UNIVERSITATEA DIN

BUCURESTI

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXA „PATRIARHUL JUSTINIAN”

INTRODUCERE ÎN CATEHETICA ORTODOXA
Curs pentru anul al III - lea – Teologie Pastorala r. Prof. Dr. VASILE GORDON

BUCURESTI – 2003

1. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA SCRIPTURA

2. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TRADITIE 3.IV. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TREIME 4.1V. CATEHEZA DESPRE MAICA DOMNULUI 5. VI. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA BISERICA VII. 6. CATEHEZA DESPRE RUGACIUNE

1

top

1

Pentru redactarea acestei schite de cateheza utilizam cu Teologia Morala , vol. 2, Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR, Bucuresti, 1980, p. 13-55 Învatatura de precadere Ortodoxa si Credinta Crestina , aceeasi Editura, Bucuresti, 1952, p. 202Ortodoxa 223.

CUVÂNT ÎNAINTE ................................................................................... 2

I. NOTIUNI INTRODUCTIVE. ............................................................... 3
• • •

Terminologie ......................................................................................... 4 Raportul cu Omiletica .......................................................................... 6 Implicatii actuale ................................................................................... 7

II. EXCURS ÎN ISTORIA CATEHEZEI.

Mântuitorul Iisus Hristos,

Catehetul Suprem ................................................................................... 9

III.

CATEHEZA ÎN PRIMELE VEACURI CRESTINE 1. Cateheza Sfintilor Apostoli............................................................... 16
2. Slujirea harismaticilor ...................................................................... 17

3. Literatura catehetica în primele veacuri crestine ..........................

18

4. Catehumenatul ............................................................................... 25

IV.

SCOLILE CATEHETICE ........................................................

27

V. ÎNVATAMÂNTUL CATEHETIC ROMÂNESC . Repere ale unui scurt excurs istoric ................................................. 33

VI. IMPORTANTA PRINCIPIILOR DIDACTICE ÎN CATEHIZARE Intentii.............................................................................................. 59 Definitii si delimitari....................................................................... Precizari etimologice si istorice...................................................... 60 61

Avantajele utilizarii principiilor didactice......................................... 62 Nominalizarea principiilor didactice................................................. 63

Descrierea principiilor didactice...................................................... 64

VII. FACTORII ESENTIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE a. Preliminarii............................................................................... b. Terminologie............................................................................ c. Factori generali: ereditatea, mediul, educatia.................................... d. Factori speciali ai educatiei religioase: 1. Intentii..................................................................................... 2. Idealul educatiei religioase..................................................... 3. Factori concreti ai educatiei religioase: • • • • • • Dumnezeu - factor si izvor vesnic al educatiei........... Familia crestina............................................................. 79 80 77 77 74 74 75

Biserica........................................................................... 91 Scoala............................................................................ Profesorul...................................................................... 93 96

Elevul............................................................................ 101

VIII. MIJLOACE PRACTICE DE CATEHIZARE ÎN BISERICA. 1. Preliminarii................................................................................ 103 2. Cateheza.................................................................................... 104 3. Dialogul saptamânal................................................................. 4. Biblioteca parohiala.................................................................. 5. Buletinul parohial..................................................................... 107 109 110

IX. REDACTAREA SI PREZENTAREA CATEHEZEI.

Repere

teoretice, metodice si practice ........................................................ 114

............................ Cateheza despre Sfânta Treime ................. cu nadejdea ca vor fi de folos studentilor din anul al III-lea....... 147 BIBLIOGRAFIE GENERALA ORIENTATIVA ... 133 5............................ 114 2.. 143 BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU EXAMENE .... Etapele redactarii si prezentarii catehezei ........... totodata al reperelor bibliografice......... 130 4......... 140 7........... unele prelegeri sunt mai dezvoltate................ Cateheza despre Sfânta Scriptura............. 148 CUVÂNT ÎNAINTE Volumul de fata cuprinde elementele de baza ale Cateheticii Ortodoxe pe care le prezentam în aceasta editie de proba........ Cateheza despre Maica Domnului ................ Cursul se limiteaza doar la acele teme catehetice si .......... SCHITE DE PLANURI PENTRU CATEHEZE: 1................................... altele mai scurte..................... Cateheza despre rugaciune ...... 137 6........................ având mai mult un rol de semnalare al temelor principale.1..... Planul catehezei ............. 121 X..... Cateheza despre Sfânta Traditie................................. Dupa cum se va observa.................. continutul fiind conceput în general schematic.................................................................... 124 2......... potrivit cu actualitatea pe care o reprezinta.... Cateheza despre Sfânta Biserica ........................... 127 3.. Cateheza despre importanta lecturilor pentru luminarea credintei....................... curs de zi si fara frecventa.............................................

limbaj etc . cât si cu referiri la conceptie. stil. ele acopera în totalitate spatiile orelor de curs si ale seminariilor consacrate anului universitar. atât cu privire la tematica. Pentru noua editie asteptam cu interes observatiile si sugestiile cursantilor.metodice care corespund mai ales din punctul de vedere al misiunii practice. orientativa. AUTORUL . Desi temele abordate nu trateaza toate subiectele importate. continut si bibliografie. de fapt. raspunzând. la care se adauga bibliografia obligatorie si cea generala. strictului necesar al exigentelor la aceasta disciplina.

era inclusa într-o singura catedra. Pedagogie p. XXXIII (1981). an. titlul de Omiletica. Propriu-zis. aceeasi sectie. 18811884). 7-10.I. cu doctoratul sustinut în acest domeniu înca din anul 1928 3 . specialist în Catehetica si Pedagogie. Liturgica si Pastorala2 . Oradea. de Omiletica si Catehetica cu notiuni de . cu pregatire speciala în domeniu. datorita apropiatei lor înrudiri. prof. iar Omiletica la anul al IV-lea. Pictura si Patrimoniu. Cu timpul a devenit materie distincta. între anii 1947-1952. de fapt. la începuturile programelor didactice ale Facultatii de Teologie (la Bucuresti. 1928. 4 doctorat: de În afara sectiile Ortodoxa de Asistenta sociala. nr. Constantin Catedra GALERIU. curs optional. Omiletica (incluzând si Exercitiile de Predica ) a fost predata de parintele Grigorie Cristescu. 3 Titlul tezei de Studiu introductiv în Catehetica . cu notiuni de Pedagogie . alaturi de Omiletica. Catedra si-a pastrat. În anul 1952 Omiletica si Catehetica vor fi din nou asociate. O data cu reintroducerea religiei în scoala. Mai târziu au fost unele perioade când cele doua discipline au fost separate. ci împreuna cu Omiletica. dar nu singura. Metodica . la anul al III-lea de studii. 2 . pentru majoritatea sectiilor 4 . asadar. acest fapt explicându-se partial si prin pregatirea specifica a titularilor. decât Pentru unele date utilizam medalionul analitic al Pr. 578-581. când Facultatea de Teologie intra în Universitate si când Pedagogia este preluata de profesori din domeniul laic. în “Studii Teologice”. avându-l titular pe parintele Grigorie Cristescu. catedra purtând. NOTIUNI INTRODUCTIVE Catehetica este una dintre disciplinele Teologiei Practice care. dr. iar Catehetica de parintele Mihail Bulacu. Sectia Pastorala. dar cu un adaos al notiunilor de Pedagogie. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotarât (si Universitatea a acceptat) ca în cadrul Teologiei Practice sa se predea si disciplina intitulata Metodica predarii religiei . titlu pastrat ca atare pâna în anul 1992. doar denumirea de Omiletica-Catehetica. astfel. asa cum se prezinta si astazi: Catehetica pentru anul al IIIlea de studii. De exemplu. catedra s-a detasat în anul 1928. Catehetica. nu este altceva.

Stefanelli îl nominalizeaza pe F. între altele. Tarangul Oreste. aceasta disciplina este tributara. Revenind în aria preocuparilor catehetice românesti. dar prezente înca din secolul al XVI-lea. . ci în cadrul acestei discipline. îmbogatita. p. pr. cit. 342 Catehetica sau îndrumarea în învatamânt a tineretului în . Dumitru Calugar. teologiei apusene. Mihail Bulacu. Nicolae Balca. 1880. p. H. îl recunoaste fara complexe. Nicoale Petrescu. Din punctul de vedere al instruirii religioase. 5 6 . 1904.Pedagogia crestina . propriu-zis o componenta a Cateheticii si opinam ca nu ar trebui predata separat. ca în Germania apar primele manuale de nivel superior. 6 . pr. pr. În acest tratat se mentioneaza. care “cumpenind însemnatatea catecheticei. Constantin Galeriu (toti trecuti în vesnicie). prin cuvântul rostit si scris: pr. se cuvine sa mai pomenim câteva nume de rezonanta ale câtorva dascali de Teologie. atunci când el a capatat forme organizate. fapt pe care arhimandritul carturar Juvenal Stefanelli. pilduitoare chiar pentru exigentele didactice din zilele noastre. care au ostenit si ostenesc cu multa daruire. arhid. Schwarz. Nicolae Terchila. Format în disciplina scolilor germane. sub aspectul terminologiei si al structurarii materialului didactic. Gissen. însa. din domeniul de care ne ocupam. Catehetica a fost prezenta dintru început în învatamântul religios românesc. pr. Comparând programele analitice ale Cateheticii si Metodicii vom observa imediat ca programa celei din urma este inclusa efectiv în cadrul celei dintâi. autorul primului tratat stiintific de Catehetica în literatura noastra ortodoxa 5 . Dupa ce prezinta câteva încercari mai timide. si întelegând necesitatea si folosul ei pentru crescerea religioasa si morala în biserica a scris: Katechetik oder Anleitung zum Unterrichte der Jugend im Christentum 1818”7 . Op. editia a II-a. Ca stiinta. dimpreuna cu Cernauti. 7 crestinism 8. Stefanelli ne ofera prin tratatul sau o mostra de eruditie si acrivie stiintifica.

n. prof. J. 17-22. fie ca este vorba catehizarea în biserica. Sebastian Sebu.) ca pe toti i iudeii care traiesc printre neamuri îi înveti sa se lepede de Moise.8 . Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. cateheza.morale. * TERMINOLOGIE. anexa a cursului de fata. pr.. dovedind. au fost ( informa i) despre este învatati t tine.. lect. 1984 (editia a II-a) si Cursul de pentru anul Catehetica al III-lea al pr. pr. kathcei`sqai câteva exemple: • . Catehetica este disciplina Teologiei Practice care se ocupa cu normele stiintifice de predare ale învatamântului religios-educativ. ucenicul. termen pe care nu-l întâlnim sub aceasta forma în Sfânta Scriptura.. peri. lucrarea didactica a Bisericii. p. catehetica . (kathchvqhsan de. 21: S ei au auzit despre tine10 (despre Pavel. care se gasesc si la Iosif Flavius si la Filon. n. poate fi consultata si la Biblioteca Facultatii de care 9Teologie. a spune ceva de la loc înalt kathvcisi" catehetica din Biserica primara se numea . 8 . Costachi Grigoras. dr. dr. ci si la apartinând literaturii si filozofiei antice. Detalii etimologice amanuntite poturmarite si Catehetic arhim. Iata Fapte 21. În cadrul acestei discipline întâlnim foarte frecvent urmatorii termeni: catehet. cu scopul de a forma caractere religios. sou` o{ti ajpostasivan Operele lor catehetice principale sunt incluse în lista noastra bibliografica. aici. arhim.. în cadrul cultului divin. a rasuna de sus în jos. în demersul sau recurgând nu numai la citatele biblice cunoscute. catehumenul este cel care învata de la altul. cateheza este. învatatorul sau dascalul .reprezentanti înca activi: Veniamin Micle etc. 0 Sensul. Dumitru CALUGAR. o excelenta cunoastere a limbii clasice autori 1grecesti. toti acesti termeni provin din grecescul hJcei`n) kathcei`n s i . Catehetul este cel care învata pe altul. STEFANELLI. astfel. fie ca este vorba de ora de religie. în general vorbind. explicatiile Pentru etimologice utilizam Manualul de Catehetica al pr. Bucuresti. Bucuresti. Activitatea (kata = a suna. 1996. Etimologic 9 . Vasile RADUCA . a carui preocupare în acest sens este fi în a de-a dreptul impresionanta. elevul. catehumen. Întâlnim în schimb formele verbale kathcei`n.

.n lovgon tw`/ kathcou`nti Dupa cum lesne se poate observa. exorcismele. care doreau sa fie initiati în viata crestina.didavskei" ajpo Mwu>sevw" tou. viata cultica si disciplinara. to. întreaga activitate misionar- Cu alte cuvinte. utilizarea verbului accentueaza mai ales caracterul predarii orale al învataturii crestine. Catehizarea s-a facut. precum si în functie de vârsta subiectilor: la . o J ejn învatatorului sau parte de toate bunurile kathcouvmeno" pa`sin ajgaqoi`"). ca misiunea de catehizare apostolica nu implica doar aspectul didactic. Abia de la începutul Evului Mediu (sfârsitul secolului al V-lea). ci. • Galateni 6.. Romani 2. deopotriva. Un alt aspect care trebuie retinut este ca în primele veacuri ale crestinismului catehumenii erau reprezentati îndeosebi de oameni maturi... elementele de baza ale catehezei apostolice erau preluate. continute în Revelatia dumnezeiasca. Astfel.) învatat fiind de si . propriu-zis pastorala a Bisericii. 6: Cel ce primeste cuvântul (învataturii) sa-i faca (Koinwneivtw de. • ). de asemenea. întelesul cuvântului “cateheza” si “catehumen” variaza de la o perioada istorica la alta. pe de o parte din Noul Testament. adica o predare si o însusire a doctrinei.) stii sa deslusesti deosebirile. examinarea constiintei etc. învatatoresc. postul. de asemenea. 18: Si-I cunosti voia ( lui Dumnezeu. n . n. începând cu anii în care se impunea educarea deprinderilor crestine. ci si de integrarea aspirantilor la Botez în viata liturgica: rugaciunea." kata. ta. e[qnh pavnta" jIoudaivou". Desigur. catehumenii numarau oameni mai putin înaintati în vârsta. cateheza nu se preocupa numai de împartasirea cunostintelor. Lege ( kathcouvmenou" ejk tou` novmou. Trebuie sa precizam. iar pe de alta parte din Traditie. si pruncilor botezati mici.

la care sunt chemate toate neamurile. de asemenea.. urechea lor fiind familiarizata cu termenii acelor credinte. Daca cei ce ascultau erau receptivi. propovaduitorii riscându-si nu de putine ori viata. ca forma institutionala de educatie religioasa. catehizarea premerge botezului. pentru mântuirea neamului omenesc. 1. RAPORTUL CU OMILETICA . în cele mai multe cazuri. Pâna la organizarea catehumenatului. le cunosteau de la sinagoga. Kerigma a fost opera Sfintilor Apostoli si a unor ucenici ai lor.cei maturi si neinitiati în viata crestina. Întemeierea împaratiei lui Dumnezeu . Ei vesteau Evanghelia celor care înca nu auzisera de ea. ca membri ai poporului iudeu. în special cu cea misionara. cu toate implicatiile specifice. aratând ca Hristos este împlinirea profetiilor pe care ei. facuta initial tot de Sfintii Apostoli si de ucenici ai lor. de didascali sau învatatori . a vesti. a anunta ). erau alungati cu pietre sau chiar omorâti. la cei mici o succede. iudeilor se adresau în limbaj biblic vetero-testamentar. în limbaj rational si chiar filozofic (cum a procedat. Sf. altora în contextul credintelor si traditiilor locale. Întruparea Fiului Sau. de pilda. Pagânilor se adresau potrivit gradului de întelegere: grecilor.În prima faza a propovaduirii învataturii crestine. împaratie concretizata în Biserica tuturor celor botezati. Kerigmei îi urma. cateheza se confunda cu predica. asadar. creator al cerului si al pamântului. Se stie. se desfasura predica misionara = kerigma (de la gr. completându-se reciproc. Continutul kerigmei era simplu dar de esenta: • • • Dumnezeul Cel Unic . Pavel). khruvggw = a fi crainic. Ap. 2. Astfel. urma catehizarea si botezul. de pilda. ca de multe ori nu erau acceptati.. daca nu kerigma ramânea o încercare nereusita pe moment. Se cunoaste ca misiunea kerigmatica a întâmpinat uneori mari obstacole. vesnic proniator. dar care era continuata. totodata cu celelalte mijloace de pastoratie. însa cu nadejdea propovaduitorului într-o reusita viitoare. ba dimpotriva. despre a caror . catehizarea propriu-zisa .

214-233. au aparut în mod inevitabil si diferentieri de abordare a demersului catehetic. 28).slujire vorbeste Sf. cateheza a fost dintru început ocazionala si didactica . protestantii instruirii intelectuale. romano-catolicii au dat atentie cu precadere disciplinei. p. Bucuresti. Astfel. Popescu. fie sub forma omiliei.. Implicatii actuale . 12. 140-211.În faza urmatoare. republicat de Editura Institutului Biblic si Misiune al BOR în Biserica si . 2/1932. în comunitatea ecleziala. În legatura cu misiunea deosebit de importanta a didascalilor. de persoane pregatite si autorizate de aceste institutii. p. când s-a facut într-un mod ne organizat.” (I Cor. astfel. * Din punct de vedere interconfesional. iar omilia sau predica o completeaza. Esential. fie a predicii tematice. dintre lecturile bibliografice obligatorii pentru examene. desigur. literatura catehetica româneasca beneficiaza de un studiu exceptional apartinând profesorului de vrednica pomenire Teodor M.. ei erau beneficiarii predicii propriu-zise . Astazi nu se mai poate vorbi de catehumeni în întelesul termenului din Biserica primara. Ap. în cadrul disciplinei cultura face parte Cateheticii. intitulat “Primii didascali crestini” 11 . în locuri întâmplatoare. o dezvolta si o desavârseste. o data cu regretabila separare pe denominatiuni. Pavel în Epistola I-a catre Corinteni: “Si pe unii i-a pus Dumnezeu în Biserica: întâi apostoli. desfasurându-se în cadrul unor institutii cu autoritate (Biserica. Ocazionala . al doilea profeti. scoli catehetice). pe când la ortodocsi accentul a ramas pe cult. 3. de catre cateheti pasageri. în cadrul cultului. 1996. nr. Putini sunt oamenii maturi. Mentionam ca acest studiu de vol. desigur. dupa ce catehumenii erau botezati si integrati. cea didactica presupune un loc si un spatiu de timp bine determinate. . fiind sustinuta. pe integrarea în viata liturgica. cel putin în tara 11 Publicat în “Studii teologice”. al treilea învatatori (didavskaloi "). În concluzie: cateheza începe misiunea propovaduirii. de-a lungul istoriei crestinismului.

îndeosebi cu tinerii doritori de luminare a credintei.deodata. uneori. împartind gratuit un numar crescând de publicatii otravite. astfel.noastra. Bucurest . fiind posibila deschiderea de biblioteci Unele publice cu program de împrumut. vorbim si astazi în mod curent de cateheza si catehizare . al “catehumenului”. cu un impact benefic si în plan catehetic. iar cele mai multe solicitari pentru intrarea în crestinismul ortodox. parohii care. mai mult ca oricând. într-o forma organizata de catehizare. totodata.Bucurest . În conditiile în care astazi. astfel. au în programul saptamânal o zi si o ora speciala consacrata catehizarii propriu-zise. parohii au editat reviste si buletine. chiar în interiorul sfintelor lacasuri. în afara orarului de slujbe. Sunt. cu teme care se citesc acasa si se discuta apoi la biserica asupra lor.Baca Anastasia. catehizarea se face în mod particular. Cu toate acestea. începând cu anul 1990 s-au putut organiza întruniri speciale. neorganizat. carti si reviste. ale celor care initial au apartinut religiilor necrestine se datoreaza casatoriilor mixte. implicit. Dupa evenimentele din decembrie 1989 a fost posibila reintroducerea religiei în scoala. 12 Alaturi de vechea si prestigioasa Editura a Institutului Biblic si de Misiune a BOR de la Bucuresti. arhiepiscopiilor si Vestireortodoxe române. cu i editurile urmatoarele: Bizantinai i u mitropoliilor. Si nu fara temei. .i evident. dialogând cu crestinii nostri prin specularea tuturor prilejurilor. În parohii. Ramida. acest demers constituindu-se. având loc. redusa. . în functie de gradul de preocupare al preotului-catehet si. din tara si din episcopiilor strainatate. cu toate ca si pe vremea dictaturii comuniste preotii au facut catehizare “cu timp si fara timp”. Pentru aceste cazuri. deodata cu dialogul ad-hoc la care cei interesati pun întrebari iar preotul raspunde. profitând. SophiaBucurest . Buna. sectele de tot felul opereaza cu un zel tot mai aprig. cu studiu biblic si doctrinar. cu atentie sporita sau. În sprijinul acestuia au venit si noile publicatii crestine. astfel. cu o tematica prestabilita. s-au afirmat în mod deosebit Deisis Sibiu. care sa nu fie botezati. Bucurest . ale câtorva edituri crestin-ortodoxe deosebit de prolifice 12 . un dialog catehetic organizat.

metodele. în vederea mântuirii. Pavel: "Pâna vom ajunge toti la unitatea credintei si a cunoasterii Fiului lui Dumnezeu. formativ . istoric. moral . Observam. Alaturi de Omiletica. 13). slujitorii Bisericii neamului nu pot fi pasivi. asadar. XVI + 292 p. Scopul de azi al catehizarii nu difera esential de cel din totdeauna: instruirea pastoritilor cu privire la doctrina si cult. aceasta disciplina valorifica întreg tezaurul doctrinar. Didactic vorbind. la masura vârstei deplinatatii în Hristos" ( Efeseni 4. 1955. prof. Importanta actuala a Cateheticii se leaga direct de importanta misiunii Bisericii în contemporaneitate. la starea barbatului desavârsit .de ignoranta multora. catehetica urmareste cu prioritate formarea de caractere crestine 13 . ci vor face misiune de catehizare cu responsabilitatea cuvenita. biblic. Dumitru Caracterul religios- . cultic si canonic al Bisericii dreptmaritoare. a catehiza înseamna a face din credinciosi membri vii ai Bisericii. formele si mijloacele prin care acest tezaur poate sa ajunga si sa patrunda în inimile credinciosilor. sustinându-i în cresterea duhovniceasca spre desavârsire. spre a-i convinge la savârsirea faptelor prin care sa dobândeasca mântuirea. Ap. 13 Pentru acest subiect a se vedea teza CALUGAR. Sibiu. aratându-ne principiile. dupa cum inspirat se exprima Sf. ci mai ales cel Mai adânc vorbind. crestin de doctorat a pr. ca accentul nu cade atât pe aspectul informativ .

cu date si remarci trecute prin filtrul cugetarii si trairii personale. recunoastem ab initio imposibilitatea unei abordari corespunzatoare înaltimii Sale catehetice. în consecinta. El era numit în mod obisnuit Învatatorul (Rabbi. La începutul misiunii Sale. acordând în schimb libertate cursantilor sa completeze singuri imaginea Celui mai mare Catehet din istoria mântuirii. semnalarile noastre: slujirea învatatoreasca . manifestate printr-o pedagogie unica în istoria umanitatii. audienta era restrânsa (12 apostoli). De aceea. însotite pe alocuri de ilustratii. al crestinismului. Politeismul grec si roman era o religie fara dogme. fiind.II. 1). sa aiba neaparat un învatator religios. asadar. un cult a carui . 8-10). dar în scurta vreme “multimea Îl îmbulzea ca sa asculte cuvântul lui Dumnezeu” (Luca V. crestinismul este o religie-învatatura si trebuia. Calitatea de învatator era ceruta în mod firesc de caracterul doctrinar. datorita complexitatii ei. nepropunând adevaruri de credinta. ca sunt” (Matei 23. este evidentiata mai pregnant de catre evanghelisti decât celelalte doua. asumate de Mântuitorul (deodata cu cea arhiereasca sipastorala ). dogmatic. În consecinta. Spre deosebire de pagânism. iar ca izvor fundamental Evanghelia Sa. constienti de acest risc. Caci orice încercare în acest sens îsi va asuma inevitabil riscul relativizarii. propriu-zis complexitatii personalitatii Catehetului Suprem. egale în importanta lor mântuitoare. Iata. Nu este simpla abordarea slujirii catehetice ( sau învatatoresti) a Mântuitorului. nascut o data cu zorii crestinismului. chiar daca evangheliile ne dau o multime de exemple deosebit de graitoare în acest sens. ne propunem doar semnalarea câtorva aspecte. Didavskalo" ) apelativ pe care Însusi l-a confirmat: “Voi Ma numiti pe Mine Învatatorul si Domnul si bine ziceti. SCURT EXCURS ÎN ISTORIA CATEHEZEI Cateheza crestina s-a Mântuitorul Iisus Hristos – Catehetul Suprem. de fapt. avându-L întemeietor pe Hristos. una dintre cele trei slujiri.

justificare se pierdea, teoretic, în legenda, mit, superstitie. În contrast, crestinismul nu s-a marginit la dimensiunea cultica, liturgica, cu toate ca fost si ea prezenta dintru început, ci si-a conturat o doctrina, o teologie, pe baza învataturilor doctrinare propovaduite de cel mai mare Învatator. Fericiti vor fi fost ascultatorii Sai contemporani! Uimiti adversarii Sai! Chiar si cei mai înversunati dintre acestia au recunoscut cu sinceritate: “Niciodata n-a vorbit vreun om ca Omul acesta”! (In. 7, 46). Care era, de fapt, “secretul” acestei suprematii retorice incontestabile? Raspunsul ni-l da Evanghelistul Matei atunci când spune: “...Caci îi învata ca unul care are putere, iar nu cum îi învatau

carturarii lor” (7, 29). Iar puterea izvora din persoana Sa dumnezeiasca, caci Omu -Hristos este, în acelasi timp, întarit, împuternicit, de Dumnezeul -Hristo . l s El este Pedagogul prin excelenta, paradigma a oricarei pedagogii autentice. Parintele bisericesc Clement Alexandrinul a fost pe buna dreptate inspirat atunci când Lui, Pedagogului desavârsit, I-a consacrat una dintre cele mai însemnate scrieri patristice, Pedagogul , în care spune la un moment dat: “Pedagogul nostru este Sfântul Dumnezeu Iisus, Cuvântul, Care conduce întreaga omenire. Însusi iubitorul de oameni Dumnezeu ne este Pedagog” continutul
14

. Dumnezeu, suflet,

învataturilor Sale vizeaza realitatile vesnice:

nemurire, viata viitoare etc. În principal, trei mari teme sunt conturate în slujirea Sa didactica: Dumnezeu, lume, om , ultimele doua fiind abordate permanent în perspectiva vesniciei. De aceea, în esenta, marea tema a predicii si catehezei Sale o constituie vestirea împaratiei lui Dumnezeu : “Plinitu-s-a vremea si

împaratia lui Dumnezeu s-a apropiat. Pocaiti-va si credeti în Evanghelie!” (Marcu 1, 15). Iar pentru dobândirea împaratiei ceresti, a mântuirii propriu-zise, ascultatorii trebuiau sa recunoasca mesianitatea si dumnezeirea Sa .

14

Clement Scrier , vol. 4 din PSB, Editura Institutului Biblic si de Misiune al ALEXANDRINUL, i BOR, trad. de Pr. D. FECIORU, Bucuresti, 1982, p. 198.

locul activitatii catehetice era peste tot unde ascultatorii dovedeau receptivitate. El nu S-a marginit la un anume loc, ci strabatând Iudeea, Galileea si Samaria, învata în case, sub cerul liber, în pietele publice, în adunari sociale, pe mare si pe uscat, pe munte si la ses, în pustie etc., asadar în orice loc unde era ascultat. metodele catehizarii Sale anticipeaza, în sâmbure, cele mai eficiente principii si mijloace pe care le-a promovat pedagogia ulterioara, inclusiv cea moderna, pe care le profeseaza, de fapt, si astazi. Esential, modul desfasurarii învatamântului hristic, la fel cu traiul Sau cotidian, a fost simplu, apropiat, plin de iubire si compasiune pentru cei umili, în acelasi timp, însa, plin de demnitate, maretie si forta spirituala. O simpla enumerare a principiilor si metodelor pedagogice actuale, va constata similitudini evidente în cateheza Mântuitorului. Selectam câteva exemple: 1. Principii :

Psihologic . Dumnezeiesc cunoscator al sufletului omenesc, Mântuitorul se adapteaza permanent la mentalitatea, cunostintele si preocuparile celor carora le vorbea. Într-un fel vorbeste cu cei simpli, în alt fel cu Nicodim cel erudit. Vorbeste autoritar cu Petru cel impulsiv, dar plin de tandrete cu Zaheu, vamesul cel smerit etc.;

Natural . Fara sa suprasolicite efortul de receptare al ascultatorilor, Mântuitorul, folosind cu tact metoda inductiva, învata mai întâi cele usor de retinut, evidentiind cu prioritate ceea ce este esential de retinut si urmat: “Cautati mai întâi împaratia cerurilor si dreptatea Lui, si toate celelalte se vor adauga voua...” (Matei 6, 33);

Intuitiv .

Acest principiu, atât de recomandat si astazi în procesul

educational, a fost utilizat cu precadere de Mântuitorul, în special prin rostirea parabolelor, folosind diverse mijloace intuitive, cum ar fi actiunile (grairea Sa era urmata în chip pilduitor de o fapta concreta, ca de exemplu o vindecare, o înviere, înmultire a pâinilor etc.),

individualizarile (insistând, concret, pe atitudini ca: “Daca ochiul tau te sminteste...”, “Daca-ti va da cineva o palma...” corespunzatoare cu mesajul Sau evanghelic), nemilostiv si saracul Lazar, Vamesul si fariseul)

sa se ia masurile contrastul (Bogatul

etc.

Temeinic, durabil : “Cerul si pamântul vor trece, dar cuvintele Mele nu!” (Marcu 13, 31). Învatatura Sa, dublata de exemplul iubirii Sale jertfelnice aveau sa cucereasca definitiv inimile ucenicilor Sai, încât Sf. Ap. Pavel se întreaba retoric si marturisitor, totodata: “Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Hristos? Foamea, prigoanele, strâmtorarile...?” (Romani 8, 35).

Activ si practic : vorbeste plugarilor despre semanator; podgorenilor despre lucratorii viei; pescarilor despre pescuitul minunat; samarinencei despre Mesia Cel asteptat etc.;

Educativ : urmareste nu doar informarea “despre...”, ci

formarea , zidirea

sufleteasca a omului. Nu cele trecatoare, ci cele vesnice: “Nu numai cu pâine va trai omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4, 4).

2. Metodele , de asemenea, sunt cele mai eficiente si astazi: deductiva ( predica de pe munte),

inductiva (parabolele), sintetica (“fiti,

analitica (pilda semanatorului),

dar, voi desavârsiti...”), genetica (“Eu sunt usa...”), minunata, înmultirea pâinilor);

experimentala (pescuirea

3. Forma didactica este atât cea povestitoare (acroamatica) , asa cum o întâlnim în special în pilde, cât si cea dialogica (întrebatoare sau erotematica ), asa cum o

vedem în convorbirile particulare (de ex. cu samarineanca, cu Nicodim etc.).

4. Moduri de învatamânt , se disting în special trei:

individual (Nicodim), colectiv

(în fata multimilor) si monitorial (când trimite pe ucenici la propovaduire).

*

Din cele de mai sus nu trebuie sa întelegem ca succesul unic al învataturii Mântuitorului s-ar datora exclusiv principiilor, metodelor, formelor etc., enumerate anterior. “Cheia” impactului suprafiresc al pedagogiei Sale se datoreaza în primul rând dumnezeirii persoanei Lui, oferind nu o paradigma catehetica umana, ci una divino-umana. “Cheia” si “noutatea” sunt reprezentate de El Însusi: învatatura Sa nu este una teoretica, un fel de “arta pentru arta”, ci una care se întruchipeaza întrun model desavârsit, înfatisându-ni-se o identificare deplina între ceea ce a învatat si viata Sa. Cu alte cuvinte, a trait pe viu învatatura Sa. Iata cum vede, spre

exemplu, Sf. Ioan Gura de Aur aceasta identificare pentru cei ce sunt chemati sa-si asume misiunea învatatoreasca: “Si dupa cum omul, oriunde s-ar arata, trebuie sa se vada ca se deosebeste de animale, tot asa si învatatorul trebuie sa arate ca este învatator si când graieste si când tace si când sta la masa si când face orice altceva; trebuie sa se vada ca este învatator si din mers si din privire si din tinuta, într-un cuvânt din toate!” 15 Din aceste motive Mântuitorul trebuie socotit, asa cum inspirat a formulat savantul Simion Mehedinti (1868-1962), “Cel dintâi mare educator al omenirii si adevaratul mântuitor al copiilor”
15

16

. Pedagogului Suprem, profesorul-

Sf. IOAN GURA DE AUR, Omilii la, vol. 23 PSB, trad. pr. dr. Dumitru FECIORU, Editura Matei Institutului Biblic si de Misiune al BOR, Bucuresti, 1994, p. 823 (tâlcuire la Matei 23, 617). Scrieri 6 despre educatie si Antologie. Editie îngrijita de Dumitru MUSTER, Academiei, Bucuresti, 1992, p. 216. Simion Mehedinti, cel mai mare geograf român, trebuie socotit învatamânt. Editura si dintre cei mai mari pedagogi pe care i-a avut tara noastra. A fost nu numai un savant ci si un unul crestin si un nationalist în cel mai bun sens al cuvântului. La instalarea comunismului pe autentic noastre el nu meleagurile s-a "aliniat", asumându-si cu demnitate toate privatiunile prin care a trecut din aceasta cauza. fie si în treacat, câteva dintre cele mai cunoscute scrieri pedagogice ale Poporul Notam, sale: catre ), Bucuresti, Alta crestere. Scoala , Bucuresti, 1929 (vezi si (Cuvinte ultima editie, a a!, Edit. Axia, Craiova, 2003, Muncii prefatata de pr. V. Apropierea de Iisus prin Biserica noastra, studenti 1921; 9Gordon); prin , Bucuresti, 1995; Parabole alegerea , Bucuresti, 1935; Crestinismul si educatorilor românesc învataturi

în detrimentul evident al iubirii. un cuvânt bun sau un sprijin cât de mic. socotit îndeobste cel mai mare filozof antic. Înca din pruncie pribeag prin Eghipet. în nemarginita Lui mila fata de scaderile omenesti.. facându-Se ascultator pâna la moarte . 1925 (reeditata în 2002. Simion Mehedinti. pentru orbi.geograf. va fi în stare sa-l ridice din înjosirea în care se afla. 8). V.. îi consacra aprecieri de mare frumusete. batuti si schingiuiti. leprosi. 34. s-a ivit acum vreo doua mii de ani un tânar care purta pe fruntea sa lumina unui mare ideal. flamânzi. Greutatea cea mare pentru tânarul Nazarinean era deci sa schimbe întâi sufletul dascalilor. ci pentru robii care lucrau în arsita soarelui." Mesager al noii porunci (“Porunca noua va dau voua: sa va iubiti unul pe altul. Gordon)... pentru paraliticii din Vitezda.. dintre care spicuim: "Într-un sat din Galileea. a pus înainte una singura: pe aproapele tau. adica al oamenilor maturi. Bucuresti... deoarece chiar în cea mai pacatoasa faptura omeneasca tot se poate sa gasesti macar un sâmbure de omenie si. Mântuitorul a folosit. jertfelnice. cu o prefata semnata de pr. Bunaoara Socrate (470-399). adica total. schilozi si alti dezmosteniti ai sortii. ”.. pâna la jertfa 17 daca este nevoie. am observa fara greutate ca filozofii erau promotori ai ratiunii.si înca moarte pe cruce!” Filipeni 2... înainte de a îndruma în alt chip cresterea copiilor. o privire prieteneasca. la timp potrivit. excela în exercitii rationale. farisei si toata oligarhia care înconjura Templul din Ierusalim. cine stie. iubeste fie acela cine va fi si cum va fi. o singura si suprema metoda : a iubirii depline.. Pe toti acestia voia El sa-i ridice din mizeria fizica si morala. el simtise toate disonantele vietii si nenumaratele scaderi ale oamenilor. Iar ca metoda de urmat. de fapt. dublat de profesorul-pedagog. m . 1Evanghelie 215. ). Daca am face o analiza comparativa între pedagogia Mântuitorului si a filozofilor mari ai antichitatii. precum Eu v-am iubit pe voi. ca pe tine însuti. Nazarineanul cel inimos se simtea atras nu spre carturari. p. Ioan 13.. în silogisme si fineturi din . sustinuta cu dumnezeiasca Sa smerenie (“S-a smerit pe Sine. 7 Ibide .

n. Ratiunea suficienta este sora buna cu mândria. pentru cai trata de sus... doua elemente. una din metodele utilizate de Mântuitorul în anumite împrejurari (“Si din nou a intrat în pretoriu – Pilat.. 9). de care nu se leaga.si I-a zis lui Iisus: De unde esti Tu?. învatatorule.. De aceea Mântuitorul ne-a învatat si ne-a dat pilda ca apelul la partea emotiva a sufletului omenesc este pârghia cea mai puternica a oricarui învatamânt . marturiseste Pestalozzi.. nu cu ratiunea a operat Mântuitorul. a desprins el din pedagogia divino-umana a Mântuitorului Iisus Hristos: iubirea netarmurita si utilizarea maxima a intuitiei. fara smerenie si dragoste. Taci!” 18 . daca Socrate n-a putut avea Modelul Suprem. 18 Dar Iisus Ibidem p.sora buna cu smerenia. Când viermele se târaste pe o frunza. fiind scuzabil. savârsirea faptelor bune. “O mare piedica în cunoasterea adevarului. însa. este stiinta de vorbe. Evident. de fapt. nu misca inima si nu determina. În cazul sau si al multora ca el se confirma adevarul ca ratiunea îngâmfa. fapt care i-a atras în final dezaprobarea generala. era . .. .. atunci tu. ne amintim. o cunoastere reala a lucrurilor. dovedite esentiale. Iar pentru cel care cumpaneste bine realitatile este limpede ca. n. bune sau rele. iar iubirea deschisa cunoasterii si acceptarii parerii celuilalt . pe când dragostea smereste . asadar. curma lectia de vorbe. nu ideile conduc lumea. dar nu s-a priceput deloc sa intre în sufletele contemporanilor. exceptând atasamentul câtorva ucenici fanatici. Însa. Asadar. caci silogismele rationale. ” – Ioan 19. atasamentul fata de Evanghelie al celui socotit Johann Pestalozzi (1746-1827). ci cu iubirea. cel mai pretios izvor al celei mai O confirmare aparte în acest sens o reprezinta cel mai mare pedagog modern. ci simtamintele. Când pasarea cânta.. în final. pedagogii care au cunoscut Evanghelia nu mai pot face abstractie acum de înalte si eficiente pedagogii. 219. de fapt. deoarece pasarea si viermele învata pe copil mai mult si mai bine. Tacerea . oricâta admiratie ar stârni din partea ascultatorilor. . Cu prioritate. tacea.dialectice.

FLORESCU metodice p. 19 20 pâna vom ajunge la unitatea credintei si a cunoasterii Fiului lui Vasile . cazuri izolate ale unor “pedagogi” atei. 75-90 (începând cu § Iisus Hristos ca învatator . pedagogii laici crestini au iesit din “catacombe” si au scris nestingheriti. p.În literatura pedagogica româneasca laica. exceptând. Iata un exemplu: “Hristos a fost un vorbitor cu totul peste nivel. 1973. paradigma esentiala de la care se va inspira adevaratul crestin în actiunile sale. Si acest travaliu se cere a fi facut pe cont propriu si în mod liber. consacra 15 pagini referitoare la pedagogia Mântuitorului.91. ca neîntrecut Învatator. bunaoara. Bucuresti.dupa cum o numeste domnia sa 20 19 .. Între acestia în ultima vreme s-a remarcat în chip aparte profesorul de psihologie si pedagogie de la Universitatea din Iasi. suprem ..” sa luam aminte ca afirmatia este facuta în anul 1973. Dincolo de unele stângacii de exprimare prea “laica” C. În masura în care noi ne livram Lui. Iasi. de asemenea. p. Iisus Hristos a fost recunoscut în mod constant ca Supremul Pedagog.neoretorica religioasa. 1999. Retorica si . Constantin CUCOS. Edit. un fragment al descrierii consacrate Mântuitorului: "Iisus Hristos este norma fundamentala. “Polirom”. 75-78). din care am citat deja în prelegerea de fata. acordându-I Mântuitorului locul pe care L-a avut din totdeauna în pedagogia româneasca autentica. impresioneaza si pe cel mai adânc adversar al crestinismului. ca niste fii iubiti (Efeseni 5. exceptând perioada de trista amintire 19451989. Constantin Cucos.ne cheama Sfântul Apostol Pavel. iar parabolele Sale. care. Si . în acest demers deloc usor al observarii impactului actual si concret al catehezei Învatatorului nostru suprem. în cel mai recent volum al sau cu privire la educatia religioasa. Editura Academiei RSR. Fiti dar urmatori ai lui Dumnezeu. în plina epoca ceausista! Dupa anul de gratie 1989. chiar în traducere. Interesant este ca si în anii comunismului au fost minti luminate din acest domeniu care au avut curajul recunoasterii în scris a lui Iisus. Cucos merita o atentie aparte. 1) . Iata. si Dumnezeu coboara la noi. Repere Educatia teoretice si. “hristica” . Exemplul cel mai stralucit din perioada anterioara comunismului îl avem în scrierile pedagogice ale lui Simion Mehedinti.

indiferent de slabiciunile si caderile de circumstanta. dragoste si întelegere. Iisus Hristos este modelul formator prin excelenta. 21 22 23 Ibidem p. fara însa a atinge statutul Sau. p. prof. acesta din urma pretinde si cauta sa-L egaleze.Dumnezeu. este o dovada exemplara a reîntoarcerii pedagogiei laice spre valorile perene ale catehezei crestine. 78.. Ibide . Nimeni nu este împiedicat de nimic în acest urcus. 76. p. m . 13). . prezentarea facuta Învatatorului Suprem de catre acest tânar profesor neteolog. Cucos conchide: "Hristos ne ofera chipul cu generozitate." 21 Iar la sfârsitul paragrafului."22 Asadar. 47-57. sa-I urmam exemplul si nu sa fim egalii Lui. m Ibide . facând abstractie de anumiti termeni mai putin compatibili cu limbajul teologic. Dar oamenii ramân responsabili de calitatea asemanarii . la starea barbatului desavârsit. Traditia s ne îndeamna sa-L imitam pe El. Hristos este un model care transcede omul. Spre El au acces toti indivizii.. ca de altfel si câtorva sfinti parinti mai cunoscuti 23 . Vom face în acest punct urmatoarea precizare: observam ca modelul hristic îngaduie o perfectionare a atributelor umane reale si nu ne sperie prin intangibilitatea Lui. la masura vârstei deplinatatii lui Hristo (Efeseni 4.

. carora le porunceau sa vegheze la pastrarea nealterata a învataturii evanghelice. Duh. sau sabia? Precum este scris ( în Ps. sau strâmtorarea. ): “Pentru Tine suntem omorâti toata ziua.. 8... Europa si Africa).. Asa se explica râvna lor jertfelnica. (Matei 28. nici cele de acum.III. însa. ca mobil suprem al râvnei lor nelimitate: “Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul. sau lipsa de îmbracaminte. propovaduind Evanghelia si întemeind peste tot Biserici crestine.... Domnul nostru. ascultatori poruncii Sale “ învatati toate neamurile. nu vor putea sa ne desparta pe noi de dragostea lui Dumnezeu. Înarmati cu aceasta dragoste si întariti cu puterea Sf. în slujba lor învatatoreasca. nici stapânirile. Sfintii Apostoli au cutreierat trei continente (Asia. Caci nici moartea. n. 35-39). Misiunea catehetica s-a desfasurat parte în scris (consemnata partial în cele 27 de carti ale Noului . CATEHEZA ÎN PRIMELE VEACURI CRESTINE 1. au continuat misiunea Sa catehetica. 24. cu toate ca ei erau întelepti prin firea lor si înteleptiti prin harul Sfântului Duh. De aceea Sfintii Apostoli. Formati la “Scoala Catehetica” a Mântuitorului Iisus Hristos. totodata. O data cu întemeierea Bisericilor. CATEHEZA SFINTILOR APOSTOLI . episcopi. ei rânduiau episcopi si preoti. Pavel exprima în mod admirabil acest temei al iubirii de Hristos. de o anumita stiinta pedagogica. stiut fiind faptul ca numai iubirea totala poate determina sacrificiul. primit la Cincizecime. pentru împlinirea slujirii învatatoresti. socotiti am fost ca niste oi de junghiere”.. s-au dus la moarte ca la nunta! Sf.” (Rom. Ap.” Mergând. Factorul esential în demersul catehetic apostolic nu se leaga. 43. sau prigoana. nici cele ce vor fi.19). preoti si diaconi etc. totodata fata de cei carora le faceau catehizare. cea întru Hristos Iisus. ci de o netarmurita dragoste fata de Hristos si Evanghelia Sa. nici îngerii. n. Sfintii Apostoli. sau foametea. nici viata. rânduind.

Bunaoara.). parte oral (consemnata sporadic în alte scrieri decât cele neotestamentare). fiindca e prunc. cunoscute mai bine decât în cazul celorlalti apostoli. atunci când spune: “Tuturor toate m-am facut. Metodele si formele de catehizare ale Sf.n. Botez. 3. în convorbirile catehetice cu iudeii folosea argumente din Legea Veche.Testament). 4. Ap. fiindca sunteti înca trupesti. iar cu pagânii argumente rationale (uneori filozofice). Marturisirea Sf. fara exceptie. datorita scrierilor neotestamentare. intuitive etc. 2-3). emblematice pentru toti apostolii si ucenicii lor. Ap.. de altfel: “Caci nu ne propovaduim pe noi însine. în acest sens. înca mai aveti nevoie ca cineva sa va învete întâiile gânguriri ale cuvintelor lui Dumnezeu. Sf.” (I Cor. sunt. din propria-i marturisire. 12-14). Pavel. Pavel. n.. Pavel este programativa. pentru toate timpurile.. si nici chiar acum nu sunteti în stare. Învatamântul catehetic inductiv (d la simplu la complex ) asa e cum marturiseste acelasi Sf. .” (I Cor. 5). 9. de altfel. cei ce de multa vreme ar fi trebuit sa fiti învatatori. Caci tot cel ce se hraneste cu lapte e un nepriceput în cuvântul dreptatii. desprinse din viata. si ati ajuns sa aveti nevoie de lapte. Pavel. Metodele si formele catehizarii erau adaptate corespunzator situatiilor concrete. de altfel. atunci când le scrie corintenilor: “V-am hranit cu lapte. Cu acelasi înteles le scrie. pentru ca-n orice chip sa-i mântuiesc. de cele mai multe ori lor. s-au facut tuturor toate pentru a-si împlini mandatul încredintat. Toti. 22). nu de hrana tare. obiceiurile si gândirea se desfasura gradat. conationalilor sai evrei: “Fiindca voi.. Ap. Ap. Ap. care prin obisnuinta au simturile deprinse sa deosebeasca binele si raul” (5. iar nu cu bucate (tari. ci pe Hristos!” (II Cor. Râvna si tactul pedagogic al Sf. Obiectul catehizarii: cuvântul Domnului. iar hrana tare e pentru cei desavârsiti. de asemenea. Sfânta Evanghelie. Pavel se vadesc.. caci înca nu erati în stare. Scopul prioritar al catehezei apostolice era pregatirea “catehumenilor” pentru Taina Sf.

Pavel. specifice râvnei incandescente a slujirii apostolice. purtator al cunostintei si întelepciunii. 29).. cei care s-au ocupat în mod expres de catehizare au fost didascalii . urmând a fi examinati din el la 2colocvii. p. În triada de slujitori ai cuvântului dumnezeiesc. 28). iar Profetul organul inspirat. în profetii si didascalii .. care prezice.. Ap. Ilustrul nostru profesor de teologie.. regretatul Teodor M. 12. ca purtatori ai unor harisme speciale. Pentru istoria teologiei crestine. p. de aceea. o importanta pe care n-au avut-o evanghelistul misionar si profetul. Marturie despre acesti misionari-cateheti depune Sf. p. Dintre harismatici. cel care o instruieste mai de-aproape în cele ale credintei si moralei crestine.. didascalul are. 1996. Bucuresti. le-a consacrat un studiu cu totul exceptional.” (12. Popescu. dupa cum ne încredinteaza istoricul bisericesc Socrate 27 . el este factorul special al învatamântului crestin. reveleaza. Ibide . 79182. Didascalul este.” (I Cor. în Epistola I-a catre Corinteni: “Si pe unii i-a pus Dumnezeu în Biserica: întâi apostoli . SLUJIREA HARISMATICILOR. dar a didascalilor a continuat pâna prin secolul al V-lea. didascalii erau rânduiti de Nr. Pentru importanta deosebita pe care o prezinta acest studiu. atunci când întreaba retoric: “Oare toti sunt apostoli? Oare toti sunt profeti? Oare toti sunt învatatori? Oare toti fac minuni?. Cum lesne se poate deduce.” 26 .2. intitulat mai întâi în revista “Studii Teologice” 24 Primii didascali crestini . cursantii au obligatia sa-l citeasca. asa cum îl arata si numele. 124. Ca acestia aveau un har misionar special ne încredinteaza tot Sf. aparut .. cearta si sfatuieste. 6 Biserica si . 2/1932 (si în 2 5 Extras) Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Ap. Numai el are ca functie determinanta învatatura.. al doilea. m 24 . 86-87. Iata cum distinge domnia sa slujirile celor trei harisme: “Pe când Apostolul era misionarul profesionist.. Misiunea apostolilor si a profetilor s-a stins de timpuriu. Biserica primara au facut misiune Împreuna cu Sfintii Apostoli. 2 7 cultura. iar relativ recent în volumul “Biserica si cultura”25 . învatatorul propriu-zis al comunitatii. al treilea. profeti . Pavel. învatatori .

câteva dintre .. Astfel. perioada post-apologetica. ca demersul catehetic de astazi nu poate ignora bogatia informativa si mai ales formativa pe care izvoarele patristice le ofera preotilor si dascalilor de religie din zilele noastre. de atacurile ereticilor etc.catre Sfintii Apostoli în comunitatile în care asezau preoti. cu binecuvântarea si sub ascultarea Bisericii. în timp ce preotii se ocupau cu precadere de savârsirea cultului divin. care vor întemeia scoli catehetice si alte institutii de învatamânt. perioada apologetica-polemica. Pavel. priviti cu luare aminte cum si-au încheiat viata si urmati-le credinta. de fapt. b. precizam mai întâi ca literatura catehetica a primelor veacuri poate fi clasificata în trei categorii: a. cei de azi..” (Evrei 13. LITERATURA CATEHETICA ÎN PRIMELE VEACURI. în vederea stimularii unei lecturi individuale din partea cursantilor. urmeaza. care ne dau stiri foarte importante privitoare la cateheza primelor veacuri. care v-au grait voua cuvântul lui Dumnezeu. Cunoasterea si utilizarea lor de catre noi. Functia didascalilor a fost preluata încet-încet de barbati instruiti. 7). acela de a forma caractere religios-morale . Toate. perioada Parintilor Apostolici. Ap. asadar. bineînteles. 3. chiar daca faptul s-ar subîntelege de la sine. care-si poate împlini scopul. Facem de asemenea precizarea. didascalii aveau în grija explicarea învataturilor evanghelice propovaduite de Sfintii Apostoli. Operele Sfintilor Parinti. Pe lânga cartile Noului Testament. ca o fericita completare si tâlcuire a Sfintei Scripturi. literatura crestina beneficiaza de câteva scrieri deosebit de pretioase în acest subiect. Astfel. având doar scopul de a semnala câteva dintre ele. c. Prezentam. în vederea mântuirii. Tot ei erau cei care protejau aceste învataturi de interpretari gresite. Prezentarea noastra va fi selectiva. constituie temelia pe care se zideste edificiul trainic al unui învatamânt complet. atât de potrivit în acest sens: “Aduceti-va aminte de mai-marii vostri. sfatului întelept dat de Sf. Câteva repere. tintind în ultima instanta desavârsirea .

trad. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. FECIORU. 1980. David POPESCU. în lucrarea sa "Patres aevi volume. Editura Institutului Biblic si de misiune al Bisericii Ortodoxe Române. 1976. B. 9 Termenul "Parinti apostolici" nu a fost cunoscut antichitatii crestine. Clement al Romei. conform perioadelor mai sus enuntate 28 : Se numesc Parinti Apostolici scriitorii a. Perioada Parintilor Apostolici. p. apostolici". Ignatiu al Antiohiei. Nicolae CHITESCU. de mare importanta sunt si Constitutiile Apostolice . p. D. Barnaba. FECIORU. Epistolele Sf. Pr.32 Pentru acest capitol utilizam cu precadere manualele de Catehetica tiparite la Editura Institutului siBiblic de Misiune al BOR: al pr. opera al carei autor nu este cunoscut. III-V. 2 din colectia PSB. COTELIER.si al pr. Olimp CACIULA greaca si Pr. D. trad. Bucuresti. Teofil al Antiohiei. El a fost pus în circulatie în alsecolul XVII-lea de primul editor al acestor scrieri. 1 din colectia PSB. 28 . Scrierile Apostolici. Cele mai însemnate scrieri ale Parintilor Apostolici sunt: Învatatura celor doisprezece Apostoli (Didahia). sau cel putin i-au cunoscut 29 . Menunciu Felix. Eliodor CONSTANTINESCU.31 si ale apologetilor latini : Tertulian. Ariston de Pella. Miltiade. Sf. Justin Martirul si Filozoful (Apologiile I si II. Parintilor vol. vol. p. care contin un rezumat al întregii învataturi dogmatice. crestini care au trait în a doua jumatate a secolului întâi si prima jumatate a secolului al doilea. latina. N.în cuprinsul a 350 p. pentru Seminariile Teologice.u. dr. Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Ciprian etc. 1672. 33 26. 2 Vezi vol. PETRESCU. CALUGAR. b.30 Alaturi de aceste scrieri. 3 din PSB. 1978. 1979. Bucuresti. 390 p. D. Bucuresti. trad. 39. Pastorul lui Herma.cele mai cunoscute repere patristice. Epistola Sf. Perioada apologetico-polemica a înregistrat opere ale apologetilor greci . ca: Quadratus. 33 2s. Sf. pentru Institutele Teologice. Paul PAPADOPOL. T. prof. Atenagora Atenianul etc. aparuta probabil în sec. de Pr. Apolinarie. Policarp al Smirnei. Epistola catre Corinteni a Sf. Meliton de Sardes. morale si cultice crestine a Bisericii primare. 3 2 Apologeti de limba vol. Tatian Asirianul. care au fost ucenici ai Sfintilor Apostoli. alcatuita din opt carti. BODOGAE. de Pr. scrieri ale unor vrednici “mai-mari” ai nostri. Dialogul cu iudeul Trifon). Bucuresti. prof.Ibide 0 . J. Epistola Sf. Epistola catre Diognet etc. 31 m Apologeti de limba .

. în sânul carora se strecurasera niste deprinderi pagâne. Marele cuvânt catehetic Grigorie de Nyssa) etc. Care conduce întreaga omenire. 1982. 1943 Procatehez si Ierusalimului. Însusi iubitorul de oameni Dumnezeu ne este Pedagog” 34 . Este compusa din trei carti si se încheie cu un imn de slavire al Mântuitorului. 4 Ibide . 508 p. • Catehezele Sf. 1981. numerele 6 si 7. care duce la cer. Asupra acestora din urma vom zabovi cu un scurt comentariu. partea I. FECIORU.c. însa. Pr. Scrierea se adreseaza catehumenilor din Alexandria. la fel ca în sec. De fapt. al IV-lea când au fost rostite. Literatura catehetica de dupa epoca apologetica . precum: Pedagogul (autor: Clement Alexandrinul). Bucuresti. Cuvântul. 196. întrucât prezinta un mare interes nu numai pentru istoria catehezei. este instruirea spre cunoasterea adevarului. Bucuresti. constituie si astazi. II- III).a. p. D. este învatatura a slujirii lui Dumnezeu. mult apreciate de teologii români. Chiril al Ierusalimului . “Scrieri – Partea .” 35 . dar si pentru învatamântul nostru religios de astazi.. 3 3 A se vedea CLEMENT ALEXANDRIN . trad. 3 5 Ibide m . scriitor cu o cultura literara. vol. Cartea I ). 4 din colectia PSB. D. 36 m Sf. dupa cum însusi Clement marturiseste: “Pedagogul nostru. dovada fiind studiile si articolele Bucuresti. la care se adauga o excelenta elocinta. 3362. p. trad. 165Pr. Chiril al Ierusalimului. înregistreaza lucrari de adânca eruditie. CHIRIL al Catehezel .Pedagogul 33 apartine marelui erudit crestin Clement Alexandrinul (sec. UL Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. este vietuire dreapta. Clement propune si o “definitie” a Pedagogiei crestine: “Pedagogia este credinta în Dumnezeu. filozofica si teologica stralucita. un izvor deosebit de pretios pentru Catehetica crestina 36 .Catehez ) primele si e partea (a II . p. a Colectia 12 e 12 e “Izvoarele Ortodoxiei”. Catehezele Sf. (al Sf. El este Pedagogul Suprem. Tot în acelasi capitol ( al VII-lea.întâia” FECIORU. . 198.. 1945 (urmatoarele Catehez ) . este Sfântul Dumnezeu Iisus.

