Şcoala

Şcoala: Gimnaziala nr.
1 Oltina Director,
Clasa a III –a
An şcolar: 2013-2014
Înv./Inst.: Antoneta Closca
Avizat: Responsabil Comisie Metodica
ARIA CURRICULARĂ
MANUAL: „Matematică – manual pentru clasa a III-a”,

Editura Aramis, Bucureşti, 2005
AUTORI : Ştefan Pacearcă, Mariana Mogoş
CURRICULUM EXTINS : 4 ORE/SĂPTĂMÂNĂ
SEMESTRUL I - NR. TOTAL DE ORE : 52
SEMESTRUL II - NR. TOTAL DE ORE : 88
TOTAL: 140
Procesul de revizuire a curriculum-ului şcolar de Matematică pentru învăţământul
obligatoriu, început în anul 2003 cu programele şcolare de pentru clasele I şi a II-a, se
înscrie în cadrul general de adaptare la modificările aduse de Legea învăţământului,
respectiv coborârea vârstei de şcolarizare a elevilor de clasa I la şase ani, prelungirea
duratei şcolarităţii obligatorii la zece clase, asigurarea premiselor pentru dobândirea, de
câtre toţi elevii, absolvenţii învăţământului obligatoriu, a educaţiei de bază.
În acest context, noua programă şcolară de Matematică pentru clasa a III-a aduce
următoarele schimbări:
- descongestionarea curriculum-ului de Matematică la nivelul anului de studiu şi,
prin aceasta, la nivelul învăţământului primar în ansamblul său;
- accentuarea caracterului explorativ-investigativ al învăţării matematicii, prin
dezvoltarea capacităţilor vizate de sistemul obiectivelor de referinţă;
- accentuarea contextelor problematice care favorizează dezvoltarea capacităţilor
implicate în studiul matematicii şi care solicită învăţătorului organizarea unor
activităţi de învăţare variate, adaptate nevoilor individuale ale fiecărui elev,
stimulând colaborarea, interesul şi motivaţia pentru aplicarea matematicii în
contexte variate.
1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii
2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de
probleme
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul
matematic
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea
matematicii în contexte variate
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a III-a elevul Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele activităţi:
va fi capabil:
1.1. să înţeleagă şi să utilizeze - reprezentarea prin obiecte sau desene a oricărui număr mai mic ca 1 000 000;
sistemul poziţional de formare - reprezentarea grupurilor de obiecte sau desene prin numere potrivite;
a numerelor naturale mai mici - reprezentarea numerelor punând în evidenţă sistemul poziţional de
decât 1 000 000 scriere a cifrelor; trecerea de la o formă de reprezentare la alta;
- numărarea cu start şi pas dat, crescător şi descrescător, cu şi fără
sprijin în obiecte sau desene. Gruparea şi regruparea obiectelor sau a
desenelor în funcţie de pasul numărării;
- scrierea unui număr ca o sumă de produse în care unul dintre factori
este 10 sau 100;
- jocuri de numărare cu obiecte în care grupurile de câte 10, 100,
ş.a.m.d. se înlocuiesc cu un alt obiect;
- jocuri de numărare pentru a pune în evidenţă ideea de schimburi
echivalente;
- compararea numerelor prin evidenţierea cifrei sau cifrelor
semnificative ca poziţie;
1.2. să scrie, să citească, să compare, - reprezentarea prin obiecte sau desene adecvate a numerelor studiate;
să ordoneze, să facă estimări - compararea, ordonarea, rotunjirea numerelor utilizând modele
folosind numere naturale mai semnificative (figuri geometrice de poziţionare, numărătoare
mici decât 1 000 000 poziţională etc.);
1.3. să efectueze operaţii de adunare - rezolvarea de probleme de adunare şi de scădere în care numerele sunt
şi de scădere cu numere mai mici date prin simboluri: puncte, cerculeţe, figuri geometrice de poziţionare
decât 10 000: etc.
- fără trecere peste ordin - folosirea proprietăţilor adunării pentru efectuarea unor calcule rapide;
- cu trecere peste ordin - observarea legăturilor între adunarea şi scăderea numerelor naturale;
efectuarea probei;
- exerciţii de calcul cu numere naturale, urmărind respectarea ordinii
efectuării operaţiilor şi folosirea corectă a parantezelor;
- exerciţii de calcul folosind proprietăţile operaţiilor;
- exerciţii semnificative, care să scoată în evidenţă avantajele folosirii
proprietăţilor operaţiilor cu numere; exerciţii care să evidenţieze faptul
că scăderea nu este comutativă şi nici asociativă;
- folosirea proprietăţilor operaţiilor pentru efectuarea unor calcule
rapide;
- observarea legăturilor între operaţiile cu numere naturale; efectuarea
probei;
- efectuarea de succesiuni de calcule mentale cu numere de cel mult
două cifre pe principiul “preluării ştafetei”, implicând majoritatea
elevilor clasei;
1.4. să efectueze operaţii de - verificarea cu ajutorul reprezentărilor simbolice a operaţiilor de
înmulţire şi împărţire cu înmulţire, împărţire;
numere naturale mai mici decât - exerciţii de calcul cu numere naturale, urmărind respectarea ordinii
100 efectuării operaţiilor şi folosirea corectă a parantezelor;
- exerciţii de calcul folosind proprietăţile operaţiilor;
- exerciţii semnificative, care să scoată în evidenţă avantajele folosirii
proprietăţilor operaţiilor cu numere; exerciţii care să evidenţieze faptul că
împărţirea nu este nici comutativă şi nici asociativă;
- folosirea proprietăţilor operaţiilor pentru efectuarea unor calcule
rapide;
- observarea legăturilor între operaţiile cu numere naturale; efectuarea
probei;
- efectuarea de succesiuni de calcule mentale cu numere de cel mult
două cifre pe principiul “preluării ştafetei”, implicând majoritatea
elevilor clasei.
2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme

2.1. să recunoască şi să descrie - decuparea unor figuri desenate;
forme plane şi spaţiale, să - identificarea formelor plane şi a formelor spaţiale pe modele fizice,
clasifice obiecte şi desene după desene sugestive şi în mediul înconjurător;
criterii variate - desenarea formelor plane cu şablon sau/şi cu mâna liberă;
- descrierea unor figuri plane şi a unor corpuri cu observarea vârfurilor,
laturilor, feţelor;
- sortarea obiectelor după forma lor;
- identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri;
- desenarea unor modele geometrice simple utilizând simetria;
2.2. să descopere, să recunoască şi să - completarea unor şiruri de simboluri sau de numere ordonate după o
utilizeze corespondenţe simple anumită regulă;
şi succesiuni de obiecte sau - crearea de şiruri pe baza unor reguli date;
numere asociate după reguli - exerciţii de adunare şi înmulţire cu acelaşi număr;
date - “ghicirea regulii” pentru o corespondenţă de tip aditiv sau multiplicativ;
- găsirea elementelor celei de a doua mulţimi, fiind date elementele primei
mulţimi şi regula de corespondenţă;
- găsirea elementelor primei mulţimi fiind date regula de corespondenţă şi
elementele celei de a doua mulţimi;
2.3. să exploreze modalităţi de - utilizarea de desene / scheme / reprezentări pentru a clarifica modul de
efectuare a înmulţirii sau calcul;
împărţirii în 0-1000 folosind - jocuri de numărare;
diferite tipuri de grupări şi - grupări de obiecte / desene pentru evidenţierea operaţiilor;
reprezentări
2.4. să estimeze ordinul de mărime - utilizarea axei numerelor pentru a preciza dacă un număr este “mai
al rezultatului unui exerciţiu cu îndepărtat” sau “mai apropiat” de un altul;
cel mult două operaţii prin - conştientizarea erorilor posibile prin propunerea unor exerciţii şi
rotunjirea numerelor pentru a probleme cu erori tipice, uşor de observat şi cu un anumit grad de
limita erorile de calcul relevanţă (de exemplu: suma a două numere naturale nu poate fi mai mică
decât unul dintre numere);
2.5. să exploreze modalităţi variate - explorarea sistematică a posibilităţilor de descompunere a numerelor
de a compune şi descompune naturale pe baza operaţiilor de adunare, scădere, înmulţire, împărţire (cu şi
numere naturale mai mici decât fără sprijin în reprezentări);
1000 - identificarea sau crearea de scheme pentru descompuneri echivalente ale
unui număr; utilizarea acestor scheme pentru calcule mintale;
- identificarea şi aplicarea unor reguli şi scheme pentru efectuarea
adunărilor, scăderilor, înmulţirilor şi împărţirilor;
2.6. să rezolve şi să compună - recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea unor
probleme de tipul: ?±a=b sau operaţii de adunare, scădere, înmulţire, împărţire (“cu atât mai mult”, ”cu atât mai
?±a<b, a şi b numere mai mici puţin”, ”de atâtea ori mai mult”, ”de atâtea ori mai puţin”; “sunt n obiecte, câte p
ca 1 000, sau de tipul ?c=d; pe fiecare rând”, ”se distribuie în mod egal n obiecte la p persoane” etc.);
?:c=d unde c  0, d este multiplu - crearea de probleme utilizând tehnici variate: cu sprijin concret în obiecte
al lui c, în intervalul de numere pornind de la numere date; fără sprijin;
naturale de la 0 la 100 - crearea de probleme pornind de la exerciţii şi invers; transformarea
problemelor în exerciţii;
- crearea de probleme pornind de la expresii simbolice (a+b=x, a-b=x,
etc.);
- analiza părţilor componente ale unei probleme;
- analiza cuvintelor care sugerează operaţii aritmetice, inclusiv a celor
derutante;
- schimbarea componentelor unei probleme fără ca tipul de problemă să se
schimbe;
- transformarea problemelor de adunare în probleme de scădere şi invers, a
celor de scădere în probleme de adunare;
- schimbarea numerelor dintr-o problemă dată, cu păstrarea tematicii;
- transformarea problemelor păstrând numerele neschimbate;
- stimularea creşterii treptate a vitezei de operare cu numere prin
propunerea de competiţii între elevi şi prin probe date într-un interval de
timp precizat iniţial;
2.7. să folosească simboluri pentru a - rezolvarea de exerciţii variate care solicită aflarea unui număr necunoscut
pune în evidenţă numere notat în diverse moduri (litere, simboluri)
necunoscute în rezolvarea de - rezolvarea ecuaţiilor utilizând modelul balanţei, încercări, proba operaţiei;
probleme
2.8. să utilizeze instrumente şi - compararea măsurilor unor mărimi;
unităţile de măsură standard şi - ordonarea unor obiecte date, în funcţie de lungimea, grosimea, întinderea
nonstandard pentru lungime, sau forma lor;
capacitate, masă, timp şi - utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură potrivite (standard şi
unităţile monetare în situaţii nonstandard) pentru efectuarea unor măsurători;
variate - plasarea în timp a unor evenimente;
- ordonarea unor imagini în funcţie de succesiunea derulării lor în timp;
- citirea ceasului, reprezentarea pe un ceas model a diverse ore;
- înregistrarea activităţilor desfăşurate într-un interval de timp;
- scrierea datei (zi, lună);
- recunoaşterea valorii monedelor şi a bancnotelor;
- efectuarea de schimburi echivalente cu monede şi bancnote; compararea
sumelor de bani;
2.9. să colecteze date, să le sorteze şi - colectarea şi prelucrarea datelor culese;
să le clasifice pe baza unor - reprezentarea datelor prin diagrame simple;
criterii date, să le organizeze în - interpretarea datelor prin compararea numerelor implicate, găsirea de
tabele asemănări şi deosebiri, extragerea unor informaţii particulare
semnificative;
- descrierea de situaţii ce reprezintă evenimente sigure (de exemplu:
„Dintr-o pungă cu bile pe care sunt scrise numerele 4, 10, 28, 30 pot
întotdeauna să iau o bilă cu număr par” etc.), imposibile (”Cel mai înalt om de
pe pământ are opt metri” etc.), probabile (“Mâine plouă”) etc.;
- generarea de exemple care să ilustreze evenimente sigure, posibile sau
imposibile.
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic

La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele activităţi:
capabil:
3.1. să exprime clar şi concis semnificaţia - exerciţii de transpunere a unor enunţuri simple din limbaj
calculelor făcute în rezolvarea unei matematic simbolic în limbaj cotidian;
probleme - exerciţii de transpunere a unor enunţuri simple din limbaj
cotidian în limbaj matematic;
- justificarea alegerii demersului de rezolvare a unei probleme;
- utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele şi
paşii de rezolvare a unei probleme.
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte

variate

La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele activităţi:
capabil:
4.1. să manifeste iniţiativă în a transpune - exerciţii - competiţie de găsire a cât mai multe soluţii la anumite
diferite situaţii în context matematic, probleme;
propunând modalităţi diverse de - transpunerea unui context problematic în problemă sau
abordare a unei probleme exerciţiu;
- imaginarea unui context problematic pornind de la un exerciţiu
dat;
4.2. să depăşească blocaje în rezolvarea de - compararea modalităţilor diferite pentru rezolvarea unei situaţii
probleme, să caute prin încercare- problemă;
eroare noi căi de rezolvare - argumentarea modalităţilor diferite pentru rezolvarea unei
situaţii problemă;
4.3. să manifeste un comportament adecvat - jocuri - competiţie între grupuri.
în relaţiile cu colegii dintr-un grup de - discutarea, în perechi sau în grup, a soluţiilor găsite pentru
lucru în cadrul activităţilor practice de rezolvarea unor exerciţii sau probleme,
rezolvare de probleme
 Numerele naturale de la 0 la 1 000: formare, scriere, citire, comparare, ordonare, rotunjire
 Numerele naturale de la 0 la 1 000 000: formare, scriere, citire, comparare, ordonare,
rotunjire
 Adunarea şi scăderea numerelor naturale în intervalul de la 0 la 10 000
 Terminologia specifică: termen, sumă, descăzut, scăzător, “cu atât mai mult”, “cu atât mai
puţin”
 Aflarea unui număr necunoscut în cadrul unei relaţii de tipul ? + a = b, unde a şi b sunt numere naturale
mai mici decât 10 000 (prin încercări, prin utilizarea de obiecte sau desene, prin proba operaţiei sau
folosind modelul balanţei)
 Evidenţierea unor proprietăţi ale adunării (comutativitate, asociativitate, element neutru) cu
ajutorul obiectelor şi al reprezentărilor, fără a folosi terminologia
 Înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale mai mici ca 100
 Înmulţirea numerelor naturale folosind adunarea repetată de termeni egali
 Înmulţirea numerelor scrise cu o singură cifră
 Terminologia specifică: factor, produs, “de atâtea ori mai mult”, dublu, triplu
 Tabla înmulţirii
 Evidenţierea unor proprietăţi ale înmulţirii (comutativitate, asociativitate, element neutru,
distributivitatea faţă de adunare sau scădere) cu ajutorul obiectelor şi al reprezentărilor, fără a
folosi terminologia
 Ordinea efectuării operaţiilor
 Împărţirea numerelor naturale folosind scăderea repetată şi relaţia cu înmulţirea
 Terminologia specifică: deîmpărţit, împărţitor, “de atâtea ori mai puţin”, jumătate,
treime, sfert
 Tabla împărţirii dedusă din tabla înmulţirii
 Diviziuni ale unui întreg: jumătate, sfert, a treia parte, a zecea parte – reprezentări prin
desene
 Aflarea unui număr necunoscut în cadrul unei relaţii de tipul ?  c = d; ? : c = d, unde c  0, d este
multiplu al lui c, cuprins în intervalul numerelor naturale 0-100 (prin încercări, prin utilizarea
de obiecte sau desene, prin proba operaţiei sau folosind modelul balanţei)
 Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde.
 Înmulţirea şi împărţirea în intervalul de numere naturale de la 0 la 1.000
 Înmulţirea cu o sumă sau diferenţă
 Înmulţirea cu 10 sau 100
 Înmulţirea unui număr natural de două cifre *şi de trei cifre cu un număr de o cifră,
folosind adunarea repetată, grupări de termeni, reprezentări
 Împărţirea unei sume sau diferenţe la un număr de o cifră
 Împărţirea la 10 sau 100
 Împărţirea unui număr natural mai mic decât 100 *sau decât 1 000 la un număr de o
cifră, folosind scăderea repetată, grupări de termeni, reprezentări
 *Evidenţierea restului împărţirii unui număr mai mic decât 50 folosind desene şi scheme
sugestive
 Rezolvarea de probleme
 Probleme care se rezolvă prin cel mult două operaţii (de acelaşi ordin, de ordine diferite);
 Probleme de organizare a datelor în tabele
 * Probleme care se rezolvă prin mai mult de două operaţii
 Elemente intuitive de geometrie
 Forme plane: pătrat, triunghi, cerc, dreptunghi, poligon, punct, segment, linie dreaptă, linie
frântă, linie curbă
 Interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice
 Observarea şi descrierea intuitivă a obiectelor cu forme spaţiale de: cub, sferă, cilindru, con,
cuboid
 Măsurări folosind etaloane neconvenţionale
 Unităţi de măsură
 Unităţi de măsurat lungimea: metrul, multiplii, submultiplii ( fără transformări)
 Unităţi de măsurat capacitatea: litrul, multiplii, submultiplii (fără transformări)
 Unităţi de măsurat masa: kilogramul, multiplii, submultiplii (fără transformări)
 Unităţi de măsură pentru timp: ora, minutul, ziua, săptămâna, luna, anul
 Monede şi bancnote, inclusiv cele europene
 Utilizarea instrumentelor de măsură adecvate: metrul, rigla gradată, cântarul, balanţa
Nr. Unitatea de O.R. Conţinuturi Nr. Perioada/Săpt. Obs.
crt. învăţare ore
SEMESTRUL I
1. Numerele naturale de 1.1  Formare, scriere, citire,comparare, ordonare, rotunjire 8 I-II
la 0 la 1 000 1.2
4.1
2. Adunarea şi scăderea 1.3  Terminologia specifică: termen, sumă, descăzut, 8 III-IV
numerelor naturale de 1.4 scăzător, „cu atât mai mult”, „cu atât mai puţin”
la 0 la 1 000 2.5  Aflarea unui număr necunoscut în cadrul unei relaţii de
2.6 tipul ?±a=b, unde a şi b sunt numere naturale mai mici
2.7 decât 1.000 ( prin încercări, prin utilizarea de obiecte
3.1 sau desene, prin proba operaţiei sau folosind modelul
4.1 balanţei )
4.2  Evidenţierea unor proprietăţi ale adunării (comutativitate,
asociativitate, element neutru) cu ajutorul obiectelor şi al
reprezentărilor, fără a folosi terminologia
3. Înmulţirea numerelor 1.4  Înmulţirea numerelor naturale folosind adunarea 24 V-X

naturale mai mici 2.3 repetată de termeni egali
decât 100 2.4  Înmulţirea numerelor scrise cu o singură cifră
2.5
3.1  Terminologia specifică: factor, produs, “de atâtea ori
4.1 mai mult”, dublu, triplu
 Tabla înmulţirii
 Evidenţierea unor proprietăţi ale înmulţirii
(comutativitate, asociativitate, element neutru,
distributivitatea faţă de adunare sau scădere) cu
ajutorul obiectelor şi al reprezentărilor, fără a folosi
terminologia
 Ordinea efectuării operaţiilor
4. Împărţirea numerelor 1.4  Împărţirea numerelor naturale folosind scăderea 12 XI-XIII
naturale mai mici 2.2 repetată şi relaţia cu înmulţirea
decât 100 2.3  Terminologia specifică: deîmpărţit, împărţitor, “de
2.6 atâtea ori mai puţin”, jumătate, treime, sfert
2.7
3.1  Tabla împărţirii dedusă din tabla înmulţirii
4.1
4.2
4.3
 Diviziuni ale unui întreg: jumătate, sfert, a treia parte, a

zecea parte – reprezentări prin desene
 Aflarea unui număr necunoscut în cadrul unei relaţii de
tipul ?  c = d; ? : c = d, unde c  0, d este multiplu al lui
c, cuprins în intervalul numerelor naturale 0-100 (prin 7 XIV-XV
încercări, prin utilizarea de obiecte sau desene, prin
proba operaţiei sau folosind modelul balanţei)
 Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea
parantezelor rotunde.
5. Înmulţirea şi 1.1  Înmulţirea cu o sumă sau diferenţă 24 XVI-XXI
împărţirea numerelor 1.4  Înmulţirea cu 10 sau 100
naturale de la 0 la 2.3
1 000 2.5  Înmulţirea unui număr natural de două cifre *şi de trei
4.1 cifre cu un număr de o cifră, folosind adunarea
4.3 repetată, grupări de termeni, reprezentări
 Împărţirea unei sume sau diferenţe la un număr de
o cifră
 Împărţirea la 10 sau 100
 Împărţirea unui număr natural mai mic decât 100
*sau decât 1 000 la un număr de o cifră, folosind
scăderea repetată, grupări de termeni, reprezentări
 *Evidenţierea restului împărţirii unui număr mai mic
decât 50 folosind desene şi scheme sugestive
6. Elemente intuitive de 2.1  Forme plane: pătrat, triunghi, cerc, dreptunghi, poligon, 12 XXII-XXIV
geometrie punct, segment, linie dreaptă, linie frântă, linie
curbă
 Interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice
 Observarea şi descrierea intuitivă a obiectelor cu forme
spaţiale de: cub, sferă, cilindru, con, cuboid
(paralelipiped dreptunghic)
7. Numerele naturale de 1.1  Formare, scriere, citire, comparare, ordonare, 16 XXV-XXIX
la 0 la 1 000 000 1.2 rotunjire
8 Unităţi de măsură 1.3 9 XXX-XXXII
 Măsurări folosind etaloane neconvenţionale
1.4
2.8 Unităţi de măsură
2.9  Unităţi de măsurat lungimea: metrul, multiplii,
submultiplii ( fără transformări)
 Unităţi de măsurat capacitatea: litrul, multiplii,
submultiplii (fără transformări)
 Unităţi de măsurat masa: kilogramul, multiplii,
submultiplii (fără transformări)
 Unităţi de măsură pentru timp: ora, minutul, ziua,
săptămâna, luna, anul
 Monede şi bancnote, inclusiv cele europene
 Utilizarea instrumentelor de măsură adecvate: metrul,
rigla gradată, cântarul, balanţa
9 Recapitulare , 1.1  Numere naturale de la 0 la 1 000 000 12 XXXIII-XXXV
sistematizare, evaluare 1.2  Operaţii cu numere în concentrul 0 – 10 000
1.3  Elemente de geometrie
1.4  Unităţi de măsură
2.3
2.4
2.5
2.6
2.7
2.8
:
Număr de ore alocate: 8 Perioada:

