PROGRAMĂ OPȚIONAL

COMPLEMENTE DE MATEMATICĂ
CLASA A VII-A

ARIA CURRICULARĂ : Matematică și științe

TIPUL : Opțional de aprofundare - la nivelul disciplinei
NR.ORE/SĂPTĂMÂNĂ : 1 oră/săptămână

NOTĂ DE PREZENTARE

“ Matematica este limba cu care,

Dumnezeu a scris universul “

( Galileo Galilei )

Disciplină dură, aridă, de neînțeles pentru o masă destul de largă de elevi,

MATEMATICA - presupune studiu teoretic, efort intelectual susținut, gândire logică
divergentă, flexibilă, capacitate de analiză, sinteză, integrare, transfer și rezolvare de
probleme. De aici apare necesitatea abordării în profunzime, pe bază de înțelegere, a
conceptelor cheie, a rolului, importanței ei și utilității MATEMATICII în explorarea
diferitelor domenii cât și caracterul său interdisciplinar ce oferă o imagine unitară asupra
fenomenelor și proceselor din știință, tehnologie, inginerie, artă.
Considerată formă de cooperare între discipline , interdisciplinaritatea vizează
formarea la elevi a unei imagini unitare a realităţii şi a unei gândiri integratoare ; predarea
interdisciplinară pune accentul simultan pe aspectele multiple ale dezvoltării copilului:
intelectuală, emoţională, socială, fizică şi estetică .
„Elevul viitorului va fi un explorator” – spune Marshall McLuhan. Pentru aceasta
el trebuie să fie conştient de importanţa învăţării prin cercetare, prin descoperire, de
importanţa realizării conexiunilor între diferitele discipline. Legătura dintre discipline se
poate realiza la nivelul conţinuturilor, obiectivelor, dar se creează şi un mediu propice
pentru ca fiecare elev să se exprime liber, să-şi dea frâu liber sentimentelor, să lucreze în
echipă, individual.
Ca disciplina de baza in aria curriculară „Ştiinţe“, matematica
devansează teoretic toate disciplinele si oferă punţi cognitive interdisciplinare pentru
toate disciplinele de învăţământ ..
Venind în întâmpinarea nevoii de a aplica matematica în cât mai multe domenii, prin
propunerea acestei discipline urmăresc:

 Posibilitatea de aprofundare a unor noţiuni teoretice şi învăţarea altora

care nu se regăsesc în programele şcolare actuale;
 Dezvoltarea abilităţilor de a aplica noţiunile teoretice în aplicaţii practice;
 Dezvoltarea creativităţii, a spiritului de observaţie, de investigare, de
estimare, şi de aproximare;
 Asigurarea libertăţii de acţiune a elevilor, a studiului individual, dar şi
educarea elevilor în spiritul unei activităţi desfăşurate în grup;
Un profesor talentat nu doar le explică elevilor faptul că fără cunoştiinţe matematice
nu se pot studia anumite continuturi in cadrul uneia sau alteia dintre discipline, ci
reuşeşte să-i conştientizeze în mod real, făcându-i să-şi impuna stiluri de lucru adecvate.

COMPETENȚE GENERALE
1. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în
care au fost definite ;
2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri
matematice;
3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau
globală a unei situaţii concrete ;
4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii
concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora ;
5. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii-problemă ;
6. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea
cunoştinţelor din diferite domenii

Competenţe specifice Activităţi de învăţare

1.1 Să înţeleagă noţiunea de  exerciţii de comparare şi de ordonare a numerelor

număr real şi relaţiile dintre reale;
mulţimile de numere  exerciţii de recunoaştere a numerelor naturale, întregi,
 studiate. raţionale sau iraţionale dintr-o mulţime de numere dată;

 exerciţii care să scoată în evidenţă avantajele folosirii

proprietăţilor operaţiilor;
1.2 Să efectueze calcule utilizând  evidenţierea legăturii dintre o putere cu exponent
proprietăţile operaţiilor de negativ şi inversul unuio număr;
adunare şi înmulţire precum  exerciţii de calcul urmărind respectarea algoritmilor;
şi regulile de calcul cu puteri.  folosirea formulelor de calcul prescurtat inclusiv
pentru calcule numerice;

 exerciţii de comparare;
 exerciţii de estimare a rezultatelor înainte de
efectuarea calculelor;
1.3 Să folosească aproximări de  exerciţii de aproximare a soluţiilor folosind
numere şi soluţii ale unor reprezentarea grafică;
ecuaţii sau sisteme de ecuaţii
pentru a estima sau verifica
validitatea unor calcule.

 exerciţii de utilizare a operatorilor logici în contexte

1.4 Să utilizeze elemente de
logică de teoria mulţimilor şi
de divizibilitate pentru a
justifica etape în rezolvarea
unor probleme.
uzuale sau matematice;
 exerciţii şi probleme de utilizare a termenilor ipoteză,
concluzie, demonstraţie, axiomă, teoremă directă şi
reciprocă, implicaţie, exemplu, contraexemplu;
 exerciţii de reprezentare a unor mulţimi în condiţii
date;
 exerciţii de completare a unor şiruri de numere
întocmite după anumite reguli;
 exerciţii ce folosesc proprietăţile relaţiei de
divizibilitate şi alte criterii de divizibilitate;
 exerciţii şi probleme cu numere prime şi numere prime
între ele;
 determinări de numere cunoscând c.m.m.d.c. şi
c.m.m.m.c.;

 exerciţii de rezolvare a unor ecuaţii şi inecuaţii;

 exerciţii de transcriere a unei situaţii problemă în
limbaj matematic;
 rezolvarea problemelor cu ajutorul ecuaţiilor;
 rezolvarea unor probleme folosind proporţionalitatea
directă sau inversă, sau regula de trei compusă;
1.5 Să utilizeze ecuaţii şi
inecuaţii cu coeficienţi
numere reale.  analiza unor exemple de dependenţe funcţionale
întâlnite în studiul altor discipline;
 construcţia unor exemple de dependenţe funcţionale;

 exerciţii de aplicare a formulelor pentru calculul

mediilor, ariilor, volumelor;
 rezolvarea unor probleme în care apar medii;
 exerciţii de descompunere a unor numere;
 rezolvarea aceleiaşi probleme prin metode aritmetice
şi algebrică şi compararea rezultatelor;

1.6 Să identifice elementele unor

dependenţe funcţio-nale şi să
utilizeze reprezentări ale
acestora.
 analiza şi construcţia unor exemple care să ilustreze
noţiunile de funcţie, diagramă, funcţie definită pe o
1.7 Să utilizeze elemente de mulţime finită, funcţie definită pe o mulţime infinită,
calcul algebric pentru grafic; aflarea mulţimii valorilor funcţiei pe o mulţime
simplificarea unor formule de finită;
calcul.  exerciţii de reprezentări grafice şi de calcul geometric
folosind reprezentările grafice

 exerciţii de reprezentare a graficului unor funcţii

precum şi exerciţii de determinare a unei funcţii liniare în
anumite condiţii;
 reprezentarea datelor prin grafice;
 realizarea unor experimente de tip probabilistic,
întocmirea unor tabele cu rezultatele acestora şi
1.8 Să identifice funcţii de tipul interpretarea datelor;
f:A→B, f(x)=ax+b  calculul probabilităţii realizării unui eveniment;
(A,BR,a,bR), să le
reprezinte grafic şi să le
folosească în diverse  exerciţii de reprezentare prin desen a figurilor
probleme. geometrice şi utilizarea lor în rezolvarea problemelor;
 calcularea unor lungimi de segmente, măsuri de
unghiuri, arce de cerc;
 rezolvarea unor probleme cu conţinut practic;
 calcularea de arii şi volume folosind diferite metode;
1.9 Să înregistreze, să prelucreze,  rezolvări de probleme în care intervin operaţii cu
să clasifice şi să prezinte date măsuri şi transformări de unităţi de măsură;
sub formă de tabele şi
 diagrame statistice simple. Să  analiza unor exemple de simetrie şi translaţie;
calculeze probabilitatea  construcţia imaginii unei figuri prin simetrie, translaţie
realizării unor evenimente. şi rotaţie;
 justificarea proprietăţilor unei configuraţii geometrice,
pe baza simetriei;
 analiza şi construcţia unor figuri cu simetrie axială sau
centrală;
1.10 Să utilizeze proprietăţi ale ale  identificarea axei/ centrului de simetrie al unei figuri;
figurilor şi corpurilor  construirea unei figuri aflate într-o anumită poziţie
geometrice, să determine relativ la o altă figură dată;
lungimi de segmente, măsuri
de unghiuri, arii şi volume;
să utilizeze transformări ale
unităţilor de măsură.

1.11 Să folosească simetria,

translaţia şi rotaţia pentru a
construi modele geometrice.

2.1 Să investigheze valoarea de  exerciţii de verificare a validităţii unor afirmaţii pe

adevăr a unei afirmaţii prin cazuri particulare sau prin construirea unor exemple sau
construirea unor exemple sau contraexemple;
 identificarea unor consecinţe posibile ce decurg dintr-
contraexemple şi să construiască
un set de ipoteze ;
generalizări.  formularea unor enunţuri generale, pornind de la
cazuri perticulare;

 exerciţii de identificare a regulii de formare a unui sir

2.2 Să identifice reguli de formere de numere şi completarea şirului respectiv;
 exerciţii de identificare a formulei care defineşte o
a unor şiruri de numere şi formule
funcţie;
de definire a unor funcţii.

 exerciţii de verificare a rezultatului corect dintr-o listă

de răspunsuri posibile;
  folosirea estimărilor, măsurărilor şi comparărilor;

2.3 Să recunoască veridici-tatea

unor rezultate obţinute prin  formulări de probleme, pornind de la o schemă, un
măsurare sau calcul. grafic, o formulă;
 compararea unor probleme create pornind de la acelaşi
instrument de sprijin;

 analiza datelor problemei pentru verificarea

2.4 Să construiască proble-me noncontradicţiei, suficienţei, redundanţei şi eliminarea
pornind de la un model. informaţiilor neesenţiale;

2.5 Să selecteze, din mulţimea

datelor de care dispune, informaţii
relevante pentru rezolvarea unei
nprobleme.

3.1 Să identifice informaţiile  identificarea şi notarea ipotezei şi a concluziei unei

dintr-un enunţ matematic după probleme;
natura sa şi să diferenţieze etapele  sesizarea elementelor relevante dintr-un desen;
 sesizarea greşelilor dintr-o succesiune de argumente;
unui raţionament matematic.

 corelarea informaţiei dobândite în diverse moduri;

3.2 Să extragă informaţii cu  decodarea informăţiilor conţinute în reprezentarea
plană a unui obiect spaţial;
caracter matematic din diverse
surse şi să înţeleagă semnificaţia
globală a acestora.  redactarea rezolvării unei probleme date;
 argumentarea orală a demersului de rezolvare a unei
3.3 Să prezinte clar, corect şi probleme;
concis, oral sau în scris,
succesiunea operaţiilor din
rezolvarea unei probleme.
 discutarea în grup a metodei de rezolvare a unei
probleme;
3.4 Să discute corectitudinea unui  găsirea unor metode alternative de rezolvare;
demers matematic.
  formularea de probleme pentru colegi;
 rezolvarea unor probleme propuse de colegi;

3.5 Să-şi asume diverse roluri de

învăţare în cadrul unui grup.

4.1 Să manifeste perseve-renţă şi  abordarea unor situaţii problemă;

gândire creativă în rezolvarea  utilizarea unor metode variate în rezolvarea
unei probleme. problemelor;
 determinarea mai multor soluţii pentru o problemă
dată;

 abordarea unor situaţii problemă şi transpunerea

acestora din limbaj curent în limbaj matematic;

4.2 Să-şi formeze obişnuinţa de a

transpune în limbaj matematic
anumite fenomene sau relaţii din
 brainstorming: care dintre metodele matematice
viaţa cotidiană. studiate sunt utilizate, de exemplu în studiul ştiinţelor
naturii;
 activitate proiect: concepte şi metode matematice
4.3 Să identifice utilizări ale unor necesare într-un anumit domeniu practic de activitate.
concepte şi metode matematice
studiate, în diferite domenii.
 CONȚINUTURI

Nr. Tema Nr. ore Săptă-mâna Obser-

crt. vaţii

1 Numere reale reprezentate prin litere 7

- adunarea si scaderea numerelor reprezentate prin litere 1

- inmultrea si impartirea numerelor reprezentate prin litere 2

- ridicarea la puterea numerelor reale reprezentate prin litere 3

- formule de calcul prescurtat 4

- metode de descompunere in factori 5, 6

- ecuatia de forma x2=a , a∈Q,x∈R 7

2 Ecuatii si inecuatii. Relatia de egalitate. Relatia de inegalitate . 2 8, 9

3 Produsul cartezian. Distanta dintre doua puncte in plan. 2 10, 11

4 Probabilitatea unor evenimente. 2 12, 13

5 Teorema catetei.Teorema inaltimii. 3 14, 15, 16

6 Teorema lui Pitagora. 2 17, 18

7 Elemente de trigonometrie Aria triunghiului si aria patratului 3 19, 20, 21

folosind sinusul

8 Numere reale 7

- radacina patrata a unui numar natural patrat perfect 22

- extragerea radacinii patrate dintr-un numar natural patrat perfect 23

- multimea numerelor reale.Valoarea absoluta a unui numar real. 24

- scoaterea factorilor de sub radicali.Introducerea factorilor sub 25

radicali

- adunarea si scaderea numerelor reale de forma a b 26

- inmultirea si impartirea numerelor reale de forma a b 27, 28

9 Rationalizarea numitorilor de forma a b 2 29, 30

10 Trapezul . Linia mijlocie a trapezului. 1 31

11 Teorema lui Tales si reciproca. 2 32, 33

12 Centrul de greutate al triunghiului. Criterii de asemanare. 2 34, 35

SUGESTII METODOLOGICE
 Conţinuturile au fost alese astef încât să vină în completarea materiei studiate la orele
prevăzute în trunchiul comun. Partea teoretică necesară rezolvării aplicaţiilor propuse va fi
prezentată de către profesor sau se va recapitula cu ajutorul elevilor.

Mare parte a timpului va fi alocat aplicaţiilor (exerciţii şi probleme). Acestea se vor

prezenta secvenţial pe fişe. Elevii vor lucra în grup, dar şi individual(alternativ).

Secvenţele de lucru efectiv sunt intercalate cu secvenţe de discutare, comentare,

sistematizare a metodelor de rezolvare.

MODALITĂȚI DE EVALUARE

Obervarea sistematică a elevilor, evaluare orală, evaluare scrisă.

BIBLIOGRAFIE

1. Gina Caba(coordonator) – Matematică. Exerciţii şi probleme, Ed. Caba Educational, 2007

2. I. Dăncilă – Construcţii cu rigla şi compasul Ed. Sigma, 2003

3. I. Dăncilă – Matematică distractivă, Ed. Teora, 2004

4. I. Dăncilă – Matematică distractivă, Ed. Sigma, 2005

5. G. Popa, C. Bodeanu, C. S. Popa, G. Zanoschi, A. Zanoschi – Matematică. Probleme şi soluţii,

Ed. Books Unlimited Publishing, Bucureşti, 2007

6. Şt. Smarandache, ect.- Matematică. Exerciţii şi probleme, Ed. Univesal Pan, Bucureşti