Emanoil Bacaloglu

Emanoil Bacaloglu  a fost un  fizician,  chimist  și  matematician  român,

de origine  bulgară. Tatăl lui, Ivan Bacaloglu, este înmormântat lângă
biserica  Sfântul Anton  din  București  și este de loc din  Gabrovo, așa cum scrie pe
piatra funerară de lângă respectiva biserică.A fost profesor de fizică
la  Universitatea București  și membru titular al  Academiei Române  din  1879.
A participat la  Revoluția de la 1848. Este creditat cu primele lucrări științifice
românești de  matematică,  fizică  și  chimie, contribuind astfel la crearea
terminologiei în  limba română  pentru aceste domenii. Este și unul dintre principalii
inițiatori ai „Societății de științe fizice”, înființată în  1890.

 Biografie
S-a născut la  București. A studiat la  Leipzig  și  Paris.La Leipzig (1856) a
frecventat cursuri de  filozofie, de  geometrie analitică, de  analiză matematică  al
profesorilor  Moritz Wilhelm Drobisch  și  August Ferdinand Möbius,
de  geografie  și  mineralogie  ale profesorului  Karl Friedrich Naumann.
La Paris și-a trecut  bacalaureatul  în 1857. Aici a studiat cursurile
profesorilor  Michel Chasles,  Augustin Louis Cauchy,  Jean-Baptiste Biot,  Joseph
Bertrand,  Charles Hermite,  Jean-Victor Poncelet,  Charles Dupin,  Antoine Henri
Becquerel,  Jean-Marie Duhamel  ș.a.
În 1859 este profesor de  chimie  la  Școala Națională de Medicină și Farmacie
din București  și de  algebră  și  trigonometrie  la  Colegiul Sfântul Sava. În 1863 este
profesor de  fizică  la Școala Superioară de Științe.În cadrul preocupărilor sale în
domeniul matematicii, a purtat o bogată corespondență cu matematicianul
francez  Pierre Ossian Bonnet.

 Activism social
Om al epocii sale, de dezvoltare a  capitalismului  românesc, Bacaloglu a fost un
participant activ la  Revoluția Română din 1848.
Având o poziție opusă  idealismului  reacționar, în lecțiile sale a insistat asupra
interpretării materialiste a  fenomenelor  științifice.
  Opera

Bacaloglu are 20 lucrări de  matematică, 22 de  fizică, 5 de chimie și numeroase

lucrări de popularizare a științei, dintre care:

Curbura suprafețelor  (Paris,  1859)

Neue Bestimmungsweise (1861)
Linii și suprafețe reciproce  (1861)
Elemente de algebră  (1866)
Trisecțiunea unghiului  (1868)
Elemente de fizică (1870-1871)
Apărătorul de trăsnet (  1887)

 Activitatea de cercetare

A făcut cercetări şi în domeniul instalaţiilor de iluminat. A studiat diferite

tipuri de generatoare electrice şi corpuri de iluminat. S-a documentat pe această
temă şi a vizitat, în 1882 şi 1883, expoziţiile organizate la München. Concluziile le-a
inclus într-un raport prezentat  guvernului. Vă reamintesc că, deşi cercetările în
acest domeniu au început în 1841, abia în 1879 Thomas Alva Edison a prezentat o
lampă cu filament din celuloză carbonizată, iar în 1880, pachebotul Columbia a fost
echipat cu becuri electrice cu incandescenţă.

În 1882, a fost introdus iluminatul electric în Bucureşti pentru Palatul

Cotroceni, exteriorul Teatrului Naţional şi Grădina Cişmigiu. Aşadar, Emanoil
Bacaloglu era puternic ancorat în realitate.

 Bibliografie

 https://www.gds.ro/Local/2011-01-22/Emanoil-Bacaloglu-organizator-al-
cercetarii-stiintifice-din-Romania/
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Emanoil_Bacaloglu