P. 1
Forme de energie folosite în termodinamica

Forme de energie folosite în termodinamica

|Views: 190|Likes:

More info:

Published by: Maria Lavinia Iordache on Sep 12, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/11/2013

pdf

text

original

Forme de energie folosite în termodinamica

TERMOTEHNICA

1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9)

SISTEME TERMODINAMICE PARAMETRI DE STARE (marimi de stare) POSTULATELE TERMODINAMICE TEMPERATURA TERMOMETRE MANOMETRE CALDURA LUCRUL MECANIC ENERGIA INTERNA -(principiul 0 al termodinamicii)

10) FORMULARILE PRINCIPIULUI -I- AL TERMODINAMICII 11) EXPRIMAREA MATEMATICA AL PRINCIPIULUI- I- PT. SISTEMELE INCHISE 12) GAZELE IDEALE 13) LEGILE GAZELOR IDEALE -defininitie, proprietati -cele 4 proprietati

14) ECUATIA TERMICA DE STARE A GAZELOR IDEALE (CLAPEYRON) 15) CALDURILE -SPECIFICA (-la presiune constanta, la volum constant) ADIABATICA 16) AMESTECUL DE GAZE IDEALE 17) TRANSFORMARILE SIMPLE -izocora,izobara,adiabatica,izotropa ALE GAZELOR IDEALE SI

18) PROCESELE CICLICE 19) ENTROPIA

-direct,inversat,ciclul CARNOT -integrala lui CLAUSIUS

20) FORMULARILE PRINCIPIULUI -II-AL TERMODINAMICII

Page 1 of 61

Forme de energie folosite în termodinamica

21) FORMULARILE PRINCIPIULUI -III-AL TERMODINAMICII 22) CARACTERISTICILE GAZELOR REALE 23) ECUATIA VAN DER WAALS 24) CONDUCTIA TERMICA 25) CONVECTIA TERMICA 26) RADIATIA TERMICA 27) COMBUSTIBILI -definitie clasificare,compozitie

28) ASPECTUL CHIMIC AL ARDERII 29) ASPECTUL FIZIC AL ARDERII 1) SISTEME TERMODINAMICE Interactiunile unui sistem cu mediul ambiant se manifesta prin schimburi de energie si de substanta. Dupa natura acestei interactiuni, sistemele pot fi clasificate a) Sistemele termodinamice izolate care sunt sistemele precis delimitate, care nu schimba cu mediul ambiant nici substanta si nici energie sub forma de lucru mecanic sau caldura, cum ar fi de exemplu un recipient inchis, perfect izolat termic . b) Sistemele termodinamice inchise reprezinta sistemele care schimba cu mediul exterior numai energie. c) Sisteme termodinamice deschise sunt sistemele care pot schimba cu mediul exterior atat caldura cat si lucru mecanic, de exemplu camera de ardere de la motoarele cu ardere interna cu piston; Dupa forma de energie schimbata cu mediul exterior ele pot fi: a) Sistemele termodinamice adiabatice sunt sisteme perfect izolate termic, asfel incat nu are loc schimb de energie sub forma de caldura, dar in raport cu mediul ambiant sistemul poate efectua lucru mecanic. De exemplu un cilindru de lucru perfect izolat termic, in interiorul caruia se destinde un gaz care actioneaza un piston ; b) Sistemele termodinamice rigide care au cu mediul exterior schimb de energie sub forma de caldura, dar nu si de lucru mecanic cum ar fi cazul unui recipient inchis, prin peretii caruia se executa transfer de caldura ;

Page 2 of 61

Forme de energie folosite în termodinamica

2) PARAMETRI DE STARE (marimi de stare) Prin starea unui sistem se intelege totalitatea proprietatilor masurabile, independente de forma exterioara a acelui sistem. Starea energetica a unui sistem termodinamic este determinata, prin natura, masa si energia corpurilor componente, de conditiile sale interioare si exterioare. parametrii intensivi - sunt marimile de stare ale caror valori nu depind de masa sistemului: presiunea, temperatura, densitatea, concentratia. parametrii extensivi - sunt parametrii care depind de masa sistemului. De exemplu volumul si energia care sunt proportionale cu masa sistemului. parametri specifici - sunt parametrii intensivi care rezulta prin impartirea parametrilor extensivi la masa De exemplu: volumul specific ; energia

specifica ; entalpia specifica , etc. Prin conventie, parametrii extensivi se noteaza cu majuscule (V, E, U, I), in timp ce parametrii intensivi se noteaza cu litere mici (p, ρ , v, e). Exceptie de la aceasta regula face temperatura, care se noteaza cu majuscula T. parametri termici de stare - sunt parametrii care definesc sistemul din punct de vedere termic: presiunea, temperatura si volumul; parametri calorici de stare - parametri care variaza prin intermediul schimbului de energie sub forma de caldura: energia interna, entalpia, entropia. 3) POSTULATELE TERMODINAMICII Studiul termodinamicii se bazeaza pe doua postulate. Postulatul I Un sistem izolat ajunge intotdeauna, dupa un interval de timp, in stare de echilibru termodinamic intern si nu poate iesi niciodata de la sine din aceasta stare. Aceasta presupune ca intre corpurile din cadrul sistemului termodinamic izolat are loc un schimb de energie pana cand se ajunge la o stare de echilibru. Deoarece termodinamica se ocupa numai de sisteme aflate in stare de echilibru intern, postulatul I sta la baza tuturor legilor si aplicatiilor termodinamicii. Postulatul II Sistemele termodinamice, care desi aflate in contact, nu schimba caldura intre ele, sunt in echilibru termic.

Page 3 of 61

Scarile empirice de temperatura prezinta dezavantajul ca nu coincid intre ele in intervalul dintre punctele de etalonare. scara centisimala. punctul de fierbere a apei la aceeasi presiune. temperatura face parte din parametrii fundamentali sau parametrii termici de stare. Acest principiu sta la baza metodelor de masurare a temperaturii. Pentru masurarea temperaturilor se folosesc scari empirice de temperatura. usor si sigur reproductibile. punctul de inghetare a apei la presiunea de 760 torr. Acest parametru intern a fost denumit temperatura empirica t. Experimental J. trebuie sa fie caracterizate de un parametru intern de stare.I. Cea mai cunoscuta scara empirica de temperatura. Variatia de temperatura in aceasta scara. cel care arata daca el este in echilibru termic cu un alt sistem. care va trebui sa aiba aceeasi valoare pentru toate sistemele termodinamice aflate in echilibru. a fost propusa de Celsius in secolul XVIII si este utilizata si in prezent tolerata in S. se afla in echilibru termic si intre ele". etc. Alaturi de presiune si volum. fenomenul termoelectric. Se poate deci alege arbitrar punctul de zero si marimea diviziunilor in care se imparte intervalul dintre doua temperaturi bine determinate. variatia rezistentei electrice a unui conductor. Sistemele aflate in echilibru termic.Forme de energie folosite în termodinamica Acest postulat este cunoscut sub denumirea de postulatul tranzitivitatii echilibrului termic. 4) TEMPERATURA. variatia presiunii unui gaz. Acestea se stabilesc cu ajutorul termometrelor. 313b16d gradul centisimal Page 4 of 61 . Aceasta proprietate (fenomen termic) poate fi: dilatarea unui corp. 5) TERMOMETRE Masurarea temperaturii se face pe cale indirecta cu ajutorul termometrelor aduse in stare de echilibru termic prin contact direct cu sistemul termodinamic si care au o proprietate care se modifica in mod univoc cu temperatura si poate fi masurata usor si precis. Aceasta scara are ca punct zero. Maxwell in 1891 a extins posibilitatea realizarii echilibrului termic intre mai mult de doua sisteme. iar ca punct de 100o C. enuntand principiul zero al termodinamicii astfel: "Doua sisteme aflate in echilibru termic cu un al treilea simultan sau succesiv. Principiul zero al termodinamicii Temperatura este parametrul ce caracterizeaza starea interna a sistemului. daca fiecare valoare a proprietatii alese pentru termometre este corelata cu o anumita valoare a temperaturii.

.. medical.20 o C -110. De asemenea.metalice si bimetalice -care se bazeaza pe variatia de presiune -care se bazeaza pe efectule seebek -care se bazeaza pe variatia rezistentei electrice: -cu rezistenta electrica si cu termistori -pirometre: optice si de radiatie Domeniul de utilizare -35..50o C -70. folosita mai ales in tarile anglosaxone.cele mai utilizate aparate pentru masurarea temperaturilor.100o C Page 5 of 61 . se obtine impartind in 100 de parti egale alungirea prin dilatare corespunzatoare intervalului de temperatura 0 -100o C. aceste termometre pot fi: a... O alta scara empirica de temperatura. Dupa solutia constructiva si materialul utilizat ca agent de lucru. usor de manevrat si au o precizie de masurare ridicata. Aparatele utilizate pentru masurarea temperaturii se nimesc termometre. lichidul termometrului poate fi: mercurul. alcoolul etilic sau toluenul Lichide utilizate pentru masurarea temperaturii Lichidul termometric Mercur Pentan tehnic Alcool etilic Toluen -de sticla.. permit masurarea temperaturilor pe un domeniu larg cuprins intre -200+750o C. Nu pot fi utilizate ca aparate cu indicatie indirecta.Forme de energie folosite în termodinamica sau Celsius.. la care pentru aceleasi puncte fixe adoptate la scara Celsius corespund valorile de 32o F.. deoarece sunt simple. respectiv 212o F. Termometre bazate pe dilatarea corpurilor al caror principiu de functionare se bazeaza pe proprietatea corpurilor solide si lichide de a-si modifica volumul la variatia temperaturii.3000 C (750 0 C)* -200. etc. In functie de domeniul in care se masoara temperatura. pentanul.. Principiul lor de functionare se bazeaza pe dilatarea unui lichid inchis intrun tub capilar de sticla. este scara Fahrenheit. Termometre de sticla cu lichid. Tipuri de termometre: 1. putand fi folosite atat pentru masurari de precizie in laboratoare cat si pentru masurarea temperaturilor in domeniul industrial.

.5 0..100 14.500 8.. vapori sau lichide). Aceste termometre se compun dintr-un rezervor care se introduce in sistemul a carui temperatura se masoara. Termometre bazate pe variatia cu temperatura a rezistentei electrice a corpurilor metalice. b. Page 6 of 61 .. Se utilizeaza de regula ca aparat semnalizator la atingerea unei anumite temperaturi.500 5.5 400.100 c.. in spatiul liber din tubul capilar se introduce un gaz inert (azot. 38% Zn) Aluminiu Constantan (40% Ni) Cupru Otel Molibden Platina Staniu Coeficientul de dilatare liniara a La temperatura t [o a⋅ 106[K-1] C] 16.800 14.. formata din materiale cu coeficienti de dilatare diferiti..8 0.. Tubul de sticla pentru termometrele care masoara temperaturi mai mici de 600o C se confectioneaza din sticla termometrica care are un coeficient de dilatare mic. argon.65 -190.. Aceste termometre au aceleasi utilizari ca si termometrele metalice .Forme de energie folosite în termodinamica *Pentru masurarea temperaturilor mai mari de 300o C.20 24 0. Termometre metalice care folosesc pentru masurarea temperaturii deplasarea produsa de dilatarea unei tije metalice. Termometre bimetalice care folosesc pentru masurarea temperaturii deplasarea capatului liber al unei lamele bimetalice...7 0. legat printr-un tub flexibil la un manometru 3.9 20.. relatie in care a [K-1] se numeste coeficient de dilatare liniara si pentru principalele materiale utilizate are valorile din tabelul urmator: Valorile coeficientilor de dilatare liniara pentru unele metale si aliaje Materialul Alama (60% Cu.Termometre bazate pe variatia cu temperatura a presiunii corpurilor mentinute la volum constant (gaze.. se poate detensiona prin tratament termic si are punctul de inmuiere ridicat. hidrogen. Principiul de functionare are la baza dilatarea liniara a corpurilor solide la cresterea temperaturii conform relatiei:L = L0 ( 1 + aT ) ... bioxid de carbon) care prin marirea presiunii ridica temperatura de vaporizare a mercurului. 2 . La termometrele folosite in domeniul 600750o C tubul este confectionat din cuart.1000 27 20..500 15.

