UNIVERSITATEA DIN

BUCURESTI

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXA „PATRIARHUL JUSTINIAN”

INTRODUCERE ÎN CATEHETICA ORTODOXA
Curs pentru anul al III - lea – Teologie Pastorala r. Prof. Dr. VASILE GORDON

BUCURESTI – 2003

1. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA SCRIPTURA

2. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TRADITIE 3.IV. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TREIME 4.1V. CATEHEZA DESPRE MAICA DOMNULUI 5. VI. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA BISERICA VII. 6. CATEHEZA DESPRE RUGACIUNE

1

top

1

Pentru redactarea acestei schite de cateheza utilizam cu Teologia Morala , vol. 2, Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR, Bucuresti, 1980, p. 13-55 Învatatura de precadere Ortodoxa si Credinta Crestina , aceeasi Editura, Bucuresti, 1952, p. 202Ortodoxa 223.

CUVÂNT ÎNAINTE ................................................................................... 2

I. NOTIUNI INTRODUCTIVE. ............................................................... 3
• • •

Terminologie ......................................................................................... 4 Raportul cu Omiletica .......................................................................... 6 Implicatii actuale ................................................................................... 7

II. EXCURS ÎN ISTORIA CATEHEZEI.

Mântuitorul Iisus Hristos,

Catehetul Suprem ................................................................................... 9

III.

CATEHEZA ÎN PRIMELE VEACURI CRESTINE 1. Cateheza Sfintilor Apostoli............................................................... 16
2. Slujirea harismaticilor ...................................................................... 17

3. Literatura catehetica în primele veacuri crestine ..........................

18

4. Catehumenatul ............................................................................... 25

IV.

SCOLILE CATEHETICE ........................................................

27

V. ÎNVATAMÂNTUL CATEHETIC ROMÂNESC . Repere ale unui scurt excurs istoric ................................................. 33

VI. IMPORTANTA PRINCIPIILOR DIDACTICE ÎN CATEHIZARE Intentii.............................................................................................. 59 Definitii si delimitari....................................................................... Precizari etimologice si istorice...................................................... 60 61

Avantajele utilizarii principiilor didactice......................................... 62 Nominalizarea principiilor didactice................................................. 63

Descrierea principiilor didactice...................................................... 64

VII. FACTORII ESENTIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE a. Preliminarii............................................................................... b. Terminologie............................................................................ c. Factori generali: ereditatea, mediul, educatia.................................... d. Factori speciali ai educatiei religioase: 1. Intentii..................................................................................... 2. Idealul educatiei religioase..................................................... 3. Factori concreti ai educatiei religioase: • • • • • • Dumnezeu - factor si izvor vesnic al educatiei........... Familia crestina............................................................. 79 80 77 77 74 74 75

Biserica........................................................................... 91 Scoala............................................................................ Profesorul...................................................................... 93 96

Elevul............................................................................ 101

VIII. MIJLOACE PRACTICE DE CATEHIZARE ÎN BISERICA. 1. Preliminarii................................................................................ 103 2. Cateheza.................................................................................... 104 3. Dialogul saptamânal................................................................. 4. Biblioteca parohiala.................................................................. 5. Buletinul parohial..................................................................... 107 109 110

IX. REDACTAREA SI PREZENTAREA CATEHEZEI.

Repere

teoretice, metodice si practice ........................................................ 114

................... Cateheza despre Sfânta Traditie............. Cateheza despre Sfânta Biserica ..... totodata al reperelor bibliografice........................ Cateheza despre Sfânta Scriptura. Cateheza despre Maica Domnului . 114 2........... potrivit cu actualitatea pe care o reprezinta........... unele prelegeri sunt mai dezvoltate...................................... Cateheza despre rugaciune ........................... având mai mult un rol de semnalare al temelor principale. Cateheza despre importanta lecturilor pentru luminarea credintei........... altele mai scurte....... Cateheza despre Sfânta Treime ........... Etapele redactarii si prezentarii catehezei ........................ cu nadejdea ca vor fi de folos studentilor din anul al III-lea.. 124 2.................. 147 BIBLIOGRAFIE GENERALA ORIENTATIVA ..........1. 121 X.............................. 133 5........................................... 143 BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU EXAMENE ...................... 140 7................................... Planul catehezei .......................... 137 6..................................................... Cursul se limiteaza doar la acele teme catehetice si ............. curs de zi si fara frecventa................. continutul fiind conceput în general schematic.......... Dupa cum se va observa. 130 4... 148 CUVÂNT ÎNAINTE Volumul de fata cuprinde elementele de baza ale Cateheticii Ortodoxe pe care le prezentam în aceasta editie de proba................ 127 3........... SCHITE DE PLANURI PENTRU CATEHEZE: 1................

AUTORUL . ele acopera în totalitate spatiile orelor de curs si ale seminariilor consacrate anului universitar.metodice care corespund mai ales din punctul de vedere al misiunii practice. Pentru noua editie asteptam cu interes observatiile si sugestiile cursantilor. orientativa. atât cu privire la tematica. la care se adauga bibliografia obligatorie si cea generala. cât si cu referiri la conceptie. stil. continut si bibliografie. Desi temele abordate nu trateaza toate subiectele importate. strictului necesar al exigentelor la aceasta disciplina. limbaj etc . de fapt. raspunzând.

iar Omiletica la anul al IV-lea. Constantin Catedra GALERIU. 3 Titlul tezei de Studiu introductiv în Catehetica . asadar. specialist în Catehetica si Pedagogie. decât Pentru unele date utilizam medalionul analitic al Pr. În anul 1952 Omiletica si Catehetica vor fi din nou asociate. titlul de Omiletica. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotarât (si Universitatea a acceptat) ca în cadrul Teologiei Practice sa se predea si disciplina intitulata Metodica predarii religiei . cu pregatire speciala în domeniu. curs optional. Catehetica. astfel. datorita apropiatei lor înrudiri. aceeasi sectie. doar denumirea de Omiletica-Catehetica.I. 578-581. asa cum se prezinta si astazi: Catehetica pentru anul al IIIlea de studii. iar Catehetica de parintele Mihail Bulacu. dar nu singura. 1928. titlu pastrat ca atare pâna în anul 1992. O data cu reintroducerea religiei în scoala. pentru majoritatea sectiilor 4 . Liturgica si Pastorala2 . era inclusa într-o singura catedra. nu este altceva. catedra purtând. 4 doctorat: de În afara sectiile Ortodoxa de Asistenta sociala. Propriu-zis. la începuturile programelor didactice ale Facultatii de Teologie (la Bucuresti. Pictura si Patrimoniu. ci împreuna cu Omiletica. an. catedra s-a detasat în anul 1928. 7-10. avându-l titular pe parintele Grigorie Cristescu. cu notiuni de Pedagogie . Oradea. De exemplu. Pedagogie p. Sectia Pastorala. când Facultatea de Teologie intra în Universitate si când Pedagogia este preluata de profesori din domeniul laic. Mai târziu au fost unele perioade când cele doua discipline au fost separate. nr. alaturi de Omiletica. cu doctoratul sustinut în acest domeniu înca din anul 1928 3 . 2 . de fapt. dar cu un adaos al notiunilor de Pedagogie. între anii 1947-1952. de Omiletica si Catehetica cu notiuni de . acest fapt explicându-se partial si prin pregatirea specifica a titularilor. Catedra si-a pastrat. Omiletica (incluzând si Exercitiile de Predica ) a fost predata de parintele Grigorie Cristescu. XXXIII (1981). Cu timpul a devenit materie distincta. 18811884). în “Studii Teologice”. dr. prof. NOTIUNI INTRODUCTIVE Catehetica este una dintre disciplinele Teologiei Practice care. la anul al III-lea de studii. Metodica .

Pedagogia crestina . între altele. p. editia a II-a. aceasta disciplina este tributara. îmbogatita. Nicolae Balca. prin cuvântul rostit si scris: pr. Tarangul Oreste. sub aspectul terminologiei si al structurarii materialului didactic. Constantin Galeriu (toti trecuti în vesnicie). Nicolae Terchila. În acest tratat se mentioneaza. care au ostenit si ostenesc cu multa daruire. 1880. H. si întelegând necesitatea si folosul ei pentru crescerea religioasa si morala în biserica a scris: Katechetik oder Anleitung zum Unterrichte der Jugend im Christentum 1818”7 . pilduitoare chiar pentru exigentele didactice din zilele noastre. 5 6 . Schwarz. ci în cadrul acestei discipline. dar prezente înca din secolul al XVI-lea. pr. Nicoale Petrescu. Gissen. Format în disciplina scolilor germane. 342 Catehetica sau îndrumarea în învatamânt a tineretului în . însa. teologiei apusene. . atunci când el a capatat forme organizate. Stefanelli îl nominalizeaza pe F. Dupa ce prezinta câteva încercari mai timide. fapt pe care arhimandritul carturar Juvenal Stefanelli. din domeniul de care ne ocupam. Comparând programele analitice ale Cateheticii si Metodicii vom observa imediat ca programa celei din urma este inclusa efectiv în cadrul celei dintâi. 1904. ca în Germania apar primele manuale de nivel superior. Mihail Bulacu. Ca stiinta. 6 . propriu-zis o componenta a Cateheticii si opinam ca nu ar trebui predata separat. pr. Dumitru Calugar. cit. p. autorul primului tratat stiintific de Catehetica în literatura noastra ortodoxa 5 . îl recunoaste fara complexe. se cuvine sa mai pomenim câteva nume de rezonanta ale câtorva dascali de Teologie. Op. pr. dimpreuna cu Cernauti. 7 crestinism 8. Revenind în aria preocuparilor catehetice românesti. Catehetica a fost prezenta dintru început în învatamântul religios românesc. Stefanelli ne ofera prin tratatul sau o mostra de eruditie si acrivie stiintifica. pr. arhid. care “cumpenind însemnatatea catecheticei. Din punctul de vedere al instruirii religioase.

ci si la apartinând literaturii si filozofiei antice. în cadrul cultului divin. lucrarea didactica a Bisericii. Etimologic 9 . în general vorbind. ucenicul. catehumen. 1996. Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. peri. aici. dr.. Vasile RADUCA . catehumenul este cel care învata de la altul. Bucuresti. a spune ceva de la loc înalt kathvcisi" catehetica din Biserica primara se numea . n. astfel. poate fi consultata si la Biblioteca Facultatii de care 9Teologie. Dumitru CALUGAR. STEFANELLI. Sebastian Sebu.morale. prof. Iata Fapte 21. * TERMINOLOGIE.. dovedind. Costachi Grigoras. 1984 (editia a II-a) si Cursul de pentru anul Catehetica al III-lea al pr.8 .reprezentanti înca activi: Veniamin Micle etc. dr. J. toti acesti termeni provin din grecescul hJcei`n) kathcei`n s i . cateheza este. explicatiile Pentru etimologice utilizam Manualul de Catehetica al pr. n. Întâlnim în schimb formele verbale kathcei`n. fie ca este vorba catehizarea în biserica. catehetica . cateheza. Catehetul este cel care învata pe altul. lect. Bucuresti. care se gasesc si la Iosif Flavius si la Filon. au fost ( informa i) despre este învatati t tine. kathcei`sqai câteva exemple: • . 17-22. termen pe care nu-l întâlnim sub aceasta forma în Sfânta Scriptura.) ca pe toti i iudeii care traiesc printre neamuri îi înveti sa se lepede de Moise. pr. pr. Detalii etimologice amanuntite poturmarite si Catehetic arhim. sou` o{ti ajpostasivan Operele lor catehetice principale sunt incluse în lista noastra bibliografica. 0 Sensul. cu scopul de a forma caractere religios. a carui preocupare în acest sens este fi în a de-a dreptul impresionanta. 8 . învatatorul sau dascalul . în demersul sau recurgând nu numai la citatele biblice cunoscute. 21: S ei au auzit despre tine10 (despre Pavel. (kathchvqhsan de. fie ca este vorba de ora de religie. Catehetica este disciplina Teologiei Practice care se ocupa cu normele stiintifice de predare ale învatamântului religios-educativ.. arhim. anexa a cursului de fata. p. o excelenta cunoastere a limbii clasice autori 1grecesti.. elevul. a rasuna de sus în jos. Activitatea (kata = a suna. În cadrul acestei discipline întâlnim foarte frecvent urmatorii termeni: catehet.

e[qnh pavnta" jIoudaivou".. întreaga activitate misionar- Cu alte cuvinte. si pruncilor botezati mici. viata cultica si disciplinara. continute în Revelatia dumnezeiasca. deopotriva. postul. exorcismele. propriu-zis pastorala a Bisericii. Astfel. • ). examinarea constiintei etc. 18: Si-I cunosti voia ( lui Dumnezeu.. învatatoresc. cateheza nu se preocupa numai de împartasirea cunostintelor. • Galateni 6. de asemenea. ci.n lovgon tw`/ kathcou`nti Dupa cum lesne se poate observa. precum si în functie de vârsta subiectilor: la . Catehizarea s-a facut.. Lege ( kathcouvmenou" ejk tou` novmou.didavskei" ajpo Mwu>sevw" tou. Romani 2. Abia de la începutul Evului Mediu (sfârsitul secolului al V-lea). Desigur. începând cu anii în care se impunea educarea deprinderilor crestine. utilizarea verbului accentueaza mai ales caracterul predarii orale al învataturii crestine. care doreau sa fie initiati în viata crestina. elementele de baza ale catehezei apostolice erau preluate. to. iar pe de alta parte din Traditie. n . pe de o parte din Noul Testament. Trebuie sa precizam.) învatat fiind de si . o J ejn învatatorului sau parte de toate bunurile kathcouvmeno" pa`sin ajgaqoi`").. de asemenea." kata.) stii sa deslusesti deosebirile. ta. Un alt aspect care trebuie retinut este ca în primele veacuri ale crestinismului catehumenii erau reprezentati îndeosebi de oameni maturi. 6: Cel ce primeste cuvântul (învataturii) sa-i faca (Koinwneivtw de. n. întelesul cuvântului “cateheza” si “catehumen” variaza de la o perioada istorica la alta. adica o predare si o însusire a doctrinei. catehumenii numarau oameni mai putin înaintati în vârsta. ca misiunea de catehizare apostolica nu implica doar aspectul didactic. ci si de integrarea aspirantilor la Botez în viata liturgica: rugaciunea.

catehizarea premerge botezului. propovaduitorii riscându-si nu de putine ori viata. Kerigmei îi urma. 2. completându-se reciproc. de pilda..În prima faza a propovaduirii învataturii crestine. Întruparea Fiului Sau. Pâna la organizarea catehumenatului. le cunosteau de la sinagoga. erau alungati cu pietre sau chiar omorâti. urma catehizarea si botezul. Kerigma a fost opera Sfintilor Apostoli si a unor ucenici ai lor. RAPORTUL CU OMILETICA . ca membri ai poporului iudeu. khruvggw = a fi crainic.cei maturi si neinitiati în viata crestina. în limbaj rational si chiar filozofic (cum a procedat. în special cu cea misionara. ca forma institutionala de educatie religioasa. asadar.. Se cunoaste ca misiunea kerigmatica a întâmpinat uneori mari obstacole. Pavel). a vesti. împaratie concretizata în Biserica tuturor celor botezati. însa cu nadejdea propovaduitorului într-o reusita viitoare. de asemenea. Întemeierea împaratiei lui Dumnezeu . la care sunt chemate toate neamurile. cateheza se confunda cu predica. la cei mici o succede. altora în contextul credintelor si traditiilor locale. Continutul kerigmei era simplu dar de esenta: • • • Dumnezeul Cel Unic . dar care era continuata. iudeilor se adresau în limbaj biblic vetero-testamentar. ba dimpotriva. cu toate implicatiile specifice. 1. daca nu kerigma ramânea o încercare nereusita pe moment. în cele mai multe cazuri. Pagânilor se adresau potrivit gradului de întelegere: grecilor. facuta initial tot de Sfintii Apostoli si de ucenici ai lor. Ap. Daca cei ce ascultau erau receptivi. Sf. se desfasura predica misionara = kerigma (de la gr. vesnic proniator. Se stie. aratând ca Hristos este împlinirea profetiilor pe care ei. a anunta ). Astfel. urechea lor fiind familiarizata cu termenii acelor credinte. de pilda. pentru mântuirea neamului omenesc. catehizarea propriu-zisa . de didascali sau învatatori . creator al cerului si al pamântului. totodata cu celelalte mijloace de pastoratie. Ei vesteau Evanghelia celor care înca nu auzisera de ea. ca de multe ori nu erau acceptati. despre a caror .

dintre lecturile bibliografice obligatorii pentru examene.slujire vorbeste Sf. romano-catolicii au dat atentie cu precadere disciplinei. 140-211. republicat de Editura Institutului Biblic si Misiune al BOR în Biserica si . astfel. 214-233. pe integrarea în viata liturgica. în cadrul disciplinei cultura face parte Cateheticii. nr. au aparut în mod inevitabil si diferentieri de abordare a demersului catehetic. Astfel. intitulat “Primii didascali crestini” 11 . Ap. 3. pe când la ortodocsi accentul a ramas pe cult. de catre cateheti pasageri. Esential. fiind sustinuta. p. fie sub forma omiliei. al treilea învatatori (didavskaloi "). desigur. cel putin în tara 11 Publicat în “Studii teologice”. În concluzie: cateheza începe misiunea propovaduirii. o data cu regretabila separare pe denominatiuni. fie a predicii tematice.. 28). Pavel în Epistola I-a catre Corinteni: “Si pe unii i-a pus Dumnezeu în Biserica: întâi apostoli. cateheza a fost dintru început ocazionala si didactica . Putini sunt oamenii maturi.. în locuri întâmplatoare. p. dupa ce catehumenii erau botezati si integrati. 12. scoli catehetice). de-a lungul istoriei crestinismului. când s-a facut într-un mod ne organizat. Mentionam ca acest studiu de vol. Ocazionala . literatura catehetica româneasca beneficiaza de un studiu exceptional apartinând profesorului de vrednica pomenire Teodor M.” (I Cor. în cadrul cultului. desfasurându-se în cadrul unor institutii cu autoritate (Biserica. desigur. Astazi nu se mai poate vorbi de catehumeni în întelesul termenului din Biserica primara. de persoane pregatite si autorizate de aceste institutii. Bucuresti. .În faza urmatoare. Implicatii actuale . o dezvolta si o desavârseste. Popescu. iar omilia sau predica o completeaza. protestantii instruirii intelectuale. ei erau beneficiarii predicii propriu-zise . al doilea profeti. În legatura cu misiunea deosebit de importanta a didascalilor. cea didactica presupune un loc si un spatiu de timp bine determinate. * Din punct de vedere interconfesional. în comunitatea ecleziala. 2/1932. 1996.

îndeosebi cu tinerii doritori de luminare a credintei. În conditiile în care astazi. În sprijinul acestuia au venit si noile publicatii crestine. cu un impact benefic si în plan catehetic. s-au afirmat în mod deosebit Deisis Sibiu. având loc. Buna. carti si reviste. parohii au editat reviste si buletine. cu toate ca si pe vremea dictaturii comuniste preotii au facut catehizare “cu timp si fara timp”. . Sunt. . mai mult ca oricând. implicit. deodata cu dialogul ad-hoc la care cei interesati pun întrebari iar preotul raspunde. care sa nu fie botezati. astfel. profitând. Pentru aceste cazuri. SophiaBucurest . vorbim si astazi în mod curent de cateheza si catehizare . într-o forma organizata de catehizare. au în programul saptamânal o zi si o ora speciala consacrata catehizarii propriu-zise. redusa. acest demers constituindu-se. un dialog catehetic organizat.Bucurest . astfel. arhiepiscopiilor si Vestireortodoxe române. cu teme care se citesc acasa si se discuta apoi la biserica asupra lor. Cu toate acestea. chiar în interiorul sfintelor lacasuri. neorganizat. totodata. sectele de tot felul opereaza cu un zel tot mai aprig. din tara si din episcopiilor strainatate. începând cu anul 1990 s-au putut organiza întruniri speciale.noastra. Bucurest . Ramida. 12 Alaturi de vechea si prestigioasa Editura a Institutului Biblic si de Misiune a BOR de la Bucuresti. cu atentie sporita sau. Dupa evenimentele din decembrie 1989 a fost posibila reintroducerea religiei în scoala. catehizarea se face în mod particular. în functie de gradul de preocupare al preotului-catehet si.i evident. cu o tematica prestabilita. cu studiu biblic si doctrinar. Si nu fara temei. Bucurest . cu i editurile urmatoarele: Bizantinai i u mitropoliilor. ale câtorva edituri crestin-ortodoxe deosebit de prolifice 12 . uneori. În parohii. fiind posibila deschiderea de biblioteci Unele publice cu program de împrumut. parohii care. al “catehumenului”. astfel. iar cele mai multe solicitari pentru intrarea în crestinismul ortodox. împartind gratuit un numar crescând de publicatii otravite.Baca Anastasia. în afara orarului de slujbe. dialogând cu crestinii nostri prin specularea tuturor prilejurilor.deodata. ale celor care initial au apartinut religiilor necrestine se datoreaza casatoriilor mixte.

ci mai ales cel Mai adânc vorbind. Observam. la masura vârstei deplinatatii în Hristos" ( Efeseni 4. Importanta actuala a Cateheticii se leaga direct de importanta misiunii Bisericii în contemporaneitate. formativ . Alaturi de Omiletica. Sibiu. catehetica urmareste cu prioritate formarea de caractere crestine 13 . formele si mijloacele prin care acest tezaur poate sa ajunga si sa patrunda în inimile credinciosilor. cultic si canonic al Bisericii dreptmaritoare. XVI + 292 p. 13 Pentru acest subiect a se vedea teza CALUGAR. la starea barbatului desavârsit . dupa cum inspirat se exprima Sf. sustinându-i în cresterea duhovniceasca spre desavârsire. Didactic vorbind. Pavel: "Pâna vom ajunge toti la unitatea credintei si a cunoasterii Fiului lui Dumnezeu. slujitorii Bisericii neamului nu pot fi pasivi. Scopul de azi al catehizarii nu difera esential de cel din totdeauna: instruirea pastoritilor cu privire la doctrina si cult. Dumitru Caracterul religios- . ci vor face misiune de catehizare cu responsabilitatea cuvenita. în vederea mântuirii. prof. moral . spre a-i convinge la savârsirea faptelor prin care sa dobândeasca mântuirea. aratându-ne principiile.de ignoranta multora. 13). Ap. istoric. metodele. asadar. aceasta disciplina valorifica întreg tezaurul doctrinar. ca accentul nu cade atât pe aspectul informativ . crestin de doctorat a pr. biblic. a catehiza înseamna a face din credinciosi membri vii ai Bisericii. 1955.

al crestinismului. de fapt. una dintre cele trei slujiri. Iata. În consecinta.II. datorita complexitatii ei. asumate de Mântuitorul (deodata cu cea arhiereasca sipastorala ). egale în importanta lor mântuitoare. recunoastem ab initio imposibilitatea unei abordari corespunzatoare înaltimii Sale catehetice. propriu-zis complexitatii personalitatii Catehetului Suprem. manifestate printr-o pedagogie unica în istoria umanitatii. asadar. este evidentiata mai pregnant de catre evanghelisti decât celelalte doua. crestinismul este o religie-învatatura si trebuia. nepropunând adevaruri de credinta. La începutul misiunii Sale. Didavskalo" ) apelativ pe care Însusi l-a confirmat: “Voi Ma numiti pe Mine Învatatorul si Domnul si bine ziceti. dar în scurta vreme “multimea Îl îmbulzea ca sa asculte cuvântul lui Dumnezeu” (Luca V. în consecinta. iar ca izvor fundamental Evanghelia Sa. De aceea. cu date si remarci trecute prin filtrul cugetarii si trairii personale. Politeismul grec si roman era o religie fara dogme. Caci orice încercare în acest sens îsi va asuma inevitabil riscul relativizarii. chiar daca evangheliile ne dau o multime de exemple deosebit de graitoare în acest sens. ca sunt” (Matei 23. nascut o data cu zorii crestinismului. dogmatic. fiind. avându-L întemeietor pe Hristos. SCURT EXCURS ÎN ISTORIA CATEHEZEI Cateheza crestina s-a Mântuitorul Iisus Hristos – Catehetul Suprem. Spre deosebire de pagânism. sa aiba neaparat un învatator religios. 1). 8-10). El era numit în mod obisnuit Învatatorul (Rabbi. însotite pe alocuri de ilustratii. Nu este simpla abordarea slujirii catehetice ( sau învatatoresti) a Mântuitorului. constienti de acest risc. acordând în schimb libertate cursantilor sa completeze singuri imaginea Celui mai mare Catehet din istoria mântuirii. un cult a carui . semnalarile noastre: slujirea învatatoreasca . Calitatea de învatator era ceruta în mod firesc de caracterul doctrinar. ne propunem doar semnalarea câtorva aspecte. audienta era restrânsa (12 apostoli).

justificare se pierdea, teoretic, în legenda, mit, superstitie. În contrast, crestinismul nu s-a marginit la dimensiunea cultica, liturgica, cu toate ca fost si ea prezenta dintru început, ci si-a conturat o doctrina, o teologie, pe baza învataturilor doctrinare propovaduite de cel mai mare Învatator. Fericiti vor fi fost ascultatorii Sai contemporani! Uimiti adversarii Sai! Chiar si cei mai înversunati dintre acestia au recunoscut cu sinceritate: “Niciodata n-a vorbit vreun om ca Omul acesta”! (In. 7, 46). Care era, de fapt, “secretul” acestei suprematii retorice incontestabile? Raspunsul ni-l da Evanghelistul Matei atunci când spune: “...Caci îi învata ca unul care are putere, iar nu cum îi învatau

carturarii lor” (7, 29). Iar puterea izvora din persoana Sa dumnezeiasca, caci Omu -Hristos este, în acelasi timp, întarit, împuternicit, de Dumnezeul -Hristo . l s El este Pedagogul prin excelenta, paradigma a oricarei pedagogii autentice. Parintele bisericesc Clement Alexandrinul a fost pe buna dreptate inspirat atunci când Lui, Pedagogului desavârsit, I-a consacrat una dintre cele mai însemnate scrieri patristice, Pedagogul , în care spune la un moment dat: “Pedagogul nostru este Sfântul Dumnezeu Iisus, Cuvântul, Care conduce întreaga omenire. Însusi iubitorul de oameni Dumnezeu ne este Pedagog” continutul
14

. Dumnezeu, suflet,

învataturilor Sale vizeaza realitatile vesnice:

nemurire, viata viitoare etc. În principal, trei mari teme sunt conturate în slujirea Sa didactica: Dumnezeu, lume, om , ultimele doua fiind abordate permanent în perspectiva vesniciei. De aceea, în esenta, marea tema a predicii si catehezei Sale o constituie vestirea împaratiei lui Dumnezeu : “Plinitu-s-a vremea si

împaratia lui Dumnezeu s-a apropiat. Pocaiti-va si credeti în Evanghelie!” (Marcu 1, 15). Iar pentru dobândirea împaratiei ceresti, a mântuirii propriu-zise, ascultatorii trebuiau sa recunoasca mesianitatea si dumnezeirea Sa .

14

Clement Scrier , vol. 4 din PSB, Editura Institutului Biblic si de Misiune al ALEXANDRINUL, i BOR, trad. de Pr. D. FECIORU, Bucuresti, 1982, p. 198.

locul activitatii catehetice era peste tot unde ascultatorii dovedeau receptivitate. El nu S-a marginit la un anume loc, ci strabatând Iudeea, Galileea si Samaria, învata în case, sub cerul liber, în pietele publice, în adunari sociale, pe mare si pe uscat, pe munte si la ses, în pustie etc., asadar în orice loc unde era ascultat. metodele catehizarii Sale anticipeaza, în sâmbure, cele mai eficiente principii si mijloace pe care le-a promovat pedagogia ulterioara, inclusiv cea moderna, pe care le profeseaza, de fapt, si astazi. Esential, modul desfasurarii învatamântului hristic, la fel cu traiul Sau cotidian, a fost simplu, apropiat, plin de iubire si compasiune pentru cei umili, în acelasi timp, însa, plin de demnitate, maretie si forta spirituala. O simpla enumerare a principiilor si metodelor pedagogice actuale, va constata similitudini evidente în cateheza Mântuitorului. Selectam câteva exemple: 1. Principii :

Psihologic . Dumnezeiesc cunoscator al sufletului omenesc, Mântuitorul se adapteaza permanent la mentalitatea, cunostintele si preocuparile celor carora le vorbea. Într-un fel vorbeste cu cei simpli, în alt fel cu Nicodim cel erudit. Vorbeste autoritar cu Petru cel impulsiv, dar plin de tandrete cu Zaheu, vamesul cel smerit etc.;

Natural . Fara sa suprasolicite efortul de receptare al ascultatorilor, Mântuitorul, folosind cu tact metoda inductiva, învata mai întâi cele usor de retinut, evidentiind cu prioritate ceea ce este esential de retinut si urmat: “Cautati mai întâi împaratia cerurilor si dreptatea Lui, si toate celelalte se vor adauga voua...” (Matei 6, 33);

Intuitiv .

Acest principiu, atât de recomandat si astazi în procesul

educational, a fost utilizat cu precadere de Mântuitorul, în special prin rostirea parabolelor, folosind diverse mijloace intuitive, cum ar fi actiunile (grairea Sa era urmata în chip pilduitor de o fapta concreta, ca de exemplu o vindecare, o înviere, înmultire a pâinilor etc.),

individualizarile (insistând, concret, pe atitudini ca: “Daca ochiul tau te sminteste...”, “Daca-ti va da cineva o palma...” corespunzatoare cu mesajul Sau evanghelic), nemilostiv si saracul Lazar, Vamesul si fariseul)

sa se ia masurile contrastul (Bogatul

etc.

Temeinic, durabil : “Cerul si pamântul vor trece, dar cuvintele Mele nu!” (Marcu 13, 31). Învatatura Sa, dublata de exemplul iubirii Sale jertfelnice aveau sa cucereasca definitiv inimile ucenicilor Sai, încât Sf. Ap. Pavel se întreaba retoric si marturisitor, totodata: “Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Hristos? Foamea, prigoanele, strâmtorarile...?” (Romani 8, 35).

Activ si practic : vorbeste plugarilor despre semanator; podgorenilor despre lucratorii viei; pescarilor despre pescuitul minunat; samarinencei despre Mesia Cel asteptat etc.;

Educativ : urmareste nu doar informarea “despre...”, ci

formarea , zidirea

sufleteasca a omului. Nu cele trecatoare, ci cele vesnice: “Nu numai cu pâine va trai omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4, 4).

2. Metodele , de asemenea, sunt cele mai eficiente si astazi: deductiva ( predica de pe munte),

inductiva (parabolele), sintetica (“fiti,

analitica (pilda semanatorului),

dar, voi desavârsiti...”), genetica (“Eu sunt usa...”), minunata, înmultirea pâinilor);

experimentala (pescuirea

3. Forma didactica este atât cea povestitoare (acroamatica) , asa cum o întâlnim în special în pilde, cât si cea dialogica (întrebatoare sau erotematica ), asa cum o

vedem în convorbirile particulare (de ex. cu samarineanca, cu Nicodim etc.).

4. Moduri de învatamânt , se disting în special trei:

individual (Nicodim), colectiv

(în fata multimilor) si monitorial (când trimite pe ucenici la propovaduire).

*

Din cele de mai sus nu trebuie sa întelegem ca succesul unic al învataturii Mântuitorului s-ar datora exclusiv principiilor, metodelor, formelor etc., enumerate anterior. “Cheia” impactului suprafiresc al pedagogiei Sale se datoreaza în primul rând dumnezeirii persoanei Lui, oferind nu o paradigma catehetica umana, ci una divino-umana. “Cheia” si “noutatea” sunt reprezentate de El Însusi: învatatura Sa nu este una teoretica, un fel de “arta pentru arta”, ci una care se întruchipeaza întrun model desavârsit, înfatisându-ni-se o identificare deplina între ceea ce a învatat si viata Sa. Cu alte cuvinte, a trait pe viu învatatura Sa. Iata cum vede, spre

exemplu, Sf. Ioan Gura de Aur aceasta identificare pentru cei ce sunt chemati sa-si asume misiunea învatatoreasca: “Si dupa cum omul, oriunde s-ar arata, trebuie sa se vada ca se deosebeste de animale, tot asa si învatatorul trebuie sa arate ca este învatator si când graieste si când tace si când sta la masa si când face orice altceva; trebuie sa se vada ca este învatator si din mers si din privire si din tinuta, într-un cuvânt din toate!” 15 Din aceste motive Mântuitorul trebuie socotit, asa cum inspirat a formulat savantul Simion Mehedinti (1868-1962), “Cel dintâi mare educator al omenirii si adevaratul mântuitor al copiilor”
15

16

. Pedagogului Suprem, profesorul-

Sf. IOAN GURA DE AUR, Omilii la, vol. 23 PSB, trad. pr. dr. Dumitru FECIORU, Editura Matei Institutului Biblic si de Misiune al BOR, Bucuresti, 1994, p. 823 (tâlcuire la Matei 23, 617). Scrieri 6 despre educatie si Antologie. Editie îngrijita de Dumitru MUSTER, Academiei, Bucuresti, 1992, p. 216. Simion Mehedinti, cel mai mare geograf român, trebuie socotit învatamânt. Editura si dintre cei mai mari pedagogi pe care i-a avut tara noastra. A fost nu numai un savant ci si un unul crestin si un nationalist în cel mai bun sens al cuvântului. La instalarea comunismului pe autentic noastre el nu meleagurile s-a "aliniat", asumându-si cu demnitate toate privatiunile prin care a trecut din aceasta cauza. fie si în treacat, câteva dintre cele mai cunoscute scrieri pedagogice ale Poporul Notam, sale: catre ), Bucuresti, Alta crestere. Scoala , Bucuresti, 1929 (vezi si (Cuvinte ultima editie, a a!, Edit. Axia, Craiova, 2003, Muncii prefatata de pr. V. Apropierea de Iisus prin Biserica noastra, studenti 1921; 9Gordon); prin , Bucuresti, 1995; Parabole alegerea , Bucuresti, 1935; Crestinismul si educatorilor românesc învataturi

în detrimentul evident al iubirii. s-a ivit acum vreo doua mii de ani un tânar care purta pe fruntea sa lumina unui mare ideal.. la timp potrivit. V. un cuvânt bun sau un sprijin cât de mic.. schilozi si alti dezmosteniti ai sortii. Pe toti acestia voia El sa-i ridice din mizeria fizica si morala. 7 Ibide . de fapt. batuti si schingiuiti. el simtise toate disonantele vietii si nenumaratele scaderi ale oamenilor. precum Eu v-am iubit pe voi. Bunaoara Socrate (470-399). Simion Mehedinti. Bucuresti. în silogisme si fineturi din . pâna la jertfa 17 daca este nevoie. o privire prieteneasca.. Ioan 13. Gordon). înainte de a îndruma în alt chip cresterea copiilor. deoarece chiar în cea mai pacatoasa faptura omeneasca tot se poate sa gasesti macar un sâmbure de omenie si. adica total. am observa fara greutate ca filozofii erau promotori ai ratiunii. dintre care spicuim: "Într-un sat din Galileea.. farisei si toata oligarhia care înconjura Templul din Ierusalim. 8).si înca moarte pe cruce!” Filipeni 2.. p. 34. în nemarginita Lui mila fata de scaderile omenesti. ”... cu o prefata semnata de pr. Nazarineanul cel inimos se simtea atras nu spre carturari. va fi în stare sa-l ridice din înjosirea în care se afla. jertfelnice. ca pe tine însuti.geograf. pentru paraliticii din Vitezda. pentru orbi.. sustinuta cu dumnezeiasca Sa smerenie (“S-a smerit pe Sine. cine stie. m . 1Evanghelie 215. ci pentru robii care lucrau în arsita soarelui. 1925 (reeditata în 2002. leprosi. socotit îndeobste cel mai mare filozof antic.. )." Mesager al noii porunci (“Porunca noua va dau voua: sa va iubiti unul pe altul. excela în exercitii rationale. o singura si suprema metoda : a iubirii depline. adica al oamenilor maturi. Înca din pruncie pribeag prin Eghipet.. facându-Se ascultator pâna la moarte . Iar ca metoda de urmat. flamânzi. Mântuitorul a folosit.. iubeste fie acela cine va fi si cum va fi. îi consacra aprecieri de mare frumusete. a pus înainte una singura: pe aproapele tau. dublat de profesorul-pedagog. Daca am face o analiza comparativa între pedagogia Mântuitorului si a filozofilor mari ai antichitatii. Greutatea cea mare pentru tânarul Nazarinean era deci sa schimbe întâi sufletul dascalilor..

Iar pentru cel care cumpaneste bine realitatile este limpede ca. oricâta admiratie ar stârni din partea ascultatorilor.. n. asadar. Cu prioritate. deoarece pasarea si viermele învata pe copil mai mult si mai bine. pe când dragostea smereste . . atunci tu. tacea. fapt care i-a atras în final dezaprobarea generala. exceptând atasamentul câtorva ucenici fanatici. Asadar.. era . . una din metodele utilizate de Mântuitorul în anumite împrejurari (“Si din nou a intrat în pretoriu – Pilat.. n. fiind scuzabil. ci simtamintele. marturiseste Pestalozzi. fara smerenie si dragoste. savârsirea faptelor bune. “O mare piedica în cunoasterea adevarului. doua elemente.si I-a zis lui Iisus: De unde esti Tu?. iar iubirea deschisa cunoasterii si acceptarii parerii celuilalt . daca Socrate n-a putut avea Modelul Suprem. pentru cai trata de sus. dar nu s-a priceput deloc sa intre în sufletele contemporanilor. În cazul sau si al multora ca el se confirma adevarul ca ratiunea îngâmfa. de fapt. atasamentul fata de Evanghelie al celui socotit Johann Pestalozzi (1746-1827). pedagogii care au cunoscut Evanghelia nu mai pot face abstractie acum de înalte si eficiente pedagogii. 18 Dar Iisus Ibidem p. de care nu se leaga.sora buna cu smerenia.. . cel mai pretios izvor al celei mai O confirmare aparte în acest sens o reprezinta cel mai mare pedagog modern. este stiinta de vorbe.. dovedite esentiale. Când viermele se târaste pe o frunza. ” – Ioan 19. 9). Însa. nu cu ratiunea a operat Mântuitorul. nu ideile conduc lumea. Când pasarea cânta. în final. 219.. a desprins el din pedagogia divino-umana a Mântuitorului Iisus Hristos: iubirea netarmurita si utilizarea maxima a intuitiei.. Ratiunea suficienta este sora buna cu mândria. învatatorule.dialectice.. ci cu iubirea. însa. nu misca inima si nu determina. o cunoastere reala a lucrurilor. curma lectia de vorbe. bune sau rele. caci silogismele rationale. De aceea Mântuitorul ne-a învatat si ne-a dat pilda ca apelul la partea emotiva a sufletului omenesc este pârghia cea mai puternica a oricarui învatamânt . de fapt. Evident. Tacerea . ne amintim. Taci!” 18 .

care. ca niste fii iubiti (Efeseni 5. Constantin CUCOS. Iisus Hristos a fost recunoscut în mod constant ca Supremul Pedagog. Si . 1) . Dincolo de unele stângacii de exprimare prea “laica” C. suprem . FLORESCU metodice p. din care am citat deja în prelegerea de fata. paradigma esentiala de la care se va inspira adevaratul crestin în actiunile sale. Exemplul cel mai stralucit din perioada anterioara comunismului îl avem în scrierile pedagogice ale lui Simion Mehedinti. 1973. p. Edit.dupa cum o numeste domnia sa 20 19 . 19 20 pâna vom ajunge la unitatea credintei si a cunoasterii Fiului lui Vasile . “hristica” . Si acest travaliu se cere a fi facut pe cont propriu si în mod liber. Cucos merita o atentie aparte. Interesant este ca si în anii comunismului au fost minti luminate din acest domeniu care au avut curajul recunoasterii în scris a lui Iisus. Iata un exemplu: “Hristos a fost un vorbitor cu totul peste nivel. cazuri izolate ale unor “pedagogi” atei.În literatura pedagogica româneasca laica. bunaoara. Constantin Cucos. iar parabolele Sale. ca neîntrecut Învatator. în cel mai recent volum al sau cu privire la educatia religioasa. Între acestia în ultima vreme s-a remarcat în chip aparte profesorul de psihologie si pedagogie de la Universitatea din Iasi. pedagogii laici crestini au iesit din “catacombe” si au scris nestingheriti. si Dumnezeu coboara la noi.. Iata.neoretorica religioasa. Bucuresti. 75-90 (începând cu § Iisus Hristos ca învatator . Iasi. Repere Educatia teoretice si. în acest demers deloc usor al observarii impactului actual si concret al catehezei Învatatorului nostru suprem. Editura Academiei RSR. 1999. exceptând. p.” sa luam aminte ca afirmatia este facuta în anul 1973.ne cheama Sfântul Apostol Pavel. impresioneaza si pe cel mai adânc adversar al crestinismului. exceptând perioada de trista amintire 19451989. Retorica si . un fragment al descrierii consacrate Mântuitorului: "Iisus Hristos este norma fundamentala. Fiti dar urmatori ai lui Dumnezeu.91. chiar în traducere. în plina epoca ceausista! Dupa anul de gratie 1989.. acordându-I Mântuitorului locul pe care L-a avut din totdeauna în pedagogia româneasca autentica. În masura în care noi ne livram Lui. “Polirom”. 75-78). de asemenea. consacra 15 pagini referitoare la pedagogia Mântuitorului.

acesta din urma pretinde si cauta sa-L egaleze. prof. Nimeni nu este împiedicat de nimic în acest urcus.. Hristos este un model care transcede omul.. Iisus Hristos este modelul formator prin excelenta. facând abstractie de anumiti termeni mai putin compatibili cu limbajul teologic. Vom face în acest punct urmatoarea precizare: observam ca modelul hristic îngaduie o perfectionare a atributelor umane reale si nu ne sperie prin intangibilitatea Lui. sa-I urmam exemplul si nu sa fim egalii Lui. Ibide . prezentarea facuta Învatatorului Suprem de catre acest tânar profesor neteolog. m . Spre El au acces toti indivizii. 47-57. este o dovada exemplara a reîntoarcerii pedagogiei laice spre valorile perene ale catehezei crestine. la masura vârstei deplinatatii lui Hristo (Efeseni 4. . 21 22 23 Ibidem p. Dar oamenii ramân responsabili de calitatea asemanarii ."22 Asadar. Traditia s ne îndeamna sa-L imitam pe El. dragoste si întelegere. p. la starea barbatului desavârsit. fara însa a atinge statutul Sau. 13). 76. p.Dumnezeu. ca de altfel si câtorva sfinti parinti mai cunoscuti 23 ." 21 Iar la sfârsitul paragrafului. indiferent de slabiciunile si caderile de circumstanta. 78. Cucos conchide: "Hristos ne ofera chipul cu generozitate. m Ibide .

43. carora le porunceau sa vegheze la pastrarea nealterata a învataturii evanghelice. s-au dus la moarte ca la nunta! Sf.. totodata. de o anumita stiinta pedagogica. propovaduind Evanghelia si întemeind peste tot Biserici crestine. n.” (Rom. sau foametea. 35-39). (Matei 28. Caci nici moartea.19). ascultatori poruncii Sale “ învatati toate neamurile. însa. cu toate ca ei erau întelepti prin firea lor si înteleptiti prin harul Sfântului Duh. preoti si diaconi etc. nici stapânirile.. nici îngerii. au continuat misiunea Sa catehetica. ca mobil suprem al râvnei lor nelimitate: “Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul.. episcopi. totodata fata de cei carora le faceau catehizare. 24. O data cu întemeierea Bisericilor. ei rânduiau episcopi si preoti. Înarmati cu aceasta dragoste si întariti cu puterea Sf. Duh. nici viata. nici cele de acum... Domnul nostru. nici cele ce vor fi. Ap. n. Formati la “Scoala Catehetica” a Mântuitorului Iisus Hristos. Misiunea catehetica s-a desfasurat parte în scris (consemnata partial în cele 27 de carti ale Noului .. CATEHEZA SFINTILOR APOSTOLI . primit la Cincizecime. Sfintii Apostoli au cutreierat trei continente (Asia. Factorul esential în demersul catehetic apostolic nu se leaga. sau sabia? Precum este scris ( în Ps. cea întru Hristos Iisus.. Sfintii Apostoli. pentru împlinirea slujirii învatatoresti. stiut fiind faptul ca numai iubirea totala poate determina sacrificiul. Pavel exprima în mod admirabil acest temei al iubirii de Hristos.. în slujba lor învatatoreasca. Europa si Africa).” Mergând. rânduind. ci de o netarmurita dragoste fata de Hristos si Evanghelia Sa.. CATEHEZA ÎN PRIMELE VEACURI CRESTINE 1. Asa se explica râvna lor jertfelnica. nu vor putea sa ne desparta pe noi de dragostea lui Dumnezeu. 8. ): “Pentru Tine suntem omorâti toata ziua. sau lipsa de îmbracaminte. socotiti am fost ca niste oi de junghiere”.III. De aceea Sfintii Apostoli. sau strâmtorarea. sau prigoana.

Bunaoara. sunt. Pavel. 22). Învatamântul catehetic inductiv (d la simplu la complex ) asa e cum marturiseste acelasi Sf. pentru ca-n orice chip sa-i mântuiesc. conationalilor sai evrei: “Fiindca voi. desprinse din viata. fiindca e prunc. Obiectul catehizarii: cuvântul Domnului. cunoscute mai bine decât în cazul celorlalti apostoli. Ap.. iar nu cu bucate (tari. Sf. nu de hrana tare.. Ap. din propria-i marturisire. 2-3). . Ap. Ap. n. în acest sens. de asemenea. intuitive etc.). s-au facut tuturor toate pentru a-si împlini mandatul încredintat. Caci tot cel ce se hraneste cu lapte e un nepriceput în cuvântul dreptatii. 5). Metodele si formele de catehizare ale Sf. parte oral (consemnata sporadic în alte scrieri decât cele neotestamentare). 4. Ap. cei ce de multa vreme ar fi trebuit sa fiti învatatori. înca mai aveti nevoie ca cineva sa va învete întâiile gânguriri ale cuvintelor lui Dumnezeu. 9. Pavel este programativa. Scopul prioritar al catehezei apostolice era pregatirea “catehumenilor” pentru Taina Sf. de cele mai multe ori lor.” (I Cor. Sfânta Evanghelie. emblematice pentru toti apostolii si ucenicii lor. de altfel.” (I Cor. fiindca sunteti înca trupesti. si ati ajuns sa aveti nevoie de lapte.. ci pe Hristos!” (II Cor. atunci când le scrie corintenilor: “V-am hranit cu lapte. de altfel: “Caci nu ne propovaduim pe noi însine. Pavel. Cu acelasi înteles le scrie. obiceiurile si gândirea se desfasura gradat. 12-14). caci înca nu erati în stare. Pavel se vadesc. Râvna si tactul pedagogic al Sf. atunci când spune: “Tuturor toate m-am facut.Testament).. de altfel. Marturisirea Sf. Toti. fara exceptie. Metodele si formele catehizarii erau adaptate corespunzator situatiilor concrete.n. datorita scrierilor neotestamentare. iar hrana tare e pentru cei desavârsiti. care prin obisnuinta au simturile deprinse sa deosebeasca binele si raul” (5. în convorbirile catehetice cu iudeii folosea argumente din Legea Veche. iar cu pagânii argumente rationale (uneori filozofice). Pavel. Botez. pentru toate timpurile.. si nici chiar acum nu sunteti în stare. 3.

Misiunea apostolilor si a profetilor s-a stins de timpuriu. m 24 . Dintre harismatici. În triada de slujitori ai cuvântului dumnezeiesc. al treilea. atunci când întreaba retoric: “Oare toti sunt apostoli? Oare toti sunt profeti? Oare toti sunt învatatori? Oare toti fac minuni?. Ibide . specifice râvnei incandescente a slujirii apostolice. iar relativ recent în volumul “Biserica si cultura”25 . reveleaza. în profetii si didascalii . cursantii au obligatia sa-l citeasca. care prezice. 79182. 1996.” 26 . Numai el are ca functie determinanta învatatura. intitulat mai întâi în revista “Studii Teologice” 24 Primii didascali crestini . asa cum îl arata si numele. el este factorul special al învatamântului crestin. Pentru importanta deosebita pe care o prezinta acest studiu.. Ilustrul nostru profesor de teologie. ca purtatori ai unor harisme speciale..” (12. 12. Ap. Biserica primara au facut misiune Împreuna cu Sfintii Apostoli. Iata cum distinge domnia sa slujirile celor trei harisme: “Pe când Apostolul era misionarul profesionist. p. cel care o instruieste mai de-aproape în cele ale credintei si moralei crestine. 2 7 cultura. 6 Biserica si . didascalul are. Bucuresti.. le-a consacrat un studiu cu totul exceptional. Cum lesne se poate deduce. în Epistola I-a catre Corinteni: “Si pe unii i-a pus Dumnezeu în Biserica: întâi apostoli . 124... regretatul Teodor M. Pavel. cei care s-au ocupat în mod expres de catehizare au fost didascalii . SLUJIREA HARISMATICILOR. Ca acestia aveau un har misionar special ne încredinteaza tot Sf. învatatorul propriu-zis al comunitatii. dupa cum ne încredinteaza istoricul bisericesc Socrate 27 . aparut . al doilea.2. de aceea. purtator al cunostintei si întelepciunii. iar Profetul organul inspirat.” (I Cor. învatatori . 86-87. dar a didascalilor a continuat pâna prin secolul al V-lea. 2/1932 (si în 2 5 Extras) Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. cearta si sfatuieste. profeti . Ap. didascalii erau rânduiti de Nr. Popescu. o importanta pe care n-au avut-o evanghelistul misionar si profetul.. p... Didascalul este. Marturie despre acesti misionari-cateheti depune Sf. 28). 29). p. Pavel. urmând a fi examinati din el la 2colocvii. Pentru istoria teologiei crestine.

Cunoasterea si utilizarea lor de catre noi. Astfel.. Pavel. didascalii aveau în grija explicarea învataturilor evanghelice propovaduite de Sfintii Apostoli. Operele Sfintilor Parinti. în vederea stimularii unei lecturi individuale din partea cursantilor. Tot ei erau cei care protejau aceste învataturi de interpretari gresite. asadar. cu binecuvântarea si sub ascultarea Bisericii. ca demersul catehetic de astazi nu poate ignora bogatia informativa si mai ales formativa pe care izvoarele patristice le ofera preotilor si dascalilor de religie din zilele noastre. sfatului întelept dat de Sf.catre Sfintii Apostoli în comunitatile în care asezau preoti. tintind în ultima instanta desavârsirea . Toate. cei de azi. Câteva repere. constituie temelia pe care se zideste edificiul trainic al unui învatamânt complet. 3. Facem de asemenea precizarea. perioada Parintilor Apostolici. Prezentam. Prezentarea noastra va fi selectiva. precizam mai întâi ca literatura catehetica a primelor veacuri poate fi clasificata în trei categorii: a. acela de a forma caractere religios-morale . Ap. Functia didascalilor a fost preluata încet-încet de barbati instruiti. c. care ne dau stiri foarte importante privitoare la cateheza primelor veacuri. în timp ce preotii se ocupau cu precadere de savârsirea cultului divin. ca o fericita completare si tâlcuire a Sfintei Scripturi. Pe lânga cartile Noului Testament. având doar scopul de a semnala câteva dintre ele. LITERATURA CATEHETICA ÎN PRIMELE VEACURI.” (Evrei 13. perioada post-apologetica. 7). care vor întemeia scoli catehetice si alte institutii de învatamânt. urmeaza. b.. bineînteles. chiar daca faptul s-ar subîntelege de la sine. de atacurile ereticilor etc. Astfel. priviti cu luare aminte cum si-au încheiat viata si urmati-le credinta. care-si poate împlini scopul. în vederea mântuirii. atât de potrivit în acest sens: “Aduceti-va aminte de mai-marii vostri. perioada apologetica-polemica. de fapt. care v-au grait voua cuvântul lui Dumnezeu. câteva dintre . literatura crestina beneficiaza de câteva scrieri deosebit de pretioase în acest subiect.

în cuprinsul a 350 p. 28 . J.31 si ale apologetilor latini : Tertulian. Sf. Perioada apologetico-polemica a înregistrat opere ale apologetilor greci . Ciprian etc. trad. Parintilor vol. 2 Vezi vol. Epistola Sf. D. ca: Quadratus. de Pr.u. latina. Ignatiu al Antiohiei. B. care contin un rezumat al întregii învataturi dogmatice. Bucuresti. Epistola catre Diognet etc. Justin Martirul si Filozoful (Apologiile I si II. 9 Termenul "Parinti apostolici" nu a fost cunoscut antichitatii crestine. D. 3 din PSB. 1980. Editura Institutului Biblic si de misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Scrierile Apostolici.Ibide 0 . prof. 1 din colectia PSB. apostolici". Menunciu Felix. D. prof. scrieri ale unor vrednici “mai-mari” ai nostri. PETRESCU. crestini care au trait în a doua jumatate a secolului întâi si prima jumatate a secolului al doilea. 33 2s. Sf. p. 1979. care au fost ucenici ai Sfintilor Apostoli. Dialogul cu iudeul Trifon). Barnaba. 1976.30 Alaturi de aceste scrieri. vol. 39. b. pentru Seminariile Teologice. Atenagora Atenianul etc. de Pr. N. opera al carei autor nu este cunoscut. Clement al Romei. morale si cultice crestine a Bisericii primare. trad. Olimp CACIULA greaca si Pr. Miltiade. David POPESCU. trad. CALUGAR. Apolinarie. Bucuresti. Teofil al Antiohiei. Policarp al Smirnei. alcatuita din opt carti. conform perioadelor mai sus enuntate 28 : Se numesc Parinti Apostolici scriitorii a. COTELIER. Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Meliton de Sardes. Tatian Asirianul. de mare importanta sunt si Constitutiile Apostolice . dr. aparuta probabil în sec. Cele mai însemnate scrieri ale Parintilor Apostolici sunt: Învatatura celor doisprezece Apostoli (Didahia). El a fost pus în circulatie în alsecolul XVII-lea de primul editor al acestor scrieri. sau cel putin i-au cunoscut 29 . Paul PAPADOPOL. 33 26. Pastorul lui Herma. Pr. Epistola Sf. în lucrarea sa "Patres aevi volume. BODOGAE. Nicolae CHITESCU. III-V. 1672. Eliodor CONSTANTINESCU.cele mai cunoscute repere patristice. pentru Institutele Teologice. Bucuresti. T. p. Perioada Parintilor Apostolici. Epistola catre Corinteni a Sf. p. Bucuresti. Epistolele Sf. 31 m Apologeti de limba . 2 din colectia PSB. Ariston de Pella. FECIORU. FECIORU. 1978.32 Pentru acest capitol utilizam cu precadere manualele de Catehetica tiparite la Editura Institutului siBiblic de Misiune al BOR: al pr. 3 2 Apologeti de limba vol.si al pr. 390 p.

165Pr. a Colectia 12 e 12 e “Izvoarele Ortodoxiei”. Asupra acestora din urma vom zabovi cu un scurt comentariu. CHIRIL al Catehezel .întâia” FECIORU. El este Pedagogul Suprem. p. Tot în acelasi capitol ( al VII-lea. Care conduce întreaga omenire. . UL Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. precum: Pedagogul (autor: Clement Alexandrinul). mult apreciate de teologii români. întrucât prezinta un mare interes nu numai pentru istoria catehezei. Scrierea se adreseaza catehumenilor din Alexandria. 1981. Chiril al Ierusalimului. este instruirea spre cunoasterea adevarului. Bucuresti. trad. înregistreaza lucrari de adânca eruditie.c. Pr. constituie si astazi. filozofica si teologica stralucita. Marele cuvânt catehetic Grigorie de Nyssa) etc. Este compusa din trei carti si se încheie cu un imn de slavire al Mântuitorului. este vietuire dreapta. la care se adauga o excelenta elocinta. care duce la cer. 3 3 A se vedea CLEMENT ALEXANDRIN . “Scrieri – Partea . 1945 (urmatoarele Catehez ) . p. Cuvântul.. II- III). dovada fiind studiile si articolele Bucuresti. D. 508 p. al IV-lea când au fost rostite. .. Chiril al Ierusalimului . în sânul carora se strecurasera niste deprinderi pagâne. • Catehezele Sf. trad. 1943 Procatehez si Ierusalimului. numerele 6 si 7. dar si pentru învatamântul nostru religios de astazi. un izvor deosebit de pretios pentru Catehetica crestina 36 . FECIORU. 4 din colectia PSB. Clement propune si o “definitie” a Pedagogiei crestine: “Pedagogia este credinta în Dumnezeu. 198. Cartea I ). Bucuresti. Catehezele Sf. Însusi iubitorul de oameni Dumnezeu ne este Pedagog” 34 . Literatura catehetica de dupa epoca apologetica . partea I. scriitor cu o cultura literara. 3 5 Ibide m . 4 Ibide . este învatatura a slujirii lui Dumnezeu. D. De fapt. dupa cum însusi Clement marturiseste: “Pedagogul nostru. (al Sf. la fel ca în sec. 1982.a. 196. 3362. 36 m Sf. vol. este Sfântul Dumnezeu Iisus.Pedagogul 33 apartine marelui erudit crestin Clement Alexandrinul (sec.Catehez ) primele si e partea (a II . p.” 35 . însa.

3-4: “Sau nu stiti ca oricâti ne-am botezat în Hristos Iisus.. ca sa împletiti cununile ceresti! Acum a adiat mireasma cea buna a Sfântului Duh! Acum ati ajuns la portile palatului împaratesc! Sa dea Dumnezeu ca sa fiti luati înauntru chiar de Împaratul! Acum s-au aratat florile pomilor! Sa dea Dumnezeu ca si rodul sa fie desavârsit!” 38 . 6. care aveti sa fiti luminati. având drept calauza un text din Iezechiel: “Dreptatea dreptului peste el va fi si faradelegea celui fara de lege peste el va fi. 37. - Cateheza I se dezvolta pe textul de la Isaia 1. atasata la sfârsitul Cursului.” A se Bibliografia studii si vedea Generala 3articole. în care am notat câteva dintre aceste . prin Botez. în care se dau sfaturi celor care voiesc sa intre în crestinism. adresate celor de curând botezati (neofitilor) . 16: “Spalati-va si va curatiti si scoateti viclesugurile din inimile voastre dinaintea ochilor Mei”. Ea începe cu o revarsare a bucuriei din partea autorului pentru cei care au fost chemati a fi pregatiti pentru Botez: “Acum sufla asupra voastra. vol. 20).consacrate lor 37 .. ne-am botezat întru moartea Lui? Deci ne-am îngropat cu El. despre iertarea pacatelor. - Cateheza a III-a este un fel de “lectie” despre Botez. - Cateheza a II . va trai negresit si nu va muri!” (18. Daca cel fara de lege se va întoarce de la toate faradelegile lui. mireasma fericirii! Acum adunati florile cele duhovnicesti. Sunt în numar de 24: Procateheza. I 37 .a trateaza despre pocainta. în moarte.. despre cel potrivnic etc. p. pe baza textului de la Romani 6. - Procateheza este un prolog al catehezelor. 18 cateheze catre catehumeni (care urmau sa fie botezati) si 5 cateheze mistagogice. 8 Partea .

