UNIVERSITATEA DIN

BUCURESTI

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXA „PATRIARHUL JUSTINIAN”

INTRODUCERE ÎN CATEHETICA ORTODOXA
Curs pentru anul al III - lea – Teologie Pastorala r. Prof. Dr. VASILE GORDON

BUCURESTI – 2003

1. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA SCRIPTURA

2. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TRADITIE 3.IV. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TREIME 4.1V. CATEHEZA DESPRE MAICA DOMNULUI 5. VI. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA BISERICA VII. 6. CATEHEZA DESPRE RUGACIUNE

1

top

1

Pentru redactarea acestei schite de cateheza utilizam cu Teologia Morala , vol. 2, Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR, Bucuresti, 1980, p. 13-55 Învatatura de precadere Ortodoxa si Credinta Crestina , aceeasi Editura, Bucuresti, 1952, p. 202Ortodoxa 223.

CUVÂNT ÎNAINTE ................................................................................... 2

I. NOTIUNI INTRODUCTIVE. ............................................................... 3
• • •

Terminologie ......................................................................................... 4 Raportul cu Omiletica .......................................................................... 6 Implicatii actuale ................................................................................... 7

II. EXCURS ÎN ISTORIA CATEHEZEI.

Mântuitorul Iisus Hristos,

Catehetul Suprem ................................................................................... 9

III.

CATEHEZA ÎN PRIMELE VEACURI CRESTINE 1. Cateheza Sfintilor Apostoli............................................................... 16
2. Slujirea harismaticilor ...................................................................... 17

3. Literatura catehetica în primele veacuri crestine ..........................

18

4. Catehumenatul ............................................................................... 25

IV.

SCOLILE CATEHETICE ........................................................

27

V. ÎNVATAMÂNTUL CATEHETIC ROMÂNESC . Repere ale unui scurt excurs istoric ................................................. 33

VI. IMPORTANTA PRINCIPIILOR DIDACTICE ÎN CATEHIZARE Intentii.............................................................................................. 59 Definitii si delimitari....................................................................... Precizari etimologice si istorice...................................................... 60 61

Avantajele utilizarii principiilor didactice......................................... 62 Nominalizarea principiilor didactice................................................. 63

Descrierea principiilor didactice...................................................... 64

VII. FACTORII ESENTIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE a. Preliminarii............................................................................... b. Terminologie............................................................................ c. Factori generali: ereditatea, mediul, educatia.................................... d. Factori speciali ai educatiei religioase: 1. Intentii..................................................................................... 2. Idealul educatiei religioase..................................................... 3. Factori concreti ai educatiei religioase: • • • • • • Dumnezeu - factor si izvor vesnic al educatiei........... Familia crestina............................................................. 79 80 77 77 74 74 75

Biserica........................................................................... 91 Scoala............................................................................ Profesorul...................................................................... 93 96

Elevul............................................................................ 101

VIII. MIJLOACE PRACTICE DE CATEHIZARE ÎN BISERICA. 1. Preliminarii................................................................................ 103 2. Cateheza.................................................................................... 104 3. Dialogul saptamânal................................................................. 4. Biblioteca parohiala.................................................................. 5. Buletinul parohial..................................................................... 107 109 110

IX. REDACTAREA SI PREZENTAREA CATEHEZEI.

Repere

teoretice, metodice si practice ........................................................ 114

..... Cateheza despre importanta lecturilor pentru luminarea credintei................................... Cateheza despre Maica Domnului ........................................................ 127 3.... Cateheza despre Sfânta Biserica . 143 BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU EXAMENE ............... Cateheza despre Sfânta Traditie.......................... 133 5........ altele mai scurte.....1....... 137 6.... Etapele redactarii si prezentarii catehezei ..... 121 X...... 148 CUVÂNT ÎNAINTE Volumul de fata cuprinde elementele de baza ale Cateheticii Ortodoxe pe care le prezentam în aceasta editie de proba............ potrivit cu actualitatea pe care o reprezinta.............. 130 4........... Cateheza despre rugaciune ................... Cursul se limiteaza doar la acele teme catehetice si ...................... Cateheza despre Sfânta Treime .... Dupa cum se va observa. Planul catehezei ..................... totodata al reperelor bibliografice..................................... continutul fiind conceput în general schematic................................... Cateheza despre Sfânta Scriptura......... 114 2............................... 124 2....... cu nadejdea ca vor fi de folos studentilor din anul al III-lea......... având mai mult un rol de semnalare al temelor principale.............................................................. 147 BIBLIOGRAFIE GENERALA ORIENTATIVA ....... curs de zi si fara frecventa...................... unele prelegeri sunt mai dezvoltate.......................... 140 7. SCHITE DE PLANURI PENTRU CATEHEZE: 1....

AUTORUL . cât si cu referiri la conceptie. Pentru noua editie asteptam cu interes observatiile si sugestiile cursantilor. raspunzând. Desi temele abordate nu trateaza toate subiectele importate. la care se adauga bibliografia obligatorie si cea generala.metodice care corespund mai ales din punctul de vedere al misiunii practice. orientativa. strictului necesar al exigentelor la aceasta disciplina. continut si bibliografie. de fapt. ele acopera în totalitate spatiile orelor de curs si ale seminariilor consacrate anului universitar. stil. limbaj etc . atât cu privire la tematica.

Liturgica si Pastorala2 . în “Studii Teologice”. asadar. de fapt. Catedra si-a pastrat. datorita apropiatei lor înrudiri. curs optional. Propriu-zis. pentru majoritatea sectiilor 4 . dar nu singura. nr. 18811884). între anii 1947-1952. Constantin Catedra GALERIU. Pictura si Patrimoniu. când Facultatea de Teologie intra în Universitate si când Pedagogia este preluata de profesori din domeniul laic. Sectia Pastorala. prof. ci împreuna cu Omiletica. Catehetica. doar denumirea de Omiletica-Catehetica. De exemplu. la anul al III-lea de studii. catedra s-a detasat în anul 1928. era inclusa într-o singura catedra. titlul de Omiletica. 7-10. XXXIII (1981). Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotarât (si Universitatea a acceptat) ca în cadrul Teologiei Practice sa se predea si disciplina intitulata Metodica predarii religiei . dr. de Omiletica si Catehetica cu notiuni de . titlu pastrat ca atare pâna în anul 1992. an. 3 Titlul tezei de Studiu introductiv în Catehetica . Mai târziu au fost unele perioade când cele doua discipline au fost separate. cu pregatire speciala în domeniu. 1928. alaturi de Omiletica. iar Omiletica la anul al IV-lea. iar Catehetica de parintele Mihail Bulacu. Metodica . Omiletica (incluzând si Exercitiile de Predica ) a fost predata de parintele Grigorie Cristescu. Cu timpul a devenit materie distincta. dar cu un adaos al notiunilor de Pedagogie. 4 doctorat: de În afara sectiile Ortodoxa de Asistenta sociala. 578-581. cu doctoratul sustinut în acest domeniu înca din anul 1928 3 . acest fapt explicându-se partial si prin pregatirea specifica a titularilor. aceeasi sectie. la începuturile programelor didactice ale Facultatii de Teologie (la Bucuresti. catedra purtând. specialist în Catehetica si Pedagogie.I. 2 . asa cum se prezinta si astazi: Catehetica pentru anul al IIIlea de studii. cu notiuni de Pedagogie . NOTIUNI INTRODUCTIVE Catehetica este una dintre disciplinele Teologiei Practice care. decât Pentru unele date utilizam medalionul analitic al Pr. nu este altceva. Pedagogie p. În anul 1952 Omiletica si Catehetica vor fi din nou asociate. Oradea. astfel. avându-l titular pe parintele Grigorie Cristescu. O data cu reintroducerea religiei în scoala.

1880. Mihail Bulacu. Tarangul Oreste. se cuvine sa mai pomenim câteva nume de rezonanta ale câtorva dascali de Teologie. Ca stiinta. pr. Dumitru Calugar. Stefanelli îl nominalizeaza pe F. Constantin Galeriu (toti trecuti în vesnicie). Gissen. din domeniul de care ne ocupam. între altele. 1904. însa. arhid. teologiei apusene. 7 crestinism 8. dimpreuna cu Cernauti. pr. care au ostenit si ostenesc cu multa daruire. ca în Germania apar primele manuale de nivel superior. Nicoale Petrescu. 5 6 . În acest tratat se mentioneaza. p. îmbogatita. . 6 . sub aspectul terminologiei si al structurarii materialului didactic. Dupa ce prezinta câteva încercari mai timide. pr. Stefanelli ne ofera prin tratatul sau o mostra de eruditie si acrivie stiintifica. fapt pe care arhimandritul carturar Juvenal Stefanelli. Catehetica a fost prezenta dintru început în învatamântul religios românesc. pilduitoare chiar pentru exigentele didactice din zilele noastre. Revenind în aria preocuparilor catehetice românesti. prin cuvântul rostit si scris: pr. aceasta disciplina este tributara. Din punctul de vedere al instruirii religioase. ci în cadrul acestei discipline. 342 Catehetica sau îndrumarea în învatamânt a tineretului în . autorul primului tratat stiintific de Catehetica în literatura noastra ortodoxa 5 . editia a II-a. pr. Op. p. Comparând programele analitice ale Cateheticii si Metodicii vom observa imediat ca programa celei din urma este inclusa efectiv în cadrul celei dintâi. care “cumpenind însemnatatea catecheticei. propriu-zis o componenta a Cateheticii si opinam ca nu ar trebui predata separat.Pedagogia crestina . Schwarz. cit. Nicolae Balca. îl recunoaste fara complexe. Nicolae Terchila. si întelegând necesitatea si folosul ei pentru crescerea religioasa si morala în biserica a scris: Katechetik oder Anleitung zum Unterrichte der Jugend im Christentum 1818”7 . dar prezente înca din secolul al XVI-lea. atunci când el a capatat forme organizate. H. Format în disciplina scolilor germane.

catehumen. dr. pr. cu scopul de a forma caractere religios. explicatiile Pentru etimologice utilizam Manualul de Catehetica al pr. prof. Bucuresti. au fost ( informa i) despre este învatati t tine. anexa a cursului de fata.. Catehetul este cel care învata pe altul. elevul. 17-22. poate fi consultata si la Biblioteca Facultatii de care 9Teologie. ci si la apartinând literaturii si filozofiei antice. Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. pr.. Activitatea (kata = a suna. în demersul sau recurgând nu numai la citatele biblice cunoscute. Vasile RADUCA . catehetica . cateheza. sou` o{ti ajpostasivan Operele lor catehetice principale sunt incluse în lista noastra bibliografica.morale. 21: S ei au auzit despre tine10 (despre Pavel. ucenicul. Bucuresti. dovedind. 1984 (editia a II-a) si Cursul de pentru anul Catehetica al III-lea al pr. care se gasesc si la Iosif Flavius si la Filon. 0 Sensul. fie ca este vorba de ora de religie. n. 8 . astfel. o excelenta cunoastere a limbii clasice autori 1grecesti. toti acesti termeni provin din grecescul hJcei`n) kathcei`n s i . peri. aici. (kathchvqhsan de. Sebastian Sebu. termen pe care nu-l întâlnim sub aceasta forma în Sfânta Scriptura. lect. STEFANELLI. a carui preocupare în acest sens este fi în a de-a dreptul impresionanta. * TERMINOLOGIE.. Dumitru CALUGAR. catehumenul este cel care învata de la altul. învatatorul sau dascalul . cateheza este. Întâlnim în schimb formele verbale kathcei`n. a spune ceva de la loc înalt kathvcisi" catehetica din Biserica primara se numea . J.) ca pe toti i iudeii care traiesc printre neamuri îi înveti sa se lepede de Moise. în general vorbind. Iata Fapte 21. lucrarea didactica a Bisericii. n. a rasuna de sus în jos. Etimologic 9 . în cadrul cultului divin. În cadrul acestei discipline întâlnim foarte frecvent urmatorii termeni: catehet. 1996. kathcei`sqai câteva exemple: • . Costachi Grigoras. p.8 . Catehetica este disciplina Teologiei Practice care se ocupa cu normele stiintifice de predare ale învatamântului religios-educativ..reprezentanti înca activi: Veniamin Micle etc. Detalii etimologice amanuntite poturmarite si Catehetic arhim. fie ca este vorba catehizarea în biserica. dr. arhim.

postul. Catehizarea s-a facut. adica o predare si o însusire a doctrinei. exorcismele. ta.. precum si în functie de vârsta subiectilor: la . 18: Si-I cunosti voia ( lui Dumnezeu. catehumenii numarau oameni mai putin înaintati în vârsta. o J ejn învatatorului sau parte de toate bunurile kathcouvmeno" pa`sin ajgaqoi`"). Abia de la începutul Evului Mediu (sfârsitul secolului al V-lea). ci. e[qnh pavnta" jIoudaivou". • ). utilizarea verbului accentueaza mai ales caracterul predarii orale al învataturii crestine. si pruncilor botezati mici. to. Romani 2. Trebuie sa precizam.. Un alt aspect care trebuie retinut este ca în primele veacuri ale crestinismului catehumenii erau reprezentati îndeosebi de oameni maturi. Astfel. • Galateni 6. n. cateheza nu se preocupa numai de împartasirea cunostintelor. de asemenea.) învatat fiind de si . întreaga activitate misionar- Cu alte cuvinte. pe de o parte din Noul Testament. care doreau sa fie initiati în viata crestina.n lovgon tw`/ kathcou`nti Dupa cum lesne se poate observa. elementele de baza ale catehezei apostolice erau preluate. 6: Cel ce primeste cuvântul (învataturii) sa-i faca (Koinwneivtw de. viata cultica si disciplinara.. învatatoresc. deopotriva.didavskei" ajpo Mwu>sevw" tou. ca misiunea de catehizare apostolica nu implica doar aspectul didactic. ci si de integrarea aspirantilor la Botez în viata liturgica: rugaciunea. n . iar pe de alta parte din Traditie. întelesul cuvântului “cateheza” si “catehumen” variaza de la o perioada istorica la alta. începând cu anii în care se impunea educarea deprinderilor crestine. de asemenea. continute în Revelatia dumnezeiasca.. propriu-zis pastorala a Bisericii. Lege ( kathcouvmenou" ejk tou` novmou." kata. examinarea constiintei etc.) stii sa deslusesti deosebirile. Desigur.

daca nu kerigma ramânea o încercare nereusita pe moment. asadar. catehizarea propriu-zisa . urechea lor fiind familiarizata cu termenii acelor credinte. se desfasura predica misionara = kerigma (de la gr.. Întruparea Fiului Sau. ca membri ai poporului iudeu. RAPORTUL CU OMILETICA . pentru mântuirea neamului omenesc. ba dimpotriva.cei maturi si neinitiati în viata crestina. în limbaj rational si chiar filozofic (cum a procedat. Ei vesteau Evanghelia celor care înca nu auzisera de ea. cateheza se confunda cu predica. la care sunt chemate toate neamurile. despre a caror . altora în contextul credintelor si traditiilor locale. de pilda. facuta initial tot de Sfintii Apostoli si de ucenici ai lor. totodata cu celelalte mijloace de pastoratie. catehizarea premerge botezului. erau alungati cu pietre sau chiar omorâti. aratând ca Hristos este împlinirea profetiilor pe care ei. Se cunoaste ca misiunea kerigmatica a întâmpinat uneori mari obstacole. a vesti. le cunosteau de la sinagoga. împaratie concretizata în Biserica tuturor celor botezati. Se stie. de asemenea. completându-se reciproc. Continutul kerigmei era simplu dar de esenta: • • • Dumnezeul Cel Unic . a anunta ).În prima faza a propovaduirii învataturii crestine. Kerigma a fost opera Sfintilor Apostoli si a unor ucenici ai lor. 1. khruvggw = a fi crainic. Ap. vesnic proniator. iudeilor se adresau în limbaj biblic vetero-testamentar. Kerigmei îi urma. Pagânilor se adresau potrivit gradului de întelegere: grecilor. la cei mici o succede. de pilda. Întemeierea împaratiei lui Dumnezeu . dar care era continuata. de didascali sau învatatori . Astfel. Pavel). în special cu cea misionara. însa cu nadejdea propovaduitorului într-o reusita viitoare. în cele mai multe cazuri. urma catehizarea si botezul. 2. Sf. Pâna la organizarea catehumenatului. ca forma institutionala de educatie religioasa. cu toate implicatiile specifice.. Daca cei ce ascultau erau receptivi. ca de multe ori nu erau acceptati. creator al cerului si al pamântului. propovaduitorii riscându-si nu de putine ori viata.

republicat de Editura Institutului Biblic si Misiune al BOR în Biserica si .În faza urmatoare. Astfel. ei erau beneficiarii predicii propriu-zise . * Din punct de vedere interconfesional. dupa ce catehumenii erau botezati si integrati. Esential. Putini sunt oamenii maturi. în cadrul cultului. Bucuresti. pe integrarea în viata liturgica. pe când la ortodocsi accentul a ramas pe cult. literatura catehetica româneasca beneficiaza de un studiu exceptional apartinând profesorului de vrednica pomenire Teodor M. protestantii instruirii intelectuale. 12. Ap. Implicatii actuale . cel putin în tara 11 Publicat în “Studii teologice”. p. 2/1932.. cea didactica presupune un loc si un spatiu de timp bine determinate. de-a lungul istoriei crestinismului. 140-211. 214-233. scoli catehetice). 28). romano-catolicii au dat atentie cu precadere disciplinei. Popescu. în cadrul disciplinei cultura face parte Cateheticii. desfasurându-se în cadrul unor institutii cu autoritate (Biserica. au aparut în mod inevitabil si diferentieri de abordare a demersului catehetic. p. al treilea învatatori (didavskaloi "). în locuri întâmplatoare.. în comunitatea ecleziala. cateheza a fost dintru început ocazionala si didactica . nr. desigur. Astazi nu se mai poate vorbi de catehumeni în întelesul termenului din Biserica primara. de persoane pregatite si autorizate de aceste institutii. În legatura cu misiunea deosebit de importanta a didascalilor. Pavel în Epistola I-a catre Corinteni: “Si pe unii i-a pus Dumnezeu în Biserica: întâi apostoli. dintre lecturile bibliografice obligatorii pentru examene. fie a predicii tematice. desigur. 1996. de catre cateheti pasageri. o data cu regretabila separare pe denominatiuni. când s-a facut într-un mod ne organizat. o dezvolta si o desavârseste. 3. Ocazionala . intitulat “Primii didascali crestini” 11 . astfel. al doilea profeti.slujire vorbeste Sf. fiind sustinuta. Mentionam ca acest studiu de vol. În concluzie: cateheza începe misiunea propovaduirii. .” (I Cor. fie sub forma omiliei. iar omilia sau predica o completeaza.

implicit. mai mult ca oricând.Bucurest . cu atentie sporita sau. cu i editurile urmatoarele: Bizantinai i u mitropoliilor. astfel. al “catehumenului”. SophiaBucurest . într-o forma organizata de catehizare. profitând. Ramida. arhiepiscopiilor si Vestireortodoxe române. chiar în interiorul sfintelor lacasuri. s-au afirmat în mod deosebit Deisis Sibiu. astfel. uneori. Dupa evenimentele din decembrie 1989 a fost posibila reintroducerea religiei în scoala. Sunt. au în programul saptamânal o zi si o ora speciala consacrata catehizarii propriu-zise.Baca Anastasia. parohii care. carti si reviste. În parohii. împartind gratuit un numar crescând de publicatii otravite. redusa. începând cu anul 1990 s-au putut organiza întruniri speciale. astfel. cu toate ca si pe vremea dictaturii comuniste preotii au facut catehizare “cu timp si fara timp”. dialogând cu crestinii nostri prin specularea tuturor prilejurilor. Buna. deodata cu dialogul ad-hoc la care cei interesati pun întrebari iar preotul raspunde. 12 Alaturi de vechea si prestigioasa Editura a Institutului Biblic si de Misiune a BOR de la Bucuresti.deodata. Bucurest . neorganizat. în afara orarului de slujbe. fiind posibila deschiderea de biblioteci Unele publice cu program de împrumut.noastra. cu o tematica prestabilita. cu studiu biblic si doctrinar. cu un impact benefic si în plan catehetic. în functie de gradul de preocupare al preotului-catehet si. având loc. . cu teme care se citesc acasa si se discuta apoi la biserica asupra lor. Si nu fara temei. iar cele mai multe solicitari pentru intrarea în crestinismul ortodox. Cu toate acestea. În sprijinul acestuia au venit si noile publicatii crestine. din tara si din episcopiilor strainatate.i evident. Bucurest . care sa nu fie botezati. vorbim si astazi în mod curent de cateheza si catehizare . totodata. acest demers constituindu-se. un dialog catehetic organizat. Pentru aceste cazuri. ale celor care initial au apartinut religiilor necrestine se datoreaza casatoriilor mixte. parohii au editat reviste si buletine. ale câtorva edituri crestin-ortodoxe deosebit de prolifice 12 . îndeosebi cu tinerii doritori de luminare a credintei. . catehizarea se face în mod particular. În conditiile în care astazi. sectele de tot felul opereaza cu un zel tot mai aprig.

aratându-ne principiile. ci mai ales cel Mai adânc vorbind. formativ . cultic si canonic al Bisericii dreptmaritoare. prof. în vederea mântuirii. a catehiza înseamna a face din credinciosi membri vii ai Bisericii. metodele. moral . Importanta actuala a Cateheticii se leaga direct de importanta misiunii Bisericii în contemporaneitate. crestin de doctorat a pr. Pavel: "Pâna vom ajunge toti la unitatea credintei si a cunoasterii Fiului lui Dumnezeu. Observam. Ap. 1955. Alaturi de Omiletica. Scopul de azi al catehizarii nu difera esential de cel din totdeauna: instruirea pastoritilor cu privire la doctrina si cult. Sibiu. aceasta disciplina valorifica întreg tezaurul doctrinar. istoric. la masura vârstei deplinatatii în Hristos" ( Efeseni 4. dupa cum inspirat se exprima Sf. 13). XVI + 292 p. formele si mijloacele prin care acest tezaur poate sa ajunga si sa patrunda în inimile credinciosilor. spre a-i convinge la savârsirea faptelor prin care sa dobândeasca mântuirea. ca accentul nu cade atât pe aspectul informativ . Dumitru Caracterul religios- .de ignoranta multora. asadar. Didactic vorbind. la starea barbatului desavârsit . sustinându-i în cresterea duhovniceasca spre desavârsire. biblic. ci vor face misiune de catehizare cu responsabilitatea cuvenita. catehetica urmareste cu prioritate formarea de caractere crestine 13 . slujitorii Bisericii neamului nu pot fi pasivi. 13 Pentru acest subiect a se vedea teza CALUGAR.

asumate de Mântuitorul (deodata cu cea arhiereasca sipastorala ). al crestinismului. de fapt. Politeismul grec si roman era o religie fara dogme. Caci orice încercare în acest sens îsi va asuma inevitabil riscul relativizarii. crestinismul este o religie-învatatura si trebuia. ca sunt” (Matei 23. dogmatic. dar în scurta vreme “multimea Îl îmbulzea ca sa asculte cuvântul lui Dumnezeu” (Luca V. Didavskalo" ) apelativ pe care Însusi l-a confirmat: “Voi Ma numiti pe Mine Învatatorul si Domnul si bine ziceti. în consecinta. propriu-zis complexitatii personalitatii Catehetului Suprem. De aceea. cu date si remarci trecute prin filtrul cugetarii si trairii personale. semnalarile noastre: slujirea învatatoreasca . Iata. manifestate printr-o pedagogie unica în istoria umanitatii. Calitatea de învatator era ceruta în mod firesc de caracterul doctrinar. Spre deosebire de pagânism. Nu este simpla abordarea slujirii catehetice ( sau învatatoresti) a Mântuitorului.II. însotite pe alocuri de ilustratii. constienti de acest risc. 8-10). nepropunând adevaruri de credinta. un cult a carui . iar ca izvor fundamental Evanghelia Sa. asadar. chiar daca evangheliile ne dau o multime de exemple deosebit de graitoare în acest sens. audienta era restrânsa (12 apostoli). datorita complexitatii ei. La începutul misiunii Sale. sa aiba neaparat un învatator religios. egale în importanta lor mântuitoare. este evidentiata mai pregnant de catre evanghelisti decât celelalte doua. una dintre cele trei slujiri. În consecinta. fiind. ne propunem doar semnalarea câtorva aspecte. recunoastem ab initio imposibilitatea unei abordari corespunzatoare înaltimii Sale catehetice. El era numit în mod obisnuit Învatatorul (Rabbi. SCURT EXCURS ÎN ISTORIA CATEHEZEI Cateheza crestina s-a Mântuitorul Iisus Hristos – Catehetul Suprem. acordând în schimb libertate cursantilor sa completeze singuri imaginea Celui mai mare Catehet din istoria mântuirii. avându-L întemeietor pe Hristos. 1). nascut o data cu zorii crestinismului.

justificare se pierdea, teoretic, în legenda, mit, superstitie. În contrast, crestinismul nu s-a marginit la dimensiunea cultica, liturgica, cu toate ca fost si ea prezenta dintru început, ci si-a conturat o doctrina, o teologie, pe baza învataturilor doctrinare propovaduite de cel mai mare Învatator. Fericiti vor fi fost ascultatorii Sai contemporani! Uimiti adversarii Sai! Chiar si cei mai înversunati dintre acestia au recunoscut cu sinceritate: “Niciodata n-a vorbit vreun om ca Omul acesta”! (In. 7, 46). Care era, de fapt, “secretul” acestei suprematii retorice incontestabile? Raspunsul ni-l da Evanghelistul Matei atunci când spune: “...Caci îi învata ca unul care are putere, iar nu cum îi învatau

carturarii lor” (7, 29). Iar puterea izvora din persoana Sa dumnezeiasca, caci Omu -Hristos este, în acelasi timp, întarit, împuternicit, de Dumnezeul -Hristo . l s El este Pedagogul prin excelenta, paradigma a oricarei pedagogii autentice. Parintele bisericesc Clement Alexandrinul a fost pe buna dreptate inspirat atunci când Lui, Pedagogului desavârsit, I-a consacrat una dintre cele mai însemnate scrieri patristice, Pedagogul , în care spune la un moment dat: “Pedagogul nostru este Sfântul Dumnezeu Iisus, Cuvântul, Care conduce întreaga omenire. Însusi iubitorul de oameni Dumnezeu ne este Pedagog” continutul
14

. Dumnezeu, suflet,

învataturilor Sale vizeaza realitatile vesnice:

nemurire, viata viitoare etc. În principal, trei mari teme sunt conturate în slujirea Sa didactica: Dumnezeu, lume, om , ultimele doua fiind abordate permanent în perspectiva vesniciei. De aceea, în esenta, marea tema a predicii si catehezei Sale o constituie vestirea împaratiei lui Dumnezeu : “Plinitu-s-a vremea si

împaratia lui Dumnezeu s-a apropiat. Pocaiti-va si credeti în Evanghelie!” (Marcu 1, 15). Iar pentru dobândirea împaratiei ceresti, a mântuirii propriu-zise, ascultatorii trebuiau sa recunoasca mesianitatea si dumnezeirea Sa .

14

Clement Scrier , vol. 4 din PSB, Editura Institutului Biblic si de Misiune al ALEXANDRINUL, i BOR, trad. de Pr. D. FECIORU, Bucuresti, 1982, p. 198.

locul activitatii catehetice era peste tot unde ascultatorii dovedeau receptivitate. El nu S-a marginit la un anume loc, ci strabatând Iudeea, Galileea si Samaria, învata în case, sub cerul liber, în pietele publice, în adunari sociale, pe mare si pe uscat, pe munte si la ses, în pustie etc., asadar în orice loc unde era ascultat. metodele catehizarii Sale anticipeaza, în sâmbure, cele mai eficiente principii si mijloace pe care le-a promovat pedagogia ulterioara, inclusiv cea moderna, pe care le profeseaza, de fapt, si astazi. Esential, modul desfasurarii învatamântului hristic, la fel cu traiul Sau cotidian, a fost simplu, apropiat, plin de iubire si compasiune pentru cei umili, în acelasi timp, însa, plin de demnitate, maretie si forta spirituala. O simpla enumerare a principiilor si metodelor pedagogice actuale, va constata similitudini evidente în cateheza Mântuitorului. Selectam câteva exemple: 1. Principii :

Psihologic . Dumnezeiesc cunoscator al sufletului omenesc, Mântuitorul se adapteaza permanent la mentalitatea, cunostintele si preocuparile celor carora le vorbea. Într-un fel vorbeste cu cei simpli, în alt fel cu Nicodim cel erudit. Vorbeste autoritar cu Petru cel impulsiv, dar plin de tandrete cu Zaheu, vamesul cel smerit etc.;

Natural . Fara sa suprasolicite efortul de receptare al ascultatorilor, Mântuitorul, folosind cu tact metoda inductiva, învata mai întâi cele usor de retinut, evidentiind cu prioritate ceea ce este esential de retinut si urmat: “Cautati mai întâi împaratia cerurilor si dreptatea Lui, si toate celelalte se vor adauga voua...” (Matei 6, 33);

Intuitiv .

Acest principiu, atât de recomandat si astazi în procesul

educational, a fost utilizat cu precadere de Mântuitorul, în special prin rostirea parabolelor, folosind diverse mijloace intuitive, cum ar fi actiunile (grairea Sa era urmata în chip pilduitor de o fapta concreta, ca de exemplu o vindecare, o înviere, înmultire a pâinilor etc.),

individualizarile (insistând, concret, pe atitudini ca: “Daca ochiul tau te sminteste...”, “Daca-ti va da cineva o palma...” corespunzatoare cu mesajul Sau evanghelic), nemilostiv si saracul Lazar, Vamesul si fariseul)

sa se ia masurile contrastul (Bogatul

etc.

Temeinic, durabil : “Cerul si pamântul vor trece, dar cuvintele Mele nu!” (Marcu 13, 31). Învatatura Sa, dublata de exemplul iubirii Sale jertfelnice aveau sa cucereasca definitiv inimile ucenicilor Sai, încât Sf. Ap. Pavel se întreaba retoric si marturisitor, totodata: “Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Hristos? Foamea, prigoanele, strâmtorarile...?” (Romani 8, 35).

Activ si practic : vorbeste plugarilor despre semanator; podgorenilor despre lucratorii viei; pescarilor despre pescuitul minunat; samarinencei despre Mesia Cel asteptat etc.;

Educativ : urmareste nu doar informarea “despre...”, ci

formarea , zidirea

sufleteasca a omului. Nu cele trecatoare, ci cele vesnice: “Nu numai cu pâine va trai omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4, 4).

2. Metodele , de asemenea, sunt cele mai eficiente si astazi: deductiva ( predica de pe munte),

inductiva (parabolele), sintetica (“fiti,

analitica (pilda semanatorului),

dar, voi desavârsiti...”), genetica (“Eu sunt usa...”), minunata, înmultirea pâinilor);

experimentala (pescuirea

3. Forma didactica este atât cea povestitoare (acroamatica) , asa cum o întâlnim în special în pilde, cât si cea dialogica (întrebatoare sau erotematica ), asa cum o

vedem în convorbirile particulare (de ex. cu samarineanca, cu Nicodim etc.).

4. Moduri de învatamânt , se disting în special trei:

individual (Nicodim), colectiv

(în fata multimilor) si monitorial (când trimite pe ucenici la propovaduire).

*

Din cele de mai sus nu trebuie sa întelegem ca succesul unic al învataturii Mântuitorului s-ar datora exclusiv principiilor, metodelor, formelor etc., enumerate anterior. “Cheia” impactului suprafiresc al pedagogiei Sale se datoreaza în primul rând dumnezeirii persoanei Lui, oferind nu o paradigma catehetica umana, ci una divino-umana. “Cheia” si “noutatea” sunt reprezentate de El Însusi: învatatura Sa nu este una teoretica, un fel de “arta pentru arta”, ci una care se întruchipeaza întrun model desavârsit, înfatisându-ni-se o identificare deplina între ceea ce a învatat si viata Sa. Cu alte cuvinte, a trait pe viu învatatura Sa. Iata cum vede, spre

exemplu, Sf. Ioan Gura de Aur aceasta identificare pentru cei ce sunt chemati sa-si asume misiunea învatatoreasca: “Si dupa cum omul, oriunde s-ar arata, trebuie sa se vada ca se deosebeste de animale, tot asa si învatatorul trebuie sa arate ca este învatator si când graieste si când tace si când sta la masa si când face orice altceva; trebuie sa se vada ca este învatator si din mers si din privire si din tinuta, într-un cuvânt din toate!” 15 Din aceste motive Mântuitorul trebuie socotit, asa cum inspirat a formulat savantul Simion Mehedinti (1868-1962), “Cel dintâi mare educator al omenirii si adevaratul mântuitor al copiilor”
15

16

. Pedagogului Suprem, profesorul-

Sf. IOAN GURA DE AUR, Omilii la, vol. 23 PSB, trad. pr. dr. Dumitru FECIORU, Editura Matei Institutului Biblic si de Misiune al BOR, Bucuresti, 1994, p. 823 (tâlcuire la Matei 23, 617). Scrieri 6 despre educatie si Antologie. Editie îngrijita de Dumitru MUSTER, Academiei, Bucuresti, 1992, p. 216. Simion Mehedinti, cel mai mare geograf român, trebuie socotit învatamânt. Editura si dintre cei mai mari pedagogi pe care i-a avut tara noastra. A fost nu numai un savant ci si un unul crestin si un nationalist în cel mai bun sens al cuvântului. La instalarea comunismului pe autentic noastre el nu meleagurile s-a "aliniat", asumându-si cu demnitate toate privatiunile prin care a trecut din aceasta cauza. fie si în treacat, câteva dintre cele mai cunoscute scrieri pedagogice ale Poporul Notam, sale: catre ), Bucuresti, Alta crestere. Scoala , Bucuresti, 1929 (vezi si (Cuvinte ultima editie, a a!, Edit. Axia, Craiova, 2003, Muncii prefatata de pr. V. Apropierea de Iisus prin Biserica noastra, studenti 1921; 9Gordon); prin , Bucuresti, 1995; Parabole alegerea , Bucuresti, 1935; Crestinismul si educatorilor românesc învataturi

batuti si schingiuiti. sustinuta cu dumnezeiasca Sa smerenie (“S-a smerit pe Sine.geograf. jertfelnice. Daca am face o analiza comparativa între pedagogia Mântuitorului si a filozofilor mari ai antichitatii.. Nazarineanul cel inimos se simtea atras nu spre carturari. Greutatea cea mare pentru tânarul Nazarinean era deci sa schimbe întâi sufletul dascalilor. flamânzi. leprosi. ”.. socotit îndeobste cel mai mare filozof antic.. V.. ci pentru robii care lucrau în arsita soarelui. dublat de profesorul-pedagog. cine stie. Bunaoara Socrate (470-399).. 1Evanghelie 215. 7 Ibide . Bucuresti. Ioan 13. în silogisme si fineturi din . la timp potrivit. a pus înainte una singura: pe aproapele tau. pâna la jertfa 17 daca este nevoie. ). dintre care spicuim: "Într-un sat din Galileea. adica al oamenilor maturi.. 8). deoarece chiar în cea mai pacatoasa faptura omeneasca tot se poate sa gasesti macar un sâmbure de omenie si.. o privire prieteneasca. pentru orbi. facându-Se ascultator pâna la moarte ." Mesager al noii porunci (“Porunca noua va dau voua: sa va iubiti unul pe altul. înainte de a îndruma în alt chip cresterea copiilor. s-a ivit acum vreo doua mii de ani un tânar care purta pe fruntea sa lumina unui mare ideal. p.. îi consacra aprecieri de mare frumusete. pentru paraliticii din Vitezda. cu o prefata semnata de pr. adica total. în nemarginita Lui mila fata de scaderile omenesti. 34... Înca din pruncie pribeag prin Eghipet. schilozi si alti dezmosteniti ai sortii. iubeste fie acela cine va fi si cum va fi.. precum Eu v-am iubit pe voi. excela în exercitii rationale. va fi în stare sa-l ridice din înjosirea în care se afla. Pe toti acestia voia El sa-i ridice din mizeria fizica si morala. Iar ca metoda de urmat. Simion Mehedinti. farisei si toata oligarhia care înconjura Templul din Ierusalim. el simtise toate disonantele vietii si nenumaratele scaderi ale oamenilor. un cuvânt bun sau un sprijin cât de mic. ca pe tine însuti. m .si înca moarte pe cruce!” Filipeni 2. am observa fara greutate ca filozofii erau promotori ai ratiunii. Gordon). de fapt. o singura si suprema metoda : a iubirii depline. Mântuitorul a folosit. 1925 (reeditata în 2002. în detrimentul evident al iubirii..

ne amintim. în final. . de fapt. atunci tu. ci cu iubirea. 219. 18 Dar Iisus Ibidem p. de care nu se leaga. atasamentul fata de Evanghelie al celui socotit Johann Pestalozzi (1746-1827). De aceea Mântuitorul ne-a învatat si ne-a dat pilda ca apelul la partea emotiva a sufletului omenesc este pârghia cea mai puternica a oricarui învatamânt ..dialectice. Când pasarea cânta. tacea. era .. a desprins el din pedagogia divino-umana a Mântuitorului Iisus Hristos: iubirea netarmurita si utilizarea maxima a intuitiei. Însa. n. În cazul sau si al multora ca el se confirma adevarul ca ratiunea îngâmfa. fara smerenie si dragoste. fiind scuzabil. pe când dragostea smereste . iar iubirea deschisa cunoasterii si acceptarii parerii celuilalt . daca Socrate n-a putut avea Modelul Suprem. “O mare piedica în cunoasterea adevarului. caci silogismele rationale. asadar. Iar pentru cel care cumpaneste bine realitatile este limpede ca. Taci!” 18 . este stiinta de vorbe. învatatorule. ” – Ioan 19. .si I-a zis lui Iisus: De unde esti Tu?.. Cu prioritate. marturiseste Pestalozzi.. ci simtamintele. curma lectia de vorbe. nu ideile conduc lumea. n.. nu misca inima si nu determina. savârsirea faptelor bune. fapt care i-a atras în final dezaprobarea generala. pedagogii care au cunoscut Evanghelia nu mai pot face abstractie acum de înalte si eficiente pedagogii. una din metodele utilizate de Mântuitorul în anumite împrejurari (“Si din nou a intrat în pretoriu – Pilat. oricâta admiratie ar stârni din partea ascultatorilor. 9).. bune sau rele. Asadar. Tacerea . Când viermele se târaste pe o frunza. nu cu ratiunea a operat Mântuitorul. dovedite esentiale. deoarece pasarea si viermele învata pe copil mai mult si mai bine. Ratiunea suficienta este sora buna cu mândria. o cunoastere reala a lucrurilor. exceptând atasamentul câtorva ucenici fanatici. de fapt.. dar nu s-a priceput deloc sa intre în sufletele contemporanilor. cel mai pretios izvor al celei mai O confirmare aparte în acest sens o reprezinta cel mai mare pedagog modern. Evident. doua elemente.. însa. pentru cai trata de sus. .sora buna cu smerenia.

“Polirom”.91. p.. cazuri izolate ale unor “pedagogi” atei. în acest demers deloc usor al observarii impactului actual si concret al catehezei Învatatorului nostru suprem. acordându-I Mântuitorului locul pe care L-a avut din totdeauna în pedagogia româneasca autentica. Fiti dar urmatori ai lui Dumnezeu. bunaoara. iar parabolele Sale. 75-90 (începând cu § Iisus Hristos ca învatator . 75-78). pedagogii laici crestini au iesit din “catacombe” si au scris nestingheriti.ne cheama Sfântul Apostol Pavel. Cucos merita o atentie aparte. de asemenea. din care am citat deja în prelegerea de fata. ca niste fii iubiti (Efeseni 5.În literatura pedagogica româneasca laica. FLORESCU metodice p. exceptând perioada de trista amintire 19451989. un fragment al descrierii consacrate Mântuitorului: "Iisus Hristos este norma fundamentala.neoretorica religioasa. Constantin Cucos. Retorica si . în cel mai recent volum al sau cu privire la educatia religioasa. Iata. În masura în care noi ne livram Lui. 1) . exceptând. 1999. p. suprem . impresioneaza si pe cel mai adânc adversar al crestinismului. care. Interesant este ca si în anii comunismului au fost minti luminate din acest domeniu care au avut curajul recunoasterii în scris a lui Iisus. ca neîntrecut Învatator. Între acestia în ultima vreme s-a remarcat în chip aparte profesorul de psihologie si pedagogie de la Universitatea din Iasi. Constantin CUCOS. Bucuresti. “hristica” . Si acest travaliu se cere a fi facut pe cont propriu si în mod liber. consacra 15 pagini referitoare la pedagogia Mântuitorului. Si . Exemplul cel mai stralucit din perioada anterioara comunismului îl avem în scrierile pedagogice ale lui Simion Mehedinti. chiar în traducere.dupa cum o numeste domnia sa 20 19 . 1973. Repere Educatia teoretice si. 19 20 pâna vom ajunge la unitatea credintei si a cunoasterii Fiului lui Vasile . Iasi. paradigma esentiala de la care se va inspira adevaratul crestin în actiunile sale. Dincolo de unele stângacii de exprimare prea “laica” C. Edit.. Iisus Hristos a fost recunoscut în mod constant ca Supremul Pedagog. Editura Academiei RSR. în plina epoca ceausista! Dupa anul de gratie 1989. si Dumnezeu coboara la noi.” sa luam aminte ca afirmatia este facuta în anul 1973. Iata un exemplu: “Hristos a fost un vorbitor cu totul peste nivel.

"22 Asadar. p. Iisus Hristos este modelul formator prin excelenta." 21 Iar la sfârsitul paragrafului. 47-57. 21 22 23 Ibidem p. 76. fara însa a atinge statutul Sau. Traditia s ne îndeamna sa-L imitam pe El.Dumnezeu. 13). indiferent de slabiciunile si caderile de circumstanta. prezentarea facuta Învatatorului Suprem de catre acest tânar profesor neteolog. este o dovada exemplara a reîntoarcerii pedagogiei laice spre valorile perene ale catehezei crestine. dragoste si întelegere. acesta din urma pretinde si cauta sa-L egaleze. Ibide .. Vom face în acest punct urmatoarea precizare: observam ca modelul hristic îngaduie o perfectionare a atributelor umane reale si nu ne sperie prin intangibilitatea Lui. m Ibide .. 78. la starea barbatului desavârsit. facând abstractie de anumiti termeni mai putin compatibili cu limbajul teologic. Spre El au acces toti indivizii. m . Cucos conchide: "Hristos ne ofera chipul cu generozitate. sa-I urmam exemplul si nu sa fim egalii Lui. prof. la masura vârstei deplinatatii lui Hristo (Efeseni 4. Dar oamenii ramân responsabili de calitatea asemanarii . Nimeni nu este împiedicat de nimic în acest urcus. . Hristos este un model care transcede omul. ca de altfel si câtorva sfinti parinti mai cunoscuti 23 . p.

Ap. Înarmati cu aceasta dragoste si întariti cu puterea Sf.. nici îngerii. CATEHEZA SFINTILOR APOSTOLI .. 43. ei rânduiau episcopi si preoti. Caci nici moartea. preoti si diaconi etc. episcopi. n.... ca mobil suprem al râvnei lor nelimitate: “Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul. nici viata.. Formati la “Scoala Catehetica” a Mântuitorului Iisus Hristos.III. nici cele ce vor fi. 8. Sfintii Apostoli. Europa si Africa).. stiut fiind faptul ca numai iubirea totala poate determina sacrificiul.” Mergând. ascultatori poruncii Sale “ învatati toate neamurile. în slujba lor învatatoreasca. pentru împlinirea slujirii învatatoresti. O data cu întemeierea Bisericilor.” (Rom. primit la Cincizecime. nici cele de acum. Duh. cea întru Hristos Iisus.19). ): “Pentru Tine suntem omorâti toata ziua. sau sabia? Precum este scris ( în Ps. rânduind. sau strâmtorarea. sau prigoana. Pavel exprima în mod admirabil acest temei al iubirii de Hristos. De aceea Sfintii Apostoli. s-au dus la moarte ca la nunta! Sf. Asa se explica râvna lor jertfelnica. CATEHEZA ÎN PRIMELE VEACURI CRESTINE 1. carora le porunceau sa vegheze la pastrarea nealterata a învataturii evanghelice. Domnul nostru. sau foametea. (Matei 28. însa. socotiti am fost ca niste oi de junghiere”. n.. totodata. nici stapânirile. propovaduind Evanghelia si întemeind peste tot Biserici crestine. Misiunea catehetica s-a desfasurat parte în scris (consemnata partial în cele 27 de carti ale Noului . nu vor putea sa ne desparta pe noi de dragostea lui Dumnezeu. au continuat misiunea Sa catehetica. Factorul esential în demersul catehetic apostolic nu se leaga. 35-39). cu toate ca ei erau întelepti prin firea lor si înteleptiti prin harul Sfântului Duh. totodata fata de cei carora le faceau catehizare. sau lipsa de îmbracaminte.. Sfintii Apostoli au cutreierat trei continente (Asia. de o anumita stiinta pedagogica. ci de o netarmurita dragoste fata de Hristos si Evanghelia Sa. 24.

12-14). 5).. fiindca e prunc. Râvna si tactul pedagogic al Sf. Toti. pentru ca-n orice chip sa-i mântuiesc. iar cu pagânii argumente rationale (uneori filozofice). 2-3). Pavel. Marturisirea Sf. înca mai aveti nevoie ca cineva sa va învete întâiile gânguriri ale cuvintelor lui Dumnezeu. 22). în acest sens. de asemenea. datorita scrierilor neotestamentare. Bunaoara. Metodele si formele de catehizare ale Sf.” (I Cor. Pavel este programativa. iar hrana tare e pentru cei desavârsiti.. Sfânta Evanghelie. Metodele si formele catehizarii erau adaptate corespunzator situatiilor concrete. de altfel. s-au facut tuturor toate pentru a-si împlini mandatul încredintat. atunci când spune: “Tuturor toate m-am facut. si nici chiar acum nu sunteti în stare.. fara exceptie. 9. n.n. Obiectul catehizarii: cuvântul Domnului. sunt. Ap. Scopul prioritar al catehezei apostolice era pregatirea “catehumenilor” pentru Taina Sf. Ap. 4. cei ce de multa vreme ar fi trebuit sa fiti învatatori. Cu acelasi înteles le scrie.Testament). Ap. de cele mai multe ori lor.. parte oral (consemnata sporadic în alte scrieri decât cele neotestamentare). din propria-i marturisire. cunoscute mai bine decât în cazul celorlalti apostoli. Pavel. ci pe Hristos!” (II Cor. nu de hrana tare. Botez. Pavel se vadesc. fiindca sunteti înca trupesti. de altfel: “Caci nu ne propovaduim pe noi însine. de altfel. caci înca nu erati în stare. Ap. Ap. conationalilor sai evrei: “Fiindca voi. iar nu cu bucate (tari. pentru toate timpurile.” (I Cor. care prin obisnuinta au simturile deprinse sa deosebeasca binele si raul” (5. obiceiurile si gândirea se desfasura gradat. emblematice pentru toti apostolii si ucenicii lor. în convorbirile catehetice cu iudeii folosea argumente din Legea Veche. intuitive etc. ..). Pavel. desprinse din viata. si ati ajuns sa aveti nevoie de lapte. 3. Caci tot cel ce se hraneste cu lapte e un nepriceput în cuvântul dreptatii. Sf. atunci când le scrie corintenilor: “V-am hranit cu lapte. Învatamântul catehetic inductiv (d la simplu la complex ) asa e cum marturiseste acelasi Sf.

Cum lesne se poate deduce. în Epistola I-a catre Corinteni: “Si pe unii i-a pus Dumnezeu în Biserica: întâi apostoli . le-a consacrat un studiu cu totul exceptional. 6 Biserica si . al treilea. Marturie despre acesti misionari-cateheti depune Sf. al doilea. 1996.2.. urmând a fi examinati din el la 2colocvii. SLUJIREA HARISMATICILOR. 12. Ca acestia aveau un har misionar special ne încredinteaza tot Sf. dar a didascalilor a continuat pâna prin secolul al V-lea. el este factorul special al învatamântului crestin. Ap. cei care s-au ocupat în mod expres de catehizare au fost didascalii . ca purtatori ai unor harisme speciale. 28). aparut . învatatori ..” (12. asa cum îl arata si numele. 79182. Pentru istoria teologiei crestine. care prezice.. p. Pavel. iar relativ recent în volumul “Biserica si cultura”25 .” (I Cor. didascalul are. m 24 . În triada de slujitori ai cuvântului dumnezeiesc... Numai el are ca functie determinanta învatatura. profeti .. regretatul Teodor M.. Misiunea apostolilor si a profetilor s-a stins de timpuriu. Didascalul este. 2 7 cultura. Pentru importanta deosebita pe care o prezinta acest studiu. Pavel. didascalii erau rânduiti de Nr. reveleaza.” 26 . cursantii au obligatia sa-l citeasca. p. Bucuresti. specifice râvnei incandescente a slujirii apostolice. 2/1932 (si în 2 5 Extras) Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române.. cearta si sfatuieste. Dintre harismatici. cel care o instruieste mai de-aproape în cele ale credintei si moralei crestine. purtator al cunostintei si întelepciunii. 86-87. dupa cum ne încredinteaza istoricul bisericesc Socrate 27 . Biserica primara au facut misiune Împreuna cu Sfintii Apostoli. o importanta pe care n-au avut-o evanghelistul misionar si profetul. Iata cum distinge domnia sa slujirile celor trei harisme: “Pe când Apostolul era misionarul profesionist. p. iar Profetul organul inspirat. Ibide . Ap. de aceea. atunci când întreaba retoric: “Oare toti sunt apostoli? Oare toti sunt profeti? Oare toti sunt învatatori? Oare toti fac minuni?. Ilustrul nostru profesor de teologie. Popescu. 124. învatatorul propriu-zis al comunitatii. 29). intitulat mai întâi în revista “Studii Teologice” 24 Primii didascali crestini . în profetii si didascalii .

Functia didascalilor a fost preluata încet-încet de barbati instruiti. chiar daca faptul s-ar subîntelege de la sine. perioada Parintilor Apostolici. ca demersul catehetic de astazi nu poate ignora bogatia informativa si mai ales formativa pe care izvoarele patristice le ofera preotilor si dascalilor de religie din zilele noastre. didascalii aveau în grija explicarea învataturilor evanghelice propovaduite de Sfintii Apostoli. 7). constituie temelia pe care se zideste edificiul trainic al unui învatamânt complet. literatura crestina beneficiaza de câteva scrieri deosebit de pretioase în acest subiect..” (Evrei 13. de atacurile ereticilor etc. Cunoasterea si utilizarea lor de catre noi. Ap. acela de a forma caractere religios-morale . de fapt. în vederea stimularii unei lecturi individuale din partea cursantilor. b. Prezentam. priviti cu luare aminte cum si-au încheiat viata si urmati-le credinta. Facem de asemenea precizarea. Pavel. Astfel. tintind în ultima instanta desavârsirea . Prezentarea noastra va fi selectiva. cu binecuvântarea si sub ascultarea Bisericii. asadar. în timp ce preotii se ocupau cu precadere de savârsirea cultului divin. în vederea mântuirii. bineînteles. câteva dintre . care-si poate împlini scopul. Tot ei erau cei care protejau aceste învataturi de interpretari gresite. perioada apologetica-polemica. perioada post-apologetica. Operele Sfintilor Parinti. Astfel. urmeaza. c.. care ne dau stiri foarte importante privitoare la cateheza primelor veacuri. Câteva repere. cei de azi. Pe lânga cartile Noului Testament. atât de potrivit în acest sens: “Aduceti-va aminte de mai-marii vostri. care vor întemeia scoli catehetice si alte institutii de învatamânt. 3. precizam mai întâi ca literatura catehetica a primelor veacuri poate fi clasificata în trei categorii: a. Toate. ca o fericita completare si tâlcuire a Sfintei Scripturi. LITERATURA CATEHETICA ÎN PRIMELE VEACURI.catre Sfintii Apostoli în comunitatile în care asezau preoti. având doar scopul de a semnala câteva dintre ele. sfatului întelept dat de Sf. care v-au grait voua cuvântul lui Dumnezeu.

33 26. COTELIER. Editura Institutului Biblic si de misiune al Bisericii Ortodoxe Române. vol. apostolici". 390 p. Meliton de Sardes. Barnaba. Nicolae CHITESCU. D. Paul PAPADOPOL. J. Bucuresti. Epistola catre Diognet etc.u. 1672. Cele mai însemnate scrieri ale Parintilor Apostolici sunt: Învatatura celor doisprezece Apostoli (Didahia). trad. care au fost ucenici ai Sfintilor Apostoli. Epistola Sf. p. 2 din colectia PSB. Epistola Sf. Perioada apologetico-polemica a înregistrat opere ale apologetilor greci . Scrierile Apostolici. 3 din PSB. morale si cultice crestine a Bisericii primare. Ignatiu al Antiohiei. trad. BODOGAE. 1978.Ibide 0 . Bucuresti. Parintilor vol. N. p. Justin Martirul si Filozoful (Apologiile I si II. pentru Institutele Teologice. alcatuita din opt carti. de mare importanta sunt si Constitutiile Apostolice . D. conform perioadelor mai sus enuntate 28 : Se numesc Parinti Apostolici scriitorii a. Eliodor CONSTANTINESCU. în lucrarea sa "Patres aevi volume. Bucuresti. 33 2s. Apolinarie. scrieri ale unor vrednici “mai-mari” ai nostri. Perioada Parintilor Apostolici. Bucuresti. 1980.31 si ale apologetilor latini : Tertulian. Atenagora Atenianul etc. Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Miltiade. p. 3 2 Apologeti de limba vol. Teofil al Antiohiei. de Pr. David POPESCU.30 Alaturi de aceste scrieri. opera al carei autor nu este cunoscut. El a fost pus în circulatie în alsecolul XVII-lea de primul editor al acestor scrieri. Epistolele Sf. Clement al Romei. 2 Vezi vol. Pastorul lui Herma.în cuprinsul a 350 p. b. PETRESCU. B. Ariston de Pella. FECIORU. care contin un rezumat al întregii învataturi dogmatice. ca: Quadratus. de Pr. trad. 1976. dr. Policarp al Smirnei. Sf. D. prof. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. FECIORU. Sf. T. 31 m Apologeti de limba . CALUGAR. crestini care au trait în a doua jumatate a secolului întâi si prima jumatate a secolului al doilea. pentru Seminariile Teologice. Menunciu Felix. 28 . Epistola catre Corinteni a Sf. Pr. Tatian Asirianul. latina. 9 Termenul "Parinti apostolici" nu a fost cunoscut antichitatii crestine. III-V. 39. sau cel putin i-au cunoscut 29 .si al pr.32 Pentru acest capitol utilizam cu precadere manualele de Catehetica tiparite la Editura Institutului siBiblic de Misiune al BOR: al pr. aparuta probabil în sec. prof. 1979.cele mai cunoscute repere patristice. Olimp CACIULA greaca si Pr. Ciprian etc. 1 din colectia PSB. Dialogul cu iudeul Trifon).

4 Ibide ..Catehez ) primele si e partea (a II . numerele 6 si 7. Bucuresti. Este compusa din trei carti si se încheie cu un imn de slavire al Mântuitorului. este instruirea spre cunoasterea adevarului. trad.” 35 . care duce la cer. 196. (al Sf. înregistreaza lucrari de adânca eruditie. 1943 Procatehez si Ierusalimului. El este Pedagogul Suprem. mult apreciate de teologii români. întrucât prezinta un mare interes nu numai pentru istoria catehezei. FECIORU. 198. dovada fiind studiile si articolele Bucuresti. Cuvântul. Clement propune si o “definitie” a Pedagogiei crestine: “Pedagogia este credinta în Dumnezeu. 3362. 36 m Sf. 165Pr. p. CHIRIL al Catehezel . Marele cuvânt catehetic Grigorie de Nyssa) etc. 3 5 Ibide m . filozofica si teologica stralucita. “Scrieri – Partea . Tot în acelasi capitol ( al VII-lea.Pedagogul 33 apartine marelui erudit crestin Clement Alexandrinul (sec. Cartea I ). al IV-lea când au fost rostite. scriitor cu o cultura literara. partea I. vol. Chiril al Ierusalimului . la care se adauga o excelenta elocinta. dupa cum însusi Clement marturiseste: “Pedagogul nostru. . D. Pr. Catehezele Sf. însa. este vietuire dreapta. este Sfântul Dumnezeu Iisus. 508 p.c. 1981. Care conduce întreaga omenire. 4 din colectia PSB. Însusi iubitorul de oameni Dumnezeu ne este Pedagog” 34 . la fel ca în sec. De fapt. trad. 1982. dar si pentru învatamântul nostru religios de astazi. . 3 3 A se vedea CLEMENT ALEXANDRIN . în sânul carora se strecurasera niste deprinderi pagâne. Literatura catehetica de dupa epoca apologetica . este învatatura a slujirii lui Dumnezeu. precum: Pedagogul (autor: Clement Alexandrinul). un izvor deosebit de pretios pentru Catehetica crestina 36 .a. Scrierea se adreseaza catehumenilor din Alexandria. Bucuresti. a Colectia 12 e 12 e “Izvoarele Ortodoxiei”. p. Chiril al Ierusalimului. Asupra acestora din urma vom zabovi cu un scurt comentariu. UL Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. II- III).întâia” FECIORU. constituie si astazi.. • Catehezele Sf. 1945 (urmatoarele Catehez ) . D. p.

având drept calauza un text din Iezechiel: “Dreptatea dreptului peste el va fi si faradelegea celui fara de lege peste el va fi. despre cel potrivnic etc. 6.a trateaza despre pocainta. mireasma fericirii! Acum adunati florile cele duhovnicesti. 16: “Spalati-va si va curatiti si scoateti viclesugurile din inimile voastre dinaintea ochilor Mei”.” A se Bibliografia studii si vedea Generala 3articole. 3-4: “Sau nu stiti ca oricâti ne-am botezat în Hristos Iisus. Ea începe cu o revarsare a bucuriei din partea autorului pentru cei care au fost chemati a fi pregatiti pentru Botez: “Acum sufla asupra voastra. ca sa împletiti cununile ceresti! Acum a adiat mireasma cea buna a Sfântului Duh! Acum ati ajuns la portile palatului împaratesc! Sa dea Dumnezeu ca sa fiti luati înauntru chiar de Împaratul! Acum s-au aratat florile pomilor! Sa dea Dumnezeu ca si rodul sa fie desavârsit!” 38 . Sunt în numar de 24: Procateheza. p. 8 Partea . - Cateheza a II . - Cateheza a III-a este un fel de “lectie” despre Botez. - Procateheza este un prolog al catehezelor. în care se dau sfaturi celor care voiesc sa intre în crestinism. 18 cateheze catre catehumeni (care urmau sa fie botezati) si 5 cateheze mistagogice. 20).. în moarte.. I 37 . - Cateheza I se dezvolta pe textul de la Isaia 1. care aveti sa fiti luminati. vol. pe baza textului de la Romani 6. atasata la sfârsitul Cursului.consacrate lor 37 . despre iertarea pacatelor. prin Botez. va trai negresit si nu va muri!” (18. adresate celor de curând botezati (neofitilor) . în care am notat câteva dintre aceste . Daca cel fara de lege se va întoarce de la toate faradelegile lui. 37.. ne-am botezat întru moartea Lui? Deci ne-am îngropat cu El.

se ocupa cu explicarea primului articol din Simbolul - Cateheza a VII-a contine învatatura despre Tatal si atributele Sale. dovedirea lucrurilor nevazute.. cuprinse. 8. din care se numeste tot numele parintesc. de fapt. despre Hristos. Unul nascut. 14-15). 5-6. atotputernice. citând textele din Isaia 7. 4... - Cateheza a IX-a explica expresia din Crez “Facatorul cerului si al pamântului. despre Cruce.. din I Cor. despre Înviere etc... - Cateheza a VI-a Credintei.. pornind de la textul din Evrei 11. 10-13.. cu scopul de a combate pe eretici si pe iudei.”. pornind de la cuvintele: "Pentru aceasta îmi plec genunchii înaintea Tatalui." (Efeseni 3.. - Cateheza a V-a vorbeste despre virtutea credintei. 18-19 (Dumnezeule mare si puternic. explica atributul atotputerniciei lui DumnezeuTatal. al tuturor celor vazute si nevazute.. în Simbolul Credintei: despre Dumnezeu.. 1: “Credinta este adeverirea celor nadajduite. pe baza citatului din Iov 33. în cer si pe pamânt.. - Cateheza a VIII-a. Carele din Tatal S-a nascut. - Cateheza a X-a explica primele cuvinte din articolul al II-lea al Simbolului de Credinta: “Si întru Unul Domn Iisus.”. . Doamne mare în sfat si puternic în lucruri.- Cateheza a IV-a trateaza despre zece dogme.” - Cateheza a XII-a tâlcuieste articolul al III-lea din Simbolul Credintei.) . plecând de la citatul din Ieremia 32.”. pe baza textului - Cateheza a XI-a explica în continuare cuvintele din Crez “Fiul lui Dumnezeu.