Ei au proprietatea de a-si modifica mult rezistenta electrica in raport cu temperatura.180o C b.850o C -50. Termometre bazate pe aparitia unei tensiuni electromotoare intr-un circuit format din doua conductoare din materiale diferite atunci cand punctele lor de legatura se afla la temperaturi diferite (efectul Seebeck).180o C -50. acestea pot fi: a. in special in domeniul temperaturilor negative. Termistorii sunt materiale semiconductoare confectionate din amestecuri bine dozate de oxizi metalici sinterizati intr-un regim termic definit riguros si in atmosfera controlata.rezistenta de echilibrare R. Termometre cu rezistenta electrica : rezistenta potentiometrica Rp. 6) MANOMETRE tipuri de manometre: -de presiune (vacumetre: p mai mic ca p zero -barometrice (barometre): p=0 -suprapresiune (manometre): p mai mare ca p zero Page 7 of 61 . rezistenta totala sa nu depaseasca 100 ohmi Pentru confectionarea acestui tip de termometre se utilizeaza materialele prezentate in tabelul urmator Materiale utilizate ca rezistente electrice Materialul termorezistentei Platina Cupru Nichel Domeniu de utilizare -200. Termometre cu termistori care sunt utilizate pe o scara tot mai larga in ultimul timp. Acest tip de termometru prezinta urmatoarele avantaje: 4. rezistenta de reglaj termic Rt.Forme de energie folosite în termodinamica Dupa materialul folosit pentru masurarea rezistentei electrice.

Ea se transmite intre doua corpuri cu temperaturi diferite. Uniformizarea are loc pe baza unui schimb energetic intre acestea. atunci cand acestea sunt diferite. numita caloric. ajungand la concluzia ca exista o Page 8 of 61 . au aratat experimental ca lucrul mechanic poate determina incalzirea unei substante. Carnot si apoi Joule. iar la recerea acesteia de la un corp la altul se realizeaza echilibrul termic.Forme de energie folosite în termodinamica 7) CALDURA Caldura este conceptul de baza in termodinamica. Pana in secolul XIX se credea ca in corpuri exista o substanta fluida purtatoare de caldura. fiind o forma de transfer de energie care se poate manifesta fara modificarea granitelor sistemului deci fara prezenta lucrului mecanic. Schimbul energetic sub forma de caldura se datoreste tendintei naturale a sistemelor de a-si uniformiza nivelele energetice. schimb care inceteaza numai cand intre sisteme se atinge echilibrul termic.

Un proces in decursul caruia. ca forme de energie care se transforma reciproc. un sistem marginit de un invelis nu permite trecerea caldurii se numeste proces adiabatic (dQ = 0). Caldura nu este o marime de stare ci o marime de proces si are sens numai cand sistemul evolueaza intre doua stari: Caldura masoara energia transmisa de la un corp la altul prin procese microscopice.dL 8) LUCRUL MECANIC Intre sistem si mediul exterior exista forte de interactiune mecanica. avand loc doar o deplasare mecanica a intregului Page 9 of 61 . Sistemul nu poseda caldura. Aceste forte provoaca actiuni mecanice in urma carora starea de echilibru a sistemului nu se modifica. convectie si radiatie termica. asfel incat: dU = dQ . in conditiile in care acesta nu-si schimba starea de agregare.Forme de energie folosite în termodinamica echivalenta intre lucrul mechanic si caldura. respectand principiul transformarii si conservarii energiei. Conventional caldura cedata de sistem se considera negativa. Caldura schimbata de un sistem cu mediul ambiant intr-un proces termodinamic elementar poate fi exprimata prin relatia: unde factorul de proportionalitate C se numeste capacitate termica si este definit ca fiind caldura transferata la sau de la un corp corespunzatoare unei variatii a temperaturii acestuia cu un grad (Celsius sau Kelvin). dar aceasta strabate limitele sistemului cand el evolueaza intre doua stari. In practica se utilizeaza capacitatea termica masica c = C/m si relatia devine: Valorile capacitatilor termice masice ale gazelor perfecte pentru diferite temperaturi sunt prezentate in Anexa nr. Caldura se poate transfera prin: conductie. Schimbul de energie sub forma de caldura sau lucru mecanic implica variatii ale energiei interne a sistemului.3.

neomogenitatea gazului. Dupa tipul sistemului si modul in care are loc aceasta interactiune. acesta se mai numeste si lucrul mecanic al transformarii. iar lucrul mecanic efectuat asupra sistemului este considerat negativ. Lucrul mecanic corespunzator trecerii unui sistem dintr-o stare 1 in alta stare 2 va fi: Relatiile de mai sus. In cazul proceselor termodinamice elementare reversibile (considerate etanse.Forme de energie folosite în termodinamica sistem. dV = 0). o parte din energia gazului se consuma in unul din procesele secundare care au determinat caracterul ireversibil: frecarea. distingem mai multe cazuri de lucru mecanic: a) Lucrul mecanic exterior se manifesta in cazul interactiunii dintre un sistem inchis si mediul ambiant. Lucrul mecanic exterior poate fi nul in urmatoarele cazuri: cand presiunea agentului de lucru este nula (p = 0). In cazul transformarilor ireversibile. Aceasta concluzie sta la baza functionarii masinilor termice. cand transformarea este izocora (V = ct. Deoarece lucrul mecanic exterior depinde de drumul parcurs. producand sau Page 10 of 61 . Lucrul mecanic reprezinta interactiunea mecanica dintre un sistem si mediul ambiant. el nu este o marime de stare ci o marime de proces. reversibile si fara frecari). suferind o transformare in urma careia parametrii se modifica. lucrul mecanic cedat de sistem in exterior este considerat pozitiv. sau sistemul paraseste starea de echilibru. sunt valabile numai pentru transformarile reversibile. care functioneaza ciclic. etc. caz in care nu se efectueaza schimb de substanta ci numai o transformare energetica concretizata prin modificarea energiei interne a sistemului si modificarea granitelor lui ca urmare a variatiei volumului. lucrul mecanic exterior este dat de relatia: Deoarece lucrul mecanic exterior se refera la o modificare a starii gazului. Prin conventie.

b) Lucrul mecanic de dislocare apare in cazul sistemelor deschise si reprezinta lucrul mecanic necesar pentru vehicularea unui volum de fluid intr-un sistem. Spre deosebire de lucrul mecanic exterior. un sistem poseda o energie formata din energia cinetica (Ec) a sistemului luat in ansamblu.care functioneaza dupa cicluri negative. de a efectua lucru mecanic. El este o marime de stare. dintr-o pozitie data pana in alta pozitie. Page 11 of 61 . masini termice de lucru . ceea ce permite clasificarea lor in doua mari categorii: 1) 2) masini termice de forta .Forme de energie folosite în termodinamica consumand lucru mecanic. din energia potentiala (Ep) cand sistemul se afla intr-un camp de forte si o energie interna U datorata formelor de energie ale particulelor sistemului (energia cinetica si energia de interactiune a moleculelor. 9) ENERGIA INTERNA Prin energie se intelege capacitatea unui sistem fizic. spre deosebire de lucrul mecanic exterior care este o marime de proces si in consecinta va avea valoarea: c) Lucrul mecanic tehnic reprezinta lucrul mecanic total pe care il dezvolta agentul de lucru in masina termica si include atat lucrul mecanic al transformarii intre doua stari cat si lucrul mecanic de dislocare pentru admisia si evacuarea agentului termic.). cu alte cuvinte energia conservata intr-un sistem intr-o stare termodinamica oarecare. consumatoare de lucru mecanic.care functioneaza dupa cicluri pozitive. in conditii de presiune constanta. lucrul mecanic tehnic este produs continuu si are valoarea: Valoarea lucrului mecanic reprezentat in diagrama p-V este data de marimea ariei cuprinsa intre graficul transformarii respective si axa absciselor (axa volumelor). producatoare de lucru mecanic. corp sau camp.etc. Valoarea acestui lucru mecanic este data de relatia: Acest lucru mecanic este cedat fiecarei transe de gaz de catre masa de gaz din amonte care actioneaza ca un piston. In general. energia miscarii oscilatorii a atomilor si energia interatomica la nivelul invelisului electroatomic.

Intr-un proces termodinamic.R. gazul ideal revine la starea initiala (proces ciclic). cand compozitia chimica a acestuia nu se schimba. k= Energia interna a unui sistem termodinamic depinde numai de parametrii de stare.n. De obicei. In consecinta.k.38054. se poate scrie expresia: U = (3/2). pentru un gaz ideal monoatomic. DU = 0 Page 12 of 61 .K). iar: NA. Luand in considerare cele aratate mai sus. rezulta: U = (3/2). variatia energiei interne este nula. unde R este constanta gazului ideal avand valoarea: R = 8314. in orice proces termodinamic.NA .Forme de energie folosite în termodinamica Deci: sau: In termodinamica se neglijeaza in general energia exterioara si se considera ca energie a sistemului energia interna a acestuia compusa din suma algebrica a energiilor cinetice si potentiale ale particulelor la nivelul moleculelor. Variatia energiei interne pune in evidenta modificarile energetice ale sistemului. iar n este egal cu numarul de moli. astfel incat se poate aproxima: E = S Ec In teoria cinetico-moleculara se face o legatura directa intre energia cinetica medie de translatie a moleculelor si temperatura:Ec med = (3/2).T si cum: N = n. variatia energiei interne va fi: Daca dupa un sir de transformari.T relatie in care k reprezinta constanta lui Boltzmann si are valoarea: 1.10-23 J/K. adica schimbul de energie dintre sistem si mediul ambiant. suma energiilor potentiale este neglijabila in raport cu suma energiilor cinetice. variatia energiei interne depinde numai de starea initiala si starea finala.k.k = R.33J/(kmol. fiind independenta de starile intermediare.T Practic nu intereseaza valoarea absoluta a energiei interne ci numai variatia sa atunci cand sistemul trece dintr-o stare in alta.N. se poate trage concluzia ca energia interna a unui gaz ideal monoatomic este o marime de stare care depinde numai de temperatura: U = f(T) Conform teoriei cinetico-moleculara. ceea ce face ca si ea sa fie o marime de stare. pentru gazele ideale.

pentru a se defini si trata apoi notiunile de energie interna si entalpie.AL TERMODINAMICII Esenta principiului I al termodinamicii consta in urmatorul enunt : Cantitatea de caldura (infinitezimala sau finita) absorbita de un sistem termodinamic este egala cu cresterea (infinitezimala sau finita) a energiei interne a sistemului si a lucrului mecanic (infinitezimal sau finit) efectuat de sistem asupra mediului ambiant. variatia energiei interne a sistemului depinde numai de starea initiala si starea finala a lui. specifica sistemului tehnic de unitati de masura este urmatoarea: "Caldura are intotdeauna un echivalent unic in lucru mecanic. Daca un sistem sufera o transformare. primul principiu s-a formulat mai intai plecandu-se de la caldura si lucru mecanic. in baza aceluiasi raport de echivalenta. in general. Ea poate fi produsa din lucru mecanic si se poate transforma in lucru mecanic. diferentiale totale exacte. In relatia: dU = dQ + dL dU este o diferentiala totala exacta. deci energia interna este o marime de stare extensiva 10) FORMULARILE PRINCIPIULUI -I. fiind independenta de drumul parcurs. Au existat doua tipuri de formulari ale principiului I al termodinamicii. Legatura dintre cele trei forme de energie care pot fi intalnite la schimburile dintre sistem si mediul inconjurator poate fi exprimata prin relatia: Pentru o transformare finita. Primul tip de formulari stabileste posibilitatea transformarii caldurii in si din alte forme de energie.Forme de energie folosite în termodinamica Schimburile de energie dintre un sistem termodinamic si mediul ambiant se poate face prin intermediul lucrului mecanic sau a caldurii. desi dL si dQ nu sunt. Pe baza rezultatelor teoretice si experimentale. O prima formulare restransa. caldura introdusa pe durata desfasurarii unui proces oarecare este egala cu suma dintre variatia energiei interne si a lucrului mecanic care se schimba cu mediul ambiant." Page 13 of 61 . intre doua stari extreme 1 si 2: Aceasta relatie reprezinta ecuatia de definitie a caldurii si ea arata ca intrun sistem inchis.

