaj . 154 . Mântuitorul Iisus Hristos a spus-o pe întelesul tuturor: "Adevarul va va face liberi!" (Ioan 8. de fapt. 32). Pe de alta parte. pe de o parte. de fapt. De aceea. în Adevarul Absolut. Non-interventia totala este o iluzie. Principiul accesibilitatii sau psihologic (numit si principiul respectarii particularitatilor de vârsta ). mai adânc. trebuie sa întelegem ca este indispensabila o minima interventie. Apropierea de Iisus educatorilor 1935. ajungându-se la rostirea tainica a frumoasei sintagme duhovnicesti: "Doamne.în fata convingerile tale. Libertatea absoluta a copilului este la fel de inoperanta si periculoasa ca si atitudinea dictatoriala. cu întreaga suita de atitudini imorale. dar cu toata cumpatarea cuvenita" 154 . p. o adeziune benevola a ucenicilor la valorile religioase. directionare si intentionalitate. în care se complac. În acest context. sa-si armonizeze permanent libertatea cu adevarul. .

cel natural. (3. cât si cele care contribuie la reducerea efortului. Cu lapte v-am " hranit. Într-un fel a vorbit cu cei simpli. 33). stagnari în dezvoltarea psihica etc. fie sa se complaca într-o atitudine pasiva. fie dezinteres. cunostintele si preocuparile celor carora le vorbea. Mântuitorul S-a adaptat permanent la mentalitatea. El trebuie sa dozeze foarte bine materia pe care o preda. nu cu bucate tari. ca unor prunci în Hristos. Ambele extreme sunt nocive si primul care trebuie sa încerce a le înlatura este profesorul.. fratilor. Mântuitorul. în alt fel cu Nicodim cel erudit. învatare mecanica ("toceala"). învata mai întâi cele usor de retinut. dar plin de tandrete cu Zaheu. Dumnezeiesc cunoscator al sufletului omenesc. Sa ne amintim ca Însusi Mântuitorul a utilizat în permanenta principiul psihologic. si toate celelalte se vor adauga voua. indiferenta. de lene si indiferenta. în general. Principiul psihologic presupune un alt principiu asociat.de învatamânt sa fie corelata permanent cu posibilitatile de receptare ale elevului. evidentiind cu prioritate ceea ce este esential pentru a fi urmat: “Cautati mai întâi împaratia cerurilor si dreptatea Lui.. folosind cu tact metoda inductiva.. creând fie surmenaj. au urmari negative fata de elev. Sfântul Apostol Pavel. asa încât elevii sunt supusi unui efort individual din ce în ce mai mare. Fara sa suprasolicite efortul de receptare al ascultatorilor. caci înca nu puteati mânca si înca nici acum nu puteti. Ei bine. în asa fel încât asimilarea sa se faca în conditii optime. Progresul stiintelor si a cunoasterii. n-am putut sa va vorbesc ca unor oameni duhovnicesti.” (Matei 6. Autoritar cu Petru cel impulsiv. vamesul cel smerit etc. acest efort sporit nu trebuie totusi exagerat. scrie corintenilor: "Si eu. a sporit considerabil exigentele didactice. respectând acelasi principiu psihologic.. Pentru ca atât cerintele care impun un efort exagerat. Dupa cum se cunoaste. sau chiar îl anihileaza. La rândul sau. . ci ca unora trupesti. 1-2). multi dintre elevi sunt predispusi la extreme: fie sa încerce sa învete si sa asimileze peste puterile lor firesti.

De aceea a fost o tortura pentru tinerime sa fie ocupata zilnic 6.lea al Didacticii Magna. De asemenea. atât cât poate sa mistuiasca fragilul lor stomac. în general. cu caldura naturala. de la particular la general. pe de laturi si mult mai putin va intra înauntru.. cu lectii scolare si cu exercitii. sau sa dea fructe în primul an. sau 8 ore. Din pacate. atragând. La fel de nociva este si supra-aglomerarea orarului si al curriculum-ului scolar. A. Astfel. De exemplu: nu cere doi pui dintr-un ou. care insista îndeosebi pe principiul conformitatii cu natura . 7. pe de o parte. cea mai mare parte a lichidului va da. din contra. cât poate intra. iar nu picatura cu picatura. în capitolul al XVII .. totodata. cu prioritate. oprobiul întregii clase. ci se multumeste cu putin. Natura nu se precipita. . ci procedeaza lent. la care se adauga si orele de lectii particulare. de la concret la abstract. Daca se toarna cu forta într-un vas cu deschizatura mica (cu care se poate compara sufletul copiilor). spune la un moment dat: "Natura nu supraîncarca. ci le cloceste încet. Pasarea nu-si arunca ouale în foc ca sa iasa puii mai devreme. Nici dupa aceea nu-i îndoapa cu mâncare ca sa creasca mai repede ( caci asa i-ar sufoca ) ci. aglomerând astfel excesiv mintea copiilor.... Nebun este acela care vrea sa predea elevilor atât cât doreste el si nu atât cât pot ei întelege. Comenius. consideram foarte potrivite recomandarile lui J.. le da cu încetul si cu masura. exista pe alocuri tendinta unor profesori începatori de a fi exhaustivi în lectiile pe care le predau. Pentru prevenirea tendintei de exhaustivitate. decât ar intra daca s-ar turna picatura cu picatura..Din exemplele biblice de mai sus retinem.. iar pe de alta a supraaglomerarii programului si programei. desigur. metode inductiva: de la usor la greu. straduindu-se sa nu le scape nici o informatie legata de subiectul respectiv. asadar. intitulat "Principiile predarii si învatarii lesnicioase". Aceasta râvna necontrolata duce la saturatie si surmenaj. nici pomicultorul nu cere ca planta sa creasca în prima luna. ca pentru realizarea accesibilitatii se recomanda.

. Nu-i nimic grav în faptul ca nu epuizam cunostintele într-o ora.. Pe de alta parte. Afirmatiei frecvente ca materia X este "neinteresanta" si "displacuta". facuta sub forma unor întrebari "Oare pentru ca nu pot sa beau tot fluviul.. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. un an. p. sa nu iau cu masura ceea ce îmi foloseste? Oare pentru ca retorice: nu sa cuprind tot soarele cu privirea.. desigur. "155 . Între ele.. placuta.. D. Didactica . nici pentru profesori. Are dreptate pedagogul I. o zi. convinge si zideste. c. trad. iar restul materialului ramâne a fi recuperat pe parcursul vietii. 4 FECIORU.Puterile copilului trebuie ajutate si nu apasate. asimilat. în care am intrat. profesorul trebuie sa convinga prin toate metodele si mijloacele sale didactice: continut de substanta.. Ortodoxiei". însa. interesul si nevoile fiecaruia 156 . nici pentru elevi. Desprindem din aceasta pledoarie ca trebuie sa ne adaptam exigentele didactice la vârsta si nivelul de întelegere al copiilor. 6. daca prezentarea lor atrage. Aceasta pentru ca toate materiile sunt interesante si placute. tinuta morala ireprosabila. XVII. Nisipeanu când afirma ca "Învatamântul religios trebuie sa fie afectiv. sa trezeasca J. Pentru a o face. sens sugestia Sf. (Partea Cateheza a VI-a. sa nu vad nici cât este de ajuns pentru trebuinta mea? Sau pentru pot ca pot sa manânc toate fructele dintr-o mare gradina. Pr.". Important este ca ceea ce predam poata fi înteles. Vom selecta din ele atât cât este necesar pentru moment. Mai presus de toate. ca sa ne arate ca trebuie sa fim cu rânduiala în munca noastra. Religia. sa dovedeasca o dragoste sincera pentru materia în sine si pentru cei carora le-o propune. Nici Dumnezeu. vrei sa ies cu totul nu Catehezele . obiectivitate în evaluare etc. trebuie sa-i facem urmatoarea corectie: modul în care este predata materia X este neinteresant si displacut. retinut si aplicat în viata cu folos. potrivit cu râvna. Bucuresti. 153. în "Izvoarele I). iar formatorul tineretului trebuie sa fie asemenea unui medic. Principiul învatamântului interesant si placut (= al "motivatiei") . CHIRIL al Ierusalimului.. nu si stapânul ei. cap. vol. limbaj adecvat. A. 1943. p. flamând?. numai slujitorul naturii. 155 . 73. n-a facut lumea într-o singura zi.. Atotputernic. multimea informatiilor nu trebuie sa fie descurajatoare.. indiferent de domeniul de activitate. COMENIUS. 1 5 6 Este utila în acestMagna.

copii. mustrarea. trebuie sa evite cu desavârsire cele doua extreme: expunerile sofisticate . între mijloacele care tin de calea constrângerii si cele ale convingerii. de pietate. Din acest punct de vedere. astfel. amenintarea. pe de o parte. iar pe de alta. interioara ( curiozitatea de a sti cât mai multe. Religia devine interesanta si placuta atunci când cunostintele lumineaza si deschid mintea spre cele de sus. o data cu respectarea celor mentionate pâna aici. d. reprezentative si durabile. copiii pot fi motivati prin doua cai: a. sa li se faciliteze o anumita motivatia reprezinta o suma de idealuri. 17. caci pune în miscare ratiunea.în copii sentimente vii si intense de placere. de admiratie fata de Dumnezeu" 157 . Cu alte cuvinte. atât în biserica. iar elevii (credinciosii) si-au însusit. de compatimire. interese si mobiluri care capaciteaza dorinta si efortul de asimilare a cunostintelor Motivatia mai este numita si "motorul învatarii". motivatia interna. care sa se reflecte firesc în Ion NISIPEANU. Româneasca. Pentru ca învatamântul sa fie într-adevar interesant si placut. productii ale unui intelectualism sterp si . dorinta de a fi competitiv etc. tot asa si pentru catehizare. Principiul temeiniciei si durabilitatii vizeaza îndeosebi finalitatea actului catehetic: ceea ce s-a predat. Practic. recompensa . "motivatie". lauda.). exterioara ( competitia. p. gesturi si. încalzind inima spre iubire sincera si mobilizând spontan vointa spre gânduri. vom opta întotdeauna pentru cea din urma. cât si în scoala. cuvinte. pedeapsa etc. b. adica alimentarea unei false si pretinse alunecarea în dulcegarii sentimentaliste trairi duhovnicesti. Religia pentru primara.). 1924. Cultura 157 . De buna seama. . Bucuresti. mai ales. Dupa cum la predica credinciosii trebuie câstigati prin acel "captatio benevolentiae". Învatamântul religiei în scoala Edit. faptele mântuitoare. cultivând. sa se concretizeze în cunostinte temeinice. ca suport trainic al educatiei religioase. vointa si sentimentul elevului si al credinciosului în general. încurajarea.

durabilitatea memorarii învataturilor de baza poate fi favorizata si de exercitii. daca mereu trece de la una la alta. Caci tot El a spus: "Cerul si pamântul vor trece. dar procesul mnemic poate fi usurat prin repetari în grup. Pentru ca nu poate sa învete cineva cu precizie vreo arta sau stiinta. Pe acestea se poate cladi. Sfântul Vasile cel Mare ne da câteva sfaturi foarte utile în acest sens: "Daca mintea noastra se împrastie la lucruri diferite. prin respectarea principiului temeiniciei si durabilitatii ( trainiciei ). Pornind de la aceste postulate. potrivit dictonului clasic "repetitio. comparatii. mater studiorum est". potrivit programei analitice. O data cu repetitiile si recapitularile. prin împrastierea mintii în chestiuni efemere. se va opta pentru cea de-a doua. o data cu transmiterea învataturilor fundamentale. instrumentarea modalitatilor optime de predare-învatare. Este adevarat ca anumite lucruri se învata uneori mecanic (de exemplu. Astfel. întelegem. Sunt cunoscute doua cai: memorare mecanica si logica.deprinderi corespunzatoare idealului vietii moral-crestine. apoi. dupa îndemnul Mântuitorului (Matei 7. 2427). adica pericolul superficialitatii si împrastierii. Având în vedere toate acestea. se vor stimula corespunzator procesele mnemice (de memorare). al risipirii energiei cu învataturi marginale. care se cer împlinite. Altfel spus. Evident. întrucât este întemeiata pe întelegere. Caci "casa stiintei si a întelepciunii" trebuie zidita pe "stânca". Educatia religioasa este durabila daca se sprijina pe izvoarele ei temeinice: Sânta Scriptura si Sfânta Traditie. pe de alta. pe de o parte. tot ce s-a câstigat mai bun si mai frumos în tezaurul pedagogiei moderne si contemporane. esalonari. nici iubirea fata de aproapele. nu pe nisip. examinari etc. totodata al neglijarii efortului de concentrare. Iar "stânca" înseamna cuvintele Lui. rugaciunile). desigur. nu putem sa împlinim desavârsit nici o porunca. 31). si . din punct de vedere practic. nu trebuie neglijat ceea ce este opus acestui principiu. nici însasi iubirea de Dumnezeu. lipsite de substanta. predarea acelor cunostinte care tin de esenta crestinismului. dar cuvintele Mele nu!' (Marcu 13.

XVIII. o strânsa relatie între cuvânt. daca focul care este ceva material intra înauntrul materiei fierului si-l aduce în starea aceasta fara nici o piedica.. fara sa cunoasca cele ce sunt cerute pentru împlinirea scopului.. au utilizat cu prisosinta acest principiu. p. pictura unei biserici etc. Sf. Iata. Bucuresti. astfel. Principiul intuitiei faciliteaza enorm întelegerea adevarurilor de credinta. . care. însa. a lua în considerare. ne referim la acele mijloace auxiliare pe care le utilizam în cadrul orelor sau în afara lor (icoane. PSB. vol. daca ceea ce este negru ajunge stralucitor. iar pentru a fi accesibile trebuie sa apelam mereu la materialul intuitiv. pentru ce te miri daca Duhul Sfânt intra în partile cele mai dinauntru ale sufletului?" 159 . bunaoara cu explica Sfântul Chiril al Ierusalimului patrunderea harului Duhului Sfânt în fiinta omului: "Apa uda pe cel botezat numai pe dinafara. Sfintii Parinti. Daca focul patrunde prin grosimea fierului si-l preface în întregime în foc. dar destul de bun pentru cei mai putin dotati. ci si cele imaginative. "intus" = înauntru ). Principiul intuitiei presupune realizarea unitatii dialectice între senzorial si rational. mic si neînsemnat. Se creeaza. Duhul.. termenul provine din latinescul "intueor" (vb. Etimologic. 158 . si materialul intuitiv: cuvântul comunica. = a privi. material intuitiv . 14. asadar. Cateheza ae XVII-a. daca ceea ce este rece ajunge fierbinte. e.nici nu este cu putinta sa învete una perfect de la altele. 226. harti. între concret si abstract. VASILE CEL MARE. Pentru ce te miri? Sa-ti dau un exemplu material. Asceticel . între particular si general. care tin de comunicarea simtamintelor sufletesti. de asemenea. ca mijloc de comunicare. prin natura lor. prin parabolele pe care le-a rostit. Însusi Mântuitorul a utilizat acest principiu.). sunt suprasensibile. adv. a considera . materialul intuitiv confirma.." 158 . boteaza pe cele mai dinauntru ale sufletului fara sa lase nimic nebotezat. 1 5 9 Catehezele. 1989. Dar nu numai cele care tin de intuitia externa. vazuta. Când spunem.

mai ales prin J. concludent (sa elimine dubiile. .În pedagogia moderna. iata primul pas spre întelepciunea vietii!" 160 . care sa aglomereze inutil lectia respectiva. întrucât el considera acest principiu drept "baza a instructiei". de fapt. în oricare moment al lectiei. principiul intuitiei a dobândit chiar o suprematie fata de celelalte. ci si cele retorice. îndoielile) si substantial (în loc de multe materiale intuitive. de asemenea. de la gr. . a urmari cu atentie ceea ce se preda.. Pentru ca materialul intuitiv sa fie eficient. 160 Apud St.w " = a întreba. Lectia de religie nu presupune un monolog invariabil al catehetului. Pestalozzi. BÂRSANESCU & colectiv. considerat nu numai unul dintre cei mai mari pedagogi moderni. pe de o parte. chiar daca un anumit procent al orei. "erotematica". apta doar sa primeasca pasivi niste cunostinte. Aplicarea acestui principiu se face prin metoda "socratica". sunt preferabile mai putine. dar numit expres si "parinte al intuitiei". sau întrebatoare. trebuie sa îndeplineasca trei conditii. Sa fie: tipic (sa evidentieze notele esentiale ale obiectului sau fenomenului respectiv). în general. dar reprezentative. va fi consacrat expunerii. Dialogul poate avea loc. numita si "maieutica" = a "mositului" ideilor. desigur. p. "ejrotavo. atunci când se face fixarea cunostintelor (momentul logico-psihologic al "recapitularii "). substantiale ). f. dau omului forta de a rezista prejudecatilor. care sugereaza. iar pe de alta parte a pune gândirea în actiune în asa fel încât o parte dintre noile învataturi sa fie intuite si chiar exprimate în dialogul din cadrul orei. observatiile. Principiul participarii constiente si active ne atrage atentia asupra faptului ca elevii (ascultatorii) nu constituie o masa inerta. A vedea si auzi bine. Istoria Pedagogiei. numita. directe. 125. Pentru activizarea clasei de mare utilitate sunt nu doar întrebarile obisnuite. ci sunt parteneri de dialog. Iata ce spune el: "Numai intuitiile. dar cel mai potrivit loc este dupa tratare. ci dialog. raspunsul.. A participa "constient si activ" înseamna.

. a merge pe firul unui gând. p. 194. de cautare a solutiilor unor situatii problema pe care profesorul le provoaca. de încordare placuta. a medita.162 .. care este ceva natural pentru copii. îndeosebi: 1. în asa fel încât cunostintele teoretice sa se regaseasca în viata personala de zi cu zi. Asadar. al unei idei etc. 2. 86. nu trebuia oare sa cunosti pe profetul care a spus aceasta?" 161 .. Propriuzis. Principiul legarii teoriei de practica . cit. 8. a rationa. catehumenii sunt invitati indirect ca ei sa cerceteze singuri locurile scripturistice respective. Nimic nu trebuie învatat doar pentru cultivarea mintii si înnobilarea inimii. cum a procedat Sfântul Chiril al Ierusalimului într-una din celebrele sale cateheze: "De vreme ce ai auzit ca Evanghelia a vorbit despre Iuda. Bine a spus Seneca (2 î. ci pentru a utiliza în practica cunostintele teoretice. nu se cade oare sa vezi daca si acest fapt a fost consemnat în scris? Ai auzit ca a fost vândut cu treizeci de arginti. Desfasurarea unei activitati care reclama cunostintele teoretice. În cadrul acestui principiu urmarim doua aspecte. g. bunaoara. nu se cade oare sa primesti marturia acestui fapt? Ai auzit ca I s-a împuns coasta cu sulita. nu trebuie sa vezi oare daca si acest lucru este scris? Ai auzit ca a fost rastignit în gradina. pe lânga faptul ca este sugerat foarte limpede raspunsul afirmativ. activizarea elevilor la ora de religie presupune mentinerea lor într-o stare de trezie intelectuala. Potrivit principiului participarii active.Iata. ci si pentru a pune vointa în miscare. pentru a obtine note bune. Op. C. 1 6 3 Epistula .Hr. profesorul trebuie sa valorifice întotdeauna înclinatia catre activitate. Rezolvarea unor probleme pe baza cunostintelor teoretice.65 d. sed vitae!" 163 . . A fi activ la religie înseamna a gândi.Hr. . Catehezele.) atunci când a afirmat ca "non scholae discimus. Cateheza a XIII-a. CUCOS. Adica nu doar pentru moment. e 161 162 .

33. Numim acest principiu si "teocentric" pentru a nu se crea impresia gresita ca celelalte doua persoane al Prea Sfintei Treimi. ar fi ignorate.Mântuitor. Cateheza. Chiril al Ierusalimului acest adevar: "Nu era om de rând Cel care a pentru noi. Fiul . Daca hristocentric presupune fidelitate fata de Hristos si Evanghelia Sa. De aceea ne avertizeaza atât de ferm Sfântul Apostol Pavel: "Nu ne propovaduim pe noi însine.Trupul 164 Foarte plastic exprima Sf. Duhul Sfânt . se savârseste prin Fiul si se desavârseste prin Duhul Sfânt. Acest principiu cere catehetului sa nu prezinte la ora de religie alta învatatura decât a Bisericii drept-maritoare.". în strânsa legatura cu predica. prin energiile dumnezeiesti. ci pe Hristos!" (II Cor. gesturi liturgice etc. dar. Caci Hristos... aplicarea acestui principiu se regaseste cel mai evident în cultul divin : ceea ce se învata teoretic se exprima prin rugaciuni. Principiul eclesiocentric . h. întrupânduSe. fidela întru-totul Revelatiei. Cateheza. Biserica . desigur. De fapt. trebuie sa aiba permanent un accentuat caracter trinitar. ne întareste continuu pentru receptarea Revelatiei. are în vedere aceeasi tema centrala a propovaduirii: Hristos-Dumnezeu si Evanghelia Sa. fiecare persoana dumnezeiasca participa la toate lucrarile celorlalte doua.Sfintitor) . murit Dumnezeu Cateheza a XIII-a. întrupat. ci dumnezeiesc 164 . ci . Nu era înger numai. Tatal si Duhul Sfânt. în ceea ce priveste lucrarile specifice ale persoanelor treimice ( Tatal este Creator. 5). potrivit perihorezei si aproprierii. 4. iar Duhul Sfânt. a împlinit pe pamânt voia Tatalui. Nu era un simplu om.În biserica. i. Nu era oaie necuvântatoare. Învatamântul crestin nu este unul omenesc. Principiul hristocentric (teocentric) . cântari. opera de mântuire pleaca de la Tatal. Teologia Dogmatica face anumite deosebiri. principiul principiul eclesiocentric obliga la fidelitate fata de pastratoarea Evangheliei. asa cum se mentioneaza tot în Teologia Dogmatica.

Caci Dumnezeu Tatal. 165 166 .). "toate le-a pus sub picioarele Lui ( Hristos. dupa cum foarte precis s-a exprimat Sfântul Ciprian. 24 (subl. Cateheza a XVIII. Caci.... n."165 . plinirea Celui ce plineste toate întru toti. dupa cum spune Domnul în Levitic: "Aduna (ejkklhsivason ) toata adunarea la usa cortului marturiei (Levitic 8. Pentru aprofundarea acestui detaliu apelam iarasi la Sfântul Chiril al Ierusalimului: "Biserica poarta în chip foarte potrivit numele de Biserica ( ejkklhsiva ). chiar Catehezele. în cadrul principiului eclesiocentric este transmiterea doctrinei Bisericii în limbajul Bisericii . pentru ca cheama si strânge la un loc pe toti oamenii. 10). Un ultim aspect.Sau. extra eclesiam nulla salus 166 . doar strângerea oamenilor într-un spatiu fizic determinat. "Adunarea" nu presupune.n.. 21. La dat pe El cap Bisericii. A folosi un alt limbaj înseamna a prezenta doctrina si morala Bisericii într-o imagine deformata. n. Catehizarea se face în Biserica. Iar în Deuteronom spune Dumnezeu lui Moisi: "Aduna ( poporul sa auda cuvintele Mele ejkklhsivason ) la Mine ca sa învete sa se teama de Mine " (Deuteronom 4. pierderea mântuirii. . care este a Bisericii celei una." (Efeseni 1. ci si in sensul de comunitate .) si. respectarea principiului eclesiocentric ne va feri de ruperea din aceasta comuniune. Trebuie ) este întrebuintat acum pentru prima notat ca termenul "aduna" ( ejkklisivason data în Scripturi cu prilejul instalarii lui Aaron ca arhiereu de catre Domnul. De aceea. mai presus de toate.. ci si comuniune în dobândirea aceleiasi învataturi mântuitoare. foarte important. asadar. . catehizare autentica înseamna propovaduirea credintei autentice. care aduna la un loc pe cei botezati. rupere care ar însemna. Cine propovaduieste învataturi straine Bisericii. dupa marturia inspirata a Sfântului Apostol Pavel. 22-23). este el însusi un înstrainat si va "înstraina" si pe cei ce-l asculta.. Epistolae 73. transformându-i în oi ratacite de turma cea cuvântatoare a lui Hristos. În consecinta. Care este trupul Lui. 3). de fapt. nu doar în sensul de Lacas. strâmba.

însa. Ele sunt inter-dependente si se conditioneaza reciproc. Eruditul arhimandrit Iuliu Scriban a pulblicat în 1938 un studiu-testament pentru toti slujitorii români ai Altarelor. edit. Preotul. În fine. Ibide . Sibiu. “Revistei Teologice”. Trebuie avut. o data cu observarea principiilor laice. dimpotriva. A "catehiza" la întâmplare. pe întreg traseul curricular al disciplinei. pentru continutul lor specific.contrara continutului. hristocentric (=teocentric) si ”168 . p. dar aparator deplin si adevarat al acestei duioase mosteniri a trecutului. valabil si acum (inclusiv pentru slujitorii catedrei) Datoria preotului catre limba bisericeasca 167 . având a apara neamul de multe furisari straine în sânul lui. Religia solicita. si utilizarea celor care tin de spatiul eclesial.. Cu deosebire. în vedere faptul ca principiile nu se constituie în norme didactice eficiente daca sunt aplicate separat. Cunoasterea si aplicarea corecta a principiilor didactice reprezinta atât un act de receptivitate fata de experienta pedagogilor-cateheti înaintasi. preotul va fi un luptator fara sabie si pusca. principii numite îndeobste "speciale". facilitând optimizarea învatamântului numai daca sunt corelate. cât si o dovada de profesionalism. denota lipsa de constiinciozitate.. trebuie sa-si dea seama de unele ca acestea si sa priveasca drept sarcina a lui si pe cea privitoare la “limba vechilor cazanii”. care este limba noastra de la Traian pâna azi * Concluzii . amatorism si plafonare profesionala. Pe el îl putem face sa înteleaga mai bine darul frumos pe care Biserica îl are în limba cu care ea a lucrat pâna acum în sânul neamului. ne beneficiind de urcusul pe verticala comuniunii cu Dumnezeu. în care spune la un moment dat: “Preotul este om cu carte. De aceea este o întrebare foarte sanatoasa si la locul ei a sta de vorba azi despre limba Bisericii. 31 1 6 8 p. Fara ele. m 167 . 29. predarea Religiei risca sa se plaseze doar pe dimensiunea orizontala a existentei. nu trebuie uitat ca principiile didactice nu tintesc doar informarea învataceilor. Facând asa. 14. eclesiocentric .

la rândul lor.luminarea mintii lor. atât pentru cateheti. ci formarea caracterului moral crestin 169 . slujitori devotati ai Domnului si educatori pentru caracterele semenilor. religios moral Sibiu. soteriologic. În acest fel. 169 A se vedea CALUGAR. Pr. cât si pentru ucenici. 1955. catehizarea va parcurge drumul ei firesc. Dumitru Caracterul crestin. în asa fel încât ei sa devina. .

persoana . FACTORII ESENTIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE Preliminarii. Animalele. care a creat conditii egale de viata si educatie atât pentru fiul sau Donald. numai omul a fost înzestrat cu suflet harazit vesniciei. 1994. Nu s-a reusit decât într-o masura foarte mica obtinerea caracteristicilor fiintei umane: Amala nu a supravietuit. Din darul si voia lui Dumnezeu omul este singura fiinta educabila din întreaga creatie. p.care au vietuit într-o padure tropicala în stare animalica. gândirea logica. efortul logopedic concretizându-se abia în articularea a 40 de cuvinte 170 . a constatat ca fiul sau a progresat 170 I. Bucuresti. BONTAS. de asemenea.VII. sentiment si vointa. 34.Amala si Kamala . Iar diferenta dintre educatie si dresaj este incomensurabila: în timp ce omul educat devine cu timpul un creator original. chiar cele cu un grad sporit de inteligenta si instincte ( delfinii. Pedagogul Ioan Bontas relateaza cazul intens mediatizat al celor doua fetite . însa. functiuni care pot fi educate ca atare. e . Cu privire la distanta notabila dintre educatia omului si dresajul animalelor este elocventa. Iar educatia este posibila numai acolo unde se pot dezvolta relatii personale reciproce. Editura "All".) nu se educa (nu se pot educa!) ci se dreseaza. Dupa o anumita perioada. dupa 7 ani de "recuperare" nu a putut sa stapâneasca mersul biped. faptul ca omul se modeleaza ca fiinta umana doar în conditiile unui mediu corespunzator socializarii si educatiei. câinii etc . afectivitatea superioara si vointa autonoma. cât si pentru un pui de cimpanzeu. iar apoi au fost internate într-un orfelinat. Goa. purtând Treime de Persoane . De ce? Prin voia Creatorului. iar Kamala. cu ratiune. încercându-se recuperarea lor. realizându-se limbajul articulat. animalul supus dresajului nu poate depasi niciodata stadiul de imitator. experienta psihologului american Kellog. Numai omul este pecetea chipului lui Dumnezeu. din capul locului. Trebuie precizat. Pedagogi .

duxi. p. în timp ce puiul de cimpanzeu a devenit doar o maimuta semidresata. de valoare fundamentala. a scoate (din). m 171 172 latin . La rândul sau. simplu-biologica. "educo" (compus la rândul sau din prep. se impun câteva precizari legate în special de cuvintele "factor" si "educatie". factum" = a face. care înseamna "educatie. a crea etc. trebuie sa raspundem cu recunostinta si râvna chemarii facute de Dumnezeu spre desavârsire. ne dam seama. ci a crea ceva durabil. a face sa iasa. Terminologie . prin cele mai adecvate cai. între altele. având corespondent în verbul "educo. oris" (subst. "factor. GUTU. înseamna "facator. ere. 1983. dupa cum excelent se condus pe cararile stiintei si ale bunelor purtari G. Astfel. este educatia religios-morala . I. român 173 m Ibide . m. 458. de acest privilegiu unic al actului creatiei acordat omului. si . având aceeasi radacina cu verbul "facio-ere. Dictionar Ibide . Ambii termeni sunt latini si au intrat în vocabularul românesc în forma foarte apropiata. întelegând prin omul este scos din starea vegetativa. feci. Chiar si numai din acestea. Editura Stiintifica si Enciclopedica".. a da la iveala. 173 Pentru ambele cuvinte de care ne ocupam. a savârsi. autor. "duco").). 381-382. înseamna. "e" si vb. Sau. purtare de grija". Constienti. crestere. ca orice fiinta umana. fabricant" 171 . Una dintre ele. 172 Iar termenul "educatie" provine din substantivul feminin "educatio. ca "factor" nu înseamna simpla miscare de a face o actiune oarecare. Abordarea eficienta a oricarui subiect presupune dintru început o întelegere clara a termenilor de baza utilizati. fara greutate. p. a înalta etc.normal. fara a intra în detalii etimologice complicate si obositoare. 456-457. . Bucuresti. onis". p. asadar. aceasta ca prin educatie a scoate din . În cazul temei noastre. dar noi le-am reprodus doar pe cele principale. ductum" = a creste. creator. dictionarul da mult mai multe sensuri. col.

b. FACTORII GENERALI ai educatiei si rolul lor în dezvoltarea personalitatii 175 . c agitatie. cu tipurile sale ). I. Pentru acest paragraf Pedagogiaprof. perpetuare a speciei etc. vaz. 2. EREDITATEA reprezinta ansamblul predispozitiilor de natura anatomopsiho-fiziologica.zeflemisire. pedagogia a stabilit trei factori generali ai dezvoltarii personalitatii: a. gust. n sine). Ereditatea (ca factor intern). folosind cu precadere metoda inductiva ( de la simplu la complex ). datorita implicatiilor speciale pe care le incumba. Potente care privesc instinctele (lat. s-au stabilit trei grupe de predispozitii ( potente ) ereditare: 1. "instinctus" = conduita înnascuta. p. 42. mobilitate scazuta. a. imperturbabilitate) sangui (echilibru. 3. Potrivit criteriilor stiintifice de analiza a factorilor ereditari. ultimii fiind inclusi. Acestor trei factori le corespund tot atâtea teorii adiacente: determinari . dar solicitând o analiza separata. coleri (impulsivitate. lipsa de flegmati (inertie. de psihologie si sociologie. discernamânt. Farcas Domnica. socotim util sa clasificam factorii educatiei în "generali" si "speciali". Pentru o expunere sistematica a problemelor de care ne ocupam. Didactica si Pedagogica. Educatia (ca factor mixt. înnascute sau transmise prin informatiile genetice. c. instinct) . p. stapânire de . 1 7 6 utilizam t Melancoli (sensibilitate excesiva. Bucuresti. perfidie. Mediul (ca factor extern). aparare.exprima un tratat modern de Pedagogie.). Potente ale analizatorilor (auz. BONTAS. miros. „a scoate individul din starea de natura si a-l introduce în starea de cultura” 174 A. inhibitie cexcesiva. între primii. echilibru). îndrazneala. de genetica etc. inhibitie). Pedagogie generala. pipait). de fapt. prin intermediul parintilor.nu doar cele de ordin biologic (hrana. 35-46. de la generatiile anterioare la generatiile tinere.). Edit. 1996. ci .. ci si cele care tin de latura spirituala (înclinatii 174 175 Ion Nicola. Potente ale sistemului nervos central 176 teorii ereditariste. teorii ambientaliste si teorii ale dublei (în special temperamentele. Pe baza cercetarilor pluridisciplinare ( de filozofia educatiei. c dinamism. intern si extern). .

