Sunteți pe pagina 1din 6

CRONICA

ACAD. EUGEN BADARAU


Cu ocazia mplinirii a 70 de ani de viata si a 45 de ani de activitate stiintifica, acad.' E u gen B a da rau a fest sarbiHorit ntr-un cadru festiv la facultatea de matematica si fizica din Bucuresti, de ciilre profesorii, colaboratorii si studentii facultatii, la care s-au alaturat si alte institutii prin reprezentantii lor. Acad. Eu f!, e n B a d a rau, n ndelungata si rodnica sa activilale, s'a manifestat ca un adevarat profesor pentru studentii sai si pentru cadrele didactice care l-au nconjurat esi ajutat n aceasta misiune, ca un om de stiinta neobosit, care lucreaza personal si ndruma si conduce si pe ceilalti colaboratori n dOll1niul laborios al cercetarii stiintifice, ca un priceput si zelos oq:;anizator si planificator al activitatii didactice, de laborator si al muncii stiintifice si ca un om ntelegator al celorlalti semeni, atent la nevoile lor. E. B a d a rau s-a nascut la 19 octombrie 1887, la Foltesti, Covurlui. A facut studiile secundare la liceul din Ismail, apoi. la cel din Chisinau si n 1905 termina aceste studii si ia bacalaureatul n Ismail. Plecat n strainatate pentru cont:nuarca .si ntregirea studiilor, audiaziJ nlre I\J05-1907 Cllrsurik pol'teh_ nicii din Graz (Tcchnische Hochscule) si apoi ale celei din Darmstadt. Trece apoi n Italia, la universitatea din Pisa, ale carei cursuri le urmeaziJ ntre anii 1907-1911. Continua studiie pentru .specializare, fiind asistentul celebrului profesor Bat Iei i din Pisa. In 1912 academicianul E. B a da rau si-a sustinut teza de .doctorat cu subiectul: Constanta dielecfrica a' Razelo; si amestecuAcad. Eugen BMarau rilor gazoase, si este proclamat doctor n stiinte al universitatii din Pisa - profesorul Bat tel i. Activitatea deosebita depusa ca asistent la Institutul de fizica experimentala din Pisa, face sa fie propus de catre profesorul Bat tel i, ca docent la catedra detinuta de profesorul de [zica Pac i n o t t i (devenit celebru prin teoria inelului lui Gramm). Izbucnirea primului razboi mondial face ca acad. E. B a d a rau sa paraseasca Pisa 'si n 1915 devine asistentul actualului academician A b ram Fi o dor o vi ci J o f f e, la universitatea din Petersburg. Intre 1915-1921, E. B a da rau a fost, pe rnd, asistentul .academicianului Ro j d e n s t v e n s1\ i, profesor de opLca la universitatea din PetersburgLeningrad si director al vestitului institut de optica din Leningrad, docent n 1918, conferentiar si director de sectie la Institutul de optica din 'Leningrad, apoi, tot n 1918, profesor de fototehnica. In anul 1920 primeste o sarcina stiintifica din partea Academiei de stiinte ruse din Leningrad n legatura cu \Inele probleme importante care trebuiau ,rezol'vate la Rostov pe Don. In 1921, este numit profesor de fizica experimentala si teoretica -si conducator al Institutului de fizica experimentala, ambele ale universilatii din Cernauti. La ilceasta universitate, unde a activat intens, a functionat pna n 1934, cnd este chemat de consiliul facultatii de stiinte din Bucuresti, cu unanimitate de voturi, ca profesor al -catedrei de fizica corpuscul ara, nou nfiintata n acest scop. Prin iesirea la pensie a profesorului C. Mic u 1e s c u n 1935, E. B a d a rau trece titular al catedrei de acustica, 'optica si fizica moleculara a facultatii de stiinte din Bucuresti, unde ncepe o noua etapa de realizari deosebite, care se continua cu succes si n prezent si se arata a fi fructuoase si n plina dezvoltare. Tot n 1935, la nfiintarea Academiei de stiinte din Bucuresti, E. B a da rau este printre primii ei initiatori; devine membru fondator al Academiei. Dupa cel de-al doilea razboi mondir.l, dupa instaurarea regimului de democratie populara, se nfiinteaza Academia R.P.R; E. B a da rau este membru fondator si numit membru titular al Academiei R.P.R. n sectiunea de stiinte matematice si fizice, n 1948, iar n 1949 este numit presediutele Consiliului stiintific al Institutului de fizica al Academiei RP.R. Datorita cunostintelor sale deosebite de limba rusa, n semn de inalta pretuire, acad. Eu gen B a d iJ rau este numit primul rector al Institutului "Maxim Gorki" de limba si literatura rusa, pe can~-I conduce cu pricepere timp de mai multi ani .

.374

Datorita contributiei sale' persona le la promovarea fizicii n tara dezvoltarii mari, impetuoase, ale acestei discipline datoritij conditiilor create n r~epubljca Populara Romna activitatii stiiutifice de fizica, se Institut de fizica al Academiei R.P.R. n 1957, ncredintndu-i-se conduc,erea si organizarea lui. ,'v\ultiplele zator greu tati se mpletesc dc facut. au fost activitati n mod E. B ale acad. a rau E. B

noasjrii, extrem creeaza acad. E.

Si om cauza, de fiJvorabile i'n al doilea B il d ii rau" si organieste activiau fost

ii d

a r ii u, C:l profesor, prezentarea n-a separata b aceste tocmCli exemp!ul

om de care aceste

stiinta

viguros

si de aceea prezinti1 si nici una

a fiecarei n dehmentui calitati

activitati ;nu!tiple

Acad. deopotriva

ii d

de sustinute

f03t ue~lija!ij Toate

celeilalte,

ci fiecare

din ele a contribuit

la sustinerea

celorlalte.

.deosebite

rodul muncii neobosite si mai ales la cea din n fata Ro vreunei sarcini,

si a mediului deosebit Leningrad, unde acad. a tinut sa se instruiasca si de foarte acad.

de fCIvorClbil gasit la li!1iversijCltea. de la Pisa flira a fi grabi!, fiira a ezita E. B a d ii rau, pe Jng-a profesorii att pentru buni vietii organizatori. stiintifice cu renume activitatea AceClsta lor munca bun mondiClI stiintif depusa cercetilto!' c[mosC3.! ca, .. la

jde

n s t v e n ski, calitatile

J o f f e, C h w 01 s o n, vestiti
lor didactice i-a servit

ct si pentru universitatea stiintific, cator

din Leningrad, deosebit de priceput

E. B a d a rau

sa fie un foarte
~i didactice

n organizarea

si un bun

al oamenilor

si al posibilitatilor

lor de dezvoltare.

Cariera didactica nceputa la Pisa, continuata la Leninwad, I1wrcheaza un nceput stralucit din momentul numirii sale ca profesor de fizica la universitatea din Cernilti. Aici: totul a trebuit sa fie luat de la nceput. Continuator al traditiilor de cercetare stiintifica, ale uniwrsitatii austriace, profesorul E. B a da rau organizeaza nvatLimntul fizic, jJublica. o serie de cursuri poligrafiate ca : Mecanica corpurilor solide (1922.), Lichide, gaze, .fizidj !I101ecuiara (1022). Teoria elcctricitatii (1922), Curs de electricitate (1925), Ekctro:iic:ii si radioact\'itate (1020). Elemente de calcul vectorial (1926), cursurile gcncriJle si de speeiiJlitate care se modifica din an n an tinnd pas cu vaditele si noile progrese realizate n fizica. Profesorul E. 13 a d a rau se nconjoara de un grup de tineri fizici" ni pe care- j ndruma, i formeazii si carora le ofera exemplul personal de munca, activitate neobositiJ. si perseverenta. In felul acesta, la universitatea din Cernauti ia nastere un centru de activitate care iitrage atentia ntrq(ii tarii asupra realizarilor obtinute. Printre colaboratorii a devenit. de scama ai profesorului E. B a da r ii 11 se afla H. M ay e r, care mai irziu profesor la u!Jiversitatea din J';\ijnchen, apoi profesor si rector al AcademiE.'i de mine di;] Klausthal; apoi prof. C m p a n, prof. Mac i u c sii altii. Chet:lat la Bucuresti, prof,esorul E. B a d a rau reorganizeaza munca didactica de la catee:ra d2 acustica, optica si fizica moleculara. Cursul de acustica si optica onoubtoric este rev2zut, actualizat si complet renovat, introducndll-se pe lnga optica electromagileticij, capitole moden:e ca optica cuantica. r n plus n lipsa unor cursuri spec.iale de fizici!, atomica si nucle,:ra, ultima partea cursului triJlcaza aceste parti extrem de 110i si intercsClnte ale fizicii n dezvolbrc. Pe rind apar cursurile litoiZrafiate: Curs de aC/lstiu:, 0['1iCi! si fizicd /IIoleci/lara (193(). Curs de aC/lstica (194G), Curs de optica ondulatarie (i t).jS) ,. Curs de aCllst!ca, ed. II (IS48), precum si cartile publicate in complebrea cursurilor sau ca dezvoltare a lor: Ciuen:ctografill, mOl1ograrie (E40), l1;troducere n acusfic (J 0;:)3),. Reclizari noi n /lf[rr.cC/lsfica (19i5S), Fizice. descarcarilor electrice n gaze (1 ~57). In felul acesta, profesorul E, B a da rau, prin cursurile pe care le-a tinut si publicat, a aratai' clar noul drum de urm"t pentru nvatamntul fizicii moderne si CI completat golurile 1\'ite pina la 3pari1ia reformei revollltior;are a !1vatami;JI11111i superior (1948). care 2 nlalliraL principalele Jii:suri prin crcz:n--D (k~ c2tedre noi, care, 1<1 rndul lor, au creat b3zele largi alc t1viltlinil1it1h~i fizicii i11oJ..:rllc. Catedra vech~ d~ acustica, opticli si fizica rllo1cC'ulara ~I.: iost reorga;.izaW de ciitre iicad. E. B a ci il r ii li pe baze absolut noi, pentru a I:lCe fatii noilor cerinte Gr, dezvoltare a f'zil~ii. In prczent, stude.ntii facultatii pot audia la aceastii caiedr:] azi catedra ele optica si d"scarC{,ri in gaze cursurile de optica ge:JerJIa si. ci:rsurile de specialitate: desciircari elccL-icc n gaze, spectroscopie, fotometrie si c~oloriin(crkreJ1\iaIa, electronicii, spectroscopie a;Jiic-ata, fotomctrie, Oj;(id fizica si spec!roscopie aca~1. E. B i. d ii r ii u. 11 special, iurJ:}illjscellt~~, toat~ I1:ilJJt:ite si crg-~!1izatc sub i!ldrun1ar~a cursul ek (lcsc-iirci\:'i elcc(;':cc prin gClze, ti;iut ele nsllsi profesorul E. B ii d ii r ii u, ii fosI. intrc'cl,;s 1.1 I:C>2!Jut ca un curs de spe,';<:liz<1re la sec'fia de optica, penetru ca acuma, tinnd .. seama si de important,: tot J!~<1imare a i!ccstei disciplinc att din punct de .vedere stiintific" ct si pentru formare:! cadrelor ce tineri cercetatori, precum si de deosebita acti\-.ta.le stii!!sij devina un CUl"S obligatoriu. La toate tiii::a, a acad. E. 13 ii d:i l' a 11 n acest domeniu, 375>

,disciplinele organizate n snul catedrei de optica si descarcari electrice n gaze, profesorul E. 13a d a rau a cerut si a impus organizarea de laboratoare de lucrari practice pentru studcnti, necrutnd nici timpul sau, nici al asistentilor sai, pentru a atrage pe studenti spre 'partea experimentala n pregatirea lor de fizicieni si a-i abate de la unele speculatii steriIe, fara legatura cu realitatea. Datorita acestui fapt, lucrarile de diploma ale studentilor absol'venti contin lucrari valoroase de fizica experimentala care, apoi, pot fi continuate ca cercetare stiintifica. Realizarile stiintifice ale acad. E. B a da rau snt deosebite. r nca de la nceputul ;activitatii sale de cercetator se remarca prin mna maiastra, precizia si perseverenta experimentatorului nnascut. . , Primele lucr~ri n legatura cu constanta dielectrica a gazelor si amestecurilor facuta Ia Pisa, publicate partial n colaborare cu O c c h ia 1in i si aparute ca disertatie de doctorat, apoi n revistele dc specialitate italiene (Cimento, Lincei) si germane (Ann. Physik) 'ntre 1m 2--1914, snt deosebit de valoroase si rezultatele obtinute snt trecute n tabelele de constante si tratatele de specialitate fiind 'remarcate prin precizia lor. In aceste lucrari .se remarca greutati experimenta le (s-a lucrat la presiuni ridicate, la 350 atmosfere) si modul n care ele au putut fi nvinse. ' Plecat din Italia, E. 13a da rau trece ntr-un alt domeniu de cercetare - cel al opticii. Sub conducerea profesorului Ro j d e II s t v e n ski, construieste un interferometru, la care razele interferente snt mult despartite ntre ele si care a dat astfel posibilitatea de ~1'se introduce n drumul lor, diferite dispozitive experimenta le. Acest interferometru (detaliile au fost publicate n 1918 la Leningrad) a servit lI1ultor cercetatori din scoala. lui Ro j d e n s t v e n ski. Tot la' Leningrad, acad. E. B ii d ii r ii u se ocupa si cu birefringenta corpurilor izotrope n cmpuri magnetice si electrice (1916) .. La Cernauti, E. B a d a rau reuseste sa duca la bun sfrsit o serie de lucriiri stiintifice de valoare,' tocmai ntr-un domeJliu care si astazi si n aite parti ntmpina greutati mari experimenta le : n cel al descarcariIor electr:ce n gaze, n electronica. Astfel, ntre 1024, cnd apare o primii lucrare: Curentii electronici emi;>i n vid prin ciocnirea CII cafionii din plafina, publicata n Physikalische Zeitschrift si pna la venirea n Bucuresti n 1935, apar n diferite reviste de specialitate din tarii si striiiniitate aproape 30 de lucrari din domeniul arid si care ncepuse sa se dezvolte pe baze stiintifice al descarcarilor electrice n gaze. E. B a da rau este printre primii trei cerc.etatori din lume care dovedesc experimental existenta emisiei electronice din metale sub bombardamentul ionilor pozitivi (1924-1928-1932), explicat si denumit chiar de autor ca un efect Richardson punctual. Lucrarile de mai sus trateaza o serie de teme si probleme extrem de importante, cum snt cele despre caderea catodica (1926), energia ionilor pozitivi (1927), izvoare de ioni pozitivi (1927), emisiunea secundara din corpuri solide prin ciocnire (1928), tensiunea de apr.indere a efluviilor (1928--1929-1932-1933), studiul descarcarilor n gaz(j (1929-1930), studii asupra pseudo-vacuumului (1931), influenta peretilor asupra tensiunii de aprindere (1931-1932), energia razelor canal (1931-1934), descarcare a silita la caderea catodiCa anormala (1931), stratificatiulli n coloana pozitiva (1935). Lucrarile acestea snt citate si reproduse n tratatele de specialitate (Handbuch der Physik, Seeliger s. a.) si centrul de cercetari de la CeQ1auti este n atentia lumii stiintifice de specialitatea fizicii descarcarilor electrice n gaze. Pe lnga profesorul E. B a d a rau se 'dezvolta si .alti tineri cercetatori ale caror Jucrari stiintifice atrag atentia specialistilor. Astfel snt lucrarile lui H. Ma ye r, ntre care cea cu privire la mobilitatea ionilor n gaze este mult laudata de specialisti: apoi dintre lucrarile lui C m p a n se remarca lucrarea cu privire la energia ioni\or pozitivi n gaze, cum si emisia secundara electronica din metale: dintre lucrarile lui Mac i u c, cea referitoare la luminozitatea rernanenta a gazelor excitate ntr-o descarcare electrica este, de asemenea, o realizare frumoasa. Scoala de fizici-eni de la Cernauti care au lucrat sub conducerea profesorului E. B a d a rau a primit trei burse Ro c k efe Il e r pentru desavrsirea studiilor lor n strainatate: n Anglia, Germania si America. Astfel, acest centru s-a numarat printre cele cteva centre de cercetari n domeniul descarcarilor electrice n gaze, recunoscute n lume. si prima aparuta la Bucu1ntre ultima lucrare experimentala, publicata la urnauti resti, dupa venirea profesorului E. B a d a rau la facultatea de stiinte, este un interval~ d~ trei ani. Aceasta a fost posibil numai datorita faptului ca activitatea depusa l~ Cernautl a fost att de sustinuta, nct, desi la catedra de optica si fizica moleculara nu eXIstau pOSI; bilitati1e experimenta le pentru a ataca probleme de descarcari el~ctrice n gaze, prof:s?r~; E. B a d a rau a reusit n acest scurt timp sa puna bazele noulUI laborator de cercetan !fi domeniul descarcarilor n gaze.

176

;:J felul acesta, o noua etapa extrem de fecunda apare la laboratorul de optica si des- z.::2"i electrice n gaze, din Bucuresti. In acelasi timp n care profesorul E. B a d a raII :o_:o'ltinua activitatea sa personala, mpreuna cu colaboratorii directi sau cei care s-au ",:2S.::i si lucrat n acest.mediu creat de profesorul E. B a d a rau, apar numai n domeniul>' :~:ijrcarilor electrice n' gaze, alte 30 lucrari originale. Astfel, profesorul E. B a da l' a lf <. ~e n lucrarile efectuate cu privire la potentialele disruptive n vapori de benzen si alte - ::-ocarburi (l 938-1941-1956), cu privire la coeficientii de ionizare To\Vnsend n vaporii~ ~= b~nzen (1941), de hidrocarburi (1942), n vapori de mercur (1944), n lucrari cu privire 2 ;>erderea de energie a e1ectronilor n vaporii de mercur (1949), a ionilor de mercur n: '': pori i de mercur si hidrogen (1950-1951), precum si a ionilor de potasiu n vaporii de :;-~:-cur, hidrogen si heliu (1951-1953), n studii cu privire la catodul dublu (1957-1958). ';,:este lucrari au fost efectuate n conditiile experimenta le cele mai moderne. Lucrarile efec- :_2.ie de profesorul E. B a d a l' a u, colaboratorii sai si elevii sai, constituie un manunchi de _crari de valoare. Scoala de fizicieni din domeniul descarcarilor electrice n gaze este recu.:1Cscuta ca atare att n tara, ct si n strainatate. Lucrari Ca cele efectuatede R. Gri g 0:- o y ici asupra potentialului disruptiv n vaporii de mercur; R. Gri g o l' o vi c i si ;::;. C ris te s cu asupra unei noi forme de descarcare, torta de nalta frecventa; L ivi U' :::.o n sta n tin e s c u asupra potentialelor disruptive n vaporii de hidrocaburi: ale '.\ a r g. Val eri u - G i uri< e a asupra coeficientilor de ionizare n hidrocarburi; ale luii G. B r a, te s c u astjpra coeficientilor de ionizare n vaporii de mercur, snt citate si reproduse n cartile si tratatele de specialitate (Handbuch der Phys~k, 1955, E n iZ e 1, K a p't o V,. L o e b s. a.) si numele acestor fizicieni apare alaturi de numele acad. E. B a da l' a u, de al carui nume si de a carui activitate se leaga aceasta scoala romneasca. Noile cercetari ce se ntreprind n laboratorul de descarcari electrice n gaz~, fie di;'ecL sub conducerea acad. E. B a da rau nconjurat de alti tineri fizicieni care se formeaza sub indrumarea sa directa, ca studiul ionilor pozitivi al schimbului, transferului de energie elI' atomii si moleculele neutre, al catodului gol si emisiei sale luminoase, la care snt antrenati iizicienii noi si tineri (ca Hagiescu, Miriste, Fr. Wachter, !. Popescu, C. P o p o v j c i s. a.), precum si lucrarile ce se continua si se dezvolta de catre cerceta- torii mai vechi care au ramas /grupati pe lnga "magistrul" lor (descarcari In nalta frecventa, n vaporii metalici etc.), fac ca aceasta scoala sa-si continue activitatea si sa se ntareasca tot mereu. Activitatea stiintifica a acad. E. B ad a rau se extinde si asupra altor domenii' moderne de cercetare a fizicii. Astfel, In laboratorul de' optica, ncepusera lucrarile de specJ. P o pe s c u, Aur elIon e s c u, S t. Ve 11c o v, Rad u troscopie ale profesorilor Tit e i c a, D. S te f a nes c u, care, la venirea profesorului E. B a d a rau, s-au regrupat n jurul sau, laboratorul reorganizndu-se. Mai apoi au nceput sa se formeze noi tineri' fizicieni care au atacat si alte probleme importante de optica, pe lnga spectroscopia n vizibil, ultraviolet si infrarosu. In laboratorul de optica au nceput sa se trateze si probleme de optica aplicata instrumente optice, fotometrie, colorimetrie, fotoluminiscenta, opticafizica, spectroscopie interferentiala, masuri optice, sa se organizeze laboratoarele respective,_ sa apara lucrari originale n multe din aceste domenii. Ca rezultat al acestei extinderi a activitatii stiintifice, se cerccleaza sub conduceera acad. E_ Badarau (colectivul M. GiU'rgea, Gh. Giurgea, A. Trutia) Ul1nou izvor pentru spectroscopie torta de nalta frecventa, lucrare prezentata la consf atuirea de' spectroscopie aplicata de la Haga (1956) si care a trezit un interes deosebit n rndurile' spectroscopistilor. cerea C. P reci, apoi In cadrul aceluiasi laborator de optica si descarcari electrice n gaze, sub conduacad. E. B a d a rau (colectivul R. Gri g o r ov ici, E m. L u c a t u, G. B r a t e s c u, o p o vi c i) s-a pus n studiu si s-au r~alizat primele tuburi fluorescente cu electroni' alt nceput, de asemenea, primele cercetari' de fotoelasti~itate, continuate si dezvoltate n mod separat, de ciHre N. 10 si p e s c u. Studiile de ultraacustica si acustica cladirilor, precum si studiul cu privire la caracteristicile acustice ale materialelor, au fost abordate cu mult succes de catre academicianul' E. B a d a rau care a format un mic nucleu de acusticieni (G. G i u r g ea, M. G r u m az e s c u) si care apoi a devenit un organ special, bine nchegat, al Academiei R.P.R. Publcatii ca influenta ultrasunetului asupra germinatiei semintelor (1950), precum si altele' mai recente cu privire la acustica cladirilor, snt rodul unor studii ntreprinse de acad. E. B a d a rau si colaboratorii sai. S-au indicat mai sus n special lucrarile si domeniile strns legate de activitatea> directa a acad. E. B a da rau. Dar multe alte lucrari de mare valoare stiintifica au fost

3771

"incepu te si terminate cu succes n urma sfaturilor sale si efectuate n laboratorul de optica ,si descarcari electrice n gaze. Aceasta situatie deosebita este strns legata de calitatile deosebite de bun organizator si animator aratate de acad. E. B ii d a l' ij u. Aceste calitati de organizatar au fost manifestate nca din 1918, cnd profesorul E. B a d a l' a,.! a facut parte 'din colectivul de specialisti care au pus bazele vestitului Institut de optica din Leningrad .Aici si-a desavrsit profesorul E. B a da rau calitatile de bun organizator, ocazie binevenita atunci cnd i se ncredinteaza acad. E. B a d a l' a u crearea si organizarea de mai trziu :a Institutului de fizica experimentala din Cernauti (1921). Acest Institut care cuprindea numai 8 camere, dintre care 4 erau mici, nu avea la nceput nici un echipament. Praf. 'E. B a d a l' a u, date fiind calitatile sale de bun organizator. reuseste mpotriva prejudec:a'tilor timpului, sa arate ca se poate bce cercetare stiintifica n tara: centrul de cercetare din Cernauti devine cunoscut prin realizarile sale n toata lumea. Fondurile foarte saracacioase snt ntrebuinatte cu multa cumpanire. Insuti profesorul procura aparaturi, 3leari'a la vama, la autoritati pentru vize si aprobari, cara aparatele si le monteaza singur si arata ,'si celor din jur cum se lucreaza. Instaleaza aparatura cu mijloace rudimentare, prepara gaz de ars din gazolina, sufla sticla si construieste singur aparate din sticla, n lipsa de sticlar. Aceste nceputuri, numite pe drept cuvnt eroice de catre fizicienii straini care au 'vizitat acest institut, au fest toate nvinse cu perseverenta si rezultat'ole deosebite s-au aratat prin publicatiile stiintifice valoroare aparute n revistele de specialitate. Profesorul lE. B ij da l' a u vine la facultatea de fizica din Bucuresti cu experienta cstigata de bun organizator. El reorg-anizca7.a pe baze noi laboratoarele ex'stente si n curnd laboratorul de optica si apoi cel de descarcari electrice n gaz.c, devine un centru de activitati stiintifice remarca bile, un mic institut de cercetari, anticipnd crearea mai trziu a Institutelor de fizica ale Academiei RP.R. Acest centru de cercetare se mentine si acuma cu tot mai mare vigoare, dovada numeroasele lucrari stiintifice ce apar la fiecare sesiune 'stiintifica a miiversitatii. Pe linga cadrele didactic~ ale catedrei de optica, n laboratoarele catedrei l'ucreazij 'multi cercetatori din afara catedrei, datorita conditiilor psihice si material,~ deosebit de favorabile pe care acad. E. B a cia l' a u le-a creat si mentinut, devenind traditie la ac'oasta catedra. Aici se g-aseste si biblioteca de fizica a universitatii. important centru de do~urnentare stiintifica. Din acest laborator de optica au pornit n afara n alte institutii de nvatamnt superior, n posturi de conducere, o serie de fizicieni valorosi, iar altii care continui] sa functioneze n catedra snt elcmente de valoare, deosebit de pretuite. Acad. E. B a el a rau se poate mndri cu formarea ceIor mai multi doctori n stiintele fizice, fie direct. fie prin ajutorul acordat n diferite ocazii. Cu toate g-rcutatilc enorme ntmpinate n realizarea de dispozitive si aparate de fizica, n lupta cu dificultatile de documentare si prin munca depusa pentru crearea unui mediu propice dezvoltarii fizicii experimenta le. s-a rcusit sa se dei! primele rezultate care au dus la acordarea primelor doctorate n fizica experi!1~e!JtaIa din 'tara noastra, dovedind prin valoroasele lucrari aparute, ca fizica experimentala romneasca poatc sta alaturi cu alteJe din tari cu vechime si posibilitati evident mai mari. Acestei perioade eroi ce de pionierat, i urmeaza, dupa terminarea cel'li de-al doiIe;! razboi mondial, una de deosebita importanta n dezvoltarea fizici. Acad. E. B a,d a raI: este chemat sa dea tot concursul la crearea de institute pentru cercetari stiintifi'~'2 Mt :1 cadrul Academiei R.P.f<., ct si la alte institutii. Primele colective de lucru snt grupate n jurul acad. E. Badarau (1. Agrbiceanu, G. Bratescu,'R Grigoro\'ici. E. L u cat LI), dupa care se nfiinteaza actualul Institut de fizica atomica, ca mai apoi. prin dezvc1tarca pe care o iau lucrarile de fizica atomica, sa se faca simtita necesitatea nfiintarii unui alt Institut de fizica al Academiei R.P.R., de sub directa conducere a acad. E. B a d a l' a u (1957). Se parc ca una din nlisiunile importante ale acad. E. B a d a l' a LI le~)'ata de dezvoltarea fizicii n 1.ara noastra, este aceea de a fi mereu orp'a!Jizatorul uno~ nd laboratc::!re si institute do iizica experimentala. Noul institut, gazduit cteva lunii!! localul f<!culti1tii de matematica si fizica din Bucuresti, si are acum local propriu, este I: buna parte utilat, cercetatorii au fost regrupati si snt n plina activitate productiva: toat~ acestea datorita sprijinului Partidului si conducerii Academiei R.P.R., precum si realdo~ aptitudini ale acad. E. B a d a rau si modului energiC si ntelept de a organiza si conduce_ Aceste calitati ale acad. E. B a da l' a u snt izvort dintr-o structura profund uman2 datorita modului de a privi si nteleg-e fenomenele vietii si ale societatii, datorita seniimel)tului care se degaja ca tot ce ntreprinde .trebuie sa fie de folos societatii, stiintei, si cii din aceasta cauza drumul urmat este just. Trecnd peste frictiunile de care este legaL'! -viata de to:Jte zilele, nepastrnd nici o amintire a tot ceea ce este trecator, de moment :. 'tinnd s ;!!1!a de n:alele calitati permanente, de munca, priceperea si elevotamenhl pe!lt~:.. dez\'ol1area fiLieii al celor 'din jur, .:1Cad E. B a da rau a stimulat oau;enii .ml!!lcitcri ~: '378

:evotati fizicii ::;di sai gasesc Datorita -:ea mai nalta ~2re se bucura -2~a noastra.

si de aceea este nconjurat de atta stima si dragoste. De aC2ea, colaboraun mediu propice dezvolMrii muncii lor constructive. meritelor sale deosebite, Guvernul RP.R l-a rasplatit si onorat acordndu-! distinctiune, Ordinul Muncii clasa 1, aratnd prin aceasta nalta pretuire de n fata tarii si fiind astfel un exemplu stralucit pentru tineretul studios din

Conf. univ. Gh. Erateseu


Prodecan al facultatii de matematica si fizica, L'niversitatea C. I. Parhon. BucurE:tti