" Al doilea tip de formulari ale principiului I al termodinamicii se refera la imposibilitatea construirii unui perpetuum mobile de speta I. Imposibilitatea realizarii unui perpetuum mobile de speta I poate fi demonstrata folosind relatia variatiei energiei interne.DQ ceea ce in conformitate cu conventia de semne pentru cele doua forme de energie. Q12 = 0). nu este realizabila. care precizeaza conservarea si transformarea energiei in procesele termodinamice sunt: "Variatia energiei interne a unui sistem neizolat. impune ca sistemul sa primeasca caldura din mediul exterior pentru a-i putea furniza acestuia lucru mecanic." Alte formulari ale primului principiu al termodinamicii. reciproc. aplicabile in tehnica a rezultat ca: "Nu se poate realiza o masina care sa produca in mod continuu un lucru mecanic fara a consuma continuu un echivalent de energie de alta forma sau. ca o concluzie a celor de mai sus. este egala cu suma algebrica a energiilor schimbate cu mediul exterior" respectiv : "Pentru un sistem izolat nu exista schimb energetic cu exteriorul (L12 = 0 . variatia ei este nula si din relatia : DU = DQ + D : rezulta : DQ + DL = 0 : sau : DL = . Energia interna fiind o marime de stare. Page 14 of 61 .5 J A doua formulare a rezultat prin extinderea la alte forme de energie din cadrul sistemului: "Caldura se poate transforma sau deriva din alte forme de energie. la trecerea lui dintr-o stare termodinamica in alta. Astfel. Acesta s-a presupus a fi o masina care ar produce lucru mecanic continuu fara a consuma continuu un echivalent de energie de alta forma care. consideram un sistem termodinamic inchis ce sufera o transformare ciclica. orice masina care consuma energie poate produce o alta energie echivalenta. echivalenta intre caldura si lucru mecanic se exprima prin relatia: 1Kcal = 4185. In toate aceste procese cantitatea de caldura este echivalenta cu cantitatea de energie nou aparuta sau invers. astfel incat energia interna ramane constanta" Din concluziile desprinse.Forme de energie folosite în termodinamica Folosind unitatile de masura ale sistemului tehnic.

acesta ajunge intr-o alta stare 2 cu energia interna U2. Conform legii conservarii energiei se poate scrie: sau: deoarece sistemul fiind izolat. In cazul sistemului termodinamic inchis care schimba energie atat sub forma de lucru mecanic cat si de caldura cu mediul ambiant intre starile 1 si 2.U1 = Q12 + L12 + SEi unde S Ei este suma cantitatilor de energie schimbate. cresterea energiei interne a sistemului este egala cu energia totala primita de sistem: U2 -U1 = Q12 + L12 . Din relatiile de mai sus se observa ca efectul interactiunii dintre sistemele inchise si mediul ambiant consta in variatia energiei interne a sistemului. in cazul unei transformari adiabatice. aflate in repaus. Daca sistemul termodinamic inchis schimba si alte forme de energie cu mediul inconjurator. nu schimba energie sub nici o forma cu mediul ambiant. confirmand imposibilitatea realizarii unui perpetuum mobile de speta I. deci energia lui interna nu variaza. Daca consideram un sistem termodinamic inchis. un sistem termodinamic care furnizeaza lucru mecanic in exterior isi micsoreaza energia interna pana la epuizare.dV reprezinta expresia matematica a principiului I al termodinamicii pentru sisteme inchise. in sensul ca primeste energie sub aceste forme. 11)EXPRIMAREA MATEMATICA A PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII PENTRU SISTEME INCHISE Luam in considerare un sistem termodinamic inchis. Aceasta relatie evidentiaza faptul ca la interactiunea unui sistem termodinamic inchis cu mediul exterior.U1 = L12 iar.Forme de energie folosite în termodinamica De remarcat faptul ca. aflat in repaus. atunci cresterea de energie interna de la cea initiala U1 la cea finala U2 trebuie sa fie egala cu lucrul mecanic primit. In urma unor transformari petrecute in interiorul sistemului. presupus initial izolat de mediul inconjurator In starea initiala 1. Q12 = 0. si se obtine : DU = DL ceea ce arata ca in aceasta situatie. ele vor produce o variatie a energiei interne: U2 . sistemul poseda energie interna U1. care primeste energie sub forma de lucru mecanic din exterior. adica: U2 . schimbul de energie sub forma de caldura si lucru mecanic are ca rezultat variatia energiei interne a sistemului.dV Relatia dU = dQ + p. adiabatic.dV. sau dU = dQ + p. pentru un proces termodinamic elementar : dU = dL = p. Page 15 of 61 .

care aproape intotdeauna constituie agentul de lucru al masinii sau instalatiei termice. AMESTECURI DE GAZE IDEALE DEFINIRE Una dintre problemele de baza ale termodinamicii o constituie studiul comportarii gazelor. Gazul ideal se considera a fi constituit din molecule de forma sferica.contine un numar foarte mare de molecule considerate punctiforme. TRANSFORMARILE SIMPLE ALE GAZULUI IDEAL. acest studiu este foarte complex datorita actiunii fortelor intermoleculare. perfect elastice. clasice. in cazul gazelor reale.dp 12) GAZUL IDEAL. aflate intr-o miscare permanenta.ciocnirea dintre molecule si de peretii vasului sunt perfect elastice.Forme de energie folosite în termodinamica La procesele termodinamice reale datorita aparitiei lucrului mecanic Lf necesar pentru invingerea frecarilor se va scrie : dU = dQ + dL + dLf Daca diferentiem relatia de definire a entalpiei: obtinem : Acesta relatie permite exprimarea energiei interne sub forma: din care se obtine o alta expresie a principiului I al termodinamicii : Cele mai utilizate expresii matematice pentru principiul I sunt : respectiv: dQ = dI + dLt = dI + v. miscarea moleculelor este inertiala si se supune legilor mecanicii . de volum neglijabil. Pe baza teoriei cinetico-moleculare se considera ca are urmatoarele proprietati: . a fost conceput un gaz ipotetic numit gaz ideal. Deoarece. Page 16 of 61 . dezordonata.

. iar energia cinetica este cea a miscarii de translatie. legea Gay-Lussac se poate exprima matematic sub forma: sau: care mai poate fi scris: Page 17 of 61 . La presiuni mici si temperaturi relativ mari. Este cazul gazelor permanente. hidrogenul. depinde de energia medie a .3) se mai poate scrie: Daca se noteaza cu VN si TN volumul si temperatura la starea normala fizica. proprietatile gazelor reale se apropie foarte mult de proprietatile gazelor ideale. cand distantele dintre moleculele gazelor reale devin foarte mari si fortele intermoleculare se reduc foarte mult. dar la care caldurile specifice sunt dependente de temperatura. se numesc gaze semiideale. relatia (3. Acesta a facut posibila stabilirea pe cale (3.pentru gazul ideal caldurile specifice sunt constante si independente de temperatura si presiune. Gazele care se comporta ca si gazul ideal. deci energia potentiala a moleculelor este neglijabila.Forme de energie folosite în termodinamica . adica gazelor care se pot lichefia numai la temperaturi extrem de coborate: oxigenul.presiunea exercitata de gazul ideal moleculelor.fortele de interactiune moleculara sunt neglijabile.gazul ideal nu are vascozitate si nu se lichefiaza datorita starii de rarefiere pronuntata.5) Dilatarea specifica de temperatura si presiune: pentru gazul perfect este o constanta idependenta Deoarece . azotul si heliul. .

Mariotte a fost formulata de Boyle (1662) si confirmata de cercetarile experimentale ale lui Mariotte in 1676. daca temperatura se mentine constanta.12). formularea transformarii Pentru doua stari oarecare ale gazului rezulta: Legea lui Gay . oxigen si azot). exprima izoterme. produsul dintre presiunea si volumul uni gaz este si el constant". in timpul incalziri la presiune constanta. Gay .Lussac. Pe baza unor masuratori efectuate la diferite gaze (aer.Forme de energie folosite în termodinamica Tinand seama de relatia (1. rezulta ca in cazul gazului ideal: b fiind coeficientul de elasticitate termica . "Pentru o masa constanta de gaz. Aceasta observatie i-a permis formularea legii transformarii izobare: "La aceeasi presiune. volumele aceleiasi cantitati de gaz ideal sunt direct proportionale cu temperaturile absolute ale gazului": sau pentru doua stari oarecare ale gazului (1.Lussac a constatat in anul 1802 ca volumul acestor gaze creste cu aceeasi fractinune din volumul lor la 0 0 C.2): Notand . hidrogen. variatia de volum intre doua starii. rezulta: Page 18 of 61 . 13) LEGILE GAZELOR IDEALE -cele 4 proprietati Legea Boyle . cu un grad.

pastrand volumul gazului constant. presiunile sunt proportionale cu temperaturile absolute": . a descoperit experimental legea care ii poarta numele. legea Gay-Lussac se poate exprima matematic sub forma: sau: care mai poate fi scris: rezulta ca in cazul gazului ideal: elasticitate termica b fiind coeficientul de Legea lui Charles In mod similar cu Gay .Forme de energie folosite în termodinamica Dilatarea specifica de temperatura si presiune: pentru gazul perfect este o constanta idependenta Deoarece . fizicianul englez Charles.Lussac. pentru gazul ideal. cunoscuta si sub denumirea de legea transformari izocore. sau pentru doua stari (1. relatia (3. "La acelasi volum.2): La volum constant: in care este coeficient care pentru gazul ideal are valoarea: Legea lui Avogadro (1811) Page 19 of 61 .3) se mai poate scrie: Daca se noteaza cu VN si TN volumul si temperatura la starea normala fizica.

Pe langa kilomol si kilogram. Masa moleculara M a unei substante este un numar fara dimensiuni. au si acelasi numar de molecule". Un kilomol conform legii lui Avogadro contine un numar bine determinat de molecule acelasi pentru toate gazele. Cantitatea de gaz exprimat in kilograme prin cifra care reprezinta chiar masa sa moleculara M se numeste kilomol. Masa gazului din volumul considerat este proportionala cu masa moleculelor. este acelasi in aceleasi conditii de presiune si temperatura oricare ar fi natura gazului respectiv". numit numarul lui Avogadro-Loschmidt: In conformitate cu legea lui Avogadro la starile termice identice (in aceleasi conditii de presiune si temperatura) volumul unui kilomol are aceeasi marime pentru toate gazele. ca unitate de masura a cantitatii unei substante se mai foloseste si o a treia unitate de masura determinata metru cub normal [Nm3]. care la aceeasi presiune si temperatura ocupa acelasi volum.Forme de energie folosite în termodinamica "Doua sau mai multe gaze diferite. adica cu masa moleculara a gazului respectiv. ea reprezentind raportul dintre densitatea acelui corp si densitatea oxigenului inmultita cu masa moleculara a oxigenului adoptata aleator ca fiind 32 : Daca: rezulta ca: ceea ce permite formularea reciprocei legii lui Avogadro: "Volumul unei cantitati dintr-un gaz. Page 20 of 61 . egala cu masa moleculara. Acesta reprezinta cantitatea de gaz cuprinsa in volumul unui metru cub in conditii normale fizice.

4-a parte dintr-un kilomol. de catre Gay Lussac si apoi Joule. se constata ca temperatura in ambele rezervoare a revenit la valoarea initiala. Dispozitivul experimental consta din doua recipiente. Gazul din primul rezervor curge in cel de-al doilea. adica gazul cu noul volum isi reia temperatura avuta cand se gasea comprimat intr-un singur vas.1 Schemainstalatiei pentru experienta GayLussac-Joule Robinetul fiind inchis. instalate intr-un calorimetru izolat fata de mediul exterior Fig. 3. Dupa masurarea temperaturii apei din calorimetru se deschide robinetul. in primul recipient se introduce gaz iar in cel de-al doilea se face vid. Deci gazul nu a schimbat Page 21 of 61 . Intre cele trei unitati de masura ale cantitatii de substanta: kilomol. Dupa refacerea noului echilibru termic prin transfer de caldura intre cele doua recipiente prin apa calorimetrului. prin urmarirea transformarii izoterm-adiabatica a unui gaz presupus ideal. metru cub normal si kilogram exista urmatoarea legatura: 1kilomol=22. rezulta ca un metru cub normal reprezinta a 22.Forme de energie folosite în termodinamica Deoarece un kilomol de gaz ideal ocupa in conditii normale fizice un volum de 22. in conditiile adiabatice ale procesului. racindu-se in primul recipient si incalzindu-se in cel de-al doilea. legate intre ele printr-un tub de legatura cu robinet.4 Nm3=M kg Legea lui Joule a fost stabilita pe cale experimentala.4 m3.