Nr. Conţinuturi O.R. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr Data
crt. ( detalieri ) de
ore
1. Formarea, scrierea şi 1.1  Recunoaşterea sistemului zecimal şi poziţional de  Conversaţia Observare 1
citirea numerelor formare a numerelor naturale;  Explicaţia sistematică
 Înţelegerea şi aplicarea regulii de bază a sistemului  Exerciţiul
zecimal al numerelor naturale;  Învăţarea prin
 Identificarea şi scrierea unor numere reprezentate descoperire
prin simboluri sau obiecte;
 Reprezentarea unor numere formate din sute, zeci  Activitate frontală
şi unităţi; pe grupe şi
 Exerciţii de scriere şi citire a numerelor naturale individuală
mai mici sau egale cu 1 000, folosind litere şi cifre
2. Compunerea şi 1.1  Exerciţii de compunere şi descompunere a  Conversaţia Temă de 1
descompunerea 4.1 numerelor naturale de 3 cifre;  Explicaţia lucru în
numerelor naturale  Exerciţii de completare a unor şiruri de numere  Exerciţiul clasă
de la 0 la 1 000  Învăţarea prin
descoperire
 Activitate frontală
pe grupe şi
individuală
3. Compararea, 1.2  Reprezentarea simbolică a unor numere;  Conversaţia Probă orală 1
ordonarea şi 4.3  Compararea numerelor formate din sute, zeci şi  Explicaţia
rotunjirea numerelor unităţi, utilizând semnele de relaţie <, =, >;  Exerciţiul
naturale de la 0 la  Ordonarea unor numere naturale date, crescător /  Învăţarea prin
1 000 descrescător descoperire
 Exerciţii de rotunjire a unor numere naturale prin
lipsă sau prin adaos;  Activitate frontală
 Exerciţii de transcriere a unor numere cu cerinţe pe grupe şi
date individuală
 Exerciţii de comparare a numerelor naturale:
- scrise cu acelaşi număr de cifre;
- scrise cu număr diferit de cifre
4. Compararea, 1.2  Reprezentarea simbolică a unor numere;  Conversaţia Temă de 2
ordonarea şi 4.3  Compararea numerelor formate din sute, zeci şi  Explicaţia lucru în
rotunjirea numerelor unităţi, utilizând semnele de relaţie <, =, >;  Exerciţiul clasă
naturale de la 0 la  Ordonarea unor numere naturale date, crescător /  Învăţarea prin Probă orală
1 000 descrescător descoperire
 Exerciţii de rotunjire a unor numere naturale prin - Activitate frontală pe
lipsă sau prin adaos grupe şi individuală
5. Recapitulare 1.1  Exerciţii de identificare a ordinelor şi claselor unui  Conversaţia Temă de 1
număr dat;  Explicaţia lucru în
 Exerciţii de precizare a valorii fiecărei cifre în  Exerciţiul clasă
scrierea numărului;  Activitate frontală
 Exerciţii de scriere a numerelor cu litere şi cifre; pe grupe şi
 Exerciţii de comparare a numerelor naturale; individuală
 Exerciţii de rotunjire a numerelor naturale, la zeci
şi la sute, prin lipsă / adaos
6. Evaluare  Formarea, citirea, scrierea, compunerea,  Activitate Fişa de 1
descompunerea, compararea, ordonarea, rotunjirea individuală evaluare
numerelor naturale de la 0 la 1 000
7. Recuperare şi  Analiza fişei de evaluare 1
dezvoltare
Număr de ore alocate: 8
Perioada:
Nr. Conţinuturi O.R. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr. Data
ore
1. Adunarea fără trecere 1.3  Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a Explicaţia, demonstraţia, Observare 1
peste ordin a numerelor 2.6 expresiilor care presupun efectuarea conversaţia, exerciţiul, sistematică
naturale de la 0 la 10 000 operaţiilor de adunare ( „cu … mai mult”) problematizarea Tema de
 Utilizarea algoritmilor de calcul Activitate frontală, pe lucru în clasă
 Înţelegerea semnificaţiei adunării numerelor grupe, individuală
naturale
 Exerciţii de adunare a numerelor naturale
fără trecere peste ordin
 Probleme care solicită operaţia de adunare,
2. Scăderea fără trecere 1.3  Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a Explicaţia, demonstraţia, Observare 1
peste ordin a numerelor 2.6 expresiilor care presupun efectuarea conversaţia, sistematică
naturale de la 0 la 10 000 operaţiilor de scădere ( „cu … mai puţin”) exerciţiul,problematizarea Tema de
 Utilizarea algoritmilor de calcul Activitate frontală, pe lucru în clasă
 Înţelegerea semnificaţiei scăderii numerelor grupe, individuală
naturale
 Exerciţii de scădere a numerelor naturale fără
trecere peste ordin
 Probleme care solicită operaţia de scădere,
3. Adunarea cu trecere 1.3  Stabilirea şi utilizarea algoritmului de calcul Explicaţia, demonstraţia, Observare 1
peste ordin a numerelor 2.5  Exerciţii de adunare a numerelor naturale cu conversaţia, exerciţiul, sistematică
naturale de la 0 la 1 000 2.6 trecere peste ordin problematizarea Tema de
 Operarea cu terminologia specifică Activitate frontală, pe lucru în clasă
 Efectuarea de adunări prin procedeul preferat grupe, individuală
 Exerciţii de completare a unor tabele
4. Scăderea cu trecere peste 1.3  Stabilirea şi utilizarea algoritmului de calcul Explicaţia, demonstraţia, Observare 1
ordin a numerelor 2.5  Exerciţii de scădere a numerelor naturale cu conversaţia, exerciţiul, sistematică
naturale de la 0 la 10 000 2.6 trecere peste ordin problematizarea Tema de
 Operarea cu terminologia specifică Activitate frontală, pe lucru în clasă
 Efectuarea de scăderi prin procedeul preferat grupe, individuală
 Exerciţii de completare a unor tabele
5. Probleme de adunare şi 1.3  Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a Explicaţia, demonstraţia, Observare 1
scădere 2.6 expresiilor care presupun efectuarea conversaţia, exerciţiul, sistematică
4.2 operaţiilor de adunare sau scădere problematizarea Tema de
 Analiza părţilor componente ale unor Activitate frontală, pe lucru în clasă
probleme grupe, individuală
 Rezolvarea de probleme care presupun
efectuarea operaţiilor de adunare / scădere
6. Recapitulare 1.3  Exerciţii de adunare şi scădere fără şi cu Explicaţia, demonstraţia, Observare 1
1.4 trecere peste ordin, cu efectuarea probei conversaţia, exerciţiul, sistematică
2.6  Rezolvarea de exerciţii care presupun aflarea problematizarea Tema de
2.7 unui număr necunoscut Activitate frontală, pe lucru în clasă
3.1  Probleme de adunare şi scădere grupe, individuală
4.2
7. Evaluare  Rezolvarea fişei de evaluare Activitate individuală Fişa de 1
evaluare
8. Recuperare şi dezvoltare  Analiza fişei de evaluare 1
Perioada:

ore
1. Adunarea repetată de 1.4  Exerciţii de scriere a adunării repetate de Explicaţia, demonstraţia, Observare 2
termeni egali 2.3 termeni egali cu suport vizual conversaţia, exerciţiul, sistematică
 Exerciţii de scriere a adunării repetate de problematizarea Probe de
termeni egali când se indică termenul care se Activitate frontală, pe evaluare
repetă grupe, individuală curentă
 Rezolvarea de probleme când numerele sunt
date obiectual
2. Înmulţirea numerelor 1.4  Rezolvarea de probleme când numerele sunt Observare 1
naturale 2.3 date obiectual sistematică
Terminologia specifică 2.4  Crearea de probleme utilizând tehnici variate: Planşe cu situaţii de
( factor, produs, de 4.1 cu sprijin concret în obiecte, cu numere date învăţare ce ilustrează Probe de
atâtea ori mai mare,  Scrierea şi efectuarea adunării repetate de cazuri de înmulţire evaluare
dublu, triplu termeni egali corespunzătoare unui desen curentă
 Exerciţii de transformare a adunării repetate în
termeni egali în înmulţire
3. Proprietăţi ale operaţiei 1.3  Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a Explicaţia, demonstraţia, Observare 2
de înmulţire 2.5 situaţiilor care presupun efectuarea unor conversaţia, exerciţiul, sistematică
2.6 comparări corelate cu operaţii de adunare şi problematizarea Tema de
înmulţire ( „cu atât mai mult”, „de atâtea ori Activitate frontală, pe lucru în
mai mult” ) grupe, individuală clasă
4. Înmulţirea când unul din 1.4  Intuirea operaţiei de înmulţire, prin exerciţii Observare 2
factori este 2 2.3 de adunare repetată Planşe cu situaţii de sistematică
 Exerciţii de recunoaştere şi utilizare corectă a învăţare ce ilustrează Tema de
sintagmelor care sugerează o anumită operaţie cazuri de înmulţire lucru în
 Recunoaşterea contextelor care presupun clasă
efectuarea unor înmulţiri
 Rezolvarea de probleme cu date numerice
5. Înmulţirea când unul din 1.4  Intuirea operaţiei de înmulţire, prin exerciţii Explicaţia, demonstraţia, Observare 2
factori este 3 2.3 de adunare repetată conversaţia, exerciţiul, sistematică
 Exerciţii de recunoaştere şi utilizare corectă a problematizarea Tema de
sintagmelor care sugerează o anumită operaţie Activitate frontală, pe lucru în
 Recunoaşterea contextelor care presupun grupe, individuală clasă
6. Înmulţirea când unul din 1.4  Intuirea operaţiei de înmulţire, prin exerciţii Explicaţia, demonstraţia, Observare 2
factori este 4 2.3 de adunare repetată conversaţia, exerciţiul, sistematică
 Exerciţii de recunoaştere şi utilizare corectă a problematizarea Tema de
sintagmelor care sugerează o anumită operaţie Activitate frontală, pe lucru în
 Recunoaşterea contextelor care presupun grupe, individuală clasă
7. Înmulţirea când unul din 1.4  Intuirea operaţiei de înmulţire, prin exerciţii Planşe cu situaţii de Fişa de 2
factori este 5 2.3 de adunare repetată învăţare ce ilustrează evaluare
 Exerciţii de recunoaştere şi utilizare corectă a cazuri de înmulţire
sintagmelor care sugerează o anumită operaţie
 Recunoaşterea contextelor care presupun
8. Înmulţirea când unul din 1.4  Intuirea operaţiei de înmulţire, prin exerciţii Explicaţia, demonstraţia, 2
factori este 6 2.3 de adunare repetată conversaţia, exerciţiul,
 Exerciţii de recunoaştere şi utilizare corectă a problematizarea
sintagmelor care sugerează o anumită operaţie Activitate frontală, pe
 Recunoaşterea contextelor care presupun grupe, individuală
factori este 7, 8 sau 9 2.3 de adunare repetată sistematică
 Exerciţii de recunoaştere şi utilizare corectă a Tema de
sintagmelor care sugerează o anumită operaţie lucru în
factori este 0, 1 sau 10 2.3 de adunare repetată Explicaţia, demonstraţia, sistematică
 Exerciţii de recunoaştere şi utilizare corectă a Tema de
sintagmelor care sugerează o anumită operaţie lucru în
11. Tabla înmulţirii 1.4  Rezolvarea de exerciţii şi probleme care conversaţia, exerciţiul, Observare 2
2.3 solicită operaţii de înmulţire problematizarea sistematică
 Recunoaşterea contextelor care presupun Activitate frontală, pe Tema de
efectuarea unor înmulţiri grupe, individuală lucru în
 Rezolvarea de probleme cu date numerice clasă
12. Ordinea efectuării  Rezolvarea unor exerciţii care conţin operaţii conversaţia, exerciţiul, 2
operaţiilor de acelaşi ordin, fără şi cu paranteze rotunde problematizarea
 Exerciţii care conţin adunări, scăderi şi Activitate frontală, pe
înmulţiri fără şi cu paranteze rotunde grupe, individuală
 Completarea unor exerciţii cu semnele
operaţiilor corespunzătoare pentru a obţine
rezultatele date
 Exerciţii în care să se folosească semnele de
relaţie: „<”, „>”, „=”
 Exerciţii de scriere a unui enunţ sub formă de
exerciţiu
 Compunerea unor probleme după exerciţii
date
13. Recapitulare 1.3  Rezolvarea de exerciţii şi probleme care conversaţia, exerciţiul, Observare 1
2.5 solicită operaţii de înmulţire problematizarea sistematică
2.6  Crearea unor probleme simple Activitate frontală, pe Tema de
grupe, individuală lucru în
clasă
14. Evaluare 1.3  Rezolvarea de exerciţii şi probleme care Activitate individuală Observare 1
2.6 solicită operaţii de înmulţire sistematică
4.2 Tema de
lucru în
clasă
Număr de ore alocate: 23 Perioada:

Nr. Conţinuturi O.R. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr. de Data
crt. ( detalieri ) ore
1 Împărţirea folosind 1.4  Intuirea operaţiei de împărţire a numerelor Planşe cu situaţii de 1
scăderea repetată de 2.2 naturale prin scădere repetată de termeni egali învăţare ce
termeni egali şi relaţia cu 2.3  Exerciţii – joc de verificare cu ajutorul ilustrează cazuri de
înmulţirea obiectelor, a operaţiilor mintale de scădere înmulţire prin
repetată de termeni egali scădere repetată;
 Recunoaşterea contextelor care presupun
efectuarea unor împărţiri
2 Impărţirea – operaţie 1.4  Exerciţii de descoperire a unor situaţii practice Observare 2
inversă inmulţirii 2.2 care solicită operaţia de impărţire; sistematică
2.3  Exerciţii de scriere a înmulţirilor şi împărţirilor Conversaţia Probe de
corespunzătoare unor desene date; Explicaţia evaluare
 Exerciţii de comparare a două mărimi prin Demonstraţia curentă
relaţia „ de ... ori mai mic” Algoritmizarea Activităţi
 Exerciţii de verificare a rezultatelor înmulţirilor Jocul didactic independente
şi împărţirilor Exerciţiul
 Efectuarea de exerciţii cu probă prin aceeaşi Problematizarea
operaţie sau prin operaţia inversă Învăţarea prin
 Utilizarea terminologiei specifice descoperire
3 Împărţirea dedusă din 1.4  Descoperirea situaţiilor practice care solicită Observare 8
tabla înmulţirii 2.3 operaţia de împărţire sistematică
 împărţirea la 2, 2.6  Scrierea operaţiilor corespunzătoare unor Probe de
 împărţirea la 3, desene date evaluare
 împărţirea la 4,  Exerciţii de comparare a două numere curentă
 împărţirea la 5, ( mărimi ) prin relaţia „de …ori mai puţin” Activităţi
 împărţirea la 6,  Exerciţii de verificare a rezultatelor înmulţirii independente
 împărţirea la 7, şi împărţirii
 Utilizarea terminologiei specifice Conversaţia
 împărţirea la 8,
 Exerciţii de împărţiri deduse din tabla Explicaţia
 împărţirea la 9. Demonstraţia
înmulţirii;
 Exercitii de obţinere a jumătăţii, sfertului,
treimii unui număr de obiecte;
 Completarea unor tabele
4 Cazuri speciale de 1.4  Rezolvare de probleme cu date numerice 1

împărţire 2.2  Exerciţii de înmulţire şi împărţire cu efectuarea
2.3 probei, prin aceeaşi operaţie şi prin operaţia
2.6 inversă
3.1  Utilizarea terminologiei specifice
Jocul didactic
Exerciţiul
Problematizarea
5 Tabla împărţirii 1.4  Exerciţii de verificare a rezultatelor înmulţirii 2

2.3 prin împărţire şi invers; Exerciţiul Observare
2.6  Utilizarea terminologiei specifice matematicii; Problematizarea sistematică
 Probleme care solicită operaţiile învăţate;
 Exerciţii de completare a unor tabele de valori
Activităţi
independente
 Exerciţii de determinare a unor numere care Probe de

Recapitulare 1.4 îndeplinesc anumite condiţii Algoritmizarea evaluare 1
Evaluare 2.2  Exerciţii şi probleme Jocul didactic curentă 1
2.3  Exerciţii – joc Exerciţiul Activităţi
2.6  Fişă de evaluare independente
3.1
Nr. CONŢINUTURI O.R. RESURSE EVALUARE NR.ORE DATA
crt. ( detalieri
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
6 Aflarea numărului 1.4  Aflarea factorului necunoscut dintr-o înmulţire, Manualul Observare 3
necunoscut 2.6 cunoscând produsul şi celălalt factor sistematică
2.7  Aflarea deîmpărţitului cunoscând împărţitorul Fişe de lucru Probe de
4.1 şi câtul Conversaţia, evaluare
4.2  Aflarea împărţitorului cunoscând deîmpărţitul Explicaţia, curentă
şi câtul Exerciţiul, Activităţi
 Completarea unor tabele Munca independente
 Probleme care solicită operaţiile de înmulţire şi independentă,
împărţire Problematizarea
7 Ordinea efectuării 1.3  Exerciţii ce cuprind operaţii de acest ordin, cu Observare 2
operaţiilor 1.4 şi fără paranteze rotunde sistematică
Folosirea parantezelor 3.1  Aplicarea regulilor de efectuare a operaţiilor Probe de
rotunde dintr-o expresie cu operaţii de ordine diferite evaluare
 Exerciţii de verificare a unor egalităţi curentă
Activităţi
independente
8 Recapitulare  exerciţii şi probleme Exerciţiul, 1
Munca
independentă,
Problematizarea
9 Evaluare  completarea fişelor de evaluare Fişe de evaluare 1
Nr. de ore alocate: 4
Perioada:
Nr. Conţinuturi (detalieri) O.R. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr. Data
crt. de
ore
1. Rezolvare de probleme 2.6,  exerciţii şi probleme Manualul, culegere Observare 3

combinând toate operaţiile 2.7, Fişe de lucru sistematică
învăţate 3.1, Conversaţia, Probe de
4.1 Explicaţia, evaluare
Exerciţiul, Munca curentă
independentă,
Problematizarea
1
2. Evaluare  completarea fişelor de evaluare Exerciţiul Activităţi
Munca independente
independentă
Perioada:
Nr. Conţinuturi O.R. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr. de Data

crt. ( detalieri ) ore
1. Înmulţirea cu o sumă sau  Exerciţii de înmulţire a unui număr cu o Observare 2
o diferenţă sumă; sistematică
 Exerciţii de rezolvare de înmulţiri de doi Probe de
factori prin descompunarea unui factor într-o evaluare curentă
sumă; Activităţi
2.2  Exerciţii de înmulţire a unui număr cu o independente
2.3 diferenţă
2. Înmulţirea cu 10 sau 100 2.5  Exerciţii de înmulţire a unui număr natural de Observare 1
3.1 o cifră cu 10 sau 100; Conversaţia sistematică
4.2  Exerciţii de descompunere a unui număr Explicaţia Probe de
4.3 natural de 3 cifre într-o sumă de produse în Demonstraţia evaluare curentă
care unul din factori este 10 sau 100 Exerciţiul Activităţi
Problematizarea independente
3. Înmulţirea unui număr  Exerciţii de înmulţire când unul dintre factori Învăţarea prin Observare 3
natural de 2 cifre cu un este format numai din zeci; descoperire sistematică
număr de o cifră  Exerciţii se completare a unor tabele de valori Probe de
 Exerciţii de înmulţirea unui număr natural de evaluare curentă
2 cifre cu un număr de o cifră Activităţi
independente
4 Înmulţirea unui număr  Exerciţii de înmulţire prin aplicarea Observare 3
natural de 3 cifre cu un algoritmului de calcul sistematică
nr. de o cifră  Exerciţii de transpunere a unor enunţuri Probe de
simple în exerciţii evaluare
 Crearea de probleme după expresii numerice curentă
sau literale Activităţi
 Identificarea şi aplicarea algoritmilor de independente
calcul în efectuarea înmulţirilor
5 Recapitulare  Exerciţii şi probleme 2
6 Evaluare  Completarea fişelor de evaluare 1

Perioada:
1. Împărţirea unei sume sau  Stabilirea algoritmilor de calcul Conversaţia Observare 2

diferenţe la un număr de o  Aplicarea corectă a algoritmilor de calcul în Explicaţia sistematică
cifră 2.3 rezolvarea împărţirilor Demonstraţia Probe de
2.5  Exerciţii de efectuare a împărţirii unei sume Exerciţiul evaluare curentă
2.9 sau diferenţe la un număr de o cifră Problematizarea Activităţi
3.1 Învăţarea prin independente
2. Împărţirea la 10 sau 100  Stabilirea şi aplicarea algoritmilor de calcul descoperire Observare 1
 Completarea unor tabele de valori sistematică
Probe de
evaluare curentă
Activităţi
independente
3. Împărţirea unui număr  Stabilirea şi aplicarea algoritmilor de calcul Observare 3
natural mai mic decât 100  Utilizarea terminologiei specifice sistematică
la un număr de o cifră  Exerciţii de împărţire a unui număr natural Probe de
mai mic decât 100 la un număr de o cifră evaluare curentă
Activităţi
independente
4. *Împărţirea unui număr  Stabilirea şi aplicarea algoritmilor de calcul Observare 2
natural mai mic decât  Utilizarea terminologiei specifice sistematică
1000 la un nr. de o cifră  Exerciţii de împărţire a unui număr natural Probe de
mai mic decât 1000 la un număr de o cifră evaluare curentă
Activităţi
independente
5. *Împărţirea cu rest diferit 2.3  Stabilirea şi aplicarea algoritmilor de calcul Observare 2
de zero 2.5  Utilizarea terminologiei specifice sistematică
2.9  Exerciţii de împărţire cu rest a unui număr Probe de
3.1 natural mai mic decât 1000 la un număr de o evaluare curentă
cifră Activităţi
6. Rezolvare de probleme  Exerciţii şi probleme independente 1
Probleme de organizare a  Exerciţii de completare a unor tabele de
datelor în tabele valori
7. Evaluare  Completarea fişelor de evaluare Probă scrisă 1
Perioada:

ore
1. Puncte şi linii  Exerciţii de recunoaştere şi descriere a Activitate frontală, Observare 2
diferitelor puncte si linii individuală sistematică
 Exerciţii de recunoaştere a diferitelor linii in Conversaţia, explicaţia,
mediul înconjurător descoperirea inductivă,
 Exerciţii de construire a unor linii curbe şi exerciţiul
frânte în condiţii date
 Realizarea unui desen cu ajutorul liniilor curbe
şi frânte
2. Poligoane 2.1  Desenarea unor linii frânte închide cu ajutorul Activitate frontală, Observare 2
2.2 trusei de geometrie individuală sistematică
2.9  Desenarea unor poligoane Conversaţia, explicaţia,
4.2  Clasificarea obiectelor după forma lor descoperirea inductivă,
4.3  Clasificarea poligoanelor după numărul de Exerciţiul
laturi
3. Triunghiul  Exerciţii de decupare a unor triunghiuri Activitate frontală, Observare 1
 Exerciţii de continuare a unor desene individuală sistematică
 Exerciţii de construire a unor triunghiuri din Conversaţia, explicaţia,
beţişoare descoperirea inductivă,
Exerciţiul
4. Dreptunghiul şi pătratul  Exerciţii de decupare a unor dreptunghiuri şi Activitate frontală, Observare 2

pătrate individuală sistematică
 Exerciţii de continuare a unor desene Conversaţia, explicaţia, Proba orală
 Exerciţii de construire a unor dreptunghiuri şi descoperirea inductivă,
pătrate din beţişoare Exerciţiul
5. Cercul  Exerciţii de decupare a unor cercuri Activitate frontală, Observare 1