. 1: “Credinta este adeverirea celor nadajduite. al tuturor celor vazute si nevazute. dovedirea lucrurilor nevazute.. de fapt." (Efeseni 3. 4.”.. din I Cor. 5-6. despre Înviere etc. pe baza citatului din Iov 33. 18-19 (Dumnezeule mare si puternic. - Cateheza a VIII-a. Unul nascut.. explica atributul atotputerniciei lui DumnezeuTatal. se ocupa cu explicarea primului articol din Simbolul - Cateheza a VII-a contine învatatura despre Tatal si atributele Sale. în cer si pe pamânt.. pe baza textului - Cateheza a XI-a explica în continuare cuvintele din Crez “Fiul lui Dumnezeu. atotputernice.. 10-13..”. - Cateheza a V-a vorbeste despre virtutea credintei..” - Cateheza a XII-a tâlcuieste articolul al III-lea din Simbolul Credintei.) . 8.. - Cateheza a VI-a Credintei. despre Hristos. cuprinse.- Cateheza a IV-a trateaza despre zece dogme.. în Simbolul Credintei: despre Dumnezeu. din care se numeste tot numele parintesc. 14-15). pornind de la cuvintele: "Pentru aceasta îmi plec genunchii înaintea Tatalui.”. plecând de la citatul din Ieremia 32. - Cateheza a X-a explica primele cuvinte din articolul al II-lea al Simbolului de Credinta: “Si întru Unul Domn Iisus.. cu scopul de a combate pe eretici si pe iudei. Carele din Tatal S-a nascut.. citând textele din Isaia 7. despre Cruce. Doamne mare în sfat si puternic în lucruri. - Cateheza a IX-a explica expresia din Crez “Facatorul cerului si al pamântului. . pornind de la textul din Evrei 11.

Pasti. Cruci. - Cateheza a IV-a mistagogica (XXII). a face semnul ei etc. Euharistii. - Cateheza a XIV-a. Sfântul Chiril le tine alte 5 cateheze. explica articolele V si VI din Crez. - Cateheza a XVII-a continua explicatiile despre Sf. rastignirea si îngroparea Domnului. pe care Sfântul Parinte o numeste “crivsma”. ultima din cele “pentru cei care au sa se lumineze”. Botez. iar în ziua praznicului. despre Înviere si Înaltare . o data cu simbolismul lor. Mir si despre ungerea propriu-zisa. îndemnând la cinstirea Sf. continua explicarea începuta în - Cateheza a III-a mistagogica (XXI) vorbeste despre Taina Sf. ca sa judece viii si mortii ( articolul al VII-lea din Crez ). . Cateheza a XVIII-a. numite “mistagogice” ( kathchvseij mustagogikaiv - ): Cateheza I-a mistagogica (XIX) explica ritualul Tainei Sf. vorbeste despre Biserica ( articolul al IX-lea din Crez ). totodata. tinuta în ziua Sf. Duh.- Cateheza a XIII-a vorbeste despre Cruce. combatând. - Cateheza a XV-a vorbeste despre venirea întru slava a Domnului nostru Iisus Hristos. - Cateheza a XVI-a explica articolul al VIII-lea din Crez. ereziile lui Simon Magul si a lui Manes (gnostic din secolul al III-lea). vorbind despre Duhul Sfânt. Facem mentiunea ca toate aceste 18 cateheze au fost tinute înainte de Sfintele Pasti. catehumenii au purtat numele de “luminati” sau “neofiti”. Cateheza a II-a mistagogica (XX) cateheza anterioara. vorbeste despre Taina Sfintei - Cateheza a V-a mistagogica (XXIII) explica momentele mai însemnate din Sfânta Liturghie.. În saptamâna luminata. dupa ce au fost botezati.

Scrierea este structurata în trei parti. Între preocuparile principale se numara combaterea pagânismului. precedate de un prolog în care vorbeste despre rolul pe care îl are învatamântul catehetic. ST XXI. Vasile Antropologia cu RADUCA. de T. Sf. În acceptiunea de azi.• Marele Cuvânt Catehetic al Sfântului Grigorie de Nyssa kathchtiko`" o mevga") ( Lovgo" 39 este cea mai importanta lucrare a sa . 1969. Grigore Române. CRISTESCU si N. 403 p. Pentru teologia Sf. Scrisa pe la anul 385. a a treia doua parte despre pacat. * Dintre autorii de literatura catehetica ai primelor veacuri din Apus evidentiem doi Parinti: • Sfântul Niceta de Remesiana 40 . BARBU. Grigorie de Marele cuvânt . "Sofia"). aceasta lucrare ar putea fi inclusa în categoria catehismelor. S-au pastrat în întregime numai cartile a 3-a si a 5-a. 39 . ocultismului si astrologiei. NYSSA. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii OrtodoxeSfântului Bucuresti. sau sase carticele de învatatura publicata în anii 374-381. Niceta de Remesiana. cu învataturi pentru candidatii la Botez (competentes) . cu lucrarea Catechismus sive ). mai ales privire la om si la mântuire. lucrarea cuprinde 40 de capitole si are mai mult un continut dogmatic. trad. IV si Teza de doctorat. Prima parte trateaza despre Sfânta Treime. Vezi vol. 7-8. catehetic Bucuresti. Grigore de Nyssa. V. despre Botez si Euharistie. dar depaseste cu mult nivelul mediu al acestora. 4 0 Pentru viata si opera Sf. vezi Pr. Stefan Sfântul Niceta de Remesiana ALEXE. întrupare si mântuirea prin Hristos. a politeismului. instructionis libelli sex ( Catehismul. editia a II-a = 1998 (edit. 453-587. a se vedea teza de doctorat a pr. fiind adresata dascalilor crestini din acea vreme (între care si didascalii. Nyssa 1996. p. despre care am vorbit mai sus). si ecumenicitatea patristica din sec. 1947. nr. de .

Trad. iar a treia despre catehetului. o alta lucrare din domeniul catehetico-pedagogic. 1193-1220. Aceasta lucrare este considerata primul manual de catehetica al Bisericii primare apusene . dar putini sunt aceia carora le este data bucuria de a o fi gasit cu adevarat. 394-443. de dinainte de convertire. MIGNE. (Despre Învatator ). Paris. tradusa si în limba româna 42 De Magistro . Eugen MUNTEANU. 1995 bilingva). Initiere în viata Editie bilinva. par PERONNE. crestina. ca Fericitul Augustin a lasat. Iasi. trad. de George BogdanPrima cateheza. Aceasta lucrare se prezinta sub forma unui dialog cu fiul sau Adeodatus (fruct al unei iubiri nelegitime.L. rom. între altele. pe la anul 400. 4 2 Idem. 1869. Bucuresti. XXI (Sur la manière d'enseigner la doctrine chrétienne aux ). Amintim. 2002. (vezi si rudibus Oeuvres complètes de Saint Augustin. "A-L iubi si a-L cunoaste" înseamna adevarata fericire pe care pretind toti ca o cauta. rom.L. în 27 trebuinta de a-i învata pe cei simpli) de capitole. Care se afla în ceruri si pe Care. dupa opinia Fericitului Augustin. care-l speria uneori pe tatal sau). Deogratias. P. "Unicul Învatator".. P. a doua despre tinuta procedeele ( metodele) adecvate învatamântului.• Fericitul Augustin 41 cu scrierea De catechisandis rudibus ( Despre . adresata unui diacon din Cartagina. VINCENT & comp. col. Institutul magistro (editie European. 309-348. text bilingv.. mort la vârsta de 17 ani. Fer. col. AUGUSTIN. dupa cum Pedagogul lui Clement Alexandrinul este socotit primul “manual catehetic” din Orient. ignorants Târa. XXXII. la cererea acestuia. De . pentru a-i fi îndrumar în munca lui de catehizare.. Trad. p. de asemenea. De catechisandis. Linia calauzitoare a lucrarii este Dumnezeu. scrisa aprox. Polirom. Tom. . în masura în care vom învata mai mult. Este structurata în trei parti: prima trateaza despre materia învatamântului catehetic. Îl vom iubi mai mult. copil de o inteligenta precoce. 41 . XXXX.

sa posteasca etc.. în functie de situatiile specifice.. C A T E H U M E N A T U L . întrucât era firesc ca înainte de Botez candidatii sa fie instruiti. 2 PSB. Edituragreaca Institutului Biblic si de Misiune al BOR. avea loc un anumit instructaj. Observam. termen pe care îl întâlnim si în alte scrieri din perioada catehumenatului. de exemplu. în care. în scrierile Sf. 67. m 43 . iar dupa “baie” se numeau “luminati”. la rândul nostru. Apoi. O. s-a desfasurat catehizarea iudeilor si a pagânilor în scopul încrestinarii. Sub acest nume se cuprinde perioada dintre jumatatea secolului al II-lea si secolul al V-lea. pe o anumita durata. Chiril al Ierusalimului .. întrucât cei care primesc toate cele în luminati la minte . 1980. în acelasi fel în care noi însine am fost renascuti. D. unde este apa si sunt renascuti acolo.” “.”44 . ei sunt condusi de noi undeva. Justin Martirul si Filozoful. Bucuresti. asadar. Cu timpul s-a simtit însa nevoia unui învatamânt catehetic cu un program coerent. în timp ce noi. apoi. D. Astfel.. CACIULA. ne rugam si postim laolalta cu ei. despre credinta lor. postind. 4 Ibide .Iar baia aceasta se numeste legatura cu ea devin apoi 43 Iar putin mai încolo: luminare . sunt învatati sa se roage si sa ceara de la Dumnezeu. .. Ca forma neorganizata didactic putem vorbi de catehumenat chiar de pe vremea Sfintilor Apostoli.4. FECIORU si pr. ei primesc atunci o baie în apa. pr. p. fiind învatati sa se roage. am vazut mai sus. Apologeti de limba trad. de pr. LXI.. în noteaza între altele: Apologia I-a. “Toti cei care s-ar încredinta a crede ca lucrurile acestea învatate si propovaduite de noi sunt adevarate si care fagaduiesc ca vor putea trai asa.. sub o forma organizata. iertarea pacatelor pe care le-au savârsit mai înainte. Primele dovezi despre organizarea catehumenatului le avem în jurul anului 150. cap. în În vol. cum Catehezele Sf. 466. pentru a putea da dovada. BODOGAE. ca înainte de baia Botezului. în numele Parintelui tuturor si Stapânului Dumnezeu si al Mântuitorului nostru Iisus Hristos si al Sfântului Duh. p.

Botezul. în loc de Trisaghion. viata vesnica etc. Rusaliile. necesare unei conduite crestine autentice. * Concluzii . avansati (participau pâna la ascultatorii Constitutiile (participau la Sfânta îngenunchetorii – catehumeni mai Heruvic ). Botezul se savârsea numai în sâmbata Pastilor. în Hristos v-ati si-mbracat. Iar catehumenii au fost împartiti initial în doua categorii: elementar si înaintatii .. Taine.fiecare dintre cele patru paragrafe tratate ar fi meritat. luminatii. alaturi de învataturile morale. Floriile.. un numar mult mai mare de pagini. 1 an.”. era explicata doctrina despre Sfânta Treime. Initial. La finele acestui mic excurs în slujirea catehetica a primelor veacuri crestine se impun câteva observatii generale: . cu 40 de zile înaintea Sfintele Pasti. având în vedere importanta lor. era asigurata de cateheti.”).. în care sa fie . cu precadere cel niceo-constantinopolitan.. Treptele catehumenatului erau trei: Liturghie pâna la “câti sunteti chemati. 2 si chiar 3 ani. moarte. Evident. Noii botezati se numeau “luminati” sau “neofiti” si umblau îmbracati într-o haina alba toata Saptamâna Luminata (de la Pasti la Florii). Ca o reminiscenta (si dovada) a acestui fapt este cântarea la Liturghie “Câti în Hristos vati botezat. erau catehumenii înscrisi deja pe listele pentru Taina Botezului. numiti si competenti . Biserica. Continutul instruirii îl constituia învatatura de baza a Bisericii. Mai apoi Botezul s-a savârsit si-n ajunul altor Praznice Împaratesti: Nasterea. în special Cartea a VII-a ): 3 luni.Instructia catehetica. Durat catehumenatului a crescut progresiv (aflam din a Apostolice . înviere. cuprinsa instruiti îndeosebi în Simbolurile de Credinta.. aflam tot de la Justin Martirul.

prezentate si alte aspecte decât cele mentionate. Din ratiuni metodologice, am procedat, însa, la aceasta restrângere asupra strictului necesar, în special pentru a nu încarca excesiv cursul; - informatiile sumare incluse în aceasta prelegere pot fi completate prin aprofundarea bibliografica, cu deosebire prin analizarea lucrarilor mai importante, semnalate atât în interiorul capitolelor, cât si la notele de subsol. Dupa cum lesne se poate observa, am semnalat cu precadere lucrarile traduse din operele Sfintilor Parinti, pentru gradul ridicat de accesibilitate, dar studentii pot apela si la altele, netraduse înca, fie în text original, fie în variantele unor limbi moderne, de larga circulatie, cum sunt cele din cunoscuta colectie "Sources Chrétiennes"; - precizam, de asemenea, ca unele dintre lucrarile catehetice importante, din aceeasi perioada a primelor veacuri crestine, vor fi mentionate în capitolul urmator, în cadrul scolilor catehetice, context în care au slujit parintii si scriitorii bisericesti.

IV. S C O L I L E

CATEHETICE

La fel ca în capitolele precedente, nici aici nu ne propunem sa intram în prea multe detalii istorice, pe care cei interesati le pot afla în manualele de specialitate, ci sa punctam doar care au fost marile centre ale catehizarii, reprezentantii mai de seama, operele lor principale în acest subiect (inclusiv tematica acestora), totodata ce anume din aceste opere poate sluji demersului catehetic actual. ALEXANDRIA . În acest centru vestit al antichitatii au calcat picioarele Sfântului Marcu, unul din cei saptezeci apostoli, autor al Evangheliei a 2-a. Iata ce spune Eusebiu de Cezareea în privinta lui: “Despre Marcu se spune ca a fost cel

dintâi trimis sa predice Evanghelia în Egipt, asa cum a compus-o, si tot el a întemeiat acolo primele biserici ”45 . Iar în Cronica spune ca Marcu a evanghelizat si Alexandria, stire preluata probabil de la Dionisie, episcopul Alexandriei, ucenic al lui Origen, la care Eusebiu se refera deseori în Istoria sa46 .

Ei bine, în acest centru evanghelizat deja, pe la jumatatea secolului al II-lea s-a deschis o importanta scoala catehetica, al carei prim conducator a fost Panten

(pe la anul 180) . Interesant este faptul ca scoala alexandrina este cunoscuta sub nume diferite: scoala cuvintelor sau învataturilor sacre iverw`n lovgon didaskalei`on ); scoala catehizarii (didaskalei`on tw`n

(to; th`" kathchvsew" (hj tw`n (to; kat

) ; adunarea (pentru învatatura) a credinciosilor sau, simplu, Scoala din Alexandria

pistw`n diatribh)v

jAlexavndreian didaskalei`on

) Dupa Panten, cei mai valorosi cateheti vor fi . Clement Alexandrinu l(150-217) si Orige (185-245). La început aceasta scoala n nu a fost întretinuta de Biserica, ci prin mijloace particulare. Origen, de pilda, pentru a putea trai vindea manuscrise ale unor autori profani pe care le poseda, sau
Vezi EUSEBIU DE CEZAREEA, Scrieri – Partea , PSB, vol. 13, Editura Institutului Biblic..., trad. T. BODOGAE, Bucuresti, 1987, p. 82. I pr. 46 Ibide , nota 84. m
45

dadea lectii particulare. Însa eruditia profesorilor alexandrini avea sa se rasfrânga benefic asupra prestigiului scolii, în special prin studierea si interpretarea Sfintei Scripturi. Metoda prioritara de interpretare în aceasta scoala este cea alegorica Aceasta tendinta mistica de abordare a textelor sfinte va fi temperata, în plan general, prin interpretarea literala pe care se va axa Scoala din Antiohia, despre
47

.

care vom vorbi mai jos. De la Clement ne-au ramas trei lucrari mai importante: Pedagogul, Protrepticul si Stromatele . Dintre acestea, în ceea ce priveste Pedagogul 48 , despre care am facut deja
49

Catehetica, cel mai mult ne intereseaza câteva remarci în prelegerea anterioara

. Ca si alti mari si constiinciosi dascali

crestini, Clement urmarea întemeierea unei stiinte crestine care sa contracareze si sa învinga orgoliul “stiintei” pagâne. El nu respinge, de fapt, filozofia pagâna, pe care o aseamana oarecum cu Vechiul Testament, care pregateste receptarea Noului Testament. El apreciaza stiinta în general, însa pe cea crestina în mod cu totul special, pe care o considera, de fapt, prima treapta a mântuirii. “Pedagogul” este

considerat, astfel, primul tratat stiintific de pedagogie din care s-a alimentat traditia crestina privind educatia în toate timpurile. Orige s-a impus posteritatii în domeniul doctrinar-catehetic în special prin n lucrarea Despre Principii ( Peri; jArcw`n ) adica "Despre Începuturi" , în patru , carti, în care se ocupa cu învatatura crestina despre: Sfânta Treime, îngeri, lume,

Paradoxal, se pare ca Origen a litera un text scripturistic semnificativ, Matei 19, 12, în interpretat l care se vorbeste despre fameni. Este posibil, asadar, ca aceasta interpretare sa-l fi determinat sa se castreze, care fapt i-a atras o sumedenie de necazuri, inclusiv post-mortem (condamnarea de catre sinodul al Vlea ecumenic). Am folosit, însa, expresiile "se pare" si "probabil", pentru ca nu este exclus ca alte motive sa fi determinante, între care si încercarea de a contracara acuzatiile ca ar umbla cu femei, dupa fost mentioneaza istoricul Eusebiu de Cezareea op. cap. VIII, p. 231). cum 4( Observatii pertinente asupra personalitatiicit., Clement si a lucrarii “Pedagogul” face C. CUCOS, 8 lui în Educatia religioasa. Continut si forme de , Editura “Didactica si Pedagogica”, Bucuresti, 29-31. asemenea, în Educatia religioasa. Repere teoretice si , "Polirom", 1999, p. realizareDe 1996, volumul metodice 47-48. 4 9 Mentionam, totodata, ca face parte din bibliografia obligatorie pentru examen, fapt care obliga cursanti sa o citeasca în particular si sa remarce elementele constitutive, în special cele cu pe aplicabilitate actuala .
47

om, suflet, înviere, libertate, Sfintele Scripturi

etc.50 . Om de mare caldura

sufleteasca si de adânca profunzime a convingerilor religioase, în acelasi timp dascal de stralucita eruditie, în special în domeniul biblic si dogmatic, el a fost considerat, totodata, “cel mai popular catehet al veacului al III-lea, care si-a petrecut toata viata în câmpul învataturii si al predicii”, cum se exprima un cercetator francez pe la începutul secolului al XX-lea
51

.

Scopul lucrarii

nominalizate mai sus, este cel marturisit de Origen însusi: “Am scris aceasta lucrare, pe de o parte, pentru aceia dintre credinciosii nostri care cauta explicarea în haina rationala a principiilor de credinta; dar pe de alta parte, am vrut sa dau si un raspuns împotriva ereticilor care mereu ne provoaca la discutii neplacute...”
52

.

ANTIOHIA . Este vorba de capitala provinciei romane Siria

53

, în care , dupa

moartea martirica a Sf. Arhidiacon Stefan de la Ierusalim, s-au refugiat multi dintre crestinii de aici de teama represaliilor. Aici va propovadui si Sf. Ap. Pavel împreuna cu Barnaba (Fapte 11, 26) si cu alti “prooroci si învatatori” (Fapte 13, 1). De retinut, de asemenea, ca crestini ( Fapte 11, 26-27). Aici va fiinta, astfel, o puternica scoala catehetica, cei mai de seama reprezentanti ai ei fiind urmatorii: Lucian de Samosata (preot martir), Diodor de în Antiohia ucenicii lui Hristos s-au numit prima oara

Tar , Sf. Ioan Gura de († 407) . Linia prioritara de interpretare a Sfintei s Aur Scripturi a fost cea literala, sau istorico-gramaticala, cum se poate observa foarte bine îndeosebi la Sf. Ioan Gura de Aur, reprezentantul cel mai renumit al acestei
Vezi trad. rom. – Scrieri , vol. 8 PSB, Editura Institutului Biblic..., trad. pr. T. BODOGAE, Bucuresti, 1982,alese p. 297 ORIGEN 5 1 J. G. BARDY, Un prédicateur populaire au III-e în “Revue pratique d’apologetique”, siècle, Toulouse, 1927, p. 515. 5 2 ORIGEN – Scrieri , vol. 8 PSB, Editura Institutului Biblic..., trad. pr. T. BODOGAE, Bucuresti, 1982, p. 14.alese 5 3 Facem aceasta precizare, pentru a nu se confunda Antiohia , oras din provincia romana “Galatia” Fapt 13, 14-44); cf. Pr. dr. Ioan MIRCEA, numita al Dictionar Noului , Editura cu Pisidiei (vezi e Testament Institutului Biblic..., Bucuresti, 1984, p. 29.
50

IOAN GURA DE Despre cresterea . In . Ofera. Ioan Gura de Aur se adreseaza cu precaderii inimii. nr. de catre episcopul Flavian. "Putul si împartire de grâu". în vol. 7-8 / 1970. 1957. Studiul are si un capitol critic comparativ între Sfântul Ioan Gura de Aur si Sf. calitatea lui de orator si nu cea de profesor. si Sf. în general. insistând mai mult sfaturi morale.T. Desigur. ca în timp ce Sf. Ca o particularitate interesanta. p. ideea despre trecerea evreilor prin Marea Rosie. dintre care din nefericire ni s-au pastrat foarte putine. gasim date remarcabile în catehezele baptismale . în traducere slavona (St. p. din colectiv. avea calitatea de predicator al catedralei episcopale (386-398). copiilor Bacau. pentru faptul ca în ele se descriu cel mai explicit ritualul botezului.). Botezului înclinat spre argumentari rationale. Interesant este faptul ca aceasta lucrare este considerata prima cu caracter educativ învatamântul rusesc. Cateheza III. în S. de fapt. deosebit de pretioase pentru reconstituirea cultului Cei doi sfinti parinti au. Mentionam ca asupra continutului acestei scrieri vom face anumite Bucuresti. în schimb. 524-527. între care aceea baptismal. face regretatul parinte profesor Ene Braniste. Asa se face ca Sf. astfel. comuna de de aasemenea. 12 în total.scoli. Un studiu deosebit de valoros asupra catehezelor baptismale. reliefându-se. multe preocupari comune în aceste scrieri. functie care includea si sarcina de a pregati catehumeni pentru primirea Botezului. Chiril al Aur Ierusalimului. lucrare ce se facea de regula în timpul Postului Pastilor. ca interpreti ai . parintele Braniste reliefeaza aspectele liturgice ale Vezi Sf. Am pomenit de catehezele 2 si 3. 509527. Opinii cu privire la educatie aflam în mai toate predicile sale (în special omilii). dintre care cele mai relevante sunt a doua si a treia. 5 5 Paris. AUR. în care vom vorbi familie – factor al despre educatiei. Notam ca volumul se gaseste si la Biblioteca Facultatii noastre de 5 6 Teologie. 5 25 . 1995. Ioan Gura de . dar cele mai accentuate convingeri pedagogice le gasim în “Despre gloria desarta si cum trebuie sa creasca parintii pe copii” ceea ce priveste catehumenatul si amanunte legate de scoala propriu-zisa. Chiril. fost titular al catedrei de Liturgica la Facultatea noastra 54 56 . 284 p. Mentionam mai întâi faptul ca Sf. pe multe amanunte legate de ceremonialul Tainei Botezului. Ioan. în cunoscuta colectie Sources chrétiennes 55 54 . totusi. 50. ca mentionam simbol preînchipuitor al izbavirii din robia diavolului prin Botezul crestin (Sf. vol. BÂRSANESCU + Istoria . Ioan Gura de Aur. 410-431. dupa izbavirea din robia egipteana. si întemeia argumentarile pe Sfânta Scriptura. p. p. Explicarea Botezului în catehezele baptismale ale Sf. 24. Sf. hirotonit preot în Antiohia în anul 386. într-o Pedagogiei 1969. Chiril este mai didacticist. remarci alta prelegere. Se arata. în cele ce urmeaza vom creiona câteva aspecte legate de preocuparile sale catehetice. Ioan a rostit o serie de cateheze baptismale . 51). Cateheza III. traduse si editate alaturi de alte sase de Antoine Wenger. De aceea.

. învatatura catehetica hrisostomica. Sf. orientata mai mult spre eforturile ascetice si progresul în virtute decât spre speculatia asupra învataturilor de credinta. petreceti-va ziua în rugaciune si multumire. care. Grigorie lasa posteritatii. între alte opere. nascut prin har. Între elevii sai se numara Pamfil. . CEZAREEA PALESTINEI . sa explice doctrina Bisericii. dar studiul P. aceea de a fi crestin. în urma unor neîntelegeri cu episcopul Demetrius din Alexandria. în forma ei de expunere. sa îndemne etc. cât si pentru savârsitor. IERUSALIM. ci si un învatator capabil sa predea. C.. Sf. foarte pretioase pentru noi. . datorita Sf. De aceea. Caci savârsitorul nu era doar un simplu tipicar si ceremonialist. care în anii 347-348 si-a rostit aici celebrele sale cateheze. Abia în secolul al IV-lea ne este cunoscuta activitatea ei. Grigorie de Nazianz si Eusebiu de Cezareea. 524. Începuturile acestei scoli se leaga de numele lui Origen . Caci Botezul nu foloseste la nimic. sa examineze. cercetati biserica. Ioan Gura de Aur. în convorbiri duhovnicesti. Ioan Gura de Aur se adreseaza astfel neofitilor: “Fiti deci vrednici de aceasta mare cinste! Fugiti de toate ispitele diavolului. a dobândit cea mai mare cinste. Chiril al Ierusalimului . orientare întru-totul valabila si pentru catehetii din zilele noastre.. Nu se cunosc anii de început ai scolii catehetice din aceasta cetate. Sf. constientizarea importantei Tainei. În general.referirilor Sf. se refugiaza aici. poarta pecetea personalitatii marelui orator. 57 Cele cinci cuvântari Ibidem p. despre care am vorbit într-un capitol anterior. în lectura si zidire sufleteasca. daca dupa primirea lui continuam a duce o viata nedemna!” 57 . iar neofitul . atât constientizare care trebuie si astazi mereu actualizata. împodobiti-va cu zelul pentru virtute. Sale le scoate în evidenta si pe cele care tin de pentru cel botezat.

Gh. numit si “lira a Sfântului Duh”. de Arges.TILEA NAZIANZ. de Pr. De anima. SCOALA APUSEANO-AFRICANA include cetatile Cartagina. La Hippo (nordul Africii) îsi avea resedinta episcopala Fericitul Augustin. pe lânga valoarea lor dogmatica. Trebuie sa notam si contributia însemnata a lui Pamfil în aceasta scoala. pentru vorbirea sa frumoasa. ambele aparute la Editura Institutului Biblic din PSB: Bisericeasca Mare 6Bucuresti.teologice . Protogene . el înzestrând-o cu o biblioteca impresionanta. totodata prestigiul de care s-a bucurat Eusebiu. La Cartagina – Roma. care-si avea aici resedinta episcopala (De dominica oratione= Despre Rugaciunea Domneasca. La Milan a activat dogmatice si morale). au si o mare importanta catehetica. Justin Martirul si Sf. D. De poenitentia etc) si Sf. La Roma s-au remarcat Filozoful 60 si Hipolit. Cei interesati pot beneficia de traducerea româneasca 58 . pe la sfârsitul veacului al II-lea. (retrad. caruia istoria bisericeasca îi datoreaza atât de mult pentru informatiile din primele secole ale crestinismului 59 . s-a vorbit mai sa. BARBU. 58 . si N. lucrarea 0 Despre Apologia . care ne intereseaza cel mai mult. între cea alexandrina si cea antiohiana. Vezi Sf. 1987 si Viata lui Constantin cel . GRIGORIE DE Cele cinci cuvântari despretrad. Ciprian. Între catehetii mai însemnati amintim pe Efrem Sirul († 378). 1991. care. I sus. 1993). a 5 9 Vezi vol. Anastasi . 1947 Dumnezeu. 13 si 14 din colectia Istoria . cel mai învatat episcop al Cezareii Palestinei . cunoscut imnolog si orator bisericesc. Hippo-Regius etc. Sf. EDESA Scoala de aici îsi datoreaza începuturile învatatului SIRIEI. Milanul. Ambrozie (cu scrieri preponderent Tertulian (De baptismo. În interpretarea Sfintei Scripturi a tinut calea de mijloc. STANILOAE. C. despre ale carui lucrari s-a vorbit mai sus. Tatal nostru) . de pr.

asa cum fac albinele. Solon etc. iar restul îl lasa cu placere. Pericle. gratie ostenelii exemplare a pr. Platon. potrivit proverbului doric: sa potrivim piatra dupa fir ” 62 .. care da între altele si monahi. de asemenea. Dupa ce crestinismul a dobândit libertate de manifestare. dar nu de la toate culege mierea: “Trebuie. Sf. p. Si dupa cum atunci când culegem flori de trandafir dam la o parte spinii. Între initiatori amintim pe Pavel de Teba († 341) . Aceasta omilie catehetica impresioneaza în primul rând prin eruditia în câmpul profan de care autorul da dovada. Aceasta recomandare este întru-totul Lista completa a lor poate fi consultata în vol. Departe de a respinge scrierile lor. 1986. Din opera sa din câmpul omiletic si Omilia catre tineri . Hesiod. D. tot asa si cu niste scrieri ca acestea. chiar de la început se cuvine sa cercetam pe fiecare dintre învataturi si sa le adaptam scopului urmarit.). în vol. Pitagora. Noi. în secolul al IV-lea se pun bazele monahismului organizat. 2 Omilia XXII-a Catre Tineri . deci.SCOLILE MANASTIRESTI. iar restul sa-l lasam. 6FECIORU. ci iau cât le trebuie pentru lucrul lor. 17 PSB. Euripide. dând exemplul albinei. Socrate...Cum pot întrebuinta cu folos literatura scriitorilor . prof. nici nu încearca sa aduca tot ce gasesc în florile peste care se aseaza. alaturi de alte scrieri ascetice catehetic recomandam în chip special 61 Regulile mari si mici pentru . Asadar.. n. Bucuresti.. sa culegem atât cât este de folos si sa ne ferim de ceea ce este vatamator. în care Sfântul Vasile sfatuieste pe tinerii crestini din vremea sa ce atitudine trebuie sa aiba fata de scrierile profane. acelea nici nu se duc fara nici o alegere la toate florile. 40-41. le recomanda cu sinceritate. Organizator stralucit al monahismului rasaritean este. dr. sa luam din carti cât ni se potriveste noua si cât se înrudeste cu adevarul (subl. dar atrage atentia ca trebuie extras din ele numai ceea ce foloseste vietii. si voi sa cititi scrierile autorilor profani. care zaboveste asupra tuturor florilor. eleni 569-570 61 . Vasile Cel Mare (330-379). citând cu o dexteritate debordanta din mai toti scriitorii si filozofii antichitatii: Homer. Antonie cel Mare († 356) Pahomie cel Mare († 346). p. 17 PSB. daca suntem întelepti.

Ap. implicit. m societate ( Vezi St. Bucuresti. jocul de un fel . în care erau ajutati de cântareti si paraclisieri. Din darul lui Dumnezeu. arta versificatiei. V. la mânastirea de a pe Monte-Casino (Italia).catehetic. Vasile. cu jertfele a sute de tineri. calaria. fiintând astfel asa-numitele Scoli parohiale . 1969. a rugaciunii Tatal nostru. Vasile. 42. 568. singurii “intelectuali” ai comunitatilor si. scrima. mult mai expusi capcanelor de tot felul pe care unele carti profane le ascund. Limba de predare-ascultare era latina.valabila si pentru tinerii din zilele noastre. De aceea socotim ca este locul aici sa amintim si sfatul Sf. Istoria Pedagogiei vânatoarea. întrucât toate cele septem artes liberales 64 se predau în spirit religios. sfatuieste totusi raspicat: “Trebuie sa stam de vorba cu poetii. în care religia nu era obiect de învatamânt separat. care a înfiintat ordinul calugaresc al Benedictinilor (529). p. Retinem în final ca Sf. de altfel. aruncarea lancei. Pavel.” 63 În .sah) de . Materialul didactic se reducea la citirile din cartile pomenite mai sus. care consuna armonios cu linia calauzitoare pe care se axeaza omilia Sf. la care se adauga memorizarea Simbolului de credinta. 12). dar nu toate de folos” (I Cor. cartile de cult si scrierile lui Aristotel (“încrestinate”).. “Manuale” de baza erau: Sfânta Scriptura. p. Treptat. evenimentele din decembrie 1989. Repere ale unui scurt excurs istoric . metoda prioritara – memorizarea.. Vasile: “Toate-mi sunt îngaduite. care sunt. 6. au luat fiinta scoli în tot Apusul Europei. întemeietorul scolilor manastiresti este considerat Benedict de Apus Nursi . cu oratorii si cu toti oamenii de la care am putea avea vreun folos oarecare pentru cultivarea sufletului. singurii luminatori ai celor dornici de învatatura. a celor zece porunci etc. ÎNVATAMÂNTUL CATEHETIC ROMÂNESC. cu scriitorii. cu toata prudenta pe care o recomanda. decât erau tinerii din vremea Sf. ci interferata cu celelalte materii. ne-au oferit posibilitatea de a reaseza Religia ca obiect de învatamânt în 63 64 Ibide . BÂRSANESCU & co. . Calugarii ajung cu timpul si preoti parohi. Înotul.

nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor si la aceasta . a trebuit sa asteptam pâna în anul stat. alege pentru studiu religia si confesiunea. ignorând. 84/1995. însa. biologia. încheiatacu Secretariatul de Stat pentru Culte. dusa cu factorii politici si cu anumite persoane cu functii din învatamânt. dar 1995. Partea I. "Monitorul Oficial al României".VIII. când lege prin Legea nr.. nr. alin. A se vedea si doar profesionale “Protocolul Ministerului Învatamântului". Adevarul si Viata. pentru modificarea si completarea Legii înv. cu acordul parintilor si al tutorelui legal instituit. Pâna la 65 Astfel. Dumnezeu Însusi. 6). Asadar. (2): comun. constient sau nu.. 9. pentru gimnaziu 84 optionalasi pentru licee si scoli facultativ . geografia etc. Obstructia a venit. disciplina 1999. din 24 iulie. . Biserica însasi a putut iesi din “ghetoul” în care sistemul totalitar comunist-ateu o izolase aproape un sfert de veac. 8159 nr. dupa cuvântul Mântuitorului “Adevarul va va face liberi!” (Ioan 8. pentru a-si desfasura nestingherita misiunea lasata ei de Dumnezeu-Mântuitorul nostru Iisus Hristos. liceal si profesional includ Religia ca disciplina scolara. art. liber este numai cel ce crede în adevar.. 65 . ca a fost necesara o asidua munca de lamurire din partea slujitorilor Bisericii. gimnazial. Din punct de vedere legislativ a fost necesara trecerea câtorva ani buni pâna când Parlamentul a votat acele articole în favoarea predarii religiei în scoala ca materie obligatorie. din 11. istoria. de importanta egala cu. Trebuie sa mentionam. din motive obiective. În scolile de învatamântul religios este organizat si garantat prin . În mod similar se procedeaza pentru elevul caruia.” (Ioan 14..programele scolare. faptul ca numai credinta si trairea în adevar ofera deplina libertate. nr.. din anul 1991 când s-a prevazut Constitutiei art. în care se în României precizeaza: Statul asigura libertatea învatamântului religios.04. 9715/10. alin. 32. însa. 6. educatia fizica. precum El a spus-o: “Eu sunt Calea.1996. si din partea unor parinti nedusi la biserica.. totodata din partea unor cadre didactice cu orizontul limitat de aceeasi educatie materialist-dialectica.. situatia scolara se încheie fara aceasta disciplina. de fapt . 36/1997. În acest caz. 370/3. 32).04. potrivit cerintelor specifice fiecarui cult. scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit. s-a stipulat obligativitatea religiei pentru clasele I-IV. parte a trunchiului Elevul. 1996. la toate nivelele. în special a membrilor Sfântului Sinod. 7. În completare. art. 9 (1) Planurile-cadru ale precizeaza: învatamântului primar. nr. care vedeau în reintroducerea religiei o “siluire” a libertatii copiilor. pe deasupra si cu pretentie de “stiintifica”. în rândurile carora multi reprezentanti au ramas tributari unei mentalitati ante-decembriste atee. "Ordonanta de urgenta a Guvernului". Adevarul fiind. elevul poate sa nu frecventeze orele La solicitarea de religie. în Adevarul Suprem. de fapt..

a rostit în Parlament aceste memorabile cuvinte: “Învatamântul religios în scoala primara chiar. a "catehumenilor". I) i ceea = DIAQHKH sugereaza e depasirea simpla ex. ca reper Hristos! principal de orientare în studiul nostru. Sfântul Apostol Pavel: “Aduceti-va aminte de mai-marii vostri. ale caror nume obstructionistii le rosteau cu zeloasa admiratie. 131. la sfatul unui ales slujitor al Lui.. mai ales dupa o mediatizare mai intensa a istoriei traditiei educatiei religioase la români . instruirii pe linie informativa. în vol..urma. 19) 67 si luând aminte. simbolica. pentru ca. În acest sens. 1995. prelegerea Pr. facuta într-una din prelegerile tinute la Universitatea din Bucuresti în ciclul "Scoala si cultura". De aceea am primit idea de a se face învatamântul religios în însasi scoala primara. Nicolae Iorga. Vezi colindele . 69 din 13 aprilie 1932. recunoscuta unanim ca atare. priviti cum si-au sfârsit viata si urmati-le credinta!” (Evrei 13. Tot el. când moralitatea laica se dovedeste incapabila de a da cheagul sufletesc societatii. care v-au grait cuvântul lui Dumnezeu. I. sa evocam un singur exemplu. 6 7 Trebuie sa remarcam faptul ca termenul “învatati” din porunca Mântuitorului în original facet este ucenici maqhteuvsat (vezi. ce a “învatati” având astfel sensul format de i sufletele . de H KAINH .. personalitate uriasa a culturii noastre. împlinind. învatati toate neamurile!.” 66 . necunoscute pâna atunci de sarmanii oponenti. este suficient. si Bucuresti. Catihetii de odinioara trebuiau sa învete patru lucruri: dogma. Ora de religie în trecut si. o necesitate de neînlaturat. p. col. pe vremea când era Ministru al Cultelor si Artelor. p. 7) 66 68 . vol. însa. faceti-i ucenici ai lui 6ucenicilor 8 Utilizam. porunca Mântuitorului “Mergând. buna-credinta a biruit. Cuvântul rostit în Adunarea Deputatilor. religioase românesc 118... dr. totodata. Cuvinte din Evanghelie pentru sufletul . facându-se apel totodata si la opiniile unor mari barbati ai tarii. credem. morala". de la educatia celor "chemati". din “Îndrumari metodologice si didactice pentru predarea religiei astazi în . În cele ce urmeaza ne propunem sa întreprindem un mic excurs istoric cu privire la stradaniile depuse pentru propovaduirea religiei crestine... Atena. dupa marturia parintelui Mihail BULACU. învatând din experienta trecuta sa avem mai multa râvna în demersul catehetic actual. Constantin GALERIU. ritualul. astfel. 1943. a afirmat ca "scoala pleaca tot de la crestinism. este în aceste timpuri.” (Matei 28. de la lectia de catehism din pridvor. publicat în “Monitorul Oficial” nr.. care fireste. cu precadere pe linie scolara. prof. Nicolae IORGA. dovedind în schimb o mare ignoranta cu privire la dreapta-credinta marturisita de ei.

mai ales. p. greaca pe alocuri. 32. este recunoscuta si de catre pedagogii laici. cunoscuta direct de catre înteleasa de cei multi. 1990. la noi se facea carte în si pe lânga sfintele lacasuri. în cadrul caruia sa predea poporului si norme de conduita a vietii. cu timp si fara timp . desigur.).. Amintim în acest sens lucrarea “Învatamântul oral prin predica – cel dintâi sistem de învatamânt de durata la români”. Se stie ca o buna bucata de timp slujbele se oficiau în alte limbi decât cea vorbita de popor (latina. St.Se cunoaste din paginile Istoriei Bisericii Române ca pâna la înfiintarea scolilor propriu-zise si la organizarea învatamântului. Cu anumite particularitati. care a cunoscut atât o larga raza de actiune.” 70 . între altele: “În istoria poporului român a existat pe plan de învatamânt un moment deosebit de important: aparitia învatamântului oral prin predica. nici specific doar noua. Bucuresti. principal care îsi asuma acest rol atunci a fost Biserica Factorul . Toate aceste aspecte au facut ca el sa joace un rol însemnat în viata poporului român. p. n. o data cu procesul de crestinare a populatiei si de raspândire a credintei crestine. Editura 1971. scoala”. prin predica. 9 În vol. Aceasta statornicire si organizare a vietii sociale reclamau si un sistem de norme de viata. 5612. Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. dispusa ca... bunaoara.. cât si o durata mare în timp. elaborata de pedagogul Stefan Bârsanescu 69 . Acest fenomen nu este singular. prin reprezentarea iconografica si. de a se tine lectii în “tinda”. unii asumându-si curajul s-o marturiseasca chiar în plina perioada a comunismului. este întâlnit în toate tarile care au îmbratisat crestinismul. Bucuresti. îndeosebi tinda bisericii tinând multa vreme loc de “sala de clasa”. graiul autohton slujitorii consacrati. X-XVI”. “Pagini nescrise din istoria culturii românesti. românilor. 7 0 Ibide . învataturile de baza ale credintei drept-maritoare au fost “predate”. sa desfasoare un învatamânt oral prin predica. Mai înainte. (sub. Aceasta realitate. care scrie. prin cultul însusi. sec. dar cel putin la spovedanie si la predica se utiliza limba . slavona). însa. Bârsanescu evoca. . m Academiei RSR.

care este de origine apostolica si care s-a conturat o data cu formarea poporului însusi. adica predând învatatura crestina. facându-se apel la Legenda sancti Gerhardi apoi. concretizate în lucrarea “L’évolution pédagogique en France” 71 .. baza documentara a învatamântului oral prin predica câteva izvoare istorice deosebit de importante pentru noi: (care semnaleaza faptul ca la începutul secolului al XI-lea un anume episcop Gerhard predica în partile Aradului si ca a întemeiat o mânastire de rit apusean la Cenad. apud St. combatându-le pe cele pagâne 72 . retinem. hrisoave etc. printre altele li se prevedea obligatia de a predica învatatura crestina ). . care trebuie combatuti. Paris. Caci predica. asadar. unde adusese mai multi calugari. episcopii si preotii predicând. Terenul pe care au semanat primii predicatori crestini la noi a fost providential pregatit de credintele si ideile Vol. în Rasarit si Apus. documentele invocate mai sus sunt târzii fata de începuturile crestinismului la noi. sinodale din 1359 si 1369 ale patriarhiei de Constantinopol cu recunoasterea Mitropoliei Ungro-Vlahiei) Actele (documente în legatura . a instrui pe altii. necunoscuta în antichitate. De aceea se cuvine precizarea ca ceea ce lapidar se pomeneste în marturiile de mai sus. p. totodata. . 7 2 Ibidem cit. În fapt este vorba de episcopi ortodocsi care predicau dreapta-credinta). Durkheim- înseamna a preda. se va fi desfasurat secole de-a rândul. în esenta aceeasi. nota 19. Pentru spatiul românesc este prezentata. Durkheim. 71 . Trecând cu vederea inerentele neîntelegeri confesionale.spune E.Bula papala din anul 1235 (în care se pomeneste de niste “pseudo-vladici schismatici” localnici. Retinem.. 1938. a învata pe altii. I. Desigur. op. iar a predica . ca Cenadul este consemnat în istoria pedagogiei noastre ca reper pentru prima scoala atestata documentar pe teritoriul românesc. carora. BÂRSANESCU. ca se predica învatatura crestina. se impune în crestinism drept principala arma de lupta.. ca astfel sasi difuzeze ideile.exemplul Frantei si cercetarile lui E. 34.. .

se recunoaste unanim. nu întâmplator. pentru a se evita decaderea morala prin consumul exagerat de vin. Cu toate ca nu putem vorbi la noi de un monahism organizat pâna la Sf.) si a regelui Burebista (70-44 î. a trai ca fiinta umana este în sine un act religios. folosite pentru învatarea scrisului. cultic si predicatorial. calugari si pustnici au vietuit pe teritoriul tarii noastre dintru început. Manual pentru Seminariile Teologice. 1969. promovat prin bisericile din cetati si sate. Iar dupa cucerirea romana (106) se poate vorbi chiar despre existenta unor scoli de grad elementar. Editia unui slavon Pr. Nicodim de la Tismana († 1406) 75 . un rol important l-a avut misiunea crestina din asezarile mânastiresti. dr. Hr. Bucuresti. 1981. p. n. De altfel. Hr. 87. Acestia. o data cu învatamântul religios. cu Mircea Istoria credintelor si ideilor . BÂRSANESCU & colectiv.. MirceaIstoria Bisericii . 39. IX. trasaturi evidentiate mai ales pe vremea preotului Deceneu († 44 î. dr. sau mai (sub. Caci degraba a deveni om. religioase p. potrivit formularii savantului Mircea Eliade. cu fondul ei monoteist (adorarea lui Zalmoxis). el este element în structura acestei constiinte. trad. cu ajutorul carora scolarii din acel timp scriau pe acele tablite 74 . între altele.). vol. 7 5 De numele Sf. Bucuresti.religioase specifice spatiului carpatic-dunarean. 1996.). înseamna a fi religios” 73 a fi. s-a luat masura arderii unor mari suprafete de vita de vie. întrucât din aceasta perioada dateaza tablitele cerate (tabulae ceratae) descoperite în Scytia Minor si în Dacia romana. Cezar Baltag. PACURARIU. 7 4 Prof. au predicat si au învatat poporul dogmele credintei crestine. Istoria . doc. Editura didactica si Pedagogiei pedagogica. vezi prof. cu credinta în nemurire si cu admirabila putere de jertfa . altfel spus. Potrivit acestui postulat. scris probabil la Prislop. întelegem mai bine importanta spiritualitatii stramosilor nostri. I. religia si educatia religioasa s-a nascut odata cu crearea omului. "sacrul nu este un stadiu în istoria constiintei. Dupa raspândirea crestinismului. ELIADE. 73 . p. La nivelurile cele mai arhaice ale culturii. la fel ca si preotii de mir. Galati. Române a IV-a. St. Nicodim se leaga si copierea Tetraevanghel .. când. O data cu aceste tablite s-au descoperit si mai multi “stili” din metal si os.

La Peri a aparut si o Bucoavna în limba slavona între anii 1663-1669 (a doua în ordine cronologica. lucrare în care expune elementar – mai avansat (“superior” sa-i Este prima scoala româneasca ortodoxa atestata Învataturile catre fiul sau Teodosie anumite norme de conduita pentru viitorul domn. ca nicaieri altundeva. în slavona. cu doua cicluri: pentru pregatirea negustorilor si meseriasilor si unul zicem) care pregatea preoti. cu pricepere si cu eficienta. clerici si mireni. documentar. Cozia. Neamt etc. p. Bucuresti. astfel. Vad. Începând cu secolul al XVI-lea ne vom întâlni cu tot mai multe tiparituri religioase românesti. La începutul secolului al XVI-lea. În tratatele de istorie pedagogica româneasca aceste scoli sunt consemnate cu titlul “mânastiresti”. Chiar titlurile unor fragmente precizeaza acest fapt. dupa cea de la Râmnic din anul 1651 76 . mânastirile devin adevarate scoli ale învatamântului religios. dintre care vom consemna si noi câteva. 1975. al VI-lea: “Învatatura a lui Io(an) Neagoe Voievod catre copiii sai si catre alti unsi ai lui Dumnezeu. Peri. la anul 1490 a scolii din Scheii Brasovului . un caracter educational normativ general. aici promovându-se totodata. ci si “altor domni”. . ca de exemplu la Ieud. Luând apoi o forma organizata. deosebit de importante si în plan catehetic. Tismana. domnitorul va scrie. Neagoe Basarab (1512-1521) .râvna. de exemplu. deodata cu amintirea unor scoli si a unor nume de carturari. În ordine cronologica. având. românesti didactica si pedagogica. didactice . 247. Din continutul sau se desprinde faptul ca ea nu era adresata exclusiv lui Teodosie si celorlalti fii. pentru românii ortodocsi de aici. când vor cârmui sau vor aseza pe dregatorii si marii boieri ori le vor lua dregatoria dupa 76 Onisifor Din Istoria literaturii GHIBU. scrierea si mai târziu tiparirea de carti. cum este. Editie Editura îngrijita de Octav Paun. consemnam deschiderea.

8 1 Pentru studiul critic recomandam cit. te sfatuiesc. iscusit traducator. fiul meu. p. urmatorul pasaj este concludent.. Versiune originala. ierarhi si mireni. editia tiparita de Sextil PUSCARIU si Alexie POPOVICI. apar aproape în fiecare pagina.. 1996. Mircea Op. sfinti etc. numele Carte cu . 8 Ibide .) . câteva învataturi sumare despre rugaciune. Teodosie Dan ZAMFIRESCU. un mic Catehism în limba româna (asadar.. 321. 7429.80 În aceeasi vreme istoria consemneaza stradaniile altui tipograf însemnat. 1560).” 77 . p. Evanghelia cu învatatura sau Cazania81 . pastrat). În acest sens. I. ce reprezinta cu cinste cele doua provincii românesti: cheltuiala tiparirii a facut-o judele Brasovului.. Filip Moldoveanul (zugrav. Lucas Hirscher . Bucuresti. p. sub forma de întrebari si raspunsuri. Bucuresti. 1708românilorprof.faptele lor. împartasanie etc. mai întâi sa nu uiti niciodata frica lui Dumnezeu. cu o prefata de NEAGOE. dr. primul în româneste . Atelierele Grafice Socec & Co. cuprinzând Cele 10 porunci. Diaconul Coresi. 7 9 Amanunte despre acest catehism ne ofera Nicolae IORGA Istoria Bisericii Românesti si a m în vietii religioase a . Merita retinut si faptul ca tiparirea acestei Cazanii este rodul unei colaborari transilvano-muntene. cu PACURARIU. catre fiul sau . botez. începând cu Duminica Vamesului si a Fariseului . G. traducere în limba româna si studiu introductiv de prof. prin câtiva carturari. care cuprinde tâlcuirea Evangheliilor din toate duminicile si sarbatorile de peste an. Editura Ministerului de Culte. Învatatura 1914. Bucuresti. iar cuvintele Dumnezeu .. cea mai importanta tiparitura a sa (Brasov. Tatal nostru. (transcriere. tot timpul sfatuitorul raportându-si învataturile la preceptele evanghelice. deopotriva carturar. din osteneala caruia notam: Întrebare Crestineasca (Brasov. dr. Crezul. Învataturile lui. pierdut79 . pentru ca frica lui Dumnezeu este 78 muma tuturor binefacerilor si îndreptarilor “(subl. iar prin anii 1551-1553 va da la lumina prima carte în limba româna pastrata . Vol. n. 1581). care a si adus exemplarul slavon de la 77 mitropolitul Basarab. 147. În anul 1544.. credem: “De aceea. Întreaga lucrare este patrunsa de adânci simtaminte crestine. Biserica .. dar si tipograf. cunoscator al mai multor limbi straine) va tipari la Sibiu Catehismul românesc . p. Editura “Roza Vânturilor”. din pacate astazi Tetraevanghelul slav-român. 1928. 0 Pr. MIHAILA). . 171.

recunoscut drept a treia Marturisire de credinta a Bisericii Ortodoxe. dar va beneficia de unele îmbunatatiri si adaosuri. în limbile latina (1643) si greaca (1667). primul catehism dezvoltat din spatiul ortodox. Muntenia si Transilvania. Limba slava . alta a mitropolitului Varlaam. Ioan Damaschin. Intitulata Carte româneasca de . ultima diortosire mai însemnata facându-se pe vremea patriarhului Justinian Marina (Bucuresti. nu doar lamuritoare cu privire la demersul tiparirii. una a domnitorului Vasile Lupu. Bucuresti. nadejdea si dragostea. iar traducerea apartine lui tiparire o da mitropolitul Coresi si învatatilor preoti brasoveni Iane si Mihai de la biserica Sf. dupa Simbolul Credintei si Dogmatica Sf. 1952).Serafim al Ungrovlahiei . fiind receptate ca un fel de “manuale” pentru învatarea poporului. credinta si limba a românilor din Moldova. Glosar slavoromân col. texte paleoslave si . O mentiune aparte facem în legatura cu termenul “cazanie” care în slava veche înseamna “învatatura” ( kazanie) 82 . care trece granitele utilitatii omiletice. ca normativ pentru întreaga ortodoxie. Perioada slavona la români. fapt care indica rolul acestor carti în actul catehetic propriu-zis. româno335. Nicolae din Scheii Brasovului. veche Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa. 1961. ci 82 Vezi I. structurat pe cele trei virtuti teologice (sau cardinale ). Aceasta Marturisire va fi reeditata de mai multe ori. iar în româneste a fost tradusa de logofatul Radu Greceanu. S-a tiparit mai întâi la Amsterdam. binecuvântarea pentru Ghenadie al Transilvaniei . slave. p. . aprobat de sinodul de la Iasi din anul 1642. 1643) se prezinta ca un monument al culturii noastre religioase si literare. credinta. I. cu sprijinul fratelui sau Serban si al lui Constantin Cantacuzino Stolnicul (Buzau. o expresie a unitatii de neam. 1691). D. Cazania lui Varlaam (Iasi. învatatura la dumenecele de preste an si la praznice împaratesti si la svanti mari Cazania beneficiaza de doua impresionante prefete. editie care pastreaza structura celei originale. NEGRESCU. Un eveniment deosebit în literatura catehetica îl constituie Marturisirea de credinta a lui Petru Movila .

le-au câotat’ a pogora sisvanta scripturâ tot’ mai pre întelesulu oameniloru pan’au început’ a scoate asea s‘ cines‘ pre limba sa pen’tru ca sa înteleaga hiecine sa sa înveate . cu toatâ inima cearem’ dela domnul dmdzau siizbavitoriul nostru Is Hs. siîn putinaîndu-se diîn oameni întelesul’ sventeloru scripturi. svanta troita unul’ adevarat’ dmdzau ziditoriu sifâcatoriu tuturor vadzutelor sinevadzutelor. sipace sispasenie a toata semintia romaneasca pretutindenea ce sa afla pravoslavnici într’aceasta liîmba.adevarate marturisiri ale crezului ortodox-national. sa iaste side putin’ pret’ iara voi sa o priimiti nu ca un lucru pemntesc’ ce ca un odor ceresc’. simtamintele sale de ierarh român constiincios. carte pre limba romaneasca întaiu de lauda lui dmdzu. sipre fiiul odihnitoriu. siîntru dhul’ svant’ dela parintele purcedzatoriu. siîntru fiiul dela parin’tele nascut mainte de toti veacii. Cu darul’ lui dmdzau tiitoriu. între altele. la Editura pentru literatura si arta. sibiruitoriu. . Iar mitropolitul Varlaam marturiseste. bunaoara. sisa mârturiseasca minunate lucrurile lui dmdzau cu multu mai vratos limba noastra romaneasca ce n’are carte pre lim’ba sa. siprînsa cetind’ pre noi pomeniti siîntru ruga voastra pre noi nu uitareti sihiti sanatosi” 83 . Diîntrucât s’au îndurat’ dmdzau diîntru mila sa de ne-au daruit’ daruim’ sinoi acest’ daru limbii romanesti. Iata. dupa aceea de învatatura side folos’ sufleteloru pravoslavnici. sidomnu atoata tara moldovei dar’ simila. cu nevoe iaste a înteleage cartea altii 83 Textul este reprodus dupa editia tiparita în anul 1943.. sicredinciosu întru parin’tele nenascut. cum se exprima domnitorul (reproducem textul cu ortografia originala) :“Prea luminat întru pravoslavie. Io Vasilie Voevod.. care doreste ca învataturile Sfintei Scripturi sa fie date pe limba cea înteleasa de multi: “.cum’ ca sa nu gresascâ hies‘tecine mar’ginea sisavrasitulu acela spre carele-I fâcut’. catr’aceea s‘altâ usteniînta s’au adaos aceloru barbati purtâtori de dhulu svant’ caci câ margandu de susu în gios.

o luare demna de atitudine ortodoxa fata de erorile doctrinare cuprinse în Catehismul calvinesc tiparit la Alba Iulia în anul 1642.”84 . Un alt reper al ostenelilor mitropolitului Varlaam este Raspunsul la Catehismul calvinesc (Iasi. Episcop Emilian BIRDAS. fost egumen la Govora. cu binecuvântarea P. adunat-am’ diîntoti talcovnicii sventei Evglii dascalii besearicii noastre sideac’-am’ scris. Este momentul sa amintim în continuare de doua tiparituri cu totul exceptionale: Noul Testament de la Balgrad . 8 5 Vezi editia critica tiparita la Alba Iulia. p. mai ales în zilele noastre..lim’bi. când otravurile sectare de tot felul intoxica sufletele crestinilor. pentr’aceea de nevoe mi-au fost ca un’ datornic’ ce sint’ lui dmdzau cu talanutulu ce mi-au dat’ sa-mi poci’ plati datoria macaru de cat’ pana nu mâ duc’ în casa cea de lut’ a mosiloru miei. Cazania cunoscând cea mai larga raspândire pe teritoriul românesc. cu valoare de testament. sipentru lip’sa dascalilor s‘a învataturei. a icoanelor etc. cinstirea sfintilor. 1645). fiind retiparita (desigur. cat’ au fost’ învatandu mai multa vreame. S. aducând lumina asupra învataturilor despre Sf. 1988... rod al ostenelilor mitropolitului Simion Stefan (16431656) si al ieromonahului Silvestru. Minunat exemplu de atitudine misionara. prima editie româneasca integrala a Noului Testament (1648).. mai putin întariti în dogmele credintei drept-maritoare. au gasit un ecou deosebit în sufletele românilor. . Taine. vladici. asia si cuvintele acelea sunt bune care le înteleg toti. preoti si simpli credinciosi.. aratat-am’ mariei sale pravoslavnicului domnu Io Vasilie Vovodul’ cu mila lui dmdzau Domnulu tarai moldovei. p. acmu nice atata nime nu învatâ. ca banii aceia sunt buni carii umbla în toate tarile. în prefata caruia mitropolitul scrie acele cuvinte memorabile despre folosul utilizarii limbii întelese de toti: “. cu unele adaosuri si îmbunatatiri) în mai multe rânduri. Aceste marturisiri.Bine stim ca cuvintele trebuie sa fie ca banii. m 116 84 85 . Biserica. care se cere mereu înnoita. tineri si vârstnici.” Ibide . 31. credinta si faptele bune. . Scriptura.

vor fi fost utilizati si ca “bucati de lectura”. în orele tinute în tinda bisericii. unul din 89 . X. 201. dupa cum opineaza Sf. 8 8 Coloseni. la Editura Institutului Biblic si Misiune al BOR. 86 . elibereaza sufletul de legaturile trupului. învatatul moldovean Nicolae Milescu Spataru etc 86 . Tot în acest veac. ne ridica deasupra sagetilor diavolului. Vezi Pr. smulge patimile înrobitoare. se impune zabovirea pentru câteva momente asupra personalitatii mitropolitului carturar Antim Ivireanul (1708-1716). preotii si învatatorii având la îndemâna acum cuvântul lui Dumnezeu în limba neamului. de 81988. în binecuvântata cetate a Iasului. ne face sa locuim aproape de cer. episcopul Mitrofan de Husi.. scrisul etc. acelasi sfânt parinte spune: “Cunoasterea Scripturilor întareste duhul. mitropolitul Dosoftei (1671-1686) va scoate la lumina prima încercare de versificare în limba noastra: Psaltirea în versuri . M. Textul românesc tiparit al Sfintei Scripturi a reprezentat un salt considerabil si în misiunea de catehizare. A se vedea editia jubiliara tiparita la 300 de ani de la prima aparitie.Biblia de la 1688. op. Bucuresti. alaturi de domnitor. numita si Biblia lui Serban Cantacuzino .P. la tiparirea careia au semnat. cit. LXIII. nu mai functiona. Omilia 8 9 Dosoftei a fost nevoit sa apeleze la serviciile acestei tipografii.G. LXII. Ioan Gura de Aur87 Iar despre folosul mântuitor al Bibliei. dându-i aripi usoare si face sa intre în sufletul cititorilor tot ceea ce s-a putut spune vreodata mai bine”88 . 361. prima editie integrala a Sfintei Scripturi în limba româna. au fost desigur mult mai atractivi pentru copiii dati la scoli ca sa învete cititul. atât de prezenti în cultul public. p. curata constiinta. fratii Radu si Serban Greceanu. alaturi de cele din Ceaslov si celelalte carti de cult.G. seamana virtutea. din timpul lui a. Versificati. dar si în cel particular. prof. 7 Omilia IX-a la P. tiparita la mânastirea de la Uniev din Polonia în anul 1673 Psalmii. Vasile Lupu. spre a-l face cunoscut cu mai mare râvna. PACURARIU. caci necunoasterea acestui izvor al Revelatiei dumnezeiesti este pricina a tuturor relelor . Pasind în veacul al XVIII-lea. 485. întrucât cea veche.

