Sunteți pe pagina 1din 20

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI FACULTATEA DE INSTALAŢII

DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI FACULTATEA DE INSTALAŢII PENTRU 7 “ STUDIU DE CAZ – INSTRUMENTE ALE
DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI FACULTATEA DE INSTALAŢII PENTRU 7 “ STUDIU DE CAZ – INSTRUMENTE ALE

PENTRU

DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI FACULTATEA DE INSTALAŢII PENTRU 7 “ STUDIU DE CAZ – INSTRUMENTE ALE CALITĂŢII
DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI FACULTATEA DE INSTALAŢII PENTRU 7 “ STUDIU DE CAZ – INSTRUMENTE ALE CALITĂŢII
DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI FACULTATEA DE INSTALAŢII PENTRU 7 “ STUDIU DE CAZ – INSTRUMENTE ALE CALITĂŢII
7
7

STUDIU DE CAZ INSTRUMENTE ALE CALITĂŢII ÎN SCOP CORECTIV FOLOSIREA DIAGRAMEI CAUZE EFECT A LUI ISHIKAWA

LABORATORUL: ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN INSTALAŢII

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI FACULTATEA DE INSTALAŢII

ÎNDRUMĂTOR DE LABORATOR

PENTRU

LUCRARE DE LABORATOR

7
7

TITLUL LUCRARII DE LABORATOR: STUDIU DE CAZ – INSTRUMENTE ALE CALITĂŢII ÎN SCOP CORECTIV – FOLOSIREA DIAGRAMEI CAUZE EFECT A LUI ISHIKAWA

DICIPLINA: ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN INSTALAŢII

TITULAR DISCIPLINĂ: Prof.dr.ing. Lidia Niculiţă

LABORATORUL: ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN INSTALAŢII

CUPRINS

1. CUNOŞTINŢE TEORETICE DE BAZĂ ŞI INFORMAŢII NECESARE

5

 

1.2. Elemente generale privind instrumentele calităţii

5

1.2. Diagrama “cauze – efect” a lui Ishikawa

9

2.

SCOPUL SI OBIECTIVELE TEMEI DE LABORATOR

13

4.

MODUL DE DESFASURARE A LUCRARILOR DE LABORATOR

14

ANEXA 1. FORMULAR PENTRU STABLIREA CONDIŢIILOR DE ANALIZĂ A CALITĂŢII PRIN UTILIZAREA METODEI „CAUZE – EFECT” A LUI ISHIKAWA

17

ANEXA 2. EXEMPLE DE EFECTE ASUPRA CALITĂŢII DIN DOMENIUL INSTALAŢIILOR PENTRU STUDII DE CAZ CU AJUTORUL DIAGRAMEI CAUZE EFECT A LUI ISHIKAWA

18

ANEXA 3. FORMULAR PENTRU IDENTIFICAREA ŞI ANALIZA CAUZELOR PRINCIPALE ŞI SECUNDARE ALE EFECTULUI STUDIAT ÎN VEDEREA ÎMBUNĂTĂŢIRII CALITĂŢII

19

ANEXA 4. DIAGRAMA ISHIKAWA (METODA CELOR 7M) PENTRU IDENTIFICAREA ŞI ANALIZA CAUZELOR PRINCIPALE ŞI SECUNDARE ÎN VEDEREA OBŢINERII UNUI EFECT ASUPRA CALITĂŢII

20

1. CUNOŞTINŢE TEORETICE DE BAZĂ ŞI INFORMAŢII NECESARE

1.2. Elemente generale privind instrumentele calităţii

Pentru ca deciziile luate de manageri să fie corecte şi să conducă la succesul organizaţiei respective, în dezvoltarea şi perfecţionarea activităţilor, este absolut necesar ca acestea să se bazeze pe informaţii corecte, reale, primite la timp, sintetizate, analizate şi însoţite de propunerile şi recomandările ce se impun. Informaţiile necesare managerilor în luarea deciziilor se referă, în special, la:

cerinţele clienţilor;

poziţia

pe

piaţă

a

concurenţilor;

produselor

proprii,

în

raport

cu

cea

a

produselor

posibilităţile de îndeplinire a cerinţelor clienţilor, în cadrul organizaţiei;

obiectivele şi predicţiile strategiei proprii a organizaţiei şi ale concurenţilor.

Informaţiile necesare referitoare la cerinţele clienţilor se pot obţine prin utilizarea metodelor de analiză a pieţelor, prin efectuarea de banchmarking şi prin alte metode şi proceduri. Informaţiile necesare referitoare la posibilităţile de îndeplinire a cerinţelor clienţilor, în cadrul organizaţiei, se pot obţine prin măsurarea caracteristicilor proceselor şi produselor şi prelucrarea rezultatelor obţinute.