Gazele reale prezinta abateri de la legea lui Joule. T1. ea depinde numai de temperatura". nici cu apa din calorimetru si nu a efectuat lucru mecanic deoarece in recipientul cu vid nu s-a opus nici o rezistenta exterioara dilatarii gazului din recipientul 1. Daca acest gaz este supus unei transformari la temperatura constanta. Joule a formulat urmatoarea lege: "Energia interna a unui gaz ideal nu depinde nici de volumul sau. VI. el va ajunge intr-o alta stare caracterizata prin marimile de stare p2. se obtine o a treia stare caracterizata prin .Forme de energie folosite în termodinamica caldura nici cu mediul exterior. Conform legii Gay . presiunea s-a micsorat.Lussac: Prin eliminarea lui relatii rezulta: din cele doua Page 22 of 61 . Intre presiunile si volumele celor doua stari exista relatia lui Boyle: P1V1 = p 2Vi Daca se modifica temperatura gazului la presiune constanta. Se considera o cantitate de un kilogram de gaz ideal aflat in echilibru intrun punct caracterizat prin marimile termice . 14) ECUATIA TERMICA DE STARE A GAZELOR IDEALE. Volumul gazului a crescut. (Ecuatia lui Clapeyron) In anul 1834 Clapeyron a reusit sa reuneasca legile Boyle Mariotte si Gay-Lussac intr-o singura lege generala. numai temperatura a ramas constanta. nici de presiunea sa. In baza acestor observatii. abateri care stau la baza tehnicii lichefierii gazelor. Din relatia: rezulta dU=0.

Aceasta caldura specifica depinde de natura substantei. Caldura specifica variaza cu temperatura si in mai mica masura si cu presiunea. Pentru procesele cu schimbare de faza sau stare de agregare transformarea fiind izoterm-izobara. se poate si . care depinde numai de natura : gazului.Forme de energie folosite în termodinamica Raportul este o constanta fizica. numita constanta caracteristica a gazului ideal Aceasta ecuatie a fost denumita ecuatia lui Clapeyron. de presiune si de conditiile in care are loc o incalzirea. fara ca procesul sa produca o schimbare de faza sau de stare de agregare. notiunea de caldura specifica si capacitate calorica sunt lipsite de sens. de valoarea temperaturii. cand temperatura creste cu un grad. astfel incat temperatura sa creste de la scrie: la si volumul creste de la V1 la V2. de unde: ceea ce arata ca Ri este egal cu lucrul mecanic produs de 1 kg de gaz intr-o transformare la presiune constanta. Pornind de la expresia principiului I. Caldura specifica a unei substante omogene reprezinta energia termica necesara unitatii de cantitate din acea substanta pentru a-si mari temperatura cu un grad. caldura specifica pentru gazele ideale este: Page 23 of 61 . Cu ajutorul ecuatiei termice de stare se poate calcula densitatea unui gaz pentru o stare p si T data in functie de constanta gazului: 15) CALDURI SPECIFICE Pentru a incalzi unitatea de masa din diferite corpuri cu un grad este necesara o cantitate de caldura diferita de la corp la corp. Pentru o cantitate de m kilograme de gaz ideal se obtine: Daca se incalzeste un gaz ideal la presiunea constanta.

Daca p = constant rezulta: unde h se determina diferentiind ecuatia termica de stare h. este necesara cantitatea de caldura cp. Page 24 of 61 . Notand: relatia devine: In practica o importanta deosebita o prezinta caldurile specifice la volum constant cv si la presiune constanta cp. Deci pentru a mari temperatura unui kilogram de gaz ideal cu un grad.Forme de energie folosite în termodinamica Termenul al doilea din aceasta relatie are semnificatia unui lucru mecanic specific in raport cu variatia de temperatura. Luand in considerare relatia: expresia primului principiu al termodinamicii devine: iar din relatia rezulta caldura specifica. in conditii de presiune constanta. Deoarece R>0 se observa ca intodeauna cp >cv. deci: Inlocuind in relatie obtinem: relatia cunoscuta sub numele de relatia lui Robert Mayer. din care o parte cv este utilizata la cresterea energiei interne a gazului iar diferenta (cp .cv) este utilizata pentru efectuarea de lucru mecanic pentru destinderea gazului. la presiunea constanta.

la temperaturi si presiuni obisnuite. iar in urma amestecului rezulta un gaz ideal care respecta legile specifice acestuia. avand in plus si legi caracteristice. Produsul dintre caldura specifica c a unui corp si masa sa moleculara M se numeste caldura molara sau moleculara egala cu: Deoarece energia interna si entalpia gazelor ideale nu depind de presiune. si capacitatile termice masice ale gazelor ideale sunt independente de presiune. etc. cu cu comportarea unui amestec de gaze considerate ideale. si respectiv Capacitatea calorica reprezinta energia termica absorbita de un corp de masa m pentru a-si ridica temperatura cu un grad. se pot exprima cele doua capacitati termice masice in functie de R. Aceste gaze se numesc gaze ideale perfecte. Pentru toate celelalte gaze ideale capacitatile termice masice cresc cu temperatura iar exponentul adiabatic se reduce cu cresterea temperaturii. cand si exponentul adiabatic este constant. constanta caracteristica a gazului R capata semnificatia fizica de lucru mecanic specific la presiune constanta (J/Kg⋅ K). dar depind de temperatura gazului. 16) AMESTECUL DE GAZE IDEALE In tehnica se utilizeza frecvent amestecul de gaze a caror comportare poate fi aproximata. in cuprinsul aceleasi stari de agregare. Gazele componente nu reationeaza chimic intre ele. In studiul Page 25 of 61 . Aceste gaze se numesc gaze ideale semiperfecte (ex: aerul la presiunea apropiata de presiunea atmosferica la temperaturi ridicate). Ar.) au capacitatile termice masice constante independente de temperatura. Raportul capacitatilor termice masice se noteaza in mod conventional k si este denumit exponent adiabatic. Numai gazele ideale monoatomice (He.Forme de energie folosite în termodinamica Astfel.

respectiv: Prin impartirea celor doua relatii rezulta: Page 26 of 61 . de unde rezulta: Relatia intre participatia volumica si cea masica se determina scriind ecuatia termica de stare pentru un component oarecare i aflat in conditiile legii lui Amagat si pentru intreg amestecul: . fiecare gaz extinzandu-se in tot volumul si capatand aceeasi temperatura ca si amestecul. Daca amestecul contine i componenti rezulta: unde Tam este temperatura amestecului iar Ti reprezinta temperatura componentului oarecare i. Amestecul de gaze introdus intr-un vas se omogenizeaza datorita miscarii moleculelor. b) Presiunea amestecului.Forme de energie folosite în termodinamica amestecurilor de gaze ideale se urmareste determinarea marimilor termodinamice ale acestora in functie de proprietatile componentilor. Fiecare gaz din amestec exercita pe peretii vasului o anumita presiune pe care ar trebui sa o aiba fiecare Pentru n componente prin insumare rezulta: deoarece c) Participarea volumica ri reprezinta raportul dintre volumul redus al unui component oarecare si volumul amestecului: . Parametri termodinamici ai amestecului de gaze ideale a) Temperatura amestecului.

izotropa. cum ar fi cazul unui piston care se deplaseaza etans si fara frecari intr-un cilindru. izocora. P Q12 Page 27 of 61 . Acesta este lucrul mecanic de dislocare corespunzator maririi saumicsorarii volumului gazului.Ecuatia caracteristica a acestei transformari este: sau Considerand ecuatia termica de stare a gazului ideal pentru doua stari oarecare ale transformarii: respectiv si tinand seama ca p1=p2 .Forme de energie folosite în termodinamica 17) TRANSFORMARILE SIMPLE ALE GAZELOR IDEALE izobara. expresia lucrului mecanic exterior este: sieste pozitiv daca gazul se incalzeste si negativ la racireagazului. astfel incat presiunea gazului din cilindru ramane egala cu presiunea mediului ambiant. Transformarea izobara (la presiune constanta) Transformarea izobara reprezinta procesul in care sistemul isi modifica starea la presiune constanta. se obtine: sau Reprezentarea in diagrama p-V a transformarii izobare consta intr-un segment de dreapta orizontala. adiabatica. (figura ) In acest caz.

V⋅ dp): Din relatie se obseva ca ea este egala cu entalpia gazului.Forme de energie folosite în termodinamica 1 p1=p2 V1 2 V2 V Fig 3. 2a) Page 28 of 61 . Transformarea izocora (la volum constant) Aceasta transformare de stare poate fi efectuata de agentul de lucru aflat intr-un recipient cu pereti rigizi (figura 3. Transformarea izobara nu este avantajoasa deoarece la sfarsitul transformarii energia interna creste.4. Deoarece expresia entalpiei este: rezulta ca energia cedata gazului sub forma de caldura serveste partial la marirea energiei interne si restul pentru producerea lucrului mecanic de dislocare. Reprezentarea transformarii izobare in diagrama p-V Lucrul mecanic (tehnic) este nul: Caldura shimbata pe timpul transformarii se deduce cu ajutorul primului principiu al termodinamici (dQ = dI . prin care energia interna a gazului se transforma in lucru mecanic. de aceea este indicat ca aceasta transformare sa fie urmata de o transformare adiabatica. Transformari izobare se produc in camerele de ardere ale motoarelor Diesel si ale turbinelor cu gaze si de asemenea la incalzirea si racirea gazelor in schimbatoarele de caldura.

respectiv: . care este chiar legea Charles. b-transformare izobara. ecuatia caracteristica fiind: sau V=const Scriind ecuatia termica de stare pentru doua stari oarecare ale transformarii: . c-transformare izoterma Transformarea izocora este caracterizata prin mentinerea constanta a volumului corpului. In diagrama p-V transformarea izocora este reprezentata de un segment de linie verticala orientata in sensul cresterii presiunii cand gazul este incalzit si invers daca gazul este racit. Lucrul mecanic exterior este nul: Lucrul mecanic tehnic (interior) va fi: p Page 29 of 61 . Modele de transformari simple ale gazelor ideale: a-transformare izocora. se obtine: sau si tinand seama ca .Forme de energie folosite în termodinamica a. c. b.

El reprezinta lucrul mecanic de dilatare necesar realizarii tehnice a procesului. Caldura schimbata cu mediul exterior rezulta din expresia principiului I al termodinamicii: Cum dV=0 obtinem: Aceasta este pozitiva in cazul incalzirii si negativa in cazul racirii gazului.3 Reprezentarea transformarii izocore in diagrama p-V si va fi negativ in cazul incalzirii si pozitiv in cazul racirii gazului. deci toata caldura primita sau cedata de agentul de lucru se cheltuie pentru variatia energiei interne.Forme de energie folosite în termodinamica p2 1 Q12 -L2 p1 2 V1=V2 V Fig. fiind egala cu variatia energiei interne a gazului. 3. Variatia entalpiei se poate determina pe baza relatiei: diferentiat devine: . care Page 30 of 61 .

Graficul imparte planul p-V in doua zone: deasupra curbei se gasesc puncte cu o temperatura mai mare ca a izotermei date. Ecuatia caracteristica a transformarii este: sau Scriind ecuatia termica de stare pentru doua stari oarecare ale transformarii: respectiv ca T1= T2 . Transformarea izoterma (la temperatura constanta) Acesta transformare poate fi considerata ca fiind procesul din cilindrul unei masini cu piston in care gazul primeste energie sub forma de lucru mecanic in urma careia temperatura tinde sa creasca. dar este mentinuta constanta prin cedare de caldura in exterior. reprezentarea acestui tip de transformare apare ca o hiperbola echilatera. obtinem: sau Mariotte In diagrama p-V de mai jos. iar dedesubt zona cuprinde puncte cu o temperatura inferioara izotermei. si luand in considerare faptul care este chiar expresia legii lui Boyle - Page 31 of 61 .Forme de energie folosite în termodinamica relatie care integrata: Deci variatia entalpiei reprezinta in cazul transformari izocore suma energiilor schimate pe timpul transformarii sub forma de caldura si lucru mecanic de dislocare.

Forme de energie folosite în termodinamica Lucrul mecanic realizat la o transformare izoterma este: Fig. Transformarea izoterma a unui gaz ideal nu poate fi realizata practic. Deoarece incinta perfect etansa termic se realizeaza mai greu. deci cantitatea de caldura schimbata cu exteriorului poate fi neglijata.de lucru mecanic exterior si de lucru mecanic tehnic: Datorita faptului ca energia transmisa unui gaz sub forma de caldura in timpul unei destinderi izoterme se transforma integral in lucru mecanic. Page 32 of 61 . Transformarea adiabatica (fara schimb de caldura) In cadrul acestei transformari sistemul nu are schimb de caldura cu exteriorul. se considera o transformare ca fiind adiabatica atunci cand timpul de contact intre fluid si peretii recipientului este mic.5Reprezentarea transformariiizoterme Tinand seama ca in cazul transformarii izoterme energia interna si entalpia gazului ideal raman constante. 3. rezulta egalitatea dintre energiile schimbate sub forma de caldura. transformarea izoterma este cea mai avantajoasa transformare. Numai la schimbarea de faza (vaporizarea sau condensarea unui fluid) se poate obtine in practica o transformare izoterma. interactiunea sa cu mediul exterior fiind numai de natura mecanica. deoarece prin cedare sau primire de caldura temperatura gazului variaza. iar in cazul comprimarii unui gaz transformarea poate fi izoterma numai atunci cand intreaga energie introdusa in gaz sub forma de lucru mecanic de comprimare se evacueaza sub forma de caldura.

aceasta. de unde: relatie care reprezinta o alta forma a ecuatiei transformarii adiabatice. .p⋅ dV.devine: . In diagramele p-V transformarea adiabatica apare ca o hiperbola cu unghiul tangentei mai mare decat in cazul izotermei : Page 33 of 61 . se adica: sau Aceasta expresie se numeste ecuatia adiabatei lui Poisson iar k poarta numele de exponent adiabatic. Utilizand ecuatia termica de stare a gazului ideal : Inlocuind. din expresia diferentiala a primului principiu rezulta: si Admitand ca raportul obtine: este cunoscut de-a lungul transformarii.sau: .Forme de energie folosite în termodinamica De asemenaea se pot considera adiabatice transformarile cu o durata scurta de efectuare (exemplu: curgerea aburului printre paletele unei turbine).sau.relatia.in. Transformarea are ecuatia: Pentru gasirea relatiei de legatura intre marimile termice de stare p si V folosim ecuatia calorica de stare: Cum m⋅ R⋅ dT = p⋅ dV + V⋅ dp (din ecuatia lui Clapeyron) si dU = .

ciclul CARNOT La inceputul secolului al XIX-lea. Sadi Carnot a conceput ciclul reversibil al unei masini cu randament termic maxim.Forme de energie folosite în termodinamica a b Reprezentarea transformarii adiabatice in diagrama p-V. care este agentul motor termic optim de folosit si care sunt factorii care conditioneaza randamentul acestor transformari. editata la Paris in 1824. Sadi Carnot a cautat sa determine ce cantitate de lucru mecanic se poate produce din caldura cu o masina termica in care se reproduc cicluri.inversat. functionand intre doua temperaturi extreme TM si Tm. Acest ciclu Page 34 of 61 . b) Pozitia reciproca a izotermei fata de adiabata in diagrama p-V 18) PROCESELE CICLICE -direct. In lucrarea "Cugetari asupra fortei motoare a focului si asupra masinilor capabile sa dezvolte aceasta forta". care se aplica unei masini termice ideale. analizand functionarea masinilor termice. Ciclul Carnot este un ciclu ideal reversibil. nevand nici un fel de pierderi si functionand ca un gaz ideal.

Pentru ciclul direct (normal).Forme de energie folosite în termodinamica nu poate fi realizat practic. (2-3) .destindere izoterma a gazului la temperatura TM cu producere de lucru mecanic transferat in exterior si preluarea caldurii QM de la sursa calda. Lucrul mecanic al ciclului este reprezentat de suprafata cuprinsa in interiorul ciclului si poate fi calculat ca suma lucrurilor maxime termice ale celor patru transformari (se neglijaza variatiile energiei cinetice si energiei potentiale ale gazului considerat ideal perfect): Pentru transformarile adiabatice rezulta: Page 35 of 61 . fiind independent de natura fluidului de lucru ca in figura de mai jos: a. Ciclul Carnot este constituit dintr-o succesiune de patru procese reversibile. cu consum de lucru mecanic preluat din exterior.destinderea adiabata pana la temperatura Tm a sursei reci cu producere de lucru mecanic transferat mediului inconjurator. dar este folosit drept criteriu de comparatie pentru ciclurile masinilor termice reale.comprimarea izoterma la temperatura Tm cu consum de lucru mecanic preluat de la mediul inconjurator si cedarea caldurii Qm printr-un proces reversibil de transfer de caldura de la gaz la sursa rece. (3-4) . curbele au urmatoarea semnificatie: (1-2) . a) normal b) inversat b.comprimarea adiabata pana la starea initiala. (4-1) .

valorile absolute ale cantitatilor de caldura absorbite. poate fi parcurs in sens invers Page 36 of 61 . indiferent de natura agentului de lucru. Acestea prezinta avantajul ca sunt economice si in acelasi timp sunt fluidele cele mai studiate sub toate aspectele.Forme de energie folosite în termodinamica respectiv deci: Energia consumata sub forma de caldura pentru obtinerea acestui lucru mecanic este: Din relatiile de mai sus rezulta randamentul termic al ciclului. Acest fapt a permis alegerea apei drept agent de lucru in masinile cu ardere externa si a aerului in masinile cu ardere interna. conform teoriei lui Lorentz. sunt proportionale cu temperaturile absolute ale celor doua surse de caldura: rezulta valabilitatea in cazul ciclului Carnot a relatiei Ciclul Carnot nu poate fi realizat practic datorita imposibilitatii realizarii transformarilor izoterme si datorita raportului de presiune extrem de ridicat caracteristic acestui ciclu. respectiv cedate de catre o masina termica reversibila. sau: Se observa ca randamentul ciclului Carnot depinde exclusiv de temperaturile surselor.Ciclul Carnot fiind reversibil. Deoarece.

care sa inregistreze si ea modificari numai intr-o singura directie si sa caracterizeze starea sistemului. numita si eficienta frigorifica este: iar ciclul Carnot al pompei de caldura are eficienta maxima (eficienta calorica): Din compararea ciclului Carnot cu ciclurile reale a rezultat urmatoarea concluzie: "Pentru un interval de temperaturi date. Page 37 of 61 . In cazul masini frigorifice. in procesele termice poate trece de la un corp la altul. concluziile lui Sadi Carnot referitoare la randamentul maxim al ciclului termic si a cantitatii de caldura ce se poate transforma in lucru mecanic au ramas perfect valabile si in zilele noastre. ciclul Carnot are randamentul maxim deoarece este ciclu reversibil. Desi a plecat de la o interpretare gresita a caldurii. pe care in baza teoriei imponderabilelor o considera ca fiind un fluid fara greutate (flogistic) care se gaseste in toate corpurile intr-o anumita proportie si care. eficienta maxima.Forme de energie folosite în termodinamica obtinandu-se ciclul ideal de functionare al unei masini frigorifice sau al unei pompe termice. ciclurile ireversibile presupunand pierderi de caldura cedata mediului exterior". 19) ENTROPIA -integrala lui CLAUSIUS Pornind de la constatarea ca toate procesele reale sunt ireversibile si ca transformarile de energie au loc in sensul caderii de potential s-a pus problema ca proprietatea de reversibilitate a proceselor reale ar trebui sa fie exprimabila cu ajutorul unei marimi fizice masurabile.

Forme de energie folosite în termodinamica Aceasta marime fizica a fost introdusa in anul 1865 de catre Clausius sub denumirea de entropie si masoara sensul preferential al transformarilor termice. ireversibilitatea unui proces termodinamic si stabilitatea sistemului termodinamic. se obtin cicluri elementare Carnot pentru care: Page 38 of 61 . Ea este o masura de stare extensiva si poate fi definita ca fiind energia schimbata la temperatura la care se produce acest schimb. prin transformari adiabatice: Un ciclu elementar absoarbe cantitatea de caldura respectiv cedeaza caldura . Daca portiunile din ciclul real se inlocuiesc cu portiunile elementare de izoterme la temperaturile medii T1 si T2.3) intr-o infinitate de cicluri elementare.4.Pornind de la expresia randamentului ciclului Carnot: ca Qm reprezinta caldura cedata si este negativa rezulta: si tinand seama Pentru generalizare se imparte o transformare ciclica reversibila (fig.

Forme de energie folosite în termodinamica

Fig.4.3 Ciclu reversibil constituit dintr-unnumar mare de cicluriCarnot

Integrand aceasta relatie intre punctele A si C unde adiabatele limita sunt tangente la conturul dat, rezulta:

Suma acestor integrale, luate de-a lungul ciclului reprezinta integrala de contur:

Aceasta integrala este cunoscuta sub denumirea de integrala lui Clausius. Intr-un ciclu reversibil integrala lui Clausius este nula, de unde rezulta ca expresia de sub integrala este diferentiala unei functii de stare care este entropia.

Deci entropia:

sau explicit:

relatie care reprezinta expresia matematica a principiului al doilea al termodinamicii pentru schimbari de stare reversibile ale sistemului.

Intr-un proces reversibil deschis variatia de entropie va fi: aceasta nu permite determinarea valorii absolute a entropiei, ci exprima numai variatia de entropie. Pentru rezolvarea problemelor practice, originea pentru entropie se alege convenabil (ex: pentru abur este avantajos sa se aleaga S = 0 la T = 0oC).

Pentru un kilogram de gaz entropia specifica s este: Dimensiunile entropiei specifice sunt aceleasi ca si ale caldurii specifice, desi sensul sau fizic este altul.

Page 39 of 61

Forme de energie folosite în termodinamica

Din relatia: tinind seama ca in cazul transformarilor adiabatice dQ=0 rezulta ca si dS=0, deci transformarile adiabatice sunt in acelasi timp si transformari izentropice. In natura toate fenomenele sunt mai mult sau mai putin ireversibile. In cazul unui ciclu ireversibil, egalitatea lui Clausius nu este valabila, relatia devenind:

Pentru intregul contur, integrand rezulta: Deoarece la fenomenele ireversibile entropia creste, relatia

devine:

Relatia matematica a principiului al doilea al termodinamici se va scrie:

sau: Daca transformarea reala este adiabatica, adica In aceste conditii, entropie mai mare. , atunci .

deci corpul termodinamic ajunge in stare de

Toate fenomennele spontane au loc cu cresterea entropiei. aceasta reprezinta o forma matematica de exprimare a principiului al doilea al termodinamicii:

Page 40 of 61

Forme de energie folosite în termodinamica

"Entropia unui sistem izolat creste sau ramane constanta si nu scade niciodata" Aceasta formulare este cunoscuta sub denumirea de principiul cresterii entropiei. Deci procesele reale din natura au loc de la sine in sensul cresterii entropiei unui sistem izolat.

Din relatia de mai sus se pot trage concluzii privind legatura dintre variatia entropiei si schimbul de caldura al agentului termic cu mediul ambiant. Astfel: daca variatia entropei este mai mare decat zero, atunci si variatia de caldura este pozitiva, deci sistemul primeste caldura; daca variatia entropiei este negativa si variatia de caldura este mai mica decat zero si deci sistemul cedeaza caldura. In cazul in care variatia entropiei este nula, sistemul nu efectueaza schimb de caldura cu exteriorul, deci procesul este adiabatic reversibil sau izentrop. Entropia joaca un rol important in studiul proceselor termice, deoarece permite evidentierea, in mod detaliat, a pierderilor care insotesc transformarile si da indicatii referitoare la masurile care trebuiesc luate pentru imbunatatirea randamentului masinilor termice si pentru marirea eficientei cu care se foloseste energia disponibila. 20) FORMULARILE PRINCIPIULUI -II-AL TERMODINAMICII Pentru principiul al doilea s-au emis o varietate de formulari care acopera multiplele aspecte calitative ale proceselor termice completandu-se reciproc. O prima formulare ii apartine lui S.Carnot: "Nu exista masina termica care sa produca cicluri fara a fi in legatura cu doua surse de caldura: una cu temperatura mai inalta si una cu temperatura mai scazuta". Experimental s-a dovedit trecerea de la sine, fara interventie straina, a caldurii de pe un corp mai cald pe un corp mai rece; fenomenul fiind ireversibil, trecerea inversa este conditionata de consumul de lucru mecanic. Imposibilitatea trecerii spontane a caldurii de la un corp mai rece la un corp mai cald i-a permis lui Clausius sa exprime in anul 1850 urmatoarea formulare: "Caldura nu trece niciodata de la sine de la un corp, la altul cu temperatura mai ridicata".