 Exerciţii de continuare a unor desene individuală sistematică
Conversaţia, explicaţia, Proba orală
descoperirea inductivă,
exerciţiul
6. Corpuri geometrice  Exerciţii de identificare a formelor unor Activitate frontală, Observare 2
2.1 obiecte din mediul înconjurător şi de pe individuală sistematică
2.2 jetoane Conversaţia, explicaţia, Proba orală
2.9  Exerciţii de descriere verbală a unor obiecte descoperirea inductivă,
4.2  Exerciţii – joc de poziţionare a obiectelor în Exerciţiul
4.3 spaţiu
 Exerciţii de recunoaştere a corpurilor
geometrice cu care se aseamănă obiectele din
mediul înconjurător
7. Interiorul şi exteriorul  Exerciţii – joc de poziţionare a obiectelor în Activitate frontală, Observare 1
unei figuri geometrice spaţiu individuală sistematică
 Exerciţii de identificare a interiorului şi Conversaţia, explicaţia, Tema de
exteriorului unor figuri geometrice descoperirea inductivă, lucru în
 Desenarea unor simboluri în interiorul, exerciţiul clasă
respectiv exteriorul unor figuri geometrice
8. Evaluare  Completarea fişei de evaluare Fişa de 1
evaluare
Perioada:

ore
1. Ordine şi clase  Exerciţii de formare a unei unităţi de ordin Activitate frontală, Observare 1
Numere scrise cu 4 cifre imediat superior; individuală sistematică
 Reprezentarea numerelor obţinute şi scrierea Conversaţia, explicaţia,
lor în tabelul de numeraţie descoperirea inductivă,
 Exerciţii de aplicare a regulii de bază a exerciţiul,
1.1 sistemului zecimal al numerelor naturale
1.2  Identificarea şi scrierea unor numere
2.5 reprezentate prin diferite obiecte sau
simboluri
2. Numere scrise cu mai mult  Înţelegerea sistemului zecimal şi poziţional de Activitate frontală, Observare
de patru cifre formare a numerelor naturale; individuală sistematică 1
Ordine şi clase  Exerciţii de citire a tabelului de numeraţie cu Conversaţia, explicaţia,
indicarea ordinelor şi claselor corespunzătoare descoperirea inductivă,
 Exerciţii de scriere a unor numere în tabele de Exerciţiul
numeraţie
 Exerciţii de scriere cu cifre şi litere a
numerelor
 Jocuri cu numărătoarea
3. Formarea, citirea si  Exerciţii de scriere a unor numere cu cifre si Activitate frontală, Observare
scrierea numerelor litere; individuală sistematică 2
naturale mai mici decât  Exerciţii de identificare a ordinelor şi claselor Conversaţia, explicaţia,
1 000 000 1.1 pentru un număr dat descoperirea inductivă,
1.2  Exerciţii de precizare a valorii fiecărei cifre în Exerciţiul
2.5 scrierea numerelor
4. Compararea şi ordonarea  Exerciţii de comparare a numerelor naturale, Activitate frontală, Observare
numerelor naturale mai utilizând semnele de relaţie <, =, > individuală sistematică 2
mici decât 1 000 000  Exerciţii de scriere a şi citire a numerelor Conversaţia, explicaţia, Proba orală
naturale în ordine crescătoare / descrescătoare descoperirea inductivă,
 Exerciţii de încadrare a unui număr între exerciţiul
„ vecinii ” săi
5. Rotunjirea numerelor  Exerciţii de rotunjire a numerelor mai mici Activitate frontală, Observare
naturale mai mici decât decât 1 000 000, prin lipsă sau prin adaos individuală sistematică 1
1 000 000 Conversaţia, explicaţia, Proba orală
exerciţiul
6. Evaluare  Completarea fişelor de evaluare 1
Perioada:
Nr.
Conţinuturi (detalieri) Activităţi de învăţare Data
Nr. O.R. de
Resurse Evaluare
crt. ore
1. Adunarea numerelor  Exerciţii de adunare fără trecere peste ordin Activitate frontală, Observare 2
naturale mai mici decât  Scrierea cu cerinţe date a unor numere în individuală sistematică
10.000 fără trecere peste tabele de numeraţie Conversaţia, explicaţia, Proba orală
ordin 1.3  Exerciţii de comparare a numerelor naturale descoperirea inductivă,
2.4 până la 1 000 000 Exerciţiul
4.2  Exerciţii de citire a numerelor, cu
4.3 identificarea claselor şi ordinelor
2. Scăderea numerelor  Exerciţii de scădere fără trecere peste ordin Observare 2
naturale mai mici decât  Crearea de şiruri pe baza unor reguli date, sistematică
10.000 fără trecere peste ghicirea regulii şi continuarea şirului Tema de
ordin  Scrierea cu cerinţe date a unor numere în Activitate frontală, lucru în
tabele de numeraţie individuală clasă
Conversaţia, explicaţia,
exerciţiul
3. Adunarea numerelor  Exerciţii de adunare cu trecere peste ordin Activitate frontală, Observare 3
naturale mai mici decât  Exerciţii de citire a numerelor, cu individuală sistematică
10.000 cu trecere peste identificarea claselor şi ordinelor Conversaţia, explicaţia, Tema de
ordin  Scrierea cu cerinţe date a unor numere în descoperirea inductivă, lucru în
tabele de numeraţie Exerciţiul clasă
 Exerciţii - joc
4. Scăderea numerelor 1.3  Exerciţii de scădere cu trecere peste ordin Fişa de 3
naturale mai mici decât 2.4  Exerciţii de comparare a numerelor naturale lucru
10.000 cu trecere peste 4.2 până la 1 000 000
ordin 4.3  Exerciţii de citire a numerelor, cu
identificarea claselor şi ordinelor
 Scrierea cu cerinţe date a unor numere în
tabele de numeraţie
5. Recapitulare  Exerciţii de determinare a unor numere care Observare 3
îndeplinesc anumite condiţii Activitate frontală, sistematică
 Exerciţii şi probleme individuală Tema de
 Exerciţii - joc Conversaţia, explicaţia, lucru în
descoperirea inductivă, clasă
6. Evaluare  Completarea fişei de evaluare exerciţiul Fişa de 1
evaluare
Perioada:

ore
1. Unităţi de măsurat 2.8  Prezentarea metrului ca unitate principală de Activitate frontală, Observare 2
lungimea. Metrul 2.9 măsurat lungimea individuală sistematică
Submultiplii şi multiplii  Prezentarea unor instrumentre pentru măsurat Conversaţia, explicaţia,
metrului lungimea descoperirea inductivă,
 Exerciţii de măsurare exerciţiul,
 Exerciţii de măsurare folosind instrumentele
potrivite
 Efectuarea de exerciţii şi probleme pe baza
datelor obţinute în urma măsurătorilor
 Exerciţii şi probleme
2. Unităţi de măsurat 2.8  Măsurarea unor vase folosind unităţi non- Conversaţia, explicaţia, Observare 2
capacitatea. Litrul 2.9 standard descoperirea inductivă, sistematică
Submultiplii şi multiplii  Prezentarea litrului ca unitate principală de Exerciţiul Proba orală
litrului măsurat capacitatea Activitate frontală,
 Exerciţii de măsurare individuală
 Exerciţii de măsurare folosind instrumentele
potrivite
 Efectuarea de exerciţii şi probleme pe baza
3. Unităţi de măsurat masa 2.8  Prezentarea kilogramului ca unitate principală 2
corpurilor. Kilogramul 2.9 de măsurat masa
Submultiplii şi multiplii  Prezentarea unor instrumentre pentru măsurat
kilogramului masa Activitate frontală,
 Exerciţii de măsurare individuală Observare
 Exerciţii de măsurare folosind instrumentele Conversaţia, explicaţia, sistematică
potrivite descoperirea inductivă, Tema de
 Efectuarea de exerciţii şi probleme pe baza exerciţiul lucru în clasă
4. Unităţi de măsură pentru 2.8  Exerciţii de înregistrare a activităţilor Conversaţia, explicaţia, Observare 1
timp 2.9 desfăşurate într-o săptămână descoperirea inductivă, sistematică
 Exerciţii de scriere a datei ( zi, lună, an ) exerciţiul Tema de
 Exerciţii de plasare în timp a unor evenimente Activitate frontală, lucru în clasă
 Exerciţii şi probleme ce conţin unităţi de individuală
măsură pentru timp
5. Monede şi bancnote 2.8  Exerciţii de recunoaştere a monedelor şi Conversaţia, explicaţia, Observare 1
bancnotelor descoperirea inductivă, sistematică
 Exerciţii de comparare a unor sume de bani exerciţiul Tema de
 Exerciţii şi probleme Activitate frontală, lucru în clasă
individuală
6. Evaluare  Completarea fişei de evaluare Fişa de evaluare Probă scrisă 1

Perioada:

ore
1. Numerele naturale de la  Exerciţii de numire, citire, scriere, Activitate frontală, Observare 3
0 la 1.000.000 determinare, compunere, descompunere a individuală sistematică
numerelor naturale de la 0 la 1.000.000 Conversaţia, explicaţia,
 Exerciţii de scriere a unui număr natural ca: descoperirea inductivă,
sumă, diferenţă, produs, cât de două sau mai exerciţiul,
multe numere naturale
1.1  Exerciţii de comparare şi ordonare a două sau
1.2 mai multe numere naturale
1.3  Exerciţii de ordonare crescătoare şi / sau
1.4 descrescătoare a unor numere date
2.1  Exerciţii de rotunjire a unor numere prin lipsă
2.2 sau adaos
2. Operaţii cu numerelor 2.3  Exerciţii ce solicită operaţia de adunare Conversaţia, explicaţia, Observare 3
naturale în concentrul 2.4  Exerciţii ce solicită operaţia de scădere descoperirea inductivă, sistematică
0-1000 2.5  Exerciţii ce solicită operaţia de înmulţire Exerciţiul
2.6  Exerciţii ce solicită operaţia de împărţire Activitate frontală,
2.8  Exerciţii ce solicită ordinea efectuării individuală
2.9 operaţiilor
3. Elemente de geometrie şi 3.1  Exerciţii de recunoaştere a formelor plane şi Activitate frontală, Observare 2
unităţi de măsură 4.1 spaţiale în realitatea înconjurătoare individuală sistematică
 Exerciţii de măsurare folosind unităţile de Conversaţia, explicaţia,
măsură corespunzătoare descoperirea inductivă,
 Exerciţii şi probleme pe baza datelor obţinute Exerciţiul
în urma măsurătorilor
4. Exerciţii de recuperare,  Exerciţii şi probleme Activitate frontală, Observare 3
ameliorare şi dezvoltare individuală sistematică
Rezolvare de probleme Conversaţia, explicaţia, Proba orală
Ce note am obtinut?
Exerciţiul
5. Evaluare finală  Completarea fişei de evaluare Fişă de evaluare Probă 1

scrisă
Şcoala: Director,
Clasa a III –a
Înv./Inst.:
Aria curriculară : Matematică şi ştiinţele naturii

Curriculum nucleu: 1 oră
Nr. de ore pe săptămână: 1 oră
Nr. total de ore: 35 ore (sem.I: 13 ore; sem.II: 22 ore)
Manual: Ştiinţe ale naturii, E.D.P, autor Dumitra Radu
Anexa 3 la Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 5198 / 01.11.2004
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM
PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A III-A
Aprobat prin ordin al ministrului

Nr. 5198 / 01.11.2004
Bucureşti, 2004
Revizuirea curriculumului şcolar de Ştiinţe ale naturii pentru clasele a III-a şi a IV-a a
fost determinată, în primul rând, de următoarele aspecte:
- introducerea la clasele I şi a II-a, începând cu anul şcolar 2003-2004, în aria curriculară
„Matematică şi ştiinţe ale naturii” , şi de preluarea în curriculum-ul acestei discipline a unei
părţi a sistemului de cunoştinţe prevăzut spre însuşire în programele şcolare anterioare de
Ştiinţe ale naturii pentru clasele a III-a şi a IV-a aprobate cu ordinul ministrului educaţiei şi
cercetării nr. 4301 din 22.08.2004;
- înregistrarea unor scoruri nesemnificative în ultimii ani ca rezultat al aplicării unor proiecte
internaţionale de evaluare a rezultatelor învăţării la sfârşitul claselor a IV-a şi a VIII-a; acest
lucru evidenţiază faptul că un număr reprezentativ de elevi întâmpină dificultăţi de înţelegere
şi de aplicare a cunoştinţelor din domeniul ştiinţelor naturii, oferite de şcoală;
- ritmul continuu şi rapid al procesului de modificare a pieţei ştiinţifice, insuficient reflectat în
demersul anterior de revizuire a curriculumului şcolar al disciplinei Ştiinţe ale naturii pentru
învăţământul primar.
Întârzieri în restructurarea procesului de predare – învăţare – evaluare a ştiinţelor naturii
în şcoală impun necesitatea găsirii unor modalităţi de atragere a elevilor spre studiul disciplinelor
acestui domeniu. În acest sens devine necesară proiectarea unor metode didactice specifice,
centrate pe elev ca unic produs şi beneficiar al procesului educativ. Lacunele existente în sistem
pot fi depăşite pornindu-se de la identificarea principalelor piedici manifestate la nivelul
înţelegerii problemelor ştiinţifice de către elevi.
Disciplina de învăţământ Ştiinţe ale naturii vizează observarea şi perceperea lumii în
întregul său, cu componentele, procesele şi fenomenele caracteristice, ca şi învăţarea prin
înţelegere şi aplicare. De aceea demersul didactic trebuie deplasat de la “ce se învaţă?” la “de ce
se învaţă?”. Această deplasare poate genera un dublu beneficiu:
- de stimulare a interesului de cunoaştere al copilului care vede utilitatea propriei
munci prin competenţele pe care le dobândeşte;
- de creştere a caracterului formativ al învăţării.
O problemă o constituie şi locul cercetării şi inovaţiei în demersul didactic, adică modul
în care este împărtăşită inovaţia de către elev. Aceasta implică transformarea elevului din
spectator, în actor al activităţii ştiinţifice. În acest fel se evidenţiază necesitatea pregătirii elevului
nu ca pe un cercetător şi om de ştiinţă, ci ca pe un cetăţean care să utilizeze demersul ştiinţific în
vederea înţelegerii şi participării active la viaţa socială. Rezolvarea problemelor ridicate
implică o profundă schimbare de mentalitate în abordarea studiului disciplinei Ştiinţe ale naturii,
iar acest demers trebuie să înceapă chiar cu învăţământul primar. O argumentare în acest sens
focalizează o serie de aspecte precum:
- învăţământul primar se adresează tuturor, fiind o educaţie omogenă, cu cadre
didactice omogene din punct de vedere al formării iniţiale;
- are ca scop dezvoltarea integrală a copilului;
- se adresează unei vârste la care este foarte vie curiozitatea ştiinţifică;
- nu este un corp de informaţii specializat, ci un mod de dobândire globală de
cunoştinţe;
- comunitatea învăţământului este departe de comunitatea ştiinţifică.
La acest nivel s-a iniţiat un nou proiect de programă, care propune studiul integrat al
ştiinţelor naturii la clasele a III-a şi a IV-a. Predarea ştiinţelor naturii, într-o manieră integrată, la
aceste clase poate permite o structurare a problemelor abordate pornind de la o serie de teme
integratoare mai apropiate de capacitatea de înţelegere a copilului. Baza acestei programe o
constituie:
- corpurile de cunoştinţe ale ştiinţelor naturii – date particulare, aspecte generale,
metode;
- practicile ştiinţifice comune – de investigaţie teoretică şi experimentală, de
comunicare a rezultatelor;
- contextele dezvoltării ştiinţifice – pur ştiinţific, tehnologic, ecologic;
- dimensiunea afectivă a cunoaşterii ştiinţifice – ca activitate interesantă,
stimulativă;
- dimensiunea meta-ştiinţifică a cunoaşterii ştiinţifice – prin raportarea la
natura, la valorile şi la limitele cunoaşterii ştiinţifice.
Prin predarea ştiinţelor naturii nu se urmăreşte o acumulare de fapte şi
informaţii ştiinţifice care să ducă la însuşirea de concepte (testate şi confirmate sau
infirmate experimental), ci raportarea copilului la mediul în care trăieşte. Ştiinţele, în
calitatea lor de furnizor al principalelor instrumente de acţiune asupra mediului natural şi
de transformare a acestuia, trebuie să stabilească limitele între care această acţiune este
permisă, asumându-şi astfel responsabilitatea pentru conservarea mediului. Aceasta este o
altă latură a ştiinţei cu care copilul trebuie să fie familiarizat în scopul realizării unei
educaţii ecologice adecvate.
Importanţa unei abordări interdisciplinare a ştiinţelor naturii constă în:
- multitudinea conexiunilor pe care profesorul le poate face în dialog cu elevii;
- implicarea elevilor în activităţi multiple de observare, manipulare şi experimentare,
astfel valorificând experienţa acestora şi dezvoltându-le capacitatea de a integra
informaţiile noi în modele explicative proprii.
Prin intermediul acestui curriculum, elevii sunt îndrumaţi să-şi dezvolte cunoaşterea de la
explorarea şi investigarea lumii înconjurătoare către reprezentarea unor lumi mai
îndepărtate şi mai cuprinzătoare, parcurgând calea de la cunoştinţe preştiinţifice (subiectivate)
la înţelegerea şi experimentarea unor legi universale, deci obiective, prin care omul transformă
natura în beneficiul său la asumarea răspunderii pentru limitarea efectelor acţiunii sale asupra
echilibrului natural.
Programa şcolară de Ştiinţe ale naturii pentru clasele a III-a – a IV-a porneşte de la
obiective comune domeniilor studiate pe care le corelează cu teme specifice acestor discipline, a
căror abordare poate fi realizată, la nivelul acestor clase, integrat. Au fost urmărite obiectivele
ciclului curricular de dezvoltare care vizează printre altele:
- observarea şi interpretarea proceselor naturale care au loc în mediu;
- înţelegerea impactului proceselor naturale asupra activităţilor umane şi al activităţilor
umane asupra mediului;
- investigarea şi interpretarea interdependenţelor în şi între sisteme biologice, fizice şi
chimice;
- încurajarea elevilor pentru asumarea de responsabilităţi şi pentru cooperare.
Competenţele ce se urmăresc a fi formate prin curriculum-ul disciplinei Ştiinţe ale naturii
se referă la comunicare, studiu individual, înţelegerea şi valorificarea informaţiilor tehnice,
relaţionarea în mediul natural şi social. La acestea se adaugă atitudini precum: grija faţă de
sănătatea proprie, a celorlalţi şi faţă de cea a mediul natural, interesul pentru aprecierea şi
argumentarea logică, curiozitatea şi preocuparea faţă de fenomenele din mediu, independenţa
gândirii, creativitatea.
În scopul formării acestor competenţe şi atitudini, vor fi valorificate cunoştinţe privind
mediul natural, individul, grupul de indivizi, relaţiile dintre indivizi şi dintre aceştia şi mediu,
fenomene şi interacţiuni specifice din mediu, modificări ale mediului ca urmare a intervenţiei
omului. Programa de Ştiinţe ale naturii urmăreşte structura celorlalte programe ale disciplinelor
pentru învăţământul primar. Tematica propusă are în vedere relaţionarea conţinuturilor atât în
interiorul ariei curriculare "Matematică şi ştiinţe ale naturii", cât şi posibilităţile de relaţionare la
nivelul celorlalte arii curriculare.
Problemele majore care pot fi invocate în abordarea acestui demers sunt baza tehnico-
materială şi necesitatea pregătirii permanente a învăţătorilor în cunoaşterea metodelor moderne
de predare şi experimentare. Soluţia primei probleme este recurgerea la experimentul simplu,
nesofisticat, utilizând materiale din mediul familiar copilului. Pregătirea învăţătorilor în
abordarea corectă a acestui tip de programă necesită un efort de receptare din partea acestora şi
sprijinul prin formare şi publicarea unor materiale curriculare adecvate.
Acest demers educaţional are un puternic
caracter inovator în învăţământul românesc, atât
din punct de vedere al concepţiei, structurii şi
metodelor didactice de aplicare, cât şi a
compatibilizării conţinutului ştiinţific cu particularităţile de
vârstă ale copiilor cărora li se adresează.
1. Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor
naturii
2. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi explorare /
investigare a realităţii, folosind instrumente şi procedee specifice
3. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu natural
echilibrat, propice vieţii
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI SUGESTII DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1

1. Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor naturii
Obiective de referinţă Sugestii de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a III-a Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele tipuri de
elevul va fi capabil: activităţi:
1.1 să indice asemănări şi - observarea unor corpuri solide şi lichide şi compararea
deosebiri dintre corpuri proprietăţilor acestora pentru a stabili care dintre ele iau forma
pe baza unor observaţii vasului în care sunt puse;
proprii - selectarea unor mostre de corpuri/obiecte după diferite
criterii: formă, mărime, culoare, stare de agregare, materialul

din care sunt confecţionate, întrebuinţări;
- *identificarea amestecurilor dintr-un set de corpuri;
- prezentarea unor filme, diapozitive, planşe în scopul

identificării caracterelor comune organismelor care alcătuiesc
o grupă taxonomică: mamifere, păsări, insecte, reptile, peşti;
- relaţionarea unor structuri de bază din organismul uman şi
din alte organisme, cu funcţiile acestora (de exemplu: digestia

are loc în stomac, rădăcinile absorb apa, dinţii fărâmiţează
hrana, plămânii sunt importanţi pentru respiraţie etc.);
- prezentarea unor imagini ilustrând dinţii unor animale, pentru
a identifica erbivore şi carnivore;

- realizarea unor colecţii de mostre de materiale
naturale/prelucrate şi identificarea caracteristicilor acestora:
1 Obiectivele de referinţă marcate cu asterisc reprezintă extinderi pentru

curriculum la decizia şcolii.
formă, culoare, stare de agregare, duritate, transparenţă etc.;
- prezentarea unor scurte texte informative, poveşti, povestiri,
în scopul identificării părţilor componente la plante şi

animale, al identificării locaţiilor surselor de apă şi a
utilizărilor acesteia;
- prezentarea unor filme, diapozitive pentru descrierea modului în
care căderea apelor este folosită pentru producerea electricităţii,

morile de vânt transformă energia vântului în energie mecanică, se
produce energie termică în termocentrale, hrana constituie sursă de
energie pentru activitatea organismului şi material pentru creştere
şi refacere;
1.2 să ordoneze obiecte, - *verificarea dizolvării unor solide şi lichide (sare, zahăr,
organisme, fenomene şi detergent, nisip, ulei, oţet etc.) în apă pentru a demonstra că nu
evenimente pe baza unor toate materialele se dizolvă şi clasificarea acestora după
criterii date solubilitate (corpuri care se dizolvă în apă, corpuri care nu se
dizolvă în apă);
- gruparea materialelor după caracteristici observate: transparenţă,
duritate, flexibilitate, utilizări în gospodărie, în construcţii etc. şi
clasificarea acestora în naturale şi prelucrate;
- selectarea unor corpuri cu proprietăţi potrivite utilizării în scopuri
precizate;
- identificarea corpurilor vii şi nevii, pe baza unor criterii ca:
*reacţia la stimuli, mişcarea, hrănirea, înmulţirea;
- clasificarea animalelor în mamifere, păsări, peşti, reptile, insecte;
- caracterizarea anotimpurilor după temperatura medie, precipitaţii,
vânt, durata zilei şi a nopţii etc.;
- identificarea unor schimbări/evenimente din viaţa plantelor, a
animalelor şi a omului, după variaţia unor caracteristici
identificate (ciclul zi-noapte, cele 4 anotimpuri etc.) ;
- clasificarea surselor de apă după locaţie, utilizări etc.;
- ordonarea etapelor circuitului apei în natură;
- alegerea, dintr-o listă, a unor alimente care fac parte dintr-o
dietă sănătoasă;
1.3 să comunice în forme - descrierea verbală sau în scris (prin desene, modele,
diverse observaţii şi construcţii etc.) a unor caracteristici specifice corpurilor şi
comparaţii asupra fenomenelor din mediul înconjurător;
corpurilor studiate şi - realizarea unor colecţii de plante sau părţi componente ale
asupra experimentelor acestora, insecte etc. după anumite criterii ;
realizate - colectarea de date, din surse variate, privind evoluţia lumii vii
(apariţia şi dispariţia unor vieţuitoare, dinozaurii şi cauzele
probabile ale dispariţiei lor);
- realizarea unui proiect pe tema surselor de energie şi a
utilizărilor acestora;
- realizarea unor colaje, desene, reportaje pe teme legate de
menţinerea stării de sănătate;
- descrierea unor situaţii privind efectele intervenţiei omului în
natură: avantajele şi dezavantajele intervenţiei sale;
- prezentarea rezultatelor observaţiilor şi a experienţelor, a
experimentelor, investigaţiilor efectuate, într-o manieră
personală, în clasă cât şi în afara ei (comunicări ştiinţifice,
reviste şcolare etc.);
1.4 *să descrie proceduri - *observarea şi înregistrarea datelor cu ajutorul unui plan dat;
simple, de natură - *realizarea unor planificări pentru observarea unor evenimente.
ştiinţifică, utilizate în
experimente
2. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi

explorare/investigare a realităţii, folosind instrumente şi procedee specifice
2.1 să înregistreze în formă - observarea repetată a unor transformări ale corpurilor aflate
grafică observaţii ale unor în mediul înconjurător (poziţia soarelui, îngheţul/dezgheţul
fenomene şi procese din etc.) pe parcursul unor perioade de timp;
mediul înconjurător - completarea periodică a unor fişe de observaţii cu informaţii
despre fenomene şi procese ce se produc în mediul
înconjurător, prin bifări, desene, simboluri, scurte descrieri;
- completarea unor scheme eliptice care să descrie
succesiunea unor fenomene şi procese în circuitul apei în
natură;
- selectarea observaţiilor esenţiale din datele înregistrate;
- reprezentarea în formă grafică (tabele de înregistrare,
grafice, diagrame simple, scheme) a unor date obţinute
experimental ;
2.2 să măsoare cu instrumente - estimări ale duratelor unor fenomene pe baza unor caracteristici
convenţionale şi proprii cunoscute (puls, ritm respirator, ritm de deplasare);
neconvenţionale, comparând - efectuarea unor măsurători ale unor fenomene naturale (ploi,
rezultatele cu propriile ninsori, creşterea unui animal sau a unei plante);
estimări - măsurarea temperaturii exterioare cu ajutorul unui
termometru de cameră şi înregistrarea acesteia în scopul
determinării modului de variaţie în timpul unei zile;
- *determinarea influenţei temperaturii asupra vitezei de
dizolvare a unui solid în apă;
- compararea rezultatelor măsurătorilor cu propriile estimări;