- Cateheza a XVI-a explica articolul al VIII-lea din Crez. despre Înviere si Înaltare . combatând. vorbind despre Duhul Sfânt. - Cateheza a XV-a vorbeste despre venirea întru slava a Domnului nostru Iisus Hristos. - Cateheza a XIV-a. îndemnând la cinstirea Sf. Botez. . numite “mistagogice” ( kathchvseij mustagogikaiv - ): Cateheza I-a mistagogica (XIX) explica ritualul Tainei Sf. vorbeste despre Biserica ( articolul al IX-lea din Crez ). Mir si despre ungerea propriu-zisa. - Cateheza a IV-a mistagogica (XXII). a face semnul ei etc. tinuta în ziua Sf.. ereziile lui Simon Magul si a lui Manes (gnostic din secolul al III-lea). Facem mentiunea ca toate aceste 18 cateheze au fost tinute înainte de Sfintele Pasti. dupa ce au fost botezati. rastignirea si îngroparea Domnului. În saptamâna luminata. - Cateheza a XVII-a continua explicatiile despre Sf. o data cu simbolismul lor. Cateheza a XVIII-a. Cateheza a II-a mistagogica (XX) cateheza anterioara.- Cateheza a XIII-a vorbeste despre Cruce. Duh. totodata. ca sa judece viii si mortii ( articolul al VII-lea din Crez ). catehumenii au purtat numele de “luminati” sau “neofiti”. Cruci. iar în ziua praznicului. ultima din cele “pentru cei care au sa se lumineze”. Euharistii. pe care Sfântul Parinte o numeste “crivsma”. Pasti. explica articolele V si VI din Crez. vorbeste despre Taina Sfintei - Cateheza a V-a mistagogica (XXIII) explica momentele mai însemnate din Sfânta Liturghie. Sfântul Chiril le tine alte 5 cateheze. continua explicarea începuta în - Cateheza a III-a mistagogica (XXI) vorbeste despre Taina Sf.

si ecumenicitatea patristica din sec. Scrierea este structurata în trei parti. cu învataturi pentru candidatii la Botez (competentes) . trad. 1969. Nyssa 1996. Vasile Antropologia cu RADUCA. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii OrtodoxeSfântului Bucuresti. dar depaseste cu mult nivelul mediu al acestora. lucrarea cuprinde 40 de capitole si are mai mult un continut dogmatic. despre Botez si Euharistie. * Dintre autorii de literatura catehetica ai primelor veacuri din Apus evidentiem doi Parinti: • Sfântul Niceta de Remesiana 40 . instructionis libelli sex ( Catehismul. 4 0 Pentru viata si opera Sf. Între preocuparile principale se numara combaterea pagânismului. a politeismului. Grigore Române. despre care am vorbit mai sus). p. CRISTESCU si N. de T. sau sase carticele de învatatura publicata în anii 374-381. Prima parte trateaza despre Sfânta Treime. catehetic Bucuresti. NYSSA. ST XXI. de . Stefan Sfântul Niceta de Remesiana ALEXE. a a treia doua parte despre pacat. Niceta de Remesiana. 403 p. cu lucrarea Catechismus sive ). 453-587. aceasta lucrare ar putea fi inclusa în categoria catehismelor. Pentru teologia Sf. fiind adresata dascalilor crestini din acea vreme (între care si didascalii. 39 . 7-8. întrupare si mântuirea prin Hristos. nr. Vezi vol. S-au pastrat în întregime numai cartile a 3-a si a 5-a. precedate de un prolog în care vorbeste despre rolul pe care îl are învatamântul catehetic. ocultismului si astrologiei. IV si Teza de doctorat. Sf. În acceptiunea de azi. V. 1947. Grigorie de Marele cuvânt . Scrisa pe la anul 385. Grigore de Nyssa. mai ales privire la om si la mântuire. a se vedea teza de doctorat a pr. BARBU.• Marele Cuvânt Catehetic al Sfântului Grigorie de Nyssa kathchtiko`" o mevga") ( Lovgo" 39 este cea mai importanta lucrare a sa . "Sofia"). vezi Pr. editia a II-a = 1998 (edit.

la cererea acestuia. tradusa si în limba româna 42 De Magistro . MIGNE. Fer. dar putini sunt aceia carora le este data bucuria de a o fi gasit cu adevarat. Trad. Bucuresti. Polirom.. "A-L iubi si a-L cunoaste" înseamna adevarata fericire pe care pretind toti ca o cauta. ignorants Târa. copil de o inteligenta precoce. (vezi si rudibus Oeuvres complètes de Saint Augustin.L. Linia calauzitoare a lucrarii este Dumnezeu. Aceasta lucrare se prezinta sub forma unui dialog cu fiul sau Adeodatus (fruct al unei iubiri nelegitime. Eugen MUNTEANU.. care-l speria uneori pe tatal sau). crestina. 1869. .• Fericitul Augustin 41 cu scrierea De catechisandis rudibus ( Despre . Paris. (Despre Învatator ). De . dupa opinia Fericitului Augustin. 4 2 Idem. Initiere în viata Editie bilinva.. între altele. scrisa aprox. XXI (Sur la manière d'enseigner la doctrine chrétienne aux ). VINCENT & comp. Este structurata în trei parti: prima trateaza despre materia învatamântului catehetic.L. p. Tom. o alta lucrare din domeniul catehetico-pedagogic. pe la anul 400. "Unicul Învatator". de dinainte de convertire. col. col. 2002. P. rom. 1995 bilingva). de asemenea. XXXII. mort la vârsta de 17 ani. Îl vom iubi mai mult. text bilingv. De catechisandis. ca Fericitul Augustin a lasat. în masura în care vom învata mai mult. în 27 trebuinta de a-i învata pe cei simpli) de capitole. 1193-1220. P. adresata unui diacon din Cartagina. dupa cum Pedagogul lui Clement Alexandrinul este socotit primul “manual catehetic” din Orient. AUGUSTIN. 41 . iar a treia despre catehetului. a doua despre tinuta procedeele ( metodele) adecvate învatamântului. Iasi. Institutul magistro (editie European. Trad. 394-443. rom. pentru a-i fi îndrumar în munca lui de catehizare. Aceasta lucrare este considerata primul manual de catehetica al Bisericii primare apusene . XXXX. 309-348. Care se afla în ceruri si pe Care. Deogratias. de George BogdanPrima cateheza. Amintim. par PERONNE. trad.

cum Catehezele Sf. 466. în numele Parintelui tuturor si Stapânului Dumnezeu si al Mântuitorului nostru Iisus Hristos si al Sfântului Duh... Apologeti de limba trad. în care. asadar. în timp ce noi. FECIORU si pr.. de pr. sa posteasca etc. iar dupa “baie” se numeau “luminati”. Cu timpul s-a simtit însa nevoia unui învatamânt catehetic cu un program coerent.”44 . p. cap. 2 PSB. apoi. Primele dovezi despre organizarea catehumenatului le avem în jurul anului 150.. Edituragreaca Institutului Biblic si de Misiune al BOR. ei sunt condusi de noi undeva. Justin Martirul si Filozoful. p.. în acelasi fel în care noi însine am fost renascuti.Iar baia aceasta se numeste legatura cu ea devin apoi 43 Iar putin mai încolo: luminare . termen pe care îl întâlnim si în alte scrieri din perioada catehumenatului. pe o anumita durata. m 43 . despre credinta lor. pr. ne rugam si postim laolalta cu ei.. întrucât cei care primesc toate cele în luminati la minte . de exemplu. am vazut mai sus. Ca forma neorganizata didactic putem vorbi de catehumenat chiar de pe vremea Sfintilor Apostoli. sunt învatati sa se roage si sa ceara de la Dumnezeu. avea loc un anumit instructaj. în În vol. LXI. Bucuresti.. 67. unde este apa si sunt renascuti acolo. iertarea pacatelor pe care le-au savârsit mai înainte. “Toti cei care s-ar încredinta a crede ca lucrurile acestea învatate si propovaduite de noi sunt adevarate si care fagaduiesc ca vor putea trai asa. O. 4 Ibide . CACIULA.4. fiind învatati sa se roage. la rândul nostru. Chiril al Ierusalimului . postind. Observam. ei primesc atunci o baie în apa.” “. în functie de situatiile specifice. întrucât era firesc ca înainte de Botez candidatii sa fie instruiti. s-a desfasurat catehizarea iudeilor si a pagânilor în scopul încrestinarii. ca înainte de baia Botezului. . C A T E H U M E N A T U L . Apoi. în scrierile Sf. Astfel. 1980. pentru a putea da dovada. D. D. Sub acest nume se cuprinde perioada dintre jumatatea secolului al II-lea si secolul al V-lea. BODOGAE. în noteaza între altele: Apologia I-a. sub o forma organizata.

necesare unei conduite crestine autentice. Mai apoi Botezul s-a savârsit si-n ajunul altor Praznice Împaratesti: Nasterea. un numar mult mai mare de pagini. Iar catehumenii au fost împartiti initial în doua categorii: elementar si înaintatii . cu 40 de zile înaintea Sfintele Pasti. Treptele catehumenatului erau trei: Liturghie pâna la “câti sunteti chemati. Botezul.Instructia catehetica. era explicata doctrina despre Sfânta Treime. erau catehumenii înscrisi deja pe listele pentru Taina Botezului.. La finele acestui mic excurs în slujirea catehetica a primelor veacuri crestine se impun câteva observatii generale: . era asigurata de cateheti. Initial. Botezul se savârsea numai în sâmbata Pastilor. alaturi de învataturile morale. înviere. Taine. Noii botezati se numeau “luminati” sau “neofiti” si umblau îmbracati într-o haina alba toata Saptamâna Luminata (de la Pasti la Florii). în Hristos v-ati si-mbracat. 1 an. viata vesnica etc. Biserica.fiecare dintre cele patru paragrafe tratate ar fi meritat. în loc de Trisaghion. Durat catehumenatului a crescut progresiv (aflam din a Apostolice .”. moarte. în special Cartea a VII-a ): 3 luni. Evident. Continutul instruirii îl constituia învatatura de baza a Bisericii. * Concluzii . Ca o reminiscenta (si dovada) a acestui fapt este cântarea la Liturghie “Câti în Hristos vati botezat. cu precadere cel niceo-constantinopolitan. 2 si chiar 3 ani.”). Floriile... aflam tot de la Justin Martirul. avansati (participau pâna la ascultatorii Constitutiile (participau la Sfânta îngenunchetorii – catehumeni mai Heruvic )... având în vedere importanta lor. numiti si competenti . Rusaliile. în care sa fie . cuprinsa instruiti îndeosebi în Simbolurile de Credinta. luminatii.

prezentate si alte aspecte decât cele mentionate. Din ratiuni metodologice, am procedat, însa, la aceasta restrângere asupra strictului necesar, în special pentru a nu încarca excesiv cursul; - informatiile sumare incluse în aceasta prelegere pot fi completate prin aprofundarea bibliografica, cu deosebire prin analizarea lucrarilor mai importante, semnalate atât în interiorul capitolelor, cât si la notele de subsol. Dupa cum lesne se poate observa, am semnalat cu precadere lucrarile traduse din operele Sfintilor Parinti, pentru gradul ridicat de accesibilitate, dar studentii pot apela si la altele, netraduse înca, fie în text original, fie în variantele unor limbi moderne, de larga circulatie, cum sunt cele din cunoscuta colectie "Sources Chrétiennes"; - precizam, de asemenea, ca unele dintre lucrarile catehetice importante, din aceeasi perioada a primelor veacuri crestine, vor fi mentionate în capitolul urmator, în cadrul scolilor catehetice, context în care au slujit parintii si scriitorii bisericesti.

IV. S C O L I L E

CATEHETICE

La fel ca în capitolele precedente, nici aici nu ne propunem sa intram în prea multe detalii istorice, pe care cei interesati le pot afla în manualele de specialitate, ci sa punctam doar care au fost marile centre ale catehizarii, reprezentantii mai de seama, operele lor principale în acest subiect (inclusiv tematica acestora), totodata ce anume din aceste opere poate sluji demersului catehetic actual. ALEXANDRIA . În acest centru vestit al antichitatii au calcat picioarele Sfântului Marcu, unul din cei saptezeci apostoli, autor al Evangheliei a 2-a. Iata ce spune Eusebiu de Cezareea în privinta lui: “Despre Marcu se spune ca a fost cel

dintâi trimis sa predice Evanghelia în Egipt, asa cum a compus-o, si tot el a întemeiat acolo primele biserici ”45 . Iar în Cronica spune ca Marcu a evanghelizat si Alexandria, stire preluata probabil de la Dionisie, episcopul Alexandriei, ucenic al lui Origen, la care Eusebiu se refera deseori în Istoria sa46 .

Ei bine, în acest centru evanghelizat deja, pe la jumatatea secolului al II-lea s-a deschis o importanta scoala catehetica, al carei prim conducator a fost Panten

(pe la anul 180) . Interesant este faptul ca scoala alexandrina este cunoscuta sub nume diferite: scoala cuvintelor sau învataturilor sacre iverw`n lovgon didaskalei`on ); scoala catehizarii (didaskalei`on tw`n

(to; th`" kathchvsew" (hj tw`n (to; kat

) ; adunarea (pentru învatatura) a credinciosilor sau, simplu, Scoala din Alexandria

pistw`n diatribh)v

jAlexavndreian didaskalei`on

) Dupa Panten, cei mai valorosi cateheti vor fi . Clement Alexandrinu l(150-217) si Orige (185-245). La început aceasta scoala n nu a fost întretinuta de Biserica, ci prin mijloace particulare. Origen, de pilda, pentru a putea trai vindea manuscrise ale unor autori profani pe care le poseda, sau
Vezi EUSEBIU DE CEZAREEA, Scrieri – Partea , PSB, vol. 13, Editura Institutului Biblic..., trad. T. BODOGAE, Bucuresti, 1987, p. 82. I pr. 46 Ibide , nota 84. m
45

dadea lectii particulare. Însa eruditia profesorilor alexandrini avea sa se rasfrânga benefic asupra prestigiului scolii, în special prin studierea si interpretarea Sfintei Scripturi. Metoda prioritara de interpretare în aceasta scoala este cea alegorica Aceasta tendinta mistica de abordare a textelor sfinte va fi temperata, în plan general, prin interpretarea literala pe care se va axa Scoala din Antiohia, despre
47

.

care vom vorbi mai jos. De la Clement ne-au ramas trei lucrari mai importante: Pedagogul, Protrepticul si Stromatele . Dintre acestea, în ceea ce priveste Pedagogul 48 , despre care am facut deja
49

Catehetica, cel mai mult ne intereseaza câteva remarci în prelegerea anterioara

. Ca si alti mari si constiinciosi dascali

crestini, Clement urmarea întemeierea unei stiinte crestine care sa contracareze si sa învinga orgoliul “stiintei” pagâne. El nu respinge, de fapt, filozofia pagâna, pe care o aseamana oarecum cu Vechiul Testament, care pregateste receptarea Noului Testament. El apreciaza stiinta în general, însa pe cea crestina în mod cu totul special, pe care o considera, de fapt, prima treapta a mântuirii. “Pedagogul” este

considerat, astfel, primul tratat stiintific de pedagogie din care s-a alimentat traditia crestina privind educatia în toate timpurile. Orige s-a impus posteritatii în domeniul doctrinar-catehetic în special prin n lucrarea Despre Principii ( Peri; jArcw`n ) adica "Despre Începuturi" , în patru , carti, în care se ocupa cu învatatura crestina despre: Sfânta Treime, îngeri, lume,

Paradoxal, se pare ca Origen a litera un text scripturistic semnificativ, Matei 19, 12, în interpretat l care se vorbeste despre fameni. Este posibil, asadar, ca aceasta interpretare sa-l fi determinat sa se castreze, care fapt i-a atras o sumedenie de necazuri, inclusiv post-mortem (condamnarea de catre sinodul al Vlea ecumenic). Am folosit, însa, expresiile "se pare" si "probabil", pentru ca nu este exclus ca alte motive sa fi determinante, între care si încercarea de a contracara acuzatiile ca ar umbla cu femei, dupa fost mentioneaza istoricul Eusebiu de Cezareea op. cap. VIII, p. 231). cum 4( Observatii pertinente asupra personalitatiicit., Clement si a lucrarii “Pedagogul” face C. CUCOS, 8 lui în Educatia religioasa. Continut si forme de , Editura “Didactica si Pedagogica”, Bucuresti, 29-31. asemenea, în Educatia religioasa. Repere teoretice si , "Polirom", 1999, p. realizareDe 1996, volumul metodice 47-48. 4 9 Mentionam, totodata, ca face parte din bibliografia obligatorie pentru examen, fapt care obliga cursanti sa o citeasca în particular si sa remarce elementele constitutive, în special cele cu pe aplicabilitate actuala .
47

om, suflet, înviere, libertate, Sfintele Scripturi

etc.50 . Om de mare caldura

sufleteasca si de adânca profunzime a convingerilor religioase, în acelasi timp dascal de stralucita eruditie, în special în domeniul biblic si dogmatic, el a fost considerat, totodata, “cel mai popular catehet al veacului al III-lea, care si-a petrecut toata viata în câmpul învataturii si al predicii”, cum se exprima un cercetator francez pe la începutul secolului al XX-lea
51

.

Scopul lucrarii

nominalizate mai sus, este cel marturisit de Origen însusi: “Am scris aceasta lucrare, pe de o parte, pentru aceia dintre credinciosii nostri care cauta explicarea în haina rationala a principiilor de credinta; dar pe de alta parte, am vrut sa dau si un raspuns împotriva ereticilor care mereu ne provoaca la discutii neplacute...”
52

.

ANTIOHIA . Este vorba de capitala provinciei romane Siria

53

, în care , dupa

moartea martirica a Sf. Arhidiacon Stefan de la Ierusalim, s-au refugiat multi dintre crestinii de aici de teama represaliilor. Aici va propovadui si Sf. Ap. Pavel împreuna cu Barnaba (Fapte 11, 26) si cu alti “prooroci si învatatori” (Fapte 13, 1). De retinut, de asemenea, ca crestini ( Fapte 11, 26-27). Aici va fiinta, astfel, o puternica scoala catehetica, cei mai de seama reprezentanti ai ei fiind urmatorii: Lucian de Samosata (preot martir), Diodor de în Antiohia ucenicii lui Hristos s-au numit prima oara

Tar , Sf. Ioan Gura de († 407) . Linia prioritara de interpretare a Sfintei s Aur Scripturi a fost cea literala, sau istorico-gramaticala, cum se poate observa foarte bine îndeosebi la Sf. Ioan Gura de Aur, reprezentantul cel mai renumit al acestei
Vezi trad. rom. – Scrieri , vol. 8 PSB, Editura Institutului Biblic..., trad. pr. T. BODOGAE, Bucuresti, 1982,alese p. 297 ORIGEN 5 1 J. G. BARDY, Un prédicateur populaire au III-e în “Revue pratique d’apologetique”, siècle, Toulouse, 1927, p. 515. 5 2 ORIGEN – Scrieri , vol. 8 PSB, Editura Institutului Biblic..., trad. pr. T. BODOGAE, Bucuresti, 1982, p. 14.alese 5 3 Facem aceasta precizare, pentru a nu se confunda Antiohia , oras din provincia romana “Galatia” Fapt 13, 14-44); cf. Pr. dr. Ioan MIRCEA, numita al Dictionar Noului , Editura cu Pisidiei (vezi e Testament Institutului Biblic..., Bucuresti, 1984, p. 29.
50

524-527. reliefându-se. Chiril. între care aceea baptismal. vol. Sf. nr. Ca o particularitate interesanta. Cateheza III. copiilor Bacau. deosebit de pretioase pentru reconstituirea cultului Cei doi sfinti parinti au. avea calitatea de predicator al catedralei episcopale (386-398). Opinii cu privire la educatie aflam în mai toate predicile sale (în special omilii). Ioan Gura de . ca mentionam simbol preînchipuitor al izbavirii din robia diavolului prin Botezul crestin (Sf. multe preocupari comune în aceste scrieri. "Putul si împartire de grâu". remarci alta prelegere. traduse si editate alaturi de alte sase de Antoine Wenger. ca în timp ce Sf. 51). 1957. 7-8 / 1970. în vol. Ioan. Chiril al Aur Ierusalimului. ideea despre trecerea evreilor prin Marea Rosie. Ioan Gura de Aur.scoli. 284 p. dintre care cele mai relevante sunt a doua si a treia. De aceea. 12 în total. gasim date remarcabile în catehezele baptismale . ca interpreti ai . Ioan a rostit o serie de cateheze baptismale . hirotonit preot în Antiohia în anul 386. în general. comuna de de aasemenea. p. Ioan Gura de Aur se adreseaza cu precaderii inimii. 1995. 410-431. Cateheza III. Ofera. 5 25 . într-o Pedagogiei 1969. Chiril este mai didacticist. Interesant este faptul ca aceasta lucrare este considerata prima cu caracter educativ învatamântul rusesc. Desigur. de catre episcopul Flavian. Se arata. pentru faptul ca în ele se descriu cel mai explicit ritualul botezului. si Sf. Am pomenit de catehezele 2 si 3. 5 5 Paris. 50. pe multe amanunte legate de ceremonialul Tainei Botezului. în cunoscuta colectie Sources chrétiennes 55 54 . Mentionam mai întâi faptul ca Sf. 509527. lucrare ce se facea de regula în timpul Postului Pastilor.T. functie care includea si sarcina de a pregati catehumeni pentru primirea Botezului. calitatea lui de orator si nu cea de profesor. In . Asa se face ca Sf. astfel. Mentionam ca asupra continutului acestei scrieri vom face anumite Bucuresti. IOAN GURA DE Despre cresterea . din colectiv. Explicarea Botezului în catehezele baptismale ale Sf. p. de fapt.). BÂRSANESCU + Istoria . fost titular al catedrei de Liturgica la Facultatea noastra 54 56 . insistând mai mult sfaturi morale. în care vom vorbi familie – factor al despre educatiei. în schimb. totusi. Un studiu deosebit de valoros asupra catehezelor baptismale. parintele Braniste reliefeaza aspectele liturgice ale Vezi Sf. dar cele mai accentuate convingeri pedagogice le gasim în “Despre gloria desarta si cum trebuie sa creasca parintii pe copii” ceea ce priveste catehumenatul si amanunte legate de scoala propriu-zisa. Notam ca volumul se gaseste si la Biblioteca Facultatii noastre de 5 6 Teologie. si întemeia argumentarile pe Sfânta Scriptura. AUR. p. în traducere slavona (St. dintre care din nefericire ni s-au pastrat foarte putine. Studiul are si un capitol critic comparativ între Sfântul Ioan Gura de Aur si Sf. 24. Botezului înclinat spre argumentari rationale. în cele ce urmeaza vom creiona câteva aspecte legate de preocuparile sale catehetice. face regretatul parinte profesor Ene Braniste. în S. p. dupa izbavirea din robia egipteana.

Sf. în forma ei de expunere. învatatura catehetica hrisostomica. orientare întru-totul valabila si pentru catehetii din zilele noastre. atât constientizare care trebuie si astazi mereu actualizata.. foarte pretioase pentru noi. datorita Sf. ci si un învatator capabil sa predea. petreceti-va ziua în rugaciune si multumire. constientizarea importantei Tainei. Ioan Gura de Aur se adreseaza astfel neofitilor: “Fiti deci vrednici de aceasta mare cinste! Fugiti de toate ispitele diavolului. Sf. în lectura si zidire sufleteasca. sa îndemne etc. care în anii 347-348 si-a rostit aici celebrele sale cateheze. în convorbiri duhovnicesti.referirilor Sf. 524. Caci Botezul nu foloseste la nimic. Între elevii sai se numara Pamfil. CEZAREEA PALESTINEI . cât si pentru savârsitor. Grigorie de Nazianz si Eusebiu de Cezareea. Începuturile acestei scoli se leaga de numele lui Origen . orientata mai mult spre eforturile ascetice si progresul în virtute decât spre speculatia asupra învataturilor de credinta. despre care am vorbit într-un capitol anterior.. De aceea. daca dupa primirea lui continuam a duce o viata nedemna!” 57 . În general. aceea de a fi crestin. . cercetati biserica. Ioan Gura de Aur. în urma unor neîntelegeri cu episcopul Demetrius din Alexandria. sa explice doctrina Bisericii. Sf.. dar studiul P. 57 Cele cinci cuvântari Ibidem p. poarta pecetea personalitatii marelui orator. Sale le scoate în evidenta si pe cele care tin de pentru cel botezat. sa examineze. care. nascut prin har. IERUSALIM. C. . se refugiaza aici. Abia în secolul al IV-lea ne este cunoscuta activitatea ei. Grigorie lasa posteritatii. între alte opere. Caci savârsitorul nu era doar un simplu tipicar si ceremonialist. iar neofitul . Nu se cunosc anii de început ai scolii catehetice din aceasta cetate. împodobiti-va cu zelul pentru virtute. a dobândit cea mai mare cinste. Chiril al Ierusalimului .

La Cartagina – Roma. La Hippo (nordul Africii) îsi avea resedinta episcopala Fericitul Augustin. Hippo-Regius etc. De anima. cel mai învatat episcop al Cezareii Palestinei . De poenitentia etc) si Sf. de pr. si N. care. În interpretarea Sfintei Scripturi a tinut calea de mijloc. La Milan a activat dogmatice si morale).teologice . Între catehetii mai însemnati amintim pe Efrem Sirul († 378). de Pr. a 5 9 Vezi vol. pe la sfârsitul veacului al II-lea. numit si “lira a Sfântului Duh”. Tatal nostru) . lucrarea 0 Despre Apologia . ambele aparute la Editura Institutului Biblic din PSB: Bisericeasca Mare 6Bucuresti. D. 1991. STANILOAE. de Arges. care ne intereseaza cel mai mult. SCOALA APUSEANO-AFRICANA include cetatile Cartagina. 13 si 14 din colectia Istoria .TILEA NAZIANZ. Ambrozie (cu scrieri preponderent Tertulian (De baptismo. care-si avea aici resedinta episcopala (De dominica oratione= Despre Rugaciunea Domneasca. Justin Martirul si Sf. pe lânga valoarea lor dogmatica. Sf. cunoscut imnolog si orator bisericesc. pentru vorbirea sa frumoasa. între cea alexandrina si cea antiohiana. Protogene . s-a vorbit mai sa. Cei interesati pot beneficia de traducerea româneasca 58 . BARBU. Anastasi . 1987 si Viata lui Constantin cel . totodata prestigiul de care s-a bucurat Eusebiu. 58 . Milanul. 1947 Dumnezeu. La Roma s-au remarcat Filozoful 60 si Hipolit. Gh. I sus. Ciprian. 1993). el înzestrând-o cu o biblioteca impresionanta. despre ale carui lucrari s-a vorbit mai sus. GRIGORIE DE Cele cinci cuvântari despretrad. Vezi Sf. EDESA Scoala de aici îsi datoreaza începuturile învatatului SIRIEI. Trebuie sa notam si contributia însemnata a lui Pamfil în aceasta scoala. au si o mare importanta catehetica. (retrad. C. caruia istoria bisericeasca îi datoreaza atât de mult pentru informatiile din primele secole ale crestinismului 59 .

2 Omilia XXII-a Catre Tineri . Pitagora. n. Platon. iar restul îl lasa cu placere. Hesiod. Dupa ce crestinismul a dobândit libertate de manifestare. Euripide. Bucuresti.). chiar de la început se cuvine sa cercetam pe fiecare dintre învataturi si sa le adaptam scopului urmarit. le recomanda cu sinceritate. Socrate. deci. 40-41. 1986. tot asa si cu niste scrieri ca acestea. Departe de a respinge scrierile lor. care zaboveste asupra tuturor florilor. în vol. p. citând cu o dexteritate debordanta din mai toti scriitorii si filozofii antichitatii: Homer.SCOLILE MANASTIRESTI.. de asemenea. Organizator stralucit al monahismului rasaritean este. prof. Aceasta omilie catehetica impresioneaza în primul rând prin eruditia în câmpul profan de care autorul da dovada.. dar nu de la toate culege mierea: “Trebuie. si voi sa cititi scrierile autorilor profani. potrivit proverbului doric: sa potrivim piatra dupa fir ” 62 . nici nu încearca sa aduca tot ce gasesc în florile peste care se aseaza. dând exemplul albinei. care da între altele si monahi. iar restul sa-l lasam. Antonie cel Mare († 356) Pahomie cel Mare († 346). Sf. Noi. sa culegem atât cât este de folos si sa ne ferim de ceea ce este vatamator.. dr. alaturi de alte scrieri ascetice catehetic recomandam în chip special 61 Regulile mari si mici pentru . Din opera sa din câmpul omiletic si Omilia catre tineri . dar atrage atentia ca trebuie extras din ele numai ceea ce foloseste vietii.. daca suntem întelepti. în secolul al IV-lea se pun bazele monahismului organizat. D.Cum pot întrebuinta cu folos literatura scriitorilor . în care Sfântul Vasile sfatuieste pe tinerii crestini din vremea sa ce atitudine trebuie sa aiba fata de scrierile profane. 17 PSB. 6FECIORU. Între initiatori amintim pe Pavel de Teba († 341) . Vasile Cel Mare (330-379). p. Pericle. Si dupa cum atunci când culegem flori de trandafir dam la o parte spinii. ci iau cât le trebuie pentru lucrul lor. Asadar. sa luam din carti cât ni se potriveste noua si cât se înrudeste cu adevarul (subl. Solon etc. acelea nici nu se duc fara nici o alegere la toate florile. Aceasta recomandare este întru-totul Lista completa a lor poate fi consultata în vol. gratie ostenelii exemplare a pr. eleni 569-570 61 . asa cum fac albinele.. 17 PSB.

Limba de predare-ascultare era latina. jocul de un fel . Vasile. Ap. 1969. aruncarea lancei. ne-au oferit posibilitatea de a reaseza Religia ca obiect de învatamânt în 63 64 Ibide . Materialul didactic se reducea la citirile din cartile pomenite mai sus. 42. Repere ale unui scurt excurs istoric . Istoria Pedagogiei vânatoarea. Vasile. BÂRSANESCU & co. ÎNVATAMÂNTUL CATEHETIC ROMÂNESC. la care se adauga memorizarea Simbolului de credinta.sah) de . dar nu toate de folos” (I Cor. “Manuale” de baza erau: Sfânta Scriptura. m societate ( Vezi St. Din darul lui Dumnezeu. V. scrima. fiintând astfel asa-numitele Scoli parohiale . ..” 63 În . întrucât toate cele septem artes liberales 64 se predau în spirit religios.catehetic. arta versificatiei. cu scriitorii. în care religia nu era obiect de învatamânt separat. Vasile: “Toate-mi sunt îngaduite. 568. întemeietorul scolilor manastiresti este considerat Benedict de Apus Nursi . Înotul. a rugaciunii Tatal nostru. Calugarii ajung cu timpul si preoti parohi. în care erau ajutati de cântareti si paraclisieri. implicit. 12). p. metoda prioritara – memorizarea. care a înfiintat ordinul calugaresc al Benedictinilor (529). a celor zece porunci etc. cu toata prudenta pe care o recomanda. De aceea socotim ca este locul aici sa amintim si sfatul Sf.valabila si pentru tinerii din zilele noastre. de altfel. calaria. au luat fiinta scoli în tot Apusul Europei. singurii “intelectuali” ai comunitatilor si. Pavel. la mânastirea de a pe Monte-Casino (Italia). 6. care sunt. singurii luminatori ai celor dornici de învatatura. Bucuresti. Treptat. Retinem în final ca Sf. cu oratorii si cu toti oamenii de la care am putea avea vreun folos oarecare pentru cultivarea sufletului. care consuna armonios cu linia calauzitoare pe care se axeaza omilia Sf. cu jertfele a sute de tineri. p. sfatuieste totusi raspicat: “Trebuie sa stam de vorba cu poetii. evenimentele din decembrie 1989. mult mai expusi capcanelor de tot felul pe care unele carti profane le ascund.. decât erau tinerii din vremea Sf. cartile de cult si scrierile lui Aristotel (“încrestinate”). ci interferata cu celelalte materii.

nr. parte a trunchiului Elevul. faptul ca numai credinta si trairea în adevar ofera deplina libertate. . alege pentru studiu religia si confesiunea. încheiatacu Secretariatul de Stat pentru Culte. 36/1997. Adevarul si Viata. Obstructia a venit. de fapt. Adevarul fiind. Partea I. la toate nivelele.1996. de fapt . situatia scolara se încheie fara aceasta disciplina. 8159 nr.04... în rândurile carora multi reprezentanti au ramas tributari unei mentalitati ante-decembriste atee. 65 . 84/1995. cu acordul parintilor si al tutorelui legal instituit. din 11. însa. din motive obiective. În acest caz. În scolile de învatamântul religios este organizat si garantat prin .. (2): comun. pentru a-si desfasura nestingherita misiunea lasata ei de Dumnezeu-Mântuitorul nostru Iisus Hristos. A se vedea si doar profesionale “Protocolul Ministerului Învatamântului". din anul 1991 când s-a prevazut Constitutiei art. când lege prin Legea nr. elevul poate sa nu frecventeze orele La solicitarea de religie. Din punct de vedere legislativ a fost necesara trecerea câtorva ani buni pâna când Parlamentul a votat acele articole în favoarea predarii religiei în scoala ca materie obligatorie.. însa. ca a fost necesara o asidua munca de lamurire din partea slujitorilor Bisericii. 9715/10. constient sau nu. alin. Asadar. pentru modificarea si completarea Legii înv. "Ordonanta de urgenta a Guvernului". educatia fizica. liceal si profesional includ Religia ca disciplina scolara. si din partea unor parinti nedusi la biserica. a trebuit sa asteptam pâna în anul stat. liber este numai cel ce crede în adevar. Biserica însasi a putut iesi din “ghetoul” în care sistemul totalitar comunist-ateu o izolase aproape un sfert de veac. geografia etc. totodata din partea unor cadre didactice cu orizontul limitat de aceeasi educatie materialist-dialectica. pe deasupra si cu pretentie de “stiintifica”. art. 370/3. dusa cu factorii politici si cu anumite persoane cu functii din învatamânt. alin. în Adevarul Suprem.. dupa cuvântul Mântuitorului “Adevarul va va face liberi!” (Ioan 8. nr. "Monitorul Oficial al României". 9... nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor si la aceasta . În mod similar se procedeaza pentru elevul caruia. s-a stipulat obligativitatea religiei pentru clasele I-IV. din 24 iulie. care vedeau în reintroducerea religiei o “siluire” a libertatii copiilor. biologia. în care se în României precizeaza: Statul asigura libertatea învatamântului religios. art. nr. Pâna la 65 Astfel. ignorând. scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit. 7.VIII. 6. 1996. 32). 9 (1) Planurile-cadru ale precizeaza: învatamântului primar.04. pentru gimnaziu 84 optionalasi pentru licee si scoli facultativ . istoria. Trebuie sa mentionam. potrivit cerintelor specifice fiecarui cult. de importanta egala cu. 6). precum El a spus-o: “Eu sunt Calea. Dumnezeu Însusi. în special a membrilor Sfântului Sinod.programele scolare. disciplina 1999. gimnazial. 32. În completare.” (Ioan 14.. dar 1995.

de la educatia celor "chemati". Constantin GALERIU. de H KAINH . I. prelegerea Pr. 1995. astfel.... Nicolae Iorga.” 66 . În cele ce urmeaza ne propunem sa întreprindem un mic excurs istoric cu privire la stradaniile depuse pentru propovaduirea religiei crestine. pe vremea când era Ministru al Cultelor si Artelor. publicat în “Monitorul Oficial” nr. Nicolae IORGA. p. Tot el. Atena. simbolica. ale caror nume obstructionistii le rosteau cu zeloasa admiratie. În acest sens. pentru ca. Ora de religie în trecut si.” (Matei 28. Cuvântul rostit în Adunarea Deputatilor. a rostit în Parlament aceste memorabile cuvinte: “Învatamântul religios în scoala primara chiar. ce a “învatati” având astfel sensul format de i sufletele .urma. învatati toate neamurile!. necunoscute pâna atunci de sarmanii oponenti. a afirmat ca "scoala pleaca tot de la crestinism.. recunoscuta unanim ca atare. religioase românesc 118. Cuvinte din Evanghelie pentru sufletul . 1943. care fireste. priviti cum si-au sfârsit viata si urmati-le credinta!” (Evrei 13. vol. în vol. instruirii pe linie informativa. totodata. o necesitate de neînlaturat. prof. credem. personalitate uriasa a culturii noastre. cu precadere pe linie scolara. dovedind în schimb o mare ignoranta cu privire la dreapta-credinta marturisita de ei. buna-credinta a biruit. dr. De aceea am primit idea de a se face învatamântul religios în însasi scoala primara. ca reper Hristos! principal de orientare în studiul nostru. când moralitatea laica se dovedeste incapabila de a da cheagul sufletesc societatii.. 7) 66 68 . ritualul. faceti-i ucenici ai lui 6ucenicilor 8 Utilizam. morala". 19) 67 si luând aminte. Sfântul Apostol Pavel: “Aduceti-va aminte de mai-marii vostri. din “Îndrumari metodologice si didactice pentru predarea religiei astazi în . de la lectia de catehism din pridvor. învatând din experienta trecuta sa avem mai multa râvna în demersul catehetic actual.. facuta într-una din prelegerile tinute la Universitatea din Bucuresti în ciclul "Scoala si cultura". porunca Mântuitorului “Mergând. 69 din 13 aprilie 1932. mai ales dupa o mediatizare mai intensa a istoriei traditiei educatiei religioase la români . 6 7 Trebuie sa remarcam faptul ca termenul “învatati” din porunca Mântuitorului în original facet este ucenici maqhteuvsat (vezi. col. la sfatul unui ales slujitor al Lui.. facându-se apel totodata si la opiniile unor mari barbati ai tarii. Vezi colindele . care v-au grait cuvântul lui Dumnezeu.. împlinind. Catihetii de odinioara trebuiau sa învete patru lucruri: dogma. p. I) i ceea = DIAQHKH sugereaza e depasirea simpla ex. sa evocam un singur exemplu. 131. dupa marturia parintelui Mihail BULACU. este suficient. si Bucuresti. însa. a "catehumenilor". este în aceste timpuri.

(sub. St.Se cunoaste din paginile Istoriei Bisericii Române ca pâna la înfiintarea scolilor propriu-zise si la organizarea învatamântului. slavona). sec. la noi se facea carte în si pe lânga sfintele lacasuri. desigur. Bucuresti. însa. cunoscuta direct de catre înteleasa de cei multi. 9 În vol.. o data cu procesul de crestinare a populatiei si de raspândire a credintei crestine. X-XVI”. dispusa ca. între altele: “În istoria poporului român a existat pe plan de învatamânt un moment deosebit de important: aparitia învatamântului oral prin predica. Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. de a se tine lectii în “tinda”. Acest fenomen nu este singular... cât si o durata mare în timp. 1990. care scrie. românilor. greaca pe alocuri. este întâlnit în toate tarile care au îmbratisat crestinismul. îndeosebi tinda bisericii tinând multa vreme loc de “sala de clasa”. principal care îsi asuma acest rol atunci a fost Biserica Factorul . Aceasta statornicire si organizare a vietii sociale reclamau si un sistem de norme de viata. Toate aceste aspecte au facut ca el sa joace un rol însemnat în viata poporului român. elaborata de pedagogul Stefan Bârsanescu 69 . p. 32. bunaoara. Mai înainte.. Cu anumite particularitati. mai ales. 7 0 Ibide . . care a cunoscut atât o larga raza de actiune. cu timp si fara timp . prin reprezentarea iconografica si. graiul autohton slujitorii consacrati. n. p. este recunoscuta si de catre pedagogii laici. Se stie ca o buna bucata de timp slujbele se oficiau în alte limbi decât cea vorbita de popor (latina. 5612. scoala”. sa desfasoare un învatamânt oral prin predica.” 70 . în cadrul caruia sa predea poporului si norme de conduita a vietii. “Pagini nescrise din istoria culturii românesti. prin cultul însusi. Bucuresti.). m Academiei RSR. Bârsanescu evoca. Amintim în acest sens lucrarea “Învatamântul oral prin predica – cel dintâi sistem de învatamânt de durata la români”. învataturile de baza ale credintei drept-maritoare au fost “predate”. Aceasta realitate. unii asumându-si curajul s-o marturiseasca chiar în plina perioada a comunismului. nici specific doar noua. dar cel putin la spovedanie si la predica se utiliza limba . Editura 1971. prin predica.

Bula papala din anul 1235 (în care se pomeneste de niste “pseudo-vladici schismatici” localnici. 34. 71 . Paris. în Rasarit si Apus. Desigur. baza documentara a învatamântului oral prin predica câteva izvoare istorice deosebit de importante pentru noi: (care semnaleaza faptul ca la începutul secolului al XI-lea un anume episcop Gerhard predica în partile Aradului si ca a întemeiat o mânastire de rit apusean la Cenad.. care trebuie combatuti. Pentru spatiul românesc este prezentata. ca astfel sasi difuzeze ideile. necunoscuta în antichitate. ca se predica învatatura crestina. concretizate în lucrarea “L’évolution pédagogique en France” 71 .. BÂRSANESCU. asadar.. apud St. a instrui pe altii. 7 2 Ibidem cit. printre altele li se prevedea obligatia de a predica învatatura crestina ). sinodale din 1359 si 1369 ale patriarhiei de Constantinopol cu recunoasterea Mitropoliei Ungro-Vlahiei) Actele (documente în legatura .spune E. în esenta aceeasi. combatându-le pe cele pagâne 72 . p. facându-se apel la Legenda sancti Gerhardi apoi. Retinem. De aceea se cuvine precizarea ca ceea ce lapidar se pomeneste în marturiile de mai sus. carora. adica predând învatatura crestina. Caci predica. 1938. În fapt este vorba de episcopi ortodocsi care predicau dreapta-credinta). a învata pe altii.. totodata. . documentele invocate mai sus sunt târzii fata de începuturile crestinismului la noi. . nota 19. op. I. Terenul pe care au semanat primii predicatori crestini la noi a fost providential pregatit de credintele si ideile Vol. hrisoave etc. Durkheim. iar a predica . Durkheim- înseamna a preda. unde adusese mai multi calugari. se va fi desfasurat secole de-a rândul. ca Cenadul este consemnat în istoria pedagogiei noastre ca reper pentru prima scoala atestata documentar pe teritoriul românesc. episcopii si preotii predicând. . care este de origine apostolica si care s-a conturat o data cu formarea poporului însusi.exemplul Frantei si cercetarile lui E. Trecând cu vederea inerentele neîntelegeri confesionale. se impune în crestinism drept principala arma de lupta. retinem.

potrivit formularii savantului Mircea Eliade. Bucuresti. Galati. Nicodim se leaga si copierea Tetraevanghel . Iar dupa cucerirea romana (106) se poate vorbi chiar despre existenta unor scoli de grad elementar. se recunoaste unanim. La nivelurile cele mai arhaice ale culturii. St. Cezar Baltag. trasaturi evidentiate mai ales pe vremea preotului Deceneu († 44 î. Cu toate ca nu putem vorbi la noi de un monahism organizat pâna la Sf.religioase specifice spatiului carpatic-dunarean. Române a IV-a. cu fondul ei monoteist (adorarea lui Zalmoxis). dr. Manual pentru Seminariile Teologice. Nicodim de la Tismana († 1406) 75 . cu credinta în nemurire si cu admirabila putere de jertfa . religioase p. nu întâmplator. Istoria . el este element în structura acestei constiinte. De altfel. Hr.) si a regelui Burebista (70-44 î. trad. 73 . a trai ca fiinta umana este în sine un act religios. s-a luat masura arderii unor mari suprafete de vita de vie. o data cu învatamântul religios. 1969. sau mai (sub. IX. "sacrul nu este un stadiu în istoria constiintei.. promovat prin bisericile din cetati si sate. întelegem mai bine importanta spiritualitatii stramosilor nostri. 1996.). Dupa raspândirea crestinismului. la fel ca si preotii de mir. calugari si pustnici au vietuit pe teritoriul tarii noastre dintru început. altfel spus. între altele. O data cu aceste tablite s-au descoperit si mai multi “stili” din metal si os. Acestia. Hr. religia si educatia religioasa s-a nascut odata cu crearea omului.). cu Mircea Istoria credintelor si ideilor . 7 5 De numele Sf. vezi prof. 7 4 Prof. folosite pentru învatarea scrisului. dr. 39. Editia unui slavon Pr. ELIADE. cultic si predicatorial. doc. un rol important l-a avut misiunea crestina din asezarile mânastiresti. BÂRSANESCU & colectiv. 87. Bucuresti. pentru a se evita decaderea morala prin consumul exagerat de vin. p.. MirceaIstoria Bisericii . când. Editura didactica si Pedagogiei pedagogica. Caci degraba a deveni om. întrucât din aceasta perioada dateaza tablitele cerate (tabulae ceratae) descoperite în Scytia Minor si în Dacia romana. scris probabil la Prislop. înseamna a fi religios” 73 a fi. Potrivit acestui postulat. vol. PACURARIU. p. I. au predicat si au învatat poporul dogmele credintei crestine. n. cu ajutorul carora scolarii din acel timp scriau pe acele tablite 74 . 1981.

Neagoe Basarab (1512-1521) . Chiar titlurile unor fragmente precizeaza acest fapt. dupa cea de la Râmnic din anul 1651 76 . Editie Editura îngrijita de Octav Paun. astfel. În tratatele de istorie pedagogica româneasca aceste scoli sunt consemnate cu titlul “mânastiresti”. consemnam deschiderea. Începând cu secolul al XVI-lea ne vom întâlni cu tot mai multe tiparituri religioase românesti. La începutul secolului al XVI-lea. Neamt etc. Peri. Din continutul sau se desprinde faptul ca ea nu era adresata exclusiv lui Teodosie si celorlalti fii. la anul 1490 a scolii din Scheii Brasovului . când vor cârmui sau vor aseza pe dregatorii si marii boieri ori le vor lua dregatoria dupa 76 Onisifor Din Istoria literaturii GHIBU. clerici si mireni. Cozia. p. dintre care vom consemna si noi câteva. 247. Vad. În ordine cronologica. un caracter educational normativ general. de exemplu. pentru românii ortodocsi de aici. deodata cu amintirea unor scoli si a unor nume de carturari. având. cum este. La Peri a aparut si o Bucoavna în limba slavona între anii 1663-1669 (a doua în ordine cronologica. Tismana. deosebit de importante si în plan catehetic. Bucuresti. .râvna. lucrare în care expune elementar – mai avansat (“superior” sa-i Este prima scoala româneasca ortodoxa atestata Învataturile catre fiul sau Teodosie anumite norme de conduita pentru viitorul domn. scrierea si mai târziu tiparirea de carti. domnitorul va scrie. cu doua cicluri: pentru pregatirea negustorilor si meseriasilor si unul zicem) care pregatea preoti. în slavona. ca nicaieri altundeva. Luând apoi o forma organizata. didactice . cu pricepere si cu eficienta. ci si “altor domni”. 1975. aici promovându-se totodata. documentar. al VI-lea: “Învatatura a lui Io(an) Neagoe Voievod catre copiii sai si catre alti unsi ai lui Dumnezeu. ca de exemplu la Ieud. românesti didactica si pedagogica. mânastirile devin adevarate scoli ale învatamântului religios.

Bucuresti.. cuprinzând Cele 10 porunci. Crezul.80 În aceeasi vreme istoria consemneaza stradaniile altui tipograf însemnat. din pacate astazi Tetraevanghelul slav-român. Evanghelia cu învatatura sau Cazania81 . iscusit traducator... 7 9 Amanunte despre acest catehism ne ofera Nicolae IORGA Istoria Bisericii Românesti si a m în vietii religioase a . Învataturile lui. În acest sens. Teodosie Dan ZAMFIRESCU. pierdut79 . prin câtiva carturari. botez. Învatatura 1914. editia tiparita de Sextil PUSCARIU si Alexie POPOVICI. ierarhi si mireni. Atelierele Grafice Socec & Co. 8 1 Pentru studiul critic recomandam cit. Editura “Roza Vânturilor”. dr. cunoscator al mai multor limbi straine) va tipari la Sibiu Catehismul românesc . numele Carte cu . dar si tipograf.. p. începând cu Duminica Vamesului si a Fariseului . I. pastrat). apar aproape în fiecare pagina. mai întâi sa nu uiti niciodata frica lui Dumnezeu. 1560). câteva învataturi sumare despre rugaciune. fiul meu. traducere în limba româna si studiu introductiv de prof. sub forma de întrebari si raspunsuri. Versiune originala. Filip Moldoveanul (zugrav. sfinti etc. 321. ce reprezinta cu cinste cele doua provincii românesti: cheltuiala tiparirii a facut-o judele Brasovului. Biserica . cea mai importanta tiparitura a sa (Brasov. Tatal nostru. n. (transcriere. 8 Ibide . Diaconul Coresi. G. Bucuresti. iar cuvintele Dumnezeu ... 147. iar prin anii 1551-1553 va da la lumina prima carte în limba româna pastrata . În anul 1544. pentru ca frica lui Dumnezeu este 78 muma tuturor binefacerilor si îndreptarilor “(subl. MIHAILA). care cuprinde tâlcuirea Evangheliilor din toate duminicile si sarbatorile de peste an. Mircea Op.) . p. 0 Pr. 1708românilorprof. cu PACURARIU. 7429. te sfatuiesc. din osteneala caruia notam: Întrebare Crestineasca (Brasov. deopotriva carturar. 1928. Bucuresti. tot timpul sfatuitorul raportându-si învataturile la preceptele evanghelice. . 171. cu o prefata de NEAGOE. Editura Ministerului de Culte. dr. 1996. p. urmatorul pasaj este concludent.faptele lor. care a si adus exemplarul slavon de la 77 mitropolitul Basarab. credem: “De aceea..” 77 . Lucas Hirscher . catre fiul sau . primul în româneste . împartasanie etc. 1581). p. Merita retinut si faptul ca tiparirea acestei Cazanii este rodul unei colaborari transilvano-muntene. un mic Catehism în limba româna (asadar. Vol. Întreaga lucrare este patrunsa de adânci simtaminte crestine.

recunoscut drept a treia Marturisire de credinta a Bisericii Ortodoxe. o expresie a unitatii de neam. aprobat de sinodul de la Iasi din anul 1642. S-a tiparit mai întâi la Amsterdam. Cazania lui Varlaam (Iasi. 1961. Muntenia si Transilvania. dar va beneficia de unele îmbunatatiri si adaosuri. 1691). Perioada slavona la români. Intitulata Carte româneasca de . iar în româneste a fost tradusa de logofatul Radu Greceanu. învatatura la dumenecele de preste an si la praznice împaratesti si la svanti mari Cazania beneficiaza de doua impresionante prefete. fapt care indica rolul acestor carti în actul catehetic propriu-zis. 1643) se prezinta ca un monument al culturii noastre religioase si literare. NEGRESCU. editie care pastreaza structura celei originale. una a domnitorului Vasile Lupu. Bucuresti. nadejdea si dragostea. structurat pe cele trei virtuti teologice (sau cardinale ). texte paleoslave si . veche Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa. Ioan Damaschin. Un eveniment deosebit în literatura catehetica îl constituie Marturisirea de credinta a lui Petru Movila . primul catehism dezvoltat din spatiul ortodox. româno335. nu doar lamuritoare cu privire la demersul tiparirii. Aceasta Marturisire va fi reeditata de mai multe ori. 1952). ci 82 Vezi I. care trece granitele utilitatii omiletice. binecuvântarea pentru Ghenadie al Transilvaniei . credinta. alta a mitropolitului Varlaam. credinta si limba a românilor din Moldova. ultima diortosire mai însemnata facându-se pe vremea patriarhului Justinian Marina (Bucuresti. fiind receptate ca un fel de “manuale” pentru învatarea poporului. iar traducerea apartine lui tiparire o da mitropolitul Coresi si învatatilor preoti brasoveni Iane si Mihai de la biserica Sf. Limba slava . Nicolae din Scheii Brasovului. dupa Simbolul Credintei si Dogmatica Sf. p. I. slave. ca normativ pentru întreaga ortodoxie. cu sprijinul fratelui sau Serban si al lui Constantin Cantacuzino Stolnicul (Buzau. Glosar slavoromân col. în limbile latina (1643) si greaca (1667). . O mentiune aparte facem în legatura cu termenul “cazanie” care în slava veche înseamna “învatatura” ( kazanie) 82 .Serafim al Ungrovlahiei . D.

Iar mitropolitul Varlaam marturiseste. sibiruitoriu. cu nevoe iaste a înteleage cartea altii 83 Textul este reprodus dupa editia tiparita în anul 1943. sisa mârturiseasca minunate lucrurile lui dmdzau cu multu mai vratos limba noastra romaneasca ce n’are carte pre lim’ba sa. cu toatâ inima cearem’ dela domnul dmdzau siizbavitoriul nostru Is Hs. catr’aceea s‘altâ usteniînta s’au adaos aceloru barbati purtâtori de dhulu svant’ caci câ margandu de susu în gios. sidomnu atoata tara moldovei dar’ simila. carte pre limba romaneasca întaiu de lauda lui dmdzu. bunaoara. la Editura pentru literatura si arta. între altele. svanta troita unul’ adevarat’ dmdzau ziditoriu sifâcatoriu tuturor vadzutelor sinevadzutelor. Iata. Cu darul’ lui dmdzau tiitoriu.. siîntru fiiul dela parin’tele nascut mainte de toti veacii. sipace sispasenie a toata semintia romaneasca pretutindenea ce sa afla pravoslavnici într’aceasta liîmba. siîntru dhul’ svant’ dela parintele purcedzatoriu.cum’ ca sa nu gresascâ hies‘tecine mar’ginea sisavrasitulu acela spre carele-I fâcut’..adevarate marturisiri ale crezului ortodox-national. sicredinciosu întru parin’tele nenascut. cum se exprima domnitorul (reproducem textul cu ortografia originala) :“Prea luminat întru pravoslavie. Diîntrucât s’au îndurat’ dmdzau diîntru mila sa de ne-au daruit’ daruim’ sinoi acest’ daru limbii romanesti. siprînsa cetind’ pre noi pomeniti siîntru ruga voastra pre noi nu uitareti sihiti sanatosi” 83 . Io Vasilie Voevod. simtamintele sale de ierarh român constiincios. . care doreste ca învataturile Sfintei Scripturi sa fie date pe limba cea înteleasa de multi: “. sipre fiiul odihnitoriu. siîn putinaîndu-se diîn oameni întelesul’ sventeloru scripturi. le-au câotat’ a pogora sisvanta scripturâ tot’ mai pre întelesulu oameniloru pan’au început’ a scoate asea s‘ cines‘ pre limba sa pen’tru ca sa înteleaga hiecine sa sa înveate . dupa aceea de învatatura side folos’ sufleteloru pravoslavnici. sa iaste side putin’ pret’ iara voi sa o priimiti nu ca un lucru pemntesc’ ce ca un odor ceresc’.

. Taine. mai ales în zilele noastre. pentr’aceea de nevoe mi-au fost ca un’ datornic’ ce sint’ lui dmdzau cu talanutulu ce mi-au dat’ sa-mi poci’ plati datoria macaru de cat’ pana nu mâ duc’ în casa cea de lut’ a mosiloru miei. a icoanelor etc..”84 . cu unele adaosuri si îmbunatatiri) în mai multe rânduri. . preoti si simpli credinciosi. fiind retiparita (desigur. o luare demna de atitudine ortodoxa fata de erorile doctrinare cuprinse în Catehismul calvinesc tiparit la Alba Iulia în anul 1642. 31. Cazania cunoscând cea mai larga raspândire pe teritoriul românesc.. Scriptura. credinta si faptele bune. Biserica. prima editie româneasca integrala a Noului Testament (1648). m 116 84 85 .Bine stim ca cuvintele trebuie sa fie ca banii. ca banii aceia sunt buni carii umbla în toate tarile. acmu nice atata nime nu învatâ. p. 1645).. tineri si vârstnici. sipentru lip’sa dascalilor s‘a învataturei.. care se cere mereu înnoita. vladici. Minunat exemplu de atitudine misionara. fost egumen la Govora. Aceste marturisiri. cinstirea sfintilor. cu binecuvântarea P.” Ibide . aducând lumina asupra învataturilor despre Sf. au gasit un ecou deosebit în sufletele românilor. 1988. p. rod al ostenelilor mitropolitului Simion Stefan (16431656) si al ieromonahului Silvestru. aratat-am’ mariei sale pravoslavnicului domnu Io Vasilie Vovodul’ cu mila lui dmdzau Domnulu tarai moldovei. Este momentul sa amintim în continuare de doua tiparituri cu totul exceptionale: Noul Testament de la Balgrad . adunat-am’ diîntoti talcovnicii sventei Evglii dascalii besearicii noastre sideac’-am’ scris. când otravurile sectare de tot felul intoxica sufletele crestinilor. asia si cuvintele acelea sunt bune care le înteleg toti. mai putin întariti în dogmele credintei drept-maritoare. Un alt reper al ostenelilor mitropolitului Varlaam este Raspunsul la Catehismul calvinesc (Iasi. Episcop Emilian BIRDAS. S. 8 5 Vezi editia critica tiparita la Alba Iulia.lim’bi. în prefata caruia mitropolitul scrie acele cuvinte memorabile despre folosul utilizarii limbii întelese de toti: “. cu valoare de testament. cat’ au fost’ învatandu mai multa vreame..