în care am notat câteva dintre aceste . pe baza textului de la Romani 6. ne-am botezat întru moartea Lui? Deci ne-am îngropat cu El.a trateaza despre pocainta.” A se Bibliografia studii si vedea Generala 3articole. prin Botez. 16: “Spalati-va si va curatiti si scoateti viclesugurile din inimile voastre dinaintea ochilor Mei”..consacrate lor 37 . în moarte. va trai negresit si nu va muri!” (18.. care aveti sa fiti luminati. - Cateheza a III-a este un fel de “lectie” despre Botez. Ea începe cu o revarsare a bucuriei din partea autorului pentru cei care au fost chemati a fi pregatiti pentru Botez: “Acum sufla asupra voastra. - Procateheza este un prolog al catehezelor.. 20). 8 Partea . p. despre iertarea pacatelor. - Cateheza I se dezvolta pe textul de la Isaia 1. în care se dau sfaturi celor care voiesc sa intre în crestinism. adresate celor de curând botezati (neofitilor) . având drept calauza un text din Iezechiel: “Dreptatea dreptului peste el va fi si faradelegea celui fara de lege peste el va fi. despre cel potrivnic etc. - Cateheza a II . Sunt în numar de 24: Procateheza. 3-4: “Sau nu stiti ca oricâti ne-am botezat în Hristos Iisus. 18 cateheze catre catehumeni (care urmau sa fie botezati) si 5 cateheze mistagogice. vol. 6. ca sa împletiti cununile ceresti! Acum a adiat mireasma cea buna a Sfântului Duh! Acum ati ajuns la portile palatului împaratesc! Sa dea Dumnezeu ca sa fiti luati înauntru chiar de Împaratul! Acum s-au aratat florile pomilor! Sa dea Dumnezeu ca si rodul sa fie desavârsit!” 38 . 37. atasata la sfârsitul Cursului. mireasma fericirii! Acum adunati florile cele duhovnicesti. Daca cel fara de lege se va întoarce de la toate faradelegile lui. I 37 .

explica atributul atotputerniciei lui DumnezeuTatal. - Cateheza a V-a vorbeste despre virtutea credintei.. Carele din Tatal S-a nascut.- Cateheza a IV-a trateaza despre zece dogme...”.) .. din care se numeste tot numele parintesc. 8.. - Cateheza a VI-a Credintei. despre Înviere etc.. despre Cruce. 1: “Credinta este adeverirea celor nadajduite. pornind de la textul din Evrei 11.. 5-6.” - Cateheza a XII-a tâlcuieste articolul al III-lea din Simbolul Credintei. pe baza textului - Cateheza a XI-a explica în continuare cuvintele din Crez “Fiul lui Dumnezeu. despre Hristos. - Cateheza a X-a explica primele cuvinte din articolul al II-lea al Simbolului de Credinta: “Si întru Unul Domn Iisus. . se ocupa cu explicarea primului articol din Simbolul - Cateheza a VII-a contine învatatura despre Tatal si atributele Sale. - Cateheza a VIII-a. pe baza citatului din Iov 33. cuprinse. pornind de la cuvintele: "Pentru aceasta îmi plec genunchii înaintea Tatalui. 18-19 (Dumnezeule mare si puternic.. atotputernice. Doamne mare în sfat si puternic în lucruri.. din I Cor. cu scopul de a combate pe eretici si pe iudei.. 14-15). Unul nascut. citând textele din Isaia 7." (Efeseni 3.. al tuturor celor vazute si nevazute. 10-13. 4..”. - Cateheza a IX-a explica expresia din Crez “Facatorul cerului si al pamântului. în Simbolul Credintei: despre Dumnezeu. plecând de la citatul din Ieremia 32.”. dovedirea lucrurilor nevazute. în cer si pe pamânt. de fapt.

- Cateheza a XIII-a vorbeste despre Cruce. îndemnând la cinstirea Sf. explica articolele V si VI din Crez. pe care Sfântul Parinte o numeste “crivsma”. În saptamâna luminata. vorbeste despre Taina Sfintei - Cateheza a V-a mistagogica (XXIII) explica momentele mai însemnate din Sfânta Liturghie. ereziile lui Simon Magul si a lui Manes (gnostic din secolul al III-lea). ca sa judece viii si mortii ( articolul al VII-lea din Crez ). vorbeste despre Biserica ( articolul al IX-lea din Crez ). dupa ce au fost botezati. continua explicarea începuta în - Cateheza a III-a mistagogica (XXI) vorbeste despre Taina Sf. . Facem mentiunea ca toate aceste 18 cateheze au fost tinute înainte de Sfintele Pasti. a face semnul ei etc. - Cateheza a XV-a vorbeste despre venirea întru slava a Domnului nostru Iisus Hristos. Cateheza a II-a mistagogica (XX) cateheza anterioara. Mir si despre ungerea propriu-zisa. Pasti. rastignirea si îngroparea Domnului. ultima din cele “pentru cei care au sa se lumineze”. Cateheza a XVIII-a. despre Înviere si Înaltare . - Cateheza a XVII-a continua explicatiile despre Sf. Botez.. vorbind despre Duhul Sfânt. Euharistii. catehumenii au purtat numele de “luminati” sau “neofiti”. Cruci. - Cateheza a XVI-a explica articolul al VIII-lea din Crez. combatând. tinuta în ziua Sf. - Cateheza a XIV-a. Sfântul Chiril le tine alte 5 cateheze. totodata. - Cateheza a IV-a mistagogica (XXII). o data cu simbolismul lor. Duh. numite “mistagogice” ( kathchvseij mustagogikaiv - ): Cateheza I-a mistagogica (XIX) explica ritualul Tainei Sf. iar în ziua praznicului.

V. Vasile Antropologia cu RADUCA. Grigore Române. dar depaseste cu mult nivelul mediu al acestora. si ecumenicitatea patristica din sec. despre care am vorbit mai sus). NYSSA. trad. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii OrtodoxeSfântului Bucuresti. aceasta lucrare ar putea fi inclusa în categoria catehismelor. Scrierea este structurata în trei parti. instructionis libelli sex ( Catehismul. sau sase carticele de învatatura publicata în anii 374-381. editia a II-a = 1998 (edit. Sf. În acceptiunea de azi. Vezi vol. a se vedea teza de doctorat a pr. de . fiind adresata dascalilor crestini din acea vreme (între care si didascalii. "Sofia"). Scrisa pe la anul 385. cu învataturi pentru candidatii la Botez (competentes) . 4 0 Pentru viata si opera Sf. BARBU. Nyssa 1996. 1947. cu lucrarea Catechismus sive ). Între preocuparile principale se numara combaterea pagânismului. vezi Pr. Stefan Sfântul Niceta de Remesiana ALEXE. a a treia doua parte despre pacat.• Marele Cuvânt Catehetic al Sfântului Grigorie de Nyssa kathchtiko`" o mevga") ( Lovgo" 39 este cea mai importanta lucrare a sa . p. Grigorie de Marele cuvânt . * Dintre autorii de literatura catehetica ai primelor veacuri din Apus evidentiem doi Parinti: • Sfântul Niceta de Remesiana 40 . Prima parte trateaza despre Sfânta Treime. 7-8. de T. 403 p. Pentru teologia Sf. a politeismului. Niceta de Remesiana. S-au pastrat în întregime numai cartile a 3-a si a 5-a. precedate de un prolog în care vorbeste despre rolul pe care îl are învatamântul catehetic. mai ales privire la om si la mântuire. IV si Teza de doctorat. ST XXI. 39 . ocultismului si astrologiei. 453-587. nr. catehetic Bucuresti. 1969. lucrarea cuprinde 40 de capitole si are mai mult un continut dogmatic. Grigore de Nyssa. despre Botez si Euharistie. CRISTESCU si N. întrupare si mântuirea prin Hristos.

tradusa si în limba româna 42 De Magistro . în masura în care vom învata mai mult. Îl vom iubi mai mult. în 27 trebuinta de a-i învata pe cei simpli) de capitole. scrisa aprox. text bilingv. Aceasta lucrare este considerata primul manual de catehetica al Bisericii primare apusene . Tom. Institutul magistro (editie European. de George BogdanPrima cateheza. a doua despre tinuta procedeele ( metodele) adecvate învatamântului. 394-443. o alta lucrare din domeniul catehetico-pedagogic. Paris. rom. 1869. dupa cum Pedagogul lui Clement Alexandrinul este socotit primul “manual catehetic” din Orient. (vezi si rudibus Oeuvres complètes de Saint Augustin. (Despre Învatator ). mort la vârsta de 17 ani. de asemenea. Deogratias. 1995 bilingva). 309-348. Aceasta lucrare se prezinta sub forma unui dialog cu fiul sau Adeodatus (fruct al unei iubiri nelegitime. par PERONNE. dupa opinia Fericitului Augustin. XXI (Sur la manière d'enseigner la doctrine chrétienne aux ). crestina. rom. "Unicul Învatator". Care se afla în ceruri si pe Care. AUGUSTIN. Fer. Initiere în viata Editie bilinva. iar a treia despre catehetului. p. Polirom. ignorants Târa. copil de o inteligenta precoce. Trad. . adresata unui diacon din Cartagina.• Fericitul Augustin 41 cu scrierea De catechisandis rudibus ( Despre .. 1193-1220. XXXX. Bucuresti. col.L. "A-L iubi si a-L cunoaste" înseamna adevarata fericire pe care pretind toti ca o cauta. la cererea acestuia. 4 2 Idem. care-l speria uneori pe tatal sau). P. între altele. P. Amintim. de dinainte de convertire. Eugen MUNTEANU. MIGNE. Trad. Linia calauzitoare a lucrarii este Dumnezeu. dar putini sunt aceia carora le este data bucuria de a o fi gasit cu adevarat... pe la anul 400. De catechisandis. VINCENT & comp. 41 . Este structurata în trei parti: prima trateaza despre materia învatamântului catehetic. XXXII. pentru a-i fi îndrumar în munca lui de catehizare.L. De . Iasi. ca Fericitul Augustin a lasat. col. 2002. trad.

în functie de situatiile specifice. cum Catehezele Sf. ei sunt condusi de noi undeva. în În vol.4. Edituragreaca Institutului Biblic si de Misiune al BOR.. ei primesc atunci o baie în apa. C A T E H U M E N A T U L . pr. am vazut mai sus. cap. 67. Ca forma neorganizata didactic putem vorbi de catehumenat chiar de pe vremea Sfintilor Apostoli. în care. de exemplu. Chiril al Ierusalimului . 1980.”44 . Sub acest nume se cuprinde perioada dintre jumatatea secolului al II-lea si secolul al V-lea. iar dupa “baie” se numeau “luminati”. asadar.. sa posteasca etc. în acelasi fel în care noi însine am fost renascuti. O. Apoi. pentru a putea da dovada. .. apoi. unde este apa si sunt renascuti acolo.Iar baia aceasta se numeste legatura cu ea devin apoi 43 Iar putin mai încolo: luminare . despre credinta lor. “Toti cei care s-ar încredinta a crede ca lucrurile acestea învatate si propovaduite de noi sunt adevarate si care fagaduiesc ca vor putea trai asa. Observam. ca înainte de baia Botezului. Justin Martirul si Filozoful.. termen pe care îl întâlnim si în alte scrieri din perioada catehumenatului. Cu timpul s-a simtit însa nevoia unui învatamânt catehetic cu un program coerent. în noteaza între altele: Apologia I-a. FECIORU si pr. 2 PSB. ne rugam si postim laolalta cu ei.” “.. întrucât cei care primesc toate cele în luminati la minte . de pr. postind. Bucuresti. D. BODOGAE. pe o anumita durata. m 43 . Primele dovezi despre organizarea catehumenatului le avem în jurul anului 150. în numele Parintelui tuturor si Stapânului Dumnezeu si al Mântuitorului nostru Iisus Hristos si al Sfântului Duh.. p. LXI. p. iertarea pacatelor pe care le-au savârsit mai înainte. 466. fiind învatati sa se roage. sub o forma organizata. D. la rândul nostru. Apologeti de limba trad. în scrierile Sf. 4 Ibide . sunt învatati sa se roage si sa ceara de la Dumnezeu. întrucât era firesc ca înainte de Botez candidatii sa fie instruiti. CACIULA. Astfel. s-a desfasurat catehizarea iudeilor si a pagânilor în scopul încrestinarii. în timp ce noi.. avea loc un anumit instructaj.

alaturi de învataturile morale. Continutul instruirii îl constituia învatatura de baza a Bisericii. Durat catehumenatului a crescut progresiv (aflam din a Apostolice .. 1 an. numiti si competenti .. Treptele catehumenatului erau trei: Liturghie pâna la “câti sunteti chemati. în Hristos v-ati si-mbracat.fiecare dintre cele patru paragrafe tratate ar fi meritat. Biserica.”). Ca o reminiscenta (si dovada) a acestui fapt este cântarea la Liturghie “Câti în Hristos vati botezat. 2 si chiar 3 ani. era asigurata de cateheti. necesare unei conduite crestine autentice. Taine. era explicata doctrina despre Sfânta Treime. aflam tot de la Justin Martirul. La finele acestui mic excurs în slujirea catehetica a primelor veacuri crestine se impun câteva observatii generale: .. având în vedere importanta lor. Evident. luminatii. cu 40 de zile înaintea Sfintele Pasti. viata vesnica etc. Iar catehumenii au fost împartiti initial în doua categorii: elementar si înaintatii . * Concluzii . în care sa fie . Mai apoi Botezul s-a savârsit si-n ajunul altor Praznice Împaratesti: Nasterea.”.Instructia catehetica. înviere. avansati (participau pâna la ascultatorii Constitutiile (participau la Sfânta îngenunchetorii – catehumeni mai Heruvic ). Noii botezati se numeau “luminati” sau “neofiti” si umblau îmbracati într-o haina alba toata Saptamâna Luminata (de la Pasti la Florii). un numar mult mai mare de pagini... cuprinsa instruiti îndeosebi în Simbolurile de Credinta. Botezul. Rusaliile. Floriile. erau catehumenii înscrisi deja pe listele pentru Taina Botezului. Botezul se savârsea numai în sâmbata Pastilor. moarte. în special Cartea a VII-a ): 3 luni. în loc de Trisaghion. Initial. cu precadere cel niceo-constantinopolitan.

prezentate si alte aspecte decât cele mentionate. Din ratiuni metodologice, am procedat, însa, la aceasta restrângere asupra strictului necesar, în special pentru a nu încarca excesiv cursul; - informatiile sumare incluse în aceasta prelegere pot fi completate prin aprofundarea bibliografica, cu deosebire prin analizarea lucrarilor mai importante, semnalate atât în interiorul capitolelor, cât si la notele de subsol. Dupa cum lesne se poate observa, am semnalat cu precadere lucrarile traduse din operele Sfintilor Parinti, pentru gradul ridicat de accesibilitate, dar studentii pot apela si la altele, netraduse înca, fie în text original, fie în variantele unor limbi moderne, de larga circulatie, cum sunt cele din cunoscuta colectie "Sources Chrétiennes"; - precizam, de asemenea, ca unele dintre lucrarile catehetice importante, din aceeasi perioada a primelor veacuri crestine, vor fi mentionate în capitolul urmator, în cadrul scolilor catehetice, context în care au slujit parintii si scriitorii bisericesti.

IV. S C O L I L E

CATEHETICE

La fel ca în capitolele precedente, nici aici nu ne propunem sa intram în prea multe detalii istorice, pe care cei interesati le pot afla în manualele de specialitate, ci sa punctam doar care au fost marile centre ale catehizarii, reprezentantii mai de seama, operele lor principale în acest subiect (inclusiv tematica acestora), totodata ce anume din aceste opere poate sluji demersului catehetic actual. ALEXANDRIA . În acest centru vestit al antichitatii au calcat picioarele Sfântului Marcu, unul din cei saptezeci apostoli, autor al Evangheliei a 2-a. Iata ce spune Eusebiu de Cezareea în privinta lui: “Despre Marcu se spune ca a fost cel

dintâi trimis sa predice Evanghelia în Egipt, asa cum a compus-o, si tot el a întemeiat acolo primele biserici ”45 . Iar în Cronica spune ca Marcu a evanghelizat si Alexandria, stire preluata probabil de la Dionisie, episcopul Alexandriei, ucenic al lui Origen, la care Eusebiu se refera deseori în Istoria sa46 .

Ei bine, în acest centru evanghelizat deja, pe la jumatatea secolului al II-lea s-a deschis o importanta scoala catehetica, al carei prim conducator a fost Panten

(pe la anul 180) . Interesant este faptul ca scoala alexandrina este cunoscuta sub nume diferite: scoala cuvintelor sau învataturilor sacre iverw`n lovgon didaskalei`on ); scoala catehizarii (didaskalei`on tw`n

(to; th`" kathchvsew" (hj tw`n (to; kat

) ; adunarea (pentru învatatura) a credinciosilor sau, simplu, Scoala din Alexandria

pistw`n diatribh)v

jAlexavndreian didaskalei`on

) Dupa Panten, cei mai valorosi cateheti vor fi . Clement Alexandrinu l(150-217) si Orige (185-245). La început aceasta scoala n nu a fost întretinuta de Biserica, ci prin mijloace particulare. Origen, de pilda, pentru a putea trai vindea manuscrise ale unor autori profani pe care le poseda, sau
Vezi EUSEBIU DE CEZAREEA, Scrieri – Partea , PSB, vol. 13, Editura Institutului Biblic..., trad. T. BODOGAE, Bucuresti, 1987, p. 82. I pr. 46 Ibide , nota 84. m
45

dadea lectii particulare. Însa eruditia profesorilor alexandrini avea sa se rasfrânga benefic asupra prestigiului scolii, în special prin studierea si interpretarea Sfintei Scripturi. Metoda prioritara de interpretare în aceasta scoala este cea alegorica Aceasta tendinta mistica de abordare a textelor sfinte va fi temperata, în plan general, prin interpretarea literala pe care se va axa Scoala din Antiohia, despre
47

.

care vom vorbi mai jos. De la Clement ne-au ramas trei lucrari mai importante: Pedagogul, Protrepticul si Stromatele . Dintre acestea, în ceea ce priveste Pedagogul 48 , despre care am facut deja
49

Catehetica, cel mai mult ne intereseaza câteva remarci în prelegerea anterioara

. Ca si alti mari si constiinciosi dascali

crestini, Clement urmarea întemeierea unei stiinte crestine care sa contracareze si sa învinga orgoliul “stiintei” pagâne. El nu respinge, de fapt, filozofia pagâna, pe care o aseamana oarecum cu Vechiul Testament, care pregateste receptarea Noului Testament. El apreciaza stiinta în general, însa pe cea crestina în mod cu totul special, pe care o considera, de fapt, prima treapta a mântuirii. “Pedagogul” este

considerat, astfel, primul tratat stiintific de pedagogie din care s-a alimentat traditia crestina privind educatia în toate timpurile. Orige s-a impus posteritatii în domeniul doctrinar-catehetic în special prin n lucrarea Despre Principii ( Peri; jArcw`n ) adica "Despre Începuturi" , în patru , carti, în care se ocupa cu învatatura crestina despre: Sfânta Treime, îngeri, lume,

Paradoxal, se pare ca Origen a litera un text scripturistic semnificativ, Matei 19, 12, în interpretat l care se vorbeste despre fameni. Este posibil, asadar, ca aceasta interpretare sa-l fi determinat sa se castreze, care fapt i-a atras o sumedenie de necazuri, inclusiv post-mortem (condamnarea de catre sinodul al Vlea ecumenic). Am folosit, însa, expresiile "se pare" si "probabil", pentru ca nu este exclus ca alte motive sa fi determinante, între care si încercarea de a contracara acuzatiile ca ar umbla cu femei, dupa fost mentioneaza istoricul Eusebiu de Cezareea op. cap. VIII, p. 231). cum 4( Observatii pertinente asupra personalitatiicit., Clement si a lucrarii “Pedagogul” face C. CUCOS, 8 lui în Educatia religioasa. Continut si forme de , Editura “Didactica si Pedagogica”, Bucuresti, 29-31. asemenea, în Educatia religioasa. Repere teoretice si , "Polirom", 1999, p. realizareDe 1996, volumul metodice 47-48. 4 9 Mentionam, totodata, ca face parte din bibliografia obligatorie pentru examen, fapt care obliga cursanti sa o citeasca în particular si sa remarce elementele constitutive, în special cele cu pe aplicabilitate actuala .
47

om, suflet, înviere, libertate, Sfintele Scripturi

etc.50 . Om de mare caldura

sufleteasca si de adânca profunzime a convingerilor religioase, în acelasi timp dascal de stralucita eruditie, în special în domeniul biblic si dogmatic, el a fost considerat, totodata, “cel mai popular catehet al veacului al III-lea, care si-a petrecut toata viata în câmpul învataturii si al predicii”, cum se exprima un cercetator francez pe la începutul secolului al XX-lea
51

.

Scopul lucrarii

nominalizate mai sus, este cel marturisit de Origen însusi: “Am scris aceasta lucrare, pe de o parte, pentru aceia dintre credinciosii nostri care cauta explicarea în haina rationala a principiilor de credinta; dar pe de alta parte, am vrut sa dau si un raspuns împotriva ereticilor care mereu ne provoaca la discutii neplacute...”
52

.

ANTIOHIA . Este vorba de capitala provinciei romane Siria

53

, în care , dupa

moartea martirica a Sf. Arhidiacon Stefan de la Ierusalim, s-au refugiat multi dintre crestinii de aici de teama represaliilor. Aici va propovadui si Sf. Ap. Pavel împreuna cu Barnaba (Fapte 11, 26) si cu alti “prooroci si învatatori” (Fapte 13, 1). De retinut, de asemenea, ca crestini ( Fapte 11, 26-27). Aici va fiinta, astfel, o puternica scoala catehetica, cei mai de seama reprezentanti ai ei fiind urmatorii: Lucian de Samosata (preot martir), Diodor de în Antiohia ucenicii lui Hristos s-au numit prima oara

Tar , Sf. Ioan Gura de († 407) . Linia prioritara de interpretare a Sfintei s Aur Scripturi a fost cea literala, sau istorico-gramaticala, cum se poate observa foarte bine îndeosebi la Sf. Ioan Gura de Aur, reprezentantul cel mai renumit al acestei
Vezi trad. rom. – Scrieri , vol. 8 PSB, Editura Institutului Biblic..., trad. pr. T. BODOGAE, Bucuresti, 1982,alese p. 297 ORIGEN 5 1 J. G. BARDY, Un prédicateur populaire au III-e în “Revue pratique d’apologetique”, siècle, Toulouse, 1927, p. 515. 5 2 ORIGEN – Scrieri , vol. 8 PSB, Editura Institutului Biblic..., trad. pr. T. BODOGAE, Bucuresti, 1982, p. 14.alese 5 3 Facem aceasta precizare, pentru a nu se confunda Antiohia , oras din provincia romana “Galatia” Fapt 13, 14-44); cf. Pr. dr. Ioan MIRCEA, numita al Dictionar Noului , Editura cu Pisidiei (vezi e Testament Institutului Biblic..., Bucuresti, 1984, p. 29.
50

comuna de de aasemenea. deosebit de pretioase pentru reconstituirea cultului Cei doi sfinti parinti au.scoli. 1957. Ioan Gura de Aur se adreseaza cu precaderii inimii. 12 în total. gasim date remarcabile în catehezele baptismale . Am pomenit de catehezele 2 si 3. insistând mai mult sfaturi morale. Ioan Gura de . multe preocupari comune în aceste scrieri. din colectiv.T. Chiril al Aur Ierusalimului. p. în vol. si Sf. în care vom vorbi familie – factor al despre educatiei. Ioan. IOAN GURA DE Despre cresterea . dintre care cele mai relevante sunt a doua si a treia. Ca o particularitate interesanta. Ioan Gura de Aur. hirotonit preot în Antiohia în anul 386. 50. Explicarea Botezului în catehezele baptismale ale Sf. In . Studiul are si un capitol critic comparativ între Sfântul Ioan Gura de Aur si Sf. de fapt. dar cele mai accentuate convingeri pedagogice le gasim în “Despre gloria desarta si cum trebuie sa creasca parintii pe copii” ceea ce priveste catehumenatul si amanunte legate de scoala propriu-zisa. remarci alta prelegere. ca interpreti ai . De aceea. "Putul si împartire de grâu". în cele ce urmeaza vom creiona câteva aspecte legate de preocuparile sale catehetice. într-o Pedagogiei 1969. dupa izbavirea din robia egipteana. ca mentionam simbol preînchipuitor al izbavirii din robia diavolului prin Botezul crestin (Sf. de catre episcopul Flavian. ca în timp ce Sf. totusi. nr. Mentionam ca asupra continutului acestei scrieri vom face anumite Bucuresti. 524-527. Opinii cu privire la educatie aflam în mai toate predicile sale (în special omilii). si întemeia argumentarile pe Sfânta Scriptura. lucrare ce se facea de regula în timpul Postului Pastilor. în general. în cunoscuta colectie Sources chrétiennes 55 54 . Mentionam mai întâi faptul ca Sf. astfel. 5 5 Paris. pentru faptul ca în ele se descriu cel mai explicit ritualul botezului. 5 25 . parintele Braniste reliefeaza aspectele liturgice ale Vezi Sf. vol. Cateheza III. Notam ca volumul se gaseste si la Biblioteca Facultatii noastre de 5 6 Teologie. Sf. Interesant este faptul ca aceasta lucrare este considerata prima cu caracter educativ învatamântul rusesc. 24. Chiril este mai didacticist. fost titular al catedrei de Liturgica la Facultatea noastra 54 56 . p. reliefându-se. Botezului înclinat spre argumentari rationale. p. 51). AUR. ideea despre trecerea evreilor prin Marea Rosie. Asa se face ca Sf. între care aceea baptismal. calitatea lui de orator si nu cea de profesor. Chiril. Desigur. în schimb. Se arata.). face regretatul parinte profesor Ene Braniste. în traducere slavona (St. Ofera. în S. traduse si editate alaturi de alte sase de Antoine Wenger. functie care includea si sarcina de a pregati catehumeni pentru primirea Botezului. 509527. 284 p. BÂRSANESCU + Istoria . avea calitatea de predicator al catedralei episcopale (386-398). dintre care din nefericire ni s-au pastrat foarte putine. p. 7-8 / 1970. 1995. Cateheza III. Un studiu deosebit de valoros asupra catehezelor baptismale. copiilor Bacau. 410-431. Ioan a rostit o serie de cateheze baptismale . pe multe amanunte legate de ceremonialul Tainei Botezului.

sa explice doctrina Bisericii. În general. în forma ei de expunere. foarte pretioase pentru noi. care în anii 347-348 si-a rostit aici celebrele sale cateheze. Nu se cunosc anii de început ai scolii catehetice din aceasta cetate. petreceti-va ziua în rugaciune si multumire. Chiril al Ierusalimului . Sale le scoate în evidenta si pe cele care tin de pentru cel botezat. despre care am vorbit într-un capitol anterior.referirilor Sf. nascut prin har. care. datorita Sf.. poarta pecetea personalitatii marelui orator. învatatura catehetica hrisostomica. aceea de a fi crestin. constientizarea importantei Tainei. Ioan Gura de Aur. Grigorie lasa posteritatii. cercetati biserica. în lectura si zidire sufleteasca. în convorbiri duhovnicesti. 57 Cele cinci cuvântari Ibidem p. Abia în secolul al IV-lea ne este cunoscuta activitatea ei. IERUSALIM. Între elevii sai se numara Pamfil. sa examineze. Ioan Gura de Aur se adreseaza astfel neofitilor: “Fiti deci vrednici de aceasta mare cinste! Fugiti de toate ispitele diavolului. sa îndemne etc. CEZAREEA PALESTINEI . Sf. Sf. . Începuturile acestei scoli se leaga de numele lui Origen .. Caci Botezul nu foloseste la nimic. C. iar neofitul . orientata mai mult spre eforturile ascetice si progresul în virtute decât spre speculatia asupra învataturilor de credinta. se refugiaza aici. în urma unor neîntelegeri cu episcopul Demetrius din Alexandria. De aceea. Grigorie de Nazianz si Eusebiu de Cezareea. orientare întru-totul valabila si pentru catehetii din zilele noastre. Caci savârsitorul nu era doar un simplu tipicar si ceremonialist. ci si un învatator capabil sa predea. a dobândit cea mai mare cinste. . între alte opere. dar studiul P. daca dupa primirea lui continuam a duce o viata nedemna!” 57 . cât si pentru savârsitor. împodobiti-va cu zelul pentru virtute. Sf. 524. atât constientizare care trebuie si astazi mereu actualizata..

de pr. Tatal nostru) .TILEA NAZIANZ. Hippo-Regius etc. totodata prestigiul de care s-a bucurat Eusebiu. care ne intereseaza cel mai mult. STANILOAE. La Milan a activat dogmatice si morale).teologice . lucrarea 0 Despre Apologia . pe lânga valoarea lor dogmatica. pe la sfârsitul veacului al II-lea. care. care-si avea aici resedinta episcopala (De dominica oratione= Despre Rugaciunea Domneasca. numit si “lira a Sfântului Duh”. D. cunoscut imnolog si orator bisericesc. 1987 si Viata lui Constantin cel . De anima. Ciprian. Anastasi . La Hippo (nordul Africii) îsi avea resedinta episcopala Fericitul Augustin. între cea alexandrina si cea antiohiana. BARBU. caruia istoria bisericeasca îi datoreaza atât de mult pentru informatiile din primele secole ale crestinismului 59 . s-a vorbit mai sa. Sf. Trebuie sa notam si contributia însemnata a lui Pamfil în aceasta scoala. de Pr. 58 . SCOALA APUSEANO-AFRICANA include cetatile Cartagina. 1991. Cei interesati pot beneficia de traducerea româneasca 58 . Milanul. Între catehetii mai însemnati amintim pe Efrem Sirul († 378). (retrad. 1993). despre ale carui lucrari s-a vorbit mai sus. de Arges. 13 si 14 din colectia Istoria . el înzestrând-o cu o biblioteca impresionanta. Protogene . si N. ambele aparute la Editura Institutului Biblic din PSB: Bisericeasca Mare 6Bucuresti. Ambrozie (cu scrieri preponderent Tertulian (De baptismo. pentru vorbirea sa frumoasa. I sus. Vezi Sf. GRIGORIE DE Cele cinci cuvântari despretrad. La Cartagina – Roma. C. 1947 Dumnezeu. EDESA Scoala de aici îsi datoreaza începuturile învatatului SIRIEI. a 5 9 Vezi vol. În interpretarea Sfintei Scripturi a tinut calea de mijloc. Gh. De poenitentia etc) si Sf. La Roma s-au remarcat Filozoful 60 si Hipolit. Justin Martirul si Sf. cel mai învatat episcop al Cezareii Palestinei . au si o mare importanta catehetica.

Antonie cel Mare († 356) Pahomie cel Mare († 346). Euripide. Dupa ce crestinismul a dobândit libertate de manifestare. 40-41. p.. citând cu o dexteritate debordanta din mai toti scriitorii si filozofii antichitatii: Homer. daca suntem întelepti. iar restul îl lasa cu placere. potrivit proverbului doric: sa potrivim piatra dupa fir ” 62 . Socrate.. 17 PSB. în care Sfântul Vasile sfatuieste pe tinerii crestini din vremea sa ce atitudine trebuie sa aiba fata de scrierile profane. asa cum fac albinele.. p. alaturi de alte scrieri ascetice catehetic recomandam în chip special 61 Regulile mari si mici pentru . dr. Sf. deci. în vol. le recomanda cu sinceritate. Solon etc. n. în secolul al IV-lea se pun bazele monahismului organizat. Bucuresti. dând exemplul albinei. Aceasta omilie catehetica impresioneaza în primul rând prin eruditia în câmpul profan de care autorul da dovada.SCOLILE MANASTIRESTI. Platon. care da între altele si monahi.). Noi. iar restul sa-l lasam. prof. eleni 569-570 61 . Pitagora. de asemenea.Cum pot întrebuinta cu folos literatura scriitorilor . sa luam din carti cât ni se potriveste noua si cât se înrudeste cu adevarul (subl. nici nu încearca sa aduca tot ce gasesc în florile peste care se aseaza. care zaboveste asupra tuturor florilor. 2 Omilia XXII-a Catre Tineri .. si voi sa cititi scrierile autorilor profani. acelea nici nu se duc fara nici o alegere la toate florile. gratie ostenelii exemplare a pr. Din opera sa din câmpul omiletic si Omilia catre tineri . Asadar. dar nu de la toate culege mierea: “Trebuie. dar atrage atentia ca trebuie extras din ele numai ceea ce foloseste vietii. Pericle. tot asa si cu niste scrieri ca acestea. Aceasta recomandare este întru-totul Lista completa a lor poate fi consultata în vol. Hesiod. Vasile Cel Mare (330-379). 17 PSB. sa culegem atât cât este de folos si sa ne ferim de ceea ce este vatamator. Organizator stralucit al monahismului rasaritean este. Si dupa cum atunci când culegem flori de trandafir dam la o parte spinii. 1986. 6FECIORU.. ci iau cât le trebuie pentru lucrul lor. D. chiar de la început se cuvine sa cercetam pe fiecare dintre învataturi si sa le adaptam scopului urmarit. Departe de a respinge scrierile lor. Între initiatori amintim pe Pavel de Teba († 341) .

Treptat. Bucuresti. calaria. cu toata prudenta pe care o recomanda. ÎNVATAMÂNTUL CATEHETIC ROMÂNESC. cu jertfele a sute de tineri. Înotul. Calugarii ajung cu timpul si preoti parohi. decât erau tinerii din vremea Sf. BÂRSANESCU & co. 6. V. în care erau ajutati de cântareti si paraclisieri. metoda prioritara – memorizarea. singurii luminatori ai celor dornici de învatatura. cu scriitorii. singurii “intelectuali” ai comunitatilor si.valabila si pentru tinerii din zilele noastre. au luat fiinta scoli în tot Apusul Europei. dar nu toate de folos” (I Cor. Istoria Pedagogiei vânatoarea.sah) de . implicit. sfatuieste totusi raspicat: “Trebuie sa stam de vorba cu poetii. p. jocul de un fel . Ap. arta versificatiei. ne-au oferit posibilitatea de a reaseza Religia ca obiect de învatamânt în 63 64 Ibide . Repere ale unui scurt excurs istoric . în care religia nu era obiect de învatamânt separat. cartile de cult si scrierile lui Aristotel (“încrestinate”). m societate ( Vezi St. p. Din darul lui Dumnezeu.” 63 În . a rugaciunii Tatal nostru. “Manuale” de baza erau: Sfânta Scriptura.. de altfel.. care consuna armonios cu linia calauzitoare pe care se axeaza omilia Sf. aruncarea lancei. Vasile. 1969. Vasile: “Toate-mi sunt îngaduite.catehetic. 12). ci interferata cu celelalte materii. a celor zece porunci etc. Pavel. Retinem în final ca Sf. întrucât toate cele septem artes liberales 64 se predau în spirit religios. evenimentele din decembrie 1989. Limba de predare-ascultare era latina. fiintând astfel asa-numitele Scoli parohiale . . întemeietorul scolilor manastiresti este considerat Benedict de Apus Nursi . mult mai expusi capcanelor de tot felul pe care unele carti profane le ascund. Vasile. cu oratorii si cu toti oamenii de la care am putea avea vreun folos oarecare pentru cultivarea sufletului. Materialul didactic se reducea la citirile din cartile pomenite mai sus. De aceea socotim ca este locul aici sa amintim si sfatul Sf. scrima. la care se adauga memorizarea Simbolului de credinta. 42. la mânastirea de a pe Monte-Casino (Italia). care a înfiintat ordinul calugaresc al Benedictinilor (529). care sunt. 568.

Adevarul fiind. (2): comun. pentru gimnaziu 84 optionalasi pentru licee si scoli facultativ . 6. cu acordul parintilor si al tutorelui legal instituit. Adevarul si Viata. însa. din anul 1991 când s-a prevazut Constitutiei art.” (Ioan 14. Dumnezeu Însusi. În acest caz. 370/3. liceal si profesional includ Religia ca disciplina scolara. de fapt . la toate nivelele. în Adevarul Suprem. potrivit cerintelor specifice fiecarui cult.04. 36/1997. În mod similar se procedeaza pentru elevul caruia. În scolile de învatamântul religios este organizat si garantat prin . din motive obiective. însa... art. pe deasupra si cu pretentie de “stiintifica”. 1996. ignorând.. 8159 nr. elevul poate sa nu frecventeze orele La solicitarea de religie. în care se în României precizeaza: Statul asigura libertatea învatamântului religios. din 11. . "Monitorul Oficial al României". A se vedea si doar profesionale “Protocolul Ministerului Învatamântului". pentru modificarea si completarea Legii înv. ca a fost necesara o asidua munca de lamurire din partea slujitorilor Bisericii. situatia scolara se încheie fara aceasta disciplina.. biologia. dusa cu factorii politici si cu anumite persoane cu functii din învatamânt. Asadar. Partea I. din 24 iulie. în rândurile carora multi reprezentanti au ramas tributari unei mentalitati ante-decembriste atee. parte a trunchiului Elevul. încheiatacu Secretariatul de Stat pentru Culte. nr. si din partea unor parinti nedusi la biserica. dar 1995.1996.VIII... în special a membrilor Sfântului Sinod. nr. 32). Trebuie sa mentionam. educatia fizica. liber este numai cel ce crede în adevar. alege pentru studiu religia si confesiunea. de importanta egala cu.04. de fapt. Din punct de vedere legislativ a fost necesara trecerea câtorva ani buni pâna când Parlamentul a votat acele articole în favoarea predarii religiei în scoala ca materie obligatorie.. scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit. 9. 84/1995. pentru a-si desfasura nestingherita misiunea lasata ei de Dumnezeu-Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Pâna la 65 Astfel. când lege prin Legea nr. Biserica însasi a putut iesi din “ghetoul” în care sistemul totalitar comunist-ateu o izolase aproape un sfert de veac. nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor si la aceasta . "Ordonanta de urgenta a Guvernului". 9715/10. constient sau nu. dupa cuvântul Mântuitorului “Adevarul va va face liberi!” (Ioan 8. 6). istoria. disciplina 1999. nr. care vedeau în reintroducerea religiei o “siluire” a libertatii copiilor. art. precum El a spus-o: “Eu sunt Calea. gimnazial. totodata din partea unor cadre didactice cu orizontul limitat de aceeasi educatie materialist-dialectica. a trebuit sa asteptam pâna în anul stat.programele scolare. 65 . s-a stipulat obligativitatea religiei pentru clasele I-IV. 9 (1) Planurile-cadru ale precizeaza: învatamântului primar. alin.. alin. faptul ca numai credinta si trairea în adevar ofera deplina libertate. 32. 7. Obstructia a venit. geografia etc. În completare.

dupa marturia parintelui Mihail BULACU. 19) 67 si luând aminte. mai ales dupa o mediatizare mai intensa a istoriei traditiei educatiei religioase la români . dovedind în schimb o mare ignoranta cu privire la dreapta-credinta marturisita de ei. pe vremea când era Ministru al Cultelor si Artelor. Catihetii de odinioara trebuiau sa învete patru lucruri: dogma. ritualul. I.. din “Îndrumari metodologice si didactice pentru predarea religiei astazi în . credem.” 66 .. Nicolae Iorga. o necesitate de neînlaturat. Nicolae IORGA. împlinind. si Bucuresti. 131.urma. morala". a "catehumenilor". Ora de religie în trecut si. Vezi colindele . care v-au grait cuvântul lui Dumnezeu. de la lectia de catehism din pridvor. 69 din 13 aprilie 1932. cu precadere pe linie scolara. prelegerea Pr. facuta într-una din prelegerile tinute la Universitatea din Bucuresti în ciclul "Scoala si cultura". în vol. publicat în “Monitorul Oficial” nr. ce a “învatati” având astfel sensul format de i sufletele . col. simbolica... Sfântul Apostol Pavel: “Aduceti-va aminte de mai-marii vostri. Cuvinte din Evanghelie pentru sufletul . Cuvântul rostit în Adunarea Deputatilor. de H KAINH . I) i ceea = DIAQHKH sugereaza e depasirea simpla ex. sa evocam un singur exemplu. necunoscute pâna atunci de sarmanii oponenti. ale caror nume obstructionistii le rosteau cu zeloasa admiratie. Tot el. 1995. a afirmat ca "scoala pleaca tot de la crestinism. p. dr. vol. care fireste. De aceea am primit idea de a se face învatamântul religios în însasi scoala primara. însa... În cele ce urmeaza ne propunem sa întreprindem un mic excurs istoric cu privire la stradaniile depuse pentru propovaduirea religiei crestine. faceti-i ucenici ai lui 6ucenicilor 8 Utilizam. învatati toate neamurile!. totodata. Atena. 1943. prof. porunca Mântuitorului “Mergând. este în aceste timpuri. învatând din experienta trecuta sa avem mai multa râvna în demersul catehetic actual. buna-credinta a biruit. p.. a rostit în Parlament aceste memorabile cuvinte: “Învatamântul religios în scoala primara chiar. personalitate uriasa a culturii noastre. este suficient. facându-se apel totodata si la opiniile unor mari barbati ai tarii. de la educatia celor "chemati". astfel. În acest sens.” (Matei 28. când moralitatea laica se dovedeste incapabila de a da cheagul sufletesc societatii. ca reper Hristos! principal de orientare în studiul nostru. religioase românesc 118. Constantin GALERIU.. pentru ca. priviti cum si-au sfârsit viata si urmati-le credinta!” (Evrei 13. recunoscuta unanim ca atare. 6 7 Trebuie sa remarcam faptul ca termenul “învatati” din porunca Mântuitorului în original facet este ucenici maqhteuvsat (vezi. la sfatul unui ales slujitor al Lui. instruirii pe linie informativa. 7) 66 68 .

. bunaoara. . Toate aceste aspecte au facut ca el sa joace un rol însemnat în viata poporului român. elaborata de pedagogul Stefan Bârsanescu 69 . Acest fenomen nu este singular. prin cultul însusi. dar cel putin la spovedanie si la predica se utiliza limba . 32. mai ales. Aceasta realitate. sec. Aceasta statornicire si organizare a vietii sociale reclamau si un sistem de norme de viata. dispusa ca. desigur. Mai înainte. însa. în cadrul caruia sa predea poporului si norme de conduita a vietii. 5612. Bucuresti. românilor.. nici specific doar noua. cunoscuta direct de catre înteleasa de cei multi. între altele: “În istoria poporului român a existat pe plan de învatamânt un moment deosebit de important: aparitia învatamântului oral prin predica. sa desfasoare un învatamânt oral prin predica. 9 În vol. Editura 1971. m Academiei RSR. Bucuresti.. n. slavona). unii asumându-si curajul s-o marturiseasca chiar în plina perioada a comunismului.. care a cunoscut atât o larga raza de actiune. Bârsanescu evoca. este întâlnit în toate tarile care au îmbratisat crestinismul. Cu anumite particularitati. prin predica. Amintim în acest sens lucrarea “Învatamântul oral prin predica – cel dintâi sistem de învatamânt de durata la români”. X-XVI”. 1990. scoala”. Se stie ca o buna bucata de timp slujbele se oficiau în alte limbi decât cea vorbita de popor (latina. la noi se facea carte în si pe lânga sfintele lacasuri. principal care îsi asuma acest rol atunci a fost Biserica Factorul .). p. îndeosebi tinda bisericii tinând multa vreme loc de “sala de clasa”. cu timp si fara timp . o data cu procesul de crestinare a populatiei si de raspândire a credintei crestine. de a se tine lectii în “tinda”. învataturile de baza ale credintei drept-maritoare au fost “predate”.” 70 . prin reprezentarea iconografica si. este recunoscuta si de catre pedagogii laici. 7 0 Ibide . graiul autohton slujitorii consacrati. “Pagini nescrise din istoria culturii românesti. (sub. p. Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. cât si o durata mare în timp.Se cunoaste din paginile Istoriei Bisericii Române ca pâna la înfiintarea scolilor propriu-zise si la organizarea învatamântului. St. care scrie. greaca pe alocuri.

BÂRSANESCU.. Retinem. nota 19. . care este de origine apostolica si care s-a conturat o data cu formarea poporului însusi.. 1938. ca astfel sasi difuzeze ideile. carora. Terenul pe care au semanat primii predicatori crestini la noi a fost providential pregatit de credintele si ideile Vol. De aceea se cuvine precizarea ca ceea ce lapidar se pomeneste în marturiile de mai sus.spune E. p. În fapt este vorba de episcopi ortodocsi care predicau dreapta-credinta). facându-se apel la Legenda sancti Gerhardi apoi. Durkheim- înseamna a preda.. care trebuie combatuti. în Rasarit si Apus. 7 2 Ibidem cit. a instrui pe altii. apud St.Bula papala din anul 1235 (în care se pomeneste de niste “pseudo-vladici schismatici” localnici. Desigur. Paris. Caci predica. se impune în crestinism drept principala arma de lupta. iar a predica . ca se predica învatatura crestina. asadar. se va fi desfasurat secole de-a rândul.exemplul Frantei si cercetarile lui E. episcopii si preotii predicând. hrisoave etc. baza documentara a învatamântului oral prin predica câteva izvoare istorice deosebit de importante pentru noi: (care semnaleaza faptul ca la începutul secolului al XI-lea un anume episcop Gerhard predica în partile Aradului si ca a întemeiat o mânastire de rit apusean la Cenad. unde adusese mai multi calugari. Trecând cu vederea inerentele neîntelegeri confesionale. a învata pe altii. 71 . Durkheim. combatându-le pe cele pagâne 72 . în esenta aceeasi. necunoscuta în antichitate. op. . totodata. retinem. adica predând învatatura crestina. ca Cenadul este consemnat în istoria pedagogiei noastre ca reper pentru prima scoala atestata documentar pe teritoriul românesc. 34. . documentele invocate mai sus sunt târzii fata de începuturile crestinismului la noi. concretizate în lucrarea “L’évolution pédagogique en France” 71 .. printre altele li se prevedea obligatia de a predica învatatura crestina ). Pentru spatiul românesc este prezentata. sinodale din 1359 si 1369 ale patriarhiei de Constantinopol cu recunoasterea Mitropoliei Ungro-Vlahiei) Actele (documente în legatura . I.

7 4 Prof. Editia unui slavon Pr. 87.). religia si educatia religioasa s-a nascut odata cu crearea omului. St. IX. p. cu ajutorul carora scolarii din acel timp scriau pe acele tablite 74 . Acestia. Bucuresti. cultic si predicatorial. potrivit formularii savantului Mircea Eliade.. sau mai (sub. a trai ca fiinta umana este în sine un act religios. întelegem mai bine importanta spiritualitatii stramosilor nostri. la fel ca si preotii de mir. se recunoaste unanim. întrucât din aceasta perioada dateaza tablitele cerate (tabulae ceratae) descoperite în Scytia Minor si în Dacia romana. trasaturi evidentiate mai ales pe vremea preotului Deceneu († 44 î. BÂRSANESCU & colectiv. Caci degraba a deveni om. înseamna a fi religios” 73 a fi. I. s-a luat masura arderii unor mari suprafete de vita de vie. vezi prof. O data cu aceste tablite s-au descoperit si mai multi “stili” din metal si os. promovat prin bisericile din cetati si sate. el este element în structura acestei constiinte. calugari si pustnici au vietuit pe teritoriul tarii noastre dintru început. Române a IV-a.. Hr. Iar dupa cucerirea romana (106) se poate vorbi chiar despre existenta unor scoli de grad elementar.religioase specifice spatiului carpatic-dunarean. Istoria . cu Mircea Istoria credintelor si ideilor . când. Cu toate ca nu putem vorbi la noi de un monahism organizat pâna la Sf. un rol important l-a avut misiunea crestina din asezarile mânastiresti. "sacrul nu este un stadiu în istoria constiintei. 1969. 7 5 De numele Sf. au predicat si au învatat poporul dogmele credintei crestine. dr. ELIADE. Potrivit acestui postulat. o data cu învatamântul religios. n. Nicodim de la Tismana († 1406) 75 . doc. Hr. 1996. folosite pentru învatarea scrisului. Galati. Manual pentru Seminariile Teologice. Cezar Baltag. Dupa raspândirea crestinismului. 1981. Editura didactica si Pedagogiei pedagogica. Nicodim se leaga si copierea Tetraevanghel . religioase p. între altele. p. La nivelurile cele mai arhaice ale culturii. Bucuresti. MirceaIstoria Bisericii . scris probabil la Prislop. De altfel. 73 . cu fondul ei monoteist (adorarea lui Zalmoxis). vol.) si a regelui Burebista (70-44 î. PACURARIU. trad. dr. cu credinta în nemurire si cu admirabila putere de jertfa . nu întâmplator.). 39. pentru a se evita decaderea morala prin consumul exagerat de vin. altfel spus.

1975. Peri. cum este. În tratatele de istorie pedagogica româneasca aceste scoli sunt consemnate cu titlul “mânastiresti”. având. ca de exemplu la Ieud. la anul 1490 a scolii din Scheii Brasovului . un caracter educational normativ general. clerici si mireni. mânastirile devin adevarate scoli ale învatamântului religios. Neagoe Basarab (1512-1521) . scrierea si mai târziu tiparirea de carti. Tismana. În ordine cronologica. ca nicaieri altundeva. dintre care vom consemna si noi câteva. deodata cu amintirea unor scoli si a unor nume de carturari. lucrare în care expune elementar – mai avansat (“superior” sa-i Este prima scoala româneasca ortodoxa atestata Învataturile catre fiul sau Teodosie anumite norme de conduita pentru viitorul domn. p. deosebit de importante si în plan catehetic. 247. Editie Editura îngrijita de Octav Paun. ci si “altor domni”. . consemnam deschiderea. de exemplu. didactice . Luând apoi o forma organizata. astfel. când vor cârmui sau vor aseza pe dregatorii si marii boieri ori le vor lua dregatoria dupa 76 Onisifor Din Istoria literaturii GHIBU. La începutul secolului al XVI-lea. documentar. aici promovându-se totodata. dupa cea de la Râmnic din anul 1651 76 . cu pricepere si cu eficienta. Chiar titlurile unor fragmente precizeaza acest fapt. La Peri a aparut si o Bucoavna în limba slavona între anii 1663-1669 (a doua în ordine cronologica. al VI-lea: “Învatatura a lui Io(an) Neagoe Voievod catre copiii sai si catre alti unsi ai lui Dumnezeu. Neamt etc. Din continutul sau se desprinde faptul ca ea nu era adresata exclusiv lui Teodosie si celorlalti fii. pentru românii ortodocsi de aici. în slavona. Cozia. Bucuresti. Vad. Începând cu secolul al XVI-lea ne vom întâlni cu tot mai multe tiparituri religioase românesti. cu doua cicluri: pentru pregatirea negustorilor si meseriasilor si unul zicem) care pregatea preoti.râvna. românesti didactica si pedagogica. domnitorul va scrie.

apar aproape în fiecare pagina. credem: “De aceea. începând cu Duminica Vamesului si a Fariseului . Învatatura 1914. dr. MIHAILA). Bucuresti. catre fiul sau . 7 9 Amanunte despre acest catehism ne ofera Nicolae IORGA Istoria Bisericii Românesti si a m în vietii religioase a . primul în româneste . Editura Ministerului de Culte.. Teodosie Dan ZAMFIRESCU. p. urmatorul pasaj este concludent. mai întâi sa nu uiti niciodata frica lui Dumnezeu. ierarhi si mireni. I. 321. Vol. Lucas Hirscher . numele Carte cu .faptele lor. p. prin câtiva carturari. editia tiparita de Sextil PUSCARIU si Alexie POPOVICI. 1581). Bucuresti. Evanghelia cu învatatura sau Cazania81 . Tatal nostru.. ce reprezinta cu cinste cele doua provincii românesti: cheltuiala tiparirii a facut-o judele Brasovului. câteva învataturi sumare despre rugaciune. Biserica . 8 Ibide . Crezul. cuprinzând Cele 10 porunci. cu PACURARIU.. p.” 77 .. 171. tot timpul sfatuitorul raportându-si învataturile la preceptele evanghelice. 8 1 Pentru studiul critic recomandam cit. care a si adus exemplarul slavon de la 77 mitropolitul Basarab. dr. cu o prefata de NEAGOE. din osteneala caruia notam: Întrebare Crestineasca (Brasov. Atelierele Grafice Socec & Co. Editura “Roza Vânturilor”. un mic Catehism în limba româna (asadar. Bucuresti. 1560).. pierdut79 . Versiune originala.) . 147. pastrat). p. 7429. 0 Pr. sfinti etc. Diaconul Coresi. 1996. 1928.80 În aceeasi vreme istoria consemneaza stradaniile altui tipograf însemnat. cunoscator al mai multor limbi straine) va tipari la Sibiu Catehismul românesc . deopotriva carturar. traducere în limba româna si studiu introductiv de prof. te sfatuiesc. împartasanie etc. Merita retinut si faptul ca tiparirea acestei Cazanii este rodul unei colaborari transilvano-muntene. iar prin anii 1551-1553 va da la lumina prima carte în limba româna pastrata .. În anul 1544. cea mai importanta tiparitura a sa (Brasov. botez. În acest sens.. 1708românilorprof. Învataturile lui. care cuprinde tâlcuirea Evangheliilor din toate duminicile si sarbatorile de peste an. Mircea Op. G. din pacate astazi Tetraevanghelul slav-român. (transcriere. . iscusit traducator. iar cuvintele Dumnezeu . Întreaga lucrare este patrunsa de adânci simtaminte crestine. pentru ca frica lui Dumnezeu este 78 muma tuturor binefacerilor si îndreptarilor “(subl. Filip Moldoveanul (zugrav. n. sub forma de întrebari si raspunsuri. dar si tipograf. fiul meu.

Perioada slavona la români. o expresie a unitatii de neam. fapt care indica rolul acestor carti în actul catehetic propriu-zis. Bucuresti. S-a tiparit mai întâi la Amsterdam. I. dupa Simbolul Credintei si Dogmatica Sf. D. recunoscut drept a treia Marturisire de credinta a Bisericii Ortodoxe. Muntenia si Transilvania. binecuvântarea pentru Ghenadie al Transilvaniei . 1691). în limbile latina (1643) si greaca (1667). structurat pe cele trei virtuti teologice (sau cardinale ). ca normativ pentru întreaga ortodoxie. Intitulata Carte româneasca de . Aceasta Marturisire va fi reeditata de mai multe ori. texte paleoslave si . credinta. nadejdea si dragostea. NEGRESCU. româno335. nu doar lamuritoare cu privire la demersul tiparirii. editie care pastreaza structura celei originale. cu sprijinul fratelui sau Serban si al lui Constantin Cantacuzino Stolnicul (Buzau. alta a mitropolitului Varlaam. una a domnitorului Vasile Lupu. ultima diortosire mai însemnata facându-se pe vremea patriarhului Justinian Marina (Bucuresti. iar traducerea apartine lui tiparire o da mitropolitul Coresi si învatatilor preoti brasoveni Iane si Mihai de la biserica Sf. Glosar slavoromân col. 1643) se prezinta ca un monument al culturii noastre religioase si literare. ci 82 Vezi I. slave. 1961.Serafim al Ungrovlahiei . Cazania lui Varlaam (Iasi. Nicolae din Scheii Brasovului. O mentiune aparte facem în legatura cu termenul “cazanie” care în slava veche înseamna “învatatura” ( kazanie) 82 . p. Limba slava . . 1952). Un eveniment deosebit în literatura catehetica îl constituie Marturisirea de credinta a lui Petru Movila . primul catehism dezvoltat din spatiul ortodox. dar va beneficia de unele îmbunatatiri si adaosuri. care trece granitele utilitatii omiletice. credinta si limba a românilor din Moldova. Ioan Damaschin. aprobat de sinodul de la Iasi din anul 1642. fiind receptate ca un fel de “manuale” pentru învatarea poporului. veche Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa. învatatura la dumenecele de preste an si la praznice împaratesti si la svanti mari Cazania beneficiaza de doua impresionante prefete. iar în româneste a fost tradusa de logofatul Radu Greceanu.

le-au câotat’ a pogora sisvanta scripturâ tot’ mai pre întelesulu oameniloru pan’au început’ a scoate asea s‘ cines‘ pre limba sa pen’tru ca sa înteleaga hiecine sa sa înveate . sibiruitoriu. Diîntrucât s’au îndurat’ dmdzau diîntru mila sa de ne-au daruit’ daruim’ sinoi acest’ daru limbii romanesti. cu nevoe iaste a înteleage cartea altii 83 Textul este reprodus dupa editia tiparita în anul 1943.adevarate marturisiri ale crezului ortodox-national. cu toatâ inima cearem’ dela domnul dmdzau siizbavitoriul nostru Is Hs. sipace sispasenie a toata semintia romaneasca pretutindenea ce sa afla pravoslavnici într’aceasta liîmba. siîn putinaîndu-se diîn oameni întelesul’ sventeloru scripturi. siprînsa cetind’ pre noi pomeniti siîntru ruga voastra pre noi nu uitareti sihiti sanatosi” 83 . dupa aceea de învatatura side folos’ sufleteloru pravoslavnici. svanta troita unul’ adevarat’ dmdzau ziditoriu sifâcatoriu tuturor vadzutelor sinevadzutelor. la Editura pentru literatura si arta.. Io Vasilie Voevod.cum’ ca sa nu gresascâ hies‘tecine mar’ginea sisavrasitulu acela spre carele-I fâcut’. bunaoara. sidomnu atoata tara moldovei dar’ simila. siîntru dhul’ svant’ dela parintele purcedzatoriu. . catr’aceea s‘altâ usteniînta s’au adaos aceloru barbati purtâtori de dhulu svant’ caci câ margandu de susu în gios. Iata. sisa mârturiseasca minunate lucrurile lui dmdzau cu multu mai vratos limba noastra romaneasca ce n’are carte pre lim’ba sa. simtamintele sale de ierarh român constiincios. care doreste ca învataturile Sfintei Scripturi sa fie date pe limba cea înteleasa de multi: “. siîntru fiiul dela parin’tele nascut mainte de toti veacii. Cu darul’ lui dmdzau tiitoriu. sicredinciosu întru parin’tele nenascut. cum se exprima domnitorul (reproducem textul cu ortografia originala) :“Prea luminat întru pravoslavie. carte pre limba romaneasca întaiu de lauda lui dmdzu. sipre fiiul odihnitoriu. între altele.. sa iaste side putin’ pret’ iara voi sa o priimiti nu ca un lucru pemntesc’ ce ca un odor ceresc’. Iar mitropolitul Varlaam marturiseste.

m 116 84 85 . 1988. Scriptura. prima editie româneasca integrala a Noului Testament (1648). pentr’aceea de nevoe mi-au fost ca un’ datornic’ ce sint’ lui dmdzau cu talanutulu ce mi-au dat’ sa-mi poci’ plati datoria macaru de cat’ pana nu mâ duc’ în casa cea de lut’ a mosiloru miei. 8 5 Vezi editia critica tiparita la Alba Iulia. Episcop Emilian BIRDAS. Este momentul sa amintim în continuare de doua tiparituri cu totul exceptionale: Noul Testament de la Balgrad . o luare demna de atitudine ortodoxa fata de erorile doctrinare cuprinse în Catehismul calvinesc tiparit la Alba Iulia în anul 1642. adunat-am’ diîntoti talcovnicii sventei Evglii dascalii besearicii noastre sideac’-am’ scris. fost egumen la Govora. cinstirea sfintilor.. 31. în prefata caruia mitropolitul scrie acele cuvinte memorabile despre folosul utilizarii limbii întelese de toti: “. p.” Ibide . au gasit un ecou deosebit în sufletele românilor. rod al ostenelilor mitropolitului Simion Stefan (16431656) si al ieromonahului Silvestru. acmu nice atata nime nu învatâ. cu binecuvântarea P. fiind retiparita (desigur. . Taine. vladici.lim’bi. preoti si simpli credinciosi. sipentru lip’sa dascalilor s‘a învataturei.. p. cu valoare de testament. când otravurile sectare de tot felul intoxica sufletele crestinilor. aratat-am’ mariei sale pravoslavnicului domnu Io Vasilie Vovodul’ cu mila lui dmdzau Domnulu tarai moldovei. 1645). mai putin întariti în dogmele credintei drept-maritoare. Cazania cunoscând cea mai larga raspândire pe teritoriul românesc. Un alt reper al ostenelilor mitropolitului Varlaam este Raspunsul la Catehismul calvinesc (Iasi. Minunat exemplu de atitudine misionara. . cat’ au fost’ învatandu mai multa vreame. Biserica.. cu unele adaosuri si îmbunatatiri) în mai multe rânduri.. ca banii aceia sunt buni carii umbla în toate tarile. care se cere mereu înnoita. S. mai ales în zilele noastre.”84 . credinta si faptele bune. asia si cuvintele acelea sunt bune care le înteleg toti.. Aceste marturisiri. a icoanelor etc. tineri si vârstnici. aducând lumina asupra învataturilor despre Sf.Bine stim ca cuvintele trebuie sa fie ca banii.

se impune zabovirea pentru câteva momente asupra personalitatii mitropolitului carturar Antim Ivireanul (1708-1716). ne face sa locuim aproape de cer. LXIII. dupa cum opineaza Sf. în binecuvântata cetate a Iasului. învatatul moldovean Nicolae Milescu Spataru etc 86 . fratii Radu si Serban Greceanu. dându-i aripi usoare si face sa intre în sufletul cititorilor tot ceea ce s-a putut spune vreodata mai bine”88 .P. Textul românesc tiparit al Sfintei Scripturi a reprezentat un salt considerabil si în misiunea de catehizare. Vezi Pr. alaturi de cele din Ceaslov si celelalte carti de cult. atât de prezenti în cultul public. unul din 89 . 361. nu mai functiona.G. Tot în acest veac. 86 . LXII. au fost desigur mult mai atractivi pentru copiii dati la scoli ca sa învete cititul. prima editie integrala a Sfintei Scripturi în limba româna. dar si în cel particular. op. acelasi sfânt parinte spune: “Cunoasterea Scripturilor întareste duhul. curata constiinta. M. Versificati. PACURARIU. Omilia 8 9 Dosoftei a fost nevoit sa apeleze la serviciile acestei tipografii.G. la Editura Institutului Biblic si Misiune al BOR. cit. elibereaza sufletul de legaturile trupului. prof. caci necunoasterea acestui izvor al Revelatiei dumnezeiesti este pricina a tuturor relelor . numita si Biblia lui Serban Cantacuzino . la tiparirea careia au semnat. din timpul lui a. scrisul etc. 485. vor fi fost utilizati si ca “bucati de lectura”. întrucât cea veche. în orele tinute în tinda bisericii. 8 8 Coloseni.Biblia de la 1688. alaturi de domnitor. de 81988. Bucuresti. Ioan Gura de Aur87 Iar despre folosul mântuitor al Bibliei. A se vedea editia jubiliara tiparita la 300 de ani de la prima aparitie. ne ridica deasupra sagetilor diavolului. X. mitropolitul Dosoftei (1671-1686) va scoate la lumina prima încercare de versificare în limba noastra: Psaltirea în versuri . seamana virtutea. 201. tiparita la mânastirea de la Uniev din Polonia în anul 1673 Psalmii. Pasind în veacul al XVIII-lea. p. 7 Omilia IX-a la P.. episcopul Mitrofan de Husi. preotii si învatatorii având la îndemâna acum cuvântul lui Dumnezeu în limba neamului. spre a-l face cunoscut cu mai mare râvna. Vasile Lupu. smulge patimile înrobitoare.

veche i .. dr. II. româneasca . 1994. Între cartile care intereseaza direct învatamântul catehetic. folositor preotilor în misiunea lor de catehizare 90 . p. un mic catehism în trei parti. Editura Academiei RSR... 29. 9Transilvania HODOS. p. De pilda. alaturi de cunoscutele Didahii . 1 Pentru amanunte recomandam lucrarea prof. cu litere si silabe într’însa.cei mai mari tipografi si traducatori pe care i-a avut Tara Româneasca. cu lectii în care se cuprind învataturi de baza ale credintei. Tom. enuntate chiar din titluri 91 . 369 (iproc = etc ). O mentiune aparte se cuvine despre cartile propriu-zise. vol. Scurta tâlcuire a legii celor zece Cuvinte. Mircea Istoria Bisericii pentru Facultatile de Teologie.Partea de lectura propriu-zisa consta exclusiv din lecturi de ordin pur Pr. noteaza urmatoarele despre cuprinsul acestei Bucoavne: “. 1699) este intitulata dupa însusi cuprinsul ei: “Bucoavna ce are în sine deprinderea învataturii copiiloru la carte si simbolulu credintii crestinesti.. p. Editia II-a. Române a. cele mai trebuincioase si mai de folos pentru învatatura preotilor Târgoviste). exercitii de silabisire si texte pentru lectura cu continut crestin. 94 m Istoria Literaturii . Abecedarele . În principal. N. II. introducerea definitiva a limbii române în cultul Bisericii noastre. prof. Bucoavna de la Balgrad (Alba Iulia. profesor de pedagogie al Universitatii din Cluj (iar din 1941 al Seminarului Pedagogic Universitar din Sibiu). Bucuresti. Iar bucoavna de la Râmnic (1726) este tiparita cu titulatura urmatoare: “Întâia învatatura pentru tineri (în slavoneste si româneste). amintim Învatatura pe scurt pentru taina pocaintii 1705). 93 Ibide . cel caruia îi datoram. II. editia IIPACURARIU. Învatatura bisericeasca la (1710. 1970. iproci” 92 . vol. 90 . Bucoavnele. III. Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR.. p. Simbolului credintei si a celor noua fericiri. Cartile de cetire din . I.” 93 . de scoala. 9150. Bucuresti. în exceptionala lucrare Din istoria literaturii didactice românesti (1916). Rugaciunea Domnului. I.. Bucuresti. Române 316. Onisifor Din istoria literaturii GHIBU. didactice românesti: I. Onisifor Ghibu (1883-1972). Bianu. diece porunci ale legii vechi si ale celei noue siepte taine ale bisericii rasaritului. Bucoavnele cuprindeau alfabetul 94 chirilic. Tom. Bibliografie 2 I. 1916. între altele. cu scurte explicatii asupra Tainei Marturisirii si (Râmnic. Amintim mai întâi Bucoavnele sau Bucvariile .

. cele sapte daruri si cele douasprezece roduri ale Duhului Sfânt.. se cade a nadajdui ca acela va fi cu buna crestere si daca va fi mare. cit. o iubitorilor de Hristos. Tatal nostru si Din somn sculânduma). p. pentru ca sa fiti în stare a VA ÎNDREPTA VIATA VOASTRA SI A VA PURTA DUPA PORUNCILE LUI DUMNEZEU. din copilarie întru învatatura cinstita si întru frica lui Dumnezeu (care iaste începutul întelepciunii). 34. avându-se în vedere formarea caracterului religios moral . numeau Jésus icoana 9coperta. O. De altfel. m p. tel întru-totul valabil si astazi în cadrul educatiei religioase din scoli. abecedarele frantuzesti se Croix de par sau Croix de . unele chiar si un astfel de titlu. prin întrebari si raspunsuri. N. nume inspirat de Rastignirii de pe Ibide .. rugaciunile diminetii (Împarate ceresc. PRECUM SE CUVINE ORICARUI CRESTIN PRAVOSLAVNIC” 96 . 31..95 Continutul eminamente crestin al acestei Bucoavne dezvaluie intentia unei educatii profund religioase.. p.religios si anume: rugaciunea când va sa înceapa copilul a învata. Prea Sfânta Treime. De la p. aceiasiu si daca se face mare. O alta Predoslovie care merita a fi evocata este a Bucoavnei Mitropolitului Iacob Putneanul (1755). Atanasie.Dieu 35. Sfârsitul îl formeaza: cele trei fapte bune ale bogosloviei. Cresterea prunciasca atârna si de ce fel de copilu iaste. scopul tiparirii este marturisit chiar în Predoslovie : ”Primiti dar aceasta carticica si citind-o întelegeti pietatea cuvântului. cele patru lucruri mai de apoi ale omului”. în care întâlnim sfaturi asemanatoare cu ale Sfântului Ioan Gura de Aur din cuvântarile sale cu privire la cresterea copiilor: “Toata obisnuinta vietii omenesti sta spre hrana. De exemplu. Cele zece porunci de capetenie ale legii vechi si cele sase desavârsiri ale legii noi. op. Am notat aceste informatii din editia 1971. 36 la 62 se trateaza pe larg despre cele sapte taine. aratându-se si locurile din Sf. Scriptura si dându-se si începuturile rugaciunilor corespunzatoare din Molitvelnic. 6 I. GHIBU arata ca si abecedarele apusene din aceasta vreme aveau continut eminamente religios. BIANU. 95 . cele sapte lucruri ale milei trupesti si cele sapte faceri de bine împotriva acestora si. apoi: Simbolul credintei si simbolul Sf. de iaste învatatu. în fine. HODOS.

publicata la Venetia în anul 1789 98 .”97 . p. Meritul aparte al acestei Pedagogii este ca se ofera copiilor un catehism mult mai accesibil decât Ibide . 1978.. 77-78. . cit. Cum daru vei nadajdui de bine. p. “umilul de la Neamt. n.si decât ucigasii de copii zic ca sunt si mai Pentru ca aceia despart trupul de suflet. Mitropolit al Moldovei si Mitropolitul m Sucevei.. A se vedea. totodata. în cap. . alcatuita de umilul monah Grigorie din Tara Moldovei si cu îngrijire revazuta de catre unul din cei mai buni dascali Domn Nicodem de Naxos. Iar Gura de Aur îndeamna: “Deci sa nu ne sârguim sa adunam bani si pe acestia sa-i lasam copiilor.Dinu cresterea copiilor ca dintr-o radacina buna si rea. 1995.. în vol. 97 .) " fiind de fapt mitropolitul de mai târziu al Ungro-Vlahiei. educarea si formarea pe care copiii trebuie sa o primeasca de la parinti piosi si dascali virtuosi. pentru toata viata curge. dr. “Pentru cresterea scape asupra. 131. Iacob Gura de Ioan Despr .)trebuie sa lasam copiilor nostri”. n. 416. începând de la azbuchi. Vezi si lucrarea † TEOCTIST. bolind cu inima de nenorocirea învataturii lor.. am dat în tipar aceasta cartulie.” în “Cuvânt pentru ce fel de clironomii bogatii. p. potrivit precizarilor lui N. n. ci ( Ioan sa-i învatam pe ei fapta cea buna. În a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si începutul secolului al XIX-lea îsi fac aparitia câteva lucrari de pedagogie propriu-zisa: Mesiodax (numele grecesc al lui Iosif. op. Constantin GALERIU. p. Dumnezeu!”.. Sf. 7. Iorga din lucrarea “Un pedagog moldovean pe la 1800”). 429. Si pe moartea aceea nevoie este sa o primeasca negresit de la fire. Pedagogia lui Iosif dacul din Moesia. cresterea Aur. copiilor”. Iar de aceasta se putea focul si sa daca neluarea aminte a parintilor nu o ar fi adus pe ea .. Bunaoara. si dupa aceste rugaciuni de seara si de dimineata si rânduiala pentru masa si dupa masa.. 428. În consecinta. precum se vede ca sa poata dupa buchii ceti si cu sloguri întru întarirea cetirii sale. m 9 8 Pr. Putneanul Mânastirea Neamt. în “Cuvântul e44”. n. Sf. . Bacau. gheenei. unde nu iaste hrana buna copiilor? Care vazând noi lipsiti copiii de hrana ce li se cade. pentru folosul a tot poporul ortodox monah din Tara Moldovei ( . "Putul si împartire de grâu". cu toata rânduiala. carte ce se ocupa cu educatia copiilor. p. de voiesti sa lasi bogatie multa copiilor tai. Pedagogia Crestina sau Tratat despre buna conducere. Grigorie al IV-lea Dascalul (1823-1834). un avertisment ferm pentru parintii care neglijeaza educatia crestineasca a copiilor: “Pe acesti parinti copiilor întâlnim eusa nu socoteasca cineva ca ceea ce se graieste este de mânie . lasa-le lor purtarea de grija a lui Ibide . prof. iar acestia si pe suflet si pe trup ducându-l îl arunca în rai.

prof. Fiul lui Dumnezeu. fie si lapidar. PACURARIU. Editura Institutului Biblic si de Misiune al . p. Sibiu 1987. crez exprimat asa: “Conduceti-i la Biserici. aritmetica). capitale si normale . a fost Marturisirea Ortodoxa a lui Petru Movila . Sibiu. JUSTINIAN. 1 la Buzau. Apud Pr. Revenind asupra importantei Catehismelor . Bunaoara. de fapt. Mihail BULACU. 13-14. 1786-1986. o data cu deschiderea unor importante scoli. 99 . 1 la Iasi. deschise în Transilvania prin legiuirile date de împarateasa Maria Tereza 1764 etc. BOR. care. Cruci. în Transilvania scolile elementare se împarteau în trei grupe: comunale (sau “triviale”. citire. acestea din urma pregatind învatatori. mult raspândita la noi. aratati-le icoanele Domnului Iisus Hristos. pe vremea domnitorului martir Constantin Brâncoveanu. prof. Este cazul sa privim în urma. În continutul sau autorul insista asupra importantei principiului intuitiei. inclusiv institutii de nivel universitar. Bucuresti. Scoala greca-latina de la Târgoviste (1646). Mircea Doua sute de ani de învatamânt Teologic la . înca din secolele precedente. despre care am 101 amintit deja. 1 0 1 10 la Bucuresti. Pr. În toate cele trei scoli religia avea loc privilegiat. înainte ortodoxa 1952. ale Sfintei Fecioare si ale Sfintilor si învatati-i a face semnul Sf. Dupa ea s-au inspirat apoi celelalte catehisme. ai mila de mine!” 99 . al caror baze s-au pus. Spiritul catehezei patristice din scoala . Bucuresti. Sa se aplece pâna la pamânt si sa zica: Iisuse Mântuitorule. Bucuresti (1694. Iuliu Scriban. Petre Vintilescu. p. Ioan Mihalcesu (mai apoi Arhiereu si Mitropolit). dupa traducerea ei în româneste a cunoscut 17 editii . la Academia domneasca din Iasi (1640) de pe vremea lui Vasile Academia domneasca de la Scolile pe la Lupu. Tipografia româneasca cartilor bisericesti. se cuvine subliniat rolul lor preponderent în lucrarea de catehizare. 1937. numite asa dupa cele trei materii: religie. cu plecarile si metaniile. vezi † Cuvânt la Învatatura de credinta crestina Bucuresti. fiind stabilit si faptul ca trebuia sa fie predata numai de catre preoti 100 .psaltirea sau alte carti de cult. 136. 0 0 Pr. fiind citita în toate provinciile românesti. Ne referim la cele semnate de Pr. 3 la Sibiu. 2 la Neamt. dr. inclusiv din secolul al XX-lea. Secolul al XIX-lea va înregistra un numar tot mai mare de catehisme. Editia de baza. Arhim.

beneficiau de prestatia 102 Pr. C. prof. si altii. 1860 la Iasi (pe vremea lui Cuza). Iar cu privire la înfiintarea Facultatilor de Teologie notam: 1850 la Sibiu (sub pastorirea mitropolitului Andrei Saguna). El înfiinteaza scolile elementare. prof. alaturi de cursurile de inginerie si de filozofie.Pr. scoala a carei programa prevedea. 1818). predarea Catehismului si a Istoriei “vivlicesti” a Vechiului si a Noului Testament. op. seminar la care va preda o vreme si Gheorghe Lazar. care a avut grija sa rânduiasca aici “dascali procopsiti”. Buzau si Arges. cu binecuvântarea mitropolitului Veniamin Costachi... Toma Chiricuta. 1881 la Bucuresti (mitropolit Calinic Miclescu). care. sub obladuirea Bisericii. p. Chemarea tinerilor la studii a facut-o cu râvna apostolica Gh. Lazar prin “Înstiintarea catre de toata cinstea vrednica tinerime” (august. 8. În Tara Româneasca un eveniment deosebit îl constituie începuturile învatamântului de nivel superior. Fie si în treacat.. Un fapt cu totul remarcabil este ca religie pentru scoala primara erau incluse în Cartea de citire 102 lectiile de . conducator al Scolii de la Sf. prin purtarea de grija a episcopului Vasile Moga. Andrei Saguna s-a remarcat într-un chip aparte. GALERIU. cit. 1836 este anul în care se vor deschide Seminarii la Bucuresti. Chiar daca unele au trebuit sa-si închida temporar portile (ca de exemplu cea din capitala Moldovei în 1864). dr. 1811 la Sibiu. Un alt moment însemnat în afirmarea învatamântului catehetic îl constituie înfiintarea si organizarea Seminariilor Teologice : 1803 la Socola-Iasi. aceste facultati au pecetluit reusita mult dorita de înaintasi de a avea un învatamânt teologic superior în Tarile Române. iar în 1837 si la Râmnic. trebuie sa amintim faptul ca dintre toti ierarhii ortodocsi care au militat pentru promovarea învatamântului românesc. acest apostol al învatamântului românesc se întoarce grav bolnav la Avrig – Sibiu. unde se nascuse în anul 1779 si unde va închide ochii la numai 44 de ani (1823). Dupa o munca epuizanta de trei ani. numite “poporale”. Sava (1818). . datorate în mare masura lui Gheorghe Lazar .

venita în Ardeal prin studentii români aflati în Germania. La sfârsitul arhipastoririi sale. Râvna promotorilor învatamântului religios ortodox a avut în decursul istoriei nenumarate piedici. cea fara pricepere . prin îndepartarea peste limitele admise de textele sacre. despre care se pomeneste destul de des în izvoare si asupra carora nu insistam acum. a alunecat în etalare subiectiva de “talente”. dintre care mai mult de jumatate înfiintate de el. De aceea. însa. care va pregati terenul pentru deschiderea în acelasi oras a unei scoli teologice cu doi ani de studii. asadar. iar din 1824 cu durata de trei ani. propriu-zis un Institut Pedagogic . biblice. cum este cazul celei herbartiene. Directori ai scolilor poporale erau preotii parohi. 2). un rol catehetic major l-a avut neîntrerupta din anul 1853 pâna azi. anume un caracter prea intelectualist-rational sub care s-a asimilat si predat chiar si Teologia. Semnalam. ca unele tulburari s-au produs de multe ori si datorita unei altfel de “râvne”. Pavel în Epistola catre Romani (10.învatatorilor scoliti la Institutul pedagogic din Sibiu. tiparite cu binecuvântarea sa. Crisana si Banat. Alaturi de cartile de cult si manualele scolare. concret. în genul celei de care vorbeste Sf. Ne referim. de altfel metoda clasica a predarii învatamântului. . ca “Telegraful Român” este neîntrerupta ziarul românesc cu cea mai veche aparitie . mai ales în Ardealul pluriconfesional. Iar “povestirea libera”. iar protopopii aveau misiunea de inspectori în raza protopopiatului. Ap. pentru astfel 103 De notat. numai în Arhiepiscopia Sibiului functionau aproape 800 de astfel de scoli. cu aparitie În rândul scolilor cu impact pozitiv deosebit în veacul al XIX-lea trebuie pomenita si Preparandia de la Arad (1812) cu limba de predare româna. la anumite influente pedagogice externe exagerate. 103 Telegraful Român . pentru pregatirea viitorilor învatatori ai scolilor confesionale din Arad.

a înregistrat prestatia unor pedagogi de mare valoare. din pacate foarte putin cunoscuti si astazi. Ar fi deosebit de interesant un studiu amanuntit asupra evolutiei în timp al acestei legislatii. atât la nivel primar si mediu. inspector general si ministru al învatamântului privire la subiectul nostru. o data cu aparitia cataloagelor. pâna la venirea tavalugului comunist. Editura a Biblic si de Misiune al BOR. pe o anume legislatie. cu preocupari remarcabile si în câmpul învatamântului religios românesc. G. care este foarte sugestiv pentru încercarile de limpezire a normelor actuale. când religia a fost suprimata din programele scolare. s-au convocat si tinut doua Sibiu (1922) si Mânastirea Dealu (1933) 104 congrese catehetice . profund traitori ai crestinismului ortodox: Vasile Bancila. În primul rând trebuie sa avem în vedere multimea de preotiprofesori care si-au consacrat timpul si energia vietii pentru învatamântul religios. cât si la cel universitar. figura în fruntea tuturor celorlalte materii. deodata cu problemele pedagogiei moderne în general. legea care ne intereseaza este cea din 1898: “Legea . fireste. O data cu ei la pedagogii laici trecuti în vesnicie. ignorati în perioada comunismului din motive politice. dar modern de legislatie scolara îl datoram ilustrului pedagog primul cod Spiru Haret (1851105 1912). Manual pentru Institutele Teologice. Catehetic . cu totala daruire si solicitudine. a ocupat prin concurs o catedra universitara. la . Dumitru CALUGAR. Secolul al XX-lea . Popescu. O contributie însemnata la precizarea statutului religiei în scoala l-a avut. Constantin Narly. aceasta materie a fost considerata prioritara si. 0 5 Doctor în matematici la Paris. 1976 Institutului p. 156. 104 . la zece ani dupa “Revolutie”. Simion Mehedinti si Teodor M. care s-au preocupat. profesor universitar. prof. G. pe care a slujit-o în mod exemplar . legislatia cu privire la învatamânt .de probleme si altele asemenea. si de educatia religioasa. Cu asupra învatamântului secundar si superior”. Pr. Pâna în anul 1948. Bucuresti. desigur. Fiecare moment important în istoria scolilor românesti s-a bazat. Antonescu. dr.

1928. titular al catedrei de Omiletica si Catehetica al Facultatii de Teologie din Bucuresti (19361952). literatura catehetica româneasca na mai cunoscut un astfel de compendiu pedagogic crestin. Educatia religioasa. fiind necesare doar câteva actualizari sub aspectul tematicii si al bibliografiei. de aceea nu insistam cu amanunte bio-bibliografice. cu Caracterul religios-moral . cel mai recent manual de Catehetica de nivel universitar (Bucuresti 1976.Din prima categorie s-a evidentiat cu vigurozitate parintele Mihail Bulacu (1898-1985). În aceeasi categorie a preotilor-profesori cu preocupari catehetice deosebite se înscrie si parintele Dumitru Calugar (1907-1988) 108 . desigur. Este în general cunoscut în mediul teologic. publicata la Sibiu în teza crestin 1955. a Ierusalimului Bucuresti. din anul aparitiei (1935). cu toate ca figureaza în 1fisier. precizarea ca lucrarea de capetenie din domeniul catehetic-pedagogic. autor de carti si studii omiletice si catehetice. presupune anumite aduceri la zi. Pentru predarea religiei în scoala. profesor de religie la Seminarul Pedagogic Universitar. parintele Calugar ne-a lasat si Amintim câteva din cartile Studiu introductiv în Catehetica . . doctor în teologie al Facultatii din Bucuresti. Teza de reprezentative: ortodoxa Oradea. Îl recomandam în special pentru urmatoarele capitole: Psihologia religioasa. dar numai în spiritul continutului original. stralucit titular al catedrei de Omiletica si Catehetica al Facultatii de Teologie Ortodoxa din Sibiu (19681978). Continutul manualului este în mare masura valabil si astazi. 1946. o astfel de reeditare. Pedagogia crestina ortodoxa . 0 8 Face studii de specializare la Universitatea din Jena (1937-1938). Evident. 1937. mai ales ca exemplarele sunt foarte rare 107 . întrucât. Bucuresti. patristice în ortodoxa scoala româneasc . Constiinta crestina dupa Catehezele Sf. Principiile didactice ale catehezei si Anexa care cuprinde cateheze sau lectii Cele practice. între altele. întru-totul binevenita. Chiril al . propriu-zis publicist român din domeniul catehetic din toate timpurile 106 cel mai prolific . 1935. Spiritul catehezei doctorat. cel de la Biblioteca Facultatii de Teologie din Bucuresti lipseste de aprox. 3-4 ani din raft. care a lasat. editia a II-a. monumentala ca forma si continut (571 p. 106 . însa.) se impune a fi reeditata. 1984). Facem. Materia învatamântului religios. 1 0 7 Bunaoara. Pedagogia crestina Bucuresti.

reprezentant stralucit al elitei interbelice necunoscut de marea masa a cititorilor români decât dupa trecerea câtorva ani de la evenimentele din decembrie’89. Credinta si sinceritate. chiar daca sunt pe alocuri depasite ca limbaj si tematica. prezent acum în bibliotecile noastre prin doua carti deosebit de valoroase. Acesta. un timp. Pentru predarii religiei ne intereseaza. Vezi Vasile Aforisme si para-aforisme. valorificarea sarbatorii în este scoala e de doua împrejurari. Dar maximul vietii sarbatoarea.). îi place natura. Din fericire. De 12 altfel si Duhul întâlnim aprecieri strâns legate de educatia copiilor prin în sarbatorii intermediul sarbatorilor crestine.sapte carti de religie 109 . aceasta lucrare este de importanta capitala. Metoda afectiva si sentimentul spiritualizat. Cea mai însemnata este copilul însusi. Omul si . scriitor si filozof crestin. seriozitate si doctrina. înlesnita e o însetata de sarbatoare – ceea ce am vazut ca este ceva plin. Formalism si povestire. 1897 la Braila. profesor la liceul “Mihai Viteazul” din Bucuresti si. Prezente deja.. Autorul pledeaza în mod inteligent si cu dovada unei înalte constiinciozitati pentru educatia religioasa timpurie a copilului: “Cel dintâi lucru pe care trebuie sa-l stie cu putere un educator. ci scoala pentru viata. se daruieste. traieste divinul. Timisoara. specializat la Paris în acelasi domeniu.. 1993. p. de BANCILA. Metoda religioasa si idea concretismului. ci si o pedagogie.. Copilului jubileaza. deci scoala trebuie sa fie pentru sarbatoare. Începem acum sirul pedagogilor crestini ortodocsi laici cu Vasile Bancila 111 (1897-1979). si Initierea Metodica religioasa a copilului . Se întelege ca din acest motiv. Iata un exemplu: “Sarbatoarea nu implica numai o metafizica si o morala. Iubire. Cartea are sapte Importanta religiei pentru copil. constituie un veritabil punct de plecare pentru alcatuirea manualelor de religie de astazi 110 . Editura “Marineasa”. festiva. ” (subl. pentru primele clase. n. p. iar nu o simpla zi libera: o zi de fiinta poate fi sarbatoare. de altfel. pe bancile scolilor prin osteneala parintelui profesor dr. editate de “Anastasia”: Duhul sarbatorii . licentiat al Universitatii din Bucuresti. Decalogul atmosferei. Pentru demersul catehetic actual. Ioan 1 11 Nascut Sauca. la 1 ian. se aplica la orice fel de Reeditate de Episcopia Romanului si Husilor în 1 1 0 1990. 90.. Editie îngrij. S-a spus ca nu viata este pentru scoala.. la venirea comunismului a devenit “dusman la al poporului”. 109 . existenta Ileana 11. Facultatea de Filozofie. desigur ambele lucrari. este ca vârsta copilariei este cea mai însemnata pentru a întreprinde formarea religioasa a omului. care. dar cea de-a doua fiind mai apropiata preocuparilor noastre capitole: 112 facem o scurta zabovire asupra ei. Un adevar care.. iar o zi libera poate fi negatia copilul are o mare capacitate lucru sarbatorii. întrucât nu este pervertit. clasa Marelui Voevod Mihai. ambele aparute la Bucuresti în anul 1996.

creanga trebuie îndoita cât e verde. n. grija de a înlatura oboseala. Editura “Anastasia”.. Iata cum se exprima autorul: “Felul prezentei sufletesti a educatorului hotaraste soarta educatiei. pragul lectiei . precum si în toate sine qua non ale desfasurarii lectiei de mediul fizic si decorul. V. vorba lui Comenius. el va risca sa nu cunoasca niciodata farmecul si binefacerea religiei. 113 Initierea copilului religioasa a . . atmosferei . pedagogia preventiva (mentinerea unei atitudinea atmosfere placute. Bancila îsi exprima opiniile în legatura cu persoana profesorului de religie. pentru ca secetele vietii sa nu-i poata face nici un rau. în ectoplasma lui Vasile 1 1 4 BANCILA. prezentate sub un titlu sugestiv. educatorului . degeaba va ploua mai târziu. Bucuresti.” 113 . 29. pe catre e chemat s-o pastoreasca va trai si va respira neîncetat în aura lui. n.educatie caci. Plugarii stiu ca grânele trebuie sa fie crescute înainte de a veni caldurile verii.. . aliatii natura firesti(adica sustinerea lectiei cu ajutorul celor mai dotati si receptivi elevi).. Am subliniat aceasta ultima dimensiune. 2021. p. ca sa nu le vatame. autorul marturiseste convins: “Asadar. pregatirea (aperceptiva. În ultima parte a lucrarii. Sa învatam o data. în fine. Planta de pret a religiei sa fie adânc înradacinata în solul sufletului. ideale. pentru ca ea sintetizeaza toate eforturile recomandate anterior.. Elevii vor trai în cercul de efluvii invizibile care pornesc din fiinta lui. vorbind despre elementele religie. ca obstea de scolari.. 1996. Daca nu ploua primavara. Dupa o impresionanta pledoarie pentru educarea religioasa a copiilor..). un copil crescut cu religie va fi mai spiritualizat si deci mai serios manifestarile lui “ 114 . pe tot parcursul lectiei) si. Ibidem p. adevarul vechi si de bun simt ca daca nu se introduce omul în religie de când e copil. un fel de logistica obligatorie: (atitudinea profesorului la intrarea în clasa) Dodecalogul la toate obiectele din scoala . în chip definitiv si efectiv. exemplelor (tactul de a prezenta ilustrari potrivite. La fel si în formarea religioasa. nu din cele care produc dubii sau ilaritate).

Aceste câteva ilustrari ale gândirii distinsului pedagog Vasile Bancila sunt suficiente.. 1 16 m Semnalam câteva dintre Din problemele pedagogiei Bucuresti. unii înalta atmosfera. Un alt reprezentant stralucit al pedagogiei crestine românesti este Antonescu (1882-1953). 1930. 1937). 115.Curs moderne de Bucuresti. credem. . Psihanaliza si educatie. Bucuresti. Pedagogia . iar “nationalist” românul ce tine la identitatea neamului. predarii religiei 115 . p. Educatia morala în scoala româneasca. o vreme si la Seminarul Nifon din acelasi oras. G. G. Fiecare om sugereaza o anume atmosfera.. profesor de Pedagogie la Universitatea din Bucuresti. decât stigmatizarea propriu-zisa: “fideist” înseamna credincios (lat. Bucuresti. Unii linistesc prin simpla lor prezenta. Bucuresti. altii nelinistesc chiar fara sa spuna un cuvânt. 1939. Ibide . Educatia religioasa în cadrul educatiei integrale. 1925-1926. altii demonizeaza ori deprima. Lucrarea ce ne intereseaza în chip aparte este Educatia morala si religioasa în scoala româneasca (Bucuresti. Unii produc o atmosfera sfintitoare încât în vecinatatea lor te simti mai bun si mai tare. fides-i = credinta ). autor al unor lucrari de prestigiu în domeniu 116 . II. Sunt oameni care îmbalsameaza totul în jur ca un trandafir de soi si sunt altii care infecteaza totul ca un dihor.spirituala. deodata cu îmbogatirea continutului actului catehetic. Doctrinel a pedagogie . Istoria . III. altii întineaza tot ce ating. acuzatii care constituie în fond mai degraba recunoasterea unor merite. un termen luat din metapsihica. Educatia Pedagogieisi e fundamentale ale pedagogiei morala religioasa în româneasc . ca sa aplicam. la caracterul “national” al Statului Român.” 115 . înlaturat de la catedra de catre comunisti în anul 1948. 1924. structurata în trei mari capitole: I. altii o coboara. unii purifica. pentru ca fiecare profesor de religie sa fie convins a-si face timp pentru a citi integral Initierea religioasa a copilului spre marele folos în straduinta de a-si îmbunatati propria persoana. 1937 (ultima subliniata de scoala pentru interesul aparte în cadrul noi moderne a Metodicii disciplinei ). metaforic. ele: General . sub acuzatia de “fideism” si “nationalism”.

Antonescu pledeaza pentru “o serioasa cultura filozofica”.. Ceea ce nu se parcurge.acestia sunt ipocritii. sau iese contradictie. în cadrul programei. Pot sa va spun ca atunci când am fost profesor la Seminarul Nifon. dar voiau sa se faca preoti. N-avem nevoie nici de sceptici nici de ipocriti. pe când altii. pe care viitorii profesori de religie sa o dobândeasca în cadrul Facultatii de Teologie. G. cum ar fi. ele nu pot ramâne izolate. le-au ascuns si au trecut la facultatea de teologie. sau iese armonie.Chiar daca au trecut un numar de ani buni de la data publicarii acestei carti. fie si generale. morala. caci nu putem împarti sufletul elevilor nostri în compartimente.. cit. spre exemplu. ajungem la scepticismul religios. fiindca daca în sufletul seminaristilor sau al tinerilor teologi apar fata în fata conceptia stiintifica deoparte si cea teologica de alta.” 117 . Întrucât prelegerea de fata se adreseaza în primul rând viitorilor profesori de religie. ca G. însa. istoria religiilor etc. desi anumite incursiuni în acest domeniu se pot face la câteva din disciplinele de baza. continutul ei este în cea mai mare parte actual. Aceste doua conceptii se vor ciocni si din ciocnirea aceasta. asadar. antici.. în legatura cu gândirea marilor filozofi ai lumii. . în asa fel încât orice teolog sa posede cunostinte. 117 Op.. iar în cazul când aceasta este marturisita. constatându-se în plus ca nici acum nu avem o catedra de filozofie propriu-zisa. dogmatica. trebuie suplimentat prin lecturi individuale. Acest deziderat poate fi exprimat si astazi.. vom face o mica ilustrare din ultimul capitol al cartii cu referire la aceasta importanta misiune: “În ceea ce priveste pe profesorul de religie consideram ca acesta trebuie sa aiba o serioasa pregatire filozofica. care aveau îndoieli. iar în cazul când este ascunsa ajungem la ipocrizia religioasa. moderni si contemporani. si atunci înseamna ca am ajuns la rezultatul pe care-l preconizam adineaori: conlucrarea armonica între educatia religioasa si intelectuala. Observam. am gasit elevi sceptici. dupa ce si-au marturisit îndoiala. p. avem nevoie de credinciosi adevarati. care au trecut apoi la alte facultati. 136-137. .

II. 1940. va fi numit e pe teza României).B) 1 9 Nascut la Tecuci. educator. când. printr-o predare nepedagogica a religiei sentimentul religios se poate pierde în fata multelor date impuse a fi memorate: “Frumusetea si înaltimea etica a religiei crestine. de fapt. Aici se va I. 17 din tineri colectia 1P. filozofie.. În aceasta ultima parte la p. la Göttingen. Narly atrage atentia ca de multe ori. Tolstoi 1929. fiind înmormânta t în cimitirul Belu.. Narly pleaca intituleaza Gavanescu studii în Germania. (vezi prefata la pedagogic. publicata întâia oara în anul 1938. D. 1929). trad. Constantin Narly (1896-1956) este un alt mare pedagog al perioadei interbelice 119 . profesor la Facultatea de Filozofie a Universitatii din Cernauti rând. cu 528 de pagini si urmatorul cuprins: I. Omilia catre . “filozofia” cea mântuitoare. fara sa vrea si fara sa stie. C. Daca în locul instructiei religioase s-ar face cu Sf. postul sau va fi “comprimat”. Educatie si 1927. 118 . pr.. în anul urmator va la obtine titlul de doctor în filozofie cu Di soziale Schichtung Rumäniens (Stratificarea sociala a Întors în tara. Prin etica pe care o sustine. reeditata în 1996. este întunecata de amanuntul istoric si sistematic. (Bucuresti. Narly se Opera pedagogica a profesorului I. 1941. În 1923 C.. Problema mijloacelor educatiei. Pedagogie românesti . în sensul propus de Sf. La un moment dat. 1996. care ne-au lasat. VASILE CEL MARE.Aceasta preocupare. C. Misiunea educatiei . Problema comunitatii pedagogice. nr. trebuie facuta cu discernamânt. III. sub care valoarea de devotare s-a înfatisat în omenire. la Bucuresti. face liceul la Focsani si Facultatea de Litere si Filozofie la Iasi.) în Institutii despre care afirma: “Religia este poate cea mai activa forma. generala alcatuita de Viorel NICOLESCU). din motive politice. FECIORU. 490). n. ideal.S. profesor de Pedagogie si Istoria Pedagogiei la Facultatea de fine. ramas în constiinta educatorilor mai ales prin lucrarea Pedagogia generala . NARLY. Bucuresti. religia exercita o influenta totala asupra omului. Misiunea 1943. litere si unde va preda pâna în anul 1947. unde. apropia de între ei legându-se o strânsa prietenie. Trece în vesnicie în anul 1956. Asa se explica faptul ca una dintre cartile lui C. Dintre lucrarile sale mai Problem amintim: a idealului 1925. totodata fara neglijarea gândirii Sfintilor Parinti. 1986 (vol. Gavanescu. pedagogic.Facultatea de litere din Iasi. în subcapitolul Concretizarea (educatiei n. Problema posibilitatii educatiei. Rezultatul este indiferenta religioasa sau ateismul pe care îl promoveaza adesea. în de la 1 oct. Vasile cel Mare în cunoscuta “Omilie catre tineri”118 . asistent la si.” (p. întâlnita de altfel la multi dintre studentii nostri. educatorului. însusi învatamântul religios. 490-493 gasim referiri la religie. Problema idealului IV. Bucuresti.

orfan de mama de la 9 ani si de tata înainte de terminarea liceului. În Crestinismul românesc exemplifica a aceste virtuti. . coperta). de D. avertizând tineretul ca si ca un om. Nascut în Soveja – Vrancea. Scrieri 2 1 S. Introducere în geografia ca 2 volume) si al reprezentativa: pedagogiei Alta crestere. MUSTER. Arhaismul crestinismului românesc. catedra de geografie a Universitatii din Bucuresti. 1992. ca si un popor. A fost profund credincios.. Scoala muncii. despre educatie Bucuresti. p. f. (vezi crestin ?.122 . atât ca numar de ani (93) cât si ca activitate oferita în slujba neamului 120 . se observa fara greutate o împletire armonioasa a convingerilor crestine cu simtamintele unui patriotism exemplar. Bucuresti. J. membru al Academiei Române (1915). religiozitatea ar spori. si învatamânt.. 492). Licentiat al Facultatii de filozofie si litere din Bucuresti (cu Ideile lui J. editie îngrij.) MEH EDINTI. dar ne îngaduim observatia ca necesitatea indiscutabila a cultivarii sentimentului religios în Biserica trebuie facuta în paralel cu instructia religioasa la clasa. Neutralitatea fata de certurile dogmatice. 120 . în care. Poti fi om deplin fara sa fii Cartea româneasca. Bucuresti. încât instructia religioasa de astazi ar suferi o grava pierdere ignorând-i cartile. ci a fost un mare admirator al virtutilor sale stramosesti. Înmormântat în cimitirul Belu din 1etc.. nominalizândule chiar ca titluri de capitole: Lipsa razboaielor confesionale. Scrisul sau din câmpul pedagogic este atât de patruns de duhul evanghelic. marturisind public convingerea ca Iisus Hristos este nu numai Mântuitorul lumii ci si cel mai mare educator al omenirii nu poti fi om deplin fara sa fii crestin cât a înteles din Evanghelie 121 . Caci Simion Mehedinti n-a slujit doar poporul român cu o constiinciozitate iesita din comun. Simion Mehedinti (1869-1962) a fost nu numai un mare geograf. doctor în geografie al Universitatii din Leipzig (cu educatie) Die kartographische profesor teza teza Induktion).. Credem ca observatiile profesorului Narly sunt în mare masura valabile. Rousseau despre . atâta pretuieste .precadere educatia sentimentului religios. Primatul sufletului. Antologie 1216. a. fara exceptie.” (p. si aceasta mai putin în scoala si mai mult în Biserica. 2 2 Idem. în mod progresiv si echilibrat. Poporul – cuvinte stiinta ( catre studenti. Crestinismul românesc. Poti sa fii om deplin fara sa fii crestin? . Editura Academiei Române. daruit de Dumnezeu cu o viata bogata. ci si unul dintre cei mai mari pedagogi ai României. la autor de carti fundamentale din domeniul geografiei (cea mai Terra.

fiindca nu simte suferinta! Asa sa fie? Cine îsi da osteneala sa priveasca traiul de toate zilele al taranului român. p.. asa cum se recomanda mai ales în zilele noastre. Crestinismul 1 2 4 Ibide românesc . Din fire. Sentimentul acesta presupune calcularea la rece a suferintei altuia.” 124 . Fundatia “Anastasia”. cum se exprima Simion Mehedinti în legatura cu “Absenta pornirii de razbunare la români”: “Poporul român este lipsit de orice înclinare spre razbunare. sursa de nadejde si inspiratie. Bucuresti. Cum se explica aceasta pornire spre iertare? Unii observatori superficiali s-au grabit sa dea o explicatie simplista: românul nu se razbuna. Idem. 84.123 Cu toate ca stia foarte bine si anumite scaderi ale conationalilor. Absenta pornirii spre razbunare. p. Prioritatea frumusetii morale asupra justitiei formale .O explicatie de bun simt si pretuire fata de poporul pentru slujirea caruia a consacrat cu generozitate toata energia vietii sale îndelungate. m 123 . bunaoara. Prezenta lui Iisus în folclorul national. Dar de o aplecare a neamului românesc spre ura calculata împotriva cuiva. evident ca nu poate fi vorba.. Violenta. este cu putinta oriunde. Lipsa ereziilor si a ereticilor. românul adevarat este discret. n-a pregetat o clipa sa le evidentieze doar virtutile. Iata.Simbioza între Biserica si Stat. ca fapt individual. când exemplele pozitive pot avea un rol întaritor. . Va vedea ca ceea ce deosebeste pe plugarul sau pastorul român de neamurile vecine este o mare cumpatare în judecata si o foarte delicata rezerva fata de altii. acela va ajunge la o concluzie cu totul deosebita. Încrederea în biruinta binelui asupra raului. 1995. 235. Acceptarea suferintei ca mijloc de purificare morala. nu da buzna în viata altuia si nu se coboara niciodata la nivelul vulgului. cu tact pedagogic si mare optimism.

. din timpurile ulterioare. la a si 1cultura "Studii Teologice". urma a creionului muncit pe ” (“Prefata” Biseric se hârtie. din care fac si eu parte.. sau. 5). Era admirat si iubit. didascalii erau slujitorii care catehizau cu timp si fara timp. statornicise o batatura enorma. P. cultura 138. Propriu-zis. la dreapta. în general. este prezent si în literatura noastra catehetica. harismatici de care aminteste Sf. Înalt. 125 ). constituia un triumf. chiar mai simplu..” 127 . avea o mâna osoasa pe al carei deget mijlociu. p. “în planul învataturii. “Autoritatea didascalilor”. îndeosebi prin lucrarea didascali crestini 126 Primii .. cu mustata tunsa englezeste. volumul cultura Institutului 11996 2 7 Biserica si .. al doilea profeti . Un examen la Istoria Bisericii Universale era o proba de foc.. dar si foarte temut. cât o ghinda. astfel ca importanta misiunii lor depaseste granitele slujirii conventionale. licentiat al Facultatii de Teologie din Bucuresti. de influentele ereticilor... III. Pavel: “Si pe unii i-a pus Dumnezeu în Biserica: întâi apostoli .” . asa cum afirma autorul. Înainte de a încheia aceasta scurta semnalare a personalitatii si Nascut în Boteni – Dâmbovita. profetii îsi manifestau sporadic harisma prorociei. Editura Biblic si de Misiune al BOR.. Acest studiu este foarte important pentru observarea etapelor didascalii facând parte din triada slujitorilor catehizarii în Biserica primara. .. didascalii sunt predecesorii profesorilor de la scolile catehetice din secolele III-IV. an. 1932. Despre ei se pomeneste chiar si în veacul al V-lea. întrucât. Cor. În timp ce apostolii predicau kerigmatic vestea cea buna . Bartolomeu ANANIA al Clujului îi face urmatorul fost unul din cei mai mari profesori ai Facultatii de Teologie din Bucuresti. cap. S. iar preotii si episcopii se ocupau cu oficierea liturgica a slujbelor. cu acea “Tudor”. Popescu (1893-1973) 125 este un nume de referinta din galeria profesorilor teologi laici. Istoria bisericeasca si Patrologia. iar un 8 cu distinctie.Teodor M. psihologic) titular politic detinut în închisorile comuniste (1959-1964). care. Bucuresti. teza al catedrei de Istorie si Patrologie al Facultatii de Teologie din Bucuresti (1948-1959). doctor în teologie al Facultatii de Teologie din Atena (cu Cauzele persecutiilor din punct de vedere istoric si . p. totodata ai profesorilor de religie si teologie. 28).respectuoasa familiaritate ce care se spune “Regele”. Ap. uscativ. totodata. îl numeau “Domnul Tudor”.. 12. 140-211 si 2 6 Vezi în Biserica si . Î. p. deodata cu preocuparile de stricta specialitate din domeniul pe care l-a slujit cu devotament total. Generatiile portret: “A de studenti ai anilor 40. didascalul harismatic depaseste pe episcop si cu competenta si cu învatatura. Acesti învatatori aveau misiunea sa explice dogmele credintei crestine neofitilor si sa-i apere. al treilea învatatori ( didavskaloi (I.

totodata prin activitatea practica din biserici si scoli. Popescu. se întelege – celei autentice. se întelege. se impun câteva cuvinte despre conferinta Biserica si cultura . încrederea.. tinuta la Primul Congres de Teologie Ortodoxa (Atena. cu deschidere plina de solicitudine. pe atât de realista: “Biserica trebuie sa crestineze din nou cultura!” 129 . cultura noastra este atât de relativa. p. Biserica trebuie sa fie deschisa culturii. moravurile si institutiile crestine. 1936). trebuie. prin cartile si studiile publicate.” 128 . spiritul si virtutile Evangheliei. cât si ai laicatului. fara de care nu se poate edifica pentru societate o casa solida si sigura. 223. iar alaturi de ei si cei Ibide . legea mântuitoare a lui Iisus Hristos.scrisului prof. Teodor a spus atunci este întru-totul valabil si astazi: pe de o parte. de schimbatoare. Metodica predarii religiei beneficiaza de osteneala câtorva reprezentanti remarcabili. dar pentru împlinirea acestui deziderat si slujitorii Bisericii. asa cum a fost dintru început. 224. în care se cuprind câteva principii programative pentru relatia religie-cultura din zilele noastre. În rândurile clericilor trebuie amintiti mai întâi profesorii de la Seminariile si Facultatile de Teologie. imperfecta. caci marii barbati ai ei au fost si mari oameni de cultura. preoti si profesori.. de neputincioasa în a ne asigura pacea. * În actualitate. atât din rândurile clerului. p. împacarea. Teodor M. Iata cum raspunde autorul la întrebarea “ce trebuie sa ofere Biserica pentru cultura?”: “Forta morala a religiei. Iar concluzia este pe cât de concisa si ferma. pe de alta parte ea trebuie sa ofere culturii miezul fara de care aceasta risca sa cada în derizoriu. simtul moral. titulari ai catedrelor de Catehetica. m Ibide . ierarhia valorilor. sa iasa în întâmpinarea culturii. un ideal care depaseste contingentul. m 128 129 . bucuria de a trai. Ceea ce Popescu M. idea autoritatii divine. Tocmai datorita faptului ca ramâne legata de pamânt.

Ortodoxia.”. ci un dat originar. p. Iata 12.”. Un alt nume de referinta în ogorul catehetic românesc contemporan este al p. Cateheza romano-catolica. Principii catehetice în Catehezele Sfântului Chiril al Ie rusalimului. lea. Sfântul Atanasie cel Mare. care a publicat studii catehetice deosebit de consistente. opinând. 1 30 . în " Ortodoxia". educatia religioasa a copiilor este o necesitate fundamentala. animalul se dreseaza”. totodata. în S. o actiune specifica omului. nr. a Mântuitorului Care a spus: “Lasati copiii sa vina la Mine si nu-i opriti.. în prezent duhovnic la Mânastirea Bistrita – Vâlcea. cuprinse mai apoi într-un singur volum. în întreaga tara (prin conferintele sustinute în ultimii ani în diferite orase). caci numai omul se educa. ca a unora ca acestia este împaratia cerurilor” (Matei 19. C. dupa aceea îndrumator de doctorate pentru Omiletica si Catehetica. nr. 416/1995. “Decan” de vârsta si preocupari este parintele Constantin Galeriu (1918-2003).. Revelatia si educatia. volum cu importanta speciala Catedra de omiletica . Initieri catehetice 132 . arhimandrit Veniamin Micle (n.T. parintele Galeriu conchide: “Astfel. fost titular al catedrei Facultatii de Teologie din Bucuresti (1978-1994). în secolul al XXcatehet. ca “credinta religioasa nu reprezinta o achizitie evolutiva în istoria omenirii. 7-10 /1981. cv. 14) 131 .catehetica cu notiuni de Pedagogie. dar vocea P. în " Altarul Banatului". Mântuitorul Hristos.. fiind preotul cu cea mai mare popularitate în Bucuresti. Sale a fost auzita cu pregnanta si astazi.care predau Religia în scoli. Ora de religie în trecut si astazi. Asupra noastra apasa o raspundere grea în fata lor si a lui Dumnezeu. 1939). Preotul dupa cartile de învatatura din secolul al XIX-lea. dupa învatatura si practica primelor veacuri crestine. dupa decembrie 1989. de 3 1 Ora religie în trecut si . Învatatorul nostru suprem. caci ea începe o data cu omul. 1 3 2 Bistrita-Vâlcea. 3Iisus 4/ 1993. 1993.. titlurile studiilor cuprinse în Importanta catehezei în astazi volum: Biserica Ortodoxa. în pofida vârstei octogenare. nu numai în biserica. autorul unui curs de Metodica si a câtorva studii fundamentale în domeniu 130 . Convingerile puternice asupra folosului indiscutabil al predarii religiei în scoli le-a exprimat îndata ce s-au redeschis portile libertatii. Psihologia catehumenilor. Activitatea învatatoreasca a preotului pentru promovarea credintei ortodoxe. în “Îndrumari metodologice. Convins ca “educatia este un dar. învatator al unitatii crestine. 1 / 1983. ci si în mas-media. totodata în strainatate.

Psihologie si Filozofie. C. franceza. pentru ca ele constituie un instrumentar concret în mâinile profesorilor de religie. cu doua lucrari strâns legate de domeniul catehetic: forme de organizare 134 Educatia religioasa. De aceea. mai ales ca si munca lor este. singur si în Pedagogie si . O mentiune aparte se cuvine pentru manualele de Metodica pentru predarea religiei în scoala. de asemenea. 3 4 Bucuresti. în limbile româna. în aceasta perioada confuza de “tranzitie”. pr. de fapt. Rodica Sendroiu . 1996. observatia ca unele dintre ele. Letitia Leonte . de la Universitatea din Iasi. cu sprijinul unor profesori-teologi de specialitate. italiana. Iasi. prof. 1995. Bucuresti. Având în vedere. Repere teoretice si metodice . Ne îngaduim. continut si 135 si Educatia religioasa.si pentru faptul ca semnaleaza peste 500 de repere bibliografice. cu studii în strainatate la Salonic (Grecia). Pedagogie Iasi. Ioan Popescu & co . Metodicile propuse de prof. absolvent al Facultatii de Filozofie a Universitatii “A. prezent în bibliotecile noastre.) colaborare: . specialist în Pedagogie. pentru a corespunde exigentelor de forma si continut. germana. faza de pionierat în care ne gasim. în titular prezental catedrei de Stiintele Educatiei. Cuza” din Iasi. între altele. 133 . engleza. e . însa. Dintre profesorii laici. Ana Danciu etc. însa. prof. vor trebui revizuite si completate. temerara. chiar daca denumirea de “manual” este improprie pentru unele dintre ele. pe cea dintâi. la o eventuala noua editie. sunt extrem de utile. care vine în sprijinul teologilor cu un bagaj impresionant de Nascut în 1958. Bologna (Italia). aceasta din urma reluând-o. cu adaosuri si completari. 1996. când educatorii constiinciosi au înca de luptat cu anumite mentalitati si conceptii din afara Bisericii. spaniola si portugheza. Salutam cu admiratie preocuparea atât de intensa a unui laicpentru domeniul educatiei religioase. un loc special în bibliografia “Metodicii predarii religiei” l-a câstigat Constantin Cucos 133 . Universitatea din Iasi. autor al câtorva carti în domeniu. Lille (Franta). 1994 axiologie 1etc. Psihopedagogi (colab. fiecare dintre aceste carti merita aprecierea noastra. 1999. în situatia penuriei quasi-generale a materialului catehetic bibliografic actual.. 1 3 5 Iasi. doctor în stiintele educatiei.

încât din partea anumitor profesori. iarasi. . dar Facultatilor de istorie si filozofie predata si de licentiati ai (fapt care. asezate într-o succesiune logica. De fapt. care se cere pe alocuri “îmbisericit” 136 (de aceea. Retinem. însa. totodata cu privire la opinia autorului în legatura cu predarea religiei în liceu. p. deopotriva. scoliti înainte de 1989. S.) ( care 1ceresti. P.. Miza este prea mare si este posibil sa Vezi de ex..cunostinte psiho-pedagogice si care dovedeste. de exemplu. realizarea educatiei religioase . . o serioasa cultura teologica. n-ar fi rau). cu lucrari de actualitate în domeniu. la care este bine sa se raporteze dascalul de religie. Aceste mici inadvertente nu afecteaza.. Felicitam pe autor si binecuvântam pe toti cei care vor citi cu folos aceasta carte. principial.” Lucrarea este strabatuta de credinta marturisita deseori ca numai o conlucrare strânsa între clerici si laicatul specializat poate da rezultate pozitive în actul catehetic contemporan (vezi. Editia 1999. valoarea de fond a lucrarii. Comandant al ostilor etc. 77. 3 7 Ibidem p.si aici ne exprimam rezerva – noi stim cam ce fel de istorie si filozofie se facea pe vremea comunismului. exemplara constiinciozitate de abordare a problemei: “Predarea religiei în scoala trebuie asumata cu maximum de atentie si seriozitate. de asemenea. în cuprinsul celor doua carti nominalizate. § Complementaritatea laicat-clericat în 137 . prezinta 7 capitole. n-ar fi rau în sine). apreciind nivelul academic al continutului: “Tipul de discurs avansat de autor se înscrie pe o linie moderna. dar .. Domnia sa este de parere ca în liceu religia sa fie cuprinsa în cadrul unei discipline numite “Cultura si istoria religiilor” (ceea ce. 136 este ghid . 10.. Micile noastre rezerve sunt legate de limbaj. pentru o viitoare editie a cartii este bine ca manuscrisul sa fie lecturat de un profesor-teolog). exista riscul promovarii unor idei si principii impregnate de ateism.. îndeosebi din domeniul biblic si patristic. p. Daniel al Moldovei care o prefateaza. de factura universitara. în care se face deseori o asociere nepotrivita de termeni Hristos conduce lumea. iar la sfârsit cu un adaos bibliografic. cartea este girata de Î. 299). pe care o recomandam (cu unele foarte mici rezerve).

în care. Dorin OPRIS. cu educatia în gândirea patristica (p. întâlnim termeni noi.. Ramâne ca si profesorii-teologi sa-si însuseasca fara urma de rezerva sau complexe îndrumarile psiho-pedagogice care umplu zeci de pagini din acest volum. al 6-lea (p.u. 181-292): Principii si reguli de realizare a educatiei religioase. astfel. 47 s. o data cu notiunile clasice. chiar daca da uneori impresia unui stil prolix si afectat de pretiozitati. intrati de altfel în circuitul limbajului pedagogic universal... Monica OPRIS si prof. 75) etc. Sebastian SEBU. Am acordat prof. atât din spatiul teologic. feed-back. 1 3 9 Autori: Pr. ocupându-se. Cucos un spatiu preferential în studiul de fata. Terminologia utilizata. ne poate feri de alunecarea pe panta improvizatiei si a derizoriului. pedagogi. Autorul. C. totodata cu binecuvântari din partea Bisericii: Metodica predarii religiei . 138 etc. 29. 302 m p. Proiectarea lectiei de religie. Dintre acestea un pronuntat caracter practic. cât si din cel laic. editata de Arhiepiscopia Albei-Iulia Ibide . apreciam a fi urmatoarele paragrafe ale cap. asadar de utilitate imediata. dr. ambele cu girul Ministerului Educatiei Nationale. de care nici Metodica predarii 139 si . pentru ca lucrarile domniei sale raspund în chipul cel mai potrivit exigentelor demersului catehetic actual. în calitatea lui de “laic” se tine de cuvânt: multe dintre paragrafele cartii dovedesc receptivitate fata continutul teologic al educatiei. prof. prof. ca brainstorming. dar si teologi. Anul 2000 a înregistrat doua carti noi în bibliografia Metodicii. Numai solidaritatea de conceptie si de metoda a specialistilor. Iisus Hristos ca învatator suprem (p.). Metode de predare-învatare.. totodata pentru ca în continutul prezentat valorifica tot ce s-a scris mai bine în trecutul mai îndepartat si mai apropiat. Conlucrarea dintre laici si clerici se impune mai mult decât oricând.” 138 . este de nivel universitar. Limbaj si comunicare la ora de religie.pierdem totul daca gresim. p. proiectare curiculara religiei nu mai poate fi straina. Evaluarea cunostintelor si atitudini religioase..

atât sub raportul continutului. precum odinioara poetul nostru cel de toate zilele. Gheorghe Iuliana ALEXANDRU.. totodata. care marturiseste la începutul poeziei “Epigonii”: “Când privesc zilele de-aur a scripturilor române / Ma scufund ca într-o mare de visari dulci si senine.”. Alina VÂLCU. 140 Autori: Nicolae Gheorghe IONESCU. Ovidiu . cum fiecare dintre ei ne cheama sa le urmam pilda. Cucos (care este citat frecvent în ambele).Metodica predarii religiei în învatamântul preuniversitar . Ion GHEORGHE. prin descrieri detaliate ale notiunilor metodice de baza si. Continutul fiecareia se prezinta sub forma dubla: teoretica si practica. * Încheind aici acest succint periplu istorico-analitic în spatiul catehetic românesc. cât si al bibliografiei mentionate la sfârsit. DRAGUSIN. prin propuneri de proiecte didactice pentru toate nivelele. Eminescu. Amândoua sunt deosebit de utile pentru profesorii de religie. Simtim.. rostind parca o data cu Marele Pavel: “Fiti mie urmatori precum si eu sunt lui Hristos” (I Cor. 1). suntem cuprinsi de o mare admiratie fata de râvna dascalilor si preotilor predecesori. aparuta la Editura "Gheorghe Alexandru" Craiova 140 . IORDACHESCU. în partea a doua. dar au un limbaj mai accesibil si mai apropiat de cel catehetic. nu mai putin a celor contemporani. 11. Principial nu se departeaza prea mult de structura cartii prof.

o cladire subreda. nu doar ca au cunoscut si aplicat cu cea mai mare constiinciozitate metodologia didactica. ca se descurca foarte bine si fara ele. Modelul nostru Suprem. La fel se . catastrofale chiar. se aseamana. pe flerul personal. într-un anume fel. Acolo unde se cunosc si se respecta principiile de baza ale educatiei.. IMPORTANTA PRINCIPIILOR DIDACTICE ÎN CATEHIZARE Intentii. n-au depasit niciodata stadiul mediocritatii. care dau mai putina importanta principiilor si metodelor pedagogice. dimpotriva. dimpotriva. Aceasta modelare sau zidire . nelocuibila. rezultatele sunt slabe. va rezulta o cladire trainica si frumoasa. sau nu se instrumenteaza corespunzator. atât în Scoala cât si în Biserica. "pedagogii" care au ignorat legile misiunii învatatoresti. Toti marii pedagogi. pe observarea directa a realitatilor etc. fara a se respecta legile tehnologice. Raspundem ca în asemenea cazuri este vorba de o falsa strategie didactica. Dar daca se construieste la întâmplare. deodata. clerici sau mireni. finalitatea actului catehetic este optima. cu aplicarea corecta a metodelor si mijloacelor de predare-învatare. În schimb. mai ales din ultimele doua sute de ani. Asa se întâmpla si cu rezultatele catehizarii. când nu se cunoaste metodologia. Materialul de fata se adreseaza. va rezulta.. caci se sprijina. dar fiecare s-a straduit s-o îmbunatateasca si s-o adapteze mereu la realitatile cotidiene. S-ar putea obiecta de catre unii preoti si profesori. Si.VI. cu nadejdea ca le va fi de folos în osteneala deloc usoara. în schimb. cu zidirea unei case: daca se face dupa un plan bine întocmit si se respecta normele de baza ale construirii. pe experienta practica. dupa chipul lui Hristos. desigur. pe de o parte de a transmite ascultatorilor-ucenici în chip eficient învataturile Sfintei Ortodoxii. preotilor tineri si profesorilor de religie începatori. iar pe de alta parte de a le modela sufletele. deopotriva.

victime sigure ale ignorantei si confuziilor de tot felul. socotim necesar sa le definim acum. strategica si operationala. deodata cu nominalizarea lor. o data cu descrierile si ilustrarile ce se impun. fie si partiala: • Principiile didactice sunt norme dupa care se orienteaza activitatea educatorului . de care ne vom ocupa în studiul de fata. care vizeaza nivelul proiectarii generale. Din examinarile studentilor la Catehetica si Metodica predarii religiei . însotite de precizarile etimologice care se impun. Sau. definitivat si gradul II . negativ asupra elevilor si credinciosilor. Astfel. de fapt. înaintea abordarii subiectului propriu-zis.întâmpla cu cei asemenea lor de azi. în general. iar lipsa de eficienta si slaba lor prestanta la catedra si la amvon se rasfrânge. "Aramis". . de formare a priceperilor si deprinderilor la elevi Nominalizarea principiilor se va face mai jos. 2000. A. o relatie mincinoasa. DEFINITII SI DELIMITARI . ne-am dat seama ca multi dintre ei confunda adesea principiile cu metodele. a carei urmare este esecul sigur. De aceea. un cerc vicios: catehetul are impresia (uneori chiar se preface) ca preda. în timp ce principiile pedagogice reprezinta norme cu valoare 141 . din pacate. dupa o definitie mai cuprinzatoare. precum si a candidatilor înscrisi pentru titularizare . o delimitare: literatura de specialitate face distinctie între "principiile pedagogice". Edit. Trebuie sa mai facem. si "principiile didactice". Pentru o mai buna întelegere a problematicii. De aceea. având ca scop optimizarea procesului de învatamânt în ansamblul dimensiunilor 141 Constantin POSTELNICU. ci si creionarea câtorva clarificari. În asemenea cazuri nefericite se creeaza. formele si mijloacele didactice. sunt norme generale si fundamentale care orienteaza activitatea de însusire a cunostintelor. vom face anumite delimitari. materialul de fata nu-si propune doar descrierea principiilor didactice în sine. totusi. cultivându-se. Bucuresti. ucenicii se prefac ca asculta si înteleg. Fundamente scolare ale didacticii . astfel.

44 A se vedea. 183-184. Bucuresti. casetele audio-video. dialogica (sau ). spre exemplu. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. meta . deductiva. p. Taxonomia metodicii predarii-învatarii tine " seama. harta. p. ibidemmonologica) p. p. religiei Editura "Reîntregirea". 631152. b. p. metode de comunicare orala: genetica ).. prof. în principal. Alba Iulia. . catre si o{do = cale. prof. ne Sorin CRISTEA. însa. unul dintre principii cere ca învatamântul sa fie 142 accesibil . Pentru-l a-l face accesibil. a Institutele Teologice. interogativa . Manual pentru CALUGAR. 173. 2000. analitica. • Mijloacele didactice reprezinta instrumentarul auxiliar care faciliteaza transmiterea si asimilarea cunostintelor.Parintele autor vorbeste în acelasi capitol si despre "metode" si despre "forme". metode fundamentate pe actiune • )143 . deodata cu înregistrarea si evaluarea rezultatelor obtinute. c. Chisinau-Bucuresti. Dorin Metodica predarii . principiile didactice au în vedere eficienta actului didactic în relatia directa profesor-elev. metode de cunoastere a realitatii religioase. 298. 1976. calculatorul * etc. Demersul logic care tinteste asimilarea (cu metodele: inductiva. pedagogie Sebastian SEBU. de doua criterii: a. Bunaoara. La sfârsitul acestui mic periplu orientativ trebuie sa precizam ca metodele si mijloacele didactice sunt subordonate principiilor. Dumitru Catehetic . OPRIS. 1 4 3 Pr. Sub aceasta 187. prof. Dam câteva exemple: icoana. dr. Izvorul principal al învatarii ( expozitive si interogative. nu invers. sintetica.sale. este compus din . provenit din limba greaca. 2000. Etimologic. Pr.= spre. denumire. Grupul editorial "Litera". Monica OPRIS si prof. când spunem "forme" întelegem "metode" si invers. metode de comunicare scrisa. Formele . saforma narativa-expozitiva (sau si forma ultima mentioneaza: întrebatoare. utilizata de catre unii cateheti 144 . sunt o alta denumire a metodelor. Practic.. prin actiuni concrete de predare-învatareevaluare142 . • Metodele didactice/de învatamânt reprezinta un ansamblu de procedee si cai menite sa sprijine realizarea obiectivelor pedagogice cuvântul "metoda". Dictionar de . textul biblic.

PRINCIPIILE DIDACTICE . . spre exemplu. Vulgata. 1). Între acestia. editia latina a In principio Bibliei. a alege ). cea inductiva (de la apropiat la îndepartat. de la simplu la complex. Nominalizarea. de asemenea. s-au remarcat în mod deosebit I. între care si învatatorii religiei crestine. asadar. principiile au fost utilizate de catre toti cei care si-au asumat greaua dar nobila misiune de învatator. a Din punct de vedere istoric . Rousseau (1712-1778) si I. Începutul l-a facut pedagogul ceh Jan Amos Comenius. ne referim. pâna la dascalii de Teologie de astazi. clasificarea si sistematizarea lor apartine.. participarea la o sfânta slujba. la In principio erat Verbum et Verbum erat apud Deum et Deus erat Verbum.. GUTU. la acest capitol. mijloacele auxiliare cela mai adecvate: o iconita. Când spunem. "Principii didactice".Dictionar latins. Edit. B. Pestalozzi (1746-1827). utilizând. cuvântul principium-ii )145 . cu Parintii Apostolici. Învatatorul Suprem.J. 1). J. începutul Evangheliei dupa Ioan: (Facere 1. utilizeaza acest termen chiar în primul verset al ei: Deus creavit caelum et terram. principiu este direct legat princeps compus din primu (= primul) capi (= a lua. în lucrarea Didactica 145 La rândul lui. promotorilor pedagogiei moderne. "principiu" înseamna "început" (lat. în acelasi timp.. (Ioan 1. a apuca. PRECIZARI ETIMOLOGICE SI ISTORICE. a prinde. la normele care stau la baz sau începutul strategiei învatamântului. cu diferitele lor trepte. ca de altfel în alte multe locuri vetero si neo-testamantare. între care.vom servi de câteva metode corespunzatoare. 1983. Bunaoara. Stiintifica si m de + o român Enciclopedica. Comenius (1592 -1670).. începând de la Mântuitorul Iisus Hristos. de la cunoscut la necunoscut. vezi Gh. . 1. cu Sfintii Parinti ai veacurilor patristice si post-patristice. Bucuresti. un pelerinaj la o manastire etc. de la particular la general) . continuând cu Sfintii Apostoli. însa. Termenul apare. Etimologic .

directorilor de scoli. 149 m Ibide . note. Analizând cu atentie aceasta lucrare se observa descrierea urmatoarelor principii didactice. caci. Dupa opinia sa. 148 m Ibide . Întreaga lucrare." 147 . Complexitatea procesului de învatamânt presupune o strategie clara. al învatamântului sistematic. derizoriu si amatorism. p. 1970. 23. "Viata aceasta nu este decât o pregatire pentru cea eterna" "menirea ultima a omului este. fericirea vesnica în comuniune cu Dumnezeu "149 . al învatamântului constient. Biblia si constiinta omului . ale predarii si învatarii temeinice si ale învatarii concise si rapide . univ. 150 astfel. al accesibilitatii si a l temeiniciei si durabilitatii . parintilor si tuturor copiilor. Opera Didactica Omnia . Despre principii. al XV-lea la cap. asa cum sunt ele formulate astazi: al învatamântului intuitiv. pe buna dreptate. Jan Amos Didactica . are imprimata credinta în Dumnezeu si propovaduirea valorilor morale.. Editura Didactica si Pedagogica. AVANTAJELE UTILIZARII PRINCIPIILOR DIDACTICE . de buna seama. al XIX-lea. Merita a fi retinut. adauga. Înaltimea operei sale pedagogice i-a atras. în cuprinsul altei lucrari. de exemplu. numindu-le vietii. 1 5 0 Nela m STANCULESCU. inclusiv. cui adreseaza celebrul pedagog Didactica Magna : "Tuturor diriguitorilor omenesti: conducatorilor de stat. Educatia religioasa în conceptia lui Jan Amos Komenski pedagogiei . ale predarii si învatarii lesnicioase.Magna . 146 . mai întâi. Altfel se cade usor în rutina. ca de altfel întreaga opera a lui Comenius. mai mari. iar "Comenius" este cel este cel de latinizat. 148 . spune el.. supranumele de "parintele pedagogiei moderne" . gratie si pace de la Dumnezeu. educatia nu se poate face decât prin întreita carte: natura. Bucuresti. Unul dintre marile pericole ale Vezi. ale predarii si învatarii în asa fel încât efectul sa fie sigur. Magna se prof. dr. Ibide 47 . p. De observat ca numele "Komenski" parintele moderneorigine (ceh). 128-133. Comenius vorbeste de la principii ale prelungirii cap. Traducere. comentarii si studii COMENIUS. 197 1p. publicata în anul 1657. 2. 1/1996. p. în "Glasul Bisericii". 10. pastorilor bisericilor. bine definita. Iosif ANTOHI. la Amsterdam 146 . propriu-zis.

cât si pentru profesor. dar numarul. astfel. trebuie avut în vedere si faptul ca procesul de învatamânt se adapteaza mereu la conditiile noi ale vietii.ignorarii principiilor în timpul predarii unei lectii. la Pr. riscându-se. sau a unui curs. adaptându-se cu ajutorul principiilor didactice. p. Iar împlinirea acestor deziderate nu se poate face decât prin aplicarea inteligenta a principiilor. astfel ca elevul asimileaza mai adecvat cele primite. Fondul. Adaptarea nu se face. "paranteze". Nimic rau în aceasta. În realitate. Catehetica de . în general. "Încorsetat" de rigoarea lor. Desigur. de altfel. Bucuresti. dictionarele si tratatele de pedagogie prezinta diferit ordinea si numarul lor. Caracterul normativ precis al lor. mai ales ca o lectie trebuie sa fie presarata întotdeauna cu anumite "respiratii". rigide sau "înghetate". 34. însa. 3. improvizând ad-hoc fraze întregi. binevenite atât pentru elevi. însa. limitele admise la nici o lectie. oricum. NOMINALIZAREA PRINCIPIILOR DIDACTICE . pierderea firului logic al expunerii. nu obliga neaparat la formulari standard. dr. consideratii personale. daca aceste principii sunt respectate. Aceste diferente nu afecteaza. care. scopul si utilitatea lor ramân neschimbate. de riscul îndepartarii de subiectul propriu-zis 151 . Dintre toate sursele depozitare. profesorul este ferit. dictionarele ar trebui sa le prezinte mai unitar. însa. caci ele au evoluat în timp. aparând diferente. 1996. neavând nici astazi un statut exclusivist si definitiv. Procentul improvizatiilor nu trebuie sa depaseasca. Manualele. chiar si în formulare. lect. în structura ei psiho-pedagogica. cât si al modalitatilor de expunere. fondul metodologic. ordinea si enunturile sunt deschise tuturor îmbunatatirilor posibile. 151 Detalii sub acest aspect. atât sub raportul continutului. Profesorul va tine seama de realitatile cotidiene. . În aceeasi ordine de idei. este alunecarea pe panta improvizatiilor spontane. orice profesor bun recurge deseori la anumite digresiuni. Vasile Curs RADUCA. trebuie sa poarte pecetea sobrietatii si limpezimii. astfel.

în cele ce urmeaza vom prezenta doar principiile cele mai eficiente. Evident. de catre exemple: un colectiv de autori. 2000 ( asadar. Edit. încercând sa le dam si un continut biblic si patristic. teorie didactice. Dictionarul de pedagogie.. cât si la sfaturi ale unor Sfinti Parinti. care pot fi întâlnite din abundenta în orice tratat de pedagogie laica. 152 . în schimb. p. 1 5 3 Constantin CUCOS. asadar crestin.însa. nu vom renunta în totalitate nici la precizarile pedagogilor laici. 1999. acolo unde acestea consuna cu doctrina si morala ortodoxa. p. accesibilitatii activitatii didactice. 4. 2. principiul participarii constiente si active. p. principii absolut obligatorii pedagogiei crestine: la care adaugam cele doua hristocentric si eclesiocentric. p. din care ne vom inspira partial si în analizele care urmeaza153 : principiul autonomiei si respectarii libertatii individuale. în ordinea stabilita de autorul unui bun si recent tratat de Metodica. însusirii constiente si active a cunostintelor. p. sub redactia lui Viorel NICOLESCU. participarii cadrul activitatii didactice. p. p. sistematizarii cunostintelor. p. Vom face. foarte ). însusirii temeinice a cunostintelor si deprinderilor.. p. Iasi. interactiunii necesare. de la autor la autor 152 . Dictionarul de pedagogie editat la Bucuresti în anul 1979. nominalizeaza. Educatia religioasa. învatamântului activ. intuitiei. unitatii dintre instructie si educatie. p. sistematizarii activitatii didactice. principiul intuitiei. si deprinderilor. urmatoarele principii. unitatii. Pentru a simplifica cât mai mult posibil lucrurile. p. p. facem precizarea ca nu vom intra în prea multe detalii descriptive. formulate p. principiul respectarii particularitatilor de vârsta si individuale (psihologic). în cadrul activitatii didactice. autor CRISTEA. p. doua 1. Repere teoretice si . bunaoara. între altele. continuitatii si consecventei. îbtre între si practica. Înainte de a le explica pe rând. p. 361-371.priceperilor p. anumite consideratii de ordin practic. accesibilitatii. orientarii formative a practica Bucuresti. unitatii teoriei cu etc. principiul temeiniciei si durabilitatii. p. Sorin recent altfel: activitatii didactice. DESCRIEREA PRINCIPIILOR DIDACTICE Iata. le prezinta p. interdependentei necesare în cadrul activitatii didactice elevilor în cunoasterea senzoriala si cea rationala. esentializarii rezultatelor activitatii didactice. metodice 189-194. p. astfel: p. Polirom. autoreglarii activitatii . si ele prefera acest statut al autonomiei deschise formularilor personale. recurgând în acest scop atât la texte din Sfânta Scriptura. principiul învatamântului interesant si placut. 300. .

îi poti sfâsia carnea de pe oase. în aceasta privinta. fata de continutul sau si fata de cel care-l propune. 20). fiecare om dispune de autonomie ( însusi. Dumnezeu Însusi respecta libertatea totala pe care i-a dat-o omului: "Iata stau la usa si bat. întrucât nu pot fi impuse dictatorial.. trebuie sa fie acceptate liber-consimtit.. Dupa cum credinta religioasa nu are demnitate valorica daca nu se bazeaza pe adeziunea libera a persoanei. Se poate! Dar stapân pe cugetul si pe simtirea altuia nu poti fi prin silnicie niciodata.. actul catehetic nu se împlineste fara atasamentul benevol al învatacelului. poti sa-l prefaci în cenusa..Enuntul însusi ne sugereaza implicatiile acestui principiu: acela de a tine seama ca. Sunt întru totul actuale.a. Iar daca ti se pare ca nu-i potrivita cu adevarul. Caci stiinta si disciplina. E o suprema cruzime sa încerci a apasa pe sufletul cuiva. daca sufletul lui e capabil de o astfel de mare socoteala.. O singura cale poate duce spre reala înduplecare: sa nu te atingi de libertatea de constiinta altfel decât prin puterea argumentarii. în virtutea libertatii primita de la Dumnezeu. Între nastere si moarte e o singura viata. Un singur imperativ e valabil: al iubirii.. Crezi oare ca poti veni politieneste sa robesti inima cuiva? Poti sa pui pe cineva cu de-a sila pe rug. Cu ce drept te amesteci în forul interior al altui suflet? Orice om îsi are socoteala lui cu eternitatea. de va auzi cineva glasul Meu si va deschide usa. îndemnurile savantului geograf (dar si pedagog) Simion Mehedinti (18691962): "Nu te amesteca în constiinta nimanui." (Apocalipsa 3. novmo" = au[to" = lege). dupa legi proprii. de altfel. de a se supune sau nu exigentelor didactice.. fara de care nu se poate concepe. Lasa-l deci pe fiecare cu legea lui. adica de posibilitatea de a se conduce singur. pune-i . Apropierea fata de sufletele copiilor trebuie facuta cu totala precautie si iubire. voi intre la el si voi cina cu el si el cu Mine. nu doua. În cazul de fata. Principiul autonomiei si respectarii libertatii individuale . procesul de învatamânt.

Libertatea absoluta a copilului este la fel de inoperanta si periculoasa ca si atitudinea dictatoriala. caci tot El a zis: "Eu sunt Calea. trebuie sa întelegem ca este indispensabila o minima interventie. de fapt. sa-si armonizeze permanent libertatea cu adevarul. 190.. principiul autonomiei si respectarii libertatii individuale presupune. 32). din pacate. Asadar. ca cel cu adevarat liber se supune de bunavoie Mântuitorului si Evangheliei Sale. cit. Apropierea de Iisus educatorilor 1935. de fapt. Libertatea autentica nu se dezvolta decât în adevar. 6). Acest principiu presupune ca desfasurarea procesului Simion MEHEDINTI. desi este arborata si calmata de catre unii "pedagogi". Non-interventia totala este o iluzie. ca sa fiu liber!" "Libertate" în afara Evangheliei înseamna. exercitare a educatiei fara influentare. De aceea. . convingere . directionare si intentionalitate. libertinaj . nu exista. în care se complac. copiii sa adere cu dragoste la mesajul actului catehetic. pe toti cei încredintati spre educare. nu constrângere . p. Principiul accesibilitatii sau psihologic (numit si principiul respectarii particularitatilor de vârsta ). iar pe de alta parte.în fata convingerile tale. pentru ca. pe de o parte. dar cu toata cumpatarea cuvenita" 154 . nu se impune. în Biserica noastra prin alegerea . 15. Bucuresti. în virtutea deplinei libertati. p. ajungându-se la rostirea tainica a frumoasei sintagme duhovnicesti: "Doamne. întelegem acum. Mântuitorul Iisus Hristos a spus-o pe întelesul tuturor: "Adevarul va va face liberi!" (Ioan 8. b. apud C. Adevarul si Viata" (Ioan 14. Pe de alta parte. care se câstiga. în Adevarul Absolut. op. În acest context. atâtia tineri din zilele noastre. CUCOS. mai adânc.. fama robul Tau. ca trebuie sa-i ajutam la rândul nostru. totusi. cu întreaga suita de atitudini imorale. 154 . însotita de o dimensionare limpede a scopului si o proiectare inteligenta a traseului de parcurs. Iar Adevarul Absolut este El Însusi. o adeziune benevola a ucenicilor la valorile religioase. Asadar.

ci ca unora trupesti. Principiul psihologic presupune un alt principiu asociat. cât si cele care contribuie la reducerea efortului. învatare mecanica ("toceala"). Mântuitorul. fratilor. Dupa cum se cunoaste. nu cu bucate tari. Pentru ca atât cerintele care impun un efort exagerat. Într-un fel a vorbit cu cei simpli. dar plin de tandrete cu Zaheu. Ei bine. învata mai întâi cele usor de retinut. multi dintre elevi sunt predispusi la extreme: fie sa încerce sa învete si sa asimileze peste puterile lor firesti. Ambele extreme sunt nocive si primul care trebuie sa încerce a le înlatura este profesorul. asa încât elevii sunt supusi unui efort individual din ce în ce mai mare. fie sa se complaca într-o atitudine pasiva. La rândul sau. a sporit considerabil exigentele didactice. acest efort sporit nu trebuie totusi exagerat. . folosind cu tact metoda inductiva. cunostintele si preocuparile celor carora le vorbea. în general.. Sa ne amintim ca Însusi Mântuitorul a utilizat în permanenta principiul psihologic. indiferenta. au urmari negative fata de elev.de învatamânt sa fie corelata permanent cu posibilitatile de receptare ale elevului. Cu lapte v-am " hranit. Progresul stiintelor si a cunoasterii. cel natural. Sfântul Apostol Pavel.. respectând acelasi principiu psihologic. fie dezinteres.. Fara sa suprasolicite efortul de receptare al ascultatorilor. ca unor prunci în Hristos. 1-2). caci înca nu puteati mânca si înca nici acum nu puteti. sau chiar îl anihileaza. (3. stagnari în dezvoltarea psihica etc.. 33). El trebuie sa dozeze foarte bine materia pe care o preda. creând fie surmenaj. si toate celelalte se vor adauga voua. în asa fel încât asimilarea sa se faca în conditii optime. vamesul cel smerit etc. de lene si indiferenta. Dumnezeiesc cunoscator al sufletului omenesc. Autoritar cu Petru cel impulsiv. evidentiind cu prioritate ceea ce este esential pentru a fi urmat: “Cautati mai întâi împaratia cerurilor si dreptatea Lui.” (Matei 6. Mântuitorul S-a adaptat permanent la mentalitatea. scrie corintenilor: "Si eu. n-am putut sa va vorbesc ca unor oameni duhovnicesti. în alt fel cu Nicodim cel erudit.

La fel de nociva este si supra-aglomerarea orarului si al curriculum-ului scolar.lea al Didacticii Magna. Pasarea nu-si arunca ouale în foc ca sa iasa puii mai devreme. nici pomicultorul nu cere ca planta sa creasca în prima luna. exista pe alocuri tendinta unor profesori începatori de a fi exhaustivi în lectiile pe care le predau. cât poate intra. ci procedeaza lent. la care se adauga si orele de lectii particulare. De aceea a fost o tortura pentru tinerime sa fie ocupata zilnic 6.. ci le cloceste încet. Nebun este acela care vrea sa predea elevilor atât cât doreste el si nu atât cât pot ei întelege. A.. asadar.. intitulat "Principiile predarii si învatarii lesnicioase". sau sa dea fructe în primul an. Nici dupa aceea nu-i îndoapa cu mâncare ca sa creasca mai repede ( caci asa i-ar sufoca ) ci. Aceasta râvna necontrolata duce la saturatie si surmenaj. De exemplu: nu cere doi pui dintr-un ou. de la particular la general. de la concret la abstract... 7. totodata. Pentru prevenirea tendintei de exhaustivitate. în capitolul al XVII .Din exemplele biblice de mai sus retinem.. cu lectii scolare si cu exercitii. din contra. ci se multumeste cu putin. Comenius. sau 8 ore. ca pentru realizarea accesibilitatii se recomanda. cea mai mare parte a lichidului va da. aglomerând astfel excesiv mintea copiilor. consideram foarte potrivite recomandarile lui J. iar pe de alta a supraaglomerarii programului si programei. spune la un moment dat: "Natura nu supraîncarca. care insista îndeosebi pe principiul conformitatii cu natura . oprobiul întregii clase. atât cât poate sa mistuiasca fragilul lor stomac. le da cu încetul si cu masura. decât ar intra daca s-ar turna picatura cu picatura. cu caldura naturala. desigur. Natura nu se precipita. iar nu picatura cu picatura. pe de laturi si mult mai putin va intra înauntru. cu prioritate.. Din pacate. . metode inductiva: de la usor la greu. Astfel. atragând. De asemenea. în general. pe de o parte. Daca se toarna cu forta într-un vas cu deschizatura mica (cu care se poate compara sufletul copiilor).. straduindu-se sa nu le scape nici o informatie legata de subiectul respectiv.

interesul si nevoile fiecaruia 156 . 73. Religia. Nisipeanu când afirma ca "Învatamântul religios trebuie sa fie afectiv. c. Principiul învatamântului interesant si placut (= al "motivatiei") . vrei sa ies cu totul nu Catehezele . COMENIUS. desigur. în "Izvoarele I). Nici Dumnezeu. 6. XVII. asimilat. Aceasta pentru ca toate materiile sunt interesante si placute. trebuie sa-i facem urmatoarea corectie: modul în care este predata materia X este neinteresant si displacut. p.. 1 5 6 Este utila în acestMagna. retinut si aplicat în viata cu folos. facuta sub forma unor întrebari "Oare pentru ca nu pot sa beau tot fluviul. 4 FECIORU. Nu-i nimic grav în faptul ca nu epuizam cunostintele într-o ora. o zi... profesorul trebuie sa convinga prin toate metodele si mijloacele sale didactice: continut de substanta. Important este ca ceea ce predam poata fi înteles. potrivit cu râvna. daca prezentarea lor atrage... limbaj adecvat. Pr. obiectivitate în evaluare etc.. indiferent de domeniul de activitate. 155 . "155 . însa.". un an.. 153. cap. Vom selecta din ele atât cât este necesar pentru moment. Ortodoxiei".Puterile copilului trebuie ajutate si nu apasate. sa trezeasca J. multimea informatiilor nu trebuie sa fie descurajatoare. sa nu iau cu masura ceea ce îmi foloseste? Oare pentru ca retorice: nu sa cuprind tot soarele cu privirea. nici pentru profesori. Mai presus de toate. convinge si zideste. n-a facut lumea într-o singura zi. 1943. nici pentru elevi. placuta. iar formatorul tineretului trebuie sa fie asemenea unui medic. sens sugestia Sf. în care am intrat. D. numai slujitorul naturii. Pe de alta parte. flamând?. Între ele. nu si stapânul ei. trad. A. (Partea Cateheza a VI-a. vol. Afirmatiei frecvente ca materia X este "neinteresanta" si "displacuta". Atotputernic. sa nu vad nici cât este de ajuns pentru trebuinta mea? Sau pentru pot ca pot sa manânc toate fructele dintr-o mare gradina. Are dreptate pedagogul I. iar restul materialului ramâne a fi recuperat pe parcursul vietii. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. p. CHIRIL al Ierusalimului. ca sa ne arate ca trebuie sa fim cu rânduiala în munca noastra.. Didactica . tinuta morala ireprosabila.. sa dovedeasca o dragoste sincera pentru materia în sine si pentru cei carora le-o propune. Bucuresti. Pentru a o face. Desprindem din aceasta pledoarie ca trebuie sa ne adaptam exigentele didactice la vârsta si nivelul de întelegere al copiilor..

pe de o parte. de compatimire. tot asa si pentru catehizare. faptele mântuitoare. recompensa . interioara ( curiozitatea de a sti cât mai multe. sa li se faciliteze o anumita motivatia reprezinta o suma de idealuri. amenintarea. . mai ales. de pietate. caci pune în miscare ratiunea. Cu alte cuvinte. Practic. copii. 17. cât si în scoala. iar pe de alta. d. p. De buna seama. Principiul temeiniciei si durabilitatii vizeaza îndeosebi finalitatea actului catehetic: ceea ce s-a predat. trebuie sa evite cu desavârsire cele doua extreme: expunerile sofisticate . mustrarea. motivatia interna. lauda. care sa se reflecte firesc în Ion NISIPEANU. încalzind inima spre iubire sincera si mobilizând spontan vointa spre gânduri.). iar elevii (credinciosii) si-au însusit. Religia devine interesanta si placuta atunci când cunostintele lumineaza si deschid mintea spre cele de sus. Dupa cum la predica credinciosii trebuie câstigati prin acel "captatio benevolentiae". între mijloacele care tin de calea constrângerii si cele ale convingerii. o data cu respectarea celor mentionate pâna aici. sa se concretizeze în cunostinte temeinice. "motivatie". Religia pentru primara. cultivând. de admiratie fata de Dumnezeu" 157 . Din acest punct de vedere. pedeapsa etc. b. încurajarea. 1924. cuvinte. vom opta întotdeauna pentru cea din urma. Pentru ca învatamântul sa fie într-adevar interesant si placut. ca suport trainic al educatiei religioase. Româneasca. productii ale unui intelectualism sterp si . dorinta de a fi competitiv etc. atât în biserica. interese si mobiluri care capaciteaza dorinta si efortul de asimilare a cunostintelor Motivatia mai este numita si "motorul învatarii". reprezentative si durabile. gesturi si.în copii sentimente vii si intense de placere. astfel.). Cultura 157 . exterioara ( competitia. vointa si sentimentul elevului si al credinciosului în general. Bucuresti. Învatamântul religiei în scoala Edit. copiii pot fi motivati prin doua cai: a. adica alimentarea unei false si pretinse alunecarea în dulcegarii sentimentaliste trairi duhovnicesti.

pe de o parte. rugaciunile). Sfântul Vasile cel Mare ne da câteva sfaturi foarte utile în acest sens: "Daca mintea noastra se împrastie la lucruri diferite. prin împrastierea mintii în chestiuni efemere. Pornind de la aceste postulate. Având în vedere toate acestea. potrivit programei analitice. Evident. Pe acestea se poate cladi. totodata al neglijarii efortului de concentrare. durabilitatea memorarii învataturilor de baza poate fi favorizata si de exercitii. apoi. 31). dupa îndemnul Mântuitorului (Matei 7. Altfel spus. nici iubirea fata de aproapele. întrucât este întemeiata pe întelegere. O data cu repetitiile si recapitularile.deprinderi corespunzatoare idealului vietii moral-crestine. Astfel. si . se vor stimula corespunzator procesele mnemice (de memorare). pe de alta. nici însasi iubirea de Dumnezeu. nu pe nisip. Caci "casa stiintei si a întelepciunii" trebuie zidita pe "stânca". daca mereu trece de la una la alta. Sunt cunoscute doua cai: memorare mecanica si logica. se va opta pentru cea de-a doua. comparatii. 2427). prin respectarea principiului temeiniciei si durabilitatii ( trainiciei ). potrivit dictonului clasic "repetitio. Educatia religioasa este durabila daca se sprijina pe izvoarele ei temeinice: Sânta Scriptura si Sfânta Traditie. lipsite de substanta. examinari etc. adica pericolul superficialitatii si împrastierii. mater studiorum est". Caci tot El a spus: "Cerul si pamântul vor trece. predarea acelor cunostinte care tin de esenta crestinismului. întelegem. instrumentarea modalitatilor optime de predare-învatare. din punct de vedere practic. Este adevarat ca anumite lucruri se învata uneori mecanic (de exemplu. esalonari. o data cu transmiterea învataturilor fundamentale. Iar "stânca" înseamna cuvintele Lui. al risipirii energiei cu învataturi marginale. dar cuvintele Mele nu!' (Marcu 13. dar procesul mnemic poate fi usurat prin repetari în grup. desigur. Pentru ca nu poate sa învete cineva cu precizie vreo arta sau stiinta. nu trebuie neglijat ceea ce este opus acestui principiu. tot ce s-a câstigat mai bun si mai frumos în tezaurul pedagogiei moderne si contemporane. care se cer împlinite. nu putem sa împlinim desavârsit nici o porunca.

ca mijloc de comunicare. Însusi Mântuitorul a utilizat acest principiu. astfel. Pentru ce te miri? Sa-ti dau un exemplu material. PSB. bunaoara cu explica Sfântul Chiril al Ierusalimului patrunderea harului Duhului Sfânt în fiinta omului: "Apa uda pe cel botezat numai pe dinafara. Când spunem. Principiul intuitiei presupune realizarea unitatii dialectice între senzorial si rational. prin natura lor. pentru ce te miri daca Duhul Sfânt intra în partile cele mai dinauntru ale sufletului?" 159 ." 158 . daca focul care este ceva material intra înauntrul materiei fierului si-l aduce în starea aceasta fara nici o piedica.. Bucuresti. Se creeaza.. 158 . "intus" = înauntru ). ne referim la acele mijloace auxiliare pe care le utilizam în cadrul orelor sau în afara lor (icoane. a considera .. pictura unei biserici etc. Sf. asadar. XVIII. . Asceticel . e. vol. sunt suprasensibile. a lua în considerare. au utilizat cu prisosinta acest principiu. Cateheza ae XVII-a. 14. harti. materialul intuitiv confirma. 1989. fara sa cunoasca cele ce sunt cerute pentru împlinirea scopului. si materialul intuitiv: cuvântul comunica.). material intuitiv . 1 5 9 Catehezele. care tin de comunicarea simtamintelor sufletesti. p. Iata. Etimologic. Dar nu numai cele care tin de intuitia externa. boteaza pe cele mai dinauntru ale sufletului fara sa lase nimic nebotezat. iar pentru a fi accesibile trebuie sa apelam mereu la materialul intuitiv. daca ceea ce este negru ajunge stralucitor.nici nu este cu putinta sa învete una perfect de la altele. dar destul de bun pentru cei mai putin dotati. o strânsa relatie între cuvânt. daca ceea ce este rece ajunge fierbinte. vazuta. VASILE CEL MARE. Duhul. termenul provine din latinescul "intueor" (vb.. însa. Daca focul patrunde prin grosimea fierului si-l preface în întregime în foc. Sfintii Parinti. care. de asemenea. ci si cele imaginative. prin parabolele pe care le-a rostit. între concret si abstract. adv. 226. între particular si general. = a privi. mic si neînsemnat. Principiul intuitiei faciliteaza enorm întelegerea adevarurilor de credinta.

iar pe de alta parte a pune gândirea în actiune în asa fel încât o parte dintre noile învataturi sa fie intuite si chiar exprimate în dialogul din cadrul orei. sunt preferabile mai putine. Dialogul poate avea loc. dar cel mai potrivit loc este dupa tratare. dar reprezentative. observatiile. a urmari cu atentie ceea ce se preda. atunci când se face fixarea cunostintelor (momentul logico-psihologic al "recapitularii "). în oricare moment al lectiei. 160 Apud St. trebuie sa îndeplineasca trei conditii.. "erotematica". numita. Sa fie: tipic (sa evidentieze notele esentiale ale obiectului sau fenomenului respectiv). . va fi consacrat expunerii. întrucât el considera acest principiu drept "baza a instructiei". Pentru activizarea clasei de mare utilitate sunt nu doar întrebarile obisnuite. ci si cele retorice. de la gr. p. ci dialog. mai ales prin J. dau omului forta de a rezista prejudecatilor. numita si "maieutica" = a "mositului" ideilor. care sugereaza. apta doar sa primeasca pasivi niste cunostinte. chiar daca un anumit procent al orei. îndoielile) si substantial (în loc de multe materiale intuitive. care sa aglomereze inutil lectia respectiva. dar numit expres si "parinte al intuitiei". iata primul pas spre întelepciunea vietii!" 160 . Aplicarea acestui principiu se face prin metoda "socratica". desigur. . Istoria Pedagogiei. A participa "constient si activ" înseamna. principiul intuitiei a dobândit chiar o suprematie fata de celelalte. directe. considerat nu numai unul dintre cei mai mari pedagogi moderni.În pedagogia moderna. A vedea si auzi bine. Lectia de religie nu presupune un monolog invariabil al catehetului.w " = a întreba. de asemenea. în general. "ejrotavo. Pestalozzi. Pentru ca materialul intuitiv sa fie eficient. pe de o parte. de fapt. BÂRSANESCU & colectiv. concludent (sa elimine dubiile. Iata ce spune el: "Numai intuitiile.. substantiale ). sau întrebatoare. Principiul participarii constiente si active ne atrage atentia asupra faptului ca elevii (ascultatorii) nu constituie o masa inerta. 125. f. raspunsul. ci sunt parteneri de dialog.

1 6 3 Epistula . bunaoara.) atunci când a afirmat ca "non scholae discimus. a medita. pentru a obtine note bune. ci si pentru a pune vointa în miscare. nu trebuia oare sa cunosti pe profetul care a spus aceasta?" 161 . p. al unei idei etc. . În cadrul acestui principiu urmarim doua aspecte.. activizarea elevilor la ora de religie presupune mentinerea lor într-o stare de trezie intelectuala. profesorul trebuie sa valorifice întotdeauna înclinatia catre activitate. de încordare placuta. sed vitae!" 163 . A fi activ la religie înseamna a gândi.Hr. cum a procedat Sfântul Chiril al Ierusalimului într-una din celebrele sale cateheze: "De vreme ce ai auzit ca Evanghelia a vorbit despre Iuda. nu se cade oare sa primesti marturia acestui fapt? Ai auzit ca I s-a împuns coasta cu sulita. îndeosebi: 1.65 d. a rationa. cit. . Desfasurarea unei activitati care reclama cunostintele teoretice. Nimic nu trebuie învatat doar pentru cultivarea mintii si înnobilarea inimii. 2. Op.. Propriuzis. în asa fel încât cunostintele teoretice sa se regaseasca în viata personala de zi cu zi.Iata. Catehezele. Principiul legarii teoriei de practica . Bine a spus Seneca (2 î. CUCOS. pe lânga faptul ca este sugerat foarte limpede raspunsul afirmativ. de cautare a solutiilor unor situatii problema pe care profesorul le provoaca. Cateheza a XIII-a. Rezolvarea unor probleme pe baza cunostintelor teoretice.162 . care este ceva natural pentru copii. e 161 162 . 8. a merge pe firul unui gând.Hr. Potrivit principiului participarii active. g. nu trebuie sa vezi oare daca si acest lucru este scris? Ai auzit ca a fost rastignit în gradina. Adica nu doar pentru moment. 86.. ci pentru a utiliza în practica cunostintele teoretice. catehumenii sunt invitati indirect ca ei sa cerceteze singuri locurile scripturistice respective. C. nu se cade oare sa vezi daca si acest fapt a fost consemnat în scris? Ai auzit ca a fost vândut cu treizeci de arginti. Asadar. 194.

h. Teologia Dogmatica face anumite deosebiri. Daca hristocentric presupune fidelitate fata de Hristos si Evanghelia Sa. fiecare persoana dumnezeiasca participa la toate lucrarile celorlalte doua. Nu era oaie necuvântatoare. cântari. ci pe Hristos!" (II Cor. prin energiile dumnezeiesti.".Sfintitor) . Caci Hristos. desigur. ci dumnezeiesc 164 . în ceea ce priveste lucrarile specifice ale persoanelor treimice ( Tatal este Creator. ne întareste continuu pentru receptarea Revelatiei. a împlinit pe pamânt voia Tatalui.. 5). Tatal si Duhul Sfânt. Cateheza. Principiul eclesiocentric . 4.. Învatamântul crestin nu este unul omenesc. are în vedere aceeasi tema centrala a propovaduirii: Hristos-Dumnezeu si Evanghelia Sa. Chiril al Ierusalimului acest adevar: "Nu era om de rând Cel care a pentru noi. Principiul hristocentric (teocentric) . fidela întru-totul Revelatiei. 33. Fiul . De fapt. Duhul Sfânt . în strânsa legatura cu predica. opera de mântuire pleaca de la Tatal. i. Nu era înger numai. potrivit perihorezei si aproprierii.Mântuitor. gesturi liturgice etc. trebuie sa aiba permanent un accentuat caracter trinitar.Trupul 164 Foarte plastic exprima Sf. Cateheza. murit Dumnezeu Cateheza a XIII-a. Numim acest principiu si "teocentric" pentru a nu se crea impresia gresita ca celelalte doua persoane al Prea Sfintei Treimi. întrupânduSe. se savârseste prin Fiul si se desavârseste prin Duhul Sfânt. asa cum se mentioneaza tot în Teologia Dogmatica. ar fi ignorate. ci . principiul principiul eclesiocentric obliga la fidelitate fata de pastratoarea Evangheliei. aplicarea acestui principiu se regaseste cel mai evident în cultul divin : ceea ce se învata teoretic se exprima prin rugaciuni. Biserica . dar. Acest principiu cere catehetului sa nu prezinte la ora de religie alta învatatura decât a Bisericii drept-maritoare.În biserica. iar Duhul Sfânt. Nu era un simplu om. întrupat. De aceea ne avertizeaza atât de ferm Sfântul Apostol Pavel: "Nu ne propovaduim pe noi însine.

În consecinta. nu doar în sensul de Lacas. dupa marturia inspirata a Sfântului Apostol Pavel. chiar Catehezele. Trebuie ) este întrebuintat acum pentru prima notat ca termenul "aduna" ( ejkklisivason data în Scripturi cu prilejul instalarii lui Aaron ca arhiereu de catre Domnul. 10). 24 (subl. transformându-i în oi ratacite de turma cea cuvântatoare a lui Hristos. Un ultim aspect. "toate le-a pus sub picioarele Lui ( Hristos. ci si in sensul de comunitate .. ci si comuniune în dobândirea aceleiasi învataturi mântuitoare. este el însusi un înstrainat si va "înstraina" si pe cei ce-l asculta.Sau. strâmba. . Caci Dumnezeu Tatal. n. Caci. Iar în Deuteronom spune Dumnezeu lui Moisi: "Aduna ( poporul sa auda cuvintele Mele ejkklhsivason ) la Mine ca sa învete sa se teama de Mine " (Deuteronom 4. pentru ca cheama si strânge la un loc pe toti oamenii. în cadrul principiului eclesiocentric este transmiterea doctrinei Bisericii în limbajul Bisericii . n. care aduna la un loc pe cei botezati. 3). . Pentru aprofundarea acestui detaliu apelam iarasi la Sfântul Chiril al Ierusalimului: "Biserica poarta în chip foarte potrivit numele de Biserica ( ejkklhsiva ). "Adunarea" nu presupune. Cine propovaduieste învataturi straine Bisericii. 165 166 . rupere care ar însemna. dupa cum foarte precis s-a exprimat Sfântul Ciprian.. Catehizarea se face în Biserica. A folosi un alt limbaj înseamna a prezenta doctrina si morala Bisericii într-o imagine deformata.. Care este trupul Lui. care este a Bisericii celei una.) si. De aceea. Epistolae 73. Cateheza a XVIII. extra eclesiam nulla salus 166 . 21. 22-23)... foarte important."165 . mai presus de toate.). La dat pe El cap Bisericii." (Efeseni 1. respectarea principiului eclesiocentric ne va feri de ruperea din aceasta comuniune. catehizare autentica înseamna propovaduirea credintei autentice.n. pierderea mântuirii. plinirea Celui ce plineste toate întru toti. de fapt. dupa cum spune Domnul în Levitic: "Aduna (ejkklhsivason ) toata adunarea la usa cortului marturiei (Levitic 8.. asadar. doar strângerea oamenilor într-un spatiu fizic determinat.

Ele sunt inter-dependente si se conditioneaza reciproc. predarea Religiei risca sa se plaseze doar pe dimensiunea orizontala a existentei. Facând asa. o data cu observarea principiilor laice. În fine. Preotul. si utilizarea celor care tin de spatiul eclesial. însa. “Revistei Teologice”. denota lipsa de constiinciozitate. având a apara neamul de multe furisari straine în sânul lui. Religia solicita. valabil si acum (inclusiv pentru slujitorii catedrei) Datoria preotului catre limba bisericeasca 167 . Eruditul arhimandrit Iuliu Scriban a pulblicat în 1938 un studiu-testament pentru toti slujitorii români ai Altarelor. Pe el îl putem face sa înteleaga mai bine darul frumos pe care Biserica îl are în limba cu care ea a lucrat pâna acum în sânul neamului. ne beneficiind de urcusul pe verticala comuniunii cu Dumnezeu. în vedere faptul ca principiile nu se constituie în norme didactice eficiente daca sunt aplicate separat. facilitând optimizarea învatamântului numai daca sunt corelate. pentru continutul lor specific. A "catehiza" la întâmplare. nu trebuie uitat ca principiile didactice nu tintesc doar informarea învataceilor. preotul va fi un luptator fara sabie si pusca. în care spune la un moment dat: “Preotul este om cu carte. m 167 . Cu deosebire. amatorism si plafonare profesionala. Ibide . care este limba noastra de la Traian pâna azi * Concluzii . Sibiu.contrara continutului. eclesiocentric . pe întreg traseul curricular al disciplinei. trebuie sa-si dea seama de unele ca acestea si sa priveasca drept sarcina a lui si pe cea privitoare la “limba vechilor cazanii”. cât si o dovada de profesionalism.. dimpotriva. Trebuie avut. principii numite îndeobste "speciale". edit. p. 14. De aceea este o întrebare foarte sanatoasa si la locul ei a sta de vorba azi despre limba Bisericii. hristocentric (=teocentric) si ”168 .. Fara ele. dar aparator deplin si adevarat al acestei duioase mosteniri a trecutului. 29. Cunoasterea si aplicarea corecta a principiilor didactice reprezinta atât un act de receptivitate fata de experienta pedagogilor-cateheti înaintasi. 31 1 6 8 p.

religios moral Sibiu.luminarea mintii lor. cât si pentru ucenici. în asa fel încât ei sa devina. catehizarea va parcurge drumul ei firesc. slujitori devotati ai Domnului si educatori pentru caracterele semenilor. . Dumitru Caracterul crestin. 1955. soteriologic. În acest fel. 169 A se vedea CALUGAR. ci formarea caracterului moral crestin 169 . atât pentru cateheti. Pr. la rândul lor.

care au vietuit într-o padure tropicala în stare animalica. iar apoi au fost internate într-un orfelinat. 34. persoana . de asemenea. Cu privire la distanta notabila dintre educatia omului si dresajul animalelor este elocventa. purtând Treime de Persoane . e . gândirea logica. încercându-se recuperarea lor. efortul logopedic concretizându-se abia în articularea a 40 de cuvinte 170 . De ce? Prin voia Creatorului. Dupa o anumita perioada. iar Kamala. dupa 7 ani de "recuperare" nu a putut sa stapâneasca mersul biped. Nu s-a reusit decât într-o masura foarte mica obtinerea caracteristicilor fiintei umane: Amala nu a supravietuit. din capul locului. câinii etc .) nu se educa (nu se pot educa!) ci se dreseaza. însa. BONTAS. Numai omul este pecetea chipului lui Dumnezeu. Editura "All". animalul supus dresajului nu poate depasi niciodata stadiul de imitator. experienta psihologului american Kellog. Animalele. Trebuie precizat.Amala si Kamala . chiar cele cu un grad sporit de inteligenta si instincte ( delfinii. Pedagogi . FACTORII ESENTIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE Preliminarii. Iar diferenta dintre educatie si dresaj este incomensurabila: în timp ce omul educat devine cu timpul un creator original. a constatat ca fiul sau a progresat 170 I. p. cât si pentru un pui de cimpanzeu. realizându-se limbajul articulat. sentiment si vointa. cu ratiune. Din darul si voia lui Dumnezeu omul este singura fiinta educabila din întreaga creatie. Goa. functiuni care pot fi educate ca atare. Pedagogul Ioan Bontas relateaza cazul intens mediatizat al celor doua fetite .VII. faptul ca omul se modeleaza ca fiinta umana doar în conditiile unui mediu corespunzator socializarii si educatiei. 1994. Iar educatia este posibila numai acolo unde se pot dezvolta relatii personale reciproce. afectivitatea superioara si vointa autonoma. numai omul a fost înzestrat cu suflet harazit vesniciei. care a creat conditii egale de viata si educatie atât pentru fiul sau Donald. Bucuresti.

întelegând prin omul este scos din starea vegetativa. 381-382. p. 172 Iar termenul "educatie" provine din substantivul feminin "educatio. feci. dictionarul da mult mai multe sensuri. Abordarea eficienta a oricarui subiect presupune dintru început o întelegere clara a termenilor de baza utilizati. Sau. dupa cum excelent se condus pe cararile stiintei si ale bunelor purtari G. factum" = a face.. 458. p. si .). a da la iveala. onis". trebuie sa raspundem cu recunostinta si râvna chemarii facute de Dumnezeu spre desavârsire. 173 Pentru ambele cuvinte de care ne ocupam. dar noi le-am reprodus doar pe cele principale. "factor. Chiar si numai din acestea. în timp ce puiul de cimpanzeu a devenit doar o maimuta semidresata. având corespondent în verbul "educo. ere. a savârsi. Constienti. a scoate (din). 456-457. român 173 m Ibide . . "e" si vb. a înalta etc. "educo" (compus la rândul sau din prep. aceasta ca prin educatie a scoate din . La rândul sau. înseamna. purtare de grija". Una dintre ele. 1983. Terminologie . de acest privilegiu unic al actului creatiei acordat omului. prin cele mai adecvate cai. I. Ambii termeni sunt latini si au intrat în vocabularul românesc în forma foarte apropiata. p. autor. între altele. se impun câteva precizari legate în special de cuvintele "factor" si "educatie". ca orice fiinta umana. asadar. Bucuresti. fara greutate. ne dam seama. având aceeasi radacina cu verbul "facio-ere. de valoare fundamentala. ductum" = a creste. oris" (subst. GUTU. Editura Stiintifica si Enciclopedica". crestere. simplu-biologica. Astfel. care înseamna "educatie. ca "factor" nu înseamna simpla miscare de a face o actiune oarecare. Dictionar Ibide . înseamna "facator. fabricant" 171 . a face sa iasa. m 171 172 latin . ci a crea ceva durabil. col. creator. duxi. m. este educatia religios-morala . "duco").normal. În cazul temei noastre. fara a intra în detalii etimologice complicate si obositoare. a crea etc.

s-au stabilit trei grupe de predispozitii ( potente ) ereditare: 1. echilibru). cu tipurile sale ). Potente care privesc instinctele (lat. aparare. ultimii fiind inclusi. teorii ambientaliste si teorii ale dublei (în special temperamentele. coleri (impulsivitate. de genetica etc. Potrivit criteriilor stiintifice de analiza a factorilor ereditari. Acestor trei factori le corespund tot atâtea teorii adiacente: determinari . dar solicitând o analiza separata. discernamânt. de fapt. instinct) . socotim util sa clasificam factorii educatiei în "generali" si "speciali". stapânire de . de psihologie si sociologie.). de la generatiile anterioare la generatiile tinere. perpetuare a speciei etc. Pedagogie generala. lipsa de flegmati (inertie. "instinctus" = conduita înnascuta. ci . b. intern si extern).). pipait). I. inhibitie cexcesiva. ci si cele care tin de latura spirituala (înclinatii 174 175 Ion Nicola. înnascute sau transmise prin informatiile genetice. 1996. Pe baza cercetarilor pluridisciplinare ( de filozofia educatiei. p. „a scoate individul din starea de natura si a-l introduce în starea de cultura” 174 A. vaz. Potente ale sistemului nervos central 176 teorii ereditariste. Farcas Domnica. 35-46. Educatia (ca factor mixt. Potente ale analizatorilor (auz. c.nu doar cele de ordin biologic (hrana. . 1 7 6 utilizam t Melancoli (sensibilitate excesiva. Mediul (ca factor extern). c agitatie. 42. p. a.exprima un tratat modern de Pedagogie. BONTAS. FACTORII GENERALI ai educatiei si rolul lor în dezvoltarea personalitatii 175 . Ereditatea (ca factor intern). Didactica si Pedagogica. perfidie. între primii. imperturbabilitate) sangui (echilibru. îndrazneala. miros. datorita implicatiilor speciale pe care le incumba. EREDITATEA reprezinta ansamblul predispozitiilor de natura anatomopsiho-fiziologica. Bucuresti.. folosind cu precadere metoda inductiva ( de la simplu la complex ). 3. c dinamism. inhibitie). Pentru acest paragraf Pedagogiaprof. Pentru o expunere sistematica a problemelor de care ne ocupam. mobilitate scazuta. n sine). gust. Edit. pedagogia a stabilit trei factori generali ai dezvoltarii personalitatii: a. 2.zeflemisire. prin intermediul parintilor.

. este amendata de însusi proorocul care o rostise. MEDIUL (lat. "= 7 8 Gr. când voi încheia cu casa lui Israel legamânt nou. v. mesajul cartii dr. mediul ecologic 178 (legat strâns de m. subsolului. puritatea aerului. apei. 1993 (cu o prefata semnata de parintele genealogic în care. chiar în versetele urmatoare (versete mesianice . ( 30. om al unei stiinte. Este interesant. totusi. Iar proorocul Iezechiel rosteste: "Fiul nu va purta nedreptatea tatalui si tatal nu va purta nedreptatea fiului. anume ca un pentru dec un medic... propriu-zis la Biserica crestina. ale urmasilor din familia respectiva. consecinte ale pacatelor. 31). conditii înconjuratoare. Mediul are mai multe componente: mediul natural (conditii de clima.. recunoaste binefacerile si remediile Sfintei Liturghii. b. McAll. munceste si creeaza. iata.. Editura "Harisma". 31. anglican medic recomanda Sfânta Liturghie pentru vindecarea si stingerea unor pacate ale înaintasilor. bunicilor etc. de altfel): Ci fiecare va muri pentru faradelegea sa. lovg "= cuvânt. o stiinta. cu referire la nepoluare.. solului. etc. un GALERIU). 177 ..etice înnascute. Celui drept i se va socoti dreptatea sa.. în acest subiect." etc. se dezvolta. aceluia i se vor strepezi dintii.. pentru a suferintele. Nimic nou. dar. locuinta. "medium" = ambianta. de se curma altfel. oiJko casa. timp care se refera la vremea împaratiei harului. blesteme. daca este integrat în Biserica cea una prin Sfintele Taine. de exemplu. Bucuresti. fauna. mai ales de ordin psihic. sunt eliminate si eventualele consecinte ale pacatelor parintilor. rautatea sa!" (18. cine va mânca agurida. reprezinta ansamblul conditiilor ambientale în care omul traieste. în boli în i laice care tratamentul alopat se dovedeste 1neputincios. zice Domnul. Botez. 177 Sentinta vetero-testamentara. "Noutatea" este utila. Iata vin zile. iar celui rau. 20). vegetatie. gr. potrivit dogmaticii ortodoxe. pentru cei înca sceptici. nimeni nu trebuie sa se teama de anumite încarcaturi negative (ca de ex. "Parintii au mâncat agurida si copiilor li s-au strepezit dintii" (Ieremia. Sa observam exprimarea la timpul viitor: "fiecare va.). "fiul nu va. Cu privire la mostenirea ereditara. Nu numai pacatul stramosesc este sters prin Taina Sf. ambientale). traditia noastra ortodoxa. KENNETH Vindecarea arborelui .). relief.". care tind spre desavârsirea si împlinirea persoanei umane). 29). vorbire. prin Spovedanie si Euharistie. natural.

). parintii. sunt nominalizati. pentru "clerici". reprezinta totalitatea mijloacelor divino-umane utilizate în scopul formarii caracterului moral-crestin 179 . Intentii . cât si persoanele care lucreaza efectiv. ca dimensiune speciala a educatiei. religiosi etc. asadar cineva care faceconcret ceva. Treime de Persoane . Educatia religioasa . manualele si cursurile de Catehetica) se evidentiaza trei mari factori ai educatiei religioase: Familia . CALUGAR. EDUCATIA .sanatatea florei. pedagogi. 179 . Se impune. c. însa. Biserica si Scoala . 1. o noua observatie: în categoria persoanelor care fac educatie crestina se uita adesea numele lui Dumnezeu. Pentru prima categorie. Caracterul crestin religios-moral (Teza Sibiu. dr. D. pentru "profesori"). general vorbind. însa.. Iar în categoria persoanelor care fac educatia.. diriginti etc. mediul psiho-social (ansamblul factorilor sociali. în mai toate tratatele de Pedagogie crestina (ca de ex. a faunei etc. inclusiv al Vezi lucrarea Pr. de doctorat). creator" etc. Facem observatia. în scopul formarii personalitatii si crearii unor conditii normale de convietuire. FACTORI SPECIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE. În acest capitol vom analiza factori concreti ai educatiei religioase. profesori de nivel mediu si superior. clericii si profesorii (ultimele doua categorii incluzând toate nivelurile cunoscute: ierarhi. istorici. prof. culturali. este un fenomen socio-uman care asigura transmiterea informatiilor si deprinderilor de la o generatie la alta.. încercând propriu-zis sa raspundem la întrebarea: cine face acest gen de educatie ? Am vazut mai sus ca "factor" înseamna "facator. învatatori. ca numim "factori" atât institutiile în cadrul carora se desfasoara lucrarea. în general. ca institutii de baza ale societatii. B. preoti si diaconi. 1955. izvorul si creatorul a toate.

