REPERE METODOLOGICE PENTRU APLICAREA CONFORMĂ A PROGRAMEI ȘCOLARE DE MATEMATICĂ PENTRU

ÎNVĂȚĂMÂNTUL GIMNAZIAL
Clasa a VI-a

O caracteristică a programei școlare este prezentarea la nivel intuitiv a noțiunilor, în clasele a V-a şi a VI-a, evitându-se abuzul de notații sau de abstractizari excesive.
Spre finalul clasei a VI-a, așteptările sunt ca elevul să poată deja dezvolta raționamente deductive simple, utilizând, dacă este cazul, contraexemple. Elevul devine capabil să
folosească diferite mijloace de învățare, inclusiv softuri matematice. De asemenea, poate folosi în mod adecvat regulile de calcul pentru a investiga idei matematice și pentru a
rezolva diverse situații problematice.
Pașii către dezvoltarea unei gândiri structurate, teoretizările sau raționamentele mai ample, orientate spre formarea unor competențe de transfer al matematicii în practică și al
cotidianului în modele matematice, precum și familiarizarea cu o abordare pluridisciplinară a domeniilor cunoașterii, se realizează treptat, mai accentuat în ultimii doi ani din
gimnaziu.
Extinderea spațiului numeric la acest nivel de școlaritate impune înțelegerea și dezvoltarea unor competențe de operare cu numere reale. De asemenea, aprofundarea unor
noțiuni de geometrie și de măsurare devine o premisă în înțelegerea unor noțiuni specifice altor discipline prevăzute în planul-cadru.
Programa școlară de matematică pentru clasa a VI-a continuă demersul început în clasa a V-a din punct de vedere al prezentării intuitive/descriptive a noțiunilor, urmărind ca
în final să se treacă la definirea riguroasă a unor concepte matematice și la demonstrarea unor proprietăți.
Pentru formarea și dezvoltarea competențelor specifice, la tema Mulțimi. Mulțimea numerelor naturale prezentarea noţiunilor se va realiza fără exces de limbaj formal sau de
notații, utilizând mulţimi date doar prin diagrame sau prin enumerări de elemente, inclusiv în cazul operaţiilor cu mulţimi, cu legături intradisciplinare (elemente de bază ale
geometriei de tip mulţimi de puncte, drepte etc), urmărind și dezvoltarea gândirii combinatorice.
La tema Rapoarte. Proporţii, conceptele vor fi introduse pe baza cât mai multor exemple din realitate, din cadrul altor discipline, din corelaţii intradisciplinare, nivelul de
dificultate al aplicaţiilor raportându-se în principal la intuiţie şi observare directă, fără a se baza pe raţionamente ample. Aplicaţiile în zona proporţiilor derivate au rol de a
anticipa utilizarea acestora în capitolul de asemănare, exersarea având scopul formării unor deprinderi de bază. Profesorul va propune situaţii de învăţare în care elevul trebuie
să colecteze date reale pentru stabilirea unor proporţionalităţi sau alte caracteristici ale unor serii de date, inclusiv prin învăţarea prin colaborare, fiind încurajat să emită
ipoteze pe baza datelor colectate sau informaţiilor accesate din diverse surse (media, internet). Se vor utiliza jocuri practice prin care elevul să fie pus să experimenteze şi să
identifice evenimente asociate experimentului (aruncarea zarului, alegerea unei bile dintr-o cutie etc.).
La temele Mulţimea numerelor întregi şi Mulţimea numerelor raţionale, accentul trebuie pus pe introducerea numerelor din considerente şi necesităţi practice, reprezentarea
pe axa numerelor fiind realizată cu scopul formării unor deprinderi de localizare. La utilizarea modulului, nu se va folosi calculul literal, acordându-se o pondere mare
exemplelor numerice care utilizează distanţe măsurate pe axa numerelor. Pentru sprijinirea deprinderilor de calcul mintal, se vor utiliza jocuri didactice și se va limita calcul
numeric la zona de exersare relevantă.
Tema Noțiuni geometrice fundamentale continuă introducerea în geometrie realizată în clasa a V-a în aceeaşi manieră, prin raportare la imagine, model, obiect, mediul
înconjurător. Caracteristicile şi proprietăţile configuraţiilor geometrice vor fi evidenţiate prin observare directă, experiment, măsurare, în sensul unei abordări cât mai naturale
şi intuitive. Accentul va fi pus pe consolidarea deprinderilor de utilizare a instrumentelor geometrice pentru realizarea desenelor specifice, pe utilizarea de softuri
educaţionale în vederea facilitării înţelegerii/identificării mai bune/mai uşoare a unor caracteristici ale configuraţiilor geometrice. Prezentarea noţiunilor se va realiza fără
exces de notații.
La tema Triunghiul, caracteristicile şi proprietăţile configuraţiilor geometrice se vor evidenţia prin observare directă, experiment, măsurare, urmând ca după formarea
deprinderilor de bază să se utilizeze raţionamente simple şi instrumente geometrice pentru realizarea desenelor specifice. Activitățile de învățare de la calculul cu unităţi de
măsură vor urmări formarea deprinderilor de bază, reflectând cât mai mult din realitatea înconjurătoare. Rolul introducerii teoremei lui Pitagora, fără demonstraţie, este pentru
a sprijini înţelegerea unor fenomene studiate la diverse discipline, iar exersarea trebuie să fie bine dimensionată, pentru a încuraja elevul în studiul geometriei şi sporirea
gradului de atractivitate a matematicii.
Fiecare dintre cele șase competențe generale ale programei de Matematică pentru gimnaziu are câte șapte competențe specifice (câte una pentru fiecare conținut din programă,
în această ordine: 1. MULŢIMI. MULȚIMEA NUMERELOR NATURALE, 2. RAPOARTE. PROPORŢII, 3. MULŢIMEA NUMERELOR ÎNTREGI, 4.
MULŢIMEA NUMERELOR RAŢIONALE, 5. NOŢIUNI GEOMETRICE FUNDAMENTALE, 6. TRIUNGHIUL.
Competențele specifice (CS) au, fiecare, câte un cod format din două cifre, în care prima cifră este dată de numărul competenței generale, iar a doua cifră este a conținutului.
De exemplu, CS 1.3 este o competență derivată din prima competență generală, Identificarea unor date, mărimi și relații matematice, în contextul în care acestea apar, pentru
conținutul 3. Mulţimea numerelor întregi.

