Programa şcolară a fost aprobată prin Ordinul Ministrului educaţiei naţionale cu nr.

4740 /
25.08.2003.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

M ATEM ATI C Ă

CLASELE A VII-A – A VIII-A

Bucureşti, 2003
 NOTĂ DE PREZENTARE

Studiul matematicii în învăţământul obligatoriu îşi propune să asigure pentru toţi elevii formarea
competenţelor de bază în rezolvarea de probleme implicând calculul algebric şi raţionamentul geometric.
Învăţarea matematicii în şcoală urmăreşte conştientizarea naturii matematicii ca o activitate de
rezolvare a problemelor, bazată pe un corpus de cunoştinţe şi de proceduri, dar şi ca o disciplină
dinamică, strâns legată de societate prin relevanţa sa în cotidian şi prin rolul său în ştiinţele naturii, în
tehnologii şi în ştiinţele sociale.
***

Prezentul document conţine Programele şcolare revizuite de Matematică pentru clasele a VII-a – a VIII-a,
care se vor aplica în sistemul de învăţământ începând cu anul şcolar.2003-2004.
Revizuirea curriculum-ului de Matematică a avut în vedere următoarele aspecte:
- necesitatea de a răspunde nevoilor specifice ale învăţământului obligatoriu, în contextul
prelungirii duratei sale la 10 ani începând cu toamna 2003;
- necesitatea de a valida achiziţiile absolvenţilor de clasa a VIII-a, în vederea opţiunii pentru
continuarea studiilor obligatorii într-una din filierele liceului sau în şcoala de arte şi meserii;
perspectiva construirii, în acest scop, a standardelor naţionale de evaluare ale disciplinei pentru
clasele terminale ale ciclului gimnazial de învăţământ;
- menţinerea şi în perioada următoare a structurii şi alocărilor orare din actualul plan-cadru de
învăţământ (aprobat prin O.M. 3638/11.04.2001);
- utilizarea modelului de proiectare curriculară centrată pe obiective şi dezvoltarea unei strategii
didactice pornind de la obiective;
- asigurarea continuităţii şi a progresiei de la o clasă la alta;
- asigurarea posibilităţii de a se utiliza auxiliarele curriculare existente (manuale şcolare, caiete ale
elevului, ghiduri ş.a.m.d.).
În acest context, programele şcolare revizuite de Matematică pentru clasele a VII–a – a VIII-a:
- respectă modelul de proiectare şi forma de prezentare, consacrate prin Curriculum-ul naţional,
asigurând, astfel, continuitatea demersului propus şi unitatea conceptuală a studiului acestei
discipline în învăţământul obligatoriu;
- oferă, pentru fiecare an de studiu, seturile de obiective de referinţă, cu exemplele de activităţi de
învăţare aferente, şi conţinuturile o b l i g a t o r i i , procedând la eliminarea obiectivelor de
referinţă şi a temelor prevăzute la extinderi – marcate în textul vechilor programe cu asterisc (*),
în condiţiile în care planul-cadru de învăţământ în vigoare nu prevede plajă orară la disciplina
“Matematică”;
- adaptează ansamblul obiectivelor de referinţă şi al exemplelor de activităţi de învăţare la
schimbările din structura învăţământului obligatoriu, prin reformulari şi prin adăugarea unor
precizări de conţinut care să asigure premisele pentru ameliorarea calităţii actului didactic;
- asigură corelarea standardelor curriculare de performanţă cu modificările efectuate la nivelul
obiectivelor de referinţă, oferind reperele necesare pentru elaborarea standardelor naţionale de
evaluare ale disciplinei pentru clasele terminale ale învăţământului gimnazial.
Programele şcolare reviziute de Matematică pentru clasele a VII-a – a VIII-a sunt construite astfel
încât să nu îngrădească – prin concepţie şi prin modul de redactare – libertatea profesorului în a decide
succesiunea temelor prevăzute la capitolul Conţinuturi, precum şi în a alege metodele cele mai adecvate
pentru realizarea obiectivelor de referinţă şi însuşirea conţinuturilor propuse obligatorii.
Criteriul de asigurare a calităţii actului de predare-învăţare este reprezentat, astfel, de realizarea
obiectivelor de referinţă, la sfârşitul fiecărui an de studiu, precum şi de atingerea standardelor curriculare
de performanţă la sfârşitul învăţământului gimnazial.

Matematică – Clasele a VII-a – a VII-a 2

 OBIECTIVE CADRU

1. Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, a terminologiei şi a procedurilor

de calcul specifice matematicii

2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de

probleme

3. Dezvoltarea capacităţii de a comunica, utilizând limbajul matematic

4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea

matematicii în contexte variate

Matematică – Clasele a VII-a – a VII-a 3

 CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE

ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, a terminologiei şi a procedurilor de

calcul specifice matematicii
Obiective de Exemple de activităţi de învăţare
referinţă
La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă
VII-a elevul va fi următoarele activităţi:
capabil:
1.1 să scrie, să citească, - exerciţii de comparare şi ordonare a numerelor
să compare şi să reale de forma a b (a, b ∈R, b>0), folosind axa
reprezinte pe axă numerelor, valoarea absolută a unui număr real
numere reale sau utilizând alte metode;
- scrierea unui număr raţional în forme echivalente,
prin: amplificare şi simplificare; transformarea din
fracţie ordinară în fracţie zecimală şi invers; scrierea
unui număr ca radical din pătratul său;
- scrierea unor numere iraţionale în forme
echivalente, utilizând introducerea şi scoaterea
unor factori de sub radical:
- exerciţii de reprezentare a numerelor pe axă,
recurgând, acolo unde este cazul, la aproximări
sau folosind relaţii metrice în triunghiul
dreptunghic;
- exerciţii de poziţionare a unor numere din R\Z
între doi întregi consecutivi;
- exerciţii de recunoaştere a numerelor naturale,
întregi sau raţionale, dintr-o mulţime de numere
dată;
- exerciţii de determinare a naturii unui număr
zecimal (raţional sau iraţional), fiind dată o
regulă de succesiune a zecimalelor (ex:
0,101001000100001...);
- exerciţii de scriere a unui număr real în forme
echivalente; trecerea dintr-o formă de scriere în
alta;
1.2 să efectueze calcule - exerciţii de calcul cu numere reale de forma a b
cu numere reale, (introducerea factorilor sub radical, scoaterea
utilizând proprietăţile factorilor de sub radical, înmulţire, ridicare la
operaţiilor putere, împărţire, adunare şi scădere);
amplificare (pentru raţionalizarea numitorului)
şi simplificare de rapoarte de numere reale;
Matematică – Clasa a VII-a 4
 Obiective de Exemple de activităţi de învăţare
referinţă
La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă
VII-a elevul va fi următoarele activităţi:
capabil:
folosirea în calcule numerice a formulelor de
calcul prescurtat;
- exerciţii de extragere a rădăcinii pătrate din
numere raţionale pozitive;
- exerciţii de anticipare a naturii unui număr
rezultat dintr-un şir de operaţii;
- evidenţierea legăturii dintre o putere cu
exponent negativ şi inversul unui număr;
- exerciţii semnificative, care să scoată în
evidenţă avantajele folosirii proprietăţilor
operaţiilor cu numere raţionale;
1.3 să aproximeze - exerciţii de estimare a rezultatelor unor adunări,
numere reale, pentru a scăderi, înmulţiri, ridicări la putere, împărţiri,
verifica validitatea extrageri de rădăcină pătrată, înainte de
unor calcule efectuarea calculului;
- exerciţii de aproximare a rezultatelor unor
calcule cu o eroare dată, prin lipsă sau adaos;
- calcule folosind atât calculatorul (de buzunar,
PC etc.), cât şi algoritmii învăţaţi, punând
sistematic în evidenţă eroarea datorată
rotunjirilor;
- exerciţii de aproximare a soluţiei unui sistem,
folosind reprezentarea grafică;
- refacerea unor estimări deja făcute îmbunătăţind
marja de eroare;