II. Onisifor Ghibu (1883-1972). Rugaciunea Domnului. 9150. O mentiune aparte se cuvine despre cartile propriu-zise. II. Bucuresti. Abecedarele . 1916. alaturi de cunoscutele Didahii . p. Iar bucoavna de la Râmnic (1726) este tiparita cu titulatura urmatoare: “Întâia învatatura pentru tineri (în slavoneste si româneste). Române a. exercitii de silabisire si texte pentru lectura cu continut crestin. Scurta tâlcuire a legii celor zece Cuvinte. 93 Ibide . I. 9Transilvania HODOS. în exceptionala lucrare Din istoria literaturii didactice românesti (1916). veche i . româneasca . Bucoavnele cuprindeau alfabetul 94 chirilic. vol. 29. noteaza urmatoarele despre cuprinsul acestei Bucoavne: “. II.cei mai mari tipografi si traducatori pe care i-a avut Tara Româneasca. Amintim mai întâi Bucoavnele sau Bucvariile . diece porunci ale legii vechi si ale celei noue siepte taine ale bisericii rasaritului. p. Tom. amintim Învatatura pe scurt pentru taina pocaintii 1705). între altele. 94 m Istoria Literaturii . cel caruia îi datoram. 369 (iproc = etc ). Între cartile care intereseaza direct învatamântul catehetic. Editia II-a. Onisifor Din istoria literaturii GHIBU. un mic catehism în trei parti. Cartile de cetire din . 1994. Române 316. III. vol. p. cu lectii în care se cuprind învataturi de baza ale credintei... iproci” 92 . enuntate chiar din titluri 91 . cu scurte explicatii asupra Tainei Marturisirii si (Râmnic. Învatatura bisericeasca la (1710. I... introducerea definitiva a limbii române în cultul Bisericii noastre.Partea de lectura propriu-zisa consta exclusiv din lecturi de ordin pur Pr. 1970. Mircea Istoria Bisericii pentru Facultatile de Teologie. Bucoavna de la Balgrad (Alba Iulia. didactice românesti: I. Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. de scoala. 1699) este intitulata dupa însusi cuprinsul ei: “Bucoavna ce are în sine deprinderea învataturii copiiloru la carte si simbolulu credintii crestinesti. p. Bianu. De pilda.. În principal. Bucoavnele. dr. cu litere si silabe într’însa. folositor preotilor în misiunea lor de catehizare 90 . N. Simbolului credintei si a celor noua fericiri. cele mai trebuincioase si mai de folos pentru învatatura preotilor Târgoviste). Bibliografie 2 I. Tom. 1 Pentru amanunte recomandam lucrarea prof.” 93 . 90 . editia IIPACURARIU. Bucuresti. prof. Bucuresti. profesor de pedagogie al Universitatii din Cluj (iar din 1941 al Seminarului Pedagogic Universitar din Sibiu).. Editura Academiei RSR.

6 I. unele chiar si un astfel de titlu.. Tatal nostru si Din somn sculânduma).. se cade a nadajdui ca acela va fi cu buna crestere si daca va fi mare. op. prin întrebari si raspunsuri. PRECUM SE CUVINE ORICARUI CRESTIN PRAVOSLAVNIC” 96 . GHIBU arata ca si abecedarele apusene din aceasta vreme aveau continut eminamente religios. cele patru lucruri mai de apoi ale omului”. din copilarie întru învatatura cinstita si întru frica lui Dumnezeu (care iaste începutul întelepciunii).religios si anume: rugaciunea când va sa înceapa copilul a învata. de iaste învatatu. BIANU. tel întru-totul valabil si astazi în cadrul educatiei religioase din scoli. Am notat aceste informatii din editia 1971. avându-se în vedere formarea caracterului religios moral . De altfel. p. cit.. cele sapte lucruri ale milei trupesti si cele sapte faceri de bine împotriva acestora si. 95 .. numeau Jésus icoana 9coperta. Cele zece porunci de capetenie ale legii vechi si cele sase desavârsiri ale legii noi. Sfârsitul îl formeaza: cele trei fapte bune ale bogosloviei. Prea Sfânta Treime. rugaciunile diminetii (Împarate ceresc. N. scopul tiparirii este marturisit chiar în Predoslovie : ”Primiti dar aceasta carticica si citind-o întelegeti pietatea cuvântului. Scriptura si dându-se si începuturile rugaciunilor corespunzatoare din Molitvelnic. aceiasiu si daca se face mare. p. o iubitorilor de Hristos. Cresterea prunciasca atârna si de ce fel de copilu iaste. în fine. apoi: Simbolul credintei si simbolul Sf.. pentru ca sa fiti în stare a VA ÎNDREPTA VIATA VOASTRA SI A VA PURTA DUPA PORUNCILE LUI DUMNEZEU. 31. O. cele sapte daruri si cele douasprezece roduri ale Duhului Sfânt. abecedarele frantuzesti se Croix de par sau Croix de .Dieu 35. în care întâlnim sfaturi asemanatoare cu ale Sfântului Ioan Gura de Aur din cuvântarile sale cu privire la cresterea copiilor: “Toata obisnuinta vietii omenesti sta spre hrana. De exemplu. 34. nume inspirat de Rastignirii de pe Ibide . Atanasie. O alta Predoslovie care merita a fi evocata este a Bucoavnei Mitropolitului Iacob Putneanul (1755). aratându-se si locurile din Sf. m p. 36 la 62 se trateaza pe larg despre cele sapte taine. De la p. HODOS.95 Continutul eminamente crestin al acestei Bucoavne dezvaluie intentia unei educatii profund religioase.

op. în cap. Pedagogia Crestina sau Tratat despre buna conducere. Sf. începând de la azbuchi.Dinu cresterea copiilor ca dintr-o radacina buna si rea. p. un avertisment ferm pentru parintii care neglijeaza educatia crestineasca a copiilor: “Pe acesti parinti copiilor întâlnim eusa nu socoteasca cineva ca ceea ce se graieste este de mânie . 131. Dumnezeu!”. Constantin GALERIU. m 9 8 Pr. prof. Si pe moartea aceea nevoie este sa o primeasca negresit de la fire. p. n. 77-78. p.. A se vedea. educarea si formarea pe care copiii trebuie sa o primeasca de la parinti piosi si dascali virtuosi. n. Vezi si lucrarea † TEOCTIST..si decât ucigasii de copii zic ca sunt si mai Pentru ca aceia despart trupul de suflet. dr. Putneanul Mânastirea Neamt. am dat în tipar aceasta cartulie. . Mitropolit al Moldovei si Mitropolitul m Sucevei. copiilor”.) " fiind de fapt mitropolitul de mai târziu al Ungro-Vlahiei. n. bolind cu inima de nenorocirea învataturii lor. lasa-le lor purtarea de grija a lui Ibide .. alcatuita de umilul monah Grigorie din Tara Moldovei si cu îngrijire revazuta de catre unul din cei mai buni dascali Domn Nicodem de Naxos. 416. Iar Gura de Aur îndeamna: “Deci sa nu ne sârguim sa adunam bani si pe acestia sa-i lasam copiilor.. Pedagogia lui Iosif dacul din Moesia. 428. potrivit precizarilor lui N. pentru folosul a tot poporul ortodox monah din Tara Moldovei ( . publicata la Venetia în anul 1789 98 . p. Grigorie al IV-lea Dascalul (1823-1834). Bunaoara. . Iar de aceasta se putea focul si sa daca neluarea aminte a parintilor nu o ar fi adus pe ea . iar acestia si pe suflet si pe trup ducându-l îl arunca în rai. precum se vede ca sa poata dupa buchii ceti si cu sloguri întru întarirea cetirii sale. totodata. Iacob Gura de Ioan Despr . pentru toata viata curge. Meritul aparte al acestei Pedagogii este ca se ofera copiilor un catehism mult mai accesibil decât Ibide . cu toata rânduiala. "Putul si împartire de grâu". unde nu iaste hrana buna copiilor? Care vazând noi lipsiti copiii de hrana ce li se cade. 1978. cit. carte ce se ocupa cu educatia copiilor. 1995. cresterea Aur. Cum daru vei nadajdui de bine. în vol. p. în “Cuvântul e44”. În consecinta.. gheenei. “umilul de la Neamt.”97 . si dupa aceste rugaciuni de seara si de dimineata si rânduiala pentru masa si dupa masa. Iorga din lucrarea “Un pedagog moldovean pe la 1800”).. . Bacau. “Pentru cresterea scape asupra. 429. de voiesti sa lasi bogatie multa copiilor tai.. ci ( Ioan sa-i învatam pe ei fapta cea buna. În a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si începutul secolului al XIX-lea îsi fac aparitia câteva lucrari de pedagogie propriu-zisa: Mesiodax (numele grecesc al lui Iosif.” în “Cuvânt pentru ce fel de clironomii bogatii.)trebuie sa lasam copiilor nostri”. 97 . n. 7. Sf.

JUSTINIAN. Sibiu 1987. al caror baze s-au pus. Sa se aplece pâna la pamânt si sa zica: Iisuse Mântuitorule. o data cu deschiderea unor importante scoli. ai mila de mine!” 99 . 1786-1986. inclusiv din secolul al XX-lea. în Transilvania scolile elementare se împarteau în trei grupe: comunale (sau “triviale”. Scoala greca-latina de la Târgoviste (1646). Mihail BULACU. Iuliu Scriban. Bucuresti. crez exprimat asa: “Conduceti-i la Biserici. Bunaoara. BOR. capitale si normale . 1 la Buzau. 136. inclusiv institutii de nivel universitar. Secolul al XIX-lea va înregistra un numar tot mai mare de catehisme. mult raspândita la noi. înainte ortodoxa 1952. 2 la Neamt. Editia de baza. vezi † Cuvânt la Învatatura de credinta crestina Bucuresti. care. la Academia domneasca din Iasi (1640) de pe vremea lui Vasile Academia domneasca de la Scolile pe la Lupu. Arhim. p. Petre Vintilescu. prof. Este cazul sa privim în urma. 1 la Iasi. 99 . 1937. Mircea Doua sute de ani de învatamânt Teologic la . 3 la Sibiu. Fiul lui Dumnezeu. Spiritul catehezei patristice din scoala . a fost Marturisirea Ortodoxa a lui Petru Movila . deschise în Transilvania prin legiuirile date de împarateasa Maria Tereza 1764 etc. dupa traducerea ei în româneste a cunoscut 17 editii . 1 0 1 10 la Bucuresti. Bucuresti. Sibiu. despre care am 101 amintit deja. dr. fiind stabilit si faptul ca trebuia sa fie predata numai de catre preoti 100 . aritmetica). Tipografia româneasca cartilor bisericesti. fie si lapidar. Editura Institutului Biblic si de Misiune al . În toate cele trei scoli religia avea loc privilegiat. cu plecarile si metaniile. acestea din urma pregatind învatatori. Apud Pr. Bucuresti (1694. Dupa ea s-au inspirat apoi celelalte catehisme. Cruci. Ioan Mihalcesu (mai apoi Arhiereu si Mitropolit). citire. PACURARIU. Ne referim la cele semnate de Pr. se cuvine subliniat rolul lor preponderent în lucrarea de catehizare. pe vremea domnitorului martir Constantin Brâncoveanu. fiind citita în toate provinciile românesti. 0 0 Pr. numite asa dupa cele trei materii: religie. de fapt. Revenind asupra importantei Catehismelor . p. 13-14. prof.psaltirea sau alte carti de cult. aratati-le icoanele Domnului Iisus Hristos. ale Sfintei Fecioare si ale Sfintilor si învatati-i a face semnul Sf. În continutul sau autorul insista asupra importantei principiului intuitiei. înca din secolele precedente. Pr.

Iar cu privire la înfiintarea Facultatilor de Teologie notam: 1850 la Sibiu (sub pastorirea mitropolitului Andrei Saguna). El înfiinteaza scolile elementare. seminar la care va preda o vreme si Gheorghe Lazar. Fie si în treacat. . prof. aceste facultati au pecetluit reusita mult dorita de înaintasi de a avea un învatamânt teologic superior în Tarile Române. conducator al Scolii de la Sf. C. prof. prin purtarea de grija a episcopului Vasile Moga. cit. datorate în mare masura lui Gheorghe Lazar . Lazar prin “Înstiintarea catre de toata cinstea vrednica tinerime” (august. Sava (1818). Buzau si Arges. GALERIU. 1836 este anul în care se vor deschide Seminarii la Bucuresti. Dupa o munca epuizanta de trei ani. Chiar daca unele au trebuit sa-si închida temporar portile (ca de exemplu cea din capitala Moldovei în 1864).Pr. iar în 1837 si la Râmnic. sub obladuirea Bisericii.. Andrei Saguna s-a remarcat într-un chip aparte. si altii. care a avut grija sa rânduiasca aici “dascali procopsiti”. care. dr. cu binecuvântarea mitropolitului Veniamin Costachi. predarea Catehismului si a Istoriei “vivlicesti” a Vechiului si a Noului Testament. trebuie sa amintim faptul ca dintre toti ierarhii ortodocsi care au militat pentru promovarea învatamântului românesc. Un alt moment însemnat în afirmarea învatamântului catehetic îl constituie înfiintarea si organizarea Seminariilor Teologice : 1803 la Socola-Iasi. alaturi de cursurile de inginerie si de filozofie. beneficiau de prestatia 102 Pr. În Tara Româneasca un eveniment deosebit îl constituie începuturile învatamântului de nivel superior. 8. Chemarea tinerilor la studii a facut-o cu râvna apostolica Gh. acest apostol al învatamântului românesc se întoarce grav bolnav la Avrig – Sibiu. scoala a carei programa prevedea. p. Un fapt cu totul remarcabil este ca religie pentru scoala primara erau incluse în Cartea de citire 102 lectiile de .. 1818).. numite “poporale”. op. 1881 la Bucuresti (mitropolit Calinic Miclescu). 1811 la Sibiu. Toma Chiricuta. unde se nascuse în anul 1779 si unde va închide ochii la numai 44 de ani (1823). 1860 la Iasi (pe vremea lui Cuza).

pentru astfel 103 De notat. Râvna promotorilor învatamântului religios ortodox a avut în decursul istoriei nenumarate piedici. pentru pregatirea viitorilor învatatori ai scolilor confesionale din Arad. mai ales în Ardealul pluriconfesional. concret. cu aparitie În rândul scolilor cu impact pozitiv deosebit în veacul al XIX-lea trebuie pomenita si Preparandia de la Arad (1812) cu limba de predare româna. . iar protopopii aveau misiunea de inspectori în raza protopopiatului. cum este cazul celei herbartiene. Ap. care va pregati terenul pentru deschiderea în acelasi oras a unei scoli teologice cu doi ani de studii. Alaturi de cartile de cult si manualele scolare. Semnalam. venita în Ardeal prin studentii români aflati în Germania. biblice. Ne referim. iar din 1824 cu durata de trei ani. 2). numai în Arhiepiscopia Sibiului functionau aproape 800 de astfel de scoli. prin îndepartarea peste limitele admise de textele sacre. în genul celei de care vorbeste Sf. asadar. un rol catehetic major l-a avut neîntrerupta din anul 1853 pâna azi. De aceea.învatatorilor scoliti la Institutul pedagogic din Sibiu. tiparite cu binecuvântarea sa. dintre care mai mult de jumatate înfiintate de el. a alunecat în etalare subiectiva de “talente”. cea fara pricepere . la anumite influente pedagogice externe exagerate. Pavel în Epistola catre Romani (10. propriu-zis un Institut Pedagogic . însa. de altfel metoda clasica a predarii învatamântului. Crisana si Banat. Directori ai scolilor poporale erau preotii parohi. anume un caracter prea intelectualist-rational sub care s-a asimilat si predat chiar si Teologia. ca “Telegraful Român” este neîntrerupta ziarul românesc cu cea mai veche aparitie . Iar “povestirea libera”. La sfârsitul arhipastoririi sale. ca unele tulburari s-au produs de multe ori si datorita unei altfel de “râvne”. 103 Telegraful Român . despre care se pomeneste destul de des în izvoare si asupra carora nu insistam acum.

legislatia cu privire la învatamânt . s-au convocat si tinut doua Sibiu (1922) si Mânastirea Dealu (1933) 104 congrese catehetice . 156. Constantin Narly. Dumitru CALUGAR. Ar fi deosebit de interesant un studiu amanuntit asupra evolutiei în timp al acestei legislatii. dar modern de legislatie scolara îl datoram ilustrului pedagog primul cod Spiru Haret (1851105 1912). din pacate foarte putin cunoscuti si astazi. care este foarte sugestiv pentru încercarile de limpezire a normelor actuale. G. Bucuresti. când religia a fost suprimata din programele scolare. a ocupat prin concurs o catedra universitara. fireste. aceasta materie a fost considerata prioritara si. deodata cu problemele pedagogiei moderne în general. Pâna în anul 1948. atât la nivel primar si mediu. Secolul al XX-lea . profund traitori ai crestinismului ortodox: Vasile Bancila. Editura a Biblic si de Misiune al BOR. pe care a slujit-o în mod exemplar . În primul rând trebuie sa avem în vedere multimea de preotiprofesori care si-au consacrat timpul si energia vietii pentru învatamântul religios. desigur. o data cu aparitia cataloagelor. Pr. dr. Simion Mehedinti si Teodor M. a înregistrat prestatia unor pedagogi de mare valoare. Fiecare moment important în istoria scolilor românesti s-a bazat. profesor universitar. la zece ani dupa “Revolutie”. inspector general si ministru al învatamântului privire la subiectul nostru. cât si la cel universitar. 0 5 Doctor în matematici la Paris. care s-au preocupat. si de educatia religioasa. 104 . cu preocupari remarcabile si în câmpul învatamântului religios românesc. O data cu ei la pedagogii laici trecuti în vesnicie. Catehetic . Antonescu. la . cu totala daruire si solicitudine. 1976 Institutului p. Popescu. Cu asupra învatamântului secundar si superior”. legea care ne intereseaza este cea din 1898: “Legea . pâna la venirea tavalugului comunist. prof. figura în fruntea tuturor celorlalte materii. Manual pentru Institutele Teologice. G. ignorati în perioada comunismului din motive politice.de probleme si altele asemenea. pe o anume legislatie. O contributie însemnata la precizarea statutului religiei în scoala l-a avut.

Evident. În aceeasi categorie a preotilor-profesori cu preocupari catehetice deosebite se înscrie si parintele Dumitru Calugar (1907-1988) 108 . mai ales ca exemplarele sunt foarte rare 107 . 1 0 7 Bunaoara. 3-4 ani din raft. întru-totul binevenita. de aceea nu insistam cu amanunte bio-bibliografice. precizarea ca lucrarea de capetenie din domeniul catehetic-pedagogic. Bucuresti. titular al catedrei de Omiletica si Catehetica al Facultatii de Teologie din Bucuresti (19361952). Teza de reprezentative: ortodoxa Oradea. stralucit titular al catedrei de Omiletica si Catehetica al Facultatii de Teologie Ortodoxa din Sibiu (19681978). Facem. care a lasat. 0 8 Face studii de specializare la Universitatea din Jena (1937-1938). Pedagogia crestina ortodoxa . cel mai recent manual de Catehetica de nivel universitar (Bucuresti 1976.Din prima categorie s-a evidentiat cu vigurozitate parintele Mihail Bulacu (1898-1985). a Ierusalimului Bucuresti. autor de carti si studii omiletice si catehetice. cel de la Biblioteca Facultatii de Teologie din Bucuresti lipseste de aprox. Principiile didactice ale catehezei si Anexa care cuprinde cateheze sau lectii Cele practice. întrucât. 1946. dar numai în spiritul continutului original. Continutul manualului este în mare masura valabil si astazi. literatura catehetica româneasca na mai cunoscut un astfel de compendiu pedagogic crestin. parintele Calugar ne-a lasat si Amintim câteva din cartile Studiu introductiv în Catehetica . Educatia religioasa. Pentru predarea religiei în scoala. Pedagogia crestina Bucuresti. monumentala ca forma si continut (571 p. editia a II-a. propriu-zis publicist român din domeniul catehetic din toate timpurile 106 cel mai prolific . 1935. 1984). cu Caracterul religios-moral . publicata la Sibiu în teza crestin 1955. Chiril al . Constiinta crestina dupa Catehezele Sf. din anul aparitiei (1935). însa. cu toate ca figureaza în 1fisier. 106 . Materia învatamântului religios.) se impune a fi reeditata. Spiritul catehezei doctorat. Îl recomandam în special pentru urmatoarele capitole: Psihologia religioasa. între altele. Este în general cunoscut în mediul teologic. patristice în ortodoxa scoala româneasc . doctor în teologie al Facultatii din Bucuresti. 1937. fiind necesare doar câteva actualizari sub aspectul tematicii si al bibliografiei. presupune anumite aduceri la zi. 1928. o astfel de reeditare. profesor de religie la Seminarul Pedagogic Universitar. . desigur.

aceasta lucrare este de importanta capitala. se aplica la orice fel de Reeditate de Episcopia Romanului si Husilor în 1 1 0 1990. Prezente deja. se daruieste. Omul si . iar o zi libera poate fi negatia copilul are o mare capacitate lucru sarbatorii. ci scoala pentru viata. ambele aparute la Bucuresti în anul 1996. este ca vârsta copilariei este cea mai însemnata pentru a întreprinde formarea religioasa a omului. dar cea de-a doua fiind mai apropiata preocuparilor noastre capitole: 112 facem o scurta zabovire asupra ei.. Cartea are sapte Importanta religiei pentru copil. un timp. Un adevar care. desigur ambele lucrari. prezent acum în bibliotecile noastre prin doua carti deosebit de valoroase. Decalogul atmosferei. Se întelege ca din acest motiv. pentru primele clase. Credinta si sinceritate.. Dar maximul vietii sarbatoarea. Iata un exemplu: “Sarbatoarea nu implica numai o metafizica si o morala. iar nu o simpla zi libera: o zi de fiinta poate fi sarbatoare. valorificarea sarbatorii în este scoala e de doua împrejurari.sapte carti de religie 109 . Copilului jubileaza. 1897 la Braila. la 1 ian. S-a spus ca nu viata este pentru scoala. Vezi Vasile Aforisme si para-aforisme. la venirea comunismului a devenit “dusman la al poporului”. Metoda religioasa si idea concretismului. Formalism si povestire. p. de BANCILA.. editate de “Anastasia”: Duhul sarbatorii . Facultatea de Filozofie. specializat la Paris în acelasi domeniu. 109 . constituie un veritabil punct de plecare pentru alcatuirea manualelor de religie de astazi 110 . p. De 12 altfel si Duhul întâlnim aprecieri strâns legate de educatia copiilor prin în sarbatorii intermediul sarbatorilor crestine. Editie îngrij. n. reprezentant stralucit al elitei interbelice necunoscut de marea masa a cititorilor români decât dupa trecerea câtorva ani de la evenimentele din decembrie’89. Editura “Marineasa”. care.. Pentru predarii religiei ne intereseaza. îi place natura. traieste divinul. Iubire. Cea mai însemnata este copilul însusi. întrucât nu este pervertit. licentiat al Universitatii din Bucuresti. Din fericire. de altfel.). seriozitate si doctrina. Începem acum sirul pedagogilor crestini ortodocsi laici cu Vasile Bancila 111 (1897-1979). Timisoara. Metoda afectiva si sentimentul spiritualizat. si Initierea Metodica religioasa a copilului .. Pentru demersul catehetic actual. chiar daca sunt pe alocuri depasite ca limbaj si tematica. ci si o pedagogie. ” (subl. deci scoala trebuie sa fie pentru sarbatoare. scriitor si filozof crestin. Ioan 1 11 Nascut Sauca. festiva. 1993. profesor la liceul “Mihai Viteazul” din Bucuresti si. înlesnita e o însetata de sarbatoare – ceea ce am vazut ca este ceva plin.. 90. Autorul pledeaza în mod inteligent si cu dovada unei înalte constiinciozitati pentru educatia religioasa timpurie a copilului: “Cel dintâi lucru pe care trebuie sa-l stie cu putere un educator. pe bancile scolilor prin osteneala parintelui profesor dr. clasa Marelui Voevod Mihai. Acesta. existenta Ileana 11.

Daca nu ploua primavara. ideale. 1996. grija de a înlatura oboseala. creanga trebuie îndoita cât e verde. ca sa nu le vatame. educatorului .. pentru ca ea sintetizeaza toate eforturile recomandate anterior.. în chip definitiv si efectiv. vorbind despre elementele religie. Elevii vor trai în cercul de efluvii invizibile care pornesc din fiinta lui. el va risca sa nu cunoasca niciodata farmecul si binefacerea religiei.).. pe tot parcursul lectiei) si. 2021. un fel de logistica obligatorie: (atitudinea profesorului la intrarea în clasa) Dodecalogul la toate obiectele din scoala . Bancila îsi exprima opiniile în legatura cu persoana profesorului de religie. prezentate sub un titlu sugestiv. Ibidem p. ca obstea de scolari. Bucuresti. adevarul vechi si de bun simt ca daca nu se introduce omul în religie de când e copil.. Plugarii stiu ca grânele trebuie sa fie crescute înainte de a veni caldurile verii.” 113 . vorba lui Comenius. 113 Initierea copilului religioasa a . exemplelor (tactul de a prezenta ilustrari potrivite.. pe catre e chemat s-o pastoreasca va trai si va respira neîncetat în aura lui. Planta de pret a religiei sa fie adânc înradacinata în solul sufletului. pregatirea (aperceptiva. atmosferei . pragul lectiei . p. La fel si în formarea religioasa. Editura “Anastasia”. în ectoplasma lui Vasile 1 1 4 BANCILA. pedagogia preventiva (mentinerea unei atitudinea atmosfere placute. un copil crescut cu religie va fi mai spiritualizat si deci mai serios manifestarile lui “ 114 .. aliatii natura firesti(adica sustinerea lectiei cu ajutorul celor mai dotati si receptivi elevi). Dupa o impresionanta pledoarie pentru educarea religioasa a copiilor. 29. Sa învatam o data. autorul marturiseste convins: “Asadar. . Iata cum se exprima autorul: “Felul prezentei sufletesti a educatorului hotaraste soarta educatiei. pentru ca secetele vietii sa nu-i poata face nici un rau. În ultima parte a lucrarii. n. V. nu din cele care produc dubii sau ilaritate). n. Am subliniat aceasta ultima dimensiune. în fine. precum si în toate sine qua non ale desfasurarii lectiei de mediul fizic si decorul. degeaba va ploua mai târziu. .educatie caci.

la caracterul “national” al Statului Român. G. Istoria . predarii religiei 115 . Bucuresti. un termen luat din metapsihica. 1930. Ibide . 1 16 m Semnalam câteva dintre Din problemele pedagogiei Bucuresti. Unii linistesc prin simpla lor prezenta. ca sa aplicam. înlaturat de la catedra de catre comunisti în anul 1948.” 115 . Educatia Pedagogieisi e fundamentale ale pedagogiei morala religioasa în româneasc . Educatia morala în scoala româneasca. Aceste câteva ilustrari ale gândirii distinsului pedagog Vasile Bancila sunt suficiente. Bucuresti. credem. profesor de Pedagogie la Universitatea din Bucuresti. metaforic. Fiecare om sugereaza o anume atmosfera. deodata cu îmbogatirea continutului actului catehetic. unii înalta atmosfera. altii întineaza tot ce ating. structurata în trei mari capitole: I. autor al unor lucrari de prestigiu în domeniu 116 . ele: General . fides-i = credinta ). p. Psihanaliza si educatie. altii nelinistesc chiar fara sa spuna un cuvânt. 1939. 1925-1926. 1937).. II. altii demonizeaza ori deprima. 1924. Doctrinel a pedagogie .spirituala. acuzatii care constituie în fond mai degraba recunoasterea unor merite. Un alt reprezentant stralucit al pedagogiei crestine românesti este Antonescu (1882-1953). III.. unii purifica. Sunt oameni care îmbalsameaza totul în jur ca un trandafir de soi si sunt altii care infecteaza totul ca un dihor. iar “nationalist” românul ce tine la identitatea neamului. pentru ca fiecare profesor de religie sa fie convins a-si face timp pentru a citi integral Initierea religioasa a copilului spre marele folos în straduinta de a-si îmbunatati propria persoana. altii o coboara. 115.Curs moderne de Bucuresti. 1937 (ultima subliniata de scoala pentru interesul aparte în cadrul noi moderne a Metodicii disciplinei ). G. Pedagogia . Bucuresti. o vreme si la Seminarul Nifon din acelasi oras. decât stigmatizarea propriu-zisa: “fideist” înseamna credincios (lat. Unii produc o atmosfera sfintitoare încât în vecinatatea lor te simti mai bun si mai tare. Educatia religioasa în cadrul educatiei integrale. Lucrarea ce ne intereseaza în chip aparte este Educatia morala si religioasa în scoala româneasca (Bucuresti. . sub acuzatia de “fideism” si “nationalism”.

Antonescu pledeaza pentru “o serioasa cultura filozofica”. dar voiau sa se faca preoti. 136-137... constatându-se în plus ca nici acum nu avem o catedra de filozofie propriu-zisa. continutul ei este în cea mai mare parte actual. Întrucât prelegerea de fata se adreseaza în primul rând viitorilor profesori de religie. Observam. istoria religiilor etc. cum ar fi. Ceea ce nu se parcurge. însa. trebuie suplimentat prin lecturi individuale. pe care viitorii profesori de religie sa o dobândeasca în cadrul Facultatii de Teologie. iar în cazul când aceasta este marturisita. asadar. care au trecut apoi la alte facultati. p. le-au ascuns si au trecut la facultatea de teologie. Acest deziderat poate fi exprimat si astazi. caci nu putem împarti sufletul elevilor nostri în compartimente.Chiar daca au trecut un numar de ani buni de la data publicarii acestei carti.acestia sunt ipocritii.. moderni si contemporani. care aveau îndoieli. fiindca daca în sufletul seminaristilor sau al tinerilor teologi apar fata în fata conceptia stiintifica deoparte si cea teologica de alta.” 117 . avem nevoie de credinciosi adevarati. în cadrul programei. Pot sa va spun ca atunci când am fost profesor la Seminarul Nifon. G. în asa fel încât orice teolog sa posede cunostinte. ca G.. . în legatura cu gândirea marilor filozofi ai lumii. 117 Op.. dupa ce si-au marturisit îndoiala. dogmatica. N-avem nevoie nici de sceptici nici de ipocriti. sau iese armonie. pe când altii. si atunci înseamna ca am ajuns la rezultatul pe care-l preconizam adineaori: conlucrarea armonica între educatia religioasa si intelectuala. iar în cazul când este ascunsa ajungem la ipocrizia religioasa. ele nu pot ramâne izolate. cit. morala. Aceste doua conceptii se vor ciocni si din ciocnirea aceasta. ajungem la scepticismul religios. spre exemplu. antici. sau iese contradictie. . desi anumite incursiuni în acest domeniu se pot face la câteva din disciplinele de baza. am gasit elevi sceptici. vom face o mica ilustrare din ultimul capitol al cartii cu referire la aceasta importanta misiune: “În ceea ce priveste pe profesorul de religie consideram ca acesta trebuie sa aiba o serioasa pregatire filozofica. fie si generale.

S. Educatie si 1927. 17 din tineri colectia 1P. publicata întâia oara în anul 1938. “filozofia” cea mântuitoare. Problema idealului IV.” (p. Bucuresti.. sub care valoarea de devotare s-a înfatisat în omenire. Gavanescu. unde. litere si unde va preda pâna în anul 1947. profesor de Pedagogie si Istoria Pedagogiei la Facultatea de fine. apropia de între ei legându-se o strânsa prietenie. Asa se explica faptul ca una dintre cartile lui C. Bucuresti. filozofie. postul sau va fi “comprimat”. 1940. este întunecata de amanuntul istoric si sistematic. VASILE CEL MARE. D. 1941. 1996. pr. Misiunea 1943. în anul urmator va la obtine titlul de doctor în filozofie cu Di soziale Schichtung Rumäniens (Stratificarea sociala a Întors în tara. fiind înmormânta t în cimitirul Belu.B) 1 9 Nascut la Tecuci. întâlnita de altfel la multi dintre studentii nostri. 1986 (vol. Problema comunitatii pedagogice. de fapt. face liceul la Focsani si Facultatea de Litere si Filozofie la Iasi. 118 . ramas în constiinta educatorilor mai ales prin lucrarea Pedagogia generala . FECIORU. pedagogic. la Göttingen. Rezultatul este indiferenta religioasa sau ateismul pe care îl promoveaza adesea... reeditata în 1996. Tolstoi 1929. C. ideal. va fi numit e pe teza României). în sensul propus de Sf. nr. Prin etica pe care o sustine. În 1923 C. cu 528 de pagini si urmatorul cuprins: I. religia exercita o influenta totala asupra omului. Omilia catre . Trece în vesnicie în anul 1956. Dintre lucrarile sale mai Problem amintim: a idealului 1925. la Bucuresti. Narly pleaca intituleaza Gavanescu studii în Germania. La un moment dat. Problema posibilitatii educatiei. Narly atrage atentia ca de multe ori. Constantin Narly (1896-1956) este un alt mare pedagog al perioadei interbelice 119 . fara sa vrea si fara sa stie. trebuie facuta cu discernamânt. în de la 1 oct. din motive politice. printr-o predare nepedagogica a religiei sentimentul religios se poate pierde în fata multelor date impuse a fi memorate: “Frumusetea si înaltimea etica a religiei crestine. n. C. (Bucuresti. În aceasta ultima parte la p. 490-493 gasim referiri la religie. totodata fara neglijarea gândirii Sfintilor Parinti. III. educatorului. 1929). Problema mijloacelor educatiei. în subcapitolul Concretizarea (educatiei n. 490). asistent la si. generala alcatuita de Viorel NICOLESCU). profesor la Facultatea de Filozofie a Universitatii din Cernauti rând. Daca în locul instructiei religioase s-ar face cu Sf. (vezi prefata la pedagogic. Aici se va I. când. Vasile cel Mare în cunoscuta “Omilie catre tineri”118 . educator. care ne-au lasat.) în Institutii despre care afirma: “Religia este poate cea mai activa forma.Facultatea de litere din Iasi.Aceasta preocupare. NARLY. Misiunea educatiei .. II. Pedagogie românesti . trad. Narly se Opera pedagogica a profesorului I. însusi învatamântul religios.

. Credem ca observatiile profesorului Narly sunt în mare masura valabile. p. Înmormântat în cimitirul Belu din 1etc. Poti sa fii om deplin fara sa fii crestin? . marturisind public convingerea ca Iisus Hristos este nu numai Mântuitorul lumii ci si cel mai mare educator al omenirii nu poti fi om deplin fara sa fii crestin cât a înteles din Evanghelie 121 . Simion Mehedinti (1869-1962) a fost nu numai un mare geograf. a. Scrisul sau din câmpul pedagogic este atât de patruns de duhul evanghelic. ci si unul dintre cei mai mari pedagogi ai României. atâta pretuieste .. în care. Introducere în geografia ca 2 volume) si al reprezentativa: pedagogiei Alta crestere. Poporul – cuvinte stiinta ( catre studenti.precadere educatia sentimentului religios. avertizând tineretul ca si ca un om. încât instructia religioasa de astazi ar suferi o grava pierdere ignorând-i cartile. .122 . Caci Simion Mehedinti n-a slujit doar poporul român cu o constiinciozitate iesita din comun. Primatul sufletului. MUSTER.) MEH EDINTI. Neutralitatea fata de certurile dogmatice. atât ca numar de ani (93) cât si ca activitate oferita în slujba neamului 120 . Poti fi om deplin fara sa fii Cartea româneasca. Editura Academiei Române. ci a fost un mare admirator al virtutilor sale stramosesti. Bucuresti. se observa fara greutate o împletire armonioasa a convingerilor crestine cu simtamintele unui patriotism exemplar. Scoala muncii. 120 . de D.. nominalizândule chiar ca titluri de capitole: Lipsa razboaielor confesionale. Licentiat al Facultatii de filozofie si litere din Bucuresti (cu Ideile lui J. 1992.. Arhaismul crestinismului românesc. f. (vezi crestin ?. Nascut în Soveja – Vrancea. religiozitatea ar spori. la autor de carti fundamentale din domeniul geografiei (cea mai Terra. ca si un popor. editie îngrij. membru al Academiei Române (1915). si aceasta mai putin în scoala si mai mult în Biserica. daruit de Dumnezeu cu o viata bogata. Rousseau despre . coperta). dar ne îngaduim observatia ca necesitatea indiscutabila a cultivarii sentimentului religios în Biserica trebuie facuta în paralel cu instructia religioasa la clasa. despre educatie Bucuresti. Crestinismul românesc. catedra de geografie a Universitatii din Bucuresti. În Crestinismul românesc exemplifica a aceste virtuti. Antologie 1216. Scrieri 2 1 S. orfan de mama de la 9 ani si de tata înainte de terminarea liceului. J. A fost profund credincios. Bucuresti. fara exceptie. doctor în geografie al Universitatii din Leipzig (cu educatie) Die kartographische profesor teza teza Induktion). si învatamânt.” (p. 2 2 Idem. în mod progresiv si echilibrat. 492).

fiindca nu simte suferinta! Asa sa fie? Cine îsi da osteneala sa priveasca traiul de toate zilele al taranului român. n-a pregetat o clipa sa le evidentieze doar virtutile. asa cum se recomanda mai ales în zilele noastre. Crestinismul 1 2 4 Ibide românesc .Simbioza între Biserica si Stat. Iata. nu da buzna în viata altuia si nu se coboara niciodata la nivelul vulgului. cu tact pedagogic si mare optimism. Sentimentul acesta presupune calcularea la rece a suferintei altuia. 235. bunaoara. este cu putinta oriunde. cum se exprima Simion Mehedinti în legatura cu “Absenta pornirii de razbunare la români”: “Poporul român este lipsit de orice înclinare spre razbunare.” 124 . Acceptarea suferintei ca mijloc de purificare morala. evident ca nu poate fi vorba. . Idem. Încrederea în biruinta binelui asupra raului. 84. Prioritatea frumusetii morale asupra justitiei formale ... Cum se explica aceasta pornire spre iertare? Unii observatori superficiali s-au grabit sa dea o explicatie simplista: românul nu se razbuna. p. când exemplele pozitive pot avea un rol întaritor. Fundatia “Anastasia”. 1995. Lipsa ereziilor si a ereticilor. românul adevarat este discret. ca fapt individual. acela va ajunge la o concluzie cu totul deosebita. Bucuresti. sursa de nadejde si inspiratie. Absenta pornirii spre razbunare.123 Cu toate ca stia foarte bine si anumite scaderi ale conationalilor. Dar de o aplecare a neamului românesc spre ura calculata împotriva cuiva. p. Violenta. Va vedea ca ceea ce deosebeste pe plugarul sau pastorul român de neamurile vecine este o mare cumpatare în judecata si o foarte delicata rezerva fata de altii.O explicatie de bun simt si pretuire fata de poporul pentru slujirea caruia a consacrat cu generozitate toata energia vietii sale îndelungate. Prezenta lui Iisus în folclorul national. m 123 . Din fire.

. . Despre ei se pomeneste chiar si în veacul al V-lea. totodata ai profesorilor de religie si teologie. Un examen la Istoria Bisericii Universale era o proba de foc. 1932. astfel ca importanta misiunii lor depaseste granitele slujirii conventionale.. constituia un triumf. 28). Propriu-zis.. p. psihologic) titular politic detinut în închisorile comuniste (1959-1964). Bucuresti. cu mustata tunsa englezeste.. avea o mâna osoasa pe al carei deget mijlociu. la dreapta. doctor în teologie al Facultatii de Teologie din Atena (cu Cauzele persecutiilor din punct de vedere istoric si . chiar mai simplu. din care fac si eu parte.. în general. p.. din timpurile ulterioare. Î. Istoria bisericeasca si Patrologia. III. îl numeau “Domnul Tudor”. 5). la a si 1cultura "Studii Teologice". p. este prezent si în literatura noastra catehetica. Înalt. 140-211 si 2 6 Vezi în Biserica si . întrucât. sau. Acest studiu este foarte important pentru observarea etapelor didascalii facând parte din triada slujitorilor catehizarii în Biserica primara.” . didascalii erau slujitorii care catehizau cu timp si fara timp. al treilea învatatori ( didavskaloi (I. Popescu (1893-1973) 125 este un nume de referinta din galeria profesorilor teologi laici. statornicise o batatura enorma. Era admirat si iubit. totodata. Acesti învatatori aveau misiunea sa explice dogmele credintei crestine neofitilor si sa-i apere. didascalul harismatic depaseste pe episcop si cu competenta si cu învatatura.” 127 . Înainte de a încheia aceasta scurta semnalare a personalitatii si Nascut în Boteni – Dâmbovita. Bartolomeu ANANIA al Clujului îi face urmatorul fost unul din cei mai mari profesori ai Facultatii de Teologie din Bucuresti. iar un 8 cu distinctie.. Cor. deodata cu preocuparile de stricta specialitate din domeniul pe care l-a slujit cu devotament total. profetii îsi manifestau sporadic harisma prorociei. P. Pavel: “Si pe unii i-a pus Dumnezeu în Biserica: întâi apostoli . cultura 138. volumul cultura Institutului 11996 2 7 Biserica si . Generatiile portret: “A de studenti ai anilor 40. S. urma a creionului muncit pe ” (“Prefata” Biseric se hârtie. “Autoritatea didascalilor”. cât o ghinda.. licentiat al Facultatii de Teologie din Bucuresti. didascalii sunt predecesorii profesorilor de la scolile catehetice din secolele III-IV. uscativ. Ap... de influentele ereticilor. Editura Biblic si de Misiune al BOR.respectuoasa familiaritate ce care se spune “Regele”.Teodor M. dar si foarte temut. îndeosebi prin lucrarea didascali crestini 126 Primii .. teza al catedrei de Istorie si Patrologie al Facultatii de Teologie din Bucuresti (1948-1959). 12. cap. harismatici de care aminteste Sf. “în planul învataturii. asa cum afirma autorul. 125 ). care. al doilea profeti . iar preotii si episcopii se ocupau cu oficierea liturgica a slujbelor. cu acea “Tudor”. În timp ce apostolii predicau kerigmatic vestea cea buna . an.

fara de care nu se poate edifica pentru societate o casa solida si sigura. se întelege – celei autentice. p. cu deschidere plina de solicitudine. dar pentru împlinirea acestui deziderat si slujitorii Bisericii. Popescu. 1936). moravurile si institutiile crestine. cât si ai laicatului. tinuta la Primul Congres de Teologie Ortodoxa (Atena. pe de alta parte ea trebuie sa ofere culturii miezul fara de care aceasta risca sa cada în derizoriu.” 128 . Iata cum raspunde autorul la întrebarea “ce trebuie sa ofere Biserica pentru cultura?”: “Forta morala a religiei. în care se cuprind câteva principii programative pentru relatia religie-cultura din zilele noastre. Metodica predarii religiei beneficiaza de osteneala câtorva reprezentanti remarcabili. titulari ai catedrelor de Catehetica. Iar concluzia este pe cât de concisa si ferma. sa iasa în întâmpinarea culturii. împacarea. Tocmai datorita faptului ca ramâne legata de pamânt. imperfecta. idea autoritatii divine. legea mântuitoare a lui Iisus Hristos. ierarhia valorilor. spiritul si virtutile Evangheliei. totodata prin activitatea practica din biserici si scoli. cultura noastra este atât de relativa. asa cum a fost dintru început. se impun câteva cuvinte despre conferinta Biserica si cultura . caci marii barbati ai ei au fost si mari oameni de cultura. În rândurile clericilor trebuie amintiti mai întâi profesorii de la Seminariile si Facultatile de Teologie. pe atât de realista: “Biserica trebuie sa crestineze din nou cultura!” 129 . iar alaturi de ei si cei Ibide . de schimbatoare.scrisului prof. atât din rândurile clerului. Teodor M. 223.. m 128 129 . * În actualitate. Ceea ce Popescu M. se întelege. preoti si profesori. trebuie. încrederea. Teodor a spus atunci este întru-totul valabil si astazi: pe de o parte. un ideal care depaseste contingentul. Biserica trebuie sa fie deschisa culturii. p. m Ibide . de neputincioasa în a ne asigura pacea. bucuria de a trai.. simtul moral. prin cartile si studiile publicate. 224.

ci un dat originar. 14) 131 . educatia religioasa a copiilor este o necesitate fundamentala. ci si în mas-media.”. Învatatorul nostru suprem.care predau Religia în scoli. titlurile studiilor cuprinse în Importanta catehezei în astazi volum: Biserica Ortodoxa. în " Ortodoxia". cuprinse mai apoi într-un singur volum. Sfântul Atanasie cel Mare. autorul unui curs de Metodica si a câtorva studii fundamentale în domeniu 130 . în prezent duhovnic la Mânastirea Bistrita – Vâlcea. cv. Mântuitorul Hristos. totodata. ca a unora ca acestia este împaratia cerurilor” (Matei 19. p. în S.”. Revelatia si educatia.T. în secolul al XXcatehet. dupa învatatura si practica primelor veacuri crestine. 7-10 /1981. Principii catehetice în Catehezele Sfântului Chiril al Ie rusalimului. 416/1995. 3Iisus 4/ 1993. dar vocea P... totodata în strainatate. dupa aceea îndrumator de doctorate pentru Omiletica si Catehetica. nu numai în biserica. 1 30 . animalul se dreseaza”. o actiune specifica omului. caci numai omul se educa. Asupra noastra apasa o raspundere grea în fata lor si a lui Dumnezeu. “Decan” de vârsta si preocupari este parintele Constantin Galeriu (1918-2003). 1 3 2 Bistrita-Vâlcea. opinând. Convins ca “educatia este un dar. 1939). Iata 12. Preotul dupa cartile de învatatura din secolul al XIX-lea. în “Îndrumari metodologice. volum cu importanta speciala Catedra de omiletica . nr. Sale a fost auzita cu pregnanta si astazi. în pofida vârstei octogenare. lea. Ortodoxia. arhimandrit Veniamin Micle (n. 1993.catehetica cu notiuni de Pedagogie. Cateheza romano-catolica. care a publicat studii catehetice deosebit de consistente. fiind preotul cu cea mai mare popularitate în Bucuresti.. Convingerile puternice asupra folosului indiscutabil al predarii religiei în scoli le-a exprimat îndata ce s-au redeschis portile libertatii. 1 / 1983. Initieri catehetice 132 . Activitatea învatatoreasca a preotului pentru promovarea credintei ortodoxe. în întreaga tara (prin conferintele sustinute în ultimii ani în diferite orase). parintele Galeriu conchide: “Astfel. Ora de religie în trecut si astazi. învatator al unitatii crestine. ca “credinta religioasa nu reprezinta o achizitie evolutiva în istoria omenirii. Un alt nume de referinta în ogorul catehetic românesc contemporan este al p. dupa decembrie 1989. Psihologia catehumenilor. C. caci ea începe o data cu omul. în " Altarul Banatului". fost titular al catedrei Facultatii de Teologie din Bucuresti (1978-1994).. nr. de 3 1 Ora religie în trecut si . a Mântuitorului Care a spus: “Lasati copiii sa vina la Mine si nu-i opriti.

absolvent al Facultatii de Filozofie a Universitatii “A. pentru a corespunde exigentelor de forma si continut. doctor în stiintele educatiei. vor trebui revizuite si completate. italiana. specialist în Pedagogie. spaniola si portugheza. de la Universitatea din Iasi. faza de pionierat în care ne gasim.) colaborare: .. în aceasta perioada confuza de “tranzitie”. între altele. Psihologie si Filozofie. Bologna (Italia). franceza. germana. fiecare dintre aceste carti merita aprecierea noastra. care vine în sprijinul teologilor cu un bagaj impresionant de Nascut în 1958. aceasta din urma reluând-o. 1995. prof. însa. Dintre profesorii laici. Pedagogie Iasi. autor al câtorva carti în domeniu. Universitatea din Iasi. Cuza” din Iasi. prezent în bibliotecile noastre. 1996. Ana Danciu etc. 3 4 Bucuresti. Salutam cu admiratie preocuparea atât de intensa a unui laicpentru domeniul educatiei religioase. în situatia penuriei quasi-generale a materialului catehetic bibliografic actual. de fapt. cu doua lucrari strâns legate de domeniul catehetic: forme de organizare 134 Educatia religioasa. cu studii în strainatate la Salonic (Grecia). 1999. singur si în Pedagogie si . un loc special în bibliografia “Metodicii predarii religiei” l-a câstigat Constantin Cucos 133 . 1996. Rodica Sendroiu . Iasi. însa. mai ales ca si munca lor este. Având în vedere. chiar daca denumirea de “manual” este improprie pentru unele dintre ele. pe cea dintâi. continut si 135 si Educatia religioasa. engleza. temerara. O mentiune aparte se cuvine pentru manualele de Metodica pentru predarea religiei în scoala. cu sprijinul unor profesori-teologi de specialitate. cu adaosuri si completari. Bucuresti. prof. Metodicile propuse de prof. 133 . De aceea. pentru ca ele constituie un instrumentar concret în mâinile profesorilor de religie. C. Ne îngaduim. la o eventuala noua editie. Repere teoretice si metodice . de asemenea. sunt extrem de utile. în limbile româna.si pentru faptul ca semnaleaza peste 500 de repere bibliografice. observatia ca unele dintre ele. Psihopedagogi (colab. când educatorii constiinciosi au înca de luptat cu anumite mentalitati si conceptii din afara Bisericii. pr. 1 3 5 Iasi. Letitia Leonte . e . Lille (Franta). Ioan Popescu & co . în titular prezental catedrei de Stiintele Educatiei. 1994 axiologie 1etc.

. Aceste mici inadvertente nu afecteaza. asezate într-o succesiune logica. De fapt. de exemplu.si aici ne exprimam rezerva – noi stim cam ce fel de istorie si filozofie se facea pe vremea comunismului. îndeosebi din domeniul biblic si patristic. valoarea de fond a lucrarii. Editia 1999.. Domnia sa este de parere ca în liceu religia sa fie cuprinsa în cadrul unei discipline numite “Cultura si istoria religiilor” (ceea ce. Comandant al ostilor etc. 136 este ghid .” Lucrarea este strabatuta de credinta marturisita deseori ca numai o conlucrare strânsa între clerici si laicatul specializat poate da rezultate pozitive în actul catehetic contemporan (vezi. la care este bine sa se raporteze dascalul de religie. n-ar fi rau).cunostinte psiho-pedagogice si care dovedeste. Micile noastre rezerve sunt legate de limbaj. exista riscul promovarii unor idei si principii impregnate de ateism. de factura universitara. Daniel al Moldovei care o prefateaza. . prezinta 7 capitole.) ( care 1ceresti. pe care o recomandam (cu unele foarte mici rezerve).. scoliti înainte de 1989. dar . cu lucrari de actualitate în domeniu. P. Miza este prea mare si este posibil sa Vezi de ex. 299). . dar Facultatilor de istorie si filozofie predata si de licentiati ai (fapt care. § Complementaritatea laicat-clericat în 137 .. principial. 10. cartea este girata de Î. 77. o serioasa cultura teologica. în cuprinsul celor doua carti nominalizate. 3 7 Ibidem p. iarasi. Felicitam pe autor si binecuvântam pe toti cei care vor citi cu folos aceasta carte. realizarea educatiei religioase . exemplara constiinciozitate de abordare a problemei: “Predarea religiei în scoala trebuie asumata cu maximum de atentie si seriozitate. iar la sfârsit cu un adaos bibliografic. p. încât din partea anumitor profesori.. totodata cu privire la opinia autorului în legatura cu predarea religiei în liceu. de asemenea. n-ar fi rau în sine). p.. pentru o viitoare editie a cartii este bine ca manuscrisul sa fie lecturat de un profesor-teolog). apreciind nivelul academic al continutului: “Tipul de discurs avansat de autor se înscrie pe o linie moderna. S. deopotriva. care se cere pe alocuri “îmbisericit” 136 (de aceea. în care se face deseori o asociere nepotrivita de termeni Hristos conduce lumea. însa. Retinem.

