Mate Teme Inatamant Primar

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației
Conf. dr. Constantin Petrovici Student, Rangu (Altam) Aurica
PIPP – ID, Anul al 1I-lea

Sesiune – iunie 2015
Rangu (Altam) Aurica
PIPP – ID, Anul II
Grupa 722
Teme de control obligatorii (TC)
Temă de control 1
1. Elaboraţi câte două obiective operaţionale pentru fiecare obiectiv de referinţă din programa
claselor a III-a și a IV-a.
CLASA a III-a
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI OBIECTIVE OPERAȚIONALE
1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii
Obiective de referinţă Obiective operaţionale
1.1. să înţeleagă şi să utilizeze - Să numere din 3 în 3, în ordine crescătoare/ descrescătoare, pe
sistemul poziţional de secvenţe date;
formare a numerelor - să precizeze semnificaţia unei cifre în scrierea unui număr
naturale mai mici decât 1 natural mai mic decât 1 000 000;
000 000
1.2. să scrie, să citească, să - să compare perechi de numere date, folosind semnele grafice
compare, să ordoneze, să facă <, >, =;
estimări folosind numere - să rotunjească numere la ordinul sutelor de mii, prin lipsă /
naturale mai mici decât 1 000 adaos;
000
1.3. să efectueze operaţii de - să rezolve probleme de adunare/scădere în care numerele sunt
adunare şi de scădere cu date prin figuri geometrice de poziţionare;
numere mai mici decât 10 - să rezolve exerciţii de două operaţii, respectând ordinea
000: efectuării operaţiilor şi folosirea corectă a parantezelor;
- fără trecere peste ordin
- cu trecere peste ordin
1.4. să efectueze operaţii de - să efectueze înmulţiri cu numere mai mici sau egale cu 10,
înmulţire şi împărţire cu rezultatul fiind mai mic sau egal cu 100, folosindu-se de tabla
numere naturale mai mici înmulţirii;
decât 100 - să aplice proprietăţile înmulţirii în exerciţii de înmulţire cu doi
sau mai mulţi factori, fără folosirea terminologiei;
2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme
2.1. să recunoască şi să descrie - să deseneze forme plane cu şablon sau/şi cu mâna liberă;
forme plane şi spaţiale, să - să identifice interiorul/exteriorul unei figuri geometrice;
clasifice obiecte şi desene
după criterii variate
2.2. să descopere, să recunoască - să completeze şiruri de numere ordonate după o regulă dată;
şi să utilizeze corespondenţe - să găsească elementele celei de a doua mulţimi, fiind date
simple şi succesiuni de elementele primei mulţimi şi regula de corespondenţă;
obiecte sau numere asociate
după reguli date
2.3. să exploreze modalităţi de - să utilizeze scheme pentru a clarifica modul de calcul;
efectuare a înmulţirii sau - să grupeze desene pentru evidenţierea operaţiilor;
împărţirii în 0-1000 folosind
diferite tipuri de grupări şi
reprezentări
2.4. să estimeze ordinul de - să utilizeze axa numerelor pentru a preciza dacă un număr este
mărime al rezultatului unui “mai îndepărtat” sau “mai apropiat” de un altul;
exerciţiu cu cel mult două - să propună exerciţii şi probleme cu erori tipice, uşor de
operaţii prin rotunjirea observat;
numerelor pentru a limita
erorile de calcul
2.5. să exploreze modalităţi - să exploreze posibilităţile de descompunere a numerelor
variate de a compune şi naturale pe baza operaţiilor de adunare, scădere, înmulţire,
descompune numere naturale împărţire, cu şi fără sprijin în reprezentări;
mai mici decât 1000 - să aplice reguli pentru efectuarea adunărilor, scăderilor,
înmulţirilor şi împărţirilor;
2.6. să rezolve şi să compună - să compună probleme pornind de la expresii simbolice;
probleme de tipul: ?±a=b - să analizeze părţile componente ale unei probleme;
sau ?±a<b, a şi b numere
mai mici ca 1 000, sau de
tipul ?c=d; ?:c=d unde c 
0, d este multiplu al lui c, în
intervalul de numere naturale
de la 0 la 100
2.7. să folosească simboluri - să rezolve exerciţii care solicită aflarea unui număr necunoscut
pentru a pune în evidenţă notat cu litere;
numere necunoscute în - să rezolve ecuaţii utilizând proba operaţiei;
rezolvarea de probleme
2.8. să utilizeze instrumente şi - să utilizeze instrumente potrivite, standard şi nonstandard,
unităţile de măsură standard pentru efectuarea unor măsurători;
şi nonstandard pentru - să efectueze schimburi echivalente cu monede şi bancnote;
lungime, capacitate, masă,
timp şi unităţile monetare în
situaţii variate
2.9. să colecteze date, să le - să reprezinte date prin diagrame simple;
sorteze şi să le clasifice pe - să interpreteze date prin compararea numerelor implicate;
baza unor criterii date, să le
organizeze în tabele
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic

3.1. să exprime clar şi concis - să transpună enunţuri simple din limbaj cotidian în limbaj
semnificaţia calculelor făcute matematic;
în rezolvarea unei probleme - să utilizeze scheme simple pentru a figura pe scurt datele şi
paşii de rezolvare a unei probleme.
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte

variate
4.1. să manifeste iniţiativă în a - să transpună un context problematic în exerciţiu;
transpune diferite situaţii în - să compună o problemă după un exerciţiu dat, care se
context matematic, propunând rezolvă prin două operaţii, din care una de înmulţire.
modalităţi diverse de abordare
a unei probleme
4.2. să depăşească blocaje în - să compare modalităţi diferite pentru rezolvarea unei situaţii
rezolvarea de probleme, să problemă;
caute prin încercare-eroare noi - să argumenteze modalităţi diferite pentru rezolvarea unei
căi de rezolvare situaţii problemă;
4.3. să manifeste un comportament - să discute, în grup soluţiile găsite pentru rezolvarea unei
adecvat în relaţiile cu colegii probleme;
dintr-un grup de lucru în cadrul - să-și sprijine colegii în activitatea de învăţare.
activităţilor practice de
rezolvare de probleme
CLASA a IV-a
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii
1.1. să înţeleagă şi să utilizeze  să reprezinte numere punând în evidenţă sistemul poziţional de
sistemul poziţional de scriere a cifrelor;
formare a numerelor  să scrie numere ca o sumă de produse în care unul din factori este
naturale 10, 100, 1 000;
1.2. Să scrie, să citească, să  să estimeze numere prin rotunjire la ordinul miilor, sutelor, zecilor;
compare, să estimeze şi  să scrie numere utilizând cifre romane;
să ordoneze numere
naturale
1.3. să utilizeze numere  să scrie întregul sub forma unor fracţii echivalente;
fracţionare pentru a  să compare numerele fracţionare care au acelaşi numitor
exprima subdiviziuni ale
întregului
1.4. să efectueze operaţii de  să calculeze suma a două fracţii cu acelaşi numitor;
adunare şi scădere cu  să scrie fracţii ca sumă de două fracţii cu acelaşi numitor;
numere fracţionare
1.5. să efectueze operaţii de  să folosească proprietăţile operaţiilor pentru efectuarea unor calcule
adunare, şi scădere a rapide;
numerelor naturale cu  să respecte ordinea efectuării operațiilor într-un exercițiu matematic
utilizarea algoritmilor de cu și fără paranteze;
calcul şi a proprietăţilor
operaţiilor
1.6 să efectueze operaţii de  să efectueze înmulţiri în contexte numerice variate;
înmulţire şi împărţire cu  să verifice corectitudinea calculelor efectuate utilizând împărţirea prin
rest a numerelor naturale, cuprindere.
utilizând proprietăţile
operaţiilor şi algoritmii
de calcul
2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme
2.1. să observe şi să descrie  să identifice formele spaţiale pe modele fizice, desene sugestive şi
proprietăţi simple ale în mediul înconjurător;
formelor plane şi spaţiale  să reprezinte prin desen axele de simetrie ale unei figuri geometrice
şi să recunoască plane;
proprietăţi simple de
simetrie ale unor desene
2.2. să descopere, să  să creeze şiruri pe baza unor reguli date;
recunoască şi să utilizeze  să utilizeze reguli pentru corespondenţe de tip multiplicativ;
în contexte variate
corespondenţe simple şi
succesiuni de obiecte sau
numere asociate după
reguli date
2.3. să estimeze ordinul de  să utilizeze axa numerelor pentru a preciza dacă un număr este “mai
mărime al rezultatului îndepărtat” sau “mai apropiat” de un altul;
unui exerciţiu cu cel mult  să estimeze rezultatul operaţiilor utilizând aproximarea convenabilă a
două operaţii prin numerelor cu care se operează;
rotunjirea numerelor
pentru a limita erorile de
calcul
2.4 să exploreze modalităţi  să exploreze posibilităţi de descompunere a numerelor naturale pe
variate de a compune şi baza operaţiilor învățate, fără sprijin concret;
descompune numere  să utilizeze scheme pentru descompuneri echivalente ale unui număr
naturale în calcule mintale;
2.5 să exploreze modalităţi  să efectueze înmulţiri utilizând distributivitatea înmulţirii faţă de adunare;
de efectuare a înmulţirii  să utilizeze împărţiri prin cuprindere în efectuarea împărţirii cu rest;
şi împărţirii utilizând
modalităţi variate de
lucru
2.6 să rezolve, să compună  să identifice operaţiile prin care se ajunge la rezolvare;
probleme şi să utilizeze  să compună probleme cu text pornind de la expresii simbolice
semnificaţia operaţiilor (a+b=x, a-b=x, etc.) fără sprijin;
aritmetice în rezolvarea
unor situaţii problemă
2.7 să folosească simboluri  să reprezinte datele cunoscute ale unei probleme utilizând
pentru a pune în evidenţă simboluri;
numere necunoscute în  să rezolve ecuaţii folosind metoda figurativă;
2.8. să utilizeze instrumente  să utilizeze instrumente potrivite pentru efectuarea unor măsurători;
şi unităţile de măsură  să înregistreze activităţile desfăşurate într-o săptămână;
standard şi nonstandard
pentru lungime,
capacitate, masă,
suprafaţă, timp şi
unităţile monetare în
situaţii variate
2.9 să colecteze date, să le  să reprezinte datele colectate în tabele, fără sprijin;
organizeze în tabele, să  să formuleze probleme pe baza datelor colectate în urma
le sorteze şi clasifice pe măsurătorilor;
baza unor criterii date şi
să ofere interpretări
elementare ale lor
2.10 să aprecieze valoarea de  să utilizeze operatori logici “şi”, “sau”, “nu” în cât mai multe
adevăr a unei afirmaţii şi situaţii;
să cunoască sensul  să formuleze predicţii bazate pe experienţă;
implicaţiei “dacă-atunci”
pentru exemple simple,
eventual din cotidian
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic

3.1. să exprime pe baza unui  să utilizeze metode de analiză sintetică şi analitică pentru a descrie
plan simplu de idei, oral demersul de rezolvare a unei probleme;
sau în scris, demersul  să utilizeze schema simplă pentru a figura pe scurt paşii de
parcurs în rezolvarea rezolvare a problemei.
unei probleme
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte

variate

4.1. să manifeste interes  să transpună un context problematic în exerciţiu;
pentru analiza şi  să-și imagineze un context problematic pornind de la un exerciţiu
rezolvarea unor probleme dat;
practice prin metode
matematice
4.2. să depăşească blocaje în  să compare modalităţi diferite pentru rezolvarea unei situaţii
rezolvarea de probleme, problemă;
să caute prin încercare-  să argumenteze modalităţi diferite pentru rezolvarea unei situaţii
eroare noi căi de problemă;
rezolvare
4.3. să manifeste  să discute, în grup, soluţii găsite pentru rezolvarea problemei;
disponibilitate pentru a  să coopereze cu ceilalți în rezolvarea de probleme.
învăţa de la alţii şi a-i
ajuta pe ceilalţi în
2. Realizați, la alegere, câte un proiect al unei unități de învățare pentru matematică, la
fiecare clasă.
CLASA PREGĂTITOARE
Aria curriculară: Matematică şi Ştiinţe ale naturii