7 Omilia IX-a la P. mitropolitul Dosoftei (1671-1686) va scoate la lumina prima încercare de versificare în limba noastra: Psaltirea în versuri .G. numita si Biblia lui Serban Cantacuzino . de 81988. 361.P. ne ridica deasupra sagetilor diavolului. atât de prezenti în cultul public. Vasile Lupu. Textul românesc tiparit al Sfintei Scripturi a reprezentat un salt considerabil si în misiunea de catehizare. episcopul Mitrofan de Husi. 8 8 Coloseni. în binecuvântata cetate a Iasului. cit. acelasi sfânt parinte spune: “Cunoasterea Scripturilor întareste duhul. caci necunoasterea acestui izvor al Revelatiei dumnezeiesti este pricina a tuturor relelor . nu mai functiona. LXIII. Pasind în veacul al XVIII-lea. Bucuresti. alaturi de cele din Ceaslov si celelalte carti de cult. întrucât cea veche. smulge patimile înrobitoare. dându-i aripi usoare si face sa intre în sufletul cititorilor tot ceea ce s-a putut spune vreodata mai bine”88 . tiparita la mânastirea de la Uniev din Polonia în anul 1673 Psalmii. curata constiinta. A se vedea editia jubiliara tiparita la 300 de ani de la prima aparitie. dar si în cel particular. elibereaza sufletul de legaturile trupului. vor fi fost utilizati si ca “bucati de lectura”. op. unul din 89 . Omilia 8 9 Dosoftei a fost nevoit sa apeleze la serviciile acestei tipografii. preotii si învatatorii având la îndemâna acum cuvântul lui Dumnezeu în limba neamului. dupa cum opineaza Sf. învatatul moldovean Nicolae Milescu Spataru etc 86 . scrisul etc. 201. din timpul lui a. LXII. se impune zabovirea pentru câteva momente asupra personalitatii mitropolitului carturar Antim Ivireanul (1708-1716). au fost desigur mult mai atractivi pentru copiii dati la scoli ca sa învete cititul. PACURARIU. 86 . Tot în acest veac. M.G. 485.Biblia de la 1688. Vezi Pr. p. ne face sa locuim aproape de cer. fratii Radu si Serban Greceanu.. prof. Versificati. X. prima editie integrala a Sfintei Scripturi în limba româna. la tiparirea careia au semnat. alaturi de domnitor. în orele tinute în tinda bisericii. Ioan Gura de Aur87 Iar despre folosul mântuitor al Bibliei. spre a-l face cunoscut cu mai mare râvna. seamana virtutea. la Editura Institutului Biblic si Misiune al BOR.

veche i . Onisifor Ghibu (1883-1972). 1699) este intitulata dupa însusi cuprinsul ei: “Bucoavna ce are în sine deprinderea învataturii copiiloru la carte si simbolulu credintii crestinesti. Române 316. Bucuresti. Bucoavnele. amintim Învatatura pe scurt pentru taina pocaintii 1705). cu lectii în care se cuprind învataturi de baza ale credintei. Bucoavna de la Balgrad (Alba Iulia. II.. Bucuresti. I. 1970. 369 (iproc = etc ). 1916.Partea de lectura propriu-zisa consta exclusiv din lecturi de ordin pur Pr. didactice românesti: I. N. Onisifor Din istoria literaturii GHIBU. II. Bibliografie 2 I. alaturi de cunoscutele Didahii . Scurta tâlcuire a legii celor zece Cuvinte. editia IIPACURARIU. de scoala. Tom. 1994. p. O mentiune aparte se cuvine despre cartile propriu-zise. I. 94 m Istoria Literaturii . 29. cu scurte explicatii asupra Tainei Marturisirii si (Râmnic. p. p. introducerea definitiva a limbii române în cultul Bisericii noastre. 93 Ibide . prof. Amintim mai întâi Bucoavnele sau Bucvariile . Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. Mircea Istoria Bisericii pentru Facultatile de Teologie. 90 . diece porunci ale legii vechi si ale celei noue siepte taine ale bisericii rasaritului. II. 1 Pentru amanunte recomandam lucrarea prof. vol. exercitii de silabisire si texte pentru lectura cu continut crestin. noteaza urmatoarele despre cuprinsul acestei Bucoavne: “.. dr. Tom.. Între cartile care intereseaza direct învatamântul catehetic.. Simbolului credintei si a celor noua fericiri. româneasca . Editura Academiei RSR. De pilda. Învatatura bisericeasca la (1710. enuntate chiar din titluri 91 . Bianu. vol. Române a. 9Transilvania HODOS. un mic catehism în trei parti. între altele. cele mai trebuincioase si mai de folos pentru învatatura preotilor Târgoviste). Cartile de cetire din . Abecedarele .cei mai mari tipografi si traducatori pe care i-a avut Tara Româneasca. iproci” 92 . III. p. Bucuresti. cel caruia îi datoram. Bucoavnele cuprindeau alfabetul 94 chirilic. Iar bucoavna de la Râmnic (1726) este tiparita cu titulatura urmatoare: “Întâia învatatura pentru tineri (în slavoneste si româneste)..” 93 . Editia II-a. cu litere si silabe într’însa. Rugaciunea Domnului. profesor de pedagogie al Universitatii din Cluj (iar din 1941 al Seminarului Pedagogic Universitar din Sibiu). În principal. 9150. în exceptionala lucrare Din istoria literaturii didactice românesti (1916). folositor preotilor în misiunea lor de catehizare 90 ..

rugaciunile diminetii (Împarate ceresc. în fine. avându-se în vedere formarea caracterului religios moral . De exemplu. tel întru-totul valabil si astazi în cadrul educatiei religioase din scoli. o iubitorilor de Hristos. De altfel. BIANU. O alta Predoslovie care merita a fi evocata este a Bucoavnei Mitropolitului Iacob Putneanul (1755). 6 I. HODOS. în care întâlnim sfaturi asemanatoare cu ale Sfântului Ioan Gura de Aur din cuvântarile sale cu privire la cresterea copiilor: “Toata obisnuinta vietii omenesti sta spre hrana... PRECUM SE CUVINE ORICARUI CRESTIN PRAVOSLAVNIC” 96 . Sfârsitul îl formeaza: cele trei fapte bune ale bogosloviei. cit.religios si anume: rugaciunea când va sa înceapa copilul a învata. O. cele sapte lucruri ale milei trupesti si cele sapte faceri de bine împotriva acestora si. 95 . 36 la 62 se trateaza pe larg despre cele sapte taine. Cresterea prunciasca atârna si de ce fel de copilu iaste... apoi: Simbolul credintei si simbolul Sf. din copilarie întru învatatura cinstita si întru frica lui Dumnezeu (care iaste începutul întelepciunii). Tatal nostru si Din somn sculânduma). GHIBU arata ca si abecedarele apusene din aceasta vreme aveau continut eminamente religios. 31. aceiasiu si daca se face mare. pentru ca sa fiti în stare a VA ÎNDREPTA VIATA VOASTRA SI A VA PURTA DUPA PORUNCILE LUI DUMNEZEU. Am notat aceste informatii din editia 1971. op. cele sapte daruri si cele douasprezece roduri ale Duhului Sfânt. Atanasie. cele patru lucruri mai de apoi ale omului”. se cade a nadajdui ca acela va fi cu buna crestere si daca va fi mare. Prea Sfânta Treime. p. 34. p. De la p. abecedarele frantuzesti se Croix de par sau Croix de . de iaste învatatu. prin întrebari si raspunsuri. Scriptura si dându-se si începuturile rugaciunilor corespunzatoare din Molitvelnic. m p. aratându-se si locurile din Sf.. N. unele chiar si un astfel de titlu. nume inspirat de Rastignirii de pe Ibide . scopul tiparirii este marturisit chiar în Predoslovie : ”Primiti dar aceasta carticica si citind-o întelegeti pietatea cuvântului. numeau Jésus icoana 9coperta.Dieu 35. Cele zece porunci de capetenie ale legii vechi si cele sase desavârsiri ale legii noi.95 Continutul eminamente crestin al acestei Bucoavne dezvaluie intentia unei educatii profund religioase.

În a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si începutul secolului al XIX-lea îsi fac aparitia câteva lucrari de pedagogie propriu-zisa: Mesiodax (numele grecesc al lui Iosif. cit. Pedagogia lui Iosif dacul din Moesia. cresterea Aur. p. n. iar acestia si pe suflet si pe trup ducându-l îl arunca în rai. Dumnezeu!”.) " fiind de fapt mitropolitul de mai târziu al Ungro-Vlahiei.. în vol. în cap. “umilul de la Neamt. pentru folosul a tot poporul ortodox monah din Tara Moldovei ( . Grigorie al IV-lea Dascalul (1823-1834). publicata la Venetia în anul 1789 98 . potrivit precizarilor lui N. 77-78.si decât ucigasii de copii zic ca sunt si mai Pentru ca aceia despart trupul de suflet. Constantin GALERIU. p. 416. în “Cuvântul e44”. 1995. Sf.Dinu cresterea copiilor ca dintr-o radacina buna si rea. În consecinta. "Putul si împartire de grâu". m 9 8 Pr. p. n. 428. p.”97 . unde nu iaste hrana buna copiilor? Care vazând noi lipsiti copiii de hrana ce li se cade. ci ( Ioan sa-i învatam pe ei fapta cea buna. precum se vede ca sa poata dupa buchii ceti si cu sloguri întru întarirea cetirii sale. Mitropolit al Moldovei si Mitropolitul m Sucevei. A se vedea. gheenei. educarea si formarea pe care copiii trebuie sa o primeasca de la parinti piosi si dascali virtuosi. Pedagogia Crestina sau Tratat despre buna conducere. n. n. Iar de aceasta se putea focul si sa daca neluarea aminte a parintilor nu o ar fi adus pe ea . un avertisment ferm pentru parintii care neglijeaza educatia crestineasca a copiilor: “Pe acesti parinti copiilor întâlnim eusa nu socoteasca cineva ca ceea ce se graieste este de mânie . Si pe moartea aceea nevoie este sa o primeasca negresit de la fire. op. Meritul aparte al acestei Pedagogii este ca se ofera copiilor un catehism mult mai accesibil decât Ibide . 429. copiilor”. 7. 1978.. pentru toata viata curge. carte ce se ocupa cu educatia copiilor. de voiesti sa lasi bogatie multa copiilor tai. Vezi si lucrarea † TEOCTIST. . Iar Gura de Aur îndeamna: “Deci sa nu ne sârguim sa adunam bani si pe acestia sa-i lasam copiilor. . si dupa aceste rugaciuni de seara si de dimineata si rânduiala pentru masa si dupa masa. Iacob Gura de Ioan Despr . începând de la azbuchi.. 131. “Pentru cresterea scape asupra. p. cu toata rânduiala. 97 .. Bunaoara. prof. bolind cu inima de nenorocirea învataturii lor. totodata.. lasa-le lor purtarea de grija a lui Ibide . Bacau. Sf.” în “Cuvânt pentru ce fel de clironomii bogatii. Iorga din lucrarea “Un pedagog moldovean pe la 1800”). dr. Cum daru vei nadajdui de bine. . am dat în tipar aceasta cartulie.)trebuie sa lasam copiilor nostri”. alcatuita de umilul monah Grigorie din Tara Moldovei si cu îngrijire revazuta de catre unul din cei mai buni dascali Domn Nicodem de Naxos. Putneanul Mânastirea Neamt...

p. la Academia domneasca din Iasi (1640) de pe vremea lui Vasile Academia domneasca de la Scolile pe la Lupu. mult raspândita la noi. 1786-1986. Iuliu Scriban. Mircea Doua sute de ani de învatamânt Teologic la . Editia de baza. capitale si normale . o data cu deschiderea unor importante scoli. PACURARIU. Bucuresti (1694. inclusiv institutii de nivel universitar. înca din secolele precedente. Editura Institutului Biblic si de Misiune al . 136. Dupa ea s-au inspirat apoi celelalte catehisme. 13-14. ai mila de mine!” 99 . prof. 99 . Ne referim la cele semnate de Pr. Petre Vintilescu. Scoala greca-latina de la Târgoviste (1646). crez exprimat asa: “Conduceti-i la Biserici.psaltirea sau alte carti de cult. Bunaoara. Spiritul catehezei patristice din scoala . a fost Marturisirea Ortodoxa a lui Petru Movila . Fiul lui Dumnezeu. inclusiv din secolul al XX-lea. Este cazul sa privim în urma. Revenind asupra importantei Catehismelor . în Transilvania scolile elementare se împarteau în trei grupe: comunale (sau “triviale”. Mihail BULACU. 3 la Sibiu. de fapt. vezi † Cuvânt la Învatatura de credinta crestina Bucuresti. fie si lapidar. dupa traducerea ei în româneste a cunoscut 17 editii . Bucuresti. numite asa dupa cele trei materii: religie. fiind stabilit si faptul ca trebuia sa fie predata numai de catre preoti 100 . Bucuresti. Secolul al XIX-lea va înregistra un numar tot mai mare de catehisme. 1937. care. 1 la Iasi. se cuvine subliniat rolul lor preponderent în lucrarea de catehizare. 1 0 1 10 la Bucuresti. JUSTINIAN. prof. acestea din urma pregatind învatatori. Apud Pr. Arhim. aritmetica). 1 la Buzau. despre care am 101 amintit deja. Sa se aplece pâna la pamânt si sa zica: Iisuse Mântuitorule. cu plecarile si metaniile. Tipografia româneasca cartilor bisericesti. al caror baze s-au pus. deschise în Transilvania prin legiuirile date de împarateasa Maria Tereza 1764 etc. citire. înainte ortodoxa 1952. fiind citita în toate provinciile românesti. În toate cele trei scoli religia avea loc privilegiat. 2 la Neamt. aratati-le icoanele Domnului Iisus Hristos. Ioan Mihalcesu (mai apoi Arhiereu si Mitropolit). Pr. Sibiu 1987. Sibiu. pe vremea domnitorului martir Constantin Brâncoveanu. ale Sfintei Fecioare si ale Sfintilor si învatati-i a face semnul Sf. dr. p. BOR. În continutul sau autorul insista asupra importantei principiului intuitiei. 0 0 Pr. Cruci.

Andrei Saguna s-a remarcat într-un chip aparte. 1818). Lazar prin “Înstiintarea catre de toata cinstea vrednica tinerime” (august. datorate în mare masura lui Gheorghe Lazar . cit.. unde se nascuse în anul 1779 si unde va închide ochii la numai 44 de ani (1823). În Tara Româneasca un eveniment deosebit îl constituie începuturile învatamântului de nivel superior. 1811 la Sibiu. cu binecuvântarea mitropolitului Veniamin Costachi. GALERIU. conducator al Scolii de la Sf. trebuie sa amintim faptul ca dintre toti ierarhii ortodocsi care au militat pentru promovarea învatamântului românesc. Fie si în treacat. si altii. alaturi de cursurile de inginerie si de filozofie. Chemarea tinerilor la studii a facut-o cu râvna apostolica Gh. prof. scoala a carei programa prevedea. Toma Chiricuta. prin purtarea de grija a episcopului Vasile Moga. aceste facultati au pecetluit reusita mult dorita de înaintasi de a avea un învatamânt teologic superior în Tarile Române. care. Un alt moment însemnat în afirmarea învatamântului catehetic îl constituie înfiintarea si organizarea Seminariilor Teologice : 1803 la Socola-Iasi. p. acest apostol al învatamântului românesc se întoarce grav bolnav la Avrig – Sibiu.. Iar cu privire la înfiintarea Facultatilor de Teologie notam: 1850 la Sibiu (sub pastorirea mitropolitului Andrei Saguna). Sava (1818). 1860 la Iasi (pe vremea lui Cuza). op. Buzau si Arges. care a avut grija sa rânduiasca aici “dascali procopsiti”. C. beneficiau de prestatia 102 Pr. iar în 1837 si la Râmnic. Dupa o munca epuizanta de trei ani.Pr. El înfiinteaza scolile elementare. 8. dr. 1836 este anul în care se vor deschide Seminarii la Bucuresti. 1881 la Bucuresti (mitropolit Calinic Miclescu). Chiar daca unele au trebuit sa-si închida temporar portile (ca de exemplu cea din capitala Moldovei în 1864). prof. numite “poporale”. . sub obladuirea Bisericii. predarea Catehismului si a Istoriei “vivlicesti” a Vechiului si a Noului Testament. Un fapt cu totul remarcabil este ca religie pentru scoala primara erau incluse în Cartea de citire 102 lectiile de . seminar la care va preda o vreme si Gheorghe Lazar..

La sfârsitul arhipastoririi sale. anume un caracter prea intelectualist-rational sub care s-a asimilat si predat chiar si Teologia. propriu-zis un Institut Pedagogic . ca unele tulburari s-au produs de multe ori si datorita unei altfel de “râvne”. Râvna promotorilor învatamântului religios ortodox a avut în decursul istoriei nenumarate piedici. . Directori ai scolilor poporale erau preotii parohi. care va pregati terenul pentru deschiderea în acelasi oras a unei scoli teologice cu doi ani de studii. de altfel metoda clasica a predarii învatamântului. iar din 1824 cu durata de trei ani. asadar. 103 Telegraful Român . la anumite influente pedagogice externe exagerate. venita în Ardeal prin studentii români aflati în Germania.învatatorilor scoliti la Institutul pedagogic din Sibiu. Semnalam. iar protopopii aveau misiunea de inspectori în raza protopopiatului. prin îndepartarea peste limitele admise de textele sacre. în genul celei de care vorbeste Sf. mai ales în Ardealul pluriconfesional. concret. Ap. Iar “povestirea libera”. însa. un rol catehetic major l-a avut neîntrerupta din anul 1853 pâna azi. tiparite cu binecuvântarea sa. ca “Telegraful Român” este neîntrerupta ziarul românesc cu cea mai veche aparitie . dintre care mai mult de jumatate înfiintate de el. 2). numai în Arhiepiscopia Sibiului functionau aproape 800 de astfel de scoli. biblice. Pavel în Epistola catre Romani (10. a alunecat în etalare subiectiva de “talente”. De aceea. cum este cazul celei herbartiene. cea fara pricepere . Alaturi de cartile de cult si manualele scolare. pentru pregatirea viitorilor învatatori ai scolilor confesionale din Arad. cu aparitie În rândul scolilor cu impact pozitiv deosebit în veacul al XIX-lea trebuie pomenita si Preparandia de la Arad (1812) cu limba de predare româna. Ne referim. pentru astfel 103 De notat. despre care se pomeneste destul de des în izvoare si asupra carora nu insistam acum. Crisana si Banat.

cât si la cel universitar. 104 . pe care a slujit-o în mod exemplar . a înregistrat prestatia unor pedagogi de mare valoare.de probleme si altele asemenea. Constantin Narly. Ar fi deosebit de interesant un studiu amanuntit asupra evolutiei în timp al acestei legislatii. 156. la . desigur. s-au convocat si tinut doua Sibiu (1922) si Mânastirea Dealu (1933) 104 congrese catehetice . când religia a fost suprimata din programele scolare. O contributie însemnata la precizarea statutului religiei în scoala l-a avut. Fiecare moment important în istoria scolilor românesti s-a bazat. Popescu. Cu asupra învatamântului secundar si superior”. care este foarte sugestiv pentru încercarile de limpezire a normelor actuale. legea care ne intereseaza este cea din 1898: “Legea . Pâna în anul 1948. Secolul al XX-lea . ignorati în perioada comunismului din motive politice. Manual pentru Institutele Teologice. profund traitori ai crestinismului ortodox: Vasile Bancila. care s-au preocupat. fireste. Editura a Biblic si de Misiune al BOR. cu preocupari remarcabile si în câmpul învatamântului religios românesc. inspector general si ministru al învatamântului privire la subiectul nostru. pe o anume legislatie. atât la nivel primar si mediu. si de educatia religioasa. la zece ani dupa “Revolutie”. o data cu aparitia cataloagelor. Catehetic . Antonescu. În primul rând trebuie sa avem în vedere multimea de preotiprofesori care si-au consacrat timpul si energia vietii pentru învatamântul religios. din pacate foarte putin cunoscuti si astazi. pâna la venirea tavalugului comunist. 0 5 Doctor în matematici la Paris. 1976 Institutului p. Simion Mehedinti si Teodor M. dar modern de legislatie scolara îl datoram ilustrului pedagog primul cod Spiru Haret (1851105 1912). cu totala daruire si solicitudine. a ocupat prin concurs o catedra universitara. Bucuresti. G. legislatia cu privire la învatamânt . G. figura în fruntea tuturor celorlalte materii. Pr. aceasta materie a fost considerata prioritara si. profesor universitar. deodata cu problemele pedagogiei moderne în general. prof. Dumitru CALUGAR. dr. O data cu ei la pedagogii laici trecuti în vesnicie.

publicata la Sibiu în teza crestin 1955. Pedagogia crestina ortodoxa . literatura catehetica româneasca na mai cunoscut un astfel de compendiu pedagogic crestin. cel mai recent manual de Catehetica de nivel universitar (Bucuresti 1976. Continutul manualului este în mare masura valabil si astazi. o astfel de reeditare. întru-totul binevenita. Spiritul catehezei doctorat. Pentru predarea religiei în scoala. desigur. Facem. Educatia religioasa. cu toate ca figureaza în 1fisier.Din prima categorie s-a evidentiat cu vigurozitate parintele Mihail Bulacu (1898-1985). autor de carti si studii omiletice si catehetice. întrucât. 1928. propriu-zis publicist român din domeniul catehetic din toate timpurile 106 cel mai prolific . de aceea nu insistam cu amanunte bio-bibliografice. editia a II-a. 1 0 7 Bunaoara. parintele Calugar ne-a lasat si Amintim câteva din cartile Studiu introductiv în Catehetica . Chiril al .) se impune a fi reeditata. din anul aparitiei (1935). Constiinta crestina dupa Catehezele Sf. Îl recomandam în special pentru urmatoarele capitole: Psihologia religioasa. patristice în ortodoxa scoala româneasc . 1946. Bucuresti. În aceeasi categorie a preotilor-profesori cu preocupari catehetice deosebite se înscrie si parintele Dumitru Calugar (1907-1988) 108 . Principiile didactice ale catehezei si Anexa care cuprinde cateheze sau lectii Cele practice. Materia învatamântului religios. Este în general cunoscut în mediul teologic. a Ierusalimului Bucuresti. doctor în teologie al Facultatii din Bucuresti. precizarea ca lucrarea de capetenie din domeniul catehetic-pedagogic. Teza de reprezentative: ortodoxa Oradea. . monumentala ca forma si continut (571 p. titular al catedrei de Omiletica si Catehetica al Facultatii de Teologie din Bucuresti (19361952). profesor de religie la Seminarul Pedagogic Universitar. Pedagogia crestina Bucuresti. care a lasat. cel de la Biblioteca Facultatii de Teologie din Bucuresti lipseste de aprox. dar numai în spiritul continutului original. 3-4 ani din raft. mai ales ca exemplarele sunt foarte rare 107 . stralucit titular al catedrei de Omiletica si Catehetica al Facultatii de Teologie Ortodoxa din Sibiu (19681978). 1935. presupune anumite aduceri la zi. 1984). 106 . cu Caracterul religios-moral . 0 8 Face studii de specializare la Universitatea din Jena (1937-1938). 1937. Evident. între altele. însa. fiind necesare doar câteva actualizari sub aspectul tematicii si al bibliografiei.

se aplica la orice fel de Reeditate de Episcopia Romanului si Husilor în 1 1 0 1990. Pentru predarii religiei ne intereseaza. Pentru demersul catehetic actual. Omul si . p. clasa Marelui Voevod Mihai. ci si o pedagogie. desigur ambele lucrari. pe bancile scolilor prin osteneala parintelui profesor dr. scriitor si filozof crestin. Credinta si sinceritate. Facultatea de Filozofie. specializat la Paris în acelasi domeniu. este ca vârsta copilariei este cea mai însemnata pentru a întreprinde formarea religioasa a omului. ci scoala pentru viata. un timp... Timisoara. deci scoala trebuie sa fie pentru sarbatoare. pentru primele clase. Formalism si povestire. De 12 altfel si Duhul întâlnim aprecieri strâns legate de educatia copiilor prin în sarbatorii intermediul sarbatorilor crestine.. Autorul pledeaza în mod inteligent si cu dovada unei înalte constiinciozitati pentru educatia religioasa timpurie a copilului: “Cel dintâi lucru pe care trebuie sa-l stie cu putere un educator. existenta Ileana 11. S-a spus ca nu viata este pentru scoala. Un adevar care. Metoda afectiva si sentimentul spiritualizat. Începem acum sirul pedagogilor crestini ortodocsi laici cu Vasile Bancila 111 (1897-1979). 109 . Cartea are sapte Importanta religiei pentru copil. Din fericire. prezent acum în bibliotecile noastre prin doua carti deosebit de valoroase. Iata un exemplu: “Sarbatoarea nu implica numai o metafizica si o morala. constituie un veritabil punct de plecare pentru alcatuirea manualelor de religie de astazi 110 . 90. Metoda religioasa si idea concretismului. la 1 ian. de altfel.. si Initierea Metodica religioasa a copilului . Prezente deja. profesor la liceul “Mihai Viteazul” din Bucuresti si. editate de “Anastasia”: Duhul sarbatorii . îi place natura. ” (subl. la venirea comunismului a devenit “dusman la al poporului”. Cea mai însemnata este copilul însusi.. reprezentant stralucit al elitei interbelice necunoscut de marea masa a cititorilor români decât dupa trecerea câtorva ani de la evenimentele din decembrie’89. 1897 la Braila. Ioan 1 11 Nascut Sauca. 1993. Editie îngrij. Se întelege ca din acest motiv.. Editura “Marineasa”. aceasta lucrare este de importanta capitala. Vezi Vasile Aforisme si para-aforisme. licentiat al Universitatii din Bucuresti. înlesnita e o însetata de sarbatoare – ceea ce am vazut ca este ceva plin. Decalogul atmosferei. Copilului jubileaza. întrucât nu este pervertit. Acesta. n. de BANCILA. iar o zi libera poate fi negatia copilul are o mare capacitate lucru sarbatorii. se daruieste.). iar nu o simpla zi libera: o zi de fiinta poate fi sarbatoare. chiar daca sunt pe alocuri depasite ca limbaj si tematica. ambele aparute la Bucuresti în anul 1996. care. p. traieste divinul. dar cea de-a doua fiind mai apropiata preocuparilor noastre capitole: 112 facem o scurta zabovire asupra ei. valorificarea sarbatorii în este scoala e de doua împrejurari. Iubire. festiva. seriozitate si doctrina. Dar maximul vietii sarbatoarea.sapte carti de religie 109 .

.. exemplelor (tactul de a prezenta ilustrari potrivite. precum si în toate sine qua non ale desfasurarii lectiei de mediul fizic si decorul.” 113 . pregatirea (aperceptiva. ca obstea de scolari. Planta de pret a religiei sa fie adânc înradacinata în solul sufletului. nu din cele care produc dubii sau ilaritate). 2021. grija de a înlatura oboseala. n..educatie caci. educatorului . în chip definitiv si efectiv. Bancila îsi exprima opiniile în legatura cu persoana profesorului de religie. autorul marturiseste convins: “Asadar. un fel de logistica obligatorie: (atitudinea profesorului la intrarea în clasa) Dodecalogul la toate obiectele din scoala . n. V. Daca nu ploua primavara. vorbind despre elementele religie. pentru ca ea sintetizeaza toate eforturile recomandate anterior. Elevii vor trai în cercul de efluvii invizibile care pornesc din fiinta lui. în fine. pe tot parcursul lectiei) si. În ultima parte a lucrarii. . prezentate sub un titlu sugestiv. Dupa o impresionanta pledoarie pentru educarea religioasa a copiilor. . 113 Initierea copilului religioasa a . Am subliniat aceasta ultima dimensiune. ideale. Iata cum se exprima autorul: “Felul prezentei sufletesti a educatorului hotaraste soarta educatiei. La fel si în formarea religioasa. pragul lectiei .. adevarul vechi si de bun simt ca daca nu se introduce omul în religie de când e copil. un copil crescut cu religie va fi mai spiritualizat si deci mai serios manifestarile lui “ 114 .). Editura “Anastasia”.. creanga trebuie îndoita cât e verde. pentru ca secetele vietii sa nu-i poata face nici un rau. 29. atmosferei . aliatii natura firesti(adica sustinerea lectiei cu ajutorul celor mai dotati si receptivi elevi). 1996. pe catre e chemat s-o pastoreasca va trai si va respira neîncetat în aura lui. el va risca sa nu cunoasca niciodata farmecul si binefacerea religiei. pedagogia preventiva (mentinerea unei atitudinea atmosfere placute. vorba lui Comenius. degeaba va ploua mai târziu. ca sa nu le vatame. Plugarii stiu ca grânele trebuie sa fie crescute înainte de a veni caldurile verii. în ectoplasma lui Vasile 1 1 4 BANCILA. Ibidem p. Bucuresti. p.. Sa învatam o data.

predarii religiei 115 . altii întineaza tot ce ating. profesor de Pedagogie la Universitatea din Bucuresti. un termen luat din metapsihica. Sunt oameni care îmbalsameaza totul în jur ca un trandafir de soi si sunt altii care infecteaza totul ca un dihor. G. Unii produc o atmosfera sfintitoare încât în vecinatatea lor te simti mai bun si mai tare. 1937 (ultima subliniata de scoala pentru interesul aparte în cadrul noi moderne a Metodicii disciplinei ). autor al unor lucrari de prestigiu în domeniu 116 . unii purifica. ele: General . G. 1925-1926. înlaturat de la catedra de catre comunisti în anul 1948. .. 1 16 m Semnalam câteva dintre Din problemele pedagogiei Bucuresti. 1939. 1924. Lucrarea ce ne intereseaza în chip aparte este Educatia morala si religioasa în scoala româneasca (Bucuresti. acuzatii care constituie în fond mai degraba recunoasterea unor merite.spirituala. 115. III.” 115 . Ibide . o vreme si la Seminarul Nifon din acelasi oras. la caracterul “national” al Statului Român. Aceste câteva ilustrari ale gândirii distinsului pedagog Vasile Bancila sunt suficiente. Bucuresti. structurata în trei mari capitole: I. 1937).. Pedagogia . metaforic. Fiecare om sugereaza o anume atmosfera. II. deodata cu îmbogatirea continutului actului catehetic. Bucuresti. Istoria . Educatia Pedagogieisi e fundamentale ale pedagogiei morala religioasa în româneasc . Bucuresti. iar “nationalist” românul ce tine la identitatea neamului. Un alt reprezentant stralucit al pedagogiei crestine românesti este Antonescu (1882-1953). p. pentru ca fiecare profesor de religie sa fie convins a-si face timp pentru a citi integral Initierea religioasa a copilului spre marele folos în straduinta de a-si îmbunatati propria persoana. Unii linistesc prin simpla lor prezenta. altii demonizeaza ori deprima. Psihanaliza si educatie. 1930. unii înalta atmosfera. decât stigmatizarea propriu-zisa: “fideist” înseamna credincios (lat. altii o coboara.Curs moderne de Bucuresti. sub acuzatia de “fideism” si “nationalism”. Educatia morala în scoala româneasca. ca sa aplicam. Doctrinel a pedagogie . credem. fides-i = credinta ). Educatia religioasa în cadrul educatiei integrale. altii nelinistesc chiar fara sa spuna un cuvânt.

caci nu putem împarti sufletul elevilor nostri în compartimente. Aceste doua conceptii se vor ciocni si din ciocnirea aceasta. Ceea ce nu se parcurge. ca G. în cadrul programei. ele nu pot ramâne izolate.. . care aveau îndoieli. Observam.Chiar daca au trecut un numar de ani buni de la data publicarii acestei carti. iar în cazul când aceasta este marturisita. si atunci înseamna ca am ajuns la rezultatul pe care-l preconizam adineaori: conlucrarea armonica între educatia religioasa si intelectuala. iar în cazul când este ascunsa ajungem la ipocrizia religioasa. dar voiau sa se faca preoti. antici. fiindca daca în sufletul seminaristilor sau al tinerilor teologi apar fata în fata conceptia stiintifica deoparte si cea teologica de alta.. sau iese contradictie. trebuie suplimentat prin lecturi individuale. cum ar fi. G. pe când altii. 136-137. Pot sa va spun ca atunci când am fost profesor la Seminarul Nifon. continutul ei este în cea mai mare parte actual. în asa fel încât orice teolog sa posede cunostinte.. avem nevoie de credinciosi adevarati. vom face o mica ilustrare din ultimul capitol al cartii cu referire la aceasta importanta misiune: “În ceea ce priveste pe profesorul de religie consideram ca acesta trebuie sa aiba o serioasa pregatire filozofica. asadar.. Acest deziderat poate fi exprimat si astazi. ajungem la scepticismul religios. desi anumite incursiuni în acest domeniu se pot face la câteva din disciplinele de baza. morala. p. N-avem nevoie nici de sceptici nici de ipocriti. .acestia sunt ipocritii. spre exemplu. constatându-se în plus ca nici acum nu avem o catedra de filozofie propriu-zisa. dogmatica. dupa ce si-au marturisit îndoiala. care au trecut apoi la alte facultati. moderni si contemporani. însa. cit. sau iese armonie.. le-au ascuns si au trecut la facultatea de teologie. pe care viitorii profesori de religie sa o dobândeasca în cadrul Facultatii de Teologie.” 117 . am gasit elevi sceptici. 117 Op. fie si generale. Întrucât prelegerea de fata se adreseaza în primul rând viitorilor profesori de religie. în legatura cu gândirea marilor filozofi ai lumii. istoria religiilor etc. Antonescu pledeaza pentru “o serioasa cultura filozofica”.

în de la 1 oct. n. Asa se explica faptul ca una dintre cartile lui C. În aceasta ultima parte la p. Misiunea educatiei . Bucuresti. educator. Daca în locul instructiei religioase s-ar face cu Sf. C..) în Institutii despre care afirma: “Religia este poate cea mai activa forma. C. III. în anul urmator va la obtine titlul de doctor în filozofie cu Di soziale Schichtung Rumäniens (Stratificarea sociala a Întors în tara. VASILE CEL MARE. ramas în constiinta educatorilor mai ales prin lucrarea Pedagogia generala . profesor de Pedagogie si Istoria Pedagogiei la Facultatea de fine. întâlnita de altfel la multi dintre studentii nostri. 1996. Narly se Opera pedagogica a profesorului I. în subcapitolul Concretizarea (educatiei n.. (vezi prefata la pedagogic. trad. În 1923 C. FECIORU. totodata fara neglijarea gândirii Sfintilor Parinti. Narly atrage atentia ca de multe ori. Vasile cel Mare în cunoscuta “Omilie catre tineri”118 . litere si unde va preda pâna în anul 1947. Problema posibilitatii educatiei. publicata întâia oara în anul 1938.” (p. Bucuresti. Educatie si 1927. 1929). D. NARLY. 17 din tineri colectia 1P.. trebuie facuta cu discernamânt. Prin etica pe care o sustine. care ne-au lasat. sub care valoarea de devotare s-a înfatisat în omenire. unde. Rezultatul este indiferenta religioasa sau ateismul pe care îl promoveaza adesea. Problema mijloacelor educatiei. Constantin Narly (1896-1956) este un alt mare pedagog al perioadei interbelice 119 . Gavanescu. pr. 118 . 1941. Omilia catre . la Göttingen.S. Tolstoi 1929. Narly pleaca intituleaza Gavanescu studii în Germania. filozofie. (Bucuresti. nr. ideal. II. din motive politice. Pedagogie românesti . Aici se va I.Aceasta preocupare. când.. postul sau va fi “comprimat”. însusi învatamântul religios. asistent la si. printr-o predare nepedagogica a religiei sentimentul religios se poate pierde în fata multelor date impuse a fi memorate: “Frumusetea si înaltimea etica a religiei crestine. pedagogic. este întunecata de amanuntul istoric si sistematic. Misiunea 1943. “filozofia” cea mântuitoare. apropia de între ei legându-se o strânsa prietenie. de fapt. 1940. 1986 (vol. religia exercita o influenta totala asupra omului. educatorului. fara sa vrea si fara sa stie. La un moment dat. Trece în vesnicie în anul 1956. fiind înmormânta t în cimitirul Belu. face liceul la Focsani si Facultatea de Litere si Filozofie la Iasi. reeditata în 1996. Problema comunitatii pedagogice.B) 1 9 Nascut la Tecuci. în sensul propus de Sf. va fi numit e pe teza României). 490-493 gasim referiri la religie.Facultatea de litere din Iasi. cu 528 de pagini si urmatorul cuprins: I. la Bucuresti. 490). generala alcatuita de Viorel NICOLESCU). Problema idealului IV. profesor la Facultatea de Filozofie a Universitatii din Cernauti rând. Dintre lucrarile sale mai Problem amintim: a idealului 1925.

Licentiat al Facultatii de filozofie si litere din Bucuresti (cu Ideile lui J.. în mod progresiv si echilibrat. încât instructia religioasa de astazi ar suferi o grava pierdere ignorând-i cartile. la autor de carti fundamentale din domeniul geografiei (cea mai Terra.. Crestinismul românesc. Caci Simion Mehedinti n-a slujit doar poporul român cu o constiinciozitate iesita din comun. MUSTER. 120 . si aceasta mai putin în scoala si mai mult în Biserica. editie îngrij.. Editura Academiei Române.” (p. si învatamânt. Bucuresti. coperta). în care. Scoala muncii. ci si unul dintre cei mai mari pedagogi ai României. 492). fara exceptie. despre educatie Bucuresti. Neutralitatea fata de certurile dogmatice. dar ne îngaduim observatia ca necesitatea indiscutabila a cultivarii sentimentului religios în Biserica trebuie facuta în paralel cu instructia religioasa la clasa. (vezi crestin ?. atât ca numar de ani (93) cât si ca activitate oferita în slujba neamului 120 . Arhaismul crestinismului românesc. de D. atâta pretuieste . J. catedra de geografie a Universitatii din Bucuresti. f. doctor în geografie al Universitatii din Leipzig (cu educatie) Die kartographische profesor teza teza Induktion). p. În Crestinismul românesc exemplifica a aceste virtuti. Poti fi om deplin fara sa fii Cartea româneasca. . religiozitatea ar spori. A fost profund credincios.122 .precadere educatia sentimentului religios. Introducere în geografia ca 2 volume) si al reprezentativa: pedagogiei Alta crestere. nominalizândule chiar ca titluri de capitole: Lipsa razboaielor confesionale. avertizând tineretul ca si ca un om. Rousseau despre . Poporul – cuvinte stiinta ( catre studenti. Primatul sufletului. daruit de Dumnezeu cu o viata bogata. Simion Mehedinti (1869-1962) a fost nu numai un mare geograf. Înmormântat în cimitirul Belu din 1etc. a.. membru al Academiei Române (1915). Bucuresti. Credem ca observatiile profesorului Narly sunt în mare masura valabile. 2 2 Idem. Antologie 1216. Nascut în Soveja – Vrancea. marturisind public convingerea ca Iisus Hristos este nu numai Mântuitorul lumii ci si cel mai mare educator al omenirii nu poti fi om deplin fara sa fii crestin cât a înteles din Evanghelie 121 . ca si un popor. ci a fost un mare admirator al virtutilor sale stramosesti.) MEH EDINTI. orfan de mama de la 9 ani si de tata înainte de terminarea liceului. Poti sa fii om deplin fara sa fii crestin? . Scrieri 2 1 S. se observa fara greutate o împletire armonioasa a convingerilor crestine cu simtamintele unui patriotism exemplar. 1992. Scrisul sau din câmpul pedagogic este atât de patruns de duhul evanghelic.

Acceptarea suferintei ca mijloc de purificare morala. cu tact pedagogic si mare optimism. Idem. asa cum se recomanda mai ales în zilele noastre. sursa de nadejde si inspiratie. Violenta. 1995.. românul adevarat este discret. Va vedea ca ceea ce deosebeste pe plugarul sau pastorul român de neamurile vecine este o mare cumpatare în judecata si o foarte delicata rezerva fata de altii. acela va ajunge la o concluzie cu totul deosebita.123 Cu toate ca stia foarte bine si anumite scaderi ale conationalilor. m 123 . Prioritatea frumusetii morale asupra justitiei formale . bunaoara. când exemplele pozitive pot avea un rol întaritor. cum se exprima Simion Mehedinti în legatura cu “Absenta pornirii de razbunare la români”: “Poporul român este lipsit de orice înclinare spre razbunare. . 235. ca fapt individual. p. Încrederea în biruinta binelui asupra raului. Crestinismul 1 2 4 Ibide românesc . nu da buzna în viata altuia si nu se coboara niciodata la nivelul vulgului. n-a pregetat o clipa sa le evidentieze doar virtutile. Fundatia “Anastasia”. evident ca nu poate fi vorba. Iata. Prezenta lui Iisus în folclorul national.O explicatie de bun simt si pretuire fata de poporul pentru slujirea caruia a consacrat cu generozitate toata energia vietii sale îndelungate. Bucuresti.” 124 . 84. Sentimentul acesta presupune calcularea la rece a suferintei altuia. Absenta pornirii spre razbunare. Dar de o aplecare a neamului românesc spre ura calculata împotriva cuiva.. fiindca nu simte suferinta! Asa sa fie? Cine îsi da osteneala sa priveasca traiul de toate zilele al taranului român.Simbioza între Biserica si Stat. Cum se explica aceasta pornire spre iertare? Unii observatori superficiali s-au grabit sa dea o explicatie simplista: românul nu se razbuna. este cu putinta oriunde. Lipsa ereziilor si a ereticilor. Din fire. p.

. de influentele ereticilor. Editura Biblic si de Misiune al BOR.. didascalul harismatic depaseste pe episcop si cu competenta si cu învatatura. îndeosebi prin lucrarea didascali crestini 126 Primii . avea o mâna osoasa pe al carei deget mijlociu. P. În timp ce apostolii predicau kerigmatic vestea cea buna . 140-211 si 2 6 Vezi în Biserica si . iar preotii si episcopii se ocupau cu oficierea liturgica a slujbelor. Istoria bisericeasca si Patrologia. totodata ai profesorilor de religie si teologie. Pavel: “Si pe unii i-a pus Dumnezeu în Biserica: întâi apostoli . cu mustata tunsa englezeste. “în planul învataturii. psihologic) titular politic detinut în închisorile comuniste (1959-1964). la a si 1cultura "Studii Teologice". cap. la dreapta. astfel ca importanta misiunii lor depaseste granitele slujirii conventionale. totodata. profetii îsi manifestau sporadic harisma prorociei.” . 12. licentiat al Facultatii de Teologie din Bucuresti.respectuoasa familiaritate ce care se spune “Regele”. 125 ). 28). cultura 138. Acest studiu este foarte important pentru observarea etapelor didascalii facând parte din triada slujitorilor catehizarii în Biserica primara. harismatici de care aminteste Sf. asa cum afirma autorul. îl numeau “Domnul Tudor”.. S. Bucuresti.. didascalii erau slujitorii care catehizau cu timp si fara timp. Era admirat si iubit. 5)..Teodor M. întrucât. uscativ. Acesti învatatori aveau misiunea sa explice dogmele credintei crestine neofitilor si sa-i apere. p. Ap. al doilea profeti . din timpurile ulterioare. Un examen la Istoria Bisericii Universale era o proba de foc. cât o ghinda. Înainte de a încheia aceasta scurta semnalare a personalitatii si Nascut în Boteni – Dâmbovita. dar si foarte temut.” 127 . 1932. doctor în teologie al Facultatii de Teologie din Atena (cu Cauzele persecutiilor din punct de vedere istoric si . teza al catedrei de Istorie si Patrologie al Facultatii de Teologie din Bucuresti (1948-1959). III. deodata cu preocuparile de stricta specialitate din domeniul pe care l-a slujit cu devotament total.. Î. este prezent si în literatura noastra catehetica. cu acea “Tudor”. didascalii sunt predecesorii profesorilor de la scolile catehetice din secolele III-IV. . an. “Autoritatea didascalilor”. Despre ei se pomeneste chiar si în veacul al V-lea. Bartolomeu ANANIA al Clujului îi face urmatorul fost unul din cei mai mari profesori ai Facultatii de Teologie din Bucuresti.. Cor. p... sau. Propriu-zis. care. din care fac si eu parte. urma a creionului muncit pe ” (“Prefata” Biseric se hârtie. volumul cultura Institutului 11996 2 7 Biserica si . Înalt. p. Popescu (1893-1973) 125 este un nume de referinta din galeria profesorilor teologi laici. în general. al treilea învatatori ( didavskaloi (I. Generatiile portret: “A de studenti ai anilor 40. statornicise o batatura enorma. chiar mai simplu. constituia un triumf.. iar un 8 cu distinctie..

pe atât de realista: “Biserica trebuie sa crestineze din nou cultura!” 129 . legea mântuitoare a lui Iisus Hristos. împacarea. cu deschidere plina de solicitudine. Biserica trebuie sa fie deschisa culturii. preoti si profesori. bucuria de a trai. Tocmai datorita faptului ca ramâne legata de pamânt. Popescu. de schimbatoare. Teodor M. fara de care nu se poate edifica pentru societate o casa solida si sigura. În rândurile clericilor trebuie amintiti mai întâi profesorii de la Seminariile si Facultatile de Teologie. cultura noastra este atât de relativa. trebuie. Iata cum raspunde autorul la întrebarea “ce trebuie sa ofere Biserica pentru cultura?”: “Forta morala a religiei. p. cât si ai laicatului. spiritul si virtutile Evangheliei. se întelege. tinuta la Primul Congres de Teologie Ortodoxa (Atena. simtul moral. p. 224. Metodica predarii religiei beneficiaza de osteneala câtorva reprezentanti remarcabili.. totodata prin activitatea practica din biserici si scoli. imperfecta. caci marii barbati ai ei au fost si mari oameni de cultura. atât din rândurile clerului. în care se cuprind câteva principii programative pentru relatia religie-cultura din zilele noastre. sa iasa în întâmpinarea culturii. titulari ai catedrelor de Catehetica. de neputincioasa în a ne asigura pacea.. prin cartile si studiile publicate. încrederea. se impun câteva cuvinte despre conferinta Biserica si cultura . dar pentru împlinirea acestui deziderat si slujitorii Bisericii. * În actualitate. m 128 129 . m Ibide . idea autoritatii divine. iar alaturi de ei si cei Ibide . 223.scrisului prof. Iar concluzia este pe cât de concisa si ferma. un ideal care depaseste contingentul. Teodor a spus atunci este întru-totul valabil si astazi: pe de o parte.” 128 . moravurile si institutiile crestine. ierarhia valorilor. asa cum a fost dintru început. Ceea ce Popescu M. 1936). se întelege – celei autentice. pe de alta parte ea trebuie sa ofere culturii miezul fara de care aceasta risca sa cada în derizoriu.

învatator al unitatii crestine. în pofida vârstei octogenare. caci ea începe o data cu omul.. autorul unui curs de Metodica si a câtorva studii fundamentale în domeniu 130 . în “Îndrumari metodologice. arhimandrit Veniamin Micle (n. Sfântul Atanasie cel Mare. ca a unora ca acestia este împaratia cerurilor” (Matei 19. de 3 1 Ora religie în trecut si . “Decan” de vârsta si preocupari este parintele Constantin Galeriu (1918-2003). 1939). p.care predau Religia în scoli. cuprinse mai apoi într-un singur volum. 3Iisus 4/ 1993. caci numai omul se educa.”. dar vocea P. 1 30 . în S. fiind preotul cu cea mai mare popularitate în Bucuresti. fost titular al catedrei Facultatii de Teologie din Bucuresti (1978-1994). în " Altarul Banatului". dupa decembrie 1989. Revelatia si educatia.T. Ora de religie în trecut si astazi. 7-10 /1981. Mântuitorul Hristos. 1 3 2 Bistrita-Vâlcea. lea. Asupra noastra apasa o raspundere grea în fata lor si a lui Dumnezeu. ci si în mas-media. educatia religioasa a copiilor este o necesitate fundamentala. Iata 12. nr. care a publicat studii catehetice deosebit de consistente. Initieri catehetice 132 . titlurile studiilor cuprinse în Importanta catehezei în astazi volum: Biserica Ortodoxa. totodata. Principii catehetice în Catehezele Sfântului Chiril al Ie rusalimului. Sale a fost auzita cu pregnanta si astazi.. Convins ca “educatia este un dar. în prezent duhovnic la Mânastirea Bistrita – Vâlcea. nu numai în biserica. animalul se dreseaza”. C. Ortodoxia.catehetica cu notiuni de Pedagogie. Convingerile puternice asupra folosului indiscutabil al predarii religiei în scoli le-a exprimat îndata ce s-au redeschis portile libertatii. Cateheza romano-catolica. volum cu importanta speciala Catedra de omiletica ..”. 1 / 1983. dupa aceea îndrumator de doctorate pentru Omiletica si Catehetica. Psihologia catehumenilor. ca “credinta religioasa nu reprezinta o achizitie evolutiva în istoria omenirii. parintele Galeriu conchide: “Astfel. în secolul al XXcatehet. Învatatorul nostru suprem. opinând. 1993. ci un dat originar. cv. nr. o actiune specifica omului. în " Ortodoxia". a Mântuitorului Care a spus: “Lasati copiii sa vina la Mine si nu-i opriti. Activitatea învatatoreasca a preotului pentru promovarea credintei ortodoxe. în întreaga tara (prin conferintele sustinute în ultimii ani în diferite orase). Un alt nume de referinta în ogorul catehetic românesc contemporan este al p. 416/1995. dupa învatatura si practica primelor veacuri crestine. Preotul dupa cartile de învatatura din secolul al XIX-lea. 14) 131 . totodata în strainatate..

De aceea. vor trebui revizuite si completate. 3 4 Bucuresti. în titular prezental catedrei de Stiintele Educatiei. 133 . cu sprijinul unor profesori-teologi de specialitate. singur si în Pedagogie si . 1996. Rodica Sendroiu . 1995. prof. observatia ca unele dintre ele. Metodicile propuse de prof. 1 3 5 Iasi. doctor în stiintele educatiei. germana. în aceasta perioada confuza de “tranzitie”. însa. 1999.si pentru faptul ca semnaleaza peste 500 de repere bibliografice. fiecare dintre aceste carti merita aprecierea noastra. când educatorii constiinciosi au înca de luptat cu anumite mentalitati si conceptii din afara Bisericii. Ioan Popescu & co . Ne îngaduim. în situatia penuriei quasi-generale a materialului catehetic bibliografic actual. Repere teoretice si metodice . e . temerara. pe cea dintâi. mai ales ca si munca lor este. însa. italiana. Pedagogie Iasi. între altele. cu adaosuri si completari. Psihologie si Filozofie. Având în vedere. un loc special în bibliografia “Metodicii predarii religiei” l-a câstigat Constantin Cucos 133 . la o eventuala noua editie. Lille (Franta). absolvent al Facultatii de Filozofie a Universitatii “A. Cuza” din Iasi. aceasta din urma reluând-o. O mentiune aparte se cuvine pentru manualele de Metodica pentru predarea religiei în scoala. Bologna (Italia). 1994 axiologie 1etc. franceza. C. Salutam cu admiratie preocuparea atât de intensa a unui laicpentru domeniul educatiei religioase. 1996. Ana Danciu etc. faza de pionierat în care ne gasim. pentru ca ele constituie un instrumentar concret în mâinile profesorilor de religie. Bucuresti. specialist în Pedagogie. care vine în sprijinul teologilor cu un bagaj impresionant de Nascut în 1958. prof. cu studii în strainatate la Salonic (Grecia). autor al câtorva carti în domeniu. continut si 135 si Educatia religioasa. engleza. sunt extrem de utile. cu doua lucrari strâns legate de domeniul catehetic: forme de organizare 134 Educatia religioasa. Letitia Leonte . Psihopedagogi (colab. chiar daca denumirea de “manual” este improprie pentru unele dintre ele. de asemenea. spaniola si portugheza. Universitatea din Iasi. pentru a corespunde exigentelor de forma si continut. în limbile româna. pr.. Dintre profesorii laici. de fapt. prezent în bibliotecile noastre. de la Universitatea din Iasi.) colaborare: . Iasi.

cartea este girata de Î. . dar Facultatilor de istorie si filozofie predata si de licentiati ai (fapt care. care se cere pe alocuri “îmbisericit” 136 (de aceea. deopotriva. iarasi. n-ar fi rau). § Complementaritatea laicat-clericat în 137 . Aceste mici inadvertente nu afecteaza. principial. exista riscul promovarii unor idei si principii impregnate de ateism. realizarea educatiei religioase .. Comandant al ostilor etc.cunostinte psiho-pedagogice si care dovedeste. cu lucrari de actualitate în domeniu. însa. îndeosebi din domeniul biblic si patristic. Daniel al Moldovei care o prefateaza. exemplara constiinciozitate de abordare a problemei: “Predarea religiei în scoala trebuie asumata cu maximum de atentie si seriozitate.. totodata cu privire la opinia autorului în legatura cu predarea religiei în liceu. o serioasa cultura teologica.. în cuprinsul celor doua carti nominalizate. Retinem. pe care o recomandam (cu unele foarte mici rezerve). p. prezinta 7 capitole. apreciind nivelul academic al continutului: “Tipul de discurs avansat de autor se înscrie pe o linie moderna.si aici ne exprimam rezerva – noi stim cam ce fel de istorie si filozofie se facea pe vremea comunismului. 10. la care este bine sa se raporteze dascalul de religie. 136 este ghid . 77.. încât din partea anumitor profesori. n-ar fi rau în sine). . Felicitam pe autor si binecuvântam pe toti cei care vor citi cu folos aceasta carte.) ( care 1ceresti. în care se face deseori o asociere nepotrivita de termeni Hristos conduce lumea.” Lucrarea este strabatuta de credinta marturisita deseori ca numai o conlucrare strânsa între clerici si laicatul specializat poate da rezultate pozitive în actul catehetic contemporan (vezi... 299). Editia 1999. S. Domnia sa este de parere ca în liceu religia sa fie cuprinsa în cadrul unei discipline numite “Cultura si istoria religiilor” (ceea ce. p. Micile noastre rezerve sunt legate de limbaj. de exemplu. valoarea de fond a lucrarii. de factura universitara. asezate într-o succesiune logica. dar . Miza este prea mare si este posibil sa Vezi de ex. pentru o viitoare editie a cartii este bine ca manuscrisul sa fie lecturat de un profesor-teolog). iar la sfârsit cu un adaos bibliografic. P. scoliti înainte de 1989. de asemenea. De fapt. 3 7 Ibidem p.

u. Monica OPRIS si prof. Ramâne ca si profesorii-teologi sa-si însuseasca fara urma de rezerva sau complexe îndrumarile psiho-pedagogice care umplu zeci de pagini din acest volum. în calitatea lui de “laic” se tine de cuvânt: multe dintre paragrafele cartii dovedesc receptivitate fata continutul teologic al educatiei. Limbaj si comunicare la ora de religie. Conlucrarea dintre laici si clerici se impune mai mult decât oricând. prof. dar si teologi.. 75) etc. Dorin OPRIS..” 138 . Sebastian SEBU. feed-back..pierdem totul daca gresim. dr. Dintre acestea un pronuntat caracter practic. cât si din cel laic. Am acordat prof. astfel. 138 etc. de care nici Metodica predarii 139 si . ca brainstorming. apreciam a fi urmatoarele paragrafe ale cap. în care. editata de Arhiepiscopia Albei-Iulia Ibide . 29. proiectare curiculara religiei nu mai poate fi straina. ne poate feri de alunecarea pe panta improvizatiei si a derizoriului. al 6-lea (p. atât din spatiul teologic. Proiectarea lectiei de religie. chiar daca da uneori impresia unui stil prolix si afectat de pretiozitati. Anul 2000 a înregistrat doua carti noi în bibliografia Metodicii.. ambele cu girul Ministerului Educatiei Nationale. 47 s. pedagogi.). Evaluarea cunostintelor si atitudini religioase. p. totodata pentru ca în continutul prezentat valorifica tot ce s-a scris mai bine în trecutul mai îndepartat si mai apropiat. Autorul. Numai solidaritatea de conceptie si de metoda a specialistilor. întâlnim termeni noi. prof.. o data cu notiunile clasice. asadar de utilitate imediata. Iisus Hristos ca învatator suprem (p. ocupându-se. 1 3 9 Autori: Pr. 302 m p. totodata cu binecuvântari din partea Bisericii: Metodica predarii religiei . Terminologia utilizata. intrati de altfel în circuitul limbajului pedagogic universal. Cucos un spatiu preferential în studiul de fata. cu educatia în gândirea patristica (p. pentru ca lucrarile domniei sale raspund în chipul cel mai potrivit exigentelor demersului catehetic actual. este de nivel universitar. C. 181-292): Principii si reguli de realizare a educatiei religioase. Metode de predare-învatare.

aparuta la Editura "Gheorghe Alexandru" Craiova 140 . cum fiecare dintre ei ne cheama sa le urmam pilda. Cucos (care este citat frecvent în ambele).Metodica predarii religiei în învatamântul preuniversitar . nu mai putin a celor contemporani. prin propuneri de proiecte didactice pentru toate nivelele. totodata. Amândoua sunt deosebit de utile pentru profesorii de religie. rostind parca o data cu Marele Pavel: “Fiti mie urmatori precum si eu sunt lui Hristos” (I Cor. atât sub raportul continutului. cât si al bibliografiei mentionate la sfârsit. care marturiseste la începutul poeziei “Epigonii”: “Când privesc zilele de-aur a scripturilor române / Ma scufund ca într-o mare de visari dulci si senine. Ion GHEORGHE. IORDACHESCU.”. suntem cuprinsi de o mare admiratie fata de râvna dascalilor si preotilor predecesori. prin descrieri detaliate ale notiunilor metodice de baza si. Gheorghe Iuliana ALEXANDRU. 1). * Încheind aici acest succint periplu istorico-analitic în spatiul catehetic românesc. DRAGUSIN. în partea a doua.. dar au un limbaj mai accesibil si mai apropiat de cel catehetic. Ovidiu . Continutul fiecareia se prezinta sub forma dubla: teoretica si practica. 11.. precum odinioara poetul nostru cel de toate zilele. Principial nu se departeaza prea mult de structura cartii prof. Alina VÂLCU. 140 Autori: Nicolae Gheorghe IONESCU. Simtim. Eminescu.