În categoria largă şi atotcuprinzătoare a informaţiilor sunt cuprinse, în general, şi datele de măsurare a mărimilor fizice, a parametrilor şi caracteristicilor tehnice şi economice ale produselor şi proceselor. Datele de măsurare reprezintă însă o categorie distinctă de informaţii, deoarece obţinerea lor necesită specialişti, cunoştinţe generale, cunoştinţe de specialitate adecvate, tehnici, aparatură de măsuare, precum şi instrumente de prelucrare a rezultatelor primare ale măsurătorilor. Informaţiile necesare în managementul calităţii se referă, în special, la controlul calităţii, adică la definirea şi măsurarea caracteristicilor produselor. Arta conducerii sau managementul unei organizaţii care cuprinde ca şi componentă fundamentală managementul calităţii, utilizează informaţiile şi datele de măsurare privind controlul calităţii, ceea ce este un element fundamental al conducerii.

Pentru ca informaţiile şi datele de măsurare să poată fi utilizate eficient şi în consens de către manageri, sunt necesare cunoştinţe de bază, privind tehnicile de colectare a informaţiilor, de prelucrare statistică a acestora, instrumente statistice generale şi specializate pentru utilizarea informaţiilor privind calitatea, instrumente ale calităţii, instrumente ale calităţii specifice proiectării şi lansării de produse noi, precum şi instrumente ale calităţii specifice proceselor tehnologice. Prin instrument al calităţii trebuie să înţelegem o metodă, un procedeu, o procedură sau oricare alt mijloc definit de colectare, prelucrare, comparare cu prevederile reglementărilor legale sau contractuale, cu recomandările standardelor sau orice fel de documentaţie de referinţă, de verificare sau de conformitate, acceptată între producător sau prestatorul de serviciu şi client. Pe baza informaţiilor prelucrate şi a recomandărilor pe care le fac persoanele sau serviciile de specialitate din organizaţie, managerul general şi ceilalţi manageri îşi bazează, formulează şi iau deciziile privind asigurarea calităţii. La nivelul managementului oricărei organizaţii care are implementat un sistem al calităţii trebuie să existe o concepţie şi o viziune coerente, precum şi un sistem concret de colectare, prelucrare şi utilizare a informaţiilor şi datelor de măsurare pe care să se fundamenteze activitatea decizională. În acest sens, în fig. 1 este redată schema generală a unui sistem de colectare, prelucrare şi utilizare a informaţiilor, strict necesar în luarea deciziilor de către manageri.

· Cunoaşterea condiţiilor generale

privind procesul şi produsul

· Actualizarea permanentă şi

analiza necesităţilor de măsurare

· Stabilirea responsabilităţilor

· Existenţa unui Sistem al Calităţii

implementat în organizaţie sau în

departamentul respectiv

în organizaţie sau în departamentul respectiv SISTEM DE M Ă SURARE Procese de Planificarea măsurare

SISTEM DE

MĂSURARE

Procese de Planificarea măsurare măsurării Acţiunile de măsurare
Procese de
Planificarea
măsurare
măsurării
Acţiunile de
măsurare

· Obţinerea de date de măsurare

· Centralizare şi stocare date

· Decizii automate şi comenzi

tehnice în timp real asupra

proceselor de producţie

Analiza şi prelucrarea

datelor de măsurare

de producţie Analiza şi prelucrarea datelor de măsurare Formularea de con- cluzii şi recomandări către

Formularea de con-

cluzii şi recomandări

către manageri

de con- cluzii şi recomandări către manageri · Comunicarea deciziilor · Acţionarea pentru

· Comunicarea deciziilor

· Acţionarea pentru

îmbunătăţire

· Acţionare în organizaţie şi

pe piaţă

Luarea de decizii de către manageri
Luarea de
decizii de
către manageri
Reluarea ciclului
Reluarea
ciclului

Fig. 1. Reprezentarea modului de obţinere a datelor de măsurare şi utilizarea acestora.

Prin definiţie, statistica este ştiinţa care se ocupă cu achiziţia, clasificarea, prelucrarea, analiza şi interpretarea datelor şi evenimentelor, utilizând pentru aceasta metodele şi procedurile matematice din teoria mulţimilor. Cu alte cuvinte, statistica are ca obiect de studiu mulţimi de date sau evenimente, denumite populaţii statistice. Cum o mare parte dintre informaţiile necesare şi utilizate în managementul calităţii o reprezintă datele de măsurare, rezultă că statistica reprezintă un instrument general valoros şi util în domeniul calităţii. Acest lucru este cu atât mai adevărat, cu cât se ştie că măsurările sunt însoţite, în orice caz şi în orice situaţie de erori de măsurare care, datorită numărului mare de factori care le determină apariţia, reprezintă evenimente probabilistice, adică evenimente aleatoare. În acest fel, oricare dată de măsurare reprezintă un element aleatoriu în mulţimea datelor de măsurare considerată sau analizată, mulţime care este o populaţie statistică. Teoria mulţimilor, teoria probabilităţilor, statistica matematică şi statistica generală sunt ştiinţe, care necesită o anumită pregătire specializată, pentru cei care trebuie să le utilizeze. Această condiţie nu poate fi îndeplinită de către toţi angajaţii unei organizaţii, deşi în problema calităţii trebuie să se implice toţi salariaţii de la managerul general şi managerii diferitelor departamente sau colective, până la cei cu o instruire şi o calificare mai scăzute. Pentru a face posibilă participarea tuturor angajaţilor la controlul şi asigurarea calităţii produselor şi proceselor cu utilizarea necesară a metodelor şi procedurilor din statistică, acestea au fost simplificate şi adaptate la scopul concret de control şi asigurare a calităţii. În acest mod există metode şi procedee denumite instrumente ale calităţii, accesibile marii majorităţi a angajaţilor unei organizaţii. Datele de măsurare se obţin în urma operaţiilor de măsurare a unei mărimi fizice sau a unei caracteristici a unui produs (temperatură, presiune, mărime geometrică, rezistenţa la rupere a unui material, conţinutul de proteină într-un produs alimentar etc.). Operaţia de măsurare se realizează cu ajutorul unui mijloc sau aparat de măsurare şi constă în evaluarea unei mărimi fizice, după raportul acesteia cu o mărime de acelaşi fel considerată ca unitate de referinţă. Există două mari categorii de instrumente ale calităţii şi anume:

instrumente ale calităţii utilizate în scop corectiv;

instrumente ale calităţii utilizate în scop preventiv.

Principalele instrumente ale calităţii utilizate în scop corectiv sunt următoarele:

Formulare de colectare a datelor;

Grafice generale;

Histograme;

Diagrame;

Diagrame multiple;

Diagrama „cauze – efect” a lui Ishikawa;

Diagrama „efect – frecvenţă” a lui Pareto;

Grafice de control statistic al proceselor;

Metoda demeritelor;

Diagrama de corelaţie;

Metoda Fişelor de control al calităţii.

Principalele instrumente ale calităţii utilizate în scop preventiv sunt următoarele:

Diagrame de tip matrice;

 

Diagrame de tip arbore;

Diagrame PERT;

 

Diagrame de afinitate;

 

Diagrame de tip arbore de decizii.

 

Din

alt

punct

de

vedere

privite

şi

anume

acela

al

complexităţii

lor,

instrumentele calităţii se pot clasifica în două categorii:

metode sau instrumente simple;

metode sau instrumente complexe, care au şi un pronunţat caracter integrator privind calitatea. Din prima categorie fac parte marea majoritate a instrumentelor calităţii deja prezentate, atât cele cu caracter corectiv cât şi cele cu caracter preventiv. Instrumentele complexe sau integratoare aferente celei de a doua categorii sunt metode sistematice care utilizează informaţii şi date referitoare la cerinţele şi aşteptările clienţilor, referitoare la firmele concurente existente pe piaţă, referitoare la piaţa locală, regională, naţională, europeană şi internaţională, precum şi date privind rentabilitatea şi necesitatea respectării clauzelor contractuale în raport cu beneficiarii produselor. În acest fel sunt integrate toate principalele aspecte legate de calitate care influenţează succesul pe piaţă al organizaţiei. Din categoria instrumentelor integratoare ale calităţii cele mai utilizate două sunt următoarele:

Metoda Quality Function Deployment (QFD), care într-o traducere mai cuprinzătoare în limba română ar însemna Metoda Previzionării şi Urmăririi în Timp a Calităţii;

Metoda Failure Mode and Effects Analysis adică, Metoda Modurilor de Defectare şi a Efectelor acestora sau, pe scurt, Metoda AMDEC. Toate instrumentele complexe, integratoare ale calităţii au un pronunţat caracter preventiv şi predictiv analizând caracteristici sau aspecte ale calităţii înainte ca produsele să fie realizate practic.

1.2. Diagrama “cauze – efect” a lui Ishikawa

Metoda „cauze - efect” folosită în studiul calităţii, are la bază principiul conform căruia un oarecare efect (un defect, o calitate deosebită, o neconformitate, o calitate a unui produs la limita de a fi neacceptabil ş.a.) are, nu o singură cauză, ci mai multe cauze. Acest principiu al metodei a fost formulat de către specialistul japonez Kaoru Ishikawa, după îndelungate observaţii la secţia de producţie a firmei japoneze, din domeniul metalurgiei, unde lucra. Concluzia acestor observaţii a fost aceea că un efect negativ are mai multe cauze. Forma sub care se aplică metoda este una grafică, denumită diagrama cauze - efect”, diagrama Ishikawa sau diagrama schelet de peşte” (fish bone). Această reprezentare grafică evidenţiază relaţiile complexe care există între un efect concret şi cauzele care l-au generat. Efectul poate fi:

o caracteristică de calitate a produsului, procesului sau serviciului;

numărul de neconformităţi;

o caracteristică economică a produsului;

o problemă privind costurile;

volumul producţiei;

volumul vânzărilor;

defecte apărute în perioada de garanţie;

o problemă socială;

poziţia pe piaţă, în raport cu firmele concurente ş.a.

În acest sens, în cadrul analizei calităţii, în care se doreşte a se utiliza ca instrument de cercetare diagrama Ishikawa, se defineşte un astfel de efect şi la capătul din dreapta al unui segment de dreaptă orizontal se înscrie acel efect, trasându-se un semn de săgeată, la acest capăt al segmentului.

Se identifică toate cauzele principale care ar intra în discuţie, ca fiind responsabile sau în legătură cu efectul respectiv. Pentru fiecare cauză principală se construieşte câte un segment de dreaptă deasupra sau sub dreapta orizontală, înclinat către segmentul de dreaptă orizontal, la unghiuri mai mici decât 90 o faţă de acesta şi cu sensul către sensul acestuia. La capătul fiecărui segment de dreaptă care reprezintă o cauză, la punctul de contact cu dreapta orizontală se trece câte o săgeată. Apoi la fiecare segment de dreaptă astfel rezultat, se construiesc alte segmente de dreaptă cu sensul către acesta, ele reprezentând cauze care sunt în legătură cu cauza principală respectivă. În acest fel, rezultă o diagramă care are asemănare cu un schelet de peşte (aşa cum rezultă din figura 2), la care:

segmentul de dreaptă principal orizontal, care reprezintă efectul negativ analizat sau o caracteristică oarecare a calităţii, este asemănător cu „şira spinării” de la scheletul de peşte;

segmentele de dreaptă înclinate, care au câte un capăt pe dreapta principală, deasupra şi dedesubtul acesteia şi care reprezintă cauzele principale ale efectului, sunt analoge cu oasele coaste de la scheletul de peşte;

punctele de contact cu segmentul de dreaptă orizontal sunt analoge cu vertebrele scheletului de peşte;

celelalte segmente de dreaptă, care reprezintă subcauzele efectului, sunt analoge cu alte oase din scheletul peştelui.

Cauza 1 Cauza 2 Cauza 3 a< 90 0 Efect Cauze secundare Cauza 6 Cauza
Cauza
1 Cauza
2
Cauza
3
a< 90 0
Efect
Cauze
secundare
Cauza
6
Cauza
5
Cauza
4

Fig. 2. Structura unei diagrame Ishikawa.

Cauzele principale, notate în schemă de la 1 la 6, sunt de fapt grupe principale de cauze care determină efectul analizat. Printre aceste grupe mari de cauze se numără următoarele:

Maşinile (utilajele, instalaţiile, echipamentele ş.a.);

Manopera (muncitorii, specialiştii, şefii de compartimente ş.a.);

Metodele (procedeele tehnice, procesele tehnologice, tehnologiile ş.a.);

Materialele (materiile prime, materialele, semifabricatele ş.a.);

Măsurarea (metodele de măsură şi control, aparatura de măsurare, elementele de automatizare ş.a.);

Mediul (condiţiile de microclimat la locul de desfăşurare a activităţii ş.a.);

Managementul (calitatea managerului, Sistemul de Management al Calităţii ş.a.).

La începutul conceperii şi utilizării diagramei Ishikawa ca instrument de

analiză a calităţii, s-au avut în vedere primele 6 mari grupe de cauze amintite anterior, motiv pentru care aceasta se mai numea şi „Metoda celor 6M”.

În prezent, există variante mai complete ale metodei Ishikawa, cum este de

exemplu, cea care ia în considerare cele 7 mari grupe de cauze redate anterior, adică adăugându-se şi grupa de cauze legate de Management, aşa cum se poate observa în

schema redată în fig. 3, metoda numindu-se „Metoda celor 7M”. Există şi alte variante moderne ale metodei Ishikawa. Aplicarea metodei „cauze - efect” presupune respectarea câtorva cerinţe şi cuprinde mai multe etape.

1 2 3 4 Maşinile Manopera Metodele Materialele Efect Cauze principale Cauze secundare Managementul Mediul
1 2
3
4
Maşinile
Manopera
Metodele
Materialele
Efect
Cauze
principale
Cauze
secundare
Managementul
Mediul
Măsurarea
7
6
5

Fig. 3. Schemă reprezentând o diagramă Ishikawa corespunzătoare „Metodei celor 7M”.

Cea mai importantă cerinţă în aplicarea corectă a metodei este participarea

activă a tuturor persoanelor implicate în efectul luat în studiu, la toate acţiunile legate de acesta.

O altă cerinţă o reprezintă o totală comunicare între membrii colectivului de

analiză, fiecare dintre ei participând activ şi transferând către ceilalţi cunoştinţele şi experienţa proprie legate de subiect, exprimându-şi orice opinie sau sugestie şi ascultând cu atenţie opiniile şi sugestiile celorlalţi participanţi. Sintetizând, principalele faze ale aplicării metodei Ishikawa şi a construirii diagramei „cauze-efect” sunt următoarele:

Faza 1 Propunerea de a se face analiza unui efect adică a unei probleme legată de rezultatele activităţii unui compartiment sau a organizaţiei în domeniul calităţii; Faza 2 – Stabilirea zonei de întindere a analizei efectului şi a persoanelor implicate;

Faza 3 – Definirea completă şi clară a caracteristicii de bază sau a caracte- risticilor efectului respectiv; Faza 4 – Stabilirea modului de lucru a tuturor persoanelor implicate şi plani- ficarea şedinţelor şi sarcinilor; Faza 5 – Expunerea problemei, definirea acesteia şi a obiectivelor în faţa tuturor participanţilor; Faza 6 – Verificarea şi asigurarea faptului că toţi participanţii au înţeles bine şi total problema expusă şi obiectivele acesteia; Faza 7 – Construirea diagramei Ishikawa iniţială (de bază) prin parcurgerea următorilor paşi:

· trasarea liniei principale orizontale pe care o vom numi drept linia efectului, adică un segment de dreaptă orizontal, având în capătul din dreapta un vârf de săgeată, iar alături de acesta având scrisă denumirea efectului; cel mai adesea, efectul care se studiază este o caracteristică de calitate, iar oportunitatea analizei acesteia este în legătură cu apariţia, în activitatea respectivă de defecte sau neconformităţi ale produselor realizate privind respectiva caracteristică; linia efectului se trasează de obicei printr-o linie groasă, foarte bine vizibilă;

· analiza şi depistarea cauzelor principale (de fapt a grupelor principale de cauze) ale efectului, adică a factorilor care influenţează direct efectul (caracteristica de calitate analizată);

· trasarea, pentru fiecare grupă de cauze, a câte unui segment de dreaptă oblic, îndreptat către linia efectului, la unghiuri, faţă de aceasta, mai mici decât 90 o , având la capătul care intersectează linia efectului, o săgeată; fiecare dintre aceste segmente de dreaptă îl vom denumi linie - cauză sau segment - cauză;

· stabilirea factorilor care influenţează sau determină fiecare dintre grupele principale de cauze; această etapă este una dintre cele mai importante, deoarece aceşti factori, denumite cauze secundare, au cea mai concretă influenţă asupra efectului; pentru fiecare cauză secundară se trasează câte un segment de dreaptă, denumit segment cauză - secundară, al cărui capăt cu săgeată se află pe segmentele - cauză corespunzătoare; stabilirea cauzelor secundare se poate face prin mai multe procedee cum ar fi: procedeul de expansiune a segmentelor - cauză, procedeul de expansiune a segmentelor - cauză secundară prin tehnica brainstorming şi procedeul de expansiune a segmentelor - cauză secundară, prin tehnica de utilizare a diagramei de afinitate.

· finalizarea diagramei „cauze - efect”, verificarea şi asigurarea reprezentării grafice a tuturor cauzelor principale şi a tuturor cauzelor secundare; Faza 8 – Discuţia finală pe diagrama astfel construită şi stabilirea de comun acord a factorilor (a cauzelor) care au cea mai mare influenţă asupra efectului; de regulă, se recomandă ca numărul acestor factori, care se reţin în finalul analizei, să nu fie foarte mare şi, în nici un caz mai mare de 5 – 6; Faza 9 Marcarea pe diagramă a cauzelor stabilite la etapa anterioară;

Faza 10 – Elaborarea de măsuri de acţionare asupra cauzelor stabilite astfel încât, să se influenţeze efectul studiat, adică valoarea caracteristicii de calitate analizate să evolueze către scopul propus; Faza 11 – Încheierea documentului final al studiului, în care se trec şi elemen- tele de identificare, adică: denumirea produsului, caracteristica analizată, denumirea compartimentului, data, numărul şi numele participanţilor, termenul de realizare a recomandărilor ş.a. Utilitatea şi avantajele metodei Ishikawa, ca instrument al calităţii, rezultă din faptul că facilitează rezolvarea multor probleme ale calităţii, cum ar fi:

stabilirea cauzelor de apariţie a defectelor şi a neconformităţilor produselor în raport cu documentaţiile tehnice de execuţie;

stabilirea cauzelor care generează nemulţumiri ale clienţilor, reclamaţii din partea acestora şi respectiv, scăderea numărului de vânzări;

stabilirea cauzelor generatoare ale unei productivităţi scăzute;

identificarea cauzelor care conduc la scăderea lentă a calităţii produselor

realizate, chiar dacă ele rămân încă în domeniul conformităţii;

posibilitatea de a se face propuneri şi recomandări de redresare a situaţiilor

negative, privind calitatea prin acţionare asupra cauzelor depistate, adică prin măsuri preventive;

costurile

neconformităţii, în raport cu costurile conformităţii;

posibilitatea efectuării de analize comparative, privind costurile totale

specifice, printr-o abordare preventivă a calităţii, în contrast cu o abordare corectivă a acesteia;

o substanţială antrenare a întregului personal în rezolvarea calităţii printr-o

completă cunoaştere a problemelor calităţii, ale efectelor şi mai ales, ale cauzelor care le generează;

creşterea volumului şi vitezei de comunicare dintre oameni, în interiorul

organizaţiei;

posibilitatea perfecţionării continue a concepţiei, a proiectării, a standardelor

şi documentaţiilor de fabricaţie, a normelor tehnice, a procedurilor operaţionale, a instrucţiunilor de lucru ş.a.m.d.

posibilitatea

efectuării

unor

analize

concrete

şi

utile,

privind

2. SCOPUL SI OBIECTIVELE TEMEI DE LABORATOR

Scopul principal al activitaţilor de laborator privind utilizarea metodei cauze efect a lui Ishikawa este acela de a deprinde studenţii cu folosirea instrumentelor calităţii ca mijloace tehnice esentiale în cadrul unui sistem de management al calităţii (SMC).

Obiectivul de studiu il constituie un efect negativ sau pozitiv, o problemă care este evidenţiată pentru o instalaţie, un echipament sau un produs care se analizează în vederea îmbunătăţirii în acest fel a calităţii. Obiectul de studiu este unul virtual iar analiza se face prin simulare. Obiectivele studiului de caz simulat printr-o situaţie virtuală, sunt urmatoarele:

alegerea în mod virtual, a unei probleme sau aunui efect legat de calitatea unei instalaţii, a unui echipament sau a unui produs;

prelucrarea unor date privind calitatea şi ridicarea diagramei Ishikawa;

interpretarea diagramei Ishikawa şi stabilirea pe această bază a măsurilor de îmbunătăţire a calităţii unei instalaţii, unui echipament sau a unui produs.

3. IPOTEZE DE LUCRU ALE TEMEI DE LABORATOR

· Se presupune ca sunteti responsabilul cu sistemul calitatii intr-o societate

comerciala care realizează instalaţii prefabricate, echipamente şi aparate pentru

instalaţii;

· Se presupune ca managementul la varf al societatii comerciale a hotarat

analizeze în vederea îmbunătăţirii calităţii, o instalaţie, un echipament sau un produs din producţia proprie iar responsabilul cu sistemul calitatii a primit sarcina de a realiza o analiză;

· Pentru a începe activitatea, vă propuneţi să faceţi o simulare, pe o situaţie

ipotetică, virtuală, a analizei utilizând ca şi instrument al calităţii metoda cauze efect a lui Ishikawa;

· Baza pentru simularea propusă este metoda cauze efect a lui Ishikawa;

· Lucrarea de laborator va fi efectuată pentru o situaţie virtuală, dar cu

utilizarea întocmai a procedurii metodei cauze – efect şi a diagramei Ishikawa.

4. MODUL DE DESFASURARE A LUCRARILOR DE LABORATOR

Etapele de desfăşurare a lucrării de laborator sunt următoarele:

1. Stabilirea de catre cadrul didactic a grupurilor de lucru prin împărţirea

studenţilor în colective mici, de 3

acestor colective, asigurandu-se astfel conditiile necesare efectuarii activitatilor;

2. Distribuirea la fiecare grup de studenti a formularelor necompletate

conform Anexelor 1 şi 3 precum şi o diagramă Ishikawa necompletată conform Anexei 4;

5 studenţi şi gruparea în sala de laborator a

3.

Alegerea de către fiecare grup, în mod virtual, a unei probleme sau a unui

efect legat de calitatea unei instalaţii, a unui proces sau a unui produs şi completarea Formularului conform Anexei 1;

4. Identificarea şi analiza cauzelor principale şi respectiv secundare şi

înscrierea lor în Formularul conform Anexei 3;

5. Întocmirea diagramei Ishikawa pe baza datelor stabilite la punctele

precedente 3 şi 4; Toţi membrii fiecărui grup trebuie să participe, exprimându-şi opiniile şi părerile pentru a defini cât mai complet şi cât mai exact factorii (cauzele) care au influenţe asupra efectului studiat; Este necesar ca toţi membrii fiecărui grup de studenţi să înţeleagă bine problema (efectul) studiat şi să participe la identificarea şi definirea cauzelor principale (ramurile mari reprezentate de cei 7 M) precum şi a ramurilor mici şi ale expansiunii acestora (utilizând metoda Brainstorming-ului care este în fapt o

dezbatere liberă de idei personale). Brainstorming-ul cuprinde câteva faze distincte:

10 minute) în care, în linişte, fiecare persoană din

grup îşi notează pe hârtie ideile proprii în cuvinte puţine şi foarte sintetic;

20 minute) în care fiecare persoană din

grup îşi exprimă ideile iar şeful grupului le notează; nu se face nici un fel de restricţie în exprimarea ideilor personale, nu se preiau sau nu se repetă ideile exprimate deja de

alţii şi nu se critică în nici un fel ideile emise;

a) Faza de reflectare (5

b) Faza de exprimare a ideilor (15

c) Faza de discuţie şi clarificare a ideilor;

d) Faza de ordonare şi apoi de înscriere a cauzelor principale, medii, secundare

sau de categorii mai mici dar bine conturate;

e) Verificarea dacă nu s-a omis vreo cauză (factor) care are influenţe asupra

efectului urmărit.

6. Analiza elementelor din câmpul diagramei Ishikawa şi stabilirea măsurilor

de îmbunătăţire a calităţii;

7. Prezentarea de către unul dintre grupurile de studenţi (desemnat prin

voluntariat sau numit de către cadrul didactic) în faţa tuturor studenţilor prezenţi a formularelor completate şi a diagramei Ishikawa trasate, precum şi a concluziilor şi a

măsurilor de îmbunătăţire a calităţii;

8. Discutarea rezultatelor prezentate, cu observatii, comentarii sau completari

din partea celorlalti studenti si cu conexiuni sau corelari cu rezultatele celorlalte grupuri de studenti;

9. Predarea de către grupurile de studenţi a lucrărilor de laborator întocmite şi

semnate de către cadrul didactic;

10.

Aprecierile şi concluziile cadrului didactic privind rezultatele lucrării de

laborator.

5. BIBLIOGRAFIE ŞI SURSE DE INFORMARE RECOMANDATE

1. JURAN, M., JOSEPH, GODFREY A. BLANTON, Manualul calităţii, Juran, Traducere după ediţia a 5-a, McGraw Hill, New York, SRAC, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2004

2. NICULIŢĂ, L. – Managementul şi ingineria calităţii, Editura Academiei Române, Bucureşti,

2005

3. NICULIŢĂ, L. – Managementul proiectelor de cerectare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, Editura CONSPRESS, Bucureşti, 2007

4. NICULIŢĂ, L. – Tehnologii pentru instalaţii, Editura AGIR, Bucureşti, 2008

5. NICULIŢĂ, L. – Asigurarea calităţii în instalaţii, Note de curs, Universitatea Tehnică de Construcţii, Bucureşti, 2008

6. NICULIŢĂ, L. – Tolerarea şi măsurarea dimensională şi geometrică, Editura Tehnică, Bucureşti, 2001

7. NICULIŢĂ, L. ş.a. – Controlul automat în sistemele de prelucrări mecanice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1998

8. NICULIŢĂ, L. – Necesitatea proiectării şi implementării sistemelor informatizate de Managementul Calităţii, Lucrările Conferinţei a X-a „Eficienţă, Confort, Conservarea Energiei şi Protecţia Mediului, Editura Conspress, Bucureşti, 2004

9. * * * Legea 301/17.05.2002 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv, Monitorul oficial nr. 339/ 22.05.2002

10. * * * Legea 608/31.10.2001 privind evaluarea conformităţii produselor, Monitorul oficial nr.

712/8.11.2001

11. * * * Revista Tribuna Calităţii

12. * * * SR EN ISO 9000:2006 Sisteme de management al calitatii. Principii fundamentale si vocabulary.

13. * * * SR EN ISO 9001:2001 Sisteme de management al calitatii. Cerinte.

14. * * * SR EN ISO 9004:2001 – Sisteme de management al calităţii. Linii directoare pentru îmbunătăţirea performanţelor

15. * * * SR EN ISO 19011:2003 Ghid pentru auditarea sistemelor de management al caliăţii şi/sau de mediu

16. * * * SR ISO 10005:2007 – Sisteme de management al calităţii. Linii directoare pentru planurile calităţii

17. * * * SR ISO 10006:2005 Sisteme de management al calităţii. Linii directoare pentru managementul calităţii în proiecte

18. * * * SR ISO 10007:2005 Sisteme de management al calităţii. Linii directoare pentru managementul configuraţiei

19. * * * Sisteme de managementul măsurării. Cerinţe pentru procesele de măsurare şi echipamentele de măsurare ISO 10012:2003

20. SR EN ISO 14001:2005 Sisteme de management de mediu. Cerinţe.

ANEXA 1.

FORMULAR

PENTRU STABILIREA CONDIŢIILOR DE ANALIZĂ A CALITĂŢII PRIN UTILIZAREA METODEI „CAUZE – EFECT” A LUI ISHIKAWA

1. Obiectul analizei (instalaţia, procesul sau produsul) prin utilizarea diagramei Ishikawa:

2. Efectul studiat:

3. Scurtă descriere a obiectului analizei:

4. Motivaţia analizei:

5. Efectul asupra calităţii urmărit prin analiză:

6. Alte elemente necesare efectuării studiului prin metoda Ishikawa:

ANEXA 2.

EXEMPLE

DE EFECTE ASUPRA CALITĂŢII DIN DOMENIUL INSTALAŢIILOR PENTRU STUDII DE CAZ CU AJUTORUL DIAGRAMEI CAUZE EFECT A LUI ISHIKAWA

Nr.

Instalaţia sau procesul de studiat şi organizaţia beneficiară

Efectul studiat (motivaţia necesităţii studiului de caz)

Obiectivul

Alte cerinţe

Crt.

urmărit asupra

calităţii

1

Instalaţia de încălzire a unui bloc vechi. Asociaţia de proprietari.

Costuri prea

Reducerea

Confortul

mari pentru

consumului de

locatarilor să

încălzire

energie termică

crească

2

Instalaţia de condiţionare tip split. Societate comercială pe acţiuni

Creşterea

Creşterea

Îmbunătăţirea să se facă fără investiţii suplimentare mari

numărului de

fiabilităţii

reclamaţii

aparatelor

 

produse

3

Instalaţia de alimentare cu apă a unui cartier / Administraţia locală

Pierderi mari de apă şi calitate scăzută a apei

Reducerea

Este necesară

pierderilor şi

cooptarea

îmbunătăţirea

primăriei locale

   

calităţii

4

Instalaţia de ventilare – climatizare într-o hală de producţie Societate comercială pe acţiuni

Distrubuţie neuniformă a vitezelor de aer

Unifirmizarea câmpurilor de viteze de aer

Efectul să se realizeze cu costuri minime

5

Instalaţia frigorifică centralizată la o fabrică de lapte Societate comercială pe acţiuni

Consumuri

Realizarea

Se va analiza soluţia de instalaţii locale, descentralizate

energetice mari

cerinţelor de

microclimat

6

Instalaţia electrică a unei secţii de producţie / Societate comercială cu răspundere limitată

Căderi frecvente de tensiune şi variaţii de frecvenţă

Stabilitatea

 

parametrilor

tensiune, curent,

frecvenţă

7

Instalaţia electrică a unei secţii de sudare / Societate comercială cu răspundere limitată

Pierderi mari în transformatoare

Reducerea

Analiza se face în corelare cu tehnologiile de sudare utilizate

pierderilor de

 

energie electrică

ANEXA 3.

FORMULAR

PENTRU IDENTIFICAREA ŞI ANALIZA CAUZELOR PRINCIPALE ŞI SECUNDARE ALE EFECTULUI STUDIAT ÎN VEDEREA ÎMBUNĂTĂŢIRII CALITĂŢII

Obiectul analizat (instalaţia, procesul sau produsul):

Efectul studiat:

Nr.

Cauza principală

Precizări şi explicaţii

Cauze secundare

Precizări şi explicaţii

Crt.

1

Cauza M1 – Maşinile

     

2

Cauza M2 Manopera

     

3

Cauza M3 Metodele

     

4

Cauza M4 Materialele

     

5

Cauza M5 Măsurarea

     

6

Cauza M6 Mediul

     

7

Cauza M7 Managementul

     

ANEXA 4.

DIAGRAMA ISHIKAWA (METODA CELOR 7M)

PENTRU IDENTIFICAREA ŞI ANALIZA CAUZELOR PRINCIPALE ŞI SECUNDARE ÎN VEDEREA OBŢINERII UNUI EFECT ASUPRA CALITĂŢII

M1 M2 M3 M4 MAŞINILE MANOPERA METODELE MATERIALELE EFECT CERINŢELE CLIENTULUI MANAGEMENTUL MEDIUL
M1
M2
M3
M4
MAŞINILE
MANOPERA
METODELE
MATERIALELE
EFECT
CERINŢELE
CLIENTULUI
MANAGEMENTUL
MEDIUL
MĂSURAREA
M7
M6
M5