Page 41 of 61

Thompson a enuntat in anul 1851: "In natura transformarile ciclice ale caror efect consta in producerea de lucru mecanic echivalent cu cantitatea de caldura luata de la o singura sursa de caldura. In baza observatiilor experimentale. O alta formulare a principiului al principiului al doilea se deduce din proprietatile ciclului Carnot inversat: "Este imposibil de a se realiza o transformare ciclica prin care sa se provoace trecerea de caldura de pe un corp rece asupra corpului mai cald. producand numai racirea acestuia. In aceasta idee W. M. folosirea diferentelor de temperatura ale Pamantului intre poli si ecuator. Ar fi exemplul unei nave actionata de un motor ce ar putea circula pe seama caldurii extrase din apa marii sau. In aceasta situatie sursele de caldura ar fi practic inepuizabile. Toate aceste formulari conduc la conculzia ca in timp ce lucrul meacanic ca forma de energie ordonata. daca ar fi realizabile. constituie un perpetuum mobile de genul al doilea.Forme de energie folosite în termodinamica Din aceasta enuntare rezulta ca transformarea lucrului mecanic in caldura se poate face fara nici o restrictie pe cand transformarea inversa este conditionata de existenta unor corpuri calde si reci. Construirea unor asfel de masini. sunt imposibile". De exemplu daca s-ar putea raci numai cu un grad masa Pamantului am obtine o energie de 1012 ori mai mare decat energia tuturor instalatiilor de forta din lume. Planck a aratat ca: "Toate procesele in care intervine frecarea sunt ireversibile" sau prin generalizare "Toate procesele naturale sunt ireversibile". Au fost formulate o serie de idei pentru folosirea acestor surse de energie. dar din cauza unor probleme tehnologice insurmontabile nu pot fi aplicate (de exemplu folosirea unor surse termice diferite: apa oceanului la suprafata si la fund. denumire formulata de W Ostwald. Deci nu exista posibilitatea construirii unei masini termice care sa utilizeze numai o sursa de caldura. etc. O astfel de masina ce ar produce lucru mecanic prin absorbire de caldura de la un singur izvor. ar rezolva pentru intotdeauna problemele energetice ale omenirii. fara ca o anumita cantitate de lucru mecanic sa se transforme in caldura".). Page 42 of 61 . o instalatie de forta care ar produce energie extragand caldura din aerul inconjurator. poate fi transformat integral in energie interna.

este o formulare incompleta a principiului al treilea. Nerst a enuntat o teorema care practic. aflate la orice temperatura. restul ramanand netransformabila in sistemul dat. in apropiere de zero absolut". b) La randul sau M Planck a enuntat o alta formulare a principiului trei: "Entropia oricarui corp solid. la aplicarea principiului al treilea trebuie sa se tina seama de existenta unor substante care prin comportarile lor statice contrazic principiul chiar la temperaturi foarte coborate. in apropierea temperaturii de zero absolut ". lucrul mecanic reversibil si entalpia de reactie sunt egale la punctul de zero absolut si in vecinatatea lui".Forme de energie folosite în termodinamica aceasta se poate transforma numai partial in lucru mecanic sau alta forma de energie ordonata. "In reactiile chimice printre faze condensate. Din concluzile reiesite in urma analizari rezultatelor experimentale au fost enuntate mai multe formulari al celui de-al treilea principiu al termodinamicii: a) Analizand fenomenele electrochimice care se desfasoara intre diferite substante lichide si solide. lichide si gazoase. Intrucat in formularea principiului al doilea al termodinamicii notiunea de entropie intervine ca marimea cea mai importanta relatia: este considerata ca a doua expresie matematica a principiului al doilea. format din particule cu aceeasi orientare in reteaua cristalina tinde catre zero. Implicit din aceasta afirmatie rezulta ca si variatia entropiei tinde catre zero in apropierea punctului de zero absolut. lichide sau solide. Aceasta formulare se refera la toate substantele aflate in stare de echilibru si face posibila determinarea valorii reale a entropiei pentru substantele solide. cristalizat. c) O alta formulare care reprezinta extinderea enuntului lui Planck este: "Entropia tuturor substantelor ajunse in echilibru termodinamic intern. in anul 1906 W. 21) FORMULARILE PRINCIPIULUI -III-AL TERMODINAMICII Formularile principiului al treilea Spre deosebire de primele doua principii ale termodinamicii care au valabilitate absoluta in domeniul fenomenologic. tinde spre zero. adica in domeniul lui de valabilitate. Page 43 of 61 .

de unde reiese concluzia ca nu se poate cobora pe izoterma de zero absolut. Deoarece exista substante ca glicerina si oxidul de carbon care nu se pot sa se gaseasca in echilibru termodinamic intern nici la temperatura de zero absolut. Aplicatiile principiului al treilea al teromdinamicii 1. in vecinatatea punctului de zero absolut gazul perfect nu se mai supune legilor clasice. principiul al treilea este valabil numai in conditii de echilibru termodinamic. 2. acestea au entropia de nul mai mare decat zero. la T→0. la zero absolut entropia se anuleaza. ci doar restrang sfera de valabilitate a legii conform careia. A doua afirmatie de baza a principiului al treilea: "Punctul de zero absolut este imposibil de atins pe cale experimentala" este cunoscuta sub denumirea de Principiul de imposibilitatii atingerii experimentale a punctului de zero absolut enuntat de Nerst. teorema lui Nernst nu este satisfacuta. Aceste substante nu infirma precizarile principiului al treilea al terodinamicii.19)): respectiv Cum: rezulta ca desi .Forme de energie folosite în termodinamica Deci. Rezulta ca. la fel ca si in cazul primelor doua principii. Page 44 of 61 . Degenerare gazului ideal Una din expresiile entropiei gazul perfect este: care arata ca pentru gazul ideal. acest punct nu poate fi atins experimental de nici o substanta.15) si (4. ceea ce este totuna cu preciza ca este imposibil ca punctul de zero absolut sa fie atins. indifernt daca entropia se anuleaza sau nu la starea de zero absolut. S→∞. Deci. Imposibilitatea atingeri punctului de zero absolut Principiul al treilea al terodinamici aplicat ciclului Carnot (relatile (4.

In figura 5. prezentand anomalii chiar si fata de legea stabilita de Linde privind cresterea caldurii specifice cu presiunea. Factorul de compresibilitate depinde de presiune si temperatura si poate primi atat valori supraunitare cat si subunitare si numai pentru presiuni extrem de mici si temperaturi foarte mari este practic egal cu unitatea. volum propriu al moleculelor. cresterea concentratiei moleculelor gazului si scaderea distantei dintre molecule. Pentru gazele reale.3 se prezinta variatia acestui factor in functie de presiune. in cazul aerului se constata ca pentru presiuni mai mici decat presiunea critica. Astfel. este numita degenerare. Factorii care determina diferentierea pronuntata intre comportarea gazelor reale si cea a gazelor ideale sunt: cresterea presiunii. existenta miscarii de rotatie si oscilatie a moleculelor in jurul pozitiei medii de echilibru. Astfel teorema lui Nernst evidentiaza degenerarea gazului ideal. scaderea termperaturii. Temperatura de degenerare a gazului ideal este 1 K. la temperatura 0 0 C. Comportarea diferita a gazelor reale in comparatie cu gazele ideale se manifesta si in ceea ce priveste caldurile specifice. variatia caldurilor specifice cu temperatura si presiunea. aceasta marime exprima abaterile proprietatilor gazului real de la cele ale gazului ideal. Deoarece pentru gazul ideal si z=1. denumita factor de compresibilitate.Forme de energie folosite în termodinamica Abaterile gazului ideal de la legile gazelor. caldurile specifice cp si cv depind numai de temperatura si presiune. se utilizeaza marimea . existenta fortelor de interactiune moleculara. variatia caldurii specifice devine complexa. la temperatura constanta caldura specifica cp creste cu Page 45 of 61 . pentru cateva gaze. Pentru calculele practice ale parametrilor gazelor reale. la temperatura foarte coborata. 22) CARACTERISTICILE GAZELOR REALE Gazele reale se caracterizeaza in principal prin: compresibilitate si vascozitate. apropiata de zero absolut. in apropierea punctului de zero absolut. Pentru gazele ideale.

3 Variatia caldurii specifice cp in raport cu presiunea 23) ECUATIA VAN der WAALS Fig. Van der Waals a facut urmatoarele corectii: 1) Scriind ecuatia de stare a gazului ideal sub forma se observa ca la cresterea presiunii. Cautand sa determine dependenta parametrilor fundamentali p. in timp ce altele sunt ecuatii pur empirice. In aceste conditii se obtine: Page 46 of 61 . atunci v 0. volumul tebuie sa scada iar daca p .4 Dependenta z = f(p) la temperatura t = 0oC Pentru exprimarea proprietatilor gazelor reale sub forma unor ecuatii caracteristice de stare s-au formulat pana in prezent peste 150 de variante. situatie corespunzatoare gazului ideal pentru care volumul propriu al moleculelor este neglijabil. dintre care o parte se bazeaza pe anumite ipoteze teoretice simplificatoare. v si T. deduse din interpretarea statistica a datelor experimentale. o pozitie deosebita o ocupa ecuatia propusa de Van der Waals care se bazeaza pe aplicarea teoriei cinetico-moleculare la gazele ideale. 5. pentru o umplere completa.Forme de energie folosite în termodinamica presiunea in concordanta cu legea lui Linde (figura presiuni supracritice ea scade cu presiunea. 5.2) in timp ce pentru Fig. In cazul real. moleculele au volum finit propriu la care se adauga spatiul dintre molecule. unele se refera numai la starea gazoasa in timp ce altele incearca sa cuprinda si faza lichida. rezultand vm adica volumul minim pana la care se poate comprima gazul. Dintre toate aceste propuneri. 5. De asemenea.

adica . Termenul se numeste presiune interna. Pentru lichide el are valori foarte mari (de exemplu pentru apa la 293 K. pentru gaze presiunea interna este mica si depinde de presiune si temperatura. In cazul gazului real. in comparatie cu cel ideal. deci direct proportionala cu patratul densitati gazului sub forma : unde a este factorul de proportionalitate.Forme de energie folosite în termodinamica Daca . datorita existentei acestor forte. moleculele sunt libere in miscare si ciocnirea lor cu peretii vasului nu este afectata. Aceasta corectie va fi direct proportionala atat cu numarul de ciocniri cat si cu cel de respingeri ale moleculelor. pentru fiecare gaz real existand o valoare determinata vm = b. ciocnirea moleculelor cu peretii este mai redusa. va fi mai mica cu ∆ p. deoarece fortele de interactiune sunt nule. bar). variabil cu natura gazului Deci: sau care se poate scrie: relatie cunoscuta sub denumirea de "ecuatia de stare Van der Wals". Corespunzator si presiunea din gazul real.6) Page 47 of 61 . presiunea in gazul real este mai mare: 2) In gazul ideal. ecuatia ordonata dupa puterile volumului specific va fi: (5. pentru aceeasi temperatura. Considerand temperatura T un parametru.

Izoterma prezinta doua ramuri AB si FG care reprezinta stari de echilibru stabil in zona lichidului respectiv in zona vaporilor.izoterme.figura. pentru orice valoare a presiunii.jos Se observa ca la valorile T>Tcr ecuatia admite o singura radacina reala.Forme de energie folosite în termodinamica valori Din reprezentarea grafica a ecuatiei in coordonate p-v se obtin la diferite constante.temperaturii. La temperaturi T<Tcr si pentru anumite valori ale presiunii ecuatia admite trei radacini reale.din.ale. izotermele corespunzatoare au forma unor curbe descrescatoare care la temperaturi mari se apropie de forma hiperbolelor echilatere caracteristice izotermelor gazului perfect.de. In cazul T=Tcr pentru o anumita valoare a presiunii ecuatia admite o radacina tripla pentu v in punctul critic care este punct de inflexiune cu tangenta orizontala. iar intre punctele B si F doua puncte de extrem local zona respectiva fiind de echilibru termic instabil astfel: zona BC corespunde starilor de lichid supraincalzit (lichid la temperatura mai mare decat temperatura de vaporizare) iar zona EF corespunde starilor de vapori aflati la temperatura inferioara temperaturii de vaporizare (vapori subraciti). In celelate puncte ale izotermei. ecuatia admite o singura radpcina v reala. in sectorul de curba CDE nu sunt indeplinite conditiile de echilibru termic.curbele. astfel ca aceasta portiune de izoterma este instabila si imaginara. starile punctelor de pe acest segment nu pot fi realizate fizic. Page 48 of 61 .mai.

