PROGRAMĂ

MATEMATICĂ DISTRACTIVĂ

ARGUMENT
În cadrul Centrului de Excelenţă de la Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 1 ,,Iorgu Radu“
Bârlad, Vaslui, am stabilit ca una dintre disciplinele opţionale pentru clasa a IV-a să fie
„Matematică distractivă”.
Am luat aceasta hotărâre deoarece am pornit de la premisa că randamentul şcolar este
o funcţie cu două variabile: prima reprezentată de factori interni (obiectivi) – elevul cu
structura sa complexă şi în devenire, iar a doua reprezentată de factori externi – în primul rând
şcoala. Acţiunea conjugată a acestora mijloceşte însuşirea deplină a cunoştinţelor prevăzute
de programa şcolară
Copilul este creativ la nivelul său, reuşind să descopere adevăruri verificate de mult
timp, dar care pentru el constituie noutăţi absolute. Creativitatea trebuie privită ca proces ce se
desfăşoară în timp înscriinduse în sfera educaţiei.
Prin opţionalul „Matematică distractivă” ne propunem să atragem elevii spre studierea
acestei discipline de învăţământ prin valorificarea experienţei de viaţă. Ne propunem să
adaptăm unele cunoştinţe dobândite prin studiul curricumului nucleu; dobândirea pe cale
intuitivă a unor noţiuni complementare curricumului nucleu.
Opţionalul urmăreşte să ofere elevilor experienţa utilizării tehnicilor şi limbajului
matematic în situaţii practice accesibile lor.
Pentru atingerea scopului propus, este necesară mutarea accentului de pe predarea de
infor-maţii pe formarea de capacităţi ale cunoaşterii: reprezentarea, analiza, sinteza,
compararea, abs-tractizarea şi generalizarea, imaginaţia şi memoria.

OBIECTIVE CADRU

1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii;

2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/ investigare şi rezolvare de probleme;
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic;
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în
contexte variate.
 OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA CONCEPTELOR SPECIFICE MATEMATICII
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a IV-a
elevul va fi capabil:
1.1. să înţeleagă şi să utilizeze
sistemul poziţional de
formare a numerelor
naturale
1.2. să scrie, să citească, să
compare, să estimeze şi
să ordoneze numere
naturale
1.3. să utilizeze numere
fracţionare pentru a
exprima subdiviziuni ale
întregului
1.4. să efectueze operaţii de
adunare şi scădere cu
numere fracţionare
1.5. să efectueze operaţii a
numerelor naturale cu
utilizarea algoritmilor de
calcul şi a proprietăţilor
operaţiilor
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele activităţi:
 reprezentarea numerelor punând în evidenţă sistemul
poziţional de scriere a cifrelor. Trecerea de la o formă de
reprezentare la alta;
 numărarea cu start şi pas daţi, crescător şi descrescător, cu şi
fără sprijin în obiecte sau desene. Gruparea şi regruparea
obiectelor sau desenelor în funcţie de pasul numărării;
 jocuri de numărare cu obiecte în care grupurile de câte 10,
100, 1 000 se înlocuiesc cu un alt obiect;
 ordonarea numerelor utilizând modele semnificative (axa
numerelor, figuri geometrice de poziţionare, numărătoare
poziţională, etc.);
 estimarea numerelor prin rotunjire la ordinul miilor, sutelor,
zecilor;
 compararea numerelor prin rotunjire;
 introducerea intuitivă (prin desene: decupare, haşurare,
colorare) a noţiunii de fracţie;
 scrierea şi citirea unei fracţii;
 compararea şi ordonarea fracţiilor, utilizând cât mai multe
metode;
 exerciţii practice de obţinere a unor fracţii echivalente
(“egale”) cu fracţii date şi scrierea şirului de egalităţi; se va
realiza corelarea cu activităţile de la educaţie tehnologică;
 scrierea întregului sub forma unor fracţii echivalente;
 calcularea sumei (diferenţei) a două cu fracţii acelaşi numitor;
 scrierea unei fracţii ca sumă de două fracţii cu acelaşi
numitor;
 calcularea sumei şi a diferenţei a două fracţii apelând la
diferite suporturi intuitive;
 exerciţii de calcul cu numere naturale, urmărind respectarea
ordinii efectuării operaţiilor şi folosirea corectă a parantezelor;
 exerciţii de calcul folosind proprietăţile operaţiilor;
 exerciţii semnificative, care să scoată în evidenţă avantajele
folosirii proprietăţilor operaţiilor cu numere; exerciţii care să
evidenţieze faptul că scăderea şi împărţirea nu sunt comutative şi
nici asociative;
 folosirea proprietăţilor operaţiilor pentru efectuarea unor calcule
rapide;
 efectuarea de succesiuni de calcule mentale cu numere de cel
mult două cifre pe principiul “preluării ştafetei”, implicând
majoritatea elevilor;
2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR DE EXPLORARE/ INVESTIGARE ŞI REZOLVARE
DE PROBLEME
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
2.1. să observe şi să descrie  identificarea formelor plane şi a formelor spaţiale pe modele
proprietăţi simple ale fizice, desene sugestive şi în mediul înconjurător;
formelor plane şi spaţiale  desenarea formelor plane cu şablon, instrumente sau/şi cu
şi să recunoască mâna liberă;
proprietăţi simple de  sortarea obiectelor, figurilor plane şi spaţiale după forma lor
simetrie ale unor desene şi după criterii date;
 desenarea unor modele geometrice simple utilizând simetria
şi translaţia;
 identificarea şi numirea elementelor constitutive ale figurilor
geometrice plane;
 reprezentarea figurilor geometrice plane prin desen şi notarea
lor;
 determinarea şi reprezentarea prin desen a diferitelor axe
de simetrie ale unei figuri geometric plane;
 desfăşurarea paralelipipedului dreptunghic şi a cubului (se va
realiza efectiv pentru corpuri construite din carton);
 asamblarea cubului şi a paralelipipedului dreptunghic;
2.2. să estimeze ordinul de  utilizarea axei numerelor pentru a preciza dacă un număr
mărime al rezultatului este ,,mai îndepărtat“ sau ,,mai apropiat“ de un altul;
unui exerciţiu cu cel mult  estimarea rezultatului operaţiilor utilizând aproximarea
două operaţii prin convenabilă a numerelor cu care se operează şi tehnicile de calcul
rotunjirea numerelor mintal;
pentru a limita erorile de  conştientizarea erorilor posibile prin propunerea unor
calcul exerciţii şi probleme cu erori tipice, uşor de observat şi cu un
anumit grad de relevanţă (de exemplu: produsul a două numere
naturale nenule nu poate fi mai mic decât unul dintre numere);
2.3. să rezolve, să compună  crearea şi alcătuire de probleme cu condiţii date;
probleme şi să utilizeze  formularea de probleme cu text, pe baza unor scheme,
semnificaţia operaţiilor modele, reguli date;
aritmetice în rezolvarea  compunerea de probleme utilizând tehnici variate: cu sprijin
unor situaţii problemă concret în obiecte pornind de la numere date; fără sprijin;
 compunerea de probleme pornind de la exerciţii şi invers;
transformarea problemelor în exerciţii;
 compunerea de probleme de către elevi pentru colegii lor;
 compunerea de probleme cu text pornind de la expresii
simbolice (a+b=x, a-b=x, etc.);
 schimbarea componentelor unei probleme fără ca tipul de
problemă să se schimbe;
 transformarea problemelor de adunare în probleme de
scădere şi invers, a celor de înmulţire în probleme de împărţire
şi invers;
 schimbarea numerelor într-o problemă dată, cu păstrarea
tematicii;
 analiza cuvintelor care sugerează operaţii aritmetice, inclusiv
a celor derutante;
2.4. să folosească simboluri  reprezentarea datelor cunoscute ale unei probleme utilizând
pentru a pune în evidenţă modalităţi variate de reprezentare;
 numere necunoscute în  exerciţii de relaţionare a unor modalităţi de reprezentare a
rezolvarea de probleme datelor cu forme de reprezentare a acestora,
 exerciţii variate care solicită aflarea unui număr necunoscut
notat în diverse moduri;
 rezolvarea unor ecuaţii şi inecuaţii folosind: metoda
încercare-eroare; proba operaţiilor; metoda figurativă; metoda
balanţei;
2.5. să aprecieze valoarea de  verificarea validităţii unor afirmaţii generale in cazuri
adevăr a unei afirmaţii şi particulare;
să cunoască sensul  recunoaşterea şi utilizarea operatorilor logici “şi”, “sau”,
implicaţiei “dacă-atunci” “nu”, a expresiilor “cel mult”, “cel puţin” în cât mai multe
pentru exemple simple, situaţii;
eventual din cotidian  estimarea şi justificarea probabilităţii producerii unui
eveniment;
 formularea unor predicţii bazate pe experienţă;
 deducerea unor consecinţe posibile (previzibile) ce decurg
dintr-un set de ipoteze sau din efectuarea unui experiment (fără
a folosi această terminologie şi utilizând exemple simple);

3. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE A COMUNICA UTILIZÂND LIMBAJUL

MATEMATIC
3.1. să exprime pe baza unui  utilizarea metodelor de analiză sintetică şi analitică pentru a
plan simplu de idei, oral descrie demersul de rezolvare a unei probleme;
sau în scris, demersul  utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt
parcurs în rezolvarea datele şi paşii de rezolvare a unei probleme.
unei probleme
3.2. să descopere, să  completarea unor şiruri de simboluri, desene sau de numere
recunoască şi să utilizeze ordonate după o anumită regulă;
în contexte variate  crearea de şiruri pe baza unor reguli date;
corespondenţe simple şi  exerciţii de adunare şi de înmulţire cu acelaşi număr;
succesiuni de obiecte sau  exerciţii de găsire a regulii pentru corespondenţe de tip
numere asociate după aditiv şi multiplicativ;
reguli date  găsirea elementelor celei de a doua mulţimi, fiind date
elementele primei mulţimi şi regula de corespondenţă;
3.3. să colecteze date, să le  colectarea şi prelucrarea datelor culese;
organizeze în tabele, să  reprezentarea datelor prin tabele şi diagrame simple;
le sorteze şi clasifice pe  interpretarea datelor prin compararea numerelor implicate,
baza unor criterii date şi găsirea de asemănări şi deosebiri, extragerea unor informaţii
să ofere interpretări particulare semnificative;
elementare ale lor  generarea de exemple care să ilustreze evenimente sigure,
posibile sau imposibile;
 ordonarea evenimentelor din cotidian pe o scală a
preferinţelor
 formulări şi rezolvări de probleme pe baza datelor colectate
în urma măsurătorilor;

4. DEZVOLTAREA INTERESULUI ŞI A MOTIVAŢIEI PENTRU STUDIUL ŞI APLICAREA

MATEMATICII ÎN CONTEXTE VARIATE
 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
4.1. să manifeste interes  transpunerea unui context problematic în problemă sau
pentru analiza şi exerciţiu;
rezolvarea unor probleme  imaginarea unui context problematic pornind de la un
practice prin metode exerciţiu dat;
matematice
4.2. să depăşească blocaje în  compararea modalităţilor diferite pentru rezolvarea unei
rezolvarea de probleme, situaţii problemă;
să caute prin încercare-  argumentarea modalităţilor diferite pentru rezolvarea unei
eroare noi căi de situaţii problemă;
rezolvare  stimularea creşterii treptate a vitezei de operare cu numere
prin propunerea de competiţii între elevi şi prin probe date
într-un interval de timp precizat iniţial;
 jocuri cu exerciţii - competiţie în care nivelul de dificultate
este variabil;
4.3. să manifeste  discutarea, în perechi sau în grup, a soluţiilor găsite pentru
disponibilitate pentru a rezolvarea unor exerciţii sau probleme,
învăţa de la alţii şi a-i  exerciţii - joc în grup;
ajuta pe ceilalţi în  competiţii de grup.
rezolvarea de probleme

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Numerele mari-o expediţie interesantă.

2. Exerciţii cu ordinea efectuării operaţiilor utilizând toate parantezele.
3. Exerciţii de determinare a numărului necunoscut pe baza ultimei operaţii.
4. Probleme care se rezolvă prin metoda figurativă:
 sumă şi diferenţă;
 sumă şi raport;
 probleme în care sunt combinate relaţiile de sumă, diferenţă şi raport.
5. Probleme de falsă ipoteză.
6. Probleme care se rezolvă prin metoda comparaţiei, probleme de reducere la unitate.
7. Probleme care se rezolvă prin metoda mersului invers.
8. Probleme de atenţie, logică şi perspicacitate.
9. Ghicitori, rebusuri matematice, curiozităţi aritmetice, probleme distractive.

MODALITĂŢI DE EVALUARE

 observarea sistematică;
 probă practică;
 probă scrisă;
 tema de lucru în clasă şi pentru acasă;
 autoevaluare;
 coevaluare;

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

 Obiective cadru Standarde

1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor S1. Determinarea unor numere naturale

specifice matematicii care îndeplinesc condiţiile date;
S2. Efectuarea corectă a exerciţiilor cu
toate parantezele;
S3. Determinarea numerelor necunoscute
pe baza ultimei operaţii;
S4. Rezolvarea unor probleme de
perspicacitate;

2. Dezvoltarea capacităţii de explorare şi S5. Rezolvare de probleme prin metode

rezolvare de probleme; diferite;
S6. Rezolvarea prin încercare-eroare a
unor probleme;
S7. Compunerea de probleme repectând
cerinţe date;
S8. Utilizarea limbajului matematic
adecvat;

3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a

comunica utilizând limbajul matematic;

4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei

pentru studiul şi aplicarea matematicii

S9. Susţinerea unor puncte de vedere personale în rezolvarea unui enunţ problematic;
S10. Rezolvarea în grup a unor probleme şi exerciţii;

S11. Exprimarea orală şi scrisă clară privind rezolvarea unui enunţ problematic;
 S12. Formarea de abilităţi privind
rezolvarea unei situaţii cotidiene utilizând
elemente de logică matematică.
Bibliografie
Neculai Avasâlcei , Ştefan Butnariu, Iulian Cristea, Limba română şi matematică,
teste sumative pentru elevii clasei a IV-a , Ed. AS'S, Iaşi, 2001.
Daniela Berechet, Florian Berechet, Maria Gardin, Florin Gardin, Constanţa Badea,
Matematică, culegere de exerciţii şi probleme, clasa a IV-a, Ed. Paralela 45, Piteşti,
2006.
Viorel George Dumitru, Mihail Roşu, Matematică distractivă, clasa a III-a, Ed.
All Educational, Bucureşti, 2004.
Viorel George Dumitru, Mihail Roşu, Matematică distractivă, clasa a IV-a, Ed.
All Educational, Bucureşti, 2004
Dumitru D. Pârâială, Viorica Pârâială, Aritmetică, Probleme tipice rezolvate prin mai
multe metode şi procedee, culegere pentru elevii claselor a III-a – a IV-a şi al şcolilor
normale, Institutul European, Iaşi 1992.
Ion Petrică, Vasile Ştefănescu, Probleme de aritmetică pentru clasele I – IV, Ed.
Petrion, Bucureşti, 1991.
Mihaela Neagu, Constantin Petrovici, Aritmetica prin exerciţii şi probleme, ciclul
primar, Ed. Gama, Iaşi, 1992.