Acolo unde se cunosc si se respecta principiile de baza ale educatiei. într-un anume fel. sau nu se instrumenteaza corespunzator. Toti marii pedagogi.. deodata. în schimb. S-ar putea obiecta de catre unii preoti si profesori. Materialul de fata se adreseaza. Modelul nostru Suprem. ca se descurca foarte bine si fara ele. dimpotriva. La fel se .. nu doar ca au cunoscut si aplicat cu cea mai mare constiinciozitate metodologia didactica. cu zidirea unei case: daca se face dupa un plan bine întocmit si se respecta normele de baza ale construirii. finalitatea actului catehetic este optima. dimpotriva. iar pe de alta parte de a le modela sufletele. Dar daca se construieste la întâmplare. rezultatele sunt slabe. Si. preotilor tineri si profesorilor de religie începatori. catastrofale chiar. va rezulta o cladire trainica si frumoasa. În schimb. se aseamana. când nu se cunoaste metodologia. n-au depasit niciodata stadiul mediocritatii. cu nadejdea ca le va fi de folos în osteneala deloc usoara. Aceasta modelare sau zidire . o cladire subreda. care dau mai putina importanta principiilor si metodelor pedagogice. dupa chipul lui Hristos. desigur. pe de o parte de a transmite ascultatorilor-ucenici în chip eficient învataturile Sfintei Ortodoxii. mai ales din ultimele doua sute de ani. deopotriva. va rezulta. dar fiecare s-a straduit s-o îmbunatateasca si s-o adapteze mereu la realitatile cotidiene. cu aplicarea corecta a metodelor si mijloacelor de predare-învatare. IMPORTANTA PRINCIPIILOR DIDACTICE ÎN CATEHIZARE Intentii. pe experienta practica. Asa se întâmpla si cu rezultatele catehizarii. atât în Scoala cât si în Biserica. nelocuibila. pe flerul personal. clerici sau mireni. caci se sprijina. fara a se respecta legile tehnologice. pe observarea directa a realitatilor etc. "pedagogii" care au ignorat legile misiunii învatatoresti.VI. Raspundem ca în asemenea cazuri este vorba de o falsa strategie didactica.

A. Trebuie sa mai facem. Pentru o mai buna întelegere a problematicii. dupa o definitie mai cuprinzatoare. definitivat si gradul II . astfel. Fundamente scolare ale didacticii . o delimitare: literatura de specialitate face distinctie între "principiile pedagogice". ne-am dat seama ca multi dintre ei confunda adesea principiile cu metodele. înaintea abordarii subiectului propriu-zis. o data cu descrierile si ilustrarile ce se impun. Edit. De aceea. . sunt norme generale si fundamentale care orienteaza activitatea de însusire a cunostintelor. cultivându-se. din pacate. vom face anumite delimitari. În asemenea cazuri nefericite se creeaza. totusi. Bucuresti. în timp ce principiile pedagogice reprezinta norme cu valoare 141 . de care ne vom ocupa în studiul de fata. un cerc vicios: catehetul are impresia (uneori chiar se preface) ca preda. în general. o relatie mincinoasa. având ca scop optimizarea procesului de învatamânt în ansamblul dimensiunilor 141 Constantin POSTELNICU. iar lipsa de eficienta si slaba lor prestanta la catedra si la amvon se rasfrânge. însotite de precizarile etimologice care se impun. ci si creionarea câtorva clarificari. formele si mijloacele didactice. de fapt. materialul de fata nu-si propune doar descrierea principiilor didactice în sine. deodata cu nominalizarea lor. precum si a candidatilor înscrisi pentru titularizare . De aceea. care vizeaza nivelul proiectarii generale. de formare a priceperilor si deprinderilor la elevi Nominalizarea principiilor se va face mai jos.întâmpla cu cei asemenea lor de azi. strategica si operationala. ucenicii se prefac ca asculta si înteleg. negativ asupra elevilor si credinciosilor. socotim necesar sa le definim acum. "Aramis". 2000. fie si partiala: • Principiile didactice sunt norme dupa care se orienteaza activitatea educatorului . DEFINITII SI DELIMITARI . a carei urmare este esecul sigur. si "principiile didactice". Din examinarile studentilor la Catehetica si Metodica predarii religiei . victime sigure ale ignorantei si confuziilor de tot felul. Astfel. Sau.

sunt o alta denumire a metodelor. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Monica OPRIS si prof. deductiva. Bunaoara. analitica. de doua criterii: a. 1976.. deodata cu înregistrarea si evaluarea rezultatelor obtinute. spre exemplu. Chisinau-Bucuresti. prof. c. harta. 183-184. interogativa . metode de cunoastere a realitatii religioase. utilizata de catre unii cateheti 144 . 2000. saforma narativa-expozitiva (sau si forma ultima mentioneaza: întrebatoare. p.. în principal. p. . denumire. unul dintre principii cere ca învatamântul sa fie 142 accesibil . Dorin Metodica predarii . Pr. Practic. dialogica (sau ). 631152. prof. catre si o{do = cale. textul biblic. 2000. b. p. metode de comunicare orala: genetica ). La sfârsitul acestui mic periplu orientativ trebuie sa precizam ca metodele si mijloacele didactice sunt subordonate principiilor.Parintele autor vorbeste în acelasi capitol si despre "metode" si despre "forme". nu invers. Izvorul principal al învatarii ( expozitive si interogative. ibidemmonologica) p. metode de comunicare scrisa. religiei Editura "Reîntregirea". Manual pentru CALUGAR. 173. principiile didactice au în vedere eficienta actului didactic în relatia directa profesor-elev. Sub aceasta 187. Dumitru Catehetic . 44 A se vedea. a Institutele Teologice. Demersul logic care tinteste asimilarea (cu metodele: inductiva. • Mijloacele didactice reprezinta instrumentarul auxiliar care faciliteaza transmiterea si asimilarea cunostintelor. meta . este compus din . Pentru-l a-l face accesibil. Bucuresti. Etimologic. Taxonomia metodicii predarii-învatarii tine " seama. 1 4 3 Pr. Formele . OPRIS. p. Dam câteva exemple: icoana. sintetica. prin actiuni concrete de predare-învatareevaluare142 . ne Sorin CRISTEA. metode fundamentate pe actiune • )143 . calculatorul * etc. prof. casetele audio-video. 298. Dictionar de . când spunem "forme" întelegem "metode" si invers. însa.sale. provenit din limba greaca.= spre. pedagogie Sebastian SEBU. Alba Iulia. • Metodele didactice/de învatamânt reprezinta un ansamblu de procedee si cai menite sa sprijine realizarea obiectivelor pedagogice cuvântul "metoda". Grupul editorial "Litera". dr.

1).J. cuvântul principium-ii )145 . "principiu" înseamna "început" (lat. de la particular la general) . utilizeaza acest termen chiar în primul verset al ei: Deus creavit caelum et terram. de la simplu la complex. principiile au fost utilizate de catre toti cei care si-au asumat greaua dar nobila misiune de învatator. Vulgata. clasificarea si sistematizarea lor apartine. Învatatorul Suprem. Bunaoara. Etimologic . participarea la o sfânta slujba. Începutul l-a facut pedagogul ceh Jan Amos Comenius. continuând cu Sfintii Apostoli. GUTU. Edit. cu Parintii Apostolici. Stiintifica si m de + o român Enciclopedica. a prinde. între care. cu diferitele lor trepte. Când spunem. Comenius (1592 -1670). Rousseau (1712-1778) si I. ne referim. Pestalozzi (1746-1827). Bucuresti. pâna la dascalii de Teologie de astazi. Termenul apare. promotorilor pedagogiei moderne. s-au remarcat în mod deosebit I. a alege ). la normele care stau la baz sau începutul strategiei învatamântului. de la cunoscut la necunoscut. . 1. începând de la Mântuitorul Iisus Hristos.. la acest capitol. vezi Gh. cu Sfintii Parinti ai veacurilor patristice si post-patristice.Dictionar latins.. principiu este direct legat princeps compus din primu (= primul) capi (= a lua. editia latina a In principio Bibliei. PRINCIPIILE DIDACTICE . în acelasi timp. "Principii didactice". PRECIZARI ETIMOLOGICE SI ISTORICE. 1983. 1). utilizând. a Din punct de vedere istoric . spre exemplu. de asemenea. cea inductiva (de la apropiat la îndepartat. însa. un pelerinaj la o manastire etc. B.. (Ioan 1. în lucrarea Didactica 145 La rândul lui. Nominalizarea. . mijloacele auxiliare cela mai adecvate: o iconita. la In principio erat Verbum et Verbum erat apud Deum et Deus erat Verbum.vom servi de câteva metode corespunzatoare. asadar. J. începutul Evangheliei dupa Ioan: (Facere 1. între care si învatatorii religiei crestine. ca de altfel în alte multe locuri vetero si neo-testamantare.. a apuca. Între acestia.

fericirea vesnica în comuniune cu Dumnezeu "149 . derizoriu si amatorism. Comenius vorbeste de la principii ale prelungirii cap. note. 10. univ. Bucuresti. adauga. al XV-lea la cap. Despre principii. Altfel se cade usor în rutina. propriu-zis. Complexitatea procesului de învatamânt presupune o strategie clara. 148 m Ibide . Educatia religioasa în conceptia lui Jan Amos Komenski pedagogiei . asa cum sunt ele formulate astazi: al învatamântului intuitiv. 149 m Ibide . Editura Didactica si Pedagogica. pastorilor bisericilor. comentarii si studii COMENIUS. 2. ale predarii si învatarii temeinice si ale învatarii concise si rapide . Iosif ANTOHI. Unul dintre marile pericole ale Vezi.. la Amsterdam 146 . inclusiv. în "Glasul Bisericii". pe buna dreptate. p. "Viata aceasta nu este decât o pregatire pentru cea eterna" "menirea ultima a omului este. al XIX-lea. de buna seama. iar "Comenius" este cel este cel de latinizat. numindu-le vietii. are imprimata credinta în Dumnezeu si propovaduirea valorilor morale. 1/1996. p. mai mari. Înaltimea operei sale pedagogice i-a atras. 148 . 146 . Opera Didactica Omnia . al accesibilitatii si a l temeiniciei si durabilitatii . Analizând cu atentie aceasta lucrare se observa descrierea urmatoarelor principii didactice. Traducere. 197 1p.Magna . parintilor si tuturor copiilor. Biblia si constiinta omului . Jan Amos Didactica . de exemplu. publicata în anul 1657. Întreaga lucrare. 1 5 0 Nela m STANCULESCU. al învatamântului constient. dr. bine definita. supranumele de "parintele pedagogiei moderne" ." 147 . al învatamântului sistematic. De observat ca numele "Komenski" parintele moderneorigine (ceh). gratie si pace de la Dumnezeu. spune el. directorilor de scoli.. ca de altfel întreaga opera a lui Comenius. Ibide 47 . 128-133. educatia nu se poate face decât prin întreita carte: natura. 23. Magna se prof. 1970. în cuprinsul altei lucrari. cui adreseaza celebrul pedagog Didactica Magna : "Tuturor diriguitorilor omenesti: conducatorilor de stat. Dupa opinia sa. ale predarii si învatarii în asa fel încât efectul sa fie sigur. p. AVANTAJELE UTILIZARII PRINCIPIILOR DIDACTICE . ale predarii si învatarii lesnicioase. 150 astfel. caci. Merita a fi retinut. mai întâi.

Vasile Curs RADUCA. Nimic rau în aceasta. . orice profesor bun recurge deseori la anumite digresiuni. însa. sau a unui curs. astfel. neavând nici astazi un statut exclusivist si definitiv. la Pr. NOMINALIZAREA PRINCIPIILOR DIDACTICE . 151 Detalii sub acest aspect. dr. dictionarele si tratatele de pedagogie prezinta diferit ordinea si numarul lor. În realitate. 3. riscându-se. Caracterul normativ precis al lor. scopul si utilitatea lor ramân neschimbate. "paranteze". fondul metodologic. astfel. trebuie sa poarte pecetea sobrietatii si limpezimii. profesorul este ferit. de riscul îndepartarii de subiectul propriu-zis 151 . Profesorul va tine seama de realitatile cotidiene. însa. Fondul. p. cât si al modalitatilor de expunere. binevenite atât pentru elevi. lect. trebuie avut în vedere si faptul ca procesul de învatamânt se adapteaza mereu la conditiile noi ale vietii. Bucuresti. chiar si în formulare. improvizând ad-hoc fraze întregi. atât sub raportul continutului. mai ales ca o lectie trebuie sa fie presarata întotdeauna cu anumite "respiratii". astfel ca elevul asimileaza mai adecvat cele primite. aparând diferente. pierderea firului logic al expunerii. Procentul improvizatiilor nu trebuie sa depaseasca. în general. adaptându-se cu ajutorul principiilor didactice. rigide sau "înghetate". Adaptarea nu se face. În aceeasi ordine de idei. cât si pentru profesor. Manualele. "Încorsetat" de rigoarea lor. Aceste diferente nu afecteaza. oricum. dar numarul. dictionarele ar trebui sa le prezinte mai unitar. în structura ei psiho-pedagogica. Catehetica de . consideratii personale. este alunecarea pe panta improvizatiilor spontane. nu obliga neaparat la formulari standard. însa. care. Iar împlinirea acestor deziderate nu se poate face decât prin aplicarea inteligenta a principiilor. 34. daca aceste principii sunt respectate.ignorarii principiilor în timpul predarii unei lectii. limitele admise la nici o lectie. caci ele au evoluat în timp. Desigur. Dintre toate sursele depozitare. 1996. de altfel. ordinea si enunturile sunt deschise tuturor îmbunatatirilor posibile.

le prezinta p. însusirii temeinice a cunostintelor si deprinderilor. Iasi. unitatii teoriei cu etc. Edit. autor CRISTEA. Evident. p. p. Înainte de a le explica pe rând. orientarii formative a practica Bucuresti. în schimb. sistematizarii activitatii didactice. nu vom renunta în totalitate nici la precizarile pedagogilor laici. 361-371. accesibilitatii.însa. unitatii. bunaoara. participarii cadrul activitatii didactice. DESCRIEREA PRINCIPIILOR DIDACTICE Iata. teorie didactice. p. intuitiei. p. doua 1. foarte ). 1999. învatamântului activ.. si ele prefera acest statut al autonomiei deschise formularilor personale. de catre exemple: un colectiv de autori. accesibilitatii activitatii didactice. p. de la autor la autor 152 . p. care pot fi întâlnite din abundenta în orice tratat de pedagogie laica.priceperilor p. interdependentei necesare în cadrul activitatii didactice elevilor în cunoasterea senzoriala si cea rationala. p. Vom face. principiul temeiniciei si durabilitatii. Dictionarul de pedagogie editat la Bucuresti în anul 1979. facem precizarea ca nu vom intra în prea multe detalii descriptive. 1 5 3 Constantin CUCOS. principiul respectarii particularitatilor de vârsta si individuale (psihologic). p. sistematizarii cunostintelor. Repere teoretice si . 152 . 2000 ( asadar. din care ne vom inspira partial si în analizele care urmeaza153 : principiul autonomiei si respectarii libertatii individuale. esentializarii rezultatelor activitatii didactice. cât si la sfaturi ale unor Sfinti Parinti. în ordinea stabilita de autorul unui bun si recent tratat de Metodica. recurgând în acest scop atât la texte din Sfânta Scriptura. însusirii constiente si active a cunostintelor. Polirom. astfel: p. formulate p. anumite consideratii de ordin practic. principiul intuitiei. Dictionarul de pedagogie.. sub redactia lui Viorel NICOLESCU. în cele ce urmeaza vom prezenta doar principiile cele mai eficiente. p. Pentru a simplifica cât mai mult posibil lucrurile. p. 300. nominalizeaza. si deprinderilor. p. principiul participarii constiente si active. continuitatii si consecventei. p. . unitatii dintre instructie si educatie. principii absolut obligatorii pedagogiei crestine: la care adaugam cele doua hristocentric si eclesiocentric. Educatia religioasa. principiul învatamântului interesant si placut. 4. încercând sa le dam si un continut biblic si patristic. între altele. p. p. urmatoarele principii. p. Sorin recent altfel: activitatii didactice. îbtre între si practica. autoreglarii activitatii . p. acolo unde acestea consuna cu doctrina si morala ortodoxa. în cadrul activitatii didactice. asadar crestin. 2. interactiunii necesare. metodice 189-194.

Iar daca ti se pare ca nu-i potrivita cu adevarul. Se poate! Dar stapân pe cugetul si pe simtirea altuia nu poti fi prin silnicie niciodata.a. poti sa-l prefaci în cenusa. Dupa cum credinta religioasa nu are demnitate valorica daca nu se bazeaza pe adeziunea libera a persoanei... în aceasta privinta. fiecare om dispune de autonomie ( însusi. În cazul de fata. procesul de învatamânt.. daca sufletul lui e capabil de o astfel de mare socoteala. novmo" = au[to" = lege). nu doua. voi intre la el si voi cina cu el si el cu Mine. de a se supune sau nu exigentelor didactice. de va auzi cineva glasul Meu si va deschide usa. trebuie sa fie acceptate liber-consimtit. actul catehetic nu se împlineste fara atasamentul benevol al învatacelului. îndemnurile savantului geograf (dar si pedagog) Simion Mehedinti (18691962): "Nu te amesteca în constiinta nimanui. Un singur imperativ e valabil: al iubirii. pune-i . dupa legi proprii. Sunt întru totul actuale.... de altfel. îi poti sfâsia carnea de pe oase." (Apocalipsa 3. întrucât nu pot fi impuse dictatorial. Cu ce drept te amesteci în forul interior al altui suflet? Orice om îsi are socoteala lui cu eternitatea. Apropierea fata de sufletele copiilor trebuie facuta cu totala precautie si iubire.. O singura cale poate duce spre reala înduplecare: sa nu te atingi de libertatea de constiinta altfel decât prin puterea argumentarii. E o suprema cruzime sa încerci a apasa pe sufletul cuiva. Dumnezeu Însusi respecta libertatea totala pe care i-a dat-o omului: "Iata stau la usa si bat. Caci stiinta si disciplina. fata de continutul sau si fata de cel care-l propune. Între nastere si moarte e o singura viata. adica de posibilitatea de a se conduce singur. Principiul autonomiei si respectarii libertatii individuale . în virtutea libertatii primita de la Dumnezeu. fara de care nu se poate concepe. Lasa-l deci pe fiecare cu legea lui. Crezi oare ca poti veni politieneste sa robesti inima cuiva? Poti sa pui pe cineva cu de-a sila pe rug.Enuntul însusi ne sugereaza implicatiile acestui principiu: acela de a tine seama ca. 20).

Mântuitorul Iisus Hristos a spus-o pe întelesul tuturor: "Adevarul va va face liberi!" (Ioan 8. ajungându-se la rostirea tainica a frumoasei sintagme duhovnicesti: "Doamne. Non-interventia totala este o iluzie. în Adevarul Absolut. Libertatea autentica nu se dezvolta decât în adevar.. nu exista. Bucuresti. op. care se câstiga. ca cel cu adevarat liber se supune de bunavoie Mântuitorului si Evangheliei Sale. exercitare a educatiei fara influentare. desi este arborata si calmata de catre unii "pedagogi". p. convingere . sa-si armonizeze permanent libertatea cu adevarul. principiul autonomiei si respectarii libertatii individuale presupune. Acest principiu presupune ca desfasurarea procesului Simion MEHEDINTI. dar cu toata cumpatarea cuvenita" 154 . pe toti cei încredintati spre educare. 15. caci tot El a zis: "Eu sunt Calea. pe de o parte. În acest context. De aceea. întelegem acum.în fata convingerile tale. nu se impune. ca trebuie sa-i ajutam la rândul nostru. Pe de alta parte. Adevarul si Viata" (Ioan 14. nu constrângere . în virtutea deplinei libertati. 6). totusi. din pacate. Asadar. trebuie sa întelegem ca este indispensabila o minima interventie. p. directionare si intentionalitate. b. Asadar. o adeziune benevola a ucenicilor la valorile religioase. . iar pe de alta parte. ca sa fiu liber!" "Libertate" în afara Evangheliei înseamna. 32). fama robul Tau. cu întreaga suita de atitudini imorale. Apropierea de Iisus educatorilor 1935. însotita de o dimensionare limpede a scopului si o proiectare inteligenta a traseului de parcurs. 190. pentru ca. mai adânc. cit.. CUCOS. de fapt. copiii sa adere cu dragoste la mesajul actului catehetic. Principiul accesibilitatii sau psihologic (numit si principiul respectarii particularitatilor de vârsta ). apud C. de fapt. în Biserica noastra prin alegerea . 154 . Libertatea absoluta a copilului este la fel de inoperanta si periculoasa ca si atitudinea dictatoriala. Iar Adevarul Absolut este El Însusi. atâtia tineri din zilele noastre. libertinaj . în care se complac.

în general. multi dintre elevi sunt predispusi la extreme: fie sa încerce sa învete si sa asimileze peste puterile lor firesti. Sfântul Apostol Pavel.de învatamânt sa fie corelata permanent cu posibilitatile de receptare ale elevului. asa încât elevii sunt supusi unui efort individual din ce în ce mai mare.” (Matei 6. scrie corintenilor: "Si eu. Mântuitorul. de lene si indiferenta. Autoritar cu Petru cel impulsiv. învatare mecanica ("toceala"). dar plin de tandrete cu Zaheu. vamesul cel smerit etc. caci înca nu puteati mânca si înca nici acum nu puteti. (3. acest efort sporit nu trebuie totusi exagerat. Ambele extreme sunt nocive si primul care trebuie sa încerce a le înlatura este profesorul. Mântuitorul S-a adaptat permanent la mentalitatea. n-am putut sa va vorbesc ca unor oameni duhovnicesti. fie sa se complaca într-o atitudine pasiva. cel natural. respectând acelasi principiu psihologic. Pentru ca atât cerintele care impun un efort exagerat.. evidentiind cu prioritate ceea ce este esential pentru a fi urmat: “Cautati mai întâi împaratia cerurilor si dreptatea Lui. El trebuie sa dozeze foarte bine materia pe care o preda. ca unor prunci în Hristos.. stagnari în dezvoltarea psihica etc. La rândul sau. Ei bine. indiferenta. în alt fel cu Nicodim cel erudit. Progresul stiintelor si a cunoasterii. cât si cele care contribuie la reducerea efortului. Dumnezeiesc cunoscator al sufletului omenesc. învata mai întâi cele usor de retinut. a sporit considerabil exigentele didactice. Cu lapte v-am " hranit. 33). Într-un fel a vorbit cu cei simpli. Dupa cum se cunoaste. fratilor. nu cu bucate tari. Fara sa suprasolicite efortul de receptare al ascultatorilor. Sa ne amintim ca Însusi Mântuitorul a utilizat în permanenta principiul psihologic. sau chiar îl anihileaza. ci ca unora trupesti... Principiul psihologic presupune un alt principiu asociat. cunostintele si preocuparile celor carora le vorbea. . în asa fel încât asimilarea sa se faca în conditii optime. 1-2). au urmari negative fata de elev. creând fie surmenaj. fie dezinteres. si toate celelalte se vor adauga voua. folosind cu tact metoda inductiva.

. Pasarea nu-si arunca ouale în foc ca sa iasa puii mai devreme. oprobiul întregii clase. sau 8 ore. de la particular la general. care insista îndeosebi pe principiul conformitatii cu natura . cu lectii scolare si cu exercitii. iar pe de alta a supraaglomerarii programului si programei.lea al Didacticii Magna. le da cu încetul si cu masura. desigur. de la concret la abstract. De exemplu: nu cere doi pui dintr-un ou. spune la un moment dat: "Natura nu supraîncarca. Daca se toarna cu forta într-un vas cu deschizatura mica (cu care se poate compara sufletul copiilor). asadar. Din pacate.. ci se multumeste cu putin. Comenius. exista pe alocuri tendinta unor profesori începatori de a fi exhaustivi în lectiile pe care le predau. Natura nu se precipita. iar nu picatura cu picatura. în capitolul al XVII . atât cât poate sa mistuiasca fragilul lor stomac. La fel de nociva este si supra-aglomerarea orarului si al curriculum-ului scolar. Astfel. în general. totodata. decât ar intra daca s-ar turna picatura cu picatura. consideram foarte potrivite recomandarile lui J. pe de laturi si mult mai putin va intra înauntru. De asemenea. pe de o parte. atragând.. De aceea a fost o tortura pentru tinerime sa fie ocupata zilnic 6.. ca pentru realizarea accesibilitatii se recomanda. Nici dupa aceea nu-i îndoapa cu mâncare ca sa creasca mai repede ( caci asa i-ar sufoca ) ci. metode inductiva: de la usor la greu. ci procedeaza lent.. ci le cloceste încet. cât poate intra.. Aceasta râvna necontrolata duce la saturatie si surmenaj. la care se adauga si orele de lectii particulare. aglomerând astfel excesiv mintea copiilor. intitulat "Principiile predarii si învatarii lesnicioase"... cea mai mare parte a lichidului va da. . cu caldura naturala. A. sau sa dea fructe în primul an.Din exemplele biblice de mai sus retinem. cu prioritate. nici pomicultorul nu cere ca planta sa creasca în prima luna. Pentru prevenirea tendintei de exhaustivitate. straduindu-se sa nu le scape nici o informatie legata de subiectul respectiv. din contra. 7. Nebun este acela care vrea sa predea elevilor atât cât doreste el si nu atât cât pot ei întelege.

Nu-i nimic grav în faptul ca nu epuizam cunostintele într-o ora. 73. Didactica . 153. nici pentru profesori. 155 . interesul si nevoile fiecaruia 156 . limbaj adecvat. placuta. iar formatorul tineretului trebuie sa fie asemenea unui medic. Afirmatiei frecvente ca materia X este "neinteresanta" si "displacuta". Atotputernic. potrivit cu râvna. Ortodoxiei". Mai presus de toate. flamând?. p. XVII... ca sa ne arate ca trebuie sa fim cu rânduiala în munca noastra. desigur. obiectivitate în evaluare etc. Principiul învatamântului interesant si placut (= al "motivatiei") . în "Izvoarele I).. Pe de alta parte. Religia. n-a facut lumea într-o singura zi.. facuta sub forma unor întrebari "Oare pentru ca nu pot sa beau tot fluviul. nici pentru elevi.. sens sugestia Sf. daca prezentarea lor atrage.. Între ele. CHIRIL al Ierusalimului. numai slujitorul naturii. "155 . sa trezeasca J. Pentru a o face. un an. indiferent de domeniul de activitate. Are dreptate pedagogul I. Important este ca ceea ce predam poata fi înteles. sa nu vad nici cât este de ajuns pentru trebuinta mea? Sau pentru pot ca pot sa manânc toate fructele dintr-o mare gradina. COMENIUS. D. profesorul trebuie sa convinga prin toate metodele si mijloacele sale didactice: continut de substanta. 4 FECIORU.. Aceasta pentru ca toate materiile sunt interesante si placute. 1 5 6 Este utila în acestMagna.. 6. Nici Dumnezeu. asimilat. iar restul materialului ramâne a fi recuperat pe parcursul vietii. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Vom selecta din ele atât cât este necesar pentru moment. nu si stapânul ei. o zi. multimea informatiilor nu trebuie sa fie descurajatoare. sa dovedeasca o dragoste sincera pentru materia în sine si pentru cei carora le-o propune. A. trad. (Partea Cateheza a VI-a.. p. retinut si aplicat în viata cu folos. Nisipeanu când afirma ca "Învatamântul religios trebuie sa fie afectiv. vol. vrei sa ies cu totul nu Catehezele . tinuta morala ireprosabila. Bucuresti. convinge si zideste. în care am intrat.Puterile copilului trebuie ajutate si nu apasate. Desprindem din aceasta pledoarie ca trebuie sa ne adaptam exigentele didactice la vârsta si nivelul de întelegere al copiilor. Pr. cap. c.".. trebuie sa-i facem urmatoarea corectie: modul în care este predata materia X este neinteresant si displacut. 1943. sa nu iau cu masura ceea ce îmi foloseste? Oare pentru ca retorice: nu sa cuprind tot soarele cu privirea. însa.

lauda. copiii pot fi motivati prin doua cai: a. tot asa si pentru catehizare. mai ales. Principiul temeiniciei si durabilitatii vizeaza îndeosebi finalitatea actului catehetic: ceea ce s-a predat. trebuie sa evite cu desavârsire cele doua extreme: expunerile sofisticate . d. între mijloacele care tin de calea constrângerii si cele ale convingerii. "motivatie". motivatia interna. de admiratie fata de Dumnezeu" 157 . de compatimire. mustrarea. încalzind inima spre iubire sincera si mobilizând spontan vointa spre gânduri. reprezentative si durabile. b. pe de o parte. pedeapsa etc. 1924. De buna seama. gesturi si.). 17. productii ale unui intelectualism sterp si . sa li se faciliteze o anumita motivatia reprezinta o suma de idealuri. Pentru ca învatamântul sa fie într-adevar interesant si placut. Religia pentru primara. Religia devine interesanta si placuta atunci când cunostintele lumineaza si deschid mintea spre cele de sus. Româneasca. sa se concretizeze în cunostinte temeinice.). recompensa . vointa si sentimentul elevului si al credinciosului în general. încurajarea. dorinta de a fi competitiv etc. adica alimentarea unei false si pretinse alunecarea în dulcegarii sentimentaliste trairi duhovnicesti. Practic. p. care sa se reflecte firesc în Ion NISIPEANU. cuvinte. Din acest punct de vedere. Cultura 157 . exterioara ( competitia. Bucuresti. interese si mobiluri care capaciteaza dorinta si efortul de asimilare a cunostintelor Motivatia mai este numita si "motorul învatarii". iar pe de alta. Învatamântul religiei în scoala Edit. Dupa cum la predica credinciosii trebuie câstigati prin acel "captatio benevolentiae". de pietate. o data cu respectarea celor mentionate pâna aici. astfel. vom opta întotdeauna pentru cea din urma. cât si în scoala. interioara ( curiozitatea de a sti cât mai multe.în copii sentimente vii si intense de placere. faptele mântuitoare. caci pune în miscare ratiunea. cultivând. atât în biserica. Cu alte cuvinte. iar elevii (credinciosii) si-au însusit. . ca suport trainic al educatiei religioase. amenintarea. copii.

Sfântul Vasile cel Mare ne da câteva sfaturi foarte utile în acest sens: "Daca mintea noastra se împrastie la lucruri diferite. se vor stimula corespunzator procesele mnemice (de memorare). Educatia religioasa este durabila daca se sprijina pe izvoarele ei temeinice: Sânta Scriptura si Sfânta Traditie. Evident.deprinderi corespunzatoare idealului vietii moral-crestine. mater studiorum est". examinari etc. întrucât este întemeiata pe întelegere. se va opta pentru cea de-a doua. dar procesul mnemic poate fi usurat prin repetari în grup. dar cuvintele Mele nu!' (Marcu 13. 31). esalonari. Iar "stânca" înseamna cuvintele Lui. care se cer împlinite. Altfel spus. pe de alta. Sunt cunoscute doua cai: memorare mecanica si logica. daca mereu trece de la una la alta. O data cu repetitiile si recapitularile. predarea acelor cunostinte care tin de esenta crestinismului. întelegem. nu pe nisip. prin respectarea principiului temeiniciei si durabilitatii ( trainiciei ). desigur. si . rugaciunile). adica pericolul superficialitatii si împrastierii. potrivit programei analitice. Astfel. instrumentarea modalitatilor optime de predare-învatare. dupa îndemnul Mântuitorului (Matei 7. durabilitatea memorarii învataturilor de baza poate fi favorizata si de exercitii. nu putem sa împlinim desavârsit nici o porunca. prin împrastierea mintii în chestiuni efemere. totodata al neglijarii efortului de concentrare. Caci "casa stiintei si a întelepciunii" trebuie zidita pe "stânca". Caci tot El a spus: "Cerul si pamântul vor trece. Pentru ca nu poate sa învete cineva cu precizie vreo arta sau stiinta. Pe acestea se poate cladi. lipsite de substanta. nu trebuie neglijat ceea ce este opus acestui principiu. Pornind de la aceste postulate. potrivit dictonului clasic "repetitio. din punct de vedere practic. nici însasi iubirea de Dumnezeu. nici iubirea fata de aproapele. Este adevarat ca anumite lucruri se învata uneori mecanic (de exemplu. comparatii. 2427). al risipirii energiei cu învataturi marginale. pe de o parte. Având în vedere toate acestea. o data cu transmiterea învataturilor fundamentale. tot ce s-a câstigat mai bun si mai frumos în tezaurul pedagogiei moderne si contemporane. apoi.

a lua în considerare. ne referim la acele mijloace auxiliare pe care le utilizam în cadrul orelor sau în afara lor (icoane. VASILE CEL MARE. Sfintii Parinti. boteaza pe cele mai dinauntru ale sufletului fara sa lase nimic nebotezat. vol. Sf. daca ceea ce este rece ajunge fierbinte. sunt suprasensibile. e.. Bucuresti. Asceticel .. dar destul de bun pentru cei mai putin dotati.. însa. Principiul intuitiei faciliteaza enorm întelegerea adevarurilor de credinta. prin parabolele pe care le-a rostit." 158 . Principiul intuitiei presupune realizarea unitatii dialectice între senzorial si rational. prin natura lor. ci si cele imaginative. care tin de comunicarea simtamintelor sufletesti. material intuitiv . 158 . adv. Pentru ce te miri? Sa-ti dau un exemplu material. Când spunem. 1 5 9 Catehezele. 14. materialul intuitiv confirma. de asemenea. = a privi. bunaoara cu explica Sfântul Chiril al Ierusalimului patrunderea harului Duhului Sfânt în fiinta omului: "Apa uda pe cel botezat numai pe dinafara. Dar nu numai cele care tin de intuitia externa. PSB. vazuta. Se creeaza. Iata. Daca focul patrunde prin grosimea fierului si-l preface în întregime în foc. Cateheza ae XVII-a.). pentru ce te miri daca Duhul Sfânt intra în partile cele mai dinauntru ale sufletului?" 159 . asadar. Duhul. termenul provine din latinescul "intueor" (vb. fara sa cunoasca cele ce sunt cerute pentru împlinirea scopului. 226. pictura unei biserici etc. . mic si neînsemnat. a considera . XVIII. p. "intus" = înauntru ). care. Însusi Mântuitorul a utilizat acest principiu. o strânsa relatie între cuvânt. Etimologic. între particular si general. au utilizat cu prisosinta acest principiu. astfel. daca focul care este ceva material intra înauntrul materiei fierului si-l aduce în starea aceasta fara nici o piedica.nici nu este cu putinta sa învete una perfect de la altele.. harti. între concret si abstract. daca ceea ce este negru ajunge stralucitor. 1989. si materialul intuitiv: cuvântul comunica. ca mijloc de comunicare. iar pentru a fi accesibile trebuie sa apelam mereu la materialul intuitiv.

BÂRSANESCU & colectiv. Pentru ca materialul intuitiv sa fie eficient. de fapt. numita si "maieutica" = a "mositului" ideilor. .În pedagogia moderna. Iata ce spune el: "Numai intuitiile. . ci dialog. dau omului forta de a rezista prejudecatilor. dar numit expres si "parinte al intuitiei". 125. substantiale ). ci si cele retorice. mai ales prin J. sunt preferabile mai putine. p. iata primul pas spre întelepciunea vietii!" 160 . ci sunt parteneri de dialog. apta doar sa primeasca pasivi niste cunostinte. pe de o parte. va fi consacrat expunerii. Pentru activizarea clasei de mare utilitate sunt nu doar întrebarile obisnuite. considerat nu numai unul dintre cei mai mari pedagogi moderni. dar cel mai potrivit loc este dupa tratare. de asemenea.. "erotematica". care sugereaza. numita. directe. în general. Aplicarea acestui principiu se face prin metoda "socratica". îndoielile) si substantial (în loc de multe materiale intuitive. atunci când se face fixarea cunostintelor (momentul logico-psihologic al "recapitularii "). "ejrotavo. de la gr. sau întrebatoare. f. Dialogul poate avea loc. observatiile. iar pe de alta parte a pune gândirea în actiune în asa fel încât o parte dintre noile învataturi sa fie intuite si chiar exprimate în dialogul din cadrul orei. întrucât el considera acest principiu drept "baza a instructiei". 160 Apud St. a urmari cu atentie ceea ce se preda. trebuie sa îndeplineasca trei conditii. Pestalozzi. concludent (sa elimine dubiile. Principiul participarii constiente si active ne atrage atentia asupra faptului ca elevii (ascultatorii) nu constituie o masa inerta. A vedea si auzi bine. principiul intuitiei a dobândit chiar o suprematie fata de celelalte. desigur. raspunsul. Lectia de religie nu presupune un monolog invariabil al catehetului. care sa aglomereze inutil lectia respectiva.w " = a întreba. dar reprezentative.. în oricare moment al lectiei. A participa "constient si activ" înseamna. Istoria Pedagogiei. Sa fie: tipic (sa evidentieze notele esentiale ale obiectului sau fenomenului respectiv). chiar daca un anumit procent al orei.

. pe lânga faptul ca este sugerat foarte limpede raspunsul afirmativ. CUCOS. Propriuzis. de cautare a solutiilor unor situatii problema pe care profesorul le provoaca. Principiul legarii teoriei de practica .65 d. ci si pentru a pune vointa în miscare. nu trebuie sa vezi oare daca si acest lucru este scris? Ai auzit ca a fost rastignit în gradina. pentru a obtine note bune.Hr. bunaoara. 8. Asadar. al unei idei etc. A fi activ la religie înseamna a gândi.. nu se cade oare sa vezi daca si acest fapt a fost consemnat în scris? Ai auzit ca a fost vândut cu treizeci de arginti. cit. Potrivit principiului participarii active. e 161 162 .. Rezolvarea unor probleme pe baza cunostintelor teoretice. cum a procedat Sfântul Chiril al Ierusalimului într-una din celebrele sale cateheze: "De vreme ce ai auzit ca Evanghelia a vorbit despre Iuda. catehumenii sunt invitati indirect ca ei sa cerceteze singuri locurile scripturistice respective. de încordare placuta. 2. nu se cade oare sa primesti marturia acestui fapt? Ai auzit ca I s-a împuns coasta cu sulita.Hr. care este ceva natural pentru copii. p. sed vitae!" 163 . Desfasurarea unei activitati care reclama cunostintele teoretice. nu trebuia oare sa cunosti pe profetul care a spus aceasta?" 161 . g. Cateheza a XIII-a. Adica nu doar pentru moment.) atunci când a afirmat ca "non scholae discimus. Bine a spus Seneca (2 î. a rationa. Nimic nu trebuie învatat doar pentru cultivarea mintii si înnobilarea inimii. activizarea elevilor la ora de religie presupune mentinerea lor într-o stare de trezie intelectuala. ci pentru a utiliza în practica cunostintele teoretice. 194. îndeosebi: 1. a medita. în asa fel încât cunostintele teoretice sa se regaseasca în viata personala de zi cu zi. profesorul trebuie sa valorifice întotdeauna înclinatia catre activitate.162 . a merge pe firul unui gând.. Op. 86. . Catehezele. C.Iata. 1 6 3 Epistula . În cadrul acestui principiu urmarim doua aspecte.

prin energiile dumnezeiesti. potrivit perihorezei si aproprierii. 5).". 33. Duhul Sfânt . ci pe Hristos!" (II Cor. 4. Principiul eclesiocentric . trebuie sa aiba permanent un accentuat caracter trinitar. aplicarea acestui principiu se regaseste cel mai evident în cultul divin : ceea ce se învata teoretic se exprima prin rugaciuni. desigur.Mântuitor. Fiul . iar Duhul Sfânt. h.În biserica. Daca hristocentric presupune fidelitate fata de Hristos si Evanghelia Sa. murit Dumnezeu Cateheza a XIII-a. opera de mântuire pleaca de la Tatal.. fiecare persoana dumnezeiasca participa la toate lucrarile celorlalte doua. Nu era oaie necuvântatoare. Chiril al Ierusalimului acest adevar: "Nu era om de rând Cel care a pentru noi. Teologia Dogmatica face anumite deosebiri. Caci Hristos.Trupul 164 Foarte plastic exprima Sf. Învatamântul crestin nu este unul omenesc.Sfintitor) . Cateheza. ne întareste continuu pentru receptarea Revelatiei. ci . în strânsa legatura cu predica. se savârseste prin Fiul si se desavârseste prin Duhul Sfânt. principiul principiul eclesiocentric obliga la fidelitate fata de pastratoarea Evangheliei. în ceea ce priveste lucrarile specifice ale persoanelor treimice ( Tatal este Creator. a împlinit pe pamânt voia Tatalui. asa cum se mentioneaza tot în Teologia Dogmatica. De aceea ne avertizeaza atât de ferm Sfântul Apostol Pavel: "Nu ne propovaduim pe noi însine. Biserica . Principiul hristocentric (teocentric) . ci dumnezeiesc 164 . Cateheza. Numim acest principiu si "teocentric" pentru a nu se crea impresia gresita ca celelalte doua persoane al Prea Sfintei Treimi. Nu era un simplu om. întrupânduSe. Acest principiu cere catehetului sa nu prezinte la ora de religie alta învatatura decât a Bisericii drept-maritoare.. ar fi ignorate. i. Tatal si Duhul Sfânt. gesturi liturgice etc. întrupat. are în vedere aceeasi tema centrala a propovaduirii: Hristos-Dumnezeu si Evanghelia Sa. fidela întru-totul Revelatiei. Nu era înger numai. De fapt. dar. cântari.

n. mai presus de toate. În consecinta. doar strângerea oamenilor într-un spatiu fizic determinat. dupa cum foarte precis s-a exprimat Sfântul Ciprian. extra eclesiam nulla salus 166 . Cateheza a XVIII. rupere care ar însemna. chiar Catehezele.Sau. Iar în Deuteronom spune Dumnezeu lui Moisi: "Aduna ( poporul sa auda cuvintele Mele ejkklhsivason ) la Mine ca sa învete sa se teama de Mine " (Deuteronom 4. dupa cum spune Domnul în Levitic: "Aduna (ejkklhsivason ) toata adunarea la usa cortului marturiei (Levitic 8. "toate le-a pus sub picioarele Lui ( Hristos. "Adunarea" nu presupune. de fapt. catehizare autentica înseamna propovaduirea credintei autentice. foarte important. plinirea Celui ce plineste toate întru toti.) si. ci si in sensul de comunitate . Care este trupul Lui. Epistolae 73.n. care aduna la un loc pe cei botezati.). dupa marturia inspirata a Sfântului Apostol Pavel." (Efeseni 1. 10). pierderea mântuirii. 24 (subl.. Un ultim aspect. Caci Dumnezeu Tatal."165 . ci si comuniune în dobândirea aceleiasi învataturi mântuitoare. Pentru aprofundarea acestui detaliu apelam iarasi la Sfântul Chiril al Ierusalimului: "Biserica poarta în chip foarte potrivit numele de Biserica ( ejkklhsiva ). nu doar în sensul de Lacas. respectarea principiului eclesiocentric ne va feri de ruperea din aceasta comuniune. Catehizarea se face în Biserica.. 22-23). transformându-i în oi ratacite de turma cea cuvântatoare a lui Hristos. La dat pe El cap Bisericii. asadar. strâmba. De aceea. Caci. care este a Bisericii celei una... în cadrul principiului eclesiocentric este transmiterea doctrinei Bisericii în limbajul Bisericii .. Cine propovaduieste învataturi straine Bisericii. este el însusi un înstrainat si va "înstraina" si pe cei ce-l asculta. A folosi un alt limbaj înseamna a prezenta doctrina si morala Bisericii într-o imagine deformata. Trebuie ) este întrebuintat acum pentru prima notat ca termenul "aduna" ( ejkklisivason data în Scripturi cu prilejul instalarii lui Aaron ca arhiereu de catre Domnul. . n. 3). 21. 165 166 . pentru ca cheama si strânge la un loc pe toti oamenii. ..

14. facilitând optimizarea învatamântului numai daca sunt corelate. preotul va fi un luptator fara sabie si pusca. Ele sunt inter-dependente si se conditioneaza reciproc. Religia solicita. amatorism si plafonare profesionala. 29. însa. p. m 167 . predarea Religiei risca sa se plaseze doar pe dimensiunea orizontala a existentei. eclesiocentric . Pe el îl putem face sa înteleaga mai bine darul frumos pe care Biserica îl are în limba cu care ea a lucrat pâna acum în sânul neamului. edit. 31 1 6 8 p. pe întreg traseul curricular al disciplinei.. În fine. Cunoasterea si aplicarea corecta a principiilor didactice reprezinta atât un act de receptivitate fata de experienta pedagogilor-cateheti înaintasi. A "catehiza" la întâmplare.. De aceea este o întrebare foarte sanatoasa si la locul ei a sta de vorba azi despre limba Bisericii. în vedere faptul ca principiile nu se constituie în norme didactice eficiente daca sunt aplicate separat. Sibiu. si utilizarea celor care tin de spatiul eclesial. în care spune la un moment dat: “Preotul este om cu carte. ne beneficiind de urcusul pe verticala comuniunii cu Dumnezeu. dimpotriva. pentru continutul lor specific. trebuie sa-si dea seama de unele ca acestea si sa priveasca drept sarcina a lui si pe cea privitoare la “limba vechilor cazanii”. valabil si acum (inclusiv pentru slujitorii catedrei) Datoria preotului catre limba bisericeasca 167 . Preotul. Fara ele. principii numite îndeobste "speciale". o data cu observarea principiilor laice. cât si o dovada de profesionalism. “Revistei Teologice”. Cu deosebire. Facând asa. având a apara neamul de multe furisari straine în sânul lui. dar aparator deplin si adevarat al acestei duioase mosteniri a trecutului. Trebuie avut. Eruditul arhimandrit Iuliu Scriban a pulblicat în 1938 un studiu-testament pentru toti slujitorii români ai Altarelor. Ibide . denota lipsa de constiinciozitate. nu trebuie uitat ca principiile didactice nu tintesc doar informarea învataceilor. hristocentric (=teocentric) si ”168 . care este limba noastra de la Traian pâna azi * Concluzii .contrara continutului.

1955. slujitori devotati ai Domnului si educatori pentru caracterele semenilor. soteriologic. religios moral Sibiu. Dumitru Caracterul crestin. cât si pentru ucenici. ci formarea caracterului moral crestin 169 . în asa fel încât ei sa devina. În acest fel. Pr. la rândul lor. atât pentru cateheti. . catehizarea va parcurge drumul ei firesc.luminarea mintii lor. 169 A se vedea CALUGAR.

cât si pentru un pui de cimpanzeu. 1994. Iar educatia este posibila numai acolo unde se pot dezvolta relatii personale reciproce. Animalele. Numai omul este pecetea chipului lui Dumnezeu. din capul locului. afectivitatea superioara si vointa autonoma. Nu s-a reusit decât într-o masura foarte mica obtinerea caracteristicilor fiintei umane: Amala nu a supravietuit. p. cu ratiune. a constatat ca fiul sau a progresat 170 I. BONTAS. dupa 7 ani de "recuperare" nu a putut sa stapâneasca mersul biped. Cu privire la distanta notabila dintre educatia omului si dresajul animalelor este elocventa. chiar cele cu un grad sporit de inteligenta si instincte ( delfinii. faptul ca omul se modeleaza ca fiinta umana doar în conditiile unui mediu corespunzator socializarii si educatiei. purtând Treime de Persoane . efortul logopedic concretizându-se abia în articularea a 40 de cuvinte 170 . e . Dupa o anumita perioada. însa. gândirea logica. iar Kamala. Iar diferenta dintre educatie si dresaj este incomensurabila: în timp ce omul educat devine cu timpul un creator original. Goa.Amala si Kamala . Trebuie precizat. functiuni care pot fi educate ca atare. experienta psihologului american Kellog. De ce? Prin voia Creatorului. 34. încercându-se recuperarea lor. animalul supus dresajului nu poate depasi niciodata stadiul de imitator.VII. iar apoi au fost internate într-un orfelinat. Editura "All". sentiment si vointa. care a creat conditii egale de viata si educatie atât pentru fiul sau Donald. realizându-se limbajul articulat.) nu se educa (nu se pot educa!) ci se dreseaza. FACTORII ESENTIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE Preliminarii.care au vietuit într-o padure tropicala în stare animalica. câinii etc . persoana . Pedagogul Ioan Bontas relateaza cazul intens mediatizat al celor doua fetite . de asemenea. Bucuresti. Pedagogi . Din darul si voia lui Dumnezeu omul este singura fiinta educabila din întreaga creatie. numai omul a fost înzestrat cu suflet harazit vesniciei.

Ambii termeni sunt latini si au intrat în vocabularul românesc în forma foarte apropiata. prin cele mai adecvate cai. Sau. oris" (subst. dar noi le-am reprodus doar pe cele principale. Constienti.). p. 458. purtare de grija". român 173 m Ibide . a face sa iasa. "educo" (compus la rândul sau din prep. Astfel. p. Bucuresti. trebuie sa raspundem cu recunostinta si râvna chemarii facute de Dumnezeu spre desavârsire. si . înseamna "facator. Chiar si numai din acestea. fabricant" 171 . m 171 172 latin . dupa cum excelent se condus pe cararile stiintei si ale bunelor purtari G. autor. În cazul temei noastre. Abordarea eficienta a oricarui subiect presupune dintru început o întelegere clara a termenilor de baza utilizati. duxi. p. 381-382. ca "factor" nu înseamna simpla miscare de a face o actiune oarecare. ca orice fiinta umana. de acest privilegiu unic al actului creatiei acordat omului. Terminologie . care înseamna "educatie. 173 Pentru ambele cuvinte de care ne ocupam. 1983. de valoare fundamentala. este educatia religios-morala . feci. fara greutate. înseamna. în timp ce puiul de cimpanzeu a devenit doar o maimuta semidresata. a înalta etc. ci a crea ceva durabil. Editura Stiintifica si Enciclopedica". a da la iveala. a crea etc. dictionarul da mult mai multe sensuri. 172 Iar termenul "educatie" provine din substantivul feminin "educatio. Dictionar Ibide . se impun câteva precizari legate în special de cuvintele "factor" si "educatie". creator. asadar. I. întelegând prin omul este scos din starea vegetativa. GUTU. crestere. Una dintre ele. a scoate (din). având corespondent în verbul "educo. . între altele. 456-457. m. având aceeasi radacina cu verbul "facio-ere. simplu-biologica. ere. La rândul sau.. col. onis". ductum" = a creste. fara a intra în detalii etimologice complicate si obositoare. factum" = a face. a savârsi. "factor. "duco"). "e" si vb. aceasta ca prin educatie a scoate din . ne dam seama.normal.

lipsa de flegmati (inertie. 1 7 6 utilizam t Melancoli (sensibilitate excesiva. instinct) . Pedagogie generala. socotim util sa clasificam factorii educatiei în "generali" si "speciali". aparare.exprima un tratat modern de Pedagogie. 3..zeflemisire. gust. Edit. discernamânt. Pentru acest paragraf Pedagogiaprof. echilibru). FACTORII GENERALI ai educatiei si rolul lor în dezvoltarea personalitatii 175 . Pentru o expunere sistematica a problemelor de care ne ocupam. teorii ambientaliste si teorii ale dublei (în special temperamentele. între primii. s-au stabilit trei grupe de predispozitii ( potente ) ereditare: 1. coleri (impulsivitate. Potente ale analizatorilor (auz. ultimii fiind inclusi. Pe baza cercetarilor pluridisciplinare ( de filozofia educatiei. prin intermediul parintilor. Ereditatea (ca factor intern). mobilitate scazuta. I. înnascute sau transmise prin informatiile genetice. de psihologie si sociologie. vaz. a. inhibitie). de fapt. 35-46. cu tipurile sale ). 42. ci . Acestor trei factori le corespund tot atâtea teorii adiacente: determinari .). c. n sine). pedagogia a stabilit trei factori generali ai dezvoltarii personalitatii: a. imperturbabilitate) sangui (echilibru. p. c agitatie. 2. de la generatiile anterioare la generatiile tinere. miros. Potente care privesc instinctele (lat. Didactica si Pedagogica. "instinctus" = conduita înnascuta. Potrivit criteriilor stiintifice de analiza a factorilor ereditari. perpetuare a speciei etc. Potente ale sistemului nervos central 176 teorii ereditariste. „a scoate individul din starea de natura si a-l introduce în starea de cultura” 174 A. 1996. stapânire de . BONTAS.). folosind cu precadere metoda inductiva ( de la simplu la complex ). Mediul (ca factor extern). perfidie. inhibitie cexcesiva. p. de genetica etc.nu doar cele de ordin biologic (hrana. . b. Farcas Domnica. ci si cele care tin de latura spirituala (înclinatii 174 175 Ion Nicola. Bucuresti. EREDITATEA reprezinta ansamblul predispozitiilor de natura anatomopsiho-fiziologica. îndrazneala. c dinamism. datorita implicatiilor speciale pe care le incumba. dar solicitând o analiza separata. Educatia (ca factor mixt. pipait). intern si extern).

etc. natural. om al unei stiinte. totusi. Iata vin zile. Cu privire la mostenirea ereditara.. dar. mai ales de ordin psihic. timp care se refera la vremea împaratiei harului. locuinta. vorbire.. iata. anume ca un pentru dec un medic. Mediul are mai multe componente: mediul natural (conditii de clima. când voi încheia cu casa lui Israel legamânt nou. nimeni nu trebuie sa se teama de anumite încarcaturi negative (ca de ex. "Parintii au mâncat agurida si copiilor li s-au strepezit dintii" (Ieremia.. "medium" = ambianta. "Noutatea" este utila.. pentru a suferintele. Bucuresti. 177 Sentinta vetero-testamentara. b. Este interesant. aceluia i se vor strepezi dintii. de se curma altfel. 31). sunt eliminate si eventualele consecinte ale pacatelor parintilor. 29). Botez. 1993 (cu o prefata semnata de parintele genealogic în care. de exemplu. Iar proorocul Iezechiel rosteste: "Fiul nu va purta nedreptatea tatalui si tatal nu va purta nedreptatea fiului. 177 .". consecinte ale pacatelor. pentru cei înca sceptici. Nimic nou. blesteme.. care tind spre desavârsirea si împlinirea persoanei umane). v. de altfel): Ci fiecare va muri pentru faradelegea sa. fauna.etice înnascute. recunoaste binefacerile si remediile Sfintei Liturghii. "= 7 8 Gr. Sa observam exprimarea la timpul viitor: "fiecare va. vegetatie. prin Spovedanie si Euharistie.). cine va mânca agurida. "fiul nu va. mediul ecologic 178 (legat strâns de m. chiar în versetele urmatoare (versete mesianice .. Nu numai pacatul stramosesc este sters prin Taina Sf. bunicilor etc. reprezinta ansamblul conditiilor ambientale în care omul traieste. cu referire la nepoluare. iar celui rau. ale urmasilor din familia respectiva. propriu-zis la Biserica crestina. apei. munceste si creeaza. oiJko casa. un GALERIU). ( 30. este amendata de însusi proorocul care o rostise.). anglican medic recomanda Sfânta Liturghie pentru vindecarea si stingerea unor pacate ale înaintasilor. 31. potrivit dogmaticii ortodoxe. mesajul cartii dr. rautatea sa!" (18. puritatea aerului. daca este integrat în Biserica cea una prin Sfintele Taine. Editura "Harisma". KENNETH Vindecarea arborelui . zice Domnul. subsolului. MEDIUL (lat. McAll. lovg "= cuvânt. în boli în i laice care tratamentul alopat se dovedeste 1neputincios. conditii înconjuratoare. se dezvolta. solului. Celui drept i se va socoti dreptatea sa. ambientale).. gr. o stiinta. traditia noastra ortodoxa. 20). în acest subiect. relief..." etc.

istorici. 1955. D. Iar în categoria persoanelor care fac educatia. Educatia religioasa .sanatatea florei. în mai toate tratatele de Pedagogie crestina (ca de ex. CALUGAR. pentru "profesori"). în general. 1. creator" etc. 179 . dr. reprezinta totalitatea mijloacelor divino-umane utilizate în scopul formarii caracterului moral-crestin 179 . Biserica si Scoala . clericii si profesorii (ultimele doua categorii incluzând toate nivelurile cunoscute: ierarhi. pedagogi. încercând propriu-zis sa raspundem la întrebarea: cine face acest gen de educatie ? Am vazut mai sus ca "factor" înseamna "facator. ca numim "factori" atât institutiile în cadrul carora se desfasoara lucrarea.. o noua observatie: în categoria persoanelor care fac educatie crestina se uita adesea numele lui Dumnezeu. prof. În acest capitol vom analiza factori concreti ai educatiei religioase. Facem observatia. este un fenomen socio-uman care asigura transmiterea informatiilor si deprinderilor de la o generatie la alta.). însa. c. culturali. izvorul si creatorul a toate. cât si persoanele care lucreaza efectiv. ca institutii de baza ale societatii. însa. FACTORI SPECIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE. Treime de Persoane . B. EDUCATIA . manualele si cursurile de Catehetica) se evidentiaza trei mari factori ai educatiei religioase: Familia . în scopul formarii personalitatii si crearii unor conditii normale de convietuire. diriginti etc. Caracterul crestin religios-moral (Teza Sibiu. învatatori. Pentru prima categorie. sunt nominalizati. profesori de nivel mediu si superior. preoti si diaconi. general vorbind. inclusiv al Vezi lucrarea Pr. Se impune.. de doctorat). parintii. ca dimensiune speciala a educatiei.. asadar cineva care faceconcret ceva. religiosi etc. a faunei etc. mediul psiho-social (ansamblul factorilor sociali. pentru "clerici". Intentii .

vom observa ca marii pedagogi din perioada moderna. majoritatea dintre ei oameni profund credinciosi. elev. indiferent pe ce treapta s-ar afla (copil. Idealul educatiei religioase .". Astfel... pentru antichitatea greaca esenta educatiei consta din realizarea "kalokagathiei" ( kalov " si ajgaqov "). spre a sti care este obiectul sau tinta eforturilor catehetice. a frumusetii fizice si bunatatii sufletesti. apud St. în paralel. atât notiunea de "persoana" cât si cea de "desavârsire" au fost întelese diferit. De asemenea. De aici apar si exprimarile diferite cu privire la finalitatile actului educativ. . 1969. în general. prin celebra sa lucrare "Didactica Magna") vede în educatie un factor preocupat de perspectiva vietii vesnice. a avut în vedere desavârsirea persoanei. de altfel. Cu toate ca de-a lungul timpului. principial. Bunaoara. nu trebuie uitat nici catehumenul . în armonie cu cea etica (morala). îsi întemeiaza nu doar principiile. Pentru a face descrieri obiective ale factorilor educationali. Homer pune în gura eroului legendar Hector aceste cuvinte: "Sa fiu totdeauna primul între ai mei înaintea tuturor sa ma disting.educatiei. ci si metodele si mijloacele educatiei. chiar daca aceasta din urma era limitata la principii destul de sarace. ci factor sinergic al educatiei. adult. pedagogul ceh Ioan Comenius (1592-1670. consideram oportun sa analizam factorii institutionali în paralel cu persoanele angajate efectiv în demersul catehetic.. asadar. Facând un arc peste timp. pe criterii exclusiv moral-crestine.). p. sa fiu mester la vorbe si vrednic la fapte.. nici de pedagogia moderna. comparativ cu cele crestine de mai târziu. Editura Didactica si Pedagogica. la baza avându-se idea de perfectiune Instructia fizica se facea. trebuie sa creionam mai întâi câteva observatii legate de ceea ce se urmareste efectiv prin educatia religioasa. Pentru filozoful si pedagogul german Immanuel Kant (1714-1804) scopul educatiei este formarea 180 180 . pentru ca el nu este doar un beneficiar pasiv. 2. . adica obtinerea. deodata cu propunerile care se impun. promotor al principiilor didactice. deziderate care nu sunt ignorate. De aceea. Pedagogiei 20. Câteva repere. scopul educatiei. student etc. Bucuresti. BÂRSANESCU si & colectiv Istoria . cu atentie prioritara asupra sinergismului specific fiecarui nivel de care ne ocupam.

aceasta chemare: "Fiti. considera ca educatia religioasa 181 . J. potrivit careia tinta pedagogiei crestine este Vezi Educatia morala si religioasa în lucrarea IIIEducatia româneasca în cadrul educatiei ). un alt mare pedagog german.1953) si Simion Mehedinti (1869 . etichetat "fideist" (= credincios ) de catre comunistii care l-au scos de la educatia integrala trebuie sa includa obligatoriu catedra în anul 1948. care. Trebuie sa retinem. considera ca omul ideal este crestinul deplin. Pedagogia româneasca nu este lipsita. Herbart (1776-1841). vad formarea caracterului moral crestin drept finalitate ideala a educatiei. nominalizeaza credinta si iubirea . ca El nu a vorbit doar despre un ideal teoretic al educatiei. drept valori pedagogice ideale. la rândul ei.1962). Care a rostit. care-si dovedeste credinta prin iubire. 48). caruia Pedagogia moderna îi datoreaza formularea "treptelor formale" ("stramoasele" momentelor logico-psihologice ale proiectelor didactice de astazi). pentru ca au avut în constiinta lor Modelul Suprem. esential. calauziti de preceptele evanghelice. Socotim suficiente si numai doua exemple în acest sens (este adevarat. voi desavârsiti. dar. plinatatea pedagogiei divino- umane. al 181 . ci a înfatisat în Persoana Sa Modelul Ideal. G. precum Tatal vostru Cel ceresc desavârsit este!" (Matei V. doua nume stralucite ce fac parte din elita interbelica): G.caracterului moral. Primul. Al doilea. Aceiasi pedagogi au cunoscut cu siguranta si concluzia Sfântului Apostol Pavel. religioasa lea: integrale ajungerea la unitatea credintei scoala . Cu alte cuvinte. Pestalozzi (1749-1832). 1937 (în special cap. Bucuresti. între altele. idealul educatiei se concretizeaza în omul profund credincios. Iisus Hristos. Antonescu (1882 . întrebând retoric: "Poti sa fii om deplin fara sa fii crestin?" Toti pedagogii mai-sus evocati (si ca ei ar mai putea fi citati multi altii) s-au exprimat în favoarea unui ideal educational crestin. cel mai mare pedagog elvetian (si unul dintre cei mai mari ai lumii). propune la vremea sa concentrarea tuturor materiilor de învatamânt pe baze morale. de reprezentanti remarcabili. Fr. deosebit de atasat Sfintelor Evanghelii.

si a cunoasterii Fiului lui Dumnezeu. 13). ceea ce sugereaza urmatoarea definitie care se poate da ceea . în legatura cu afirmatia lui Newton "gravitatia este Dumnezeu!" 183 . desigur. Toti educatorii trebuie sa aiba constiinta ca educatia nu este un act sau efort exclusiv uman. ce daltuire. ca El este Creatorul cerului si pamântului. Povestea cu marul care cade si inteligenta fizicianului ved ceea care ce altii nu vazusera. a inclusiv gravitatiei. care se leaga de numele fizicianului englez Isaac NEWTON (1642-1727).. gravitatiei. a vrut sa spuna. cu toate zicând: Dumnezeu. desigur. Petre TUTEA a spus într-un interviu televizat ca informatiile privind legea atractiei universale. Care a creat cerul si pamântul. au esuat lamentabil. religios moral-crestin 182 la masura caracterul . Nu eu. mai întâi în familie si în Biserica. un anumit procent de adevar. 182 . autonomia. 3. Factori concreti ai educatiei religioase a. dar dezvoltându-se neîntrerupt în strânsa legatura cu acestea. cu timpul câstigându-si. zicea Tutea. pâna în ziua de astazi. "N ewton. De aceea. Întrebat admirativ cum a descoperit el mecanismele el a pus totul pe seama lui Dumnezeu. dar e tesuta sie cu mult folclor. se impune precizarea ca "Alfa si Omega" actului pedagogic este Dumnezeu. dar a întemeiat si familia si Biserica. 4. ci Gravitatia Dumneze !" Cu alte cuvinte. are. ca raspuns la întrebarea "ce se urmareste prin educatia religioasa?". ci rezultatul sinergiei divino-umane. formularea propusa de parintele Dumitru Calugar.. un act teandric . institutiile de baza. Iar o data cu ele s-a înfiripat si scoala. ci Factor siCreator permanent. Altfel spus. Parafrazând spusele lui Petre Tutea (1901-1991). era un om smerit si credincios. anuntate mai înainte ( Înainte de a vorbi despre familia.Factor si Izvor vesnic al educatiei. DUMNEZEU . plecam si noi de la premisa: " Educatia este Dumnezeu !" Si nu este doar începutul si sfârsitul ei. Cei care au încercat sa faca "educatie" fara Dumnezeu. este u legile. biserica. la starea barbatului desavârsit. au fost transmise si preluate oarecum denaturat. neîntrecut în definitii si formulari surprinzatoare. 1copiilor 8 3 În stilul sau cu totul original. educatiei: educatorul daltuieste în sufletul . din care deriva românescul "caracter" adâncitura " înseamna sculptura. scoala ). plinatatii lui Hristos (Efeseni. ni se pare ca sintetizeaza în mod fericit ceea ce pedagogii mai vechi si mai noi au exprimat în acest subiect. Iar cel mai elocvent Termenul grecesc carakthvr ".

exemplu pentru noi. Piatra Unghiulara de la care începe zidirea caracterului crestin al pruncului. cele scrise de Marele ( dar smeritul ) Apostol ..) . în general.. inspectorate. din pacate. toti pedagogii întelepti vor marturisi smeriti ca nu ei sunt factori decisivi. Cât de actuale sunt. scoli etc. a fost sistemul educational ateocomunist din România. chiar în cercurile puterii politice si în structurile decizionale din ministere. de exemplu.. 1). cu deplinatate. avortul si homosexualitatea. virtutile adolescentei si ale maturitatii. poate cere în scris neobligativitatea frecventarii orei de religie pentru copilul sau. Iata de ce. nu doar în actul mântuirii noastre. Dumnezeu ne-a acordat acest privilegiu extraordinar. opace. ce este? : Slujitori prin care voi ati crezut. de asemenea. pentru ca în final opera pedagogiei divino-umane sa fie încununata cu aura întelepciunii si cu venerabilitatea batrânetii. iar rezultatele se resimt dureros si astazi si se observa în mentalitatile ante-decembriste. ci si în educarea copiilor nostri. în familie.Pedagog Pavel: "Când unul zice: Eu sunt al lui Pavel! Iar altul: Eu sunt al lui Apollo!. în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc. si dupa . prin întruparea lui Iisus Hristos. de a fi împreuna-lucratori cu El. dupa cuvântul psalmistului: "De n-ar zidi Domnul casa (sufletului. nedus la biserica. petrecut chiar sub ochii nostri. De aceea. ce este Apollo? dar Pavel. Numai asa se poate explica incredibila sustinere a unor legi necrestine într-o tara crestina (ca. ai demersului educational. n. Acest dar dumnezeiesc a devenit operant. Astfel de mentalitati si-au facut loc. Fara El. refractare la orice demers moralcrestin. în biserica si în scoala. cladindu-se apoi. totodata vulnerabilitatea acelor articole de lege cu privire la învatamântul religios din scoala. "zidirea pedagogica" este zadarnica. potrivit carora un parinte sau un tutore legal.. înguste. ci Dumnezeu. Ei bine. piatra cu piatra. n. revenim: actul educational complet si eficient este teandric. primi si ultimi." (Psalm 126. Dumnezeu a fost alungat din scoala pentru aproape o jumatate de veac. iar mai nou dezbaterile cu privire la prostitutie).

4-9). (Bucuresti. dar fiecare-si va Ca noi împreuna-lucratori cu Dumnezeu suntem!" primi plata dupa osteneala sa. Trece în vesnicie în anul 1956. G. Aici se bibliografice: C. Bucuresti. la Bucuresti. e general . ea a fost chiar unica scoala de specialitate profesionala a majoritatii populatiei. (vezi Prefat laeducator. unde va preda pâna în anul 1947. . 3. Pentru ca este un pedagog mai putin cunoscut dar nu mai putin valoros decât alti mari pedagogi Generala 485.. p. Ea a fost numita adesea "mica biserica". intituleaza Gavanescu Narly pleaca la studii în Germania. FAMILIA CRESTINA. Antonescu.". între ei legându-se o strânsa prietenie. totodata. Editura "Didactica si Pedagogica. în afara de ceea ce datoram Bisericii. ca si proverbiala omenie si ospitalitate a românului. Apollo a udat. din motive politice. asistent la Facultatea de litere din Iasi. se datoreaza familiei noastre patriarhale. ( neamului nostru. ca G. Caci eu am sadit. amintim: pedagogic. Asa ca nici cel ce sadeste e ceva. ci Dumnezeu. iubirea de neam. Cea mai veche si. Misiunea educatiei. a NICOLESCU). Simion ai Mehedinti. Ei îi datoram. Gavanescu. nici cel ce uda. de asemenea. Misiunea 1943. românesti Bucuresti. profesor de Pedagogie si Istoria Pedagogiei din Cernauti Facultatea de litere si filozofie. a Narly. lui Narly se Opera pedagogica a profesorului I. ca o "mica scoala". Iubirea de pamânt si dragostea de cultivarea lui. Pedagogie ." 184 184 . cea mai puternica institutie umana este familia. b. A. cununa a creatiei si expresie a iubirii si comuniunii proniatoare a lui Dumnezeu. de la 1 oct. alcatuita de Viorel educatorului. Poate fi considerata. postul sau va la fi “comprimat”. sau "biserica de acasa". În 1923 C. ideal. numit. ci si ulterior. 1996. când. Pedagogi C. Dintre lucrarile sale mai importante Problema idealului 1925. 1941. dar Dumnezeu a facut sa creasca. fiind înmormântat în cimitirul Belu. pentru ca aici copiii primesc lectii esentiale de viata. profesor la Facultatea fi Filozofie a României). Cel ce sadeste si cel ce uda sunt una.cum i-a dat fiecaruia Dumnezeu. 1996. apropia de I. nu doar în "cei 7 ani de acasa".). face liceul la Focsani si Facultatea de Litere si Filozofie la Iasi. Editia a II-a. (I Cor. de Universitatii si. la Göttingen. toate virtutile trecute ale neamului.. Constantin Narly (1896-1956): "La poporul nostru de agricultori. unde în anul urmator va obtine titlul de doctor filozofie cu Die soziale Schichtung Rumäniens (Stratificarea sociala a Întors în tara va în teza pe rând. Asa se explica faptul ca una dintre va cartile C. în fine. 1940. Cât de frumos se exprima în acest sens unul dintre cei mai mari pedagogi pe care ia avut România. Tolstoi 1929. pentru caracterul ei comunitar si atmosfera de sfintenie pe care trebuie so cultive. notam aici câteva repere bioetc Narly s-a nascut la Tecuci. veneratia lui Dumnezeu. R. Educatie si 1927. Cel Ce face sa creasca. 1929).

Cap. ca cel putin din punct de vedere legislativ si declarativ." 186 . spunem mai departe ca familia reprezinta. ceilalti membrii ai familiei. Revenind asupra subiectului nostru. cu asculta . asadar. Ibide .. de conditiile sociale-economice. Editura "Lumina Lex". însa. apartinatoare unei familii. cel putin trei întelesuri: de a sensul de a-i slujisi de a învata de la altii. cu sensul de a-i învata pe altii. de altfel. de o serie de factori responsabili. Ei sunt obligati sa creasca copilul. dar si invers. 1: "În România statul ocroteste casatoria si familia. la art. între care cel mai apropiat prelegerii noastre este urmatorul: "Parintii sunt datori sa îngrijeasca de copil. nu numai al copiilor." 185 . întrucât în toate tarile civilizate familia este ocrotita prin lege. Aceasta "scoala" de familie are. învatatura si pregatirea profesionala a acestuia. Sectiunea I. prin masuri economice si sociale. ci al fiecarui membru în parte. fratii mai mari. îngrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica. între altele.Familia este recunoscuta unanim ca institutie de baza a societatii nu doar din perspectiva religioasa. aceste notiuniCodul . Chiar si din punct de vedere etimologic. Codul prevede. art. spre a-l face folositor colectivitatii. el sprijina. în acelasi timp. de educarea. Familiei Titlul III. 3. ci si din punct de vedere civil. învata unii de la altii. bunaoara... în conformitate cu telurile statului. Pentru ca fiecare persoana. de asemenea. bunici. De asemenea. Iata. p. Statul apara interesele mamei si copilului si manifesta deosebita grija pentru cresterea si educarea tinerei generatii. al educatiei crestine. daca sunt. este atât factor cât si subiect al educatiei: copiii învata de la parinti. dupa Dumnezeu. 1995. astfel. I. de constiinta si constiinciozitatea celor abilitati sa aplice legile etc. Împlinirea acestor obligatii depinde.. Codul Familiei prevede. articole referitoare la educatia copiilor. cuvântul familie implica. m 101. factorul cel mai important si decisiv. familia se bucura de o atentie deosebita din partea statului. În România. potrivit cu însusirile lui. Bucuresti. 185 186 . dezvoltarea si consolidarea familiei.

dr. Tatal si Fiul îsi rasfrâng iubirea asupra Duhului Sfânt. Dar pentru ca o familie sa fie. factor esential al educatiei esentiale . de fapt triunghiul iubirii intra-trinitare . 460-461. Tatal si Duhul Sfânt asupra Fiului. mama si copilul (copiii) asupra tatalui. asadar. . atelierul etc. mijloacele de trai . având la fiecare unghi câte una dintre persoanele treimice: Tatal. "familia-ae (lat. ca daca în 187 188 G. trebuie sa întruneasca anumite conditii. învatare-slujire-ascultare ... având ca sprijin si bibliografia la care vom face trimitere 188 . Astfel. sensurile etimologice acopera foarte bine implicatiile educatiei în familie: nu fac referiri doar la persoane . începând cu icoanele din camere si terminând cu gradina. 1. Pentru a ne apropia cât de cât de întelesul adânc al relatiei tainice al acestei iubiri. prin analiza personala. Educatia copiilor este optima atunci când iubirea dintre membrii familiei imita iubirea dumnezeiasca dintre persoanele Sfintei Treimi.187 . cu recomandarea de a fi aprofundate. sa ne imaginam un triunghi echilateral. ms. ogorul. p. patrimoniul. membrilor ei). În familia crestina trebuie sa se reflecte iubirea intra-trinitara dumnezeiasca . bunurile unei case. am utilizat si cursul cit. dactil. 3. tot în cele ce urmeaza. Fiul si Sfântul Duh. 2. GUTU.) are trei sensuri de baza: 1 totalitatea slujitorilor unei case. p. Vasile RADUCA. Fiul si Duhul Sfânt asupra Tatalui etc. vom schita câteva dintre ele. propriu-zis actului pedagogic. de Catehetic al pr. 67a 73. Observam.. dict. Astfel.. ci si la bunurile care creeaza "logistica" de fapt mediul în care cresc si sunt educate persoanele. 1996. De aceea. lect. crestine .cheie. care fac posibila acel sine qua non "ora et labora" în orice act creativ. Asa trebuie sa fie si în familie: tata si mama sa-si îndrepte toata iubirea asupra copilului (copiilor). Bucuresti. am spune.. potrivit dictionarelor. În formularea unor conditii si principii ale educatiei crestine din familie. într-adevar. cu atât mai mult în cele de care depinde educatia si mântuirea sufletului. Dupa cum se poate lesne observa. tatal si copilul (copiii) asupra mamei. casa (totalitatea .

Comuniunea în doi este si ea limitare din doua puncte de vedere. subiecte realizeaza prin comuniunea lor o oarecare consistenta si o bucurie si un sens al existentei. iata. Dar nici aceasta doime reala. se poate vedea . în imposibilitate de a iesi din egoism: " Un subiect unic în sens absolut ar fi lipsit de bucuria si deci de sensul existentei. ci si un zid pentru mine. desigur . practic. spirituala Iasi.pecetea iubirii Sfintei Treimi. Famili a 189 . din punctul de vedere al moralei crestine ei sunt obligati sa înfieze. În acest mod. triunghiul iubirii intra-trinitare poate fi reflectat Dou a Numai al treilea subiect îi scoate din o perspectiva teologica si . nu este suficienta. ca ea este posibila numai în trei. Mai întâi comuniunea în doi nu deschide întregul orizont implicat în existenta. Cei doi nu numai se deschid unul altuia. Gheorghe POPA. dar în legatura cu amândoi.Familia crestina: crestina Editura "Trinitas". p. aratând. azi. lect. Celalalt devine nu numai o fereastra. Ei trebuie sa aiba constiinta unui orizont care se întinde dincolo de ei. Pr. Parintele Dumitru Staniloae descrie într-un mod admirabil plinatatea iubirii treimice. care s-ar amesteca cu visul. El s-ar îndoi chiar de existenta lui. din felurite motive. familia crestina trebuie vazuta ca o icoana a iubirii lui Dumnezeu pe pamânt189 . Cei doi nu pot trai numai din ei doi.Iar acolo unde. dr. si în familiile fara copii naturali! Aceasta solidaritate de rasfrângere a iubirii este cea mai buna paza de înlaturare a egoismului. în contrast cu "monismul" si "dualismul" care se gasesc. care poate constitui pentru orice om o mare si grea ispita. de fapt. Iar acest orizont nu poate fi constituit de un obiect sau de o lume de obiecte. sa creasca si sa educe orfani. bazata pe unitatea de fiinta. 1995.. Aceasta nu-i scoate din monotonia unei vederi restrânse.cu ochii credintei. Propriu-zis. în familie aceasta pecete ne apare cu cea mai mare evidenta.creatie. în general. sau a unei singuratati în doi. care e în acelasi timp o unitate dialogica. 147. ci se si închid. în vol. sotii nu au copii naturali.. întrucât exista nenumarati astfel de copii care au nevoie de ocrotirea unui mediu familial.

1978. 2. Observam."190 . astfel. ca aceste însusiri fiintiale sunt tot o reflectare a însusirilor si atributelor divine ale persoanelor Sfintei Treimi. cât si în cele spirituale." (Coloseni.) ca sa devina capabili a se conduce singuri. caci aceasta este bineplacut Domnului. dar si educarea copiilor) si ajutorul reciproc între membrii ei. Dumitru STANILOAE.. p. întru toate ascultati-i pe parintii vostri. 296. temându-va de Domnul. nu cu slujire doar de ochii lumii. care. asa cum se cuvine întru Domnul. 3. 1depline 9 1 Teologia Morala. & Persoanelor. 289. 1 9 2 Ibide 193 m Ibide . iubiti pe femeile voastre si nu fiti amarnici fata de ele. Teologia Dogmatica. n.Române. Bucuresti. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Ortodoxa Bucuresti. Familia trebuie sa se caracterizeze prin urmatoarele însusiri fiintiale: unitatea. Copiilor. în vederea mântuirii dintre care nominalizam 193 192 . ca obiectul . 18-22). Treimea conditie a deplinului lor caracter personal si a comuniunii . cu gândul de a placea oamenilor. Dr. Robilor. atât în cele materiale.. ci întru curatia inimii. întru toate ascultati-i pe stapânii vostri cei dupa trup.. Prof. vol. numai un al treilea subiect poate fi si el partener de comuniune si nu sta pasiv în fata lor. Barbatilor.neîntrerupta lor singuratate în doi. nu-i întarâtati pe copiii vostri. 1. 3. vol. 1980. fara nici o greutate. II. Parintilor. Pr. Familia (casatoria) trebuie sa-si propuna ca scopuri prioritare înmultirea neamului omenesc (nasterea. Optimizarea relatiilor dintre membrii familiei se poate realiza luând aminte la sfaturile Sfântului Apostol Pavel. n. 307-308. p. În acest sens vor fi urmarite anumite aspecte : copiii trebuie ajutati sa scape de anarhia instinctelor oarbe si a tendintelor spontane ( necontrolate. sfintenia si egalitatea dintre sot i191 . pentru traiul zilnic. trainicia. fiti supuse barbatilor vostri. sub inspiratie divina. m 190 . Editura Institutului Biblic si Ortodoxa de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române.. ca sa nu se deznadajduiasca. scrie la un moment dat: "Femeilor. p.

În acest scop. dr. nu materialnici. 67-73. mostenirea cea mai pretioasa pe care o putem lasa copiilor nostri consta nu în cele materiale (a caror importanta nu trebuie negata total. trebuie sa se bucure. Caci dorinta carnii este moarte.. cuvintele Sfântului Apostol Pavel: "Cei ce sunt dupa trup. la aspectele mentionate anterior adaugam urmatoarele • : . bineînteles). . trebuie ajutat sa-si aleaga o profesie corespunzatoare vocatiei si aptitudinilor lui. sa vorbeasca si sa se manifeste duhovniceste.copilul trebuie deprins cu munca. în În familie. rabdarea. Ca o prima remarca de sinteza. 8. cit. pentru a deveni tot mai buni. bunaoara. Copiii trebuie învatati sa se poarte ca oameni duhovnicesti. nu fortat spre una în care sa nu se poata împlini. De aceea. fiind rodul conlucrarii dintre ei si Dumnezeu. si toate acestea ( materiale. Iata.. . cele ale Duhului. iar cei ce sunt dupa Duh. în aceasta privinta. dar dorinta Duhului este viata si pace" (Romani. 5-6). deodata.trebuie stimulati. Cât de actuale sunt. 194 Astfel. una dintre concluziile rostite de Sfântul Parinte spre finalul cuvântarii: "În 194 Anumite formulari si îndemnuri apud pr. Sfântul Ioan Gura de Aur s-a remarcat si în acest capitol de pedagogie crestina într-un mod cu totul deosebit. în contrast cu timpul considerabil trecut de la rostirea lui. Recomandam în acest sens cuvântul "Pentru ce fel de clironomii ( bogatii ) trebuie sa lasam copiilor nostri". de o ereditate sanatoasa. unita cu o educatie pe masura . lect. p. uitarea de sine. op. RADUCA Vasile . ci în cele de ordin spiritual. parintii trebuie sa constientizeze faptul ca fiecare copil. potrivit cuvintelor Mântuitorului: "Cautati mai întâi împaratia lui Dumnezeu si dreptatea Lui. cugeta cele ale trupului. n. Sa gândeasca. care. pentru a se devota binelui obstesc. totodata. apare ca extrem de actual.) se vor adauga voua" (Matei 6. 33). n. sa se smulga treptat din tirania egoismului instinctual. întotdeauna trebuie sa se dea întâietate valorilor religioase raport cu cele de ordin material.

" 195 . ci 195 Sf. în sensul vietuirii în adevar.Sibiu. a se vedea în acelasi volum. Ca nimic nu este întocmai ca fapta buna. Deci sa nu cautam aceasta: cum sa lasam bogati pe copii. afectiune si adevar pot da rezultate optime. Evident.. Sur la vaine gloire et l'éducation des în Sources . Sfaturi deosebit nostri grâu. Parintii trebuie sa mentina un permanent echilibru între masurile restrictive si acordarea libertatilor. de nimic alt nu vor purta grija. ca sa le lasi fapta buna. daca este vândut de trândavirea si nebagarea de seama?. lasa lor bogatie. 410-420 si 45 ( Pentru cresterea copiilor . 421-425. care în toate zilele mai multa face avutia. cu scopul de a le stimula copiilor un bun autocontrol asupra libertatii. nu orice fel de "adevar". Putul si împartire de Editura "Buna Vestire". date de acelasi Sfânt Parinte. M. Ca la ce-i poate folosi coroana si porfira. lasa-le lor purtarea de grija a lui Dumnezeu. întrucât numai adevarul confera libertatea autentica. 188. la Editura "Deisis" . 32). Iar de se vor vedea pe dânsii ca sunt lipsiti de mângâierea cea de acolo. p. nimic nu este mai tare decât aceasta. MALINGREY. 1972. p. 136. 105copiii". toate vor face ca prin fapta buna sa afle saraciei multa mângâiere.consecinta. dupa A. cuvântarile cresterea copiilor ... inevitabile în viata de zi cu zi. Caci numai relatiile bazate pe sinceritate. ci cum sa-i lasam îmbunatatiti. învatându-i sa respecte valorile esentiale.. . 46 de potrivite pentru educatia copiilor. p. Chrétiennes Paris. IOAN GURA DE AUR. în vol. "Adevarul va va face liberi!". Pentru o 44 (Pentru mai I) larga perspectiva a gândirii hrisostomice cu privire la educatia crestina a copiilor. vol. ca cei ce pot sa acopere rautatea naravurilor cu multimea banilor. Deci nu le Ca aceasta cu adevarat este cea mai mare avutie. p.. p. Ca de vor avea nadejdile lor la bogatie.. de voiesti sa lasi bogatie multa copiilor tai. • Sa-i formam pe copii pentru o ascultare libera si plina de convingere . enfants. Asadar. iubire si dreptate. Bacau. aceasta este bogatia cea nespusa si necheltuita. 2000. 96-196. 428-429. recomandam a II) se si cuvântarea intitulata în manuscrise "Despre slava desarta si cum se cuvine sa-si educe citi parintii tradus recent în limba româna de catre Ioan ICA-jr. Cuvântul .. 1995.. Chiar decât împaratia si purtarea de coroana. fara a se intra în conflict cu normele relative.. a spus Mântuitorul Iisus Hristos (Ioan 8. una dintre grijile de capetenie ale parintilor este sa-i asocieze pe copii la viata si rugaciunea Bisericii. Cuvânt pentru ce fel de clironomii trebuie sa lasam copiilor .

numai acela care izvoraste din Adevarul Suprem. Aur Idem. bisericesti 1943. 3-4 / 1993. Bucuresti. Iasi. Axiologi . oamenii simpli. trad.. Ideile pedagogice ale Sf. 1982 (vol. va fi de mare folos. Bucuresti. cu referiri speciale la educatia repere în familie: Sf. Idem. atât de important în plan familial ( altfel ) spre a informa si a si national. Sf. 1978. Bucuresti. CUCOS C . Colectia Catehezel . potrivit Scripturii si Sfintilor Parinti. 350-366. 1937. în general.). 6). Parinti si scriitori ). a. Astfel. 1996. Catehetic . însa. FECIORU. Pedagogie . Educatia Repere realizare si metodice. PETRESCU. 1995. pr.T. una din "cheile" reusitei educatii crestine. Revelatia I 1995. Edit. l Sf i Grigorie Constantin. 1999. "Polirom". în general. Bucuresti. 5. Comunicarea dintre parinti si copii. . în " Ortodoxia". mai rar vor avea timp pentru "lecturi pedagogice".Educatia religioasa. a manual ortodoxiei manual Nicolae. p. CALUGAR. Vasile. preoti. pr. CRESTINA AZ (elab. profesori s. pr. Preotul si profesorul de religie. Desigur. 1945 Izvoarele Ierusalimului. constituie. de altfel. precum tot El a spus-o despre Sine Însusi: "Eu sunt Calea. educati . nr. sa si e Idem. ). CLEMENT Pedagogul. de un colectiv de profesori de la Facultatea de Teologie din Iasi). FECIORU. (în special copilului a Sarbatori cap. partea a II . CORNITESCU. " Pedagogia sarbatorii "). Bucuresti. mai nominalizam aici câteva dintre cele mai importante bibliografice privitoare la educatia religioasa a copiilor. trad. Dumitru. 1996 (ed. 1996. sa consulte macar o parte din bibliografia pedagogica. Bucuresti. Pedagogia Crestina . a De aceea. Mântuitorul si Evanghelia Sa. pr. 1935. Idem. Si chiar multi dintre intelectuali nu dau importanta cuvenita lecturii în aceasta privinta si nici metodelor psihopedagogice. Ceea ce se poate reprosa uneori multor parinti. 4 Alexandrinul. Dragostea parinteasca si buna intentie. FAMILIA teoretice religioasa. trebuie sa se informeze temeinic si-n acest domeniu. D. Iasi. deodata cu cercetarea altor izvoare. e Bucuresti. (Colectiapentru Institutele Teologice. cum sunt tratatele de pedagogie si cartile cu preocupari pedagogice. a . de Nazianz despre familia S. însa. pe lânga lucrarile citate anterior. Dumitru.. Ortodoxa Bucuresti.a. facem si cu acest prilej îndemnul ca toti cei ce si-au asumat uriasa raspundere a educatiei crestine (parinti. continut si forme de. pr. Duhu Mihail. BANCILA Initierea religioasa a . Bucuresti. Adevarul si Viata" (Ioan 14. Ioan Gura de. Editura "Trinitas". MAGDALENA. cunoasterea învataturii crestine în acest subiect. sunt metodele gresite utilizate în educatie. Sfaturi pentru o educatiesi ortodoxa a Maica. Catehetic . Bucuresti. D. atât de generoasa în acest subiect 1 96 196 . nu lipsesc decât în cazul anumitor parinti inconstienti si denaturati. Anastasi ). în general. CHIRIL al partea I. de form la rândul sau pe cei încredintati spre educatie.tin. pr. mai ales cei de la tara. pr. a pentru Seminariile Teologice. BULACU.6/1964. FECIORU. continutul si calitatea ei. 1976. De aceea.

Sibiu. 1253. 15 ani în urma. s-a facut remarcat cu o carte tradusa recent si în limba româna. chiar în aceste conditii. 144). de Doina Brindu. medicina ). 145). trad. însa. În acelasi context al eforturilor de optimizare a educatiei copiilor în familie. Orandum est ut sit mens sana in corpore sano 197 ). alcoolismul. apoi. 9 8 ZIG ZIGLAR. Saracia. dau o imagine negativa lumii în care traim. anxietatea etc. . p. 11994. deviza pe cât de veche. ca premisa sine qua non pentru obtinerea rezultatelor dorite 199 . drogurile. iar la noi în tara acestea sunt cauzate în mare masura si de conditiile tot mai scazute ale nivelului de trai. pe atât de actuala (ne amintim. Bucuresti. pe care o apreciem deosebit de instructiva.Capcanele caderii copiilor si tinerilor s-au înmultit într-un mod alarmant. Potrivit autorului. "Curtea Veche". în principiul potrivit caruia copiii trebuie deprinsi sa gândeasca pozitiv indiferent de conditiile de viata. Tonul raspicat poate crea timp ton cu grija. Fiecare "nu" trebuie sa aiba o (p. Un "Te rog" da rezultate (p. JUVENALIS (Decimus Iunius).Recomandam 99 în special Vorbitul la (p. Initieri . Ioan Gura de Aur "Despre educatia Editura "Deisis". dar problem (p. Bucuresti. dar fundamental: nadejdea copiilor de cu traducerea româneasca a cuvântului Sf. Nu deprimarea. 356. mai ales cu privire la comunicarea dintre parinti si copii. cultivându-le un suflet sanatos. în limbaj ortodox. p. creste copii buni într-o lume negativa 198 Putem . Altfel spus.. cu Agnes ) Cum catehetice îmi cresc (în 1993. Mt. m . . premiata de Academia franceza de copilul original enfant Paris.. mai întâi. Laurence (colab. care. prostitutia. ferm logica ceva 2e 0 Ibide 0 excelente . Atentie la (p. : J'eleve mon. cu aprox. Proverbe si cugetari . Ierom. Bucuresti. în toate paginile cartii. 246 world Editura 1p. Spuneti "nu" paragrafele: (p. azi. 200 "ingredientul esential al comunicarii în familie este sa asculti cu adevarat. desigur de celebra expresie a lui Juvenalis. titlul foarte bine ales. cca. Hr. angoasa. titlu ce se regaseste. Aceasta dintr-un motiv foarte simplu. într-un trup sanatos . Familia poate. deprimarea etc. nadejdea sa fie stapâna pe toate gândurile lor. 9 7 Satirae 10. Veniamin. PERNOUD. deruta profesionala. Apud latine Editie îngrijita de Vasile DIACONU si Maria MARINESCU-HIMU. . sa creasca si sa educe crestineste copiii. copiilor". 1976. 60-140 d. de Irina-Margareta NISTOR. 2000.. 2000. amintim stradaniile pedagogului american Zig Ziglar. Bistrita (Oltenia ). nesiguranta vietii de mâine. Grison1994. 146). MICLE. 147). Raising positive kids in a negative trad. 149. 148). . 139)." Remarcam.

Rezumativ. perseverenta pozitiva formeaza copii buni. Indiferent daca cel de-al doilea parinte cunostea sau nu reactia partenerului sau. O data cu prezentarea avantajelor acestor principii. între frati etc. Daca un copil a vorbit cu celalalt parinte si este în joc siguranta sau reputatia copilului." 201 . prima întrebare ar trebui sa fie: "Dar ai întrebat pe mama (sau pe tata)?" Daca raspunsul este nu si aveti cea mai mica banuiala ca celalalt ar putea avea o alta parere.. disciplina .. rezultatele sunt tot nenorocite. în tot atâtea principii pedagogice: formarea copilului este un efort de echipa. ceea ce refuzul de a îndeplini dorintele copiilor. iertarea . de fapt. m Ibide . rezultatele sunt dezastruoase..adevarata autoritate în formarea copiilor buni. adica refuzul.cheia maretiei copilului bun. 135. ambii parinti trebuie sa se implice categoric în hotarârea ce se va lua" 202 . între parinti si copii. Dar. în mod deosebit la acest capitol este ceea ce autorul numeste "modelul dezastrului": "Când un copil merge la unul dintre parinti sa-i ceara ceva si este refuzat. pentru reusita educatiei copilului. iubirea . fara explicatii logice ne-a atras atentia. Zig Ziglar propune ferm: "Singura cale de a forma copii buni este sa devenim mai întâi parinti buni."pozitivul" absolut în viata. p. îi puteti raspunde: "O sa discutam si îti spunem noi". pentru a creste copii buni. tonul raspicat.este de la Dumnezeu. deprimarea (deznadejdea) de la satana! Însa. iar celalalt accepta. etc.. 9.. m 201 202 . Iata câteva dintre cuvintele de "ordin" ale autorului. cartea lui Zig Ziglar pledeaza pentru buna-întelegere în familie: între soti. Când un copil îsi abordeaza parintele si cere voie sa faca un anumit lucru. Ibide . p. însa.. Ziglar insista si asupra masurilor contraindicate în pedagogia familiala: duritatea. care se constituie.

vietuirea în iubire. daca îl pastreaza sau îl schimba. pe care copiii uneori nu le spun nici la spovedanie. nu se va intra niciodata în "secretele spovedaniei". . de la caz la caz). de ambele parti: duhovnicul poate fi prevenit asupra unor abateri grave. iar cele rele care vor veni cu siguranta. ca reflectare a iubirii intra-trinitare dumnezeiesti. parintii vor comunica tot timpul cu educatoarea de la gradinita. cu învatatoarea de la scoala primara. dar se poate realiza un serviciu pretios. cu profesorii din gimnaziu si liceu.acordarea prioritatii pentru valorile spirituale. pe care este bine sa-l aleaga mai întâi parintii pentru copiii de la 7 ani în sus. inevitabil. între care în mod aparte cu dirigintele. . în functie de compatibilitatea sau incompatibilitatea pe care o simte copilul cu un duhovnic sau altul. iar parintii pot fi avertizati de catre duhovnic asupra acelor aspecte care trebuie neaparat avute în vedere. profesori. * Din cele parcurse pâna aici se desprind de la sine câteva dintre conditiile de baza ale educatiei crestine optime ale copiilor în familie: . diriginti etc. tinând legatura cu duhovnicul copiilor nostri (care poate fi si duhovnicul nostru. sa fie o buna comunicare între parinti si copii ( o ascultare de ambele parti: copiii sa asculte de parinti. discutând apoi cu ei. pe masura vârstei s a întelegerii. Astfel. Atentie speciala trebuie sa acordam legaturii noastre cu duhovnicul copilului . în viata de familie. Desigur. Parintii care nu merg niciodata pe la scoala (sau merg foarte rar) nu se pot astepta la rezultate bune. se vor rasfrânge negativ. dar si parintii sa auda cu adevarat ceea ce spun si doresc copiii! ). potrivit poruncii dumnezeiesti. pentru fiecare treapta a cresterii copilului.• Parintii sa colaboreze armonios cu alti educatori: preoti.

Mama si tata numai împreuna sunt numiti parinti. ele ne-au împreunat mânutele în fata icoanelor. rolul de capetenie al mamelor. anul III. care. Teologie Pastorala. întrucât în ultimul paragraf vom vorbi despre importanta scolii în educatia religioasa. totodata. Evident. Doamne fereste!) neglijeaza aceasta raspundere sau misiune. 30 aprilie 2001. 203 . Retinem. prin structura si vocatia lor materna. ca mamele noastre ne-au învatat primele rugaciuni.. în cele mai multe cazuri. favorizeaza direct proportional reusita orei de religie în scoala. pentru ca trebuie sa se ocupe în mod prioritar de agoniseli materiale. iar în casa cea mai pretioasa comoara sunt copiii. ele ne-au învatat sa ne închinam si tot ele ne-au dus la biserica la slujbe si mai ales pentru a ne spovedi si împartasi cu Sfintele Taine. 1 este sa îngrijeasca de casa. sunt nevoiti sa plece de acasa. astfel.... M-am mirat foarte tare ca fetita stia despre Iov. cât de important este mediul familial pentru formarea deprinderilor religioase. sunt mai implicate afectiv în procesul educational crestin: în timp ce barbatii... dupa cum avertizeaza Marturie consemnata într-un test la Catehetica de catre studentul nostru Doru C-tin MOGOS. O fetita mi-a propus sa le vorbesc despre Iov si cei trei prieteni ai lui. în paralel. despre care nici cei dintr-a V-a nu auzisera toti. ne amintim.o conlucrare pedagogica permanenta cu ceilalti factori educationali. am observat ca asculta cu multa atentie si ca îi place foarte mult ora de religie. la clasa I. Urmarind-o pe fetita respectiva si la celelalte ore. si am întrebat-o de unde stie. student de-al nostru: "La finalul unei ore de religie.. pentru mame prioritatea nr. rolul special al mamelor nu exclude în nici un fel raspunderea comuna pe care o au tatii.. evocam aici marturia impresionanta a unui profesor de religie. asadar. fara exceptie cred. Mi-a raspuns ca in fiecare seara mama ei îi citeste câte o "poveste" din Biblie si cu o seara înainte tocmai îi citise despre Iov si prietenii sai. Legat de aceasta ultima precizare. Iar daca vreunul dintre ei (sau amândoi. care. Toti. sunt mai vinovati decât chiar ucigasii de oameni. i- am întrebat pe copii ce ar dori sa le povestesc din Biblie." 203 . Iata. educatori ai copiilor.

si decât însisi ucigasii de copii zic ca sunt mai rai. totodata. 204 . ci din clipa conceperii 205 . 2 0 5 Desigur. ca niste parinti ca acestia sunt mai rai decât ucigasii de copii. Bacau. iar acestia si sufletul si trupul. socotim util sa raspundem la întrebarea: "Când începe educatia religioasa a copilului?" Analizând temeinic lucrurile. vom realiza ca nu din clipa nasterii. afirmatia noastra ca educatia copilului (fatului) trebuie sa înceapa în clipa conceperii si ramâne. frecventeaza barurile.. Înainte de a încheia acest paragraf. necesita pentru finalizare". adica unirea nucleului spermatozoidului cu nucleul ovulului. nevoie atât de hrana. P. îl arunca în focul gheenei. S.. cât si de educatie. având în sâmbure toate caracteristicile psiho-fizice. nu fara întristare. vietuieste într-o atmosfera crestineasca etc. John vietii "stiinta embriologiei a aratat ca fertilizarea. Pentru ca aceia despart trupul de suflet. Iar educatia.si sa nu socoteasca cineva ca ceea ce se graieste este de mânie . Pentru aceasta zicem. Oricum. precum a pierde si a prapadi un suflet. sub toate formele (inclusiv cea religioasa). pentru moartea trupului venind învierea. Iar de aceasta se putea si sa scape daca neluarea aminte a parintilor nu o ar fi adus pe ea asupra. iar pierzarea sufletului nimic nu o va mai putea mângâia. ci nevoie este sa se munceasca sufletul fara de moarte. la acest punct problemele necesita o anume nuantare. Sf. o zi si jumatate. se transmite fatului prin intermediul mamei. 1995. p. Si moartea aceea nevoie este sa o primeasca negresit de la fire. 329). Irineu Pop Bistriteanu. în cu totul altul cel al carui purtatoare nu vrea sa stie de cele sfinte. Putul si împartire de .atât de categoric Sfântul Ioan Gura de Aur: " Pe acesti parinti . IOAN GURA DE AUR. ducându-l. p. Sa nu ni se para exagerata afirmatia. Editura copiilor grâu "Buna Vestire". valabila. credem. "204 . Cluj Napoca 2001. degraba va putea sa o stinga. fumeaza. chiar cu aceasta marja de aproximatie 36 de ore "eroare". dr. Asadar. Deoarece nu este asa de cumplit lucru a ascuti sabia si a într-arma dreapta si a o înfige în gâtul copilului. având. Acela este momentul când prinde viata o noua fiinta umana. Potrivit informatiei parintelui BRECK ( Darul sacru al . Lânga acestea. Cuvânt pentru cresterea . în vol. Ca nu mai este de-aici dupa ea urmatoare mântuire.. cum am fi tentati sa credem la o prima reflectie. trad. 416. îsi face rugaciunile acasa. Într-un fel se va dezvolta pruncul în pântecele mamei care merge la biserica.

de Sfânta Biserica. datorita acestei obscuritati pe plan politic. V. parintii dau marturie nu numai pentru ceea ce sunt în realitate. Ei îi revine. Iisus Hristos. cu timp si fara timp . cel putin. cum foarte bine remarca parintele profesor V.. pentru ca vesnic este întemeietorul ei. La noi. În concluzie . a fost luminat doar de harul credintei drept-maritoare. Acest mileniu. 1330). datorita caracterului lor vremelnic si trecator.. sau face altceva si mai rau. numit "întunecat".cu voie si fara de voie. BISERICA. daruit cu generozitate. . pentru parinti esential este nu atât sa instruiasca ci sa încerce a fi crestini autentici.). Episcopii si preotii au fost conducatori spirituali la vedere si. în stradania de a da o educatie crestina copiilor. meritul de a fi salvat fiinta neamului de la pierire. între nedesavârsirea unui om sincer si nedesavârsirea nemarturisita a fariseului . 73. Cu alte cuvinte. c. atunci ca si astazi. aproape în exclusivitate. care-si facusera drum pe la noi în acel mileniu vaduvit de o conducere statala unitara. În acelasi context. îndrumatori si sfatuitori politici. Astfel. institutie fundamentala a societatii. singura institutie existenta neîntrerupt a fost Biserica .. lect. dupa retragerea aureliana (271-275) pâna la întemeierea cnezatelor si voevodatelor (secolul al XIVlea) si pâna la unificarea lor (Basarab I.206 . maltratarilor unui tata denaturat. p. tainic. Caci daca celelalte institutii ale unui neam sunt supuse deseori efemeritatii. Ea a tinut loc si de scoala si de cancelarie domneasca. o data cu mama. Fiind întemeiata pe "piatra credintei". Biserica se caracterizeaza prin viabilitate vesnica.. . dr. Însusi 206 Pr.. într-un fel fatul al carui mama este ocrotita de un tata credincios. Raduca. în fata atâtor navalitori. . în altfel cel supus. Educatia crestina a copilului nu poate fi nici macar imaginata fara slujirea Bisericii. ca institutie divino-umana. copilul va aprecia si va sti sa faca distinctie ci si despre ceea ce tind a fi. RADUCA. mai veche decât chiar cea a statului.asculta muzica desantata (ori "heavy-metal" etc. Curs.

Biserica este mama noastra A se vedea. "în slujba Bisericii trebuie si pe satana sa-l pui la lucru!" Asa au procedat. poate si din greseala unor slujitori mai fricosi. IV. la propasirea neamului. Este adevarat ca au fost darâmate unele lacasuri sfinte. dar cu unele momente de omenie în atitudinile lor. cetatenii sa declare.. 1998. dar si educarea lor pentru o vietuire pamânteasca virtuoasa. ca nu de putine ori s-a încercat "darâmarea" ei în decursul istoriei. nici chiar de "portile iadului". terorizati (ei si familiile lor). Caci. 1995 Biseric pilda.Mântuitorul ne încredinteaza ca ea nu poate fi darâmata de nimeni. 2 0 8 De Unitate . si la propriu si la figurat. Nu e putin lucru. editat de Institutul National pentru studiul totalitarismului. 6. amenintati în fel si chip etc. Ecclesiae 207 . slujitori si cârmuitori vrednici.. s-a reusit chiar întemnitarea unui însemnat numar al marturisitorilor ei 207 . Asadar. încât. 21) si tot el ne atrage atentia ca "cine nu are Biserica de mama. s-a poruncit încarcerarea ei într-un "ghetou" izolat. timorati. dar în aceeasi vreme se ridicau altele.. de-a lungul veacurilor. ca singura Biserica este vrednica de încrederea lor. dar si formarea (= educarea) de caractere crestine. (Matei 16. 18). aflati cu sau fara voia lor în solda satanei. a spus atât de inspirat Sfântul Ciprian (Epistola 73. Bucuresti. de altfel. Desigur. credibilitatea ei înseamna pentru noi mântuire . Iar mântuirea nu se realizeaza decât în Biserica! Extra ecclesia nulla salus . vorba parintelui Ilie Cleopa. Biserica noastra se prezinta astazi drept cea mai credibila institutie în rândurile poporului . ca în aceasta învalmaseala a tranzitiei noastre "originale" si interminabile. Edit. santajati. moral si material. dar ea n-a putut fi nici macar marginalizata. P. în pofida tuturor încercarilor. Si. chiar cu încuviintarea unor potentati ai zilei. într-un procent covârsitor. Arhidiecezana Cluj-Napoca. gratii si a întemnitata. L. 502. nu poate avea pe Dumnezeu de tata!" 208 . cu frica de Dumnezeu. necum distrusa. întelegem deodata pregatirea sufletelor pentru viata vesnica. într-adevar. MIGNE. apte sa contribuie. Stim. S-a încercat mai ales pe vremea comunismului de prea-trista amintire. România 1944-1989. de Marturisitori de dupa. când spunem "mântuire".

din clipa în care stiu ca au zamislit pruncul în pântece. se rostesc si cuvinte de învatatura. "Studii teologice".. credinciosul îsi sfinteste viata.. un cuvânt sinonim pentru "ortodoxie". atât de importante în luminarea mintii credinciosului. între . Biserica este factor esential. ortodoxie înseamna. "Cultul" devine. sfintitoare. sfatuindu-se mereu cu duhovnicul asupra unui program de rugaciune particular. p. vor apela cu tot mai multa solicitudine la ocrotirea Bisericii: se vor spovedi si împartasi periodic. întrucât doctrina. Cultul ortodox ca mijloc de propovaduire a dreptei credinte. Ene BRANISTE. prin mijloacele ei tezaurizate: doctrina. a a pacii si a bunei întelegeridragostei. nr. practic. la fel ca în paragraful precedent: Caci mamele crestine. 9-10. buni si rai. deodata cu cea harismatica. Ene Braniste. Asa se exprima un mare liturgist pe care l-a avut Biserica noastra. morala. “pastele” primit cu frica si cutremur la marea sarbatoare a Învierii. grija pentru împlinirea soroacelor traditionale de pomenire a mortilor. prof. deplin constiincioase.cea buna. Participând la slujbe. vom spune. o data cu slujbele sfinte. Anul V (1953). parintele profesor de vrednica pomenire. bogati si saraci. fericiti si nefericiti. predici si cateheze . "când începe educatia copilului înainte de a se naste! în Biserica?" . cel mai adesea. a tuturor: copii si batrâni. 633." Dupa care precizeaza prevenitor: "Luati crestinului ortodox pe acestea si i-ati luat totul!" Încercând sa raspundem acum la întrebarea 209 . Cultul însusi are o functie didactica. morala si disciplina (buna rânduiala) sunt "predate" crestinului de rând. dar îsi lumineaza si credinta. sau în fata icoanelor pentru ruga. c.. Dupa opinia p. în cadrul caruia. "Botezul pruncilor în apa sfintita din cristelnita. tot prin cultul divin. vor participa cât mai des cu putinta la sfintele Pr. sale. . agheasma sfintita la Boboteaza. disciplina canonica si cultul. Practic cultul divin este cel mai apropiat mijloc de educatie religioasa .dintre toate. În plan educational-crestin . în acelasi timp. în oameni 209 . dr. cununiile puse pe capul mirilor în biserica.. astfel. îngenuncherea cucernica sub epitrahilul duhovnicului pentru spovedanie.

Vorbind despre scoala. de mare frumusete si adânca semnificatie liturgica. se vor spovedi din nou si se vor împartasi. publicatiile crestine. se cunoaste. cu rezultatele lui benefice. carora se asociaza. cateheze etc. câteva caracteristici. în cele ce urmeaza. Biserica are câteva rânduieli pentru mame si nounascuti. 2000). 210 . Facem cu bucurie si apreciere mentiunea ca la acest paragraf vom utiliza unele amanunte propuse de catre o parte a studentilor anului al III-lea de la Sectia de Teologie Pastorala a Facultatii noastre. lect. ca factor esential în educatia religioasa. Mirungerea. notate în testul pe aceasta tema în ziua de 30 aprilie 2001. înainte de a se interna în spital pentru nastere. practice de catehizare în în "Glasul . Educatia va continua. Împartasania. numite "de initiere". Ceea ce credem ca trebuie avut mai mult în vedere. biblioteca parohiala etc. ca institutie. Botezul. vom vorbi mai pe larg într-o prelegere separata 210 .Buzau / iulie-sept. prin cele trei Taine. 2238. profesorul de religie si elevul . dr. cuprinde ansamblul mijloacelor materiale si spirituale cu ajutorul carora se desfasoara procesul educational.slujbe etc. De acum. pentru a fi întru-totul pregatite pentru cel mai mare eveniment care se poate petrece în plan uman: aducerea pe lume a unui nou prunc! Dupa nastere. predici. prin tot ceea ce ofera spatiul eclezial: slujbe. 1. p. d. sunt anumite mijloace practice. atât pentru mama cât si pentru prunc. însa. de fapt. Despre acestea. Cu deosebire. avem în vedere trei realitati: scoala ca institutie. Acest program liturgic educational. totusi. Despre fiecare vom creiona. Scoala. Aceasta asistenta duhovniceasca înseamna. celelalte slujbe si rugaciuni. Biserica Adevarului" . constatari si propuneri. se desfasoara în mod firesc etapele integrarii si cresterii pruncului în Biserica. SCOALA. bineînteles. Ea poate fi de stat (publica) si Vezi si Pr. dialogul pe teme religioase. si educatie crestina . cum ar fi: cateheza. este prea bine cunoscut pentru a mai fi nevoie a se insista cu precizari speciale. Vasile Mijloace GORDON. apoi.

care presupune o dubla obligatie: una din partea statului (aceea de a asigura la nivel optim cadrul juridic. materii de învatamânt bine structurate si în deplina armonie cu profilul scolii. alta din partea scolii (aceea de a raspunde cu rezultate concrete încrederii acordate. ragaz 211 . Chiar si elevii mai mari pastreaza în fiinta lor Vezi. ce provine din latinescul "schola" (care la rându-i se trage din grecesul înseamna. sa ne amintim ca la romanii din antichitate scoala purta si numele de ludi( joc. dar care simt permanent si nevoia jocului. p. BARSANESCU. cât si de catre elevi.. vorbim despre scoala ca institutie publica. ..). atât pentru profesori cât si pentru elevi. în care spiritul academic sa nu elimine caldura prieteniei si a bunei convietuiri. investitiilor financiare etc. care vin la scoala sa învete. În general vorbind.. Istoriafrançais . iar copilaria nu poate fi "pusa în cui".. între altele.particulara. Apud St. trebuie sa aiba în vedere tot timpul ca scoala nu este un loc al constrângerii si siluirii. 2 1 2 BAILLY. profesorii. Este instructiv.. "Hachette". a distractiei (în întelesul pedagogic al cuvântului). dirigintii. sens care se asociaza si astazi mai ales copiilor din clasele primare. pentru ca rezultatele scolare sa fie cele scontate.). desigur. sa observam ca termenul "scoala". În cazul nostru. material etc. 34. credem. Tot în cadrul etimologic. scol» ) etimologic loc al tihna. a destinderii etc. pentru ca sunt copii. toti factorii responsabili trebuie sa asigure în scoala un mediu familial sanatos. ci al stimularii initiativei si interesului pentru stiinta si moralitate. o atmosfera primitoare. 211 Paris. ceea ce ne sugereaza caracterul de tihnei sufletesti care trebuie asigurata si oferita atât de catre profesori.. profesorul având numele de ludi magister (cel care-i învata pe copii anumite jocuri )212 . cit. 1963. spre exemplu. nici ignorata. pedagogii s. pedagogiei. Scoala este Directiunea. a. A. profesorilor si elevilor trebuie sa li se asigure o baza logistica adecvata: cladiri salubre. distractie ). O data cu acestea. programa analitica alcatuita pe criterii strict pedagogice etc. sali de clasa corespunzatoare. manuale aduse la zi. nici reprimata cu brutalitate. Dictionnaire grec. o a doua familie.

9. Culte. 7. ca sunt "copii care au îmbatrânit. potrivit careia unele scoli sunt considerate "bune". cele "slabe" fara numarul normal de elevi. plasarea ei în orar sa nu mai fie Pâna si despre oamenii maturi se poate spune. O alta chestiune de principiu. În acelasi timp. Astfel. gimnazial. 36/1997. 213 . deodata cu a parintilor. 32. În consecinta. A se si “Protocolul Ministerului Învatamântului nr. pe lânga cele mai sus-mentionate. dar pentru gimnaziu optionalasi pentru licee si scoli facultativ . alege pentru studiu religia si Elevul. a trebuit sa “ lege în anul 1995. La acest punct atragem atentia ca nu scolile în sine sunt bune sau rele. pentru a nu mai fi considerata materie secundara. 2" 4 Notam aici situatia actuala d.. întâlnita pe alocuri. altele "rele". v. potrivit unui dicton sugestiv. nu lasata la discretia unor factori care nu constientizeaza înca importanta ei. alin. de cele mai multe ori pe criterii de plasament "geografic". 8159 din 11. 84/1995: art. învatamântul religios este organizat si garantat prin ”. mai ales în mediul urban: cele "bune" se gasesc în spatiul central. între altele. cu educatia fizica si desenul (cu toate ca aceste discipline îsi au însemnatatea lor incontestabila!) 214 .semnele copilariei 213 . trebuie avuta în vedere obligativitatea legala de a nu se depasi numarul regulamentar de elevi. În scolile de fiecarui stat. (2): confesiunea". încheiat cu Secretariatul vedea 9715/10. potrivit cerintelor specifice României care cult. legislativ. Legat de acest aspect întâlnim un fenomen care afecteaza grav eficienta procesului de învatamânt: scolile si clasele "bune" sunt supra-aglomerate. liceal si profesional includ Religia ca disciplina scolara. În completare. 6. cu acordul parintilor si al tutorelui legal instituit. astfel ca sensul de "ludi" al scolii nu trebuie eliminat în totalitate nici în cazul lor. din anul 1991 când s-a prevazut Constitutiei art. din care se pot observa usor anumite lacune care se 1 cer grabnic a fi eliminate. întru-totul valabile si în cazul ei. ci interesul si constiinciozitatea profesorilor si a elevilor. când prin Legea nr. parte a trunchiului (1): învatamântului comun. în nici o clasa. din 24 iulie. art. de Stat doar a pentru nr. desigur. din punct de vedere legislativ. alin. s-a stipulat obligativitatea religiei asteptam pâna 84 pentru clasele I-IV. cele "rele" în cartierele marginase. 9 "Planurile-cadru ale primar. oricât de "buna" ar fi cotata. Cu privire speciala asupra orei de religie .1996. pentru modificarea si completarea Legii înv. p. socotim prioritar a se urmari urmatoarele: • asigurarea unui statut corespunzator. se leaga de atitudinea discriminatorie.04.04. "Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. în în se precizeaza: Statul asigura libertatea învatamântului religios. profesionale 1996. asociata..

va duce. bazat pe un curriculum concordant cu adevarul stiintific. pentru vizionarea unor "La solicitarea scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit. sau când unii elevi sunt tentati sa plece acasa). • realizarea unei concordante între materii. nepedagogic (totodata nestiintific!). incapabila sa-si contureze un discernamânt sanatos. fizica. • asigurarea unei minime baze materiale. programa cu un caracter stabil si cu o taxonomie echilibrata. când oboseala este maxima. potrivit Sfintei Scripturi. în conditiile în care mari oameni de stiinta neteologi neaga categoric tezele darvinismului. profesorii neteologi si profesorul de religie. . unii profesori de biologie. inclusiv în cel al continutului educational. ca în timp ce profesorul de religie preda despre creationism. credem. pe calendarul liturgic. filozofie. cu o mica biblioteca teologica. la 11 ani de la caderea comunismului. sa mai vorbeasca. cu privire la continutul învatamântului: este inadmisibil.. asa cum bine se procedeaza în cazul altor discipline (biologie. în toate privintele.arbitrara (la finele orelor. atât de fragila si vulnerabila. Ideal ar fi ca în scoli sa fie amenajat un cabinet de religie. duce la rezultate pedagogice dezastruoase: mintea copilului. În mod similar se procedeaza pentru elevul caruia. situatia scolara se încheie fara aceasta disciplina. icoane. din motive obiective. disciplina" 1999. devine confuza. ci într-un spatiu temporal psihologic adecvat. care mai dainuie înca din pacate în unele scoli. elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor si la aceasta . O sugestie benefica este. fizica. limbi straine etc. derutata.VIII. televizor si aparat video. ca programele sa se plieze. istorie etc. Armonizarea relatiilor între directiunea scolii. Duplicitatea conceptelor. harti biblice. pe cât posibil. incontestabil.). 370/3. despre "tragerea omului din maimuta" si altele asemenea. nr. "Monitorul Oficial al României". la rezultate optime. Partea I. • alcatuirea unei programe analitice în concordanta cu posibilitatile reale de predare-învatare. În acest caz.

