Proiect Audit Energetic

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAIILOR
PROIECT
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA
ALE UNUI BLOC DE LOCUINTE
COORDONATORI :
STUDENTI:
BUCURETI
2016

EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE
CUPRINS
1. Introducere
2. Descrierea cladirii reale
2.1.
Descrierea elementelor ce delimiteaza anvelopa termica
2.2.
Descrierea structurii cladirii
2.3.
Descrierea instalatiilor
3. Fisa de analiza energetica a cladirii
4. Determinarea consumurilor de energie a cladirii reale
4.1.
Caracteristicile geometrice
4.2.
Determinarea caracteristicilor termotehnice
4.3.
Determinarea consumului de energie pentru incalzire
4.4.
Determinarea consumului de energie pentru prepararea ACC
4.5.
Determinarea consumului de energie pentru iluminat
4.6.
Determinarea consumului global si specific de energie pentru cladirea
reala
5. Determinarea consumului de energie a cladirii de referinta
6. Notarea si certificarea cladirii reale
7. Auditul cladirii
7.1.
Descrierea cladirii reale
7.2.
Descrierea solutiilor si pachetelor de reabilitare
7.2.1. Descrierea solutiei de reabilitare S1
7.2.4. Descrierea pachetului de reabilitare P1
7.3.
Consumul de energie in urma aplicarii solutiilor de reabilitare si clasarea
solutiilor
7.4.
Calculul economic
7.5.
Recomandarile auditorului
8. Anexe
8.1.
Certificatul energetic
8.2.
Releveu subsol
8.3.
Releveu parter
8.4.
Releveu etaj curent

1. Introducere
Prezentul proiect reprezinta evaluarea termo-energetic pentru o cldire din Bucuresti
de tip bloc de locuinte, avand S+P+6 niveluri, calculul este efectuat pe baza datelor si
observatiilor obtinute in urma analizei in situ a cldirii si instalatiilor de inclzire, preparare a
apei calde de consum si iluminat. Evaluarea s-a realizat de asemenea pe baza documentatiei
tehnice.
Etapele de calcul urmeaza structura indicata in cuprinsul lucrarii.
Rezultatele obtinute pe baza evaluarii energetice a cldirii si instalatiilor de inclzire,
preparare a apei calde de consum si iluminat aferente acesteia servesc la Certificarea
energetic a cldirii,precum si la intocmirea Raportului de audit energetic care cuprinde
solutiile tehnice de reabilitare/modernizare a elementelor de constructie si a instalatiilor
aferente.
Sistemul de certificare utilizat a fost Metodologia de Calcul a Performanei Energetice a
Cldirii, Mc001/2006, pus n aplicare prin Legea 372/2005 privind Performana Energetic a
Cldirilor. La propunerea soluiilor pentru mbuntirea performanei energetice a cldirii s-a
inut cont de OUG 18/2009, astfel nct consumul de energie pentru nclzire s nu
depeasc 100 kWh/m2an.
Pentru fiecare soluie propus n raportul de audit energetic s-au calculat indicatorii
specifici de eficien economic a soluiei, astfel nct s existe certitudinea c soluia adoptat
este cea mai bun att din punct de vedere energetic ct i din punct de vedere economic
2. Descrierea cladirii reale
Cldirea evaluat este de tip bloc de locuinte fiind situat in Bucuresti si administrat de
Asociatia de Proprietari.
Constructia a fost executat in anul 1988 si a fost proiectat de Institutul de Proiectare,
Bucuresti.
Cldirea, de form paralelipipedic, se compune din 2 tronsoane, fiecare avand regim
de inltime S+P+6. Dimensiunile in plan ale cladirii sunt 50,20 m x 14,20 m cu o suprafata
totala construita de 4989.88 m2.
Blocul are 48 apartamente, cate 8 apartamente pe fiecare etaj, respectiv cate 4
apartamente pe fiecare scar.
Fiecare tronson de cladire are o scar interioar comun, cu o singur ramp si podest
de nivel si este prevzut cu ascensor.
Solutia arhitectural existent pentru o scar grupeaz urmtoarele functiuni pe nivel:
subsol: subsol tehnic
parter: depozit si spatii comerciale

3

etaj 16: apartamente de 2 si 3 camere

Inltimile de nivel sunt:
subsol: 2,20 m
parter: 3,80 m
etajele 1..6: 2,80 m
Cldirea este alctuit din dou tipuri de tronsoane, numite in proiect scara A si B,
fiecare din ele regsindu-se in pozitia de tronson de capt.
Regimul de ocupare al cldirii este de 24 de ore pe zi, iar alimentarea cu cldur se
consider in regim continuu. Cldirea nu este echipat cu sisteme de ventilare mecanic, rcire
sau conditionarea aerului.
Accesul principal in cldire are loc pe fatada N catre casa scarii iar prin fatada de S catre
spatiile comerciale.
Accesul in subsol se face printr-o ramp amplasat in casa scrii. Subsolul este destinat
boxelor si adapostirii conductelor de distributie a apei reci, apei calde de consum si a agentului
termic pentru incalzire. Planseul peste subsol este alcatuit dintr-o placa de beton neizolata,
avand un strat de sapa de egalizare si un finisaj interior de tip pardoseala cald sau rece.
Terasa cldirii prezinta degradari si neetanseitati.
.1.

Descrierea elementelor ce delimiteaza anvelopa termica

Peretii exteriori care alcatuiesc anvelopa termica a cladirii sunt de doua tipuri si sunt
notatii in continuare PE1 si PE2, acestia au urmatoarea structura:
Planseul peste subsol notat Pss si planseul peste ultimul nivel Pte prezinta degradari si
neetanseitati si au urmatoarea structura:
Tamplria exterioar a apartamentelor din cldire este parial cu rama din lemn de
rsinoase, de tip cuplat, cu 2 foi de geam simplu, prezentand elemente de degradare si partial
din tamplrie cu rama din PVC cu geamuri termoizolante duble montate de catre locatari in
ultimii ani.
.2.
.3.

Usa de intrare in cladire si usa de serviciu sunt metalice, neetanse, prezentand rosturi
mari. Usa de intrare in cladire nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere.
Descrierea structurii cladirii
Structura de rezistent a blocului deasupra cotei 0,00 este alctuit astfel:
elemente verticale din beton armat monolit stalpi de rezistent;
elemente orizontale plansee prefabricate din beton armat si grinzi realizate atat
prefabricat cat si monolit; scrile sunt prefabricate.
Infrastructura este realizat dup cum urmeaz:
pereti structurali din beton armat atat pe linia elementelor structurale ale suprastructurii
cat si suplimentari fat de acestia;
planseu peste subsol realizat din beton armat turnat monolit;
fundatii continue de tip talp si cuzinet din beton armat.
Descrierea instalatiilor
nclzirea cladirii analizate este asigurat prin alimentarea cu agent termic de la
un punct termic din vecintatea acestuia. Conductele subtraverseaz carosabilul i un
spaiu verde pn la punctul termic, printr-un canal termic.
Ca urmare a gradului avansat de uzur a izolaiei termice de pe conductele de
transport a agentului termic i a apei calde, ct i a armturilor cu care acestea sunt
echipate, se constat pierderi importante de cldur pe lungimea canalului termic.
Corpurile de nclzire din interiorul blocurilor sunt, n cea mai mare parte cele
iniiale din font. Casa scrii nu este nclzit n mod direct.
Distribuia agentului termic se realizeaz prin intermediul unui sistem bitubular,
aceasta fiind de tip inferioar. Coloanele verticale strbat planeele, iar n apartamente,
corpurile de nclzire se leag la acestea. La partea superioar a cldirii, coloanele sunt
legate la vasul de aerisire.
Instalaia de alimentare cu ap cald de consum urmeaz acelai traseu cu cea a
instalaiei de alimentare cu cldur i se ramific pe vertical n coloane care
alimenteaz toaletele. Se constat degradarea i lipsa pe arii extinse a termoizolaiei
aferente conductelor de alimentare cu ap cald de consum.
Condiiile nominale de calcul pentru instalaia de nclzire i cea de alimentare cu ap
cald de consum sunt urmtoarele:

T
R
AC
I
E
= 80 oC;
= 60 oC;
= 60 oC;
= 20 oC;
= -15 oC.
Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri incandescente atat in

apartamente cat si in spatiile comune.
3. Fisa de analiza energetica a cladirii, MC 001/ P III
4. Determinarea consumurilor de energie a cladirii reale

4.1. Determinarea caracteristicilor geometrice
Pe baza releveelor puse la dispozitie de catre beneficiar s-au masurat urmatoarele
suprafete:
ORIENTARE SUD:
Elem
ent
anvel
opa
-
Dimensiun
i
mm
2300
2200
TIP
FE1
1500
1200
600
4200
Tip
FE2
6700
1065
0
Tip
UE1
1800
mm
130
0
130
0
130
0
130
0
600
380
0
380
0
380
0
210
0
Canti
tate
Supra
fata
buc
mp
24
71.76
24
68.64
24
46.8
24
37.44
12
4.32
31.92
50.92
80.94
15.12
Supra
fata
totala
mp
228.9
6
163.7
8
15.12

Tip
Pe1
Tip
Pe2
333.0
6
499.5
9
ORIENTARE NORD:
Elem
ent
anvel
opa
-
Tip
FE1
Tip
UE1
Dimensiun
i
mm
2300
1500
2200
1200
600
600
1800
2300
2200
1800
mm
1300
1300
1300
1300
600
400
800
800
800
2100
1000 2100
Canti
tate
Supra
fata
buc
24
24
24
24
12
2
2
2
4
2
mp
71.76
46.8
68.64
37.44
4.32
0.48
2.88
3.68
7.04
7.56
2.1
Tip
Pe1
Tip
Pe2
ORIENTARE EST:
Elem
ent
anvel
opa
Tip
FE1
Tip
UE1
Tip
Pe1
Tip
Pe2
Supra
fata
totala
mp
243.0
4
9.66
395.1
2
592.6
9
Dimensiun
i
Canti
tate
Supra
fata
mm
1600
600
mm
800
800
buc
1
12
mp
1.28
5.76
700
2100
8.82
Supra
fata
totala
mp
7.04
8.82
131.6
8
197.5
2
8

ORIENTARE VEST:
Elem
ent
anvel
opa
Tip
FE1
Tip
UE1
Tip
Pe1
Tip
Pe2
ORIZONTAL:
Elem
ent
anvel
opa
Tip
Pte
Dimensiun
i
Canti
tate
Supra
fata
mm
1600
600
mm
800
800
buc
1
12
mp
1.28
5.76
700
2100
8.82
Supra
fata
totala
mp
7.04
8.82
131.6
8
197.5
2
Dimensiun
i
mm
mm
Canti
tate
Supra
fata
buc
mp
Supra
fata
totala
mp
690
690
Canti
tate
Supra
fata
buc
mp
Supra
fata
totala
mp
526.7
2
1185.
11
FARA ORIENTARE:
Elem
ent
anvel
opa
Tip
Pi1
Tip
Pi2
Tip
Pcs
Tip
Pss
Tip
Ui1
Tip
Ui2
Dimensiun
i
mm
mm
14.00
676.0
0
22.68
22.68

Tip
Pr1
Tip
Pr2
4.2.
78.30
182.7
0
Determinarea caracteristicilor termotehnice

Principala caracteristic termo-energetic a unui element de anvelop este
rezistena termic R. Aceasta a fost calculat dup formula:
[ ]
2
m K
R=R si + + R se
Au fost astfel determinate urmtoarele valori pentru elementele de anvelop:
1. Perete exterior din beton

- PE1
Nr
.
Cr
t.
0
1
2
3
4
7
8
9
c
[W/m
K]
/c
[W/m
K]
[kg/m
]
cp
[J/kgK
]
5
0.185
4
0.844
6
6
0.0161
81
0.0355
2
0.7894
74
0.0355
2
500
840
1700
840
2600
840
1700
840
Strat
int. -> ext.
[m]
[W/m
K]
a
[-]
Glet de ipsos
Tencuiala mortar de var si
ciment
0.003
0.18
1.03
0.03
0.82
1.03
Beton armat
ciment
0.3
0.38
0.38
0.03
0.82
1.03
0.844
6
R i= 1/i = 1/8
R e= 1/e = 1/12
R
0.125
0.083
1.085
2. Perete exterior din BCA PE2