BÂRSANESCU si & colectiv Istoria . De aceea. Pentru filozoful si pedagogul german Immanuel Kant (1714-1804) scopul educatiei este formarea 180 180 . vom observa ca marii pedagogi din perioada moderna... asadar. consideram oportun sa analizam factorii institutionali în paralel cu persoanele angajate efectiv în demersul catehetic. De asemenea. . Idealul educatiei religioase . cu atentie prioritara asupra sinergismului specific fiecarui nivel de care ne ocupam. Facând un arc peste timp. pentru ca el nu este doar un beneficiar pasiv. indiferent pe ce treapta s-ar afla (copil. a frumusetii fizice si bunatatii sufletesti.. Astfel. pe criterii exclusiv moral-crestine. promotor al principiilor didactice. chiar daca aceasta din urma era limitata la principii destul de sarace. Pedagogiei 20. 1969. ci factor sinergic al educatiei. Bunaoara. apud St. a avut în vedere desavârsirea persoanei.".. 2. deziderate care nu sunt ignorate. scopul educatiei. atât notiunea de "persoana" cât si cea de "desavârsire" au fost întelese diferit. principial. student etc. îsi întemeiaza nu doar principiile. elev. ci si metodele si mijloacele educatiei. Câteva repere. prin celebra sa lucrare "Didactica Magna") vede în educatie un factor preocupat de perspectiva vietii vesnice. nici de pedagogia moderna. adult. spre a sti care este obiectul sau tinta eforturilor catehetice. comparativ cu cele crestine de mai târziu.).educatiei. de altfel. trebuie sa creionam mai întâi câteva observatii legate de ceea ce se urmareste efectiv prin educatia religioasa. majoritatea dintre ei oameni profund credinciosi. deodata cu propunerile care se impun. Cu toate ca de-a lungul timpului. adica obtinerea. p. Editura Didactica si Pedagogica. în paralel. pentru antichitatea greaca esenta educatiei consta din realizarea "kalokagathiei" ( kalov " si ajgaqov "). nu trebuie uitat nici catehumenul . . în armonie cu cea etica (morala). pedagogul ceh Ioan Comenius (1592-1670. Pentru a face descrieri obiective ale factorilor educationali. Homer pune în gura eroului legendar Hector aceste cuvinte: "Sa fiu totdeauna primul între ai mei înaintea tuturor sa ma disting. sa fiu mester la vorbe si vrednic la fapte. De aici apar si exprimarile diferite cu privire la finalitatile actului educativ. Bucuresti. la baza avându-se idea de perfectiune Instructia fizica se facea. în general.

drept valori pedagogice ideale. Care a rostit. plinatatea pedagogiei divino- umane. doua nume stralucite ce fac parte din elita interbelica): G. care-si dovedeste credinta prin iubire. etichetat "fideist" (= credincios ) de catre comunistii care l-au scos de la educatia integrala trebuie sa includa obligatoriu catedra în anul 1948.caracterului moral. esential. propune la vremea sa concentrarea tuturor materiilor de învatamânt pe baze morale. dar. Fr. calauziti de preceptele evanghelice. Cu alte cuvinte. pentru ca au avut în constiinta lor Modelul Suprem. Pedagogia româneasca nu este lipsita. un alt mare pedagog german. între altele. întrebând retoric: "Poti sa fii om deplin fara sa fii crestin?" Toti pedagogii mai-sus evocati (si ca ei ar mai putea fi citati multi altii) s-au exprimat în favoarea unui ideal educational crestin. Socotim suficiente si numai doua exemple în acest sens (este adevarat. ca El nu a vorbit doar despre un ideal teoretic al educatiei. Primul.1953) si Simion Mehedinti (1869 . deosebit de atasat Sfintelor Evanghelii. 48). religioasa lea: integrale ajungerea la unitatea credintei scoala . idealul educatiei se concretizeaza în omul profund credincios. ci a înfatisat în Persoana Sa Modelul Ideal. potrivit careia tinta pedagogiei crestine este Vezi Educatia morala si religioasa în lucrarea IIIEducatia româneasca în cadrul educatiei ). considera ca educatia religioasa 181 . cel mai mare pedagog elvetian (si unul dintre cei mai mari ai lumii). nominalizeaza credinta si iubirea . precum Tatal vostru Cel ceresc desavârsit este!" (Matei V. G. Iisus Hristos. care. Aceiasi pedagogi au cunoscut cu siguranta si concluzia Sfântului Apostol Pavel. Bucuresti. la rândul ei. al 181 . Antonescu (1882 . 1937 (în special cap. Al doilea. de reprezentanti remarcabili. J. voi desavârsiti. Herbart (1776-1841). aceasta chemare: "Fiti. Pestalozzi (1749-1832). considera ca omul ideal este crestinul deplin. Trebuie sa retinem. caruia Pedagogia moderna îi datoreaza formularea "treptelor formale" ("stramoasele" momentelor logico-psihologice ale proiectelor didactice de astazi).1962). vad formarea caracterului moral crestin drept finalitate ideala a educatiei.

este u legile. ca raspuns la întrebarea "ce se urmareste prin educatia religioasa?". ci Gravitatia Dumneze !" Cu alte cuvinte. educatiei: educatorul daltuieste în sufletul . din care deriva românescul "caracter" adâncitura " înseamna sculptura. un anumit procent de adevar. mai întâi în familie si în Biserica. Iar cel mai elocvent Termenul grecesc carakthvr ". cu timpul câstigându-si. are. 3. ni se pare ca sintetizeaza în mod fericit ceea ce pedagogii mai vechi si mai noi au exprimat în acest subiect. au esuat lamentabil. plecam si noi de la premisa: " Educatia este Dumnezeu !" Si nu este doar începutul si sfârsitul ei. au fost transmise si preluate oarecum denaturat.. se impune precizarea ca "Alfa si Omega" actului pedagogic este Dumnezeu. Povestea cu marul care cade si inteligenta fizicianului ved ceea care ce altii nu vazusera.si a cunoasterii Fiului lui Dumnezeu. scoala ). Nu eu. ci Factor siCreator permanent. Care a creat cerul si pamântul. dar a întemeiat si familia si Biserica. 182 . Petre TUTEA a spus într-un interviu televizat ca informatiile privind legea atractiei universale. biserica. plinatatii lui Hristos (Efeseni. în legatura cu afirmatia lui Newton "gravitatia este Dumnezeu!" 183 . anuntate mai înainte ( Înainte de a vorbi despre familia. 1copiilor 8 3 În stilul sau cu totul original. Factori concreti ai educatiei religioase a. care se leaga de numele fizicianului englez Isaac NEWTON (1642-1727). dar e tesuta sie cu mult folclor. "N ewton. gravitatiei. zicea Tutea. desigur. Toti educatorii trebuie sa aiba constiinta ca educatia nu este un act sau efort exclusiv uman.. ci rezultatul sinergiei divino-umane. Parafrazând spusele lui Petre Tutea (1901-1991). formularea propusa de parintele Dumitru Calugar.Factor si Izvor vesnic al educatiei. pâna în ziua de astazi. desigur. De aceea. a inclusiv gravitatiei. la starea barbatului desavârsit. ceea ce sugereaza urmatoarea definitie care se poate da ceea . Iar o data cu ele s-a înfiripat si scoala. dar dezvoltându-se neîntrerupt în strânsa legatura cu acestea. 4. Cei care au încercat sa faca "educatie" fara Dumnezeu. institutiile de baza. religios moral-crestin 182 la masura caracterul . a vrut sa spuna. autonomia. Altfel spus. ce daltuire. era un om smerit si credincios. cu toate zicând: Dumnezeu. neîntrecut în definitii si formulari surprinzatoare. Întrebat admirativ cum a descoperit el mecanismele el a pus totul pe seama lui Dumnezeu. DUMNEZEU . ca El este Creatorul cerului si pamântului. un act teandric . 13).

în general. scoli etc. avortul si homosexualitatea. de exemplu. "zidirea pedagogica" este zadarnica. prin întruparea lui Iisus Hristos. Cât de actuale sunt.Pedagog Pavel: "Când unul zice: Eu sunt al lui Pavel! Iar altul: Eu sunt al lui Apollo!. Dumnezeu ne-a acordat acest privilegiu extraordinar. Acest dar dumnezeiesc a devenit operant. iar mai nou dezbaterile cu privire la prostitutie). totodata vulnerabilitatea acelor articole de lege cu privire la învatamântul religios din scoala." (Psalm 126. poate cere în scris neobligativitatea frecventarii orei de religie pentru copilul sau.. piatra cu piatra. nedus la biserica. Astfel de mentalitati si-au facut loc. în familie. inspectorate. de a fi împreuna-lucratori cu El. ce este? : Slujitori prin care voi ati crezut. pentru ca în final opera pedagogiei divino-umane sa fie încununata cu aura întelepciunii si cu venerabilitatea batrânetii. Fara El. Ei bine. refractare la orice demers moralcrestin. cladindu-se apoi. chiar în cercurile puterii politice si în structurile decizionale din ministere. în biserica si în scoala. petrecut chiar sub ochii nostri.exemplu pentru noi. a fost sistemul educational ateocomunist din România. cele scrise de Marele ( dar smeritul ) Apostol . si dupa . 1). cu deplinatate. în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc. toti pedagogii întelepti vor marturisi smeriti ca nu ei sunt factori decisivi. din pacate. n. ci si în educarea copiilor nostri. ce este Apollo? dar Pavel. ci Dumnezeu. de asemenea. potrivit carora un parinte sau un tutore legal. n. dupa cuvântul psalmistului: "De n-ar zidi Domnul casa (sufletului. Dumnezeu a fost alungat din scoala pentru aproape o jumatate de veac. înguste. Piatra Unghiulara de la care începe zidirea caracterului crestin al pruncului. opace.) .. Numai asa se poate explica incredibila sustinere a unor legi necrestine într-o tara crestina (ca. De aceea.. revenim: actul educational complet si eficient este teandric. ai demersului educational.. Iata de ce. virtutile adolescentei si ale maturitatii. iar rezultatele se resimt dureros si astazi si se observa în mentalitatile ante-decembriste. nu doar în actul mântuirii noastre. primi si ultimi.

. pentru ca aici copiii primesc lectii esentiale de viata. 4-9). profesor de Pedagogie si Istoria Pedagogiei din Cernauti Facultatea de litere si filozofie. 1996. Cel ce sadeste si cel ce uda sunt una. sau "biserica de acasa". notam aici câteva repere bioetc Narly s-a nascut la Tecuci. În 1923 C. ideal. Ea a fost numita adesea "mica biserica". în afara de ceea ce datoram Bisericii. Editura "Didactica si Pedagogica. a NICOLESCU). Cât de frumos se exprima în acest sens unul dintre cei mai mari pedagogi pe care ia avut România. dar fiecare-si va Ca noi împreuna-lucratori cu Dumnezeu suntem!" primi plata dupa osteneala sa. unde în anul urmator va obtine titlul de doctor filozofie cu Die soziale Schichtung Rumäniens (Stratificarea sociala a Întors în tara va în teza pe rând. Trece în vesnicie în anul 1956. se datoreaza familiei noastre patriarhale. Gavanescu. ci Dumnezeu. R.". de asemenea. cea mai puternica institutie umana este familia. Cea mai veche si. Misiunea educatiei. FAMILIA CRESTINA. când. Simion ai Mehedinti. 1940. totodata. ca si proverbiala omenie si ospitalitate a românului. Asa se explica faptul ca una dintre va cartile C.). unde va preda pâna în anul 1947. Pedagogi C. intituleaza Gavanescu Narly pleaca la studii în Germania. în fine." 184 184 . dar Dumnezeu a facut sa creasca. lui Narly se Opera pedagogica a profesorului I. între ei legându-se o strânsa prietenie. apropia de I. ca G. postul sau va la fi “comprimat”. Caci eu am sadit. G. Iubirea de pamânt si dragostea de cultivarea lui. de la 1 oct. Constantin Narly (1896-1956): "La poporul nostru de agricultori. ( neamului nostru. numit. românesti Bucuresti. de Universitatii si. Misiunea 1943. la Göttingen. profesor la Facultatea fi Filozofie a României). ea a fost chiar unica scoala de specialitate profesionala a majoritatii populatiei. nu doar în "cei 7 ani de acasa". face liceul la Focsani si Facultatea de Litere si Filozofie la Iasi. Asa ca nici cel ce sadeste e ceva. nici cel ce uda. din motive politice. cununa a creatiei si expresie a iubirii si comuniunii proniatoare a lui Dumnezeu. Pedagogie . toate virtutile trecute ale neamului. a Narly. la Bucuresti. Apollo a udat. (vezi Prefat laeducator. p. Dintre lucrarile sale mai importante Problema idealului 1925. veneratia lui Dumnezeu. Aici se bibliografice: C. Educatie si 1927. 1929). Ei îi datoram. Bucuresti. Antonescu. 1996. (I Cor. 3. Editia a II-a. Poate fi considerata. asistent la Facultatea de litere din Iasi. ci si ulterior. alcatuita de Viorel educatorului. Pentru ca este un pedagog mai putin cunoscut dar nu mai putin valoros decât alti mari pedagogi Generala 485. 1941. pentru caracterul ei comunitar si atmosfera de sfintenie pe care trebuie so cultive. (Bucuresti. amintim: pedagogic. A. ca o "mica scoala".cum i-a dat fiecaruia Dumnezeu. e general . fiind înmormântat în cimitirul Belu. Tolstoi 1929. iubirea de neam.. b.. Cel Ce face sa creasca.

1995. în acelasi timp. dupa Dumnezeu. între care cel mai apropiat prelegerii noastre este urmatorul: "Parintii sunt datori sa îngrijeasca de copil. familia se bucura de o atentie deosebita din partea statului. învata unii de la altii. potrivit cu însusirile lui. Aceasta "scoala" de familie are. apartinatoare unei familii. Iata... Codul prevede. factorul cel mai important si decisiv. spre a-l face folositor colectivitatii. m 101. este atât factor cât si subiect al educatiei: copiii învata de la parinti." 186 . prin masuri economice si sociale. de altfel. el sprijina. Familiei Titlul III. ceilalti membrii ai familiei. fratii mai mari. Ei sunt obligati sa creasca copilul. De asemenea. de conditiile sociale-economice. Revenind asupra subiectului nostru. în conformitate cu telurile statului. ca cel putin din punct de vedere legislativ si declarativ. dar si invers.. întrucât în toate tarile civilizate familia este ocrotita prin lege. p. aceste notiuniCodul . Pentru ca fiecare persoana. cel putin trei întelesuri: de a sensul de a-i slujisi de a învata de la altii. cu sensul de a-i învata pe altii. bunaoara. Editura "Lumina Lex". 1: "În România statul ocroteste casatoria si familia. al educatiei crestine. Cap. de educarea. cuvântul familie implica. la art. ci si din punct de vedere civil. nu numai al copiilor. În România. de o serie de factori responsabili. Împlinirea acestor obligatii depinde. spunem mai departe ca familia reprezinta. Chiar si din punct de vedere etimologic. între altele.Familia este recunoscuta unanim ca institutie de baza a societatii nu doar din perspectiva religioasa. de constiinta si constiinciozitatea celor abilitati sa aplice legile etc. învatatura si pregatirea profesionala a acestuia. Codul Familiei prevede." 185 . art. ci al fiecarui membru în parte. Statul apara interesele mamei si copilului si manifesta deosebita grija pentru cresterea si educarea tinerei generatii. I. Bucuresti. astfel. Sectiunea I. 185 186 . însa. asadar. daca sunt. bunici.. cu asculta . articole referitoare la educatia copiilor. dezvoltarea si consolidarea familiei. de asemenea. 3. îngrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica. Ibide .

460-461. Fiul si Sfântul Duh. Dar pentru ca o familie sa fie. GUTU. membrilor ei). având ca sprijin si bibliografia la care vom face trimitere 188 . mama si copilul (copiii) asupra tatalui.. Fiul si Duhul Sfânt asupra Tatalui etc. Pentru a ne apropia cât de cât de întelesul adânc al relatiei tainice al acestei iubiri. începând cu icoanele din camere si terminând cu gradina. Educatia copiilor este optima atunci când iubirea dintre membrii familiei imita iubirea dumnezeiasca dintre persoanele Sfintei Treimi. prin analiza personala. propriu-zis actului pedagogic. într-adevar. ci si la bunurile care creeaza "logistica" de fapt mediul în care cresc si sunt educate persoanele.. de fapt triunghiul iubirii intra-trinitare . .. Bucuresti. lect. 2. ms. Tatal si Fiul îsi rasfrâng iubirea asupra Duhului Sfânt. 1. dict. ca daca în 187 188 G. patrimoniul. am spune. "familia-ae (lat. sensurile etimologice acopera foarte bine implicatiile educatiei în familie: nu fac referiri doar la persoane . Observam. de Catehetic al pr.. potrivit dictionarelor.) are trei sensuri de baza: 1 totalitatea slujitorilor unei case. În formularea unor conditii si principii ale educatiei crestine din familie. casa (totalitatea . 3. cu atât mai mult în cele de care depinde educatia si mântuirea sufletului. am utilizat si cursul cit. tot în cele ce urmeaza. mijloacele de trai .187 . cu recomandarea de a fi aprofundate. De aceea. având la fiecare unghi câte una dintre persoanele treimice: Tatal. tatal si copilul (copiii) asupra mamei. atelierul etc. Tatal si Duhul Sfânt asupra Fiului. p. vom schita câteva dintre ele. dactil. Astfel. bunurile unei case. În familia crestina trebuie sa se reflecte iubirea intra-trinitara dumnezeiasca . Dupa cum se poate lesne observa. crestine . p. ogorul.cheie. sa ne imaginam un triunghi echilateral. care fac posibila acel sine qua non "ora et labora" în orice act creativ. 1996. Vasile RADUCA. factor esential al educatiei esentiale . dr. asadar. trebuie sa întruneasca anumite conditii. 67a 73. învatare-slujire-ascultare . Astfel.. Asa trebuie sa fie si în familie: tata si mama sa-si îndrepte toata iubirea asupra copilului (copiilor).

sotii nu au copii naturali.pecetea iubirii Sfintei Treimi. subiecte realizeaza prin comuniunea lor o oarecare consistenta si o bucurie si un sens al existentei. lect. Celalalt devine nu numai o fereastra. din felurite motive. Iar acest orizont nu poate fi constituit de un obiect sau de o lume de obiecte. În acest mod.Iar acolo unde. în general. Aceasta nu-i scoate din monotonia unei vederi restrânse. spirituala Iasi. practic. ci se si închid. 1995. p. bazata pe unitatea de fiinta.. Dar nici aceasta doime reala. Parintele Dumitru Staniloae descrie într-un mod admirabil plinatatea iubirii treimice.cu ochii credintei. Comuniunea în doi este si ea limitare din doua puncte de vedere. în vol. ca ea este posibila numai în trei.Familia crestina: crestina Editura "Trinitas". Famili a 189 . triunghiul iubirii intra-trinitare poate fi reflectat Dou a Numai al treilea subiect îi scoate din o perspectiva teologica si . sau a unei singuratati în doi. în contrast cu "monismul" si "dualismul" care se gasesc. azi. se poate vedea .creatie. de fapt. ci si un zid pentru mine. si în familiile fara copii naturali! Aceasta solidaritate de rasfrângere a iubirii este cea mai buna paza de înlaturare a egoismului. Ei trebuie sa aiba constiinta unui orizont care se întinde dincolo de ei. Mai întâi comuniunea în doi nu deschide întregul orizont implicat în existenta. care poate constitui pentru orice om o mare si grea ispita. în familie aceasta pecete ne apare cu cea mai mare evidenta. familia crestina trebuie vazuta ca o icoana a iubirii lui Dumnezeu pe pamânt189 . 147. Pr. Propriu-zis. Cei doi nu pot trai numai din ei doi. desigur .. sa creasca si sa educe orfani. întrucât exista nenumarati astfel de copii care au nevoie de ocrotirea unui mediu familial. iata. Gheorghe POPA. Cei doi nu numai se deschid unul altuia. care s-ar amesteca cu visul. dar în legatura cu amândoi. care e în acelasi timp o unitate dialogica. dr. din punctul de vedere al moralei crestine ei sunt obligati sa înfieze. El s-ar îndoi chiar de existenta lui. nu este suficienta. aratând. în imposibilitate de a iesi din egoism: " Un subiect unic în sens absolut ar fi lipsit de bucuria si deci de sensul existentei.

Observam. trainicia.. 1978. Treimea conditie a deplinului lor caracter personal si a comuniunii . 3. n. 296. cât si în cele spirituale. întru toate ascultati-i pe parintii vostri.. n. întru toate ascultati-i pe stapânii vostri cei dupa trup."190 . astfel.neîntrerupta lor singuratate în doi. Editura Institutului Biblic si Ortodoxa de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Dumitru STANILOAE. dar si educarea copiilor) si ajutorul reciproc între membrii ei. Bucuresti.. p. nu-i întarâtati pe copiii vostri. Barbatilor. temându-va de Domnul. fiti supuse barbatilor vostri. 2. m 190 . 18-22). nu cu slujire doar de ochii lumii. 1980. pentru traiul zilnic. ci întru curatia inimii. În acest sens vor fi urmarite anumite aspecte : copiii trebuie ajutati sa scape de anarhia instinctelor oarbe si a tendintelor spontane ( necontrolate.) ca sa devina capabili a se conduce singuri. Robilor. iubiti pe femeile voastre si nu fiti amarnici fata de ele. în vederea mântuirii dintre care nominalizam 193 192 . p. caci aceasta este bineplacut Domnului. scrie la un moment dat: "Femeilor. vol. & Persoanelor. atât în cele materiale. Teologia Dogmatica. cu gândul de a placea oamenilor. Dr. numai un al treilea subiect poate fi si el partener de comuniune si nu sta pasiv în fata lor. p. ca sa nu se deznadajduiasca." (Coloseni. 1depline 9 1 Teologia Morala. Pr. Familia trebuie sa se caracterizeze prin urmatoarele însusiri fiintiale: unitatea. Prof. II. ca aceste însusiri fiintiale sunt tot o reflectare a însusirilor si atributelor divine ale persoanelor Sfintei Treimi. sub inspiratie divina. 1. sfintenia si egalitatea dintre sot i191 . Parintilor. 3. Optimizarea relatiilor dintre membrii familiei se poate realiza luând aminte la sfaturile Sfântului Apostol Pavel. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Ortodoxa Bucuresti. Copiilor. 289. 307-308. care.Române. ca obiectul . fara nici o greutate. vol. 1 9 2 Ibide 193 m Ibide . asa cum se cuvine întru Domnul.. Familia (casatoria) trebuie sa-si propuna ca scopuri prioritare înmultirea neamului omenesc (nasterea.

întotdeauna trebuie sa se dea întâietate valorilor religioase raport cu cele de ordin material. Sfântul Ioan Gura de Aur s-a remarcat si în acest capitol de pedagogie crestina într-un mod cu totul deosebit. . sa se smulga treptat din tirania egoismului instinctual. 33). Copiii trebuie învatati sa se poarte ca oameni duhovnicesti. Cât de actuale sunt. parintii trebuie sa constientizeze faptul ca fiecare copil. n. unita cu o educatie pe masura . lect. care. Iata.. nu fortat spre una în care sa nu se poata împlini. .) se vor adauga voua" (Matei 6. trebuie ajutat sa-si aleaga o profesie corespunzatoare vocatiei si aptitudinilor lui. În acest scop. op. la aspectele mentionate anterior adaugam urmatoarele • : . Sa gândeasca. p. 8. pentru a se devota binelui obstesc. bunaoara. dr. una dintre concluziile rostite de Sfântul Parinte spre finalul cuvântarii: "În 194 Anumite formulari si îndemnuri apud pr. bineînteles). uitarea de sine. sa vorbeasca si sa se manifeste duhovniceste. apare ca extrem de actual. în contrast cu timpul considerabil trecut de la rostirea lui. dar dorinta Duhului este viata si pace" (Romani. deodata. mostenirea cea mai pretioasa pe care o putem lasa copiilor nostri consta nu în cele materiale (a caror importanta nu trebuie negata total. ci în cele de ordin spiritual. Recomandam în acest sens cuvântul "Pentru ce fel de clironomii ( bogatii ) trebuie sa lasam copiilor nostri". iar cei ce sunt dupa Duh. 67-73. Caci dorinta carnii este moarte. nu materialnici. cele ale Duhului.copilul trebuie deprins cu munca. De aceea. 194 Astfel. cuvintele Sfântului Apostol Pavel: "Cei ce sunt dupa trup. si toate acestea ( materiale. RADUCA Vasile . în În familie. trebuie sa se bucure. 5-6). în aceasta privinta. totodata.. rabdarea. de o ereditate sanatoasa. fiind rodul conlucrarii dintre ei si Dumnezeu. cugeta cele ale trupului. cit. potrivit cuvintelor Mântuitorului: "Cautati mai întâi împaratia lui Dumnezeu si dreptatea Lui. pentru a deveni tot mai buni. Ca o prima remarca de sinteza.trebuie stimulati. n.

. Sfaturi deosebit nostri grâu. ca cei ce pot sa acopere rautatea naravurilor cu multimea banilor. toate vor face ca prin fapta buna sa afle saraciei multa mângâiere.consecinta. 421-425. la Editura "Deisis" . 410-420 si 45 ( Pentru cresterea copiilor . Bacau. lasa-le lor purtarea de grija a lui Dumnezeu.. 136. învatându-i sa respecte valorile esentiale. p. în sensul vietuirii în adevar. 32). afectiune si adevar pot da rezultate optime. întrucât numai adevarul confera libertatea autentica. Putul si împartire de Editura "Buna Vestire". Parintii trebuie sa mentina un permanent echilibru între masurile restrictive si acordarea libertatilor. a spus Mântuitorul Iisus Hristos (Ioan 8. Chrétiennes Paris. 46 de potrivite pentru educatia copiilor. fara a se intra în conflict cu normele relative. 2000. ca sa le lasi fapta buna. p. enfants. 96-196. de nimic alt nu vor purta grija. Cuvânt pentru ce fel de clironomii trebuie sa lasam copiilor . p. a se vedea în acelasi volum. Evident. • Sa-i formam pe copii pentru o ascultare libera si plina de convingere . M. de voiesti sa lasi bogatie multa copiilor tai.. "Adevarul va va face liberi!".. Cuvântul . IOAN GURA DE AUR. Asadar. daca este vândut de trândavirea si nebagarea de seama?. date de acelasi Sfânt Parinte. aceasta este bogatia cea nespusa si necheltuita. vol. ci 195 Sf. în vol. Deci nu le Ca aceasta cu adevarat este cea mai mare avutie. Ca de vor avea nadejdile lor la bogatie. 1995. care în toate zilele mai multa face avutia. Pentru o 44 (Pentru mai I) larga perspectiva a gândirii hrisostomice cu privire la educatia crestina a copiilor. dupa A. 428-429.. nu orice fel de "adevar". inevitabile în viata de zi cu zi. Deci sa nu cautam aceasta: cum sa lasam bogati pe copii.. Caci numai relatiile bazate pe sinceritate.. ci cum sa-i lasam îmbunatatiti. una dintre grijile de capetenie ale parintilor este sa-i asocieze pe copii la viata si rugaciunea Bisericii. 188. recomandam a II) se si cuvântarea intitulata în manuscrise "Despre slava desarta si cum se cuvine sa-si educe citi parintii tradus recent în limba româna de catre Ioan ICA-jr. cuvântarile cresterea copiilor . Chiar decât împaratia si purtarea de coroana. Ca la ce-i poate folosi coroana si porfira. 1972. lasa lor bogatie.. p. MALINGREY.Sibiu. Sur la vaine gloire et l'éducation des în Sources . nimic nu este mai tare decât aceasta. Iar de se vor vedea pe dânsii ca sunt lipsiti de mângâierea cea de acolo. p." 195 . cu scopul de a le stimula copiilor un bun autocontrol asupra libertatii. iubire si dreptate. Ca nimic nu este întocmai ca fapta buna. . 105copiii"..

educati . continut si forme de. Educatia Repere realizare si metodice. Idem. Bucuresti. Catehetic . mai nominalizam aici câteva dintre cele mai importante bibliografice privitoare la educatia religioasa a copiilor. Pedagogia Crestina . Aur Idem. De aceea. Adevarul si Viata" (Ioan 14. în general. 1945 Izvoarele Ierusalimului. mai ales cei de la tara. va fi de mare folos. trebuie sa se informeze temeinic si-n acest domeniu. Pedagogie . BULACU. sa si e Idem. Catehetic . 3-4 / 1993. "Polirom". Bucuresti. trad. Parinti si scriitori ). Desigur. profesori s. D. facem si cu acest prilej îndemnul ca toti cei ce si-au asumat uriasa raspundere a educatiei crestine (parinti. atât de generoasa în acest subiect 1 96 196 . de Nazianz despre familia S. 1996. Si chiar multi dintre intelectuali nu dau importanta cuvenita lecturii în aceasta privinta si nici metodelor psihopedagogice. în " Ortodoxia". CHIRIL al partea I. Bucuresti. Astfel. pe lânga lucrarile citate anterior. Dumitru. a De aceea. pr.a. trad. 1996 (ed. CRESTINA AZ (elab.. CALUGAR. Editura "Trinitas". Iasi. a. una din "cheile" reusitei educatii crestine.6/1964. D. sunt metodele gresite utilizate în educatie.T. 1995. Ioan Gura de. însa. 4 Alexandrinul. Preotul si profesorul de religie. Duhu Mihail. Bucuresti. Ceea ce se poate reprosa uneori multor parinti. Ideile pedagogice ale Sf. atât de important în plan familial ( altfel ) spre a informa si a si national. cum sunt tratatele de pedagogie si cartile cu preocupari pedagogice. Sf.). Vasile. CLEMENT Pedagogul. cunoasterea învataturii crestine în acest subiect. de un colectiv de profesori de la Facultatea de Teologie din Iasi). mai rar vor avea timp pentru "lecturi pedagogice". 1935. cu referiri speciale la educatia repere în familie: Sf. Comunicarea dintre parinti si copii. CUCOS C . Ortodoxa Bucuresti. deodata cu cercetarea altor izvoare. potrivit Scripturii si Sfintilor Parinti. preoti. Bucuresti. MAGDALENA. Dragostea parinteasca si buna intentie. 1937. Bucuresti. FAMILIA teoretice religioasa. Bucuresti. Bucuresti. de altfel. pr. FECIORU. 1982 (vol. pr. partea a II . Sfaturi pentru o educatiesi ortodoxa a Maica. oamenii simpli.tin. l Sf i Grigorie Constantin. Edit. pr. pr. precum tot El a spus-o despre Sine Însusi: "Eu sunt Calea. în general. FECIORU. e Bucuresti. pr. 1999. a manual ortodoxiei manual Nicolae. (Colectiapentru Institutele Teologice. sa consulte macar o parte din bibliografia pedagogica. Axiologi . constituie. 1976.numai acela care izvoraste din Adevarul Suprem. 350-366. 6). PETRESCU. pr. ). Idem. " Pedagogia sarbatorii "). de form la rândul sau pe cei încredintati spre educatie. a pentru Seminariile Teologice.. BANCILA Initierea religioasa a . p. CORNITESCU. Dumitru. Iasi. a . . însa. bisericesti 1943. 1996. 1978. în general. nu lipsesc decât în cazul anumitor parinti inconstienti si denaturati. continutul si calitatea ei. (în special copilului a Sarbatori cap. nr. Revelatia I 1995. Mântuitorul si Evanghelia Sa. 5. Colectia Catehezel . FECIORU. Anastasi ).Educatia religioasa.

146). Altfel spus. Sibiu. 149." Remarcam. angoasa. Aceasta dintr-un motiv foarte simplu. desigur de celebra expresie a lui Juvenalis. PERNOUD. 11994. Bistrita (Oltenia ). JUVENALIS (Decimus Iunius). Nu deprimarea. prostitutia. Ioan Gura de Aur "Despre educatia Editura "Deisis". apoi. nadejdea sa fie stapâna pe toate gândurile lor. Raising positive kids in a negative trad. mai întâi. deviza pe cât de veche. titlu ce se regaseste.Recomandam 99 în special Vorbitul la (p. dar fundamental: nadejdea copiilor de cu traducerea româneasca a cuvântului Sf. trad. Mt. cu Agnes ) Cum catehetice îmi cresc (în 1993. p. 2000. 144). 60-140 d. s-a facut remarcat cu o carte tradusa recent si în limba româna. Ierom. pe atât de actuala (ne amintim. cultivându-le un suflet sanatos. amintim stradaniile pedagogului american Zig Ziglar. Potrivit autorului. de Doina Brindu. Atentie la (p. . anxietatea etc. nesiguranta vietii de mâine.. Familia poate. . 9 8 ZIG ZIGLAR. medicina ). Bucuresti. 148). 139). Saracia. dau o imagine negativa lumii în care traim. 147). premiata de Academia franceza de copilul original enfant Paris. într-un trup sanatos . Laurence (colab.. m . 356. p. 1976. pe care o apreciem deosebit de instructiva. cca. 9 7 Satirae 10. cu aprox. de Irina-Margareta NISTOR. 15 ani în urma. deprimarea etc. care. sa creasca si sa educe crestineste copiii. ferm logica ceva 2e 0 Ibide 0 excelente . deruta profesionala. în toate paginile cartii. Un "Te rog" da rezultate (p. Grison1994. 2000. în limbaj ortodox. Bucuresti. în principiul potrivit caruia copiii trebuie deprinsi sa gândeasca pozitiv indiferent de conditiile de viata.. Veniamin. chiar în aceste conditii. alcoolismul. dar problem (p. drogurile. În acelasi context al eforturilor de optimizare a educatiei copiilor în familie. iar la noi în tara acestea sunt cauzate în mare masura si de conditiile tot mai scazute ale nivelului de trai. titlul foarte bine ales. creste copii buni într-o lume negativa 198 Putem . Proverbe si cugetari . Spuneti "nu" paragrafele: (p. ca premisa sine qua non pentru obtinerea rezultatelor dorite 199 . 1253. Apud latine Editie îngrijita de Vasile DIACONU si Maria MARINESCU-HIMU. copiilor".Capcanele caderii copiilor si tinerilor s-au înmultit într-un mod alarmant. azi. Fiecare "nu" trebuie sa aiba o (p. Tonul raspicat poate crea timp ton cu grija. 200 "ingredientul esential al comunicarii în familie este sa asculti cu adevarat. însa. Bucuresti. "Curtea Veche". Hr. MICLE. 246 world Editura 1p. : J'eleve mon. Orandum est ut sit mens sana in corpore sano 197 ). mai ales cu privire la comunicarea dintre parinti si copii. 145). Initieri . . .

prima întrebare ar trebui sa fie: "Dar ai întrebat pe mama (sau pe tata)?" Daca raspunsul este nu si aveti cea mai mica banuiala ca celalalt ar putea avea o alta parere.cheia maretiei copilului bun. Rezumativ.. cartea lui Zig Ziglar pledeaza pentru buna-întelegere în familie: între soti. 135. iar celalalt accepta. ceea ce refuzul de a îndeplini dorintele copiilor. 9. m Ibide . în mod deosebit la acest capitol este ceea ce autorul numeste "modelul dezastrului": "Când un copil merge la unul dintre parinti sa-i ceara ceva si este refuzat. iertarea . iubirea ."pozitivul" absolut în viata. p. deprimarea (deznadejdea) de la satana! Însa. fara explicatii logice ne-a atras atentia. în tot atâtea principii pedagogice: formarea copilului este un efort de echipa. Daca un copil a vorbit cu celalalt parinte si este în joc siguranta sau reputatia copilului. tonul raspicat. Iata câteva dintre cuvintele de "ordin" ale autorului." 201 . care se constituie. Dar. m 201 202 . îi puteti raspunde: "O sa discutam si îti spunem noi". între frati etc.adevarata autoritate în formarea copiilor buni. etc. Ziglar insista si asupra masurilor contraindicate în pedagogia familiala: duritatea.este de la Dumnezeu. Indiferent daca cel de-al doilea parinte cunostea sau nu reactia partenerului sau... rezultatele sunt dezastruoase. Zig Ziglar propune ferm: "Singura cale de a forma copii buni este sa devenim mai întâi parinti buni. p. O data cu prezentarea avantajelor acestor principii. însa.. perseverenta pozitiva formeaza copii buni. pentru reusita educatiei copilului. disciplina .. între parinti si copii. Când un copil îsi abordeaza parintele si cere voie sa faca un anumit lucru. pentru a creste copii buni.. de fapt. Ibide . rezultatele sunt tot nenorocite. ambii parinti trebuie sa se implice categoric în hotarârea ce se va lua" 202 . adica refuzul.

Desigur. . profesori. sa fie o buna comunicare între parinti si copii ( o ascultare de ambele parti: copiii sa asculte de parinti. Astfel. cu profesorii din gimnaziu si liceu. dar se poate realiza un serviciu pretios. în functie de compatibilitatea sau incompatibilitatea pe care o simte copilul cu un duhovnic sau altul. diriginti etc. potrivit poruncii dumnezeiesti. se vor rasfrânge negativ. cu învatatoarea de la scoala primara. inevitabil. Parintii care nu merg niciodata pe la scoala (sau merg foarte rar) nu se pot astepta la rezultate bune. discutând apoi cu ei. dar si parintii sa auda cu adevarat ceea ce spun si doresc copiii! ). pe care este bine sa-l aleaga mai întâi parintii pentru copiii de la 7 ani în sus. între care în mod aparte cu dirigintele. iar parintii pot fi avertizati de catre duhovnic asupra acelor aspecte care trebuie neaparat avute în vedere. nu se va intra niciodata în "secretele spovedaniei".acordarea prioritatii pentru valorile spirituale. de la caz la caz). iar cele rele care vor veni cu siguranta.• Parintii sa colaboreze armonios cu alti educatori: preoti. . în viata de familie. parintii vor comunica tot timpul cu educatoarea de la gradinita.vietuirea în iubire. daca îl pastreaza sau îl schimba. de ambele parti: duhovnicul poate fi prevenit asupra unor abateri grave. pe care copiii uneori nu le spun nici la spovedanie. Atentie speciala trebuie sa acordam legaturii noastre cu duhovnicul copilului . ca reflectare a iubirii intra-trinitare dumnezeiesti. * Din cele parcurse pâna aici se desprind de la sine câteva dintre conditiile de baza ale educatiei crestine optime ale copiilor în familie: . pe masura vârstei s a întelegerii. tinând legatura cu duhovnicul copiilor nostri (care poate fi si duhovnicul nostru. pentru fiecare treapta a cresterii copilului.

Mi-a raspuns ca in fiecare seara mama ei îi citeste câte o "poveste" din Biblie si cu o seara înainte tocmai îi citise despre Iov si prietenii sai. care. educatori ai copiilor.o conlucrare pedagogica permanenta cu ceilalti factori educationali. Legat de aceasta ultima precizare. Evident. Mama si tata numai împreuna sunt numiti parinti. Doamne fereste!) neglijeaza aceasta raspundere sau misiune. la clasa I. care. rolul de capetenie al mamelor. sunt mai implicate afectiv în procesul educational crestin: în timp ce barbatii. si am întrebat-o de unde stie. Retinem. în paralel. 30 aprilie 2001... întrucât în ultimul paragraf vom vorbi despre importanta scolii în educatia religioasa. totodata. cât de important este mediul familial pentru formarea deprinderilor religioase. student de-al nostru: "La finalul unei ore de religie. Iar daca vreunul dintre ei (sau amândoi. fara exceptie cred. ne amintim. asadar.. iar în casa cea mai pretioasa comoara sunt copiii. dupa cum avertizeaza Marturie consemnata într-un test la Catehetica de catre studentul nostru Doru C-tin MOGOS. O fetita mi-a propus sa le vorbesc despre Iov si cei trei prieteni ai lui. 203 .. Urmarind-o pe fetita respectiva si la celelalte ore. am observat ca asculta cu multa atentie si ca îi place foarte mult ora de religie. favorizeaza direct proportional reusita orei de religie în scoala. 1 este sa îngrijeasca de casa. Iata. i- am întrebat pe copii ce ar dori sa le povestesc din Biblie. Teologie Pastorala.. evocam aici marturia impresionanta a unui profesor de religie. prin structura si vocatia lor materna. pentru mame prioritatea nr. M-am mirat foarte tare ca fetita stia despre Iov. sunt mai vinovati decât chiar ucigasii de oameni.. despre care nici cei dintr-a V-a nu auzisera toti. ele ne-au învatat sa ne închinam si tot ele ne-au dus la biserica la slujbe si mai ales pentru a ne spovedi si împartasi cu Sfintele Taine." 203 . sunt nevoiti sa plece de acasa. anul III. rolul special al mamelor nu exclude în nici un fel raspunderea comuna pe care o au tatii. pentru ca trebuie sa se ocupe în mod prioritar de agoniseli materiale. Toti.. ele ne-au împreunat mânutele în fata icoanelor.. în cele mai multe cazuri. ca mamele noastre ne-au învatat primele rugaciuni. astfel.

totodata. în cu totul altul cel al carui purtatoare nu vrea sa stie de cele sfinte. trad. Înainte de a încheia acest paragraf. dr. ci din clipa conceperii 205 . se transmite fatului prin intermediul mamei. pentru moartea trupului venind învierea. îsi face rugaciunile acasa. p. îl arunca în focul gheenei. Asadar. 204 . Editura copiilor grâu "Buna Vestire". vietuieste într-o atmosfera crestineasca etc. S. Oricum. având. nevoie atât de hrana. iar pierzarea sufletului nimic nu o va mai putea mângâia.atât de categoric Sfântul Ioan Gura de Aur: " Pe acesti parinti . Ca nu mai este de-aici dupa ea urmatoare mântuire. Cuvânt pentru cresterea . ducându-l. 416. degraba va putea sa o stinga. Deoarece nu este asa de cumplit lucru a ascuti sabia si a într-arma dreapta si a o înfige în gâtul copilului. Lânga acestea. vom realiza ca nu din clipa nasterii. ci nevoie este sa se munceasca sufletul fara de moarte. iar acestia si sufletul si trupul.. frecventeaza barurile. chiar cu aceasta marja de aproximatie 36 de ore "eroare". Bacau.. ca niste parinti ca acestia sunt mai rai decât ucigasii de copii. o zi si jumatate. socotim util sa raspundem la întrebarea: "Când începe educatia religioasa a copilului?" Analizând temeinic lucrurile. valabila. precum a pierde si a prapadi un suflet. fumeaza. la acest punct problemele necesita o anume nuantare. Iar educatia. Pentru ca aceia despart trupul de suflet. Sf. în vol. Irineu Pop Bistriteanu. Într-un fel se va dezvolta pruncul în pântecele mamei care merge la biserica. p. nu fara întristare. necesita pentru finalizare". Potrivit informatiei parintelui BRECK ( Darul sacru al . Iar de aceasta se putea si sa scape daca neluarea aminte a parintilor nu o ar fi adus pe ea asupra. Sa nu ni se para exagerata afirmatia. IOAN GURA DE AUR. cum am fi tentati sa credem la o prima reflectie. afirmatia noastra ca educatia copilului (fatului) trebuie sa înceapa în clipa conceperii si ramâne. Putul si împartire de . 329).. sub toate formele (inclusiv cea religioasa). credem. P. cât si de educatie. Pentru aceasta zicem. John vietii "stiinta embriologiei a aratat ca fertilizarea. adica unirea nucleului spermatozoidului cu nucleul ovulului. Acela este momentul când prinde viata o noua fiinta umana.si sa nu socoteasca cineva ca ceea ce se graieste este de mânie . "204 . Si moartea aceea nevoie este sa o primeasca negresit de la fire. 1995. având în sâmbure toate caracteristicile psiho-fizice. 2 0 5 Desigur.si decât însisi ucigasii de copii zic ca sunt mai rai. Cluj Napoca 2001.

mai veche decât chiar cea a statului. dr. p. de Sfânta Biserica. Însusi 206 Pr. Biserica se caracterizeaza prin viabilitate vesnica. Astfel.. singura institutie existenta neîntrerupt a fost Biserica . pentru ca vesnic este întemeietorul ei. cel putin. lect. Ea a tinut loc si de scoala si de cancelarie domneasca. BISERICA.. Acest mileniu. numit "întunecat". Fiind întemeiata pe "piatra credintei".206 . între nedesavârsirea unui om sincer si nedesavârsirea nemarturisita a fariseului . institutie fundamentala a societatii. datorita acestei obscuritati pe plan politic. maltratarilor unui tata denaturat. c. o data cu mama. dupa retragerea aureliana (271-275) pâna la întemeierea cnezatelor si voevodatelor (secolul al XIVlea) si pâna la unificarea lor (Basarab I. Episcopii si preotii au fost conducatori spirituali la vedere si. 1330). sau face altceva si mai rau. daruit cu generozitate. datorita caracterului lor vremelnic si trecator. RADUCA. . tainic.cu voie si fara de voie.asculta muzica desantata (ori "heavy-metal" etc. atunci ca si astazi. aproape în exclusivitate. În concluzie .. a fost luminat doar de harul credintei drept-maritoare. Ei îi revine. Curs.. Educatia crestina a copilului nu poate fi nici macar imaginata fara slujirea Bisericii. îndrumatori si sfatuitori politici. Caci daca celelalte institutii ale unui neam sunt supuse deseori efemeritatii. Cu alte cuvinte. care-si facusera drum pe la noi în acel mileniu vaduvit de o conducere statala unitara. parintii dau marturie nu numai pentru ceea ce sunt în realitate. în fata atâtor navalitori.). . cu timp si fara timp . . La noi. într-un fel fatul al carui mama este ocrotita de un tata credincios.. meritul de a fi salvat fiinta neamului de la pierire. pentru parinti esential este nu atât sa instruiasca ci sa încerce a fi crestini autentici. Iisus Hristos. 73. în altfel cel supus. în stradania de a da o educatie crestina copiilor. În acelasi context. Raduca. copilul va aprecia si va sti sa faca distinctie ci si despre ceea ce tind a fi. V. ca institutie divino-umana. cum foarte bine remarca parintele profesor V.

18). apte sa contribuie. dar cu unele momente de omenie în atitudinile lor. Biserica noastra se prezinta astazi drept cea mai credibila institutie în rândurile poporului . timorati. de-a lungul veacurilor. cetatenii sa declare. L. vorba parintelui Ilie Cleopa. (Matei 16. 6. si la propriu si la figurat. 1995 Biseric pilda. Si. 2 0 8 De Unitate . editat de Institutul National pentru studiul totalitarismului. Asadar. România 1944-1989. IV. a spus atât de inspirat Sfântul Ciprian (Epistola 73.. întelegem deodata pregatirea sufletelor pentru viata vesnica. când spunem "mântuire". MIGNE. slujitori si cârmuitori vrednici. în pofida tuturor încercarilor. încât. Este adevarat ca au fost darâmate unele lacasuri sfinte. Biserica este mama noastra A se vedea. dar si formarea (= educarea) de caractere crestine. 502. de Marturisitori de dupa. la propasirea neamului. terorizati (ei si familiile lor). Desigur. ca în aceasta învalmaseala a tranzitiei noastre "originale" si interminabile. Iar mântuirea nu se realizeaza decât în Biserica! Extra ecclesia nulla salus . credibilitatea ei înseamna pentru noi mântuire . P. "în slujba Bisericii trebuie si pe satana sa-l pui la lucru!" Asa au procedat. într-un procent covârsitor. dar ea n-a putut fi nici macar marginalizata.Mântuitorul ne încredinteaza ca ea nu poate fi darâmata de nimeni. s-a reusit chiar întemnitarea unui însemnat numar al marturisitorilor ei 207 . chiar cu încuviintarea unor potentati ai zilei. ca singura Biserica este vrednica de încrederea lor. necum distrusa. nu poate avea pe Dumnezeu de tata!" 208 . cu frica de Dumnezeu. Stim. ca nu de putine ori s-a încercat "darâmarea" ei în decursul istoriei. S-a încercat mai ales pe vremea comunismului de prea-trista amintire. dar în aceeasi vreme se ridicau altele. amenintati în fel si chip etc. 1998. într-adevar. Bucuresti.. dar si educarea lor pentru o vietuire pamânteasca virtuoasa. santajati. Ecclesiae 207 . moral si material. Caci. de altfel. aflati cu sau fara voia lor în solda satanei. Edit. Arhidiecezana Cluj-Napoca. s-a poruncit încarcerarea ei într-un "ghetou" izolat. nici chiar de "portile iadului". poate si din greseala unor slujitori mai fricosi. gratii si a întemnitata. 21) si tot el ne atrage atentia ca "cine nu are Biserica de mama.. Nu e putin lucru.

între . agheasma sfintita la Boboteaza. vor participa cât mai des cu putinta la sfintele Pr. Biserica este factor esential. "Botezul pruncilor în apa sfintita din cristelnita. sale. c. sfintitoare. un cuvânt sinonim pentru "ortodoxie". în acelasi timp. prin mijloacele ei tezaurizate: doctrina. Participând la slujbe. Cultul ortodox ca mijloc de propovaduire a dreptei credinte. la fel ca în paragraful precedent: Caci mamele crestine. practic. Ene Braniste. Ene BRANISTE.. predici si cateheze . se rostesc si cuvinte de învatatura. buni si rai. nr. din clipa în care stiu ca au zamislit pruncul în pântece. 9-10. sfatuindu-se mereu cu duhovnicul asupra unui program de rugaciune particular. grija pentru împlinirea soroacelor traditionale de pomenire a mortilor. “pastele” primit cu frica si cutremur la marea sarbatoare a Învierii. îngenuncherea cucernica sub epitrahilul duhovnicului pentru spovedanie. bogati si saraci. Practic cultul divin este cel mai apropiat mijloc de educatie religioasa .. prof. "Studii teologice". Cultul însusi are o functie didactica. a tuturor: copii si batrâni. vor apela cu tot mai multa solicitudine la ocrotirea Bisericii: se vor spovedi si împartasi periodic. dr.dintre toate. deplin constiincioase.. 633. deodata cu cea harismatica. p. "când începe educatia copilului înainte de a se naste! în Biserica?" . sau în fata icoanelor pentru ruga. tot prin cultul divin. "Cultul" devine.. În plan educational-crestin . disciplina canonica si cultul. fericiti si nefericiti. în cadrul caruia. Asa se exprima un mare liturgist pe care l-a avut Biserica noastra. astfel. morala si disciplina (buna rânduiala) sunt "predate" crestinului de rând.cea buna. parintele profesor de vrednica pomenire. credinciosul îsi sfinteste viata. cununiile puse pe capul mirilor în biserica. Dupa opinia p. a a pacii si a bunei întelegeridragostei. ." Dupa care precizeaza prevenitor: "Luati crestinului ortodox pe acestea si i-ati luat totul!" Încercând sa raspundem acum la întrebarea 209 . cel mai adesea. Anul V (1953). ortodoxie înseamna. întrucât doctrina. atât de importante în luminarea mintii credinciosului. în oameni 209 . vom spune. morala. o data cu slujbele sfinte. dar îsi lumineaza si credinta.

prin cele trei Taine. se desfasoara în mod firesc etapele integrarii si cresterii pruncului în Biserica. se cunoaste. constatari si propuneri. apoi. celelalte slujbe si rugaciuni. predici. dialogul pe teme religioase. SCOALA. Scoala.Buzau / iulie-sept. însa. Vorbind despre scoala. Ea poate fi de stat (publica) si Vezi si Pr. 2238. Despre fiecare vom creiona. De acum. dr. cuprinde ansamblul mijloacelor materiale si spirituale cu ajutorul carora se desfasoara procesul educational. se vor spovedi din nou si se vor împartasi. avem în vedere trei realitati: scoala ca institutie. Ceea ce credem ca trebuie avut mai mult în vedere. bineînteles. 2000). atât pentru mama cât si pentru prunc. Educatia va continua. publicatiile crestine. Biserica Adevarului" . ca institutie. 1. d. Cu deosebire. notate în testul pe aceasta tema în ziua de 30 aprilie 2001. ca factor esential în educatia religioasa. înainte de a se interna în spital pentru nastere. prin tot ceea ce ofera spatiul eclezial: slujbe. lect. sunt anumite mijloace practice. practice de catehizare în în "Glasul . vom vorbi mai pe larg într-o prelegere separata 210 . în cele ce urmeaza. numite "de initiere". Despre acestea. Facem cu bucurie si apreciere mentiunea ca la acest paragraf vom utiliza unele amanunte propuse de catre o parte a studentilor anului al III-lea de la Sectia de Teologie Pastorala a Facultatii noastre. pentru a fi întru-totul pregatite pentru cel mai mare eveniment care se poate petrece în plan uman: aducerea pe lume a unui nou prunc! Dupa nastere. Vasile Mijloace GORDON. totusi. biblioteca parohiala etc.slujbe etc. Acest program liturgic educational. cu rezultatele lui benefice. si educatie crestina . cum ar fi: cateheza. de mare frumusete si adânca semnificatie liturgica. p. Mirungerea. Biserica are câteva rânduieli pentru mame si nounascuti. Aceasta asistenta duhovniceasca înseamna. carora se asociaza. este prea bine cunoscut pentru a mai fi nevoie a se insista cu precizari speciale. de fapt. 210 . câteva caracteristici. Botezul. profesorul de religie si elevul . cateheze etc. Împartasania.

sa observam ca termenul "scoala". scol» ) etimologic loc al tihna. cit. credem. pedagogii s. În general vorbind. 34.). dirigintii.particulara.. "Hachette". Tot în cadrul etimologic. nici ignorata. a distractiei (în întelesul pedagogic al cuvântului).. sa ne amintim ca la romanii din antichitate scoala purta si numele de ludi( joc. vorbim despre scoala ca institutie publica. în care spiritul academic sa nu elimine caldura prieteniei si a bunei convietuiri. Chiar si elevii mai mari pastreaza în fiinta lor Vezi. manuale aduse la zi. care vin la scoala sa învete. profesorii. sali de clasa corespunzatoare. materii de învatamânt bine structurate si în deplina armonie cu profilul scolii. pedagogiei. investitiilor financiare etc. iar copilaria nu poate fi "pusa în cui". Scoala este Directiunea. care presupune o dubla obligatie: una din partea statului (aceea de a asigura la nivel optim cadrul juridic. trebuie sa aiba în vedere tot timpul ca scoala nu este un loc al constrângerii si siluirii. Istoriafrançais . a destinderii etc. atât pentru profesori cât si pentru elevi.. ce provine din latinescul "schola" (care la rându-i se trage din grecesul înseamna. BARSANESCU.. ci al stimularii initiativei si interesului pentru stiinta si moralitate. sens care se asociaza si astazi mai ales copiilor din clasele primare. profesorul având numele de ludi magister (cel care-i învata pe copii anumite jocuri )212 . spre exemplu. 1963. nici reprimata cu brutalitate. pentru ca rezultatele scolare sa fie cele scontate. distractie ). o a doua familie. Este instructiv. material etc. Dictionnaire grec. o atmosfera primitoare. profesorilor si elevilor trebuie sa li se asigure o baza logistica adecvata: cladiri salubre. A. 211 Paris.). alta din partea scolii (aceea de a raspunde cu rezultate concrete încrederii acordate.. cât si de catre elevi. toti factorii responsabili trebuie sa asigure în scoala un mediu familial sanatos. Apud St. ceea ce ne sugereaza caracterul de tihnei sufletesti care trebuie asigurata si oferita atât de catre profesori. a.. ragaz 211 . programa analitica alcatuita pe criterii strict pedagogice etc. p. desigur. dar care simt permanent si nevoia jocului. 2 1 2 BAILLY. În cazul nostru. între altele. . pentru ca sunt copii. O data cu acestea.

32. 7. oricât de "buna" ar fi cotata. A se si “Protocolul Ministerului Învatamântului nr. desigur. între altele. pentru a nu mai fi considerata materie secundara. ca sunt "copii care au îmbatrânit. Cu privire speciala asupra orei de religie . de Stat doar a pentru nr. parte a trunchiului (1): învatamântului comun. s-a stipulat obligativitatea religiei asteptam pâna 84 pentru clasele I-IV. întâlnita pe alocuri. "Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9. pe lânga cele mai sus-mentionate. pentru modificarea si completarea Legii înv. învatamântul religios este organizat si garantat prin ”. art. mai ales în mediul urban: cele "bune" se gasesc în spatiul central. v. în în se precizeaza: Statul asigura libertatea învatamântului religios. potrivit careia unele scoli sunt considerate "bune". altele "rele". a trebuit sa “ lege în anul 1995. La acest punct atragem atentia ca nu scolile în sine sunt bune sau rele. 6. (2): confesiunea". 9 "Planurile-cadru ale primar. dar pentru gimnaziu optionalasi pentru licee si scoli facultativ .. 213 . cu educatia fizica si desenul (cu toate ca aceste discipline îsi au însemnatatea lor incontestabila!) 214 . alin. O alta chestiune de principiu. potrivit unui dicton sugestiv. din 24 iulie. plasarea ei în orar sa nu mai fie Pâna si despre oamenii maturi se poate spune.04. 36/1997.. când prin Legea nr. legislativ. ci interesul si constiinciozitatea profesorilor si a elevilor. în nici o clasa. În scolile de fiecarui stat. din care se pot observa usor anumite lacune care se 1 cer grabnic a fi eliminate. cele "rele" în cartierele marginase. În consecinta.semnele copilariei 213 . întru-totul valabile si în cazul ei. gimnazial. Astfel. cu acordul parintilor si al tutorelui legal instituit. trebuie avuta în vedere obligativitatea legala de a nu se depasi numarul regulamentar de elevi. 84/1995: art. În completare. p. din punct de vedere legislativ. liceal si profesional includ Religia ca disciplina scolara. profesionale 1996. Legat de acest aspect întâlnim un fenomen care afecteaza grav eficienta procesului de învatamânt: scolile si clasele "bune" sunt supra-aglomerate. din anul 1991 când s-a prevazut Constitutiei art. nu lasata la discretia unor factori care nu constientizeaza înca importanta ei. 8159 din 11.04. astfel ca sensul de "ludi" al scolii nu trebuie eliminat în totalitate nici în cazul lor. deodata cu a parintilor. alin. asociata. Culte. În acelasi timp. 2" 4 Notam aici situatia actuala d. încheiat cu Secretariatul vedea 9715/10. de cele mai multe ori pe criterii de plasament "geografic". se leaga de atitudinea discriminatorie. alege pentru studiu religia si Elevul.1996. potrivit cerintelor specifice României care cult. cele "slabe" fara numarul normal de elevi. socotim prioritar a se urmari urmatoarele: • asigurarea unui statut corespunzator.

duce la rezultate pedagogice dezastruoase: mintea copilului. filozofie. profesorii neteologi si profesorul de religie. programa cu un caracter stabil si cu o taxonomie echilibrata. din motive obiective. Armonizarea relatiilor între directiunea scolii. nepedagogic (totodata nestiintific!). ci într-un spatiu temporal psihologic adecvat. istorie etc. derutata. devine confuza. în conditiile în care mari oameni de stiinta neteologi neaga categoric tezele darvinismului. televizor si aparat video. În mod similar se procedeaza pentru elevul caruia. ca programele sa se plieze. sa mai vorbeasca. situatia scolara se încheie fara aceasta disciplina. 370/3. cu privire la continutul învatamântului: este inadmisibil. la rezultate optime. • asigurarea unei minime baze materiale.arbitrara (la finele orelor. nr. atât de fragila si vulnerabila. unii profesori de biologie. va duce. despre "tragerea omului din maimuta" si altele asemenea. inclusiv în cel al continutului educational. Partea I. elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor si la aceasta . care mai dainuie înca din pacate în unele scoli. fizica. ca în timp ce profesorul de religie preda despre creationism. icoane. în toate privintele. credem.. bazat pe un curriculum concordant cu adevarul stiintific. • realizarea unei concordante între materii.VIII.). cu o mica biblioteca teologica. O sugestie benefica este. pe calendarul liturgic. potrivit Sfintei Scripturi. pe cât posibil. când oboseala este maxima. la 11 ani de la caderea comunismului. fizica. disciplina" 1999. harti biblice. În acest caz. incontestabil. limbi straine etc. • alcatuirea unei programe analitice în concordanta cu posibilitatile reale de predare-învatare. pentru vizionarea unor "La solicitarea scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit. asa cum bine se procedeaza în cazul altor discipline (biologie. sau când unii elevi sunt tentati sa plece acasa). Ideal ar fi ca în scoli sa fie amenajat un cabinet de religie. Duplicitatea conceptelor. . incapabila sa-si contureze un discernamânt sanatos. "Monitorul Oficial al României".

în care elevii sa poata intra liber pentru rugaciune si reculegere. Periodic ar putea fi invitat aici preotul de la biserica cea mai apropiata pentru anumite slujbe. deoarece calitatile 215 . asa se întâmpla si în cazul scolii: prestigiul sau blamul unei scoli este asociat nemijlocit cu profesorul. protopopi). profesorul de religie va tine strâns legatura cu centrul eparhial. parlament etc.. deoarece reusita misiunii unei institutii (scoala. Tot la capitolul "baza materiala". De aceea. .) depinde într-o masura covârsitoare de constiinciozitatea slujitorilor ei. politie. biserica. armata. socotim necesar ca scolile sa sprijine excursiile si pelerinajele elevilor la manastiri si-n alte locuri de interes religios. Având în vedere aceasta sansa. sub toate aspectele mai susmentionate. Vom observa catre sfârsitul paragrafului de ce am specificat în paranteza acest termen. în ambele cazuri (ca. fapt care se observa pregnant în anumite eparhii. avem de-a face cu un mare procent de dreptate. În scolile mai mari ar putea fi amenajat chiar un paraclis. meditatii religioase etc.. Trebuie sa recunoastem din capul locului ca. în oricare domeniu). ortodoxia) prin prisma profesorului.casete din domeniu. e. îl poate oferi ierarhul locului. de altfel. PROFESORUL (EDUCATORUL 215 ). * Încheiem acest paragraf cu observatia ca un sprijin cu totul aparte în acest demers al bunei desfasurari al orei de religie în scoala. subliniem ca si reusita orei de religie depinde nemijlocit de constiinciozitatea celui care o preda Copiii vad religia (de fapt. direct sau prin reprezentantii desemnati (inspectori de religie. un casetofon etc. Dupa cum foarte multi dintre crestini identifica adesea pe preot cu Biserica. consilieri cu probleme de învatamânt. semnalând problemele întâmpinate si solicitând sprijinul pe care acest for îl poate oferi.

si defectele lui se proiecteaza fast sau nefast asupra materiei în sine. activitate. elevii îsi pot crea o imagine reala asupra ortodoxiei (de frumusete inefabila!). în general. Sau. si a personalitatii profesorului . ofera în completare mai mult un 216 DE -ul. mediocritatii. mediocra. i se cere neaparat a fi un om cu personalitate . de incapacitatea lor de a surprinde în profunzime trasaturile psiho-fizice ale fiintei umane. falsa. ce este personalitatea? Încercarea de definire a personalitatii. pe de o parte. cel mai rau. Dictionarele se rezuma la enunturi lapidare 216 . educatorul autentic trebuie sa dovedeasca. un desavârsit. trebuie sa evidentiem faptul ca unui profesor. lipsei de caracter al pretinsului profesor. Noica) si vor fi mereu îngaduitori cu inerentele slabiciuni omenesti. însa. sau. preluând în general definitiile din dictionare. iar manualele... de care depinde formarea caracterelor. Ceea ce este propriu persoaneexplicatii: si o distinge ca individualitate. una strâmba. potrivit strâmbatatii. spre exemplu. însa. 2. Sa tinda neîncetat spre desavârsire. Doamne fereste. Asadar. morala si fizica. sau. Persoana care are însusiri deosebite într-un anumit domeniu de . în familie. predispus continuu epectazei intelectuale si duhovnicesti. având în vedere trei dimensiuni: intelectuala. se loveste de relativismul cuvintelor. ansamblu de unei trasaturi morale sau intelectuale prin care X se remarca o persoana. în special. altfel spus. la fel ca preotului sau altor educatori. sfânt. dupa expresia deja celebra. am zice minimale sau. În paragraful de fata vom creiona câteva dintre calitatile de baza ale profesorului de religie. Si întelegem. sau geniu. la rândul lor elevii pot face diferenta dintre nedesavârsirea unui om sincer si nedesavârsirea nemarturisita a fariseului . ca nu i se pretinde nimanui sa fie un savant. o permanenta stradanie spre a-si contura personalitatea. Pe de alta parte. dupa expresia plastica a lui C. Astfel. Iar elevii vor sti întotdeauna sa aprecieze aceasta tensiune spre o devenire superioara ( devenirea întru fiinta . potrivit frumusetii caracterului profesorului autentic. asemanator relatiilor dintre parinti si copii. propune urmatoarele Personalitate: 1. . falsitatii. Înainte de n aceasta. sine qua no .

În acelasi context al calitatilor intelectuale. LXII. deodata cu studierea. ci un propovaduitor . si cunostinte psiho-pedagogice solide. IX-a la P. De aceea. atentia ca “necunoasterea Sfintei Scripturi este pricina tuturor relelor“ El însusi atrage 217 . ne face sa locuim aproape de cer. a operelor Sfintilor Parinti. seamana virtutea. De asemenea. muzica. decât o analiza a componentelor personalitatii. imaginatie creatoare. smulge patimile înrobitoare. din punct de vedere intelectual. sa aiba. care sa-i permita o comunicare optima cu elevii. curata constiinta. pentru a-si "completa" norma didactica iau si câteva ore de religie. ci pe câteva dintre calitatile minime fara de care nu poate fi conceputa vorbirea despre aceasta notiune. din punct de vedere intelectual . El trebuie sa fie un autentic specialist în materia pe care o preda. un profesor de religie trebuie sa posede o buna cultura generala.. iar cu alt prilej afirma: “Cunoasterea Scripturilor întareste duhul.material descriptiv al celor trei categorii de calitati amintite. dându-i aripi usoare si face sa intre în sufletul cititorilor tot ceea ce s-a putut spune vreodata 217 Omilia Coloseni. memorie durabila si fidela. sport etc. dar si al cartilor din domeniile ajutatoare. El nu este un simplu transmitator de cunostinte. Astfel. De aceea. dublata de cultura speciala teologica. iar una dintre notele esentiale ale personalitatii propovaduitorului crestin. nu vom insista pe definitii.G. suntem total împotriva profesorilor improvizati. Se stie ca faima sfântului Ioan Gura de Aur consta tocmai în cunoasterea amanuntita a Sfintei Scripturi si utilizarea ei cu dexteritate în activitatea învatatoreasca. profesorul de religie trebuie sa fie un cititor pasionat al literaturii teologice. fie si partiala. inteligenta vie.. . ne ridica deasupra sagetilor diavolului. este cunoasterea Sfintei Scripturi si a scrierilor Sfintilor Parinti. între altele. Cu deosebire. specializati în desen. totodata.. trebuie sa fie un bun cunoscator al Sfintei Scripturi. care. având. 361. elibereaza sufletul de legaturile trupului.

p. cumpatat ti smereniei. Profesorul discret este cel care se fereste de orice excentrism. p.. face ca ora de religie sa fie respectata. Stiintifica enciclopedic . credinta neabatuta. deopotriva. asa încât cei Pavel ce au femei sa ca si cum n-ar . anume: drept. chibzuit. Adica sa faca ar ca si cum n-ar discre ! totul fie avea plâng bucura ar 2 2 1 Pr. officiis I. intelectual autentic. dar sunt strâns legate între ele. C.L. prof. de asemenea. face n-. fiind la curent. nu-L mai ascultati?. 12.. Pasionat cititor al Scripturii. desigur. Sfântul Ambrozie. VII.a. desigur. este revelator. celelalte sunt inoperante.” 219 . în idei. încredere si. Din punctul de vedere al calitatilor morale .G. Face totul ca si cum gesturi. nominalizam : credinta puternica. cu procesul de elaborare al programelor analitice. decent. ci si a te manifesta cât mai simplu. Fermitate care nu exclude.plânge. discernamânt si bun simt. pentru a face. totodata. la rândul sau. respectuos. discretie 220 . moderat. atitudine înteleapta si bine placuta lui Dumnezeu. daca lipseste una. politicos. P. la nevoie. t "Cursul nr. 485. Ap. sa-si completeze mereu biblioteca personala cu tot ceea ce-i este util în demersul sau catehetic. Elemente face. 1978." (I Cor. al mântuirii: crezul ortodox 221 . cu mii de fire nevazute. Discreti este o manifestare superioara a Discre nu înseamna doar a stii sa pastrezi ce a se încredinteaza. îndemnul Sf. trebuie sa fie fermitatea .mai bine” 218 . În legatura cu fiecare trebuie. a. 20. profesorul de religie trebuie sa aiba constiinta ca nu preda o lectie oarecare. cu: ponderat. ci un cre . GALERIU. “ discret este mentionat în aceeasi familie nimic române si a de cuvinte modest. ar el . masurat. LXIII. smerenie. cumpatat. cu materia pe care o preda. XVI. 2 2 0 ministrorum. Bucuresti. Ca adjectiv. 2 1 9 De a. 50 A.P. Întâi de toate. dr. deplin si nestirbit al z adevarului. f. iubire netarmurita. cei ce se ca si cum nu sbucura. sugestii de îmbunatatire a lor. mai ales. cuviincios. unita cu Omilia X.. Astfel. cei ce ca si cum n. cu elevii. Cu sine însusi. dar care inspira disciplina. ” masurat. § 368. voce. cuvios (!). natural. profesorul de religie se va îngriji. 29-30). 3". t secretele s. pentru cursul de . 176. firesc.. sa fim atenti la nuantele specifice. adresat corintenilor: “Si aceasta v-o spun fratilor: ca vremea s-a scurtat de acum. curat. natural. Un "cuvânt de ordine" al profesorului de religie. sobru.28. Metodica 218 . simplu.. sobru. Iar ca plecat. era foarte suparat ca preotii si dascalii din vremea sa neglijau citirea Scripturii: “De ce nu va dedicati timpul liber citirii Scripturii? Voi nu mai vorbiti cu Hristos? Nu-L mai vizitati. Vezi Dictionarul analogic si de sinonime al limbiiEdit. bunatatea si caldura sufleteasca. De aceea. cuviincios.

fari . Apelând iarasi la sensuri etimologice. sfatul christiana unui profesor cu la notare mai bine sa gresesti vivendi!”. o reflecta. dict. Cu privire la calitatile fizice mentionam ca profesorului i se cer: un trup sanatos. Iar acolo Vezi G. pe cea interioara. nu numai sa vorbeasca. XXXIV. marto .celelalte virtuti pomenite. Profesorul nu învata în nume personal. vor confirma vocatia autentica si marturia lui de catehet. curata. Caci profesorul de vocatie este. pomenim aici cuvintele avertisment. tinuta vestimentara curata si lipsita de excentrisme . pentru ca o consideram o dimensiune definitorie a profesorului de religie. a. 2 2 4 Merita a fi retinut. prin viata lui morala profesorul de religie depune marturie buna despre învatatura pe care o preda. cât si la plecare. atragatoare. GUTU. se va stradui permanent sa pastreze echilibrul . va sti sa si asculte. va fi obiectiv la note224 si. asprime si bunatate.. asadar. ale fericitului Augustin: “Viata ta sa-ti fie oratoria ta!” 223 . etc. fara defecte izbitoare. la acest punct. mimica s. a depune marturie 222 . îmbracaminte. . va fi punctual atât la sosire. ci în numele lui Hristos .atât de greu de aflat uneori între exigenta si îngaduinta. ci si prin înfatisare. mai ales. P. sobrietate si atitudine joviala etc. Înaintea cunostintelor în sine. sonora. lui 222 . Este de prisos sa insistam ca profesorul de religie reprezinta Biserica nu numai prin cultura teologica si viata morala. vom observa ca latinescul professor-oris înseamna.L. În acest sens. 61. desigur. experienta: în favoarea elevului. un marto si marturisitor al Învatatorului r Suprem. ca prim înteles. Am nominalizat între calitatile morale si "bunul-simt". caci pro + for. gestica. Cine are bun simt se va prezenta întotdeauna pregatit. voce placuta. va fi apropiat de elevi. atât de inspirate. fata prietenoasa. forma De doctrina . de r unde provine. Ordinea sau dezordinea externa a unui om. Iisus Hristos si al Evangheliei Sale. 4. 2 2 3 “Sit cit eius quasi copia dicendi. de fapt. decât în defavoarea . Caci copiii percep frumusetea religiei si prin frumusetea acestor elemente. se traduc prin a spune ceva înaintea cuiva.

Dumitru MUSTER. u. al doilea "slujbas al scolii". Mehedinti descrie belferul. fuste scurte. Române. Astfel. profesorul si educatorul 226 . iar femeile. Simion Mehedinti noteaza. Antologie.unde frumusetea fizica este mai putin prezenta. În "Trilogia Scolii". ca pentru Sfânta Împartasanie. nu culori stridente). * Ca sinteza la cele prezentate pâna aici. ca barbatii sa fie îmbracati în costum decent (nu blugi. 2224. p. potrivit caruia numele autentic al celui chemat sa predea cunostinte copiilor este cel de educator . despre Socrate si Pestalozzi: "Erau foarte departe de canonul frumusetii plastice. Este de dorit. dar amândoi erau simpatici prin bunatatea si lumina privirii lor" 225 . nu care sa provoace ilaritate (pantaloni. între care bataia. sau tejghea de bufet. de fapt. de bunatate sufleteasca. Editura Îngrijitor de editie. bluze decoltate etc. primitive. detaliat cele trei trepte ale dascalului: primul este numit "vataf peste copii". limbajul violent. ea poate fi suplinita. bunaoara. astfel. de asemenea. siluirea pentru memorizare absurda ( toceala ). 2 6 Ibide . De numele celui dintâi se leaga metode si atitudini total nepedagogice. profesorul de religie nu poate sa apara oricum în fata elevilor sai. Scrieri despre educatie si învatamânt. la reprimarea personalitatii copilului. "Profesorul" este o treapta superioara "belferului". profesorul de religie sa fie îmbracat la ore la fel ca pentru biserica. dar nu eficienta în totalitate: preda si asculta respectând metodologia. simplitate în manifestari etc. 189 s. îmbracaminte decenta. totusi. Rezumativ. Bucuresti.). dar neimplicându-se afectiv. p. Simion MEHEDINTI. invocam pledoaria marelui pedagog român Simion Mehedinti. Cu toate ca preocuparea pentru tinuta exterioara nu trebuie exagerata în vreun fel ("exagerate" trebuie sa fie grija pentru pregatirea intelectuala si viata morala! ). iar al treilea "parintele tineretului". în haine care sa impuna respect. Caci catedra orei de religie trebuie sa fie pentru el un altar sfânt. 1992. nu o tribuna oarecare. fara mare efort. care duc. m 225 Academiei . jignirile.

p. personalitatea care se inspira fara întrerupere din personalitatea Celui mai mare Educator al omenirii. pentru idealul lor. Chiar daca statutul orei si al celui care o preda este înca nedifinitivat în planul legislativ. darul de a patrunde în sufletul învataceilor. moral si fizic. care exclud irevocabil pe cineva din rândurile educatorilor: lipsa iubirii (dispretul fata de elevi). În final. pe care tu nu trebuie sa-l lasi sa decada. parintele tineretului . în schimb. m . de slujirea caruia depinde împlinirea celor mai nobile idealuri. de fapt. 222-226. dar pentru oameni. rezultatele slabe nu sunt departe de cele ale "belferului". Educatorul este. Spre finalul paragrafului nominalizeaza si câteva trasaturi negative. când afirmam ca Iisus a fost cel dintâi si cel mai mare educator al omenirii si adevaratul mântuitor al copiilor" 227 . 227-228. care-si face "datoria". în constiinta elevilor si parintilor evlaviosi profesorul de religie are o raspundere asemanatoare cu a preotului. Încheiem acest subcapitol concluzionând ca profesorul de religie trebuie sa fie un educator autentic. În acest context al responsabilitatii uriase. nu pentru tine. gata oricând de jertfele cerute întro astfel de misiune. trebuie sa arzi tot sufletul tau pentru a ramâne acolo. p. Descriind detaliat caracteristicile personalitatii educatorului. despre Care Simion Mehedinti marturiseste: "Asadar nu poate fi vorba nici de exagerare nici de ipocrizie. în final. p. ambitia. Ibide . pentru 227 228 229 Ibide . optimismul. Mehedinti enumera apoi câteva dintre însusirile acestuia: iubire de parinte. stiinta de a se face placut. Educatorul . dar care nu convinge. un parinte pentru copii. este chipul pedagogului ideal. pentru ca armonizeaza în fiinta sa însusirile esentiale. caruia nu i se poate reprosa nimic oficial. m m Ibide . 229 vanitatea (egoismul) sifalsitatea (minciuna) . ca tu esti om trecator. Iisus Hristos. sub cele trei aspecte: intelectual. 216. taria de caracter 228 . mântuirea sufletului.Este insul rece. ramân pilduitoare cuvintele unui alt mare savant crestin român: "Când semenii tai te urca în vârful piramidei.

receptivitatea sau nereceptivitatea lor reflecta mediul religios sau nereligios de acasa. • pâna la o anumita vârsta nu li se poate cere decât o responsabilitate partiala pentru constientizarea importantei orei de religie. metodologia procesului de învatamânt. Întrucât. Scrier . suntem datori macar cu aceste precizari: • elevii nu sunt doar niste receptori pasivi ai cunostintelor. ci pentru a se sfatui în permanenta cu el în aceasta nobila si unica misiune. Asadar. care trebuie sa reproduca docili cele predate. i . ci si posesorul cunostintelor psiho-pedagogice. aceea de a forma caractere crestine. copiii sunt curati la suflet si ca unele însusiri negative nu sunt proprii fiintei lor. majoritatea profesorilor de religie sunt de genul feminin (si nu vedem nimic rau în aceasta!). De cele mai multe ori. f. Chiar daca nu vom insista prea mult în descrierea elevului. pentru a nu prelungi peste masura prelegerea de fata." 230 . ELEVUL. nu ne ramâne decât sa le îndemnam pe distinsele profesoare sa încerce a imita la clasa atitudinile preotului autentic. 1981. nici doar tocilari si emitatori mecanici.. Bine a spus Simion 230 Vasile PÂRVAN. chiar daca ar fi sa-l cresti cu sângele vietii tale. suflete capabile sa gândeasca si sa creeze. mai mult decât oricare dintre profesori. ca. ci sunt factori esentiali ai educatiei . ca factor esential al educatiei religioase. astfel. Pentru reusita vor avea nevoie. Educatorul orei de religie ideal ar fi. nu cu simpla pregatire de preot. ci amprentele mediului negativ de acasa. Profesorul de religie trebuie sa realizeze. o oglinda a familiei din care provin. astfel.sublimul pe care trebuie sa-l faci sa înfloreasca în inima contemporanilor tai. de un îndrumator-duhovnic. stapânind. astfel. Bucuresti. preotul-profesor. în practica. nu doar ca orice bun crestin. desigur. fara îndoiala. 379. parteneri de dialog. p. copiii fiind.. în general.

îmbracati decent. ca fata de proprii parinti. ci numai copil în care nu ai descoperit înca partea cea buna 231 . demni de cel mai înalt respect. oferta a dragostei si responsabilitatii. refuzând învatatura si nelasând nici pe altii sa învete. sa-l înalte spre demnitatea de om deplin. Parabola Semanatorului se aplica si aici: nu-i întotdeauna vina celui care seamana. nu subalterni obligati sa suporte orice cuvânt. 13). elevii trebuie sa fie receptivi. potrivit cuvintelor inspirate ale Sfântului Apostol Pavel (Efeseni. • elevul trebuie sa constientizeze (nu înaintea profesorului. ca "din turma".. a înalta dintr-o stare . demni în exprimarea eventualelor nemultumiri. cuviinciosi în vorbire si atitudini. vegetativa. are menirea de a-l ridica pe copil din starea biologica. nu mai putin pentru prezentul si viitorul neamului din care fac parte. . buna cuviinta. la demnitatea omului chemat spre desavârsire. provine din latinescul "elevare".Mehedinti ca nu exista copil rau. care înseamna a ridica de la pamânt. pentru plinirea lui ca om. sa raspunda cu respect. ascultatori fata de profesori. cit... 2 3 2 G. intrat în vocabularul nostru prin filiera franceza (élève = elev. ca recolta va fi slaba (sau nu va fi deloc!).. mâinii întinse din partea educatorului. • la rândul lor. 231 * . cit. mai ales cea crestina. 154. Altfel spus. sau atitudine. Elevii sunt datori. GUTU. * Op. dict. recunostinta si constiinciozitate. p. 4. capriciu. élever = a ridica). sabotând ora. daca pamântul este pietros sau plini de spini. Caci însusi cuvântul "elev".232 . • elevii trebuie socotiti prieteni. în concluzie. sa ajunga la "starea barbatului desavârsit". desigur. dar o data cu el) ca orice învatatura buna are menirea sa-l ridice. Nu sa vorbeasca necontrolat. învatatura.

ci si în familie si în scoala. copilul Îl va descoperi pe Dumnezeu în tainitele lui sufletesti. VIII. fie de la oras. deodata cu explicarea simbolurilor cultului divin. apoi la oras. pentru o participare mai activa la savârsirea lui. nu numai în Biserica. profesori de religie s. Diferentele . mai întâi la tara. preoti. mai ales cu privire la cunoasterea si aprofundarea doctrinei ortodoxe. a. la sfârsitul acestui studiu marturisim convingerea ca reusita educatiei religioase a copilului consta în conlucrarea armonioasa a tuturor factorilor umani. descrisi mai sus. MIJLOACE PRACTICE DE CATEHIZARE ÎN BISERICA. vom prezenta câteva mijloace practice. desigur. va depinde apoi numai de vointa proprie pentru asi pastra curat caracterul moral-crestin. la îndemâna oricarui preot. daca îl va întâlni cu adevarat pe Dumnezeu. la zidirea caruia educatorii constiinciosi au ostenit cu atâta daruire. cu mentiunea ca prezentarea noastra se bazeaza în exclusivitate pe ceea ce noi am experimentat în cele aproape doua decenii de slujire preoteasca. CÂTEVA CONSTATARI SI PROPUNERI. luminarea credintei în punctele ei principale. daca Îl va simti prezent mai întâi în inimile educatorilor sai: parinti. Crescut si maturizat cu aceasta descoperire. Copilul se va dezvolta normal si va deveni un caracter crestin.* În loc de concluzii . Preliminarii. Experienta noastra pastorala. Avem în vedere. fie cât de modesta. fie din mediul rural. public si particular. cu Factorul Suprem. ne arata ca este mare nevoie de catehizare pentru toate vârstele de credinciosi. Dumnezeu. În cele ce urmeaza. Mai adânc.

când nimanui nu i s-au mai impus restrictii pe motive religioase. ale fenomenelor asa-zis parapsihologice. desigur. vom vedea. Exista."metodologice". doar exigentele unor credinciosi din mediul urban mai sporite. greutatile tranzitiei etc. Liturghii. stim. dar numarul lor nu credem ca este prea mare. pe de o parte. frecventare mai mult sau mai putin consecventa. Sunt multi crestini care doresc sa afle mai mult decât li se ofera în predica duminicala. din diverse motive. întelesurile Sf. iar fenomenele "parapsihologice". pe de alta prin lipsa unei catehizari sistematice din partea slujitorilor Bisericii. spre exemplu. ne determina sa constatam cu tristete ca multi dintre ei nu au o credinta luminata. practicile yoga etc.. grija zilei de mâine. iar pe de alta insuficienta atentie fata de cele duhovnicesti. de multe ori si aceasta lipsita de . desigur. crestinii nostri acorda. aparute în ultima vreme la noi ( cristaloterapia. macar în linii mari. când librariile si tarabele au fost din ce în ce mai pline de carti de spiritualitate. ale sectelor mai vechi si mai noi. Cei mai multi se limiteaza la frecventarea bisericii (în aceasta categorie intrând asa-numitii "crestini de duminica"). Amintim mai întâi faptul ca. trebuie sa creionam câteva constatari facute de noi pe parcursul anilor de activitate pastorala. Înainte de a face propunerile propriu-zise. în general. nu sunt foarte mari. În fiecare parohie. nu putem afirma ca s-a progresat simtitor în aprofundarea credintei ortodoxe. sunt crestini îmbunatatiti sub acest aspect. exceptii. Trebuie sa luam seama bine la faptul ca multi dintre crestinii nostri sunt victimele superstitiilor. Ocupatiile de tot felul ale credinciosilor nostri. bioenergia. putin timp preocuparilor religioase. Sunt putini cei care au citit integral Sfânta Scriptura. radiestezia. iar marea majoritate nu cunoaste. ca sa nu mai vorbim despre al celorlalte slujbe. ) câstiga tot mai multi aderenti. Chiar dupa evenimentele din decembrie 1989. datorita ignorantei în materie de credinta. În aceste conditii nu este de mirare ca superstitiile de tot felul prolifereaza în voie. ignoranta explicabila pe de o parte prin lipsa personala de preocupari.

diverse sfintiri (ale apei. vinerea si sâmbata seara. cântecele religioase. instructia religioasa. adaptate. sfintitoare si pastorala. Sfintele etc. preocupati în problemele de credinta. dar atunci când nu înteleg ceva nu gasesc întotdeauna solicitudinea cuvenita din partea preotului pentru a li se explica cele neîntelese. o scurta 233 Nu vom neglija. dialogul saptamânal. dr. (p. Se întelege ca aceste mijloace nu sunt singurele care pot contribui la luminarea credintei. câteva dintre ele: cateheza de la slujbele sipublicatiile din zilele de rând. la "ajutor" eterodox. 1999). cum sunt cele Catehetic si de Metodica predarii . se oficiaza slujbe în zilele de rând. desigur. coroborate si cu alte nemultumiri la adresa preotului. prezinta urmatoarele "Mijloace în educatia rugaciunea. Iata. deprinderile cultul divin . locale. citesc acasa carti duhovnicesti. p. la situatiile specifice. religioase . exemplul. mai vechi si mai noi. meditatia religioasa. Aceiasi crestini. religios. 1. în cele mai multe cazuri miercurea. Maslu. la sfârsit. predica si conferinta cu religioase enumera: educative. Educatia religioasa. celelalte doua dimensiuni. Pentru a preîntâmpina acest fenomen. biblioteca parohiala parohiale . slujbe la care se poate adauga. Ne dam seama ca mijloacele de catehizare actuala pe care le vom prezenta mai jos nu reprezinta o noutate în slujirea pastoralmisionara ( cunoastem un numar apreciabil de preoti care le utilizeaza ). 6.. icoanelor etc. dar pledam pentru intensificarea si generalizarea lor. În fiecare parohie. Misiune Ortodoxa. 1976). mijloacele recomandate de manuale. De obicei se savârsesc acatiste.). este necesara o reconsiderare a preocuparilor slujirii învatatoresti. Taine metodice universitar de "Metodica". 281-282)). Repere teoretice si (un religioasa": morale. autor: Constantin Cucos. Bucuresti. justificate sau nu. în afara de duminici si sarbatori.consistenta si puterea convingerii. Editura "Polirom". dar experienta ne-a aratat ca cele pe care le vom prezenta s-au dovedit foarte eficiente 233 . activitatile rugaciunea individuala. fara a fi neglijate. Si dupa câteva astfel de "esecuri". ceremonialul religios. CATEHEZA . Iasi. asadar. în mod inevitabil. (Cap. subiect literatura si arta cu subiecte etc. desigur. Exemple: Catehetic pentru Institutele Teologice (autor: de a religiei a prof. § 9. Dumitru Calugar. 105-117). credinciosul va apela. Taina Sf. si vecernii. Editura Institutului Biblic si de Pr. desigur. sub tratat Forme titlul de realizare a educatiei .

Se recomanda. sa fie cât se poate de scurta. Uneori si 5 minute este mult: daca slujba a fost mai lunga. Astfel de crestini chiar ne marturisesc uneori ca în alte parti slujbele sunt mai bogate. când simtim ca credinciosii sunt predispusi la explicatii mai detaliate. asadar. Se impune. Alteori. cunoscându-le capacitatea de întelegere. astfel. adica la persoana noastra proportional cu gradul de dificultate al subiectului respectiv. limitele rabdarii. mai ales acolo unde cuvântul este axat pe explicarea doctrinei si a cultului. În general. totodata. care. încadrarea în ceea ce numim "timp psihologic". care vin numai daca stiu ca se rosteste si un cuvânt de învatatura. Auditoriul catehezelor din biserica este întotdeauna variat. însine . nivelul experientei etc. dar exista un numar dintre ei. preferabil într-un limbaj cât se poate de simplu. . adica o adaptare la conditiile concrete.cateheza. "timpul psihologic" se poate prelungi. pentru a nu avea efectul contrar celui scontat. însotit de permanente actualizari. la continutul catehezei . cunoscându-ne propriile puteri. cunostinte. în special intelectuali. în directa proportionalitate cu interesul sesizat. ca învatatori. Este foarte importanta. sau foarte frig. spun dânsii "prefer sa vin la aceasta biserica pentru ca aici mi se explica mereu câte ceva…" Mentionam din capul locului ca o astfel de cateheza nu trebuie sa depaseasca "timpul psihologic". sa nu se depaseasca 10 minute. limite. masura dorintei de cunoastere si. daca tema (sau modul de abordare al ei) nu declanseaza interesul ascultatorilor etc. la continutul catehezei si la persoana însasi a vorbitorului . dar. pentru slujba în sine. daca este bine întocmita si sustinuta cu convingere. Majoritatea vin. La auditoriu . Acest fapt impune un nivel mediu de expunere al învataturilor. va aduce multa lumina si bucurie în sufletele ascultatorilor si va atrage un numar tot mai mare de credinciosi. daca este foarte cald. alcatuit din credinciosi de vârste si preocupari diferite. dexteritate în exprimare. în principiu. o întreita adaptare: la auditoriu. desigur.

simbolismul Sfintei Liturghii (aprox. aparute recent ). .virtutea si pacatul. . . . totusi. în general.simbolismul Sfintelor taine.poruncile dumnezeiesti si poruncile Bisericii.post si rugaciune. * Din categoria catehezelor liturgice. Tematica se fixeaza la libera optiune a preotului.Sfânta Traditie.providenta. sa aiba în vedere cu prioritate: principalele subiecte ale doctrinei ortodoxe.dogma Sfintei Treimi (cateheze despre Sfânta Treime. exemplificam: . . .înviere. . Pentru prima categorie sugeram urmatoarele subiecte: . .simbolismul Utreniei. îngrijindu-se.judecata.simbolismul Vecerniei. . pe care fiecare preot le cunoaste. punctele de credinta interpretate gresit de catre protestanti. .mântuire. neoprotestanti (în care includem si miscarile harismatice.Continutul catehezelor se va orienta dupa trebuintele sufletesti ale credinciosilor din parohia respectiva.Sfânta Scriptura. . . . .. si despre fiecare persoana a Sfintei Treimi. macar în linii mari. .Revelatia dumnezeiasca.crearea lumii vazute si nevazute. trei cateheze succesive). în particular). fenomenele paranormale etc. semnificatia (simbolismul) actelor de cult.

. fiind grupate pe categorii. eutanasia. desigur.simbolismul Ierurgiilor. desigur. extragând anumite învataturi religios-morale. pe rând. dupa slujba Sf. La acestea se adauga subiecte impuse în vremurile actuale: bioterapia. se poate explica.cultul Sfintilor. În afara de temele enumerate mai sus.cultul Sfintei Cruci. dupa o slujba radiestezia. dupa slujba vecerniilor se pot spune câteva cuvinte despre viata sfântului pomenit. cristaloterapia si problemele de "bioetica" ( vitro.). bioenergia. Succesiunea subiectelor va avea. .. o anumita logica pe parcursul unui an liturgic.Sfintele Taine (o cateheza generala + câte una pentru fiecare. . Maslu. fecundarea in unui acatist.cultul Maicii Domnului.cultul Sfintelor Moaste. clonarea. . separat). se poate aborda importanta tamaduirii sufletesti ca mijloc pentru facilitarea vindecarii trupesti etc. poate face comentariul unui icos sau al unui condac. . sau sub forma unor cicluri care. de exemplu). . preotul poate aborda catehizarea si sub forma unor mici cuvântari conjuncturale (scurte pareneze . a. mesajul principal al pericopelor evanghelice si apostolice. * Dintre subiectele controversate interconfesional.Sfânta Biserica. Bunaoara. cu elemente noi. .harul divin. etc.Sfânta Traditie. actualizându-se acele virtuti care se cer imitate astazi s.. periodic (la 2-3 ani) se pot repeta si împrospata. propunem: . chiar daca nu este dintre sfintii mari. .

30 savârsim urmatoarele slujbe. cu promisiunea (daca întrebarea necesita un raspuns mai amplu. iar preotul sa raspunda pe rând la ele. fie cât de scurta. DIALOGUL SAPTAMÂNAL . de asemenea. cu toate ca timpul este foarte limitat. iar cu cei doritori de a pune întrebari suplimentare se mai ramâne. este bine ca el sa fie precedat de o slujba. la orele 18. am constatat ca întâlnirea . sfintirea icoanelor . mai ales pentru cei care locuiesc departe. este nevoie ca cel putin o data pe saptamâna sa aiba loc o întâlnire speciala. la orice fel de slujba de peste saptamâna. prestabilita în acest scop.30 . la care preotul va raspunde scurt. o ora. sa puna o întrebare.în prima miercuri din luna. însa. practic. Desigur. care sa nu depaseasca. pentru a li se permite sa plece la timpul stiut. Cei prezenti pot fi invitati. atât cât este programat. dupa slujba. însa. lasând pe cei prezenti sa puna ad-hoc întrebarile ce-i framânta. nu mai mult. dialogul propriu-zis se poate desfasura si fara o anumita tematica. Din experienta noastra.în ultima miercuri. însa. cu cei care doresc sa ramâna la dialog ne asezam în jurul unei mese si stam de vorba. totusi. 2. Cuvine-se cu adevarat ). urmatorul procedeu: am organizat dialogul în fiecare miercuri seara. sau este din afara subiectului) ca problema legata de acea întrebare va fi reluata într-o cateheza ulterioara. Întrucât la o cateheza programata dupa o slujba nu se poate desfasura un dialog întotdeauna eficient. La sfârsit se face o mica rugaciune (de obicei. mai sunt retinuti doar o singura ora . doua vecernii mici . Pentru ca un astfel de dialog se desfasoara în biserica. fapt de mare importanta psihologica dar si fizica. Între orele 17.în miercurile de mijloc.30. doua. de o ora !Este foarte important acest aspect: participantii stiu ca. Noi am experimentat.18. prin rotatie (o data pe luna): sfintirea apei (agheasma mica) .Ca o concluzie la acest prim paragraf subliniem marea importanta a unei cateheze. atât cât este nevoie. Facem miruitul. Nu mai mult. iar apoi. ca la aceste cateheze se poate declansa si un mic dialog. Notam.

a se începe cu Noului Testament. a. iar cititorii cu mai putina rabdare se pot demoraliza repede. De ce? Pentru ca Vechiul Testament este mai greu de parcurs pentru începatori. Dupa aceea se iau ca tema alte 10 capitole s.cum se spune. ortodox textele biblice. cum se pot organiza lucrurile: - se programeaza citirea sistematica Bibliei. dupa caz. Este recomandabil. p. "cu creionul în mâna" . Practic. se poate recurge la citirea biserica." . Iata. Exista multe locuri care pot crea dificultati si poticniri. preotul poate îndemna pe cei prezenti sa se ofere pentru a prezenta ora urmatoare un rezumat al celor citite. un "moderator" care va interveni doar atunci când se impune. existând. mai ales a unora cu preocupari mai intense.pentru dialog este mult mai eficienta daca exista o tematica prestabilita. m.vom parcurge cu mai mare eficienta paginile Vechiului Testament. pe când acasa nu toti îsi fac "temele. iar preotul va fi. cu scurte comentarii. sau li se pun întrebari. chiar daca se va înainta mai greu cu parcurgerea Bibliei. riscul abandonarii. idealul: participantii sa fie singuri în stare sa interpreteze d. preotul raspunde.. astfel. care se citesc cu atentie acasa de catre fiecare participant.. credinciosii pun întrebari. Câstigul este în ca asculta toti. 234 Dupa câteva întâlniri. Acesta este. pentru ca în eventuale confruntari cu sectarii sa nu fie pusi în inferioritate. se iau de fiecare data pentru lectura câte 10 capitole. 234 Acolo unde credinciosi sunt mai putin dispusi sa ia "teme pentru acasa". explica. iar cu timpul raspunsurile si explicatiile vor veni chiar din partea lor. d. de fapt. De aceea vom face mai întâi lectura si studiu asupra Noului Testament. în acest sens. astfel. v. iar în saptamâna urmatoare se comenteaza cele citite. dupa care întariti cu învataturile Mântuitorului Iisus Hristos si ale Sfintilor Apostoli . în timpul dialogului. bunaoara.

introducere.între alte obiective ale dialogului trebuie sa mai figureze: anumite capitole din Istoria Bisericeasca Universala si româneasca. în masura în care acestea implica educatia religioasa. ora de "dialog biblic" se va structura astfel : 1. care. al plictiselii si al saturatiei. Si din Catehism se pot da "teme pentru acasa". 236 . cultural. Se prezinta într-o formaOrtodoxa. 481 p. zi. 1996. pentru început de nivel mediu aprofundarea si fixarea cunostintelor de Catehism. teme liturgice cu explicarea simbolismelor slujbelor principale. social. reamintind celor prezenti ce s-a discutat ora trecuta. cei care au în biblioteca aceasta carte. Tatal nostru. sau altceva potrivit). sa pregateasca lectii. Pentru a se elimina pericolul rutinei. sau facând un scurt comentariu asupra unor evenimente religioase majore De exemplu. Bisericii Ortodoxe Române. alte subiecte cerute de contextul religios. aprox. rugaciunea (Împarate ceresc. chiar economic si politic. cu dezbaterea acelor învataturi controversate cu sectarii (teme care se pot face si în paralel cu dezbaterea "lectiilor" dogmatice). de preferinta a 235 unuia mai bogat. teme misionare. Idea este ca credinciosii sa fie cooptati în procesul de catehizare. sa raspunda ei însisi macar la întrebarile mai usoare etc. macar unui numar restrâns de participanti. sub forme usor prescurtate. pentru contextualizarea cunostintelor biblice si dogmatice. fapt care permite . 5 minute. Preotul face o mica dupa care toti cei prezenti iau loc. 370 p. 235 .Iulia. 2. George Dogmatica Editura Episcopiei Ortodoxe Alba . limbaj cu bibliografie la limpede. cel mai practic ni se pare al pr. desigur. manualele recente. într-un moderna. a fost reeditat dupa 2 3 6 Dintre 1990. Remete. - în etapa urmatoare se poate trece la parcurgerea unui manual de Dogmatica . Învatatura de credintaEditura Institutului Biblic si de Misiune al ortodoxa. ca de pilda cel cu întrebari si raspunsuri .- o alta faza a dialogului presupune lecturarea Catehismului . morala si civica. sa le expuna. Bucuresti. pentru ca credinciosii sa fie familiarizati cu principalele puncte ale doctrinei ortodoxe. lect. 1952.

Desigur. sociale. dar si crestinii de la sate trebuie sa citeasca macar Sfânta Scriptura . fara a se eclude. foarte important din punct de vedere psihologic . În ultimele 2-3 minute ale 7.sa se depaseasca 60 de minute. sau altcineva dintre participanti. Din când în când este bine ca la aceste dialoguri sa invitam câte o personalitate din afara parohiei (un profesor de teologie. Se face o rugaciune orei se fixeaza tema si prezentatorul ei pentru data viitoare. Vietile Sfintilor etc. mici dezbateri pe teme culturale. Ultimul sfert de ora al întâlnirii este bine sa fie rezervat întrebarilor de ordin general. daca nu si alte carti de capatâi ale crestinului. despre care vom vorbi mai jos. întotdeauna si-n tot locul au fost preoti care s-au straduit sa faciliteze procurarea cartilor pentru crestinii iubitori de lecturi . Este adevarat ca la oras credinciosii au conditii mai prielnice în acest scop. Este bine ca regula sa fie pastrata. la care încearca sa raspunda mai întâi cel care a pregatit tema. ca de pilda Catehismul . deschidere fata de experientele altora. Cei de fata pun întrebari. nu numai în mediul urban. prezinta "tema". în aprox. economice. o exceptie. repetam. 15 minute. 3. Anumite teme discutate la acest dialog pot fi prezentate în sinteza în paginile Buletinului parohial. astfel ca . pe teme religioase. 5. însa. însa. chiar politice (când ele se interfereaza cu problemele religioase). Se poate întâmpla uneori ca participantii sa se lase absorbiti cu totul în anumite discutii. În vremurile noastre nu se mai poate concepe catehizare fara o lectura minima din partea credinciosilor nostri.petrecute în acea saptamâna.pe nesimtite . în tara sau strainatate. BIBLIOTECA PAROHIALA. iar acolo unde ei se poticnesc intervine preotul. un duhovnic mai îmbunatatit. iar preotul sa vegheze asupra acestui aspect. 6. de încheiere sau se cânta ceva. astfel. 3. ci si în cel rural. Credinciosul rânduit 4. chiar un laic specialist într-o problema care-i intereseaza pe enoriasi) pentru ca dialogul sa arate. Acest fapt va fi.

o vor citi numai pe cea sectara si. despre un material în legatura cu amenajarea bibliotecii cu împrumut în bisericii Sf. cât si ca baza de discutii asupra unor carti.evlavioase. 237 . peste tot: pe strada. biblioteca trebuie sa fie amenajata în Sf. suntem în situatia de a suplimenta rafturile celor trei corpuri de biblioteca. confirmam toate cele spuse atunci. atât prin sporirea cunostintelor teologice. vor risca sa ia de buna învatatura gresita. 4. pentru a fi la îndemâna tuturor Pentru alte detalii. de fapt. care sa functioneze cu scopul de a împrumuta cartile solicitate. Lacas. solutia salvatoare este înfiintarea de mici biblioteci parohiale. În plus. ca biblioteca ne-a fost un sprijin direct si permanent pentru dialogul de miercuri seara. publicat în "Vestitorul Ortodoxiei" din 15 mai 1994. astfel. procedeu nu poate avea pretentia a fi nou. la 7 ani de la publicarea acelui material. cât si cu privire la donatiile facute pentru a ne sprijini. marturisim faptul ca solicitudinea crestinilor fata de initiativa noastra a fost foarte mare. în piete. BULETINUL PAROHIAL reprezinta un mijloc de catehizare deosebit de eficient în zilele noastre. Spuneam mai sus ca acest Noutatea pe care o sustinem este ca . neavând termeni de comparatie. în cutiile postale etc. Acum. în carti si în bani. din Este vorba. Astfel. cât si pentru cei care. Cum multi dintre crestinii nostri nu au posibilitati sa cumpere carti ortodoxe. interiorul 22. teme etc. care-si pot îmbogati. cunostintele în materie de religie. interviu al carui continut este în mare masura valabil si astazi. atât în ceea ce priveste împrumutarea cartilor. Biblioteca 38 numara acum peste 1500 de exemplare. autori. Practic. Ilie Gorgani. pentru ca toate cartile sa fie expuse la vedere 238 . Se întelege. asa încât nu prezentam acest aspect ca pe o noutate. atât pentru crestinii participanti la Sfintele Slujbe. pe care sectarii le împart gratuit. recomandam a se citi interviul pe aceasta tema publicat în anul 1994237 . în parcuri. credem. p. daca nu-i vom ajuta noi pe crestinii nostri sa citeasca literatura ortodoxa. Atentia spre care trebuie sa ne concentram astazi cu mai mare solicitudine este legata de faptul ca sau înmultit într-un chip fara precedent cartile eterodoxe.

le vor pune sectarii foile si brosurelele lor pline de otrava ucigatoare de suflete. cu pregatire de nivel universitar si cunoscator al realitatilor din parohie. Întâi de toate. Ne asumam. Sacrificiul de timp si bani nu este prea mare. care cunostea biserica noastra.. fapt care ne bucura. Cheia reusitei. ne încurajeaza. cu aprecieri dar si cu anumite sugestii si observatii pentru îmbunatatirea grafica si de continut. Trebuie sa recunoastem deschis ca nu toate numerele. chiar cu posibilitati materiale mai modeste. fie si partiale. este si un mijloc eficient de sensibilizare a cititorilor Într-o zi. Ecourile pe parcursul celor trei ani de aparitie sunt deosebit de încurajatoare. departe de a constitui o povara financiara. m-a întâmpinat un credincios care s-a prezentat cu mult respect. spunem si aici ca daca nu vom pune noi. respectiva. însa. Buletinul parohial. 239 . cu programul slujbelor si cu alte stiri de interes general.. trecând chiar De peste tot am primit telefoane de confirmare. ceea ce am si facut în clipele 2urmatoare. Sprijinul misionar al unei publicatii parohiale este deosebit de mare. dar se pot bucura de citirea unui cuvânt ziditor si pot fi beneficiarii unor îndrumari liturgice. consta în închegarea unui colectiv redactional constiincios. 240 239 . ortodocsii.diferite motive. poate sa întreprinda acest demers. totodata. sa-l spovedesc. în mâinile credinciosilor nostri macar o publicatie cu învatatura cea mântuitoare. O data cu felicitarile pentru continutul buletinului.. astfel ca orice parohie. O data cu acestea. în toate colturile Bucurestiului si ale tarii granitele ei în Europa si pe alte continente. este o buna pavaza împotriva colportajului sectar. mi-a spus ca din Satu Mare si ca a citit un numar al Buletinului. nici toate materialele publicate sunt la nivelul dorit de enoriasi. ne-a solicitat contul de la banca pentru a ne ajuta cu o familia anumita la suma cheltuielile pentru restaurarea Catapetesmei. cu speranta într-o mai buna reusita în viitorul apropiat. 4 0 Am primit recent un telefon din America. în biserica. enoriasii pot fi tinuti la curent cu anumite probleme administrative. ci mult în afara ei. nu pot veni la biserica. ca este în delegatie la Bucuresti. Am primit cereri pentru abonamente din locuri la care nu gândeam. dar ne si obliga din ce în ce mai mult. buletinul se raspândeste nu numai în parohie. Prin diversi credinciosi. conditia de începatori. M-a rugat.. La fel ca în capitolul precedent. ca a dorit sa este ma cunoasca.

data cu sporirea numarului participantilor la sfintele slujbe o . îmbogateste cultura generala si în special pe cea teologica. Alaturi de preot. care favorizeaza întâi de toate perfectionarea limbajului omiletic si catehetic. din toate punctele de vedere. Preotul apare în fata credinciosilor si în postura unui om care scrie. s-au atasat cu totul de sfântul nostru lacas. În câtiva ani. pictura. Este adevarat ca alcatuirea materialelor pentru buletin necesita un anumit sacrificiu de timp si energie. Pe prima pagina (uneori continuând si pe a doua) este bine sa se publice întotdeauna un cuvânt pastoral. Pe lânga predici. prin lecturile obligatorii pentru redactarea anumitor materiale etc. Avem cazuri de crestini care numai dupa ce au citit un numar al buletinului au venit la biserica. scurte comentarii asupra evenimentelor mai importante. Dar "sacrificiul" este rasplatit peste masura. mai ales în cazurile în care se desfasoara lucrari de reparatii. chiar daca scrisul nu este poate la înaltimea unui membru al Uniunii Scriitorilor. chiar si numai cu un buletin lunar. este faptul ca are prilejul sa publice. Între beneficiile de care se poate bucura preotul. Pe una dintre pagini se poate publica numele donatorilor. cum este cazul cu al nostru. care vor imita gestul celor despre care au citit. restaurari etc. Placându-le atmosfera. preotul poate avea. preotul poate publica mici eseuri pe teme religioase si cultural-educationale. enoriasi ai parohiei respective pot contribui cu diferite materiale. cu prioritate din câmpul religios etc. Este bine ca preotul sa coopteze cât mai multi . sa vada cum se desfasoara o slujba. amanunt stimulativ pentru alti crestini. asadar. legat de o anumita sarbatoare.pentru a sprijini material biserica. în afara de cele mentionate deja. sa cunoasca preotii care au scris materialele publicate etc. Dar cel mai mare câstig al lucrarii acestei foi parohiale este stimularea unui mai mare atasament al credinciosilor fata de biserica respectiva. iar publicarea înseamna un antrenament pastoral-misionar deosebit. un numar apreciabil de predici publicate. care se înscriu pe linia misionar-pastorala. poezii. cuvânt ce constituie propriu-zis nucleul unei predici pentru sarbatoarea respectiva.

pentru ca nu neam propus acest lucru. Dintre cele patru mijloace propuse mai sus. pentru ca lucrurile sa se desfasoare "cu binecuvântare ierarhica". pe de alta parte. ci va explica fiecaruia dintre cei "respinsi". pentru ca unele sunt nepublicabile. familia si scoala sunt factori esentiali ai educatiei religioase. ca de altfel a oricarui gen de publicatie parohiala. în sedinta de lucru avuta. asa cum am procedat. nu a dat încuviintare pentru materialul respectiv. deschis tuturor enoriasilor. dar.colaboratori. spunând ca. de fapt. fie datorita continutului slab. nu va putea publica materialele tuturor celor care se vor oferi. dar pentru a vorbi despre ele este nevoie de un studiu separat. colectivul redactional. dar ultimele doua ( buletinul parohial ) depasesc spatiul propriu-zis al bisericii. iar redactia . Desigur. de fapt. Nu am vorbit nimic despre catehizarea în scoala. întrucât buletinul trebuie sa-si pastreze cât mai mult posibil caracterul parohial . Evident. Asa cum se poate sesiza în titlul materialului de fata. sa nu înceapa fara binecuvântarea chiriarhului locului. fie din cauza neconcordantei cu profilul publicatiei. în familie sau alte locuri. se recomanda ca editarea buletinului. De fapt. cu tact si delicatete. Biblioteca poate functiona cu succes si într-o camera a casei parohiale de lânga biserica. Este un semn de încunostintare si supunere canonica. preotul nu este bine sa-si asume niciodata singur responsabilitatea editarii. primele doua ( cateheza sidialogul ) se biblioteca si pot subsuma total interiorului sfântului lacas. dar nu le va respinge cu brutalitate. nici un material nu va fi publicat fara stirea sa. pentru ca el raspunde de fapt si de drept pentru tot ceea ce se întâmpla în cadrul parohiei. în plen. Pentru a preîntâmpina orice fel de neplaceri. am încercat sa prezentam câteva mijloace de catehizare ce pot fi utilizate în biserica. prin alcatuirea studiului "Factorii esentiali ai educatiei". * Concluzii .

S. pe cei care nu vin la sfintele slujbe. spre durerea si pierderea Ortodoxiei. a slujitorilor a crescut atunci 2simtitor. contextul afirmatiei Î. învatati. nici doar cu "ceaslovul si molitvelnicul". Iata . Vezi. facem mentinea ca cele patru mijloace prezentate aici este recomandabil a fi utilizate chiar de la începutul pastoratiei. sobru si cautat.. cu zelul cunoscut. Preotul trebuie sa fie egal cultura cultura.. 1984. "Mergând. ceea . sa macine veacului nostru si ale societatii noastre. daca nu chiar superior lor. fiindca numai asaînmai poate sta de vorba cu Molitvelnicul ei. aceste mijloace prezentate (si altele asemenea) le vor utiliza. Atena. întrucât va avea din capul locului constiinta ca nu se mai poate face astazi pastoratie numai prin savârsirea slujbelor traditionale. În sfârsit. vrea logica. faceti-i ucenici ai lui de sufletele r Hristos! . 162. 155. Trebuie sa raspunda la exigentele lor. Sa luam stil " floricele. nu se mai multumeste cu retorici ieftine si cu (p. DIAQHKH sugereaza depasirea simplei . De aminte ca au trecut 18 ani! Afirmatiile sunt valabile. pentru împlinirea mandatului sacerdotal încredintat noua de Mântuitorul Iisus Hristos. P. sa poata deci raspunde preocuparilor credinciosilor ideile azi. nota *. trebuie sa vorbeasca în limba lor. Plamadeala noastra Sale: Se cere în plus Nu mai merge numai cu Ceaslovul si cu . de H KAINH . "Exigentele lumii moderne au crescut si din alte puncte de vedere. în lista mijloacelor "din biserica". 4 2 Atragem atentia ca sensul original al expresiei "învatati" este faceti " ( vb " ucenici maqhteuvsat ). aceste afirmatii au fost facute în anul 1982 (vezi p. Vocatie si misiune crestina în vremea Sibiu. Antonie . De aceea. vrea argumente. 162 . p.Buletinului de asemenea. bineînteles... 19) 242 .163). vrea o desfasurare de idei. “învatati” având astfel sensulformati ucenicilo . pentru ca lucrarea lor se raporteaza mai mult la cei care trec pragul ei." (Matei 28. Procedând asa preotul începator va dovedi ab initio vocatie autentica. mitropolitul Antonie al Ardealului 241 . 1995.. preotii ortodocsi. ce e ex. totusi. la subsolul paginii).instruiri pe linie informativa. care experimenteaza metode si mijloace corespunzatoare exigentelor pastorale de astazi. Le-am inclus. 131.. dupa expresia unui înalt ierarh al Bisericii noastre.. dar responsabilitatea noastra. cu pastoritii lui. de Lumea de astazi a început sa vrea altceva. col. preotilor tineri le recomandam a se sfatui cu cei mai în vârsta. pentru ca niciodata nu este prea devreme pentru o lucrare misionara importanta. limba veacului nostru. * 241 * † Dr. I. p. sectarii si neo-sectarii. Si înca odata atragem atentia asupra pericolului tot mai iminent: daca nu vom utiliza noi. fara a-i exclude.

* .

REPERE TEORETICE. Pe parcursul ultimilor ani. prof. între obligatiile de concurs. încercând sa venim în întâmpinarea celor interesati. prof. potrivit puterii de receptare a învataturii.IX. pe de o parte. credinte reeditare) . transfer. cât si la catehetii însisi. Se stie ca la aceste examene. de problemele concrete etc. iar îndrumarele din acest domeniu sunt putine 243 . a pentru Institutele Teologice. 1978. Bucuresti. mai ales ca manualele de Catehetica. Manual PETRESCU. dr. dar si pentru a veni în sprijinul lor atunci când se prezinta la anumite examene ( definitivat. multi dintre tinerii nostri absolventi mi-au solicitat frecvent ajutorul în acest sens. Nicolae Catehetic . însotita de câteva schite de planuri. Dumitru Catehetic . Arad. tiparite în urma cu mai bine de 20 de ani. numiri în oras etc. METODICE SI PRACTICE PRELIMINARII . pe de alta. Manual CALUGAR. totodata în functie de nivelul intelectual si duhovnicesc. Consideram mai potrivit sa propunem "schite de cateheze" si nu "planuri dezvoltate". Sorin Cuvinte ale dreptei . De aceea. . Teologice. iar ca îndrumar catehetic a pentru Seminariile mai apropiat de zilele recomandam volumul Pr. intra si e prezentarea si sustinerea unui anumit numar de cateheze. cât si pentru a le adapta continutul la situatiile concrete în care îsi desfasoara misiunea. de râvna personala. nu mai corespund întru totul actualitatii si se gasesc foarte rar. ca îndrumar pentru misiunea catehetica de la parohii. promovare. (în curs de noastre COSMA. 572 p. vom prezenta strategia redactarii si sustinerii catehezei.). pentru a da posibilitate fratilor mai tineri a le dezvolta singuri. 1976 si Pr. 1992. si de transmitere. Iar când spunem "adaptare" ne referim atât la beneficiarii (ascultatorii) catehezelor. REDACTAREA SI PREZENTAREA CATEHEZEI. atât pentru a fi originali în alcatuirea lor. prof. 2 43 Dintre manuale mai cunoscute sunt doua: Pr. Materialul de fata. conceput propriu-zis pentru Cursul de Catehetica al studentilor anului al III-lea de la Facultatea de Teologie Pastorala (zi si fara frecventa). ca exemplificari. Bucuresti. se adreseaza deopotriva si preotilor începatori. de asemenea.

De aceea ne vom ruga Lui sa ne ajute cu harul Sau pentru a întocmi si rosti o cateheza folositoare pentru zidirea întru mântuire a credinciosilor. Inventio ( inventio-ire = descoperire) actio (grija pentru gestica. B. 409 + 383 + 465 p.implica efortul de a gasi si aduna materialul în legatura cu tema ce urmeaza a fi tratata. preluate. de fapt. Arta oratorica . Astfel. M. Bucuresti. digresiunilor etc. 244 : elocutio (grija pentru limbaj si stil). recomandam trei mijloace speciale. Ca orice act liturgic si cateheza este sinergica. divino-umana: împreuna-lucrarea omului cu Dumnezeu. întâi de toate. rugaciunea va face ca redactarea catehezei sa se desfasoare într-o atmosfera harica. iar meditarea sau cugetarea profunda asupra temei ne va antrena întreaga fiinta în perspectiva redactarii. dispozitio (aranjarea lui). Trad. Fabius. în aceasta etapa a gasirii si adunarii materialului. mimica. a ideilor. fie chiar si mai scurta.P. . ETAPELE REDACTARII SI PREZENTARII CATEHEZEI Redactarea si prezentarea catehezei implica parcurgerea unor etape obligatorii. Maria HETCO. atitudini etc. Aceste etape se aseamana foarte mult cu cele care trebuie parcurse pentru întocmirea si sustinerea predicii. lucrarea lui Dumnezeu. II si III. ci este. 1974. argumentelor. pentru valorificarea unor cunostinte acumulate în timp. . memorarea). o rugaciune pentru meditarea asupra temei si modalitatii de lucru si încercarea de a schita un plan scris fara a consulta nici o sursa de inspiratie .T. care pot asigura originalitatea catehezei: începutul lucrului. Schita personala (cu formularea temei.. I.) va fi determinanta în asigurarea originalitatii. a. În acelasi timp. "inventio" presupune si explorarea propriei memorii. din Retorica latina inventio (adunarea materialului). Cum si cât timp afectam fiecareia dintre aceste trei etape 244 A se vedea QUINTILIAN. la fel ca în cazul pregatirii apropiate a predicii. Cateheza nu este doar lucrarea noastra. Din punct de vedere practic. memoria (asimilarea. vol.).1.

Shaping the material. este bine sa ne lasam antrenati în aceste "meditatii catehetice". Grand Rapids. Penser à etapele: 2. 2. prédicateur Paris.cum se spune. De multe ori si seara. Dintre ele. 245 originala ). 3. dintr-o zi programata anume.. Daca nu vom proceda asa si vom începe prin a ne inspira si copia de la altii. propriile idei si intentii. vom adauga altele. Mettre au point la rédaction . având în vedere cu prioritate Sfânta Scriptura si Sfintii Parinti. Lire préparation dans le missel (sans notes ni commentaires). sentimentul stapânirii temei si Cele trei etape propuse de noi se regasesc. An Choosing the subject sermon. dupa rugaciunea de început. formulari. Astfel. în legatura cu redactarea predicii. . finale. între alte treburi si obligatii. Centurion. framântând teme. începem sa ne facem planuri în minte cu cinci-sase zile înaintea sustinerii efective. din care vom selecta apoi si vom asterne în scris ceea ce consideram ca este necesar 245 . Pe parcursul zilelor respective vom renunta poate la unele idei cu care am pornit. Dupa ce ne-am fixat. Daniel semnaleaza pasi 1. în asa fel încât dimineata beneficiem de ele fara sa fi facut vreun efort special. 1988 117-119).. caci peste noapte subconstientul continua sa caute idei. 1994. "printre picaturi" . înainte de a adormi. timpul care se va scurge pâna la schitarea în scris a planului si a continutului. Writing the etc. (p. p. propune1. coautori Guide du volumului à l'usage des laics et des . ab initio . 5. în capitolul "La prêtres d'une homélie". 3. etapei "meditatiei" îi consacram de obicei un spatiu mai mare de timp: propriu-zis. gândindu-ne la eventuale actualizari etc. Preparing the precher.. solutii. Bunaoara. Astfel. vom reveni asupra unora etc. Méditer personnellement les textes. însa. Studying the text. J. care nu difera esential de cea a redactarii catehezei. BAUMANN urmatorii ("steps"): and text. etc. 77-78. les textes Travailler les textes avec commentaires.preliminare în parte vom stabili de la caz la caz. Faire une première rédaction. .. 4. Un alt . introduction exemplu ai preaching este cel dat de Paul GUERIN si Terence SUTCLIFFE. to contemporary "Baker book house". Prayer begins all preparation. 6. Schita personala (am zice si prezinta înca doua avantaje: catehetul are. Acest "proces" mental este întru-totul benefic si se poate desfasura cu întreruperi. idei. vom fi inevitabil influentati si riscam sa nu mai avem mai nimic original în cateheza respectiva. vom recurge desigur si la sursele pe care le consideram de folos. si în unele tratate omiletice occidentale. Sa luam un exemplu: pentru o cateheza saptamânala. dupa câteva zile de cautari vom avea deja o multime de idei si formulari. l'auditoire. Michigan.

a. Materialul poate fi adunat apoi sub forma fiselor. eretici etc. peroratio = partea finala a expunerii. din diferite motive. bisericesc. mai ales de catre începatori.constientizeaza limitele în care va face munca de documentare. La folosirea materialului trebuie sa ne ferim pe cât posibil de copiere (plagiat!). aranjare ) înseamna operatia de repartizare a materialului potrivit momentelor logico-psihologice ale catehezei. fel de exprimare. sau chiar prin asezarea de semne în cartile sau revistele pe care le vom utiliza. dupa caz. Dupa ce am repartizat materialele la locul potrivit în cadrul planului. exordium = partea diviso = analizarea faptelor si ideilor. n-o vom scrie în întregime. pe care le vom prezenta ceva mai jos. atât pentru ascultatori. în scopul de a fi cât mai convingator. care au darul de a "rupe" monotonia expunerii. liturgic s. cât si pentru vorbitor. corespunde într-o anumita masura cu momentele din retorica greco-romana: introductiva. pentru respingerea argumentelor adversarului (secatanti.). Se întelege de la sine ca si limbajul va fi cel potrivit continutului catehezei si cadrului în care se desfasoara. istorioare etc. placut si convingator. Acest material . b. vehementa (în sensul bun al cuvântului) si chiar si putin patos. este de neaparata nevoie sa se alcatuiasca macar un plan mai dezvoltat. sub aspectul corectitudinii gramaticale si al frumusetii de exprimare. ceea ce va favoriza ulterior câstigarea unui timp pretios.). argumentatio = prezentarea temeiurilor (probelor) pentru sustinerea celor expuse si. stil ) este etapa în care vorbitorul se va îngriji de stilul cuvântarii. chiar daca în materialul adunat avem multe idei ale altora. c. de a crea un binevenit "respiro". În cazul în care. Dispositio (dispositio-onis = orânduire. digressio = utilizarea ilustratiilor în legatura cu tema (pilde. Cateheza trebuie scrisa în totalitate. Ordinea acestor momente. Elocutio ( elocutio-onis = exprimare. adica un limbaj teologic. narratio = istorisirea faptelor. care presupune o anumita fermitate. a notitelor. redactarea efectiva a catehezei o vom face într-un limbaj corect gramatical si într-un stil cât mai frumos.

p. reusitei predicii: notiuni de limbaj. col. II. capacitatii.. caci este un act de creatie personala. Vom folosi mai putin (sau deloc) ideile. 247 Pentru consideratii speciale privind limbajul si stilul poate fi consultat articolul Factori nostru. Seria 103. de fapt. nr. Explicativ al Limbii Române. nu de compilatie. . starilor sufletesti si mai ales talentului oratoric. precum am mentionat mai sus. asadar. pentru o minima orientare. pe buna dreptate scriitorul francez Buffon (1707-1788) a spus ca "Le style est l'homme même. literar si bisericesc . 1998." Din punct de vedere omiletic si catehetic stilul poate fi analizat sub trei aspecte: gramatical. nu altii prin noi. însemana respectarea regulilor de baza 246 DICTIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII (DEX). potrivit temperamentului. de la vorbitor la vorbitor. 1021. Editura "Univers enciclopedic". dimpotriva. p.. întregul efort stilistic al catehetului.. o autentifica. personala . elocutio înseamna exprimare sau stil. ad litteram ). fara sa intram în detaliile care trebuie studiate de fapt în cadrul gramaticii limbii române. care nu deterioreaza niciodata originalitatea. 3-4. material ilustrativ publicat în ai "Studii etc. pentru a învata noi însine. potrivit Dictionarului scriitor pentru a-si exprima gândirea si simtirea sa. stil. cateheza totalitatea mijloacelor lingvistice pe care le foloseste un Sau.cules trebuie în asa fel prelucrat încât sa avem sentimentul ca predica si cateheza întocmita este a noastra. doar elementele de baza ale stilului. Etapa "elocutio" implica. esential. frazele si cuvintele altora.246 Stilul catehezei are. dar aplicat el se prezinta cu anumite particularitati. talentul. exceptând textele scripturistice si patristice. un fond comun. • 247 gramatical (sau literal. arta de a exprima ideile si sentimentele întro forma aleasa. Stilul reprezinta. ci. anul L (1998). gestica. 86Teologice". De aceea. Cu timpul vom folosi tot mai putin materiale de împrumut. ROMÂNE Bucuresti. a II-a. În cele ce urmeaza vom puncta. În traducere.

stilul trebuie sa fie acelasi. o mostra a "Semantica" este ramura lingvisticii care se ocupa cu sensurile 2 4 9 cuvintelor. provincialismele si neologismele. morfologic. lingvistic si semantic 248 . de altfel. de fapt. La 3 octombrie 1876. Eminescu avea sa noteze plin de admiratie: “Aceasta este dulcea limba a trecutului!” 251 . cu toate ca ea se axa cel mai adesea pe discursurile avocatilor în tribunale. comparatia. 1994. Între figurile stilistice de cuvinte (numite si "tropi" de la grecescul trevpw = a întoarce. Eminescu Bucuresti. de fapt. care ne pot duce.ale limbii din punct de vedere fonetic. atât de apreciat de catre credinciosii nostri. 1932. sub îngrijirea lui Oliviu a. claritatea. la Iasi. detestabile în urechile ascultatorilor. atitudine care duce. Na¡ionalismul lui. în ispita pretiozitatilor si al unei suficiente retorice. Bucuresti. Vezi si ed. cu atât mai mult predica crestina: ea este. Este. 40. gradatia. 188. Principalele calitati ale stilului gramatical sunt: puritatea 249 . reticenta. Cum predica si cateheza sunt considerate tot un acte liturgice. 139. a schimba ) se înscriu: etc. Mihail Eminescu participa la parastasul Voevodului Grigore Ghica. Edit. literar . p. noastra". care implica urmatoare clasificare: figuri stilistice de cuvinte si figuri stilistice retorice. iar figurile epitetul. adica tendinta de a arhaismele. 5 0 Dupa celebra expresie a poetului-preot Alexei Mateevici. alegoria. finetea siarmonia stilistica . “Pacifica”. Daca în antichitate oratoria (sau Retorica ) era considerata o arta. a IInota . • bisericesc . hiperbola stilistice retorice mai utilizate sunt: inversiunea. savârsit cu prilejul dezvelirii bustului acestuia. metafora. precizia. exclamatia etc. TOCACIU. concesia. personificarea. MURARASU . Remarca poetului ne sugereaza a nu pierde dulceata si frumusetea limbii noastre de dragul modernismului si al neologismelor. armonizat desigur lexicului actual. la saracirea 2limbii. • corectitudinea. din cunoscuta 2 5 1 Apud D. adica stilul limbii "vechilor cazanii" 250 . sintactic. eufemismul. antiteza. A nu se face confuzie cu "purismul". invocatia retorica. antilogia (sau paradoxul). trebuie sa fie mereu opera de arta. Impresionat de frumusetea limbii liturgice din rugaciunile si cântarile slujbei.. repetitia. 248 elimina cu orice pret poezie "Limba p.. adica vorbirea figurata. interogatia retorica. stilul liturgic al sfintelor slujbe.

aceea. care valorifica dulcea limba a trecutului.vorbirii îngrijite. Evident. Noi spunem acum "predica". De aceea. Dar sa retinem. caci cu aceeasi gura vorbim. la piata etc. patrunzatoare. memorarea nu se va face mecanic. Or. dar se vor retine toate ideile importante. sau oricarei alte slujbe. nu vom utiliza figurile stilistice de dragul stilului. ca în predica si cateheza nu facem arta pentru arta. iar fidelitatea memorarii va depinde în mare masura de caracterul logic al acestui plan. predica nu este o vorbire oarecare. ci un liturgic care se desfasoara în cadrul liturgic al unei sfinte slujbe. ci pentru a transmite la modul optim adevarurile de credinta. dezacorduri si . vulgaritate. " . ci arta pentru a-i convinge pe ascultatori la Pe scurt. dar ne si rugam în acelasi timp. " kakov "". care însemana "urât" si fonhv " = sunet. arta pentru mântuire . bisericesti . altfel spus. gramatical. dar ambianta în care se rosteste trebuie sa fie aceeasi ca în timpul rugaciunii. cuvântul "oratorie" vine din latinescul "oratoria" care înseamna "vorbire". ferite de banalitati. Asadar. inclusiv succesiunea lor. totodata. Sau. În acest scop cel mai mare sprijin îl va avea în planul catehezei. literar etc. Desigur. predicatorii crestini trebuie sa ramâna oratori ai Amvonului. stilul omiletic si catehetic autentic este cel bisericesc. cuvânt cu cuvânt. ca o slujba. d. Este. Memoria presupune efortul de memorare pe care catehetul trebuie sa-l faca pentru a face o expunere libera. la televizor. Cuvintele predicii si ale catehezei sa poarte pecetea liturgica a cuvintelor armonioase de rugaciune. pe strada. fara a respinge tot ce este placut. inteligente. Pe cacofonii 252 . predica nu se confunda cu rugaciunea. frumos si convingator din stilurile exprimarii obisnuite. 252 act De la gr. La Amvon trebuie sa se vorbeasca altfel decât prin ziare. sfintenia adevarurilor evanghelice nu poate fi exprimata decât prin cuvinte curate. nu ai forului de alta parte. cum foarte bine s-a spus. dar rostirea omiletica se poate numi foarte bine si "oratorie bisericeasca". la radio. dar si "rugaciune". plecându-se de la radacina termenului "os-oris" (gura). De savârsirea faptelor bune în vederea mântuirii.

în general. nici afectata. vorbitul prea tare. ca efect direct al vocii. Se întelege. care însotesc rostirea. nici prea grabita (carei lasa în urma pe ascultatori). Actio cuprinde toate mijloacele catehetului prin care îsi expune cateheza: vocea ( pronuntarea ). în loc de vorbire calma. armonioasa . variata . Sa luam aminte ca vorbitul mai tare nu înseamna sa tipam! Nimic mai dezagreabil ca tipetele. potrivit cu firea si temperamentul fiecaruia. În cateheza nu utilizam invariabil aceeasi intensitate a vocii. tinuta vestimentara etc. trebuie sa fie naturala. adica o rostire echilibrata. . adaptându-se permanent la continut si la simtamintele pe care vrem sa le exprimam. conforma cu regulile ortoepice ale gramaticii. dulce. fiind atenti în tot timpul sa fim auziti de toata lumea. mimica . cu o intensitate a vocii bine armonizata contextului liturgic. nu fortata. În unele momente vorbim mai tare. ca la cateheza. spatiului în care vorbim. De aceea trebuie sa avem un control atent mai ales asupra mâinilor si a capului.e. Gesturile catehetice sunt miscarile mâinilor si ale corpului. pentru ca trebuie s-o adaptam în permanenta textului. Astfel. la fel ca în predica. Este adevarat ca în unele momente continutul catehezei solicita o intensitate mai mare a vocii. uneori pronuntând si câte un cuvânt soptit. deodata cu pronuntarea . trebuie sa aiba câteva însusiri de baza: naturala . gestica . nici prea rara (care duce la plictisirea si pierderea receptivitatii ascultatorilor). Frumusetea unei expuneri rezulta nu numai din continut ci si din gesturi si miscarea corpului. desigur. auditoriului. pronuntarea sau rostirea propriu-zisa a cuvântarii . nici cautând sa imite pe cineva. cu timbru placut. în altele mai încet. corecta . nu fortata. curata. dura sau stridenta. vocea. calda. dar numai în anumite momente si în nici un caz nu vom tipa! Asadar.

absolut necesare pentru a sublinia anumite momente ale cuvântarii. fluturând mâinile în toate partile. înclinat în laturi lâncezeala. Tinuta vestimentara . sau de copil timid care-si rosteste sufocat de emotie poezia pe scena. fara a ne localiza cu insistenta asupra cuiva. Vom privi în asa fel încât fiecare ascultator sa se simta vazut. nu ne vom balansa corpul cu miscari de balet. obrajii. teapan si nemiscat o oarecare duritate de caracter. fara sa fixam privirea doar spre o singura directie. urmarind mai ales expresivitatea ochilor. totodata. dat pe spate aroganta. Mimica si expresia fetei trebuie sa însoteasca. Dar nici nu vom face gesturi excentrice. sau miscând tovaraseste mâna dreapta. totusi. care trebuie sa fie tinut drept si natural. fixa. miscându-l la fel de discret ca si celelalte parti ale corpului. prin care noi vedem lumea si lumea priveste în noi. Vom fi atenti. complet sau pe jumatate. de asemenea. la miscarea capului. ca este indicat a-i privi mai des. sau un anume colt al bisericii. Ascultatorii privesc tot timpul fata celui care vorbeste. credinciosii respectivi se vor simti stingheriti. de "statuie". ochii fiind numiti pe buna dreptate "ferestre ale sufletului". Întrucât privirile unor credinciosi care urmaresc cu simpatie desfasurarea catehezei sunt încurajatoare pentru vorbitor. fapt care nu va trece neobservat nici de catre cei din jur. De aceea. De asemenea. este un punct asupra caruia socotim de prisos a insista prea mult. în mod natural si discret textul catehezei. fruntea. în timpul catehezei vom privi cu seninatate pe cei din fata noastra. ori sa afisam o privire ratacita si cautatoare peste ascultatori.nu vom avea o pozitie rigida. socotim. precum dictatorii comunisti. Altfel. miscarea sprâncenelor. dar nu minute în sir si nu doar pe ei. rezumându-ne la observatia ca preotul trebuie sa fie îmbracat în odajdii . Trebuie sa luam seama la câteva capcane: capul tinut prea mult plecat dezvaluie o timiditate excesiva. nici nu vom ridica mereu calcâiele ca gimnastele. si nici sa tinem ochii închisi. Simtamintele noastre se pot citi foarte usor din felul privirii. Ci vom face numai acele miscari discrete.

prof. O buna stapânire si utilizare a vocii. la sfintele slujbe si în timpul predicii si catehezei. predicatorul trebuie sa aiba împacare si atunci comunicarea va avea temei. D. Asta nu însemna.respectul predica. sustinuta de catre un preot neglijent nu-si va împlini scopul! Trebuie eliminat categoric. fata deGORDON. spune Sf. cu unghiile netaiate (sau cu unghie mare la degetul mic. face orice a lucru frumos! 254 Cine se îngrijeste sa cultive bubul simt. pe care l-am numi de fapt bunul-simt . cu dintii stricati. zdrentuite. nepieptanat. Parul. îsi va controla întotdeauna vocea. Iar masur . 2 5 5 Pentru o comunicare optima cu credinciosii trebuie avuta în vedere mai întâi o buna (comuniun ) cu Dumnezeu.. Cât ar fi cateheza de buna. * Toate aspectele care tin de "actio". 1993. Încu el aceste trei directii. deodata. trezeste dezgust în fata ascultatorilor. deodata cu un continut corespunzator al catehezei.). mimicii etc. în 2cuvânt 5 4 La Pr. caci un catehet neglijent tuns. va fi. prea mari sau prea mici. pe care credinciosii îl vor constata. 36.. sunt de asemenea elemente care trebuie îngrijite cu atentie.. deopotriva.. va favoriza o comunicare optima cu ascultatorii-ucenici 255 . factor decisiv al reusitei si criteriu esential de evaluare a catehezei si predicii. Gestul este si de prost gust si sfidator: în timp ce multi dintre credinciosi abia îsi pot asigura pâinea traiului zilnic. ca nu poate purta inelul obisnuit. cu semenii si comunicare e însusi.îngrijite.. Bunul simt al predicatoruluisi catehetului. dr. ca factori auxiliari ai reusitei. 1986.. unghiile. Despre bunul simt în sau. Nu murdare. pronuntarea. " Vestitorul Ortodoxiei". gesturile. vezi Pr. p. Editura ortodoxa Mitropoliei Olteniei. nov. mentionate mai sus (si altele asemenea) se încadreaza în acel simt al masurii pe care trebuie sa-l aiba orice slujitor autentic.253 . . Craiova. cu pantofii murdari etc. V. STANILOAE. sifonate. gesticii. Spiritualitate si comuniune în Liturghia . 253 . Acesti factori fac parte din Pentru detalii în acest subiect. dintii. comunicarea în predica este întreita: cu Dumnezeu. încaltamintea. tinuta corporala si vestimentara etc. însa. Isaac Sirul. "pastorul" lor se afiseaza cu podoabe de aur. daca este casatorit. barba. obiceiul unor confrati de a purta ghiul pe unul din degete. de asemenea. De fapt. sau simtul bunei masuri.

dar si o comunicare speciala. locul si auditoriul pentru care se alcatuieste. adica. din referintele ce se fac la un subiect tratat anterior. la ora de religie. a tinutei corporale etc. se presupune ca în cateheza anterioara s-a vorbit despre "Cultul 256 Vezi lect.). Metode noi în practica Cluj-Napoca. a întrezari. conversatiei language. subiectul. k pleasure 1994. P L A N U L CATEHEZEI Manualele de Catehetica prezinta planul catehezei cu anumite deosebiri. how to use conversation for profit and ). pentru ambele situatii. 2. în alt fel. usor de adaptat la subiectele. daca vorbim despre "Cultul Sfintelor Moaste". I. nu foarte mari. din toate punctele de vedere. Caci într-un fel vom aborda un subiect la clasa. totodata pasibil de îmbogatire sau simplificare. recomandam unul foarte simplu. a observa discret etc. în biserica. Pregatirea aperceptiva – este momentul logico-psihologic cu ajutorul caruia se pregateste terenul pentru abordarea subiectului propus. o comunicare obisnuita. . De exemplu. asemenea. non-verbala sau "meta-verbala". dr. Pentru a facilita asimilarea si utilizarea unui plan cât mai adecvat trebuintelor din zilele noastre. Allan (and GARNERLimbajul vorbirii sau arta (în Tal A. Se întelege de la sine ca acest plan este flexibil. planul pe care-l propunem este urmatorul: 1. omiletica. De TOADER. 1997. PEASE. Denumirea se leaga de termenul francez aperçevoir = a zari. verbala si meta-verbala. deodata. adica limbajul si comunicarea de dincolo de cuvintele propriu-zise. trad. Învatatorul ideal va fi cel care va transmite mesajul evanghelic armonizând cele doua cai. 163-164. cu care de obicei se afla în strânsa legatura.ceea ce omiletica moderna numeste "metalimbaj". verbala . Întrezarim. de Ileana Busuioc. realizând astfel o comunicare optima cu ascultatorii. p. Caci avem. original: Bucuresti. desigur. cea a gesturilor. sau "metacomunicare" 256 . dar pe care-l socotim eficient. a timbrului vocii. În mare. dar observabile totusi.

Bunaoara. în loc de "pregatirea aperceptiva". are menirea de a face mai multa lumina asupra subiectului. cu vechime considerabila. însa. De exemplu. Anuntarea temei – se va face direct. în limbajul actual. cât si de catre cel care preda.. istoric. biblic. pe baza continutului prezentat în tratare. este momentul în care sub forma dialogului (forma erotematica. se recomanda utilizarea . însa. vom arata ca în aceeasi categorie de cinstire sunt Sfintele Icoane. cu ascultarea lectiei precedente . TRATAREA va constitui cel putin 50% din corpul catehezei. la nevoie. tema va fi tratata cu temeiuri din Sfânta Scriptura si din Sfintii Parinti.Sfintilor". daca vom prezenta o cateheza despre Sfânta Treime. întrebatoare. daca vorbim despre Sfintele Moaste. asociindu-l cu un subiect similar. cu ajutorul Domnului. sausocratica ) se procedeaza la întrebari si raspunsuri. în putine cuvinte. Se vor utiliza. indica “ascultarea” ca prim moment al catehezei. Acest moment poate coincide. Pentru orice subiect religios. Întrebarile pot fi puse atât de catre cei care asculta. Sfânta Cruce etc. 2. despre Cultul Sfintelor Moaste. elemente din prezentul cotidian. izvorât din tezaurul doctrinar.a. urmând a fi selectate bineînteles cu mult discernamânt. Recapitularea (fixarea) . sau a lamuri ceva daca n-a fost bine înteles. în general. cu materiale extrase. din informatiile mas-media etc. canonic. fara a se face. la care nu se pot face asocieri pe masura importantei. de fapt. În aceste cazuri se poate recurge la aprofundare . prezentarea se va face sub semnul exigentelor contemporane. Scopul este de a fixa mai bine elementele de baza (de aici si denumirea de “fixare”). 5. abuz de texte. si din literatura laica. potrivit interesului celor care asculta hic et nunc . Chiar daca fondul continutului va fi cel clasic. într-un mod cât mai accesibil: Astazi vom vorbi. Exista subiecte. de aceea unele manuale. 3. 4. cultic s. traditional. de asemenea. Asocierea (uneori aprofundarea ).

. este momentul concluziilor finale. ca moment logico-psihologic. În asemenea situatii momentul “intuitiei” va fi plasat imediat dupa tratare. atât la clasa cât si în biserica. Vorbind. * Rasfoind manuale si carti cu cateheze diverse. desigur. acest lucru însemnând. Generalizarea – reprezinta momentul care ne pregateste de finalul catehezei. de asemenea. care va fi deosebit de util. alcatuita în contextul din care face parte acel subiect. Si nu este gresit. le descriem intuitiv. 7. Spre exemplu. alteori o fraza dintr-un sfânt parinte. Când anumite subiecte o cer. text care defineste în mod fericit subiectul respectiv. 6. se vor face câteva închinaciuni demonstrative. bineînteles. Imagini intuitive pot fi utilizate. * . de fapt. ca material intuitiv. sau chiar o concluzie personala. vom utiliza. sau chiar în interiorul tratarii. facând apel la imaginatie sau imaginarea unei situatii. aplicarea celor învatate în tratare. câteva icoane celor prezenti. Vorbind despre geografia Tarii Sfinte. "Generalizare" înseamna integrarea subiectului concret într-un sistem sau cadru general. vom arata. daca am sustinut o cateheza despre Sfânta Cruce. De exemplu. iar închinaciunea sa se faca în mod corect. pentru ca nu le putem avea efectiv în mâna. putem folosi într-adevar materialul intuitiv . adica o definire concisa a temei. Propriu-zis. chiar fara un material anume. Aplicarea (încheierea) .aprofundarii. despre Tablele Legii Vechi. observam ca unele dintre ele contin si intuitia . de pilda. atât cât auditoriul poate urmari si asimila în acel spatiu relativ restrâns de timp. vorbind despre Sfintele Icoane. harta. procedându-se la legarea subiectului de viata practica.. vom îndemna pe cei prezenti sa o cinsteasca dupa cuviinta. Uneori generalizarea poate fi reprezentata de un text biblic.

maleabil. planul de mai sus este flexibil. * * * . De pilda.Cum spuneam si mai sus. dupa caz. recapitularea poate lipsi atunci când subiectul este mai usor si a fost înteles deplin la tratare. altele care necesita mai putine. Poate lipsi uneori si asocierea sau. aprofundarea etc. Sunt situatii care solicita parcurgerea tuturor momentelor logico-psihologice. pretânduse la adaptari potrivit cerintelor concrete.

Se presupune ca în cateheza anterioara s-a vorbit cultul . cu ajutorul Domnului. despre importanta lecturilor pentru luminarea credintei . Observam acest fapt nu numai în ramurile stiintei.astazi vom vorbi. au la îndemâna una sau mai multe carti din domeniul Continutul acestor schite va fi adaptat potrivit nivelului ascultatorilor: pentru cei cu un nivel superior de întelegere vor fi utilizate cât mai multe date (chiar si altele decât cele mentionate). mai ales pentru crestinii intelectuali. iar pentru începatori strictul doar 2necesar. .crestinul care nu frecventeaza biserica si nu participa la cultul ei. 2. care. prin natura preocuparilor. din lipsa unor lamuriri pe care trebuie sa le primeasca credinciosul de la preot. cu regret notam. PREGATIREA APERCEPTIVA: cultul divin pentru viata noastra duhovniceasca efectiv la sfintele slujbe se poate numi dinauntru. Este vorba. vietuind. ANUNTAREA TEMEI : . în afara crestinismului. TRATARE: . 257 CATEHEZA DESPRE IMPORTANTA LECTURILOR PENTRU 258 LUMINAREA CREDINTEI 1. despre divin 257 . SCHITE DE PLANURI PENTRU CATEHEZE I. comertului. de tipul "crestinului fara Biserica". simt nevoia unei informari suplimentare. totodata din lipsa unor lecturi minime . de fapt..stim cu totii cât de important este 259 .fiecare domeniu al preocuparilor omenesti presupune existenta unei anumite bibliografii de specialitate. este un simplu "spectator". întrucât numai cine participa crestin activ . În aceasta situatie se ajunge de obicei si dintr-o lipsa de luminare a credintei. ale industriei. agriculturii etc. care traieste crestinismul . 3.X. 5 8 Se are în vedere faptul ca aceasta cateheza se va tine în 259biserica. apicultorii. din lipsa de catehizare. dar chiar si pentru îndeletniciri particulare ale unor oameni simpli (de exemplu taranii crescatori de albine.

Camasa lui Hristos). începatorii sa parcurga mai întâi Noul Testament si apoi Vechiul Testament . Dam câteva exemple: carti din colectia Parinti si Scriitori Fabiola. Caci "secretele" îndeletnicirilor nu pot fi transmise si retinute doar pe cale orala. cu retete pentru hrana. trebuie atras atentia ca în privinta citirii Bibliei. darauto-au competenta în domeniu. care contin. prin puerilitatea abordarii unor subiecte în care autorii dovedesc un prejudiciu cras amatorism Pelerinul român-Oradea. o data cu rugaciuni. altfel spus care constituie "abc-ul" crestinului: întâi de toate Biblia (iar pentru copii Mica Biblie ). Ben-Hur. ne-am putea opri aici. pentru boli etc. Filocalia. Edit. Ceaslovul . desigur. Proloagele. de la preoti la credinciosi etc. . Manuale de Teologie . concomitent.precizam. 260 Cele oficiale functioneaza în fiecare arhiepiscopie si episcopie. desigur: Cartea de rugaciuni .). fiind necesara scrierea si studierea lor ca atare. Psaltirea. mai întâi. care sunt cartile necesare pentru un minimum de informare si zidire duhovniceasca. spre a se întari în prealabil cu învataturile evanghelice. . ( desi în mare masura se întâmpla si asa ).albinaritului. cu descrieri detaliate ale acestei insecte domesticite. romane pioase (ca de exemplu: Martirii. oferite din belsug de edituri crestin-ortodoxe oficiale si particulare 260 . ci prin carti speciale. dar din experienta practica stim ca foarte multi credinciosi citesc mai mult. Quo-Vadis. de la parinti la copii. asupra carora vom insista în cele ce urmeaza. apoi: Sfintilor. autohtone si traduceri. dupa care pot întâmpina mai usor imaginile deseori contradictorii si confuze ale perioadei de dinainte de Hristos. Trebuie sa atragem atentia Bizantinaca mai exista si alte i edituri care se intituleaza crestin-ortodoxe.). de asemenea. M-tirii Frasinei ( etc. Acatistierul . carti de Bisericesti . nu sunt transmise si mostenite doar prin viu grai. Editura Bucurest .adevarurile de credinta. Catehismul cu întrebari si raspunsuri. Editura Valea Plopului etc. Patericul Vietile si altele din aceeasi categorie. Acestea aduc de fapt un mare nu misiunii catehetice ortodoxe. Sibiu. . amintim: i DeisisCresinai Editura Ramida. Din mica biblioteca personala nu vor lipsi. iar dintre cele particulare Anastasia Bucurest . apoi diferite spiritualitate . România Bucurest .

etc . În acest scop. sa ceara lamuriri preotului. iar daca timpul îngaduie se vor citi si mici fragmente din ele. De aceea socotim potrivit sa . care poate fi amenajata chiar în Sfântul Lacas (daca este spatiu). participarea la conferintele pe teme religioase. 4. unele din biblioteca parohiala (care pot fi împrumutate pe un anumit termen).alaturi de acestea. altele de la pangarul bisericii. în scopul luminarii credintei avem si alte mijloace pe care vi le recomandam: ascultarea predicilor si catehezelor la sfintele slujbe. potrivit nevoilor personale. despre care am vorbit mai sus. presei religioase de buna calitate etc. ASOCIEREA: .care sunt. . si îndrumari catehetice si tipiconale extrem de utile pentru programul duhovnicesc particular. cartile de capatâi pe care trebuie sa le citeasca crestinii? . iubiti credinciosi. se cunoaste. cartile care va stau la îndemâna.alaturi de lecturile crestine. spre a fi la îndemâna tuturor celor interesati în luminarea credintei ortodoxe. cu profesorii de teologie. cu crestini mai avansati în cunostintele religioase etc.între preocuparile placute si folositoare sufletului omenesc se numara si cititul cartilor ("Nu este alta si mai placuta zabava decât cetitul cartilor" . ascultarea unor emisiuni crestin-ortodoxe difuzate la radio si televiziune (de exemplu. a spus cronicarul Miron Costin). RECAPITULARE : . sustinute de slujitori reprezentativi ai Bisericii. zilnic).. pentru ilustrare). 7.crestinii trebuie sfatuiti ca atunci când nu înteleg ceva din Biblie sau alte lecturi. va prezentam acum câteva dintre . 6. fiecare parohie are o biblioteca parohiala. asadar. care pot fi cumparate pentru a va îmbogati propriile biblioteci ( se vor prezenta câteva carti. totodata sa-i solicite si alte carti.iata. convorbirile cu preotii (mai ales în cadrul Tainei Sfintei Spovedanii). ce alte carti de spiritualitate ortodoxa cunoasteti? 5 INTUITIA : .acatiste. Iasul si lectura Clujul au posturi de radio ortodoxe care transmit 24 din 24 de ore. psalmi s.a. GENERALIZAREA : .

amintim acum si îndemnul Sf. instruirea catehetica nu reprezinta doar un deziderat de îmbogatire duhovniceasca personala. dar .la început de secol XXI. care sunt puse în cutiile postale sau sunt împartite gratuit pe strada. 8. 13). de fel de fel de miscari si asociatii pretins-religioase. ci este datorie misionara . la învatatura " (I Tim. În conditiile în care sectele de tot felul. la îndemnat. desfasoara o activitate deosebit de intensa. APLICAREA : . crestinul ortodox trebuie sa posede macar un minimum de cunostinte spre a putea face fata cât de cât unei eventuale discutii. Ap. o * . ia aminte la citit. Pavel dat lui Timotei.noua tuturor: "Pâna la venirea mea. 4. totodata pentru ca sa stie a discerne "grâul de neghina" din multimea cartilor si publicatiilor care au inundat piata.prin el . dublate de nenumarate curente paranormale. în parcuri etc.

Sancta Scriptura ).pentru Vechiul Testament pe vremea lui Ezdra (sec. l Noul Testament . 261 În cateheza dezvoltata vor fi nominalizate toate cartile Sfintei Scripturi.39 carti canonice + 13 necanonice. sfârsitul sec. uneori comentat. V î. dar si unele deosebiri (ca forma de acelasi mesaj al credintei. 3. • • stabilirea canonului : . Sfânta Scriptura transmite cuvântul Domnului direct. despre Sfânta Scriptura. Sfânta Scriptura este inspirata în totalitate.Dumnezeu S-a revelat oamenilor pe doua cai: naturala si supranaturala.) exprimare. = cartile ). la rândul ei. Revelatia supranaturala. a fost transmisa tot prin doua cai: Sfânta Scriptura si Sfânta Traditie . interpretat etc. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA SCRIPTURA 1. PREGATIREA APERCEPTIVA : .Hr. nu se contrazic etc.între aceste doua cai exista unele asemanari (au acelasi izvor.indirect. Sfânta Traditie . • elemente de istorie a textului biblic : a. . . TRATAREA : • definitia : colectia de carti ale Vechiului si Noului Testament scrise de catre autori sacri. recunoscut de catre Biserica la Sinodul local din Laodiceea (360) si Sinodul al VII-lea Ecumenic (Niceea. una în scris. cealalta si scris si oral. 2.). "Sfânta Scriptura" (lat.27 de carti canonice 261 . bibliva . Vechiul Testament : aprox. sub inspiratia Sfântului Duh. cu ajutorul Domnului. • denumirea : "Biblia" ( gr ta.II. pentru Noul Testament. . cuprinsu : Vechiul Testament . Sfânta Traditie numai partial. 787). ANUNTAREA TEMEI : vom vorbi astazi. Dumnezeu. ). I.

Biblia de la Bucuresti. ca masoretii au falsificat unele versete. Hr. utilizarea lecturii folosind "locurile paralele" de la subsolul fiecarei pagini. În capitole: sec. b. al XVI-lea.Biblia patriarhului Nicodim. primele e ditii românesti ale Bibliei: 1648 (numai Noul Testament. . În versete: în sec. primeste si vocale. 1968 Biblia patriarhului Justinian etc. 1856 . numit "de la Balgrad". la Biserica "Cuibul cu barza" din . transcris în sec. VIII-X d. Celelalte scrieri vetero-testamentare sunt alcatuite pâna aprox. dar tradusa apoi în greaca. care pe lânga consoanele existente pâna atunci. 1914 . Hr. Cornilescu Dimitrie.. Noului Testament a fost scris în limba greaca. (pe vremea lui Ezdra).împartirea în capitole si versete : a.Biblia de la Blaj. în favoarea iudeilor.Biblia de la Buzau. tipograful parizian Robert Stefan. prima editie integrala ("Biblia lui Serban" 1688 - ). evident. nu dupa varianta ebraica. Aceasta împartire a permis. al XIII-lea. datorat ostenelii mitropolitului Simion Stefan). însa. calugar schismatic. al IVlea). de Ptolemeu al II-lea Filadelful.Hr. în defavoarea crestinilor si. "Varianta Cornilescu" = acceptata oficial de catre Societatea Biblica Britanica (1921). V î. b. de catre însusi autorul. Moise primeste tablele Legii pe muntele Sinai si scrie Pentateuhul. De retinut ca însusi Mântuitorul (ca de altfel si Sfintii Evanghelisti) citeaza dupa Septuaginta. Unii exegeti afirma. 1936 Biblia lui Gala Galaction si Vasile Radu. în sec. de catre 72 învatati evrei adusi din Palestina. cardinalul Stefan Langton si calugarul Huges de saint Glef.în anul 1250 î. 1795 . Traducerea s-a facut în Alexandria. Textul Masoretic ("masora"=traditie) = textul ebraic al Vechiului Testament. 1944 . cu exceptia Evangheliei dupa Matei. 1858 - Biblia lui Saguna. apoi. tradusa de catre Fericitul Ieronim (sec. scrisa initial în ebraica (dialectul aramaic). Septuaginta = varianta greceasca a Bibliei ebraice. Hr. Vulgata = varianta latina a Bibliei. pe la 250 î.. pentru a facilita lectura. a fost initial cântaret bisericesc al preotului Tudor Popescu.

n. Ap. sa cunoasca Sfânta Scriptura si Sfânta Traditie si sa aiba o pregatire teologica atestata oficial. pe care nestiutorii le rastalmacesc ca si pe celelalte Scripturi. 16). bun cunoscator si mare exeget al Sfintei Scripturi. 3...Bucuresti. iar în alt loc: "Aceasta este viata vesnica: sa Te cunoasca pe Tine. har si fapte bune. Argument biblic : "Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos spre învatatura" (II Tim.opera colectiva a unui mare grup de specialisti catolici. "din auzire. n. Sfântul Ioan Gura de Aur. • inspiratia Sfintei Scripturi = autorii ei au scris sub influenta directa a Sfântului Duh. Calitati sine qua non ale interpretilor: sa fie recunoscuti de catre Biserica. cu o traducere prea libera a textelor. ambii trecuti la sectari. Sa luam aminte la avertismentul Sf. adevaratul Dumnezeu si pe Iisus Hristos pe care L-ai trimis" (Ioan 17." (Ioan 5. cu note explicative la subsol. alcatuita de o echipa mixta. Iar cunoasterea lui Dumnezeu nu este posibila fara cuvântul Sau revelat în Scriptura. se stie ca pentru mântuire este nevoie de credinta. smulge patimile . sa aiba o viata morala corespunzatoare etc. cu interventii partinitoare în textul original. afirma: "Cunoasterea Scripturilor întareste duhul. Credinta este.) sunt unele lucruri anevoie de înteles. curata constiinta. Nu are autoritate stiintifica. Biblia "ecumenica" = "Traduction Oecumenique de la Bible" (TOB). iar auzirea prin cuvântul lui Hristos" (Romani 10. • interpretarea Sfintei Scripturi se face atât literal (istorico- gramatical). 39). 3.. Este Biblia româneasca a sectantilor. Petru: "În ele ( Epistolele Sf. 16). Ap. • importanta Sfintei Scripturi pentru mântuire . ca socotesc ca în ele aveti viata vesnica. interpretarea se face numai de catre persoane autorizate de Biserica. Pentru a nu gresi. 3). Biblia de la Ierusalim . spre a lor pierzare" (II. Pavel.. 17). cât si alegoric. Însusi Mântuitorul îndeamna: "Cercetati Scripturile. De asemenea. întâi de toate.

24). 361. dupa cuvântul psalmistului: "Cerurile spun slava lui Dumnezeu si facerea mâinilor Lui o vesteste taria" (Psalm 18. APLICAREA : .G. De 262 263 Omilia a X. G. literar (un monument unic al literaturii 7. alexandrin de neam (18. istoric (istoria mântuirii neamului omenesc). . T. si N. Omilia a IX-a la P. elibereaza sufletul de legaturile trupului. a.credem ca sunt valabile si astazi cuvintele Sfântului Ioan Gura de Aur: "Necunoasterea Sfintei Scripturi este pricina tuturor relelor" aceea.. 6. GENERALIZAREA : . dar si prin cunoasterea naturala (directa) a creatiei. 485. mai ales în conditiile complicate ale vietii contemporane. 5. "cum se face interpretarea Sfintei Scripturi?". c. ne ridica deasupra sagetilor diavolului. . ASOCIEREA : .cunoasterea supranaturala dobândita prin Sfânta Scriptura se asociaza (si se completeaza) cu ajutorul Sfintei Traditii (despre care vom vorbi într-o cateheza separata). 1). b.Sfânta Scriptura este Cartea prin excelenta. religios- moral (cea mai înalta scriere sacra). 4. sa fie un om "tare în Scripturi". remediul se subîntelege. LXII. asa cum se spune în Faptele Apostolilor despre iudeul Apollo. din trei puncte de vedere: a.P. seamana virtutea. LXIII.se fixeaza elementele de baza ale întrebari de genul "stiti sa nominalizati câteva dintre cartile V.înrobitoare. T.fiecare crestin trebuie.?". dându-i aripi usoare si face sa intre în sufletul cititorilor tot ceea ce s-a putut spune vreodata mai bine"262 . universale). RECAPITULAREA : . Coloseni. cunoasterea autentica a Scripturii este paza buna împotriva oricaror 263 . ne face sa locuim aproape de cer. "care este importanta ei pentru mântuire?" etc.

* . înlesneste aflarea celor mai bune raspunsuri în fata atacurilor sectare si este cel mai pretios sprijin în misiunea noastra de a-i ajuta pe semeni sa se apropie de Dumnezeu.rataciri.

ci si prin intermediul documentelor Sfintei Traditii.am observat în cateheza anterioara ca Dumnezeu S-a revelat oamenilor pe doua cai." (Ioan 21. Ambele forme de transmitere au aceeasi putere pentru . pe unele le avem din învatatura scrisa. dar consemnate în scris mai târziu. asa cum vom vedea în cele ce urmeaza. • temeiuri patristice : . care daca s-ar fi scris. termenul provine din latinescul alte denumiri : "traditio-onis" = predare. transmitere (a învataturii). CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TRADITIE 1. la rândul ei. PREGATIREA APERCEPTIVA : . fratilor.to p III. . memoria vie a Bisericii (Vladimir Lassky).. fie prin cuvânt. TRATAREA : • Sfânta definitie : totalitatea adevarurilor de credinta necuprinse în Sfânta Scriptura. ANUNTAREA TEMEI : astazi vom prezenta câteva din învataturile de baza cu privire la Sfânta Traditie. 25).. fie prin epistola noastra" (II Tesaloniceni 2. doua mijloace: Scriptura si Sfânta Traditie . 2. iar calea supranaturala are. Vasile cel Mare: "Dintre dogmele si pastrate în Biserica. 3. naturala si supranaturala.Sf. 15). stati neclintiti si tineti predaniile pe care le-ati învatat. viata duhului în Biserica temeiuri biblice : "Sunt multe alte lucruri pe care le-a facut Iisus. cum gresit pretind confratii protestanti si neoprotestanti. predanie. "Drept aceea. povestire. iar pe altele le-am primit din traditia apostolilor. etimologic . • (Sergiu Bulgakov).cunoasterea lui Dumnezeu si a doctrinei Bisericii nu este posibila numai prin intermediul Sfintei Scripturi.

P. ca sa amintesc de primul si cel mai obisnuit: ce temei scris au cei care spera în numele Domnului nostru Iisus Hristos sa se însemneze cu semnul Crucii? Din ce scriere am învatat sa ne întoarcem spre rasarit în timpul rugaciunii?. 32. 2. 18. I. ca si când n-ar avea mare însemnatate. Dinamic = preluarea. XXVII. T.. prof. 264 . în "Ortodoxia". Duh CORNITESCU si pr. Ioan DAMASCHIN. am gresi. n. BODOGAE.Sf. vol.. C.G. care începe la Cincizecime si se încheie la moartea Sfântului Ioan. de pr. pagubind Evanghelia în cele esentiale. actualizarea si trairea aspectului statornic. Sfânta Maria Traditie în lumina Sfintilor . Statornic .G.credinta. În virtutea caror scrieri (biblice) binecuvântam apa botezului. 2 6 5 Sf. 2. Sf. • aspecte ale Sfintei Traditii: statornic si dinamic . 96. Despre Sfântul. G. apud Pr.n. rom.. p. vezi trad.. 188. Migne. COMAN. Parinti 165. P. a. Bucuresti. 1988. Migne. 12 PSB.. care bine au stiut ca prin tacere se pastreaza caracterul sacru al tainelor?." 265 . undelemnul ungerii. si pe cel care se boteaza? Nu în virtutea traditiei transmise în mod tainic? Nu provin toate acestea din învatatura parintilor nostri pastrate în taina. Ioan Damaschin: "În Sfânta Scriptura nu se pomenesc cele întâmplate la moartea Sf. Fiindca. Aici au avut o viziune îngereasca si se auzea o melodie dumnezeiasca a puterilor ceresti." 264 . fixat în scris de Biserica pâna în epoca sinoadelor ecumenice. nr. Dar acestea se povestesc în cea mai veche si adevarata Traditie. Si oricine are o initiere cât de mica în chestiunile bisericesti nu va ridica obiectii. Nascatoarea de Dumnezeu Maria. De exemplu. 79-80. VASILE CEL MARE. p.se refera la continutul Traditiei Apostolice ( Traditia dumnezeiasca apostolica ).. daca am încerca sa lasam la o parte obiceiurile care n-au temei scris ( în Biblie. care stie sa relateze ca în momentul slavitei ei adormiri toti Sf. b. anul VIII (1956). Omilii la Adormirea Fecioarei . Apostoli care colindau lumea în vederea mântuirii acesteia s-au adunat la Ierusalim venind pe calea aerului. ). 748. comentarea..

deodata cu interdependenta lor. cartile de cult ale Bisericii. quod ab omnibus creditum est" ( În însasi Biserica universala trebuie avut grija foarte mult sa tinem ceea ce a fost crezut peste tot. COMAN. ASOCIEREA : . 2. nevalidate de vreun sinod ecumenic. recunosc si ei. datini si practici acceptate de Biserica.trebuie sesizata în detalii apropierea profunda a Sfintei Traditii de Sfânta Scriptura. o anumita "traditie bisericeasca". . Aplica. totusi. de catre toti )266 . quod semper. . 171. însa. totdeauna. cit. "Care sunt temeiurile prin care Biserica o considera izvor al Revelatiei?". monumentele de arta bisericeasca. vrând-nevrând. 640. întrucât. sustinând in corpore "Sola Scriptura". gresit aspectul dinamic al ei. p.• criteriile Sfintei Traditii au fost fericit formulate de catre Vincentiu de Lerini (sec. PL. Bisericile Protestante (si "fiicele" lor mai mici. Gh. . canoanele Sfintilor Parinti. apud. "Unde este tezaurizata?" etc. Pe de o parte. Partial. Migne. 5. cele neoprotestante). IV): "In ipsa item catholica ecclesia magnopere curandum est ut id teneamus quod ubique. principial. Commonitorium primum Op. marturisirile de credinta si catehismele Bisericii. I. • documentele care tezaurizeaza învataturile statornice ale Sfintei Traditii hotarârile sinoadelor ecumenice. prin câteva întrebari: "Ce este Sfânta Traditie?". resping în totalitate Sfânta Traditie. 50. pr. prin introducere de dogme noi. si-au format si ei traditiile lor. 266 VINCENTIU DE LERINI.În Biserica Romano-Catolica învatatura despre Sfânta Traditie. este aceeasi. : 4. • deosebiri confesionale : . RECAPITULAREA : se fixeaza elementele principale din tratare.

iar pe de alta parte.dupa cum credem si marturisim infalibilitatea Sfintei Scripturi. 6.din cele prezentate pâna aici. cât si în actualizarea si dinamizarea cuvântului Scripturii fiecarei generatii. pâna la sfârsitul veacurilor" 267 . din pacate. 1996. reiese un strâns raport între Scriptura. p. mai ales. GENERALIZAREA : . n-au ce pretui si nici nu se pot bucura. 7. Cine le ignora. Dogmatica 2 6 8 REMETE. . . traiesc conform principiilor pe care acestea le contin. Sfânta Scriptura însasi devine mai accesibila prin elementele de tezaur ale Sfintei Traditii (în special tâlcuirile Sfintilor Parinti). Pr. Traditie si Biserica: "Rostul si lucrarea Sfintei Traditii consta. Op. având ca temei directa si continua a Sfântului Duh în viata Bisericii 268 lucrarea . cit. asa trebuie sa credem si sa marturisim infalibilitatea Sfintei Traditii. 178. prof. 267 . 103-104. Gh. p. APLICAREA : . de binefacerile lor.continutul Sfintei Traditii îsi are temeiul în Sfânta Scriptura. I. Pr. fiecarui timp. atât în precizarea întelesului Scripturii ( prin regula de credinta pe care o are Biserica ). Ortodoxa. Alba Iulia.Sfânta Traditie este pretuita cu adevarat de catre cei care cunosc documentele ei si. lector G. COMAN. deci.

si pe Iisus Hristos pe care Lai trimis" (Ioan 17. atât cât El a îngaduit. Fiul si Sfântul Duh. credem ca în locul "dogmei Sfintei Treimi" este mai potrivita formularea "taina Sfintei Treimi". o singura fiinta. întotdeauna avem în vedere Sânta Treime: Tatal. desigur. Dupa cum nu poti spune. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TREIME 1. De aceea. 28). este iubirea de Dumnezeu (dublata de iubirea aproapelui)-(Deut. 3.to p IV. tot asa nimeni nu poate afirma ca-L iubeste pe Dumnezeu daca nu-L cunoaste. Întemeiati pe marturiile .dogma Sfintei Treimi reprezinta cea mai mare taina a crestinismului. dupa cuvintele Mântuitorului: "Aceasta este viata vesnica: sa Te cunoasca pe Tine.când rostim cuvântul "Dumnezeu". ca iubesti pe cineva daca nu-l cunosti. ci este legata de vesnicie. întreita în persoane . însa. 2. 3). datorita atributului infinitatii dumnezeiesti care copleseste capacitatea finita si relativa a cunoasterii umane. Luca 10. . . De aceea. 5. ANUNTAREA TEMEI : Astazi vom medita asupra învataturii ortodoxe cu privire la Sfânta Treime . cateheza noastra îsi propune evidentierea elementelor de baza cu privire la dogma Sfintei Treimi.cunoasterea lui Dumnezeu nu este doar un deziderat al lumii imanente. singurul Dumnezeu adevarat.cea mai mare porunca din Lege. PREGATIREA APERCEPTIVA : . TRATAREA : 3 . reconfirmata si de catre Mântuitorul Iisus Hristos. 6.

. botezându-le si al Sfântului Duh " (Matei 28. b. pr.40.325 si Constantinopol . nr. 7 1993). Bucuresti. Bucuresti. prin contributii personale de valoare exceptionala. însa. . 19).. Treime) 269 . aratarea Sfintei Treimi sau Teofania (Matei 3. Chiril al Alexandriei (Despre Sf. nivelul unei simple sinteze. depasind. Pr. Grigorie de Nazianz (trad. Editura Librariei Teologice. Cele ca cinci lucrarea Treime lucrarea ale Sf. atât cât El însusi S-a revelat . toti Sfintii Parinti învata ca Dumnezeu nu poate fi cunoscut în fiinta Sa. în numele Sfintei Treimi: "Mergând. Grigorie de Nyssa (Contra lui Eunomiu).381) au formulat dogma trinitara. Staniloae. 2 7 1 Reproducem doar câteva fragmente din capitolul mentionat. Trad. altele datorate altor edituri si colectii.. mai reprezentative tratate trinitare au scris urmatorii Sfinti Parinti: b. sintetizând-o în Simbolul de credinta numit "niceo-constantinopolitan). 1994). cum descrie el credinta în Sfânta Treime 269 271 : O parte dintre aceste tratate sunt accesibile datorita traducerilor din colectia PSB de la Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. PSB . cuvântari teologic 2e 0 "Izvoarele Ortodoxiei". . din Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin 270 . Pentru nivelul obisnuit al unei cateheze recomandam. Sfânta Scriptura ne da marturie ca Dumnezeu S-a a. cele Atanasie cel în numele Tatalui si al Fiului Mare (Despre întruparea Logosului. Contra elinilor). "Cartea întâia". Sfintii Parinti participanti la primele doua sinoade ecumenice (Niceea . D. Didim cel Orb (Despre Sfântul Duh. Despre Sf. a. Iata. întrucât acest sfânt parinte a cunoscut si a valorificat tratatele mentionate anterior. Teofania de la stejarul Mamvri (Facere 18). 1.. Grigorie de Nazianz (Cele cinci cuvântari teologice). "Sfânt. Edit. Noul Testament: La Botezul Domnului . ci doar în lucrarile Sale.. sfânt. învatati. Treime). 25). de exemplu. Vechiul Testament: "Sa facem om dupa chipul revelat ca Treime de Persoane: si asemanarea Noastra " (Facere 3. Dumitru Fecioru. bunaoara. p. 16-17). însa. 18-34. Anastasia. Staniloae. Vasile cel Mare (Despre Duhul Sfânt).Scripturii. pr. sfânt este Domnul Savaot. D. capitolul al VIII-lea. Despre Sfânta (trad." (Isaia 6. trimiterea Apostolilor la propovaduire.. cum este.Marturii patristice . 1938.Marturii scripturistice. 3).

"Credem în Tatal si în Fiul si în Sfântul Duh.. desavârseste. zicând: Botezându-i pe ei în numele Tatalui si al Fiului si al Sfântului Duh. dar nu se sfinteste. nemarginit în putere. floarea (corpul ei. de-o-fiinta cu Tatal. sfinteste. 19. Credem într-Unul Tatal. al vietii si al sfinteniei. cel conducator. m . lungime. nezidit. în care ne-am si botezat. atotstapânitor. în toate. Domnul si facatorul de viata. trunchi si coroana). prezent si viitor) etc. caldura si lumina). împartaseste. soarele (corp mineral. Pe lânga marturiile scripturistice si patristice. latime ). Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat.. izvorul întelepciunii. culoarea si mirosul ). Care S-a nascut din Tatal înainte de toti vecii.. 20. un oarecare merit în întelegerea rationalitatii. singurul care exista necauzat si nenascut. spatiul (înaltime. Unul nascut. p. lumina din lumina. dar nu se împartasesete. mângâietor. Este prin fire Tatal singurului Unuia nascut. nascut nu facut. desavârsit. ca de exemplu: sufletul omenesc (cu cele trei componente: ratiune. 27 si 28. 272 Ibide .. creator. De asemenea. timpul (trecut. este facatorul tuturora. credem si în Duhul Sfânt. principiul si cauza tuturora. Credem în Duhul cel din Dumnezeu cel drept. Caci astfel a poruncit Domnul apostolilor sa boteze. El stapâneste întreaga zidire. care purcede din Tatal si se odihneste în Fiul. . El este si se numeste Dumnezeu împreuna cu Tatal si cu Fiul. ca fiind de aceeasi fiinta si co-etern. pomul (radacina." 272 . asemenea Tatalui si Fiului. împreuna închinat si slavit cu Tatal si cu Fiul. deoarece primeste rugaciunile tuturor. nu S-a nascut din cineva. sentiment si vointa) . dar nu este stapânit. atoatelucrator. Credem si într-unul Fiul lui Dumnezeu.Analogiile Sfintei Treimi . prin Care toate S-au facut. atotputernic. Domnul nostru Iisus Hristos. îndumnezeieste. posibilitatii si sensului existentei unei realitati personale întreite îl au anumite analogii din lumea materiala. dar nu este îndumnezeit. dar nu se desavârseste. Fiul Sau si purcezatorul Prea Sfântului Duh.

al XVII-lea.Erezii anti-trinitare . cultul divin (public si particular) exprima în modul cel mai accesibil nuantele dogmei trinitare. triteismul (sustine existenta a trei Dumnezei distincti. sec. Cultul divin . sustinut de Faustus Socinus. asadar cel mai greu accesibila omului. continuând cu meditarea în liniste adânca asupra lucrarilor si însusirilor Persoanelor Prea Sfintei Treimi si încheind cu împartasirea din Sfântul Potir. reprezentanti: Pavel de Samosata si subordinationismul (Fiul si Duhul Sfânt nu sunt egali cu Dumnezeu Tatal. Cele mai vehemente erezii sunt catalogate în patru grupe: monarhianismul (sustine o Sabelie). RECAPITULAREA : care sunt formele cele mai frecvente de marturisire a credintei în Sfânta Treime? (R: închinaciunea si Simbolul de credinta). la Sfânta Liturghie. ajungându-se la erezii care au pus la grea încercare Biserica si pe slujitorii ei devotati. Întemeiat pe Sfânta Scriptura si pe Sfânta Traditie. Dogma Sfintei Treimi fiind taina tainelor. a fost deseori rastalmacita. De aici si denumirea de "socinieni". care este modalitatea cea mai eficienta de a cunoaste dogma Sfintei Treimi? . sec. 4.. învatându-ne. cu privire la dogma Sfintei Treimi.izvor al cunoasterii dogmei Sfintei Treimi . reprezentanti: Arie si Macedonie). începând cu simpla închinaciune. reprezentanti: Ioan Filipon din Alexandria. redati o marturie biblica si una patristica. unitarianismul = un monarhianism "modern". ca pe Dumnezeu îl cunoastem în masura în care îl slavim si îl experiem liturgic. al VI-lea). de fapt. singura Persoana divina.

nu e suficienta.. în locul momentului logico-psihologic al catehezei numit "asociere". Aceasta nu-i scoate bazata pe din monotonia unei vederi restrânse. Ortodoxe Române. ce apare sub forme discrete. 1978. Dumnezeu ne este cunoscut prin lucrarile sale.5. Comuniunea în doi este si ea limitare. chiar daca acum o vom face foarte pe scurt.. pot fi înfiati): tata si mama îsi asociaza si îndreapta iubirea asupra copiilor. mama si copiii asupra tatalui . desigur. Asa cum mentionam mai la început. ne vom referi la un singur detaliu. din de comuniune. cu deosebire în familiile cu copii (iar unde nu se nasc în mod natural. .). în Scriptura si Traditie. propunem aprofundarea . Doua subiecte realizeaza prin comuniunea lor o oarecare bucuria si o bucurie consistenta si un sens al existentei.. între care cel mai accentuat prin observarea iubirii Sale fata de creatie. sau a unei singuratati în Numai al treilea subiect îi scoate neîntrerupta lor singuratate în doi. tata si copiii asupra mamei. dar excelent formulat de catre parintele Dumitru Staniloae 273 . . numai o treime de persoane poate exercita iubirea completa. Bucuresti. unitatea de fiinta. ". câteva crâmpeie ale "demonstratiei" parintelui iubiri Iata profesor: "Un subiect unic în sens absolut ar fi lipsit de si deci de sensul existentei. Propriu-zis. Detaliul concret la care dorim sa facem referire este reflectarea iubirii Persoanelor Sfintei Tatal si Fiul îsi asociaza Treimi în familie . triunghiul iubirii intra-trinitare ( iubirea si o îndreapta asupra Sfântului Duh. 273 A se Teologia Dogmatica Editura Institutului Biblic si de Misiune al . anume reflectarea iubirii intra-trinitare în creatie. Fiul si Sfântul Duh asupra Tatalui ) se poate vedea reflectat în iubirea dintre persoanele unei familii autentic crestine. autentica . cap. APROFUNDAREA .. 308-309 (subl. structura supremei . Întrucât elementele materiale (si nici chiar analogiile pomenite mai sus) nu pot fi asociate cu dogma Sfintei Treimi. n. învaluite în mister. vedea Ortodoxa Bisericii lea. p. Esential. p.. din cauza spatiului restrâns al catehezei noastre. numai al treilea subiect care poate fi si el partener doi. al III. Astfel. Tatal si Sfântul Duh asupra Fiului. care e în acelasi timp o unitate dialogica... dar nici aceasta doime reala. 306-309.Sfânta Treime.

propunem rostirea unei marturisiri-rugaciune. acoperamântul meu este Duhul Sfânt. Treime Sfânta. în locul oricaror concluzii. slava Tie!" . iarta faradelegile noastre. Stapâne .6. întâlnita foarte frecvent în cultul nostru ortodox: "Nadejdea mea este Tatal. pentru numele Tau!" 7. Doamne . scaparea mea este Fiul. APLICAREA (încheierea) . miluieste-ne pe noi: curateste pacatele noastre. De aceea. nu poate fi înteleasa decât printr-o credinta luminata. Sfinte . Dogma Sfintei Treimi fiind Dogma-Dogmelor si Taina-Tainelor . GENERALIZAREA : "Prea Sfânta Treime . cerceteaza si vindeca neputintele noastre. prin traire crestina autentica si mai ales prin rugaciune (cult).