Având în vedere aceasta sansa. sub toate aspectele mai susmentionate. de altfel. subliniem ca si reusita orei de religie depinde nemijlocit de constiinciozitatea celui care o preda Copiii vad religia (de fapt. Periodic ar putea fi invitat aici preotul de la biserica cea mai apropiata pentru anumite slujbe. armata. * Încheiem acest paragraf cu observatia ca un sprijin cu totul aparte în acest demers al bunei desfasurari al orei de religie în scoala. în oricare domeniu). Trebuie sa recunoastem din capul locului ca. . socotim necesar ca scolile sa sprijine excursiile si pelerinajele elevilor la manastiri si-n alte locuri de interes religios. direct sau prin reprezentantii desemnati (inspectori de religie. meditatii religioase etc. deoarece calitatile 215 . deoarece reusita misiunii unei institutii (scoala. un casetofon etc. îl poate oferi ierarhul locului. protopopi). semnalând problemele întâmpinate si solicitând sprijinul pe care acest for îl poate oferi. profesorul de religie va tine strâns legatura cu centrul eparhial.) depinde într-o masura covârsitoare de constiinciozitatea slujitorilor ei.casete din domeniu. politie. biserica. PROFESORUL (EDUCATORUL 215 ). Vom observa catre sfârsitul paragrafului de ce am specificat în paranteza acest termen. consilieri cu probleme de învatamânt. În scolile mai mari ar putea fi amenajat chiar un paraclis. în care elevii sa poata intra liber pentru rugaciune si reculegere. parlament etc. în ambele cazuri (ca. fapt care se observa pregnant în anumite eparhii. Dupa cum foarte multi dintre crestini identifica adesea pe preot cu Biserica. e. asa se întâmpla si în cazul scolii: prestigiul sau blamul unei scoli este asociat nemijlocit cu profesorul.. avem de-a face cu un mare procent de dreptate.. De aceea. ortodoxia) prin prisma profesorului. Tot la capitolul "baza materiala".

se loveste de relativismul cuvintelor. si a personalitatii profesorului . la fel ca preotului sau altor educatori. trebuie sa evidentiem faptul ca unui profesor. Persoana care are însusiri deosebite într-un anumit domeniu de . Sau. sine qua no . mediocritatii. la rândul lor elevii pot face diferenta dintre nedesavârsirea unui om sincer si nedesavârsirea nemarturisita a fariseului . predispus continuu epectazei intelectuale si duhovnicesti. sau. ca nu i se pretinde nimanui sa fie un savant.si defectele lui se proiecteaza fast sau nefast asupra materiei în sine. asemanator relatiilor dintre parinti si copii. ansamblu de unei trasaturi morale sau intelectuale prin care X se remarca o persoana. însa. Ceea ce este propriu persoaneexplicatii: si o distinge ca individualitate. Doamne fereste. mediocra. în familie. am zice minimale sau. i se cere neaparat a fi un om cu personalitate . . sau geniu. ce este personalitatea? Încercarea de definire a personalitatii. având în vedere trei dimensiuni: intelectuala. Asadar. una strâmba. Noica) si vor fi mereu îngaduitori cu inerentele slabiciuni omenesti. Si întelegem. dupa expresia deja celebra. iar manualele. de incapacitatea lor de a surprinde în profunzime trasaturile psiho-fizice ale fiintei umane. cel mai rau. 2. activitate. un desavârsit. în special.. potrivit strâmbatatii. în general. morala si fizica. însa. Astfel. falsa. falsitatii. spre exemplu. În paragraful de fata vom creiona câteva dintre calitatile de baza ale profesorului de religie. preluând în general definitiile din dictionare.. Înainte de n aceasta. pe de o parte. propune urmatoarele Personalitate: 1. Iar elevii vor sti întotdeauna sa aprecieze aceasta tensiune spre o devenire superioara ( devenirea întru fiinta . lipsei de caracter al pretinsului profesor. de care depinde formarea caracterelor. ofera în completare mai mult un 216 DE -ul. dupa expresia plastica a lui C. elevii îsi pot crea o imagine reala asupra ortodoxiei (de frumusete inefabila!). Dictionarele se rezuma la enunturi lapidare 216 . Sa tinda neîncetat spre desavârsire. sau. altfel spus. sfânt. educatorul autentic trebuie sa dovedeasca. o permanenta stradanie spre a-si contura personalitatea. potrivit frumusetii caracterului profesorului autentic. Pe de alta parte.

sa aiba. un profesor de religie trebuie sa posede o buna cultura generala. ne face sa locuim aproape de cer. care sa-i permita o comunicare optima cu elevii. curata constiinta. inteligenta vie. El trebuie sa fie un autentic specialist în materia pe care o preda. ci pe câteva dintre calitatile minime fara de care nu poate fi conceputa vorbirea despre aceasta notiune.G. si cunostinte psiho-pedagogice solide. profesorul de religie trebuie sa fie un cititor pasionat al literaturii teologice. De asemenea. iar una dintre notele esentiale ale personalitatii propovaduitorului crestin. pentru a-si "completa" norma didactica iau si câteva ore de religie. dându-i aripi usoare si face sa intre în sufletul cititorilor tot ceea ce s-a putut spune vreodata 217 Omilia Coloseni. fie si partiala. Se stie ca faima sfântului Ioan Gura de Aur consta tocmai în cunoasterea amanuntita a Sfintei Scripturi si utilizarea ei cu dexteritate în activitatea învatatoreasca.. În acelasi context al calitatilor intelectuale. trebuie sa fie un bun cunoscator al Sfintei Scripturi. ne ridica deasupra sagetilor diavolului. ci un propovaduitor . totodata. care. nu vom insista pe definitii. deodata cu studierea. având. Astfel. De aceea. El nu este un simplu transmitator de cunostinte. memorie durabila si fidela. atentia ca “necunoasterea Sfintei Scripturi este pricina tuturor relelor“ El însusi atrage 217 .. Cu deosebire. muzica. dar si al cartilor din domeniile ajutatoare. IX-a la P. iar cu alt prilej afirma: “Cunoasterea Scripturilor întareste duhul. suntem total împotriva profesorilor improvizati. specializati în desen. imaginatie creatoare. dublata de cultura speciala teologica. 361. elibereaza sufletul de legaturile trupului. între altele. smulge patimile înrobitoare. seamana virtutea. din punct de vedere intelectual. sport etc..material descriptiv al celor trei categorii de calitati amintite. este cunoasterea Sfintei Scripturi si a scrierilor Sfintilor Parinti. LXII. decât o analiza a componentelor personalitatii. din punct de vedere intelectual . De aceea. a operelor Sfintilor Parinti. .

Iar ca plecat. deplin si nestirbit al z adevarului. anume: drept. atitudine înteleapta si bine placuta lui Dumnezeu. XVI. nu-L mai ascultati?. discernamânt si bun simt.. 176. desigur. cei ce se ca si cum nu sbucura. prof. bunatatea si caldura sufleteasca. f. Ca adjectiv.a. p. cu elevii. Ap. de asemenea. Fermitate care nu exclude.L. ” masurat. p.” 219 .P. t "Cursul nr. 2 1 9 De a. Face totul ca si cum gesturi. cu materia pe care o preda. adresat corintenilor: “Si aceasta v-o spun fratilor: ca vremea s-a scurtat de acum. Discreti este o manifestare superioara a Discre nu înseamna doar a stii sa pastrezi ce a se încredinteaza. C. cumpatat. ar el . 12. nominalizam : credinta puternica. 29-30). profesorul de religie se va îngriji. mai ales. Profesorul discret este cel care se fereste de orice excentrism. Adica sa faca ar ca si cum n-ar discre ! totul fie avea plâng bucura ar 2 2 1 Pr. sobru. fiind la curent. cuviincios. cei ce ca si cum n. sa-si completeze mereu biblioteca personala cu tot ceea ce-i este util în demersul sau catehetic. 1978. unita cu Omilia X. la rândul sau. 20. Metodica 218 .28. credinta neabatuta. Întâi de toate. Un "cuvânt de ordine" al profesorului de religie. Din punctul de vedere al calitatilor morale . profesorul de religie trebuie sa aiba constiinta ca nu preda o lectie oarecare. § 368. cu: ponderat. celelalte sunt inoperante. sobru. încredere si. Cu sine însusi. decent. pentru cursul de . ci un cre . pentru a face. LXIII. intelectual autentic. discretie 220 . deopotriva.mai bine” 218 . firesc. Elemente face. al mântuirii: crezul ortodox 221 . smerenie.plânge. dar care inspira disciplina. în idei. politicos. 3".. cuvios (!). totodata. Pasionat cititor al Scripturii. 485. cu mii de fire nevazute. daca lipseste una. dar sunt strâns legate între ele. iubire netarmurita. t secretele s. Vezi Dictionarul analogic si de sinonime al limbiiEdit." (I Cor. “ discret este mentionat în aceeasi familie nimic române si a de cuvinte modest. Bucuresti. curat. face n-. 2 2 0 ministrorum. cuviincios. sugestii de îmbunatatire a lor. cu procesul de elaborare al programelor analitice. De aceea. simplu. Stiintifica enciclopedic .. este revelator. GALERIU. VII.. Sfântul Ambrozie. natural. moderat. la nevoie. era foarte suparat ca preotii si dascalii din vremea sa neglijau citirea Scripturii: “De ce nu va dedicati timpul liber citirii Scripturii? Voi nu mai vorbiti cu Hristos? Nu-L mai vizitati. face ca ora de religie sa fie respectata. Astfel. respectuos. masurat. officiis I. sa fim atenti la nuantele specifice. dr.. trebuie sa fie fermitatea .G. asa încât cei Pavel ce au femei sa ca si cum n-ar . chibzuit. P. desigur. În legatura cu fiecare trebuie. voce. îndemnul Sf. ci si a te manifesta cât mai simplu. 50 A. a. cumpatat ti smereniei. natural.

asprime si bunatate. În acest sens.L. Ordinea sau dezordinea externa a unui om. va fi punctual atât la sosire. un marto si marturisitor al Învatatorului r Suprem. pomenim aici cuvintele avertisment. fata prietenoasa. pe cea interioara. lui 222 . gestica. ca prim înteles. decât în defavoarea . a depune marturie 222 . de fapt. fara defecte izbitoare. 4. Înaintea cunostintelor în sine. cât si la plecare. Caci profesorul de vocatie este. P. caci pro + for. 61. tinuta vestimentara curata si lipsita de excentrisme . prin viata lui morala profesorul de religie depune marturie buna despre învatatura pe care o preda. voce placuta. mimica s. Iisus Hristos si al Evangheliei Sale. XXXIV. va fi obiectiv la note224 si. forma De doctrina . etc. GUTU.celelalte virtuti pomenite. mai ales. o reflecta. se va stradui permanent sa pastreze echilibrul . marto . desigur. asadar. Iar acolo Vezi G. la acest punct. 2 2 4 Merita a fi retinut. Am nominalizat între calitatile morale si "bunul-simt". va sti sa si asculte. va fi apropiat de elevi.. vom observa ca latinescul professor-oris înseamna. îmbracaminte. experienta: în favoarea elevului. Cine are bun simt se va prezenta întotdeauna pregatit. sonora. de r unde provine. Cu privire la calitatile fizice mentionam ca profesorului i se cer: un trup sanatos. Este de prisos sa insistam ca profesorul de religie reprezinta Biserica nu numai prin cultura teologica si viata morala. atragatoare. sobrietate si atitudine joviala etc.atât de greu de aflat uneori între exigenta si îngaduinta. curata. fari . ci în numele lui Hristos . Profesorul nu învata în nume personal. pentru ca o consideram o dimensiune definitorie a profesorului de religie. Caci copiii percep frumusetea religiei si prin frumusetea acestor elemente. Apelând iarasi la sensuri etimologice. atât de inspirate. se traduc prin a spune ceva înaintea cuiva. dict. ale fericitului Augustin: “Viata ta sa-ti fie oratoria ta!” 223 . . a. vor confirma vocatia autentica si marturia lui de catehet. sfatul christiana unui profesor cu la notare mai bine sa gresesti vivendi!”. 2 2 3 “Sit cit eius quasi copia dicendi. ci si prin înfatisare. nu numai sa vorbeasca.

de fapt. profesorul si educatorul 226 . 189 s. În "Trilogia Scolii". de bunatate sufleteasca. al doilea "slujbas al scolii". Antologie.unde frumusetea fizica este mai putin prezenta. Este de dorit. De numele celui dintâi se leaga metode si atitudini total nepedagogice. u. * Ca sinteza la cele prezentate pâna aici. 2224. bluze decoltate etc. 1992. Scrieri despre educatie si învatamânt. iar al treilea "parintele tineretului". dar nu eficienta în totalitate: preda si asculta respectând metodologia. totusi. potrivit caruia numele autentic al celui chemat sa predea cunostinte copiilor este cel de educator . nu care sa provoace ilaritate (pantaloni.). între care bataia. "Profesorul" este o treapta superioara "belferului". 2 6 Ibide . primitive. de asemenea. jignirile. nu o tribuna oarecare. Dumitru MUSTER. siluirea pentru memorizare absurda ( toceala ). ea poate fi suplinita. Simion Mehedinti noteaza. ca pentru Sfânta Împartasanie. Române. astfel. profesorul de religie sa fie îmbracat la ore la fel ca pentru biserica. Simion MEHEDINTI. fara mare efort. la reprimarea personalitatii copilului. fuste scurte. m 225 Academiei . Bucuresti. Editura Îngrijitor de editie. dar amândoi erau simpatici prin bunatatea si lumina privirii lor" 225 . iar femeile. p. Cu toate ca preocuparea pentru tinuta exterioara nu trebuie exagerata în vreun fel ("exagerate" trebuie sa fie grija pentru pregatirea intelectuala si viata morala! ). bunaoara. p. îmbracaminte decenta. Mehedinti descrie belferul. Caci catedra orei de religie trebuie sa fie pentru el un altar sfânt. Astfel. sau tejghea de bufet. dar neimplicându-se afectiv. Rezumativ. nu culori stridente). profesorul de religie nu poate sa apara oricum în fata elevilor sai. invocam pledoaria marelui pedagog român Simion Mehedinti. în haine care sa impuna respect. detaliat cele trei trepte ale dascalului: primul este numit "vataf peste copii". care duc. simplitate în manifestari etc. ca barbatii sa fie îmbracati în costum decent (nu blugi. despre Socrate si Pestalozzi: "Erau foarte departe de canonul frumusetii plastice. limbajul violent.

ca tu esti om trecator. 222-226. este chipul pedagogului ideal. 216. rezultatele slabe nu sunt departe de cele ale "belferului". care exclud irevocabil pe cineva din rândurile educatorilor: lipsa iubirii (dispretul fata de elevi). despre Care Simion Mehedinti marturiseste: "Asadar nu poate fi vorba nici de exagerare nici de ipocrizie. gata oricând de jertfele cerute întro astfel de misiune. Iisus Hristos. pentru ca armonizeaza în fiinta sa însusirile esentiale. sub cele trei aspecte: intelectual. trebuie sa arzi tot sufletul tau pentru a ramâne acolo. Mehedinti enumera apoi câteva dintre însusirile acestuia: iubire de parinte. nu pentru tine. pentru idealul lor. taria de caracter 228 . Ibide . În acest context al responsabilitatii uriase. stiinta de a se face placut. Spre finalul paragrafului nominalizeaza si câteva trasaturi negative. În final. de fapt. Educatorul . moral si fizic. caruia nu i se poate reprosa nimic oficial. optimismul. Educatorul este. un parinte pentru copii. de slujirea caruia depinde împlinirea celor mai nobile idealuri. 227-228. care-si face "datoria". 229 vanitatea (egoismul) sifalsitatea (minciuna) .Este insul rece. dar pentru oameni. în final. dar care nu convinge. p. pentru 227 228 229 Ibide . în constiinta elevilor si parintilor evlaviosi profesorul de religie are o raspundere asemanatoare cu a preotului. ambitia. în schimb. Descriind detaliat caracteristicile personalitatii educatorului. parintele tineretului . Chiar daca statutul orei si al celui care o preda este înca nedifinitivat în planul legislativ. darul de a patrunde în sufletul învataceilor. m . ramân pilduitoare cuvintele unui alt mare savant crestin român: "Când semenii tai te urca în vârful piramidei. p. Încheiem acest subcapitol concluzionând ca profesorul de religie trebuie sa fie un educator autentic. când afirmam ca Iisus a fost cel dintâi si cel mai mare educator al omenirii si adevaratul mântuitor al copiilor" 227 . pe care tu nu trebuie sa-l lasi sa decada. m m Ibide . personalitatea care se inspira fara întrerupere din personalitatea Celui mai mare Educator al omenirii. p. mântuirea sufletului.

nici doar tocilari si emitatori mecanici. suntem datori macar cu aceste precizari: • elevii nu sunt doar niste receptori pasivi ai cunostintelor. preotul-profesor. aceea de a forma caractere crestine.sublimul pe care trebuie sa-l faci sa înfloreasca în inima contemporanilor tai. Bucuresti.. care trebuie sa reproduca docili cele predate. p. suflete capabile sa gândeasca si sa creeze. stapânind. majoritatea profesorilor de religie sunt de genul feminin (si nu vedem nimic rau în aceasta!). în general. o oglinda a familiei din care provin. ELEVUL. astfel. De cele mai multe ori. ci sunt factori esentiali ai educatiei . Scrier . în practica. nu doar ca orice bun crestin. astfel. • pâna la o anumita vârsta nu li se poate cere decât o responsabilitate partiala pentru constientizarea importantei orei de religie. Chiar daca nu vom insista prea mult în descrierea elevului. de un îndrumator-duhovnic.. Bine a spus Simion 230 Vasile PÂRVAN. mai mult decât oricare dintre profesori. i . ca factor esential al educatiei religioase. ci pentru a se sfatui în permanenta cu el în aceasta nobila si unica misiune. pentru a nu prelungi peste masura prelegerea de fata. 1981. ca. fara îndoiala. receptivitatea sau nereceptivitatea lor reflecta mediul religios sau nereligios de acasa. ci amprentele mediului negativ de acasa. ci si posesorul cunostintelor psiho-pedagogice." 230 . metodologia procesului de învatamânt. copiii fiind. Întrucât. parteneri de dialog. nu ne ramâne decât sa le îndemnam pe distinsele profesoare sa încerce a imita la clasa atitudinile preotului autentic. Pentru reusita vor avea nevoie. Educatorul orei de religie ideal ar fi. f. chiar daca ar fi sa-l cresti cu sângele vietii tale. Profesorul de religie trebuie sa realizeze. copiii sunt curati la suflet si ca unele însusiri negative nu sunt proprii fiintei lor. astfel. desigur. 379. Asadar. nu cu simpla pregatire de preot.

cuviinciosi în vorbire si atitudini. • elevul trebuie sa constientizeze (nu înaintea profesorului. îmbracati decent. sa-l înalte spre demnitatea de om deplin. dar o data cu el) ca orice învatatura buna are menirea sa-l ridice. ca "din turma". sa ajunga la "starea barbatului desavârsit". * Op. mai ales cea crestina. potrivit cuvintelor inspirate ale Sfântului Apostol Pavel (Efeseni. capriciu. vegetativa. intrat în vocabularul nostru prin filiera franceza (élève = elev. 13). Altfel spus. a înalta dintr-o stare .. élever = a ridica). refuzând învatatura si nelasând nici pe altii sa învete.. ca recolta va fi slaba (sau nu va fi deloc!). provine din latinescul "elevare". sau atitudine.. ascultatori fata de profesori. 231 * .. Nu sa vorbeasca necontrolat. recunostinta si constiinciozitate. GUTU. elevii trebuie sa fie receptivi. la demnitatea omului chemat spre desavârsire. 4. are menirea de a-l ridica pe copil din starea biologica. ca fata de proprii parinti. ci numai copil în care nu ai descoperit înca partea cea buna 231 . 154. buna cuviinta. sa raspunda cu respect. învatatura. în concluzie.Mehedinti ca nu exista copil rau. pentru plinirea lui ca om.232 . Parabola Semanatorului se aplica si aici: nu-i întotdeauna vina celui care seamana. Elevii sunt datori. daca pamântul este pietros sau plini de spini. • la rândul lor. . nu subalterni obligati sa suporte orice cuvânt. p. care înseamna a ridica de la pamânt. dict. oferta a dragostei si responsabilitatii. cit. nu mai putin pentru prezentul si viitorul neamului din care fac parte. 2 3 2 G. demni în exprimarea eventualelor nemultumiri. desigur. Caci însusi cuvântul "elev". mâinii întinse din partea educatorului. sabotând ora. • elevii trebuie socotiti prieteni. cit. demni de cel mai înalt respect.

* În loc de concluzii . Diferentele . Avem în vedere. Mai adânc. vom prezenta câteva mijloace practice. public si particular. daca Îl va simti prezent mai întâi în inimile educatorilor sai: parinti. fie cât de modesta. copilul Îl va descoperi pe Dumnezeu în tainitele lui sufletesti. fie de la oras. cu Factorul Suprem. preoti. a. ne arata ca este mare nevoie de catehizare pentru toate vârstele de credinciosi. CÂTEVA CONSTATARI SI PROPUNERI. VIII. Copilul se va dezvolta normal si va deveni un caracter crestin. deodata cu explicarea simbolurilor cultului divin. va depinde apoi numai de vointa proprie pentru asi pastra curat caracterul moral-crestin. Crescut si maturizat cu aceasta descoperire. cu mentiunea ca prezentarea noastra se bazeaza în exclusivitate pe ceea ce noi am experimentat în cele aproape doua decenii de slujire preoteasca. la sfârsitul acestui studiu marturisim convingerea ca reusita educatiei religioase a copilului consta în conlucrarea armonioasa a tuturor factorilor umani. MIJLOACE PRACTICE DE CATEHIZARE ÎN BISERICA. mai ales cu privire la cunoasterea si aprofundarea doctrinei ortodoxe. desigur. luminarea credintei în punctele ei principale. Experienta noastra pastorala. pentru o participare mai activa la savârsirea lui. ci si în familie si în scoala. fie din mediul rural. În cele ce urmeaza. la îndemâna oricarui preot. Dumnezeu. daca îl va întâlni cu adevarat pe Dumnezeu. profesori de religie s. nu numai în Biserica. apoi la oras. la zidirea caruia educatorii constiinciosi au ostenit cu atâta daruire. Preliminarii. mai întâi la tara. descrisi mai sus.

pe de alta prin lipsa unei catehizari sistematice din partea slujitorilor Bisericii. din diverse motive."metodologice". nu putem afirma ca s-a progresat simtitor în aprofundarea credintei ortodoxe. grija zilei de mâine. când librariile si tarabele au fost din ce în ce mai pline de carti de spiritualitate. exceptii. frecventare mai mult sau mai putin consecventa. datorita ignorantei în materie de credinta. Înainte de a face propunerile propriu-zise. bioenergia. doar exigentele unor credinciosi din mediul urban mai sporite. dar numarul lor nu credem ca este prea mare. Liturghii. Ocupatiile de tot felul ale credinciosilor nostri. radiestezia. aparute în ultima vreme la noi ( cristaloterapia. greutatile tranzitiei etc. în general. Exista. iar fenomenele "parapsihologice". iar marea majoritate nu cunoaste. Trebuie sa luam seama bine la faptul ca multi dintre crestinii nostri sunt victimele superstitiilor. Sunt multi crestini care doresc sa afle mai mult decât li se ofera în predica duminicala. vom vedea. ) câstiga tot mai multi aderenti. Amintim mai întâi faptul ca. când nimanui nu i s-au mai impus restrictii pe motive religioase. ignoranta explicabila pe de o parte prin lipsa personala de preocupari. ale sectelor mai vechi si mai noi. ca sa nu mai vorbim despre al celorlalte slujbe. ne determina sa constatam cu tristete ca multi dintre ei nu au o credinta luminata. întelesurile Sf. macar în linii mari. putin timp preocuparilor religioase.. ale fenomenelor asa-zis parapsihologice. În aceste conditii nu este de mirare ca superstitiile de tot felul prolifereaza în voie. nu sunt foarte mari. trebuie sa creionam câteva constatari facute de noi pe parcursul anilor de activitate pastorala. desigur. În fiecare parohie. pe de o parte. sunt crestini îmbunatatiti sub acest aspect. de multe ori si aceasta lipsita de . crestinii nostri acorda. Cei mai multi se limiteaza la frecventarea bisericii (în aceasta categorie intrând asa-numitii "crestini de duminica"). spre exemplu. Chiar dupa evenimentele din decembrie 1989. desigur. Sunt putini cei care au citit integral Sfânta Scriptura. iar pe de alta insuficienta atentie fata de cele duhovnicesti. stim. practicile yoga etc.

diverse sfintiri (ale apei. desigur. sub tratat Forme titlul de realizare a educatiei . 1976). exemplul. câteva dintre ele: cateheza de la slujbele sipublicatiile din zilele de rând. Si dupa câteva astfel de "esecuri". Repere teoretice si (un religioasa": morale. Taina Sf. deprinderile cultul divin . la "ajutor" eterodox. Editura Institutului Biblic si de Pr. p. dialogul saptamânal. icoanelor etc. 1999). dr. (Cap. coroborate si cu alte nemultumiri la adresa preotului.. Iasi. justificate sau nu. o scurta 233 Nu vom neglija. credinciosul va apela. adaptate. 1. în mod inevitabil. mijloacele recomandate de manuale. Exemple: Catehetic pentru Institutele Teologice (autor: de a religiei a prof. Educatia religioasa. Sfintele etc. religioase . Misiune Ortodoxa. celelalte doua dimensiuni. dar pledam pentru intensificarea si generalizarea lor. slujbe la care se poate adauga. De obicei se savârsesc acatiste. Maslu. în cele mai multe cazuri miercurea. locale. dar atunci când nu înteleg ceva nu gasesc întotdeauna solicitudinea cuvenita din partea preotului pentru a li se explica cele neîntelese. subiect literatura si arta cu subiecte etc. biblioteca parohiala parohiale . fara a fi neglijate. se oficiaza slujbe în zilele de rând. Dumitru Calugar. desigur. vinerea si sâmbata seara. prezinta urmatoarele "Mijloace în educatia rugaciunea. preocupati în problemele de credinta. la sfârsit. dar experienta ne-a aratat ca cele pe care le vom prezenta s-au dovedit foarte eficiente 233 . Ne dam seama ca mijloacele de catehizare actuala pe care le vom prezenta mai jos nu reprezinta o noutate în slujirea pastoralmisionara ( cunoastem un numar apreciabil de preoti care le utilizeaza ). în afara de duminici si sarbatori. autor: Constantin Cucos. Iata. 6. § 9. (p. 281-282)). predica si conferinta cu religioase enumera: educative. cum sunt cele Catehetic si de Metodica predarii .consistenta si puterea convingerii. la situatiile specifice. Editura "Polirom". si vecernii. meditatia religioasa. desigur. citesc acasa carti duhovnicesti. Bucuresti. este necesara o reconsiderare a preocuparilor slujirii învatatoresti. Pentru a preîntâmpina acest fenomen. Aceiasi crestini. În fiecare parohie. Se întelege ca aceste mijloace nu sunt singurele care pot contribui la luminarea credintei. asadar. religios. activitatile rugaciunea individuala.). mai vechi si mai noi. CATEHEZA . sfintitoare si pastorala. Taine metodice universitar de "Metodica". 105-117). instructia religioasa. ceremonialul religios. cântecele religioase.

însotit de permanente actualizari. .cateheza. mai ales acolo unde cuvântul este axat pe explicarea doctrinei si a cultului. La auditoriu . daca este bine întocmita si sustinuta cu convingere. va aduce multa lumina si bucurie în sufletele ascultatorilor si va atrage un numar tot mai mare de credinciosi. Alteori. dar exista un numar dintre ei. adica la persoana noastra proportional cu gradul de dificultate al subiectului respectiv. care vin numai daca stiu ca se rosteste si un cuvânt de învatatura. sa fie cât se poate de scurta. Auditoriul catehezelor din biserica este întotdeauna variat. masura dorintei de cunoastere si. pentru a nu avea efectul contrar celui scontat. cunostinte. Se recomanda. dexteritate în exprimare. În general. Este foarte importanta. adica o adaptare la conditiile concrete. nivelul experientei etc. care. asadar. preferabil într-un limbaj cât se poate de simplu. la continutul catehezei . sa nu se depaseasca 10 minute. alcatuit din credinciosi de vârste si preocupari diferite. daca tema (sau modul de abordare al ei) nu declanseaza interesul ascultatorilor etc. Acest fapt impune un nivel mediu de expunere al învataturilor. Majoritatea vin. în special intelectuali. încadrarea în ceea ce numim "timp psihologic". desigur. Uneori si 5 minute este mult: daca slujba a fost mai lunga. ca învatatori. când simtim ca credinciosii sunt predispusi la explicatii mai detaliate. o întreita adaptare: la auditoriu. Se impune. însine . pentru slujba în sine. sau foarte frig. cunoscându-le capacitatea de întelegere. spun dânsii "prefer sa vin la aceasta biserica pentru ca aici mi se explica mereu câte ceva…" Mentionam din capul locului ca o astfel de cateheza nu trebuie sa depaseasca "timpul psihologic". "timpul psihologic" se poate prelungi. totodata. la continutul catehezei si la persoana însasi a vorbitorului . în directa proportionalitate cu interesul sesizat. Astfel de crestini chiar ne marturisesc uneori ca în alte parti slujbele sunt mai bogate. astfel. cunoscându-ne propriile puteri. dar. în principiu. daca este foarte cald. limite. limitele rabdarii.

sa aiba în vedere cu prioritate: principalele subiecte ale doctrinei ortodoxe.înviere. . pe care fiecare preot le cunoaste. punctele de credinta interpretate gresit de catre protestanti.judecata.providenta.crearea lumii vazute si nevazute.Revelatia dumnezeiasca. . Pentru prima categorie sugeram urmatoarele subiecte: . totusi.simbolismul Utreniei. .simbolismul Sfintei Liturghii (aprox.dogma Sfintei Treimi (cateheze despre Sfânta Treime.Continutul catehezelor se va orienta dupa trebuintele sufletesti ale credinciosilor din parohia respectiva.Sfânta Traditie.poruncile dumnezeiesti si poruncile Bisericii. aparute recent ).Sfânta Scriptura. neoprotestanti (în care includem si miscarile harismatice. . . . . . exemplificam: . * Din categoria catehezelor liturgice. . în particular). .mântuire.. fenomenele paranormale etc.simbolismul Vecerniei. . . semnificatia (simbolismul) actelor de cult. si despre fiecare persoana a Sfintei Treimi.virtutea si pacatul. în general.simbolismul Sfintelor taine. . . îngrijindu-se.post si rugaciune. trei cateheze succesive). . macar în linii mari. Tematica se fixeaza la libera optiune a preotului.

preotul poate aborda catehizarea si sub forma unor mici cuvântari conjuncturale (scurte pareneze . Bunaoara. . cu elemente noi.). dupa slujba vecerniilor se pot spune câteva cuvinte despre viata sfântului pomenit. dupa slujba Sf. etc.. fiind grupate pe categorii.cultul Sfintelor Moaste.cultul Sfintilor. cristaloterapia si problemele de "bioetica" ( vitro. desigur. * Dintre subiectele controversate interconfesional.simbolismul Ierurgiilor.cultul Sfintei Cruci. Succesiunea subiectelor va avea. mesajul principal al pericopelor evanghelice si apostolice. de exemplu). poate face comentariul unui icos sau al unui condac.Sfintele Taine (o cateheza generala + câte una pentru fiecare. bioenergia.harul divin. eutanasia. pe rând. periodic (la 2-3 ani) se pot repeta si împrospata. separat).Sfânta Traditie. . În afara de temele enumerate mai sus.cultul Maicii Domnului.Sfânta Biserica. Maslu. a. . dupa o slujba radiestezia. sau sub forma unor cicluri care. extragând anumite învataturi religios-morale. . actualizându-se acele virtuti care se cer imitate astazi s. fecundarea in unui acatist. . desigur. clonarea.. se poate explica. chiar daca nu este dintre sfintii mari. o anumita logica pe parcursul unui an liturgic. . se poate aborda importanta tamaduirii sufletesti ca mijloc pentru facilitarea vindecarii trupesti etc. . propunem: . La acestea se adauga subiecte impuse în vremurile actuale: bioterapia. .

2. la orele 18. Cuvine-se cu adevarat ). însa. pentru a li se permite sa plece la timpul stiut. de o ora !Este foarte important acest aspect: participantii stiu ca. prestabilita în acest scop. Noi am experimentat. lasând pe cei prezenti sa puna ad-hoc întrebarile ce-i framânta. sau este din afara subiectului) ca problema legata de acea întrebare va fi reluata într-o cateheza ulterioara. fapt de mare importanta psihologica dar si fizica. urmatorul procedeu: am organizat dialogul în fiecare miercuri seara. iar preotul sa raspunda pe rând la ele. atât cât este programat. Nu mai mult. doua. DIALOGUL SAPTAMÂNAL . Pentru ca un astfel de dialog se desfasoara în biserica.în miercurile de mijloc. cu promisiunea (daca întrebarea necesita un raspuns mai amplu. prin rotatie (o data pe luna): sfintirea apei (agheasma mica) . nu mai mult. sa puna o întrebare. ca la aceste cateheze se poate declansa si un mic dialog. însa. totusi. Cei prezenti pot fi invitati. am constatat ca întâlnirea . Din experienta noastra. Facem miruitul. doua vecernii mici .30. de asemenea. la orice fel de slujba de peste saptamâna. cu toate ca timpul este foarte limitat. iar apoi. mai ales pentru cei care locuiesc departe. este nevoie ca cel putin o data pe saptamâna sa aiba loc o întâlnire speciala.Ca o concluzie la acest prim paragraf subliniem marea importanta a unei cateheze. mai sunt retinuti doar o singura ora . practic. dialogul propriu-zis se poate desfasura si fara o anumita tematica.30 savârsim urmatoarele slujbe.în ultima miercuri. însa. Desigur. care sa nu depaseasca. fie cât de scurta.30 . dupa slujba. La sfârsit se face o mica rugaciune (de obicei. sfintirea icoanelor . Întrucât la o cateheza programata dupa o slujba nu se poate desfasura un dialog întotdeauna eficient.18. Între orele 17. Notam.în prima miercuri din luna. o ora. cu cei care doresc sa ramâna la dialog ne asezam în jurul unei mese si stam de vorba. la care preotul va raspunde scurt. este bine ca el sa fie precedat de o slujba. atât cât este nevoie. iar cu cei doritori de a pune întrebari suplimentare se mai ramâne.

care se citesc cu atentie acasa de catre fiecare participant. iar cu timpul raspunsurile si explicatiile vor veni chiar din partea lor. a se începe cu Noului Testament. pentru ca în eventuale confruntari cu sectarii sa nu fie pusi în inferioritate. Acesta este. pe când acasa nu toti îsi fac "temele. iar în saptamâna urmatoare se comenteaza cele citite. în acest sens.. riscul abandonarii. explica. ortodox textele biblice. preotul poate îndemna pe cei prezenti sa se ofere pentru a prezenta ora urmatoare un rezumat al celor citite. cu scurte comentarii. Dupa aceea se iau ca tema alte 10 capitole s. Iata. iar preotul va fi. credinciosii pun întrebari. se poate recurge la citirea biserica. iar cititorii cu mai putina rabdare se pot demoraliza repede. v. Este recomandabil. bunaoara. 234 Acolo unde credinciosi sunt mai putin dispusi sa ia "teme pentru acasa". d.pentru dialog este mult mai eficienta daca exista o tematica prestabilita. Exista multe locuri care pot crea dificultati si poticniri. un "moderator" care va interveni doar atunci când se impune. sau li se pun întrebari. Practic." . astfel. Câstigul este în ca asculta toti. preotul raspunde. a..vom parcurge cu mai mare eficienta paginile Vechiului Testament. De ce? Pentru ca Vechiul Testament este mai greu de parcurs pentru începatori.cum se spune. 234 Dupa câteva întâlniri. astfel. cum se pot organiza lucrurile: - se programeaza citirea sistematica Bibliei. De aceea vom face mai întâi lectura si studiu asupra Noului Testament. p. existând. dupa caz. mai ales a unora cu preocupari mai intense. dupa care întariti cu învataturile Mântuitorului Iisus Hristos si ale Sfintilor Apostoli . m. se iau de fiecare data pentru lectura câte 10 capitole. de fapt. idealul: participantii sa fie singuri în stare sa interpreteze d. "cu creionul în mâna" . în timpul dialogului. chiar daca se va înainta mai greu cu parcurgerea Bibliei.

desigur. ora de "dialog biblic" se va structura astfel : 1. ca de pilda cel cu întrebari si raspunsuri . Se prezinta într-o formaOrtodoxa. Remete. social. pentru început de nivel mediu aprofundarea si fixarea cunostintelor de Catehism. morala si civica. Pentru a se elimina pericolul rutinei. manualele recente. fapt care permite . într-un moderna. cel mai practic ni se pare al pr. Preotul face o mica dupa care toti cei prezenti iau loc. sau facând un scurt comentariu asupra unor evenimente religioase majore De exemplu. pentru contextualizarea cunostintelor biblice si dogmatice. al plictiselii si al saturatiei. chiar economic si politic. Idea este ca credinciosii sa fie cooptati în procesul de catehizare.Iulia. 1996. 370 p. 1952. teme misionare. a fost reeditat dupa 2 3 6 Dintre 1990. cultural. teme liturgice cu explicarea simbolismelor slujbelor principale.- o alta faza a dialogului presupune lecturarea Catehismului . pentru ca credinciosii sa fie familiarizati cu principalele puncte ale doctrinei ortodoxe. - în etapa urmatoare se poate trece la parcurgerea unui manual de Dogmatica . sau altceva potrivit). limbaj cu bibliografie la limpede. sub forme usor prescurtate. zi. Bisericii Ortodoxe Române. rugaciunea (Împarate ceresc. aprox. macar unui numar restrâns de participanti. George Dogmatica Editura Episcopiei Ortodoxe Alba . care. reamintind celor prezenti ce s-a discutat ora trecuta. 5 minute. cei care au în biblioteca aceasta carte. 236 . Bucuresti. Tatal nostru. Si din Catehism se pot da "teme pentru acasa".între alte obiective ale dialogului trebuie sa mai figureze: anumite capitole din Istoria Bisericeasca Universala si româneasca. 2. în masura în care acestea implica educatia religioasa. Învatatura de credintaEditura Institutului Biblic si de Misiune al ortodoxa. introducere. de preferinta a 235 unuia mai bogat. alte subiecte cerute de contextul religios. sa le expuna. 235 . sa pregateasca lectii. sa raspunda ei însisi macar la întrebarile mai usoare etc. lect. 481 p. cu dezbaterea acelor învataturi controversate cu sectarii (teme care se pot face si în paralel cu dezbaterea "lectiilor" dogmatice).

Desigur. Anumite teme discutate la acest dialog pot fi prezentate în sinteza în paginile Buletinului parohial. În ultimele 2-3 minute ale 7. economice. mici dezbateri pe teme culturale. 6. 3. pe teme religioase. 3. o exceptie. ca de pilda Catehismul . nu numai în mediul urban. un duhovnic mai îmbunatatit. daca nu si alte carti de capatâi ale crestinului. Este adevarat ca la oras credinciosii au conditii mai prielnice în acest scop. Din când în când este bine ca la aceste dialoguri sa invitam câte o personalitate din afara parohiei (un profesor de teologie. însa. 15 minute. sau altcineva dintre participanti. Cei de fata pun întrebari. în aprox. Credinciosul rânduit 4. BIBLIOTECA PAROHIALA. În vremurile noastre nu se mai poate concepe catehizare fara o lectura minima din partea credinciosilor nostri.sa se depaseasca 60 de minute. sociale. întotdeauna si-n tot locul au fost preoti care s-au straduit sa faciliteze procurarea cartilor pentru crestinii iubitori de lecturi . foarte important din punct de vedere psihologic . la care încearca sa raspunda mai întâi cel care a pregatit tema.pe nesimtite . 5. chiar un laic specialist într-o problema care-i intereseaza pe enoriasi) pentru ca dialogul sa arate. dar si crestinii de la sate trebuie sa citeasca macar Sfânta Scriptura . de încheiere sau se cânta ceva. în tara sau strainatate. Se face o rugaciune orei se fixeaza tema si prezentatorul ei pentru data viitoare. Vietile Sfintilor etc. Acest fapt va fi. iar preotul sa vegheze asupra acestui aspect. ci si în cel rural. Este bine ca regula sa fie pastrata.petrecute în acea saptamâna. despre care vom vorbi mai jos. Se poate întâmpla uneori ca participantii sa se lase absorbiti cu totul în anumite discutii. astfel ca . astfel. însa. Ultimul sfert de ora al întâlnirii este bine sa fie rezervat întrebarilor de ordin general. iar acolo unde ei se poticnesc intervine preotul. fara a se eclude. repetam. chiar politice (când ele se interfereaza cu problemele religioase). deschidere fata de experientele altora. prezinta "tema".

astfel. Biblioteca 38 numara acum peste 1500 de exemplare. Lacas. pentru ca toate cartile sa fie expuse la vedere 238 . interviu al carui continut este în mare masura valabil si astazi. Cum multi dintre crestinii nostri nu au posibilitati sa cumpere carti ortodoxe. atât în ceea ce priveste împrumutarea cartilor. marturisim faptul ca solicitudinea crestinilor fata de initiativa noastra a fost foarte mare. pentru a fi la îndemâna tuturor Pentru alte detalii. la 7 ani de la publicarea acelui material. confirmam toate cele spuse atunci. ca biblioteca ne-a fost un sprijin direct si permanent pentru dialogul de miercuri seara. în cutiile postale etc. din Este vorba. cât si pentru cei care. Se întelege. 237 . p. solutia salvatoare este înfiintarea de mici biblioteci parohiale. Practic. despre un material în legatura cu amenajarea bibliotecii cu împrumut în bisericii Sf. autori. publicat în "Vestitorul Ortodoxiei" din 15 mai 1994. în piete. atât prin sporirea cunostintelor teologice. cât si cu privire la donatiile facute pentru a ne sprijini. recomandam a se citi interviul pe aceasta tema publicat în anul 1994237 . Atentia spre care trebuie sa ne concentram astazi cu mai mare solicitudine este legata de faptul ca sau înmultit într-un chip fara precedent cartile eterodoxe. teme etc. Ilie Gorgani. de fapt. asa încât nu prezentam acest aspect ca pe o noutate. Acum. În plus. în carti si în bani. credem. pe care sectarii le împart gratuit. peste tot: pe strada. biblioteca trebuie sa fie amenajata în Sf. care sa functioneze cu scopul de a împrumuta cartile solicitate. o vor citi numai pe cea sectara si. care-si pot îmbogati. neavând termeni de comparatie. BULETINUL PAROHIAL reprezinta un mijloc de catehizare deosebit de eficient în zilele noastre. atât pentru crestinii participanti la Sfintele Slujbe. în parcuri. cunostintele în materie de religie.evlavioase. Spuneam mai sus ca acest Noutatea pe care o sustinem este ca . procedeu nu poate avea pretentia a fi nou. suntem în situatia de a suplimenta rafturile celor trei corpuri de biblioteca. Astfel. 4. daca nu-i vom ajuta noi pe crestinii nostri sa citeasca literatura ortodoxa. vor risca sa ia de buna învatatura gresita. interiorul 22. cât si ca baza de discutii asupra unor carti.

în mâinile credinciosilor nostri macar o publicatie cu învatatura cea mântuitoare. Sacrificiul de timp si bani nu este prea mare. cu aprecieri dar si cu anumite sugestii si observatii pentru îmbunatatirea grafica si de continut. departe de a constitui o povara financiara. Cheia reusitei. O data cu acestea. Întâi de toate. 240 239 . este si un mijloc eficient de sensibilizare a cititorilor Într-o zi. în biserica. astfel ca orice parohie. dar se pot bucura de citirea unui cuvânt ziditor si pot fi beneficiarii unor îndrumari liturgice. buletinul se raspândeste nu numai în parohie. M-a rugat.. le vor pune sectarii foile si brosurelele lor pline de otrava ucigatoare de suflete. în toate colturile Bucurestiului si ale tarii granitele ei în Europa si pe alte continente. cu programul slujbelor si cu alte stiri de interes general. trecând chiar De peste tot am primit telefoane de confirmare.. ca a dorit sa este ma cunoasca. m-a întâmpinat un credincios care s-a prezentat cu mult respect. chiar cu posibilitati materiale mai modeste. Am primit cereri pentru abonamente din locuri la care nu gândeam. sa-l spovedesc. Sprijinul misionar al unei publicatii parohiale este deosebit de mare. care cunostea biserica noastra. spunem si aici ca daca nu vom pune noi. mi-a spus ca din Satu Mare si ca a citit un numar al Buletinului. însa. La fel ca în capitolul precedent. ne-a solicitat contul de la banca pentru a ne ajuta cu o familia anumita la suma cheltuielile pentru restaurarea Catapetesmei. fapt care ne bucura. Ne asumam. nici toate materialele publicate sunt la nivelul dorit de enoriasi. ca este în delegatie la Bucuresti. Trebuie sa recunoastem deschis ca nu toate numerele.diferite motive. poate sa întreprinda acest demers. Prin diversi credinciosi. 239 . dar ne si obliga din ce în ce mai mult.. ne încurajeaza. ci mult în afara ei. conditia de începatori. cu pregatire de nivel universitar si cunoscator al realitatilor din parohie.. ceea ce am si facut în clipele 2urmatoare. O data cu felicitarile pentru continutul buletinului. consta în închegarea unui colectiv redactional constiincios. Ecourile pe parcursul celor trei ani de aparitie sunt deosebit de încurajatoare. este o buna pavaza împotriva colportajului sectar. enoriasii pot fi tinuti la curent cu anumite probleme administrative. Buletinul parohial. ortodocsii. totodata. respectiva. fie si partiale. 4 0 Am primit recent un telefon din America. cu speranta într-o mai buna reusita în viitorul apropiat. nu pot veni la biserica.

Dar "sacrificiul" este rasplatit peste masura. amanunt stimulativ pentru alti crestini. preotul poate avea. în afara de cele mentionate deja. din toate punctele de vedere. s-au atasat cu totul de sfântul nostru lacas. chiar daca scrisul nu este poate la înaltimea unui membru al Uniunii Scriitorilor. prin lecturile obligatorii pentru redactarea anumitor materiale etc. cuvânt ce constituie propriu-zis nucleul unei predici pentru sarbatoarea respectiva. îmbogateste cultura generala si în special pe cea teologica. poezii. sa vada cum se desfasoara o slujba. scurte comentarii asupra evenimentelor mai importante. Pe una dintre pagini se poate publica numele donatorilor. Pe lânga predici. mai ales în cazurile în care se desfasoara lucrari de reparatii. preotul poate publica mici eseuri pe teme religioase si cultural-educationale. legat de o anumita sarbatoare. asadar. cum este cazul cu al nostru. Preotul apare în fata credinciosilor si în postura unui om care scrie. Între beneficiile de care se poate bucura preotul. enoriasi ai parohiei respective pot contribui cu diferite materiale. restaurari etc. care vor imita gestul celor despre care au citit. un numar apreciabil de predici publicate. Pe prima pagina (uneori continuând si pe a doua) este bine sa se publice întotdeauna un cuvânt pastoral. pictura. Este adevarat ca alcatuirea materialelor pentru buletin necesita un anumit sacrificiu de timp si energie. este faptul ca are prilejul sa publice. sa cunoasca preotii care au scris materialele publicate etc. iar publicarea înseamna un antrenament pastoral-misionar deosebit. Placându-le atmosfera. Avem cazuri de crestini care numai dupa ce au citit un numar al buletinului au venit la biserica. Dar cel mai mare câstig al lucrarii acestei foi parohiale este stimularea unui mai mare atasament al credinciosilor fata de biserica respectiva. care se înscriu pe linia misionar-pastorala. Alaturi de preot. cu prioritate din câmpul religios etc. data cu sporirea numarului participantilor la sfintele slujbe o . care favorizeaza întâi de toate perfectionarea limbajului omiletic si catehetic. chiar si numai cu un buletin lunar.pentru a sprijini material biserica. În câtiva ani. Este bine ca preotul sa coopteze cât mai multi .

sa nu înceapa fara binecuvântarea chiriarhului locului. în plen. primele doua ( cateheza sidialogul ) se biblioteca si pot subsuma total interiorului sfântului lacas. nici un material nu va fi publicat fara stirea sa. Asa cum se poate sesiza în titlul materialului de fata. se recomanda ca editarea buletinului. preotul nu este bine sa-si asume niciodata singur responsabilitatea editarii. pe de alta parte. nu a dat încuviintare pentru materialul respectiv. De fapt. în sedinta de lucru avuta. Pentru a preîntâmpina orice fel de neplaceri. pentru ca el raspunde de fapt si de drept pentru tot ceea ce se întâmpla în cadrul parohiei.colaboratori. cu tact si delicatete. fie datorita continutului slab. dar nu le va respinge cu brutalitate. spunând ca. Este un semn de încunostintare si supunere canonica. dar pentru a vorbi despre ele este nevoie de un studiu separat. pentru ca lucrurile sa se desfasoare "cu binecuvântare ierarhica". asa cum am procedat. ca de altfel a oricarui gen de publicatie parohiala. nu va putea publica materialele tuturor celor care se vor oferi. Biblioteca poate functiona cu succes si într-o camera a casei parohiale de lânga biserica. ci va explica fiecaruia dintre cei "respinsi". întrucât buletinul trebuie sa-si pastreze cât mai mult posibil caracterul parohial . pentru ca nu neam propus acest lucru. deschis tuturor enoriasilor. colectivul redactional. dar. Dintre cele patru mijloace propuse mai sus. de fapt. fie din cauza neconcordantei cu profilul publicatiei. dar ultimele doua ( buletinul parohial ) depasesc spatiul propriu-zis al bisericii. * Concluzii . Nu am vorbit nimic despre catehizarea în scoala. de fapt. iar redactia . familia si scoala sunt factori esentiali ai educatiei religioase. am încercat sa prezentam câteva mijloace de catehizare ce pot fi utilizate în biserica. Desigur. în familie sau alte locuri. prin alcatuirea studiului "Factorii esentiali ai educatiei". pentru ca unele sunt nepublicabile. Evident.

"Mergând. la subsolul paginii). în lista mijloacelor "din biserica". Si înca odata atragem atentia asupra pericolului tot mai iminent: daca nu vom utiliza noi. sa macine veacului nostru si ale societatii noastre. nu se mai multumeste cu retorici ieftine si cu (p. dupa expresia unui înalt ierarh al Bisericii noastre. Trebuie sa raspunda la exigentele lor. pentru împlinirea mandatului sacerdotal încredintat noua de Mântuitorul Iisus Hristos.. faceti-i ucenici ai lui de sufletele r Hristos! . trebuie sa vorbeasca în limba lor.. a slujitorilor a crescut atunci 2simtitor. 162 . care experimenteaza metode si mijloace corespunzatoare exigentelor pastorale de astazi. fara a-i exclude.. limba veacului nostru. contextul afirmatiei Î. pe cei care nu vin la sfintele slujbe. vrea logica. sa poata deci raspunde preocuparilor credinciosilor ideile azi. sectarii si neo-sectarii. Procedând asa preotul începator va dovedi ab initio vocatie autentica. * 241 * † Dr. nici doar cu "ceaslovul si molitvelnicul". cu zelul cunoscut. "Exigentele lumii moderne au crescut si din alte puncte de vedere.. ceea . Sa luam stil " floricele. aceste afirmatii au fost facute în anul 1982 (vezi p.163). 155. I. 4 2 Atragem atentia ca sensul original al expresiei "învatati" este faceti " ( vb " ucenici maqhteuvsat ). În sfârsit. Antonie .instruiri pe linie informativa. De aceea. Le-am inclus. dar responsabilitatea noastra. cu pastoritii lui. S. de H KAINH . mitropolitul Antonie al Ardealului 241 . 19) 242 . sobru si cautat. spre durerea si pierderea Ortodoxiei. pentru ca lucrarea lor se raporteaza mai mult la cei care trec pragul ei. pentru ca niciodata nu este prea devreme pentru o lucrare misionara importanta.. 1995. De aminte ca au trecut 18 ani! Afirmatiile sunt valabile. preotilor tineri le recomandam a se sfatui cu cei mai în vârsta." (Matei 28. Vezi. Vocatie si misiune crestina în vremea Sibiu. p. fiindca numai asaînmai poate sta de vorba cu Molitvelnicul ei. vrea o desfasurare de idei. Plamadeala noastra Sale: Se cere în plus Nu mai merge numai cu Ceaslovul si cu . nota *. 162. învatati. bineînteles.Buletinului de asemenea.. Atena. DIAQHKH sugereaza depasirea simplei . col. aceste mijloace prezentate (si altele asemenea) le vor utiliza. daca nu chiar superior lor. de Lumea de astazi a început sa vrea altceva.. P. 131. ce e ex. “învatati” având astfel sensulformati ucenicilo . totusi. Iata . vrea argumente. 1984. Preotul trebuie sa fie egal cultura cultura. facem mentinea ca cele patru mijloace prezentate aici este recomandabil a fi utilizate chiar de la începutul pastoratiei. preotii ortodocsi. p. întrucât va avea din capul locului constiinta ca nu se mai poate face astazi pastoratie numai prin savârsirea slujbelor traditionale.

* .

). 1978. 1976 si Pr. a pentru Institutele Teologice. ca îndrumar pentru misiunea catehetica de la parohii. prof. promovare. 2 43 Dintre manuale mai cunoscute sunt doua: Pr. Se stie ca la aceste examene. .IX. 1992. cât si la catehetii însisi. REDACTAREA SI PREZENTAREA CATEHEZEI. dar si pentru a veni în sprijinul lor atunci când se prezinta la anumite examene ( definitivat. mai ales ca manualele de Catehetica. de asemenea. vom prezenta strategia redactarii si sustinerii catehezei. nu mai corespund întru totul actualitatii si se gasesc foarte rar. Manual PETRESCU. între obligatiile de concurs. multi dintre tinerii nostri absolventi mi-au solicitat frecvent ajutorul în acest sens. credinte reeditare) . încercând sa venim în întâmpinarea celor interesati. cât si pentru a le adapta continutul la situatiile concrete în care îsi desfasoara misiunea. pe de alta. Bucuresti. Iar când spunem "adaptare" ne referim atât la beneficiarii (ascultatorii) catehezelor. prof. se adreseaza deopotriva si preotilor începatori. iar ca îndrumar catehetic a pentru Seminariile mai apropiat de zilele recomandam volumul Pr. (în curs de noastre COSMA. intra si e prezentarea si sustinerea unui anumit numar de cateheze. tiparite în urma cu mai bine de 20 de ani. Dumitru Catehetic . Materialul de fata. dr. însotita de câteva schite de planuri. de râvna personala. Sorin Cuvinte ale dreptei . totodata în functie de nivelul intelectual si duhovnicesc. conceput propriu-zis pentru Cursul de Catehetica al studentilor anului al III-lea de la Facultatea de Teologie Pastorala (zi si fara frecventa). Arad. Pe parcursul ultimilor ani. Bucuresti. Consideram mai potrivit sa propunem "schite de cateheze" si nu "planuri dezvoltate". Manual CALUGAR. Teologice. si de transmitere. Nicolae Catehetic . numiri în oras etc. transfer. ca exemplificari. 572 p. iar îndrumarele din acest domeniu sunt putine 243 . De aceea. de problemele concrete etc. pe de o parte. potrivit puterii de receptare a învataturii. prof. METODICE SI PRACTICE PRELIMINARII . pentru a da posibilitate fratilor mai tineri a le dezvolta singuri. atât pentru a fi originali în alcatuirea lor. REPERE TEORETICE.

memoria (asimilarea. ETAPELE REDACTARII SI PREZENTARII CATEHEZEI Redactarea si prezentarea catehezei implica parcurgerea unor etape obligatorii. . Maria HETCO. divino-umana: împreuna-lucrarea omului cu Dumnezeu.implica efortul de a gasi si aduna materialul în legatura cu tema ce urmeaza a fi tratata.).1. Ca orice act liturgic si cateheza este sinergica. I. memorarea). dispozitio (aranjarea lui). Inventio ( inventio-ire = descoperire) actio (grija pentru gestica. argumentelor. în aceasta etapa a gasirii si adunarii materialului. Aceste etape se aseamana foarte mult cu cele care trebuie parcurse pentru întocmirea si sustinerea predicii. Bucuresti. Fabius. De aceea ne vom ruga Lui sa ne ajute cu harul Sau pentru a întocmi si rosti o cateheza folositoare pentru zidirea întru mântuire a credinciosilor. "inventio" presupune si explorarea propriei memorii. Cum si cât timp afectam fiecareia dintre aceste trei etape 244 A se vedea QUINTILIAN. lucrarea lui Dumnezeu. II si III. fie chiar si mai scurta. În acelasi timp. Trad. B. 244 : elocutio (grija pentru limbaj si stil). mimica. . Schita personala (cu formularea temei. la fel ca în cazul pregatirii apropiate a predicii. preluate.) va fi determinanta în asigurarea originalitatii. din Retorica latina inventio (adunarea materialului). a. întâi de toate. Din punct de vedere practic. de fapt. vol. ci este. care pot asigura originalitatea catehezei: începutul lucrului. pentru valorificarea unor cunostinte acumulate în timp. o rugaciune pentru meditarea asupra temei si modalitatii de lucru si încercarea de a schita un plan scris fara a consulta nici o sursa de inspiratie .T. Arta oratorica . digresiunilor etc. 1974. M. atitudini etc. iar meditarea sau cugetarea profunda asupra temei ne va antrena întreaga fiinta în perspectiva redactarii. rugaciunea va face ca redactarea catehezei sa se desfasoare într-o atmosfera harica. Astfel. a ideilor. 409 + 383 + 465 p.P. Cateheza nu este doar lucrarea noastra. recomandam trei mijloace speciale..

