UNIVERSITATEA DIN

BUCURESTI

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXA „PATRIARHUL JUSTINIAN”

INTRODUCERE ÎN CATEHETICA ORTODOXA
Curs pentru anul al III - lea – Teologie Pastorala r. Prof. Dr. VASILE GORDON

BUCURESTI – 2003

1. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA SCRIPTURA

2. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TRADITIE 3.IV. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TREIME 4.1V. CATEHEZA DESPRE MAICA DOMNULUI 5. VI. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA BISERICA VII. 6. CATEHEZA DESPRE RUGACIUNE

1

top

1

Pentru redactarea acestei schite de cateheza utilizam cu Teologia Morala , vol. 2, Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR, Bucuresti, 1980, p. 13-55 Învatatura de precadere Ortodoxa si Credinta Crestina , aceeasi Editura, Bucuresti, 1952, p. 202Ortodoxa 223.

CUVÂNT ÎNAINTE ................................................................................... 2

I. NOTIUNI INTRODUCTIVE. ............................................................... 3
• • •

Terminologie ......................................................................................... 4 Raportul cu Omiletica .......................................................................... 6 Implicatii actuale ................................................................................... 7

II. EXCURS ÎN ISTORIA CATEHEZEI.

Mântuitorul Iisus Hristos,

Catehetul Suprem ................................................................................... 9

III.

CATEHEZA ÎN PRIMELE VEACURI CRESTINE 1. Cateheza Sfintilor Apostoli............................................................... 16
2. Slujirea harismaticilor ...................................................................... 17

3. Literatura catehetica în primele veacuri crestine ..........................

18

4. Catehumenatul ............................................................................... 25

IV.

SCOLILE CATEHETICE ........................................................

27

V. ÎNVATAMÂNTUL CATEHETIC ROMÂNESC . Repere ale unui scurt excurs istoric ................................................. 33

VI. IMPORTANTA PRINCIPIILOR DIDACTICE ÎN CATEHIZARE Intentii.............................................................................................. 59 Definitii si delimitari....................................................................... Precizari etimologice si istorice...................................................... 60 61

Avantajele utilizarii principiilor didactice......................................... 62 Nominalizarea principiilor didactice................................................. 63

Descrierea principiilor didactice...................................................... 64

VII. FACTORII ESENTIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE a. Preliminarii............................................................................... b. Terminologie............................................................................ c. Factori generali: ereditatea, mediul, educatia.................................... d. Factori speciali ai educatiei religioase: 1. Intentii..................................................................................... 2. Idealul educatiei religioase..................................................... 3. Factori concreti ai educatiei religioase: • • • • • • Dumnezeu - factor si izvor vesnic al educatiei........... Familia crestina............................................................. 79 80 77 77 74 74 75

Biserica........................................................................... 91 Scoala............................................................................ Profesorul...................................................................... 93 96

Elevul............................................................................ 101

VIII. MIJLOACE PRACTICE DE CATEHIZARE ÎN BISERICA. 1. Preliminarii................................................................................ 103 2. Cateheza.................................................................................... 104 3. Dialogul saptamânal................................................................. 4. Biblioteca parohiala.................................................................. 5. Buletinul parohial..................................................................... 107 109 110

IX. REDACTAREA SI PREZENTAREA CATEHEZEI.

Repere

teoretice, metodice si practice ........................................................ 114

.. Cateheza despre Maica Domnului ........ 114 2......................... 137 6. Cateheza despre rugaciune ...... Cateheza despre Sfânta Treime ..................................................................................... având mai mult un rol de semnalare al temelor principale.......1....................... 130 4.................................. 121 X.... Cursul se limiteaza doar la acele teme catehetice si ....................... curs de zi si fara frecventa................. continutul fiind conceput în general schematic....... Cateheza despre Sfânta Scriptura........... unele prelegeri sunt mai dezvoltate... 133 5................... potrivit cu actualitatea pe care o reprezinta............................. 143 BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU EXAMENE ..... SCHITE DE PLANURI PENTRU CATEHEZE: 1..... 124 2.. Dupa cum se va observa... 127 3.......... cu nadejdea ca vor fi de folos studentilor din anul al III-lea...................... totodata al reperelor bibliografice................ 148 CUVÂNT ÎNAINTE Volumul de fata cuprinde elementele de baza ale Cateheticii Ortodoxe pe care le prezentam în aceasta editie de proba... Cateheza despre Sfânta Biserica ............................. Cateheza despre importanta lecturilor pentru luminarea credintei.................................................. 140 7......................... Etapele redactarii si prezentarii catehezei ...... 147 BIBLIOGRAFIE GENERALA ORIENTATIVA .... altele mai scurte.. Planul catehezei ............................................ Cateheza despre Sfânta Traditie.

AUTORUL . strictului necesar al exigentelor la aceasta disciplina. la care se adauga bibliografia obligatorie si cea generala. ele acopera în totalitate spatiile orelor de curs si ale seminariilor consacrate anului universitar. de fapt. continut si bibliografie. Desi temele abordate nu trateaza toate subiectele importate. raspunzând. limbaj etc . orientativa. cât si cu referiri la conceptie. Pentru noua editie asteptam cu interes observatiile si sugestiile cursantilor. atât cu privire la tematica. stil.metodice care corespund mai ales din punctul de vedere al misiunii practice.

Catedra si-a pastrat. datorita apropiatei lor înrudiri. când Facultatea de Teologie intra în Universitate si când Pedagogia este preluata de profesori din domeniul laic. dar cu un adaos al notiunilor de Pedagogie. 578-581. curs optional. catedra s-a detasat în anul 1928. de Omiletica si Catehetica cu notiuni de . O data cu reintroducerea religiei în scoala. aceeasi sectie. Metodica . titlul de Omiletica. catedra purtând. 4 doctorat: de În afara sectiile Ortodoxa de Asistenta sociala. între anii 1947-1952. de fapt. Propriu-zis. era inclusa într-o singura catedra. Catehetica. Constantin Catedra GALERIU. cu doctoratul sustinut în acest domeniu înca din anul 1928 3 . În anul 1952 Omiletica si Catehetica vor fi din nou asociate. prof. Oradea. Pedagogie p. iar Omiletica la anul al IV-lea. Mai târziu au fost unele perioade când cele doua discipline au fost separate. astfel.I. cu pregatire speciala în domeniu. an. asadar. ci împreuna cu Omiletica. titlu pastrat ca atare pâna în anul 1992. specialist în Catehetica si Pedagogie. avându-l titular pe parintele Grigorie Cristescu. alaturi de Omiletica. nu este altceva. nr. dr. XXXIII (1981). la începuturile programelor didactice ale Facultatii de Teologie (la Bucuresti. Pictura si Patrimoniu. NOTIUNI INTRODUCTIVE Catehetica este una dintre disciplinele Teologiei Practice care. iar Catehetica de parintele Mihail Bulacu. la anul al III-lea de studii. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotarât (si Universitatea a acceptat) ca în cadrul Teologiei Practice sa se predea si disciplina intitulata Metodica predarii religiei . asa cum se prezinta si astazi: Catehetica pentru anul al IIIlea de studii. 7-10. 2 . Cu timpul a devenit materie distincta. Sectia Pastorala. Liturgica si Pastorala2 . De exemplu. 3 Titlul tezei de Studiu introductiv în Catehetica . 1928. în “Studii Teologice”. dar nu singura. decât Pentru unele date utilizam medalionul analitic al Pr. Omiletica (incluzând si Exercitiile de Predica ) a fost predata de parintele Grigorie Cristescu. cu notiuni de Pedagogie . acest fapt explicându-se partial si prin pregatirea specifica a titularilor. 18811884). doar denumirea de Omiletica-Catehetica. pentru majoritatea sectiilor 4 .

din domeniul de care ne ocupam.Pedagogia crestina . Dumitru Calugar. ca în Germania apar primele manuale de nivel superior. editia a II-a. pr. Nicolae Terchila. Stefanelli ne ofera prin tratatul sau o mostra de eruditie si acrivie stiintifica. care “cumpenind însemnatatea catecheticei. cit. autorul primului tratat stiintific de Catehetica în literatura noastra ortodoxa 5 . pr. p. Constantin Galeriu (toti trecuti în vesnicie). Comparând programele analitice ale Cateheticii si Metodicii vom observa imediat ca programa celei din urma este inclusa efectiv în cadrul celei dintâi. si întelegând necesitatea si folosul ei pentru crescerea religioasa si morala în biserica a scris: Katechetik oder Anleitung zum Unterrichte der Jugend im Christentum 1818”7 . arhid. 5 6 . Format în disciplina scolilor germane. între altele. prin cuvântul rostit si scris: pr. Gissen. se cuvine sa mai pomenim câteva nume de rezonanta ale câtorva dascali de Teologie. Din punctul de vedere al instruirii religioase. Schwarz. propriu-zis o componenta a Cateheticii si opinam ca nu ar trebui predata separat. dar prezente înca din secolul al XVI-lea. 342 Catehetica sau îndrumarea în învatamânt a tineretului în . Nicoale Petrescu. Mihail Bulacu. ci în cadrul acestei discipline. care au ostenit si ostenesc cu multa daruire. 1904. Tarangul Oreste. sub aspectul terminologiei si al structurarii materialului didactic. Catehetica a fost prezenta dintru început în învatamântul religios românesc. îl recunoaste fara complexe. pr. Revenind în aria preocuparilor catehetice românesti. Nicolae Balca. pr. aceasta disciplina este tributara. 7 crestinism 8. dimpreuna cu Cernauti. p. teologiei apusene. Ca stiinta. pilduitoare chiar pentru exigentele didactice din zilele noastre. îmbogatita. Op. fapt pe care arhimandritul carturar Juvenal Stefanelli. . atunci când el a capatat forme organizate. Stefanelli îl nominalizeaza pe F. însa. În acest tratat se mentioneaza. 6 . H. 1880. Dupa ce prezinta câteva încercari mai timide.

în general vorbind. ucenicul. Dumitru CALUGAR. pr. a carui preocupare în acest sens este fi în a de-a dreptul impresionanta. STEFANELLI. 8 . Catehetul este cel care învata pe altul.. * TERMINOLOGIE. Bucuresti. în cadrul cultului divin. o excelenta cunoastere a limbii clasice autori 1grecesti.reprezentanti înca activi: Veniamin Micle etc. Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. cu scopul de a forma caractere religios. Întâlnim în schimb formele verbale kathcei`n. lect. Iata Fapte 21. Vasile RADUCA . poate fi consultata si la Biblioteca Facultatii de care 9Teologie..) ca pe toti i iudeii care traiesc printre neamuri îi înveti sa se lepede de Moise. prof. Etimologic 9 . 0 Sensul. anexa a cursului de fata. 1984 (editia a II-a) si Cursul de pentru anul Catehetica al III-lea al pr. au fost ( informa i) despre este învatati t tine. arhim. aici. 1996.8 . catehumen. fie ca este vorba catehizarea în biserica. astfel. pr. catehetica . fie ca este vorba de ora de religie. (kathchvqhsan de. sou` o{ti ajpostasivan Operele lor catehetice principale sunt incluse în lista noastra bibliografica.. care se gasesc si la Iosif Flavius si la Filon.. Detalii etimologice amanuntite poturmarite si Catehetic arhim. lucrarea didactica a Bisericii. Bucuresti. catehumenul este cel care învata de la altul. n. ci si la apartinând literaturii si filozofiei antice. toti acesti termeni provin din grecescul hJcei`n) kathcei`n s i . Activitatea (kata = a suna. kathcei`sqai câteva exemple: • . a spune ceva de la loc înalt kathvcisi" catehetica din Biserica primara se numea . dr. a rasuna de sus în jos. în demersul sau recurgând nu numai la citatele biblice cunoscute. J. Sebastian Sebu.morale. Catehetica este disciplina Teologiei Practice care se ocupa cu normele stiintifice de predare ale învatamântului religios-educativ. dovedind. învatatorul sau dascalul . peri. explicatiile Pentru etimologice utilizam Manualul de Catehetica al pr. n. cateheza. În cadrul acestei discipline întâlnim foarte frecvent urmatorii termeni: catehet. 17-22. elevul. p. 21: S ei au auzit despre tine10 (despre Pavel. cateheza este. dr. Costachi Grigoras. termen pe care nu-l întâlnim sub aceasta forma în Sfânta Scriptura.

to. cateheza nu se preocupa numai de împartasirea cunostintelor.) învatat fiind de si . si pruncilor botezati mici. continute în Revelatia dumnezeiasca. întreaga activitate misionar- Cu alte cuvinte. exorcismele. începând cu anii în care se impunea educarea deprinderilor crestine. catehumenii numarau oameni mai putin înaintati în vârsta. utilizarea verbului accentueaza mai ales caracterul predarii orale al învataturii crestine. 18: Si-I cunosti voia ( lui Dumnezeu. întelesul cuvântului “cateheza” si “catehumen” variaza de la o perioada istorica la alta.n lovgon tw`/ kathcou`nti Dupa cum lesne se poate observa. de asemenea. propriu-zis pastorala a Bisericii. • ). deopotriva. iar pe de alta parte din Traditie. învatatoresc. care doreau sa fie initiati în viata crestina.. Lege ( kathcouvmenou" ejk tou` novmou. Trebuie sa precizam. precum si în functie de vârsta subiectilor: la .. elementele de baza ale catehezei apostolice erau preluate. o J ejn învatatorului sau parte de toate bunurile kathcouvmeno" pa`sin ajgaqoi`"). n." kata. examinarea constiintei etc. ca misiunea de catehizare apostolica nu implica doar aspectul didactic. ci si de integrarea aspirantilor la Botez în viata liturgica: rugaciunea.) stii sa deslusesti deosebirile. Romani 2. Astfel. Abia de la începutul Evului Mediu (sfârsitul secolului al V-lea).. viata cultica si disciplinara. adica o predare si o însusire a doctrinei. ta. Desigur. ci.didavskei" ajpo Mwu>sevw" tou. Catehizarea s-a facut. pe de o parte din Noul Testament. n . Un alt aspect care trebuie retinut este ca în primele veacuri ale crestinismului catehumenii erau reprezentati îndeosebi de oameni maturi. de asemenea. 6: Cel ce primeste cuvântul (învataturii) sa-i faca (Koinwneivtw de. e[qnh pavnta" jIoudaivou". postul. • Galateni 6..

în special cu cea misionara. 2. a anunta ). despre a caror . le cunosteau de la sinagoga. la cei mici o succede. propovaduitorii riscându-si nu de putine ori viata. creator al cerului si al pamântului. totodata cu celelalte mijloace de pastoratie. Kerigmei îi urma. khruvggw = a fi crainic. Daca cei ce ascultau erau receptivi. aratând ca Hristos este împlinirea profetiilor pe care ei. erau alungati cu pietre sau chiar omorâti. se desfasura predica misionara = kerigma (de la gr. urma catehizarea si botezul. catehizarea premerge botezului. Ap. Pavel). Se cunoaste ca misiunea kerigmatica a întâmpinat uneori mari obstacole. ca de multe ori nu erau acceptati. Pâna la organizarea catehumenatului. completându-se reciproc. iudeilor se adresau în limbaj biblic vetero-testamentar.. RAPORTUL CU OMILETICA . urechea lor fiind familiarizata cu termenii acelor credinte. de asemenea. la care sunt chemate toate neamurile. vesnic proniator. altora în contextul credintelor si traditiilor locale. Sf.cei maturi si neinitiati în viata crestina. pentru mântuirea neamului omenesc. catehizarea propriu-zisa . asadar.. în cele mai multe cazuri. Continutul kerigmei era simplu dar de esenta: • • • Dumnezeul Cel Unic . cateheza se confunda cu predica. 1. ba dimpotriva. împaratie concretizata în Biserica tuturor celor botezati. ca forma institutionala de educatie religioasa. Pagânilor se adresau potrivit gradului de întelegere: grecilor. de didascali sau învatatori . Se stie. cu toate implicatiile specifice. însa cu nadejdea propovaduitorului într-o reusita viitoare. Întruparea Fiului Sau.În prima faza a propovaduirii învataturii crestine. a vesti. facuta initial tot de Sfintii Apostoli si de ucenici ai lor. ca membri ai poporului iudeu. daca nu kerigma ramânea o încercare nereusita pe moment. Astfel. în limbaj rational si chiar filozofic (cum a procedat. Kerigma a fost opera Sfintilor Apostoli si a unor ucenici ai lor. Întemeierea împaratiei lui Dumnezeu . de pilda. dar care era continuata. de pilda. Ei vesteau Evanghelia celor care înca nu auzisera de ea.

28). Implicatii actuale . protestantii instruirii intelectuale. dintre lecturile bibliografice obligatorii pentru examene. cea didactica presupune un loc si un spatiu de timp bine determinate. desigur. republicat de Editura Institutului Biblic si Misiune al BOR în Biserica si . al doilea profeti. astfel.. Putini sunt oamenii maturi. în cadrul disciplinei cultura face parte Cateheticii. al treilea învatatori (didavskaloi "). Astazi nu se mai poate vorbi de catehumeni în întelesul termenului din Biserica primara. * Din punct de vedere interconfesional. Ocazionala . când s-a facut într-un mod ne organizat. 1996. 2/1932. dupa ce catehumenii erau botezati si integrati. 140-211. o dezvolta si o desavârseste. Pavel în Epistola I-a catre Corinteni: “Si pe unii i-a pus Dumnezeu în Biserica: întâi apostoli. În legatura cu misiunea deosebit de importanta a didascalilor. Ap. iar omilia sau predica o completeaza. de catre cateheti pasageri. . fie a predicii tematice.slujire vorbeste Sf. fie sub forma omiliei. o data cu regretabila separare pe denominatiuni. cel putin în tara 11 Publicat în “Studii teologice”.În faza urmatoare.” (I Cor. p. în cadrul cultului. 214-233. pe integrarea în viata liturgica. cateheza a fost dintru început ocazionala si didactica . intitulat “Primii didascali crestini” 11 . În concluzie: cateheza începe misiunea propovaduirii. desfasurându-se în cadrul unor institutii cu autoritate (Biserica. fiind sustinuta. Esential.. desigur. Bucuresti. p. de persoane pregatite si autorizate de aceste institutii. Popescu. nr. Astfel. romano-catolicii au dat atentie cu precadere disciplinei. au aparut în mod inevitabil si diferentieri de abordare a demersului catehetic. Mentionam ca acest studiu de vol. 3. în comunitatea ecleziala. literatura catehetica româneasca beneficiaza de un studiu exceptional apartinând profesorului de vrednica pomenire Teodor M. pe când la ortodocsi accentul a ramas pe cult. în locuri întâmplatoare. de-a lungul istoriei crestinismului. scoli catehetice). ei erau beneficiarii predicii propriu-zise . 12.

neorganizat. dialogând cu crestinii nostri prin specularea tuturor prilejurilor. începând cu anul 1990 s-au putut organiza întruniri speciale. parohii care. din tara si din episcopiilor strainatate. ale celor care initial au apartinut religiilor necrestine se datoreaza casatoriilor mixte. ale câtorva edituri crestin-ortodoxe deosebit de prolifice 12 .i evident. carti si reviste. acest demers constituindu-se. Sunt. catehizarea se face în mod particular. cu o tematica prestabilita. sectele de tot felul opereaza cu un zel tot mai aprig. au în programul saptamânal o zi si o ora speciala consacrata catehizarii propriu-zise. care sa nu fie botezati. Si nu fara temei.Baca Anastasia. astfel. SophiaBucurest . astfel. în afara orarului de slujbe. cu i editurile urmatoarele: Bizantinai i u mitropoliilor. cu toate ca si pe vremea dictaturii comuniste preotii au facut catehizare “cu timp si fara timp”. Bucurest . s-au afirmat în mod deosebit Deisis Sibiu. cu un impact benefic si în plan catehetic. într-o forma organizata de catehizare. arhiepiscopiilor si Vestireortodoxe române. mai mult ca oricând. în functie de gradul de preocupare al preotului-catehet si. chiar în interiorul sfintelor lacasuri. Ramida. . îndeosebi cu tinerii doritori de luminare a credintei. cu atentie sporita sau. Pentru aceste cazuri. deodata cu dialogul ad-hoc la care cei interesati pun întrebari iar preotul raspunde. redusa. profitând. având loc.noastra. vorbim si astazi în mod curent de cateheza si catehizare . În sprijinul acestuia au venit si noile publicatii crestine. . implicit. Dupa evenimentele din decembrie 1989 a fost posibila reintroducerea religiei în scoala. În conditiile în care astazi. cu teme care se citesc acasa si se discuta apoi la biserica asupra lor. În parohii. Bucurest . un dialog catehetic organizat. al “catehumenului”. Buna.Bucurest . cu studiu biblic si doctrinar. parohii au editat reviste si buletine. iar cele mai multe solicitari pentru intrarea în crestinismul ortodox. Cu toate acestea.deodata. fiind posibila deschiderea de biblioteci Unele publice cu program de împrumut. astfel. împartind gratuit un numar crescând de publicatii otravite. 12 Alaturi de vechea si prestigioasa Editura a Institutului Biblic si de Misiune a BOR de la Bucuresti. uneori. totodata.

ca accentul nu cade atât pe aspectul informativ . metodele. crestin de doctorat a pr. Dumitru Caracterul religios- . Observam. asadar. Didactic vorbind. moral . formativ . ci mai ales cel Mai adânc vorbind. dupa cum inspirat se exprima Sf. Pavel: "Pâna vom ajunge toti la unitatea credintei si a cunoasterii Fiului lui Dumnezeu. prof. aratându-ne principiile. cultic si canonic al Bisericii dreptmaritoare. în vederea mântuirii. 1955. XVI + 292 p. aceasta disciplina valorifica întreg tezaurul doctrinar. catehetica urmareste cu prioritate formarea de caractere crestine 13 . 13). la masura vârstei deplinatatii în Hristos" ( Efeseni 4. ci vor face misiune de catehizare cu responsabilitatea cuvenita. spre a-i convinge la savârsirea faptelor prin care sa dobândeasca mântuirea.de ignoranta multora. a catehiza înseamna a face din credinciosi membri vii ai Bisericii. slujitorii Bisericii neamului nu pot fi pasivi. Scopul de azi al catehizarii nu difera esential de cel din totdeauna: instruirea pastoritilor cu privire la doctrina si cult. sustinându-i în cresterea duhovniceasca spre desavârsire. 13 Pentru acest subiect a se vedea teza CALUGAR. Sibiu. la starea barbatului desavârsit . biblic. Ap. formele si mijloacele prin care acest tezaur poate sa ajunga si sa patrunda în inimile credinciosilor. Importanta actuala a Cateheticii se leaga direct de importanta misiunii Bisericii în contemporaneitate. istoric. Alaturi de Omiletica.

semnalarile noastre: slujirea învatatoreasca . Politeismul grec si roman era o religie fara dogme. chiar daca evangheliile ne dau o multime de exemple deosebit de graitoare în acest sens. avându-L întemeietor pe Hristos. propriu-zis complexitatii personalitatii Catehetului Suprem. La începutul misiunii Sale.II. dogmatic. În consecinta. constienti de acest risc. una dintre cele trei slujiri. Calitatea de învatator era ceruta în mod firesc de caracterul doctrinar. El era numit în mod obisnuit Învatatorul (Rabbi. 8-10). sa aiba neaparat un învatator religios. este evidentiata mai pregnant de catre evanghelisti decât celelalte doua. nepropunând adevaruri de credinta. cu date si remarci trecute prin filtrul cugetarii si trairii personale. în consecinta. Spre deosebire de pagânism. de fapt. acordând în schimb libertate cursantilor sa completeze singuri imaginea Celui mai mare Catehet din istoria mântuirii. un cult a carui . datorita complexitatii ei. 1). ne propunem doar semnalarea câtorva aspecte. recunoastem ab initio imposibilitatea unei abordari corespunzatoare înaltimii Sale catehetice. audienta era restrânsa (12 apostoli). manifestate printr-o pedagogie unica în istoria umanitatii. iar ca izvor fundamental Evanghelia Sa. SCURT EXCURS ÎN ISTORIA CATEHEZEI Cateheza crestina s-a Mântuitorul Iisus Hristos – Catehetul Suprem. crestinismul este o religie-învatatura si trebuia. egale în importanta lor mântuitoare. Caci orice încercare în acest sens îsi va asuma inevitabil riscul relativizarii. fiind. al crestinismului. De aceea. Nu este simpla abordarea slujirii catehetice ( sau învatatoresti) a Mântuitorului. asadar. ca sunt” (Matei 23. Iata. însotite pe alocuri de ilustratii. Didavskalo" ) apelativ pe care Însusi l-a confirmat: “Voi Ma numiti pe Mine Învatatorul si Domnul si bine ziceti. nascut o data cu zorii crestinismului. asumate de Mântuitorul (deodata cu cea arhiereasca sipastorala ). dar în scurta vreme “multimea Îl îmbulzea ca sa asculte cuvântul lui Dumnezeu” (Luca V.

justificare se pierdea, teoretic, în legenda, mit, superstitie. În contrast, crestinismul nu s-a marginit la dimensiunea cultica, liturgica, cu toate ca fost si ea prezenta dintru început, ci si-a conturat o doctrina, o teologie, pe baza învataturilor doctrinare propovaduite de cel mai mare Învatator. Fericiti vor fi fost ascultatorii Sai contemporani! Uimiti adversarii Sai! Chiar si cei mai înversunati dintre acestia au recunoscut cu sinceritate: “Niciodata n-a vorbit vreun om ca Omul acesta”! (In. 7, 46). Care era, de fapt, “secretul” acestei suprematii retorice incontestabile? Raspunsul ni-l da Evanghelistul Matei atunci când spune: “...Caci îi învata ca unul care are putere, iar nu cum îi învatau

carturarii lor” (7, 29). Iar puterea izvora din persoana Sa dumnezeiasca, caci Omu -Hristos este, în acelasi timp, întarit, împuternicit, de Dumnezeul -Hristo . l s El este Pedagogul prin excelenta, paradigma a oricarei pedagogii autentice. Parintele bisericesc Clement Alexandrinul a fost pe buna dreptate inspirat atunci când Lui, Pedagogului desavârsit, I-a consacrat una dintre cele mai însemnate scrieri patristice, Pedagogul , în care spune la un moment dat: “Pedagogul nostru este Sfântul Dumnezeu Iisus, Cuvântul, Care conduce întreaga omenire. Însusi iubitorul de oameni Dumnezeu ne este Pedagog” continutul
14

. Dumnezeu, suflet,

învataturilor Sale vizeaza realitatile vesnice:

nemurire, viata viitoare etc. În principal, trei mari teme sunt conturate în slujirea Sa didactica: Dumnezeu, lume, om , ultimele doua fiind abordate permanent în perspectiva vesniciei. De aceea, în esenta, marea tema a predicii si catehezei Sale o constituie vestirea împaratiei lui Dumnezeu : “Plinitu-s-a vremea si

împaratia lui Dumnezeu s-a apropiat. Pocaiti-va si credeti în Evanghelie!” (Marcu 1, 15). Iar pentru dobândirea împaratiei ceresti, a mântuirii propriu-zise, ascultatorii trebuiau sa recunoasca mesianitatea si dumnezeirea Sa .

14

Clement Scrier , vol. 4 din PSB, Editura Institutului Biblic si de Misiune al ALEXANDRINUL, i BOR, trad. de Pr. D. FECIORU, Bucuresti, 1982, p. 198.

locul activitatii catehetice era peste tot unde ascultatorii dovedeau receptivitate. El nu S-a marginit la un anume loc, ci strabatând Iudeea, Galileea si Samaria, învata în case, sub cerul liber, în pietele publice, în adunari sociale, pe mare si pe uscat, pe munte si la ses, în pustie etc., asadar în orice loc unde era ascultat. metodele catehizarii Sale anticipeaza, în sâmbure, cele mai eficiente principii si mijloace pe care le-a promovat pedagogia ulterioara, inclusiv cea moderna, pe care le profeseaza, de fapt, si astazi. Esential, modul desfasurarii învatamântului hristic, la fel cu traiul Sau cotidian, a fost simplu, apropiat, plin de iubire si compasiune pentru cei umili, în acelasi timp, însa, plin de demnitate, maretie si forta spirituala. O simpla enumerare a principiilor si metodelor pedagogice actuale, va constata similitudini evidente în cateheza Mântuitorului. Selectam câteva exemple: 1. Principii :

Psihologic . Dumnezeiesc cunoscator al sufletului omenesc, Mântuitorul se adapteaza permanent la mentalitatea, cunostintele si preocuparile celor carora le vorbea. Într-un fel vorbeste cu cei simpli, în alt fel cu Nicodim cel erudit. Vorbeste autoritar cu Petru cel impulsiv, dar plin de tandrete cu Zaheu, vamesul cel smerit etc.;

Natural . Fara sa suprasolicite efortul de receptare al ascultatorilor, Mântuitorul, folosind cu tact metoda inductiva, învata mai întâi cele usor de retinut, evidentiind cu prioritate ceea ce este esential de retinut si urmat: “Cautati mai întâi împaratia cerurilor si dreptatea Lui, si toate celelalte se vor adauga voua...” (Matei 6, 33);

Intuitiv .

Acest principiu, atât de recomandat si astazi în procesul

educational, a fost utilizat cu precadere de Mântuitorul, în special prin rostirea parabolelor, folosind diverse mijloace intuitive, cum ar fi actiunile (grairea Sa era urmata în chip pilduitor de o fapta concreta, ca de exemplu o vindecare, o înviere, înmultire a pâinilor etc.),

individualizarile (insistând, concret, pe atitudini ca: “Daca ochiul tau te sminteste...”, “Daca-ti va da cineva o palma...” corespunzatoare cu mesajul Sau evanghelic), nemilostiv si saracul Lazar, Vamesul si fariseul)

sa se ia masurile contrastul (Bogatul

etc.

Temeinic, durabil : “Cerul si pamântul vor trece, dar cuvintele Mele nu!” (Marcu 13, 31). Învatatura Sa, dublata de exemplul iubirii Sale jertfelnice aveau sa cucereasca definitiv inimile ucenicilor Sai, încât Sf. Ap. Pavel se întreaba retoric si marturisitor, totodata: “Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Hristos? Foamea, prigoanele, strâmtorarile...?” (Romani 8, 35).

Activ si practic : vorbeste plugarilor despre semanator; podgorenilor despre lucratorii viei; pescarilor despre pescuitul minunat; samarinencei despre Mesia Cel asteptat etc.;

Educativ : urmareste nu doar informarea “despre...”, ci

formarea , zidirea

sufleteasca a omului. Nu cele trecatoare, ci cele vesnice: “Nu numai cu pâine va trai omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4, 4).

2. Metodele , de asemenea, sunt cele mai eficiente si astazi: deductiva ( predica de pe munte),

inductiva (parabolele), sintetica (“fiti,

analitica (pilda semanatorului),

dar, voi desavârsiti...”), genetica (“Eu sunt usa...”), minunata, înmultirea pâinilor);

experimentala (pescuirea

3. Forma didactica este atât cea povestitoare (acroamatica) , asa cum o întâlnim în special în pilde, cât si cea dialogica (întrebatoare sau erotematica ), asa cum o

vedem în convorbirile particulare (de ex. cu samarineanca, cu Nicodim etc.).

4. Moduri de învatamânt , se disting în special trei:

individual (Nicodim), colectiv

(în fata multimilor) si monitorial (când trimite pe ucenici la propovaduire).

*

Din cele de mai sus nu trebuie sa întelegem ca succesul unic al învataturii Mântuitorului s-ar datora exclusiv principiilor, metodelor, formelor etc., enumerate anterior. “Cheia” impactului suprafiresc al pedagogiei Sale se datoreaza în primul rând dumnezeirii persoanei Lui, oferind nu o paradigma catehetica umana, ci una divino-umana. “Cheia” si “noutatea” sunt reprezentate de El Însusi: învatatura Sa nu este una teoretica, un fel de “arta pentru arta”, ci una care se întruchipeaza întrun model desavârsit, înfatisându-ni-se o identificare deplina între ceea ce a învatat si viata Sa. Cu alte cuvinte, a trait pe viu învatatura Sa. Iata cum vede, spre

exemplu, Sf. Ioan Gura de Aur aceasta identificare pentru cei ce sunt chemati sa-si asume misiunea învatatoreasca: “Si dupa cum omul, oriunde s-ar arata, trebuie sa se vada ca se deosebeste de animale, tot asa si învatatorul trebuie sa arate ca este învatator si când graieste si când tace si când sta la masa si când face orice altceva; trebuie sa se vada ca este învatator si din mers si din privire si din tinuta, într-un cuvânt din toate!” 15 Din aceste motive Mântuitorul trebuie socotit, asa cum inspirat a formulat savantul Simion Mehedinti (1868-1962), “Cel dintâi mare educator al omenirii si adevaratul mântuitor al copiilor”
15

16

. Pedagogului Suprem, profesorul-

Sf. IOAN GURA DE AUR, Omilii la, vol. 23 PSB, trad. pr. dr. Dumitru FECIORU, Editura Matei Institutului Biblic si de Misiune al BOR, Bucuresti, 1994, p. 823 (tâlcuire la Matei 23, 617). Scrieri 6 despre educatie si Antologie. Editie îngrijita de Dumitru MUSTER, Academiei, Bucuresti, 1992, p. 216. Simion Mehedinti, cel mai mare geograf român, trebuie socotit învatamânt. Editura si dintre cei mai mari pedagogi pe care i-a avut tara noastra. A fost nu numai un savant ci si un unul crestin si un nationalist în cel mai bun sens al cuvântului. La instalarea comunismului pe autentic noastre el nu meleagurile s-a "aliniat", asumându-si cu demnitate toate privatiunile prin care a trecut din aceasta cauza. fie si în treacat, câteva dintre cele mai cunoscute scrieri pedagogice ale Poporul Notam, sale: catre ), Bucuresti, Alta crestere. Scoala , Bucuresti, 1929 (vezi si (Cuvinte ultima editie, a a!, Edit. Axia, Craiova, 2003, Muncii prefatata de pr. V. Apropierea de Iisus prin Biserica noastra, studenti 1921; 9Gordon); prin , Bucuresti, 1995; Parabole alegerea , Bucuresti, 1935; Crestinismul si educatorilor românesc învataturi

geograf. V. în detrimentul evident al iubirii... iubeste fie acela cine va fi si cum va fi. Iar ca metoda de urmat. de fapt. o privire prieteneasca. facându-Se ascultator pâna la moarte . dintre care spicuim: "Într-un sat din Galileea. Daca am face o analiza comparativa între pedagogia Mântuitorului si a filozofilor mari ai antichitatii. batuti si schingiuiti. deoarece chiar în cea mai pacatoasa faptura omeneasca tot se poate sa gasesti macar un sâmbure de omenie si. Mântuitorul a folosit. 8). p.. în nemarginita Lui mila fata de scaderile omenesti. s-a ivit acum vreo doua mii de ani un tânar care purta pe fruntea sa lumina unui mare ideal. jertfelnice. 1925 (reeditata în 2002. o singura si suprema metoda : a iubirii depline.. flamânzi. va fi în stare sa-l ridice din înjosirea în care se afla." Mesager al noii porunci (“Porunca noua va dau voua: sa va iubiti unul pe altul. îi consacra aprecieri de mare frumusete. schilozi si alti dezmosteniti ai sortii.. socotit îndeobste cel mai mare filozof antic. ). adica al oamenilor maturi. Ioan 13.si înca moarte pe cruce!” Filipeni 2.. cu o prefata semnata de pr. pentru orbi.. m . pentru paraliticii din Vitezda.. ca pe tine însuti. Înca din pruncie pribeag prin Eghipet. Simion Mehedinti. Nazarineanul cel inimos se simtea atras nu spre carturari. adica total. pâna la jertfa 17 daca este nevoie. Bucuresti.. farisei si toata oligarhia care înconjura Templul din Ierusalim. înainte de a îndruma în alt chip cresterea copiilor. 1Evanghelie 215. la timp potrivit. 34. ci pentru robii care lucrau în arsita soarelui. a pus înainte una singura: pe aproapele tau. Greutatea cea mare pentru tânarul Nazarinean era deci sa schimbe întâi sufletul dascalilor. dublat de profesorul-pedagog. un cuvânt bun sau un sprijin cât de mic. cine stie.. sustinuta cu dumnezeiasca Sa smerenie (“S-a smerit pe Sine. am observa fara greutate ca filozofii erau promotori ai ratiunii. ”.. excela în exercitii rationale. precum Eu v-am iubit pe voi. leprosi. Gordon). 7 Ibide . în silogisme si fineturi din . el simtise toate disonantele vietii si nenumaratele scaderi ale oamenilor. Bunaoara Socrate (470-399). Pe toti acestia voia El sa-i ridice din mizeria fizica si morala..

de fapt. oricâta admiratie ar stârni din partea ascultatorilor. ne amintim. caci silogismele rationale. deoarece pasarea si viermele învata pe copil mai mult si mai bine. iar iubirea deschisa cunoasterii si acceptarii parerii celuilalt . 219..si I-a zis lui Iisus: De unde esti Tu?. În cazul sau si al multora ca el se confirma adevarul ca ratiunea îngâmfa. De aceea Mântuitorul ne-a învatat si ne-a dat pilda ca apelul la partea emotiva a sufletului omenesc este pârghia cea mai puternica a oricarui învatamânt . a desprins el din pedagogia divino-umana a Mântuitorului Iisus Hristos: iubirea netarmurita si utilizarea maxima a intuitiei. dovedite esentiale.. Ratiunea suficienta este sora buna cu mândria. marturiseste Pestalozzi. cel mai pretios izvor al celei mai O confirmare aparte în acest sens o reprezinta cel mai mare pedagog modern...sora buna cu smerenia. era . ... exceptând atasamentul câtorva ucenici fanatici. pe când dragostea smereste . nu misca inima si nu determina. “O mare piedica în cunoasterea adevarului. . fapt care i-a atras în final dezaprobarea generala. Asadar. atunci tu. atasamentul fata de Evanghelie al celui socotit Johann Pestalozzi (1746-1827). asadar. nu cu ratiunea a operat Mântuitorul. pedagogii care au cunoscut Evanghelia nu mai pot face abstractie acum de înalte si eficiente pedagogii.. curma lectia de vorbe. Evident. nu ideile conduc lumea. o cunoastere reala a lucrurilor. ci cu iubirea. de fapt. Iar pentru cel care cumpaneste bine realitatile este limpede ca. pentru cai trata de sus. 18 Dar Iisus Ibidem p.dialectice. de care nu se leaga. 9). bune sau rele. Însa. dar nu s-a priceput deloc sa intre în sufletele contemporanilor. învatatorule. fiind scuzabil. este stiinta de vorbe. Taci!” 18 . ” – Ioan 19. fara smerenie si dragoste. una din metodele utilizate de Mântuitorul în anumite împrejurari (“Si din nou a intrat în pretoriu – Pilat. savârsirea faptelor bune. în final. daca Socrate n-a putut avea Modelul Suprem. Când pasarea cânta. doua elemente. Când viermele se târaste pe o frunza. însa. . ci simtamintele. tacea.. n. Cu prioritate. Tacerea . n.

în cel mai recent volum al sau cu privire la educatia religioasa.. si Dumnezeu coboara la noi.91. un fragment al descrierii consacrate Mântuitorului: "Iisus Hristos este norma fundamentala. Constantin Cucos. Bucuresti. Iata. în plina epoca ceausista! Dupa anul de gratie 1989.În literatura pedagogica româneasca laica. Fiti dar urmatori ai lui Dumnezeu. pedagogii laici crestini au iesit din “catacombe” si au scris nestingheriti. Editura Academiei RSR. Între acestia în ultima vreme s-a remarcat în chip aparte profesorul de psihologie si pedagogie de la Universitatea din Iasi. p. 75-90 (începând cu § Iisus Hristos ca învatator . Iisus Hristos a fost recunoscut în mod constant ca Supremul Pedagog. Dincolo de unele stângacii de exprimare prea “laica” C. Constantin CUCOS. “Polirom”. paradigma esentiala de la care se va inspira adevaratul crestin în actiunile sale. 1) .dupa cum o numeste domnia sa 20 19 . Si acest travaliu se cere a fi facut pe cont propriu si în mod liber. 1973.ne cheama Sfântul Apostol Pavel. Iata un exemplu: “Hristos a fost un vorbitor cu totul peste nivel. 75-78). p. Exemplul cel mai stralucit din perioada anterioara comunismului îl avem în scrierile pedagogice ale lui Simion Mehedinti. chiar în traducere. Si . Repere Educatia teoretice si. exceptând. FLORESCU metodice p. “hristica” . 19 20 pâna vom ajunge la unitatea credintei si a cunoasterii Fiului lui Vasile . de asemenea.” sa luam aminte ca afirmatia este facuta în anul 1973. bunaoara. Retorica si . impresioneaza si pe cel mai adânc adversar al crestinismului. Iasi. Cucos merita o atentie aparte. care. ca niste fii iubiti (Efeseni 5. Edit. în acest demers deloc usor al observarii impactului actual si concret al catehezei Învatatorului nostru suprem. consacra 15 pagini referitoare la pedagogia Mântuitorului. acordându-I Mântuitorului locul pe care L-a avut din totdeauna în pedagogia româneasca autentica. ca neîntrecut Învatator. iar parabolele Sale. cazuri izolate ale unor “pedagogi” atei.neoretorica religioasa. exceptând perioada de trista amintire 19451989.. În masura în care noi ne livram Lui. Interesant este ca si în anii comunismului au fost minti luminate din acest domeniu care au avut curajul recunoasterii în scris a lui Iisus. suprem . din care am citat deja în prelegerea de fata. 1999.

76. Cucos conchide: "Hristos ne ofera chipul cu generozitate. ca de altfel si câtorva sfinti parinti mai cunoscuti 23 . 21 22 23 Ibidem p. Iisus Hristos este modelul formator prin excelenta. prof. facând abstractie de anumiti termeni mai putin compatibili cu limbajul teologic."22 Asadar." 21 Iar la sfârsitul paragrafului. prezentarea facuta Învatatorului Suprem de catre acest tânar profesor neteolog. este o dovada exemplara a reîntoarcerii pedagogiei laice spre valorile perene ale catehezei crestine. Vom face în acest punct urmatoarea precizare: observam ca modelul hristic îngaduie o perfectionare a atributelor umane reale si nu ne sperie prin intangibilitatea Lui. sa-I urmam exemplul si nu sa fim egalii Lui. m . dragoste si întelegere. acesta din urma pretinde si cauta sa-L egaleze. Nimeni nu este împiedicat de nimic în acest urcus. Hristos este un model care transcede omul. p. Traditia s ne îndeamna sa-L imitam pe El. . fara însa a atinge statutul Sau. Dar oamenii ramân responsabili de calitatea asemanarii . Spre El au acces toti indivizii. 13). m Ibide .. 47-57. la starea barbatului desavârsit. la masura vârstei deplinatatii lui Hristo (Efeseni 4. indiferent de slabiciunile si caderile de circumstanta. 78.Dumnezeu.. p. Ibide .

ascultatori poruncii Sale “ învatati toate neamurile. cea întru Hristos Iisus. totodata. sau foametea. nici cele de acum. Factorul esential în demersul catehetic apostolic nu se leaga. nu vor putea sa ne desparta pe noi de dragostea lui Dumnezeu. n. Domnul nostru. ): “Pentru Tine suntem omorâti toata ziua. 43. totodata fata de cei carora le faceau catehizare. (Matei 28.. Europa si Africa). CATEHEZA ÎN PRIMELE VEACURI CRESTINE 1. preoti si diaconi etc. CATEHEZA SFINTILOR APOSTOLI . nici stapânirile. Misiunea catehetica s-a desfasurat parte în scris (consemnata partial în cele 27 de carti ale Noului .. de o anumita stiinta pedagogica.” Mergând. însa. socotiti am fost ca niste oi de junghiere”. De aceea Sfintii Apostoli. ca mobil suprem al râvnei lor nelimitate: “Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul. 24. Caci nici moartea. rânduind.19).. 35-39). nici viata. Sfintii Apostoli. nici cele ce vor fi. cu toate ca ei erau întelepti prin firea lor si înteleptiti prin harul Sfântului Duh. sau strâmtorarea. O data cu întemeierea Bisericilor. Duh. pentru împlinirea slujirii învatatoresti.. primit la Cincizecime. Sfintii Apostoli au cutreierat trei continente (Asia. carora le porunceau sa vegheze la pastrarea nealterata a învataturii evanghelice. sau prigoana. s-au dus la moarte ca la nunta! Sf.. 8. propovaduind Evanghelia si întemeind peste tot Biserici crestine. n..III. sau lipsa de îmbracaminte.. episcopi. în slujba lor învatatoreasca.. Înarmati cu aceasta dragoste si întariti cu puterea Sf. ei rânduiau episcopi si preoti. au continuat misiunea Sa catehetica.. Formati la “Scoala Catehetica” a Mântuitorului Iisus Hristos.” (Rom. sau sabia? Precum este scris ( în Ps. Ap. ci de o netarmurita dragoste fata de Hristos si Evanghelia Sa. Pavel exprima în mod admirabil acest temei al iubirii de Hristos. nici îngerii. Asa se explica râvna lor jertfelnica. stiut fiind faptul ca numai iubirea totala poate determina sacrificiul.

n. conationalilor sai evrei: “Fiindca voi. Metodele si formele catehizarii erau adaptate corespunzator situatiilor concrete. ci pe Hristos!” (II Cor. s-au facut tuturor toate pentru a-si împlini mandatul încredintat.” (I Cor.. Scopul prioritar al catehezei apostolice era pregatirea “catehumenilor” pentru Taina Sf. pentru toate timpurile. 2-3). Marturisirea Sf. caci înca nu erati în stare. iar cu pagânii argumente rationale (uneori filozofice). obiceiurile si gândirea se desfasura gradat. emblematice pentru toti apostolii si ucenicii lor. Bunaoara. sunt. de altfel.. de altfel: “Caci nu ne propovaduim pe noi însine. înca mai aveti nevoie ca cineva sa va învete întâiile gânguriri ale cuvintelor lui Dumnezeu. cunoscute mai bine decât în cazul celorlalti apostoli. fara exceptie. Ap. de asemenea. pentru ca-n orice chip sa-i mântuiesc. Pavel. Râvna si tactul pedagogic al Sf.Testament). 22).” (I Cor. 12-14). cei ce de multa vreme ar fi trebuit sa fiti învatatori. Pavel. de altfel. Învatamântul catehetic inductiv (d la simplu la complex ) asa e cum marturiseste acelasi Sf. Sfânta Evanghelie. Ap. Toti. fiindca e prunc. din propria-i marturisire. atunci când le scrie corintenilor: “V-am hranit cu lapte. 3. n. si nici chiar acum nu sunteti în stare. iar nu cu bucate (tari. Pavel. intuitive etc. datorita scrierilor neotestamentare.. nu de hrana tare. atunci când spune: “Tuturor toate m-am facut. parte oral (consemnata sporadic în alte scrieri decât cele neotestamentare). Caci tot cel ce se hraneste cu lapte e un nepriceput în cuvântul dreptatii. Ap.. care prin obisnuinta au simturile deprinse sa deosebeasca binele si raul” (5. Cu acelasi înteles le scrie. desprinse din viata. Botez. 9. Ap. iar hrana tare e pentru cei desavârsiti..). Ap. 4. . Pavel este programativa. si ati ajuns sa aveti nevoie de lapte. de cele mai multe ori lor. fiindca sunteti înca trupesti. Sf. Obiectul catehizarii: cuvântul Domnului. în convorbirile catehetice cu iudeii folosea argumente din Legea Veche. în acest sens. 5). Pavel se vadesc. Metodele si formele de catehizare ale Sf.

29).” 26 . ca purtatori ai unor harisme speciale. p.” (12. SLUJIREA HARISMATICILOR. Popescu. 28). didascalii erau rânduiti de Nr. în profetii si didascalii . Marturie despre acesti misionari-cateheti depune Sf. Biserica primara au facut misiune Împreuna cu Sfintii Apostoli. intitulat mai întâi în revista “Studii Teologice” 24 Primii didascali crestini . cel care o instruieste mai de-aproape în cele ale credintei si moralei crestine. Iata cum distinge domnia sa slujirile celor trei harisme: “Pe când Apostolul era misionarul profesionist. Pentru istoria teologiei crestine. Dintre harismatici. Misiunea apostolilor si a profetilor s-a stins de timpuriu. regretatul Teodor M. specifice râvnei incandescente a slujirii apostolice. 12. Ilustrul nostru profesor de teologie. 86-87. Ap. atunci când întreaba retoric: “Oare toti sunt apostoli? Oare toti sunt profeti? Oare toti sunt învatatori? Oare toti fac minuni?.. reveleaza. al doilea. o importanta pe care n-au avut-o evanghelistul misionar si profetul. urmând a fi examinati din el la 2colocvii. profeti . cearta si sfatuieste. Pavel. Bucuresti... asa cum îl arata si numele. Cum lesne se poate deduce.. iar relativ recent în volumul “Biserica si cultura”25 . 79182. Pentru importanta deosebita pe care o prezinta acest studiu. aparut . iar Profetul organul inspirat. cei care s-au ocupat în mod expres de catehizare au fost didascalii .. Didascalul este. p. 2 7 cultura. care prezice.2. Pavel.. cursantii au obligatia sa-l citeasca. 124. 2/1932 (si în 2 5 Extras) Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Numai el are ca functie determinanta învatatura. 1996. învatatori . Ibide . dupa cum ne încredinteaza istoricul bisericesc Socrate 27 . p.. 6 Biserica si . le-a consacrat un studiu cu totul exceptional. Ap. învatatorul propriu-zis al comunitatii. el este factorul special al învatamântului crestin. în Epistola I-a catre Corinteni: “Si pe unii i-a pus Dumnezeu în Biserica: întâi apostoli . dar a didascalilor a continuat pâna prin secolul al V-lea. Ca acestia aveau un har misionar special ne încredinteaza tot Sf. al treilea. m 24 .” (I Cor. didascalul are. de aceea. În triada de slujitori ai cuvântului dumnezeiesc. purtator al cunostintei si întelepciunii..

sfatului întelept dat de Sf. b. perioada post-apologetica. acela de a forma caractere religios-morale . Facem de asemenea precizarea. precizam mai întâi ca literatura catehetica a primelor veacuri poate fi clasificata în trei categorii: a. tintind în ultima instanta desavârsirea . în vederea stimularii unei lecturi individuale din partea cursantilor. Câteva repere. câteva dintre . Pe lânga cartile Noului Testament. în vederea mântuirii. Astfel. chiar daca faptul s-ar subîntelege de la sine. care vor întemeia scoli catehetice si alte institutii de învatamânt. care v-au grait voua cuvântul lui Dumnezeu. Astfel. cei de azi. Functia didascalilor a fost preluata încet-încet de barbati instruiti. în timp ce preotii se ocupau cu precadere de savârsirea cultului divin. ca o fericita completare si tâlcuire a Sfintei Scripturi. priviti cu luare aminte cum si-au încheiat viata si urmati-le credinta. de atacurile ereticilor etc. Ap. având doar scopul de a semnala câteva dintre ele. Cunoasterea si utilizarea lor de catre noi. urmeaza.” (Evrei 13. LITERATURA CATEHETICA ÎN PRIMELE VEACURI. 7). bineînteles. ca demersul catehetic de astazi nu poate ignora bogatia informativa si mai ales formativa pe care izvoarele patristice le ofera preotilor si dascalilor de religie din zilele noastre. Prezentarea noastra va fi selectiva. asadar. constituie temelia pe care se zideste edificiul trainic al unui învatamânt complet. c. Toate. Pavel. care-si poate împlini scopul. cu binecuvântarea si sub ascultarea Bisericii.. perioada apologetica-polemica. literatura crestina beneficiaza de câteva scrieri deosebit de pretioase în acest subiect. de fapt. didascalii aveau în grija explicarea învataturilor evanghelice propovaduite de Sfintii Apostoli.catre Sfintii Apostoli în comunitatile în care asezau preoti. Prezentam.. 3. care ne dau stiri foarte importante privitoare la cateheza primelor veacuri. atât de potrivit în acest sens: “Aduceti-va aminte de mai-marii vostri. Tot ei erau cei care protejau aceste învataturi de interpretari gresite. perioada Parintilor Apostolici. Operele Sfintilor Parinti.

Cele mai însemnate scrieri ale Parintilor Apostolici sunt: Învatatura celor doisprezece Apostoli (Didahia). de mare importanta sunt si Constitutiile Apostolice .Ibide 0 . 2 din colectia PSB. D. b. Scrierile Apostolici. Perioada Parintilor Apostolici. 3 din PSB. Dialogul cu iudeul Trifon). N. p. Bucuresti. în lucrarea sa "Patres aevi volume. B. ca: Quadratus. 1978. Bucuresti. Bucuresti. pentru Seminariile Teologice. trad. Paul PAPADOPOL. III-V. 1979. 39. Apolinarie. alcatuita din opt carti. Olimp CACIULA greaca si Pr. latina. 31 m Apologeti de limba . p. 1 din colectia PSB. Atenagora Atenianul etc.u. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Parintilor vol. crestini care au trait în a doua jumatate a secolului întâi si prima jumatate a secolului al doilea. Tatian Asirianul. 33 26. Nicolae CHITESCU. 1976. Sf. Editura Institutului Biblic si de misiune al Bisericii Ortodoxe Române.în cuprinsul a 350 p. J. 1672.32 Pentru acest capitol utilizam cu precadere manualele de Catehetica tiparite la Editura Institutului siBiblic de Misiune al BOR: al pr.30 Alaturi de aceste scrieri. 2 Vezi vol. T.si al pr. FECIORU. Epistola Sf. Epistolele Sf. Meliton de Sardes. apostolici". opera al carei autor nu este cunoscut.cele mai cunoscute repere patristice. scrieri ale unor vrednici “mai-mari” ai nostri. care au fost ucenici ai Sfintilor Apostoli. de Pr. Sf. 1980. p. pentru Institutele Teologice. trad. Justin Martirul si Filozoful (Apologiile I si II. Menunciu Felix. Ignatiu al Antiohiei. Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. morale si cultice crestine a Bisericii primare. Epistola catre Corinteni a Sf. Pr. care contin un rezumat al întregii învataturi dogmatice. Epistola catre Diognet etc. David POPESCU. Policarp al Smirnei. D. El a fost pus în circulatie în alsecolul XVII-lea de primul editor al acestor scrieri. de Pr. Epistola Sf. CALUGAR. conform perioadelor mai sus enuntate 28 : Se numesc Parinti Apostolici scriitorii a. Eliodor CONSTANTINESCU. Barnaba. sau cel putin i-au cunoscut 29 . 28 . Ciprian etc. prof. vol. BODOGAE. COTELIER. trad. aparuta probabil în sec. 390 p. prof. FECIORU. dr. 33 2s. 3 2 Apologeti de limba vol. 9 Termenul "Parinti apostolici" nu a fost cunoscut antichitatii crestine. Perioada apologetico-polemica a înregistrat opere ale apologetilor greci . Miltiade. PETRESCU.31 si ale apologetilor latini : Tertulian. Bucuresti. Clement al Romei. Pastorul lui Herma. Ariston de Pella. D. Teofil al Antiohiei.

1945 (urmatoarele Catehez ) . 1981. 3 5 Ibide m . precum: Pedagogul (autor: Clement Alexandrinul). este Sfântul Dumnezeu Iisus.c. înregistreaza lucrari de adânca eruditie. 36 m Sf. al IV-lea când au fost rostite. UL Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. D. este instruirea spre cunoasterea adevarului. Cartea I ). Tot în acelasi capitol ( al VII-lea. Literatura catehetica de dupa epoca apologetica . 3362. CHIRIL al Catehezel . Care conduce întreaga omenire. FECIORU. trad. Scrierea se adreseaza catehumenilor din Alexandria. Marele cuvânt catehetic Grigorie de Nyssa) etc. . numerele 6 si 7. însa. trad.întâia” FECIORU. Cuvântul. Chiril al Ierusalimului . 4 Ibide .. este vietuire dreapta. Bucuresti. Pr. p. 165Pr. II- III). partea I.Catehez ) primele si e partea (a II . întrucât prezinta un mare interes nu numai pentru istoria catehezei. De fapt. Chiril al Ierusalimului. în sânul carora se strecurasera niste deprinderi pagâne. 508 p. 198. . p.a. constituie si astazi. 1943 Procatehez si Ierusalimului. care duce la cer. dupa cum însusi Clement marturiseste: “Pedagogul nostru. dar si pentru învatamântul nostru religios de astazi. dovada fiind studiile si articolele Bucuresti. El este Pedagogul Suprem. p. “Scrieri – Partea . este învatatura a slujirii lui Dumnezeu. 3 3 A se vedea CLEMENT ALEXANDRIN .” 35 . • Catehezele Sf. scriitor cu o cultura literara. Este compusa din trei carti si se încheie cu un imn de slavire al Mântuitorului. la care se adauga o excelenta elocinta. a Colectia 12 e 12 e “Izvoarele Ortodoxiei”. (al Sf. 4 din colectia PSB. Bucuresti. Asupra acestora din urma vom zabovi cu un scurt comentariu.Pedagogul 33 apartine marelui erudit crestin Clement Alexandrinul (sec. un izvor deosebit de pretios pentru Catehetica crestina 36 . la fel ca în sec.. vol. Clement propune si o “definitie” a Pedagogiei crestine: “Pedagogia este credinta în Dumnezeu. Însusi iubitorul de oameni Dumnezeu ne este Pedagog” 34 . mult apreciate de teologii români. Catehezele Sf. D. 196. 1982. filozofica si teologica stralucita.

având drept calauza un text din Iezechiel: “Dreptatea dreptului peste el va fi si faradelegea celui fara de lege peste el va fi. - Cateheza I se dezvolta pe textul de la Isaia 1. în moarte. 3-4: “Sau nu stiti ca oricâti ne-am botezat în Hristos Iisus. ca sa împletiti cununile ceresti! Acum a adiat mireasma cea buna a Sfântului Duh! Acum ati ajuns la portile palatului împaratesc! Sa dea Dumnezeu ca sa fiti luati înauntru chiar de Împaratul! Acum s-au aratat florile pomilor! Sa dea Dumnezeu ca si rodul sa fie desavârsit!” 38 . prin Botez. ne-am botezat întru moartea Lui? Deci ne-am îngropat cu El. care aveti sa fiti luminati. în care am notat câteva dintre aceste . atasata la sfârsitul Cursului. despre iertarea pacatelor. va trai negresit si nu va muri!” (18. - Cateheza a II . vol. 16: “Spalati-va si va curatiti si scoateti viclesugurile din inimile voastre dinaintea ochilor Mei”. 6. 20). pe baza textului de la Romani 6. despre cel potrivnic etc. 8 Partea . mireasma fericirii! Acum adunati florile cele duhovnicesti. Sunt în numar de 24: Procateheza. - Cateheza a III-a este un fel de “lectie” despre Botez. p. în care se dau sfaturi celor care voiesc sa intre în crestinism. Ea începe cu o revarsare a bucuriei din partea autorului pentru cei care au fost chemati a fi pregatiti pentru Botez: “Acum sufla asupra voastra.. - Procateheza este un prolog al catehezelor.” A se Bibliografia studii si vedea Generala 3articole. I 37 . 18 cateheze catre catehumeni (care urmau sa fie botezati) si 5 cateheze mistagogice.a trateaza despre pocainta. Daca cel fara de lege se va întoarce de la toate faradelegile lui. 37.consacrate lor 37 .. adresate celor de curând botezati (neofitilor) ..

8.- Cateheza a IV-a trateaza despre zece dogme. cu scopul de a combate pe eretici si pe iudei.”. dovedirea lucrurilor nevazute.” - Cateheza a XII-a tâlcuieste articolul al III-lea din Simbolul Credintei. atotputernice.. Unul nascut. al tuturor celor vazute si nevazute. de fapt. - Cateheza a IX-a explica expresia din Crez “Facatorul cerului si al pamântului. despre Cruce.. - Cateheza a VIII-a.. citând textele din Isaia 7... pe baza textului - Cateheza a XI-a explica în continuare cuvintele din Crez “Fiul lui Dumnezeu.. cuprinse. - Cateheza a V-a vorbeste despre virtutea credintei. 18-19 (Dumnezeule mare si puternic. Carele din Tatal S-a nascut.) . 1: “Credinta este adeverirea celor nadajduite.. despre Hristos. în cer si pe pamânt.. Doamne mare în sfat si puternic în lucruri. plecând de la citatul din Ieremia 32. pe baza citatului din Iov 33. 14-15). din care se numeste tot numele parintesc." (Efeseni 3. pornind de la cuvintele: "Pentru aceasta îmi plec genunchii înaintea Tatalui.. se ocupa cu explicarea primului articol din Simbolul - Cateheza a VII-a contine învatatura despre Tatal si atributele Sale. în Simbolul Credintei: despre Dumnezeu.”. .”. - Cateheza a X-a explica primele cuvinte din articolul al II-lea al Simbolului de Credinta: “Si întru Unul Domn Iisus. despre Înviere etc. 5-6. explica atributul atotputerniciei lui DumnezeuTatal. pornind de la textul din Evrei 11. - Cateheza a VI-a Credintei. 10-13... 4. din I Cor..

- Cateheza a XV-a vorbeste despre venirea întru slava a Domnului nostru Iisus Hristos. ultima din cele “pentru cei care au sa se lumineze”. continua explicarea începuta în - Cateheza a III-a mistagogica (XXI) vorbeste despre Taina Sf. explica articolele V si VI din Crez. În saptamâna luminata. vorbeste despre Biserica ( articolul al IX-lea din Crez ). . - Cateheza a XIV-a. - Cateheza a XVII-a continua explicatiile despre Sf. Euharistii. Mir si despre ungerea propriu-zisa. a face semnul ei etc. Duh. pe care Sfântul Parinte o numeste “crivsma”. ca sa judece viii si mortii ( articolul al VII-lea din Crez ). Facem mentiunea ca toate aceste 18 cateheze au fost tinute înainte de Sfintele Pasti. - Cateheza a IV-a mistagogica (XXII). dupa ce au fost botezati. catehumenii au purtat numele de “luminati” sau “neofiti”. ereziile lui Simon Magul si a lui Manes (gnostic din secolul al III-lea). rastignirea si îngroparea Domnului. tinuta în ziua Sf.- Cateheza a XIII-a vorbeste despre Cruce. Cateheza a XVIII-a.. îndemnând la cinstirea Sf. Cruci. Pasti. numite “mistagogice” ( kathchvseij mustagogikaiv - ): Cateheza I-a mistagogica (XIX) explica ritualul Tainei Sf. vorbind despre Duhul Sfânt. Botez. - Cateheza a XVI-a explica articolul al VIII-lea din Crez. Cateheza a II-a mistagogica (XX) cateheza anterioara. Sfântul Chiril le tine alte 5 cateheze. vorbeste despre Taina Sfintei - Cateheza a V-a mistagogica (XXIII) explica momentele mai însemnate din Sfânta Liturghie. combatând. despre Înviere si Înaltare . iar în ziua praznicului. o data cu simbolismul lor. totodata.

aceasta lucrare ar putea fi inclusa în categoria catehismelor. IV si Teza de doctorat. vezi Pr. Stefan Sfântul Niceta de Remesiana ALEXE. catehetic Bucuresti. instructionis libelli sex ( Catehismul. ocultismului si astrologiei. 453-587. 1969. Sf. V. fiind adresata dascalilor crestini din acea vreme (între care si didascalii. 1947. Vezi vol. Prima parte trateaza despre Sfânta Treime. a a treia doua parte despre pacat. despre Botez si Euharistie. trad. mai ales privire la om si la mântuire. si ecumenicitatea patristica din sec. 39 . ST XXI. lucrarea cuprinde 40 de capitole si are mai mult un continut dogmatic. NYSSA. sau sase carticele de învatatura publicata în anii 374-381. * Dintre autorii de literatura catehetica ai primelor veacuri din Apus evidentiem doi Parinti: • Sfântul Niceta de Remesiana 40 . S-au pastrat în întregime numai cartile a 3-a si a 5-a. "Sofia"). 403 p. Scrierea este structurata în trei parti. BARBU. Grigore de Nyssa. Niceta de Remesiana. despre care am vorbit mai sus). editia a II-a = 1998 (edit. 4 0 Pentru viata si opera Sf. a se vedea teza de doctorat a pr. Nyssa 1996. de . de T. a politeismului. CRISTESCU si N. Între preocuparile principale se numara combaterea pagânismului. cu lucrarea Catechismus sive ). Vasile Antropologia cu RADUCA. p. Grigorie de Marele cuvânt . Scrisa pe la anul 385.• Marele Cuvânt Catehetic al Sfântului Grigorie de Nyssa kathchtiko`" o mevga") ( Lovgo" 39 este cea mai importanta lucrare a sa . 7-8. Grigore Române. cu învataturi pentru candidatii la Botez (competentes) . nr. întrupare si mântuirea prin Hristos. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii OrtodoxeSfântului Bucuresti. dar depaseste cu mult nivelul mediu al acestora. precedate de un prolog în care vorbeste despre rolul pe care îl are învatamântul catehetic. În acceptiunea de azi. Pentru teologia Sf.

Amintim. ignorants Târa. o alta lucrare din domeniul catehetico-pedagogic. XXXX. iar a treia despre catehetului. rom. "Unicul Învatator". 309-348. De catechisandis. ca Fericitul Augustin a lasat. XXXII. pentru a-i fi îndrumar în munca lui de catehizare. Iasi. Paris. de George BogdanPrima cateheza. dupa cum Pedagogul lui Clement Alexandrinul este socotit primul “manual catehetic” din Orient. MIGNE. Eugen MUNTEANU. de asemenea. p. Care se afla în ceruri si pe Care. XXI (Sur la manière d'enseigner la doctrine chrétienne aux ). trad.L. rom. "A-L iubi si a-L cunoaste" înseamna adevarata fericire pe care pretind toti ca o cauta. Tom. 1869.• Fericitul Augustin 41 cu scrierea De catechisandis rudibus ( Despre . pe la anul 400. 2002. de dinainte de convertire. care-l speria uneori pe tatal sau). Polirom. în masura în care vom învata mai mult.. copil de o inteligenta precoce. Bucuresti. Este structurata în trei parti: prima trateaza despre materia învatamântului catehetic.. col. Trad. P. 41 . 1193-1220. dupa opinia Fericitului Augustin.L. col. 394-443. scrisa aprox. Aceasta lucrare este considerata primul manual de catehetica al Bisericii primare apusene . Aceasta lucrare se prezinta sub forma unui dialog cu fiul sau Adeodatus (fruct al unei iubiri nelegitime. a doua despre tinuta procedeele ( metodele) adecvate învatamântului. (vezi si rudibus Oeuvres complètes de Saint Augustin. Initiere în viata Editie bilinva. Fer. text bilingv. tradusa si în limba româna 42 De Magistro . AUGUSTIN. între altele. (Despre Învatator ). Deogratias. VINCENT & comp. în 27 trebuinta de a-i învata pe cei simpli) de capitole. . par PERONNE. Institutul magistro (editie European. adresata unui diacon din Cartagina.. dar putini sunt aceia carora le este data bucuria de a o fi gasit cu adevarat. Îl vom iubi mai mult. 1995 bilingva). Trad. la cererea acestuia. crestina. mort la vârsta de 17 ani. 4 2 Idem. De . P. Linia calauzitoare a lucrarii este Dumnezeu.

întrucât era firesc ca înainte de Botez candidatii sa fie instruiti. ne rugam si postim laolalta cu ei. Ca forma neorganizata didactic putem vorbi de catehumenat chiar de pe vremea Sfintilor Apostoli.. O. apoi. termen pe care îl întâlnim si în alte scrieri din perioada catehumenatului. p. Primele dovezi despre organizarea catehumenatului le avem în jurul anului 150.. Edituragreaca Institutului Biblic si de Misiune al BOR. în În vol.. am vazut mai sus. sub o forma organizata. Chiril al Ierusalimului . sunt învatati sa se roage si sa ceara de la Dumnezeu. în timp ce noi. 4 Ibide . cap. pentru a putea da dovada. LXI. Bucuresti. asadar. iar dupa “baie” se numeau “luminati”. postind. 2 PSB. D.4. Justin Martirul si Filozoful. în numele Parintelui tuturor si Stapânului Dumnezeu si al Mântuitorului nostru Iisus Hristos si al Sfântului Duh.”44 . Sub acest nume se cuprinde perioada dintre jumatatea secolului al II-lea si secolul al V-lea. 1980. Apologeti de limba trad. sa posteasca etc. de exemplu. FECIORU si pr. în scrierile Sf.” “. CACIULA.Iar baia aceasta se numeste legatura cu ea devin apoi 43 Iar putin mai încolo: luminare . întrucât cei care primesc toate cele în luminati la minte . m 43 . D. ei sunt condusi de noi undeva. . pr. unde este apa si sunt renascuti acolo. Cu timpul s-a simtit însa nevoia unui învatamânt catehetic cu un program coerent. Astfel. ei primesc atunci o baie în apa. fiind învatati sa se roage. în noteaza între altele: Apologia I-a. ca înainte de baia Botezului. C A T E H U M E N A T U L . la rândul nostru. iertarea pacatelor pe care le-au savârsit mai înainte. Apoi. s-a desfasurat catehizarea iudeilor si a pagânilor în scopul încrestinarii... în acelasi fel în care noi însine am fost renascuti. în functie de situatiile specifice... avea loc un anumit instructaj. p. Observam. 67. pe o anumita durata. în care. BODOGAE. “Toti cei care s-ar încredinta a crede ca lucrurile acestea învatate si propovaduite de noi sunt adevarate si care fagaduiesc ca vor putea trai asa. de pr. 466. cum Catehezele Sf. despre credinta lor.

. * Concluzii . un numar mult mai mare de pagini. La finele acestui mic excurs în slujirea catehetica a primelor veacuri crestine se impun câteva observatii generale: . în special Cartea a VII-a ): 3 luni. cuprinsa instruiti îndeosebi în Simbolurile de Credinta. având în vedere importanta lor.. numiti si competenti . aflam tot de la Justin Martirul.fiecare dintre cele patru paragrafe tratate ar fi meritat. Evident. Biserica. 2 si chiar 3 ani. în loc de Trisaghion. Iar catehumenii au fost împartiti initial în doua categorii: elementar si înaintatii .. erau catehumenii înscrisi deja pe listele pentru Taina Botezului. viata vesnica etc. Botezul... Botezul se savârsea numai în sâmbata Pastilor. Mai apoi Botezul s-a savârsit si-n ajunul altor Praznice Împaratesti: Nasterea. cu 40 de zile înaintea Sfintele Pasti. Durat catehumenatului a crescut progresiv (aflam din a Apostolice . înviere.”). Noii botezati se numeau “luminati” sau “neofiti” si umblau îmbracati într-o haina alba toata Saptamâna Luminata (de la Pasti la Florii). cu precadere cel niceo-constantinopolitan. Taine. Ca o reminiscenta (si dovada) a acestui fapt este cântarea la Liturghie “Câti în Hristos vati botezat. era explicata doctrina despre Sfânta Treime. Continutul instruirii îl constituia învatatura de baza a Bisericii. 1 an. alaturi de învataturile morale. Treptele catehumenatului erau trei: Liturghie pâna la “câti sunteti chemati.Instructia catehetica. luminatii. Floriile. Rusaliile. avansati (participau pâna la ascultatorii Constitutiile (participau la Sfânta îngenunchetorii – catehumeni mai Heruvic ). în Hristos v-ati si-mbracat. Initial. moarte.”. necesare unei conduite crestine autentice. în care sa fie . era asigurata de cateheti.

prezentate si alte aspecte decât cele mentionate. Din ratiuni metodologice, am procedat, însa, la aceasta restrângere asupra strictului necesar, în special pentru a nu încarca excesiv cursul; - informatiile sumare incluse în aceasta prelegere pot fi completate prin aprofundarea bibliografica, cu deosebire prin analizarea lucrarilor mai importante, semnalate atât în interiorul capitolelor, cât si la notele de subsol. Dupa cum lesne se poate observa, am semnalat cu precadere lucrarile traduse din operele Sfintilor Parinti, pentru gradul ridicat de accesibilitate, dar studentii pot apela si la altele, netraduse înca, fie în text original, fie în variantele unor limbi moderne, de larga circulatie, cum sunt cele din cunoscuta colectie "Sources Chrétiennes"; - precizam, de asemenea, ca unele dintre lucrarile catehetice importante, din aceeasi perioada a primelor veacuri crestine, vor fi mentionate în capitolul urmator, în cadrul scolilor catehetice, context în care au slujit parintii si scriitorii bisericesti.

IV. S C O L I L E

CATEHETICE

La fel ca în capitolele precedente, nici aici nu ne propunem sa intram în prea multe detalii istorice, pe care cei interesati le pot afla în manualele de specialitate, ci sa punctam doar care au fost marile centre ale catehizarii, reprezentantii mai de seama, operele lor principale în acest subiect (inclusiv tematica acestora), totodata ce anume din aceste opere poate sluji demersului catehetic actual. ALEXANDRIA . În acest centru vestit al antichitatii au calcat picioarele Sfântului Marcu, unul din cei saptezeci apostoli, autor al Evangheliei a 2-a. Iata ce spune Eusebiu de Cezareea în privinta lui: “Despre Marcu se spune ca a fost cel

dintâi trimis sa predice Evanghelia în Egipt, asa cum a compus-o, si tot el a întemeiat acolo primele biserici ”45 . Iar în Cronica spune ca Marcu a evanghelizat si Alexandria, stire preluata probabil de la Dionisie, episcopul Alexandriei, ucenic al lui Origen, la care Eusebiu se refera deseori în Istoria sa46 .

Ei bine, în acest centru evanghelizat deja, pe la jumatatea secolului al II-lea s-a deschis o importanta scoala catehetica, al carei prim conducator a fost Panten

(pe la anul 180) . Interesant este faptul ca scoala alexandrina este cunoscuta sub nume diferite: scoala cuvintelor sau învataturilor sacre iverw`n lovgon didaskalei`on ); scoala catehizarii (didaskalei`on tw`n

(to; th`" kathchvsew" (hj tw`n (to; kat

) ; adunarea (pentru învatatura) a credinciosilor sau, simplu, Scoala din Alexandria

pistw`n diatribh)v

jAlexavndreian didaskalei`on

) Dupa Panten, cei mai valorosi cateheti vor fi . Clement Alexandrinu l(150-217) si Orige (185-245). La început aceasta scoala n nu a fost întretinuta de Biserica, ci prin mijloace particulare. Origen, de pilda, pentru a putea trai vindea manuscrise ale unor autori profani pe care le poseda, sau
Vezi EUSEBIU DE CEZAREEA, Scrieri – Partea , PSB, vol. 13, Editura Institutului Biblic..., trad. T. BODOGAE, Bucuresti, 1987, p. 82. I pr. 46 Ibide , nota 84. m
45

dadea lectii particulare. Însa eruditia profesorilor alexandrini avea sa se rasfrânga benefic asupra prestigiului scolii, în special prin studierea si interpretarea Sfintei Scripturi. Metoda prioritara de interpretare în aceasta scoala este cea alegorica Aceasta tendinta mistica de abordare a textelor sfinte va fi temperata, în plan general, prin interpretarea literala pe care se va axa Scoala din Antiohia, despre
47

.

care vom vorbi mai jos. De la Clement ne-au ramas trei lucrari mai importante: Pedagogul, Protrepticul si Stromatele . Dintre acestea, în ceea ce priveste Pedagogul 48 , despre care am facut deja
49

Catehetica, cel mai mult ne intereseaza câteva remarci în prelegerea anterioara

. Ca si alti mari si constiinciosi dascali

crestini, Clement urmarea întemeierea unei stiinte crestine care sa contracareze si sa învinga orgoliul “stiintei” pagâne. El nu respinge, de fapt, filozofia pagâna, pe care o aseamana oarecum cu Vechiul Testament, care pregateste receptarea Noului Testament. El apreciaza stiinta în general, însa pe cea crestina în mod cu totul special, pe care o considera, de fapt, prima treapta a mântuirii. “Pedagogul” este

considerat, astfel, primul tratat stiintific de pedagogie din care s-a alimentat traditia crestina privind educatia în toate timpurile. Orige s-a impus posteritatii în domeniul doctrinar-catehetic în special prin n lucrarea Despre Principii ( Peri; jArcw`n ) adica "Despre Începuturi" , în patru , carti, în care se ocupa cu învatatura crestina despre: Sfânta Treime, îngeri, lume,

Paradoxal, se pare ca Origen a litera un text scripturistic semnificativ, Matei 19, 12, în interpretat l care se vorbeste despre fameni. Este posibil, asadar, ca aceasta interpretare sa-l fi determinat sa se castreze, care fapt i-a atras o sumedenie de necazuri, inclusiv post-mortem (condamnarea de catre sinodul al Vlea ecumenic). Am folosit, însa, expresiile "se pare" si "probabil", pentru ca nu este exclus ca alte motive sa fi determinante, între care si încercarea de a contracara acuzatiile ca ar umbla cu femei, dupa fost mentioneaza istoricul Eusebiu de Cezareea op. cap. VIII, p. 231). cum 4( Observatii pertinente asupra personalitatiicit., Clement si a lucrarii “Pedagogul” face C. CUCOS, 8 lui în Educatia religioasa. Continut si forme de , Editura “Didactica si Pedagogica”, Bucuresti, 29-31. asemenea, în Educatia religioasa. Repere teoretice si , "Polirom", 1999, p. realizareDe 1996, volumul metodice 47-48. 4 9 Mentionam, totodata, ca face parte din bibliografia obligatorie pentru examen, fapt care obliga cursanti sa o citeasca în particular si sa remarce elementele constitutive, în special cele cu pe aplicabilitate actuala .
47

om, suflet, înviere, libertate, Sfintele Scripturi

etc.50 . Om de mare caldura

sufleteasca si de adânca profunzime a convingerilor religioase, în acelasi timp dascal de stralucita eruditie, în special în domeniul biblic si dogmatic, el a fost considerat, totodata, “cel mai popular catehet al veacului al III-lea, care si-a petrecut toata viata în câmpul învataturii si al predicii”, cum se exprima un cercetator francez pe la începutul secolului al XX-lea
51

.

Scopul lucrarii

nominalizate mai sus, este cel marturisit de Origen însusi: “Am scris aceasta lucrare, pe de o parte, pentru aceia dintre credinciosii nostri care cauta explicarea în haina rationala a principiilor de credinta; dar pe de alta parte, am vrut sa dau si un raspuns împotriva ereticilor care mereu ne provoaca la discutii neplacute...”
52

.

ANTIOHIA . Este vorba de capitala provinciei romane Siria

53

, în care , dupa

moartea martirica a Sf. Arhidiacon Stefan de la Ierusalim, s-au refugiat multi dintre crestinii de aici de teama represaliilor. Aici va propovadui si Sf. Ap. Pavel împreuna cu Barnaba (Fapte 11, 26) si cu alti “prooroci si învatatori” (Fapte 13, 1). De retinut, de asemenea, ca crestini ( Fapte 11, 26-27). Aici va fiinta, astfel, o puternica scoala catehetica, cei mai de seama reprezentanti ai ei fiind urmatorii: Lucian de Samosata (preot martir), Diodor de în Antiohia ucenicii lui Hristos s-au numit prima oara

Tar , Sf. Ioan Gura de († 407) . Linia prioritara de interpretare a Sfintei s Aur Scripturi a fost cea literala, sau istorico-gramaticala, cum se poate observa foarte bine îndeosebi la Sf. Ioan Gura de Aur, reprezentantul cel mai renumit al acestei
Vezi trad. rom. – Scrieri , vol. 8 PSB, Editura Institutului Biblic..., trad. pr. T. BODOGAE, Bucuresti, 1982,alese p. 297 ORIGEN 5 1 J. G. BARDY, Un prédicateur populaire au III-e în “Revue pratique d’apologetique”, siècle, Toulouse, 1927, p. 515. 5 2 ORIGEN – Scrieri , vol. 8 PSB, Editura Institutului Biblic..., trad. pr. T. BODOGAE, Bucuresti, 1982, p. 14.alese 5 3 Facem aceasta precizare, pentru a nu se confunda Antiohia , oras din provincia romana “Galatia” Fapt 13, 14-44); cf. Pr. dr. Ioan MIRCEA, numita al Dictionar Noului , Editura cu Pisidiei (vezi e Testament Institutului Biblic..., Bucuresti, 1984, p. 29.
50

gasim date remarcabile în catehezele baptismale . în cunoscuta colectie Sources chrétiennes 55 54 . p. Un studiu deosebit de valoros asupra catehezelor baptismale. Ofera. 509527. Sf. totusi. copiilor Bacau. între care aceea baptismal.T. Se arata. 24. si Sf. multe preocupari comune în aceste scrieri. ideea despre trecerea evreilor prin Marea Rosie. IOAN GURA DE Despre cresterea . dintre care cele mai relevante sunt a doua si a treia. Mentionam ca asupra continutului acestei scrieri vom face anumite Bucuresti. De aceea. p. AUR. 51). 1995. 50. BÂRSANESCU + Istoria . nr. traduse si editate alaturi de alte sase de Antoine Wenger.). p. vol. p. în care vom vorbi familie – factor al despre educatiei. Chiril al Aur Ierusalimului. 410-431. Ioan Gura de Aur se adreseaza cu precaderii inimii. face regretatul parinte profesor Ene Braniste. si întemeia argumentarile pe Sfânta Scriptura. în S. 7-8 / 1970. insistând mai mult sfaturi morale. Notam ca volumul se gaseste si la Biblioteca Facultatii noastre de 5 6 Teologie. Chiril este mai didacticist. pe multe amanunte legate de ceremonialul Tainei Botezului. Opinii cu privire la educatie aflam în mai toate predicile sale (în special omilii). comuna de de aasemenea. Ca o particularitate interesanta. Desigur. hirotonit preot în Antiohia în anul 386. ca în timp ce Sf. într-o Pedagogiei 1969. Ioan Gura de . Ioan. de catre episcopul Flavian. Am pomenit de catehezele 2 si 3. In . Studiul are si un capitol critic comparativ între Sfântul Ioan Gura de Aur si Sf. "Putul si împartire de grâu". 12 în total. Ioan Gura de Aur. din colectiv. de fapt. fost titular al catedrei de Liturgica la Facultatea noastra 54 56 . în traducere slavona (St. astfel. 1957. Explicarea Botezului în catehezele baptismale ale Sf. în schimb. functie care includea si sarcina de a pregati catehumeni pentru primirea Botezului. calitatea lui de orator si nu cea de profesor. Ioan a rostit o serie de cateheze baptismale . parintele Braniste reliefeaza aspectele liturgice ale Vezi Sf. Botezului înclinat spre argumentari rationale. pentru faptul ca în ele se descriu cel mai explicit ritualul botezului. 5 5 Paris. 524-527.scoli. Cateheza III. în vol. avea calitatea de predicator al catedralei episcopale (386-398). dupa izbavirea din robia egipteana. în general. ca mentionam simbol preînchipuitor al izbavirii din robia diavolului prin Botezul crestin (Sf. ca interpreti ai . remarci alta prelegere. Asa se face ca Sf. dar cele mai accentuate convingeri pedagogice le gasim în “Despre gloria desarta si cum trebuie sa creasca parintii pe copii” ceea ce priveste catehumenatul si amanunte legate de scoala propriu-zisa. Chiril. dintre care din nefericire ni s-au pastrat foarte putine. lucrare ce se facea de regula în timpul Postului Pastilor. deosebit de pretioase pentru reconstituirea cultului Cei doi sfinti parinti au. Mentionam mai întâi faptul ca Sf. Interesant este faptul ca aceasta lucrare este considerata prima cu caracter educativ învatamântul rusesc. în cele ce urmeaza vom creiona câteva aspecte legate de preocuparile sale catehetice. reliefându-se. 5 25 . Cateheza III. 284 p.

se refugiaza aici. cât si pentru savârsitor. Caci savârsitorul nu era doar un simplu tipicar si ceremonialist. . învatatura catehetica hrisostomica. care.. Ioan Gura de Aur se adreseaza astfel neofitilor: “Fiti deci vrednici de aceasta mare cinste! Fugiti de toate ispitele diavolului. Grigorie de Nazianz si Eusebiu de Cezareea. Ioan Gura de Aur. Abia în secolul al IV-lea ne este cunoscuta activitatea ei. Sf. Nu se cunosc anii de început ai scolii catehetice din aceasta cetate. în forma ei de expunere. sa examineze. despre care am vorbit într-un capitol anterior. Chiril al Ierusalimului . petreceti-va ziua în rugaciune si multumire. Între elevii sai se numara Pamfil. poarta pecetea personalitatii marelui orator. IERUSALIM. Sf. foarte pretioase pentru noi. aceea de a fi crestin. datorita Sf. sa explice doctrina Bisericii. în lectura si zidire sufleteasca. Începuturile acestei scoli se leaga de numele lui Origen . între alte opere. nascut prin har. împodobiti-va cu zelul pentru virtute. care în anii 347-348 si-a rostit aici celebrele sale cateheze.. ci si un învatator capabil sa predea. 524. orientare întru-totul valabila si pentru catehetii din zilele noastre. în urma unor neîntelegeri cu episcopul Demetrius din Alexandria.. a dobândit cea mai mare cinste. C. Grigorie lasa posteritatii. Sf. 57 Cele cinci cuvântari Ibidem p.referirilor Sf. cercetati biserica. constientizarea importantei Tainei. atât constientizare care trebuie si astazi mereu actualizata. CEZAREEA PALESTINEI . în convorbiri duhovnicesti. Caci Botezul nu foloseste la nimic. dar studiul P. De aceea. În general. Sale le scoate în evidenta si pe cele care tin de pentru cel botezat. iar neofitul . . daca dupa primirea lui continuam a duce o viata nedemna!” 57 . sa îndemne etc. orientata mai mult spre eforturile ascetice si progresul în virtute decât spre speculatia asupra învataturilor de credinta.

C. cel mai învatat episcop al Cezareii Palestinei . La Hippo (nordul Africii) îsi avea resedinta episcopala Fericitul Augustin. Ciprian. Sf. STANILOAE. s-a vorbit mai sa. GRIGORIE DE Cele cinci cuvântari despretrad. De anima. Hippo-Regius etc. caruia istoria bisericeasca îi datoreaza atât de mult pentru informatiile din primele secole ale crestinismului 59 . de Arges. el înzestrând-o cu o biblioteca impresionanta. Vezi Sf. De poenitentia etc) si Sf.TILEA NAZIANZ. 1987 si Viata lui Constantin cel . numit si “lira a Sfântului Duh”. care-si avea aici resedinta episcopala (De dominica oratione= Despre Rugaciunea Domneasca. si N. pe la sfârsitul veacului al II-lea. Protogene . 13 si 14 din colectia Istoria . pentru vorbirea sa frumoasa. între cea alexandrina si cea antiohiana. care. D. 1993). Anastasi . despre ale carui lucrari s-a vorbit mai sus. 1991. Trebuie sa notam si contributia însemnata a lui Pamfil în aceasta scoala. (retrad. Între catehetii mai însemnati amintim pe Efrem Sirul († 378). au si o mare importanta catehetica. Ambrozie (cu scrieri preponderent Tertulian (De baptismo. de Pr. Milanul. La Roma s-au remarcat Filozoful 60 si Hipolit. BARBU. pe lânga valoarea lor dogmatica. cunoscut imnolog si orator bisericesc. La Cartagina – Roma. EDESA Scoala de aici îsi datoreaza începuturile învatatului SIRIEI. I sus. La Milan a activat dogmatice si morale). 1947 Dumnezeu. a 5 9 Vezi vol. 58 . ambele aparute la Editura Institutului Biblic din PSB: Bisericeasca Mare 6Bucuresti. Justin Martirul si Sf. care ne intereseaza cel mai mult. În interpretarea Sfintei Scripturi a tinut calea de mijloc. lucrarea 0 Despre Apologia .teologice . Gh. Tatal nostru) . Cei interesati pot beneficia de traducerea româneasca 58 . SCOALA APUSEANO-AFRICANA include cetatile Cartagina. de pr. totodata prestigiul de care s-a bucurat Eusebiu.

Bucuresti.. de asemenea. 17 PSB. Aceasta omilie catehetica impresioneaza în primul rând prin eruditia în câmpul profan de care autorul da dovada. Sf. 2 Omilia XXII-a Catre Tineri . gratie ostenelii exemplare a pr. le recomanda cu sinceritate. Dupa ce crestinismul a dobândit libertate de manifestare. potrivit proverbului doric: sa potrivim piatra dupa fir ” 62 .SCOLILE MANASTIRESTI.. 6FECIORU. Din opera sa din câmpul omiletic si Omilia catre tineri . Noi. D. care zaboveste asupra tuturor florilor. acelea nici nu se duc fara nici o alegere la toate florile. Departe de a respinge scrierile lor. Euripide. Hesiod. ci iau cât le trebuie pentru lucrul lor. eleni 569-570 61 . dar nu de la toate culege mierea: “Trebuie. tot asa si cu niste scrieri ca acestea. 17 PSB. citând cu o dexteritate debordanta din mai toti scriitorii si filozofii antichitatii: Homer. Platon. Vasile Cel Mare (330-379).. Antonie cel Mare († 356) Pahomie cel Mare († 346). Organizator stralucit al monahismului rasaritean este. în secolul al IV-lea se pun bazele monahismului organizat. deci. Solon etc.Cum pot întrebuinta cu folos literatura scriitorilor . iar restul sa-l lasam. alaturi de alte scrieri ascetice catehetic recomandam în chip special 61 Regulile mari si mici pentru . dând exemplul albinei. n. care da între altele si monahi. Si dupa cum atunci când culegem flori de trandafir dam la o parte spinii. sa luam din carti cât ni se potriveste noua si cât se înrudeste cu adevarul (subl. p. si voi sa cititi scrierile autorilor profani. p. 40-41. sa culegem atât cât este de folos si sa ne ferim de ceea ce este vatamator. dr. 1986. în care Sfântul Vasile sfatuieste pe tinerii crestini din vremea sa ce atitudine trebuie sa aiba fata de scrierile profane. asa cum fac albinele. prof. Socrate. Asadar. daca suntem întelepti. chiar de la început se cuvine sa cercetam pe fiecare dintre învataturi si sa le adaptam scopului urmarit. Pericle. Aceasta recomandare este întru-totul Lista completa a lor poate fi consultata în vol. nici nu încearca sa aduca tot ce gasesc în florile peste care se aseaza.. Pitagora.. dar atrage atentia ca trebuie extras din ele numai ceea ce foloseste vietii. în vol. iar restul îl lasa cu placere.). Între initiatori amintim pe Pavel de Teba († 341) .

arta versificatiei. Vasile. Calugarii ajung cu timpul si preoti parohi.catehetic. în care erau ajutati de cântareti si paraclisieri. dar nu toate de folos” (I Cor. singurii luminatori ai celor dornici de învatatura.sah) de . evenimentele din decembrie 1989. care consuna armonios cu linia calauzitoare pe care se axeaza omilia Sf. Treptat. V. sfatuieste totusi raspicat: “Trebuie sa stam de vorba cu poetii. Înotul. scrima. a celor zece porunci etc. calaria. singurii “intelectuali” ai comunitatilor si.. Materialul didactic se reducea la citirile din cartile pomenite mai sus. Limba de predare-ascultare era latina. 12). au luat fiinta scoli în tot Apusul Europei. ci interferata cu celelalte materii. la mânastirea de a pe Monte-Casino (Italia). Repere ale unui scurt excurs istoric . la care se adauga memorizarea Simbolului de credinta. 6.. ne-au oferit posibilitatea de a reaseza Religia ca obiect de învatamânt în 63 64 Ibide . 42. întemeietorul scolilor manastiresti este considerat Benedict de Apus Nursi . cu oratorii si cu toti oamenii de la care am putea avea vreun folos oarecare pentru cultivarea sufletului. Pavel. cu jertfele a sute de tineri. p. Ap. metoda prioritara – memorizarea. cartile de cult si scrierile lui Aristotel (“încrestinate”). mult mai expusi capcanelor de tot felul pe care unele carti profane le ascund. aruncarea lancei. . BÂRSANESCU & co. p. “Manuale” de baza erau: Sfânta Scriptura. de altfel. ÎNVATAMÂNTUL CATEHETIC ROMÂNESC. Vasile.valabila si pentru tinerii din zilele noastre. implicit. 568. care sunt. jocul de un fel . decât erau tinerii din vremea Sf. cu scriitorii. Istoria Pedagogiei vânatoarea. 1969. Retinem în final ca Sf. a rugaciunii Tatal nostru. De aceea socotim ca este locul aici sa amintim si sfatul Sf. Vasile: “Toate-mi sunt îngaduite. fiintând astfel asa-numitele Scoli parohiale . Bucuresti. cu toata prudenta pe care o recomanda.” 63 În . m societate ( Vezi St. care a înfiintat ordinul calugaresc al Benedictinilor (529). Din darul lui Dumnezeu. întrucât toate cele septem artes liberales 64 se predau în spirit religios. în care religia nu era obiect de învatamânt separat.

. Biserica însasi a putut iesi din “ghetoul” în care sistemul totalitar comunist-ateu o izolase aproape un sfert de veac. liceal si profesional includ Religia ca disciplina scolara. ca a fost necesara o asidua munca de lamurire din partea slujitorilor Bisericii. din motive obiective. pentru gimnaziu 84 optionalasi pentru licee si scoli facultativ . 32. potrivit cerintelor specifice fiecarui cult. de importanta egala cu. Adevarul si Viata. în rândurile carora multi reprezentanti au ramas tributari unei mentalitati ante-decembriste atee. pentru modificarea si completarea Legii înv. în Adevarul Suprem.1996. 9. art. Adevarul fiind. Dumnezeu Însusi. a trebuit sa asteptam pâna în anul stat. "Monitorul Oficial al României". din 11.. biologia.programele scolare. în special a membrilor Sfântului Sinod. istoria. scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit. În completare. Obstructia a venit. "Ordonanta de urgenta a Guvernului". elevul poate sa nu frecventeze orele La solicitarea de religie. pentru a-si desfasura nestingherita misiunea lasata ei de Dumnezeu-Mântuitorul nostru Iisus Hristos. când lege prin Legea nr. alege pentru studiu religia si confesiunea. dusa cu factorii politici si cu anumite persoane cu functii din învatamânt. . 1996. la toate nivelele. nr. (2): comun. 32). cu acordul parintilor si al tutorelui legal instituit. încheiatacu Secretariatul de Stat pentru Culte. 370/3. dupa cuvântul Mântuitorului “Adevarul va va face liberi!” (Ioan 8. parte a trunchiului Elevul. Asadar. în care se în României precizeaza: Statul asigura libertatea învatamântului religios. A se vedea si doar profesionale “Protocolul Ministerului Învatamântului".. 36/1997. educatia fizica. si din partea unor parinti nedusi la biserica.. nr. 7. Din punct de vedere legislativ a fost necesara trecerea câtorva ani buni pâna când Parlamentul a votat acele articole în favoarea predarii religiei în scoala ca materie obligatorie. Partea I. În scolile de învatamântul religios este organizat si garantat prin . 9 (1) Planurile-cadru ale precizeaza: învatamântului primar. 9715/10. 65 . geografia etc. alin. art.. disciplina 1999. dar 1995.. 84/1995. s-a stipulat obligativitatea religiei pentru clasele I-IV. precum El a spus-o: “Eu sunt Calea.04. faptul ca numai credinta si trairea în adevar ofera deplina libertate. 6. din 24 iulie. din anul 1991 când s-a prevazut Constitutiei art. alin. care vedeau în reintroducerea religiei o “siluire” a libertatii copiilor.VIII. de fapt .04. pe deasupra si cu pretentie de “stiintifica”. Trebuie sa mentionam. liber este numai cel ce crede în adevar. însa.” (Ioan 14. În acest caz... de fapt. Pâna la 65 Astfel. totodata din partea unor cadre didactice cu orizontul limitat de aceeasi educatie materialist-dialectica. 8159 nr. nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor si la aceasta . însa. constient sau nu. situatia scolara se încheie fara aceasta disciplina. ignorând. 6). În mod similar se procedeaza pentru elevul caruia. gimnazial. nr.

la sfatul unui ales slujitor al Lui. faceti-i ucenici ai lui 6ucenicilor 8 Utilizam. Nicolae Iorga. morala".. ritualul.. p. pe vremea când era Ministru al Cultelor si Artelor.” 66 . ale caror nume obstructionistii le rosteau cu zeloasa admiratie. necunoscute pâna atunci de sarmanii oponenti. care v-au grait cuvântul lui Dumnezeu. este în aceste timpuri. De aceea am primit idea de a se face învatamântul religios în însasi scoala primara.urma. a afirmat ca "scoala pleaca tot de la crestinism. ca reper Hristos! principal de orientare în studiul nostru. în vol.. Vezi colindele . facându-se apel totodata si la opiniile unor mari barbati ai tarii. de la educatia celor "chemati". mai ales dupa o mediatizare mai intensa a istoriei traditiei educatiei religioase la români . dupa marturia parintelui Mihail BULACU. 131. Cuvântul rostit în Adunarea Deputatilor. Atena. priviti cum si-au sfârsit viata si urmati-le credinta!” (Evrei 13. Tot el. Constantin GALERIU. astfel. porunca Mântuitorului “Mergând. Sfântul Apostol Pavel: “Aduceti-va aminte de mai-marii vostri. si Bucuresti. a rostit în Parlament aceste memorabile cuvinte: “Învatamântul religios în scoala primara chiar. Nicolae IORGA. a "catehumenilor". simbolica. I) i ceea = DIAQHKH sugereaza e depasirea simpla ex. totodata. învatati toate neamurile!. 6 7 Trebuie sa remarcam faptul ca termenul “învatati” din porunca Mântuitorului în original facet este ucenici maqhteuvsat (vezi.. 7) 66 68 . În acest sens. 1943. prof. buna-credinta a biruit. recunoscuta unanim ca atare. care fireste. prelegerea Pr. o necesitate de neînlaturat. credem. Cuvinte din Evanghelie pentru sufletul . pentru ca.” (Matei 28. I. Catihetii de odinioara trebuiau sa învete patru lucruri: dogma.. este suficient. ce a “învatati” având astfel sensul format de i sufletele . religioase românesc 118. 69 din 13 aprilie 1932... În cele ce urmeaza ne propunem sa întreprindem un mic excurs istoric cu privire la stradaniile depuse pentru propovaduirea religiei crestine. col. vol. p. dovedind în schimb o mare ignoranta cu privire la dreapta-credinta marturisita de ei. personalitate uriasa a culturii noastre. de H KAINH .. dr. sa evocam un singur exemplu. publicat în “Monitorul Oficial” nr. 19) 67 si luând aminte. facuta într-una din prelegerile tinute la Universitatea din Bucuresti în ciclul "Scoala si cultura". instruirii pe linie informativa. 1995. însa. cu precadere pe linie scolara. din “Îndrumari metodologice si didactice pentru predarea religiei astazi în . Ora de religie în trecut si. împlinind. când moralitatea laica se dovedeste incapabila de a da cheagul sufletesc societatii. de la lectia de catehism din pridvor. învatând din experienta trecuta sa avem mai multa râvna în demersul catehetic actual.

graiul autohton slujitorii consacrati. 5612.. dispusa ca. prin cultul însusi. Amintim în acest sens lucrarea “Învatamântul oral prin predica – cel dintâi sistem de învatamânt de durata la români”.” 70 . în cadrul caruia sa predea poporului si norme de conduita a vietii.. 1990. Acest fenomen nu este singular. unii asumându-si curajul s-o marturiseasca chiar în plina perioada a comunismului. Bucuresti.). de a se tine lectii în “tinda”. cunoscuta direct de catre înteleasa de cei multi. între altele: “În istoria poporului român a existat pe plan de învatamânt un moment deosebit de important: aparitia învatamântului oral prin predica. este recunoscuta si de catre pedagogii laici. Aceasta statornicire si organizare a vietii sociale reclamau si un sistem de norme de viata. 7 0 Ibide . o data cu procesul de crestinare a populatiei si de raspândire a credintei crestine. “Pagini nescrise din istoria culturii românesti. nici specific doar noua. Aceasta realitate. îndeosebi tinda bisericii tinând multa vreme loc de “sala de clasa”. este întâlnit în toate tarile care au îmbratisat crestinismul. dar cel putin la spovedanie si la predica se utiliza limba . principal care îsi asuma acest rol atunci a fost Biserica Factorul . mai ales.. slavona).. p. scoala”. românilor. Editura 1971. Mai înainte. prin reprezentarea iconografica si. sa desfasoare un învatamânt oral prin predica. la noi se facea carte în si pe lânga sfintele lacasuri. Toate aceste aspecte au facut ca el sa joace un rol însemnat în viata poporului român. însa. greaca pe alocuri. prin predica. 32. n. 9 În vol. Bârsanescu evoca. care a cunoscut atât o larga raza de actiune. Cu anumite particularitati. X-XVI”.Se cunoaste din paginile Istoriei Bisericii Române ca pâna la înfiintarea scolilor propriu-zise si la organizarea învatamântului. bunaoara. . Se stie ca o buna bucata de timp slujbele se oficiau în alte limbi decât cea vorbita de popor (latina. sec. cu timp si fara timp . cât si o durata mare în timp. învataturile de baza ale credintei drept-maritoare au fost “predate”. desigur. elaborata de pedagogul Stefan Bârsanescu 69 . care scrie. Bucuresti. Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. (sub. p. m Academiei RSR. St.

op.. adica predând învatatura crestina. carora.Bula papala din anul 1235 (în care se pomeneste de niste “pseudo-vladici schismatici” localnici. Terenul pe care au semanat primii predicatori crestini la noi a fost providential pregatit de credintele si ideile Vol. BÂRSANESCU. care este de origine apostolica si care s-a conturat o data cu formarea poporului însusi.. iar a predica . sinodale din 1359 si 1369 ale patriarhiei de Constantinopol cu recunoasterea Mitropoliei Ungro-Vlahiei) Actele (documente în legatura . Trecând cu vederea inerentele neîntelegeri confesionale. . Durkheim. se impune în crestinism drept principala arma de lupta. În fapt este vorba de episcopi ortodocsi care predicau dreapta-credinta). . hrisoave etc. De aceea se cuvine precizarea ca ceea ce lapidar se pomeneste în marturiile de mai sus. ca se predica învatatura crestina. p. printre altele li se prevedea obligatia de a predica învatatura crestina ). concretizate în lucrarea “L’évolution pédagogique en France” 71 . 1938. Desigur. combatându-le pe cele pagâne 72 . în esenta aceeasi. totodata. 71 . care trebuie combatuti. 34. ca astfel sasi difuzeze ideile. în Rasarit si Apus. necunoscuta în antichitate. Caci predica. I. ca Cenadul este consemnat în istoria pedagogiei noastre ca reper pentru prima scoala atestata documentar pe teritoriul românesc. 7 2 Ibidem cit. a instrui pe altii.exemplul Frantei si cercetarile lui E.spune E. a învata pe altii. se va fi desfasurat secole de-a rândul. Durkheim- înseamna a preda. documentele invocate mai sus sunt târzii fata de începuturile crestinismului la noi. Retinem. . retinem. Paris... episcopii si preotii predicând. unde adusese mai multi calugari. nota 19. Pentru spatiul românesc este prezentata. baza documentara a învatamântului oral prin predica câteva izvoare istorice deosebit de importante pentru noi: (care semnaleaza faptul ca la începutul secolului al XI-lea un anume episcop Gerhard predica în partile Aradului si ca a întemeiat o mânastire de rit apusean la Cenad. asadar. apud St. facându-se apel la Legenda sancti Gerhardi apoi.

73 . întelegem mai bine importanta spiritualitatii stramosilor nostri.. cu ajutorul carora scolarii din acel timp scriau pe acele tablite 74 . un rol important l-a avut misiunea crestina din asezarile mânastiresti. Nicodim se leaga si copierea Tetraevanghel . trasaturi evidentiate mai ales pe vremea preotului Deceneu († 44 î. religioase p. folosite pentru învatarea scrisului. Acestia. altfel spus. Hr. religia si educatia religioasa s-a nascut odata cu crearea omului. PACURARIU. St. ELIADE. Editura didactica si Pedagogiei pedagogica. Cu toate ca nu putem vorbi la noi de un monahism organizat pâna la Sf. 87. trad. n. Potrivit acestui postulat. s-a luat masura arderii unor mari suprafete de vita de vie. se recunoaste unanim. cu Mircea Istoria credintelor si ideilor . 1996. Cezar Baltag. doc. 1969. Iar dupa cucerirea romana (106) se poate vorbi chiar despre existenta unor scoli de grad elementar. vol. Caci degraba a deveni om. vezi prof. a trai ca fiinta umana este în sine un act religios. MirceaIstoria Bisericii . 1981. 7 5 De numele Sf. Galati. Bucuresti. Manual pentru Seminariile Teologice. cu credinta în nemurire si cu admirabila putere de jertfa . Editia unui slavon Pr. sau mai (sub. p. IX. Istoria . Dupa raspândirea crestinismului. între altele. au predicat si au învatat poporul dogmele credintei crestine.) si a regelui Burebista (70-44 î. pentru a se evita decaderea morala prin consumul exagerat de vin. Bucuresti. p. cu fondul ei monoteist (adorarea lui Zalmoxis). cultic si predicatorial. O data cu aceste tablite s-au descoperit si mai multi “stili” din metal si os. La nivelurile cele mai arhaice ale culturii. Române a IV-a. calugari si pustnici au vietuit pe teritoriul tarii noastre dintru început.. la fel ca si preotii de mir. 7 4 Prof.). el este element în structura acestei constiinte. De altfel. dr. întrucât din aceasta perioada dateaza tablitele cerate (tabulae ceratae) descoperite în Scytia Minor si în Dacia romana. înseamna a fi religios” 73 a fi. când. potrivit formularii savantului Mircea Eliade. I. BÂRSANESCU & colectiv. nu întâmplator. o data cu învatamântul religios. Nicodim de la Tismana († 1406) 75 . scris probabil la Prislop. "sacrul nu este un stadiu în istoria constiintei. promovat prin bisericile din cetati si sate.religioase specifice spatiului carpatic-dunarean. 39.). dr. Hr.

dupa cea de la Râmnic din anul 1651 76 . un caracter educational normativ general. didactice . aici promovându-se totodata. Vad. Neamt etc. La Peri a aparut si o Bucoavna în limba slavona între anii 1663-1669 (a doua în ordine cronologica. de exemplu. scrierea si mai târziu tiparirea de carti. ci si “altor domni”. deodata cu amintirea unor scoli si a unor nume de carturari. astfel. cu doua cicluri: pentru pregatirea negustorilor si meseriasilor si unul zicem) care pregatea preoti. ca de exemplu la Ieud. dintre care vom consemna si noi câteva. Editie Editura îngrijita de Octav Paun. Din continutul sau se desprinde faptul ca ea nu era adresata exclusiv lui Teodosie si celorlalti fii. în slavona. . Peri. la anul 1490 a scolii din Scheii Brasovului . clerici si mireni. În ordine cronologica. Bucuresti. domnitorul va scrie. La începutul secolului al XVI-lea. Tismana. Luând apoi o forma organizata. al VI-lea: “Învatatura a lui Io(an) Neagoe Voievod catre copiii sai si catre alti unsi ai lui Dumnezeu. Cozia. lucrare în care expune elementar – mai avansat (“superior” sa-i Este prima scoala româneasca ortodoxa atestata Învataturile catre fiul sau Teodosie anumite norme de conduita pentru viitorul domn. Chiar titlurile unor fragmente precizeaza acest fapt. 1975. românesti didactica si pedagogica. consemnam deschiderea. cum este. ca nicaieri altundeva. În tratatele de istorie pedagogica româneasca aceste scoli sunt consemnate cu titlul “mânastiresti”. documentar. 247. pentru românii ortodocsi de aici. cu pricepere si cu eficienta. deosebit de importante si în plan catehetic. p. având. Neagoe Basarab (1512-1521) .râvna. Începând cu secolul al XVI-lea ne vom întâlni cu tot mai multe tiparituri religioase românesti. când vor cârmui sau vor aseza pe dregatorii si marii boieri ori le vor lua dregatoria dupa 76 Onisifor Din Istoria literaturii GHIBU. mânastirile devin adevarate scoli ale învatamântului religios.

pastrat). iar cuvintele Dumnezeu . care cuprinde tâlcuirea Evangheliilor din toate duminicile si sarbatorile de peste an.. Bucuresti. un mic Catehism în limba româna (asadar. 8 Ibide . dr. urmatorul pasaj este concludent. În anul 1544. 171. Bucuresti. ierarhi si mireni. Crezul. Teodosie Dan ZAMFIRESCU. credem: “De aceea. Biserica . primul în româneste . n. 0 Pr. În acest sens. p. Tatal nostru. Filip Moldoveanul (zugrav. 1996. p. 1560). 321.faptele lor. începând cu Duminica Vamesului si a Fariseului . Învatatura 1914. ce reprezinta cu cinste cele doua provincii românesti: cheltuiala tiparirii a facut-o judele Brasovului. 7429. care a si adus exemplarul slavon de la 77 mitropolitul Basarab. Merita retinut si faptul ca tiparirea acestei Cazanii este rodul unei colaborari transilvano-muntene. dar si tipograf. Mircea Op. iar prin anii 1551-1553 va da la lumina prima carte în limba româna pastrata . (transcriere. Întreaga lucrare este patrunsa de adânci simtaminte crestine. Versiune originala. p. 147. Editura “Roza Vânturilor”. apar aproape în fiecare pagina. pierdut79 . Editura Ministerului de Culte. împartasanie etc. . iscusit traducator. Vol. Lucas Hirscher . cuprinzând Cele 10 porunci. cu o prefata de NEAGOE. 1581). 1708românilorprof. 1928. G. 8 1 Pentru studiul critic recomandam cit. te sfatuiesc..” 77 . p.) . prin câtiva carturari.. tot timpul sfatuitorul raportându-si învataturile la preceptele evanghelice. mai întâi sa nu uiti niciodata frica lui Dumnezeu. deopotriva carturar. 7 9 Amanunte despre acest catehism ne ofera Nicolae IORGA Istoria Bisericii Românesti si a m în vietii religioase a . sfinti etc. cunoscator al mai multor limbi straine) va tipari la Sibiu Catehismul românesc . pentru ca frica lui Dumnezeu este 78 muma tuturor binefacerilor si îndreptarilor “(subl.. catre fiul sau . cu PACURARIU. editia tiparita de Sextil PUSCARIU si Alexie POPOVICI.80 În aceeasi vreme istoria consemneaza stradaniile altui tipograf însemnat. Evanghelia cu învatatura sau Cazania81 . traducere în limba româna si studiu introductiv de prof. Bucuresti. Învataturile lui. cea mai importanta tiparitura a sa (Brasov. câteva învataturi sumare despre rugaciune. dr. botez.. I. din osteneala caruia notam: Întrebare Crestineasca (Brasov. din pacate astazi Tetraevanghelul slav-român.. Atelierele Grafice Socec & Co. fiul meu. MIHAILA). numele Carte cu . sub forma de întrebari si raspunsuri. Diaconul Coresi..

1952). Muntenia si Transilvania. dupa Simbolul Credintei si Dogmatica Sf. p.Serafim al Ungrovlahiei . 1643) se prezinta ca un monument al culturii noastre religioase si literare. . Aceasta Marturisire va fi reeditata de mai multe ori. Limba slava . Intitulata Carte româneasca de . ci 82 Vezi I. texte paleoslave si . fapt care indica rolul acestor carti în actul catehetic propriu-zis. nadejdea si dragostea. I. credinta. Perioada slavona la români. fiind receptate ca un fel de “manuale” pentru învatarea poporului. una a domnitorului Vasile Lupu. D. slave. binecuvântarea pentru Ghenadie al Transilvaniei . Glosar slavoromân col. româno335. ultima diortosire mai însemnata facându-se pe vremea patriarhului Justinian Marina (Bucuresti. alta a mitropolitului Varlaam. Cazania lui Varlaam (Iasi. Nicolae din Scheii Brasovului. 1691). o expresie a unitatii de neam. aprobat de sinodul de la Iasi din anul 1642. credinta si limba a românilor din Moldova. structurat pe cele trei virtuti teologice (sau cardinale ). O mentiune aparte facem în legatura cu termenul “cazanie” care în slava veche înseamna “învatatura” ( kazanie) 82 . Ioan Damaschin. care trece granitele utilitatii omiletice. ca normativ pentru întreaga ortodoxie. recunoscut drept a treia Marturisire de credinta a Bisericii Ortodoxe. iar traducerea apartine lui tiparire o da mitropolitul Coresi si învatatilor preoti brasoveni Iane si Mihai de la biserica Sf. NEGRESCU. veche Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa. editie care pastreaza structura celei originale. Bucuresti. dar va beneficia de unele îmbunatatiri si adaosuri. în limbile latina (1643) si greaca (1667). cu sprijinul fratelui sau Serban si al lui Constantin Cantacuzino Stolnicul (Buzau. 1961. învatatura la dumenecele de preste an si la praznice împaratesti si la svanti mari Cazania beneficiaza de doua impresionante prefete. nu doar lamuritoare cu privire la demersul tiparirii. primul catehism dezvoltat din spatiul ortodox. iar în româneste a fost tradusa de logofatul Radu Greceanu. S-a tiparit mai întâi la Amsterdam. Un eveniment deosebit în literatura catehetica îl constituie Marturisirea de credinta a lui Petru Movila .

cu nevoe iaste a înteleage cartea altii 83 Textul este reprodus dupa editia tiparita în anul 1943. carte pre limba romaneasca întaiu de lauda lui dmdzu. sipre fiiul odihnitoriu. sidomnu atoata tara moldovei dar’ simila. care doreste ca învataturile Sfintei Scripturi sa fie date pe limba cea înteleasa de multi: “.cum’ ca sa nu gresascâ hies‘tecine mar’ginea sisavrasitulu acela spre carele-I fâcut’. catr’aceea s‘altâ usteniînta s’au adaos aceloru barbati purtâtori de dhulu svant’ caci câ margandu de susu în gios. la Editura pentru literatura si arta. siîn putinaîndu-se diîn oameni întelesul’ sventeloru scripturi. sicredinciosu întru parin’tele nenascut. svanta troita unul’ adevarat’ dmdzau ziditoriu sifâcatoriu tuturor vadzutelor sinevadzutelor. siprînsa cetind’ pre noi pomeniti siîntru ruga voastra pre noi nu uitareti sihiti sanatosi” 83 . siîntru dhul’ svant’ dela parintele purcedzatoriu. Iata. între altele. cu toatâ inima cearem’ dela domnul dmdzau siizbavitoriul nostru Is Hs. Io Vasilie Voevod. cum se exprima domnitorul (reproducem textul cu ortografia originala) :“Prea luminat întru pravoslavie.adevarate marturisiri ale crezului ortodox-national. Diîntrucât s’au îndurat’ dmdzau diîntru mila sa de ne-au daruit’ daruim’ sinoi acest’ daru limbii romanesti. sa iaste side putin’ pret’ iara voi sa o priimiti nu ca un lucru pemntesc’ ce ca un odor ceresc’.. dupa aceea de învatatura side folos’ sufleteloru pravoslavnici. siîntru fiiul dela parin’tele nascut mainte de toti veacii. sisa mârturiseasca minunate lucrurile lui dmdzau cu multu mai vratos limba noastra romaneasca ce n’are carte pre lim’ba sa. le-au câotat’ a pogora sisvanta scripturâ tot’ mai pre întelesulu oameniloru pan’au început’ a scoate asea s‘ cines‘ pre limba sa pen’tru ca sa înteleaga hiecine sa sa înveate . Iar mitropolitul Varlaam marturiseste. bunaoara. simtamintele sale de ierarh român constiincios.. sibiruitoriu. sipace sispasenie a toata semintia romaneasca pretutindenea ce sa afla pravoslavnici într’aceasta liîmba. . Cu darul’ lui dmdzau tiitoriu.

cu valoare de testament. Taine. acmu nice atata nime nu învatâ. cu binecuvântarea P.lim’bi. cu unele adaosuri si îmbunatatiri) în mai multe rânduri. au gasit un ecou deosebit în sufletele românilor.. m 116 84 85 . cat’ au fost’ învatandu mai multa vreame. 1988. Este momentul sa amintim în continuare de doua tiparituri cu totul exceptionale: Noul Testament de la Balgrad . care se cere mereu înnoita... p. S. 1645). când otravurile sectare de tot felul intoxica sufletele crestinilor. în prefata caruia mitropolitul scrie acele cuvinte memorabile despre folosul utilizarii limbii întelese de toti: “. adunat-am’ diîntoti talcovnicii sventei Evglii dascalii besearicii noastre sideac’-am’ scris. preoti si simpli credinciosi. . fost egumen la Govora.”84 . sipentru lip’sa dascalilor s‘a învataturei. prima editie româneasca integrala a Noului Testament (1648). Minunat exemplu de atitudine misionara. mai ales în zilele noastre. 31. aratat-am’ mariei sale pravoslavnicului domnu Io Vasilie Vovodul’ cu mila lui dmdzau Domnulu tarai moldovei. Scriptura. credinta si faptele bune. cinstirea sfintilor. vladici. pentr’aceea de nevoe mi-au fost ca un’ datornic’ ce sint’ lui dmdzau cu talanutulu ce mi-au dat’ sa-mi poci’ plati datoria macaru de cat’ pana nu mâ duc’ în casa cea de lut’ a mosiloru miei. Cazania cunoscând cea mai larga raspândire pe teritoriul românesc. o luare demna de atitudine ortodoxa fata de erorile doctrinare cuprinse în Catehismul calvinesc tiparit la Alba Iulia în anul 1642. . rod al ostenelilor mitropolitului Simion Stefan (16431656) si al ieromonahului Silvestru.” Ibide .. ca banii aceia sunt buni carii umbla în toate tarile. asia si cuvintele acelea sunt bune care le înteleg toti. p. Aceste marturisiri. 8 5 Vezi editia critica tiparita la Alba Iulia. Biserica. fiind retiparita (desigur. aducând lumina asupra învataturilor despre Sf. mai putin întariti în dogmele credintei drept-maritoare.Bine stim ca cuvintele trebuie sa fie ca banii.. Episcop Emilian BIRDAS. tineri si vârstnici. Un alt reper al ostenelilor mitropolitului Varlaam este Raspunsul la Catehismul calvinesc (Iasi. a icoanelor etc.

cit.G. în orele tinute în tinda bisericii..P. p. spre a-l face cunoscut cu mai mare râvna. 485. LXII. 7 Omilia IX-a la P. din timpul lui a. curata constiinta. PACURARIU. numita si Biblia lui Serban Cantacuzino . smulge patimile înrobitoare. Vasile Lupu. M. fratii Radu si Serban Greceanu. învatatul moldovean Nicolae Milescu Spataru etc 86 . alaturi de cele din Ceaslov si celelalte carti de cult. Pasind în veacul al XVIII-lea. tiparita la mânastirea de la Uniev din Polonia în anul 1673 Psalmii. unul din 89 . prof. Omilia 8 9 Dosoftei a fost nevoit sa apeleze la serviciile acestei tipografii. 201. op. de 81988. vor fi fost utilizati si ca “bucati de lectura”. au fost desigur mult mai atractivi pentru copiii dati la scoli ca sa învete cititul. mitropolitul Dosoftei (1671-1686) va scoate la lumina prima încercare de versificare în limba noastra: Psaltirea în versuri . se impune zabovirea pentru câteva momente asupra personalitatii mitropolitului carturar Antim Ivireanul (1708-1716). nu mai functiona. prima editie integrala a Sfintei Scripturi în limba româna. scrisul etc.Biblia de la 1688. în binecuvântata cetate a Iasului. elibereaza sufletul de legaturile trupului. dupa cum opineaza Sf. caci necunoasterea acestui izvor al Revelatiei dumnezeiesti este pricina a tuturor relelor . dar si în cel particular. acelasi sfânt parinte spune: “Cunoasterea Scripturilor întareste duhul. Ioan Gura de Aur87 Iar despre folosul mântuitor al Bibliei. alaturi de domnitor. LXIII. 86 . ne face sa locuim aproape de cer. la tiparirea careia au semnat. dându-i aripi usoare si face sa intre în sufletul cititorilor tot ceea ce s-a putut spune vreodata mai bine”88 . Versificati. Textul românesc tiparit al Sfintei Scripturi a reprezentat un salt considerabil si în misiunea de catehizare. atât de prezenti în cultul public. Tot în acest veac. ne ridica deasupra sagetilor diavolului. X. preotii si învatatorii având la îndemâna acum cuvântul lui Dumnezeu în limba neamului.G. seamana virtutea. 361. episcopul Mitrofan de Husi. Vezi Pr. 8 8 Coloseni. A se vedea editia jubiliara tiparita la 300 de ani de la prima aparitie. Bucuresti. întrucât cea veche. la Editura Institutului Biblic si Misiune al BOR.

prof. I. Mircea Istoria Bisericii pentru Facultatile de Teologie.” 93 . N. Editura Academiei RSR. 9Transilvania HODOS. 94 m Istoria Literaturii . folositor preotilor în misiunea lor de catehizare 90 . Bucoavnele. O mentiune aparte se cuvine despre cartile propriu-zise. II. de scoala. Iar bucoavna de la Râmnic (1726) este tiparita cu titulatura urmatoare: “Întâia învatatura pentru tineri (în slavoneste si româneste). Cartile de cetire din . veche i . 29. Bibliografie 2 I. cu scurte explicatii asupra Tainei Marturisirii si (Râmnic. introducerea definitiva a limbii române în cultul Bisericii noastre. Onisifor Ghibu (1883-1972). De pilda. Bucoavna de la Balgrad (Alba Iulia. III. Abecedarele . 1916. p.. În principal. I. Tom. 1994. Între cartile care intereseaza direct învatamântul catehetic. enuntate chiar din titluri 91 . Scurta tâlcuire a legii celor zece Cuvinte. noteaza urmatoarele despre cuprinsul acestei Bucoavne: “. p. româneasca . cel caruia îi datoram. alaturi de cunoscutele Didahii . 1970. didactice românesti: I. un mic catehism în trei parti. Bucuresti. Bianu. Onisifor Din istoria literaturii GHIBU.. 90 . p. cu lectii în care se cuprind învataturi de baza ale credintei. 9150. amintim Învatatura pe scurt pentru taina pocaintii 1705). între altele.cei mai mari tipografi si traducatori pe care i-a avut Tara Româneasca. dr. exercitii de silabisire si texte pentru lectura cu continut crestin. Bucoavnele cuprindeau alfabetul 94 chirilic.. diece porunci ale legii vechi si ale celei noue siepte taine ale bisericii rasaritului. vol. Rugaciunea Domnului. Bucuresti. Amintim mai întâi Bucoavnele sau Bucvariile . iproci” 92 . 1 Pentru amanunte recomandam lucrarea prof. Bucuresti. Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. Tom. în exceptionala lucrare Din istoria literaturii didactice românesti (1916). II.Partea de lectura propriu-zisa consta exclusiv din lecturi de ordin pur Pr. Române 316. Române a.. editia IIPACURARIU. cu litere si silabe într’însa. profesor de pedagogie al Universitatii din Cluj (iar din 1941 al Seminarului Pedagogic Universitar din Sibiu). 1699) este intitulata dupa însusi cuprinsul ei: “Bucoavna ce are în sine deprinderea învataturii copiiloru la carte si simbolulu credintii crestinesti. Învatatura bisericeasca la (1710.. 369 (iproc = etc ).. vol. Editia II-a. 93 Ibide . cele mai trebuincioase si mai de folos pentru învatatura preotilor Târgoviste). p. II. Simbolului credintei si a celor noua fericiri.

prin întrebari si raspunsuri. nume inspirat de Rastignirii de pe Ibide .. apoi: Simbolul credintei si simbolul Sf. BIANU. Sfârsitul îl formeaza: cele trei fapte bune ale bogosloviei. rugaciunile diminetii (Împarate ceresc. op. abecedarele frantuzesti se Croix de par sau Croix de . din copilarie întru învatatura cinstita si întru frica lui Dumnezeu (care iaste începutul întelepciunii). de iaste învatatu. Prea Sfânta Treime. PRECUM SE CUVINE ORICARUI CRESTIN PRAVOSLAVNIC” 96 . HODOS. cele sapte daruri si cele douasprezece roduri ale Duhului Sfânt. aratându-se si locurile din Sf. p.Dieu 35. în care întâlnim sfaturi asemanatoare cu ale Sfântului Ioan Gura de Aur din cuvântarile sale cu privire la cresterea copiilor: “Toata obisnuinta vietii omenesti sta spre hrana.. 31. 95 . unele chiar si un astfel de titlu. Atanasie.. Tatal nostru si Din somn sculânduma). O alta Predoslovie care merita a fi evocata este a Bucoavnei Mitropolitului Iacob Putneanul (1755). în fine. numeau Jésus icoana 9coperta. 36 la 62 se trateaza pe larg despre cele sapte taine. GHIBU arata ca si abecedarele apusene din aceasta vreme aveau continut eminamente religios. cele sapte lucruri ale milei trupesti si cele sapte faceri de bine împotriva acestora si.95 Continutul eminamente crestin al acestei Bucoavne dezvaluie intentia unei educatii profund religioase. se cade a nadajdui ca acela va fi cu buna crestere si daca va fi mare.. De exemplu. cit. De la p. O. 34. o iubitorilor de Hristos. Cele zece porunci de capetenie ale legii vechi si cele sase desavârsiri ale legii noi. aceiasiu si daca se face mare. 6 I.. Am notat aceste informatii din editia 1971. Scriptura si dându-se si începuturile rugaciunilor corespunzatoare din Molitvelnic. tel întru-totul valabil si astazi în cadrul educatiei religioase din scoli. Cresterea prunciasca atârna si de ce fel de copilu iaste. m p. p. N. avându-se în vedere formarea caracterului religios moral . De altfel. pentru ca sa fiti în stare a VA ÎNDREPTA VIATA VOASTRA SI A VA PURTA DUPA PORUNCILE LUI DUMNEZEU.religios si anume: rugaciunea când va sa înceapa copilul a învata. scopul tiparirii este marturisit chiar în Predoslovie : ”Primiti dar aceasta carticica si citind-o întelegeti pietatea cuvântului. cele patru lucruri mai de apoi ale omului”.

Iorga din lucrarea “Un pedagog moldovean pe la 1800”). un avertisment ferm pentru parintii care neglijeaza educatia crestineasca a copiilor: “Pe acesti parinti copiilor întâlnim eusa nu socoteasca cineva ca ceea ce se graieste este de mânie . lasa-le lor purtarea de grija a lui Ibide . 77-78. Pedagogia Crestina sau Tratat despre buna conducere. dr. p. iar acestia si pe suflet si pe trup ducându-l îl arunca în rai. Iar de aceasta se putea focul si sa daca neluarea aminte a parintilor nu o ar fi adus pe ea . Putneanul Mânastirea Neamt.. În a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si începutul secolului al XIX-lea îsi fac aparitia câteva lucrari de pedagogie propriu-zisa: Mesiodax (numele grecesc al lui Iosif. Dumnezeu!”. Sf. p... 1978. carte ce se ocupa cu educatia copiilor..)trebuie sa lasam copiilor nostri”. si dupa aceste rugaciuni de seara si de dimineata si rânduiala pentru masa si dupa masa. Vezi si lucrarea † TEOCTIST. în vol.”97 . gheenei. n. precum se vede ca sa poata dupa buchii ceti si cu sloguri întru întarirea cetirii sale. p. Bacau. 416. cresterea Aur. .” în “Cuvânt pentru ce fel de clironomii bogatii. bolind cu inima de nenorocirea învataturii lor. totodata. m 9 8 Pr.. prof. A se vedea.si decât ucigasii de copii zic ca sunt si mai Pentru ca aceia despart trupul de suflet. 131. 428. pentru toata viata curge. Grigorie al IV-lea Dascalul (1823-1834). 7. cu toata rânduiala. alcatuita de umilul monah Grigorie din Tara Moldovei si cu îngrijire revazuta de catre unul din cei mai buni dascali Domn Nicodem de Naxos. în cap. 1995. p. Iacob Gura de Ioan Despr . Pedagogia lui Iosif dacul din Moesia.) " fiind de fapt mitropolitul de mai târziu al Ungro-Vlahiei. cit.Dinu cresterea copiilor ca dintr-o radacina buna si rea. unde nu iaste hrana buna copiilor? Care vazând noi lipsiti copiii de hrana ce li se cade. n. Mitropolit al Moldovei si Mitropolitul m Sucevei. În consecinta. . "Putul si împartire de grâu". Bunaoara. publicata la Venetia în anul 1789 98 . Iar Gura de Aur îndeamna: “Deci sa nu ne sârguim sa adunam bani si pe acestia sa-i lasam copiilor. n. Cum daru vei nadajdui de bine. copiilor”. op. de voiesti sa lasi bogatie multa copiilor tai. educarea si formarea pe care copiii trebuie sa o primeasca de la parinti piosi si dascali virtuosi. pentru folosul a tot poporul ortodox monah din Tara Moldovei ( . ci ( Ioan sa-i învatam pe ei fapta cea buna.. . Meritul aparte al acestei Pedagogii este ca se ofera copiilor un catehism mult mai accesibil decât Ibide . “umilul de la Neamt. începând de la azbuchi. p. Sf. 429. 97 . potrivit precizarilor lui N. în “Cuvântul e44”. n. “Pentru cresterea scape asupra. am dat în tipar aceasta cartulie. Si pe moartea aceea nevoie este sa o primeasca negresit de la fire. Constantin GALERIU..

Scoala greca-latina de la Târgoviste (1646). Bucuresti. BOR. 1786-1986. 13-14. Ioan Mihalcesu (mai apoi Arhiereu si Mitropolit). fiind citita în toate provinciile românesti. ai mila de mine!” 99 . a fost Marturisirea Ortodoxa a lui Petru Movila . Este cazul sa privim în urma. de fapt. JUSTINIAN. 99 . PACURARIU. 136. prof. inclusiv din secolul al XX-lea. În toate cele trei scoli religia avea loc privilegiat. Apud Pr. pe vremea domnitorului martir Constantin Brâncoveanu. cu plecarile si metaniile. Sa se aplece pâna la pamânt si sa zica: Iisuse Mântuitorule. 3 la Sibiu. Iuliu Scriban. acestea din urma pregatind învatatori. Mihail BULACU. Revenind asupra importantei Catehismelor . 1 la Buzau. aratati-le icoanele Domnului Iisus Hristos. 1 la Iasi. capitale si normale . 2 la Neamt. Ne referim la cele semnate de Pr. dupa traducerea ei în româneste a cunoscut 17 editii . citire. Cruci. 1 0 1 10 la Bucuresti. înca din secolele precedente. fie si lapidar. crez exprimat asa: “Conduceti-i la Biserici. Secolul al XIX-lea va înregistra un numar tot mai mare de catehisme. prof. înainte ortodoxa 1952. 1937. numite asa dupa cele trei materii: religie. inclusiv institutii de nivel universitar. 0 0 Pr. fiind stabilit si faptul ca trebuia sa fie predata numai de catre preoti 100 . p. Bucuresti. Bunaoara. În continutul sau autorul insista asupra importantei principiului intuitiei. despre care am 101 amintit deja. Pr. ale Sfintei Fecioare si ale Sfintilor si învatati-i a face semnul Sf. deschise în Transilvania prin legiuirile date de împarateasa Maria Tereza 1764 etc. mult raspândita la noi. vezi † Cuvânt la Învatatura de credinta crestina Bucuresti. o data cu deschiderea unor importante scoli. al caror baze s-au pus. Sibiu 1987. dr. Arhim. care. Sibiu. Editura Institutului Biblic si de Misiune al . Mircea Doua sute de ani de învatamânt Teologic la . aritmetica). Editia de baza. Petre Vintilescu. Tipografia româneasca cartilor bisericesti. Dupa ea s-au inspirat apoi celelalte catehisme.psaltirea sau alte carti de cult. Spiritul catehezei patristice din scoala . Bucuresti (1694. Fiul lui Dumnezeu. la Academia domneasca din Iasi (1640) de pe vremea lui Vasile Academia domneasca de la Scolile pe la Lupu. în Transilvania scolile elementare se împarteau în trei grupe: comunale (sau “triviale”. se cuvine subliniat rolul lor preponderent în lucrarea de catehizare. p.

care. 1818). iar în 1837 si la Râmnic. si altii. acest apostol al învatamântului românesc se întoarce grav bolnav la Avrig – Sibiu. Un alt moment însemnat în afirmarea învatamântului catehetic îl constituie înfiintarea si organizarea Seminariilor Teologice : 1803 la Socola-Iasi. În Tara Româneasca un eveniment deosebit îl constituie începuturile învatamântului de nivel superior.Pr. seminar la care va preda o vreme si Gheorghe Lazar. Dupa o munca epuizanta de trei ani. beneficiau de prestatia 102 Pr. El înfiinteaza scolile elementare.. prof.. predarea Catehismului si a Istoriei “vivlicesti” a Vechiului si a Noului Testament. op. 1860 la Iasi (pe vremea lui Cuza). Fie si în treacat.. 1811 la Sibiu. . C. prin purtarea de grija a episcopului Vasile Moga. Un fapt cu totul remarcabil este ca religie pentru scoala primara erau incluse în Cartea de citire 102 lectiile de . conducator al Scolii de la Sf. scoala a carei programa prevedea. p. cit. datorate în mare masura lui Gheorghe Lazar . care a avut grija sa rânduiasca aici “dascali procopsiti”. 1881 la Bucuresti (mitropolit Calinic Miclescu). cu binecuvântarea mitropolitului Veniamin Costachi. dr. alaturi de cursurile de inginerie si de filozofie. 8. Buzau si Arges. Andrei Saguna s-a remarcat într-un chip aparte. Sava (1818). GALERIU. trebuie sa amintim faptul ca dintre toti ierarhii ortodocsi care au militat pentru promovarea învatamântului românesc. sub obladuirea Bisericii. aceste facultati au pecetluit reusita mult dorita de înaintasi de a avea un învatamânt teologic superior în Tarile Române. Chemarea tinerilor la studii a facut-o cu râvna apostolica Gh. Lazar prin “Înstiintarea catre de toata cinstea vrednica tinerime” (august. Iar cu privire la înfiintarea Facultatilor de Teologie notam: 1850 la Sibiu (sub pastorirea mitropolitului Andrei Saguna). prof. numite “poporale”. 1836 este anul în care se vor deschide Seminarii la Bucuresti. Toma Chiricuta. unde se nascuse în anul 1779 si unde va închide ochii la numai 44 de ani (1823). Chiar daca unele au trebuit sa-si închida temporar portile (ca de exemplu cea din capitala Moldovei în 1864).

ca “Telegraful Român” este neîntrerupta ziarul românesc cu cea mai veche aparitie . Directori ai scolilor poporale erau preotii parohi. cum este cazul celei herbartiene. venita în Ardeal prin studentii români aflati în Germania. a alunecat în etalare subiectiva de “talente”. Iar “povestirea libera”. De aceea. Pavel în Epistola catre Romani (10. 2). pentru pregatirea viitorilor învatatori ai scolilor confesionale din Arad. dintre care mai mult de jumatate înfiintate de el. biblice. la anumite influente pedagogice externe exagerate.învatatorilor scoliti la Institutul pedagogic din Sibiu. anume un caracter prea intelectualist-rational sub care s-a asimilat si predat chiar si Teologia. mai ales în Ardealul pluriconfesional. Crisana si Banat. iar din 1824 cu durata de trei ani. de altfel metoda clasica a predarii învatamântului. care va pregati terenul pentru deschiderea în acelasi oras a unei scoli teologice cu doi ani de studii. Semnalam. un rol catehetic major l-a avut neîntrerupta din anul 1853 pâna azi. cea fara pricepere . La sfârsitul arhipastoririi sale. 103 Telegraful Român . . Ap. iar protopopii aveau misiunea de inspectori în raza protopopiatului. tiparite cu binecuvântarea sa. asadar. cu aparitie În rândul scolilor cu impact pozitiv deosebit în veacul al XIX-lea trebuie pomenita si Preparandia de la Arad (1812) cu limba de predare româna. despre care se pomeneste destul de des în izvoare si asupra carora nu insistam acum. pentru astfel 103 De notat. ca unele tulburari s-au produs de multe ori si datorita unei altfel de “râvne”. prin îndepartarea peste limitele admise de textele sacre. Alaturi de cartile de cult si manualele scolare. în genul celei de care vorbeste Sf. propriu-zis un Institut Pedagogic . însa. numai în Arhiepiscopia Sibiului functionau aproape 800 de astfel de scoli. concret. Râvna promotorilor învatamântului religios ortodox a avut în decursul istoriei nenumarate piedici. Ne referim.

la . profesor universitar. Editura a Biblic si de Misiune al BOR. Dumitru CALUGAR. Pâna în anul 1948. În primul rând trebuie sa avem în vedere multimea de preotiprofesori care si-au consacrat timpul si energia vietii pentru învatamântul religios. legea care ne intereseaza este cea din 1898: “Legea . Secolul al XX-lea . cu totala daruire si solicitudine. desigur. cât si la cel universitar. 104 . Bucuresti. si de educatia religioasa. ignorati în perioada comunismului din motive politice. din pacate foarte putin cunoscuti si astazi. a ocupat prin concurs o catedra universitara. o data cu aparitia cataloagelor. Constantin Narly. 0 5 Doctor în matematici la Paris. atât la nivel primar si mediu. profund traitori ai crestinismului ortodox: Vasile Bancila. O contributie însemnata la precizarea statutului religiei în scoala l-a avut. care este foarte sugestiv pentru încercarile de limpezire a normelor actuale. Fiecare moment important în istoria scolilor românesti s-a bazat. G. Cu asupra învatamântului secundar si superior”. 156. O data cu ei la pedagogii laici trecuti în vesnicie. Ar fi deosebit de interesant un studiu amanuntit asupra evolutiei în timp al acestei legislatii. prof. Simion Mehedinti si Teodor M. la zece ani dupa “Revolutie”. pe care a slujit-o în mod exemplar . legislatia cu privire la învatamânt . deodata cu problemele pedagogiei moderne în general. Popescu. cu preocupari remarcabile si în câmpul învatamântului religios românesc. figura în fruntea tuturor celorlalte materii. când religia a fost suprimata din programele scolare. Manual pentru Institutele Teologice. pâna la venirea tavalugului comunist. aceasta materie a fost considerata prioritara si. inspector general si ministru al învatamântului privire la subiectul nostru. pe o anume legislatie. Pr. fireste. Antonescu. 1976 Institutului p.de probleme si altele asemenea. a înregistrat prestatia unor pedagogi de mare valoare. dr. s-au convocat si tinut doua Sibiu (1922) si Mânastirea Dealu (1933) 104 congrese catehetice . dar modern de legislatie scolara îl datoram ilustrului pedagog primul cod Spiru Haret (1851105 1912). G. Catehetic . care s-au preocupat.

Pedagogia crestina Bucuresti.Din prima categorie s-a evidentiat cu vigurozitate parintele Mihail Bulacu (1898-1985). precizarea ca lucrarea de capetenie din domeniul catehetic-pedagogic. mai ales ca exemplarele sunt foarte rare 107 . Constiinta crestina dupa Catehezele Sf. . stralucit titular al catedrei de Omiletica si Catehetica al Facultatii de Teologie Ortodoxa din Sibiu (19681978). doctor în teologie al Facultatii din Bucuresti. profesor de religie la Seminarul Pedagogic Universitar. cu toate ca figureaza în 1fisier. parintele Calugar ne-a lasat si Amintim câteva din cartile Studiu introductiv în Catehetica . Spiritul catehezei doctorat. Chiril al . 1984). Facem. 1928. Materia învatamântului religios. desigur. Pedagogia crestina ortodoxa . 1937. a Ierusalimului Bucuresti. Pentru predarea religiei în scoala. propriu-zis publicist român din domeniul catehetic din toate timpurile 106 cel mai prolific . 0 8 Face studii de specializare la Universitatea din Jena (1937-1938). 1935. Teza de reprezentative: ortodoxa Oradea. presupune anumite aduceri la zi. patristice în ortodoxa scoala româneasc . Îl recomandam în special pentru urmatoarele capitole: Psihologia religioasa.) se impune a fi reeditata. dar numai în spiritul continutului original. cel mai recent manual de Catehetica de nivel universitar (Bucuresti 1976. autor de carti si studii omiletice si catehetice. Este în general cunoscut în mediul teologic. Principiile didactice ale catehezei si Anexa care cuprinde cateheze sau lectii Cele practice. publicata la Sibiu în teza crestin 1955. întru-totul binevenita. cel de la Biblioteca Facultatii de Teologie din Bucuresti lipseste de aprox. întrucât. 1 0 7 Bunaoara. o astfel de reeditare. 3-4 ani din raft. fiind necesare doar câteva actualizari sub aspectul tematicii si al bibliografiei. Educatia religioasa. 1946. Continutul manualului este în mare masura valabil si astazi. literatura catehetica româneasca na mai cunoscut un astfel de compendiu pedagogic crestin. monumentala ca forma si continut (571 p. cu Caracterul religios-moral . editia a II-a. între altele. În aceeasi categorie a preotilor-profesori cu preocupari catehetice deosebite se înscrie si parintele Dumitru Calugar (1907-1988) 108 . Evident. titular al catedrei de Omiletica si Catehetica al Facultatii de Teologie din Bucuresti (19361952). Bucuresti. 106 . însa. din anul aparitiei (1935). care a lasat. de aceea nu insistam cu amanunte bio-bibliografice.

n. Timisoara. Se întelege ca din acest motiv. Din fericire. ambele aparute la Bucuresti în anul 1996. valorificarea sarbatorii în este scoala e de doua împrejurari. desigur ambele lucrari. prezent acum în bibliotecile noastre prin doua carti deosebit de valoroase. reprezentant stralucit al elitei interbelice necunoscut de marea masa a cititorilor români decât dupa trecerea câtorva ani de la evenimentele din decembrie’89. Iata un exemplu: “Sarbatoarea nu implica numai o metafizica si o morala. de BANCILA.. Decalogul atmosferei. ci scoala pentru viata. Pentru predarii religiei ne intereseaza. profesor la liceul “Mihai Viteazul” din Bucuresti si.. Pentru demersul catehetic actual. Editura “Marineasa”.. editate de “Anastasia”: Duhul sarbatorii . Cea mai însemnata este copilul însusi. la 1 ian. ” (subl. îi place natura. iar nu o simpla zi libera: o zi de fiinta poate fi sarbatoare. întrucât nu este pervertit. iar o zi libera poate fi negatia copilul are o mare capacitate lucru sarbatorii. dar cea de-a doua fiind mai apropiata preocuparilor noastre capitole: 112 facem o scurta zabovire asupra ei. clasa Marelui Voevod Mihai. care. Cartea are sapte Importanta religiei pentru copil.sapte carti de religie 109 . constituie un veritabil punct de plecare pentru alcatuirea manualelor de religie de astazi 110 . se daruieste. S-a spus ca nu viata este pentru scoala. 90. 1993. p.. Dar maximul vietii sarbatoarea. Iubire. înlesnita e o însetata de sarbatoare – ceea ce am vazut ca este ceva plin. Copilului jubileaza. la venirea comunismului a devenit “dusman la al poporului”.). festiva. se aplica la orice fel de Reeditate de Episcopia Romanului si Husilor în 1 1 0 1990. De 12 altfel si Duhul întâlnim aprecieri strâns legate de educatia copiilor prin în sarbatorii intermediul sarbatorilor crestine. Un adevar care. este ca vârsta copilariei este cea mai însemnata pentru a întreprinde formarea religioasa a omului. aceasta lucrare este de importanta capitala. Începem acum sirul pedagogilor crestini ortodocsi laici cu Vasile Bancila 111 (1897-1979). de altfel. Ioan 1 11 Nascut Sauca. Autorul pledeaza în mod inteligent si cu dovada unei înalte constiinciozitati pentru educatia religioasa timpurie a copilului: “Cel dintâi lucru pe care trebuie sa-l stie cu putere un educator. si Initierea Metodica religioasa a copilului . Vezi Vasile Aforisme si para-aforisme. Metoda afectiva si sentimentul spiritualizat. Formalism si povestire. Prezente deja. pentru primele clase.. ci si o pedagogie. Acesta. Facultatea de Filozofie. traieste divinul. pe bancile scolilor prin osteneala parintelui profesor dr.. 1897 la Braila. Omul si . p. specializat la Paris în acelasi domeniu. existenta Ileana 11. Editie îngrij. 109 . un timp. seriozitate si doctrina. deci scoala trebuie sa fie pentru sarbatoare. chiar daca sunt pe alocuri depasite ca limbaj si tematica. licentiat al Universitatii din Bucuresti. Credinta si sinceritate. scriitor si filozof crestin. Metoda religioasa si idea concretismului.

Dupa o impresionanta pledoarie pentru educarea religioasa a copiilor. pedagogia preventiva (mentinerea unei atitudinea atmosfere placute.. adevarul vechi si de bun simt ca daca nu se introduce omul în religie de când e copil. creanga trebuie îndoita cât e verde.). în fine. aliatii natura firesti(adica sustinerea lectiei cu ajutorul celor mai dotati si receptivi elevi). . educatorului . pe catre e chemat s-o pastoreasca va trai si va respira neîncetat în aura lui..educatie caci. pe tot parcursul lectiei) si. vorba lui Comenius. un copil crescut cu religie va fi mai spiritualizat si deci mai serios manifestarile lui “ 114 . 1996. prezentate sub un titlu sugestiv. în chip definitiv si efectiv. degeaba va ploua mai târziu. Am subliniat aceasta ultima dimensiune. nu din cele care produc dubii sau ilaritate). Bancila îsi exprima opiniile în legatura cu persoana profesorului de religie. p. Daca nu ploua primavara..” 113 . în ectoplasma lui Vasile 1 1 4 BANCILA. atmosferei .. Plugarii stiu ca grânele trebuie sa fie crescute înainte de a veni caldurile verii.. n. Editura “Anastasia”. n. . La fel si în formarea religioasa. ca obstea de scolari. Ibidem p. el va risca sa nu cunoasca niciodata farmecul si binefacerea religiei. pentru ca secetele vietii sa nu-i poata face nici un rau. În ultima parte a lucrarii. precum si în toate sine qua non ale desfasurarii lectiei de mediul fizic si decorul. 113 Initierea copilului religioasa a . pregatirea (aperceptiva.. exemplelor (tactul de a prezenta ilustrari potrivite. 2021. grija de a înlatura oboseala. Sa învatam o data. pragul lectiei . 29. vorbind despre elementele religie. Elevii vor trai în cercul de efluvii invizibile care pornesc din fiinta lui. Planta de pret a religiei sa fie adânc înradacinata în solul sufletului. autorul marturiseste convins: “Asadar. un fel de logistica obligatorie: (atitudinea profesorului la intrarea în clasa) Dodecalogul la toate obiectele din scoala . ideale. Iata cum se exprima autorul: “Felul prezentei sufletesti a educatorului hotaraste soarta educatiei. Bucuresti. ca sa nu le vatame. V. pentru ca ea sintetizeaza toate eforturile recomandate anterior.

Istoria . unii înalta atmosfera. Lucrarea ce ne intereseaza în chip aparte este Educatia morala si religioasa în scoala româneasca (Bucuresti. fides-i = credinta ). Ibide . structurata în trei mari capitole: I. G. III. 1930. Bucuresti. pentru ca fiecare profesor de religie sa fie convins a-si face timp pentru a citi integral Initierea religioasa a copilului spre marele folos în straduinta de a-si îmbunatati propria persoana. 1 16 m Semnalam câteva dintre Din problemele pedagogiei Bucuresti. Bucuresti. metaforic. predarii religiei 115 . G. ca sa aplicam.Curs moderne de Bucuresti. 1937). 1939. 1937 (ultima subliniata de scoala pentru interesul aparte în cadrul noi moderne a Metodicii disciplinei ). p. Sunt oameni care îmbalsameaza totul în jur ca un trandafir de soi si sunt altii care infecteaza totul ca un dihor. Educatia religioasa în cadrul educatiei integrale. altii o coboara. altii întineaza tot ce ating. Un alt reprezentant stralucit al pedagogiei crestine românesti este Antonescu (1882-1953). înlaturat de la catedra de catre comunisti în anul 1948. Educatia morala în scoala româneasca.. sub acuzatia de “fideism” si “nationalism”. acuzatii care constituie în fond mai degraba recunoasterea unor merite. iar “nationalist” românul ce tine la identitatea neamului.” 115 . altii nelinistesc chiar fara sa spuna un cuvânt.spirituala. la caracterul “national” al Statului Român. altii demonizeaza ori deprima. unii purifica. Bucuresti. 1924. autor al unor lucrari de prestigiu în domeniu 116 . profesor de Pedagogie la Universitatea din Bucuresti. 1925-1926. . Unii produc o atmosfera sfintitoare încât în vecinatatea lor te simti mai bun si mai tare. II. credem. o vreme si la Seminarul Nifon din acelasi oras. Unii linistesc prin simpla lor prezenta. un termen luat din metapsihica. Psihanaliza si educatie. ele: General .. decât stigmatizarea propriu-zisa: “fideist” înseamna credincios (lat. Doctrinel a pedagogie . Educatia Pedagogieisi e fundamentale ale pedagogiei morala religioasa în româneasc . 115. Fiecare om sugereaza o anume atmosfera. Pedagogia . Aceste câteva ilustrari ale gândirii distinsului pedagog Vasile Bancila sunt suficiente. deodata cu îmbogatirea continutului actului catehetic.

însa. p. istoria religiilor etc. Pot sa va spun ca atunci când am fost profesor la Seminarul Nifon. fiindca daca în sufletul seminaristilor sau al tinerilor teologi apar fata în fata conceptia stiintifica deoparte si cea teologica de alta. fie si generale. în asa fel încât orice teolog sa posede cunostinte. . spre exemplu.” 117 . sau iese contradictie.... pe când altii. vom face o mica ilustrare din ultimul capitol al cartii cu referire la aceasta importanta misiune: “În ceea ce priveste pe profesorul de religie consideram ca acesta trebuie sa aiba o serioasa pregatire filozofica. 117 Op. dupa ce si-au marturisit îndoiala. Antonescu pledeaza pentru “o serioasa cultura filozofica”. dogmatica. care au trecut apoi la alte facultati. ajungem la scepticismul religios. sau iese armonie. N-avem nevoie nici de sceptici nici de ipocriti. Acest deziderat poate fi exprimat si astazi.Chiar daca au trecut un numar de ani buni de la data publicarii acestei carti. caci nu putem împarti sufletul elevilor nostri în compartimente. în legatura cu gândirea marilor filozofi ai lumii. pe care viitorii profesori de religie sa o dobândeasca în cadrul Facultatii de Teologie. Întrucât prelegerea de fata se adreseaza în primul rând viitorilor profesori de religie. moderni si contemporani.acestia sunt ipocritii. cum ar fi. iar în cazul când aceasta este marturisita. le-au ascuns si au trecut la facultatea de teologie. ca G. constatându-se în plus ca nici acum nu avem o catedra de filozofie propriu-zisa. Aceste doua conceptii se vor ciocni si din ciocnirea aceasta. iar în cazul când este ascunsa ajungem la ipocrizia religioasa. Observam. 136-137. .. si atunci înseamna ca am ajuns la rezultatul pe care-l preconizam adineaori: conlucrarea armonica între educatia religioasa si intelectuala. avem nevoie de credinciosi adevarati. antici. dar voiau sa se faca preoti. trebuie suplimentat prin lecturi individuale. care aveau îndoieli. în cadrul programei. continutul ei este în cea mai mare parte actual. cit. asadar.. desi anumite incursiuni în acest domeniu se pot face la câteva din disciplinele de baza. G. ele nu pot ramâne izolate. Ceea ce nu se parcurge. am gasit elevi sceptici. morala.

17 din tineri colectia 1P. postul sau va fi “comprimat”. face liceul la Focsani si Facultatea de Litere si Filozofie la Iasi. sub care valoarea de devotare s-a înfatisat în omenire. este întunecata de amanuntul istoric si sistematic. 1986 (vol. Problema comunitatii pedagogice. (Bucuresti. D. Misiunea educatiei . religia exercita o influenta totala asupra omului. Constantin Narly (1896-1956) este un alt mare pedagog al perioadei interbelice 119 . în subcapitolul Concretizarea (educatiei n. 490). Asa se explica faptul ca una dintre cartile lui C. din motive politice. VASILE CEL MARE. educator. Daca în locul instructiei religioase s-ar face cu Sf. însusi învatamântul religios.” (p. Educatie si 1927. Pedagogie românesti . C. totodata fara neglijarea gândirii Sfintilor Parinti. va fi numit e pe teza României). Aici se va I. Bucuresti. filozofie. FECIORU.B) 1 9 Nascut la Tecuci. de fapt. Tolstoi 1929. Misiunea 1943. educatorului.S. la Göttingen. printr-o predare nepedagogica a religiei sentimentul religios se poate pierde în fata multelor date impuse a fi memorate: “Frumusetea si înaltimea etica a religiei crestine. întâlnita de altfel la multi dintre studentii nostri. 118 . profesor la Facultatea de Filozofie a Universitatii din Cernauti rând. cu 528 de pagini si urmatorul cuprins: I. la Bucuresti. 1940. unde. în anul urmator va la obtine titlul de doctor în filozofie cu Di soziale Schichtung Rumäniens (Stratificarea sociala a Întors în tara. În aceasta ultima parte la p. Bucuresti. Omilia catre . publicata întâia oara în anul 1938. Problema idealului IV. 1996. “filozofia” cea mântuitoare. profesor de Pedagogie si Istoria Pedagogiei la Facultatea de fine. apropia de între ei legându-se o strânsa prietenie. 490-493 gasim referiri la religie.. Prin etica pe care o sustine. Rezultatul este indiferenta religioasa sau ateismul pe care îl promoveaza adesea.. Narly pleaca intituleaza Gavanescu studii în Germania. trad. litere si unde va preda pâna în anul 1947. III. n. ramas în constiinta educatorilor mai ales prin lucrarea Pedagogia generala . nr. reeditata în 1996. Vasile cel Mare în cunoscuta “Omilie catre tineri”118 . 1929). în de la 1 oct. În 1923 C. C.) în Institutii despre care afirma: “Religia este poate cea mai activa forma. trebuie facuta cu discernamânt. când. II. Problema posibilitatii educatiei. Problema mijloacelor educatiei. pedagogic. NARLY. Gavanescu.Facultatea de litere din Iasi. pr. în sensul propus de Sf. Narly se Opera pedagogica a profesorului I.Aceasta preocupare. Trece în vesnicie în anul 1956. ideal. asistent la si. care ne-au lasat. La un moment dat. fiind înmormânta t în cimitirul Belu.. (vezi prefata la pedagogic. generala alcatuita de Viorel NICOLESCU).. Narly atrage atentia ca de multe ori. 1941. Dintre lucrarile sale mai Problem amintim: a idealului 1925. fara sa vrea si fara sa stie.

se observa fara greutate o împletire armonioasa a convingerilor crestine cu simtamintele unui patriotism exemplar. avertizând tineretul ca si ca un om. Antologie 1216. doctor în geografie al Universitatii din Leipzig (cu educatie) Die kartographische profesor teza teza Induktion). Înmormântat în cimitirul Belu din 1etc. de D. si învatamânt. despre educatie Bucuresti. Credem ca observatiile profesorului Narly sunt în mare masura valabile. si aceasta mai putin în scoala si mai mult în Biserica. Poti sa fii om deplin fara sa fii crestin? . (vezi crestin ?. f. editie îngrij. Scoala muncii. Introducere în geografia ca 2 volume) si al reprezentativa: pedagogiei Alta crestere. la autor de carti fundamentale din domeniul geografiei (cea mai Terra.. Nascut în Soveja – Vrancea. Licentiat al Facultatii de filozofie si litere din Bucuresti (cu Ideile lui J. Simion Mehedinti (1869-1962) a fost nu numai un mare geograf. atât ca numar de ani (93) cât si ca activitate oferita în slujba neamului 120 .. religiozitatea ar spori. p. 492). 1992.” (p.precadere educatia sentimentului religios.. 2 2 Idem. coperta). J. 120 . Poporul – cuvinte stiinta ( catre studenti. a. Scrisul sau din câmpul pedagogic este atât de patruns de duhul evanghelic. marturisind public convingerea ca Iisus Hristos este nu numai Mântuitorul lumii ci si cel mai mare educator al omenirii nu poti fi om deplin fara sa fii crestin cât a înteles din Evanghelie 121 . Scrieri 2 1 S. MUSTER. Rousseau despre . daruit de Dumnezeu cu o viata bogata. . atâta pretuieste . Bucuresti. încât instructia religioasa de astazi ar suferi o grava pierdere ignorând-i cartile.. nominalizândule chiar ca titluri de capitole: Lipsa razboaielor confesionale. Arhaismul crestinismului românesc. Bucuresti. Editura Academiei Române. catedra de geografie a Universitatii din Bucuresti.122 . A fost profund credincios.) MEH EDINTI. dar ne îngaduim observatia ca necesitatea indiscutabila a cultivarii sentimentului religios în Biserica trebuie facuta în paralel cu instructia religioasa la clasa. ci a fost un mare admirator al virtutilor sale stramosesti. Crestinismul românesc. orfan de mama de la 9 ani si de tata înainte de terminarea liceului. ca si un popor. Caci Simion Mehedinti n-a slujit doar poporul român cu o constiinciozitate iesita din comun. Neutralitatea fata de certurile dogmatice. ci si unul dintre cei mai mari pedagogi ai României. În Crestinismul românesc exemplifica a aceste virtuti. fara exceptie. Primatul sufletului. Poti fi om deplin fara sa fii Cartea româneasca. în care. membru al Academiei Române (1915). în mod progresiv si echilibrat.

Acceptarea suferintei ca mijloc de purificare morala. nu da buzna în viata altuia si nu se coboara niciodata la nivelul vulgului. ca fapt individual. evident ca nu poate fi vorba. Prezenta lui Iisus în folclorul national. n-a pregetat o clipa sa le evidentieze doar virtutile. Va vedea ca ceea ce deosebeste pe plugarul sau pastorul român de neamurile vecine este o mare cumpatare în judecata si o foarte delicata rezerva fata de altii. 1995. Absenta pornirii spre razbunare. . fiindca nu simte suferinta! Asa sa fie? Cine îsi da osteneala sa priveasca traiul de toate zilele al taranului român. Cum se explica aceasta pornire spre iertare? Unii observatori superficiali s-au grabit sa dea o explicatie simplista: românul nu se razbuna.123 Cu toate ca stia foarte bine si anumite scaderi ale conationalilor. acela va ajunge la o concluzie cu totul deosebita. p. este cu putinta oriunde. Prioritatea frumusetii morale asupra justitiei formale . Sentimentul acesta presupune calcularea la rece a suferintei altuia. asa cum se recomanda mai ales în zilele noastre. când exemplele pozitive pot avea un rol întaritor. bunaoara. Fundatia “Anastasia”. p... cu tact pedagogic si mare optimism.O explicatie de bun simt si pretuire fata de poporul pentru slujirea caruia a consacrat cu generozitate toata energia vietii sale îndelungate. Încrederea în biruinta binelui asupra raului. Bucuresti. Crestinismul 1 2 4 Ibide românesc . Din fire. 84. sursa de nadejde si inspiratie. Dar de o aplecare a neamului românesc spre ura calculata împotriva cuiva. 235.” 124 . Idem. Iata. Violenta. m 123 . românul adevarat este discret. Lipsa ereziilor si a ereticilor.Simbioza între Biserica si Stat. cum se exprima Simion Mehedinti în legatura cu “Absenta pornirii de razbunare la români”: “Poporul român este lipsit de orice înclinare spre razbunare.

“în planul învataturii.respectuoasa familiaritate ce care se spune “Regele”. 12. Î. didascalul harismatic depaseste pe episcop si cu competenta si cu învatatura. din timpurile ulterioare.. III. S.. totodata. cultura 138. Înainte de a încheia aceasta scurta semnalare a personalitatii si Nascut în Boteni – Dâmbovita. cu acea “Tudor”. avea o mâna osoasa pe al carei deget mijlociu. Ap. deodata cu preocuparile de stricta specialitate din domeniul pe care l-a slujit cu devotament total. Un examen la Istoria Bisericii Universale era o proba de foc. Bartolomeu ANANIA al Clujului îi face urmatorul fost unul din cei mai mari profesori ai Facultatii de Teologie din Bucuresti. iar preotii si episcopii se ocupau cu oficierea liturgica a slujbelor. Bucuresti. Despre ei se pomeneste chiar si în veacul al V-lea. 140-211 si 2 6 Vezi în Biserica si . an. Popescu (1893-1973) 125 este un nume de referinta din galeria profesorilor teologi laici. Editura Biblic si de Misiune al BOR.. Acesti învatatori aveau misiunea sa explice dogmele credintei crestine neofitilor si sa-i apere. profetii îsi manifestau sporadic harisma prorociei. volumul cultura Institutului 11996 2 7 Biserica si . asa cum afirma autorul. îl numeau “Domnul Tudor”. p. care. îndeosebi prin lucrarea didascali crestini 126 Primii . cap. statornicise o batatura enorma. totodata ai profesorilor de religie si teologie. Istoria bisericeasca si Patrologia.” 127 . urma a creionului muncit pe ” (“Prefata” Biseric se hârtie. Înalt. cât o ghinda.Teodor M. uscativ.. p. sau. chiar mai simplu. didascalii erau slujitorii care catehizau cu timp si fara timp.” . Cor. 1932.. astfel ca importanta misiunii lor depaseste granitele slujirii conventionale. 125 ).. la dreapta.. din care fac si eu parte.. cu mustata tunsa englezeste. constituia un triumf. al doilea profeti . al treilea învatatori ( didavskaloi (I. 5). psihologic) titular politic detinut în închisorile comuniste (1959-1964). Era admirat si iubit. este prezent si în literatura noastra catehetica.. teza al catedrei de Istorie si Patrologie al Facultatii de Teologie din Bucuresti (1948-1959). În timp ce apostolii predicau kerigmatic vestea cea buna . harismatici de care aminteste Sf. Acest studiu este foarte important pentru observarea etapelor didascalii facând parte din triada slujitorilor catehizarii în Biserica primara. licentiat al Facultatii de Teologie din Bucuresti. “Autoritatea didascalilor”. întrucât. P. în general. dar si foarte temut.. la a si 1cultura "Studii Teologice". doctor în teologie al Facultatii de Teologie din Atena (cu Cauzele persecutiilor din punct de vedere istoric si . Propriu-zis. de influentele ereticilor. Pavel: “Si pe unii i-a pus Dumnezeu în Biserica: întâi apostoli . 28).. didascalii sunt predecesorii profesorilor de la scolile catehetice din secolele III-IV. . iar un 8 cu distinctie. p. Generatiile portret: “A de studenti ai anilor 40.

imperfecta. sa iasa în întâmpinarea culturii.. împacarea. Popescu. Teodor M. 1936). m 128 129 . totodata prin activitatea practica din biserici si scoli. fara de care nu se poate edifica pentru societate o casa solida si sigura. se impun câteva cuvinte despre conferinta Biserica si cultura . legea mântuitoare a lui Iisus Hristos. caci marii barbati ai ei au fost si mari oameni de cultura. spiritul si virtutile Evangheliei. Metodica predarii religiei beneficiaza de osteneala câtorva reprezentanti remarcabili. ierarhia valorilor. se întelege – celei autentice. în care se cuprind câteva principii programative pentru relatia religie-cultura din zilele noastre.scrisului prof. un ideal care depaseste contingentul. Teodor a spus atunci este întru-totul valabil si astazi: pe de o parte. Iar concluzia este pe cât de concisa si ferma. moravurile si institutiile crestine. m Ibide . iar alaturi de ei si cei Ibide . 223. Biserica trebuie sa fie deschisa culturii. cu deschidere plina de solicitudine. simtul moral. idea autoritatii divine. p. trebuie. preoti si profesori. atât din rândurile clerului. asa cum a fost dintru început. bucuria de a trai. cât si ai laicatului. Tocmai datorita faptului ca ramâne legata de pamânt. pe atât de realista: “Biserica trebuie sa crestineze din nou cultura!” 129 . În rândurile clericilor trebuie amintiti mai întâi profesorii de la Seminariile si Facultatile de Teologie. de schimbatoare.” 128 . p. pe de alta parte ea trebuie sa ofere culturii miezul fara de care aceasta risca sa cada în derizoriu. prin cartile si studiile publicate. dar pentru împlinirea acestui deziderat si slujitorii Bisericii. * În actualitate. Ceea ce Popescu M. cultura noastra este atât de relativa. de neputincioasa în a ne asigura pacea. se întelege. încrederea. Iata cum raspunde autorul la întrebarea “ce trebuie sa ofere Biserica pentru cultura?”: “Forta morala a religiei. titulari ai catedrelor de Catehetica. 224.. tinuta la Primul Congres de Teologie Ortodoxa (Atena.

în " Altarul Banatului". parintele Galeriu conchide: “Astfel. nr.care predau Religia în scoli. dar vocea P. Psihologia catehumenilor. fiind preotul cu cea mai mare popularitate în Bucuresti. Iata 12. în S. o actiune specifica omului. educatia religioasa a copiilor este o necesitate fundamentala. Principii catehetice în Catehezele Sfântului Chiril al Ie rusalimului. Convins ca “educatia este un dar. dupa aceea îndrumator de doctorate pentru Omiletica si Catehetica. Un alt nume de referinta în ogorul catehetic românesc contemporan este al p. Învatatorul nostru suprem. nr. 1993. 14) 131 . în prezent duhovnic la Mânastirea Bistrita – Vâlcea. autorul unui curs de Metodica si a câtorva studii fundamentale în domeniu 130 . a Mântuitorului Care a spus: “Lasati copiii sa vina la Mine si nu-i opriti. Ortodoxia. cv. Revelatia si educatia. în " Ortodoxia". care a publicat studii catehetice deosebit de consistente. 1939). totodata în strainatate.. ci un dat originar. 1 / 1983. caci numai omul se educa. caci ea începe o data cu omul. nu numai în biserica. Sale a fost auzita cu pregnanta si astazi. Sfântul Atanasie cel Mare. în întreaga tara (prin conferintele sustinute în ultimii ani în diferite orase). arhimandrit Veniamin Micle (n. cuprinse mai apoi într-un singur volum.. 1 30 .”. Asupra noastra apasa o raspundere grea în fata lor si a lui Dumnezeu. lea. în secolul al XXcatehet. Preotul dupa cartile de învatatura din secolul al XIX-lea. ca a unora ca acestia este împaratia cerurilor” (Matei 19. opinând. totodata. p. titlurile studiilor cuprinse în Importanta catehezei în astazi volum: Biserica Ortodoxa.. 3Iisus 4/ 1993. ca “credinta religioasa nu reprezinta o achizitie evolutiva în istoria omenirii.”. C.. “Decan” de vârsta si preocupari este parintele Constantin Galeriu (1918-2003). învatator al unitatii crestine. 7-10 /1981. fost titular al catedrei Facultatii de Teologie din Bucuresti (1978-1994). 1 3 2 Bistrita-Vâlcea. Initieri catehetice 132 . Ora de religie în trecut si astazi.catehetica cu notiuni de Pedagogie. Convingerile puternice asupra folosului indiscutabil al predarii religiei în scoli le-a exprimat îndata ce s-au redeschis portile libertatii. în “Îndrumari metodologice. Mântuitorul Hristos. dupa decembrie 1989. 416/1995. animalul se dreseaza”. volum cu importanta speciala Catedra de omiletica . Activitatea învatatoreasca a preotului pentru promovarea credintei ortodoxe. Cateheza romano-catolica. de 3 1 Ora religie în trecut si . în pofida vârstei octogenare.T. dupa învatatura si practica primelor veacuri crestine. ci si în mas-media.

observatia ca unele dintre ele. e . temerara. specialist în Pedagogie. italiana. Ana Danciu etc. Bucuresti. mai ales ca si munca lor este. cu adaosuri si completari. pentru a corespunde exigentelor de forma si continut. singur si în Pedagogie si . Lille (Franta). aceasta din urma reluând-o. un loc special în bibliografia “Metodicii predarii religiei” l-a câstigat Constantin Cucos 133 .. Letitia Leonte . doctor în stiintele educatiei. 133 . fiecare dintre aceste carti merita aprecierea noastra.) colaborare: .si pentru faptul ca semnaleaza peste 500 de repere bibliografice. Cuza” din Iasi. O mentiune aparte se cuvine pentru manualele de Metodica pentru predarea religiei în scoala. Metodicile propuse de prof. de fapt. 1996. vor trebui revizuite si completate. cu studii în strainatate la Salonic (Grecia). chiar daca denumirea de “manual” este improprie pentru unele dintre ele. 1995. 1996. continut si 135 si Educatia religioasa. spaniola si portugheza. de la Universitatea din Iasi. însa. în situatia penuriei quasi-generale a materialului catehetic bibliografic actual. 1 3 5 Iasi. prof. pentru ca ele constituie un instrumentar concret în mâinile profesorilor de religie. Ioan Popescu & co . prezent în bibliotecile noastre. Având în vedere. absolvent al Facultatii de Filozofie a Universitatii “A. engleza. De aceea. între altele. în titular prezental catedrei de Stiintele Educatiei. care vine în sprijinul teologilor cu un bagaj impresionant de Nascut în 1958. faza de pionierat în care ne gasim. cu doua lucrari strâns legate de domeniul catehetic: forme de organizare 134 Educatia religioasa. Salutam cu admiratie preocuparea atât de intensa a unui laicpentru domeniul educatiei religioase. pe cea dintâi. prof. în limbile româna. Bologna (Italia). Iasi. când educatorii constiinciosi au înca de luptat cu anumite mentalitati si conceptii din afara Bisericii. cu sprijinul unor profesori-teologi de specialitate. Rodica Sendroiu . Pedagogie Iasi. pr. de asemenea. Dintre profesorii laici. autor al câtorva carti în domeniu. în aceasta perioada confuza de “tranzitie”. 3 4 Bucuresti. germana. 1999. Ne îngaduim. la o eventuala noua editie. Psihologie si Filozofie. Repere teoretice si metodice . C. însa. Universitatea din Iasi. Psihopedagogi (colab. franceza. 1994 axiologie 1etc. sunt extrem de utile.

iar la sfârsit cu un adaos bibliografic. . 299). îndeosebi din domeniul biblic si patristic. realizarea educatiei religioase . valoarea de fond a lucrarii. încât din partea anumitor profesori. dar Facultatilor de istorie si filozofie predata si de licentiati ai (fapt care. o serioasa cultura teologica.cunostinte psiho-pedagogice si care dovedeste. asezate într-o succesiune logica. Comandant al ostilor etc. S.. 77. 3 7 Ibidem p. deopotriva.” Lucrarea este strabatuta de credinta marturisita deseori ca numai o conlucrare strânsa între clerici si laicatul specializat poate da rezultate pozitive în actul catehetic contemporan (vezi. apreciind nivelul academic al continutului: “Tipul de discurs avansat de autor se înscrie pe o linie moderna. Domnia sa este de parere ca în liceu religia sa fie cuprinsa în cadrul unei discipline numite “Cultura si istoria religiilor” (ceea ce..) ( care 1ceresti. pe care o recomandam (cu unele foarte mici rezerve).si aici ne exprimam rezerva – noi stim cam ce fel de istorie si filozofie se facea pe vremea comunismului. însa. de exemplu. 136 este ghid . Felicitam pe autor si binecuvântam pe toti cei care vor citi cu folos aceasta carte. prezinta 7 capitole. Micile noastre rezerve sunt legate de limbaj. pentru o viitoare editie a cartii este bine ca manuscrisul sa fie lecturat de un profesor-teolog).. § Complementaritatea laicat-clericat în 137 . Daniel al Moldovei care o prefateaza. p. la care este bine sa se raporteze dascalul de religie. în care se face deseori o asociere nepotrivita de termeni Hristos conduce lumea. dar . cartea este girata de Î. 10. cu lucrari de actualitate în domeniu... Aceste mici inadvertente nu afecteaza. Editia 1999. scoliti înainte de 1989. exemplara constiinciozitate de abordare a problemei: “Predarea religiei în scoala trebuie asumata cu maximum de atentie si seriozitate. de factura universitara. n-ar fi rau). principial. p. n-ar fi rau în sine). iarasi. . Miza este prea mare si este posibil sa Vezi de ex. exista riscul promovarii unor idei si principii impregnate de ateism. în cuprinsul celor doua carti nominalizate. De fapt. Retinem. de asemenea. P. care se cere pe alocuri “îmbisericit” 136 (de aceea.. totodata cu privire la opinia autorului în legatura cu predarea religiei în liceu.

pierdem totul daca gresim. ne poate feri de alunecarea pe panta improvizatiei si a derizoriului. Dintre acestea un pronuntat caracter practic. atât din spatiul teologic. Evaluarea cunostintelor si atitudini religioase. C.u. pentru ca lucrarile domniei sale raspund în chipul cel mai potrivit exigentelor demersului catehetic actual. Dorin OPRIS. prof. întâlnim termeni noi. 1 3 9 Autori: Pr. Cucos un spatiu preferential în studiul de fata. cât si din cel laic. Anul 2000 a înregistrat doua carti noi în bibliografia Metodicii. cu educatia în gândirea patristica (p. chiar daca da uneori impresia unui stil prolix si afectat de pretiozitati. asadar de utilitate imediata. 302 m p.” 138 . intrati de altfel în circuitul limbajului pedagogic universal. Sebastian SEBU. este de nivel universitar. Numai solidaritatea de conceptie si de metoda a specialistilor. Ramâne ca si profesorii-teologi sa-si însuseasca fara urma de rezerva sau complexe îndrumarile psiho-pedagogice care umplu zeci de pagini din acest volum.. 181-292): Principii si reguli de realizare a educatiei religioase. de care nici Metodica predarii 139 si . 29. ambele cu girul Ministerului Educatiei Nationale. Monica OPRIS si prof. prof. feed-back. Terminologia utilizata. totodata pentru ca în continutul prezentat valorifica tot ce s-a scris mai bine în trecutul mai îndepartat si mai apropiat. Limbaj si comunicare la ora de religie. 47 s. astfel.. p. în calitatea lui de “laic” se tine de cuvânt: multe dintre paragrafele cartii dovedesc receptivitate fata continutul teologic al educatiei. ca brainstorming. în care. proiectare curiculara religiei nu mai poate fi straina.). 138 etc. Am acordat prof. o data cu notiunile clasice. Iisus Hristos ca învatator suprem (p.. dar si teologi. totodata cu binecuvântari din partea Bisericii: Metodica predarii religiei . Proiectarea lectiei de religie. Conlucrarea dintre laici si clerici se impune mai mult decât oricând. Metode de predare-învatare. pedagogi. editata de Arhiepiscopia Albei-Iulia Ibide . apreciam a fi urmatoarele paragrafe ale cap. Autorul. al 6-lea (p. ocupându-se.. dr. 75) etc..

Amândoua sunt deosebit de utile pentru profesorii de religie. Gheorghe Iuliana ALEXANDRU. DRAGUSIN. Eminescu. Simtim. nu mai putin a celor contemporani.. IORDACHESCU. dar au un limbaj mai accesibil si mai apropiat de cel catehetic. în partea a doua. cât si al bibliografiei mentionate la sfârsit. 140 Autori: Nicolae Gheorghe IONESCU. precum odinioara poetul nostru cel de toate zilele. 1). aparuta la Editura "Gheorghe Alexandru" Craiova 140 . cum fiecare dintre ei ne cheama sa le urmam pilda. care marturiseste la începutul poeziei “Epigonii”: “Când privesc zilele de-aur a scripturilor române / Ma scufund ca într-o mare de visari dulci si senine. Ovidiu . * Încheind aici acest succint periplu istorico-analitic în spatiul catehetic românesc. atât sub raportul continutului. Cucos (care este citat frecvent în ambele). Principial nu se departeaza prea mult de structura cartii prof. 11.”. rostind parca o data cu Marele Pavel: “Fiti mie urmatori precum si eu sunt lui Hristos” (I Cor. prin propuneri de proiecte didactice pentru toate nivelele.Metodica predarii religiei în învatamântul preuniversitar . Ion GHEORGHE. Continutul fiecareia se prezinta sub forma dubla: teoretica si practica. prin descrieri detaliate ale notiunilor metodice de baza si.. suntem cuprinsi de o mare admiratie fata de râvna dascalilor si preotilor predecesori. Alina VÂLCU. totodata.

desigur. "pedagogii" care au ignorat legile misiunii învatatoresti. va rezulta o cladire trainica si frumoasa. Modelul nostru Suprem. rezultatele sunt slabe. cu nadejdea ca le va fi de folos în osteneala deloc usoara. preotilor tineri si profesorilor de religie începatori. dimpotriva. care dau mai putina importanta principiilor si metodelor pedagogice. La fel se . se aseamana. o cladire subreda. sau nu se instrumenteaza corespunzator. Toti marii pedagogi. cu aplicarea corecta a metodelor si mijloacelor de predare-învatare. când nu se cunoaste metodologia. n-au depasit niciodata stadiul mediocritatii.. deodata. clerici sau mireni. catastrofale chiar. pe experienta practica. În schimb. cu zidirea unei case: daca se face dupa un plan bine întocmit si se respecta normele de baza ale construirii. deopotriva. pe observarea directa a realitatilor etc. fara a se respecta legile tehnologice. Asa se întâmpla si cu rezultatele catehizarii. Materialul de fata se adreseaza. pe de o parte de a transmite ascultatorilor-ucenici în chip eficient învataturile Sfintei Ortodoxii.VI. nelocuibila. dimpotriva. va rezulta. caci se sprijina. dar fiecare s-a straduit s-o îmbunatateasca si s-o adapteze mereu la realitatile cotidiene. finalitatea actului catehetic este optima. Aceasta modelare sau zidire . dupa chipul lui Hristos. Dar daca se construieste la întâmplare. S-ar putea obiecta de catre unii preoti si profesori. iar pe de alta parte de a le modela sufletele. în schimb. nu doar ca au cunoscut si aplicat cu cea mai mare constiinciozitate metodologia didactica. pe flerul personal. Acolo unde se cunosc si se respecta principiile de baza ale educatiei. într-un anume fel. ca se descurca foarte bine si fara ele.. IMPORTANTA PRINCIPIILOR DIDACTICE ÎN CATEHIZARE Intentii. atât în Scoala cât si în Biserica. Raspundem ca în asemenea cazuri este vorba de o falsa strategie didactica. Si. mai ales din ultimele doua sute de ani.

cultivându-se. de care ne vom ocupa în studiul de fata. socotim necesar sa le definim acum. Fundamente scolare ale didacticii . strategica si operationala. Din examinarile studentilor la Catehetica si Metodica predarii religiei . Trebuie sa mai facem. iar lipsa de eficienta si slaba lor prestanta la catedra si la amvon se rasfrânge. o relatie mincinoasa. ne-am dat seama ca multi dintre ei confunda adesea principiile cu metodele. înaintea abordarii subiectului propriu-zis. În asemenea cazuri nefericite se creeaza. De aceea. formele si mijloacele didactice. din pacate. ci si creionarea câtorva clarificari. DEFINITII SI DELIMITARI . de fapt. . negativ asupra elevilor si credinciosilor. Pentru o mai buna întelegere a problematicii. "Aramis". definitivat si gradul II . A. materialul de fata nu-si propune doar descrierea principiilor didactice în sine. fie si partiala: • Principiile didactice sunt norme dupa care se orienteaza activitatea educatorului . a carei urmare este esecul sigur. astfel. sunt norme generale si fundamentale care orienteaza activitatea de însusire a cunostintelor. dupa o definitie mai cuprinzatoare. în timp ce principiile pedagogice reprezinta norme cu valoare 141 . de formare a priceperilor si deprinderilor la elevi Nominalizarea principiilor se va face mai jos. o delimitare: literatura de specialitate face distinctie între "principiile pedagogice". Sau. De aceea. ucenicii se prefac ca asculta si înteleg. care vizeaza nivelul proiectarii generale. precum si a candidatilor înscrisi pentru titularizare . Astfel.întâmpla cu cei asemenea lor de azi. Edit. victime sigure ale ignorantei si confuziilor de tot felul. un cerc vicios: catehetul are impresia (uneori chiar se preface) ca preda. însotite de precizarile etimologice care se impun. totusi. vom face anumite delimitari. Bucuresti. având ca scop optimizarea procesului de învatamânt în ansamblul dimensiunilor 141 Constantin POSTELNICU. o data cu descrierile si ilustrarile ce se impun. 2000. în general. deodata cu nominalizarea lor. si "principiile didactice".

sale. însa. 44 A se vedea. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. . 1 4 3 Pr. metode fundamentate pe actiune • )143 . provenit din limba greaca. religiei Editura "Reîntregirea". p. meta .. calculatorul * etc. La sfârsitul acestui mic periplu orientativ trebuie sa precizam ca metodele si mijloacele didactice sunt subordonate principiilor. analitica. 631152. textul biblic. prin actiuni concrete de predare-învatareevaluare142 . Etimologic. metode de comunicare scrisa. metode de cunoastere a realitatii religioase. de doua criterii: a. Bucuresti. a Institutele Teologice. ibidemmonologica) p. 2000. 183-184. când spunem "forme" întelegem "metode" si invers. interogativa . pedagogie Sebastian SEBU.Parintele autor vorbeste în acelasi capitol si despre "metode" si despre "forme". prof. Bunaoara. metode de comunicare orala: genetica ). este compus din . Sub aceasta 187. deductiva. Taxonomia metodicii predarii-învatarii tine " seama. Pr. dialogica (sau ). b. Dictionar de . Pentru-l a-l face accesibil. 173. casetele audio-video. prof. 298.. Dam câteva exemple: icoana. p. nu invers. Dumitru Catehetic . spre exemplu. 2000. Monica OPRIS si prof. Formele .= spre. • Mijloacele didactice reprezinta instrumentarul auxiliar care faciliteaza transmiterea si asimilarea cunostintelor. deodata cu înregistrarea si evaluarea rezultatelor obtinute. Demersul logic care tinteste asimilarea (cu metodele: inductiva. denumire. harta. catre si o{do = cale. Dorin Metodica predarii . p. Alba Iulia. unul dintre principii cere ca învatamântul sa fie 142 accesibil . sintetica. saforma narativa-expozitiva (sau si forma ultima mentioneaza: întrebatoare. 1976. utilizata de catre unii cateheti 144 . Practic. principiile didactice au în vedere eficienta actului didactic în relatia directa profesor-elev. Grupul editorial "Litera". sunt o alta denumire a metodelor. Izvorul principal al învatarii ( expozitive si interogative. • Metodele didactice/de învatamânt reprezinta un ansamblu de procedee si cai menite sa sprijine realizarea obiectivelor pedagogice cuvântul "metoda". OPRIS. în principal. c. prof. ne Sorin CRISTEA. Chisinau-Bucuresti. Manual pentru CALUGAR. dr. p.

asadar. la acest capitol. cuvântul principium-ii )145 . . Termenul apare.. de la cunoscut la necunoscut. începând de la Mântuitorul Iisus Hristos. promotorilor pedagogiei moderne. Etimologic . "Principii didactice". de la simplu la complex. principiu este direct legat princeps compus din primu (= primul) capi (= a lua. participarea la o sfânta slujba. Când spunem. cu Parintii Apostolici. a prinde. cu Sfintii Parinti ai veacurilor patristice si post-patristice. vezi Gh. GUTU. în lucrarea Didactica 145 La rândul lui. editia latina a In principio Bibliei. . începutul Evangheliei dupa Ioan: (Facere 1.. însa. Între acestia. la In principio erat Verbum et Verbum erat apud Deum et Deus erat Verbum. Pestalozzi (1746-1827). Comenius (1592 -1670). pâna la dascalii de Teologie de astazi. ne referim.J. a apuca. "principiu" înseamna "început" (lat. Stiintifica si m de + o român Enciclopedica. de asemenea. cea inductiva (de la apropiat la îndepartat. a alege ). în acelasi timp.vom servi de câteva metode corespunzatoare. Învatatorul Suprem. Nominalizarea. Bucuresti. s-au remarcat în mod deosebit I. la normele care stau la baz sau începutul strategiei învatamântului. ca de altfel în alte multe locuri vetero si neo-testamantare.Dictionar latins. între care. Începutul l-a facut pedagogul ceh Jan Amos Comenius.. spre exemplu. continuând cu Sfintii Apostoli. de la particular la general) . între care si învatatorii religiei crestine. 1. utilizeaza acest termen chiar în primul verset al ei: Deus creavit caelum et terram. PRECIZARI ETIMOLOGICE SI ISTORICE. 1). principiile au fost utilizate de catre toti cei care si-au asumat greaua dar nobila misiune de învatator. 1983. clasificarea si sistematizarea lor apartine. Vulgata. PRINCIPIILE DIDACTICE . Edit. Bunaoara. B. utilizând. a Din punct de vedere istoric . J. un pelerinaj la o manastire etc.. 1). (Ioan 1. Rousseau (1712-1778) si I. cu diferitele lor trepte. mijloacele auxiliare cela mai adecvate: o iconita.

Comenius vorbeste de la principii ale prelungirii cap. în "Glasul Bisericii". De observat ca numele "Komenski" parintele moderneorigine (ceh). Opera Didactica Omnia . directorilor de scoli. Despre principii. 10. Înaltimea operei sale pedagogice i-a atras. Biblia si constiinta omului . 128-133. 23. mai întâi. Educatia religioasa în conceptia lui Jan Amos Komenski pedagogiei . 1/1996. note. AVANTAJELE UTILIZARII PRINCIPIILOR DIDACTICE . iar "Comenius" este cel este cel de latinizat. bine definita. Iosif ANTOHI. Întreaga lucrare. educatia nu se poate face decât prin întreita carte: natura. al învatamântului sistematic. ale predarii si învatarii lesnicioase. caci. gratie si pace de la Dumnezeu. supranumele de "parintele pedagogiei moderne" . are imprimata credinta în Dumnezeu si propovaduirea valorilor morale. parintilor si tuturor copiilor.Magna . 148 . 146 . Jan Amos Didactica . la Amsterdam 146 . univ.. fericirea vesnica în comuniune cu Dumnezeu "149 . derizoriu si amatorism. Complexitatea procesului de învatamânt presupune o strategie clara." 147 . în cuprinsul altei lucrari. spune el. Traducere. p. mai mari. al învatamântului constient. p. comentarii si studii COMENIUS. ale predarii si învatarii temeinice si ale învatarii concise si rapide . 197 1p. ale predarii si învatarii în asa fel încât efectul sa fie sigur. "Viata aceasta nu este decât o pregatire pentru cea eterna" "menirea ultima a omului este. Magna se prof. p. al XV-lea la cap. cui adreseaza celebrul pedagog Didactica Magna : "Tuturor diriguitorilor omenesti: conducatorilor de stat. 148 m Ibide . 149 m Ibide . dr. propriu-zis. asa cum sunt ele formulate astazi: al învatamântului intuitiv. pe buna dreptate. inclusiv. adauga. de exemplu.. Analizând cu atentie aceasta lucrare se observa descrierea urmatoarelor principii didactice. Merita a fi retinut. Editura Didactica si Pedagogica. 2. ca de altfel întreaga opera a lui Comenius. Altfel se cade usor în rutina. Dupa opinia sa. Ibide 47 . al accesibilitatii si a l temeiniciei si durabilitatii . de buna seama. Bucuresti. 1 5 0 Nela m STANCULESCU. 1970. numindu-le vietii. publicata în anul 1657. Unul dintre marile pericole ale Vezi. pastorilor bisericilor. al XIX-lea. 150 astfel.

pierderea firului logic al expunerii. de riscul îndepartarii de subiectul propriu-zis 151 . Caracterul normativ precis al lor. Desigur. În realitate. atât sub raportul continutului. ordinea si enunturile sunt deschise tuturor îmbunatatirilor posibile. rigide sau "înghetate". 151 Detalii sub acest aspect. orice profesor bun recurge deseori la anumite digresiuni. NOMINALIZAREA PRINCIPIILOR DIDACTICE . însa. neavând nici astazi un statut exclusivist si definitiv. Fondul. dr. astfel ca elevul asimileaza mai adecvat cele primite. Dintre toate sursele depozitare. lect. cât si al modalitatilor de expunere. p. Vasile Curs RADUCA. de altfel. "paranteze". "Încorsetat" de rigoarea lor. Manualele. . oricum. la Pr. trebuie avut în vedere si faptul ca procesul de învatamânt se adapteaza mereu la conditiile noi ale vietii. Profesorul va tine seama de realitatile cotidiene. Adaptarea nu se face. 3. în structura ei psiho-pedagogica. care. este alunecarea pe panta improvizatiilor spontane. adaptându-se cu ajutorul principiilor didactice. trebuie sa poarte pecetea sobrietatii si limpezimii. improvizând ad-hoc fraze întregi. însa. Bucuresti. Procentul improvizatiilor nu trebuie sa depaseasca. binevenite atât pentru elevi.ignorarii principiilor în timpul predarii unei lectii. cât si pentru profesor. riscându-se. scopul si utilitatea lor ramân neschimbate. astfel. aparând diferente. însa. sau a unui curs. limitele admise la nici o lectie. În aceeasi ordine de idei. dar numarul. daca aceste principii sunt respectate. nu obliga neaparat la formulari standard. Iar împlinirea acestor deziderate nu se poate face decât prin aplicarea inteligenta a principiilor. dictionarele ar trebui sa le prezinte mai unitar. Catehetica de . fondul metodologic. dictionarele si tratatele de pedagogie prezinta diferit ordinea si numarul lor. 1996. caci ele au evoluat în timp. în general. profesorul este ferit. Nimic rau în aceasta. 34. astfel. chiar si în formulare. consideratii personale. Aceste diferente nu afecteaza. mai ales ca o lectie trebuie sa fie presarata întotdeauna cu anumite "respiratii".

nominalizeaza. unitatii dintre instructie si educatie. doua 1. Dictionarul de pedagogie. autor CRISTEA. le prezinta p. Edit.. p. interactiunii necesare. p. în ordinea stabilita de autorul unui bun si recent tratat de Metodica. p. Înainte de a le explica pe rând. p. p. în cadrul activitatii didactice. sub redactia lui Viorel NICOLESCU. sistematizarii cunostintelor. p. Repere teoretice si . teorie didactice. Iasi. însusirii temeinice a cunostintelor si deprinderilor. interdependentei necesare în cadrul activitatii didactice elevilor în cunoasterea senzoriala si cea rationala. 152 . . p. cât si la sfaturi ale unor Sfinti Parinti. continuitatii si consecventei. principiul respectarii particularitatilor de vârsta si individuale (psihologic). asadar crestin. unitatii teoriei cu etc. din care ne vom inspira partial si în analizele care urmeaza153 : principiul autonomiei si respectarii libertatii individuale. esentializarii rezultatelor activitatii didactice. principiul temeiniciei si durabilitatii. principiul învatamântului interesant si placut. p. metodice 189-194. 300. 2. foarte ). recurgând în acest scop atât la texte din Sfânta Scriptura. facem precizarea ca nu vom intra în prea multe detalii descriptive. si ele prefera acest statut al autonomiei deschise formularilor personale.priceperilor p. 2000 ( asadar. accesibilitatii. p. principii absolut obligatorii pedagogiei crestine: la care adaugam cele doua hristocentric si eclesiocentric. Polirom. îbtre între si practica. bunaoara. p.însa. intuitiei. p. însusirii constiente si active a cunostintelor. unitatii. 4. între altele. Evident. p. de la autor la autor 152 .. p. încercând sa le dam si un continut biblic si patristic. sistematizarii activitatii didactice. anumite consideratii de ordin practic. urmatoarele principii. orientarii formative a practica Bucuresti. în cele ce urmeaza vom prezenta doar principiile cele mai eficiente. principiul intuitiei. care pot fi întâlnite din abundenta în orice tratat de pedagogie laica. formulate p. 361-371. p. principiul participarii constiente si active. participarii cadrul activitatii didactice. Dictionarul de pedagogie editat la Bucuresti în anul 1979. p. nu vom renunta în totalitate nici la precizarile pedagogilor laici. Sorin recent altfel: activitatii didactice. 1999. si deprinderilor. acolo unde acestea consuna cu doctrina si morala ortodoxa. Educatia religioasa. accesibilitatii activitatii didactice. autoreglarii activitatii . în schimb. p. DESCRIEREA PRINCIPIILOR DIDACTICE Iata. astfel: p. învatamântului activ. 1 5 3 Constantin CUCOS. Pentru a simplifica cât mai mult posibil lucrurile. de catre exemple: un colectiv de autori. Vom face.

Dumnezeu Însusi respecta libertatea totala pe care i-a dat-o omului: "Iata stau la usa si bat. îi poti sfâsia carnea de pe oase. de altfel. de va auzi cineva glasul Meu si va deschide usa. pune-i .. fata de continutul sau si fata de cel care-l propune. Un singur imperativ e valabil: al iubirii. Apropierea fata de sufletele copiilor trebuie facuta cu totala precautie si iubire. dupa legi proprii. de a se supune sau nu exigentelor didactice. întrucât nu pot fi impuse dictatorial.. îndemnurile savantului geograf (dar si pedagog) Simion Mehedinti (18691962): "Nu te amesteca în constiinta nimanui. Între nastere si moarte e o singura viata. Crezi oare ca poti veni politieneste sa robesti inima cuiva? Poti sa pui pe cineva cu de-a sila pe rug. Lasa-l deci pe fiecare cu legea lui. Dupa cum credinta religioasa nu are demnitate valorica daca nu se bazeaza pe adeziunea libera a persoanei.Enuntul însusi ne sugereaza implicatiile acestui principiu: acela de a tine seama ca. nu doua. Cu ce drept te amesteci în forul interior al altui suflet? Orice om îsi are socoteala lui cu eternitatea. Caci stiinta si disciplina. voi intre la el si voi cina cu el si el cu Mine." (Apocalipsa 3. trebuie sa fie acceptate liber-consimtit. 20). Iar daca ti se pare ca nu-i potrivita cu adevarul. procesul de învatamânt. Se poate! Dar stapân pe cugetul si pe simtirea altuia nu poti fi prin silnicie niciodata.a. în aceasta privinta. fara de care nu se poate concepe. E o suprema cruzime sa încerci a apasa pe sufletul cuiva.. O singura cale poate duce spre reala înduplecare: sa nu te atingi de libertatea de constiinta altfel decât prin puterea argumentarii... Sunt întru totul actuale. În cazul de fata. în virtutea libertatii primita de la Dumnezeu. Principiul autonomiei si respectarii libertatii individuale . novmo" = au[to" = lege).. adica de posibilitatea de a se conduce singur. fiecare om dispune de autonomie ( însusi. actul catehetic nu se împlineste fara atasamentul benevol al învatacelului.. poti sa-l prefaci în cenusa. daca sufletul lui e capabil de o astfel de mare socoteala.

CUCOS. Mântuitorul Iisus Hristos a spus-o pe întelesul tuturor: "Adevarul va va face liberi!" (Ioan 8. în care se complac. de fapt. copiii sa adere cu dragoste la mesajul actului catehetic. mai adânc. p. convingere . 32). b. Bucuresti. în Biserica noastra prin alegerea . cit. nu constrângere . în virtutea deplinei libertati. Pe de alta parte. 154 .în fata convingerile tale. în Adevarul Absolut. ajungându-se la rostirea tainica a frumoasei sintagme duhovnicesti: "Doamne. de fapt. p. exercitare a educatiei fara influentare. Asadar. apud C. întelegem acum. ca sa fiu liber!" "Libertate" în afara Evangheliei înseamna. nu se impune. Acest principiu presupune ca desfasurarea procesului Simion MEHEDINTI. În acest context. trebuie sa întelegem ca este indispensabila o minima interventie. pentru ca. fama robul Tau. Principiul accesibilitatii sau psihologic (numit si principiul respectarii particularitatilor de vârsta ). Libertatea autentica nu se dezvolta decât în adevar. 15. pe toti cei încredintati spre educare. care se câstiga. libertinaj . caci tot El a zis: "Eu sunt Calea. dar cu toata cumpatarea cuvenita" 154 . pe de o parte. ca trebuie sa-i ajutam la rândul nostru. desi este arborata si calmata de catre unii "pedagogi". Libertatea absoluta a copilului este la fel de inoperanta si periculoasa ca si atitudinea dictatoriala. sa-si armonizeze permanent libertatea cu adevarul. însotita de o dimensionare limpede a scopului si o proiectare inteligenta a traseului de parcurs.. cu întreaga suita de atitudini imorale. 6). din pacate. totusi. ca cel cu adevarat liber se supune de bunavoie Mântuitorului si Evangheliei Sale. De aceea. 190. Apropierea de Iisus educatorilor 1935. op. Adevarul si Viata" (Ioan 14. Non-interventia totala este o iluzie. iar pe de alta parte. Iar Adevarul Absolut este El Însusi. principiul autonomiei si respectarii libertatii individuale presupune. directionare si intentionalitate. o adeziune benevola a ucenicilor la valorile religioase.. nu exista. Asadar. atâtia tineri din zilele noastre. .

de lene si indiferenta. asa încât elevii sunt supusi unui efort individual din ce în ce mai mare. Ei bine. Mântuitorul S-a adaptat permanent la mentalitatea. Pentru ca atât cerintele care impun un efort exagerat. fratilor. au urmari negative fata de elev. Dumnezeiesc cunoscator al sufletului omenesc. Dupa cum se cunoaste. ca unor prunci în Hristos. cât si cele care contribuie la reducerea efortului. Mântuitorul. învatare mecanica ("toceala").. fie dezinteres. Fara sa suprasolicite efortul de receptare al ascultatorilor. folosind cu tact metoda inductiva. caci înca nu puteati mânca si înca nici acum nu puteti. cel natural. Ambele extreme sunt nocive si primul care trebuie sa încerce a le înlatura este profesorul. Cu lapte v-am " hranit. . ci ca unora trupesti. creând fie surmenaj. în alt fel cu Nicodim cel erudit. în general. 33). sau chiar îl anihileaza. respectând acelasi principiu psihologic. evidentiind cu prioritate ceea ce este esential pentru a fi urmat: “Cautati mai întâi împaratia cerurilor si dreptatea Lui. indiferenta. fie sa se complaca într-o atitudine pasiva.” (Matei 6. scrie corintenilor: "Si eu. 1-2). si toate celelalte se vor adauga voua. învata mai întâi cele usor de retinut.. vamesul cel smerit etc. acest efort sporit nu trebuie totusi exagerat. în asa fel încât asimilarea sa se faca în conditii optime. n-am putut sa va vorbesc ca unor oameni duhovnicesti. stagnari în dezvoltarea psihica etc. cunostintele si preocuparile celor carora le vorbea.. multi dintre elevi sunt predispusi la extreme: fie sa încerce sa învete si sa asimileze peste puterile lor firesti. Într-un fel a vorbit cu cei simpli. a sporit considerabil exigentele didactice. Sfântul Apostol Pavel. Progresul stiintelor si a cunoasterii. (3.de învatamânt sa fie corelata permanent cu posibilitatile de receptare ale elevului.. nu cu bucate tari. El trebuie sa dozeze foarte bine materia pe care o preda. Principiul psihologic presupune un alt principiu asociat. La rândul sau. dar plin de tandrete cu Zaheu. Sa ne amintim ca Însusi Mântuitorul a utilizat în permanenta principiul psihologic. Autoritar cu Petru cel impulsiv.

A.. Daca se toarna cu forta într-un vas cu deschizatura mica (cu care se poate compara sufletul copiilor). . spune la un moment dat: "Natura nu supraîncarca. Din pacate. metode inductiva: de la usor la greu. Comenius. oprobiul întregii clase. în capitolul al XVII . Nici dupa aceea nu-i îndoapa cu mâncare ca sa creasca mai repede ( caci asa i-ar sufoca ) ci.lea al Didacticii Magna.. totodata. Astfel. decât ar intra daca s-ar turna picatura cu picatura. sau 8 ore. De exemplu: nu cere doi pui dintr-un ou. De asemenea. ci le cloceste încet. 7. intitulat "Principiile predarii si învatarii lesnicioase". sau sa dea fructe în primul an. iar pe de alta a supraaglomerarii programului si programei. de la particular la general. ci procedeaza lent. cu lectii scolare si cu exercitii.. atât cât poate sa mistuiasca fragilul lor stomac. cu prioritate. iar nu picatura cu picatura. ca pentru realizarea accesibilitatii se recomanda. din contra. atragând. le da cu încetul si cu masura. exista pe alocuri tendinta unor profesori începatori de a fi exhaustivi în lectiile pe care le predau. consideram foarte potrivite recomandarile lui J.. în general. pe de laturi si mult mai putin va intra înauntru.. De aceea a fost o tortura pentru tinerime sa fie ocupata zilnic 6. Pasarea nu-si arunca ouale în foc ca sa iasa puii mai devreme. cea mai mare parte a lichidului va da. care insista îndeosebi pe principiul conformitatii cu natura . ci se multumeste cu putin. straduindu-se sa nu le scape nici o informatie legata de subiectul respectiv. Aceasta râvna necontrolata duce la saturatie si surmenaj.. desigur. Natura nu se precipita. Pentru prevenirea tendintei de exhaustivitate. nici pomicultorul nu cere ca planta sa creasca în prima luna.Din exemplele biblice de mai sus retinem.. asadar. cu caldura naturala. La fel de nociva este si supra-aglomerarea orarului si al curriculum-ului scolar. Nebun este acela care vrea sa predea elevilor atât cât doreste el si nu atât cât pot ei întelege. la care se adauga si orele de lectii particulare. de la concret la abstract.. aglomerând astfel excesiv mintea copiilor. pe de o parte. cât poate intra.

obiectivitate în evaluare etc. Desprindem din aceasta pledoarie ca trebuie sa ne adaptam exigentele didactice la vârsta si nivelul de întelegere al copiilor. 153. asimilat. numai slujitorul naturii.Puterile copilului trebuie ajutate si nu apasate. profesorul trebuie sa convinga prin toate metodele si mijloacele sale didactice: continut de substanta. o zi.". Nici Dumnezeu. Aceasta pentru ca toate materiile sunt interesante si placute. Nu-i nimic grav în faptul ca nu epuizam cunostintele într-o ora. XVII. cap. un an. tinuta morala ireprosabila. Afirmatiei frecvente ca materia X este "neinteresanta" si "displacuta". în care am intrat. iar formatorul tineretului trebuie sa fie asemenea unui medic. Nisipeanu când afirma ca "Învatamântul religios trebuie sa fie afectiv. (Partea Cateheza a VI-a.. ca sa ne arate ca trebuie sa fim cu rânduiala în munca noastra. nici pentru elevi. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. 1 5 6 Este utila în acestMagna. indiferent de domeniul de activitate. CHIRIL al Ierusalimului. COMENIUS. placuta. p. Pentru a o face. A. flamând?. Bucuresti. Ortodoxiei".. D.. Religia. "155 . sa nu vad nici cât este de ajuns pentru trebuinta mea? Sau pentru pot ca pot sa manânc toate fructele dintr-o mare gradina. trebuie sa-i facem urmatoarea corectie: modul în care este predata materia X este neinteresant si displacut. limbaj adecvat. Atotputernic. sa dovedeasca o dragoste sincera pentru materia în sine si pentru cei carora le-o propune. daca prezentarea lor atrage. 73. vrei sa ies cu totul nu Catehezele . sa trezeasca J. trad. Mai presus de toate. Didactica . 1943. în "Izvoarele I).. p. sens sugestia Sf. interesul si nevoile fiecaruia 156 . Între ele.. n-a facut lumea într-o singura zi. retinut si aplicat în viata cu folos.. Vom selecta din ele atât cât este necesar pentru moment. convinge si zideste. facuta sub forma unor întrebari "Oare pentru ca nu pot sa beau tot fluviul. Pr.. nu si stapânul ei. Important este ca ceea ce predam poata fi înteles. 155 . iar restul materialului ramâne a fi recuperat pe parcursul vietii. 4 FECIORU. Principiul învatamântului interesant si placut (= al "motivatiei") . potrivit cu râvna.. Are dreptate pedagogul I. sa nu iau cu masura ceea ce îmi foloseste? Oare pentru ca retorice: nu sa cuprind tot soarele cu privirea. însa. Pe de alta parte. desigur. 6. c. multimea informatiilor nu trebuie sa fie descurajatoare. vol. nici pentru profesori...

17. dorinta de a fi competitiv etc.). . productii ale unui intelectualism sterp si . cultivând. atât în biserica. lauda. încurajarea. Cu alte cuvinte. trebuie sa evite cu desavârsire cele doua extreme: expunerile sofisticate . cât si în scoala. Practic. interese si mobiluri care capaciteaza dorinta si efortul de asimilare a cunostintelor Motivatia mai este numita si "motorul învatarii". de pietate. o data cu respectarea celor mentionate pâna aici. p. reprezentative si durabile. Religia devine interesanta si placuta atunci când cunostintele lumineaza si deschid mintea spre cele de sus. ca suport trainic al educatiei religioase.în copii sentimente vii si intense de placere. copii. interioara ( curiozitatea de a sti cât mai multe. între mijloacele care tin de calea constrângerii si cele ale convingerii. b. de compatimire. iar pe de alta. pedeapsa etc. Învatamântul religiei în scoala Edit. adica alimentarea unei false si pretinse alunecarea în dulcegarii sentimentaliste trairi duhovnicesti. Dupa cum la predica credinciosii trebuie câstigati prin acel "captatio benevolentiae". încalzind inima spre iubire sincera si mobilizând spontan vointa spre gânduri. de admiratie fata de Dumnezeu" 157 . caci pune în miscare ratiunea. Cultura 157 . recompensa . vom opta întotdeauna pentru cea din urma. sa li se faciliteze o anumita motivatia reprezinta o suma de idealuri. iar elevii (credinciosii) si-au însusit. mai ales. De buna seama. Româneasca. "motivatie". gesturi si. Din acest punct de vedere. astfel. cuvinte.). amenintarea. Religia pentru primara. copiii pot fi motivati prin doua cai: a. exterioara ( competitia. d. sa se concretizeze în cunostinte temeinice. motivatia interna. faptele mântuitoare. Bucuresti. 1924. pe de o parte. Principiul temeiniciei si durabilitatii vizeaza îndeosebi finalitatea actului catehetic: ceea ce s-a predat. mustrarea. care sa se reflecte firesc în Ion NISIPEANU. Pentru ca învatamântul sa fie într-adevar interesant si placut. vointa si sentimentul elevului si al credinciosului în general. tot asa si pentru catehizare.

potrivit dictonului clasic "repetitio. O data cu repetitiile si recapitularile. Educatia religioasa este durabila daca se sprijina pe izvoarele ei temeinice: Sânta Scriptura si Sfânta Traditie. Pentru ca nu poate sa învete cineva cu precizie vreo arta sau stiinta. se va opta pentru cea de-a doua. nu putem sa împlinim desavârsit nici o porunca. Caci "casa stiintei si a întelepciunii" trebuie zidita pe "stânca". dar procesul mnemic poate fi usurat prin repetari în grup. esalonari.deprinderi corespunzatoare idealului vietii moral-crestine. 31). Sunt cunoscute doua cai: memorare mecanica si logica. întrucât este întemeiata pe întelegere. si . 2427). rugaciunile). Altfel spus. mater studiorum est". dar cuvintele Mele nu!' (Marcu 13. potrivit programei analitice. Iar "stânca" înseamna cuvintele Lui. nu trebuie neglijat ceea ce este opus acestui principiu. din punct de vedere practic. lipsite de substanta. Astfel. al risipirii energiei cu învataturi marginale. Evident. instrumentarea modalitatilor optime de predare-învatare. durabilitatea memorarii învataturilor de baza poate fi favorizata si de exercitii. comparatii. se vor stimula corespunzator procesele mnemice (de memorare). dupa îndemnul Mântuitorului (Matei 7. pe de o parte. daca mereu trece de la una la alta. Având în vedere toate acestea. examinari etc. totodata al neglijarii efortului de concentrare. apoi. o data cu transmiterea învataturilor fundamentale. adica pericolul superficialitatii si împrastierii. predarea acelor cunostinte care tin de esenta crestinismului. prin respectarea principiului temeiniciei si durabilitatii ( trainiciei ). Pornind de la aceste postulate. întelegem. care se cer împlinite. Caci tot El a spus: "Cerul si pamântul vor trece. Este adevarat ca anumite lucruri se învata uneori mecanic (de exemplu. desigur. nici însasi iubirea de Dumnezeu. Pe acestea se poate cladi. nici iubirea fata de aproapele. nu pe nisip. Sfântul Vasile cel Mare ne da câteva sfaturi foarte utile în acest sens: "Daca mintea noastra se împrastie la lucruri diferite. tot ce s-a câstigat mai bun si mai frumos în tezaurul pedagogiei moderne si contemporane. pe de alta. prin împrastierea mintii în chestiuni efemere.

asadar. materialul intuitiv confirma. Pentru ce te miri? Sa-ti dau un exemplu material. Sfintii Parinti. Se creeaza. XVIII. prin natura lor." 158 . "intus" = înauntru ). dar destul de bun pentru cei mai putin dotati. 1989. termenul provine din latinescul "intueor" (vb. vol. care tin de comunicarea simtamintelor sufletesti. Însusi Mântuitorul a utilizat acest principiu. harti. vazuta. însa. astfel. Duhul. Daca focul patrunde prin grosimea fierului si-l preface în întregime în foc. Asceticel . pictura unei biserici etc. Etimologic. ca mijloc de comunicare. = a privi. între concret si abstract. 158 . adv. material intuitiv . pentru ce te miri daca Duhul Sfânt intra în partile cele mai dinauntru ale sufletului?" 159 . sunt suprasensibile. daca focul care este ceva material intra înauntrul materiei fierului si-l aduce în starea aceasta fara nici o piedica. Bucuresti. Sf. 1 5 9 Catehezele. a considera . VASILE CEL MARE.. prin parabolele pe care le-a rostit. e. au utilizat cu prisosinta acest principiu.. Dar nu numai cele care tin de intuitia externa. 14. daca ceea ce este rece ajunge fierbinte. PSB.nici nu este cu putinta sa învete una perfect de la altele. Principiul intuitiei presupune realizarea unitatii dialectice între senzorial si rational. daca ceea ce este negru ajunge stralucitor.). . mic si neînsemnat. Cateheza ae XVII-a. si materialul intuitiv: cuvântul comunica.. o strânsa relatie între cuvânt. ne referim la acele mijloace auxiliare pe care le utilizam în cadrul orelor sau în afara lor (icoane. Când spunem. de asemenea. ci si cele imaginative. fara sa cunoasca cele ce sunt cerute pentru împlinirea scopului. boteaza pe cele mai dinauntru ale sufletului fara sa lase nimic nebotezat. iar pentru a fi accesibile trebuie sa apelam mereu la materialul intuitiv. p. între particular si general. bunaoara cu explica Sfântul Chiril al Ierusalimului patrunderea harului Duhului Sfânt în fiinta omului: "Apa uda pe cel botezat numai pe dinafara. 226. Iata. Principiul intuitiei faciliteaza enorm întelegerea adevarurilor de credinta.. a lua în considerare. care.

trebuie sa îndeplineasca trei conditii. numita si "maieutica" = a "mositului" ideilor. Sa fie: tipic (sa evidentieze notele esentiale ale obiectului sau fenomenului respectiv). considerat nu numai unul dintre cei mai mari pedagogi moderni. dar cel mai potrivit loc este dupa tratare. A vedea si auzi bine. chiar daca un anumit procent al orei. de asemenea.. dar reprezentative. raspunsul. BÂRSANESCU & colectiv. iar pe de alta parte a pune gândirea în actiune în asa fel încât o parte dintre noile învataturi sa fie intuite si chiar exprimate în dialogul din cadrul orei. desigur.În pedagogia moderna. întrucât el considera acest principiu drept "baza a instructiei". numita.w " = a întreba. Istoria Pedagogiei. apta doar sa primeasca pasivi niste cunostinte. Iata ce spune el: "Numai intuitiile. concludent (sa elimine dubiile. . Pestalozzi. a urmari cu atentie ceea ce se preda. f. . pe de o parte. directe. 160 Apud St. va fi consacrat expunerii. sau întrebatoare. iata primul pas spre întelepciunea vietii!" 160 . principiul intuitiei a dobândit chiar o suprematie fata de celelalte. atunci când se face fixarea cunostintelor (momentul logico-psihologic al "recapitularii "). "ejrotavo. care sa aglomereze inutil lectia respectiva. Pentru activizarea clasei de mare utilitate sunt nu doar întrebarile obisnuite. observatiile. îndoielile) si substantial (în loc de multe materiale intuitive. dau omului forta de a rezista prejudecatilor. ci dialog. substantiale ). care sugereaza. mai ales prin J. p. 125. în general. de la gr.. ci si cele retorice. Pentru ca materialul intuitiv sa fie eficient. A participa "constient si activ" înseamna. de fapt. în oricare moment al lectiei. Dialogul poate avea loc. sunt preferabile mai putine. Principiul participarii constiente si active ne atrage atentia asupra faptului ca elevii (ascultatorii) nu constituie o masa inerta. ci sunt parteneri de dialog. Aplicarea acestui principiu se face prin metoda "socratica". Lectia de religie nu presupune un monolog invariabil al catehetului. "erotematica". dar numit expres si "parinte al intuitiei".

C. a rationa.. Cateheza a XIII-a. Potrivit principiului participarii active. 8. . Principiul legarii teoriei de practica . în asa fel încât cunostintele teoretice sa se regaseasca în viata personala de zi cu zi. al unei idei etc. de încordare placuta. Asadar. sed vitae!" 163 .Iata. a merge pe firul unui gând. Propriuzis. cum a procedat Sfântul Chiril al Ierusalimului într-una din celebrele sale cateheze: "De vreme ce ai auzit ca Evanghelia a vorbit despre Iuda. ci si pentru a pune vointa în miscare. nu se cade oare sa vezi daca si acest fapt a fost consemnat în scris? Ai auzit ca a fost vândut cu treizeci de arginti. nu trebuia oare sa cunosti pe profetul care a spus aceasta?" 161 . a medita.. ci pentru a utiliza în practica cunostintele teoretice. de cautare a solutiilor unor situatii problema pe care profesorul le provoaca. . bunaoara. Op. 86.162 . 1 6 3 Epistula . Rezolvarea unor probleme pe baza cunostintelor teoretice.Hr. 2. pentru a obtine note bune. catehumenii sunt invitati indirect ca ei sa cerceteze singuri locurile scripturistice respective. nu trebuie sa vezi oare daca si acest lucru este scris? Ai auzit ca a fost rastignit în gradina. Bine a spus Seneca (2 î. e 161 162 .) atunci când a afirmat ca "non scholae discimus. Nimic nu trebuie învatat doar pentru cultivarea mintii si înnobilarea inimii. pe lânga faptul ca este sugerat foarte limpede raspunsul afirmativ. Catehezele.. p. profesorul trebuie sa valorifice întotdeauna înclinatia catre activitate. A fi activ la religie înseamna a gândi. îndeosebi: 1. activizarea elevilor la ora de religie presupune mentinerea lor într-o stare de trezie intelectuala.65 d. Desfasurarea unei activitati care reclama cunostintele teoretice. 194. În cadrul acestui principiu urmarim doua aspecte.Hr. nu se cade oare sa primesti marturia acestui fapt? Ai auzit ca I s-a împuns coasta cu sulita. Adica nu doar pentru moment. cit. care este ceva natural pentru copii. g. CUCOS.

trebuie sa aiba permanent un accentuat caracter trinitar. Duhul Sfânt . Principiul eclesiocentric . aplicarea acestui principiu se regaseste cel mai evident în cultul divin : ceea ce se învata teoretic se exprima prin rugaciuni.". principiul principiul eclesiocentric obliga la fidelitate fata de pastratoarea Evangheliei. ne întareste continuu pentru receptarea Revelatiei.Mântuitor.Sfintitor) . Cateheza. Biserica . asa cum se mentioneaza tot în Teologia Dogmatica. Nu era un simplu om. Cateheza. potrivit perihorezei si aproprierii. murit Dumnezeu Cateheza a XIII-a.. fiecare persoana dumnezeiasca participa la toate lucrarile celorlalte doua. Nu era înger numai. are în vedere aceeasi tema centrala a propovaduirii: Hristos-Dumnezeu si Evanghelia Sa. dar. Fiul . Tatal si Duhul Sfânt. a împlinit pe pamânt voia Tatalui. h. în strânsa legatura cu predica. Învatamântul crestin nu este unul omenesc. Principiul hristocentric (teocentric) . fidela întru-totul Revelatiei. De aceea ne avertizeaza atât de ferm Sfântul Apostol Pavel: "Nu ne propovaduim pe noi însine. Teologia Dogmatica face anumite deosebiri. Acest principiu cere catehetului sa nu prezinte la ora de religie alta învatatura decât a Bisericii drept-maritoare. Chiril al Ierusalimului acest adevar: "Nu era om de rând Cel care a pentru noi. gesturi liturgice etc. 33. întrupat. iar Duhul Sfânt. ci dumnezeiesc 164 . ci pe Hristos!" (II Cor. în ceea ce priveste lucrarile specifice ale persoanelor treimice ( Tatal este Creator. 4. Nu era oaie necuvântatoare.Trupul 164 Foarte plastic exprima Sf.În biserica.. întrupânduSe. desigur. 5). ci . se savârseste prin Fiul si se desavârseste prin Duhul Sfânt. Caci Hristos. De fapt. i. opera de mântuire pleaca de la Tatal. prin energiile dumnezeiesti. Daca hristocentric presupune fidelitate fata de Hristos si Evanghelia Sa. ar fi ignorate. cântari. Numim acest principiu si "teocentric" pentru a nu se crea impresia gresita ca celelalte doua persoane al Prea Sfintei Treimi.

pentru ca cheama si strânge la un loc pe toti oamenii. care este a Bisericii celei una. În consecinta. Care este trupul Lui. n. transformându-i în oi ratacite de turma cea cuvântatoare a lui Hristos. Cine propovaduieste învataturi straine Bisericii. dupa marturia inspirata a Sfântului Apostol Pavel. chiar Catehezele. care aduna la un loc pe cei botezati. 22-23)." (Efeseni 1... este el însusi un înstrainat si va "înstraina" si pe cei ce-l asculta."165 . 165 166 .) si. Trebuie ) este întrebuintat acum pentru prima notat ca termenul "aduna" ( ejkklisivason data în Scripturi cu prilejul instalarii lui Aaron ca arhiereu de catre Domnul. "toate le-a pus sub picioarele Lui ( Hristos. 21. ci si in sensul de comunitate . Catehizarea se face în Biserica. plinirea Celui ce plineste toate întru toti. 24 (subl. respectarea principiului eclesiocentric ne va feri de ruperea din aceasta comuniune. catehizare autentica înseamna propovaduirea credintei autentice. . Caci. Un ultim aspect.. pierderea mântuirii. De aceea. asadar. strâmba. 3). dupa cum spune Domnul în Levitic: "Aduna (ejkklhsivason ) toata adunarea la usa cortului marturiei (Levitic 8.Sau. ci si comuniune în dobândirea aceleiasi învataturi mântuitoare.. Pentru aprofundarea acestui detaliu apelam iarasi la Sfântul Chiril al Ierusalimului: "Biserica poarta în chip foarte potrivit numele de Biserica ( ejkklhsiva ). Epistolae 73. dupa cum foarte precis s-a exprimat Sfântul Ciprian.n. Iar în Deuteronom spune Dumnezeu lui Moisi: "Aduna ( poporul sa auda cuvintele Mele ejkklhsivason ) la Mine ca sa învete sa se teama de Mine " (Deuteronom 4. 10). în cadrul principiului eclesiocentric este transmiterea doctrinei Bisericii în limbajul Bisericii . A folosi un alt limbaj înseamna a prezenta doctrina si morala Bisericii într-o imagine deformata. . doar strângerea oamenilor într-un spatiu fizic determinat.. nu doar în sensul de Lacas. mai presus de toate. n. "Adunarea" nu presupune. de fapt. extra eclesiam nulla salus 166 .. foarte important. La dat pe El cap Bisericii. rupere care ar însemna. Cateheza a XVIII. Caci Dumnezeu Tatal.).

facilitând optimizarea învatamântului numai daca sunt corelate. predarea Religiei risca sa se plaseze doar pe dimensiunea orizontala a existentei. în vedere faptul ca principiile nu se constituie în norme didactice eficiente daca sunt aplicate separat. ne beneficiind de urcusul pe verticala comuniunii cu Dumnezeu. preotul va fi un luptator fara sabie si pusca... o data cu observarea principiilor laice.contrara continutului. 31 1 6 8 p. hristocentric (=teocentric) si ”168 . Eruditul arhimandrit Iuliu Scriban a pulblicat în 1938 un studiu-testament pentru toti slujitorii români ai Altarelor. Trebuie avut. denota lipsa de constiinciozitate. Fara ele. Pe el îl putem face sa înteleaga mai bine darul frumos pe care Biserica îl are în limba cu care ea a lucrat pâna acum în sânul neamului. amatorism si plafonare profesionala. dar aparator deplin si adevarat al acestei duioase mosteniri a trecutului. principii numite îndeobste "speciale". În fine. Cunoasterea si aplicarea corecta a principiilor didactice reprezinta atât un act de receptivitate fata de experienta pedagogilor-cateheti înaintasi. edit. valabil si acum (inclusiv pentru slujitorii catedrei) Datoria preotului catre limba bisericeasca 167 . 29. care este limba noastra de la Traian pâna azi * Concluzii . eclesiocentric . m 167 . “Revistei Teologice”. Preotul. p. Cu deosebire. 14. pentru continutul lor specific. pe întreg traseul curricular al disciplinei. în care spune la un moment dat: “Preotul este om cu carte. Ele sunt inter-dependente si se conditioneaza reciproc. însa. dimpotriva. Ibide . Religia solicita. trebuie sa-si dea seama de unele ca acestea si sa priveasca drept sarcina a lui si pe cea privitoare la “limba vechilor cazanii”. Sibiu. cât si o dovada de profesionalism. Facând asa. A "catehiza" la întâmplare. având a apara neamul de multe furisari straine în sânul lui. De aceea este o întrebare foarte sanatoasa si la locul ei a sta de vorba azi despre limba Bisericii. nu trebuie uitat ca principiile didactice nu tintesc doar informarea învataceilor. si utilizarea celor care tin de spatiul eclesial.

În acest fel.luminarea mintii lor. 1955. atât pentru cateheti. catehizarea va parcurge drumul ei firesc. Pr. soteriologic. . 169 A se vedea CALUGAR. la rândul lor. ci formarea caracterului moral crestin 169 . religios moral Sibiu. în asa fel încât ei sa devina. slujitori devotati ai Domnului si educatori pentru caracterele semenilor. Dumitru Caracterul crestin. cât si pentru ucenici.

purtând Treime de Persoane . încercându-se recuperarea lor. Nu s-a reusit decât într-o masura foarte mica obtinerea caracteristicilor fiintei umane: Amala nu a supravietuit. chiar cele cu un grad sporit de inteligenta si instincte ( delfinii. gândirea logica. Trebuie precizat. din capul locului. Iar diferenta dintre educatie si dresaj este incomensurabila: în timp ce omul educat devine cu timpul un creator original. Bucuresti. Pedagogul Ioan Bontas relateaza cazul intens mediatizat al celor doua fetite . FACTORII ESENTIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE Preliminarii. Goa. însa. iar Kamala. Iar educatia este posibila numai acolo unde se pot dezvolta relatii personale reciproce. BONTAS. Animalele. Cu privire la distanta notabila dintre educatia omului si dresajul animalelor este elocventa.Amala si Kamala . p. afectivitatea superioara si vointa autonoma. efortul logopedic concretizându-se abia în articularea a 40 de cuvinte 170 . numai omul a fost înzestrat cu suflet harazit vesniciei. cât si pentru un pui de cimpanzeu. De ce? Prin voia Creatorului. care a creat conditii egale de viata si educatie atât pentru fiul sau Donald. Dupa o anumita perioada. Editura "All". realizându-se limbajul articulat. Numai omul este pecetea chipului lui Dumnezeu. 34. Pedagogi . animalul supus dresajului nu poate depasi niciodata stadiul de imitator. sentiment si vointa. 1994.VII. functiuni care pot fi educate ca atare. dupa 7 ani de "recuperare" nu a putut sa stapâneasca mersul biped. iar apoi au fost internate într-un orfelinat. faptul ca omul se modeleaza ca fiinta umana doar în conditiile unui mediu corespunzator socializarii si educatiei.) nu se educa (nu se pot educa!) ci se dreseaza. cu ratiune. experienta psihologului american Kellog. câinii etc . a constatat ca fiul sau a progresat 170 I. e . Din darul si voia lui Dumnezeu omul este singura fiinta educabila din întreaga creatie. de asemenea.care au vietuit într-o padure tropicala în stare animalica. persoana .

Terminologie . I. este educatia religios-morala . p. În cazul temei noastre. p. Astfel. a înalta etc. înseamna "facator. dar noi le-am reprodus doar pe cele principale. înseamna. se impun câteva precizari legate în special de cuvintele "factor" si "educatie". a crea etc. având aceeasi radacina cu verbul "facio-ere. între altele. a savârsi. prin cele mai adecvate cai. ca orice fiinta umana. . "factor. Editura Stiintifica si Enciclopedica". având corespondent în verbul "educo. Chiar si numai din acestea. fara greutate. ne dam seama. aceasta ca prin educatie a scoate din . autor. asadar.). purtare de grija". de acest privilegiu unic al actului creatiei acordat omului. care înseamna "educatie. feci. 1983. m 171 172 latin . 173 Pentru ambele cuvinte de care ne ocupam. în timp ce puiul de cimpanzeu a devenit doar o maimuta semidresata. duxi. crestere. a da la iveala. si . dupa cum excelent se condus pe cararile stiintei si ale bunelor purtari G. simplu-biologica. oris" (subst. fara a intra în detalii etimologice complicate si obositoare. creator. ductum" = a creste. "e" si vb. 458.. factum" = a face. Abordarea eficienta a oricarui subiect presupune dintru început o întelegere clara a termenilor de baza utilizati. La rândul sau. p. ere. dictionarul da mult mai multe sensuri. trebuie sa raspundem cu recunostinta si râvna chemarii facute de Dumnezeu spre desavârsire. m. onis". român 173 m Ibide . fabricant" 171 . GUTU. a scoate (din). 172 Iar termenul "educatie" provine din substantivul feminin "educatio. col.normal. "educo" (compus la rândul sau din prep. Constienti. de valoare fundamentala. "duco"). întelegând prin omul este scos din starea vegetativa. Ambii termeni sunt latini si au intrat în vocabularul românesc în forma foarte apropiata. Bucuresti. Dictionar Ibide . Una dintre ele. ca "factor" nu înseamna simpla miscare de a face o actiune oarecare. 381-382. a face sa iasa. 456-457. ci a crea ceva durabil. Sau.

"instinctus" = conduita înnascuta. Didactica si Pedagogica. 35-46. 2. Educatia (ca factor mixt. ci . coleri (impulsivitate. Mediul (ca factor extern). Pentru o expunere sistematica a problemelor de care ne ocupam. 42. 1 7 6 utilizam t Melancoli (sensibilitate excesiva.zeflemisire. Pentru acest paragraf Pedagogiaprof. dar solicitând o analiza separata. pipait). pedagogia a stabilit trei factori generali ai dezvoltarii personalitatii: a. . de genetica etc. a. „a scoate individul din starea de natura si a-l introduce în starea de cultura” 174 A. aparare. între primii. EREDITATEA reprezinta ansamblul predispozitiilor de natura anatomopsiho-fiziologica. 1996. instinct) . folosind cu precadere metoda inductiva ( de la simplu la complex ). p. de fapt. 3. ci si cele care tin de latura spirituala (înclinatii 174 175 Ion Nicola. vaz. cu tipurile sale ). inhibitie). I. imperturbabilitate) sangui (echilibru.). FACTORII GENERALI ai educatiei si rolul lor în dezvoltarea personalitatii 175 . Potente care privesc instinctele (lat. c. intern si extern). Potente ale sistemului nervos central 176 teorii ereditariste. s-au stabilit trei grupe de predispozitii ( potente ) ereditare: 1. perpetuare a speciei etc. Potrivit criteriilor stiintifice de analiza a factorilor ereditari. Potente ale analizatorilor (auz. de psihologie si sociologie. discernamânt. socotim util sa clasificam factorii educatiei în "generali" si "speciali". c dinamism. înnascute sau transmise prin informatiile genetice. b. ultimii fiind inclusi. lipsa de flegmati (inertie.nu doar cele de ordin biologic (hrana. c agitatie. Pe baza cercetarilor pluridisciplinare ( de filozofia educatiei. teorii ambientaliste si teorii ale dublei (în special temperamentele. Acestor trei factori le corespund tot atâtea teorii adiacente: determinari . prin intermediul parintilor. perfidie. BONTAS. echilibru). Edit. datorita implicatiilor speciale pe care le incumba. îndrazneala. de la generatiile anterioare la generatiile tinere.. Ereditatea (ca factor intern). inhibitie cexcesiva. mobilitate scazuta. stapânire de . gust.). miros. n sine). p. Pedagogie generala.exprima un tratat modern de Pedagogie. Farcas Domnica. Bucuresti.

29). fauna. mediul ecologic 178 (legat strâns de m. dar.. sunt eliminate si eventualele consecinte ale pacatelor parintilor. este amendata de însusi proorocul care o rostise. totusi. reprezinta ansamblul conditiilor ambientale în care omul traieste. Editura "Harisma". 177 Sentinta vetero-testamentara. solului. Iar proorocul Iezechiel rosteste: "Fiul nu va purta nedreptatea tatalui si tatal nu va purta nedreptatea fiului. Celui drept i se va socoti dreptatea sa. timp care se refera la vremea împaratiei harului.. mai ales de ordin psihic. puritatea aerului. de exemplu.. "fiul nu va. KENNETH Vindecarea arborelui . pentru a suferintele. ambientale). care tind spre desavârsirea si împlinirea persoanei umane). mesajul cartii dr. McAll. 31)." etc.. apei.". "= 7 8 Gr. b. "Noutatea" este utila. oiJko casa. vorbire. Nimic nou. Cu privire la mostenirea ereditara. v. daca este integrat în Biserica cea una prin Sfintele Taine.. etc. de se curma altfel. traditia noastra ortodoxa.).. subsolului.etice înnascute. 177 . se dezvolta. 31. munceste si creeaza. om al unei stiinte.. consecinte ale pacatelor. un GALERIU). cine va mânca agurida. cu referire la nepoluare. în boli în i laice care tratamentul alopat se dovedeste 1neputincios. Nu numai pacatul stramosesc este sters prin Taina Sf. MEDIUL (lat. "Parintii au mâncat agurida si copiilor li s-au strepezit dintii" (Ieremia.. pentru cei înca sceptici. 20). anume ca un pentru dec un medic. ale urmasilor din familia respectiva. aceluia i se vor strepezi dintii. locuinta. chiar în versetele urmatoare (versete mesianice . bunicilor etc. în acest subiect. conditii înconjuratoare. lovg "= cuvânt. iar celui rau. nimeni nu trebuie sa se teama de anumite încarcaturi negative (ca de ex. Botez. vegetatie. anglican medic recomanda Sfânta Liturghie pentru vindecarea si stingerea unor pacate ale înaintasilor. Bucuresti. când voi încheia cu casa lui Israel legamânt nou.). Iata vin zile. blesteme.. Sa observam exprimarea la timpul viitor: "fiecare va. natural. zice Domnul. o stiinta. prin Spovedanie si Euharistie. de altfel): Ci fiecare va muri pentru faradelegea sa. rautatea sa!" (18. gr. 1993 (cu o prefata semnata de parintele genealogic în care. propriu-zis la Biserica crestina. recunoaste binefacerile si remediile Sfintei Liturghii. "medium" = ambianta. ( 30. potrivit dogmaticii ortodoxe. relief. Este interesant. iata. Mediul are mai multe componente: mediul natural (conditii de clima.

profesori de nivel mediu si superior. ca dimensiune speciala a educatiei. a faunei etc. Facem observatia. dr. 1.. 179 . inclusiv al Vezi lucrarea Pr. mediul psiho-social (ansamblul factorilor sociali. creator" etc. Intentii . culturali.). încercând propriu-zis sa raspundem la întrebarea: cine face acest gen de educatie ? Am vazut mai sus ca "factor" înseamna "facator. însa. sunt nominalizati. în mai toate tratatele de Pedagogie crestina (ca de ex. Treime de Persoane . Iar în categoria persoanelor care fac educatia. EDUCATIA . B. în scopul formarii personalitatii si crearii unor conditii normale de convietuire. este un fenomen socio-uman care asigura transmiterea informatiilor si deprinderilor de la o generatie la alta. c.. de doctorat). preoti si diaconi. parintii. Caracterul crestin religios-moral (Teza Sibiu. cât si persoanele care lucreaza efectiv. Pentru prima categorie. o noua observatie: în categoria persoanelor care fac educatie crestina se uita adesea numele lui Dumnezeu. Se impune. asadar cineva care faceconcret ceva. clericii si profesorii (ultimele doua categorii incluzând toate nivelurile cunoscute: ierarhi. FACTORI SPECIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE. Educatia religioasa . pentru "profesori"). istorici. manualele si cursurile de Catehetica) se evidentiaza trei mari factori ai educatiei religioase: Familia . învatatori. În acest capitol vom analiza factori concreti ai educatiei religioase. pentru "clerici". pedagogi. ca institutii de baza ale societatii. Biserica si Scoala . izvorul si creatorul a toate.. prof. diriginti etc.sanatatea florei. general vorbind. reprezinta totalitatea mijloacelor divino-umane utilizate în scopul formarii caracterului moral-crestin 179 . ca numim "factori" atât institutiile în cadrul carora se desfasoara lucrarea. CALUGAR. 1955. D. în general. însa. religiosi etc.

ci si metodele si mijloacele educatiei. pe criterii exclusiv moral-crestine. majoritatea dintre ei oameni profund credinciosi. ci factor sinergic al educatiei.. trebuie sa creionam mai întâi câteva observatii legate de ceea ce se urmareste efectiv prin educatia religioasa. cu atentie prioritara asupra sinergismului specific fiecarui nivel de care ne ocupam. a avut în vedere desavârsirea persoanei. asadar. promotor al principiilor didactice. BÂRSANESCU si & colectiv Istoria . adica obtinerea. deziderate care nu sunt ignorate. spre a sti care este obiectul sau tinta eforturilor catehetice.". Pentru filozoful si pedagogul german Immanuel Kant (1714-1804) scopul educatiei este formarea 180 180 . deodata cu propunerile care se impun. Editura Didactica si Pedagogica. îsi întemeiaza nu doar principiile. Câteva repere. Facând un arc peste timp. nici de pedagogia moderna. în general.. Bucuresti. De asemenea. student etc. Pedagogiei 20. Astfel. principial. pedagogul ceh Ioan Comenius (1592-1670. vom observa ca marii pedagogi din perioada moderna. Bunaoara. . 1969.. elev. . la baza avându-se idea de perfectiune Instructia fizica se facea. Pentru a face descrieri obiective ale factorilor educationali. p. pentru ca el nu este doar un beneficiar pasiv.). sa fiu mester la vorbe si vrednic la fapte. chiar daca aceasta din urma era limitata la principii destul de sarace.educatiei. Cu toate ca de-a lungul timpului. în armonie cu cea etica (morala). adult. De aceea. comparativ cu cele crestine de mai târziu. nu trebuie uitat nici catehumenul . indiferent pe ce treapta s-ar afla (copil. apud St. a frumusetii fizice si bunatatii sufletesti. Homer pune în gura eroului legendar Hector aceste cuvinte: "Sa fiu totdeauna primul între ai mei înaintea tuturor sa ma disting. 2. Idealul educatiei religioase .. pentru antichitatea greaca esenta educatiei consta din realizarea "kalokagathiei" ( kalov " si ajgaqov "). prin celebra sa lucrare "Didactica Magna") vede în educatie un factor preocupat de perspectiva vietii vesnice. în paralel. de altfel. consideram oportun sa analizam factorii institutionali în paralel cu persoanele angajate efectiv în demersul catehetic. De aici apar si exprimarile diferite cu privire la finalitatile actului educativ. atât notiunea de "persoana" cât si cea de "desavârsire" au fost întelese diferit. scopul educatiei.

vad formarea caracterului moral crestin drept finalitate ideala a educatiei. G. un alt mare pedagog german. dar. drept valori pedagogice ideale. Care a rostit. 1937 (în special cap. precum Tatal vostru Cel ceresc desavârsit este!" (Matei V. Bucuresti. între altele. plinatatea pedagogiei divino- umane. ca El nu a vorbit doar despre un ideal teoretic al educatiei. deosebit de atasat Sfintelor Evanghelii.1953) si Simion Mehedinti (1869 . Primul. considera ca omul ideal este crestinul deplin. întrebând retoric: "Poti sa fii om deplin fara sa fii crestin?" Toti pedagogii mai-sus evocati (si ca ei ar mai putea fi citati multi altii) s-au exprimat în favoarea unui ideal educational crestin. considera ca educatia religioasa 181 . Iisus Hristos. idealul educatiei se concretizeaza în omul profund credincios. voi desavârsiti. propune la vremea sa concentrarea tuturor materiilor de învatamânt pe baze morale. cel mai mare pedagog elvetian (si unul dintre cei mai mari ai lumii). Trebuie sa retinem. care-si dovedeste credinta prin iubire. J. care. Pestalozzi (1749-1832). nominalizeaza credinta si iubirea . aceasta chemare: "Fiti. Pedagogia româneasca nu este lipsita. 48). calauziti de preceptele evanghelice.caracterului moral. Aceiasi pedagogi au cunoscut cu siguranta si concluzia Sfântului Apostol Pavel. Fr. religioasa lea: integrale ajungerea la unitatea credintei scoala .1962). ci a înfatisat în Persoana Sa Modelul Ideal. Cu alte cuvinte. potrivit careia tinta pedagogiei crestine este Vezi Educatia morala si religioasa în lucrarea IIIEducatia româneasca în cadrul educatiei ). de reprezentanti remarcabili. Socotim suficiente si numai doua exemple în acest sens (este adevarat. pentru ca au avut în constiinta lor Modelul Suprem. doua nume stralucite ce fac parte din elita interbelica): G. Antonescu (1882 . Al doilea. caruia Pedagogia moderna îi datoreaza formularea "treptelor formale" ("stramoasele" momentelor logico-psihologice ale proiectelor didactice de astazi). etichetat "fideist" (= credincios ) de catre comunistii care l-au scos de la educatia integrala trebuie sa includa obligatoriu catedra în anul 1948. esential. Herbart (1776-1841). la rândul ei. al 181 .

Povestea cu marul care cade si inteligenta fizicianului ved ceea care ce altii nu vazusera. autonomia. 1copiilor 8 3 În stilul sau cu totul original. Cei care au încercat sa faca "educatie" fara Dumnezeu. au esuat lamentabil. Factori concreti ai educatiei religioase a. se impune precizarea ca "Alfa si Omega" actului pedagogic este Dumnezeu. un anumit procent de adevar. la starea barbatului desavârsit. ca raspuns la întrebarea "ce se urmareste prin educatia religioasa?".. Toti educatorii trebuie sa aiba constiinta ca educatia nu este un act sau efort exclusiv uman. a vrut sa spuna.Factor si Izvor vesnic al educatiei. au fost transmise si preluate oarecum denaturat. 4. dar e tesuta sie cu mult folclor. Altfel spus. cu timpul câstigându-si. Iar cel mai elocvent Termenul grecesc carakthvr ". institutiile de baza. Petre TUTEA a spus într-un interviu televizat ca informatiile privind legea atractiei universale. ca El este Creatorul cerului si pamântului. desigur. ci rezultatul sinergiei divino-umane. plinatatii lui Hristos (Efeseni.si a cunoasterii Fiului lui Dumnezeu. Întrebat admirativ cum a descoperit el mecanismele el a pus totul pe seama lui Dumnezeu. Parafrazând spusele lui Petre Tutea (1901-1991). care se leaga de numele fizicianului englez Isaac NEWTON (1642-1727). DUMNEZEU . în legatura cu afirmatia lui Newton "gravitatia este Dumnezeu!" 183 . 13). plecam si noi de la premisa: " Educatia este Dumnezeu !" Si nu este doar începutul si sfârsitul ei. ni se pare ca sintetizeaza în mod fericit ceea ce pedagogii mai vechi si mai noi au exprimat în acest subiect. neîntrecut în definitii si formulari surprinzatoare. ci Gravitatia Dumneze !" Cu alte cuvinte. De aceea. gravitatiei. biserica. dar dezvoltându-se neîntrerupt în strânsa legatura cu acestea. ci Factor siCreator permanent. a inclusiv gravitatiei. 182 . din care deriva românescul "caracter" adâncitura " înseamna sculptura. mai întâi în familie si în Biserica. religios moral-crestin 182 la masura caracterul . cu toate zicând: Dumnezeu. Iar o data cu ele s-a înfiripat si scoala. 3. zicea Tutea. are. scoala ). ceea ce sugereaza urmatoarea definitie care se poate da ceea . "N ewton. pâna în ziua de astazi. este u legile.. Care a creat cerul si pamântul. dar a întemeiat si familia si Biserica. desigur. Nu eu. formularea propusa de parintele Dumitru Calugar. era un om smerit si credincios. educatiei: educatorul daltuieste în sufletul . ce daltuire. anuntate mai înainte ( Înainte de a vorbi despre familia. un act teandric .

refractare la orice demers moralcrestin.exemplu pentru noi. de a fi împreuna-lucratori cu El. si dupa . n. revenim: actul educational complet si eficient este teandric. iar rezultatele se resimt dureros si astazi si se observa în mentalitatile ante-decembriste. Fara El. Acest dar dumnezeiesc a devenit operant. chiar în cercurile puterii politice si în structurile decizionale din ministere. poate cere în scris neobligativitatea frecventarii orei de religie pentru copilul sau. iar mai nou dezbaterile cu privire la prostitutie). în biserica si în scoala. piatra cu piatra. dupa cuvântul psalmistului: "De n-ar zidi Domnul casa (sufletului. de asemenea. Piatra Unghiulara de la care începe zidirea caracterului crestin al pruncului. 1). virtutile adolescentei si ale maturitatii. ce este? : Slujitori prin care voi ati crezut. cladindu-se apoi.) .. scoli etc. pentru ca în final opera pedagogiei divino-umane sa fie încununata cu aura întelepciunii si cu venerabilitatea batrânetii. Dumnezeu a fost alungat din scoala pentru aproape o jumatate de veac. în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc. n. prin întruparea lui Iisus Hristos. opace.Pedagog Pavel: "Când unul zice: Eu sunt al lui Pavel! Iar altul: Eu sunt al lui Apollo!. potrivit carora un parinte sau un tutore legal. Iata de ce. nu doar în actul mântuirii noastre. Cât de actuale sunt. Astfel de mentalitati si-au facut loc. "zidirea pedagogica" este zadarnica. a fost sistemul educational ateocomunist din România. Ei bine. totodata vulnerabilitatea acelor articole de lege cu privire la învatamântul religios din scoala. ce este Apollo? dar Pavel. primi si ultimi. nedus la biserica. Numai asa se poate explica incredibila sustinere a unor legi necrestine într-o tara crestina (ca. inspectorate.. în familie. cele scrise de Marele ( dar smeritul ) Apostol . petrecut chiar sub ochii nostri. Dumnezeu ne-a acordat acest privilegiu extraordinar. înguste. ci Dumnezeu. de exemplu. toti pedagogii întelepti vor marturisi smeriti ca nu ei sunt factori decisivi. în general. ci si în educarea copiilor nostri. De aceea. din pacate. avortul si homosexualitatea..." (Psalm 126. ai demersului educational. cu deplinatate.

veneratia lui Dumnezeu. profesor la Facultatea fi Filozofie a României). (Bucuresti. Misiunea 1943. Pedagogie . A. R. Constantin Narly (1896-1956): "La poporul nostru de agricultori. Tolstoi 1929. românesti Bucuresti. e general . Misiunea educatiei. toate virtutile trecute ale neamului. G. iubirea de neam. face liceul la Focsani si Facultatea de Litere si Filozofie la Iasi. a Narly. a NICOLESCU).. între ei legându-se o strânsa prietenie. Apollo a udat. ca G. ca si proverbiala omenie si ospitalitate a românului. dar fiecare-si va Ca noi împreuna-lucratori cu Dumnezeu suntem!" primi plata dupa osteneala sa. Trece în vesnicie în anul 1956. amintim: pedagogic. Caci eu am sadit. FAMILIA CRESTINA. intituleaza Gavanescu Narly pleaca la studii în Germania. 1940. de asemenea.". ideal. Poate fi considerata. din motive politice. 3. 4-9). profesor de Pedagogie si Istoria Pedagogiei din Cernauti Facultatea de litere si filozofie. Bucuresti. Cea mai veche si. unde va preda pâna în anul 1947. Cel ce sadeste si cel ce uda sunt una. În 1923 C. Dintre lucrarile sale mai importante Problema idealului 1925. pentru caracterul ei comunitar si atmosfera de sfintenie pe care trebuie so cultive. ea a fost chiar unica scoala de specialitate profesionala a majoritatii populatiei. (I Cor. . Simion ai Mehedinti. de Universitatii si. Antonescu. Editia a II-a. (vezi Prefat laeducator. b." 184 184 . Educatie si 1927. 1996.). ci si ulterior. în fine. sau "biserica de acasa". în afara de ceea ce datoram Bisericii. lui Narly se Opera pedagogica a profesorului I. ca o "mica scoala". p. cea mai puternica institutie umana este familia. numit. pentru ca aici copiii primesc lectii esentiale de viata. totodata. ci Dumnezeu. 1929). Cât de frumos se exprima în acest sens unul dintre cei mai mari pedagogi pe care ia avut România. unde în anul urmator va obtine titlul de doctor filozofie cu Die soziale Schichtung Rumäniens (Stratificarea sociala a Întors în tara va în teza pe rând. apropia de I. se datoreaza familiei noastre patriarhale. 1996. Ei îi datoram. dar Dumnezeu a facut sa creasca. Ea a fost numita adesea "mica biserica". Asa ca nici cel ce sadeste e ceva. Aici se bibliografice: C. Asa se explica faptul ca una dintre va cartile C.. Cel Ce face sa creasca. Gavanescu. nu doar în "cei 7 ani de acasa".cum i-a dat fiecaruia Dumnezeu. la Bucuresti. nici cel ce uda. de la 1 oct. asistent la Facultatea de litere din Iasi. Iubirea de pamânt si dragostea de cultivarea lui. când. fiind înmormântat în cimitirul Belu. cununa a creatiei si expresie a iubirii si comuniunii proniatoare a lui Dumnezeu. Editura "Didactica si Pedagogica. postul sau va la fi “comprimat”. la Göttingen. Pentru ca este un pedagog mai putin cunoscut dar nu mai putin valoros decât alti mari pedagogi Generala 485. ( neamului nostru. Pedagogi C. 1941. alcatuita de Viorel educatorului. notam aici câteva repere bioetc Narly s-a nascut la Tecuci.

. daca sunt. Revenind asupra subiectului nostru. Ibide . între care cel mai apropiat prelegerii noastre este urmatorul: "Parintii sunt datori sa îngrijeasca de copil. de constiinta si constiinciozitatea celor abilitati sa aplice legile etc. Chiar si din punct de vedere etimologic. Codul Familiei prevede. asadar. bunaoara. Cap. este atât factor cât si subiect al educatiei: copiii învata de la parinti. Codul prevede. Aceasta "scoala" de familie are. bunici. spre a-l face folositor colectivitatii. 185 186 .. Pentru ca fiecare persoana. Ei sunt obligati sa creasca copilul. la art. Împlinirea acestor obligatii depinde. în conformitate cu telurile statului. Sectiunea I. ceilalti membrii ai familiei. astfel.. Familiei Titlul III. învatatura si pregatirea profesionala a acestuia. fratii mai mari. îngrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica. ci al fiecarui membru în parte. întrucât în toate tarile civilizate familia este ocrotita prin lege. de o serie de factori responsabili. 1: "În România statul ocroteste casatoria si familia. spunem mai departe ca familia reprezinta. ca cel putin din punct de vedere legislativ si declarativ. 3. de educarea. cu asculta . între altele. potrivit cu însusirile lui. dar si invers. 1995. Statul apara interesele mamei si copilului si manifesta deosebita grija pentru cresterea si educarea tinerei generatii. m 101. Iata. familia se bucura de o atentie deosebita din partea statului." 185 . de asemenea. apartinatoare unei familii. În România. articole referitoare la educatia copiilor. cuvântul familie implica. Editura "Lumina Lex". nu numai al copiilor. de conditiile sociale-economice. dupa Dumnezeu.. cel putin trei întelesuri: de a sensul de a-i slujisi de a învata de la altii. factorul cel mai important si decisiv. p. Bucuresti." 186 . al educatiei crestine. în acelasi timp. prin masuri economice si sociale. I. dezvoltarea si consolidarea familiei.Familia este recunoscuta unanim ca institutie de baza a societatii nu doar din perspectiva religioasa. cu sensul de a-i învata pe altii. însa. ci si din punct de vedere civil. art. învata unii de la altii. aceste notiuniCodul . de altfel. el sprijina. De asemenea.

care fac posibila acel sine qua non "ora et labora" în orice act creativ. potrivit dictionarelor. Asa trebuie sa fie si în familie: tata si mama sa-si îndrepte toata iubirea asupra copilului (copiilor). casa (totalitatea . având la fiecare unghi câte una dintre persoanele treimice: Tatal. GUTU. am utilizat si cursul cit. am spune.187 . 1996.. atelierul etc. dict. bunurile unei case. prin analiza personala. În formularea unor conditii si principii ale educatiei crestine din familie. într-adevar. p. sensurile etimologice acopera foarte bine implicatiile educatiei în familie: nu fac referiri doar la persoane . trebuie sa întruneasca anumite conditii. Fiul si Duhul Sfânt asupra Tatalui etc. 2. Educatia copiilor este optima atunci când iubirea dintre membrii familiei imita iubirea dumnezeiasca dintre persoanele Sfintei Treimi.. ogorul. dr. ms. Dupa cum se poate lesne observa. Vasile RADUCA. p. Astfel. de Catehetic al pr. lect.. 3. Tatal si Duhul Sfânt asupra Fiului... 67a 73. tatal si copilul (copiii) asupra mamei. de fapt triunghiul iubirii intra-trinitare . învatare-slujire-ascultare . vom schita câteva dintre ele.cheie. începând cu icoanele din camere si terminând cu gradina. mama si copilul (copiii) asupra tatalui. Bucuresti. dactil. Astfel. ci si la bunurile care creeaza "logistica" de fapt mediul în care cresc si sunt educate persoanele. tot în cele ce urmeaza. patrimoniul. 1. cu atât mai mult în cele de care depinde educatia si mântuirea sufletului. Tatal si Fiul îsi rasfrâng iubirea asupra Duhului Sfânt. De aceea. propriu-zis actului pedagogic. factor esential al educatiei esentiale . sa ne imaginam un triunghi echilateral. asadar. Dar pentru ca o familie sa fie. având ca sprijin si bibliografia la care vom face trimitere 188 . mijloacele de trai . Fiul si Sfântul Duh. cu recomandarea de a fi aprofundate. ca daca în 187 188 G. . "familia-ae (lat. Observam. 460-461.) are trei sensuri de baza: 1 totalitatea slujitorilor unei case. Pentru a ne apropia cât de cât de întelesul adânc al relatiei tainice al acestei iubiri. membrilor ei). crestine . În familia crestina trebuie sa se reflecte iubirea intra-trinitara dumnezeiasca .

Aceasta nu-i scoate din monotonia unei vederi restrânse.Iar acolo unde. care poate constitui pentru orice om o mare si grea ispita. în familie aceasta pecete ne apare cu cea mai mare evidenta. dar în legatura cu amândoi. Propriu-zis.pecetea iubirii Sfintei Treimi. Famili a 189 . dr. sa creasca si sa educe orfani.creatie. Ei trebuie sa aiba constiinta unui orizont care se întinde dincolo de ei.Familia crestina: crestina Editura "Trinitas". subiecte realizeaza prin comuniunea lor o oarecare consistenta si o bucurie si un sens al existentei. 1995.. se poate vedea . si în familiile fara copii naturali! Aceasta solidaritate de rasfrângere a iubirii este cea mai buna paza de înlaturare a egoismului. 147. familia crestina trebuie vazuta ca o icoana a iubirii lui Dumnezeu pe pamânt189 . spirituala Iasi. Iar acest orizont nu poate fi constituit de un obiect sau de o lume de obiecte. Comuniunea în doi este si ea limitare din doua puncte de vedere.. Cei doi nu numai se deschid unul altuia. Dar nici aceasta doime reala. p. care e în acelasi timp o unitate dialogica. ca ea este posibila numai în trei. Pr. Cei doi nu pot trai numai din ei doi. triunghiul iubirii intra-trinitare poate fi reflectat Dou a Numai al treilea subiect îi scoate din o perspectiva teologica si . sau a unei singuratati în doi. bazata pe unitatea de fiinta. aratând. din felurite motive. din punctul de vedere al moralei crestine ei sunt obligati sa înfieze. Celalalt devine nu numai o fereastra. ci se si închid. de fapt. iata. nu este suficienta. Gheorghe POPA. Parintele Dumitru Staniloae descrie într-un mod admirabil plinatatea iubirii treimice. sotii nu au copii naturali. în vol. în general. întrucât exista nenumarati astfel de copii care au nevoie de ocrotirea unui mediu familial. azi. lect. în imposibilitate de a iesi din egoism: " Un subiect unic în sens absolut ar fi lipsit de bucuria si deci de sensul existentei. Mai întâi comuniunea în doi nu deschide întregul orizont implicat în existenta. practic. desigur . În acest mod. în contrast cu "monismul" si "dualismul" care se gasesc. ci si un zid pentru mine.cu ochii credintei. care s-ar amesteca cu visul. El s-ar îndoi chiar de existenta lui.

Barbatilor.neîntrerupta lor singuratate în doi. sub inspiratie divina.. dar si educarea copiilor) si ajutorul reciproc între membrii ei. Prof. 2. întru toate ascultati-i pe stapânii vostri cei dupa trup. iubiti pe femeile voastre si nu fiti amarnici fata de ele. n. sfintenia si egalitatea dintre sot i191 . în vederea mântuirii dintre care nominalizam 193 192 . 1depline 9 1 Teologia Morala. trainicia. 296.. 1978. Bucuresti. p. ci întru curatia inimii. Familia (casatoria) trebuie sa-si propuna ca scopuri prioritare înmultirea neamului omenesc (nasterea.. Teologia Dogmatica. temându-va de Domnul. Editura Institutului Biblic si Ortodoxa de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române."190 . ca sa nu se deznadajduiasca. 3. 18-22). Dr. Treimea conditie a deplinului lor caracter personal si a comuniunii . 1 9 2 Ibide 193 m Ibide . scrie la un moment dat: "Femeilor. astfel. asa cum se cuvine întru Domnul. numai un al treilea subiect poate fi si el partener de comuniune si nu sta pasiv în fata lor. Copiilor. nu cu slujire doar de ochii lumii." (Coloseni. p. caci aceasta este bineplacut Domnului. fara nici o greutate. vol. În acest sens vor fi urmarite anumite aspecte : copiii trebuie ajutati sa scape de anarhia instinctelor oarbe si a tendintelor spontane ( necontrolate. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Ortodoxa Bucuresti. Parintilor. Optimizarea relatiilor dintre membrii familiei se poate realiza luând aminte la sfaturile Sfântului Apostol Pavel. Familia trebuie sa se caracterizeze prin urmatoarele însusiri fiintiale: unitatea. cu gândul de a placea oamenilor. m 190 . ca obiectul . care. 1. cât si în cele spirituale. atât în cele materiale. 289. 3. II. nu-i întarâtati pe copiii vostri. pentru traiul zilnic. Dumitru STANILOAE.) ca sa devina capabili a se conduce singuri. p. Observam. n.Române. 1980. ca aceste însusiri fiintiale sunt tot o reflectare a însusirilor si atributelor divine ale persoanelor Sfintei Treimi. fiti supuse barbatilor vostri. Robilor. vol. 307-308. & Persoanelor.. întru toate ascultati-i pe parintii vostri. Pr.

dar dorinta Duhului este viata si pace" (Romani.copilul trebuie deprins cu munca. Sa gândeasca. cele ale Duhului. p. În acest scop. totodata. sa vorbeasca si sa se manifeste duhovniceste. apare ca extrem de actual. 67-73. în În familie.. n. unita cu o educatie pe masura . fiind rodul conlucrarii dintre ei si Dumnezeu. bunaoara. Ca o prima remarca de sinteza. în aceasta privinta. . n. Iata. potrivit cuvintelor Mântuitorului: "Cautati mai întâi împaratia lui Dumnezeu si dreptatea Lui. deodata. la aspectele mentionate anterior adaugam urmatoarele • : . cugeta cele ale trupului. 194 Astfel. si toate acestea ( materiale. cit. Copiii trebuie învatati sa se poarte ca oameni duhovnicesti. sa se smulga treptat din tirania egoismului instinctual. una dintre concluziile rostite de Sfântul Parinte spre finalul cuvântarii: "În 194 Anumite formulari si îndemnuri apud pr. Cât de actuale sunt. 5-6). pentru a se devota binelui obstesc. de o ereditate sanatoasa. în contrast cu timpul considerabil trecut de la rostirea lui. RADUCA Vasile . Caci dorinta carnii este moarte. pentru a deveni tot mai buni.. op. ci în cele de ordin spiritual. mostenirea cea mai pretioasa pe care o putem lasa copiilor nostri consta nu în cele materiale (a caror importanta nu trebuie negata total. iar cei ce sunt dupa Duh. De aceea. 8. nu materialnici. care. Sfântul Ioan Gura de Aur s-a remarcat si în acest capitol de pedagogie crestina într-un mod cu totul deosebit. nu fortat spre una în care sa nu se poata împlini. lect. Recomandam în acest sens cuvântul "Pentru ce fel de clironomii ( bogatii ) trebuie sa lasam copiilor nostri". cuvintele Sfântului Apostol Pavel: "Cei ce sunt dupa trup. . dr. 33). trebuie sa se bucure. uitarea de sine. întotdeauna trebuie sa se dea întâietate valorilor religioase raport cu cele de ordin material. bineînteles). rabdarea. parintii trebuie sa constientizeze faptul ca fiecare copil.trebuie stimulati.) se vor adauga voua" (Matei 6. trebuie ajutat sa-si aleaga o profesie corespunzatoare vocatiei si aptitudinilor lui.

" 195 . a spus Mântuitorul Iisus Hristos (Ioan 8. Pentru o 44 (Pentru mai I) larga perspectiva a gândirii hrisostomice cu privire la educatia crestina a copiilor. 2000. ci cum sa-i lasam îmbunatatiti. Sur la vaine gloire et l'éducation des în Sources . 410-420 si 45 ( Pentru cresterea copiilor .consecinta. de voiesti sa lasi bogatie multa copiilor tai. Deci nu le Ca aceasta cu adevarat este cea mai mare avutie. p. în sensul vietuirii în adevar. nu orice fel de "adevar". lasa-le lor purtarea de grija a lui Dumnezeu. p. toate vor face ca prin fapta buna sa afle saraciei multa mângâiere. una dintre grijile de capetenie ale parintilor este sa-i asocieze pe copii la viata si rugaciunea Bisericii. Caci numai relatiile bazate pe sinceritate. învatându-i sa respecte valorile esentiale. date de acelasi Sfânt Parinte. 32)... Ca nimic nu este întocmai ca fapta buna. lasa lor bogatie. ca sa le lasi fapta buna. M. inevitabile în viata de zi cu zi. întrucât numai adevarul confera libertatea autentica. 96-196. Bacau. 105copiii". Parintii trebuie sa mentina un permanent echilibru între masurile restrictive si acordarea libertatilor. 1995.Sibiu. vol. p.. ci 195 Sf. 1972. Putul si împartire de Editura "Buna Vestire".. la Editura "Deisis" . Sfaturi deosebit nostri grâu. . Deci sa nu cautam aceasta: cum sa lasam bogati pe copii. fara a se intra în conflict cu normele relative. nimic nu este mai tare decât aceasta.. aceasta este bogatia cea nespusa si necheltuita. cu scopul de a le stimula copiilor un bun autocontrol asupra libertatii. 46 de potrivite pentru educatia copiilor. afectiune si adevar pot da rezultate optime. în vol. IOAN GURA DE AUR. Asadar. Chrétiennes Paris. 421-425. a se vedea în acelasi volum.. Ca de vor avea nadejdile lor la bogatie. 188. Ca la ce-i poate folosi coroana si porfira. MALINGREY. • Sa-i formam pe copii pentru o ascultare libera si plina de convingere .. Chiar decât împaratia si purtarea de coroana. iubire si dreptate. de nimic alt nu vor purta grija. care în toate zilele mai multa face avutia. p. "Adevarul va va face liberi!". daca este vândut de trândavirea si nebagarea de seama?. ca cei ce pot sa acopere rautatea naravurilor cu multimea banilor. recomandam a II) se si cuvântarea intitulata în manuscrise "Despre slava desarta si cum se cuvine sa-si educe citi parintii tradus recent în limba româna de catre Ioan ICA-jr. Cuvântul . 428-429. cuvântarile cresterea copiilor ... Cuvânt pentru ce fel de clironomii trebuie sa lasam copiilor . Iar de se vor vedea pe dânsii ca sunt lipsiti de mângâierea cea de acolo. p. 136. enfants. dupa A. Evident.

a pentru Seminariile Teologice. l Sf i Grigorie Constantin. Bucuresti. Preotul si profesorul de religie. Bucuresti. Ceea ce se poate reprosa uneori multor parinti. trebuie sa se informeze temeinic si-n acest domeniu. oamenii simpli. FAMILIA teoretice religioasa. a .). Editura "Trinitas". pr. pr. Iasi. Bucuresti. de form la rândul sau pe cei încredintati spre educatie. Bucuresti. p.6/1964. trad. profesori s. Duhu Mihail. mai rar vor avea timp pentru "lecturi pedagogice". Educatia Repere realizare si metodice. însa. 4 Alexandrinul. Aur Idem. 1996. mai ales cei de la tara. 1999. BANCILA Initierea religioasa a . pe lânga lucrarile citate anterior. CHIRIL al partea I. 5. Sf. FECIORU. Desigur. 350-366. educati . Catehetic . Idem.tin. în " Ortodoxia". " Pedagogia sarbatorii "). CLEMENT Pedagogul.T. pr. PETRESCU. nr. pr. în general. CRESTINA AZ (elab. 1995. preoti. MAGDALENA. continutul si calitatea ei. 1937. Comunicarea dintre parinti si copii. în general. FECIORU. D. Parinti si scriitori ). Revelatia I 1995. Catehetic .Educatia religioasa. sunt metodele gresite utilizate în educatie. cunoasterea învataturii crestine în acest subiect. e Bucuresti. Colectia Catehezel . Bucuresti. sa consulte macar o parte din bibliografia pedagogica. continut si forme de. una din "cheile" reusitei educatii crestine. va fi de mare folos. 1935. Bucuresti. 1996. Mântuitorul si Evanghelia Sa. constituie. 1996 (ed. "Polirom". Idem. de un colectiv de profesori de la Facultatea de Teologie din Iasi). de Nazianz despre familia S. atât de important în plan familial ( altfel ) spre a informa si a si national. pr. ). D. nu lipsesc decât în cazul anumitor parinti inconstienti si denaturati. De aceea. Iasi. însa. Edit. Dragostea parinteasca si buna intentie. bisericesti 1943. Adevarul si Viata" (Ioan 14. Vasile. BULACU. CUCOS C . FECIORU. Bucuresti. potrivit Scripturii si Sfintilor Parinti. Ioan Gura de. . pr. 6). de altfel. Sfaturi pentru o educatiesi ortodoxa a Maica. precum tot El a spus-o despre Sine Însusi: "Eu sunt Calea. 1982 (vol. deodata cu cercetarea altor izvoare. Anastasi ). Dumitru. 1978. (Colectiapentru Institutele Teologice. Dumitru. Ideile pedagogice ale Sf. Pedagogie . cu referiri speciale la educatia repere în familie: Sf.. Si chiar multi dintre intelectuali nu dau importanta cuvenita lecturii în aceasta privinta si nici metodelor psihopedagogice. CORNITESCU. 3-4 / 1993. a manual ortodoxiei manual Nicolae. a. Bucuresti. a De aceea. Ortodoxa Bucuresti. (în special copilului a Sarbatori cap. 1976..a. CALUGAR. trad. Astfel. facem si cu acest prilej îndemnul ca toti cei ce si-au asumat uriasa raspundere a educatiei crestine (parinti.numai acela care izvoraste din Adevarul Suprem. 1945 Izvoarele Ierusalimului. în general. cum sunt tratatele de pedagogie si cartile cu preocupari pedagogice. atât de generoasa în acest subiect 1 96 196 . pr. Pedagogia Crestina . Axiologi . mai nominalizam aici câteva dintre cele mai importante bibliografice privitoare la educatia religioasa a copiilor. sa si e Idem. partea a II .

Grison1994. În acelasi context al eforturilor de optimizare a educatiei copiilor în familie. . Tonul raspicat poate crea timp ton cu grija. Mt. Atentie la (p. Raising positive kids in a negative trad.. drogurile. 149. în limbaj ortodox. 9 7 Satirae 10. cultivându-le un suflet sanatos. 356. dar problem (p. 144). chiar în aceste conditii. titlul foarte bine ales. deprimarea etc. Bucuresti. dar fundamental: nadejdea copiilor de cu traducerea româneasca a cuvântului Sf. 15 ani în urma. 146). s-a facut remarcat cu o carte tradusa recent si în limba româna. Altfel spus. cu Agnes ) Cum catehetice îmi cresc (în 1993. anxietatea etc. Ierom. 139). 60-140 d. Spuneti "nu" paragrafele: (p. Nu deprimarea. azi. m . 9 8 ZIG ZIGLAR. MICLE.. Bistrita (Oltenia ). Apud latine Editie îngrijita de Vasile DIACONU si Maria MARINESCU-HIMU. JUVENALIS (Decimus Iunius). medicina ).Recomandam 99 în special Vorbitul la (p. 11994. de Irina-Margareta NISTOR. p. PERNOUD. ca premisa sine qua non pentru obtinerea rezultatelor dorite 199 . Familia poate. 147). 148). : J'eleve mon. . de Doina Brindu. 145). apoi. nesiguranta vietii de mâine.. într-un trup sanatos . pe atât de actuala (ne amintim. Potrivit autorului. 200 "ingredientul esential al comunicarii în familie este sa asculti cu adevarat. Bucuresti. nadejdea sa fie stapâna pe toate gândurile lor. copiilor". mai ales cu privire la comunicarea dintre parinti si copii. în toate paginile cartii. titlu ce se regaseste. creste copii buni într-o lume negativa 198 Putem . iar la noi în tara acestea sunt cauzate în mare masura si de conditiile tot mai scazute ale nivelului de trai. p. alcoolismul. Aceasta dintr-un motiv foarte simplu. Ioan Gura de Aur "Despre educatia Editura "Deisis". Saracia. 2000. Proverbe si cugetari . 1976. dau o imagine negativa lumii în care traim. ferm logica ceva 2e 0 Ibide 0 excelente . Veniamin. în principiul potrivit caruia copiii trebuie deprinsi sa gândeasca pozitiv indiferent de conditiile de viata. Orandum est ut sit mens sana in corpore sano 197 ). "Curtea Veche". deruta profesionala. premiata de Academia franceza de copilul original enfant Paris. Initieri . mai întâi. desigur de celebra expresie a lui Juvenalis. Fiecare "nu" trebuie sa aiba o (p. 246 world Editura 1p. trad. cu aprox. angoasa. pe care o apreciem deosebit de instructiva.Capcanele caderii copiilor si tinerilor s-au înmultit într-un mod alarmant. cca. care. prostitutia. sa creasca si sa educe crestineste copiii. Hr. Un "Te rog" da rezultate (p. deviza pe cât de veche. Laurence (colab." Remarcam. 1253. Sibiu. 2000. . Bucuresti. însa. . amintim stradaniile pedagogului american Zig Ziglar.

"pozitivul" absolut în viata. iertarea .este de la Dumnezeu. m Ibide . de fapt. între parinti si copii.. etc. între frati etc. Dar. adica refuzul. O data cu prezentarea avantajelor acestor principii. Daca un copil a vorbit cu celalalt parinte si este în joc siguranta sau reputatia copilului. 135. Ziglar insista si asupra masurilor contraindicate în pedagogia familiala: duritatea. deprimarea (deznadejdea) de la satana! Însa.cheia maretiei copilului bun. pentru reusita educatiei copilului.. prima întrebare ar trebui sa fie: "Dar ai întrebat pe mama (sau pe tata)?" Daca raspunsul este nu si aveti cea mai mica banuiala ca celalalt ar putea avea o alta parere. Indiferent daca cel de-al doilea parinte cunostea sau nu reactia partenerului sau. p. în tot atâtea principii pedagogice: formarea copilului este un efort de echipa. iubirea ." 201 . rezultatele sunt dezastruoase. p.. disciplina . Iata câteva dintre cuvintele de "ordin" ale autorului. însa.. perseverenta pozitiva formeaza copii buni. pentru a creste copii buni. 9. tonul raspicat. ambii parinti trebuie sa se implice categoric în hotarârea ce se va lua" 202 . rezultatele sunt tot nenorocite. cartea lui Zig Ziglar pledeaza pentru buna-întelegere în familie: între soti. în mod deosebit la acest capitol este ceea ce autorul numeste "modelul dezastrului": "Când un copil merge la unul dintre parinti sa-i ceara ceva si este refuzat. iar celalalt accepta.adevarata autoritate în formarea copiilor buni. Zig Ziglar propune ferm: "Singura cale de a forma copii buni este sa devenim mai întâi parinti buni. îi puteti raspunde: "O sa discutam si îti spunem noi". m 201 202 . fara explicatii logice ne-a atras atentia. Rezumativ.. ceea ce refuzul de a îndeplini dorintele copiilor. Ibide . care se constituie. Când un copil îsi abordeaza parintele si cere voie sa faca un anumit lucru..

iar cele rele care vor veni cu siguranta. tinând legatura cu duhovnicul copiilor nostri (care poate fi si duhovnicul nostru. profesori. inevitabil. în functie de compatibilitatea sau incompatibilitatea pe care o simte copilul cu un duhovnic sau altul. Astfel. între care în mod aparte cu dirigintele. se vor rasfrânge negativ. dar si parintii sa auda cu adevarat ceea ce spun si doresc copiii! ). daca îl pastreaza sau îl schimba. pe care este bine sa-l aleaga mai întâi parintii pentru copiii de la 7 ani în sus. pentru fiecare treapta a cresterii copilului.• Parintii sa colaboreze armonios cu alti educatori: preoti. dar se poate realiza un serviciu pretios. Parintii care nu merg niciodata pe la scoala (sau merg foarte rar) nu se pot astepta la rezultate bune. cu profesorii din gimnaziu si liceu. . Desigur. ca reflectare a iubirii intra-trinitare dumnezeiesti. de la caz la caz). discutând apoi cu ei. sa fie o buna comunicare între parinti si copii ( o ascultare de ambele parti: copiii sa asculte de parinti. pe masura vârstei s a întelegerii.vietuirea în iubire. parintii vor comunica tot timpul cu educatoarea de la gradinita. pe care copiii uneori nu le spun nici la spovedanie. cu învatatoarea de la scoala primara. * Din cele parcurse pâna aici se desprind de la sine câteva dintre conditiile de baza ale educatiei crestine optime ale copiilor în familie: . potrivit poruncii dumnezeiesti. în viata de familie. de ambele parti: duhovnicul poate fi prevenit asupra unor abateri grave. nu se va intra niciodata în "secretele spovedaniei". iar parintii pot fi avertizati de catre duhovnic asupra acelor aspecte care trebuie neaparat avute în vedere.acordarea prioritatii pentru valorile spirituale. Atentie speciala trebuie sa acordam legaturii noastre cu duhovnicul copilului . diriginti etc. .

i- am întrebat pe copii ce ar dori sa le povestesc din Biblie. Legat de aceasta ultima precizare. dupa cum avertizeaza Marturie consemnata într-un test la Catehetica de catre studentul nostru Doru C-tin MOGOS. ele ne-au împreunat mânutele în fata icoanelor. iar în casa cea mai pretioasa comoara sunt copiii. sunt nevoiti sa plece de acasa. student de-al nostru: "La finalul unei ore de religie.o conlucrare pedagogica permanenta cu ceilalti factori educationali. 1 este sa îngrijeasca de casa. care. M-am mirat foarte tare ca fetita stia despre Iov. educatori ai copiilor. Toti... Doamne fereste!) neglijeaza aceasta raspundere sau misiune. Retinem. Teologie Pastorala. Evident.. cât de important este mediul familial pentru formarea deprinderilor religioase. 30 aprilie 2001. prin structura si vocatia lor materna. ne amintim. ele ne-au învatat sa ne închinam si tot ele ne-au dus la biserica la slujbe si mai ales pentru a ne spovedi si împartasi cu Sfintele Taine. în paralel. pentru mame prioritatea nr. la clasa I. favorizeaza direct proportional reusita orei de religie în scoala. si am întrebat-o de unde stie. Mi-a raspuns ca in fiecare seara mama ei îi citeste câte o "poveste" din Biblie si cu o seara înainte tocmai îi citise despre Iov si prietenii sai. în cele mai multe cazuri. O fetita mi-a propus sa le vorbesc despre Iov si cei trei prieteni ai lui. astfel. totodata. rolul de capetenie al mamelor. anul III. Urmarind-o pe fetita respectiva si la celelalte ore. fara exceptie cred. Iar daca vreunul dintre ei (sau amândoi. Mama si tata numai împreuna sunt numiti parinti.... întrucât în ultimul paragraf vom vorbi despre importanta scolii în educatia religioasa. asadar. sunt mai implicate afectiv în procesul educational crestin: în timp ce barbatii. despre care nici cei dintr-a V-a nu auzisera toti.. am observat ca asculta cu multa atentie si ca îi place foarte mult ora de religie. evocam aici marturia impresionanta a unui profesor de religie. pentru ca trebuie sa se ocupe în mod prioritar de agoniseli materiale. ca mamele noastre ne-au învatat primele rugaciuni. sunt mai vinovati decât chiar ucigasii de oameni. Iata. rolul special al mamelor nu exclude în nici un fel raspunderea comuna pe care o au tatii. 203 ." 203 . care..

Lânga acestea. 1995. în vol. 416. necesita pentru finalizare". socotim util sa raspundem la întrebarea: "Când începe educatia religioasa a copilului?" Analizând temeinic lucrurile. Asadar. totodata. ci nevoie este sa se munceasca sufletul fara de moarte. dr.. ca niste parinti ca acestia sunt mai rai decât ucigasii de copii.si sa nu socoteasca cineva ca ceea ce se graieste este de mânie . degraba va putea sa o stinga. chiar cu aceasta marja de aproximatie 36 de ore "eroare". credem. "204 . vom realiza ca nu din clipa nasterii. Într-un fel se va dezvolta pruncul în pântecele mamei care merge la biserica. fumeaza. Pentru ca aceia despart trupul de suflet. John vietii "stiinta embriologiei a aratat ca fertilizarea.. afirmatia noastra ca educatia copilului (fatului) trebuie sa înceapa în clipa conceperii si ramâne. IOAN GURA DE AUR. precum a pierde si a prapadi un suflet. Potrivit informatiei parintelui BRECK ( Darul sacru al . vietuieste într-o atmosfera crestineasca etc.atât de categoric Sfântul Ioan Gura de Aur: " Pe acesti parinti . cum am fi tentati sa credem la o prima reflectie. 329). Acela este momentul când prinde viata o noua fiinta umana. iar acestia si sufletul si trupul. Iar educatia. Putul si împartire de . ducându-l. Sa nu ni se para exagerata afirmatia.. pentru moartea trupului venind învierea. îsi face rugaciunile acasa. Pentru aceasta zicem. frecventeaza barurile. având în sâmbure toate caracteristicile psiho-fizice. Oricum. sub toate formele (inclusiv cea religioasa). cât si de educatie. se transmite fatului prin intermediul mamei. adica unirea nucleului spermatozoidului cu nucleul ovulului. Iar de aceasta se putea si sa scape daca neluarea aminte a parintilor nu o ar fi adus pe ea asupra. Cuvânt pentru cresterea . Sf. o zi si jumatate. valabila. având. îl arunca în focul gheenei. Înainte de a încheia acest paragraf. în cu totul altul cel al carui purtatoare nu vrea sa stie de cele sfinte. 2 0 5 Desigur. Bacau. iar pierzarea sufletului nimic nu o va mai putea mângâia. ci din clipa conceperii 205 . S. P. nu fara întristare.si decât însisi ucigasii de copii zic ca sunt mai rai. nevoie atât de hrana. p. Deoarece nu este asa de cumplit lucru a ascuti sabia si a într-arma dreapta si a o înfige în gâtul copilului. Irineu Pop Bistriteanu. 204 . Si moartea aceea nevoie este sa o primeasca negresit de la fire. la acest punct problemele necesita o anume nuantare. p. Editura copiilor grâu "Buna Vestire". Cluj Napoca 2001. trad. Ca nu mai este de-aici dupa ea urmatoare mântuire.

Ea a tinut loc si de scoala si de cancelarie domneasca. pentru ca vesnic este întemeietorul ei. mai veche decât chiar cea a statului. Însusi 206 Pr. maltratarilor unui tata denaturat. parintii dau marturie nu numai pentru ceea ce sunt în realitate. Fiind întemeiata pe "piatra credintei".. Iisus Hristos. pentru parinti esential este nu atât sa instruiasca ci sa încerce a fi crestini autentici. într-un fel fatul al carui mama este ocrotita de un tata credincios. p. îndrumatori si sfatuitori politici. în fata atâtor navalitori. tainic. numit "întunecat". lect. BISERICA. La noi. care-si facusera drum pe la noi în acel mileniu vaduvit de o conducere statala unitara. Episcopii si preotii au fost conducatori spirituali la vedere si. Ei îi revine. . . datorita caracterului lor vremelnic si trecator. copilul va aprecia si va sti sa faca distinctie ci si despre ceea ce tind a fi. în stradania de a da o educatie crestina copiilor. cu timp si fara timp . Cu alte cuvinte. 73. Raduca. cel putin. institutie fundamentala a societatii. RADUCA. ca institutie divino-umana. daruit cu generozitate. aproape în exclusivitate. Biserica se caracterizeaza prin viabilitate vesnica..cu voie si fara de voie. În concluzie . o data cu mama.. sau face altceva si mai rau. în altfel cel supus. Educatia crestina a copilului nu poate fi nici macar imaginata fara slujirea Bisericii.206 . Caci daca celelalte institutii ale unui neam sunt supuse deseori efemeritatii. singura institutie existenta neîntrerupt a fost Biserica . a fost luminat doar de harul credintei drept-maritoare.. În acelasi context. Astfel. atunci ca si astazi. dupa retragerea aureliana (271-275) pâna la întemeierea cnezatelor si voevodatelor (secolul al XIVlea) si pâna la unificarea lor (Basarab I.. Acest mileniu. meritul de a fi salvat fiinta neamului de la pierire. V. între nedesavârsirea unui om sincer si nedesavârsirea nemarturisita a fariseului . dr. Curs.). de Sfânta Biserica. datorita acestei obscuritati pe plan politic. . c. 1330).asculta muzica desantata (ori "heavy-metal" etc. cum foarte bine remarca parintele profesor V.

. în pofida tuturor încercarilor. Bucuresti. încât. santajati.. (Matei 16. când spunem "mântuire". de Marturisitori de dupa. dar si formarea (= educarea) de caractere crestine.Mântuitorul ne încredinteaza ca ea nu poate fi darâmata de nimeni. de-a lungul veacurilor. s-a reusit chiar întemnitarea unui însemnat numar al marturisitorilor ei 207 . 502. IV. Iar mântuirea nu se realizeaza decât în Biserica! Extra ecclesia nulla salus . Si. amenintati în fel si chip etc. de altfel. România 1944-1989. Stim. nu poate avea pe Dumnezeu de tata!" 208 . 2 0 8 De Unitate . Biserica noastra se prezinta astazi drept cea mai credibila institutie în rândurile poporului . L. dar ea n-a putut fi nici macar marginalizata. poate si din greseala unor slujitori mai fricosi. gratii si a întemnitata. chiar cu încuviintarea unor potentati ai zilei. slujitori si cârmuitori vrednici. 1995 Biseric pilda. cetatenii sa declare. terorizati (ei si familiile lor). cu frica de Dumnezeu. S-a încercat mai ales pe vremea comunismului de prea-trista amintire. editat de Institutul National pentru studiul totalitarismului. Caci. timorati. "în slujba Bisericii trebuie si pe satana sa-l pui la lucru!" Asa au procedat. apte sa contribuie. într-adevar. dar cu unele momente de omenie în atitudinile lor. într-un procent covârsitor. MIGNE. P. a spus atât de inspirat Sfântul Ciprian (Epistola 73. moral si material. s-a poruncit încarcerarea ei într-un "ghetou" izolat. 1998. Asadar. nici chiar de "portile iadului". Este adevarat ca au fost darâmate unele lacasuri sfinte. ca nu de putine ori s-a încercat "darâmarea" ei în decursul istoriei. dar în aceeasi vreme se ridicau altele. vorba parintelui Ilie Cleopa. si la propriu si la figurat. aflati cu sau fara voia lor în solda satanei. întelegem deodata pregatirea sufletelor pentru viata vesnica.. Ecclesiae 207 . dar si educarea lor pentru o vietuire pamânteasca virtuoasa. credibilitatea ei înseamna pentru noi mântuire . Biserica este mama noastra A se vedea. 21) si tot el ne atrage atentia ca "cine nu are Biserica de mama. 18). necum distrusa. ca în aceasta învalmaseala a tranzitiei noastre "originale" si interminabile. Edit. Desigur. Nu e putin lucru. Arhidiecezana Cluj-Napoca. la propasirea neamului. ca singura Biserica este vrednica de încrederea lor. 6.

îngenuncherea cucernica sub epitrahilul duhovnicului pentru spovedanie. grija pentru împlinirea soroacelor traditionale de pomenire a mortilor. morala. deodata cu cea harismatica. Dupa opinia p. 9-10. Participând la slujbe. din clipa în care stiu ca au zamislit pruncul în pântece. o data cu slujbele sfinte. 633.dintre toate. vor participa cât mai des cu putinta la sfintele Pr. sau în fata icoanelor pentru ruga. între . atât de importante în luminarea mintii credinciosului. Ene Braniste.. credinciosul îsi sfinteste viata. parintele profesor de vrednica pomenire.cea buna. "când începe educatia copilului înainte de a se naste! în Biserica?" . Anul V (1953). cel mai adesea. fericiti si nefericiti. vom spune. prof. Asa se exprima un mare liturgist pe care l-a avut Biserica noastra. în oameni 209 .. sfatuindu-se mereu cu duhovnicul asupra unui program de rugaciune particular. disciplina canonica si cultul. astfel. “pastele” primit cu frica si cutremur la marea sarbatoare a Învierii." Dupa care precizeaza prevenitor: "Luati crestinului ortodox pe acestea si i-ati luat totul!" Încercând sa raspundem acum la întrebarea 209 . un cuvânt sinonim pentru "ortodoxie". se rostesc si cuvinte de învatatura. Cultul ortodox ca mijloc de propovaduire a dreptei credinte. Practic cultul divin este cel mai apropiat mijloc de educatie religioasa . agheasma sfintita la Boboteaza. la fel ca în paragraful precedent: Caci mamele crestine. . dar îsi lumineaza si credinta. în cadrul caruia. sale. p. a tuturor: copii si batrâni. morala si disciplina (buna rânduiala) sunt "predate" crestinului de rând. prin mijloacele ei tezaurizate: doctrina. ortodoxie înseamna. predici si cateheze . întrucât doctrina. "Botezul pruncilor în apa sfintita din cristelnita. c. deplin constiincioase. vor apela cu tot mai multa solicitudine la ocrotirea Bisericii: se vor spovedi si împartasi periodic. buni si rai. dr. "Cultul" devine. tot prin cultul divin. a a pacii si a bunei întelegeridragostei. sfintitoare. practic. Biserica este factor esential. în acelasi timp. cununiile puse pe capul mirilor în biserica. Cultul însusi are o functie didactica. În plan educational-crestin .. nr. Ene BRANISTE. "Studii teologice".. bogati si saraci.

biblioteca parohiala etc. 2000). Împartasania. Despre fiecare vom creiona. este prea bine cunoscut pentru a mai fi nevoie a se insista cu precizari speciale. cum ar fi: cateheza. de fapt. apoi. SCOALA. 2238. se desfasoara în mod firesc etapele integrarii si cresterii pruncului în Biserica. în cele ce urmeaza. Biserica are câteva rânduieli pentru mame si nounascuti. publicatiile crestine. se cunoaste. însa. Educatia va continua. prin cele trei Taine. p. Facem cu bucurie si apreciere mentiunea ca la acest paragraf vom utiliza unele amanunte propuse de catre o parte a studentilor anului al III-lea de la Sectia de Teologie Pastorala a Facultatii noastre. Aceasta asistenta duhovniceasca înseamna. Botezul. notate în testul pe aceasta tema în ziua de 30 aprilie 2001. Scoala. sunt anumite mijloace practice. Acest program liturgic educational. numite "de initiere".slujbe etc. atât pentru mama cât si pentru prunc. Mirungerea. d. câteva caracteristici. prin tot ceea ce ofera spatiul eclezial: slujbe. de mare frumusete si adânca semnificatie liturgica. Biserica Adevarului" . profesorul de religie si elevul . practice de catehizare în în "Glasul . 210 . ca factor esential în educatia religioasa. dialogul pe teme religioase. cateheze etc. Despre acestea. Vorbind despre scoala. dr. pentru a fi întru-totul pregatite pentru cel mai mare eveniment care se poate petrece în plan uman: aducerea pe lume a unui nou prunc! Dupa nastere. ca institutie. cu rezultatele lui benefice. vom vorbi mai pe larg într-o prelegere separata 210 . Cu deosebire. Ea poate fi de stat (publica) si Vezi si Pr. carora se asociaza. totusi. constatari si propuneri. bineînteles. lect. Ceea ce credem ca trebuie avut mai mult în vedere. se vor spovedi din nou si se vor împartasi. avem în vedere trei realitati: scoala ca institutie. cuprinde ansamblul mijloacelor materiale si spirituale cu ajutorul carora se desfasoara procesul educational. celelalte slujbe si rugaciuni. De acum. 1. Vasile Mijloace GORDON. înainte de a se interna în spital pentru nastere. si educatie crestina .Buzau / iulie-sept. predici.

. profesorul având numele de ludi magister (cel care-i învata pe copii anumite jocuri )212 . profesorii. alta din partea scolii (aceea de a raspunde cu rezultate concrete încrederii acordate. atât pentru profesori cât si pentru elevi. distractie ). Scoala este Directiunea. material etc. programa analitica alcatuita pe criterii strict pedagogice etc. 34. Dictionnaire grec. "Hachette". credem. spre exemplu.particulara. ci al stimularii initiativei si interesului pentru stiinta si moralitate. Este instructiv. pedagogiei. între altele. sali de clasa corespunzatoare. sa ne amintim ca la romanii din antichitate scoala purta si numele de ludi( joc. p. trebuie sa aiba în vedere tot timpul ca scoala nu este un loc al constrângerii si siluirii. În general vorbind. vorbim despre scoala ca institutie publica. . manuale aduse la zi.. 2 1 2 BAILLY. pentru ca sunt copii. materii de învatamânt bine structurate si în deplina armonie cu profilul scolii. o atmosfera primitoare. iar copilaria nu poate fi "pusa în cui".. A. nici ignorata. a destinderii etc. Tot în cadrul etimologic. cit. O data cu acestea. În cazul nostru. scol» ) etimologic loc al tihna. sens care se asociaza si astazi mai ales copiilor din clasele primare. 1963. pentru ca rezultatele scolare sa fie cele scontate.). Istoriafrançais . ragaz 211 . 211 Paris.. toti factorii responsabili trebuie sa asigure în scoala un mediu familial sanatos. sa observam ca termenul "scoala". pedagogii s.. profesorilor si elevilor trebuie sa li se asigure o baza logistica adecvata: cladiri salubre. care vin la scoala sa învete. Chiar si elevii mai mari pastreaza în fiinta lor Vezi.). investitiilor financiare etc. desigur. o a doua familie.. dar care simt permanent si nevoia jocului. ceea ce ne sugereaza caracterul de tihnei sufletesti care trebuie asigurata si oferita atât de catre profesori. cât si de catre elevi. în care spiritul academic sa nu elimine caldura prieteniei si a bunei convietuiri. nici reprimata cu brutalitate. dirigintii. BARSANESCU. a distractiei (în întelesul pedagogic al cuvântului). a. ce provine din latinescul "schola" (care la rându-i se trage din grecesul înseamna. Apud St. care presupune o dubla obligatie: una din partea statului (aceea de a asigura la nivel optim cadrul juridic.

pe lânga cele mai sus-mentionate. din 24 iulie. asociata. din punct de vedere legislativ. cu acordul parintilor si al tutorelui legal instituit. legislativ. 9 "Planurile-cadru ale primar. În completare. În scolile de fiecarui stat. liceal si profesional includ Religia ca disciplina scolara. Legat de acest aspect întâlnim un fenomen care afecteaza grav eficienta procesului de învatamânt: scolile si clasele "bune" sunt supra-aglomerate. cele "rele" în cartierele marginase. trebuie avuta în vedere obligativitatea legala de a nu se depasi numarul regulamentar de elevi. ci interesul si constiinciozitatea profesorilor si a elevilor. de cele mai multe ori pe criterii de plasament "geografic". cele "slabe" fara numarul normal de elevi. La acest punct atragem atentia ca nu scolile în sine sunt bune sau rele. Cu privire speciala asupra orei de religie . gimnazial. 84/1995: art. 8159 din 11. Culte. În acelasi timp. 213 .04. când prin Legea nr. alin.semnele copilariei 213 ... în în se precizeaza: Statul asigura libertatea învatamântului religios. a trebuit sa “ lege în anul 1995. pentru a nu mai fi considerata materie secundara. potrivit careia unele scoli sunt considerate "bune". 36/1997. p. întâlnita pe alocuri.1996. nu lasata la discretia unor factori care nu constientizeaza înca importanta ei. 7. s-a stipulat obligativitatea religiei asteptam pâna 84 pentru clasele I-IV. între altele. plasarea ei în orar sa nu mai fie Pâna si despre oamenii maturi se poate spune. astfel ca sensul de "ludi" al scolii nu trebuie eliminat în totalitate nici în cazul lor. v. (2): confesiunea". din care se pot observa usor anumite lacune care se 1 cer grabnic a fi eliminate. în nici o clasa. potrivit cerintelor specifice României care cult. deodata cu a parintilor. socotim prioritar a se urmari urmatoarele: • asigurarea unui statut corespunzator. altele "rele". O alta chestiune de principiu. încheiat cu Secretariatul vedea 9715/10. 9. întru-totul valabile si în cazul ei. profesionale 1996. art. dar pentru gimnaziu optionalasi pentru licee si scoli facultativ . de Stat doar a pentru nr. desigur. se leaga de atitudinea discriminatorie. ca sunt "copii care au îmbatrânit. mai ales în mediul urban: cele "bune" se gasesc în spatiul central.04. 2" 4 Notam aici situatia actuala d. învatamântul religios este organizat si garantat prin ”. oricât de "buna" ar fi cotata. "Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. cu educatia fizica si desenul (cu toate ca aceste discipline îsi au însemnatatea lor incontestabila!) 214 . 32. alin. 6. din anul 1991 când s-a prevazut Constitutiei art. pentru modificarea si completarea Legii înv. Astfel. În consecinta. parte a trunchiului (1): învatamântului comun. A se si “Protocolul Ministerului Învatamântului nr. alege pentru studiu religia si Elevul. potrivit unui dicton sugestiv.

Duplicitatea conceptelor. situatia scolara se încheie fara aceasta disciplina. fizica. în toate privintele. televizor si aparat video. Ideal ar fi ca în scoli sa fie amenajat un cabinet de religie. filozofie. În mod similar se procedeaza pentru elevul caruia. icoane. incapabila sa-si contureze un discernamânt sanatos. bazat pe un curriculum concordant cu adevarul stiintific. unii profesori de biologie. în conditiile în care mari oameni de stiinta neteologi neaga categoric tezele darvinismului. din motive obiective. limbi straine etc. inclusiv în cel al continutului educational. la rezultate optime. istorie etc. care mai dainuie înca din pacate în unele scoli.. O sugestie benefica este. "Monitorul Oficial al României". Armonizarea relatiilor între directiunea scolii. nepedagogic (totodata nestiintific!). În acest caz. fizica. cu privire la continutul învatamântului: este inadmisibil. incontestabil. atât de fragila si vulnerabila. • realizarea unei concordante între materii. credem. derutata. sau când unii elevi sunt tentati sa plece acasa). harti biblice. pe cât posibil. disciplina" 1999. • alcatuirea unei programe analitice în concordanta cu posibilitatile reale de predare-învatare. programa cu un caracter stabil si cu o taxonomie echilibrata. când oboseala este maxima. cu o mica biblioteca teologica. duce la rezultate pedagogice dezastruoase: mintea copilului.). la 11 ani de la caderea comunismului. va duce. elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. 370/3. Partea I. despre "tragerea omului din maimuta" si altele asemenea. nr. pentru vizionarea unor "La solicitarea scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit. • asigurarea unei minime baze materiale. potrivit Sfintei Scripturi.arbitrara (la finele orelor. pe calendarul liturgic.VIII. ci într-un spatiu temporal psihologic adecvat. devine confuza. ca în timp ce profesorul de religie preda despre creationism. . ca programele sa se plieze. nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor si la aceasta . sa mai vorbeasca. asa cum bine se procedeaza în cazul altor discipline (biologie. profesorii neteologi si profesorul de religie.

PROFESORUL (EDUCATORUL 215 ). în ambele cazuri (ca. parlament etc.. ortodoxia) prin prisma profesorului. sub toate aspectele mai susmentionate. . Având în vedere aceasta sansa. Tot la capitolul "baza materiala". socotim necesar ca scolile sa sprijine excursiile si pelerinajele elevilor la manastiri si-n alte locuri de interes religios. profesorul de religie va tine strâns legatura cu centrul eparhial. protopopi). Periodic ar putea fi invitat aici preotul de la biserica cea mai apropiata pentru anumite slujbe. îl poate oferi ierarhul locului. armata. deoarece reusita misiunii unei institutii (scoala. fapt care se observa pregnant în anumite eparhii. meditatii religioase etc. Dupa cum foarte multi dintre crestini identifica adesea pe preot cu Biserica. În scolile mai mari ar putea fi amenajat chiar un paraclis. Vom observa catre sfârsitul paragrafului de ce am specificat în paranteza acest termen. direct sau prin reprezentantii desemnati (inspectori de religie.casete din domeniu. subliniem ca si reusita orei de religie depinde nemijlocit de constiinciozitatea celui care o preda Copiii vad religia (de fapt. deoarece calitatile 215 .. De aceea. * Încheiem acest paragraf cu observatia ca un sprijin cu totul aparte în acest demers al bunei desfasurari al orei de religie în scoala. de altfel. biserica.) depinde într-o masura covârsitoare de constiinciozitatea slujitorilor ei. politie. semnalând problemele întâmpinate si solicitând sprijinul pe care acest for îl poate oferi. e. în oricare domeniu). Trebuie sa recunoastem din capul locului ca. asa se întâmpla si în cazul scolii: prestigiul sau blamul unei scoli este asociat nemijlocit cu profesorul. avem de-a face cu un mare procent de dreptate. în care elevii sa poata intra liber pentru rugaciune si reculegere. consilieri cu probleme de învatamânt. un casetofon etc.

o permanenta stradanie spre a-si contura personalitatea. Si întelegem. morala si fizica. ce este personalitatea? Încercarea de definire a personalitatii. Sa tinda neîncetat spre desavârsire. potrivit frumusetii caracterului profesorului autentic. Dictionarele se rezuma la enunturi lapidare 216 . preluând în general definitiile din dictionare. lipsei de caracter al pretinsului profesor. Persoana care are însusiri deosebite într-un anumit domeniu de .. spre exemplu. sau. pe de o parte. Pe de alta parte. la rândul lor elevii pot face diferenta dintre nedesavârsirea unui om sincer si nedesavârsirea nemarturisita a fariseului . predispus continuu epectazei intelectuale si duhovnicesti. si a personalitatii profesorului . în special. educatorul autentic trebuie sa dovedeasca. un desavârsit. mediocritatii. de care depinde formarea caracterelor. în familie. . propune urmatoarele Personalitate: 1. Asadar.. falsa. ofera în completare mai mult un 216 DE -ul. ca nu i se pretinde nimanui sa fie un savant. Sau. altfel spus. sau geniu. în general. trebuie sa evidentiem faptul ca unui profesor. sau. potrivit strâmbatatii. asemanator relatiilor dintre parinti si copii. În paragraful de fata vom creiona câteva dintre calitatile de baza ale profesorului de religie. de incapacitatea lor de a surprinde în profunzime trasaturile psiho-fizice ale fiintei umane. Noica) si vor fi mereu îngaduitori cu inerentele slabiciuni omenesti.si defectele lui se proiecteaza fast sau nefast asupra materiei în sine. la fel ca preotului sau altor educatori. Ceea ce este propriu persoaneexplicatii: si o distinge ca individualitate. i se cere neaparat a fi un om cu personalitate . mediocra. dupa expresia plastica a lui C. cel mai rau. falsitatii. Iar elevii vor sti întotdeauna sa aprecieze aceasta tensiune spre o devenire superioara ( devenirea întru fiinta . având în vedere trei dimensiuni: intelectuala. 2. Doamne fereste. se loveste de relativismul cuvintelor. însa. una strâmba. Astfel. ansamblu de unei trasaturi morale sau intelectuale prin care X se remarca o persoana. sfânt. dupa expresia deja celebra. Înainte de n aceasta. elevii îsi pot crea o imagine reala asupra ortodoxiei (de frumusete inefabila!). am zice minimale sau. iar manualele. însa. activitate. sine qua no .

imaginatie creatoare. trebuie sa fie un bun cunoscator al Sfintei Scripturi. De asemenea. nu vom insista pe definitii. elibereaza sufletul de legaturile trupului. atentia ca “necunoasterea Sfintei Scripturi este pricina tuturor relelor“ El însusi atrage 217 . IX-a la P. El nu este un simplu transmitator de cunostinte. un profesor de religie trebuie sa posede o buna cultura generala. De aceea. care sa-i permita o comunicare optima cu elevii. din punct de vedere intelectual. din punct de vedere intelectual .G.material descriptiv al celor trei categorii de calitati amintite. având. iar cu alt prilej afirma: “Cunoasterea Scripturilor întareste duhul. fie si partiala. profesorul de religie trebuie sa fie un cititor pasionat al literaturii teologice. dar si al cartilor din domeniile ajutatoare. curata constiinta. De aceea. ci pe câteva dintre calitatile minime fara de care nu poate fi conceputa vorbirea despre aceasta notiune. muzica. între altele. suntem total împotriva profesorilor improvizati. ci un propovaduitor . 361. dublata de cultura speciala teologica. Astfel. memorie durabila si fidela. care. deodata cu studierea.. LXII. si cunostinte psiho-pedagogice solide. . În acelasi context al calitatilor intelectuale. inteligenta vie. este cunoasterea Sfintei Scripturi si a scrierilor Sfintilor Parinti. iar una dintre notele esentiale ale personalitatii propovaduitorului crestin. smulge patimile înrobitoare. totodata. specializati în desen.. El trebuie sa fie un autentic specialist în materia pe care o preda. ne ridica deasupra sagetilor diavolului. ne face sa locuim aproape de cer. Cu deosebire. sa aiba. a operelor Sfintilor Parinti.. seamana virtutea. pentru a-si "completa" norma didactica iau si câteva ore de religie. decât o analiza a componentelor personalitatii. Se stie ca faima sfântului Ioan Gura de Aur consta tocmai în cunoasterea amanuntita a Sfintei Scripturi si utilizarea ei cu dexteritate în activitatea învatatoreasca. sport etc. dându-i aripi usoare si face sa intre în sufletul cititorilor tot ceea ce s-a putut spune vreodata 217 Omilia Coloseni.

Ca adjectiv. sugestii de îmbunatatire a lor.G. 29-30). fiind la curent. intelectual autentic. Profesorul discret este cel care se fereste de orice excentrism. masurat.. În legatura cu fiecare trebuie.. mai ales. asa încât cei Pavel ce au femei sa ca si cum n-ar .. p. 1978. daca lipseste una. dar care inspira disciplina. Elemente face. totodata. cuviincios. Din punctul de vedere al calitatilor morale . sobru. Bucuresti. GALERIU. 2 1 9 De a. natural. respectuos. § 368. De aceea. ci un cre . iubire netarmurita. dr. Adica sa faca ar ca si cum n-ar discre ! totul fie avea plâng bucura ar 2 2 1 Pr. Cu sine însusi. discretie 220 . discernamânt si bun simt. Fermitate care nu exclude. cuviincios. la rândul sau.L. officiis I. 2 2 0 ministrorum. Stiintifica enciclopedic . face n-. Sfântul Ambrozie. natural. Discreti este o manifestare superioara a Discre nu înseamna doar a stii sa pastrezi ce a se încredinteaza..” 219 . era foarte suparat ca preotii si dascalii din vremea sa neglijau citirea Scripturii: “De ce nu va dedicati timpul liber citirii Scripturii? Voi nu mai vorbiti cu Hristos? Nu-L mai vizitati. cei ce se ca si cum nu sbucura. de asemenea. C. al mântuirii: crezul ortodox 221 . 3". celelalte sunt inoperante. la nevoie. ” masurat. 12. ci si a te manifesta cât mai simplu. face ca ora de religie sa fie respectata. unita cu Omilia X. desigur. nu-L mai ascultati?. f. cu elevii. a. chibzuit. cumpatat." (I Cor. cuvios (!). moderat. sobru. Un "cuvânt de ordine" al profesorului de religie. t secretele s. cei ce ca si cum n. Ap. prof. 20. profesorul de religie se va îngriji. Vezi Dictionarul analogic si de sinonime al limbiiEdit. îndemnul Sf. 485. cu procesul de elaborare al programelor analitice. pentru cursul de . Face totul ca si cum gesturi.plânge. cu materia pe care o preda. decent. simplu. bunatatea si caldura sufleteasca.P. desigur. P. t "Cursul nr. credinta neabatuta. pentru a face. smerenie. deplin si nestirbit al z adevarului. în idei. deopotriva.. atitudine înteleapta si bine placuta lui Dumnezeu. 50 A. trebuie sa fie fermitatea . sa-si completeze mereu biblioteca personala cu tot ceea ce-i este util în demersul sau catehetic.28. Pasionat cititor al Scripturii. Astfel. politicos. Iar ca plecat. încredere si.a. adresat corintenilor: “Si aceasta v-o spun fratilor: ca vremea s-a scurtat de acum. este revelator. cu mii de fire nevazute. voce. curat. ar el . anume: drept. sa fim atenti la nuantele specifice. dar sunt strâns legate între ele. Metodica 218 . 176. LXIII. Întâi de toate. nominalizam : credinta puternica. XVI. cu: ponderat. firesc.mai bine” 218 . VII. profesorul de religie trebuie sa aiba constiinta ca nu preda o lectie oarecare. “ discret este mentionat în aceeasi familie nimic române si a de cuvinte modest. p. cumpatat ti smereniei.

desigur.celelalte virtuti pomenite. o reflecta. va fi apropiat de elevi. P. Iisus Hristos si al Evangheliei Sale. fata prietenoasa. mimica s. la acest punct. Caci profesorul de vocatie este. pentru ca o consideram o dimensiune definitorie a profesorului de religie.atât de greu de aflat uneori între exigenta si îngaduinta. XXXIV.L. . experienta: în favoarea elevului. Caci copiii percep frumusetea religiei si prin frumusetea acestor elemente. atât de inspirate. vor confirma vocatia autentica si marturia lui de catehet. nu numai sa vorbeasca. asadar. Cu privire la calitatile fizice mentionam ca profesorului i se cer: un trup sanatos. tinuta vestimentara curata si lipsita de excentrisme . Înaintea cunostintelor în sine. a. se traduc prin a spune ceva înaintea cuiva. curata. 61. sfatul christiana unui profesor cu la notare mai bine sa gresesti vivendi!”. Apelând iarasi la sensuri etimologice. atragatoare. mai ales. va sti sa si asculte. lui 222 . Cine are bun simt se va prezenta întotdeauna pregatit. de fapt. decât în defavoarea . 2 2 4 Merita a fi retinut. Este de prisos sa insistam ca profesorul de religie reprezinta Biserica nu numai prin cultura teologica si viata morala. pe cea interioara. 4. îmbracaminte. GUTU. În acest sens. prin viata lui morala profesorul de religie depune marturie buna despre învatatura pe care o preda. vom observa ca latinescul professor-oris înseamna.. pomenim aici cuvintele avertisment. etc. marto . sobrietate si atitudine joviala etc. cât si la plecare. ci în numele lui Hristos . un marto si marturisitor al Învatatorului r Suprem. fara defecte izbitoare. ale fericitului Augustin: “Viata ta sa-ti fie oratoria ta!” 223 . sonora. voce placuta. Ordinea sau dezordinea externa a unui om. de r unde provine. Profesorul nu învata în nume personal. 2 2 3 “Sit cit eius quasi copia dicendi. va fi punctual atât la sosire. ca prim înteles. Iar acolo Vezi G. caci pro + for. forma De doctrina . dict. va fi obiectiv la note224 si. a depune marturie 222 . gestica. ci si prin înfatisare. Am nominalizat între calitatile morale si "bunul-simt". asprime si bunatate. fari . se va stradui permanent sa pastreze echilibrul .

jignirile. m 225 Academiei . Rezumativ. 189 s. de asemenea. 2 6 Ibide . ca pentru Sfânta Împartasanie. potrivit caruia numele autentic al celui chemat sa predea cunostinte copiilor este cel de educator . Simion Mehedinti noteaza. ca barbatii sa fie îmbracati în costum decent (nu blugi. În "Trilogia Scolii". siluirea pentru memorizare absurda ( toceala ). între care bataia. sau tejghea de bufet. Caci catedra orei de religie trebuie sa fie pentru el un altar sfânt. nu o tribuna oarecare. în haine care sa impuna respect. u. 2224. îmbracaminte decenta. Este de dorit. profesorul de religie nu poate sa apara oricum în fata elevilor sai. dar neimplicându-se afectiv.). detaliat cele trei trepte ale dascalului: primul este numit "vataf peste copii". Astfel. al doilea "slujbas al scolii". Mehedinti descrie belferul. p. de fapt. Editura Îngrijitor de editie. Antologie. astfel. iar al treilea "parintele tineretului". iar femeile. primitive. nu culori stridente).unde frumusetea fizica este mai putin prezenta. * Ca sinteza la cele prezentate pâna aici. Scrieri despre educatie si învatamânt. limbajul violent. Simion MEHEDINTI. totusi. invocam pledoaria marelui pedagog român Simion Mehedinti. profesorul de religie sa fie îmbracat la ore la fel ca pentru biserica. bluze decoltate etc. simplitate în manifestari etc. ea poate fi suplinita. despre Socrate si Pestalozzi: "Erau foarte departe de canonul frumusetii plastice. 1992. profesorul si educatorul 226 . De numele celui dintâi se leaga metode si atitudini total nepedagogice. dar amândoi erau simpatici prin bunatatea si lumina privirii lor" 225 . Cu toate ca preocuparea pentru tinuta exterioara nu trebuie exagerata în vreun fel ("exagerate" trebuie sa fie grija pentru pregatirea intelectuala si viata morala! ). bunaoara. "Profesorul" este o treapta superioara "belferului". la reprimarea personalitatii copilului. Bucuresti. de bunatate sufleteasca. Române. Dumitru MUSTER. p. fuste scurte. nu care sa provoace ilaritate (pantaloni. dar nu eficienta în totalitate: preda si asculta respectând metodologia. fara mare efort. care duc.

ambitia. moral si fizic. despre Care Simion Mehedinti marturiseste: "Asadar nu poate fi vorba nici de exagerare nici de ipocrizie. ramân pilduitoare cuvintele unui alt mare savant crestin român: "Când semenii tai te urca în vârful piramidei. parintele tineretului . darul de a patrunde în sufletul învataceilor. 227-228. Încheiem acest subcapitol concluzionând ca profesorul de religie trebuie sa fie un educator autentic. În final. în final. când afirmam ca Iisus a fost cel dintâi si cel mai mare educator al omenirii si adevaratul mântuitor al copiilor" 227 . în schimb. dar pentru oameni. caruia nu i se poate reprosa nimic oficial. gata oricând de jertfele cerute întro astfel de misiune. p. optimismul. taria de caracter 228 . un parinte pentru copii. p.Este insul rece. pentru 227 228 229 Ibide . 216. nu pentru tine. care exclud irevocabil pe cineva din rândurile educatorilor: lipsa iubirii (dispretul fata de elevi). p. Educatorul . 229 vanitatea (egoismul) sifalsitatea (minciuna) . dar care nu convinge. m m Ibide . sub cele trei aspecte: intelectual. Chiar daca statutul orei si al celui care o preda este înca nedifinitivat în planul legislativ. Mehedinti enumera apoi câteva dintre însusirile acestuia: iubire de parinte. Ibide . care-si face "datoria". mântuirea sufletului. 222-226. pentru idealul lor. Descriind detaliat caracteristicile personalitatii educatorului. Educatorul este. de slujirea caruia depinde împlinirea celor mai nobile idealuri. de fapt. trebuie sa arzi tot sufletul tau pentru a ramâne acolo. stiinta de a se face placut. personalitatea care se inspira fara întrerupere din personalitatea Celui mai mare Educator al omenirii. ca tu esti om trecator. rezultatele slabe nu sunt departe de cele ale "belferului". în constiinta elevilor si parintilor evlaviosi profesorul de religie are o raspundere asemanatoare cu a preotului. Iisus Hristos. Spre finalul paragrafului nominalizeaza si câteva trasaturi negative. pe care tu nu trebuie sa-l lasi sa decada. În acest context al responsabilitatii uriase. m . pentru ca armonizeaza în fiinta sa însusirile esentiale. este chipul pedagogului ideal.

copiii fiind.. aceea de a forma caractere crestine. Pentru reusita vor avea nevoie." 230 . ELEVUL. astfel. receptivitatea sau nereceptivitatea lor reflecta mediul religios sau nereligios de acasa. ci si posesorul cunostintelor psiho-pedagogice. astfel. suntem datori macar cu aceste precizari: • elevii nu sunt doar niste receptori pasivi ai cunostintelor. care trebuie sa reproduca docili cele predate. Chiar daca nu vom insista prea mult în descrierea elevului. Educatorul orei de religie ideal ar fi. chiar daca ar fi sa-l cresti cu sângele vietii tale. metodologia procesului de învatamânt. ca factor esential al educatiei religioase. 1981. preotul-profesor. fara îndoiala. nu cu simpla pregatire de preot. nu ne ramâne decât sa le îndemnam pe distinsele profesoare sa încerce a imita la clasa atitudinile preotului autentic. Asadar. i . copiii sunt curati la suflet si ca unele însusiri negative nu sunt proprii fiintei lor. stapânind. ci sunt factori esentiali ai educatiei . desigur. în general. ci amprentele mediului negativ de acasa. Bine a spus Simion 230 Vasile PÂRVAN. mai mult decât oricare dintre profesori. 379. nu doar ca orice bun crestin. majoritatea profesorilor de religie sunt de genul feminin (si nu vedem nimic rau în aceasta!). p. Profesorul de religie trebuie sa realizeze. pentru a nu prelungi peste masura prelegerea de fata. Bucuresti. ca. astfel. ci pentru a se sfatui în permanenta cu el în aceasta nobila si unica misiune. De cele mai multe ori. de un îndrumator-duhovnic. Întrucât. parteneri de dialog.. suflete capabile sa gândeasca si sa creeze. f. o oglinda a familiei din care provin. în practica.sublimul pe care trebuie sa-l faci sa înfloreasca în inima contemporanilor tai. • pâna la o anumita vârsta nu li se poate cere decât o responsabilitate partiala pentru constientizarea importantei orei de religie. nici doar tocilari si emitatori mecanici. Scrier .

care înseamna a ridica de la pamânt. Elevii sunt datori. desigur. 13). Caci însusi cuvântul "elev".232 . sabotând ora. 154. daca pamântul este pietros sau plini de spini.. capriciu. buna cuviinta. are menirea de a-l ridica pe copil din starea biologica. Nu sa vorbeasca necontrolat. 4. ci numai copil în care nu ai descoperit înca partea cea buna 231 . sa ajunga la "starea barbatului desavârsit". la demnitatea omului chemat spre desavârsire. mâinii întinse din partea educatorului. mai ales cea crestina. p. pentru plinirea lui ca om. sa-l înalte spre demnitatea de om deplin. a înalta dintr-o stare . elevii trebuie sa fie receptivi. GUTU. învatatura. 231 * . * Op. • la rândul lor. ca recolta va fi slaba (sau nu va fi deloc!). recunostinta si constiinciozitate. nu mai putin pentru prezentul si viitorul neamului din care fac parte. . intrat în vocabularul nostru prin filiera franceza (élève = elev. cit. demni de cel mai înalt respect. nu subalterni obligati sa suporte orice cuvânt.. 2 3 2 G. dict. vegetativa.Mehedinti ca nu exista copil rau. refuzând învatatura si nelasând nici pe altii sa învete. Parabola Semanatorului se aplica si aici: nu-i întotdeauna vina celui care seamana. în concluzie. ascultatori fata de profesori. ca "din turma". dar o data cu el) ca orice învatatura buna are menirea sa-l ridice. sau atitudine. cit.. cuviinciosi în vorbire si atitudini. sa raspunda cu respect. provine din latinescul "elevare".. ca fata de proprii parinti. îmbracati decent. potrivit cuvintelor inspirate ale Sfântului Apostol Pavel (Efeseni. • elevul trebuie sa constientizeze (nu înaintea profesorului. élever = a ridica). • elevii trebuie socotiti prieteni. demni în exprimarea eventualelor nemultumiri. Altfel spus. oferta a dragostei si responsabilitatii.

fie de la oras. Mai adânc. descrisi mai sus. Crescut si maturizat cu aceasta descoperire. Copilul se va dezvolta normal si va deveni un caracter crestin. vom prezenta câteva mijloace practice. fie cât de modesta. va depinde apoi numai de vointa proprie pentru asi pastra curat caracterul moral-crestin. În cele ce urmeaza. mai ales cu privire la cunoasterea si aprofundarea doctrinei ortodoxe. copilul Îl va descoperi pe Dumnezeu în tainitele lui sufletesti. pentru o participare mai activa la savârsirea lui. ne arata ca este mare nevoie de catehizare pentru toate vârstele de credinciosi. la sfârsitul acestui studiu marturisim convingerea ca reusita educatiei religioase a copilului consta în conlucrarea armonioasa a tuturor factorilor umani. Experienta noastra pastorala.* În loc de concluzii . Preliminarii. desigur. daca Îl va simti prezent mai întâi în inimile educatorilor sai: parinti. la zidirea caruia educatorii constiinciosi au ostenit cu atâta daruire. nu numai în Biserica. profesori de religie s. cu mentiunea ca prezentarea noastra se bazeaza în exclusivitate pe ceea ce noi am experimentat în cele aproape doua decenii de slujire preoteasca. mai întâi la tara. daca îl va întâlni cu adevarat pe Dumnezeu. deodata cu explicarea simbolurilor cultului divin. VIII. a. la îndemâna oricarui preot. apoi la oras. Diferentele . CÂTEVA CONSTATARI SI PROPUNERI. public si particular. cu Factorul Suprem. Dumnezeu. preoti. fie din mediul rural. Avem în vedere. luminarea credintei în punctele ei principale. ci si în familie si în scoala. MIJLOACE PRACTICE DE CATEHIZARE ÎN BISERICA.

Liturghii. Amintim mai întâi faptul ca. În fiecare parohie. practicile yoga etc. din diverse motive. când nimanui nu i s-au mai impus restrictii pe motive religioase. pe de alta prin lipsa unei catehizari sistematice din partea slujitorilor Bisericii. trebuie sa creionam câteva constatari facute de noi pe parcursul anilor de activitate pastorala. ale sectelor mai vechi si mai noi. greutatile tranzitiei etc. Sunt putini cei care au citit integral Sfânta Scriptura. desigur. iar fenomenele "parapsihologice". Sunt multi crestini care doresc sa afle mai mult decât li se ofera în predica duminicala. doar exigentele unor credinciosi din mediul urban mai sporite. Chiar dupa evenimentele din decembrie 1989. ale fenomenelor asa-zis parapsihologice. ignoranta explicabila pe de o parte prin lipsa personala de preocupari. aparute în ultima vreme la noi ( cristaloterapia. Ocupatiile de tot felul ale credinciosilor nostri. ne determina sa constatam cu tristete ca multi dintre ei nu au o credinta luminata.. grija zilei de mâine. ca sa nu mai vorbim despre al celorlalte slujbe. Trebuie sa luam seama bine la faptul ca multi dintre crestinii nostri sunt victimele superstitiilor. În aceste conditii nu este de mirare ca superstitiile de tot felul prolifereaza în voie. stim. în general. iar pe de alta insuficienta atentie fata de cele duhovnicesti. Cei mai multi se limiteaza la frecventarea bisericii (în aceasta categorie intrând asa-numitii "crestini de duminica"). vom vedea. nu sunt foarte mari. dar numarul lor nu credem ca este prea mare. exceptii."metodologice". sunt crestini îmbunatatiti sub acest aspect. datorita ignorantei în materie de credinta. crestinii nostri acorda. putin timp preocuparilor religioase. nu putem afirma ca s-a progresat simtitor în aprofundarea credintei ortodoxe. spre exemplu. bioenergia. radiestezia. când librariile si tarabele au fost din ce în ce mai pline de carti de spiritualitate. întelesurile Sf. de multe ori si aceasta lipsita de . desigur. Exista. ) câstiga tot mai multi aderenti. Înainte de a face propunerile propriu-zise. pe de o parte. iar marea majoritate nu cunoaste. macar în linii mari. frecventare mai mult sau mai putin consecventa.

Educatia religioasa. dar experienta ne-a aratat ca cele pe care le vom prezenta s-au dovedit foarte eficiente 233 . dr. cum sunt cele Catehetic si de Metodica predarii . desigur. Editura Institutului Biblic si de Pr. Iata. Iasi. o scurta 233 Nu vom neglija. în cele mai multe cazuri miercurea. se oficiaza slujbe în zilele de rând. dar atunci când nu înteleg ceva nu gasesc întotdeauna solicitudinea cuvenita din partea preotului pentru a li se explica cele neîntelese. 1. în mod inevitabil. activitatile rugaciunea individuala. (Cap. Dumitru Calugar. sub tratat Forme titlul de realizare a educatiei . celelalte doua dimensiuni. subiect literatura si arta cu subiecte etc. 1976). la sfârsit. meditatia religioasa. În fiecare parohie. religios. la "ajutor" eterodox. citesc acasa carti duhovnicesti. Taina Sf. asadar. Exemple: Catehetic pentru Institutele Teologice (autor: de a religiei a prof. CATEHEZA . si vecernii. adaptate. Maslu. deprinderile cultul divin . 105-117). diverse sfintiri (ale apei. biblioteca parohiala parohiale . Si dupa câteva astfel de "esecuri".. § 9. Misiune Ortodoxa. Pentru a preîntâmpina acest fenomen. Ne dam seama ca mijloacele de catehizare actuala pe care le vom prezenta mai jos nu reprezinta o noutate în slujirea pastoralmisionara ( cunoastem un numar apreciabil de preoti care le utilizeaza ). exemplul. Bucuresti. la situatiile specifice. dialogul saptamânal. Se întelege ca aceste mijloace nu sunt singurele care pot contribui la luminarea credintei. este necesara o reconsiderare a preocuparilor slujirii învatatoresti. locale. dar pledam pentru intensificarea si generalizarea lor. De obicei se savârsesc acatiste. preocupati în problemele de credinta. mijloacele recomandate de manuale. mai vechi si mai noi. câteva dintre ele: cateheza de la slujbele sipublicatiile din zilele de rând. Aceiasi crestini.consistenta si puterea convingerii. autor: Constantin Cucos. (p. 6. predica si conferinta cu religioase enumera: educative. ceremonialul religios. sfintitoare si pastorala. instructia religioasa. icoanelor etc. vinerea si sâmbata seara. Editura "Polirom". prezinta urmatoarele "Mijloace în educatia rugaciunea. Repere teoretice si (un religioasa": morale. justificate sau nu. 1999). coroborate si cu alte nemultumiri la adresa preotului. p.). credinciosul va apela. 281-282)). în afara de duminici si sarbatori. religioase . Sfintele etc. desigur. fara a fi neglijate. Taine metodice universitar de "Metodica". desigur. slujbe la care se poate adauga. cântecele religioase.

daca este foarte cald. cunostinte. Auditoriul catehezelor din biserica este întotdeauna variat. care vin numai daca stiu ca se rosteste si un cuvânt de învatatura. masura dorintei de cunoastere si. Acest fapt impune un nivel mediu de expunere al învataturilor. alcatuit din credinciosi de vârste si preocupari diferite. dexteritate în exprimare. Se recomanda. totodata. ca învatatori. însotit de permanente actualizari. asadar. desigur. . când simtim ca credinciosii sunt predispusi la explicatii mai detaliate. cunoscându-le capacitatea de întelegere. Uneori si 5 minute este mult: daca slujba a fost mai lunga. preferabil într-un limbaj cât se poate de simplu. nivelul experientei etc. va aduce multa lumina si bucurie în sufletele ascultatorilor si va atrage un numar tot mai mare de credinciosi. Este foarte importanta. sa nu se depaseasca 10 minute. Astfel de crestini chiar ne marturisesc uneori ca în alte parti slujbele sunt mai bogate. dar. mai ales acolo unde cuvântul este axat pe explicarea doctrinei si a cultului. sau foarte frig. În general. care. la continutul catehezei si la persoana însasi a vorbitorului . astfel. La auditoriu . sa fie cât se poate de scurta. însine . pentru slujba în sine. spun dânsii "prefer sa vin la aceasta biserica pentru ca aici mi se explica mereu câte ceva…" Mentionam din capul locului ca o astfel de cateheza nu trebuie sa depaseasca "timpul psihologic". în special intelectuali. Majoritatea vin. adica la persoana noastra proportional cu gradul de dificultate al subiectului respectiv. o întreita adaptare: la auditoriu. în directa proportionalitate cu interesul sesizat. daca tema (sau modul de abordare al ei) nu declanseaza interesul ascultatorilor etc. daca este bine întocmita si sustinuta cu convingere. la continutul catehezei . Alteori. cunoscându-ne propriile puteri. încadrarea în ceea ce numim "timp psihologic". în principiu. pentru a nu avea efectul contrar celui scontat. adica o adaptare la conditiile concrete. limite. limitele rabdarii. "timpul psihologic" se poate prelungi.cateheza. Se impune. dar exista un numar dintre ei.

pe care fiecare preot le cunoaste. totusi. exemplificam: .simbolismul Utreniei.. neoprotestanti (în care includem si miscarile harismatice. macar în linii mari. .înviere.Sfânta Traditie. semnificatia (simbolismul) actelor de cult.providenta. . sa aiba în vedere cu prioritate: principalele subiecte ale doctrinei ortodoxe. .simbolismul Vecerniei. Pentru prima categorie sugeram urmatoarele subiecte: .simbolismul Sfintei Liturghii (aprox. în general.judecata. . fenomenele paranormale etc.Continutul catehezelor se va orienta dupa trebuintele sufletesti ale credinciosilor din parohia respectiva. . . . .poruncile dumnezeiesti si poruncile Bisericii.Revelatia dumnezeiasca. . aparute recent ). . trei cateheze succesive). în particular). * Din categoria catehezelor liturgice. .dogma Sfintei Treimi (cateheze despre Sfânta Treime. .Sfânta Scriptura. Tematica se fixeaza la libera optiune a preotului.virtutea si pacatul. punctele de credinta interpretate gresit de catre protestanti.simbolismul Sfintelor taine. si despre fiecare persoana a Sfintei Treimi. . .post si rugaciune. îngrijindu-se. .mântuire.crearea lumii vazute si nevazute.

desigur. Maslu. La acestea se adauga subiecte impuse în vremurile actuale: bioterapia. * Dintre subiectele controversate interconfesional. extragând anumite învataturi religios-morale. eutanasia. cristaloterapia si problemele de "bioetica" ( vitro. Succesiunea subiectelor va avea. actualizându-se acele virtuti care se cer imitate astazi s. periodic (la 2-3 ani) se pot repeta si împrospata.Sfânta Biserica. . . Bunaoara. . .simbolismul Ierurgiilor. dupa o slujba radiestezia. de exemplu).). propunem: . . o anumita logica pe parcursul unui an liturgic.. desigur. etc. a. clonarea. . mesajul principal al pericopelor evanghelice si apostolice.harul divin. separat). În afara de temele enumerate mai sus.. chiar daca nu este dintre sfintii mari. . poate face comentariul unui icos sau al unui condac. cu elemente noi.cultul Sfintelor Moaste. se poate explica.Sfânta Traditie.cultul Maicii Domnului.Sfintele Taine (o cateheza generala + câte una pentru fiecare.cultul Sfintei Cruci. preotul poate aborda catehizarea si sub forma unor mici cuvântari conjuncturale (scurte pareneze . pe rând. dupa slujba Sf. bioenergia. dupa slujba vecerniilor se pot spune câteva cuvinte despre viata sfântului pomenit. . fiind grupate pe categorii. fecundarea in unui acatist. se poate aborda importanta tamaduirii sufletesti ca mijloc pentru facilitarea vindecarii trupesti etc. sau sub forma unor cicluri care.cultul Sfintilor.

care sa nu depaseasca. însa. Facem miruitul. Cuvine-se cu adevarat ). Pentru ca un astfel de dialog se desfasoara în biserica. pentru a li se permite sa plece la timpul stiut. Întrucât la o cateheza programata dupa o slujba nu se poate desfasura un dialog întotdeauna eficient.în prima miercuri din luna. cu cei care doresc sa ramâna la dialog ne asezam în jurul unei mese si stam de vorba.în miercurile de mijloc. prestabilita în acest scop. sau este din afara subiectului) ca problema legata de acea întrebare va fi reluata într-o cateheza ulterioara. mai sunt retinuti doar o singura ora .în ultima miercuri. prin rotatie (o data pe luna): sfintirea apei (agheasma mica) . de o ora !Este foarte important acest aspect: participantii stiu ca. dialogul propriu-zis se poate desfasura si fara o anumita tematica. fapt de mare importanta psihologica dar si fizica. însa. practic. Între orele 17. iar apoi. de asemenea. 2. sa puna o întrebare. doua vecernii mici . lasând pe cei prezenti sa puna ad-hoc întrebarile ce-i framânta. mai ales pentru cei care locuiesc departe. totusi.30 . doua. Desigur.Ca o concluzie la acest prim paragraf subliniem marea importanta a unei cateheze. am constatat ca întâlnirea . iar preotul sa raspunda pe rând la ele. La sfârsit se face o mica rugaciune (de obicei. nu mai mult. la care preotul va raspunde scurt. sfintirea icoanelor . la orele 18. Noi am experimentat. o ora.30. fie cât de scurta. dupa slujba. însa.30 savârsim urmatoarele slujbe.18. iar cu cei doritori de a pune întrebari suplimentare se mai ramâne. Din experienta noastra. DIALOGUL SAPTAMÂNAL . urmatorul procedeu: am organizat dialogul în fiecare miercuri seara. Notam. este bine ca el sa fie precedat de o slujba. atât cât este nevoie. atât cât este programat. cu promisiunea (daca întrebarea necesita un raspuns mai amplu. cu toate ca timpul este foarte limitat. Cei prezenti pot fi invitati. la orice fel de slujba de peste saptamâna. ca la aceste cateheze se poate declansa si un mic dialog. Nu mai mult. este nevoie ca cel putin o data pe saptamâna sa aiba loc o întâlnire speciala.

De ce? Pentru ca Vechiul Testament este mai greu de parcurs pentru începatori. iar în saptamâna urmatoare se comenteaza cele citite. iar cititorii cu mai putina rabdare se pot demoraliza repede. pe când acasa nu toti îsi fac "temele. de fapt.. Exista multe locuri care pot crea dificultati si poticniri. Câstigul este în ca asculta toti. "cu creionul în mâna" . Practic. sau li se pun întrebari. care se citesc cu atentie acasa de catre fiecare participant. chiar daca se va înainta mai greu cu parcurgerea Bibliei. 234 Dupa câteva întâlniri. Dupa aceea se iau ca tema alte 10 capitole s. 234 Acolo unde credinciosi sunt mai putin dispusi sa ia "teme pentru acasa". Iata. explica. m. preotul poate îndemna pe cei prezenti sa se ofere pentru a prezenta ora urmatoare un rezumat al celor citite. cu scurte comentarii.. idealul: participantii sa fie singuri în stare sa interpreteze d. astfel. Este recomandabil. credinciosii pun întrebari. pentru ca în eventuale confruntari cu sectarii sa nu fie pusi în inferioritate.cum se spune. De aceea vom face mai întâi lectura si studiu asupra Noului Testament. preotul raspunde. v. un "moderator" care va interveni doar atunci când se impune. în timpul dialogului. iar cu timpul raspunsurile si explicatiile vor veni chiar din partea lor. se iau de fiecare data pentru lectura câte 10 capitole." . a se începe cu Noului Testament. bunaoara. astfel. a. d. în acest sens. se poate recurge la citirea biserica. dupa care întariti cu învataturile Mântuitorului Iisus Hristos si ale Sfintilor Apostoli . Acesta este.pentru dialog este mult mai eficienta daca exista o tematica prestabilita.vom parcurge cu mai mare eficienta paginile Vechiului Testament. riscul abandonarii. dupa caz. mai ales a unora cu preocupari mai intense. ortodox textele biblice. existând. cum se pot organiza lucrurile: - se programeaza citirea sistematica Bibliei. iar preotul va fi. p.

social. cu dezbaterea acelor învataturi controversate cu sectarii (teme care se pot face si în paralel cu dezbaterea "lectiilor" dogmatice). într-un moderna. sa le expuna.între alte obiective ale dialogului trebuie sa mai figureze: anumite capitole din Istoria Bisericeasca Universala si româneasca. în masura în care acestea implica educatia religioasa. ca de pilda cel cu întrebari si raspunsuri . aprox. de preferinta a 235 unuia mai bogat. desigur. Preotul face o mica dupa care toti cei prezenti iau loc. limbaj cu bibliografie la limpede. teme misionare. teme liturgice cu explicarea simbolismelor slujbelor principale. 5 minute. introducere. morala si civica. rugaciunea (Împarate ceresc. sa raspunda ei însisi macar la întrebarile mai usoare etc. 2. Remete. pentru început de nivel mediu aprofundarea si fixarea cunostintelor de Catehism. macar unui numar restrâns de participanti. sa pregateasca lectii. manualele recente. sau facând un scurt comentariu asupra unor evenimente religioase majore De exemplu. zi. cel mai practic ni se pare al pr. sub forme usor prescurtate. cultural. sau altceva potrivit). Bucuresti. care. a fost reeditat dupa 2 3 6 Dintre 1990.Iulia. alte subiecte cerute de contextul religios. lect. ora de "dialog biblic" se va structura astfel : 1. 1996. pentru ca credinciosii sa fie familiarizati cu principalele puncte ale doctrinei ortodoxe. cei care au în biblioteca aceasta carte. Învatatura de credintaEditura Institutului Biblic si de Misiune al ortodoxa. 235 . Tatal nostru. - în etapa urmatoare se poate trece la parcurgerea unui manual de Dogmatica . Idea este ca credinciosii sa fie cooptati în procesul de catehizare. Pentru a se elimina pericolul rutinei. 1952. reamintind celor prezenti ce s-a discutat ora trecuta. 236 . fapt care permite . Bisericii Ortodoxe Române. 370 p. Si din Catehism se pot da "teme pentru acasa". chiar economic si politic. al plictiselii si al saturatiei. Se prezinta într-o formaOrtodoxa.- o alta faza a dialogului presupune lecturarea Catehismului . 481 p. George Dogmatica Editura Episcopiei Ortodoxe Alba . pentru contextualizarea cunostintelor biblice si dogmatice.

o exceptie. însa. astfel. nu numai în mediul urban. repetam. Acest fapt va fi. mici dezbateri pe teme culturale. dar si crestinii de la sate trebuie sa citeasca macar Sfânta Scriptura . iar acolo unde ei se poticnesc intervine preotul.sa se depaseasca 60 de minute. despre care vom vorbi mai jos. ca de pilda Catehismul . 6. În vremurile noastre nu se mai poate concepe catehizare fara o lectura minima din partea credinciosilor nostri. 15 minute. Ultimul sfert de ora al întâlnirii este bine sa fie rezervat întrebarilor de ordin general. foarte important din punct de vedere psihologic . Se poate întâmpla uneori ca participantii sa se lase absorbiti cu totul în anumite discutii. Vietile Sfintilor etc. sociale. la care încearca sa raspunda mai întâi cel care a pregatit tema. iar preotul sa vegheze asupra acestui aspect. daca nu si alte carti de capatâi ale crestinului. însa. deschidere fata de experientele altora. 3. Cei de fata pun întrebari. Este bine ca regula sa fie pastrata. de încheiere sau se cânta ceva. ci si în cel rural. în aprox. economice. pe teme religioase. întotdeauna si-n tot locul au fost preoti care s-au straduit sa faciliteze procurarea cartilor pentru crestinii iubitori de lecturi .pe nesimtite . BIBLIOTECA PAROHIALA. Anumite teme discutate la acest dialog pot fi prezentate în sinteza în paginile Buletinului parohial. Este adevarat ca la oras credinciosii au conditii mai prielnice în acest scop. Desigur. fara a se eclude. Credinciosul rânduit 4. sau altcineva dintre participanti. astfel ca . Din când în când este bine ca la aceste dialoguri sa invitam câte o personalitate din afara parohiei (un profesor de teologie. în tara sau strainatate. 3. Se face o rugaciune orei se fixeaza tema si prezentatorul ei pentru data viitoare. prezinta "tema". În ultimele 2-3 minute ale 7. chiar politice (când ele se interfereaza cu problemele religioase). chiar un laic specialist într-o problema care-i intereseaza pe enoriasi) pentru ca dialogul sa arate. un duhovnic mai îmbunatatit. 5.petrecute în acea saptamâna.

Atentia spre care trebuie sa ne concentram astazi cu mai mare solicitudine este legata de faptul ca sau înmultit într-un chip fara precedent cartile eterodoxe. daca nu-i vom ajuta noi pe crestinii nostri sa citeasca literatura ortodoxa. în cutiile postale etc. marturisim faptul ca solicitudinea crestinilor fata de initiativa noastra a fost foarte mare. de fapt. vor risca sa ia de buna învatatura gresita. 237 . biblioteca trebuie sa fie amenajata în Sf. din Este vorba. solutia salvatoare este înfiintarea de mici biblioteci parohiale. ca biblioteca ne-a fost un sprijin direct si permanent pentru dialogul de miercuri seara. pe care sectarii le împart gratuit. care-si pot îmbogati. procedeu nu poate avea pretentia a fi nou. o vor citi numai pe cea sectara si. atât pentru crestinii participanti la Sfintele Slujbe. Spuneam mai sus ca acest Noutatea pe care o sustinem este ca . Practic. recomandam a se citi interviul pe aceasta tema publicat în anul 1994237 . cât si cu privire la donatiile facute pentru a ne sprijini. despre un material în legatura cu amenajarea bibliotecii cu împrumut în bisericii Sf. Biblioteca 38 numara acum peste 1500 de exemplare. În plus. p. atât prin sporirea cunostintelor teologice. la 7 ani de la publicarea acelui material. atât în ceea ce priveste împrumutarea cartilor. publicat în "Vestitorul Ortodoxiei" din 15 mai 1994. în parcuri. cât si ca baza de discutii asupra unor carti. BULETINUL PAROHIAL reprezinta un mijloc de catehizare deosebit de eficient în zilele noastre. cunostintele în materie de religie. Cum multi dintre crestinii nostri nu au posibilitati sa cumpere carti ortodoxe. interiorul 22. 4. astfel. în carti si în bani. interviu al carui continut este în mare masura valabil si astazi. confirmam toate cele spuse atunci. Ilie Gorgani. teme etc. pentru a fi la îndemâna tuturor Pentru alte detalii. care sa functioneze cu scopul de a împrumuta cartile solicitate. pentru ca toate cartile sa fie expuse la vedere 238 . Acum. Astfel. autori. neavând termeni de comparatie. asa încât nu prezentam acest aspect ca pe o noutate.evlavioase. Lacas. credem. cât si pentru cei care. peste tot: pe strada. în piete. Se întelege. suntem în situatia de a suplimenta rafturile celor trei corpuri de biblioteca.

în biserica.. 240 239 . cu aprecieri dar si cu anumite sugestii si observatii pentru îmbunatatirea grafica si de continut. le vor pune sectarii foile si brosurelele lor pline de otrava ucigatoare de suflete. fie si partiale.. La fel ca în capitolul precedent. ortodocsii. astfel ca orice parohie. ceea ce am si facut în clipele 2urmatoare. respectiva. Sacrificiul de timp si bani nu este prea mare. dar se pot bucura de citirea unui cuvânt ziditor si pot fi beneficiarii unor îndrumari liturgice. Sprijinul misionar al unei publicatii parohiale este deosebit de mare. însa. 239 . consta în închegarea unui colectiv redactional constiincios. O data cu felicitarile pentru continutul buletinului. care cunostea biserica noastra. cu speranta într-o mai buna reusita în viitorul apropiat. poate sa întreprinda acest demers. ne încurajeaza. ne-a solicitat contul de la banca pentru a ne ajuta cu o familia anumita la suma cheltuielile pentru restaurarea Catapetesmei. nici toate materialele publicate sunt la nivelul dorit de enoriasi. este si un mijloc eficient de sensibilizare a cititorilor Într-o zi. trecând chiar De peste tot am primit telefoane de confirmare. departe de a constitui o povara financiara. cu pregatire de nivel universitar si cunoscator al realitatilor din parohie. sa-l spovedesc.. conditia de începatori. Ecourile pe parcursul celor trei ani de aparitie sunt deosebit de încurajatoare. nu pot veni la biserica. Ne asumam. ca este în delegatie la Bucuresti. enoriasii pot fi tinuti la curent cu anumite probleme administrative. în toate colturile Bucurestiului si ale tarii granitele ei în Europa si pe alte continente.. Cheia reusitei. cu programul slujbelor si cu alte stiri de interes general. O data cu acestea. Buletinul parohial. M-a rugat. Am primit cereri pentru abonamente din locuri la care nu gândeam.diferite motive. ca a dorit sa este ma cunoasca. fapt care ne bucura. buletinul se raspândeste nu numai în parohie. Prin diversi credinciosi. este o buna pavaza împotriva colportajului sectar. ci mult în afara ei. 4 0 Am primit recent un telefon din America. totodata. chiar cu posibilitati materiale mai modeste. spunem si aici ca daca nu vom pune noi. mi-a spus ca din Satu Mare si ca a citit un numar al Buletinului. Trebuie sa recunoastem deschis ca nu toate numerele. m-a întâmpinat un credincios care s-a prezentat cu mult respect. dar ne si obliga din ce în ce mai mult. în mâinile credinciosilor nostri macar o publicatie cu învatatura cea mântuitoare. Întâi de toate.

restaurari etc. îmbogateste cultura generala si în special pe cea teologica. prin lecturile obligatorii pentru redactarea anumitor materiale etc. Pe prima pagina (uneori continuând si pe a doua) este bine sa se publice întotdeauna un cuvânt pastoral. un numar apreciabil de predici publicate.pentru a sprijini material biserica. Este bine ca preotul sa coopteze cât mai multi . iar publicarea înseamna un antrenament pastoral-misionar deosebit. cum este cazul cu al nostru. Pe lânga predici. amanunt stimulativ pentru alti crestini. chiar si numai cu un buletin lunar. care favorizeaza întâi de toate perfectionarea limbajului omiletic si catehetic. sa vada cum se desfasoara o slujba. Placându-le atmosfera. legat de o anumita sarbatoare. enoriasi ai parohiei respective pot contribui cu diferite materiale. preotul poate publica mici eseuri pe teme religioase si cultural-educationale. Între beneficiile de care se poate bucura preotul. Avem cazuri de crestini care numai dupa ce au citit un numar al buletinului au venit la biserica. data cu sporirea numarului participantilor la sfintele slujbe o . Dar cel mai mare câstig al lucrarii acestei foi parohiale este stimularea unui mai mare atasament al credinciosilor fata de biserica respectiva. chiar daca scrisul nu este poate la înaltimea unui membru al Uniunii Scriitorilor. preotul poate avea. care se înscriu pe linia misionar-pastorala. Dar "sacrificiul" este rasplatit peste masura. scurte comentarii asupra evenimentelor mai importante. Pe una dintre pagini se poate publica numele donatorilor. poezii. cu prioritate din câmpul religios etc. Este adevarat ca alcatuirea materialelor pentru buletin necesita un anumit sacrificiu de timp si energie. asadar. Preotul apare în fata credinciosilor si în postura unui om care scrie. cuvânt ce constituie propriu-zis nucleul unei predici pentru sarbatoarea respectiva. mai ales în cazurile în care se desfasoara lucrari de reparatii. care vor imita gestul celor despre care au citit. este faptul ca are prilejul sa publice. sa cunoasca preotii care au scris materialele publicate etc. s-au atasat cu totul de sfântul nostru lacas. Alaturi de preot. în afara de cele mentionate deja. din toate punctele de vedere. pictura. În câtiva ani.

nici un material nu va fi publicat fara stirea sa. pentru ca el raspunde de fapt si de drept pentru tot ceea ce se întâmpla în cadrul parohiei. deschis tuturor enoriasilor. spunând ca. nu a dat încuviintare pentru materialul respectiv. ca de altfel a oricarui gen de publicatie parohiala. sa nu înceapa fara binecuvântarea chiriarhului locului. dar. de fapt. dar nu le va respinge cu brutalitate. colectivul redactional. dar ultimele doua ( buletinul parohial ) depasesc spatiul propriu-zis al bisericii. De fapt. pentru ca unele sunt nepublicabile. primele doua ( cateheza sidialogul ) se biblioteca si pot subsuma total interiorului sfântului lacas. nu va putea publica materialele tuturor celor care se vor oferi. Evident. preotul nu este bine sa-si asume niciodata singur responsabilitatea editarii. Nu am vorbit nimic despre catehizarea în scoala. se recomanda ca editarea buletinului. pentru ca nu neam propus acest lucru. Dintre cele patru mijloace propuse mai sus. Biblioteca poate functiona cu succes si într-o camera a casei parohiale de lânga biserica. iar redactia . în plen.colaboratori. Desigur. Asa cum se poate sesiza în titlul materialului de fata. asa cum am procedat. în sedinta de lucru avuta. Pentru a preîntâmpina orice fel de neplaceri. pentru ca lucrurile sa se desfasoare "cu binecuvântare ierarhica". Este un semn de încunostintare si supunere canonica. dar pentru a vorbi despre ele este nevoie de un studiu separat. am încercat sa prezentam câteva mijloace de catehizare ce pot fi utilizate în biserica. de fapt. fie datorita continutului slab. ci va explica fiecaruia dintre cei "respinsi". în familie sau alte locuri. prin alcatuirea studiului "Factorii esentiali ai educatiei". familia si scoala sunt factori esentiali ai educatiei religioase. întrucât buletinul trebuie sa-si pastreze cât mai mult posibil caracterul parohial . cu tact si delicatete. * Concluzii . fie din cauza neconcordantei cu profilul publicatiei. pe de alta parte.

limba veacului nostru.. vrea logica. În sfârsit. ce e ex. Procedând asa preotul începator va dovedi ab initio vocatie autentica. nici doar cu "ceaslovul si molitvelnicul". sa macine veacului nostru si ale societatii noastre. nu se mai multumeste cu retorici ieftine si cu (p. Atena. contextul afirmatiei Î.. învatati. aceste afirmatii au fost facute în anul 1982 (vezi p. întrucât va avea din capul locului constiinta ca nu se mai poate face astazi pastoratie numai prin savârsirea slujbelor traditionale. trebuie sa vorbeasca în limba lor. 131. S. spre durerea si pierderea Ortodoxiei.Buletinului de asemenea. cu pastoritii lui. Plamadeala noastra Sale: Se cere în plus Nu mai merge numai cu Ceaslovul si cu . I. pentru împlinirea mandatului sacerdotal încredintat noua de Mântuitorul Iisus Hristos. 162.instruiri pe linie informativa. Preotul trebuie sa fie egal cultura cultura. de Lumea de astazi a început sa vrea altceva. 155. sa poata deci raspunde preocuparilor credinciosilor ideile azi. mitropolitul Antonie al Ardealului 241 . Le-am inclus. Si înca odata atragem atentia asupra pericolului tot mai iminent: daca nu vom utiliza noi. pe cei care nu vin la sfintele slujbe. dar responsabilitatea noastra. nota *. 1984. la subsolul paginii). Iata .. “învatati” având astfel sensulformati ucenicilo . sectarii si neo-sectarii.. a slujitorilor a crescut atunci 2simtitor. Vezi. în lista mijloacelor "din biserica". vrea o desfasurare de idei. aceste mijloace prezentate (si altele asemenea) le vor utiliza. Vocatie si misiune crestina în vremea Sibiu. preotilor tineri le recomandam a se sfatui cu cei mai în vârsta. daca nu chiar superior lor." (Matei 28.. cu zelul cunoscut. p. 19) 242 . care experimenteaza metode si mijloace corespunzatoare exigentelor pastorale de astazi. Sa luam stil " floricele. fara a-i exclude. facem mentinea ca cele patru mijloace prezentate aici este recomandabil a fi utilizate chiar de la începutul pastoratiei. "Mergând. * 241 * † Dr. ceea . 1995.. Antonie . preotii ortodocsi. pentru ca niciodata nu este prea devreme pentru o lucrare misionara importanta. 4 2 Atragem atentia ca sensul original al expresiei "învatati" este faceti " ( vb " ucenici maqhteuvsat ). totusi. fiindca numai asaînmai poate sta de vorba cu Molitvelnicul ei. dupa expresia unui înalt ierarh al Bisericii noastre. P. vrea argumente. p. "Exigentele lumii moderne au crescut si din alte puncte de vedere. De aceea. 162 .. Trebuie sa raspunda la exigentele lor. de H KAINH . sobru si cautat. col. De aminte ca au trecut 18 ani! Afirmatiile sunt valabile. DIAQHKH sugereaza depasirea simplei .163). pentru ca lucrarea lor se raporteaza mai mult la cei care trec pragul ei. bineînteles. faceti-i ucenici ai lui de sufletele r Hristos! .

* .

Teologice. promovare. si de transmitere. 1992. REPERE TEORETICE. pentru a da posibilitate fratilor mai tineri a le dezvolta singuri. De aceea. pe de alta. Manual PETRESCU. se adreseaza deopotriva si preotilor începatori. pe de o parte. însotita de câteva schite de planuri. Materialul de fata. Iar când spunem "adaptare" ne referim atât la beneficiarii (ascultatorii) catehezelor. de asemenea. Dumitru Catehetic . (în curs de noastre COSMA. atât pentru a fi originali în alcatuirea lor.IX. 1978.). conceput propriu-zis pentru Cursul de Catehetica al studentilor anului al III-lea de la Facultatea de Teologie Pastorala (zi si fara frecventa). prof. mai ales ca manualele de Catehetica. Sorin Cuvinte ale dreptei . . Consideram mai potrivit sa propunem "schite de cateheze" si nu "planuri dezvoltate". prof. credinte reeditare) . multi dintre tinerii nostri absolventi mi-au solicitat frecvent ajutorul în acest sens. 572 p. totodata în functie de nivelul intelectual si duhovnicesc. iar ca îndrumar catehetic a pentru Seminariile mai apropiat de zilele recomandam volumul Pr. Arad. ca exemplificari. Manual CALUGAR. REDACTAREA SI PREZENTAREA CATEHEZEI. Bucuresti. cât si pentru a le adapta continutul la situatiile concrete în care îsi desfasoara misiunea. dar si pentru a veni în sprijinul lor atunci când se prezinta la anumite examene ( definitivat. potrivit puterii de receptare a învataturii. Pe parcursul ultimilor ani. între obligatiile de concurs. Bucuresti. iar îndrumarele din acest domeniu sunt putine 243 . 2 43 Dintre manuale mai cunoscute sunt doua: Pr. vom prezenta strategia redactarii si sustinerii catehezei. de râvna personala. 1976 si Pr. transfer. încercând sa venim în întâmpinarea celor interesati. dr. prof. numiri în oras etc. de problemele concrete etc. Se stie ca la aceste examene. intra si e prezentarea si sustinerea unui anumit numar de cateheze. METODICE SI PRACTICE PRELIMINARII . tiparite în urma cu mai bine de 20 de ani. a pentru Institutele Teologice. ca îndrumar pentru misiunea catehetica de la parohii. nu mai corespund întru totul actualitatii si se gasesc foarte rar. Nicolae Catehetic . cât si la catehetii însisi.

B. ci este. rugaciunea va face ca redactarea catehezei sa se desfasoare într-o atmosfera harica.implica efortul de a gasi si aduna materialul în legatura cu tema ce urmeaza a fi tratata. Arta oratorica . Aceste etape se aseamana foarte mult cu cele care trebuie parcurse pentru întocmirea si sustinerea predicii. la fel ca în cazul pregatirii apropiate a predicii. M. 244 : elocutio (grija pentru limbaj si stil). vol. dispozitio (aranjarea lui). memoria (asimilarea. De aceea ne vom ruga Lui sa ne ajute cu harul Sau pentru a întocmi si rosti o cateheza folositoare pentru zidirea întru mântuire a credinciosilor. Fabius. iar meditarea sau cugetarea profunda asupra temei ne va antrena întreaga fiinta în perspectiva redactarii.1.T. Cum si cât timp afectam fiecareia dintre aceste trei etape 244 A se vedea QUINTILIAN. 409 + 383 + 465 p. a ideilor.P. I. . preluate. o rugaciune pentru meditarea asupra temei si modalitatii de lucru si încercarea de a schita un plan scris fara a consulta nici o sursa de inspiratie . 1974. argumentelor.) va fi determinanta în asigurarea originalitatii. Ca orice act liturgic si cateheza este sinergica. pentru valorificarea unor cunostinte acumulate în timp. în aceasta etapa a gasirii si adunarii materialului. Din punct de vedere practic. Trad. Schita personala (cu formularea temei. II si III. a. recomandam trei mijloace speciale. din Retorica latina inventio (adunarea materialului).). de fapt. Astfel. divino-umana: împreuna-lucrarea omului cu Dumnezeu. memorarea). care pot asigura originalitatea catehezei: începutul lucrului. întâi de toate. Inventio ( inventio-ire = descoperire) actio (grija pentru gestica. lucrarea lui Dumnezeu.. digresiunilor etc. "inventio" presupune si explorarea propriei memorii. Bucuresti. ETAPELE REDACTARII SI PREZENTARII CATEHEZEI Redactarea si prezentarea catehezei implica parcurgerea unor etape obligatorii. fie chiar si mai scurta. Cateheza nu este doar lucrarea noastra. În acelasi timp. Maria HETCO. atitudini etc. mimica. .