Competența generală nr. 1 : Identificarea unor date, mărimi și relații matematice, în contextul în care acestea apar
CS 1.1. Identificarea unor noţiuni specifice mulţimilor și relației de divizibilitate în ℕ
Activitatea precizată în programă Exemple Observații
Recunoaşterea unor mulţimi finite sau infinite 1. Care dintre următoarele mulțimi sunt finite și care sunt Se specifică și se discută dacă sunt mulțimi
(mulţimea numerelor naturale, mulţimea infinite: finite sau infinite și numărul de elemente
numerelor naturale pare/impare, mulţimea cifrelor a) mulțimea elevilor dintr-o clasă; pentru cele finite.
unui număr, mulţimea divizorilor/multiplilor unui
număr natural) b) mulțimea zilelor săptămânii;
c) mulțimea notelor muzicale;
d) mulțimea numerelor pare;
e) mulțimea punctelor aflate pe o dreaptă.
2. Enumerați elementele mulțimilor D8 , D18 , D28 . Sunt aceste
mulțimi finite?
3. Mulțimea multiplilor numere naturale ale numărului 12 este
o mulțime finită?
4. Scrieți mulțimea multiplilor numărului 12, care sunt numere
de două cifre. Câte elemente are mulțimea?
5. Dați un exemplu de mulțime finită cu cinci elemente și un
exemplu de mulțime infinită.
Definirea unor mulţimi folosind diagrame și/sau 1. Scrieți mulțimea literelor din care este alcătuit cuvântul Discuții despre reprezentarea prin diagrame a
enumerare de elemente matematica, folosind diagrama Venn-Euler. mulțimilor infinite.
2. Plecând de la o diagramă dată, să se scrie mulțimea Prezentarea unei mulțimi prin cele trei forme
elementelor din diagramă prin de reprezentare.
enumerare.
3. Enumerați elementele A
munțimilor A și B reprezentate B
în diagrama alăturată. 5 4 3 2 0
4. Scrieţi mulţimea

enumerând elementele și apoi reprezentați mulțimea cu

ajutorul diagramei.
Recunoaşterea unor numere prime 1. Care dintre următoarele numere naturale sunt prime: 2, 3, 5, De preferință se aleg numere mici.
12, 13, 15? Elevii vor explica cum au obținut rezultatele
2. Fără a efectua calculele stabiliți dacă: a) 3  1 , b) 1  4 , c) 3  7 (de exemplu: dacă a este cifră pară, numărul
sunt prime. 2a se divide cu 2, deci nu e prim, dacă a este
3. Aflați cifrele a, b, c pentru care numerele 2a , 3b și 4c sunt 5, numărul se divide cu 5 etc.)
prime.
4. Scrieți numerele 7, 10, 15 și 30 ca sumă de două numere
prime.
Identificarea, dintr-o mulțime de numere, a unui 1. Care din următoarele numere sunt compuse: 10, 11, 12, 13, De preferință se aleg numere mici. Elevul
număr compus 14, 15? trebuie să înțeleagă noțiunile, nu să facă
2. Aflați cifrele a, b, c pentru care numerele 2a , 3b și 4c sunt multe calcule.
numere compuse.
3. Scrieți numerele 7, 10, 15 și 30 ca sumă dintre un număr