Monica OPRIS si prof. Ramâne ca si profesorii-teologi sa-si însuseasca fara urma de rezerva sau complexe îndrumarile psiho-pedagogice care umplu zeci de pagini din acest volum.. pedagogi. pentru ca lucrarile domniei sale raspund în chipul cel mai potrivit exigentelor demersului catehetic actual. cu educatia în gândirea patristica (p. Anul 2000 a înregistrat doua carti noi în bibliografia Metodicii. Evaluarea cunostintelor si atitudini religioase. 302 m p. ne poate feri de alunecarea pe panta improvizatiei si a derizoriului. apreciam a fi urmatoarele paragrafe ale cap. prof. o data cu notiunile clasice. 1 3 9 Autori: Pr. chiar daca da uneori impresia unui stil prolix si afectat de pretiozitati. feed-back. ambele cu girul Ministerului Educatiei Nationale.. ocupându-se. Dintre acestea un pronuntat caracter practic. Terminologia utilizata. C. Limbaj si comunicare la ora de religie. astfel. 75) etc. ca brainstorming. Numai solidaritatea de conceptie si de metoda a specialistilor. de care nici Metodica predarii 139 si . al 6-lea (p. totodata pentru ca în continutul prezentat valorifica tot ce s-a scris mai bine în trecutul mai îndepartat si mai apropiat. 138 etc. în care. este de nivel universitar. 181-292): Principii si reguli de realizare a educatiei religioase. editata de Arhiepiscopia Albei-Iulia Ibide . dr. intrati de altfel în circuitul limbajului pedagogic universal. 29. Autorul. cât si din cel laic. dar si teologi. Iisus Hristos ca învatator suprem (p. Cucos un spatiu preferential în studiul de fata. Proiectarea lectiei de religie.. întâlnim termeni noi. prof. atât din spatiul teologic. Am acordat prof.” 138 .. în calitatea lui de “laic” se tine de cuvânt: multe dintre paragrafele cartii dovedesc receptivitate fata continutul teologic al educatiei..u. Sebastian SEBU. Dorin OPRIS. Metode de predare-învatare. totodata cu binecuvântari din partea Bisericii: Metodica predarii religiei . 47 s.).pierdem totul daca gresim. p. asadar de utilitate imediata. Conlucrarea dintre laici si clerici se impune mai mult decât oricând. proiectare curiculara religiei nu mai poate fi straina.

atât sub raportul continutului. dar au un limbaj mai accesibil si mai apropiat de cel catehetic. Amândoua sunt deosebit de utile pentru profesorii de religie. Cucos (care este citat frecvent în ambele). Gheorghe Iuliana ALEXANDRU. Alina VÂLCU. DRAGUSIN. în partea a doua. Ovidiu . totodata. 11. cum fiecare dintre ei ne cheama sa le urmam pilda. care marturiseste la începutul poeziei “Epigonii”: “Când privesc zilele de-aur a scripturilor române / Ma scufund ca într-o mare de visari dulci si senine.”. Ion GHEORGHE. 140 Autori: Nicolae Gheorghe IONESCU. Continutul fiecareia se prezinta sub forma dubla: teoretica si practica.Metodica predarii religiei în învatamântul preuniversitar . 1).. Simtim. * Încheind aici acest succint periplu istorico-analitic în spatiul catehetic românesc. aparuta la Editura "Gheorghe Alexandru" Craiova 140 . prin propuneri de proiecte didactice pentru toate nivelele. Principial nu se departeaza prea mult de structura cartii prof. Eminescu. IORDACHESCU. rostind parca o data cu Marele Pavel: “Fiti mie urmatori precum si eu sunt lui Hristos” (I Cor. cât si al bibliografiei mentionate la sfârsit. prin descrieri detaliate ale notiunilor metodice de baza si. precum odinioara poetul nostru cel de toate zilele.. suntem cuprinsi de o mare admiratie fata de râvna dascalilor si preotilor predecesori. nu mai putin a celor contemporani.

dar fiecare s-a straduit s-o îmbunatateasca si s-o adapteze mereu la realitatile cotidiene. catastrofale chiar. Acolo unde se cunosc si se respecta principiile de baza ale educatiei. Aceasta modelare sau zidire . desigur. când nu se cunoaste metodologia. Asa se întâmpla si cu rezultatele catehizarii. ca se descurca foarte bine si fara ele. dimpotriva. deodata. se aseamana. mai ales din ultimele doua sute de ani. într-un anume fel. deopotriva. va rezulta o cladire trainica si frumoasa. n-au depasit niciodata stadiul mediocritatii. preotilor tineri si profesorilor de religie începatori. dupa chipul lui Hristos. clerici sau mireni. Dar daca se construieste la întâmplare. pe flerul personal. nelocuibila. cu zidirea unei case: daca se face dupa un plan bine întocmit si se respecta normele de baza ale construirii. iar pe de alta parte de a le modela sufletele. rezultatele sunt slabe. IMPORTANTA PRINCIPIILOR DIDACTICE ÎN CATEHIZARE Intentii. nu doar ca au cunoscut si aplicat cu cea mai mare constiinciozitate metodologia didactica. În schimb. Si. pe de o parte de a transmite ascultatorilor-ucenici în chip eficient învataturile Sfintei Ortodoxii. o cladire subreda. sau nu se instrumenteaza corespunzator. "pedagogii" care au ignorat legile misiunii învatatoresti. La fel se . fara a se respecta legile tehnologice. Raspundem ca în asemenea cazuri este vorba de o falsa strategie didactica. în schimb. dimpotriva. cu nadejdea ca le va fi de folos în osteneala deloc usoara. caci se sprijina. finalitatea actului catehetic este optima.. S-ar putea obiecta de catre unii preoti si profesori. Modelul nostru Suprem. pe experienta practica..VI. care dau mai putina importanta principiilor si metodelor pedagogice. Toti marii pedagogi. Materialul de fata se adreseaza. atât în Scoala cât si în Biserica. cu aplicarea corecta a metodelor si mijloacelor de predare-învatare. va rezulta. pe observarea directa a realitatilor etc.

a carei urmare este esecul sigur. ucenicii se prefac ca asculta si înteleg. A. negativ asupra elevilor si credinciosilor. ci si creionarea câtorva clarificari. Astfel. din pacate. de care ne vom ocupa în studiul de fata. Trebuie sa mai facem. un cerc vicios: catehetul are impresia (uneori chiar se preface) ca preda. astfel. Sau. vom face anumite delimitari. în timp ce principiile pedagogice reprezinta norme cu valoare 141 . iar lipsa de eficienta si slaba lor prestanta la catedra si la amvon se rasfrânge.întâmpla cu cei asemenea lor de azi. în general. de fapt. De aceea. înaintea abordarii subiectului propriu-zis. deodata cu nominalizarea lor. Din examinarile studentilor la Catehetica si Metodica predarii religiei . Fundamente scolare ale didacticii . care vizeaza nivelul proiectarii generale. sunt norme generale si fundamentale care orienteaza activitatea de însusire a cunostintelor. o delimitare: literatura de specialitate face distinctie între "principiile pedagogice". totusi. formele si mijloacele didactice. o data cu descrierile si ilustrarile ce se impun. 2000. fie si partiala: • Principiile didactice sunt norme dupa care se orienteaza activitatea educatorului . precum si a candidatilor înscrisi pentru titularizare . Edit. definitivat si gradul II . În asemenea cazuri nefericite se creeaza. însotite de precizarile etimologice care se impun. dupa o definitie mai cuprinzatoare. cultivându-se. materialul de fata nu-si propune doar descrierea principiilor didactice în sine. de formare a priceperilor si deprinderilor la elevi Nominalizarea principiilor se va face mai jos. Pentru o mai buna întelegere a problematicii. strategica si operationala. De aceea. "Aramis". Bucuresti. . victime sigure ale ignorantei si confuziilor de tot felul. ne-am dat seama ca multi dintre ei confunda adesea principiile cu metodele. având ca scop optimizarea procesului de învatamânt în ansamblul dimensiunilor 141 Constantin POSTELNICU. socotim necesar sa le definim acum. DEFINITII SI DELIMITARI . si "principiile didactice". o relatie mincinoasa.

Bunaoara. prin actiuni concrete de predare-învatareevaluare142 . Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. utilizata de catre unii cateheti 144 . 183-184. metode de comunicare scrisa. dialogica (sau ). este compus din . Practic. ibidemmonologica) p. Dorin Metodica predarii . ne Sorin CRISTEA. • Metodele didactice/de învatamânt reprezinta un ansamblu de procedee si cai menite sa sprijine realizarea obiectivelor pedagogice cuvântul "metoda". deductiva. 298. OPRIS. metode de cunoastere a realitatii religioase. Dumitru Catehetic . Bucuresti. când spunem "forme" întelegem "metode" si invers. Pr. 44 A se vedea. metode de comunicare orala: genetica ). Dam câteva exemple: icoana. analitica. Sub aceasta 187. p. prof. casetele audio-video. a Institutele Teologice. prof. nu invers. 2000. Taxonomia metodicii predarii-învatarii tine " seama. Demersul logic care tinteste asimilarea (cu metodele: inductiva. p.Parintele autor vorbeste în acelasi capitol si despre "metode" si despre "forme". pedagogie Sebastian SEBU. principiile didactice au în vedere eficienta actului didactic în relatia directa profesor-elev.sale. calculatorul * etc. sunt o alta denumire a metodelor. Formele . 2000.. dr. unul dintre principii cere ca învatamântul sa fie 142 accesibil . c. denumire. sintetica. La sfârsitul acestui mic periplu orientativ trebuie sa precizam ca metodele si mijloacele didactice sunt subordonate principiilor. interogativa . provenit din limba greaca. textul biblic. p. 1976. prof. catre si o{do = cale. 631152. Monica OPRIS si prof. saforma narativa-expozitiva (sau si forma ultima mentioneaza: întrebatoare. de doua criterii: a. Pentru-l a-l face accesibil. harta. meta . Dictionar de .= spre. b. Chisinau-Bucuresti. 1 4 3 Pr. Manual pentru CALUGAR. metode fundamentate pe actiune • )143 . deodata cu înregistrarea si evaluarea rezultatelor obtinute. spre exemplu. p. religiei Editura "Reîntregirea". • Mijloacele didactice reprezinta instrumentarul auxiliar care faciliteaza transmiterea si asimilarea cunostintelor.. în principal. Alba Iulia. însa. 173. Grupul editorial "Litera". . Etimologic. Izvorul principal al învatarii ( expozitive si interogative.

Comenius (1592 -1670). cea inductiva (de la apropiat la îndepartat. Când spunem. pâna la dascalii de Teologie de astazi. un pelerinaj la o manastire etc. B. începutul Evangheliei dupa Ioan: (Facere 1. în lucrarea Didactica 145 La rândul lui. a Din punct de vedere istoric . ca de altfel în alte multe locuri vetero si neo-testamantare. de asemenea. cuvântul principium-ii )145 . Învatatorul Suprem. cu diferitele lor trepte. "principiu" înseamna "început" (lat. 1. a alege ). spre exemplu. a apuca. de la cunoscut la necunoscut. Termenul apare.J. continuând cu Sfintii Apostoli. în acelasi timp. promotorilor pedagogiei moderne. Între acestia. între care. participarea la o sfânta slujba. Bunaoara. însa. principiu este direct legat princeps compus din primu (= primul) capi (= a lua. GUTU. Etimologic . (Ioan 1. J. cu Parintii Apostolici. utilizeaza acest termen chiar în primul verset al ei: Deus creavit caelum et terram. Rousseau (1712-1778) si I. Pestalozzi (1746-1827). "Principii didactice". între care si învatatorii religiei crestine. utilizând. .Dictionar latins. principiile au fost utilizate de catre toti cei care si-au asumat greaua dar nobila misiune de învatator. Începutul l-a facut pedagogul ceh Jan Amos Comenius. Edit. 1). ne referim.. la In principio erat Verbum et Verbum erat apud Deum et Deus erat Verbum. la acest capitol. PRINCIPIILE DIDACTICE . Vulgata. cu Sfintii Parinti ai veacurilor patristice si post-patristice. . s-au remarcat în mod deosebit I.vom servi de câteva metode corespunzatoare. a prinde. Stiintifica si m de + o român Enciclopedica... începând de la Mântuitorul Iisus Hristos. la normele care stau la baz sau începutul strategiei învatamântului. Bucuresti. asadar. editia latina a In principio Bibliei. 1983. de la simplu la complex. mijloacele auxiliare cela mai adecvate: o iconita. PRECIZARI ETIMOLOGICE SI ISTORICE. 1). Nominalizarea. de la particular la general) . clasificarea si sistematizarea lor apartine. vezi Gh..

197 1p. derizoriu si amatorism. Traducere. Altfel se cade usor în rutina. p. Unul dintre marile pericole ale Vezi. directorilor de scoli. Complexitatea procesului de învatamânt presupune o strategie clara. 148 . cui adreseaza celebrul pedagog Didactica Magna : "Tuturor diriguitorilor omenesti: conducatorilor de stat. Merita a fi retinut. 1970. al XV-lea la cap. Opera Didactica Omnia . pastorilor bisericilor. 150 astfel. pe buna dreptate. p.Magna . 10. note. parintilor si tuturor copiilor. 149 m Ibide . ale predarii si învatarii temeinice si ale învatarii concise si rapide . ale predarii si învatarii în asa fel încât efectul sa fie sigur. Biblia si constiinta omului . al învatamântului sistematic. are imprimata credinta în Dumnezeu si propovaduirea valorilor morale. 2. 1 5 0 Nela m STANCULESCU. Dupa opinia sa. Iosif ANTOHI. Înaltimea operei sale pedagogice i-a atras. inclusiv. 1/1996. Întreaga lucrare. fericirea vesnica în comuniune cu Dumnezeu "149 . al accesibilitatii si a l temeiniciei si durabilitatii . în cuprinsul altei lucrari. numindu-le vietii. publicata în anul 1657. al învatamântului constient. la Amsterdam 146 . De observat ca numele "Komenski" parintele moderneorigine (ceh). spune el. adauga. Educatia religioasa în conceptia lui Jan Amos Komenski pedagogiei . Comenius vorbeste de la principii ale prelungirii cap. de buna seama. bine definita. "Viata aceasta nu este decât o pregatire pentru cea eterna" "menirea ultima a omului este. în "Glasul Bisericii". 23. comentarii si studii COMENIUS. propriu-zis. Magna se prof. mai întâi. 146 . dr. Despre principii. iar "Comenius" este cel este cel de latinizat. asa cum sunt ele formulate astazi: al învatamântului intuitiv. supranumele de "parintele pedagogiei moderne" . mai mari." 147 . Bucuresti. caci. p.. al XIX-lea. 148 m Ibide . gratie si pace de la Dumnezeu. Ibide 47 . AVANTAJELE UTILIZARII PRINCIPIILOR DIDACTICE . ale predarii si învatarii lesnicioase. 128-133. educatia nu se poate face decât prin întreita carte: natura. de exemplu. Jan Amos Didactica . ca de altfel întreaga opera a lui Comenius. Editura Didactica si Pedagogica. univ.. Analizând cu atentie aceasta lucrare se observa descrierea urmatoarelor principii didactice.

astfel ca elevul asimileaza mai adecvat cele primite. însa. caci ele au evoluat în timp. "paranteze". Desigur. chiar si în formulare. . atât sub raportul continutului. însa. cât si al modalitatilor de expunere. lect. Aceste diferente nu afecteaza. fondul metodologic. orice profesor bun recurge deseori la anumite digresiuni. dr. Iar împlinirea acestor deziderate nu se poate face decât prin aplicarea inteligenta a principiilor. nu obliga neaparat la formulari standard. însa. trebuie sa poarte pecetea sobrietatii si limpezimii. NOMINALIZAREA PRINCIPIILOR DIDACTICE . oricum. Bucuresti. mai ales ca o lectie trebuie sa fie presarata întotdeauna cu anumite "respiratii". Vasile Curs RADUCA. dictionarele si tratatele de pedagogie prezinta diferit ordinea si numarul lor. consideratii personale. scopul si utilitatea lor ramân neschimbate. adaptându-se cu ajutorul principiilor didactice. de riscul îndepartarii de subiectul propriu-zis 151 . astfel. ordinea si enunturile sunt deschise tuturor îmbunatatirilor posibile. Fondul. Adaptarea nu se face. în structura ei psiho-pedagogica. Manualele. 34. limitele admise la nici o lectie. în general. Profesorul va tine seama de realitatile cotidiene. rigide sau "înghetate".ignorarii principiilor în timpul predarii unei lectii. binevenite atât pentru elevi. de altfel. profesorul este ferit. Procentul improvizatiilor nu trebuie sa depaseasca. "Încorsetat" de rigoarea lor. Nimic rau în aceasta. improvizând ad-hoc fraze întregi. riscându-se. 1996. dictionarele ar trebui sa le prezinte mai unitar. este alunecarea pe panta improvizatiilor spontane. neavând nici astazi un statut exclusivist si definitiv. În aceeasi ordine de idei. Dintre toate sursele depozitare. În realitate. dar numarul. cât si pentru profesor. pierderea firului logic al expunerii. 151 Detalii sub acest aspect. trebuie avut în vedere si faptul ca procesul de învatamânt se adapteaza mereu la conditiile noi ale vietii. aparând diferente. p. sau a unui curs. 3. la Pr. Catehetica de . Caracterul normativ precis al lor. daca aceste principii sunt respectate. astfel. care.

interdependentei necesare în cadrul activitatii didactice elevilor în cunoasterea senzoriala si cea rationala. asadar crestin. anumite consideratii de ordin practic. principiul învatamântului interesant si placut. de la autor la autor 152 . p. în schimb. Dictionarul de pedagogie editat la Bucuresti în anul 1979. învatamântului activ. si deprinderilor. Vom face. accesibilitatii. cât si la sfaturi ale unor Sfinti Parinti. 1 5 3 Constantin CUCOS. le prezinta p. 1999. în ordinea stabilita de autorul unui bun si recent tratat de Metodica. între altele. p. unitatii dintre instructie si educatie. unitatii. sistematizarii cunostintelor. p. 361-371. nu vom renunta în totalitate nici la precizarile pedagogilor laici. si ele prefera acest statut al autonomiei deschise formularilor personale. însusirii temeinice a cunostintelor si deprinderilor. p. îbtre între si practica. unitatii teoriei cu etc. metodice 189-194. sub redactia lui Viorel NICOLESCU. Edit. Sorin recent altfel: activitatii didactice. p. p. principii absolut obligatorii pedagogiei crestine: la care adaugam cele doua hristocentric si eclesiocentric.însa. Repere teoretice si . accesibilitatii activitatii didactice. acolo unde acestea consuna cu doctrina si morala ortodoxa. Polirom. încercând sa le dam si un continut biblic si patristic. 4. 2. p. Înainte de a le explica pe rând. bunaoara. esentializarii rezultatelor activitatii didactice. 300. participarii cadrul activitatii didactice. p. Iasi. facem precizarea ca nu vom intra în prea multe detalii descriptive. continuitatii si consecventei. orientarii formative a practica Bucuresti. principiul intuitiei. din care ne vom inspira partial si în analizele care urmeaza153 : principiul autonomiei si respectarii libertatii individuale. Pentru a simplifica cât mai mult posibil lucrurile. recurgând în acest scop atât la texte din Sfânta Scriptura. principiul temeiniciei si durabilitatii. p. p. interactiunii necesare. sistematizarii activitatii didactice. p. în cadrul activitatii didactice. Dictionarul de pedagogie. DESCRIEREA PRINCIPIILOR DIDACTICE Iata. autor CRISTEA.. formulate p.priceperilor p. de catre exemple: un colectiv de autori. astfel: p. p. nominalizeaza. 152 . doua 1. Educatia religioasa. urmatoarele principii. autoreglarii activitatii . foarte ). p. p. în cele ce urmeaza vom prezenta doar principiile cele mai eficiente. însusirii constiente si active a cunostintelor. intuitiei. principiul participarii constiente si active. . p. Evident. principiul respectarii particularitatilor de vârsta si individuale (psihologic). care pot fi întâlnite din abundenta în orice tratat de pedagogie laica. 2000 ( asadar. p. teorie didactice..

Cu ce drept te amesteci în forul interior al altui suflet? Orice om îsi are socoteala lui cu eternitatea. în aceasta privinta. 20).. Se poate! Dar stapân pe cugetul si pe simtirea altuia nu poti fi prin silnicie niciodata. nu doua. Sunt întru totul actuale.. de a se supune sau nu exigentelor didactice. Iar daca ti se pare ca nu-i potrivita cu adevarul.." (Apocalipsa 3. adica de posibilitatea de a se conduce singur. Dumnezeu Însusi respecta libertatea totala pe care i-a dat-o omului: "Iata stau la usa si bat. actul catehetic nu se împlineste fara atasamentul benevol al învatacelului..Enuntul însusi ne sugereaza implicatiile acestui principiu: acela de a tine seama ca. Lasa-l deci pe fiecare cu legea lui. novmo" = au[to" = lege). daca sufletul lui e capabil de o astfel de mare socoteala. Crezi oare ca poti veni politieneste sa robesti inima cuiva? Poti sa pui pe cineva cu de-a sila pe rug. Principiul autonomiei si respectarii libertatii individuale . de altfel. pune-i .. procesul de învatamânt.a. trebuie sa fie acceptate liber-consimtit. îndemnurile savantului geograf (dar si pedagog) Simion Mehedinti (18691962): "Nu te amesteca în constiinta nimanui. Apropierea fata de sufletele copiilor trebuie facuta cu totala precautie si iubire. în virtutea libertatii primita de la Dumnezeu. Un singur imperativ e valabil: al iubirii. de va auzi cineva glasul Meu si va deschide usa. În cazul de fata. Caci stiinta si disciplina. fiecare om dispune de autonomie ( însusi.. Dupa cum credinta religioasa nu are demnitate valorica daca nu se bazeaza pe adeziunea libera a persoanei. dupa legi proprii. poti sa-l prefaci în cenusa. Între nastere si moarte e o singura viata. E o suprema cruzime sa încerci a apasa pe sufletul cuiva. fata de continutul sau si fata de cel care-l propune.. întrucât nu pot fi impuse dictatorial. fara de care nu se poate concepe. O singura cale poate duce spre reala înduplecare: sa nu te atingi de libertatea de constiinta altfel decât prin puterea argumentarii. voi intre la el si voi cina cu el si el cu Mine. îi poti sfâsia carnea de pe oase.

. Asadar. Adevarul si Viata" (Ioan 14. exercitare a educatiei fara influentare. CUCOS. care se câstiga. 6). Libertatea absoluta a copilului este la fel de inoperanta si periculoasa ca si atitudinea dictatoriala. ca trebuie sa-i ajutam la rândul nostru. însotita de o dimensionare limpede a scopului si o proiectare inteligenta a traseului de parcurs. Pe de alta parte. principiul autonomiei si respectarii libertatii individuale presupune. . ca sa fiu liber!" "Libertate" în afara Evangheliei înseamna. Libertatea autentica nu se dezvolta decât în adevar. pe toti cei încredintati spre educare. din pacate. 32). în care se complac. sa-si armonizeze permanent libertatea cu adevarul. trebuie sa întelegem ca este indispensabila o minima interventie. p. Iar Adevarul Absolut este El Însusi. nu se impune. 154 . De aceea. dar cu toata cumpatarea cuvenita" 154 . Non-interventia totala este o iluzie. Asadar. atâtia tineri din zilele noastre. în Adevarul Absolut. nu exista. libertinaj . convingere . apud C.în fata convingerile tale.. Acest principiu presupune ca desfasurarea procesului Simion MEHEDINTI. în virtutea deplinei libertati. 190. o adeziune benevola a ucenicilor la valorile religioase. mai adânc. 15. Principiul accesibilitatii sau psihologic (numit si principiul respectarii particularitatilor de vârsta ). Mântuitorul Iisus Hristos a spus-o pe întelesul tuturor: "Adevarul va va face liberi!" (Ioan 8. nu constrângere . desi este arborata si calmata de catre unii "pedagogi". totusi. Bucuresti. directionare si intentionalitate. cu întreaga suita de atitudini imorale. de fapt. op. b. p. iar pe de alta parte. Apropierea de Iisus educatorilor 1935. copiii sa adere cu dragoste la mesajul actului catehetic. caci tot El a zis: "Eu sunt Calea. fama robul Tau. cit. întelegem acum. pe de o parte. ca cel cu adevarat liber se supune de bunavoie Mântuitorului si Evangheliei Sale. ajungându-se la rostirea tainica a frumoasei sintagme duhovnicesti: "Doamne. în Biserica noastra prin alegerea . de fapt. În acest context. pentru ca.

caci înca nu puteati mânca si înca nici acum nu puteti. Ambele extreme sunt nocive si primul care trebuie sa încerce a le înlatura este profesorul.. ca unor prunci în Hristos.” (Matei 6.. . vamesul cel smerit etc.. Principiul psihologic presupune un alt principiu asociat. Mântuitorul. cunostintele si preocuparile celor carora le vorbea. au urmari negative fata de elev. (3. stagnari în dezvoltarea psihica etc. Autoritar cu Petru cel impulsiv.de învatamânt sa fie corelata permanent cu posibilitatile de receptare ale elevului. respectând acelasi principiu psihologic. 33). fie dezinteres. folosind cu tact metoda inductiva. Într-un fel a vorbit cu cei simpli. creând fie surmenaj. evidentiind cu prioritate ceea ce este esential pentru a fi urmat: “Cautati mai întâi împaratia cerurilor si dreptatea Lui. fie sa se complaca într-o atitudine pasiva. sau chiar îl anihileaza. în alt fel cu Nicodim cel erudit. în general. ci ca unora trupesti. asa încât elevii sunt supusi unui efort individual din ce în ce mai mare. Pentru ca atât cerintele care impun un efort exagerat. cel natural. La rândul sau. Dumnezeiesc cunoscator al sufletului omenesc. de lene si indiferenta. acest efort sporit nu trebuie totusi exagerat.. în asa fel încât asimilarea sa se faca în conditii optime. multi dintre elevi sunt predispusi la extreme: fie sa încerce sa învete si sa asimileze peste puterile lor firesti. Fara sa suprasolicite efortul de receptare al ascultatorilor. Sa ne amintim ca Însusi Mântuitorul a utilizat în permanenta principiul psihologic. nu cu bucate tari. El trebuie sa dozeze foarte bine materia pe care o preda. Ei bine. învatare mecanica ("toceala"). Sfântul Apostol Pavel. n-am putut sa va vorbesc ca unor oameni duhovnicesti. indiferenta. cât si cele care contribuie la reducerea efortului. dar plin de tandrete cu Zaheu. învata mai întâi cele usor de retinut. si toate celelalte se vor adauga voua. Progresul stiintelor si a cunoasterii. a sporit considerabil exigentele didactice. Cu lapte v-am " hranit. fratilor. Dupa cum se cunoaste. 1-2). Mântuitorul S-a adaptat permanent la mentalitatea. scrie corintenilor: "Si eu.

7. oprobiul întregii clase. pe de laturi si mult mai putin va intra înauntru.. asadar.. Natura nu se precipita. care insista îndeosebi pe principiul conformitatii cu natura . cu prioritate. ci le cloceste încet. cu lectii scolare si cu exercitii. atragând. cu caldura naturala. desigur. spune la un moment dat: "Natura nu supraîncarca. ci procedeaza lent. Nici dupa aceea nu-i îndoapa cu mâncare ca sa creasca mai repede ( caci asa i-ar sufoca ) ci. Aceasta râvna necontrolata duce la saturatie si surmenaj. ca pentru realizarea accesibilitatii se recomanda. De exemplu: nu cere doi pui dintr-un ou. A. ci se multumeste cu putin. Comenius.lea al Didacticii Magna.. nici pomicultorul nu cere ca planta sa creasca în prima luna.. în general. Daca se toarna cu forta într-un vas cu deschizatura mica (cu care se poate compara sufletul copiilor). din contra. cât poate intra. decât ar intra daca s-ar turna picatura cu picatura. iar nu picatura cu picatura.. de la particular la general. sau 8 ore. straduindu-se sa nu le scape nici o informatie legata de subiectul respectiv. Nebun este acela care vrea sa predea elevilor atât cât doreste el si nu atât cât pot ei întelege. De aceea a fost o tortura pentru tinerime sa fie ocupata zilnic 6. sau sa dea fructe în primul an.. la care se adauga si orele de lectii particulare.Din exemplele biblice de mai sus retinem. consideram foarte potrivite recomandarile lui J.. intitulat "Principiile predarii si învatarii lesnicioase". aglomerând astfel excesiv mintea copiilor. . în capitolul al XVII . de la concret la abstract. Astfel. le da cu încetul si cu masura.. La fel de nociva este si supra-aglomerarea orarului si al curriculum-ului scolar. cea mai mare parte a lichidului va da. metode inductiva: de la usor la greu. totodata. Pasarea nu-si arunca ouale în foc ca sa iasa puii mai devreme. exista pe alocuri tendinta unor profesori începatori de a fi exhaustivi în lectiile pe care le predau. De asemenea. Pentru prevenirea tendintei de exhaustivitate. Din pacate. atât cât poate sa mistuiasca fragilul lor stomac. iar pe de alta a supraaglomerarii programului si programei. pe de o parte.

sa nu iau cu masura ceea ce îmi foloseste? Oare pentru ca retorice: nu sa cuprind tot soarele cu privirea. obiectivitate în evaluare etc. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucuresti.. Vom selecta din ele atât cât este necesar pentru moment. c.. Religia. A. sa dovedeasca o dragoste sincera pentru materia în sine si pentru cei carora le-o propune. n-a facut lumea într-o singura zi. Nisipeanu când afirma ca "Învatamântul religios trebuie sa fie afectiv. 73. Pr. XVII. 153. Atotputernic. CHIRIL al Ierusalimului. facuta sub forma unor întrebari "Oare pentru ca nu pot sa beau tot fluviul. cap. trad. placuta. iar formatorul tineretului trebuie sa fie asemenea unui medic. în "Izvoarele I). potrivit cu râvna. Nu-i nimic grav în faptul ca nu epuizam cunostintele într-o ora. Desprindem din aceasta pledoarie ca trebuie sa ne adaptam exigentele didactice la vârsta si nivelul de întelegere al copiilor. asimilat. Nici Dumnezeu. vrei sa ies cu totul nu Catehezele . indiferent de domeniul de activitate. limbaj adecvat. desigur. daca prezentarea lor atrage. sa trezeasca J. Are dreptate pedagogul I. Afirmatiei frecvente ca materia X este "neinteresanta" si "displacuta". 1 5 6 Este utila în acestMagna. în care am intrat.". sens sugestia Sf. Didactica . Pe de alta parte.. retinut si aplicat în viata cu folos. sa nu vad nici cât este de ajuns pentru trebuinta mea? Sau pentru pot ca pot sa manânc toate fructele dintr-o mare gradina. însa. 1943.. 155 . Pentru a o face. p.. numai slujitorul naturii. D. trebuie sa-i facem urmatoarea corectie: modul în care este predata materia X este neinteresant si displacut.. nu si stapânul ei. ca sa ne arate ca trebuie sa fim cu rânduiala în munca noastra. Între ele.. tinuta morala ireprosabila. COMENIUS. multimea informatiilor nu trebuie sa fie descurajatoare. un an. nici pentru profesori. Mai presus de toate. Ortodoxiei".... vol. (Partea Cateheza a VI-a. 6. "155 . o zi. Important este ca ceea ce predam poata fi înteles. Aceasta pentru ca toate materiile sunt interesante si placute.Puterile copilului trebuie ajutate si nu apasate. p. profesorul trebuie sa convinga prin toate metodele si mijloacele sale didactice: continut de substanta. convinge si zideste. iar restul materialului ramâne a fi recuperat pe parcursul vietii. 4 FECIORU. nici pentru elevi. flamând?. Principiul învatamântului interesant si placut (= al "motivatiei") . interesul si nevoile fiecaruia 156 .

"motivatie". productii ale unui intelectualism sterp si . încalzind inima spre iubire sincera si mobilizând spontan vointa spre gânduri. dorinta de a fi competitiv etc.). de compatimire. Principiul temeiniciei si durabilitatii vizeaza îndeosebi finalitatea actului catehetic: ceea ce s-a predat. Cu alte cuvinte. lauda. motivatia interna. astfel. sa se concretizeze în cunostinte temeinice.). Religia devine interesanta si placuta atunci când cunostintele lumineaza si deschid mintea spre cele de sus. d. ca suport trainic al educatiei religioase. Din acest punct de vedere. o data cu respectarea celor mentionate pâna aici. gesturi si. Religia pentru primara. mustrarea. între mijloacele care tin de calea constrângerii si cele ale convingerii. Cultura 157 . încurajarea. p. faptele mântuitoare. copii. De buna seama. adica alimentarea unei false si pretinse alunecarea în dulcegarii sentimentaliste trairi duhovnicesti. care sa se reflecte firesc în Ion NISIPEANU. copiii pot fi motivati prin doua cai: a. tot asa si pentru catehizare. Dupa cum la predica credinciosii trebuie câstigati prin acel "captatio benevolentiae". iar elevii (credinciosii) si-au însusit.în copii sentimente vii si intense de placere. cultivând. de pietate. reprezentative si durabile. Învatamântul religiei în scoala Edit. vointa si sentimentul elevului si al credinciosului în general. trebuie sa evite cu desavârsire cele doua extreme: expunerile sofisticate . b. cuvinte. pe de o parte. pedeapsa etc. 1924. atât în biserica. vom opta întotdeauna pentru cea din urma. Pentru ca învatamântul sa fie într-adevar interesant si placut. mai ales. de admiratie fata de Dumnezeu" 157 . recompensa . amenintarea. interioara ( curiozitatea de a sti cât mai multe. interese si mobiluri care capaciteaza dorinta si efortul de asimilare a cunostintelor Motivatia mai este numita si "motorul învatarii". Practic. Bucuresti. sa li se faciliteze o anumita motivatia reprezinta o suma de idealuri. Româneasca. 17. . exterioara ( competitia. caci pune în miscare ratiunea. cât si în scoala. iar pe de alta.

Altfel spus. Caci tot El a spus: "Cerul si pamântul vor trece. totodata al neglijarii efortului de concentrare. 31). dar cuvintele Mele nu!' (Marcu 13. O data cu repetitiile si recapitularile. Pentru ca nu poate sa învete cineva cu precizie vreo arta sau stiinta. examinari etc. al risipirii energiei cu învataturi marginale. Sfântul Vasile cel Mare ne da câteva sfaturi foarte utile în acest sens: "Daca mintea noastra se împrastie la lucruri diferite. Pornind de la aceste postulate. întelegem. dar procesul mnemic poate fi usurat prin repetari în grup. întrucât este întemeiata pe întelegere. potrivit programei analitice. nu trebuie neglijat ceea ce este opus acestui principiu. dupa îndemnul Mântuitorului (Matei 7. Sunt cunoscute doua cai: memorare mecanica si logica. nici însasi iubirea de Dumnezeu. Pe acestea se poate cladi. esalonari. se va opta pentru cea de-a doua. Iar "stânca" înseamna cuvintele Lui. prin împrastierea mintii în chestiuni efemere. se vor stimula corespunzator procesele mnemice (de memorare). daca mereu trece de la una la alta. adica pericolul superficialitatii si împrastierii. nici iubirea fata de aproapele. mater studiorum est". o data cu transmiterea învataturilor fundamentale. potrivit dictonului clasic "repetitio. desigur. din punct de vedere practic. care se cer împlinite. prin respectarea principiului temeiniciei si durabilitatii ( trainiciei ). durabilitatea memorarii învataturilor de baza poate fi favorizata si de exercitii. nu putem sa împlinim desavârsit nici o porunca. instrumentarea modalitatilor optime de predare-învatare. si . Evident. comparatii.deprinderi corespunzatoare idealului vietii moral-crestine. Astfel. apoi. Caci "casa stiintei si a întelepciunii" trebuie zidita pe "stânca". Educatia religioasa este durabila daca se sprijina pe izvoarele ei temeinice: Sânta Scriptura si Sfânta Traditie. nu pe nisip. Având în vedere toate acestea. Este adevarat ca anumite lucruri se învata uneori mecanic (de exemplu. pe de alta. 2427). tot ce s-a câstigat mai bun si mai frumos în tezaurul pedagogiei moderne si contemporane. lipsite de substanta. predarea acelor cunostinte care tin de esenta crestinismului. rugaciunile). pe de o parte.

= a privi. a considera . 1 5 9 Catehezele. Iata. iar pentru a fi accesibile trebuie sa apelam mereu la materialul intuitiv.. sunt suprasensibile. vol. bunaoara cu explica Sfântul Chiril al Ierusalimului patrunderea harului Duhului Sfânt în fiinta omului: "Apa uda pe cel botezat numai pe dinafara. însa.). Daca focul patrunde prin grosimea fierului si-l preface în întregime în foc. astfel. Însusi Mântuitorul a utilizat acest principiu. care tin de comunicarea simtamintelor sufletesti. harti. care. Pentru ce te miri? Sa-ti dau un exemplu material. Sf. "intus" = înauntru ). XVIII. pictura unei biserici etc. Când spunem. mic si neînsemnat. p.. Principiul intuitiei presupune realizarea unitatii dialectice între senzorial si rational. Asceticel . 14.. o strânsa relatie între cuvânt. prin parabolele pe care le-a rostit. VASILE CEL MARE. ne referim la acele mijloace auxiliare pe care le utilizam în cadrul orelor sau în afara lor (icoane. Se creeaza. a lua în considerare. adv. boteaza pe cele mai dinauntru ale sufletului fara sa lase nimic nebotezat. si materialul intuitiv: cuvântul comunica. . au utilizat cu prisosinta acest principiu. vazuta. Dar nu numai cele care tin de intuitia externa. daca ceea ce este negru ajunge stralucitor. prin natura lor.. Cateheza ae XVII-a. 226. ca mijloc de comunicare. Bucuresti. material intuitiv . asadar. dar destul de bun pentru cei mai putin dotati." 158 . termenul provine din latinescul "intueor" (vb. 1989. Sfintii Parinti. Etimologic. PSB. de asemenea. ci si cele imaginative.nici nu este cu putinta sa învete una perfect de la altele. pentru ce te miri daca Duhul Sfânt intra în partile cele mai dinauntru ale sufletului?" 159 . 158 . Duhul. daca focul care este ceva material intra înauntrul materiei fierului si-l aduce în starea aceasta fara nici o piedica. Principiul intuitiei faciliteaza enorm întelegerea adevarurilor de credinta. e. materialul intuitiv confirma. între particular si general. între concret si abstract. fara sa cunoasca cele ce sunt cerute pentru împlinirea scopului. daca ceea ce este rece ajunge fierbinte.

de fapt. Principiul participarii constiente si active ne atrage atentia asupra faptului ca elevii (ascultatorii) nu constituie o masa inerta. considerat nu numai unul dintre cei mai mari pedagogi moderni. ci sunt parteneri de dialog. a urmari cu atentie ceea ce se preda. A vedea si auzi bine. principiul intuitiei a dobândit chiar o suprematie fata de celelalte. care sa aglomereze inutil lectia respectiva. dar reprezentative. Pentru activizarea clasei de mare utilitate sunt nu doar întrebarile obisnuite. dar numit expres si "parinte al intuitiei". raspunsul. în general. substantiale ). f. de la gr. A participa "constient si activ" înseamna. îndoielile) si substantial (în loc de multe materiale intuitive. sunt preferabile mai putine. dar cel mai potrivit loc este dupa tratare. pe de o parte. Lectia de religie nu presupune un monolog invariabil al catehetului. Sa fie: tipic (sa evidentieze notele esentiale ale obiectului sau fenomenului respectiv). va fi consacrat expunerii. ci si cele retorice. în oricare moment al lectiei. 125. "erotematica". observatiile. chiar daca un anumit procent al orei.. apta doar sa primeasca pasivi niste cunostinte. sau întrebatoare. iar pe de alta parte a pune gândirea în actiune în asa fel încât o parte dintre noile învataturi sa fie intuite si chiar exprimate în dialogul din cadrul orei. directe.. Aplicarea acestui principiu se face prin metoda "socratica". de asemenea. Istoria Pedagogiei. "ejrotavo. iata primul pas spre întelepciunea vietii!" 160 . . Iata ce spune el: "Numai intuitiile. Pentru ca materialul intuitiv sa fie eficient. Dialogul poate avea loc. ci dialog. mai ales prin J. desigur. 160 Apud St. care sugereaza. numita. dau omului forta de a rezista prejudecatilor. atunci când se face fixarea cunostintelor (momentul logico-psihologic al "recapitularii "). BÂRSANESCU & colectiv. p. numita si "maieutica" = a "mositului" ideilor. întrucât el considera acest principiu drept "baza a instructiei". trebuie sa îndeplineasca trei conditii. Pestalozzi. concludent (sa elimine dubiile. .În pedagogia moderna.w " = a întreba.

p.65 d. profesorul trebuie sa valorifice întotdeauna înclinatia catre activitate. activizarea elevilor la ora de religie presupune mentinerea lor într-o stare de trezie intelectuala.162 . a medita. 2. bunaoara.Hr. a rationa. nu se cade oare sa vezi daca si acest fapt a fost consemnat în scris? Ai auzit ca a fost vândut cu treizeci de arginti.) atunci când a afirmat ca "non scholae discimus.. g. care este ceva natural pentru copii. . A fi activ la religie înseamna a gândi. a merge pe firul unui gând. C..Iata. cum a procedat Sfântul Chiril al Ierusalimului într-una din celebrele sale cateheze: "De vreme ce ai auzit ca Evanghelia a vorbit despre Iuda. Catehezele. 86.Hr. Asadar. Cateheza a XIII-a. CUCOS. Adica nu doar pentru moment. Nimic nu trebuie învatat doar pentru cultivarea mintii si înnobilarea inimii. cit. Op. Principiul legarii teoriei de practica . Rezolvarea unor probleme pe baza cunostintelor teoretice. 1 6 3 Epistula . de încordare placuta. Bine a spus Seneca (2 î.. nu trebuia oare sa cunosti pe profetul care a spus aceasta?" 161 . Propriuzis. catehumenii sunt invitati indirect ca ei sa cerceteze singuri locurile scripturistice respective. nu trebuie sa vezi oare daca si acest lucru este scris? Ai auzit ca a fost rastignit în gradina. Potrivit principiului participarii active. În cadrul acestui principiu urmarim doua aspecte. nu se cade oare sa primesti marturia acestui fapt? Ai auzit ca I s-a împuns coasta cu sulita. de cautare a solutiilor unor situatii problema pe care profesorul le provoaca. în asa fel încât cunostintele teoretice sa se regaseasca în viata personala de zi cu zi. Desfasurarea unei activitati care reclama cunostintele teoretice. pentru a obtine note bune. e 161 162 . ci si pentru a pune vointa în miscare. al unei idei etc. ci pentru a utiliza în practica cunostintele teoretice. 8. 194. sed vitae!" 163 . îndeosebi: 1. pe lânga faptul ca este sugerat foarte limpede raspunsul afirmativ. .

De aceea ne avertizeaza atât de ferm Sfântul Apostol Pavel: "Nu ne propovaduim pe noi însine. 33. Nu era oaie necuvântatoare. Principiul hristocentric (teocentric) . Nu era înger numai. principiul principiul eclesiocentric obliga la fidelitate fata de pastratoarea Evangheliei.Mântuitor. ne întareste continuu pentru receptarea Revelatiei. 5). Chiril al Ierusalimului acest adevar: "Nu era om de rând Cel care a pentru noi. Acest principiu cere catehetului sa nu prezinte la ora de religie alta învatatura decât a Bisericii drept-maritoare.. gesturi liturgice etc. are în vedere aceeasi tema centrala a propovaduirii: Hristos-Dumnezeu si Evanghelia Sa. murit Dumnezeu Cateheza a XIII-a. fidela întru-totul Revelatiei. Fiul . Duhul Sfânt . 4. Teologia Dogmatica face anumite deosebiri. Biserica . De fapt. ci pe Hristos!" (II Cor.Trupul 164 Foarte plastic exprima Sf.. Numim acest principiu si "teocentric" pentru a nu se crea impresia gresita ca celelalte doua persoane al Prea Sfintei Treimi. ci . în strânsa legatura cu predica. Nu era un simplu om. potrivit perihorezei si aproprierii. Cateheza. prin energiile dumnezeiesti.În biserica. Învatamântul crestin nu este unul omenesc. fiecare persoana dumnezeiasca participa la toate lucrarile celorlalte doua. iar Duhul Sfânt. i. Caci Hristos. întrupat. trebuie sa aiba permanent un accentuat caracter trinitar. se savârseste prin Fiul si se desavârseste prin Duhul Sfânt. a împlinit pe pamânt voia Tatalui. întrupânduSe.Sfintitor) . cântari. h. ci dumnezeiesc 164 .". opera de mântuire pleaca de la Tatal. asa cum se mentioneaza tot în Teologia Dogmatica. dar. aplicarea acestui principiu se regaseste cel mai evident în cultul divin : ceea ce se învata teoretic se exprima prin rugaciuni. Tatal si Duhul Sfânt. desigur. Principiul eclesiocentric . Cateheza. în ceea ce priveste lucrarile specifice ale persoanelor treimice ( Tatal este Creator. ar fi ignorate. Daca hristocentric presupune fidelitate fata de Hristos si Evanghelia Sa.

ci si in sensul de comunitate . nu doar în sensul de Lacas. Care este trupul Lui. doar strângerea oamenilor într-un spatiu fizic determinat. dupa marturia inspirata a Sfântului Apostol Pavel. rupere care ar însemna. care este a Bisericii celei una.. extra eclesiam nulla salus 166 . . Trebuie ) este întrebuintat acum pentru prima notat ca termenul "aduna" ( ejkklisivason data în Scripturi cu prilejul instalarii lui Aaron ca arhiereu de catre Domnul. plinirea Celui ce plineste toate întru toti.Sau.. Catehizarea se face în Biserica. 3). Pentru aprofundarea acestui detaliu apelam iarasi la Sfântul Chiril al Ierusalimului: "Biserica poarta în chip foarte potrivit numele de Biserica ( ejkklhsiva ). este el însusi un înstrainat si va "înstraina" si pe cei ce-l asculta. La dat pe El cap Bisericii. Iar în Deuteronom spune Dumnezeu lui Moisi: "Aduna ( poporul sa auda cuvintele Mele ejkklhsivason ) la Mine ca sa învete sa se teama de Mine " (Deuteronom 4. 24 (subl. care aduna la un loc pe cei botezati..). De aceea. catehizare autentica înseamna propovaduirea credintei autentice. dupa cum foarte precis s-a exprimat Sfântul Ciprian. 21. Un ultim aspect. 165 166 . Epistolae 73. Caci. A folosi un alt limbaj înseamna a prezenta doctrina si morala Bisericii într-o imagine deformata. . pierderea mântuirii." (Efeseni 1. 10). Cateheza a XVIII. de fapt. în cadrul principiului eclesiocentric este transmiterea doctrinei Bisericii în limbajul Bisericii .. 22-23)."165 . Cine propovaduieste învataturi straine Bisericii. ci si comuniune în dobândirea aceleiasi învataturi mântuitoare. respectarea principiului eclesiocentric ne va feri de ruperea din aceasta comuniune. În consecinta. "toate le-a pus sub picioarele Lui ( Hristos. foarte important. "Adunarea" nu presupune.. mai presus de toate.n. transformându-i în oi ratacite de turma cea cuvântatoare a lui Hristos. pentru ca cheama si strânge la un loc pe toti oamenii.. chiar Catehezele. n. strâmba. Caci Dumnezeu Tatal. n.) si. asadar. dupa cum spune Domnul în Levitic: "Aduna (ejkklhsivason ) toata adunarea la usa cortului marturiei (Levitic 8.

eclesiocentric .. care este limba noastra de la Traian pâna azi * Concluzii . Fara ele. cât si o dovada de profesionalism. 31 1 6 8 p. 14. m 167 . nu trebuie uitat ca principiile didactice nu tintesc doar informarea învataceilor. Pe el îl putem face sa înteleaga mai bine darul frumos pe care Biserica îl are în limba cu care ea a lucrat pâna acum în sânul neamului. în care spune la un moment dat: “Preotul este om cu carte. p. având a apara neamul de multe furisari straine în sânul lui. Ibide . denota lipsa de constiinciozitate. A "catehiza" la întâmplare. Ele sunt inter-dependente si se conditioneaza reciproc. Cunoasterea si aplicarea corecta a principiilor didactice reprezinta atât un act de receptivitate fata de experienta pedagogilor-cateheti înaintasi. pe întreg traseul curricular al disciplinei. Preotul. Trebuie avut. pentru continutul lor specific.. amatorism si plafonare profesionala. si utilizarea celor care tin de spatiul eclesial. ne beneficiind de urcusul pe verticala comuniunii cu Dumnezeu. Sibiu. valabil si acum (inclusiv pentru slujitorii catedrei) Datoria preotului catre limba bisericeasca 167 . hristocentric (=teocentric) si ”168 . În fine. dar aparator deplin si adevarat al acestei duioase mosteniri a trecutului. preotul va fi un luptator fara sabie si pusca. Cu deosebire. o data cu observarea principiilor laice. edit. 29. “Revistei Teologice”. însa. Eruditul arhimandrit Iuliu Scriban a pulblicat în 1938 un studiu-testament pentru toti slujitorii români ai Altarelor. De aceea este o întrebare foarte sanatoasa si la locul ei a sta de vorba azi despre limba Bisericii. Religia solicita.contrara continutului. principii numite îndeobste "speciale". facilitând optimizarea învatamântului numai daca sunt corelate. Facând asa. dimpotriva. în vedere faptul ca principiile nu se constituie în norme didactice eficiente daca sunt aplicate separat. trebuie sa-si dea seama de unele ca acestea si sa priveasca drept sarcina a lui si pe cea privitoare la “limba vechilor cazanii”. predarea Religiei risca sa se plaseze doar pe dimensiunea orizontala a existentei.

slujitori devotati ai Domnului si educatori pentru caracterele semenilor. religios moral Sibiu. Dumitru Caracterul crestin. soteriologic. Pr. În acest fel. în asa fel încât ei sa devina. cât si pentru ucenici. catehizarea va parcurge drumul ei firesc.luminarea mintii lor. ci formarea caracterului moral crestin 169 . . 1955. la rândul lor. 169 A se vedea CALUGAR. atât pentru cateheti.

VII. experienta psihologului american Kellog. Goa. Iar diferenta dintre educatie si dresaj este incomensurabila: în timp ce omul educat devine cu timpul un creator original. numai omul a fost înzestrat cu suflet harazit vesniciei. care a creat conditii egale de viata si educatie atât pentru fiul sau Donald. persoana . Nu s-a reusit decât într-o masura foarte mica obtinerea caracteristicilor fiintei umane: Amala nu a supravietuit. Animalele. iar Kamala. Pedagogul Ioan Bontas relateaza cazul intens mediatizat al celor doua fetite . cu ratiune. sentiment si vointa. câinii etc .) nu se educa (nu se pot educa!) ci se dreseaza. e . chiar cele cu un grad sporit de inteligenta si instincte ( delfinii. Editura "All". gândirea logica. realizându-se limbajul articulat. Cu privire la distanta notabila dintre educatia omului si dresajul animalelor este elocventa. FACTORII ESENTIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE Preliminarii.Amala si Kamala . 1994. faptul ca omul se modeleaza ca fiinta umana doar în conditiile unui mediu corespunzator socializarii si educatiei. iar apoi au fost internate într-un orfelinat. Trebuie precizat. de asemenea. BONTAS. Pedagogi . încercându-se recuperarea lor. din capul locului. cât si pentru un pui de cimpanzeu. Numai omul este pecetea chipului lui Dumnezeu. afectivitatea superioara si vointa autonoma. De ce? Prin voia Creatorului. 34. Bucuresti. Iar educatia este posibila numai acolo unde se pot dezvolta relatii personale reciproce. efortul logopedic concretizându-se abia în articularea a 40 de cuvinte 170 . purtând Treime de Persoane . p. Din darul si voia lui Dumnezeu omul este singura fiinta educabila din întreaga creatie. a constatat ca fiul sau a progresat 170 I. functiuni care pot fi educate ca atare. dupa 7 ani de "recuperare" nu a putut sa stapâneasca mersul biped. însa. animalul supus dresajului nu poate depasi niciodata stadiul de imitator.care au vietuit într-o padure tropicala în stare animalica. Dupa o anumita perioada.

Abordarea eficienta a oricarui subiect presupune dintru început o întelegere clara a termenilor de baza utilizati. 458. ere. înseamna. întelegând prin omul este scos din starea vegetativa. ductum" = a creste. Bucuresti. Constienti. Dictionar Ibide . duxi. dar noi le-am reprodus doar pe cele principale. GUTU. având corespondent în verbul "educo. 1983.normal. asadar. ci a crea ceva durabil. La rândul sau. 456-457. autor. a scoate (din). român 173 m Ibide . p.. "duco"). fara greutate. 173 Pentru ambele cuvinte de care ne ocupam. este educatia religios-morala . feci. se impun câteva precizari legate în special de cuvintele "factor" si "educatie". ne dam seama. Chiar si numai din acestea. dupa cum excelent se condus pe cararile stiintei si ale bunelor purtari G. "educo" (compus la rândul sau din prep. de acest privilegiu unic al actului creatiei acordat omului. Una dintre ele. de valoare fundamentala. în timp ce puiul de cimpanzeu a devenit doar o maimuta semidresata. fara a intra în detalii etimologice complicate si obositoare. înseamna "facator. si . între altele. onis". creator. a da la iveala. În cazul temei noastre. 172 Iar termenul "educatie" provine din substantivul feminin "educatio. m 171 172 latin . col. oris" (subst. "factor. a crea etc. Ambii termeni sunt latini si au intrat în vocabularul românesc în forma foarte apropiata. ca "factor" nu înseamna simpla miscare de a face o actiune oarecare. a face sa iasa. aceasta ca prin educatie a scoate din . dictionarul da mult mai multe sensuri. . factum" = a face. p. având aceeasi radacina cu verbul "facio-ere. trebuie sa raspundem cu recunostinta si râvna chemarii facute de Dumnezeu spre desavârsire. I. crestere. Terminologie . Editura Stiintifica si Enciclopedica". care înseamna "educatie. ca orice fiinta umana.). simplu-biologica. a înalta etc. p. 381-382. fabricant" 171 . "e" si vb. prin cele mai adecvate cai. purtare de grija". m. Sau. Astfel. a savârsi.

Didactica si Pedagogica. Farcas Domnica. perpetuare a speciei etc. folosind cu precadere metoda inductiva ( de la simplu la complex ). Potente ale sistemului nervos central 176 teorii ereditariste. Pe baza cercetarilor pluridisciplinare ( de filozofia educatiei. 1 7 6 utilizam t Melancoli (sensibilitate excesiva. teorii ambientaliste si teorii ale dublei (în special temperamentele. intern si extern). . stapânire de . miros. c dinamism. ci si cele care tin de latura spirituala (înclinatii 174 175 Ion Nicola.. 42. p. inhibitie). BONTAS. Pedagogie generala. Acestor trei factori le corespund tot atâtea teorii adiacente: determinari . Pentru acest paragraf Pedagogiaprof. îndrazneala. dar solicitând o analiza separata. mobilitate scazuta. c agitatie. 2. Ereditatea (ca factor intern). între primii. imperturbabilitate) sangui (echilibru. perfidie. aparare. Potente ale analizatorilor (auz. echilibru). lipsa de flegmati (inertie. ci . cu tipurile sale ). b. pedagogia a stabilit trei factori generali ai dezvoltarii personalitatii: a. Bucuresti. de la generatiile anterioare la generatiile tinere.nu doar cele de ordin biologic (hrana. Potente care privesc instinctele (lat. pipait). de psihologie si sociologie. 35-46. s-au stabilit trei grupe de predispozitii ( potente ) ereditare: 1. Edit.). c. înnascute sau transmise prin informatiile genetice. Mediul (ca factor extern). instinct) . a. 1996. "instinctus" = conduita înnascuta. ultimii fiind inclusi.exprima un tratat modern de Pedagogie. discernamânt. de genetica etc. vaz. Educatia (ca factor mixt. prin intermediul parintilor. n sine). inhibitie cexcesiva. „a scoate individul din starea de natura si a-l introduce în starea de cultura” 174 A. coleri (impulsivitate. 3. FACTORII GENERALI ai educatiei si rolul lor în dezvoltarea personalitatii 175 . gust. datorita implicatiilor speciale pe care le incumba. p. EREDITATEA reprezinta ansamblul predispozitiilor de natura anatomopsiho-fiziologica. de fapt. Pentru o expunere sistematica a problemelor de care ne ocupam. I.). socotim util sa clasificam factorii educatiei în "generali" si "speciali".zeflemisire. Potrivit criteriilor stiintifice de analiza a factorilor ereditari.

". ale urmasilor din familia respectiva. "= 7 8 Gr.. Botez. sunt eliminate si eventualele consecinte ale pacatelor parintilor. McAll. traditia noastra ortodoxa. mediul ecologic 178 (legat strâns de m. Cu privire la mostenirea ereditara. MEDIUL (lat. dar. vegetatie. chiar în versetele urmatoare (versete mesianice . timp care se refera la vremea împaratiei harului. natural. relief. potrivit dogmaticii ortodoxe.. 31. "Parintii au mâncat agurida si copiilor li s-au strepezit dintii" (Ieremia. este amendata de însusi proorocul care o rostise. conditii înconjuratoare.. 31). Editura "Harisma".etice înnascute. de altfel): Ci fiecare va muri pentru faradelegea sa. reprezinta ansamblul conditiilor ambientale în care omul traieste. pentru a suferintele. când voi încheia cu casa lui Israel legamânt nou. Iar proorocul Iezechiel rosteste: "Fiul nu va purta nedreptatea tatalui si tatal nu va purta nedreptatea fiului. consecinte ale pacatelor. în acest subiect. Sa observam exprimarea la timpul viitor: "fiecare va. 1993 (cu o prefata semnata de parintele genealogic în care. solului. lovg "= cuvânt. în boli în i laice care tratamentul alopat se dovedeste 1neputincios. de se curma altfel.. Mediul are mai multe componente: mediul natural (conditii de clima. fauna. pentru cei înca sceptici. se dezvolta.. mai ales de ordin psihic. care tind spre desavârsirea si împlinirea persoanei umane). b. iar celui rau. Nimic nou. KENNETH Vindecarea arborelui . nimeni nu trebuie sa se teama de anumite încarcaturi negative (ca de ex. blesteme.). "fiul nu va. aceluia i se vor strepezi dintii. apei.. Celui drept i se va socoti dreptatea sa. cu referire la nepoluare. oiJko casa. puritatea aerului.). locuinta. o stiinta. un GALERIU). de exemplu." etc. gr. Iata vin zile. 177 Sentinta vetero-testamentara. recunoaste binefacerile si remediile Sfintei Liturghii. anglican medic recomanda Sfânta Liturghie pentru vindecarea si stingerea unor pacate ale înaintasilor. om al unei stiinte. etc. Bucuresti. totusi. 20).. 177 . Nu numai pacatul stramosesc este sters prin Taina Sf. prin Spovedanie si Euharistie.. mesajul cartii dr. anume ca un pentru dec un medic. munceste si creeaza. Este interesant. ambientale). cine va mânca agurida. rautatea sa!" (18. subsolului. "medium" = ambianta. daca este integrat în Biserica cea una prin Sfintele Taine. v. "Noutatea" este utila. propriu-zis la Biserica crestina. bunicilor etc. vorbire. 29). iata. zice Domnul.. ( 30.

în mai toate tratatele de Pedagogie crestina (ca de ex. EDUCATIA . reprezinta totalitatea mijloacelor divino-umane utilizate în scopul formarii caracterului moral-crestin 179 . izvorul si creatorul a toate. Educatia religioasa . a faunei etc. Facem observatia. culturali. pentru "clerici". 1. ca dimensiune speciala a educatiei.sanatatea florei. de doctorat). Iar în categoria persoanelor care fac educatia. Biserica si Scoala . B. manualele si cursurile de Catehetica) se evidentiaza trei mari factori ai educatiei religioase: Familia . c. pedagogi. În acest capitol vom analiza factori concreti ai educatiei religioase. însa. ca numim "factori" atât institutiile în cadrul carora se desfasoara lucrarea. diriginti etc. sunt nominalizati. Se impune. în general. o noua observatie: în categoria persoanelor care fac educatie crestina se uita adesea numele lui Dumnezeu. Intentii . parintii. 179 . ca institutii de baza ale societatii. Treime de Persoane . religiosi etc. cât si persoanele care lucreaza efectiv.. CALUGAR. mediul psiho-social (ansamblul factorilor sociali. învatatori. FACTORI SPECIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE. preoti si diaconi. istorici. însa. încercând propriu-zis sa raspundem la întrebarea: cine face acest gen de educatie ? Am vazut mai sus ca "factor" înseamna "facator. dr. 1955. clericii si profesorii (ultimele doua categorii incluzând toate nivelurile cunoscute: ierarhi. inclusiv al Vezi lucrarea Pr. este un fenomen socio-uman care asigura transmiterea informatiilor si deprinderilor de la o generatie la alta. în scopul formarii personalitatii si crearii unor conditii normale de convietuire.). profesori de nivel mediu si superior. prof.. Caracterul crestin religios-moral (Teza Sibiu. creator" etc. general vorbind. Pentru prima categorie.. D. pentru "profesori"). asadar cineva care faceconcret ceva.