Méditer personnellement les textes. l'auditoire. însa. dupa câteva zile de cautari vom avea deja o multime de idei si formulari. Writing the etc. 3. 6. Michigan.preliminare în parte vom stabili de la caz la caz. începem sa ne facem planuri în minte cu cinci-sase zile înaintea sustinerii efective. An Choosing the subject sermon. introduction exemplu ai preaching este cel dat de Paul GUERIN si Terence SUTCLIFFE. p. Dintre ele. gândindu-ne la eventuale actualizari etc. vom recurge desigur si la sursele pe care le consideram de folos.. Dupa ce ne-am fixat. care nu difera esential de cea a redactarii catehezei. Astfel. 1988 117-119). Penser à etapele: 2. în legatura cu redactarea predicii. to contemporary "Baker book house". sentimentul stapânirii temei si Cele trei etape propuse de noi se regasesc. Centurion. idei. si în unele tratate omiletice occidentale. .. solutii. Studying the text. 2. 5. J. Preparing the precher. vom adauga altele. timpul care se va scurge pâna la schitarea în scris a planului si a continutului. Bunaoara. între alte treburi si obligatii. propune1. Sa luam un exemplu: pentru o cateheza saptamânala. 77-78. ab initio . Shaping the material. Daniel semnaleaza pasi 1. etapei "meditatiei" îi consacram de obicei un spatiu mai mare de timp: propriu-zis. 1994. Mettre au point la rédaction . coautori Guide du volumului à l'usage des laics et des . dintr-o zi programata anume. 4. vom fi inevitabil influentati si riscam sa nu mai avem mai nimic original în cateheza respectiva. prédicateur Paris. (p. formulari. Faire une première rédaction. propriile idei si intentii. dupa rugaciunea de început. din care vom selecta apoi si vom asterne în scris ceea ce consideram ca este necesar 245 . caci peste noapte subconstientul continua sa caute idei.. finale. având în vedere cu prioritate Sfânta Scriptura si Sfintii Parinti. Daca nu vom proceda asa si vom începe prin a ne inspira si copia de la altii. este bine sa ne lasam antrenati în aceste "meditatii catehetice". Schita personala (am zice si prezinta înca doua avantaje: catehetul are.. les textes Travailler les textes avec commentaires.cum se spune. etc. Pe parcursul zilelor respective vom renunta poate la unele idei cu care am pornit. . Grand Rapids. înainte de a adormi. Acest "proces" mental este întru-totul benefic si se poate desfasura cu întreruperi. Lire préparation dans le missel (sans notes ni commentaires). 3. 245 originala ). vom reveni asupra unora etc. framântând teme. în asa fel încât dimineata beneficiem de ele fara sa fi facut vreun efort special. "printre picaturi" . Prayer begins all preparation. în capitolul "La prêtres d'une homélie". Un alt . BAUMANN urmatorii ("steps"): and text. De multe ori si seara. Astfel.

ceea ce va favoriza ulterior câstigarea unui timp pretios. Dispositio (dispositio-onis = orânduire. corespunde într-o anumita masura cu momentele din retorica greco-romana: introductiva.). Cateheza trebuie scrisa în totalitate. a notitelor. pentru respingerea argumentelor adversarului (secatanti. Elocutio ( elocutio-onis = exprimare. atât pentru ascultatori. vehementa (în sensul bun al cuvântului) si chiar si putin patos. în scopul de a fi cât mai convingator. istorioare etc. placut si convingator. care au darul de a "rupe" monotonia expunerii. exordium = partea diviso = analizarea faptelor si ideilor. Ordinea acestor momente. chiar daca în materialul adunat avem multe idei ale altora. Se întelege de la sine ca si limbajul va fi cel potrivit continutului catehezei si cadrului în care se desfasoara. mai ales de catre începatori. Acest material . Dupa ce am repartizat materialele la locul potrivit în cadrul planului. c. care presupune o anumita fermitate. Materialul poate fi adunat apoi sub forma fiselor. adica un limbaj teologic. cât si pentru vorbitor. stil ) este etapa în care vorbitorul se va îngriji de stilul cuvântarii. n-o vom scrie în întregime.a. peroratio = partea finala a expunerii. eretici etc. este de neaparata nevoie sa se alcatuiasca macar un plan mai dezvoltat.constientizeaza limitele în care va face munca de documentare. sub aspectul corectitudinii gramaticale si al frumusetii de exprimare. bisericesc. din diferite motive. redactarea efectiva a catehezei o vom face într-un limbaj corect gramatical si într-un stil cât mai frumos. La folosirea materialului trebuie sa ne ferim pe cât posibil de copiere (plagiat!). de a crea un binevenit "respiro". sau chiar prin asezarea de semne în cartile sau revistele pe care le vom utiliza. b. pe care le vom prezenta ceva mai jos. aranjare ) înseamna operatia de repartizare a materialului potrivit momentelor logico-psihologice ale catehezei. narratio = istorisirea faptelor. fel de exprimare. digressio = utilizarea ilustratiilor în legatura cu tema (pilde.). În cazul în care. argumentatio = prezentarea temeiurilor (probelor) pentru sustinerea celor expuse si. dupa caz. liturgic s.

esential. nr. asadar. talentul. personala . nu altii prin noi. gestica. • 247 gramatical (sau literal. a II-a. Vom folosi mai putin (sau deloc) ideile.246 Stilul catehezei are. 247 Pentru consideratii speciale privind limbajul si stilul poate fi consultat articolul Factori nostru. potrivit temperamentului. 1021. În cele ce urmeaza vom puncta. pe buna dreptate scriitorul francez Buffon (1707-1788) a spus ca "Le style est l'homme même. însemana respectarea regulilor de baza 246 DICTIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII (DEX). de la vorbitor la vorbitor. pentru a învata noi însine. În traducere. II. exceptând textele scripturistice si patristice. De aceea. nu de compilatie. stil. Seria 103. fara sa intram în detaliile care trebuie studiate de fapt în cadrul gramaticii limbii române. dimpotriva. Editura "Univers enciclopedic". elocutio înseamna exprimare sau stil. precum am mentionat mai sus.cules trebuie în asa fel prelucrat încât sa avem sentimentul ca predica si cateheza întocmita este a noastra. col. pentru o minima orientare.. 1998. material ilustrativ publicat în ai "Studii etc. caci este un act de creatie personala.. literar si bisericesc . întregul efort stilistic al catehetului. de fapt. ci. o autentifica. Explicativ al Limbii Române. Cu timpul vom folosi tot mai putin materiale de împrumut. anul L (1998). 86Teologice". Stilul reprezinta. potrivit Dictionarului scriitor pentru a-si exprima gândirea si simtirea sa. starilor sufletesti si mai ales talentului oratoric." Din punct de vedere omiletic si catehetic stilul poate fi analizat sub trei aspecte: gramatical. cateheza totalitatea mijloacelor lingvistice pe care le foloseste un Sau. 3-4. ROMÂNE Bucuresti. capacitatii. dar aplicat el se prezinta cu anumite particularitati. frazele si cuvintele altora. arta de a exprima ideile si sentimentele întro forma aleasa. reusitei predicii: notiuni de limbaj.. Etapa "elocutio" implica. doar elementele de baza ale stilului. un fond comun. p. ad litteram ). . p. care nu deterioreaza niciodata originalitatea.

la Iasi. lingvistic si semantic 248 . noastra". comparatia. A nu se face confuzie cu "purismul". a schimba ) se înscriu: etc. invocatia retorica. adica stilul limbii "vechilor cazanii" 250 . alegoria. exclamatia etc. cu atât mai mult predica crestina: ea este. claritatea. provincialismele si neologismele. Între figurile stilistice de cuvinte (numite si "tropi" de la grecescul trevpw = a întoarce. antiteza. eufemismul. a IInota . morfologic. la saracirea 2limbii. 1994. Principalele calitati ale stilului gramatical sunt: puritatea 249 . din cunoscuta 2 5 1 Apud D. gradatia. detestabile în urechile ascultatorilor. în ispita pretiozitatilor si al unei suficiente retorice. personificarea. concesia. Bucuresti. “Pacifica”. precizia. p. Impresionat de frumusetea limbii liturgice din rugaciunile si cântarile slujbei. La 3 octombrie 1876.. Este. sub îngrijirea lui Oliviu a.ale limbii din punct de vedere fonetic. iar figurile epitetul. Daca în antichitate oratoria (sau Retorica ) era considerata o arta. care ne pot duce. literar . de altfel. stilul trebuie sa fie acelasi. 188. sintactic. de fapt. Edit. cu toate ca ea se axa cel mai adesea pe discursurile avocatilor în tribunale. finetea siarmonia stilistica . TOCACIU. savârsit cu prilejul dezvelirii bustului acestuia. MURARASU . Na¡ionalismul lui. • bisericesc . 1932. antilogia (sau paradoxul). Vezi si ed. atitudine care duce. armonizat desigur lexicului actual. metafora. interogatia retorica. • corectitudinea. atât de apreciat de catre credinciosii nostri. trebuie sa fie mereu opera de arta. de fapt. repetitia. Remarca poetului ne sugereaza a nu pierde dulceata si frumusetea limbii noastre de dragul modernismului si al neologismelor. 40. care implica urmatoare clasificare: figuri stilistice de cuvinte si figuri stilistice retorice. Eminescu Bucuresti. 5 0 Dupa celebra expresie a poetului-preot Alexei Mateevici. Cum predica si cateheza sunt considerate tot un acte liturgice. reticenta. adica tendinta de a arhaismele. 248 elimina cu orice pret poezie "Limba p. o mostra a "Semantica" este ramura lingvisticii care se ocupa cu sensurile 2 4 9 cuvintelor. adica vorbirea figurata.. 139. Eminescu avea sa noteze plin de admiratie: “Aceasta este dulcea limba a trecutului!” 251 . stilul liturgic al sfintelor slujbe. Mihail Eminescu participa la parastasul Voevodului Grigore Ghica. hiperbola stilistice retorice mai utilizate sunt: inversiunea.

nu vom utiliza figurile stilistice de dragul stilului. Asadar. predica nu este o vorbire oarecare. arta pentru mântuire . la piata etc. dar ambianta în care se rosteste trebuie sa fie aceeasi ca în timpul rugaciunii. Sau. gramatical. De savârsirea faptelor bune în vederea mântuirii. dar rostirea omiletica se poate numi foarte bine si "oratorie bisericeasca". Noi spunem acum "predica". dar se vor retine toate ideile importante. stilul omiletic si catehetic autentic este cel bisericesc. dar ne si rugam în acelasi timp. care valorifica dulcea limba a trecutului. vulgaritate. totodata. dezacorduri si . predicatorii crestini trebuie sa ramâna oratori ai Amvonului. cuvântul "oratorie" vine din latinescul "oratoria" care înseamna "vorbire". la televizor. nu ai forului de alta parte. la radio. d. Desigur. ci arta pentru a-i convinge pe ascultatori la Pe scurt. sfintenia adevarurilor evanghelice nu poate fi exprimata decât prin cuvinte curate. Dar sa retinem. iar fidelitatea memorarii va depinde în mare masura de caracterul logic al acestui plan. " . aceea. inteligente. În acest scop cel mai mare sprijin îl va avea în planul catehezei. " kakov "". bisericesti . pe strada. patrunzatoare. ca în predica si cateheza nu facem arta pentru arta. Pe cacofonii 252 .vorbirii îngrijite. care însemana "urât" si fonhv " = sunet. dar si "rugaciune". sau oricarei alte slujbe. plecându-se de la radacina termenului "os-oris" (gura). ferite de banalitati. cum foarte bine s-a spus. frumos si convingator din stilurile exprimarii obisnuite. inclusiv succesiunea lor. memorarea nu se va face mecanic. De aceea. ci pentru a transmite la modul optim adevarurile de credinta. predica nu se confunda cu rugaciunea. Evident. altfel spus. ci un liturgic care se desfasoara în cadrul liturgic al unei sfinte slujbe. caci cu aceeasi gura vorbim. Or. fara a respinge tot ce este placut. ca o slujba. Memoria presupune efortul de memorare pe care catehetul trebuie sa-l faca pentru a face o expunere libera. cuvânt cu cuvânt. Cuvintele predicii si ale catehezei sa poarte pecetea liturgica a cuvintelor armonioase de rugaciune. La Amvon trebuie sa se vorbeasca altfel decât prin ziare. 252 act De la gr. literar etc. Este.

nu fortata. armonioasa . mimica . dulce. conforma cu regulile ortoepice ale gramaticii. în general. deodata cu pronuntarea . nici prea rara (care duce la plictisirea si pierderea receptivitatii ascultatorilor). potrivit cu firea si temperamentul fiecaruia. cu timbru placut. pentru ca trebuie s-o adaptam în permanenta textului. în altele mai încet. Actio cuprinde toate mijloacele catehetului prin care îsi expune cateheza: vocea ( pronuntarea ). nici prea grabita (carei lasa în urma pe ascultatori). care însotesc rostirea. ca efect direct al vocii. în loc de vorbire calma. ca la cateheza. gestica . cu o intensitate a vocii bine armonizata contextului liturgic. dar numai în anumite momente si în nici un caz nu vom tipa! Asadar. Sa luam aminte ca vorbitul mai tare nu înseamna sa tipam! Nimic mai dezagreabil ca tipetele. auditoriului. corecta . nici afectata. În cateheza nu utilizam invariabil aceeasi intensitate a vocii. Frumusetea unei expuneri rezulta nu numai din continut ci si din gesturi si miscarea corpului. pronuntarea sau rostirea propriu-zisa a cuvântarii . Este adevarat ca în unele momente continutul catehezei solicita o intensitate mai mare a vocii. dura sau stridenta. trebuie sa fie naturala.e. trebuie sa aiba câteva însusiri de baza: naturala . uneori pronuntând si câte un cuvânt soptit. fiind atenti în tot timpul sa fim auziti de toata lumea. la fel ca în predica. vorbitul prea tare. desigur. Astfel. adaptându-se permanent la continut si la simtamintele pe care vrem sa le exprimam. tinuta vestimentara etc. variata . curata. nici cautând sa imite pe cineva. spatiului în care vorbim. În unele momente vorbim mai tare. adica o rostire echilibrata. Se întelege. vocea. De aceea trebuie sa avem un control atent mai ales asupra mâinilor si a capului. . Gesturile catehetice sunt miscarile mâinilor si ale corpului. nu fortata. calda.

fluturând mâinile în toate partile. obrajii. este un punct asupra caruia socotim de prisos a insista prea mult. si nici sa tinem ochii închisi. nici nu vom ridica mereu calcâiele ca gimnastele. Altfel. complet sau pe jumatate. Întrucât privirile unor credinciosi care urmaresc cu simpatie desfasurarea catehezei sunt încurajatoare pentru vorbitor. fara a ne localiza cu insistenta asupra cuiva. dar nu minute în sir si nu doar pe ei. credinciosii respectivi se vor simti stingheriti. Ci vom face numai acele miscari discrete. de asemenea. De aceea. absolut necesare pentru a sublinia anumite momente ale cuvântarii. care trebuie sa fie tinut drept si natural. urmarind mai ales expresivitatea ochilor. teapan si nemiscat o oarecare duritate de caracter. în mod natural si discret textul catehezei. ochii fiind numiti pe buna dreptate "ferestre ale sufletului". Trebuie sa luam seama la câteva capcane: capul tinut prea mult plecat dezvaluie o timiditate excesiva. precum dictatorii comunisti. ca este indicat a-i privi mai des. Simtamintele noastre se pot citi foarte usor din felul privirii. rezumându-ne la observatia ca preotul trebuie sa fie îmbracat în odajdii . Tinuta vestimentara . fixa. De asemenea. în timpul catehezei vom privi cu seninatate pe cei din fata noastra. socotim. sau un anume colt al bisericii. sau miscând tovaraseste mâna dreapta. dat pe spate aroganta. de "statuie". fapt care nu va trece neobservat nici de catre cei din jur. Ascultatorii privesc tot timpul fata celui care vorbeste. Mimica si expresia fetei trebuie sa însoteasca. nu ne vom balansa corpul cu miscari de balet. Vom privi în asa fel încât fiecare ascultator sa se simta vazut. ori sa afisam o privire ratacita si cautatoare peste ascultatori. fara sa fixam privirea doar spre o singura directie. sau de copil timid care-si rosteste sufocat de emotie poezia pe scena. totodata. la miscarea capului. miscându-l la fel de discret ca si celelalte parti ale corpului. Dar nici nu vom face gesturi excentrice. totusi.nu vom avea o pozitie rigida. Vom fi atenti. miscarea sprâncenelor. înclinat în laturi lâncezeala. prin care noi vedem lumea si lumea priveste în noi. fruntea.

Despre bunul simt în sau. comunicarea în predica este întreita: cu Dumnezeu. caci un catehet neglijent tuns. deopotriva. fata deGORDON. la sfintele slujbe si în timpul predicii si catehezei. va fi.). cu pantofii murdari etc. pe care credinciosii îl vor constata. 253 . nov. încaltamintea. sau simtul bunei masuri.. O buna stapânire si utilizare a vocii. STANILOAE.respectul predica. * Toate aspectele care tin de "actio". 1993. p. Încu el aceste trei directii. " Vestitorul Ortodoxiei". dr. prof. Iar masur . ca factori auxiliari ai reusitei. barba. 2 5 5 Pentru o comunicare optima cu credinciosii trebuie avuta în vedere mai întâi o buna (comuniun ) cu Dumnezeu. deodata. tinuta corporala si vestimentara etc. va favoriza o comunicare optima cu ascultatorii-ucenici 255 . vezi Pr. gesturile. predicatorul trebuie sa aiba împacare si atunci comunicarea va avea temei. Craiova. daca este casatorit.. cu unghiile netaiate (sau cu unghie mare la degetul mic. cu semenii si comunicare e însusi. D. de asemenea. "pastorul" lor se afiseaza cu podoabe de aur. Bunul simt al predicatoruluisi catehetului. factor decisiv al reusitei si criteriu esential de evaluare a catehezei si predicii. obiceiul unor confrati de a purta ghiul pe unul din degete. Isaac Sirul. însa.. dintii. sustinuta de catre un preot neglijent nu-si va împlini scopul! Trebuie eliminat categoric. ca nu poate purta inelul obisnuit. De fapt. Editura ortodoxa Mitropoliei Olteniei.. mentionate mai sus (si altele asemenea) se încadreaza în acel simt al masurii pe care trebuie sa-l aiba orice slujitor autentic. Gestul este si de prost gust si sfidator: în timp ce multi dintre credinciosi abia îsi pot asigura pâinea traiului zilnic. pe care l-am numi de fapt bunul-simt .253 . Cât ar fi cateheza de buna. Acesti factori fac parte din Pentru detalii în acest subiect.. Asta nu însemna. în 2cuvânt 5 4 La Pr. Nu murdare. prea mari sau prea mici. Spiritualitate si comuniune în Liturghia . ..îngrijite. 1986. 36. deodata cu un continut corespunzator al catehezei. cu dintii stricati. mimicii etc. Parul. zdrentuite. sifonate. sunt de asemenea elemente care trebuie îngrijite cu atentie. gesticii. spune Sf. face orice a lucru frumos! 254 Cine se îngrijeste sa cultive bubul simt. unghiile. îsi va controla întotdeauna vocea. nepieptanat. trezeste dezgust în fata ascultatorilor. V. pronuntarea.

k pleasure 1994. în alt fel. Pregatirea aperceptiva – este momentul logico-psihologic cu ajutorul caruia se pregateste terenul pentru abordarea subiectului propus. Denumirea se leaga de termenul francez aperçevoir = a zari. desigur. pentru ambele situatii. de Ileana Busuioc. Allan (and GARNERLimbajul vorbirii sau arta (în Tal A. o comunicare obisnuita. how to use conversation for profit and ). usor de adaptat la subiectele. planul pe care-l propunem este urmatorul: 1. Întrezarim. original: Bucuresti. I. adica. p. . la ora de religie. dar pe care-l socotim eficient. De exemplu. dar observabile totusi. Se întelege de la sine ca acest plan este flexibil. verbala . 163-164. 1997. a timbrului vocii. omiletica. nu foarte mari. verbala si meta-verbala. non-verbala sau "meta-verbala". a tinutei corporale etc. locul si auditoriul pentru care se alcatuieste. cu care de obicei se afla în strânsa legatura. a întrezari.). din referintele ce se fac la un subiect tratat anterior. 2. dar si o comunicare speciala. daca vorbim despre "Cultul Sfintelor Moaste". sau "metacomunicare" 256 . deodata. Caci într-un fel vom aborda un subiect la clasa. realizând astfel o comunicare optima cu ascultatorii. P L A N U L CATEHEZEI Manualele de Catehetica prezinta planul catehezei cu anumite deosebiri. subiectul. De TOADER. Metode noi în practica Cluj-Napoca.ceea ce omiletica moderna numeste "metalimbaj". din toate punctele de vedere. se presupune ca în cateheza anterioara s-a vorbit despre "Cultul 256 Vezi lect. a observa discret etc. asemenea. Pentru a facilita asimilarea si utilizarea unui plan cât mai adecvat trebuintelor din zilele noastre. în biserica. totodata pasibil de îmbogatire sau simplificare. Învatatorul ideal va fi cel care va transmite mesajul evanghelic armonizând cele doua cai. Caci avem. PEASE. dr. adica limbajul si comunicarea de dincolo de cuvintele propriu-zise. În mare. trad. cea a gesturilor. conversatiei language. recomandam unul foarte simplu.

însa. istoric. izvorât din tezaurul doctrinar. se recomanda utilizarea . pe baza continutului prezentat în tratare. întrebatoare. canonic. cultic s. prezentarea se va face sub semnul exigentelor contemporane. de aceea unele manuale. Chiar daca fondul continutului va fi cel clasic. daca vom prezenta o cateheza despre Sfânta Treime. cu vechime considerabila. cu ajutorul Domnului. la nevoie. într-un mod cât mai accesibil: Astazi vom vorbi. Bunaoara. de fapt. din informatiile mas-media etc. în general. cât si de catre cel care preda. cu materiale extrase. fara a se face. În aceste cazuri se poate recurge la aprofundare . Pentru orice subiect religios. însa. Anuntarea temei – se va face direct.. 5. Întrebarile pot fi puse atât de catre cei care asculta. Acest moment poate coincide. indica “ascultarea” ca prim moment al catehezei. în loc de "pregatirea aperceptiva". daca vorbim despre Sfintele Moaste. la care nu se pot face asocieri pe masura importantei. urmând a fi selectate bineînteles cu mult discernamânt. De exemplu. vom arata ca în aceeasi categorie de cinstire sunt Sfintele Icoane. Asocierea (uneori aprofundarea ).a. sau a lamuri ceva daca n-a fost bine înteles. în putine cuvinte. asociindu-l cu un subiect similar. 4. despre Cultul Sfintelor Moaste. TRATAREA va constitui cel putin 50% din corpul catehezei. în limbajul actual. Se vor utiliza. biblic. 3. Scopul este de a fixa mai bine elementele de baza (de aici si denumirea de “fixare”). si din literatura laica. Recapitularea (fixarea) . cu ascultarea lectiei precedente . Sfânta Cruce etc. Exista subiecte. tema va fi tratata cu temeiuri din Sfânta Scriptura si din Sfintii Parinti. potrivit interesului celor care asculta hic et nunc . de asemenea. abuz de texte. 2. sausocratica ) se procedeaza la întrebari si raspunsuri. elemente din prezentul cotidian. este momentul în care sub forma dialogului (forma erotematica.Sfintilor". are menirea de a face mai multa lumina asupra subiectului. traditional.

Spre exemplu. alcatuita în contextul din care face parte acel subiect. observam ca unele dintre ele contin si intuitia . Si nu este gresit.aprofundarii. vom utiliza. Când anumite subiecte o cer. pentru ca nu le putem avea efectiv în mâna. vom îndemna pe cei prezenti sa o cinsteasca dupa cuviinta. atât cât auditoriul poate urmari si asimila în acel spatiu relativ restrâns de timp. vom arata.. 7. alteori o fraza dintr-un sfânt parinte. vorbind despre Sfintele Icoane. de fapt. desigur. bineînteles. aplicarea celor învatate în tratare. Uneori generalizarea poate fi reprezentata de un text biblic. ca material intuitiv. Propriu-zis. este momentul concluziilor finale. câteva icoane celor prezenti. harta. "Generalizare" înseamna integrarea subiectului concret într-un sistem sau cadru general. iar închinaciunea sa se faca în mod corect. 6. ca moment logico-psihologic. se vor face câteva închinaciuni demonstrative. de pilda. Aplicarea (încheierea) . acest lucru însemnând. Vorbind. procedându-se la legarea subiectului de viata practica. * Rasfoind manuale si carti cu cateheze diverse. De exemplu. text care defineste în mod fericit subiectul respectiv. atât la clasa cât si în biserica. sau chiar o concluzie personala. Vorbind despre geografia Tarii Sfinte. de asemenea. chiar fara un material anume. daca am sustinut o cateheza despre Sfânta Cruce. Imagini intuitive pot fi utilizate. facând apel la imaginatie sau imaginarea unei situatii. Generalizarea – reprezinta momentul care ne pregateste de finalul catehezei.. care va fi deosebit de util. adica o definire concisa a temei. le descriem intuitiv. * . sau chiar în interiorul tratarii. putem folosi într-adevar materialul intuitiv . În asemenea situatii momentul “intuitiei” va fi plasat imediat dupa tratare. despre Tablele Legii Vechi.

aprofundarea etc. dupa caz. De pilda. pretânduse la adaptari potrivit cerintelor concrete. * * * .Cum spuneam si mai sus. recapitularea poate lipsi atunci când subiectul este mai usor si a fost înteles deplin la tratare. Poate lipsi uneori si asocierea sau. Sunt situatii care solicita parcurgerea tuturor momentelor logico-psihologice. planul de mai sus este flexibil. maleabil. altele care necesita mai putine.

în afara crestinismului. care traieste crestinismul . agriculturii etc. este un simplu "spectator". despre divin 257 . din lipsa unor lamuriri pe care trebuie sa le primeasca credinciosul de la preot. 3. ANUNTAREA TEMEI : . Observam acest fapt nu numai în ramurile stiintei. de fapt. PREGATIREA APERCEPTIVA: cultul divin pentru viata noastra duhovniceasca efectiv la sfintele slujbe se poate numi dinauntru. iar pentru începatori strictul doar 2necesar. simt nevoia unei informari suplimentare. prin natura preocuparilor. apicultorii.crestinul care nu frecventeaza biserica si nu participa la cultul ei.fiecare domeniu al preocuparilor omenesti presupune existenta unei anumite bibliografii de specialitate. TRATARE: . SCHITE DE PLANURI PENTRU CATEHEZE I. despre importanta lecturilor pentru luminarea credintei . totodata din lipsa unor lecturi minime . În aceasta situatie se ajunge de obicei si dintr-o lipsa de luminare a credintei. 257 CATEHEZA DESPRE IMPORTANTA LECTURILOR PENTRU 258 LUMINAREA CREDINTEI 1. 2. mai ales pentru crestinii intelectuali.X. au la îndemâna una sau mai multe carti din domeniul Continutul acestor schite va fi adaptat potrivit nivelului ascultatorilor: pentru cei cu un nivel superior de întelegere vor fi utilizate cât mai multe date (chiar si altele decât cele mentionate). ale industriei.astazi vom vorbi. cu ajutorul Domnului. de tipul "crestinului fara Biserica". cu regret notam. din lipsa de catehizare. comertului. Este vorba. . întrucât numai cine participa crestin activ . Se presupune ca în cateheza anterioara s-a vorbit cultul . dar chiar si pentru îndeletniciri particulare ale unor oameni simpli (de exemplu taranii crescatori de albine.stim cu totii cât de important este 259 . care. 5 8 Se are în vedere faptul ca aceasta cateheza se va tine în 259biserica. vietuind..

. autohtone si traduceri. ( desi în mare masura se întâmpla si asa ). 260 Cele oficiale functioneaza în fiecare arhiepiscopie si episcopie. concomitent. darauto-au competenta în domeniu. Filocalia. desigur. Acestea aduc de fapt un mare nu misiunii catehetice ortodoxe. Patericul Vietile si altele din aceeasi categorie.). Quo-Vadis. dupa care pot întâmpina mai usor imaginile deseori contradictorii si confuze ale perioadei de dinainte de Hristos.). Acatistierul .albinaritului. care contin. apoi: Sfintilor. oferite din belsug de edituri crestin-ortodoxe oficiale si particulare 260 . Edit. Ben-Hur. Proloagele. Trebuie sa atragem atentia Bizantinaca mai exista si alte i edituri care se intituleaza crestin-ortodoxe. carti de Bisericesti . ne-am putea opri aici. amintim: i DeisisCresinai Editura Ramida. de asemenea. mai întâi. cu retete pentru hrana. . o data cu rugaciuni.adevarurile de credinta. Catehismul cu întrebari si raspunsuri. ci prin carti speciale. Sibiu. Ceaslovul . asupra carora vom insista în cele ce urmeaza. care sunt cartile necesare pentru un minimum de informare si zidire duhovniceasca. spre a se întari în prealabil cu învataturile evanghelice. cu descrieri detaliate ale acestei insecte domesticite. trebuie atras atentia ca în privinta citirii Bibliei. Camasa lui Hristos). Dam câteva exemple: carti din colectia Parinti si Scriitori Fabiola. de la preoti la credinciosi etc. prin puerilitatea abordarii unor subiecte în care autorii dovedesc un prejudiciu cras amatorism Pelerinul român-Oradea. dar din experienta practica stim ca foarte multi credinciosi citesc mai mult.precizam. apoi diferite spiritualitate . desigur: Cartea de rugaciuni . România Bucurest . Editura Valea Plopului etc. Manuale de Teologie . începatorii sa parcurga mai întâi Noul Testament si apoi Vechiul Testament . Din mica biblioteca personala nu vor lipsi. iar dintre cele particulare Anastasia Bucurest . altfel spus care constituie "abc-ul" crestinului: întâi de toate Biblia (iar pentru copii Mica Biblie ). . nu sunt transmise si mostenite doar prin viu grai. fiind necesara scrierea si studierea lor ca atare. Editura Bucurest . M-tirii Frasinei ( etc. romane pioase (ca de exemplu: Martirii. de la parinti la copii. Psaltirea. pentru boli etc. Caci "secretele" îndeletnicirilor nu pot fi transmise si retinute doar pe cale orala.

. cu profesorii de teologie. unele din biblioteca parohiala (care pot fi împrumutate pe un anumit termen). cartile de capatâi pe care trebuie sa le citeasca crestinii? . care poate fi amenajata chiar în Sfântul Lacas (daca este spatiu). se cunoaste. iubiti credinciosi. totodata sa-i solicite si alte carti.iata. în scopul luminarii credintei avem si alte mijloace pe care vi le recomandam: ascultarea predicilor si catehezelor la sfintele slujbe. RECAPITULARE : . sa ceara lamuriri preotului. altele de la pangarul bisericii. spre a fi la îndemâna tuturor celor interesati în luminarea credintei ortodoxe. participarea la conferintele pe teme religioase. a spus cronicarul Miron Costin).acatiste. 7. 4. si îndrumari catehetice si tipiconale extrem de utile pentru programul duhovnicesc particular. De aceea socotim potrivit sa . va prezentam acum câteva dintre . ASOCIEREA: . potrivit nevoilor personale.alaturi de lecturile crestine.între preocuparile placute si folositoare sufletului omenesc se numara si cititul cartilor ("Nu este alta si mai placuta zabava decât cetitul cartilor" . fiecare parohie are o biblioteca parohiala. Iasul si lectura Clujul au posturi de radio ortodoxe care transmit 24 din 24 de ore. convorbirile cu preotii (mai ales în cadrul Tainei Sfintei Spovedanii). În acest scop. cu crestini mai avansati în cunostintele religioase etc.alaturi de acestea. despre care am vorbit mai sus. sustinute de slujitori reprezentativi ai Bisericii. iar daca timpul îngaduie se vor citi si mici fragmente din ele. ce alte carti de spiritualitate ortodoxa cunoasteti? 5 INTUITIA : . ascultarea unor emisiuni crestin-ortodoxe difuzate la radio si televiziune (de exemplu. presei religioase de buna calitate etc. zilnic). asadar. cartile care va stau la îndemâna. pentru ilustrare). etc .. care pot fi cumparate pentru a va îmbogati propriile biblioteci ( se vor prezenta câteva carti. GENERALIZAREA : .care sunt.a. 6.crestinii trebuie sfatuiti ca atunci când nu înteleg ceva din Biblie sau alte lecturi. psalmi s.

Ap. la învatatura " (I Tim. dar . ci este datorie misionara . 8. 4.prin el . de fel de fel de miscari si asociatii pretins-religioase. instruirea catehetica nu reprezinta doar un deziderat de îmbogatire duhovniceasca personala. Pavel dat lui Timotei. în parcuri etc. ia aminte la citit. desfasoara o activitate deosebit de intensa. la îndemnat. În conditiile în care sectele de tot felul. care sunt puse în cutiile postale sau sunt împartite gratuit pe strada.noua tuturor: "Pâna la venirea mea. o * . APLICAREA : . crestinul ortodox trebuie sa posede macar un minimum de cunostinte spre a putea face fata cât de cât unei eventuale discutii. 13). dublate de nenumarate curente paranormale.amintim acum si îndemnul Sf.la început de secol XXI. totodata pentru ca sa stie a discerne "grâul de neghina" din multimea cartilor si publicatiilor care au inundat piata.

între aceste doua cai exista unele asemanari (au acelasi izvor. = cartile ). a fost transmisa tot prin doua cai: Sfânta Scriptura si Sfânta Traditie .) exprimare. . sub inspiratia Sfântului Duh.39 carti canonice + 13 necanonice. recunoscut de catre Biserica la Sinodul local din Laodiceea (360) si Sinodul al VII-lea Ecumenic (Niceea. Sfânta Scriptura transmite cuvântul Domnului direct. . • denumirea : "Biblia" ( gr ta. • • stabilirea canonului : . Dumnezeu. I. Vechiul Testament : aprox. 3.Hr.indirect. l Noul Testament . Sfânta Traditie . 787). despre Sfânta Scriptura. sfârsitul sec. V î. cu ajutorul Domnului. PREGATIREA APERCEPTIVA : . Sfânta Traditie numai partial.Dumnezeu S-a revelat oamenilor pe doua cai: naturala si supranaturala. la rândul ei. Revelatia supranaturala.). nu se contrazic etc. .pentru Vechiul Testament pe vremea lui Ezdra (sec. una în scris. 2. 261 În cateheza dezvoltata vor fi nominalizate toate cartile Sfintei Scripturi. uneori comentat. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA SCRIPTURA 1. dar si unele deosebiri (ca forma de acelasi mesaj al credintei. TRATAREA : • definitia : colectia de carti ale Vechiului si Noului Testament scrise de catre autori sacri. Sancta Scriptura ). ).II. cealalta si scris si oral. Sfânta Scriptura este inspirata în totalitate. "Sfânta Scriptura" (lat.27 de carti canonice 261 . cuprinsu : Vechiul Testament . ANUNTAREA TEMEI : vom vorbi astazi. • elemente de istorie a textului biblic : a. pentru Noul Testament. bibliva . interpretat etc.

1856 . Hr.. În versete: în sec. la Biserica "Cuibul cu barza" din . Septuaginta = varianta greceasca a Bibliei ebraice. 1795 . Celelalte scrieri vetero-testamentare sunt alcatuite pâna aprox. care pe lânga consoanele existente pâna atunci. pentru a facilita lectura. în favoarea iudeilor. ca masoretii au falsificat unele versete. al XVI-lea. cardinalul Stefan Langton si calugarul Huges de saint Glef. b. 1858 - Biblia lui Saguna.Biblia de la Bucuresti. primeste si vocale. V î. apoi. Vulgata = varianta latina a Bibliei. dar tradusa apoi în greaca. Aceasta împartire a permis.Biblia de la Buzau. de Ptolemeu al II-lea Filadelful. însa. În capitole: sec. 1944 .Biblia de la Blaj. a fost initial cântaret bisericesc al preotului Tudor Popescu. transcris în sec. Hr. evident. în defavoarea crestinilor si.Hr. de catre însusi autorul. calugar schismatic. . tipograful parizian Robert Stefan. tradusa de catre Fericitul Ieronim (sec. al XIII-lea. "Varianta Cornilescu" = acceptata oficial de catre Societatea Biblica Britanica (1921). Traducerea s-a facut în Alexandria. pe la 250 î. Unii exegeti afirma. prima editie integrala ("Biblia lui Serban" 1688 - ). datorat ostenelii mitropolitului Simion Stefan). Cornilescu Dimitrie. primele e ditii românesti ale Bibliei: 1648 (numai Noul Testament..în anul 1250 î. Hr. utilizarea lecturii folosind "locurile paralele" de la subsolul fiecarei pagini. numit "de la Balgrad". de catre 72 învatati evrei adusi din Palestina. cu exceptia Evangheliei dupa Matei. al IVlea). în sec. 1968 Biblia patriarhului Justinian etc. 1914 .Biblia patriarhului Nicodim. (pe vremea lui Ezdra). nu dupa varianta ebraica. 1936 Biblia lui Gala Galaction si Vasile Radu. Noului Testament a fost scris în limba greaca. VIII-X d.împartirea în capitole si versete : a. Moise primeste tablele Legii pe muntele Sinai si scrie Pentateuhul. De retinut ca însusi Mântuitorul (ca de altfel si Sfintii Evanghelisti) citeaza dupa Septuaginta. b. scrisa initial în ebraica (dialectul aramaic). Textul Masoretic ("masora"=traditie) = textul ebraic al Vechiului Testament.

39). cu o traducere prea libera a textelor.) sunt unele lucruri anevoie de înteles. iar auzirea prin cuvântul lui Hristos" (Romani 10. Pavel. Nu are autoritate stiintifica. Sfântul Ioan Gura de Aur.. pe care nestiutorii le rastalmacesc ca si pe celelalte Scripturi. har si fapte bune. ambii trecuti la sectari. Ap. Argument biblic : "Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos spre învatatura" (II Tim. bun cunoscator si mare exeget al Sfintei Scripturi.opera colectiva a unui mare grup de specialisti catolici. 17). sa cunoasca Sfânta Scriptura si Sfânta Traditie si sa aiba o pregatire teologica atestata oficial. Sa luam aminte la avertismentul Sf. n. Este Biblia româneasca a sectantilor. cu interventii partinitoare în textul original. 3). 16). Pentru a nu gresi. iar în alt loc: "Aceasta este viata vesnica: sa Te cunoasca pe Tine. afirma: "Cunoasterea Scripturilor întareste duhul. cu note explicative la subsol. n.. • interpretarea Sfintei Scripturi se face atât literal (istorico- gramatical). 3. se stie ca pentru mântuire este nevoie de credinta. • inspiratia Sfintei Scripturi = autorii ei au scris sub influenta directa a Sfântului Duh.. Credinta este. curata constiinta.. Iar cunoasterea lui Dumnezeu nu este posibila fara cuvântul Sau revelat în Scriptura. Petru: "În ele ( Epistolele Sf. De asemenea. Calitati sine qua non ale interpretilor: sa fie recunoscuti de catre Biserica. "din auzire. 3. adevaratul Dumnezeu si pe Iisus Hristos pe care L-ai trimis" (Ioan 17.Bucuresti. Biblia "ecumenica" = "Traduction Oecumenique de la Bible" (TOB)." (Ioan 5. spre a lor pierzare" (II. alcatuita de o echipa mixta. • importanta Sfintei Scripturi pentru mântuire . întâi de toate. Ap. cât si alegoric. smulge patimile . Însusi Mântuitorul îndeamna: "Cercetati Scripturile. sa aiba o viata morala corespunzatoare etc. 16). Biblia de la Ierusalim . interpretarea se face numai de catre persoane autorizate de Biserica. ca socotesc ca în ele aveti viata vesnica.

elibereaza sufletul de legaturile trupului. T. si N. ne face sa locuim aproape de cer.se fixeaza elementele de baza ale întrebari de genul "stiti sa nominalizati câteva dintre cartile V. 1). 5. Coloseni. "care este importanta ei pentru mântuire?" etc. 6. 361. cunoasterea autentica a Scripturii este paza buna împotriva oricaror 263 . LXII. De 262 263 Omilia a X. . a. T. mai ales în conditiile complicate ale vietii contemporane. LXIII. RECAPITULAREA : . literar (un monument unic al literaturii 7. "cum se face interpretarea Sfintei Scripturi?". din trei puncte de vedere: a. dupa cuvântul psalmistului: "Cerurile spun slava lui Dumnezeu si facerea mâinilor Lui o vesteste taria" (Psalm 18. ASOCIEREA : . dar si prin cunoasterea naturala (directa) a creatiei. sa fie un om "tare în Scripturi".credem ca sunt valabile si astazi cuvintele Sfântului Ioan Gura de Aur: "Necunoasterea Sfintei Scripturi este pricina tuturor relelor" aceea.fiecare crestin trebuie. remediul se subîntelege.?". seamana virtutea. c. asa cum se spune în Faptele Apostolilor despre iudeul Apollo. APLICAREA : . universale).înrobitoare. religios- moral (cea mai înalta scriere sacra).G.Sfânta Scriptura este Cartea prin excelenta. G. . alexandrin de neam (18. b. Omilia a IX-a la P. 4. dându-i aripi usoare si face sa intre în sufletul cititorilor tot ceea ce s-a putut spune vreodata mai bine"262 . 485. ne ridica deasupra sagetilor diavolului.P. GENERALIZAREA : . istoric (istoria mântuirii neamului omenesc).cunoasterea supranaturala dobândita prin Sfânta Scriptura se asociaza (si se completeaza) cu ajutorul Sfintei Traditii (despre care vom vorbi într-o cateheza separata).. 24).

* .rataciri. înlesneste aflarea celor mai bune raspunsuri în fata atacurilor sectare si este cel mai pretios sprijin în misiunea noastra de a-i ajuta pe semeni sa se apropie de Dumnezeu.

2.Sf. TRATAREA : • Sfânta definitie : totalitatea adevarurilor de credinta necuprinse în Sfânta Scriptura.cunoasterea lui Dumnezeu si a doctrinei Bisericii nu este posibila numai prin intermediul Sfintei Scripturi. 15). dar consemnate în scris mai târziu. care daca s-ar fi scris..am observat în cateheza anterioara ca Dumnezeu S-a revelat oamenilor pe doua cai. iar pe altele le-am primit din traditia apostolilor. povestire. Ambele forme de transmitere au aceeasi putere pentru . fratilor. memoria vie a Bisericii (Vladimir Lassky). . asa cum vom vedea în cele ce urmeaza. iar calea supranaturala are. doua mijloace: Scriptura si Sfânta Traditie . ci si prin intermediul documentelor Sfintei Traditii. fie prin cuvânt. cum gresit pretind confratii protestanti si neoprotestanti. ANUNTAREA TEMEI : astazi vom prezenta câteva din învataturile de baza cu privire la Sfânta Traditie. stati neclintiti si tineti predaniile pe care le-ati învatat. fie prin epistola noastra" (II Tesaloniceni 2. transmitere (a învataturii).to p III. pe unele le avem din învatatura scrisa. viata duhului în Biserica temeiuri biblice : "Sunt multe alte lucruri pe care le-a facut Iisus. termenul provine din latinescul alte denumiri : "traditio-onis" = predare. etimologic . naturala si supranaturala.. predanie. PREGATIREA APERCEPTIVA : . CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TRADITIE 1. • (Sergiu Bulgakov)." (Ioan 21. 3. Vasile cel Mare: "Dintre dogmele si pastrate în Biserica. la rândul ei. 25). "Drept aceea. • temeiuri patristice : .

Nascatoarea de Dumnezeu Maria.. Migne. I. 79-80. de pr.. si pe cel care se boteaza? Nu în virtutea traditiei transmise în mod tainic? Nu provin toate acestea din învatatura parintilor nostri pastrate în taina. Sf. nr. care stie sa relateze ca în momentul slavitei ei adormiri toti Sf. Statornic . rom. care bine au stiut ca prin tacere se pastreaza caracterul sacru al tainelor?. Migne.." 264 . Duh CORNITESCU si pr. C. G. Ioan DAMASCHIN. actualizarea si trairea aspectului statornic. COMAN. 264 . Parinti 165. Dinamic = preluarea. ). apud Pr. VASILE CEL MARE. n. p. În virtutea caror scrieri (biblice) binecuvântam apa botezului. ca sa amintesc de primul si cel mai obisnuit: ce temei scris au cei care spera în numele Domnului nostru Iisus Hristos sa se însemneze cu semnul Crucii? Din ce scriere am învatat sa ne întoarcem spre rasarit în timpul rugaciunii?. 12 PSB. 18. • aspecte ale Sfintei Traditii: statornic si dinamic . comentarea. Si oricine are o initiere cât de mica în chestiunile bisericesti nu va ridica obiectii. XXVII. P. anul VIII (1956). 2 6 5 Sf. De exemplu. b. a. prof. în "Ortodoxia". 2. Sfânta Maria Traditie în lumina Sfintilor .credinta. Dar acestea se povestesc în cea mai veche si adevarata Traditie. vezi trad." 265 . T.. 1988. pagubind Evanghelia în cele esentiale.n. ca si când n-ar avea mare însemnatate. 748. 96.Sf. vol. daca am încerca sa lasam la o parte obiceiurile care n-au temei scris ( în Biblie. fixat în scris de Biserica pâna în epoca sinoadelor ecumenice. Despre Sfântul.se refera la continutul Traditiei Apostolice ( Traditia dumnezeiasca apostolica ). Aici au avut o viziune îngereasca si se auzea o melodie dumnezeiasca a puterilor ceresti. 32. p. am gresi.. Bucuresti. 188.. care începe la Cincizecime si se încheie la moartea Sfântului Ioan.G. BODOGAE.. Ioan Damaschin: "În Sfânta Scriptura nu se pomenesc cele întâmplate la moartea Sf. 2.G. P. Omilii la Adormirea Fecioarei . undelemnul ungerii. Apostoli care colindau lumea în vederea mântuirii acesteia s-au adunat la Ierusalim venind pe calea aerului. Fiindca.

. prin câteva întrebari: "Ce este Sfânta Traditie?". quod semper. 2. însa. 50. • documentele care tezaurizeaza învataturile statornice ale Sfintei Traditii hotarârile sinoadelor ecumenice. RECAPITULAREA : se fixeaza elementele principale din tratare. : 4. principial. ASOCIEREA : . PL. Pe de o parte. cit. quod ab omnibus creditum est" ( În însasi Biserica universala trebuie avut grija foarte mult sa tinem ceea ce a fost crezut peste tot. totdeauna. vrând-nevrând. "Care sunt temeiurile prin care Biserica o considera izvor al Revelatiei?". este aceeasi. cele neoprotestante). totusi. si-au format si ei traditiile lor. Partial. 640. datini si practici acceptate de Biserica. prin introducere de dogme noi. întrucât. de catre toti )266 .În Biserica Romano-Catolica învatatura despre Sfânta Traditie. IV): "In ipsa item catholica ecclesia magnopere curandum est ut id teneamus quod ubique. deodata cu interdependenta lor. pr. resping în totalitate Sfânta Traditie. Migne. COMAN. canoanele Sfintilor Parinti. nevalidate de vreun sinod ecumenic. Gh.• criteriile Sfintei Traditii au fost fericit formulate de catre Vincentiu de Lerini (sec. recunosc si ei. p. "Unde este tezaurizata?" etc. apud. sustinând in corpore "Sola Scriptura". o anumita "traditie bisericeasca".trebuie sesizata în detalii apropierea profunda a Sfintei Traditii de Sfânta Scriptura. I. 171. cartile de cult ale Bisericii. 266 VINCENTIU DE LERINI. Bisericile Protestante (si "fiicele" lor mai mici. . 5. . Commonitorium primum Op. Aplica. monumentele de arta bisericeasca. • deosebiri confesionale : . gresit aspectul dinamic al ei. marturisirile de credinta si catehismele Bisericii.

. Pr. reiese un strâns raport între Scriptura.Sfânta Traditie este pretuita cu adevarat de catre cei care cunosc documentele ei si. Op. traiesc conform principiilor pe care acestea le contin. APLICAREA : . 267 . iar pe de alta parte.continutul Sfintei Traditii îsi are temeiul în Sfânta Scriptura.din cele prezentate pâna aici. p. din pacate. GENERALIZAREA : . Gh. Cine le ignora. mai ales. Alba Iulia. 178. asa trebuie sa credem si sa marturisim infalibilitatea Sfintei Traditii. lector G. Sfânta Scriptura însasi devine mai accesibila prin elementele de tezaur ale Sfintei Traditii (în special tâlcuirile Sfintilor Parinti). 7. . deci. COMAN. Ortodoxa. Pr. Traditie si Biserica: "Rostul si lucrarea Sfintei Traditii consta. p. având ca temei directa si continua a Sfântului Duh în viata Bisericii 268 lucrarea . 1996. 103-104. de binefacerile lor. cât si în actualizarea si dinamizarea cuvântului Scripturii fiecarei generatii. cit. n-au ce pretui si nici nu se pot bucura. 6. pâna la sfârsitul veacurilor" 267 . prof. Dogmatica 2 6 8 REMETE.dupa cum credem si marturisim infalibilitatea Sfintei Scripturi. I. fiecarui timp. atât în precizarea întelesului Scripturii ( prin regula de credinta pe care o are Biserica ).

Fiul si Sfântul Duh. Dupa cum nu poti spune.to p IV. ANUNTAREA TEMEI : Astazi vom medita asupra învataturii ortodoxe cu privire la Sfânta Treime . TRATAREA : 3 . si pe Iisus Hristos pe care Lai trimis" (Ioan 17. datorita atributului infinitatii dumnezeiesti care copleseste capacitatea finita si relativa a cunoasterii umane. întotdeauna avem în vedere Sânta Treime: Tatal. 6. 3. De aceea.cea mai mare porunca din Lege. însa. 3). tot asa nimeni nu poate afirma ca-L iubeste pe Dumnezeu daca nu-L cunoaste. reconfirmata si de catre Mântuitorul Iisus Hristos. întreita în persoane . Întemeiati pe marturiile .cunoasterea lui Dumnezeu nu este doar un deziderat al lumii imanente. De aceea. . 5. 28). atât cât El a îngaduit. Luca 10. dupa cuvintele Mântuitorului: "Aceasta este viata vesnica: sa Te cunoasca pe Tine. credem ca în locul "dogmei Sfintei Treimi" este mai potrivita formularea "taina Sfintei Treimi". cateheza noastra îsi propune evidentierea elementelor de baza cu privire la dogma Sfintei Treimi. ci este legata de vesnicie. PREGATIREA APERCEPTIVA : . desigur. este iubirea de Dumnezeu (dublata de iubirea aproapelui)-(Deut.când rostim cuvântul "Dumnezeu". CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TREIME 1. singurul Dumnezeu adevarat. o singura fiinta. 2.dogma Sfintei Treimi reprezinta cea mai mare taina a crestinismului. ca iubesti pe cineva daca nu-l cunosti. .

atât cât El însusi S-a revelat . Pentru nivelul obisnuit al unei cateheze recomandam. botezându-le si al Sfântului Duh " (Matei 28. a. pr. Despre Sf... de exemplu. . Dumitru Fecioru. învatati. aratarea Sfintei Treimi sau Teofania (Matei 3. Editura Librariei Teologice. b. D. cuvântari teologic 2e 0 "Izvoarele Ortodoxiei". 1938. . Trad. Noul Testament: La Botezul Domnului . Pr. Bucuresti. 25). Staniloae.381) au formulat dogma trinitara. însa.Scripturii. ci doar în lucrarile Sale. Vasile cel Mare (Despre Duhul Sfânt). Sfânta Scriptura ne da marturie ca Dumnezeu S-a a. Edit. Contra elinilor). p. 19). Sfintii Parinti participanti la primele doua sinoade ecumenice (Niceea . sintetizând-o în Simbolul de credinta numit "niceo-constantinopolitan). Grigorie de Nyssa (Contra lui Eunomiu). sfânt este Domnul Savaot. întrucât acest sfânt parinte a cunoscut si a valorificat tratatele mentionate anterior. Didim cel Orb (Despre Sfântul Duh. "Sfânt. 7 1993). Treime). 16-17). bunaoara. trimiterea Apostolilor la propovaduire. altele datorate altor edituri si colectii. depasind. Iata. cele Atanasie cel în numele Tatalui si al Fiului Mare (Despre întruparea Logosului.. 18-34. 3).. Teofania de la stejarul Mamvri (Facere 18). Cele ca cinci lucrarea Treime lucrarea ale Sf. toti Sfintii Parinti învata ca Dumnezeu nu poate fi cunoscut în fiinta Sa. . 2 7 1 Reproducem doar câteva fragmente din capitolul mentionat. sfânt. "Cartea întâia". din Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin 270 . în numele Sfintei Treimi: "Mergând. Despre Sfânta (trad.Marturii scripturistice." (Isaia 6..40. mai reprezentative tratate trinitare au scris urmatorii Sfinti Parinti: b. capitolul al VIII-lea. pr. Grigorie de Nazianz (Cele cinci cuvântari teologice). Vechiul Testament: "Sa facem om dupa chipul revelat ca Treime de Persoane: si asemanarea Noastra " (Facere 3. 1. PSB . Bucuresti. nivelul unei simple sinteze. prin contributii personale de valoare exceptionala. Grigorie de Nazianz (trad. cum este. cum descrie el credinta în Sfânta Treime 269 271 : O parte dintre aceste tratate sunt accesibile datorita traducerilor din colectia PSB de la Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR.Marturii patristice . 1994). D.325 si Constantinopol . Staniloae. Chiril al Alexandriei (Despre Sf. însa. Treime) 269 . Anastasia. nr.

izvorul întelepciunii. este facatorul tuturora. nascut nu facut. atotputernic. singurul care exista necauzat si nenascut. de-o-fiinta cu Tatal."Credem în Tatal si în Fiul si în Sfântul Duh.. Pe lânga marturiile scripturistice si patristice. Credem într-Unul Tatal. Unul nascut.Analogiile Sfintei Treimi . dar nu se împartasesete. zicând: Botezându-i pe ei în numele Tatalui si al Fiului si al Sfântului Duh. împreuna închinat si slavit cu Tatal si cu Fiul. 27 si 28. principiul si cauza tuturora. al vietii si al sfinteniei. p. desavârseste.. atotstapânitor. ca fiind de aceeasi fiinta si co-etern." 272 . lumina din lumina. Domnul si facatorul de viata. mângâietor.. sfinteste. sentiment si vointa) . Credem în Duhul cel din Dumnezeu cel drept. atoatelucrator. dar nu este stapânit. Credem si într-unul Fiul lui Dumnezeu. Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat. care purcede din Tatal si se odihneste în Fiul. culoarea si mirosul ). m . Este prin fire Tatal singurului Unuia nascut. asemenea Tatalui si Fiului. îndumnezeieste. Caci astfel a poruncit Domnul apostolilor sa boteze. creator. prin Care toate S-au facut. Fiul Sau si purcezatorul Prea Sfântului Duh. un oarecare merit în întelegerea rationalitatii. caldura si lumina).. ca de exemplu: sufletul omenesc (cu cele trei componente: ratiune. Care S-a nascut din Tatal înainte de toti vecii. prezent si viitor) etc. El stapâneste întreaga zidire. 19. în care ne-am si botezat. credem si în Duhul Sfânt. posibilitatii si sensului existentei unei realitati personale întreite îl au anumite analogii din lumea materiala. nu S-a nascut din cineva. deoarece primeste rugaciunile tuturor. nemarginit în putere. dar nu se sfinteste. nezidit. El este si se numeste Dumnezeu împreuna cu Tatal si cu Fiul. spatiul (înaltime. floarea (corpul ei. lungime. soarele (corp mineral. în toate. Domnul nostru Iisus Hristos. 272 Ibide . 20. dar nu este îndumnezeit. latime ). . cel conducator. De asemenea. desavârsit. pomul (radacina. timpul (trecut. dar nu se desavârseste. trunchi si coroana). împartaseste.

reprezentanti: Ioan Filipon din Alexandria. asadar cel mai greu accesibila omului. reprezentanti: Pavel de Samosata si subordinationismul (Fiul si Duhul Sfânt nu sunt egali cu Dumnezeu Tatal.izvor al cunoasterii dogmei Sfintei Treimi . ca pe Dumnezeu îl cunoastem în masura în care îl slavim si îl experiem liturgic. începând cu simpla închinaciune. redati o marturie biblica si una patristica. sec. sec.Erezii anti-trinitare . continuând cu meditarea în liniste adânca asupra lucrarilor si însusirilor Persoanelor Prea Sfintei Treimi si încheind cu împartasirea din Sfântul Potir. unitarianismul = un monarhianism "modern". Dogma Sfintei Treimi fiind taina tainelor. la Sfânta Liturghie. cultul divin (public si particular) exprima în modul cel mai accesibil nuantele dogmei trinitare. 4. cu privire la dogma Sfintei Treimi. Cultul divin . al XVII-lea. singura Persoana divina. Cele mai vehemente erezii sunt catalogate în patru grupe: monarhianismul (sustine o Sabelie). De aici si denumirea de "socinieni". triteismul (sustine existenta a trei Dumnezei distincti. al VI-lea). de fapt. sustinut de Faustus Socinus. ajungându-se la erezii care au pus la grea încercare Biserica si pe slujitorii ei devotati. reprezentanti: Arie si Macedonie). RECAPITULAREA : care sunt formele cele mai frecvente de marturisire a credintei în Sfânta Treime? (R: închinaciunea si Simbolul de credinta). a fost deseori rastalmacita. învatându-ne. Întemeiat pe Sfânta Scriptura si pe Sfânta Traditie.. care este modalitatea cea mai eficienta de a cunoaste dogma Sfintei Treimi? .

. . sau a unei singuratati în Numai al treilea subiect îi scoate neîntrerupta lor singuratate în doi. dar excelent formulat de catre parintele Dumitru Staniloae 273 . APROFUNDAREA . propunem aprofundarea . pot fi înfiati): tata si mama îsi asociaza si îndreapta iubirea asupra copiilor. al III. 306-309. ce apare sub forme discrete. tata si copiii asupra mamei. între care cel mai accentuat prin observarea iubirii Sale fata de creatie. . Dumnezeu ne este cunoscut prin lucrarile sale.. ne vom referi la un singur detaliu. mama si copiii asupra tatalui . n.Sfânta Treime. Ortodoxe Române. Comuniunea în doi este si ea limitare. dar nici aceasta doime reala.. câteva crâmpeie ale "demonstratiei" parintelui iubiri Iata profesor: "Un subiect unic în sens absolut ar fi lipsit de si deci de sensul existentei. din cauza spatiului restrâns al catehezei noastre.5. vedea Ortodoxa Bisericii lea. ". desigur. în locul momentului logico-psihologic al catehezei numit "asociere". Tatal si Sfântul Duh asupra Fiului. triunghiul iubirii intra-trinitare ( iubirea si o îndreapta asupra Sfântului Duh. 1978. p. care e în acelasi timp o unitate dialogica.. Bucuresti. Astfel.. în Scriptura si Traditie. Detaliul concret la care dorim sa facem referire este reflectarea iubirii Persoanelor Sfintei Tatal si Fiul îsi asociaza Treimi în familie . Esential. Doua subiecte realizeaza prin comuniunea lor o oarecare bucuria si o bucurie consistenta si un sens al existentei. cap. p. structura supremei . Fiul si Sfântul Duh asupra Tatalui ) se poate vedea reflectat în iubirea dintre persoanele unei familii autentic crestine. anume reflectarea iubirii intra-trinitare în creatie. 273 A se Teologia Dogmatica Editura Institutului Biblic si de Misiune al . Întrucât elementele materiale (si nici chiar analogiile pomenite mai sus) nu pot fi asociate cu dogma Sfintei Treimi. chiar daca acum o vom face foarte pe scurt. cu deosebire în familiile cu copii (iar unde nu se nasc în mod natural. autentica . nu e suficienta. Propriu-zis. Aceasta nu-i scoate bazata pe din monotonia unei vederi restrânse. Asa cum mentionam mai la început. 308-309 (subl.. unitatea de fiinta. numai al treilea subiect care poate fi si el partener doi.). învaluite în mister.. din de comuniune. numai o treime de persoane poate exercita iubirea completa.

