P. 1
Curs Audit Energetic Politehnica Timisoara

Curs Audit Energetic Politehnica Timisoara

|Views: 1,266|Likes:
Published by tavidom

More info:

Published by: tavidom on Oct 14, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/24/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU

DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

MODUL INSTALATII

PARTEA I
ANALIZA ENERGETICA SI ECONOMICA A VARIANTEI I pentru o cladire de locuit in comun P+2E din municipiul _____________ CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA

PARTEA II
ANALIZA ENERGETICA SI ECONOMICA A VARIANTEI II pentru o cladire de locuit in comun P+2E din municipiul__________ CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA

DIRECTOR CURS Prof. Dr. Ing. ADRIAN RETEZAN

EXECUTANT

Curs Postuniversitar

,, REABILITARE TERMICA SI ENERGETICA A CLADIRILOR EXISTENTE ,,

1

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cuprins Cuprins CAP. I Introducere CAP. II. VARIANTA I Date Generale 1. Masuri 2. Parametrii climatici 3. Temperaturi de calcul 4.Calculul coeficientilor de pierderi 5.Stabilirea perioadei de incalzire preliminare 6. Determinarea temperaturii de echilibru de incalzire 7. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 8. Calculul aporturilor de caldura 9. Necesarul de caldura pentru incalzire 10.Consumul de energie pentru incalzire 11.Consumul de energie pentru prepararea apei calde menajere 12.Consumul de energie pentru iluminat 13.Energia primara si emisiile de CO2 CAP. III Certificarea energetica a blocului de locuinte 14. Consumul anual specific de energie pentru incalzire 15. Consumul anual specific de energie pentru preparare acm 16. Consumul anual specific de energie pentru iluminat 17. Consumul anual specific total de energie 18. Penalitati acordate cladirii certificate 19. Nota Energetica CAP. IV Cladirea de referinta 20. Definirea cladirii de referinta 21.Performantele termoenergetice ale cladirii de referinta 22.Consumul specific anual de energie 23. Emisiile de CO2 CAP. V Analiza energetica CAP. VI. Analiza economica 24. Modificarea valorii nete actualizate 25. Durata de recuperare a investitiei suplimentare 24. Costul unitatii de energie economisita CAP. VII. Concluzii CAP. VIII . Certificatul de Performanta Energetica Bibliografie

2 3 5 5 7 9 12 13 23 25 25 29 30 35 37 38 40 40 40 41 41 41 42 43 44 45 45 46 47 50 50 52 53 55 56 63

2

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

CAP. I

INTRODUCERE

In cadrul acestui modul s-a analizat energetic si economic cele 2 variante propuse la modulul de Constructii, cu urmatoarele precizari: 1.La calculul energetic al variantelor propuse nu s-a mai tinut seama de consumurile energetice date prin tema ci acestea s-au calculat ; 2.Masurile de reabilitare prevazute sunt cele prevazute la articolul 4 din OUG nr.18/2009; 3.Finantarea lucrarilor prevazute in cele 2 variante propuse se face in conformitate cu prevederile art.13 din OUG 18/2009, cu urmatoarea precizare ,, consumul specific pentru incalzire trebuie sa scada sub 100 kWh/mp an ; 4.Nu s-au prevazut masuri de interventie la partea de instalatii, deoarece nu este prevazuta finantarea acestor lucrari din fonduri publice, aceste lucrari urmand a fi executate de catre asociatia de proprietari ; 5. Compararea consumului specific de caldura pentru incalzire aferent variantelor propuse s-a facut cu cel dat din tema de proiectare, prin urmare nu s-a mai calculat si acest consum pentru cladirea expertizata; 6. Devizul General intocmit pentru variantele propuse are continutul cadru prevazut in OUG nr.28/2008; 7.Deoarece finantarea lucrarilor se face din fonduri publice in proportie de 80%, achizitionarea acestora se face prin procedura de licitatie publica, coordonatorul programului de reabilitare termica fiind Primaria Municipiului Oradea; 8.Achizitia publica presupune prezentarea a minim 2 variante de reabilitare termica, urmand ca una dintre ele sa fie aprobata de catre Consiliul Municipal Oradea prin HCL; 9.Desi se foloseste termenul de reabilitare termica in realitate este vorba de modernizare termoenergetica; 10.Termenul de reabilitare termica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si instalatii in scopul asigurarii performantelor termoenergetice pe care le-a a vut cladirea la data proiectarii; 11. Termenul de modernizare termoenergetica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si partea de instalatii in scopul obtinerii unor performante termoenergetice superioare celor prevazute in proiectul initial de executie al cladirii; 12. Conform Normelor Metodologice de aplicare a OUG nr.18/2009 ,este obligatorie emiterea Certificatului de Performanta Energetica pentru cladirea auditata, dar numai dupa executarea lucrarilor de interventie; 13. In cazul de fata s-a prezentat Certificatul de Performanta Energetica pentru ambele variante , deci inainte executarea lucrarilor pentru a se putea face o comparatie cu cel prezentat la expertizarea cladirii data in tema de proiectare 14. Durata perioadei de garantie a lucrarilor executate este de 3 ani de la data receptiei la terminarea lucrarilor ; 15. Fiintarea Compartimentelor de Eficienta Energetica, deschiderea si conducerea Cartotecii Energetice a Cladirilor, securizarea Certificatelor de Performanta Energetica, reprezinta masuri ce trebuie luate de catre administratiile locale si de catre Ministerul

3

4 .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Dezvoltarii Regionale si Turismului pentru asigurarea emiterii certificatelor energetice in conditii de siguranta si securitate.

si anume: 1.conform Cod CR 1-1-3 /2005 .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII VARIANTA I CAP II 1. Masuri propuse Date Generale Prevede interventii la elementele de constructie exterioare care din expertiza termoenergetica nu au indeplinit conditiile minime impuse. Izolarea termica a peretilor exteriori (fatada) cu polistiren expandat de 8 cm grosime . 766/1967: C-normala. -pozitia fata de vanturile dominante: amplasament mediu adapostit pentru fatade.70 s. -zona eoliana: IV conf.1 Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii Coordonatele geografice ale localitatii Oradea sunt: latitudine N 47º05´ . are valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol de 1. ag= 0. -orientarea fata de punctele cardinale: conform pieselor desenate.indicativ P100/2006. cu presiunea mediata pe 10 minute de 0. 2 . Termohidroizolarea terasei cu polistiren extrudat de 15 cm grosime . 3. -Conform codului de proiectare seismica . -Zona de vant .G R nr. A1 din SR 1907-1 .50 Kn/mp. 5 . Inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic 1. altitudine 137 m Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii sunt urmatoarele: -zona climatica II conform fig.conform NP 082/2004. -Zona de zapada . 4 din SR 1907-1/97. longitudine E21º 55´. T e = -15 º C .inclusiv a soclului cu polistiren extrudat. Fig.3 kPa.12 g si 0. are valoarea pentru viteza maxima mediata pe 1 minut de 24m/s ( T = 50 ani ). -categoria de importanta a constructiei conform H.

Retele publice existente in zona: retele de apa.Descrierea tipurilor de instalaţii interioare şi alcătuirea acestora (încălzire.iar conductele numai pe alocuri au fost inlocuite. iluminat) Încălzirea blocului analizat este asigurată prin alimentarea cu agent termic de la un punct termic învecinat. Conductele subtraversează carosabilul şi o zonă verde până la PT.termice. Calculul termoenergetic al intalatiei de incalzire si apa calda curenta se refera numai la instalatia interioara care porneste de la contorul de bransament. Casa scării este încălzită în mod direct. Distribuţia agentului termic se realizează prin sistem bitubular cu distribuţie inferioară şi coloane verticale care străbat planşeele.electrice. printr-un canal termic care se deschide în caminul clădirii expertizate care delimiteaza reteaua de distributie de instalatia interioara aferenta cladirii printr-un contor de bransament. ventilare/climatizare. Coloanele sunt aparente şi sunt racordate la partea superioară a clădirii la vasul de aerisire. Din expertiza instalatiei de incalzire si apa calda menajera reiese ca aceasta trebuie reabilitata deoarece corpurile statice sunt cele initiale .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII -relatia cu constructiile invecinate: cladirea face parte dintr-un cadru construit existent . În canalul termic al clădirii conductele formează o reţea de distribuţie ramificată.s. Corpurile de incalzire din apartamente sunt in marea lor majoritate cele iniţiale din fonta. 1. apă caldă menajeră.2. 6 .canalizare.a .Pentru cresterea performantei energetice a instalatiilor de incalzire si apa calda menajera se recomanda asociatiei sa reabiliteze aceste instalatii din surse proprii.

1 Temperatura convenţională exterioară de calcul Pentru iarnă. Parametrii climatici 2.Regimul de ocupare al clădirii Regimul de ocupare al clădirii este de 24 de ore pe zi. Condiţiile convenţionale de calcul sunt fixate de valorile: θ tur =90°C. astfel: 7 . 2. iar alimentarea cu căldură se consideră în regim continuu. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cladirea este alimentată cu apă rece de la reţeaua orăşenească. În blocul de locuinte sunt montate 24 puncte de consum apă rece şi 24 de puncte de consum apă caldă. Anvelopa clădirii şi volumul încălzit al clădirii Anvelopa clădirii reprezintă totalitatea elementelor de construcţie care închid volumul încălzit. 1. temperatura convenţională de calcul a aerului exterior se consideră în funcţie de zona climatică în care se află localitatea Oradea (zona II). Se constată degradarea şi lipsa pe arii extinse a termoizolaţiei aferente conductelor de alimentare cu apă caldă de consum. θe= -15°C Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri incandescente atât în apartamente cât şi în spaţiile comune. 1. direct sau indirect. θi =20°C. θ retur = 70º C.Instalaţia de alimentare cu apă caldă de consum urmează acelaşi traseu ca şi instalaţia de alimentare cu căldură şi se ramifică pe verticală în coloane care alimentează băile din apartamente. Clădirea nu este echipată cu sisteme de ventilare mecanică. conform STAS 1907/1. răcire sau condiţionarea aerului.4.3.

6 E 27.15°c 2.6 48.4 119.1 94.4 14.4 64.6 95.5 108.9 99.6 Tabel 2.9 71.2.θe = .5 70.2: Valori medii ale temperaturii exterioare Luna Temperatura medie [°C] Ianuarie -2.3 59.1 78.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare Luna Intensitatea radiatiei solare [W/m2] Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie N 11.8 V 27.6.2 93.5 23.9 18.5 23.1 S 69.2 38.5 76.2 Aprilie 10.8 Iunie 18.0 79.2.9 74.8 66.PI.9 73.0 23.3.7 78.6 31.9 60.0 75. respectiv SR 4839.9 73. anexa A.1 78.6 31.9 124.9 60.9 74.4 64.6 65. pentru localitatea Oradea.0 Februarie 0.9 125. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.8 28.2 Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare Intensităţile medii lunare şi temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite in conformitate cu Mc001 .6 Martie 5.5 70.0 79.0 10.7 8 .7 78.5 90.9.9 49.9 49.8 Mai 15.3.

dacă diferenţa de temperatură între volumul încălzit şi casa scărilor este mai mică de 4oC. se calculeaza pe bază de bilanţ termic.9 16.9. temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite de tip subsol şi casa scărilor.PI (I.2 0. temperatura interioară de calcul a clădirii.4 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 3.1.Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 20.1).3 Temperatura interioară de calcul Conform Metodologiei Mc001 .Nu este cazul.2006/PII.1Temparatura interioară predominantă a încăperilor încălzite Conform Metodologiei Mc001.2Temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite Conform Metodologiei Mc001. Temperaturi de calcul ale spaţiilor interioare 3.9.1. 3. întregii clădiri se aplică calculul monozonal.6 5.5 19.PI (I.1. In acest caz. este: θi = ∑θ ⋅ A ∑A ij j j [oC] 9 .1 10.1). temperatura predominantă pentru clădiri de locuit este: θi = 20*C 3.1.

Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.59 4. 04 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 4.48 θi θi = 5181. prin ventilare.Temperaturile pentru camera de locuit.89 °C 259. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii. 28 = = 19.675 25. H H = Hv + Ht [W/K] b.8 102.62 θij 20 22 18 Ajθij 431.6 [ h − ] – nr.005 KJ/kgK – caldura specifica a aerului 1 n a = 0.1 76.86 392. 14 ) c a =1. 08 + 56.6 1234.85 461.casa scarii Aj 21.08 56. 48 7799.2 kg/m² -densitatea aerului ( Mc 001-P II-1. baie si vestibul s-au luat din SR 1907/2 . Spatiu camera baie Vestibul. 6 [W ] K δ a =1.2 1383.16 Σ Aj 259. Calculul coeficienţilor de pierderi de căldură HT şi HV a. mediu de schimburi de aer ( conform Mc 001-PI ) 10 . conform tabel 1. 2 + 1383.86 Σ Aj θij 5181. HV Hv = Unde: δ a *Ca *na *V 3.PG.1 + 76. 6 + 1234.

5 neadăpostite 1.6 0. HT HT= L + L s+Hu [W/K] L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioară a clădirii [ W/K ].5 0.5 0.5 moderat 1.6 0.5 moderat 0.98 [m1] .7 0. internate etc.5 adăp.7 0.5 adăp.5 neadăpostite 1 0.69 Clasa de Clădiri individuale Clădiri cu mai multe apartamente. cămine.volumul încălzit.8 0.5 V = 1097. j *A j [W/K] 11 .5 0.5 adăp.6 0.1 0.5 0.5 0.5 0.7 0.2 0.Numărul de schimburi de aer pe oră Categoria clădirii Clasa de permeabilitate adăpostire ridicat medie scăzută ă neadăpostite 1. adăpostite 0. L=ΣU Hu . Ls = coeficient de cuplaj termic prin sol [ W/K ].5 moderat 0. dublă expunere simplă expunere [W/K] c.9 0. prin transimise. adăpostite 0.6 0. adăpostite 0. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Hv = 220. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.

48 0.31[ W/K] 12 .1: Coeficienţi de cuplaj termic ai spaţiului incalzit Elementul construcţie Perete Planseu Tamplari e Placa TOTAL de Exterior Terasa PVC Sol R .U . j U'j = 1/R'j [W/m2K] 0.15 [m2K/W] 2.25 U'j x Aj [W/K] 183.31 295.09 3.27 1.91 35.15 [ W/K] Ls=31.96 31.04 L =295.25 Aj [m2] 383. j Aj = aria pentru care se calculează U [ m² ] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.56 133.70 0.16 133.58 4.25 25.5.72 0. j = transmitanţa termică corectată a părţii j din anvelopa clădirii[W/m²K ] .97 43.

1 13 .5 19.46 [ W/K] Coeficientul de pierdere de caldura al cladirii este: H= Hv + Ht = 220. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabileşte perioada de încălzire preliminară.15+31.15 [ W/K] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 5. Tabel2.6.21 aprilie Valori conventionale t θ eo θe θ em o o [ C] [zile] [ C] [oC] 12 12 12 0 0 0 20.1: incalzire Determinarea perioadei de Luna Iulie August Septembrie 10 oct.9 16.31=326.46=547.69+326. In acest caz temperatura conventională de echilibru este 0eo=12°C.Hu=0 HT [ W/K] Nu avem spatii neincalzite =295. conform SR 4839.

0 0.6 5. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 14 .6 5.7 zile de incalzire Tempertura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile cu încălzire ale fiecărei luni.Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie 12 12 12 12 12 12 12 12 12 9 30 31 31 28 31 21 0 0 182 10.4 3.2 10.8 15.361 -2.2 0.8 18.

pentru 0eo = 12°C) Q L = H*(θi-θ e )*t [kWh] W/K.2°C 0.8 182 0 = 3.1°C 15.361 C 25°C 20.4°C 12°C 10.89 º C .6°C 19.361°C .θ em = 9 x10.durata perioadei de încălzire preliminara determinata grafic [ zile ] t = 182 X 24 = 4368 h . Q =39 551.15 θ i = 19.88 [kWh/an] L UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 15 iunie aug nov dec febr mai ian oct apr -2°C . Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL (calcul preliminar. 6 + 30x 5.număr de ore perioada de încălzire. 6+ 3 1x 5.8°C 18.1. 2 + 2 1x10.6°C 10°C 5°C 0°C 5. 2 + 31x 0.5°C 20°C 15°C 10.8°C 5.temperatura interioara de calcul .temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire [ºC].9°C 16.7°C iulie sept mart -5°C 5. 4 − 31x 2+ 28x 0.coeficient de pierderi de caldura H = 547. Dz = 182 zile.2°C 0. θ e = 3.

durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic [ zile ] t= = = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile 1599 [W ] 2 încălzite [W].5. [kWh]. [ kWh] Q i = 6984. cf. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 16 . F s = factorul de umbrire a suprafeţei n. 0 .fluxul termic mediu al degajarilor interne in spaţiile 182 x 24 = 4368 h .număr de ore perioada de încălzire.43 Qs = aporturi solare prin elementele vitrate .Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Qg (calcul preliminar. Qs = Σ[I sj *ΣA snj ]*t [kWh] I sj = radiaţia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafaţa de 1 m² avand orientarea j [ w/m²] A snj = aria receptoare echivalentă a suprafeţei n avand orientarea j A snj =A*F [ m² ] *F *g [ m² ] s F A = aria totala a elementului vitrat n [m² ]. Φ ih =Φ i *A inc = = 4 W/m fluxul termic mediu al degajarilor interne.2.78 – aria totala a spatiului incalzit ( m² ) Φ iu neincălzite . A inc = 399. pentru 0eo=12°C) Qg=Qi+Qs [kWh/an] Q i = degajari de căldură interne[kWh] Qi = [Φ ih +(1-b)*Φ iu ] * t [kWh ] Φ ih Φi McOOl PII.(w) Dz = 182 zile.