. Nimic nou. dar.. prin Spovedanie si Euharistie. munceste si creeaza. 31). reprezinta ansamblul conditiilor ambientale în care omul traieste. vegetatie. 1993 (cu o prefata semnata de parintele genealogic în care. iar celui rau. mai ales de ordin psihic. Botez. un GALERIU). "medium" = ambianta. consecinte ale pacatelor. fauna.". în acest subiect. când voi încheia cu casa lui Israel legamânt nou. aceluia i se vor strepezi dintii. Celui drept i se va socoti dreptatea sa... oiJko casa. apei. 29). Este interesant. rautatea sa!" (18. vorbire. KENNETH Vindecarea arborelui . Editura "Harisma". o stiinta.). "Noutatea" este utila. b. pentru cei înca sceptici. este amendata de însusi proorocul care o rostise.. 20). puritatea aerului. ( 30. cine va mânca agurida. sunt eliminate si eventualele consecinte ale pacatelor parintilor.etice înnascute. zice Domnul. Sa observam exprimarea la timpul viitor: "fiecare va. timp care se refera la vremea împaratiei harului. de altfel): Ci fiecare va muri pentru faradelegea sa. McAll. 177 Sentinta vetero-testamentara. 177 . subsolului. daca este integrat în Biserica cea una prin Sfintele Taine. locuinta. cu referire la nepoluare. v. Bucuresti. "fiul nu va. pentru a suferintele. relief.. ale urmasilor din familia respectiva. totusi. se dezvolta.. propriu-zis la Biserica crestina. conditii înconjuratoare.. bunicilor etc. de exemplu. etc. gr. MEDIUL (lat. mesajul cartii dr. blesteme. Mediul are mai multe componente: mediul natural (conditii de clima." etc. ambientale). Cu privire la mostenirea ereditara. Iar proorocul Iezechiel rosteste: "Fiul nu va purta nedreptatea tatalui si tatal nu va purta nedreptatea fiului.. lovg "= cuvânt. potrivit dogmaticii ortodoxe. 31. care tind spre desavârsirea si împlinirea persoanei umane). "= 7 8 Gr. traditia noastra ortodoxa. anglican medic recomanda Sfânta Liturghie pentru vindecarea si stingerea unor pacate ale înaintasilor. recunoaste binefacerile si remediile Sfintei Liturghii. om al unei stiinte. Iata vin zile. de se curma altfel. anume ca un pentru dec un medic. în boli în i laice care tratamentul alopat se dovedeste 1neputincios. nimeni nu trebuie sa se teama de anumite încarcaturi negative (ca de ex. solului. iata. natural. mediul ecologic 178 (legat strâns de m.). chiar în versetele urmatoare (versete mesianice . Nu numai pacatul stramosesc este sters prin Taina Sf. "Parintii au mâncat agurida si copiilor li s-au strepezit dintii" (Ieremia.

FACTORI SPECIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE.. EDUCATIA . Caracterul crestin religios-moral (Teza Sibiu. o noua observatie: în categoria persoanelor care fac educatie crestina se uita adesea numele lui Dumnezeu. diriginti etc. Se impune. prof. religiosi etc. c. Biserica si Scoala . însa. Pentru prima categorie.). este un fenomen socio-uman care asigura transmiterea informatiilor si deprinderilor de la o generatie la alta. clericii si profesorii (ultimele doua categorii incluzând toate nivelurile cunoscute: ierarhi. Facem observatia. general vorbind. izvorul si creatorul a toate. pedagogi.. Treime de Persoane . ca dimensiune speciala a educatiei. asadar cineva care faceconcret ceva. B. 1. a faunei etc. 1955. manualele si cursurile de Catehetica) se evidentiaza trei mari factori ai educatiei religioase: Familia . profesori de nivel mediu si superior. ca numim "factori" atât institutiile în cadrul carora se desfasoara lucrarea. culturali. istorici. dr. încercând propriu-zis sa raspundem la întrebarea: cine face acest gen de educatie ? Am vazut mai sus ca "factor" înseamna "facator. CALUGAR. inclusiv al Vezi lucrarea Pr. de doctorat). pentru "clerici". mediul psiho-social (ansamblul factorilor sociali. Educatia religioasa . cât si persoanele care lucreaza efectiv. Iar în categoria persoanelor care fac educatia. preoti si diaconi. reprezinta totalitatea mijloacelor divino-umane utilizate în scopul formarii caracterului moral-crestin 179 .. însa. sunt nominalizati. creator" etc. ca institutii de baza ale societatii. în scopul formarii personalitatii si crearii unor conditii normale de convietuire. parintii. Intentii . 179 . D.sanatatea florei. În acest capitol vom analiza factori concreti ai educatiei religioase. învatatori. în mai toate tratatele de Pedagogie crestina (ca de ex. pentru "profesori"). în general.

Bucuresti. 1969. cu atentie prioritara asupra sinergismului specific fiecarui nivel de care ne ocupam. indiferent pe ce treapta s-ar afla (copil. Câteva repere. De asemenea. pedagogul ceh Ioan Comenius (1592-1670. pentru ca el nu este doar un beneficiar pasiv. Astfel. BÂRSANESCU si & colectiv Istoria .educatiei. comparativ cu cele crestine de mai târziu. p. Bunaoara. majoritatea dintre ei oameni profund credinciosi. adult. trebuie sa creionam mai întâi câteva observatii legate de ceea ce se urmareste efectiv prin educatia religioasa. De aici apar si exprimarile diferite cu privire la finalitatile actului educativ. . prin celebra sa lucrare "Didactica Magna") vede în educatie un factor preocupat de perspectiva vietii vesnice. Homer pune în gura eroului legendar Hector aceste cuvinte: "Sa fiu totdeauna primul între ai mei înaintea tuturor sa ma disting. scopul educatiei. a frumusetii fizice si bunatatii sufletesti. vom observa ca marii pedagogi din perioada moderna. de altfel. De aceea. Pentru a face descrieri obiective ale factorilor educationali. adica obtinerea. în paralel. a avut în vedere desavârsirea persoanei. elev. apud St. Pentru filozoful si pedagogul german Immanuel Kant (1714-1804) scopul educatiei este formarea 180 180 . asadar. îsi întemeiaza nu doar principiile. nu trebuie uitat nici catehumenul . pe criterii exclusiv moral-crestine.). ci factor sinergic al educatiei. pentru antichitatea greaca esenta educatiei consta din realizarea "kalokagathiei" ( kalov " si ajgaqov "). .". Idealul educatiei religioase . la baza avându-se idea de perfectiune Instructia fizica se facea. deziderate care nu sunt ignorate. ci si metodele si mijloacele educatiei. sa fiu mester la vorbe si vrednic la fapte. deodata cu propunerile care se impun. chiar daca aceasta din urma era limitata la principii destul de sarace. principial.. nici de pedagogia moderna.. Pedagogiei 20. promotor al principiilor didactice. Cu toate ca de-a lungul timpului. atât notiunea de "persoana" cât si cea de "desavârsire" au fost întelese diferit. 2. în general... în armonie cu cea etica (morala). spre a sti care este obiectul sau tinta eforturilor catehetice. consideram oportun sa analizam factorii institutionali în paralel cu persoanele angajate efectiv în demersul catehetic. student etc. Facând un arc peste timp. Editura Didactica si Pedagogica.

48). idealul educatiei se concretizeaza în omul profund credincios. al 181 . doua nume stralucite ce fac parte din elita interbelica): G. Pedagogia româneasca nu este lipsita. la rândul ei. Trebuie sa retinem. care-si dovedeste credinta prin iubire. aceasta chemare: "Fiti. ci a înfatisat în Persoana Sa Modelul Ideal. între altele. un alt mare pedagog german. întrebând retoric: "Poti sa fii om deplin fara sa fii crestin?" Toti pedagogii mai-sus evocati (si ca ei ar mai putea fi citati multi altii) s-au exprimat în favoarea unui ideal educational crestin. Aceiasi pedagogi au cunoscut cu siguranta si concluzia Sfântului Apostol Pavel. Cu alte cuvinte. de reprezentanti remarcabili. ca El nu a vorbit doar despre un ideal teoretic al educatiei. calauziti de preceptele evanghelice. Pestalozzi (1749-1832). G. Socotim suficiente si numai doua exemple în acest sens (este adevarat. esential.1953) si Simion Mehedinti (1869 . deosebit de atasat Sfintelor Evanghelii. vad formarea caracterului moral crestin drept finalitate ideala a educatiei. precum Tatal vostru Cel ceresc desavârsit este!" (Matei V.caracterului moral. pentru ca au avut în constiinta lor Modelul Suprem. considera ca omul ideal este crestinul deplin. cel mai mare pedagog elvetian (si unul dintre cei mai mari ai lumii). plinatatea pedagogiei divino- umane. J. propune la vremea sa concentrarea tuturor materiilor de învatamânt pe baze morale. voi desavârsiti. drept valori pedagogice ideale. nominalizeaza credinta si iubirea . 1937 (în special cap. considera ca educatia religioasa 181 . dar. caruia Pedagogia moderna îi datoreaza formularea "treptelor formale" ("stramoasele" momentelor logico-psihologice ale proiectelor didactice de astazi). Herbart (1776-1841). religioasa lea: integrale ajungerea la unitatea credintei scoala . care. Bucuresti. etichetat "fideist" (= credincios ) de catre comunistii care l-au scos de la educatia integrala trebuie sa includa obligatoriu catedra în anul 1948. Al doilea. Care a rostit. Antonescu (1882 . Fr. Iisus Hristos. Primul. potrivit careia tinta pedagogiei crestine este Vezi Educatia morala si religioasa în lucrarea IIIEducatia româneasca în cadrul educatiei ).1962).

religios moral-crestin 182 la masura caracterul . a vrut sa spuna. plinatatii lui Hristos (Efeseni. la starea barbatului desavârsit. Petre TUTEA a spus într-un interviu televizat ca informatiile privind legea atractiei universale. 3. ceea ce sugereaza urmatoarea definitie care se poate da ceea . 4. cu toate zicând: Dumnezeu. au fost transmise si preluate oarecum denaturat. neîntrecut în definitii si formulari surprinzatoare. plecam si noi de la premisa: " Educatia este Dumnezeu !" Si nu este doar începutul si sfârsitul ei. "N ewton. DUMNEZEU . dar a întemeiat si familia si Biserica. mai întâi în familie si în Biserica. desigur. ci Gravitatia Dumneze !" Cu alte cuvinte. institutiile de baza. un anumit procent de adevar. Iar cel mai elocvent Termenul grecesc carakthvr ". ca raspuns la întrebarea "ce se urmareste prin educatia religioasa?". a inclusiv gravitatiei. ce daltuire. desigur.Factor si Izvor vesnic al educatiei. pâna în ziua de astazi. au esuat lamentabil. este u legile. ci rezultatul sinergiei divino-umane. Iar o data cu ele s-a înfiripat si scoala. Factori concreti ai educatiei religioase a. 182 . De aceea. Altfel spus. ca El este Creatorul cerului si pamântului. zicea Tutea. Toti educatorii trebuie sa aiba constiinta ca educatia nu este un act sau efort exclusiv uman. 13). gravitatiei. Povestea cu marul care cade si inteligenta fizicianului ved ceea care ce altii nu vazusera. autonomia. dar dezvoltându-se neîntrerupt în strânsa legatura cu acestea. era un om smerit si credincios. scoala ). educatiei: educatorul daltuieste în sufletul .si a cunoasterii Fiului lui Dumnezeu. 1copiilor 8 3 În stilul sau cu totul original. un act teandric . biserica. cu timpul câstigându-si. formularea propusa de parintele Dumitru Calugar.. anuntate mai înainte ( Înainte de a vorbi despre familia. Întrebat admirativ cum a descoperit el mecanismele el a pus totul pe seama lui Dumnezeu. Nu eu. se impune precizarea ca "Alfa si Omega" actului pedagogic este Dumnezeu. în legatura cu afirmatia lui Newton "gravitatia este Dumnezeu!" 183 . din care deriva românescul "caracter" adâncitura " înseamna sculptura.. Cei care au încercat sa faca "educatie" fara Dumnezeu. Parafrazând spusele lui Petre Tutea (1901-1991). care se leaga de numele fizicianului englez Isaac NEWTON (1642-1727). are. ni se pare ca sintetizeaza în mod fericit ceea ce pedagogii mai vechi si mai noi au exprimat în acest subiect. dar e tesuta sie cu mult folclor. ci Factor siCreator permanent. Care a creat cerul si pamântul.

. Acest dar dumnezeiesc a devenit operant. Astfel de mentalitati si-au facut loc. Dumnezeu a fost alungat din scoala pentru aproape o jumatate de veac. Fara El. avortul si homosexualitatea. piatra cu piatra. cele scrise de Marele ( dar smeritul ) Apostol . a fost sistemul educational ateocomunist din România.. refractare la orice demers moralcrestin. Numai asa se poate explica incredibila sustinere a unor legi necrestine într-o tara crestina (ca. din pacate. iar mai nou dezbaterile cu privire la prostitutie). potrivit carora un parinte sau un tutore legal. totodata vulnerabilitatea acelor articole de lege cu privire la învatamântul religios din scoala. ci Dumnezeu. primi si ultimi.exemplu pentru noi. Iata de ce. de a fi împreuna-lucratori cu El. Cât de actuale sunt. în biserica si în scoala. cladindu-se apoi. cu deplinatate. iar rezultatele se resimt dureros si astazi si se observa în mentalitatile ante-decembriste. înguste. petrecut chiar sub ochii nostri. poate cere în scris neobligativitatea frecventarii orei de religie pentru copilul sau. revenim: actul educational complet si eficient este teandric. chiar în cercurile puterii politice si în structurile decizionale din ministere. dupa cuvântul psalmistului: "De n-ar zidi Domnul casa (sufletului. pentru ca în final opera pedagogiei divino-umane sa fie încununata cu aura întelepciunii si cu venerabilitatea batrânetii." (Psalm 126. în general. Ei bine. n. ci si în educarea copiilor nostri. 1). virtutile adolescentei si ale maturitatii.. "zidirea pedagogica" este zadarnica. de asemenea. n. nedus la biserica. De aceea.) . ce este Apollo? dar Pavel. ai demersului educational.Pedagog Pavel: "Când unul zice: Eu sunt al lui Pavel! Iar altul: Eu sunt al lui Apollo!. si dupa . Dumnezeu ne-a acordat acest privilegiu extraordinar. în familie. toti pedagogii întelepti vor marturisi smeriti ca nu ei sunt factori decisivi. în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc. inspectorate. scoli etc.. prin întruparea lui Iisus Hristos. Piatra Unghiulara de la care începe zidirea caracterului crestin al pruncului. opace. de exemplu. nu doar în actul mântuirii noastre. ce este? : Slujitori prin care voi ati crezut.

notam aici câteva repere bioetc Narly s-a nascut la Tecuci. lui Narly se Opera pedagogica a profesorului I. iubirea de neam. la Göttingen. ca G.. amintim: pedagogic. Educatie si 1927. Misiunea educatiei. intituleaza Gavanescu Narly pleaca la studii în Germania. Misiunea 1943. profesor la Facultatea fi Filozofie a României). Tolstoi 1929. alcatuita de Viorel educatorului. fiind înmormântat în cimitirul Belu. asistent la Facultatea de litere din Iasi. (I Cor. R. 1996. din motive politice. nici cel ce uda. b. Simion ai Mehedinti. 1996. dar fiecare-si va Ca noi împreuna-lucratori cu Dumnezeu suntem!" primi plata dupa osteneala sa. Cât de frumos se exprima în acest sens unul dintre cei mai mari pedagogi pe care ia avut România. Poate fi considerata. Ea a fost numita adesea "mica biserica". 4-9). Iubirea de pamânt si dragostea de cultivarea lui. Editia a II-a. unde va preda pâna în anul 1947. numit. Asa ca nici cel ce sadeste e ceva. nu doar în "cei 7 ani de acasa". Gavanescu. ci si ulterior. Cea mai veche si. apropia de I. Constantin Narly (1896-1956): "La poporul nostru de agricultori. Asa se explica faptul ca una dintre va cartile C. A. se datoreaza familiei noastre patriarhale. între ei legându-se o strânsa prietenie.). e general . Antonescu. Pedagogi C. pentru caracterul ei comunitar si atmosfera de sfintenie pe care trebuie so cultive. ( neamului nostru. (Bucuresti. totodata. toate virtutile trecute ale neamului. Ei îi datoram. G. face liceul la Focsani si Facultatea de Litere si Filozofie la Iasi. de la 1 oct. Pedagogie . în fine. FAMILIA CRESTINA. Cel Ce face sa creasca. a NICOLESCU). Caci eu am sadit. p. de Universitatii si. Dintre lucrarile sale mai importante Problema idealului 1925. Aici se bibliografice: C.. dar Dumnezeu a facut sa creasca. Cel ce sadeste si cel ce uda sunt una. a Narly. veneratia lui Dumnezeu. În 1923 C. ca si proverbiala omenie si ospitalitate a românului. Pentru ca este un pedagog mai putin cunoscut dar nu mai putin valoros decât alti mari pedagogi Generala 485. unde în anul urmator va obtine titlul de doctor filozofie cu Die soziale Schichtung Rumäniens (Stratificarea sociala a Întors în tara va în teza pe rând. când. Bucuresti." 184 184 . de asemenea. (vezi Prefat laeducator. . 1941.". Trece în vesnicie în anul 1956. 1940. pentru ca aici copiii primesc lectii esentiale de viata. ci Dumnezeu. Apollo a udat. ea a fost chiar unica scoala de specialitate profesionala a majoritatii populatiei. în afara de ceea ce datoram Bisericii. sau "biserica de acasa". cea mai puternica institutie umana este familia. ideal. profesor de Pedagogie si Istoria Pedagogiei din Cernauti Facultatea de litere si filozofie. românesti Bucuresti. ca o "mica scoala".cum i-a dat fiecaruia Dumnezeu. postul sau va la fi “comprimat”. 3. la Bucuresti. 1929). Editura "Didactica si Pedagogica. cununa a creatiei si expresie a iubirii si comuniunii proniatoare a lui Dumnezeu.

dezvoltarea si consolidarea familiei. între care cel mai apropiat prelegerii noastre este urmatorul: "Parintii sunt datori sa îngrijeasca de copil. fratii mai mari. p. factorul cel mai important si decisiv." 185 .. m 101. În România. spunem mai departe ca familia reprezinta. Iata. el sprijina. ci al fiecarui membru în parte. I.. întrucât în toate tarile civilizate familia este ocrotita prin lege. Aceasta "scoala" de familie are. de constiinta si constiinciozitatea celor abilitati sa aplice legile etc. asadar. însa. Familiei Titlul III. cuvântul familie implica. cu sensul de a-i învata pe altii. articole referitoare la educatia copiilor. bunaoara. îngrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica. Cap. este atât factor cât si subiect al educatiei: copiii învata de la parinti.. art. cel putin trei întelesuri: de a sensul de a-i slujisi de a învata de la altii. Împlinirea acestor obligatii depinde..Familia este recunoscuta unanim ca institutie de baza a societatii nu doar din perspectiva religioasa. Sectiunea I. Chiar si din punct de vedere etimologic. bunici. apartinatoare unei familii. învatatura si pregatirea profesionala a acestuia." 186 . de o serie de factori responsabili. cu asculta . dar si invers. Ei sunt obligati sa creasca copilul. nu numai al copiilor. daca sunt. potrivit cu însusirile lui. familia se bucura de o atentie deosebita din partea statului. Pentru ca fiecare persoana. 185 186 . al educatiei crestine. Ibide . prin masuri economice si sociale. De asemenea. spre a-l face folositor colectivitatii. Editura "Lumina Lex". de educarea. între altele. de conditiile sociale-economice. Revenind asupra subiectului nostru. ceilalti membrii ai familiei. în acelasi timp. dupa Dumnezeu. de asemenea. Statul apara interesele mamei si copilului si manifesta deosebita grija pentru cresterea si educarea tinerei generatii. 3. aceste notiuniCodul . Bucuresti. ca cel putin din punct de vedere legislativ si declarativ. Codul prevede. în conformitate cu telurile statului. astfel. învata unii de la altii. de altfel. ci si din punct de vedere civil. Codul Familiei prevede. la art. 1: "În România statul ocroteste casatoria si familia. 1995.

lect. Vasile RADUCA. într-adevar. factor esential al educatiei esentiale . Educatia copiilor este optima atunci când iubirea dintre membrii familiei imita iubirea dumnezeiasca dintre persoanele Sfintei Treimi.187 . am spune. . ca daca în 187 188 G.. cu recomandarea de a fi aprofundate. "familia-ae (lat. dactil. cu atât mai mult în cele de care depinde educatia si mântuirea sufletului. p. am utilizat si cursul cit. ms. ci si la bunurile care creeaza "logistica" de fapt mediul în care cresc si sunt educate persoanele. începând cu icoanele din camere si terminând cu gradina. atelierul etc. bunurile unei case. mijloacele de trai .. Tatal si Duhul Sfânt asupra Fiului. potrivit dictionarelor. GUTU. tatal si copilul (copiii) asupra mamei. În formularea unor conditii si principii ale educatiei crestine din familie. mama si copilul (copiii) asupra tatalui. de Catehetic al pr. p. Tatal si Fiul îsi rasfrâng iubirea asupra Duhului Sfânt. 1996. Pentru a ne apropia cât de cât de întelesul adânc al relatiei tainice al acestei iubiri. având la fiecare unghi câte una dintre persoanele treimice: Tatal. propriu-zis actului pedagogic. Astfel.. casa (totalitatea . Asa trebuie sa fie si în familie: tata si mama sa-si îndrepte toata iubirea asupra copilului (copiilor).cheie. 3. sa ne imaginam un triunghi echilateral. sensurile etimologice acopera foarte bine implicatiile educatiei în familie: nu fac referiri doar la persoane . având ca sprijin si bibliografia la care vom face trimitere 188 . dict. vom schita câteva dintre ele. tot în cele ce urmeaza.. De aceea. Dar pentru ca o familie sa fie. Dupa cum se poate lesne observa. Fiul si Sfântul Duh. patrimoniul. 460-461. 67a 73. Observam. 1.) are trei sensuri de baza: 1 totalitatea slujitorilor unei case. prin analiza personala. Fiul si Duhul Sfânt asupra Tatalui etc. 2. Astfel. Bucuresti. crestine . asadar. trebuie sa întruneasca anumite conditii. învatare-slujire-ascultare . ogorul. de fapt triunghiul iubirii intra-trinitare . dr. În familia crestina trebuie sa se reflecte iubirea intra-trinitara dumnezeiasca . membrilor ei).. care fac posibila acel sine qua non "ora et labora" în orice act creativ.

. ci si un zid pentru mine. Dar nici aceasta doime reala. Pr. subiecte realizeaza prin comuniunea lor o oarecare consistenta si o bucurie si un sens al existentei. care poate constitui pentru orice om o mare si grea ispita. Comuniunea în doi este si ea limitare din doua puncte de vedere. p. În acest mod. întrucât exista nenumarati astfel de copii care au nevoie de ocrotirea unui mediu familial. azi. si în familiile fara copii naturali! Aceasta solidaritate de rasfrângere a iubirii este cea mai buna paza de înlaturare a egoismului. dr. Aceasta nu-i scoate din monotonia unei vederi restrânse. practic. triunghiul iubirii intra-trinitare poate fi reflectat Dou a Numai al treilea subiect îi scoate din o perspectiva teologica si .Iar acolo unde. desigur . ci se si închid. Iar acest orizont nu poate fi constituit de un obiect sau de o lume de obiecte. care e în acelasi timp o unitate dialogica. dar în legatura cu amândoi. sa creasca si sa educe orfani. Parintele Dumitru Staniloae descrie într-un mod admirabil plinatatea iubirii treimice.pecetea iubirii Sfintei Treimi. care s-ar amesteca cu visul. din punctul de vedere al moralei crestine ei sunt obligati sa înfieze. aratând. lect. El s-ar îndoi chiar de existenta lui. se poate vedea . în imposibilitate de a iesi din egoism: " Un subiect unic în sens absolut ar fi lipsit de bucuria si deci de sensul existentei. iata. Cei doi nu pot trai numai din ei doi. în contrast cu "monismul" si "dualismul" care se gasesc. familia crestina trebuie vazuta ca o icoana a iubirii lui Dumnezeu pe pamânt189 . Mai întâi comuniunea în doi nu deschide întregul orizont implicat în existenta. spirituala Iasi. Ei trebuie sa aiba constiinta unui orizont care se întinde dincolo de ei.. nu este suficienta. Propriu-zis.creatie. sau a unei singuratati în doi. Famili a 189 . Celalalt devine nu numai o fereastra. sotii nu au copii naturali. din felurite motive. Cei doi nu numai se deschid unul altuia. în familie aceasta pecete ne apare cu cea mai mare evidenta.cu ochii credintei. ca ea este posibila numai în trei. în general. 147. de fapt. bazata pe unitatea de fiinta. Gheorghe POPA. în vol. 1995.Familia crestina: crestina Editura "Trinitas".

n. numai un al treilea subiect poate fi si el partener de comuniune si nu sta pasiv în fata lor. ca aceste însusiri fiintiale sunt tot o reflectare a însusirilor si atributelor divine ale persoanelor Sfintei Treimi. dar si educarea copiilor) si ajutorul reciproc între membrii ei. 1. trainicia.. iubiti pe femeile voastre si nu fiti amarnici fata de ele. temându-va de Domnul. 3. în vederea mântuirii dintre care nominalizam 193 192 .. 1980. cât si în cele spirituale. vol. scrie la un moment dat: "Femeilor. Bucuresti. Dumitru STANILOAE. p. II. ca sa nu se deznadajduiasca. În acest sens vor fi urmarite anumite aspecte : copiii trebuie ajutati sa scape de anarhia instinctelor oarbe si a tendintelor spontane ( necontrolate. ci întru curatia inimii. Editura Institutului Biblic si Ortodoxa de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. 1978. Robilor. Dr. Familia (casatoria) trebuie sa-si propuna ca scopuri prioritare înmultirea neamului omenesc (nasterea. Treimea conditie a deplinului lor caracter personal si a comuniunii . & Persoanelor. întru toate ascultati-i pe stapânii vostri cei dupa trup. Pr.. 18-22). 296. 1depline 9 1 Teologia Morala. fara nici o greutate. caci aceasta este bineplacut Domnului. Familia trebuie sa se caracterizeze prin urmatoarele însusiri fiintiale: unitatea. sfintenia si egalitatea dintre sot i191 .) ca sa devina capabili a se conduce singuri."190 . m 190 .neîntrerupta lor singuratate în doi. nu-i întarâtati pe copiii vostri. ca obiectul . Prof. atât în cele materiale. 289. nu cu slujire doar de ochii lumii. 3. p." (Coloseni. Barbatilor. 1 9 2 Ibide 193 m Ibide . vol. n. întru toate ascultati-i pe parintii vostri. Copiilor. sub inspiratie divina. cu gândul de a placea oamenilor. pentru traiul zilnic. Observam.. 307-308. fiti supuse barbatilor vostri. astfel. Optimizarea relatiilor dintre membrii familiei se poate realiza luând aminte la sfaturile Sfântului Apostol Pavel. 2. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Ortodoxa Bucuresti. Teologia Dogmatica. p.Române. Parintilor. asa cum se cuvine întru Domnul. care.

În acest scop.trebuie stimulati. cugeta cele ale trupului. fiind rodul conlucrarii dintre ei si Dumnezeu. deodata. potrivit cuvintelor Mântuitorului: "Cautati mai întâi împaratia lui Dumnezeu si dreptatea Lui. pentru a se devota binelui obstesc. Iata. lect. 8. cit. . în contrast cu timpul considerabil trecut de la rostirea lui. n. iar cei ce sunt dupa Duh. Sa gândeasca. Copiii trebuie învatati sa se poarte ca oameni duhovnicesti. care. Sfântul Ioan Gura de Aur s-a remarcat si în acest capitol de pedagogie crestina într-un mod cu totul deosebit. dar dorinta Duhului este viata si pace" (Romani. sa se smulga treptat din tirania egoismului instinctual. sa vorbeasca si sa se manifeste duhovniceste.copilul trebuie deprins cu munca. 194 Astfel. bineînteles). una dintre concluziile rostite de Sfântul Parinte spre finalul cuvântarii: "În 194 Anumite formulari si îndemnuri apud pr.) se vor adauga voua" (Matei 6. la aspectele mentionate anterior adaugam urmatoarele • : . Recomandam în acest sens cuvântul "Pentru ce fel de clironomii ( bogatii ) trebuie sa lasam copiilor nostri". si toate acestea ( materiale. ci în cele de ordin spiritual. nu fortat spre una în care sa nu se poata împlini. rabdarea. apare ca extrem de actual. bunaoara. 67-73. parintii trebuie sa constientizeze faptul ca fiecare copil.. unita cu o educatie pe masura . trebuie sa se bucure. de o ereditate sanatoasa. 33). p.. 5-6). op. pentru a deveni tot mai buni. cele ale Duhului. . Caci dorinta carnii este moarte. nu materialnici. dr. în aceasta privinta. n. cuvintele Sfântului Apostol Pavel: "Cei ce sunt dupa trup. RADUCA Vasile . mostenirea cea mai pretioasa pe care o putem lasa copiilor nostri consta nu în cele materiale (a caror importanta nu trebuie negata total. Ca o prima remarca de sinteza. trebuie ajutat sa-si aleaga o profesie corespunzatoare vocatiei si aptitudinilor lui. întotdeauna trebuie sa se dea întâietate valorilor religioase raport cu cele de ordin material. De aceea. totodata. uitarea de sine. în În familie. Cât de actuale sunt.

2000. Sur la vaine gloire et l'éducation des în Sources . afectiune si adevar pot da rezultate optime. în sensul vietuirii în adevar. dupa A. Cuvânt pentru ce fel de clironomii trebuie sa lasam copiilor . • Sa-i formam pe copii pentru o ascultare libera si plina de convingere . recomandam a II) se si cuvântarea intitulata în manuscrise "Despre slava desarta si cum se cuvine sa-si educe citi parintii tradus recent în limba româna de catre Ioan ICA-jr.." 195 . fara a se intra în conflict cu normele relative. "Adevarul va va face liberi!". Iar de se vor vedea pe dânsii ca sunt lipsiti de mângâierea cea de acolo. MALINGREY. ci 195 Sf. una dintre grijile de capetenie ale parintilor este sa-i asocieze pe copii la viata si rugaciunea Bisericii. iubire si dreptate. Caci numai relatiile bazate pe sinceritate. Cuvântul . Ca de vor avea nadejdile lor la bogatie. Deci nu le Ca aceasta cu adevarat este cea mai mare avutie.. Putul si împartire de Editura "Buna Vestire".Sibiu. vol. 32)..consecinta. a se vedea în acelasi volum. enfants. la Editura "Deisis" . nu orice fel de "adevar". întrucât numai adevarul confera libertatea autentica.. 421-425. 46 de potrivite pentru educatia copiilor. de nimic alt nu vor purta grija. învatându-i sa respecte valorile esentiale. în vol. p. p. ca cei ce pot sa acopere rautatea naravurilor cu multimea banilor. lasa lor bogatie. 410-420 si 45 ( Pentru cresterea copiilor . 1995. IOAN GURA DE AUR. Deci sa nu cautam aceasta: cum sa lasam bogati pe copii. lasa-le lor purtarea de grija a lui Dumnezeu. Sfaturi deosebit nostri grâu.. inevitabile în viata de zi cu zi. ci cum sa-i lasam îmbunatatiti. nimic nu este mai tare decât aceasta. Ca la ce-i poate folosi coroana si porfira. 96-196. p.. 188. 428-429. toate vor face ca prin fapta buna sa afle saraciei multa mângâiere. a spus Mântuitorul Iisus Hristos (Ioan 8. Bacau. . cuvântarile cresterea copiilor . 105copiii". daca este vândut de trândavirea si nebagarea de seama?. Chrétiennes Paris. care în toate zilele mai multa face avutia. p. Pentru o 44 (Pentru mai I) larga perspectiva a gândirii hrisostomice cu privire la educatia crestina a copiilor. date de acelasi Sfânt Parinte. de voiesti sa lasi bogatie multa copiilor tai. 136. p. 1972. M. Asadar. Chiar decât împaratia si purtarea de coroana. aceasta este bogatia cea nespusa si necheltuita... ca sa le lasi fapta buna. Evident. Ca nimic nu este întocmai ca fapta buna. cu scopul de a le stimula copiilor un bun autocontrol asupra libertatii.. Parintii trebuie sa mentina un permanent echilibru între masurile restrictive si acordarea libertatilor.

FECIORU. CORNITESCU. D. 1978.. Bucuresti. însa. cum sunt tratatele de pedagogie si cartile cu preocupari pedagogice. mai nominalizam aici câteva dintre cele mai importante bibliografice privitoare la educatia religioasa a copiilor. trad. Editura "Trinitas". pr. Bucuresti. 3-4 / 1993. nr. 1976. nu lipsesc decât în cazul anumitor parinti inconstienti si denaturati. (Colectiapentru Institutele Teologice. Sf. facem si cu acest prilej îndemnul ca toti cei ce si-au asumat uriasa raspundere a educatiei crestine (parinti. CALUGAR. CRESTINA AZ (elab. 5. a pentru Seminariile Teologice. precum tot El a spus-o despre Sine Însusi: "Eu sunt Calea. atât de important în plan familial ( altfel ) spre a informa si a si national. PETRESCU. de form la rândul sau pe cei încredintati spre educatie. pe lânga lucrarile citate anterior. Ceea ce se poate reprosa uneori multor parinti.6/1964. Si chiar multi dintre intelectuali nu dau importanta cuvenita lecturii în aceasta privinta si nici metodelor psihopedagogice. 1996 (ed. FAMILIA teoretice religioasa. Ioan Gura de. continut si forme de. Parinti si scriitori ). Edit. Dragostea parinteasca si buna intentie. de un colectiv de profesori de la Facultatea de Teologie din Iasi). ). pr. partea a II . 6). Pedagogie . mai rar vor avea timp pentru "lecturi pedagogice". Vasile. continutul si calitatea ei. Bucuresti. Bucuresti. 1995. 1945 Izvoarele Ierusalimului. BULACU. (în special copilului a Sarbatori cap. Idem. 1996. Preotul si profesorul de religie. va fi de mare folos. Duhu Mihail. Sfaturi pentru o educatiesi ortodoxa a Maica. deodata cu cercetarea altor izvoare. CLEMENT Pedagogul. Ortodoxa Bucuresti. "Polirom". Comunicarea dintre parinti si copii. oamenii simpli. Bucuresti. Iasi. potrivit Scripturii si Sfintilor Parinti. Axiologi . Bucuresti. 1999. însa. Pedagogia Crestina . bisericesti 1943. pr. în general. Desigur. Catehetic . 1982 (vol. Ideile pedagogice ale Sf. a De aceea. Adevarul si Viata" (Ioan 14. pr. l Sf i Grigorie Constantin. Mântuitorul si Evanghelia Sa. pr. CUCOS C . sunt metodele gresite utilizate în educatie.). a . Bucuresti.Educatia religioasa. Dumitru. Bucuresti. pr. Aur Idem. p. a. Astfel. FECIORU. Iasi. 1937. Catehetic . pr. în general. " Pedagogia sarbatorii "). trebuie sa se informeze temeinic si-n acest domeniu. de Nazianz despre familia S. Colectia Catehezel . MAGDALENA. . cu referiri speciale la educatia repere în familie: Sf. Idem. Anastasi ). e Bucuresti. Educatia Repere realizare si metodice. în general. atât de generoasa în acest subiect 1 96 196 . constituie. 1996. în " Ortodoxia". Dumitru. educati .numai acela care izvoraste din Adevarul Suprem. 1935. cunoasterea învataturii crestine în acest subiect.a. FECIORU.T. Revelatia I 1995. D. BANCILA Initierea religioasa a . mai ales cei de la tara. de altfel. CHIRIL al partea I.. a manual ortodoxiei manual Nicolae.tin. sa si e Idem. 4 Alexandrinul. sa consulte macar o parte din bibliografia pedagogica. una din "cheile" reusitei educatii crestine. preoti. profesori s. De aceea. trad. 350-366.

Ierom. anxietatea etc. dau o imagine negativa lumii în care traim. 11994. 200 "ingredientul esential al comunicarii în familie este sa asculti cu adevarat. Familia poate. Apud latine Editie îngrijita de Vasile DIACONU si Maria MARINESCU-HIMU. cu Agnes ) Cum catehetice îmi cresc (în 1993. într-un trup sanatos . Initieri . 9 8 ZIG ZIGLAR. Atentie la (p. 246 world Editura 1p. 2000. medicina ). Ioan Gura de Aur "Despre educatia Editura "Deisis".. cultivându-le un suflet sanatos. apoi. Orandum est ut sit mens sana in corpore sano 197 ). creste copii buni într-o lume negativa 198 Putem . 148). Altfel spus. sa creasca si sa educe crestineste copiii. amintim stradaniile pedagogului american Zig Ziglar. 144). pe atât de actuala (ne amintim. Hr. Aceasta dintr-un motiv foarte simplu. nadejdea sa fie stapâna pe toate gândurile lor. 147). 60-140 d. Bucuresti. Grison1994. pe care o apreciem deosebit de instructiva. PERNOUD.. ferm logica ceva 2e 0 Ibide 0 excelente . cca. 146). de Irina-Margareta NISTOR. Sibiu. deviza pe cât de veche. Spuneti "nu" paragrafele: (p." Remarcam.Recomandam 99 în special Vorbitul la (p. . JUVENALIS (Decimus Iunius). 149. prostitutia. ca premisa sine qua non pentru obtinerea rezultatelor dorite 199 . Proverbe si cugetari . de Doina Brindu.. Mt. premiata de Academia franceza de copilul original enfant Paris. Tonul raspicat poate crea timp ton cu grija. în principiul potrivit caruia copiii trebuie deprinsi sa gândeasca pozitiv indiferent de conditiile de viata. p. mai ales cu privire la comunicarea dintre parinti si copii. trad. . însa.Capcanele caderii copiilor si tinerilor s-au înmultit într-un mod alarmant. 356. Saracia. nesiguranta vietii de mâine. Bistrita (Oltenia ). drogurile. 1253. angoasa. cu aprox. p. Fiecare "nu" trebuie sa aiba o (p. azi. desigur de celebra expresie a lui Juvenalis. în limbaj ortodox. "Curtea Veche". Veniamin. chiar în aceste conditii. MICLE. 15 ani în urma. Bucuresti. 9 7 Satirae 10. iar la noi în tara acestea sunt cauzate în mare masura si de conditiile tot mai scazute ale nivelului de trai. copiilor". care. Potrivit autorului. 2000. mai întâi. m . titlu ce se regaseste. 139). s-a facut remarcat cu o carte tradusa recent si în limba româna. : J'eleve mon. dar fundamental: nadejdea copiilor de cu traducerea româneasca a cuvântului Sf. deprimarea etc. 145). 1976. Laurence (colab. Un "Te rog" da rezultate (p. în toate paginile cartii. deruta profesionala. titlul foarte bine ales. În acelasi context al eforturilor de optimizare a educatiei copiilor în familie. dar problem (p. Bucuresti. . alcoolismul. . Raising positive kids in a negative trad. Nu deprimarea.

. Când un copil îsi abordeaza parintele si cere voie sa faca un anumit lucru. m 201 202 . fara explicatii logice ne-a atras atentia. Zig Ziglar propune ferm: "Singura cale de a forma copii buni este sa devenim mai întâi parinti buni. iertarea . disciplina . Dar. deprimarea (deznadejdea) de la satana! Însa. prima întrebare ar trebui sa fie: "Dar ai întrebat pe mama (sau pe tata)?" Daca raspunsul este nu si aveti cea mai mica banuiala ca celalalt ar putea avea o alta parere. pentru reusita educatiei copilului. tonul raspicat.este de la Dumnezeu. între parinti si copii.. care se constituie."pozitivul" absolut în viata.. între frati etc. 9. cartea lui Zig Ziglar pledeaza pentru buna-întelegere în familie: între soti." 201 . Iata câteva dintre cuvintele de "ordin" ale autorului. ceea ce refuzul de a îndeplini dorintele copiilor. iar celalalt accepta. în tot atâtea principii pedagogice: formarea copilului este un efort de echipa. pentru a creste copii buni. însa.. adica refuzul. Indiferent daca cel de-al doilea parinte cunostea sau nu reactia partenerului sau. Ibide . iubirea . de fapt. O data cu prezentarea avantajelor acestor principii.. Daca un copil a vorbit cu celalalt parinte si este în joc siguranta sau reputatia copilului. perseverenta pozitiva formeaza copii buni. în mod deosebit la acest capitol este ceea ce autorul numeste "modelul dezastrului": "Când un copil merge la unul dintre parinti sa-i ceara ceva si este refuzat. m Ibide .cheia maretiei copilului bun. îi puteti raspunde: "O sa discutam si îti spunem noi".adevarata autoritate în formarea copiilor buni. ambii parinti trebuie sa se implice categoric în hotarârea ce se va lua" 202 . rezultatele sunt tot nenorocite. Rezumativ.. etc. p. 135. rezultatele sunt dezastruoase. Ziglar insista si asupra masurilor contraindicate în pedagogia familiala: duritatea. p.

Desigur.• Parintii sa colaboreze armonios cu alti educatori: preoti. în viata de familie. profesori. nu se va intra niciodata în "secretele spovedaniei". cu învatatoarea de la scoala primara. discutând apoi cu ei. pe care este bine sa-l aleaga mai întâi parintii pentru copiii de la 7 ani în sus. pe care copiii uneori nu le spun nici la spovedanie. Atentie speciala trebuie sa acordam legaturii noastre cu duhovnicul copilului . inevitabil. tinând legatura cu duhovnicul copiilor nostri (care poate fi si duhovnicul nostru. dar se poate realiza un serviciu pretios. între care în mod aparte cu dirigintele. . iar cele rele care vor veni cu siguranta.acordarea prioritatii pentru valorile spirituale. de la caz la caz). sa fie o buna comunicare între parinti si copii ( o ascultare de ambele parti: copiii sa asculte de parinti. iar parintii pot fi avertizati de catre duhovnic asupra acelor aspecte care trebuie neaparat avute în vedere. daca îl pastreaza sau îl schimba. de ambele parti: duhovnicul poate fi prevenit asupra unor abateri grave. se vor rasfrânge negativ. pe masura vârstei s a întelegerii. . Parintii care nu merg niciodata pe la scoala (sau merg foarte rar) nu se pot astepta la rezultate bune. diriginti etc.vietuirea în iubire. ca reflectare a iubirii intra-trinitare dumnezeiesti. Astfel. potrivit poruncii dumnezeiesti. * Din cele parcurse pâna aici se desprind de la sine câteva dintre conditiile de baza ale educatiei crestine optime ale copiilor în familie: . cu profesorii din gimnaziu si liceu. pentru fiecare treapta a cresterii copilului. dar si parintii sa auda cu adevarat ceea ce spun si doresc copiii! ). parintii vor comunica tot timpul cu educatoarea de la gradinita. în functie de compatibilitatea sau incompatibilitatea pe care o simte copilul cu un duhovnic sau altul.

dupa cum avertizeaza Marturie consemnata într-un test la Catehetica de catre studentul nostru Doru C-tin MOGOS. Iar daca vreunul dintre ei (sau amândoi. prin structura si vocatia lor materna. rolul special al mamelor nu exclude în nici un fel raspunderea comuna pe care o au tatii. 203 . în paralel. Mama si tata numai împreuna sunt numiti parinti. pentru mame prioritatea nr. asadar. i- am întrebat pe copii ce ar dori sa le povestesc din Biblie. Iata. Evident. ca mamele noastre ne-au învatat primele rugaciuni. Mi-a raspuns ca in fiecare seara mama ei îi citeste câte o "poveste" din Biblie si cu o seara înainte tocmai îi citise despre Iov si prietenii sai. ele ne-au împreunat mânutele în fata icoanelor. M-am mirat foarte tare ca fetita stia despre Iov. în cele mai multe cazuri. sunt mai implicate afectiv în procesul educational crestin: în timp ce barbatii. Urmarind-o pe fetita respectiva si la celelalte ore.. totodata. care. rolul de capetenie al mamelor. 30 aprilie 2001. Retinem. cât de important este mediul familial pentru formarea deprinderilor religioase. despre care nici cei dintr-a V-a nu auzisera toti.. evocam aici marturia impresionanta a unui profesor de religie. si am întrebat-o de unde stie. iar în casa cea mai pretioasa comoara sunt copiii. O fetita mi-a propus sa le vorbesc despre Iov si cei trei prieteni ai lui. întrucât în ultimul paragraf vom vorbi despre importanta scolii în educatia religioasa. sunt nevoiti sa plece de acasa." 203 . care. la clasa I.o conlucrare pedagogica permanenta cu ceilalti factori educationali. am observat ca asculta cu multa atentie si ca îi place foarte mult ora de religie.. anul III. Toti... pentru ca trebuie sa se ocupe în mod prioritar de agoniseli materiale. sunt mai vinovati decât chiar ucigasii de oameni.. Doamne fereste!) neglijeaza aceasta raspundere sau misiune. favorizeaza direct proportional reusita orei de religie în scoala. astfel.. student de-al nostru: "La finalul unei ore de religie. fara exceptie cred.. Legat de aceasta ultima precizare. 1 este sa îngrijeasca de casa. Teologie Pastorala. ne amintim. ele ne-au învatat sa ne închinam si tot ele ne-au dus la biserica la slujbe si mai ales pentru a ne spovedi si împartasi cu Sfintele Taine. educatori ai copiilor.

având în sâmbure toate caracteristicile psiho-fizice.si sa nu socoteasca cineva ca ceea ce se graieste este de mânie . se transmite fatului prin intermediul mamei. dr. 2 0 5 Desigur. valabila. nevoie atât de hrana. sub toate formele (inclusiv cea religioasa). ci nevoie este sa se munceasca sufletul fara de moarte. îl arunca în focul gheenei. trad. S. cât si de educatie. în vol. ci din clipa conceperii 205 . adica unirea nucleului spermatozoidului cu nucleul ovulului. frecventeaza barurile. Cluj Napoca 2001. Înainte de a încheia acest paragraf. "204 . 329). iar pierzarea sufletului nimic nu o va mai putea mângâia. 416. cum am fi tentati sa credem la o prima reflectie.atât de categoric Sfântul Ioan Gura de Aur: " Pe acesti parinti . nu fara întristare.. îsi face rugaciunile acasa.. Într-un fel se va dezvolta pruncul în pântecele mamei care merge la biserica. precum a pierde si a prapadi un suflet. 204 . p. John vietii "stiinta embriologiei a aratat ca fertilizarea. iar acestia si sufletul si trupul. afirmatia noastra ca educatia copilului (fatului) trebuie sa înceapa în clipa conceperii si ramâne. ducându-l. Lânga acestea. Oricum. Acela este momentul când prinde viata o noua fiinta umana. Pentru aceasta zicem. ca niste parinti ca acestia sunt mai rai decât ucigasii de copii. chiar cu aceasta marja de aproximatie 36 de ore "eroare". Sf. la acest punct problemele necesita o anume nuantare. totodata. socotim util sa raspundem la întrebarea: "Când începe educatia religioasa a copilului?" Analizând temeinic lucrurile. credem. Asadar.. fumeaza. Putul si împartire de . Sa nu ni se para exagerata afirmatia. pentru moartea trupului venind învierea. Pentru ca aceia despart trupul de suflet. Potrivit informatiei parintelui BRECK ( Darul sacru al . Cuvânt pentru cresterea . Si moartea aceea nevoie este sa o primeasca negresit de la fire. Irineu Pop Bistriteanu. o zi si jumatate.si decât însisi ucigasii de copii zic ca sunt mai rai. Ca nu mai este de-aici dupa ea urmatoare mântuire. degraba va putea sa o stinga. Bacau. vom realiza ca nu din clipa nasterii. p. 1995. vietuieste într-o atmosfera crestineasca etc. necesita pentru finalizare". Iar de aceasta se putea si sa scape daca neluarea aminte a parintilor nu o ar fi adus pe ea asupra. IOAN GURA DE AUR. Iar educatia. Deoarece nu este asa de cumplit lucru a ascuti sabia si a într-arma dreapta si a o înfige în gâtul copilului. în cu totul altul cel al carui purtatoare nu vrea sa stie de cele sfinte. P. Editura copiilor grâu "Buna Vestire". având.

de Sfânta Biserica. mai veche decât chiar cea a statului. daruit cu generozitate. Acest mileniu. numit "întunecat".. lect. în fata atâtor navalitori. BISERICA. La noi. dr. institutie fundamentala a societatii. dupa retragerea aureliana (271-275) pâna la întemeierea cnezatelor si voevodatelor (secolul al XIVlea) si pâna la unificarea lor (Basarab I. Curs. Caci daca celelalte institutii ale unui neam sunt supuse deseori efemeritatii. cel putin. În concluzie .). Ea a tinut loc si de scoala si de cancelarie domneasca.asculta muzica desantata (ori "heavy-metal" etc. V. copilul va aprecia si va sti sa faca distinctie ci si despre ceea ce tind a fi. tainic. Ei îi revine. cu timp si fara timp . pentru ca vesnic este întemeietorul ei. singura institutie existenta neîntrerupt a fost Biserica .cu voie si fara de voie. p. Fiind întemeiata pe "piatra credintei". Raduca. maltratarilor unui tata denaturat. ca institutie divino-umana. în altfel cel supus. În acelasi context.206 . sau face altceva si mai rau. aproape în exclusivitate. . parintii dau marturie nu numai pentru ceea ce sunt în realitate. o data cu mama. c. îndrumatori si sfatuitori politici. RADUCA. . Însusi 206 Pr. . atunci ca si astazi. Biserica se caracterizeaza prin viabilitate vesnica. pentru parinti esential este nu atât sa instruiasca ci sa încerce a fi crestini autentici. care-si facusera drum pe la noi în acel mileniu vaduvit de o conducere statala unitara. Cu alte cuvinte. 73.. cum foarte bine remarca parintele profesor V. Iisus Hristos. meritul de a fi salvat fiinta neamului de la pierire... între nedesavârsirea unui om sincer si nedesavârsirea nemarturisita a fariseului . datorita caracterului lor vremelnic si trecator. în stradania de a da o educatie crestina copiilor. a fost luminat doar de harul credintei drept-maritoare. datorita acestei obscuritati pe plan politic. Astfel. într-un fel fatul al carui mama este ocrotita de un tata credincios.. 1330). Episcopii si preotii au fost conducatori spirituali la vedere si. Educatia crestina a copilului nu poate fi nici macar imaginata fara slujirea Bisericii.

ca singura Biserica este vrednica de încrederea lor. s-a reusit chiar întemnitarea unui însemnat numar al marturisitorilor ei 207 . de altfel. "în slujba Bisericii trebuie si pe satana sa-l pui la lucru!" Asa au procedat. slujitori si cârmuitori vrednici. România 1944-1989. poate si din greseala unor slujitori mai fricosi. aflati cu sau fara voia lor în solda satanei. Caci. S-a încercat mai ales pe vremea comunismului de prea-trista amintire. când spunem "mântuire". editat de Institutul National pentru studiul totalitarismului. (Matei 16. 1998.. 6. timorati. 18). apte sa contribuie. s-a poruncit încarcerarea ei într-un "ghetou" izolat. Asadar. de-a lungul veacurilor.. dar ea n-a putut fi nici macar marginalizata. santajati. la propasirea neamului. încât. dar cu unele momente de omenie în atitudinile lor. L. într-adevar. Si. nu poate avea pe Dumnezeu de tata!" 208 .. Biserica noastra se prezinta astazi drept cea mai credibila institutie în rândurile poporului . chiar cu încuviintarea unor potentati ai zilei. gratii si a întemnitata. 21) si tot el ne atrage atentia ca "cine nu are Biserica de mama. în pofida tuturor încercarilor. moral si material. Ecclesiae 207 .Mântuitorul ne încredinteaza ca ea nu poate fi darâmata de nimeni. cu frica de Dumnezeu. terorizati (ei si familiile lor). Bucuresti. într-un procent covârsitor. Desigur. Biserica este mama noastra A se vedea. IV. Nu e putin lucru. dar si educarea lor pentru o vietuire pamânteasca virtuoasa. amenintati în fel si chip etc. vorba parintelui Ilie Cleopa. Edit. 1995 Biseric pilda. cetatenii sa declare. a spus atât de inspirat Sfântul Ciprian (Epistola 73. credibilitatea ei înseamna pentru noi mântuire . dar si formarea (= educarea) de caractere crestine. Iar mântuirea nu se realizeaza decât în Biserica! Extra ecclesia nulla salus . de Marturisitori de dupa. Este adevarat ca au fost darâmate unele lacasuri sfinte. nici chiar de "portile iadului". si la propriu si la figurat. Arhidiecezana Cluj-Napoca. ca nu de putine ori s-a încercat "darâmarea" ei în decursul istoriei. 502. ca în aceasta învalmaseala a tranzitiei noastre "originale" si interminabile. dar în aceeasi vreme se ridicau altele. P. necum distrusa. Stim. 2 0 8 De Unitate . întelegem deodata pregatirea sufletelor pentru viata vesnica. MIGNE.

deplin constiincioase. buni si rai. c. disciplina canonica si cultul. Ene BRANISTE. Anul V (1953). sau în fata icoanelor pentru ruga. dar îsi lumineaza si credinta. morala si disciplina (buna rânduiala) sunt "predate" crestinului de rând. 633.. practic. vor apela cu tot mai multa solicitudine la ocrotirea Bisericii: se vor spovedi si împartasi periodic.. "Cultul" devine. îngenuncherea cucernica sub epitrahilul duhovnicului pentru spovedanie. morala. atât de importante în luminarea mintii credinciosului. un cuvânt sinonim pentru "ortodoxie". în oameni 209 .cea buna. Practic cultul divin este cel mai apropiat mijloc de educatie religioasa . p. credinciosul îsi sfinteste viata. fericiti si nefericiti. în cadrul caruia. 9-10. astfel. tot prin cultul divin. dr. la fel ca în paragraful precedent: Caci mamele crestine. În plan educational-crestin . între . prin mijloacele ei tezaurizate: doctrina. vom spune. grija pentru împlinirea soroacelor traditionale de pomenire a mortilor.." Dupa care precizeaza prevenitor: "Luati crestinului ortodox pe acestea si i-ati luat totul!" Încercând sa raspundem acum la întrebarea 209 . se rostesc si cuvinte de învatatura. deodata cu cea harismatica. nr. ortodoxie înseamna. a tuturor: copii si batrâni. sfatuindu-se mereu cu duhovnicul asupra unui program de rugaciune particular. Participând la slujbe. "Studii teologice". întrucât doctrina. “pastele” primit cu frica si cutremur la marea sarbatoare a Învierii. Biserica este factor esential. din clipa în care stiu ca au zamislit pruncul în pântece. . cununiile puse pe capul mirilor în biserica. "când începe educatia copilului înainte de a se naste! în Biserica?" . Cultul însusi are o functie didactica. Asa se exprima un mare liturgist pe care l-a avut Biserica noastra. vor participa cât mai des cu putinta la sfintele Pr. predici si cateheze . Cultul ortodox ca mijloc de propovaduire a dreptei credinte. sale. în acelasi timp. parintele profesor de vrednica pomenire. Ene Braniste. a a pacii si a bunei întelegeridragostei. Dupa opinia p. prof. sfintitoare. agheasma sfintita la Boboteaza. o data cu slujbele sfinte. cel mai adesea.dintre toate. "Botezul pruncilor în apa sfintita din cristelnita.. bogati si saraci.

Educatia va continua. 2000). numite "de initiere". câteva caracteristici. 210 . p. Acest program liturgic educational. Ea poate fi de stat (publica) si Vezi si Pr. si educatie crestina . predici. avem în vedere trei realitati: scoala ca institutie. d. notate în testul pe aceasta tema în ziua de 30 aprilie 2001. Facem cu bucurie si apreciere mentiunea ca la acest paragraf vom utiliza unele amanunte propuse de catre o parte a studentilor anului al III-lea de la Sectia de Teologie Pastorala a Facultatii noastre. Scoala. celelalte slujbe si rugaciuni. sunt anumite mijloace practice. dr. dialogul pe teme religioase. se desfasoara în mod firesc etapele integrarii si cresterii pruncului în Biserica.Buzau / iulie-sept. în cele ce urmeaza. 2238. carora se asociaza. profesorul de religie si elevul . cateheze etc. vom vorbi mai pe larg într-o prelegere separata 210 . Despre fiecare vom creiona. publicatiile crestine. Vasile Mijloace GORDON. ca factor esential în educatia religioasa. se vor spovedi din nou si se vor împartasi. se cunoaste. însa. lect. constatari si propuneri. cu rezultatele lui benefice. apoi. pentru a fi întru-totul pregatite pentru cel mai mare eveniment care se poate petrece în plan uman: aducerea pe lume a unui nou prunc! Dupa nastere. de mare frumusete si adânca semnificatie liturgica. Biserica are câteva rânduieli pentru mame si nounascuti. SCOALA. de fapt. Cu deosebire. bineînteles. Împartasania. Ceea ce credem ca trebuie avut mai mult în vedere. totusi. cuprinde ansamblul mijloacelor materiale si spirituale cu ajutorul carora se desfasoara procesul educational. cum ar fi: cateheza. Aceasta asistenta duhovniceasca înseamna. Mirungerea.slujbe etc. prin tot ceea ce ofera spatiul eclezial: slujbe. Biserica Adevarului" . ca institutie. Vorbind despre scoala. Despre acestea. înainte de a se interna în spital pentru nastere. Botezul. biblioteca parohiala etc. prin cele trei Taine. 1. atât pentru mama cât si pentru prunc. De acum. este prea bine cunoscut pentru a mai fi nevoie a se insista cu precizari speciale. practice de catehizare în în "Glasul .

..). alta din partea scolii (aceea de a raspunde cu rezultate concrete încrederii acordate. a distractiei (în întelesul pedagogic al cuvântului). dar care simt permanent si nevoia jocului. nici ignorata. cit. A. trebuie sa aiba în vedere tot timpul ca scoala nu este un loc al constrângerii si siluirii. pedagogii s. p. În cazul nostru. cât si de catre elevi. materii de învatamânt bine structurate si în deplina armonie cu profilul scolii.. spre exemplu.. pentru ca sunt copii. sali de clasa corespunzatoare. manuale aduse la zi. investitiilor financiare etc. ci al stimularii initiativei si interesului pentru stiinta si moralitate. În general vorbind. ce provine din latinescul "schola" (care la rându-i se trage din grecesul înseamna. pentru ca rezultatele scolare sa fie cele scontate. o atmosfera primitoare. a. profesorilor si elevilor trebuie sa li se asigure o baza logistica adecvata: cladiri salubre. "Hachette". care vin la scoala sa învete. desigur. nici reprimata cu brutalitate. distractie ). programa analitica alcatuita pe criterii strict pedagogice etc.). . dirigintii. credem.particulara. a destinderii etc. Este instructiv. material etc. toti factorii responsabili trebuie sa asigure în scoala un mediu familial sanatos. 34. vorbim despre scoala ca institutie publica. O data cu acestea. profesorul având numele de ludi magister (cel care-i învata pe copii anumite jocuri )212 . profesorii. pedagogiei. 1963. scol» ) etimologic loc al tihna. o a doua familie. sens care se asociaza si astazi mai ales copiilor din clasele primare. Chiar si elevii mai mari pastreaza în fiinta lor Vezi. sa observam ca termenul "scoala". ceea ce ne sugereaza caracterul de tihnei sufletesti care trebuie asigurata si oferita atât de catre profesori. sa ne amintim ca la romanii din antichitate scoala purta si numele de ludi( joc. 211 Paris. Apud St. 2 1 2 BAILLY. Tot în cadrul etimologic... iar copilaria nu poate fi "pusa în cui". între altele. care presupune o dubla obligatie: una din partea statului (aceea de a asigura la nivel optim cadrul juridic. Scoala este Directiunea. atât pentru profesori cât si pentru elevi. Istoriafrançais . ragaz 211 . BARSANESCU. în care spiritul academic sa nu elimine caldura prieteniei si a bunei convietuiri. Dictionnaire grec.

În scolile de fiecarui stat. (2): confesiunea". de Stat doar a pentru nr. între altele. cu acordul parintilor si al tutorelui legal instituit. ci interesul si constiinciozitatea profesorilor si a elevilor. alege pentru studiu religia si Elevul. profesionale 1996. pentru a nu mai fi considerata materie secundara. 9. gimnazial. În consecinta.04. a trebuit sa “ lege în anul 1995. În completare.semnele copilariei 213 . întru-totul valabile si în cazul ei. 6. legislativ. În acelasi timp. alin. plasarea ei în orar sa nu mai fie Pâna si despre oamenii maturi se poate spune. potrivit careia unele scoli sunt considerate "bune". s-a stipulat obligativitatea religiei asteptam pâna 84 pentru clasele I-IV. se leaga de atitudinea discriminatorie. asociata. 84/1995: art.. nu lasata la discretia unor factori care nu constientizeaza înca importanta ei. "Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 8159 din 11. 2" 4 Notam aici situatia actuala d. altele "rele". cu educatia fizica si desenul (cu toate ca aceste discipline îsi au însemnatatea lor incontestabila!) 214 . în nici o clasa. mai ales în mediul urban: cele "bune" se gasesc în spatiul central. art. trebuie avuta în vedere obligativitatea legala de a nu se depasi numarul regulamentar de elevi. socotim prioritar a se urmari urmatoarele: • asigurarea unui statut corespunzator. pentru modificarea si completarea Legii înv. dar pentru gimnaziu optionalasi pentru licee si scoli facultativ . cele "rele" în cartierele marginase. încheiat cu Secretariatul vedea 9715/10. din anul 1991 când s-a prevazut Constitutiei art. ca sunt "copii care au îmbatrânit. Culte. A se si “Protocolul Ministerului Învatamântului nr. O alta chestiune de principiu. din care se pot observa usor anumite lacune care se 1 cer grabnic a fi eliminate. p. La acest punct atragem atentia ca nu scolile în sine sunt bune sau rele. de cele mai multe ori pe criterii de plasament "geografic". Legat de acest aspect întâlnim un fenomen care afecteaza grav eficienta procesului de învatamânt: scolile si clasele "bune" sunt supra-aglomerate. Astfel. liceal si profesional includ Religia ca disciplina scolara. potrivit unui dicton sugestiv.1996. pe lânga cele mai sus-mentionate. 7. potrivit cerintelor specifice României care cult. 32. din punct de vedere legislativ. cele "slabe" fara numarul normal de elevi. alin. 213 . 9 "Planurile-cadru ale primar. în în se precizeaza: Statul asigura libertatea învatamântului religios. întâlnita pe alocuri. parte a trunchiului (1): învatamântului comun.. Cu privire speciala asupra orei de religie . din 24 iulie. deodata cu a parintilor. când prin Legea nr. v. învatamântul religios este organizat si garantat prin ”. oricât de "buna" ar fi cotata.04. astfel ca sensul de "ludi" al scolii nu trebuie eliminat în totalitate nici în cazul lor. 36/1997. desigur.

la rezultate optime. în conditiile în care mari oameni de stiinta neteologi neaga categoric tezele darvinismului. În mod similar se procedeaza pentru elevul caruia. nr. va duce. devine confuza. Armonizarea relatiilor între directiunea scolii.). elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. 370/3. incapabila sa-si contureze un discernamânt sanatos. • asigurarea unei minime baze materiale. unii profesori de biologie. disciplina" 1999. profesorii neteologi si profesorul de religie. istorie etc. incontestabil. despre "tragerea omului din maimuta" si altele asemenea. duce la rezultate pedagogice dezastruoase: mintea copilului.. atât de fragila si vulnerabila. cu privire la continutul învatamântului: este inadmisibil. programa cu un caracter stabil si cu o taxonomie echilibrata. ca în timp ce profesorul de religie preda despre creationism. asa cum bine se procedeaza în cazul altor discipline (biologie. ca programele sa se plieze. "Monitorul Oficial al României".VIII. potrivit Sfintei Scripturi. Ideal ar fi ca în scoli sa fie amenajat un cabinet de religie. din motive obiective. pe cât posibil. • alcatuirea unei programe analitice în concordanta cu posibilitatile reale de predare-învatare. inclusiv în cel al continutului educational. • realizarea unei concordante între materii. nepedagogic (totodata nestiintific!). sau când unii elevi sunt tentati sa plece acasa). care mai dainuie înca din pacate în unele scoli. ci într-un spatiu temporal psihologic adecvat. televizor si aparat video. În acest caz. O sugestie benefica este. derutata. Partea I. limbi straine etc. fizica. Duplicitatea conceptelor. când oboseala este maxima.arbitrara (la finele orelor. bazat pe un curriculum concordant cu adevarul stiintific. la 11 ani de la caderea comunismului. icoane. filozofie. . nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor si la aceasta . pe calendarul liturgic. sa mai vorbeasca. credem. cu o mica biblioteca teologica. harti biblice. situatia scolara se încheie fara aceasta disciplina. în toate privintele. pentru vizionarea unor "La solicitarea scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit. fizica.

biserica. subliniem ca si reusita orei de religie depinde nemijlocit de constiinciozitatea celui care o preda Copiii vad religia (de fapt. îl poate oferi ierarhul locului. PROFESORUL (EDUCATORUL 215 ). În scolile mai mari ar putea fi amenajat chiar un paraclis. direct sau prin reprezentantii desemnati (inspectori de religie. în oricare domeniu). un casetofon etc. fapt care se observa pregnant în anumite eparhii. Tot la capitolul "baza materiala". socotim necesar ca scolile sa sprijine excursiile si pelerinajele elevilor la manastiri si-n alte locuri de interes religios.) depinde într-o masura covârsitoare de constiinciozitatea slujitorilor ei. deoarece calitatile 215 . parlament etc. . protopopi). semnalând problemele întâmpinate si solicitând sprijinul pe care acest for îl poate oferi. de altfel. avem de-a face cu un mare procent de dreptate. consilieri cu probleme de învatamânt.. Vom observa catre sfârsitul paragrafului de ce am specificat în paranteza acest termen. politie. Dupa cum foarte multi dintre crestini identifica adesea pe preot cu Biserica. De aceea. Trebuie sa recunoastem din capul locului ca. meditatii religioase etc. în care elevii sa poata intra liber pentru rugaciune si reculegere. armata. sub toate aspectele mai susmentionate. Având în vedere aceasta sansa. asa se întâmpla si în cazul scolii: prestigiul sau blamul unei scoli este asociat nemijlocit cu profesorul..casete din domeniu. e. deoarece reusita misiunii unei institutii (scoala. în ambele cazuri (ca. profesorul de religie va tine strâns legatura cu centrul eparhial. ortodoxia) prin prisma profesorului. * Încheiem acest paragraf cu observatia ca un sprijin cu totul aparte în acest demers al bunei desfasurari al orei de religie în scoala. Periodic ar putea fi invitat aici preotul de la biserica cea mai apropiata pentru anumite slujbe.

În paragraful de fata vom creiona câteva dintre calitatile de baza ale profesorului de religie. în special. de incapacitatea lor de a surprinde în profunzime trasaturile psiho-fizice ale fiintei umane. am zice minimale sau.. în familie. altfel spus. cel mai rau. la fel ca preotului sau altor educatori. falsitatii. sine qua no . spre exemplu. la rândul lor elevii pot face diferenta dintre nedesavârsirea unui om sincer si nedesavârsirea nemarturisita a fariseului . Iar elevii vor sti întotdeauna sa aprecieze aceasta tensiune spre o devenire superioara ( devenirea întru fiinta . sau. activitate. se loveste de relativismul cuvintelor. Înainte de n aceasta. . lipsei de caracter al pretinsului profesor. ansamblu de unei trasaturi morale sau intelectuale prin care X se remarca o persoana. morala si fizica. iar manualele. sau. un desavârsit. si a personalitatii profesorului . una strâmba. predispus continuu epectazei intelectuale si duhovnicesti. elevii îsi pot crea o imagine reala asupra ortodoxiei (de frumusete inefabila!). educatorul autentic trebuie sa dovedeasca. ca nu i se pretinde nimanui sa fie un savant. dupa expresia deja celebra. propune urmatoarele Personalitate: 1. mediocra. Asadar. potrivit frumusetii caracterului profesorului autentic. Sau. Ceea ce este propriu persoaneexplicatii: si o distinge ca individualitate. Noica) si vor fi mereu îngaduitori cu inerentele slabiciuni omenesti. Si întelegem. ofera în completare mai mult un 216 DE -ul.. sfânt. 2. Doamne fereste. Astfel. de care depinde formarea caracterelor. Pe de alta parte. dupa expresia plastica a lui C. însa. falsa. Sa tinda neîncetat spre desavârsire. Dictionarele se rezuma la enunturi lapidare 216 . asemanator relatiilor dintre parinti si copii.si defectele lui se proiecteaza fast sau nefast asupra materiei în sine. Persoana care are însusiri deosebite într-un anumit domeniu de . pe de o parte. în general. având în vedere trei dimensiuni: intelectuala. i se cere neaparat a fi un om cu personalitate . sau geniu. mediocritatii. potrivit strâmbatatii. preluând în general definitiile din dictionare. trebuie sa evidentiem faptul ca unui profesor. însa. ce este personalitatea? Încercarea de definire a personalitatii. o permanenta stradanie spre a-si contura personalitatea.

având. din punct de vedere intelectual . care sa-i permita o comunicare optima cu elevii. trebuie sa fie un bun cunoscator al Sfintei Scripturi.material descriptiv al celor trei categorii de calitati amintite. Se stie ca faima sfântului Ioan Gura de Aur consta tocmai în cunoasterea amanuntita a Sfintei Scripturi si utilizarea ei cu dexteritate în activitatea învatatoreasca..G. între altele. ci un propovaduitor . decât o analiza a componentelor personalitatii. a operelor Sfintilor Parinti. din punct de vedere intelectual. ne face sa locuim aproape de cer. Cu deosebire. curata constiinta. iar una dintre notele esentiale ale personalitatii propovaduitorului crestin. atentia ca “necunoasterea Sfintei Scripturi este pricina tuturor relelor“ El însusi atrage 217 . totodata. muzica. De asemenea. si cunostinte psiho-pedagogice solide. iar cu alt prilej afirma: “Cunoasterea Scripturilor întareste duhul. ne ridica deasupra sagetilor diavolului. dublata de cultura speciala teologica.. De aceea. sa aiba. memorie durabila si fidela. elibereaza sufletul de legaturile trupului. inteligenta vie. . seamana virtutea. care. LXII. ci pe câteva dintre calitatile minime fara de care nu poate fi conceputa vorbirea despre aceasta notiune. De aceea. dându-i aripi usoare si face sa intre în sufletul cititorilor tot ceea ce s-a putut spune vreodata 217 Omilia Coloseni. El nu este un simplu transmitator de cunostinte. nu vom insista pe definitii. pentru a-si "completa" norma didactica iau si câteva ore de religie. un profesor de religie trebuie sa posede o buna cultura generala. El trebuie sa fie un autentic specialist în materia pe care o preda. În acelasi context al calitatilor intelectuale. specializati în desen. dar si al cartilor din domeniile ajutatoare. suntem total împotriva profesorilor improvizati. Astfel. smulge patimile înrobitoare. deodata cu studierea. imaginatie creatoare. IX-a la P. este cunoasterea Sfintei Scripturi si a scrierilor Sfintilor Parinti. 361. sport etc. profesorul de religie trebuie sa fie un cititor pasionat al literaturii teologice. fie si partiala..

Face totul ca si cum gesturi. voce. Cu sine însusi. deplin si nestirbit al z adevarului. ” masurat. iubire netarmurita. sugestii de îmbunatatire a lor. adresat corintenilor: “Si aceasta v-o spun fratilor: ca vremea s-a scurtat de acum.plânge. mai ales. cu: ponderat. officiis I. smerenie. fiind la curent. natural. Bucuresti. P. VII. Elemente face. GALERIU. sobru. sa fim atenti la nuantele specifice. cuvios (!). la rândul sau. 1978. C. Un "cuvânt de ordine" al profesorului de religie. totodata. este revelator. “ discret este mentionat în aceeasi familie nimic române si a de cuvinte modest. credinta neabatuta. 176. cuviincios. Pasionat cititor al Scripturii. atitudine înteleapta si bine placuta lui Dumnezeu. desigur.28. De aceea. 485..G. cu procesul de elaborare al programelor analitice. îndemnul Sf. Astfel. nu-L mai ascultati?. 20. 2 1 9 De a. chibzuit. firesc. discretie 220 . p. Metodica 218 . LXIII. decent. f. cu materia pe care o preda. simplu. de asemenea. discernamânt si bun simt. curat. Din punctul de vedere al calitatilor morale .. ci un cre . cumpatat ti smereniei. pentru cursul de . natural. 3". desigur. cu elevii.L. pentru a face. 29-30). unita cu Omilia X. cei ce ca si cum n. daca lipseste una. sobru.” 219 . § 368. a. cuviincios." (I Cor. dar care inspira disciplina.P. era foarte suparat ca preotii si dascalii din vremea sa neglijau citirea Scripturii: “De ce nu va dedicati timpul liber citirii Scripturii? Voi nu mai vorbiti cu Hristos? Nu-L mai vizitati.. cumpatat. sa-si completeze mereu biblioteca personala cu tot ceea ce-i este util în demersul sau catehetic. XVI. Adica sa faca ar ca si cum n-ar discre ! totul fie avea plâng bucura ar 2 2 1 Pr. face ca ora de religie sa fie respectata. Stiintifica enciclopedic . Discreti este o manifestare superioara a Discre nu înseamna doar a stii sa pastrezi ce a se încredinteaza. prof. respectuos. Sfântul Ambrozie. Întâi de toate. 2 2 0 ministrorum. Profesorul discret este cel care se fereste de orice excentrism. dr. profesorul de religie trebuie sa aiba constiinta ca nu preda o lectie oarecare. intelectual autentic. Ca adjectiv.a. al mântuirii: crezul ortodox 221 . deopotriva. ci si a te manifesta cât mai simplu. anume: drept. ar el . t "Cursul nr. profesorul de religie se va îngriji. nominalizam : credinta puternica. asa încât cei Pavel ce au femei sa ca si cum n-ar . bunatatea si caldura sufleteasca. în idei. face n-. moderat. p. încredere si. celelalte sunt inoperante. t secretele s. 50 A.. Vezi Dictionarul analogic si de sinonime al limbiiEdit. Ap. politicos. la nevoie. cei ce se ca si cum nu sbucura. cu mii de fire nevazute. dar sunt strâns legate între ele. masurat.. 12. trebuie sa fie fermitatea . În legatura cu fiecare trebuie. Iar ca plecat. Fermitate care nu exclude.mai bine” 218 .

celelalte virtuti pomenite. sonora. de fapt. se traduc prin a spune ceva înaintea cuiva. Caci profesorul de vocatie este. curata. a. Iisus Hristos si al Evangheliei Sale. se va stradui permanent sa pastreze echilibrul . pomenim aici cuvintele avertisment. . vor confirma vocatia autentica si marturia lui de catehet. fari . dict. În acest sens. un marto si marturisitor al Învatatorului r Suprem. voce placuta. fara defecte izbitoare. Este de prisos sa insistam ca profesorul de religie reprezinta Biserica nu numai prin cultura teologica si viata morala. nu numai sa vorbeasca. asprime si bunatate. ca prim înteles. va sti sa si asculte. caci pro + for. mai ales. Cu privire la calitatile fizice mentionam ca profesorului i se cer: un trup sanatos. atât de inspirate. GUTU. vom observa ca latinescul professor-oris înseamna. de r unde provine. prin viata lui morala profesorul de religie depune marturie buna despre învatatura pe care o preda. pentru ca o consideram o dimensiune definitorie a profesorului de religie. fata prietenoasa. a depune marturie 222 . va fi punctual atât la sosire. 2 2 4 Merita a fi retinut. ci în numele lui Hristos . va fi apropiat de elevi. 2 2 3 “Sit cit eius quasi copia dicendi. ci si prin înfatisare. Înaintea cunostintelor în sine. Apelând iarasi la sensuri etimologice. cât si la plecare. Cine are bun simt se va prezenta întotdeauna pregatit. gestica. îmbracaminte. 4. sobrietate si atitudine joviala etc. XXXIV.L. Caci copiii percep frumusetea religiei si prin frumusetea acestor elemente. Iar acolo Vezi G. Profesorul nu învata în nume personal. la acest punct.atât de greu de aflat uneori între exigenta si îngaduinta. Ordinea sau dezordinea externa a unui om. desigur. P. Am nominalizat între calitatile morale si "bunul-simt". ale fericitului Augustin: “Viata ta sa-ti fie oratoria ta!” 223 . forma De doctrina . mimica s.. va fi obiectiv la note224 si. asadar. lui 222 . etc. atragatoare. pe cea interioara. sfatul christiana unui profesor cu la notare mai bine sa gresesti vivendi!”. o reflecta. experienta: în favoarea elevului. decât în defavoarea . marto . tinuta vestimentara curata si lipsita de excentrisme . 61.

Dumitru MUSTER. ca pentru Sfânta Împartasanie. nu culori stridente). care duc. Este de dorit. invocam pledoaria marelui pedagog român Simion Mehedinti. Rezumativ. simplitate în manifestari etc. ea poate fi suplinita. bluze decoltate etc. profesorul de religie nu poate sa apara oricum în fata elevilor sai. 2224. Bucuresti. jignirile. fuste scurte. iar al treilea "parintele tineretului". siluirea pentru memorizare absurda ( toceala ). p. Române. în haine care sa impuna respect. În "Trilogia Scolii". ca barbatii sa fie îmbracati în costum decent (nu blugi. potrivit caruia numele autentic al celui chemat sa predea cunostinte copiilor este cel de educator . al doilea "slujbas al scolii". 1992. p. Cu toate ca preocuparea pentru tinuta exterioara nu trebuie exagerata în vreun fel ("exagerate" trebuie sa fie grija pentru pregatirea intelectuala si viata morala! ). sau tejghea de bufet. îmbracaminte decenta. Simion MEHEDINTI. Antologie. detaliat cele trei trepte ale dascalului: primul este numit "vataf peste copii". u. totusi. despre Socrate si Pestalozzi: "Erau foarte departe de canonul frumusetii plastice. limbajul violent. de fapt. de bunatate sufleteasca. Mehedinti descrie belferul. Simion Mehedinti noteaza. dar amândoi erau simpatici prin bunatatea si lumina privirii lor" 225 . profesorul si educatorul 226 . 189 s. bunaoara. "Profesorul" este o treapta superioara "belferului". între care bataia. fara mare efort. Caci catedra orei de religie trebuie sa fie pentru el un altar sfânt. primitive. 2 6 Ibide .). * Ca sinteza la cele prezentate pâna aici. dar nu eficienta în totalitate: preda si asculta respectând metodologia. De numele celui dintâi se leaga metode si atitudini total nepedagogice. Editura Îngrijitor de editie. profesorul de religie sa fie îmbracat la ore la fel ca pentru biserica. iar femeile. m 225 Academiei .unde frumusetea fizica este mai putin prezenta. Astfel. Scrieri despre educatie si învatamânt. de asemenea. astfel. dar neimplicându-se afectiv. nu o tribuna oarecare. la reprimarea personalitatii copilului. nu care sa provoace ilaritate (pantaloni.

Mehedinti enumera apoi câteva dintre însusirile acestuia: iubire de parinte. în schimb. Chiar daca statutul orei si al celui care o preda este înca nedifinitivat în planul legislativ. parintele tineretului . p. ambitia. de fapt. în constiinta elevilor si parintilor evlaviosi profesorul de religie are o raspundere asemanatoare cu a preotului. 216. rezultatele slabe nu sunt departe de cele ale "belferului". Ibide .Este insul rece. despre Care Simion Mehedinti marturiseste: "Asadar nu poate fi vorba nici de exagerare nici de ipocrizie. m m Ibide . taria de caracter 228 . darul de a patrunde în sufletul învataceilor. În acest context al responsabilitatii uriase. 229 vanitatea (egoismul) sifalsitatea (minciuna) . p. mântuirea sufletului. nu pentru tine. trebuie sa arzi tot sufletul tau pentru a ramâne acolo. un parinte pentru copii. care exclud irevocabil pe cineva din rândurile educatorilor: lipsa iubirii (dispretul fata de elevi). pentru idealul lor. ca tu esti om trecator. În final. când afirmam ca Iisus a fost cel dintâi si cel mai mare educator al omenirii si adevaratul mântuitor al copiilor" 227 . moral si fizic. în final. caruia nu i se poate reprosa nimic oficial. Educatorul . dar pentru oameni. p. pentru 227 228 229 Ibide . este chipul pedagogului ideal. dar care nu convinge. pentru ca armonizeaza în fiinta sa însusirile esentiale. Educatorul este. stiinta de a se face placut. optimismul. 227-228. Spre finalul paragrafului nominalizeaza si câteva trasaturi negative. gata oricând de jertfele cerute întro astfel de misiune. 222-226. m . Încheiem acest subcapitol concluzionând ca profesorul de religie trebuie sa fie un educator autentic. personalitatea care se inspira fara întrerupere din personalitatea Celui mai mare Educator al omenirii. ramân pilduitoare cuvintele unui alt mare savant crestin român: "Când semenii tai te urca în vârful piramidei. sub cele trei aspecte: intelectual. care-si face "datoria". pe care tu nu trebuie sa-l lasi sa decada. de slujirea caruia depinde împlinirea celor mai nobile idealuri. Descriind detaliat caracteristicile personalitatii educatorului. Iisus Hristos.

p. copiii fiind. Asadar. o oglinda a familiei din care provin. Bine a spus Simion 230 Vasile PÂRVAN. în practica. nu doar ca orice bun crestin. fara îndoiala.. aceea de a forma caractere crestine.. copiii sunt curati la suflet si ca unele însusiri negative nu sunt proprii fiintei lor. ci amprentele mediului negativ de acasa. Educatorul orei de religie ideal ar fi. astfel. nici doar tocilari si emitatori mecanici. stapânind. astfel. mai mult decât oricare dintre profesori. majoritatea profesorilor de religie sunt de genul feminin (si nu vedem nimic rau în aceasta!). 1981. chiar daca ar fi sa-l cresti cu sângele vietii tale.sublimul pe care trebuie sa-l faci sa înfloreasca în inima contemporanilor tai. i . Chiar daca nu vom insista prea mult în descrierea elevului. desigur. Profesorul de religie trebuie sa realizeze. f. de un îndrumator-duhovnic. Bucuresti. ELEVUL. ci sunt factori esentiali ai educatiei . ca. ca factor esential al educatiei religioase. suntem datori macar cu aceste precizari: • elevii nu sunt doar niste receptori pasivi ai cunostintelor. 379. pentru a nu prelungi peste masura prelegerea de fata. De cele mai multe ori. care trebuie sa reproduca docili cele predate. Scrier . • pâna la o anumita vârsta nu li se poate cere decât o responsabilitate partiala pentru constientizarea importantei orei de religie." 230 . în general. nu ne ramâne decât sa le îndemnam pe distinsele profesoare sa încerce a imita la clasa atitudinile preotului autentic. suflete capabile sa gândeasca si sa creeze. Pentru reusita vor avea nevoie. Întrucât. parteneri de dialog. astfel. receptivitatea sau nereceptivitatea lor reflecta mediul religios sau nereligios de acasa. ci si posesorul cunostintelor psiho-pedagogice. ci pentru a se sfatui în permanenta cu el în aceasta nobila si unica misiune. metodologia procesului de învatamânt. preotul-profesor. nu cu simpla pregatire de preot.

desigur. mâinii întinse din partea educatorului. dar o data cu el) ca orice învatatura buna are menirea sa-l ridice. 4. refuzând învatatura si nelasând nici pe altii sa învete. nu mai putin pentru prezentul si viitorul neamului din care fac parte. a înalta dintr-o stare . Altfel spus. 2 3 2 G. 154. nu subalterni obligati sa suporte orice cuvânt. ci numai copil în care nu ai descoperit înca partea cea buna 231 . recunostinta si constiinciozitate. . Parabola Semanatorului se aplica si aici: nu-i întotdeauna vina celui care seamana. sau atitudine. Caci însusi cuvântul "elev". daca pamântul este pietros sau plini de spini. care înseamna a ridica de la pamânt. sabotând ora. are menirea de a-l ridica pe copil din starea biologica. mai ales cea crestina. provine din latinescul "elevare". elevii trebuie sa fie receptivi.. demni în exprimarea eventualelor nemultumiri. dict. sa ajunga la "starea barbatului desavârsit".232 . • elevii trebuie socotiti prieteni. ascultatori fata de profesori. sa raspunda cu respect. vegetativa. intrat în vocabularul nostru prin filiera franceza (élève = elev. élever = a ridica). potrivit cuvintelor inspirate ale Sfântului Apostol Pavel (Efeseni. Nu sa vorbeasca necontrolat. 13). cuviinciosi în vorbire si atitudini. p. Elevii sunt datori. îmbracati decent. buna cuviinta. * Op. ca "din turma".Mehedinti ca nu exista copil rau. pentru plinirea lui ca om. în concluzie. învatatura. cit. demni de cel mai înalt respect. capriciu.. ca fata de proprii parinti. sa-l înalte spre demnitatea de om deplin. • la rândul lor. • elevul trebuie sa constientizeze (nu înaintea profesorului.. la demnitatea omului chemat spre desavârsire.. oferta a dragostei si responsabilitatii. cit. 231 * . GUTU. ca recolta va fi slaba (sau nu va fi deloc!).

Dumnezeu. ci si în familie si în scoala. Preliminarii. fie de la oras. a. preoti. ne arata ca este mare nevoie de catehizare pentru toate vârstele de credinciosi.* În loc de concluzii . la îndemâna oricarui preot. profesori de religie s. copilul Îl va descoperi pe Dumnezeu în tainitele lui sufletesti. vom prezenta câteva mijloace practice. Experienta noastra pastorala. apoi la oras. la sfârsitul acestui studiu marturisim convingerea ca reusita educatiei religioase a copilului consta în conlucrarea armonioasa a tuturor factorilor umani. VIII. daca Îl va simti prezent mai întâi în inimile educatorilor sai: parinti. pentru o participare mai activa la savârsirea lui. nu numai în Biserica. public si particular. Diferentele . luminarea credintei în punctele ei principale. mai întâi la tara. desigur. cu mentiunea ca prezentarea noastra se bazeaza în exclusivitate pe ceea ce noi am experimentat în cele aproape doua decenii de slujire preoteasca. deodata cu explicarea simbolurilor cultului divin. CÂTEVA CONSTATARI SI PROPUNERI. mai ales cu privire la cunoasterea si aprofundarea doctrinei ortodoxe. Avem în vedere. Crescut si maturizat cu aceasta descoperire. cu Factorul Suprem. fie din mediul rural. MIJLOACE PRACTICE DE CATEHIZARE ÎN BISERICA. descrisi mai sus. va depinde apoi numai de vointa proprie pentru asi pastra curat caracterul moral-crestin. la zidirea caruia educatorii constiinciosi au ostenit cu atâta daruire. fie cât de modesta. daca îl va întâlni cu adevarat pe Dumnezeu. Copilul se va dezvolta normal si va deveni un caracter crestin. Mai adânc. În cele ce urmeaza.

putin timp preocuparilor religioase. nu sunt foarte mari. Chiar dupa evenimentele din decembrie 1989. iar pe de alta insuficienta atentie fata de cele duhovnicesti. trebuie sa creionam câteva constatari facute de noi pe parcursul anilor de activitate pastorala. Ocupatiile de tot felul ale credinciosilor nostri. Amintim mai întâi faptul ca. macar în linii mari. În fiecare parohie. din diverse motive. radiestezia. întelesurile Sf. datorita ignorantei în materie de credinta. nu putem afirma ca s-a progresat simtitor în aprofundarea credintei ortodoxe. ignoranta explicabila pe de o parte prin lipsa personala de preocupari. Liturghii. Trebuie sa luam seama bine la faptul ca multi dintre crestinii nostri sunt victimele superstitiilor. Cei mai multi se limiteaza la frecventarea bisericii (în aceasta categorie intrând asa-numitii "crestini de duminica"). Exista. desigur. ale sectelor mai vechi si mai noi. grija zilei de mâine. doar exigentele unor credinciosi din mediul urban mai sporite. iar marea majoritate nu cunoaste. Sunt putini cei care au citit integral Sfânta Scriptura. Sunt multi crestini care doresc sa afle mai mult decât li se ofera în predica duminicala. sunt crestini îmbunatatiti sub acest aspect. În aceste conditii nu este de mirare ca superstitiile de tot felul prolifereaza în voie. când librariile si tarabele au fost din ce în ce mai pline de carti de spiritualitate. crestinii nostri acorda. greutatile tranzitiei etc. în general. ale fenomenelor asa-zis parapsihologice. ) câstiga tot mai multi aderenti. pe de o parte. când nimanui nu i s-au mai impus restrictii pe motive religioase. frecventare mai mult sau mai putin consecventa.. desigur. de multe ori si aceasta lipsita de . ca sa nu mai vorbim despre al celorlalte slujbe. exceptii. bioenergia. pe de alta prin lipsa unei catehizari sistematice din partea slujitorilor Bisericii. dar numarul lor nu credem ca este prea mare. vom vedea. stim. iar fenomenele "parapsihologice". spre exemplu."metodologice". aparute în ultima vreme la noi ( cristaloterapia. practicile yoga etc. Înainte de a face propunerile propriu-zise. ne determina sa constatam cu tristete ca multi dintre ei nu au o credinta luminata.

În fiecare parohie. preocupati în problemele de credinta. subiect literatura si arta cu subiecte etc. 105-117). dar atunci când nu înteleg ceva nu gasesc întotdeauna solicitudinea cuvenita din partea preotului pentru a li se explica cele neîntelese. ceremonialul religios. Se întelege ca aceste mijloace nu sunt singurele care pot contribui la luminarea credintei. Maslu. icoanelor etc. sub tratat Forme titlul de realizare a educatiei . desigur. desigur. mijloacele recomandate de manuale. Repere teoretice si (un religioasa": morale. asadar. Aceiasi crestini. mai vechi si mai noi. Iata. coroborate si cu alte nemultumiri la adresa preotului. si vecernii. la sfârsit. Taine metodice universitar de "Metodica". dar pledam pentru intensificarea si generalizarea lor. Dumitru Calugar. fara a fi neglijate.. citesc acasa carti duhovnicesti. Educatia religioasa. biblioteca parohiala parohiale . dr. în mod inevitabil. predica si conferinta cu religioase enumera: educative. § 9. Taina Sf. Sfintele etc. prezinta urmatoarele "Mijloace în educatia rugaciunea. Si dupa câteva astfel de "esecuri". câteva dintre ele: cateheza de la slujbele sipublicatiile din zilele de rând. De obicei se savârsesc acatiste. 6. sfintitoare si pastorala. exemplul. p. deprinderile cultul divin . adaptate. Ne dam seama ca mijloacele de catehizare actuala pe care le vom prezenta mai jos nu reprezinta o noutate în slujirea pastoralmisionara ( cunoastem un numar apreciabil de preoti care le utilizeaza ). în afara de duminici si sarbatori.). cântecele religioase. Editura "Polirom". la situatiile specifice. 281-282)). se oficiaza slujbe în zilele de rând. credinciosul va apela. desigur. Exemple: Catehetic pentru Institutele Teologice (autor: de a religiei a prof. o scurta 233 Nu vom neglija. (Cap. meditatia religioasa. la "ajutor" eterodox. religios. 1999). locale. este necesara o reconsiderare a preocuparilor slujirii învatatoresti. vinerea si sâmbata seara. cum sunt cele Catehetic si de Metodica predarii . Pentru a preîntâmpina acest fenomen. (p. slujbe la care se poate adauga. diverse sfintiri (ale apei. în cele mai multe cazuri miercurea. religioase . activitatile rugaciunea individuala. celelalte doua dimensiuni. instructia religioasa. CATEHEZA . autor: Constantin Cucos. dialogul saptamânal. 1976). Misiune Ortodoxa. Bucuresti.consistenta si puterea convingerii. justificate sau nu. dar experienta ne-a aratat ca cele pe care le vom prezenta s-au dovedit foarte eficiente 233 . 1. Iasi. Editura Institutului Biblic si de Pr.

. "timpul psihologic" se poate prelungi. pentru slujba în sine. în special intelectuali. care. Majoritatea vin. care vin numai daca stiu ca se rosteste si un cuvânt de învatatura. adica la persoana noastra proportional cu gradul de dificultate al subiectului respectiv. o întreita adaptare: la auditoriu. Se impune. Acest fapt impune un nivel mediu de expunere al învataturilor. astfel. La auditoriu . sa nu se depaseasca 10 minute. alcatuit din credinciosi de vârste si preocupari diferite. daca este bine întocmita si sustinuta cu convingere. în principiu. dar. cunostinte. însine . daca este foarte cald. Alteori. limitele rabdarii. ca învatatori. în directa proportionalitate cu interesul sesizat. adica o adaptare la conditiile concrete. la continutul catehezei . daca tema (sau modul de abordare al ei) nu declanseaza interesul ascultatorilor etc. dexteritate în exprimare.cateheza. cunoscându-le capacitatea de întelegere. În general. însotit de permanente actualizari. mai ales acolo unde cuvântul este axat pe explicarea doctrinei si a cultului. cunoscându-ne propriile puteri. limite. nivelul experientei etc. dar exista un numar dintre ei. totodata. Este foarte importanta. desigur. Uneori si 5 minute este mult: daca slujba a fost mai lunga. va aduce multa lumina si bucurie în sufletele ascultatorilor si va atrage un numar tot mai mare de credinciosi. încadrarea în ceea ce numim "timp psihologic". spun dânsii "prefer sa vin la aceasta biserica pentru ca aici mi se explica mereu câte ceva…" Mentionam din capul locului ca o astfel de cateheza nu trebuie sa depaseasca "timpul psihologic". la continutul catehezei si la persoana însasi a vorbitorului . pentru a nu avea efectul contrar celui scontat. masura dorintei de cunoastere si. sau foarte frig. asadar. preferabil într-un limbaj cât se poate de simplu. Auditoriul catehezelor din biserica este întotdeauna variat. Se recomanda. sa fie cât se poate de scurta. când simtim ca credinciosii sunt predispusi la explicatii mai detaliate. Astfel de crestini chiar ne marturisesc uneori ca în alte parti slujbele sunt mai bogate.

fenomenele paranormale etc. în particular).Revelatia dumnezeiasca. semnificatia (simbolismul) actelor de cult. .post si rugaciune. . Tematica se fixeaza la libera optiune a preotului.simbolismul Sfintelor taine. . . totusi. aparute recent ). macar în linii mari.virtutea si pacatul. .providenta. în general. .simbolismul Utreniei. trei cateheze succesive). Pentru prima categorie sugeram urmatoarele subiecte: . .simbolismul Sfintei Liturghii (aprox.mântuire. .Continutul catehezelor se va orienta dupa trebuintele sufletesti ale credinciosilor din parohia respectiva. .dogma Sfintei Treimi (cateheze despre Sfânta Treime. .poruncile dumnezeiesti si poruncile Bisericii. . pe care fiecare preot le cunoaste. * Din categoria catehezelor liturgice.crearea lumii vazute si nevazute. punctele de credinta interpretate gresit de catre protestanti.. exemplificam: . .Sfânta Traditie.judecata. si despre fiecare persoana a Sfintei Treimi. neoprotestanti (în care includem si miscarile harismatice.simbolismul Vecerniei. . .Sfânta Scriptura.înviere. . îngrijindu-se. sa aiba în vedere cu prioritate: principalele subiecte ale doctrinei ortodoxe.

Bunaoara. propunem: . de exemplu).Sfânta Traditie. se poate aborda importanta tamaduirii sufletesti ca mijloc pentru facilitarea vindecarii trupesti etc. etc. actualizându-se acele virtuti care se cer imitate astazi s.. La acestea se adauga subiecte impuse în vremurile actuale: bioterapia. . se poate explica. separat). pe rând. Succesiunea subiectelor va avea. dupa slujba vecerniilor se pot spune câteva cuvinte despre viata sfântului pomenit.Sfintele Taine (o cateheza generala + câte una pentru fiecare. preotul poate aborda catehizarea si sub forma unor mici cuvântari conjuncturale (scurte pareneze . . bioenergia.cultul Sfintei Cruci. cristaloterapia si problemele de "bioetica" ( vitro. fiind grupate pe categorii. . * Dintre subiectele controversate interconfesional. extragând anumite învataturi religios-morale.). . Maslu. sau sub forma unor cicluri care. . eutanasia. mesajul principal al pericopelor evanghelice si apostolice. poate face comentariul unui icos sau al unui condac. desigur.cultul Sfintelor Moaste. cu elemente noi. În afara de temele enumerate mai sus.simbolismul Ierurgiilor. dupa slujba Sf. . fecundarea in unui acatist. periodic (la 2-3 ani) se pot repeta si împrospata. clonarea.harul divin.cultul Sfintilor. chiar daca nu este dintre sfintii mari. a. o anumita logica pe parcursul unui an liturgic. desigur. .. dupa o slujba radiestezia. .cultul Maicii Domnului.Sfânta Biserica.

2. Desigur. Facem miruitul. dupa slujba. sa puna o întrebare. pentru a li se permite sa plece la timpul stiut. sfintirea icoanelor .în ultima miercuri. cu cei care doresc sa ramâna la dialog ne asezam în jurul unei mese si stam de vorba. iar apoi.30. de o ora !Este foarte important acest aspect: participantii stiu ca. la care preotul va raspunde scurt. fie cât de scurta. prestabilita în acest scop. Pentru ca un astfel de dialog se desfasoara în biserica. urmatorul procedeu: am organizat dialogul în fiecare miercuri seara.30 savârsim urmatoarele slujbe. Întrucât la o cateheza programata dupa o slujba nu se poate desfasura un dialog întotdeauna eficient. este nevoie ca cel putin o data pe saptamâna sa aiba loc o întâlnire speciala. fapt de mare importanta psihologica dar si fizica.în miercurile de mijloc. Noi am experimentat. mai sunt retinuti doar o singura ora . cu promisiunea (daca întrebarea necesita un raspuns mai amplu. DIALOGUL SAPTAMÂNAL . totusi.în prima miercuri din luna.Ca o concluzie la acest prim paragraf subliniem marea importanta a unei cateheze. sau este din afara subiectului) ca problema legata de acea întrebare va fi reluata într-o cateheza ulterioara. cu toate ca timpul este foarte limitat. Cei prezenti pot fi invitati. atât cât este nevoie. Din experienta noastra. însa. însa. prin rotatie (o data pe luna): sfintirea apei (agheasma mica) . lasând pe cei prezenti sa puna ad-hoc întrebarile ce-i framânta. la orice fel de slujba de peste saptamâna. am constatat ca întâlnirea . o ora.18. Notam. practic. iar cu cei doritori de a pune întrebari suplimentare se mai ramâne. la orele 18. doua vecernii mici . este bine ca el sa fie precedat de o slujba.30 . însa. Între orele 17. Nu mai mult. de asemenea. iar preotul sa raspunda pe rând la ele. Cuvine-se cu adevarat ). La sfârsit se face o mica rugaciune (de obicei. ca la aceste cateheze se poate declansa si un mic dialog. mai ales pentru cei care locuiesc departe. nu mai mult. dialogul propriu-zis se poate desfasura si fara o anumita tematica. atât cât este programat. doua. care sa nu depaseasca.

" .cum se spune. m. mai ales a unora cu preocupari mai intense. ortodox textele biblice. în timpul dialogului. chiar daca se va înainta mai greu cu parcurgerea Bibliei. Dupa aceea se iau ca tema alte 10 capitole s. d. astfel. existând.. dupa caz. se poate recurge la citirea biserica. Practic. sau li se pun întrebari.. explica. De ce? Pentru ca Vechiul Testament este mai greu de parcurs pentru începatori. iar preotul va fi. astfel. iar cu timpul raspunsurile si explicatiile vor veni chiar din partea lor. v. iar în saptamâna urmatoare se comenteaza cele citite. a. 234 Acolo unde credinciosi sunt mai putin dispusi sa ia "teme pentru acasa". riscul abandonarii. p. Acesta este. pentru ca în eventuale confruntari cu sectarii sa nu fie pusi în inferioritate. cum se pot organiza lucrurile: - se programeaza citirea sistematica Bibliei. preotul raspunde. se iau de fiecare data pentru lectura câte 10 capitole. idealul: participantii sa fie singuri în stare sa interpreteze d. credinciosii pun întrebari. a se începe cu Noului Testament. care se citesc cu atentie acasa de catre fiecare participant. pe când acasa nu toti îsi fac "temele. de fapt.vom parcurge cu mai mare eficienta paginile Vechiului Testament. în acest sens. un "moderator" care va interveni doar atunci când se impune. "cu creionul în mâna" . dupa care întariti cu învataturile Mântuitorului Iisus Hristos si ale Sfintilor Apostoli . cu scurte comentarii. Iata. 234 Dupa câteva întâlniri. bunaoara. iar cititorii cu mai putina rabdare se pot demoraliza repede. Este recomandabil. Câstigul este în ca asculta toti. Exista multe locuri care pot crea dificultati si poticniri. preotul poate îndemna pe cei prezenti sa se ofere pentru a prezenta ora urmatoare un rezumat al celor citite. De aceea vom face mai întâi lectura si studiu asupra Noului Testament.pentru dialog este mult mai eficienta daca exista o tematica prestabilita.

alte subiecte cerute de contextul religios.între alte obiective ale dialogului trebuie sa mai figureze: anumite capitole din Istoria Bisericeasca Universala si româneasca. cei care au în biblioteca aceasta carte. 5 minute. Bisericii Ortodoxe Române. sau facând un scurt comentariu asupra unor evenimente religioase majore De exemplu. 1952. 1996. într-un moderna. introducere. reamintind celor prezenti ce s-a discutat ora trecuta. sa raspunda ei însisi macar la întrebarile mai usoare etc. - în etapa urmatoare se poate trece la parcurgerea unui manual de Dogmatica . 235 . 370 p. fapt care permite . de preferinta a 235 unuia mai bogat. ora de "dialog biblic" se va structura astfel : 1. 236 . social. Remete. lect. aprox. Si din Catehism se pot da "teme pentru acasa". pentru ca credinciosii sa fie familiarizati cu principalele puncte ale doctrinei ortodoxe. chiar economic si politic. Tatal nostru. cultural. ca de pilda cel cu întrebari si raspunsuri . teme liturgice cu explicarea simbolismelor slujbelor principale. sa pregateasca lectii. Învatatura de credintaEditura Institutului Biblic si de Misiune al ortodoxa. Bucuresti. Preotul face o mica dupa care toti cei prezenti iau loc. Pentru a se elimina pericolul rutinei. macar unui numar restrâns de participanti. 2. sa le expuna. Idea este ca credinciosii sa fie cooptati în procesul de catehizare. rugaciunea (Împarate ceresc. al plictiselii si al saturatiei. pentru început de nivel mediu aprofundarea si fixarea cunostintelor de Catehism. zi. George Dogmatica Editura Episcopiei Ortodoxe Alba .- o alta faza a dialogului presupune lecturarea Catehismului . pentru contextualizarea cunostintelor biblice si dogmatice. cu dezbaterea acelor învataturi controversate cu sectarii (teme care se pot face si în paralel cu dezbaterea "lectiilor" dogmatice). sub forme usor prescurtate. Se prezinta într-o formaOrtodoxa. în masura în care acestea implica educatia religioasa. manualele recente. desigur. a fost reeditat dupa 2 3 6 Dintre 1990. morala si civica.Iulia. cel mai practic ni se pare al pr. sau altceva potrivit). care. teme misionare. 481 p. limbaj cu bibliografie la limpede.

însa. iar acolo unde ei se poticnesc intervine preotul. Este bine ca regula sa fie pastrata. Acest fapt va fi. Desigur. 5. Este adevarat ca la oras credinciosii au conditii mai prielnice în acest scop.pe nesimtite . BIBLIOTECA PAROHIALA. în aprox. Vietile Sfintilor etc. astfel ca . prezinta "tema". În vremurile noastre nu se mai poate concepe catehizare fara o lectura minima din partea credinciosilor nostri. Se poate întâmpla uneori ca participantii sa se lase absorbiti cu totul în anumite discutii. Din când în când este bine ca la aceste dialoguri sa invitam câte o personalitate din afara parohiei (un profesor de teologie. chiar politice (când ele se interfereaza cu problemele religioase). economice. 6. sociale. daca nu si alte carti de capatâi ale crestinului. însa. Credinciosul rânduit 4. o exceptie. iar preotul sa vegheze asupra acestui aspect. foarte important din punct de vedere psihologic . 3. în tara sau strainatate. Se face o rugaciune orei se fixeaza tema si prezentatorul ei pentru data viitoare.petrecute în acea saptamâna. În ultimele 2-3 minute ale 7. ci si în cel rural. chiar un laic specialist într-o problema care-i intereseaza pe enoriasi) pentru ca dialogul sa arate. la care încearca sa raspunda mai întâi cel care a pregatit tema. repetam.sa se depaseasca 60 de minute. Ultimul sfert de ora al întâlnirii este bine sa fie rezervat întrebarilor de ordin general. sau altcineva dintre participanti. 3. fara a se eclude. astfel. un duhovnic mai îmbunatatit. dar si crestinii de la sate trebuie sa citeasca macar Sfânta Scriptura . pe teme religioase. nu numai în mediul urban. Anumite teme discutate la acest dialog pot fi prezentate în sinteza în paginile Buletinului parohial. întotdeauna si-n tot locul au fost preoti care s-au straduit sa faciliteze procurarea cartilor pentru crestinii iubitori de lecturi . deschidere fata de experientele altora. despre care vom vorbi mai jos. 15 minute. de încheiere sau se cânta ceva. Cei de fata pun întrebari. ca de pilda Catehismul . mici dezbateri pe teme culturale.

care sa functioneze cu scopul de a împrumuta cartile solicitate. pentru ca toate cartile sa fie expuse la vedere 238 . pe care sectarii le împart gratuit. autori. daca nu-i vom ajuta noi pe crestinii nostri sa citeasca literatura ortodoxa. în parcuri. BULETINUL PAROHIAL reprezinta un mijloc de catehizare deosebit de eficient în zilele noastre. astfel. publicat în "Vestitorul Ortodoxiei" din 15 mai 1994. marturisim faptul ca solicitudinea crestinilor fata de initiativa noastra a fost foarte mare. atât prin sporirea cunostintelor teologice. solutia salvatoare este înfiintarea de mici biblioteci parohiale. biblioteca trebuie sa fie amenajata în Sf. de fapt. Atentia spre care trebuie sa ne concentram astazi cu mai mare solicitudine este legata de faptul ca sau înmultit într-un chip fara precedent cartile eterodoxe. cât si pentru cei care. peste tot: pe strada. asa încât nu prezentam acest aspect ca pe o noutate. interviu al carui continut este în mare masura valabil si astazi. 237 . neavând termeni de comparatie. Ilie Gorgani. cunostintele în materie de religie. Lacas. Practic. în cutiile postale etc. Biblioteca 38 numara acum peste 1500 de exemplare. despre un material în legatura cu amenajarea bibliotecii cu împrumut în bisericii Sf. în carti si în bani. la 7 ani de la publicarea acelui material. suntem în situatia de a suplimenta rafturile celor trei corpuri de biblioteca. Astfel. pentru a fi la îndemâna tuturor Pentru alte detalii. confirmam toate cele spuse atunci. recomandam a se citi interviul pe aceasta tema publicat în anul 1994237 . interiorul 22. cât si ca baza de discutii asupra unor carti. cât si cu privire la donatiile facute pentru a ne sprijini. Acum. din Este vorba. p. Cum multi dintre crestinii nostri nu au posibilitati sa cumpere carti ortodoxe.evlavioase. în piete. Se întelege. o vor citi numai pe cea sectara si. atât în ceea ce priveste împrumutarea cartilor. credem. care-si pot îmbogati. vor risca sa ia de buna învatatura gresita. 4. În plus. ca biblioteca ne-a fost un sprijin direct si permanent pentru dialogul de miercuri seara. teme etc. procedeu nu poate avea pretentia a fi nou. atât pentru crestinii participanti la Sfintele Slujbe. Spuneam mai sus ca acest Noutatea pe care o sustinem este ca .

Prin diversi credinciosi. Sprijinul misionar al unei publicatii parohiale este deosebit de mare. Întâi de toate. este o buna pavaza împotriva colportajului sectar. enoriasii pot fi tinuti la curent cu anumite probleme administrative.. totodata. consta în închegarea unui colectiv redactional constiincios. Buletinul parohial. dar se pot bucura de citirea unui cuvânt ziditor si pot fi beneficiarii unor îndrumari liturgice. în biserica. cu speranta într-o mai buna reusita în viitorul apropiat. conditia de începatori. Cheia reusitei. ortodocsii. nici toate materialele publicate sunt la nivelul dorit de enoriasi. astfel ca orice parohie. m-a întâmpinat un credincios care s-a prezentat cu mult respect. 240 239 . O data cu felicitarile pentru continutul buletinului.. Trebuie sa recunoastem deschis ca nu toate numerele. O data cu acestea. cu pregatire de nivel universitar si cunoscator al realitatilor din parohie. fie si partiale. 4 0 Am primit recent un telefon din America.. M-a rugat. spunem si aici ca daca nu vom pune noi. ceea ce am si facut în clipele 2urmatoare. în toate colturile Bucurestiului si ale tarii granitele ei în Europa si pe alte continente. dar ne si obliga din ce în ce mai mult. poate sa întreprinda acest demers. le vor pune sectarii foile si brosurelele lor pline de otrava ucigatoare de suflete. Am primit cereri pentru abonamente din locuri la care nu gândeam. fapt care ne bucura. mi-a spus ca din Satu Mare si ca a citit un numar al Buletinului. cu programul slujbelor si cu alte stiri de interes general. ca a dorit sa este ma cunoasca.. ne încurajeaza. trecând chiar De peste tot am primit telefoane de confirmare. respectiva. Sacrificiul de timp si bani nu este prea mare. buletinul se raspândeste nu numai în parohie. cu aprecieri dar si cu anumite sugestii si observatii pentru îmbunatatirea grafica si de continut. însa. ne-a solicitat contul de la banca pentru a ne ajuta cu o familia anumita la suma cheltuielile pentru restaurarea Catapetesmei.diferite motive. în mâinile credinciosilor nostri macar o publicatie cu învatatura cea mântuitoare. care cunostea biserica noastra. nu pot veni la biserica. 239 . ca este în delegatie la Bucuresti. Ne asumam. La fel ca în capitolul precedent. departe de a constitui o povara financiara. ci mult în afara ei. sa-l spovedesc. este si un mijloc eficient de sensibilizare a cititorilor Într-o zi. chiar cu posibilitati materiale mai modeste. Ecourile pe parcursul celor trei ani de aparitie sunt deosebit de încurajatoare.

scurte comentarii asupra evenimentelor mai importante. Este bine ca preotul sa coopteze cât mai multi . sa vada cum se desfasoara o slujba. Dar cel mai mare câstig al lucrarii acestei foi parohiale este stimularea unui mai mare atasament al credinciosilor fata de biserica respectiva. Alaturi de preot. restaurari etc. iar publicarea înseamna un antrenament pastoral-misionar deosebit. Preotul apare în fata credinciosilor si în postura unui om care scrie. mai ales în cazurile în care se desfasoara lucrari de reparatii. este faptul ca are prilejul sa publice. data cu sporirea numarului participantilor la sfintele slujbe o . s-au atasat cu totul de sfântul nostru lacas. care favorizeaza întâi de toate perfectionarea limbajului omiletic si catehetic. Placându-le atmosfera. în afara de cele mentionate deja. îmbogateste cultura generala si în special pe cea teologica. preotul poate publica mici eseuri pe teme religioase si cultural-educationale. Pe lânga predici.pentru a sprijini material biserica. care se înscriu pe linia misionar-pastorala. legat de o anumita sarbatoare. pictura. chiar si numai cu un buletin lunar. Dar "sacrificiul" este rasplatit peste masura. cum este cazul cu al nostru. enoriasi ai parohiei respective pot contribui cu diferite materiale. cuvânt ce constituie propriu-zis nucleul unei predici pentru sarbatoarea respectiva. În câtiva ani. poezii. care vor imita gestul celor despre care au citit. asadar. un numar apreciabil de predici publicate. Între beneficiile de care se poate bucura preotul. sa cunoasca preotii care au scris materialele publicate etc. chiar daca scrisul nu este poate la înaltimea unui membru al Uniunii Scriitorilor. Pe una dintre pagini se poate publica numele donatorilor. prin lecturile obligatorii pentru redactarea anumitor materiale etc. Pe prima pagina (uneori continuând si pe a doua) este bine sa se publice întotdeauna un cuvânt pastoral. din toate punctele de vedere. preotul poate avea. amanunt stimulativ pentru alti crestini. cu prioritate din câmpul religios etc. Avem cazuri de crestini care numai dupa ce au citit un numar al buletinului au venit la biserica. Este adevarat ca alcatuirea materialelor pentru buletin necesita un anumit sacrificiu de timp si energie.

Nu am vorbit nimic despre catehizarea în scoala. pentru ca unele sunt nepublicabile. în sedinta de lucru avuta. spunând ca. nu a dat încuviintare pentru materialul respectiv. nu va putea publica materialele tuturor celor care se vor oferi. se recomanda ca editarea buletinului. fie datorita continutului slab. dar. întrucât buletinul trebuie sa-si pastreze cât mai mult posibil caracterul parohial . deschis tuturor enoriasilor. pe de alta parte. prin alcatuirea studiului "Factorii esentiali ai educatiei". asa cum am procedat. nici un material nu va fi publicat fara stirea sa. Este un semn de încunostintare si supunere canonica. sa nu înceapa fara binecuvântarea chiriarhului locului. Dintre cele patru mijloace propuse mai sus. pentru ca el raspunde de fapt si de drept pentru tot ceea ce se întâmpla în cadrul parohiei. Evident. preotul nu este bine sa-si asume niciodata singur responsabilitatea editarii. dar ultimele doua ( buletinul parohial ) depasesc spatiul propriu-zis al bisericii. ci va explica fiecaruia dintre cei "respinsi". în plen. colectivul redactional. pentru ca lucrurile sa se desfasoare "cu binecuvântare ierarhica". ca de altfel a oricarui gen de publicatie parohiala. am încercat sa prezentam câteva mijloace de catehizare ce pot fi utilizate în biserica. în familie sau alte locuri. de fapt. * Concluzii . Asa cum se poate sesiza în titlul materialului de fata. de fapt. familia si scoala sunt factori esentiali ai educatiei religioase.colaboratori. primele doua ( cateheza sidialogul ) se biblioteca si pot subsuma total interiorului sfântului lacas. Desigur. cu tact si delicatete. Pentru a preîntâmpina orice fel de neplaceri. dar pentru a vorbi despre ele este nevoie de un studiu separat. Biblioteca poate functiona cu succes si într-o camera a casei parohiale de lânga biserica. dar nu le va respinge cu brutalitate. fie din cauza neconcordantei cu profilul publicatiei. De fapt. pentru ca nu neam propus acest lucru. iar redactia .

nu se mai multumeste cu retorici ieftine si cu (p. Plamadeala noastra Sale: Se cere în plus Nu mai merge numai cu Ceaslovul si cu . la subsolul paginii). fara a-i exclude.. dar responsabilitatea noastra.. aceste afirmatii au fost facute în anul 1982 (vezi p. 162. vrea logica. S. ce e ex. * 241 * † Dr. nici doar cu "ceaslovul si molitvelnicul". Preotul trebuie sa fie egal cultura cultura. Vezi. bineînteles.163). faceti-i ucenici ai lui de sufletele r Hristos! . “învatati” având astfel sensulformati ucenicilo . DIAQHKH sugereaza depasirea simplei .. fiindca numai asaînmai poate sta de vorba cu Molitvelnicul ei. Atena. p. învatati. mitropolitul Antonie al Ardealului 241 . p. 19) 242 . pe cei care nu vin la sfintele slujbe. de Lumea de astazi a început sa vrea altceva. spre durerea si pierderea Ortodoxiei. de H KAINH . Procedând asa preotul începator va dovedi ab initio vocatie autentica. întrucât va avea din capul locului constiinta ca nu se mai poate face astazi pastoratie numai prin savârsirea slujbelor traditionale. preotilor tineri le recomandam a se sfatui cu cei mai în vârsta. limba veacului nostru.Buletinului de asemenea. 1984. 162 . Vocatie si misiune crestina în vremea Sibiu." (Matei 28. cu zelul cunoscut.. trebuie sa vorbeasca în limba lor. sectarii si neo-sectarii. sobru si cautat. cu pastoritii lui. vrea argumente. aceste mijloace prezentate (si altele asemenea) le vor utiliza. totusi. dupa expresia unui înalt ierarh al Bisericii noastre. vrea o desfasurare de idei. În sfârsit. facem mentinea ca cele patru mijloace prezentate aici este recomandabil a fi utilizate chiar de la începutul pastoratiei. "Exigentele lumii moderne au crescut si din alte puncte de vedere. pentru împlinirea mandatului sacerdotal încredintat noua de Mântuitorul Iisus Hristos. col. contextul afirmatiei Î. 131. P. Si înca odata atragem atentia asupra pericolului tot mai iminent: daca nu vom utiliza noi.. pentru ca lucrarea lor se raporteaza mai mult la cei care trec pragul ei.. De aminte ca au trecut 18 ani! Afirmatiile sunt valabile.. 155. în lista mijloacelor "din biserica". 1995. a slujitorilor a crescut atunci 2simtitor. nota *. Antonie . preotii ortodocsi. Le-am inclus. "Mergând. 4 2 Atragem atentia ca sensul original al expresiei "învatati" este faceti " ( vb " ucenici maqhteuvsat ).instruiri pe linie informativa. sa poata deci raspunde preocuparilor credinciosilor ideile azi. pentru ca niciodata nu este prea devreme pentru o lucrare misionara importanta. care experimenteaza metode si mijloace corespunzatoare exigentelor pastorale de astazi. Sa luam stil " floricele. sa macine veacului nostru si ale societatii noastre. daca nu chiar superior lor. Trebuie sa raspunda la exigentele lor. ceea . De aceea. Iata . I.

* .

ca exemplificari. încercând sa venim în întâmpinarea celor interesati. numiri în oras etc. Iar când spunem "adaptare" ne referim atât la beneficiarii (ascultatorii) catehezelor. dar si pentru a veni în sprijinul lor atunci când se prezinta la anumite examene ( definitivat. totodata în functie de nivelul intelectual si duhovnicesc. 2 43 Dintre manuale mai cunoscute sunt doua: Pr. pe de alta. de râvna personala. între obligatiile de concurs. iar ca îndrumar catehetic a pentru Seminariile mai apropiat de zilele recomandam volumul Pr. conceput propriu-zis pentru Cursul de Catehetica al studentilor anului al III-lea de la Facultatea de Teologie Pastorala (zi si fara frecventa). Manual PETRESCU. 1978. vom prezenta strategia redactarii si sustinerii catehezei. se adreseaza deopotriva si preotilor începatori. . tiparite în urma cu mai bine de 20 de ani. Bucuresti. nu mai corespund întru totul actualitatii si se gasesc foarte rar. (în curs de noastre COSMA. De aceea. prof. Arad. METODICE SI PRACTICE PRELIMINARII . a pentru Institutele Teologice. credinte reeditare) . prof. atât pentru a fi originali în alcatuirea lor. de asemenea. dr. transfer. ca îndrumar pentru misiunea catehetica de la parohii. REDACTAREA SI PREZENTAREA CATEHEZEI. Dumitru Catehetic . 1992.). multi dintre tinerii nostri absolventi mi-au solicitat frecvent ajutorul în acest sens. de problemele concrete etc. însotita de câteva schite de planuri. cât si la catehetii însisi. Teologice. pentru a da posibilitate fratilor mai tineri a le dezvolta singuri. si de transmitere. iar îndrumarele din acest domeniu sunt putine 243 . 1976 si Pr. mai ales ca manualele de Catehetica. Pe parcursul ultimilor ani.IX. Materialul de fata. Se stie ca la aceste examene. Consideram mai potrivit sa propunem "schite de cateheze" si nu "planuri dezvoltate". prof. cât si pentru a le adapta continutul la situatiile concrete în care îsi desfasoara misiunea. Sorin Cuvinte ale dreptei . Bucuresti. Manual CALUGAR. Nicolae Catehetic . 572 p. pe de o parte. intra si e prezentarea si sustinerea unui anumit numar de cateheze. promovare. REPERE TEORETICE. potrivit puterii de receptare a învataturii.

Arta oratorica . În acelasi timp.. Din punct de vedere practic. Trad. o rugaciune pentru meditarea asupra temei si modalitatii de lucru si încercarea de a schita un plan scris fara a consulta nici o sursa de inspiratie . Bucuresti. memoria (asimilarea. a. întâi de toate. . din Retorica latina inventio (adunarea materialului). pentru valorificarea unor cunostinte acumulate în timp. argumentelor. B. "inventio" presupune si explorarea propriei memorii. Inventio ( inventio-ire = descoperire) actio (grija pentru gestica. II si III. ci este. la fel ca în cazul pregatirii apropiate a predicii.1. lucrarea lui Dumnezeu. dispozitio (aranjarea lui).implica efortul de a gasi si aduna materialul în legatura cu tema ce urmeaza a fi tratata. vol. Maria HETCO. de fapt. iar meditarea sau cugetarea profunda asupra temei ne va antrena întreaga fiinta în perspectiva redactarii. 1974.).P. . a ideilor. ETAPELE REDACTARII SI PREZENTARII CATEHEZEI Redactarea si prezentarea catehezei implica parcurgerea unor etape obligatorii. preluate. mimica.) va fi determinanta în asigurarea originalitatii. care pot asigura originalitatea catehezei: începutul lucrului. M. 409 + 383 + 465 p. I. Cum si cât timp afectam fiecareia dintre aceste trei etape 244 A se vedea QUINTILIAN.T. Ca orice act liturgic si cateheza este sinergica. Aceste etape se aseamana foarte mult cu cele care trebuie parcurse pentru întocmirea si sustinerea predicii. Cateheza nu este doar lucrarea noastra. De aceea ne vom ruga Lui sa ne ajute cu harul Sau pentru a întocmi si rosti o cateheza folositoare pentru zidirea întru mântuire a credinciosilor. atitudini etc. Astfel. divino-umana: împreuna-lucrarea omului cu Dumnezeu. rugaciunea va face ca redactarea catehezei sa se desfasoare într-o atmosfera harica. în aceasta etapa a gasirii si adunarii materialului. Fabius. 244 : elocutio (grija pentru limbaj si stil). digresiunilor etc. Schita personala (cu formularea temei. fie chiar si mai scurta. memorarea). recomandam trei mijloace speciale.

l'auditoire. 3. Daca nu vom proceda asa si vom începe prin a ne inspira si copia de la altii. gândindu-ne la eventuale actualizari etc. Michigan. Studying the text. însa. etapei "meditatiei" îi consacram de obicei un spatiu mai mare de timp: propriu-zis. Schita personala (am zice si prezinta înca doua avantaje: catehetul are. Astfel. Shaping the material. introduction exemplu ai preaching este cel dat de Paul GUERIN si Terence SUTCLIFFE. Pe parcursul zilelor respective vom renunta poate la unele idei cu care am pornit. Faire une première rédaction. Bunaoara. Prayer begins all preparation. idei. Méditer personnellement les textes. vom fi inevitabil influentati si riscam sa nu mai avem mai nimic original în cateheza respectiva. to contemporary "Baker book house". 1994. formulari. . finale. Dupa ce ne-am fixat. în legatura cu redactarea predicii. Centurion. vom adauga altele. 4. Dintre ele... prédicateur Paris. J. este bine sa ne lasam antrenati în aceste "meditatii catehetice". ab initio . BAUMANN urmatorii ("steps"): and text. începem sa ne facem planuri în minte cu cinci-sase zile înaintea sustinerii efective. între alte treburi si obligatii.. 77-78. p. Preparing the precher. propriile idei si intentii. în capitolul "La prêtres d'une homélie".. Un alt . etc. De multe ori si seara. 1988 117-119). Grand Rapids. propune1. sentimentul stapânirii temei si Cele trei etape propuse de noi se regasesc. si în unele tratate omiletice occidentale. solutii. An Choosing the subject sermon. Lire préparation dans le missel (sans notes ni commentaires). având în vedere cu prioritate Sfânta Scriptura si Sfintii Parinti. Astfel. vom recurge desigur si la sursele pe care le consideram de folos. înainte de a adormi. în asa fel încât dimineata beneficiem de ele fara sa fi facut vreun efort special. Acest "proces" mental este întru-totul benefic si se poate desfasura cu întreruperi. framântând teme. Daniel semnaleaza pasi 1. dupa câteva zile de cautari vom avea deja o multime de idei si formulari. 6. 2. care nu difera esential de cea a redactarii catehezei. .cum se spune. 5. din care vom selecta apoi si vom asterne în scris ceea ce consideram ca este necesar 245 . Penser à etapele: 2. "printre picaturi" . Sa luam un exemplu: pentru o cateheza saptamânala. les textes Travailler les textes avec commentaires. vom reveni asupra unora etc. (p. coautori Guide du volumului à l'usage des laics et des . Writing the etc. 245 originala ). dupa rugaciunea de început. 3. caci peste noapte subconstientul continua sa caute idei. dintr-o zi programata anume. Mettre au point la rédaction . timpul care se va scurge pâna la schitarea în scris a planului si a continutului.preliminare în parte vom stabili de la caz la caz.

chiar daca în materialul adunat avem multe idei ale altora. pentru respingerea argumentelor adversarului (secatanti. redactarea efectiva a catehezei o vom face într-un limbaj corect gramatical si într-un stil cât mai frumos. mai ales de catre începatori.constientizeaza limitele în care va face munca de documentare. fel de exprimare. argumentatio = prezentarea temeiurilor (probelor) pentru sustinerea celor expuse si. care au darul de a "rupe" monotonia expunerii. vehementa (în sensul bun al cuvântului) si chiar si putin patos. b. a notitelor. Se întelege de la sine ca si limbajul va fi cel potrivit continutului catehezei si cadrului în care se desfasoara. n-o vom scrie în întregime. Dispositio (dispositio-onis = orânduire. În cazul în care. de a crea un binevenit "respiro". digressio = utilizarea ilustratiilor în legatura cu tema (pilde. din diferite motive. Ordinea acestor momente. Dupa ce am repartizat materialele la locul potrivit în cadrul planului. peroratio = partea finala a expunerii. La folosirea materialului trebuie sa ne ferim pe cât posibil de copiere (plagiat!).a. pe care le vom prezenta ceva mai jos. Elocutio ( elocutio-onis = exprimare. istorioare etc. Acest material . care presupune o anumita fermitate. exordium = partea diviso = analizarea faptelor si ideilor. narratio = istorisirea faptelor. stil ) este etapa în care vorbitorul se va îngriji de stilul cuvântarii. sub aspectul corectitudinii gramaticale si al frumusetii de exprimare. adica un limbaj teologic. Materialul poate fi adunat apoi sub forma fiselor. ceea ce va favoriza ulterior câstigarea unui timp pretios. cât si pentru vorbitor. liturgic s. aranjare ) înseamna operatia de repartizare a materialului potrivit momentelor logico-psihologice ale catehezei.). dupa caz. atât pentru ascultatori. sau chiar prin asezarea de semne în cartile sau revistele pe care le vom utiliza. bisericesc.). este de neaparata nevoie sa se alcatuiasca macar un plan mai dezvoltat. Cateheza trebuie scrisa în totalitate. corespunde într-o anumita masura cu momentele din retorica greco-romana: introductiva. c. în scopul de a fi cât mai convingator. placut si convingator. eretici etc.

caci este un act de creatie personala. pentru a învata noi însine. ci. p. literar si bisericesc . fara sa intram în detaliile care trebuie studiate de fapt în cadrul gramaticii limbii române. frazele si cuvintele altora. În traducere. personala . exceptând textele scripturistice si patristice. . material ilustrativ publicat în ai "Studii etc. capacitatii. asadar. Cu timpul vom folosi tot mai putin materiale de împrumut." Din punct de vedere omiletic si catehetic stilul poate fi analizat sub trei aspecte: gramatical. esential. col. 3-4. dar aplicat el se prezinta cu anumite particularitati. nr. întregul efort stilistic al catehetului. Seria 103. În cele ce urmeaza vom puncta.. Explicativ al Limbii Române. talentul. un fond comun. 86Teologice". a II-a.. pentru o minima orientare.cules trebuie în asa fel prelucrat încât sa avem sentimentul ca predica si cateheza întocmita este a noastra. nu altii prin noi. p. arta de a exprima ideile si sentimentele întro forma aleasa. 1998. anul L (1998). elocutio înseamna exprimare sau stil. reusitei predicii: notiuni de limbaj. II. stil. • 247 gramatical (sau literal. Editura "Univers enciclopedic". însemana respectarea regulilor de baza 246 DICTIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII (DEX). potrivit Dictionarului scriitor pentru a-si exprima gândirea si simtirea sa. pe buna dreptate scriitorul francez Buffon (1707-1788) a spus ca "Le style est l'homme même. care nu deterioreaza niciodata originalitatea.246 Stilul catehezei are. 247 Pentru consideratii speciale privind limbajul si stilul poate fi consultat articolul Factori nostru. cateheza totalitatea mijloacelor lingvistice pe care le foloseste un Sau. dimpotriva. ad litteram ). Vom folosi mai putin (sau deloc) ideile. potrivit temperamentului. de fapt. ROMÂNE Bucuresti. de la vorbitor la vorbitor. gestica. Etapa "elocutio" implica. 1021. precum am mentionat mai sus. Stilul reprezinta. starilor sufletesti si mai ales talentului oratoric. doar elementele de baza ale stilului.. nu de compilatie. De aceea. o autentifica.

comparatia. 40. finetea siarmonia stilistica . precizia. Mihail Eminescu participa la parastasul Voevodului Grigore Ghica. La 3 octombrie 1876. Eminescu Bucuresti. savârsit cu prilejul dezvelirii bustului acestuia. reticenta. cu toate ca ea se axa cel mai adesea pe discursurile avocatilor în tribunale. la saracirea 2limbii. antiteza. armonizat desigur lexicului actual. 248 elimina cu orice pret poezie "Limba p. adica vorbirea figurata. p. morfologic. din cunoscuta 2 5 1 Apud D. atât de apreciat de catre credinciosii nostri. • corectitudinea. a schimba ) se înscriu: etc.. 139. invocatia retorica. cu atât mai mult predica crestina: ea este. provincialismele si neologismele. Cum predica si cateheza sunt considerate tot un acte liturgice. Daca în antichitate oratoria (sau Retorica ) era considerata o arta. de fapt. hiperbola stilistice retorice mai utilizate sunt: inversiunea. de altfel. alegoria. A nu se face confuzie cu "purismul". care implica urmatoare clasificare: figuri stilistice de cuvinte si figuri stilistice retorice. “Pacifica”. detestabile în urechile ascultatorilor. 5 0 Dupa celebra expresie a poetului-preot Alexei Mateevici. Principalele calitati ale stilului gramatical sunt: puritatea 249 . stilul liturgic al sfintelor slujbe. MURARASU . adica stilul limbii "vechilor cazanii" 250 . noastra". Impresionat de frumusetea limbii liturgice din rugaciunile si cântarile slujbei. de fapt. Na¡ionalismul lui. sintactic. Este. concesia. eufemismul. interogatia retorica. literar . gradatia. personificarea.. lingvistic si semantic 248 . Vezi si ed. 1994. TOCACIU. la Iasi. 1932. trebuie sa fie mereu opera de arta. o mostra a "Semantica" este ramura lingvisticii care se ocupa cu sensurile 2 4 9 cuvintelor. Remarca poetului ne sugereaza a nu pierde dulceata si frumusetea limbii noastre de dragul modernismului si al neologismelor. sub îngrijirea lui Oliviu a. Între figurile stilistice de cuvinte (numite si "tropi" de la grecescul trevpw = a întoarce. • bisericesc . adica tendinta de a arhaismele. metafora. 188. Eminescu avea sa noteze plin de admiratie: “Aceasta este dulcea limba a trecutului!” 251 . Edit. în ispita pretiozitatilor si al unei suficiente retorice. Bucuresti. atitudine care duce. iar figurile epitetul. a IInota . care ne pot duce. repetitia. exclamatia etc. claritatea. stilul trebuie sa fie acelasi.ale limbii din punct de vedere fonetic. antilogia (sau paradoxul).

vulgaritate. Noi spunem acum "predica". predicatorii crestini trebuie sa ramâna oratori ai Amvonului. ci pentru a transmite la modul optim adevarurile de credinta. cum foarte bine s-a spus. memorarea nu se va face mecanic. dar ne si rugam în acelasi timp. arta pentru mântuire . inclusiv succesiunea lor. la piata etc. " . Memoria presupune efortul de memorare pe care catehetul trebuie sa-l faca pentru a face o expunere libera. fara a respinge tot ce este placut. predica nu se confunda cu rugaciunea. Desigur. Dar sa retinem. bisericesti . caci cu aceeasi gura vorbim. dar se vor retine toate ideile importante. stilul omiletic si catehetic autentic este cel bisericesc. care însemana "urât" si fonhv " = sunet. ca o slujba. la radio. frumos si convingator din stilurile exprimarii obisnuite. la televizor. altfel spus. inteligente. " kakov "". Este. Evident. 252 act De la gr. sfintenia adevarurilor evanghelice nu poate fi exprimata decât prin cuvinte curate. dezacorduri si . În acest scop cel mai mare sprijin îl va avea în planul catehezei. patrunzatoare. De savârsirea faptelor bune în vederea mântuirii. predica nu este o vorbire oarecare. La Amvon trebuie sa se vorbeasca altfel decât prin ziare. nu vom utiliza figurile stilistice de dragul stilului. totodata. dar si "rugaciune". Sau. dar ambianta în care se rosteste trebuie sa fie aceeasi ca în timpul rugaciunii. care valorifica dulcea limba a trecutului. plecându-se de la radacina termenului "os-oris" (gura). ferite de banalitati. nu ai forului de alta parte. iar fidelitatea memorarii va depinde în mare masura de caracterul logic al acestui plan. ci arta pentru a-i convinge pe ascultatori la Pe scurt. Or. De aceea. dar rostirea omiletica se poate numi foarte bine si "oratorie bisericeasca". sau oricarei alte slujbe. aceea. Cuvintele predicii si ale catehezei sa poarte pecetea liturgica a cuvintelor armonioase de rugaciune.vorbirii îngrijite. d. cuvântul "oratorie" vine din latinescul "oratoria" care înseamna "vorbire". ci un liturgic care se desfasoara în cadrul liturgic al unei sfinte slujbe. Asadar. gramatical. ca în predica si cateheza nu facem arta pentru arta. cuvânt cu cuvânt. Pe cacofonii 252 . literar etc. pe strada.

pronuntarea sau rostirea propriu-zisa a cuvântarii . În cateheza nu utilizam invariabil aceeasi intensitate a vocii. dulce. nu fortata. Este adevarat ca în unele momente continutul catehezei solicita o intensitate mai mare a vocii. ca efect direct al vocii. Gesturile catehetice sunt miscarile mâinilor si ale corpului. tinuta vestimentara etc. fiind atenti în tot timpul sa fim auziti de toata lumea. adica o rostire echilibrata. curata. corecta . potrivit cu firea si temperamentul fiecaruia. spatiului în care vorbim. nici cautând sa imite pe cineva. vorbitul prea tare. auditoriului. nici prea grabita (carei lasa în urma pe ascultatori). adaptându-se permanent la continut si la simtamintele pe care vrem sa le exprimam. dar numai în anumite momente si în nici un caz nu vom tipa! Asadar. dura sau stridenta. în loc de vorbire calma. cu o intensitate a vocii bine armonizata contextului liturgic. Sa luam aminte ca vorbitul mai tare nu înseamna sa tipam! Nimic mai dezagreabil ca tipetele. nici afectata. nu fortata. vocea. Actio cuprinde toate mijloacele catehetului prin care îsi expune cateheza: vocea ( pronuntarea ). variata . nici prea rara (care duce la plictisirea si pierderea receptivitatii ascultatorilor). De aceea trebuie sa avem un control atent mai ales asupra mâinilor si a capului. armonioasa . trebuie sa fie naturala. cu timbru placut. Astfel.e. desigur. . ca la cateheza. pentru ca trebuie s-o adaptam în permanenta textului. în altele mai încet. care însotesc rostirea. în general. mimica . gestica . trebuie sa aiba câteva însusiri de baza: naturala . În unele momente vorbim mai tare. la fel ca în predica. Se întelege. Frumusetea unei expuneri rezulta nu numai din continut ci si din gesturi si miscarea corpului. conforma cu regulile ortoepice ale gramaticii. deodata cu pronuntarea . calda. uneori pronuntând si câte un cuvânt soptit.

care trebuie sa fie tinut drept si natural. Vom fi atenti. Întrucât privirile unor credinciosi care urmaresc cu simpatie desfasurarea catehezei sunt încurajatoare pentru vorbitor. la miscarea capului. socotim. înclinat în laturi lâncezeala. sau de copil timid care-si rosteste sufocat de emotie poezia pe scena. dat pe spate aroganta. urmarind mai ales expresivitatea ochilor. Ci vom face numai acele miscari discrete. miscarea sprâncenelor. în timpul catehezei vom privi cu seninatate pe cei din fata noastra. si nici sa tinem ochii închisi. De asemenea. de "statuie". totodata. Vom privi în asa fel încât fiecare ascultator sa se simta vazut. Tinuta vestimentara . totusi. rezumându-ne la observatia ca preotul trebuie sa fie îmbracat în odajdii . obrajii. Ascultatorii privesc tot timpul fata celui care vorbeste. miscându-l la fel de discret ca si celelalte parti ale corpului. fixa. precum dictatorii comunisti. fara sa fixam privirea doar spre o singura directie. nici nu vom ridica mereu calcâiele ca gimnastele. Dar nici nu vom face gesturi excentrice. credinciosii respectivi se vor simti stingheriti. fara a ne localiza cu insistenta asupra cuiva. De aceea. sau un anume colt al bisericii. complet sau pe jumatate. Altfel. Trebuie sa luam seama la câteva capcane: capul tinut prea mult plecat dezvaluie o timiditate excesiva. fapt care nu va trece neobservat nici de catre cei din jur. fruntea.nu vom avea o pozitie rigida. teapan si nemiscat o oarecare duritate de caracter. de asemenea. sau miscând tovaraseste mâna dreapta. prin care noi vedem lumea si lumea priveste în noi. absolut necesare pentru a sublinia anumite momente ale cuvântarii. dar nu minute în sir si nu doar pe ei. este un punct asupra caruia socotim de prisos a insista prea mult. ori sa afisam o privire ratacita si cautatoare peste ascultatori. Simtamintele noastre se pot citi foarte usor din felul privirii. Mimica si expresia fetei trebuie sa însoteasca. ca este indicat a-i privi mai des. fluturând mâinile în toate partile. în mod natural si discret textul catehezei. ochii fiind numiti pe buna dreptate "ferestre ale sufletului". nu ne vom balansa corpul cu miscari de balet.

cu dintii stricati. tinuta corporala si vestimentara etc. în 2cuvânt 5 4 La Pr. mentionate mai sus (si altele asemenea) se încadreaza în acel simt al masurii pe care trebuie sa-l aiba orice slujitor autentic.. Editura ortodoxa Mitropoliei Olteniei. Bunul simt al predicatoruluisi catehetului. Cât ar fi cateheza de buna. barba. V. cu unghiile netaiate (sau cu unghie mare la degetul mic. Gestul este si de prost gust si sfidator: în timp ce multi dintre credinciosi abia îsi pot asigura pâinea traiului zilnic.. vezi Pr. Craiova. pe care credinciosii îl vor constata. îsi va controla întotdeauna vocea. caci un catehet neglijent tuns. comunicarea în predica este întreita: cu Dumnezeu. Încu el aceste trei directii.. cu pantofii murdari etc. încaltamintea. p.253 . nepieptanat. ca factori auxiliari ai reusitei. mimicii etc. deopotriva. zdrentuite. 253 . 1993. fata deGORDON. STANILOAE. Spiritualitate si comuniune în Liturghia . deodata.). 1986. Despre bunul simt în sau. sustinuta de catre un preot neglijent nu-si va împlini scopul! Trebuie eliminat categoric. De fapt. sau simtul bunei masuri. O buna stapânire si utilizare a vocii. factor decisiv al reusitei si criteriu esential de evaluare a catehezei si predicii. ca nu poate purta inelul obisnuit. Iar masur . "pastorul" lor se afiseaza cu podoabe de aur. trezeste dezgust în fata ascultatorilor. la sfintele slujbe si în timpul predicii si catehezei. însa. unghiile. Parul. 2 5 5 Pentru o comunicare optima cu credinciosii trebuie avuta în vedere mai întâi o buna (comuniun ) cu Dumnezeu. cu semenii si comunicare e însusi. face orice a lucru frumos! 254 Cine se îngrijeste sa cultive bubul simt. deodata cu un continut corespunzator al catehezei. nov. gesturile. 36.. Isaac Sirul.respectul predica. daca este casatorit. pe care l-am numi de fapt bunul-simt . * Toate aspectele care tin de "actio". spune Sf. predicatorul trebuie sa aiba împacare si atunci comunicarea va avea temei. va favoriza o comunicare optima cu ascultatorii-ucenici 255 . Nu murdare. gesticii. Acesti factori fac parte din Pentru detalii în acest subiect. de asemenea. dr. D.îngrijite. prof. va fi. Asta nu însemna. prea mari sau prea mici. " Vestitorul Ortodoxiei". .. sunt de asemenea elemente care trebuie îngrijite cu atentie. obiceiul unor confrati de a purta ghiul pe unul din degete. sifonate. pronuntarea. dintii..

În mare. a întrezari. cu care de obicei se afla în strânsa legatura. din referintele ce se fac la un subiect tratat anterior. p. pentru ambele situatii. daca vorbim despre "Cultul Sfintelor Moaste". I. deodata. conversatiei language. De TOADER. a timbrului vocii. verbala si meta-verbala. omiletica. de Ileana Busuioc. sau "metacomunicare" 256 . trad. a tinutei corporale etc. Metode noi în practica Cluj-Napoca. nu foarte mari. Allan (and GARNERLimbajul vorbirii sau arta (în Tal A. adica. 2. 1997. PEASE.). Se întelege de la sine ca acest plan este flexibil. a observa discret etc. desigur. 163-164. la ora de religie. . dar observabile totusi. o comunicare obisnuita. subiectul. Caci avem. din toate punctele de vedere. Denumirea se leaga de termenul francez aperçevoir = a zari. cea a gesturilor. Caci într-un fel vom aborda un subiect la clasa. usor de adaptat la subiectele. în alt fel. recomandam unul foarte simplu. dr. adica limbajul si comunicarea de dincolo de cuvintele propriu-zise. Pentru a facilita asimilarea si utilizarea unui plan cât mai adecvat trebuintelor din zilele noastre. realizând astfel o comunicare optima cu ascultatorii. P L A N U L CATEHEZEI Manualele de Catehetica prezinta planul catehezei cu anumite deosebiri. dar pe care-l socotim eficient.ceea ce omiletica moderna numeste "metalimbaj". non-verbala sau "meta-verbala". how to use conversation for profit and ). original: Bucuresti. Pregatirea aperceptiva – este momentul logico-psihologic cu ajutorul caruia se pregateste terenul pentru abordarea subiectului propus. totodata pasibil de îmbogatire sau simplificare. Întrezarim. locul si auditoriul pentru care se alcatuieste. în biserica. planul pe care-l propunem este urmatorul: 1. verbala . k pleasure 1994. dar si o comunicare speciala. asemenea. De exemplu. se presupune ca în cateheza anterioara s-a vorbit despre "Cultul 256 Vezi lect. Învatatorul ideal va fi cel care va transmite mesajul evanghelic armonizând cele doua cai.

la care nu se pot face asocieri pe masura importantei. Exista subiecte. se recomanda utilizarea . daca vorbim despre Sfintele Moaste. întrebatoare. elemente din prezentul cotidian. Sfânta Cruce etc. în putine cuvinte. traditional. canonic. de aceea unele manuale. cu ajutorul Domnului. cu vechime considerabila. potrivit interesului celor care asculta hic et nunc . Acest moment poate coincide. sausocratica ) se procedeaza la întrebari si raspunsuri. cu ascultarea lectiei precedente . în limbajul actual. 3. însa. abuz de texte. 2. asociindu-l cu un subiect similar. tema va fi tratata cu temeiuri din Sfânta Scriptura si din Sfintii Parinti. Chiar daca fondul continutului va fi cel clasic. Întrebarile pot fi puse atât de catre cei care asculta. biblic. Recapitularea (fixarea) . la nevoie. În aceste cazuri se poate recurge la aprofundare . din informatiile mas-media etc. si din literatura laica. vom arata ca în aceeasi categorie de cinstire sunt Sfintele Icoane. într-un mod cât mai accesibil: Astazi vom vorbi. Pentru orice subiect religios. în loc de "pregatirea aperceptiva". TRATAREA va constitui cel putin 50% din corpul catehezei. Anuntarea temei – se va face direct. de asemenea. 4.Sfintilor". de fapt. Scopul este de a fixa mai bine elementele de baza (de aici si denumirea de “fixare”). izvorât din tezaurul doctrinar. prezentarea se va face sub semnul exigentelor contemporane. fara a se face. are menirea de a face mai multa lumina asupra subiectului. istoric. pe baza continutului prezentat în tratare.. despre Cultul Sfintelor Moaste. însa. este momentul în care sub forma dialogului (forma erotematica. indica “ascultarea” ca prim moment al catehezei. urmând a fi selectate bineînteles cu mult discernamânt. Bunaoara. De exemplu. cât si de catre cel care preda. Asocierea (uneori aprofundarea ). în general.a. cu materiale extrase. sau a lamuri ceva daca n-a fost bine înteles. 5. cultic s. daca vom prezenta o cateheza despre Sfânta Treime. Se vor utiliza.

atât cât auditoriul poate urmari si asimila în acel spatiu relativ restrâns de timp. ca moment logico-psihologic. Vorbind. alcatuita în contextul din care face parte acel subiect. chiar fara un material anume. observam ca unele dintre ele contin si intuitia . Aplicarea (încheierea) . ca material intuitiv. vom utiliza.. sau chiar o concluzie personala. de asemenea. facând apel la imaginatie sau imaginarea unei situatii. aplicarea celor învatate în tratare. sau chiar în interiorul tratarii. se vor face câteva închinaciuni demonstrative. Generalizarea – reprezinta momentul care ne pregateste de finalul catehezei. desigur. harta. daca am sustinut o cateheza despre Sfânta Cruce. vom arata. Imagini intuitive pot fi utilizate. câteva icoane celor prezenti. le descriem intuitiv. Si nu este gresit. De exemplu. atât la clasa cât si în biserica. despre Tablele Legii Vechi. În asemenea situatii momentul “intuitiei” va fi plasat imediat dupa tratare. * . acest lucru însemnând. bineînteles. procedându-se la legarea subiectului de viata practica. alteori o fraza dintr-un sfânt parinte. iar închinaciunea sa se faca în mod corect. Propriu-zis. Uneori generalizarea poate fi reprezentata de un text biblic. Când anumite subiecte o cer. Vorbind despre geografia Tarii Sfinte.. 6.aprofundarii. text care defineste în mod fericit subiectul respectiv. putem folosi într-adevar materialul intuitiv . adica o definire concisa a temei. 7. care va fi deosebit de util. pentru ca nu le putem avea efectiv în mâna. vom îndemna pe cei prezenti sa o cinsteasca dupa cuviinta. este momentul concluziilor finale. de pilda. vorbind despre Sfintele Icoane. Spre exemplu. * Rasfoind manuale si carti cu cateheze diverse. de fapt. "Generalizare" înseamna integrarea subiectului concret într-un sistem sau cadru general.

dupa caz. Sunt situatii care solicita parcurgerea tuturor momentelor logico-psihologice. De pilda. * * * .Cum spuneam si mai sus. Poate lipsi uneori si asocierea sau. maleabil. pretânduse la adaptari potrivit cerintelor concrete. recapitularea poate lipsi atunci când subiectul este mai usor si a fost înteles deplin la tratare. altele care necesita mai putine. aprofundarea etc. planul de mai sus este flexibil.

Este vorba. În aceasta situatie se ajunge de obicei si dintr-o lipsa de luminare a credintei. cu regret notam. SCHITE DE PLANURI PENTRU CATEHEZE I. în afara crestinismului. iar pentru începatori strictul doar 2necesar. despre importanta lecturilor pentru luminarea credintei . prin natura preocuparilor. despre divin 257 . 257 CATEHEZA DESPRE IMPORTANTA LECTURILOR PENTRU 258 LUMINAREA CREDINTEI 1. dar chiar si pentru îndeletniciri particulare ale unor oameni simpli (de exemplu taranii crescatori de albine. 2.. de fapt. mai ales pentru crestinii intelectuali. de tipul "crestinului fara Biserica". . ale industriei. apicultorii. vietuind. Se presupune ca în cateheza anterioara s-a vorbit cultul .X. totodata din lipsa unor lecturi minime . Observam acest fapt nu numai în ramurile stiintei. 3. simt nevoia unei informari suplimentare. 5 8 Se are în vedere faptul ca aceasta cateheza se va tine în 259biserica. din lipsa unor lamuriri pe care trebuie sa le primeasca credinciosul de la preot. din lipsa de catehizare.fiecare domeniu al preocuparilor omenesti presupune existenta unei anumite bibliografii de specialitate. este un simplu "spectator". PREGATIREA APERCEPTIVA: cultul divin pentru viata noastra duhovniceasca efectiv la sfintele slujbe se poate numi dinauntru. TRATARE: . care traieste crestinismul . comertului. au la îndemâna una sau mai multe carti din domeniul Continutul acestor schite va fi adaptat potrivit nivelului ascultatorilor: pentru cei cu un nivel superior de întelegere vor fi utilizate cât mai multe date (chiar si altele decât cele mentionate). agriculturii etc.astazi vom vorbi. întrucât numai cine participa crestin activ .stim cu totii cât de important este 259 .crestinul care nu frecventeaza biserica si nu participa la cultul ei. cu ajutorul Domnului. care. ANUNTAREA TEMEI : .

Acatistierul . Psaltirea. iar dintre cele particulare Anastasia Bucurest . concomitent. ne-am putea opri aici. . de la preoti la credinciosi etc. carti de Bisericesti . romane pioase (ca de exemplu: Martirii. de la parinti la copii. Ben-Hur. Editura Bucurest . darauto-au competenta în domeniu.precizam. Trebuie sa atragem atentia Bizantinaca mai exista si alte i edituri care se intituleaza crestin-ortodoxe. Editura Valea Plopului etc. prin puerilitatea abordarii unor subiecte în care autorii dovedesc un prejudiciu cras amatorism Pelerinul român-Oradea. altfel spus care constituie "abc-ul" crestinului: întâi de toate Biblia (iar pentru copii Mica Biblie ). apoi diferite spiritualitate . nu sunt transmise si mostenite doar prin viu grai. trebuie atras atentia ca în privinta citirii Bibliei. Din mica biblioteca personala nu vor lipsi. Acestea aduc de fapt un mare nu misiunii catehetice ortodoxe. apoi: Sfintilor.). Catehismul cu întrebari si raspunsuri. care sunt cartile necesare pentru un minimum de informare si zidire duhovniceasca. amintim: i DeisisCresinai Editura Ramida. care contin. cu descrieri detaliate ale acestei insecte domesticite. de asemenea. Manuale de Teologie . dar din experienta practica stim ca foarte multi credinciosi citesc mai mult. ci prin carti speciale. fiind necesara scrierea si studierea lor ca atare. desigur: Cartea de rugaciuni . Dam câteva exemple: carti din colectia Parinti si Scriitori Fabiola. Camasa lui Hristos). autohtone si traduceri.). . Edit. ( desi în mare masura se întâmpla si asa ). M-tirii Frasinei ( etc.adevarurile de credinta. Ceaslovul . spre a se întari în prealabil cu învataturile evanghelice. cu retete pentru hrana. începatorii sa parcurga mai întâi Noul Testament si apoi Vechiul Testament . dupa care pot întâmpina mai usor imaginile deseori contradictorii si confuze ale perioadei de dinainte de Hristos. pentru boli etc. România Bucurest . Caci "secretele" îndeletnicirilor nu pot fi transmise si retinute doar pe cale orala. desigur. . Filocalia. mai întâi. oferite din belsug de edituri crestin-ortodoxe oficiale si particulare 260 . Patericul Vietile si altele din aceeasi categorie. 260 Cele oficiale functioneaza în fiecare arhiepiscopie si episcopie. Proloagele. Sibiu. Quo-Vadis. asupra carora vom insista în cele ce urmeaza. o data cu rugaciuni.albinaritului.

asadar. despre care am vorbit mai sus. convorbirile cu preotii (mai ales în cadrul Tainei Sfintei Spovedanii). cu crestini mai avansati în cunostintele religioase etc. iar daca timpul îngaduie se vor citi si mici fragmente din ele.care sunt. GENERALIZAREA : . în scopul luminarii credintei avem si alte mijloace pe care vi le recomandam: ascultarea predicilor si catehezelor la sfintele slujbe. 6. 7. În acest scop.iata.. RECAPITULARE : . sa ceara lamuriri preotului. cartile de capatâi pe care trebuie sa le citeasca crestinii? . unele din biblioteca parohiala (care pot fi împrumutate pe un anumit termen). fiecare parohie are o biblioteca parohiala. se cunoaste. altele de la pangarul bisericii.alaturi de acestea. ASOCIEREA: . potrivit nevoilor personale.acatiste.crestinii trebuie sfatuiti ca atunci când nu înteleg ceva din Biblie sau alte lecturi. 4. iubiti credinciosi. psalmi s.alaturi de lecturile crestine. participarea la conferintele pe teme religioase. cu profesorii de teologie. va prezentam acum câteva dintre .a. totodata sa-i solicite si alte carti. sustinute de slujitori reprezentativi ai Bisericii. De aceea socotim potrivit sa . care pot fi cumparate pentru a va îmbogati propriile biblioteci ( se vor prezenta câteva carti. a spus cronicarul Miron Costin).între preocuparile placute si folositoare sufletului omenesc se numara si cititul cartilor ("Nu este alta si mai placuta zabava decât cetitul cartilor" . . zilnic). si îndrumari catehetice si tipiconale extrem de utile pentru programul duhovnicesc particular. pentru ilustrare). etc . spre a fi la îndemâna tuturor celor interesati în luminarea credintei ortodoxe. ascultarea unor emisiuni crestin-ortodoxe difuzate la radio si televiziune (de exemplu. Iasul si lectura Clujul au posturi de radio ortodoxe care transmit 24 din 24 de ore. cartile care va stau la îndemâna. presei religioase de buna calitate etc. care poate fi amenajata chiar în Sfântul Lacas (daca este spatiu). ce alte carti de spiritualitate ortodoxa cunoasteti? 5 INTUITIA : .

4. instruirea catehetica nu reprezinta doar un deziderat de îmbogatire duhovniceasca personala. la îndemnat. Pavel dat lui Timotei.prin el . desfasoara o activitate deosebit de intensa. 8. care sunt puse în cutiile postale sau sunt împartite gratuit pe strada. la învatatura " (I Tim. dar . în parcuri etc.la început de secol XXI. 13). ci este datorie misionara . totodata pentru ca sa stie a discerne "grâul de neghina" din multimea cartilor si publicatiilor care au inundat piata. Ap. o * . de fel de fel de miscari si asociatii pretins-religioase.amintim acum si îndemnul Sf. ia aminte la citit. În conditiile în care sectele de tot felul.noua tuturor: "Pâna la venirea mea. crestinul ortodox trebuie sa posede macar un minimum de cunostinte spre a putea face fata cât de cât unei eventuale discutii. dublate de nenumarate curente paranormale. APLICAREA : .

• elemente de istorie a textului biblic : a. = cartile ).27 de carti canonice 261 . 261 În cateheza dezvoltata vor fi nominalizate toate cartile Sfintei Scripturi.Hr. l Noul Testament .între aceste doua cai exista unele asemanari (au acelasi izvor. • denumirea : "Biblia" ( gr ta. ). recunoscut de catre Biserica la Sinodul local din Laodiceea (360) si Sinodul al VII-lea Ecumenic (Niceea. 3. uneori comentat. I. Sfânta Scriptura este inspirata în totalitate. . ANUNTAREA TEMEI : vom vorbi astazi. V î. • • stabilirea canonului : . CATEHEZA DESPRE SFÂNTA SCRIPTURA 1. interpretat etc. Sfânta Traditie .39 carti canonice + 13 necanonice. cu ajutorul Domnului. Revelatia supranaturala.pentru Vechiul Testament pe vremea lui Ezdra (sec. PREGATIREA APERCEPTIVA : .). la rândul ei. 787). dar si unele deosebiri (ca forma de acelasi mesaj al credintei. pentru Noul Testament. sub inspiratia Sfântului Duh. bibliva . "Sfânta Scriptura" (lat. despre Sfânta Scriptura.Dumnezeu S-a revelat oamenilor pe doua cai: naturala si supranaturala. Sancta Scriptura ).indirect. 2. una în scris. Dumnezeu.II. Sfânta Traditie numai partial. sfârsitul sec. cuprinsu : Vechiul Testament . TRATAREA : • definitia : colectia de carti ale Vechiului si Noului Testament scrise de catre autori sacri. Vechiul Testament : aprox.) exprimare. a fost transmisa tot prin doua cai: Sfânta Scriptura si Sfânta Traditie . Sfânta Scriptura transmite cuvântul Domnului direct. . cealalta si scris si oral. . nu se contrazic etc.

utilizarea lecturii folosind "locurile paralele" de la subsolul fiecarei pagini. dar tradusa apoi în greaca. primeste si vocale. (pe vremea lui Ezdra). tipograful parizian Robert Stefan.Biblia patriarhului Nicodim. Septuaginta = varianta greceasca a Bibliei ebraice. în defavoarea crestinilor si. Traducerea s-a facut în Alexandria.Biblia de la Blaj.. al IVlea). numit "de la Balgrad". în sec. Noului Testament a fost scris în limba greaca. datorat ostenelii mitropolitului Simion Stefan). Aceasta împartire a permis. însa.împartirea în capitole si versete : a. pentru a facilita lectura. VIII-X d. Celelalte scrieri vetero-testamentare sunt alcatuite pâna aprox. În capitole: sec. 1936 Biblia lui Gala Galaction si Vasile Radu. care pe lânga consoanele existente pâna atunci. 1856 . primele e ditii românesti ale Bibliei: 1648 (numai Noul Testament. 1944 .Hr.Biblia de la Bucuresti. Unii exegeti afirma. În versete: în sec. ca masoretii au falsificat unele versete. tradusa de catre Fericitul Ieronim (sec. de catre 72 învatati evrei adusi din Palestina. Hr. cu exceptia Evangheliei dupa Matei. nu dupa varianta ebraica. al XVI-lea. V î. cardinalul Stefan Langton si calugarul Huges de saint Glef. 1858 - Biblia lui Saguna.în anul 1250 î. transcris în sec.Biblia de la Buzau. a fost initial cântaret bisericesc al preotului Tudor Popescu. pe la 250 î. apoi. Textul Masoretic ("masora"=traditie) = textul ebraic al Vechiului Testament. la Biserica "Cuibul cu barza" din . Hr. De retinut ca însusi Mântuitorul (ca de altfel si Sfintii Evanghelisti) citeaza dupa Septuaginta.. b. b. . evident. de Ptolemeu al II-lea Filadelful. Moise primeste tablele Legii pe muntele Sinai si scrie Pentateuhul. calugar schismatic. 1795 . al XIII-lea. Vulgata = varianta latina a Bibliei. scrisa initial în ebraica (dialectul aramaic). 1914 . 1968 Biblia patriarhului Justinian etc. în favoarea iudeilor. de catre însusi autorul. Hr. "Varianta Cornilescu" = acceptata oficial de catre Societatea Biblica Britanica (1921). prima editie integrala ("Biblia lui Serban" 1688 - ). Cornilescu Dimitrie.

39).Bucuresti. 3. adevaratul Dumnezeu si pe Iisus Hristos pe care L-ai trimis" (Ioan 17. Sfântul Ioan Gura de Aur. De asemenea. Calitati sine qua non ale interpretilor: sa fie recunoscuti de catre Biserica. cu note explicative la subsol.. 16). Sa luam aminte la avertismentul Sf. cu interventii partinitoare în textul original. n. Pavel. sa cunoasca Sfânta Scriptura si Sfânta Traditie si sa aiba o pregatire teologica atestata oficial. 17). ambii trecuti la sectari. Însusi Mântuitorul îndeamna: "Cercetati Scripturile. n. • importanta Sfintei Scripturi pentru mântuire . • interpretarea Sfintei Scripturi se face atât literal (istorico- gramatical). Pentru a nu gresi. cu o traducere prea libera a textelor. Nu are autoritate stiintifica.. Petru: "În ele ( Epistolele Sf. Biblia "ecumenica" = "Traduction Oecumenique de la Bible" (TOB). ca socotesc ca în ele aveti viata vesnica. pe care nestiutorii le rastalmacesc ca si pe celelalte Scripturi. întâi de toate. Credinta este. Iar cunoasterea lui Dumnezeu nu este posibila fara cuvântul Sau revelat în Scriptura. afirma: "Cunoasterea Scripturilor întareste duhul. iar auzirea prin cuvântul lui Hristos" (Romani 10." (Ioan 5. spre a lor pierzare" (II. iar în alt loc: "Aceasta este viata vesnica: sa Te cunoasca pe Tine. bun cunoscator si mare exeget al Sfintei Scripturi. Este Biblia româneasca a sectantilor. 3. curata constiinta. Ap. cât si alegoric. Ap..opera colectiva a unui mare grup de specialisti catolici.. har si fapte bune. • inspiratia Sfintei Scripturi = autorii ei au scris sub influenta directa a Sfântului Duh. 3).) sunt unele lucruri anevoie de înteles. "din auzire. interpretarea se face numai de catre persoane autorizate de Biserica. Argument biblic : "Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos spre învatatura" (II Tim. Biblia de la Ierusalim . alcatuita de o echipa mixta. sa aiba o viata morala corespunzatoare etc. smulge patimile . 16). se stie ca pentru mântuire este nevoie de credinta.

6. universale). remediul se subîntelege.Sfânta Scriptura este Cartea prin excelenta. 1). 485. dupa cuvântul psalmistului: "Cerurile spun slava lui Dumnezeu si facerea mâinilor Lui o vesteste taria" (Psalm 18. sa fie un om "tare în Scripturi". 24). LXII. . asa cum se spune în Faptele Apostolilor despre iudeul Apollo. "cum se face interpretarea Sfintei Scripturi?". G.?". APLICAREA : . religios- moral (cea mai înalta scriere sacra).se fixeaza elementele de baza ale întrebari de genul "stiti sa nominalizati câteva dintre cartile V.credem ca sunt valabile si astazi cuvintele Sfântului Ioan Gura de Aur: "Necunoasterea Sfintei Scripturi este pricina tuturor relelor" aceea. dar si prin cunoasterea naturala (directa) a creatiei.P. Coloseni.G. dându-i aripi usoare si face sa intre în sufletul cititorilor tot ceea ce s-a putut spune vreodata mai bine"262 . T. literar (un monument unic al literaturii 7. De 262 263 Omilia a X. din trei puncte de vedere: a. GENERALIZAREA : . elibereaza sufletul de legaturile trupului. Omilia a IX-a la P. RECAPITULAREA : .cunoasterea supranaturala dobândita prin Sfânta Scriptura se asociaza (si se completeaza) cu ajutorul Sfintei Traditii (despre care vom vorbi într-o cateheza separata). ne face sa locuim aproape de cer. T. c. mai ales în conditiile complicate ale vietii contemporane. . alexandrin de neam (18. ASOCIEREA : . istoric (istoria mântuirii neamului omenesc).. 4. a. 361. LXIII. ne ridica deasupra sagetilor diavolului. b. 5. cunoasterea autentica a Scripturii este paza buna împotriva oricaror 263 . seamana virtutea.înrobitoare.fiecare crestin trebuie. "care este importanta ei pentru mântuire?" etc. si N.

* .rataciri. înlesneste aflarea celor mai bune raspunsuri în fata atacurilor sectare si este cel mai pretios sprijin în misiunea noastra de a-i ajuta pe semeni sa se apropie de Dumnezeu.

doua mijloace: Scriptura si Sfânta Traditie ." (Ioan 21. povestire.. PREGATIREA APERCEPTIVA : . cum gresit pretind confratii protestanti si neoprotestanti. ANUNTAREA TEMEI : astazi vom prezenta câteva din învataturile de baza cu privire la Sfânta Traditie. dar consemnate în scris mai târziu. 15). Vasile cel Mare: "Dintre dogmele si pastrate în Biserica. • temeiuri patristice : .cunoasterea lui Dumnezeu si a doctrinei Bisericii nu este posibila numai prin intermediul Sfintei Scripturi. iar calea supranaturala are. care daca s-ar fi scris. fie prin epistola noastra" (II Tesaloniceni 2. fie prin cuvânt. Ambele forme de transmitere au aceeasi putere pentru . "Drept aceea. fratilor. naturala si supranaturala. • (Sergiu Bulgakov). termenul provine din latinescul alte denumiri : "traditio-onis" = predare.am observat în cateheza anterioara ca Dumnezeu S-a revelat oamenilor pe doua cai. transmitere (a învataturii). viata duhului în Biserica temeiuri biblice : "Sunt multe alte lucruri pe care le-a facut Iisus.to p III. predanie. stati neclintiti si tineti predaniile pe care le-ati învatat. . TRATAREA : • Sfânta definitie : totalitatea adevarurilor de credinta necuprinse în Sfânta Scriptura. etimologic . la rândul ei. asa cum vom vedea în cele ce urmeaza. 25). 3. pe unele le avem din învatatura scrisa.. memoria vie a Bisericii (Vladimir Lassky). 2.Sf. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TRADITIE 1. ci si prin intermediul documentelor Sfintei Traditii. iar pe altele le-am primit din traditia apostolilor.

actualizarea si trairea aspectului statornic. • aspecte ale Sfintei Traditii: statornic si dinamic . Sf. Ioan DAMASCHIN. Migne.n.. G. T. p.. fixat în scris de Biserica pâna în epoca sinoadelor ecumenice.. 1988. apud Pr. C. p." 265 ." 264 . vol. care stie sa relateze ca în momentul slavitei ei adormiri toti Sf. 2.se refera la continutul Traditiei Apostolice ( Traditia dumnezeiasca apostolica ). ca si când n-ar avea mare însemnatate. prof. undelemnul ungerii. VASILE CEL MARE. ca sa amintesc de primul si cel mai obisnuit: ce temei scris au cei care spera în numele Domnului nostru Iisus Hristos sa se însemneze cu semnul Crucii? Din ce scriere am învatat sa ne întoarcem spre rasarit în timpul rugaciunii?. 264 . care bine au stiut ca prin tacere se pastreaza caracterul sacru al tainelor?. 32. Omilii la Adormirea Fecioarei . nr. 12 PSB. ). care începe la Cincizecime si se încheie la moartea Sfântului Ioan. I. Sfânta Maria Traditie în lumina Sfintilor . Duh CORNITESCU si pr. Dinamic = preluarea. Fiindca. n. 79-80. Bucuresti. anul VIII (1956). b. Dar acestea se povestesc în cea mai veche si adevarata Traditie. P. COMAN. daca am încerca sa lasam la o parte obiceiurile care n-au temei scris ( în Biblie. vezi trad. rom. Despre Sfântul. 2 6 5 Sf.. si pe cel care se boteaza? Nu în virtutea traditiei transmise în mod tainic? Nu provin toate acestea din învatatura parintilor nostri pastrate în taina. 2. comentarea. Statornic . 18.credinta. Aici au avut o viziune îngereasca si se auzea o melodie dumnezeiasca a puterilor ceresti. pagubind Evanghelia în cele esentiale. Apostoli care colindau lumea în vederea mântuirii acesteia s-au adunat la Ierusalim venind pe calea aerului. a. am gresi. 188. În virtutea caror scrieri (biblice) binecuvântam apa botezului... BODOGAE. în "Ortodoxia".Sf. De exemplu. Parinti 165. XXVII. 748. 96. de pr.G. Nascatoarea de Dumnezeu Maria. Ioan Damaschin: "În Sfânta Scriptura nu se pomenesc cele întâmplate la moartea Sf. P..G. Migne. Si oricine are o initiere cât de mica în chestiunile bisericesti nu va ridica obiectii.

În Biserica Romano-Catolica învatatura despre Sfânta Traditie. Partial. marturisirile de credinta si catehismele Bisericii. 640. 266 VINCENTIU DE LERINI. si-au format si ei traditiile lor. o anumita "traditie bisericeasca". de catre toti )266 . Bisericile Protestante (si "fiicele" lor mai mici. COMAN. este aceeasi. nevalidate de vreun sinod ecumenic. • deosebiri confesionale : . Pe de o parte. deodata cu interdependenta lor. I. resping în totalitate Sfânta Traditie. monumentele de arta bisericeasca. prin câteva întrebari: "Ce este Sfânta Traditie?". vrând-nevrând. • documentele care tezaurizeaza învataturile statornice ale Sfintei Traditii hotarârile sinoadelor ecumenice. . "Unde este tezaurizata?" etc. 5. apud. totusi. Aplica. cartile de cult ale Bisericii. întrucât. RECAPITULAREA : se fixeaza elementele principale din tratare. p. Commonitorium primum Op. totdeauna. datini si practici acceptate de Biserica. quod semper. însa. 171.trebuie sesizata în detalii apropierea profunda a Sfintei Traditii de Sfânta Scriptura. Gh. PL. gresit aspectul dinamic al ei. 2. cele neoprotestante). recunosc si ei.• criteriile Sfintei Traditii au fost fericit formulate de catre Vincentiu de Lerini (sec. "Care sunt temeiurile prin care Biserica o considera izvor al Revelatiei?". prin introducere de dogme noi. Migne. ASOCIEREA : . . cit. principial. : 4. pr. canoanele Sfintilor Parinti. 50. . sustinând in corpore "Sola Scriptura". IV): "In ipsa item catholica ecclesia magnopere curandum est ut id teneamus quod ubique. quod ab omnibus creditum est" ( În însasi Biserica universala trebuie avut grija foarte mult sa tinem ceea ce a fost crezut peste tot.

continutul Sfintei Traditii îsi are temeiul în Sfânta Scriptura. . Dogmatica 2 6 8 REMETE. 7. cât si în actualizarea si dinamizarea cuvântului Scripturii fiecarei generatii. 267 . Alba Iulia. APLICAREA : . 6. fiecarui timp. mai ales. 178.Sfânta Traditie este pretuita cu adevarat de catre cei care cunosc documentele ei si. Pr. cit. având ca temei directa si continua a Sfântului Duh în viata Bisericii 268 lucrarea . atât în precizarea întelesului Scripturii ( prin regula de credinta pe care o are Biserica ). prof. lector G. GENERALIZAREA : . p. Cine le ignora. n-au ce pretui si nici nu se pot bucura. pâna la sfârsitul veacurilor" 267 .dupa cum credem si marturisim infalibilitatea Sfintei Scripturi. reiese un strâns raport între Scriptura. Gh. p. Ortodoxa. 1996. COMAN. Op. traiesc conform principiilor pe care acestea le contin.din cele prezentate pâna aici. din pacate. Sfânta Scriptura însasi devine mai accesibila prin elementele de tezaur ale Sfintei Traditii (în special tâlcuirile Sfintilor Parinti). 103-104. asa trebuie sa credem si sa marturisim infalibilitatea Sfintei Traditii. deci. iar pe de alta parte. Traditie si Biserica: "Rostul si lucrarea Sfintei Traditii consta. I. de binefacerile lor. . Pr.

Luca 10. atât cât El a îngaduit. ci este legata de vesnicie. întreita în persoane . si pe Iisus Hristos pe care Lai trimis" (Ioan 17.când rostim cuvântul "Dumnezeu". De aceea. însa. Întemeiati pe marturiile . ANUNTAREA TEMEI : Astazi vom medita asupra învataturii ortodoxe cu privire la Sfânta Treime .cunoasterea lui Dumnezeu nu este doar un deziderat al lumii imanente. PREGATIREA APERCEPTIVA : . singurul Dumnezeu adevarat.to p IV. TRATAREA : 3 . 2. ca iubesti pe cineva daca nu-l cunosti. tot asa nimeni nu poate afirma ca-L iubeste pe Dumnezeu daca nu-L cunoaste. De aceea. dupa cuvintele Mântuitorului: "Aceasta este viata vesnica: sa Te cunoasca pe Tine. Fiul si Sfântul Duh. desigur. 5. credem ca în locul "dogmei Sfintei Treimi" este mai potrivita formularea "taina Sfintei Treimi". 6. reconfirmata si de catre Mântuitorul Iisus Hristos. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TREIME 1. Dupa cum nu poti spune. datorita atributului infinitatii dumnezeiesti care copleseste capacitatea finita si relativa a cunoasterii umane. . cateheza noastra îsi propune evidentierea elementelor de baza cu privire la dogma Sfintei Treimi. 3. . o singura fiinta. întotdeauna avem în vedere Sânta Treime: Tatal. 3). este iubirea de Dumnezeu (dublata de iubirea aproapelui)-(Deut. 28).cea mai mare porunca din Lege.dogma Sfintei Treimi reprezinta cea mai mare taina a crestinismului.

. D. Contra elinilor). Anastasia. Editura Librariei Teologice. Dumitru Fecioru.. Chiril al Alexandriei (Despre Sf. Treime). Noul Testament: La Botezul Domnului . Treime) 269 . "Cartea întâia".381) au formulat dogma trinitara. în numele Sfintei Treimi: "Mergând. Teofania de la stejarul Mamvri (Facere 18). pr. 7 1993). din Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin 270 . cele Atanasie cel în numele Tatalui si al Fiului Mare (Despre întruparea Logosului. trimiterea Apostolilor la propovaduire. Edit. Didim cel Orb (Despre Sfântul Duh.Marturii patristice . capitolul al VIII-lea. întrucât acest sfânt parinte a cunoscut si a valorificat tratatele mentionate anterior. 1938. Trad. mai reprezentative tratate trinitare au scris urmatorii Sfinti Parinti: b. D. Sfânta Scriptura ne da marturie ca Dumnezeu S-a a. 19)..325 si Constantinopol . a.Scripturii. Staniloae. sintetizând-o în Simbolul de credinta numit "niceo-constantinopolitan). Vechiul Testament: "Sa facem om dupa chipul revelat ca Treime de Persoane: si asemanarea Noastra " (Facere 3. 3).40. cuvântari teologic 2e 0 "Izvoarele Ortodoxiei". 18-34. bunaoara. ci doar în lucrarile Sale. sfânt este Domnul Savaot. Grigorie de Nazianz (Cele cinci cuvântari teologice). Pr. aratarea Sfintei Treimi sau Teofania (Matei 3. Pentru nivelul obisnuit al unei cateheze recomandam. 2 7 1 Reproducem doar câteva fragmente din capitolul mentionat. Grigorie de Nazianz (trad. . învatati. cum descrie el credinta în Sfânta Treime 269 271 : O parte dintre aceste tratate sunt accesibile datorita traducerilor din colectia PSB de la Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. 16-17). Bucuresti. Staniloae. 25). Vasile cel Mare (Despre Duhul Sfânt). însa. nivelul unei simple sinteze. Bucuresti. 1994). atât cât El însusi S-a revelat . p. Cele ca cinci lucrarea Treime lucrarea ale Sf. sfânt. botezându-le si al Sfântului Duh " (Matei 28. nr. de exemplu. depasind. PSB ." (Isaia 6. pr. Despre Sfânta (trad. Sfintii Parinti participanti la primele doua sinoade ecumenice (Niceea . Grigorie de Nyssa (Contra lui Eunomiu).Marturii scripturistice. Iata. Despre Sf. "Sfânt. b. însa.. toti Sfintii Parinti învata ca Dumnezeu nu poate fi cunoscut în fiinta Sa. .. 1. . cum este. altele datorate altor edituri si colectii. prin contributii personale de valoare exceptionala.

nezidit. împreuna închinat si slavit cu Tatal si cu Fiul. trunchi si coroana). sentiment si vointa) . Fiul Sau si purcezatorul Prea Sfântului Duh. îndumnezeieste. El este si se numeste Dumnezeu împreuna cu Tatal si cu Fiul. 20. lumina din lumina. nu S-a nascut din cineva. în care ne-am si botezat.. împartaseste.. soarele (corp mineral. zicând: Botezându-i pe ei în numele Tatalui si al Fiului si al Sfântului Duh. Credem si într-unul Fiul lui Dumnezeu. 272 Ibide . latime ). posibilitatii si sensului existentei unei realitati personale întreite îl au anumite analogii din lumea materiala. De asemenea.. atoatelucrator. dar nu este stapânit. culoarea si mirosul ). principiul si cauza tuturora. ca fiind de aceeasi fiinta si co-etern. atotstapânitor. timpul (trecut. sfinteste. Este prin fire Tatal singurului Unuia nascut. dar nu este îndumnezeit. desavârsit. credem si în Duhul Sfânt. Credem în Duhul cel din Dumnezeu cel drept. prezent si viitor) etc. izvorul întelepciunii. care purcede din Tatal si se odihneste în Fiul. lungime. caldura si lumina)."Credem în Tatal si în Fiul si în Sfântul Duh. cel conducator." 272 . ca de exemplu: sufletul omenesc (cu cele trei componente: ratiune. de-o-fiinta cu Tatal. Unul nascut. prin Care toate S-au facut. Domnul nostru Iisus Hristos. pomul (radacina. mângâietor. dar nu se sfinteste. m . singurul care exista necauzat si nenascut. Credem într-Unul Tatal. . 19. creator. desavârseste. Care S-a nascut din Tatal înainte de toti vecii. în toate. Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat. floarea (corpul ei. nascut nu facut. deoarece primeste rugaciunile tuturor. Pe lânga marturiile scripturistice si patristice. nemarginit în putere. un oarecare merit în întelegerea rationalitatii. spatiul (înaltime. dar nu se desavârseste. p. El stapâneste întreaga zidire. dar nu se împartasesete. asemenea Tatalui si Fiului. atotputernic. al vietii si al sfinteniei. Domnul si facatorul de viata.Analogiile Sfintei Treimi .. este facatorul tuturora. 27 si 28. Caci astfel a poruncit Domnul apostolilor sa boteze.

Cultul divin . triteismul (sustine existenta a trei Dumnezei distincti. de fapt. De aici si denumirea de "socinieni". singura Persoana divina. care este modalitatea cea mai eficienta de a cunoaste dogma Sfintei Treimi? .Erezii anti-trinitare . unitarianismul = un monarhianism "modern". sustinut de Faustus Socinus. cu privire la dogma Sfintei Treimi. Cele mai vehemente erezii sunt catalogate în patru grupe: monarhianismul (sustine o Sabelie).izvor al cunoasterii dogmei Sfintei Treimi . continuând cu meditarea în liniste adânca asupra lucrarilor si însusirilor Persoanelor Prea Sfintei Treimi si încheind cu împartasirea din Sfântul Potir. reprezentanti: Pavel de Samosata si subordinationismul (Fiul si Duhul Sfânt nu sunt egali cu Dumnezeu Tatal. sec. la Sfânta Liturghie. Dogma Sfintei Treimi fiind taina tainelor. învatându-ne. RECAPITULAREA : care sunt formele cele mai frecvente de marturisire a credintei în Sfânta Treime? (R: închinaciunea si Simbolul de credinta). reprezentanti: Arie si Macedonie). a fost deseori rastalmacita. 4. ajungându-se la erezii care au pus la grea încercare Biserica si pe slujitorii ei devotati. asadar cel mai greu accesibila omului. al XVII-lea. Întemeiat pe Sfânta Scriptura si pe Sfânta Traditie. ca pe Dumnezeu îl cunoastem în masura în care îl slavim si îl experiem liturgic. cultul divin (public si particular) exprima în modul cel mai accesibil nuantele dogmei trinitare.. reprezentanti: Ioan Filipon din Alexandria. sec. redati o marturie biblica si una patristica. al VI-lea). începând cu simpla închinaciune.

cu deosebire în familiile cu copii (iar unde nu se nasc în mod natural. chiar daca acum o vom face foarte pe scurt. Tatal si Sfântul Duh asupra Fiului.5. vedea Ortodoxa Bisericii lea. în locul momentului logico-psihologic al catehezei numit "asociere". din de comuniune. anume reflectarea iubirii intra-trinitare în creatie. Astfel. . pot fi înfiati): tata si mama îsi asociaza si îndreapta iubirea asupra copiilor. între care cel mai accentuat prin observarea iubirii Sale fata de creatie. unitatea de fiinta. autentica . Aceasta nu-i scoate bazata pe din monotonia unei vederi restrânse. învaluite în mister. care e în acelasi timp o unitate dialogica. desigur. numai al treilea subiect care poate fi si el partener doi. 273 A se Teologia Dogmatica Editura Institutului Biblic si de Misiune al . al III. ce apare sub forme discrete. Detaliul concret la care dorim sa facem referire este reflectarea iubirii Persoanelor Sfintei Tatal si Fiul îsi asociaza Treimi în familie . Asa cum mentionam mai la început. ". n. Fiul si Sfântul Duh asupra Tatalui ) se poate vedea reflectat în iubirea dintre persoanele unei familii autentic crestine. propunem aprofundarea . din cauza spatiului restrâns al catehezei noastre. Bucuresti. cap. APROFUNDAREA . . tata si copiii asupra mamei. Propriu-zis.. 308-309 (subl. sau a unei singuratati în Numai al treilea subiect îi scoate neîntrerupta lor singuratate în doi.. Comuniunea în doi este si ea limitare. nu e suficienta. structura supremei . în Scriptura si Traditie.. Întrucât elementele materiale (si nici chiar analogiile pomenite mai sus) nu pot fi asociate cu dogma Sfintei Treimi.. p. Doua subiecte realizeaza prin comuniunea lor o oarecare bucuria si o bucurie consistenta si un sens al existentei..). p. triunghiul iubirii intra-trinitare ( iubirea si o îndreapta asupra Sfântului Duh. 306-309.. numai o treime de persoane poate exercita iubirea completa. 1978. ne vom referi la un singur detaliu. Dumnezeu ne este cunoscut prin lucrarile sale. dar excelent formulat de catre parintele Dumitru Staniloae 273 .Sfânta Treime. mama si copiii asupra tatalui . Esential. Ortodoxe Române.. dar nici aceasta doime reala. câteva crâmpeie ale "demonstratiei" parintelui iubiri Iata profesor: "Un subiect unic în sens absolut ar fi lipsit de si deci de sensul existentei.

GENERALIZAREA : "Prea Sfânta Treime . Stapâne . scaparea mea este Fiul. APLICAREA (încheierea) . întâlnita foarte frecvent în cultul nostru ortodox: "Nadejdea mea este Tatal. pentru numele Tau!" 7. nu poate fi înteleasa decât printr-o credinta luminata. prin traire crestina autentica si mai ales prin rugaciune (cult). Dogma Sfintei Treimi fiind Dogma-Dogmelor si Taina-Tainelor . propunem rostirea unei marturisiri-rugaciune. Doamne . acoperamântul meu este Duhul Sfânt. Sfinte . slava Tie!" . iarta faradelegile noastre. miluieste-ne pe noi: curateste pacatele noastre. De aceea.6. în locul oricaror concluzii. cerceteaza si vindeca neputintele noastre. Treime Sfânta.

a.Cultul Bisericii noastre este structurat pe o succesiune ierarhica bine determinata: adorarepentru Prea Sfânta Treime. CATEHEZA DESPRE MAICA DOMNULUI 1. 2. Mântuitorul nostru. Aceasta alegere este o dovada ca însusi Dumnezeu i-a acordat o cinstire fara egal. iar "samânta" = Fiul ei. 3. PREGATIREA APERCEPTIVA : . Isaia 7. o cateheza despre Maica Domnului este binevenita. în chip deosebit. oamenii. Fac. ANUNTAREA TEMEI : Vom vorbi astazi despre câteva dintre temeiurile cinstirii Maicii Prea Curate. de Dumnezeu însusi pentru aL naste pe Iisus Hristos. iar tu îi vei întepa calcâiul". deodata cu evidentierea importantei slujirii ei în iconomia mântuirii. Iisus Hristos. pentru vrednicia ei. Pentru a raspunde atacurilor nedrepte din partea sectarilor.to p 1V.Temeiuri biblice . Vechiul Testament : 1. din cel putin doua puncte de vedere: 1. Pentru a evidentia temeiurile de baza ale cinstirii. Din pacate nu toti crestinii accepta aceasta logica. Sfintii Parinti înteleg prin "femeie" pe Maica Domnului. 2. între samânta ta si samânta ei. supracinstire) pentru Maica Domnului si Sfânta Cruce. 15: "Dusmanie voi pune între tine si între femeie. venerare (= cinstire) .Fecioara Maria a fost aleasa. TRATAREA : . 3. aceasta îti va zdrobi capul. De aceea. Sfintii Îngeri si Sfintele Moaste. temei logic si firesc pentru a o cinsti si noi. 2. 14: "Iata Fecioara va lua . supra-venerare (= pentru Sfinti.

cuvinte pe care Iisus le-a confirmat: "Asa este. în haina aurita si preaînfrumusetata" (referire la locul în ierarhia cereasca). 2: "Poarta aceasta va fi închisa. Sinodul al III-lea Ecumenic (Efes. 7. Luca 1. Luca 1.. p. ceea ce esti plina de har. 3 . Domnul este cu tine. 2 (Rugul care ardea si nu se mistuia). caci Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat prin ea. Tot la sinodul al III-lea Ecumenic s-au stabilit câteva canoane prin care se condamna învataturile gresite ale lui Nestorie (inclusiv cele cu privire la Maica 274 Istoria Universala Bisericeasca . 252. 33 (Vasul = nastrapa cu mana). 42: 4. Ca baza a hotarârilor sinodale au fost luate cele 12 anatematisme ale Sfântului Chiril al Alexandriei 274 . Luca 1. cultice): 1. loc în care aflam ca la rugamintea Maicii Sale.aflam ca nici când era pe Cruce Iisus nu a uitat-o. 17. 51. cu referire tainica la Maica Domnului: Facere 28. 6. 27: "Fericit este pântecele care Te-a purtat si sânii la care ai supt!" (o femeie din popor). 28: "Bucura-te.Iisus preface apa în vin. i s-a recunoscut calitatea de "Qeotovko"". 5.. Binecuvântata esti tu între femei" (cuvintele arhanghelului Gavriil). trebuie retinute si alte locuri vetero-testamentare. Iezechiel 44. Noul Testament : 1. Bucuresti. Iesire 3. . Manual pentru Institutele Teologice. "Binecuvântata esti tu între femei. O data cu acestea. Num. 8 (Toiagul lui Aaron) etc. 2. Psalm 45. Iisus îi era supus. canonice. De aceea va fi închisa" (referire la pururea fecioria Maicii Domnului). 2. încredintând-o ucenicului sau iubit.. 431) l-a condamnat pe Nestorie care o numea pe Maica Domnului "Nascatoare de Hristos" si.în pântece si va naste Fiu si îi vor pune numele Emanuel". 3. . Iesire 16. 28). prin semnatura a 198 de episcopi. b." (v. 35: "Duhul Sfânt se va pogorî peste tine si puterea Celui Preaînalt te va umbri" (cuvintele aceluiasi arhanghel). 11-19 ( Scara lui Iacov ). Ioan 19.. 26 .Temeiuri patristice (dogmatice. 10: "Statut-a Împarateasa de-a dreapta Ta. 4. 1975. adica "Nascatoare de Dumnezeu". Ioan 2. Luca 2." (cuvintele Elisabetei). 3. nu se va deschide si nimeni nu va intra prin ea. Luca 11.

cit 275 dr. evocam cuvintele de total bun simt ale unui teolog protestant (!).. (15 aug. 4. 55.. Raspunsurile ortodoxe sunt la îndemâna oricui. este foarte sugestiva icoana numita "Deisis" (= Rugaciune). .în care sunt evidentiate virtutile parintilor.) . p. în care este evocata acceptarea ei de a deveni Mama Fiului lui Dumnezeu. martie).. înaintea îngerilor si a sfintilor. Sfântul Ioan Damaschin spune: "Propovaduim ca Sfânta Fecioara este în sensul propriu si real Nascatoare de Dumnezeu. Ioachim si Ana. FLOCA. legate în special de pururea-fecioria ei.Câteva precizari la atacurile sectare . spun ca ea a mai avut copii. 24 si Matei 13. Prin faptul ce Cel ce S-a nascut din ea este Dumnezeu adevarat. 3. p. 4. dar si ale celor care îi vor calca pe urme (în special canoanele 2. îsi întemeiaza tocmai biblic aceste obiectiuni. 5 si 7)275 . 2 7 6 Op. prin faptul ca este considerata mijlocitoare prin rugaciunile ei. Adormirea.. este adevarata Nascatoare de Dumnezeu aceea care a nascut pe Dumnezeu adevarat... . Facem întâi mentiunea ca obiectiunile sectare sunt rezultatul ignorantei lor în materie de interpretare biblica. 1992. Frumusetea si bogatia cultului Maicii Domnului se poate observa cel mai bine în slujbele consacrate sarbatorilor ei: Nasterea. (26 dec. în care Mântuitorul este încadrat în dreapta de Maica Domnului.care reliefeaza constiinta Bisericii ca Maica Domnului este "Panaghia" (= Preasfânta). mai ales în Marturisirile de credinta (catehisme). prof. care ne miluieste cu rugaciunile ei. În aceasta privinta. 3.) si Intrarea în Biserica (21 Buna-Vestire (25 nov. Soborul. însa. . În cultul ortodox." 276 . Maica Domnului este invocata dupa Sfânta Treime.omagiul Bisericii pentru vrednicia ei de mama. 73-75... încât nu insistam aici asupra lor. pe asa-numitii "frati" ai Domnului (care de fapt erau verisori).Domnului). "Bazati" pe textele de la Matei 1. Sibiu.. Paradoxal. Note si . iar în stânga de Ioan Botezatorul. Hengster Berg: "Pururea-fecioria Mariei constituie antiteza binecuvântata împotriva barbariei care socoteste ca aceea care a Vezi Arhid. 175-176.. Ioan Canoanele comentarii Bisericii Ortodoxe.) . (8 sept.) . întrupat din ea. În schimb.

Devieri ale romano-catolicilor si protestantilor dogme noi: imaculata conceptie (1858). p. "fecioara laudata". la Conciliul II Vatican (1965). rugaciunile catre ea. GENERALIZAREA : "Cât va fi Biserica. prin care a venit caderea. 4. Care este locul Maicii Domnului în cultul ortodox? 5. care a nascut pe Cel Care ne-a adus mântuirea. Meditatii Teologice 277 lect. 52. dintre cele mai obisnuite Teodor M. 1977. . Alba Iulia. . considerând-o doar o "femeie deosebita". p. Editura Sfintei Arhiepiscopii a Bucurestilor. din dragostea si din cinstea noastra pentru ea. 286 a . 2 7 8 Remete. " (prof. George Dogmatic . Maica Domnului este considerata de Sfintii Parinti "Eva cea Noua". ASOCIEREA . b. icoana ei se gaseste în toate bisericile si în cele mai multe case de crestini. înaltarea ei cu trupul la cer numirea ei. Catolicii a promovat (1954). mai întâi? Reproduceti trei temeiuri semnificative pentru cinstirea ei. numind-o "fericita". Maica Domnului va fi nelipsita din credinta. ca Mama a Bisericii ("Mater Ecclesiae") si Co-Redemptis ("Co-Mântuitoare"). Protestantii îi acorda Maicii Domnului o oarecare. din evlavia. Popescu) 278 . a. Numele ei îl poarta cele mai multe femei. 1996. 6. . si în chip deosebit Biserica Ortodoxa. Apud Pr. dar i-au rânduit nici un fel de cult. RECAPITULAREA : Cine i-a acordat Maicii Domnului cinste.luat Duh Sfânt si a fost umbrita de puterea Celui Preaînalt a trait apoi în comuniune matrimoniala cu Iosif" 277 . spre deosebire de "Eva cea Veche". "preavrednica". sotia lui Adam. sarbatorile ei sunt între cele mai de cinste.

Maica Domnului". o data cu argumentele biblice. cea de jertfa.? * to p VI. a mai avut alti copii etc.. pentru cinstirea Maicii Domnului exista argumentul logic al bunului simt: nu poate fi despartit niciodata Fiul de Mama si nici Mama nu poate fi despartita de Fiu. care nu si-a pastrat sfintenia fecioriei. APLICAREA : evlavia poporului a pastrat pâna astazi expresia "Doamne.7. Mântuitorul nostru. toate slujbele savârsite în Biserica noastra au în rânduiala rostiri de cinstire si de cerere catre Maica Sfânta. cea subiectiva se numeste si îndreptare . partial. PREGATIREA APERCEPTIVA : mântuirea are doua aspecte esentiale: obiectiva se mai numeste si obiectiva si subiectiva . Cum poate sustine cineva ca-L iubeste pe Iisus Hristos. patristice. rascumparare . care exprima asocierea ei în lucrarea de mântuire. iar pe cea pe care El a ales-o ca mama sa o considere o simpla femeie. protestantii. asa cum din pacate o fac neoprotestantii si. cu ajutorul harului. prin credinta si fapte bune. . cu trei dimensiuni: recapitulativa si ontologica . CATEHEZA DESPRE SFÂNTA BISERICA 1. fiind lucrarea de însusire personala a mântuirii obiective. Fiul lui Dumnezeu. etc. liturgice etc.

se numeste "luptatoare". sfânta.) si b. Întemeierea Bisericii : a. 280 nu poate avea pe Dumnezeu ca tata" ). ci cei bolnavi.Ioan 3. vezi si Apologeti de limba . Matei 9. p. 21. 1981. 432 e De Unitate VI.. În mod vazut. Însusirile Bisericii sunt cele marturisite în Simbolul de Credinta: Epistol 73. TRATAREA : 1. Biserica are. de pe cale. 2. nici portile iadului nu o vor birui!" (Matei 16. "triumfatoare". a spus Sf. ANUNTAREA TEMEI : Astazi vom vorbi despre importanta Bisericii pentru mântuirea noastra . latina 74. 28). începând cu Botezul ("De nu se va naste cineva din apa si din Duh. p. caci nulla salus". Biserica este o institutie teandrica (divino-umana). b.mântuirea subiectiva (sau personala) nu se poate realiza decât în Biserica. soborniceasca si apostoleasca . inclusiv pentru cei pacatosi ("Nu cei sanatosi au nevoie de doctor. (locas. Tainic. Ciprian în afara Bisericii nu exista mântuire ("Extra Ecclesia 279 si tot el a afirmat: "Cine nu are ca mama Biserica. vol.. membrii. Epistol Ecclesiae. acte cultice etc.. 12). 2. a. sa pastrati Biserica lui Dumnezeu.. a cit. . nu va putea sa intre în împaratia lui Dumnezeu" . 2. 3. istoric. 3 PSB.". usa ei fiind deschisa pentru toti oamenii. caci fiind " zidita pe piatra credintei. Fiinta Bisericii : a. asadar. pentru ca aici se dobândeste harul. la Cincizecime (Fapte 2). în ziua Pogorârii Sfântului Duh. 7. si un caracter vesnic. pe care a câstigat-o cu însusi sângele Sau" Fapte 20. care-i cuprinde pe toti cei botezati. 5). prin Sfintele Taine. . care marturisesc credinta cea una. vezi Apologeti. prin jertfa de pe Cruce a Mântuitorului (". nevazut (harul si toate lucrarile tainice). Biserica de aici.. 2. 438. Bucuresti.. Un . una .întrucât Unul este Întemeietorul si a 279 280 3.. iar cea de dincolo de pragul imanentului. 18). Biserica are doua aspecte: vazut c.

Ei îi revine.capul ei. cel putin. aproape în exclusivitate. în prezenta carora s-a întemeiat si care. istoric-national etc. 5. Acest mileniu. la rândul lor. I Tim 2.c u 4. Soborniceasca (= universala) .sfânt fiind infalibila Duhul care lucreaza în ea.se sprijina si pe marturia Sfintilor Apostoli. daruit cu generozitate.. datorita acestei obscuritati pe plan politic. c. Este important sa remarcam rolul ei si în plan pedagogic. Lor li s-a spus: "Propovaduiti Evanghelia la toata faptura... nu doar al mântuirii . învatati. dupa retragerea aureliana (271-275) pâna la întemeierea cnezatelor si voevodatelor (secolul al XIV-lea) si pâna la unificarea lor (Basarab I. 19). au întemeiat biserici locale în lumea cunoscuta atunci. 1330). care nu greseste) ..întrucât are în vedere mântuirea tuturor oamenilor ("Dumnezeu voieste ca toti oamenii sa se mântuiasca si la cunostinta adevarului sa vina". Biserica este si factor al educatiei. Apostoleasca . Episcopii si preotii au fost conducatori spirituali la vedere si. Membrii Bisericii : clerul (ierarhia) si poporul drept-credincios (mirenii). cu timp si fara timp . Mântuitorul nostru Iisus Hristos (Efeseni 1. atunci ca si astazi. Sfânta . (La noi. îndrumatori si sfatuitori politici). a fost luminat doar de harul credintei drept-maritoare. tainic." (Matei 28. 4. În acest sens marturisim despre ea ca este si ("fallo" = a însela. RECAPITULAREA : Cine a întemeiat Biserica? Care este "ziua ei de nastere" în istorie? . care-si facusera drum pe la noi în acel mileniu vaduvit de o conducere statala unitara. "infallo" = care nu înseala. meritul de a fi salvat fiinta neamului de la pierire." (Marcu 16. 15) si "Mergând. în fata atâtor navalitori. numit "întunecat". Ea a tinut loc si de scoala si de cancelarie domneasca. b. voie si fara de voie. 23). 4) si se sprijina pe cele 7 sinoade (soboare) ecumenice. d. existenta neîntrerupt a fost Biserica singura institutie . de Sfânta Biserica.

2) si la viata liturgica. la comunitatea credinciosilor (I Cor. niciodata nu vei putea gasi 7. din punct de vedere al educatiei crestine nu este singurul. 281 Apud N.Care sunt elementele care tin de fiinta Bisericii? Detaliati rolul Bisericii ca factor al educatiei. Acest adevar incontestabil a fost exprimat într-un mod deosebit de inspirat de catre Fericitul Augustin: "În afara Bisericii poti avea totul în afara de mântuire. Asa se explica un minunat fragment de rugaciune din Canonul Sfintei Împartasanii: "Faradelegile mele trecele cu vederea. atât în viata de familie ( familia însasi este numita "mica biserica" ). sfintenia Bisericii se reflecta si se regaseste. ASOCIEREA : Biserica. GENERALIZAREA : Biserica este darul lui Dumnezeu în care si prin care dobândim mântuirea. 1997. buna conlucrare între acesti trei factori este determinanta pentru tinta finala a educatiei. cât si în sufletul ("inima") fiecarei persoane în parte. formarea caracterului moral crestin . 6. Bucuresti. factori esentiali ai educatiei sunt familia si scoala. APLICAREA : când pronuntam cuvântul "Biserica" ne gândim. 1. Astfel. deodata. Comori dezgropate . . poti detine Evanghelia. p. cu toate ca este factorul cel mai important în lucrarea de mântuire. Editura "Casa scoalelor". si curateste inima mea. 5. MOLDOVEANU. Doamne. 44. Cel ce Te-ai nascut din Fecioara. la cladirea (locasul ) de cult. poti avea credinta si sa predici în numele Sfintei Treimi. dar mântuire decât în Biserica! "281 . Poti avea cinstire. prin extensiunea binefacerilor ei. O data cu ea.

p.. dupa cum a fost si El preot si jertfa pentru tine. Fii si tu pentru El biserica. 38. Slujeste-i Lui în biserica ta. m .”. Cu atât mai mult trebuie sa fie împodobita daca Dumnezeu însusi locuieste în tine. preot si jertfa. "282 * 282 Ibide . Fiindca sufletul tau este biserica. Împodobeste-o în schimb cu tot ceea ce i se cuvine Lui. chiar si usa ta se împartaseste de cinste.. Efrem Sirul: " . nu lasa nici o necuratenie în ea. se exprima Sf. Daca vine unul din cei mari ai pamântului.. Nu lasa nimic în casa lui Dumnezeu din cele ce sânt urâte. la fel de Sa facem din sufletele noastre biserici.facând-o biserica a Preacuratului Tau Trup si Sânge minunat.. care sa fie vrednice de Dumnezeu. În acelasi sens. Fii pentru El biserica si preot.

public dragostea . p. Cea mai cunoscuta definitie este cea formulata de Evagrie Monahul (numit si "Ponticul". Bucuresti. Cultul cardinale ). daca nu ramâne în vita. daca nu ramâneti în Mine".Comuniunea cu Dumnezeu se realizeaza prin cult. Cel ce ma întareste" . Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. † 399): "Rugaciunea este vorbirea mintii cu 283 Pentru redactarea acestei schite de cateheza utilizam cu Teologia Morala . Pavel când a marturisit: "Toate le pot în Iisus Hristos.to p VII. toata bunatatea. Precum mladita nu poate sa aduca roada de la sine. 5. vol. adica despre rugaciune. "Ramâneti în Mine si Eu în voi. Structurii psiho-fizice a omului îi corespund cele doua dimensiuni ale cultului: intern este concentrat în cele trei virtuti teologice (sau nadejdea si intern si extern . Bucuresti. de la Care ne vine. de aici s-a inspirat. credinta . Ioan 15.Filip. iar cultul extern se manifesta în doua moduri: (sfintele slujbe) si particular (rugaciunea) . Ioan 15. 2. aceeasi Editura. 3. Comuniunea cu El este vitala ("Fara de Mine nu puteti face nimic!". . Ap. 1952. Astazi vom vorbi despre aspectele generale ce tin de cultul particular. 4. Definitie si etimologie . PREGATIREA APERCEPTIVA : Dumnezeu este nu numai Realitatea Suprema. tot asa si voi. 13). asadar. TRATAREA : A. 202Ortodoxa 223. p. CATEHEZA DESPRE RUGACIUNE 283 1. . Sf. 1980. ci si Binele Absolut. 2.Ortodoxa 13-55 Învatatura de precadere si Credinta Crestina . 4. credem.

. în Filocalia Româneasca 1. Temeiuri scripturistice . Modelul Suprem si în privinta rugaciunii ni-l da Mântuitorul Iisus Hristos. 60. al doilea "cerere". trad. Etimologic termenul vine din limba latina ( rogatio-onis ) si este interesant de observat ca primul sens al acestui substantiv este "propunere". Ioan Gura de Aur: "Oamenii se supara când sunt 288 gramaditi de cereri. 13... esti Ibide . iar Sf. Bucuresti. Care S-a rugat îndeosebi în locuri retrase ("În zilele acelea. 40). 24). p. B. 73. 12. Tot Evagrie. Omilia XX. înainte de a o învia pe Tavita (Fapte 9. ca sa nu intrati în ispita" (Matei 26. al treilea "întrebare". 17).Dumnezeu" 284 . p. si te dacarogi cu adevarat. iar la verb ("rogo-are"): 1. a cere. ca de exemplu la alegerea lui Matia (Fapte 1. Dumnezeu însa iubeste pe cel care staruie. Domneasca 288 . Iisus a iesit la munte sa Se roage si a petrecut noaptea în rugaciune catre Dumnezeu" . Dictionar m latin. 31. 41). Prezentam aici doar crâmpeie din marea de învataturi cu privire la acest subiect: Sf. precum si alte momente). Luca 22.Luca 6. 3. 8 5 G. Editura Stiintifica. i-a învatat pe ucenici "Tatal nostru" (Matei 6. 41-42). 2 8 6 Despre român Rugaciunea . a întreba. a se vedea si rugaciunea din gradina Ghetsimani. C." . Petru. daca voiti sa aflati esenta Cuvânt despre . Pavel îndeamna staruitor: "Rugati-va neîncetat!" (I Tes. 482 2 8 7 Omilii III. Macarie cel Mare : "Lucrul cel mai de capetenie este staruinta. Ciprian : "Aceia pot dobândi ce cer de la Dumnezeu. 2teolog!". 2. de prot. Ap.. 1973. D. la vreme. dar si în locuri publice. Si tot el zice: "Daca voiti sa aflati cunostinta voii lui Dumnezeu.285 . . 41-42. 5 284 . Sf. ca de exemplu la învierea lui Lazar (Ioan 11. p. Mântuitorul a îndemnat la rugaciune: "Privegheati si va rugati. STANILOAE. Sfintii Apostoli au practicat rugaciunea si au îndemnat la rugaciune.. 81. Sibiu rugaciune 1947 (Editia a II-a). De asemenea. 9-13). Temeiurile Patristice în favoarea rugaciunii sunt nenumarate. GUTU. în rugaciune" 287 . Sf. pe care El îi vede ca vegheaza la Rugaciune" 286 . în aceeasi lucrare. Ap. spune: "Daca esti teolog roaga-te cu adevarat. Sf. V.

întelepciunii duhovnicesti, aceasta se poate numai prin rugaciunea necurmata" Evagrie Ponticul : "Precum cel mai de pret dintre toate simturile este vederea, asa cea mai dumnezeiasca dintre toate virtutile este rugaciunea"
290

289

.

.

D. Felurile rugaciunii : a). Dupa forma: launtrica si verbala; b). Dupa subiect: personala si publica; c). D. p. v. al continutului: de lauda, de multumire si de cerere. De lauda: - dupa ex. Mântuitorului: "Eu Te-am preaslavit pe Tine pe pamânt..." (Ioan 17, 4) si al Maicii Preacurate: "Mareste, suflete al meu, pe Domnul..." (Luca 1, 17); de multumire: - dupa îndemnul Sf. Ap. Pavel: "Neîncetat va rugati! multumire pentru toate , caci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi" (I Tes. 5, 17-18); de cerere: - "Cereti si vi se va da!" - spune Dati

Mântuitorul (Matei 7, 7); "Toate câte veti cere în rugaciune, crezând, veti lua!" (Matei 21, 22). E. Însusirile (exigentele) rugaciunii : sa izvorasca din inima curata si sa fie

facuta cu atentie; sa fie facuta cu dragoste fata de Dumnezeu si de aproapele; sa nu contina cereri care sa contravina moralei crestine si bunului simt; sa fie numai pe linia voii lui Dumnezeu (de aceea se spune, cu toata dreptatea, ca cea mai scurta si mai înteleapta rugaciune este: "Doamne, faca-se voia Ta cu mine!"). F. Foloasele rugaciunii : comuniunea cu Dumnezeu si dobândirea asemanarii cu El; luminarea mintii, bucuria inimii, întarirea vointei. Iar Sfintii Parinti se întrec în a le descrie: cheia vistieriei darurilor dumnezeiesti (Fer. Augustin), cununa

virtutilor (Sf. Maxim Marturisitorul),

doctorie mântuitoare, împiedicând pacatele

si vindecând nelegiuirile (Sf. Ioan Gura de Aur), leacul mâhnirii si urâtului (Sf. Nil Sinaitul), rodul bucuriei si al multumirii (Evagrie Monahul) etc. etc.
291

.