Matematică – Clasa a VII-a 5

 Obiective de Exemple de activităţi de învăţare
referinţă
La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă
VII-a elevul va fi următoarele activităţi:
capabil:
1.4 să utilizeze elemente - exerciţii de identificare a ipotezei şi a concluziei
de logică şi elemente într-un enunţ matematic; punerea în evidenţă a
de teoria mulţimilor rolului diferit al ipotezei şi al concluziei;
pentru a stabili - analiza unor enunţuri ce folosesc operatori
1
valoarea de adevăr a logici; formularea unor astfel de enunţuri;
unor enunţuri - construirea unor exemple de mulţimi finite şi de
mulţimi infinite (ex.: mulţimea divizorilor
naturali ai unui număr natural; mulţimea
multiplilor naturali ai unui număr natural);
- analiza unor exemple de mulţimi întâlnite în
studiul altor discipline;
- scrierea mulţimii divizorilor întregi ai unui
număr întreg; compararea cu mulţimea
divizorilor naturali;
- scrierea mulţimii multiplilor întregi ai unui
număr întreg; compararea cu mulţimea
multiplilor naturali;
1.5 să identifice - analiza unor exemple de dependenţe funcţionale
elementele unor întâlnite în studiul altor discipline;
dependenţe - construcţia unor exemple de dependenţe
funcţionale şi să funcţionale; exerciţii de scriere a formulei care
utilizeze reprezentări defineşte o dependenţă funcţională definită pe o
ale acestora în mulţime finită (în cazul unor formule simple);
caracterizarea unor - stabilirea unor corespondenţe simple între
situaţii concrete elementele a două mulţimi;
- identificarea si exprimarea, cu ajutorul unei
formule, a unor legi de asociere/dependenţe
funcţionale simple întâlnite în situaţii cotidiene;
- exerciţii de completare a termenilor unui şir;
explicarea regulei de formare a unui şir dat;
utilizarea de reguli date pentru a construi şiruri;
- exerciţii de descriere a poziţiei unui punct în
plan utilizând coordonatele întrun sistem de axe
ortogonale;
- exerciţii de identificare a unui punct în plan
cunoscând coordonatele;
1.6 să utilizeze elemente - exerciţii de aplicare a formulelor pentru calculul
1
Fără a folosi termenul “valoare de adevăr”.

Matematică – Clasa a VII-a 6

 Obiective de Exemple de activităţi de învăţare
referinţă
La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă
VII-a elevul va fi următoarele activităţi:
capabil:
de calcul algebric mediilor aritmetică şi geometrică, al ariilor, al
pentru simplificarea volumelor; interpretarea geometrică a mediilor;
unor calcule, precum rezolvarea unor probleme în care apar medii;
şi pentru rezolvarea exerciţii de comparare a mediilor aritmetică şi
unor ecuaţii şi geometrică a două numere (pe exemple
inecuaţii concrete; eventual: demonstraţie algebrică;
demonstraţie geometrică);
- exersarea operaţiilor cu numere reale
reprezentate prin litere (adunare, scădere,
înmulţire, împărţire, ridicare la putere cu
exponent întreg);
- aducerea la o formă mai simplă a unor numere
în a căror scriere intervin fracţii, paranteze,
radicali etc.;
- exerciţii de descompunere a numerelor reale
reprezentate prin litere: în sumă sau diferenţă; în
factori, folosind diferite metode; restrângeri în
pătrate de sume;
- rezolvarea de ecuaţii de forma ax+b=0, a,b,c ∈ R
şi reductibile la acestea;
- studiul unor ecuaţii de forma ax+by+c=0, a,b,c
∈ R, prin utilizarea reprezentării grafice a
acesteia într-un sistem de coordonate;

- exerciţii de identificare a două sau mai multe

perechi de numere care verifică ecuaţii de forma
ax+by+c=0, a,b,c ∈ R, observarea coliniarităţii
acestor puncte prin reprezentarea punctelor într-
un sistem de axe ortogonale;
- reprezentarea grafică a dreptei soluţiilor unei
ecuaţii de forma ax+by+c=0, (cu a, b, c ∈ R, nu
toate nule), pornind de la două puncte ale
acesteia;
- rezolvarea unor sisteme de două ecuaţii cu două
necunoscute, folosind: metoda grafică, metoda
reducerii, metoda substituţiei;
- rezolvarea unor inecuaţii de forma ax+b<0 (>, ≤,
≥), a,b ∈ R, punând sistematic în evidenţă
legătura dintre inecuaţie, soluţia sa şi

Matematică – Clasa a VII-a 7

 Obiective de Exemple de activităţi de învăţare
referinţă
La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă
VII-a elevul va fi următoarele activităţi:
capabil:
reprezentarea pe axă a acestei mulţimi de
numere (sub forma unei semidrepte);
- rezolvarea unor probleme cu ajutorul ecuaţiilor;
- utilizarea metodelor aritmetică şi algebrică
pentru rezolvarea aceleiaşi probleme;
compararea rezolvărilor;
- probleme care se pot rezolva cu ajutorul
sistemelor de ecuaţii;
1.7 să deseneze figuri - evidenţierea unor figuri geometrice cunoscute,
geometrice în diverse într-o configuraţie dată;
configuraţii şi să - folosirea instrumentelor geometrice (riglă,
utilizeze proprietăţi compas, echer, raportor) pentru a desena diferite
calitative şi metrice configuraţii;
ale figurilor - calculul unor lungimi de segmente, utilizând
geometrice2 în teorema lui Thales, asemănarea triunghiurilor şi
rezolvarea unor relaţiile metrice în triunghiul dreptunghic
probleme (teorema înălţimii, teorema catetei, teorema lui
Pitagora) şi sin, cos, tg, ctg; rezolvarea unor
probleme cu conţinut practic;
- calculul lungimilor unor arce de cerc şi cercuri,
utilizând formule şi regula de trei simplă;
- calculul unor măsuri de unghiuri şi arce de cerc,
utilizând proprietăţile figurilor (suma măsurilor
unghiurilor unui triunghi sau patrulater; unghi la
centru; unghi înscris în cerc; triunghi şi
patrulater înscris în cerc) şi sin, cos, tg, ctg;
- construirea unor grafice circulare, care să
reprezinte ponderea procentuală a părţilor unui
întreg (ex.: procentele reprezentate de elevii de
diferite vârste, în cadrul mulţimii elevilor unei
şcoli);
- calcul de arii, folosind decupări, descompuneri,
pavaje, reţele, formule, raportul ariilor a două
triunghiuri asemenea; construirea unor pavaje,
pornind de la o anumită figură geometrică sau
de la o altă condiţie dată;
- calcul de laturi, apoteme, arii în poligoane
regulate (triunghi, pătrat, hexagon regulat);
2
Se vor utiliza figuri geometrice situate într-un plan de referinţă dat sau pe feţele unor corpuri geometrice.

Matematică – Clasa a VII-a 8

 Obiective de Exemple de activităţi de învăţare
referinţă
La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă
VII-a elevul va fi următoarele activităţi:
capabil:
- calcul de arii laterale şi totale ale unor poliedre
(paralelipiped dreptunghic, cub, prismă
triunghiulară regulată, prismă patrulateră
regulată, piramidă triunghiulară regulată,
piramidă patrulateră regulată), pe desfăşurări
date;
- calculul sin, cos, tg, ctg pentru unghiurile
ascuţite ale unui triunghi dreptunghic;
întocmirea tabelului pentru unghiurile de 30°,
45° şi 60°; rezolvarea unor triunghiuri
dreptunghice, isoscele sau cu un unghi de 30°,
folosind acest tabel;
1.8 să determine, folosind - probleme în care intervin operaţii cu măsuri şi
metode adecvate transformări de unităţi de măsură;
(măsurare şi/sau - exerciţii de alegere a celei mai potrivite unităţi
calcul), lungimi de de măsură, pentru un anumit context dat;
segmente, măsuri de - exerciţii de calcul a unor lungimi de segmente,
unghiuri şi arii; să măsuri de unghiuri, perimetre ale unor
estimeze lungimi, configuraţii;
măsuri de unghiuri şi - descompunerea unei figuri date în figuri ale
arii căror arii pot fi calculate direct;
- calcularea ariilor unor figuri plane (triunghi,
dreptunghi, paralelogram, romb, trapez)
utilizând reţele de pătrate;
- exerciţii de estimare a unor măsuri: dimensiuni
direct măsurabile; măsuri rezultate din calcul,
prin estimarea măsurilor componente;
- exerciţii de măsurare a unghiurilor cu ajutorul
raportorului;
- calculul mediei aritmetice a mai multor
măsurători ale aceleiaşi mărimi;
- determinarea practică a unei aproximări a
numărului π;
1.9 să utilizeze simetria, - exerciţii de identificare a coordonatelor unui
translaţia, rotaţia, punct într-un sistem de axe ortogonale,
localizări şi poziţii - exerciţii de reprezentare a unui punct într-un
relative în rezolvarea sistem de axe ortogonale, cunoscând
de probleme coordonatele;

Matematică – Clasa a VII-a 9

 Obiective de Exemple de activităţi de învăţare
referinţă
La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă
VII-a elevul va fi următoarele activităţi:
capabil:
- construcţia imaginii unei figuri prin translaţie,
rotaţie, simetrie (intuitiv, fără a defini
transformările ca funcţii);
- folosirea reţelelor de pătrate pentru a recunoaşte
imaginea unei figuri prin una din transformările
de mai sus;
- justificarea proprietăţilor unor configuraţii
geometrice, pe baza simetriei;
- analiza şi construcţia unor figuri cu simetrie axială
sau centrală;
- identificarea axei (centrului) de simetrie al unei
figuri (intuitiv sau/şi prin demonstraţie);
- analiza unor configuraţii în care intervin puncte,
drepte, cercuri etc.
- construirea unei figuri aflate într-o anumită
poziţie relativ la o altă figură dată;
1 să utilizeze elemente - analiza unor criterii de sortare a elementelor
.10 de organizare a unei mulţimi: criterii care împart mulţimea în
datelor, de statistică şi clase; criterii care determină submulţimi
de probabilităţi în nedisjuncte (fără a folosi această terminologie);
rezolvarea unor - analiza şi rezolvarea unor probleme de numărare
probleme date cu caracter combinatorial;
- discuţii privind alegerea celei mai potrivite
forme de reprezentare;
- reprezentarea unor date în tabele cu una şi două
intrări; reperarea unei informaţii dintr-un tabel
sau listă; interpretarea unei informaţii extrase
dintr-un tabel (listă);
- exerciţii de transpunere a unei relaţii dintr-o
formă de descriere în alta (text, formulă,
diagramă);
- construirea unor diagrame; interpretarea unor
diagrame;
- analiza unor seturi de date pentru a determina un
mod mai potrivit de reprezentare grafică;
- reprezentări prin grafice circulare şi grafice cu
bare;
- analiza unor exemple de evenimente
întâmplătoare din domenii diferite ale
Matematică – Clasa a VII-a 10
 Obiective de Exemple de activităţi de învăţare
referinţă
La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă
VII-a elevul va fi următoarele activităţi:
capabil:
matematicii (divizibilitate, geometrie etc);
- calculul probabilităţii unor evenimente.
2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă
VII-a elevul va fi următoarele activităţi:
capabil:
2.1 să exploreze modalităţi - exerciţii de scriere a unui număr real ca:
de descompunere a sumă, produs, diferenţă, cât, putere de două
numerelor, folosind sau mai multe numere reale;
operaţiile studiate - exerciţii de scriere a unui număr real
şi să identifice (raţional sau iraţional) în forme echivalente;
modalităţi eficiente de - exerciţii de recunoaştere a naturii numerelor
organizare a naturale, întregi, raţionale sau iraţionale
unui calcul folosind dintr-o mulţime de numere date;
scrierea numerelor în - determinarea naturii unui număr real prin
forme variate scriere în forme echivalente; trecerea unui
număr dintr-o formă de scriere în alta;
- compararea unor modalităţi diferite de a
organiza efectuarea unui calcul;
2.2 să identifice situaţii- - identificarea unor situaţii-problemă care pot
problemă, să le fi transpuse în limbaj matematic adecvat;
transpună în limbaj - exerciţii de transcriere a unei situaţii-
matematic şi să problemă în limbaj matematic utilizând calcul
organizeze eficient algebric sau metode geometrice;
modul de rezolvare - selectarea, din mulţimea datelor culese, a
a acestora unor informaţii relevante pentru rezolvarea
unei probleme;
- exerciţii de transferare a soluţiilor unor
probleme pentru rezolvarea altor probleme
sau a unor situaţii-problemă;
- exerciţii de culegere de date şi de
organizarea datelor în forme variate;

Matematică – Clasa a VII-a 11

 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă
VII-a elevul va fi următoarele activităţi:
capabil:
2.3 să formuleze cât mai - identificarea unor consecinţe posibile ce
multe consecinţe decurg dintr-un set de ipoteze; întrebări
posibile, care decurg deschise de tipul: "Ce s-ar întâmpla dacă
dintr-un set de ipoteze modificăm ipoteza?" (situaţia descrisă
date; să construiască putând fi una din cotidian, o situaţie
generalizări şi să matematică, un experiment etc);
investigheze valoarea - exerciţii de verificare a validităţii unor
de adevăr a unor afirmaţii, pe cazuri particulare sau prin
enunţuri construirea unor exemple şi contraexemple;
- formularea unor enunţuri generale, pornind
de la unul sau mai multe enunţuri de acelaşi
tip; verificarea validităţii enunţurilor
formulate; elaborarea unei argumentaţii
(demonstraţii) în sprijinul afirmaţiilor
formulate;
2.4 să identifice reguli de - exerciţii de completare a unor şiruri de
formare numere, întocmite după o regulă aditivă,
a unor şiruri de numere multiplicativă, de tipul an=a/n etc.;
identificarea regulii de formare a unui şir de
numere şi exprimarea ei (în cuvinte sau
printr-o formulă, desen etc.); alcătuirea unor
şiruri, pornind de la o regulă dată; inventarea
unor reguli de alcătuire a şirurilor;
2.5 să selecteze, în - analiza datelor problemei pentru verificarea
mulţimea datelor de noncontradicţiei, suficienţei, redundanţei şi
care dispune, eliminarea informaţiilor neesenţiale;
informaţii relevante - exerciţii de sortare şi clasificare a unor
pentru rezolvarea unei informaţii pe baza unor criterii date;
probleme formularea unor criterii de sortare;
2.6 să analizeze - exerciţii de verificare a rezultatului unui
veridicitatea unor calcul, folosind modalităţi variate ( măsurare,
rezultate obţinute prin estimare);
procedee diverse - exerciţii de verificare a unei rezultate
(măsurare, calcul, obţinute prin măsurare sau estimare prin
raţionament) calcul sau folosind diferite metode
matematice;
- identificarea rezultatului plauzibil dintr-o
listă de răspunsuri posibile;

Matematică – Clasa a VII-a 12

 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă
VII-a elevul va fi următoarele activităţi:
capabil:
2.7 să construiască - formulări de probleme, pornind de la o
probleme, pornind de schemă, grafic, formulă, configuraţie
la un model (grafic sau geometrică;
formulă) - formulări de probleme pornind de la un set
de informaţii; analiza unui set de informaţii
pentru verificarea suficienţei acestora;
- formularea consecinţelor posibile care
decurg dintr-un set de informaţii;
- compararea unor probleme create pornind de
la acelaşi element de sprijin;
2.8 să utilizeze - exerciţii de desenare folosind instrumente
instrumente geometrice geometrice a unor configuraţii care satisfac
(riglă, compas, echer, ipoteze date;
raportor) pentru a - exerciţii de utilizare a instrumentelor
reprezenta diferite geometrice adecvate pentru a reprezenta prin
configuraţii geometrice desen figuri geometrice;
- exerciţii de utilizare a instrumentelor
geometrice pentru a reprezenta prin desen
relaţii între elementele unor figuri sau
configuraţii geometrice(congruenţă,
paralelism, perpendicularitate).

3. Dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă
VII-a elevul va fi următoarele activităţi:
capabil:
3.1 să identifice şi să - identificarea ipotezei şi a concluziei unei
diferenţieze etapele unui probleme;
raţionament matematic - sesizarea greşelilor dintr-o succesiune de
prezentat în diverse argumente;
forme
3.2 să prezinte în mod - redactarea rezolvării unei probleme date;
coerent soluţia unei - argumentarea orală a demersului de rezolvare
probleme, utilizând a unei probleme;
modalităţi variate de
exprimare (cuvinte,
simboluri matematice,
diagrame, tabele,

Matematică – Clasa a VII-a 13

 construcţii din diverse
materiale)
3.3 să argumenteze logic în - discutarea în grup a metodei de rezolvare a
cadrul unui grup, idei unei probleme;
şi metode matematice, - argumentarea metodei alese pentru
să utilizeze diferite rezolvarea unei probleme;
surse de informaţie în - discutarea în grup, analiza şi compararea
verificarea şi susţinerea unor metode diferite de rezolvare a unei
opiniilor probleme;
- găsirea, în grup, a unor metode alternative de
rezolvare;
- elaborarea în grup a unor referate sau
proiecte pe o temă dată.

4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în

contexte variate
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă
VII-a elevul va fi următoarele activităţi:
capabil:
4.1 să identifice utilizări - analiza, prin activităţi de grup sau
ale unor concepte şi individuale, a unor metode matematice
metode matematice utilizate pentru rezolvarea unor situaţii-
studiate, în rezolvarea problemă sau a unor probleme practice;
unor probleme practice - analiza, prin activităţi de grup sau
individuale, a unor situaţii-problemă sau a
unor probleme practice pentru identificarea
metodelor adecvate de rezolvare;
4.2 să manifeste - abordarea unor situaţii-problemă;
perseverenţă şi interes - utilizarea unor metode variate în rezolvarea
pentru găsirea de problemelor;
soluţii noi în rezolvarea - compararea diferitelor metode utilizate în
unei probleme rezolvarea unei probleme.

CONŢINUTURI
ALGEBRĂ
1. Mulţimea numerelor întregi
Mulţimi
Noţiunea de mulţime; relaţii (apartenenţă, egalitate, incluziune); operaţii
(intersecţia, reuniunea, diferenţa, produsul cartezian).
Numere întregi
Mulţimea numerelor întregi; reprezentare pe axă; operaţii; ordinea efectuării

Matematică – Clasa a VII-a 14

operaţiilor; divizibilitate în Z: definiţie, divizor, multiplu; ecuaţii; inecuaţii.
2. Mulţimea numerelor raţionale
Mulţimea numerelor raţionale (Q); reprezentarea pe axă a numerelor raţionale,
opusul unui număr raţional; valoarea absolută a unui număr raţional (modulul).
Incluziunile N⊂Z⊂Q. Scrierea numerelor raţionale sub formă zecimală sau
fracţionară
Adunarea numerelor raţionale, proprietăţi
Scăderea numerelor raţionale
Compararea numerelor raţionale
Înmulţirea numerelor raţionale, proprietăţi; ordinea efectuării operaţiilor
Împărţirea numerelor raţionale; ordinea efectuării operaţiilor
Puterea unui număr raţional cu exponent număr întreg. Reguli de calcul cu puteri
Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor
Rezolvarea în Q a ecuaţiilor de forma ax+b=0, cu a∈Q*, b∈Q
Probleme care pot fi rezolvate cu ajutorul ecuaţiilor
Rapoarte; proporţii; proporţii derivate; procente; raport procentual; şir de rapoarte
egale
Media aritmetică şi media aritmetică ponderată.
3. Numere reale
Rădăcina pătrată a unui număr natural pătrat perfect.
Rădăcina pătrată a unui număr raţional pozitiv; algoritmul de extragere a rădăcinii
pătrate. Aproximări.
Exemple de numere iraţionale; iraţionalitatea lui 2 (demonstraţia - facultativ);
mulţimea numerelor reale; modul; ordonare; reprezentare pe axă prin aproximări
Reguli de calcul: a × b = ab ; a / b = a / b , a>0, b>0. Introducerea factorilor
sub radical. Scoaterea factorilor de sub radical
Media geometrică.
4. Calcul algebric
Calcul cu numere reale reprezentate prin litere: adunare, scădere, înmulţire,
împărţire, ridicare la putere cu exponent întreg; reguli de calcul cu puteri
Formule de calcul prescurtat: (a±b)2 = a2 ± 2ab + b2; (a-b)(a+b) = a2 - b2
Descompuneri în factori, utilizând regulile de calcul în R.
Rezolvarea ecuaţiei de forma x2 = a, unde a∈Q.
Aplicaţii numerice.

Matematică – Clasa a VII-a 15

5. Elemente de organizare a datelor
Sistem de axe ortogonale; reprezentarea punctelor în plan cu ajutorul sistemului de
axe ortogonale; distanţa între două puncte din plan; rezolvarea unor probleme
simple de geometrie pornind de la reprezentarea punctelor într-un sistem de axe
ortogonale; reprezentarea unor numere reale pe axă, folosind rigla şi compasul.
Reprezentarea prin tabele, diagrame şi grafice a unor dependenţe funcţionale.
Calculul probabilităţii unor evenimente.
6. Ecuaţii şi sisteme
Proprietăţi ale relaţiei de egalitate în mulţimea numerelor reale.
Ecuaţii de forma ax+b=0, a, b ∈ R; mulţimea soluţiilor unei ecuaţii; ecuaţii
echivalente; rezolvarea ecuaţiilor.
Inecuaţii de forma ax+b>0, (<, ≤, ≥), a, b ∈ R. Scrierea mulţimii soluţiilor.
Ecuaţii de forma ax+by+c=0, a, b, c ∈ R. a1 x + b1 y = c1
a2 x + b2y = c2
Sisteme de două ecuaţii cu două necunoscute, de forma: ; rezolvare , prin metoda
reducerii şi prin metoda substituţiei.
Rezolvarea unor probleme simple cu conţinut practic, cu ajutorul ecuaţiilor, inecuaţiilor
şi al sistemelor de ecuaţii.

GEOMETRIE
1. Recapitulare şi completări
Unghiuri opuse la vârf.
Congruenţa triunghiurilor. Linii importante în triunghi.
Condiţii necesare şi suficiente ca un paralelogram să fie dreptunghi, romb, pătrat.
Centru de simetrie şi axe de simetrie pentru poligoanele studiate.
Trapez, clasificare; trapez isoscel, proprietăţi.
Arii (triunghiuri, patrulatere); calculul ariilor unor suprafeţe, folosind decupări,
pavaje, reţele, sau cu ajutorul formulelor.
Calculul ariilor laterale şi totale ale unor poliedre, pe desfăşurări date.
2. Asemănarea triunghiurilor
Rapoarte şi proporţii formate cu lungimi de segmente; segmente proporţionale.
Teorema paralelelor echidistante. Teorema lui Thales. Teorema reciprocă a
teoremei lui Thales. Împărţirea unui segment în părţi proporţionale cu numere
(segmente) date.
Linia mijlocie în triunghi; proprietăţi. Centrul de greutate al unui triunghi.
Linia mijlocie în trapez; proprietăţi.
Triunghiuri asemenea.
Teorema fundamentală a asemănării.
Criterii de asemănare a triunghiurilor.
3. Relaţii metrice în triunghiul dreptunghic

Matematică – Clasa a VII-a 16

Proiecţii ortogonale pe o dreaptă.
Teorema înălţimii, teorema catetei.
Teorema lui Pitagora; teorema reciprocă a teoremei lui Pitagora.
Rapoarte constante în triunghiul dreptunghic: sin, cos, tg, ctg; folosirea tabelelor
trigonometrice; întocmirea tabelului pentru unghiurile de 30°, 45° şi 60°.
Rezolvarea triunghiului dreptunghic.
4. Cercul
Cercul: definiţie; elemente în cerc: centru, rază, coardă, diametru, arc; interior,
exterior; discul.
Unghi la centru; măsurarea arcelor; arce congruente.
Coarde şi arce în cerc (la arce congruente corespund coarde congruente, şi
reciproc; proprietatea diametrului perpendicular pe o coardă; proprietatea arcelor
cuprinse între coarde paralele; proprietatea coardelor egal depărtate de centru).
Unghi înscris în cerc; triunghi înscris în cerc; patrulater înscris în cerc; poligonul
regulat: construcţie, elemente.
Poziţiile relative ale unei drepte faţă de un cerc; tangente dintr-un punct exterior la
un cerc; triunghi circumscris unui cerc.
Poziţiile relative a două cercuri.
Calculul elementelor în poligoane regulate: triunghi echilateral, pătrat, hexagon
regulat (latură, apotemă, arie, perimetru).
Lungimea cercului şi aria discului; lungimea arcului de cerc; aria sectorului de
cerc.

Matematică – Clasa a VII-a 17

 CLASA A VIII-A
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE
ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, a terminologiei şi a procedurilor de

calcul specifice matematicii
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă
VIII-a, elevul va fi următoarele activităţi:
capabil:
1.1 să înţeleagă noţiunea - exerciţii de comparare şi de ordonare a
de număr real şi numerelor reale, folosind axa numerelor,
relaţiile dintre valoarea absolută a unui număr real, sau
mulţimile de numere utilizând alte metode;
studiate - exerciţii de poziţionare a unor numere din R\Z
între doi întregi consecutivi;
- exerciţii de recunoaştere a numerelor naturale,
întregi sau raţionale, dintr-o mulţime de
numere dată;
- exerciţii de determinare a naturii unui număr
zecimal (raţional sau iraţional), fiind dată o
regulă de succesiune a zecimalelor (ex.:
0,101001000100001...);
- exerciţii de recunoaştere a unor numere
iraţionale dintr-o mulţime de numere date;
- exerciţii de folosire a terminologiei aferente
noţiunii de număr real (semn, modul, opus,
invers, parte întreagă, parte zecimală), pe cât
mai multe exemple, punând în evidenţă: (1)
faptul că: modulul unui număr real este
întotdeauna un număr pozitiv; numerele opuse
au semne contrare; (2) ce fel de numere sunt
partea întreagă, respectiv partea zecimală a
unui număr real; (3) scrierea unui număr real
ca sumă dintre partea sa întreagă şi cea
zecimală;
1.2 să înţeleagă - exerciţii de calcul (adunări, scăderi, înmulţiri şi
semnificaţia şi împărţiri, ridicări la putere cu exponent număr
proprietăţile operaţiilor întreg) cu numere reale; exerciţii de anticipare
cu numere reale şi să le a naturii unui număr rezultat dintr-un şir de
aplice operaţii;
în calcule variate - exerciţii de extragere a rădăcinii pătrate din

Matematică – clasa a VIII-a 18

 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă
VIII-a, elevul va fi următoarele activităţi:
capabil:
numere raţionale pozitive;
- exerciţii semnificative, care să scoată în
evidenţă avantajele folosirii proprietăţilor
operaţiilor cu numere reale;
- exerciţii de calcul cu radicali (introducerea
factorilor sub radical, scoaterea factorilor de
sub radical, înmulţire, ridicare la putere,
împărţire, adunare, scădere); amplificare
(pentru raţionalizarea numitorului) şi
simplificare de rapoarte de numere reale;
- exerciţii de calcul, urmărind respectarea
semnificaţiei parantezelor şi a ordinii efectuării
operaţiilor în mulţimea numerelor reale;
exerciţii de aşezare a parantezelor pentru a
obţine un rezultat dat;
- exerciţii de descompunere a unui număr real
în: sumă, produs, diferenţă, cât, putere de două
sau mai multe numere reale;
- creare, analiză, rezolvare de probleme cu text
care conduc la formule de tipul a±b=x;
a±b±c=x; a·b=x; a:b=x (x necunoscut), în
mulţimea numerelor raţionale;
- compararea unor modalităţi diferite de a
organiza efectuarea unui calcul; folosirea
formulelor de calcul prescurtat, inclusiv pentru
calcule numerice;

Matematică – clasa a VIII-a 19

 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă
VIII-a, elevul va fi următoarele activităţi:
capabil:
1.3 să aproximeze numere - utilizarea aproximărilor prin lipsă sau adaos
reale şi soluţii ale unor pentru a compara numere întregi, raţionale sau
ecuaţii sau sisteme de reale;
ecuaţii, pentru a - rotunjirea până la cea mai apropiată zece, sută
verifica validitatea etc., sau zecime, sutime, miime;
unor calcule - exerciţii de evaluare a rezultatelor unor
adunări, scăderi, înmulţiri, ridicări la putere,
împărţiri, extrageri de rădăcină pătrată, înainte
de efectuarea calculului;
- calcule folosind atât calculatorul (de buzunar,
PC etc.), cât şi algoritmii învăţaţi, pentru a
obţine aproximări diferite ale rezultatului unui
calcul; evidenţierea erorii datorate rotunjirilor;
- exerciţii de aproximare a soluţiei unui sistem de
două ecuaţii de forma ax+by+c=0, a,b,c ∈ R,
folosind reprezentarea grafică;

Matematică – clasa a VIII-a 20

 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă
VIII-a, elevul va fi următoarele activităţi:
capabil:
1.4. să aplice în rezolvarea - exerciţii de identificare a ipotezei şi a
problemelor elemente concluziei într-un enunţ matematic;
de logică, precum şi - exerciţii ce vizează punerea în evidenţă a
elemente rolului diferit al ipotezei şi al concluziei într-un
de teoria mulţimilor enunţ matematic;
- analiza unor enunţuri ce folosesc operatorii
logici: "şi", "sau", "nu", "implică", "echivalent"
şi a termenilor "toţi", "cel mult", "cel puţin",
"oricare", "există"; formularea unor astfel de
enunţuri;
- exerciţii de folosire a terminologiei aferente
logicii matematice (ipoteză, concluzie,
demonstraţie, teoremă, axiomă, definiţie,
teoremă directă, teoremă reciprocă, implicaţie,
exemplu, contraexemplu), în contexte variate
(algebră/geometrie, scris/ oral, context
cotidian/matematic etc.);
- exerciţii de folosire a terminologiei aferente
teoriei mulţimilor (mulţime, element, diagramă
etc.), în contexte uzuale şi matematice;
- construirea unor exemple de mulţimi finite şi
de mulţimi infinite (de exemplu: mulţimea
divizorilor naturali ai unui număr natural;
mulţimea multiplilor naturali ai unui număr
natural); analiza unor exemple de mulţimi
întâlnite în studiul altor discipline;
- exersarea operaţiilor cu mulţimi (intersecţie,
reuniune, diferenţă, produs cartezian) în forme
variate de reprezentare, în contexte uzuale şi
matematice;
- analiza unor exemple de mulţimi care să
ilustreze relaţia de egalitate, respectiv de
incluziune între mulţimi;
- scrierea mulţimii divizorilor întregi ai unui
număr întreg; compararea cu mulţimea
divizorilor naturali;
- scrierea mulţimii multiplilor întregi ai unui
număr întreg; compararea cu mulţimea
multiplilor naturali;

Matematică – clasa a VIII-a 21

 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă
VIII-a, elevul va fi următoarele activităţi:
capabil:
1.5 să identifice funcţii de - analiza unor exemple de dependenţe
tipul f: R→R, f(x) = funcţionale întâlnite în studiul altor discipline;
ax+b (a, b ∈ R) şi să le construcţia unor exemple de dependenţe
reprezinte grafic funcţionale; exerciţii de scriere a formulei care
defineşte o dependenţă funcţională definită pe
o mulţime finită (în cazul unor formule
simple);
- analiza şi construcţia unor exemple care să
ilustreze noţiunile de: funcţie, diagramă,
funcţie definită pe o mulţime finită, funcţie
definită pe o mulţime infinită, grafic;
- aflarea mulţimii valorilor unei funcţii pe o
mulţime finită;
- analiza unor exemple de funcţii întâlnite în
ştiinţele naturii etc.;
- exerciţii de reprezentare a graficului unor
funcţii: (1) definite pe mulţimi finite,
sau (2) definite pe R cu valori în R, f(x)=ax+b,
a,b ∈ R, într-un sistem de axe ortogonale;
- exerciţii de determinare a unei funcţii de
forma: f:R→R, f(x)=ax+b, al cărei grafic
conţine două puncte date; exerciţii de
investigare a coliniarităţii a două sau mai multe
puncte, cunoscând coordonatele acestora;
1.6 să utilizeze elemente - exerciţii de transcriere a unor situaţii problemă
de calcul algebric în limbaj matematic, înlocuind numerele
pentru a rezolva ecuaţii necunoscute cu litere;
şi inecuaţii, precum şi - exerciţii de aplicare a unor formule (pentru
pentru a aplica formule calculul mediilor aritmetică şi geometrică, al
de calcul ariilor, al volumelor); interpretarea geometrică
a mediilor; rezolvarea unor probleme în care
apar medii; exerciţii de comparare a mediilor
aritmetică şi geometrică a două numere;
- exersarea operaţiilor cu numere reale
reprezentate prin litere (adunare, scădere,
înmulţire, împărţire, ridicare la putere cu
exponent întreg) utilizând proprietăţile
operaţiilor şi formule de calcul prescurtat;
evidenţierea greşelilor tipice; aducerea la o

Matematică – clasa a VIII-a 22

 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă
VIII-a, elevul va fi următoarele activităţi:
capabil:
formă mai simplă a unor numere (în a căror
scriere intervin fracţii, paranteze, radicali etc.);
- exerciţii de descompunere a unor numere reale
reprezentate prin litere: (1) în sumă sau
diferenţă; (2) în factori, folosind diferite
metode; exerciţii cu restrângeri în pătrate de
sume;
- rezolvarea unor ecuaţii de forma ax+b=0, a,b ∈
R şi reductibile la acestea;
2
- rezolvarea unor ecuaţii de forma ax +bx+c= 0,
a,b,c ∈R, a ≠ 0, prin descompunere în factori
sau în sumă de pătrate;
- exerciţii de reprezentare grafică, prin puncte, a
dreptei soluţiilor unei ecuaţii de forma
ax+by+c=0, (cu a,b,c∈R, nu toate nule): (1)
identificarea a două sau mai multe perechi de
numere care verifică ecuaţia; (2) reprezentarea
punctelor corespunzătoare, într-un sistem de
axe ortogonale şi observarea coliniarităţii
acestor puncte; (3) reprezentarea grafică a
dreptei, pornind de la două puncte ale acesteia;
(4) explicitarea mulţimii soluţiilor;
- rezolvarea unor sisteme de două ecuaţii de
forma ax+by+c=0, a,b,c ∈ R, folosind: metoda
grafică; metoda reducerii; metoda substituţiei;
rezolvarea unor sisteme de două ecuaţii cu
două necunoscute, reductibile la sisteme de
forma precizată;
- rezolvarea unor inecuaţii de forma ax+b<0,
ax+b>0, ax+b≥0, ax+b≤0, a,b∈R, punând
sistematic în evidenţă legătura dintre inecuaţie,
soluţia sa şi reprezentarea pe axă a acestei
mulţimi de numere (sub forma unei
semidrepte), ca şi legătura cu interpretarea
grafică a funcţiei f(x)=ax+b; rezolvarea unor
inecuaţii simple, reductibile la acestea;
- rezolvarea unor probleme cu ajutorul ecuaţiilor
sau al sistemelor de ecuaţii studiate; utilizarea
metodelor aritmetică şi algebrică pentru

Matematică – clasa a VIII-a 23

 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă
VIII-a, elevul va fi următoarele activităţi:
capabil:
rezolvarea aceleiaşi probleme; compararea
rezolvărilor;
1.7. să utilizeze proprietăţi - exerciţii de identificare, diferenţiere şi
ale figurilor şi denumire a figurilor geometrice (triunghi,
corpurilor geometrice patrulater, pătrat, dreptunghi, paralelogram,
în probleme de trapez, romb – cerc, linie curbă, dreaptă,
demonstraţie şi de segment, semidreaptă, linie frântă, unghi,
calcul poligon) aparţinând unei mulţimi de figuri;
exemple de figuri geometrice pentru fiecare
categorie, exerciţii de identificare, diferenţiere
şi denumire a corpurilor geometrice (cub,
sferă, paralelipiped, piramidă, cilindru, con,
trunchi de piramidă, trunchi de con) aparţinând
unei mulţimi de corpuri; analiza unor exemple
de corpuri geometrice pentru fiecare categorie;
exerciţii de reprezentare în plan a corpurilor
geometrice;
- exerciţii de identificare a elementelor figurilor
plane pe corpuri geometrice (vârfuri, unghiuri,
muchii, feţe) sau pe desfăşurări ale acestora;
- descrierea în cuvinte, verbal sau în scris, a unei
configuraţii geometrice întâlnite într-o
problemă de geometrie; formularea unei
probleme, pornind de la o configuraţie dată;
- exerciţii de clasificare şi comparare a unor
corpuri după criterii ca: numărul de muchii,
feţe, vârfuri; forma feţelor;
- exerciţii de aplicare a metodei triunghiurilor
congruente şi a metodei triunghiurilor
asemenea;

Matematică – clasa a VIII-a 24

 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă
VIII-a, elevul va fi următoarele activităţi:
capabil:
1.8 să recunoască şi să - exerciţii de reprezentare a figurilor geometrice
utilizeze în diverse prin desen, utilizând instrumente geometrice;
contexte, inclusiv în exerciţii de identificare a unor figuri plane pe
cotidian, proprietăţi corpuri geometrice sau pe desfăşurări ale
simple ale corpurilor acestora;
geometrice; să - exerciţii de recunoaştere a unor proprietăţi ale
deseneze reprezentarea figurilor plane pe corpuri geometrice;
plană a unor corpuri - evidenţierea unor figuri geometrice cunoscute
geometrice cunoscute. intr-o configuraţie spaţială dată;
- folosirea instrumentelor geometrice (riglă,
compas, echer, raportor) pentru a desena
diferite configuraţii;
- calculul unor lungimi de segmente folosind
relaţii metrice în plan în rezolvarea unor
probleme cu conţinut practic;
1.9 să utilizeze localizarea - exerciţii de identificare a coordonatelor unui
figurilor geometrice în punct într-un sistem de axe ortogonale;
plan exerciţii de reprezentare a unui punct într-un
şi în spaţiu, precum şi sistem de axe ortogonale, cunoscând
elemente de coordonatele;
transformări geometrice - construcţia imaginii unei figuri prin translaţie,
rotaţie, simetrie (intuitiv, fără a defini
transformările ca funcţii); folosirea reţelelor de
pătrate pentru a recunoaşte imaginea unei
figuri printr-una dintre transformările de mai
sus; justificarea proprietăţilor unor configuraţii
geometrice, pe baza simetriei;
- analiza şi construcţia unor figuri cu simetrie
axială sau centrală; identificarea axei
(centrului) de simetrie al unei figuri;
- analiza unor configuraţii în care intervin
puncte, drepte, cercuri etc.; construirea unei
figuri aflate într-o anumită poziţie relativ la o
altă figură dată;
- analiza unor configuraţii spaţiale, inclusiv a
unor corpuri geometrice înscrise sau
circumscrise;

Matematică – clasa a VIII-a 25

 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă
VIII-a, elevul va fi următoarele activităţi:
capabil:
1 să utilizeze în situaţii - rezolvarea unor probleme în care intervin
.10 practice metode operaţii cu măsuri, utilizând multiplii şi
adecvate de calcul submultiplii unităţilor principale din sistemul
pentru lungimi, internaţional de măsuri (pentru lungime, arie,
unghiuri, arii şi volume, volum, masă, timp); utilizarea transformărilor;
precum şi transformări - exerciţii de alegere a celei mai potrivite unităţi
ale unităţilor de măsură de măsură, pentru un anumit context dat;
exerciţii de estimare a unor măsuri: dimensiuni
direct măsurabile; măsuri rezultate din calcul
sau din estimarea măsurilor componente;
- măsurarea ariilor folosind reţele de pătrate;
exerciţii de măsurare a unghiurilor cu ajutorul
raportorului; exerciţii de citire şi interpretare a
rezultatului măsurării cu diverse aparate;
- calculul mediei aritmetice a mai multor
măsurători ale aceleiaşi mărimi;
- exerciţii de calcul a lungimilor unor
segmente, utilizând: teorema lui Thales,
asemănarea triunghiurilor şi relaţiile metrice în
triunghiul dreptunghic; rezolvarea unor
probleme cu conţinut practic;
- exerciţii de calcul al lungimilor unor arce de
cerc, utilizând formule sau regula de trei
simplă,
- exerciţii de calcul al unor măsuri de unghiuri şi
arce de cerc, utilizând proprietăţile figurilor şi
sin, cos, tg, ctg;
- calculul ariilor şi volumelor, folosind decupări,
descompuneri, pavaje, reţele, formule, raportul
ariilor, raportul volumelor;
- calculul măsurilor unor elemente (laturi,
apoteme, arii) ale poligoanelor regulate
(triunghi, pătrat, hexagon); evidenţierea
legăturii cu raza cercului circumscris,
- calculul ariilor laterale şi totale ale unor poliedre
(paralelipiped dreptunghic, cub, prismă
triunghiulară regulată, prismă patrulateră
regulată, piramidă triunghiulară regulată,
piramidă patrulateră regulată), pe desfăşurări
date;

Matematică – clasa a VIII-a 26

 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă
VIII-a, elevul va fi următoarele activităţi:
capabil:
1 să utilizeze elemente - exerciţii de clasificare a unor obiecte concrete sau
.11 de organizare a datelor, matematice (de exemplu, într-o mulţime de
de statistică şi de ecuaţii, de exerciţii de calcul cu radicali sau de
probabilităţi în probleme de divizibilitate), după criterii date;
modelarea unor formularea unor criterii de realizare a unei
fenomene clasificări;
- analiza şi rezolvarea unor probleme de
numărare cu caracter combinatorial;
- exerciţii de înregistrare a rezultatelor unor
observaţii prin desene şi tabele; extragerea unor
date din tabele, liste, diagrame etc. şi interpretarea
lor; reprezentarea unor relaţii prin diagrame;
- construirea unor diagrame statistice (de tipul
grafice cu bare, grafice circulare etc.);
interpretarea unor diagrame; analiza unor
seturi de date pentru a determina un mod mai
potrivit de reprezentare grafică;
- analiza unor exemple de evenimente aleatoare
legate de domenii diferite ale matematicii
(divizibilitate, geometrie etc.); exerciţii de
apreciere a şansei de producere a unor evenimente,
în raport cu altele şi reprezentarea lor pe o scală
(de exemplu: eveniment sigur, foarte posibil,
probabil, imposibil); compararea şanselor de
realizare a două evenimente ale căror probabilităţi
sunt cunoscute;
- calculul probabilităţii unui eveniment ce constă
din reuniunea unor evenimente elementare egal
probabile, utilizând raportul: nr. cazuri
favorabile/ nr. cazuri posibile.

Matematică – clasa a VIII-a 27

2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă
VIII-a, elevul va fi următoarele activităţi:
capabil:
2.1 să exploreze modalităţi - exerciţii de recunoaştere a numerelor întregi,
de variate de scriere a raţionale, iraţionale, scrise în forme variate,
numerelor reale şi să dintr-o mulţime dată;
identifice modalităţi - scrierea unui număr raţional în forme
eficiente de organizare echivalente, prin: amplificare şi simplificare;
a unui calcul transformarea din fracţie ordinară în fracţie
zecimală şi invers; scrierea unui număr pozitiv
ca radical din pătratul său;
- scrierea unor numere iraţionale în forme
echivalente, utilizând introducerea şi scoaterea
unor factori de sub radical;
- exerciţii de reprezentare a numerelor pe axă,
recurgând, acolo unde este cazul, la aproximări
sau folosind relaţii metrice în triunghiul
dreptunghic;
- exerciţii de comparare a unor modalităţi
diferite de organizare şi de efectuare a unui
calcul;
2.2 să identifice situaţii- - culegerea şi organizarea unor date;
problemă, să le - identificarea unor consecinţe posibile ce
transpună în limbaj decurg dintr-un set de ipoteze;
matematic şi să - identificarea unor situaţii-problemă care pot fi
organizeze eficient transpuse în limbaj matematic adecvat;
modul de rezolvare - exerciţii de transcriere a unei situaţii-problemă
a acestora în limbaj matematic, utilizând calcul algebric
sau metode geometrice;
2.3 să construiască - exerciţii de verificare a validităţii unor
generalizări şi să afirmaţii, pe cazuri particulare sau prin
investigheze valoarea construirea unor exemple şi contraexemple;
de adevăr a unor - formularea unor enunţuri generale, pornind de
enunţuri la unul sau mai multe enunţuri de acelaşi tip;
verificarea validităţii enunţurilor formulate;
elaborarea unei argumentaţii (demonstraţii) în
sprijinul afirmaţiilor formulate;

Matematică – clasa a VIII-a 28

 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă
VIII-a, elevul va fi următoarele activităţi:
capabil:
2.4 să identifice reguli de - exerciţii de completare a unor şiruri de numere,
formare a unor şiruri şi întocmite după o regulă aditivă, multiplicativă
formule de definire a etc.; identificarea regulii de formare a unui şir
unor funcţii de numere şi exprimarea ei (în cuvinte sau
printr-o formulă, desen etc.); alcătuirea unor
şiruri, pornind de la o regulă dată; inventarea
unor reguli de alcătuire a şirurilor;
- exerciţii de identificare a formulei care
defineşte o funcţie de tipul f:R→R, f(x)=ax+b,
a,b∈N;
2.5 să extragă dintr-un set - analiza datelor problemei pentru verificarea
de date informaţii noncontradicţiei, suficienţei, redundanţei şi
relevante pentru eliminarea informaţiilor neesenţiale;
rezolvarea unor - exerciţii de sortare şi clasificare a unor
probleme informaţii pe baza unor criterii date; exerciţii
sau pentru a crea de identificare a unor criterii de sortare a
probleme datelor;
2.6 să analizeze - exerciţii de comparare a unor rezultate obţinute
veridicitatea unor prin metode variate( calcul, măsurare);
rezultate obţinute prin - utilizarea aproximărilor pentru a verifica
procedee diverse validitatea unor calcule;
(măsurare, calcul, - exerciţii de verificare a unei rezultate obţinute
raţionament). prin măsurare sau estimare prin calcul sau
folosind diferite metode matematice;
- identificarea rezultatului plauzibil dintr-o listă
de răspunsuri posibile;

Matematică – clasa a VIII-a 29

 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă
VIII-a, elevul va fi următoarele activităţi:
capabil:
2.7 să construiască - formulări de probleme, pornind de la o schemă,
probleme, pornind de grafic, formulă;
la un model (grafic sau - compararea unor probleme create pornind de la
formulă); acelaşi element de sprijin;
- generalizarea unor scheme, grafice, formule,
situaţii matematice şi aprecierea validităţii şi
utilităţii generalizărilor făcute;
2.8 să utilizeze instrumente - exerciţii de desenare folosind instrumente
geometrice pentru a geometrice a unor configuraţii plane sau
construi diferite spaţiale care satisfac ipoteze date;
configuraţii geometrice - exerciţii de utilizare a instrumentelor
geometrice adecvate pentru a reprezenta prin
desen corpuri geometrice.

3. Dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă
VIII-a, elevul va fi următoarele activităţi:
capabil:
3.1 să extragă informaţii - corelarea informaţiilor dobândite în diverse
cu caracter matematic, moduri;
din diverse surse, şi să - decodarea informaţiilor conţinute în
înţeleagă semnificaţia reprezentarea plană a unui obiect spaţial;
globală a acestora
3.2 să prezinte în mod - redactarea rezolvării unei probleme date;
coerent soluţia unei - argumentarea orală a demersului de rezolvare a
probleme, corelând unei probleme;
diverse modalităţi de
exprimare (cuvinte,
simboluri matematice,
diagrame, tabele,
grafice, construcţii din
diferite materiale)
3.3 să discute în cadrul - discutarea în grup a metodei de rezolvare a
unui grup avantajele şi unei probleme;
dezavantajele utilizării - găsirea, în grup, a unor metode alternative de
unei metode de rezolvare;
rezolvare sau a unei - elaborarea unor referate sau proiecte, care

Matematică – clasa a VIII-a 30

 modalităţi de prezentare presupun utilizarea unor surse suplimentare de
a unui demers informaţie.
matematic

4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în

contexte variate
Obiective de Exemple de activităţi de învăţare
referinţă
La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă
VIII-a, elevul va fi următoarele activităţi:
capabil:
4.1 să identifice utilizări - brainstorming: care dintre metodele
ale unor concepte şi matematice studiate sunt utilizate, de exemplu,
metode matematice în studiul ştiinţelor naturii;
studiate, în diferite - activitate-proiect: concepte şi metode
domenii matematice necesare într-un anumit domeniu
practic de activitate;
4.2 să manifeste - abordarea unor situaţii-problemă;
perseverenţă şi - utilizarea unor metode variate în rezolvarea
gândire creativă în problemelor;
rezolvarea unei - determinarea mai multor soluţii pentru o
probleme problemă dată.

Matematică – clasa a VIII-a 31

 CONŢINUTURI
ALGEBRĂ
1. Numere reale∋
N⊂Z⊂Q⊂R. Forme de scriere a unui număr real.
Reprezentare pe axă. Aproximări. Valoarea absolută a unui număr real. Intervale.
Operaţii cu numere reale de forma a b , b>0, (adunarea, scăderea, înmulţirea,
ridicarea la putere, împărţirea).
Raţionalizarea numitorului de forma a b , a ± b , a , b ∈ N.
Calcul cu numere reale reprezentate prin litere: adunare, scădere, înmulţire,
împărţire, ridicare la putere cu exponent întreg.
Formule de calcul prescurtat:
( a ± b )2 = a 2 ± 2ab + b 2 ;
( a + b )( a − b ) = a 2 − b 2 ;

( a + b + c )2 = a 2 + b2 + c2 + 2ab + 2bc + 2ac .

Descompuneri în factori.
Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere. Operaţii cu acestea (adunare,
scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere).
2. Funcţii
Noţiunea de funcţie.
Funcţii definite pe mulţimi finite, exprimate cu ajutorul unor diagrame, tabele,
formule, reprezentare grafică.
Funcţii de tipul f: R→R, f(x)=ax+b (a, b ∈R); reprezentarea geometrică a
graficului.
Funcţii de tipul f: A→R, f(x)=ax+b (a, b ∈R), unde A este un interval sau o
mulţime finită; reprezentare grafică.
3. Ecuaţii şi inecuaţii
Ecuaţii de forma ax+b=0, unde a şi b sunt numere reale. Ecuaţii de forma
ax+by+c=0, unde a, b, ac1 xsunt
+ b1 ynumere
= c1 reale.
a2 x + b2y = c2
Sisteme de ecuaţii de forma: , unde a1 , b1 , c1 , a2, , b2 , , c2
sunt numere reale;
rezolvare prin metoda substituţiei şi prin metoda reducerii; interpretare geometrică.
Rezolvarea în R a ecuaţiei de forma ax2+bx+c=0, a, b, c ∈R, a≠0, prin
descompunere în factori sau în sumă de pătrate. Formula de rezolvare.
Inecuaţii de forma ax+b>0, (≥,<, ≤) unde a şi b sunt numere reale.
Rezolvarea unor probleme cu ajutorul ecuaţiilor, inecuaţiilor şi al sistemelor de ecuaţii.

GEOMETRIE

Matematică – clasa a VIII-a 32

1. Relaţii între puncte, drepte şi plane
Corpuri geometrice cunoscute: cub, paralelipiped dreptunghic (cuboid), piramidă,
cilindru, con, sferă (descriere, reprezentare în plan, desfăşurare; prezentarea
corpurilor rotunde drept corpuri de rotaţie).
Puncte, drepte, plane: convenţii de desen şi notaţie.
Determinarea dreptei; determinarea planului.
Tetraedrul. Piramida.
Poziţii relative a două drepte în spaţiu (exemplificare mai întâi pe corpurile
studiate); axioma paralelelor; relaţia de paralelism în spaţiu.
Unghiuri cu laturile respectiv paralele (fără demonstraţie); unghiul a două drepte în
spaţiu; drepte perpendiculare.
Poziţii relative ale unei drepte faţă de un plan..
Dreapta perpendiculară pe un plan; distanţa de la un punct la un plan; înălţimea
piramidei.
Poziţii relative a două plane.
Plane paralele; distanţa dintre două plane paralele.
Prisma; înălţimea prismei; prismă dreaptă.
Secţiuni paralele cu baza în corpurile studiate; trunchiul de piramidă.
2. Proiecţii ortogonale pe un plan
Proiecţii de puncte, drepte, segmente.
Unghiul unei drepte cu un plan; lungimea proiecţiei unui segment.
Teorema celor trei perpendiculare; calculul distanţei de la un punct la o dreaptă.
Unghi diedru; unghi plan corespunzător diedrului; unghiul a două plane; plane
perpendiculare.
Calculul unor distanţe şi măsuri de unghiuri pe feţele sau în interiorul corpurilor
studiate.
3. Calcul de arii şi volume
Aria şi volumul unui corp geometric.
Aria laterală, aria totală şi volumul prismei drepte cu baza triunghi echilateral,
pătrat sau hexagon regulat.
Aria laterală, aria totală şi volumul piramidei triunghiulare regulate, al piramidei
patrulatere regulate şi al piramidei hexagonale regulate.
Aria laterală, aria totală şi volumul trunchiului de piramidă triunghiulară regulată,
al trunchiului de piramidă patrulateră regulată şi al trunchiului de piramidă
hexagonală regulată.
Cilindrul circular drept: descriere, desfăşurare, secţiuni paralele cu baza şi secţiuni
axiale; aria laterală, aria totală şi volumul.
Conul circular drept: descriere, desfăşurare, secţiuni paralele cu baza şi secţiuni
axiale; aria laterală, aria totală şi volumul.
Trunchiul de con circular drept: descriere, desfăşurare, secţiuni paralele cu baza şi

Matematică – clasa a VIII-a 33

secţiuni axiale; aria laterală, aria totală şi volumul.
Sfera: descriere, aria, volumul.

Matematică – clasa a VIII-a 34

 STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

OBIECTIVE CADRU STANDARDE

1. Cunoaşterea şi S.1. Scrierea, citirea, compararea şi

înţelegerea conceptelor, reprezentarea pe axă a numerelor reale
a terminologiei şi a S.2. Efectuarea corectă a operaţiilor cu numere
procedurilor de calcul reale (eventual reprezentate prin litere)
specifice matematicii
S.3. Utilizarea estimărilor şi a aproximărilor de
numere şi măsuri (lungimi, unghiuri, arii şi
volume) pentru a aprecia validitatea unor
calcule
S.4. Utilizarea unor elemente de logică şi de
teoria mulţimilor pentru a stabili valoarea de
adevăr a unor enunţuri
Utilizarea relaţiilor, funcţiilor, şirurilor în
rezolvarea problemelor şi pentru caracterizarea
unor situaţii concrete
S.5. Rezolvarea de ecuaţii şi inecuaţii şi
efectuarea de calcule algebrice, utilizând
algoritmi, formule şi metode specifice
S.6. Utilizarea unor proprietăţi metrice ale
figurilor şi corpurilor geometrice în probleme
cu conţinut practic
S.7. Stabilirea şi utilizarea proprietăţilor calitative
ale figurilor şi corpurilor geometrice în probleme
de demonstraţie şi de calcul
S.8. Utilizarea localizării figurilor geometrice şi
a unor elemente de transformări geometrice
S.9. Înregistrarea, prelucrarea şi prezentarea
datelor utilizând elemente de statistică şi
probabilităţi

2. Dezvoltarea S.10. Identificarea unei situaţii-problemă şi

capacităţilor de organizarea eficientă a modului de rezolvare a
explorare/investigare şi acesteia
rezolvare de probleme S.11. Utilizarea unor modalităţi de variate de
scriere a numerelor reale pentru organizarea
eficientă a unui calcul
S.12. Utilizarea unor reprezentări şi metode
variate pentru clarificarea şi justificarea unor
enunţuri

Matematică – clasa a VIII-a 35

 S.13. Identificarea şi colectarea dintr-un set de
date a informaţiilor relevante pentru rezolvarea
unor probleme sau pentru crearea de probleme;
S.14. Utilizarea de instrumente geometrice pentru
reprezentarea unor configuraţii geometrice în
contexte variate

3. Dezvoltarea capacităţii S.15. Înţelegerea semnificaţiei globale a

de a comunica utilizând informaţiilor cu caracter matematic extrase din
limbajul matematic diferite surse documentare
S.16. Expunerea coerentă, orală sau scrisă, a
propriilor demersuri de rezolvare a unei
probleme corelând diverse modalităţi de
exprimare (cuvinte, simboluri matematice,
diagrame, tabele, grafice, construcţii din
diverse materiale)
S.17. Angajarea de discuţii în cadrul unui grup
privind avantajele şi dezavantajele utilizării
unei metode de rezolvare sau a unei modalităţi
de prezentare a unui demers matematic

Matematică – clasa a VIII-a 36