în paralel. de altfel. la baza avându-se idea de perfectiune Instructia fizica se facea. ci si metodele si mijloacele educatiei. De aici apar si exprimarile diferite cu privire la finalitatile actului educativ. chiar daca aceasta din urma era limitata la principii destul de sarace. nu trebuie uitat nici catehumenul . deziderate care nu sunt ignorate. De aceea. pentru ca el nu este doar un beneficiar pasiv.educatiei. spre a sti care este obiectul sau tinta eforturilor catehetice. nici de pedagogia moderna. promotor al principiilor didactice.. pentru antichitatea greaca esenta educatiei consta din realizarea "kalokagathiei" ( kalov " si ajgaqov "). adica obtinerea. Bunaoara. . Homer pune în gura eroului legendar Hector aceste cuvinte: "Sa fiu totdeauna primul între ai mei înaintea tuturor sa ma disting. Pedagogiei 20. prin celebra sa lucrare "Didactica Magna") vede în educatie un factor preocupat de perspectiva vietii vesnice. BÂRSANESCU si & colectiv Istoria . majoritatea dintre ei oameni profund credinciosi. a avut în vedere desavârsirea persoanei. asadar. Facând un arc peste timp. vom observa ca marii pedagogi din perioada moderna. Pentru a face descrieri obiective ale factorilor educationali. în general. Idealul educatiei religioase .).. adult. ci factor sinergic al educatiei. deodata cu propunerile care se impun. pedagogul ceh Ioan Comenius (1592-1670.". a frumusetii fizice si bunatatii sufletesti. îsi întemeiaza nu doar principiile. consideram oportun sa analizam factorii institutionali în paralel cu persoanele angajate efectiv în demersul catehetic. apud St... sa fiu mester la vorbe si vrednic la fapte. indiferent pe ce treapta s-ar afla (copil. elev. p. 2. pe criterii exclusiv moral-crestine. principial. 1969. Câteva repere. Editura Didactica si Pedagogica. De asemenea. student etc. . atât notiunea de "persoana" cât si cea de "desavârsire" au fost întelese diferit. în armonie cu cea etica (morala). Astfel. Bucuresti. trebuie sa creionam mai întâi câteva observatii legate de ceea ce se urmareste efectiv prin educatia religioasa. scopul educatiei. Cu toate ca de-a lungul timpului. cu atentie prioritara asupra sinergismului specific fiecarui nivel de care ne ocupam. Pentru filozoful si pedagogul german Immanuel Kant (1714-1804) scopul educatiei este formarea 180 180 . comparativ cu cele crestine de mai târziu.

de reprezentanti remarcabili. doua nume stralucite ce fac parte din elita interbelica): G. Trebuie sa retinem. un alt mare pedagog german. care-si dovedeste credinta prin iubire. Al doilea. Aceiasi pedagogi au cunoscut cu siguranta si concluzia Sfântului Apostol Pavel. considera ca educatia religioasa 181 . calauziti de preceptele evanghelice. întrebând retoric: "Poti sa fii om deplin fara sa fii crestin?" Toti pedagogii mai-sus evocati (si ca ei ar mai putea fi citati multi altii) s-au exprimat în favoarea unui ideal educational crestin. caruia Pedagogia moderna îi datoreaza formularea "treptelor formale" ("stramoasele" momentelor logico-psihologice ale proiectelor didactice de astazi). drept valori pedagogice ideale. dar.1953) si Simion Mehedinti (1869 . Herbart (1776-1841). Bucuresti. între altele. precum Tatal vostru Cel ceresc desavârsit este!" (Matei V. al 181 . idealul educatiei se concretizeaza în omul profund credincios. 48). pentru ca au avut în constiinta lor Modelul Suprem. Antonescu (1882 . aceasta chemare: "Fiti. esential. J. ca El nu a vorbit doar despre un ideal teoretic al educatiei.1962). etichetat "fideist" (= credincios ) de catre comunistii care l-au scos de la educatia integrala trebuie sa includa obligatoriu catedra în anul 1948. 1937 (în special cap. Pestalozzi (1749-1832). voi desavârsiti. deosebit de atasat Sfintelor Evanghelii. la rândul ei. Cu alte cuvinte. nominalizeaza credinta si iubirea . Socotim suficiente si numai doua exemple în acest sens (este adevarat. ci a înfatisat în Persoana Sa Modelul Ideal. considera ca omul ideal este crestinul deplin. propune la vremea sa concentrarea tuturor materiilor de învatamânt pe baze morale. G. plinatatea pedagogiei divino- umane. Care a rostit. vad formarea caracterului moral crestin drept finalitate ideala a educatiei. Primul.caracterului moral. religioasa lea: integrale ajungerea la unitatea credintei scoala . care. Iisus Hristos. cel mai mare pedagog elvetian (si unul dintre cei mai mari ai lumii). potrivit careia tinta pedagogiei crestine este Vezi Educatia morala si religioasa în lucrarea IIIEducatia româneasca în cadrul educatiei ). Fr. Pedagogia româneasca nu este lipsita.

4. un anumit procent de adevar. institutiile de baza. autonomia. De aceea. ci Gravitatia Dumneze !" Cu alte cuvinte. un act teandric . ca raspuns la întrebarea "ce se urmareste prin educatia religioasa?". 13). dar dezvoltându-se neîntrerupt în strânsa legatura cu acestea. ce daltuire. Iar o data cu ele s-a înfiripat si scoala. ni se pare ca sintetizeaza în mod fericit ceea ce pedagogii mai vechi si mai noi au exprimat în acest subiect. zicea Tutea. formularea propusa de parintele Dumitru Calugar. dar e tesuta sie cu mult folclor. Altfel spus. anuntate mai înainte ( Înainte de a vorbi despre familia. au esuat lamentabil. "N ewton. în legatura cu afirmatia lui Newton "gravitatia este Dumnezeu!" 183 . 182 . plinatatii lui Hristos (Efeseni. a inclusiv gravitatiei. neîntrecut în definitii si formulari surprinzatoare. 1copiilor 8 3 În stilul sau cu totul original. a vrut sa spuna. gravitatiei. cu timpul câstigându-si. Petre TUTEA a spus într-un interviu televizat ca informatiile privind legea atractiei universale. 3. Iar cel mai elocvent Termenul grecesc carakthvr ". ceea ce sugereaza urmatoarea definitie care se poate da ceea . pâna în ziua de astazi. Nu eu. plecam si noi de la premisa: " Educatia este Dumnezeu !" Si nu este doar începutul si sfârsitul ei. Care a creat cerul si pamântul. au fost transmise si preluate oarecum denaturat. are. biserica. desigur.Factor si Izvor vesnic al educatiei. la starea barbatului desavârsit. DUMNEZEU . Povestea cu marul care cade si inteligenta fizicianului ved ceea care ce altii nu vazusera. ci Factor siCreator permanent. Toti educatorii trebuie sa aiba constiinta ca educatia nu este un act sau efort exclusiv uman. ca El este Creatorul cerului si pamântului. dar a întemeiat si familia si Biserica. din care deriva românescul "caracter" adâncitura " înseamna sculptura.si a cunoasterii Fiului lui Dumnezeu. educatiei: educatorul daltuieste în sufletul . Factori concreti ai educatiei religioase a. care se leaga de numele fizicianului englez Isaac NEWTON (1642-1727). era un om smerit si credincios. cu toate zicând: Dumnezeu. scoala ). Întrebat admirativ cum a descoperit el mecanismele el a pus totul pe seama lui Dumnezeu. Parafrazând spusele lui Petre Tutea (1901-1991). ci rezultatul sinergiei divino-umane. Cei care au încercat sa faca "educatie" fara Dumnezeu. se impune precizarea ca "Alfa si Omega" actului pedagogic este Dumnezeu. mai întâi în familie si în Biserica. desigur. este u legile. religios moral-crestin 182 la masura caracterul ...

potrivit carora un parinte sau un tutore legal. De aceea.Pedagog Pavel: "Când unul zice: Eu sunt al lui Pavel! Iar altul: Eu sunt al lui Apollo!. în general.. înguste. 1). a fost sistemul educational ateocomunist din România. Fara El. virtutile adolescentei si ale maturitatii. ci Dumnezeu. nedus la biserica. prin întruparea lui Iisus Hristos. totodata vulnerabilitatea acelor articole de lege cu privire la învatamântul religios din scoala. în familie. nu doar în actul mântuirii noastre. ci si în educarea copiilor nostri. scoli etc. n. Cât de actuale sunt. în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc. si dupa . Ei bine. primi si ultimi. de a fi împreuna-lucratori cu El. de asemenea. inspectorate. petrecut chiar sub ochii nostri. Astfel de mentalitati si-au facut loc. Piatra Unghiulara de la care începe zidirea caracterului crestin al pruncului. în biserica si în scoala. "zidirea pedagogica" este zadarnica. Dumnezeu ne-a acordat acest privilegiu extraordinar. cladindu-se apoi. pentru ca în final opera pedagogiei divino-umane sa fie încununata cu aura întelepciunii si cu venerabilitatea batrânetii. ce este Apollo? dar Pavel. Iata de ce. cele scrise de Marele ( dar smeritul ) Apostol . de exemplu. ai demersului educational. poate cere în scris neobligativitatea frecventarii orei de religie pentru copilul sau. opace. Numai asa se poate explica incredibila sustinere a unor legi necrestine într-o tara crestina (ca." (Psalm 126. ce este? : Slujitori prin care voi ati crezut. Dumnezeu a fost alungat din scoala pentru aproape o jumatate de veac. avortul si homosexualitatea. iar rezultatele se resimt dureros si astazi si se observa în mentalitatile ante-decembriste. iar mai nou dezbaterile cu privire la prostitutie). chiar în cercurile puterii politice si în structurile decizionale din ministere.) . dupa cuvântul psalmistului: "De n-ar zidi Domnul casa (sufletului. n. piatra cu piatra... toti pedagogii întelepti vor marturisi smeriti ca nu ei sunt factori decisivi.. Acest dar dumnezeiesc a devenit operant. cu deplinatate. refractare la orice demers moralcrestin.exemplu pentru noi. din pacate. revenim: actul educational complet si eficient este teandric.

Pentru ca este un pedagog mai putin cunoscut dar nu mai putin valoros decât alti mari pedagogi Generala 485. Ea a fost numita adesea "mica biserica". R. Cel Ce face sa creasca. Caci eu am sadit. ci si ulterior.. face liceul la Focsani si Facultatea de Litere si Filozofie la Iasi. totodata. sau "biserica de acasa". cea mai puternica institutie umana este familia. în fine. În 1923 C. Tolstoi 1929. e general . 1940. ca si proverbiala omenie si ospitalitate a românului. 1996. Misiunea educatiei. apropia de I. iubirea de neam. de la 1 oct. unde va preda pâna în anul 1947. 1941.). asistent la Facultatea de litere din Iasi. Asa ca nici cel ce sadeste e ceva.cum i-a dat fiecaruia Dumnezeu. Iubirea de pamânt si dragostea de cultivarea lui. ca G. toate virtutile trecute ale neamului. la Bucuresti. a Narly. p. nu doar în "cei 7 ani de acasa". profesor la Facultatea fi Filozofie a României). G. între ei legându-se o strânsa prietenie. pentru ca aici copiii primesc lectii esentiale de viata. Asa se explica faptul ca una dintre va cartile C. b. ea a fost chiar unica scoala de specialitate profesionala a majoritatii populatiei. amintim: pedagogic. a NICOLESCU). 1929). (vezi Prefat laeducator. numit. de Universitatii si. românesti Bucuresti. Gavanescu. nici cel ce uda. Dintre lucrarile sale mai importante Problema idealului 1925. se datoreaza familiei noastre patriarhale. Ei îi datoram. când. Bucuresti. ( neamului nostru. la Göttingen. Trece în vesnicie în anul 1956. notam aici câteva repere bioetc Narly s-a nascut la Tecuci. de asemenea. Constantin Narly (1896-1956): "La poporul nostru de agricultori. pentru caracterul ei comunitar si atmosfera de sfintenie pe care trebuie so cultive. A. Apollo a udat. (I Cor. 1996. cununa a creatiei si expresie a iubirii si comuniunii proniatoare a lui Dumnezeu. Aici se bibliografice: C. Pedagogi C. Cel ce sadeste si cel ce uda sunt una. profesor de Pedagogie si Istoria Pedagogiei din Cernauti Facultatea de litere si filozofie.". Editura "Didactica si Pedagogica. ideal. ca o "mica scoala". veneratia lui Dumnezeu. Antonescu. dar fiecare-si va Ca noi împreuna-lucratori cu Dumnezeu suntem!" primi plata dupa osteneala sa. 3.. Poate fi considerata. postul sau va la fi “comprimat”. Editia a II-a. Pedagogie . FAMILIA CRESTINA. lui Narly se Opera pedagogica a profesorului I. 4-9). alcatuita de Viorel educatorului. unde în anul urmator va obtine titlul de doctor filozofie cu Die soziale Schichtung Rumäniens (Stratificarea sociala a Întors în tara va în teza pe rând. intituleaza Gavanescu Narly pleaca la studii în Germania. din motive politice. Cea mai veche si. ci Dumnezeu. Cât de frumos se exprima în acest sens unul dintre cei mai mari pedagogi pe care ia avut România. dar Dumnezeu a facut sa creasca. ." 184 184 . fiind înmormântat în cimitirul Belu. (Bucuresti. Educatie si 1927. Simion ai Mehedinti. Misiunea 1943. în afara de ceea ce datoram Bisericii.

. cu asculta . dezvoltarea si consolidarea familiei. de conditiile sociale-economice. familia se bucura de o atentie deosebita din partea statului. Revenind asupra subiectului nostru. de asemenea." 186 . în conformitate cu telurile statului. spunem mai departe ca familia reprezinta. aceste notiuniCodul . Ei sunt obligati sa creasca copilul. Codul Familiei prevede. ceilalti membrii ai familiei. de educarea. învata unii de la altii. articole referitoare la educatia copiilor. cel putin trei întelesuri: de a sensul de a-i slujisi de a învata de la altii. el sprijina. de constiinta si constiinciozitatea celor abilitati sa aplice legile etc. factorul cel mai important si decisiv. la art. Ibide . Statul apara interesele mamei si copilului si manifesta deosebita grija pentru cresterea si educarea tinerei generatii. cuvântul familie implica.Familia este recunoscuta unanim ca institutie de baza a societatii nu doar din perspectiva religioasa. 1995. Bucuresti. Chiar si din punct de vedere etimologic. cu sensul de a-i învata pe altii.. 185 186 . spre a-l face folositor colectivitatii. între care cel mai apropiat prelegerii noastre este urmatorul: "Parintii sunt datori sa îngrijeasca de copil. Editura "Lumina Lex". Pentru ca fiecare persoana. Aceasta "scoala" de familie are. întrucât în toate tarile civilizate familia este ocrotita prin lege. ca cel putin din punct de vedere legislativ si declarativ. apartinatoare unei familii. în acelasi timp. îngrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica. învatatura si pregatirea profesionala a acestuia.. Iata. de altfel. de o serie de factori responsabili. dar si invers. bunici. m 101. nu numai al copiilor. 1: "În România statul ocroteste casatoria si familia. Cap. ci al fiecarui membru în parte. În România. Codul prevede. astfel. Familiei Titlul III. De asemenea. 3. I. p. art. potrivit cu însusirile lui. fratii mai mari. Împlinirea acestor obligatii depinde. dupa Dumnezeu. ci si din punct de vedere civil. între altele. este atât factor cât si subiect al educatiei: copiii învata de la parinti." 185 . Sectiunea I. bunaoara. însa. daca sunt. prin masuri economice si sociale. asadar. al educatiei crestine..

factor esential al educatiei esentiale . de Catehetic al pr. Fiul si Sfântul Duh. patrimoniul. prin analiza personala. bunurile unei case. Tatal si Duhul Sfânt asupra Fiului. ms. În familia crestina trebuie sa se reflecte iubirea intra-trinitara dumnezeiasca . Fiul si Duhul Sfânt asupra Tatalui etc. 67a 73. membrilor ei). într-adevar. am utilizat si cursul cit. atelierul etc.) are trei sensuri de baza: 1 totalitatea slujitorilor unei case.. vom schita câteva dintre ele. 3. sensurile etimologice acopera foarte bine implicatiile educatiei în familie: nu fac referiri doar la persoane . tatal si copilul (copiii) asupra mamei. 1. Astfel. lect. "familia-ae (lat. Observam.. având ca sprijin si bibliografia la care vom face trimitere 188 . trebuie sa întruneasca anumite conditii. ogorul. ca daca în 187 188 G. începând cu icoanele din camere si terminând cu gradina. GUTU. cu atât mai mult în cele de care depinde educatia si mântuirea sufletului. De aceea. Dar pentru ca o familie sa fie. Dupa cum se poate lesne observa. casa (totalitatea .187 . Tatal si Fiul îsi rasfrâng iubirea asupra Duhului Sfânt. asadar. dactil. Educatia copiilor este optima atunci când iubirea dintre membrii familiei imita iubirea dumnezeiasca dintre persoanele Sfintei Treimi. am spune. 2.cheie. potrivit dictionarelor. Pentru a ne apropia cât de cât de întelesul adânc al relatiei tainice al acestei iubiri. dict. de fapt triunghiul iubirii intra-trinitare . mijloacele de trai . tot în cele ce urmeaza. crestine . propriu-zis actului pedagogic. Asa trebuie sa fie si în familie: tata si mama sa-si îndrepte toata iubirea asupra copilului (copiilor). dr. Astfel. În formularea unor conditii si principii ale educatiei crestine din familie. ci si la bunurile care creeaza "logistica" de fapt mediul în care cresc si sunt educate persoanele.. 1996.. cu recomandarea de a fi aprofundate.. p. învatare-slujire-ascultare . Vasile RADUCA. care fac posibila acel sine qua non "ora et labora" în orice act creativ. p. sa ne imaginam un triunghi echilateral. mama si copilul (copiii) asupra tatalui. având la fiecare unghi câte una dintre persoanele treimice: Tatal. Bucuresti. 460-461. .

Ei trebuie sa aiba constiinta unui orizont care se întinde dincolo de ei. Iar acest orizont nu poate fi constituit de un obiect sau de o lume de obiecte. în contrast cu "monismul" si "dualismul" care se gasesc. iata. practic. subiecte realizeaza prin comuniunea lor o oarecare consistenta si o bucurie si un sens al existentei. în general. p. ci se si închid.. Mai întâi comuniunea în doi nu deschide întregul orizont implicat în existenta. din felurite motive. Pr. lect. Famili a 189 .cu ochii credintei. sotii nu au copii naturali. sau a unei singuratati în doi.. din punctul de vedere al moralei crestine ei sunt obligati sa înfieze. nu este suficienta. în imposibilitate de a iesi din egoism: " Un subiect unic în sens absolut ar fi lipsit de bucuria si deci de sensul existentei. familia crestina trebuie vazuta ca o icoana a iubirii lui Dumnezeu pe pamânt189 .Iar acolo unde. Aceasta nu-i scoate din monotonia unei vederi restrânse. de fapt. triunghiul iubirii intra-trinitare poate fi reflectat Dou a Numai al treilea subiect îi scoate din o perspectiva teologica si . În acest mod. 1995. dar în legatura cu amândoi. azi. ci si un zid pentru mine. în familie aceasta pecete ne apare cu cea mai mare evidenta.Familia crestina: crestina Editura "Trinitas". dr. si în familiile fara copii naturali! Aceasta solidaritate de rasfrângere a iubirii este cea mai buna paza de înlaturare a egoismului. bazata pe unitatea de fiinta. Celalalt devine nu numai o fereastra. Cei doi nu pot trai numai din ei doi. Parintele Dumitru Staniloae descrie într-un mod admirabil plinatatea iubirii treimice. ca ea este posibila numai în trei. sa creasca si sa educe orfani. Comuniunea în doi este si ea limitare din doua puncte de vedere. 147. în vol. spirituala Iasi. desigur . care e în acelasi timp o unitate dialogica. Dar nici aceasta doime reala. întrucât exista nenumarati astfel de copii care au nevoie de ocrotirea unui mediu familial. se poate vedea . Gheorghe POPA. Propriu-zis. care s-ar amesteca cu visul. aratând.creatie. care poate constitui pentru orice om o mare si grea ispita. El s-ar îndoi chiar de existenta lui.pecetea iubirii Sfintei Treimi. Cei doi nu numai se deschid unul altuia.

. Familia (casatoria) trebuie sa-si propuna ca scopuri prioritare înmultirea neamului omenesc (nasterea. atât în cele materiale. iubiti pe femeile voastre si nu fiti amarnici fata de ele."190 . 18-22). numai un al treilea subiect poate fi si el partener de comuniune si nu sta pasiv în fata lor. Observam. p. În acest sens vor fi urmarite anumite aspecte : copiii trebuie ajutati sa scape de anarhia instinctelor oarbe si a tendintelor spontane ( necontrolate. n. care. II. Robilor. cu gândul de a placea oamenilor. întru toate ascultati-i pe stapânii vostri cei dupa trup. Dr. temându-va de Domnul. în vederea mântuirii dintre care nominalizam 193 192 . Familia trebuie sa se caracterizeze prin urmatoarele însusiri fiintiale: unitatea. Prof. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Ortodoxa Bucuresti. & Persoanelor. p. sfintenia si egalitatea dintre sot i191 . Barbatilor. Optimizarea relatiilor dintre membrii familiei se poate realiza luând aminte la sfaturile Sfântului Apostol Pavel. Copiilor. Bucuresti. 307-308.. 289. ca obiectul . cât si în cele spirituale. 3.neîntrerupta lor singuratate în doi.Române. Parintilor. caci aceasta este bineplacut Domnului. 1depline 9 1 Teologia Morala. 1. trainicia. m 190 . 296. 1 9 2 Ibide 193 m Ibide . Editura Institutului Biblic si Ortodoxa de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Treimea conditie a deplinului lor caracter personal si a comuniunii . Dumitru STANILOAE. astfel. p. fara nici o greutate. întru toate ascultati-i pe parintii vostri... asa cum se cuvine întru Domnul. Teologia Dogmatica. ca aceste însusiri fiintiale sunt tot o reflectare a însusirilor si atributelor divine ale persoanelor Sfintei Treimi. 1978." (Coloseni.) ca sa devina capabili a se conduce singuri. vol. Pr. 1980. 3. vol. nu cu slujire doar de ochii lumii. n. pentru traiul zilnic. 2. nu-i întarâtati pe copiii vostri. fiti supuse barbatilor vostri. ci întru curatia inimii. scrie la un moment dat: "Femeilor. dar si educarea copiilor) si ajutorul reciproc între membrii ei. sub inspiratie divina. ca sa nu se deznadajduiasca.

) se vor adauga voua" (Matei 6.copilul trebuie deprins cu munca. Sfântul Ioan Gura de Aur s-a remarcat si în acest capitol de pedagogie crestina într-un mod cu totul deosebit. În acest scop. deodata. dar dorinta Duhului este viata si pace" (Romani. potrivit cuvintelor Mântuitorului: "Cautati mai întâi împaratia lui Dumnezeu si dreptatea Lui. Ca o prima remarca de sinteza. n. 194 Astfel. iar cei ce sunt dupa Duh. si toate acestea ( materiale. dr. Iata. sa se smulga treptat din tirania egoismului instinctual. întotdeauna trebuie sa se dea întâietate valorilor religioase raport cu cele de ordin material.trebuie stimulati. 33). trebuie sa se bucure. mostenirea cea mai pretioasa pe care o putem lasa copiilor nostri consta nu în cele materiale (a caror importanta nu trebuie negata total. RADUCA Vasile . bunaoara.. unita cu o educatie pe masura . sa vorbeasca si sa se manifeste duhovniceste. cuvintele Sfântului Apostol Pavel: "Cei ce sunt dupa trup. . Copiii trebuie învatati sa se poarte ca oameni duhovnicesti. 67-73. în contrast cu timpul considerabil trecut de la rostirea lui. lect. nu materialnici. la aspectele mentionate anterior adaugam urmatoarele • : . . pentru a se devota binelui obstesc. p. pentru a deveni tot mai buni. bineînteles). op. uitarea de sine. cele ale Duhului. parintii trebuie sa constientizeze faptul ca fiecare copil. care. Recomandam în acest sens cuvântul "Pentru ce fel de clironomii ( bogatii ) trebuie sa lasam copiilor nostri". apare ca extrem de actual. fiind rodul conlucrarii dintre ei si Dumnezeu.. De aceea. Sa gândeasca. Cât de actuale sunt. de o ereditate sanatoasa. în În familie. nu fortat spre una în care sa nu se poata împlini. Caci dorinta carnii este moarte. totodata. ci în cele de ordin spiritual. 5-6). 8. cit. trebuie ajutat sa-si aleaga o profesie corespunzatoare vocatiei si aptitudinilor lui. n. cugeta cele ale trupului. rabdarea. în aceasta privinta. una dintre concluziile rostite de Sfântul Parinte spre finalul cuvântarii: "În 194 Anumite formulari si îndemnuri apud pr.

ci 195 Sf. a spus Mântuitorul Iisus Hristos (Ioan 8. ci cum sa-i lasam îmbunatatiti." 195 . 96-196. în vol. Pentru o 44 (Pentru mai I) larga perspectiva a gândirii hrisostomice cu privire la educatia crestina a copiilor. p. Chiar decât împaratia si purtarea de coroana. vol. toate vor face ca prin fapta buna sa afle saraciei multa mângâiere. 1972. dupa A. date de acelasi Sfânt Parinte. p. Deci nu le Ca aceasta cu adevarat este cea mai mare avutie. 2000. aceasta este bogatia cea nespusa si necheltuita. 136. fara a se intra în conflict cu normele relative.. Evident. p. una dintre grijile de capetenie ale parintilor este sa-i asocieze pe copii la viata si rugaciunea Bisericii. Iar de se vor vedea pe dânsii ca sunt lipsiti de mângâierea cea de acolo. cuvântarile cresterea copiilor .. Ca de vor avea nadejdile lor la bogatie. Putul si împartire de Editura "Buna Vestire".. 46 de potrivite pentru educatia copiilor. care în toate zilele mai multa face avutia.. 428-429. Chrétiennes Paris. MALINGREY. ca cei ce pot sa acopere rautatea naravurilor cu multimea banilor. a se vedea în acelasi volum. de nimic alt nu vor purta grija.. Bacau.consecinta. Cuvântul . învatându-i sa respecte valorile esentiale. "Adevarul va va face liberi!". de voiesti sa lasi bogatie multa copiilor tai. Ca la ce-i poate folosi coroana si porfira. cu scopul de a le stimula copiilor un bun autocontrol asupra libertatii. p. Cuvânt pentru ce fel de clironomii trebuie sa lasam copiilor . p. iubire si dreptate. întrucât numai adevarul confera libertatea autentica. Parintii trebuie sa mentina un permanent echilibru între masurile restrictive si acordarea libertatilor. afectiune si adevar pot da rezultate optime. Deci sa nu cautam aceasta: cum sa lasam bogati pe copii. Sur la vaine gloire et l'éducation des în Sources . IOAN GURA DE AUR.Sibiu.. 421-425.. inevitabile în viata de zi cu zi. 32). Caci numai relatiile bazate pe sinceritate. recomandam a II) se si cuvântarea intitulata în manuscrise "Despre slava desarta si cum se cuvine sa-si educe citi parintii tradus recent în limba româna de catre Ioan ICA-jr. nu orice fel de "adevar". nimic nu este mai tare decât aceasta. daca este vândut de trândavirea si nebagarea de seama?. Sfaturi deosebit nostri grâu. 1995. 188. • Sa-i formam pe copii pentru o ascultare libera si plina de convingere . lasa lor bogatie. enfants. la Editura "Deisis" . în sensul vietuirii în adevar. ca sa le lasi fapta buna.. . Asadar. lasa-le lor purtarea de grija a lui Dumnezeu. Ca nimic nu este întocmai ca fapta buna. M.. 410-420 si 45 ( Pentru cresterea copiilor . 105copiii".

mai nominalizam aici câteva dintre cele mai importante bibliografice privitoare la educatia religioasa a copiilor. 6). 1999. MAGDALENA. BANCILA Initierea religioasa a . a De aceea.. a manual ortodoxiei manual Nicolae. "Polirom". Bucuresti. Revelatia I 1995. pr.T. a . în general. Bucuresti. BULACU. una din "cheile" reusitei educatii crestine.6/1964. 1935. sa consulte macar o parte din bibliografia pedagogica. pr. Idem. Educatia Repere realizare si metodice. 1982 (vol.). Dumitru. De aceea. Adevarul si Viata" (Ioan 14. p. Mântuitorul si Evanghelia Sa. în " Ortodoxia".numai acela care izvoraste din Adevarul Suprem. Bucuresti. Comunicarea dintre parinti si copii. sa si e Idem. nr. 1996. Ceea ce se poate reprosa uneori multor parinti. Iasi. 1976. a pentru Seminariile Teologice. facem si cu acest prilej îndemnul ca toti cei ce si-au asumat uriasa raspundere a educatiei crestine (parinti. cum sunt tratatele de pedagogie si cartile cu preocupari pedagogice. Ioan Gura de. CLEMENT Pedagogul. D. Axiologi . 350-366. trad. FECIORU. CORNITESCU. nu lipsesc decât în cazul anumitor parinti inconstienti si denaturati. Catehetic . Bucuresti. Catehetic . mai ales cei de la tara. partea a II . Dragostea parinteasca si buna intentie. Desigur. Editura "Trinitas". Ideile pedagogice ale Sf. Duhu Mihail.. de Nazianz despre familia S. trad. mai rar vor avea timp pentru "lecturi pedagogice". Sf. oamenii simpli. pe lânga lucrarile citate anterior. l Sf i Grigorie Constantin. FECIORU. de un colectiv de profesori de la Facultatea de Teologie din Iasi). 1978. însa. de altfel. Ortodoxa Bucuresti. profesori s. pr. constituie. de form la rândul sau pe cei încredintati spre educatie. (Colectiapentru Institutele Teologice. CALUGAR. trebuie sa se informeze temeinic si-n acest domeniu. Dumitru. Bucuresti. 1996 (ed. 1995. Iasi. e Bucuresti. pr. va fi de mare folos. Preotul si profesorul de religie. pr. atât de important în plan familial ( altfel ) spre a informa si a si national. Colectia Catehezel . cu referiri speciale la educatia repere în familie: Sf. Bucuresti.a. pr. deodata cu cercetarea altor izvoare. Pedagogie . Parinti si scriitori ). Bucuresti. educati . precum tot El a spus-o despre Sine Însusi: "Eu sunt Calea. în general. Si chiar multi dintre intelectuali nu dau importanta cuvenita lecturii în aceasta privinta si nici metodelor psihopedagogice. Edit. bisericesti 1943. sunt metodele gresite utilizate în educatie. " Pedagogia sarbatorii "). 1945 Izvoarele Ierusalimului. însa. 3-4 / 1993. CHIRIL al partea I. 1937. Vasile. Bucuresti.tin. FAMILIA teoretice religioasa. Sfaturi pentru o educatiesi ortodoxa a Maica. cunoasterea învataturii crestine în acest subiect. preoti. Aur Idem. continut si forme de. (în special copilului a Sarbatori cap. D.Educatia religioasa. 5. continutul si calitatea ei. CUCOS C . 4 Alexandrinul. Pedagogia Crestina . pr. potrivit Scripturii si Sfintilor Parinti. Astfel. 1996. Idem. PETRESCU. CRESTINA AZ (elab. atât de generoasa în acest subiect 1 96 196 . . în general. FECIORU. Anastasi ). a. ).

. Initieri . în principiul potrivit caruia copiii trebuie deprinsi sa gândeasca pozitiv indiferent de conditiile de viata. Potrivit autorului. JUVENALIS (Decimus Iunius). Fiecare "nu" trebuie sa aiba o (p. . p. 2000. de Irina-Margareta NISTOR. anxietatea etc. titlu ce se regaseste. azi. Familia poate. : J'eleve mon. dar problem (p. Bucuresti. 147). mai ales cu privire la comunicarea dintre parinti si copii. apoi. 139). Sibiu. Un "Te rog" da rezultate (p. medicina ). 144). angoasa. 9 8 ZIG ZIGLAR.. prostitutia. 2000. trad. premiata de Academia franceza de copilul original enfant Paris. Saracia.. cu aprox. copiilor". 15 ani în urma. Orandum est ut sit mens sana in corpore sano 197 ). În acelasi context al eforturilor de optimizare a educatiei copiilor în familie. mai întâi. 149. 1253. pe atât de actuala (ne amintim. Bistrita (Oltenia ). p. Proverbe si cugetari . . Laurence (colab. 11994. într-un trup sanatos . pe care o apreciem deosebit de instructiva. Bucuresti. nadejdea sa fie stapâna pe toate gândurile lor. 1976. Grison1994. cu Agnes ) Cum catehetice îmi cresc (în 1993. de Doina Brindu. ca premisa sine qua non pentru obtinerea rezultatelor dorite 199 . 9 7 Satirae 10. Raising positive kids in a negative trad. creste copii buni într-o lume negativa 198 Putem . alcoolismul. . PERNOUD. MICLE. iar la noi în tara acestea sunt cauzate în mare masura si de conditiile tot mai scazute ale nivelului de trai. chiar în aceste conditii. Ierom. 148). "Curtea Veche". drogurile. 60-140 d. 200 "ingredientul esential al comunicarii în familie este sa asculti cu adevarat. deprimarea etc. sa creasca si sa educe crestineste copiii. Mt. dar fundamental: nadejdea copiilor de cu traducerea româneasca a cuvântului Sf. Aceasta dintr-un motiv foarte simplu. 246 world Editura 1p. nesiguranta vietii de mâine. însa. Spuneti "nu" paragrafele: (p. deruta profesionala. cultivându-le un suflet sanatos. Tonul raspicat poate crea timp ton cu grija. cca. desigur de celebra expresie a lui Juvenalis. 146). Apud latine Editie îngrijita de Vasile DIACONU si Maria MARINESCU-HIMU.Capcanele caderii copiilor si tinerilor s-au înmultit într-un mod alarmant. Hr. dau o imagine negativa lumii în care traim. s-a facut remarcat cu o carte tradusa recent si în limba româna. deviza pe cât de veche. care. 145). Nu deprimarea. amintim stradaniile pedagogului american Zig Ziglar." Remarcam.. Altfel spus. Atentie la (p. Veniamin. în limbaj ortodox. în toate paginile cartii. 356. titlul foarte bine ales. Ioan Gura de Aur "Despre educatia Editura "Deisis". Bucuresti. m . ferm logica ceva 2e 0 Ibide 0 excelente .Recomandam 99 în special Vorbitul la (p.

deprimarea (deznadejdea) de la satana! Însa. tonul raspicat.. care se constituie. 135. pentru a creste copii buni. de fapt. disciplina . iubirea . Iata câteva dintre cuvintele de "ordin" ale autorului. Rezumativ. în tot atâtea principii pedagogice: formarea copilului este un efort de echipa."pozitivul" absolut în viata. 9. pentru reusita educatiei copilului.. însa. Indiferent daca cel de-al doilea parinte cunostea sau nu reactia partenerului sau. ceea ce refuzul de a îndeplini dorintele copiilor. m 201 202 . Daca un copil a vorbit cu celalalt parinte si este în joc siguranta sau reputatia copilului. între parinti si copii. p. iar celalalt accepta. fara explicatii logice ne-a atras atentia. perseverenta pozitiva formeaza copii buni. între frati etc. Când un copil îsi abordeaza parintele si cere voie sa faca un anumit lucru. O data cu prezentarea avantajelor acestor principii.. m Ibide .. rezultatele sunt dezastruoase.cheia maretiei copilului bun. etc. Zig Ziglar propune ferm: "Singura cale de a forma copii buni este sa devenim mai întâi parinti buni. Dar. rezultatele sunt tot nenorocite. îi puteti raspunde: "O sa discutam si îti spunem noi".este de la Dumnezeu." 201 ..adevarata autoritate în formarea copiilor buni. Ziglar insista si asupra masurilor contraindicate în pedagogia familiala: duritatea. Ibide .. prima întrebare ar trebui sa fie: "Dar ai întrebat pe mama (sau pe tata)?" Daca raspunsul este nu si aveti cea mai mica banuiala ca celalalt ar putea avea o alta parere. iertarea . ambii parinti trebuie sa se implice categoric în hotarârea ce se va lua" 202 . în mod deosebit la acest capitol este ceea ce autorul numeste "modelul dezastrului": "Când un copil merge la unul dintre parinti sa-i ceara ceva si este refuzat. cartea lui Zig Ziglar pledeaza pentru buna-întelegere în familie: între soti. p. adica refuzul.

de la caz la caz). iar cele rele care vor veni cu siguranta. potrivit poruncii dumnezeiesti. profesori. Desigur. pe care copiii uneori nu le spun nici la spovedanie. pe care este bine sa-l aleaga mai întâi parintii pentru copiii de la 7 ani în sus. . iar parintii pot fi avertizati de catre duhovnic asupra acelor aspecte care trebuie neaparat avute în vedere. ca reflectare a iubirii intra-trinitare dumnezeiesti. inevitabil. Astfel. parintii vor comunica tot timpul cu educatoarea de la gradinita. nu se va intra niciodata în "secretele spovedaniei".acordarea prioritatii pentru valorile spirituale. se vor rasfrânge negativ. diriginti etc. . Atentie speciala trebuie sa acordam legaturii noastre cu duhovnicul copilului . între care în mod aparte cu dirigintele. în functie de compatibilitatea sau incompatibilitatea pe care o simte copilul cu un duhovnic sau altul. * Din cele parcurse pâna aici se desprind de la sine câteva dintre conditiile de baza ale educatiei crestine optime ale copiilor în familie: .• Parintii sa colaboreze armonios cu alti educatori: preoti. pe masura vârstei s a întelegerii.vietuirea în iubire. dar se poate realiza un serviciu pretios. în viata de familie. cu profesorii din gimnaziu si liceu. cu învatatoarea de la scoala primara. dar si parintii sa auda cu adevarat ceea ce spun si doresc copiii! ). tinând legatura cu duhovnicul copiilor nostri (care poate fi si duhovnicul nostru. daca îl pastreaza sau îl schimba. discutând apoi cu ei. pentru fiecare treapta a cresterii copilului. sa fie o buna comunicare între parinti si copii ( o ascultare de ambele parti: copiii sa asculte de parinti. Parintii care nu merg niciodata pe la scoala (sau merg foarte rar) nu se pot astepta la rezultate bune. de ambele parti: duhovnicul poate fi prevenit asupra unor abateri grave.

evocam aici marturia impresionanta a unui profesor de religie. educatori ai copiilor. Doamne fereste!) neglijeaza aceasta raspundere sau misiune. 30 aprilie 2001. sunt mai implicate afectiv în procesul educational crestin: în timp ce barbatii. ele ne-au împreunat mânutele în fata icoanelor. student de-al nostru: "La finalul unei ore de religie. Evident.. am observat ca asculta cu multa atentie si ca îi place foarte mult ora de religie. iar în casa cea mai pretioasa comoara sunt copiii.. totodata. la clasa I. O fetita mi-a propus sa le vorbesc despre Iov si cei trei prieteni ai lui. prin structura si vocatia lor materna. sunt nevoiti sa plece de acasa. ne amintim. cât de important este mediul familial pentru formarea deprinderilor religioase. astfel. si am întrebat-o de unde stie. rolul de capetenie al mamelor.. pentru mame prioritatea nr. care.... dupa cum avertizeaza Marturie consemnata într-un test la Catehetica de catre studentul nostru Doru C-tin MOGOS. Mama si tata numai împreuna sunt numiti parinti. ca mamele noastre ne-au învatat primele rugaciuni. pentru ca trebuie sa se ocupe în mod prioritar de agoniseli materiale. asadar. Urmarind-o pe fetita respectiva si la celelalte ore.o conlucrare pedagogica permanenta cu ceilalti factori educationali. Legat de aceasta ultima precizare. care." 203 . favorizeaza direct proportional reusita orei de religie în scoala. sunt mai vinovati decât chiar ucigasii de oameni.. Mi-a raspuns ca in fiecare seara mama ei îi citeste câte o "poveste" din Biblie si cu o seara înainte tocmai îi citise despre Iov si prietenii sai. Iar daca vreunul dintre ei (sau amândoi. M-am mirat foarte tare ca fetita stia despre Iov. i- am întrebat pe copii ce ar dori sa le povestesc din Biblie. rolul special al mamelor nu exclude în nici un fel raspunderea comuna pe care o au tatii. Retinem. fara exceptie cred. Toti. ele ne-au învatat sa ne închinam si tot ele ne-au dus la biserica la slujbe si mai ales pentru a ne spovedi si împartasi cu Sfintele Taine. în paralel. anul III. în cele mai multe cazuri.. Iata. întrucât în ultimul paragraf vom vorbi despre importanta scolii în educatia religioasa. Teologie Pastorala. 203 . 1 este sa îngrijeasca de casa. despre care nici cei dintr-a V-a nu auzisera toti.

având. Deoarece nu este asa de cumplit lucru a ascuti sabia si a într-arma dreapta si a o înfige în gâtul copilului. trad. îl arunca în focul gheenei.atât de categoric Sfântul Ioan Gura de Aur: " Pe acesti parinti . Iar educatia. adica unirea nucleului spermatozoidului cu nucleul ovulului. iar pierzarea sufletului nimic nu o va mai putea mângâia. Asadar. afirmatia noastra ca educatia copilului (fatului) trebuie sa înceapa în clipa conceperii si ramâne. nu fara întristare. totodata. vietuieste într-o atmosfera crestineasca etc. Cluj Napoca 2001. p. Într-un fel se va dezvolta pruncul în pântecele mamei care merge la biserica.si sa nu socoteasca cineva ca ceea ce se graieste este de mânie . Sf. iar acestia si sufletul si trupul. având în sâmbure toate caracteristicile psiho-fizice. Si moartea aceea nevoie este sa o primeasca negresit de la fire. credem. cum am fi tentati sa credem la o prima reflectie. p. Lânga acestea. Oricum. IOAN GURA DE AUR. nevoie atât de hrana. fumeaza. îsi face rugaciunile acasa. P. dr. 416. la acest punct problemele necesita o anume nuantare.. în vol. Înainte de a încheia acest paragraf. 2 0 5 Desigur. sub toate formele (inclusiv cea religioasa). Potrivit informatiei parintelui BRECK ( Darul sacru al . ci nevoie este sa se munceasca sufletul fara de moarte. ducându-l. degraba va putea sa o stinga. pentru moartea trupului venind învierea. Bacau. frecventeaza barurile. S. socotim util sa raspundem la întrebarea: "Când începe educatia religioasa a copilului?" Analizând temeinic lucrurile. Pentru ca aceia despart trupul de suflet. 329). Pentru aceasta zicem. Irineu Pop Bistriteanu. John vietii "stiinta embriologiei a aratat ca fertilizarea. ca niste parinti ca acestia sunt mai rai decât ucigasii de copii.. Iar de aceasta se putea si sa scape daca neluarea aminte a parintilor nu o ar fi adus pe ea asupra. Sa nu ni se para exagerata afirmatia. în cu totul altul cel al carui purtatoare nu vrea sa stie de cele sfinte. Putul si împartire de . 204 . Cuvânt pentru cresterea . 1995. valabila. "204 . ci din clipa conceperii 205 . chiar cu aceasta marja de aproximatie 36 de ore "eroare". vom realiza ca nu din clipa nasterii. Acela este momentul când prinde viata o noua fiinta umana. precum a pierde si a prapadi un suflet. cât si de educatie. se transmite fatului prin intermediul mamei. necesita pentru finalizare". o zi si jumatate. Ca nu mai este de-aici dupa ea urmatoare mântuire.si decât însisi ucigasii de copii zic ca sunt mai rai. Editura copiilor grâu "Buna Vestire"..

maltratarilor unui tata denaturat. meritul de a fi salvat fiinta neamului de la pierire. o data cu mama.. aproape în exclusivitate. numit "întunecat".). care-si facusera drum pe la noi în acel mileniu vaduvit de o conducere statala unitara. cel putin. ca institutie divino-umana. pentru parinti esential este nu atât sa instruiasca ci sa încerce a fi crestini autentici. dr. Fiind întemeiata pe "piatra credintei". atunci ca si astazi. BISERICA. p. de Sfânta Biserica. lect..asculta muzica desantata (ori "heavy-metal" etc. pentru ca vesnic este întemeietorul ei. datorita caracterului lor vremelnic si trecator. daruit cu generozitate. c. Acest mileniu. . 1330).. în fata atâtor navalitori. În concluzie . îndrumatori si sfatuitori politici. Biserica se caracterizeaza prin viabilitate vesnica. cu timp si fara timp .206 . Caci daca celelalte institutii ale unui neam sunt supuse deseori efemeritatii. La noi. datorita acestei obscuritati pe plan politic. tainic. Episcopii si preotii au fost conducatori spirituali la vedere si. Însusi 206 Pr. Educatia crestina a copilului nu poate fi nici macar imaginata fara slujirea Bisericii. Cu alte cuvinte. Raduca. parintii dau marturie nu numai pentru ceea ce sunt în realitate.. în stradania de a da o educatie crestina copiilor. Iisus Hristos. Astfel. Ea a tinut loc si de scoala si de cancelarie domneasca.. Ei îi revine. . singura institutie existenta neîntrerupt a fost Biserica . V. a fost luminat doar de harul credintei drept-maritoare. între nedesavârsirea unui om sincer si nedesavârsirea nemarturisita a fariseului . RADUCA. 73.cu voie si fara de voie. copilul va aprecia si va sti sa faca distinctie ci si despre ceea ce tind a fi. Curs. într-un fel fatul al carui mama este ocrotita de un tata credincios. dupa retragerea aureliana (271-275) pâna la întemeierea cnezatelor si voevodatelor (secolul al XIVlea) si pâna la unificarea lor (Basarab I. mai veche decât chiar cea a statului. cum foarte bine remarca parintele profesor V. în altfel cel supus. sau face altceva si mai rau. În acelasi context. institutie fundamentala a societatii. .

credibilitatea ei înseamna pentru noi mântuire . într-adevar. santajati. slujitori si cârmuitori vrednici. s-a poruncit încarcerarea ei într-un "ghetou" izolat. Biserica noastra se prezinta astazi drept cea mai credibila institutie în rândurile poporului . Caci. de Marturisitori de dupa. de-a lungul veacurilor. Asadar. "în slujba Bisericii trebuie si pe satana sa-l pui la lucru!" Asa au procedat. (Matei 16. 1995 Biseric pilda. România 1944-1989. Ecclesiae 207 . timorati. necum distrusa. când spunem "mântuire". Stim.Mântuitorul ne încredinteaza ca ea nu poate fi darâmata de nimeni. s-a reusit chiar întemnitarea unui însemnat numar al marturisitorilor ei 207 . ca singura Biserica este vrednica de încrederea lor. de altfel. ca în aceasta învalmaseala a tranzitiei noastre "originale" si interminabile. gratii si a întemnitata. amenintati în fel si chip etc. si la propriu si la figurat. editat de Institutul National pentru studiul totalitarismului. chiar cu încuviintarea unor potentati ai zilei. 6. 1998. în pofida tuturor încercarilor. 2 0 8 De Unitate . apte sa contribuie. P. a spus atât de inspirat Sfântul Ciprian (Epistola 73. dar cu unele momente de omenie în atitudinile lor. 502. aflati cu sau fara voia lor în solda satanei. Edit. cetatenii sa declare. dar si formarea (= educarea) de caractere crestine. Si. vorba parintelui Ilie Cleopa. cu frica de Dumnezeu. dar ea n-a putut fi nici macar marginalizata. nu poate avea pe Dumnezeu de tata!" 208 . 18). Biserica este mama noastra A se vedea. într-un procent covârsitor.. 21) si tot el ne atrage atentia ca "cine nu are Biserica de mama. IV. încât. moral si material. terorizati (ei si familiile lor). poate si din greseala unor slujitori mai fricosi. nici chiar de "portile iadului".. ca nu de putine ori s-a încercat "darâmarea" ei în decursul istoriei. S-a încercat mai ales pe vremea comunismului de prea-trista amintire. Arhidiecezana Cluj-Napoca. dar si educarea lor pentru o vietuire pamânteasca virtuoasa. MIGNE. dar în aceeasi vreme se ridicau altele. întelegem deodata pregatirea sufletelor pentru viata vesnica. Nu e putin lucru. Este adevarat ca au fost darâmate unele lacasuri sfinte. L. Bucuresti. Desigur.. la propasirea neamului. Iar mântuirea nu se realizeaza decât în Biserica! Extra ecclesia nulla salus .

. astfel. din clipa în care stiu ca au zamislit pruncul în pântece. o data cu slujbele sfinte. Dupa opinia p. vor participa cât mai des cu putinta la sfintele Pr. deodata cu cea harismatica. Cultul însusi are o functie didactica. disciplina canonica si cultul. a tuturor: copii si batrâni. în acelasi timp. “pastele” primit cu frica si cutremur la marea sarbatoare a Învierii. prin mijloacele ei tezaurizate: doctrina. vor apela cu tot mai multa solicitudine la ocrotirea Bisericii: se vor spovedi si împartasi periodic. sale. a a pacii si a bunei întelegeridragostei. . p. grija pentru împlinirea soroacelor traditionale de pomenire a mortilor. la fel ca în paragraful precedent: Caci mamele crestine. Biserica este factor esential. predici si cateheze . buni si rai. În plan educational-crestin . sfatuindu-se mereu cu duhovnicul asupra unui program de rugaciune particular. nr. morala si disciplina (buna rânduiala) sunt "predate" crestinului de rând. tot prin cultul divin. "Studii teologice".dintre toate... credinciosul îsi sfinteste viata. parintele profesor de vrednica pomenire. Practic cultul divin este cel mai apropiat mijloc de educatie religioasa . 633. se rostesc si cuvinte de învatatura.. "când începe educatia copilului înainte de a se naste! în Biserica?" . Ene BRANISTE. în cadrul caruia. bogati si saraci. dr. 9-10. dar îsi lumineaza si credinta. vom spune. prof. în oameni 209 . Anul V (1953). Ene Braniste. deplin constiincioase. îngenuncherea cucernica sub epitrahilul duhovnicului pentru spovedanie. morala. întrucât doctrina.cea buna. atât de importante în luminarea mintii credinciosului. Asa se exprima un mare liturgist pe care l-a avut Biserica noastra. Cultul ortodox ca mijloc de propovaduire a dreptei credinte. între . sau în fata icoanelor pentru ruga. cel mai adesea. agheasma sfintita la Boboteaza. cununiile puse pe capul mirilor în biserica. ortodoxie înseamna. sfintitoare. practic. c. "Botezul pruncilor în apa sfintita din cristelnita. Participând la slujbe. fericiti si nefericiti. un cuvânt sinonim pentru "ortodoxie"." Dupa care precizeaza prevenitor: "Luati crestinului ortodox pe acestea si i-ati luat totul!" Încercând sa raspundem acum la întrebarea 209 . "Cultul" devine.

atât pentru mama cât si pentru prunc. în cele ce urmeaza.Buzau / iulie-sept. ca institutie. Cu deosebire. Ceea ce credem ca trebuie avut mai mult în vedere. Botezul. Împartasania. 2000). profesorul de religie si elevul . 1. totusi. lect. de mare frumusete si adânca semnificatie liturgica. si educatie crestina . publicatiile crestine. Vorbind despre scoala. Acest program liturgic educational. practice de catehizare în în "Glasul . Mirungerea. cuprinde ansamblul mijloacelor materiale si spirituale cu ajutorul carora se desfasoara procesul educational. De acum. 2238. Despre fiecare vom creiona. prin cele trei Taine. carora se asociaza. dialogul pe teme religioase. vom vorbi mai pe larg într-o prelegere separata 210 . cu rezultatele lui benefice. ca factor esential în educatia religioasa. câteva caracteristici. Scoala. Facem cu bucurie si apreciere mentiunea ca la acest paragraf vom utiliza unele amanunte propuse de catre o parte a studentilor anului al III-lea de la Sectia de Teologie Pastorala a Facultatii noastre. apoi. numite "de initiere". Biserica are câteva rânduieli pentru mame si nounascuti. p. prin tot ceea ce ofera spatiul eclezial: slujbe. Aceasta asistenta duhovniceasca înseamna. SCOALA. de fapt. se vor spovedi din nou si se vor împartasi. d. pentru a fi întru-totul pregatite pentru cel mai mare eveniment care se poate petrece în plan uman: aducerea pe lume a unui nou prunc! Dupa nastere. cum ar fi: cateheza. Despre acestea. Educatia va continua. bineînteles. predici. 210 . Vasile Mijloace GORDON. dr. cateheze etc. constatari si propuneri. însa. Biserica Adevarului" .slujbe etc. sunt anumite mijloace practice. înainte de a se interna în spital pentru nastere. biblioteca parohiala etc. celelalte slujbe si rugaciuni. este prea bine cunoscut pentru a mai fi nevoie a se insista cu precizari speciale. Ea poate fi de stat (publica) si Vezi si Pr. se desfasoara în mod firesc etapele integrarii si cresterii pruncului în Biserica. avem în vedere trei realitati: scoala ca institutie. se cunoaste. notate în testul pe aceasta tema în ziua de 30 aprilie 2001.

..particulara. credem. distractie ).).. material etc. nici reprimata cu brutalitate. sali de clasa corespunzatoare. trebuie sa aiba în vedere tot timpul ca scoala nu este un loc al constrângerii si siluirii. sa observam ca termenul "scoala". scol» ) etimologic loc al tihna. ragaz 211 . pentru ca sunt copii. care vin la scoala sa învete. Dictionnaire grec. investitiilor financiare etc. între altele. materii de învatamânt bine structurate si în deplina armonie cu profilul scolii. manuale aduse la zi. care presupune o dubla obligatie: una din partea statului (aceea de a asigura la nivel optim cadrul juridic. ceea ce ne sugereaza caracterul de tihnei sufletesti care trebuie asigurata si oferita atât de catre profesori. profesorul având numele de ludi magister (cel care-i învata pe copii anumite jocuri )212 . nici ignorata. Chiar si elevii mai mari pastreaza în fiinta lor Vezi. p. profesorii. BARSANESCU. 2 1 2 BAILLY.. "Hachette". atât pentru profesori cât si pentru elevi. ce provine din latinescul "schola" (care la rându-i se trage din grecesul înseamna. pentru ca rezultatele scolare sa fie cele scontate. în care spiritul academic sa nu elimine caldura prieteniei si a bunei convietuiri. În general vorbind. sa ne amintim ca la romanii din antichitate scoala purta si numele de ludi( joc. dar care simt permanent si nevoia jocului.).. desigur. profesorilor si elevilor trebuie sa li se asigure o baza logistica adecvata: cladiri salubre. pedagogii s. cât si de catre elevi. Istoriafrançais . Apud St. iar copilaria nu poate fi "pusa în cui". O data cu acestea... A. pedagogiei. toti factorii responsabili trebuie sa asigure în scoala un mediu familial sanatos. alta din partea scolii (aceea de a raspunde cu rezultate concrete încrederii acordate. programa analitica alcatuita pe criterii strict pedagogice etc. sens care se asociaza si astazi mai ales copiilor din clasele primare. a. vorbim despre scoala ca institutie publica. a destinderii etc. În cazul nostru. ci al stimularii initiativei si interesului pentru stiinta si moralitate. o a doua familie. 211 Paris. Este instructiv. spre exemplu. Scoala este Directiunea. a distractiei (în întelesul pedagogic al cuvântului). 34. dirigintii. Tot în cadrul etimologic. cit. o atmosfera primitoare. 1963.

În consecinta. de cele mai multe ori pe criterii de plasament "geografic". 84/1995: art. deodata cu a parintilor. pentru a nu mai fi considerata materie secundara. pentru modificarea si completarea Legii înv. În completare. (2): confesiunea". 36/1997. de Stat doar a pentru nr. alege pentru studiu religia si Elevul. dar pentru gimnaziu optionalasi pentru licee si scoli facultativ . 6. p. Legat de acest aspect întâlnim un fenomen care afecteaza grav eficienta procesului de învatamânt: scolile si clasele "bune" sunt supra-aglomerate.. ci interesul si constiinciozitatea profesorilor si a elevilor. nu lasata la discretia unor factori care nu constientizeaza înca importanta ei. 8159 din 11. alin. potrivit cerintelor specifice României care cult. legislativ. când prin Legea nr. pe lânga cele mai sus-mentionate. astfel ca sensul de "ludi" al scolii nu trebuie eliminat în totalitate nici în cazul lor. mai ales în mediul urban: cele "bune" se gasesc în spatiul central.04. 9 "Planurile-cadru ale primar. liceal si profesional includ Religia ca disciplina scolara.semnele copilariei 213 . "Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. în nici o clasa. trebuie avuta în vedere obligativitatea legala de a nu se depasi numarul regulamentar de elevi. ca sunt "copii care au îmbatrânit. Astfel. socotim prioritar a se urmari urmatoarele: • asigurarea unui statut corespunzator. din anul 1991 când s-a prevazut Constitutiei art. a trebuit sa “ lege în anul 1995. din punct de vedere legislativ. Cu privire speciala asupra orei de religie . gimnazial. cu educatia fizica si desenul (cu toate ca aceste discipline îsi au însemnatatea lor incontestabila!) 214 . asociata. La acest punct atragem atentia ca nu scolile în sine sunt bune sau rele. oricât de "buna" ar fi cotata. În acelasi timp. între altele.04. altele "rele". v. potrivit unui dicton sugestiv. parte a trunchiului (1): învatamântului comun. cele "slabe" fara numarul normal de elevi.1996. în în se precizeaza: Statul asigura libertatea învatamântului religios. desigur. alin. din 24 iulie.. cele "rele" în cartierele marginase. A se si “Protocolul Ministerului Învatamântului nr. învatamântul religios este organizat si garantat prin ”. 9. 32. art. din care se pot observa usor anumite lacune care se 1 cer grabnic a fi eliminate. întâlnita pe alocuri. întru-totul valabile si în cazul ei. încheiat cu Secretariatul vedea 9715/10. s-a stipulat obligativitatea religiei asteptam pâna 84 pentru clasele I-IV. se leaga de atitudinea discriminatorie. O alta chestiune de principiu. În scolile de fiecarui stat. plasarea ei în orar sa nu mai fie Pâna si despre oamenii maturi se poate spune. 2" 4 Notam aici situatia actuala d. cu acordul parintilor si al tutorelui legal instituit. profesionale 1996. 213 . 7. Culte. potrivit careia unele scoli sunt considerate "bune".