2.3 să deruleze experimente - efectuarea unor experienţe de sfărâmare a solidelor, de
simple pe baza unui plan scurgere a lichidelor pentru a demonstra că starea de
de lucru agregare rămâne constantă în anumite circumstanţe;
- efectuarea unor experienţe prin care solidele se transformă în
lichide la încălzire (gheaţa se topeşte) sau invers, pentru a
demonstra că starea de agregare se poate modifica în anumite
circumstanţe;
- efectuarea unor experienţe simple pentru punerea în
evidenţă a caracteristicilor apei (culoare, gust, miros, stare
de agregare), aerului (culoare, gust, miros, stare de
agregare), solului (culoare, stare de agregare,
permeabilitate);
- efectuarea unor experienţe simple pentru punerea în
evidenţă a aerului (umflarea unui balon, ventilaţia cu un
evantai etc.);
- *determinarea influenţei agitării şi a mărimii particulelor
asupra vitezei de dizolvare;
- *separarea unor amestecuri (apă şi nisip, suspensie de
pilitură de fier în apă etc.) prin decantare, filtrare;
- efectuarea unor experienţe simple referitoare la corpurile vii
(creştere şi dezvoltare, înmulţire, hrănire);
- efectuarea unor experimente care vizează creşterea şi
dezvoltarea unor vieţuitoare în condiţii de laborator
(influenţa luminii, a apei, a diferitelor tipuri de soluri, a
muzicii, a zgomotului, a factorilor de poluare asupra
creşterii şi dezvoltării plantelor/animalelor);
- verificarea descompunerii unor materiale diferite (hârtie,
material plastic etc.) pentru a evidenţia reciclarea
materialelor în natură;
- testarea unor materiale diferite pentru a determina care
dintre acestea pot fi folosite la confecţionarea unui anumit
obiect cu o anumită utilizare;
2.4 *să respecte regulile de - *stabilirea regulilor de desfăşurare a activităţilor de grup şi

comunicare şi a responsabilităţilor fiecărui membru al grupului;
comportament negociate, în - *respectarea regulilor stabilite pentru activităţile de grup;
desfăşurarea activităţilor de - *realizarea sarcinilor ce revin fiecărui membru în cadrul
grup grupului de lucru;
- *comunicarea rezultatelor obţinute;
- *compararea rezultatelor obţinute în activităţile de grup cu
cele ale altor grupuri de lucru.
2.5 *să confecţioneze jucării / - *realizarea unor jucării din materiale potrivite cu ajutorul
produse, imitând obiecte cărora să ilustreze fenomene observate;
din mediul înconjurător - *confecţionarea de jocuri şi jucării prin valorificarea unor
deşeuri colectate;
- *organizarea de expoziţii cu obiectele realizate din deşeuri;
3. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu natural echilibrat,

propice vieţii

La sfârşitul clasei a III-a elevul Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele tipuri
va fi capabil: de activităţi:
3.1. să conştientizeze efecte - recunoaşterea unor intervenţii stabilizatoare sau
ale activităţii omului perturbatoare ale omului în mediul natural;
asupra mediului - identificarea unor efecte ale intervenţiei stabilizatoare sau
înconjurător perturbatoare a omului asupra mediului înconjurător în diferite
surse de informare (cărţi, reviste, ziare, mass-media, Internet
etc.);
- interpretarea unor atitudini ale omului faţă de mediul
înconjurător: prin discuţii, jocuri de rol, dramatizări;
- stabilirea unor reguli de conduită faţă de mediul
înconjurător prin jocuri de rol, jocuri didactice;
- amenajarea şi întreţinerea spaţiului verde din curtea şcolii;
- îngrijirea plantelor şi / sau animalelor de la colţul viu al clasei;
- organizarea unor concursuri de afişe, materiale publicitare
privind unele efecte ale poluării asupra mediului şi vieţii
omului.
Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor
 Formă, culoare, dimensiune (lungimea ca rezultat al măsurării în unităţi standard; volumul
(capacitatea) ca rezultat al măsurării / comparării în unităţi nestandard).
 Stări de agregare (solid / lichid / gaz) – identificare în funcţie de formă şi volum.
 *Dizolvarea şi condiţii de creştere a vitezei de dizolvare.
 *Amestecuri şi separarea amestecurilor prin filtrare, decantare.
 Corpuri cu viaţă şi fără viaţă: plante şi animale; materiale naturale şi prelucrate. Utilizări.
 Rolul structurilor de bază ale organismelor vii
o rolul componentelor observabile la plante: rădăcină, tulpină, frunză, floare, fruct,
sămânţă
o rolul componentelor observabile şi a unor organe interne la animale şi la om: cap,
trunchi, membre, organe de simţ, stomac, plămâni, inimă, rinichi, schelet
 Principalele grupe la animale (mamifere, păsări, peşti, reptile, insecte) - caracteristici generale.
 Modalităţi de menţinere a stării de sănătate: dietă, igiena personală, exerciţiul fizic etc.
 *Reacţia la stimuli şi organele de simţ.
Transformări ale corpurilor şi materialelor

 Soarele – sursă de schimbări periodice în mediul înconjurător: lumină – întuneric, zi – noapte,
anotimpurile).
 Transformări de stări de agregare (topire, solidificare, vaporizare, condensare). Circuitul apei
în natură.
 Surse de energie (vântul, soarele, căderile de apă, arderea combustibililor, hrana).Utilizări.
Omul şi mediul
 Apa, aerul, solul. Surse de apă – tipuri, localizare, utilizări.
 Consecinţe ale variaţiei factorilor de mediu (lumină, apă, aer, sol, surse de căldură) asupra
organismelor vii; vieţuitoare dispărute şi pe cale de dispariţie.
 Protejarea mediului. Deşeurile şi *reciclarea lor.
Prin prezentul curriculum se intenţionează ca, pe parcursul învăţământului primar, elevii să

dobândească competenţe utile studiului ulterior al ştiinţelor naturii pe discipline, şi să-şi
structureze un set de valori şi atitudini faţă de ştiinţele naturii prin prisma raportării faţă de
acestea şi implicit faţă de mediu. Acestea se regăsesc într-o serie de aspecte ale învăţării, vizate
de practica pedagogică:
- observarea atentă a mediului şi a relaţiilor dintre componentele acestuia;
- citirea corectă şi conştientă a enunţului unei situaţii-problemă;
- înţelegerea şi explicarea fenomenelor naturale observate sau evidenţiate;
- secvenţializarea etapelor de desfăşurare a acestora;
- construirea şi interpretarea unor diagrame, tabele şi scheme grafice care ilustrează
rezultatele unor experimente;
- iniţierea şi realizarea creativă a unor investigaţii, pornind de la tematica propusă;
- formarea obişnuinţei de a utiliza diverse tipuri de reprezentări, pentru rezumarea,
clasificarea şi prezentarea concluziilor unor experimente;
- formarea deprinderii de a anticipa evoluţia fenomenelor studiate, pornind de la condiţiile
existente.
Acestea explică apropierea conţinuturilor învăţării de practica învăţării eficiente a ştiinţelor
naturii. În demersul didactic, centrul acţiunii devine elevul şi nu predarea noţiunilor ştiinţifice ca
atare. Accentul trece de la “ce?” să se înveţe, la “în ce scop?” şi “cu ce rezultate?” să se înveţe.
Evaluarea se face în termeni calitativi; capătă semnificaţie dimensiuni ale cunoştinţelor
dobândite, cum ar fi: esenţialitatea, profunzimea, funcţionalitatea, durabilitatea, orientarea
axiologică, stabilitatea, mobilitatea, diversificarea, amplificarea treptată, aplicabilitatea.
Prin acest curriculum se urmăreşte crearea condiţiilor favorabile pentru ca elevii să-şi formeze
şi dezvolte competenţele într-un ritm individual, pentru a putea să-şi transfere cunoştinţele
acumulate într-un domeniu de studiu altui domeniu. Pentru aceasta, este util ca demersul didactic
să se orienteze spre realizarea unor tipuri variate de activităţi precum:
- prelucrarea variată a informaţiilor adecvate obiectivelor vizate;
- introducerea conţinuturilor utilizând moduri variate de antrenare a gândirii elevilor;
- solicitarea unor corelaţii intra- şi interdisciplinare, care să determine realizarea de transferuri de
cunoştinţe;
- antrenarea elevului în situaţia de a decide asupra unor sarcini de lucru adecvate, situaţiei-
problemă expuse;
- formarea deprinderii elevilor de a utiliza independent manualul şi alte surse de informaţie,
operând prin analiza pe text, interpretarea unor conţinuturi;
- organizarea unor activităţi de învăţare diferenţiată care să permită desfăşurarea sarcinilor de
lucru în ritmuri diferite;
- sugerarea unui algoritm al învăţării, prin modul de ordonare a sarcinilor.
Metodele şi tehnicile de predare precum şi practicile pedagogice alese în funcţie de ritmul
de învăţare şi de particularităţile psiho-individuale ale elevilor trebuie să fie esenţial centrate pe
universul copilului. Învăţarea trebuie să se dezvolte în mod natural pornind de la ce ştie elevul
către descoperirea varietăţii naturii şi a fenomenelor, pe cale experimentală. O învăţare eficientă
va da posibilitatea copilului să experimenteze, să redescopere natura printr-un contact direct cu
aceasta în care rolul învăţătorului este de ghid şi colaborator.
Demersul didactic propus prin actuala programă este orientat spre:
- accentuarea caracterului formativ al metodelor de instruire (acestea sunt utilizate în
activitatea de predare-învăţare, în scopul dezvoltării capacităţilor de a opera cu
informaţiile asimilate, de a aplica şi evalua cunoştinţele dobândite, de a verifica ipoteze
şi de a căuta soluţii adecvate de rezolvare a problemelor propuse);
- aplicarea metodelor centrate pe stimularea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor
(în scopul transformării elevului în subiect al propriei instruiri şi educaţii);
- o îmbinare şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al
elevului (documentarea după surse de informaţie variate, observaţia proprie, exerciţiul
individual, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu
fişe etc.) cu activităţile care solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul
discuţiilor;
- folosirea unor metode care să favorizeze intervenţia nemijlocită a elevului în realizarea
experimentului.
1. Geotropismul tulpinii: Mişcare, orientare influenţată de gravitaţie. Se înclină un ghiveci cu
flori. După o săptămână, tulpina, crengile se orientează vertical, în sus.
2. Hidrotropism: Într-un vas transparent se pun boabe de grâu, de fasole pe vată, hârtie de ziar
umezite pe o porţiune. Rădăcinile care cresc se orientează către porţiunea umezită.
3. Hidrotropism: În căutarea apei. Sub un strat de răsad se plasează un vas pentru apă. Când
vasul nu conţine apă, rădăcinile din răsad se îndreaptă în jos, la început, datorită gravitaţiei, apoi
se rotesc lateral, în căutarea apei. Dacă în vas se toarnă apă, rădăcinile se orientează în jos.
4. Rădăcini diverse: Se examinează perii unei rădăcini. Aceştia măresc suprafaţa rădăcinii
pentru absorbţie.
5. Temperatura mediului influenţează creşterea plantelor: Boabe de fasole puse în vase cu
vată umedă, menţinute la temperaturi diferite.
6. Transpiraţia plantelor: Eliminarea apei prin transpiraţie este vizibilă într-o zi caldă. Se
compară cantitatea de apă produsă prin transpiraţie în cazul unor frunze introduse în pungi mici
de plastic, una dintre frunze fiind unsă cu vaselină.
7.Absorbţia prin tulpină: Se folosesc flori albe cu tulpină, introduse în apă colorată cu cerneală.
8. Compoziţia aerului expirat din plămâni: Vaporii de apă pot fi puşi în evidenţă prin
condensare, dioxidul de carbon, prin suflare prin pai de limonadă, în suc de lămâie.
9. *Alimente fără gust: Bucăţele de pară şi de măr. Un elev legat la ochi şi nasul acoperit nu
deosebeşte după gust mărul de pară. Dacă totuşi elevul detectează diferenţa, daţi-i să miroasă
pară în timp ce mănâncă măr. Mirosul se dovedeşte important în a ajuta gustul la identificarea
alimentelor. Un nas înfundat (răcit) face dificilă detectarea prin gust.
10. *Auzul ajută la orientarea în spaţiu: Un elev legat la ochi se întoarce spre diferite surse
sonore care emit succesiv din diferite locuri. Cât de precisă este detectarea direcţiei sunetelor?
Cum depinde precizia de distanţele dintre sursă şi receptor? Dar dacă se acoperă o ureche?
11. *Vederea ajută la estimarea distanţelor: Experiment analog, privind cu ambii ochi sau cu un
singur ochi. În al doilea caz, este diminuată precizia detectării distanţelor (numărul de paşi până la
obiect).
12. *Vederea ajută la menţinerea echilibrului: Închideţi ochii şi încercaţi să staţi în echilibru
pe un picior sau să vă rotiţi şi comparaţi capacitatea de păstrare a echilibrului corpului cu
aceea când ochii sunt deschişi.
13. *Reflexul genunchiului: Este produs de o lovitură uşoară sub genunchi.
14. Starea solidă: Experimente care să pună în evidenţă forme şi volume proprii.
15. Starea lichidă: Experimente care să pună în evidenţă forme diverse şi volume proprii.
16.Starea gazoasă: Experimente care să pună în evidenţă lipsa formei şi volumului propriu.
17.Condensare: Vaporii de apă (din aerul atmosferic) se condensează pe un vas rece scos din
frigider; vaporii de apă (din aerul expirat) se condensează pe ochelari etc.; apa din oala în care
fierbe se condensează pe capac.
1. Desenarea pe o planşă a unor corpuri: de aceeaşi culoare, formă, mărime, folosite în activitatea
şcolară.
2. Realizarea unui tablou folosind deşeuri ale unor corpuri solide: hârtie creponată, colorată, resturi
textile, crenguţe şi frunze uscate, seminţe etc.
3. Colecţionează în plicuri imaginile unor corpuri cu viaţă şi a unor corpuri fără viaţă.
4. Colecţie cu materiale prelucrate şi materiale naturale cu etichete pe care să se noteze: denumirea
materialului, caracteristicile şi întrebuinţarea.
5. Citeşte lectura “Gândăcelul” de Emil Gârleanu. Scrie pe o fişă fragmentul din care reies părţile
componente ale plantei. Redă printr-un desen conţinutul fragmentului citit.
6. Alcătuieşte o colecţie de frunze presate de diferite culori, forme, mărimi. Notează numele plantei
căreia îi aparţine fiecare frunză.
7. Caută în natură resturi de rădăcini sau părţi de tulpini care să sugereze elemente din viaţa reală.
Curăţă-le şi lăcuieşte-le! Fotografiază-le şi pune imaginile la portofoliu.
8. Citeşte lecturile “Puiul” de I.Al. Brătescu-Voineşti şi “Căprioara” de Emil Gârleanu şi transcrie pe
o fişă fragmentele în care sunt prezentate cele două animale.
9. Realizează o colecţie de fotografii sau desene care să redea schimbările produse în viaţa unui
animal din mediul apropiat. Notează datele cele mai importante pentru fiecare etapă de dezvoltare.
10. Completează fişa de observare a evoluţiei tale după următorul model:
Data Vârsta Înălţimea Greutatea Alte observaţii
... ... ... ... ...
11 Realizează un colaj cu imagini prin care să prezinţi modalităţi de menţinere a sănătăţii tale (o
planşă pe care poţi lipi diferite imagini, poţi desena etc)
12. Realizarea unei colecţii cu eşantioane de sol. Notează pe etichete locul de colectare, tipul de sol.
13. Realizează o fişă cu proverbe despre apă
14. Colecţionează şi lipeşte pe o planşă imagini cu diferite surse de apă
15. Colecţionează şi lipeşte pe planşe imagini despre: gheţari, mări şi oceane, nori
16. Citeşte povestirea “Vasile Porojan” de Vasile Alecsandri. Selecteaza şi transcrie fragmentul care
descrie jocul cu zmeul. Realizează un desen potrivit cu fragmentul.
17. Selectează şi scrie pe fişe din poeziile:
-“Oaspeţii primăverii” de Vasile Alecsandri
-“Vara” de George Coşbuc
-“Toamna” de Octavian Goga
-“Iarna” de Nicolae Labiş
versurile care descriu schimbările din natură în anotimpul selectat.
18. Realizează o colecţie cu imagini ale unor termocentrale şi hidrocentrale de la noi din ţară
19. Adună informaţii şi imagini cu plante şi animale din diverse zone ale lumii. Descrie modul de
viaţă al plantelor şi al animalelor din imaginile colecţionate.
20. Realizează un album de ilustraţii cu plante şi animale pe cale de dispariţie de la noi din ţară şi din
alte ţări. Noteaza câteva date despre fiecare.
21. Colecţionează informaţii (articole din ziare şi reviste, de pe internet, informaţii de la radio şi tv)
despre efectele intervenţiei omului asupra mediului înconjurător.
22. Fişele de la toate experimentele realizate în orele de curs sau acasă.
23. Fişa de observaţie din excursie
1. Surse de energie – activitate în echipă
2. Amenajarea unui spaţiu verde al clasei în curtea şcolii (stabilirea echipelor, împărţirea
suprafeţei pe echipe, stabilirea programului cu activităţi, notarea activităţilor realizate,
realizarea de fotografii etc)
1. Alcătuirea unui mamifer - la lecţia “Rolul părţilor componente ale unor animale”
2. Rădăcina – momente din pachet ce ilustrează aspect, tipologie şi rol – “Rolul rădăcinii şi
al tulpinii”
3. Tulpina - momente din pachet ce ilustrează aspect, tipologie şi rol - “Rolul rădăcinii şi al
tulpinii”
4. Frunza - momente din pachet ce ilustrează aspect, tipologie şi rol – “Rolul frunzei”
5. Sensibilitatea şi mişcarea la plante – în continuarea experienţelor de la unitatea de
învăţare “Corpuri cu viaţă – plante”
6. Alcătuirea unei plante cu flori – Momentul “Germinaţia’ – pentru lecţia “Influenţa factorilor
de mediu asupra corpurilor cu viaţă”
7. Sistemul osos. Sistemul muscular – numai momentele ce prezintă aspectul celor două
sisteme precum şi rolul acestora
Nr. Unităţi Ob. Nr. Săpt. Obs.
crt. de învăţare ref. Conţinuturi ore
1 2 3 4 5 6 7
1. Corpurile 1.1  Forma, culoarea şi dimensiunea corpurilor 6 I-VI
( caracteristici şi 1.2  Corpuri cu viaţă, corpuri fără viaţă
proprietăţi) 1.3  Corpuri solide, lichide, gazoase
1.4  Materiale naturale şi prelucrate
2.3  Recapitulare
2.4  Evaluare sumativă
3.1
2. Lumea vie 1.1  Lumea plantelor 18 VII-
1.2  Părţile componente ale plantei şi rolul lor: XXIV
1.3 rădăcina, tulpina, frunza, floarea, fructul şi
1.4 sămânţa
2.2 Evaluare etapială – Plantele
2.3  Lumea animalelor
2.4  Grupe de animale
2.5  Părţile corpului:
2.6 - la animale
3.1 - la om
3
Organele interne şi rolul lor în
întreţinerea vieţii
Organele de simţ
Reguli de igienă pentru menţinerea
sănătăţii
Evaluare etapială –Animalele
 Recapitulare
 Evaluare sumativă
3. Transformări ale 1.1  Soarele.Ziua şi noaptea. Anotimpurile 6 XXV-

corpurilor şi 1.2  Transformări ale stărilor de XXX
materialelor 1.3 agregare
1.4  Circuitul apei în natură
2.1  Surse de energie
2.2  Recapitulare
2.3
2.4  Evaluare sumativă
2.5
2.6
3.1
4. Omul şi mediul 1.1  Solul, apa, aerul 5 XXI-
înconjurător 1.2  Surse de apă XXXV
1.3 Factorii de mediu
1.4  Vieţuitoarele dispărute şi pe cale de
2.1 dispariţie
2.2  Protejarea mediului
2.3  Deşeurile
2.4
 Recapitulare
2.5
 Evaluare sumativă
2.6
3.1
(Caracteristici şi proprietăţi)
Nr. Conţinuturi Ob. Evaluare
ore ( detalieri ) Ref. Activităţi de învăţare Resurse instrumente
Data
1  Forma, - exerciţii de observare, de Materiale:
culoarea şi recunoaştere a corpurilor din mediul - corpuri
dimensiunea apropiat diverse - observare
corpurilor - exerciţii de identificare a unor -fişe de lucru, sistematică
caracteristici ale corpurilor din -imagini cu
mediul apropiat diferite corpuri
1 1.1 - exerciţii de deosebire a corpurilor -fişe de
 Corpuri cu după formă, culoare, gust, miros, observaţie - proba orală
viaţă, corpuri 1.2 mărime etc. -piatră,cretă,
1 fără viaţă - exerciţii de măsurare a unor corpuri burete, vase cu
 Corpuri 1.3 folosind unitaţi de măsură standard apă, ulei, lapte, - proba
solide, lichide, - exerciţii de comparare a rezultatelor miere, suc, oţet, practică
1 gazoase 1.4 măsurării unor corpuri din mediul balon etc.
apropiat
 Materiale 2.3 - exerciţii – joc de grupare a unor - aprecierea
1 naturale şi corpuri după formă, dimensiune, Procedurale: verbală
prelucrate 2.4 substanţa din care sunt făcute etc. -conversaţia,
( elevii sunt legaţi la ochi) -explicaţia,
 Recapitulare 3.1 - exerciţii de completare a unor -exerciţiul,
propoziţii folosind cuvinte cheie -demonstraţia, autoevaluarea
( pe fişe) -jocul didactic
- exerciţii de observare a unor - experimentul
corpuri cu viaţă şi fără viaţă după - portofoliul - proba scrisă
anumite caracteristici brainstormingul
- exerciţii de identificare a unor - ciorchinele
1 corpuri cu viaţă şi fără viaţă - ,,Ştiu, vreau
- exerciţii de clasificare a unor să ştiu, am
1.1 corpuri ( cu viaţă / fără viaţă ) învăţat" - portofoliul
 Evaluare 1.2 - exerciţii.-joc ,, Cu viaţă sau fără
sumativă 1.3 viaţă” – identificarea corpurilor cu
1.4 viaţă pe baza unor criterii: mişcare,
2.3 hrănire, înmulţire - act.frontală -experimentul
2.4 - exerciţii de observare a unor corpuri - act.pe grupe
3.1 solide şi lichide şi compararea - act.individu-
proprietăţilor acestora pentru a stabili ală
care dintre ele iau forma vasului în care
sunt puse
- exerciţii de selectare a unor mostre
de corpuri/obiecte după diferite
criterii: formă, mărime, culoare, stare - probă scrisă
de agregare, materialul din care sunt
confecţionate, întrebuinţări;
- exerciţii.-joc de grupare a materialelor
după caracteristici observate:
transparenţă, duritate, flexibilitate,
utilizări în gospodărie, în construcţii etc.
şi clasificarea acestora în naturale şi
prelucrate;
- exerciţii. de descriere verbală sau în
scris (prin desene, modele, construcţii
etc.) a unor caracteristici specifice
corpurilor şi fenomenelor din mediul
înconjurător;
- realizarea unor colecţii de mostre de
materiale naturale/prelucrate şi
identificarea caracteristicilor acestora:
formă, culoare, stare de agregare,
duritate, transparenţă etc.
- efectuarea unor experienţe de
sfărâmare a solidelor, de scurgere a
lichidelor pentru a demonstra că
starea de agregare rămâne constantă
în anumite circumstanţe;
- efectuarea unor experienţe prin care
solidele se transformă în lichide la
încălzire (gheaţa se topeşte) sau invers,
pentru a demonstra că starea de agregare
se poate modifica în anumite
circumstanţe;
- experimente care să pună în
evidenţă forme şi volume proprii la
solide şi lichide
- experimente care să pună în
evidenţă lipsa formei şi volumului
propriu la gazoase
- observarea relaţiilor dintre corpuri,
proprietăţile acestora şi utilitatea lor
în viaţa cotidiană;
1 2 3 4 5 6
1  Lumea - observarea dirijată a M.- planşe
plantelor componentelor unei plante şi - atlas botanic - observare
1  Rădăcina- 1.1 identificarea importanţei lor - diferite plante sistematică
rolul ei în viaţa 1.2 - realizarea unei colecţii de frunze vii
plantei 1.3 de diferite culori, forme, mărimi - colecţii de - proba orală
1.4 - observarea pe imagini a unor rădăcini, - proba
2.2 fructe de diferite forme, culori şi practică
1 Tulpina- rolul 2.3
tulpini,
ei în viaţa mărimi frunze,flori - aprecierea
2.4
plantei 2.5 - realizarea unei colecţii de fructe, seminţe verbală
2.6 seminţe de diferite culori, forme, - ierbare
 Frunza- rolul 3.1 mărimi - imagini
1 ei în viaţa - experimente simple pentru a - fişe de lucru autoevaluarea
plantei scoate în evidenţă rolul părţilor - fişe de
componente ale plantelor în observaţie
 Floarea- rolul 1.1 dezvoltarea lor P. -conversaţia, - proba scrisă
1 ei în viaţa 1.2 - experimente simple pentru a -explicaţia,
plantei 1.3 scoate în evidenţă factorii care -exerciţiul, - portofoliul
1.4 acţionează asupra dezvoltării unei - observaţia
 Fructul şi
2.2 plante dirijată
2.3 - înregistrarea observaţiilor în fişe -demonstraţia,
sămânţa- rolul 2.4
1 lor în viaţa de observaţie -jocul didactic
2.5
plantei - identificarea legăturilor care se - experimentul
2.6
3.1 stabilesc între plante şi mediul lor - portofoliul
de viaţă brainstormingul -experimentul
- îngrijirea plantelor din clasă - ciorchinele
Recapitulare - realizarea unui ierbar cu mostre - ,,Ştiu, vreau
1 de rădăcini, frunze, tulpini, flori să ştiu, am
Evaluare
1 - identificarea importanţei învăţat" - probă scrisă
sumativă –
plantelor pentru om - act.frontală
lumea plantelor
- exerciţii de identificare a - act.pe grupe
plantelor spontane şi plantelor - act.individu-
cultivate ală
- exerciţii de completare a unor
enenţuri eliptice
- recunoaşterea ordinii etapelor de
dezvoltare a unei plante
- exerciţii de stabilire a valorii de
adevăr a unor enunţuri
- jocuri didactice
- rebusuri
 Lumea - exerciţii de observare a unor M.- planşe
animalelor animale vii sau din imagini didactice - observare
1 Grupe de 1.1 - exerciţii de grupare a animalelor: - atlas zoologic sistematică
animale – medii 1.2 domestice / sălbatice; mamifere, - atlas de
de viaţă 1.3 păsări, reptile, peşti, insecte anatomie - proba orală
1.4 - exerciţii de stabilire de
1 Părţile 2.2
- imagini
corpului: asemănări şi deosebiri între - fişe de lucru - proba
2.3
- la animale diferitele categorii de animale - fişe de practică
2.4
1 - la om 2.5 - exerciţii de observare a observaţie
Hrănirea 2.6 mediului de viaţă a diferitelor - portofoliul - aprecierea
1 Circulaţia 3.1 categorii de animale - insectar verbală
1 sângelui - exerciţii de observare a părţilor P. -conversaţia,
Respiraţia componente ale corpului -explicaţia,
1 animalelor şi identificarea rolului -exerciţiul, autoevaluarea
Eliminarea
lor - observaţia
substanţelor
- exerciţii de observare a părţilor dirijată -experimentul
nefolositoare
1 componente ale corpului omului şi -demonstraţia, - proba scrisă
din corp
identificarea rolului lor -jocul didactic
Organele de
- exerciţii de comparare ale - experimentul - portofoliul
simţ
1 1.1 părţilor corpului animalelor şi ale - portofoliul
Să ne corpului uman brainstormingul
1.2
1 menţinem 1.3 - exerciţii de observare şi - ciorchinele - probă scrisă
sănătatea 1.4 identificare a organelor care ajută - ,,Ştiu, vreau
2.2 la hrănire să ştiu, am - proba
1 Recapitulare 2.3 - exerciţii de observare şi învăţat" practică
2.4 identificare a organelor care pun - act.frontală
Evaluare 2.5
sângele în circulaţie - act.pe grupe
2.6
3.1 - exerciţii de observare şi - act.individu- - aprecierea
identificare a organelor prin care ală verbală
se face respiraţia
- exerciţii de observare şi autoaprecierea
identificare a organelor care ajută
la eliminarea substanţelor toxice
din corp ( importanţa eliminării
din corp a substanţelor toxice) - proba scrisă
- exerciţii de observare şi
identificare a organelor de simţ şi
a rolului lor în viaţa animalelor şi
a omului
- experimente simple pentru
evidenţierea simţurilor şi rolul
organelor de simţ
- identificarea modalităţilor de
menţinere a stării de sănătate:
dietă echilibrată şi variată,
exerciţiu fizic, igiena personală,
nocivitatea drogurilor, alcoolului
şi tutunului
- realizarea unor colaje, desene,
reportaje pe teme legate de
menţinerea stării de sănătate
1 2 3 4 5 6
1 Soarele- ziua - identificarea rolului Soarelui ca M.fişe de lucru
şi noaptea; sursă de lumină - fişe de - observare
1.1 - identificarea planetelor observaţie sistematică
anotimpurile 1.2 Sistemului Solar - imagini
- joc de rol: ,,Soarele şi - filme - proba orală
1.3 planetele”, ,,Soarele şi Pământul” didactice - proba
1.4 - exerciţiu demonstrativ pentru a - calendar practică
2.1 ilustra formarea zilelor şi a - glob - aprecierea
2.2 nopţilor pământesc verbală
2.3 - identificarea unor -sursă de
2.4 schimbări/evenimente din viaţa lumină
2.5 plantelor, animalelor şi omului, -termometru de autoevaluarea
2.6 în funcţie de variaţia zi/noapte cameră
3.1 - studierea comportamentului - materiale
1 unui animal nocturn sau necesare pt. - proba scrisă
modificărilor unei plante la
Transformări efectuarea
alternanţa zi/noapte experimentului - portofoliul
ale stărilor de - exerciţii de ordonare a P. conversaţia,
1 agregare momentelor zile -explicaţia,
1.1 - ex. de grupare a lunilor după -exerciţiul, - probă scrisă
Circuitul 1.2 anotimpuri - observaţia
apei în natură - vizionarea unor secvenţe cu dirijată - proba
1 1.3 imagini ale răsăritului şi apusului -demonstraţia, practică
1.4 din diverse perioade ale anului -jocul didactic
2.1 - lectura unor texte literare în - experimentul
Surse de 2.2 care este prezentat apusul sau - portofoliul - aprecierea
1 energie 2.3 răsăritul brainstormingul verbală
2.4 - realizarea unor colaje/desene - ciorchinele
1 2.5 specifice anotimpurilor - ,,Ştiu, vreau autoaprecierea
2.6 - exerciţii de completare a unor să ştiu, am
3.1 enunţuri lacunare învăţat" -experimentul
Recapitulare - -identificarea celor trei stări de - act.frontală
Evaluare agregare a apei în natură- - act.pe grupe
sumativă exemple - act.individu- - proba scrisă
- realizarea unor experienţe care ală
demonstrează trecerea apei
dintr-o stare în alta , prin
evaporare, condensare,
solidificare, topire.
-intuirea şi interpretarea unor
imagini care ilustrează circuitul
apei în natură şi etapele acestuia
- identificarea proprietăţilor
generale ale apei, prin efectuarea
unor experienţe simple
- precizarea importanţei apei
pentru vieţuitoare
- identificarea unor activităţi
umane în care apa este
indispensabilă;
- completarea unor scheme care
să descrie succesiunea unor
fenomene şi procese în circuitul
apei în natură
- precizarea importanţei Soarelui
în circuitul apei în natură
- realizarea unui desen care să
redea circuitul apei în natură
- realizarea unui afiş/poster în
care se precizează importanţa
apei pentru viaţă
-descoperirea surselor de energie
cu ajutorul imaginilor
-identificarea unor surse de
energie în orizontul local
-intuirea şi interpretarea unor
planşe, diapozitive, filme, etc ce
ilustrează utilizări ale forţei
vântului, căldurii solare, ale
forţei apelor şi ale bogăţiilor
subsolului ( cărbuni, petrol, gaze
naturale)
1 2 3 4 5 6
1 Solul, apa, 1.1 - efectuarea unor experienţe M.-fişe de
aerul 1.2 simple pentru punerea în lucru -fişe de - observare
1.3 evidenţă a caracteristicilor observaţie sistematică
1.4 solului. - tipuri de sol
Surse de apă 2.1 -precizarea importanţei solului apă - proba orală
2.2 pentru vieţuitoare -amestecuri de - proba
1 Factorii de 2.3 -înregistrarea rezultatelor unui substanţe practică
mediu 2.4 experiment individual într-o fişă -pahare de - aprecierea
2.5 de observaţii sticlă -filtru verbală
2.6 - colectarea unor articole de presă -glob geografic,
1 3.1 în care se vorbeşte despre -atlase
Vieţuitoarele poluarea solului -diverse autoevaluarea
dispărute şi pe - realizarea de experimente ce imagini
cale de pun in evidenţă prezenţa aerului
1.1 în sol şi permeabilitatea solului P. -conversaţia, - proba scrisă
dispariţie
1.2 - exerciţii de identificare a -explicaţia,
1.3 factorilor de mediu, direct în -exerciţiul, - portofoliul
1.4 natură - observaţia
1 2.1 -realizarea unui experiment ce dirijată
2.2 relevă importanţa apei pentru plante -demonstraţia, - probă scrisă
Protejarea 2.3 - identificarea caracteristicilor -jocul didactic
2.4 aerului - experimentul - proba
mediului 2.5 - stabilirea importanţei aerului - portofoliul practică
Deşeurile 2.6 pentru vieţuitoare; brainstormingul
1 3.1 -efectuarea unor experimente - ciorchinele
Recapitulare pentru evidenţierea - ,,Ştiu, vreau - aprecierea
caracteristicilor aerului, solului şi să ştiu, am verbală
apei învăţat"
- identificarea cauzelor care pot - act.frontală autoaprecierea
provoca dispariţia unor - act.pe grupe
vieţuitoare - -experimentul
- recunoaşterea unor vieţuitoare act.individuală
Evaluare pe cale de dispariţie
- precizarea unor măsuri de - proba scrisă
sumativă
prevenire a dispariţiei unor
vieţuitoare
- observarea si descrierea
înfăţişării dinozaurilor
-exerciţii de precizare a factorilor
de mediu
- exerciţii de experimentare a
influenţei factorilor de mediu
asupra vieţuitoarelor
- exerciţii de colectare a
deşeurilor
- exerciţii de confecţionare a unor
jucării din deşeuri
- exerciţii de grupare acţiunilor
dăunătoare şi pe cele de protejare
a mediului înconjurător
- realizarea unor colecţii de
imagini cu plante si animale
aflate pe cale de dispariţie
- descrierea unor situaţii privind
efectele intervenţiei omului în
natură – avantaje/dezavantaje
- identificarea vieţuitoarelor
aflate pe cale de dispariţie şi
discutarea unor măsuri de
ocrotire a acestora
- recunoaşterea unor intervenţii
stabilizatoare sau perturbatoare
ale omului în mediul natural
- interpretarea unor atitudini faţă
de mediu prin joc de rol
- activităţi de ocrotire a plantelor
Şcoala:
Clasa a III –a Director,
Înv./Inst.:
ARIA CURRICULARĂ
OM ŞI SOCIETATE
Clasa a III – a
Manual utilizat: Editura Aramis

Autori: Dumitra Radu, Gherghina Andrei
CURRICULUM NUCLEU : 1 ORĂ/SĂPTĂMÂNĂ

SEMESTRUL I - NR. TOTAL DE ORE : 13 ORE
SEMESTRUL II - NR. TOTAL DE ORE : 22 ORE
TOTAL: 35 ORE
Curriculum-ul pentru disciplina Educaţie civică, clasele a III-a şi a IV-a, răspunde cerinţelor
formulate în textul Legii învăţământului, în special în articolele 3 şi 4, referitoare la idealul educaţional
şi la finalităţile învăţământului.
Demersurile de educare civică propuse prin actuala programă sunt concordante, de asemenea, cu
spiritul şi cu recomandările cuprinse în:
 Rezoluţia privind “Educaţia pentru democraţie, drepturile omului şi toleranţă”, adoptată la cea
de-a XVIII-a Sesiune a Conferinţei Permanente a Miniştrilor Educaţiei (Madrid, 23-24 martie
1994);
 Declaraţia de la Viena a şefilor de stat şi de guvern ale ţărilor membre ale Consiliului Europei, 9
octombrie 1993;
 Convenţia privind drepturile copilului, 1989.
Locul disciplinei Educaţia civică în învăţământul primar, la clasele a III-a şi a IV-a este justificat de:
 nevoia de a-i iniţia pe şcolarii mici în practicarea unui comportament civic într-o societate
democratică: un comportament activ, liber, responsabil, tolerant, deschis, comunicativ, reflexiv,
autoevaluativ;
 necesitatea de alfabetizare civică a şcolarilor mici prin familiarizarea acestora cu limbajul,
tematizările şi activităţile de învăţare specifice;
 posibilitatea de a valorifica experienţa specifică vârstei prin accentuarea dimensiunilor afectiv-
atitudinale asociate celei cognitive, stimularea participării şi a comunicării sociale responsabile.
Educaţia pentru democraţie este un proces complex şi de lungă durată, iar şcolarul mic este implicat
în viaţa socială prin apartenenţa sa la familie, la grupurile de joc şi de învăţare, dar şi prin relaţiile
specifice pe care el le poate stabili cu diverse instituţii şi organizaţii din comunitatea în care trăieşte (de
exemplu şcoala, biserica, primăria, diferite organizaţii nonguvernamentale etc.). De aceea, procesul de
socializare poate şi trebuie să înceapă de timpuriu.
Curriculum-ul de faţă se adresează învăţătorilor, autorilor de manuale şi elevilor. Lectura integrală a
acestuia este absolut necesară înaintea elaborării de către autorii de manuale sau de către învăţători a
unor unităţi distincte de învăţare sub forma unor capitole şi lecţii. Informaţiile factuale, exemplele,
cazurile sau situaţiile folosite ca referinţă pentru activităţile cu elevii pot fi alese în funcţie de specificul
clasei, al unor elevi, al comunităţilor locale etc. Curriculum-ul este orientativ în ceea ce priveşte
conţinuturile şi metodele. Obiectivele sunt mai directive şi sunt prezentate sub forma obiectivelor-cadru
şi a obiectivelor de referinţă, formulate în raport cu o anumită selecţie a activităţilor de învăţare.
Învăţătorii şi autorii de manuale îşi pot concentra atenţia în mod diferit asupra activităţilor de
învăţare şi asupra practicilor didactice. Diversitatea situaţiilor concrete face posibilă şi necesară o
diversitate de soluţii didactice. Din această perspectivă, propunerile programei nu trebuie privite ca
reţetare inflexibile. Echilibrul între diferite abordări şi soluţii trebuie să fie rezultatul proiectării didactice
personale şi al cooperării cu elevii fiecărei clase în parte.
Diferenţele dintre curriculum-ul şcolar anterior şi cel actual pot fi urmărite cu ajutorul tabelului de
mai jos:
Curriculum-ul anterior Curriculum-ul actual

 în perioada 1992-1995 a fost axat pe  permite folosirea unor resurse de învăţare şi
învăţarea de norme, nu pe reflecţia critică este orientat spre elev
asupra valorilor şi normelor  permite iniţiative ale învăţătorilor
 nu este axat pe exerciţiul participativ;  încurajează creativitatea, activitatea pe
este axat, mai curând, pe latura grupe
reproductivă a învăţării  pune mai bine în evidenţă caracterul
corelativ al conceptelor specifice Educaţiei
civice şi complexitatea comportamentelor
sociale orientate de valorile democratice
1. Cunoaşterea şi utilizarea limbajului din sfera valorilor civice
2. Cunoaşterea şi respectarea drepturilor copilului, a normelor de comportare în
societate
3. Dezvoltarea unor comportamente relaţionale privind constituirea grupurilor
sociale
4. Dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini favorabile luării deciziilor şi
exprimării opiniilor în ceea ce priveşte activitatea grupurilor din care fac parte
A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE

ÎNVĂŢARE
1. Cunoaşterea şi utilizarea limbajului din sfera valorilor civice

La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi Pe parcursul clasei a III-a se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
1.1. să recunoască şi să descrie înţelesul  găsirea termenilor potriviţi pentru succesiuni
unor termeni specifici limbajului civic de imagini;
1.2. să exprime oral şi în scris enunţuri  realizarea unor povestiri, dialoguri; punerea
simple cu referire la situaţii diferite de unor întrebări; completarea unor propoziţii;
viaţă cu conţinut civic  rezolvarea şi construirea unor rebusuri pe teme
date.
2. Cunoaşterea şi respectarea drepturilor copilului, a normelor de

comportare
2.1. să identifice drepturile universale ale  recunoaşterea după imagini a situaţiilor de
copilului respectare şi de încălcare a drepturilor copilului;
2.2. să identifice reguli cu privire la  imaginarea unor povestiri, ghicitori privind
raporturile persoanei cu “lucrurile”, cu raporturile persoanei cu lucruri şi fiinţe;
“plantele şi animalele” şi cu “ceilalţi  jocuri de rol pe teme date.
oameni”
3. Dezvoltarea unor comportamente relaţionale privind constituirea
grupurilor sociale
3.1. să identifice grupurile sociale din care  discutarea despre grupuri diferite pe baza unor
face parte: familie, grup de prieteni, imagini date;
colegi etc.
*3.2 să formuleze criterii simple în funcţie  imaginarea unor situaţii faţă de care să
. de care se pot constitui diferite precizeze cum ar acţiona dacă ar face parte din
grupuri diferite grupuri;
3.3. să descopere şi să descrie într-o  folosirea compunerii, povestirii, dramatizării
manieră clară şi concisă diferite relaţii pentru evidenţierea unor relaţii sociale de grup;
sociale de grup
3.4. să dovedească dorinţă de participare la  imaginarea unor activităţi pentru membrii
activitatea unor grupuri grupurilor din care face parte.
4. Dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini favorabile luării deciziilor şi

exprimării opiniilor personale în ceea ce priveşte activitatea grupurilor din
care face parte
4.1. să formuleze enunţuri simple pro şi  discutarea în grup în scopul soluţionării unei
contra în soluţionarea unor dileme dileme civice;
*4.2 să descrie acţiuni care necesită luarea  citirea şi comentarea unor texte şi imagini cu
. unor decizii şi exprimarea unei opinii conţinut civic, ce necesită luarea unor decizii şi
personale exprimarea unei opinii personale.
I. Persoana
Persoana mea. Persoana lui (ei). Ce înseamnă să fim persoane?
*Corpul meu.
Persoane cu nevoi speciale.
Trăsături morale ale persoanei:
 încrederea în sine şi în celălalt/lipsa de încredere;
 respectul/lipsa de respect;
 curaj/frică/laşitate;
 bunătate/răutate;
 sinceritate/minciună.
II. Raporturile noastre cu lucrurile şi fiinţele
2. Raporturile noastre cu lucrurile
 Ce sunt lucrurile?
 Lucrurile care ne exprimă:
a) jucării, colecţii, camera mea, îmbrăcămintea;
b) cartea, tehnica, arta;
 Atitudini faţă de lucruri: grijă, brutalitate, proprietate;
 Nevoia de lucruri. Lucrul ca instrument de joc, învăţare, muncă
3. Raporturile noastre cu animalele şi plantele
 *Despre animale şi plante: simt, gândesc, comunică, au obiceiuri, imaginează, sunt persoane?
 *Animale şi plante ca simbol;
 Atitudini faţă de animale şi plante: grijă, brutalitate, compasiune, iubire, respect, frică;
 *Ce nevoi avem de plante şi animale?
III. Raporturile noastre cu ceilalţi oameni

1. Grupuri din care facem parte:
 familia;
 grupul de joacă;
 grupul de învăţare;
 *grupul religios.
2. Reguli ale grupului: drepturi şi îndatoriri în cadrul grupului.
Nr.total ore: 35
SEMESTRUL I - 13 1 oră / săptămână
SEMESTRUL al II - lea – 22
Nr. Unitatea de învăţare / Ob. Nr. Perioada Obs.

crt. Conţinuturi ref. ore
SEMESTRUL I
1. PERSOANA 1.1
 Ce înseamnă să fim personae? 1.2
2.1 8 I-VIII
 Persoana mea
4.1.
 Persoanele din jurul meu
 Persoane din lumea întreagă
 Persoanele cu nevoi speciale
2. TRĂSĂTURILE MORALE
1.1.
ALE UNEI PERSOANE 1.2.
 Încrederea şi lipsa de încredere 2.1. 5 IX-XIII
 Respectul şi lipsa de respect 4.1.
 Curajul, frica şi laşitatea
 Bunătatea şi răutatea
 Sinceritatea şi minciuna
SEMESTRUL al II -lea
3. NOI ŞI LUCRURILE 1.1,
 Ce sunt lucrurile ? 1.2,
2.2, 8 XIV-
 Nevoia de lucruri
 Lucruri care ne exprimă
4.1 XXI
 Proprietatea şi atitudinea faţă de lucruri
4. NOI ŞI CELELALTE 1.1
1.2
VIEŢUITOARE 2.1 4 XXII-
 Atitudinea noastră faţă de plante şi animale 4.1 XXV
5. NOI ŞI GRUPURILE
 Ce sunt grupurile ? 1.1,
1.2, 10 XXVI-
 Familia
 Grupul de joacă
2.2, XXXV
3.1,
 Grupul şcolar 3.3,
 Reguli ale grupului 3.4.
SEMESTRUL I
Nr de ore: 8
Perioada:
Nr Detalii de O. Activităţi de Resurse/ Forme de Nr.ore Obs

crt conţinut R. învăţare organizare Data
- exerciţii de prezentare a propriei persoane, Resurse materiale:
1  Să ne prezentăm! folosind un limbaj corect, din sfera vieţii manual,caietul elevului, 1
civile fişe de lucru, ilustraţii cu
1.1, - exerciţii de cunoaştere a actelor de identitate plante, animale, persoane
2  Ce înseamnă să fim 1.2, a copilului: certificat de naştere, carnet de certificat de naştere, carte de 1
persoane ? 2.1, elev identitate, paşaport, planşe,
4.1. - exerciţii de diferenţiere a trăsăturilor globul pământesc, texte
specifice unei persoane faţă de trăsăturile literare, imagini, fişe de
3  Persoana mea celorlalte corpuri vii evaluare 1
- exerciţii de identificare a trăsăturilor
esenţiale ale unei persoane
4  Persoanele din jurul meu - joc de rol . „Să ne cunoaştem!”
- realizarea unui portofoliu care să cuprindă Resurse procedurale: 1
conversaţia, explicaţia,
documente personale (copie după certificatul
5  exerciţiul,problematizarea,
Persoane din lumea de naştere, diplome, felicitări, scrisori etc. )
întreagă studiul de caz, jocul de rol, 1
-compararea cu persoanele din jur ( colegii,
dezbaterea.
prietenii, membrii familiei) pe baza unor
criterii
6  Persoane cu nevoi -joc de rol: „Ghiceşte persoana !” 1
speciale Forme de organizare:
-identificarea deosebirilor între persoanele de Activitate frontală, pe
pe suprafaţa globului pământesc; grupe, individuală
7 -identificarea drepturilor copiilor; 1
 Recapitulare -exerciţii de cultivare a dragostei, respectului
şi prieteniei între copii;
8 -prezentarea unor ilustraţii (imagini) din viaţa 1
 Evaluare unor copii din diferite ţări
-identificarea persoanelor cu nevoi speciale;
-prezentarea unor informaţii cu privire la
aceste persoane;
-exerciţii de cultivare a toleranţei, dragostei,
atenţiei deosebite faţă de persoanele cu
handicap;
-exprimarea atenţiei faţă de o persoană cu
handicap
Nr de ore: 5
Perioada:
1  Încrederea şi lipsa de - prezentarea unor texte referitoare la aceste Resurse materiale: 1
încredere 1.1. trăsături morale ale persoanei manual,caietul elevului,
1.2. - prezentarea unor fapte din care să fişe de lucru, ilustraţii,
2.1. descoperim ce înseamnă sa ai încredere în tine planşe, texte literare,
2  Respectul şi lipsa de 4.1. sau în altă persoană, să ai respect sau să fii proverbe ,fişe de evaluare 1
respect nerespectuos, să fii curajos, fricos sau laş, să
fii bun sau rău, sincer sau mincinos
- definirea notiunilor de încredere, respect, Resurse procedurale:
3  Curajul, frica şi laşitatea curaj, frică, laşitate, bunătate, răutate, conversaţia, explicaţia, 1
sinceritate, minciună exerciţiul,problematizarea,
-alcătuirea unei fişe în care să noteze acţiunile studiul de caz, jocul de rol,
4  Bunătatea şi răutatea ce trebuie făcute pentru a câştiga încrederea dezbaterea. 1
celor din jur
-comentarea unor proverbe tematice
5  Sinceritatea şi minciuna - alcătuirea unor liste cu personaje din Forme de organizare: 1
literatură care au dat dovadă de curaj Activitate frontală, pe
grupe, individuală
- discuţii despre manifestarea bunătăţii /
răutăţii în literatura şi în viaţa cotidiană
- rezolvarea unor situaţii problematice
- relatarea unor întâmplări care ilustrează
anumite trăsături morale
SEMESTRUL AL II-LEA
Nr de ore: 8
Perioada:

1  Ce sunt lucrurile ? - exerciţii de definire a lucrurilor Resurse materiale: 2
- exerciţii de numire a lucrurilor create de manual,caietul elevului,
1.1, natură şi a lucrurilor create de om fişe de lucru, ilustraţii,
2  Nevoia de lucruri 1.2, planşe, texte literare, 2
- exerciţii de evidenţiere a necesităţii
2.2, proverbe ,fişe de evaluare
lucrurilor în diferite domenii de activitate
4.1
- joc de rol : ,, Când şi cum folosim acest
3  Lucruri care ne exprimă 1
lucru?,, Resurse procedurale:
- discutarea pe baza unor texte-suport despre conversaţia, explicaţia,
4  Proprietatea şi atitudinea lucrurile pe care le folosesc copiii exerciţiul, problematizarea, 1
faţă de lucruri - exerciţii de clasificare a lucrurilor după studiul de caz, jocul de rol,
modul şi locul de utilizare al lor dezbaterea.
- exerciţii de analiză a comportamentului unor
5  Recapitulare oameni faţă de lucruri 1
Forme de organizare:
- formularea de sfaturi pentru persoanele care
Activitate frontală, pe
manifestă un comportament necorespunzător
 grupe, individuală 1
6 Evaluare faţă de lucruri
Nr de ore: 4
Perioada:
1  Atitudinea noastră faţă 1.1 - exerciţii de identificare a plantelor şi Resurse materiale: manual, 2
de plante şi animale 1.2 animalelor din imagini date; caietul elevului, fişe de lucru,
2.1 - exerciţii de evidenţiere a importanţei ilustraţii, fişe de evaluare
4.1 plantelor şi animalelor în viaţa omului 1
2  Recapitulare - exerciţii de exprimare a atitudinii Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
individuale faţă de plante şi animale;
exerciţiul, problematizarea, 1
- exerciţii de specificare a motivelor pentru
3  Evaluare studiul de caz, jocul de rol,
care omul trebuie să protejeze mediul dezbaterea.
- ghicitori despre plante şi animale
- realizarea unor desene –animalul meu Forme de organizare:
preferat-; Activitate frontală, pe
grupe, individuală
Nr de ore: 10
Perioada:
1  Ce sunt grupurile ? - exerciţii de evidentiere a necesităţii omului Resurse materiale: manual, 2
de a trăi în grupuri sociale; caietul elevului, fişe de lucru,
- exerciţii de enumerare a grupurilor din care ilustraţii, fişe de evaluare
1.1, face parte omul;
1.2, Resurse procedurale: 2
2  Familia 2.2, conversaţia, explicaţia,
3.1, - exerciţii de scriere a membrilor familiei şi a exerciţiul, problematizarea,
3.3, sarcinilor atribuite fiecăruia; studiul de caz, jocul de rol,
3.4. - exerciţii de recunoaştere după imagini a dezbaterea.
situaţiilor de respectare şi de încălcare a
drepturilor copilului Forme de organizare:
3  Grupul de joacă - discutarea despre grupuri diferite pe baza Activitate frontală, pe 1
unor imagini date grupe, individuală
- exerciţii de stabilire a criteriilor după care se
constituie grupul de joacă.
4  Grupul şcolar -discutarea unor aspecte legate de grupul de 1
prieteni: interese, simpatii, nevoia de parteneri
de joacă.
-exerciţii de comunicare : povestiri, dialoguri,

5  Reguli ale grupului compuneri, despre apartenenţa la grupul de 1
studiu
6  Recapitulare -discutarea regulamentului şcolar

-reguli ce trebuie respectate privind 2
activităţile desfăşurate la clasă
7  Evaluare -stabilirea îndatoririlor la şcoală şi în afara
şcolii.
- discutarea şi aprecierea unor întâmplări reale 1
petrecute în clasă sau în grupul de joacă.
-completarea afişului cu îndatoriri ,
recompense, sancţiuni.
Portofoliul va fi realizat în echipă. Componenţa echipelor va fi stabilită în prima oră de
educaţie civică.
Structura portofoliului va fi dată pe fişa pentru fiecare echipă în parte la prima oră de educaţie
civică.
1. Vă imaginaţi că aveţi propria afacere. Stabiliţi o listă cu persoanele angajate şi cu ce se ocupă fiecare
(o lucrare pe echipă).
2. Realizaţi un afiş ilustrat care să cuprindă reguli de prevenirea a accidentelor de circulaţie.
3. Desenaţi sau lipiţi pe o coală portretele a trei persoane de încredere. Scrie în dreptul fiecăruia în ce
situaţie ai apela la fiecare (pentru fiecare membru al achipei).
4. Realizează un puzzle cu un personaj îndrăgit, pictat de voi (o lucrare la fiecare echipă).
5. Întocmiţi o fişă cu titlul “Eroii mei” în care să prezinţi cele mai curajoase personaje întâlnite în
lecturi (o fişă pentru toată echipa).
6. Chestionarele despre încrederea în sine, autocunoaştere şi Daca aş fi...
7. Documentează-te şi prezintă într-o fişă cel mai vechi lucru cunoscut de tine (individual).
8. Realizeaza o colectie de imagini cu lucrurile necesare elevului.
9. Descrie într-o pagină “Şcoala viitorului” (lucrare în echipă).
10. Întocmeşte un regulament al păstrării lucrurilor (un singur regulament pentru toată echipa).
11. Realizează o mapă care să cuprindă aspecte legate de familia ta (fotografii, desene, date de
identificare etc) - individual
12.Redă în scris cel mai important eveniment din viaţa clasei tale (o singură compunere pe echipă).
13.Documentează-te şi redă în scris drepturile copilului. Redă printr-un desen unul dintre aceste
drepturi (o singură lucrare pe echipă).
Şcoala:
Înv./Inst.:
ARIA CURRICULARĂ
ARTE
Clasa a III – a
Manual utilizat: ”Educaţie muzicală”, Editura Sigma

Autori: Maria Drăgan
CURRICULUM NUCLEU : 1 ORĂ/SĂPTĂMÂNĂ

SEMESTRUL I - NR. ORE : 13
SEMESTRUL II - NR. ORE : 22
TOTAL : 35
INTRODUCERE
Documentul de faţă reprezintă curriculum-ul de educaţie muzicală pentru clasele I-IV. Acesta are rolul de a
regla activitatea didactică a învăţătorilor care predau la acest ciclu şi de a furniza informaţii privind aşteptările
şcolii şi ale comunităţii faţă de elevii aflaţi în acest ciclu de şcolaritate.
Educaţia muzicală, componentă de bază a educaţiei artistice în şcoala primară, dispune de valenţe
formative multiple, vizând toate resorturile personalităţii umane, atât pe cele afective cât şi pe cele
psihomotrice şi intelectuale.
Fiind ştiinţă şi artă în acelaşi timp, muzica dispune de un limbaj specific la însuşirea căruia concură
deprinderile integratoare specifice proceselor limbajului: înţelegerea după auz, practicarea, lectura şi
scrierea muzicală.
De aceea educaţia muzicală în şcoala primară se desfăşoară în două etape: etapa oral intuitivă (a
prenotaţiei), în care muzica se învaţă exclusiv după auz, prin ascultare şi cântare, şi etapa notaţiei (a
scris-cititului muzical), în care cunoaşterea elementelor de limbaj serveşte practicării şi receptării
muzicii.
Forma actuală a curriculum-ului constituie adecvarea la nivelul ciclului primar a unor principii de
proiectare curriculară care au menirea să asigure coerenţa acestei discipline, principii care constituie de
fapt dominantele noului curriculum.
Raportate la curriculum-ul anterior, acestea sunt:
Curriculum anterior Curriculum actual
▪ structurarea programei pe baza unor ▪ structurarea în jurul unor competenţe şi
obiective centrate pe cunoştinţe atitudini esenţiale în formarea personalităţii
▪ abordare pornind de la conţinuturi ▪ abordare pornind de la trei obiective cadru,
spre obiective şi spre activităţi de cărora li se adaptează obiectivele de referinţă,
învăţare conţinuturile şi activităţile de învăţare
▪ preponderenţa conţinuturilor ▪ preponderenţa conţinuturilor formative
informative
▪ coerenţă redusă în gruparea ▪ gruparea conţinuturilor în blocuri uni-tare, care
conţinuturilor vizează mai ales aspectul practic, formativ
▪ slabă reprezentare a muzicii ▪ o largă reprezentare a muzicii instrumentale
instrumentale
▪ absenţa exemplelor privind activităţile ▪ prezenţa unor exemple de activităţi de învăţare,
de învăţare adecvate obiectivelor de referinţă
▪ absenţa sugestiilor pentru audiţii mu- ▪ sugestii multiple pentru audiţii muzicale
zicale
▪ sugestii insuficiente pentru repertoriul ▪ sugestii multiple pentru repertoriul de cântece
de cântece
▪ lipsa de flexibilitate şi de libertate în ceea ▪ flexibilitatea conţinuturilor, permiţând adap-tarea la
ce priveşte valorificarea elementelor condiţiile concrete; introducerea unor elemente
locale de cultură muzicală locale de cultură populară etc.
▪ neglijarea posibilităţilor de integrare ▪ posibilităţi de integrare culturală şi socială a
socio-culturală a disciplinei şi de disciplinei, de valorificare a acesteia în
valorificare a acesteia în dezvoltarea dezvoltarea personalităţii
personalităţii
1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative vocale şi instrumentale
2. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical în interpretarea şi în
audierea muzicii
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului muzical
A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative vocale şi instrumentale

La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă
1.1. sa cânte (după auz) individual şi în  exerciţii de tehnică vocală şi instrumentală;
grup, cântece la unison sau cu  exerciţii de intonaţie, de memorizare etc.
elemente armonico-polifonice simple,
respectând cerinţele unei emisii,
intonaţii şi dicţii corecte
1.2. să cânte acompaniindu-se  interpretare vocală de cântece (individuală, în
cu
instrumente muzicale sau diverse grup, în lanţ, alternativă, pe roluri, etc.);
obiecte sonore  acompaniament ritmic;
 cântare instrumentală;
 jocuri cu mişcări pe muzică;
 utilizarea unor elemente armonic-poli-fonice:
cântarea cu ison;
 improvizaţii ritmice;
1.3. să manifeste interes, cooperare, voinţă  participarea la activităţi corale;
în cadrul activităţilor de cântare
1.4. să împărtăşească cu colegii satisfacţia  discuţii în grup.
prilejuită de interpretarea muzicii
2. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical în interpretarea şi în audierea

muzicii

2.1. să redea calităţile sunetelor muzicale,  exerciţii melodice (de intonaţie şi recunoaştere
folosind semnele grafice de sunete, intervale, structuri, melodii);
corespunzătoare (notaţia muzicală)
2.2. să descifreze cântece simple, în care  exerciţii ritmice (de citire ritmică şi recunoaş-
se întâlnesc elementele de limbaj tere);
învăţate  exerciţii ritmico-melodice;
 exerciţii de sesizare a accentului metric;
 exerciţii de tactare a măsurii de 2/4;
 interpretare în tempoul şi nuanţa indicată;
 exerciţii de scriere a semnelor grafice,
reprezentând înălţimea şi durata sunetelor
muzicale;
2.3. să identifice tempo-urile şi nuanţele  sesizarea tempo-ului şi a nuanţelor în lucrările
fragmentelor audiate audiate;
2.4. să sesizeze în cântece corespondenţa  compararea unor fragmente muzicale audiate.
dintre versuri şi rândurile melodice
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului muzical

3.1. să recunoască lucrări sau fragmente  prezentări de cântece sau piese instrumentale în
muzicale din creaţiile unor mari interpretarea învăţătorului;
compozitori
3.2. să recunoască timbrul specific al unor  audiţii muzicale;
instrumente cu coarde
3.3. să cunoască aspecte semnificative din  lecturi;
viaţă şi activitatea compozitorilor
învăţaţi
3.4. să clasifice cântecele după conţinutul  concursuri cu tematică muzicală;
tematic şi după caracterul melodiei
3.5. să desprindă învăţăminte morale din  dialoguri pe baza unei bibliografii anunţate.
cunoaşterea unor aspecte ale vieţii şi
creaţiei marilor compozitori
1. Practica muzicală (cântarea vocală şi instrumentală)
 Vocea (clasificarea vocilor; deprinderi specifice de cânt - ţinută corporală, respiraţie, emisie,
dicţie, frazare; cântarea expresivă; cântarea la unison, cu ison ritmic, *ison armonic, *în canon2)
 Obiecte sonore şi instrumente muzicale (corpul uman, instrument sonor; obiecte sonore şi
instrumente muzicale; instrumente muzicale clasice: instrumente cu corzi; acompaniamentul şi
cântarea instrumentală
2. Elemente de limbaj muzical

 Sunetul muzical (diversitatea lumii sonore; sunete muzicale, modalităţi de producere)
 Ritmul muzical (durata sunetelor şi pauzelor muzicale şi reprezentarea lor grafică - durata şi
pauza de 1 timp, durata şi pauza de 2 timpi, durata şi pauza de 1/2 timpi; combinaţii de durate şi
pauze; accentul metric; măsura de 2/4)
 Melodia (elemente de reprezentare grafică a înălţimii sunetelor - portativul, cheia sol, notele
muzicale; sunetele şi notele sol, mi, la, do1, re, do2; formule melodice cu sunetele învăţate)
Notă : Se va porni de la intervalele primare (nuclee premodale) de secundă, terţă mică şi cvartă
perfectă, utilizate în diverse formule melodice de 2, 3, 4, 5 sunete. Exemple : sol-mi, la-sol-mi,
mi-re, sol-mi-re, mi-re-do etc.
 Timbrul (timbrul vocal - formaţii vocale de copii; timbrul instrumental - instrumente cu corzi)
 Structura: - versul şi rândul melodic
- asemănări, deosebiri; repetiţia, variaţia
3. Elemente de cultură muzicală

 Date despre lucrările muzicale: titlul, compozitorul, autorul textului, tematica
 Compozitori şi opere muzicale: C. Porumbescu, G. Enescu, J. Haydn, W. A. Mozart;
 Audiţii muzicale3
4. Sugestii pentru repertoriul de cântece4

 Hora Unirii - Al. Flechtenmacher; Cântec pentru patrie - M. Ursu; Românul - C. Porumbescu; Stejarul - G.
Musicescu; Oşteanul român - G. Musicescu; S-a dus cucul de pe-aici - popular; Dragă floricica mea -
popular; Mândru-i jocul Haţegana - popular; La joc - popular; Trageţi hora - popular; Frunză verde dintre
vii - popular; Omul de zăpadă - I. Vintilă; Ca o zi de primăvară - T. Teodorescu; Răsună codrul - I.
Chirescu; Cântecul cucului - I. Chirescu; Primăvara a sosit - I. Chirescu; Rândunica - I. D. Vicol; Sunt român
- G. Breazul; Nea Alecu - N. Ionescu; Vai, săracul pui de cuc - N. Ionescu; Pitpalacul - N. Oancea;
Greieraşul - D. D. Stancu; Iepuraşul - D.D. Stancu; Imn de serbare - M. Posluşnicu; De eşti creştin - Al.
Buzera; Primăvara - P. Ciorogariu; Pupăza din tei - I. D. Vicol; Lumea copiilor - A. Giroveanu; O, ce
veste minunată - G. Dima; La poartă la Ţarigrad - I. Cocişiu; Colindiţa - E. Monţia; Noapte de vis - Fr.
X. Grüber; Hristos a înviat - G. Musicescu; Eu sunt numai un copilaş - W. A. Mozart; Vânt de primăvară - W.
A. Mozart; Cântec de primăvară - W. A. Mozart
2
A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece.
3
A se consulta sugestiile pentru audiţiile muzicale.
4
Aceste cântece se vor însuşi în general după auz. Ele pot servi însă şi exemplificării unor elemente de limbaj muzical.
5. Sugestii pentru audiţiile muzicale
 Cântece şi jocuri populare româneşti
 Muzica corală: Pe-al nostru steag - C. Porumbescu; Pui de lei - G. Brătianu; Tricolorul - C.
Porumbescu; Marş de 1 Mai - C. Porumbescu; Ana Lugojana – I. Vidu; Brâul amestecat – P.
Vlaiculescu; Dormi, copile - D. D. Stancu; Cântec de leagăn - J. Brahms; Imn păcii - G.F. Händel;
Corul vânătorilor din opera Freischütz – C. M. von Weber.
 Lucrări muzicale instrumentale: Marş turc, Mica serenadă - W. A. Mozart; Romanţă pentru
vioară în Fa major - L. van Beethoven; Sonata Primăverii pentru vioară şi pian, Für Elise - L.
van Beethoven; Concert pentru vioară în la minor - A. Vivaldi; Concertul Toamna (partea I) din
ciclul Anotimpurile - A. Vivaldi; Baladă pentru vioară şi pian - C. Porumbescu; Rapsodia a II-a
(fragmente) - G. Enescu; Suita Impresii din copilărie (fragmente) - G. Enescu; Menuet - L.
Boccherini.
Nr. Unitatea Ob. Nr.

crt. de învăţare Ref. Conţinuturi ore Săpt. Obs.
1 2 3 4 5 6 7
1. Deprinderi 1.1 ♣ Cântarea vocală 5 I-V
de cântare 2.3. ● deprinderi specifice de cânt (poziţia, emisia
2.4. naturală, dicţia )
2.5. ● cântarea vocală în colectiv ( ton, semnal de
început, sincronizare )
● sunetul si nota muzicala
♣ Evaluare sumativă
2. Elemente de ♣ Ritmul 24 VI-
limbaj ● sunetul si nota muzicala XXIX
muzical 1.1. ● durata sunetelor muzicale; pauzele muzicale
● măsura muzicală
1.3. ♣Melodia
• Sunete înalte- joase
1.5. • Mersul melodiei
• Legătura dintre text şi melodie
2.1. ♣ Timbrul
-sunete lungi, sunete scurte
2.2. -durate muzicale
• Pătrimea, pauza de un timp
2.2. • Optimea
• Doimea
2.3. -structuri ritmice
♣ Interpretarea
2.4. - nuanţe (tare, încet, mediu)
- tempo: repede – lent
2.5. - procedee armonico- polifonice: grupe alternative
solist-cor, lanţ, dialog
-mişcare pe muzică (liberă, ritmică, pe timpii
măsurii,inspirată de caracterul muzicii )
- cântarea cu acompaniament
- cântarea vocal-instrumentală
●Evaluare sumativă
3. Genuri 1.1. ♣ Folclorul obiceiurilor de iarnă 6 XXX-
muzicale 1.6. ♣ Muzica cultă XXXV
2.6. ♣ Evaluare sumativă
Nr.ore: 5 Perioada:
Nr. Conţinuturi Ob. Activităţi de învaţare Evaluare

Ore ( detalieri ) Ref. Resurse - instrumente-
Data
1 2 3 4 5 6
1 ♣ Cântarea vocală - exerciţii de ţinută corporală; M.- casetofon -observarea
● deprinderi specifice de - jocuri – exerciţii de tehnică vocală (relaxare, respiraţie, articulaţie, - casete audio sistematică
cânt (poziţia, emisia intonaţie, dicţie); - CD –uri
naturală, dicţia ) 1.1 - exerciţii-joc pentru exersarea respiraţiei corecte ,, Suflăm puful - culegeri de
păpădiei’’ (în lumânări) cântece
2.3. - exerciţii de emisie corectă a sunetelor şi de dicţie ; jucării sonore
1 ● cântarea vocală în - exerciţii de recitare ritmică susţinută de o dicţie corectă ; -clopoţei, cutii -autoevaluarea
colectiv ( ton, semnal de 2.4. -exerciţii-joc ;, Recită repede şi bine’’ (frământări de limbă) ; muzicale,
început, sincronizare ) - exerciţii de sincronizare a vocilor ; -instrumente
- învăţarea şi interpretarea corectă a cântecelor ; muzicale simple - aprecierea
2.5. -repetarea cântecelor învăţate în clasa a II - a; - cântece din verbală
1 ● sunetul şi nota -exersarea deprinderilor de cântare în grup, în poziţie lejeră, cu repertoriul
muzicală emisie naturală şi dicţie corectă; copiilor
- redarea fragmentară şi integrală în colectiv, în grupuri mici şi
individual a cântecelor din repertoriul propus, respectând intonaţia P.-conversaţia
corectă; -explicaţia
- jocuri de recunoaştere a unor sunete din natură şi din mediul -demonstraţia
înconjurător; -exerciţiul
- imitarea unor sunete din natură şi din mediul înconjurător - jocul muzical
- exerciţii de mimă şi dans; - audiţia muzicală
1 - intonare şi memorizare de cântece; - act.frontală -probă practică
Recapitulare - cântare vocală cu acompaniament ritmic de jucării sonore; - act.pe grupe
1 - jocuri – exerciţiu de recunoaştere a unor cântece interpretate cu - activitate
♣ Evaluare sumativă- ajutorul unor instrumente; individuală
deprinderea de cântare în Cântece din repertoriul copiilor: Melodie din Rapsodia română
colectiv şi individual nr.1;Limba românească;Trageţi hora;Vioara.
Nr.ore: 24 Perioada:
Data Conţinuturi Ob. Activităţi de învăţare Evaluare

( detalieri ) ref. Resurse - instrumente-
1 2 3 4 5 6
1 ♣ Ritmul - exerciţii de identificare a sunetelor muzicale dintre mai multe M.- casetofon -observarea
● durata sunetelor categorii de sunete - casete audio sistematică
muzicale: - exerciţii de imitare şi emitere de sunete muzicale - CD –uri
1 - pătrimea - exerciţii de redare a unor sunete muzicale din natură ( ex. cântecul - culegeri de
păsărilor etc.) cântece
1 - pauza de un timp - exerciţii de intuire prin măsurare a duratele sunetelor muzicale şi jucării sonore
1.1. a pauzelor -clopoţei, cutii -autoevaluarea
1 - doimea - exerciţii -joc de tactare a duratelor sau combinaţiilor ritmice muzicale,
1.3. - exerciţii -joc de recunoaştere a duratelor sau combinaţiilor în -instrumente
1 - optimea cântecele audiate muzicale simple - aprecierea
1.5. - exerciţii de citire ritmică a duratelor muzicale - planşe didactice verbală
1 - combinaţii ritmice - exerciţii de tactare a duratelor muzicale -jetoane cu
2.1. - exerciţii de reprezentare grafică a duratelor muzicale duratele şi
● măsura de doi timpi - exerciţii de sesizare a pauzelor în muzică pauzele muzicale
1 Recapitulare 2.2. - exerciţii de marcare a pauzelor muzicale în diferite feluri - cântece din
- mişcare pe muzică pentru redarea duratelor muzicale şi a pauzelor repertoriul
1 Evaluare 2.2. - exerciţii de reprezentare grafică a pauzelor muzicale copiilor
- exerciţii de redare în scris a pauzelor muzicale
2.3. - exerciţii de tactare a măsurii de doi timpi P.-conversaţia
Cântece aplicative: Merge, fuge; Concertul; Toamna; Vântul; -explicaţia
2.4. Glasul instrumentelor; Drag mi-e jocul românesc; Sunt român; -demonstraţia -probă practică
Albă-ca- Zăpada; Săniuţa fuge; Ceasul; alte cântece din -exerciţiul
2.5. repertoriul copiilor.
1 ♣Melodia 2.3. - exerciţii melodice pentru sesizarea intuitivă a înălţimii sunetelor - jocul muzical
1 - înălţimea sunetelor muzicale ( înalte, joase, medii) şi a mersului melodic ( ascendent, - audiţia muzicală
muzicale 2.4. descendent, mixt ) - act.frontală
1 - portativul şi cheia Sol - exerciţii de intonare a sunetelor înalte, joase, medii - act.pe grupe
2.5. - exersarea pe portativ a semnului grafic cheia Sol - activitate
1 - elementele de construcţie - exerciţii de percepere a sunetelor muzicale de pe portativ individuală
a melodiei - exerciţii de intonare a sunetelor muzicale
1 - legătura dintre text si 1.1. - învăţarea cântecului propus cu sesizarea fiecărui rând melodic; M.- casetofon -observarea
melodie -stabilirea elementelor de construcţie a melodiei (început, - casete audio sistematică
1.3. sfârşit/rând melodic); - CD –uri
- exerciţii de interpretare a cântecului propus şi stabilirea părţilor - culegeri de
1.5. distincte ale unui cântec ( strofă şi refren) cântece
-exerciţii de memorizare a versurilor / melodiei jucarii sonore
2.1. Cântece aplicative: Prietenii cântăreţi; Omul de zăpadă; Cântecul -clopotei, cutii -autoevaluarea
gamei; Iarna veselă; Primăvara a sosit; În pădure; alte cântece muzicale,
2.2. din repertoriul copiilor. -instrumente
1 ♣ Timbrul - exerciţii de sesizare a timbrului diferit ( vocal şi instrumental); muzicale simple - aprecierea
1 -sunete vocale 2.2. - exerciţii de recunoaştere şi diferenţiere a timbrului vocal - planşe didactice verbală
1 - sunete instrumentale (voce copil, femeie, bărbat) -jetoane cu
1 -structuri ritmice 2.3. - exemplificarea timbrului vocal prin scurte fragmente pe grupe duratele şi
alternative de elevi (fete, băieţi) pauzele muzicale
2.4. - audierea comparată, prin jocuri, a unor sunete emise de voci umane - cântece din
( adult/copil, bărbat/femeie) sau a unui timbru instrumental repertoriul
2.5. (pian/vioară) copiilor
- exerciţii de memorizare a versurilor/melodiei P.-conversaţia
- exerciţii de diferenţiere a unor sunete emise de voci de sunetele -explicaţia
emise de instrumente -demonstraţia
Cântece aplicative: Cântec de leagăn; Cântecul stejarului; alte -exerciţiul -probă practică
cântece din repertoriul copiilor. - jocul muzical
1 ♣ Interpretarea - sesizarea nuanţelor contrastante (tare-incet) - audiţia muzicală
1 - nuanţele - exerciţii de sesizare a tempo-urilor contrastante (lent-repede) - act.frontală
1 - tempoul - exerciţii de interpretare a cântecelor cu nuanţa şi tempoul - act.pe grupe
1 - cântarea cu solist şi în potrivite, în interpretarea vocală şi vocal-instrumentală, individuală - activitate
dialog şi colectivă individuală
2  Recapitulare - exerciţii de interpretare a cântecelor în nuanţa cerută: tare - mediu
– încet
1 ♣ Evaluare sumativă - exerciţii de cântare în lanţ, în dialog, pe roluri, cu solist şi în cor
– interpretarea unor - exerciţii de acompaniere cu mişcări corporale (bătăi din palme, pe
cântece din repertoriul genunchi, pe piept, cu talpa pe podea, pocnind din degete etc.)
copiilor în tempo-uri şi Cântece aplicative: Dogarul; Furnicile; Glasul florilor; Vulpea şi
nuanţe diferite, individual gâsca, Albina şi florile; alte cântece din repertoriul copiilor.
şi în colectiv
Nr.ore: 6 Perioada:
Nr. Conţinuturi Ob. Activităţi de învaţare Evaluare

ore ( detalieri ) ref. Resurse - instrumente-
Data
1 2 3 4 5 6
1 ♣ Folclorul obiceiurilor de - exersarea deprinderilor de cântare în colectiv şi de tehnică vocală M.- casetofon -observarea
iarnă (emisie naturală, dicţie, respiraţie); - casete audio sistematică
1 ♣ Muzica cultă - CD –uri
- audierea unor piese folclorice variate: obiceiuri de iarnă, dansuri
1 1.1. - culegeri de
(înregistrări sau direct);
1 1.6. cântece -autoevaluarea
- audierea unor lucrări din creaţia cultă
1 Recapitulare 2.6. P.-conversaţia
- exerciţii de interpretare a cântecelor cu acompaniamentul
-explicaţia
instrumentului mânuit de cadrul didactic
-demonstraţia - aprecierea
- exerciţii de comparare a cântecelor din repertoriu
1 ♣ Evaluare sumativă -exerciţiul verbală
- alegerea cântecelor adecvate pentru diferite evenimente din viaţa
– recunoaşterea intuitivă a - jocul muzical
clasei sau a şcolii, a celor preferate
unor genuri muzicale - audiţia muzicală
- dialog dirijat pe tema preferinţelor muzicale
diferite - act.frontală
Cântece aplicative: Colinde de Crăciun; Hora Unirii; Vals;
- interpretarea unor - act.pe grupe
Tangou.
cântece din repertoriul - activitate -proba practică
copiilor individuală
Şcoala:
Înv./Inst.:
ARIA CURRICULARĂ
ARTE
 Curriculum nucleu : 1 oră

 Nr. de ore pe săptămână: 1 oră
 Semestrul I: 13 ore
 Semestrul II: 22 ore
 Nr. total de ore: 35 ore
Educaţie plastică
INTRODUCERE
Evoluţia societăţii româneşti contemporane, în care se face simţită tot mai acut nevoia unei educaţii artistice de
bază a tinerilor, conduce către o nouă optică în didactica educaţiei plastice.
Devine astfel necesară o nouă poziţionare a educaţiei plastice în calitatea sa de disciplină cu rol important în
dezvoltarea armonioasă a şcolarului.
Curriculum-ul de educaţie plastică este destinat profesorilor, învăţătorilor, elevilor, părinţilor, precum şi altor
membri ai comunităţii, interesaţi de educaţia artistică a copiilor.
În cazul de faţă, se abordează o nouă strategie de învăţare, pornind de la obiectivele cadru ale disciplinei,
regăsite în cele de referinţă la diferite niveluri de complexitate şi transferate, ulterior, în activităţile de învăţare.
Conţinutul este astfel conceput încât derularea activităţilor în clasă va solicita din partea cadrului didactic o
bază de documentare minimă (steaua culorilor, reproduceri de artă, planşe didactice etc.).
În comparaţie cu programa anterioară de învăţământ, actualul curriculum prezintă următoarele caracteristici:

▪ învăţare pasivă, centrată pe asimilare de ▪ învăţare activă, realizată prin exerciţii variate,
informaţii în care cunoştinţele sunt înlănţuite logic
▪ curriculum centrat pe conţinuturi ▪ curriculum centrat pe raţionalizarea activităţilor
de învăţare, în funcţie de obiectivele cadru şi de
obiectivele de referinţă
▪ curriculum inadecvat din punctul de vedere ▪ curriculum adaptat la posibilităţile de asimilare
al adaptării cantitative la particularităţile de ale elevilor
vârstă ale elevilor
▪ curriculum predominant informativ ▪ curriculum predominant intuitiv şi formativ
▪ lipsa conţinutului valoric al obiectivelor ▪ predominanta conţinutului valoric al
obiectivelor
▪ ignorarea valorificării socio-culturale şi ▪ posibilitatea de valorificare socio-culturală a
individuale a disciplinei disciplinei în vederea dezvoltării personalităţii
elevilor
1. Cunoaşterea şi utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnici

specifice artelor plastice
2. Analiza formelor, a culorilor şi a amestecului acestora, în mediul înconjurător şi
pe imagini
3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic
4. Exprimarea prin şi despre compoziţii plastice
CLASA A III-A
1. Cunoaşterea şi utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnici specifice

artelor plastice

1.1. să selecteze diverse materiale (culori de - exemplificarea utilizării diverselor materiale şi
apă, tuşuri, creioane, pensule, plastilină tehnici, pe reproduceri şi pe lucrări ale elevilor;
etc.), în vederea utilizării acestora
1.2. să asocieze tehnici adecvate materialelor - utilizarea diverselor materiale şi tehnici în
selectate (tehnici ale culorilor de apă, compoziţii bidimensionale;
tehnici mixte, tehnici ale colajului etc.)
*1.3. *să asocieze adecvat diferite tehnici de - exersarea utilizării tehnicilor şi a instrumentelor
modelare, rezultatelor obţinute specifice modelajului.
2. Analiza formelor, a culorilor şi a amestecurilor acestora, în mediul înconjurător şi pe imagini

2.1. să compare culori sau grupe de culori, în - anticiparea rezultatelor amestecurilor culorilor
funcţie de locul acestora în steaua între ele şi cu alb şi negru;
culorilor
2.2. să compare tonurile de gri, în funcţie de - exersarea obţinerii tonurilor de gri, prin haşurare
distanţa acestora faţă de alb şi faţă de cu creionul, pe teme liber alese;
negru
*2.3. *să asocieze forme, nuanţe, tonuri din - exersarea obţinerii de forme plastice sintetice
natură cu imagini plastice corespunzătoare unor forme naturale.
3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic

3.1. să identifice în spaţiul înconjurător linii în - observarea liniei ca element constitutiv al
diferite ipostaze universului vizual (contururi, fragmentări,
intersecţii, contraste etc.);
3.2. să valorifice ipostazele liniei în - realizarea de contururi, decupaje, colaje,
reprezentări grafice intenţionate amprentări, zgârieri etc.;
3.3. să sugereze forme familiare din natură cu - observarea structurii formelor naturale (elemente
ajutorul liniei de morfologie vizuală;
- exersarea transpunerii formelor naturale în
structuri plastice expresive;
- analiza structurilor plastice obţinute, din punct
de vedere al mesajului artistic comunicat.
3.4. să obţină pete picturale - exersarea obţinerii petei picturale, prin nuanţare
cromatică, prin fluidizarea culorii sau prin
texturare.
4. Exprimarea prin şi despre compoziţii plastice

4.1. să compună spaţiul plastic valorificând -compunerea suprafeţei plastice obţinând intenţionat
potenţialul expresiv al dominantei o anumită dominantă
cromatice, conform propriilor intenţii
4.2. să valorifice potenţialul constructiv al -organizarea suprafeţei sau a spaţiului plastic cu
liniei în compunerea spaţiului plastic ajutorul liniei de construcţie;
4.3. să realizeze compoziţii într-o dominantă -identificarea unor moduri diferite de organizare a
cromatică intenţionată, folosind linia în spaţiului plastic, pe reproduceri de artă şi pe lucrări
diferite ipostaze şi pata picturală ale elevilor;
4.4. să organizeze spaţiul plastic liniar şi -realizarea de compoziţii după diferite sugestii
cromatic (cu accent pe tratarea picturală), tematice, folosind linii şi forme intenţionate, în
*folosind forme din natură diferite dominante cromatice;
-observarea raporturilor dintre forme geometrice şi
forme din natură;
4.5. să utilizeze criterii evaluative în analiza -dialog dirijat pe tema comunicării în limbaj plastic;
propriilor exprimări plastice şi a celorlalţi
4.6. *să modeleze forme din natură şi forme -sugerarea raporturilor dintre forme geometrice şi
geometrice, sugerând relaţia dintre acestea forme din natură.
SEMESTRUL I - 13 ore 1 oră/ săptămână

SEMESTRUL al II - lea – 22 ore
Nr.total ore: 35
Nr. Ob. de Nr. Perioada Obs.

crt. Unitatea de învăţare ref. ore
SEMESTRUL I
Materiale şi tehnici de lucru 1.1 3 I-III

2.1
1. 4.4
2. Amestecuri de culori şi nonculori. Dominanta 1.1 9 IV-XXII

cromatică 2.2
2.3
4.4
3. Evaluarea lucrărilor 1 XIII
SEMESTRUL al II- lea

1.1
4. Pata picturală 3.4 5 XIV-XVIII
4.3
4.5
5. Linia cu rol constructiv şi decorativ 1.1 8 XIX-XXVI

3.1
3.3
4.2
3.3
6. Compoziţia echilibrată a suprafeţei decorative 4.2 XXVII-
şi a spaţiilor plastice 1.1 8 XXXIV
7. Evaluarea lucrărilor 1 XXXV

SEMESTRUL I
Materiale şi tehnici de
lucru
Nr de ore: 3 Perioada:

- prezentarea materialelor şi a  bloc de desen, tempera, 1
1.  Prezentarea materialelor instrumentelor de lucru; insistare pe pensulă, planşe
modul de folosire demonstrative
1.1 - exemplificarea utilizării diverselor
2.  Tehnici de lucru 2.1 materiale şi tehnici de lucru  explicaţia,demonstraţia, 1
“Ce am făcut în vacanţă” 4.4 -exerciţii de aşternere a culorilor pe exerciţiul
suport uscat sau umed
3.  Tehnici de lucru -compoziţie figurativă  frontal, individual
“Cum a fost în prima zi de 1
şcoală”
Amestecuri de culori şi nonculori
– dominanta cromatică

1.  Culorile -exerciţii de recunoaştere a culorilor din  bloc de desen, tempera, 1
“Steaua culorilor” steaua culorilor pensulă, planşe
-realizarea unei planşe după cerinţele demonstrative, steaua
 Nonculorile formulate culorilor, albume, 1
-“Mozaic” -exerciţii de obţinere a griurilor
2. 1.1 -exerciţii de recunoaştere a culorilor  conversaţia, explicaţia,
 Culori primare şi culori 2.2 primare şi a celor binare în diferite demonstraţia,
3. binare 2.3 compoziţii exerciţiul, munca 1
-“Vaza cu flori” 4.4 -exerciţii de amestec al culorilor primare independentă
4. -“Curcubeu” pentru a le obţine pe cele binare
-exerciţii de utilizare a culorilor calde  frontal, individual 1
5.  Culori calde într-o compoziţie figurativă
- “Portret de fată” -exerciţii de utilizare a culorilor reci
într-o compoziţie figurativă
6. -“Răsărit de soare” -exerciţii de amestec al culorilor 1
-exerciţii de utilizare a amestecurilor
 Culori reci obţinute într-o compoziţie figurativă 1
7. “Marea agitată”
-exerciţii de utilizare într-o compoziţie  munca independentă
figurativă a unei singure culori,fie
8.  Amestecul culorilor combinată cu alb,fie cu negru
“Coş cu fructe”  munca independentă 1
9.  frontal, individual
 Dominanta cromatică 1
“A sosit iarna!” -exerciţii de utilizare în compoziţia
figurativă a unei culori care să domine
10.  Evaluarea lucrărilor compoziţia  munca independentă
 frontal, individual
-discutarea lucrărilor realizate 1
Pata picturală
(vibrată)
1.  Definire. Prezentări pe -exersarea obţinerii petei picturale, prin  bloc de desen, tempera, 1
planşe nuanţare cromatică, prin fluidizarea pensulă, planşe
culorii sau prin texturare demonstrative, albume,
1.1 -realizarea de compoziţii după diferite
3.4 sugestii tematice, folosind spaţiul plastic  conversaţia, explicaţia, 1
2.  Compoziţii cu pete 4.3 -realizarea de pete picturale pe planşe demonstraţia,
picturale 4.5 -realizarea de compoziţii plastice în care exerciţiul, munca
să se utilizeze pete picturale independentă 1
“Vaza cu flori”
 frontal, individual
“Autoportret” 1
 exerciţiul, munca
“Şcoala mea” independentă
3. Evaluarea lucrărilor  frontal, individual 1
Linia cu rol constructiv
şi decorativ

1  Linia-element de limbaj 1.1 -trasarea cu acuarelă pe planşă de  bloc de desen, tempera, 1
plastic.Definire. 3.1 linii de diferite feluri pensulă, planşe 1
 Exemplificări 3.3 -observarea liniei ca instrument demonstrative, albume, 1
2  Linia cu rol constructiv 4.2 constitutiv al universului vizual 1
“Strada mea” -organizarea suprafeţei sau a spaţiului  conversaţia, explicaţia, 1
“Drum cu plopi” plastic cu ajutorul liniei de construcţie demonstraţia, 1
3  Linia cu rol decorativ -realizarea de compoziţii cu linii exerciţiul, munca 1
“Covoraş” cu rol constructiv independentă 1
“Ulcele împodobite” -realizarea de compoziţii cu linii în duet
4.  Linia în duct continuu continuu  frontal, individual
“Ouă de Paşti” -observarea liniei ca instrument
“Ghemul de sfoară” constitutiv al universului vizual
5.  Evaluarea lucrărilor -organizarea suprafeţei sau a spaţiului
plastic cu ajutorul liniei de construcţie
Compoziţia echilibrată a
suprafeţei decorative şi a
spaţiilor plastice

1.  Compunerea spaţiului -compoziţii plastice cu forme spontane  bloc de desen, tempera,
plastic folosind forme şi elaborate pensulă, planşe 1
spontane şi elaborate 1.1 demonstrative, albume,
2. 3.3
“Păsări” 4.3  conversaţia, explicaţia, 1
4.4 -compoziţii figurative cu amestecurile demonstraţia,
“Fluturi pe flori” dintre culori şi tonurile lor exerciţiul, munca
independentă
 Compunerea spaţiului 1
plastic cu amestecuri de -compoziţii figurative şi nonfigurative
3. culori şi cu tonurile folosind punctele, liniile şi petele  frontal, individual 1
acestora
“Satul bunicilor”
 Compunerea -compoziţie plastică folosind 1
4. suprafeţelor decorative amestecurile de culori şi nonculori
folosind punctele,
liniile, petele
5. “Mozaic” 1
-compoziţii figurative cu amestecurile

 Compoziţie plastică dintre culori şi tonurile lor
6. folosind amestecurile de
culori şi nonculori 1
 conversaţia, explicaţia,
7 “1 Iunie” demonstraţia,
exerciţiul, munca
independentă 1
 Expoziţie de desene.
Evaluarea lucrărilor
 Încheierea situaţiei  frontal, individual

şcolare
Şcoala: Gimnaziala nr.1 Oltina
Înv./Inst.:
ARIA CURRICULARĂ
TEHNOLOGII
 Curriculum nucleu : 1 oră

 Nr. de ore pe săptămână: 1 oră
 Semestrul I: 13 ore
 Semestrul II: 22 ore
 Nr. total de ore: 35 ore
INTRODUCERE
Cerinţele societăţii româneşti în schimbare au determinat o nouă abordare a disciplinei

Abilităţi practice. Astfel, noul curriculum vine în întâmpinarea nevoilor copilului,
respectând universul copilăriei şi urmărind, în ansamblu, să dezvolte atitudini şi
capacităţi de tip creativ, reflexiv, cognitiv, de interacţiune socială şi de comunicare.
Obiectivele cadru ale disciplinei Abilităţi practice se subordonează finalităţilor
învăţământului românesc şi se armonizează cu acelea ale altor discipline conexe.
Ordinea de parcurgere a conţinuturilor, precum şi numărul de ore pentru fiecare temă
sunt stabilite de cadrele didactice (după un eventual sondaj realizat în rândul elevilor şi al
părinţilor).
Prezentăm în continuare succint dominantele noului curriculum prin raportare la cel
anterior:

 formularea obiectivelor în termeni  formularea obiectivelor în termeni de
generali, nespecifici competenţe şi capacităţi
 conţinuturi directive, aceleaşi  conţinuturi variabile oferind o paletă
pentru toţi elevii largă de activităţi prin care elevul îşi
poate acoperi sfera de interese
 conţinuturi fixe, neadaptate la  conţinuturi nuanţate, flexibile,
resursele locale adapta-bile la resursele locale
 activităţi didactice orientate spre  activităţi didactice orientate spre
preda-rea frontală lucrul independent, individual şi pe
grupuri, încurajând iniţiativa şi
stimulând creativitatea
 lipsa corelărilor interdisciplinare  corelarea şi integrarea cu obiectele de

studiu din celelalte arii curriculare
 activităţi preponderent mecanice  activităţi bazate pe explorare şi joc
1. Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile
2. Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple
3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs
4. Dezvoltarea simţului practic, a celui estetic şi a responsabilităţii pentru
modificarea mediului natural, ca răspuns la nevoile şi dorinţele oamenilor
1. Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile

La sfârşitul clasei a III-a elevul Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele
va fi capabil: activităţi:
1.1. să stabilească asemănări şi - colectarea de corpuri / materiale din mediul apropiat,
deosebiri între corpuri din mediul după caracteristici comune (aspect, elasticitate, duritate,
apropiat, pe baza unor observaţii densitate etc.), pentru a fi folosite în confecţionarea
proprii unor produse utile în activitatea zilnică;
- observarea caracteristicilor materialelor care fac parte
din aceeaşi categorie (lemn de fag- stejar- brad etc.;
hârtie glasată-creponată-carton-calc-hârtie reciclată
etc.);
- compararea însuşirilor corpurilor / materialelor naturale
sau prelucrate (culoare, formă, rugozitate, rigiditate,
greutate, compresibilitate, sunete produse etc.);
- identificarea unor corpuri / materiale care sunt potrivite
/ nepotrivite utilizării în activităţile legate de şcoală, joacă
etc.;
1.2. să prelucreze materiale folosind - observarea ustensilelor / instrumentelor specifice
ustensile adecvate şi tehnici prelucrării diferitelor materiale, în cadrul unor vizite
variate organizate la “Fabrica de pâine”, ”Fabrica de
confecţii”, “Fabrica de mase plastice” etc. (în funcţie de
specificul zonei şi resursele locale);
- alcătuirea unor fişe cu corespondenţe între materialul
prelucrat şi instrumentele folosite pe etape, pentru a
ajunge la rezultatul dorit;
- folosirea corectă a unor tehnici de lucru: împletire
manuală, *cu croşeta sau andrelele; cusături utilitare
(coaserea nasturilor la haine, a tivului etc.); înnodare;
şnuruire; *tehnici de cultură a plantelor (în “Grădina
cu flori”, “Grădina de legume”, “Grădina din balcon”,
“Colţul viu al clasei”) etc.;
1.3 să utilizeze produse alimentare, în - definirea în termeni accesibili a noţiunilor
condiţii adecvate de igienă “consumator”, “termen de valabilitate”, “aliment
nealterat / alterat”;
- identificarea procedeelor folosite pentru păstrarea
igienei în alimentaţie: citirea termenului de valabilitate
de pe produse, păstrarea acestora în condiţii
corespunzătoare etc.;
- respectarea normelor de protecţie şi prevenirea unor
accidente, în cazul folosirii frigiderului;
- prezentarea importanţei alimentelor;
- identificarea consecinţelor negative ce pot apărea ca
urmare a nerespectării normelor de igienă în
alimentaţie.
2. Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple

2.1. să alcătuiască un plan de lucru - dialog dirijat pe tema necesităţii de a alcătui un plan
pentru a realiza un produs înainte de realizarea oricărui produs (evidenţierea
consecinţelor care apar ca urmare a nerespectării
etapelor parcurse pentru obţinerea unui produs);
- selectarea celor mai potrivite materiale şi instrumente,
în funcţie de scopul urmărit;
- descrierea acţiunilor desfăşurate în cadrul fiecărei
etape a realizării unui produs;
- ordonarea logică a etapelor unei activităţi (scopuri,
mijloace, dificultăţi, rezultate, consecinţe etc.), din
perspectiva planificării unei activităţi proprii (realizarea
unui produs necesar în viaţa de zi cu zi);
2.2 să confecţioneze produse utile, - realizarea unor compoziţii decorative pentru design
folosind materiale şi tehnici interior, a unor colaje, accesorii de vestimentaţie etc.,
variate prin tehnicile: împletire manuală, *cu croşeta sau
andrelele, cusături utilitare, înnodare, şnuruire,
*cusături decorative sau alte tehnici etc.;
- realizarea de jucării muzicale;
- realizarea unor produse adecvate sărbătorilor specifice
(locale), în funcţie de anotimp;
- reprezentarea sub formă de colaj a unor fragmente
sugestive din textele literare studiate;
- completarea portofoliului cu desene, colaje, scheme,
*tabele, *grafice despre: schimbări ale propriului corp
de-a lungul unei perioade de timp; fenomene şi procese
naturale, observate de-a lungul unui interval de timp;
schimbări observate în viaţa unei plante sau a unui
animal din mediul apropiat etc.;
- reprezentarea prin colaje, mini-machete etc. a unor
fenomene naturale observate în mediu, în scopul
participării la concursuri, expoziţii, întâlniri cu oameni
de ştiinţă etc.;
- *descoperirea de modele (teme) noi prin combinarea
tehnicilor învăţate şi a materialelor din natură şi
sintetice;
2.3. să aprecieze calitatea produsului - exprimarea unor opinii privind produsele proprii sau ale
finit, raportat la proiectul iniţial altora, după criterii funcţionale şi estetice.
3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs

3.1. să realizeze produse colective - desfăşurarea de activităţi în echipă / grup, pentru
realizarea unor proiecte, construcţii, *mini-machete,
etc., folosind tehnici de lucru învăţate şi materiale
diverse;
- asamblarea produselor parţiale în vederea obţinerii unui
produs final al grupului;
3.2. să-şi asume responsabilităţi în - stabilirea regulilor de desfăşurare a activităţilor în grup
activitatea de grup şi a responsabilităţilor fiecărui membru al grupului.
4. Dezvoltarea simţului practic, a celui estetic şi a responsabilităţii pentru modificarea mediului

natural, ca răspuns la nevoile şi dorinţele oamenilor

4.1. să valorifice experienţa pozitivă - exerciţii-joc de analiză a unui produs, după criterii
locală în activităţile de practice şi estetice;
prelucrare a mediului - confecţionarea unor produse utile şi de bun gust,
valorificând tradiţiile locale;
- *derularea de proiecte integrate, urmărind educaţia
pentru calitate;
- exerciţii de identificare a cât mai multe posibilităţi de
utilizare pentru obiectele realizate;
- *analiza poveştilor de succes din comunitate, pentru
evidenţierea deprinderilor şi atitudinilor de care ar
trebui să dispună un întreprinzator de succes (educaţia
antreprenorială);
4.2 să descopere soluţii de - realizarea schematică sau sub formă de povestire a
valorificare optimă a drumului pe care un produs natural îl parcurge până
materialelor refolosibile în devine deşeu;
combinaţie cu alte materiale - selectarea în recipiente separate a unor materiale
(hârtie, sticlă, plastic, lemn, fier etc.), pentru a fi
reutilizate/ reciclate, asamblate în construcţii, machete,
ornamente etc.;
- organizarea unor concursuri, carnavaluri, expoziţii, cu
obiectele realizate din materiale reciclabile;
*4.3 să identifice surse de poluare, - *definirea în termeni accesibili a noţiunii de
care pot afecta calitatea vieţii, “poluare”;
atunci când omul modifică - *exemplificarea, cu ajutorul mijloacelor mass-media, a
mediul modurilor de poluare şi a măsurilor care ar trebui
întreprinse pentru stoparea acestora;
- *vizitarea localităţii şi identificarea surselor de
poluare;
- *popularizarea în cadrul revistei şcolii sau a ziarului
comunităţii locale a experienţelor pozitive trăite de
elevi privind grija faţă de mediu.
Nr. Obiective Nr. Perioada
crt. UNITATEA de CONŢINUTURI de Săptămâna Obs.
DE referinţă ore
ÎNVĂŢARE
1. Activităţi cu 1.1;  Strângerea şi păstrarea
materiale din natură 1.2; materialelor din natură
1.3;  Colajul. Tăierea, lipirea
1.4;  Împletituri
2.1;  Aranjamente florale 9 I-IX
2.2;  Compoziţii (după natură,
2.3; decorative)
3.1;  Obiecte de lemn
3.2;  Evaluare
4.1;
4.2.
2. Activităţi cu 1.1; 1.2;  Construcţii din mase
materiale sintetice. 1.3; 1.4; plastice, cu model
Mase plastice, 2.1; 2.2; 4 X-XIII
hârtie, staniol 2.3; 3.1;  Evaluare
3.2; 4.1;
4.2.
3. Fire şi materiale 1.1; 1.2;  Însuşiri (rezistenţă la
textile 1.3; 1.4; rupere, elasticitate, comportare
2.1; 2.2; la ardere etc.) 12 XIV-XXV
2.3; 3.1;  Cusături utilitare
3.2; 4.1;  Compoziţii combinate
4.2  Evaluare
4. Gospodărie  Cunoştinţe generale despre
1.1; 1.2; dejun şi cină
1.3; 1.4;  Igiena alimentaţiei:
2.1; 2.2; fierberea legumelor, a altor 10 XXVI-
2.3; 3.1; alimente, recunoaşterea hranei XXXV
3.2; 4.1; alterate
4.2  Folosirea aparatelor
electrocasnice
 Aranjarea unei mese
festive
 Evaluare
Nr. de ore alocate: 9 ore
Nr CONŢINUTURI OB. ACTIVITĂŢI NR.
crt (DETALIERI) REF. DE RESURSE EVALUARE ORE
ÎNVĂŢARE DATA
1. Strângerea şi păstrarea  Colectarea unor materiale din natură: frunze, seminţe, materiale din observare 1
materialelor din natură 1.1; petale, căpăcele de ghindă, nuci, pietricele, castane, conuri natură: frunze, sistematică,
1.2; de brad, coji de ouă, scoici flori, seminţe, probă
3.1;  Pregătirea acestor materiale în scopul folosirii lor la orele de căpăcele de practică,
3.2; abilităţi practice (presare, uscare, curăţare, spălare) ghindă, nuci, analiză şi
 Sortarea materialelor după diferite criterii: formă, mărime, castane, conuri de apreciere
culoare brad, lucru
 Drumeţie în apropierea şcolii frontal, individual
2. Lucrări din pietre 1.1;  Strângerea unor pietre de diferite mărimi pietricele de probă 1
1.2;  Curăţarea, spălarea diferite forme şi practică,
2.1;  Colorarea pietrelor cu acuarele, carioca mărimi, carioca, observare
2.2;  Lipirea pietricelelor cu aracet aracet, hârtie sistematică,
3.1;  Asamblarea lor pentru realiza o compoziţie cu tema glasată, lucru analiză şi
3.2 „Răţuşte pe lac” frontal, individual apreciere
3. Lucrări din frunze 1.1;  Colectarea unor frunze de diferite forme, culori şi mărimi frunze presate, observare 1
presate 1.2;  Presarea frunzelor între foi de ziar şi uscarea lor cu ajutorul hârtie colorată, sistematică,
2.1; fierului de călcat foarfece, aracet probă
2.2;  Observaţii pe marginea unor compoziţii realizate cu ajutorul sau lipici, planşă- practică,
3.1; frunzelor şi al florilor presate suport, lucru analiză şi
3.2  Decuparea unor forme din frunze, asamblarea şi lipirea lor frontal, individual apreciere
pentru a realiza compoziţia „Păsări şi animale domestice”
4. Lucrări din frunze şi flori 1.1;  Colectarea unor frunze şi flori de diferite forme, culori şi frunze şi flori probă 1
presate 1.2; mărimi presate, hârtie practică,
2.1;  Presarea frunzelor şi a florilor între foi de ziar şi uscarea lor colorată, foarfece, observare
2.2; cu ajutorul fierului de călcat aracet sau lipici, sistematică,
3.1;  Observaţii pe marginea unor compoziţii realizate cu ajutorul planşă-suport, analiză şi
3.2 frunzelor şi al florilor presate lucru frontal, apreciere
 Asamblarea şi lipirea frunzelor şi florilor simetric sau individual
asimetric pe o formă din hârtie colorată, pentru a realiza o
compoziţie cu tema „Tablou cu flori”
5. Lucrări din seminţe 1.1;  Alegerea şi sortarea seminţelor (pepene, ardei, păstârnac, planşă-suport, observare 1
1.2; floarea-soarelui, dovleac, boabe de piper, mei) creion, seminţe de sistematică,
2.1;  Aranjarea seminţelor în forma dorită pepene, seminţe probă
2.2;  Lipirea cu aracet pe planşa suport a seminţelor în forma de ardei, practică,
3.1; dorită păstârnac, analiză şi
3.2  Vopsirea cu acuarele sau carioca pentru accentuarea sau floarea-soarelui, apreciere
finisarea unei compoziţii cu tema „Peşti” dovleac, boabe de
piper, mei, aracet,
acuarele
6. Lucrări din ghinde, 1.1;  Colectarea şi gruparea ghindelor, conurilor şi castanelor castane, căpăcele observare 1
castane, conuri de brad 1.2; după formă şi mărime de ghindă, hârtie sistematică,
2.1;  Lăcuirea materialelor glasată, frunze, probă
2.2; aracet, foarfece, practică,
3.1;  Observarea dirijată şi explicaţii pe marginea asamblării plastilină, analiză şi
3.2  Asamblarea şi lipirea castanelor şi a căpăcelelor de ghindă sârmuliţe, apreciere
 Decorarea castanelor cu frunze, hârtie glasată, plastilină, mâţişori, lucru
sârmuliţe, pentru a obţine o compoziţie cu tema frontal, individual
„Iepuraşul”
7. Lucrări din coji de ouă 1.1;  Obţinerea cojilor de ouă şi mărunţirea lor planşă-suport, probă 1
1.2;  Desenarea pe planşa suport a unui model de fluture sau coji de ouă, practică,
2.1; floare creion, acuarele, observare
2.2;  Întinderea aracetului şi lipirea cojilor de ouă urmărind aracet, hârtie sistematică,
3.1; conturul desenului colorată, lucru analiză şi
3.2  Colorarea desenului cu acuarele, îngroşând liniile de contur, frontal, individual apreciere
pentru a realiza o compoziţie cu tema „Peisaj”
8 Lucrări din scoici 1.1;  Colectarea, curăţirea, spălarea scoicilor scoici, acuarele, observare 1
1.2;  Desenarea şi decuparea după contur a unei forme din carton planşă-suport, sistematică,
2.1;  Asamblarea şi lipirea materialelor pe un suport de carton aracet, carton, probă
2.2;  Decorarea şi colorarea cu acuarele, obţinând o compoziţie hârtie colorată, practică,
3.1; cu tema : „Fluturele crenguţe analiză şi
3.2 apreciere
9 Evaluare 2.1;  Realizarea unei expoziţii cu lucrările elevilor, având tema lucrările elevilor fişă de 1
2.2; „Natura” realizate cu verificare,
3.1; materiale din analiză şi
3.2 natură apreciere
Nr CONŢINUTURI OB. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE NR.
crt (DETALIERI) REF. ORE
DATA
1. Sticle consumate 1.1;  Colecarea unor bidoane goale sau pline cu suc, de diferite sticle de plastic probă practică, 1
1.2; mărimi goale (sau pline observare
2.1;  Costumarea sticlelor de carnaval, pentru a putea fi folosite cu suc), hârtie sistematică,
2.2; la o petrecere a copiilor glasată, nasturi, analiză şi
3.1;  Îmbrăcarea sticlei cu hârtie glasată mărgele, foarfece, apreciere
3.2;  Decuparea, lipirea, decorarea sticlei cu hârtie glasată, aracet sau lipici,
4.1; nasturi, mărgele, fire textile, staniol, pentru a realiza staniol, lucru
4.2 compoziţii cu tema „Chipuri de copii” frontal, individual
2. Ornamente pentru 1.1;  Colectarea staniolului staniol, hârtie observare 1
pomul de iarnă 1.2;  Îndoirea, plierea, tăierea, legarea, lipirea staniolului glasată, rafie sau sistematică,
2.2;  Legarea la mijloc sau la unul din capete cu rafie sau fire fire colorate, probă practică,
3.1; colorate, pentru a obţine compoziţii cu tema „Ornamente foarfece, aracet analiză şi
3.2; pentru pomul de Crăciun” sau lipici apreciere
4.1
3. Coroniţa pentru Crăciun  Realizarea unei coroniţe subţiri din nuiele sau din sârmă nuiele, crenguţe probă practică, 1
1.1;  Fixarea pe coroniţă a crenguţelor de brad şi legarea lor cu de brad sau tuia, observare
1.2; sârmă sârmă, mărgele sistematică,
2.1;  Realizarea unei agăţători din sârmă în partea de sus din staniol, conuri analiză şi
2.2;  Decorarea coroniţei cu mărgele de staniol sau hârtie de brad, , fundiţe apreciere
2.3; creponată, conuri de brad, globuleţe (realizate din nuci din staniol,
3.1; învelite în staniol), fundiţe, clopoţei şi îngeraşi de carton: panglică,
3.2; „Coroniţa de Crăciun” globuleţe sau nuci
4.1; îmbrăcate în
staniol, clopoţei
din carton,
îngeraşi din
carton
4. Evaluare 2.1;2.2;  Realizarea unei expoziţii cu tema „Bradul de Crăciun” lucrările elevilor fişă de 1
3.1;  Audiţie - colinde realizate din mase verificare,
3.2; plastice, hârtie, analiză şi
4.1 staniol apreciere
Nr CONŢINUTURI OB. ACTIVITĂŢI RESURSE EVALUARE NR.
crt (DETALIERI) REF. DE ORE
ÎNVĂŢARE
DATA
1. Tehnica formelor tăiate 1.1;  Lipirea cu aracet a materialelor textile pe spatele materiale textile, probă practică, 1
din materiale textile 1.2; şablonului foarfece, aracet sau observare
2.1;  Decuparea după conturul şablonului a materialului lipici, şabloane din sistematică,
2.2; textil hârtie mai groasă, analiză şi
3.1;  Asamblarea şi lipirea formelor obţinute pe planşa- planşa-suport apreciere
3.2; suport, pentru a realiza compoziţii cu tema „Prietenii
noştri din desenele animate”
2. Tăierea şi coaserea  Lipirea hârtiei colorate pe carton carton, hărtie observare 1
materialului 1.1;  Desenarea pe un carton a unei flori şi decuparea ei colorată, material sistematică,
1.2; după contur textil colorat, vată, probă practică,
2.1;  Tăierea materialului textil în formă dublă rotundă sau foarfece, ac, aţă, analiză şi
2.2; de inimioară aracet sau lipici, apreciere
3.1;  Coaserea materialului pe margini şi umplerea lui cu lucru frontal,
3.2; vată pentru a obţine o minge sau o inimioară individual
 Lipirea materialului în mijlocul cartonului-floare,
realizând astfel „Perniţa pentru ace”
3. Coaserea nasturilor  Stabilirea locului de coasere a nasturilor, prin nasturi, material observare 1
1.1; suprapunerea butonierei şi scoaterea acului de pe dos textil sau bluze, sistematică,
1.2; pe faţa materialului cămăşi fără nasturi, probă practică,
2.1;  Prinderea nasturelui prin primul orificiu pe dedesubt şi ac, aţă, foarfece, analiză şi
2.2; introducerea acului în cel de-al doilea orificiu – pe lucru frontal, apreciere
3.1; deasupra şi în material individual
3.2;  Realizarea picioruşului dintre nasture şi material
4.1  Coaserea unor nasturi de mai multe feluri: cu două,
trei sau patru orificii, sau cu picioruş (fără orificii)
 Coaserea contranasturilor
4. Punctul în urma acului 1.1;  Realizarea pe pânză a unui desen pânză, aţă colorată, probă practică, 1
1.2;  Introducerea aţei colorate în ac şi facerea nodului la ac, foarfece, lucru observare
2.1; capătul aţei frontal, individual sistematică,
3.1;  Realizarea punctului în urma acului pe conturul analiză şi
3.2; desenului: „Flori”, „Soare” apreciere 1
4.1
5. Punctul înaintea acului 1.1;  Tăierea unei forme din etamină etamină, aţă probă practică, 1
1.2;  Înfingerea acului în etamină şi păşirea cu aţa peste una colorată, ac, observare
2.1; sau mai multe pătrăţele înainte de a-l înfinge din nou – foarfece, lucru sistematică,
3.1; punctul înaintea acului frontal, individual analiză şi
3.2;  „Semnul de carte” apreciere
4.1
6. Punctul de feston 1.1;  Tăierea unei forme din etamină sau material textil etamină, material observare 1
1.2;  Realizarea punctului de feston de la stânga la dreapta textil, aţă colorată, sistematică,
2.1; pe materialul uşor destrămabil ac, foarfece, lucru probă practică,
2.2;  Observarea festonului în broderiile artistice frontal, individual analiză şi
3.1;  Realizarea festonului pe material ondulat sau în apreciere
3.2; colţuri, urmărind ca distanţa dintre împunsături să fie
4.1 egală: „Batista festonată”
7. Punctul românesc 1.1;  Observarea punctului românesc în broderiile etamină, aţă probă practică, 1
(cruciuliţa) 1.2; româneşti: cotume naţionale, ii, ştergare, cămăşi, colorată, ac, observare
2.1; mileuri, feţe de masă, perdele etc. foarfece, model sistematică,
2.2;  Alegerea modelului dorit lucru frontal, analiză şi
3.1;  Executarea cruciuliţelor după modelul propus, individual apreciere
3.2; respectând distanţa dintre ele, lucrând în direcţie
4.1 orizintală, verticală sau oblică, după cum cere
modelul: „Mileul”
8. Lucrări din fire 1.1;  Desenarea cu ajutorul compasului a două cercuri carton, compas, observare 1
1.2; concentrice de acelaşi fel pe două cartoane creion, foarfece, sistematică,
2.1;  Decuparea după contur a celor două cercuri astfel fire de lână, probă practică,
2.2; încât să obţină două inele mărgele, ac, hârtie analiză şi
3.1;  Alegerea firelor şi depănarea lor prin cele două inele glasată, lucru apreciere
3.2;  Tăierea firelor pe marginea cercurilor şi legarea lor la frontal, individual
4.1 mjloc 1
 Ornarea ciucurelui obţinut: „Pisicuţa”, „Ursuleţul”
9. Compoziţie combinată 1.1;1.2;  Înfingerea boldurilor pe marginea săpunului la distanţe săpun, bolduri, probă practică, 1
2.1;2.2; egale rafie, fire textile, observare
2.3;  Împletirea rafiei sau a firelor colorate printre boduri, carton, flori, sistematică,
3.1;3.2; pe model simetric crenguţe, frunze, analiză şi
4.1;4.2  Decorarea săpunului cu flori, frunze, crenguţe, pentru paie apreciere
a obţine un coşuleţ cu flori: „Dar pentru mama”
10. Evaluare 2.1;2.2;  Realizarea unei expoziţii cu lucrările elevilor din fire lucrările elevilor fişă de 1
2.3; şi materiale textile: „Şezătoare” realizate cu fire şi verificare,
3.1;3.2; materiale textile analiză şi
 Audiţie - cântece populare româneşti apreciere

Nr CONŢINUTURI OB. ACTIVITĂŢI RESURSE EVALUARE NR.
crt (DETALIERI) REF. DE ORE
ÎNVĂŢARE
DATA
1. Cunoştinţe generale 1.1;  Stabilirea alimentelor necesare creşterii şi dezvoltării reviste, cărţi, sau probă practică, 1
despre dejun şi cină 2.1; organismului copilului şi a alimentelor toxice, care broşuri cu reţete sau observare
2.2; trebuie evitate despre igiena sistematică,
3.1;  Alcătuirea unor meniuri potrivite pentru dejun şi alimentaţiei, analiză şi
3.2; cină apreciere
4.1
2. Pregătirea unui 1.1;  Stabilirea alimentelor necesare creşterii şi dezvoltării reviste, cărţi, sau observare
sandwich 2.1; organismului copilului şi a alimentelor toxice, care broşuri cu reţete sau sistematică,
2.2; trebuie evitate despre igiena probă practică,
3.1;  Pregătirea pe grupe a unor sandwich-uri pentru alimentaţiei, alimente analiză şi
3.2; micul dejun sau pentru pacheţelul pentru şcoală necesare pregătirii apreciere
4.1  Stabilirea poziţiei corecte a corpului în timpul mesei unui sandwich
şi a igienei mâinilor, alimentelor şi mesei
3. Cea mai bună reţetă 1.1;  Concurs constând în prezentarea unei prăjituri spre reviste, cărţi, sau probă practică, 1
2.1; degustare şi descrierea ingredientelor şi a modului broşuri cu reţete sau fişă de
2.2; de pregătire: „Micii bucătari” despre igiena verificare,
3.1;  Premierea alimentaţiei, prăjituri analiză şi
3.2; făcute acasă apreciere
4.1
4. Igiena alimentaţiei 1.1;  Stabilirea alimentelor necesare creşterii şi dezvoltării produse alimentare probă practică, 1
2.1; organismului copilului şi a alimentelor toxice, care diverse lucru frontal, observare
2.2; trebuie evitate individual sistematică,
3.1;  Identificarea semnelor de recunoştere a alimentelor analiză şi
3.2; alterate şi discutarea unor modalităţi de prevenire a apreciere
4.1 intoxicaţiilor
 Exerciţii de descoperire a informaţiilor despre
produsele cumpărate pe ambalajul acestora
5. Aranjarea unei mese 1.1;  Aranjarea unei mese: faţă de masă sau mileuri, faţă de masă, farfurii, probă practică, 1
festive 1.3; farfurii, tacâmuri, pahare, şervete, elemente tacâmuri, pahare, observare
2.1; decorative (aranjamente florale simple) şervete, elemente sistematică,
2.2;  Stabilirea conduitei manierate în timpul mesei decorative analiză şi
3.1;  Joc de rol: „La masă” apreciere
3.2;
4.1
6. Folosirea aparatelor  Dialog provocat despre modul de folosire a imagini cu diferite observare 1
electrocasnice 1.1; obiectelor electrocasnice şi electrice aparate sistematică,
1.2;  Discutarea posibilelor pericole ivite prin folosirea electrocasnice, probă practică,
3.1; incorectă a aparaturii electronice şi despre modalităţi broşuri cu modul de analiză şi
3.2 de prevenire a posibilelor accidente: curentări, folosire a aparatelor, apreciere
incendii etc. lucru frontal,
 Enumerarea aparatelor electrocasnice şi explicarea individual
modului lor de folosire
7. Ingrijirea plantelor de 1.1;  Alegerea pământului potrivit ghiveci de flori, probă practică, 1
apartament 1.3;  Semănatul sau plantatul pământ de flori, observare
1.4;  Udatul, plivitul lopăţică, stropitoare, sistematică,
2.1;  Asigurarea condiţiilor bune privind căldura şi răsad de flori, lucru analiză şi
2.2; lumina frontal, individual apreciere
3.1;  Realizarea unor aranjamente florale
3.2;
4.1
8. Îngrijirea animalelor de 1.1;  Discutarea unor tehnici de îngrijire a animalelor, de poze cu animale de observare 1
casă 1.3; supraveghere şi ocrotire în cunoştinţă cu modul lor casă, carton, hârtie sistematică,
1.4; de hrănire şi îngrijire colorată, carioci, probă practică,
2.1;  Prezentarea animalelor proprii şi a modului lor de lipici, foarfece, lucru analiză şi
2.2; îngrijire frontal, individual apreciere
3.1;  Construirea unei machete din carton: „Ferma
3.2; animalelor”
4.1
9. Curăţenia şi ordinea în 1.1;  Discuţii privind modul de păstrare a curăţeniei şi planşă-suport, hârtie probă practică, 1
camera noastră 1.3; ordinii la locul de lucru, în camera proprie colorată, creioane observare
1.4;  Colaj din hârtie cu tema „Camera mea” colorate, lipici sau sistematică,
2.1; aracet, foarfece, lucru analiză şi
2.2; frontal, individual apreciere
3.1;
3.2;
4.1
10 Evaluare 3.2;  Realizarea unei expoziţii cu lucrările elevilor lucrările elevilor fişă de 1
4.1; lucru frontal, verificare,
4.2 individual analiză şi
apreciere

Şcoala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Şcoala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Şcoala: Gimnaziala nr.

MANUAL: „Matematică – manual pentru clasa a III-a”,

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

3. Înmulţirea numerelor 1.4  Înmulţirea numerelor naturale folosind adunarea 24 V-X

 Diviziuni ale unui întreg: jumătate, sfert, a treia parte, a

Număr de ore alocate: 8 Perioada:

Nr. Conţinuturi O.R. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr. Data

Număr de ore alocate: 23 Perioada:

4 Cazuri speciale de 1.4  Rezolvare de probleme cu date numerice 1

5 Tabla împărţirii 1.4  Exerciţii de verificare a rezultatelor înmulţirii 2

 Exerciţii de determinare a unor numere care Probe de

1. Rezolvare de probleme 2.6,  exerciţii şi probleme Manualul, culegere Observare 3

Nr. Conţinuturi O.R. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr. de Data

6 Evaluare  Completarea fişelor de evaluare 1

Număr de ore alocate: 12

1. Împărţirea unei sume sau  Stabilirea algoritmilor de calcul Conversaţia Observare 2

Nr. Conţinuturi O.R. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr. Data

4. Dreptunghiul şi pătratul  Exerciţii de decupare a unor dreptunghiuri şi Activitate frontală, Observare 2

5. Cercul  Exerciţii de decupare a unor cercuri Activitate frontală, Observare 1

Nr. Conţinuturi O.R. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr. Data

Nr. Conţinuturi O.R. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr. Data

6. Evaluare  Completarea fişei de evaluare Fişa de evaluare Probă scrisă 1

Nr. Conţinuturi O.R. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr. Data

5. Evaluare finală  Completarea fişei de evaluare Fişă de evaluare Probă 1

Aria curriculară : Matematică şi ştiinţele naturii

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A III-A

Aprobat prin ordin al ministrului

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI SUGESTII DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1

Obiective de referinţă Sugestii de activităţi de învăţare

criterii: formă, mărime, culoare, stare de agregare, materialul

- prezentarea unor filme, diapozitive, planşe în scopul

din alte organisme, cu funcţiile acestora (de exemplu: digestia

a identifica erbivore şi carnivore;

1 Obiectivele de referinţă marcate cu asterisc reprezintă extinderi pentru

în scopul identificării părţilor componente la plante şi

care căderea apelor este folosită pentru producerea electricităţii,

2. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi

Obiective de referinţă Sugestii de activităţi de învăţare

- compararea rezultatelor măsurătorilor cu propriile estimări;

2.4 *să respecte regulile de - *stabilirea regulilor de desfăşurare a activităţilor de grup şi

3. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu natural echilibrat,

Obiective de referinţă Sugestii de activităţi de învăţare

Transformări ale corpurilor şi materialelor

Prin prezentul curriculum se intenţionează ca, pe parcursul învăţământului primar, elevii să

3. Transformări ale 1.1  Soarele.Ziua şi noaptea. Anotimpurile 6 XXV-

Manual utilizat: Editura Aramis

CURRICULUM NUCLEU : 1 ORĂ/SĂPTĂMÂNĂ

Curriculum-ul anterior Curriculum-ul actual

A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE

1. Cunoaşterea şi utilizarea limbajului din sfera valorilor civice

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

2. Cunoaşterea şi respectarea drepturilor copilului, a normelor de

4. Dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini favorabile luării deciziilor şi

III. Raporturile noastre cu ceilalţi oameni

2.4 să respecte regulile de - stabilirea regulilor de desfăşurare a activităţilor de grup şi