Fo.68 1. F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor. 224 Aτ = = =0.9 g ⊥ = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj. F o = factorul partial de corectie pentru proeminente. Fw=0. Ff. g ⊥ =0. Fw si g ⊥ se gasesc in SR ISO 13790 anexa H. g=Fw g ⊥ Fw = factor de transmisie solara. F = F Ag 1.8 At A g = transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n. 17 .DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII F s = F h *F o *F f F h = factorul partial de corectie datorita orizontului. F f = factorul partial de corectie pentru aripioare.67 Valorile factorilor Fh.

8 43.630 E 3.2 3.6 Intensitatea radiaţiei solare medii pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a intensităţilor medii lunare.68 0.5 79.1 73.0 43.630 N 0.1 Septembri 0 48.6 49.2.804 8.2 [m] 1.99 15.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.8 99.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.5 A [m2] Fs FF g ΣAs [m2] F U 6 6 1 1.1 59.78 78.2.6.8 43.630 0.9 78.4 78.8 23.9 Aprilie 21 38.9 27.0 90.6.891 Aporturi solare pe Qsj [W] 158.6 64.9 27.19 94.80 0.60 3.9 60.60 0.4 e Octombrie 9 23.68 0.19 18 .9 74.8 19.5 82.7 73.804 Tabel 2.0 125.5 Decembrie 31 10.5 August 0 66.9 64.9 Martie 31 28.0 71.9 69.5 74.064 TOTAL 1.7 Iunie 0 75.99 158.2 95.6 Noiembrie 30 14.5 1.6 119.43 333.41 Isj [W/m2] 43. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.80 0.96 0.9 Mai 0 65.6.35 78.8 2.9 49.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr.3: orientări Orientar ZAsnj e [m2] V 3.5 19.2 60.5 31.4 124.38 0.9 0 Februarie 28 18. cu numărul de zile ale fiecărei luni.9 70.78 Iulie 0 76.630 0.6 93.82 0.6 23.2 1. Tabel 2.2.60 3.82 1.1 70.4 79.3 31.8 108.

Dz = 182 zile. γ care reprezinta raportul dintre aporturi. QL.41X 4608= 1536.3. astfel: γ= Qg QL =0.78 [kWh] Fluxul aporturilor de căldură se calculează astfel: Φ g = Qg t =1950 [ W] 5. Qs = 333. η 1 Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional. Qg si pierderi. Determinarea factorului de utilizare preliminar.21 19 .număr de ore perioada de încălzire.durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII t = 182 X 24 = 4368 h .35 [kWh] Q g = 8520.

ATUNCI: η1 = 1 −γ a 1 −γ a +1 UNDE: a = parametru numeric care depinde de constanta de timp τ .2 . 20 .78 .21 . a = ao + τ o ao = 0.parametru numeric (conform Metodologiei τ Mc 001-1).88 . τ = constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit.coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si pierderi.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q = 8520. Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1 . h.1. tab. .8 .pierderile de căldură γ ale clădirii kWh = 0. τ o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1).aporturi totale de căldură L g kWh Q = 39551.

Pentru planseele intermediare Capaciatea termica interioara se va calcula de jos in sus pana la mijlocul planseului 5. Aceasta valoare poate fi aproximata si se accepta o incertitudine relativa de zece ori mai mare decat cea corespunzatoare pierderilor termice.τ= C H C= capacitatea termica interioara a cladirii UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII C= ∑χ j * Aj =ΣΣρ ij *c ij *d ij *Aj [J/K] 5. Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Capacitatea termica interioara a blocului considerat se va calcula prin insumarea capacitatilor termice ale tuturor elementelor de constructie in contact termic direct cu aerul interior . Pentru planseu terasa Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la betonul de panta 4. Pentru placa pe sol Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant 3. Pentru pereti interiori Capaciatea termica interioara se va calcula pana la mijlocul peretelui Precizare Capacitatea termica interioara a blocului poate fi calculata de asemenea ca suma a capacitatilor interne ale tuturor elementelor de constructie. Pentru pereti exteriori Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant aplicat 2.4. astfel : 1. 21 .

015 0.10 0.00 17461080.16 383.00 7724505.25 133.25 133.00 5048836.00 3581760.00 40742520.25 133.00 19028100.25 133.00 525271.25 133.10 0.025 0.250/2 0.025 0.6.42 383.25 133.30 114.16 133.60 112505354.0015 0.375 0.02 0.12/21 147.00 28833975.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.16 383.3.015 0.00 13678812.14 0.42 114.015 0.30 147.1: Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Elem Componen ρ c d A C entul te J/kgK m m² J/K Kg/m 3 constructi e Pereti interiori1 Tencuiala Caramida Pereti interiori2 Tencuiala Caramida Tencuiala interioara Caramida Tencuiala exterioara Covor PVC Pardoseal a placa sol Terasa Sapa suport Tencuiala Placa beton Sapa ciment Placa beton Sapa ciment Placa beton 1600 1800 1600 1800 1600 1800 1700 1800 1800 1600 2600 1700 2600 1700 2600 840 870 840 870 840 870 840 1460 840 840 840 840 840 840 840 0.25 2969568.125/2 0.50 28956564.00 19028100.50 5036850.00 Pereti exteriori Planseu Planseu ρ= densitatea materialului c=capacitatea calorica masica a materialului d=grosimea stratului 22 .25 133.00 17461080.12/2 0.

9998 : W/K 6. Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de incalzire reala a clădirii θ e d = θ id − η *Φ a H UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII θ = temperatura de echilibru e d θ id =19.coeficientul de pierderi termice ale clădirii Temperatura de echilibru a cladirii este: θ e d = 16.09 MJ/K.50 s = 145.42 ºC 23 .coeficient de transfer de caldura τ=522233. 1J=1W/s H= 547.A= aria elementului C=286.82 W/K . η = 0.06 h a= 5. H = 547.aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire . Φ a =1950 W .89 ºC .temperatura interioara de calcul.82 W/K .63 η 1 =0.9998 factorul de utilizare al aporturilor.

4.1: Determinarea perioadei de incalzire 2 Septembrie 29 Aprilie Valori conventionale Luna t θ ed θe θ em Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie [oC] 16.42 16.9 16.42 16.42 16.2 0.6 5.1 10. adica 5400 ore. Temperatura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile ale fiecărei luni. 24 .42 16.42 16.42 [zile] 0 0 3 31 30 31 31 28 31 30 10 0 225 [oC] [oC] 20.42 16.2 10.4 5.5 19.6 5.8 15.0 0.8 18.42 16.42 16.42 16.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.08 -2.42 16.6.7 zile de incalzire Durata sezonului de incalzire reala este de 225 de zile.42 16.

8°C 18.2°C 0.9°C 16.8°C 5.coeficient de pierderi de caldura 25 iunie aug nov dec febr mai ian oct apr -2°C .6.6°C 10°C 5°C 0°C 5.6°C 19. Programul de functionare si regimul de furnizare a agentului termic Cladirea de locuit are un program de funcţionare continuu.1. avand un regim de furnizare a agentului termic continuu.82 K .2°C 0.1°C 15. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii Q L =H*(θ i -θ e )*t [ kWh ] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 25°C 20.5°C 20°C 15°C 10.7°C iulie sept mart -5°C Calculul pierderilor de caldura ale cladirii Q L =H*(θ i -θ e )*t [ kWh ] H = 547.4°C 12°C 10. 7.

θ e = 5.durata perioadei de încălzire determinata grafic [zile ].durata perioadei de încălzire determinata grafic t = 225 X 24 = 5400 h .temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire Dz = 225 zile.θ i = 19. h =Φ i *A inc =1599 [W ] Φ i =4 W/m² -fluxul termic mediu al degajarilor interne [W ] A inc =399.aria totala a spatiului incalzit [m²] Q i . Calculul aporturilor de căldură ale clădirii UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q = Qi + Q [ kWh ] g s Qi = degajari de caldura interne [ kWh ] Q i =[Φ i . Q i =8634. [W ] Φ i .6 [kWh] •Q = aporturi solare ale elementelor vitrate [kWh] s 26 . Q L = 43811.număr de ore perioada de încălzire. [ zile] [°C ].56 [kWh\ 8.număr de ore perioada de încălzire.89 °C . h +(1+b)*Q i .08 °C .78 m² .temperatura interioara de calcul [°C ].u ]*t [kWh ] Φ i . h = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile încălzitei.u = 0 -fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neincalzite [W ] Dz = 225 zile . t = 225 X 24 = 5400 h .

g ⊥ = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj. 27 . UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Fs= factorul de umbrire a suprafeţei n. F F = Aυ A g= transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n.Q s =Σ[I sj * ΣA snj ]* t [kWh ] I sj = radiaţia solara totala pe perioada de calcul pe o suprafaţa de 1m2 avand orientarea j [ W/m² ] A snj = aria receptoare echivalenta a suprafeţei n avand orientarea j .[m²J A snj =A*F s *F f *g [m²] A = aria totala a elementului vitrat n [ m²]. = factorul parţial de corecţie pentru aripioare. F w = factor de transmisie solara. = factorul parţial de corecţie pentru proeminente. F s =F h *F o *F f Fh Fo F f = factorul parţial de corecţie datorita orizontului. F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor.

9 Mai 10 65.68 0.9 69.5 Decembrie 31 10.4 78.3 31.2.5 31.5 88.9 0 Februarie 28 18.2.8 49.9 27.7 Iunie 0 75.5 74.5 2.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.6.2 95.2 1.80 0.891 0.96 0.5 August 0 66.2 A [m2] Fs FF g ΣAs [m2] F U 6 6 1 1.0 90.9 74.82 3.7 73.8 [m] 1.9 49.10 78.630 0.804 28 .38 0.60 3.6 Tabel 2.6 49.4 79.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr.6 23.0 71.9 Martie 31 28.9 27.8 23.5 1.0 125.9 70.02 94.60 0.4 124.8 99.0 49.5 79.1 73.82 1.9 60.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.6 31 Noiembrie 30 14.6.1 59.4 e Octombrie 23.2 60.60 3.1 Septembri 3 48.10 Iulie 0 76.9 Aprilie 30 38.6 64.1 70.9 78.5 23. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.630 0.80 0.6 93.2 1.25 78.6 119.8 108.68 0.9 64.

02 solare Qsj [W] 178. Qh Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferenţa intre pierderile de caldura ale cladirii.78 [kWh ] Qg = 10659.2.Tabel 2. astfel: Q h =Q L .6.23 178.630 N 0. QL. Qs = 2024.56 [ kWh ] – pierderile de caldura ale cladirii.23 18.3: orientări Orientar ZAsnj e [m2] V 3. 29 .ηQ g [ kWh ] Q L = 43811.804 8.96 pe UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Dz = 225 zile .η.10 23. cele din urma fiind corectate cu un factor de diminuare. t = 225 X 24 = 5400 h .064 TOTAL Aporturi Isj [W/m2] 49.durata perioadei de încălzire determinata grafic [zilel.38 [ kWh ] 9. Necesarul de căldură pentru încălzirea clădirii.50 374.număr de ore perioada de încălzire. si aporturile totale de caldura Qg.630 E 3.10 49.

aporturi totale de caldura. . Qg si pierderi. η = factor de utilizare.atunci : η= 1 −γ a 1 −γ a +1 γ= 0. QL. .24 . 30 .coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si pierderi.24 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1. Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional.8 . τ o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1). a = ao + τ o ao = 0.Q g = 10659. a = parametru numeric care depinde de constanta de timp τ .parametru numeric (conform Metodologiei τ Mc 001-1).38 [ kWh ] . care reprezinta raportul dintre aporturi. astfel: Y γ= Qg QL =0.

τ=522233. in cazul in care nu sunt luate deja in considerare la temperatura interioara conventionala.necesarul de energie pentru incalzirea = totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire.τ = constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit. inclusiv pierderile de caldura recuperate. Se includ de asemenea pierderile de caldura suplimentare datorate distributiei neuniforme a temperaturii in incinte si reglarea imperfectă a temperaturii interioare. Kwh/an \kWh\ .63 η=0. 31 . Consumul de energie pentru incalzire .45 kWh/an 10.50 s= 145.45 clădirii.9996 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q h =33156. h.06 [ h ] a=5. Q th =Q em +Q d kWh/an Q em = pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de transmisie a caldurii la consumator. h .Q rwh Qh Q th = 33156. Q Q fh fh =Q h +Q th -Q rh .

Q em . str +Q em . Q em .c = 1−η c *Q h ηc kWh η c .necesarul de energie pentru incalzirea cladirii. str =1381. Tab. Tab. η c =0.64 [kWh Q em = 1381.96 .necesarul de energie pentru incalzirea cladirii.c = 2495.15 [kWh] Q em =3877.45. 3B). Q h = 33156. Q em .93 Qh = 33156. 32 .eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de incalzire (MC II-1 Anexa II.51 kWh Q em .c kWh Q em .51+2495.15 [kWh] Qd = energia termica pierduta pe reţeaua de distributie.c = pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare utilizand metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare ηc.45 . Q em .eficienta sistemului de reglare (MC II-l Anexa II. str = 1−ηem ηem * Qh kWh UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII η em = 0. 1B).Q em =Q em . str = pierderi de caldura cauzate de distributia neuniforma a temperaturii.64=3877.

4. Blocul este alimentat in sistem centralizat de la un punct termic din zona. 6. Distributie verticala. 2.3 3 [ W/m²K] –coeficientul global de transfer termic [ W/m²K] [ m] = temperatura medie a agentului termic θm= θtur + θ retur = 80 º C 2 [ ºC] [ m] θ ai = temperatura aerului exterior conductelor L i = lungimea conductei t H = t*24= 5400 [ h ] numarul de ore in pasul de timp 33 . 5. Recircularea nu exista. 3. Q d =ΣU´ i *(θ m -θ ai ) *L i *t .Pentru a putea calcula pierderea pe reteaua de distributie trebuie facute urmatoarele precizari: 1. Reteaua de distributie proprie a blocului este delimitata de contorul de bransament care este amplasat la limita de proprietate a blocului. Conductele din canalul termic sunt izolate termic. Sistemul de conducte este bifilar ( tur+retur 9. i [ W/mK] λ iz =0.0462 [ W/mK] -coeficient de conductie a izolatiei [ m] [ W/mK] d a = diametrul exterior al conductei cu izolatie d i = diametrul conductei fara instalatie [ m] αa = 1 0. H kWh/an U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII π d 1 U = 1 *ln a + 2* λiz di α a * da .

lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte izolate. h = 8214.032 0.00 4.31 termic 0. cu diametrul < 100 mm.12).5 0.26 80 8.04 51.12 0.73 540 500.00 1.73 540 3729.025 6 15.00 0.38 [ kWh/an ] Q th =17648.00 4.01 3 24.03 540 5 0 Coloane 0. Q d = 13771.5 0.19 0.68 622.020 0. pe perioada de incalzire (vezi paragraf 2.80 16. 34 .5 0.05 5.73 0 1327.76 0.23 80 8.08 6065.27 3 0 0.cu diametrul < 100 mm si– L ea = 1. h = căldură recuperata de la subsistemul de încălzire: coloane + racorduri.1: Pierderi ale sistemului de distributie a căldurii catre consumatori di da Li Lea Ui' tH Qd θ m θ ai o o [m] [m] [m] [m] [W/mK [ C] [ C] [h] [kWh/an] ] Canal 0.lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte neizolate.020 0.5 [m] .19 80 8.c.02 0 0.013 0.00 1. Q rh . w = căldură recuperata de la subsistemul de preparare a a.01 3 0.00 156.013 0.00 4.53 [ kWh/an ] Q rh .04 kWh/an Q rh .00 1.12 80 80 80 20 20 20 540 0 540 0 540 0 1526.Tabel 2.c.28 Racordur i UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII L ea = 4 [m] .12.

c = 4.c +Q ac . d kWh/an Q ac = necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum livrata Q ac =ρ*c*V ac *(θ ac -θ ) ar kWh/an ρ = 983.număr de persoane.temperatura medie a apei reci care intra in sistemul de preparare ar a apei calde de consum. Nu = 24[persoane] . Vac = 438 m 3 /an θ ac = 60 [º C ] . Qac = 25019. determinat pe baza analizarii facturilor.Q rh .08 kWh/an 35 .densitatea apei calde de consum la temperatura de 60°C. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII = volumul necesar de apa calda de consum pe perioada consumata m 3 /an V ac V ac = a* a = 80 [ Nu 1000 m 3 /an l J .2 kg/m² J .183 [kJ/kgK] .02 11. w =Q Q fh coloa acc na +Q distributi kWh/an eacc =3994. Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum Q acm Q acm =Q ac +Q ac .92 kWh/an =38596.temperatura apei calde de consum.necesarul specific de apa calda de consum om zi pentru o persoana in cladiri de locuit.căldură specifica a apei calde de consum la temperatura de 60°C. θ = 10 [º C ] .

c = Pierderi de căldură aferente pierderilor si risipei de apa calda c de consum.pe perioada considerata [ ] V a .183[kJ/kgK] .c = 8606.Q ac .1 .V ac [ m3 perioada ] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII V ac = 700.c = volumul corespunzător pierderilor si risipei de apa m3 perioada calda de consum.temperatura apei reci care intra in sistemul de preparare a apei calde de consum.temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la punctul de consum.56 kWh/an 36 .c *(θ ac .volumul necesar de apa calda de consum pe perioada f 1 = 1. V ac .căldură specifica a apei calde de consum la temperatura de 60°C.c -θ ar ) kWh/an • Q a .densitatea apei calde de consum la temperatura de 60°C.34 θ ac .c = c V ac *f 1 *f 2 .c = m 3 /an 50 [ºC] . Q ac .3 pentru obiective alimentate in sistem centralizat .pentru instalatii echipate cu baterii clasice.8 consumata m 3 /an . θ ar = 10 [ºC] . ρ = 983. fara recirculare f 2 = 1.c =Σρ*c* V ac .c =188. V ac .2 [ kg/m² J . c = 4.

00 [W/mK] 0.73 20 20 [h] 8760 8760 8760 [kWh/an] 3313. L i = lungimea conductei [m].80 sezoni [kWh/an] 5400 2877.02 5 0. d = ∑U i . tH = t*24 = 8760 [h] numărul de ore in pasul de timp [h].32 4667.12 37 .00 48.Q ac . i [ W/mK] λ iz = 0.11. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII θm= θ tur + θ retur =50°C.013 [m] 0. Tabel 2.37 1813. π d 1 1 U = *ln a + 2* λiz di α a * da . i *( θ m .3 3 [ W/m²K] –coeficient de transfer termic [ W/m²K] θ m = temperatura medie a apei calde de consum livrate.37 [oC] 50 50 50 [oC] 8. 2 θ ai = temperatura aerului din spaţiul unde se afla distributia [°C]. d a = diamentrul exterior al conductei cu izolatie [m].50 30. αa 1 = 0. d i = diamentrul exterior al conductei fara izolatie [m]. d = pierderi de căldură pe conductele de distribute a apei calde de consum.1: Pierderi ale sistemului de distributie acm catre consumatori di da Li Ui' t Hn θm θ ai Q ac .05 8 0.conductivitatea termica a izolaţiei.θ ai )*L i *t H kWh/an U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura.0462 [ W/mK] .49 1117. .032 0.32 tH szi [h] 5400 5400 Q 2042. d a [m] Canal termic Coloane Racordur i 0. Q ac .23 0.025 0.39 0.01 3 [m] 23.

PIV. d = 9794.8 4440 5577. Consumul de energie pentru iluminat Calculul necesarului de energie pentru iluminat. Totala Specific anual Mediu [m2] [Kwh/an/m2] 1 camere 25 12 300 14.92 [kWh/an] Q acm =43419.01 [kWh/an Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de consum calculate pentru perioada de incalzire: Q rwh =Q coloaneacc +Q racorduria cc = 3994. se realizeaza conform Metodologiei Mc001 .tabelului 4 anexa II 4A1: UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.8 1137.1: Calculul consumului de energie pentru iluminat Tip apart S Nr. in cazul clădirilor de locuit.87 14.65 [kWh/an] 12.67 16 76.62 Valoarea consumului total se corecteaza cu coeficienti in functie de: raportul dintre suprafata vitrata a anvelopei si suprafata pardoselii spatiului incalzit: 38 .13.67 vestibul 25. Supr.Q ac . Consum Consum [m2] Cam.

1.l = f h .l = 38596.43+306.l = 2.l *f w.factorul de conversie in energie primara pentru energie electrică Ep = 119447.02 [kWh/an] energia termica consumata pentru incalzire. Qf.8 . h .l +W i .w = Q acm W i .67+557.l =6442. produsa la sursa din combustibil gaz natural .20 [kWh/an] . Emisia de CO2 39 . Energia primara si emisiile de CO2 13.43kWh/an datorita faptului ca grupurile sanitare nu sunt prevazute cu ferestre exterioare: => totalul se majoreaza cu 5 % W il =6135.E.3 => totalul se majoreaza cu 10 % W il =5577.N f w.factorul de conversie in energie primara pentru gaz f i .2.77 [kWh/an] 13.Sv Sp < 0.76=6135.l =1. w . Energia primara Ep = Q f .l + Q f .l [kWh/an] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q f .l = 53594.energia electrica consumata pentru iluminat din S. w . produsa la sursa din combustibil gaz natural Q f .1 [ kg/kWh ]. h .l *f i .77=6442.20 [kWh/an] 13.54 [kWh/an] energia termica consumata pentru prepararea apei calde de consum.l *f h .

l W i . w .E CO 2 = Q Unde: Q Q f .CO 2 +W i .205 kg/kWh aplica energiei la sursa primara . Indicele de emisie echivalent CO2 EC O2 Ainc I CO 2 = = 51.53 kg/an 13.02 [ kWh/an] = 53594.factor de emisie electricitate E CO 2 = 20577.factorul de emisie la arderea gazului natural.CO 2 kg/an = 38596.47 kgCO 2 /m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. III locuinţe a Certificarea energetică a blocului de Notarea energetică clădirii se face în funcţie de consumurile specifice corespunzătoare utilităţilor din clădire şi penalităţilor stabilite corespunzător exploatării.CO 2 = 0.3.CO 2 = f w. w . 14.l =6442. h .CO 2 = 0.l *f i . Încadrarea în clasele energetice se face în funcţie de consumul specific de energie pentru fiecare tip de consumator in funcţie de scala energetică specifică. se f i .l *f h . Consumul anual încălzirea spaţiilor specific de energie pentru 40 .54 [kWh/an] f .09 kg/kWh . h .l *f w.l f .20 [kWh/an] f h .CO 2 = f h .CO 2 + Q f .

11 Ainc W i .q inc = Qinc Ainc =96.62 kWh/m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CLASA E 16. h Suprafata incalzita a cladirii este A inc =399. B pentru Consumul anual specific de energie prepararea apei calde de consum Qacm Ainc q acm = =108.75 m² CLASA 15.l = kWh/m²an 41 . Consumul anual specific de energie pentru iluminat Wil = 16.55 kWh/m²an Unde Q inc =Q f .

03 p5 .00 p3 .coeficient de penalizare functie de utilizarea usii de intrare in cladire P2=1. Consumul total anual specific de energie q tot = q inc + q acm + W i .CLASA A 17.coeficient de penalizare functie de starea armaturilor de inchidere si reglaj de la corpurile statice p4=1.coeficient de penalizare functie de starea elementelor de inchidere mobila din spatiile comune p3=1.coeficient de penalizare functie de starea subsolului tehnic P1=1.27 kWh/m²an CLASA C UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 18.00 p4 .00 p2 .l =221. Penalizari acordate clădirii certificate p1 .coeficient de penalizare functie de spalarea/curatirea instalatiei de incalzire interioara 42 .

coeficient de penalizare functie de starea cosului/cosurilor de evacuare a fumului pn=1.coeficient de penalizare functie de existenta echipamentelor de masura pentru decontarea consumurilor de caldura p7=1.coeficient de penalizare functie de starea acoperisului peste pod p1o=1.00 p9 .coeficient de penalizare functie de existenta armaturilor de separare si golire a coloanelor de incalzire p6=1.coeficient de penalizare functie de starea finisajelor exterioare ale peretilor exteriori p8=1.00 p11 .coeficient de penalizare functie de starea peretilor exteriori din punct de vedere al continutului de umiditate al acestora p9=1.05 p6 .03 p7 .204 19.p5=1.06 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII po = Π Pi = 1.coeficient de penalizare care tine seama de posibilitatea asigurarii necesarului de aer proaspat la valoarea de confort p12=1.00 p12 . Nota energetica Relatia de calcul a notei energetice este urmatoarea: N = exp(-B 1 * qtot *Po + B2) 43 .00 p8 .02 p10 .

b) Aria elementelor de construcţie transparente (ferestre. pereţi exteriori vitraţi) pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii reale. qTm .50 kWh/m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII N = 86. p0 .coeficienti numerici determinati conform MC 001 2006.B2=4.dacă qtot *Po ≥q Tm N = 100 dacă qtot*po < qTm B 1 =0. luminatoare. Aceeaşi formă geometrică.coeficient de panalizare a notei acordate cladirii. volum şi arie totală a anvelopei ca şi clădirea 44 . Definirea clădirii de referinţă Clădirea de referinţă reprezintă o clădire virtuală având următoarele caracteristici generale. valabile pentru toate tipurile de clădiri considerate conform Părţii a III-a a Metodologiei : a) reală.73667 . IV. qtot *Po= 266.14 CAP.001053 . CLADIREA DE REFERINTA 20.consumul specific anual normal de energie minim.

având o grosime de minimum 0.75 ori diametrul exterior al conductei. subsolul tehnic) sunt izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termică λ iz ≤ 0.  τ Factorul optic al elementelor de construcţie exterioare vitrate este ( α ) = 0. pentru clădiri care nu sunt racordate la un sistem de încălzire districtuală. Numărul de schimburi de aer din spaţiul încălzit este de minimum 0. .26. valoarea corespunde asigurării confortului fiziologic în spaţiile ocupate (cap. l) În cazul clădirilor de locuit colective.c) d) e) f) g) h) i) j) Pentru clădiri cu altă destinaţie decât de locuit aria elementelor de construcţie transparente se determină pe baza indicaţiilor din Anexa A7. n) Conductele de distribuţie din spaţiile neîncălzite (ex. în aval de staţia termică compactă. instalaţia de apă caldă este dotată cu debitmetre înregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din apartamente. în funcţie de aria utilă a pardoselii incintelor ocupate (spaţiu condiţionat). dimensionate conform reglementărilor tehnice în vigoare.05 W/m⋅ K. o) Instalaţia de apă caldă de consum este caracterizată de dotările şi parametrii de funcţionare conform proiectului. unde NP reprezintă 45 . cap 11. nu sunt pierderi de fluid în instalaţiile interioare.5 h-1. Sistemul de încălzire este de tipul încălzire centrală cu corpuri statice. fiecare corp de încălzire este dotat cu repartitoare de costuri de încălzire. iar în cazul clădirilor publice / sociale.centrală termică proprie funcţionând cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) şi cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare. Factorul mediu de însorire al faţadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale. cât şi la nivelul corpurilor statice. Instalaţia de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic şi hidraulic atât la baza coloanelor de distribuţie (în cazul clădirilor colective). UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII k) În cazul sursei de căldură centralizată. 9. Rezistenţele termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei clădirii sunt caracterizate de valorile minime normate. instalaţia interioară este dotată cu contor de căldură general (la nivelul racordului la instalaţiile interioare) pentru încălzire şi apă caldă de consum la nivelul racordului la instalaţiile interioare. în cazul clădirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale. de asemenea. considerându-se că tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de etanşare. iar consumul specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum este de 1068 . Valorile absorbtivităţii radiaţiei solare a elementelor de construcţie opace sunt aceleaşi ca în cazul clădirii de referinţă. m) Randamentul de producere a căldurii aferent centralei termice este caracteristic echipamentelor moderne noi. conform Metodologie Partea I.3 din Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor – Partea I-a. NP / Aînc [kWh/m²an].staţie termică compactă racordată la sistem districtual de alimentare cu căldură. după caz: . iar ventilarea este de tip controlată.7 Metodologie Partea I). Sursa de căldură pentru încălzire şi preparare a apei calde de consum este.

1 G = V ⋅∑ G mWK 3 [ ] e calculeaza cu relatia: A⋅τ ⋅ Rm + 0. Nr.3 4n [ ] W m3 K .00.41 33. Unde: 46 .4. mai corect reglată din punct de vedere aeraulic şi care funcţionează conform procesului cu consum minim de energie. 62 mWK 2 21 Performantele termo-energetice ale cladirii de referinta UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Coeficientul global de izolare termica. q) În cazul climatizării spaţiilor ocupate.16 133.00 4.5 din normativul de faţă. consumul de energie este determinat în varianta utilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale / mecanice (după caz). p) În cazul în care se impune climatizarea spaţiilor ocupate.3 1 1 1 1 Rezistenta specifica globala corectata a cladirii de referinta este: ⋅ RM = ∑ Aj ∑ j =1 j =1 4 Aj Rj 4 = 1.25 25.68 44. II.31 63.40 3.22 A R⋅ min     W K R ⋅ m2 K m in W 1. crt 1 2 3 4 Element de constr Perete ext Planseu terasa Placa pe sol Tamplarie exterioara TOTAL A [m2] 383. p0 = 1.numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii certificate.40 [ ] τ 273.56 675.00 0.25 133. iar A înc reprezintă aria utilă a spaţiului încălzit / condiţionat. randamentul instalaţiei de climatizare este aferent instalaţiei.9 415. r) Nu se acordă penalizări conform cap.

6 h-1 clădire adăpostită (în centrul oraşului).-C107/1 .68) Rezulta ca nivelul de izolare termic global este corespunzator.204=0. sursa . G= 1 1 0 9 .B . Consumul specific anual de caldura Din tema lucrării avem: .79 8 4 1 53 + 0.viteza de ventilare naturală a clădirii.6 = 0.8 kWh/ m an il.an D UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII R q inc . clădire cu mai multe apartamente.378+0. si N=3 niveluri rezulta [ ] W m3 K Pentru A V = 0.din C107/1 G<GN (0.consumul anual specific de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii de referinta la nivelul sursei de căldură: =105kWh/ m2an => clasa energetică .V-reprezinta volumul cladirii in [m 3 ] A-aria cladirii in [m²] θ i −θ n .58 < 0. 2 R q = 5.an A => consumul anual specific de energie total pentru clădirea existentă: => clasa energetică - 47 . respectiv numărul de schimburi de aer pe ora [h-1] n s-a determinat pe baza anexei 1 din normativul C107/1 .având în vedere următoarele caracteristici : n = 0. reprezinta factor de corectie pentru temperaturile exterioare θ i −θ e τ= n .3 4⋅ 0.58 .11 22. an .ridicată ( tâmplărie fără măsuri de etanşare).pag.consumul anual specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum: 2 R q = 60 kWh/ m an => clasa energetică ac.consumul anual specific de căldură pentru iluminat : 15 kWh/ m²an.68 [ ] W m3 K . cu dublă orientare. clasa de permeabilitate .5 9 GN = 0.

1798524+4. B = 4. Emisia de CO 2 Factorul de emisie de CO se determină conform MC.an ac.la utilizarea combustibililor convenţionali – gaze naturale: factorul de emisie CO = 0.an 2 +q =105 +60 + 5.001/2– 2006.2.73677) = exp 4.001/3 – 2006. II.: . tab.001053 · 170.q R T = q inc.0.001053.52 =34.09 kg/kWh 2 2 2 R CO = q · 0.an .8 · 1.82 kg/ m an 2 inc.73677.34 kg/ m an 2 2 CO = 34.8 kWh/ m an · 0. cap.8 · 1. 24.la utilizarea combustibililor electricităţii: factorul de emisie CO = 0. 7. 446.an +q T ac. pag.205 kg/kWh = (105 + 60) · 0.29 48 .09 kg/kWh = 5.205 2 kg/kWh 2 R R CO = (q +q ) · 0.8 = 170.an 2 => Total emisie CO = 33.5569176 N R = 95.107/1.00 Se calculeaza si se compara : (q R T · p0 2 ) = 170. Notarea energetica a cladirii de referinta – MC 001/3 -2006 Nu se acorda penalitati : p o = 1.B1 · qT R · p 0 + B2) = exp (.00 + 4. pag.73677) = exp (0.8 kWh/m² an ⇒ clasa energetica B 23.00 = 170.52 kg/ m an 2 il.09 = 0. 202 şi 2 C.4.205=33.8 Kwh/m an > q Tm 2 = 125 Kwh/m an Din MC. cap. II.an q R = 170.34 kg/ m an 2 24. 1 2 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII N R = exp (.8 kWh/ m an il. pag.9.82 + 0. se obţin valorile pentru: B = 0.

V termica Analiza energetică a Variantei I de reabilitare 49 .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.

Rezultatele analizei sunt urmatoarele: 50 . mai redus decat cel aferent situatiei actuale. In principal. este vorba de consumul anual de energie al cladirii care rezulta prin aplicarea fiecarei masuri.Aceasta analiza presupune reevaluarea indicatorilor energetici de baza ai cladirii pentru fiecare solutie in parte.

14 51 .44 54.96 48.an) 277.31 88457.39 86.02 Consum anual Specific incalzire (kWh/m2.an) 402 221.87 (kWh/an) (%) 0 0 72487.27 (kWh/an) 160945.55 Consum total specific Consum total Economia anuala Nota Energetica Durata de incalzire [zile] 225 225 (kWh/m2.88 96.Varianta Necesar caldura cladire Consum anual incalzire V0 (Cl.91 111083.46 63753.Reala) V1 (kWh/an) (kWh/an) 128514.20 38596.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. 52 . energie termică. rata de depreciere anuală a monedei = ct 4.costul anual al operaţiunilor de mentenanţă la nivelul anului de referinţă [RON / an] f – rata anuală de creştere a costului căldurii (a felului de energie) [%] i – rata anuală de depreciere a monedei utilizate [%] k – indice a felului de energie utilizată (gaz. performanţa energetică a sistemului se menţine la aceeaşi valoare pe întreaga durată de viaţă N. VI Analiza economica a Variantei I Aceasta analiza presupune evaluarea urmatorilor indicatori: -valoarea neta actualizata a investitiei . rata de creştere anuală a costului căldurii = ct pe durata N 3. MODIFICAREA VALORII NETE ACTUALIZATE (ΔVNA) Relaţia de bază este proiecţia la momentul „zero” a tuturor costurilor şi are forma: 3 N N k t VNA = C0 + în care: Σ CEk · k=1 Σ [(1+f ) / (1+i)] t=1 + CM · Σ [1/ (1+i)] t t=1 VNA – valoarea netă actalizată C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” al clădirii existente [RON] CE . fiind valabilă cu condiţia asigurării verificărilor periodice ale performanţei energetice şi implicit remedierile necesare. deci renunţăm la indicele k. CM este puţin imoprtantă – poate fi neglijată 5.costul de investitie a variantei I ΔVNA NR C(m) -duratei de recuperare a investitiei pentru varianta I - costul specific al energiei termice economisite e -economiile energetice datorate adoptarii variantei de reabilitare -reducerea procentuala a facturii la utilitatile de energie termica 24. N [an] Se fac următoarele IPOTEZE: 1.costul anual al energiei consumate la nivelul anului de referinţă [RON / an] CM . dacă este cazul 2. vom lua în considerare numai energia termică. energie electrică) N – durata fizică de viaţă considerată a sistemului analizat t – variabila timpului t = 1.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Se obţine o relaţie simplificată de forma: VNA = C0 + CE · X N unde: X= t=1 Σ [(1+f) / (1+i)] t Se analizează în paralel două valori VNA specifice unei rezolvări clasice (VNA clasic) şi unei rezolvări energetice (VNA energ).1) ΔVNA = C (m) -( ΔC E ·X) ΔCE – reducerea costurilor de exploatare anuale la nivelul anului de referinţă [RON / an] Din termenul stâng al relaţiei (4) scrisă sub forma ΔVNA < 0 citim condiţia de eficienţă a investiţiei în soluţia modernizată energetic.( CE energ · X ) E clasic ΔVNA = ( C Se va obţine: în care: . Difernţa dintre ele este ΔVNA.CE energ ) · X .costul investiţiei suplimentare datorită modernizării energiei la nivel de an „zero” CE clasic – cost anual de exploatare clasic la nivel de an de referinţă [RON / an] CE energ – cost anual de exploatare energetic la nivel de an de referinţă [RON / an] ΔVNA = C 0 + ( CE clasic · X ) . ΔVNA = VNA clasic – VNA energ VNA clasic = C0 + CE clasic · X VNAenerg = C0 + C(m) + CE energ · X în care: C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” C(m) . Termenul din dreapta al relaţiei (4) va fi: Se va împărţii relaţia cu ΔCE: ( C(m) / ΔCE ) .X < 0 ( C(m) / ΔCE ) < X C(m) .( ΔCE · X ) < 0 53 .C(m) . Ambele soluţii vor avea dotări cu durata de viaţa fizică N egale.C0 .C(m)  / (.

trebuie ca numitorul să crească. ca din economia anuală de energie să putem recupera.conform Deviz General intocmit in conformitate cu prevederile HG nr.21/1163= 0.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Ca acest raport ( C(m) / ΔCE ) să scadă.15 i=0.59= -380166.95 X=33.06 N=16 ani Rezulta X= 33.74=116316-341514.87 kWh C(m) =116316 lei ΔE= .203=14714. Dacă notăm raportul cu A. 54 .90 14714.44 kWh Q an T -Q an INC ΔC E =ΔE·c=72487. atunci X > A.31 kWh an QINC = 88457. într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică.87=72487.74 ani ΔVNA = C A= C( m ) ∆CE (m) -( ΔC E · X )=116316-14714.31-88457.44·0. adică anii de referinţă consideraţi să fie suficient de mulţi.203 lei/kWh ΔVNA = C N (m) -( ΔC E ·X) X= Σ [(1+f) / (1+i)] t t=1 unde: f=0. ca din economia anuală de energie să putem recupera.28/2008 =160945. adică să crească reducerea costurilor de exploatare anuale. pentru asigurarea eficienţei.95 · 33. Conform datelor calculate la modulul de instalatii avem: an QT = 160945.74 A<X rezulta ca anii de referinta consideraţi N= 16 ani sunt suficient de mulţi.95 lei/an 1Gcal=1163 kWh c=136.21 lei/Gcal= 236.42 lei = 116316 = 7. pentru asigurarea eficienţei. într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 25. DURATA DE RECUPERARE A INVESTIŢIEI SUPLIMENTARE (NR) Se va înlocui durata de viaţă fizică N cu NR. în relaţia scrisă sub forma explicită şi punem condiţia de recuperare a investiţiei ΔVNA = 0.100 lei/kWh 72487. 95 26. C(m) Însă ΔC · Σ [(1+f) / (1+i)] = 0 E t t=1 ΔCE = c · ΔE .90 ani 14714. 44 ⋅16 55 . COSTUL UNITĂŢII DE ENERGIE ECONOMISITĂ [RON/kwh] prin proiectul de modernizare energetică a unei clădiri existente economisit). ca valoare necunoscută. în care: c – costul actual al unităţii de energeie exprimat în [RON / Gcal] = [RON / 1163 Kwh] ΔE – economia anuală de energeie estimată obţinută prin implementarea măsurii de modernizare energetică [Kwh / an] Vom avea: din care: C(m) = c · ΔE · NR NR = C(m) / (c · ΔE) NR = C(m) / (c · ΔE) = 116316 =7. relaţia (7) se va transcrie astfel: C(m) – e · ΔE · N = 0 C(m) = e · ΔE · N e = C(m) / (N · ΔE) [RON / Kwh] (sau costul unei Kwh e= C( m ) ∆E ⋅ N = 116316 = 0.

100 (kWh/an ) V1 72487.90 56 . Rezultatele analizei economice: Varianta Economia anuala Cost Aprox. Aceasta valoare reprezinta pretul nesubventionat indicat de furnizorul de agent termic pentru incalzire in Oradea.44 ( lei ) 116316 ( ani ) 16 ( ani ) 7. investitie Durata de viata Durata Recuperare investitie Cost specific al economiei energetice ( lei/kWh) 0.203 lei/kWh.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII In analiza economica a variantelor de reabilitare s-a avut in vedere un cost specific al agentului de incalzire de 0.

Varianta de reabilitare V1(S1) .sol. 7. 57 . si anume ca acest consum specific pentru incalzire sa scada sub 100 kWh/mp an. Aceasta solutie se va aplica conform detaliilor si indicatiilor date in proiectul de executie intocmit de un specialist in domeniul constructiilor civile care va analiza starea cladirii din punct de vedere al rezistentei.18/2009. 4.Hotararea de realizare a investitiei revine Consiliului Local al Municipiului Oradea si Asociatiei de proprietari.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. Aceasta solutie nu implica un cost relativ mare al investitiei si aduce o economie semnificativa de energie si imbunatateste confortul termic interior. 116 316 lei si se recupereaza in cca.Deoarece recuperarea investitiei se realizeaza in 7. 5.55 kWh/mp an . se recomanda asociatiei sa realizeze aceste investitii . rezulta ca investitia este rentabila.apa. costul specific al economiei energetice fiind de 0. solutia aduce imbunatatiri performantei energetice a anvelopei cladirii prin limitarea efectelor puntilor termice.Reabilitarea acestor instalatii va conduce la scaderea consumului de energie pentru incalzire si apa calda menajera. Trebuie avut in vedere faptul ca pretul specific al energiei termice va creste in urmatorii ani.fiind respectata prevederea art. 2.Pentru Consiliul Local al Municipiului Oradea si pentru Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului investitia se justifica deoarece prin eliminarea subventiei in timp pe Gcal se vor realiza economii importante de la bugetul de stat si de la bugetul local. 7. astfel incat durata de recuperare a investiei se va reduce corespunzator.Se constata o scadere a consumului specific de incalzire la o valoare de 96. adica 18495.100 lei/kWh.In aceste conditii se poate realiza finantarea lucrarilor de interventie din fonduri publice conform prevederilor art. In acelasi timp. 3. 6.30 lei /apartament. VII Concluzii Analizele energetice si economice pentru varianta I prezentate in tabelele de mai sus pun in evidenta urmatoarele : 1.18/2009.conditie esentiala pentru asigurarea vietii pe planeta numita Pamant. Coeficientul de suportabilitate din partea asociatiei de proprietari este satisfacut deoarece aceasta va achita doar 20% din valoarea C+M care este de 92478 lei.5 din OUG nr.13 din OUG nr.90 ani.60 lei .90 ani. functie de criteriul de suportabilitate al proprietarilor de apartamente.Deoarece OUG nr.Existenta unui HCL cu privire la aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investitiei si semnarea de catre asociatie a Contractului de Mandat si a Actului Aditional la Contractul de Mandat sunt obligatorii pentru demararea investitiei. respectiv 1541. Reducerea consumului de energie pentru incalzire si apa calda menajera se poate imbunatati prin realizarea unor interventii de catre asociatia de proprietari la aceste instalatii. si implicit la diminuarea facturilor de energie.implica un cost de cca.iar pe de alta parte se reduce poluarea in aer.18/2009 nu da posibilitatea de a se face investitii la aceste instalatii.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. VIII CERTIFICATUL ENERGETIC 58 .

.............11/5... .14 Clădirea de referinţă Performanţa energetică a clădirii Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al Performanţei Energetice a Clădirilor elaborată în aplicarea Legii 372/2005 Eficienţă energetică ridicată Notare energetică: Clădirea certificată A B C Certificatdeperformanţăenergetică B D E F G Eficienţă energetică scăzută Consum anual specific de energie Indice de emisii echivalent CO2 Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: [kWh/m²an] [kgCO2/m²an] 221.......................47 C 170..55/105 B B Apă caldă de consum: 108...... înregistrare la Consiliul Local 0 0 8 2 1 9 - Data înregistrării z z l l a a 2 5 0 4 1 0 86..... ... 372.. şi data înregistrării (c......... Încălzire: 96........... ci) Nr..45 Aria construită desfăşurată: 495 Volumul interior al clădirii: 1097............ .....34 Clasă energetică Clădirea Clădirea de certificată referinţă 0 m² m² m³ .8 34.... i.. versiunea: Semnătura şi ştampila auditorului .62/60 E D Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat artificial: 16.Horea...... certificat certificatului în registrul de atestare auditorului ... .. 59 ....27 51....................8 A A Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an]: Date privind clădirea certificată: Adresa clădirii: Oradea.109 Categoria clădirii: bloc Regim de înălţime: P+2E Anul construirii: 1970 Scopul elaborării certificatului energetic: Programul de calcul utilizat: Aria utilă: ...... ..98 informativ Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri: Specialitatea Numele şi prenumele Seria şi Nr.Cod poştal localitate Anexa 3 4 1 0 0 8 0 Nr.........str.nr.................

05  Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora p6 = 1.8 Notare energetică 95.dar sta bine inchisa in perioada de neutilizare p2 = 1.05  Instalaţia de încălzire a fost spălată / curăţată cu mai mult de trei ani în urmă p5 = 1.38 – după cum urmează. dar neetanşe p3 = 1.01  Ferestre / uşi în stare bună. ILUMINAT C VENTILARE A B C D E F G A B C D E F G A B C D 120 G 59 90 15 35 59 125 201 566 291 408 820 20 50 87 134 198 300 5 8 11 15 73 kWh/m²an kW h/m ² an k W h/m ² a n  Performanţa energetică a clădirii de referinţă: Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: Încălzire: 105 Apă caldă de consum: 60 Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat: 5.DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII  Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual specific: ÎNCĂLZIRE: B APĂ CALDĂ DE CONSUM: E B C A ILUMINAT: A B C D E F G A D E F G A B C D E F G 70 117 343 173 245 500 40 49 91 E F 132 200 kWh/m²an kWh/m²an kWh/m²an TOTAL:ÎNCĂLZIRE.02  Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj p4 = 1.00  Uşa de intrare clădire nu este prevăzută cu sistem automat de închidere.03  Exista contor general pentru incalzire si apa calda curenta p 7 = 1.29  Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora: P0 = 1.00 60 30 21 . APĂ CALDĂ CLIMATIZARE: MECANICĂ: DE CONSUM.  Ccladire fara subsol p1 = 1.

0 1 cam. 3 cam.00·1. 4 cam. individuală  de locuit cu mai multe apartamente (bloc) cămine.05 p9 = 1. 3.03·1. 2.izolarea termica a peretilor exteriori ( fatada ) cu polistiren expandat .05·1.00·1.38  Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii:  Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii. 1. 4.47 TOTAL   Volumul total al clădirii:1097. INFORMAŢII PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂ Anexa la Certificatul de performanţă energetică nr. etaje  Nr. Tencuială exterioară căzută parţial  Pereţii exteriori prezintă pete de condens  Cladire far pod locuibil  Cladire fara sistem propriu de incalzire/apa calda curenta  Clădire fără sistem de ventilare organizată p8 = 1.02·1.00·1. 5 cam.98 Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei: 61 . 2 12 12 293.64 m³ Sut [m²] 3 24. de apartamente şi suprafeţe utile: Tip. ap.02 p 10 =1.termoizolarea terasei .01·1.  Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii. Date privind construcţia:  Categoria clădirii: de locuit. după caz. Nr.00 p 11 = 1.inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic.00 p12 = 1. 2 cam.10 P0=1·1.  Parter + 2E Aria unui apartament [m²] 1 Demisol.05·1.izolarea soclului cu polistiren extrudat .64 293. policlinici hoteluri şi restaurante clădiri pentru sport clădiri social-culturale clădiri pentru servicii de comerţ alte tipuri de clădiri consumatoare de energie  Nr. internate spitale.05·1.02=1. ap.02·1. niveluri: Subsol. 1. Se vor prezenta la modulul de instalatii.

54 70.] în spaţiul în spaţiul Total locuit comun 24 3 27 Suprafaţă echivalentă termic [m²] în spaţiul în spaţiul Total locuit comun 56. . Încălzire centrală cu planşee încălzitoare. superioară.45 Racord la sursa centralizată cu căldură: kW -  racord unic.Tip element de construcţie 0 PE FE UE TE Sb Rezistenţa termică corectată [m²K/W] 1 0.disponibil de presiune (nominal): mmCA .1.partea I.68 13.6.2 Tip corp static fonta 624/4 Număr corpuri statice [buc.22 Tip distribuţie a agentului termic de încălzire:  inferioară. Date privind instalaţia de încălzire interioară:  Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor: Sursă proprie. . SE / V: 0.pag. multiplu: puncte.6 3. mărimea şi tipul cahlelor – tabel.22 m-1 Total arie exterioară [m²]  Indice de compactitate al clădirii.Tipul sobelor.tip contor 62 .diametru nominal: 40 mm.25 675.25 133.  Încălzire centrală cu corpuri statice.325 0. tabel nr. Alt sistem de încălzire: Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe:nu este cazul .325 0. cu combustibil:  Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: Tipul sistemului de încălzire: Încălzire locală cu sobe.440 4. Încălzire centrală cu aer cald.25 21.    Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:s-au luat datele din manualul de instalatii. - Contor de căldură: .495 0.96 133.04 Aria [m²] 2 383.Numărul sobelor: .61 2. mixtă Necesarul de căldură de calcul: : 33156. 279 .

la nivelul corpurilor statice .la nivel de racord . . [mm] Lungime [m] Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei: 3. . mediu orar [W] +10 41 +8 42 +6 44 +4 46 +2 48 0 50 -2 52 -4 54 -6 56 -8 58 -10 61 -12 65 -15 70  Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor:nu este cazul Aria planşeului încălzitor: m² Lungimea şi diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare. Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic: 82 86 90 94 97 100 104 108 112 116 120 125 130 Temp.anul instalării .. cu:  Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: 63 . Date privind instalaţia de apă caldă de consum:  Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum: Sursă proprie. Debitul nominal de agent termic de încălzire l/h. .ext. tur agent primar[°C] Temp. .la nivelul coloanelor . - Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite 71 m.existenţa vizei metrologice Elemente de reglaj termic şi hidraulic: . Diametru serpentină. [°C] Temp. tur agent secundar[°C] Qînc.

Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:  Din sursă centralizată, Centrală termică proprie, Boiler cu acumulare, Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m., Preparare locală pe plită, Alt sistem de preparare a.c.m.:

  

Puncte de consum a.c.m.: 48 Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri: 24 dusuri 24 lavoare Racord la sursa centralizată cu căldură:  racord unic, multiplu: puncte, - diametru nominal: 40mm, - necesar de presiune (nominal): mmCA Conducta de recirculare a a.c.m.: funcţională, nu funcţionează  nu există

Contor de căldură general:

- tip contor , - anul instalării , - existenţa vizei metrologice nu există parţial  peste tot

;

Debitmetre la nivelul punctelor de consum:

4. Informaţii privind instalaţia de climatizare: 5. Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică: 6. Informaţii privind instalaţia de iluminat:

Întocmit, Auditor energetic pentru clădiri, Ştampila şi semnătura

64

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Bibliografie
1.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea I ,, Anvelopa cladirii,, 2.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea II ,, Performanta energetica a instalatiilor din cladiri,, 3.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea III ,,Auditul si certificatul de performanta al cladirii,, 4.Metodologia de calcul MC 001/2009 –Partea IV, privind ,, Breviar de calcul al performantelor energetice a cladirilor si apartamentelor,, 5. C 107/7-2002 – Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de inchidere ale cladirilor,, 6. C 107/1-2005 - Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit. 7. C 107/3-2005 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale elementelor de constructiectie ale cladirilor . 8 . C 107/4-2008 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit clădirile de locuit. 9. C 107/5-2008 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul 10.NP 060 -02 -Normativ privind stabilirea performantelor termo-hogroenergetice ale anvelopei cladirilor de locuit existente in vederea reabilitarii lor termice. 11.Manualul de instalatii de incalzire 12.GT 039/02 -Ghid de evaluare a gradului de conforthigrotermic din unitatile functionale ale cladirilor existente 13.SR EN ISO 13790 -Performanta tehnica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. 14.SR 4839/1997 -Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade- zile 15.STAS 11984/83—Suprafata echivalenta termic a corpurilor de incalzire 16.STAS 1907/2 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. 17. STAS 1907/1 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.Prescriptii de calcul. 18. SC 007-02 –Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de locuit existente 19.Legea 325/27.05.2002 pentru aprobarea O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice.

65

20. O.G.nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice. 21.O.G. nr. 18/04.03.2009 - Ordonanta de urgenta privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte publicata in MO nr. 155/2009. 22. Norma Metodologica din 17.03.2009 - Norma metodologica de aplicare a O.G. 18/04.03.2009 23. Legea nr. 10/1995 actualizata privind calitatea în construcţii. 24. NP 008-97 - Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii, în funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară. 25. GT 032-2001 - Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare expertizării termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor aferente. 26. SC 007-2002 - Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente. 27. STAS 4908/85 - Arii si volume conventionale 28. NP 061-02 - Normativ pentru proiectarea si exeutarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri 29. EN 832-2998 -Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. Cladiri de locuit.

66

VARIANTA II 67 .

Determinarea temperaturii de echilibru de incalzire 7. Masuri 2. Consumul anual specific de energie pentru iluminat 17. Consumul anual specific de energie pentru preparare acm 16.Calculul coeficientilor de pierderi 5.Consumul de energie pentru iluminat 13.Energia primara si emisiile de CO2 CAP. Certificatul de Performanta Energetica Bibliografie 66 67 68 68 70 72 73 75 84 86 87 90 93 97 100 100 102 102 102 103 103 104 105 106 106 107 108 109 110 112 112 115 115 117 118 124 68 . Nota Energetica CAP. Consumul anual specific de energie pentru incalzire 15. Emisiile de CO2 CAP. I Introducere CAP. Durata de recuperare a investitiei suplimentare 24. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 8. Temperaturi de calcul 4. V Analiza energetica CAP. Consumul anual specific total de energie 18. Modificarea valorii nete actualizate 25.Performantele termoenergetice ale cladirii de referinta 22. IV Cladirea de referinta 20. Definirea cladirii de referinta 21. Necesarul de caldura pentru incalzire 10.Consumul specific anual de energie 23. Costul unitatii de energie economisita CAP.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cuprins Cuprins CAP.Consumul de energie pentru incalzire 11. VI. III Certificarea energetica a blocului de locuinte 14. VII. VIII . VARIANTA I Date Generale 1. Calculul aporturilor de caldura 9. Analiza economica 24.Consumul de energie pentru prepararea apei calde menajere 12. Concluzii CAP. Penalitati acordate cladirii certificate 19.Stabilirea perioadei de incalzire preliminare 6. II. Parametrii climatici 3.

Devizul General intocmit pentru variantele propuse are continutul cadru prevazut in OUG nr. 13.Finantarea lucrarilor prevazute in cele 2 variante propuse se face in conformitate cu prevederile art. deoarece nu este prevazuta finantarea acestor lucrari din fonduri publice. urmand ca una dintre ele sa fie aprobata de catre Consiliul Municipal Oradea prin HCL.Masurile de reabilitare prevazute sunt cele prevazute la articolul 4 din OUG nr.Termenul de reabilitare termica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si instalatii in scopul asigurarii performantelor termoenergetice pe care le-a a vut cladirea la data proiectarii. Compararea consumului specific de caldura pentru incalzire aferent variantelor propuse s-a facut cu cel dat din tema de proiectare. deci inainte executarea lucrarilor pentru a se putea face o comparatie cu cel prezentat la expertizarea cladirii data in tema de proiectare 14. cu urmatoarele precizari: 1.este obligatorie emiterea Certificatului de Performanta Energetica pentru cladirea auditata.18/2009 . I INTRODUCERE S-a analizat energetic si economic cele 2 variante propuse la modulul de Constructii.13 din OUG 18/2009. Fiintarea Compartimentelor de Eficienta Energetica. 69 . 12.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. 9. 5. In cazul de fata s-a prezentat Certificatul de Performanta Energetica pentru ambele variante . coordonatorul programului de reabilitare termica fiind Primaria Municipiului Oradea. 7.18/2009. 3. 8.La calculul energetic al variantelor propuse nu s-a mai tinut seama de consumurile energetice date prin tema ci acestea s-au calculat . 6.. 2.Achizitia publica presupune prezentarea a minim 2 variante de reabilitare termica. achizitionarea acestora se face prin procedura de licitatie publica. consumul specific pentru incalzire trebuie sa scada sub 100 kWh/mp an . prin urmare nu s-a mai calculat si acest consum pentru cladirea expertizata. 15. reprezinta masuri ce trebuie luate de catre administratiile locale si de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului pentru asigurarea emiterii certificatelor energetice in conditii de siguranta si securitate. dar numai dupa executarea lucrarilor de interventie. cu urmatoarea precizare . securizarea Certificatelor de Performanta Energetica. 11. 10. Durata perioadei de garantie a lucrarilor executate este de 3 ani de la data receptiei la terminarea lucrarilor . deschiderea si conducerea Cartotecii Energetice a Cladirilor. Termenul de modernizare termoenergetica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si partea de instalatii in scopul obtinerii unor performante termoenergetice superioare celor prevazute in proiectul initial de executie al cladirii. 4.Desi se foloseste termenul de reabilitare termica in realitate este vorba de modernizare termoenergetica.Deoarece finantarea lucrarilor se face din fonduri publice in proportie de 80%.Nu s-au prevazut masuri de interventie la partea de instalatii. Conform Normelor Metodologice de aplicare a OUG nr. aceste lucrari urmand a fi executate de catre asociatia de proprietari .28/2008.

3. -Zona de zapada . Inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic 1.indicativ P100/2006. A1 din SR 1907-1 .conform NP 082/2004. -orientarea fata de punctele cardinale: conform pieselor desenate.conform Cod CR 1-1-3 /2005 .inclusiv a soclului cu polistiren extrudat. longitudine E21º 55´. -Conform codului de proiectare seismica . -pozitia fata de vanturile dominante: amplasament mediu adapostit pentru fatade. cu presiunea mediata pe 10 minute de 0. 70 . Masuri propuse Date Generale Prevede interventii la elementele de constructie exterioare care din expertiza termoenergetica nu au indeplinit conditiile minime impuse. -categoria de importanta a constructiei conform H.3 kPa. are valoarea pentru viteza maxima mediata pe 1 minut de 24m/s ( T = 50 ani ). T e = -15 º C .70 s. Izolarea termica a peretilor exteriori (fatada) cu polistiren expandat de 10 cm grosime . 4 din SR 1907-1/97.12 g si 0.1 Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii Coordonatele geografice ale localitatii Oradea sunt: latitudine N 47º05´ . Fig. si anume: 1. -Zona de vant .G R nr.50 Kn/mp.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP II 1. altitudine 137 m Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii sunt urmatoarele: -zona climatica II conform fig. 2 . 766/1967: C-normala. are valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol de 1. -zona eoliana: IV conf. Termohidroizolarea terasei cu polistiren extrudat de 20 cm grosime . ag= 0.

1.Pentru cresterea performantei energetice a instalatiilor de incalzire si apa calda menajera se recomanda asociatiei sa reabiliteze aceste instalatii din surse proprii. Calculul termoenergetic al intalatiei de incalzire si apa calda curenta se refera numai la instalatia interioara care porneste de la contorul de bransament.iar conductele numai pe alocuri au fost inlocuite. Casa scării este încălzită în mod direct. iluminat) Încălzirea blocului analizat este asigurată prin alimentarea cu agent termic de la un punct termic învecinat. printr-un canal termic care se deschide în caminul clădirii expertizate care delimiteaza reteaua de distributie de instalatia interioara aferenta cladirii printr-un contor de bransament. Distribuţia agentului termic se realizează prin sistem bitubular cu distribuţie inferioară şi coloane verticale care străbat planşeele. ventilare/climatizare. Coloanele sunt aparente şi sunt racordate la partea superioară a clădirii la vasul de aerisire.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII -relatia cu constructiile invecinate: cladirea face parte dintr-un cadru construit existent .canalizare. Din expertiza instalatiei de incalzire si apa calda menajera reiese ca aceasta trebuie reabilitata deoarece corpurile statice sunt cele initiale .electrice. Retele publice existente in zona: retele de apa. Conductele subtraversează carosabilul şi o zonă verde până la PT. Corpurile de incalzire din apartamente sunt in marea lor majoritate cele iniţiale din fonta. În canalul termic al clădirii conductele formează o reţea de distribuţie ramificată.s.2.Descrierea tipurilor de instalaţii interioare şi alcătuirea acestora (încălzire.a . apă caldă menajeră.termice. 71 .

iar alimentarea cu căldură se consideră în regim continuu. conform STAS 1907/1.Regimul de ocupare al clădirii Regimul de ocupare al clădirii este de 24 de ore pe zi. Condiţiile convenţionale de calcul sunt fixate de valorile: θ tur =90°C. 1. 1. Anvelopa clădirii şi volumul încălzit al clădirii Anvelopa clădirii reprezintă totalitatea elementelor de construcţie care închid volumul încălzit.3. Clădirea nu este echipată cu sisteme de ventilare mecanică. temperatura convenţională de calcul a aerului exterior se consideră în funcţie de zona climatică în care se află localitatea Oradea (zona II).4. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cladirea este alimentată cu apă rece de la reţeaua orăşenească. θi =20°C. Parametrii climatici 2. θe= -15°C Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri incandescente atât în apartamente cât şi în spaţiile comune. răcire sau condiţionarea aerului.1 Temperatura convenţională exterioară de calcul Pentru iarnă.Instalaţia de alimentare cu apă caldă de consum urmează acelaşi traseu ca şi instalaţia de alimentare cu căldură şi se ramifică pe verticală în coloane care alimentează băile din apartamente. Se constată degradarea şi lipsa pe arii extinse a termoizolaţiei aferente conductelor de alimentare cu apă caldă de consum. θ retur = 70º C. 2. direct sau indirect. În blocul de locuinte sunt montate 24 puncte de consum apă rece şi 24 de puncte de consum apă caldă. astfel: 72 .

5 70. anexa A.6 Martie 5.4 64.5 76.8 66.9 73.3.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare Luna Intensitatea radiatiei solare [W/m2] Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie N 11.θe = .1 78.15°c 2.0 23.7 73 .6.6 E 27.2.1 78.9 99.5 70.2.5 108.8 Iunie 18.4 14.9.0 Februarie 0. pentru localitatea Oradea.9 124.6 Tabel 2.8 28.0 79.9 18.5 23.0 10.2 38.2 Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare Intensităţile medii lunare şi temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite in conformitate cu Mc001 .9 49.3.9 73.6 31.6 31.9 60.PI.7 78.9 60.1 S 69.9 71.4 119.9 74.6 65.8 Mai 15.1 94.4 64.5 90.0 75.0 79.2: Valori medii ale temperaturii exterioare Luna Temperatura medie [°C] Ianuarie -2. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.9 49.8 V 27.6 95.9 74.5 23.7 78.6 48.2 Aprilie 10.9 125.3 59.2 93. respectiv SR 4839.

1). temperatura interioară de calcul a clădirii.Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 20.4 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 3.2Temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite Conform Metodologiei Mc001.9.PI (I.1).3 Temperatura interioară de calcul Conform Metodologiei Mc001 . 3. temperatura predominantă pentru clădiri de locuit este: θi = 20*C 3. este: θi = ∑θ ⋅ A ∑A ij j j [oC] 74 .9.Nu este cazul.5 19.PI (I. întregii clădiri se aplică calculul monozonal. Temperaturi de calcul ale spaţiilor interioare 3. temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite de tip subsol şi casa scărilor. dacă diferenţa de temperatură între volumul încălzit şi casa scărilor este mai mică de 4oC.9 16.1 10.6 5.1.2006/PII.1. In acest caz.1.1Temparatura interioară predominantă a încăperilor încălzite Conform Metodologiei Mc001.1.2 0. se calculeaza pe bază de bilanţ termic.

08 56.casa scarii Aj 21.Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.1 + 76. 48 7799.86 Σ Aj θij 5181. mediu de schimburi de aer ( conform Mc 001-PI ) 75 . 6 [W ] K δ a =1. prin ventilare.675 25. Spatiu camera baie Vestibul. 14 ) c a =1.8 102. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.PG. Calculul coeficienţilor de pierderi de căldură HT şi HV b. H H = Hv + Ht [W/K] b. 6 + 1234. 28 = = 19.85 461.Temperaturile pentru camera de locuit.62 θij 20 22 18 Ajθij 431. conform tabel 1. 04 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 4.16 Σ Aj 259. 2 + 1383.2 1383.48 θi θi = 5181.005 KJ/kgK – caldura specifica a aerului 1 n a = 0.89 °C 259.86 392.59 4.6 [ h − ] – nr.1 76.2 kg/m² -densitatea aerului ( Mc 001-P II-1. baie si vestibul s-au luat din SR 1907/2 .6 1234. HV Hv = Unde: δ a *Ca *na *V 3. 08 + 56.

7 0.5 V = 1097. internate etc.5 adăp.1 0.5 adăp.5 moderat 1.5 0.5 0.6 0.5 0.6 0.5 adăp.8 0. adăpostite 0. L=ΣU Hu .5 0. HT HT= L + L s+Hu [W/K] L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioară a clădirii [ W/K ].5 moderat 0.5 0. cămine.69 [W/K] c. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Clasa de Clădiri individuale Clădiri cu mai multe apartamente.6 0. Ls = coeficient de cuplaj termic prin sol [ W/K ]. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.5 0.Numărul de schimburi de aer pe oră Categoria clădirii Clasa de permeabilitate adăpostire ridicat medie scăzută ă neadăpostite 1. prin transimise.7 0.98 [m1] .9 0.5 moderat 0. adăpostite 0.5 neadăpostite 1.6 0. dublă expunere simplă expunere Hv = 220.2 0.7 0. adăpostite 0. j *A j [W/K] 76 .5 neadăpostite 1 0.volumul încălzit.

U

, j

= transmitanţa termică corectată a părţii j din

anvelopa clădirii[W/m²K

]
, j

Aj = aria pentru care se calculează U

[ m² ]

Tabel 2.5.1: Coeficienţi de cuplaj termic ai spaţiului incalzit Elementul construcţie Perete Planseu Tamplari e Placa TOTAL de Exterior Terasa PVC Sol R
, j

U'j = 1/R'j [W/m2K] 0,40 0,21 1,40 0,25

Aj [m2] 383,16 133,25 25,56 133,25

U'j x Aj [W/K] 153,87 28,23 35,99 31,31 249,40

[m2K/W] 2,49 4,72 0.71 4,04

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII L =249,40 [ W/K] Ls=31,98[ W/K] Hu=0 HT [ W/K] Nu avem spatii neincalzite

=249,40+31,98=281,38 [ W/K]

Coeficientul de pierdere de caldura al cladirii este:

H= Hv + Ht = 220,69+281,38=502,07 [ W/K]

77

5. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare

In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabileşte perioada de încălzire preliminară, conform SR 4839. In acest caz temperatura conventională de echilibru este 0eo=12°C.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Tabel2.6.1: incalzire

Determinarea

perioadei

de

Luna Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie

10 oct- 21 aprilie Valori conventionale t θ eo θe θ em o o [ C] [zile] [ C] [oC] 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 0 0 0 9 30 31 31 28 31 21 0 0 182 20,5 19,9 16,1 10,6 5,2 0,4 3,361 -2,0 0,6 5,2 10,8 15,8 18,7 zile de incalzire

78

Tempertura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile cu încălzire ale fiecărei luni. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL (calcul preliminar, pentru 0eo = 12°C) Q
L

= H*(θi-θ e )*t [kWh] W/K- coeficient de pierderi de caldura

H = 502,07

θ i = 19.89 º C - temperatura interioara de calcul ;

θ e = 3,361°C - temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire [ºC]; Dz = 182 zile- durata perioadei de încălzire preliminara determinata grafic [ zile ] t = 182 X 24 = 4368 h - număr de ore perioada de încălzire.

Q =36248,78 [kWh/an]
L

Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Qg (calcul preliminar, pentru 0eo=12°C) UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

79

2°C 0.9°C 16. 4 − 31x 2+ 28x 0.1°C 15. 6 + 30x 5.8 182 0 = 3.5°C 20°C 15°C 10.7°C iulie sept mart -5°C Qg=Qi+Qs [kWh/an] Q i = degajari de căldură interne[kWh] Qi = [Φ ih +(1-b)*Φ iu ] * t [kWh ] Φ ih = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile 1599 [W ] încălzite [W].2°C 0.8°C 18. 2 + 2 1x10.361 C 25°C 20.θ em = 9 x10. Φ ih =Φ i *A inc = UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 80 iunie aug nov dec febr mai ian oct apr -2°C .4°C 12°C 10. 6+ 3 1x 5. 2 + 31x 0.6°C 19.8°C 5.6°C 10°C 5°C 0°C 5.

cf.Φi McOOl - = 4 W/m2 fluxul termic mediu al degajarilor interne.fluxul termic mediu al degajarilor interne in spaţiile Dz = 182 zile. Qs = Σ[I sj *ΣA snj ]*t [kWh] I sj = radiaţia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafaţa de 1 m² avand orientarea j [ w/m²] A snj = aria receptoare echivalentă a suprafeţei n avand orientarea j A snj =A*F [ m² ] *F *g [ m² ] s F A = aria totala a elementului vitrat n [m² ]. A inc = 399. [kWh]. F s = factorul de umbrire a suprafeţei n.număr de ore perioada de încălzire.43 Qs = aporturi solare prin elementele vitrate . UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 81 . F o = factorul partial de corectie pentru proeminente. [ kWh] Q i = 6984.78 – aria totala a spatiului incalzit ( m² ) Φ iu neincălzite . PII.(w) = 0 .durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic [ zile ] t= 182 x 24 = 4368 h . F s = F h *F o *F f F h = factorul partial de corectie datorita orizontului.

6 49.9 70.78 Iulie 0 76.78 78.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.0 71. g ⊥ =0.9 27.9 60.0 43.8 23.1 59. Ff. F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor.F f = factorul partial de corectie pentru aripioare.9 Martie 31 28.5 82.19 94.9 64.68 1.5 31.2 95.5 Decembrie 31 10.9 g ⊥ = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj.5 74.4 e Octombrie 9 23.1 Septembri 0 48.6 119.5 79. cu numărul de zile ale fiecărei luni. Fo.5 19. F = F Ag 1.6 64.0 125.4 79.6 Noiembrie 30 14.9 0 Februarie 28 18. Fw=0.9 Mai 0 65.8 108. g=Fw g ⊥ Fw = factor de transmisie solara.9 69.7 Iunie 0 75.9 Aprilie 21 38.7 73. 224 Aτ = = =0.6 Intensitatea radiaţiei solare medii pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a intensităţilor medii lunare.4 78.9 78. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 82 . Fw si g ⊥ se gasesc in SR ISO 13790 anexa H.6 93.8 43.2 60.67 Valorile factorilor Fh.6 23.6.9 49.1 73.1 70.8 99.9 27.3 31.8 At A g = transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n.35 78.2.0 90.5 August 0 66.4 124.9 74. Tabel 2.

60 0.43 333. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.19 Dz = 182 zile.2.8 19.78 [kWh] Fluxul aporturilor de căldură se calculează astfel: Φ g = Qg t =1950 [ W] 83 .2 1.număr de ore perioada de încălzire.60 3.99 158.99 15.DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.2 [m] 1.2.96 0.630 0.35 [kWh] Q g = 8520.68 0.38 0.6.82 1.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr.41 Isj [W/m2] 43.2 3. Qs = 333.82 0.68 0.8 2.804 Tabel 2.064 TOTAL 1.630 0.3: orientări Orientar ZAsnj e [m2] V 3.5 1.80 0.891 Aporturi solare pe Qsj [W] 158.8 43.630 E 3.5 A [m2] Fs FF g ΣAs [m2] F U 6 6 1 1.630 N 0.6.804 8.durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic t = 182 X 24 = 4368 h .41X 4608= 1536.80 0.60 3.

Qg si pierderi. QL. ATUNCI: η1 = 1 −γ a 1 −γ a +1 UNDE: 84 . η 1 Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional.23 Q g = 8520.aporturi totale de căldură kWh Q L = 396248.23 . γ care reprezinta raportul dintre aporturi.78 .pierderile de γ căldură ale clădirii kWh = 0.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Determinarea factorului de utilizare preliminar.78 . Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1 . astfel: γ= Qg QL =0.coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si pierderi.

tab.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII a = parametru numeric care depinde de constanta de timp τ . τ = constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit. astfel : 8. Pentru pereti interiori 85 .1. τ= C H C= capacitatea termica interioara a cladirii C= ∑χ j * Aj =ΣΣρ ij *c ij *d ij *Aj [J/K] Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Capacitatea termica interioara a blocului considerat se va calcula prin insumarea capacitatilor termice ale tuturor elementelor de constructie in contact termic direct cu aerul interior .2 . Pentru planseele intermediare Capaciatea termica interioara se va calcula de jos in sus pana la mijlocul planseului 5.parametru numeric (conform Metodologiei τ Mc 001-1). a = ao + τ o ao = 0. h. . Pentru placa pe sol Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant 3. Pentru pereti exteriori Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant aplicat 2.8 . Pentru planseu terasa Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la betonul de panta 4. τ o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1).

25 133.14 0. Aceasta valoare poate fi aproximata si se accepta o incertitudine relativa de zece ori mai mare decat cea corespunzatoare pierderilor termice.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Capaciatea termica interioara se va calcula pana la mijlocul peretelui Precizare Capacitatea termica interioara a blocului poate fi calculata de asemenea ca suma a capacitatilor interne ale tuturor elementelor de constructie.3.015 0.00 28833975.00 13678812.16 383.16 133.00 3581760.00 525271.00 7724505.25 133.25 133.30 147.42 114.42 383.25 133.60 112505354.375 0.125/2 0.015 0.30 114.12/2 0.6.0015 0.02 0.10 0.50 5036850.50 28956564.25 2969568.00 Pereti exteriori Planseu Planseu 86 .015 0.1: Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Elem Componen ρ c d A C entul te J/kgK m J/K m² Kg/m 3 constructi e Pereti interiori1 Tencuiala Caramida Pereti interiori2 Tencuiala Caramida Tencuiala interioara Caramida Tencuiala exterioara Covor PVC Pardoseal a placa sol Terasa Sapa suport Tencuiala Placa beton Sapa ciment Placa beton Sapa ciment Placa beton 1600 1800 1600 1800 1600 1800 1700 1800 1800 1600 2600 1700 2600 1700 2600 840 870 840 870 840 870 840 1460 840 840 840 840 840 840 840 0.00 5048836.12/21 147.025 0.25 133.00 19028100.16 383.10 0.00 40742520. Tabel 2.00 19028100.00 17461080.00 17461080.25 133.025 0.250/2 0.25 133.

aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire . H = 502.89 ºC . Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de incalzire reala a clădirii θ e d = θ id − θ e d η *Φ a H = temperatura de echilibru θ id =19.82 W/K .06 h a= 5.63 η 1 =0.coeficient de transfer de caldura τ=522233.01 ºC 87 . 1J=1W/s H= 547.9997 : W/K 6.9997 factorul de utilizare al aporturilor.07 W/K .coeficientul de pierderi termice ale clădirii Temperatura de echilibru a cladirii este: θ e d = 16.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII ρ= densitatea materialului c=capacitatea calorica masica a materialului d=grosimea stratului A= aria elementului C=286. η = 0.50 s = 145. Φ a =1950 W .09 MJ/K.temperatura interioara de calcul.

01 [zile] 0 0 0 31 30 31 31 28 31 30 5 0 217 [oC] [oC] 20. Temperatura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile ale fiecărei luni.0 0.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.2 0.4.9 16.01 16.01 16.8 15.6 5.6.01 16.1: Determinarea perioadei de incalzire 2 Septembrie 29 Aprilie Valori conventionale Luna t θ ed θe θ em Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie [oC] 16.01 16.4 4.5 19.01 16.7 zile de incalzire Durata sezonului de incalzire reala este de 217 de zile.1 10.01 16.68 -2.8 18.01 16.01 16.01 16.6 5.01 16. 88 .2 10. adica 5208 ore.01 16.

5°C 20°C 15°C 10.8°C 5.6°C 10°C 5°C 0°C 5. 7.6°C 19.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 25°C 20.4°C 12°C 10.7°C iulie sept mart -5°C 6. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 89 iunie aug nov dec febr mai ian oct apr -2°C .9°C 16.1 Programul de functionare si regimul de furnizare a agentului termic Cladirea de locuit are un program de funcţionare continuu.8°C 18. avand un regim de furnizare a agentului termic continuu.2°C 0.2°C 0.1°C 15.

h =Φ i *A inc =1599 [W ] Φ i =4 W/m² -fluxul termic mediu al degajarilor interne [W ] A inc =399.68 °C . h = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile încălzitei.număr de ore perioada de încălzire. [W ] Φ i . [ zile] [°C ].u ]*t [kWh ] Φ i .aria totala a spatiului incalzit [m²] Q i .durata perioadei de încălzire determinata grafic t = 217 X 24 = 5208 h .07 K .temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire Dz = 217 zile. θ e = 4.89 °C . 90 .durata perioadei de încălzire determinata grafic [zile ].u = 0 -fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neincalzite [W ] Dz = 217 zile .coeficient de pierderi de caldura UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII θ i = 19.Q L =H*(θ i -θ e )*t [ kWh ] H = 502.81 [kWh\ 8. Q L = 39770. h +(1+b)*Q i . Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Q g = Qi + Q s [ kWh ] Qi = degajari de caldura interne [ kWh ] Q i =[Φ i .78 m² .temperatura interioara de calcul [°C ].

t = 217 X 24 = 5208 h . F s =F h *F o *F f Fh Fo F f = factorul parţial de corecţie datorita orizontului. Q i =8280. = factorul parţial de corecţie pentru aripioare.număr de ore perioada de încălzire. = factorul parţial de corecţie pentru proeminente. 91 . Fs= factorul de umbrire a suprafeţei n.[m²J A snj =A*F s *F f *g [m²] A = aria totala a elementului vitrat n [ m²].72 [kWh] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII •Q s = aporturi solare ale elementelor vitrate [kWh] Q s =Σ[I sj * ΣA snj ]* t [kWh ] I sj = radiaţia solara totala pe perioada de calcul pe o suprafaţa de 1m2 avand orientarea j [ W/m² ] A snj = aria receptoare echivalenta a suprafeţei n avand orientarea j .

6 64.9 74.5 August 0 66.9 70.8 48.1 59.13 Iulie 0 76.1 70.9 64.6 92 .9 69.13 78. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII F F = Aυ A g= transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n.6 31 Noiembrie 30 14.6 119.5 79.6 49.5 79.8 108.2 95.2.6 93.3 31. Tabel 2.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.93 94.8 23.9 0 Februarie 28 18.5 31.23 78.1 73.5 74.9 49.0 90.4 79.0 48.6.F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor.2 60.7 73.1 Septembri 0 48. g ⊥ = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj.9 Mai 5 65.5 Decembrie 31 10.5 21.8 99.4 124.0 125.4 78.7 Iunie 0 75.9 27.9 78. F w = factor de transmisie solara.9 60.0 71.9 Aprilie 30 38.4 e Octombrie 23.6 23.9 Martie 31 28.9 27.

891 Aporturi solare pe Qsj [W] 174.2 1.59 [kWh ] Qg = 10162.60 3.71 174.3: orientări Orientar ZAsnj e [m2] V 3.71 17.96 0. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.5 1.630 E 3.804 8.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.număr de ore perioada de încălzire.68 0.2 [m] 1.durata perioadei de încălzire determinata grafic [zilel.064 TOTAL 1.5 A [m2] Fs FF g ΣAs [m2] F U 6 6 1 1.8 2.13 48.31 [ kWh ] 9.60 3.6.630 0.05 Isj [W/m2] 48.60 0.630 0.38 0.13 21.93 Dz = 217 zile .6.82 1.804 Tabel 2.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr.80 0.630 N 0.2. Necesarul de căldură pentru încălzirea clădirii.80 0.2.2 3.68 0. t = 222 X 24 = 5208 h .63 367. Qh 93 . Qs = 1911.82 0.

31 [ kWh ] .25 Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1.Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferenţa intre pierderile de caldura ale cladirii. astfel: UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q h =Q L .ηQ g [ kWh ] Q Q L = 39770. Qg si pierderi. astfel: Y γ= Qg QL =0.η.aporturi totale de caldura. . = 10162. QL.atunci : η= 1 −γ a 1 −γ a +1 94 . g η = factor de utilizare. Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional. QL. care reprezinta raportul dintre aporturi. si aporturile totale de caldura Qg.81 [ kWh ] – pierderile de caldura ale cladirii. cele din urma fiind corectate cu un factor de diminuare.

63 η=0. a = parametru numeric care depinde de constanta de timp τ .8 .50 s= 145.γ= 0. .parametru numeric (conform Metodologiei τ Mc 001-1). τ=522233. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII a = ao + τ o ao = 0.06 [ h ] a=5.55 kWh/an 95 .9997 Q h =29611. τ = constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit.25 .coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si pierderi. h. τ o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1).

h .c kWh Q em .55 incalzirea clădirii.Q rwh Qh Q th = 29611. str +Q em . Kwh/an \kWh/an\ . Consumul de energie pentru incalzire .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 10. in cazul in care nu sunt luate deja in considerare la temperatura interioara conventionala. str = pierderi de caldura cauzate de distributia neuniforma a temperaturii. Se includ de asemenea pierderile de caldura suplimentare datorate distributiei neuniforme a temperaturii in incinte si reglarea imperfectă a temperaturii interioare. Q em =Q em .necesarul de energie pentru = totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire. 96 . inclusiv pierderile de caldura recuperate. Q Q fh fh =Q h +Q th -Q rh . Q th =Q em +Q d kWh/an Q em = pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de transmisie a caldurii la consumator.

3B).63 [kWh] Q em =3462.82 [kWh Q em = 1233.eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de incalzire (MC II-1 Anexa II.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q em .63 [kWh] Qd = energia termica pierduta pe reţeaua de distributie. η c =0. Q em .necesarul de energie pentru incalzirea cladirii. 1B). Blocul este alimentat in sistem centralizat de la un punct termic din zona.55 . Tab.necesarul de energie pentru incalzirea cladirii.eficienta sistemului de reglare (MC II-l Anexa II.55. Q h = 29611. str =1233. str = 1−ηem ηem * Qh kWh η em = 0.96 .81+2228.c = pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare utilizand metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare ηc.93 Qh = 29611. 97 .81 kWh Q em . Pentru a putea calcula pierderea pe reteaua de distributie trebuie facute urmatoarele precizari: 7. Q em .82=3462. Tab.c = 2228. Q em .c = 1−η c *Q h ηc kWh η c .

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 11. 10.0462 [ W/mK] -coeficient de conductie a izolatiei [ m] [ W/mK] d a = diametrul exterior al conductei cu izolatie d i = diametrul conductei fara instalatie [ m] αa = 1 0.8. Q d =ΣU´ i *(θ m -θ ai ) *L i *t . H kWh/an U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura π d 1 U = 1 *ln a + 2* λiz di α a * da . Reteaua de distributie proprie a blocului este delimitata de contorul de bransament care este amplasat la limita de proprietate a blocului. Sistemul de conducte este bifilar ( tur+retur ). Distributie verticala. Conductele din canalul termic sunt izolate termic. 9. Recircularea nu exista. i [ W/mK] λ iz =0. 12.3 3 [ W/m²K] –coeficientul global de transfer termic [ W/m²K] [ m] = temperatura medie a agentului termic θm= θtur + θ retur = 80 º C 2 [ ºC] [ m] θ ai = temperatura aerului exterior conductelor L i = lungimea conductei t H = t*24= 5208 [ h ] numarul de ore in pasul de timp 98 .

00 1.020 0.5 0.98 kWh/an Q rh .26 80 8.73 520 482.lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte izolate.00 1.12.013 0.032 0.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.05 5.62 Racordur i L ea = 4 [m] . cu diametrul < 100 mm.c. Q d = 13381.35 [ kWh/an ] Q rh . 99 .5 0.00 4.73 520 3596.12).013 0.40 699.02 0 0.cu diametrul < 100 mm si– L ea = 1.lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte neizolate.12 80 80 80 20 20 20 520 8 520 8 520 8 1472.67 3 8 0.020 0.12 0.03 520 5 8 Coloane 0.5 [m] .01 3 0.00 4.01 3 24.52 termic 0. w = căldură recuperata de la subsistemul de preparare a a. Q rh .00 1.19 0.55 0. h = 8021. h = căldură recuperata de la subsistemul de încălzire: coloane + racorduri.73 8 1280.00 0.72 [ kWh/an ] Q th =16844.c.00 156. pe perioada de incalzire (vezi paragraf 2.5 0.04 51.19 80 8.00 4.23 80 8.96 5849.1: Pierderi ale sistemului de distributie a căldurii catre consumatori di da Li Lea Ui' tH Qd θ m θ ai [m] [m] [m] [m] [W/mK [oC] [oC] [h] [kWh/an] ] Canal 0.025 6 15.80 16.

2 kg/m² J . determinat pe baza analizarii facturilor. c = 4. w =Q Q fh coloa acc na +Q distributi kWh/an eacc =3994.temperatura apei calde de consum. θ ac = 60 [º C 100 .densitatea apei calde de consum la temperatura de 60°C.necesarul specific de apa calda de consum om zi pentru o persoana in cladiri de locuit.183 [kJ/kgK] .număr de persoane.c +Q ac . Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum Q acm Q acm =Q ac +Q ac .92 kWh/an =34439 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 11. = volumul necesar de apa calda de consum pe perioada consumata m 3 /an V ac V ac = a* a = 50 [ Nu 1000 m 3 /an l J . d kWh/an Q ac = necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum livrata Q ac =ρ*c*V ac *(θ ac -θ ) ar kWh/an ρ = 983.căldură specifica a apei calde de consum la temperatura de 60°C. Nu = 24[persoane] . Vac = 438 m 3 /an ] .Q rh .

c *(θ ac . c = 4.c = volumul corespunzător pierderilor si risipei de apa m3 perioada calda de consum.183[kJ/kgK] .c =188.2 [ kg/m² J . Qac = 25019.08 kWh/an Q ac .θ ar = 10 [º C ] .c = m 3 /an 50 [ºC] .34 θ ac .c =Σρ*c* V ac . V ac .temperatura medie a apei reci care intra in sistemul de preparare a apei calde de consum.V ac [ m3 perioada ] V ac = 700. 101 .3 pentru obiective alimentate in sistem centralizat .8 consumata m 3 /an .c -θ ar ) kWh/an • Q a .1 .c = Pierderi de căldură aferente pierderilor si risipei de apa calda c de consum.densitatea apei calde de consum la temperatura de 60°C. V ac .căldură specifica a apei calde de consum la temperatura de 60°C. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII ρ = 983.volumul necesar de apa calda de consum pe perioada f 1 = 1. fara recirculare f 2 = 1.c = c V ac *f 1 *f 2 .pe perioada considerata [ ] V a .temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la punctul de consum.pentru instalatii echipate cu baterii clasice.

θ ar = 10 [ºC] - temperatura apei reci care intra in sistemul de preparare a
apei calde de consum.

Q ac ,c = 8606,56

kWh/an

Q ac , d = pierderi de căldură pe conductele de distribute a apei calde de consum;

Q ac , d =

∑U
i

, i

*( θ m - θ ai )*L i *t H

kWh/an

U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura;

,

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

π d 1 U = 1 *ln a + 2* λiz di α a * da
, i

[ W/mK]

λ iz

= 0,0462 [ W/mK] - conductivitatea termica a izolaţiei;

d a = diamentrul exterior al conductei cu izolatie [m]; d i = diamentrul exterior al conductei fara izolatie [m]; αa =

1 0,3 3

[ W/m²K] –coeficient de transfer termic [ W/m²K]

θ m = temperatura medie a apei calde de consum livrate;

θm=

θ tur + θ retur =50°C; 2

θ ai = temperatura aerului din spaţiul unde se afla distributia [°C]; L i = lungimea conductei [m];

tH = t*24 = 8760 [h] numărul de ore in pasul de timp [h];
Tabel 2.11.1: Pierderi ale sistemului de distributie acm catre consumatori di da Li Ui' t Hn θm θ ai Q ac , d a [m] [m] [m] [W/mK] [ C]
o

tH szi [h]

Q

sezoni

[ C]

o

[h]

[kWh/an]

[kWh/an]

102

Canal termic Coloane Racordur i

0.032 0.025 0.013

0.05 8 0.02 5 0.01 3

23,50 30,00 48,00

0.39 0.23 0.37

50 50 50

8.73 20 20

8760 8760 8760

3313,37 1813,32 4667,32

5208 5208

2042,49 1117,80

5208 2877,12

Q ac , d = 9794,01 [kWh/an Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de consum calculate pentru perioada de incalzire: Q rwh =Q coloaneacc +Q racorduria
cc

= 3994,92 [kWh/an]

Q acm =43419,65

[kWh/an]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

12. Consumul de energie pentru iluminat
Calculul necesarului de energie pentru iluminat, in cazul clădirilor de locuit, se realizeaza conform Metodologiei Mc001 - PIV- tabelului 4 anexa II 4A1: Tabel 2.13.1: Calculul consumului de energie pentru iluminat Tip apart S Nr. Supr. Consum Consum [m2] Cam. Totala Specific anual Mediu [m2] [Kwh/an/m2] 1 camere 25 12 300 14,8 4440 5577,67 vestibul 25,62 16 76,87 14,8 1137,67 Valoarea consumului total se corecteaza cu coeficienti in functie de: raportul dintre suprafata vitrata a anvelopei si suprafata pardoselii spatiului incalzit:

Sv Sp

<

0.3 => totalul se majoreaza cu 10 %

W il =5577,67+557,76=6135,43kWh/an

103

datorita faptului ca grupurile sanitare nu sunt prevazute cu ferestre exterioare:

=>

totalul se majoreaza cu 5 % W il =6135,43+306,77=6442,20 [kWh/an]

13. Energia primara si emisiile de CO2
13.1. Energia primara

Ep = Q

f , h ,l

*f h ,l + Q

f , w ,l

*f w,l +W i ,l *f i ,l

[kWh/an]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Q f , h ,l = 34439 [kWh/an] - energia termica consumata pentru incalzire, produsa la sursa din combustibil gaz natural

Q

f , w ,l

= 43419,65 [kWh/an]

energia termica consumata pentru prepararea apei

calde de consum, produsa la sursa din combustibil gaz natural ; Qf,w = Q acm W i ,l =6442,20 [kWh/an] - energia electrica consumata pentru iluminat din S.E.N f w,l = f h ,l =1,1 [ kg/kWh ]- factorul de conversie in energie primara pentru gaz f i ,l = 2,8 - factorul de conversie in energie primara pentru energie electrică Ep = 103682,67 [kWh/an] 13.2. Emisia de CO2 E CO 2 = Q Unde: Q Q
f , h ,l f , h ,l

*f h ,CO 2

+

Q

f , w ,l

*f w,CO 2 +W i ,l *f i ,CO 2

kg/an

= 38596,02 [ kWh/an] = 53594,54 [kWh/an]

f , w ,l

W i ,l =6442,20 [kWh/an]

104

15 kWh/m²an Unde Q inc =Q f .37 kgCO 2 /m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. se f i .75 m² 105 . Încadrarea în clasele energetice se face în funcţie de consumul specific de energie pentru fiecare tip de consumator in funcţie de scala energetică specifică.80 kg/an 13.09 kg/kWh .factorul de emisie la arderea gazului natural.CO 2 = 0.f h .205 kg/kWh aplica energiei la sursa primara . Indicele de emisie echivalent CO2 EC O2 Ainc I CO 2 = = 41. h Suprafata incalzita a cladirii este A inc =399.3. Consumul anual încălzirea spaţiilor Qinc Ainc specific de energie pentru q inc = =86. 14.factor de emisie electricitate E CO 2 = 16540.CO 2 = f w. III Notarea Certificarea energetică a blocului de locuinţe a clădirii se face în funcţie de consumurile specifice energetică corespunzătoare utilităţilor din clădire şi penalităţilor stabilite corespunzător exploatării.CO 2 = 0.

B pentru Consumul anual specific de energie prepararea apei calde de consum Qacm Ainc q acm = =108.62 kWh/m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CLASA E 16.l = kWh/m²an CLASA A 106 . Consumul anual specific de energie pentru iluminat Wil = 16.CLASA 15.11 Ainc W i .

00 p2 .coeficient de penalizare functie de starea subsolului tehnic P1=1.coeficient de penalizare functie de starea armaturilor de inchidere si reglaj de la corpurile statice p4=1.03 p7 .coeficient de penalizare functie de existenta armaturilor de separare si golire a coloanelor de incalzire p6=1. Penalizari acordate clădirii certificate p1 .l =210.coeficient de penalizare functie de utilizarea usii de intrare in cladire P2=1.00 p3 . Consumul total anual specific de energie q tot = q inc + q acm + W i .88 kWh/m²an CLASA C UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 18.03 p5 .17.coeficient de penalizare functie de starea elementelor de inchidere mobila din spatiile comune p3=1.05 p6 .coeficient de penalizare functie de spalarea/curatirea instalatiei de incalzire interioara p5=1.coeficient de penalizare functie de existenta echipamentelor de masura pentru decontarea consumurilor de caldura 107 .00 p4 .

73667 . 108 .06 po = Π Pi = 1.00 p8 .00 p11 .coeficient de penalizare functie de starea acoperisului peste pod p1o=1.001053 .coeficienti numerici determinati conform MC 001 2006.coeficient de panalizare a notei acordate cladirii.204 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 19. p0 .coeficient de penalizare functie de starea finisajelor exterioare ale peretilor exteriori p8=1.B2=4.coeficient de penalizare functie de starea cosului/cosurilor de evacuare a fumului pn=1. qTm .00 p12 .00 p9 .consumul specific anual normal de energie minim.coeficient de penalizare functie de starea peretilor exteriori din punct de vedere al continutului de umiditate al acestora p9=1.coeficient de penalizare care tine seama de posibilitatea asigurarii necesarului de aer proaspat la valoarea de confort p12=1.p7=1.02 p10 . Nota energetica Relatia de calcul a notei energetice este urmatoarea: N = exp(-B 1 * qtot *Po + B2) dacă qtot *Po ≥q Tm N = 100 dacă qtot*po < qTm B 1 =0.

iar în cazul clădirilor publice / sociale. iar ventilarea este de tip controlată. CLADIREA DE REFERINTA 20. Pentru clădiri cu altă destinaţie decât de locuit aria elementelor de construcţie transparente se determină pe baza indicaţiilor din Anexa A7. 109 . valoarea corespunde asigurării confortului fiziologic în spaţiile ocupate (cap.3 din Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor – Partea I-a.69 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. Definirea clădirii de referinţă Clădirea de referinţă reprezintă o clădire virtuală având următoarele caracteristici generale. g) Numărul de schimburi de aer din spaţiul încălzit este de minimum 0. b) Aria elementelor de construcţie transparente (ferestre.  τ e) Factorul optic al elementelor de construcţie exterioare vitrate este ( α ) = 0. volum şi arie totală a anvelopei ca şi clădirea reală. cap 11.3.7 Metodologie Partea I). c) Rezistenţele termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei clădirii sunt caracterizate de valorile minime normate. luminatoare. d) Valorile absorbtivităţii radiaţiei solare a elementelor de construcţie opace sunt aceleaşi ca în cazul clădirii de referinţă. valabile pentru toate tipurile de clădiri considerate conform Părţii a III-a a Metodologiei : a) Aceeaşi formă geometrică. 9.26. considerânduse că tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de etanşare.qtot *Po= 253. conform Metodologie Partea I.5 h-1. f) Factorul mediu de însorire al faţadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale. în funcţie de aria utilă a pardoselii incintelor ocupate (spaţiu condiţionat). pereţi exteriori vitraţi) pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii reale.89 kWh/m²an N = 99.

i) Sistemul de încălzire este de tipul încălzire centrală cu corpuri statice. consumul de energie este determinat în varianta utilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale / mecanice (după caz). mai corect reglată din punct de vedere aeraulic şi care funcţionează conform procesului cu consum minim de energie. instalaţia de apă caldă este dotată cu debitmetre înregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din apartamente. pentru clădiri care nu sunt racordate la un sistem de încălzire districtuală.00 4. o) Instalaţia de apă caldă de consum este caracterizată de dotările şi parametrii de funcţionare conform proiectului.41 33. instalaţia interioară este dotată cu contor de căldură general (la nivelul racordului la instalaţiile interioare) pentru încălzire şi apă caldă de consum la nivelul racordului la instalaţiile interioare. unde NP reprezintă numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii certificate. nu sunt pierderi de fluid în instalaţiile interioare. . în aval de staţia termică compactă.31 110 63. în cazul clădirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale. NP / Aînc [kWh/m²an].00.00 0. Nr.56 675.centrală termică proprie funcţionând cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) şi cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare. j) Instalaţia de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic şi hidraulic atât la baza coloanelor de distribuţie (în cazul clădirilor colective).22 A R⋅ min W  K  ⋅ Rm in mWK 2 [ ] τ 273.75 ori diametrul exterior al conductei.40 1 1 1 1 . crt 1 2 3 4 Element de constr Perete ext Planseu terasa Placa pe sol Tamplarie exterioara TOTAL A [m2] 383.4.68 44.h) Sursa de căldură pentru încălzire şi preparare a apei calde de consum este. fiecare corp de încălzire este dotat cu repartitoare de costuri de încălzire. subsolul tehnic) sunt izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termică λ iz ≤ 0. iar consumul specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum este de 1068 . dimensionate conform reglementărilor tehnice în vigoare.25 133. p) În cazul în care se impune climatizarea spaţiilor ocupate. cât şi la nivelul corpurilor statice. II. după caz: staţie termică compactă racordată la sistem districtual de alimentare cu căldură. q) În cazul climatizării spaţiilor ocupate.16 133. de asemenea.40 3. l) În cazul clădirilor de locuit colective. m) Randamentul de producere a căldurii aferent centralei termice este caracteristic echipamentelor moderne noi.9 415. k) În cazul sursei de căldură centralizată. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII n) Conductele de distribuţie din spaţiile neîncălzite (ex.25 25. p0 = 1.05 W/m⋅ K. randamentul instalaţiei de climatizare este aferent instalaţiei.3 1.5 din normativul de faţă. iar Aînc reprezintă aria utilă a spaţiului încălzit / condiţionat. având o grosime de minimum 0. r) Nu se acordă penalizări conform cap.

6 h-1 clădire adăpostită (în centrul oraşului). 1 G = V ⋅∑ G mWK 3 [ ] e calculeaza cu relatia: A⋅τ ⋅ Rm + 0. cu dublă orientare.3 4n [ ] W m3 K . 62 mWK 2 21 Performantele termo-energetice ale cladirii de referinta Coeficientul global de izolare termica.având în vedere următoarele caracteristici : n = 0. 111 .Rezistenta specifica globala corectata a cladirii de referinta este: ⋅ RM = ∑ Aj ∑ j =1 j =1 4 Aj Rj 4 = 1. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Unde: V-reprezinta volumul cladirii in [m 3 ] A-aria cladirii in [m²] θ i −θ n .viteza de ventilare naturală a clădirii. clădire cu mai multe apartamente. clasa de permeabilitate . respectiv numărul de schimburi de aer pe ora [h-1] n s-a determinat pe baza anexei 1 din normativul C107/1 . reprezinta factor de corectie pentru temperaturile exterioare θ i −θ e τ= n .ridicată ( tâmplărie fără măsuri de etanşare).

24.-C107/1 .8 kWh/ m an il.consumul anual specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum: 2 R q = 60 kWh/ m an => clasa energetică ac.: .an +q ac. 2 R q = 5. pag.G= 1 1 0 9 .B . cap.an A => consumul anual specific de energie total pentru clădirea existentă: q R R q inc .3 4⋅ 0.378+0.din C107/1 G<GN (0.68 [ ] W m3 K .8 kWh/ m an => clasa energetică il.8 kWh/m² an ⇒ clasa energetica B 23 Emisia de CO 2 Factorul de emisie de CO se determină conform MC. II.la utilizarea combustibililor convenţionali – gaze naturale: factorul de emisie CO = 0.204=0.8 = 170.consumul anual specific de căldură pentru iluminat : 15 kWh/ m²an.5 9 GN = 0. an .58 < 0.11 22 Consumul specific anual de caldura Din tema lucrării avem: . 202 şi 2 C. cap. sursa T = q inc.an D . pag.6 = 0.58 .an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII q T R = 170.001/2– 2006.9. si N=3 niveluri rezulta [ ] W m3 K Pentru A V = 0.pag.68) Rezulta ca nivelul de izolare termic global este corespunzator.205 2 kg/kWh 112 .an 2 +q =105 +60 + 5.consumul anual specific de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii de referinta la nivelul sursei de căldură: =105kWh/ m2an => clasa energetică .107/1. 7.79 8 4 1 53 + 0.

29 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. tab. II. 1 2 N R = exp (.0.73677. pag.an .52 =34. 446.8 Kwh/m an > q Tm 2 = 125 Kwh/m an Din MC. V Analiza energetică a Variantei II de reabilitare termica Rezultatele analizei sunt urmatoarele: 113 .09 = 0.B1 · qT R · p 0 + B2) = exp (.00 = 170.82 + 0.4.52 kg/ m an 2 il.00 Se calculeaza si se compara : (q R T · p0 2 ) = 170.an ac.2 R R CO = (q +q ) · 0.73677) = exp 4.an 2 => Total emisie CO = 33. se obţin valorile pentru: B = 0.8 · 1.la utilizarea combustibililor electricităţii: factorul de emisie CO = 0.09 kg/kWh 2 2 2 R CO = q · 0.34 kg/ m an 2 24 Notarea energetica a cladirii de referinta – MC 001/3 -2006 Nu se acorda penalitati : p o = 1.09 kg/kWh = 5.2.8 · 1.5569176 N R = 95.8 kWh/ m an · 0. B = 4.001053.1798524+4.205=33.34 kg/ m an 2 2 CO = 34.001053 · 170.00 + 4.205 kg/kWh = (105 + 60) · 0.001/3 – 2006.82 kg/ m an 2 inc.73677) = exp (0.

15 Consum total specific Consum total Economia anuala Nota Energetica Durata de incalzire [zile] 225 117 (kWh/m2.85 48.69 173010 29611.an) 474 86.55 34439 Consum anual Specific incalzire (kWh/m2.85 (kWh/an) (%) 0 0 131049.Reala) V II (kWh/an) (kWh/an) 105524.39 99.88 (kWh/an) 215350 84300.Varianta Necesar caldura cladire Consum anual incalzire V0 (Cl.15 60.an) 590 210.69 114 .

vom lua în considerare numai energia termică. Se obţine o relaţie simplificată de forma: VNA = C0 + CE · X 115 . deci renunţăm la indicele k. N [an] Se fac următoarele IPOTEZE: 6. dacă este cazul 7. rata de creştere anuală a costului căldurii = ct pe durata N 8. rata de depreciere anuală a monedei = ct 9. fiind valabilă cu condiţia asigurării verificărilor periodice ale performanţei energetice şi implicit remedierile necesare. performanţa energetică a sistemului se menţine la aceeaşi valoare pe întreaga durată de viaţă N.costul anual al energiei consumate la nivelul anului de referinţă [RON / an] CM . MODIFICAREA VALORII NETE ACTUALIZATE (ΔVNA) Relaţia de bază este proiecţia la momentul „zero” a tuturor costurilor şi are forma: 3 N N k t VNA = C0 + în care: Σ CEk · k=1 Σ [(1+f ) / (1+i)] t=1 + CM · Σ [1/ (1+i)] t t=1 VNA – valoarea netă actalizată C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” al clădirii existente [RON] CE . energie termică. VI Analiza economica a Variantei II Aceasta analiza presupune evaluarea urmatorilor indicatori: -valoarea neta actualizata a investitiei .costul de investitie a variantei II ΔVNA NR C(m) -duratei de recuperare a investitiei pentru varianta II - costul specific al energiei termice economisite e -economiile energetice datorate adoptarii variantei de reabilitare -reducerea procentuala a facturii la utilitatile de energie termica 24. energie electrică) N – durata fizică de viaţă considerată a sistemului analizat t – variabila timpului t = 1. CM este puţin imoprtantă – poate fi neglijată 10.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.costul anual al operaţiunilor de mentenanţă la nivelul anului de referinţă [RON / an] f – rata anuală de creştere a costului căldurii (a felului de energie) [%] i – rata anuală de depreciere a monedei utilizate [%] k – indice a felului de energie utilizată (gaz.

Difernţa dintre ele este ΔVNA. atunci X > A. Dacă notăm raportul cu A.1) ΔVNA = C (m) -( ΔC E ·X) ΔCE – reducerea costurilor de exploatare anuale la nivelul anului de referinţă [RON / an] Din termenul stâng al relaţiei (4) scrisă sub forma ΔVNA < 0 citim condiţia de eficienţă a investiţiei în soluţia modernizată energetic. Ambele soluţii vor avea dotări cu durata de viaţa fizică N egale.C(m) .costul investiţiei suplimentare datorită modernizării energiei la nivel de an „zero” CE clasic – cost anual de exploatare clasic la nivel de an de referinţă [RON / an] CE energ – cost anual de exploatare energetic la nivel de an de referinţă [RON / an] ΔVNA = C 0 + ( CE clasic · X ) . trebuie ca numitorul să crească. ΔVNA = VNA clasic – VNA energ VNA clasic = C0 + CE clasic · X VNAenerg = C0 + C(m) + CE energ · X în care: C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” C(m) .X < 0 ( C(m) / ΔCE ) < X Ca acest raport ( C(m) / ΔCE ) să scadă.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII N unde: X= t=1 Σ [(1+f) / (1+i)] t Se analizează în paralel două valori VNA specifice unei rezolvări clasice (VNA clasic) şi unei rezolvări energetice (VNA energ). Termenul din dreapta al relaţiei (4) va fi: Se va împărţii relaţia cu ΔCE: ( C(m) / ΔCE ) .CE energ ) · X .( ΔCE · X ) < 0 116 . adică să crească reducerea costurilor de exploatare anuale. adică anii de referinţă consideraţi să fie suficient de mulţi.C(m)  / (. ca din economia anuală de energie să putem C(m) .C0 .( CE energ · X ) E clasic ΔVNA = ( C Se va obţine: în care: .

21 lei/Gcal= 236. într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII recupera. Conform datelor calculate la modulul de instalatii avem: an QT = 84300.95 lei/an 1Gcal=1163 kWh c=136.59= -219260.59 lei = 122254 = 12.85-34439=49861. într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică.06 N=16 ani Rezulta X= 33. pentru asigurarea eficienţei.28/2008 =84300.85·0.95 X=33.203 lei/kWh ΔVNA = C N (m) -( ΔC E ·X) X= Σ [(1+f) / (1+i)] t t=1 unde: f=0.85 kWh Q an T -Q an INC ΔC E =ΔE·c=49861.85 kWh an QINC = 34439 kWh C(m) =122254 lei ΔE= . ca din economia anuală de energie să putem recupera.21/1163= 0. 117 . 07 10121.95·33.conform Deviz General intocmit in conformitate cu prevederile HG nr.203=10121. pentru asigurarea eficienţei.74 ani ΔVNA = C A= C( m ) ∆CE (m) -( ΔC E · X )=122254-10121.74=122254-341514.74 A<X rezulta ca anii de referinta consideraţi N= 16 ani sunt suficient de mulţi.15 i=0.

DURATA DE RECUPERARE A INVESTIŢIEI SUPLIMENTARE (NR) Se va înlocui durata de viaţă fizică N cu NR.153 lei/kWh 49861. în relaţia scrisă sub forma explicită şi punem condiţia de recuperare a investiţiei ΔVNA = 0. COSTUL UNITĂŢII DE ENERGIE ECONOMISITĂ [RON/kwh] prin proiectul de modernizare energetică a unei clădiri existente economisit).95 26. în care: c – costul actual al unităţii de energeie exprimat în [RON / Gcal] = [RON / 1163 Kwh] ΔE – economia anuală de energeie estimată obţinută prin implementarea măsurii de modernizare energetică [Kwh / an] Vom avea: din care: C(m) = c · ΔE · NR NR = C(m) / (c · ΔE) NR = C(m) / (c · ΔE) = 122254 =12. relaţia (7) se va transcrie astfel: C(m) – e · ΔE · N = 0 C(m) = e · ΔE · N e = C(m) / (N · ΔE) [RON / Kwh] (sau costul unei Kwh e= C( m ) ∆E ⋅ N = 122254 = 0. ca valoare necunoscută.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 25.07 ani 10121. C(m) Însă ΔC · Σ [(1+f) / (1+i)] = 0 E t t=1 ΔCE = c · ΔE .85 ⋅16 118 .

07 119 . Aceasta valoare reprezinta pretul nesubventionat indicat de furnizorul de agent termic pentru incalzire in Oradea. Rezultatele analizei economice: Varianta Economia anuala Cost Aprox.153 (kWh/an ) VII 126892.13 ( lei ) 122254 ( ani ) 16 ( ani ) 12.203 lei/kWh. investitie Durata de viata Durata Recuperare investitie Cost specific al economiei energetice ( lei/kWh/an) 0.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII In analiza economica a variantelor de reabilitare s-a avut in vedere un cost specific al agentului de incalzire de 0.

Din comparatia celor 2 variante analizate rezulta ca varianta I este cea mai buna deoarece : .13 din OUG nr. solutia aduce imbunatatiri performantei energetice a anvelopei cladirii prin limitarea efectelor puntilor termice.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.fiind respectata prevederea art. Coeficientul de suportabilitate din partea asociatiei de proprietari este satisfacut deoarece aceasta va achita doar 20% din valoarea C+M care este de 100233 lei.55 lei /apartament. rezulta ca investitia este rentabila.Existenta unui HCL cu privire la aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investitiei si semnarea de catre asociatie a Contractului de Mandat si a Actului Aditional la Contractul de Mandat sunt obligatorii pentru demararea investitiei. 12.153 lei/kWh.Se constata o scadere a consumului specific de incalzire la o valoare de 96. 7. 122254 lei si se recupereaza in cca.55 kWh/mp an . In acelasi timp.ΔVNA are valoarea negativa mai mare decat ΔVNA aferenta variantei II .18/2009.07 ani.In aceste conditii se poate realiza finantarea lucrarilor de interventie din fonduri publice conform prevederilor art. costul specific al economiei energetice fiind de 0.Hotararea de realizare a investitiei revine Consiliului Local al Municipiului Oradea si Asociatiei de proprietari. si anume ca acest consum specific pentru incalzire sa scada sub 100 kWh/mp an.5 din OUG nr. 4. Aceasta solutie se va aplica conform detaliilor si indicatiilor date in proiectul de executie intocmit de un specialist in domeniul constructiilor civile care va analiza starea cladirii din punct de vedere al rezistentei. 2. VII Concluzii Analizele energetice si economice pentru varianta II prezentate in tabelele de mai sus pun in evidenta urmatoarele : 1.Pentru Consiliul Local al Municipiului Oradea si pentru Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului investitia se justifica deoarece prin eliminarea subventiei in timp pe Gcal se vor realiza economii importante de la bugetul de stat si de la bugetul local. Aceasta solutie nu implica un cost relativ mare al investitiei si aduce o economie semnificativa de energie si imbunatateste confortul termic interior.18/2009.60 lei . astfel incat durata de recuperare a investiei se va reduce corespunzator.implica un cost de cca. Trebuie avut in vedere faptul ca pretul specific al energiei termice va creste in urmatorii ani.07 ani.Deoarece recuperarea investitiei se realizeaza in 12. adica 20046. respectiv 1670. 6.Durata de recuperare a investitiei este mai mica decat cea aferenta variantei II 120 .Varianta de reabilitare II. 5. 3.

. VIII Certificatul de Performanta Energetica 121 .Costul unitatii de energie economisita este mai mic decat cel aferent variantei II UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Concluzia finala este ca varianta II se recomanda a se realiza. CAP.

. ci) Nr.Horea.. ........55/105 B B Apă caldă de consum: 108...8 A A Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an]: Date privind clădirea certificată: Adresa clădirii: Oradea....69 Clădirea de referinţă Performanţa energetică a clădirii Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al Performanţei Energetice a Clădirilor elaborată în aplicarea Legii 372/2005 Eficienţă energetică ridicată Notare energetică: Clădirea certificată A B C Certificatdeperformanţăenergetică B D E F G Eficienţă energetică scăzută Consum anual specific de energie Indice de emisii echivalent CO2 Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: [kWh/m²an] [kgCO2/m²an] 210.......34 Clasă energetică Clădirea Clădirea de certificată referinţă 0 m² m² m³ ............8 34........ i......62/60 E D Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat artificial: 16...11/5. .........nr.... ..........45 Aria construită desfăşurată: 495 Volumul interior al clădirii: 1097.............str.......... înregistrare la Consiliul Local 0 0 8 2 1 9 - Data înregistrării z z l l a a 2 5 0 4 1 0 99......37 C 170.. 122 ..88 41........ Încălzire: 96.. certificat certificatului în registrul de atestare auditorului ......98 informativ Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri: Specialitatea Numele şi prenumele Seria şi Nr.. 372.... ...... versiunea: Semnătura şi ştampila auditorului .......... şi data înregistrării (c..Cod poştal localitate Anexa 3 4 1 0 0 8 0 Nr.109 Categoria clădirii: bloc Regim de înălţime: P+2E Anul construirii: 1970 Scopul elaborării certificatului energetic: Programul de calcul utilizat: Aria utilă: ......... ................

38 p8 = 1.10 p 7 = 1.01·1.02 p 10 =1.00 p 11 = 1. APĂ CALDĂ DE CONSUM.8 Notare energetică 95.00  Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii:  Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii. 120 30 21 120 G 59 .05·1.03  Exista contor general pentru incalzire si apa calda curenta  Tencuială exterioară căzută parţial  Pereţii exteriori prezintă pete de condens  Cladire far pod locuibil  Cladire fara sistem propriu de incalzire/apa calda curenta  Clădire fără sistem de ventilare organizată P0=1·1.00 p12 = 1.00  Uşa de intrare clădire nu este prevăzută cu sistem automat de închidere.00·1.00·1.00·1.02  Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj p4 = 1.DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII  Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual specific: ÎNCĂLZIRE: D B C B C APĂ CALDĂ DE CONSUM: E ILUMINAT: E B C A D E F G A D E F G A D E F G 70 117 343 173 245 500 59 90 132 73 200 40 49 91 F 15 35 kWh/m²an kWh/m²an kWh/m²an TOTAL:ÎNCĂLZIRE.05  Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora p6 = 1.05 p9 = 1. ILUMINAT E B C CLIMATIZARE: VENTILARE MECANICĂ: A D E F G A B C D E F G A B C D E 125 201 291 820 408 566 20 50 87 134 198 300 5 8 11 15 kWh/m²an kW h/m ² an k W h/m ² an  Performanţa energetică a clădirii de referinţă: Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: Încălzire: 105 Apă caldă de consum: 60 Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat: 5.  Ccladire fara subsol p1 = 1.02=1.02·1.05·1. dar neetanşe p3 = 1.05  Instalaţia de încălzire a fost spălată / curăţată cu mai mult de trei ani în urmă p5 = 1.38 – după cum urmează.01  Ferestre / uşi în stare bună.03·1.dar sta bine inchisa in perioada de neutilizare p2 = 1.02·1.05·1.29  Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora: P0 = 1.

termoizolarea terasei .  .98 Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei: Tip element de construcţie 0 PE FE UE TE Sb Rezistenţa termică corectată [m²K/W] 1 0. de apartamente şi suprafeţe utile: Tip.  Încălzire centrală cu corpuri statice. ap. 4 cam. 2 12 12 372.inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic. Date privind construcţia:  Categoria clădirii: de locuit.03 TOTAL   Volumul total al clădirii:1097. SE / V: 0.22 m-1 Total arie exterioară [m²]  Indice de compactitate al clădirii.45 372.25 675.440 4. 0 1 cam.325 0.96 133.izolarea soclului cu polistiren extrudat .45 m³ Sut [m²] 3 31. INFORMAŢII PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂ Anexa la Certificatul de performanţă energetică nr.325 0.  Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii.izolarea termica a peretilor exteriori ( fatada ) cu polistiren expandat . 3 cam. Încălzire centrală cu aer cald. 2. 8. 3. Date privind instalaţia de încălzire interioară:  Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor: Sursă proprie.25 133.6 3. cu combustibil:  Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: Tipul sistemului de încălzire: Încălzire locală cu sobe. Nr.  Parter + 2E Aria unui apartament [m²] 1 Demisol. 4. internate spitale. niveluri: Subsol.61 9.25 21.04 Aria [m²] 2 383.495 0. Se vor prezenta la modulul de instalatii. ap. individuală  de locuit cu mai multe apartamente (bloc) cămine. policlinici hoteluri şi restaurante clădiri pentru sport clădiri social-culturale clădiri pentru servicii de comerţ alte tipuri de clădiri consumatoare de energie  Nr. 2 cam. 5 cam.1. după caz. etaje  Nr.

superioară. 122 .6.pag. [°C] Temp.] în spaţiul în spaţiul Total locuit comun 24 3 27 Suprafaţă echivalentă termic [m²] în spaţiul în spaţiul Total locuit comun 56. . tur agent secundar[°C] Qînc. . tabel nr. . mixtă Necesarul de căldură de calcul: : Racord la sursa centralizată cu căldură: W -  racord unic. mărimea şi tipul cahlelor – tabel.2 Tip corp static fonta 624/4 Număr corpuri statice [buc. mediu orar [W] 82 86 90 94 97 100 104 108 112 116 120 125 130 +10 41 +8 42 +6 44 +4 46 +2 48 0 50 -2 52 -4 54 -6 56 -8 58 -10 61 -12 65 -15 70  Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor:nu este cazul Aria planşeului încălzitor: m² Lungimea şi diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare. .   Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice: s-au luat datele din manualul de instalatii.la nivel de racord .Încălzire centrală cu planşee încălzitoare. 279 . Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic: Temp. m.1.la nivelul corpurilor statice . . - - Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite Debitul nominal de agent termic de încălzire l/h. Alt sistem de încălzire: 121  Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe:nu este cazul . . multiplu: puncte. .22  - Tip distribuţie a agentului termic de încălzire:  inferioară.disponibil de presiune (nominal): mmCA - Contor de căldură: .54 70.partea I.ext. tur agent primar[°C] Temp.Tipul sobelor.existenţa vizei metrologice Elemente de reglaj termic şi hidraulic: .la nivelul coloanelor .anul instalării .68 13.tip contor .diametru nominal: mm.Numărul sobelor: .

c. . Preparare locală cu aparate de tip instant a.m. .tip contor .m.Informaţii privind instalaţia de iluminat: Întocmit.anul instalării . cu:  Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: ipul sistemului de preparare a apei calde de consum:  Din sursă centralizată. Alt sistem de preparare a. Boiler cu acumulare. Preparare locală pe plită.Date privind instalaţia de apă caldă de consum:  Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum: Sursă proprie. nu funcţionează  nu există   Contor de căldură general: . [mm] Lungime [m] Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei: 10.m. .: 48 Numărul de obiecte sanitare .c.Diametru serpentină.. Auditor energetic pentru clădiri.existenţa vizei metrologice nu există parţial  peste tot .  Debitmetre la nivelul punctelor de consum: 11.c.m.c.pe tipuri: 24 dusuri 24 lavoare Racord la sursa centralizată cu căldură:  racord unic. Ştampila şi semnătura 123 .Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică: 13.necesar de presiune (nominal): mmCA Conducta de recirculare a a.diametru nominal: 40mm.: funcţională.Informaţii privind instalaţia de climatizare: 12. Centrală termică proprie. multiplu: puncte.:     Puncte de consum a. .

nr. 2. Numarul anual de grade.Prescriptii de calcul.STAS 11984/83—Suprafata echivalenta termic a corpurilor de incalzire 16.G. 29/30. EN 832-2998 -Performanta termica a cladirilor. Necesarul de caldura de calcul. 17. 25. 29/30. Necesarul de caldura de calcul. 20.Legea 325/27.GT 039/02 -Ghid de evaluare a gradului de conforthigrotermic din unitatile functionale ale cladirilor existente 13. în funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. 4.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice. SC 007-2002 . STAS 4908/85 ..2009 .2009 23.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea II .zile 15.Norma metodologica de aplicare a O.Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Bibliografie 1..03.G.SR 4839/1997 -Instalatii de incalzire.Normativ pentru proiectarea si exeutarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri 29. Cladiri de locuit.01. C 107/3-2005 . Legea nr. 7. 8 .05.Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit.Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare expertizării termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor aferente.2009 .G. 9. 6. Breviar de calcul al performantelor energetice a cladirilor si apartamentelor.nr.Auditul si certificatul de performanta al cladirii. 10/1995 actualizata privind calitatea în construcţii.Manualul de instalatii de incalzire 12. 27.G.SR EN ISO 13790 -Performanta tehnica a cladirilor. 11. C 107/5-2008 . 18/04. 24.STAS 1907/2 -1997 -Instalatii de incalzire.Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale elementelor de constructiectie ale cladirilor .Metodologia de calcul MC 001/2009 –Partea IV. 26. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. 3. NP 008-97 . O.. C 107/7-2002 – Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de inchidere ale cladirilor.Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul 10..Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit clădirile de locuit. 18.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea I . SC 007-02 –Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de locuit existente 19... C 107/1-2005 . STAS 1907/1 -1997 -Instalatii de incalzire. Performanta energetica a instalatiilor din cladiri.Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii.NP 060 -02 -Normativ privind stabilirea performantelor termo-hogroenergetice ale anvelopei cladirilor de locuit existente in vederea reabilitarii lor termice. Anvelopa cladirii.O. 18/04. privind . 14..Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea III . 21. 155/2009.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice. C 107/4-2008 ..03. 22.Ordonanta de urgenta privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte publicata in MO nr.2002 pentru aprobarea O. GT 032-2001 . Norma Metodologica din 17. NP 061-02 . 5..01.Arii si volume conventionale 28.03. 124 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->