Sfintii Parinti înteleg prin "femeie" pe Maica Domnului. a. pentru vrednicia ei.to p 1V. Vechiul Testament : 1. 14: "Iata Fecioara va lua . TRATAREA : . venerare (= cinstire) . Aceasta alegere este o dovada ca însusi Dumnezeu i-a acordat o cinstire fara egal.Cultul Bisericii noastre este structurat pe o succesiune ierarhica bine determinata: adorarepentru Prea Sfânta Treime. supra-venerare (= pentru Sfinti. Fac. 3. Mântuitorul nostru. Isaia 7. deodata cu evidentierea importantei slujirii ei în iconomia mântuirii. supracinstire) pentru Maica Domnului si Sfânta Cruce. Pentru a raspunde atacurilor nedrepte din partea sectarilor. CATEHEZA DESPRE MAICA DOMNULUI 1.Temeiuri biblice . De aceea. Iisus Hristos. de Dumnezeu însusi pentru aL naste pe Iisus Hristos. 2. Din pacate nu toti crestinii accepta aceasta logica. aceasta îti va zdrobi capul. 2. din cel putin doua puncte de vedere: 1. o cateheza despre Maica Domnului este binevenita. Pentru a evidentia temeiurile de baza ale cinstirii. iar "samânta" = Fiul ei. 15: "Dusmanie voi pune între tine si între femeie. ANUNTAREA TEMEI : Vom vorbi astazi despre câteva dintre temeiurile cinstirii Maicii Prea Curate. în chip deosebit. iar tu îi vei întepa calcâiul". temei logic si firesc pentru a o cinsti si noi. Sfintii Îngeri si Sfintele Moaste. oamenii. între samânta ta si samânta ei. PREGATIREA APERCEPTIVA : . 2.Fecioara Maria a fost aleasa. 3.

Luca 11. prin semnatura a 198 de episcopi. Noul Testament : 1. 33 (Vasul = nastrapa cu mana). Iisus îi era supus. Iesire 3. 11-19 ( Scara lui Iacov ). 4. 42: 4. canonice. Domnul este cu tine.în pântece si va naste Fiu si îi vor pune numele Emanuel". 35: "Duhul Sfânt se va pogorî peste tine si puterea Celui Preaînalt te va umbri" (cuvintele aceluiasi arhanghel). adica "Nascatoare de Dumnezeu".Temeiuri patristice (dogmatice. nu se va deschide si nimeni nu va intra prin ea. caci Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat prin ea. cultice): 1. 6. cuvinte pe care Iisus le-a confirmat: "Asa este. 7. 3. 27: "Fericit este pântecele care Te-a purtat si sânii la care ai supt!" (o femeie din popor). Psalm 45.Iisus preface apa în vin." (v.aflam ca nici când era pe Cruce Iisus nu a uitat-o. trebuie retinute si alte locuri vetero-testamentare. . Tot la sinodul al III-lea Ecumenic s-au stabilit câteva canoane prin care se condamna învataturile gresite ale lui Nestorie (inclusiv cele cu privire la Maica 274 Istoria Universala Bisericeasca . 2. 26 . Luca 1. 10: "Statut-a Împarateasa de-a dreapta Ta. 2 (Rugul care ardea si nu se mistuia). în haina aurita si preaînfrumusetata" (referire la locul în ierarhia cereasca). 2: "Poarta aceasta va fi închisa. O data cu acestea. Luca 2. 51. i s-a recunoscut calitatea de "Qeotovko"". 3. 252. 431) l-a condamnat pe Nestorie care o numea pe Maica Domnului "Nascatoare de Hristos" si. 28: "Bucura-te. 1975. 3 . . Binecuvântata esti tu între femei" (cuvintele arhanghelului Gavriil).. loc în care aflam ca la rugamintea Maicii Sale. Sinodul al III-lea Ecumenic (Efes.. cu referire tainica la Maica Domnului: Facere 28. Iezechiel 44. Num. 28). 2. Luca 1.. Ioan 2. p. Luca 1." (cuvintele Elisabetei).. Manual pentru Institutele Teologice. Iesire 16. 17. Ioan 19. "Binecuvântata esti tu între femei. 8 (Toiagul lui Aaron) etc. ceea ce esti plina de har. De aceea va fi închisa" (referire la pururea fecioria Maicii Domnului). b. încredintând-o ucenicului sau iubit. 5. Bucuresti. Ca baza a hotarârilor sinodale au fost luate cele 12 anatematisme ale Sfântului Chiril al Alexandriei 274 .

Ioan Canoanele comentarii Bisericii Ortodoxe. îsi întemeiaza tocmai biblic aceste obiectiuni. prin faptul ca este considerata mijlocitoare prin rugaciunile ei. În cultul ortodox. Soborul..în care sunt evidentiate virtutile parintilor... . .. (15 aug.. FLOCA. (8 sept. Adormirea. care ne miluieste cu rugaciunile ei. Sfântul Ioan Damaschin spune: "Propovaduim ca Sfânta Fecioara este în sensul propriu si real Nascatoare de Dumnezeu. p. Paradoxal. 175-176.Domnului).) si Intrarea în Biserica (21 Buna-Vestire (25 nov. 3. . prof.. legate în special de pururea-fecioria ei.) . Note si .omagiul Bisericii pentru vrednicia ei de mama. înaintea îngerilor si a sfintilor. 73-75. "Bazati" pe textele de la Matei 1. pe asa-numitii "frati" ai Domnului (care de fapt erau verisori). 4. mai ales în Marturisirile de credinta (catehisme).. În schimb. Sibiu. în care Mântuitorul este încadrat în dreapta de Maica Domnului. Frumusetea si bogatia cultului Maicii Domnului se poate observa cel mai bine în slujbele consacrate sarbatorilor ei: Nasterea. 3. 4.. este foarte sugestiva icoana numita "Deisis" (= Rugaciune). Maica Domnului este invocata dupa Sfânta Treime.. dar si ale celor care îi vor calca pe urme (în special canoanele 2.care reliefeaza constiinta Bisericii ca Maica Domnului este "Panaghia" (= Preasfânta).) . Ioachim si Ana.Câteva precizari la atacurile sectare . Facem întâi mentiunea ca obiectiunile sectare sunt rezultatul ignorantei lor în materie de interpretare biblica." 276 . 55. încât nu insistam aici asupra lor. martie). spun ca ea a mai avut copii. Prin faptul ce Cel ce S-a nascut din ea este Dumnezeu adevarat. 2 7 6 Op. însa.. evocam cuvintele de total bun simt ale unui teolog protestant (!). iar în stânga de Ioan Botezatorul. p. În aceasta privinta. Hengster Berg: "Pururea-fecioria Mariei constituie antiteza binecuvântata împotriva barbariei care socoteste ca aceea care a Vezi Arhid. în care este evocata acceptarea ei de a deveni Mama Fiului lui Dumnezeu. 5 si 7)275 . 1992. (26 dec.) . este adevarata Nascatoare de Dumnezeu aceea care a nascut pe Dumnezeu adevarat. Raspunsurile ortodoxe sunt la îndemâna oricui. întrupat din ea. cit 275 dr. 24 si Matei 13.

rugaciunile catre ea. . GENERALIZAREA : "Cât va fi Biserica. p. ASOCIEREA . " (prof. sotia lui Adam. mai întâi? Reproduceti trei temeiuri semnificative pentru cinstirea ei. 286 a . Apud Pr. din evlavia. Meditatii Teologice 277 lect. din dragostea si din cinstea noastra pentru ea. si în chip deosebit Biserica Ortodoxa. 52. sarbatorile ei sunt între cele mai de cinste. a. Care este locul Maicii Domnului în cultul ortodox? 5. Maica Domnului va fi nelipsita din credinta. spre deosebire de "Eva cea Veche". 2 7 8 Remete. ca Mama a Bisericii ("Mater Ecclesiae") si Co-Redemptis ("Co-Mântuitoare"). RECAPITULAREA : Cine i-a acordat Maicii Domnului cinste. "preavrednica". care a nascut pe Cel Care ne-a adus mântuirea. Catolicii a promovat (1954). 6. la Conciliul II Vatican (1965). 1996. prin care a venit caderea. . Protestantii îi acorda Maicii Domnului o oarecare. 4. Popescu) 278 . numind-o "fericita". Editura Sfintei Arhiepiscopii a Bucurestilor.Devieri ale romano-catolicilor si protestantilor dogme noi: imaculata conceptie (1858). icoana ei se gaseste în toate bisericile si în cele mai multe case de crestini. p. dintre cele mai obisnuite Teodor M. Alba Iulia. 1977. considerând-o doar o "femeie deosebita". b. înaltarea ei cu trupul la cer numirea ei. . Maica Domnului este considerata de Sfintii Parinti "Eva cea Noua". George Dogmatic . "fecioara laudata".luat Duh Sfânt si a fost umbrita de puterea Celui Preaînalt a trait apoi în comuniune matrimoniala cu Iosif" 277 . Numele ei îl poarta cele mai multe femei. dar i-au rânduit nici un fel de cult.

cu trei dimensiuni: recapitulativa si ontologica . rascumparare . a mai avut alti copii etc. partial. protestantii. prin credinta si fapte bune.7. cea de jertfa. APLICAREA : evlavia poporului a pastrat pâna astazi expresia "Doamne. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA BISERICA 1. asa cum din pacate o fac neoprotestantii si.? * to p VI. o data cu argumentele biblice. care exprima asocierea ei în lucrarea de mântuire. Maica Domnului". pentru cinstirea Maicii Domnului exista argumentul logic al bunului simt: nu poate fi despartit niciodata Fiul de Mama si nici Mama nu poate fi despartita de Fiu. Cum poate sustine cineva ca-L iubeste pe Iisus Hristos. Fiul lui Dumnezeu. toate slujbele savârsite în Biserica noastra au în rânduiala rostiri de cinstire si de cerere catre Maica Sfânta. care nu si-a pastrat sfintenia fecioriei. cea subiectiva se numeste si îndreptare . Mântuitorul nostru. patristice.. iar pe cea pe care El a ales-o ca mama sa o considere o simpla femeie. fiind lucrarea de însusire personala a mântuirii obiective. etc. PREGATIREA APERCEPTIVA : mântuirea are doua aspecte esentiale: obiectiva se mai numeste si obiectiva si subiectiva . liturgice etc. . cu ajutorul harului.

caci fiind " zidita pe piatra credintei. 2. 280 nu poate avea pe Dumnezeu ca tata" ). p. Epistol Ecclesiae. prin Sfintele Taine. . acte cultice etc. 1981. nevazut (harul si toate lucrarile tainice). .. TRATAREA : 1. a spus Sf. "triumfatoare". ANUNTAREA TEMEI : Astazi vom vorbi despre importanta Bisericii pentru mântuirea noastra . vezi Apologeti.mântuirea subiectiva (sau personala) nu se poate realiza decât în Biserica. 438. Ciprian în afara Bisericii nu exista mântuire ("Extra Ecclesia 279 si tot el a afirmat: "Cine nu are ca mama Biserica. si un caracter vesnic.întrucât Unul este Întemeietorul si a 279 280 3. În mod vazut. Biserica este o institutie teandrica (divino-umana). Fiinta Bisericii : a. sfânta. care-i cuprinde pe toti cei botezati. vol. p. nu va putea sa intre în împaratia lui Dumnezeu" .) si b. Tainic. soborniceasca si apostoleasca .Ioan 3.". asadar. nici portile iadului nu o vor birui!" (Matei 16. 2. b. de pe cale. prin jertfa de pe Cruce a Mântuitorului (". ci cei bolnavi. Însusirile Bisericii sunt cele marturisite în Simbolul de Credinta: Epistol 73. pentru ca aici se dobândeste harul. caci nulla salus". sa pastrati Biserica lui Dumnezeu. 3. Biserica are doua aspecte: vazut c. 2. începând cu Botezul ("De nu se va naste cineva din apa si din Duh.. membrii. 28). Un . 12).. 2. latina 74. 21... a. vezi si Apologeti de limba . una . iar cea de dincolo de pragul imanentului. Întemeierea Bisericii : a. (locas. pe care a câstigat-o cu însusi sângele Sau" Fapte 20. 432 e De Unitate VI. 18). 3 PSB. usa ei fiind deschisa pentru toti oamenii. 5). Matei 9. se numeste "luptatoare". la Cincizecime (Fapte 2). Bucuresti. inclusiv pentru cei pacatosi ("Nu cei sanatosi au nevoie de doctor. Biserica de aici. istoric. care marturisesc credinta cea una. 7. în ziua Pogorârii Sfântului Duh. Biserica are... a cit.

meritul de a fi salvat fiinta neamului de la pierire.capul ei. 15) si "Mergând. Mântuitorul nostru Iisus Hristos (Efeseni 1. aproape în exclusivitate.. a fost luminat doar de harul credintei drept-maritoare." (Matei 28. Membrii Bisericii : clerul (ierarhia) si poporul drept-credincios (mirenii). În acest sens marturisim despre ea ca este si ("fallo" = a însela.întrucât are în vedere mântuirea tuturor oamenilor ("Dumnezeu voieste ca toti oamenii sa se mântuiasca si la cunostinta adevarului sa vina". cu timp si fara timp . c. Ea a tinut loc si de scoala si de cancelarie domneasca. 5.sfânt fiind infalibila Duhul care lucreaza în ea. istoric-national etc. Biserica este si factor al educatiei. 23). de Sfânta Biserica. la rândul lor. RECAPITULAREA : Cine a întemeiat Biserica? Care este "ziua ei de nastere" în istorie? . în prezenta carora s-a întemeiat si care. care nu greseste) .se sprijina si pe marturia Sfintilor Apostoli.. "infallo" = care nu înseala. tainic. datorita acestei obscuritati pe plan politic. b. învatati. (La noi. care-si facusera drum pe la noi în acel mileniu vaduvit de o conducere statala unitara. daruit cu generozitate. cel putin. îndrumatori si sfatuitori politici). 19). Este important sa remarcam rolul ei si în plan pedagogic. Lor li s-a spus: "Propovaduiti Evanghelia la toata faptura.. Sfânta . I Tim 2. 4) si se sprijina pe cele 7 sinoade (soboare) ecumenice. au întemeiat biserici locale în lumea cunoscuta atunci. existenta neîntrerupt a fost Biserica singura institutie . atunci ca si astazi. Episcopii si preotii au fost conducatori spirituali la vedere si. dupa retragerea aureliana (271-275) pâna la întemeierea cnezatelor si voevodatelor (secolul al XIV-lea) si pâna la unificarea lor (Basarab I. Ei îi revine. nu doar al mântuirii . voie si fara de voie. 4. 1330). Soborniceasca (= universala) . d.c u 4. în fata atâtor navalitori. numit "întunecat".." (Marcu 16. Acest mileniu. Apostoleasca .

Editura "Casa scoalelor".Care sunt elementele care tin de fiinta Bisericii? Detaliati rolul Bisericii ca factor al educatiei. niciodata nu vei putea gasi 7. Poti avea cinstire. din punct de vedere al educatiei crestine nu este singurul. 44. buna conlucrare între acesti trei factori este determinanta pentru tinta finala a educatiei. Asa se explica un minunat fragment de rugaciune din Canonul Sfintei Împartasanii: "Faradelegile mele trecele cu vederea. prin extensiunea binefacerilor ei. cât si în sufletul ("inima") fiecarei persoane în parte. 6. poti avea credinta si sa predici în numele Sfintei Treimi. 1997. ASOCIEREA : Biserica. 5. poti detine Evanghelia. Acest adevar incontestabil a fost exprimat într-un mod deosebit de inspirat de catre Fericitul Augustin: "În afara Bisericii poti avea totul în afara de mântuire. . formarea caracterului moral crestin . 2) si la viata liturgica. p. la cladirea (locasul ) de cult. sfintenia Bisericii se reflecta si se regaseste. O data cu ea. Cel ce Te-ai nascut din Fecioara. deodata. MOLDOVEANU. cu toate ca este factorul cel mai important în lucrarea de mântuire. atât în viata de familie ( familia însasi este numita "mica biserica" ). APLICAREA : când pronuntam cuvântul "Biserica" ne gândim. la comunitatea credinciosilor (I Cor. GENERALIZAREA : Biserica este darul lui Dumnezeu în care si prin care dobândim mântuirea. 1. si curateste inima mea. dar mântuire decât în Biserica! "281 . Astfel. Bucuresti. Doamne. factori esentiali ai educatiei sunt familia si scoala. 281 Apud N. Comori dezgropate .

..”.. "282 * 282 Ibide . m . p. În acelasi sens. Împodobeste-o în schimb cu tot ceea ce i se cuvine Lui.. Cu atât mai mult trebuie sa fie împodobita daca Dumnezeu însusi locuieste în tine. Nu lasa nimic în casa lui Dumnezeu din cele ce sânt urâte. chiar si usa ta se împartaseste de cinste. la fel de Sa facem din sufletele noastre biserici. Fiindca sufletul tau este biserica. Fii pentru El biserica si preot. Efrem Sirul: " . care sa fie vrednice de Dumnezeu. se exprima Sf. preot si jertfa. Daca vine unul din cei mari ai pamântului. nu lasa nici o necuratenie în ea. 38. dupa cum a fost si El preot si jertfa pentru tine. Slujeste-i Lui în biserica ta. Fii si tu pentru El biserica.facând-o biserica a Preacuratului Tau Trup si Sânge minunat.

daca nu ramâne în vita. tot asa si voi. 2.Filip. 2. ci si Binele Absolut. daca nu ramâneti în Mine". "Ramâneti în Mine si Eu în voi. Ap. . 4. de la Care ne vine. toata bunatatea.Comuniunea cu Dumnezeu se realizeaza prin cult.Ortodoxa 13-55 Învatatura de precadere si Credinta Crestina . de aici s-a inspirat. Cea mai cunoscuta definitie este cea formulata de Evagrie Monahul (numit si "Ponticul". asadar. credem. Pavel când a marturisit: "Toate le pot în Iisus Hristos. 13). p. Structurii psiho-fizice a omului îi corespund cele doua dimensiuni ale cultului: intern este concentrat în cele trei virtuti teologice (sau nadejdea si intern si extern . Ioan 15. CATEHEZA DESPRE RUGACIUNE 283 1. † 399): "Rugaciunea este vorbirea mintii cu 283 Pentru redactarea acestei schite de cateheza utilizam cu Teologia Morala . Ioan 15. TRATAREA : A. Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. aceeasi Editura. Bucuresti. . 202Ortodoxa 223. Sf. Astazi vom vorbi despre aspectele generale ce tin de cultul particular. iar cultul extern se manifesta în doua moduri: (sfintele slujbe) si particular (rugaciunea) . 3. 4. PREGATIREA APERCEPTIVA : Dumnezeu este nu numai Realitatea Suprema. credinta . 5. adica despre rugaciune. Comuniunea cu El este vitala ("Fara de Mine nu puteti face nimic!". Cel ce ma întareste" . vol. Definitie si etimologie . Precum mladita nu poate sa aduca roada de la sine. public dragostea .to p VII. Cultul cardinale ). Bucuresti. p. 1952. 1980.

Care S-a rugat îndeosebi în locuri retrase ("În zilele acelea. 41).. 2teolog!". Ap. p. ca de exemplu la alegerea lui Matia (Fapte 1." . 9-13). si te dacarogi cu adevarat. 73. Ciprian : "Aceia pot dobândi ce cer de la Dumnezeu. a întreba. Ioan Gura de Aur: "Oamenii se supara când sunt 288 gramaditi de cereri. Modelul Suprem si în privinta rugaciunii ni-l da Mântuitorul Iisus Hristos. 8 5 G. Sf. Dictionar m latin. în aceeasi lucrare. precum si alte momente). 40). ca de exemplu la învierea lui Lazar (Ioan 11.Luca 6. . Editura Stiintifica. 17).. Domneasca 288 .. i-a învatat pe ucenici "Tatal nostru" (Matei 6. iar Sf. De asemenea. D. Prezentam aici doar crâmpeie din marea de învataturi cu privire la acest subiect: Sf. Etimologic termenul vine din limba latina ( rogatio-onis ) si este interesant de observat ca primul sens al acestui substantiv este "propunere".285 . GUTU. spune: "Daca esti teolog roaga-te cu adevarat. iar la verb ("rogo-are"): 1. al doilea "cerere". Omilia XX. trad. înainte de a o învia pe Tavita (Fapte 9. 24). ca sa nu intrati în ispita" (Matei 26. daca voiti sa aflati esenta Cuvânt despre . Temeiurile Patristice în favoarea rugaciunii sunt nenumarate. 41-42. al treilea "întrebare". 81. 2 8 6 Despre român Rugaciunea . în Filocalia Româneasca 1. 482 2 8 7 Omilii III.. 41-42). Tot Evagrie. C.Dumnezeu" 284 . Si tot el zice: "Daca voiti sa aflati cunostinta voii lui Dumnezeu. p. de prot. Iisus a iesit la munte sa Se roage si a petrecut noaptea în rugaciune catre Dumnezeu" . Sibiu rugaciune 1947 (Editia a II-a). Ap. 3. Macarie cel Mare : "Lucrul cel mai de capetenie este staruinta. a se vedea si rugaciunea din gradina Ghetsimani. la vreme. V. în rugaciune" 287 . 31.. Luca 22. Sf. 2. Petru. Pavel îndeamna staruitor: "Rugati-va neîncetat!" (I Tes. 5 284 . pe care El îi vede ca vegheaza la Rugaciune" 286 . 13. Mântuitorul a îndemnat la rugaciune: "Privegheati si va rugati. Bucuresti. Temeiuri scripturistice . Dumnezeu însa iubeste pe cel care staruie. p. B. Sfintii Apostoli au practicat rugaciunea si au îndemnat la rugaciune. esti Ibide . Sf. 1973. dar si în locuri publice. 60. STANILOAE. a cere. 12.

întelepciunii duhovnicesti, aceasta se poate numai prin rugaciunea necurmata" Evagrie Ponticul : "Precum cel mai de pret dintre toate simturile este vederea, asa cea mai dumnezeiasca dintre toate virtutile este rugaciunea"
290

289

.

.

D. Felurile rugaciunii : a). Dupa forma: launtrica si verbala; b). Dupa subiect: personala si publica; c). D. p. v. al continutului: de lauda, de multumire si de cerere. De lauda: - dupa ex. Mântuitorului: "Eu Te-am preaslavit pe Tine pe pamânt..." (Ioan 17, 4) si al Maicii Preacurate: "Mareste, suflete al meu, pe Domnul..." (Luca 1, 17); de multumire: - dupa îndemnul Sf. Ap. Pavel: "Neîncetat va rugati! multumire pentru toate , caci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi" (I Tes. 5, 17-18); de cerere: - "Cereti si vi se va da!" - spune Dati

Mântuitorul (Matei 7, 7); "Toate câte veti cere în rugaciune, crezând, veti lua!" (Matei 21, 22). E. Însusirile (exigentele) rugaciunii : sa izvorasca din inima curata si sa fie

facuta cu atentie; sa fie facuta cu dragoste fata de Dumnezeu si de aproapele; sa nu contina cereri care sa contravina moralei crestine si bunului simt; sa fie numai pe linia voii lui Dumnezeu (de aceea se spune, cu toata dreptatea, ca cea mai scurta si mai înteleapta rugaciune este: "Doamne, faca-se voia Ta cu mine!"). F. Foloasele rugaciunii : comuniunea cu Dumnezeu si dobândirea asemanarii cu El; luminarea mintii, bucuria inimii, întarirea vointei. Iar Sfintii Parinti se întrec în a le descrie: cheia vistieriei darurilor dumnezeiesti (Fer. Augustin), cununa

virtutilor (Sf. Maxim Marturisitorul),

doctorie mântuitoare, împiedicând pacatele

si vindecând nelegiuirile (Sf. Ioan Gura de Aur), leacul mâhnirii si urâtului (Sf. Nil Sinaitul), rodul bucuriei si al multumirii (Evagrie Monahul) etc. etc.
291

.

Omilia a II-a la . 2 9 0 Coloseni150, p. 93. Op. , 2 9 1 Fragmente preluate cit. MOLDOVEANU, 1997.
289

de

la

N. Comori dezgropate

, Editura Bucuresti,

"Casa

scoalelor",

O data cu Sfintii Parinti, care marturisesc despre foloasele duhovnicesti ale rugaciunii, medicii crestini sustin rolul terapeutic general al ei. Între acestia, s-a remarcat în chip aparte dr. Alexis Carrel
292

, îndeosebi prin "Eseul despre

rugaciune". Mai întâi face o splendida încercare de a o defini: "Rugaciunea este o tensiune a spiritului uman spre Creatorul imaterial al lumii. În general, rugaciunea

este un tipat de durere, un strigat de ajutor. Uneori, însa, rugaciunea devine contemplatie senina a Principiului imanent si transcendent al lucrurilor; un act de iubire si de adoratie fata de Acela de la Care izvoraste minunea vietii. De fapt rugaciunea este un efort al omului de a comunica cu Fiinta Nevazuta, cu Acela Care este Creatorul a tot ce exista, cu Întelepciunea suprema, Puterea si Frumusetea Absoluta..." (subl. n.). În legatura cu foloasele rugaciunii , Alexis Carrel spune: "Oamenii care se ,

roaga în mod serios se caracterizeaza prin perseverenta în împlinirea obligatiilor, printr-un simt al datoriei si al raspunderii avansat, prin mai putine caderi si pacate si printr-o anumita bunatate fata de ceilalti... Rugaciunea produce în suflet calm, liniste interioara, armonie între activitatea nervoasa si cea morala, o putere mai mare de a suporta încercarile vietii, saracia, boala, calomnia si moartea. Echilibrul cauzat de rugaciune devine un puternic ajutor terapeutic pentru omul bolnav ...

Astfel, rugaciunea îi marcheaza pe credinciosii sai cu o caracteristica particulara: castitate în privire, calm în atitudine, bucurie senina în expresie, curaj în conduita si, când nevoia o cere, jertfa de sine a soldatului sau martirului... "293 .

4. RECAPITULAREA : - încercati o definitie personala a rugaciunii;
Alexis Carrel (1873-1944), chirurg si fiziolog francez, autor al unor lucrari de prestigiu pentru primit premiul Nobel pentru medicina (1912). O data cu lucrarile de medicina, a scris si carti care a de spiritualitate, între care cea mai cunoscuta este "Omul - fiinta necunoscuta" (L'homme cet inconue). Dupavizitat locul de pelerinaj de la Lourdes, a devenit un crestin practicant, asa explicându-se ce a acestui eseu despre scrierea 2rugaciune. 9 3 Fragmentele sunt preluate dupa textul publicat în magazinul "Reader's Digest", ian./ 1941;
292

- expuneti, pe scurt, un moment de traire si de împlinire a rugaciunii, din experienta duhovniceasca personala.

5. ASOCIEREA : cu postul (Matei 17, 21) si cu milostenia (Matei 12, 7);

6. GENERALIZAREA : Rugaciunea este unirea omului cu Dumnezeu, întarirea pacii, mama lacrimilor, punte care trece peste ispite, scapare de întristari, farâmarea razboaielor, lucrarea îngerilor, veselia viitoare, izvorul virtutii, cauza darurilor, propasire tainica, dovada nadejdii, luminarea mintii, secure pentru deznadejde, comoara celor ce iubesc tacerea, slabirea furiei, oglinda propasirii, descoperirea starii, aratatorul viitorului, hrana sufletului, pecetea slavei Scararul)294 . (Sf. Ioan

7. APLICAREA : Sa încercam a raspunde la câteva întrebari:

Când ne

rugam? Unde? Cum? Pentru cine?

(si altele asemenea, dupa caz).

*

294

Apud N. MOLDOVEANU, Op. cit.

, p. 474.

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU EXAMENE:

1. SEMESTRUL I :

Teodor M. Popescu, Primii didascali crestini (instituirea, atributiile, calitatile, marturii scripturistice si patristice cu privire la slujirea lor, didascalii scriitori etc.).

Clement Alexandrinul, Pedagogul (date generale despre autor si lucrare, cu atentie asupra elementelor cu impact în pedagogia actuala: a. pedagogului ideal; b. Atitudinea fata de bunurile materiale; Portretul c. Sfaturi

morale pentru comportamentul crestin );

Sf. Chiril al Ierusalimului,

Catehezele (date generale despre autor si

catehezele sale; cunoasterea continutului “Procatehezei”);

Sf. Vasile cel Mare,

Omilia catre tineri

(cunoasterea continutului, cu

atentie speciala asupra acelor sfaturi care corespund exigentelor catehezei contemporane);

2. SEMESTRUL AL II - LEA :

Sf. Ioan Gura de Aur,

Despre cresterea copiilor , din vol. "Putul si împartire de Anexa a capitolului "Familia ca factor al

grâu", Bacau, 1995, p. 410-431 ( educatiei");

Catehetica . 1936. Idem . manual pentru Institutele Teologice. 1935. Pedagogie . 1976. Cum arata un om manierat.Arta conversatiei si comportamentul în societate • Preot Vasile Gordon. (coordonator). primele sase capitole: 1. 1. Bucuresti. Din problemele pedagogiei moderne . 1925-1926. Idem . Cateheze. 6. Bucuresti. St. Simeon Noul Teolog. Catehetica . Manuale: Antonescu . 1939. Bârsanescu . Deisis.. Pedagogia Generala . adresare. I. Mihail. . Edit. 1999. Salutul. Bulacu .. trad. G. II Scrieri . Bucuresti. • Aurelia Marinescu. Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne Bucuresti. Idem . 2. Bucuresti. Bucuresti. Lugoj. Bibliografia Catehetica (orientare generala). Sibiu. Nicolae.• Sf. Introducere în bunele maniere. Bucuresti. Manual pentru liceele si Institutele pedagogice. pr. 4. Ioan Ica jr. pr. 1969. Codul bunelor maniere . Bontas. Curs de pedagogie . Semanatorul. Manual universitar de pedagogie . Pedagogia Crestina Ortodoxa . diac. Istoria Pedagogiei . Lucrarile marcate cu *sunt obligatorii pentru examene. 5. . Prezentarea. Bucuresti. pr. Ioan. 1999 (editie revizuita). 3. Dumitru. Bucuresti. 1924. Istoria pedagogiei . Editura "Humanitas". Calugar . Brânzeu . BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA (Inclusiv pentru METODICA PREDARII RELIGIEI) . G. Formule de . 1994. 1930.

Manual de instruire Montessori . 2000. Manual pentru cl.. Iasi. Iancu . 2001. Bucuresti. 1996 (ed. Colomb . Guy P. Psihologia Copilului . Bucuresti. Leavit . Nicola . Pedagogie (vezi cap.. Constanta. Oprescu . 1977. Cucos . . Psihologia scolarului . Compendiu de studii pedagogice . Stela. 372-377). Verza E. 1985. I = 1938). I si II. Bucuresti. Editura "Polirom". Predarea cu succes . 611 + 816 p. Pedagogie.. Le service de l’Evangile . Mullinax. trad. Didactica aplicata în învatamântul religios (Activitatea didactica a profesorului în afara orelor la clasa). Pedagogie. O istorie a pedagogiei universale si românesti. Craiova. Eleonor Daniel. Gh.. 1996. Vol.Colectiv .. „Desclée” – Paris. Stanciu . Catehetica . Nicolae. a XI-a scoli normale. Manual pentru Seminariile Teologice. 1994. 160-175 : "Educatia religioasa" ).. p. Ed.R. Marolen si Marieta Dinu. pr. "Educatia moral-religioasa". Casa Speranta. ed. Golu P.O. Manuel catéchétique (catolic). 1995."De ce merg unii elevi încruntati la scoala?". 1978. 1983.... Ioan. Zlate M. Colectiv . 1996. Bucuresti 1990. Istoria învatamântului din România de la origini pâna la 1821 . a II-a. „Societatea Misionara Româna”. Joseph. Editura "Gheorghe Alexandru".. (pp. Manual pentru scolile post-liceale . 1968. Petrescu . 1998. Constantin. Îndrumari metodologice pentru predarea religiei în scoala Editura Institutului biblic si de misiune al B. Bucuresti. Colectiv. N. I. Bucuresti. II-a. Bucuresti. Bucuresti. Iasi. . Pedagogie generala . Narly C.

Sf. bilinva. Tom III.L. pr.Colectii: Fer. XXXII. Augustin . trad. 1869. 1930. Vincent & comp. 1995. * Clement Alexandrinul. 2002. editia a II-a = 1998 (edit. Trad. Institutul European. Sibiu. 1904. par Peronne. Arad. Barbu. "Sofia"). Cristescu si N. Editie Prima cateheza. 1193-1220.). Bucuresti. Bucuresti. Paris. 4 Sur la manière ). 394-443. XXXX. Chiril al Ierusalimului . p. 1995 (editie bilingva). Eugen Munteanu.L. col. Bucuresti. * Sf. Colectia Parinti si scriitori bisericesti. în vol. de George Bogdan Târa. P. col. Ioan Gura de Aur . Fecioru. Vezi trad. Catehetica . 309348. Manual. P. prescurtat = P. partea a II . Idem . trad. partea I. 1945 (Colectia Izvoarele Ortodoxiei ). 1982 (vol. Pedagogul . Manual de catehizatie pentru instructia religioasa a adultilor în duminici si sarbatori . Cateheze tratând învataturi dogmatice si morale al Bisericii dreptcredincioase rasaritene . Fecioru. Initiere în viata crestina. Oreste . De catechizandis rudibus .Stefanelli .S.. rom. (vezi si Oeuvres complètes de Saint Augustin . 1943. Iasi. trad. pr. * Sf. . Idem . text bilingv.a. Cernauti. MIGNE. Tarangul . Bucuresti. Tom. D. Catehezele . Bacau. Grigorie de Nyssa . Juvenal. Polirom. Marele cuvânt catehetic . 1881. De magistro . Despre cresterea copiilor . 1947. XXI ( d'enseigner la doctrine chrétienne aux ignorants Rom.B. 2. trad. D. de T. "Putul si împartire de grâu".

Rodica Neculau. nr. vezi si traducerile din M. Cateheze. ChisinauBucuresti. Sibiu. în M. si locuri biblice (dictionar pentru predarea religiei în scoala ). trad. Cristea . Scrieri II . "Litera international". S. B). 1986 (vol. 1995. Paris.A. 1999. editate de Antoine Wenger. chrétiennes . Pacurariu . diac. Deisis. Dictionare: Colectiv de autori .în M. 2001. pr. pr. Fecioru. Vasile cel Mare . 3. evenimente. Horst Schaub si Karl G. 1957. 5/ 1990. pr. vol. didactica si pedagogica. Dictionar de pedagogie . Simeon Noul Teolog . 2000. Huit catécheses baptismales . nr. Bucuresti. 4. a XVIII-a ( Despre alegerea si virtutile pastorului sufletesc a XXVII-a ( Despre necesitatea pazirii poruncilor ). M. a XXVIII-a (Despre vederea luminii dumnezeiesti si preotie ).( Revista Teologica . ).. 17 din colectia P. Dictionar de pedagogie . Bucuresti. Figuri. serie noua).A. nr. 1996. D. 2/1991. A. trad. Sources *Sf.A. 1/1990. Bucuresti. *Sf. studii.. Spre Hristos în M. Bucuresti.Carti. Sorin. de acelasi: Cateheza a II-a ( pe calea poruncilor si a fericirilor). 1979.V. Edit. 4/ 1990 . trad. 284 p. 50. Ioan Ica jr. Bucuresti.A. Dictionar de pedagogie . Zenke . Polirom.. Sorescu . Omilia catre tineri .Idem . Mircea. articole: . Dictionarul teologilor români . Edit. nr.

G. Fundamentele culturale ale educatiei . Pedagogia si didactica . Badea . 1944. cel dintâi sistem de învatamânt de durata la români . Elena. Antonesei . Educatia morala si religioasa în scoala româneasca Bucuresti. nr. Mihaila). Dumitru. Bancila . Versiune originala. Craiova. catre fiul sau Teodosie . Chiril al Ierusalimului si actualitatea ei . pr. Preocupari si studii de Pastorala. St. Babus. S. 1-2/ 1955.. Învataturile lui. Initierea religioasa a copilului . Liviu. Iasi. Caracterizarea dinamica a copilului si adolescentului de la 3 la 17/18 ani. Neagoe. Bârsanescu . Învatamântul oral prin predica. G. dr. (transcriere. Bucuresti. Caracteristici esentiale ale sufletului crestinului autentic 10/1954.. 3/1986. Idem . d Balca . Academiei. 1997. Vasile. Etapele psihologice ale marturisirii . . Idem . Bucuresti. Grigore. . Bucuresti.T.. 1996. Nicolae. Opera catehetica a Sf... 1937.T. 1996 (ed. 1971. în "Pagini nescrise din istoria culturii românesti". 1996. în “ Ortodoxia ". Importanta catehetica a Sfintei Liturghii . Duhul Sarbatorii (în special cap. Idem . 1996. în B. 1998.. Bucuresti. Anastasia ). traducere în limba româna si studiu introductiv de prof. " Pedagogia sarbatorii "). Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si gra .Antonescu . S. Paideia. Omiletica si Catehetica .O. cu aplicatie la fisa scolara . Edit. Belu. arhim. Bogdan & colectiv. Iasi. Tehnica. G. Polirom. Edit. Idem . Bucuresti. Balan . Basarab . 9- . 1-2/ 1958.R.

pr. Gheorghe. 1990. Bucuresti. Euharistie) în literatura crestina. Bucuresti. “Credinta noastra”. Studii de Catehetica . 1-2/1949. Bucuresti. 1928. 1-3 / 1951. Idem . Sapte cuvinte catre tineri . 179 p. Idem (împreuna cu prof. pr. "Ortodoxia". nr. 1941. (Teza Vechiului si Noului Testament pentru uzul orelor de catehizare a copiilor . Bucuresti. Constiinta crestina dupa Catehezele Sf. . Explicarea Sfintei Liturghii dupa Nicolae Cabasila de doctorat ). Mirungere. S.Liturghia catehumenilor si credinciosilor si cateheza în Biserica primara a Ierusalimului . Brani ste. 7-8/1949. . . B. Explicarea Sf. Idem . nr. G.T. 1996. T. 3-6 / 1950. Notiuni de istoria sfânta a .T. Gheorghe. protos. Chiril arhiepiscopul Ierusalimului... 5-6/1968. Ene. Bucuresti. Idem . Cateheza ortodoxa . 1994. Calciu .B. Scoala exegetica biblica din Antiohia . Idem . Explicarea botezului în catehezele baptismale ale Sf. Misiunea Bisericii în scoala . Idem . Idem . Studiu introductiv în catehetica ortodoxa ( Teza de doctorat ). Ecaterina Braniste). pr. 1991. 1937. Bucuresti. Nobletea educatiei crestine dupa Sfântul Ioan Hrisostom Idem . Spiritul catehezei patristice în scoala româneasca . Bucuresti.7-8 / 1970. 4/1980. Oradea. Bodnariu . Bucuresti. Însemnatatea Sf. T. Principiile catehezei si personalitatea catehetului . 1943. Idem . Probleme de pedagogie catehetica . Liturghii pentru viata crestina . . Idem . Idem . 82 p. Idem . Ioan Gura de Aur în S. G. 1931. Bucuresti. S. Mihail . nr. 1940. Material cultic si omiletic pentru explicarea Sfintei Liturghii. Taine de initiere (Botez.în S. Bulacu .

Calugar , pr. Dumitru, Treptele formale si învatamântul religios , Sibiu, 1938. Idem , Caracterul religios-moral crestin ( Teza de doctorat ), Sibiu, 1955; Idem , Metode si forme pentru prezentarea învataturii crestine ortodoxe 3/1972; Idem , Principii fundamentale ale învatamântului religios 10/1975; Idem , Rolul cazaniilor în formarea vietii religioase si morale , MB, 4-6/1978; , în M.A. nr. 9, M.A., 1-

Idem , Hristos în scoala. Manualul catehetului ortodox pentru scoala primara, vol. I, Sibiu, 1934; vol. II, Sibiu, 1937; Idem , Sapte carti de religie, Edit. Episcopiei Romanului si Husilor, Bacau, 1990. Cerghit , Ion, Metode de învatamânt , editia a III-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997. Coman , Episcop, Vasile, Religie si caracter (Contributii la cunoasterea si predarea religiei în perioada adolescentei), Oradea, 1992. Comenius , J., Amos, Didactica Magna . Trad., note si comentarii de Iosif Antohi, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970; Idem, Pampaedia , EDP, Bucuresti, 1977; Idem , Texte alese , EDP, Bucuresti, 1958; Idem , Arta didactica . Trad. din latina de David Popescu, EDP, Bucuresti, 1975. Comsa , ep. dr., Grigorie, Tineretul României , Arad, 1934. Cornitescu , pr. Constantin, Sf. Grigorie de Nazianz despre familia sa , S.T. 56/1964. Cosma , pr. Sorin, Cuvinte ale dreptei credinte (Cateheze ), Arad, 1992. Costache , pr. Doru, Rolul familiei în educatiei copiilor , în „Ortodoxia”, 3-4/2002, p. 128-139. Coué , Emile, Stapânirea de sine , Bucuresti, f. a., 96 p.

Cristescu , pr. Grigorie, Predica si cateheza , Sibiu, 1929. Cuco s, C - tin, Pedagogie si Axiologie , Bucuresti, 1995; Idem , Educatia religioasa, continut si forme de realizare , Bucuresti, 1996; Idem , Educatia religioasa. Repere teoretice si metodice, Edit. "Polirom", Iasi, 1999; Idem (coordonator), Psihopedagogie , pentru examenele de definitivare si de grade didactice, Edit. "Polirom", Iasi, 1998, 317 p. Danciu, Ana, Metodica predarii religiei în scolile primare, gimnazii si licee Editura “Anastasia”, Bucuresti, 1999, 261 p. Diaconu , pr. Adrian, Cateheza în activitatea pastoral-misionara a preotului S.T. 3/1989. Dumitru , pr. Valeriu, Vasile Bancila si educatia religioasa , Edit. Thalia, Bucuresti, 2002; Familia crestina azi (elab. de un colectiv de profesori de la Facultatea de Teologie din Iasi), Editura "Trinitas", Iasi, 1995, 203 p. Fecioru , pr. Dumitru, Ideile pedagogice ale Sf. Ioan Gura de Aur , Bucuresti, 1937; Idem , Pedagogia noua si pedagogia crestina, Bucuresti, 1946. Felea , pr. Ilarion, Religia culturii , Arad, 1994 (editia a II-a); în special cap. 10 : Religia si sistemele de educatie , p. 246-257; Foerster , F. W., Scoala si caracterul , trad. St. Constantinescu, Bucuresti, f.a.; Idem , Cartea vietii. O carte pentru baieti si fete , trad. N. Pandelea, f. a., Bucuresti; Idem , Învatamântul religios si învatamântul moral , trad. I. Negiota, Chisinau, 1933; Fossion , André, Manuel de catéchese pour jeunes et adultes , Desclee, Paris, 1985. , ,

Galeriu , pr. Constantin, Catedra de omiletica - catehetica cu notiuni de

Pedagogie , în S.T. 7-10 /1981; Idem , Mântuitorul Iisus Hristos, Învatatorul nostru suprem Idem , Revelatia si educatia , în "Ortodoxia", nr. 3-4 / 1993; Idem , Ora de religie în trecut si astazi, în "Altarul Banatului", 4-6/1995. Idem , Rugaciunea „Tatal nostru” ( tâlcuiri), Harisma, 2002. Gavanescul , Ion, Pedagogie Generala , Bucuresti, 1923. Ghibu , Onisifor, Din istoria literaturii didactice românesti: I. Bucoavnele; II. Abecedarele; III. Cartile de cetire din Transilvania , Bucuresti, 1916; , Ortodoxia, nr. 1/1983;

Idem , Pentru o pedagogie româneasca . Antologie. Bucuresti, 1977. Gordon , pr. Vasile, Rolul catehetic- misionar al ierurgiilor , în S.T. nr. 5 / 1986; Idem , Religia în scoala. Câteva repere bibliografice , S.T. nr. 1-2/1997; Idem , Activitatea omiletica, catehetica si pedagogica a pr. prof. dr. Mihail Bulacu. Pomenire la 100 de ani de la nastere, B.O.R. 1-6/1998; Idem , Învatamântul religios românesc la cumpana dintre milenii. Scurt excurs istorico-pedagogic , "Ortodoxia", 3-4/2000; Idem , Mijloace practice de catehizare în Biserica, Episcopia Buzaului / iulie-sept. 2000; Idem , Factorii esentiali ai educatiei religioase , "Glasul Bisericii", nr. 5-8 / 2001; Idem , Religia în scoala. Evaluare si perspective Teologie Bucuresti", 2001-2002; Idem , Catehetica - curs pentru anul al III-lea de studii, Teologie Pastorala, dactil., Bucuresti, 2001 (140 p.); Idem , Ghid bibliografic pentru Catehetica si Omiletica 12/2002, p. 87-112 ; Idem , Importanta principiilor didactice în catehizare, "Ortodoxia", nr. 12/2002, p. 41-52; , în „Glasul Bisericii”, nr. 9, în "Anuarul Facultatii de în "Glasul Adevarului" -

Grigora s, pr. C-tin , Fericitul Augustin si locul lui în pedagogia crestina MMS nr. 8-10/1992;

,

Idem , Treptele herbartiene si învatamântul religios , în M.M.S. - 1-3/1993; Idem ,"...Mergând, învatati toate neamurile!..." - Bazele hristologice, apostolice si patristice ale Cateheticii si Omileticii, Edit. Trinitas, Iasi, 2000; Idem , "...Propovaduiti Evanghelia la toata faptura!..." speciala, Edit. Trinitas, Iasi, 2000. Ionescu , pr. Marin, Bucuresti, 1927; Idem , Colectare de material omiletic si catehetic , Bucuresti, f.a. (297 p.). Iorga , Nicolae, Istoria învatamântului românesc , Bucuresti, 1928. Învatatura de credinta crestina ortodoxa Ortodoxa, Bucuresti, 1952. Irineu , ep. de Ecaterinburg si Irbitk, Mama, ai grija! Calauziri pentru cresterea si , Editura Institutului Biblic si de Misiune Inima e cârmaciul mintii. Catehetica zilelor noastre , - Omiletica si Catehetica

educarea ortodoxa a copiilor; trad. din l. greaca de diac. drd. Nicusor Morlova, Editura Buna-Vestire, Bacau, 2001 (95 p.); Idem , Educatia religioasa . Învataturi pentru copii si tineri, Trad. Diana Potlog, Editura Sophia, Bucuresti, 2002. Ispir , Vasile, Principiile educatiei crestine , în B.O.R. nr. 1-3 / 1946. Ivan, pr. dr. Ilie, Îndrumator catehetic , Editura "Conphis", Rm. Vâlcea, 2001. Jurca , pr. Eugen, Experienta duhovniceasca si cultivarea puterilor sufletesti. Contributii de metodologie si pedagogie crestina , Edit. Marineasa, Timisoara, 2001. Leonte , Letitia, Ucenicul lui Hristos, Îndrumari metodologice pentru predarea religiei în scoli, Edit. "Crater", Bucuresti, 1998, 144 p. Kant, Immanuel, Tratat de pedagogie. Religia în limitele ratiunii , Iasi, 1992.

Anastasia). Alta crestere. Mt. în S. .) & co. Codul bunelor maniere astazi . Bucuresti. 1992. 1996. Ierom. Adrian (coord. 1993. Idem . prin alegerea educatorilor Bucuresti. Muresan . Aurelia . Teologia iubirii (vol. II). Ed. Miroiu . teoretic si practic. Duh dupa catehezele Sf. Necula . pr. Idem . Ilie. vol. Editura "Deisis".Magdalena . Pavel. Traditie si înnoire în slujirea liturgica vol. Nisipeanu . Sfaturi pentru o educatie ortodoxa a copiilor de azi. Antologie Bucuresti. I -1996. 2000.. Maica. Alba Iulia. Ioan Gura de Aur "Despre educatia copiilor". Iubirea . Bistrita (Oltenia ). Profesorul de religie în scoala. 1998. Învatarea eficienta si rapida .. Apropierea de Iisus prin Biserica noastra. Simion . Editura "Humanitas". Moldovan . . I) si Adevarul si frumusetea casatoriei. Bucuresti. 1921. Idem . Taina casatoriei. a II-a). 1929 (ed. Sibiu.T. 1990. Poporul (Cuvinte catre studenti ). Nicolae. 1999 (editie revazuta si adaugita). 1935. Teologia iubirii (vol. 2000 Micle.Anastasia . *Marinescu . Mehedin ti. cu traducerea româneasca a cuvântului Sf. Editura Academiei. 1995 (Edit. Scoala Muncii . Simion Noul Teolog. Veniamin. Initieri catehetice . Galati. Rodica. Idem . “Polirom” – Iasi. pr.Craiova. 7-8 / 1967.. Oradea. . Teologia Sf.2001 ( material pentru cateheze liturgice ). Învatamântul românesc azi. Bucuresti. Editura "Gheorghe Alexandru". Metodica predarii religiei (colectiv de autori). II . Idem . Crestinismul românesc . Edit. Marian . Bucuresti. Studiu de diagnoza. Religia pentru copii. Scrieri despre educatie si învatamânt. prof. 1997. "Ceres ". în . "Pelerinul român". I. Studiu metodologic. Bucuresti.

Postelnicu . Geanta) . Bucuresti. Doua sute de ani de învatamânt teologic la Sibiu 198 .. 1996. 1987. f.. Bucuresti. Bucuresti. Metodologia dexteritatilor în spiritul scoalei active. Bucuresti. Plamadeala . a. Primii didascali crestini . M. în S. 2000. 1994. edit. Aramis. Cultura Româneasca. Bucuresti. 6 Idem . 1981. Mircea. Istoria învatamântului teologic în Biserica Ortodoxa Româna 10/1981. Pernoud . Pacurariu . Valea Plopului. * Popescu . Paris. trad. cu Agnes Grison ) Cum îmi cresc copilul (în . 1965. Bucuresti. . M.C. Dascali de cuget si simtire româneasca . Pestalozzi . Bucuresti. Edit.. H. de Doina Brindu. Popescu. N. Anastasia (Mama Sica ). Pentru educatia estetica a copilului . 1994. Nastase si E. 9- original : J'eleve mon enfant . Texte alese . f. Anastasia). 1996 (Îndreptar realizat împreuna cu Razvan Bucuroiu). pr.T. (Culegere de cateheze). J. 1922. nr. 1994. Pacate si virtuti .. Editura Anastasia. conflicte . Biserica si cultura . Bucuresti. Metodica predarii religiei. Cum sa-i învatam pe copii religia . Idem (colab. 1786- . 1995 (Ed. cu T. Aramis. Bucuresti. Proiectarea pedagogica a învatarii religiei în scoala . Constantin.. Petre . BOR. premiata de Academia franceza de medicina ). Aurel + colectiv. Sibiu.spiritul scoalei active. Bucuresti. Popescu . 1997. Bucuresti. Popescu. Instincte. Idem . Fundamente ale didacticii scolare . 2/ 1932. Edit. patimi. Paulescu . Antonie. Laurence (colab. Teodor. pr. mitrop. Ion. 2002. dr. Popescu . Edit. Teodor.

5-6 / 1990. Edit. Psihologia educatiei . 3-4/ 1997..parintele pedagogiei moderne . pr. Ep. Facultatea de Teologie a Universitatii din Bucuresti. în "Altarul Banatului ". în S. a. Sendroiu. Catehizarea copiilor si tineretului.Procopovici .. Radu t. Remete . f. 1-3 / 1994. Sebu . . pr. Serbanescu . Dunarii de Jos. a III-a.O. 1945. Rodica. purtare si staruinta. pr. de Al. prof. Manual pentru Seminariile Teologice. ilustrate cu ajutorul biografiilor . 47 p. Dogmatica Ortodoxa . Rm. Smiles . 291 p. Ilie. dactil. Sebastian (& Monica si Dorin Opris) . nr. ms. Nicolae (& colectiv). S. 2001. Bucuresti. Nicolae.T. O suta de ani de la înfiintare. Curs de Catehetica . Actul catehetic: cateheza si actiunile sale . Metode si procedee de predare a religiei în scoala Bucuresti. Bucuresti. Petre. Alba Iulia. G. obiectiv prioritar al Bisericii . 56/1975. mâine.. Rolul formativ al religiei. 2000. Sârbu . Edit.. Radulescu . Educatia religioasa în conceptia lui Jan Amos Komensky . Ion. Împartasania si Spovedania în slujba educarii tineretului scolar . Radu . pr. 1996. Stanculescu . trad. sau Caracter. 1-4 / 1996. M. 1996. Bucuresti. Idem . nr. Fundatiei România de Idem .. Ajuta-te singur (Self-help ). nr. 1996. Vasile. Scurte date despre învatamântul teologic superior din . Lascarov-Moldovanu. 1996. Metodica predarii religiei . pr. Raduca . Mihai. Galati. Bucuresti. George. prof. S. ed.T. 1997.B. Vâlcii. Valoarea catehetica a muzicii în cultul ortodox . Religia în scoala ( Minifilocalie pentru viata ). Cartea crestinului începator . Episcopiei Ortodoxe Alba-Iulia. pr.. Nela. pr.

Nicolae. p. Vintilescu . . Raising ). (în original. Psihologia contemporana si învatamântul religios (teza de doctorat ). Bucuresti.. S. T. . prof. Emilian. Probleme de psihologie religioasa si filosofie morala. 1995). nr. Sibiu. pr. Tilea .T. Terchila. Ziglar . 9- Vasilescu. 1-2 / 1949. Spovedania si duhovnicia . Col. Petre. 1941. 1983. Paris. Ioan Gura de Aur: III. trad. 2000. Charles. Gh. Putem creste copii buni într-o lume negativa! positive kids in a negative world Veche". Editura "Curtea . 1947. Irina-Margareta Nistor. Editia a II-a. Bucuresti. Bucuresti. a II-a. 17-33. pr. Probleme fundamentale în opera moral-sociala a Sf. „Que sais-je?”. 1939 (ed.Principatele Române în prima parte a secolului al XIX-lea (pâna la 1864) 10/1981. Familia crestina . Zig. BOR. Functiunea catehetica a Sfintei Liturghii . .. La Catéchèse . pr. Bucuresti. Wackenheim . Idem . 1935. diac.

............................................................................ Precizari etimologice si istorice.. Slujirea harismaticilor ......... 9 V...........................................................................................................C U P R I N S CUVÂNT ÎNAINTE ................................................................................................................... Catehumenatul .. 27 V...... 3 • • • Terminologie ............................ 60 61 .... ............................... Repere ale unui scurt excurs istoric ............................ IMPORTANTA PRINCIPIILOR DIDACTICE ÎN CATEHIZARE Intentii......................................................... Cateheza Sfintilor Apostoli...... Catehetul Suprem ................. 4 Raportul cu Omiletica ............................................... 18 8.......................................................... EXCURS ÎN ISTORIA CATEHEZEI................................... 6 Implicatii actuale ............ CATEHEZA ÎN PRIMELE VEACURI CRESTINE 5................................... SCOLILE CATEHETICE ................................... Literatura catehetica în primele veacuri crestine ...................................... 25 VI........................................... 59 Definitii si delimitari.......................................................................................................... 2 I................................................ 17 7......... 16 6. Mântuitorul Iisus Hristos. ÎNVATAMÂNTUL CATEHETIC ROMÂNESC .................... 7 II..................... 33 VI....................................... NOTIUNI INTRODUCTIVE................

.............. b................................................................................................................................................................. Profesorul................ Factori concreti ai educatiei religioase: • • • • • • Dumnezeu ........................................ 3........................ Preliminarii............... Biblioteca parohiala..................................... c................................ Idealul educatiei religioase.........Avantajele utilizarii principiilor didactice..................................... 62 Nominalizarea principiilor didactice....................... 5.... 64 VII................................................................................................................ Cateheza............. 104 3.................... 101 VIII............................... educatia............ MIJLOACE PRACTICE DE CATEHIZARE ÎN BISERICA. mediul....... 63 Descrierea principiilor didactice... 4............ 93 96 Elevul............. 2.. Buletinul parohial. d............................. Intentii............................................................... Factori speciali ai educatiei religioase: 1........................................................................................................ Preliminarii...................................................... 103 2............................................... 91 Scoala.................. Factori generali: ereditatea...... 107 109 110 ... Familia crestina................................................................................................................. 1...................................................... FACTORII ESENTIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE a......... 79 80 77 77 74 74 75 Biserica......factor si izvor vesnic al educatiei.............. Dialogul saptamânal............................................................. Terminologie.....

............................................................ 130 11.. 143 BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU EXAMENE ......................................... metodice si practice . Cateheza despre Sfânta Treime .... Cateheza despre rugaciune ... Cateheza despre Sfânta Biserica ................................................IX.... 114 4.................................. Cateheza despre Sfânta Scriptura.......................... REDACTAREA SI PREZENTAREA CATEHEZEI................. 137 13........... Etapele redactarii si prezentarii catehezei ...... Planul catehezei ................ 121 X.....ereferate................ 114 3.......... SCHITE DE PLANURI PENTRU CATEHEZE: 8............................... Cateheza despre Maica Domnului .......ro/ Adevaratul tau prieten .... 127 10..................................................................... 124 9...................................... Repere teoretice....................................... Cateheza despre Sfânta Traditie.. 148 Power ed by http://www.................................... Cateheza despre importanta lecturilor pentru luminarea credintei...... 133 12..................................... 147 BIBLIOGRAFIE GENERALA ORIENTATIVA ... 140 14......

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful