Ion I.

Agârbiceanu
Fizica, ca disciplină științifică, a
fost și rămâne un domeniu de
cercetare plin de pionieri și
inovatori care au adus contribuții
semnificative la înțelegerea
universului nostru. În acest context,
ne concentrăm asupra vieții și
lucrărilor unui om de știință
notabil, Ion I. Agarbiceanu.Acest
proiect își propune să exploreze
viața și contribuțiile lui Ion I.
Agarbiceanu în domeniul fizicii.
Deși numele său nu este atât de
cunoscut precum alți fizicieni
celebri, precum Henri Coandă sau
Ștefan Procopiu, Agarbiceanu a adus
o contribuție majora la cunoașterea
noastră despre lumea fizici.
 În decursul acestei prezentări, vom pătrunde în lumea lui Ion I.
Agarbiceanu, urmărindu-i pașii de la copilărie și educație, până la
realizările sale de excepție. Vom explora contextul istoric și cultural în
care a trăit, impactul evenimentelor vremii asupra cercetărilor sale,
precum și moștenirea sa în comunitatea științifică.

 Este important să înțelegem că proiectul acesta nu numai aduce în lumină

viața și contribuțiile unui fizician remarcabil, dar și subliniază importanța
cercetărilor sale pentru avansarea cunoașterii noastre despre lumea
fizică. Agarbiceanu ne amintește că știința este un efort continuu de
explorare și descoperire, iar curiozitatea și pasiunea pot schimba modul în
care percepem lumea din jurul nostru.
 Primi ani din viata

 Ion I. Agârbiceanu s-a născut, la 6 ianuarie 1907, la

Bucium-Şasa, judeţul Alba, fiind fiul prozatorului Ion
Agârbiceanu.

 A învăţat în Liceul "George Bariţiu" din Cluj-Napoca,

apoi a urmat studii universitare la Institutul
Electrotehnic din Bucureşti (1925-1929)
Primii ani de studii superioare

 În 1934, a obţinut doctoratul la Facultatea de Ştiinţe din

Paris. Teza semnată de Ion I. Agârbiceanu, realizată sub
coordonarea profesorului Aimé Auguste Cotton, abordează
spectroscopia şi este intitulată ''Recherche sur le spectre de
fluorescence et d'absorption des vapeurs de Iodine'', conform
Dicţionarului ''Membrii Academiei Române''

 Din 1935, lucrează câţiva ani în industrie, în România şi în

Marea Britanie, iar în 1941 devine asistent la Universitatea
din Bucureşti, apoi şef de lucrări la Catedra de Fizică
Generală (1943), profesor (1948) şi şef de catedră la
Institutul de Petrol şi Gaze.
 Primele realizari notabile
 Este transferat, în 1951, la Facultatea de Fizică din Bucureşti, devenind ulterior şef
al Catedrei de Fizică din cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti (1955-1971).

 Începând din 1956, la Institutul de Fizică Atomică din Bucureşti s-a organizat
un laborator de ''metode optice în fizica nucleară'', unde, în 1962, sub
conducerea lui Ion I. Agârbiceanu, s-a realizat cel dintâi laser cu gaz (heliu-
neon) din România, cu radiaţie infraroşie. Rezultatele obţinute au fost
prezentate şi în volumul ''Contributions á l'étude des lasers aux gas'', apărut
în anul 1963. În 1969, laboratorul devine Secţia de Radiaţii şi Plasmă,
profilându-se pe probleme de fizică şi tehnică a laserelor şi pe studiul
plasmei de mare energie.
 Ion I. Agârbiceanu a realizat însemnate studii şi în problema luminii
polarizate (''Polarizarea parţială a luminii prin emisie'', 1951; ''Polarizarea
fluorescenţei'', 1951; ''Lumina polarizată'', 1956). A prezentat în peste 100 de
lucrări ştiinţifice, publicate în reviste de specialitate din ţară şi din
străinătate, rezultatele cercetărilor sale în spectroscopie moleculară şi
fluorescenţă, polarizarea luminii, elipsometrie, structuri hiperfine, metode
optice în fizica nucleară, spectroscopia hertziană, studiul laserelor şi
aplicaţiile lor.
 A fost ales membru corespondent al Academiei
Române la 21 martie 1963, notează acad.ro. Ion I.
Agârbiceanu a fost, de asemenea, reprezentant al
României în Uniunea Internaţională de Fizică Pură şi
Aplicată, în Grupul European de Spectroscopie
Atomică, precum şi vicepreşedinte al Comitetului
Român de Fizică, afiliat Societăţii Europene de Fizică.
 În 2016 serviciile poștale ale României au pus în circulație
o marcă poștală, cu valoarea nominală de 8 lei, pe care este
gravat portretul fizicianului și mențiunea: „Ion I.
Agârbiceanu (1907-1971) Realizatorul primului laser
românesc”.