Identificarea unui divizor al unui număr dat
Scrierea unui număr natural de două cifre ca produs
de puteri de numere prime, prin observare directă
Scrierea mulțimii divizorilor unui număr natural
folosind descompunerea în produs de numere prime
Recunoașterea unor perechi de numere prime între ele
prim și un număr compus.
4. Produsul a două numere prime este 15. Care sunt numerele?
Numărul 15 este număr prim sau număr compus?
1. Stabiliți dacă numărul 5 este divizor al numerelor: a) 5; b) Se repetă noțiunile de divizor, multiplu,
15; c) 51; d) 10; e) 515. criterii de divizibilitate (învățate în clasa a V-
2. Scrieți numerele cuprinse între 16 și 31, divizibile cu 3. a) și se aplică pe exemple cu numere mici.
3. Un divizor propriu al numărului 49 este: a) 49; b) 1; c) 5; d)
7.
4. Stabiliți care dintre următoarele enunțuri este adevărat și care
este fals: a) 4 este divizor al lui 12; b) 5 este divizor al lui 16;
c) 81 este multiplu al numărului 9; d) 12 este divizor al
numărului 72.
1. Scrieți numerele 10, 12, 15, 25, 100 ca produs de puteri de De preferință se aleg numere mici.
numere prime.
2. Ce număr natural are descompunerea în produs de puteri de
factori primi egală cu 2  3 : a) 24; b) 72; c) 36; d) 100?
3 2
3. Scrieți numărul xx ca produs de puteri de factori primi,
știind că x este număr prim.
4. Fără a face calculele spuneți dacă este corectă
descompunerea 24 = 2  5 . De ce?
2
1. Descompuneți numerele 6, 4, 26 în factori primi și scrieți De preferință se aleg numere mici.
mulțimea divizorilor lor.
2. Descompuneți numerele 7, 11, 19 în factori primi și scrieți
mulțimea divizorilor lor.
3. Care descompunere în produs de puteri de factori primi a
numărului 54 este corectă: a) 54 = 2  3  9 ; b) 54 = 6  9 ; c)
54 = 2  33 ; d) 54 = 6  32 .
1. Se dau următoarele perechi de numere (2; 3), (2; 4), (3; 4), De preferință se aleg numere mici.
(8,9). Aflați mulțimea divizorilor comuni pentru numerele
corespunzătoare din fiecare pereche și stabiliți care sunt
numere prime între ele.
2. Dați exemplu de un număr natural prim cu numerele
naturale: a) 11; b) 10; c) 12; d) 48.
3. Suma a două numere prime este 19. Aflați numerele.
CS 1.2. Identificarea rapoartelor, proporţiilor şi a mărimilor direct sau invers proporţionale
Activitatea precizată în programă
Identificarea, citirea, scrierea şi exemplificarea de
rapoarte, procente
Identificarea, citirea, scrierea şi exemplificarea de
proporţii şi mărimi direct sau invers proporţionale,
din practică/cotidian sau în context intradisciplinar
sau interdisciplinar (de exemplu: scara unei hărţi,
concentraţia unei soluţii)
Identificarea unor mărimi direct proporționale în
reprezentări grafice
Exemple Observații
1. Într-o clasă sunt 15 băieți și 10 fete. Scrieți raportul dintre Elevii trebuie să învețe să calculeze raportul a
numărul băieților și numărul fetelor. Scrieți raportul dintre două mărimi care au/nu au aceeași unitate de
numărul fetelor și numărul băieților. măsură, să scrie și să citească un raport
2. Scrieți raportul dintre lungimea și lățimea băncii, după ce le procentual.
măsurați.
3. Scrieți 15% ca raport.
4. Bateria telefonului este consumată pe jumătate. Ce procent va
afișa telefonul?
1. Scrieți rapoartele corespunzătoare părților colorate din Verificarea se explică și prin calcule, dar și pe
desen și verificați dacă cele două rapoarte formează o desen.
proporție.
2 .Verificați dacă numerele: a) 2, 3, 4, 6; b) 1, 5, 2, 7, formează o Se recomandă folosirea unui număr de
proporție. exemple de mărimi direct / invers
3. Identificați mărimile direct proporționale și invers proporţionale (înainte de introducerea
proporționale din următoarele exemple: definiţiei) din cotidian. Elevul trebuie să fie
a) Maria a plătit pentru 2 kg de căpșuni 24 lei, iar pentru capabil să identifice o situaţie de acest gen,
4 kg de căpșuni de aceeași calitate a plătit 48 de lei. chiar dacă nu se folosesc valori numerice şi să
b) Doi muncitori termină o lucrare în două ore, iar patru facă deosebirea dintre mărimi direct
muncitori vor termina aceeași lucrare într-o oră. proporţionale (ambele cresc îsau ambele
4. Se amestecă 250 g de apă cu 50 g de sare. Care este descresc în acelaşi ritm) şi mărimi invers
concentrația soluției? proporţionale (una creşte și celaltă scade în
5. Citiți pe harta României scara hărții. Explicați ce înseamnă acelaşi ritm).
aceasta.
1. Între cantitatea de mere cumpărată și prețul plătit este o directă Se extinde directa / inversa proporționalitate
proporționalitate. de la două elemente la mai multe elemente
prin exemple practice.
Cantitate 2 kg 4 kg 6 kg Se pot folosi și lecturi grafice.
Preț 10 lei 20 lei 30 lei
2. Între viteza cu care parcurgem 50 km și timpul de
parcurgere există o proporționalitate inversă.
Viteză 10 km/h 25 km/h 50 km/h
Timp 5h 2h 1h
 3. Viteza și distanța parcursă de un automobil într-o oră
sunt mărimi direct proporționale când timpul este
constant.