• asigurarea unei minime baze materiale. despre "tragerea omului din maimuta" si altele asemenea. inclusiv în cel al continutului educational. icoane.VIII. sa mai vorbeasca. nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor si la aceasta . ca programele sa se plieze. ca în timp ce profesorul de religie preda despre creationism. unii profesori de biologie. când oboseala este maxima. pentru vizionarea unor "La solicitarea scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit. cu o mica biblioteca teologica. profesorii neteologi si profesorul de religie. Ideal ar fi ca în scoli sa fie amenajat un cabinet de religie. fizica. ci într-un spatiu temporal psihologic adecvat.. "Monitorul Oficial al României". sau când unii elevi sunt tentati sa plece acasa). la 11 ani de la caderea comunismului. În mod similar se procedeaza pentru elevul caruia. în toate privintele. devine confuza. harti biblice. fizica. 370/3. incontestabil. . • alcatuirea unei programe analitice în concordanta cu posibilitatile reale de predare-învatare. filozofie. pe cât posibil. incapabila sa-si contureze un discernamânt sanatos. atât de fragila si vulnerabila. pe calendarul liturgic. • realizarea unei concordante între materii. asa cum bine se procedeaza în cazul altor discipline (biologie.). cu privire la continutul învatamântului: este inadmisibil. Duplicitatea conceptelor. limbi straine etc. situatia scolara se încheie fara aceasta disciplina. nr. În acest caz. Partea I. credem. disciplina" 1999. va duce. elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. nepedagogic (totodata nestiintific!). la rezultate optime. bazat pe un curriculum concordant cu adevarul stiintific. care mai dainuie înca din pacate în unele scoli. programa cu un caracter stabil si cu o taxonomie echilibrata. în conditiile în care mari oameni de stiinta neteologi neaga categoric tezele darvinismului. din motive obiective. televizor si aparat video. O sugestie benefica este. derutata. istorie etc. duce la rezultate pedagogice dezastruoase: mintea copilului. Armonizarea relatiilor între directiunea scolii.arbitrara (la finele orelor. potrivit Sfintei Scripturi.

un casetofon etc. parlament etc. deoarece calitatile 215 . meditatii religioase etc. Tot la capitolul "baza materiala".) depinde într-o masura covârsitoare de constiinciozitatea slujitorilor ei. avem de-a face cu un mare procent de dreptate. Având în vedere aceasta sansa. semnalând problemele întâmpinate si solicitând sprijinul pe care acest for îl poate oferi. în ambele cazuri (ca. în oricare domeniu).. subliniem ca si reusita orei de religie depinde nemijlocit de constiinciozitatea celui care o preda Copiii vad religia (de fapt. consilieri cu probleme de învatamânt. De aceea. Periodic ar putea fi invitat aici preotul de la biserica cea mai apropiata pentru anumite slujbe. . socotim necesar ca scolile sa sprijine excursiile si pelerinajele elevilor la manastiri si-n alte locuri de interes religios. ortodoxia) prin prisma profesorului. asa se întâmpla si în cazul scolii: prestigiul sau blamul unei scoli este asociat nemijlocit cu profesorul. de altfel. în care elevii sa poata intra liber pentru rugaciune si reculegere. Vom observa catre sfârsitul paragrafului de ce am specificat în paranteza acest termen. biserica. direct sau prin reprezentantii desemnati (inspectori de religie. În scolile mai mari ar putea fi amenajat chiar un paraclis. deoarece reusita misiunii unei institutii (scoala. * Încheiem acest paragraf cu observatia ca un sprijin cu totul aparte în acest demers al bunei desfasurari al orei de religie în scoala. politie. Trebuie sa recunoastem din capul locului ca. armata..casete din domeniu. profesorul de religie va tine strâns legatura cu centrul eparhial. PROFESORUL (EDUCATORUL 215 ). protopopi). Dupa cum foarte multi dintre crestini identifica adesea pe preot cu Biserica. e. sub toate aspectele mai susmentionate. îl poate oferi ierarhul locului. fapt care se observa pregnant în anumite eparhii.

ca nu i se pretinde nimanui sa fie un savant.. Si întelegem. i se cere neaparat a fi un om cu personalitate . mediocra. Dictionarele se rezuma la enunturi lapidare 216 . se loveste de relativismul cuvintelor. ofera în completare mai mult un 216 DE -ul.si defectele lui se proiecteaza fast sau nefast asupra materiei în sine. preluând în general definitiile din dictionare. În paragraful de fata vom creiona câteva dintre calitatile de baza ale profesorului de religie. o permanenta stradanie spre a-si contura personalitatea. dupa expresia plastica a lui C. falsitatii. predispus continuu epectazei intelectuale si duhovnicesti. însa. Doamne fereste. la fel ca preotului sau altor educatori. asemanator relatiilor dintre parinti si copii. Persoana care are însusiri deosebite într-un anumit domeniu de . morala si fizica. am zice minimale sau. educatorul autentic trebuie sa dovedeasca. dupa expresia deja celebra. potrivit strâmbatatii. Asadar. sau geniu. Sau. iar manualele. sine qua no . sau. sfânt. Înainte de n aceasta. Iar elevii vor sti întotdeauna sa aprecieze aceasta tensiune spre o devenire superioara ( devenirea întru fiinta . mediocritatii. Noica) si vor fi mereu îngaduitori cu inerentele slabiciuni omenesti. potrivit frumusetii caracterului profesorului autentic. Sa tinda neîncetat spre desavârsire. Astfel. însa. Pe de alta parte. 2. falsa. propune urmatoarele Personalitate: 1. un desavârsit. elevii îsi pot crea o imagine reala asupra ortodoxiei (de frumusete inefabila!). una strâmba. altfel spus. pe de o parte. activitate. de incapacitatea lor de a surprinde în profunzime trasaturile psiho-fizice ale fiintei umane. ansamblu de unei trasaturi morale sau intelectuale prin care X se remarca o persoana. în special. si a personalitatii profesorului . lipsei de caracter al pretinsului profesor. trebuie sa evidentiem faptul ca unui profesor.. în familie. sau. . cel mai rau. având în vedere trei dimensiuni: intelectuala. ce este personalitatea? Încercarea de definire a personalitatii. în general. Ceea ce este propriu persoaneexplicatii: si o distinge ca individualitate. spre exemplu. de care depinde formarea caracterelor. la rândul lor elevii pot face diferenta dintre nedesavârsirea unui om sincer si nedesavârsirea nemarturisita a fariseului .

ne face sa locuim aproape de cer. LXII. deodata cu studierea. El nu este un simplu transmitator de cunostinte. nu vom insista pe definitii. De asemenea.material descriptiv al celor trei categorii de calitati amintite. 361. dublata de cultura speciala teologica. El trebuie sa fie un autentic specialist în materia pe care o preda. trebuie sa fie un bun cunoscator al Sfintei Scripturi. sport etc. De aceea. iar cu alt prilej afirma: “Cunoasterea Scripturilor întareste duhul. este cunoasterea Sfintei Scripturi si a scrierilor Sfintilor Parinti. ci pe câteva dintre calitatile minime fara de care nu poate fi conceputa vorbirea despre aceasta notiune. seamana virtutea. ci un propovaduitor . fie si partiala. dar si al cartilor din domeniile ajutatoare. având. decât o analiza a componentelor personalitatii. IX-a la P. . atentia ca “necunoasterea Sfintei Scripturi este pricina tuturor relelor“ El însusi atrage 217 . pentru a-si "completa" norma didactica iau si câteva ore de religie. care.G. memorie durabila si fidela. specializati în desen. din punct de vedere intelectual.. iar una dintre notele esentiale ale personalitatii propovaduitorului crestin. totodata. muzica. inteligenta vie. Se stie ca faima sfântului Ioan Gura de Aur consta tocmai în cunoasterea amanuntita a Sfintei Scripturi si utilizarea ei cu dexteritate în activitatea învatatoreasca. si cunostinte psiho-pedagogice solide. De aceea. curata constiinta. smulge patimile înrobitoare. elibereaza sufletul de legaturile trupului.. Cu deosebire. sa aiba. suntem total împotriva profesorilor improvizati. între altele. Astfel. profesorul de religie trebuie sa fie un cititor pasionat al literaturii teologice. imaginatie creatoare. ne ridica deasupra sagetilor diavolului.. În acelasi context al calitatilor intelectuale. dându-i aripi usoare si face sa intre în sufletul cititorilor tot ceea ce s-a putut spune vreodata 217 Omilia Coloseni. care sa-i permita o comunicare optima cu elevii. un profesor de religie trebuie sa posede o buna cultura generala. a operelor Sfintilor Parinti. din punct de vedere intelectual .

VII. cei ce se ca si cum nu sbucura. p. C." (I Cor. daca lipseste una. Pasionat cititor al Scripturii. Astfel. masurat. Ap. Un "cuvânt de ordine" al profesorului de religie. discernamânt si bun simt. în idei. XVI. “ discret este mentionat în aceeasi familie nimic române si a de cuvinte modest. cei ce ca si cum n. Metodica 218 . 3". totodata. natural. Întâi de toate.. mai ales. 2 2 0 ministrorum. p. În legatura cu fiecare trebuie.. Profesorul discret este cel care se fereste de orice excentrism. sobru.. Din punctul de vedere al calitatilor morale . trebuie sa fie fermitatea . cumpatat. § 368. sa-si completeze mereu biblioteca personala cu tot ceea ce-i este util în demersul sau catehetic. Cu sine însusi. îndemnul Sf. Face totul ca si cum gesturi. Fermitate care nu exclude. simplu. Elemente face. LXIII. natural. fiind la curent. 29-30). face n-. desigur. la rândul sau. Stiintifica enciclopedic . a. Sfântul Ambrozie. sobru. ar el . desigur. era foarte suparat ca preotii si dascalii din vremea sa neglijau citirea Scripturii: “De ce nu va dedicati timpul liber citirii Scripturii? Voi nu mai vorbiti cu Hristos? Nu-L mai vizitati. Ca adjectiv. Iar ca plecat. firesc. Adica sa faca ar ca si cum n-ar discre ! totul fie avea plâng bucura ar 2 2 1 Pr. profesorul de religie se va îngriji. deopotriva. celelalte sunt inoperante. asa încât cei Pavel ce au femei sa ca si cum n-ar . ci un cre . 50 A. sugestii de îmbunatatire a lor. pentru a face. chibzuit. dr. este revelator. cumpatat ti smereniei. de asemenea. 485. 12. 2 1 9 De a. cu materia pe care o preda. nu-L mai ascultati?. iubire netarmurita.28. cu elevii. Bucuresti.mai bine” 218 . t secretele s. bunatatea si caldura sufleteasca. pentru cursul de . cu mii de fire nevazute. dar sunt strâns legate între ele. 20. 1978. officiis I. discretie 220 . ci si a te manifesta cât mai simplu.. prof. al mântuirii: crezul ortodox 221 . decent. cuvios (!). cuviincios.” 219 . nominalizam : credinta puternica.G. adresat corintenilor: “Si aceasta v-o spun fratilor: ca vremea s-a scurtat de acum. Vezi Dictionarul analogic si de sinonime al limbiiEdit. t "Cursul nr. face ca ora de religie sa fie respectata. ” masurat. politicos.plânge. f. intelectual autentic. GALERIU. smerenie. anume: drept. respectuos. atitudine înteleapta si bine placuta lui Dumnezeu. cu: ponderat. Discreti este o manifestare superioara a Discre nu înseamna doar a stii sa pastrezi ce a se încredinteaza. cuviincios. unita cu Omilia X..L. dar care inspira disciplina. curat. De aceea. profesorul de religie trebuie sa aiba constiinta ca nu preda o lectie oarecare. la nevoie. 176. cu procesul de elaborare al programelor analitice.P. credinta neabatuta. încredere si. P. voce. deplin si nestirbit al z adevarului. moderat. sa fim atenti la nuantele specifice.a.

atât de inspirate. asprime si bunatate. decât în defavoarea . Ordinea sau dezordinea externa a unui om. se traduc prin a spune ceva înaintea cuiva. un marto si marturisitor al Învatatorului r Suprem. pentru ca o consideram o dimensiune definitorie a profesorului de religie. pe cea interioara. ale fericitului Augustin: “Viata ta sa-ti fie oratoria ta!” 223 . prin viata lui morala profesorul de religie depune marturie buna despre învatatura pe care o preda. P. Caci profesorul de vocatie este. Iisus Hristos si al Evangheliei Sale. Cu privire la calitatile fizice mentionam ca profesorului i se cer: un trup sanatos. pomenim aici cuvintele avertisment. se va stradui permanent sa pastreze echilibrul . mimica s. a depune marturie 222 . Am nominalizat între calitatile morale si "bunul-simt". sobrietate si atitudine joviala etc. 2 2 4 Merita a fi retinut. fata prietenoasa. vor confirma vocatia autentica si marturia lui de catehet. 4. 2 2 3 “Sit cit eius quasi copia dicendi. Profesorul nu învata în nume personal.L. ci în numele lui Hristos . nu numai sa vorbeasca. marto . etc. ci si prin înfatisare. gestica. de fapt. fara defecte izbitoare. caci pro + for. asadar. la acest punct. curata. desigur. va fi punctual atât la sosire. cât si la plecare. Caci copiii percep frumusetea religiei si prin frumusetea acestor elemente. atragatoare.celelalte virtuti pomenite. XXXIV. a. voce placuta.. Iar acolo Vezi G. dict. îmbracaminte. Înaintea cunostintelor în sine. de r unde provine. va fi obiectiv la note224 si. mai ales. 61. Este de prisos sa insistam ca profesorul de religie reprezinta Biserica nu numai prin cultura teologica si viata morala. În acest sens. sonora. vom observa ca latinescul professor-oris înseamna. fari . . Cine are bun simt se va prezenta întotdeauna pregatit. GUTU. forma De doctrina . sfatul christiana unui profesor cu la notare mai bine sa gresesti vivendi!”. va fi apropiat de elevi. ca prim înteles. experienta: în favoarea elevului. tinuta vestimentara curata si lipsita de excentrisme . Apelând iarasi la sensuri etimologice. lui 222 . va sti sa si asculte.atât de greu de aflat uneori între exigenta si îngaduinta. o reflecta.

bluze decoltate etc. Antologie. 2224. Astfel. Scrieri despre educatie si învatamânt. siluirea pentru memorizare absurda ( toceala ). ea poate fi suplinita. ca barbatii sa fie îmbracati în costum decent (nu blugi. nu culori stridente). despre Socrate si Pestalozzi: "Erau foarte departe de canonul frumusetii plastice. iar al treilea "parintele tineretului". jignirile. limbajul violent. care duc. Caci catedra orei de religie trebuie sa fie pentru el un altar sfânt. profesorul de religie nu poate sa apara oricum în fata elevilor sai.unde frumusetea fizica este mai putin prezenta. detaliat cele trei trepte ale dascalului: primul este numit "vataf peste copii".). îmbracaminte decenta. Editura Îngrijitor de editie. Române. invocam pledoaria marelui pedagog român Simion Mehedinti. 2 6 Ibide . de asemenea. p. fara mare efort. nu care sa provoace ilaritate (pantaloni. de bunatate sufleteasca. 189 s. În "Trilogia Scolii". m 225 Academiei . De numele celui dintâi se leaga metode si atitudini total nepedagogice. dar amândoi erau simpatici prin bunatatea si lumina privirii lor" 225 . la reprimarea personalitatii copilului. Dumitru MUSTER. Cu toate ca preocuparea pentru tinuta exterioara nu trebuie exagerata în vreun fel ("exagerate" trebuie sa fie grija pentru pregatirea intelectuala si viata morala! ). "Profesorul" este o treapta superioara "belferului". între care bataia. sau tejghea de bufet. ca pentru Sfânta Împartasanie. p. Bucuresti. dar neimplicându-se afectiv. al doilea "slujbas al scolii". primitive. 1992. astfel. fuste scurte. Simion MEHEDINTI. simplitate în manifestari etc. în haine care sa impuna respect. totusi. profesorul si educatorul 226 . Simion Mehedinti noteaza. bunaoara. nu o tribuna oarecare. potrivit caruia numele autentic al celui chemat sa predea cunostinte copiilor este cel de educator . de fapt. Este de dorit. iar femeile. Rezumativ. * Ca sinteza la cele prezentate pâna aici. dar nu eficienta în totalitate: preda si asculta respectând metodologia. profesorul de religie sa fie îmbracat la ore la fel ca pentru biserica. u. Mehedinti descrie belferul.

Educatorul este. 222-226. un parinte pentru copii. în constiinta elevilor si parintilor evlaviosi profesorul de religie are o raspundere asemanatoare cu a preotului. care-si face "datoria". optimismul. În acest context al responsabilitatii uriase. pe care tu nu trebuie sa-l lasi sa decada. 227-228. ca tu esti om trecator. m . despre Care Simion Mehedinti marturiseste: "Asadar nu poate fi vorba nici de exagerare nici de ipocrizie. când afirmam ca Iisus a fost cel dintâi si cel mai mare educator al omenirii si adevaratul mântuitor al copiilor" 227 . 229 vanitatea (egoismul) sifalsitatea (minciuna) . dar care nu convinge. taria de caracter 228 . care exclud irevocabil pe cineva din rândurile educatorilor: lipsa iubirii (dispretul fata de elevi). mântuirea sufletului. Mehedinti enumera apoi câteva dintre însusirile acestuia: iubire de parinte. gata oricând de jertfele cerute întro astfel de misiune. m m Ibide . sub cele trei aspecte: intelectual. 216. Educatorul . nu pentru tine. în final. personalitatea care se inspira fara întrerupere din personalitatea Celui mai mare Educator al omenirii. p. de fapt. În final. pentru ca armonizeaza în fiinta sa însusirile esentiale. Ibide . Descriind detaliat caracteristicile personalitatii educatorului. rezultatele slabe nu sunt departe de cele ale "belferului". este chipul pedagogului ideal. Încheiem acest subcapitol concluzionând ca profesorul de religie trebuie sa fie un educator autentic. pentru 227 228 229 Ibide . trebuie sa arzi tot sufletul tau pentru a ramâne acolo. stiinta de a se face placut. ramân pilduitoare cuvintele unui alt mare savant crestin român: "Când semenii tai te urca în vârful piramidei. p. Spre finalul paragrafului nominalizeaza si câteva trasaturi negative. în schimb. ambitia. de slujirea caruia depinde împlinirea celor mai nobile idealuri.Este insul rece. parintele tineretului . pentru idealul lor. p. Chiar daca statutul orei si al celui care o preda este înca nedifinitivat în planul legislativ. caruia nu i se poate reprosa nimic oficial. darul de a patrunde în sufletul învataceilor. dar pentru oameni. moral si fizic. Iisus Hristos.

. Bucuresti. f. copiii fiind. desigur. nici doar tocilari si emitatori mecanici. Educatorul orei de religie ideal ar fi. parteneri de dialog. aceea de a forma caractere crestine. chiar daca ar fi sa-l cresti cu sângele vietii tale. stapânind. suflete capabile sa gândeasca si sa creeze. ca. Bine a spus Simion 230 Vasile PÂRVAN. Pentru reusita vor avea nevoie. p. ci pentru a se sfatui în permanenta cu el în aceasta nobila si unica misiune. 1981. ELEVUL. preotul-profesor. • pâna la o anumita vârsta nu li se poate cere decât o responsabilitate partiala pentru constientizarea importantei orei de religie. de un îndrumator-duhovnic. ci si posesorul cunostintelor psiho-pedagogice. Scrier . în practica. Întrucât." 230 . astfel. în general. i . astfel. Asadar. nu cu simpla pregatire de preot. care trebuie sa reproduca docili cele predate.. 379. copiii sunt curati la suflet si ca unele însusiri negative nu sunt proprii fiintei lor. mai mult decât oricare dintre profesori. pentru a nu prelungi peste masura prelegerea de fata. astfel. suntem datori macar cu aceste precizari: • elevii nu sunt doar niste receptori pasivi ai cunostintelor. ci amprentele mediului negativ de acasa. Profesorul de religie trebuie sa realizeze. nu ne ramâne decât sa le îndemnam pe distinsele profesoare sa încerce a imita la clasa atitudinile preotului autentic. metodologia procesului de învatamânt.sublimul pe care trebuie sa-l faci sa înfloreasca în inima contemporanilor tai. ca factor esential al educatiei religioase. majoritatea profesorilor de religie sunt de genul feminin (si nu vedem nimic rau în aceasta!). fara îndoiala. o oglinda a familiei din care provin. receptivitatea sau nereceptivitatea lor reflecta mediul religios sau nereligios de acasa. nu doar ca orice bun crestin. ci sunt factori esentiali ai educatiei . Chiar daca nu vom insista prea mult în descrierea elevului. De cele mai multe ori.

p. sabotând ora. ci numai copil în care nu ai descoperit înca partea cea buna 231 .. Caci însusi cuvântul "elev". capriciu.. Altfel spus. dar o data cu el) ca orice învatatura buna are menirea sa-l ridice. refuzând învatatura si nelasând nici pe altii sa învete.. . mai ales cea crestina. ca "din turma". * Op. care înseamna a ridica de la pamânt. pentru plinirea lui ca om. • elevul trebuie sa constientizeze (nu înaintea profesorului. • la rândul lor. sa ajunga la "starea barbatului desavârsit". nu subalterni obligati sa suporte orice cuvânt. nu mai putin pentru prezentul si viitorul neamului din care fac parte. cuviinciosi în vorbire si atitudini. daca pamântul este pietros sau plini de spini. demni de cel mai înalt respect. demni în exprimarea eventualelor nemultumiri. cit. intrat în vocabularul nostru prin filiera franceza (élève = elev. mâinii întinse din partea educatorului. potrivit cuvintelor inspirate ale Sfântului Apostol Pavel (Efeseni. 4. sa-l înalte spre demnitatea de om deplin. ca recolta va fi slaba (sau nu va fi deloc!). oferta a dragostei si responsabilitatii. 154.. élever = a ridica). 231 * .Mehedinti ca nu exista copil rau. • elevii trebuie socotiti prieteni. învatatura. a înalta dintr-o stare . GUTU. Parabola Semanatorului se aplica si aici: nu-i întotdeauna vina celui care seamana. cit. are menirea de a-l ridica pe copil din starea biologica. recunostinta si constiinciozitate. ascultatori fata de profesori. buna cuviinta. la demnitatea omului chemat spre desavârsire. provine din latinescul "elevare". ca fata de proprii parinti.232 . 13). sau atitudine. dict. vegetativa. 2 3 2 G. în concluzie. elevii trebuie sa fie receptivi. îmbracati decent. Nu sa vorbeasca necontrolat. sa raspunda cu respect. Elevii sunt datori. desigur.

Copilul se va dezvolta normal si va deveni un caracter crestin. preoti. MIJLOACE PRACTICE DE CATEHIZARE ÎN BISERICA. cu Factorul Suprem. Diferentele . apoi la oras. Experienta noastra pastorala. fie din mediul rural. ci si în familie si în scoala. Mai adânc. desigur. CÂTEVA CONSTATARI SI PROPUNERI. luminarea credintei în punctele ei principale. la zidirea caruia educatorii constiinciosi au ostenit cu atâta daruire. mai ales cu privire la cunoasterea si aprofundarea doctrinei ortodoxe. a. VIII. deodata cu explicarea simbolurilor cultului divin. vom prezenta câteva mijloace practice. daca îl va întâlni cu adevarat pe Dumnezeu. copilul Îl va descoperi pe Dumnezeu în tainitele lui sufletesti. ne arata ca este mare nevoie de catehizare pentru toate vârstele de credinciosi. va depinde apoi numai de vointa proprie pentru asi pastra curat caracterul moral-crestin.* În loc de concluzii . cu mentiunea ca prezentarea noastra se bazeaza în exclusivitate pe ceea ce noi am experimentat în cele aproape doua decenii de slujire preoteasca. Crescut si maturizat cu aceasta descoperire. descrisi mai sus. la sfârsitul acestui studiu marturisim convingerea ca reusita educatiei religioase a copilului consta în conlucrarea armonioasa a tuturor factorilor umani. profesori de religie s. pentru o participare mai activa la savârsirea lui. Dumnezeu. mai întâi la tara. Avem în vedere. la îndemâna oricarui preot. daca Îl va simti prezent mai întâi în inimile educatorilor sai: parinti. fie cât de modesta. Preliminarii. În cele ce urmeaza. public si particular. nu numai în Biserica. fie de la oras.

ca sa nu mai vorbim despre al celorlalte slujbe. iar marea majoritate nu cunoaste.. bioenergia. Trebuie sa luam seama bine la faptul ca multi dintre crestinii nostri sunt victimele superstitiilor. greutatile tranzitiei etc. spre exemplu. datorita ignorantei în materie de credinta. ale fenomenelor asa-zis parapsihologice. putin timp preocuparilor religioase. Înainte de a face propunerile propriu-zise. ignoranta explicabila pe de o parte prin lipsa personala de preocupari. Amintim mai întâi faptul ca. nu sunt foarte mari. Exista. vom vedea. aparute în ultima vreme la noi ( cristaloterapia."metodologice". Sunt multi crestini care doresc sa afle mai mult decât li se ofera în predica duminicala. întelesurile Sf. desigur. când nimanui nu i s-au mai impus restrictii pe motive religioase. desigur. ne determina sa constatam cu tristete ca multi dintre ei nu au o credinta luminata. pe de o parte. grija zilei de mâine. practicile yoga etc. pe de alta prin lipsa unei catehizari sistematice din partea slujitorilor Bisericii. ) câstiga tot mai multi aderenti. doar exigentele unor credinciosi din mediul urban mai sporite. de multe ori si aceasta lipsita de . când librariile si tarabele au fost din ce în ce mai pline de carti de spiritualitate. Ocupatiile de tot felul ale credinciosilor nostri. radiestezia. macar în linii mari. nu putem afirma ca s-a progresat simtitor în aprofundarea credintei ortodoxe. în general. exceptii. Sunt putini cei care au citit integral Sfânta Scriptura. iar fenomenele "parapsihologice". ale sectelor mai vechi si mai noi. din diverse motive. dar numarul lor nu credem ca este prea mare. crestinii nostri acorda. Chiar dupa evenimentele din decembrie 1989. Cei mai multi se limiteaza la frecventarea bisericii (în aceasta categorie intrând asa-numitii "crestini de duminica"). frecventare mai mult sau mai putin consecventa. trebuie sa creionam câteva constatari facute de noi pe parcursul anilor de activitate pastorala. În aceste conditii nu este de mirare ca superstitiile de tot felul prolifereaza în voie. stim. sunt crestini îmbunatatiti sub acest aspect. În fiecare parohie. iar pe de alta insuficienta atentie fata de cele duhovnicesti. Liturghii.

De obicei se savârsesc acatiste. exemplul. si vecernii. prezinta urmatoarele "Mijloace în educatia rugaciunea. diverse sfintiri (ale apei. instructia religioasa. 1976). Iasi. 1. sub tratat Forme titlul de realizare a educatiei . § 9.. Ne dam seama ca mijloacele de catehizare actuala pe care le vom prezenta mai jos nu reprezinta o noutate în slujirea pastoralmisionara ( cunoastem un numar apreciabil de preoti care le utilizeaza ). slujbe la care se poate adauga. în mod inevitabil. coroborate si cu alte nemultumiri la adresa preotului. mai vechi si mai noi. 105-117). fara a fi neglijate. în afara de duminici si sarbatori. Sfintele etc. vinerea si sâmbata seara. Editura Institutului Biblic si de Pr. mijloacele recomandate de manuale. În fiecare parohie. cum sunt cele Catehetic si de Metodica predarii . în cele mai multe cazuri miercurea. dar pledam pentru intensificarea si generalizarea lor. predica si conferinta cu religioase enumera: educative. sfintitoare si pastorala. (p. dar experienta ne-a aratat ca cele pe care le vom prezenta s-au dovedit foarte eficiente 233 . subiect literatura si arta cu subiecte etc. citesc acasa carti duhovnicesti. Repere teoretice si (un religioasa": morale. Se întelege ca aceste mijloace nu sunt singurele care pot contribui la luminarea credintei.). Educatia religioasa. Si dupa câteva astfel de "esecuri". Dumitru Calugar. cântecele religioase. CATEHEZA . desigur. deprinderile cultul divin . biblioteca parohiala parohiale . meditatia religioasa. dr. Exemple: Catehetic pentru Institutele Teologice (autor: de a religiei a prof. preocupati în problemele de credinta. celelalte doua dimensiuni. adaptate. activitatile rugaciunea individuala. autor: Constantin Cucos. la sfârsit. la "ajutor" eterodox. justificate sau nu. Bucuresti. ceremonialul religios. locale. Taina Sf. p. Iata. câteva dintre ele: cateheza de la slujbele sipublicatiile din zilele de rând.consistenta si puterea convingerii. 1999). desigur. dialogul saptamânal. religios. 6. Maslu. desigur. credinciosul va apela. este necesara o reconsiderare a preocuparilor slujirii învatatoresti. Aceiasi crestini. Pentru a preîntâmpina acest fenomen. o scurta 233 Nu vom neglija. Editura "Polirom". Misiune Ortodoxa. dar atunci când nu înteleg ceva nu gasesc întotdeauna solicitudinea cuvenita din partea preotului pentru a li se explica cele neîntelese. (Cap. icoanelor etc. religioase . 281-282)). asadar. Taine metodice universitar de "Metodica". se oficiaza slujbe în zilele de rând. la situatiile specifice.

limite. Astfel de crestini chiar ne marturisesc uneori ca în alte parti slujbele sunt mai bogate. cunostinte. astfel. la continutul catehezei si la persoana însasi a vorbitorului . spun dânsii "prefer sa vin la aceasta biserica pentru ca aici mi se explica mereu câte ceva…" Mentionam din capul locului ca o astfel de cateheza nu trebuie sa depaseasca "timpul psihologic".cateheza. însine . nivelul experientei etc. asadar. Este foarte importanta. sau foarte frig. Alteori. preferabil într-un limbaj cât se poate de simplu. dar exista un numar dintre ei. în principiu. totodata. însotit de permanente actualizari. Se impune. adica o adaptare la conditiile concrete. alcatuit din credinciosi de vârste si preocupari diferite. sa fie cât se poate de scurta. cunoscându-ne propriile puteri. încadrarea în ceea ce numim "timp psihologic". o întreita adaptare: la auditoriu. desigur. sa nu se depaseasca 10 minute. limitele rabdarii. ca învatatori. La auditoriu . adica la persoana noastra proportional cu gradul de dificultate al subiectului respectiv. care vin numai daca stiu ca se rosteste si un cuvânt de învatatura. dar. pentru slujba în sine. care. Auditoriul catehezelor din biserica este întotdeauna variat. va aduce multa lumina si bucurie în sufletele ascultatorilor si va atrage un numar tot mai mare de credinciosi. daca este bine întocmita si sustinuta cu convingere. daca tema (sau modul de abordare al ei) nu declanseaza interesul ascultatorilor etc. Se recomanda. În general. Acest fapt impune un nivel mediu de expunere al învataturilor. pentru a nu avea efectul contrar celui scontat. "timpul psihologic" se poate prelungi. în directa proportionalitate cu interesul sesizat. daca este foarte cald. . mai ales acolo unde cuvântul este axat pe explicarea doctrinei si a cultului. masura dorintei de cunoastere si. cunoscându-le capacitatea de întelegere. când simtim ca credinciosii sunt predispusi la explicatii mai detaliate. dexteritate în exprimare. la continutul catehezei . în special intelectuali. Uneori si 5 minute este mult: daca slujba a fost mai lunga. Majoritatea vin.

. în particular).simbolismul Sfintei Liturghii (aprox. .post si rugaciune. .simbolismul Sfintelor taine. neoprotestanti (în care includem si miscarile harismatice. macar în linii mari. . punctele de credinta interpretate gresit de catre protestanti. . * Din categoria catehezelor liturgice. . .poruncile dumnezeiesti si poruncile Bisericii. aparute recent ).Revelatia dumnezeiasca.Sfânta Traditie. Pentru prima categorie sugeram urmatoarele subiecte: . .crearea lumii vazute si nevazute. .virtutea si pacatul. fenomenele paranormale etc. totusi. Tematica se fixeaza la libera optiune a preotului. . . semnificatia (simbolismul) actelor de cult. pe care fiecare preot le cunoaste. în general. .mântuire. trei cateheze succesive). îngrijindu-se. . si despre fiecare persoana a Sfintei Treimi.Continutul catehezelor se va orienta dupa trebuintele sufletesti ale credinciosilor din parohia respectiva.simbolismul Utreniei. sa aiba în vedere cu prioritate: principalele subiecte ale doctrinei ortodoxe.judecata.dogma Sfintei Treimi (cateheze despre Sfânta Treime.Sfânta Scriptura. .înviere. . . exemplificam: .providenta.simbolismul Vecerniei.

eutanasia. desigur. cu elemente noi. . fiind grupate pe categorii. * Dintre subiectele controversate interconfesional.cultul Sfintei Cruci. sau sub forma unor cicluri care.simbolismul Ierurgiilor. periodic (la 2-3 ani) se pot repeta si împrospata.Sfintele Taine (o cateheza generala + câte una pentru fiecare. mesajul principal al pericopelor evanghelice si apostolice.. preotul poate aborda catehizarea si sub forma unor mici cuvântari conjuncturale (scurte pareneze . propunem: . clonarea. extragând anumite învataturi religios-morale. etc. . chiar daca nu este dintre sfintii mari. Bunaoara.cultul Sfintilor. .. se poate aborda importanta tamaduirii sufletesti ca mijloc pentru facilitarea vindecarii trupesti etc. separat). bioenergia.cultul Maicii Domnului. . desigur.harul divin. .cultul Sfintelor Moaste. . de exemplu). a.). La acestea se adauga subiecte impuse în vremurile actuale: bioterapia. . În afara de temele enumerate mai sus. Succesiunea subiectelor va avea.Sfânta Biserica. dupa slujba vecerniilor se pot spune câteva cuvinte despre viata sfântului pomenit. pe rând. poate face comentariul unui icos sau al unui condac. fecundarea in unui acatist.Sfânta Traditie. . Maslu. dupa slujba Sf. cristaloterapia si problemele de "bioetica" ( vitro. actualizându-se acele virtuti care se cer imitate astazi s. se poate explica. o anumita logica pe parcursul unui an liturgic. dupa o slujba radiestezia.

2. dupa slujba.în ultima miercuri. fapt de mare importanta psihologica dar si fizica. cu promisiunea (daca întrebarea necesita un raspuns mai amplu. mai sunt retinuti doar o singura ora . cu cei care doresc sa ramâna la dialog ne asezam în jurul unei mese si stam de vorba. de o ora !Este foarte important acest aspect: participantii stiu ca. iar cu cei doritori de a pune întrebari suplimentare se mai ramâne. DIALOGUL SAPTAMÂNAL . la care preotul va raspunde scurt. doua vecernii mici . totusi. nu mai mult. sfintirea icoanelor . Cei prezenti pot fi invitati. însa. Întrucât la o cateheza programata dupa o slujba nu se poate desfasura un dialog întotdeauna eficient. Facem miruitul. atât cât este programat. iar apoi.30. cu toate ca timpul este foarte limitat. Desigur. pentru a li se permite sa plece la timpul stiut. lasând pe cei prezenti sa puna ad-hoc întrebarile ce-i framânta. este bine ca el sa fie precedat de o slujba. Cuvine-se cu adevarat ). Noi am experimentat. sau este din afara subiectului) ca problema legata de acea întrebare va fi reluata într-o cateheza ulterioara. de asemenea. este nevoie ca cel putin o data pe saptamâna sa aiba loc o întâlnire speciala. Nu mai mult. practic.în prima miercuri din luna. Pentru ca un astfel de dialog se desfasoara în biserica. mai ales pentru cei care locuiesc departe. ca la aceste cateheze se poate declansa si un mic dialog. care sa nu depaseasca. urmatorul procedeu: am organizat dialogul în fiecare miercuri seara. doua. sa puna o întrebare. dialogul propriu-zis se poate desfasura si fara o anumita tematica. Notam. prestabilita în acest scop.30 . iar preotul sa raspunda pe rând la ele.30 savârsim urmatoarele slujbe. însa. am constatat ca întâlnirea . la orice fel de slujba de peste saptamâna. atât cât este nevoie. prin rotatie (o data pe luna): sfintirea apei (agheasma mica) . la orele 18.18. o ora. Din experienta noastra. fie cât de scurta. La sfârsit se face o mica rugaciune (de obicei.Ca o concluzie la acest prim paragraf subliniem marea importanta a unei cateheze. Între orele 17. însa.în miercurile de mijloc.

un "moderator" care va interveni doar atunci când se impune. se poate recurge la citirea biserica.. existând. "cu creionul în mâna" . de fapt. care se citesc cu atentie acasa de catre fiecare participant.pentru dialog este mult mai eficienta daca exista o tematica prestabilita. pentru ca în eventuale confruntari cu sectarii sa nu fie pusi în inferioritate. ortodox textele biblice. d. iar preotul va fi. dupa care întariti cu învataturile Mântuitorului Iisus Hristos si ale Sfintilor Apostoli . în timpul dialogului.vom parcurge cu mai mare eficienta paginile Vechiului Testament. se iau de fiecare data pentru lectura câte 10 capitole. 234 Acolo unde credinciosi sunt mai putin dispusi sa ia "teme pentru acasa". De ce? Pentru ca Vechiul Testament este mai greu de parcurs pentru începatori. dupa caz. v. chiar daca se va înainta mai greu cu parcurgerea Bibliei. Acesta este. preotul raspunde. astfel. iar în saptamâna urmatoare se comenteaza cele citite. cu scurte comentarii. Iata. a. mai ales a unora cu preocupari mai intense. Dupa aceea se iau ca tema alte 10 capitole s. De aceea vom face mai întâi lectura si studiu asupra Noului Testament.cum se spune. p. iar cu timpul raspunsurile si explicatiile vor veni chiar din partea lor. bunaoara. preotul poate îndemna pe cei prezenti sa se ofere pentru a prezenta ora urmatoare un rezumat al celor citite. pe când acasa nu toti îsi fac "temele. 234 Dupa câteva întâlniri. a se începe cu Noului Testament. cum se pot organiza lucrurile: - se programeaza citirea sistematica Bibliei. idealul: participantii sa fie singuri în stare sa interpreteze d. Este recomandabil. Exista multe locuri care pot crea dificultati si poticniri.. riscul abandonarii. credinciosii pun întrebari. astfel. Practic." . Câstigul este în ca asculta toti. m. în acest sens. iar cititorii cu mai putina rabdare se pot demoraliza repede. sau li se pun întrebari. explica.

de preferinta a 235 unuia mai bogat. Remete. limbaj cu bibliografie la limpede. teme liturgice cu explicarea simbolismelor slujbelor principale. aprox. care. Bucuresti. Si din Catehism se pot da "teme pentru acasa". pentru început de nivel mediu aprofundarea si fixarea cunostintelor de Catehism. reamintind celor prezenti ce s-a discutat ora trecuta. a fost reeditat dupa 2 3 6 Dintre 1990. cultural. 1996.Iulia. ora de "dialog biblic" se va structura astfel : 1.- o alta faza a dialogului presupune lecturarea Catehismului . Se prezinta într-o formaOrtodoxa. sa raspunda ei însisi macar la întrebarile mai usoare etc. pentru ca credinciosii sa fie familiarizati cu principalele puncte ale doctrinei ortodoxe. 5 minute. al plictiselii si al saturatiei. ca de pilda cel cu întrebari si raspunsuri . Bisericii Ortodoxe Române. sau altceva potrivit). George Dogmatica Editura Episcopiei Ortodoxe Alba . Învatatura de credintaEditura Institutului Biblic si de Misiune al ortodoxa. social. - în etapa urmatoare se poate trece la parcurgerea unui manual de Dogmatica . chiar economic si politic. sa le expuna. macar unui numar restrâns de participanti. teme misionare. 1952. cu dezbaterea acelor învataturi controversate cu sectarii (teme care se pot face si în paralel cu dezbaterea "lectiilor" dogmatice). lect. Tatal nostru. desigur. 481 p. rugaciunea (Împarate ceresc. în masura în care acestea implica educatia religioasa. Preotul face o mica dupa care toti cei prezenti iau loc. sa pregateasca lectii.între alte obiective ale dialogului trebuie sa mai figureze: anumite capitole din Istoria Bisericeasca Universala si româneasca. 235 . introducere. Idea este ca credinciosii sa fie cooptati în procesul de catehizare. 2. sub forme usor prescurtate. într-un moderna. cei care au în biblioteca aceasta carte. manualele recente. cel mai practic ni se pare al pr. 370 p. 236 . alte subiecte cerute de contextul religios. pentru contextualizarea cunostintelor biblice si dogmatice. sau facând un scurt comentariu asupra unor evenimente religioase majore De exemplu. morala si civica. fapt care permite . Pentru a se elimina pericolul rutinei. zi.

În vremurile noastre nu se mai poate concepe catehizare fara o lectura minima din partea credinciosilor nostri. chiar un laic specialist într-o problema care-i intereseaza pe enoriasi) pentru ca dialogul sa arate. despre care vom vorbi mai jos. 15 minute. pe teme religioase. Se poate întâmpla uneori ca participantii sa se lase absorbiti cu totul în anumite discutii. Din când în când este bine ca la aceste dialoguri sa invitam câte o personalitate din afara parohiei (un profesor de teologie. Ultimul sfert de ora al întâlnirii este bine sa fie rezervat întrebarilor de ordin general. 3. Se face o rugaciune orei se fixeaza tema si prezentatorul ei pentru data viitoare. o exceptie.sa se depaseasca 60 de minute. dar si crestinii de la sate trebuie sa citeasca macar Sfânta Scriptura . 6. la care încearca sa raspunda mai întâi cel care a pregatit tema. de încheiere sau se cânta ceva. astfel. însa. un duhovnic mai îmbunatatit. 5. deschidere fata de experientele altora. chiar politice (când ele se interfereaza cu problemele religioase). însa. în tara sau strainatate. sau altcineva dintre participanti.petrecute în acea saptamâna. iar acolo unde ei se poticnesc intervine preotul. Vietile Sfintilor etc. prezinta "tema". Anumite teme discutate la acest dialog pot fi prezentate în sinteza în paginile Buletinului parohial. Cei de fata pun întrebari. 3. Desigur. fara a se eclude. BIBLIOTECA PAROHIALA. Acest fapt va fi. foarte important din punct de vedere psihologic . în aprox. mici dezbateri pe teme culturale. economice. Este bine ca regula sa fie pastrata.pe nesimtite . astfel ca . daca nu si alte carti de capatâi ale crestinului. sociale. iar preotul sa vegheze asupra acestui aspect. ca de pilda Catehismul . În ultimele 2-3 minute ale 7. ci si în cel rural. Este adevarat ca la oras credinciosii au conditii mai prielnice în acest scop. nu numai în mediul urban. Credinciosul rânduit 4. repetam. întotdeauna si-n tot locul au fost preoti care s-au straduit sa faciliteze procurarea cartilor pentru crestinii iubitori de lecturi .

de fapt. despre un material în legatura cu amenajarea bibliotecii cu împrumut în bisericii Sf. teme etc. publicat în "Vestitorul Ortodoxiei" din 15 mai 1994. daca nu-i vom ajuta noi pe crestinii nostri sa citeasca literatura ortodoxa. în cutiile postale etc. în carti si în bani. Lacas. vor risca sa ia de buna învatatura gresita. o vor citi numai pe cea sectara si. atât prin sporirea cunostintelor teologice. interviu al carui continut este în mare masura valabil si astazi. Spuneam mai sus ca acest Noutatea pe care o sustinem este ca . asa încât nu prezentam acest aspect ca pe o noutate. Ilie Gorgani. la 7 ani de la publicarea acelui material. În plus. neavând termeni de comparatie. pentru a fi la îndemâna tuturor Pentru alte detalii. din Este vorba. procedeu nu poate avea pretentia a fi nou. confirmam toate cele spuse atunci. pe care sectarii le împart gratuit. în piete. BULETINUL PAROHIAL reprezinta un mijloc de catehizare deosebit de eficient în zilele noastre. astfel. solutia salvatoare este înfiintarea de mici biblioteci parohiale. marturisim faptul ca solicitudinea crestinilor fata de initiativa noastra a fost foarte mare. Practic. cât si ca baza de discutii asupra unor carti. p. biblioteca trebuie sa fie amenajata în Sf. în parcuri. credem. peste tot: pe strada. autori. Se întelege. Atentia spre care trebuie sa ne concentram astazi cu mai mare solicitudine este legata de faptul ca sau înmultit într-un chip fara precedent cartile eterodoxe.evlavioase. ca biblioteca ne-a fost un sprijin direct si permanent pentru dialogul de miercuri seara. care-si pot îmbogati. cunostintele în materie de religie. recomandam a se citi interviul pe aceasta tema publicat în anul 1994237 . 4. Astfel. suntem în situatia de a suplimenta rafturile celor trei corpuri de biblioteca. care sa functioneze cu scopul de a împrumuta cartile solicitate. pentru ca toate cartile sa fie expuse la vedere 238 . Biblioteca 38 numara acum peste 1500 de exemplare. 237 . atât pentru crestinii participanti la Sfintele Slujbe. Acum. cât si cu privire la donatiile facute pentru a ne sprijini. Cum multi dintre crestinii nostri nu au posibilitati sa cumpere carti ortodoxe. interiorul 22. cât si pentru cei care. atât în ceea ce priveste împrumutarea cartilor.

departe de a constitui o povara financiara. care cunostea biserica noastra. ne încurajeaza. în biserica. m-a întâmpinat un credincios care s-a prezentat cu mult respect.. ceea ce am si facut în clipele 2urmatoare. Trebuie sa recunoastem deschis ca nu toate numerele. 239 ..diferite motive. le vor pune sectarii foile si brosurelele lor pline de otrava ucigatoare de suflete. O data cu acestea. ne-a solicitat contul de la banca pentru a ne ajuta cu o familia anumita la suma cheltuielile pentru restaurarea Catapetesmei. este o buna pavaza împotriva colportajului sectar. 4 0 Am primit recent un telefon din America. fapt care ne bucura. Am primit cereri pentru abonamente din locuri la care nu gândeam. Ecourile pe parcursul celor trei ani de aparitie sunt deosebit de încurajatoare. sa-l spovedesc. ca este în delegatie la Bucuresti. respectiva. nici toate materialele publicate sunt la nivelul dorit de enoriasi. este si un mijloc eficient de sensibilizare a cititorilor Într-o zi. însa. Cheia reusitei. cu aprecieri dar si cu anumite sugestii si observatii pentru îmbunatatirea grafica si de continut. Buletinul parohial. ca a dorit sa este ma cunoasca. dar se pot bucura de citirea unui cuvânt ziditor si pot fi beneficiarii unor îndrumari liturgice. nu pot veni la biserica. enoriasii pot fi tinuti la curent cu anumite probleme administrative. Întâi de toate. buletinul se raspândeste nu numai în parohie. ortodocsii. O data cu felicitarile pentru continutul buletinului. Sacrificiul de timp si bani nu este prea mare. ci mult în afara ei.. cu speranta într-o mai buna reusita în viitorul apropiat. consta în închegarea unui colectiv redactional constiincios. în toate colturile Bucurestiului si ale tarii granitele ei în Europa si pe alte continente. Ne asumam. totodata. cu pregatire de nivel universitar si cunoscator al realitatilor din parohie. trecând chiar De peste tot am primit telefoane de confirmare. chiar cu posibilitati materiale mai modeste. 240 239 . cu programul slujbelor si cu alte stiri de interes general. fie si partiale. spunem si aici ca daca nu vom pune noi. mi-a spus ca din Satu Mare si ca a citit un numar al Buletinului. în mâinile credinciosilor nostri macar o publicatie cu învatatura cea mântuitoare. astfel ca orice parohie. dar ne si obliga din ce în ce mai mult.. conditia de începatori. M-a rugat. La fel ca în capitolul precedent. Prin diversi credinciosi. Sprijinul misionar al unei publicatii parohiale este deosebit de mare. poate sa întreprinda acest demers.

Este bine ca preotul sa coopteze cât mai multi . care se înscriu pe linia misionar-pastorala. Preotul apare în fata credinciosilor si în postura unui om care scrie. asadar. iar publicarea înseamna un antrenament pastoral-misionar deosebit. Este adevarat ca alcatuirea materialelor pentru buletin necesita un anumit sacrificiu de timp si energie. poezii. care favorizeaza întâi de toate perfectionarea limbajului omiletic si catehetic. data cu sporirea numarului participantilor la sfintele slujbe o . sa vada cum se desfasoara o slujba. în afara de cele mentionate deja. mai ales în cazurile în care se desfasoara lucrari de reparatii. preotul poate avea. Pe una dintre pagini se poate publica numele donatorilor. restaurari etc. Placându-le atmosfera. enoriasi ai parohiei respective pot contribui cu diferite materiale. chiar daca scrisul nu este poate la înaltimea unui membru al Uniunii Scriitorilor.pentru a sprijini material biserica. care vor imita gestul celor despre care au citit. Între beneficiile de care se poate bucura preotul. Pe prima pagina (uneori continuând si pe a doua) este bine sa se publice întotdeauna un cuvânt pastoral. prin lecturile obligatorii pentru redactarea anumitor materiale etc. pictura. Pe lânga predici. În câtiva ani. cuvânt ce constituie propriu-zis nucleul unei predici pentru sarbatoarea respectiva. Dar cel mai mare câstig al lucrarii acestei foi parohiale este stimularea unui mai mare atasament al credinciosilor fata de biserica respectiva. Avem cazuri de crestini care numai dupa ce au citit un numar al buletinului au venit la biserica. scurte comentarii asupra evenimentelor mai importante. din toate punctele de vedere. este faptul ca are prilejul sa publice. îmbogateste cultura generala si în special pe cea teologica. cum este cazul cu al nostru. preotul poate publica mici eseuri pe teme religioase si cultural-educationale. sa cunoasca preotii care au scris materialele publicate etc. Dar "sacrificiul" este rasplatit peste masura. cu prioritate din câmpul religios etc. un numar apreciabil de predici publicate. s-au atasat cu totul de sfântul nostru lacas. chiar si numai cu un buletin lunar. amanunt stimulativ pentru alti crestini. legat de o anumita sarbatoare. Alaturi de preot.

iar redactia . întrucât buletinul trebuie sa-si pastreze cât mai mult posibil caracterul parohial . în sedinta de lucru avuta. spunând ca. Biblioteca poate functiona cu succes si într-o camera a casei parohiale de lânga biserica. Asa cum se poate sesiza în titlul materialului de fata. pentru ca lucrurile sa se desfasoare "cu binecuvântare ierarhica". deschis tuturor enoriasilor. preotul nu este bine sa-si asume niciodata singur responsabilitatea editarii. se recomanda ca editarea buletinului. nu a dat încuviintare pentru materialul respectiv. dar nu le va respinge cu brutalitate. De fapt. Evident. dar ultimele doua ( buletinul parohial ) depasesc spatiul propriu-zis al bisericii. de fapt. ca de altfel a oricarui gen de publicatie parohiala.colaboratori. Este un semn de încunostintare si supunere canonica. Dintre cele patru mijloace propuse mai sus. am încercat sa prezentam câteva mijloace de catehizare ce pot fi utilizate în biserica. pe de alta parte. de fapt. nu va putea publica materialele tuturor celor care se vor oferi. prin alcatuirea studiului "Factorii esentiali ai educatiei". dar. Pentru a preîntâmpina orice fel de neplaceri. Desigur. asa cum am procedat. ci va explica fiecaruia dintre cei "respinsi". pentru ca nu neam propus acest lucru. primele doua ( cateheza sidialogul ) se biblioteca si pot subsuma total interiorului sfântului lacas. dar pentru a vorbi despre ele este nevoie de un studiu separat. pentru ca unele sunt nepublicabile. în plen. cu tact si delicatete. fie din cauza neconcordantei cu profilul publicatiei. în familie sau alte locuri. pentru ca el raspunde de fapt si de drept pentru tot ceea ce se întâmpla în cadrul parohiei. familia si scoala sunt factori esentiali ai educatiei religioase. Nu am vorbit nimic despre catehizarea în scoala. sa nu înceapa fara binecuvântarea chiriarhului locului. colectivul redactional. * Concluzii . nici un material nu va fi publicat fara stirea sa. fie datorita continutului slab.

" (Matei 28. De aminte ca au trecut 18 ani! Afirmatiile sunt valabile. spre durerea si pierderea Ortodoxiei. facem mentinea ca cele patru mijloace prezentate aici este recomandabil a fi utilizate chiar de la începutul pastoratiei. fara a-i exclude. vrea o desfasurare de idei. aceste mijloace prezentate (si altele asemenea) le vor utiliza. cu zelul cunoscut. nici doar cu "ceaslovul si molitvelnicul". 1984. sobru si cautat. a slujitorilor a crescut atunci 2simtitor. 131. în lista mijloacelor "din biserica". col. Vezi. Procedând asa preotul începator va dovedi ab initio vocatie autentica. În sfârsit. nota *. Plamadeala noastra Sale: Se cere în plus Nu mai merge numai cu Ceaslovul si cu . faceti-i ucenici ai lui de sufletele r Hristos! . sa poata deci raspunde preocuparilor credinciosilor ideile azi. De aceea. 155. contextul afirmatiei Î. pentru ca lucrarea lor se raporteaza mai mult la cei care trec pragul ei. daca nu chiar superior lor. 19) 242 ... vrea argumente. dupa expresia unui înalt ierarh al Bisericii noastre. aceste afirmatii au fost facute în anul 1982 (vezi p. Atena. preotii ortodocsi. Le-am inclus. care experimenteaza metode si mijloace corespunzatoare exigentelor pastorale de astazi.. Sa luam stil " floricele. I. "Exigentele lumii moderne au crescut si din alte puncte de vedere.. p.. de Lumea de astazi a început sa vrea altceva. p. trebuie sa vorbeasca în limba lor. bineînteles. învatati. Trebuie sa raspunda la exigentele lor. P. Iata . întrucât va avea din capul locului constiinta ca nu se mai poate face astazi pastoratie numai prin savârsirea slujbelor traditionale. "Mergând. nu se mai multumeste cu retorici ieftine si cu (p. preotilor tineri le recomandam a se sfatui cu cei mai în vârsta.163). sa macine veacului nostru si ale societatii noastre. S. DIAQHKH sugereaza depasirea simplei . 162 . pe cei care nu vin la sfintele slujbe. “învatati” având astfel sensulformati ucenicilo . Preotul trebuie sa fie egal cultura cultura. ceea . Si înca odata atragem atentia asupra pericolului tot mai iminent: daca nu vom utiliza noi. 1995. la subsolul paginii). cu pastoritii lui. sectarii si neo-sectarii. ce e ex. 4 2 Atragem atentia ca sensul original al expresiei "învatati" este faceti " ( vb " ucenici maqhteuvsat ). limba veacului nostru. de H KAINH . 162. pentru împlinirea mandatului sacerdotal încredintat noua de Mântuitorul Iisus Hristos. Vocatie si misiune crestina în vremea Sibiu..Buletinului de asemenea. vrea logica. mitropolitul Antonie al Ardealului 241 .instruiri pe linie informativa. fiindca numai asaînmai poate sta de vorba cu Molitvelnicul ei. totusi. * 241 * † Dr. Antonie . dar responsabilitatea noastra. pentru ca niciodata nu este prea devreme pentru o lucrare misionara importanta..

* .

dar si pentru a veni în sprijinul lor atunci când se prezinta la anumite examene ( definitivat. prof. Se stie ca la aceste examene. Bucuresti. Manual PETRESCU. atât pentru a fi originali în alcatuirea lor. pe de alta. REDACTAREA SI PREZENTAREA CATEHEZEI. tiparite în urma cu mai bine de 20 de ani. ca îndrumar pentru misiunea catehetica de la parohii. Consideram mai potrivit sa propunem "schite de cateheze" si nu "planuri dezvoltate". vom prezenta strategia redactarii si sustinerii catehezei. Nicolae Catehetic . iar îndrumarele din acest domeniu sunt putine 243 . nu mai corespund întru totul actualitatii si se gasesc foarte rar. 1992. Iar când spunem "adaptare" ne referim atât la beneficiarii (ascultatorii) catehezelor. (în curs de noastre COSMA. a pentru Institutele Teologice. între obligatiile de concurs. si de transmitere. 572 p. multi dintre tinerii nostri absolventi mi-au solicitat frecvent ajutorul în acest sens. promovare. intra si e prezentarea si sustinerea unui anumit numar de cateheze. numiri în oras etc. se adreseaza deopotriva si preotilor începatori. de râvna personala. Manual CALUGAR. totodata în functie de nivelul intelectual si duhovnicesc. cât si pentru a le adapta continutul la situatiile concrete în care îsi desfasoara misiunea. Materialul de fata. dr. cât si la catehetii însisi. REPERE TEORETICE. încercând sa venim în întâmpinarea celor interesati. de problemele concrete etc.IX. 2 43 Dintre manuale mai cunoscute sunt doua: Pr. De aceea. credinte reeditare) . mai ales ca manualele de Catehetica. . Pe parcursul ultimilor ani. Teologice. pe de o parte. 1976 si Pr. Sorin Cuvinte ale dreptei . prof. pentru a da posibilitate fratilor mai tineri a le dezvolta singuri. iar ca îndrumar catehetic a pentru Seminariile mai apropiat de zilele recomandam volumul Pr.). prof. de asemenea. Arad. potrivit puterii de receptare a învataturii. 1978. transfer. conceput propriu-zis pentru Cursul de Catehetica al studentilor anului al III-lea de la Facultatea de Teologie Pastorala (zi si fara frecventa). ca exemplificari. Bucuresti. METODICE SI PRACTICE PRELIMINARII . însotita de câteva schite de planuri. Dumitru Catehetic .

iar meditarea sau cugetarea profunda asupra temei ne va antrena întreaga fiinta în perspectiva redactarii. 1974. Bucuresti. Cateheza nu este doar lucrarea noastra. 409 + 383 + 465 p.T. rugaciunea va face ca redactarea catehezei sa se desfasoare într-o atmosfera harica. a ideilor. atitudini etc. la fel ca în cazul pregatirii apropiate a predicii. Schita personala (cu formularea temei. I. mimica. Astfel. vol. Inventio ( inventio-ire = descoperire) actio (grija pentru gestica. "inventio" presupune si explorarea propriei memorii. . din Retorica latina inventio (adunarea materialului). lucrarea lui Dumnezeu. argumentelor. preluate. pentru valorificarea unor cunostinte acumulate în timp. Cum si cât timp afectam fiecareia dintre aceste trei etape 244 A se vedea QUINTILIAN. Maria HETCO. M..). 244 : elocutio (grija pentru limbaj si stil). fie chiar si mai scurta. În acelasi timp. Trad.implica efortul de a gasi si aduna materialul în legatura cu tema ce urmeaza a fi tratata. o rugaciune pentru meditarea asupra temei si modalitatii de lucru si încercarea de a schita un plan scris fara a consulta nici o sursa de inspiratie . întâi de toate. Fabius. recomandam trei mijloace speciale. De aceea ne vom ruga Lui sa ne ajute cu harul Sau pentru a întocmi si rosti o cateheza folositoare pentru zidirea întru mântuire a credinciosilor. dispozitio (aranjarea lui).P. B. II si III. ci este. digresiunilor etc. . Din punct de vedere practic. a. memorarea).1. Ca orice act liturgic si cateheza este sinergica. memoria (asimilarea. în aceasta etapa a gasirii si adunarii materialului. Arta oratorica . ETAPELE REDACTARII SI PREZENTARII CATEHEZEI Redactarea si prezentarea catehezei implica parcurgerea unor etape obligatorii. Aceste etape se aseamana foarte mult cu cele care trebuie parcurse pentru întocmirea si sustinerea predicii. care pot asigura originalitatea catehezei: începutul lucrului. de fapt.) va fi determinanta în asigurarea originalitatii. divino-umana: împreuna-lucrarea omului cu Dumnezeu.

caci peste noapte subconstientul continua sa caute idei. Schita personala (am zice si prezinta înca doua avantaje: catehetul are. (p. Méditer personnellement les textes. idei. to contemporary "Baker book house". 5. Michigan. Pe parcursul zilelor respective vom renunta poate la unele idei cu care am pornit. Writing the etc. înainte de a adormi. propune1.. Dupa ce ne-am fixat. din care vom selecta apoi si vom asterne în scris ceea ce consideram ca este necesar 245 . 77-78. Daca nu vom proceda asa si vom începe prin a ne inspira si copia de la altii. Faire une première rédaction. 1994. Grand Rapids.cum se spune. l'auditoire. Penser à etapele: 2. "printre picaturi" . si în unele tratate omiletice occidentale. prédicateur Paris. p. solutii. etc. coautori Guide du volumului à l'usage des laics et des . 1988 117-119). Bunaoara.. dintr-o zi programata anume. Lire préparation dans le missel (sans notes ni commentaires). . Mettre au point la rédaction . 6. . J. Sa luam un exemplu: pentru o cateheza saptamânala. timpul care se va scurge pâna la schitarea în scris a planului si a continutului. Astfel. Prayer begins all preparation. sentimentul stapânirii temei si Cele trei etape propuse de noi se regasesc. 2. Shaping the material. vom fi inevitabil influentati si riscam sa nu mai avem mai nimic original în cateheza respectiva. framântând teme. introduction exemplu ai preaching este cel dat de Paul GUERIN si Terence SUTCLIFFE. gândindu-ne la eventuale actualizari etc. propriile idei si intentii.preliminare în parte vom stabili de la caz la caz. 3. Daniel semnaleaza pasi 1. dupa rugaciunea de început. formulari.. vom adauga altele. Astfel. BAUMANN urmatorii ("steps"): and text. De multe ori si seara. în legatura cu redactarea predicii. Centurion. dupa câteva zile de cautari vom avea deja o multime de idei si formulari. finale.. vom recurge desigur si la sursele pe care le consideram de folos. Un alt . în capitolul "La prêtres d'une homélie". les textes Travailler les textes avec commentaires. însa. An Choosing the subject sermon. care nu difera esential de cea a redactarii catehezei. având în vedere cu prioritate Sfânta Scriptura si Sfintii Parinti. Dintre ele. 4. Preparing the precher. între alte treburi si obligatii. vom reveni asupra unora etc. începem sa ne facem planuri în minte cu cinci-sase zile înaintea sustinerii efective. Acest "proces" mental este întru-totul benefic si se poate desfasura cu întreruperi. etapei "meditatiei" îi consacram de obicei un spatiu mai mare de timp: propriu-zis. 245 originala ). în asa fel încât dimineata beneficiem de ele fara sa fi facut vreun efort special. 3. este bine sa ne lasam antrenati în aceste "meditatii catehetice". Studying the text. ab initio .

argumentatio = prezentarea temeiurilor (probelor) pentru sustinerea celor expuse si. mai ales de catre începatori.constientizeaza limitele în care va face munca de documentare. placut si convingator. Se întelege de la sine ca si limbajul va fi cel potrivit continutului catehezei si cadrului în care se desfasoara. de a crea un binevenit "respiro". Dupa ce am repartizat materialele la locul potrivit în cadrul planului. redactarea efectiva a catehezei o vom face într-un limbaj corect gramatical si într-un stil cât mai frumos. Elocutio ( elocutio-onis = exprimare. Ordinea acestor momente. din diferite motive. ceea ce va favoriza ulterior câstigarea unui timp pretios. aranjare ) înseamna operatia de repartizare a materialului potrivit momentelor logico-psihologice ale catehezei. La folosirea materialului trebuie sa ne ferim pe cât posibil de copiere (plagiat!). sub aspectul corectitudinii gramaticale si al frumusetii de exprimare. este de neaparata nevoie sa se alcatuiasca macar un plan mai dezvoltat. care au darul de a "rupe" monotonia expunerii. peroratio = partea finala a expunerii. exordium = partea diviso = analizarea faptelor si ideilor. c. cât si pentru vorbitor. b. atât pentru ascultatori. liturgic s. corespunde într-o anumita masura cu momentele din retorica greco-romana: introductiva. în scopul de a fi cât mai convingator. dupa caz. sau chiar prin asezarea de semne în cartile sau revistele pe care le vom utiliza. adica un limbaj teologic. stil ) este etapa în care vorbitorul se va îngriji de stilul cuvântarii. n-o vom scrie în întregime. chiar daca în materialul adunat avem multe idei ale altora. pe care le vom prezenta ceva mai jos. istorioare etc. În cazul în care. eretici etc. Materialul poate fi adunat apoi sub forma fiselor. a notitelor.). digressio = utilizarea ilustratiilor în legatura cu tema (pilde. Acest material . narratio = istorisirea faptelor. vehementa (în sensul bun al cuvântului) si chiar si putin patos. Cateheza trebuie scrisa în totalitate.a. care presupune o anumita fermitate. Dispositio (dispositio-onis = orânduire. fel de exprimare. pentru respingerea argumentelor adversarului (secatanti. bisericesc.).