Disciplina: MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI
Varianta de curriculum: Curriculum nucleu
An şcolar: 2014-2015
Număr de ore săptămânal: 4 ore
Unitatea de învățare: Numerele naturale 0-5 (12 ore)
N Co
r m
Conţinut
c p.s Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Data
uri
r pe
t cif.
1 Numărul 1.1 - exerciţii de reprezentare a - Resurse - observarea
şi cifra 1 1.2 numărului 1 cu ajutorul unor materiale: bile, sistematică
1.3 obiecte (jetoane, creioane, mărgele beţişoare, - proba orală
1.4 etc.) sau semne (cerculeţe, linii mărgele, - proba
etc.) jetoane, caietul practică
-exerciţii de trecere de la o formă elevului, fişe de autoevaluarea
de reprezentare la alta (din lucru
sistem numeric în reprezentare - Resurse
obiectuală a numărului sau procedurale:
desene şi invers); conversaţia,
-exerciţii de scriere şi citire a explicaţia,
numărului 1; exerciţiul,
-exerciţii de formare a mulţimii cu demonstraţia,
un singur obiect; jocul didactic
- exerciţii de grupare a unor - Forme de
jetoane reprezentând animale, organizare a
mijloace de transport etc. după colectivului:
numărul unor elemente specifice activitate
-exerciţii de recunoaştere a cifrei frontală,
1 activităţi în
-exerciţii de construire a unor perechi,
mulţimi de obiecte având drept activităţi în
cardinal numărul natural echipă,
1corespunzător cifrei 1 activitate
-exerciţii de colorare a unor planşe individuală
în care codul culorilor e dat de
numere
-exerciţii de recunoaştere a cifrei
pe tastele unui calculator sau ale
altor resurse digitale
şi cifra 0 1.2 numărului 0 cu ajutorul unor materiale: sistematică
1.3 obiecte (jetoane, creioane, mărgele bile, beţişoare, - proba orală
1.4 etc.) sau semne (cerculeţe, linii) mărgele, - proba
-exerciţii de trecere de la o formă jetoane, caietul practică
de reprezentare la alta (din elevului, fişe de autoevaluarea
sistem numeric în reprezentare lucru
obiectuală a numărului sau -Resurse
desene şi invers); procedurale:
-exerciţii de scriere şi citire a conversaţia,
numărului 0; explicaţia,
-exerciţii de formare a mulţimii cu exerciţiul,
un singur obiect sau niciunul; demonstraţia,
-exerciţii de recunoaştere a cifrei jocul didactic
0 - Forme de
-exerciţii de construire a unor organizare a
mulţimi de obiecte având drept colectivului:
cardinal numărul natural 0 activitate
corespunzător cifrei 0 frontală,
- exerciţii de colorare a unor activităţi în
planşe în care codul culorilor e dat perechi,
de numere activităţi în
- exerciţii de recunoaştere a cifrei echipă,
pe tastele unui calculator sau ale activitate
altor resurse digitale individuală
- exerciţii de ordonare a unor
numere date
- exerciţii de identificare a
„vecinilor” numărului
- exerciţii de completare a unor
serii numerice lacunare
3 Numărul 1.1 - exerciţii de reprezentare a -Resurse - observarea
şi cifra 2 1.2 numărului 2 cu ajutorul unor materiale: sistematică
1.3 obiecte (jetoane, creioane, mărgele bile, beţişoare, - proba orală
sistem numeric în reprezentare -Resurse
-exerciţii de numărare a demonstraţia,
elementelor unei mulţimi, pentru jocul didactic
evidenţierea faptului că numărul - Forme de
de elemente ale acesteia este dat de organizare a
ultimul număr din colectivului:
succesiunea 1, 2,…x, unde x < 10 activitate
- exerciţii de numărare înainte şi frontală,
înapoi, în variante complete sau de activităţi în
la un punct al seriei, din 1 în 1, perechi,
cu/fără manipularea obiectelor activităţi în
-exerciţii de formare a mulţimii cu echipă,
un singur obiect, două obiecte sau activitate
niciunul; individuală
- exerciţii de explorare a mediului -*Joc: Zilele de
înconjurător pentru a identifica şi naştere-
număra fiinţe şi lucruri „Găseşte
-exerciţii de recunoaştere a cifrei colegul născut
2 în aceeaşi zi cu
-exerciţii de construire a unor tine!”
mulţimi de obiecte având drept
cardinal numărul natural
2corespunzător cifrei 2
- exerciţii de colorare a unor
planşe în care codul culorilor e dat
de numere
- exerciţii de recunoaştere a cifrei
numere date
-exerciţii de identificare a
numerelor lipsă de pe axa
numerelor, în situaţia în care se
dau extremele

şi cifra 3 1.2 numărului 3 cu ajutorul unor materiale: bile, sistematică
1.3 obiecte (jetoane, creioane, mărgele beţişoare, - proba orală
sistem numeric în reprezentare -Resurse
-exerciţii de numărare a demonstraţia,
elementelor unei mulţimi, pentru jocul didactic
evidenţierea faptului că numărul - Forme de
de elemente ale acesteia este dat de organizare a
ultimul număr din colectivului:
succesiunea 1, 2,…x, unde x < 10 activitate
- exerciţii de numărare înainte şi frontală,
înapoi, în variante complete sau de activităţi în
la un punct al seriei, din 1 în 1, perechi,
cu/fără manipularea obiectelor activităţi în
-exerciţii de formare a mulţimii cu echipă,
un singur obiect, două, trei sau activitate
niciunul; individuală
- exerciţii de grupare a unor -*Joc: Zilele de
jetoane reprezentând animale, naştere-
mijloace de transport etc. după „Găseşte
numărul unor elemente specifice colegul născut
-exerciţii de recunoaştere a cifrei în aceeaşi zi cu
3 tine!”
-exerciţii de construire a unor
mulţimi de obiecte având drept
cardinal numărul natural 3
corespunzător cifrei 3
de numere
numere date
dau extremele
şi cifra 4 1.2 numerelor cu ajutorul unor obiecte materiale : bile, sistematică
1.3 (jetoane, creioane, mărgele etc.) beţişoare, - proba orală
Numărul 1.4 sau semne (cerculeţe, linii etc.) mărgele, - proba
şi cifra 5 -exerciţii de trecere de la o formă jetoane, caietul practică
de reprezentare la alta (din elevului, fişe de autoevaluarea
sistem numeric în reprezentare lucru
obiectuală a numărului sau -Resurse
desene şi invers); procedurale:
-exerciţii de scriere şi citire a conversaţia,
numerelor; explicaţia,
-exerciţii de numărare a exerciţiul,
elementelor unei mulţimi, pentru demonstraţia,
evidenţierea faptului că numărul jocul didactic
de elemente ale acesteia este dat de - Forme de
ultimul număr din organizare a
succesiunea 1, 2,…x, unde x < 10 colectivului
- exerciţii de numărare înainte şi activitate
înapoi, în variante complete sau de frontală,
la un punct al seriei, din 1 în 1, activităţi în
cu/fără manipularea obiectelor perechi,
-exerciţii de formare a mulţimii cu activităţi în
un singur obiect, două, trei, patru, echipă,
cinci obiecte sau niciunul; activitate
- exerciţii de explorare a mediului individuală
înconjurător pentru a identifica şi - *Joc: Zilele de
număra fiinţe şi lucruri naştere-
- exerciţii de grupare a unor „Găseşte
jetoane reprezentând animale, colegul născut
mijloace de transport etc. după în aceeaşi zi cu
numărul unor elemente specifice tine!”
-exerciţii de recunoaştere a
cifrelor 4 şi 5
-exerciţii de construire a unor
mulţimi de obiecte
de numere
numere date
dau extremele
CLASA I

Unitatea de învățare: -Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-
10
Co
m
Nr Conţin
p.s Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Data
crt uturi
pe
cif.
1 Adunar - exerciţii de adăugare de -Resurse - observarea
ea elemente dintr-o mulţime de materiale: sistematică
numere obiecte, fiecare operaţie fiind bile, beţişoare, - proba orală
lor în însoţită de numărarea obiectelor mulaje, planşe, - proba practică
concent -exerciţii de compunere/ fişe de lucru - probă scrisă
rul 0-10 descompunere a unor mulţimi mărgele, autoevaluarea
având drept cardinal un număr de jetoane, caietul
elemente mai mic decât 10, elevului
folosind obiecte, desene şi numere; -Resurse
- exerciţii de adăugare de procedurale
elemente dintr-o mulţime dată, conversaţia,
pentru a obţine mulţimi cardinal explicaţia,
echivalente (două mulţimi care nu exerciţiul,
au acelaşi număr de elemente să demonstraţia,
devină „cu tot atâtea elemente”) jocul didactic
- rezolvarea de exerciţii de adunare -Forme de
în concentrul 0-10 şi verificarea organizare a
operaţiilor efectuate prin numărare colectivului:
de obiecte/prin desene activitate
- *folosirea unui calculator pentru frontală,
operaţii simple de adunare şi activităţi în
verificarea rezultatelor cu ajutorul perechi,
obiectelor activităţi în
-exerciţii de adunare cu numere echipă,
mai mici decât 10; verificarea activitate
rezultatelor cu ajutorul obiectelor; individuală
-exerciţii de operare cu numere
prin calcul mintal, folosind sprijin
cu obiecte sau desene;
- exerciţii de scriere a acestor
operaţii;
-exerciţii de identificare şi aplicare
de scheme pentru efectuarea
adunărilor;
-exerciţii de exprimare în cuvinte
proprii a modului de lucru folosit
în rezolvarea unor sarcini care
solicită operarea cu obiecte,
desene sau numere
-exprimarea în cuvinte proprii a
modului de lucru folosit în
rezolvarea unor sarcini care
solicită operarea cu obiecte,
desene sau numere
2 Scădere -exerciţii de scădere cu numere -Resurse - observarea
a naturale mai mici decât 10; materiale: sistematică
numere verificarea rezultatelor cu ajutorul bile, beţişoare, - proba orală
lor obiectelor; mărgele, - proba practică
natural -exerciţii de compunere şi jetoane, caietul - probă scrisă
e în descompunere a numerelor în elevului, fişe de autoevaluare
concent diferenţe de numere; lucru
rul 0-10 -exerciţii de operare cu numere -Resurse
prin calcul mintal, folosind sprijin procedurale
cu obiecte sau desene; exerciţii de conversaţia,
scriere a acestor operaţii; explicaţia,
-exerciţii de compunere şi de exerciţiul,
descompunere a numerelor demonstraţia,
folosind obiecte, desene şi numere; jocul didactic
-exerciţii de descompunere a -Forme de
numerelor în forme echivalente şi organizare a
utilizarea acestora pentru colectivului:
efectuarea operaţiilor; activitate
-exerciţii de identificare şi aplicare frontală,
de scheme pentru efectuarea activităţi în
scăderilor, perechi,
-exprimarea în cuvinte proprii a activităţi în
modului de lucru folosit în echipă,
rezolvarea unor sarcini care activitate
solicită operarea cu obiecte, individuală
desene sau numere
3 Legătur - efectuarea de adunări şi scăderi şi -Resurse -observarea
a dintre verificarea cu obiecte sau prin materiale: sistematică
adunar operaţia inversă; mulaje, planşe,
e şi - evidenţierea proprietăţilor caietul elevului, -proba orală
scădere adunării (comutativitate, fişe de lucru
Aflarea asociativitate, element neutru), -Resurse -proba practică
termen fără precizarea procedurale:
ului terminologiei; conversaţia, -probă scrisă
necuno -aflarea sumei/diferenţei a două explicaţia,
scut numere mai exerciţiul, autoevaluarea
mici decât 10; demonstraţia,
-aflarea unui termen necunoscut, jocul didactic
folosind -Forme de
metoda balanţei; organizare a
- inventarea unor reguli de operare colectivului:
şi aplicarea lor activitate
în jocuri; frontală,
activităţi în
perechi,
activităţi în
echipă,
activitate
individuală
4 Proble - rezolvarea de probleme printr-o -Resurse - observarea
me care operaţie, folosind obiecte concrete materiale: sistematică
se sau reprezentări simbolice planşe, caietul - proba orală
rezolvă - rezolvarea unor probleme după elevului, fişe de - proba practică
printr-o imagini date lucru - probă scrisă
operaţie - identificarea semnificaţiei datelor -Resurse autoevaluarea
unei probleme proceduralecon
- asocierea rezolvării unei versaţia,
probleme cu o explicaţia,
reprezentare grafică/desen exerciţiul,
-rezolvarea unor situaţii demonstraţia,
problematice reale prin jocul didactic
transformarea unei probleme -Forme de
rezolvate prin schimbarea organizare a
numerelor/ întrebării, prin colectivului:
înlocuirea cuvintelor care activitate
sugerează operaţia; frontală,
-crearea unor probleme simple activităţi în
după imagini/ perechi,
desene/ scheme date; activităţi în
formularea şi rezolvarea unor echipă,
probleme activitate
pornind de la o tematică dată/de la individuală
numere date, de la imagini;
-modificarea unei probleme fără ca
tipul de problemă să se schimbe;
-transformarea problemelor de
adunare în probleme de scădere şi
invers;
5 Recapit - numărare cu pas dat -Resurse - Observarea
ulare folosind ca suport intuitiv obiecte materiale: bile, sistematică
Evaluar sau desene; beţişoare, - proba orală
e - compunerea şi descompunerea mărgele, - proba practică
numerelor în jetoane, caietul Autoevaluarea
concentrul 0 – 10, folosind elevului, fişe de
obiecte, desene şi numere; lucru
- jocuri de rol care solicită -Resurse
compunerea/ procedurale:
descompunerea numerelor din conversaţia,
concentrul 0-10 explicaţia,
-adăugarea/extragerea de elemente exerciţiul,
dintr-o demonstraţia,
mulţime de obiecte, fiecare jocul didactic
operaţie fiind însoţită de -Forme de
numărarea obiectelor; organizare a
-adăugarea/extragerea de elemente colectivului:
dintr-o activitate
mulţime dată, pentru a obţine frontală,
mulţimi „cu tot atâtea elemente”; activităţi în
- efectuarea de adunări şi scăderi şi perechi,
verificarea cu obiecte sau prin activităţi în
operaţia inversă; echipă,
- rezolvarea de adunări şi scăderi, activitate
mental şi în scris, individuală
-aflarea sumei/diferenţei a două
numere mai
mici decât 10;
-aflarea unui termen necunoscut,
folosind
metoda balanţei;
CLASA a II-a

Unitatea de învățare: Înmulţirea în concentrul 0-100
Co
m
Nr Conţin
p.s Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Data
crt uturi
pe
cif.
1 Înmulţi - adunarea cardinalelor unor -Resurse -observarea
rea. mulţimi care au materiale: Sistematică
Adunar acelaşi număr de elemente bile, beţişoare,
ea - evidenţierea mai multor mărgele, -proba orală
repetată modalităţi de grupare a jetoane, caietul
de elementelor unei mulţimi pentru elevului, fişe de -proba practică
termeni determinarea lucru, jocul
egali cardinalului acesteia “Loto” -probă scrisă
- aflarea unei sume de termeni -Resurse
egali prin rezolvarea unor procedurale: -autoevaluare
probleme practice conversaţia,
- exerciţii de înmulţiri în explicaţia,
concentrul 0-100 prin adunări exerciţiul,
repetate demonstraţia,
- rezolvarea unor situaţii practice jocul didactic
de aflare a unei sume de termeni -Forme de
egali organizare a
- rezolvarea de exerciţii cu ordinea colectivului
efectuării operaţiilor; activitate
- rezolvarea de probleme în care frontală,
sunt necesare operaţii de acelaşi activităţi în
ordin/ de ordine diferite perechi,
activităţi în
echipă,
activitate
individuală
2 Denumi -utilizarea unor denumiri şi -Resurse -observarea
ri simboluri materiale: sistematică
matema matematice (sumă, total, termenii bile, beţişoare,
tice şi unei sume, produs, mărgele, -proba orală
propriet factorii unui produs, <, >, =, +, -, jetoane, caietul
ăţile x) în rezolvarea şi/sau compunerea elevului, fişe de -proba practică
înmulţir de lucru
ii probleme -Resurse -probă scrisă
- rezolvarea de exerciţii de tipul: procedurale:
„Află suma/ produsul/ dublul conversaţia, autoevaluare
- identificarea numărului mai explicaţia,
mic/mai mare pe baza exerciţiul,
comparării a două numere mai demonstraţia,
mici decât 100 şi scrierea relaţiei; jocul didactic
- realizarea unor modalităţi diferite -Forme de
de grupare a termenilor/factorilor, organizare a
folosind semne grafice cu colectivului:
semnificaţia parantezei; activitate
- compararea rezultatelor obţinute frontală,
la exerciţii cu operaţii de acelaşi activităţi în
ordin sau de ordine diferite; perechi,
-transformarea unei probleme activităţi în
rezolvate prin schimbarea echipă,
numerelor sau a întrebării, prin activitate
înlocuirea cuvintelor care individuală
sugerează operaţia, prin
adăugarea unei întrebări
- adunarea cardinalelor unor
mulţimi care au
acelaşi număr de elemente;
- aflarea unei sume de termeni
egali prin rezolvarea unor
probleme practice;
- efectuarea de înmulţiri în
concentrul 0-100 , prin adunări
repetate
- evidenţierea unor proprietăţi ale
înmulţirii (comutativitate,
asociativitate, element neutru),
fără precizarea terminologiei;
- rezolvarea unor situaţii practice
de aflare a unei sume de termeni
egali;
- rezolvarea de exerciţii cu ordinea
efectuării operaţiilor;
- jocuri de tip LOTO cu numere;
3 Înmulţi - efectuarea de înmulţiri prin -Resurse - observarea
rea adunări repetate, când unul din materiale: sistematică
când factori este 2 planşe, mulaje - proba orală
unul -exerciţii de utilizare a denumirilor caietul elevului, - proba
din matematice: factor, produs,măriţi fişe de lucru, practică
factori de…ori jetoane - probă scrisă
este 2 - efectuarea de înmulţiri folosind -Resurse autoevaluarea
proprietăţile înmulţirii ax2=2xa procedurale:
sau asocierea convenabilă a conversaţia,
factorilor explicaţia,
- aflarea unei sume de termeni exerciţiul,
egali prin rezolvarea unor demonstraţia,
probleme practice; jocul didactic
- rezolvarea unor situaţii practice -Forme de
tematice de aflare a unei sume de organizare a
termeni egali colectivului:
- rezolvarea de exerciţii cu ordinea activitate
efectuării operaţiilor; frontală,
-rezolvarea de exerciţii de tipul activităţi în
„Află perechi,
produsul/dublul” activităţi în
-exerciţii de comparare a echipă,
rezultatelor obţinute la exerciţii cu activitate
operaţii de acelaşi ordin sau de individuală
ordine diferite
- rezolvarea de probleme în care
sunt necesare operaţii de acelaşi
ordin/ de ordine diferite;
- asocierea rezolvării unei
probleme cu o
reprezentare grafică/desen
- rezolvarea unor situaţii
problematice reale prin utilizarea
operaţiilor de adunare repetată în
concentrul 0-100, respectiv de
înmulţire
-exerciţii de alcătuire de probleme
după imagini/scheme/
exerciţii
- rezolvarea de probleme de tipul
ax2 = x, cu sprijin în obiecte,
imagini sau reprezentări, în mai
multe moduri
4 Înmulţi -exerciţii de utilizare a denumirilor -Resurse - observarea

rea matematice: factor, produs,măriţi materiale: sistematică
când de…ori planşe, caietul - proba orală
unul - efectuarea de înmulţiri prin elevului, - proba
din adunări repetate, când unul din jetoane, jocul practică
factori factori este 3 “LOTO” fişe de - probă scrisă
este 3 - efectuarea de înmulţiri folosind lucru autoevaluarea
proprietăţile înmulţirii ax3=3xa -Resurse
sau asocierea convenabilă a procedurale:
factorilor conversaţia,
- aflarea unei sume de termeni explicaţia,
egali prin rezolvarea unor exerciţiul,
probleme practice; demonstraţia,
- rezolvarea de probleme de tipul jocul didactic
ax3 = x, cu sprijin în obiecte, -Forme de
imagini sau reprezentări, în mai organizare a
multe moduri colectivului:
- rezolvarea unor situaţii practice activitate
tematice de aflare a unei sume de frontală,
termeni egali activităţi în
- rezolvarea de exerciţii cu ordinea perechi,
efectuării operaţiilor; activităţi în
-rezolvarea de exerciţii de tipul echipă,
„Află activitate
produsul/triplul” individuală
-exerciţii de comparare a
rezultatelor obţinute la exerciţii cu
operaţii de acelaşi ordin sau de
ordine diferite
probleme cu o
înmulţire
Exerciţii
5 Înmulţi - efectuarea de înmulţiri prin -Resurse - observarea
rea adunări repetate, când unul din materiale: sistematică
când factori este 4 sau 5 planşe, caietul - proba orală
unul -exerciţii de utilizare a denumirilor elevului, - proba
din matematice: factor, produs,măriţi jetoane, jocul practică
factori de…ori “LOTO” fişe de - probă scrisă
este 4 - efectuarea de înmulţiri folosind lucru autoevaluarea
Înmulţi proprietăţile înmulţirii -Resurse
rea ax4=4xa/ax5=5xa sau asocierea procedurale:
când convenabilă a factorilor conversaţia,
unul - aflarea unei sume de termeni explicaţia,
din egali prin rezolvarea unor exerciţiul,
factori probleme practice; demonstraţia,
este 5 - rezolvarea unor situaţii practice jocul didactic
tematice de aflare a unei sume de Forme de
termeni egali organizare a
- rezolvarea de exerciţii cu ordinea colectivului:
efectuării operaţiilor; activitate
-rezolvarea de exerciţii de tipul frontală,
„Află activităţi în
produsul/de patru ori mai mult” perechi,
-exerciţii de comparare a activităţi în
rezultatelor obţinute la exerciţii cu echipă,
operaţii de acelaşi ordin sau de activitate
ordine diferite individuală
probleme cu o
înmulţire
exerciţii
- rezolvarea de probleme de tipul
ax4 = x/ax5 =x, cu sprijin în
obiecte, imagini sau reprezentări,
în mai multe moduri
6 Recapit - Efectuarea de înmulţiri în -Resurse -observarea

ulare concentrul 0-100 prin adunări materiale: bile, sistematică
Evaluar repetate beţişoare, -proba orală
e - adunarea cardinalelor unor mărgele,
mulţimi care au jetoane, caietul -proba practică
acelaşi număr de elemente; elevului, fişe de
- evidenţierea mai multor lucru - autoevaluare
modalităţi de grupare a -Resurse
elementelor unei mulţimi pentru procedurale:
determinarea cardinalului acesteia; conversaţia,
- aflarea unei sume de termeni explicaţia,
egali prin rezolvarea unor exerciţiul,
probleme practice; demonstraţia,
- evidenţierea unor proprietăţi ale jocul didactic
înmulţirii (comutativitate, -Forme de
asociativitate, element neutru), organizare a
fără precizarea terminologiei colectivului:
- rezolvarea unor situaţii practice activitate
de aflare a unei sume de termeni frontală,
egali; activităţi în
- asocierea rezolvării unei perechi,
probleme cu o activităţi în
reprezentare grafică/desen echipă,
- rezolvarea unor situaţii activitate
problematice reale prin utilizarea individuală
operaţiilor de adunare respectiv de
înmulţire în concentrul 0-100
- organizarea datelor unei
probleme în tabel sau în grafice
simple în scopul rezolvării
- rezolvarea de probleme în mai
multe moduri
CLASA a III-a

Disciplina: MATEMATICĂ
Unitatea de învățare: Împărțirea numerelor naturale în concentrul 0 – 100
Număr de ore: 16
Nr Resurse Da
. O. ta
Conținut Activităţi de învăţare Evaluare
Cr R.
t.
1 Împărţirea 1.3  intuirea operaţiei de împărţire *planşă cu observarea
numerelor 1.4 prin scădere repetată de termeni reprezentarea sistematic
naturale 2.2 egali scăderilor ă probe
folosind 2.3  exerciţii-joc de verificare cu repetate, orale
scăderea 2.9 ajutorul obiectelor, a operaţiilor desene, fişe de teme
repetată şi 3.1 mintale de scădere, împărţire lucru, manualul, pentru
relaţia cu 4.1  recunoaşterea contextelor care caietul elevului, acasă
înmulţirea. 4.2 presupun efectuarea unor culegere
Terminologia 4.3 împărţiri *explicaţia,
specifică:  exerciţii de recunoaştere şi demonstraţia,
deîmpărţit, utilizare corectă a sintagmelor exerciţiul,
împărţitor, de.. care sugerează o anumită operaţie algoritmizarea,
ori mai puţin.  scrierea unor scăderi repetate jocul didactic,
sub formă de împărţiri ciorchinele
 utilizarea terminologiei *activitate
specifice împărţirii în rezolvarea frontală,
unor exerciţii şi probleme care activitate pe
solicită operaţia de împărţire grupe
 aplicarea legăturii dintre
înmulţire şi împărţire pentru
aflarea numerelor necunoscute
 rezolvarea problemelor de
împărţire, justificând în cuvinte
proprii etapele de rezolvare
2 Împărţirea la 2 1.3  exerciţii de verificare a *planşă cu observarea
1.4 rezultatelor înmulţirii prin reprezentarea sistematic
2.2 împărţire şi invers scăderilor ă probe
2.3  numărarea din 2 în 2, crescător repetate, orale
şi descrescător, cu şi fără sprijin desene, fişe de teme
în obiecte sau desene lucru, manualul, pentru
 exerciţii de împărţire cu caietul elevului, acasă
verificarea rezultatelor pe planşa culegere
cu tabla înmulţirii *explicaţia,
 exerciţii prin care să se afle:un demonstraţia,
număr de atâtea ori mai mic exerciţiul,
decât..,câtul a două numere,un algoritmizarea,
factor când cunoaşte produsul şi jocul didactic,
un factor “Ş.V.A.”
 operarea cu limbajul matematic *activitate
specific operaţiei de împărţire frontală,
 exerciţii de observare pe planşe activitate pe
a jumătăţii, de obţinere a acesteia grupe
1.4 reprezentarea sistematic
2.2 rezultatelor înmulţirii prin scăderilor ă
2.3 împărţire şi invers repetate, probe
 numărarea din 3 în 3, crescător desene, fişe de orale
şi descrescător, cu şi fără sprijin lucru, manualul, teme
în obiecte sau desene caietul elevului, pentru
 exerciţii de împărţire cu culegere acasă
verificarea rezultatelor pe planşa *explicaţia,
cu tabla înmulţirii demonstraţia,
 exerciţii prin care să se afle:un exerciţiul,
număr de atâtea ori mai mic algoritmizarea,
decât..,câtul a două numere,un jocul didactic,
factor când cunoaşte produsul şi “Ş.V.A.”
un factor *activitate
 operarea cu limbajul matematic frontală,
specific operaţiei de împărţire activitate pe
 exerciţii de observare pe planşe grupe
a treimii, de obţinere a acesteia
2.3  numărarea din 4 în 4, crescător repetate, orale teme
2.4 şi descrescător, cu şi fără sprijin desene, fişe de pentru
în obiecte sau desene lucru, manualul, acasă
 exerciţii de împărţire cu caietul elevului,
a sfertului, de obţinere a acestuia grupe
2.3  numărarea din 5 în 5, crescător repetate, orale teme
2.5 şi descrescător, cu şi fără sprijin desene, fişe de pentru
în obiecte sau desene lucru, manualul, acasă
 exerciţii de împărţire cu caietul elevului,
a cincimii, de obţinere a acesteia grupe
6 Recapitulare 1.3  exerciţii prin care să se afle:un *planşă cu observarea
1.4 număr de atâtea ori mai mic reprezentarea sistematic
2.2 decât..,câtul a două numere,un scăderilor ă probe
2.3 factor când cunoaşte produsul şi repetate, orale teme
2.4 un factor desene, fişe de pentru
2.5  operarea cu limbajul matematic lucru, manualul, acasă
2.9 specific operaţiei de împărţire caietul elevului,
3.1  aplicarea legăturii dintre culegere
4.1 înmulţire şi împărţire pentru *explicaţia,
4.2 aflarea numerelor necunoscute demonstraţia,
4.3  rezolvarea problemelor de exerciţiul,
împărţire, justificând în cuvinte algoritmizarea,
proprii etapele de rezolvare jocul didactic,
“Ş.V.A.”
*activitate
frontală,
activitate pe
grupe
7 Evaluare- Vezi test 4 *activitate Probă
Analiza individuală scrisă
CLASA a IV-a

Disciplina: MATEMATICĂ
Unitatea de învățare: Fracții
Număr de ore: 10
Nr Conținuturi Ob Activități de învățare Resurse Evaluare Data

.cr Re
t f.
1 Scrierea şi 1.3 Exerciţii practice de obţinere Materiale: - observare

citirea fracţiilor 1.5 a unor fracţii când întregul manual, sistematică
3.1 este un desen sau un obiect, caietul - teme
4.1 prin pliere, decupare, elevului, pentru acasă
2.5 haşurare, colorare culegeri, fişe - teme de
2.2 Identificarea fracţiilor de lucru, fişe lucru în
1.6 corespunzătoare unor de evaluare clasă
1.4 reprezentări grafice Procedurale: - proba
Reprezentarea unor conversaţia scrisă
subdiviziuni din întreg euristică,
corespunzătoare unor fracţii explicaţia,
Înţelegerea semnificaţiei exerciţiul,
numărătorului, numitorului, demonstraţia
liniei de fracţie Organizare:
Exerciţii de scriere a fracţiei frontal,
corespunzătoare părţii individual, pe
indicate echipe, pe
Exerciţii de reprezentare a grupe
fracţiilor prin desene
2 Fracţii egale 1.3 Exerciţii practice de obţinere Materiale: - observare
1.5 a unor fracţii echivalente cu manual, sistematică
3.1 fracţii date şi scrierea şirului caietul - teme
4.1 de egalităţi elevului, pentru acasă
2.5 Exerciţii de scriere a unor culegeri, fişe - teme de
2.2 fracţii egale corespunzătoare de lucru, fişe lucru în
1.6 unui desen de evaluare clasă
1.4 Exerciţii de reprezentare a Procedurale: - proba
fracţiilor pe axa numerelor conversaţia scrisă
euristică,
explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia
Organizare:
frontal,
individual, pe
echipe, pe
grupe
3 Aflarea unei 1.3 Reprezentarea fracţiilor prin Materiale: - observare
fracţii dintr-un 1.5 desene manual, sistematică
întreg 3.1 Exerciţii de calcul cu suport caietul - teme
4.1 intuitiv elevului, pentru acasă
2.5 Rezolvarea de probleme culegeri, fişe - teme de
1.6 pentru deducerea de lucru, fişe lucru în
1.4 unei fracţii când se cunoaşte de evaluare clasă
întregul-fără aplicarea Procedurale:c - proba
algoritmului de calcul onversaţia scrisă
euristică,
explicaţia,
demonstraţia
Organizare:
frontal,
individual, pe
echipe, pe
grupe
4 Compararea 1.3 Exerciţii de comparare şi Materiale: - observare
fracţiilor 1.5 ordonare a două sau mai manual, sistematică
3.1 multe fracţii cu caietul - teme
4.1 numitori(numărători) egali elevului, pentru acasă
2.2 Compararea şi ordonarea culegeri, fişe - teme de
1.6 fracţiilor utilizând cât mai de lucru, fişe lucru în
1.4 multe metode de evaluare clasă
Înţelegerea şi aplicarea Procedurale: - proba
regulilor de comparare a explicaţia, scrisă
fracţiilor exerciţiul,
demonstraţia
Organizare:
frontal,
individual, pe
echipe, pe
grupe
5 Adunarea 1.3 Înţelegerea operaţiilor cu Materiale: - observare
fracţiilor cu 1.5 numere fracţionare manual, sistematică
acelaşi numitor 3.1 Exerciţii de calculare a sumei caietul - teme
4.1 a două fracţii cu acelaşi elevului, pentru acasă
2.5 numitor utilizând diferite culegeri, fişe - teme de
2.2 suporturi intuitive de lucru, fişe lucru în
1.6 Rezolvarea de probleme care de evaluare clasă
1.4 solicită adunarea fracţiilor cu Procedurale: - proba
acelaşi numitor conversaţia scrisă
euristică,
explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia
Organizare:
frontal,
individual, pe
echipe, pe
grupe
6 1.3 Înţelegerea operaţiilor cu Materiale: - observare
Scăderea 1.5 numere fracţionare manual, sistematică
fracţiilor cu 3.1 Exerciţii de calculare a caietul - teme
acelaşi numitor 4.1 diferenţei a două fracţii cu elevului, pentru acasă
2.5 acelaşi numitor pe baza unor culegeri, fişe - teme de
1.4 solicită scăderea fracţiilor cu Procedurale: - proba
acelaşi numitor conversaţia scrisă
Exerciţii de scriere a unei euristică,
fracţii ca o sumă sau ca o explicaţia,
diferenţă de două fracţii cu exerciţiul,
acelaşi numitor demonstraţia
Organizare:
frontal,
individual, pe
echipe, pe
grupe
7 Recapitulare 1.3 Exerciţii de scriere a fracţiei Materiale: - observare
1.5 corespunzătoare părţii manual, sistematică
3.1 indicate caietul - teme
4.1 Exerciţii de reprezentare a elevului, pentru acasă
2.5 fracţiilor prin desene culegeri, fişe - teme de
2.2 Exerciţii de comparare a de lucru, fişe lucru în
fracţiilor de evaluare clasă
Exerciţii de adunare şi Procedurale: - proba
scădere a fracţiilor cu acelaşi conversaţia scrisă
numitor euristică,
Exerciţii de aflare a unei explicaţia,
fracţii dintr-un întreg Organizare:
frontal,
individual, pe
8 Evaluare – 1.3 Exerciţii de scriere şi citire a Materiale: - observare
pag.90 1.5 fracţiilor manual, sistematică
3.1 Exerciţii de reprezentare a caietul - teme
4.1 fracţiilor prin desene elevului, pentru acasă
2.5 Exerciţii de comparare a culegeri, fişe - teme de
2.2 fracţiilor de lucru, fişe lucru în
1.6 Exerciţii de adunare şi de evaluare clasă
4.3 scădere a fracţiilor cu acelaşi Procedurale: - proba
numitor conversaţia scrisă
Exerciţii de aflare a unei euristică,
fracţii dintr-un întreg explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia
Organizare:
frontal,
individual, pe
echipe, pe
grupe
9 Recuperare 1.3 Înţelegerea operaţiilor cu Materiale: - observare
Ameliorare 1.5 numere fracţionare manual, sistematică
Dezvoltare 3.1 Exerciţii de calculare a caietul - teme
4.1 diferenţei a două fracţii cu elevului, pentru acasă
2.5 acelaşi numitor pe baza unor culegeri, fişe - teme de
1.4 solicită scăderea fracţiilor cu Procedurale: - proba
4.3 acelaşi numitor conversaţia scrisă
Exerciţii de scriere a unei euristică,
fracţii ca o sumă sau ca o explicaţia,
diferenţă de două fracţii cu exerciţiul,
acelaşi numitor demonstraţia
Organizare:
frontal,
individual, pe
echipe, pe
grupe
Tema de control 2
1. Proiectaţi o secvenţă de instruire în care să utilizaţi metoda explicaţiei.

Profesorul expune logic şi argumentat modul lui de gândire, în scopul de a învăţa elevul
cum trebuie să gândească rezolvarea unei probleme. Pentru a contracara pasivitatea elevilor,
profesorul trebuie să-i stimuleze să gândească odată cu el. E foarte important ca profesorul să
gândească expunerea prin prisma cunoştinţelor elevilor şi a mijloacelor acestora de gândire.
Accentul se pune pe modul de gândire, pe argumente, arătând însă şi cum nu e bine să se
gândească. Dacă o noţiune se poate introduce pe mai multe căi, e recomandabil să se indice
aceste căi, să se compare, evidenţiind-o pe cea mai raţională. Suntem nevoiţi să recurgem la
explicaţie pentru înţelegerea anumitor noţiuni matematice ori a unor raţionamente matematice.
După ce profesorul expune o serie de raţionamente, arătând elevilor cum trebuie să gândească
pentru a rezolva o problemă, e bine să mai rezolve o problemă asemănătoare cu ajutorul elevilor.
Face un pas al demonstraţiei, apoi îi întreabă care este etapa următoare etc. Deci elevii sunt
ghidaţi şi au mai multă încredere astfel în reuşita lor. Apoi sunt lăsaţi să rezolve singuri exerciţii
asemănătoare.
Aria curriculară: Matematică și ştiinţe ale naturii

Obiectul: Matematică
Clasa a II-a
Titlul lecției: Scăderea cu trecere peste ordin (cu împrumut la ordinul zecilor)
Tipul lecției: dobândire de noi cunoștințe
Scopul: dobândirea de cunoștințe despre operația de scădere cu trecere peste ordinul
unităților
Competențe specifice:
1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-1000, recurgând la
numărare şi/sau grupare ori de câte ori este necesar;
1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume,
diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, , =, +,
–, ·, :) în rezolvarea și/sau compunerea de probleme
Obiective operaţionale:
O1 – să efectueze scăderi, cu trecere peste ordin, în concentrul 0-10;
O2 – să exploreze modalităţi de a descompune numere mai mici ca 20, în sumă, folosind obiecte,
desene sau numere;
O3 – să rezolve probleme care presupun operaţia de scădere;
Metode și procedee: explicația, demonstrația
Strategia didactică
N Meto
Mod
r. Secven Ob de și Mijloa
Conţinutul de
c țele . proce ce de Eva
instructiv- educativ orga
rt lecției op. dee învăță luare
niza
. didacti mânt
re
ce
3 Dobân- Scăderea cu trecere peste ordin este atunci când front Apre
. dire de unitățile descăzutului sunt mai puține decât al cieri
noi unitățile scăzătorului. verb
cunoș- O1 Să luăm un exemplu: ale
tințe În parcare erau 12 mașini. Au plecat 4
mașini. Câte mașini au rămas?
(explicație simultan cu demonstrație) Expli-
Pentru a rezolva problema scriem operația de cația
scădere: 12 – 4 =
O2 (a) Utilizarea axei numerelor în scopul Demo axa
efectuării scăderii prin numărare în ordine nstrați numer front
descrescătoare. a elor al
Desenăm (propunătorul la tablă, elevii pe
caiete) un segment din axa numerelor,
cuprinzând numerele 0 - 20. tabla
Se numără mai întâi crescător, de la 0 la 12, neagră
pentru a se afla descăzutul (numărul total de
mașini).
Pornind de la 12, se numără descrescător,
O3
cele 4 mașini care pleacă din parcare.
Numărul la care se ajunge este diferenţa
dintre 12 şi 4.
-4
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
O2 (b) Procedeul de calcul al scăderii prin Explic

descompunerea descăzutului sau a scăzătorului ația bețișoa indiv Apre
Copiii au pe bancă o grupă de 10 beţişoare re idual cieri
legate cu elastic şi alte 10 beţişoare libere. Se Demo elastic verb
pot formula următoarele sarcini: nstrați ale
„Număraţi 12 beţişoare. Luaţi din mulţimea a
de 12 beţişoare, 4 beţişoare. Socotiţi câte
rămân. Cum procedaţi? (Dăm 2 beţişoare
deoparte, apoi desfacem zecea şi luăm încă 2.
Sau: desfacem zecea, luăm 4 bețișoare și
adăugăm pe cele 6 la cele 2 rămase). Rămân 8
beţişoare”.
„Legaţi 10 beţişoare. Număraţi 12 beţişoare
şi luaţi 4 din ele. Câte rămân? Explicaţi cum aţi
procedat”.
Solicit elevii să explice pe rând cum se
procedează şi lucrează în acelaşi timp cu
O1 beţişoare. Repetăm verbal şi faptic!
„Să ne amintim: numărul din care scădem,
12, este descăzutul, numărul care se scade, 4,
este scăzătorul, iar rezultatul scăderii, ceea ce
trebuie noi să calculăm este restul sau
diferența”.
(c) Calculul scăderii prin descompunerea tabla
numărului ce reprezintă descăzutul în unităţi şi neagră Apre
O2 zeci. creta cieri
„Observăm că din unitățile descăzutului nu verb
pot să scad scăzătorul, 2 – 4 nu se poate în ale
mulțimea numerelor naturale. Atunci îl vom
descompune pe 12 în câte zeci și unități îi
corespund. Iată: 12 se descompune în 10 plus 2. Explic
Acum pot ca din zecea descăzutului să-l scad pe ația
4.
10–4=6 iar lui 6 trebuie să-i adaug acum Demo front
unitățile descăzutului. 6 + 2 = 8. 8 este tocmai nstrați al
rezultatul exercițiului nostru de scădere.” a
(d) „Pentru a calcula rapid putem să tabla
O2 procedăm și altfel. neagră Apre
Să descompunem scăzătorul în atâtea unități cieri
câte are descăzutul, adică 2 și încă 2. creta verb
12 – 4 ale
˄
2 2
Acum scădem din descăzut unitățile sale, Explic
O1 ația
adică 12-2 și apoi celălalt număr 2 și scriem 12-
2-2.
Știm că 12 – 2 = 10, minus încă 2, rezultatul Demo front
este 8.” nstrați al
Oglinda tablei: a
12 – 4 = 12 – 2 – 2
˄
2 2
= 10 – 2
= 4
O3 Pentru fixarea procedeului de calcul, vom
mai efectua similar alte 3 - 4 exerciţii de
scădere.
2. Proiectaţi o secvenţă de instruire în care să utilizaţi metoda conversaţiei.
Metoda conversaţiei constă în dialogul dintre profesor şi elevi, în care profesorul este un
partener care nu doar întreabă dar şi răspunde întrebărilor elevilor. Ea determină o participare
activă a elevilor.
Aria curriculară: Matematică și ştiinţe

Clasa: a II-a
Subiectul: Exerciţii de adunare şi scădere în concentrul 0-1000, fără trecere peste ordin
Tipul lecţiei: consolidare şi formare de abilităţi matematice
Competențe specifice:
1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-1000, recurgând la
numărare şi/sau grupare ori de câte ori este necesar
O1 – să utilizeze adecvat limbajul matematic
Metode şi procedee: conversaţia
N Metod
Mod
r. Secven Ob e și Mijloa
Conţinutul de
niza
. didacti mânt
re
ce
O1 Verific calitativ tema de acasă. Conve
- Ce ați avut de pregătit pentru astăzi? rsația
- Ce temă ați avut de scris? introd
- Citește rezolvarea primului exercițiu, elevul x! uctivă Apre
Verific - Verificăm exercițiul al doilea. Ce-ar fi să (pentr cieri
fron
2 area răspundă cineva din ultima bancă? u verb
tal
temei - A rezolvat corect problema? Tu ce parere ai? captar ale
ea
atenție
i)
3 Reactu O1 - Cum se numesc numerele care se adună? Conve front Apre

alizarea - Termeni. rsația al cieri
cunoști - Cum se numeşte rezultatul adunării? introd verb
nțelor - Sumă. uctivă ale
anterio - Cum se numesc numerele care se scad? (pentr
are - Descăzut şi scăzător. u
- Cum se numeşte rezultatul scăderii? (Ce-ar fi reactu
să răspundă cineva care nu a mai răspuns până
acum?)
- Diferenţă.
- Cum trebuie să fie descăzutul față de scăzător? ali-
- Mai mare. zarea
- Ce s-ar întâmpla dacă ar fi mai mic? cunoșt
- Nu s-ar putea efectua scăderea. ințelor
- Din ce cauză nu se poate efectua scăderea anterio
dacă ar fi situația inversă? are);
- Deoarece nu se poate în mulțimea numerelor
naturale ca scăzătorul să fie mai mare ca
descăzutul.
3.Proiectaţi o secvenţă de instruire în care să utilizaţi metoda exerciţiului la

clasa I.
Clasa: I
Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe ale naturii
Disciplina: Matematică
Unitatea de învăţare: Numerele naturale de la 0 la 31
Subiectul: Exerciţii şi jocuri cu numerele de la 0 la 20
Tipul lecţiei: recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor
Scopul lecţiei: consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor despre numerele naturale de la 10 la
20
O1 - să numere în ordine crescătoare şi descrescătoare un interval din şirul numerelor
naturale de la 0 la 20, din 1 în 1, din 2 în 2, din 5 în 5, din 10 în 10;
O2 - să ordoneze crescător / descrescător un şir de numere date;
O3 - să recunoască numerele pare şi numerele impare;
O4 - să completeze „vecinii” unor numere naturale date;
O5 - să scrie numere naturale de la 0 la 20;
O6 - să indice cifra care reprezintă numărul zecilor sau al unităţilor;
O7 - să aplice algoritmul de compunere / descompunere a unor numere formate din zeci şi
unităţi;
Strategia didactică:
1. Metode şi procedee: exerciţiul, conversaţia, problematizarea, jocul didactic, explozia stelară,
munca independentă
2. Mijloace didactice: manual, caiete, culori, plicuri cu jetoane cu numere, fişă de muncă
independentă, fişă de lucru în echipă, videoproiector, joc PPT
Forme de organizare: frontal, în perechi, pe grupe, individual
N Meto
Mod
r. Secven Ob de și Mijloa
Conţinutul de
niza
. didacti mânt
re
ce
• Prima sarcină de lucru:
indiv for
O1 Exerciții de numărare la numărătoare.
idual mati
•A II-a sarcină de lucru:
3 numă vă
Elevii primesc plicuri în care sunt jetoane cu
numere. rătoare
apre
Exerciții de ordonare a jetoanelor cu numerele
O2 jetoan cieri
cuprinse între 0 şi 20;
e front orale
Exerciții de numărare crescător/ descrescător în
O1 al
intervalul 0-20;
O1 Exerciții de numărare crescător a numerelor
O3 indiv
pare;
O1 idual
Exerciții de numărare descrescător a numerelor
O3 impare
form
O4 Exerciții de scriere a vecinilor numerelor
Dirija- ativă
O5 indicate
rea
...... 3 ......; ...... 12 ......; ...... 17 ...... Exerci
învăţă- front apre
• A III-a sarcină de lucru: țiul tabla
rii a cieri
- Exerciţii de citire şi formare a numerelor pe neagră
orale
socotitoare;
indiv
Vor veni 5 elevi şi vor scrie numerele potrivite
O6 idual
specificând zecea şi unitățile, iar apoi vor citi
numerele ieşite pe socotitoare. socotit
oare indiv
• A IV-a sarcină de lucru:
idual
- Concurs
O7 Elevii vor constitui 5 echipe;
indiv
Vom organiza un concurs „Cine urcă primul
idual form
scara?” Exerciţiile vizează descompunerea
ativă
numerelor în zeci şi unităţi.
15 12 18
pe apre
grup cieri
e orale
Se analizează activitatea fiecărei echipe;
Obţiner O7 • A V-a sarcină: exerciț planșă
form
– Exerciţii de completare şi formare de numere ativă
ea iul cu
folosind metoda explozia stelară. indiv
4 perfor exploz exploz
Compuneţi numere formate din zeci şi unităţi idual apre
manţei ia ia
folosindu-vă de următoarele numere pe locul cieri
stelară stelară
unităţii:1, 2, 5, 3,7,4 orale
4. Proiectaţi o secvenţă de instruire în care să utilizaţi metoda

problematizării.
Conform lui I. Cerghit, o situaţie problematică desemnează „o situaţie contradictorie,

conflictuală, ce rezultă din trăirea simultană a două realităţi, deopotrivă cognitive şi
motivaţionale, incompatibile între ele.” La prezentarea corectă de către profesor a unei situaţii –
problemă, în mintea elevului au loc descoperiri proprii ale realităţii, întrebări contradictorii ce
generează o stare psihică de curiozitate, de uimire, „de nelinişte în faţa unui obstacol greu de
depăşit”
Aria curriculară: Matematică și ştiinţe ale naturii

Clasa a IV-a
Titlul lecției: Probleme tipice
Tipul lecției: de fixare și sistematizare a cunoștințelor
Scopul: fixarea și sistematizarea cunoștințelor referitoare la rezolvarea problemelor tipice
 O1 – să compare modalităţi diferite pentru rezolvarea unei situaţii problemă;
 O2 – să argumenteze modalităţi diferite pentru rezolvarea unei situaţii problemă;
Metode și procedee: problematizarea
N Strategia didactică
r. Secven Ob Metode
Conţinutul Mijloa Mod
și proce
c țele . ce de de Evalu
instructiv- educativ dee
rt lecției op. didacti
învăță orga are
. mânt nizare
ce
Câte gâște sunt pe un lac dacă, în cazul în problem tabla fronta forma
care ar mai fi încă pe atâtea, încă jumătate, încă atizarea creta l tivă
indivi
un sfert şi încă una, ar fi 100? dual
Evenimentele implicate în rezolvarea de

probleme sunt (R. Gagne):
1. prezentarea problemei (verbal, scris,
prin enunţuri cursive sau tabele, grafice);
2. elevul desprinde din formulare o
problemă matematică formulată riguros;
înţelege toate ipotezele, cerinţele şi le exprimă
în limbaj matematic;
3. elevul verifică ipoteze succesive până
ce una îl duce la rezolvarea problemei.
Problema se rezolva prin metodă falsei
ipoteze (pornind de la 4) sau prin metodă
grafică.
Cer elevilor să compună oral o problemă

pornind de la schimbarea operațiilor exercițiului
problemei anterioare (să se rezolve printr-o
adunare și o împarțire).
5. Proiectaţi o secvenţă de instruire în care să utilizaţi metoda investigaţiei.
Investigaţia la matematică implică, pe de o parte, rezolvarea unor probleme întâlnite în

cotidian sau în alte domenii ale disciplinelor şcolare şi, pe de altă parte, explorarea unor concepte
matematice necunoscute utilizând metode, tehnici, concepte cunoscute. Investigaţia presupune
atât rezolvarea de probleme cât şi crearea de probleme.
Clasa: a IV-a
Subiectul: Estimarea mărimilor
Scopul: Determinarea şi compararea distanţelor din mediul apropiat la clasă
Obiective operaționale:
O1 – să utilizeze instrumente şi unităţi de măsură potrivite pentru efectuarea unor măsurători;
O2 – să efectueze măsurători, aproximări ale rezultatelor măsurării, consemnarea rezultatelor;
O3 – să citească rezultatele măsurării cu diverse instrumente;
O4 – să aprecieze dimensiunile, distanţele;
O5 – să verifice estimările făcute prin calcule.
O6 – să ordoneze obiecte date, în funcție de lungimea lor;
Strategii didactice:
Metode și procedee: experimentul, investigaţia, conversaţia,
Mijloace didactice: o hartă a zonei locale înzestrată cu o scală, rulete, tabele.
Mod de organizare: pe grupe
Desfasurarea activitaţii:
N Metode
r. Secven Ob. și Mijloa Mod
C Op
Conţinutul
țele proce ce de de Eval
rt . instructiv- educativ
lecției dee învăță organ uare
. didacti mânt izare
ce
1 Explica Elevii culeg informaţii despre distanţele Investi hărți pe Eval
rea O1 pe care le parcurg colegii lor de acasă până la gația rulete grup uare
şcoală, înregistrează aceste informaţii în tabele, a
compară şi clasifică informaţiile, cu scopul de a inve
O2 extrage mai uşor date relevante pentru stiga
întrebările puse. Activitatea începe în clasă, prin ţiei
activită
explicarea sarcinilor de către profesor şi se se
ţii
continuă extraşcolar, prin culegerea datelor de face
O3 tabele
către elevi, organizaţi în grupe de câte patru. holis
Datele pot fi notate pe hărţi, integrând în acest e
Obser tic
fel şi cunoştinţele de geografie locală. De vația pentr
O4 asemenea, datele pot fi sistematizate într-un u toţi
tabel în care se precizează: numele elevului, mem
distanţa pe care o parcurge de acasă până la brii
O5 şcoală, mijlocul de transport folosit etc. Acolo unei
unde distanţa nu poate fi determinată cu prea grup
mare precizie, se utilizează aproximări. Elevii e,
sunt sfătuiţi să obţină cât mai multe date, ţinân
inclusiv de la celelalte echipe, în care nu sunt d
membri. cont
Discuta
2 Prelucrarea datelor vizează obţinerea de de
rea
răspunsuri la următoarele tipuri de întrebări: clarit
modulu
Cine locuieşte cel mai aproape de area
i de
şcoală? Dar cel mai departe? Cu cât este mai prez
organiz
scurtă prima distanţă faţă de a doua? De câte entăr
are şi O6 ori? (Aproximaţi!) Câţi copii locuiesc la o ii şi
prezent
distanţă mai lungă de 1 km faţă de şcoală? a
are a
Comparaţi cu numărul copiilor care locuiesc la argu
datelor
o distanţă mai scurtă de 1 km. Efectuaţi şi alte ment
comparaţii! ării,
Elevii sunt stimulaţi să formuleze cât prec
mai multe întrebări. um
3 Timp de lucru alocat în clasă: şi de
Evaluar
- 15–20 minute pentru explicarea grad
ea
activităţii, în prima oră; ul de
activită
- 30 de minute pentru discutarea final
ţii
modului de organizare şi prezentare a datelor, o izare
săptămână mai târziu; a
- 30 de minute pentru evaluarea sarci
activităţii desfăşurate de câţiva elevi. nii.
Investigaţia pune toţi elevii în situaţia să acţioneze. Deoarece sarcinile de lucru nu vizează
doar sfera cognitivă, în cadrul investigaţiei se găseşte un rol pentru fiecare elev; de aceea, toţi
elevii conştientizează propria importanţă pentru derularea activităţii.
Temă de control 3
1. Elaborați o probă de evaluare predictivă pentru o unitate de învățare la alegere din clasa a
IV-a.
Aria curriculară : Matematică şi ştiinţe

Disciplina : Matematică
Clasa : a IV-a
Conţinutul : Unităţi de măsură
Tipul lecţiei : evaluare predictivă
Obiective operaţionale: Elevii vor fi capabili :
Obiective:
O1 - să realizeze corespondenţa între unitatea de măsură, mărime şi instrumentul de
măsurare a unei mărimi;
O2 - să încercuiască unitatea de măsură potrivită pentru fiecare obiect dat;
O3 - să completeze casetele cu semnele de comparaţie;
O4 - să deseneze liniile ceasurilor astfel încât să arate orele indicate;
O5 - să rezolve probleme cu cel puţin 2 operaţii.
Mijloace didactice: fişe de lucru

Resurse temporale: 50 minute
Itemi:
1. Unește cu o linie unitatea de măsură cu ceea ce măsoară, apoi cu instrumentul de
măsurare corespunzător:
l valoare ruletă
kg lungimi ceas
lei capacitate cântar
m timp bani
ora masa vasul gradat
2. Subliniază unitatea de măsură potrivită pentru:

Înălţimea unui bloc: O cantitate de cartofi:
l ani m kg lei l ani m kg lei
O cantitate de ulei :
l ani m kg lei Vârsta lui Mihai:
Valoarea unei maşini: l ani m kg lei
l ani m kg lei
3. Completează cu semnele : <, > sau = :

1 cm 1 dam 1m 1 000 mm 1 dl 1 ml
1 kl 1 000 l 1t 10 kg 1 minut 60 secunde
5 zile 1 săptămână 500bani 5 lei
4. Desenează liniile ceasurilor astfel încât să arate orele indicate:
zece fix cinci şi jumătate șapte şi zece opt fără zece

5. Rezolvă problema:
Rareş cumpără 4 kg de portocale, 2 kg de lămâi şi banane cât jumătatea cantității de portocale
şi lămâi la un loc.
Ce cantitate de fructe a cumpărat?
Descriptori de performanță:
Item/ FB B S
calif
1 Realizează corect Realizează corect Realizează corect
corespondenţa între unitatea de corespondenţa între unitatea de corespondenţa între unitatea de
măsură, mărime şi măsură, mărime şi măsură, mărime şi
instrumentul de măsurare a instrumentul de măsurare a instrumentul de măsurare a
unei mărimi unei mărimi unei mărimi
- 10 corespondenţe corecte - 8 corespondenţe corecte; - 6 corespondenţe corecte;
2 Subliniază corect unitatea de Subliniază corect unitatea de Subliniază corect unitatea de
măsură potrivită pentru fiecare măsură potrivită pentru 3 din măsură potrivită pentru 2 din
din cele 5obiecte date cele 5 obiecte date cele 5 obiecte date
3 Compară mărimi diferite şi Compară mărimi diferite şi Compară mărimi diferite şi

completează casetele cu completează casetele cu completează casetele cu
semnele de comparaţie semnele de comparaţie semnele de comparaţie
corespunzătoare în 8 situaţii corespunzătoare în 6 situaţii corespunzătoare în 4 situaţii
4 Desenează corect liniile Desenează corect liniile Desenează corect liniile
ceasurilor astfel încât să arate ceasurilor astfel încât să arate ceasurilor astfel încât să arate
orele indicate în 4 situaţii orele indicate în 3 situaţii orele indicate în 2 situaţii
5 Rezolvă corect problema şi Rezolvă cel puţin 2 operaţii din Rezolvă cel puţin 1 operaţie
formulează răspunsul problemă şi formulează din problemă şi formulează
răspunsul răspunsul
FB B S I
Grila de corectare:
1. Uniţi cu o linie unitatea de măsură cu ceea ce măsoară, apoi cu instrumentul de

măsurare corespunzător:
l valoare ruletă
kg lungimi ceas
lei capacitate cântar
m timp bani
ora masa vasul gradat
2. Subliniază unitatea de măsură potrivită pentru:

Înălţimea unui bloc: O cantitate de cartofi:
l ani m kg lei l ani m kg lei
O cantitate de ulei :
l ani m kg lei Vârsta lui Mihai:
Valoarea unei maşini: l ani m kg lei
l ani m kg lei
3. Completează cu semnele : < , > sau = :

1 cm < 1 dam 1 m = 1 000 mm 1 dl > 1 ml
1 kl = 1 000 l 1t > 10 kg 1 minut = 60

secunde
5 zile < 1 săptămână 500bani = 5 lei
4. Desenează liniile ceasurilor astfel încât să arate orele indicate:
zece fix cinci şi jumătate șapte şi zece opt fără zece
5. Problema:
Plan de rezolvare
1. Ce cantitate de portocale şi lămâi a cumpărat?
4 kg + 2 kg = 6 kg
2. Ce cantitate de banane a cumpărat?
6 kg : 2 = 3 kg
3. Ce cantitate de fructe a cumpărat?
6 kg + 3 kg = 9 kg
2. Elaborați o probă de evaluare formativă pentru o lecție, la alegere, din unitatea aleasă
anterior.

Clasa : a IV-a
Conţinutul : Unităţi de măsură pentru lungime
Tipul lecţiei : fixare și sistematizare
Obiective:
1. Să răspundă cu DA/ NU la enunţurile date; obiectivul va fi considerat atins dacă
răspunde corect cu DA/ NU la 3 enunţuri ;
2. Să aleagă varianta corectă pentru cele două enunţuri; obiectivul va fi considerat atins
dacă alege trei răspunsuri corecte;
3. Să asocieze două seturi de concepte; obiectivul va fi considerat atins dacă stabilește
corect 3 corespondențe;
4. Să enumere multiplii metrului; obiectivul va fi considerat atins dacă enumeră corect 3
multipli ai metrului;
5. Să completeze enunțul lacunar; obiectivul va fi considerat atins dacă elevul
completează corect 3 cifre;

Resurse temporale: 10 minute
ITEMI
I Itemi obiectivi:
I.1. Itemi cu răspuns dual (alternativ):
Scrie cuvântul DA dacă enunțul este scris corect și cuvântul NU dacă enunțul este scris
incorect:
a) Blocul este mai înalt decât pomii. (...)
b) Înălţimea blocului se măsoară în kilometri. (…)
c) Distanţa dintre două orașe se măsoară în centimetri(...)
I.2. Itemi cu alegere multiplă

Încercuiește litera potrivită răspunsului corect:
- Unitatea principală pentru măsurarea lungimilor este:
a) litrul b) metrul c)kilogramul
- Multiplii metrului sunt:
a) dm, mm, cm; b) dam, km, hm; c) dam, hg, km;
- Ce poate fi măsurată cu metrul:
a) lungimea unui drum; b) cantitatea de ulei dintr-un bidon; c) valoarea unei maşini
I.3. Itemi de asociere (tip pereche):

Stabiliți prin săgeți corespondența termenilor din cele două coloane:
a) Metrul este mai mic decât decametrul de 1000 ori.
b) Kilometrul este mai mare decât metrul de 100 ori.
c) Milimetrul este mai mic decât metrul de 10 ori.
de 1000 ori
II: Itemi semiobiectivi:

II.1. Itemi cu răspuns scurt:
Enumerați submultiplii metrului: ..............................., ............................., ............................. .
II.2. Itemi de completare:
Completează exercițiile :
120 cm + 130 cm = *** cm + 110 cm
Grila de corectare
I.1. a) Blocul este mai înalt decât pomii. (DA)

b) Înălţimea blocului se măsoară în kilometri. (NU)
c) Distanţa dintre două orașe se măsoară în centimetri(NU)
I.2.
- Unitatea principală pentru măsurarea lungimilor este:
a) litrul b) metrul c)kilogramul
-Multiplii metrului sunt:
a) dm, mm, cm; b) dam, km, hm; c) dam, hg, km;
- Ce poate fi măsurată cu metrul:
a) lungimea unui drum; b) cantitatea de ulei dintr-un bidon; c) valoarea unei maşini
I.3.
a) Metrul este mai mic decât decametrul de 1000 ori.
b) Kilometrul este mai mare decât metrul de 100 ori.
c) Milimetrul este mai mic decât metrul de 10 ori.
de 1000 ori
II.1.
Milimetrul (mm), centimetrul (cm), decimetrul (dm).
II.2.
120 cm + 130 cm = 140 cm + 110 cm
3. Pentru unitatea aleasă, construiți o probă de evaluare sumativă.

Clasa : a IV-a
Conţinutul : Unităţi de măsură – evaluare sumativă
Tipul lecţiei : verificare şi apreciere (control şi evaluare)
Obiective:
1. Să răspundă cu A/ F la enunţurile date; obiectivul va fi considerat atins dacă răspunde

corect cu A/ la 9 enunţuri ;
2. Să estimeze ordinul de mărime al dimensiunilor, distanței, capacității; obiectivul va fi
considerat atins dacă alege trei răspunsuri corecte;
3. Să asocieze două seturi de concepte; obiectivul va fi considerat atins dacă stabilește
corect 3 corespondențe;
4. Să enumere multiplii metrului; obiectivul va fi considerat atins dacă enumeră corect 3
multipli ai metrului;
5. Să completeze enunțul lacunar; obiectivul va fi considerat atins dacă elevul
completează corect 3 cifre;
6. Să calculeze trasee pe baza hărții stimul; obiectivul va fi considerat atins dacă elevul
calculează corect 3 trasee;
7. Să rezolve o problemă compusă; obiectivul va fi considerat atins dacă rezolvă corect 3
aflări ale problemei;
8. Să descrie un experiment efectuat la unitățile de măsură; obiectivul va fi considerat
atins dacă descrie complet experimentul, cu date, instrumente și unități de măsură.

Resurse temporale : 50 minute
Conținutul probei
Itemi
I Itemi obiectivi:
I.1. Itemi cu răspuns dual (alternativ):
Scrie A dacă enunțul este adevărat și F dacă enunțul este fals:

a) 1 dag este mai mic decât 1 kg de 100 ori;
b) 1 litru este mai mare decât 1 cl de 10 ori;
c) 1 tonă este mai mare decât 1 kg de 100 ori;
d) 1 hm este mai mic decât 1 km de 10 ori;
e) 1 dal este mai mare decât 1 dl de 100 ori;
f) 1 oră este mai mare decât 1 min de 360 ori.
I.2. Itemi cu alegere multiplă

Alege mărimea corectă prin colorarea casetei potrivite:
a lungimea tablei 2 mm 2 cm 2m
b capacitatea unui butoi 200 cl 2 dal 200 l
c durata sărbătorii de Paşte 3s 30 ore 3 zile
d capacitatea unei găleţi 330ml 1 dal 1 kl
e valoarea unui kg de zahăr 58 bani 16 lei 3 lei 50 bani
f masa unui copil de 10 ani 300 g 3t 30 kg
I.3. Itemi de asociere (tip pereche):

Stabiliți prin săgeți corespondența termenilor din cele două coloane:
54 m 60 dg
180 dl 27 kg
2 700 dag 18 l
65 000 kg 5400 cm
6 000 mg 2 min
740 hl 53 zile
7 săptămâni 4 zile 5 milenii
50 secole 65 t
120 secunde 74 kl
II: Itemi semiobiectivi:

II.1. Itemi cu răspuns scurt:
Enumerați submultiplii litrului: ............................,........................., ................................... .
II.2. Itemi de completare:
Completează propozițiile:
a) Unitatea principală de măsură pentru lungime este…………………………………….
b) Unitatea principală de măsură pentru masă este ……………………………………….
c) Unitatea principală de măsură pentru capacitate este......................................................
II.3. Întrebări structurate:
Imaginează-ţi că eşti automobilist şi pleci în excursie. Câţi kilometri parcurgi pe fiecare din
următoarele trasee:
a) Bucureşti – Ploieşti – Braşov ………………………..
b) Giurgiu – Bucureşti – Piteşti ………………………..
c) Piteşti – Bucureşti – Braşov ..…..…………………..
III. Itemi subiectivi
II.1. Itemi de tip rezolvare de probleme:
În 7 butoaie se află 280 l de ulei. Câţi l de ulei vor fi în 9 butoaie de acelaşi fel?
Rezolvare:
1…………………………………………………………..
……………………………………………………………..
2……………………………………………………………
…………………………………………...…………..........
R=
III.2. Itemi de tip eseu:

Dintre experimentele efectuate la unitățile de măsură, descrie în câteva enunţuri pe cel
care ţi-a plăcut cel mai mult. Ce ai aflat în urma realizării lui?
DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ:
Itemul FB B S
I1 răspunde cu A/ F la 6 răspunde cu A/ F la 4 răspunde cu A/ F la 2
enunţuri ; enunţuri enunţuri
I2 Alege 6 răspunsuri Alege 4 răspunsuri Alege 2 răspunsuri
corecte corecte corecte
I3 Stabilește corect 9 Stabilește corect 6 Stabilește corect 3
corespondențe corespondențe corespondențe
I4 Enumeră corect 3 Enumeră corect 2 Enumeră corect un
submultipli ai litrului submultipli ai litrului submultiplu al litrului
I5 Completează corect 3 Completează corect 2 Completează corect o
propoziții propoziții propoziție
I6 Calculează corect 3 Calculează corect 2 trasee Calculează corect un
trasee traseu
I7 Rezolvă corect 3 aflări Rezolvă corect 2 aflări Rezolvă corect o aflare a
ale problemei ale problemei problemei
I8 Descrie complet Descrie experimentul cu Descrie experimentul cu
experimentul, cu date, instrumente și unități de instrumente sau unități
instrumente și unități măsură de măsură
de măsură
GRILA DE CORECTARE:
I.1.
a) 1 dag este mai mic decât 1 kg de 100 ori; A

b) 1 litru este mai mare decât 1 cl de 10 ori; F
c) 1 tonă este mai mare decât 1 kg de 100 ori; F
d) 1 hm este mai mic decât 1 km de 10 ori; A
e) 1 dal este mai mare decât 1 dl de 100 ori; A
f) 1 oră este mai mare decât 1 min de 360 ori. F
I.2.
a lungimea tablei 2 mm 2 cm 2m
b capacitatea unui butoi 200 l 2 dal 200 cl
c durata sărbătorii de Paşte 3s 30 ore 3 zile
d capacitatea unei găleţi 330ml 1 dal 1 kl
e valoarea unui kg de zahăr 58 bani 16 lei 3 lei 50 bani
f masa unui copil de 10 ani 30 kg 3t 300 g
I.3.
54 m 60 dg
180 dl 27 kg
2 700 dag 18 l
65 000 kg 5400 cm
6 000 mg 2 min
740 hl 53 zile
7 săptămâni 4 zile 5 milenii
50 secole 65 t
120 secunde 74 kl
II.1.
Mililitrul (ml), centilitrul (cl), decilitrul (dl).
II.2.
a) Unitatea principală de măsură pentru lungime este metrul.

b) Unitatea principală de măsură pentru masă este kilogramul.
c) Unitatea principală de măsură pentru capacitate este litrul.
II.3.
a) Bucureşti – Ploieşti – Braşov: 28 km + 32 km +114 km = 174 km

b) Giurgiu – Bucureşti – Piteşti: 31 km + 31 km + 68 km + 45 km = 175 km
c) Piteşti – Bucureşti – Braşov: 45 km + 68 km + 174 km = 287 km
III.1.
1. Câți litri sunt într-un butoi?
280 l : 7 – 40 l
2. Câți litri sunt în 9 butoaie?
9 x 40 l = 360 l
R =360 l
III.2. Descrie complet experimentul, cu date, instrumente și unități de măsură

Lichidul dintr-o sticlă de un litru se toarnă în sticle de jumătate de litru. Se observă că
se umplu 2 sticle. Cantitatea de lichid din sticla de 1 l se toarnă în 4 pahare de 250 ml (de un
sfert de litru). Cantitatea de apă s-a împărţit în 4 părţi egale.
Temă de control 4
1. Compuneți două probleme simple ilustrând situații diferite de înmulțire.
(a) Ana are 3 cutii a câte 5 creioane fiecare. Câte creioane are în total?
5 + 5 + 5
Câte creioane are Ana?
3 x 5 =15 (creioane)
(b) Ana are 5 creioane. Maria are de 3 ori mai multe. Câte creioane are Maria?
Ana
Maria
5 + 5 + 5
Câte creioane are Maria?
3 x 5 = 15 (creioane)
(c) Aflați produsul numerelor pare mai mici decât 10.

0x2x4x6x8=0
0 = număr par, orice număr înmulțit cu zero este egal cu zero
Elevii pot încerca să scrie întâi numerele pare mai mici decât 10, să scrie semnul înmulțit între
ele apoi să calculeze.
2. Compuneți două probleme simple ilustrând situații diferite de împărțire.

a) Împărțirea în părți egale:
12 prune se împart în mod egal la 3 copii. Câte prune primeşte fiecare copil?
oooo 4
oooo
oooo 4
12 (prune) : 3 (copii) = 4 (prune de copil)
oooo
oooo 4
oooo
12
Ina are 12 steluțe și le împarte în mod egal celor 3 prietene. Câte steluțe va primi o prietenă?
4 4
4
b) Împărțirea prin cuprindere:

12 inimioare se împart câte 3 fiecarui copil. Câți copii primesc inimioare?
12
3 3 3 3
Ina are 15 flori și leagă câte 5 într-un buchet. Câte buchete va forma Ina?
3. Prezentați un demers didactic complet vizând rezolvarea următoarei probleme:
Câtul a două numere naturale este 6, iar restul 13. Care sunt numerele dacă diferența lor
este 463?
PROIECT DIDACTIC
Propunător: Rangu (Altam) Aurica

Data: mai 2015
Școala: Liceul Tehnologic Valea Seacă
Aria curriculară: Matematică şi Ştiinţe
Disciplina: Matematică
Subiectul: Probleme de aflare a două numere cunoscând diferenţa şi raportul lor .
Tipul de lecţie: de fixare şi sistematizare
Scopul: consolidarea priceperii şi deprinderii de a rezolva probleme
O1 - să analizeze probleme care necesită folosirea metodei figurative;
O2 - să figureze schematic datele şi paşii de rezolvare a unei probleme;
O3 - să transforme enunţul lingvistic al unei probleme într-un model logico-matematic;
O4 - să afle două numere naturale când cunosc suma şi diferenţa lor, suma şi raportul lor sau
diferenţa şi raportul ;
O5 - să stabilească asemănările şi deosebirile dintre probleme;
O6 - să transfere schema de rezolvare de la un caz la altul pe baza algoritmilor.
Strategia didactică:
a) Metode şi procedee didactice: conversaţia, exerciţiul, explicaţia, observaţia,
problematizarea, algoritmizarea, învăţarea pe bază de probleme
b) Mijloace de învăţământ: pix verde, fişe de lucru, culegeri, creion, carioci, marker, creta
colorată
c) Moduri de organizare a activităţii: frontală, individuală, pe grupe
Resurse:
- umane:... elevi
- temporale: 50’
- bibliografice:
- Cristea, C., Cristea, I., Farcaş, G., Dima, L. – „Proiecte didactice”, Ed. Sf. Mina,
Iaşi, 2007;
- „Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar”, manual anul II, sem.al II-lea,
Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2015;
- Pacearcă, Ș., Mogoș, M. – „Matematică”, manual pentru clasa a IV-a, editura
Aramis, Bucureşti, 2006;
- Pârâială, D. – ,,Aritmetică” - Probleme tipice rezolvate prin mai multe metode şi
procedee , Institutul European, Iaşi 1993;
- Gardin, M., Berechet, D., Badea, C. – ,,Matematică” - Culegere de exerciţii şi
probleme clasa a IV-a, Editura Paralela 45, 2004;
- Gherman, A. – ,,Culegere de exerciţii şi probleme de matematică pentru clasele I-
IV”, Editura Elis, Bucureşti, 2003
Nr Strategia didactică
. Secvențele O. Metode Mijloa Mod de Evaluare
crt lecției R. Conţinutul instructiv – educativ și ce de organiz
. procedee învăţă are
didactice mânt
1. Moment Creez condiţiile necesare Convers Fronta Evaluare
organizatoric desfăşurării în condiţii optime a orei aţia l prin
1’ de matematică. aprecieri
2 Captarea - Ce oră vom desfăşura noi acum? verbale
atenţiei (…matematica) Evaluez
1’ “CUVÂNTUL NECUNOSCUT!” Convers capacitat
Din opt litere cuvântul se compune aţia ea
Isteţ de eşti , îndată le poţi spune! examina elevului
Întâia literă se află-n “peşte” şi în toare de a
“pană”. Indivi rezolva
A doua e în “roi” şi e şi-n “hrană”. dual rebusul
A treia e în “doi” şi-n “nouă” matemat
evident ic
Și următoarea e în “bec”dar nu şi-n matemat
“corigent”. ic
A cincea e în “leu” şi-n “lac” şi-n
“ladă”.
A şasea, în “şapte” şi în “zece” mi Explicaţ
se scaldă. ia
Penultima de două ori e în Frontal
“maimuţă”.
Şi ultima-n “cămaşă”, dar nu şi-n
“cămăşuţă”.
Acum că toate ţi le-am spus, Convers
Cuvântu-i simplu de compus. aţia
El este nelipsit la şcoală şi în viaţă.
Şi tot găsind soluţii, omu-nvaţă.
3. Verificarea - Ce-aţi avut de pregătit pentru astăzi pix

cunoştinţelor la matematică ? Voi face verificarea verde Evaluez
anterioare cantitativă şi calitativă a temei Exerciţi Frontal capacitat
14’ pentru acasă. Voi numi câţiva elevi ul fişe de ea
care să citească exerciţiile din temă. lucru elevului
Ceilalţi copii sunt atenţi, urmăresc şi de
se autocorectează. Cât timp voi face creion/ Indivi autocore
verificarea calitativă şi cantitativă, Convers carioc dual ctare
verificând toate caietele copiilor, aţia a
aceştia vor primi o fişă de muncă
independentă.
- Despre ce am discutat ora trecută Evaluez
la matematică (Despre probleme capacitat
care se rezolvă prin metoda grafică). ea
4. Anunţarea -„Astăzi vom reaminti etapele elevului
subiectului parcurse în rezolvarea problemelor de a
lecţiei de sumă și diferență, sumă și raport reminti
şi a cu ajutorul metodei grafice, vom etapele
obiectivelor rezolva şi vom compune, oral şi în parcurse
operaţionale scris, probleme care se rezolvă prin în
1’ metoda figurativă când se cunosc rezolvar
diferența și raportul numerelor”. ea
1. Ce presupune rezolvarea problem
5. Desfăşurarea problemelor prin metoda grafică? elor care
lecţiei Rezolvarea presupune realizarea Indivi se
25’ unor simboluri a mărimilor dual rezolvă
necunoscute şi a relaţiilor dintre ele. prin
2. Ce se poate reprezenta grafic în Explicaţ metoda
cazul acestor probleme? ia grafică
În cazul acestor probleme mărimile
sau numerele necunoscute se
reprezintă grafic. Frontal
3. Ce se are în vedere prima dată în
O1 rezolvarea acestor probleme?
În rezolvarea acestor probleme se Algorit
urmăreşte obţinerea de părţi egale. mizarea
O2 4. Ce se poate folosi pentru
reprezentare?
4. Se pot folosi segmente de dreaptă,
O3 figuri geometrice sau scheme ale
obiectelor.
5. Care sunt etapele ce trebuie
O4 respectate în rezolvarea problemelor
cu ajutorul metodei grafice? Munca
Etapele sunt: lectura textului indepen
O5 problemei, identificarea relaţiilor dentă
dintre ele, întocmirea planului de Frontal
rezolvare, efectuarea calculelor şi
O1 eventual, verificarea rezultatelor.
Prezint elevilor o planşă cu Planşă
enunţul unei probleme cerându-le să cu
O2 recunoască tipul problemei şi Proble
Evaluare
metoda pe care o pot folosi în ma I
pe baza
rezolvarea ei .
observăr
O3 I. Suma a două numere naturale marker
Pe ii
este egală cu 1045 , iar diferenţa lor
grupe sistemati
este egală cu 189. Aflaţi numerele ?
ce
O4 - recunosc suma părţilor precum şi Problem
diferenţa acestora atizarea creta
- rezolvă problema sub îndrumarea colorat
O5 învăţătorului ă Fronta
l Evaluez
- concluzie : este o problemă de
capacitat
sumă şi diferenţă care se rezolvă
ea
prin metoda figurativă.
elevului
Se cere elevilor să găsească un alt
mod de rezolvare a problemei de a găsi
(modul I prin eliminare, modul II Indivi alt mod
prin adăugare ). dual de
Prezint planşa cu a doua rezolvar
problemă : Planşă e
II. Într-o livadă sunt 120 de pomi Exerciţi cu
O1 (meri şi peri). Numărul merilor este ul proble
de trei ori mai mare decât al perilor. ma II
Aflaţi câţi meri şi câţi peri sunt în Evaluez
O2 livadă? marker capacitat
- Cer elevilor să recunoască tipul ea
problemei (sesizează faptul că apare elevului
O3 suma pomilor, iar relaţia dintre ele de a găsi
de trei ori mai mare exprimă recunoaș
raportul dintre părţi ) te tipul
O4 - Se concluzionează că este o Problem problem
problemă din categoria problemelor atizarea ei
de sumă şi raport care se rezolvă tot frontal
O5 prin metoda figurativă .
Se rezolvă problema :
-Recunosc suma numerelor şi creta
raportul dintre ele Munca colorat
- Realizează desenul indepen a
-Stabilesc numărul părţilor dentă Evaluare
(segmentelor egale ) pe baza
- Află valoarea unei părţi şi apoi observăr
a celeilalte . ii
III. sistemati
Câtul a două numere naturale este învăţare Planşă ce
6, iar restul 13. Care sunt numerele a cu
dacă diferenţa lor este 463? pe bază proble
Elevii vor împărţi pagina caietului de ma
în 4 cadrane : problem
- cadranul 1: datele problemei, date e marker
ce vor fi scrise pe verticală. frontal
O1 - cadranul 2: întrebarea problemei conversa
- cadranul 3: reprezentarea grafică a ția
problemei.
O2 - cadranul 4: rezolvarea problemei.
Aceleaşi cadrane vor fi şi pe tablă.
Se vor urmări apoi toate etapele Evaluare
O3 rezolvării unei probleme: pe baza
Etapa I- cunoaşterea enunțului: observăr
Se va citi textul problemei de către 2 ii
O4 elevi pentru cunoaşterea enunțului sistemati
(conţinutului) problemei. ce
Etapa a II-a - înţelegerea
O5 conţinutului: Prin discuţii se vor
stabili datele problemei. Se vor scrie
apoi datele problemei pe verticală în
cadranul corespunzător dovedind
O1 astfel înţelegerea conţinutului conversa creta
problemei. ția colorat
a : b = 6 rest 13 a = 6 x b + 13 ă
O2 a - b = 463 explicați Evaluare
a=? a pe baza
b=? observăr
O3 Etapa a III-a: Analiza problemei demonst ii
şi întocmirea planului logic: Se vor rația directe
analiza cu atenţie datele problemei.
O4 Elevii vor fi dirijaţi, prin învăţare
conversaţie, să descopere că a
problema nu oferă date exacte pe bază
O5 despre niciunul din cele două de
numere. Se ajunge astfel la problem
concluzia că, pentru a rezolva e frontal
problema, trebuie reprezentată
grafic:
„Avem două numere. Ele nu
sunt egale deoarece știind că dacă
împărțim unul din numere la celălalt
obținem câtul 6 iar restul 13.
Înseamnă că unul din ele este de 6
ori mai mare decât celălalt și ne va
rămâne un rest 13. Să figurăm,
așadar, acest lucru. Considerăm că a frontal
ar fi de 6 ori mai mare decât b și mai
avem acest mic rest 13. Diferența lor
este 463. Privim cu atenție și vedem
că diferența este alcătuită din aceste
5 segmente, plus restul 13. Scriem conversa
sub desen, în dreptul diferenței, 463. ția
Și acum pornim la judecata
problemei. Acest 13, acest „surplus” explicați tabla
O1 cum îi spunem noi, dacă îl eliminăm a creta
de aici, ajungem la 5 segmente
egale, ce ne poate ajuta să aflăm cât demonst
O2 este 1 segment, o parte, adică o rația
bucățică.”
Etapa a IV-a: alegerea şi
O3 efectuarea operaţiilor
corespunzătoare succesiunii învăţare
judecăţilor din planul logic: Desenul a
O4 îi va ajuta pe elevi să aleagă şi să pe bază
efectueze operaţiile corespunzătoare: de
scădere, împărţire, înmulţire şi problem
O5 adunare. Rezolvarea se va scrie în e
cadranul nr. 3.
„Prima dată, vom scoate
afară acest „surplus” (scriem frontal
O1 463-13=450) și în acest moment
numărul 450 reprezintă suma a 5 învăţare
segmente (părți) egale. Este a
O2 important să știm că toate sunt egale. pe bază
Așadar, dacă avem 5 segmente egale de
a căror sumă este 450, este lesne de problem
O3 înțeles că prin împărțirea lui 450 la 5 e
vom obține un segment egal, adică
90. Privind cu atenție, un segment
O4 egal înseamă exact numărul nostru
b. Ca să ușurăm judecata, putem să
punem acest 90 pe fiecare segment,
O5 pentru a vedea că numărul a este
format din 6 ori 90 și plusul nostru
O1 13. Deci avem 6 x 90 + 13 = 450 +
13 =463. Acesta este numărul a. conversa
Etapa a V-a: anunţarea ția tabla
O2 rezultatului.
Se anunţă rezultatul problemei, explicați creta
respectiv, numărul a este 553, iar a
O3 numărul b este 90. frontal
Etapa a VI-a: verificarea demonst
rezultatului: rația
O4 „Așadar, dacă scădem din 553 pe 90,
obținem exact diferența 463 care a
fost dată în datele problemei. Deci
O5 problema este rezolvată corect.” observaţ
Sau se verifică rezultatul urmărind
ia
conţinutul problemei, adică
rezolvând exerciţiul 553:90=6 rest
13. Se scrie în cadranul IV.
explicaţi
Etapa a VII-a: scrierea problemei Evaluare
sub formă de exerciţiu: a pe baza
[(463 - 13) : (6-1)] x 6 + 13 =(450 : observaț
exerciţiu
5) x 6 + 13 =90 x 6 + 13 = 540 + 13 iei
= 553 l directe
Găsirea altei căi sau metode de
problem
rezolvare;
atizarea
generalizare; Evaluez
învăţare
compunere de probleme după o capacitat
a
schemă asemănătoare (pe 2 grupe): fișe de pe e
pe bază
a) Câtul împărţirii a două lucru grupe a de a
de
numere este 4, iar restul 3. Primul pe rezolva
problem
număr este cu 18 mai mare decât grupe o
e
al doilea. Care sunt numerele? problem
Se discută problemele compuse ă
de cele două grupe.
6. - Despre ce am discutat astăzi la conversa frontal
Fixarea matematică ? (Am rezolvat ția
cunoştinţelor probleme tipice folosind metoda
1’ grafică când se cunoaşte câtul şi
diferenţa). Autoeva
Evaluez participarea elevilor la conversa frontal lu
7. Încheierea lecţie, modul în care au rezolvat ția are
activităţii sarcinile individuale şi cele de grup.
2’ Temă acasă: Evaluez
Diferența a două numere este 31. cu
Dacă împărțim unul din numere la calificati
celălalt, obținem câtul 4 și restul 3. ve
Care sunt numerele? 3-4 elevi
Oglinda tablei/oglinda caietului:
Câtul a două numere naturale este 6, iar restul 13. Care sunt numerele dacă diferenţa lor este 463?
I II
Datele problemei Reprezentarea grafică
a : b = 6 rest 13 a = 6 x b + 13 13
a - b = 463 a 90 90 90 90 90 90
a=?
b=?
463
b 90
III IV
Rezolvarea problemei Verificarea problemei
1. Cât reprezintă 5 segmente egale? 553- 90= 463

463-13= 450 553: 90 = 6 rest 13
2.Cât este numărul b (o parte, un segment)?
450 : 5 = 90 [(463 - 13) : (6-1)] x 6 + 13 =
3. Cât este numărul a? (450 : 5) x 6 + 13 =
6 x 90 +13 = 553 90 x 6 + 13 =
540 + 13 = 553

Mate Teme Inatamant Primar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mate Teme Inatamant Primar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației

Conf. dr. Constantin Petrovici Student, Rangu (Altam) Aurica

PIPP – ID, Anul al 1I-lea

Teme de control obligatorii (TC)

3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic

4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Obiective de referinţă Obiective operaţionale

4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte

Obiective de referinţă Obiective operaţionale

Aria curriculară: Matematică şi Ştiinţe ale naturii

4 Numărul 1.1 - exerciţii de reprezentare a - Resurse - observarea

Aria curriculară: Matematică şi Ştiinţe ale naturii

Aria curriculară: Matematică şi Ştiinţe ale naturii

4 Înmulţi -exerciţii de utilizare a denumirilor -Resurse - observarea

6 Recapit - Efectuarea de înmulţiri în -Resurse -observarea

Aria curriculară: Matematică şi Ştiinţe ale naturii

Aria curriculară: Matematică şi Ştiinţe ale naturii

Nr Conținuturi Ob Activități de învățare Resurse Evaluare Data

1 Scrierea şi 1.3 Exerciţii practice de obţinere Materiale: - observare

1. Proiectaţi o secvenţă de instruire în care să utilizaţi metoda explicaţiei.

Aria curriculară: Matematică și ştiinţe ale naturii

O2 (b) Procedeul de calcul al scăderii prin Explic

Aria curriculară: Matematică și ştiinţe

3 Reactu O1 - Cum se numesc numerele care se adună? Conve front Apre

3.Proiectaţi o secvenţă de instruire în care să utilizaţi metoda exerciţiului la

4. Proiectaţi o secvenţă de instruire în care să utilizaţi metoda

Conform lui I. Cerghit, o situaţie problematică desemnează „o situaţie contradictorie,

Aria curriculară: Matematică și ştiinţe ale naturii

Evenimentele implicate în rezolvarea de

Cer elevilor să compună oral o problemă

5. Proiectaţi o secvenţă de instruire în care să utilizaţi metoda investigaţiei.

Investigaţia la matematică implică, pe de o parte, rezolvarea unor probleme întâlnite în

Aria curriculară : Matematică şi ştiinţe

Mijloace didactice: fişe de lucru

2. Subliniază unitatea de măsură potrivită pentru:

3. Completează cu semnele : <, > sau = :

1 kl 1 000 l 1t 10 kg 1 minut 60 secunde

5 zile 1 săptămână 500bani 5 lei

4. Desenează liniile ceasurilor astfel încât să arate orele indicate:

zece fix cinci şi jumătate șapte şi zece opt fără zece

3 Compară mărimi diferite şi Compară mărimi diferite şi Compară mărimi diferite şi

1. Uniţi cu o linie unitatea de măsură cu ceea ce măsoară, apoi cu instrumentul de

2. Subliniază unitatea de măsură potrivită pentru:

3. Completează cu semnele : < , > sau = :

1 kl = 1 000 l 1t > 10 kg 1 minut = 60

5 zile < 1 săptămână 500bani = 5 lei

4. Desenează liniile ceasurilor astfel încât să arate orele indicate:

zece fix cinci şi jumătate șapte şi zece opt fără zece

Aria curriculară : Matematică şi ştiinţe

Mijloace didactice: fişe de lucru

I.2. Itemi cu alegere multiplă

I.3. Itemi de asociere (tip pereche):

II: Itemi semiobiectivi:

120 cm + 130 cm = *** cm + 110 cm

I.1. a) Blocul este mai înalt decât pomii. (DA)

3. Pentru unitatea aleasă, construiți o probă de evaluare sumativă.

Aria curriculară : Matematică şi ştiinţe

1. Să răspundă cu A/ F la enunţurile date; obiectivul va fi considerat atins dacă răspunde

Mijloace didactice: fişe de lucru

Scrie A dacă enunțul este adevărat și F dacă enunțul este fals:

I.2. Itemi cu alegere multiplă