Forme de energie folosite în termodinamica Fig. Cu aceasta restrictie. Ecuatia caracteristica Van der Waals reda cu suficienta exactitate din punct de vedere calitativ comportarea gazelor reale. neexistand diferenta de temperatura. 5. Din aceasta cauza relatia nu este valabila pentru toate gazele reale. In ecuatie coeficientul b nu este constant ci depinde de volum. care se numeste gaz Van der Waals. 24) CONDUCTIA TERMICA Page 49 of 61 . care depind de parametrii starilor pe baza carora se determina prin aplicarea ecuatiei Van der Waals.5 Reprezentarea curbelor izoterme Van der Waals in diagrama p-v Pe aceasta baza Maxwell a enuntat o teorema conform careia ariile BCD si DEF trebuie sa fie egale intre ele deoarece. Abaterile cantitative se datoresc ipotezelor moleculare simple introduse. Daca consideram pentru simplificare coeficientii a si b constanti. se admite ca aceasta relatie nu mai reprezinta ecuatia caracteristica a unui gaz real. care nu tin seama de toate particularitatile interactiunilor moleculare. chiar daca rezultatele cantitative care decurg din aplicarea ei difera de valorile determinate experimental. De asemenea coeficientul a poate avea valori diferite. ale carui proprietati se apropie de acelea ale unui gaz real. ci a unuia ipotetic. putand insa prezenta abateri cantitative fata de acesta. dar prezinta importante abateri cantitative ceea ce impiedica folosirea ei pentru determinarea prin calcul a proprietatilor termodinamice ale gazelor reale. in caz contrar ar rezulta un lucru mecanic ceea ce ar contrazice principiul al doilea al termodinamicii. in special de asocierea moleculelor. ecuatia caracteristica a gazului Van der Waals constituie un mijloc comod pentru analiza comportarii calitative a gazelor reale.

y. Raportata la sistemul cartezian tridimenional relatia (6. in caz contrar este camp stationar. Totalitatea valorilor temperaturii din punctele unui spatiu. Fenomenul se bazeaza pe proprietatea corpurilor de a conduce caldura numita conductivitate termica.z.t) Daca temeratura variaza in timp in punctele sistemului. De remarcat ca suprafetele izoterme de temperaturi diferite nu se intersercteaza. Distanta dupa normala comuna dintre cele doua suprafete este .Temperatura este in functie de coordonate si de timp: T=T(x. Locul geometric al punctelor cu aceeasi temperatura reprezinta o suprafata izoterma. Conductia termica este conditionata de distributia temperaturii in sistemul considerat. Consideram un camp tridimensional de temperaturi din care reprezentam doua suprafete izoterme de termperaturi T respectiv T+ DT infinit apropiate. campul de temperatura este camp nestationar.2) devine : Page 50 of 61 . Transmiterea caldurii prin conductie se realizeaza prin transportul efectuat de electroni prin miscari oscilatorii ale particulelor si prin schimbul de radiatii intre particulele elementare in vecinatate. Gradientul de temperatura reprezinta un vector normal la suprafata izoterma a carui marime determina variatia temperaturii. Acest mod de transmitere al caldurii este caracteristic corpurilor solide. in cazul unei densitati suficient de mari a particulelor. Expresia lui matematica este: Unde no este versorul normalei comune a celor doua suprafete avand sensul pozitiv in directia cresterii temperaturii. Cea mai mare variatie de temperatura pe unitatea de lungime intre cele doua suprafete izoterme se produce dupa directia normala.Forme de energie folosite în termodinamica Conductia termica reprezinta modul de transmitere a caldurii din aproape in aproape prin contactul direct dintre microparticulele corpului. formeaza un camp de temperaturi. la lichide si gaze intervenind doar numai in stratul limita sau in straturile de grosime foarte mica. Intensitatea conductiei termice este maxima la metale unde sunt posibile toate cele trei moduri de transport si minima la gazele ionizate unde se transmite caldura numai prin oscilatiile moleculelor.

gradientul este orientat in sens crescator al temperaturii. la un gradient de temperatura unitar. Factorul de proportionalitate se numeste coeficient de conductivitate termica si defineste capacitatea substantelor de a conduce caldura. presiunea.Forme de energie folosite în termodinamica Fluxul de caldura Legea lui Fourier (Legea fundamentala a conductiei) Studiind conductia termica Fourier a ajuns la concluzia ca se poate calcula caldura transmisa prin conductie.Daca fluxul termic este constant in timp: . In acest sens el a introdus notiunea de flux de caldura care reprezinta energia termica transferata printr-o suprafata data in unitatea de timp. Fluxul de caldura transmis prin unitatea de suprafata se numeste flux de caldura unitar sau densitate de flux de caldura. In cazul metalelor aliate. impuritatile micsoreaza foarte mult conductibilitatea termica datorita deformarii retelei cristaline a Page 51 of 61 . El este o proprietate fizica a corpurilor si se determina experimental." Semnul minus arata ca sensurile celor doi vectori sunt diferite. fluxul de caldura mai este denumit si putere termica. Aceasta lege se enunta astfel: "Fluxul de caldura unitar este proportional cu gradientul de caldura. coeficientul de conductibilitate termica reprezinta cantitatea de caldura transferata prin unitatea de suprafata izoterma in unitatea de timp. Datorita faptului ca se masoara in W. umiditatea. in timp ce fluxul se transmite in sensul descrescator al acestuia. deoarece depinde de o serie de factori chiar pentru acelasi corp: temperatura. Se observa ca fizic. starea de agregare. etc. Relatia de definitie a fluxului de caldura este: . Daca densitatea de flux termic este uniforma pe suprafata de transfer de caldura: In anul 1822 Fourier a stabilit experimental legea fundamentala a transmiterii caldurii prin conductie cunoscuta si sub denumirea de legea lui Fourier. Pentru corpurile solide exista o proportionalitate directa intre valorile coeficientului de conductibilitate termica si cea a coeficientului de conductibilitate electrica.

25)CONVECTIA TERMICA Procesul de convectie termica reprezinta schimbul termic dintre un fluid si un corp solid. numit strat limita hidrodinamic. Indiferent de aceste situatii datorita fortelor de atractie moleculara. Convectia termica depinde de valoarea conductivitatii termice a fluidului . in corpurile solide apar si solicitari elastotermice. se produce o dilatare conform relatiei generale l = l0 (1 + aT) Deoarece temperatura variaza in interiorul corpului. Miscarea fluidului se poate produce liber datorita diferentelor de temperatura. cand acestea sunt puse in contact. curentul deplasandu-se pe verticala sau sub actiunea unor forte de presiune create artificial cand curentul poate avea orice directie. temperatura variaza de la temperatura peretelui pana la cea din masa fluidului. la perete se formeasza un strat aderent de fluid. Page 52 of 61 . de temperaturi diferite.A reprezinta suprafata de contact dintre fluid si perete. Pe timpul transferului de caldura prin conductie. tensiunile generate de acestea se numesc termoelastice. ceea ce va conduce la aparitia unor tensiuni interne de natura termica. variatia vitezei de la zero in zona peretelui pana la viteza din masa fluidului. de grosimea stratului limita si mai ales de caracterul hidrodinamic al curgerii.Forme de energie folosite în termodinamica acestora. in cazul curgerii laminare fiind mult mai gros decat in cazul curgeri turbulente. Acest strat se caracterizeaza prin: curgere laminara. deci convectia termica este de fapt o conductie prin stratul limita. Grosimea stratului limita depinde de proprietatile fizice ale fluidului si de caracterul hidrodinamic al curgerii. Caldura transmisa prin convectie poate fi calculata cu ajutorul formulei lui Newton: relatie in care: . Prin stratul limita. In cazul curgerii turbulente schimbul de caldura intre fluid si perete este mult mai mare decat in cazul curgerii laminare. transmiterea calduri se poate face numai prin conductie.Datorita cresterii temperaturii in straturile interioare ale corpului. Curgerea fluidului poate fi laminara cand straturile lichidului nu se amesteca intre ele sau turbulenta cand se amesteca. rezulta ca si variatiile dimensionale vor fi diferite. Daca deformatiile care apar ca urmare a variatiei termice raman in domeniul elastic.

Din acest flux.cauza aparitiei miscarii fluidelor si regimul de curgere al acestora. dimensiunile si starea suprafetelor de separatie.Forme de energie folosite în termodinamica . .Tp temperatura peretelui. In formula lui Newton s-a luat in consideratie Tf ca fiind temperatura medie a fluidului. Pentru rezolvarea problemelor complexe ale transmiteri caldurii prin convectie trebuiesc luati in calcul o serie de factori care au un efect major asupra acestui proces: .factorul de transparenta - Page 53 of 61 . deoarece temperatura acestuia variaza atat in sectiune cat si in lungul suprafetei de contact. η .Tf temperatura medie a fluidului. Fie intalneste un corp oarecare. reflectat iar trece prin corp. σ ) care variaza in lungul curentului datorita modificarii temperaturii fluidului in urma schimbului de caldura cu peretele. 26) RADIATIA TERMICA Transmisia energiei radiante infrarosii avand aceiasi natura cu radiatiile luminoase se supune acelorasi legi de propagare 1). Tf. . [W/m2K] Din relatia (6. l. Legea I a lui Kirchoff.α coeficientul de convectie termica.natura si proprietatile fizice ale fluidelor. c. Din aceasta cauza este dificila determinarea lui pe cale analitica preferandu-se evaluarea prin metode empirice deductive. fluxul de energie radianta care este absorbit de corp este sau Atunci: Notand factorii energetici: factorul de reflexie .factorul de absorbtie . ρ . Coeficientul de convectie termica este o functie complexa de un numar mare de parametri: =f(w. .24) rezulta ca α reprezinta fluxul de caldura care se transmite prin unitatea de suprafata pentru o diferenta de temperatura dintre fluid si perete de un grad. Tp. .forma. λ .

R=0. in general corpurile comportandu-se selectiv in functie de lungimea de unda a radiatiei si intalnim cazurile: . c. T=0 cand intreaga energie este reflectata. acesta este cazul corpului negru. cum este in cazul corpurilor colorate. Radiatia termica b. R=0. Cele mai raspandite procedee de realizare a surselor calde se bazeaza pe eliberarea sub forma de caldura a energiei pe care o contin combustibilii clasici. Page 54 of 61 . a. .A=1. T=0 cand intreaga energie este absorbita. . . este cazul corpurilor transparente (diaterme).Tl = 0. este cazul corpurilor cenusii. cand energia emisa este absorbita complet pe anumite lungimi de unda l. c-corp transparent In realitate. Al = 1. a-corp negru.A = const. nici un corp nu indeplineste integral aceste pozitii.Forme de energie folosite în termodinamica Obtinem: A+R+T=1 relatie care reprezinta legea intaia a lui Kirckoff. R=1. Rl = 0.A=0. pe toate lungimile de unda.compozitie Pentru functionarea masinilor termice este necesara prezenta unor surse de energie termica. Pot exista urmatoarele situatii limita: .A=0. reprezinta cazul corpului alb (aterm). 27) COMBUSTIBILI -definitie clasificare. T=1 cand intreaga energie trece prin corp fara a produce efecte termice. cand energia este pe o anumita portiune din toate radiatiile incidente. b-corp alb.

cenusa (A). sa nu aiba alte intrebuintari superioare. In general combustibili trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa se poata combina cu oxigenul din aer cu viteza suficient de mare degajand energie termica. sulfati. CLASIFICAREA COMBUSTIBILILOR naturali si artificiali se face in principal dupa starea lor de agregare Page 55 of 61 . sa fie ieftini. componente stabile din punct de vedere chimic al caror ameste formeza comustibilul: hidrogen (H2). iar balastul se compune din: azot (N). Suma acestor participanti trebuie sa indeplineasca conditia: sau procesul: Sub denumirea de cenusa sunt cuprinse toate materiile minerale solide care se mai afla in compozitia combustibilului la temperaturi mai mari de 800 0 C (carbonati. care pe timpul arderii degaja caldura si pot sevi drept surse economice de energie termica. COMPOZITIA CHIMICA a combustibililor precizeaza cantitatile de elemente active care iau parte la procesul de ardere (masa combustibila) precum si cantitatile de compusi care nu participa la ardere (balast). oxid de carbon (CO). In plus cenusa antrenata de gazele de ardere se depune pe suprafata de schimb de caldura formand straturi izolatoare ceea ce reduce transferul termic. umiditate (W). bioxidul de carbon (CO2). Aceste substante micsoreaza cantitatea de energie cedata de unitatea de combustibil scumpesc si ingreuneaza transportul. metan (CH4). fosfatati si oxizi ai diferitelor metale). De asemenea. oxigenul (O) si sulful (S). hidrogenul (H). produsele arderii sa nu contina componente toxice. in multe cazuri cenusa provoaca coroziuni chimice ale instalatilor. Din prima categorie fac parte: carbonul (C). Analiza elementara a combustibililor gazosi indica participatiile volumice ale gazelor simple. oxigen (O2). de regula de provenienta organica. etc. hidrocarburi (CmHn).Forme de energie folosite în termodinamica DEFINITIE Combustibilii sunt substante. De remarcat rolul azotului care nu intervine in procesul de ardere dar trece in starea gazoasa in gazele de ardere. silicati.