1998. stil. Explicativ al Limbii Române. potrivit Dictionarului scriitor pentru a-si exprima gândirea si simtirea sa. material ilustrativ publicat în ai "Studii etc. a II-a. Vom folosi mai putin (sau deloc) ideile. întregul efort stilistic al catehetului. p.cules trebuie în asa fel prelucrat încât sa avem sentimentul ca predica si cateheza întocmita este a noastra. ad litteram ). talentul. anul L (1998). exceptând textele scripturistice si patristice. însemana respectarea regulilor de baza 246 DICTIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII (DEX). potrivit temperamentului. un fond comun. frazele si cuvintele altora. De aceea.. gestica. precum am mentionat mai sus. caci este un act de creatie personala. 86Teologice". cateheza totalitatea mijloacelor lingvistice pe care le foloseste un Sau. nu altii prin noi. pe buna dreptate scriitorul francez Buffon (1707-1788) a spus ca "Le style est l'homme même. col. Seria 103. nu de compilatie.. . dimpotriva. II. reusitei predicii: notiuni de limbaj. ci. În cele ce urmeaza vom puncta. pentru a învata noi însine. de la vorbitor la vorbitor. asadar. Etapa "elocutio" implica. În traducere. Editura "Univers enciclopedic". doar elementele de baza ale stilului. p. de fapt. personala . nr. Stilul reprezinta. care nu deterioreaza niciodata originalitatea.246 Stilul catehezei are. elocutio înseamna exprimare sau stil. pentru o minima orientare. 1021. • 247 gramatical (sau literal. dar aplicat el se prezinta cu anumite particularitati. 247 Pentru consideratii speciale privind limbajul si stilul poate fi consultat articolul Factori nostru. fara sa intram în detaliile care trebuie studiate de fapt în cadrul gramaticii limbii române. esential." Din punct de vedere omiletic si catehetic stilul poate fi analizat sub trei aspecte: gramatical. arta de a exprima ideile si sentimentele întro forma aleasa.. ROMÂNE Bucuresti. Cu timpul vom folosi tot mai putin materiale de împrumut. 3-4. o autentifica. literar si bisericesc . capacitatii. starilor sufletesti si mai ales talentului oratoric.

Impresionat de frumusetea limbii liturgice din rugaciunile si cântarile slujbei. de fapt. Între figurile stilistice de cuvinte (numite si "tropi" de la grecescul trevpw = a întoarce. metafora. savârsit cu prilejul dezvelirii bustului acestuia. la saracirea 2limbii. Bucuresti. repetitia. 5 0 Dupa celebra expresie a poetului-preot Alexei Mateevici. claritatea. hiperbola stilistice retorice mai utilizate sunt: inversiunea.ale limbii din punct de vedere fonetic. invocatia retorica. MURARASU . care ne pot duce. exclamatia etc.. cu toate ca ea se axa cel mai adesea pe discursurile avocatilor în tribunale. de fapt. lingvistic si semantic 248 . sintactic. Vezi si ed. comparatia. 248 elimina cu orice pret poezie "Limba p. La 3 octombrie 1876. cu atât mai mult predica crestina: ea este. “Pacifica”. adica vorbirea figurata. A nu se face confuzie cu "purismul". finetea siarmonia stilistica . 1932. Cum predica si cateheza sunt considerate tot un acte liturgice. Eminescu avea sa noteze plin de admiratie: “Aceasta este dulcea limba a trecutului!” 251 . eufemismul. Mihail Eminescu participa la parastasul Voevodului Grigore Ghica. 40. sub îngrijirea lui Oliviu a. alegoria. Principalele calitati ale stilului gramatical sunt: puritatea 249 . atitudine care duce. o mostra a "Semantica" este ramura lingvisticii care se ocupa cu sensurile 2 4 9 cuvintelor. precizia. 139. a schimba ) se înscriu: etc. provincialismele si neologismele. antiteza. de altfel. noastra". Eminescu Bucuresti. atât de apreciat de catre credinciosii nostri. p. 1994. stilul liturgic al sfintelor slujbe. • corectitudinea. 188. antilogia (sau paradoxul). care implica urmatoare clasificare: figuri stilistice de cuvinte si figuri stilistice retorice. adica tendinta de a arhaismele. trebuie sa fie mereu opera de arta. Edit. interogatia retorica. TOCACIU. literar . Na¡ionalismul lui. concesia. armonizat desigur lexicului actual. reticenta. gradatia. • bisericesc . morfologic. a IInota . stilul trebuie sa fie acelasi. detestabile în urechile ascultatorilor. la Iasi. iar figurile epitetul. adica stilul limbii "vechilor cazanii" 250 . în ispita pretiozitatilor si al unei suficiente retorice. Daca în antichitate oratoria (sau Retorica ) era considerata o arta. personificarea. Remarca poetului ne sugereaza a nu pierde dulceata si frumusetea limbii noastre de dragul modernismului si al neologismelor.. din cunoscuta 2 5 1 Apud D. Este.

ca o slujba. inteligente. De aceea. dar si "rugaciune". literar etc. " kakov "". stilul omiletic si catehetic autentic este cel bisericesc. gramatical. inclusiv succesiunea lor. Asadar. arta pentru mântuire . Or. Desigur. La Amvon trebuie sa se vorbeasca altfel decât prin ziare. predicatorii crestini trebuie sa ramâna oratori ai Amvonului. predica nu se confunda cu rugaciunea. frumos si convingator din stilurile exprimarii obisnuite. patrunzatoare. vulgaritate.vorbirii îngrijite. aceea. ferite de banalitati. dezacorduri si . altfel spus. fara a respinge tot ce este placut. ci pentru a transmite la modul optim adevarurile de credinta. totodata. iar fidelitatea memorarii va depinde în mare masura de caracterul logic al acestui plan. care însemana "urât" si fonhv " = sunet. dar rostirea omiletica se poate numi foarte bine si "oratorie bisericeasca". Sau. cum foarte bine s-a spus. nu vom utiliza figurile stilistice de dragul stilului. cuvântul "oratorie" vine din latinescul "oratoria" care înseamna "vorbire". plecându-se de la radacina termenului "os-oris" (gura). predica nu este o vorbire oarecare. Noi spunem acum "predica". memorarea nu se va face mecanic. cuvânt cu cuvânt. dar ambianta în care se rosteste trebuie sa fie aceeasi ca în timpul rugaciunii. sfintenia adevarurilor evanghelice nu poate fi exprimata decât prin cuvinte curate. sau oricarei alte slujbe. dar se vor retine toate ideile importante. În acest scop cel mai mare sprijin îl va avea în planul catehezei. caci cu aceeasi gura vorbim. ci un liturgic care se desfasoara în cadrul liturgic al unei sfinte slujbe. " . care valorifica dulcea limba a trecutului. ci arta pentru a-i convinge pe ascultatori la Pe scurt. Pe cacofonii 252 . Memoria presupune efortul de memorare pe care catehetul trebuie sa-l faca pentru a face o expunere libera. la televizor. Dar sa retinem. nu ai forului de alta parte. ca în predica si cateheza nu facem arta pentru arta. 252 act De la gr. De savârsirea faptelor bune în vederea mântuirii. d. dar ne si rugam în acelasi timp. la radio. Este. pe strada. Cuvintele predicii si ale catehezei sa poarte pecetea liturgica a cuvintelor armonioase de rugaciune. Evident. bisericesti . la piata etc.

De aceea trebuie sa avem un control atent mai ales asupra mâinilor si a capului. Actio cuprinde toate mijloacele catehetului prin care îsi expune cateheza: vocea ( pronuntarea ). vorbitul prea tare. variata . calda. în general. la fel ca în predica. trebuie sa aiba câteva însusiri de baza: naturala . mimica . desigur. tinuta vestimentara etc. . dura sau stridenta. corecta . armonioasa . dulce. nici prea rara (care duce la plictisirea si pierderea receptivitatii ascultatorilor). dar numai în anumite momente si în nici un caz nu vom tipa! Asadar. trebuie sa fie naturala. nu fortata. auditoriului. în loc de vorbire calma. potrivit cu firea si temperamentul fiecaruia. fiind atenti în tot timpul sa fim auziti de toata lumea. curata. cu o intensitate a vocii bine armonizata contextului liturgic. ca la cateheza. Astfel. care însotesc rostirea. adaptându-se permanent la continut si la simtamintele pe care vrem sa le exprimam. spatiului în care vorbim. Este adevarat ca în unele momente continutul catehezei solicita o intensitate mai mare a vocii. vocea. adica o rostire echilibrata. Se întelege.e. cu timbru placut. În unele momente vorbim mai tare. nici prea grabita (carei lasa în urma pe ascultatori). nici afectata. gestica . În cateheza nu utilizam invariabil aceeasi intensitate a vocii. pronuntarea sau rostirea propriu-zisa a cuvântarii . nu fortata. pentru ca trebuie s-o adaptam în permanenta textului. Sa luam aminte ca vorbitul mai tare nu înseamna sa tipam! Nimic mai dezagreabil ca tipetele. Frumusetea unei expuneri rezulta nu numai din continut ci si din gesturi si miscarea corpului. ca efect direct al vocii. deodata cu pronuntarea . în altele mai încet. Gesturile catehetice sunt miscarile mâinilor si ale corpului. uneori pronuntând si câte un cuvânt soptit. nici cautând sa imite pe cineva. conforma cu regulile ortoepice ale gramaticii.

miscându-l la fel de discret ca si celelalte parti ale corpului. Vom privi în asa fel încât fiecare ascultator sa se simta vazut.nu vom avea o pozitie rigida. în mod natural si discret textul catehezei. urmarind mai ales expresivitatea ochilor. sau un anume colt al bisericii. Ascultatorii privesc tot timpul fata celui care vorbeste. fluturând mâinile în toate partile. în timpul catehezei vom privi cu seninatate pe cei din fata noastra. complet sau pe jumatate. prin care noi vedem lumea si lumea priveste în noi. Dar nici nu vom face gesturi excentrice. obrajii. Trebuie sa luam seama la câteva capcane: capul tinut prea mult plecat dezvaluie o timiditate excesiva. Întrucât privirile unor credinciosi care urmaresc cu simpatie desfasurarea catehezei sunt încurajatoare pentru vorbitor. de "statuie". absolut necesare pentru a sublinia anumite momente ale cuvântarii. ca este indicat a-i privi mai des. nici nu vom ridica mereu calcâiele ca gimnastele. De asemenea. Tinuta vestimentara . de asemenea. miscarea sprâncenelor. este un punct asupra caruia socotim de prisos a insista prea mult. socotim. dat pe spate aroganta. totusi. rezumându-ne la observatia ca preotul trebuie sa fie îmbracat în odajdii . fara sa fixam privirea doar spre o singura directie. Ci vom face numai acele miscari discrete. sau de copil timid care-si rosteste sufocat de emotie poezia pe scena. fruntea. si nici sa tinem ochii închisi. De aceea. nu ne vom balansa corpul cu miscari de balet. credinciosii respectivi se vor simti stingheriti. totodata. fixa. dar nu minute în sir si nu doar pe ei. ori sa afisam o privire ratacita si cautatoare peste ascultatori. Vom fi atenti. precum dictatorii comunisti. Simtamintele noastre se pot citi foarte usor din felul privirii. Altfel. Mimica si expresia fetei trebuie sa însoteasca. teapan si nemiscat o oarecare duritate de caracter. fapt care nu va trece neobservat nici de catre cei din jur. ochii fiind numiti pe buna dreptate "ferestre ale sufletului". fara a ne localiza cu insistenta asupra cuiva. la miscarea capului. sau miscând tovaraseste mâna dreapta. înclinat în laturi lâncezeala. care trebuie sa fie tinut drept si natural.

Cât ar fi cateheza de buna. V. nov. Spiritualitate si comuniune în Liturghia . Editura ortodoxa Mitropoliei Olteniei. D. gesticii.. Gestul este si de prost gust si sfidator: în timp ce multi dintre credinciosi abia îsi pot asigura pâinea traiului zilnic. tinuta corporala si vestimentara etc. gesturile. prea mari sau prea mici. Acesti factori fac parte din Pentru detalii în acest subiect. la sfintele slujbe si în timpul predicii si catehezei. Asta nu însemna. spune Sf. pronuntarea. predicatorul trebuie sa aiba împacare si atunci comunicarea va avea temei. " Vestitorul Ortodoxiei".îngrijite.. Iar masur . de asemenea. mimicii etc. 36.respectul predica.. dintii.. unghiile. sunt de asemenea elemente care trebuie îngrijite cu atentie. "pastorul" lor se afiseaza cu podoabe de aur. va fi. * Toate aspectele care tin de "actio". pe care credinciosii îl vor constata. ca nu poate purta inelul obisnuit. 1993. Încu el aceste trei directii. însa.. sifonate. deodata. deopotriva. cu pantofii murdari etc. nepieptanat. sustinuta de catre un preot neglijent nu-si va împlini scopul! Trebuie eliminat categoric. face orice a lucru frumos! 254 Cine se îngrijeste sa cultive bubul simt. . deodata cu un continut corespunzator al catehezei. cu unghiile netaiate (sau cu unghie mare la degetul mic. barba. îsi va controla întotdeauna vocea. O buna stapânire si utilizare a vocii. caci un catehet neglijent tuns. Isaac Sirul. mentionate mai sus (si altele asemenea) se încadreaza în acel simt al masurii pe care trebuie sa-l aiba orice slujitor autentic. obiceiul unor confrati de a purta ghiul pe unul din degete. 253 . trezeste dezgust în fata ascultatorilor.. va favoriza o comunicare optima cu ascultatorii-ucenici 255 . 1986. vezi Pr. sau simtul bunei masuri. dr. Parul. De fapt. factor decisiv al reusitei si criteriu esential de evaluare a catehezei si predicii. prof.253 .). fata deGORDON. 2 5 5 Pentru o comunicare optima cu credinciosii trebuie avuta în vedere mai întâi o buna (comuniun ) cu Dumnezeu. daca este casatorit. comunicarea în predica este întreita: cu Dumnezeu. STANILOAE. Craiova. ca factori auxiliari ai reusitei. în 2cuvânt 5 4 La Pr. încaltamintea. Bunul simt al predicatoruluisi catehetului. pe care l-am numi de fapt bunul-simt . cu dintii stricati. cu semenii si comunicare e însusi. Despre bunul simt în sau. zdrentuite. Nu murdare. p.

subiectul. din referintele ce se fac la un subiect tratat anterior. Metode noi în practica Cluj-Napoca. dar observabile totusi. Pregatirea aperceptiva – este momentul logico-psihologic cu ajutorul caruia se pregateste terenul pentru abordarea subiectului propus. nu foarte mari. trad. Întrezarim. omiletica. Allan (and GARNERLimbajul vorbirii sau arta (în Tal A. adica. adica limbajul si comunicarea de dincolo de cuvintele propriu-zise. realizând astfel o comunicare optima cu ascultatorii. I. cu care de obicei se afla în strânsa legatura. verbala . Pentru a facilita asimilarea si utilizarea unui plan cât mai adecvat trebuintelor din zilele noastre. p. desigur. totodata pasibil de îmbogatire sau simplificare. cea a gesturilor. planul pe care-l propunem este urmatorul: 1. sau "metacomunicare" 256 . PEASE. de Ileana Busuioc. a timbrului vocii. din toate punctele de vedere. asemenea. la ora de religie. dar si o comunicare speciala. dr. Denumirea se leaga de termenul francez aperçevoir = a zari. în biserica. Învatatorul ideal va fi cel care va transmite mesajul evanghelic armonizând cele doua cai. a observa discret etc. De exemplu. conversatiei language. daca vorbim despre "Cultul Sfintelor Moaste". 1997.). a întrezari. locul si auditoriul pentru care se alcatuieste. 2. non-verbala sau "meta-verbala". o comunicare obisnuita. dar pe care-l socotim eficient. original: Bucuresti. Caci într-un fel vom aborda un subiect la clasa. P L A N U L CATEHEZEI Manualele de Catehetica prezinta planul catehezei cu anumite deosebiri. a tinutei corporale etc. k pleasure 1994. verbala si meta-verbala. În mare. how to use conversation for profit and ). deodata. în alt fel. . usor de adaptat la subiectele. Se întelege de la sine ca acest plan este flexibil. recomandam unul foarte simplu. De TOADER. 163-164.ceea ce omiletica moderna numeste "metalimbaj". pentru ambele situatii. Caci avem. se presupune ca în cateheza anterioara s-a vorbit despre "Cultul 256 Vezi lect.

în general. Recapitularea (fixarea) . este momentul în care sub forma dialogului (forma erotematica. Anuntarea temei – se va face direct. 3.. canonic. cât si de catre cel care preda.Sfintilor". pe baza continutului prezentat în tratare. biblic. de asemenea. cultic s. potrivit interesului celor care asculta hic et nunc . asociindu-l cu un subiect similar. Exista subiecte. la nevoie. tema va fi tratata cu temeiuri din Sfânta Scriptura si din Sfintii Parinti. însa. la care nu se pot face asocieri pe masura importantei. cu vechime considerabila. elemente din prezentul cotidian. are menirea de a face mai multa lumina asupra subiectului. 4. Scopul este de a fixa mai bine elementele de baza (de aici si denumirea de “fixare”). În aceste cazuri se poate recurge la aprofundare . urmând a fi selectate bineînteles cu mult discernamânt. în loc de "pregatirea aperceptiva". într-un mod cât mai accesibil: Astazi vom vorbi. în limbajul actual. si din literatura laica. Bunaoara. 2. vom arata ca în aceeasi categorie de cinstire sunt Sfintele Icoane. istoric. cu ascultarea lectiei precedente . de fapt. însa. din informatiile mas-media etc. Asocierea (uneori aprofundarea ). cu ajutorul Domnului. fara a se face. se recomanda utilizarea . Se vor utiliza. izvorât din tezaurul doctrinar. Pentru orice subiect religios. în putine cuvinte. cu materiale extrase. traditional. prezentarea se va face sub semnul exigentelor contemporane. abuz de texte. Sfânta Cruce etc. despre Cultul Sfintelor Moaste. TRATAREA va constitui cel putin 50% din corpul catehezei. De exemplu. întrebatoare. sausocratica ) se procedeaza la întrebari si raspunsuri. sau a lamuri ceva daca n-a fost bine înteles. indica “ascultarea” ca prim moment al catehezei. daca vorbim despre Sfintele Moaste.a. Acest moment poate coincide. Întrebarile pot fi puse atât de catre cei care asculta. Chiar daca fondul continutului va fi cel clasic. de aceea unele manuale. daca vom prezenta o cateheza despre Sfânta Treime. 5.

Imagini intuitive pot fi utilizate. putem folosi într-adevar materialul intuitiv . se vor face câteva închinaciuni demonstrative. 6. daca am sustinut o cateheza despre Sfânta Cruce. facând apel la imaginatie sau imaginarea unei situatii. chiar fara un material anume. Spre exemplu. pentru ca nu le putem avea efectiv în mâna. de asemenea. desigur. ca moment logico-psihologic. vom îndemna pe cei prezenti sa o cinsteasca dupa cuviinta. Uneori generalizarea poate fi reprezentata de un text biblic. observam ca unele dintre ele contin si intuitia . vom arata. În asemenea situatii momentul “intuitiei” va fi plasat imediat dupa tratare. acest lucru însemnând. De exemplu. Si nu este gresit. vorbind despre Sfintele Icoane.. 7. Vorbind despre geografia Tarii Sfinte. de fapt. ca material intuitiv. "Generalizare" înseamna integrarea subiectului concret într-un sistem sau cadru general. atât cât auditoriul poate urmari si asimila în acel spatiu relativ restrâns de timp. sau chiar o concluzie personala. text care defineste în mod fericit subiectul respectiv. câteva icoane celor prezenti. alteori o fraza dintr-un sfânt parinte. Când anumite subiecte o cer. adica o definire concisa a temei. procedându-se la legarea subiectului de viata practica. atât la clasa cât si în biserica. Generalizarea – reprezinta momentul care ne pregateste de finalul catehezei. vom utiliza. Propriu-zis.aprofundarii. bineînteles. Vorbind. iar închinaciunea sa se faca în mod corect. care va fi deosebit de util. * . * Rasfoind manuale si carti cu cateheze diverse. aplicarea celor învatate în tratare. sau chiar în interiorul tratarii. alcatuita în contextul din care face parte acel subiect. despre Tablele Legii Vechi. este momentul concluziilor finale. le descriem intuitiv. de pilda. harta.. Aplicarea (încheierea) .

Sunt situatii care solicita parcurgerea tuturor momentelor logico-psihologice. recapitularea poate lipsi atunci când subiectul este mai usor si a fost înteles deplin la tratare. * * * . planul de mai sus este flexibil. Poate lipsi uneori si asocierea sau.Cum spuneam si mai sus. pretânduse la adaptari potrivit cerintelor concrete. altele care necesita mai putine. dupa caz. aprofundarea etc. De pilda. maleabil.

În aceasta situatie se ajunge de obicei si dintr-o lipsa de luminare a credintei. care. agriculturii etc.stim cu totii cât de important este 259 .crestinul care nu frecventeaza biserica si nu participa la cultul ei.. ale industriei. din lipsa unor lamuriri pe care trebuie sa le primeasca credinciosul de la preot. în afara crestinismului. comertului. vietuind. mai ales pentru crestinii intelectuali. cu regret notam. simt nevoia unei informari suplimentare. au la îndemâna una sau mai multe carti din domeniul Continutul acestor schite va fi adaptat potrivit nivelului ascultatorilor: pentru cei cu un nivel superior de întelegere vor fi utilizate cât mai multe date (chiar si altele decât cele mentionate).fiecare domeniu al preocuparilor omenesti presupune existenta unei anumite bibliografii de specialitate. Se presupune ca în cateheza anterioara s-a vorbit cultul . . apicultorii. ANUNTAREA TEMEI : . 257 CATEHEZA DESPRE IMPORTANTA LECTURILOR PENTRU 258 LUMINAREA CREDINTEI 1. de tipul "crestinului fara Biserica". TRATARE: . Este vorba.X. 3. iar pentru începatori strictul doar 2necesar. este un simplu "spectator". de fapt. din lipsa de catehizare. 2. despre divin 257 . cu ajutorul Domnului. totodata din lipsa unor lecturi minime . PREGATIREA APERCEPTIVA: cultul divin pentru viata noastra duhovniceasca efectiv la sfintele slujbe se poate numi dinauntru.astazi vom vorbi. Observam acest fapt nu numai în ramurile stiintei. prin natura preocuparilor. întrucât numai cine participa crestin activ . 5 8 Se are în vedere faptul ca aceasta cateheza se va tine în 259biserica. SCHITE DE PLANURI PENTRU CATEHEZE I. care traieste crestinismul . despre importanta lecturilor pentru luminarea credintei . dar chiar si pentru îndeletniciri particulare ale unor oameni simpli (de exemplu taranii crescatori de albine.

care contin. dupa care pot întâmpina mai usor imaginile deseori contradictorii si confuze ale perioadei de dinainte de Hristos. Acatistierul . Din mica biblioteca personala nu vor lipsi. Manuale de Teologie . România Bucurest . Acestea aduc de fapt un mare nu misiunii catehetice ortodoxe. spre a se întari în prealabil cu învataturile evanghelice.). Patericul Vietile si altele din aceeasi categorie. Sibiu. asupra carora vom insista în cele ce urmeaza. pentru boli etc. prin puerilitatea abordarii unor subiecte în care autorii dovedesc un prejudiciu cras amatorism Pelerinul român-Oradea.albinaritului. autohtone si traduceri. apoi diferite spiritualitate . fiind necesara scrierea si studierea lor ca atare. . desigur. Editura Valea Plopului etc. altfel spus care constituie "abc-ul" crestinului: întâi de toate Biblia (iar pentru copii Mica Biblie ). ne-am putea opri aici. iar dintre cele particulare Anastasia Bucurest . M-tirii Frasinei ( etc. Dam câteva exemple: carti din colectia Parinti si Scriitori Fabiola. de la parinti la copii. Camasa lui Hristos). Quo-Vadis. Trebuie sa atragem atentia Bizantinaca mai exista si alte i edituri care se intituleaza crestin-ortodoxe. care sunt cartile necesare pentru un minimum de informare si zidire duhovniceasca. Filocalia. desigur: Cartea de rugaciuni . mai întâi. concomitent. 260 Cele oficiale functioneaza în fiecare arhiepiscopie si episcopie. cu retete pentru hrana. Catehismul cu întrebari si raspunsuri. . o data cu rugaciuni. ci prin carti speciale. Edit. Ben-Hur. începatorii sa parcurga mai întâi Noul Testament si apoi Vechiul Testament . Editura Bucurest . Psaltirea. amintim: i DeisisCresinai Editura Ramida. dar din experienta practica stim ca foarte multi credinciosi citesc mai mult. .precizam. cu descrieri detaliate ale acestei insecte domesticite. de asemenea. ( desi în mare masura se întâmpla si asa ). trebuie atras atentia ca în privinta citirii Bibliei.). darauto-au competenta în domeniu. Proloagele. de la preoti la credinciosi etc. Caci "secretele" îndeletnicirilor nu pot fi transmise si retinute doar pe cale orala. oferite din belsug de edituri crestin-ortodoxe oficiale si particulare 260 .adevarurile de credinta. nu sunt transmise si mostenite doar prin viu grai. carti de Bisericesti . apoi: Sfintilor. romane pioase (ca de exemplu: Martirii. Ceaslovul .

asadar. spre a fi la îndemâna tuturor celor interesati în luminarea credintei ortodoxe. RECAPITULARE : . cu profesorii de teologie. va prezentam acum câteva dintre . care poate fi amenajata chiar în Sfântul Lacas (daca este spatiu). se cunoaste. fiecare parohie are o biblioteca parohiala. iubiti credinciosi.crestinii trebuie sfatuiti ca atunci când nu înteleg ceva din Biblie sau alte lecturi. sustinute de slujitori reprezentativi ai Bisericii. participarea la conferintele pe teme religioase. în scopul luminarii credintei avem si alte mijloace pe care vi le recomandam: ascultarea predicilor si catehezelor la sfintele slujbe. potrivit nevoilor personale.alaturi de lecturile crestine. pentru ilustrare). GENERALIZAREA : . ascultarea unor emisiuni crestin-ortodoxe difuzate la radio si televiziune (de exemplu.alaturi de acestea. psalmi s. altele de la pangarul bisericii. presei religioase de buna calitate etc. sa ceara lamuriri preotului.care sunt. etc . ce alte carti de spiritualitate ortodoxa cunoasteti? 5 INTUITIA : . cartile care va stau la îndemâna. . care pot fi cumparate pentru a va îmbogati propriile biblioteci ( se vor prezenta câteva carti. cu crestini mai avansati în cunostintele religioase etc.acatiste. Iasul si lectura Clujul au posturi de radio ortodoxe care transmit 24 din 24 de ore. zilnic).între preocuparile placute si folositoare sufletului omenesc se numara si cititul cartilor ("Nu este alta si mai placuta zabava decât cetitul cartilor" . convorbirile cu preotii (mai ales în cadrul Tainei Sfintei Spovedanii). unele din biblioteca parohiala (care pot fi împrumutate pe un anumit termen).iata. iar daca timpul îngaduie se vor citi si mici fragmente din ele. 6. 4. totodata sa-i solicite si alte carti. a spus cronicarul Miron Costin).. De aceea socotim potrivit sa . 7. În acest scop. si îndrumari catehetice si tipiconale extrem de utile pentru programul duhovnicesc particular. cartile de capatâi pe care trebuie sa le citeasca crestinii? . despre care am vorbit mai sus. ASOCIEREA: .a.

amintim acum si îndemnul Sf. dublate de nenumarate curente paranormale. în parcuri etc. totodata pentru ca sa stie a discerne "grâul de neghina" din multimea cartilor si publicatiilor care au inundat piata. 8.prin el .la început de secol XXI. desfasoara o activitate deosebit de intensa. dar . instruirea catehetica nu reprezinta doar un deziderat de îmbogatire duhovniceasca personala. la învatatura " (I Tim. crestinul ortodox trebuie sa posede macar un minimum de cunostinte spre a putea face fata cât de cât unei eventuale discutii. ia aminte la citit. o * . În conditiile în care sectele de tot felul.noua tuturor: "Pâna la venirea mea. care sunt puse în cutiile postale sau sunt împartite gratuit pe strada. la îndemnat. de fel de fel de miscari si asociatii pretins-religioase. 13). 4. APLICAREA : . ci este datorie misionara . Ap. Pavel dat lui Timotei.

l Noul Testament . ANUNTAREA TEMEI : vom vorbi astazi. V î. sfârsitul sec. = cartile ). • • stabilirea canonului : . .II. Sfânta Scriptura este inspirata în totalitate. 3. Revelatia supranaturala. sub inspiratia Sfântului Duh. recunoscut de catre Biserica la Sinodul local din Laodiceea (360) si Sinodul al VII-lea Ecumenic (Niceea. pentru Noul Testament. PREGATIREA APERCEPTIVA : . la rândul ei. • denumirea : "Biblia" ( gr ta. . I. • elemente de istorie a textului biblic : a. bibliva .Dumnezeu S-a revelat oamenilor pe doua cai: naturala si supranaturala. cu ajutorul Domnului. "Sfânta Scriptura" (lat.pentru Vechiul Testament pe vremea lui Ezdra (sec. 261 În cateheza dezvoltata vor fi nominalizate toate cartile Sfintei Scripturi.indirect.) exprimare.39 carti canonice + 13 necanonice. cealalta si scris si oral. ). a fost transmisa tot prin doua cai: Sfânta Scriptura si Sfânta Traditie . Dumnezeu.între aceste doua cai exista unele asemanari (au acelasi izvor. nu se contrazic etc. Sfânta Scriptura transmite cuvântul Domnului direct. 787). . despre Sfânta Scriptura.). dar si unele deosebiri (ca forma de acelasi mesaj al credintei. interpretat etc.27 de carti canonice 261 . CATEHEZA DESPRE SFÂNTA SCRIPTURA 1. cuprinsu : Vechiul Testament . Sfânta Traditie numai partial. TRATAREA : • definitia : colectia de carti ale Vechiului si Noului Testament scrise de catre autori sacri. una în scris. Vechiul Testament : aprox. uneori comentat. 2. Sancta Scriptura ).Hr. Sfânta Traditie .

. datorat ostenelii mitropolitului Simion Stefan). în defavoarea crestinilor si. evident. primele e ditii românesti ale Bibliei: 1648 (numai Noul Testament. În capitole: sec. al XVI-lea. Unii exegeti afirma. tradusa de catre Fericitul Ieronim (sec. Traducerea s-a facut în Alexandria.Biblia de la Buzau. (pe vremea lui Ezdra). în sec. la Biserica "Cuibul cu barza" din . În versete: în sec. Aceasta împartire a permis. Vulgata = varianta latina a Bibliei. dar tradusa apoi în greaca. 1858 - Biblia lui Saguna. de Ptolemeu al II-lea Filadelful.. Hr. V î. pe la 250 î. Moise primeste tablele Legii pe muntele Sinai si scrie Pentateuhul. De retinut ca însusi Mântuitorul (ca de altfel si Sfintii Evanghelisti) citeaza dupa Septuaginta. Noului Testament a fost scris în limba greaca. 1856 . cardinalul Stefan Langton si calugarul Huges de saint Glef. Celelalte scrieri vetero-testamentare sunt alcatuite pâna aprox. apoi. pentru a facilita lectura. prima editie integrala ("Biblia lui Serban" 1688 - ). Hr.Hr. VIII-X d.în anul 1250 î. ca masoretii au falsificat unele versete. nu dupa varianta ebraica. al IVlea). 1914 . scrisa initial în ebraica (dialectul aramaic). calugar schismatic. Septuaginta = varianta greceasca a Bibliei ebraice. Textul Masoretic ("masora"=traditie) = textul ebraic al Vechiului Testament. tipograful parizian Robert Stefan. Hr. însa.Biblia de la Blaj. 1936 Biblia lui Gala Galaction si Vasile Radu. cu exceptia Evangheliei dupa Matei.Biblia patriarhului Nicodim. b. 1968 Biblia patriarhului Justinian etc. al XIII-lea. de catre însusi autorul. de catre 72 învatati evrei adusi din Palestina. 1795 . primeste si vocale.. b. Cornilescu Dimitrie. în favoarea iudeilor. numit "de la Balgrad". care pe lânga consoanele existente pâna atunci.Biblia de la Bucuresti. a fost initial cântaret bisericesc al preotului Tudor Popescu. "Varianta Cornilescu" = acceptata oficial de catre Societatea Biblica Britanica (1921). transcris în sec. utilizarea lecturii folosind "locurile paralele" de la subsolul fiecarei pagini. 1944 .împartirea în capitole si versete : a.

• importanta Sfintei Scripturi pentru mântuire . De asemenea.Bucuresti. alcatuita de o echipa mixta. Pavel. afirma: "Cunoasterea Scripturilor întareste duhul. cu note explicative la subsol. 16). cu interventii partinitoare în textul original.opera colectiva a unui mare grup de specialisti catolici. Iar cunoasterea lui Dumnezeu nu este posibila fara cuvântul Sau revelat în Scriptura. • interpretarea Sfintei Scripturi se face atât literal (istorico- gramatical). Sfântul Ioan Gura de Aur.. adevaratul Dumnezeu si pe Iisus Hristos pe care L-ai trimis" (Ioan 17. Petru: "În ele ( Epistolele Sf. Biblia "ecumenica" = "Traduction Oecumenique de la Bible" (TOB). 17).) sunt unele lucruri anevoie de înteles. interpretarea se face numai de catre persoane autorizate de Biserica. har si fapte bune. întâi de toate. Pentru a nu gresi.. smulge patimile . ca socotesc ca în ele aveti viata vesnica. 39). bun cunoscator si mare exeget al Sfintei Scripturi. ambii trecuti la sectari. sa aiba o viata morala corespunzatoare etc. sa cunoasca Sfânta Scriptura si Sfânta Traditie si sa aiba o pregatire teologica atestata oficial. 16). 3). n. Ap." (Ioan 5. cât si alegoric. se stie ca pentru mântuire este nevoie de credinta. n. Sa luam aminte la avertismentul Sf.. Argument biblic : "Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos spre învatatura" (II Tim. Credinta este. 3. Calitati sine qua non ale interpretilor: sa fie recunoscuti de catre Biserica. Este Biblia româneasca a sectantilor. Însusi Mântuitorul îndeamna: "Cercetati Scripturile. Nu are autoritate stiintifica. • inspiratia Sfintei Scripturi = autorii ei au scris sub influenta directa a Sfântului Duh. cu o traducere prea libera a textelor.. iar auzirea prin cuvântul lui Hristos" (Romani 10. "din auzire. 3. spre a lor pierzare" (II. pe care nestiutorii le rastalmacesc ca si pe celelalte Scripturi. curata constiinta. Ap. iar în alt loc: "Aceasta este viata vesnica: sa Te cunoasca pe Tine. Biblia de la Ierusalim .

sa fie un om "tare în Scripturi". ASOCIEREA : . c.cunoasterea supranaturala dobândita prin Sfânta Scriptura se asociaza (si se completeaza) cu ajutorul Sfintei Traditii (despre care vom vorbi într-o cateheza separata). a. universale). . cunoasterea autentica a Scripturii este paza buna împotriva oricaror 263 . T. elibereaza sufletul de legaturile trupului. APLICAREA : . Coloseni. LXIII. RECAPITULAREA : . asa cum se spune în Faptele Apostolilor despre iudeul Apollo.P. "cum se face interpretarea Sfintei Scripturi?". . literar (un monument unic al literaturii 7. remediul se subîntelege. T. 6. ne face sa locuim aproape de cer. 361.se fixeaza elementele de baza ale întrebari de genul "stiti sa nominalizati câteva dintre cartile V. De 262 263 Omilia a X. GENERALIZAREA : .?". mai ales în conditiile complicate ale vietii contemporane. din trei puncte de vedere: a. 485. LXII. religios- moral (cea mai înalta scriere sacra).. "care este importanta ei pentru mântuire?" etc. dupa cuvântul psalmistului: "Cerurile spun slava lui Dumnezeu si facerea mâinilor Lui o vesteste taria" (Psalm 18.înrobitoare.Sfânta Scriptura este Cartea prin excelenta. 24). alexandrin de neam (18. dar si prin cunoasterea naturala (directa) a creatiei. ne ridica deasupra sagetilor diavolului. G. 4. si N.fiecare crestin trebuie. 1). seamana virtutea. Omilia a IX-a la P. istoric (istoria mântuirii neamului omenesc). 5.G. dându-i aripi usoare si face sa intre în sufletul cititorilor tot ceea ce s-a putut spune vreodata mai bine"262 .credem ca sunt valabile si astazi cuvintele Sfântului Ioan Gura de Aur: "Necunoasterea Sfintei Scripturi este pricina tuturor relelor" aceea. b.

rataciri. * . înlesneste aflarea celor mai bune raspunsuri în fata atacurilor sectare si este cel mai pretios sprijin în misiunea noastra de a-i ajuta pe semeni sa se apropie de Dumnezeu.

ci si prin intermediul documentelor Sfintei Traditii. • (Sergiu Bulgakov). Vasile cel Mare: "Dintre dogmele si pastrate în Biserica. • temeiuri patristice : . naturala si supranaturala. viata duhului în Biserica temeiuri biblice : "Sunt multe alte lucruri pe care le-a facut Iisus.Sf. "Drept aceea. 2. fie prin cuvânt. fratilor. care daca s-ar fi scris.to p III. 3. iar calea supranaturala are.am observat în cateheza anterioara ca Dumnezeu S-a revelat oamenilor pe doua cai. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TRADITIE 1. iar pe altele le-am primit din traditia apostolilor. fie prin epistola noastra" (II Tesaloniceni 2." (Ioan 21... TRATAREA : • Sfânta definitie : totalitatea adevarurilor de credinta necuprinse în Sfânta Scriptura. cum gresit pretind confratii protestanti si neoprotestanti. memoria vie a Bisericii (Vladimir Lassky). . 15). pe unele le avem din învatatura scrisa. predanie. stati neclintiti si tineti predaniile pe care le-ati învatat. termenul provine din latinescul alte denumiri : "traditio-onis" = predare. povestire. dar consemnate în scris mai târziu. ANUNTAREA TEMEI : astazi vom prezenta câteva din învataturile de baza cu privire la Sfânta Traditie. etimologic . doua mijloace: Scriptura si Sfânta Traditie .cunoasterea lui Dumnezeu si a doctrinei Bisericii nu este posibila numai prin intermediul Sfintei Scripturi. transmitere (a învataturii). PREGATIREA APERCEPTIVA : . asa cum vom vedea în cele ce urmeaza. 25). la rândul ei. Ambele forme de transmitere au aceeasi putere pentru .

a. XXVII. care stie sa relateze ca în momentul slavitei ei adormiri toti Sf. 32. ca si când n-ar avea mare însemnatate. ). comentarea.. undelemnul ungerii. care începe la Cincizecime si se încheie la moartea Sfântului Ioan. daca am încerca sa lasam la o parte obiceiurile care n-au temei scris ( în Biblie.. Parinti 165. Aici au avut o viziune îngereasca si se auzea o melodie dumnezeiasca a puterilor ceresti. Migne. p.credinta. vol. ca sa amintesc de primul si cel mai obisnuit: ce temei scris au cei care spera în numele Domnului nostru Iisus Hristos sa se însemneze cu semnul Crucii? Din ce scriere am învatat sa ne întoarcem spre rasarit în timpul rugaciunii?. P. Fiindca. p. BODOGAE. Ioan DAMASCHIN.. Dar acestea se povestesc în cea mai veche si adevarata Traditie. 18. n. 12 PSB. am gresi. 748. 188. În virtutea caror scrieri (biblice) binecuvântam apa botezului... VASILE CEL MARE. Ioan Damaschin: "În Sfânta Scriptura nu se pomenesc cele întâmplate la moartea Sf. Statornic . Omilii la Adormirea Fecioarei . anul VIII (1956). Duh CORNITESCU si pr. 1988. De exemplu. C." 264 . care bine au stiut ca prin tacere se pastreaza caracterul sacru al tainelor?. T.n. 264 . Apostoli care colindau lumea în vederea mântuirii acesteia s-au adunat la Ierusalim venind pe calea aerului. Migne. vezi trad. rom.G. Despre Sfântul. prof. fixat în scris de Biserica pâna în epoca sinoadelor ecumenice. 79-80." 265 .Sf. I. b. nr. de pr. actualizarea si trairea aspectului statornic. G.G. 96. Si oricine are o initiere cât de mica în chestiunile bisericesti nu va ridica obiectii. Dinamic = preluarea. 2. COMAN. P. Nascatoarea de Dumnezeu Maria. Sfânta Maria Traditie în lumina Sfintilor .se refera la continutul Traditiei Apostolice ( Traditia dumnezeiasca apostolica ). Bucuresti.. Sf. pagubind Evanghelia în cele esentiale. • aspecte ale Sfintei Traditii: statornic si dinamic . apud Pr. 2 6 5 Sf. si pe cel care se boteaza? Nu în virtutea traditiei transmise în mod tainic? Nu provin toate acestea din învatatura parintilor nostri pastrate în taina. în "Ortodoxia". 2..

266 VINCENTIU DE LERINI. cit. 2. "Unde este tezaurizata?" etc. RECAPITULAREA : se fixeaza elementele principale din tratare. principial. întrucât. monumentele de arta bisericeasca. este aceeasi. Commonitorium primum Op. • documentele care tezaurizeaza învataturile statornice ale Sfintei Traditii hotarârile sinoadelor ecumenice. COMAN. . . Pe de o parte. quod semper. prin câteva întrebari: "Ce este Sfânta Traditie?". canoanele Sfintilor Parinti. I. PL. o anumita "traditie bisericeasca". Migne. 640. quod ab omnibus creditum est" ( În însasi Biserica universala trebuie avut grija foarte mult sa tinem ceea ce a fost crezut peste tot. Partial. p. "Care sunt temeiurile prin care Biserica o considera izvor al Revelatiei?". pr. deodata cu interdependenta lor.• criteriile Sfintei Traditii au fost fericit formulate de catre Vincentiu de Lerini (sec. totusi. marturisirile de credinta si catehismele Bisericii. însa. gresit aspectul dinamic al ei. sustinând in corpore "Sola Scriptura". 50. cele neoprotestante). Gh. apud. Aplica. 5. . 171. si-au format si ei traditiile lor. recunosc si ei. ASOCIEREA : .În Biserica Romano-Catolica învatatura despre Sfânta Traditie. vrând-nevrând. cartile de cult ale Bisericii. de catre toti )266 . prin introducere de dogme noi. nevalidate de vreun sinod ecumenic. IV): "In ipsa item catholica ecclesia magnopere curandum est ut id teneamus quod ubique. datini si practici acceptate de Biserica.trebuie sesizata în detalii apropierea profunda a Sfintei Traditii de Sfânta Scriptura. resping în totalitate Sfânta Traditie. totdeauna. : 4. Bisericile Protestante (si "fiicele" lor mai mici. • deosebiri confesionale : .

. Gh. cât si în actualizarea si dinamizarea cuvântului Scripturii fiecarei generatii. Ortodoxa.Sfânta Traditie este pretuita cu adevarat de catre cei care cunosc documentele ei si. fiecarui timp. n-au ce pretui si nici nu se pot bucura. I. prof. cit. p. 1996. 6. GENERALIZAREA : . Op. pâna la sfârsitul veacurilor" 267 . Pr. Traditie si Biserica: "Rostul si lucrarea Sfintei Traditii consta. Sfânta Scriptura însasi devine mai accesibila prin elementele de tezaur ale Sfintei Traditii (în special tâlcuirile Sfintilor Parinti). Dogmatica 2 6 8 REMETE. din pacate. Pr. 7. de binefacerile lor. 103-104. având ca temei directa si continua a Sfântului Duh în viata Bisericii 268 lucrarea . traiesc conform principiilor pe care acestea le contin. 178. lector G.dupa cum credem si marturisim infalibilitatea Sfintei Scripturi.din cele prezentate pâna aici.continutul Sfintei Traditii îsi are temeiul în Sfânta Scriptura. reiese un strâns raport între Scriptura. asa trebuie sa credem si sa marturisim infalibilitatea Sfintei Traditii. p. iar pe de alta parte. . deci. Alba Iulia. 267 . atât în precizarea întelesului Scripturii ( prin regula de credinta pe care o are Biserica ). Cine le ignora. mai ales. APLICAREA : . COMAN.

reconfirmata si de catre Mântuitorul Iisus Hristos. ca iubesti pe cineva daca nu-l cunosti. De aceea. dupa cuvintele Mântuitorului: "Aceasta este viata vesnica: sa Te cunoasca pe Tine. 5. întotdeauna avem în vedere Sânta Treime: Tatal. De aceea. . Fiul si Sfântul Duh. o singura fiinta.cunoasterea lui Dumnezeu nu este doar un deziderat al lumii imanente.dogma Sfintei Treimi reprezinta cea mai mare taina a crestinismului. PREGATIREA APERCEPTIVA : . . 3).to p IV. ANUNTAREA TEMEI : Astazi vom medita asupra învataturii ortodoxe cu privire la Sfânta Treime . singurul Dumnezeu adevarat. tot asa nimeni nu poate afirma ca-L iubeste pe Dumnezeu daca nu-L cunoaste. însa. Dupa cum nu poti spune.când rostim cuvântul "Dumnezeu". si pe Iisus Hristos pe care Lai trimis" (Ioan 17. ci este legata de vesnicie. 3. 2. datorita atributului infinitatii dumnezeiesti care copleseste capacitatea finita si relativa a cunoasterii umane. Întemeiati pe marturiile . credem ca în locul "dogmei Sfintei Treimi" este mai potrivita formularea "taina Sfintei Treimi". 6. cateheza noastra îsi propune evidentierea elementelor de baza cu privire la dogma Sfintei Treimi. desigur.cea mai mare porunca din Lege. TRATAREA : 3 . este iubirea de Dumnezeu (dublata de iubirea aproapelui)-(Deut. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TREIME 1. atât cât El a îngaduit. întreita în persoane . 28). Luca 10.

Vechiul Testament: "Sa facem om dupa chipul revelat ca Treime de Persoane: si asemanarea Noastra " (Facere 3. 25).. Treime) 269 .. cele Atanasie cel în numele Tatalui si al Fiului Mare (Despre întruparea Logosului. . Sfânta Scriptura ne da marturie ca Dumnezeu S-a a. Staniloae. 1. Chiril al Alexandriei (Despre Sf. D. Didim cel Orb (Despre Sfântul Duh. Despre Sfânta (trad. 1994).. mai reprezentative tratate trinitare au scris urmatorii Sfinti Parinti: b. nr. Dumitru Fecioru.Marturii scripturistice. aratarea Sfintei Treimi sau Teofania (Matei 3. a. de exemplu. în numele Sfintei Treimi: "Mergând. Iata. nivelul unei simple sinteze. botezându-le si al Sfântului Duh " (Matei 28." (Isaia 6. 2 7 1 Reproducem doar câteva fragmente din capitolul mentionat. cum este. cuvântari teologic 2e 0 "Izvoarele Ortodoxiei". D. prin contributii personale de valoare exceptionala. 18-34. însa. Grigorie de Nazianz (trad. "Sfânt.Marturii patristice . din Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin 270 . 19). capitolul al VIII-lea. Bucuresti. Grigorie de Nyssa (Contra lui Eunomiu). .. Staniloae.325 si Constantinopol . PSB . Noul Testament: La Botezul Domnului . însa. Editura Librariei Teologice. Cele ca cinci lucrarea Treime lucrarea ale Sf.40. trimiterea Apostolilor la propovaduire. 16-17). 7 1993). întrucât acest sfânt parinte a cunoscut si a valorificat tratatele mentionate anterior. atât cât El însusi S-a revelat . Trad.. Pr. "Cartea întâia". Pentru nivelul obisnuit al unei cateheze recomandam. pr. Bucuresti. bunaoara. Treime). toti Sfintii Parinti învata ca Dumnezeu nu poate fi cunoscut în fiinta Sa. Sfintii Parinti participanti la primele doua sinoade ecumenice (Niceea . învatati. Vasile cel Mare (Despre Duhul Sfânt). Edit.Scripturii. Contra elinilor). p. sfânt. cum descrie el credinta în Sfânta Treime 269 271 : O parte dintre aceste tratate sunt accesibile datorita traducerilor din colectia PSB de la Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. . Despre Sf. 3). ci doar în lucrarile Sale. Anastasia. 1938. depasind.381) au formulat dogma trinitara. altele datorate altor edituri si colectii. sintetizând-o în Simbolul de credinta numit "niceo-constantinopolitan). Teofania de la stejarul Mamvri (Facere 18). Grigorie de Nazianz (Cele cinci cuvântari teologice). pr. sfânt este Domnul Savaot. b.

de-o-fiinta cu Tatal. p. pomul (radacina. nu S-a nascut din cineva. zicând: Botezându-i pe ei în numele Tatalui si al Fiului si al Sfântului Duh. împreuna închinat si slavit cu Tatal si cu Fiul. trunchi si coroana).. este facatorul tuturora. nezidit. în care ne-am si botezat. lungime. 272 Ibide . De asemenea. sentiment si vointa) . singurul care exista necauzat si nenascut. Domnul nostru Iisus Hristos. Este prin fire Tatal singurului Unuia nascut. creator. soarele (corp mineral. dar nu este îndumnezeit. sfinteste. Fiul Sau si purcezatorul Prea Sfântului Duh. ca fiind de aceeasi fiinta si co-etern. spatiul (înaltime. . timpul (trecut..Analogiile Sfintei Treimi . nascut nu facut. 27 si 28. izvorul întelepciunii." 272 . cel conducator. un oarecare merit în întelegerea rationalitatii. desavârseste. 20. credem si în Duhul Sfânt. Credem în Duhul cel din Dumnezeu cel drept. culoarea si mirosul ). Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat. în toate. latime ). Pe lânga marturiile scripturistice si patristice. m . lumina din lumina. prin Care toate S-au facut. asemenea Tatalui si Fiului. Care S-a nascut din Tatal înainte de toti vecii. împartaseste."Credem în Tatal si în Fiul si în Sfântul Duh. El este si se numeste Dumnezeu împreuna cu Tatal si cu Fiul. dar nu este stapânit. care purcede din Tatal si se odihneste în Fiul. prezent si viitor) etc. dar nu se împartasesete. deoarece primeste rugaciunile tuturor. principiul si cauza tuturora. 19.. posibilitatii si sensului existentei unei realitati personale întreite îl au anumite analogii din lumea materiala. Credem si într-unul Fiul lui Dumnezeu. dar nu se desavârseste. atotputernic. nemarginit în putere. îndumnezeieste. caldura si lumina). ca de exemplu: sufletul omenesc (cu cele trei componente: ratiune. Domnul si facatorul de viata. Caci astfel a poruncit Domnul apostolilor sa boteze. El stapâneste întreaga zidire. desavârsit. Unul nascut. atoatelucrator. mângâietor. dar nu se sfinteste.. floarea (corpul ei. atotstapânitor. al vietii si al sfinteniei. Credem într-Unul Tatal.

cu privire la dogma Sfintei Treimi. de fapt. reprezentanti: Ioan Filipon din Alexandria. ajungându-se la erezii care au pus la grea încercare Biserica si pe slujitorii ei devotati. Întemeiat pe Sfânta Scriptura si pe Sfânta Traditie. al XVII-lea. ca pe Dumnezeu îl cunoastem în masura în care îl slavim si îl experiem liturgic.izvor al cunoasterii dogmei Sfintei Treimi . De aici si denumirea de "socinieni". Cultul divin . care este modalitatea cea mai eficienta de a cunoaste dogma Sfintei Treimi? . cultul divin (public si particular) exprima în modul cel mai accesibil nuantele dogmei trinitare. a fost deseori rastalmacita. singura Persoana divina. reprezentanti: Arie si Macedonie). unitarianismul = un monarhianism "modern". Dogma Sfintei Treimi fiind taina tainelor. triteismul (sustine existenta a trei Dumnezei distincti. asadar cel mai greu accesibila omului. sec. reprezentanti: Pavel de Samosata si subordinationismul (Fiul si Duhul Sfânt nu sunt egali cu Dumnezeu Tatal. 4. sustinut de Faustus Socinus. la Sfânta Liturghie. redati o marturie biblica si una patristica. al VI-lea). începând cu simpla închinaciune. învatându-ne. Cele mai vehemente erezii sunt catalogate în patru grupe: monarhianismul (sustine o Sabelie). sec.Erezii anti-trinitare . RECAPITULAREA : care sunt formele cele mai frecvente de marturisire a credintei în Sfânta Treime? (R: închinaciunea si Simbolul de credinta). continuând cu meditarea în liniste adânca asupra lucrarilor si însusirilor Persoanelor Prea Sfintei Treimi si încheind cu împartasirea din Sfântul Potir..

Comuniunea în doi este si ea limitare. din cauza spatiului restrâns al catehezei noastre.. în locul momentului logico-psihologic al catehezei numit "asociere". Ortodoxe Române. tata si copiii asupra mamei. pot fi înfiati): tata si mama îsi asociaza si îndreapta iubirea asupra copiilor. dar excelent formulat de catre parintele Dumitru Staniloae 273 . al III. Doua subiecte realizeaza prin comuniunea lor o oarecare bucuria si o bucurie consistenta si un sens al existentei.. numai al treilea subiect care poate fi si el partener doi. Esential. structura supremei . Dumnezeu ne este cunoscut prin lucrarile sale. Propriu-zis. învaluite în mister. numai o treime de persoane poate exercita iubirea completa. desigur. Bucuresti. p. .Sfânta Treime. ". cu deosebire în familiile cu copii (iar unde nu se nasc în mod natural. 308-309 (subl. câteva crâmpeie ale "demonstratiei" parintelui iubiri Iata profesor: "Un subiect unic în sens absolut ar fi lipsit de si deci de sensul existentei. Fiul si Sfântul Duh asupra Tatalui ) se poate vedea reflectat în iubirea dintre persoanele unei familii autentic crestine. n. Detaliul concret la care dorim sa facem referire este reflectarea iubirii Persoanelor Sfintei Tatal si Fiul îsi asociaza Treimi în familie . 1978. Tatal si Sfântul Duh asupra Fiului.5. triunghiul iubirii intra-trinitare ( iubirea si o îndreapta asupra Sfântului Duh.. dar nici aceasta doime reala. sau a unei singuratati în Numai al treilea subiect îi scoate neîntrerupta lor singuratate în doi. ce apare sub forme discrete. între care cel mai accentuat prin observarea iubirii Sale fata de creatie. p.).. 273 A se Teologia Dogmatica Editura Institutului Biblic si de Misiune al . chiar daca acum o vom face foarte pe scurt. Astfel. nu e suficienta. anume reflectarea iubirii intra-trinitare în creatie. vedea Ortodoxa Bisericii lea. care e în acelasi timp o unitate dialogica. APROFUNDAREA .. Asa cum mentionam mai la început. ne vom referi la un singur detaliu. cap. în Scriptura si Traditie. Aceasta nu-i scoate bazata pe din monotonia unei vederi restrânse. Întrucât elementele materiale (si nici chiar analogiile pomenite mai sus) nu pot fi asociate cu dogma Sfintei Treimi. autentica .. .. propunem aprofundarea . mama si copiii asupra tatalui . 306-309. din de comuniune. unitatea de fiinta.

slava Tie!" . iarta faradelegile noastre. miluieste-ne pe noi: curateste pacatele noastre. Stapâne . scaparea mea este Fiul. Treime Sfânta. nu poate fi înteleasa decât printr-o credinta luminata. întâlnita foarte frecvent în cultul nostru ortodox: "Nadejdea mea este Tatal. propunem rostirea unei marturisiri-rugaciune. prin traire crestina autentica si mai ales prin rugaciune (cult). Doamne . Sfinte . pentru numele Tau!" 7. Dogma Sfintei Treimi fiind Dogma-Dogmelor si Taina-Tainelor .6. în locul oricaror concluzii. acoperamântul meu este Duhul Sfânt. GENERALIZAREA : "Prea Sfânta Treime . cerceteaza si vindeca neputintele noastre. De aceea. APLICAREA (încheierea) .