Viteză 10 km/h 25 km/h 50 km/h

Distanță 10 km 25 km 50 km

4. Distanța și timpul sunt mărimi direct proporționale

când viteza este constantă (50 km/h).

Timp 1h 2h 3h
Distanță 50 km 100 km 150 km

CS 1.3. Identificarea caracteristicilor numerelor întregi în contexte variate

Activitatea precizată în programă Exemple Observații
Identificarea unui număr întreg în situaţii practice 1.Temperaturile măsurate la Vălenii de Munte timp de o Se vor prezenta exemple practice în care elevii
sau interdisciplinare (de exemplu: temperaturi, săptămână sunt: +4; +3,5;0; −2; −1; +1,5; −2,5 . să recunoască numere întregi.
altitudini, golaveraje, debit/credit) Alegeți numerele întregi din șirul de temperaturi.
2. În tabelul de mai jos este prezentată situația la final de
sezon a echipelor de fotbal din divizia A. Ce echipe au
obținut golaveraj negativ?
Echipa Golaveraj
CFR Cluj 23
Steaua București 20
CS Universitatea Craiova 19
Astra Giurgiu 13
FC Viitorul -1
Sepsi OSK 7
FC Botoșani -2
Politehnica Iași -10
FC Hermannstadt -3
Dinamo București -8
Gaz Metan Mediaș -7
Dunărea Călărași -9
FC Voluntari -16
 Concordia Chiajna -26
Reprezentarea pe axa numerelor a opusului unui număr 1. Reprezentați pe axa numerelor punctele A(2) și Se explică faptul că modulul unui număr este
întreg; modulul ca distanţă pe axa numerelor de la B(−3) . distanţă pe axa numerelor de la origine la
origine la reprezentarea numărului reprezentarea numărului și faptul că din relația
a)Reprezentați punctele A’ și B’ corespunzătoare opuselor
celor două numere. OA=OA’ obținem 2 = −2 = 2 .
b)Care este lungimea segmentelor OA, OA’, OB, OB’.
c) Comparați lungimile segmentelor OA și OA’. Ce
reprezintă această valoare?
2 .Reprezentați pe o axă numerele: –6; –3; 2; 1; 4; 5; – 1; –
2; – 4. Stabiliți dacă există numere egal depărtate de
origine.
3. Reprezentați pe axa numerelor toate punctele care au
distanța față de origine egală cu 2; 3; 4; 5 și precizați
coordonatele lor.
Identificarea unor contexte practic-aplicative sau 1. Mircea mănâncă două mere iar fratele lui mai mic Se pot prezenta probleme sub formă de desen.
teoretice care folosesc ecuaţii sau inecuaţii în mulțimea mănâncă cu un măr mai mult decât el. Câte mere
numerelor întregi mănâncă fiecare copil.
2 .Un test de concurs conține 20 de întrebări. Pentru fiecare
răspuns corect se acordă 5 puncte, iar pentru fiecare răspuns
greșit se scade 1 punct. Câte puncte a obținut Marius la test,
dacă a dat 5 răspunsuri corecte și restul greșite?

CS 1.4. Recunoaşterea fracţiilor echivalente, a fracţiilor ireductibile şi a formelor de scriere a unui număr raţional
Activitatea precizată în programă Exemple Observații
Identificarea unui număr raţional în situaţii practice 1.Aplicație practică:
sau interdisciplinare (de exemplu: temperatura - Măsurați înălțimea colegului de bancă.
corpului, înălţimea unei persoane, prețul unui produs) - Măsurați lungimea, lățimea și înălțimea băncii.

Reprezentarea numerelor raţionale pe axa numerelor,
utilizând şi noţiunile: opus şi modul
Identificarea unor contexte practic-aplicative
teoretice care folosesc numere raționale
 2 Se explică faptul că modulul unui număr este
1.Reprezentați pe axa numerelor punctele A(2,5) și B  −  . distanţă pe axa numerelor de la origine la
 3 reprezentarea numărului și faptul că din relația
a) Reprezentați punctele A’ și B’ corespunzătoare opuselor celor
două numere. OA=OA’ obținem 2,5 = −2,5 = 2,5 .
b) Care este lungimea segmentelor OA, OA’, OB, OB’.
c) Comparați lungimile segmentelor OA și OA’. Ce reprezintă
această valoare?
sau 1.Aplicație practică: fiecare elev din clasă merge la market și face o Se discută cu elevii despre forma de reprezentare
listă cu 5 produse și prețurile lor. a numărului rațional în acest caz și că nu vom
găsi prețurile scrise sub formă de fracție ordinară,
 ci doar sub formă de fracție zecimală. Se pot găsi
și exemple practice în care putem folosi forma de
fracție ordinară a numărului rațional.
CS 1.5. Recunoaşterea unor figuri geometrice plane (drepte, unghiuri, cercuri, arce de cerc) în configuraţii date
Activitatea precizată în programă Exemple Observații
Identificarea unor drepte sau unghiuri într-o configuraţie 1.Profesorul proiectează pe ecran imagini și solicită elevilor să Se pot alege aplicații multimedia din care elevii
geometrică dată, din realitatea înconjurătoare identifice dreptele și unghiurile. să identifice drepte și unghiuri sau se pot face
desene pe tablă pentru identificare.

Identificarea unor cercuri și arce de cerc într-o1.Identificarea cercurilor și arcelor de cerc din imagini sau de Se folosește un material multimedia cu
configuraţie geometrică dată, din realitatea pe teren (de exemplu la o intersecție cu sens giratoriu). cercuri și arce de cerc sau se pot face desene
înconjurătoare pe tablă pentru identificare.
Identificarea unor relaţii între elemente geometrice date 1.Profesorul desenează sau folosește imagini (cu pătrate,
(apartenenţă, incluziune, egalitate, concurenţă, triunghiuri, paralelograme, drepte paralele, etc.) și solicită elevilor
paralelism, perpendicularitate, simetrie) să identifice relații între elemente geometrice date (apartenenţă,
incluziune, egalitate, concurenţă, paralelism, perpendicularitate,
simetrie)
CS 1.6. Recunoaşterea unor elemente de geometrie plană asociate noţiunii de triunghi
Activitatea precizată în programă Exemple Observații
Recunoașterea unor triunghiuri isoscele/ echilaterale/ 1.Elevul primește configurații cu figuri geometrice care conțin
ascuțitunghice/ dreptunghice/ obtuzunghice întriunghiuri. Recunoașterea tipurilor de triunghiuri.
configurații geometrice date Activitate practică: elevul primește de la profesor triunghiuri
desenate, le decupează și le clasifică.

Recunoaşterea elementelor caracteristice triunghiurilor în 1.Elevul primește configurații cu figuri geometrice care conțin Recunoașterea se face pe desene făcute de
desene, machete, mediul înconjurător etc. triunghiuri. Recunoașterea elementelor caracteristice triunghiurilor: profesor sau pe machete sau prin observare în
laturi, vârfuri, unghiuri. mediul înconjurător.
2.Activitate practică: elevul recunoaște elementele triunghiului pe
decupajele făcute.

Descrierea unor caracteristici ale configuraţiilor 1.Elevul primește configurații cu figuri geometrice care conțin
geometrice date referitoare la triunghi (prin observare, triunghiuri. Recunoașterea (de exemplu) unor triunghiuri
prin utilizarea instrumentelor geometrice) dreptunghice prin folosirea echerului.
Recunoașterea unor triunghiuri congruente într-o 1.Profesorul desenează figuri geometrice formate din mai multe
configuraţie geometrică dată. triunghiuri. Elevul trebuie să recunoască triunghiuri congruente.

2. Activitate practică: plierea unui pătrat de hârtie pentru a găsi

triunghiuri congruente.
Competența generală nr. 2 : Prelucrarea unor date matematice de tip cantitativ, calitativ, structural, cuprinse în diverse surse informaționale
n
CS 2.1. Evidenţierea în exemple a relaţiilor de apartenenţă, de incluziune, de egalitate și a criteriilor de divizibilitate cu 2, 5, 10 , 3 și 9 în ℕ
Activitatea precizată în programă Exemple Observații
Recunoaşterea şi exemplificarea de elemente care 1. Considerăm mulţimea A = 2,10,19, 20 . Verificați dacă: Se folosesc și mulțimi date prin diagrame.
aparţin/nu aparţin unei mulţimi date prin diagrame Acomodarea cu noțiunile de ,  .
sau prin enumerarea elementelor 2  A ; 11  A ; 19  A ; 10  A .
2. Stabiliți care dintre următoarele enunțuri este adevărat și
care este fals: a) 2  D6 ; b) 5  D8 ; c) 12  M 6 ; d)
18  M 8 .
3. Determinați numărul natural a pentru care mulțimile
A = 1, 2,3 și B = 1,3, a sunt egale.
Recunoaşterea şi exemplificarea de mulţimi date 1. Dacă A={2; 10; 19; 20}, B = 10; 19 , stabiliți care relație Se folosesc și mulțimi date prin diagrame.
prin diagrame sau prin enumerarea elementelor; De exemplu:
mulţimi care sunt sau nu în relaţie de incluziune este adevărată: a) A  B , b) B  A , c) A = B .
2. Verificaţi valoarea de adevăr a incluziunilor: D2  D6 şi
A
M8  M 4 . B
3. Stabiliţi care dintre relațiile următoare sunt adevărate și care 5 4 3 2 0
sunt false: a) 1,3,5, 7 = 13,5, 7 ; b)
0,10  0,10, 20,30 ; c)  =  ; d) 0  0,3 .
4. Determinați numărul natural n știind că: a)
2, n  2,3, 4 ; b) 2, 4, 6,8,10,12  4n ; c)
0,3, 6,9 = 0,3n, 6n,9n .
Identificarea unor numere naturale care se divid cu 2, 5, 1. Se consideră mulțimea Pentru fiecare criteriu se vor da exerciții de
n
10 , 3 sau 9, utilizând criteriile de divizibilitate A = 2; 4; 5; 6; 9; 10;18;90;1000 . Identificați aplicare.
numerele naturale din mulțimea A, care se divid cu 2, 5, 10,
102 , 3 sau 9, utilizând criteriile de divizibilitate.
2. Scrieți numerele naturale divizibile cu 2 de forma: a) 3x ; b)
1x6 ; c) x5 ; d) 1x 2 y .. Subpunctul c nu are solutii

3. Scrieți numerele naturale divizibile cu 5 de forma: a) 3x ;

b) 1x6 ; c) x5 ; d) 1x 2 y .
4. Scrieți numerele naturale divizibile cu 3 de forma: a) 3x ; b)
1x6 ; c) x5 ; d) 1x 2 y .
5. Scrieți numerele naturale divizibile cu 9 de forma: a) 3x ; b)
1x6 ; c) x5 ; d) 1x 2 y .
6. Scrieți numerele naturale divizibile cu 10 de forma: a)
3x ; b) 1x6 ; c) x0 ; d) 1x 2 y .
Scrierea unui număr natural ca produs de puteri de 1. Scrieți numerele naturale 36; 48; 72; 100; 125; 144; 500 ca Scrierea descompunerii fiecărui număr.
numere prime folosind descompunerea în factori produs de puteri de numere prime folosind descompunerea în Exerciții în care se dă o descompunere
primi factori primi. incompletă și elevul să o completeze.
2.Următoarele descompuneri în produs de puteri de numere
prime sunt corecte: a) 2  2  3 ; b) 3  9 ; c) 4  5 ?
2 3 4 2 2 4

Selectarea dintr-o enumerare dată a numerelor naturale 1.Care dintre numerele naturale: 23; 32; 57; 75; 81; 18; 13; 31 este Justificarea pentru fiecare număr de ce este
prime/compuse număr prim și care este număr compus? Justificați răspunsul. prim sau compus.
2.Dați exemplu de trei numere de două cifre care se divid
4
cu 2 .
CS 2.2. Prelucrarea cantitativă a unor date utilizând rapoarte și proporţii pentru organizarea de date
Activitatea precizată în programă Exemple Observații
Determinarea unui procent dintr-un număr dat; 1. Calculați 25% din 428. Se vor folosi procente ușor de calculat și oral.
determinarea unui număr, când se cunoaşte un procent
2. Dacă 50% dintr-un număr este 100, cât este numărul?
din el (de exemplu: reducerea/creșterea prețului unui
produs, concentrația unei soluții) 3. Un palton costă 250 lei. Cât costă după o reducere de
10%.
4. Concentrația unei soluții de apă cu zahăr este de 20%.
Care este cantitatea de zahăr din 100 g soluție?
5. Prețul benzinei a crescut luna aceasta cu 5%. Care este noul preț,
 dacă prețul inițial era de 6 lei.
Calcularea unei valori necunoscute dintr-o proporție x 7 Exemple care să necesite doar aflarea termenului
1. Aflați termenul necunoscut din proporțiile: = ,
4 2 necunoscut, fără alte calcule.
10 15 14 x 20 100
= , = , = .
x 6 3 9 7 x
2. Pe o hartă distanța dintre două orașe este de 10 cm. Știind
1
că scara hărții este , aflați distanța dintre cele două
100000
orașe pe teren.
Calcularea unor numere folosind un șir de rapoarte egale a b 10 Exemple care să necesite doar aflarea termenului
1. Calculați a și b dacă: = = . necunoscut, fără alte calcule.
3 5 7
a 3 1
2. Calculați a și b dacă: = = .
4 b 2
a b c d
3. În șirul de rapoarte = = = , cel mai mare număr
3 5 7 9
este 18. Aflați celelalte numere.
Calcularea valorii unui raport folosind un șir de rapoarte 1. Calculați valoarea rapoartelor din șirul de rapoarte egale: Se vor folosi exemple simple de calcul într-un
egale 4 6 8 șir de rapoarte egale.
= = .
2 3 4
x x y 6
2. Calculați raportul , știind că = = .
y 3 4 2
A B C
3. Se consideră șirul de rapoarte = = . Știind că A = 30
3 4 5
aflați:
A
a) valoarea raportului
;
3
b) valorile numerelor B și C.
Organizarea şi reprezentarea de date sub formă de 1. Într-o clasă patru elevi au media 4, cinci elevi au media 5, cinci Elevii vor fi solicitați să realizeze studii, să le
grafice, tabele sau diagrame statistice în vederea elevi au media 6, șapte elevi au media 7, cinci elevi au media 8, trei reprezinte sub formă de tabel sau diagramă.
înregistrării, prelucrării şi prezentării acestora elevi au media 9 și un elev are media 10. Organizați datele într-un
tabel și reprezentați-le apoi sub formă de diagramă.
2.Organizați datele din diagrama de mai jos sub formă
de tabel.
 3. În
diagrama de mai jos este prezentată situația vânzărilor de
cărți, dintr-o librărie, în lunile anului calendaristic.
Reprezentați datele problemei sub formă de tabel.

CS 2.3. Utilizarea operațiilor cu numere întregi pentru rezolvarea ecuațiilor și inecuațiilor

Activitatea precizată în programă Exemple Observații
Compararea numerelor întregi, pornind de la1. Reprezentați pe axa numerelor: 4; −3; −2; −4;5 . De preferință, discuția să fie purtată comparând
reprezentările acestora pe axa numerelor poziția numerelor pe axă.
Comparați numerele: a) −2 cu 4; b) −2 cu −4 ; c) 5 cu −3 .
2. Scrieți numerele întregi cuprinse între : a) –3 și 0; b) 4 și
10; c) –5 și 2.
3. Pentru fiecare dintre numerele de mai jos scrieți opusul,
reprezentați numărul și opusul lui pe axă și apoi comparați-le:

Ordonarea elementelor unei mulţimi finite de numere
întregi
Utilizarea regulilor specifice pentru efectuarea
operaţiilor cu numere întregi: adunare, scădere,
înmulţire, împărţire și ridicare la putere cu exponent
natural
a) 8; b) 0; c) –4.
1. Fie mulțimea A = {−2; −5; −4;0;10; 9;15} . Scrieți în ordine De preferință, discuția să fie purtată comparând
crescătoare elementele mulțimii A. poziția numerelor pe axă.
2. Reprezentați pe axa numerelor: –2; 0; 3; –5; –7; 4; 7; –3 și apoi
ordonați numerele.
3. Ordonați numerele: 8; –8; +8 ; −8 ; 0.
1. Calculați: ( +3) + (−7) ; ( −12 ) + ( −7) ; ( −9 ) + (−7) + (+4) ; Operații cu numere întregi ce implică maximum
două operaţii.
( +3) − (−7) ; ( +3) − (−7) + (+2) ; ( +3)  (−7) ; ( −8)  (−5) ;
( −25) : (−5) ; (−6)3 ; (−1)4 .
2. Calculați: (−2 + 5) ; −4 + (−2)  (−3) ; (−18 + 3) : (−5) .
2