Omilia a II-a la . 2 9 0 Coloseni150, p. 93. Op. , 2 9 1 Fragmente preluate cit. MOLDOVEANU, 1997.
289

de

la

N. Comori dezgropate

, Editura Bucuresti,

"Casa

scoalelor",

O data cu Sfintii Parinti, care marturisesc despre foloasele duhovnicesti ale rugaciunii, medicii crestini sustin rolul terapeutic general al ei. Între acestia, s-a remarcat în chip aparte dr. Alexis Carrel
292

, îndeosebi prin "Eseul despre

rugaciune". Mai întâi face o splendida încercare de a o defini: "Rugaciunea este o tensiune a spiritului uman spre Creatorul imaterial al lumii. În general, rugaciunea

este un tipat de durere, un strigat de ajutor. Uneori, însa, rugaciunea devine contemplatie senina a Principiului imanent si transcendent al lucrurilor; un act de iubire si de adoratie fata de Acela de la Care izvoraste minunea vietii. De fapt rugaciunea este un efort al omului de a comunica cu Fiinta Nevazuta, cu Acela Care este Creatorul a tot ce exista, cu Întelepciunea suprema, Puterea si Frumusetea Absoluta..." (subl. n.). În legatura cu foloasele rugaciunii , Alexis Carrel spune: "Oamenii care se ,

roaga în mod serios se caracterizeaza prin perseverenta în împlinirea obligatiilor, printr-un simt al datoriei si al raspunderii avansat, prin mai putine caderi si pacate si printr-o anumita bunatate fata de ceilalti... Rugaciunea produce în suflet calm, liniste interioara, armonie între activitatea nervoasa si cea morala, o putere mai mare de a suporta încercarile vietii, saracia, boala, calomnia si moartea. Echilibrul cauzat de rugaciune devine un puternic ajutor terapeutic pentru omul bolnav ...

Astfel, rugaciunea îi marcheaza pe credinciosii sai cu o caracteristica particulara: castitate în privire, calm în atitudine, bucurie senina în expresie, curaj în conduita si, când nevoia o cere, jertfa de sine a soldatului sau martirului... "293 .

4. RECAPITULAREA : - încercati o definitie personala a rugaciunii;
Alexis Carrel (1873-1944), chirurg si fiziolog francez, autor al unor lucrari de prestigiu pentru primit premiul Nobel pentru medicina (1912). O data cu lucrarile de medicina, a scris si carti care a de spiritualitate, între care cea mai cunoscuta este "Omul - fiinta necunoscuta" (L'homme cet inconue). Dupavizitat locul de pelerinaj de la Lourdes, a devenit un crestin practicant, asa explicându-se ce a acestui eseu despre scrierea 2rugaciune. 9 3 Fragmentele sunt preluate dupa textul publicat în magazinul "Reader's Digest", ian./ 1941;
292

- expuneti, pe scurt, un moment de traire si de împlinire a rugaciunii, din experienta duhovniceasca personala.

5. ASOCIEREA : cu postul (Matei 17, 21) si cu milostenia (Matei 12, 7);

6. GENERALIZAREA : Rugaciunea este unirea omului cu Dumnezeu, întarirea pacii, mama lacrimilor, punte care trece peste ispite, scapare de întristari, farâmarea razboaielor, lucrarea îngerilor, veselia viitoare, izvorul virtutii, cauza darurilor, propasire tainica, dovada nadejdii, luminarea mintii, secure pentru deznadejde, comoara celor ce iubesc tacerea, slabirea furiei, oglinda propasirii, descoperirea starii, aratatorul viitorului, hrana sufletului, pecetea slavei Scararul)294 . (Sf. Ioan

7. APLICAREA : Sa încercam a raspunde la câteva întrebari:

Când ne

rugam? Unde? Cum? Pentru cine?

(si altele asemenea, dupa caz).

*

294

Apud N. MOLDOVEANU, Op. cit.

, p. 474.

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU EXAMENE:

1. SEMESTRUL I :

Teodor M. Popescu, Primii didascali crestini (instituirea, atributiile, calitatile, marturii scripturistice si patristice cu privire la slujirea lor, didascalii scriitori etc.).

Clement Alexandrinul, Pedagogul (date generale despre autor si lucrare, cu atentie asupra elementelor cu impact în pedagogia actuala: a. pedagogului ideal; b. Atitudinea fata de bunurile materiale; Portretul c. Sfaturi

morale pentru comportamentul crestin );

Sf. Chiril al Ierusalimului,

Catehezele (date generale despre autor si

catehezele sale; cunoasterea continutului “Procatehezei”);

Sf. Vasile cel Mare,

Omilia catre tineri

(cunoasterea continutului, cu

atentie speciala asupra acelor sfaturi care corespund exigentelor catehezei contemporane);

2. SEMESTRUL AL II - LEA :

Sf. Ioan Gura de Aur,

Despre cresterea copiilor , din vol. "Putul si împartire de Anexa a capitolului "Familia ca factor al

grâu", Bacau, 1995, p. 410-431 ( educatiei");

Salutul. 1930. Codul bunelor maniere . Curs de pedagogie . Semanatorul. Nicolae. pr. Bucuresti. G. Bârsanescu . Catehetica . (coordonator). • Aurelia Marinescu. Bucuresti. 1999 (editie revizuita). trad. Bontas.Arta conversatiei si comportamentul în societate • Preot Vasile Gordon. diac. Bulacu .. Istoria Pedagogiei . Introducere în bunele maniere. 1924. Manuale: Antonescu . G. Dumitru. Idem . Istoria pedagogiei . Bucuresti.. 1935. Manual pentru liceele si Institutele pedagogice. Ioan Ica jr. Idem . . Bucuresti. Bucuresti. Bucuresti. 4. 1939. Cum arata un om manierat. Sibiu. II Scrieri . Bucuresti. Bucuresti. Pedagogia Generala . Prezentarea. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA (Inclusiv pentru METODICA PREDARII RELIGIEI) . Formule de . 1. 3. Pedagogia Crestina Ortodoxa . Pedagogie . Cateheze. Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne Bucuresti. Mihail. 2. Lucrarile marcate cu *sunt obligatorii pentru examene. Bibliografia Catehetica (orientare generala). 1936. I. St. Calugar . 1976. 1969. Edit. pr. 1999.• Sf. Editura "Humanitas". manual pentru Institutele Teologice. Idem . Manual universitar de pedagogie . adresare. Ioan. primele sase capitole: 1. 1925-1926. Brânzeu . 5. Catehetica . Lugoj. Simeon Noul Teolog. Din problemele pedagogiei moderne . pr. 6. 1994. Deisis. .

Nicola . Narly C. Manuel catéchétique (catolic). p. Petrescu . Editura "Polirom". Iasi. Manual pentru cl. Bucuresti. Stanciu . Vol. Bucuresti. 1996. Bucuresti.. Editura "Gheorghe Alexandru". Istoria învatamântului din România de la origini pâna la 1821 . Iancu . Mullinax. 1968. Nicolae.Colectiv . „Societatea Misionara Româna”. 1985. ed. Psihologia scolarului . Gh. Verza E. (pp. 2001. Bucuresti. a II-a. Manual de instruire Montessori . Ed. 1978."De ce merg unii elevi încruntati la scoala?". O istorie a pedagogiei universale si românesti. Constantin. 1998. I. 1996 (ed.. Marolen si Marieta Dinu. pr. Pedagogie. Manual pentru scolile post-liceale . Compendiu de studii pedagogice . Stela. Guy P. Psihologia Copilului . Oprescu . Îndrumari metodologice pentru predarea religiei în scoala Editura Institutului biblic si de misiune al B. 160-175 : "Educatia religioasa" ). 1995. "Educatia moral-religioasa". Pedagogie (vezi cap. 1994. Colectiv.O. 1996.. Bucuresti. Pedagogie generala . Predarea cu succes . Ioan.. Craiova. 611 + 816 p.. 1983.R. . 2000. 1977. Catehetica . Le service de l’Evangile . Colomb . Eleonor Daniel. Didactica aplicata în învatamântul religios (Activitatea didactica a profesorului în afara orelor la clasa).. a XI-a scoli normale... „Desclée” – Paris. Bucuresti. Colectiv ... Casa Speranta. II-a. trad. . Constanta. Iasi. 372-377). Leavit . Joseph. N. Golu P. Manual pentru Seminariile Teologice. I si II. Cucos . I = 1938). Bucuresti. Bucuresti 1990. Zlate M. Pedagogie.

(vezi si Oeuvres complètes de Saint Augustin . de T. Fecioru. 1904. Bacau. Eugen Munteanu.). Grigorie de Nyssa . 1947. Pedagogul . Colectia Parinti si scriitori bisericesti. Tom III. Marele cuvânt catehetic . * Clement Alexandrinul. text bilingv. Chiril al Ierusalimului . trad. 1945 (Colectia Izvoarele Ortodoxiei ). pr. de George Bogdan Târa. col. "Sofia").. Institutul European. Barbu. XXXX. p. Idem . Fecioru. "Putul si împartire de grâu". Polirom. trad. 1869. Ioan Gura de Aur . 1982 (vol. Vincent & comp. trad. par Peronne. Trad. 394-443. Vezi trad. partea I. * Sf. trad. bilinva. D. * Sf. prescurtat = P. 1881. Idem . P. Initiere în viata crestina. P. partea a II . .L. Cernauti. Manual de catehizatie pentru instructia religioasa a adultilor în duminici si sarbatori . De catechizandis rudibus . Paris. Oreste .L. în vol. Manual. Catehezele . XXI ( d'enseigner la doctrine chrétienne aux ignorants Rom. 1193-1220. Tarangul . pr.B. XXXII.a. Arad.Stefanelli . col. 1995. Sf.Colectii: Fer. MIGNE. 1943. Bucuresti. Bucuresti. Bucuresti. Bucuresti. 309348. 2002. 1930. 2.S. rom. Cateheze tratând învataturi dogmatice si morale al Bisericii dreptcredincioase rasaritene . editia a II-a = 1998 (edit. Augustin . Despre cresterea copiilor . Sibiu. Juvenal. Catehetica . Tom. Editie Prima cateheza. 4 Sur la manière ). 1995 (editie bilingva). Iasi. De magistro . Cristescu si N. D.

2000. nr. Polirom. B). Zenke . Huit catécheses baptismales . articole: . A. evenimente. Paris. Pacurariu . Bucuresti. 1996. Spre Hristos în M. Vasile cel Mare .A. 2001.în M. pr. S. Sources *Sf. "Litera international". Fecioru. 284 p. 50. Deisis. serie noua). 1979.( Revista Teologica . a XXVIII-a (Despre vederea luminii dumnezeiesti si preotie ). editate de Antoine Wenger. 1957. 4/ 1990 . si locuri biblice (dictionar pentru predarea religiei în scoala ). pr. Mircea. în M.Idem . 1986 (vol. Simeon Noul Teolog .. studii. Bucuresti.. pr. Dictionarul teologilor români . vezi si traducerile din M. Dictionar de pedagogie . de acelasi: Cateheza a II-a ( pe calea poruncilor si a fericirilor). 4. trad. ChisinauBucuresti.V. 2/1991.A. trad.Carti. didactica si pedagogica. *Sf. 1995. Cateheze.. Scrieri II . Bucuresti. 1/1990. Dictionar de pedagogie . trad. diac. Ioan Ica jr. Dictionare: Colectiv de autori . Bucuresti. Figuri. 3. 17 din colectia P. Dictionar de pedagogie . Cristea . Bucuresti. Edit. vol. Sorescu . Horst Schaub si Karl G. Edit. nr. ). 1999. Sibiu. M. nr. Omilia catre tineri . a XVIII-a ( Despre alegerea si virtutile pastorului sufletesc a XXVII-a ( Despre necesitatea pazirii poruncilor ).A. 5/ 1990. D.A. Rodica Neculau. chrétiennes . Sorin. nr.

G. Edit. Iasi.Antonescu . Badea . Liviu. în “ Ortodoxia ". Idem . Învataturile lui. Fundamentele culturale ale educatiei . traducere în limba româna si studiu introductiv de prof. . cu aplicatie la fisa scolara . în B..T.T. Belu. 1937. Bârsanescu . Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si gra . Importanta catehetica a Sfintei Liturghii . nr. cel dintâi sistem de învatamânt de durata la români . 3/1986. Idem . Nicolae. Bucuresti. Mihaila). Pedagogia si didactica . Elena. dr. Dumitru. Tehnica. Bucuresti. Opera catehetica a Sf. Versiune originala. Bucuresti. 1997. 1-2/ 1955. Academiei. Bucuresti. S. pr. catre fiul sau Teodosie . Polirom.. Basarab .. d Balca . Anastasia ). Duhul Sarbatorii (în special cap. (transcriere. în "Pagini nescrise din istoria culturii românesti". Învatamântul oral prin predica. Paideia. 1998. Educatia morala si religioasa în scoala româneasca Bucuresti. St. Bancila . 1-2/ 1958. Bucuresti. Idem . 1944. Caracteristici esentiale ale sufletului crestinului autentic 10/1954. S. 1996 (ed.. Neagoe. arhim. 1996. Idem .. 1996. Etapele psihologice ale marturisirii . Preocupari si studii de Pastorala. Balan . Omiletica si Catehetica . Vasile. Antonesei . " Pedagogia sarbatorii "). Initierea religioasa a copilului . Bogdan & colectiv. Edit. G.. Grigore.R. .G. Caracterizarea dinamica a copilului si adolescentului de la 3 la 17/18 ani. Chiril al Ierusalimului si actualitatea ei . 9- . 1996.O. Craiova. Iasi. Babus. 1971.

Idem . Explicarea Sf. 1928. Chiril arhiepiscopul Ierusalimului.Liturghia catehumenilor si credinciosilor si cateheza în Biserica primara a Ierusalimului . Idem . Idem . 5-6/1968.. Bucuresti. Idem . 1994. Gheorghe. Material cultic si omiletic pentru explicarea Sfintei Liturghii. Bucuresti.T. Sapte cuvinte catre tineri . 4/1980. Misiunea Bisericii în scoala . Probleme de pedagogie catehetica . Taine de initiere (Botez. 179 p. Bucuresti. Nobletea educatiei crestine dupa Sfântul Ioan Hrisostom Idem . 3-6 / 1950. S.7-8 / 1970. Euharistie) în literatura crestina. Studii de Catehetica . 1931. Cateheza ortodoxa . Bucuresti. 1-3 / 1951. Brani ste. Scoala exegetica biblica din Antiohia . T. Ioan Gura de Aur în S. Bulacu . Bucuresti. G. Mirungere. Ecaterina Braniste). “Credinta noastra”. Explicarea botezului în catehezele baptismale ale Sf. nr. Mihail . Bucuresti. 1-2/1949. Bucuresti. Bucuresti. (Teza Vechiului si Noului Testament pentru uzul orelor de catehizare a copiilor . Însemnatatea Sf. Gheorghe. Studiu introductiv în catehetica ortodoxa ( Teza de doctorat ). Idem . Idem . Idem . pr. . Principiile catehezei si personalitatea catehetului . . Liturghii pentru viata crestina . 1991. Idem . Idem (împreuna cu prof. 7-8/1949. 1940. pr. 1941. Calciu . 1990.B. B. Ene. G. . Bucuresti. S. Spiritul catehezei patristice în scoala româneasca . 82 p. Idem . Explicarea Sfintei Liturghii dupa Nicolae Cabasila de doctorat ). nr.T. Oradea. T. Constiinta crestina dupa Catehezele Sf. pr. nr. 1943. 1937. protos. "Ortodoxia".în S. . Idem .. Notiuni de istoria sfânta a . 1996. Bodnariu .

Calugar , pr. Dumitru, Treptele formale si învatamântul religios , Sibiu, 1938. Idem , Caracterul religios-moral crestin ( Teza de doctorat ), Sibiu, 1955; Idem , Metode si forme pentru prezentarea învataturii crestine ortodoxe 3/1972; Idem , Principii fundamentale ale învatamântului religios 10/1975; Idem , Rolul cazaniilor în formarea vietii religioase si morale , MB, 4-6/1978; , în M.A. nr. 9, M.A., 1-

Idem , Hristos în scoala. Manualul catehetului ortodox pentru scoala primara, vol. I, Sibiu, 1934; vol. II, Sibiu, 1937; Idem , Sapte carti de religie, Edit. Episcopiei Romanului si Husilor, Bacau, 1990. Cerghit , Ion, Metode de învatamânt , editia a III-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997. Coman , Episcop, Vasile, Religie si caracter (Contributii la cunoasterea si predarea religiei în perioada adolescentei), Oradea, 1992. Comenius , J., Amos, Didactica Magna . Trad., note si comentarii de Iosif Antohi, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970; Idem, Pampaedia , EDP, Bucuresti, 1977; Idem , Texte alese , EDP, Bucuresti, 1958; Idem , Arta didactica . Trad. din latina de David Popescu, EDP, Bucuresti, 1975. Comsa , ep. dr., Grigorie, Tineretul României , Arad, 1934. Cornitescu , pr. Constantin, Sf. Grigorie de Nazianz despre familia sa , S.T. 56/1964. Cosma , pr. Sorin, Cuvinte ale dreptei credinte (Cateheze ), Arad, 1992. Costache , pr. Doru, Rolul familiei în educatiei copiilor , în „Ortodoxia”, 3-4/2002, p. 128-139. Coué , Emile, Stapânirea de sine , Bucuresti, f. a., 96 p.

Cristescu , pr. Grigorie, Predica si cateheza , Sibiu, 1929. Cuco s, C - tin, Pedagogie si Axiologie , Bucuresti, 1995; Idem , Educatia religioasa, continut si forme de realizare , Bucuresti, 1996; Idem , Educatia religioasa. Repere teoretice si metodice, Edit. "Polirom", Iasi, 1999; Idem (coordonator), Psihopedagogie , pentru examenele de definitivare si de grade didactice, Edit. "Polirom", Iasi, 1998, 317 p. Danciu, Ana, Metodica predarii religiei în scolile primare, gimnazii si licee Editura “Anastasia”, Bucuresti, 1999, 261 p. Diaconu , pr. Adrian, Cateheza în activitatea pastoral-misionara a preotului S.T. 3/1989. Dumitru , pr. Valeriu, Vasile Bancila si educatia religioasa , Edit. Thalia, Bucuresti, 2002; Familia crestina azi (elab. de un colectiv de profesori de la Facultatea de Teologie din Iasi), Editura "Trinitas", Iasi, 1995, 203 p. Fecioru , pr. Dumitru, Ideile pedagogice ale Sf. Ioan Gura de Aur , Bucuresti, 1937; Idem , Pedagogia noua si pedagogia crestina, Bucuresti, 1946. Felea , pr. Ilarion, Religia culturii , Arad, 1994 (editia a II-a); în special cap. 10 : Religia si sistemele de educatie , p. 246-257; Foerster , F. W., Scoala si caracterul , trad. St. Constantinescu, Bucuresti, f.a.; Idem , Cartea vietii. O carte pentru baieti si fete , trad. N. Pandelea, f. a., Bucuresti; Idem , Învatamântul religios si învatamântul moral , trad. I. Negiota, Chisinau, 1933; Fossion , André, Manuel de catéchese pour jeunes et adultes , Desclee, Paris, 1985. , ,

Galeriu , pr. Constantin, Catedra de omiletica - catehetica cu notiuni de

Pedagogie , în S.T. 7-10 /1981; Idem , Mântuitorul Iisus Hristos, Învatatorul nostru suprem Idem , Revelatia si educatia , în "Ortodoxia", nr. 3-4 / 1993; Idem , Ora de religie în trecut si astazi, în "Altarul Banatului", 4-6/1995. Idem , Rugaciunea „Tatal nostru” ( tâlcuiri), Harisma, 2002. Gavanescul , Ion, Pedagogie Generala , Bucuresti, 1923. Ghibu , Onisifor, Din istoria literaturii didactice românesti: I. Bucoavnele; II. Abecedarele; III. Cartile de cetire din Transilvania , Bucuresti, 1916; , Ortodoxia, nr. 1/1983;

Idem , Pentru o pedagogie româneasca . Antologie. Bucuresti, 1977. Gordon , pr. Vasile, Rolul catehetic- misionar al ierurgiilor , în S.T. nr. 5 / 1986; Idem , Religia în scoala. Câteva repere bibliografice , S.T. nr. 1-2/1997; Idem , Activitatea omiletica, catehetica si pedagogica a pr. prof. dr. Mihail Bulacu. Pomenire la 100 de ani de la nastere, B.O.R. 1-6/1998; Idem , Învatamântul religios românesc la cumpana dintre milenii. Scurt excurs istorico-pedagogic , "Ortodoxia", 3-4/2000; Idem , Mijloace practice de catehizare în Biserica, Episcopia Buzaului / iulie-sept. 2000; Idem , Factorii esentiali ai educatiei religioase , "Glasul Bisericii", nr. 5-8 / 2001; Idem , Religia în scoala. Evaluare si perspective Teologie Bucuresti", 2001-2002; Idem , Catehetica - curs pentru anul al III-lea de studii, Teologie Pastorala, dactil., Bucuresti, 2001 (140 p.); Idem , Ghid bibliografic pentru Catehetica si Omiletica 12/2002, p. 87-112 ; Idem , Importanta principiilor didactice în catehizare, "Ortodoxia", nr. 12/2002, p. 41-52; , în „Glasul Bisericii”, nr. 9, în "Anuarul Facultatii de în "Glasul Adevarului" -

Grigora s, pr. C-tin , Fericitul Augustin si locul lui în pedagogia crestina MMS nr. 8-10/1992;

,

Idem , Treptele herbartiene si învatamântul religios , în M.M.S. - 1-3/1993; Idem ,"...Mergând, învatati toate neamurile!..." - Bazele hristologice, apostolice si patristice ale Cateheticii si Omileticii, Edit. Trinitas, Iasi, 2000; Idem , "...Propovaduiti Evanghelia la toata faptura!..." speciala, Edit. Trinitas, Iasi, 2000. Ionescu , pr. Marin, Bucuresti, 1927; Idem , Colectare de material omiletic si catehetic , Bucuresti, f.a. (297 p.). Iorga , Nicolae, Istoria învatamântului românesc , Bucuresti, 1928. Învatatura de credinta crestina ortodoxa Ortodoxa, Bucuresti, 1952. Irineu , ep. de Ecaterinburg si Irbitk, Mama, ai grija! Calauziri pentru cresterea si , Editura Institutului Biblic si de Misiune Inima e cârmaciul mintii. Catehetica zilelor noastre , - Omiletica si Catehetica

educarea ortodoxa a copiilor; trad. din l. greaca de diac. drd. Nicusor Morlova, Editura Buna-Vestire, Bacau, 2001 (95 p.); Idem , Educatia religioasa . Învataturi pentru copii si tineri, Trad. Diana Potlog, Editura Sophia, Bucuresti, 2002. Ispir , Vasile, Principiile educatiei crestine , în B.O.R. nr. 1-3 / 1946. Ivan, pr. dr. Ilie, Îndrumator catehetic , Editura "Conphis", Rm. Vâlcea, 2001. Jurca , pr. Eugen, Experienta duhovniceasca si cultivarea puterilor sufletesti. Contributii de metodologie si pedagogie crestina , Edit. Marineasa, Timisoara, 2001. Leonte , Letitia, Ucenicul lui Hristos, Îndrumari metodologice pentru predarea religiei în scoli, Edit. "Crater", Bucuresti, 1998, 144 p. Kant, Immanuel, Tratat de pedagogie. Religia în limitele ratiunii , Iasi, 1992.

Bucuresti. Învatarea eficienta si rapida .. 1921. Crestinismul românesc . Idem . în S. Bistrita (Oltenia ). 2000 Micle. . “Polirom” – Iasi.. Idem . Pavel.Craiova. cu traducerea româneasca a cuvântului Sf. Simion . .. Teologia iubirii (vol. "Ceres ". 1996.Anastasia . Alta crestere. . Teologia iubirii (vol. Miroiu . Codul bunelor maniere astazi . Nisipeanu . Sibiu. Teologia Sf. 1995 (Edit. pr. 1999 (editie revazuta si adaugita). Ierom. Taina casatoriei. II). Moldovan . Rodica. 1997. Bucuresti. Învatamântul românesc azi. Antologie Bucuresti. Religia pentru copii. I. Scrieri despre educatie si învatamânt. Editura "Deisis". Nicolae. prof. în . 1998. Bucuresti. Idem . Studiu de diagnoza. Simion Noul Teolog. Scoala Muncii . 1992. 1990. I -1996. 1993. prin alegerea educatorilor Bucuresti. Profesorul de religie în scoala. Ioan Gura de Aur "Despre educatia copiilor". Editura "Humanitas". Metodica predarii religiei (colectiv de autori). 7-8 / 1967. II . Anastasia). Bucuresti. teoretic si practic. Maica. Galati. Muresan . Bucuresti. 2000. Duh dupa catehezele Sf. Alba Iulia. a II-a).Magdalena . Adrian (coord. Studiu metodologic. Apropierea de Iisus prin Biserica noastra. Initieri catehetice . I) si Adevarul si frumusetea casatoriei. 1935. Poporul (Cuvinte catre studenti ). Mt. pr. Traditie si înnoire în slujirea liturgica vol. Editura Academiei.2001 ( material pentru cateheze liturgice ). Marian . Sfaturi pentru o educatie ortodoxa a copiilor de azi.) & co. Aurelia . *Marinescu . 1929 (ed. Edit. Idem . Necula . Veniamin. Editura "Gheorghe Alexandru". Ilie. vol. Mehedin ti.T. Idem . Ed. Oradea. "Pelerinul român". Iubirea .

Pacurariu . trad. Petre . Istoria învatamântului teologic în Biserica Ortodoxa Româna 10/1981. Bucuresti. 1922. Pernoud . Bucuresti. Fundamente ale didacticii scolare . Plamadeala . . patimi. Metodica predarii religiei. Ion. Edit. J. 9- original : J'eleve mon enfant . Teodor. Constantin. Doua sute de ani de învatamânt teologic la Sibiu 198 . pr. în S. Bucuresti. Bucuresti. Primii didascali crestini . Bucuresti. Instincte. Idem . Idem (colab. nr.. Teodor. 1997. 2/ 1932. (Culegere de cateheze). Mircea. Biserica si cultura . cu T. * Popescu .C. 1994. Pacate si virtuti . 2000. Dascali de cuget si simtire româneasca . BOR. 1996 (Îndreptar realizat împreuna cu Razvan Bucuroiu). Popescu. Editura Anastasia. conflicte . Postelnicu . Aramis. Pentru educatia estetica a copilului . premiata de Academia franceza de medicina ). Aurel + colectiv. Popescu. Paris.T. Bucuresti. mitrop. Sibiu. Texte alese . 1994. 6 Idem . 1981. Bucuresti. 1786- . N. de Doina Brindu. M. Pestalozzi . Geanta) . 1987. Nastase si E. Paulescu . pr. Aramis. 1994... Antonie. Bucuresti. H. Popescu . Anastasia (Mama Sica ). Anastasia). 1996. Cultura Româneasca. Valea Plopului. Popescu . Bucuresti. M. 1965.. Edit. f.spiritul scoalei active. edit. a. f. 2002. dr. Proiectarea pedagogica a învatarii religiei în scoala . Cum sa-i învatam pe copii religia .. Laurence (colab. Edit. 1995 (Ed. cu Agnes Grison ) Cum îmi cresc copilul (în . Bucuresti. Bucuresti. Metodologia dexteritatilor în spiritul scoalei active.

Ion. O suta de ani de la înfiintare. 2001. Rodica. S. Sârbu .T. în S. sau Caracter. Bucuresti. 2000. Nela. Catehizarea copiilor si tineretului. Educatia religioasa în conceptia lui Jan Amos Komensky . Vasile. G. pr. 1-4 / 1996. obiectiv prioritar al Bisericii . 5-6 / 1990. 291 p. Cartea crestinului începator . Scurte date despre învatamântul teologic superior din . ed. Serbanescu . Bucuresti. Ajuta-te singur (Self-help ). prof. Psihologia educatiei . Bucuresti.B. Dogmatica Ortodoxa . ilustrate cu ajutorul biografiilor . Dunarii de Jos. 47 p.O. mâine. Stanculescu .Procopovici . în "Altarul Banatului ". Ep. Religia în scoala ( Minifilocalie pentru viata ). nr. Nicolae (& colectiv). Împartasania si Spovedania în slujba educarii tineretului scolar . Fundatiei România de Idem . Metodica predarii religiei . Idem . 1996. Manual pentru Seminariile Teologice. Remete . George.. Actul catehetic: cateheza si actiunile sale . Radu .. Lascarov-Moldovanu. 3-4/ 1997. 1996.. 56/1975. dactil. Sebastian (& Monica si Dorin Opris) . nr. Edit. Galati. Smiles . Alba Iulia. pr. Bucuresti. nr. a III-a. . Radu t. 1997. Rolul formativ al religiei. de Al. Episcopiei Ortodoxe Alba-Iulia. Ilie. prof. Facultatea de Teologie a Universitatii din Bucuresti. Edit. Curs de Catehetica . pr. Sebu . 1996. Rm. pr.parintele pedagogiei moderne . ms. Mihai. pr. Vâlcii. a. 1-3 / 1994. Metode si procedee de predare a religiei în scoala Bucuresti.T. Radulescu . Valoarea catehetica a muzicii în cultul ortodox ... trad. 1996. Nicolae. purtare si staruinta. f. pr. pr. Raduca . Petre. S. 1945.. Sendroiu. M.

prof. pr.T. Spovedania si duhovnicia . Sibiu. T. trad. Emilian. Idem . Raising ). nr. BOR. Probleme fundamentale în opera moral-sociala a Sf. Wackenheim . 9- Vasilescu. (în original. 1-2 / 1949. Ioan Gura de Aur: III. 2000. Bucuresti. Editia a II-a. Petre. diac. Bucuresti. 1995). . pr. Putem creste copii buni într-o lume negativa! positive kids in a negative world Veche". . Charles. 17-33. Terchila. 1947. Vintilescu . La Catéchèse .Principatele Române în prima parte a secolului al XIX-lea (pâna la 1864) 10/1981. Gh. Irina-Margareta Nistor. Zig. Probleme de psihologie religioasa si filosofie morala. Col... 1941. Bucuresti. Tilea . Paris. Ziglar . Bucuresti. S. a II-a. Editura "Curtea . 1935. Functiunea catehetica a Sfintei Liturghii . 1939 (ed. Psihologia contemporana si învatamântul religios (teza de doctorat ). „Que sais-je?”. pr. 1983. Nicolae. Familia crestina . p. .

........................................................... 2 I....... Catehetul Suprem ...................... 27 V........................................... Repere ale unui scurt excurs istoric .... 7 II....................................... 9 V..... 25 VI.......... Catehumenatul .................................. 59 Definitii si delimitari......................... Cateheza Sfintilor Apostoli................................................................... 16 6..................................................... 60 61 ............................. IMPORTANTA PRINCIPIILOR DIDACTICE ÎN CATEHIZARE Intentii............................................................................ SCOLILE CATEHETICE ............. 17 7.................................... 18 8..... CATEHEZA ÎN PRIMELE VEACURI CRESTINE 5............................. EXCURS ÎN ISTORIA CATEHEZEI............................................................... Mântuitorul Iisus Hristos.......................................................C U P R I N S CUVÂNT ÎNAINTE .......................................... 33 VI................................................... ÎNVATAMÂNTUL CATEHETIC ROMÂNESC ............. Precizari etimologice si istorice....................................................................................................................... Slujirea harismaticilor .. 3 • • • Terminologie ....................... Literatura catehetica în primele veacuri crestine .............. 4 Raportul cu Omiletica .................................... ....................................... 6 Implicatii actuale ... NOTIUNI INTRODUCTIVE....................................

...................................................................................................................... 104 3........... 4.......... Familia crestina.... Terminologie....... b... mediul.................................................... 107 109 110 .................. 5.... c....... 2.. 93 96 Elevul................................... Biblioteca parohiala.............. 79 80 77 77 74 74 75 Biserica.........................................................factor si izvor vesnic al educatiei........................ Preliminarii....Avantajele utilizarii principiilor didactice............. 101 VIII........... 63 Descrierea principiilor didactice................ 103 2........ 64 VII...................................................................................... Factori generali: ereditatea........................ Cateheza.......... 62 Nominalizarea principiilor didactice........................................................ Idealul educatiei religioase........ Factori speciali ai educatiei religioase: 1....... 3................. MIJLOACE PRACTICE DE CATEHIZARE ÎN BISERICA.................................... Intentii.................... 91 Scoala......... Buletinul parohial.................................. Dialogul saptamânal...... educatia....................................................................................................................... Profesorul.......................................................... Factori concreti ai educatiei religioase: • • • • • • Dumnezeu .......................................................................................... d.................................................................................... 1........................................................................... Preliminarii.............. FACTORII ESENTIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE a......................................................

.. 147 BIBLIOGRAFIE GENERALA ORIENTATIVA ....................ro/ Adevaratul tau prieten ......................... 148 Power ed by http://www........................ 114 3.................................... Cateheza despre Sfânta Scriptura....... Repere teoretice........ Cateheza despre Sfânta Traditie......................... SCHITE DE PLANURI PENTRU CATEHEZE: 8..................... 140 14... 143 BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU EXAMENE .............. Cateheza despre rugaciune ... Etapele redactarii si prezentarii catehezei . 133 12...................................... Cateheza despre importanta lecturilor pentru luminarea credintei............................................... Cateheza despre Sfânta Biserica ..........IX.................................. 124 9......... metodice si practice .........ereferate................ 114 4................................................ 121 X........ Cateheza despre Maica Domnului ..... 130 11............ 137 13... Cateheza despre Sfânta Treime ........................................................................................................... 127 10....... Planul catehezei ............................ REDACTAREA SI PREZENTAREA CATEHEZEI............