în capitolul "La prêtres d'une homélie". Studying the text. Dintre ele. finale. . Daca nu vom proceda asa si vom începe prin a ne inspira si copia de la altii. începem sa ne facem planuri în minte cu cinci-sase zile înaintea sustinerii efective. timpul care se va scurge pâna la schitarea în scris a planului si a continutului. dintr-o zi programata anume. Schita personala (am zice si prezinta înca doua avantaje: catehetul are. 2. Pe parcursul zilelor respective vom renunta poate la unele idei cu care am pornit. 77-78. din care vom selecta apoi si vom asterne în scris ceea ce consideram ca este necesar 245 . înainte de a adormi. 5. 3. care nu difera esential de cea a redactarii catehezei. Acest "proces" mental este întru-totul benefic si se poate desfasura cu întreruperi. BAUMANN urmatorii ("steps"): and text. solutii. Astfel. însa. propriile idei si intentii. Centurion. dupa câteva zile de cautari vom avea deja o multime de idei si formulari. sentimentul stapânirii temei si Cele trei etape propuse de noi se regasesc.. Prayer begins all preparation. Dupa ce ne-am fixat. în asa fel încât dimineata beneficiem de ele fara sa fi facut vreun efort special. etapei "meditatiei" îi consacram de obicei un spatiu mai mare de timp: propriu-zis. vom fi inevitabil influentati si riscam sa nu mai avem mai nimic original în cateheza respectiva. 1994.. în legatura cu redactarea predicii. formulari. An Choosing the subject sermon. gândindu-ne la eventuale actualizari etc. dupa rugaciunea de început. Shaping the material. Grand Rapids. Astfel. etc. 6. Writing the etc. introduction exemplu ai preaching este cel dat de Paul GUERIN si Terence SUTCLIFFE. vom adauga altele.. vom reveni asupra unora etc.. si în unele tratate omiletice occidentale. caci peste noapte subconstientul continua sa caute idei. J. De multe ori si seara. Penser à etapele: 2. framântând teme. Lire préparation dans le missel (sans notes ni commentaires). 245 originala ). p. prédicateur Paris. Preparing the precher. 1988 117-119). este bine sa ne lasam antrenati în aceste "meditatii catehetice". Michigan. având în vedere cu prioritate Sfânta Scriptura si Sfintii Parinti. Méditer personnellement les textes. Mettre au point la rédaction . propune1. l'auditoire. Daniel semnaleaza pasi 1. Bunaoara. (p. to contemporary "Baker book house". "printre picaturi" . Sa luam un exemplu: pentru o cateheza saptamânala. les textes Travailler les textes avec commentaires. vom recurge desigur si la sursele pe care le consideram de folos. ab initio . 3. idei.preliminare în parte vom stabili de la caz la caz.cum se spune. coautori Guide du volumului à l'usage des laics et des . între alte treburi si obligatii. Un alt . Faire une première rédaction. . 4.

sau chiar prin asezarea de semne în cartile sau revistele pe care le vom utiliza. chiar daca în materialul adunat avem multe idei ale altora. n-o vom scrie în întregime. istorioare etc. În cazul în care. Dispositio (dispositio-onis = orânduire.). Materialul poate fi adunat apoi sub forma fiselor. peroratio = partea finala a expunerii. aranjare ) înseamna operatia de repartizare a materialului potrivit momentelor logico-psihologice ale catehezei. ceea ce va favoriza ulterior câstigarea unui timp pretios. mai ales de catre începatori. c. digressio = utilizarea ilustratiilor în legatura cu tema (pilde.a. argumentatio = prezentarea temeiurilor (probelor) pentru sustinerea celor expuse si. vehementa (în sensul bun al cuvântului) si chiar si putin patos. dupa caz. pentru respingerea argumentelor adversarului (secatanti. redactarea efectiva a catehezei o vom face într-un limbaj corect gramatical si într-un stil cât mai frumos. corespunde într-o anumita masura cu momentele din retorica greco-romana: introductiva. care au darul de a "rupe" monotonia expunerii. narratio = istorisirea faptelor. La folosirea materialului trebuie sa ne ferim pe cât posibil de copiere (plagiat!). cât si pentru vorbitor. eretici etc. bisericesc. liturgic s. Elocutio ( elocutio-onis = exprimare. Se întelege de la sine ca si limbajul va fi cel potrivit continutului catehezei si cadrului în care se desfasoara. Acest material . care presupune o anumita fermitate. atât pentru ascultatori. placut si convingator. fel de exprimare. exordium = partea diviso = analizarea faptelor si ideilor. în scopul de a fi cât mai convingator.). sub aspectul corectitudinii gramaticale si al frumusetii de exprimare. adica un limbaj teologic. pe care le vom prezenta ceva mai jos. b. Dupa ce am repartizat materialele la locul potrivit în cadrul planului. de a crea un binevenit "respiro".constientizeaza limitele în care va face munca de documentare. Cateheza trebuie scrisa în totalitate. stil ) este etapa în care vorbitorul se va îngriji de stilul cuvântarii. a notitelor. este de neaparata nevoie sa se alcatuiasca macar un plan mai dezvoltat. din diferite motive. Ordinea acestor momente.

" Din punct de vedere omiletic si catehetic stilul poate fi analizat sub trei aspecte: gramatical. 3-4. întregul efort stilistic al catehetului. 247 Pentru consideratii speciale privind limbajul si stilul poate fi consultat articolul Factori nostru. un fond comun.. De aceea. ad litteram ). Vom folosi mai putin (sau deloc) ideile. În traducere.. potrivit Dictionarului scriitor pentru a-si exprima gândirea si simtirea sa. nr. nu altii prin noi. reusitei predicii: notiuni de limbaj. ci. doar elementele de baza ale stilului. dar aplicat el se prezinta cu anumite particularitati. de la vorbitor la vorbitor. stil. de fapt.. capacitatii. potrivit temperamentului. Etapa "elocutio" implica. fara sa intram în detaliile care trebuie studiate de fapt în cadrul gramaticii limbii române. Stilul reprezinta. literar si bisericesc . 1021. Cu timpul vom folosi tot mai putin materiale de împrumut. starilor sufletesti si mai ales talentului oratoric. Editura "Univers enciclopedic". ROMÂNE Bucuresti. material ilustrativ publicat în ai "Studii etc.cules trebuie în asa fel prelucrat încât sa avem sentimentul ca predica si cateheza întocmita este a noastra. 86Teologice". însemana respectarea regulilor de baza 246 DICTIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII (DEX). cateheza totalitatea mijloacelor lingvistice pe care le foloseste un Sau. . esential. pentru a învata noi însine. frazele si cuvintele altora. o autentifica. arta de a exprima ideile si sentimentele întro forma aleasa. care nu deterioreaza niciodata originalitatea. col. pentru o minima orientare. precum am mentionat mai sus. pe buna dreptate scriitorul francez Buffon (1707-1788) a spus ca "Le style est l'homme même. nu de compilatie. anul L (1998).246 Stilul catehezei are. În cele ce urmeaza vom puncta. caci este un act de creatie personala. gestica. 1998. p. exceptând textele scripturistice si patristice. Seria 103. a II-a. • 247 gramatical (sau literal. Explicativ al Limbii Române. personala . dimpotriva. II. asadar. p. elocutio înseamna exprimare sau stil. talentul.

248 elimina cu orice pret poezie "Limba p. adica tendinta de a arhaismele. cu toate ca ea se axa cel mai adesea pe discursurile avocatilor în tribunale. armonizat desigur lexicului actual. concesia. în ispita pretiozitatilor si al unei suficiente retorice. claritatea. iar figurile epitetul. 188. Edit. a IInota . Remarca poetului ne sugereaza a nu pierde dulceata si frumusetea limbii noastre de dragul modernismului si al neologismelor. Mihail Eminescu participa la parastasul Voevodului Grigore Ghica. 5 0 Dupa celebra expresie a poetului-preot Alexei Mateevici. morfologic. Principalele calitati ale stilului gramatical sunt: puritatea 249 . precizia. Între figurile stilistice de cuvinte (numite si "tropi" de la grecescul trevpw = a întoarce. Este. • bisericesc . Na¡ionalismul lui. • corectitudinea. la saracirea 2limbii. lingvistic si semantic 248 . alegoria. metafora. 1994. exclamatia etc. antilogia (sau paradoxul). invocatia retorica. cu atât mai mult predica crestina: ea este. la Iasi. stilul trebuie sa fie acelasi. interogatia retorica. reticenta. MURARASU . Eminescu avea sa noteze plin de admiratie: “Aceasta este dulcea limba a trecutului!” 251 . adica vorbirea figurata. Vezi si ed. stilul liturgic al sfintelor slujbe. detestabile în urechile ascultatorilor. “Pacifica”. eufemismul. Cum predica si cateheza sunt considerate tot un acte liturgice. trebuie sa fie mereu opera de arta. gradatia. adica stilul limbii "vechilor cazanii" 250 . de fapt. antiteza. Bucuresti.. 1932. hiperbola stilistice retorice mai utilizate sunt: inversiunea. personificarea. provincialismele si neologismele. de fapt. finetea siarmonia stilistica . atât de apreciat de catre credinciosii nostri.ale limbii din punct de vedere fonetic. p.. care ne pot duce. atitudine care duce. comparatia. din cunoscuta 2 5 1 Apud D. La 3 octombrie 1876. care implica urmatoare clasificare: figuri stilistice de cuvinte si figuri stilistice retorice. repetitia. literar . noastra". a schimba ) se înscriu: etc. Impresionat de frumusetea limbii liturgice din rugaciunile si cântarile slujbei. 40. 139. A nu se face confuzie cu "purismul". de altfel. sintactic. o mostra a "Semantica" este ramura lingvisticii care se ocupa cu sensurile 2 4 9 cuvintelor. TOCACIU. sub îngrijirea lui Oliviu a. Eminescu Bucuresti. savârsit cu prilejul dezvelirii bustului acestuia. Daca în antichitate oratoria (sau Retorica ) era considerata o arta.

cuvântul "oratorie" vine din latinescul "oratoria" care înseamna "vorbire". la piata etc. nu vom utiliza figurile stilistice de dragul stilului. Desigur. dar si "rugaciune". De savârsirea faptelor bune în vederea mântuirii. ca o slujba.vorbirii îngrijite. Dar sa retinem. Or. Evident. predica nu se confunda cu rugaciunea. Sau. patrunzatoare. bisericesti . iar fidelitatea memorarii va depinde în mare masura de caracterul logic al acestui plan. la radio. d. vulgaritate. cuvânt cu cuvânt. Asadar. frumos si convingator din stilurile exprimarii obisnuite. aceea. Noi spunem acum "predica". predica nu este o vorbire oarecare. dar ambianta în care se rosteste trebuie sa fie aceeasi ca în timpul rugaciunii. care valorifica dulcea limba a trecutului. Memoria presupune efortul de memorare pe care catehetul trebuie sa-l faca pentru a face o expunere libera. dezacorduri si . inclusiv succesiunea lor. Cuvintele predicii si ale catehezei sa poarte pecetea liturgica a cuvintelor armonioase de rugaciune. 252 act De la gr. De aceea. dar se vor retine toate ideile importante. " kakov "". la televizor. ci arta pentru a-i convinge pe ascultatori la Pe scurt. Este. sfintenia adevarurilor evanghelice nu poate fi exprimata decât prin cuvinte curate. care însemana "urât" si fonhv " = sunet. nu ai forului de alta parte. totodata. ferite de banalitati. plecându-se de la radacina termenului "os-oris" (gura). ci un liturgic care se desfasoara în cadrul liturgic al unei sfinte slujbe. gramatical. dar ne si rugam în acelasi timp. memorarea nu se va face mecanic. La Amvon trebuie sa se vorbeasca altfel decât prin ziare. predicatorii crestini trebuie sa ramâna oratori ai Amvonului. stilul omiletic si catehetic autentic este cel bisericesc. sau oricarei alte slujbe. caci cu aceeasi gura vorbim. ci pentru a transmite la modul optim adevarurile de credinta. cum foarte bine s-a spus. altfel spus. ca în predica si cateheza nu facem arta pentru arta. fara a respinge tot ce este placut. literar etc. În acest scop cel mai mare sprijin îl va avea în planul catehezei. inteligente. dar rostirea omiletica se poate numi foarte bine si "oratorie bisericeasca". pe strada. arta pentru mântuire . " . Pe cacofonii 252 .

cu o intensitate a vocii bine armonizata contextului liturgic. Actio cuprinde toate mijloacele catehetului prin care îsi expune cateheza: vocea ( pronuntarea ). În cateheza nu utilizam invariabil aceeasi intensitate a vocii. Astfel. curata. calda. dar numai în anumite momente si în nici un caz nu vom tipa! Asadar. De aceea trebuie sa avem un control atent mai ales asupra mâinilor si a capului. pentru ca trebuie s-o adaptam în permanenta textului. care însotesc rostirea. la fel ca în predica. Sa luam aminte ca vorbitul mai tare nu înseamna sa tipam! Nimic mai dezagreabil ca tipetele. potrivit cu firea si temperamentul fiecaruia. armonioasa .e. desigur. deodata cu pronuntarea . trebuie sa fie naturala. dura sau stridenta. mimica . ca la cateheza. auditoriului. spatiului în care vorbim. nu fortata. în altele mai încet. corecta . vorbitul prea tare. nici afectata. conforma cu regulile ortoepice ale gramaticii. În unele momente vorbim mai tare. uneori pronuntând si câte un cuvânt soptit. nici prea grabita (carei lasa în urma pe ascultatori). nu fortata. fiind atenti în tot timpul sa fim auziti de toata lumea. dulce. gestica . cu timbru placut. adica o rostire echilibrata. Gesturile catehetice sunt miscarile mâinilor si ale corpului. nici prea rara (care duce la plictisirea si pierderea receptivitatii ascultatorilor). Frumusetea unei expuneri rezulta nu numai din continut ci si din gesturi si miscarea corpului. . vocea. variata . Este adevarat ca în unele momente continutul catehezei solicita o intensitate mai mare a vocii. tinuta vestimentara etc. în loc de vorbire calma. nici cautând sa imite pe cineva. în general. ca efect direct al vocii. adaptându-se permanent la continut si la simtamintele pe care vrem sa le exprimam. pronuntarea sau rostirea propriu-zisa a cuvântarii . Se întelege. trebuie sa aiba câteva însusiri de baza: naturala .

absolut necesare pentru a sublinia anumite momente ale cuvântarii. credinciosii respectivi se vor simti stingheriti. sau miscând tovaraseste mâna dreapta. fixa. dat pe spate aroganta. socotim. teapan si nemiscat o oarecare duritate de caracter. Altfel. ochii fiind numiti pe buna dreptate "ferestre ale sufletului". miscându-l la fel de discret ca si celelalte parti ale corpului. rezumându-ne la observatia ca preotul trebuie sa fie îmbracat în odajdii . obrajii. Simtamintele noastre se pot citi foarte usor din felul privirii. fruntea. ca este indicat a-i privi mai des.nu vom avea o pozitie rigida. fara a ne localiza cu insistenta asupra cuiva. Ascultatorii privesc tot timpul fata celui care vorbeste. ori sa afisam o privire ratacita si cautatoare peste ascultatori. fluturând mâinile în toate partile. fapt care nu va trece neobservat nici de catre cei din jur. la miscarea capului. nu ne vom balansa corpul cu miscari de balet. De aceea. sau de copil timid care-si rosteste sufocat de emotie poezia pe scena. Mimica si expresia fetei trebuie sa însoteasca. si nici sa tinem ochii închisi. dar nu minute în sir si nu doar pe ei. totodata. de "statuie". Tinuta vestimentara . Vom privi în asa fel încât fiecare ascultator sa se simta vazut. Dar nici nu vom face gesturi excentrice. Întrucât privirile unor credinciosi care urmaresc cu simpatie desfasurarea catehezei sunt încurajatoare pentru vorbitor. care trebuie sa fie tinut drept si natural. nici nu vom ridica mereu calcâiele ca gimnastele. sau un anume colt al bisericii. Vom fi atenti. de asemenea. Trebuie sa luam seama la câteva capcane: capul tinut prea mult plecat dezvaluie o timiditate excesiva. miscarea sprâncenelor. în mod natural si discret textul catehezei. urmarind mai ales expresivitatea ochilor. este un punct asupra caruia socotim de prisos a insista prea mult. fara sa fixam privirea doar spre o singura directie. totusi. înclinat în laturi lâncezeala. prin care noi vedem lumea si lumea priveste în noi. complet sau pe jumatate. De asemenea. în timpul catehezei vom privi cu seninatate pe cei din fata noastra. precum dictatorii comunisti. Ci vom face numai acele miscari discrete.

pe care l-am numi de fapt bunul-simt . "pastorul" lor se afiseaza cu podoabe de aur. Editura ortodoxa Mitropoliei Olteniei. sunt de asemenea elemente care trebuie îngrijite cu atentie. încaltamintea. V. nov. cu pantofii murdari etc. îsi va controla întotdeauna vocea. Isaac Sirul.. Gestul este si de prost gust si sfidator: în timp ce multi dintre credinciosi abia îsi pot asigura pâinea traiului zilnic. Spiritualitate si comuniune în Liturghia . în 2cuvânt 5 4 La Pr. prea mari sau prea mici.. Despre bunul simt în sau. p. comunicarea în predica este întreita: cu Dumnezeu. vezi Pr.. predicatorul trebuie sa aiba împacare si atunci comunicarea va avea temei. dr. Parul. O buna stapânire si utilizare a vocii. deopotriva. mentionate mai sus (si altele asemenea) se încadreaza în acel simt al masurii pe care trebuie sa-l aiba orice slujitor autentic. D. obiceiul unor confrati de a purta ghiul pe unul din degete. spune Sf. Bunul simt al predicatoruluisi catehetului. 1986. gesticii. caci un catehet neglijent tuns. sustinuta de catre un preot neglijent nu-si va împlini scopul! Trebuie eliminat categoric. " Vestitorul Ortodoxiei".respectul predica.. fata deGORDON. cu semenii si comunicare e însusi. 1993. deodata. ca factori auxiliari ai reusitei. face orice a lucru frumos! 254 Cine se îngrijeste sa cultive bubul simt. dintii. ca nu poate purta inelul obisnuit. Asta nu însemna. cu unghiile netaiate (sau cu unghie mare la degetul mic.253 . mimicii etc.). zdrentuite. cu dintii stricati. . va favoriza o comunicare optima cu ascultatorii-ucenici 255 . gesturile. deodata cu un continut corespunzator al catehezei. prof. sau simtul bunei masuri.îngrijite. Nu murdare. însa. la sfintele slujbe si în timpul predicii si catehezei.. daca este casatorit. pronuntarea. STANILOAE. tinuta corporala si vestimentara etc. nepieptanat. Acesti factori fac parte din Pentru detalii în acest subiect. Încu el aceste trei directii. Iar masur . 36. factor decisiv al reusitei si criteriu esential de evaluare a catehezei si predicii. * Toate aspectele care tin de "actio". Cât ar fi cateheza de buna. barba. unghiile. va fi. 2 5 5 Pentru o comunicare optima cu credinciosii trebuie avuta în vedere mai întâi o buna (comuniun ) cu Dumnezeu. De fapt. de asemenea. sifonate. pe care credinciosii îl vor constata. trezeste dezgust în fata ascultatorilor. 253 . Craiova..

Pregatirea aperceptiva – este momentul logico-psihologic cu ajutorul caruia se pregateste terenul pentru abordarea subiectului propus. k pleasure 1994. trad. planul pe care-l propunem este urmatorul: 1. dar pe care-l socotim eficient. se presupune ca în cateheza anterioara s-a vorbit despre "Cultul 256 Vezi lect. Metode noi în practica Cluj-Napoca. . daca vorbim despre "Cultul Sfintelor Moaste". asemenea. De TOADER. 2. cea a gesturilor. cu care de obicei se afla în strânsa legatura. original: Bucuresti. p. De exemplu. omiletica. how to use conversation for profit and ). pentru ambele situatii. de Ileana Busuioc. locul si auditoriul pentru care se alcatuieste. Se întelege de la sine ca acest plan este flexibil. recomandam unul foarte simplu. 163-164. verbala si meta-verbala. în biserica. o comunicare obisnuita. desigur. Pentru a facilita asimilarea si utilizarea unui plan cât mai adecvat trebuintelor din zilele noastre. Caci avem. 1997. a observa discret etc. totodata pasibil de îmbogatire sau simplificare. a întrezari. dr. Caci într-un fel vom aborda un subiect la clasa. usor de adaptat la subiectele. În mare. în alt fel. adica. adica limbajul si comunicarea de dincolo de cuvintele propriu-zise. a timbrului vocii. la ora de religie. sau "metacomunicare" 256 . PEASE. a tinutei corporale etc. subiectul. verbala .ceea ce omiletica moderna numeste "metalimbaj". non-verbala sau "meta-verbala". deodata.). realizând astfel o comunicare optima cu ascultatorii. conversatiei language. nu foarte mari. Întrezarim. Denumirea se leaga de termenul francez aperçevoir = a zari. I. Învatatorul ideal va fi cel care va transmite mesajul evanghelic armonizând cele doua cai. din referintele ce se fac la un subiect tratat anterior. Allan (and GARNERLimbajul vorbirii sau arta (în Tal A. P L A N U L CATEHEZEI Manualele de Catehetica prezinta planul catehezei cu anumite deosebiri. din toate punctele de vedere. dar si o comunicare speciala. dar observabile totusi.

si din literatura laica. din informatiile mas-media etc. cultic s. izvorât din tezaurul doctrinar. cu materiale extrase. de aceea unele manuale. indica “ascultarea” ca prim moment al catehezei. 5. abuz de texte. cu ajutorul Domnului. Acest moment poate coincide. Chiar daca fondul continutului va fi cel clasic. are menirea de a face mai multa lumina asupra subiectului. 3. tema va fi tratata cu temeiuri din Sfânta Scriptura si din Sfintii Parinti. Asocierea (uneori aprofundarea ). Pentru orice subiect religios. istoric. sausocratica ) se procedeaza la întrebari si raspunsuri. cât si de catre cel care preda. la care nu se pot face asocieri pe masura importantei. Sfânta Cruce etc. întrebatoare. 2. daca vom prezenta o cateheza despre Sfânta Treime. Bunaoara. pe baza continutului prezentat în tratare. urmând a fi selectate bineînteles cu mult discernamânt. asociindu-l cu un subiect similar. Recapitularea (fixarea) . în loc de "pregatirea aperceptiva". în limbajul actual. 4. Exista subiecte. la nevoie. canonic. vom arata ca în aceeasi categorie de cinstire sunt Sfintele Icoane. însa. biblic. în general. De exemplu. daca vorbim despre Sfintele Moaste.Sfintilor". TRATAREA va constitui cel putin 50% din corpul catehezei. prezentarea se va face sub semnul exigentelor contemporane.. elemente din prezentul cotidian. traditional. Anuntarea temei – se va face direct. Întrebarile pot fi puse atât de catre cei care asculta. Se vor utiliza. se recomanda utilizarea . cu vechime considerabila. cu ascultarea lectiei precedente . de fapt. despre Cultul Sfintelor Moaste. de asemenea. în putine cuvinte. însa. este momentul în care sub forma dialogului (forma erotematica. potrivit interesului celor care asculta hic et nunc .a. într-un mod cât mai accesibil: Astazi vom vorbi. Scopul este de a fixa mai bine elementele de baza (de aici si denumirea de “fixare”). sau a lamuri ceva daca n-a fost bine înteles. fara a se face. În aceste cazuri se poate recurge la aprofundare .

Aplicarea (încheierea) . Generalizarea – reprezinta momentul care ne pregateste de finalul catehezei. În asemenea situatii momentul “intuitiei” va fi plasat imediat dupa tratare. 6. sau chiar în interiorul tratarii. Si nu este gresit. Când anumite subiecte o cer. chiar fara un material anume. sau chiar o concluzie personala. Propriu-zis. procedându-se la legarea subiectului de viata practica. care va fi deosebit de util. De exemplu. Spre exemplu. le descriem intuitiv. 7. text care defineste în mod fericit subiectul respectiv. Imagini intuitive pot fi utilizate. de asemenea.aprofundarii. ca material intuitiv. pentru ca nu le putem avea efectiv în mâna. despre Tablele Legii Vechi. alcatuita în contextul din care face parte acel subiect. vom utiliza. desigur. vorbind despre Sfintele Icoane. de pilda. Vorbind. alteori o fraza dintr-un sfânt parinte. daca am sustinut o cateheza despre Sfânta Cruce. vom îndemna pe cei prezenti sa o cinsteasca dupa cuviinta. bineînteles. aplicarea celor învatate în tratare. harta. Vorbind despre geografia Tarii Sfinte. ca moment logico-psihologic. vom arata. iar închinaciunea sa se faca în mod corect. putem folosi într-adevar materialul intuitiv . atât cât auditoriul poate urmari si asimila în acel spatiu relativ restrâns de timp... "Generalizare" înseamna integrarea subiectului concret într-un sistem sau cadru general. * Rasfoind manuale si carti cu cateheze diverse. facând apel la imaginatie sau imaginarea unei situatii. de fapt. * . observam ca unele dintre ele contin si intuitia . Uneori generalizarea poate fi reprezentata de un text biblic. acest lucru însemnând. câteva icoane celor prezenti. este momentul concluziilor finale. atât la clasa cât si în biserica. se vor face câteva închinaciuni demonstrative. adica o definire concisa a temei.

Sunt situatii care solicita parcurgerea tuturor momentelor logico-psihologice. recapitularea poate lipsi atunci când subiectul este mai usor si a fost înteles deplin la tratare. Poate lipsi uneori si asocierea sau. planul de mai sus este flexibil. altele care necesita mai putine. dupa caz.Cum spuneam si mai sus. aprofundarea etc. maleabil. pretânduse la adaptari potrivit cerintelor concrete. De pilda. * * * .

au la îndemâna una sau mai multe carti din domeniul Continutul acestor schite va fi adaptat potrivit nivelului ascultatorilor: pentru cei cu un nivel superior de întelegere vor fi utilizate cât mai multe date (chiar si altele decât cele mentionate).stim cu totii cât de important este 259 . 3. vietuind.. prin natura preocuparilor. de tipul "crestinului fara Biserica".astazi vom vorbi. Este vorba. de fapt. ANUNTAREA TEMEI : . dar chiar si pentru îndeletniciri particulare ale unor oameni simpli (de exemplu taranii crescatori de albine.crestinul care nu frecventeaza biserica si nu participa la cultul ei. care. totodata din lipsa unor lecturi minime . simt nevoia unei informari suplimentare. TRATARE: . în afara crestinismului. PREGATIREA APERCEPTIVA: cultul divin pentru viata noastra duhovniceasca efectiv la sfintele slujbe se poate numi dinauntru. care traieste crestinismul . Observam acest fapt nu numai în ramurile stiintei. ale industriei. cu ajutorul Domnului. întrucât numai cine participa crestin activ . despre importanta lecturilor pentru luminarea credintei . . 257 CATEHEZA DESPRE IMPORTANTA LECTURILOR PENTRU 258 LUMINAREA CREDINTEI 1. În aceasta situatie se ajunge de obicei si dintr-o lipsa de luminare a credintei. agriculturii etc. din lipsa de catehizare. comertului. mai ales pentru crestinii intelectuali.X. 5 8 Se are în vedere faptul ca aceasta cateheza se va tine în 259biserica. din lipsa unor lamuriri pe care trebuie sa le primeasca credinciosul de la preot. Se presupune ca în cateheza anterioara s-a vorbit cultul .fiecare domeniu al preocuparilor omenesti presupune existenta unei anumite bibliografii de specialitate. cu regret notam. apicultorii. iar pentru începatori strictul doar 2necesar. este un simplu "spectator". despre divin 257 . SCHITE DE PLANURI PENTRU CATEHEZE I. 2.

Patericul Vietile si altele din aceeasi categorie.). desigur: Cartea de rugaciuni . 260 Cele oficiale functioneaza în fiecare arhiepiscopie si episcopie. Trebuie sa atragem atentia Bizantinaca mai exista si alte i edituri care se intituleaza crestin-ortodoxe. dar din experienta practica stim ca foarte multi credinciosi citesc mai mult. concomitent. asupra carora vom insista în cele ce urmeaza. . care contin. desigur. spre a se întari în prealabil cu învataturile evanghelice. apoi diferite spiritualitate . Ceaslovul . fiind necesara scrierea si studierea lor ca atare. ( desi în mare masura se întâmpla si asa ).precizam. Catehismul cu întrebari si raspunsuri. începatorii sa parcurga mai întâi Noul Testament si apoi Vechiul Testament . . care sunt cartile necesare pentru un minimum de informare si zidire duhovniceasca. altfel spus care constituie "abc-ul" crestinului: întâi de toate Biblia (iar pentru copii Mica Biblie ). Edit. Manuale de Teologie . Dam câteva exemple: carti din colectia Parinti si Scriitori Fabiola. Acatistierul . dupa care pot întâmpina mai usor imaginile deseori contradictorii si confuze ale perioadei de dinainte de Hristos. Editura Bucurest .adevarurile de credinta. de la preoti la credinciosi etc. Proloagele. trebuie atras atentia ca în privinta citirii Bibliei. oferite din belsug de edituri crestin-ortodoxe oficiale si particulare 260 . ne-am putea opri aici. Caci "secretele" îndeletnicirilor nu pot fi transmise si retinute doar pe cale orala. de la parinti la copii. Psaltirea. o data cu rugaciuni. romane pioase (ca de exemplu: Martirii. Sibiu. . de asemenea. Ben-Hur. prin puerilitatea abordarii unor subiecte în care autorii dovedesc un prejudiciu cras amatorism Pelerinul român-Oradea. amintim: i DeisisCresinai Editura Ramida. cu retete pentru hrana. Quo-Vadis. ci prin carti speciale. pentru boli etc. Filocalia. Acestea aduc de fapt un mare nu misiunii catehetice ortodoxe. Editura Valea Plopului etc. Camasa lui Hristos).). iar dintre cele particulare Anastasia Bucurest . mai întâi. carti de Bisericesti .albinaritului. Din mica biblioteca personala nu vor lipsi. cu descrieri detaliate ale acestei insecte domesticite. nu sunt transmise si mostenite doar prin viu grai. M-tirii Frasinei ( etc. autohtone si traduceri. apoi: Sfintilor. darauto-au competenta în domeniu. România Bucurest .

În acest scop. participarea la conferintele pe teme religioase..alaturi de acestea.acatiste. GENERALIZAREA : .care sunt. iar daca timpul îngaduie se vor citi si mici fragmente din ele. zilnic). cu crestini mai avansati în cunostintele religioase etc. pentru ilustrare). altele de la pangarul bisericii. presei religioase de buna calitate etc. psalmi s.iata. 6. totodata sa-i solicite si alte carti.între preocuparile placute si folositoare sufletului omenesc se numara si cititul cartilor ("Nu este alta si mai placuta zabava decât cetitul cartilor" . asadar. cu profesorii de teologie. în scopul luminarii credintei avem si alte mijloace pe care vi le recomandam: ascultarea predicilor si catehezelor la sfintele slujbe. ascultarea unor emisiuni crestin-ortodoxe difuzate la radio si televiziune (de exemplu. . fiecare parohie are o biblioteca parohiala. convorbirile cu preotii (mai ales în cadrul Tainei Sfintei Spovedanii). care poate fi amenajata chiar în Sfântul Lacas (daca este spatiu). ce alte carti de spiritualitate ortodoxa cunoasteti? 5 INTUITIA : . si îndrumari catehetice si tipiconale extrem de utile pentru programul duhovnicesc particular. etc . RECAPITULARE : . 4. care pot fi cumparate pentru a va îmbogati propriile biblioteci ( se vor prezenta câteva carti. 7. despre care am vorbit mai sus. sa ceara lamuriri preotului. unele din biblioteca parohiala (care pot fi împrumutate pe un anumit termen). sustinute de slujitori reprezentativi ai Bisericii. potrivit nevoilor personale. se cunoaste.a.alaturi de lecturile crestine. cartile de capatâi pe care trebuie sa le citeasca crestinii? . va prezentam acum câteva dintre . ASOCIEREA: . cartile care va stau la îndemâna. Iasul si lectura Clujul au posturi de radio ortodoxe care transmit 24 din 24 de ore. spre a fi la îndemâna tuturor celor interesati în luminarea credintei ortodoxe.crestinii trebuie sfatuiti ca atunci când nu înteleg ceva din Biblie sau alte lecturi. De aceea socotim potrivit sa . a spus cronicarul Miron Costin). iubiti credinciosi.

În conditiile în care sectele de tot felul. ia aminte la citit.amintim acum si îndemnul Sf. în parcuri etc. 13). totodata pentru ca sa stie a discerne "grâul de neghina" din multimea cartilor si publicatiilor care au inundat piata. dar . o * . dublate de nenumarate curente paranormale. 4. la îndemnat. 8.la început de secol XXI.noua tuturor: "Pâna la venirea mea. crestinul ortodox trebuie sa posede macar un minimum de cunostinte spre a putea face fata cât de cât unei eventuale discutii. APLICAREA : . ci este datorie misionara . la învatatura " (I Tim. de fel de fel de miscari si asociatii pretins-religioase. instruirea catehetica nu reprezinta doar un deziderat de îmbogatire duhovniceasca personala. desfasoara o activitate deosebit de intensa. Ap. care sunt puse în cutiile postale sau sunt împartite gratuit pe strada.prin el . Pavel dat lui Timotei.

PREGATIREA APERCEPTIVA : .pentru Vechiul Testament pe vremea lui Ezdra (sec.39 carti canonice + 13 necanonice.Dumnezeu S-a revelat oamenilor pe doua cai: naturala si supranaturala. Dumnezeu. I.Hr. "Sfânta Scriptura" (lat. bibliva . • denumirea : "Biblia" ( gr ta. 787). Revelatia supranaturala. Sfânta Traditie . .indirect.). = cartile ). V î. sfârsitul sec.) exprimare. una în scris. 2. TRATAREA : • definitia : colectia de carti ale Vechiului si Noului Testament scrise de catre autori sacri. . • • stabilirea canonului : . dar si unele deosebiri (ca forma de acelasi mesaj al credintei. 261 În cateheza dezvoltata vor fi nominalizate toate cartile Sfintei Scripturi. cu ajutorul Domnului. interpretat etc. cuprinsu : Vechiul Testament . l Noul Testament . cealalta si scris si oral. Vechiul Testament : aprox. Sfânta Traditie numai partial. pentru Noul Testament. ANUNTAREA TEMEI : vom vorbi astazi. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA SCRIPTURA 1. 3. • elemente de istorie a textului biblic : a. sub inspiratia Sfântului Duh. despre Sfânta Scriptura. a fost transmisa tot prin doua cai: Sfânta Scriptura si Sfânta Traditie . . Sancta Scriptura ). recunoscut de catre Biserica la Sinodul local din Laodiceea (360) si Sinodul al VII-lea Ecumenic (Niceea. la rândul ei.27 de carti canonice 261 . Sfânta Scriptura este inspirata în totalitate. uneori comentat. ).II. Sfânta Scriptura transmite cuvântul Domnului direct.între aceste doua cai exista unele asemanari (au acelasi izvor. nu se contrazic etc.

Traducerea s-a facut în Alexandria.Biblia patriarhului Nicodim. 1795 . V î. transcris în sec.în anul 1250 î. Textul Masoretic ("masora"=traditie) = textul ebraic al Vechiului Testament. dar tradusa apoi în greaca. În versete: în sec. a fost initial cântaret bisericesc al preotului Tudor Popescu. nu dupa varianta ebraica. în sec. datorat ostenelii mitropolitului Simion Stefan). numit "de la Balgrad". calugar schismatic. Hr. pentru a facilita lectura. Vulgata = varianta latina a Bibliei. 1944 . al XIII-lea. Celelalte scrieri vetero-testamentare sunt alcatuite pâna aprox. de catre 72 învatati evrei adusi din Palestina. 1858 - Biblia lui Saguna. În capitole: sec. Hr. 1914 . Cornilescu Dimitrie. 1856 . Noului Testament a fost scris în limba greaca.. ca masoretii au falsificat unele versete. tradusa de catre Fericitul Ieronim (sec. utilizarea lecturii folosind "locurile paralele" de la subsolul fiecarei pagini. prima editie integrala ("Biblia lui Serban" 1688 - ). VIII-X d. apoi. 1968 Biblia patriarhului Justinian etc. Hr. al XVI-lea. b. primeste si vocale. tipograful parizian Robert Stefan. la Biserica "Cuibul cu barza" din . Aceasta împartire a permis. în favoarea iudeilor. scrisa initial în ebraica (dialectul aramaic). 1936 Biblia lui Gala Galaction si Vasile Radu. cu exceptia Evangheliei dupa Matei. în defavoarea crestinilor si.împartirea în capitole si versete : a. de Ptolemeu al II-lea Filadelful. (pe vremea lui Ezdra). însa.Hr.Biblia de la Blaj. Septuaginta = varianta greceasca a Bibliei ebraice. al IVlea).Biblia de la Buzau. Unii exegeti afirma. Moise primeste tablele Legii pe muntele Sinai si scrie Pentateuhul. cardinalul Stefan Langton si calugarul Huges de saint Glef. primele e ditii românesti ale Bibliei: 1648 (numai Noul Testament. evident. care pe lânga consoanele existente pâna atunci. b. .Biblia de la Bucuresti. pe la 250 î. "Varianta Cornilescu" = acceptata oficial de catre Societatea Biblica Britanica (1921). De retinut ca însusi Mântuitorul (ca de altfel si Sfintii Evanghelisti) citeaza dupa Septuaginta. de catre însusi autorul..

• interpretarea Sfintei Scripturi se face atât literal (istorico- gramatical). "din auzire. Iar cunoasterea lui Dumnezeu nu este posibila fara cuvântul Sau revelat în Scriptura. spre a lor pierzare" (II. Biblia "ecumenica" = "Traduction Oecumenique de la Bible" (TOB).) sunt unele lucruri anevoie de înteles.. • inspiratia Sfintei Scripturi = autorii ei au scris sub influenta directa a Sfântului Duh. n. 17). 3. Este Biblia româneasca a sectantilor. Sa luam aminte la avertismentul Sf. Petru: "În ele ( Epistolele Sf. De asemenea. Argument biblic : "Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos spre învatatura" (II Tim. ca socotesc ca în ele aveti viata vesnica. 3. cu o traducere prea libera a textelor. întâi de toate. Calitati sine qua non ale interpretilor: sa fie recunoscuti de catre Biserica. afirma: "Cunoasterea Scripturilor întareste duhul.Bucuresti. Sfântul Ioan Gura de Aur. interpretarea se face numai de catre persoane autorizate de Biserica. sa cunoasca Sfânta Scriptura si Sfânta Traditie si sa aiba o pregatire teologica atestata oficial. cât si alegoric.opera colectiva a unui mare grup de specialisti catolici. 39). • importanta Sfintei Scripturi pentru mântuire . Credinta este. sa aiba o viata morala corespunzatoare etc. cu interventii partinitoare în textul original. Ap. bun cunoscator si mare exeget al Sfintei Scripturi. 16). har si fapte bune.. iar auzirea prin cuvântul lui Hristos" (Romani 10.. Însusi Mântuitorul îndeamna: "Cercetati Scripturile. smulge patimile ." (Ioan 5. cu note explicative la subsol. Pavel. Ap. alcatuita de o echipa mixta. 3). curata constiinta. iar în alt loc: "Aceasta este viata vesnica: sa Te cunoasca pe Tine. pe care nestiutorii le rastalmacesc ca si pe celelalte Scripturi. adevaratul Dumnezeu si pe Iisus Hristos pe care L-ai trimis" (Ioan 17.. Pentru a nu gresi. Biblia de la Ierusalim . n. se stie ca pentru mântuire este nevoie de credinta. 16). ambii trecuti la sectari. Nu are autoritate stiintifica.

Sfânta Scriptura este Cartea prin excelenta. 1). 4. GENERALIZAREA : .G.se fixeaza elementele de baza ale întrebari de genul "stiti sa nominalizati câteva dintre cartile V. ne face sa locuim aproape de cer. APLICAREA : . "care este importanta ei pentru mântuire?" etc. c. De 262 263 Omilia a X. dar si prin cunoasterea naturala (directa) a creatiei.?". asa cum se spune în Faptele Apostolilor despre iudeul Apollo. si N. religios- moral (cea mai înalta scriere sacra).înrobitoare. elibereaza sufletul de legaturile trupului.fiecare crestin trebuie. remediul se subîntelege. "cum se face interpretarea Sfintei Scripturi?". a. seamana virtutea. 361. literar (un monument unic al literaturii 7. din trei puncte de vedere: a. . cunoasterea autentica a Scripturii este paza buna împotriva oricaror 263 . dându-i aripi usoare si face sa intre în sufletul cititorilor tot ceea ce s-a putut spune vreodata mai bine"262 . LXII. alexandrin de neam (18. ASOCIEREA : . Coloseni. T. istoric (istoria mântuirii neamului omenesc). RECAPITULAREA : . T. 485. 5. b. mai ales în conditiile complicate ale vietii contemporane. sa fie un om "tare în Scripturi". . G.credem ca sunt valabile si astazi cuvintele Sfântului Ioan Gura de Aur: "Necunoasterea Sfintei Scripturi este pricina tuturor relelor" aceea. universale). 6. LXIII.cunoasterea supranaturala dobândita prin Sfânta Scriptura se asociaza (si se completeaza) cu ajutorul Sfintei Traditii (despre care vom vorbi într-o cateheza separata). Omilia a IX-a la P.. 24). ne ridica deasupra sagetilor diavolului. dupa cuvântul psalmistului: "Cerurile spun slava lui Dumnezeu si facerea mâinilor Lui o vesteste taria" (Psalm 18.P.

* . înlesneste aflarea celor mai bune raspunsuri în fata atacurilor sectare si este cel mai pretios sprijin în misiunea noastra de a-i ajuta pe semeni sa se apropie de Dumnezeu.rataciri.

TRATAREA : • Sfânta definitie : totalitatea adevarurilor de credinta necuprinse în Sfânta Scriptura. stati neclintiti si tineti predaniile pe care le-ati învatat." (Ioan 21. pe unele le avem din învatatura scrisa. transmitere (a învataturii). Vasile cel Mare: "Dintre dogmele si pastrate în Biserica. • (Sergiu Bulgakov). care daca s-ar fi scris. doua mijloace: Scriptura si Sfânta Traditie . "Drept aceea. la rândul ei.. • temeiuri patristice : . fie prin epistola noastra" (II Tesaloniceni 2. predanie. termenul provine din latinescul alte denumiri : "traditio-onis" = predare. ci si prin intermediul documentelor Sfintei Traditii. viata duhului în Biserica temeiuri biblice : "Sunt multe alte lucruri pe care le-a facut Iisus. iar pe altele le-am primit din traditia apostolilor. povestire..am observat în cateheza anterioara ca Dumnezeu S-a revelat oamenilor pe doua cai. 15). fratilor. 3. asa cum vom vedea în cele ce urmeaza. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TRADITIE 1. 25). cum gresit pretind confratii protestanti si neoprotestanti. PREGATIREA APERCEPTIVA : .to p III. 2. fie prin cuvânt. . Ambele forme de transmitere au aceeasi putere pentru . etimologic . naturala si supranaturala. dar consemnate în scris mai târziu. iar calea supranaturala are. ANUNTAREA TEMEI : astazi vom prezenta câteva din învataturile de baza cu privire la Sfânta Traditie.cunoasterea lui Dumnezeu si a doctrinei Bisericii nu este posibila numai prin intermediul Sfintei Scripturi. memoria vie a Bisericii (Vladimir Lassky).Sf.

Duh CORNITESCU si pr.. 32. 748. p... De exemplu. Statornic . apud Pr. • aspecte ale Sfintei Traditii: statornic si dinamic . Parinti 165. am gresi. COMAN.n. 96.. rom. P. care începe la Cincizecime si se încheie la moartea Sfântului Ioan. prof.se refera la continutul Traditiei Apostolice ( Traditia dumnezeiasca apostolica ). Omilii la Adormirea Fecioarei . 2 6 5 Sf. Dinamic = preluarea. n. Bucuresti. 2. undelemnul ungerii. VASILE CEL MARE. actualizarea si trairea aspectului statornic. Dar acestea se povestesc în cea mai veche si adevarata Traditie. 2. ca sa amintesc de primul si cel mai obisnuit: ce temei scris au cei care spera în numele Domnului nostru Iisus Hristos sa se însemneze cu semnul Crucii? Din ce scriere am învatat sa ne întoarcem spre rasarit în timpul rugaciunii?. 79-80. În virtutea caror scrieri (biblice) binecuvântam apa botezului. 264 . Aici au avut o viziune îngereasca si se auzea o melodie dumnezeiasca a puterilor ceresti.G. Fiindca. în "Ortodoxia". 12 PSB. G. Despre Sfântul. Si oricine are o initiere cât de mica în chestiunile bisericesti nu va ridica obiectii. Ioan DAMASCHIN." 265 . Sfânta Maria Traditie în lumina Sfintilor . Sf. Migne. p. C. fixat în scris de Biserica pâna în epoca sinoadelor ecumenice. comentarea. 18.Sf. anul VIII (1956). XXVII.. ca si când n-ar avea mare însemnatate. pagubind Evanghelia în cele esentiale. ). Apostoli care colindau lumea în vederea mântuirii acesteia s-au adunat la Ierusalim venind pe calea aerului. Migne. daca am încerca sa lasam la o parte obiceiurile care n-au temei scris ( în Biblie.. b. nr. BODOGAE.. care bine au stiut ca prin tacere se pastreaza caracterul sacru al tainelor?. de pr. P." 264 . Ioan Damaschin: "În Sfânta Scriptura nu se pomenesc cele întâmplate la moartea Sf.credinta. Nascatoarea de Dumnezeu Maria. vol. 188. si pe cel care se boteaza? Nu în virtutea traditiei transmise în mod tainic? Nu provin toate acestea din învatatura parintilor nostri pastrate în taina. T. I.G. 1988. vezi trad. care stie sa relateze ca în momentul slavitei ei adormiri toti Sf. a.

. 2. p.În Biserica Romano-Catolica învatatura despre Sfânta Traditie. si-au format si ei traditiile lor. PL. . datini si practici acceptate de Biserica. 171. pr. RECAPITULAREA : se fixeaza elementele principale din tratare. canoanele Sfintilor Parinti. este aceeasi. 266 VINCENTIU DE LERINI. o anumita "traditie bisericeasca". marturisirile de credinta si catehismele Bisericii. COMAN. 50. cit. Pe de o parte. de catre toti )266 .trebuie sesizata în detalii apropierea profunda a Sfintei Traditii de Sfânta Scriptura. totdeauna. nevalidate de vreun sinod ecumenic. . "Unde este tezaurizata?" etc. Gh. 5. 640. Commonitorium primum Op. "Care sunt temeiurile prin care Biserica o considera izvor al Revelatiei?". : 4. Migne. IV): "In ipsa item catholica ecclesia magnopere curandum est ut id teneamus quod ubique. însa. Aplica. prin câteva întrebari: "Ce este Sfânta Traditie?". resping în totalitate Sfânta Traditie. quod ab omnibus creditum est" ( În însasi Biserica universala trebuie avut grija foarte mult sa tinem ceea ce a fost crezut peste tot. Bisericile Protestante (si "fiicele" lor mai mici. monumentele de arta bisericeasca. principial. sustinând in corpore "Sola Scriptura". ASOCIEREA : . I. întrucât. apud. Partial. deodata cu interdependenta lor. cele neoprotestante). recunosc si ei. • deosebiri confesionale : . prin introducere de dogme noi. totusi. • documentele care tezaurizeaza învataturile statornice ale Sfintei Traditii hotarârile sinoadelor ecumenice.• criteriile Sfintei Traditii au fost fericit formulate de catre Vincentiu de Lerini (sec. gresit aspectul dinamic al ei. quod semper. vrând-nevrând. cartile de cult ale Bisericii.

reiese un strâns raport între Scriptura. traiesc conform principiilor pe care acestea le contin. 103-104. Op. Cine le ignora. GENERALIZAREA : . de binefacerile lor. n-au ce pretui si nici nu se pot bucura. Traditie si Biserica: "Rostul si lucrarea Sfintei Traditii consta. APLICAREA : . cât si în actualizarea si dinamizarea cuvântului Scripturii fiecarei generatii. . I. COMAN.continutul Sfintei Traditii îsi are temeiul în Sfânta Scriptura. fiecarui timp. Alba Iulia. 6. p. Pr. 1996. p. mai ales. Sfânta Scriptura însasi devine mai accesibila prin elementele de tezaur ale Sfintei Traditii (în special tâlcuirile Sfintilor Parinti). Pr.din cele prezentate pâna aici. Ortodoxa. deci. prof. asa trebuie sa credem si sa marturisim infalibilitatea Sfintei Traditii. 178. cit. Gh. lector G. 267 .Sfânta Traditie este pretuita cu adevarat de catre cei care cunosc documentele ei si. din pacate. . Dogmatica 2 6 8 REMETE. atât în precizarea întelesului Scripturii ( prin regula de credinta pe care o are Biserica ). având ca temei directa si continua a Sfântului Duh în viata Bisericii 268 lucrarea . iar pe de alta parte.dupa cum credem si marturisim infalibilitatea Sfintei Scripturi. 7. pâna la sfârsitul veacurilor" 267 .

întreita în persoane . cateheza noastra îsi propune evidentierea elementelor de baza cu privire la dogma Sfintei Treimi. ANUNTAREA TEMEI : Astazi vom medita asupra învataturii ortodoxe cu privire la Sfânta Treime . 28). credem ca în locul "dogmei Sfintei Treimi" este mai potrivita formularea "taina Sfintei Treimi". TRATAREA : 3 .cea mai mare porunca din Lege.to p IV. 5. De aceea. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TREIME 1. ci este legata de vesnicie. dupa cuvintele Mântuitorului: "Aceasta este viata vesnica: sa Te cunoasca pe Tine. Dupa cum nu poti spune.cunoasterea lui Dumnezeu nu este doar un deziderat al lumii imanente. . tot asa nimeni nu poate afirma ca-L iubeste pe Dumnezeu daca nu-L cunoaste. reconfirmata si de catre Mântuitorul Iisus Hristos. 6. singurul Dumnezeu adevarat. o singura fiinta. 3). 2. atât cât El a îngaduit. datorita atributului infinitatii dumnezeiesti care copleseste capacitatea finita si relativa a cunoasterii umane. este iubirea de Dumnezeu (dublata de iubirea aproapelui)-(Deut.când rostim cuvântul "Dumnezeu". desigur. Luca 10.dogma Sfintei Treimi reprezinta cea mai mare taina a crestinismului. De aceea. însa. . Întemeiati pe marturiile . ca iubesti pe cineva daca nu-l cunosti. 3. întotdeauna avem în vedere Sânta Treime: Tatal. Fiul si Sfântul Duh. PREGATIREA APERCEPTIVA : . si pe Iisus Hristos pe care Lai trimis" (Ioan 17.

Treime) 269 .Marturii scripturistice. cele Atanasie cel în numele Tatalui si al Fiului Mare (Despre întruparea Logosului. Sfintii Parinti participanti la primele doua sinoade ecumenice (Niceea . . 18-34. 1. însa. depasind. Vechiul Testament: "Sa facem om dupa chipul revelat ca Treime de Persoane: si asemanarea Noastra " (Facere 3. D. p. prin contributii personale de valoare exceptionala. "Sfânt. atât cât El însusi S-a revelat . Despre Sf. Staniloae. din Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin 270 .40. Grigorie de Nazianz (trad. 19). pr. întrucât acest sfânt parinte a cunoscut si a valorificat tratatele mentionate anterior. de exemplu.. Chiril al Alexandriei (Despre Sf. 2 7 1 Reproducem doar câteva fragmente din capitolul mentionat. Iata. Anastasia. sintetizând-o în Simbolul de credinta numit "niceo-constantinopolitan). 1938. D. Dumitru Fecioru. 16-17). Grigorie de Nazianz (Cele cinci cuvântari teologice)... Trad. cum descrie el credinta în Sfânta Treime 269 271 : O parte dintre aceste tratate sunt accesibile datorita traducerilor din colectia PSB de la Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. aratarea Sfintei Treimi sau Teofania (Matei 3.Scripturii. 3).. capitolul al VIII-lea. . cuvântari teologic 2e 0 "Izvoarele Ortodoxiei". Didim cel Orb (Despre Sfântul Duh. botezându-le si al Sfântului Duh " (Matei 28. Editura Librariei Teologice. sfânt este Domnul Savaot.381) au formulat dogma trinitara. Treime). sfânt. Despre Sfânta (trad. în numele Sfintei Treimi: "Mergând. mai reprezentative tratate trinitare au scris urmatorii Sfinti Parinti: b." (Isaia 6. cum este. Pentru nivelul obisnuit al unei cateheze recomandam. altele datorate altor edituri si colectii. nr.325 si Constantinopol .. Cele ca cinci lucrarea Treime lucrarea ale Sf.Marturii patristice . învatati. Grigorie de Nyssa (Contra lui Eunomiu). Pr. . Noul Testament: La Botezul Domnului . b. bunaoara. PSB . Teofania de la stejarul Mamvri (Facere 18). 1994). toti Sfintii Parinti învata ca Dumnezeu nu poate fi cunoscut în fiinta Sa. Vasile cel Mare (Despre Duhul Sfânt). Contra elinilor). Bucuresti. 25). însa. Bucuresti. pr. ci doar în lucrarile Sale. Edit. Staniloae. "Cartea întâia". nivelul unei simple sinteze. trimiterea Apostolilor la propovaduire. Sfânta Scriptura ne da marturie ca Dumnezeu S-a a. 7 1993). a.

dar nu este stapânit. floarea (corpul ei. care purcede din Tatal si se odihneste în Fiul. atoatelucrator. pomul (radacina. singurul care exista necauzat si nenascut. 27 si 28. De asemenea. izvorul întelepciunii. Credem în Duhul cel din Dumnezeu cel drept. sentiment si vointa) . p. asemenea Tatalui si Fiului. Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat. este facatorul tuturora. lungime. posibilitatii si sensului existentei unei realitati personale întreite îl au anumite analogii din lumea materiala. Domnul nostru Iisus Hristos. prezent si viitor) etc. El este si se numeste Dumnezeu împreuna cu Tatal si cu Fiul. în care ne-am si botezat. 19. lumina din lumina. timpul (trecut. Domnul si facatorul de viata. latime ). culoarea si mirosul ). dar nu se împartasesete. în toate. credem si în Duhul Sfânt. m . nu S-a nascut din cineva.. împreuna închinat si slavit cu Tatal si cu Fiul."Credem în Tatal si în Fiul si în Sfântul Duh. de-o-fiinta cu Tatal. creator. nezidit. ca fiind de aceeasi fiinta si co-etern. Caci astfel a poruncit Domnul apostolilor sa boteze. desavârsit. caldura si lumina). El stapâneste întreaga zidire. deoarece primeste rugaciunile tuturor. Este prin fire Tatal singurului Unuia nascut. ca de exemplu: sufletul omenesc (cu cele trei componente: ratiune. prin Care toate S-au facut. trunchi si coroana). nascut nu facut. îndumnezeieste. Credem si într-unul Fiul lui Dumnezeu. al vietii si al sfinteniei. dar nu se desavârseste. Pe lânga marturiile scripturistice si patristice. atotstapânitor. soarele (corp mineral. 272 Ibide . Fiul Sau si purcezatorul Prea Sfântului Duh. spatiul (înaltime. un oarecare merit în întelegerea rationalitatii. dar nu se sfinteste.. Credem într-Unul Tatal. sfinteste. zicând: Botezându-i pe ei în numele Tatalui si al Fiului si al Sfântului Duh. nemarginit în putere. Unul nascut. 20.. . Care S-a nascut din Tatal înainte de toti vecii.Analogiile Sfintei Treimi .. dar nu este îndumnezeit. împartaseste. atotputernic. cel conducator." 272 . principiul si cauza tuturora. mângâietor. desavârseste.

al VI-lea). a fost deseori rastalmacita. asadar cel mai greu accesibila omului. ca pe Dumnezeu îl cunoastem în masura în care îl slavim si îl experiem liturgic. reprezentanti: Ioan Filipon din Alexandria. De aici si denumirea de "socinieni".Erezii anti-trinitare . reprezentanti: Arie si Macedonie). continuând cu meditarea în liniste adânca asupra lucrarilor si însusirilor Persoanelor Prea Sfintei Treimi si încheind cu împartasirea din Sfântul Potir. care este modalitatea cea mai eficienta de a cunoaste dogma Sfintei Treimi? . de fapt. RECAPITULAREA : care sunt formele cele mai frecvente de marturisire a credintei în Sfânta Treime? (R: închinaciunea si Simbolul de credinta). al XVII-lea. sec.izvor al cunoasterii dogmei Sfintei Treimi . Dogma Sfintei Treimi fiind taina tainelor. unitarianismul = un monarhianism "modern". cultul divin (public si particular) exprima în modul cel mai accesibil nuantele dogmei trinitare. 4. începând cu simpla închinaciune. Întemeiat pe Sfânta Scriptura si pe Sfânta Traditie. redati o marturie biblica si una patristica. ajungându-se la erezii care au pus la grea încercare Biserica si pe slujitorii ei devotati. cu privire la dogma Sfintei Treimi. sustinut de Faustus Socinus.. la Sfânta Liturghie. triteismul (sustine existenta a trei Dumnezei distincti. învatându-ne. sec. Cultul divin . reprezentanti: Pavel de Samosata si subordinationismul (Fiul si Duhul Sfânt nu sunt egali cu Dumnezeu Tatal. Cele mai vehemente erezii sunt catalogate în patru grupe: monarhianismul (sustine o Sabelie). singura Persoana divina.

p.5. Propriu-zis. Aceasta nu-i scoate bazata pe din monotonia unei vederi restrânse. Detaliul concret la care dorim sa facem referire este reflectarea iubirii Persoanelor Sfintei Tatal si Fiul îsi asociaza Treimi în familie . propunem aprofundarea . triunghiul iubirii intra-trinitare ( iubirea si o îndreapta asupra Sfântului Duh.. Ortodoxe Române. 308-309 (subl. Bucuresti. 273 A se Teologia Dogmatica Editura Institutului Biblic si de Misiune al . ne vom referi la un singur detaliu. în Scriptura si Traditie. câteva crâmpeie ale "demonstratiei" parintelui iubiri Iata profesor: "Un subiect unic în sens absolut ar fi lipsit de si deci de sensul existentei. tata si copiii asupra mamei.. autentica .Sfânta Treime. 1978. 306-309.. nu e suficienta. Fiul si Sfântul Duh asupra Tatalui ) se poate vedea reflectat în iubirea dintre persoanele unei familii autentic crestine. Tatal si Sfântul Duh asupra Fiului. Întrucât elementele materiale (si nici chiar analogiile pomenite mai sus) nu pot fi asociate cu dogma Sfintei Treimi. . numai al treilea subiect care poate fi si el partener doi. între care cel mai accentuat prin observarea iubirii Sale fata de creatie. Dumnezeu ne este cunoscut prin lucrarile sale. dar excelent formulat de catre parintele Dumitru Staniloae 273 .. al III. mama si copiii asupra tatalui .. n. ce apare sub forme discrete. APROFUNDAREA . Astfel. învaluite în mister. . ". vedea Ortodoxa Bisericii lea. structura supremei . cap. Asa cum mentionam mai la început. din cauza spatiului restrâns al catehezei noastre. dar nici aceasta doime reala. anume reflectarea iubirii intra-trinitare în creatie. Esential. numai o treime de persoane poate exercita iubirea completa.. unitatea de fiinta.. sau a unei singuratati în Numai al treilea subiect îi scoate neîntrerupta lor singuratate în doi. Doua subiecte realizeaza prin comuniunea lor o oarecare bucuria si o bucurie consistenta si un sens al existentei. desigur. pot fi înfiati): tata si mama îsi asociaza si îndreapta iubirea asupra copiilor. care e în acelasi timp o unitate dialogica.). din de comuniune. cu deosebire în familiile cu copii (iar unde nu se nasc în mod natural. în locul momentului logico-psihologic al catehezei numit "asociere". chiar daca acum o vom face foarte pe scurt. Comuniunea în doi este si ea limitare. p.