Validarea (prin probă) a soluţiei unei ecuaţii sau a unei 1. Verificați dacă numărul 5 este soluție a ecuației
inecuaţii în mulțimea numerelor întregi 2 x + 5 = 15 .
2. Care dintre numerele de mai jos verifică ecuația
5x + 1 = 4( x + 1) + x − 1 : a) 4; b) –5; c) 6; d) –10.
3. Care dintre numerele 4; –5; 8; –9 verifică ecuația
4 x + 1 = 3( x − 5) + x + 16 .
4. Care dintre numerele 3; 5; –7; –1; 10 verifică inecuația:
2 x + 5  14 .
5. Care dintre numerele 3; 5; –7; –1; 10 verifică inecuația:
x2 + 5  1 .
CS 2.4. Aplicarea regulilor de calcul cu numere raţionale pentru rezolvarea ecuaţiilor de tipul: x + a = b , x  a = b , x : a = b (a  0) , ax + b = c ,
unde a , b și c sunt numere raţionale
Activitatea precizată în programă Exemple Observații
Utilizarea regulilor specifice pentru efectuarea 1. Să se calculeze: Operații cu numere întregi (calcule ce implică
operaţiilor cu numere raționale: adunare, scădere, 1 2 5 6 8 24 25 2 15 maximum două operaţii).
înmulţire, împărţire (calcule ce implică maximum două a) − ; b) − + − ; c)  ; d) 1 : ;
2 3 7 7 7 15 16 3 9
operaţii)
5  3  1
e) +− +−  .
6  10   15 
Estimarea rezultatului unui calcul înainte de 1. Costel are 20 lei. El vrea sa-și cumpere caiete pentru școală. Un
efectuarea lui (cu scopul dezvoltării abilităţilor de caiet costă 3 lei. Poate cumpăra 5 caiete? Dar 7 caiete?
calcul mintal în contexte practice, cotidiene, de 2. O tabletă de ciocolata are 0,14 kg. Estimați dacă patru tablete de
exemplu: cumpărături, cantități necesare, cantități ciocolată au mai mul de 0,5 kg.
suficiente)
Validarea (prin probă) a soluţiei unei ecuaţii cu 4 1
coeficienți numere raționale 1. Să se verifice dacă 15 este soluție a ecuației x+ = 4.
5 2
Rezolvarea de ecuaţii utilizând regulile de calcul 1. Rezolvati ecuațiile: Ecuații de tipul x + a = b , x  a = b ,
studiate x : a = b (a  0) , ax + b = c , unde a , b și
1 16 8 15 3
a ) x + (−2) = ; b ) x = − ; c) x : = −1 ; c sunt numere raţionale, dar care implică
2 13 26 24 5 maximum două operaţii
5 4
d) x +
= .
3 3
CS 2.5. Recunoașterea coliniarităţii unor puncte, a faptului că două unghiuri sunt opuse la vârf, adiacente, complementare sau suplementare şi a
paralelismului sau perpendicularității a două drepte
Activitatea precizată în programă Exemple Observații
Prelucrarea cantitativă a unor informaţii privind 1. Se consideră segmentele AB=10 cm, AC=15 cm, BC=5 cm. Să se
distanţe, lungimi de segmente sau măsuri de arate că punctele A, B, C sunt coliniare.
unghiuri/arce în vederea stabilirii coliniarităţii unor 2. Punctele A, B și C sunt situate pe dreapta d, în această ordine.
puncte, inclusiv în contextul cercului (de exemplu: Dacă AB=10 cm și AC=15 cm, să se determine lungimea
punctele diametral opuse, centrul cercului) segmentului BC.
3. Se consideră cercul de centru O și rază R=4 cm.
a) Dacă punctele A și B sunt situate pe cerc, diametral opuse,
să se determine lungimea segmentului AB.
b) Dacă punctele M şi N sunt situate pe cerc, astfel încât lungimea
coardei MN este 8 cm, să se stabilească dacă punctele M, O şi N sunt
coliniare.
Verificarea faptului că două unghiuri sunt suplementare, 1. Se consideră două unghiuri adiacente cu măsurile de , respectiv
complementare sau congruente
. Să se verifice dacă unghiurile sunt complementare. Realizați un
desen.
2. Se considerăm două drepte paralele tăiate de o secantă.
a) Să se scrie perechile de unghiuri suplementare;
b) Să se scrie două perechi de unghiuri congruente.
3. Se consideră un triunghi ABC şi semidreptele BE şi BD opuse
semidreptelor BC, respectiv BA.
a) Să se precizeze unghiurile suplementare cu vârful în punctul B;
b) Să se precizeze două perechi de unghiuri congruente cu vârful
în punctul B.
Aplicarea, într-o configurație dată, a proprietăţii 1. Cele trei unghiuri formate în jurul punctului A sunt congruente.
unghiurilor opuse la vârf şi a unghiurilor în jurul unui Care este măsura lor?
punct pentru determinarea unor măsuri de unghiuri
 2. Unul din unghiurile din desen are măsura de 30 . Să se determine
măsurile celorlalte 3 unghiuri.

CS 2.6. Calcularea unor lungimi de segmente, măsuri de unghiuri în contextul geometriei triunghiului
Activitatea precizată în programă Exemple Observații
Stabilirea tipului de triunghi prin efectuarea de 1. Dacă un triunghi are un unghi cu măsura de 30 și unul cu măsura
calcule numerice cu lungimi de segmente și măsuri de 60 , atunci măsura celui de al treilea unghi este de …. și
de unghiuri triunghiul este ……
2. Perimetrul unui triunghi este 18 cm și două dintre laturi au
lungimile de 6 cm.
a) Lungimea celei de a treia laturi este de …. cm.
b) Triunghiul este …..
Efectuarea de calcule numerice pentru formularea de În triunghiul ABC, M este un punct pe latura BC, astfel încât BM= Similar pentru toate liniile importante în
răspunsuri privind liniile importante în triunghi triunghi.
cm iar MC = 5 cm. AM este …..
Efectuarea de măsurători cu raportorul și rigla pentru Desenați un triunghi. Măsurați cu raportorul unghiurile B, C și
formularea de răspunsuri privind unghiurile unghiul exterior unghiului A.
exterioare ale unui triunghi, inegalităţi între a) Să se compare măsura unghiului exterior unghiului A cu măsura
laturi/unghiuri ale unui triunghi unghiului B.
b) Să se stabilească legătura dintre măsura unghiului exterior
unghiului A şi suma măsurilor unghiurilor B şi C.
c) Măsurați lungimile laturilor triunghiului. Să se compare suma
lungimilor a două laturi cu lungimea celei de a treia laturi.
d) Să se precizeze care este cea mai lungă dintre laturi şi care unghi
are măsura cea mai mare. Ce observație putem face?