Nr
.
Cr
t.
0
1
2
Strat
int. -> ext.
[m]
[W/m
K]
a
[-]
0.003
0.18
1.03
0.03
0.82
1.03
Glet de ipsos
ciment
c
[W/m
K]
/c
[W/m
K]
[kg/m
]
cp
[J/kgK
]
5
0.185
4
0.844
6
6
0.0161
81
0.0355
2
500
840
1700
840
10


3
4
7
8
9
BCA
ciment
R i= 1/i = 1/8
R e= 1/e = 1/12
R
0.3
0.25
1.05
0.03
0.82
1.03
0.262
5
0.844
6
1.1428
57
0.0355
2
750
840
1700
840
0.125
0.083
1.438
3. Perete interior din beton

- PI1
Nr
.
Cr
t.
0
1
2
3
4
5
6
7
8
Strat
int. -> ext.
[m]
[W/m
K]
a
[-]
Glet de ipsos
ciment
0.003
0.18
1.03
0.03
0.82
1.03
Beton armat
ciment
0.3
0.38
0.03
0.82
1.03
0.003
0.18
1.03
Strat
int. -> ext.
[m]
[W/m
K]
a
[-]
Glet de ipsos
ciment
0.003
0.18
1.03
0.03
0.82
1.03
BCA
ciment
0.3
0.25
1.05
0.03
0.82
1.03
0.003
0.18
1.03
Glet de ipsos
R i= 1/i = 1/8
R e= 1/e = 1/8
R
c
[W/m
K]
/c
[W/m
K]
[kg/m
]
cp
[J/kgK
]
5
0.185
4
0.844
6
6
0.0161
81
0.0355
2
0.7894
74
0.0355
2
0.0161
81
500
840
1700
840
2600
840
1700
840
500
840
0.38
0.844
6
0.185
4
0.125
0.125
1.143
4. Perete interior din BCA PI2

Nr
.
Cr
t.
0
1
2
3
4
5
6
7
Glet de ipsos
R i= 1/i = 1/8
R e= 1/e = 1/8
c
[W/m
K]
/c
[W/m
K]
[kg/m
]
cp
[J/kgK
]
5
0.185
4
0.844
6
0.262
5
0.844
6
0.185
4
0.125
0.125
6
0.0161
81
0.0355
2
1.1428
57
0.0355
2
0.0161
81
500
840
1700
840
750
840
1700
840
500
840
11


8
1.496
5. Placa peste subsol - Pss

Nr
.
Cr
t.
0
1
2
3
6
7
8
Strat
int. -> ext.
[m]
[W/m
K]
a
[-]
0.003
0.15
1.03
0.05
0.82
1.03
0.2
0.38
Finisaj pardoseala- Gresie

Sapa de egalizare (mortar
ciment)
Placa beton armat
R i= 1/i = 1/8
R e= 1/e = 1/8
R
c
[W/m
K]
/c
[W/m
K]
[kg/m
]
cp
[J/kgK
]
5
0.154
5
0.844
6
6
0.0194
17
500
840
0.0592
1700
840
0.5263
16
2600
840
c
[W/m
K]
/c
[W/m
K]
[kg/m
]
cp
[J/kgK
]
5
0.154
5
0.844
6
6
0.0194
17
500
840
1700
840
2600
840
500
840
0.38
0.125
0.125
0.855
6. Placa peste casa scarii Pcs

Nr
.
Cr
t.
0
1
2
3
4
5
6
7
Strat
int. -> ext.
[m]
[W/m
K]
a
[-]
0.003
0.15
1.03
0.05
0.82
1.03
0.2
0.38
0.003
0.18
1.03
Strat
int. -> ext.
[m]
[W/m
K]
a
[-]
0.003
0.18
1.03
0.03
0.82
1.03
Finisaj pardoseala- Gresie

ciment)
Placa beton armat
Glet de ipsos
R i= 1/i = 1/8
R e= 1/e = 1/8
R
0.38
0.185
4
0.125
0.125
0.871
0.0592
0.5263
16
0.0161
81
7. Placa peste ultimul nivel Pte

Nr
.
Cr
t.
0
1
2
Glet de ipsos
ciment
c
[W/m
K]
/c
[W/m
K]
[kg/m
]
cp
[J/kgK
]
5
0.185
4
0.844
6
6
0.0161
81
0.0355
2
500
840
1700
840
12


3
5
6
Placa din Beton armat

ciment)
Folie bariera contra
vaporilor
Strat pietris
8 R i= 1/i = 1/8
9 R e= 1/e = 1/6
10 R
0.2
0.38
0.38
0.08
0.82
1.03
0.844
6
0.002
0.044
0.044
0.1
0.7
1.05
0.735
0.5263
16
0.0947
19
0.0454
55
0.1360
54
2600
840
1700
840
1800
1460
1800
840
/c
[W/m
K]
[kg/m
]
cp
[J/kgK
]
/c
[W/m
K]
[kg/m
]
cp
[J/kgK
]
/c
[W/m
K]
[kg/m
]
cp
[J/kgK
]
0.125
0.167
1.010
8. Ferestre tamplarie lemnFe1

Nr
.
Cr
t.
1
Strat
int. -> ext.
[m]
[W/m
K]
a
[-]
c
[W/m
K]
0.400
9. Ferestre PVC termopan Fe1

Nr
.
Cr
t.
7
Strat
int. -> ext.
[m]
[W/m
K]
a
[-]
c
[W/m
K]
0.755
10. Usi exterioare lemn Ue1

Nr
.
Cr
t.
1
Strat
int. -> ext.
[m]
[W/m
K]
a
[-]
c
[W/m
K]
0.400
11. Usi interioare metalice Ui1

Nr
.
Cr
t.
0
1
Strat
int. -> ext.
[m]
[W/m
K]
a
[-]
c
[W/m
K]
/c
[W/m
K]
[kg/m
]
cp
[J/kgK
]
1.285
12. Usi interioare din lemn

- Ui2
13


Nr
.
Cr
t.
0
7
Strat
int. -> ext.
[m]
[W/m
K]
a
[-]
c
[W/m
K]
/c
[W/m
K]
[kg/m
]
cp
[J/kgK
]
c
[W/m
K]
/c
[W/m
K]
[kg/m
]
cp
[J/kgK
]
5
0.185
4
0.844
6
6
0.0161
81
0.0355
2
0.7894
74
0.0355
2
0.0161
81
500
840
1700
840
2600
840
1700
840
500
840
0.380
13. Perete beton ROST Pr1

Nr
.
Cr
t.
0
1
2
3
4
5
6
7
8
Strat
int. -> ext.
[m]
[W/m
K]
a
[-]
Glet de ipsos
ciment
0.003
0.18
1.03
0.03
0.82
1.03
Beton armat
ciment
0.3
0.38
0.03
0.82
1.03
0.003
0.18
1.03
Strat
int. -> ext.
[m]
[W/m
K]
a
[-]
Glet de ipsos
ciment
0.003
0.18
1.03
0.03
0.82
1.03
BCA
ciment
0.3
0.25
1.05
0.03
0.82
1.03
0.003
0.18
1.03
Glet de ipsos
R i= 1/i = 1/8
R e= 1/e = 1/8
R
0.38
0.844
6
0.185
4
0.125
0.125
1.143
14. Perete BCA ROST- Pr2

Nr
.
Cr
t.
0
1
2
3
4
5
6
7
8
Glet de ipsos
R i= 1/i = 1/8
R e= 1/e = 1/8
R
c
[W/m
K]
/c
[W/m
K]
[kg/m
]
cp
[J/kgK
]
5
0.185
4
0.844
6
0.262
5
0.844
6
0.185
4
0.125
0.125
1.496
6
0.0161
81
0.0355
2
1.1428
57
0.0355
2
0.0161
81
500
840
1700
840
750
840
1700
840
500
840
14

4.3.
Determinarea consumului de energie pentru incalzire
Parametri climatic
Temperatura convenional calcul a aerului exterior pentru situaia de iarn se
consider funcie de zona climatic a localitii pe raza creia se afl cldirea, conform
SR-1907.
Intensitatea radiaiei solare i temperaturile experioare medii lunare au fost
stabilite conform prevederilor metodologiei Mc001 Partea I, anexa A.9.6, respectiv SR
4839, pentru localitatea Bucuresti:
It(w/mp)
ianuarie
februa
rie
martie
aprili
e
mai
iunie
N
S
E
V
13.6
76.7
30.9
30.9
20.7
106.9
53.9
53.9
30
103.5
65.9
65.9
39.6
94.8
76
76
65.9
91.6
74.9
74.9
76.9
96.8
79.6
79.6
iulie
augu
st
septem
brie
octomb
rie
noiemb
rie
decem
brie
It
70.1
94.9
72.2
72.2
73.7
138.1
78
78
51.2
136.8
84.6
84.6
25.2
125.7
66
66
15.3
73.3
33
33
11.7
68.9
27.3
27.3
20.83
93.81
47.94
47.94
Valori medii ale temperaturii exterioare:

Luna
Iulie
Augu
st
Septem
brie
Octom
brie
Noiem
brie
Decem
brie
Temperatur
a medie
exterioara
22
21.2
16.9
10.8
5.2
0.2
Ianua
rie
Februa
rie
Marti
e
Aprili
e
Mai
Iunie
-2.4
-0.1
4.8
11.3
16.7
20.2
15

Temperatura interioar predominant a ncperilor nclzite

Conform STAS SR 1907-2/97 temperatura predominant pentru cldiri delocuit
este:
i = 20OC
Temperatura interioar casei scrii va fi considerat temperatura de proiectare,
respectiv: ucs = 18OC

ntruct diferena de temperatur ntre i i ucs este mai mic de 4OC, se consider
c volumul nclzit cuprinde i casa scrii.
Temp interioara de calcul este
i calcul=
19.8
8
(medie ponderata)
Temperatura interioar a spaiilor comune nenclzite

Temperatura interioar a subsolului nenclzit va fi calculat conform metodologiei
Mc001/PI, cap. I.9.1.1.1 pe baza de bilan termic, cu formula:
( j L j ) +0,34 V ( n j j )
s =
[C]
L +0,34 V n
j
n care:
Lj coeficienii de cuplaj termic afereni tuturor elementelor de construc ie orizontale i
verticale care delimiteaz spaiul subsolului de mediile adiacente: aer exterior sau
ncperi nclzite, n [W/K];
j temperaturile mediilor adiacente: aer exterior ( e) temperatura exterioar de calcul sau
ncperea nclzit (i), n [C];
V volumul interior al spaiului subsolului [m 3];
nj numrul de schimburi de aer datorit permeabilit ii la aer a elementului j, n [h-1].
Din acest calcul rezult s = 10 OC
Calculul coeficienilor de pierderi de cldur HT i HV

Calculul coeficientului de pierderi de cldur al cldirii, H
Coeficientul de pierderi de cldur al cldirii se calculeaz cu formula:
H = HV + HT
[W/K]
n care:
HV coeficientul de pierderi de cldur prin ventilare al cldirii, n [W/K];
HT coeficientul de pierderi de cldur prin transmisie al cldirii, n [W/K].
16

Calculul coeficientului de pierderi de cldur prin ventilare al cldirii, HV

Coeficientul de pierderi de cldur prin ventilare al cldirii se calculeaz cu formula:
a c a n a V
HV =
[W/K]
3,6
n care:
a densitatea aerului, n [kg/m3], determinate conform Mc001/PII-1
a = 1,2 kg/m3
ca cldura specific aerului, n [kJ/kgK]
ca = 1,005 kJ/kgK
na numrul mediu de schimburi de aer pe or al cldirii, n [h -1] =i*V/L
na = 0.6 h-1
V volumul nclzit, n [m3]
Din acest calcul rezult HV = 2433.6 W/K
Calculul coeficientului de pierderi de cldur prin transmisie al cldirii HT

Coeficientul de pierderi de cldur prin transmisie al cldirii se calculeaz cu
formula:
HT = L + LS+ Hu
[W/K]
n care:
L coeficientul de cuplaj termic prin anvelopa cldirii, n [W/K];
LS coeficientul de cuplaj termic prin sol, (document recomandat: SR EN ISO 13370) i care
se admite a fi calculat n regim staionar (document recomandat: SR EN ISO 13789), n
[W/K];
Hu coeficientul de pierderi termice prin anvelopa cldirii spre spa ii nenclzite (document
recomandat: SR EN ISO 13789), n [W/K].
1 Coeficientul de cuplaj termic prin anvelopa cldirii se calculeaz cu formula:
L = U j A j + k I k+ j
[W/K]
n care:
Uj transmitana termic a prii j de anvelop a cldirii, n [W/m2K];
Aj aria pentru care se calculeaz Uj, n [m2];
k transmitana termic liniar a punii termice liniare k, n [W/mK];
lk lungimea pe care se aplic k, n [m];
j transmitana termic punctual a punii termice punctuale j, n [W/K].
ntruct cldirea analizat este o cldire existent la care nu se pot determina
punile termice punctuale i n general ponderea acestora este mic n raport cu pun ile
termice liniare, influena punilor termice punctuale se neglijeaz.
17

Coeficienti de cuplaj termic

S
1/R'
[mpK/
W]
[W/mp
K]
[W/K]
0.8
0.56
550.9
1.1
0.56
826.3
0.9
0.83
438.9
1.1
0.83
987.6
0.6
0.34
233.1
0.7
0.34
4.8
0.8
0.20
138.0
0.6
1.30
631.3
0.6
1.30
212.7
42.42
0.6
1.30
55.1
22.68
1.0
1.30
29.5
22.68
0.3
1.30
29.5
78.30
182.7
0
0.9
1.30
101.7
1.1
0.91
166.1
Elementul de constructie
[mp]
1. Perete
PE1
2. Perete
PE2
3. Perete
PI1
4. Perete
PI2
exterior din beton exterior din BCA interior din beton interior din BCA -

6. Placa peste casa scarii Pcs
7. Placa peste ultimul nivel Pte
8. Ferestre PVC termopan Fe1
9. Ferestre PVC Tripan - Fe2
10. Usi exterioare PVC
termopan - Ue1
11. Usi interioare metalice Ui1
12. Usi interioare din lemn Ui2
13. Perete beton ROST - Pr1
991.5
4
1487.
32
526.7
2
1185.
11
676.0
0
14.00
690.0
0
486.0
8
163.7
8
R'
Din acest calcul rezult:
coeficientul de cuplaj termic prin anvelopa cladirii spre exterior: L = 2414.20 W/K
coeficientul de cuplaj termic prin anvelopa cladirii spre spatii neincalzite: Hu
b = Hue/(Hiu + Hue) ; (W/K)

unde Hiu = coeficient de transfer de caldura de la spatiile incalzite la cele
neincalzite (W/K)
Hiu = LT,iu + HV,iu (W/K);
Unde LT,iu =191,0843 (W/K) coeficient de cuplaj termic al placii peste subsol
18

(W/K)
LT,iu=
233 (W/K)
HV,iu = coeficientul de transfer de caldura prin ventilatie de la spatiile incalzite la

spatiile neincalzite (W/K)
HV,iu=
1991.1 (W/K)
Hiu=
2224.1 (W/K)
Hue = LT,ue + HV,ue (W/K)

LT,ue = 27 (W/K) coeficient de cuplaj termic al elementelor de constructie al
spatiului neincalzit in contact cu mediul exterior
LT,ue=
229.89
(W/K)
HV,ue = (a * ca *na*Vu)/3.6 (W/K)

Vu=
[m3]
1895.70
HV,ue =
744.50 (W/K)
Hue=
974.40 (W/K)
b=
0.22
Hu=
758.20 (W/K)
HT = L + Hu=
4832.97 (W/K)
H = HV + HT=
7266.57 (W/K)
2.6. Stabilirea perioadei de nclzire preliminare

Pentru cldiri nclzite continuu calculul perioadei de nclzire preliminare se
realizeaz cu un model de calcul simplificat, respectiv modelul sezonier.
n prima faz a calculului consumurilor de energie ale cldirii se stabile te
perioada de nclzire preliminar, conform SR 4839. n acest caz temperatura
convenional de echilibru temperatura exterioar pentru care aporturile de cldur de
care beneficiaz cldirea sunt egale cu pierderile de cldur ale cldirii este
eo = 12OC.
19

Temperaturile exterioare medii lunare se determin conform SR 4893, tabel 1,

pentru localitatea n care se afl cldirea (sau, dac localitatea nu se afl n lista din
tabele, o localitate similar celei n care se afl cldirea). Cu valorile temperaturii
exterioare medii lunare pentru lunile anului se construie te graficul de varia ie a
temperaturii exterioare, care se intersecteaz cu dreapta temperaturii conven ionale de
echilibru, determinndu-se astfel nceputul i sfr itul perioadei de nclzire, respectiv
perioada de nclzire.
1. Determimarea perioadei de incalzire
preliminara
e
C
22
Iulie
21.2
August
16.9
Septembrie
10.8
Octombrie
5.2
Noiembrie
0.2
Decembrie
-2.4
Ianuarie
-0.1
Februarie
4.8
Martie
11.3
Aprilie
16.7
Mai
20.2
Iunie
Perioada de incalzire
Luna
t
zile
0
0
6
31
30
31
31
28
31
4
0
0
192
em
C
3.725
zile
Temperatura exterioar medie pe sezonul de nclzire se calculeaz ca o medie

ponderat a temperaturilor medii lunare cu numrul de zile de nclzire ale fiecrei luni
din perioada de nclzire, cu formula:
N zj ej
em =
N
zj
n care:
Nzj numrul de zile de nclzire din luna j, n [zi];
N zj = NZ numrul total de zile al perioadei de nclzire;
ej temperatura exterioar medie a lunii j, n [C], conform SR 4839.
20


25
20
15
10
eo
e
5
0
-5
Calculul pierderilor de cldur ale cldirii QL (calcul preliminar, pentru eo = 12C)

Calculul preliminar al pierderilor de cldur ale cldirii pentru ntreaga perioad de
nclzire se face cu formula:
QL = H (i e) t
[kWh]
n care:
H coeficientul de pierderi de cldur ale cldirii, n [W/K]
i temperatura interioar medie de calcul [C]
e temperatura exterioar medie preliminar pe perioada de nclzire
t numr de ore n perioada de nclzire [h], calculate cu formula t = NZ 24.
Din calcul rezult: QL =866238.7 kWh/an
Calculul aporturilor de cldur ale cldirii Qg (calcul preliminar, pentru eo = 12C)
Calculul aporturilor de cldur preliminare ale cldirii pentru perioada de nclzire
se face cu formula:
Qg = Qi + QS
[kWh/an]
n care:
Qi degajri e cldur interne, n [kWh];
QS aporturi solare prin elementele vitrate, n [kWh].
Pentru cldirile teriare, aporturile de la sursele interioare se determin innd cont
de numrul desurse interioare si puterea lor, de aporturile de la iluminat dar si de
aporturile de la ocupani nfuncie de numrul de ore de ocupare.
Qi = [Fi,h+ (1 - b) Fi,u ] * t = Fi * t [kWh]
unde:
i,h sunt aporturi de la sursele interioare, n [kW]
i,u sunt aporturi interioare ncperilor nenclzite alturate, n [kW]
b coeficient de reducere ce ine seama c spa iul nenclzit este la o temperatur diferit de
cea exterioar (se consult Mc001-PI);
21

Din calcul rezult Qi = 208072 kWh

Aporturile solare prin elementele vitrate Qs se calculeaz cu formula:
Q = [ I smj A snj ] t
[kWh/an]
s
n care:
Ismj radiaia solar total medie pe perioada de calcul, pe o suprafa de 1m 2 avnd orientarea
j, n [W/m2];
Asnj aria receptoare echivalent a suprafeei n avnd orientarea j, n [m2];
t numr de ore n perioada de nclzire [h], calculat cu formula t = NZ 24.
Aria receptoare echivalent a suprafeei n avnd orientarea j se calculeaz cu formula:
Asnj= A Fs FF g
[m2]
n care:
A aria total a elementului vitrat, n [m 2];
Fs factorul de umbrire al suprafeei n;
FF factorul de reducere pentru ramele vitrajelor;
g transmisia total la energie solar a suprafe ei n.
Factorul de umbrire Fs se calculeaz cu formula:
F s=F h Fo F f
n care:
Fh factorul parial de corecie datorit orizontului, care se determin pentru fiecare tip de
suprafa vitrat de la fiecare etaj n funcie de unghiul de umbrire, prin interpolarea
valorilor din SR EN ISO 13790, anexa H, tabel H.3;
Fo factorul parial de corecie pentru proeminen e, care se determin pentru fiecare tip de
suprafa vitrat n funcie de unghiul de umbrire al proeminen elor, prin interpolarea
valorilor din SR EN ISO 13790, anexa H, tabel H.4;
Ff factorul parial de corecie pentru aripioare, care se determin pentru fiecare tip de
suprafa vitrat n funcie de unghiul de umbrire al aripioarelor, prin interpolarea valorilor
din SR EN ISO 13790, anexa H, tabel H.5.
Factorul de reducere pentru ramele vitrajelor FF se calculeaz cu formula:
At
FF = A
n care:
At aria suprafeei transparente, n [m 2];
A aria total a elementelor vitrate, n [m 2].
Transmitana total la energie solar a suprafe ei n se calculeaz cu formula:
g = F W g
n care:
FW factor de transmisie solar, care are valoarea aproximativ FW = 0,9 conform SR EN ISO
13790, anexa H;
g transmitana total la energia solar pentru radia iile perpendiculare pe vitraj, care se
determin n funcie de tipul de vitraj din SR EN ISO 13790, anexa H, tabel H.1.
22

Intensitatea radiaiei solare medii pe sezonul de nclzire se calculeaz ca o medie

ponderat a intensitilor medii lunare cu numrul de zile ale fiecrei luni din perioada de
nclzire, pentru fiecare n parte, cu formula:
N zj I j
I sm=
N zj
n care:
Nzj numrul de zile de nclzire din luna j, n [zi];
N zj=NZ numrul total de zile al perioadei de nclzire;
I j
intensitatea medie lunar a lunii j pentru orientarea or, n [W/m2], care se
determin pentru localitatea n care se afl cldirea, pe fiecare orientare n parte din
Mc001/PI, anexa A.9.6, ca sum din radiaia solar direct i radia ia solar difuzat.
Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafe ei vitrate Asnj
Orienta
re
FF
Fh
F0
Ff
Fs
FE1-S
0.6
0.80
0.75
0.75
FE2-S
0.6
0.80
0.75
0.75
FE1-N
0.6
0.80
0.75
0.75
FE1-E
0.6
0.80
0.75
0.75
FE1-V
0.6
0.80
0.75
0.75
UE1-S
0.6
0.80
0.75
0.75
UE1-N
0.6
0.80
0.75
0.75
UE1-E
0.6
0.80
0.75
0.75
UE1-V
0.6
0.80
0.75
0.75
As
[m]
82.42
56
58.96
08
87.49
44
2.534
4
2.534
4
5.443
2
3.477
6
3.175
2
3.175
2
249.2
2
Qs [W]
7732.12
5530.95
1822.66
121.49
121.49
510.61
72.44
152.21
152.21
16216.2
0
Din calcul rezult Qs = 16216,20 W iar Qi=19320 W

n consecin Qg = Qi + Qs =35536,20 W
Determinarea factorului de utilizare preliminar, 1
Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient
adimensional care reprezint raportul dintre aporturi i pierderi i se calculeaz cu
formula:
23

Qg
QL
De unde rezult = 0, 189

Deoarece coeficientul adimensional 1, factorul de utilizare preliminar se
calculeaz cu formula:
a
1
1 =
1 a +1
n care:
a parametru numeric care depinde de constanta de timp i se calculeaz cu formula:
a=a0 +
0
n care:
a0 parametru numeric;
0 constanta de timp de referin, n [h];
constanta de timp care caracterizeaz ineria termic interioar a spa iului nclzit, n [h].
Parametrul numeric a0 i constanta de timp de referin 0 se determin n funcie
de tipul de nclzire i metoda de calcul conform Mc001/PII, tabel 1.2. Pentru cldiri
nclzite continuu, acestea vor avea valorile:
a0 = 1
0 = 15 h
Constanta de timp se calculeaz cu formula:
C
=
H
n care:
H coeficientul de pierderi de cldur al cldirii, n [W/K], calculat la pct. 2.5;
C capacitatea termic interioar a cldirii, n [J/K], care se calculeaz cu urmtoarea
formul:
C=
j A j= ij cij d ij A j
[J/K]
n care:
j capacitatea termic interioar raportat la arie a elementului de construc ie j;
Aj aria elementului j, n [m2];
pij densitatea materialului stratului i din elementul de construcie j, n [kg/m3];
cij cldura specific masic a materialului stratului i din elementul de construcie j, n [J/kgK];
dij grosimea stratului i din elementul de construcie j, n [m].
Suma se efectueaz pentru toate straturile fiecrui element de construc ie, pornind
de la suprafaa interioar fie pn la o grosime maxim de 10 cm (conform Mc001/PII,
tabel 1.1), fie pn la primul strat termoizolant, fie pn la mijlocul elementului de
construcie, la distana cea mai mic.
24

Elementul
de
constructie
Component
e
Tencuiala
Pereti
interiori
Zidarie
Tencuiala
Pereti
exteriori
Pardoseala
Terasa
Tavan
[kg/m3 [J/kgK
]
]
1000
700
1000
840
840
840
[m]
[m2]
[J/K]
0.01
2985.3
2
25076688
0.09
2985.3
2
1.5798313E+0
8
0.02
1550.7
5
26052600
72947280
Zidarie
700
840
0.08
1550.7
5
Gresie
1600
1460
0.015
3159.5
110708880
Sapa suport
1200
840
0.025
3159.5
79619400
Placa beton
2500
840
0.06
3159.5
398097000
Tencuiala
1700
840
0.02
631.9
18047064
Placa beton
2500
840
0.08
631.9
106159200
Tencuiala
1700
840
0.02
3159.5
90235320
Placa beton
2500
840
0.08
3159.5
530796000
1615722566
Determinarea capacitii termice interioare a cldirii

Din calcul rezult C = 1615,72 MJ/K
i deci =68.74 h
rezult a = 3.09
n consecin 1 = 0,994
Determinarea temperaturii de echilibru i perioada de nclzire real a cldirii

Temperatura de echilibru real se calculeaz cu formula:
g
ed =id
H
n care:
id temperatura interioar medie de calcul, n [C]
1 factorul de utilizare al aporturilo
25

g aporturile solare i interne medii de perioada de nclzire, n [W]

H coeficientul de pierderi de cldur al cldirii, n [W/K]
Din calcul rezult temperatura de echilibru real a cldirii: ed = 16.94OC
Cu valoarea real a temperaturii de echilibru se reface graficului de varia ie a
temperaturii i se calculeaz perioada de nclzire a cldirii, temperatura exterioar
medie real a perioadei de nclzire, precum i intensit ile reale ale radia iei solare.
Luna
ed
e
C
C
16.942
22
Iulie
16.942
21.2
August
16.942
16.9
Septembrie
16.942
10.8
Octombrie
16.942
5.2
Noiembrie
16.942
0.2
Decembrie
16.942
-2.4
Ianuarie
16.942
-0.1
Februarie
16.942
4.8
Martie
16.942
11.3
Aprilie
16.942
16.7
Mai
16.942
20.2
Iunie
t
zile
0
0
28
31
30
31
31
28
31
29
0
0
239
em
C
5.7301
26
zile
Tabel: Determinarea perioadei de nclzire real

25.000
20.000
15.000
10.000
ed
e
5.000
0.000
-5.000
Durata real a sezonului de nclzire este de 239 zile, adic 5736 ore.
26

Programul de funcionare i regimul de funcionare a agentului termic

Cldirea este de tip rezidential, cu program de func ionare continuu, avnd un
regim de furnizare a agentului termic continuu.
Calculul pierderilor de cldur reale ale cldirii
Pierderile de cldur reale ale cldirii se calculeaz cu formula:
QL = H (i e) t
[kWh/an]
n care:
H coeficientul de pierdere de cldur al cldirii, n [W/K]
i temperatura interioar medie de calcul a cldirii, n [C]
e temperatura exterioar medie pe perioada real de nclzire a cldirii, n [C]
t numr de ore n perioada de nclzire real [h], calculat cu formula:
t = NZreal 24
Din calcul rezult QL = 945447.1 kWh
Calculul aporturilor de cldur reale ale cldirii
Calculul aporturilor de cldur reale ale cldirii pentru perioada de nclzire real
se face cu formula:
Qg = Qi + Qs
[kWh/an]
n care:
Qi degajri de cldur interne, n [kWh];
Qs aporturi solare prin elementele vitrate, n [kWh].
Pentru cldirile teriare, aporturile de la sursele interioare se determin innd cont
de numrul desurse interioare si puterea lor, de aporturile de la iluminat dar si de
aporturile de la ocupani nfuncie de numrul de ore de ocupare.
Qi = [Fi,h + (1 - b) Fi,u ] * t = Fi * t [kWh]
unde:
i,h sunt aporturi de la sursele interioare, n [kW]
i,u sunt aporturi interioare ncperilor nenclzite alturate, n [kW]
b coeficient de reducere ce ine seama c spa iul nenclzit este la o temperatur diferit de
ceaexterioar (se consult Mc001-PI);
Din calcul rezult Qi = 19320 kWh/an
Qs =
Aporturile solare prin elementele vitrate Qs se calculeaz cu formula:

[ I smj A snj ] t
[kWh/an]
n care:
Ismj radiaia solar total pe perioada de calcul, pe o suprafa de 1m 2 avnd orientarea j, n
[W/m2];
Asnj aria receptoare echivalent a suprafeei n avnd orientarea j, n [m2],
27

numr de ore n perioada de nclzire real [h], calculat cu formula:

t=NZ real 24
Intensitatea radiaiei solare medii pe sezonul de nclzire se calculeaz ca o medie
ponderat a intensitilor medii lunare cu numrul de zile ale fiecrei luni din perioada de
nclzire real, pentru fiecare orientare n parte, cu formula:
N zj I j
I sm=
Nzj
n care:
Nzj numr de zile de nclzire din luna j, n [zi];
N zj=NZreal numrul total de zile al perioadei de nclzire reale;
I j
intensitatea medie lunar a lunii j pentru orientarea or, n [W/m2], care se
determin pentru localitatea n care se afl cldirea, pe fiecare orientare n parte din
Mc001/PI, anexa A.9.6, ca sum din radiaia solar direct i radia ia solar difuzat.
Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate As
Orienta
re
A [m]
FF
Fh
F0
Ff
Fs
FE1-S
228.96
0.6
0.80
0.75
0.75
FE2-S
163.78
0.6
0.80
0.75
0.75
FE1-N
243.04
0.6
0.80
0.75
0.75
FE1-E
7.04
0.6
0.80
0.75
0.75
FE1-V
7.04
0.6
0.80
0.75
0.75
UE1-S
15.12
0.6
0.80
0.75
0.75
UE1-N
9.66
0.6
0.80
0.75
0.75
UE1-E
8.82
0.6
0.80
0.75
0.75
UE1-V
8.82
0.6
0.80
0.75
0.75
Din calcul rezult Qs = 17317.48 kWh

n consecin Qg = Qi + Qs = 210152.60 kWh/an
28
As
[m]
82.42
56
58.96
08
87.49
44
2.534
4
2.534
4
5.443
2
3.477
6
3.175
2
3.175
2
249.2
2
Qs [W]
8066.88
5770.41
2239.01
137.48
137.48
532.72
88.99
172.25
172.25
17317.4
8

Necesarul de cldur pentru nclzirea cldirii, Qh

Necesarul de cldur pentru nclzirea spaiilor pe ntreaga perioada de nclzire
se obine fcnd diferena ntre pierderile de cldur ale cldirii, QL, i aporturile totale
de cldur Qg, cele din urm fiind corectate cu un factor de diminuare , astfel:
Qh = QL Qg
[kWh/an]
n care:
QL pierderile de cldur reale ale cldirii, n [kWh/an],
Qg aporturile totale reale de cldur ale cldirii, n [kWh/an]
factor de utilizare a aporturilor, calculat n func ie de un coeficient adimensional ce ine
seama de raportul dintre aporturile de cldur reale i pierderile de cldur reale ale
cldirii.
Qg
= QL
Qg =210152.60 kWh
QL = 945447.1 kWh
Deci rezult = 0,22
Deoarece coeficientul adimensional 1, factorul de utilizare preliminar se
1 a
= 1 a+1
n care:
a parametru numeric care depinde de constanta de timp i se calculeaz cu formula:
a=a0 +
0
n care:
a0 parametru numeric;
0 constanta de timp de referin, n [h];
constanta de timp care caracterizeaz ineria termic interioar a spa iului nclzit, n [h].
= 74.38 h
Din calcul rezult a = 3.27
i deci = 0.9911
n consecin
Qh=
QL-QG
737147.
90 [KWh/an]
29

2.11 Consumul de energie pentru nclzire, Qfh

Consumul de energie pentru nclzire al cldirii pentru ntreaga perioad de
nclzire se calculeaz cu formula:
Qfh = Qh + Qth Qrh,h Qrw,h
[kWh/an]
n care:
Qh necesarul de energie pentru nclzirea cldirii, n [kWh/an]
Qth totalul pierderilor de cldur datorate instala iei de nclzire, n [kWh/an];
Qrh,h cldura recuperat de la subsistemul de nclzire (coloane + racorduri), n [kWh/an];
Qrw,h cldura recuperat de la subsistemul de preparare ap cald pentru consum menajer
n [kWh/an].
Totalul pierderilor de cldur datorate instala iei de nclzire include i pierderile
de cldur recuperate. Se includ deasemenea pierderile de cldur suplimentare
datorate distribuiei neuniforme a temperaturii n incinte i reglrii imperfecte a
temperaturii interioare, n cazul n care nu sunt luate deja n considerare la temperatura
interioar convenional.
Pierderile de cldur datorate instalaiei de nclzire se calculeaz cu formula:
Qth = Qem + Qd + Qs + Qg
[kWh/an]
n care:
Qem pierderi de cldur cauzate de un sistem non-ideal de transmisie a cldurii la
consumator, n [kWh];
Qd pierderi de cldur ale sistemului de distribu ie a cldurii ctre consumator, n [kWh]
valoarea acestor pierderi termice depinde de configura ia sistemului de conducte de
distribuie, amplasarea lor, tipul izolaiei termice, temperatura agentului termic, tipul
dispozitivelor de reglare i control, etc.;
Qs pierderi de cldur ale sistemului de stocare (dac exist), n [kWh];
Qg pierderi de cldur ale sistemului de generare (sursei) pe durata func ionrii, pe durata
opririi sursei i cauzate de un sistem de reglare i control non-ideal, n [kWh].
Pierderile de cldur Qem se calculeaz cu formula:
Qem = Qem,str + Qem,c + Qem,ci
n care:
Qem,str pierderi de cldur cauzate de distribuia neuniform a temperaturii, n [kWh];
Qem,c pierderi de cldur cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare, n
[kWh];
Qem,ci pierderi de cldur cauzate de poziia corpurilor de nclzire, n [kWh].
Pierderile de cldur Qem,str se calculeaz cu formula:
1em
Qem, str =
Q h
[kWh/an]
em
n care:
em eficiena sistemului de transmisie a cldurii n func ie de tipul de corp de nclzire, care se
determin conform Mc001/PII-1, anexa II.1.B, tabel B1;
30

em = 0,96
Qh necesarul de energie pentru nclzirea cldirii, n [kWh]
Din calcul rezult: Qem,str = 55484.25 kWh
Pierderile de cldur Qem,c se calculeaz cu formula:
1c
Qem, c =
Qh
[kWh/an]
c
n care:
c eficiena sistemului de reglare n funcie de tipul de corp de nclzire i tipul de reglaj, care
se determin conform Mc001/PII-1, anexa II.1.B, tabel B3;
c = 0,93
Qh necesarul de energie pentru nclzirea cldirii, n [kWh],
Din calcul rezult: Qem,c = 47051.9934 kWh
Pierderile de cldur Qem,ci cauzate de poziia corpurilor de nclzire apar la
sistemele de nclzire prin radiaie de pardoseal, plafon sau pere i i se calculeaz doar
atunci cnd elementul de construcie nclzitor con ine o suprafa orientat ctre
exteriorul spaiului nclzit, ctre sol, ctre alte cldiri sau ctre alte spa ii nenclzite.
ntruct cldirea considerat nu are sisteme de nclzire prin radia ie Qem,ci nu se
calculeaz.
n consecin, se calculeaz Qem = Qem,str + Qem,c = 102536.24 kWh
Pierderile de cldur Qd se calculeaz cu formula:
U ' L t
Qd = i ( m ai ) i H
[kWh/an]
n care:
Ui valoarea coeficientului de transfer de cldur, n [W/mK];
m temperatura medie a agentului termic, n [C];
ai temperatura aerului exterior conductelor, n [C], corespunztor zonelor prin care trec
conductele;
Li lungimea conductei, n [m];
tH numr de ore n perioada de nclzire real [h], calculat cu formula:
t H =NZ real 24 t H
Valoarea coeficientului Ui de transfer de cldur pentru conductele izolate, care ia
n considerare att transferul de cldur prin radia ie ct i prin convec ie se calculeaz
cu formula:
U ' i=
d
1
1
ln a +
2 iz
d i a+ d a
[W/mK]
n care:
iz coeficientul de conducie a izolaiei conductei, n [W/mK];
31

da diametrul exterior al conductei cu izolaie, n [m];

di diametrul conductei fr izolaie, n [m];
a coeficientul global de transfer termic la exteriorul conductei, n [W/m 2K], unde a = 1/0,33.
La calculul lungimilor de conducte se adaug i Lea, o lungime echivalent a
armturilor pentru conducte neizolate, care se determin n func ie de diametrul
conductei din Mc001/PII-1, tabel 1.3.
Zona
Subsol
Coloan
e
Racord
uri
di
da
Li
La
[m]
[m]
[m]
[m]
0.1
0.24
100
1.5
0.04
0.48
44
0.015
0.19
1150
Ui
[W/mK
]
1.3952
65
0.9897
85
0.7343
63
ai
th
[C]
[C]
[h]
70
10
5736
70
20
5736
70
20
5736
Qd
[KWh/a
n]
48739.7
3
13625.7
7
243049.
98
Tabel: Pierderi ale sistemului de distribuie a cldurii ctre consumatori

Din calcul rezult Qd = 243049,98 kWh/an
Qs = 0, ntruct nu exist sistem de stocare
Qg = 0, ntruct sursa de cldur nu este n cldire
i deci se calculeaz Qth = Qem + Qd = kWh/an
n consecin Qfh = 888423.87 kWh/an
4.4.
Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum, Qacm
Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum se calculeaz cu

formula:
Qacm = Qac + Qac,c + Qac,d + Qac,s + Qac,g
[kWh/an]
n care:
Qac necesarul de cldur pentru prepararea apei calde de consum livrat, n [kWh/an];
Qac,c pierderi de cldur aferente pierderilor i risipei de ap cald de consum, n [kWh/an];
Qac,s pierderea de cldur a sistemului de acumulare a apei calde de consum (dac exist), n
[kWh];
Qac,g pierderea de cldur aferent sistemului de preparare a apei calde de consum ct i pe
circuitul de agent termic primar, att pe perioada de func ionare a acestuia ct i pe
perioada de nefuncionare, n [kWh].
Necesarul de cldur pentru prepararea apei calde de consum Qac se calculeaz
cu formula:
Qac = c V ac ( ac ar )
[kWh/an]
n care:
32

densitatea apei calde de consum la temperatura de 55 OC, n [kg/m3], determinat din

c
Mc001/PII-3, tabel 3.3;

cldura specific a apei calde de consum la temperatura de 55 OC, n [kJ/kgK],
determinat din Mc001/PII-3, tabel 3.3;

Vac volumul necesar de ap cald de consum pe perioada considerat, n [m 3];
ac temperatura de preparare a apei calde de consum [C], respectiv ac = 55OC;
ar temperatura apei reci care intr n sistemul de preparare a apei calde de consum [C],
respectiv ar = 10OC.
Volumul necesar de ap cald de consum pe perioada considerat se calculeaz
cu formula:
N
V ac =a u
1000
[m3]
n care:
a necesarul specific de ap cald de consum pentru o persoan n cldiri de birouri, n [l/om
zi], determinate n funcie de tipul de cldire i modul de preparare a apei calde de
consum din Mc001/PII-3, anexa II.3.A, tabel A.1;
Nu numrul de persoane, n [om]. Numrul de persoane se poate calcula ca numr real de
persoane din cldire (pentru cldiri existente) sau n func ie de numrul mediu normat de
persoane aferent cldirii.
Din calcule rezult: Vac = 5553.3 mc/an
n consecin Qac = 317210.66 kWh/an
Pierderile de cldur aferente pierderilor i risipei de ap cald de consum, Qac,c, se
Qac, c = c V ac ,c ( ac ,c ar )
[kWh/an]
n care:
densitatea apei calde de consum la temperatura de 60 OC, n [kg/m3], determinat din
c
Mc001/PII-3, tabel 3.3;

cldura specific a apei calde de consum la temperatura de 60 OC, n [kJ/kgK],
determinat din Mc001/PII-3, tabel 3.3;

Vac,p volumul corespunztor pierderilor i risipei de ap cald de consum pe perioada
considerat, n [m3];
ac,c temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la punctul de consum [C], respectiv ac =
60OC;
ar temperatura apei reci care intr n sistemul de preparare a apei calde de consum [C],
respectiv ar = 10OC.
Volumul corespunztor pierderilor i risipei de ap cald de consum Vac,c se
V ac , p=V ac f 1 f 2V ac
[m3]
33

n care:
f1 coeficientul de corecie adimensional care depinde de tipul instala iei la care este racordat
punctul de consum, determinat din Mc001/PII-3, cap. II.3.7.1.2 f1 = 1,3 pentru obiective
alimentate n sistem centralizat, fr recirculare;
f2 coeficientul de corecie adimensional care depinde de starea termic a armturilor la care
are loc consumul de ap cald, determinat din Mc001/PII-3, cap. II.3.7.1.2 f2 = 1,1
Din calcule rezult: Vac,p = 0,21 m3/zi
n consecin Qac,p = 3902 kWh/an
Pierderile de cldur pe conductele de distribu ie a apei calde de consum Qac,d se
Qac, d = U ' i ( m ai ) Li t H
[kWh/an]
n care:
Ui valoarea coeficientului de transfer de cldur, n [W/mK];
m temperatura medie a apei de consum livrate, n [C];
ai temperatura aerului ambient din zona de amplasare a conductei, n [C];
Li lungimea conductei, n [m];
tH numr de ore de furnizare a apei calde de consum [h], calculat cu formula tH = 365 24,
ntruct furnizarea apei calde de consum se face n regim continuu.
Valoarea coeficientului Ui de transfer de cldur pentru conductele izolate, care ia
n considerare att transferul de cldur prin radia ie ct i prin convec ie se calculeaz
cu formula:
U ' i=
d
1
1
ln a +
2 iz
d i a+ d a
[W/mK]
n care:
iz coeficientul de conducie a izolaiei conductei, n [W/mK];
da diametrul exterior al conductei cu izolaie, n [m];
di diametrul conductei fr izolaie, n [m];
a coeficientul global de transfer termic la exteriorul conductei, n [W/m 2K], unde a = 1/0,33.
Zona
Subsol
Coloane
Racordu
ri
di
da
Li
[m]
[m]
[m]
0.04
0.052
50
0.032
0.045
22
0.015
0.019
540
Ui
[W/m
K]
0.4751
44
0.4091
6
0.1783
6
ai
tH
[C]
[C]
[h]
60
10
8760
60
10
8760
60
10
8760
Qd
[KWh/
an]
10405.
66
3942.6
66
42185.
79
Tabel: Pierderi ale sistemului de distribuie a apei calde de consum ctre consumatori
Din calcul rezult Qac,d = 10405.66 kWh/an
Qac,s = 0, ntruct nu exist sistem de acumulare a apei calde de consum.
Qac,g = 0, ntruct sistemul de preparare a apei calde de consum nu este n cldire.
34

i deci se calculeaz Qacm = Qac + Qac,c + Qac,d = 395590.05 kWh/an

Consumul de energie pentru iluminat
Calculul necesarului de energie pentru iluminat n cazul cldirilor ter iare
presupune calcule estimative si const in aplicarea urmtoarelor rela ii de calcul:
t Pn
w ilum=6 A+ u
[kWh / an]
1000
unde: tu=(tDFDFO)+(tNFO)
iar
Pn - puterea instalat
tD - timpul de utilizare a iluminatului artificial pe timp de zi in func ie de tipul cldirii (anexaII.4.A1
din Metodologia Mc001-PII.4)
tN- timpul de utilizare a iluminatului artificial pe timp de sear/noapte (cand nu este
utilizatlumina natural) (anexa II.4.A1 din Metodologia Mc001-PII.4)
FD - factorul de dependen de lumina de zi (anexa II.4.A1 din Metodologia Mc001-PII.4)
caredepinde de sistemul de control al iluminatului din cldire si de tipul de cldire.
FO - factorul de dependen de durata de utilizare (anexa II.4.A1 din Metodologia Mc001-PII.4)

A - aria total a pardoselii folosite din cldire [m2].
Tip ap.
Nr.
Apart.
[mp]
3 cam
4 cam
63
77
Wil
[KWh/an]
36
12
693
685.3
Total
/ap
[KWh/a
n]
24948
8223.6
Wil
total
[KWh/a
n]
33171.
6
Din calcul rezult Wil = 33171.6 kWh/an
4.6. Energia primar i emisiile de CO2
35

Energia primar
Energia primar se calculeaz cu formula:
E p=Q f , h ,l f h ,l +Q f ,w , l f w ,l +(W i ,l +Q f ,r , l) f i ,l
[kWh/an]
n care:
Qf,h,l energia termic consumat pentru nclzire, produs la surs din combustibil natural, n
[kWh/an]
Qw,f,l energia termic consumat pentru prepararea apei calde de consum, produs la surs
din combustibil gaz natural, n [kWh/an], Qw,f = Qacm
Qf,r,l energia electric pentru rcireconsumat din S.E.N., n [kWh/an]
Wi,l energia electric consumat pentru iluminat din S.E.N., n [kWh/an]
fw,l = fh,l factorul de conversie n energie primar pentru nclzire i ap cald menajer,
determinat conform Mc001/PII-1, tabel 1.12;
fw,l = fh,l = 1,1 pentru gaz natural
fi,l factorul de conversie n energie primar pentru energia electric, determinat conform
Mc001/PII-1, tabel 1.12.
fi,l = 2,8 pentru energia electric
[KWh/an
Din calcul rezult Ep = 1519227.85 ]
Emisia de CO2
Emisia de CO2 se calculeaz cu formula:
ECO 2=Q f ,h ,l f h , CO2 +Q f ,w ,l f w , CO2 +(W i ,l +Q f ,r , l) f i ,CO 2
[kg/an]
n care:
Qf,h,l energia termic consumat pentru nclzire, produs la surs din combustibil natural, n
[kWh/an]
Qf,w,l energia termic consumat pentru prepararea apei calde de consum, produs la surs
din combustibil gaz natural, n [kWh/an]
Qf,r,l energia electric pentru iluminat consumat din S.E.N., n [kWh/an],
Wi,l energia electric consumat pentru iluminat din S.E.N., n [kWh/an],
fh,CO2 = fw,CO2 factorul de emisie la arderea combustibilului, n [kg/kWh], care se aplic energiei
fi,CO2
la sursa primar, determinat conform Mc001/PII-1, tabel 1.13;

fh,CO2 = fw,CO2 = 0,205 kg/kWh pentru crbune
= fh,CO2 factorul de emisie pentru electricitate, n [kg/kWh], determinat conform Mc001/PII-
1, tabel 1.14;
fi,CO2 = fh,CO2 = 0,09 kg/kWh media anual
Din calcul rezult ECO2 = 266656.10 kg/an
Indicele de emisei echivalent CO2
Indicele de emisie echivalent CO2 se calculeaz cu formula:
ECO
I CO =
[kgCO2/m2 an]
A inc
2
36

n care:
ECO2 emisia de CO2, n [kg/an], determinat mai sus;
Anc suprafaa nclzit, n [m2].
Din calcul rezult ICO2 = 54.83 kgCO2/m2 an
37

EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE

LOCUINTE
5. Notarea si certificarea energetic a cldirii reale

Notarea energetic a cldirii se face n func ie de consumurile specifice
corespunztoare utilitilor din cldire i penalit ilor stabilite corespunztor
exploatrii. ncadrarea n clasele energetice se face n func ie de consumul
specific de energie pentru fiecare tip de consumator n func ie de scala
energetic specific.
Consumul anual specific de energie pentru nclzirea spa iilor
qinc =
Qinc
A inc
[kWh/m2 an]
n care:
Qinc = Qf,h consumul de energie pentru nclzire, n [kWh/an],
Ainc suprafaa nclzit a cldirii, n [m2].
Din calcul rezult: qinc = 214.59 kWh/m2 an
CLASA D
Consumul anual specific de energie pentru prepararea apei calde de

consum
q acm=
Qacm
A inc
[kWh/m2 an]
n care:
Qacm consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum, n
[kWh/an]
Ainc suprafaa nclzit a cldirii, n [m2].
Din calcul rezult: qacm = 81.90kWh/m2 an
CLASA D
38


LOCUINTE
3.3. Consumul anual specific de energie pentru iluminat

W il =
W il
A inc
[kWh/m2 an]
n care:
Wil consumul de energie pentru iluminat, n [kWh/an]
Ainc suprafaa nclzit a cldirii, n [m 2].
Din calcul rezult: Wil = 9.21 kWh/m2 an
CLASA A
3.4. Consumul total anual specific de energie

qtot = qinc + qacm +qil = 305 kWh/m2 an
CLASA C
Penalizri acordate cldirii certificate

p1
1,00
cldire cu starea subsolului tehnic uscat i cu posibilitate

de acces la instalaia comun
p2
1,01
ua de la intrare nu este prevzut cu sistem automat de

nchidere, dar st nchisa pe perioada de neutilizare
p3
1,02
ferestre/ui n stare bun dar neetane
p4
1,05
cel putin jumatate dintre armturile de reglaj ale corpurilor

statice nu sunt functionale
p5
1,05
corpurile statice au fost demontate i splate/curate cu

mai mult de 3 ani n urm
p6
1,03
coloanele de nclzire nu sunt prevzute cu armturi de

separare i golire a acestora sau nu sunt funcionale
p7
1,00
exist contor general de cldur pt. nclzire i contor

general pt. ap cald de consum
p8
1,05
tencuiala exterioar czut total sau par ial

39


LOCUINTE
p9
1,00
perei exteriori uscai
p10
1,00
acoperi etan
p11
p12
1,00
1,10
nu e cazul
cldire fr sistem de ventilare natural organizat sau
ventilare mecanic
Nota energetic
Relaia de calcul a notei energetice este urmtoarea:
N=exp ( B1 q tot p 0 +B 2)
dac
q tot p 0 qTm
N=100
dac
q tot p 0< qTm
n care:
B1, B2 coeficieni numerici determinai din Mc001/PIII, tabel II.4.2, n func ie
de cazul de ncadrare a cldirii din punct de vedere al utilit ilor existente
conform tabelului II.4.1;
B1 = 0,001053
B2 = 4,73677
p0 coeficient de penalizare a notei acordate cldirii n func ie de gradul de
utilizare a energie n raport cu nivelul naional ra ional, corespunztor
normelor minime de igien i ntreinere a cldirii i instala iilor interioare,
p0 = 1,37822;
qTm consumul specific anual normal de energie minim, ob inut prin
nsumarea valorilor minime din scalele energetice proprii utilit ilor
existente/aplicabile, conform Mc001/PIII,
qTm = 125.
q tot p 0=
421.332 kWh/m2 an
qTM = 820
40


LOCUINTE
N = 73.19
6. Definirea cldirii de referin

Cldirea de referin reprezint o cldire virtual avnd urmtoarele
caracteristici generale, valabile pentru toate tipurile de cldiri considerate
conform Mc001/PIII:
1 Aceeai form geometric, volum i arie total a anvelopei ca i
cldirea real;
2 Aria elementelor de construcie transparente (ferestre, luminatoare,
perei exterior vitrai) pentru cldiri de locuit este identic cu cea
aferent cldirii reale. Pentru cldiri cu alt destina ie dect de locuit
aria elementelor de construcie transparente se determin pe baza
indicaiilor din Anexa A.7.3 din Mc001/PI, n func ie de aria util a
pardoselii incintelor ocupate (spaiu condi ionat);
3 Rezistenele termice corectate ale elementelor de construc ie din
componena anvelopei cldirii sunt caracterizate de valorile minime
normate, conform Mc001/PI, cap. 11;
4 Valorile absorbtivitii radiaiei solare a elementelor de construc ie
opace sunt aceleai ca n cazul cldirii reale;
5 Factorul optic al elementelor de construc ie exterioare vitrate este (
) = 0,26;
6 Factorul mediu de nsorire al faadelor are valoarea corespunztoare
cldirii reale;
7 Numrul de schimburi de aer din spaiul nclzit este de minimum 0,5 h 1
, considerndu-se c tmplria exterioar este dotat cu garnituri
speciale de etanare, iar ventilarea este de tip controlat, iar n cazul

cldirilor publice/sociale, valoarea corespunde asigurrii confortului
fiziologic n spaiile ocupate (Mc001/PI, cap. 9.7);
8 Sursa de cldur pentru nclzire i preparare a apei calde de consum
este, dup caz:
a Staie termic compact racordat la sistem districtual de
alimentare cu cldura, n cazul cldirilor reale racordate la astfel
de sisteme districtuale;
41


LOCUINTE
9 Sistemul de nclzire este de tip nclzire central cu corpuri statice,

dimensionate conform reglementrilor tehnice n vigoare;
10 Instalaia de nclzire interioar este dotat cu elemente de reglaj
termic i hidraulic att la baza coloanelor de distribu ie (n cazul
cldirilor colective), ct i la nivelul corpurilor statice; de asemenea,
fiecare corp de nclzire este dotat cu repartitoare de costuri de
nclzire;
11 n cazul surse de cldur centralizat, instala ia interioar este dotat
cu contor de cldur general (la nivelul racordului la instala iile
interioare) pentru nclzire i ap cald de consum la nivelul racordului
la instalaiile interioare, n aval de staia termic compact;
12 n cazul cldirilor de locuit colective, instala ia de ap cald este dotat
cu debitmetre nregistratoare montate pe punct de consum de ap
cald din apartamente;
13 Randamentul de producere a cldurii aferent centralei termice este
caracteristic echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid n
instalaiile interioare;
14 Conductele de distribuie din spaiile nenclzite (ex: subsolul tehnic)
sunt izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termic iz
0,05 W/mK, avnd o grosime de minimum 0,75 ori diametrul exterior
al conductei;
15 Instalaia de ap cald de consum este caracterizat de dotrile i
parametrii de funcionare conform proiectului, iar consumul specific de
cldur pentru prepararea apei calde de consum este 1958 Np/Ainc
[kWh/m2 an], unde Np reprezint numrul mediu normalizat de
persoane aferent cldirii certificate, iar Ainc reprezint aria util a
spaiului nclzit/condiionat;
16 Nu se acord penalizri conform cap. II.4.5 din Mc001/PII, p0 = 1,00.
Conform definiiilor de mai sus se vor ob ine urmtoarele valori
caracteristice pentru cldirea de referin ata at cldirii reale:
Rezistenele termice corectate conform cerinelor minime sunt:
42


LOCUINTE
R'reala
Elementul de constructie
991.54
1487.32
526.72
1185.11
676.00
14.00
690.00
486.08
163.78
[mpK/W
]
0.81
1.07
0.86
1.12
0.64
0.65
0.76
0.56
0.63
42.42
22.68
22.68
78.30
182.70
0.56
0.96
0.29
0.86
1.12
[mp]
1. Perete exterior din beton - PE1
2. Perete exterior din BCA - PE2
3. Perete interior din beton - PI1
4. Perete interior din BCA - PI2
6. Placa peste casa scarii - Pcs
7. Placa peste ultimul nivel - Pte
8. Ferestre PVC termopan - Fe1
9. Ferestre PVC Tripan - Fe2
10. Usi exterioare PVC termopan Ue1
11. Usi interioare metalice - Ui1
12. Usi interioare din lemn - Ui2
13. Perete beton ROST - Pr1
R' minim
referinta
[mpK/W]
1.8
1.8
1.2
1.2
2.9
2.9
5
0.77
0.77
0.77
0.77
0.77
0.77
1.1
Tabel: Rezistene termice corectate

Coeficienii de transfer de cldur ai cldirii de referin calcula i
conform metodologiei prezentate anterior:
43


LOCUINTE
HT = 1742.07 W/K
HV = 1119.14 W/K
i n consecin H = 2861 W/K
Determinarea perioadei de nclzire a cldirii de referin :
ed = 15.45
Luna
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
ed
e
C
C
15.450
22
15.450
21.2
15.450
16.9
15.450
10.8
15.450
5.2
15.450
0.2
15.450
-2.4
15.450
-0.1
15.450
4.8
15.450
11.3
15.450
16.7
15.450
20.2
t
zile
0
0
23
31
30
31
31
28
31
23
0
0
228
em
C
5.34
zile
Tabel: Determinarea perioadei de nclzire

25.000
20.000
15.000
10.000
ed
e
5.000
0.000
-5.000
Pierderile de cldur ale cldirii de referin:

44


LOCUINTE
QL = 229525.8kWh
Aporturile de cldur ale cldirii de referin:
Qi = 19320 kWh
Qs = 17105.2 kWh
Qg = 199318 kWh
= 0.9911
Necesarul de cldur pentru nclzire a cldirii de referin :
Qh = 33196.9 kWh/an
Consumul de energie pentru nclzire, Qfh:

Qfh = 84311.04 kWh/an
Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum, Qacm:
Calculul consumului specific de cldur pentru prepararea apei calde de
consum la cldirea de referin racordat la un sistem de nclzire districtual
(punct termic sau central termic de cartier), se face conform Mc001/PIII,
anexa 9:
Qacm=1068 N p
1
A inc
( )
[kWh/m2 an]
n care:
Np numrul mediu normalizat de persoane aferent cldirii certificate,
determinat conform Mc001/PII, anexa II.2.C
Ainc aria util a spaiului nclzit, n [m 2].
Qacm = 395590.04 kWh/an
Consumul de energie pentru iluminat, Wil:
Wil = 38147.3 kWh/an
Energia primar i emisiile de CO2:
45


LOCUINTE
Ep = 634703 kWh/an
ECO2 = 101813 kg/an
E CO2
A inc
ICO2 =
= 20.94 kgCO2/m2 an
Notarea energetic a cldirii de referin se realizeaz n func ie de

consumurile specifice aferente utilitilor din cldire, utiliznd scalele
energetice corespunztoare fiecrui consum, considerndu-se penalizrile p0
= 1, astfel:
Consumul anual specific de energie pentru nclzirea spa iilor:
qinc =
Qinc
A inc
= 119 kWh/m2 an
CLASA C
Consumul anual specific de energie pentru prepararea apei calde de

consum:
q acm=
Qacm
A inc
= 81 kWh/m2 an
CLASA D
Consumul anual specific de energie pentru iluminat:

W il =
W il
A inc
= 9.214 kWh/m2 an
CLASA A
Consumul total anual specific de energie:

qtot = 210,12 kWh/m2 an
46


LOCUINTE
CLASA C
Relaia de calcul a notei energetice este urmtoarea:

N=exp ( B1 q tot p 0 +B 2)
dac
q tot p 0 qTm
N=100
dac
q tot p 0< qTm
n care:
B1, B2 coeficieni numerici determinai din Mc001/PIII, tabel II.4.2, n func ie
de cazul de ncadrare a cldirii din punct de vedere al utilit ilor existente
conform tabelului II.4.1;
B1 = 0,001053
B2 = 4,73677
p0 coeficient de penalizare a notei acordate cldirii;
p0 = 1,00
qTm consumul specific anual normal de energie minim, ob inut prin
nsumarea valorilor minime din scalele energetice proprii utilit ilor
existente/aplicabile, conform Mc001/PIII, fig. II.4.1.
q tot p 0=
212.21 kWh/m2 an
N = 91.22
47

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
7. Auditul cladirii
7.1. Descrierea cladirii reale
Cldirea evaluat este de tip bloc de locuinte fiind situat in Bucuresti si
administrat de Asociatia de Proprietari.
Constructia a fost executat in anul 1988 si a fost proiectat de Institutul de
Proiectare, Bucuresti.
Cldirea, de form paralelipipedic, se compune din 2 tronsoane, fiecare avand
regim de inltime S+P+6. Dimensiunile in plan ale cladirii sunt 50,20 m x 14,20 m cu o
suprafata totala construita de 4989.88 m2.
Blocul are 48 apartamente, cate 8 apartamente pe fiecare etaj, respectiv cate 4
apartamente pe fiecare scar.
Fiecare tronson de cladire are o scar interioar comun, cu o singur ramp si
podest de nivel si este prevzut cu ascensor.
Solutia arhitectural existent pentru o scar grupeaz urmtoarele functiuni pe
nivel:
subsol: subsol tehnic
parter: depozit si spatii comerciale
etaj 16: apartamente de 2 si 3 camere

Inltimile de nivel sunt:
subsol: 2,20 m
parter: 3,80 m
etajele 1..6: 2,80 m
Cldirea este alctuit din dou tipuri de tronsoane, numite in proiect scara A si
B, fiecare din ele regsindu-se in pozitia de tronson de capt.
Regimul de ocupare al cldirii este de 24 de ore pe zi, iar alimentarea cu cldur
se consider in regim continuu. Cldirea nu este echipat cu sisteme de ventilare
mecanic, rcire sau conditionarea aerului.
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_
48

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Accesul principal in cldire are loc pe fatada N catre casa scarii iar prin fatada de
S catre spatiile comerciale.
Accesul in subsol se face printr-o ramp amplasat in casa scrii. Subsolul este
destinat boxelor si adapostirii conductelor de distributie a apei reci, apei calde de
consum si a agentului termic pentru incalzire. Planseul peste subsol este alcatuit dintr-o
placa de beton neizolata, avand un strat de sapa de egalizare si un finisaj interior de tip
pardoseala cald sau rece.
Terasa cldirii prezinta degradari si neetanseitati.
7.2.
Descrierea solutiilor si pachetelor de reabilitare
Lucrarea a fost ntocmit pe baza Metodologiei de calcul a performan ei energetice

a cldirilor Mc001/2006, elaborat n baza Legii nr. 372/2005 i cu Normele
metodologice de aplicare a OUG nr. 18/2009 (Capitolul II art. 4 i 6), analiznd
soluiile de reabilitare energetic a cldirilor privind anvelopa blocului de locuinte:
Solutia de reabilitare S1 consta in izolarea termica a peretilor exteriori cu
polistiren expandat cu grosimea de 10 cm si inlocuirea ferestrelor si a usilor exterioare
de lemn, existente, cu ferestre tip termopan, tratate low-e, cu tmplrie din PVC, dotate
cu fante de circulaie natural controlat a aerului ntre exterior i interior, cu geamuri
tratate pe faa interioar pentru reflexie antitermic
Implementarea acestei soluii reprezint o lucrare complex care presupune:
pregtirea suprafeei exterioare a cldirii pentru aplicarea stratului de termoizola ie i
tuturor straturilor aferente necesare pentru protec ia mecanic i pentru aplicarea unui
nou strat de tencuial, inclusiv refacerea finisajelor anvelopei (zugrveli exterioare).
Lucrarea necesit montare de schel i nlturarea permanent a materialelor rebut.
Prin adoptarea acestei soluii se obine:
creterea rezistenei termice a ferestrelor fa de situa ia actual;
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_
49

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
reducerea infiltraiilor de aer rece prin neetan eit ile elementelor mobile;
mbuntirea punilor termice la contactul dintre tocul ferestrelor i u ilor cu

zidria.
Calculul economic pentru implementarea solutiei S1:
a. Izolarea peretilor exteriori
Polistiren expandat pentru

fatada AF80
Adeziv pentru polistiren

DuoContact Baumit
Plasa fibra sticla Baumit ECO
Adeziv de spacluire
KlebeSpacthel Baumit
Consum Normat = 1
Cantitate Normata = 2478
Mod de livrare (Ambalaj) = pachet 0,25
mc
Cantitate de livrat = 991.20 buc pachet
0,25 mc
Pret / Unitate de ambalaj = 41.12 lei
Valoare totala fara TVA = 40 758.14 lei
Consum Normat = 4.5
Mod de livrare (Ambalaj) = sac 25 kg
Cantitate de livrat = 446.04 buc sac 25
kg
Consum Normat = 1.1
Cantitate Normata = 2725.8
Mod de livrare (Ambalaj) = rola 50 mp
Cantitate de livrat = 54.52 buc rola 50
mp
Consum Normat = 4.5
Cantitate de livrat = 446.04 buc sac 25
kg
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_
50

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Grund Universal Baumit
Tencuiala decorativa Baumit

SilikonPutz 1,5k
Diblu polistiren cui plastic

Baumit
Consum Normat = 0.25

Mod de livrare (Ambalaj) = cutie 25 kg
Cantitate de livrat = 24.78 buc cutie 25
kg
Consum Normat = 2.5
Mod de livrare (Ambalaj) = cutie 30 kg
Cantitate de livrat = 206.50 buc cutie
30 kg
Consum Normat = 6
Mod de livrare (Ambalaj) = cutie 200
buc
200 buc
COST TOTAL MATERIALE (fara

TVA)
135.252,99 lei
COST MANOPERA (fara TVA)
89.652,00 lei
COST TOTAL EURO (FARA TVA)
49972.00
Obs. In pretul de montaj a fost inclus preturile pentru:

Montaj/Demontaj schela de fatada cu personal calificat;
Inchiriere schela de fatada.
Transport schela metalica in si din santier
b. Inlocuirea usilor si ferestrelor exterioare:
Nr.
CRT.
Descriere produs
Dimensiuni
U.M.
Cantit
ate
Pret
unita
r
Pret
total
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_
51

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Fereastra PVC cu trei ochiuri

de geam si cu o deschidere,
culoare Alb, material
Extruplast
Fereastra PVC cu trei ochiuri
Extruplast
Fereastra PVC cu un ochi de
geam si cu o deschidere,
Extruplast
Fereastra PVC cu doua ochiuri
Extruplast
Fereastra PVC cu doua ochiuri
Extruplast
1. U 800x2000 mm
Gealan S3000 - 5 camere
Culoare: Alb
Sticl: 24mm, Lowe1.1+Ar+Float4
Feronerie: G-U Uni-JET
Lime cercevea: 84 mm (Z65)
Balamale 3D
Broasc multipunct - 5 puncte
Valoare Uf: 1.29 W/m2K
2200x1300
mm
buc.
54
115.1
1
6215.
94
2300x1300
mm
buc.
48
112.2
1
5386.
08
600x600
mm
buc.
48
32.26
1548.
48
1500x1300
mm
buc.
48
84.32
4047.
36
1200x1300
mm
buc.
48
74.85
3592.
8
800x2000
mm
buc.
12
183.5
5
2202.
6
900x2100
mm
buc.
48
201.6
2
9677.
76
Pre: 183.56 EUR
Gealan S3000 - 5 camere

Culoare: Alb
Sticl: 24mm, Lowe1.1+Ar+Float4
Feronerie: G-U Uni-JET
Lime cercevea: 84 mm (Z65)
Balamale 3D
Broasc multipunct - 5 puncte
Valoare Uf: 1.29 W/m2K
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_
52

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
COST TOTAL MATERIALE (fara TVA)
32671.02
9801.306
COST TOTAL OFERTA EURO (fara TVA)
42472.326
COST INVESTITIE TOTALA SOLUTIA

1 [EURO]
92444.32

Aceasta solutie consta in:
Izolarea termic a plcii peste subsol peste valoarea minim de 1,25 m 2K/W
prevzut de norma metodologic de aplicare a OG 18/2009, prin fixarea, lipirea
sau prinderea cu dispozitive mecanice a unui strat termoizolant realizat din plci
din polistiren expandat de 10 cm grosime sau vat mineral. Stratul termoizolant
se va cobor pe pereii laterali ai subsolului pe o nl ime de 0,9 m pentru a
nchide punile termice. Termoizolaia se va proteja cu o mas de paclu armat
cu plas din fibr de sticl.

Izolarea termic a planeului teras peste ultimul nivel fr desfacerea straturilor
existente de termo i hidroizolaie, prin aplicarea termosistemului din polistiren
extrudat cu grosimea de 10 cm. Peste acesta se va monta tabl.
Calculul economic pentru implementarea solutiei S2

a) Termo si Hidro izolatie terasa
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_
53

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Polistiren expandat, grosime 15cm
Adeziv pentru polistiren

KlebeSpacthel Baumit
Plasa fibra sticla Baumit Premium
Adeziv de spacluire KlebeSpacthel

Baumit
Consum Normat = 1
Mod de livrare (Ambalaj) = pachet
0,25 mc
Cantitate de livrat = 331.20 buc
pachet 0,25 mc
Valoare totala fara TVA = 13 618.94
lei
Consum Normat = 4.5
Cantitate de livrat = 124.20 buc sac
25 kg
lei
Consum Normat = 1.1
Mod de livrare (Ambalaj) = rola 50
mp
Cantitate de livrat = 15.18 buc rola
50 mp
Pret / Unitate de ambalaj = 145.10
lei
lei
Consum Normat = 4.5
25 kg
lei
kg
25 kg
lei
Valoare totala fara TVA = 858.15 lei
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_
54

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Sapa de panta sau egalizare mecanizata si elicopterizata - pentru

realizarea sistemului de termoizolare
si hidroizolare la terasa necirculabila
Emulsie bituminoasa hidroizolanta
Consum Normat = 2.5

40 kg
lei
lei
Consum Normat = 2.5
kg
Cantitate de livrat = 103.25 buc
cutie 30 kg
Pret / Unitate de ambalaj =102.40 lei
lei
101.140,95 lei
43.321,65 lei
32102.80
a) Termoizolatie planseu peste subsol
Polistiren expandat, grosime 10cm
Adeziv pentru polistiren DuoContact

Baumit
Consum Normat = 1
Mod de livrare (Ambalaj) = pachet
0,25 mc
Cantitate de livrat = 276 buc pachet
0,25 mc
lei
Consum Normat = 4.5
25 kg
lei
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_
55

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Plasa fibra sticla Baumit Premium
Adeziv de spacluire KlebeSpacthel

Baumit
Tencuiala decorativa Baumit DuoTop

1,5k
Diblu polistiren ECO
Consum Normat = 1.1

Mod de livrare (Ambalaj) = rola 50
mp
Cantitate de livrat = 15.18 buc rola
50 mp
lei
Consum Normat = 4.5
25 kg
lei
kg
25 kg
lei
Consum Normat = 2.5
kg
30 kg
lei
Valoare totala fara TVA = 7 675.68 le
Consum Normat = 6
buc
100 buc
25 795.70 lei
12.597,50 lei

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_
56

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
8531.82
COST INVESTITIE TOTALA

SOLUTIA 2 [EURO]
40634.62

Solutia de reabilitare S3 consta in montarea unui strat exterior de termoizolatie pe
conductele instalatiilor de nclzire i ap cald menajer din spatiile neincalzite si
inlocuirea robinetilor clasici ai corpurilor de incalzire cu robineti cu cap termostatat.
Calculul economic pentru implementarea solutiei S3
Nr.
Crt
2
3
4
5
Reabilitare
Izolatie din vata de
sticla cu folie de
aluminiu, grosime 30
mm
Coltar pentru
termoizolatii
L=2,5 m
Protectie din tabla
zincata cu grosimea
0.7 mm
Conducte din otel
Robinete cu cap
termostatat
U.M
.
Pret
unitar
[]
Cantit
ate
Cost
materia
le
[]
Cost
manope
ra
[]
Cost
total
[]
[m]
6.45
350
2258
790
3048
[buc
]
0.81
143
116
40
156
[m]
6.59
385
2537
888
3425
[ml]
[buc
]
2.08
357
743
260
1002
22.67
286
6483
2269
8752
Cost TOTAL EURO (fara TVA)
16383

Pachetul de reabilitare P1 consta in cuplarea solutiei S1 si solutiei S2, aceste solutii
propune izolarea termica a peretilor exteriori cu polistiren expandat cu grosimea de 10
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_
57

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
cm,
inlocuirea ferestrelor si a usilor exterioare de lemn, existente, cu ferestre tip
termopan si sporirea rezistentei termice a placii peste subsol si a planseului peste

ultimul nivel.
Pachetul de reabilitare P2 consta in cuplarea solutiei S1, solutiei S2 si a solutiei S3,
aceste solutii propune izolarea termica a peretilor exteriori, inlocuirea ferestrelor si a
usilor exterioare de lemn, existente, cu ferestre tip termopan, sporirea rezistentei
termice a placii peste subsol si a planseului peste ultimul nivel si izolarea conductelor
pentru diminuarea pierderilor precum si inlocuirea robinetilor clasici ai corpurilor de
incalzire cu robineti cu cap termostatat pentru asigurarea unui reglaj termic calitativ.
7.3.
Consumul de energie in urma aplicarii solutiilor de reabilitare si clasarea

solutiilor
Nr.
Crt.
Solutie/
Pachet
0
1
2
3
4
1
Cladire reala
Solutia 1
Solutia 2
Solutia 3
Pachet
1=S1+S2
Pachet
2=S1+S2+S3
5
6
7.4.
MWh/an
2
888.42
663.77
689.13
828.63
Consum
de
energie
ACM
MWh/an
3
395.59
335.59
395.59
387.75
Consum
de
energie
iluminat
MWh/an
4
38.15
38.15
38.15
38.15
534.15
383.87
465.38
380.03
Consum
de energie
incalzire
Nota
energe
tica
Clasa
energe
tica
5
75.24
85.66
84.31
82.01
6
C
C
C
C
38.15
89
38.15
90
Calculul economic
Aceasta analiza presupune evaluarea urmatorilor indicatori:
Costurile de investitiei a variantelor de reabilitare

Durata de viata a variantelor de reabilitare
Economiile energetice datorate variantelor de reabilitare
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_
58

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Tinand seama de costul specific al energiei termice se stabilesc urmatoarele:
durata de recuperare a investitiei pentru fiecare varianta de reabilitare

costul specific al energiei termice economisite
reducerea procentuala a facturii la utilitatile de energie termica
In analiza economica a variantelor de reabilitare s-a avut in vedere un cost

specific al agentului de incalzire de pentru Consumatori casnici, pret RADET
137lei/Gcal, aceasta valoarea reprezinta pretul nesubventionat indicat de furnizorul de
agent termic pentru incalzire in Bucuresti.
Preturile unitare aferente fiecarei solutii reprezinta valori medii ale pietei la
momentul intocmirii auditului.
Nr. Crt.
0
1
2
3
4
5
6
Solutie/
Pachet
1
Cladire reala
Solutia 1
Solutia 2
Solutia 3
Pachet
1=S1+S2
Pachet
2=S1+S2+S3
Consum
global
Economie
de energie
totala
Economie de
energie
relativa
Durata de
viata
MWh/an
2
1322.16
1037.51
1122.87
1254.53
MWh/an
3
0
284.65
199.29
67.63
%
4
0
21.53
15.07
5.12
an
5
0
20
20
15
956.17
365.99
27.68
20
883.57
438.59
33.17
15
Cost de
investiti
e
Gradul de
recuperare
al
investitiei
Cost
energie
economisit
a
Consum
cladire
reala
Nota
energetic
a
Clasa
energetic
a
EUR
an
EUR
MWh/an
6
0
92444
7
0
7.06
8
0
16.238
9
305.71
251.45
10
75.24
85.66
11
C
C
Cost
energie
EUR/MW
h
12
0
26.19
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_
59

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
40635
16383
133079
149462
4.43
5.27
7.90
7.41
10.195
16.149
18.181
22.718
257.57
289.65
235
214
84.31
82.01
89
90
C
C
B
B
26.19
26.19
26.19
26.19
Concluzii:
Prima activitate ntreprins n cadrul etapei de audit energetic a fost cea de
analiz comparativ efectuat asupra componentelor consumurilor de energie termic
ale cldirii. Aceast analiz a condus la identificarea celor mai potrivite msuri de
reabilitare a cldirii din punct de vedere energetic.
Astfel, n cazul cldirii analizate, s-au identificat urmtoarele posibile soluii de
reabilitare:
-
Solutia de reabilitare S1 implica un cost de cca. 92444 EURO si se recupereaza in

cca. 7,07 Aceasta solutie implica un cost relativ mare al investitiei dar aduce o
economie semnificativa de energie si imbunatateste confortul termic interior. In acelasi
timp, solutia aduce imbunatatiri performantei energetice a anvelopei cladirii prin
limitarea efectelor puntilor termice. Aceasta solutie se va aplica conform detaliilor si
indicatiilor date in proiectul de executie intocmit de un specialist in domeniul
constructiilor civile care va analiza starea cladirii din punct de vedere al rezistentei.
Solutia de reabilitare S2 Aplicand solutia de termoizolare a placii peste subsol si
solutia de termoziolare a placii planseului peste ultimul nivel, costul investitiei este
relativ mare comparativ cu economia de energie insa imbunatateste semnificativ
confortul termic din spatiile de la parter si ultimul etaj si asigura inchiderea puntilor
termice pe ansamblul anvelopei implica un cost de cca. 40635 EURO si se recupereaza
in cca. 4.48 ani.

Solutia de reabilitare S3 implica un cost de cca. 16383 EURO si se recupereaza in
cca. 5.27 ani. Aceasta solutie este cea mai performanta din punct de vedere tehnicoeconomic.
Varianta de reabilitare este buna atat din punct de vedere energetic cat si economic
rezultand scadera consumului anual specific pentru incalzire, respectand prevederile
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_
60

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ordonantei de Guvern OG 18/2009. In analiza si decizia finala privind adoptarea

anumitor solutii si pachete de solutii in scopul reducerii consumurilor energetice trebuie
avut in vedere faptul ca pretul specific al energiei termice va creste in urmatorii ani,
astfel incat durata de recuperare a investitiilor se va reduce corespunzator.
7.5.
Recomandarile auditorului
Solutii recomandate pentru anvelopa cldirii:
- Solutia 1 (S1) - Sporirea rezistentei termice a peretilor exterior peste valoarea de 2,5
m2 k/W., prevazuta de norma metodologica de aplicare a OG 18/2009, prin izolarea
termica a peretilor exteriori cu un strat de polistiren expandat ignifugat de 10 cm
grosime, inclusiv protectia acestuia si aplicarea tencuielii exterioare si Inlocuirea
tamplariei existente din lemn i metal de pe fatade, corespunzatoare celor doua scari,
cu tamplarie termoizolanta etansa din PVC, minim 3 camere si geamuri duble cu strat
de Argon. Pentru asigurarea calitatii aerului interior si evitarea cresterii umiditatii
interioare
tamplaria
va
fi
prevazuta
cu
fante
higroreglabile
La
aplicarea
termosistemului se va acorda o atentie deosebita inchiderii puntilor termice existente.
- Solutia 2 (S2) Sporirea rezistentei termice a placii peste subsol peste valoarea
minima de 1,25 m 2 K/W prevazuta de norma metodologica de aplicare a OG
18/2009, prin fixarea, lipirea sau prinderea cu dispozitive mecanice a unui strat
termoizolant realizat din placi din polistiren extrudat de 10 cm grosime sau vata
minerala. Stratul termoizolant se va cobora pe peretii laterali ai subsolului pe o
inaltime de 0,9 m pentru a inchide puntile termice. Termoizolatia se va proteja cu un
strat impermeabil rezistent, si Sporirea rezistentei termice a terasei peste valoarea
minima de 3,5 m2 K/W prevazuta de norma metodologica de aplicare a OG 18/2009,
prin indepartarea straturilor exterioare pan la hidroizolatia existent i montarea unui
nou strat termoizolant, de calitate si grosime corespunzatoare noilor cerinte. Stratul
termoizolant poate fi alcatuit din: - placi de polistiren expandat cu grosime de 10cm,
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_
61

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
armat cu plasa de sarma si protejat cu o sapa din mortar de ciment, sau - placi de
polistiren extrudat cu grosime de 10cm, protejat cu o sapa din mortar de ciment, La
exterior terasa se va proteja cu un strat hidroizolant din membrana de bitum in doua
straturi.
Solutia 3 (S3) montarea unui strat exterior de termoizolatie pe conductele
instalatiilor de nclzire i ap cald menajer din spatiile neincalzite si inlocuirea
robinetilor clasici ai corpurilor de incalzire cu robineti cu cap termostatat.
Solutiile propuse formeaz mpreun un pachet de solutii care rspunde cerintelor
OG 18/2009 Solutii recomandate pentru instalatiile aferente cldirii.
Analizand solutiile si pachetele propuse se recomanda aplicarea pachetului complet
de masuri de crestere a eficientei energetice, respective P2, care insumeaza solutiile
S1+S2+S3.
8. ANEXE
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_
62

Proiect Audit Energetic

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Audit Energetic

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI

FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAIILOR

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI

EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI

EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

subsol: subsol tehnic

parter: depozit si spatii comerciale

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI

EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

etaj 16: apartamente de 2 si 3 camere

etajele 1..6: 2,80 m

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI

EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

Descrierea elementelor ce delimiteaza anvelopa termica

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI

EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

elemente verticale din beton armat monolit stalpi de rezistent;

Infrastructura este realizat dup cum urmeaz:

planseu peste subsol realizat din beton armat turnat monolit;

fundatii continue de tip talp si cuzinet din beton armat.

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI

EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri incandescente atat in

4. Determinarea consumurilor de energie a cladirii reale

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI

EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI

EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI

EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

Determinarea caracteristicilor termotehnice

Au fost astfel determinate urmtoarele valori pentru elementele de anvelop:

1. Perete exterior din beton

2. Perete exterior din BCA PE2

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI

EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

3. Perete interior din beton

4. Perete interior din BCA PI2

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI

EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

5. Placa peste subsol - Pss

Finisaj pardoseala- Gresie

6. Placa peste casa scarii Pcs

Finisaj pardoseala- Gresie

7. Placa peste ultimul nivel Pte

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI

EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

Placa din Beton armat

8. Ferestre tamplarie lemnFe1

9. Ferestre PVC termopan Fe1

10. Usi exterioare lemn Ue1

11. Usi interioare metalice Ui1

12. Usi interioare din lemn

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI

EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

13. Perete beton ROST Pr1

14. Perete BCA ROST- Pr2

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI

HV,ue = (a * ca naVu)/3.6 (W/K)