a volumului gazelor de ardere rezultate si a temperaturii de ardere. depozitari si arderi. 28) ASPECTUL CHIMIC AL ARDERII Procesul de ardere este un fenomen fizico-chimic prin care substantele combustibile se combina cu oxigenul existent in aerul de ardere. brichete de carbune. procesul de ardere se poate prezenta sub forma de: . combustibil pentru calorifer.Forme de energie folosite în termodinamica Starea fizica Combustibili solizi Combustibili lichizi Combustibili gazosi Combustibili naturali Paie. dupa a carei desfasurare produsele rezultate nu mai poseda energie chimica. antracit. Calculul procesului de ardere urmareste stabilirea cantitatii de aer necesar desfasurarii reactiilor chimice de ardere. Page 56 of 61 . gaz de cocserie Combustibili artificiali Mangan. turba. Ei se obtin din procesul de cracare a titeiului. consuma o importanta cantitate de caldura pentru vaporizarea apei si. lemn. gaze de furnal. in prezenta oxizilor de sulf rezultati din procesul de ardere. cocs. gaze lichefiate Combustibilii solizi cuprind in compozitia lor pe langa masa organica si o cantitate mare de "balast". petrol. care in cazul lignitului poate ajunge pana la 60% si are efect negativ asupra procesului de ardere. ca efect termic al reactie. lignit. gaze de sonda.ardere completa. huila. Combustibili lichizi sunt mai avantajosi din punctul de vedere al transportului. vaporii de apa contribuie la formarea acidului sulfuric care produce coroziuni puternice ale suprafetelor utilizatoare. deseuri combustibile Benzina. rezultand gaze de ardere si o cantitate de caldura. Combustibili gazosi pot fi obtinuti pe cale naturala prin extractie sau pe cale artificiala. Pe langa efectele cenusei aratate mai inainte si umiditatea la randul sau mareste timpul de ardere cu timpul necesar uscari combustibilului. Dupa cantitatea de oxigen pusa la dispozitie de elemetele combustibile. pacura. sisturi Titei Gaze naturale.

depinzand de natura combustibilului si de organizarea Page 57 of 61 . S si compusi ai acestora) din compozitia combustibilului se transforma prin ardere in CO2. arderea completa este cu exces de aer.325 Pa (760 mm Hg ). oxigenul minim necesar va fi: Arderea completa cu aerul minim necesar presupune realizarea unui amestec perfect omogen intre combustibil si aer.15 K (0°C). Se admite in mod conventional ca arderea unitatii de combustibil are loc in conditii fizice normale. H. Oxigenul si aerul necesar arderii Volumul de oxigen necesar arderii complete a unitatii de combustibil se numeste oxigen minim necesar sau oxigen teoretic necesar.21 .414 m3⋅ N. volumul de aer minim necesar pentru arderea completa a cantitatii unitare de combustibil este: Pentru combustibilii solizi si lichizi. T=273.arderea incompleta. in spatiile de ardere se introduce o cantitate mai mare de aer decat cea teoretica. oxigenul teoretic necesar arderii perfecte se determina din reactiile de ardere prin insumarea cantitatilor de oxigen reclamate pentru desfasurarea reactiilor de oxidare din care se scade oxigenul propriu continut de combustibil: Exprimat in m3N. Cum participatia volumica a oxigenului in aerul atmosferic este de 0. Deoarece acesta nu se poate realiza practic.Forme de energie folosite în termodinamica . adica la p=101. la care substantele combustibile nu dispun de cantitate suficienta de oxigen. dupa proces rezultand si produse ale arderii care contin energie chimica. Daca arderea are loc in prezenta unei cantitati de aer mai mare decat cantitatea minima necesara. numit "coeficient de exces de aer". are valori supraunitare. In aceste conditii un kilomol de gaz perfect are volumul V=22. acesta fiind cantitatea reala de aer necesara arderii care se determina cu relatia: in care coeficientul . H2O. Reactiile chimice de ardere Intr-o ardere completa elementele combustibile (C. SO2. pentru asigurarea unei arderi complete.

adica se gasesc in gazele de ardere. adica gazele care nu contin vapori de apa. ele constituind o pierdere in cadrul procesului de ardere deoarece nu s-a utilizat caldura lor de oxidare.414 m3⋅ N) permit sa se determine cantitatile de produsi care rezulta in urma arderii. arderea combustibilor presupune: admisia. azot si aer in exces. Pentru combustibilii lichizi combustibilii gazosi =1. bioxid de sulf. La arderea incompleta se mai gasesc CO.30. in gazele de ardere se gasesc CO2. prin urmare. vaporii de apa continuti in gaze se condenseaza. In timpul captarii gazelor de ardere in vederea analizarii lor. etc. Volumul gazelor de ardere se obtine prin insumarea volumelor partiale de bioxid de carbon. Daca < op arderea este incompleta. CH4. gazele sunt racite pana la temperatura mediului ambiant si. la care se asigura inca.15.Forme de energie folosite în termodinamica procesului de ardere. Aprinderea combustibililor Pentru ca un combustibil sa se poata aprinde trebuie indeplinite urmatoarele conditii: Page 58 of 61 . N2 si aer in exces.30. aprinderea si arderea amestecului combustibil. iar pentru Pentru fiecare combustibil care arde in anumite conditii date. exista o valoare optima a coeficientului de exces de aer ( op). T=273. Relatia arata ca volumul total al gazelor de ardere prezinta o crestere fata de volumul real de aer de ardere.325 Pa (760 mm Hg ). =1. SO2.1. in situatia > op. astfel un kilomol de gaz perfect are volumul V=22.05. vapori de apa.1. o ardere completa. H2. precum si evacuarea gazelor arse. Analiza gazelor de ardere se face cu ajutorul analizatorului chimic sau electric si se refera la gazele de ardere uscate. 29) ASPECTUL FIZIC AL ARDERII Din punct de vedere fizic. La arderea completa a combustibilului. elemente combustibile care nu au ars in totalitate. Produsele arderii Reactiile chimice (p=101.15 K (0°C). analizorul determinand numai analiza gazelor uscate. creste volumul de gaze evacuat din instalatie si deci cresc pierderile de energie consumata pentru evacuarea gazelor.

autoaprinderea se produce daca in jurul fiecarei particule din interiorul gramezii exista suficient oxigen si daca ele nu pot schimba caldura cu mediul ambiant.S. stabile la temperatura mediului ambiant dar avide de oxigen la temperaturi ridicate. combustibilii solizi se macina si apoi se pulverizeza. iar combustibilii lichizi se pulverizeaza cat mai fin.A. Arderea amestecului Viteza de ardere Page 59 of 61 . Practic. existenta unei surse termice care sa initieze aprinderea. principala caracteristica a combustibililor o constitue temperatura de aprindere sau punctul de inflamabilitate care este temperatura la care apare prima flacara la suprafata combustibilului. cu cedare de caldura si cresterea temperaturii produselor de ardere. Prereactiile chimice de ardere in anumite conditii de presiune sau temperatura ridicata. temperatura de aprindere a combustibilului. presiunea partiala a oxigenului in aer. Pentru a mari suprafata de contact. faina). fenomenul poate lua un caracter exploziv. Daca in acelasi timp creste si viteza de oxidare. determinarea ei facandu-se experimental. cand se depasesete o anumita presiune). Aprinderea combustibililor este dependenta de urmatorii factori: suprafata de contact dintre combustibil si oxigenul din aer. chiar daca aceasta nu persista.Forme de energie folosite în termodinamica - realizarea unor anumite proportii de combustibil si oxigen in amestec. carbune. In cazul combustibilor solizi si lichizi aprinderea este facilitata de existenta in compozitie a combinatiilor cu oxigenul. precum si de prereactii chimice care dau nastere la produsi stabili. grau. Aprinderea combustibililor solizi si lichizi este precedata de o gazificare locala. Pentru aprindere. pot conduce la fenomenul de aprindere spontana (ex: amestecul aer benzina din M. daca caldura produsa prin oxidare nu se evacueaza din masa combustibilor (ex. in cazul combustibililor solizi care contin putine materii volatile fiind necesara stropirea lor cu astfel de substante. Combustibilii care se volatilizeaza usor se aprind repede. Autoaprinderea poate avea loc chiar si la temperatura si presiunea mediului ambiant. existenta in combustibil a unor combinati cu oxigenul. deci mediul respectiv echivaleaza cu o incinta adiabatica care permite cresterea treptata a temperaturii.

scurtarea si concentrarea flacari prin turbulenta duc la executia unor focare mai putin voluminoase si deci. Deoarece se produce la volum constant. Page 60 of 61 . arderea avand caracter exploziv. de la un strat la altul. flacara se numeste laminara. avand ca efect aparitia unei unde de soc.1). la temperaturi sub 2000o C.Forme de energie folosite în termodinamica In urma aprinderii combustibilui ia nastere un centru local de reactii de oxidare intensa. denumit centru de flacara. In schimb ea depinde de proportia de amestec aer combustibil si de temperatura (figura 7. mai ieftine. se obtine o ardere detonanta care este o ardere rapida cu viteza de propagare a flacarilor de 10004000 m/s. in conditii de exces de aer cu >1. ceea ce duce la instabilitatea arderi (ruperea flacari sau stingerea ei). In situatia in care sensul de propagare a flacarii este opus sensului de inaintare a amestecului de gaze. Aceasta este o constanta fizica a amestecului si nu depinde de viteza amestecului sau de geometria arzatorului. Se observa ca odata cu cresterea excesului de aer sau in cazul arderii cu aer insuficient. Accelerarea arderii. are loc o crestere a vitezei de propagare si o scurtare a flacari. datorita pierderilor de caldura mai reduse spre exterior. Viteza de propagare a fiecarui element din suprafata totala frontala a frontului de flacara are directia razei normale pe suprafata elementara si se numeste viteza normala de ardere uo. viteza de ardere scade foarte rapid. cand l = 1. Pentru temperaturi de ardere mai mari de 2000o C. Neuniformitatea temperaturilor din incinta de ardere nu face posibila determinarea unei temperaturi pentru intreg ansamblul procesului de ardere. viteza de propagare a flacarii este de 110 m/s. Aceste instalatii de ardere. la viteze egale se obtine o ardere stationara. se face prin transferuri intermoleculare. Viteza maxima de ardere laminara se obtine la amestecul stoichiometic. sunt si mai economice in exploatare. detonatia se propaga cu presiuni foarte mari. Cand propagarea flacarii. cu viteza apropiata de cea a propagarii flacarilor. Intr-un curent turbulent de amestec combustibil arderea se desfasoara mai rapid. cu efecte distructive asupra camerei de ardere. Temperatura de ardere Caracterul exotermic al procesului de ardere face ca temperatura gazelor arse sa creasca pana cand bilantul termic se stabilizeaza. Din aproape in aproape flacara se extinde si cuprinde intreaga masa de amestec combustibil capabil de ardere. Pentru ardere normala. pentru rezolvare problemei stabilindu-se conventional ca temperatura de ardere reprezinta temperatura gazelor arse la evacuarea din spatiul in care are loc arderea.

in functie de tipul combustibilului. Page 61 of 61 . de regula se situeaza intre limitele 1600 .Forme de energie folosite în termodinamica Temperatura teoretica de ardere. suprafetei reci din spatiul de ardere.19000C si poate fi determinata analitic in functie de debitul de combustibil si capacitatile termice medii ale aerului si combustibilului. de pierderile din procesul de ardere inclusiv de energia termica transmisa prin radiatie. Pentru calculul temperaturii reale se tine seama de randamentul arderii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->