întâlnita foarte frecvent în cultul nostru ortodox: "Nadejdea mea este Tatal. APLICAREA (încheierea) . cerceteaza si vindeca neputintele noastre.6. pentru numele Tau!" 7. Doamne . Stapâne . slava Tie!" . scaparea mea este Fiul. acoperamântul meu este Duhul Sfânt. Dogma Sfintei Treimi fiind Dogma-Dogmelor si Taina-Tainelor . miluieste-ne pe noi: curateste pacatele noastre. prin traire crestina autentica si mai ales prin rugaciune (cult). propunem rostirea unei marturisiri-rugaciune. Treime Sfânta. nu poate fi înteleasa decât printr-o credinta luminata. GENERALIZAREA : "Prea Sfânta Treime . iarta faradelegile noastre. De aceea. în locul oricaror concluzii. Sfinte .

Isaia 7. 3. Vechiul Testament : 1. pentru vrednicia ei. 2. Pentru a evidentia temeiurile de baza ale cinstirii. Iisus Hristos. ANUNTAREA TEMEI : Vom vorbi astazi despre câteva dintre temeiurile cinstirii Maicii Prea Curate. De aceea. 3. PREGATIREA APERCEPTIVA : . Pentru a raspunde atacurilor nedrepte din partea sectarilor. 14: "Iata Fecioara va lua . iar tu îi vei întepa calcâiul". CATEHEZA DESPRE MAICA DOMNULUI 1. Sfintii Parinti înteleg prin "femeie" pe Maica Domnului. în chip deosebit. Fac. Mântuitorul nostru. venerare (= cinstire) . Sfintii Îngeri si Sfintele Moaste. iar "samânta" = Fiul ei. deodata cu evidentierea importantei slujirii ei în iconomia mântuirii. o cateheza despre Maica Domnului este binevenita. între samânta ta si samânta ei. a. 2.Temeiuri biblice . supra-venerare (= pentru Sfinti. TRATAREA : . Din pacate nu toti crestinii accepta aceasta logica. Aceasta alegere este o dovada ca însusi Dumnezeu i-a acordat o cinstire fara egal. temei logic si firesc pentru a o cinsti si noi.to p 1V. 15: "Dusmanie voi pune între tine si între femeie. oamenii. de Dumnezeu însusi pentru aL naste pe Iisus Hristos.Cultul Bisericii noastre este structurat pe o succesiune ierarhica bine determinata: adorarepentru Prea Sfânta Treime. 2.Fecioara Maria a fost aleasa. supracinstire) pentru Maica Domnului si Sfânta Cruce. din cel putin doua puncte de vedere: 1. aceasta îti va zdrobi capul.

b. Luca 1. 8 (Toiagul lui Aaron) etc. 17. cu referire tainica la Maica Domnului: Facere 28. 6. prin semnatura a 198 de episcopi. Iesire 3. Luca 1. Ioan 2. Manual pentru Institutele Teologice. Psalm 45. 4. Domnul este cu tine. Bucuresti. Luca 1. "Binecuvântata esti tu între femei. Binecuvântata esti tu între femei" (cuvintele arhanghelului Gavriil). 28: "Bucura-te. 5.Temeiuri patristice (dogmatice. 1975. Ioan 19.Iisus preface apa în vin. 11-19 ( Scara lui Iacov ). 10: "Statut-a Împarateasa de-a dreapta Ta. în haina aurita si preaînfrumusetata" (referire la locul în ierarhia cereasca). Tot la sinodul al III-lea Ecumenic s-au stabilit câteva canoane prin care se condamna învataturile gresite ale lui Nestorie (inclusiv cele cu privire la Maica 274 Istoria Universala Bisericeasca .. 2.. Luca 2." (cuvintele Elisabetei). 3.aflam ca nici când era pe Cruce Iisus nu a uitat-o. 7. ceea ce esti plina de har. p. cultice): 1. 28). Iesire 16. . 3. O data cu acestea. nu se va deschide si nimeni nu va intra prin ea. 3 . 252. i s-a recunoscut calitatea de "Qeotovko"". adica "Nascatoare de Dumnezeu". 431) l-a condamnat pe Nestorie care o numea pe Maica Domnului "Nascatoare de Hristos" si. Iezechiel 44. 51. Sinodul al III-lea Ecumenic (Efes. 33 (Vasul = nastrapa cu mana). 27: "Fericit este pântecele care Te-a purtat si sânii la care ai supt!" (o femeie din popor). 42: 4.. caci Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat prin ea. cuvinte pe care Iisus le-a confirmat: "Asa este.. 2 (Rugul care ardea si nu se mistuia). Num. Ca baza a hotarârilor sinodale au fost luate cele 12 anatematisme ale Sfântului Chiril al Alexandriei 274 . trebuie retinute si alte locuri vetero-testamentare. canonice. 35: "Duhul Sfânt se va pogorî peste tine si puterea Celui Preaînalt te va umbri" (cuvintele aceluiasi arhanghel). 2: "Poarta aceasta va fi închisa.în pântece si va naste Fiu si îi vor pune numele Emanuel". loc în care aflam ca la rugamintea Maicii Sale. Luca 11. Iisus îi era supus. De aceea va fi închisa" (referire la pururea fecioria Maicii Domnului). Noul Testament : 1. 2. ." (v. 26 . încredintând-o ucenicului sau iubit.

"Bazati" pe textele de la Matei 1.Câteva precizari la atacurile sectare . întrupat din ea. 4. 2 7 6 Op.care reliefeaza constiinta Bisericii ca Maica Domnului este "Panaghia" (= Preasfânta).Domnului). (15 aug. dar si ale celor care îi vor calca pe urme (în special canoanele 2. Frumusetea si bogatia cultului Maicii Domnului se poate observa cel mai bine în slujbele consacrate sarbatorilor ei: Nasterea. iar în stânga de Ioan Botezatorul. p.) .omagiul Bisericii pentru vrednicia ei de mama.. 24 si Matei 13.. (8 sept. prof.) si Intrarea în Biserica (21 Buna-Vestire (25 nov. . martie). spun ca ea a mai avut copii. Ioan Canoanele comentarii Bisericii Ortodoxe. Facem întâi mentiunea ca obiectiunile sectare sunt rezultatul ignorantei lor în materie de interpretare biblica. Adormirea. În cultul ortodox. este adevarata Nascatoare de Dumnezeu aceea care a nascut pe Dumnezeu adevarat.. (26 dec. Soborul. Maica Domnului este invocata dupa Sfânta Treime.. În schimb. 4. în care Mântuitorul este încadrat în dreapta de Maica Domnului. înaintea îngerilor si a sfintilor. Note si . ." 276 . Raspunsurile ortodoxe sunt la îndemâna oricui. care ne miluieste cu rugaciunile ei.. Hengster Berg: "Pururea-fecioria Mariei constituie antiteza binecuvântata împotriva barbariei care socoteste ca aceea care a Vezi Arhid. legate în special de pururea-fecioria ei.în care sunt evidentiate virtutile parintilor. Sfântul Ioan Damaschin spune: "Propovaduim ca Sfânta Fecioara este în sensul propriu si real Nascatoare de Dumnezeu. 175-176. Ioachim si Ana.) . FLOCA. . 3. p. îsi întemeiaza tocmai biblic aceste obiectiuni. evocam cuvintele de total bun simt ale unui teolog protestant (!). 55.. 3. cit 275 dr. 5 si 7)275 .) . Prin faptul ce Cel ce S-a nascut din ea este Dumnezeu adevarat. În aceasta privinta. Sibiu.. este foarte sugestiva icoana numita "Deisis" (= Rugaciune). încât nu insistam aici asupra lor. mai ales în Marturisirile de credinta (catehisme). pe asa-numitii "frati" ai Domnului (care de fapt erau verisori). în care este evocata acceptarea ei de a deveni Mama Fiului lui Dumnezeu. prin faptul ca este considerata mijlocitoare prin rugaciunile ei... 1992. 73-75. Paradoxal. însa..

din dragostea si din cinstea noastra pentru ea. 52. . Maica Domnului va fi nelipsita din credinta. prin care a venit caderea. 1996. Maica Domnului este considerata de Sfintii Parinti "Eva cea Noua". rugaciunile catre ea. icoana ei se gaseste în toate bisericile si în cele mai multe case de crestini. sotia lui Adam. Catolicii a promovat (1954). din evlavia. Care este locul Maicii Domnului în cultul ortodox? 5. a. GENERALIZAREA : "Cât va fi Biserica. Apud Pr. 4.luat Duh Sfânt si a fost umbrita de puterea Celui Preaînalt a trait apoi în comuniune matrimoniala cu Iosif" 277 . Protestantii îi acorda Maicii Domnului o oarecare. numind-o "fericita". spre deosebire de "Eva cea Veche". Numele ei îl poarta cele mai multe femei. si în chip deosebit Biserica Ortodoxa. dintre cele mai obisnuite Teodor M. . p. Meditatii Teologice 277 lect. 6.Devieri ale romano-catolicilor si protestantilor dogme noi: imaculata conceptie (1858). 286 a . 2 7 8 Remete. ca Mama a Bisericii ("Mater Ecclesiae") si Co-Redemptis ("Co-Mântuitoare"). Alba Iulia. considerând-o doar o "femeie deosebita". la Conciliul II Vatican (1965). . 1977. sarbatorile ei sunt între cele mai de cinste. "fecioara laudata". George Dogmatic . Editura Sfintei Arhiepiscopii a Bucurestilor. mai întâi? Reproduceti trei temeiuri semnificative pentru cinstirea ei. "preavrednica". p. ASOCIEREA . Popescu) 278 . b. înaltarea ei cu trupul la cer numirea ei. care a nascut pe Cel Care ne-a adus mântuirea. dar i-au rânduit nici un fel de cult. RECAPITULAREA : Cine i-a acordat Maicii Domnului cinste. " (prof.

cu ajutorul harului. cu trei dimensiuni: recapitulativa si ontologica . patristice. rascumparare . liturgice etc. partial. asa cum din pacate o fac neoprotestantii si. fiind lucrarea de însusire personala a mântuirii obiective. Maica Domnului". CATEHEZA DESPRE SFÂNTA BISERICA 1..7. cea de jertfa. PREGATIREA APERCEPTIVA : mântuirea are doua aspecte esentiale: obiectiva se mai numeste si obiectiva si subiectiva . a mai avut alti copii etc. Cum poate sustine cineva ca-L iubeste pe Iisus Hristos. etc. pentru cinstirea Maicii Domnului exista argumentul logic al bunului simt: nu poate fi despartit niciodata Fiul de Mama si nici Mama nu poate fi despartita de Fiu. prin credinta si fapte bune. Fiul lui Dumnezeu. protestantii. APLICAREA : evlavia poporului a pastrat pâna astazi expresia "Doamne. toate slujbele savârsite în Biserica noastra au în rânduiala rostiri de cinstire si de cerere catre Maica Sfânta. o data cu argumentele biblice. care exprima asocierea ei în lucrarea de mântuire. Mântuitorul nostru. . iar pe cea pe care El a ales-o ca mama sa o considere o simpla femeie.? * to p VI. care nu si-a pastrat sfintenia fecioriei. cea subiectiva se numeste si îndreptare .

Tainic. asadar. (locas. usa ei fiind deschisa pentru toti oamenii. istoric.. 280 nu poate avea pe Dumnezeu ca tata" ). ANUNTAREA TEMEI : Astazi vom vorbi despre importanta Bisericii pentru mântuirea noastra . TRATAREA : 1. 28). una . Însusirile Bisericii sunt cele marturisite în Simbolul de Credinta: Epistol 73. 438.. ci cei bolnavi. 3. Fiinta Bisericii : a.. care marturisesc credinta cea una. soborniceasca si apostoleasca . sa pastrati Biserica lui Dumnezeu. caci nulla salus". iar cea de dincolo de pragul imanentului. a cit..) si b. pe care a câstigat-o cu însusi sângele Sau" Fapte 20. sfânta. p. Matei 9. nici portile iadului nu o vor birui!" (Matei 16. 3 PSB. pentru ca aici se dobândeste harul. 2.. 432 e De Unitate VI. caci fiind " zidita pe piatra credintei.întrucât Unul este Întemeietorul si a 279 280 3. acte cultice etc. vezi si Apologeti de limba . care-i cuprinde pe toti cei botezati. vol. . 12). Biserica de aici.mântuirea subiectiva (sau personala) nu se poate realiza decât în Biserica. b. în ziua Pogorârii Sfântului Duh. 7. latina 74. inclusiv pentru cei pacatosi ("Nu cei sanatosi au nevoie de doctor. la Cincizecime (Fapte 2). Biserica este o institutie teandrica (divino-umana). 21. Epistol Ecclesiae. Biserica are. nevazut (harul si toate lucrarile tainice). de pe cale. . începând cu Botezul ("De nu se va naste cineva din apa si din Duh.. Ciprian în afara Bisericii nu exista mântuire ("Extra Ecclesia 279 si tot el a afirmat: "Cine nu are ca mama Biserica. 2. prin jertfa de pe Cruce a Mântuitorului (". "triumfatoare". a spus Sf. 2. vezi Apologeti. 18). Întemeierea Bisericii : a. si un caracter vesnic. Un . membrii. se numeste "luptatoare". În mod vazut. a. nu va putea sa intre în împaratia lui Dumnezeu" . Bucuresti. 2. 5)..Ioan 3. p. Biserica are doua aspecte: vazut c. 1981.". prin Sfintele Taine.

meritul de a fi salvat fiinta neamului de la pierire. I Tim 2." (Marcu 16. atunci ca si astazi. Apostoleasca . îndrumatori si sfatuitori politici).. d.. 19). dupa retragerea aureliana (271-275) pâna la întemeierea cnezatelor si voevodatelor (secolul al XIV-lea) si pâna la unificarea lor (Basarab I. istoric-national etc. numit "întunecat". în prezenta carora s-a întemeiat si care. RECAPITULAREA : Cine a întemeiat Biserica? Care este "ziua ei de nastere" în istorie? . tainic. 23). la rândul lor. 1330). Lor li s-a spus: "Propovaduiti Evanghelia la toata faptura. 4) si se sprijina pe cele 7 sinoade (soboare) ecumenice.întrucât are în vedere mântuirea tuturor oamenilor ("Dumnezeu voieste ca toti oamenii sa se mântuiasca si la cunostinta adevarului sa vina". c. Episcopii si preotii au fost conducatori spirituali la vedere si. care nu greseste) .se sprijina si pe marturia Sfintilor Apostoli. cu timp si fara timp .. Acest mileniu. datorita acestei obscuritati pe plan politic. cel putin.c u 4. învatati. În acest sens marturisim despre ea ca este si ("fallo" = a însela. "infallo" = care nu înseala. de Sfânta Biserica. 5. a fost luminat doar de harul credintei drept-maritoare. nu doar al mântuirii . 15) si "Mergând. Ea a tinut loc si de scoala si de cancelarie domneasca. în fata atâtor navalitori. care-si facusera drum pe la noi în acel mileniu vaduvit de o conducere statala unitara. Sfânta . 4. voie si fara de voie. Biserica este si factor al educatiei.sfânt fiind infalibila Duhul care lucreaza în ea. existenta neîntrerupt a fost Biserica singura institutie . Membrii Bisericii : clerul (ierarhia) si poporul drept-credincios (mirenii). au întemeiat biserici locale în lumea cunoscuta atunci.. Soborniceasca (= universala) . Ei îi revine. (La noi. Este important sa remarcam rolul ei si în plan pedagogic. Mântuitorul nostru Iisus Hristos (Efeseni 1. daruit cu generozitate." (Matei 28. aproape în exclusivitate.capul ei. b.

prin extensiunea binefacerilor ei. . 44. buna conlucrare între acesti trei factori este determinanta pentru tinta finala a educatiei. poti detine Evanghelia. cât si în sufletul ("inima") fiecarei persoane în parte. din punct de vedere al educatiei crestine nu este singurul. sfintenia Bisericii se reflecta si se regaseste. Poti avea cinstire. niciodata nu vei putea gasi 7. APLICAREA : când pronuntam cuvântul "Biserica" ne gândim. 281 Apud N.Care sunt elementele care tin de fiinta Bisericii? Detaliati rolul Bisericii ca factor al educatiei. atât în viata de familie ( familia însasi este numita "mica biserica" ). GENERALIZAREA : Biserica este darul lui Dumnezeu în care si prin care dobândim mântuirea. 2) si la viata liturgica. la cladirea (locasul ) de cult. 5. formarea caracterului moral crestin . MOLDOVEANU. deodata. la comunitatea credinciosilor (I Cor. ASOCIEREA : Biserica. Acest adevar incontestabil a fost exprimat într-un mod deosebit de inspirat de catre Fericitul Augustin: "În afara Bisericii poti avea totul în afara de mântuire. Asa se explica un minunat fragment de rugaciune din Canonul Sfintei Împartasanii: "Faradelegile mele trecele cu vederea. O data cu ea. p. factori esentiali ai educatiei sunt familia si scoala. Cel ce Te-ai nascut din Fecioara. dar mântuire decât în Biserica! "281 . Editura "Casa scoalelor". cu toate ca este factorul cel mai important în lucrarea de mântuire. Comori dezgropate . Doamne. 6. poti avea credinta si sa predici în numele Sfintei Treimi. si curateste inima mea. Astfel. Bucuresti. 1997. 1.

Împodobeste-o în schimb cu tot ceea ce i se cuvine Lui. Efrem Sirul: " . 38.. preot si jertfa. Fiindca sufletul tau este biserica. Slujeste-i Lui în biserica ta.. Daca vine unul din cei mari ai pamântului. la fel de Sa facem din sufletele noastre biserici..”. care sa fie vrednice de Dumnezeu. "282 * 282 Ibide .. m . chiar si usa ta se împartaseste de cinste. dupa cum a fost si El preot si jertfa pentru tine.facând-o biserica a Preacuratului Tau Trup si Sânge minunat. Fii si tu pentru El biserica. Nu lasa nimic în casa lui Dumnezeu din cele ce sânt urâte. se exprima Sf. Cu atât mai mult trebuie sa fie împodobita daca Dumnezeu însusi locuieste în tine. Fii pentru El biserica si preot. În acelasi sens. nu lasa nici o necuratenie în ea. p.

public dragostea . 13).Comuniunea cu Dumnezeu se realizeaza prin cult. daca nu ramâneti în Mine". Cea mai cunoscuta definitie este cea formulata de Evagrie Monahul (numit si "Ponticul". 2.Ortodoxa 13-55 Învatatura de precadere si Credinta Crestina . 202Ortodoxa 223. 5. p. 1980. vol. 1952. daca nu ramâne în vita. Comuniunea cu El este vitala ("Fara de Mine nu puteti face nimic!". Ap. Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. Astazi vom vorbi despre aspectele generale ce tin de cultul particular. adica despre rugaciune. Ioan 15. credinta . p.to p VII. 3. Precum mladita nu poate sa aduca roada de la sine. tot asa si voi. Ioan 15. de la Care ne vine. Pavel când a marturisit: "Toate le pot în Iisus Hristos. de aici s-a inspirat. Cultul cardinale ). 4. Definitie si etimologie . aceeasi Editura. Bucuresti. CATEHEZA DESPRE RUGACIUNE 283 1. . 2. iar cultul extern se manifesta în doua moduri: (sfintele slujbe) si particular (rugaciunea) . Structurii psiho-fizice a omului îi corespund cele doua dimensiuni ale cultului: intern este concentrat în cele trei virtuti teologice (sau nadejdea si intern si extern . † 399): "Rugaciunea este vorbirea mintii cu 283 Pentru redactarea acestei schite de cateheza utilizam cu Teologia Morala . "Ramâneti în Mine si Eu în voi.Filip. Bucuresti. Cel ce ma întareste" . . Sf. toata bunatatea. ci si Binele Absolut. 4. TRATAREA : A. PREGATIREA APERCEPTIVA : Dumnezeu este nu numai Realitatea Suprema. credem. asadar.

5 284 . 40). Editura Stiintifica. ca de exemplu la învierea lui Lazar (Ioan 11. Sf.Dumnezeu" 284 . Iisus a iesit la munte sa Se roage si a petrecut noaptea în rugaciune catre Dumnezeu" . iar Sf. B. 81. Si tot el zice: "Daca voiti sa aflati cunostinta voii lui Dumnezeu. 12. Pavel îndeamna staruitor: "Rugati-va neîncetat!" (I Tes. 8 5 G. înainte de a o învia pe Tavita (Fapte 9. Care S-a rugat îndeosebi în locuri retrase ("În zilele acelea. de prot. C. GUTU. Petru. De asemenea. 1973. Sf. pe care El îi vede ca vegheaza la Rugaciune" 286 . V. 73.. Bucuresti. trad. Omilia XX. 9-13). 41). la vreme. dar si în locuri publice. 2teolog!".. Ciprian : "Aceia pot dobândi ce cer de la Dumnezeu. .. al doilea "cerere". Dumnezeu însa iubeste pe cel care staruie. Ap. spune: "Daca esti teolog roaga-te cu adevarat. daca voiti sa aflati esenta Cuvânt despre .285 . Modelul Suprem si în privinta rugaciunii ni-l da Mântuitorul Iisus Hristos. precum si alte momente). Sibiu rugaciune 1947 (Editia a II-a). a întreba. Macarie cel Mare : "Lucrul cel mai de capetenie este staruinta. p. a cere. Dictionar m latin. 3. Sf.Luca 6. Sfintii Apostoli au practicat rugaciunea si au îndemnat la rugaciune. Tot Evagrie. în aceeasi lucrare. al treilea "întrebare". iar la verb ("rogo-are"): 1. esti Ibide . ca de exemplu la alegerea lui Matia (Fapte 1. i-a învatat pe ucenici "Tatal nostru" (Matei 6. 2. în rugaciune" 287 . p. ca sa nu intrati în ispita" (Matei 26." . Etimologic termenul vine din limba latina ( rogatio-onis ) si este interesant de observat ca primul sens al acestui substantiv este "propunere". D. STANILOAE. Temeiuri scripturistice . 2 8 6 Despre român Rugaciunea . 482 2 8 7 Omilii III. 60. 24). si te dacarogi cu adevarat. 31. Mântuitorul a îndemnat la rugaciune: "Privegheati si va rugati. Luca 22. 17). p. Temeiurile Patristice în favoarea rugaciunii sunt nenumarate. Prezentam aici doar crâmpeie din marea de învataturi cu privire la acest subiect: Sf. Domneasca 288 . a se vedea si rugaciunea din gradina Ghetsimani. 41-42.. 41-42).. Ioan Gura de Aur: "Oamenii se supara când sunt 288 gramaditi de cereri. 13. în Filocalia Româneasca 1. Ap.

întelepciunii duhovnicesti, aceasta se poate numai prin rugaciunea necurmata" Evagrie Ponticul : "Precum cel mai de pret dintre toate simturile este vederea, asa cea mai dumnezeiasca dintre toate virtutile este rugaciunea"
290

289

.

.

D. Felurile rugaciunii : a). Dupa forma: launtrica si verbala; b). Dupa subiect: personala si publica; c). D. p. v. al continutului: de lauda, de multumire si de cerere. De lauda: - dupa ex. Mântuitorului: "Eu Te-am preaslavit pe Tine pe pamânt..." (Ioan 17, 4) si al Maicii Preacurate: "Mareste, suflete al meu, pe Domnul..." (Luca 1, 17); de multumire: - dupa îndemnul Sf. Ap. Pavel: "Neîncetat va rugati! multumire pentru toate , caci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi" (I Tes. 5, 17-18); de cerere: - "Cereti si vi se va da!" - spune Dati

Mântuitorul (Matei 7, 7); "Toate câte veti cere în rugaciune, crezând, veti lua!" (Matei 21, 22). E. Însusirile (exigentele) rugaciunii : sa izvorasca din inima curata si sa fie

facuta cu atentie; sa fie facuta cu dragoste fata de Dumnezeu si de aproapele; sa nu contina cereri care sa contravina moralei crestine si bunului simt; sa fie numai pe linia voii lui Dumnezeu (de aceea se spune, cu toata dreptatea, ca cea mai scurta si mai înteleapta rugaciune este: "Doamne, faca-se voia Ta cu mine!"). F. Foloasele rugaciunii : comuniunea cu Dumnezeu si dobândirea asemanarii cu El; luminarea mintii, bucuria inimii, întarirea vointei. Iar Sfintii Parinti se întrec în a le descrie: cheia vistieriei darurilor dumnezeiesti (Fer. Augustin), cununa

virtutilor (Sf. Maxim Marturisitorul),

doctorie mântuitoare, împiedicând pacatele

si vindecând nelegiuirile (Sf. Ioan Gura de Aur), leacul mâhnirii si urâtului (Sf. Nil Sinaitul), rodul bucuriei si al multumirii (Evagrie Monahul) etc. etc.
291

.

Omilia a II-a la . 2 9 0 Coloseni150, p. 93. Op. , 2 9 1 Fragmente preluate cit. MOLDOVEANU, 1997.
289

de

la

N. Comori dezgropate

, Editura Bucuresti,

"Casa

scoalelor",

O data cu Sfintii Parinti, care marturisesc despre foloasele duhovnicesti ale rugaciunii, medicii crestini sustin rolul terapeutic general al ei. Între acestia, s-a remarcat în chip aparte dr. Alexis Carrel
292

, îndeosebi prin "Eseul despre

rugaciune". Mai întâi face o splendida încercare de a o defini: "Rugaciunea este o tensiune a spiritului uman spre Creatorul imaterial al lumii. În general, rugaciunea

este un tipat de durere, un strigat de ajutor. Uneori, însa, rugaciunea devine contemplatie senina a Principiului imanent si transcendent al lucrurilor; un act de iubire si de adoratie fata de Acela de la Care izvoraste minunea vietii. De fapt rugaciunea este un efort al omului de a comunica cu Fiinta Nevazuta, cu Acela Care este Creatorul a tot ce exista, cu Întelepciunea suprema, Puterea si Frumusetea Absoluta..." (subl. n.). În legatura cu foloasele rugaciunii , Alexis Carrel spune: "Oamenii care se ,

roaga în mod serios se caracterizeaza prin perseverenta în împlinirea obligatiilor, printr-un simt al datoriei si al raspunderii avansat, prin mai putine caderi si pacate si printr-o anumita bunatate fata de ceilalti... Rugaciunea produce în suflet calm, liniste interioara, armonie între activitatea nervoasa si cea morala, o putere mai mare de a suporta încercarile vietii, saracia, boala, calomnia si moartea. Echilibrul cauzat de rugaciune devine un puternic ajutor terapeutic pentru omul bolnav ...

Astfel, rugaciunea îi marcheaza pe credinciosii sai cu o caracteristica particulara: castitate în privire, calm în atitudine, bucurie senina în expresie, curaj în conduita si, când nevoia o cere, jertfa de sine a soldatului sau martirului... "293 .

4. RECAPITULAREA : - încercati o definitie personala a rugaciunii;
Alexis Carrel (1873-1944), chirurg si fiziolog francez, autor al unor lucrari de prestigiu pentru primit premiul Nobel pentru medicina (1912). O data cu lucrarile de medicina, a scris si carti care a de spiritualitate, între care cea mai cunoscuta este "Omul - fiinta necunoscuta" (L'homme cet inconue). Dupavizitat locul de pelerinaj de la Lourdes, a devenit un crestin practicant, asa explicându-se ce a acestui eseu despre scrierea 2rugaciune. 9 3 Fragmentele sunt preluate dupa textul publicat în magazinul "Reader's Digest", ian./ 1941;
292

- expuneti, pe scurt, un moment de traire si de împlinire a rugaciunii, din experienta duhovniceasca personala.

5. ASOCIEREA : cu postul (Matei 17, 21) si cu milostenia (Matei 12, 7);

6. GENERALIZAREA : Rugaciunea este unirea omului cu Dumnezeu, întarirea pacii, mama lacrimilor, punte care trece peste ispite, scapare de întristari, farâmarea razboaielor, lucrarea îngerilor, veselia viitoare, izvorul virtutii, cauza darurilor, propasire tainica, dovada nadejdii, luminarea mintii, secure pentru deznadejde, comoara celor ce iubesc tacerea, slabirea furiei, oglinda propasirii, descoperirea starii, aratatorul viitorului, hrana sufletului, pecetea slavei Scararul)294 . (Sf. Ioan

7. APLICAREA : Sa încercam a raspunde la câteva întrebari:

Când ne

rugam? Unde? Cum? Pentru cine?

(si altele asemenea, dupa caz).

*

294

Apud N. MOLDOVEANU, Op. cit.

, p. 474.

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU EXAMENE:

1. SEMESTRUL I :

Teodor M. Popescu, Primii didascali crestini (instituirea, atributiile, calitatile, marturii scripturistice si patristice cu privire la slujirea lor, didascalii scriitori etc.).

Clement Alexandrinul, Pedagogul (date generale despre autor si lucrare, cu atentie asupra elementelor cu impact în pedagogia actuala: a. pedagogului ideal; b. Atitudinea fata de bunurile materiale; Portretul c. Sfaturi

morale pentru comportamentul crestin );

Sf. Chiril al Ierusalimului,

Catehezele (date generale despre autor si

catehezele sale; cunoasterea continutului “Procatehezei”);

Sf. Vasile cel Mare,

Omilia catre tineri

(cunoasterea continutului, cu

atentie speciala asupra acelor sfaturi care corespund exigentelor catehezei contemporane);

2. SEMESTRUL AL II - LEA :

Sf. Ioan Gura de Aur,

Despre cresterea copiilor , din vol. "Putul si împartire de Anexa a capitolului "Familia ca factor al

grâu", Bacau, 1995, p. 410-431 ( educatiei");

Nicolae. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA (Inclusiv pentru METODICA PREDARII RELIGIEI) . primele sase capitole: 1. St. Semanatorul. 1936. Din problemele pedagogiei moderne . manual pentru Institutele Teologice. Curs de pedagogie . 4. 1939. 1994. • Aurelia Marinescu. Idem . Bibliografia Catehetica (orientare generala). G. Bucuresti. Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne Bucuresti. Brânzeu . 1. 1925-1926. Idem . Bucuresti. Bucuresti. Pedagogia Generala . Simeon Noul Teolog. diac. 6. 1999 (editie revizuita). Istoria Pedagogiei . 1924. 3.• Sf. Bucuresti. pr. G. Cateheze. 1935. II Scrieri . Pedagogia Crestina Ortodoxa .. Bârsanescu . Manual pentru liceele si Institutele pedagogice. . Salutul. Dumitru. . Prezentarea.Arta conversatiei si comportamentul în societate • Preot Vasile Gordon. Bulacu . Lucrarile marcate cu *sunt obligatorii pentru examene. Calugar . Bucuresti. Catehetica . Ioan. Mihail. Bucuresti. Idem . Ioan Ica jr.. Catehetica . Bucuresti. 1999. 5. Edit. 1976. Bontas. Introducere în bunele maniere. Cum arata un om manierat. Manuale: Antonescu . 2. Sibiu. pr. trad. Editura "Humanitas". Istoria pedagogiei . Deisis. Codul bunelor maniere . Bucuresti. pr. Pedagogie . Formule de . Manual universitar de pedagogie . 1969. 1930. Lugoj. adresare. I. (coordonator).

1985.. Catehetica . Stanciu . trad.O. „Societatea Misionara Româna”. Cucos ... a XI-a scoli normale. Bucuresti. Iasi. 160-175 : "Educatia religioasa" ). Didactica aplicata în învatamântul religios (Activitatea didactica a profesorului în afara orelor la clasa). Compendiu de studii pedagogice . 1998.. Pedagogie (vezi cap. Iasi. Vol. Bucuresti. 1968. Golu P. Manual de instruire Montessori . Pedagogie generala . Manuel catéchétique (catolic). Colomb . Constantin. 1996. Predarea cu succes . Bucuresti. Bucuresti. Manual pentru cl. I si II. Verza E.. Marolen si Marieta Dinu. (pp. Editura "Gheorghe Alexandru". 372-377). Colectiv . Guy P. Bucuresti. N. 2001. „Desclée” – Paris. Mullinax. Nicolae. Îndrumari metodologice pentru predarea religiei în scoala Editura Institutului biblic si de misiune al B.R. 1978. Bucuresti 1990.. Petrescu . Bucuresti. Ed. 1994. Craiova. Casa Speranta. Narly C.. 611 + 816 p. 1977. Editura "Polirom". 1983. Istoria învatamântului din România de la origini pâna la 1821 . Iancu . Ioan. Colectiv. Eleonor Daniel. a II-a.. ed. 1996. 2000. p. Constanta. I. Le service de l’Evangile . 1996 (ed. .Colectiv . Bucuresti. "Educatia moral-religioasa". . Psihologia Copilului .. Zlate M. Joseph. Pedagogie. Gh. I = 1938). Nicola . Manual pentru scolile post-liceale . O istorie a pedagogiei universale si românesti. Manual pentru Seminariile Teologice. Pedagogie. Leavit .. 1995. pr. Oprescu ."De ce merg unii elevi încruntati la scoala?". Psihologia scolarului . II-a. Stela.

). Tom III.Stefanelli . pr.S.. 1947. 1995. col. trad. XXXII. Eugen Munteanu. Vezi trad. P. pr. Iasi. Institutul European. Sf. De magistro . D. Initiere în viata crestina. trad. rom. Sibiu. Bucuresti. prescurtat = P. Colectia Parinti si scriitori bisericesti. XXI ( d'enseigner la doctrine chrétienne aux ignorants Rom. D.L. bilinva. Augustin . editia a II-a = 1998 (edit. 394-443. (vezi si Oeuvres complètes de Saint Augustin . Bucuresti. de George Bogdan Târa. XXXX. 1945 (Colectia Izvoarele Ortodoxiei ). Vincent & comp. 309348. Polirom. Paris. Cernauti. 1982 (vol. Juvenal. col. Tom. Grigorie de Nyssa . trad. Chiril al Ierusalimului . partea a II . în vol. 4 Sur la manière ). Barbu. "Putul si împartire de grâu". De catechizandis rudibus .L. text bilingv. Tarangul . 1881. 1193-1220. Arad.a. Manual. Catehezele . 2. Cristescu si N. * Sf. Ioan Gura de Aur . Bacau. . Fecioru. partea I. 1869. * Sf. Marele cuvânt catehetic . Bucuresti. "Sofia"). 1930. p. 1904. Pedagogul . MIGNE. Manual de catehizatie pentru instructia religioasa a adultilor în duminici si sarbatori . 1943.B. Cateheze tratând învataturi dogmatice si morale al Bisericii dreptcredincioase rasaritene . Idem . P. Fecioru. Idem . Oreste . trad. 2002. Despre cresterea copiilor . Trad. Catehetica . par Peronne.Colectii: Fer. Bucuresti. * Clement Alexandrinul. de T. Editie Prima cateheza. 1995 (editie bilingva).

5/ 1990. Polirom. si locuri biblice (dictionar pentru predarea religiei în scoala ).A. S. serie noua). 1999.A. Omilia catre tineri . 2001. a XXVIII-a (Despre vederea luminii dumnezeiesti si preotie ). 1979. nr..A. Cateheze. pr. diac. trad. 50. Sources *Sf.A. Spre Hristos în M. Zenke . 1/1990.Carti. 17 din colectia P. Bucuresti.( Revista Teologica . 1996. ). Ioan Ica jr. Simeon Noul Teolog . Dictionar de pedagogie . Sorescu . ChisinauBucuresti. Mircea. D. A. Huit catécheses baptismales . Bucuresti. Scrieri II . Bucuresti. pr.Idem . Rodica Neculau. 3. 2000. Sibiu. pr.. Dictionar de pedagogie . Edit.. 4/ 1990 . nr.în M. 1995. "Litera international". Sorin. Bucuresti. în M. 1957. editate de Antoine Wenger. didactica si pedagogica. studii. 4. nr. vol. Deisis. trad. a XVIII-a ( Despre alegerea si virtutile pastorului sufletesc a XXVII-a ( Despre necesitatea pazirii poruncilor ). Dictionare: Colectiv de autori . Dictionarul teologilor români . evenimente. 1986 (vol. Bucuresti. 2/1991. Vasile cel Mare . de acelasi: Cateheza a II-a ( pe calea poruncilor si a fericirilor). articole: .V. Cristea . Paris. chrétiennes . Pacurariu . Figuri. Horst Schaub si Karl G. B). 284 p. Fecioru. trad. M. nr. *Sf. Edit. Dictionar de pedagogie . vezi si traducerile din M.

Balan . Initierea religioasa a copilului . cu aplicatie la fisa scolara . G. Polirom. Omiletica si Catehetica . Belu.G. Pedagogia si didactica . Importanta catehetica a Sfintei Liturghii . 3/1986. Idem . Academiei. Idem .Antonescu . Basarab . catre fiul sau Teodosie . pr. Edit. Chiril al Ierusalimului si actualitatea ei . Învataturile lui. Bucuresti. Bucuresti. Vasile. Edit. Iasi. 1944. Învatamântul oral prin predica. Dumitru. Paideia.. Liviu. Bancila . Babus. . Idem . în B. S. Etapele psihologice ale marturisirii . Duhul Sarbatorii (în special cap. Mihaila). în "Pagini nescrise din istoria culturii românesti". 1998. " Pedagogia sarbatorii "). Neagoe. Tehnica.R. G. cel dintâi sistem de învatamânt de durata la români . Preocupari si studii de Pastorala. în “ Ortodoxia ". Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si gra . Bucuresti. Badea . traducere în limba româna si studiu introductiv de prof... 1996 (ed. arhim. 1-2/ 1955. Craiova.T. Grigore.T. nr. Versiune originala. Iasi. St. Anastasia ). Bucuresti.. Educatia morala si religioasa în scoala româneasca Bucuresti. 1997. Elena. Idem .. Bârsanescu . 1996. Bogdan & colectiv.. 1971. 1996. 1996. (transcriere. 1937.O. Fundamentele culturale ale educatiei . S. Bucuresti. Caracterizarea dinamica a copilului si adolescentului de la 3 la 17/18 ani. dr. 1-2/ 1958. d Balca . Caracteristici esentiale ale sufletului crestinului autentic 10/1954. Nicolae. Opera catehetica a Sf. 9- . Antonesei . .

Sapte cuvinte catre tineri . Bucuresti. Bucuresti.B.în S. pr. 1990. T. G. Bucuresti. Idem . Bucuresti. Bucuresti. Idem . 179 p. 7-8/1949. 1994. 3-6 / 1950. Explicarea Sf. 1991. Bucuresti. nr. Mirungere. (Teza Vechiului si Noului Testament pentru uzul orelor de catehizare a copiilor . Ecaterina Braniste). T. Idem (împreuna cu prof. Nobletea educatiei crestine dupa Sfântul Ioan Hrisostom Idem . Însemnatatea Sf. nr. Taine de initiere (Botez. 1941. Spiritul catehezei patristice în scoala româneasca . “Credinta noastra”. . Bodnariu . 4/1980. Idem . Bucuresti. G. Ioan Gura de Aur în S. 5-6/1968. Material cultic si omiletic pentru explicarea Sfintei Liturghii. . pr. . Ene. 1996. Studiu introductiv în catehetica ortodoxa ( Teza de doctorat ). Idem . 1928. Euharistie) în literatura crestina. Scoala exegetica biblica din Antiohia . 82 p. Brani ste. Calciu .T. 1940. Idem . Gheorghe. nr.7-8 / 1970. Principiile catehezei si personalitatea catehetului .T. 1943. Misiunea Bisericii în scoala . 1-2/1949. Explicarea Sfintei Liturghii dupa Nicolae Cabasila de doctorat ). 1937. . Idem . protos. Bucuresti.Liturghia catehumenilor si credinciosilor si cateheza în Biserica primara a Ierusalimului . Cateheza ortodoxa . B. Bulacu . Idem .. Idem . Oradea. Idem . pr. S. Bucuresti. Liturghii pentru viata crestina . Probleme de pedagogie catehetica . S. 1931. Gheorghe. "Ortodoxia". Idem . Mihail . Explicarea botezului în catehezele baptismale ale Sf. Constiinta crestina dupa Catehezele Sf. 1-3 / 1951. Notiuni de istoria sfânta a . Chiril arhiepiscopul Ierusalimului. Studii de Catehetica ..

Calugar , pr. Dumitru, Treptele formale si învatamântul religios , Sibiu, 1938. Idem , Caracterul religios-moral crestin ( Teza de doctorat ), Sibiu, 1955; Idem , Metode si forme pentru prezentarea învataturii crestine ortodoxe 3/1972; Idem , Principii fundamentale ale învatamântului religios 10/1975; Idem , Rolul cazaniilor în formarea vietii religioase si morale , MB, 4-6/1978; , în M.A. nr. 9, M.A., 1-

Idem , Hristos în scoala. Manualul catehetului ortodox pentru scoala primara, vol. I, Sibiu, 1934; vol. II, Sibiu, 1937; Idem , Sapte carti de religie, Edit. Episcopiei Romanului si Husilor, Bacau, 1990. Cerghit , Ion, Metode de învatamânt , editia a III-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997. Coman , Episcop, Vasile, Religie si caracter (Contributii la cunoasterea si predarea religiei în perioada adolescentei), Oradea, 1992. Comenius , J., Amos, Didactica Magna . Trad., note si comentarii de Iosif Antohi, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970; Idem, Pampaedia , EDP, Bucuresti, 1977; Idem , Texte alese , EDP, Bucuresti, 1958; Idem , Arta didactica . Trad. din latina de David Popescu, EDP, Bucuresti, 1975. Comsa , ep. dr., Grigorie, Tineretul României , Arad, 1934. Cornitescu , pr. Constantin, Sf. Grigorie de Nazianz despre familia sa , S.T. 56/1964. Cosma , pr. Sorin, Cuvinte ale dreptei credinte (Cateheze ), Arad, 1992. Costache , pr. Doru, Rolul familiei în educatiei copiilor , în „Ortodoxia”, 3-4/2002, p. 128-139. Coué , Emile, Stapânirea de sine , Bucuresti, f. a., 96 p.

Cristescu , pr. Grigorie, Predica si cateheza , Sibiu, 1929. Cuco s, C - tin, Pedagogie si Axiologie , Bucuresti, 1995; Idem , Educatia religioasa, continut si forme de realizare , Bucuresti, 1996; Idem , Educatia religioasa. Repere teoretice si metodice, Edit. "Polirom", Iasi, 1999; Idem (coordonator), Psihopedagogie , pentru examenele de definitivare si de grade didactice, Edit. "Polirom", Iasi, 1998, 317 p. Danciu, Ana, Metodica predarii religiei în scolile primare, gimnazii si licee Editura “Anastasia”, Bucuresti, 1999, 261 p. Diaconu , pr. Adrian, Cateheza în activitatea pastoral-misionara a preotului S.T. 3/1989. Dumitru , pr. Valeriu, Vasile Bancila si educatia religioasa , Edit. Thalia, Bucuresti, 2002; Familia crestina azi (elab. de un colectiv de profesori de la Facultatea de Teologie din Iasi), Editura "Trinitas", Iasi, 1995, 203 p. Fecioru , pr. Dumitru, Ideile pedagogice ale Sf. Ioan Gura de Aur , Bucuresti, 1937; Idem , Pedagogia noua si pedagogia crestina, Bucuresti, 1946. Felea , pr. Ilarion, Religia culturii , Arad, 1994 (editia a II-a); în special cap. 10 : Religia si sistemele de educatie , p. 246-257; Foerster , F. W., Scoala si caracterul , trad. St. Constantinescu, Bucuresti, f.a.; Idem , Cartea vietii. O carte pentru baieti si fete , trad. N. Pandelea, f. a., Bucuresti; Idem , Învatamântul religios si învatamântul moral , trad. I. Negiota, Chisinau, 1933; Fossion , André, Manuel de catéchese pour jeunes et adultes , Desclee, Paris, 1985. , ,

Galeriu , pr. Constantin, Catedra de omiletica - catehetica cu notiuni de

Pedagogie , în S.T. 7-10 /1981; Idem , Mântuitorul Iisus Hristos, Învatatorul nostru suprem Idem , Revelatia si educatia , în "Ortodoxia", nr. 3-4 / 1993; Idem , Ora de religie în trecut si astazi, în "Altarul Banatului", 4-6/1995. Idem , Rugaciunea „Tatal nostru” ( tâlcuiri), Harisma, 2002. Gavanescul , Ion, Pedagogie Generala , Bucuresti, 1923. Ghibu , Onisifor, Din istoria literaturii didactice românesti: I. Bucoavnele; II. Abecedarele; III. Cartile de cetire din Transilvania , Bucuresti, 1916; , Ortodoxia, nr. 1/1983;

Idem , Pentru o pedagogie româneasca . Antologie. Bucuresti, 1977. Gordon , pr. Vasile, Rolul catehetic- misionar al ierurgiilor , în S.T. nr. 5 / 1986; Idem , Religia în scoala. Câteva repere bibliografice , S.T. nr. 1-2/1997; Idem , Activitatea omiletica, catehetica si pedagogica a pr. prof. dr. Mihail Bulacu. Pomenire la 100 de ani de la nastere, B.O.R. 1-6/1998; Idem , Învatamântul religios românesc la cumpana dintre milenii. Scurt excurs istorico-pedagogic , "Ortodoxia", 3-4/2000; Idem , Mijloace practice de catehizare în Biserica, Episcopia Buzaului / iulie-sept. 2000; Idem , Factorii esentiali ai educatiei religioase , "Glasul Bisericii", nr. 5-8 / 2001; Idem , Religia în scoala. Evaluare si perspective Teologie Bucuresti", 2001-2002; Idem , Catehetica - curs pentru anul al III-lea de studii, Teologie Pastorala, dactil., Bucuresti, 2001 (140 p.); Idem , Ghid bibliografic pentru Catehetica si Omiletica 12/2002, p. 87-112 ; Idem , Importanta principiilor didactice în catehizare, "Ortodoxia", nr. 12/2002, p. 41-52; , în „Glasul Bisericii”, nr. 9, în "Anuarul Facultatii de în "Glasul Adevarului" -

Grigora s, pr. C-tin , Fericitul Augustin si locul lui în pedagogia crestina MMS nr. 8-10/1992;

,

Idem , Treptele herbartiene si învatamântul religios , în M.M.S. - 1-3/1993; Idem ,"...Mergând, învatati toate neamurile!..." - Bazele hristologice, apostolice si patristice ale Cateheticii si Omileticii, Edit. Trinitas, Iasi, 2000; Idem , "...Propovaduiti Evanghelia la toata faptura!..." speciala, Edit. Trinitas, Iasi, 2000. Ionescu , pr. Marin, Bucuresti, 1927; Idem , Colectare de material omiletic si catehetic , Bucuresti, f.a. (297 p.). Iorga , Nicolae, Istoria învatamântului românesc , Bucuresti, 1928. Învatatura de credinta crestina ortodoxa Ortodoxa, Bucuresti, 1952. Irineu , ep. de Ecaterinburg si Irbitk, Mama, ai grija! Calauziri pentru cresterea si , Editura Institutului Biblic si de Misiune Inima e cârmaciul mintii. Catehetica zilelor noastre , - Omiletica si Catehetica

educarea ortodoxa a copiilor; trad. din l. greaca de diac. drd. Nicusor Morlova, Editura Buna-Vestire, Bacau, 2001 (95 p.); Idem , Educatia religioasa . Învataturi pentru copii si tineri, Trad. Diana Potlog, Editura Sophia, Bucuresti, 2002. Ispir , Vasile, Principiile educatiei crestine , în B.O.R. nr. 1-3 / 1946. Ivan, pr. dr. Ilie, Îndrumator catehetic , Editura "Conphis", Rm. Vâlcea, 2001. Jurca , pr. Eugen, Experienta duhovniceasca si cultivarea puterilor sufletesti. Contributii de metodologie si pedagogie crestina , Edit. Marineasa, Timisoara, 2001. Leonte , Letitia, Ucenicul lui Hristos, Îndrumari metodologice pentru predarea religiei în scoli, Edit. "Crater", Bucuresti, 1998, 144 p. Kant, Immanuel, Tratat de pedagogie. Religia în limitele ratiunii , Iasi, 1992.

prof. Simion Noul Teolog.2001 ( material pentru cateheze liturgice ). Ilie. Ed. teoretic si practic. Miroiu . Poporul (Cuvinte catre studenti ). Edit.. Nisipeanu . Metodica predarii religiei (colectiv de autori). Aurelia . Editura "Humanitas". Pavel. Teologia iubirii (vol. Marian . 1992. Alba Iulia. Ierom. 1999 (editie revazuta si adaugita). 1997. 7-8 / 1967. Scrieri despre educatie si învatamânt. Initieri catehetice . a II-a). Rodica. 1996. Apropierea de Iisus prin Biserica noastra. I. Ioan Gura de Aur "Despre educatia copiilor". Simion . prin alegerea educatorilor Bucuresti. Duh dupa catehezele Sf. Idem . Bucuresti. Bucuresti. Galati. Teologia iubirii (vol. 1995 (Edit. 2000. Alta crestere. 1998. Sfaturi pentru o educatie ortodoxa a copiilor de azi. Studiu metodologic. Profesorul de religie în scoala. Sibiu. I -1996.. Bucuresti.Craiova. 1921. Studiu de diagnoza. Moldovan . 1929 (ed. Scoala Muncii . Mehedin ti. Editura "Deisis". . Mt. Nicolae.Magdalena .. Religia pentru copii. Necula . Editura "Gheorghe Alexandru". 2000 Micle. Teologia Sf. Traditie si înnoire în slujirea liturgica vol. 1935.Anastasia . 1993. II). "Ceres ". Antologie Bucuresti. Maica. Codul bunelor maniere astazi . pr. . . 1990. "Pelerinul român". cu traducerea româneasca a cuvântului Sf. Oradea. *Marinescu .) & co. Taina casatoriei. Anastasia). Idem . în S. Idem . Veniamin.T. Editura Academiei. I) si Adevarul si frumusetea casatoriei. Crestinismul românesc . Bistrita (Oltenia ). Bucuresti. vol. II . în . Idem . Învatamântul românesc azi. pr. Muresan . Iubirea . Bucuresti. Adrian (coord. Învatarea eficienta si rapida . Idem . “Polirom” – Iasi.

cu T. Cum sa-i învatam pe copii religia . Fundamente ale didacticii scolare . patimi. Anastasia (Mama Sica ). Pentru educatia estetica a copilului .. . Bucuresti. Editura Anastasia. Bucuresti. a. Geanta) . 1995 (Ed. Paulescu . 2/ 1932. Plamadeala . Valea Plopului. 1997. Bucuresti. Nastase si E. Sibiu. Paris. Teodor. nr. Bucuresti. trad. Doua sute de ani de învatamânt teologic la Sibiu 198 . Ion. Metodica predarii religiei. 1987. 1786- . 1965. N. în S.. Popescu. cu Agnes Grison ) Cum îmi cresc copilul (în . dr. Popescu . 2000. Idem . Popescu . 9- original : J'eleve mon enfant . Biserica si cultura . Istoria învatamântului teologic în Biserica Ortodoxa Româna 10/1981.spiritul scoalei active. Bucuresti. Metodologia dexteritatilor în spiritul scoalei active. Bucuresti. Edit. Dascali de cuget si simtire româneasca . Postelnicu . H. Texte alese . BOR. Aramis. Laurence (colab. Bucuresti. (Culegere de cateheze). Mircea. Aramis. f. 1994. Teodor. pr. f. Anastasia).. Aurel + colectiv. Petre . Edit. M. Bucuresti. Pacurariu . pr. 1922...T. mitrop. M. Antonie. Instincte. conflicte . premiata de Academia franceza de medicina ). Cultura Româneasca. 6 Idem . de Doina Brindu. Constantin. 2002. Idem (colab. 1981. Pacate si virtuti . Primii didascali crestini . * Popescu . Bucuresti. Edit. Popescu. 1994. 1996.C. edit. 1994. Pernoud . Bucuresti. Proiectarea pedagogica a învatarii religiei în scoala . Pestalozzi . J. 1996 (Îndreptar realizat împreuna cu Razvan Bucuroiu). Bucuresti.

Idem .. 291 p.B. pr. Radulescu . f. Valoarea catehetica a muzicii în cultul ortodox . Lascarov-Moldovanu.. a.T. Sebastian (& Monica si Dorin Opris) . prof. Scurte date despre învatamântul teologic superior din . Galati. pr. pr.O.. Bucuresti. 5-6 / 1990. 1996. Radu t. în "Altarul Banatului ". dactil. Educatia religioasa în conceptia lui Jan Amos Komensky . Raduca . Ep. Religia în scoala ( Minifilocalie pentru viata ). Nicolae (& colectiv). Ilie. M. 1996. Bucuresti. 2000. Metode si procedee de predare a religiei în scoala Bucuresti. Bucuresti. Vâlcii. Sârbu . Rolul formativ al religiei. ms. de Al. pr. 1997. Ion. nr. Radu .Procopovici . Vasile. Ajuta-te singur (Self-help ). pr. 56/1975. pr. ed. 1996.T. 1945. Smiles . O suta de ani de la înfiintare. Metodica predarii religiei . Fundatiei România de Idem . Rodica. purtare si staruinta. Mihai. Actul catehetic: cateheza si actiunile sale . 3-4/ 1997. 1996. S. Facultatea de Teologie a Universitatii din Bucuresti. Sendroiu.. Împartasania si Spovedania în slujba educarii tineretului scolar . 1-4 / 1996. Curs de Catehetica . Sebu . în S. Catehizarea copiilor si tineretului. ilustrate cu ajutorul biografiilor . trad. 1-3 / 1994. Psihologia educatiei . Episcopiei Ortodoxe Alba-Iulia.. Dogmatica Ortodoxa . Remete . Cartea crestinului începator . . Edit. obiectiv prioritar al Bisericii . prof. 47 p. nr. Serbanescu . a III-a. pr. Stanculescu . Nicolae. S.parintele pedagogiei moderne . Dunarii de Jos. 2001. nr. Alba Iulia. Manual pentru Seminariile Teologice.. G. Edit. Nela. Petre. Bucuresti. George. Rm. mâine. sau Caracter.

Terchila. (în original. Sibiu. diac. Tilea . Familia crestina .. pr. Probleme de psihologie religioasa si filosofie morala. Zig. Vintilescu . Col. Wackenheim . pr. Putem creste copii buni într-o lume negativa! positive kids in a negative world Veche". 17-33. 1935. 2000. Petre. trad. 1983. Bucuresti. 1995). p. Bucuresti. La Catéchèse . Emilian. nr. T. Bucuresti. Editia a II-a.. Paris. pr. 9- Vasilescu. Psihologia contemporana si învatamântul religios (teza de doctorat ). S. . Raising ).Principatele Române în prima parte a secolului al XIX-lea (pâna la 1864) 10/1981. „Que sais-je?”. BOR. Charles. 1947. prof. 1941. Bucuresti. 1-2 / 1949. Idem . a II-a.T. Gh. . Nicolae. Editura "Curtea . Spovedania si duhovnicia . 1939 (ed. Probleme fundamentale în opera moral-sociala a Sf. Irina-Margareta Nistor. Ioan Gura de Aur: III. . Functiunea catehetica a Sfintei Liturghii . Ziglar .

....... Catehetul Suprem ........ 27 V.............................................. ........................ 25 VI........... CATEHEZA ÎN PRIMELE VEACURI CRESTINE 5..... 6 Implicatii actuale ............................................ Literatura catehetica în primele veacuri crestine ...... 4 Raportul cu Omiletica ..................................... Repere ale unui scurt excurs istoric ......... EXCURS ÎN ISTORIA CATEHEZEI.............................................................................. Slujirea harismaticilor ...................................... 3 • • • Terminologie ............................. 7 II.............. ÎNVATAMÂNTUL CATEHETIC ROMÂNESC ........................................... Precizari etimologice si istorice.............................................................. 60 61 ........... 2 I......C U P R I N S CUVÂNT ÎNAINTE ....................................... 16 6....... 59 Definitii si delimitari........................................ Mântuitorul Iisus Hristos.... 17 7........................... Catehumenatul ................................................ Cateheza Sfintilor Apostoli.................................................. NOTIUNI INTRODUCTIVE................................................................ IMPORTANTA PRINCIPIILOR DIDACTICE ÎN CATEHIZARE Intentii........................................................................................................ 9 V............................................. SCOLILE CATEHETICE ....................................... 33 VI......................... 18 8..................................................................................

3.......................................... b... Cateheza........................................ MIJLOACE PRACTICE DE CATEHIZARE ÎN BISERICA................. d................................................. 104 3. Profesorul.............................................................. 5..........Avantajele utilizarii principiilor didactice.................................................. 91 Scoala................ 101 VIII...................................... c...................... Preliminarii.............................................................................................................................. 1....... Familia crestina........................................................ Idealul educatiei religioase.... Biblioteca parohiala....................................... 4................ Intentii............... 107 109 110 ............... FACTORII ESENTIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE a............... 103 2........ 64 VII............... Dialogul saptamânal.......................................................................................... Buletinul parohial........ Factori speciali ai educatiei religioase: 1.......................................................... 79 80 77 77 74 74 75 Biserica...... educatia................................................................................................. 2............................ Terminologie..............................factor si izvor vesnic al educatiei...... Factori concreti ai educatiei religioase: • • • • • • Dumnezeu ............................................................... Factori generali: ereditatea............................................. Preliminarii............................... mediul........................................... 93 96 Elevul.............................. 63 Descrierea principiilor didactice. 62 Nominalizarea principiilor didactice.......................

................... 130 11............... Planul catehezei ..ereferate............ 148 Power ed by http://www.................... 143 BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU EXAMENE ...................... Cateheza despre Sfânta Biserica ..... 114 3............ 114 4............ 124 9................................................................ REDACTAREA SI PREZENTAREA CATEHEZEI........ Cateheza despre Sfânta Scriptura............................................ Cateheza despre rugaciune ................................................................ 137 13...................... Cateheza despre Maica Domnului ..............................IX.. 133 12...... Cateheza despre importanta lecturilor pentru luminarea credintei.. Cateheza despre Sfânta Treime ....................................... 147 BIBLIOGRAFIE GENERALA ORIENTATIVA ............................... Etapele redactarii si prezentarii catehezei ............. SCHITE DE PLANURI PENTRU CATEHEZE: 8......................... Repere teoretice..........................ro/ Adevaratul tau prieten .................. 121 X............ 140 14.... 127 10............................... Cateheza despre Sfânta Traditie.................... metodice si practice ..