2. CATEHEZA DESPRE MAICA DOMNULUI 1. Pentru a evidentia temeiurile de baza ale cinstirii.Temeiuri biblice . supracinstire) pentru Maica Domnului si Sfânta Cruce. Din pacate nu toti crestinii accepta aceasta logica. 2. temei logic si firesc pentru a o cinsti si noi. între samânta ta si samânta ei. Aceasta alegere este o dovada ca însusi Dumnezeu i-a acordat o cinstire fara egal. 3. Mântuitorul nostru.Cultul Bisericii noastre este structurat pe o succesiune ierarhica bine determinata: adorarepentru Prea Sfânta Treime. de Dumnezeu însusi pentru aL naste pe Iisus Hristos. Iisus Hristos. supra-venerare (= pentru Sfinti. deodata cu evidentierea importantei slujirii ei în iconomia mântuirii. Isaia 7. Sfintii Parinti înteleg prin "femeie" pe Maica Domnului. Vechiul Testament : 1. din cel putin doua puncte de vedere: 1. iar tu îi vei întepa calcâiul". oamenii. pentru vrednicia ei.to p 1V. TRATAREA : . PREGATIREA APERCEPTIVA : . Pentru a raspunde atacurilor nedrepte din partea sectarilor. 15: "Dusmanie voi pune între tine si între femeie. a. ANUNTAREA TEMEI : Vom vorbi astazi despre câteva dintre temeiurile cinstirii Maicii Prea Curate. Fac. venerare (= cinstire) .Fecioara Maria a fost aleasa. Sfintii Îngeri si Sfintele Moaste. 14: "Iata Fecioara va lua . în chip deosebit. De aceea. iar "samânta" = Fiul ei. 3. 2. o cateheza despre Maica Domnului este binevenita. aceasta îti va zdrobi capul.

2.. Ioan 2. 1975. Domnul este cu tine. Noul Testament : 1. 26 . în haina aurita si preaînfrumusetata" (referire la locul în ierarhia cereasca). Iisus îi era supus. caci Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat prin ea. 4.Iisus preface apa în vin.. prin semnatura a 198 de episcopi." (v. Luca 1. ceea ce esti plina de har.aflam ca nici când era pe Cruce Iisus nu a uitat-o. Bucuresti. încredintând-o ucenicului sau iubit.Temeiuri patristice (dogmatice. . loc în care aflam ca la rugamintea Maicii Sale.. O data cu acestea. 2 (Rugul care ardea si nu se mistuia). 252. 28: "Bucura-te. cultice): 1. 51. 431) l-a condamnat pe Nestorie care o numea pe Maica Domnului "Nascatoare de Hristos" si. Luca 11. b. 3. 8 (Toiagul lui Aaron) etc. Num. 6. 28). Iezechiel 44. 17. 2. 42: 4. Luca 2. Iesire 16. canonice. cu referire tainica la Maica Domnului: Facere 28. 10: "Statut-a Împarateasa de-a dreapta Ta." (cuvintele Elisabetei). Iesire 3. Luca 1. i s-a recunoscut calitatea de "Qeotovko"". 3 . cuvinte pe care Iisus le-a confirmat: "Asa este. trebuie retinute si alte locuri vetero-testamentare. Sinodul al III-lea Ecumenic (Efes.în pântece si va naste Fiu si îi vor pune numele Emanuel". Binecuvântata esti tu între femei" (cuvintele arhanghelului Gavriil). Tot la sinodul al III-lea Ecumenic s-au stabilit câteva canoane prin care se condamna învataturile gresite ale lui Nestorie (inclusiv cele cu privire la Maica 274 Istoria Universala Bisericeasca . Ioan 19. De aceea va fi închisa" (referire la pururea fecioria Maicii Domnului). p. 27: "Fericit este pântecele care Te-a purtat si sânii la care ai supt!" (o femeie din popor). . Ca baza a hotarârilor sinodale au fost luate cele 12 anatematisme ale Sfântului Chiril al Alexandriei 274 . 11-19 ( Scara lui Iacov ). 35: "Duhul Sfânt se va pogorî peste tine si puterea Celui Preaînalt te va umbri" (cuvintele aceluiasi arhanghel). 7. 3. 5. nu se va deschide si nimeni nu va intra prin ea. Luca 1. Psalm 45.. 2: "Poarta aceasta va fi închisa. "Binecuvântata esti tu între femei. adica "Nascatoare de Dumnezeu". 33 (Vasul = nastrapa cu mana). Manual pentru Institutele Teologice.

4. martie).care reliefeaza constiinta Bisericii ca Maica Domnului este "Panaghia" (= Preasfânta). (26 dec. Hengster Berg: "Pururea-fecioria Mariei constituie antiteza binecuvântata împotriva barbariei care socoteste ca aceea care a Vezi Arhid. care ne miluieste cu rugaciunile ei. p. Note si .. p.) .) . În schimb. întrupat din ea. Ioachim si Ana. 24 si Matei 13. este foarte sugestiva icoana numita "Deisis" (= Rugaciune). îsi întemeiaza tocmai biblic aceste obiectiuni. Raspunsurile ortodoxe sunt la îndemâna oricui. Prin faptul ce Cel ce S-a nascut din ea este Dumnezeu adevarat. 5 si 7)275 .. încât nu insistam aici asupra lor. Maica Domnului este invocata dupa Sfânta Treime.Domnului). .. 55. (8 sept. Soborul. cit 275 dr. FLOCA.. spun ca ea a mai avut copii.) . În cultul ortodox. 4. dar si ale celor care îi vor calca pe urme (în special canoanele 2.. Frumusetea si bogatia cultului Maicii Domnului se poate observa cel mai bine în slujbele consacrate sarbatorilor ei: Nasterea. legate în special de pururea-fecioria ei. Ioan Canoanele comentarii Bisericii Ortodoxe. 2 7 6 Op. în care este evocata acceptarea ei de a deveni Mama Fiului lui Dumnezeu. 3.. înaintea îngerilor si a sfintilor. 3. . mai ales în Marturisirile de credinta (catehisme). . "Bazati" pe textele de la Matei 1. Facem întâi mentiunea ca obiectiunile sectare sunt rezultatul ignorantei lor în materie de interpretare biblica. în care Mântuitorul este încadrat în dreapta de Maica Domnului. 175-176. prin faptul ca este considerata mijlocitoare prin rugaciunile ei. Sibiu. 1992. În aceasta privinta. Sfântul Ioan Damaschin spune: "Propovaduim ca Sfânta Fecioara este în sensul propriu si real Nascatoare de Dumnezeu.. Paradoxal. (15 aug. Adormirea." 276 . este adevarata Nascatoare de Dumnezeu aceea care a nascut pe Dumnezeu adevarat... 73-75.) si Intrarea în Biserica (21 Buna-Vestire (25 nov. pe asa-numitii "frati" ai Domnului (care de fapt erau verisori).omagiul Bisericii pentru vrednicia ei de mama. însa.în care sunt evidentiate virtutile parintilor.. iar în stânga de Ioan Botezatorul.Câteva precizari la atacurile sectare . prof. evocam cuvintele de total bun simt ale unui teolog protestant (!).

înaltarea ei cu trupul la cer numirea ei. Editura Sfintei Arhiepiscopii a Bucurestilor. b. Protestantii îi acorda Maicii Domnului o oarecare. Numele ei îl poarta cele mai multe femei. p. sarbatorile ei sunt între cele mai de cinste. . icoana ei se gaseste în toate bisericile si în cele mai multe case de crestini. din dragostea si din cinstea noastra pentru ea. ca Mama a Bisericii ("Mater Ecclesiae") si Co-Redemptis ("Co-Mântuitoare"). 2 7 8 Remete. "preavrednica". 52. 1996. prin care a venit caderea. Popescu) 278 . spre deosebire de "Eva cea Veche". Catolicii a promovat (1954). George Dogmatic . ASOCIEREA . "fecioara laudata". dintre cele mai obisnuite Teodor M.luat Duh Sfânt si a fost umbrita de puterea Celui Preaînalt a trait apoi în comuniune matrimoniala cu Iosif" 277 . Maica Domnului este considerata de Sfintii Parinti "Eva cea Noua". a. Care este locul Maicii Domnului în cultul ortodox? 5. Maica Domnului va fi nelipsita din credinta. Meditatii Teologice 277 lect. RECAPITULAREA : Cine i-a acordat Maicii Domnului cinste. Alba Iulia. 4. dar i-au rânduit nici un fel de cult. Apud Pr. 1977. p. 286 a . rugaciunile catre ea. care a nascut pe Cel Care ne-a adus mântuirea. din evlavia. la Conciliul II Vatican (1965). 6. numind-o "fericita". considerând-o doar o "femeie deosebita". si în chip deosebit Biserica Ortodoxa. .Devieri ale romano-catolicilor si protestantilor dogme noi: imaculata conceptie (1858). . sotia lui Adam. GENERALIZAREA : "Cât va fi Biserica. mai întâi? Reproduceti trei temeiuri semnificative pentru cinstirea ei. " (prof.

. prin credinta si fapte bune. Mântuitorul nostru. . protestantii. a mai avut alti copii etc. liturgice etc. cu trei dimensiuni: recapitulativa si ontologica . patristice. iar pe cea pe care El a ales-o ca mama sa o considere o simpla femeie. o data cu argumentele biblice.7. cea de jertfa. care exprima asocierea ei în lucrarea de mântuire. asa cum din pacate o fac neoprotestantii si. Fiul lui Dumnezeu. PREGATIREA APERCEPTIVA : mântuirea are doua aspecte esentiale: obiectiva se mai numeste si obiectiva si subiectiva .? * to p VI. Maica Domnului". APLICAREA : evlavia poporului a pastrat pâna astazi expresia "Doamne. Cum poate sustine cineva ca-L iubeste pe Iisus Hristos. fiind lucrarea de însusire personala a mântuirii obiective. partial. pentru cinstirea Maicii Domnului exista argumentul logic al bunului simt: nu poate fi despartit niciodata Fiul de Mama si nici Mama nu poate fi despartita de Fiu. cu ajutorul harului. toate slujbele savârsite în Biserica noastra au în rânduiala rostiri de cinstire si de cerere catre Maica Sfânta. etc. care nu si-a pastrat sfintenia fecioriei. cea subiectiva se numeste si îndreptare . CATEHEZA DESPRE SFÂNTA BISERICA 1. rascumparare .

Bucuresti. caci nulla salus". . Tainic. istoric. si un caracter vesnic. "triumfatoare". 28).) si b. Ciprian în afara Bisericii nu exista mântuire ("Extra Ecclesia 279 si tot el a afirmat: "Cine nu are ca mama Biserica. la Cincizecime (Fapte 2). sfânta. 12). acte cultice etc. p. se numeste "luptatoare". TRATAREA : 1. b. Biserica are doua aspecte: vazut c. asadar. 1981.. care-i cuprinde pe toti cei botezati. nu va putea sa intre în împaratia lui Dumnezeu" . 2. latina 74. 7. Matei 9. Întemeierea Bisericii : a. 2. Epistol Ecclesiae.întrucât Unul este Întemeietorul si a 279 280 3. Un . în ziua Pogorârii Sfântului Duh. Fiinta Bisericii : a. caci fiind " zidita pe piatra credintei. Biserica este o institutie teandrica (divino-umana)... ci cei bolnavi. una .. Biserica are. iar cea de dincolo de pragul imanentului. 3 PSB. 2. (locas. Biserica de aici. a cit. pe care a câstigat-o cu însusi sângele Sau" Fapte 20. membrii.Ioan 3. începând cu Botezul ("De nu se va naste cineva din apa si din Duh. . sa pastrati Biserica lui Dumnezeu. vezi si Apologeti de limba .mântuirea subiectiva (sau personala) nu se poate realiza decât în Biserica.". 2. p. nevazut (harul si toate lucrarile tainice). 438.. inclusiv pentru cei pacatosi ("Nu cei sanatosi au nevoie de doctor.. 3. care marturisesc credinta cea una. 432 e De Unitate VI. În mod vazut. a spus Sf. 18). ANUNTAREA TEMEI : Astazi vom vorbi despre importanta Bisericii pentru mântuirea noastra . 21. vol. nici portile iadului nu o vor birui!" (Matei 16. soborniceasca si apostoleasca . prin Sfintele Taine. prin jertfa de pe Cruce a Mântuitorului (". pentru ca aici se dobândeste harul. Însusirile Bisericii sunt cele marturisite în Simbolul de Credinta: Epistol 73. a.. vezi Apologeti. de pe cale. 5). usa ei fiind deschisa pentru toti oamenii. 280 nu poate avea pe Dumnezeu ca tata" ).

daruit cu generozitate. Biserica este si factor al educatiei. Apostoleasca .. meritul de a fi salvat fiinta neamului de la pierire. la rândul lor. 1330). Episcopii si preotii au fost conducatori spirituali la vedere si.sfânt fiind infalibila Duhul care lucreaza în ea.c u 4.. în fata atâtor navalitori. care-si facusera drum pe la noi în acel mileniu vaduvit de o conducere statala unitara.întrucât are în vedere mântuirea tuturor oamenilor ("Dumnezeu voieste ca toti oamenii sa se mântuiasca si la cunostinta adevarului sa vina".se sprijina si pe marturia Sfintilor Apostoli. Sfânta . Acest mileniu. Ei îi revine. 23). tainic. 15) si "Mergând. a fost luminat doar de harul credintei drept-maritoare. în prezenta carora s-a întemeiat si care. învatati." (Marcu 16. d. istoric-national etc. voie si fara de voie. c. îndrumatori si sfatuitori politici). "infallo" = care nu înseala. În acest sens marturisim despre ea ca este si ("fallo" = a însela. 19)..capul ei. b. Lor li s-a spus: "Propovaduiti Evanghelia la toata faptura." (Matei 28. Este important sa remarcam rolul ei si în plan pedagogic. Mântuitorul nostru Iisus Hristos (Efeseni 1. atunci ca si astazi. cel putin. 4) si se sprijina pe cele 7 sinoade (soboare) ecumenice. cu timp si fara timp . RECAPITULAREA : Cine a întemeiat Biserica? Care este "ziua ei de nastere" în istorie? . aproape în exclusivitate. de Sfânta Biserica. nu doar al mântuirii . 5. existenta neîntrerupt a fost Biserica singura institutie .. datorita acestei obscuritati pe plan politic. I Tim 2. numit "întunecat". dupa retragerea aureliana (271-275) pâna la întemeierea cnezatelor si voevodatelor (secolul al XIV-lea) si pâna la unificarea lor (Basarab I. 4. Membrii Bisericii : clerul (ierarhia) si poporul drept-credincios (mirenii). (La noi. au întemeiat biserici locale în lumea cunoscuta atunci. Ea a tinut loc si de scoala si de cancelarie domneasca. care nu greseste) . Soborniceasca (= universala) .

formarea caracterului moral crestin . APLICAREA : când pronuntam cuvântul "Biserica" ne gândim. din punct de vedere al educatiei crestine nu este singurul. Asa se explica un minunat fragment de rugaciune din Canonul Sfintei Împartasanii: "Faradelegile mele trecele cu vederea. p. Bucuresti. Doamne. O data cu ea. 44.Care sunt elementele care tin de fiinta Bisericii? Detaliati rolul Bisericii ca factor al educatiei. GENERALIZAREA : Biserica este darul lui Dumnezeu în care si prin care dobândim mântuirea. deodata. 6. Editura "Casa scoalelor". Cel ce Te-ai nascut din Fecioara. ASOCIEREA : Biserica. si curateste inima mea. cu toate ca este factorul cel mai important în lucrarea de mântuire. . niciodata nu vei putea gasi 7. 2) si la viata liturgica. poti avea credinta si sa predici în numele Sfintei Treimi. Acest adevar incontestabil a fost exprimat într-un mod deosebit de inspirat de catre Fericitul Augustin: "În afara Bisericii poti avea totul în afara de mântuire. Poti avea cinstire. Astfel. cât si în sufletul ("inima") fiecarei persoane în parte. prin extensiunea binefacerilor ei. atât în viata de familie ( familia însasi este numita "mica biserica" ). Comori dezgropate . 5. factori esentiali ai educatiei sunt familia si scoala. poti detine Evanghelia. 1. MOLDOVEANU. la cladirea (locasul ) de cult. sfintenia Bisericii se reflecta si se regaseste. buna conlucrare între acesti trei factori este determinanta pentru tinta finala a educatiei. dar mântuire decât în Biserica! "281 . la comunitatea credinciosilor (I Cor. 281 Apud N. 1997.

facând-o biserica a Preacuratului Tau Trup si Sânge minunat. Slujeste-i Lui în biserica ta. În acelasi sens. Daca vine unul din cei mari ai pamântului. Împodobeste-o în schimb cu tot ceea ce i se cuvine Lui. nu lasa nici o necuratenie în ea. Efrem Sirul: " . Cu atât mai mult trebuie sa fie împodobita daca Dumnezeu însusi locuieste în tine. m . se exprima Sf. Fii pentru El biserica si preot. p.. 38.. preot si jertfa.”. care sa fie vrednice de Dumnezeu.. la fel de Sa facem din sufletele noastre biserici.. Nu lasa nimic în casa lui Dumnezeu din cele ce sânt urâte. "282 * 282 Ibide . dupa cum a fost si El preot si jertfa pentru tine. chiar si usa ta se împartaseste de cinste. Fiindca sufletul tau este biserica. Fii si tu pentru El biserica.

Cea mai cunoscuta definitie este cea formulata de Evagrie Monahul (numit si "Ponticul". † 399): "Rugaciunea este vorbirea mintii cu 283 Pentru redactarea acestei schite de cateheza utilizam cu Teologia Morala . 2. aceeasi Editura. iar cultul extern se manifesta în doua moduri: (sfintele slujbe) si particular (rugaciunea) . 5. p. 1980.Ortodoxa 13-55 Învatatura de precadere si Credinta Crestina . . 4. de aici s-a inspirat. 13).to p VII. Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. public dragostea . TRATAREA : A. Cel ce ma întareste" . adica despre rugaciune. credem. 4. tot asa si voi. daca nu ramâne în vita. 2. p. daca nu ramâneti în Mine". Sf. vol. Astazi vom vorbi despre aspectele generale ce tin de cultul particular. Precum mladita nu poate sa aduca roada de la sine. 202Ortodoxa 223. Structurii psiho-fizice a omului îi corespund cele doua dimensiuni ale cultului: intern este concentrat în cele trei virtuti teologice (sau nadejdea si intern si extern . CATEHEZA DESPRE RUGACIUNE 283 1. Definitie si etimologie . Ioan 15. 3.Comuniunea cu Dumnezeu se realizeaza prin cult. 1952. "Ramâneti în Mine si Eu în voi. credinta . Ioan 15. Comuniunea cu El este vitala ("Fara de Mine nu puteti face nimic!". Cultul cardinale ). . Pavel când a marturisit: "Toate le pot în Iisus Hristos. Bucuresti. ci si Binele Absolut. Bucuresti. toata bunatatea. PREGATIREA APERCEPTIVA : Dumnezeu este nu numai Realitatea Suprema. Ap.Filip. asadar. de la Care ne vine.

în Filocalia Româneasca 1. ca de exemplu la alegerea lui Matia (Fapte 1. a se vedea si rugaciunea din gradina Ghetsimani. la vreme. i-a învatat pe ucenici "Tatal nostru" (Matei 6.. Sibiu rugaciune 1947 (Editia a II-a). 40). Macarie cel Mare : "Lucrul cel mai de capetenie este staruinta.. Temeiurile Patristice în favoarea rugaciunii sunt nenumarate.. 13. . V. Care S-a rugat îndeosebi în locuri retrase ("În zilele acelea. 12. 41-42. p. Ap. Dictionar m latin. 482 2 8 7 Omilii III. 60. Sf. ca sa nu intrati în ispita" (Matei 26. al doilea "cerere".Dumnezeu" 284 . Omilia XX. C. Ciprian : "Aceia pot dobândi ce cer de la Dumnezeu. 2teolog!". Dumnezeu însa iubeste pe cel care staruie. p. trad. Prezentam aici doar crâmpeie din marea de învataturi cu privire la acest subiect: Sf. Etimologic termenul vine din limba latina ( rogatio-onis ) si este interesant de observat ca primul sens al acestui substantiv este "propunere". 8 5 G. 5 284 . 81. pe care El îi vede ca vegheaza la Rugaciune" 286 . si te dacarogi cu adevarat. 17). Petru. ca de exemplu la învierea lui Lazar (Ioan 11. Si tot el zice: "Daca voiti sa aflati cunostinta voii lui Dumnezeu. de prot.285 . Temeiuri scripturistice . Editura Stiintifica. înainte de a o învia pe Tavita (Fapte 9. iar Sf. Domneasca 288 . a cere. STANILOAE. Sf.. Ap. GUTU. în aceeasi lucrare. 41). 3. în rugaciune" 287 . Bucuresti. Ioan Gura de Aur: "Oamenii se supara când sunt 288 gramaditi de cereri. Tot Evagrie. 1973. 2 8 6 Despre român Rugaciunea . esti Ibide . B. De asemenea. Modelul Suprem si în privinta rugaciunii ni-l da Mântuitorul Iisus Hristos. D. Pavel îndeamna staruitor: "Rugati-va neîncetat!" (I Tes. 2. 31. spune: "Daca esti teolog roaga-te cu adevarat.Luca 6. 73." . 9-13). 24). Sfintii Apostoli au practicat rugaciunea si au îndemnat la rugaciune. Sf. daca voiti sa aflati esenta Cuvânt despre . Luca 22. precum si alte momente). al treilea "întrebare". Iisus a iesit la munte sa Se roage si a petrecut noaptea în rugaciune catre Dumnezeu" . 41-42). Mântuitorul a îndemnat la rugaciune: "Privegheati si va rugati. iar la verb ("rogo-are"): 1.. a întreba. dar si în locuri publice. p.

întelepciunii duhovnicesti, aceasta se poate numai prin rugaciunea necurmata" Evagrie Ponticul : "Precum cel mai de pret dintre toate simturile este vederea, asa cea mai dumnezeiasca dintre toate virtutile este rugaciunea"
290

289

.

.

D. Felurile rugaciunii : a). Dupa forma: launtrica si verbala; b). Dupa subiect: personala si publica; c). D. p. v. al continutului: de lauda, de multumire si de cerere. De lauda: - dupa ex. Mântuitorului: "Eu Te-am preaslavit pe Tine pe pamânt..." (Ioan 17, 4) si al Maicii Preacurate: "Mareste, suflete al meu, pe Domnul..." (Luca 1, 17); de multumire: - dupa îndemnul Sf. Ap. Pavel: "Neîncetat va rugati! multumire pentru toate , caci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi" (I Tes. 5, 17-18); de cerere: - "Cereti si vi se va da!" - spune Dati

Mântuitorul (Matei 7, 7); "Toate câte veti cere în rugaciune, crezând, veti lua!" (Matei 21, 22). E. Însusirile (exigentele) rugaciunii : sa izvorasca din inima curata si sa fie

facuta cu atentie; sa fie facuta cu dragoste fata de Dumnezeu si de aproapele; sa nu contina cereri care sa contravina moralei crestine si bunului simt; sa fie numai pe linia voii lui Dumnezeu (de aceea se spune, cu toata dreptatea, ca cea mai scurta si mai înteleapta rugaciune este: "Doamne, faca-se voia Ta cu mine!"). F. Foloasele rugaciunii : comuniunea cu Dumnezeu si dobândirea asemanarii cu El; luminarea mintii, bucuria inimii, întarirea vointei. Iar Sfintii Parinti se întrec în a le descrie: cheia vistieriei darurilor dumnezeiesti (Fer. Augustin), cununa

virtutilor (Sf. Maxim Marturisitorul),

doctorie mântuitoare, împiedicând pacatele

si vindecând nelegiuirile (Sf. Ioan Gura de Aur), leacul mâhnirii si urâtului (Sf. Nil Sinaitul), rodul bucuriei si al multumirii (Evagrie Monahul) etc. etc.
291

.

Omilia a II-a la . 2 9 0 Coloseni150, p. 93. Op. , 2 9 1 Fragmente preluate cit. MOLDOVEANU, 1997.
289

de

la

N. Comori dezgropate

, Editura Bucuresti,

"Casa

scoalelor",

O data cu Sfintii Parinti, care marturisesc despre foloasele duhovnicesti ale rugaciunii, medicii crestini sustin rolul terapeutic general al ei. Între acestia, s-a remarcat în chip aparte dr. Alexis Carrel
292

, îndeosebi prin "Eseul despre

rugaciune". Mai întâi face o splendida încercare de a o defini: "Rugaciunea este o tensiune a spiritului uman spre Creatorul imaterial al lumii. În general, rugaciunea

este un tipat de durere, un strigat de ajutor. Uneori, însa, rugaciunea devine contemplatie senina a Principiului imanent si transcendent al lucrurilor; un act de iubire si de adoratie fata de Acela de la Care izvoraste minunea vietii. De fapt rugaciunea este un efort al omului de a comunica cu Fiinta Nevazuta, cu Acela Care este Creatorul a tot ce exista, cu Întelepciunea suprema, Puterea si Frumusetea Absoluta..." (subl. n.). În legatura cu foloasele rugaciunii , Alexis Carrel spune: "Oamenii care se ,

roaga în mod serios se caracterizeaza prin perseverenta în împlinirea obligatiilor, printr-un simt al datoriei si al raspunderii avansat, prin mai putine caderi si pacate si printr-o anumita bunatate fata de ceilalti... Rugaciunea produce în suflet calm, liniste interioara, armonie între activitatea nervoasa si cea morala, o putere mai mare de a suporta încercarile vietii, saracia, boala, calomnia si moartea. Echilibrul cauzat de rugaciune devine un puternic ajutor terapeutic pentru omul bolnav ...

Astfel, rugaciunea îi marcheaza pe credinciosii sai cu o caracteristica particulara: castitate în privire, calm în atitudine, bucurie senina în expresie, curaj în conduita si, când nevoia o cere, jertfa de sine a soldatului sau martirului... "293 .

4. RECAPITULAREA : - încercati o definitie personala a rugaciunii;
Alexis Carrel (1873-1944), chirurg si fiziolog francez, autor al unor lucrari de prestigiu pentru primit premiul Nobel pentru medicina (1912). O data cu lucrarile de medicina, a scris si carti care a de spiritualitate, între care cea mai cunoscuta este "Omul - fiinta necunoscuta" (L'homme cet inconue). Dupavizitat locul de pelerinaj de la Lourdes, a devenit un crestin practicant, asa explicându-se ce a acestui eseu despre scrierea 2rugaciune. 9 3 Fragmentele sunt preluate dupa textul publicat în magazinul "Reader's Digest", ian./ 1941;
292

- expuneti, pe scurt, un moment de traire si de împlinire a rugaciunii, din experienta duhovniceasca personala.

5. ASOCIEREA : cu postul (Matei 17, 21) si cu milostenia (Matei 12, 7);

6. GENERALIZAREA : Rugaciunea este unirea omului cu Dumnezeu, întarirea pacii, mama lacrimilor, punte care trece peste ispite, scapare de întristari, farâmarea razboaielor, lucrarea îngerilor, veselia viitoare, izvorul virtutii, cauza darurilor, propasire tainica, dovada nadejdii, luminarea mintii, secure pentru deznadejde, comoara celor ce iubesc tacerea, slabirea furiei, oglinda propasirii, descoperirea starii, aratatorul viitorului, hrana sufletului, pecetea slavei Scararul)294 . (Sf. Ioan

7. APLICAREA : Sa încercam a raspunde la câteva întrebari:

Când ne

rugam? Unde? Cum? Pentru cine?

(si altele asemenea, dupa caz).

*

294

Apud N. MOLDOVEANU, Op. cit.

, p. 474.

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU EXAMENE:

1. SEMESTRUL I :

Teodor M. Popescu, Primii didascali crestini (instituirea, atributiile, calitatile, marturii scripturistice si patristice cu privire la slujirea lor, didascalii scriitori etc.).

Clement Alexandrinul, Pedagogul (date generale despre autor si lucrare, cu atentie asupra elementelor cu impact în pedagogia actuala: a. pedagogului ideal; b. Atitudinea fata de bunurile materiale; Portretul c. Sfaturi

morale pentru comportamentul crestin );

Sf. Chiril al Ierusalimului,

Catehezele (date generale despre autor si

catehezele sale; cunoasterea continutului “Procatehezei”);

Sf. Vasile cel Mare,

Omilia catre tineri

(cunoasterea continutului, cu

atentie speciala asupra acelor sfaturi care corespund exigentelor catehezei contemporane);

2. SEMESTRUL AL II - LEA :

Sf. Ioan Gura de Aur,

Despre cresterea copiilor , din vol. "Putul si împartire de Anexa a capitolului "Familia ca factor al

grâu", Bacau, 1995, p. 410-431 ( educatiei");

3. Bucuresti. • Aurelia Marinescu. Edit. Curs de pedagogie . Formule de . Bontas. 1976.• Sf. Sibiu. Cateheze. Bârsanescu . Catehetica . Bucuresti. . Simeon Noul Teolog. Ioan Ica jr. pr. Manual universitar de pedagogie . Manual pentru liceele si Institutele pedagogice. Bucuresti. Manuale: Antonescu . Nicolae. . 1969. G. Lucrarile marcate cu *sunt obligatorii pentru examene. 2. 1930. manual pentru Institutele Teologice. 1994. Din problemele pedagogiei moderne . pr. 1999. Semanatorul. Calugar . Prezentarea. Lugoj. 1. pr. 4. Deisis. St.. Bucuresti. Catehetica . Idem . 1935. Bulacu . trad. adresare. Mihail. 1925-1926. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA (Inclusiv pentru METODICA PREDARII RELIGIEI) . 1999 (editie revizuita). Dumitru. 1939. (coordonator). Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne Bucuresti. Bucuresti. Idem . 6. Salutul. Editura "Humanitas".. Istoria Pedagogiei . Brânzeu . Bucuresti. 1924. Pedagogia Generala . Introducere în bunele maniere. Istoria pedagogiei . Codul bunelor maniere . diac. Ioan. Idem . Bucuresti. Pedagogia Crestina Ortodoxa . primele sase capitole: 1. 1936.Arta conversatiei si comportamentul în societate • Preot Vasile Gordon. Cum arata un om manierat. Pedagogie . II Scrieri . 5. G. I. Bibliografia Catehetica (orientare generala). Bucuresti.

Oprescu . Îndrumari metodologice pentru predarea religiei în scoala Editura Institutului biblic si de misiune al B. Narly C. 1985. Didactica aplicata în învatamântul religios (Activitatea didactica a profesorului în afara orelor la clasa). I si II. Gh.. Bucuresti... Craiova. 1995. 372-377). O istorie a pedagogiei universale si românesti. Pedagogie generala . Leavit . "Educatia moral-religioasa". Editura "Gheorghe Alexandru". Colectiv . Joseph. Manual de instruire Montessori . 1968. pr.. II-a. a II-a. Cucos . (pp. Iancu . 611 + 816 p. Constanta. Bucuresti. Predarea cu succes . ed. „Desclée” – Paris. Casa Speranta. Bucuresti. 1996. Pedagogie.. Pedagogie. „Societatea Misionara Româna”. Colomb . Pedagogie (vezi cap. I.R.. Ed. 1983. 160-175 : "Educatia religioasa" ). Bucuresti. 2001. Constantin. Nicolae. Le service de l’Evangile . Stela. Zlate M... Vol. . Colectiv. trad. Bucuresti. Bucuresti 1990. Stanciu . p. 1978. Nicola . Guy P. Iasi. 1996 (ed. Eleonor Daniel. Ioan. 1977. Compendiu de studii pedagogice . 1998. N. I = 1938).. Manual pentru scolile post-liceale .. Bucuresti. Iasi. Catehetica . 2000. Bucuresti. Mullinax. Petrescu . Golu P. Manuel catéchétique (catolic). Istoria învatamântului din România de la origini pâna la 1821 . Psihologia scolarului . Manual pentru Seminariile Teologice."De ce merg unii elevi încruntati la scoala?".Colectiv . Manual pentru cl. Verza E. 1994. 1996. Editura "Polirom". a XI-a scoli normale. Psihologia Copilului .O. . Marolen si Marieta Dinu.

XXXX. Marele cuvânt catehetic . Oreste . col. 1995 (editie bilingva). . Bucuresti. Augustin . Arad. 2002. Vincent & comp.S. Barbu. Pedagogul . Polirom. * Clement Alexandrinul. Fecioru. Idem . Bucuresti. de George Bogdan Târa.. 1943. "Putul si împartire de grâu". D. P. trad. Catehezele . 1869. 2. pr. partea I. Tom. P. text bilingv. 1904. Fecioru. 1945 (Colectia Izvoarele Ortodoxiei ). 1995. Vezi trad. 394-443. 1930. Paris. Ioan Gura de Aur . Cateheze tratând învataturi dogmatice si morale al Bisericii dreptcredincioase rasaritene . Bucuresti. Bacau. * Sf. * Sf. partea a II . de T. trad. MIGNE. Sibiu. Despre cresterea copiilor .Colectii: Fer. Bucuresti. Editie Prima cateheza. în vol.). Initiere în viata crestina.L. Sf. Grigorie de Nyssa . prescurtat = P. 1881. Chiril al Ierusalimului . 1193-1220. De catechizandis rudibus . Juvenal. 1947. De magistro .B. Tarangul . bilinva. Cristescu si N. Manual de catehizatie pentru instructia religioasa a adultilor în duminici si sarbatori . Trad. rom.L. 309348. trad. editia a II-a = 1998 (edit. D. 1982 (vol. p. Iasi. Institutul European. XXXII. "Sofia").Stefanelli . (vezi si Oeuvres complètes de Saint Augustin . trad.a. Catehetica . par Peronne. Colectia Parinti si scriitori bisericesti. 4 Sur la manière ). Idem . Tom III. Cernauti. Manual. col. pr. Eugen Munteanu. XXI ( d'enseigner la doctrine chrétienne aux ignorants Rom.

Pacurariu . 5/ 1990. Cateheze. chrétiennes .A.V. 2000. 3. 2/1991. 1995. 2001. Dictionar de pedagogie . B). Bucuresti. de acelasi: Cateheza a II-a ( pe calea poruncilor si a fericirilor). Cristea . nr. articole: . Dictionar de pedagogie . editate de Antoine Wenger. si locuri biblice (dictionar pentru predarea religiei în scoala ). M... Dictionarul teologilor români . Sorin. Dictionare: Colectiv de autori . nr. *Sf. studii. Spre Hristos în M. 1999. nr.A. Fecioru. 1957. Rodica Neculau. Dictionar de pedagogie . Sibiu. 50. Edit. a XXVIII-a (Despre vederea luminii dumnezeiesti si preotie ). Horst Schaub si Karl G. Paris. trad. Mircea. trad. pr. Simeon Noul Teolog . pr. 1979. Edit. în M. 1/1990. vezi si traducerile din M. 4/ 1990 . Omilia catre tineri .în M. A. Scrieri II . Deisis.( Revista Teologica . Sources *Sf. 17 din colectia P. Bucuresti. 284 p.Idem . nr. Bucuresti.A. pr. diac. Zenke . ). serie noua).. Vasile cel Mare . "Litera international". trad. S. Bucuresti. vol. Figuri. 4. Ioan Ica jr. 1986 (vol.Carti. 1996.A. D. didactica si pedagogica. Bucuresti. Polirom. ChisinauBucuresti. evenimente. Sorescu . a XVIII-a ( Despre alegerea si virtutile pastorului sufletesc a XXVII-a ( Despre necesitatea pazirii poruncilor ). Huit catécheses baptismales .

Craiova. Bucuresti. S. Idem . Caracteristici esentiale ale sufletului crestinului autentic 10/1954. . G. Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si gra . Elena. 1998. 1-2/ 1958. 1996 (ed. Idem . Liviu.R. Basarab .G. Bogdan & colectiv. nr. Initierea religioasa a copilului . cu aplicatie la fisa scolara . Bucuresti. Educatia morala si religioasa în scoala româneasca Bucuresti. Iasi. dr. Belu.. Pedagogia si didactica . Învatamântul oral prin predica. Antonesei . 1996. Balan . G. Importanta catehetica a Sfintei Liturghii . catre fiul sau Teodosie . " Pedagogia sarbatorii "). Bancila .Antonescu . 9- . în “ Ortodoxia ". Nicolae. Paideia.. Bucuresti.. Academiei. Vasile. Anastasia ). 1-2/ 1955. Bucuresti. Tehnica. Omiletica si Catehetica . Învataturile lui.O. (transcriere. 1971. Babus. . Dumitru. 1996. Idem .T. în B. 1937. d Balca . S. Edit. 1996. în "Pagini nescrise din istoria culturii românesti". Edit. Mihaila). Preocupari si studii de Pastorala. Duhul Sarbatorii (în special cap. 1944. Polirom. Caracterizarea dinamica a copilului si adolescentului de la 3 la 17/18 ani.. pr.. 1997. traducere în limba româna si studiu introductiv de prof. Idem . Iasi. Etapele psihologice ale marturisirii . Fundamentele culturale ale educatiei . 3/1986. cel dintâi sistem de învatamânt de durata la români . Versiune originala. Grigore. Bârsanescu . Chiril al Ierusalimului si actualitatea ei . Opera catehetica a Sf.. arhim. Badea .T. Bucuresti. St. Neagoe.

Chiril arhiepiscopul Ierusalimului. 1941.T. 1943. Probleme de pedagogie catehetica . Bucuresti. 5-6/1968. Studiu introductiv în catehetica ortodoxa ( Teza de doctorat ). S. Ioan Gura de Aur în S. Idem . Taine de initiere (Botez. Bucuresti. . pr. Mihail . Idem (împreuna cu prof. nr. Studii de Catehetica . Idem . 7-8/1949. Bucuresti. G. 4/1980. 1937. 1-2/1949. Cateheza ortodoxa . Scoala exegetica biblica din Antiohia . 1940. pr. nr. Bucuresti. 1990. (Teza Vechiului si Noului Testament pentru uzul orelor de catehizare a copiilor . 1928. pr.. Material cultic si omiletic pentru explicarea Sfintei Liturghii.Liturghia catehumenilor si credinciosilor si cateheza în Biserica primara a Ierusalimului . Misiunea Bisericii în scoala . . nr.B.7-8 / 1970. 1996. "Ortodoxia". Bucuresti. Bucuresti. B. . Explicarea Sf. T. S. Bucuresti. Idem . Ene. Explicarea Sfintei Liturghii dupa Nicolae Cabasila de doctorat ). protos. Bulacu . Ecaterina Braniste). Mirungere. Principiile catehezei si personalitatea catehetului . Euharistie) în literatura crestina. Idem . Bucuresti. Idem .T. Idem . Notiuni de istoria sfânta a . Idem . Spiritul catehezei patristice în scoala româneasca . 82 p. Liturghii pentru viata crestina . 3-6 / 1950. Bucuresti. Brani ste. 1991. Nobletea educatiei crestine dupa Sfântul Ioan Hrisostom Idem . Sapte cuvinte catre tineri . Însemnatatea Sf. Explicarea botezului în catehezele baptismale ale Sf. Idem . 1931. Idem . . Calciu . T. Bodnariu . Oradea. 1994. Gheorghe. Constiinta crestina dupa Catehezele Sf. “Credinta noastra”. G. 1-3 / 1951. Idem . 179 p. Gheorghe.în S..

Calugar , pr. Dumitru, Treptele formale si învatamântul religios , Sibiu, 1938. Idem , Caracterul religios-moral crestin ( Teza de doctorat ), Sibiu, 1955; Idem , Metode si forme pentru prezentarea învataturii crestine ortodoxe 3/1972; Idem , Principii fundamentale ale învatamântului religios 10/1975; Idem , Rolul cazaniilor în formarea vietii religioase si morale , MB, 4-6/1978; , în M.A. nr. 9, M.A., 1-

Idem , Hristos în scoala. Manualul catehetului ortodox pentru scoala primara, vol. I, Sibiu, 1934; vol. II, Sibiu, 1937; Idem , Sapte carti de religie, Edit. Episcopiei Romanului si Husilor, Bacau, 1990. Cerghit , Ion, Metode de învatamânt , editia a III-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997. Coman , Episcop, Vasile, Religie si caracter (Contributii la cunoasterea si predarea religiei în perioada adolescentei), Oradea, 1992. Comenius , J., Amos, Didactica Magna . Trad., note si comentarii de Iosif Antohi, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970; Idem, Pampaedia , EDP, Bucuresti, 1977; Idem , Texte alese , EDP, Bucuresti, 1958; Idem , Arta didactica . Trad. din latina de David Popescu, EDP, Bucuresti, 1975. Comsa , ep. dr., Grigorie, Tineretul României , Arad, 1934. Cornitescu , pr. Constantin, Sf. Grigorie de Nazianz despre familia sa , S.T. 56/1964. Cosma , pr. Sorin, Cuvinte ale dreptei credinte (Cateheze ), Arad, 1992. Costache , pr. Doru, Rolul familiei în educatiei copiilor , în „Ortodoxia”, 3-4/2002, p. 128-139. Coué , Emile, Stapânirea de sine , Bucuresti, f. a., 96 p.

Cristescu , pr. Grigorie, Predica si cateheza , Sibiu, 1929. Cuco s, C - tin, Pedagogie si Axiologie , Bucuresti, 1995; Idem , Educatia religioasa, continut si forme de realizare , Bucuresti, 1996; Idem , Educatia religioasa. Repere teoretice si metodice, Edit. "Polirom", Iasi, 1999; Idem (coordonator), Psihopedagogie , pentru examenele de definitivare si de grade didactice, Edit. "Polirom", Iasi, 1998, 317 p. Danciu, Ana, Metodica predarii religiei în scolile primare, gimnazii si licee Editura “Anastasia”, Bucuresti, 1999, 261 p. Diaconu , pr. Adrian, Cateheza în activitatea pastoral-misionara a preotului S.T. 3/1989. Dumitru , pr. Valeriu, Vasile Bancila si educatia religioasa , Edit. Thalia, Bucuresti, 2002; Familia crestina azi (elab. de un colectiv de profesori de la Facultatea de Teologie din Iasi), Editura "Trinitas", Iasi, 1995, 203 p. Fecioru , pr. Dumitru, Ideile pedagogice ale Sf. Ioan Gura de Aur , Bucuresti, 1937; Idem , Pedagogia noua si pedagogia crestina, Bucuresti, 1946. Felea , pr. Ilarion, Religia culturii , Arad, 1994 (editia a II-a); în special cap. 10 : Religia si sistemele de educatie , p. 246-257; Foerster , F. W., Scoala si caracterul , trad. St. Constantinescu, Bucuresti, f.a.; Idem , Cartea vietii. O carte pentru baieti si fete , trad. N. Pandelea, f. a., Bucuresti; Idem , Învatamântul religios si învatamântul moral , trad. I. Negiota, Chisinau, 1933; Fossion , André, Manuel de catéchese pour jeunes et adultes , Desclee, Paris, 1985. , ,

Galeriu , pr. Constantin, Catedra de omiletica - catehetica cu notiuni de

Pedagogie , în S.T. 7-10 /1981; Idem , Mântuitorul Iisus Hristos, Învatatorul nostru suprem Idem , Revelatia si educatia , în "Ortodoxia", nr. 3-4 / 1993; Idem , Ora de religie în trecut si astazi, în "Altarul Banatului", 4-6/1995. Idem , Rugaciunea „Tatal nostru” ( tâlcuiri), Harisma, 2002. Gavanescul , Ion, Pedagogie Generala , Bucuresti, 1923. Ghibu , Onisifor, Din istoria literaturii didactice românesti: I. Bucoavnele; II. Abecedarele; III. Cartile de cetire din Transilvania , Bucuresti, 1916; , Ortodoxia, nr. 1/1983;

Idem , Pentru o pedagogie româneasca . Antologie. Bucuresti, 1977. Gordon , pr. Vasile, Rolul catehetic- misionar al ierurgiilor , în S.T. nr. 5 / 1986; Idem , Religia în scoala. Câteva repere bibliografice , S.T. nr. 1-2/1997; Idem , Activitatea omiletica, catehetica si pedagogica a pr. prof. dr. Mihail Bulacu. Pomenire la 100 de ani de la nastere, B.O.R. 1-6/1998; Idem , Învatamântul religios românesc la cumpana dintre milenii. Scurt excurs istorico-pedagogic , "Ortodoxia", 3-4/2000; Idem , Mijloace practice de catehizare în Biserica, Episcopia Buzaului / iulie-sept. 2000; Idem , Factorii esentiali ai educatiei religioase , "Glasul Bisericii", nr. 5-8 / 2001; Idem , Religia în scoala. Evaluare si perspective Teologie Bucuresti", 2001-2002; Idem , Catehetica - curs pentru anul al III-lea de studii, Teologie Pastorala, dactil., Bucuresti, 2001 (140 p.); Idem , Ghid bibliografic pentru Catehetica si Omiletica 12/2002, p. 87-112 ; Idem , Importanta principiilor didactice în catehizare, "Ortodoxia", nr. 12/2002, p. 41-52; , în „Glasul Bisericii”, nr. 9, în "Anuarul Facultatii de în "Glasul Adevarului" -

Grigora s, pr. C-tin , Fericitul Augustin si locul lui în pedagogia crestina MMS nr. 8-10/1992;

,

Idem , Treptele herbartiene si învatamântul religios , în M.M.S. - 1-3/1993; Idem ,"...Mergând, învatati toate neamurile!..." - Bazele hristologice, apostolice si patristice ale Cateheticii si Omileticii, Edit. Trinitas, Iasi, 2000; Idem , "...Propovaduiti Evanghelia la toata faptura!..." speciala, Edit. Trinitas, Iasi, 2000. Ionescu , pr. Marin, Bucuresti, 1927; Idem , Colectare de material omiletic si catehetic , Bucuresti, f.a. (297 p.). Iorga , Nicolae, Istoria învatamântului românesc , Bucuresti, 1928. Învatatura de credinta crestina ortodoxa Ortodoxa, Bucuresti, 1952. Irineu , ep. de Ecaterinburg si Irbitk, Mama, ai grija! Calauziri pentru cresterea si , Editura Institutului Biblic si de Misiune Inima e cârmaciul mintii. Catehetica zilelor noastre , - Omiletica si Catehetica

educarea ortodoxa a copiilor; trad. din l. greaca de diac. drd. Nicusor Morlova, Editura Buna-Vestire, Bacau, 2001 (95 p.); Idem , Educatia religioasa . Învataturi pentru copii si tineri, Trad. Diana Potlog, Editura Sophia, Bucuresti, 2002. Ispir , Vasile, Principiile educatiei crestine , în B.O.R. nr. 1-3 / 1946. Ivan, pr. dr. Ilie, Îndrumator catehetic , Editura "Conphis", Rm. Vâlcea, 2001. Jurca , pr. Eugen, Experienta duhovniceasca si cultivarea puterilor sufletesti. Contributii de metodologie si pedagogie crestina , Edit. Marineasa, Timisoara, 2001. Leonte , Letitia, Ucenicul lui Hristos, Îndrumari metodologice pentru predarea religiei în scoli, Edit. "Crater", Bucuresti, 1998, 144 p. Kant, Immanuel, Tratat de pedagogie. Religia în limitele ratiunii , Iasi, 1992.

a II-a). Maica. Scrieri despre educatie si învatamânt. 2000 Micle. Poporul (Cuvinte catre studenti ). Necula . Editura "Gheorghe Alexandru". Idem . Studiu metodologic. Bucuresti. Scoala Muncii . Sfaturi pentru o educatie ortodoxa a copiilor de azi. Învatamântul românesc azi. Ioan Gura de Aur "Despre educatia copiilor". Alba Iulia. teoretic si practic. 1929 (ed. Editura "Deisis". Profesorul de religie în scoala. Taina casatoriei. I -1996. Mt. Ilie. . Idem . "Ceres ". Adrian (coord. prin alegerea educatorilor Bucuresti. 1993.Anastasia . Editura "Humanitas". I.T. Editura Academiei. 1998. Moldovan . Duh dupa catehezele Sf. Teologia iubirii (vol. Bucuresti. Antologie Bucuresti. I) si Adevarul si frumusetea casatoriei. Mehedin ti. Pavel. Bucuresti..) & co. Aurelia . Crestinismul românesc . 1921. Ed. Marian . 1999 (editie revazuta si adaugita). 2000. Veniamin. 1990.. Simion . . în S. II). pr. Galati. Teologia Sf. cu traducerea româneasca a cuvântului Sf. “Polirom” – Iasi. Idem . Idem . Sibiu. . Initieri catehetice . Învatarea eficienta si rapida . pr. Edit. 7-8 / 1967. Oradea.. Muresan . Ierom. prof. vol. Religia pentru copii.Craiova. Bucuresti.2001 ( material pentru cateheze liturgice ). 1935. Bucuresti. *Marinescu . Nisipeanu . Codul bunelor maniere astazi . Traditie si înnoire în slujirea liturgica vol. 1996. Alta crestere. Anastasia). Idem . 1997. Bistrita (Oltenia ). Iubirea . Studiu de diagnoza. 1992. Metodica predarii religiei (colectiv de autori). "Pelerinul român".Magdalena . Simion Noul Teolog. Teologia iubirii (vol. II . Apropierea de Iisus prin Biserica noastra. Rodica. 1995 (Edit. Nicolae. Miroiu . în .

M. 2000. (Culegere de cateheze). Nastase si E. Laurence (colab. Sibiu. Geanta) . Antonie. Edit. Biserica si cultura . Valea Plopului. 1994.. Pestalozzi . Edit. patimi. dr. Bucuresti. 6 Idem . Istoria învatamântului teologic în Biserica Ortodoxa Româna 10/1981. BOR. f. trad. conflicte . Ion. mitrop. Constantin. f. Cum sa-i învatam pe copii religia . Plamadeala . 1994. Petre . Bucuresti. 1786- . nr. Bucuresti. * Popescu . 1996. Popescu. Bucuresti. Idem . Pacurariu . Bucuresti. 1994. Idem (colab. cu T. N. Dascali de cuget si simtire româneasca . a.. Proiectarea pedagogica a învatarii religiei în scoala . Popescu . Teodor. Cultura Româneasca. 1997. Metodica predarii religiei. Bucuresti. 1996 (Îndreptar realizat împreuna cu Razvan Bucuroiu). Paris. premiata de Academia franceza de medicina ).. Bucuresti. Primii didascali crestini . Popescu . 1987. Postelnicu . Editura Anastasia. edit. Anastasia). Aurel + colectiv. Bucuresti. Aramis. 2002. 1965. Doua sute de ani de învatamânt teologic la Sibiu 198 . 1922. Aramis. Edit. Pernoud . 1981. Pacate si virtuti .. pr. Bucuresti. cu Agnes Grison ) Cum îmi cresc copilul (în . în S. Paulescu .. M. Bucuresti. J. Fundamente ale didacticii scolare . Pentru educatia estetica a copilului . 9- original : J'eleve mon enfant . Popescu. Metodologia dexteritatilor în spiritul scoalei active. pr. Mircea. Bucuresti. 2/ 1932. Anastasia (Mama Sica ).T. H. Instincte. 1995 (Ed. Teodor. .C. Texte alese . de Doina Brindu.spiritul scoalei active.

Manual pentru Seminariile Teologice. Ion. 291 p. nr. 1996. sau Caracter.B. Ilie. dactil. Ajuta-te singur (Self-help ). Vâlcii. 47 p. 1-3 / 1994. 1945. pr. O suta de ani de la înfiintare. pr. purtare si staruinta. 1997. Lascarov-Moldovanu. Cartea crestinului începator . ilustrate cu ajutorul biografiilor . pr.O. Rm. de Al. Bucuresti. S. Sebu . Împartasania si Spovedania în slujba educarii tineretului scolar . 1996.. 5-6 / 1990. a III-a. trad. Edit. Nicolae.parintele pedagogiei moderne . S. Catehizarea copiilor si tineretului. Valoarea catehetica a muzicii în cultul ortodox .. pr. 1-4 / 1996. Vasile. Dunarii de Jos. 3-4/ 1997. Nicolae (& colectiv). f. Rodica. în S. 1996. Actul catehetic: cateheza si actiunile sale . Facultatea de Teologie a Universitatii din Bucuresti. obiectiv prioritar al Bisericii . nr. Stanculescu . Scurte date despre învatamântul teologic superior din . 1996. Edit. Sebastian (& Monica si Dorin Opris) .T.. Rolul formativ al religiei. Dogmatica Ortodoxa . Bucuresti. pr. prof. 56/1975. Sârbu . Fundatiei România de Idem . Mihai. Religia în scoala ( Minifilocalie pentru viata ). Metode si procedee de predare a religiei în scoala Bucuresti.Procopovici .. M. prof. 2001.. Idem . Smiles . Ep. Remete . Bucuresti. ms. Bucuresti. Radu t. . Radulescu . nr. Petre. Sendroiu. Radu . ed. pr. pr. Raduca . Episcopiei Ortodoxe Alba-Iulia. Serbanescu . Alba Iulia. Curs de Catehetica . a.T. 2000. George. mâine.. Psihologia educatiei . Educatia religioasa în conceptia lui Jan Amos Komensky . Metodica predarii religiei . G. Galati. Nela. în "Altarul Banatului ".

T.. Ziglar . Familia crestina . Bucuresti. Editura "Curtea . Idem . Editia a II-a.. a II-a. 2000. Col. S. T. pr. Irina-Margareta Nistor. Petre. Terchila. . prof. Nicolae. Sibiu. La Catéchèse . Gh. Bucuresti. BOR. nr. Functiunea catehetica a Sfintei Liturghii . Putem creste copii buni într-o lume negativa! positive kids in a negative world Veche". „Que sais-je?”. (în original. Bucuresti. Raising ). 17-33. 1935. Spovedania si duhovnicia . Psihologia contemporana si învatamântul religios (teza de doctorat ). 9- Vasilescu. p. 1983. 1995). 1941. Emilian. Paris. 1947. Vintilescu . Probleme de psihologie religioasa si filosofie morala. Probleme fundamentale în opera moral-sociala a Sf. pr.Principatele Române în prima parte a secolului al XIX-lea (pâna la 1864) 10/1981. 1939 (ed. . Tilea . . Wackenheim . Ioan Gura de Aur: III. pr. diac. Bucuresti. Zig. Charles. 1-2 / 1949. trad.

................................... Mântuitorul Iisus Hristos...................................................... 33 VI....................... 3 • • • Terminologie ....................................... 59 Definitii si delimitari................ Catehumenatul ........................................................... 9 V................... Repere ale unui scurt excurs istoric ........... 17 7............... 6 Implicatii actuale .... 7 II..................... 2 I... Catehetul Suprem ........................................................................... 60 61 ................................................................................................ Precizari etimologice si istorice............................................. EXCURS ÎN ISTORIA CATEHEZEI............ Slujirea harismaticilor ...C U P R I N S CUVÂNT ÎNAINTE ..................... SCOLILE CATEHETICE .......................... 27 V................................................................... Literatura catehetica în primele veacuri crestine .............................................................................................................................................................. 4 Raportul cu Omiletica ........ NOTIUNI INTRODUCTIVE........................................... IMPORTANTA PRINCIPIILOR DIDACTICE ÎN CATEHIZARE Intentii............. .......................................................... 16 6.................................. ÎNVATAMÂNTUL CATEHETIC ROMÂNESC ....................... CATEHEZA ÎN PRIMELE VEACURI CRESTINE 5................. 25 VI................. 18 8...... Cateheza Sfintilor Apostoli...............................

....... Idealul educatiei religioase.......... 64 VII. Dialogul saptamânal...................... Buletinul parohial........................................................................... educatia..................................... 2.................................................................. Terminologie............ 101 VIII....................................... 62 Nominalizarea principiilor didactice.. 103 2........................................................ 107 109 110 ................................................................................................Avantajele utilizarii principiilor didactice. c.................... 93 96 Elevul.................. d............................................................................ Biblioteca parohiala. FACTORII ESENTIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE a......... Preliminarii........................... mediul.................................................................................................................................. 104 3................................................................................................ b...................... Cateheza............ 5........................................................................... 3...................... Familia crestina................................ 63 Descrierea principiilor didactice........................... Factori speciali ai educatiei religioase: 1...............................factor si izvor vesnic al educatiei....................... 4....... MIJLOACE PRACTICE DE CATEHIZARE ÎN BISERICA.. Factori concreti ai educatiei religioase: • • • • • • Dumnezeu ... Intentii............ 1.... Profesorul..................................... 79 80 77 77 74 74 75 Biserica............................. Preliminarii............................................................. 91 Scoala........................ Factori generali: ereditatea.

............................ 140 14...................................... SCHITE DE PLANURI PENTRU CATEHEZE: 8............. 124 9............................ Cateheza despre Maica Domnului ............................... 114 4...... 121 X............IX.............................. Cateheza despre Sfânta Treime .......................ereferate............................. 143 BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU EXAMENE ............................ Cateheza despre rugaciune ................. 127 10................. Cateheza despre Sfânta Biserica ...... Repere teoretice....... Cateheza despre importanta lecturilor pentru luminarea credintei............ metodice si practice ....................... 137 13. 147 BIBLIOGRAFIE GENERALA ORIENTATIVA ..................... Cateheza despre Sfânta Traditie............... REDACTAREA SI PREZENTAREA CATEHEZEI........ Cateheza despre Sfânta Scriptura............... 133 12..................ro/ Adevaratul tau prieten ........................ 114 3................................ 130 11.................... Etapele redactarii si prezentarii catehezei ................. 148 Power ed by http://www. Planul catehezei ..............................................................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful