Nume:Din Ioana Andreea

Clasa:a IX-a C

Nicolae Teclu
Nicolae Teclu s-a nascut pe data de 18 octombrie1839  si a decedat pe
data de 26 iulie 1916 la varsta de 76 de ani. A fost un chimist român de
renume internațional, membru al Academiei Române din 1879, susținător al
ideii de eliberare națională a românilor din Transilvania. Inițial a
studiat ingineria și arhitectura, iar apoi chimia. Ulterior și-a continuat cariera
devenind profesor de chimie generală și chimie analitică la Viena. A avut o
contribuție substanțială la dezvoltarea chimiei mondiale. Unul dintre
subiectele cercetate de el a fost flacăra, realizând un arzător (bec)
performant, ce a păstrat numele de Bec (arzător) Teclu.

Biografie
S-a născut în 1839, la Brașov, urmând studiile liceale tot aici. Până la
nașterea acestuia, studiul chimiei era slab dezvoltat. A terminat Institutul
Politehnic din Viena, secția Chimie, și Academia de Arte Frumoase din
München, secția Arhitectură. Mai târziu, acesta devine profesor de chimie
la Colegiul Național ''Andrei Șaguna'' din Brașov. În 1890 obține brevet
pentru realizarea invenției sale, arzătorul cu mecanism de reglare a
raportului dintre aer și gaz. "Becul" său produce o flacără mai fierbinte decât
Becul Bunsen și deci este superior acestuia. Folosirea acestui tip de arzător
este răspândită în România, dar și în întreaga lume.
Domeniile care au fost studiate de el includ:

 Studii de rezistență a hârtiei și a fibrelor lemnoase

 Pigmenți minerali
 Uleiuri utilizate în pictură
 Combustia gazelor
Tot lui îi aparțin o serie de aparate de laborator păstrate în prezent
la Universitatea din București. Cele mai importante sunt aparatul pentru
detectarea metanului și un altul pentru prepararea ozonului. A analizat
chimia unui meteorit găsit în 1870 la Goalpara, India.

1|Page
Premii și recunoașteri
Este Cavaler al Ordinului Franz Joseph.
A primit Medalia „Bene Merenti” (aprilie 1905).
Nicolae Teclu rămâne unul dintre primii chimiști români care s-au făcut
cunoscuți și sunt recunoscuți la nivel internațional. În plus, o parte din școlile
sau liceele cu profil de chimie din România poartă numele acestuia. Unul
dintre acestea este Liceul de chimie „Nicolae Teclu” din Copșa Mică, Județul
Sibiu
Nicolae Teclu este
braşoveanul care a
studiat chimia la Viena şi
Artele Frumoase la
Academiile din München
şi Berlin, secţia
Arhitectură.
S-a născut în decembrie
1839 în oraşul de sub
munte, într-o perioadă în
care studiile în chimie
erau abia la început.
2|Page
După liceul urmat în oraşul natal, alege să studieze chimia la Viena. Revine la Braşov
ca profesor al Colegiului Naţional Andrei Şaguna între anii 1863 – 1868.
Profesor de chimie la Academia de Comerţ din Viena, docent la catedra de chimie a
culorilor din cadrul Academiei de Arte din Viena, chimist al Monetăriei Statului şi al
Imprimeriei Imperiale din Viena, membru al Academiei Române – sunt repere biografice
care vorbesc despre notorietatea şi talentul savantului. Un reper biografic cu totul
remarcabil este becul de laborator care-i poartă şi azi numele, „Becul Teclu” cu reglare
a curentului de aer şi gaz, bec de gaz cu regulator, inventat în 1900.
“Becul Teclu” este asemănător becului Bunsen, dar reglarea admisiei se face cu un
obturator conic și în felul acesta se obține un amestec mai bun al gazului cu aerul și o
temperatură mai înaltă.
Această invenţie a fost brevetată în Austria şi realizată la Viena şi Leipzig. Ştiaţi că
Becul Teclu este folosit şi astăzi în laboratoarele de chimie din lume, dar într-o variantă
îmbunătăţită?
Nicolae Teclu era inventatorul mereu nemulţumit de procedeele si aparatele existente,
preocupat de perfecţionarea lor, de apariţia altora tot mai eficiente.
Lui Nicolae Teclu i se datorează peste 60 de descoperiri şi peste 50 de lucrări originale
din domeniul chimiei. A fost pasionat de studiile de rezistenţă a hârtiei şi fibrelor
lemnoase, de pigmenţii minerali, de uleiurile utilizate în pictură sau de combustia
gazelor.
Se spune că Ioan Slavici povestea cum, împreună cu Mihai Eminescu, a asistat la
experimentele de chimie pe care Nicolae Teclu le făcea la Viena şi amândoi erau foarte
mândri de originile sale româneşti.
Nicolae Teclu îşi leagă numele şi de aparatele pentru prepararea dioxidului de carbon
solid, pentru sinteză şi descompunerea apei, pentru înregistrarea exploziilor de gaze,
pentru determinarea în orice moment a compoziţiei aerului din mină în scopul evitării
exploziilor. Tot el analizează şi chimia unui meteorit găsit în 1870, în India, la Goalpara.
Nicolae Teclu a fost specialistul capabil să citească chiar şi o hârtie arsă, folosind
soluţia de glicerină în amestec cu apa.
De altfel, studiul tehnologiei hârtiei a constituit pentru Teclu o preocupare permanentă.
Universitatea din Bucureşti păstrează şi astăzi în „Laboratorul Teclu” aparate de
laborator care i-au aparţinut savantului braşovean, printre acestea aparatul pentru
detectarea metanului şi un altul pentru prepararea ozonului, scrie portalul.
In 1879, devine membru al Academiei Române, iar în iunie 1906, Nicolae Teclu era
prezent cu realizările sale excepţionale la Expoziţia Generală Română din Bucureşti.
Chiar dacă a fost nevoit să îşi desfăşoare activitatea printre străini, savantul s-a simţit
totdeauna aproape de România şi a păstrat vii legăturile cu instituţiile stiinţifice din ţară.
În 1880, într-un discurs la Academie, spunea : “ Chimia este mama industriei într-o ţară
ca aceasta, cu resurse atât de bogate, trebuie să fie un focar pentru ridicarea bunei
stări materiale, printr-o activitate cât mai extinsă industrial”.

Site-urile de unde am preluat informatiile:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Teclu

3|Page
http://www.radiomures.ro/stiri/nicolae-teclu-unul-dintre-cei-mai-renumiti-
chimisti-romani.html

4|Page