De aceea. propunem rostirea unei marturisiri-rugaciune. miluieste-ne pe noi: curateste pacatele noastre. întâlnita foarte frecvent în cultul nostru ortodox: "Nadejdea mea este Tatal.6. Sfinte . prin traire crestina autentica si mai ales prin rugaciune (cult). slava Tie!" . în locul oricaror concluzii. acoperamântul meu este Duhul Sfânt. Stapâne . nu poate fi înteleasa decât printr-o credinta luminata. cerceteaza si vindeca neputintele noastre. Doamne . GENERALIZAREA : "Prea Sfânta Treime . Treime Sfânta. scaparea mea este Fiul. Dogma Sfintei Treimi fiind Dogma-Dogmelor si Taina-Tainelor . iarta faradelegile noastre. pentru numele Tau!" 7. APLICAREA (încheierea) .

Temeiuri biblice . pentru vrednicia ei. Fac. venerare (= cinstire) . TRATAREA : . Din pacate nu toti crestinii accepta aceasta logica. din cel putin doua puncte de vedere: 1. supra-venerare (= pentru Sfinti.Cultul Bisericii noastre este structurat pe o succesiune ierarhica bine determinata: adorarepentru Prea Sfânta Treime. o cateheza despre Maica Domnului este binevenita. iar tu îi vei întepa calcâiul". supracinstire) pentru Maica Domnului si Sfânta Cruce. 2. 2. a.to p 1V. Aceasta alegere este o dovada ca însusi Dumnezeu i-a acordat o cinstire fara egal. în chip deosebit. Vechiul Testament : 1. 3. CATEHEZA DESPRE MAICA DOMNULUI 1. temei logic si firesc pentru a o cinsti si noi. între samânta ta si samânta ei. 2. Iisus Hristos. Sfintii Îngeri si Sfintele Moaste. Isaia 7. 15: "Dusmanie voi pune între tine si între femeie. Mântuitorul nostru. oamenii. Pentru a raspunde atacurilor nedrepte din partea sectarilor. iar "samânta" = Fiul ei. 3. de Dumnezeu însusi pentru aL naste pe Iisus Hristos. ANUNTAREA TEMEI : Vom vorbi astazi despre câteva dintre temeiurile cinstirii Maicii Prea Curate. 14: "Iata Fecioara va lua . Pentru a evidentia temeiurile de baza ale cinstirii. PREGATIREA APERCEPTIVA : .Fecioara Maria a fost aleasa. deodata cu evidentierea importantei slujirii ei în iconomia mântuirii. Sfintii Parinti înteleg prin "femeie" pe Maica Domnului. aceasta îti va zdrobi capul. De aceea.

canonice. Num. 3. 2. Ca baza a hotarârilor sinodale au fost luate cele 12 anatematisme ale Sfântului Chiril al Alexandriei 274 . Iisus îi era supus. Bucuresti. 252. 4. 26 ." (cuvintele Elisabetei). 35: "Duhul Sfânt se va pogorî peste tine si puterea Celui Preaînalt te va umbri" (cuvintele aceluiasi arhanghel). De aceea va fi închisa" (referire la pururea fecioria Maicii Domnului). loc în care aflam ca la rugamintea Maicii Sale. . b. Ioan 2. adica "Nascatoare de Dumnezeu". Iesire 3. p.Temeiuri patristice (dogmatice. 6.Iisus preface apa în vin.. 7. nu se va deschide si nimeni nu va intra prin ea. încredintând-o ucenicului sau iubit. Iesire 16. 2 (Rugul care ardea si nu se mistuia). Psalm 45.aflam ca nici când era pe Cruce Iisus nu a uitat-o. caci Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat prin ea. Ioan 19. Binecuvântata esti tu între femei" (cuvintele arhanghelului Gavriil). Luca 11. 17. Domnul este cu tine. 1975. Manual pentru Institutele Teologice. 28: "Bucura-te. 8 (Toiagul lui Aaron) etc. 27: "Fericit este pântecele care Te-a purtat si sânii la care ai supt!" (o femeie din popor). Sinodul al III-lea Ecumenic (Efes. cuvinte pe care Iisus le-a confirmat: "Asa este. Luca 1. 5.. 42: 4. i s-a recunoscut calitatea de "Qeotovko"". Luca 1. O data cu acestea. 10: "Statut-a Împarateasa de-a dreapta Ta. 3 ." (v. în haina aurita si preaînfrumusetata" (referire la locul în ierarhia cereasca).în pântece si va naste Fiu si îi vor pune numele Emanuel". ceea ce esti plina de har.. Noul Testament : 1. 2. prin semnatura a 198 de episcopi. "Binecuvântata esti tu între femei. 51. . 3. cultice): 1.. trebuie retinute si alte locuri vetero-testamentare. 2: "Poarta aceasta va fi închisa. Tot la sinodul al III-lea Ecumenic s-au stabilit câteva canoane prin care se condamna învataturile gresite ale lui Nestorie (inclusiv cele cu privire la Maica 274 Istoria Universala Bisericeasca . Luca 1. 431) l-a condamnat pe Nestorie care o numea pe Maica Domnului "Nascatoare de Hristos" si. 28). Iezechiel 44. Luca 2. 11-19 ( Scara lui Iacov ). 33 (Vasul = nastrapa cu mana). cu referire tainica la Maica Domnului: Facere 28.

Prin faptul ce Cel ce S-a nascut din ea este Dumnezeu adevarat.. 2 7 6 Op. mai ales în Marturisirile de credinta (catehisme). Hengster Berg: "Pururea-fecioria Mariei constituie antiteza binecuvântata împotriva barbariei care socoteste ca aceea care a Vezi Arhid. p.." 276 . Ioachim si Ana. În schimb. 5 si 7)275 . încât nu insistam aici asupra lor. în care Mântuitorul este încadrat în dreapta de Maica Domnului.Domnului). prof. (15 aug. În cultul ortodox. . 73-75... prin faptul ca este considerata mijlocitoare prin rugaciunile ei. Facem întâi mentiunea ca obiectiunile sectare sunt rezultatul ignorantei lor în materie de interpretare biblica. Paradoxal. dar si ale celor care îi vor calca pe urme (în special canoanele 2. care ne miluieste cu rugaciunile ei. (26 dec.) . în care este evocata acceptarea ei de a deveni Mama Fiului lui Dumnezeu.care reliefeaza constiinta Bisericii ca Maica Domnului este "Panaghia" (= Preasfânta).omagiul Bisericii pentru vrednicia ei de mama. evocam cuvintele de total bun simt ale unui teolog protestant (!). înaintea îngerilor si a sfintilor. iar în stânga de Ioan Botezatorul. legate în special de pururea-fecioria ei. Sibiu. . însa. îsi întemeiaza tocmai biblic aceste obiectiuni. Sfântul Ioan Damaschin spune: "Propovaduim ca Sfânta Fecioara este în sensul propriu si real Nascatoare de Dumnezeu. spun ca ea a mai avut copii.în care sunt evidentiate virtutile parintilor. Adormirea. 24 si Matei 13.) si Intrarea în Biserica (21 Buna-Vestire (25 nov. 4. Soborul.. În aceasta privinta. 4..) . Note si . Frumusetea si bogatia cultului Maicii Domnului se poate observa cel mai bine în slujbele consacrate sarbatorilor ei: Nasterea. 1992. Maica Domnului este invocata dupa Sfânta Treime. întrupat din ea. 3. pe asa-numitii "frati" ai Domnului (care de fapt erau verisori). Raspunsurile ortodoxe sunt la îndemâna oricui. 175-176.. 3. Ioan Canoanele comentarii Bisericii Ortodoxe. este foarte sugestiva icoana numita "Deisis" (= Rugaciune). FLOCA. . (8 sept.. p.. cit 275 dr. "Bazati" pe textele de la Matei 1.) .. este adevarata Nascatoare de Dumnezeu aceea care a nascut pe Dumnezeu adevarat. martie).Câteva precizari la atacurile sectare . 55.

la Conciliul II Vatican (1965). rugaciunile catre ea. sotia lui Adam. . 286 a . ca Mama a Bisericii ("Mater Ecclesiae") si Co-Redemptis ("Co-Mântuitoare"). 6. sarbatorile ei sunt între cele mai de cinste. Maica Domnului este considerata de Sfintii Parinti "Eva cea Noua". Maica Domnului va fi nelipsita din credinta. GENERALIZAREA : "Cât va fi Biserica. p. 1996. dintre cele mai obisnuite Teodor M. Protestantii îi acorda Maicii Domnului o oarecare. George Dogmatic . spre deosebire de "Eva cea Veche". Alba Iulia. mai întâi? Reproduceti trei temeiuri semnificative pentru cinstirea ei. care a nascut pe Cel Care ne-a adus mântuirea.Devieri ale romano-catolicilor si protestantilor dogme noi: imaculata conceptie (1858). Popescu) 278 . . " (prof. înaltarea ei cu trupul la cer numirea ei. 1977. 4.luat Duh Sfânt si a fost umbrita de puterea Celui Preaînalt a trait apoi în comuniune matrimoniala cu Iosif" 277 . din dragostea si din cinstea noastra pentru ea. a. RECAPITULAREA : Cine i-a acordat Maicii Domnului cinste. . Apud Pr. "preavrednica". p. Editura Sfintei Arhiepiscopii a Bucurestilor. icoana ei se gaseste în toate bisericile si în cele mai multe case de crestini. Catolicii a promovat (1954). "fecioara laudata". 52. si în chip deosebit Biserica Ortodoxa. Care este locul Maicii Domnului în cultul ortodox? 5. dar i-au rânduit nici un fel de cult. din evlavia. ASOCIEREA . considerând-o doar o "femeie deosebita". prin care a venit caderea. Numele ei îl poarta cele mai multe femei. b. 2 7 8 Remete. Meditatii Teologice 277 lect. numind-o "fericita".

? * to p VI. Maica Domnului". Fiul lui Dumnezeu. cu ajutorul harului. iar pe cea pe care El a ales-o ca mama sa o considere o simpla femeie. Mântuitorul nostru. . etc. care nu si-a pastrat sfintenia fecioriei. protestantii. prin credinta si fapte bune. rascumparare .7. patristice. Cum poate sustine cineva ca-L iubeste pe Iisus Hristos. care exprima asocierea ei în lucrarea de mântuire. o data cu argumentele biblice. pentru cinstirea Maicii Domnului exista argumentul logic al bunului simt: nu poate fi despartit niciodata Fiul de Mama si nici Mama nu poate fi despartita de Fiu.. a mai avut alti copii etc. cu trei dimensiuni: recapitulativa si ontologica . APLICAREA : evlavia poporului a pastrat pâna astazi expresia "Doamne. partial. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA BISERICA 1. fiind lucrarea de însusire personala a mântuirii obiective. cea de jertfa. toate slujbele savârsite în Biserica noastra au în rânduiala rostiri de cinstire si de cerere catre Maica Sfânta. PREGATIREA APERCEPTIVA : mântuirea are doua aspecte esentiale: obiectiva se mai numeste si obiectiva si subiectiva . asa cum din pacate o fac neoprotestantii si. cea subiectiva se numeste si îndreptare . liturgice etc.

Tainic. de pe cale. sfânta. Biserica are doua aspecte: vazut c. nu va putea sa intre în împaratia lui Dumnezeu" .. caci nulla salus". istoric.întrucât Unul este Întemeietorul si a 279 280 3. vezi Apologeti. Matei 9. care-i cuprinde pe toti cei botezati. Bucuresti.) si b. inclusiv pentru cei pacatosi ("Nu cei sanatosi au nevoie de doctor.. se numeste "luptatoare". 3. 2. a. 2. (locas. 438. b. prin jertfa de pe Cruce a Mântuitorului (". acte cultice etc. 5). Biserica de aici. .. 12). În mod vazut. prin Sfintele Taine. începând cu Botezul ("De nu se va naste cineva din apa si din Duh. 2.. ci cei bolnavi.. în ziua Pogorârii Sfântului Duh. Însusirile Bisericii sunt cele marturisite în Simbolul de Credinta: Epistol 73. latina 74. Ciprian în afara Bisericii nu exista mântuire ("Extra Ecclesia 279 si tot el a afirmat: "Cine nu are ca mama Biserica. pe care a câstigat-o cu însusi sângele Sau" Fapte 20. 280 nu poate avea pe Dumnezeu ca tata" ). a cit. nevazut (harul si toate lucrarile tainice). 1981. usa ei fiind deschisa pentru toti oamenii. 28). la Cincizecime (Fapte 2). care marturisesc credinta cea una. Biserica are. a spus Sf. sa pastrati Biserica lui Dumnezeu. Epistol Ecclesiae. soborniceasca si apostoleasca . Întemeierea Bisericii : a. TRATAREA : 1. iar cea de dincolo de pragul imanentului. p.". p.. una . Fiinta Bisericii : a.mântuirea subiectiva (sau personala) nu se poate realiza decât în Biserica.. nici portile iadului nu o vor birui!" (Matei 16. pentru ca aici se dobândeste harul. vol. 18). membrii. Un . "triumfatoare". vezi si Apologeti de limba . si un caracter vesnic. asadar.Ioan 3. Biserica este o institutie teandrica (divino-umana). 2. ANUNTAREA TEMEI : Astazi vom vorbi despre importanta Bisericii pentru mântuirea noastra . caci fiind " zidita pe piatra credintei. 7. 432 e De Unitate VI. 21. . 3 PSB.

Mântuitorul nostru Iisus Hristos (Efeseni 1. Sfânta . Ei îi revine. existenta neîntrerupt a fost Biserica singura institutie . daruit cu generozitate.c u 4. Biserica este si factor al educatiei. numit "întunecat". datorita acestei obscuritati pe plan politic. În acest sens marturisim despre ea ca este si ("fallo" = a însela. voie si fara de voie. Este important sa remarcam rolul ei si în plan pedagogic. meritul de a fi salvat fiinta neamului de la pierire. Ea a tinut loc si de scoala si de cancelarie domneasca. în fata atâtor navalitori.. Episcopii si preotii au fost conducatori spirituali la vedere si. dupa retragerea aureliana (271-275) pâna la întemeierea cnezatelor si voevodatelor (secolul al XIV-lea) si pâna la unificarea lor (Basarab I. 4.întrucât are în vedere mântuirea tuturor oamenilor ("Dumnezeu voieste ca toti oamenii sa se mântuiasca si la cunostinta adevarului sa vina".. au întemeiat biserici locale în lumea cunoscuta atunci. cel putin. d.se sprijina si pe marturia Sfintilor Apostoli. 19).. RECAPITULAREA : Cine a întemeiat Biserica? Care este "ziua ei de nastere" în istorie? . "infallo" = care nu înseala." (Marcu 16. de Sfânta Biserica. 1330). care nu greseste) ." (Matei 28. 15) si "Mergând. istoric-national etc.. în prezenta carora s-a întemeiat si care. Lor li s-a spus: "Propovaduiti Evanghelia la toata faptura. c. tainic.sfânt fiind infalibila Duhul care lucreaza în ea. 5. învatati. la rândul lor. Membrii Bisericii : clerul (ierarhia) si poporul drept-credincios (mirenii). 23). nu doar al mântuirii . aproape în exclusivitate. 4) si se sprijina pe cele 7 sinoade (soboare) ecumenice.capul ei. Apostoleasca . I Tim 2. îndrumatori si sfatuitori politici). cu timp si fara timp . care-si facusera drum pe la noi în acel mileniu vaduvit de o conducere statala unitara. (La noi. a fost luminat doar de harul credintei drept-maritoare. atunci ca si astazi. Soborniceasca (= universala) . Acest mileniu. b.

Comori dezgropate . Doamne. 44. la cladirea (locasul ) de cult. ASOCIEREA : Biserica.Care sunt elementele care tin de fiinta Bisericii? Detaliati rolul Bisericii ca factor al educatiei. Astfel. deodata. Bucuresti. GENERALIZAREA : Biserica este darul lui Dumnezeu în care si prin care dobândim mântuirea. niciodata nu vei putea gasi 7. dar mântuire decât în Biserica! "281 . buna conlucrare între acesti trei factori este determinanta pentru tinta finala a educatiei. factori esentiali ai educatiei sunt familia si scoala. din punct de vedere al educatiei crestine nu este singurul. Editura "Casa scoalelor". sfintenia Bisericii se reflecta si se regaseste. Acest adevar incontestabil a fost exprimat într-un mod deosebit de inspirat de catre Fericitul Augustin: "În afara Bisericii poti avea totul în afara de mântuire. 6. 1. formarea caracterului moral crestin . 5. Cel ce Te-ai nascut din Fecioara. 281 Apud N. poti detine Evanghelia. Poti avea cinstire. APLICAREA : când pronuntam cuvântul "Biserica" ne gândim. . atât în viata de familie ( familia însasi este numita "mica biserica" ). si curateste inima mea. cât si în sufletul ("inima") fiecarei persoane în parte. Asa se explica un minunat fragment de rugaciune din Canonul Sfintei Împartasanii: "Faradelegile mele trecele cu vederea. la comunitatea credinciosilor (I Cor. p. 2) si la viata liturgica. poti avea credinta si sa predici în numele Sfintei Treimi. MOLDOVEANU. 1997. prin extensiunea binefacerilor ei. cu toate ca este factorul cel mai important în lucrarea de mântuire. O data cu ea.

. care sa fie vrednice de Dumnezeu. "282 * 282 Ibide . Nu lasa nimic în casa lui Dumnezeu din cele ce sânt urâte. Fii si tu pentru El biserica. nu lasa nici o necuratenie în ea. Efrem Sirul: " . p. Cu atât mai mult trebuie sa fie împodobita daca Dumnezeu însusi locuieste în tine. Daca vine unul din cei mari ai pamântului. 38. m .”. Fiindca sufletul tau este biserica. preot si jertfa. Împodobeste-o în schimb cu tot ceea ce i se cuvine Lui.. chiar si usa ta se împartaseste de cinste. se exprima Sf. În acelasi sens. Fii pentru El biserica si preot. la fel de Sa facem din sufletele noastre biserici... dupa cum a fost si El preot si jertfa pentru tine.facând-o biserica a Preacuratului Tau Trup si Sânge minunat. Slujeste-i Lui în biserica ta.

Comuniunea cu Dumnezeu se realizeaza prin cult.to p VII.Filip. Cea mai cunoscuta definitie este cea formulata de Evagrie Monahul (numit si "Ponticul". credinta . 1980. daca nu ramâneti în Mine". adica despre rugaciune. ci si Binele Absolut. vol. Sf. Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. Bucuresti. . "Ramâneti în Mine si Eu în voi. Pavel când a marturisit: "Toate le pot în Iisus Hristos. 13). Astazi vom vorbi despre aspectele generale ce tin de cultul particular. Cultul cardinale ). iar cultul extern se manifesta în doua moduri: (sfintele slujbe) si particular (rugaciunea) .Ortodoxa 13-55 Învatatura de precadere si Credinta Crestina . Ioan 15. 4. p. de la Care ne vine. . de aici s-a inspirat. Comuniunea cu El este vitala ("Fara de Mine nu puteti face nimic!". public dragostea . 4. TRATAREA : A. Definitie si etimologie . Bucuresti. Ioan 15. CATEHEZA DESPRE RUGACIUNE 283 1. asadar. Structurii psiho-fizice a omului îi corespund cele doua dimensiuni ale cultului: intern este concentrat în cele trei virtuti teologice (sau nadejdea si intern si extern . Precum mladita nu poate sa aduca roada de la sine. † 399): "Rugaciunea este vorbirea mintii cu 283 Pentru redactarea acestei schite de cateheza utilizam cu Teologia Morala . aceeasi Editura. credem. 1952. tot asa si voi. toata bunatatea. PREGATIREA APERCEPTIVA : Dumnezeu este nu numai Realitatea Suprema. daca nu ramâne în vita. 3. 2. Cel ce ma întareste" . 2. 202Ortodoxa 223. p. 5. Ap.

24). 5 284 .. Dumnezeu însa iubeste pe cel care staruie. 13.. C. 2 8 6 Despre român Rugaciunea . 8 5 G. 9-13). Sf. trad. 12. la vreme. p. Ap. STANILOAE. ca de exemplu la învierea lui Lazar (Ioan 11. Dictionar m latin. Bucuresti. precum si alte momente). Si tot el zice: "Daca voiti sa aflati cunostinta voii lui Dumnezeu. p. Domneasca 288 . 73. Tot Evagrie. De asemenea. 60. al doilea "cerere". Pavel îndeamna staruitor: "Rugati-va neîncetat!" (I Tes. iar Sf. 2teolog!".. Petru. a întreba. Temeiuri scripturistice . iar la verb ("rogo-are"): 1.." . V. dar si în locuri publice. Ap. Sibiu rugaciune 1947 (Editia a II-a). Ioan Gura de Aur: "Oamenii se supara când sunt 288 gramaditi de cereri.. Editura Stiintifica. 41-42. 1973. ca de exemplu la alegerea lui Matia (Fapte 1. 17). Prezentam aici doar crâmpeie din marea de învataturi cu privire la acest subiect: Sf. a cere. 31. Luca 22. 2. spune: "Daca esti teolog roaga-te cu adevarat. Temeiurile Patristice în favoarea rugaciunii sunt nenumarate. D. 41-42). Omilia XX. de prot. Macarie cel Mare : "Lucrul cel mai de capetenie este staruinta. GUTU. Mântuitorul a îndemnat la rugaciune: "Privegheati si va rugati. în Filocalia Româneasca 1. daca voiti sa aflati esenta Cuvânt despre . 40). înainte de a o învia pe Tavita (Fapte 9. Sf. Ciprian : "Aceia pot dobândi ce cer de la Dumnezeu. al treilea "întrebare". . în aceeasi lucrare. Modelul Suprem si în privinta rugaciunii ni-l da Mântuitorul Iisus Hristos.285 . Iisus a iesit la munte sa Se roage si a petrecut noaptea în rugaciune catre Dumnezeu" . B. în rugaciune" 287 . a se vedea si rugaciunea din gradina Ghetsimani. esti Ibide . i-a învatat pe ucenici "Tatal nostru" (Matei 6. 41). Sfintii Apostoli au practicat rugaciunea si au îndemnat la rugaciune. 81. si te dacarogi cu adevarat. Care S-a rugat îndeosebi în locuri retrase ("În zilele acelea.Luca 6. pe care El îi vede ca vegheaza la Rugaciune" 286 . p. 3. ca sa nu intrati în ispita" (Matei 26.Dumnezeu" 284 . Sf. 482 2 8 7 Omilii III. Etimologic termenul vine din limba latina ( rogatio-onis ) si este interesant de observat ca primul sens al acestui substantiv este "propunere".

întelepciunii duhovnicesti, aceasta se poate numai prin rugaciunea necurmata" Evagrie Ponticul : "Precum cel mai de pret dintre toate simturile este vederea, asa cea mai dumnezeiasca dintre toate virtutile este rugaciunea"
290

289

.

.

D. Felurile rugaciunii : a). Dupa forma: launtrica si verbala; b). Dupa subiect: personala si publica; c). D. p. v. al continutului: de lauda, de multumire si de cerere. De lauda: - dupa ex. Mântuitorului: "Eu Te-am preaslavit pe Tine pe pamânt..." (Ioan 17, 4) si al Maicii Preacurate: "Mareste, suflete al meu, pe Domnul..." (Luca 1, 17); de multumire: - dupa îndemnul Sf. Ap. Pavel: "Neîncetat va rugati! multumire pentru toate , caci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi" (I Tes. 5, 17-18); de cerere: - "Cereti si vi se va da!" - spune Dati

Mântuitorul (Matei 7, 7); "Toate câte veti cere în rugaciune, crezând, veti lua!" (Matei 21, 22). E. Însusirile (exigentele) rugaciunii : sa izvorasca din inima curata si sa fie

facuta cu atentie; sa fie facuta cu dragoste fata de Dumnezeu si de aproapele; sa nu contina cereri care sa contravina moralei crestine si bunului simt; sa fie numai pe linia voii lui Dumnezeu (de aceea se spune, cu toata dreptatea, ca cea mai scurta si mai înteleapta rugaciune este: "Doamne, faca-se voia Ta cu mine!"). F. Foloasele rugaciunii : comuniunea cu Dumnezeu si dobândirea asemanarii cu El; luminarea mintii, bucuria inimii, întarirea vointei. Iar Sfintii Parinti se întrec în a le descrie: cheia vistieriei darurilor dumnezeiesti (Fer. Augustin), cununa

virtutilor (Sf. Maxim Marturisitorul),

doctorie mântuitoare, împiedicând pacatele

si vindecând nelegiuirile (Sf. Ioan Gura de Aur), leacul mâhnirii si urâtului (Sf. Nil Sinaitul), rodul bucuriei si al multumirii (Evagrie Monahul) etc. etc.
291

.

Omilia a II-a la . 2 9 0 Coloseni150, p. 93. Op. , 2 9 1 Fragmente preluate cit. MOLDOVEANU, 1997.
289

de

la

N. Comori dezgropate

, Editura Bucuresti,

"Casa

scoalelor",

O data cu Sfintii Parinti, care marturisesc despre foloasele duhovnicesti ale rugaciunii, medicii crestini sustin rolul terapeutic general al ei. Între acestia, s-a remarcat în chip aparte dr. Alexis Carrel
292

, îndeosebi prin "Eseul despre

rugaciune". Mai întâi face o splendida încercare de a o defini: "Rugaciunea este o tensiune a spiritului uman spre Creatorul imaterial al lumii. În general, rugaciunea

este un tipat de durere, un strigat de ajutor. Uneori, însa, rugaciunea devine contemplatie senina a Principiului imanent si transcendent al lucrurilor; un act de iubire si de adoratie fata de Acela de la Care izvoraste minunea vietii. De fapt rugaciunea este un efort al omului de a comunica cu Fiinta Nevazuta, cu Acela Care este Creatorul a tot ce exista, cu Întelepciunea suprema, Puterea si Frumusetea Absoluta..." (subl. n.). În legatura cu foloasele rugaciunii , Alexis Carrel spune: "Oamenii care se ,

roaga în mod serios se caracterizeaza prin perseverenta în împlinirea obligatiilor, printr-un simt al datoriei si al raspunderii avansat, prin mai putine caderi si pacate si printr-o anumita bunatate fata de ceilalti... Rugaciunea produce în suflet calm, liniste interioara, armonie între activitatea nervoasa si cea morala, o putere mai mare de a suporta încercarile vietii, saracia, boala, calomnia si moartea. Echilibrul cauzat de rugaciune devine un puternic ajutor terapeutic pentru omul bolnav ...

Astfel, rugaciunea îi marcheaza pe credinciosii sai cu o caracteristica particulara: castitate în privire, calm în atitudine, bucurie senina în expresie, curaj în conduita si, când nevoia o cere, jertfa de sine a soldatului sau martirului... "293 .

4. RECAPITULAREA : - încercati o definitie personala a rugaciunii;
Alexis Carrel (1873-1944), chirurg si fiziolog francez, autor al unor lucrari de prestigiu pentru primit premiul Nobel pentru medicina (1912). O data cu lucrarile de medicina, a scris si carti care a de spiritualitate, între care cea mai cunoscuta este "Omul - fiinta necunoscuta" (L'homme cet inconue). Dupavizitat locul de pelerinaj de la Lourdes, a devenit un crestin practicant, asa explicându-se ce a acestui eseu despre scrierea 2rugaciune. 9 3 Fragmentele sunt preluate dupa textul publicat în magazinul "Reader's Digest", ian./ 1941;
292

- expuneti, pe scurt, un moment de traire si de împlinire a rugaciunii, din experienta duhovniceasca personala.

5. ASOCIEREA : cu postul (Matei 17, 21) si cu milostenia (Matei 12, 7);

6. GENERALIZAREA : Rugaciunea este unirea omului cu Dumnezeu, întarirea pacii, mama lacrimilor, punte care trece peste ispite, scapare de întristari, farâmarea razboaielor, lucrarea îngerilor, veselia viitoare, izvorul virtutii, cauza darurilor, propasire tainica, dovada nadejdii, luminarea mintii, secure pentru deznadejde, comoara celor ce iubesc tacerea, slabirea furiei, oglinda propasirii, descoperirea starii, aratatorul viitorului, hrana sufletului, pecetea slavei Scararul)294 . (Sf. Ioan

7. APLICAREA : Sa încercam a raspunde la câteva întrebari:

Când ne

rugam? Unde? Cum? Pentru cine?

(si altele asemenea, dupa caz).

*

294

Apud N. MOLDOVEANU, Op. cit.

, p. 474.

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU EXAMENE:

1. SEMESTRUL I :

Teodor M. Popescu, Primii didascali crestini (instituirea, atributiile, calitatile, marturii scripturistice si patristice cu privire la slujirea lor, didascalii scriitori etc.).

Clement Alexandrinul, Pedagogul (date generale despre autor si lucrare, cu atentie asupra elementelor cu impact în pedagogia actuala: a. pedagogului ideal; b. Atitudinea fata de bunurile materiale; Portretul c. Sfaturi

morale pentru comportamentul crestin );

Sf. Chiril al Ierusalimului,

Catehezele (date generale despre autor si

catehezele sale; cunoasterea continutului “Procatehezei”);

Sf. Vasile cel Mare,

Omilia catre tineri

(cunoasterea continutului, cu

atentie speciala asupra acelor sfaturi care corespund exigentelor catehezei contemporane);

2. SEMESTRUL AL II - LEA :

Sf. Ioan Gura de Aur,

Despre cresterea copiilor , din vol. "Putul si împartire de Anexa a capitolului "Familia ca factor al

grâu", Bacau, 1995, p. 410-431 ( educatiei");

pr. Dumitru. G. Simeon Noul Teolog. Bontas. pr. Lucrarile marcate cu *sunt obligatorii pentru examene. Bucuresti. Istoria Pedagogiei . Cateheze. 1924. Salutul. Bucuresti.Arta conversatiei si comportamentul în societate • Preot Vasile Gordon. Formule de . Bucuresti. Pedagogia Crestina Ortodoxa . Bârsanescu . Idem . Brânzeu . Introducere în bunele maniere. Deisis. . (coordonator). II Scrieri . Pedagogie . 1930. 1976. 1969. Bucuresti. Ioan Ica jr. Din problemele pedagogiei moderne . Bibliografia Catehetica (orientare generala). pr. G. adresare. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA (Inclusiv pentru METODICA PREDARII RELIGIEI) . Bulacu . 6. 1925-1926. Bucuresti. 1999 (editie revizuita). manual pentru Institutele Teologice. primele sase capitole: 1. Bucuresti. Manual pentru liceele si Institutele pedagogice. Prezentarea. trad. Editura "Humanitas". . 5. 1999. 3. St. Ioan. Catehetica . 1936. Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne Bucuresti. Cum arata un om manierat.. Bucuresti. 1939. Idem . Pedagogia Generala . • Aurelia Marinescu.• Sf. Nicolae. Calugar . 1935. Curs de pedagogie . Manual universitar de pedagogie . I.. Idem . Edit. 4. Istoria pedagogiei . Catehetica . Bucuresti. 1994. Mihail. 2. diac. Manuale: Antonescu . Sibiu. Codul bunelor maniere . Semanatorul. Lugoj. 1.

Bucuresti. N. II-a. Ioan. 1985. Bucuresti 1990. Pedagogie. Narly C. trad. Istoria învatamântului din România de la origini pâna la 1821 . 372-377). Craiova. 1998. Manual pentru scolile post-liceale . Constantin. Le service de l’Evangile . Bucuresti. Ed. 2000. Oprescu . Golu P.Colectiv . Vol. a XI-a scoli normale. 1977. Didactica aplicata în învatamântul religios (Activitatea didactica a profesorului în afara orelor la clasa). 160-175 : "Educatia religioasa" ). Marolen si Marieta Dinu. Compendiu de studii pedagogice .. „Societatea Misionara Româna”. Manual pentru cl.. Iancu . Nicolae. Nicola .. I. Joseph. Leavit ... Editura "Polirom". Colomb . Zlate M. Bucuresti. 1978.. "Educatia moral-religioasa". „Desclée” – Paris. 1996. 1983. Pedagogie generala .. Bucuresti. Colectiv. Verza E. 1996. 2001. Stela. 1994. Constanta. Pedagogie (vezi cap."De ce merg unii elevi încruntati la scoala?". 1968. Cucos . ed. Casa Speranta. p. a II-a. . Petrescu . Colectiv . Manuel catéchétique (catolic). Bucuresti.R.. Editura "Gheorghe Alexandru". Stanciu . 611 + 816 p. Gh. 1995. 1996 (ed. Eleonor Daniel. I = 1938). Catehetica .O. . Pedagogie. Psihologia scolarului . Iasi. O istorie a pedagogiei universale si românesti. Psihologia Copilului . I si II.. Manual de instruire Montessori . Iasi. Bucuresti. Manual pentru Seminariile Teologice. (pp. Mullinax. Predarea cu succes . pr. Guy P. Bucuresti.. Îndrumari metodologice pentru predarea religiei în scoala Editura Institutului biblic si de misiune al B.

4 Sur la manière ). XXXII.). 394-443. 1930. 1947.Colectii: Fer. Bucuresti. Catehetica . Vincent & comp.. Trad. bilinva.a. Juvenal. * Sf. 1869. Cristescu si N. Editie Prima cateheza. Fecioru. Cernauti. col. Initiere în viata crestina. pr. Augustin . trad. Pedagogul . pr. Iasi. . 1995. "Putul si împartire de grâu". Tom. 1995 (editie bilingva). MIGNE.Stefanelli . partea I. Sf. Eugen Munteanu. Manual de catehizatie pentru instructia religioasa a adultilor în duminici si sarbatori . Marele cuvânt catehetic . D. 1943. Institutul European. 2. Idem . De catechizandis rudibus . Idem .S. Bacau. Paris. Tom III. col. p. Arad. 309348. 1945 (Colectia Izvoarele Ortodoxiei ). Despre cresterea copiilor . 1982 (vol. Sibiu.L. Barbu. Cateheze tratând învataturi dogmatice si morale al Bisericii dreptcredincioase rasaritene . trad. Chiril al Ierusalimului . editia a II-a = 1998 (edit. 1904. par Peronne. partea a II . trad.L. Catehezele .B. XXI ( d'enseigner la doctrine chrétienne aux ignorants Rom. de George Bogdan Târa. Grigorie de Nyssa . P. text bilingv. 1881. Bucuresti. Manual. * Clement Alexandrinul. rom. Oreste . Fecioru. (vezi si Oeuvres complètes de Saint Augustin . Polirom. 2002. "Sofia"). Vezi trad. 1193-1220. De magistro . Tarangul . de T. XXXX. Bucuresti. trad. Colectia Parinti si scriitori bisericesti. P. * Sf. D. prescurtat = P. în vol. Bucuresti. Ioan Gura de Aur .

50. editate de Antoine Wenger. 4/ 1990 . Fecioru. 3. ChisinauBucuresti. D. trad. 5/ 1990.A. didactica si pedagogica. studii. Sorescu . Paris. 2/1991. Dictionar de pedagogie . 1995.( Revista Teologica . 1957. în M. Bucuresti. ).A. Omilia catre tineri . vol. diac. Zenke . 1996. "Litera international".A. trad. Horst Schaub si Karl G. Bucuresti. Vasile cel Mare . Scrieri II . pr. 284 p. vezi si traducerile din M. 1/1990.V. articole: . 1979. Cateheze. Mircea.Carti.. Polirom. Sources *Sf. pr. Dictionare: Colectiv de autori . 2000. Cristea . 1986 (vol. 2001. M. pr. chrétiennes . Dictionarul teologilor români . Spre Hristos în M. *Sf. Figuri. evenimente. Sorin. de acelasi: Cateheza a II-a ( pe calea poruncilor si a fericirilor). Huit catécheses baptismales . Bucuresti. Bucuresti.. Pacurariu . Simeon Noul Teolog . nr. Dictionar de pedagogie . 4. B). Edit.Idem . Sibiu. nr. Edit. 17 din colectia P. si locuri biblice (dictionar pentru predarea religiei în scoala ). Bucuresti.A. trad. S. nr. Rodica Neculau. Ioan Ica jr. A. Deisis.. 1999. a XVIII-a ( Despre alegerea si virtutile pastorului sufletesc a XXVII-a ( Despre necesitatea pazirii poruncilor ). serie noua).în M. nr. a XXVIII-a (Despre vederea luminii dumnezeiesti si preotie ). Dictionar de pedagogie .

T. 1997. d Balca . pr. Bucuresti. cel dintâi sistem de învatamânt de durata la români . Liviu. 1996 (ed. Duhul Sarbatorii (în special cap.Antonescu . Babus. Idem . Neagoe. 1971. 3/1986. Educatia morala si religioasa în scoala româneasca Bucuresti. . 1944. Anastasia ). Bucuresti. .O. Vasile. nr. Academiei. 1996. Caracterizarea dinamica a copilului si adolescentului de la 3 la 17/18 ani. Idem . 1998.. Omiletica si Catehetica .R. (transcriere. Idem . St. Bancila . Craiova. Tehnica.G. Basarab . Fundamentele culturale ale educatiei . Mihaila). Belu.. 1-2/ 1955. Iasi. Edit.. Chiril al Ierusalimului si actualitatea ei . Bogdan & colectiv. Nicolae. Polirom. Paideia. Badea . în “ Ortodoxia ". Pedagogia si didactica . în B. Balan . Initierea religioasa a copilului . traducere în limba româna si studiu introductiv de prof. arhim. 1937. în "Pagini nescrise din istoria culturii românesti". Idem . Bucuresti. Iasi. 9- . Opera catehetica a Sf. Edit. catre fiul sau Teodosie . 1996. Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si gra . Bucuresti. Grigore. Dumitru. Versiune originala. 1996. " Pedagogia sarbatorii "). Elena. Învataturile lui.. Antonesei . G... S.T. dr. G. Învatamântul oral prin predica. Importanta catehetica a Sfintei Liturghii . S. Preocupari si studii de Pastorala. Bârsanescu . 1-2/ 1958. Etapele psihologice ale marturisirii . Bucuresti. cu aplicatie la fisa scolara . Caracteristici esentiale ale sufletului crestinului autentic 10/1954.

B. protos. pr. 179 p. 1991. 3-6 / 1950. nr... Liturghii pentru viata crestina .7-8 / 1970. 1990. Însemnatatea Sf. T. Constiinta crestina dupa Catehezele Sf. Mirungere. Calciu . Euharistie) în literatura crestina. Studii de Catehetica . (Teza Vechiului si Noului Testament pentru uzul orelor de catehizare a copiilor . Notiuni de istoria sfânta a . Idem . Cateheza ortodoxa .T. 1940. Idem . Idem . “Credinta noastra”. nr. 1928. nr. Bulacu . pr.B. Idem (împreuna cu prof. 1937. . Idem . Idem .Liturghia catehumenilor si credinciosilor si cateheza în Biserica primara a Ierusalimului . "Ortodoxia". Bucuresti.în S. G. Ene. Idem . Bucuresti. . S. 1-3 / 1951. 1943. Misiunea Bisericii în scoala . 4/1980. Studiu introductiv în catehetica ortodoxa ( Teza de doctorat ). Probleme de pedagogie catehetica . Bucuresti. Material cultic si omiletic pentru explicarea Sfintei Liturghii. Bucuresti. Ioan Gura de Aur în S. Bucuresti. Gheorghe. Idem . Sapte cuvinte catre tineri . . 1941. 82 p. 5-6/1968. Idem . Mihail . Bucuresti. 1931. Oradea. Taine de initiere (Botez. 1994. G. Bodnariu . pr. Brani ste. Chiril arhiepiscopul Ierusalimului. Nobletea educatiei crestine dupa Sfântul Ioan Hrisostom Idem . Explicarea Sf. Bucuresti. Idem . T. 7-8/1949.T. Spiritul catehezei patristice în scoala româneasca . Bucuresti. 1-2/1949. Idem . Gheorghe. Bucuresti. Explicarea botezului în catehezele baptismale ale Sf. 1996. Ecaterina Braniste). Principiile catehezei si personalitatea catehetului . Scoala exegetica biblica din Antiohia . S. Explicarea Sfintei Liturghii dupa Nicolae Cabasila de doctorat ). .

Calugar , pr. Dumitru, Treptele formale si învatamântul religios , Sibiu, 1938. Idem , Caracterul religios-moral crestin ( Teza de doctorat ), Sibiu, 1955; Idem , Metode si forme pentru prezentarea învataturii crestine ortodoxe 3/1972; Idem , Principii fundamentale ale învatamântului religios 10/1975; Idem , Rolul cazaniilor în formarea vietii religioase si morale , MB, 4-6/1978; , în M.A. nr. 9, M.A., 1-

Idem , Hristos în scoala. Manualul catehetului ortodox pentru scoala primara, vol. I, Sibiu, 1934; vol. II, Sibiu, 1937; Idem , Sapte carti de religie, Edit. Episcopiei Romanului si Husilor, Bacau, 1990. Cerghit , Ion, Metode de învatamânt , editia a III-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997. Coman , Episcop, Vasile, Religie si caracter (Contributii la cunoasterea si predarea religiei în perioada adolescentei), Oradea, 1992. Comenius , J., Amos, Didactica Magna . Trad., note si comentarii de Iosif Antohi, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970; Idem, Pampaedia , EDP, Bucuresti, 1977; Idem , Texte alese , EDP, Bucuresti, 1958; Idem , Arta didactica . Trad. din latina de David Popescu, EDP, Bucuresti, 1975. Comsa , ep. dr., Grigorie, Tineretul României , Arad, 1934. Cornitescu , pr. Constantin, Sf. Grigorie de Nazianz despre familia sa , S.T. 56/1964. Cosma , pr. Sorin, Cuvinte ale dreptei credinte (Cateheze ), Arad, 1992. Costache , pr. Doru, Rolul familiei în educatiei copiilor , în „Ortodoxia”, 3-4/2002, p. 128-139. Coué , Emile, Stapânirea de sine , Bucuresti, f. a., 96 p.

Cristescu , pr. Grigorie, Predica si cateheza , Sibiu, 1929. Cuco s, C - tin, Pedagogie si Axiologie , Bucuresti, 1995; Idem , Educatia religioasa, continut si forme de realizare , Bucuresti, 1996; Idem , Educatia religioasa. Repere teoretice si metodice, Edit. "Polirom", Iasi, 1999; Idem (coordonator), Psihopedagogie , pentru examenele de definitivare si de grade didactice, Edit. "Polirom", Iasi, 1998, 317 p. Danciu, Ana, Metodica predarii religiei în scolile primare, gimnazii si licee Editura “Anastasia”, Bucuresti, 1999, 261 p. Diaconu , pr. Adrian, Cateheza în activitatea pastoral-misionara a preotului S.T. 3/1989. Dumitru , pr. Valeriu, Vasile Bancila si educatia religioasa , Edit. Thalia, Bucuresti, 2002; Familia crestina azi (elab. de un colectiv de profesori de la Facultatea de Teologie din Iasi), Editura "Trinitas", Iasi, 1995, 203 p. Fecioru , pr. Dumitru, Ideile pedagogice ale Sf. Ioan Gura de Aur , Bucuresti, 1937; Idem , Pedagogia noua si pedagogia crestina, Bucuresti, 1946. Felea , pr. Ilarion, Religia culturii , Arad, 1994 (editia a II-a); în special cap. 10 : Religia si sistemele de educatie , p. 246-257; Foerster , F. W., Scoala si caracterul , trad. St. Constantinescu, Bucuresti, f.a.; Idem , Cartea vietii. O carte pentru baieti si fete , trad. N. Pandelea, f. a., Bucuresti; Idem , Învatamântul religios si învatamântul moral , trad. I. Negiota, Chisinau, 1933; Fossion , André, Manuel de catéchese pour jeunes et adultes , Desclee, Paris, 1985. , ,

Galeriu , pr. Constantin, Catedra de omiletica - catehetica cu notiuni de

Pedagogie , în S.T. 7-10 /1981; Idem , Mântuitorul Iisus Hristos, Învatatorul nostru suprem Idem , Revelatia si educatia , în "Ortodoxia", nr. 3-4 / 1993; Idem , Ora de religie în trecut si astazi, în "Altarul Banatului", 4-6/1995. Idem , Rugaciunea „Tatal nostru” ( tâlcuiri), Harisma, 2002. Gavanescul , Ion, Pedagogie Generala , Bucuresti, 1923. Ghibu , Onisifor, Din istoria literaturii didactice românesti: I. Bucoavnele; II. Abecedarele; III. Cartile de cetire din Transilvania , Bucuresti, 1916; , Ortodoxia, nr. 1/1983;

Idem , Pentru o pedagogie româneasca . Antologie. Bucuresti, 1977. Gordon , pr. Vasile, Rolul catehetic- misionar al ierurgiilor , în S.T. nr. 5 / 1986; Idem , Religia în scoala. Câteva repere bibliografice , S.T. nr. 1-2/1997; Idem , Activitatea omiletica, catehetica si pedagogica a pr. prof. dr. Mihail Bulacu. Pomenire la 100 de ani de la nastere, B.O.R. 1-6/1998; Idem , Învatamântul religios românesc la cumpana dintre milenii. Scurt excurs istorico-pedagogic , "Ortodoxia", 3-4/2000; Idem , Mijloace practice de catehizare în Biserica, Episcopia Buzaului / iulie-sept. 2000; Idem , Factorii esentiali ai educatiei religioase , "Glasul Bisericii", nr. 5-8 / 2001; Idem , Religia în scoala. Evaluare si perspective Teologie Bucuresti", 2001-2002; Idem , Catehetica - curs pentru anul al III-lea de studii, Teologie Pastorala, dactil., Bucuresti, 2001 (140 p.); Idem , Ghid bibliografic pentru Catehetica si Omiletica 12/2002, p. 87-112 ; Idem , Importanta principiilor didactice în catehizare, "Ortodoxia", nr. 12/2002, p. 41-52; , în „Glasul Bisericii”, nr. 9, în "Anuarul Facultatii de în "Glasul Adevarului" -

Grigora s, pr. C-tin , Fericitul Augustin si locul lui în pedagogia crestina MMS nr. 8-10/1992;

,

Idem , Treptele herbartiene si învatamântul religios , în M.M.S. - 1-3/1993; Idem ,"...Mergând, învatati toate neamurile!..." - Bazele hristologice, apostolice si patristice ale Cateheticii si Omileticii, Edit. Trinitas, Iasi, 2000; Idem , "...Propovaduiti Evanghelia la toata faptura!..." speciala, Edit. Trinitas, Iasi, 2000. Ionescu , pr. Marin, Bucuresti, 1927; Idem , Colectare de material omiletic si catehetic , Bucuresti, f.a. (297 p.). Iorga , Nicolae, Istoria învatamântului românesc , Bucuresti, 1928. Învatatura de credinta crestina ortodoxa Ortodoxa, Bucuresti, 1952. Irineu , ep. de Ecaterinburg si Irbitk, Mama, ai grija! Calauziri pentru cresterea si , Editura Institutului Biblic si de Misiune Inima e cârmaciul mintii. Catehetica zilelor noastre , - Omiletica si Catehetica

educarea ortodoxa a copiilor; trad. din l. greaca de diac. drd. Nicusor Morlova, Editura Buna-Vestire, Bacau, 2001 (95 p.); Idem , Educatia religioasa . Învataturi pentru copii si tineri, Trad. Diana Potlog, Editura Sophia, Bucuresti, 2002. Ispir , Vasile, Principiile educatiei crestine , în B.O.R. nr. 1-3 / 1946. Ivan, pr. dr. Ilie, Îndrumator catehetic , Editura "Conphis", Rm. Vâlcea, 2001. Jurca , pr. Eugen, Experienta duhovniceasca si cultivarea puterilor sufletesti. Contributii de metodologie si pedagogie crestina , Edit. Marineasa, Timisoara, 2001. Leonte , Letitia, Ucenicul lui Hristos, Îndrumari metodologice pentru predarea religiei în scoli, Edit. "Crater", Bucuresti, 1998, 144 p. Kant, Immanuel, Tratat de pedagogie. Religia în limitele ratiunii , Iasi, 1992.

“Polirom” – Iasi. 1992. I) si Adevarul si frumusetea casatoriei. 1990.. Nisipeanu . Scrieri despre educatie si învatamânt. Mehedin ti. Aurelia . . pr. Editura "Gheorghe Alexandru". Duh dupa catehezele Sf. Simion .Anastasia . I. Bucuresti. "Ceres ". Bistrita (Oltenia ). vol. Alta crestere. Nicolae. "Pelerinul român". 7-8 / 1967. Bucuresti. în S. Idem . Idem . Studiu de diagnoza. teoretic si practic. 1997. Editura Academiei. Ilie. Teologia iubirii (vol. Edit. Mt. Teologia Sf. Idem . I -1996. Galati. Alba Iulia. Învatarea eficienta si rapida . Editura "Humanitas".Magdalena . pr. Simion Noul Teolog. Antologie Bucuresti. Idem . 1999 (editie revazuta si adaugita). Pavel. Adrian (coord. Editura "Deisis". Ierom. Necula . Religia pentru copii. . II . Muresan . Învatamântul românesc azi. II). în . Bucuresti. 1935.T. a II-a). Initieri catehetice . prof. 1929 (ed. Veniamin. 1993. Rodica.. Miroiu . Marian . 1998. Ioan Gura de Aur "Despre educatia copiilor". Profesorul de religie în scoala. 2000. Scoala Muncii . 1921. Sfaturi pentru o educatie ortodoxa a copiilor de azi. Teologia iubirii (vol. Poporul (Cuvinte catre studenti ). Studiu metodologic.) & co. cu traducerea româneasca a cuvântului Sf. Codul bunelor maniere astazi . Metodica predarii religiei (colectiv de autori). Crestinismul românesc . prin alegerea educatorilor Bucuresti. Apropierea de Iisus prin Biserica noastra. Ed. 2000 Micle. *Marinescu .Craiova. Traditie si înnoire în slujirea liturgica vol. 1996. Anastasia). Taina casatoriei. 1995 (Edit.2001 ( material pentru cateheze liturgice ). Moldovan . Bucuresti. Oradea. .. Maica. Sibiu. Iubirea . Idem . Bucuresti.

Idem . Istoria învatamântului teologic în Biserica Ortodoxa Româna 10/1981. Bucuresti. 2000. Plamadeala . Pacate si virtuti . BOR. patimi. Popescu. cu Agnes Grison ) Cum îmi cresc copilul (în . Antonie. N.T. 1996.. Bucuresti. Bucuresti. Bucuresti. Cum sa-i învatam pe copii religia . pr. de Doina Brindu. 2002. în S. Geanta) . pr. Texte alese . a. Fundamente ale didacticii scolare . Bucuresti. Sibiu. Nastase si E. cu T. * Popescu . f. Teodor. Aurel + colectiv.C.. Bucuresti. 1786- . 2/ 1932. Petre . 1981. Anastasia).. 1994. Bucuresti. 1997.spiritul scoalei active. Dascali de cuget si simtire româneasca . Pestalozzi . . 1922. Biserica si cultura . conflicte . Postelnicu . Metodica predarii religiei. Mircea. 1987. Popescu . 9- original : J'eleve mon enfant . Popescu. dr. 1994. Paulescu . Paris. mitrop. 1965. trad. Aramis. nr. 1994. Pernoud . Laurence (colab. Bucuresti. (Culegere de cateheze). Instincte. M. Editura Anastasia. premiata de Academia franceza de medicina ). edit. Valea Plopului. Metodologia dexteritatilor în spiritul scoalei active. Anastasia (Mama Sica ). f. Primii didascali crestini . Bucuresti. Edit. Aramis. Edit.. Bucuresti. Bucuresti. Teodor. 1995 (Ed. Pacurariu . Ion. Doua sute de ani de învatamânt teologic la Sibiu 198 . Popescu . 1996 (Îndreptar realizat împreuna cu Razvan Bucuroiu). M.. Cultura Româneasca. J. H. Idem (colab. Constantin. Edit. 6 Idem . Pentru educatia estetica a copilului . Proiectarea pedagogica a învatarii religiei în scoala .

Împartasania si Spovedania în slujba educarii tineretului scolar . 3-4/ 1997. Ep. . nr. obiectiv prioritar al Bisericii .. Radu t. Episcopiei Ortodoxe Alba-Iulia. f. Nicolae (& colectiv). ms. Cartea crestinului începator . Vâlcii. Ajuta-te singur (Self-help ).parintele pedagogiei moderne . Mihai. Serbanescu . Bucuresti. a. Ilie. Sebastian (& Monica si Dorin Opris) . Scurte date despre învatamântul teologic superior din . 1996. nr. Sârbu . Psihologia educatiei . 1996. Nela. pr. 291 p. 56/1975. 2001. Rodica. Actul catehetic: cateheza si actiunile sale . Manual pentru Seminariile Teologice. Religia în scoala ( Minifilocalie pentru viata ). dactil. prof. Radu . pr. Bucuresti. Galati. 1997. Facultatea de Teologie a Universitatii din Bucuresti. trad.. Edit. Dogmatica Ortodoxa . M. nr. în S. G. Rolul formativ al religiei. Raduca . Alba Iulia. Curs de Catehetica . 2000. Dunarii de Jos. pr. Edit. Remete . O suta de ani de la înfiintare. Nicolae. în "Altarul Banatului ". Valoarea catehetica a muzicii în cultul ortodox . Sebu . Radulescu . Petre. Bucuresti. George. Lascarov-Moldovanu. Stanculescu . pr. 47 p. purtare si staruinta. prof. S.. Rm.. de Al. 1-4 / 1996. Ion.. Metodica predarii religiei . Smiles . Vasile. Catehizarea copiilor si tineretului.O. ed. 1-3 / 1994.T..Procopovici . 1945. Fundatiei România de Idem . pr. 5-6 / 1990. 1996. a III-a. ilustrate cu ajutorul biografiilor . pr. mâine. Bucuresti. 1996. Educatia religioasa în conceptia lui Jan Amos Komensky . sau Caracter. S. Sendroiu. Metode si procedee de predare a religiei în scoala Bucuresti.T. pr.B. Idem .

Idem . Functiunea catehetica a Sfintei Liturghii . Paris. Familia crestina . pr.T. Spovedania si duhovnicia . Editura "Curtea . Wackenheim . 1-2 / 1949. Putem creste copii buni într-o lume negativa! positive kids in a negative world Veche". Bucuresti.Principatele Române în prima parte a secolului al XIX-lea (pâna la 1864) 10/1981. Terchila. Psihologia contemporana si învatamântul religios (teza de doctorat ). 1983. nr. a II-a. pr. 9- Vasilescu. 2000. Irina-Margareta Nistor. prof. Gh. . 1939 (ed. p. Bucuresti. Probleme fundamentale în opera moral-sociala a Sf. Charles. Probleme de psihologie religioasa si filosofie morala. Bucuresti. diac. BOR. Petre. 1941. 1995).. Ioan Gura de Aur: III. . pr. . Bucuresti. Raising ). 1947. 1935. 17-33. Emilian. S. T. Nicolae. Col. La Catéchèse . Editia a II-a. Ziglar .. Vintilescu . Sibiu. Tilea . trad. Zig. (în original. „Que sais-je?”.

...................... 16 6. ÎNVATAMÂNTUL CATEHETIC ROMÂNESC ................................... 18 8..................... 7 II...................................................... Catehumenatul .......... 17 7...............................C U P R I N S CUVÂNT ÎNAINTE .. Repere ale unui scurt excurs istoric .......................................... 60 61 .................................................................................................................................. Catehetul Suprem ........................................ 3 • • • Terminologie ................................. Slujirea harismaticilor .. Literatura catehetica în primele veacuri crestine ............................................................................. CATEHEZA ÎN PRIMELE VEACURI CRESTINE 5......... EXCURS ÎN ISTORIA CATEHEZEI.............................................................. 4 Raportul cu Omiletica ........ Precizari etimologice si istorice........................................................................... Mântuitorul Iisus Hristos..................... 27 V..................................................................................................... SCOLILE CATEHETICE .................. 2 I................ 25 VI...... NOTIUNI INTRODUCTIVE................................................. .............................. 6 Implicatii actuale ...................... 59 Definitii si delimitari.................. IMPORTANTA PRINCIPIILOR DIDACTICE ÎN CATEHIZARE Intentii. Cateheza Sfintilor Apostoli.......... 9 V................................................................ 33 VI..........................................

..................... Dialogul saptamânal................... Preliminarii...................... 79 80 77 77 74 74 75 Biserica........... Buletinul parohial.................... 63 Descrierea principiilor didactice...... Factori generali: ereditatea... Factori concreti ai educatiei religioase: • • • • • • Dumnezeu .. Profesorul............................................................... Factori speciali ai educatiei religioase: 1................................ 91 Scoala................................................................................................................. 1................................................... c................................................................................................................................... Terminologie......................................... Biblioteca parohiala...... MIJLOACE PRACTICE DE CATEHIZARE ÎN BISERICA.......... 107 109 110 ....................... 101 VIII............... 64 VII..................................................................................................................................factor si izvor vesnic al educatiei............................................ 103 2................................ b.......................... FACTORII ESENTIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE a................................. educatia............ Preliminarii................................. 62 Nominalizarea principiilor didactice... 5.........Avantajele utilizarii principiilor didactice............................................ Intentii..................... 2....................... 3........ 104 3... Familia crestina................................. Idealul educatiei religioase............................... 4......... 93 96 Elevul...................... Cateheza....................... d........................................................................................... mediul......

......................... Cateheza despre Sfânta Scriptura............................ 127 10........ Cateheza despre Sfânta Treime .............IX............................. 148 Power ed by http://www........................ 140 14............. Cateheza despre rugaciune .......................................... Repere teoretice...... metodice si practice ............................ 130 11... Cateheza despre Maica Domnului ...................... 137 13.............. Planul catehezei ................... 121 X............. Cateheza despre Sfânta Biserica .................... SCHITE DE PLANURI PENTRU CATEHEZE: 8.................................................... Cateheza despre importanta lecturilor pentru luminarea credintei........ 133 12................... REDACTAREA SI PREZENTAREA CATEHEZEI......ro/ Adevaratul tau prieten .....ereferate..... Etapele redactarii si prezentarii catehezei ......................... 124 9...... 114 3............................................. 143 BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU EXAMENE .................................. 114 4........................................ 147 BIBLIOGRAFIE GENERALA ORIENTATIVA ............................. Cateheza despre Sfânta Traditie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful